TRATAT din 25 aprilie 2005

Redacția Lex24
Publicat in Repertoriu legislativ, 19/11/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Emitent: ACT INTERNATIONAL
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 1 iunie 2005
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 157 24/05/2005
Acte care fac referire la acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEORDIN 996 19/04/2024
ActulREFERIT DEDECIZIE 76 14/02/2024
ActulREFERIT DEORDIN 5429 08/07/2024
ActulREFERIT DEORDIN 5526 12/07/2024
ActulREFERIT DEHOTARARE 328 12/04/2023
ActulREFERIT DEORDIN 1197 06/06/2023
ActulREFERIT DEORDIN 348 24/08/2023
ActulREFERIT DEREGULAMENT 13/01/2022
ActulREFERIT DEORDIN 176 17/02/2022
ActulREFERIT DEORDIN 328 28/03/2022
ActulREFERIT DEDECIZIE 432 05/10/2022
ActulREFERIT DEDECIZIE 85 03/03/2022
ActulREFERIT DEORDIN 6428 19/12/2022
ActulREFERIT DEDECIZIE 492 02/11/2022
ActulREFERIT DEDECIZIE 605 24/11/2022
ActulREFERIT DEORDIN 245 06/04/2021
ActulREFERIT DEORDIN 1421 24/11/2021
ActulREFERIT DEHOTARARE 1326 30/12/2021
ActulREFERIT DEORDIN 700 28/02/2020
ActulREFERIT DEORDIN 926 29/04/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 586 14/07/2020
ActulREFERIT DEORDIN 144 27/08/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 355 16/06/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 729 08/10/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 137 13/03/2019
ActulREFERIT DEORDIN 4697 02/08/2019
ActulREFERIT DEREGULAMENT 29/11/2019
ActulREFERIT DEORDIN 237 18/12/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 45 30/01/2018
ActulREFERIT DEDECIZIE 104 06/03/2018
ActulREFERIT DEPLAN 28/06/2018
ActulREFERIT DEORDIN 1472 24/09/2018
ActulREFERIT DEPROTOCOL 28/11/2018
ActulREFERIT DEHG 23 12/01/2017
ActulREFERIT DEREGULAMENT 29/06/2017
ActulREFERIT DEORDIN 1203 27/07/2017
ActulREFERIT DEDECIZIE 342 11/05/2017
ActulREFERIT DEDECIZIE 259 27/04/2017
ActulREFERIT DEORD DE URGENTA 93 06/12/2017
ActulREFERIT DEORD DE URGENTA 111 20/12/2017
ActulREFERIT DEORDIN 802 09/05/2016
ActulREFERIT DEACORD 09/05/2016
ActulREFERIT DEHG 377 18/05/2016
ActulREFERIT DEORDIN 117 25/07/2016
ActulREFERIT DEREGULAMENT 25/07/2016
ActulREFERIT DEDECIZIE 294 11/05/2016
ActulREFERIT DEHG 705 28/09/2016
ActulREFERIT DEORDIN 5415 04/10/2016
ActulREFERIT DEORDIN 5414 04/10/2016
ActulREFERIT DEORDIN 163 17/10/2016
ActulREFERIT DEREGULAMENT 17/10/2016
ActulREFERIT DEPR-LEGE 979 13/10/2016
ActulREFERIT DEHG 10 07/01/2015
ActulREFERIT DEHG 21 14/01/2015
ActulREFERIT DEORDIN 619 06/04/2015
ActulREFERIT DEORDIN 557 24/03/2015
ActulREFERIT DEACORD 24/03/2015
ActulREFERIT DEHG 943 11/11/2015
ActulREFERIT DEORDIN 5602 03/11/2015
ActulREFERIT DEORDIN 148 02/11/2015
ActulREFERIT DEDECIZIE 36 23/11/2015
ActulREFERIT DEDECIZIE 887 15/12/2015
ActulREFERIT DESENTINTA 1095 20/04/2015
ActulREFERIT DEHG 37 22/01/2014
ActulREFERIT DEOUG 2 29/01/2014
ActulREFERIT DEORDIN 3590 17/06/2014
ActulREFERIT DEORDIN 1090 09/07/2014
ActulREFERIT DEACORD 14/05/2014
ActulREFERIT DEORDIN 1252 13/08/2014
ActulREFERIT DEORDIN 1389 29/09/2014
ActulREFERIT DEORDIN 1212 17/10/2014
ActulREFERIT DESCHEMA 17/10/2014
ActulREFERIT DEOUG 68 21/10/2014
ActulREFERIT DEORDIN 175 30/10/2014
ActulREFERIT DEHG 1185 29/12/2014
ActulREFERIT DEHG 7 09/01/2013
ActulREFERIT DEHG 24 23/01/2013
ActulREFERIT DEHG 82 06/03/2013
ActulREFERIT DEORDIN 65 17/05/2013
ActulREFERIT DEREGULAMENT 17/05/2013
ActulREFERIT DEORDIN 318 10/05/2013
ActulREFERIT DEACORD 18/03/2013
ActulREFERIT DERAPORT 04/06/2013
ActulREFERIT DEHG 678 04/09/2013
ActulREFERIT DEORDIN 1254 10/10/2013
ActulREFERIT DELEGE 278 24/10/2013
ActulREFERIT DEORDIN 1348 28/10/2013
ActulREFERIT DEHG 1158 23/12/2013
ActulREFERIT DEORDIN 217 24/12/2013
ActulREFERIT DEHG 11 11/01/2012
ActulREFERIT DEORDIN 3199 03/02/2012
ActulREFERIT DEORDIN 101 02/02/2012
ActulREFERIT DEREGULAMENT 02/02/2012
ActulREFERIT DEORDIN 799 06/02/2012
ActulREFERIT DENORMATIV 06/02/2012
ActulREFERIT DEDECIZIE 18 17/01/2012
ActulREFERIT DEORDIN 60 22/03/2012
ActulREFERIT DEACORD 22/03/2012
ActulREFERIT DEORDIN 100 19/04/2012
ActulREFERIT DEREGULAMENT 19/04/2012
ActulREFERIT DEORDIN 3973 04/05/2012
ActulREFERIT DEHG 65 26/01/2011
ActulREFERIT DEOUG 9 09/02/2011
ActulREFERIT DEORDIN 156 25/01/2011
ActulREFERIT DESCHEMA 25/01/2011
ActulREFERIT DEORDIN 250 05/04/2011
ActulREFERIT DEORDIN 249 05/04/2011
ActulREFERIT DEORDIN 87 18/04/2011
ActulREFERIT DEACORD 25/03/2011
ActulREFERIT DEDECIZIE 251 17/02/2011
ActulREFERIT DEOUG 51 08/06/2011
ActulREFERIT DEOUG 65 29/06/2011
ActulREFERIT DEORDIN 132 24/06/2011
ActulREFERIT DEORDIN 422 09/06/2011
ActulREFERIT DEDECIZIE 921 07/07/2011
ActulREFERIT DEDECIZIE 1070 14/07/2011
ActulREFERIT DEHG 1141 16/11/2011
ActulREFERIT DERAPORT 03/11/2011
ActulREFERIT DELEGE 280 07/12/2011
ActulREFERIT DELEGE 297 21/12/2011
ActulREFERIT DEORDIN 15 07/01/2010
ActulREFERIT DEOG 11 29/01/2010
ActulREFERIT DEOG 7 29/01/2010
ActulREFERIT DEOUG 17 03/03/2010
ActulREFERIT DEHG 279 31/03/2010
ActulREFERIT DEORDIN 136 17/03/2010
ActulREFERIT DEHG 278 31/03/2010
ActulREFERIT DEHG 440 28/04/2010
ActulREFERIT DEDECIZIE 820 07/06/2010
ActulREFERIT DEHG 568 16/06/2010
ActulREFERIT DEORDIN 1832 14/06/2010
ActulREFERIT DEHG 725 21/07/2010
ActulREFERIT DEHOTARARE 811 04/08/2010
ActulREFERIT DEHG 918 30/08/2010
ActulREFERIT DEANEXA 31/03/2010
ActulREFERIT DEHG 1016 06/10/2010
ActulREFERIT DEHG 1329 23/12/2010
ActulREFERIT DEDECIZIE 1462 09/11/2010
ActulREFERIT DEDECIZIE 1463 09/11/2010
ActulREFERIT DEDECIZIE 1464 09/11/2010
ActulREFERIT DEDECIZIE 1465 09/11/2010
ActulREFERIT DEDECIZIE 1487 11/11/2010
ActulREFERIT DEDECIZIE 1488 11/11/2010
ActulREFERIT DEDECIZIE 1466 09/11/2010
ActulREFERIT DEDECIZIE 1467 09/11/2010
ActulREFERIT DEDECIZIE 1482 11/11/2010
ActulREFERIT DEDECIZIE 1483 11/11/2010
ActulREFERIT DEDECIZIE 1485 11/11/2010
ActulREFERIT DEDECIZIE 1486 11/11/2010
ActulREFERIT DEDECIZIE 1584 07/12/2010
ActulREFERIT DEDECIZIE 1585 07/12/2010
ActulREFERIT DEACORD 02/12/2010
ActulREFERIT DEHG 76 11/02/2009
ActulREFERIT DEDECIZIE 264 24/02/2009
ActulREFERIT DEORDIN 12 07/03/2009
ActulREFERIT DEORDIN 181 18/03/2009
ActulREFERIT DEORDIN 380 24/03/2009
ActulREFERIT DEORDIN 544 22/04/2009
ActulREFERIT DEHG 600 13/05/2009
ActulREFERIT DEHG 1090 30/09/2009
ActulREFERIT DEORDIN 1918 26/10/2009
ActulREFERIT DEHG 1326 11/11/2009
ActulREFERIT DEHG 1617 23/12/2009
ActulREFERIT DEHG 1634 29/12/2009
ActulREFERIT DEORDIN 2243 22/12/2009
ActulREFERIT DESCHEMA 22/12/2009
ActulREFERIT DEHG 134 06/02/2008
ActulREFERIT DEHG 410 16/04/2008
ActulREFERIT DEORDIN 242 23/04/2008
ActulREFERIT DEDECIZIE 255 06/03/2008
ActulREFERIT DEHG 718 02/07/2008
ActulREFERIT DESCHEMA 02/07/2008
ActulREFERIT DEHG 750 09/07/2008
ActulREFERIT DESCHEMA 09/07/2008
ActulREFERIT DEORDIN 458 17/07/2008
ActulREFERIT DEORDIN 2003 27/06/2008
ActulREFERIT DENORMA 27/06/2008
ActulREFERIT DEHG 715 02/07/2008
ActulREFERIT DEPLAN 02/07/2008
ActulREFERIT DEORDIN 2286 30/07/2008
ActulREFERIT DEHG 1127 18/09/2008
ActulREFERIT DEANEXĂ 30/07/2008
ActulREFERIT DEORDIN 443 19/11/2008
ActulREFERIT DEOUG 190 25/11/2008
ActulREFERIT DEHG 1460 12/11/2008
ActulREFERIT DEHG 1540 25/11/2008
ActulREFERIT DESTRATEGIE 25/11/2008
ActulREFERIT DEORDIN 1447 24/11/2008
ActulREFERIT DEHG 1720 30/12/2008
ActulREFERIT DESTRATEGIE 12/11/2008
ActulREFERIT DELEGE 33 16/01/2007
ActulREFERIT DEORDIN 111 24/01/2007
ActulREFERIT DEHG 65 24/01/2007
ActulREFERIT DEORDIN 55 16/01/2007
ActulREFERIT DEORDIN 84 17/01/2007
ActulREFERIT DEDECIZIE 59 17/01/2007
ActulREFERIT DEORDIN 637 16/02/2007
ActulREFERIT DEORDIN 44 23/02/2007
ActulREFERIT DEORDIN 293 04/04/2007
ActulREFERIT DEORDIN 4912 18/04/2007
ActulREFERIT DEDECIZIE 291 22/03/2007
ActulREFERIT DEHG 467 23/05/2007
ActulREFERIT DEHG 583 13/06/2007
ActulREFERIT DEHG 620 20/06/2007
ActulREFERIT DELEGE 186 13/06/2007
ActulREFERIT DEORDIN 532 21/06/2007
ActulREFERIT DEORDIN 118 10/05/2007
ActulREFERIT DEOUG 61 27/06/2007
ActulREFERIT DEORDIN 1030 13/06/2007
ActulREFERIT DEORDIN 462 06/06/2007
ActulREFERIT DEORDIN 313 14/06/2007
ActulREFERIT DEOUG 69 28/06/2007
ActulREFERIT DEOUG 68 28/06/2007
ActulREFERIT DEHG 563 06/06/2007
ActulREFERIT DEHG 710 04/07/2007
ActulREFERIT DEORDIN 121 16/05/2007
ActulREFERIT DEORDIN 530 20/06/2007
ActulREFERIT DEORDIN 7289 09/07/2007
ActulREFERIT DEORDIN 351 18/07/2007
ActulREFERIT DEHG 788 17/07/2007
ActulREFERIT DEHG 787 17/07/2007
ActulREFERIT DEHG 828 25/07/2007
ActulREFERIT DEHG 895 01/08/2007
ActulREFERIT DEHOTARARE 2 02/04/2007
ActulREFERIT DEHG 946 22/08/2007
ActulREFERIT DEHG 1074 05/09/2007
ActulREFERIT DEORDIN 820 01/10/2007
ActulREFERIT DEDECIZIE 685 11/09/2007
ActulREFERIT DEHG 1305 24/10/2007
ActulREFERIT DEHG 1314 24/10/2007
ActulREFERIT DESTRATEGIE 24/10/2007
ActulREFERIT DEORDIN 742 27/08/2007
ActulREFERIT DEORDIN 303 24/09/2007
ActulREFERIT DEORDIN 2720 03/12/2007
ActulREFERIT DEM.DE OPER. 02/04/2007
ActulREFERIT DEACORD 25/07/2007
ActulREFERIT DEHG 246 16/02/2006
ActulREFERIT DELEGE 102 25/04/2006
ActulREFERIT DEORDIN 686 02/05/2006
ActulREFERIT DEOUG 41 07/06/2006
ActulREFERIT DEHG 707 07/06/2006
ActulREFERIT DEHG 780 14/06/2006
ActulREFERIT DEORDIN 1086 27/06/2006
ActulREFERIT DEORDIN 1115 22/06/2006
ActulREFERIT DEORDIN 1116 22/06/2006
ActulREFERIT DEORDIN 1346 21/06/2006
ActulREFERIT DEREGULAMENT 21/06/2006
ActulREFERIT DEREGLEMENTARI 22/06/2006
ActulREFERIT DEREGLEMENTARI 22/06/2006
ActulREFERIT DEDECIZIE 505 15/06/2006
ActulREFERIT DEHG 895 05/07/2006
ActulREFERIT DEHG 859 28/06/2006
ActulREFERIT DEORDIN 661 28/06/2006
ActulREFERIT DENORMATIV 28/06/2006
ActulREFERIT DEHG 946 19/07/2006
ActulREFERIT DEORDIN 662 28/06/2006
ActulREFERIT DEPROCEDURA 28/06/2006
ActulREFERIT DEHG 1216 06/09/2006
ActulREFERIT DEORDIN 1614 26/09/2006
ActulREFERIT DEREGULAMENT 26/09/2006
ActulREFERIT DEORDIN 648 19/09/2006
ActulREFERIT DEORDIN 633 07/09/2006
ActulREFERIT DEINSTRUCTIUNI 07/09/2006
ActulREFERIT DEORDIN 1821 27/10/2006
ActulREFERIT DEINSTRUCTIUNI 27/10/2006
ActulREFERIT DEHOTARARE 43 23/11/2006
ActulREFERIT DELEGE 443 27/11/2006
ActulREFERIT DENORMA 17/10/2006
ActulREFERIT DEORDIN 2258 27/11/2006
ActulREFERIT DEORDIN 1313 04/12/2006
ActulREFERIT DEOUG 103 13/12/2006
ActulREFERIT DEOUG 108 13/12/2006
ActulREFERIT DEORDIN 837 15/12/2006
ActulREFERIT DEOUG 121 21/12/2006
ActulREFERIT DEORDIN 2365 06/12/2006
ActulREFERIT DEOUG 125 21/12/2006
ActulREFERIT DEHG 1900 22/12/2006
ActulREFERIT DEHG 1871 21/12/2006
ActulREFERIT DEOUG 123 21/12/2006
ActulREFERIT DEORDIN 816 28/12/2006
ActulREFERIT DEORDIN 106 14/12/2006
ActulREFERIT DEORDIN 9988 28/12/2006
ActulREFERIT DEORDIN 815 28/12/2006
ActulREFERIT DEHG 1879 21/12/2006
ActulREFERIT DEPROGRAM 21/12/2006
ActulREFERIT DEORDIN 1805 29/12/2006
ActulREFERIT DEORDIN 286 08/12/2006
ActulREFERIT DEORDIN 314 06/11/2006
ActulREFERIT DEPROTOCOL 17/07/2006
ActulREFERIT DEDIRECTIVA 97 20/11/2006
ActulCONTINUT DELEGE 157 24/05/2005
ActulRATIFICAT DELEGE 157 24/05/2005
ActulREFERIT DEDECRET 465 24/05/2005
ActulREFERIT DEOUG 109 14/07/2005
ActulREFERIT DEOG 48 11/08/2005
ActulREFERIT DEOUG 195 22/12/2005
ActulREFERIT DEDECIZIE 160 14/03/2017
ActulREFERIT DEORD DE URGENTA 36 05/05/2017
ActulREFERIT DEDECIZIE 26 10/04/2017
ART. 2REFERIT DEDECIZIE 414 26/06/2019
ART. 2REFERIT DEDECIZIE 294 27/03/2012
ART. 2REFERIT DEHG 41 17/01/2007
ART. 3REFERIT DEDECIZIE 26 10/04/2017
ART. 3REFERIT DEDECIZIE 666 17/05/2011
ART. 3REFERIT DEORDIN 715 13/03/2007
ART. 4REFERIT DEHOTARARE 12 06/03/2019
ART. 4REFERIT DEDECIZIE 291 22/03/2007
ART. 4REFERIT DEDECIZIE 685 11/09/2007
ART. 4REFERIT DEORDIN 329 15/11/2006
ART. 6REFERIT DELEGE 346 11/11/2009
ART. 6REFERIT DEPROTOCOL 06/04/2009
ART. 8REFERIT DEDECIZIE 666 17/05/2011
ART. 9REFERIT DEDECIZIE 355 16/06/2020
ART. 10REFERIT DEDECIZIE 683 27/06/2012
ART. 15REFERIT DEORDIN 686 02/05/2006
ART. 15REFERIT DEORDIN 1043 18/07/2006
ART. 15REFERIT DEPOZ.COMUNA 553 19/07/2004
ART. 15REFERIT DEPOZ.COMUNA 495 07/07/2003
ART. 15REFERIT DEPOZ.COMUNA 735 13/10/2003
ART. 20REFERIT DEDECIZIE 586 14/07/2020
ART. 20REFERIT DEDECIZIE 94 27/01/2011
ART. 22REFERIT DEOUG 107 10/10/2007
ART. 28REFERIT DEORDIN 1763 14/03/2011
ART. 28REFERIT DEORDIN 182 16/03/2011
ART. 32REFERIT DEHG 715 02/07/2008
ART. 32REFERIT DEORDIN 6415 11/06/2007
ART. 35REFERIT DELEGE 340 11/11/2009
ART. 35REFERIT DEDECRET 1656 10/11/2009
ART. 37REFERIT DEDECIZIE 137 13/03/2019
ART. 37REFERIT DEDECIZIE 104 06/03/2018
ART. 37REFERIT DEDECIZIE 666 17/05/2011
ART. 38REFERIT DEDECIZIE 137 13/03/2019
ART. 38REFERIT DEDECIZIE 104 06/03/2018
ART. 41REFERIT DEORDIN 470 30/07/2008
ART. 41REFERIT DEORDIN 682 08/08/2007
ART. 49REFERIT DEOUG 181 25/11/2008
ART. 50REFERIT DEOUG 181 25/11/2008
ART. 53REFERIT DEDECIZIE 729 08/10/2020
ART. 53REFERIT DEDECIZIE 1437 25/10/2011
ART. 53REFERIT DEOUG 100 14/07/2005
ART. 87REFERIT DEHG 946 19/07/2006
ART. 148REFERIT DEDECIZIE 1009 07/10/2008
ART. 226REFERIT DEOUG 69 28/06/2007
ART. 226REFERIT DEOUG 133 21/12/2006
ART. 227REFERIT DEOUG 133 21/12/2006
ART. 228REFERIT DEOUG 133 21/12/2006
ART. 230REFERIT DEOUG 133 21/12/2006
ART. 231REFERIT DEOUG 133 21/12/2006
ART. 232REFERIT DEOUG 133 21/12/2006
ART. 234REFERIT DEOUG 133 21/12/2006
ART. 235REFERIT DEOUG 133 21/12/2006
ART. 237REFERIT DEOUG 133 21/12/2006
ART. 249REFERIT DEORDIN 329 15/11/2006
ART. 249REFERIT DEOUG 119 21/12/2006
ART. 249REFERIT DEORDIN 300 21/12/2006
ART. 249REFERIT DEORDIN 1811 29/12/2006
ART. 249REFERIT DEORDIN 851 28/12/2006
ART. 249REFERIT DEORDIN 1505 05/12/2006
ART. 249REFERIT DEORDIN 271 16/11/2006
ART. 249REFERIT DEORDIN 300 02/11/2006
ART. 307REFERIT DELEGE 94 10/04/2006
CAP. 3REFERIT DEORDIN 614 30/09/2009
ANEXA 1REFERIT DEORDIN 45 01/03/2021
ANEXA 4REFERIT DEDECIZIE 160 14/03/2017
ANEXA 4REFERIT DEORDIN 221 30/09/2010
ANEXA 4REFERIT DEORDIN 614 30/09/2009
ANEXA 4REFERIT DEORDIN 624 10/10/2008
ANEXA 5REFERIT DEDECIZIE 26 10/04/2017
ANEXA 7REFERIT DEDECIZIE 586 14/07/2020





Notă
Ratificat prin LEGEA nr. 157 din 24 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 1 iunie 2005.
AA 1/2/05REV2TRATATUL DE ADERARE: + 
CUPRINSPROIECTE DE ACTE LEGISLATIVE ȘI DE ALTE INSTRUMENTEDelegatiile sunt invitate sa găsească alăturat proiectul Tratatului de aderare a Bulgariei și României la Uniunea Europeană: CUPRINS. + 
CUPRINSA.Tratatul între Regatul Belgiei, Republica Ceha, Regatul Danemarcei, Republica Federala Germania, Republica Estonia, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Irlanda, Republica Italiana, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungara, Republica Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polona, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovaca, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) și Republica Bulgaria și România privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană ………………………………..B.Protocolul privind condițiile și aranjamentele referitoare la admiterea Republicii Bulgaria și a României în Uniunea Europeană ................Partea întâi: Principii ................................................Partea a doua: Adaptari ale Constituției …………………………..Titlul I: Dispoziții instituționale …………………………….Titlul II: Alte adaptari ..............................................Partea a treia: Dispoziții permanente ....................................Titlul I: Adaptari ale actelor adoptate de instituții ................Titlul II: Alte dispoziții ……………………………………..Partea a patra: Dispoziții temporare ……………………………….Titlul I: Măsuri tranzitorii …………………………………..Titlul II: Dispoziții instituționale ..................................Titlul III: Dispoziții financiare ………………………………..Titlul IV: Alte dispoziții ............................................Partea a cincea: Dispoziții privind punerea în aplicare a prezentului protocol .....................................Titlul I: Compunerea instituțiilor și organelor ......................Titlul II: Aplicabilitatea actelor instituțiilor ………………….Titlul III: Dispoziții finale ..........................................AnexeAnexa I: Lista convențiilor și protocoalelor la care Bulgaria și România devin părți la data aderării [menționată la articolul 3 alineatul (3) din protocol] .....................................Anexa II: Lista dispozițiilor acquis-ului Schengen, astfel cum este integrat în cadrul Uniunii Europene, precum și actele adoptate în temeiul acestuia sau conexe acestuia, care urmează sa devină obligatorii și aplicabile pe teritoriul noilor state membre de la data aderării [menționată la articolul 4 alineatul (1) din protocol] …………………………Anexa III: Lista menționată la articolul 16 din protocol: adaptari ale actelor adoptate de instituții ..................................1.Dreptul societăților comerciale …………………………Drepturile de proprietate industriala …………………..I.Marca de comerț comunitara .............................II.Certificatele suplimentare de protecție …………….III.Desenele și modelele industriale comunitare ............2.Agricultura ..........................................................3.Politica în domeniul transporturilor ……………………………4.Impozitarea ..........................................................Anexa IV: Lista menționată la articolul 17 din protocol: adaptari suplimentare ale actelor adoptate de instituții ……………..Agricultura ……………………………………………..A.Legislația agricolă ..........................................B.Legislația veterinara și fitosanitara ……………………Anexa V: Lista menționată la articolul 18 din protocol: alte dispoziții permanente ………………………………………………1.Dreptul societăților comerciale ..............................2.Politica în domeniul concurentei ………………………..3.Agricultura ..................................................4.Uniunea vamală ………………………………………..Apendicele la anexa V …………………………………….Anexa VI: Lista menționată la articolul 20 din protocol: măsuri tranzitorii privind Bulgaria …………………………………………1.Libera circulație a persoanelor ...............................2.Libera circulație a serviciilor …………………………3.Libera circulație a capitalurilor ............................4.Agricultura …………………………………………..A.Legislația agricolă .......................................B.Legislația veterinara și fitosanitara …………………5.Politica în domeniul transporturilor .........................6.Impozitarea …………………………………………..7.Politica socială și ocuparea forței de muncă .................8.Energia ………………………………………………9.Telecomunicatiile și tehnologia informatiei ..................10.Mediul ……………………………………………….A.Calitatea aerului .........................................B.Managementul deșeurilor ……………………………..C.Calitatea apei ............................................D.Poluarea industriala și managementul riscului ………….Apendicele la anexa VI ……………………………………Anexa VII: Lista menționată la articolul 20 din protocol: măsuri tranzitorii privind România …………………………….1.Libera circulație a persoanelor ...............................2.Libera circulație a serviciilor …………………………3.Libera circulație a capitalurilor ............................4.Politica în domeniul concurentei ………………………..A.Ajutoarele fiscale ........................................B.Restructurarea sectorului siderurgic ………………….5.Agricultura ..................................................A.Legislația agricolă …………………………………B.Legislația veterinara și fitosanitara .....................I.Legislația veterinara …………………………….II.Legislația fitosanitara ................................6.Politica în domeniul transporturilor ……………………..7.Impozitarea ...................................................8.Energia ……………………………………………….9.Mediul ........................................................A.Calitatea aerului ……………………………………B.Managementul deșeurilor ....................................C.Calitatea apei ………………………………………D.Poluarea industriala și managementul riscului ..............Apendicele A la anexa VII ........................................Apendicele B la anexa VII ………………………………….Anexa VIII: Dezvoltarea rurală (menționată la articolul 34 din protocol) ………………………………………………………Anexa IX: Angajamente speciale asumate și cerințe acceptate de România la încheierea negocierilor de aderare la 14 decembrie 2004 (menționată la articolul 39 din protocol) .....................C.Act privind condițiile de aderare a Republicii Bulgaria și a României și adaptarile tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană ……………………….Partea întâi: Principii ………………………………………….Partea a doua: Adaptari ale tratatelor ...................................Titlul I: Dispoziții instituționale ..................................Titlul II: Alte adaptari ……………………………………….Partea a treia: Dispoziții permanente ……………………………….Titlul I: Adaptari ale actelor adoptate de instituții …………….Titlul II: Alte dispoziții ............................................Partea a patra: Dispoziții temporare ......................................Titlul I: Măsuri tranzitorii .........................................Titlul II: Dispoziții instituționale …………………………….Titlul III: Dispoziții financiare ......................................Titlul IV: Alte dispoziții ……………………………………..Partea a cincea: Dispoziții privind punerea în aplicare a prezentului act ……………………………………………….Titlul I: Compunerea instituțiilor și organelor ………………….Titlul II: Aplicabilitatea actelor instituțiilor ......................Titlul III: Dispoziții finale ……………………………………AnexeAnexa I: Lista convențiilor și protocoalelor la care Bulgaria și România devin părți la data aderării [menționată la articolul 3 alineatul (3) din actul de aderare] ………………………Anexa II: Lista dispozițiilor acquis-ului Schengen, astfel cum este integrat în cadrul Uniunii Europene, precum și actele adoptate în temeiul acestuia sau conexe acestuia, care urmează sa devină obligatorii și aplicabile pe teritoriul noilor state membre de la data aderării [menționată la articolul 4 alineatul (1) din actul de aderare] ..........................................Anexa III: Lista menționată la articolul 19 din actul de aderare: adaptari ale actelor adoptate de instituții ……………………….1.Dreptul societăților comerciale ............................Drepturile de proprietate industriala ....................I.Marca de comerț comunitara ……………………..II.Certificatele suplimentare de protecție .............III.Desenele și modelele industriale comunitare ………2.Agricultura …………………………………………3.Politica în domeniul transporturilor .......................4.Impozitarea …………………………………………Anexa IV: Lista menționată la articolul 20 din actul de aderare: adaptari suplimentare ale actelor adoptate de instituții ...............Agricultura ...................................................A.Legislația agricolă ………………………………B.Legislația veterinara și fitosanitara ..................Anexa V: Lista menționată la articolul 21 din actul de aderare: alte dispoziții permanente .........................................1.Dreptul societăților comerciale ……………………….2.Politica în domeniul concurentei ...........................3.Agricultura …………………………………………4.Uniunea vamală .............................................Apendicele la anexa V .........................................Anexa VI: Lista menționată la articolul 23 din actul de aderare: măsuri tranzitorii privind Bulgaria ..........................1.Libera circulație a persoanelor ………………………..2.Libera circulație a serviciilor ............................3.Libera circulație a capitalurilor ……………………..4.Agricultura ................................................A.Legislația agricolă ……………………………….B.Legislația veterinara și fitosanitara ...................5.Politica în domeniul transporturilor …………………..6.Impozitarea ................................................7.Politica socială și ocuparea forței de muncă ……………8.Energia ....................................................9.Telecomunicatiile și tehnologia informatiei …………….10.Mediul .....................................................A.Calitatea aerului …………………………………B.Managementul deșeurilor .................................C.Calitatea apei ……………………………………D.Poluarea industriala și managementul riscului ...........Apendicele la anexa VI ........................................Anexa VII: Lista menționată la articolul 23 din actul de aderare: măsuri tranzitorii privind România ..........................1.Libera circulație a persoanelor ………………………..2.Libera circulație a serviciilor ............................3.Libera circulație a capitalurilor ……………………..4.Politica în domeniul concurentei ...........................A.Ajutoarele fiscale ………………………………..B.Restructurarea sectorului siderurgic ....................5.Agricultura …………………………………………A.Legislația agricolă .....................................B.Legislația veterinara și fitosanitara ……………….I.Legislația veterinara ...............................II.Legislația fitosanitara ………………………..6.Politica în domeniul transporturilor .......................7.Impozitarea …………………………………………8.Energia ....................................................9.Mediul ……………………………………………..A.Calitatea aerului .......................................B.Managementul deșeurilor ……………………………C.Calitatea apei ..........................................D.Poluarea industriala și managementul riscului ………..Apendicele A la anexa VII ……………………………….Apendicele B la anexa VII .....................................Anexa VIII: Dezvoltarea rurală (menționată la articolul 34 din actul de aderare) ......................................................Anexa IX: Angajamente speciale asumate și cerințe acceptate de către România la încheierea negocierilor de aderare la 14 decembrie 2004 (menționată la articolul 39 din actul de aderare) ……..Actul finalI.Textul Actului final .............................................II.Declarații ……………………………………………….A.Declarațiile comune ale actualelor state membre ...............1.Declarația comuna privind libera circulație a lucrătorilor:Bulgaria ……………………………………………2.Declarația comuna privind leguminoasele pentru boabe:Bulgaria ……………………………………………3.Declarația comuna privind libera circulație a lucrătorilor:România …………………………………………….4.Declarația comuna privind dezvoltarea rurală: Bulgaria șiRomânia …………………………………………….B.Declarația comuna a actualelor state membre și a Comisiei …..5.Declarația comuna privind pregatirile Bulgariei și ale României pentru aderare ....................................C.Declarația comuna formulată de diferite state membre actuale ..6.Declarația comuna a Republicii Federale Germania și a Republicii Austria privind libera circulație a lucrătorilor: Bulgaria și România ........................................D.Declarația Republicii Bulgaria …………………………..7.Declarația Republicii Bulgaria privind utilizarea alfabetului chirilic în cadrul Uniunii Europene ........................III.Schimb de scrisori între Uniunea Europeană și Republica Bulgaria și România privind procedura de informare și consultare pentru adoptarea anumitor hotărâri și a altor măsuri care urmează a fi luate în cursul perioadei premergătoare aderării ……………..
NEGOCIERILE PENTRU ADERAREA
BULGARIEI ȘI A ROMÂNIEI
LA UNIUNEA EUROPEANĂ
Bruxelles, 31 martie 2005
AA 2/2/05
REV2 + 
TRATATUL DE ADERARE: TRATATULPROIECTE DE ACTE LEGISLATIVE ȘI DE ALTE INSTRUMENTEDelegatiile sunt invitate sa găsească alăturat proiectul Tratatului de aderare a Bulgariei și României la Uniunea Europeană: TRATATUL.Documente sursa:MD 169/10/04 REV10 (AC 169/1/05 REV1)
TRATATUL
ÎNTRE
REGATUL BELGIEI, REPUBLICA CEHA, REGATUL DANEMARCEI, REPUBLICA
FEDERALA GERMANIA, REPUBLICA ESTONIA, REPUBLICA ELENA, REGATUL
SPANIEI, REPUBLICA FRANCEZA, IRLANDA, REPUBLICA ITALIANA, REPUBLICA
CIPRU, REPUBLICA LETONIA, REPUBLICA LITUANIA, MARELE DUCAT AL
LUXEMBURGULUI, REPUBLICA UNGARA, REPUBLICA MALTA, REGATUL
ȚĂRILOR DE JOS, REPUBLICA AUSTRIA, REPUBLICA POLONA,
REPUBLICA PORTUGHEZĂ, REPUBLICA SLOVENIA, REPUBLICA SLOVACA,
REPUBLICA FINLANDA, REGATUL SUEDIEI, REGATUL UNIT AL
MARII BRITANII ȘI IRLANDEI DE NORD (STATE MEMBRE ALE
UNIUNII EUROPENE)
ȘI
REPUBLICA BULGARIA ȘI ROMÂNIA
PRIVIND ADERAREA REPUBLICII BULGARIA
ȘI A ROMÂNIEI LA UNIUNEA EUROPEANĂMAIESTATEA SA REGELE BELGIENILOR,GUVERNUL REPUBLICII BULGARIA,PREȘEDINTELE REPUBLICII CEHE,MAIESTATEA SA REGINA DANEMARCEI,PREȘEDINTELE REPUBLICII FEDERALE GERMANIA,PREȘEDINTELE REPUBLICII ESTONIA,PREȘEDINTELE REPUBLICII ELENE,MAIESTATEA SA REGELE SPANIEI,PREȘEDINTELE REPUBLICII FRANCEZE,PREȘEDINTELE IRLANDEI,PREȘEDINTELE REPUBLICII ITALIENE,PREȘEDINTELE REPUBLICII CIPRU,PREȘEDINTELE REPUBLICII LETONIA,PREȘEDINTELE REPUBLICII LITUANIA,ALTETA SA REGALA MARELE DUCE DE LUXEMBURG,PREȘEDINTELE REPUBLICII UNGARE,PREȘEDINTELE MALTEI,MAIESTATEA SA REGINA ȚĂRILOR DE JOS,PREȘEDINTELE FEDERAL AL REPUBLICII AUSTRIA,PREȘEDINTELE REPUBLICII POLONE,PREȘEDINTELE REPUBLICII PORTUGHEZE,PREȘEDINTELE ROMÂNIEI,PREȘEDINTELE REPUBLICII SLOVENIA,PREȘEDINTELE REPUBLICII SLOVACE,PREȘEDINTELE REPUBLICII FINLANDA,GUVERNUL REGATULUI SUEDIEI,MAIESTATEA SA REGINA REGATULUI UNIT AL MARII BRITANII ȘIIRLANDEI DE NORD,UNITI în dorința lor de a urmări realizarea obiectivelor Uniunii Europene,HOTARATI sa continue procesul de creare a unei uniuni tot mai strânse între popoarele Europei pe fundamentele deja stabilite,AVÂND ÎN VEDERE ca articolul 1-58 din Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa, asemenea articolului 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană, da statelor europene sansa de a deveni membre ale Uniunii,AVÂND ÎN VEDERE ca Republica Bulgaria și România au solicitat sa devină membre ale Uniunii,AVÂND ÎN VEDERE ca, după ce a obținut avizul Comisiei și avizul conform al Parlamentului European, Consiliul s-a declarat în favoarea admiterii acestor state,AVÂND ÎN VEDERE faptul ca, la data semnării prezentului tratat, Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa a fost semnat dar nu este încă ratificat de toate statele membre ale Uniunii și faptul ca Republica Bulgaria și România vor adera la Uniunea Europeană, astfel cum este aceasta constituită la 1 ianuarie 2007,AU CONVENIT asupra condițiilor și aranjamentelor referitoare la admitere și, în acest sens, au desemnat drept plenipotentiari:MAIESTATEA SA REGELE BELGIENILOR, pe[List signatories]GUVERNUL REPUBLICII BULGARIA, pe[List signatories]PREȘEDINTELE REPUBLICII CEHE, pe[List signatories]MAIESTATEA SA REGINA DANEMARCEI, pe[List signatories]PREȘEDINTELE REPUBLICII FEDERALE GERMANIA, pe[List signatories]PREȘEDINTELE REPUBLICII ESTONIA, pe[List signatories]PREȘEDINTELE REPUBLICII ELENE, pe[List signatories]MAIESTATEA SA REGELE SPANIEI, pe[List signatories]PREȘEDINTELE REPUBLICII FRANCEZE, pe[List signatories]PREȘEDINTELE IRLANDEI, pe[List signatories]PREȘEDINTELE REPUBLICII ITALIENE, pe[List signatories]PREȘEDINTELE REPUBLICII CIPRU, pe[List signatories]PREȘEDINTELE REPUBLICII LETONIA, pe[List signatories]PREȘEDINTELE REPUBLICII LITUANIA, pe[List signatories]ALTETA SA REGALA MARELE DUCE DE LUXEMBURG, pe[List signatories]PREȘEDINTELE REPUBLICII UNGARE, pe[List signatories]PREȘEDINTELE MALTEI, pe[List signatories]MAIESTATEA SA REGINA ȚĂRILOR DE JOS, pe[List signatories]PREȘEDINTELE FEDERAL AL REPUBLICII AUSTRIA, pe[List signatories]PREȘEDINTELE REPUBLICII POLONE, pe[List signatories]PREȘEDINTELE REPUBLICII PORTUGHEZE, pe[List signatories]PREȘEDINTELE ROMÂNIEI, pe[List signatories]PREȘEDINTELE REPUBLICII SLOVENIA, pe[List signatories]PREȘEDINTELE REPUBLICII SLOVACE, pe[List signatories]PREȘEDINTELE REPUBLICII FINLANDA, pe[List signatories]GUVERNUL REGATULUI SUEDIEI, pe[List signatories]MAIESTATEA SA REGINA REGATULUI UNIT AL MARII BRITANII ȘI IRLANDEI DE NORD, pe[List signatories]CARE, după ce au făcut schimb de depline puteri, găsite în buna și cuvenită forma,AU CONVENIT CU PRIVIRE LA DISPOZIȚIILE CARE URMEAZĂ: + 
Articolul 1(1)Republica Bulgaria și România devin prin prezentul membre ale Uniunii Europene.(2)Republica Bulgaria și România devin părți la Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa și la Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, astfel cum sunt acestea modificate sau completate.(3)Condițiile și aranjamentele referitoare la admitere sunt stabilite în protocolul anexat la prezentul tratat. Dispozițiile acestui protocol fac parte integrantă din prezentul tratat.(4)Protocolul, inclusiv anexele și apendicele sale, se anexează la Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa și la Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, iar dispozițiile sale devin parte integrantă din aceste tratate. + 
Articolul 2(1)În cazul în care Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa nu este în vigoare la data aderării, Republica Bulgaria și România devin părți la tratatele pe care se întemeiază Uniunea, astfel cum sunt acestea modificate sau completate. În acest caz, articolul 1 alineatele (2) - (4) se aplică de la data intrării în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constituții pentru Europa.(2)Condițiile referitoare la admitere și adaptarile tratatelor pe care se întemeiază Uniunea, care decurg în urma aderării și care se aplică de la data aderării până la data intrării în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constituții pentru Europa, sunt stabilite în actul anexat la prezentul tratat. Dispozițiile respectivului act fac parte integrantă din prezentul tratat.(3)În cazul în care Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa intră în vigoare după aderare, protocolul prevăzut la articolul 1 alineatul (3) înlocuiește actul prevăzut la articolul 2 alineatul (2) de la data intrării în vigoare a tratatului menționat. În acest caz, dispozițiile protocolului menționat anterior nu sunt considerate ca producand efecte juridice noi, ci ca mentinand, în condițiile stabilite în Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa, în Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice și în respectivul protocol, efectele juridice deja create de dispozițiile actului prevăzut la articolul 2 alineatul (2).Actele adoptate înainte de intrarea în vigoare a protocolului prevăzut la articolul 1 alineatul (3) în temeiul prezentului tratat sau a actului prevăzut la alineatul (2) rămân în vigoare și își mențin efectele juridice până când aceste acte sunt modificate sau abrogate. + 
Articolul 3Dispozițiile privind drepturile și obligațiile statelor membre, precum și atribuțiile și competența instituțiilor Uniunii astfel cum sunt stabilite în tratatele la care Republica Bulgaria și România devin părți se aplică cu privire la prezentul tratat. + 
Articolul 4(1)Prezentul tratat se ratifica de inaltele Părți Contractante în conformitate cu normele lor constituționale. Instrumentele de ratificare se depun pe lângă guvernul Republicii Italiene cel târziu la 31 decembrie 2006.(2)Prezentul tratat intră în vigoare la 1 ianuarie 2007, cu condiția ca toate instrumentele de ratificare sa fi fost depuse înaintea acestei date.Cu toate acestea, în cazul în care unul din statele prevăzute la articolul 1 alineatul (1) nu a depus instrumentul sau de ratificare în timp util, prezentul tratat intră în vigoare pentru celălalt stat care a depus instrumentul sau. În acest caz, Consiliul, hotărând în unanimitate, decide imediat cu privire la adaptarile devenite necesare la prezentul tratat, la articolele 10, 11 alineatul (2), 12, 21 alineatul (1), 22, 31, 34 și 46 din protocolul menționat la articolul 1 alineatul (3) din prezentul tratat, la alineatele (1) litera (b), (2) și (3) ale punctului 2 din anexa III la același protocol și la secțiunea B din anexa IV la același protocol și, după caz, la articolele 9-11, 14 alineatul (3), 15, 24 alineatul (1), 31, 34, 46 și 47 din actul menționat la articolul 2 alineatul (2), la alineatele (1) litera (b), (2) și (3) ale punctului 2 din anexa III la același act și la secțiunea B a anexei IV la același act; hotărând în unanimitate, Consiliul poate, de asemenea, sa declare ca aceste dispoziții din protocolul menționat anterior, inclusiv anexele și apendicele acestuia și, dacă este cazul, din actul menționat anterior, inclusiv anexele și apendicele acestuia, care se referă explicit la un stat care nu a depus instrumentul sau de ratificare, au devenit caduce sau le poate adapta.Fără a aduce atingere dispozițiilor privind depunerea tuturor instrumentelor de ratificare necesare în conformitate cu alineatul (1), prezentul tratat intră în vigoare la 1 ianuarie 2008, în cazul în care Consiliul adopta o decizie privind ambele state aderente în conformitate cu articolul 39 din protocolul prevăzut la articolul 1 alineatul (3) sau în conformitate cu articolul 39 din actul prevăzut la articolul 2 alineatul (2) înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constituții pentru Europa.În cazul în care se adoptă o asemenea decizie cu privire numai la unul dintre statele aderente, prezentul tratat intră în vigoare pentru statul respectiv la 1 ianuarie 2008.(3)Fără a aduce atingere dispozițiilor alineatului (2), instituțiile Uniunii pot adopta înaintea aderării măsurile prevăzute la articolele 3 alineatul (6), 6 alineatul (2) al doilea paragraf, 6 alineatul(4)al doilea paragraf, 6 alineatul (7) paragrafele al doilea și al treilea, 6 alineatul (8) al doilea paragraf, 6 alineatul (9) al treilea paragraf, 17, 19, 27 alineatele (1) și (4), 28 alineatele (4) și (5), 29, 30 alineatul (3), 31 alineatul (4), 32 alineatul (5), 34 alineatele (3) și (4), 37, 38, 39 alineatul (4), 41, 42, 55, 56, 57 din protocolul prevăzut la articolul 1 alineatul (3) și în anexele IV - VIII la acest protocol. Asemenea măsuri se adoptă, înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constituții pentru Europa, în conformitate cu dispozițiile similare ale articolelor 3 alineatul (6), 6 alineatul (2) al doilea paragraf, 6 alineatul (4) al doilea paragraf, 6 alineatul (7) paragrafele al doilea și al treilea, 6 alineatul (8) al doilea paragraf, 6 alineatul (9) al treilea paragraf, 20, 22, 27 alineatele (1) și (4), 28 alineatele (4) și (5), 29, 30 alineatul (3), 31 alineatul (4), 32 alineatul (5), 34 alineatele (3) și (4), 37, 38, 39 alineatul (4), 41, 42, 55, 56, 57 din actul prevăzut la articolul 2 alineatul (2) și ale anexelor IV - VIII la acest protocol.Aceste măsuri intră în vigoare numai în cazul în care și la data la care intră în vigoare prezentul tratat. + 
Articolul 5Textul Tratatului de instituire a unei Constituții pentru Europa redactat în limbile bulgara și română se anexează la prezentul tratat. Aceste texte sunt autentice în aceleași condiții ca și textele Tratatului de instituire a unei Constituții pentru Europa redactate în limbile ceha, daneza, olandeza, engleza, estona, finlandeza, franceza, germană, greaca, maghiara, irlandeza, italiana, letona, lituaniana, malteza, polona, portugheză, slovaca, slovena, spaniola și suedeza.Guvernul Republicii Italiene remite guvernelor Republicii Bulgaria și România câte o copie certificată pentru conformitate a Tratatului de instituire a unei Constituții pentru Europa în toate limbile prevăzute la primul paragraf. + 
Articolul 6Prezentul tratat, redactat într-un singur original în limbile bulgara, ceha, daneza, olandeza, engleza, estona, finlandeza, franceza, germană, greaca, maghiara, irlandeza, italiana, letona, lituaniana, malteza, polona, portugheză, română, slovaca, slovena, spaniola și suedeza, textele în fiecare din aceste limbi fiind în mod egal autentice, se depune în arhivele Guvernului Republicii Italiene, care va remite o copie certificată pentru conformitate fiecăruia dintre guvernele celorlalte state semnatare.

NEGOCIERILE PENTRU ADERAREA
BULGARIEI ȘI A ROMÂNIEI
LA UNIUNEA EUROPEANĂ
Bruxelles, 31 martie 2005
AA 3/2/05
REV2 + 
TRATATUL DE ADERARE: PROTOCOLULPROIECTE DE ACTE LEGISLATIVE ȘI DE ALTE INSTRUMENTEDelegatiile sunt invitate sa găsească alăturat proiectul Tratatului de aderare a Bulgariei și a României la Uniunea Europeană: PROTOCOLUL.Documente sursa:

MD 132/9/04 REV 9 MD 168/2/04 REV 2 MD 172/5/04 REV 5 MD 173/2/04 REV 2 MD 174/10/04 REV 10MD 175/6/04 REV 6 (AC 132/1/05 REV 1)(AC 168/1/05 REV 1)(AC 172/1/05 REV 1)(AC 173/1/05 REV 1)(AC 174/1/05 REV 1)(AC 175/1/05 REV 1)

PROTOCOLUL
PRIVIND CONDIȚIILE ȘI ARANJAMENTELE REFERITOARE LA ADMITEREA
REPUBLICII BULGARIA ȘI ROMÂNIEI
ÎN UNIUNEA EUROPEANĂÎNALTELE PĂRȚI CONTRACTANTE,AVÂND ÎN VEDERE ca Republica Bulgaria și România devin membre ale Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007;AVÂND ÎN VEDERE ca articolul 1-58 din Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa prevede că aranjamentele și condițiile referitoare la admitere fac obiectul unui acord între statele membre și statul candidat;AU CONVENIT CU PRIVIRE LA următoarele dispoziții, care se anexează Tratatului de instituire a unei Constituții pentru Europa și Tratatului deinstituire a Comunității Europene a Energiei Atomice: + 
Partea ÎNTÂIPRINCIPII + 
Articolul 1(1)În înțelesul prezentului protocol:– termenul "Constituție" înseamnă Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa;– expresia "Tratatul CEEA" înseamnă Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, astfel cum este acesta completat sau modificat de tratate sau de alte acte care au intrat în vigoare înainte de aderare;– expresia "actualele state membre" înseamnă Regatul Belgiei, Republica Ceha, Regatul Danemarcei, Republica Federala Germania, Republica Estonia, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Irlanda, Republica Italiana, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungara, Republica Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polona, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovaca, Republica Finlanda, Regatul Suediei și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord;– expresia "noile state membre" înseamnă Republica Bulgaria și România;– termenul "instituții" înseamnă instituțiile constituite prin Constituție.(2)Trimiterile din prezentul protocol la Constituție și la Uniune se interpretează, dacă este cazul, ca trimiteri la Tratatul CEEA, respectiv la Comunitatea instituită prin Tratatul CEEA. + 
Articolul 2De la data aderării, dispozițiile Constituției, ale Tratatului CEEA și actele adoptate de instituții înainte de aderare sunt obligatorii pentru Bulgaria și România și se aplică în aceste state în condițiile stabilite prin Constituție, prin Tratatul CEEA și prin prezentul protocol. + 
Articolul 3(1)Bulgaria și România adera la deciziile și acordurile adoptate de reprezentanții guvernelor statelor membre intruniti în cadrul Consiliului.(2)Bulgaria și România se afla în aceeași situație ca și actualele state membre în ceea ce privește declarațiile, rezoluțiile sau alte luari de poziție ale Consiliului European sau ale Consiliului, precum și în ceea ce privește cele referitoare la Uniune care sunt adoptate de comun acord de statele membre; prin urmare, acestea vor respecta principiile și orientările care rezultă din aceste declarații, rezoluții sau alte luari de poziție și vor lua măsurile care se pot dovedi necesare pentru a asigura punerea în aplicare a acestora.(3)Bulgaria și România adera la convențiile și protocoalele enumerate în anexa I. Aceste convenții și protocoale intră în vigoare cu privire la Bulgaria și România la data stabilită de Consiliu prin deciziile prevăzute la alineatul (4).(4)Consiliul, hotărând în unanimitate la recomandarea Comisiei și după consultarea Parlamentului European, adopta deciziile europene prin care efectuează adaptarile necesare în temeiul aderării la convențiile și protocoalele prevăzute la alineatul (3) și publică textele adaptate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.(5)Bulgaria și România se angajează sa introducă, cu privire la convențiile și protocoalele prevăzute la alineatul (3), măsuri administrative și de alta natura, precum cele adoptate până la data aderării de actualele state membre sau de Consiliu, și sa faciliteze cooperarea practica între autoritățile publice și organizațiile statelor membre.(6)Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei, poate adopta decizii europene care să completeze anexa I cu acele convenții, acorduri și protocoale semnate înainte de data aderării.(7)Instrumentele speciale prevăzute în prezentul articol le includ pe cele prevăzute la articolul IV-438 din Constituție. + 
Articolul 4(1)Dispozițiile acquis-ului Schengen, prevăzute de Protocolul nr. 17 la Constituție privind acquis-ul Schengen, care au fost integrate în cadrul Uniunii Europene, precum și actele care se întemeiază pe acesta sau care sunt conexe acestuia, enumerate de anexa II, precum și orice alte noi acte de acest fel adoptate înainte de data aderării, sunt obligatorii și se aplică în Bulgaria și România de la data aderării.(2)Dispozițiile acquis-ului Schengen care au fost integrate în cadrul Uniunii Europene și actele care se întemeiază pe acestea sau care sunt conexe acestuia și care nu sunt prevăzute la alineatul (1), deși sunt obligatorii pentru Bulgaria și România de la data aderării, se aplică pe teritoriul fiecăruia dintre aceste state membre numai în temeiul unei decizii europene adoptate de Consiliu în acest sens, după verificarea, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile în materie, a îndeplinirii pe teritoriul respectivului stat a condițiilor necesare aplicării tuturor părților în cauza din acquis.Consiliul adopta deciziile, după consultarea Parlamentului European, hotărând cu unanimitatea membrilor săi care reprezintă guvernele statelor membre cu privire la care dispozițiile prevăzute în prezentul alineat au fost puse deja în aplicare și a reprezentantului guvernului statului membru cu privire la care aceste dispoziții trebuie să fie puse în aplicare. Membrii Consiliului reprezentând guvernele Irlandei și Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord participa la adoptarea acestei decizii în măsura în care aceasta privește dispozițiile acquis-ului Schengen și actele întemeiate pe acesta sau care sunt conexe acestuia și la care aceste state membre participa. + 
Articolul 5Bulgaria și România participa la uniunea economică și monetara de la data aderării în calitate de state membre care beneficiază de derogare în înțelesul articolului III-197 din Constituție. + 
Articolul 6(1)Acordurile sau convențiile încheiate sau aplicate provizoriu de către Uniune cu unul sau mai multe state terțe, cu o organizație internationala sau cu un resortisant al unui stat terț sunt obligatorii pentru Bulgaria și România în condițiile stabilite prin Constituție și prin prezentul protocol.(2)Bulgaria și România se angajează sa adere, în condițiile stabilite prin prezentul protocol, la acordurile sau convențiile încheiate sau semnate de Uniune și de actualele state membre, hotărând în comun.Aderarea Bulgariei și a României la acordurile sau convențiile încheiate sau semnate de Uniune și de actualele state membre, hotărând în comun, cu anumite tari terțe sau organizații internaționale se aproba prin încheierea unui protocol la aceste acorduri sau convenții între Consiliu, hotărând în unanimitate în numele statelor membre, și țara ori țările terțe sau organizația internationala în cauza. Comisia negociaza aceste protocoale în numele statelor membre pe baza directivelor de negociere aprobate de Consiliu, care hotărăște în unanimitate și cu consultarea unui comitet format din reprezentanții statelor membre. Comisia prezintă Consiliului proiectele protocoalelor care urmează a fi încheiate.Prezenta procedura nu aduce atingere exercitării de către Uniune a competentelor sale și nici repartizării competentelor între Uniune și statele membre în ceea ce privește încheierea unor astfel de acorduri în viitor sau orice alte modificări care nu sunt legate de aderare.(3)Aderand la acordurile și convențiile prevăzute la alineatul (2), Bulgaria și România dobândesc, în temeiul acestor acorduri și convenții, aceleași drepturi și obligații ca și actualele state membre.(4)De la data aderării și până la intrarea în vigoare a protocoalelor necesare prevăzute la alineatul (2), Bulgaria și România aplica dispozițiile acordurilor sau convențiilor încheiate în comun de către Uniune și actualele state membre înaintea aderării, cu excepția acordului privind libera circulație a persoanelor încheiat cu Elvetia. Aceasta obligație este valabilă și în cazul acordurilor sau convențiilor pe care Uniunea și actualele state membre au convenit să le aplice provizoriu.Până la intrarea în vigoare a protocoalelor prevăzute la alineatul (2), Uniunea și statele membre iau orice măsură adecvată, hotărând în comun conform competentelor lor respective.(5)Bulgaria și România adera la Acordul de parteneriat între membrii grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte*1) semnat la Cotonou la 23 iunie 2000.(6)Bulgaria și România se angajează sa adere, în condițiile stabilite prin prezentul protocol, la Acordul privind Spațiul Economic European*2), în conformitate cu articolul 128 din acest acord.*1)JO L 317, 15.12.2000, p. 3.*2)JO L 1, 3.1.1994, p. 3.(7)De la data aderării, Bulgaria și România aplica acordurile și înțelegerile bilaterale în materie de produse textile încheiate de Uniune cu tari terțe.Restricțiile cantitative aplicate de Uniune importurilor de produse textile și de îmbrăcăminte se adapteaza pentru a tine seama de aderarea Bulgariei și a României la Uniune. În acest sens, modificările acordurilor și înțelegerilor bilaterale prevăzute mai sus pot fi negociate de Uniune cu țările terțe respective înainte de data aderării.În cazul în care modificările acordurilor și înțelegerilor bilaterale privind produsele textile nu intră în vigoare până la data aderării, Uniunea efectuează adaptarile necesare regulilor sale care se aplică importului de produse textile și de îmbrăcăminte din țările terțe pentru a tine seama de aderarea Bulgariei și a României.(8)Restricțiile cantitative aplicate de Uniune importurilor de oțel și produse siderurgice se adapteaza în funcție de importurile de produse siderurgice, provenind din țările furnizoare în cauza, efectuate de Bulgaria și România în decursul ultimilor ani.În acest sens, modificările necesare care trebuie aduse acordurilor și înțelegerilor bilaterale privind produsele siderurgice încheiate de Uniune cu tari terțe se negociaza înainte de data aderării.În cazul în care modificările acordurilor și înțelegerilor bilaterale nu intră în vigoare până la data aderării, se aplică dispozițiile primului paragraf.(9)Acordurile privind pescuitul încheiate înainte de aderare de Bulgaria sau România cu tari terțe sunt gestionate de Uniune.În decursul perioadei în care dispozițiile acestor acorduri sunt aplicate provizoriu, nu sunt afectate drepturile și obligațiile care revin Bulgariei și României conform acestor acorduri.De îndată ce este posibil și în orice caz înainte de expirarea acordurilor prevăzute la primul paragraf, Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta în fiecare caz în parte deciziile adecvate pentru continuarea activităților de pescuit care fac obiectul acestor acorduri, inclusiv posibilitatea de a prelungi anumite acorduri pentru o perioadă de cel mult un an.(10)Cu efect de la data aderării, Bulgaria și România se retrag din orice acord de liber schimb încheiat cu tari terțe, inclusiv din Acordul central european de comerț liber.În măsura în care acordurile încheiate între Bulgaria, România sau amândouă aceste state, pe de o parte, și una sau mai multe tari terțe, pe de altă parte, nu sunt compatibile cu obligațiile care decurg din prezentul protocol, Bulgaria și România iau toate măsurile necesare pentru a elimina incompatibilitățile constatate. În cazul în care Bulgaria sau România intampina dificultăți în adaptarea unui acord încheiat cu una sau mai multe tari terțe înainte de aderare, trebuie să se retragă din acordul respectiv, în conformitate cu clauzele acordului.(11)Bulgaria și România adera în condițiile stabilite de prezentul protocol la acordurile interne încheiate de actualele state membre pentru punerea în aplicare a acordurilor sau convențiilor prevăzute în alineatele (2), (5) și (6).(12)Bulgaria și România iau măsurile necesare pentru a-și adapta, dacă este cazul, poziția față de organizațiile internaționale și față de acordurile internaționale la care Uniunea sau la care alte state membre sunt, de asemenea, parte, la drepturile și obligațiile care decurg din aderarea lor la Uniune.În special, ele se retrag, la data aderării sau cat mai repede posibil după această dată, din acordurile și organizațiile internaționale din domeniul pescuitului la care Uniunea este, de asemenea, parte, cu excepția cazurilor în care calitatea acestora de membru se referă la alte domenii decât pescuitul.(13)Trimiterile din prezentul articol la convențiile și acordurile încheiate sau semnate de Uniune le includ pe cele prevăzute la articolul IV-438 din Constituție. + 
Articolul 7O lege europeană a Consiliului poate abroga dispozițiile tranzitorii stabilite de prezentul protocol atunci când acestea nu mai sunt aplicabile. Consiliul hotărăște în unanimitate după consultarea Parlamentului European. + 
Articolul 8(1)Actele adoptate de instituții la care se referă dispozițiile tranzitorii stabilite de prezentul protocol își conserva natura juridică; în special, continua să se aplice procedurile de modificare a acestor acte.(2)Dispozițiile prezentului protocol care au ca obiect sau efect abrogarea sau modificarea, altfel decât cu titlu tranzitoriu, a actelor adoptate de instituții dobândesc aceeași natura juridică ca și dispozițiile pe care le abroga sau pe care le modifica și se supun acelorași norme ca și acestea din urma. + 
Articolul 9Aplicarea Constituției și a actelor adoptate de instituții constituie, cu titlu tranzitoriu, obiectul derogarilor prevăzute de prezentul protocol.
 + 
Partea A DOUAADAPTARI ALE CONSTITUȚIEI + 
Titlul IDISPOZIȚII INSTITUȚIONALE + 
Articolul 10(1)Primul alineat al articolului 9 din Protocolul nr. 3 privind Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, anexat la Constituție și la Tratatul CEEA, se înlocuiește cu următorul text:În cazul în care, la fiecare trei ani, judecătorii sunt înlocuiți parțial, se înlocuiesc alternativ câte paisprezece, respectiv treisprezece judecători.(2)Articolul 48 din Protocolul nr. 3 privind Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, anexat la Constituție și la Tratatul CEEA, se înlocuiește cu următorul text: + 
Articolul 48Tribunalul este compus din douăzeci și șapte de judecători.
 + 
Articolul 11Protocolul nr. 5 privind Statutul Băncii Europene de Investiții, anexat la Constituție, se modifica prin prezentul după cum urmează:(1)La articolul 4 alineatul (1) primul paragraf(a)teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:1.Capitalul Băncii este de 164.795.737.000 euro, subscris de statele membre după cum urmează*):*) Cifrele prevăzute pentru Bulgaria și România sunt orientative și se întemeiază pe datele publicate de Eurostat pentru anul 2003.;(b)următorul text se introduce între dispozițiile referitoare la Irlanda și Slovacia:România 846.000.000,iar(c)următorul text se introduce între dispozițiile referitoare la Slovenia și Lituania:Bulgaria 296.000.000(2)La articolul 9 alineatul (2), primul, al doilea și al treilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:(2)Consiliul de Administrație este format din douăzeci și opt de administratori și optsprezece supleanți.Administratorii sunt numiți pentru cinci ani de Consiliul Guvernatorilor, fiecare stat membru desemnând câte un administrator. Comisia desemnează, de asemenea, un administrator. Administratorii supleanți sunt numiți pentru cinci ani de Consiliul Guvernatorilor după cum urmează:– doi supleanți desemnați de Republica Federala Germania;– doi supleanți desemnați de Republica Franceza;– doi supleanți desemnați de Republica Italiana;– doi supleanți desemnați de Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord;– un supleant desemnat de comun acord de Regatul Spaniei și Republica Portugheză;– un supleant desemnat de comun acord de Regatul Belgiei, Marele Ducat al Luxemburgului și Regatul Țărilor de Jos;– doi supleanți desemnați de comun acord de Regatul Danemarcei, Republica Elena, Irlanda și România;– doi supleanți desemnați de comun acord de Republica Estonia, Republica Letonia, Republica Lituania, Republica Austria, Republica Finlanda și Regatul Suediei;– trei supleanți desemnați de comun acord de Republica Bulgaria, Republica Ceha, Republica Cipru, Republica Ungara, Republica Malta, Republica Polona, Republica Slovenia și Republica Slovaca;– un supleant desemnat de Comisie. + 
Articolul 12Articolul 134 alineatul (2) primul paragraf din Tratatul CEEA privind compunerea Comitetului Științific și Tehnic se înlocuiește cu următorul text:(2)Comitetul este compus din patruzeci și unu de membri, numiți de către Consiliu după consultarea Comisiei.
 + 
Titlul IIALTE ADAPTARI + 
Articolul 13Ultima teza din alineatul (1) al articolului III-157 din Constituție se înlocuiește cu următorul text:Cu privire la restricțiile existente în conformitate cu legislația interna în Bulgaria, Estonia și Ungaria, data de referința este 31 decembrie 1999. + 
Articolul 14Alineatul (1) al articolului IV-440 din Constituție se înlocuiește cu următorul text:(1)Prezentul tratat se aplică Regatului Belgiei, Republicii Bulgaria, Republicii Cehe, Regatului Danemarcei, Republicii Federale Germania, Republicii Estonia, Republicii Elene, Regatului Spaniei, Republicii Franceze, Irlandei, Republicii Italiene, Republicii Cipru, Republicii Letonia, Republicii Lituania, Marelui Ducat al Luxemburgului, Republicii Ungare, Republicii Malta, Regatului Țărilor de Jos, Republicii Austria, Republicii Polone, Republicii Portugheze, României, Republicii Slovenia, Republicii Slovace, Republicii Finlanda, Regatului Suediei și Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. + 
Articolul 15(1)La alineatul (1) al articolului IV-448 din Constituție se adauga următorul paragraf:În conformitate cu tratatul de aderare, versiunile în limbile bulgara și română ale tratatului sunt, de asemenea, autentice.(2)Al doilea alineat al articolului 225 din Tratatul CEEA se înlocuiește cu următorul text:Versiunile prezentului tratat în limbile bulgara, ceha, daneza, engleza, estona, finlandeza, greaca, maghiara, irlandeza, letona, lituaniana, malteza, polona, portugheză, română, slovaca, slovena, spaniola și suedeza sunt, de asemenea, autentice.
 + 
Partea A TREIADISPOZIȚII PERMANENTE + 
Titlul IADAPTARI ALE ACTELOR ADOPTATE DE INSTITUȚII + 
Articolul 16Actele enumerate în anexa III la prezentul protocol se adapteaza conform prevederilor din aceasta anexa. + 
Articolul 17Adaptarile actelor enumerate în anexa IV la prezentul protocol, devenite necesare ca efect al aderării, se redactează în conformitate cu orientările stabilite de aceasta anexa.
 + 
Titlul IIALTE DISPOZIȚII + 
Articolul 18Măsurile enumerate în anexa V la prezentul protocol se aplică în condițiile stabilite de aceasta anexa. + 
Articolul 19Printr-o lege europeană a Consiliului se pot efectua adaptarile dispozițiilor prezentului protocol cu privire la politica agricolă comuna care se pot dovedi necesare ca urmare a modificării dreptului Uniunii. Consiliul hotărăște în unanimitate, după consultarea Parlamentului European.
 + 
Partea A PATRADISPOZIȚII TEMPORARE + 
Titlul IMĂSURI TRANZITORII + 
Articolul 20Măsurile enumerate în anexele VI și VII la prezentul protocol se aplică Bulgariei și României în condițiile prevăzute în anexele menționate.
 + 
Titlul IIDISPOZIȚII INSTITUȚIONALE + 
Articolul 21(1)La articolul 1 alineatul (2) din Protocolul nr. 34 privind dispozițiile tranzitorii în legătură cu instituțiile și organismele Uniunii, anexat la Constituție și la Tratatul CEEA, se adauga următorul paragraf:Prin derogare de la numărul maxim de membri ai Parlamentului European, prevăzut la articolul I-20 din Constituție, pentru a tine seama de aderarea Bulgariei și României, numărul de membri ai Parlamentului European se majorează cu următorul număr de membri din aceste tari, corespunzător perioadei dintre data aderării și începutul legislaturii 2009-2014 a Parlamentului European:Bulgaria 18România 35(2)Înainte de 31 decembrie 2007, Bulgaria și România sunt obligate sa organizeze fiecare alegeri pentru Parlamentul European, prin votul universal direct al cetățenilor lor, pentru desemnarea numărului de membri prevăzut la alineatul (1), în conformitate cu dispozițiile Actului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct*1)*1) JO L 278, 8.10.1976, p. 5, act astfel cum a fost modificat ultima data prin Decizia 2002/772/CE , Euratom a Consiliului (JO L 283, 21.10.2002, p. 1).(3)Prin derogare de la dispozițiile articolului 1-20 alineatul (3) din Constituție, în cazul în care alegerile sunt organizate după data aderării, membrii Parlamentului European care reprezintă popoarele Bulgariei și României sunt numiți, pentru perioada dintre data aderării și data fiecăreia dintre alegerile prevăzute la alineatul (2), de către parlamentele acestor state din randurile lor, în conformitate cu procedura stabilită de fiecare stat în parte. + 
Articolul 22(1)La articolul 2 alineatul (2) paragraful al doilea din Protocolul nr. 34 privind dispozițiile tranzitorii referitoare la instituțiile și organismele Uniunii, anexat la Constituție și la Tratatul CEEA, următoarele dispoziții se introduc între dispozițiile referitoare la Belgia și Republica Ceha:Bulgaria 10,și, între dispozițiile referitoare la Portugalia și Slovenia:România 14.(2)Dispozițiile articolului 2 alineatul (2) paragraful al treilea din Protocolul nr. 34 privind dispozițiile tranzitorii referitoare la instituțiile și organismele Uniunii, anexat la Constituție și la Tratatul CEEA se înlocuiesc cu următoarele dispoziții:Actele se considera adoptate în cazul în care primesc cel puțin 255 de voturi pentru, reprezentând majoritatea membrilor în cazurile în care, potrivit Constituției, acestea trebuie adoptate pe baza unei propuneri a Comisiei. În celelalte cazuri, hotărârile se considera adoptate dacă primesc cel puțin 255 de voturi pentru, reprezentând cel puțin două treimi din membri. + 
Articolul 23La articolul 6 din Protocolul nr. 34 privind dispozițiile tranzitorii referitoare la instituțiile și organismele Uniunii, anexat la Constituție și la Tratatul CEEA, următoarele dispoziții se introduc între dispozițiile referitoare la Belgia și Republica Ceha:Bulgaria 12,și, între dispozițiile referitoare la Portugalia și Slovenia:România 15. + 
Articolul 24La articolul 7 din Protocolul nr. 34 privind dispozițiile tranzitorii referitoare la instituțiile și organismele Uniunii, anexat la Constituție și la Tratatul CEEA, următoarele dispoziții se introduc între dispozițiile referitoare la Belgia și Republica Ceha:Bulgaria 12,și, între dispozițiile referitoare la Portugalia și Slovenia:România 15.
 + 
Titlul IIIDISPOZIȚII FINANCIARE + 
Articolul 25(1)De la data aderării, Bulgaria și România plătesc următoarele sume corespunzătoare contribuției lor la capitalul vărsat în contul capitalului subscris, astfel cum sunt acestea definite de dispozițiile articolului 4 din Protocolul nr. 5 la Statutul Băncii Europene de Investiții, anexat Constituției*1)*1) Cifrele prevăzute sunt orientative și se întemeiază pe datele publicate de Eurostat pentru anul 2003.

Bulgaria România 14.800.000 EUR 42.300.000 EUR

Aceste contribuții se plătesc în opt transe egale scadente la datele de 31 mai 2007, 31 mai 2008, 31 mai 2009, 30 noiembrie 2009, 31 mai 2010, 30 noiembrie 2010, 31 mai 2011 și 30 noiembrie 2011.(2)Bulgaria și România contribuie, în opt transe egale scadente la datele prevăzute la alineatul (1), la rezervele și provizioanele echivalente rezervelor, precum și la sumele care urmează a fi incluse în cadrul rezervelor și provizioanelor, incluzând balanța contului de profit și pierderi, determinate la sfârșitul lunii anterioare aderării, astfel cum este prevăzut în bilanțul Băncii, cu sume corespunzătoare procentelor de rezerve și provizioane prevăzute mai jos*2):*2) Cifrele prevăzute sunt orientative și se întemeiază pe datele publicate de Eurostat pentru anul 2003.

Bulgaria România 0,181% 0,517%.
(3)Capitalul și plățile prevăzute la alineatele (1) și (2) se plătesc de către Bulgaria și România în numerar în moneda euro, cu excepția cazului în care Consiliul Guvernatorilor adopta în unanimitate o derogare.
 + 
Articolul 26(1)Bulgaria și România plătesc următoarele sume către Fondul de Cercetare pentru Cărbune și Oțel prevăzut în Decizia 2002/234/CE CO a reprezentanților guvernelor statelor membre, intruniti în cadrul Consiliului, din 27 februarie 2002 privind implicatiile financiare ale expirării Tratatului CECO și Fondul de Cercetare pentru Cărbune și Oțel*3):*3) JO L 79, 22.3.2002, p. 42.

Bulgaria România (MEUR în prețuri curente)11,95 29,88.

(2)Contribuțiile la Fondul de Cercetare pentru Cărbune și Oțel se efectuează în patru transe începând din anul 2009 și se plătesc după cum urmează, în fiecare caz în prima zi lucrătoare a primei luni a fiecărui an:2009: 15%2010: 20%2011: 30%2012: 35%. + 
Articolul 27(1)Licitațiile, derularea contractelor și plățile pentru asistența de preaderare din cadrul programului PHARE*1) din cadrul programului PHARE pentru cooperare transfrontaliera*2) și pentru asistența din cadrul Facilitatii de tranzitie prevăzută la articolul 31 urmează a fi gestionate, de la data aderării, de agențiile de implementare din Bulgaria și România.Comisia renunța, printr-o decizie adoptată în acest sens, la controlul sau prealabil asupra licitațiilor și contractarilor, pe baza unei proceduri de acreditare desfășurate de aceasta și a unei evaluări favorabile a Sistemului de Implementare Descentralizat Extins (SIDE), în conformitate cu criteriile și condițiile stabilite în anexa la Regulamentul (CE) nr. 1266/1999 al Consiliului din 21 iunie 1999 privind coordonarea ajutorului acordat țărilor candidate în cadrul strategiei de preaderare și modificarea Regulamentului (CEE) nr. 3906/89*3), precum și cu dispozițiile articolului 164 din Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene*4).În cazul în care decizia Comisiei de renunțare la controlul prealabil nu este adoptată înainte de data aderării, nici un contract semnat în intervalul de timp dintre data aderării și data la care este adoptată decizia Comisiei nu poate fi finanțat din asistența de preaderare.*1) Regulamentul (CEE) nr. 3906/89 al Consiliului din 18.12.1989 privind ajutorul economic acordat anumitor tari din Europa Centrala și de Est (JO L 375, 23.12.1989, p. 11), regulament astfel cum a fost modificat ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 769/2004 (JO L 123, 27.4.2004, p. 1).*2) Regulamentul (CE) nr. 2760/98 al Comisiei din 18.12.1998 privind implementarea unui program de cooperare transfrontaliera în cadrul programului PHARE (JO L 345, 19.12.1998, p. 49), regulament astfel cum a fost modificat ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 1822/2003 (JO L 267, 17.10.2003, p. 9).*3) JO L 161, 26.6.1999, p. 68.*4) Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25.6.2002 (JO L 248, 16.9.2002, p. 1).Cu toate acestea, prin excepție, în cazul în care adoptarea deciziei Comisiei de renunțare la controlul prealabil este amânată pentru o dată ulterioară datei aderării pentru motive neimputabile autorităților din Bulgaria sau România, Comisia poate accepta, în cazuri temeinic motivate, finanțarea din asistența de preaderare a contractelor semnate în intervalul de timp dintre data aderării și data adoptării deciziei Comisiei, precum și continuarea implementarii asistenței de preaderare pentru un termen limitat, sub rezerva efectuării de către Comisie a controlului prealabil asupra licitațiilor și contractarilor.(2)Angajamentele financiare contractate înainte de data aderării în conformitate cu instrumentele financiare de preaderare prevăzute la alineatul (1), precum și cele contractate după aderare în cadrul Facilitatii de tranzitie prevăzute la articolul 31, inclusiv încheierea și înregistrarea, după aderare, a fiecărui angajament și a fiecărei plati legale continua să fie reglementate de normele și regulamentele privind instrumentele financiare de preaderare și continua să fie suportate din capitolele bugetare corespunzătoare, până la închiderea programelor și proiectelor în cauza. Cu toate acestea, procedurile de achiziții publice începute după data aderării urmează să fie îndeplinite în conformitate cu dispozițiile aplicabile ale Uniunii.(3)Ultimul exercițiu de programare a asistenței de preaderare prevăzute la alineatul (1) are loc în ultimul an anterior datei aderării. Acțiunile stabilite prin aceste programe vor trebui contractate în cei doi ani ulteriori. Nu poate fi acordată nici o prorogare a termenului de contractare. În mod excepțional și în cazuri temeinic motivate, prorogari limitate ca durata pot fi acordate pentru executarea contractelor.Cu toate acestea, fondurile de preaderare destinate acoperirii cheltuielilor administrative, astfel cum sunt definite la alineatul (4), pot fi alocate în primii doi ani după aderare. Pentru costurile de audit și evaluare pot fi alocate fonduri de preaderare în cursul a până la cinci ani după aderare.(4)Pentru a asigura încetarea treptata a funcționarii instrumentelor financiare de preaderare prevăzute la alineatul (1), precum și a programului ISPA*1) Comisia poate lua toate măsurile corespunzătoare pentru a se asigura ca personalul necesar din punct de vedere legal este menținut în Bulgaria și România pentru cel mult nouasprezece luni după aderare. În cursul acestei perioade, funcționarii, angajații temporari și angajații contractuali repartizați pe posturi în Bulgaria și în România înainte de aderare, și care trebuie să rămână în activitate în aceste state după aderare, urmează sa beneficieze, prin excepție, de aceleași condiții financiare și materiale cu cele aplicate de către Comisie înainte de aderare, în conformitate cu Statutul funcționarilor Comunităților Europene și Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Comunităților Europene, adoptat prin Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 al Consiliului*2). Cheltuielile administrative, inclusiv salariile pentru restul personalului necesar, urmează să fie acoperite de titlul "Încetarea treptata a asistenței de preaderare pentru noile state membre" sau de echivalentul acestuia în cadrul domeniului corespunzător al bugetului general al Uniunii Europene referitor la extindere.*1) Regulamentul (CE) nr. 1267/1999 al Consiliului, din 21.6.1999, de instituire a Instrumentului de politici structurale de preaderare (JO L 161, 26.6.1999, p. 73), regulament astfel cum a fost modificat ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 769/2004 (JO L 123, 27.4.2004, p. 1).*2) JO L 56, 4.3.1968, p. 1, regulament astfel cum a fost modificat ultima data prin Regulamentul (CE, Euratom) nr. 723/2004 (JO L 124, 27.4.2004, p. 1). + 
Articolul 28(1)Măsurile care, la data aderării, au făcut obiectul unor decizii privind asistența în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1267/1999 de instituire a Instrumentului pentru politici structurale de preaderare și a căror punere în aplicare nu a fost încheiată la data respectiva sunt considerate ca aprobate de către Comisie în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1164/94 al Consiliului din 16 mai 1994 de instituire a Fondului de Coeziune*3). Sumele care trebuie încă alocate în scopul punerii în aplicare a unor asemenea măsuri se angajează în temeiul regulamentului privind Fondul de Coeziune în vigoare la data aderării și se aloca pentru capitolul din bugetul general al Uniunii Europene care corespunde acestui regulament. În cazul în care alineatele (2)-(5) nu dispun altfel, dispozițiile care reglementează punerea în aplicare a măsurilor aprobate în conformitate cu acest din urma regulament se aplică acestor măsuri.*3) JO L 130, 25.5.1994, p. 1, regulament astfel cum a fost modificat ultima data prin Actul de aderare din anul 2003 (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).(2)Orice procedura de achiziții publice referitoare la o măsura prevăzută la alineatul (1) care, la data aderării, a făcut deja obiectul unei cereri de oferte publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, se aplică în conformitate cu regulile prevăzute în respectiva cerere de oferte. Prin excepție, nu sunt aplicabile dispozițiile prevăzute la articolul 165 din Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene. Orice procedura de achiziții referitoare la o măsura prevăzută la alineatul (1) care nu a făcut încă obiectul unei cereri de oferte publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene respecta dispozițiile Constituției, ale actelor adoptate în temeiul acesteia și politicile Uniunii, inclusiv cele privind protecția mediului, transporturile, rețelele transeuropene, concurenta și acordarea contractelor publice.(3)Plățile efectuate de Comisie în cadrul uneia dintre măsurile menționate la alineatul (1) sunt alocate angajamentelor aflate în curs, în ordinea deschiderii acestora în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1267/1999, iar ulterior sunt alocate în temeiul regulamentului privind Fondul de Coeziune în vigoare la acea data.(4)Pentru măsurile prevăzute la alineatul (1), normele care reglementează eligibilitatea cheltuielilor în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1267/1999 rămân aplicabile, cu excepția cazurilor temeinic motivate care urmează să fie hotărâte de Comisie la solicitarea statului membru interesat.(5)Comisia poate decide, în cazuri excepționale și temeinic motivate, sa autorizeze exceptari specifice de la normele aplicabile în temeiul regulamentului privind Fondul de Coeziune în vigoare la data aderării pentru măsurile prevăzute la alineatul (1). + 
Articolul 29În cazul în care perioada pentru angajamentele multianuale efectuate în cadrul programului SAPARD*1) în legătură cu impadurirea terenurilor agricole, acordarea de sprijin pentru constituirea grupurilor de producători sau pentru programele agroecologice depășește ultimul termen permis pentru efectuarea plăților în cadrul SAP ARD, angajamentele necheltuite vor fi incluse în programul de dezvoltare rurală pentru anii 2007-2013. În cazul în care sunt necesare măsuri tranzitorii speciale în aceasta privinta, ele urmează a fi adoptate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 50 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1260/1999 al Consiliului din 21 iunie 1999 de adoptare a dispozițiilor generale privind Fondurile Structurale*2).*1) Regulamentul (CE) nr. 1268/1999 al Consiliului din 21.6.1999 privind asistența financiară comunitara destinată măsurilor de preaderare ce trebuie luate pentru dezvoltarea agriculturii și a zonelor rurale în țările candidate din Europa Centrala și de Est în perioada premergătoare aderării (JO L 161, 26.6.1999, p. 87), regulament astfel cum a fost modificat ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 2008/2004 (JO L 349, 25.11.2004, p. 12).*2) JO L 161, 26.6.1999, p. 1, regulament astfel cum a fost modificat ultima data prin Actul de aderare din anul 2003 + 
Articolul 30(1)Având în vedere ca Bulgaria a închis definitiv în vederea dezafectarii ulterioare - în conformitate cu angajamentele asumate - Unitatea 1 și Unitatea 2 de la Centrala Nucleara Kozlodui înainte de anul 2003, aceasta se angajează sa inchida definitiv Unitatea 3 și Unitatea 4 de la aceasta centrala în anul 2006 și să le dezafecteze ulterior.(2)În perioada 2007-2009, Comunitatea acorda Bulgariei asistența financiară pentru susținerea eforturilor sale de dezafectare și pentru compensarea efectelor închiderii și dezafectarii unităților 1- 4 ale Centralei Nucleare Kozlodui.Asistența urmează sa acopere, printre altele: măsuri de sustinere a dezafectarii unităților 1-4 ale Centralei Nucleare Kozlodui, măsuri pentru îmbunătățirea mediului în concordanta cu acquis-ul; măsuri pentru modernizarea sectoarelor de producție, transport și distribuție a energiei convenționale din Bulgaria; măsuri pentru îmbunătățirea eficientei energetice, îmbunătățirea utilizării surselor regenerabile de energie și pentru creșterea gradului de siguranță în alimentarea cu energie.Pentru perioada 2007-2009, asistența se ridica la 210 MEUR (prețuri la nivelul anului 2004) constând în credite de angajament care urmează să fie angajate în transe anuale egale în valoare de 70 MEUR (prețuri la nivelul anului 2004).Asistența, sau părți ale acesteia, poate fi mobilizata sub forma de contribuție a Comunității la Fondul internațional de sprijin pentru dezafectarea Centralei Kozlodui, administrat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.(3)Comisia poate adopta norme pentru punerea în aplicare a asistenței prevăzute la alineatul (2).Normele sunt adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a procedurilor pentru exercitarea competentelor de execuție delegate Comisiei*3). În acest scop, Comisia este sprijinita de un comitet. Articolele 4 și 7 din Decizia 1999/468/CE sunt aplicabile. Termenul prevăzut la articolul 4 alineatul (3) din Decizia 1999/468/CE este de șase săptămâni. Comitetul își adopta regulamentul de procedura.*3) JO L 236, 23.9.2003, p. 33). JO L 184, 17.7.1999, p. 23. + 
Articolul 31(1)În primul an de la aderare, Uniunea acorda Bulgariei și României asistența financiară provizorie, denumita în continuare, Facilitatea de tranzitie", în vederea dezvoltării și intaririi capacității lor administrative și judiciare de a pune în aplicare și asigura respectarea dreptului Uniunii și pentru a promova schimbul de bune practici între parteneri. Aceasta asistența trebuie să finanteze proiecte de construcție instituțională și un număr limitat de mici investiții dependente de cele dintâi.(2)Asistența trebuie să răspundă necesității continue de intarire a capacității instituționale în anumite domenii prin acțiuni care nu pot fi finanțate de fondurile structurale sau de Fondul pentru Dezvoltare Rurală.(3)Pentru proiectele de înfrățire între administrațiile publice în scopul construcției instituționale continua să se aplice procedura cererii de oferte prin intermediul rețelei de puncte de contact din statele membre, astfel cum se prevede prin acordurile-cadru încheiate cu statele membre în vederea derulării asistenței de preaderare.Creditele de angajament pentru Facilitatea de tranzitie pentru Bulgaria și România, exprimate în prețuri la nivelul anului 2004, totalizează 82 MEUR în primul an după aderare și au în vedere prioritati naționale și orizontale. Creditele de angajament se autorizeaza de către autoritatea bugetară în limitele perspectivei financiare.(4)Asistența acordată în temeiul Facilitatii de tranzitie se aloca și se pune în aplicare în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 3906/89 al Consiliului privind asistența economică acordată anumitor state din Europa Centrala și de Est. + 
Articolul 32(1)Se constituie prin prezentul Facilitatea Schengen și pentru fluxurile de numerar, ca instrument provizoriu pentru sprijinirea Bulgariei și a României în perioada dintre data aderării și sfârșitul anului 2009 în vederea finanțării acțiunilor la noile frontiere externe ale Uniunii, pentru punerea în aplicare a acquis-ului Schengen și controlul frontierelor și pentru a sprijini îmbunătățirea fluxurilor de numerar în cadrul bugetelor naționale.(2)Pentru perioada 2007-2009, se acordă Bulgariei și României următoarele sume (exprimate în prețuri la nivelul anului 2004), sub forma plății unor sume globale în cadrul Facilitatii provizorii Schengen și pentru fluxurile de numerar:

(M EUR, prețuri la nivelul anului 2004)
2007 2008 2009
Bulgaria 121,8 59,1 58,6
România 297,2 131,8 130,8

(3)Cel puțin 50% din alocarea pentru fiecare țara în cadrul Facilitatii provizorii Schengen și pentru fluxurile de numerar se utilizează pentru sprijinirea Bulgariei și a României în îndeplinirea obligației acestora de a finanta acțiuni la noile frontiere externe ale Uniunii pentru punerea în aplicare a acquis-ului Schengen și a controalelor la frontiera externa.(4)A douasprezecea parte din fiecare suma anuală se plătește Bulgariei și României în prima zi lucrătoare a fiecărei luni din anul respectiv. Sumele globale se utilizează în termen de trei ani de la efectuarea primei plati. Bulgaria și România prezintă, în cel mult șase luni de la data expirării acestui termen de trei ani, un raport cuprinzator privind utilizarea finala a sumelor globale în temeiul secțiunii Schengen a Facilitatii provizorii Schengen și pentru fluxurile de numerar , incluzând un raport justificativ privind cheltuielile. Orice fonduri neutilizate sau cheltuite nejustificat se recuperează de către Comisie.(5)Comisia poate adopta orice dispoziții tehnice necesare funcționarii Facilitatii provizorii Schengen și pentru fluxurile de numerar. + 
Articolul 33(1)Fără a aduce atingere viitoarelor decizii de politici publice, creditele de angajament globale pentru acțiuni structurale care urmează să fie puse la dispoziția Bulgariei și a României pentru perioada de trei ani cuprinsă între anii 2007-2009 sunt următoarele:

(M EUR, prețuri la nivelul anului 2004)
2007 2008 2009
Bulgaria 539 759 1002
România 1399 1972 2603
(2)În cursul perioadei de trei ani cuprinsă între anii 2007-2009, întinderea și natura interventiilor cuprinse în totalul creditelor fixe pe tari se stabilesc în temeiul dispozițiilor în vigoare la acea data aplicabile cheltuielilor pentru acțiuni structurale.
 + 
Articolul 34(1)Suplimentar în raport cu regulamentele privind dezvoltarea rurală în vigoare la data aderării, dispozițiile prevăzute în secțiunile I-III din anexa VIII se aplică Bulgariei și României pentru perioada 2007-2009, iar dispozițiile financiare speciale prevăzute în secțiunea IV din anexa VIII se aplică Bulgariei și României pe parcursul perioadei de programare 2007-2013.(2)Fără a aduce atingere viitoarelor decizii de politici publice, creditele de angajament pentru dezvoltarea rurală din cadrul FEOGA Secțiunea Garantare pentru Bulgaria și România în cursul perioadei de trei ani 2007-2009 se ridica la suma de 3 041 MEUR (în prețuri la nivelul anului 2004);(3)În cazul în care este necesar, normele pentru punerea în aplicare a dispozițiilor anexei VIII se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 50 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1260/1999.(4)Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei, după consultarea Parlamentului European, efectuează orice adaptari ale dispozițiilor anexei VIII în cazurile necesare, în vederea asigurării coerentei cu regulamentele privind dezvoltarea rurală. + 
Articolul 35Sumele prevăzute la articolele 30, 31, 32, 33 și 34 sunt adaptate de către Comisie în fiecare an în funcție de evoluția prețurilor, ca parte a adaptarilor tehnice anuale ale perspectivei financiare.
 + 
Titlul IVALTE DISPOZIȚII + 
Articolul 36(1)În cazul în care, până la împlinirea unui termen de cel mult trei ani de la data aderării, survin dificultăți semnificative și susceptibile sa persiste în orice sector al economiei sau care ar putea provoca deteriorarea serioasă a situației economice într-un anumit domeniu, Bulgaria și România pot solicita să fie autorizate sa adopte măsuri de protecție în vederea remedierii situației și a adaptării sectorului în cauza la economia pieței interne.În aceleași împrejurări, oricare actual stat membru poate solicita să fie autorizat sa adopte măsuri de protecție în raport cu Bulgaria, cu România sau cu ambele state.(2)La cererea statului interesat, Comisia adopta, în procedura de urgenta, regulamentele sau deciziile europene pentru stabilirea măsurilor de protecție pe care le considera necesare, arătând condițiile și modalitățile în care acestea trebuie puse în aplicare.În caz de dificultăți economice serioase și la cererea expresă a statului membru interesat, Comisia hotărăște în termen de cinci zile lucrătoare de la primirea cererii însoțite de datele de fundamentare corespunzătoare. Măsurile astfel hotărâte sunt de imediata aplicare, țin seama de interesele tuturor părților interesate și nu pot determina efectuarea de controale la frontiere.(3)Măsurile autorizate în conformitate cu alineatul (2) pot include derogări de la normele Constituției, și în special de la prezentul protocol, în măsura și pentru termenele strict necesare pentru atingerea obiectivelor prevăzute la alineatul (1). Se acordă prioritate măsurilor care afectează cel mai puțin funcționarea pieței interne. + 
Articolul 37În cazul în care Bulgaria sau România nu și-a îndeplinit angajamentele asumate în contextul negocierilor de aderare, determinând o perturbare semnificativă a bunei funcționari a pieței interne, inclusiv orice angajamente asumate în cadrul politicilor sectoriale care privesc activități economice cu efecte transfrontaliere, ori pericolul iminent al unei atari perturbari, Comisia poate să adopte, până la împlinirea unui termen de cel mult trei ani de la data aderării, la cererea motivată a unui stat membru sau din proprie inițiativă, regulamentele sau deciziile europene prin care sunt stabilite măsurile corespunzătoare.Măsurile sunt proporționale și se acordă prioritate acelora dintre ele care perturba cel mai puțin funcționarea pieței interne și, după caz, aplicării mecanismelor sectoriale de salvgardare în vigoare.Asemenea măsuri de salvgardare nu pot fi utilizate ca mijloace arbitrare de discriminare sau de restrangere disimulata a comerțului dintre statele membre. Clauza de salvgardare poate fi invocată chiar și înainte de aderare în temeiul concluziilor urmăririi îndeplinirii angajamentelor asumate în negocieri, iar măsurile adoptate intră în vigoare la data aderării, cu excepția cazului în care acestea prevăd o dată ulterioară. Măsurile nu pot fi menținute mai mult decât este strict necesar și, în orice caz, sunt revocate la data la care angajamentul corespunzător este îndeplinit. Măsurile pot fi totuși aplicate dincolo de termenul prevăzut la alineatul de mai sus atât timp cat angajamentele corespunzătoare nu au fost îndeplinite. Ca răspuns la progresele realizate de noul stat membru în cauza în îndeplinirea angajamentelor sale, Comisia poate adapta în mod corespunzător măsurile luate. Comisia informează Consiliul cu suficient timp înaintea revocării regulamentelor și deciziilor europene prin care sunt stabilite măsurile de salvgardare și tine seama întocmai de orice observații formulate în acest sens de către Consiliu. + 
Articolul 38În cazul în care, în Bulgaria sau în România, exista deficiente semnificative sau un risc iminent privind apariția unor asemenea deficiente în transpunerea, stadiul aplicării sau asigurarea respectării deciziilor-cadru sau oricăror altor angajamente, instrumente de cooperare și decizii privind recunoașterea reciprocă în domeniul dreptului penal în conformitate cu titlul VI din Tratatul privind Uniunea Europeană, directive și regulamente privind recunoașterea reciprocă în domeniul dreptului civil în conformitate cu titlul IV din Tratatul de instituire a Comunității Europene și legi sau legi-cadru europene adoptate în temeiul secțiunilor 3 și 4 din capitolul IV al titlului III din partea III a Constituției, Comisia poate să adopte, până la împlinirea unui termen de cel mult trei ani de la data aderării, la cererea motivată a unui stat membru sau din proprie inițiativă și după consultarea statelor membre, regulamentele sau deciziile europene de stabilire a măsurilor corespunzătoare și sa precizeze condițiile și modalitățile în care aceste măsuri intră în vigoare.Măsurile pot lua forma suspendării provizorii a aplicării dispozițiilor și hotărârilor corespunzătoare în relațiile dintre Bulgaria sau România și oricare alt ori alte state membre, fără sa aducă atingere continuării cooperării judiciare strânse. Clauza de salvgardare poate fi invocată chiar înainte de aderare în temeiul concluziilor urmăririi îndeplinirii angajamentelor asumate în negocieri, iar măsurile adoptate intră în vigoare la data aderării, cu excepția cazului în care acestea prevăd o dată ulterioară. Măsurile nu pot fi menținute mai mult decât este strict necesar și, în orice caz, sunt revocate la data la care deficientele sunt remediate. Măsurile pot fi totuși aplicate dincolo de termenul prevăzut la alineatul (1) atât timp cat aceste deficiente subzistă. Ca răspuns la progresele realizate de noul stat membru în cauza în remedierea deficiențelor identificate, Comisia poate adapta în mod corespunzător măsurile luate, după consultarea statelor membre. Comisia informeazăConsiliul cu suficient timp înaintea revocării regulamentelor și deciziilor pentru stabilirea măsurilor de salvgardare și tine seama întocmai de orice observații formulate în acest sens de către Consiliu. + 
Articolul 39(1)În cazul în care, în temeiul urmăririi continue de către Comisie a îndeplinirii angajamentelor asumate de Bulgaria și România în contextul negocierilor de aderare, și în special în temeiul rapoartelor Comisiei în aceasta privinta, exista dovezi clare ca stadiul pregătirii pentru adoptarea și aplicarea acquis-ului în Bulgaria sau România este de asemenea natura încât exista un risc semnificativ ca, într-un număr important de domenii, oricare dintre aceste state să fie în mod evident nepregatit sa îndeplinească obligațiile care decurg din calitatea de membru la data aderării, 1 ianuarie 2007, Consiliul poate să hotărască în unanimitate, la recomandarea Comisiei, ca data aderării statului respectiv să fie amânată cu un an, până la 1 ianuarie 2008.(2)Fără a aduce atingere alineatului (1), Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, la recomandarea Comisiei, poate să ia decizia prevăzută la alineatul (1) cu privire la România în cazul în care sunt constatate deficiente semnificative în îndeplinirea de către România a unuia sau mai multora dintre angajamentele și cerințele enumerate în anexa IX punctul I.(3)Fără a aduce atingere alineatului (1) și sub rezerva dispozițiilor articolului 37, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, la recomandarea Comisiei și după o evaluare amănunțită efectuată în toamna anului 2005 a progreselor realizate de România în domeniul politicii de concurenta, poate să adopte decizia prevăzută la alineatul (1) cu privire la România în cazul în care se constata deficiente semnificative în îndeplinirea de către România a obligațiilor asumate în temeiul Acordului european de asociere*1) sau a unuia ori mai multora dintre angajamentele și cerințele enumerate în anexa IX, punctul II.*1) Acordul european de instituire a asocierii între Comunitatile Economice Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și România, pe de altă parte JO L 357, 31.12.1994, p. 2).(4)În cazul unei decizii adoptate în temeiul alineatelor (1), (2) sau (3), Consiliul hotărăște de îndată, cu majoritate calificată, adaptarile prezentului protocol, inclusiv ale anexelor și apendicelor acestuia, devenite absolut necesare ca urmare a deciziei de amânare. + 
Articolul 40Pentru a nu afecta buna funcționare a pieței interne, punerea în aplicare a normelor de drept intern ale Bulgariei și României în cursul perioadelor de tranzitie prevăzute în anexele VI și VII nu poate conduce la efectuarea de controale la frontiere între statele membre. + 
Articolul 41În cazul în care sunt necesare măsuri tranzitorii pentru a sprijini tranzitia, de la regimul în vigoare în Bulgaria și România la cel decurgând din aplicarea politicii agricole comune în condițiile prevăzute în prezentul protocol, asemenea măsuri sunt adoptate de către Comisie în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 25 alineatul (2) din Regulamentului (CE) nr. 1784/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 privind organizarea comuna a pieței în sectorul cerealelor*2) sau, după caz, de dispozițiile corespunzătoare ale celorlalte regulamente privind organizarea comuna a piețelor agricole sau ale legilor europene care le abroga pe acestea ori a procedurii corespunzătoare stabilite prin legislația incidența. Măsurile tranzitorii prevăzute în prezentul articol pot fi adoptate într-un termen de trei ani de la data aderării, iar aplicarea lor este limitată la acest termen. Prin lege europeană a Consiliului, acest termen poate fi prorogat. Consiliul hotărăște în unanimitate, după consultarea Parlamentului European.*2) JO L 270, 21.10.2003, p. 78.Măsurile tranzitorii referitoare la punerea în aplicare a instrumentelor privind politica agricolă comuna care nu sunt prevăzute în prezentul protocol și care sunt necesare ca urmare a aderării urmează să fie stabilite înainte de data aderării prin regulamente sau decizii europene adoptate de către Consiliu la propunerea Comisiei sau, în cazul în care acestea aduc atingere unor instrumente adoptate inițial de către Comisie, prin regulamente sau decizii europene adoptate de către Comisie în conformitate cu procedura necesară pentru adoptarea instrumentelor în cauza. + 
Articolul 42În cazul în care sunt necesare măsuri tranzitorii pentru a sprijini tranzitia de la regimul în vigoare în Bulgaria și în România la cel decurgând din aplicarea normelor Uniunii în materie veterinara, fitosanitara și a siguranței alimentelor, asemenea măsuri se adoptă de către Comisie în conformitate cu procedura corespunzătoare prevăzută în legislația aplicabilă. Aceste măsuri se adoptă în termen de trei ani de la data aderării, iar aplicarea lor este limitată la acest termen.
 + 
Partea A CINCEADISPOZIȚII PRIVIND PUNEREA ÎN APLICARE A PREZENTULUI PROTOCOL + 
Titlul ICOMPUNEREA INSTITUȚIILOR ȘI ORGANISMELOR + 
Articolul 43Parlamentul European efectuează în regulamentul sau de procedura adaptarile care se impun ca urmare a aderării. + 
Articolul 44Consiliul efectuează în regulamentul sau de procedura adaptarile care se impun ca urmare a aderării. + 
Articolul 45Un resortisant al fiecărui nou stat membru este numit membru al Comisiei de la data aderării. Noii membri ai Comisiei sunt numiți de către Consiliu, de comun acord cu președintele Comisiei, după consultarea Parlamentului European și în conformitate cu criteriile prevăzute la articolul 1-26 alineatul (4) din Constituție.Mandatul membrilor numiți astfel încetează la aceeași dată cu cel al membrilor aflați în funcție la data aderării. + 
Articolul 46(1)Doi judecători sunt numiți în cadrul Curții de Justiție și doi judecători sunt numiți în cadrul Tribunalului.(2)Mandatul unuia dintre judecătorii Curții de Justiție numiți în conformitate cu alineatul (1) încetează la 6 octombrie 2009. Acest judecător este desemnat prin tragere la sorți. Mandatul celuilalt judecător încetează la 6 octombrie 2012.Mandatul unuia dintre judecătorii Tribunalului numiți în conformitate cu alineatul (1) încetează la 31 august 2007. Acest judecător este desemnat prin tragere la sorți. Mandatul celuilalt judecător încetează la 31 august 2010.(3)Curtea de Justiție efectuează în regulamentul sau de procedura adaptarile care se impun ca urmare a aderării.Tribunalul, de comun acord cu Curtea de Justiție, efectuează în regulamentul sau de procedura adaptarile care se impun ca urmare a aderării.Regulamentele de procedura astfel adaptate necesita acordul Consiliului.(4)Pentru judecarea cauzelor pendinte la data aderării pe rolul instanțelor menționate, pentru care procedura orala a început înainte de această dată, plenurile instanțelor sau camerele se întrunesc în aceeași compunere ca înainte de aderare și aplica regulamentul de procedura în vigoare în ziua anterioară datei aderării. + 
Articolul 47Un resortisant al fiecărui nou stat membru este numit în cadrul Curții de Conturi de la data aderării pentru un mandat de șase ani. + 
Articolul 48Comitetul Regiunilor se completează prin numirea a 27 de membri reprezentând organismele regionale și locale din Bulgaria și România, care fie dețin un mandat ales în cadrul unei autorități regionale sau locale, fie răspund politic în fața unei adunări alese. Mandatul membrilor astfel numiți încetează simultan cu cel al membrilor aflați în funcție la data aderării. + 
Articolul 49Comitetul Economic și Social se completează prin numirea a 27 de membri reprezentând diferitele componente sociale și economice ale societății civile organizate din Bulgaria și România. Mandatul membrilor astfel numiți încetează simultan cu cel al membrilor aflați în funcție la data aderării. + 
Articolul 50Adaptarile normelor comitetelor stabilite prin Constituție, precum și ale regulamentelor de procedura ale acestora, impuse de aderare, se efectuează cat mai curând posibil după aderare. + 
Articolul 51(1)Noii membri ai comitetelor, grupurilor sau ai altor organisme constituite prin Constituție sau printr-un act al instituțiilor sunt numiți în condițiile și în conformitate cu procedurile prevăzute pentru numirea membrilor acestor comitete, grupuri sau altor organisme. Mandatul membrilor nou numiți încetează simultan cu cel al membrilor aflați în funcție la data aderării.(2)Componenta comitetelor sau grupurilor constituite prin Constituție sau printr-un act al instituțiilor, având un număr de membri stabilit indiferent de numărul statelor membre, va fi reînnoită în totalitate după aderare, cu excepția cazului în care mandatul membrilor actuali expira în anul ulterior aderării.
 + 
Titlul IIAPLICABILITATEA ACTELOR INSTITUȚIILOR + 
Articolul 52De la data aderării, Bulgaria și România sunt considerate destinatare ale legilor-cadru, regulamentelor și deciziilor europene în înțelesul articolului 1-33 din Constituție, precum și al directivelor și deciziilor în înțelesul articolului 249 din Tratatul de instituire a Comunității Europene și al articolului 161 din Tratatul CEEA, cu condiția ca aceste legi-cadru, regulamente și decizii europene, precum și aceste directive și decizii, sa fi fost adresate tuturor statelor membre actuale.Cu excepția deciziilor europene care intră în vigoare în conformitate cu articolul I-39 alineatul (2) din Constituție și a directivelor și deciziilor care au intrat în vigoare în conformitate cu articolul 254 alineatele (1) și (2) din Tratatul de instituire a Comunității Europene, se considera ca Bulgaria și România au fost notificate cu privire la aceste decizii europene și la aceste directive și decizii la data aderării. + 
Articolul 53(1)Bulgaria și România pun în aplicare măsurile necesare pentru a se conformă, de la data aderării, dispozițiilor legilor-cadru europene și ale acelor regulamente europene care sunt obligatorii în ce privește rezultatul care trebuie obținut, dar lasă la latitudinea autorităților naționale alegerea formei și a metodelor, în înțelesul articolului I-33 din Constituție, precum și directivelor și deciziilor în înțelesul articolului 249 din Tratatul de instituire a Comunității Europene și al articolului 161 din Tratatul CEEA, cu excepția cazului în care se prevede un alt termen în prezentul protocol. Acestea comunică măsurile respective Comisiei până la data aderării cel târziu sau, după caz, până la termenul prevăzut în prezentul protocol.(2)În măsura în care modificările directivelor în înțelesul articolului 249 din Tratatul de instituire a Comunității Europene și al articolului 161 din Tratatul CEEA, introduse prin prezentul protocol, necesita modificarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale actualelor state membre, actualele state membre aplica măsurile necesare pentru a se conformă directivelor modificate de la data aderării, cu excepția cazului în care prezentul protocol prevede un alt termen. Acestea comunică măsurile respective Comisiei până la data aderării sau, după caz, până la termenul prevăzut de prezentul protocol. + 
Articolul 54Actele cu putere de lege și actele administrative destinate să asigure protecția sănătății lucrătorilor și a populației pe teritoriul Bulgariei și României împotriva pericolelor generate de radiatiile ionizante sunt comunicate Comisiei de către acele state în termen de trei luni de la data aderării, în conformitate cu articolul 33 din Tratatul CEEA. + 
Articolul 55La cererea motivată a Bulgariei sau a României, adresată Comisiei cel târziu la data aderării, Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei, sau Comisia, în cazul în care actul originar a fost adoptat de Comisie, poate adopta regulamente sau decizii europene care stabilesc derogări temporare de la actele instituțiilor adoptate între 1 octombrie 2004 și data aderării. Măsurile sunt adoptate în conformitate cu regulile de vot aplicabile adoptării actului față de care este cerută o derogare temporară. În cazul în care derogarile sunt adoptate după aderare, acestea pot fi aplicate de la data aderării. + 
Articolul 56În cazul în care actele instituțiilor adoptate înainte de aderare impun adaptari ca urmare a aderării și adaptarile necesare nu au fost prevăzute în prezentul protocol sau în anexele sale, Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei, sau Comisia, în cazul în care actul original a fost adoptat de Comisie, adopta în acest scop actele necesare. În cazul în care adaptarile sunt adoptate după aderare, acestea pot fi aplicate de la data aderării. + 
Articolul 57Cu excepția cazului în care se prevede altfel, Consiliul adopta, la propunerea Comisiei, regulamentele sau deciziile europene care stabilesc măsurile necesare punerii în aplicare a dispozițiilor prezentului protocol. + 
Articolul 58De la data aderării, textele actelor instituțiilor, adoptate înainte de aderare și redactate în limbile bulgara și română de către Consiliu, de către Comisie sau de către Banca Centrala Europeană sunt autentice în aceleași condiții ca și textele redactate în limbile oficiale actuale. Acestea se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în cazul în care textele în limbile actuale au făcut obiectul unei astfel de publicari.
 + 
Titlul IIIDISPOZIȚII FINALE + 
Articolul 59Anexele I – IX și apendicele anexate la prezentul protocol fac parte integrantă din acesta. + 
Articolul 60Guvernul Republicii Italiene remite guvernelor Republicii Bulgaria și României o copie certificată pentru conformitate a Tratatului de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, precum și a tratatelor care îl modifica sau îl completează, în limbile ceha, daneza, engleza, estona, finlandeza, franceza, germană, greaca, irlandeza, italiana, letona, lituaniana, maghiara, malteza, olandeza, polona, portugheză, slovena, slovaca, spaniola și suedeza.Textul acestui tratat, redactat în limbile bulgara și română, se anexează la prezentul protocol. Aceste texte sunt autentice în aceleași condiții ca și textele tratatului la care se face referire în primul paragraf, redactat în limbile actuale. + 
Articolul 61O copie certificată pentru conformitate a acordurilor internaționale depuse în arhivele Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene se remite guvernelor Republicii Bulgaria și României de către Secretarul general.

NEGOCIERILE PENTRU ADERAREA
BULGARIEI ȘI A ROMÂNIEI
LA UNIUNEA EUROPEANĂ
Bruxelles, 31 martie 2005
AA 4/2/05
REV2 + 
TRATATUL DE ADERARE: PROTOCOLUL, ANEXA IPROIECTE DE ACTE LEGISLATIVE ȘI DE ALTE INSTRUMENTEDelegatiile sunt invitate sa găsească alăturat proiectul Tratatului de aderare a Bulgariei și României la Uniunea Europeană: PROTOCOLUL, ANEXA IDocumente sursa:MD 140/4/04 REV 4 (AC 140/1/05 REV 1) + 
ANEXA I
Lista convențiilor și protocoalelor la care Bulgaria și România devin părți la data aderării [menționată la articolul 3 alineatul (3) din protocol](1)Convenția încheiată la 19 iunie 1980 privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale, deschisă spre semnare la Roma la 19 iunie 1980 (JO L 266, 9.10.1980, p. 1)– Convenția încheiată la 10 aprilie 1984 privind aderarea Republicii Elene la Convenția privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale, deschisă spre semnare la Roma la 19 iunie 1980 (JO L 146, 31.5.1984, p. 1);– Primul Protocol încheiat la 19 decembrie 1988 privind interpretarea de către Curtea de Justiție a Comunităților Europene a Convenției privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale, deschisă spre semnare la Roma la 19 iunie 1980 (JO L 48, 20.2.1989, P. 1);– Al doilea Protocol încheiat la 19 decembrie 1988 privind investirea Curții de Justiție a Comunităților Europene cu anumite competente de interpretare a Convenției privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale, deschisă spre semnare la Roma la 19 iunie 1980 (JO L 48, 20.2.1989, p. 17);– Convenția încheiată la 18 mai 1992 privind aderarea Regatului Spaniei și a Republicii Portugheze la Convenția privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale, deschisă spre semnare la Roma la 19 iunie 1980 (JO L 333, 18.11.1992, p. 1);– Convenția încheiată la 29 noiembrie 1996 privind aderarea Republicii Austria, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei la Convenția privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale, deschisă spre semnare la Roma la 19 iunie 1980, precum și la Primul și Al doilea Protocol privind interpretarea acesteia de către Curtea de Justiție (JO C 15, 15.1.1997, p. 10).(2)Convenția încheiată la 23 iulie 1990 privind eliminarea dublei impuneri în legătură cu adaptarea profiturilor întreprinderilor asociate (JO L 225, 20.8.1990, p. 10);– Convenția încheiată la 21 decembrie 1995 privind aderarea Republicii Austria, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei la Convenția privind eliminarea dublei impuneri în legătură cu adaptarea profiturilor întreprinderilor asociate (JO C 26, 31.1.1996, p. 1);– Protocolul încheiat la 25 mai 1999 de modificare a Convenției din 23 iulie 1990 privind eliminarea dublei impuneri în legătură cu adaptarea profiturilor întreprinderilor asociate (JOC 202, 16.7.1999, p. 1).(3)Convenția privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene, încheiată la 26 iulie 1995 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană(JO C 316, 27.11.1995, p. 49)– Protocolul la Convenția privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene, încheiat la 27 septembrie 1996 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 313, 23.10.1996, p. 2);– Protocolul privind interpretarea cu titlu preliminar de către Curtea de Justiție a Comunităților Europene a Convenției privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene, încheiat la 29 noiembrie 1996 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 151, 20.5.1997, p. 2);– Al doilea Protocol la Convenția privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene, încheiat la 19 iunie 1997 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 221, 19.7.1997, p. 12).(4)Convenția privind constituirea Oficiului European de Poliție (Convenția Europol), încheiată la 26 iulie 1995 în temeiul dispozițiilor articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 316, 27.11.1995, p. 2)– Protocolul cu privire la interpretarea cu titlu preliminar de către Curtea de Justiție a Comunităților Europene a Convenției privind constituirea Oficiului European de Poliție, încheiat la 24 iulie 1996 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 299, 9.10.1996, p. 2);– Protocolul cu privire la privilegiile și imunitățile Europol, ale membrilor organelor sale, ale directorilor adjuncți și ale angajaților Europol, încheiat la 19 iunie 1997 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană și al articolului 41 alineatul (3) din Convenția Europol (JO C 221, 19.7.1997, p. 2);– Protocolul de modificare a articolului 2 și a anexei la Convenția privind constituirea Oficiului European de Poliție (Convenția Europol), încheiat la 30 noiembrie 200 în temeiul articolului 43 alineatul (1) din respectiva convenție (JO C 358, 13.12.2000, p. 2);– Protocolul de modificare a Convenției privind constituirea Oficiului European de Poliție (Convenția Europol) și a Protocolului cu privire la privilegiile și imunitățile Europol, ale membrilor organelor sale, ale directorilor adjuncți și ale angajaților Europol, încheiat la 28 noiembrie 2002 (JO C 312, 16.12.2002, p. 2);– Protocolul de modificare a Convenției privind constituirea Oficiului European de Poliție (Convenția Europol), încheiat la 27 noiembrie 2003 în temeiul articolului 43 alineatul (1) din respectiva convenție (JO C 2, 6.1.2004, p. 3).(5)Convenția privind utilizarea tehnologiei informațiilor de către serviciile vamale, încheiată la 26 iulie 1995 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 316, 27.11.1995, p. 34)– Protocolul cu privire la interpretarea cu titlu preliminar de către Curtea de Justiție a Comunităților Europene a Convenției privind utilizarea tehnologiei informațiilor de către serviciile vamale, încheiat la 29 noiembrie 1996 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 151, 20.5.1997, p. 16);– Protocolul cu privire la domeniul de aplicare al notiunii de spalare a produselor rezultate din săvârșirea de infracțiuni în cadrul Convenției privind utilizarea tehnologiei informațiilor de către serviciile vamale, precum și cu privire la includerea numărului de înmatriculare al mijloacelor de transport în cadrul convenției, încheiat la 12 martie 1999 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 91, 31.3.1999, P.2);– Protocolul de modificare a Convenției privind utilizarea tehnologiei informațiilor de către serviciile vamale în sensul constituirii unei baze de date pentru identificarea dosarelor vamale, încheiat la 8 mai 2003 în temeiul articolului 34 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 139, 13.6.2003, p. 2).(6)Convenția cu privire la combaterea actelor de corupție care implica funcționari ai Comunităților Europene sau funcționari ai statelor membre ale Uniunii Europene, încheiată la 26 mai 1997 în temeiul articolului K.3 alineatul (2) litera (c) din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 195, 25.6.1997, p. 2)(7)Convenția cu privire la asistența reciprocă și cooperarea între administrațiile vamale, încheiată la 18 decembrie 1997 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 24, 23.1.1998, p. 2)(8)Convenția cu privire la decăderea din dreptul de a conduce autovehicule, încheiată la 17 iunie 1998 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 216, 10.7.1998, P.2)(9)Convenția cu privire la asistența judiciară reciprocă în materie penală între statele membre ale Uniunii Europene, adoptată de către Consiliu la 29 mai 2000 în temeiul articolului 34 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 197, 12.7.2000, p. 3)– Protocolul la Convenția cu privire la asistența judiciară reciprocă în materie penală între statele membre ale Uniunii Europene, adoptat de către Consiliu la 16 octombrie 2001 în temeiul articolului 34 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 326, 21.11.2001, P.2).
NEGOCIERILE PENTRU ADERAREA
BULGARIEI ȘI A ROMÂNIEI
LA UNIUNEA EUROPEANĂ
Bruxelles, 31 martie 2005
AA 5/2/05
REV2 + 
TRATATUL DE ADERARE: PROTOCOLUL, ANEXA IIPROIECTE DE ACTE LEGISLATIVE ȘI DE ALTE INSTRUMENTEDelegatiile sunt invitate sa găsească alăturat proiectul Tratatului de aderare a Bulgariei și României la Uniunea Europeană: PROTOCOLUL, ANEXA II.Documente sursa:MD 141/6/04 REV 6 (AC 141/1/05 REV 1) + 
ANEXA II
Lista dispozițiilor acquis-ului Schengen, astfel cum este acesta integrat în cadrul Uniunii Europene,
și ale actelor adoptate în temeiul acestuia sau conexe acestuia, care urmează sa devină obligatorii și aplicabile
pe teritoriul noilor state membre de la data aderării [menționată la articolul 4 alineatul (1) din protocol](1)Acordul între guvernele statelor Uniunii Economice Benelux, al Republicii Federale Germania și al Republicii Franceze privind eliminarea treptata a controalelor la frontierele comune, semnat la Schengen la 14 iunie 1985*1)*1) JO L 239, 22.9.2000, p. 13.(2)Următoarele dispoziții ale Convenției semnate la Schengen la 19 iunie 1990*2) de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptata a controalelor la frontierele comune, Actul final al acestei convenții și declarațiile comune care fac trimitere la aceasta, modificate de unele dintre actele enumerate la alineatul (8) de mai jos:*2) JO L 239, 22.9.2000, p. 19, convenție astfel cum a fost modificată ultima data prin Regulamentul Consiliului (CE) nr. 871/2004 (JO L 162, 30.4.2004, p. 29).Articolul 1, în măsura în care se referă la dispozițiile prezentului alineat; articolele 3-7, cu excepția articolul 5 alineatul (1) litera (d); articolul 13; articolele 26 și 27; articolul 39; articolele 44-59; articolele 61-63; articolele 65-69; articolele 71-73; articolele 75 și 76; articolul 82; articolul 91; articolele 126-130, în măsura în care se referă la dispozițiile prezentului alineat și articolul 136; declarațiile comune 1 și 3 din Actul final.(3)Următoarele dispoziții ale acordurilor de aderare la Convenția semnată la Schengen la 19 iunie 1990 de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptata a controalelor la frontierele comune, actele finale ale acestora și declarațiile aferente, astfel cum au fost modificate de unele dintre actele enumerate în alineatul 8 de mai jos:(a)Acordul privind aderarea Republicii Italiene, semnat la 27 noiembrie 1990:– articolul 4;– Declarația comuna 1 din partea II a Actului final;(b)Acordul privind aderarea Regatului Spaniei, semnat la 25 iunie 1991:– articolul 4;– Declarația comuna 1 din partea II a Actului final;– Declarația 2 din partea III a Actului final;(c)Acordul privind aderarea Republicii Portugheze, semnat la 25 iunie 1991:– articolele 4, 5 și 6;– Declarația comuna 1 din partea II a Actului final;(d)Acordul privind aderarea Republicii Elene, semnat la 6 noiembrie 1992:– articolele 3, 4 și 5;– Declarația comuna 1 din partea II a Actului final;– Declarația 2 din partea III a Actului final;(e)Acordul privind aderarea Republicii Austria, semnat la 28 aprilie 1995:– articolul 4;– Declarația comuna 1 din partea II a Actului final;(f)Acordul privind aderarea Regatului Danemarcei, semnat la 19 decembrie 1996:– articolul 4, articolul 5 alineatul (2) și articolul 6;– Declarațiile comune 1 și 3 din partea II a Actului final;(g)Acordul privind aderarea Republicii Finlanda, semnat la 19 decembrie 1996:– articolele 4 și 5;– Declarațiile comune 1 și 3 din partea II a Actului final;– Declarația Guvernului Republicii Finlanda privind Insulele Aland din partea III a Actului final;(h)Acordul privind aderarea Regatului Suediei, semnat la 19 decembrie 1996:– articolele 4 și 5;– Declarațiile comune 1 și 3 din partea II a Actului final.(4)Următoarele acorduri încheiate de către Consiliu în conformitate cu articolul 6 din Protocolul Schengen:– Acordul încheiat la 18 mai 1999 între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind asocierea acestora din urma la transpunerea, punerea în aplicare și dezvoltarea acquis-ului Schengen, inclusiv a anexelor Actului final, declarațiilor și schimburilor de scrisori alăturate acestuia*1) aprobat prin Decizia Consiliului 1999/439/CE *2);*1) JOL 176, 10.7.1999, p. 36.*2) JOL 176, 10.7.1999, p. 35.– Acordul încheiat la 30 iunie 1999 între Consiliul Uniunii Europene și Republica Irlanda și Regatul Norvegiei cu privire la definirea drepturilor și obligațiilor în raporturile dintre Irlanda și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, pe de o parte, și Republica Islanda și Regatul Norvegiei, pe de alta, în materia acquis-ului Schengen care se aplică acestor state*3), aprobat prin Decizia Consiliului 2000/29/CE *4);*3) JOL 15, 20.1.2000, p. 2.*4) JOL 15, 20.1.2000, p. 1.– Acordul semnat la 25 octombrie 2004 între Consiliul Uniunii Europene și Confederatia Elvetiana privind asocierea Confederatiei Elvetiene la transpunerea, punerea în aplicare și dezvoltarea acquis-ului Schengen*5).*5) Atât timp cat acest acord nu este încă încheiat, atât timp cat se aplică provizoriu.(5)Dispozițiile următoarelor decizii ale Comitetului Executiv instituit prin Convenția semnată la Schengen la 19 iunie 1990 de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptata a controalelor la frontierele comune, modificate de unele dintre actele enumerate la alineatul (8) de mai jos:SCH/Com-ex (93) 10 Decizia Comitetului Executiv din 14 decembrie 1993 privind declarațiile ministrilor și secretarilor de stat. Atât timp cat acest acord nu este încă încheiat, atât timp cat se aplică provizoriu.SCH/Com-ex (93) 14 Decizia Comitetului Executiv din 14 decembrie 1993 privind îmbunătățirea practicii cooperării judiciare în materia combaterii traficului de droguriSCH/Com-ex (94) 16 rev. Decizia Comitetului Executiv din 21 noiembrie 1994 privind achiziționarea stampilelor comune de intrare și ieșireSCH/Com-ex (94) 28 rev. Decizia Comitetului Executiv din 22 decembrie 1994 privind certificatul de autorizare a transportului de droguri și substanțe psihotrope, prevăzut la articolul 75SCH/Com-ex (94) 29 rev. 2 Decizia Comitetului Executiv din 22 decembrie 1994 privind intrarea în vigoare a Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen din 19 iunie 1990SCH/Com-ex (95) 21 Decizia Comitetului Executiv din 20 decembrie 1995 privind schimbul rapid, între statele Schengen, de date statistice și concrete privind eventuale disfuncții la frontierele externeSCH/Com-ex (98) 1 rev. 2 Decizia Comitetului Executiv din 21 aprilie 1998 privind activitățile Grupului Operativ, în măsura în care aceasta se referă la dispozițiile alineatului (2) de mai susSCH/Com-ex (98) 26 def. Decizia Comitetului Executiv din 16 septembrie 1998 privind înființarea Comitetului permanent pentru evaluarea și punerea în aplicare a dispozițiilor SchengenSCH/Com-ex (98) 35 rev. 2 Decizia Comitetului Executiv din 16 septembrie 1998 privind transmiterea Manualului comun statelor candidate la UESCH/Com-ex (98) 37 def. 2 Decizia Comitetului Executiv din 27 octombrie 1998 privind adoptarea unor măsuri de combatere a imigrarii ilegale, în măsura în care aceasta se referă la dispozițiile alineatului (2) de mai susSCH/Com-ex (98) 51 rev. 3 Decizia Comitetului Executiv din 16 decembrie 1998 privind cooperarea politieneasca transfrontaliera în materia prevenirii și depistarii infracțiunilorSCH/Com-ex (98) 52 Decizia Comitetului Executiv din 16 decembrie 1998 privind Brosura cu privire la cooperarea politieneasca transfrontaliera, în măsura în care aceasta se referă la dispozițiile alineatului (2) de mai susSCH/Com-ex (98) 57 Decizia Comitetului Executiv din 16 decembrie 1998 privind introducerea unui formular armonizat pentru invitații, declarații de garanție și atestări de cazareSCH/Com-ex (98) 59 rev. Decizia Comitetului Executiv din 16 decembrie 1998 privind detasarea coordonata a consilierilor în materie de documenteSCH/Com-ex (99) 1 rev. 2 Decizia Comitetului Executiv din 28 aprilie 1999 privind normele în materie de stupefianteSCH/Com-ex (99) 6 Decizia Comitetului Executiv din 28 aprilie 1999 privind acquis-vX Schengen în materie de telecomunicațiiSCH/Com-ex (99) 7 rev. 2 Decizia Comitetului Executiv din 28 aprilie 1999 privind ofițerii de legăturăSCH/Com-ex (99) 8 rev. 2 Decizia Comitetului Executiv din 28 aprilie 1999 privind principiile generale care reglementează plata informatorilorSCH/Com-ex (99) 10 Decizia Comitetului Executiv din 28 aprilie 1999 privind traficul ilegal de arme de focSCH/Com-ex (99) 13 Decizia Comitetului Executiv din 28 aprilie 1999 privind versiunile definitive ale Manualului comun și ale Instrucțiunilor consulare comune:– anexele 1-3, 7, 8 și 15 ale Instrucțiunilor consulare comune;– Manualul comun, în măsura în care acesta se referă la dispozițiile alineatului (2) de mai sus, inclusiv anexele 1, 5, 5A, 6, 10 și 13.SCH/Com-ex (99) 18 Decizia Comitetului Executiv din 28 aprilie 1999 privind îmbunătățirea cooperării polițienești în materie de prevenire și depistare a infracțiunilor.(6)Următoarele declarații ale Comitetului Executiv instituit prin Convenția semnată la Schengen la 19 iunie 1990 de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptata a controalelor la frontierele comune, în măsura în care acestea se referă la dispozițiile alineatului (2) de mai sus:SCH/Com-ex (96) decl. 6 rev. 2 Declarația Comitetului Executiv din 26 iunie 1996 privind extrădareaSCH/Com-ex (97) decl. 13 rev. 2 Declarația Comitetului Executiv din 9 februarie 1998 privind rapirea de minori.(7)Următoarele decizii ale Grupului Central instituit prin Convenția semnată la Schengen la 19 iunie 1990 de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptata a controalelor la frontierele comune, în măsura în care acestea se referă la dispozițiile alineatului (2) de mai sus:SCH/C (98) 117 Decizia Grupului Central din 27 octombrie 1998 privind adoptarea unor măsuri de combatere a imigrarii ilegaleSCH/C (99) 25 Decizia Grupului Central din 22 martie 1999 privind principiile generale care reglementează plata informatorilor.(8)Următoarele acte întemeiate pe acquis-ul Schengen sau conexe în alt mod acestuia:Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1683/95 din 29 mai 1995 de instituire a modelului uniform de viza (JO L 164, 14.7.1995, p. 1)Decizia Consiliului 1999/307/CE din 1 mai 1999 de stabilire a modalităților de integrare a Secretariatului Schengen în cadrul Secretariatul General al Consiliului (JO L 119, 7.5.1999, p. 49)Decizia Consiliului 1999/435/CE din 20 mai 1999 privind definirea acquis-ului Schengen în scopul stabilirii, în conformitate cu dispozițiile relevante din Tratatul de instituire a Comunității Europene și din Tratatul privind Uniunea Europeană, a temeiului juridic pentru fiecare din dispozițiile sau deciziile care constituie acquis-ul Schengen (JO L 176, 10.7.1999, p. 1)Decizia Consiliului 1999/436/CE din 20 mai 1999 de stabilire, în conformitate cu dispozițiile relevante din Tratatul de instituire a Comunității Europene și din Tratatul privind Uniunea Europeană, a temeiului juridic pentru fiecare dintre dispozițiile sau deciziile care constituie acquis-ul Schengen (JO L 176, 10.7.1999, p. 17)Decizia Consiliului 1999/437/CE din 17 mai 1999 privind anumite modalități de aplicare a Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei în ceea ce privește asocierea acestor doua state la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen (JO L 176, 10.7.1999, p. 31)Decizia Consiliului 1999/848/CE din 13 decembrie 1999 privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen pe teritoriul Greciei (JO L 327, 21.12.1999, p. 58)Decizia Consiliului 2000/365/CE din 29 mai 2000 privind cererea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord de a participa la punerea în aplicare a unora dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (JO L 131, 1.6.2000, p. 43)Decizia Consiliului 2000/586/JAI din 28 septembrie 2000 de instituire a unei proceduri de modificare a articolului 40 alineatele (4) și (5), a articolului 41 alineatul (7) și a articolului 65 alineatul (2) din Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptata a controalelor la frontierele externe comune (JO L 248, 3.10.2000, p. 1)Decizia Consiliului 2000/751/CE din 30 noiembrie 2000 privind declasificarea anumitor părți din Manualul comun adoptat de Comitetul Executiv instituit prin Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 (JO L 303, 2.12.2000, p. 29)Decizia Consiliului 2000/777/CE din 1 decembrie 2000 privind punerea în aplicare a acquis-ului Schengen pe teritoriul Danemarcei, Finlandei, Suediei, precum și pe teritoriul Islandei și Norvegiei (JO L 309, 9.10.2000, p. 24)Regulamentul Consiliului (CE) nr. 539/2001 din 15 martie 2001 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanti trebuie să dețină viza pentru trecerea frontierelor externe ale statelor membre și a listei țărilor terțe ai căror resortisanti sunt scutiți de aceasta obligație (JO L 81, 21.3.2001, p. 1)Regulamentul Consiliului nr. 789/2001/CE din 24 aprilie 2001 care rezerva Consiliului competentele de execuție în ceea ce privește anumite norme metodologice și proceduri de examinare a cererilor de viza (JO L 116, 26.4.2001, p. 2)Regulamentul Consiliului nr. 790/2001/CE din 24 aprilie 2001 care rezerva Consiliului competentele de execuție în ceea ce privește anumite norme metodologice și proceduri de realizare a controlului și supravegherii frontierelor (JO L 116, 26.4.2001, p. 5)Decizia Consiliului 2001/329/CE din 24 aprilie 2001 de actualizare a părții VI și a anexelor 3, 6 și 13 la Instrucțiunile consulare comune și a anexelor 5(a), 6(a) și 8 la Manualul comun (JO L 116, 26.4.2001, p. 32), în măsura în care aceasta se referă la anexa 3 la Instrucțiunile consulare comune și la anexa 5(a) la Manualul comun.Directiva Consiliului 2001/51/CE din 28 iunie 2001 de completare a dispozițiilor articolului 26 din Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 (JO L 187, 10.7.2001, p. 45)Decizia Consiliului 2001/886/JAI din 6 decembrie 2001 privind dezvoltarea Sistemului de Informații Schengen din a doua generație (SIS II) (JO L 328, 13.12.2001, p. 1)Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2414/2001 din 7 decembrie 2001 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 539/2001 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanti trebuie să dețină viza pentru trecerea frontierelor externe ale statelor membre și a listei țărilor terțe ai căror resortisanti sunt scutiți de aceasta obligație (JO L 327, 12.12.2001, p. 1)Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2424/2001 din 6 decembrie 2001 privind dezvoltarea Sistemului de Informații Schengen din a doua generație (SIS II) (JO L 328, 13.12.2001, p. 4)Regulamentul Consiliului (CE) nr. 333/2002 din 18 februarie 2002 de stabilire a unui model uniform de formular pentru aplicarea unei vize eliberate de statele membre titularilor unui document de călătorie nerecunoscut de către statul membru care emite formularul respectiv (JO L 53, 23.2.2002, p. 4)Regulamentul Consiliului (CE) nr. 334/2002 din 18 februarie 2002 de modificare a Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1683/95 de instituire a unui model uniform de viza (JO L 53, 23.2.2002, p. 7)Decizia Consiliului 2002/192/CE din 28 februarie 2002 privind cererea Irlandei de a participa la punerea în aplicare a unora dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (JO L 64, 7.3.2002, p. 20)Decizia Consiliului 2002/352/CE din 25 aprilie 2002 privind revizuirea Manualului comun (JO L 123, 9.5.2002, p. 47)Decizia Consiliului 2002/353/CE din 25 aprilie 2002 privind declasificarea părții II din Manualul comun adoptat de Comitetul Executiv instituit prin Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 (JO L 123, 9.5.2002, p. 49)Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1030/2002 din 13 iunie 2002 de instituire a unui model uniform de permis de ședere pentru resortisantii țărilor terțe (JO L 157, 15.6.2002, p. 1)Decizia Consiliului 2002/587/CE din 12 iulie 2002 privind revizuirea Manualului comun (JO L 187, 16.7.2002, p. 50)Decizia-cadru a Consiliului 2002/946/JAI din 28 noiembrie 2002 privind consolidarea cadrului penal pentru a preveni facilitarea intrării, tranzitului și șederii neautorizate (JO L 328, 5.12.2002, p. 1)Directiva Consiliului 2002/90/CE din 28 noiembrie 2002 de definire a facilitării intrării, tranzitului și șederii neautorizate (JO L 328, 5.12.2002, p. 17)Decizia Consiliului 2003/170/JAI din 27 februarie 2003 privind utilizarea în comun a ofițerilor de legătură trimiși în străinătate de instituțiile de aplicare a legii ale statelor membre (JO L 67, 12.3.2003, p. 27)Regulamentul Consiliului (CE) nr. 453/2003 din 6 martie 2003 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 539/2001 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanti trebuie să dețină viza pentru trecerea frontierelor externe ale statelor membre și a listei țărilor terțe ai căror resortisanti sunt scutiți de aceasta obligație (JO L 69, 13.3.2003, p. 10)Decizia Consiliului 2003/725/JAI din 2 octombrie 2003 de modificare a dispozițiilor articolului 40 alineatele (1) și (7) din Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptata a controalelor la frontierele comune (JO L 260, 11.10.2003, p. 37)Directiva Consiliului 2003/110/CE din 25 noiembrie 2003 privind sprijinul în cazurile de tranzit în scopul expulzării pe calea aerului (JO L 321, 6.12.2003, p. 26)Regulamentul Consiliului (CE) nr. 377/2004 din 19 februarie 2004 de constituire a rețelei de ofițeri de legătură în materie de imigrare (JO L 64, 2.3.2004, p. 1)Decizia Consiliului 2004/466/CE din 29 aprilie 2004 de modificare a Manualului comun în sensul prevederii efectuării controalelor de frontieră specializate privind minorii însoțiți (JO L 157, 30.4.2004, p. 136)Directiva Consiliului 2004/82/CE din 29 aprilie 2004 privind obligația transportatorilor de a comunică date privind pasagerii (JO L 261, 6.8.2004, p. 24)Decizia Consiliului 2004/573/CE din 29 aprilie 2004 privind organizarea de zboruri comune pentru expulzarea de pe teritoriul a doua sau mai multe state membre a resortisantilor țărilor terțe care fac obiectul măsurilor individuale de expulzare (JO L 261, 6.8.2004, p. 28)Decizia Consiliului 2004/574/CE din 29 aprilie 2004 de modificare a Manualului comun (JO L 261, 6.8.2004, p. 36)Decizia Consiliului 2004/512/CE din 8 iunie 2004 de constituire a Sistemului de Informații privind Vizele (SIV) (JO L 213, 15.6.2004, p. 5)Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2007/2004 din 26 octombrie 2004 de constituire a Agenției europene pentru gestionarea cooperării operative la frontierele externe ale statelor membre ale Uniunii Europene (JO L 349, 25.11.2004, p. 1)Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2133/2004 din 13 decembrie 2004 privind obligația autorităților competente ale statelor membre de a ștampila cu regularitate documentele de călătorie ale resortisantilor țărilor terțe în momentul trecerii de către aceștia a frontierelor externe ale statelor membre, precum și de modificare a dispozițiilor Convenției pentru aplicarea Acordului Schengen și a Manualului comun adoptat în acest scop (JO L 369, 16.12.2004, p. 5)Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2252/2004 din 13 decembrie 2004 privind standardele referitoare la elementele de securitate și datele biometrice cuprinse în pasapoartele și documentele de călătorie eliberate de statele membre (JO L 385, 29.12.2004, p. 1)
NEGOCIERILE PENTRU ADERAREA
BULGARIEI ȘI A ROMÂNIEI
LA UNIUNEA EUROPEANĂ
Bruxelles, 31 martie 2005
AA 6/2/05
REV2 + 
TRATATUL DE ADERARE: PROTOCOL. ANEXA IIIPROIECTE DE ACTE LEGISLATIVE ȘI DE ALTE INSTRUMENTEDelegatiile sunt invitate sa găsească alăturat proiectul Tratatului de aderare a Bulgariei și României la Uniunea Europeană: PROTOCOL. ANEXA III.Documente sursa:
MD 42/6/04 REV 6 MD 77/14/04 REV 14MD 24/4/04 REV 4 MD 28/3/04 REV 3 MD 32/3/04 REV 3 MD 15/1/04 REV 1 MD 16/1/04 REV 1 MD 18/1/04 REV 1 MD 19/1/04 REV 1 (AC 42/1/04 REV 1) (AC 77/1/04 REV 1) (AC 24/1/04 REV 1) (AC 28/1/04 REV 1) (AC 32/1/04 REV 1) (AC 15/1/04 REV 1) (AC 16/1/04 REV 1) (AC 18/1/04 REV 1) (AC 19/1/04 REV 1)
 + 
ANEXA III
Lista menționată la articolul 16 din protocol: adaptari ale actelor adoptate de instituții1.DREPTUL SOCIETĂȚILOR COMERCIALE DREPTURILE DE PROPRIETATE INDUSTRIALAI.MARCA DE COMERȚ COMUNITARA31994 R 0040: Regulamentul (CE) nr. 40/94 al Consiliului din 20 decembrie 1993 privind marca de comerț comunitara (JO L 11, 14.1.1994, p. 1), modificat prin:– 31994 R 3288: Regulamentul (CE) nr. 3288/94 al Consiliului din 22.12.1994 (JO L 349, 31.12.1994, p. 83);– 32003 R 0807: Regulamentul (CE) nr. 807/2003 al Consiliului din 14.4.2003 (JO L 122, 16.5.2003, p. 36);– 12003 T: Actul privind condițiile de aderare și adaptarile tratatelor - Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33);– 32003 R 1653: Regulamentul (CE) nr. 1653/2003 al Consiliului din 18.6.2003 (JO L 245, 29.9.2003, p. 36);– 32003 R 1992: Regulamentul (CE) nr. 1992/2003 al Consiliului din 27.10.2003 (JO L 296, 14.11.2003, p. 1);– 32004 R 0422: Regulamentul (CE) nr. 422/2004 al Consiliului din 19.2.2004 (JO L 70, 9.3.2004, p. 1).La articolul 159a, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:(1)De la data aderării Bulgariei, a Republicii Cehe, a Estoniei, a Ciprului, a Letoniei, a Lituaniei, a Ungariei, a Maltei, a Poloniei, a României, a Sloveniei și a Slovaciei (denumite în continuare "noi state membre"), o marca de comerț comunitara înregistrată sau solicitată în conformitate cu prezentul regulament înaintea respectivelor date de aderare se extinde la teritoriul acestor state membre pentru a avea același efect în întreaga Comunitate.II.CERTIFICATELE SUPLIMENTARE DE PROTECȚIE(1)31992 R 1768: Regulamentul (CEE) nr. 1768/92 al Consiliului din 18 iunie 1992 privind crearea unui certificat suplimentar de protecție pentru medicamente (JO L 182, 2.7.1992, p. 1), modificat prin:– 11994 N: Actul privind condițiile de aderare și adaptarile tratatelor – Aderarea Republicii Austria, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei (JO C 241, 29.8.1994, p. 21);– 12003 T: Actul privind condițiile de aderare și adaptarile tratatelor – Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).(a)La articolul 19a se adauga următorul text:(k)oricărui medicament protejat printr-un brevet valabil și a cărui prima autorizare de introducere pe piața ca medicament a fost obținută după 1 ianuarie 2000 îi poate fi acordat un certificat în Bulgaria, cu condiția ca, pentru obținerea acestui certificat, cererea să fie depusa în termen de șase luni de la data aderării;(l)oricărui medicament protejat printr-un brevet valabil și a cărui prima autorizare de introducere pe piața ca medicament a fost obținută după 1 ianuarie 2000 îi poate fi acordat un certificat în România. În cazurile în care perioada prevăzută la articolul 7 alineatul (1) a expirat, solicitarea unui certificat este posibila în termen de șase luni, care începe să curgă cel târziu de la data aderării.(b)La articolul 20, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:(2)Prezentul regulament se aplică certificatelor suplimentare de protecție acordate în conformitate cu legislația interna a Republicii Cehe, a Estoniei, a Ciprului, a Letoniei, a Lituaniei, a Maltei, a Poloniei, a României, a Sloveniei și a Slovaciei înainte de respectivele date de aderare.(2)31996 R 1610: Regulamentul (CE) nr. 1610/96 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 1996 privind crearea unui certificat suplimentar de protecție pentru produsele fito-farmaceutice (JO L 198, 8.8.1996, p. 30), modificat prin:– 12003 T: Actul privind condițiile de aderare și adaptarile tratatelor – Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).(a)La articolul 19a se adauga următorul text:(k)oricărui produs fito-farmaceutic protejat printr-un brevet valabil și a cărui prima autorizare de introducere pe piața ca produs fito-farmaceutic a fost obținută după 1 ianuarie 2000 îi poate fi acordat un certificat în Bulgaria, cu condiția ca cererea pentru obținerea certificatului să fie depusa în termen de șase luni de la data aderării;(l)oricărui produs fito-farmaceutic protejat printr-un brevet valabil și a cărui prima autorizare de introducere pe piața ca produs fito-farmaceutic a fost obținută după 1 ianuarie 2000 îi poate fi acordat un certificat în România. În cazurile în care perioada prevăzută la articolul 7 alineatul (1) a expirat, solicitarea unui certificat este posibila în termen de șase luni, care începe să curgă cel târziu de la data aderării.(b) La articolul 20, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:(2)Prezentul regulament se aplică certificatelor suplimentare de protecție acordate în conformitate cu legislația interna a Republicii Cehe, a Estoniei, a Ciprului, a Letoniei, a Lituaniei, a Maltei, a Poloniei, a României, a Sloveniei și a Slovaciei înainte de respectivele date de aderare.III.DESENELE ȘI MODELELE INDUSTRIALE COMUNITARE32002 R 0006: Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului din 12 decembrie 2001 privind desenele și modelele industriale comunitare (JO L 3, 5.1.2002, p. 1), modificat prin:– 12003 T: Actul privind condițiile de aderare și adaptarile tratatelor – Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).La articolul 110a, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:(1)De la data aderării Bulgariei, a Republicii Cehe, a Estoniei, a Ciprului, a Letoniei, a Lituaniei, a Ungariei, a Maltei, a Poloniei, a României, a Sloveniei și a Slovaciei (denumite în continuare "noi state membre"), un desen sau model industrial comunitar protejat sau solicitat în conformitate cu acest regulament înaintea respectivelor date de aderare se extinde la teritoriul acestor state membre pentru a avea același efect în întreaga Comunitate.2.AGRICULTURA(1)31989 R 1576: Regulamentul (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului din 29 mai 1989 de stabilire a normelor generale cu privire la definirea, descrierea și prezentarea băuturilor spirtoase (JO L 160, 12.6.1989, p. 1), modificat prin:– 31992 R 3280: Regulamentul (CEE) nr. 3280/92 al Consiliului din 9.11.1992 (JO L 327, 13.11.1992, p. 3);– 31994 R 3378: Regulamentul (CE) nr. 3378/94 al Parlamentului European și al Consiliului din 22.12.1994 (JO L 366, 31.12.1994, p. 1);– 11994 N: Actul privind condițiile de aderare și adaptarile tratatelor - Aderarea Republicii Austria, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei (JO C 241, 29.8.1994, p. 21);– 12003 T: Actul privind condițiile de aderare și adaptarile tratatelor - Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33);– 32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).(a)La articolul 1 alineatul (4), punctul (i), se adauga următoarele dispoziții:(5)Denumirea "rachiu din fructe" poate fi înlocuită prin denumirea "Palinca" numai pentru băutura spirtoasa produsă în România.(b)La Anexa II, se adaugă următoarele denumiri geografice:– la punctul (4): "Vinars Tarnave", "Vinars Vaslui", "Vinars Murfatlar", "Vinars Vrancea", "Vinars Segarcea";– la punctul (6):– la punctul (7):(2)31991 R 1601: Regulamentul (CEE) nr. 1601/91 al Consiliului din 10 iunie 1991 de stabilire a normelor generale privind definirea, descrierea și prezentarea vinurilor aromatizate, a băuturilor aromatizate pe bază de vin și a cocteilurilor aromatizate obținute din produse vitivinicole (JO L 149, 14.6.1991, p. 1), modificat prin:– 31992 R 3279: Regulamentul (CEE) nr. 3279/92 al Consiliului din 9.11.1992 (JO L 327, 13.11.1992, p. 1);– 11994 N: Actul privind condițiile de aderare și adaptarile tratatelor - Aderarea Republicii Austria, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei (JO C 241, 29.8.1994, p. 21);– 31994 R 3378: Regulamentul (CE) nr. 3378/94 al Parlamentului European și al Consiliului din 22.12.1994 (OJ L 366, 31.12.1994, p. 1);– 31996 R 2061: Regulamentul (CE) nr. 2061/96 al Parlamentului European și al Consiliului din 8.10.1996 (OJ L 277, 30.10.1996, p. 1);– 32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1)La articolul 2 alineatul (3), se adauga următoarea litera după litera (h):(i)Pelin: băutura aromatizata pe bază de vin produsă din vin alb sau roșu, must de struguri concentrat, suc de struguri (sau sfecla de zahăr) și o tinctura specială din ierburi, având o tărie alcoolică de nu mai puțin de 8,5% vol., un conținut de zahăr exprimat ca zahăr invertit de 45-50 grame pe litru, și o aciditate totală de nu mai puțin de 3 grame pe litru exprimată ca acid tartric.iar litera (i) se redenumeste ca (j).(3)31992 R 2075: Regulamentul (CEE) nr. 2075/92 al Consiliului din 30 iunie 1992 privind organizarea comuna a pieței în sectorul tutunului brut (JO L 215, 30.7.1992, p. 70), modificat prin:– 11994 N: Actul privind condițiile de aderare și adaptarile tratatelor - Aderarea Republicii Austria, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei (JO C 241, 29.8.1994, p. 21);– 31994 R 3290: Regulamentul (CE) nr. 3290/94 al Consiliului din 22.12.1994 (JO L 349, 31.12.1994, p. 105);– 31995 R 0711: Regulamentul (CE) nr. 711/95 al Consiliului din 27.3.1995 (JO L 73, 1.4.1995, p. 13);– 31996 R 0415: Regulamentul (CE) nr. 415/96 al Consiliului din 4.3.1996 (JO L 59, 8.3.1996, p.3);– 31996 R 2444: Regulamentul (CE) nr. 2444/96 al Consiliului din 17.12.1996 (JO L 333, 21.12.1996, p. 4);– 31997 R 2595: Regulamentul (CE) nr. 2595/97 al Consiliului din 18.12.1997 (JO L 351, 23.12.1997, p. 11);– 31998 R 1636: Regulamentul (CE) nr. 1636/98 al Consiliului din 20.7.1998 (JO L 210, 28.7.1998, p. 23);– 31999 R 0660: Regulamentul (CE) nr. 660/1999 al Consiliului din 22.3.1999 (JO L 83, 27.3.1999, p. 10);– 32000 R 1336: Regulamentul (CE) nr. 1336/2000 al Consiliului din 19.6.2000 (JO L 154, 27.6.2000, p. 2);– 32002 R 0546: Regulamentul (CE) nr. 546/2002 al Consiliului din 25.3.2002 (JO L 84, 28.3.2002, p. 4);– 32003 R 0806: Regulamentul (CE) nr. 806/2003 al Consiliului din 14.4.2003 (JO L 122, 16.5.2003, p. 1);– 32003 R 2319: Regulamentul (CE) nr. 2319/2003 al Consiliului din 17.12.2003 (JO L 345, 31.12.2003, p. 17);– 12003 T: Actul privind condițiile de aderare și adaptarile tratatelor - Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).(a)În anexa, la punctul V. "Sun-cured", se adauga următorul text:MoldovataGhimpațiBărăgan(b)În anexa, la punctul VI. "Basmas", se adauga următorul text:GebelNevrokopDupnițaMelnikUstinaHarmanliKrumovgradIztocen BalkanTopolovgradSvilengradSrednogorska iaka(c)În anexa, la punctul VIII. "Kaba Kulak (clasic)", se adaugă următorul text:Severna BulgariaTekne(4)31996 R 2201: Regulamentul (CE) nr. 2201 /96 al Consiliului din 28 octombrie 1996 privind organizarea comuna a piețelor în sectorul produselor prelucrate pe bază de fânețe și legume (JO L 297, 21.11.1996, p.29), modificat prin:– 31997 R 2199: Regulamentul (CE) nr. 2199/97 al Consiliului din 30.10.1997 (JO L 303, 6.11.1997, p. 1);– 31999 R 2701: Regulamentul (CE) nr. 2701/1999 al Consiliului din 14.12.1999 (JO L 327, 21.12.1999, p. 5);– 32000 R 2699: Regulamentul (CE) nr. 2699/2000 al Consiliului din 4.12.2000 (JO L 311, 12.12.2000, p. 9);– 32001 R 1239: Regulamentul (CE) nr. 1239/2001 al Consiliului din 19.6.2001 (JO L 171, 26.6.2001, p. 1);– 32002 R 0453: Regulamentul (CE) nr. 453/2002 al Comisiei din 13.3.2002 (JO L 72, 14.3.2002, p. 9);– 12003 T: Actul privind condițiile de aderare și adaptarile tratatelor – Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33);– 32004 R 0386: Regulamentul (CE) nr. 386/2004 al Comisiei din 1.3.2004 (JO L 64, 2.3.2004, p. 25).Anexa III se înlocuiește cu următorul text: + 
Anexa III
Pragurile de procesare menționate la articolul 5
Greutatea neta a produselor proaspete
(în tone)
Pragurile comunitare Roșii Piersici Pere
8.860.061 560.428 105.659
Praguri naționale Bulgaria 156.343 17.843 f.r.
Republica Cehă 12.000 1.287 11
Grecia 1.211.241 300.000 5.155
Spania 1.238.606 180.794 35.199
Franța 401.608 15.685 17.703
Italia 4.350.000 42.309 45.708
Cipru 7.944 6 f.r.
Letonia f.r. f.r. f.r.
Ungaria 130.790 1.616 1.031
Malta 27.000 f.r. f.r.
Țările de Jos f.r. f.r. 243
Austria f.r. f.r. 9
Polonia 194.639 f.r. f.r.
Portugalia 1.050.000 218 600
România 50.390 523 f.r.
Slovacia 29.500 147 f.r.
f.r. = fără relevanță

(5)31998 R 2848: Regulamentul (CE) nr. 2848/98 al Comisiei din 22 decembrie 1998 de stabilire a modalităților de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2075/92 al Consiliului privind schema de prime, cotele de producție și ajutorul specific acordat grupurilor de producători din sectorul tutunului brut (JO L 358, 31.12.1998, p. 17), modificat prin:– 31999 R 0510: Regulamentul (CE) nr. 510/1999 al Comisiei din 8.3.1999 (JO L 60, 9.3.1999, P- 54);– 31999 R 0731: Regulamentul (CE) nr. 731/1999 al Comisiei din 7.4.1999 (JO L 93, 8.4.1999, P- 20);– 31999 R 1373: Regulamentul (CE) nr. 1373/1999 al Comisiei din 25.6.1999 (JO L 162, 26.6.1999, p. 47);– 31999 R 2162: Regulamentul (CE) nr. 2162/1999 al Comisiei din 12.10.1999 (JO L 265, 13.10.1999, p. 13);– 31999 R 2637: Regulamentul (CE) nr. 2637/1999 al Comisiei din 14.12.1999 (JO L 323, 15.12.1999, p. 8);– 32000 R 0531: Regulamentul (CE) nr. 531/2000 al Comisiei din 10.3.2000 (JO L 64, 11.3.2000, p. 13);– 32000 R 0909: Regulamentul (CE) nr. 909/2000 al Comisiei din 2.5.2000 (JO L 105, 3.5.2000, p. 18);– 32000 R 1249: Regulamentul (CE) nr. 1249/2000 al Comisiei din 15.6.2000 (JO L 142, 16.6.2000, p. 3);– 32001 R 0385: Regulamentul (CE) nr. 385/2001 al Comisiei din 26.2.2001 (JO L 57, 27.2.2001, p. 18);– 32001 R 1441: Regulamentul (CE) nr. 1441/2001 al Comisiei din 16.7.2001 (JO L 193, 17.7.2001, p. 5);– 32002 R 0486: Regulamentul (CE) nr. 486/2002 al Comisiei din 18.3.2002 (JO L 76, 19.3.2002, p. 9);– 32002 R 1005: Regulamentul (CE) nr. 1005/2002 al Comisiei din 12.6.2002 (JO L 153 13.6.2002, p. 3);– 32002 R 1501: Regulamentul (CE) nr. 1501/2002 al Comisiei din 22.8.2002 (JO L 227, 23.8.2002, p. 16);– 32002 R 1983: Regulamentul (CE) nr. 1983/2002 al Comisiei din 7.11.2002 (JO L 306, 8.11.2002, p. 8);– 32004 R 1809: Regulamentul (CE) nr. 1809/2004 al Comisiei din 18.10.2004 (JO L 318, 19.10.2004, p. 18).Anexa I se înlocuiește cu următorul text: + 
Anexa I
PROCENTELE PRAGURILOR DE GARANTARE PENTRU FIECARE STAT MEMBRU SAU REGIUNE SPECIFICĂ
PENTRU RECUNOAȘTEREA GRUPURILOR DE PRODUCĂTORI

Stat membru sau regiune specifică de origine a grupului de producători Procent
Germania, Spania (cu excepția regiunilor Castilia și Leon, Navarra și Campezo din Țara Bascilor), Franța (cu excepția regiunilor Nord-Pas-de-Calais și Picardia), Italia, Portugalia (cu excepția Regiunii Autonome Azore), Belgia, Austria, România 2%
Grecia (cu excepția regiunii Epir), Regiunea Autonomă Azore (Portugalia), Regiunile Nord-Pas-de-Calais și Picardia (Franța), Bulgaria (cu excepția municipalităților BaniTe, Zlatograd, Madan și Dospat din zona Gebel și a municipiilor Veliki Preslav, Vărbița, Șumen, Smiadovo, Varna, Dalgopol, General Toșevo, Dobrici, Kavarna, Krușari, Șabla și Antonovo din regiunea de nord a Bulgariei) 1%
Regiunile Castilia și Leon (Spania), Navarra (Spania), regiunea Campezo din Țara Bascilor (Spania), Epir (Grecia), municipalităților Banite, Zlatograd, Madan și Dospat din zona Gebel și a municipalităților Veliki Preslav, Vărbița, Șumen, Smiadovo, Varna, Dalgopol, General Toșevo, Dobrici, Kavarna, Krușari, Șabla și Antonovo din regiunea de nord a Bulgariei (Bulgaria) 0,3%

(6)31999 R 1493: Regulamentul nr. 1493/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind organizarea comuna a pieței în sectorul vitivinicol (JO L 179, 14.7.1999, p. 1), modificat prin:– 32000 R 1622: Regulamentul (CE) nr. 1622/2000 al Comisiei din 24.7.2000 (JO L 194, 31.7.2000, p. 1);– 32000 R 2826: Regulamentul (CE) nr. 2826/2000 al Consiliului din 19.12.2000 (JO L 328, 23.12.2000, p. 2);– 32001 R 2585: Regulamentul (CE) nr. 2585/2001 al Consiliului din 19.12.2001 (JO L 345, 29.12.2001, p. 10);– 32003 R 0806: Regulamentul (CE) nr. 806/2003 al Consiliului din 14.4. 2003 (JO L 122, 16.5.2003, p. 1);– 12003 T: Actul privind condițiile de aderare și adaptarile tratatelor – Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, Republicii Malta, Republicii Polone, Republicii Slovenia și Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33);– 32003 R 1795: Regulamentul (CE) nr. 1795/2003 al Comisiei din 13.10.2003 (JO L 262, 14.10.2003, p. 13).(a)La articolul 6 se adauga următoarele dispoziții:(5)Pentru Bulgaria și România, se acordă, de la data aderării, drepturi de plantare nou create pentru producția v.c.p.r.d totalizand 1,5% din suprafața viticolă totală, totalizand 2302,5 hectare pentru Bulgaria și 2830,5 hectare pentru România. Aceste drepturi se acordă unei rezerve naționale căreia i se aplică articolul 5.(b)La anexa III (zonele vitivinicole) punctul (2), se adauga următorul text:(g)în România, în zona Podisul Transilvaniei(c)La anexa III (zonele vitivinicole), ultima propozitie de la punctul (3) se înlocuiește cu următorul text:(d)în Slovacia, regiunea Tokay.(e)în România, suprafețele vitivinicole care nu sunt incluse la punctele (2) litera (g) sau (5) litera (f).(d)La anexa III (zonele vitivinicole) punctul (5), se adauga următorul text:(e)în Bulgaria, suprafețele viticole din următoarele regiuni: Dunavska Ravnina (denumirea și în limba bulgară), Cernomorski Raion (denumirea și în limba bulgară), Rozova Dolina (denumirea și în limba bulgară)(f)în România, suprafețele viticole din următoarele regiuni: Dealurile Buzaului, Dealu Mare, Severinului și Plaiurile Drancei, Colinele Dobrogei, Terasele Dunării, regiunea vitivinicolă sudica, inclusiv zonele nisipoase și alte regiuni favorabile.(e)La anexa III (zonele vitivinicole) punctul (6), se adaugă următorul text:În Bulgaria, zona vitivinicolă C III a) cuprinde suprafețele viticole care nu sunt incluse la punctul (5) litera (e),(f)La anexa V partea D.3, se adauga următorul text:și în România.(7)32000 R 1673: Regulamentul (CE) nr. 1673/2000 al Consiliului din 27 iulie 2000 privind organizarea comuna a piețelor în sectorul inului și canepei pentru fibre (JO L 193, 29.7.2000, p. 16), modificat de:– 32002 R 0651: Regulamentul (CE) nr. 651/2002 al Comisiei din 16.4.2002 (JO L 101, 17.4.2002, p. 3);– 12003 T: Actul privind condițiile de aderare și adaptarile tratatelor - Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33);– 32003 R 1782: Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 270, 21.10.2003, p. 1);– 32004 R 0393: Regulamentul (CE) nr. 393/2004 al Consiliului din 24.2.2004 (JO L 65, 3.3.2004, p. 4).(a)Articolul 3 alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:(1)O cantitate maxima garantată de 80 878 tone pe an de piața este stabilită pentru fibre de în lungi și împărțită între toate statele membre drept cantități naționale garantate. Aceasta cantitate este distribuita după cum urmează:– 13 800 tone pentru Belgia;– 13 tone pentru Bulgaria;– 1 923 tone pentru Republica Ceha;– 300 tone pentru Germania;– 30 tone pentru Estonia;– 50 tone pentru Spania;– 55 800 tone pentru Franța;– 360 tone pentru Letonia;– 2 263 tone pentru Lituania;– 4 800 tone pentru Țările de Jos;– 150 tone pentru Austria;– 924 tone pentru Polonia;– 50 tone pentru Portugalia;– 42 tone pentru România;– 73 tone pentru Slovacia;– 200 tone pentru Finlanda;– 50 tone pentru Suedia;– 50 tone pentru Regatul Unit.(b)La articolul 3 alineatul (2), paragraful introductiv și litera (a) se înlocuiesc cu următorul text:(2)O cantitate maxima garantată de 147 265 tone pe an de piața este stabilită pentru fibre de în scurte și fibre de canepa, pentru care se poate acorda sprijin. Aceasta cantitate este repartizata sub forma:(a)cantităților naționale garantate pentru următoarele state membre:– 10 350 tone pentru Belgia;– 48 tone pentru Bulgaria;– 2 866 tone pentru Republica Ceha;– 12 800 tone pentru Germania;– 42 tone pentru Estonia;– 20 000 tone pentru Spania;– 61 350 tone pentru Franța;– 1 313 tone pentru Letonia;– 3 463 tone pentru Lituania;– 2 061 tone pentru Ungaria;– 5 550 tone pentru Țările de Jos;– 2 500 tone pentru Austria;– 462 tone pentru Polonia;– 1 750 tone pentru Portugalia;– 921 tone pentru România;– 189 tone pentru Slovacia;– 2 250 tone pentru Finlanda;– 2 250 tone pentru Suedia;– 12 100 tone pentru Regatul Unit.Cu toate acestea, cantitatea națională garantată stabilită pentru Ungaria se referă doar la fibrele de cânepă.(8)32003 R 1782: Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct din cadrul politii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori și de modificare a regulamentelor (CEE) nr. 2019/93, (CE) nr. 1452/2001, (CE) nr. 1453/2001, (CE) nr. 1454/2001, (CE) nr. 1868/94, (CE) nr. 1251/1999, (CE) nr. 1254/1999, (CE) nr. 1673/2000, (CEE) nr. 2358/71 și (CE) nr. 2529/2001 (JO L 270, 21.10.2003, p. 1), modificat prin:– 32004 R 0021: Regulamentul (CE) nr. 21/2004 al Consiliului din 17.12.2003 (JO L 5, 9.1.2004, p. 8);– 32004 R 0583: Regulamentul (CE) nr. 583/2004 al Consiliului din 22.3.2004 (JO L 91, 30.3.2004, p. 1);– 32004 D 0281: Decizia 2004/281/CE a Consiliului din 22.3.2004 (JO L 93, 30.3.2004, p. 1);– 32004 R 0864: Regulamentul (CE) nr. 864/2004 al Consiliului din 29.4.2004 (JO L 161, 30.4.2004, p. 48).(a)Articolul 2 litera (g) se înlocuiește cu următorul text:(g)"noi state membre" înseamnă Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, România, Slovenia și Slovacia.(b)La articolul 5 alineatul (2), la sfârșitul primului paragraf se adauga următorul text:Cu toate acestea, Bulgaria și România asigura ca terenul care a fost utilizat drept pasune permanenta la data de 1 ianuarie 2007 este menținut ca pasune permanenta.(c)La articolul 54 alineatul (2), la sfârșitul primului paragraf se adauga următorul text:Cu toate acestea, pentru Bulgaria și România, data prevăzută pentru cererile de sprijin pe suprafața este 30 iunie 2005.(d)La articolul 71g se adaugă următorul text:(9)Pentru Bulgaria și România:(a)perioada de referință de trei ani menționată la alineatul (2) este 2002 - 2004;(b)anul menționat la alineatul (3) litera (a) este 2004;(c)în primul paragraf al alineatului (4), referirea la anii 2004 și 2005 se face la anii 2005 și 2006, iar referirea la anul 2004 se face la anul 2005.(e)La articolul 71h se adaugă următorul text:Cu toate acestea, pentru Bulgaria și România referirea la 30 iunie 2003 se face la 30 iunie 2005.(f)Articolul 74 alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:(1)Sprijinul se acordă pentru suprafețele de baza naționale în zonele de producție traditionale enumerate în anexa X. Suprafața de baza este după cum urmează:

Bulgaria Grecia Spania Franța Italia Cipru Ungaria Austria Portugalia 21 800 ha617 000 ha594 000 ha208 000 ha1 646 000 ha6 183 ha2 500 ha7 000 ha118 000 ha
(g)Articolul 78 alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:(1)Se instituie o suprafața maxima garantată de 1 648 000 ha pentru care poate fi acordat sprijin.(h)Articolul 80 alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

Anul de piață 2004/2005 și în cazul aplicării articolului 71 (EUR/ha) Anul de piață 2005/2006 și în anii următori (EUR/ha)
Bulgaria 345,225
Grecia 1.323,96 561,00
Spania 1.123,95 476,25
Franța:
- teritoriul metropolitan 971,73 411,75
– Guyana Franceză 1.329,27 563,25
Italia 1.069,08 453,00
Ungaria 548,70 232,50
Portugalia 1.070,85 453,75
România 126,075
(i)Articolul 81 se înlocuiește cu următorul text: + 
Articolul 81SuprafețeSe stabilește prin prezentul o suprafața naționala de baza. Cu toate acestea, pentru Franța se stabilesc doua suprafețe de baza. Aceste suprafețe de baza sunt după cum urmează:Bulgaria 4 166 haGrecia 20 333 haSpania 104 973 haFranța:– teritoriul metropolitan 19 050 ha– Guyana Franceza 4 190 haItalia 219 588 haUngaria 3 222 haPortugalia 24 667 haRomânia 500 haUn stat membru poate subimparti suprafața sau suprafețele sale de baza în subdiviziuni, pe baza unor criterii obiective.(j)Articolul 84 se înlocuiește cu următorul text: + 
Articolul 84Suprafețe(1)Un stat membru acorda ajutorul comunitar până la limita unui plafon calculat prin înmulțirea numărului de hectare ale SNG, stabilită la alineatul (3), cu valoarea medie de 120,75 EUR.(2)Se instituie prin prezentul o suprafața maxima garantată de 829 229 ha.(3)Suprafața maxima garantată menționată la alineatul (2) se împarte în următoarele SNG:

Suprafețe Naționale Garantate (SNG)
Belgia 100 ha
Bulgaria 11.984 ha
Germania 1.500 ha
Grecia 41.100 ha
Spania 568.200 ha
Franța 17.300 ha
Italia 130.100 ha
Cipru 5.100 ha
Luxemburg 100 ha
Ungaria 2.900 ha
Țările de Jos 100 ha
Austria 100 ha
Polonia 4.200 ha
Portugalia 41.300 ha
România 1.645 ha
Slovenia 300 ha
Slovacia 3.100 ha
Regatul Unit 100 ha
(4)Un stat membru își poate împărți SNG în subdiviziuni ale suprafeței de baza, pe baza unor criterii obiective, în special la nivel regional sau în funcție de producție.
(k)La articolul 95 alineatul (4) se adauga următoarele paragrafe:Pentru Bulgaria și România, cantitățile totale menționate la primul paragraf sunt stabilite în tabelul (f) din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1788/2003 al Consiliului și sunt revizuite în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) al saselea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1788/2003 al Consiliului.Pentru Bulgaria și România, perioada de 12 luni menționată la primul paragraf este cea a anului 2006/2007.(l)La articolul 103 alineatul (2), se adaugă următorul text:Cu toate acestea, pentru Bulgaria și România condițiile pentru aplicarea prezentului alineat sunt ca schema unica de plată pe suprafața se aplică în 2007 și ca s-a optat pentru aplicarea articolului 66.(m)Articolul 105 alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:(1)Un supliment la plată pe suprafață de:– 291 EUR/ha pentru anul de piață 2005/2006,– 285 EUR/ha pentru anul de piață 2006/2007 și în anii următori, se plătește pentru suprafața cultivată cu grâu dur în zonele tradiționale de producție enumerate în anexa X, în următoarelor limite:
(hectare)
Bulgaria 21.800
Grecia 617.000
Spania 594.000
Franța 208.000
Italia 1.646.000
Cipru 6.183
Ungaria 2.500
Austria 7.000
Portugalia 118.000
(n)La articolul 108 alineatul (2) se adauga următorul text:Cu toate acestea, pentru Bulgaria și România, cererile de plată nu pot fi făcute în ce privește terenurile care, la data de 30 iunie 2005, au fost utilizate drept pășuni permanente, pentru culturi permanente sau copaci ori au fost utilizate în scopuri neagricole.(o)Articolul 110c alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:(1)Se instituie o suprafața de baza naționala pentru:– Bulgaria: 10 237 ha;– Grecia: 370 000 ha;– Spania: 70 000 ha;– Portugalia: 360 ha."(p)Articolul 110c alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:(2)Valoarea ajutorului eligibil pe hectar este în:– Bulgaria: 263 EUR;– Grecia: 594 EUR pentru 300 000 de hectare și 342,85 EUR pentru restul de 70 000 de hectare;– Spania: EUR 1 039;– Portugalia: EUR 556."(q)Articolul 116 alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:(4)Se aplică următoarele plafoane:
Stat membru Drepturi (x 1.000)
Belgia 70
Bulgaria 2.058,483
Republica Cehă 66,733
Danemarca 104
Germania 2.432
Estonia 48
Grecia 11.023
Spania 19.580
Franța 7.842
Irlanda 4.956
Italia 9.575
Cipru 472,401
Letonia 18,437
Lituania 17,304
Luxemburg 4
Ungaria 1.146
Malta 8,485
Țările de Jos 930
Austria 206
Polonia 335,88
Portugalia 2.690
România 5.880,620
Slovenia 84,909
Slovacia 305,756
Finlanda 80
Suedia 180
Regatul Unit 19.492
Total 89.607,008".
(r)Articolul 123 alineatul (8) se înlocuiește cu următorul text:(8)Se aplică următoarele plafoane regionale:
Belgia 235.149
Bulgaria 90.343
Republica Cehă 244.349
Danemarca 277.110
Germania 1.782.700
Estonia 18.800
Grecia 143.134
Spania 713.999*
Franța 1.754.732**
Irlanda 1.077.458
Italia 598.746
Cipru 12.000
Letonia 70.200
Lituania 150.000
Luxemburg 18.962
Ungaria 94.620
Malta 3.201
Țările de Jos 157.932
Austria 373.400
Polonia 926.000
Portugalia 175.075***
România 452.000
Slovenia 92.276
Slovacia 78.348
Finlanda 250.000
Suedia 250.000
Regatul Unit 1.419.811****
- * Fără a aduce atingere normelor speciale stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1454/2001.
- ** Fără a aduce atingere normelor speciale stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1452/2001.
- *** Fără a aduce atingere normelor speciale stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1453/2001.
- **** Acest plafon va crește temporar cu 100.000, până la 1.519.811, până la data la care animalele vii cu vârstă de până la șase luni pot fi exportate."
(s)Articolul 126 alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:(5)Se aplică următoarele plafoane naționale:
Belgia 394.253
Bulgaria 16.019
Republica Cehă 90.300
Danemarca 112.932
Germania 639.535
Estonia 13.416
Grecia 138.005
Spania* 1.441.539
Franța** 3.779.866
Irlanda 1.102.620
Italia 621.611
Cipru 500
Letonia 19.368
Lituania 47.232
Luxemburg 18.537
Ungaria 117.000
Malta 454
Țările de Jos 63.236
Austria 375.000
Polonia 325.581
Portugalia*** 416.539
România 150.000
Slovenia 86.384
Slovacia 28.080
Finlanda 55.000
Suedia 155.000
Regatul Unit 1.699.511
*Fără a aduce atingere normelor speciale stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1454/2001.
**Fără a aduce atingere normelor speciale stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1452/2001.
***Fără a aduce atingere normelor speciale stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1453/2001.

(t)La articolul 130 alineatul (3), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:Pentru noile state membre, plafoanele naționale sunt cele menționate în tabelul următor:

Tauri, tăurași, vaci și juninci Viței în vârstă de cel puțin 1 și de cel mult 8 luni și cu greutatea carcasei de până la 185 kg
Bulgaria 22.191 101.542
Republica Cehă 483.382 27.380
Estonia 107.813 30.000
Cipru 21.000
Letonia 124.320 53.280
Lituania 367.484 244.200
Ungaria 141.559 94.439
Malta 6.002 17
Polonia 1.815.430 839.518
România 1.148.000 85.000
Slovenia 161.137 35.852
Slovacia 204.062 62.841

(u)La articolul 143a se adaugă următorul alineat:Cu toate acestea, pentru Bulgaria și România plățile directe sunt introduse în conformitate cu următorul calendar de cresteri exprimate în procentaje din nivelul aplicabil la acel moment pentru asemenea plati în Comunitate, nivel stabilit la 30 aprilie 2004:– 25% în 2007;– 30% în 2008;– 35% în 2009;– 40% în 2010;– 50% în 2011;– 60% în 2012;– 70% în 2013;– 80% în 2014;– 90% în 2015;– 100% începând cu 2016.(v)La articolul 143b alineatul (4) se adaugă următorul paragraf:Cu toate acestea, pentru Bulgaria și România, suprafața agricolă inclusă în schema unica de plată pe suprafața reprezintă partea din suprafața agricolă utilizata a acestora care este menținută în bune condiții agricole, indiferent dacă exista producție sau nu, în cazul în care a fost ajustata în mod adecvat, în conformitate cu criteriile obiective care urmează să fie stabilite de Bulgaria, respectiv România după aprobarea Comisiei.(w)Articolul 143b alineatul (9) se înlocuiește cu următorul text:(9)Pentru oricare nou stat membru, schema unica de plată pe suprafața este valabilă pentru o perioadă de aplicare până la sfârșitul anului 2006, cu posibilitatea de reinnoire de doua ori cu câte un an la cererea noului stat membru. Cu toate acestea, pentru Bulgaria și România, schema unica de plată pe suprafața va fi valabilă pentru o perioadă de aplicare până la sfârșitul anului 2009 cu posibilitatea de reinnoire de doua ori cu câte un an la cererea acestora. Sub rezerva dispozițiilor alineatului (11), orice nou stat membru, poate decide încetarea aplicării schemei la sfârșitul primului sau al celui de-al doilea an din perioada de aplicare având în vedere aplicarea schemei unice de plată pe ferma. Noile state membre notifica Comisiei intenția lor de a inceta aplicarea schemei menționate până la data de 1 august a ultimului an de aplicare.(x)La articolul 143b alineatul (11), se adauga următorul paragraf:Pentru Bulgaria și România, până la sfârșitul perioadei de 5 ani de aplicare a schemei unice de plată (respectiv 2011), se aplică nivelul procentual stabilit de al doilea alineat din articolul 143a. Dacă aplicarea schemei unice de plată pe suprafața este prelungită după această dată, în temeiul unei decizii luate în conformitate cu punctul (b), nivelul procentual stabilit la al doilea alineat din articolul 143a pentru anul 2011 se aplică până la sfârșitul ultimului an de aplicare a schemei unice de plată pe suprafața.(y)Alineatul (2) al articolului 143c se înlocuiește cu următorul text:(2)Noile state membre au posibilitatea, cu condiția autorizării de către Comisie, sa completeze orice plati directe până la:(a)în ceea ce privește toate plățile directe, 55 % din nivelul plăților directe din Comunitate stabilite la 30 aprilie 2004 în anul 2004, 60 % în anul 2005 și 65 % în anul 2006, iar începând din anul 2007 până la 30 de procente peste nivelul aplicabil menționat la articolul 143a în anul în cauza. În ceea ce privește Bulgaria și România, se aplică următoarele dispoziții: 55% din nivelul plăților directe din Comunitate stabilite la 30 aprilie 2004 în anul 2007, 60% în anul 2008 și 65% în anul 2009, iar începând din anul 2010 până la 30 de procente peste nivelul aplicabil menționat la alineatul (2) din articolul 143a în anul în cauza. Cu toate acestea, Republica Ceha poate completa plățile directe în sectorul amidonului de cartofi până la 100% din nivelul plăților directe din Comunitate, în compunerea acesteia de la 30 aprilie 2004. Cu toate acestea, pentru plățile directe menționate la capitolul 7 din titlul IV din prezentul regulament se aplică următoarele nivele maxime: 85% în anul 2004, 90% în anul 2005, 95% în anul 2006 și 100% începând din anul 2007. În ceea ce privește Bulgaria și România, se aplică următoarele nivele maxime: 85% în anul 2007, 90% în anul 2008, 95% în anul 2009 și 100% începând din anul 2010,sau(b)(i)în ceea ce privește plățile directe altele decât schema unica de plată, nivelul total al sprijinului direct pe care fermierul are dreptul sa îl primească, în funcție de fiecare produs, în noul stat membru în anul calendaristic 2003 în cadrul unei scheme naționale de tip PAC, majorat cu 10 puncte procentuale. Cu toate acestea, pentru Lituania, anul de referința este anul calendaristic 2002. Pentru Bulgaria și România, anul de referința este anul calendaristic 2006. În cazul Sloveniei, majorarea este de 10 puncte procentuale în anul 2004, de 15 puncte procentuale în anul 2005, de 20 puncte procentuale în anul 2006 și de 25 puncte procentuale începând din anul 2007;(ii)în ceea ce privește schema unica de plată, valoarea totală a ajutorului național direct complementar care poate fi acordat de un nou stat membru pentru un anumit an este limitată la un pachet financiar specific. Acest pachet este egal cu diferența între:– valoarea totală a ajutorului direct național de tip PAC care ar fi disponibil în statul membru în cauza în ceea ce privește anul calendaristic 2003 sau, în cazul Lituaniei, anul calendaristic 2002, majorat de fiecare data cu 10 puncte procentuale. Cu toate acestea, pentru Bulgaria și România anul de referința este anul calendaristic 2006. Pentru Slovenia, majorarea este de 10 puncte procentuale în anul 2004, de 15 puncte procentuale în anul 2005, de 20 puncte procentuale în anul 2006 și de 25 puncte procentuale începând din anul 2007și– plafonul național al acelui nou stat membru menționat în anexa VIIIa adaptată, dacă este cazul, în conformitate cu articolele 64 alineatul (2) și 70 alineatul (2).În vederea calculării valorii totale la care se face referire la prima liniuța de mai sus, sunt luate în considerare plățile naționale directe și componentele acestora corespunzătoare plăților directe din Comunitate și componentele acestora care au fost luate în considerare pentru calcularea plafonului real al noului stat membru în cauza în conformitate cu articolele 64 alineatul (2), 70 alineatul (2) și 71c.Pentru fiecare plata directa în cauza un nou stat membru poate alege să aplice opțiunea (a) sau opțiunea (b) de mai sus.Sprijinul direct total care poate fi acordat unui fermier în noile state membre după aderare sub forma plății directe relevante, care include și toate plățile naționale directe complementare, nu poate depăși nivelul ajutorului direct pe care fermierul ar avea dreptul sa îl primească în cadrul plății directe corespunzătoare, aplicabilă la acea data statelor membre din Comunitate, în compunerea acesteia la data de 30 aprilie 2004.(z)Articolul 154a alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:(2)Măsurile menționate la alineatul (1) pot fi adoptate în perioada cuprinsă între 1 mai 2004 și 30 iunie 2009 și nu se aplică după această dată. Cu toate acestea, pentru Bulgaria și România, perioada începe la data de 1 ianuarie 2007 și expira la data de 31 decembrie 2011. Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, poate prelungi aceste perioade.(aa)La anexa III se adaugă următoarele note de subsol:la titlul punctului A:* Pentru Bulgaria și România, referirea la anul 2005 trebuie interpretată ca o referire la primul an de aplicare a schemei unice de plată.la titlul punctului B:* Pentru Bulgaria și România, referirea la anul 2006 trebuie interpretată ca o referire la cel de-al doilea an de aplicare a schemei unice de plată.și, la titlul punctului C:* Pentru Bulgaria și România, referirea la anul 2007 trebuie interpretată ca o referire la cel de-al treilea an de aplicare a schemei unice de plată.(ab)Anexa VIIIa se înlocuiește cu următorul text: + 
ANEXA Nr. VIIIa

Plafoanele naționale menționate la articolul 71c
Plafoanele au fost calculate ținând seama de calendarul de creșteri prevăzut la articolul 143a, nefiind prin urmare necesar să fie reduse.
(milioane EUR)
An calendaristic Bulgaria Republica Cehă Estonia Cipru Letonia Lituania Ungaria Malta Polonia România Slovenia Slovacia
2005 228,8 23,4 8,9 33,9 92,0 350,8 0,67 724,6 35,8 97,7
2006 266,7 27,3 12,5 39,6 107,3 420,2 0,83 881,7 41,9 115,4
2007 200,3 343,6 40,4 16,3 55,6 146,9 508,3 1,64 1.140,8 440,0 56,1 146,6
2008 240,4 429,2 50,5 20,4 69,5 183,6 634,9 2,05 1.425,9 527,9 70,1 183,2
2009 281,0 514,9 60,5 24,5 83,4 220,3 761,6 2,46 1.711,0 618,1 84,1 219,7
2010 321,2 600,5 70,6 28,6 97,3 257,0 888,2 2,87 1.996,1 706,4 98,1 256,2
2011 401,4 686,2 80,7 32,7 111,2 293,7 1.014,9 3,28 2.281,1 883,0 112,1 292,8
2012 481,7 771,8 90,8 36,8 125,1 330,4 1.141,5 3,69 2.566,2 1.059,6 126,1 329,3
2013 562,0 857,5 100,9 40,9 139,0 367,1 1.268,2 4,10 2.851,3 1.236,2 140,2 365,9
2014 642,3 857,5 100,9 40,9 139,0 367,1 1.268,2 4,10 2.851,3 1.412,8 140,2 365,9
2015 722,6 857,5 100,9 40,9 139,0 367,1 1.268,2 4,10 2.851,3 1.589,4 140,2 365,9
anii următori 802,9 857,5 100,9 40,9 139,0 367,1 1.268,2 4,10 2.851,3 1.766,0 140,2 365,9
(ac)La anexa X se adaugă următoarele:BULGARIAStarozagorskiHaskovskiSlivenskiIambolskiBurgaskiDobricikiPlovdivski(ad)Anexa XIb se înlocuiește cu următorul text: + 
ANEXA XIbSuprafețele de culturi arabile de baza naționale și productiile de referința în noile state membre menționate la articolele 101 și 103

Suprafața de bază (hectare) Producții de referință (t/ha)
Bulgaria 2.625.258 2,90
Republica Cehă 2.253.598 4,20
Estonia 362.827 2,40
Cipru 79.004 2,30
Letonia 443.580 2,50
Lituania 1.146.633 2,70
Ungaria 3.487.792 4,73
Malta 4.565 2,02
Polonia 9.454.671 3,00
România 7.012.666 2,65
Slovenia 125.171 5,27
Slovacia 1.003.453 4,06

(9)32003 R 1788: Regulamentul (CE) nr. 1788/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de instituire a unei taxe în sectorul laptelui și produselor lactate (JO L 270, 21.10.2003, p. 123), modificat prin:– 32004 D 0281: Decizia 2004/281/CE a Consiliului din 22.3.2004 (JO L 93, 30.3.2004, p. 1).(a)La articolul 1 alineatul (4) se adaugă următorul paragraf:Pentru Bulgaria și România se instituie o rezervă specială de restructurare, prezentată în tabelul (g) din anexa I. Aceasta rezerva se eliberează de la 1 aprilie 2009, în măsura în care consumul de lapte și produse lactate pentru gospodăria proprie, în fiecare dintre aceste tari, a scăzut din anul 2002. Decizia de a elibera rezerva și de a o distribui pentru livrări și cota directa de vânzare se adoptă de Comisie în conformitate cu procedura menționată la articolul 23 alineatul (2), pe baza evaluării unui raport care va fi înaintat Comisiei de către Bulgaria și România la 31 decembrie 2008. În acest raport se descriu rezultatele și tendintele procesului de restructurare în curs în sectorul produselor lactate al tarii respective și, în special, trecerea de la producția pentru consumul pentru gospodăria proprie la producția pentru piața.(b)Articolul 1 alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:(5)Pentru Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, România, Slovenia și Slovacia, cantitățile de referința naționale includ tot laptele de vacă sau laptele echivalent livrat unui cumpărător sau vândut direct, definite la articolul 5 din prezentul regulament, indiferent dacă este produs sau comercializat în cadrul unei măsuri tranzitorii aplicabile în aceste tari.(c)La articolul 1 se adaugă următorul alineat:(6)Pentru Bulgaria și România, taxa se aplică de la 1 aprilie 2007.(d)La articolul 6 alineatul (1), al doilea și al treilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text: Pentru Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, România, Slovenia și Slovacia, bazele pentru cantitățile de referința individuale menționate sunt prezentate în tabelul (f) din anexa I.În cazul Bulgariei, Republicii Cehe, Estoniei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Ungariei, Maltei, Poloniei, României, Sloveniei și Slovaciei, perioada de douasprezece luni pentru stabilirea cantităților de referința individuale începe la data de: 1 aprilie 2001 pentru Ungaria, 1 aprilie 2002 pentru Malta și Lituania, 1 aprilie 2003 pentru Republica Ceha, Cipru, Estonia, Letonia și Slovacia, 1 aprilie 2004 pentru Polonia și Slovenia și 1 aprilie 2006 pentru Bulgaria și România.(e)La articolul 6 alineatul (1) se adauga următorul paragraf:Pentru Bulgaria și România, distribuția cantității totale între livrări și vânzări directe, prezentate în tabelul (f) din anexa I, se revizuieste pe baza datelor concrete pentru anul 2006 privind livrările și vânzările directe și, dacă este cazul, ajustate de către Comisie în conformitate cu procedura menționată la articolul 23 alineatul (2).(f)La articolul 9 alineatul (2), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:Pentru Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, România, Slovenia și Slovacia, conținutul de grasime de referința menționat la alineatul 1 este același cu conținutul de grasime de referința al cantităților alocate producătorilor la datele următoare: 31 martie 2002 pentru Ungaria, 31 martie 2003 pentru Lituania, 31 martie 2004 pentru Republica Ceha, Cipru, Estonia, Letonia și Slovacia, 31 martie 2005 pentru Polonia și Slovenia și 31 martie 2007 pentru Bulgaria și România.(g)La articolul 9 alineatul (5) se adaugă următorul paragraf:Pentru România, conținutul de grasime de referința stabilit la anexa II se revizuieste pe baza datelor pentru întregul an 2004 și, dacă este cazul, ajustate de către Comisie în conformitate cu procedura menționată la articolul 23 alineatul (2).(h)La anexa I, tabelele (d), (e), (f) și (g) se înlocuiesc cu următorul text:(d)Perioada 2007/2008

Stat membru Cantități, tone
Belgia 3.343.535,000
Bulgaria 979.000,000
Republica Cehă 2.682.143,000
Danemarca 4.499.900,000
Germania 28.143.464,000
Estonia 624 483,000
Grecia 820.513,000
Spania 6.116.950,000
Franța 24.478.156,000
Irlanda 5.395.764,000
Italia 10.530.060,000
Cipru 145.200,000
Letonia 695.395,000
Lituania 1.646.939,000
Luxemburg 271.739,000
Ungaria 1.947.280,000
Malta 48.698,000
Țările de Jos 11.185.440,000
Austria 2.776.895,000
Polonia 8.964.017,000
Portugalia 1.939.187,000
România 3.057.000,000
Slovenia 560.424,000
Slovacia 1.013.316,000
Finlanda 2.431.047,324
Suedia 3.336.030,000
Regatul Unit 14.755.647,000

(e)Perioada între 2008/2009 și 2014/2015

Stat membru Cantități, tone
Belgia 3.360.087,000
Bulgaria 979.000,000
Republica Cehă 2.682.143,000
Danemarca 4.522.176,000
Germania 28.282.788,000
Estonia 624.483,000
Grecia 820.513,000
Spania 6.116.950,000
Franța 24.599.335,000
Irlanda 5.395.764,000
Italia 10.530.060,000
Cipru 145.200,000
Letonia 695.395,000
Lituania 1.646.939,000
Luxemburg 273.084,000
Ungaria 1.947.280,000
Malta 48.698,000
Țările de Jos 11.240.814,000
Austria 2.790.642,000
Polonia 8.964.017,000
Portugalia 1.948.550,000
România 3.057.000,000
Slovenia 560.424,000
Slovacia 1.013.316,000
Finlanda 2.443.069,324
Suedia 3.352.545,000
Regatul Unit 14.828.597,000
(f)Cantitățile de referință pentru livrări și vânzări directe menționate la al doilea paragraf al articolului 6 alineatul (1)

Stat membru Cantitățile de referință pentru livrări, tone Cantitățile de referință pentru vânzări directe, tone
Bulgaria 722.000 257.000
Republica Cehă 2.613.239 68.904
Estonia 537.188 87.365
Cipru 141.337 3.863
Letonia 468.943 226.452
Lituania 1.256.440 390.499
Ungaria 1.782.650 164.630
Malta 48.698
Polonia 8.500.000 464.017
România 1.093.000 1.964.000
Slovenia 467.063 93.361
Slovacia 990.810 22.506
(g)Cantitățile rezervei speciale de restructurare menționate la articolul 1 alineatul (4)

Stat membru Cantitățile rezervei speciale de restructurare, tone
Bulgaria 39.180
Republica Cehă 55.788
Estonia 21.885
Letonia 33.253
Lituania 57.900
Ungaria 42.780
Polonia 416.126
România 188.400
Slovenia 16.214
Slovacia 27.472

(i)La anexa II, tabelul se înlocuiește cu următorul text:
CONȚINUTUL DE GRĂSIME DE REFERINȚĂ

Stat membru Conținutul de grăsime de referință (g/kg)
Belgia 36,91
Bulgaria 39,10
Republica Cehă 42,10
Danemarca 43,68
Germania 40,11
Estonia 43,10
Grecia 36,10
Spania 36,37
Franța 39,48
Irlanda 35,81
Italia 36,88
Cipru 34,60
Letonia 40,70
Lituania 39,90
Luxemburg 39,17
Ungaria 38,50
Țările de Jos 42,36
Austria 40,30
Polonia 39,00
Portugalia 37,30
România 35,93
Slovenia 41,30
Slovacia 37,10
Finlanda 43,40
Suedia 43,40
Regatul Unit 39,70
3.POLITICA ÎN DOMENIUL TRANSPORTURILOR31996 L 0026: Directiva 96/26/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind accesul la profesia de transportator rutier de marfa și transportator rutier de călători și recunoașterea reciprocă a diplomelor, certificatelor și a altor titluri oficiale de calificare, pentru a facilita acestor transportatori dreptul la libera stabilire pentru operațiuni de transport național și internațional (JO L 124, 23.5.1996, p. 1), modificată prin:– 31998 L 0076: Directiva 98/76/CE a Consiliului din 1.10.1998 (JO L 277, 14.10.1998, p. 17);– 12003 T: Actul privind condițiile de aderare și adaptarile tratatelor – Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33);– 32004 L 0066: Directiva 2004/66/CE a Consiliului din 26.4.2004 (JO L 168, 1.5.2004, p. 35).(a)La articolul 10 se adaugă următoarele alineate:(11)Prin derogare de la alineatul (3), certificatele eliberate în Bulgaria transportatorilor rutieri înainte de data aderării vor fi considerate ca fiind echivalente cu certificatele emise în conformitate cu dispozițiile prezentei directive numai dacă au fost eliberate:– transportatorilor internationali rutieri de marfa și de călători în conformitate cu Ordonanța nr. 11 din 31 octombrie 2002 privind transportul internațional rutier de persoane și mărfuri (Gazeta de Stat nr. 108 din 19 noiembrie 2002), începând cu 19 noiembrie 2002;– transportatorilor interni rutieri de marfa și de călători în conformitate cu Ordonanța nr. 33 din 3 noiembrie 1999 privind transportul rutier public de călători și de marfa pe teritoriul Bulgariei, modificată și completată la 30 octombrie 2002 (Gazeta de Stat nr. 108 din 19 noiembrie 2002), începând cu 19 noiembrie 2002."(12)Prin derogare de la alineatul (3), certificatele eliberate în România transportatorilor rutieri înainte de data aderării vor fi considerate ca fiind echivalente cu certificatele emise în conformitate cu dispozițiile prezentei directive numai în cazul în care au fost eliberate transportatorilor internationali și interni rutieri de marfa și de călători, începând cu 28 ianuarie 2000, în conformitate cu Ordinul ministrului transporturilor nr. 761 din 21 decembrie 1999 privind desemnarea, pregătirea și atestarea profesională a persoanelor care conduc permanent și efectiv activități de transport rutier.(b)În articolul 10b, paragraful al doilea se înlocuiește cu textul următor:Certificatele de competența profesională menționate la articolul 10 alineatele (4)-(12) pot fi preschimbate cu unele noi de către statele membre interesate, sub forma certificatelor prevăzută în anexa Ia.4.IMPOZITAREA(1)31977 L 0388: Directiva a sasea 77/388/CE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislatiilor statelor membre referitoare la impozitul pe cifra de afaceri – sistemul comun privind taxa pe valoarea adăugată: baza unitară de stabilire (JO L 145, 13.6.1977, p. 1), modificată prin:– 11979 H: Actul privind condițiile de aderare și adaptarile tratatelor – Aderarea Republicii Elene (JO L 291, 19.11.1979, p. 95);– 31980 L 0368: Directiva 80/368/CEE a Consiliului din 26.3.1980 (JO L 90, 3.4.1980, p. 41);– 31984 L 0386: Directiva 84/386/CEE a Consiliului din 31.7.1984 (JO L 208, 3.8.1984, p. 58);– 11985 I: Actul privind condițiile de aderare și adaptarile tratatelor – Aderarea Regatului Spaniei și a Republicii Portugheze (JO L 302, 15.11.1985, p. 167);– 31989 L 0465: Directiva 89/465/CEE a Consiliului din 18.7.1989 (JO L 226, 3.8.1989, p. 21);– 31991 L 0680: Directiva 91/680/CEE a Consiliului din 16.12.1991 (JO L 376, 31.12.1991, P-1);– 31992 L 0077: Directiva 92/77/CEE a Consiliului din 19.10.1992 (JO L 316, 31.10.1992, P-1);– 31992 L 0111: Directiva 92/111/CEE a Consiliului din 14.12.1992 (JO L 384, 30.12.1992, p. 47);– 31994 L 0004: Directiva 94/4/CE a Consiliului din 14.2.1994 (JO L 60, 3.3.1994, p. 14);– 31994 L 0005: Directiva 94/5/CE a Consiliului din 14.2.1994 (JO L 60, 3.3.1994, p. 16);– 31994 L 0076: Directiva 94/76/CE a Consiliului din 22.12.1994 (JO L 365, 31.12.1994, P- 53);– 31995 L 0007: Directiva 95/7/CE a Consiliului din 10.4.1995 (JO L 102, 5.5.1995, p. 18);– 31996 L 0042: Directiva 96/42/CE a Consiliului din 25.6. 1996 (JO L 170, 9.7.1996, p. 34);– 31996 L 0095: Directiva 96/95/CE a Consiliului din 20.12.1996 (JO L 338, 28.12.1996, p. 89);– 31998 L 0080: Directiva 98/80/CE a Consiliului din 12.10.1998 (JO L 281, 17.10.1998, p. 31);– 31999 L 0049: Directiva 1999/49/CE a Consiliului din 25.5.1999 (JO L 139, 2.6.1999, p. 27);– 31999 L 0059: Directiva 1999/59/CE a Consiliului din 17.6.1999 (JO L 162, 26.6.1999, P. 63);– 31999 L 0085: Directiva 1999/85/CE a Consiliului din 22.10.1999 (JO L 277, 28.10.1999, P. 34);– 32000 L 0017: Directiva 2000/17/CE a Consiliului din 30.3.2000 (JO L 84, 5.4.2000, p. 24);– 32000 L 0065: Directiva 2000/65/CE a Consiliului din 17.10.2000 (JO L 269, 21.10.2000, P. 44);– 32001 L 0004: Directiva 2001/4/CE a Consiliului din 19.1.2001 (JO L 22, 24.1.2001, p. 17);– 32001 L 0115: Directiva 2001/115/CE a Consiliului din 20.12. 2001 (JO L 15, 17.1.2002, p. 24);– 32002 L 0038: Directiva 2002/38/CE a Consiliului din 7.5.2002 (JO L 128, 15.5.2002, p. 41);– 32002 L 0093: Directiva 2002/93/CE a Consiliului din 3.12.2002 (JO L 331, 7.12.2002, p. 27);– 12003 T: Actul privind condițiile de aderare și adaptarile tratatelor – Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33);– 32003 L 0092: Directiva 2003/92/CE a Consiliului din 7.10.2003 (JO L 260, 11.10.2003, p. 8);– 32004 L 0007: Directiva 2004/7/CE a Consiliului din 20.1.2004 (JO L 27, 30.1.2004, p. 44);– 32004 L 0015: Directiva 2004/15/CE a Consiliului din 10.2.2004 (JO L 52, 21.2.2004, p. 61);– 32004 L 0066: Directiva 2004/66/CE a Consiliului din 26.4.2004 (JO L 168, 1.5.2004, p. 35).În articolul 24a, înaintea liniutei "- în Republica Ceha: 35 000 EUR" se introduce următorul text:– în Bulgaria: 25 600 EUR;iar după liniuța "- în Polonia: 10 000 EUR" se introduce următorul text:– în România: 35 000 EUR;.(2)31992 L 0083: Directiva 92/83/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind armonizarea structurilor accizelor la alcool și băuturi alcoolice (JO L 316, 31.10.1992, p. 21), modificată prin:– 12003 T: Actul privind condițiile de aderare și adaptarile tratatelor - Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).(a)Articolul 22 alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:(6)Bulgaria și Republica Ceha pot aplica, în cazul alcoolului etilic obținut în distileriile pomicultorilor care produc anual peste 10 hectolitri de alcool etilic din fructele furnizate de gospodăriile pomicultorilor, o cota redusă a accizei de cel puțin 50% din cota standard a accizei la nivel național la alcoolul etilic. Cota redusă va fi aplicată la cel mult 30 de litri de alcool din fructe, anual, pe gospodărie de pomicultor, destinați exclusiv consumului lor personal.(a)Articolul 22 alineatul (7) se înlocuiește cu următorul text:(7)Ungaria, România și Slovacia pot aplica o cota redusă a accizei de cel puțin 50% din cota standard a accizei la nivel național la alcoolul etilic în cazul alcoolului etilic obținut în distileriile pomicultorilor care produc anual peste 10 hectolitri de alcool etilic din fructele furnizate de gospodăriile pomicultorilor. Cota redusă va fi aplicată la cel mult 30 de litri de alcool din fructe, anual, pe gospodărie de pomicultor, destinați exclusiv consumului lor personal. Comisia va reexamina acest regim în anul 2015 și va raporta Consiliului cu privire la eventualele modificări.
NEGOCIERILE PENTRU ADERAREA
BULGARIEI ȘI A ROMÂNIEI
LA UNIUNEA EUROPEANĂ
Bruxelles, 31 martie 2005
AA 7/2/05
REV2 + 
TRATATUL DE ADERARE: PROTOCOL. ANEXA IVPROIECTE DE ACTE LEGISLATIVE ȘI DE ALTE INSTRUMENTEDelegatiile sunt invitate sa găsească alăturat proiectul Tratatului pentru aderarea Bulgariei și României la Uniunea Europeană: PROTOCOL. ANEXA IV.Documente sursa:

MD 98/5/04 REV 5 MD 89/9/04 REV 9 MD 86/6/04 REV 6 MD 55/3/04 REV 3 (AC 98/1/04 REV 1)(AC 89/2/04 REV 2)(AC 86/1/04 REV 1)(AC 55/1/04 REV 1)

 + 
ANEXA IV
Lista menționată la articolul 17 din Protocol: adaptari suplimentare la actele adoptate de instituțiiAGRICULTURAA.LEGISLAȚIA AGRICOLĂ(1)Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa partea III titlul III capitolul III secțiunea 4 – Agricultura și pescuitConsiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei și după consultarea Parlamentului European, modifica regulamentul care stabilește organizarea comuna a piețelor în sectorul zahărului, pentru a tine seama de aderarea Bulgariei și a României, adaptand, astfel, cotele de zahăr și izoglucoza, precum și necesarul maxim de aprovizionare cu importuri de zahăr brut, în conformitate cu tabelul următor care poate fi adaptat în același mod ca și cotele actualelor state membre, pentru a asigura respectarea principiilor și a obiectivelor organizării comune a piețelor în sectorul zahărului în vigoare la acea data.Cantități convenite

(în tone)
Bulgaria România
Cantitatea de bază pentru zahăr*1) 4.752 109.164
din care: A 4.320 99.240
B 432 9.924
Necesarul maxim de aprovizionare (exprimat în zahăr alb) pentru importurile de zahăr brut 198.748 329.636
Cantitatea de bază pentru izoglucoză*2) 56.063 9.981
din care: A 56.063 9.790
B 0 191

*1) în tone de zahăr alb.*2) în tone de substanță uscată.În cazul în care Bulgaria solicita acest lucru în anul 2006, cantitățile de baza pentru zahăr A și B menționate mai sus vor fi inversate cu cantitățile de baza pentru izoglucoza A și B ale Bulgariei.(2)31998 R 2848: Regulamentul (CE) nr. 2848/98 al Comisiei din 22 decembrie 1998 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 2075/92 privind sistemul primelor, cotele de producție și ajutorul specific acordat asociațiilor de producători în sectorul tutunului brut (JO L 358, 31.12.1998, p. 17), astfel cum a fost modificat prin:– 31999 R 0510: Regulamentul (CE) nr. 510/1999 al Comisiei din 8.3.1999 (JO L 60, 9.3.1999, P. 54);– 31999 R 0731: Regulamentul (CE) nr. 731/1999 al Comisiei din 7.4.1999 (JO L 93, 8.4.1999, P. 20);– 31999 R 1373: Regulamentul (CE) nr. 1373/1999 al Comisiei din 25.6.1999 (JO L 162, 26.6.1999, p. 47);– 31999 R 2162: Regulamentul (CE) nr. 2162/1999 al Comisiei din 12.10.1999 (JO L 265, 13.10.1999, p. 13);– 31999 R 2637: Regulamentul (CE) nr. 2637/1999 al Comisiei din 14.12.1999 (JO L 323, 15.12.1999, p. 8);– 32000 R 0531: Regulamentul (CE) nr. 531/2000 al Comisiei, din 10.3.2000 (JO L 64, 11.3.2000, p. 13);– 32000 R 0909: Regulamentul (CE) nr. 909/2000 al Comisiei din 2.5.2000 (JO L 105, 3.5.2000, P. 18);– 32000 R 1249: Regulamentul (CE) nr. 1249/2000 al Comisiei din 15.6.2000 (JO L 142, 16.6.2000, p. 3);– 32001 R 0385: Regulamentul (CE) nr. 385/2001 al Comisiei din 26.2.2001 (JO L 57, 27.2.2001, p. 18);– 32001 R 1441: Regulamentul (CE) nr. 1441/2001 al Comisiei din 16.7.2001 (JO L 193, 17.7.2001, p. 5);– 32002 R 0486: Regulamentul (CE) nr. 486/2002 al Comisiei din 18.3.2002 (JO L 76, 19.3.2002, p. 9);– 32002 R 1005: Regulamentul (CE) nr. 1005/2002 al Comisiei din 12.06.2002 (JO L 153 13.6.2002, p. 3);– 32002 R 1501: Regulamentul (CE) nr. 1501/2002 al Comisiei din 22.08.2002 (JO L 227, 23.8.2002, p. 16);– 32002 R 1983: Regulamentul (CE) nr. 1983/2002 al Comisiei din 7.11.2002 (JO L 306, 8.11.2002, p. 8);– 32004 R 1809: Regulamentul (CE) nr. 1809/2004 al Comisiei din 18.10.2004 (JO L 318, 19.10.2004, p. 18).În cazul în care este necesar și în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 23 din Regulamentul (CEE) nr. 2075/92 al Consiliului din 30 iunie 1992 privind organizarea comuna a pieței în sectorul tutunului brut*2), Comisia adopta, până la data aderării, modificările necesare la lista comunitara a zonelor recunoscute de producție, prezentată în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2848/98, pentru a tine seama de aderarea Bulgariei și a României, în special cu privire la introducerea respectivelor zone de producție a tutunului din Bulgaria și România în respectiva lista.*2) JO L 215, 30.7.1992, p. 70.(3)32003 R 1782: Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune, de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori, precum și de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2019/93, (CE) nr. 1452/2001, (CE) nr. 1453/2001, (CE) nr. 1454/2001, (CE) nr. 1868/94, (CE) nr. 1251/1999, (CE) nr. 1254/1999, (CE) nr. 1673/2000, (CEE) nr. 2358/71 și (CE) nr. 2529/2001 (JO L 270, 21.10.2003, p. 1), astfel cum a fost modificat prin:– 32004 R 0021: Regulamentul (CE) nr. 21/2004 al Consiliului din 17.12.2003 (OJ L 5, 9.1.2004, p. 8);– 32004 R 0583: Regulamentul (CE) nr. 583/2004 al Consiliului din 22.3.2004 (OJ L 91, 30.3.2004, p. 1);– 32004 D 0281: Decizia 2004/281/CE a Consiliului din 22.3.2004 (OJ L 93, 30.3.2004, p. 1);– 32004 R 0864: Regulamentul Consiliului (CE) nr. 864/2004 al Consiliului din 29.4.2004 (OJ L 161, 30.4.2004, p. 48).(a)Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei și după consultarea Parlamentului European, adopta dispozițiile necesare privind Bulgaria și România în vederea integrării ajutorului pentru semințe în schemele de sprijin prevăzute în titlul III capitolul 6 și în titlul IV A din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003.(i)Aceste dispoziții urmează sa includă o modificare a anexei XIA "Plafoanele sprijinului pentru semințe în noile state membre, menționate la articolul 99 alineatul (3)" din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, modificat prin Regulamentul (CE) nr. 583/2004, formulat după cum urmează: + 
Anexa XIaPlafoanele ajutoarelor pentru semințe în noile state membre, menționate la articolul 99 alineatul (3)

(milioane EUR)
An calendaristic Bulgaria Republica Cehă Estonia Cipru Letonia Lituania Ungaria Malta Polonia România Slovenia Slovacia
2005 0,87 0,04 0,03 0,10 0,10 0,78 0,03 0,56 0,08 0,04
2006 1,02 0,04 0,03 0,12 0,12 0,90 0,03 0,65 0,10 0,04
2007 0,11 1,17 0,05 0,04 0,14 0,14 1,03 0,04 0,74 0,19 0,11 0,05
2008 0,13 1,46 0,06 0,05 0,17 0,17 1,29 0,05 0,93 0,23 0,14 0,06
2009 0,15 1,75 0,07 0,06 0,21 0,21 1,55 0,06 1,11 0,26 0,17 0,07
2010 0,17 2,04 0,08 0,07 0,24 0,24 1,81 0,07 1,30 0,30 0,19 0,08
2011 0,22 2,33 0,10 0,08 0,28 0,28 2,07 0,08 1,48 0,38 0,22 0,09
2012 0,26 2,62 0,11 0,09 0,31 0,31 2,33 0,09 1,67 0,45 0,25 0,11
2013 0,30 2,91 0,12 0,10 0,35 0,35 2,59 0,10 1,85 0,53 0,28 0,12
2014 0,34 2,91 0,12 0,10 0,35 0,35 2,59 0,10 1,85 0,60 0,28 0,12
2015 0,39 2,91 0,12 0,10 0,35 0,35 2,59 0,10 1,85 0,68 0,28 0,12
2016 0,43 2,91 0,12 0,10 0,35 0,35 2,59 0,10 1,85 0,75 0,28 0,12
anii următori 0,43 2,91 0,12 0,10 0,35 0,35 2,59 0,10 1,85 0,75 0,28 0,12
(ii)Alocarea cantităților naționale maxime de semințe pentru care este plătibil sprijinul se face după cum urmează:
Alocarea convenită a cantităților naționale maxime de semințe pentru care este plătibil sprijinul

(în tone)
Bulgaria România
Semințe de orez (Oryza sativa L.) 883,2 100
Alte semințe decât cele de orez 936 2.294
(b)Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei și după consultarea Parlamentului European, adopta dispozițiile necesare cu privire la Bulgaria și România pentru integrarea ajutorului în domeniul tutunului în schemele de sprijin prevăzute în titlul III capitolul 6 și în titlul IV A din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003.Alocațiile convenite pentru pragurile naționale ale garanției pentru tutun sunt următoarele: Alocația convenită pentru pragurile naționale ale garanției pentru tutun
(în tone)
Bulgaria România
Total din care: 47.137 12.312
I Flue-cured 9.023 4.647
II Light air-cured 3.208 2.370
V Sun-cured 5.295
VI Basmas 31.106
VIII Kaba Koulak 3.800
B.LEGISLAȚIA VETERINARA ȘI FITOSANITARA31999 L 0105: Directiva 1999/105/CE a Consiliului din 22 decembrie 1999 privind comercializarea materialului forestier de reproducere (JO L 11, 15.1.2000, p. 17).În cazurile corespunzătoare și prin recurgerea la procedura prevăzută de articolul 26 alineatul (3) din Directiva 1999/105/CE , Comisia adapteaza anexa I la respectiva directiva cu privire la soiurile de copaci Pinus peuce Griseb., Fagus orientalis Lipsky, Quercus frainetto Ten. și Tilia tomentosa Moench.

NEGOCIERILE PENTRU ADERAREA
BULGARIEI ȘI A ROMÂNIEI
LA UNIUNEA EUROPEANĂ
Bruxelles, 31 martie 2005
AA 8/2/05
REV2 + 
TRATATUL DE ADERARE: PROTOCOL, ANEXA VPROIECTE DE ACTE LEGISLATIVE ȘI DE ALTE INSTRUMENTEDelegatiile sunt invitate sa găsească alăturat proiectul Tratatului pentru aderarea Bulgariei și României la Uniunea Europeană: PROTOCOL, ANEXA V.Documente sursa:
MD 50/2/04 REV 2 MD 166/5/04 REV 5 MD 73/4/04 REV 4 MD 72/4/04 REV4 MD 51/7/04 REV 7 MD 206/3/05 REV 3 (AC 50/1/004 REV 1) (AC 166/1/05 REV 1) (AC 73/1/04 REV 1) (AC 72/1/04 REV 1) (AC 51/1/04 REV 1) (AC 206/1/05 REV 1)
 + 
ANEXA V
Lista menționată la articolul 18 din Protocol: alte dispoziții permanente1.DREPTUL SOCIETĂȚILOR COMERCIALETratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa partea III titlul III capitolul I secțiunea 3-Libera circulație a mărfurilorMECANISMUL SPECIALÎn ceea ce privește Bulgaria sau România, titularul ori beneficiarul unui brevet de invenție sau certificat suplimentar de protecție pentru un produs farmaceutic înregistrat într-un stat membru la o dată la care o astfel de protecție nu putea fi obținută pentru produsul respectiv într-unui din noile state membre prevăzute mai sus, poate beneficia de drepturile conferite prin respectivul brevet de invenție sau certificat suplimentar de protecție pentru a împiedica importul și comercializarea acelui produs în statul sau statele membre în care produsul în cauza beneficiază de protecție prin brevet de invenție sau certificat suplimentar, chiar și în cazul în care produsul a fost introdus pe piața pentru prima data în noul stat membru respectiv de către titularul brevetului de invenție sau al certificatului ori cu acordul sau.Orice persoană care intenționează sa importe sau sa comercializeze un produs farmaceutic aflat sub incidența paragrafului anterior într-un stat membru în care produsul beneficiază de protecție prin brevet sau certificat suplimentar trebuie să demonstreze autorităților competente, în cererea referitoare la importul respectiv, ca titularul ori beneficiarul brevetului sau certificatului a primit o notificare prealabilă cu o luna înainte.2.POLITICA ÎN DOMENIUL CONCURENTEITratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa partea III titlul III capitolul I secțiunea 5 -Reguli de concurenta(1)Următoarele scheme de ajutor și ajutorul individual implementate într-un nou stat membru înainte de data aderării și aplicabile și după această dată se considera după aderare ca ajutor existent în înțelesul articolului III-168 alineatul (1) din Constituție.(a)măsuri de ajutor implementate înainte de 10 decembrie 1994;(b)măsuri de ajutor enumerate în apendicele la prezenta anexa;(c)măsuri de ajutor care, înainte de data aderării, au fost evaluate de autoritatea de control al ajutorului de stat din noul stat membru și considerate compatibile cu acquis-ul și față de care Comisia nu a ridicat nici o obiectie în temeiul unor rezerve serioase privind compatibilitatea măsurii cu piața comuna, în conformitate cu procedura stabilită la alineatul (2).Toate măsurile aplicabile și după data aderării care constituie ajutor de stat și care nu îndeplinesc condițiile stabilite mai sus sunt considerate drept un ajutor nou după aderare în scopul aplicării articolului III-168 alineatul (3) din Constituție.Dispozițiile de mai sus nu se aplică ajutoarelor din sectorul transporturilor, nici activităților legate de producerea, prelucrarea sau comercializarea produselor enumerate în anexa I la Constituție cu excepția produselor pescaresti și ale produselor derivate din acestea.De asemenea, dispozițiile de mai sus nu aduc atingere măsurilor tranzitorii privind politica în domeniul concurentei instituite în prezentul protocol și măsurilor instituite în anexa VII capitolul 4 secțiunea B la prezentul protocol.(2)În măsura în care un nou stat membru dorește examinarea de către Comisie a unei măsuri de ajutor, în conformitate cu procedura descrisă în alineatul (1) litera (c), acesta va pune la dispoziția Comisiei, cu regularitate, următoarele:(a)o lista a ajutoarelor existente care au fost evaluate de către autoritatea naționala de control al ajutorului de stat și pe care aceasta autoritate le-a găsit compatibile cu acquis-ul și(b)orice altă informație care este esențială pentru evaluarea compatibilitatii măsurii de ajutor care urmează să fie examinată, în conformitate cu formatul concret de raportare furnizat de Comisie.În cazul în care Comisia nu obiecteaza cu privire la măsura de ajutor existenta, în temeiul unor rezerve serioase în ceea ce privește compatibilitatea măsurii cu piața comuna, în termen de 3 luni de la primirea informațiilor complete cu privire la această măsură sau de la primirea declarației noului stat membru prin care acesta informează Comisia ca informațiile furnizate sunt complete, deoarece informațiile adiționale cerute nu sunt disponibile sau au fost deja furnizate, se considera că nu s-a ridicat nici o obiectie din partea Comisiei.Toate măsurile de ajutor prezentate Comisiei în conformitate cu procedura descrisă în alineatul (1) litera (c) înainte de data aderării sunt supuse procedurii de mai sus, indiferent de faptul ca în perioada de examinare noul stat membru în cauza a devenit deja membru al Uniunii.(3)O decizie a Comisiei de obiectie față de o măsura, în înțelesul alineatului (1) litera (c), este considerată ca o decizie de a iniția procedura investigatiei formale, în înțelesul Regulamentului (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor detaliate de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE*1)*1) JO L 83, 27.3.1999, p. 1), astfel cum a fost modificat ultima data prin Actul de aderare din 2003 (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).În cazul în care se ia o asemenea decizie înainte de data aderării, decizia produce efecte numai după data aderării.(4)Fără a aduce atingere procedurilor privind ajutorul existent prevăzute la articolul III-168 din Constituție schemele de ajutor și ajutorul individual acordate în sectorul transporturilor, implementate într-un nou stat membru înainte de data aderării și aplicabile și după această dată, sunt considerate ca ajutor existent în înțelesul articolului III-168 alineatul (1) din Constituție fiind supuse următoarei condiții:– măsurile de ajutor sunt comunicate Comisiei în termen de patru luni de la data aderării.Aceasta comunicare include informații privind temeiul juridic pentru fiecare măsura.Măsurile de ajutor existent și intentiile de acordare sau modificare a ajutoarelor, comunicate Comisiei înainte de data aderării, se considera a fi comunicate la data aderării.Aceste măsuri de ajutor sunt considerate drept ajutor "existent" în înțelesul articolului III-168 alineatul (1) din Constituție până la sfârșitul celui de-al treilea an de la data aderării. Noile state membre modifica, în cazul în care este necesar, aceste măsuri de ajutor pentru a se conformă cu orientările aplicate de Comisie până cel târziu la sfârșitul celui de-al treilea an de la data aderării. După această dată, orice ajutor considerat a fi incompatibil cu aceste orientări se considera drept ajutor nou.(5)Cu privire la România, alineatul (1) litera (c) se aplică numai măsurilor de ajutor evaluate de autoritatea de control al ajutorului de stat din România după această dată, cu privire la care Comisia, pe baza monitorizarii continue a angajamentelor luate de România în contextul negocierilor de aderare, estimeaza ca aplicarea legislației în materie de ajutor de stat în România, în perioada dinaintea aderării, a atins un nivel satisfăcător. Un asemenea nivel satisfăcător este considerat a fi atins o dată ce România a demonstrat aplicarea consecventa a controlului complet și adecvat al ajutorului de stat, în ceea ce privește toate măsurile de ajutor acordate în România, inclusiv adoptarea și punerea în aplicare a deciziilor complet și corect motivate de către autoritatea de control al ajutorului de stat din România, care să cuprindă o evaluare exactă a naturii de ajutor de stat a fiecărei măsuri și o aplicare corecta a criteriilor de compatibilitate.Comisia poate obiecta, în temeiul unor rezerve serioase privind compatibilitatea cu piața comuna, față de orice măsură de ajutor acordată în perioada de preaderare între 1 septembrie 2004 și data stabilită în decizia de mai sus a Comisiei, care constata ca aplicarea legislației a atins un nivel satisfăcător. O asemenea decizie a Comisiei, de a obiecta față de o măsura, este considerată drept o decizie de a iniția procedura de investigatie formala în înțelesul Regulamentului (CE) nr. 659/1999. În cazul în care se adoptă o asemenea decizie înainte de data aderării, decizia va produce efecte numai după data aderării.În cazul în care Comisia adopta o decizie negativa ca urmare a inițierii procedurii formale de investigatie, Comisia decide ca România sa ia toate măsurile necesare pentru recuperarea efectivă a ajutorului de la beneficiar. Ajutorul care trebuie recuperat include dobânda calculată la o rata adecvată, determinata în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 794/2004*1) și exigibilă de la aceeași dată.*1) Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei din 21.4.2004 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 659/1999 al Consiliului de stabilire a normelor detaliate de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE (JO L 140, 30.4.2004, p. 1).3.AGRICULTURA(a)Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa partea III titlul III capitolul III secțiunea 4 - Agricultura și pescuit(1)Stocurile publice deținute la data aderării de noile state membre și obținute prin aplicarea politicii acestora de sprijinire a piețelor sunt preluate de către Comunitate la valoarea rezultată din aplicarea articolului 8 din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 1883/78 din 2 august 1978 privind normele generale de finanțare a interventiilor de către Fondul European pentru Orientare și Garantare Agricolă, secțiunea Garantare*2). Stocurile menționate sunt preluate numai cu condiția ca intervenția publică pentru produsele în cauza să se efectueze în Comunitate și ca stocurile sa îndeplinească cerințele pentru intervenția Comunității.*2) JO L 216, 5.8.1978, p. 1, astfel cum a fost modificat ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 1259/96 (JO L 163, 2.7.1996, p. 10).(2)Orice stoc de produse, aflat în proprietate privată ori publică, aflat în libera circulație la data aderării pe teritoriul noilor state membre și care depășește cantitatea care ar putea fi considerată ca reprezentând un stoc normal de report, trebuie eliminat pe cheltuiala noilor state membre.Noțiunea de stoc normal de report se defineste pentru fiecare produs pe baza criteriilor și obiectivelor specifice fiecărei organizări comune a pieței.(3)Stocurile menționate la alineatul (1) se deduc din cantitatea care depășește stocurile normale de report.(4)Comisia organizează și pune în aplicare măsurile definite mai sus în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 1258/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind finanțarea politicii agricole comune*1) sau, după caz, în conformitate cu procedura menționată în articolul 42 alineatul (2) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1260/2001 din 30 iunie 2001 privind organizarea comuna de piața în sectorul zahărului*2), ori în dispozițiile echivalente ale celorlalte regulamente privind organizarea comuna a piețelor agricole, ori cu procedura comitetului corespunzător stabilită prin legislația aplicabilă.*1) JOL 160, 26.6.1999, p. 103.*2) JO L 178, 30.6.2001, p. 1, astfel cum a fost modificat ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 39/2004 al Comisiei (JO L 6, 10.1.2004, p. 16).(b)Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa partea III titlul III capitolul I secțiunea 5– Reguli de concurentaFără a aduce atingere procedurilor privind ajutoarele existente, prevăzute la articolul III-168 schemele de ajutoare și ajutoarele individuale acordate activităților legate de producția, prelucrarea sau comercializarea produselor enumerate în anexa I cu excepția produselor pescaresti și a produselor derivate din acestea, puse în aplicare într-un nou stat membru înainte de data aderării și care se aplică și după data respectiva, sunt calificate ca ajutoare existente în înțelesul articolului III-168 alineatul (1) sub rezerva următoarei condiții:– măsurile de ajutor sunt comunicate Comisiei în termen de patru luni de la data aderării.Aceasta comunicare trebuie să includă informațiile privind temeiul juridic pentru fiecare măsura. Măsurile de ajutor existente și planurile de a acorda sau modifica ajutoarele, comunicate Comisiei anterior datei aderării, se considera ca fiind comunicate la data aderării.Comisia publică lista acestor ajutoare.Aceste măsuri de ajutor sunt calificate ca ajutoare ,existente" în înțelesul articolului III-168 alineatul (1) din Constituție până la sfârșitul celui de-al treilea an de la data aderării.Noile state membre modifica aceste măsuri de ajutor, în cazurile în care este necesar, în vederea conformarii lor cu orientările aplicate de Comisie, până la încheierea celui de-al treilea an de la data aderării. După acea data, orice ajutor considerat ca neconform cu respectivele orientări este considerat drept ajutor nou.4.UNIUNEA VAMALĂTratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa partea III titlul III capitolul I secțiunea 3 – Libera circulație a mărfurilor subsectiunea 1 – Uniunea vamală31992 R 2913: Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar (JO L 302, 19.10.1992, p. 1), astfel cum a fost modificat ultima data prin:– 12003 T: Actul privind condițiile de aderare și modificările aduse tratatelor - aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33);31993 R 2454: Regulamentul (CEE) nr. 2454/ 93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar (JO L 253, 11.10.1993, p. 1), astfel cum modificat ultima data prin:– 32003 R 2286: Regulamentul (CE) nr. 2286/2003 al Comisiei din 18.12.2003 (JO L 343, 31.12.2003, p. 1).Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 și Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 se aplică noilor state membre cu respectarea următoarelor dispoziții speciale: + 
DOVADA STATUTULUI COMUNITAR (COMERȚUL ÎN CADRUL COMUNITĂȚII EXTINSE)(1)Fără a aduce atingere articolului 20 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92, mărfurile care la data aderării se găsesc în depozit temporar sau sub una din destinatiile și regimurile vamale menționate la articolul 4 alineatul (15) litera (b) și alineatul (16) literele (b) – (g) din acest regulament în Comunitatea extinsă, ori care se afla în curs de transport după ce au făcut obiectul formalităților de export în Comunitatea extinsă, sunt libere de taxe vamale și alte măsuri vamale când sunt declarate pentru punere în libera circulație în Comunitatea extinsă cu condiția să se prezinte una din următoarele:(a)dovada originii preferențiale emisă valabil sau întocmită înainte de data aderării în conformitate cu unul dintre acordurile europene enumerate mai jos sau cu acordurile preferențiale echivalente încheiate între noile state membre și care conțin o interdicție de drawback sau de exonerare de taxe vamale pentru materii prime neoriginare utilizate pentru fabricarea unor produse pentru care este emisă sau întocmită o dovadă de origine (regula "no-drawback");Acordurile europene:– 21994 A 1231 (24) Bulgaria: Acordul european instituind o asociere între Republica Bulgaria, pe de o parte, și Comunitatile Europene și statele membre ale acestora, pe de altă parte - Protocolul 4 privind definirea notiunii de, produse originare" și metodele de cooperare administrativă*1);*1) JO L 358, 31.12.1994, p. 3, astfel cum a fost modificat ultima data prin Decizia nr. 1/2003 a Consiliului de asociere UE-Bulgaria din 4.6.2003 (JO L 191, 30.7.2003, p. 1).– 21994 A 1231 (20) România: Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, și Comunitatile Europene și statele membre ale acestora, pe de altă parte Protocolul 4 privind definirea notiunii de "produse originare" și metodele de cooperare administrativă*2).*2) JO L 357, 31.12.1994, p. 2, astfel cum a fost modificat ultima data prin Decizia nr. 2/2003 a Consiliului de asociere UE-România din 25.9.2003 (nepublicata încă în Jurnalul Oficial).(b)orice mijloace de dovedire a statutului comunitar menționate în articolul 314c din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93;(c)un carnet ATA emis înainte de data aderării într-un actual stat membru sau într-un nou stat membru.(2)În scopul emiterii dovezilor menționate la alineatul (1) litera (b) de mai sus, cu referire la situația de la data aderării și în completarea dispozițiilor articolului 4 alineatul (7) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92, "mărfuri comunitare" înseamnă mărfuri:– obținute în întregime pe teritoriul oricăruia dintre noile state membre în condiții identice cu cele ale articolului 23 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 și care nu incorporeaza mărfuri importate din alte tari și teritorii, sau– importate din alte tari și teritorii decât țara interesată și puse în libera circulație în țara respectiva, sau– obținute sau produse în țara interesată, fie numai din mărfurile menționate la prezentul alineat a doua liniuța, fie din mărfurile menționate la prezentul alineat prima și a doua liniuța.(3)În scopul verificării dovezilor menționate la alineatul (1) litera (a) de mai sus, se aplică dispozițiile privind definirea notiunii de "produse originare" și metodele de cooperare administrativă prevăzute în respectivele acorduri europene sau în acordurile preferențiale echivalente încheiate între noile state membre. Solicitarile de verificare ulterioară a acestor dovezi se accepta de către autoritățile vamale competente ale actualelor state membre și ale noilor state membre într-o perioadă de trei ani de la emiterea dovezii de origine în cauza și se pot efectua de către aceste autorități într-o perioadă de trei ani de la acceptarea dovezii de origine în sprijinul unei declarații de libera circulație. + 
DOVADA ORIGINII PREFERENȚIALE (COMERȚUL CU TARI TERȚE, INCLUSIV TURCIA ÎN CADRUL ACORDURILOR PREFERENȚIALE CU PRIVIRE LA AGRICULTURA, PRODUSE DIN CĂRBUNE ȘI OȚEL)(4)Fără a aduce atingere aplicării oricărei măsuri care deriva din politica comercială comuna, dovada originii emisă valabil de către terțe tari sau întocmită în cadrul acordurilor preferențiale încheiate de noile state membre cu aceste tari ori emisă sau întocmită în cadrul legislației naționale unilaterale a noilor state membre este acceptat în aceste noi state membre, cu condiția ca:(a)dobândirea unei asemenea origini sa confere tratament tarifar preferențial pe baza măsurilor tarifare preferențiale cuprinse în acordurile sau înțelegerile pe care Comunitatea le-a încheiat cu aceste tari terțe sau grupuri de tari, sau le-a adoptat cu privire la acestea, asa cum este menționat la articolul 20 alineatul (3) literele (d) și (e) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92;și(b)dovada originii și documentele de transport sa fi fost emise sau întocmite până cel târziu în ziua anterioară datei aderării; și(c)dovada originii să fie remisă autorităților vamale în termen de patru luni de la data aderării.În cazul în care mărfurile au fost declarate ca fiind puse în libera circulație într-un nou stat membru înainte de data aderării, dovada originii emisă sau întocmită retroactiv în conformitate cu acordurile preferențiale sau înțelegerile în vigoare în acest nou stat membru la data punerii în libera circulație poate fi de asemenea acceptată în noul stat membru interesat, cu condiția să fie remisă autorităților vamale în perioada de patru luni de la data aderării.(5)Bulgaria și România sunt autorizate sa retina autorizațiile în care statutul de "exportatori agreati" a fost acordat în cadrul acordurilor încheiate cu terțe tari, cu condiția ca:(a)o asemenea dispoziție să fie, de asemenea, prevăzută în acordurile încheiate înainte de data aderării de către aceste terțe tari și Comunitate; și(b)exportatorii agreati să aplice regulile de origine prevăzute în aceste acorduri.Aceste autorizații se înlocuiesc de către noile state membre, în termen de cel târziu un an de la data aderării, cu noi autorizații emise în conformitate cu condițiile legislației comunitare.(6)În scopul verificării dovezilor menționate la alineatul (4), se aplică dispozițiile referitoare la definirea notiunii de "produse originare" și metodele de cooperare administrativă din acordurile sau înțelegerile relevante. Solicitarile pentru verificarea ulterioară a acestor dovezi sunt acceptate de către autoritățile vamale competente ale actualelor state membre și ale noilor state membre în termen de trei ani de la emiterea dovezii de origine respective și se pot efectua de către aceste autorități în termen de trei ani de la acceptarea dovezii originii în susținerea unei declarații de libera circulație.(7)Fără sa aducă atingere aplicării oricărei măsuri care deriva din politica comercială comuna, dovada originii emisă retroactiv de către terțe tari în cadrul acordurilor preferențiale încheiate de Comunitate cu aceste tari sunt acceptate în noile state membre pentru punerea în libera circulație a mărfurilor care la data aderării sunt fie în curs de transport fie în depozit temporar, într-un antrepozit vamal sau într-o zona libera într-una din aceste terțe tari sau în acest nou stat membru, cu condiția ca noul stat membru în care punerea în libera circulație are loc sa nu aibă nici un acord de comerț liber în vigoare cu terta țara, pentru produsele în cauza, la data la care au fost emise documentele de transport și cu condiția ca:(a)dobândirea acestei origini sa confere tratament tarifar preferențial pe baza măsurilor tarifare preferențiale cuprinse în acorduri și înțelegeri pe care Comunitatea le-a încheiat cu țările terțe sau grupurile de tari, sau le-a adoptat cu privire la acestea, asa cum este menționat la articolul 20 alineatul (3) literele (d) și (e) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92; și(b)documentele de transport sa fi fost emise până cel târziu în ziua anterioară datei aderării; și(c)dovada originii emisă retroactiv sa fi fost remisă autorităților vamale în termen de patru luni de la data aderării.(8)În scopul verificării dovezilor menționate la alineatul (7), se aplică dispozițiile referitoare la definirea notiunii de "produse originare" și metodele de cooperare administrativă din acordurile sau înțelegerile relevante. + 
DOVADA STATUTULUI CONFORM DISPOZIȚIILOR PRIVIND LIBERA CIRCULAȚIE A PRODUSELOR INDUSTRIALE ÎN CADRUL UNIUNII VAMALE CE-TURCIA(9)Dovezile de origine emise valabil fie de Turcia, fie de un nou stat membru în cadrul acordurilor comerciale preferențiale aplicate între ele și care permit un cumul al originii cu Comunitatea în baza unor reguli de origine identice și o interzicere a oricărui drawback sau suspendări a taxelor vamale cu privire la mărfurile respective, sunt acceptate în țările respective ca dovada a statutului în conformitate cu dispozițiile privind libera circulație a produselor industriale, stabilite în Decizia nr. 1/95 a Consiliului de asociere CE-Turcia*1) cu condiția ca:*1) Decizia nr. 1/95 a Consiliului de asociere CE-Turcia din 22.12.1995 privind aplicarea ultimei etape a uniunii vamale (JO L 35, 13.2.1996, p. 1), astfel cum a fost modificată ultima data prin Decizia nr. 2/99 a Consiliului de asociere CE-Turcia (JO L 72, 18.3.1999, p. 36).(a)dovada originii și documentele de transport sa fi fost emise până cel târziu în ziua anterioară datei aderării; și(b)dovada originii să fie remisă autorităților vamale în termen de patru luni de la data aderării.În cazul în care mărfurile au fost declarate ca fiind puse în libera circulație fie în Turcia, fie într-un nou stat membru, înainte de data aderării, în cadrul acordurilor comerciale preferențiale menționate mai sus, dovada de origine emisă retroactiv conform acestor acorduri poate fi de asemenea acceptată cu condiția să fie remisă autorităților vamale în termen de patru luni de la data aderării.(10)În scopul verificării dovezilor menționate la alineatul (9), se aplică dispozițiile referitoare la definirea notiunii de "produse originare" și metodele de cooperare administrativă din acordurile sau înțelegerile relevante. Solicitarile pentru verificarea ulterioară a acestor dovezi sunt acceptate de către autoritățile vamale competente ale actualelor state membre și ale noilor state membre în termen de trei ani de la emiterea dovezii de origine respective și se pot efectua de către aceste autorități în termen de trei ani de la acceptarea dovezii de origine în susținerea unei declarații de libera circulație.(11)Fără a aduce atingere aplicării oricărei măsuri care deriva din politica comercială comuna, un certificat de circulație A. TR emis în conformitate cu dispozițiile privind libera circulație a produselor industriale, stabilit în Decizia nr. 1/95 a Consiliului de asociere CE-Turcia, va fi acceptat în noile state membre pentru punerea în libera circulație a mărfurilor care la data aderării sunt fie în curs de transport după ce au făcut obiectul formalităților de export în Comunitate sau în Turcia, fie sunt în depozit temporar sau sub unul din regimurile vamale menționate la articolul 4 alineatul (16) literele (b) – (h) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 în Turcia sau în noul stat membru, cu condiția ca:(a)nici o dovadă de origine menționată la alineatul (9) sa nu fie remisă pentru mărfurile respective; și(b)mărfurile sa îndeplinească condițiile pentru aplicarea dispozițiilor privind libera circulație a produselor industriale; și(c)documentele de transport sa fi fost emise până cel târziu în ziua anterioară datei aderării; și(d)certificatul de circulație A.TR să fie remis autorităților vamale în termen de patru luni de la data aderării.(12)În scopul verificării certificatului de circulație A.TR menționat la alineatul (11) de mai sus, se aplică dispozițiile referitoare la emiterea certificatelor de circulație A.TR și metodele de cooperare administrativă în conformitate cu Decizia nr. 1/2001 a Comitetului de cooperare vamală CE-Turcia*2).*2) Decizia nr. 1/2001 a Comitetului de cooperare vamală CE-Turcia din 28.3.2001 de modificare a Deciziei nr. 1/96 de stabilire a unor norme detaliate pentru aplicarea Deciziei nr. 1/95 a Consiliului de asociere CE - Turcia (JO L 98, 7.4.2001, p. 31), astfel cum a fost modificată ultima data prin Decizia nr. 1/2003 a Comitetului de cooperare vamală CE-Turcia din 30.1.2003 (JO L 28, 4.2.2003, p. 51). + 
REGIMURILE VAMALE(13)Depozitul temporar și regimurile vamale menționate la articolul 4 alineatul (16) literele (b) – (h) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 care au început înainte de aderare încetează sau se încheie în condițiile legislației comunitare.În cazul în care încetarea sau încheierea da naștere unei datorii vamale, suma drepturilor de import care trebuie plătite este cea în vigoare la data la care a luat naștere datoria vamală în conformitate cu Tariful Vamal Comun și suma plătită este considerată resursa proprie a Comunității.(14)Procedurile care reglementează antrepozitul vamal stabilite în articolele 84 – 90 și 98 – 113 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 și în articolele 496 – 535 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 se aplică noilor state membre cu respectarea următoarelor dispoziții speciale:– în cazul în care cuantumul datoriei vamale se determina pe baza naturii mărfurilor de import, a valorii în vama și a cantității mărfurilor de import la data acceptării declarației de plasare a acestora sub regimul de antrepozit vamal, iar aceasta declarație a fost acceptată înainte de data aderării, aceste elemente trebuie să rezulte din legislația aplicabilă în noul stat membru interesat înainte de data aderării.(15)Procedurile care reglementează perfecționarea activa stabilite în articolele 84 - 90 și 114 - 129 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 și în articolele 496 - 523 și 536 - 550 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 se aplică noilor state membre cu respectarea următoarelor dispoziții speciale:– în cazul în care cuantumul datoriei vamale se determina pe baza naturii mărfurilor de import, a încadrării lor tarifare, a cantității, a valorii în vama și a originii mărfurilor de import la data plasarii lor sub acest regim vamal, iar declarația de plasare a mărfurilor sub regim vamal a fost acceptată înainte de data aderării, aceste elemente rezultă din legislația aplicabilă în noul stat membru interesat înainte de data aderării;– în cazul în care încheierea da naștere unei datorii vamale, pentru a păstra echitatea între titularii autorizațiilor stabiliți în actualele state membre și cei stabiliți în noile state membre, se plătesc dobânzi compensatorii la drepturile de import datorate în condițiile legislației comunitare de la data aderării;– în cazul în care declarația de perfecționare activa a fost acceptată în cadrul unui sistem cu rambursare, rambursarea se efectuează în condițiile legislației comunitare, de către și pe cheltuiala noului stat membru, în cazul în care datoria vamală în raport cu care este solicitată rambursarea a luat naștere înainte de data aderării.(16)Procedurile care reglementează admiterea temporară stabilite în articolele 84 – 90 și 137 – 144 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 și în articolele 496 – 523 și 553 – 584 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 se aplică noilor state membre cu respectarea următoarelor dispoziții speciale:– în cazul în care cuantumul datoriei vamale se determina pe baza naturii mărfurilor de import, a încadrării lor tarifare, a cantității, a valorii în vama și a originii mărfurilor de import la data plasarii lor sub acest regim vamal, iar declarația de plasare a mărfurilor sub acest regim vamal a fost acceptată înainte de data aderării, aceste elemente rezultă din legislația aplicabilă în noul stat membru interesat înainte de data aderării;– în cazul în care încheierea da naștere unei datorii vamale, pentru a păstra echitatea între titularii autorizațiilor stabiliți în actualele state membre și cei stabiliți în noile state membre, se plătesc dobânzi compensatorii la drepturile de import datorate în condițiile legislației comunitare de la data aderării.(17)Procedurile care reglementează perfecționarea pasiva stabilite în articolele 84 – 90 și 145 160 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 și în articolele 496 – 523 și 585 – 592 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 se aplică noilor state membre cu respectarea următoarelor dispoziții speciale:– articolul 591 al doilea alineat din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 se aplică mutatis mutandis exporturilor temporare de mărfuri care au fost exportate temporar din noile state membre înainte de data aderării. + 
ALTE DISPOZIȚII(18)Autorizațiile acordate înainte de data aderării pentru regimurile vamale menționate la articolul 4 alineatul (16) literele (d), (e) și (g) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 sunt valabile până la expirarea valabilității lor sau un an după data aderării, oricare dintre aceste date ar fi prima în ordine cronologică.(19)Procedurile care reglementează nașterea unei datorii vamale, înscrierea în evidența contabilă și recuperarea ulterioară stabilite în articolele 201 - 232 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 și articolele 859 - 876a din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 se aplică noilor state membre cu respectarea următoarelor dispoziții speciale:– recuperarea se efectuează în condițiile legislației comunitare. Cu toate acestea, dacă datoria vamală a luat naștere înainte de data aderării, recuperarea se efectuează în condițiile în vigoare în noul stat membru interesat înainte de aderare, de către acesta și în favoarea acestuia.(20)Procedurile care reglementează rambursarea și remiterea drepturilor stabilite în articolele 235 – 242 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 și în articolele 877-912 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 se aplică noilor state membre cu respectarea următoarelor dispoziții speciale:– rambursarea și remiterea drepturilor se efectuează potrivit condițiilor legislației comunitare. Cu toate acestea, dacă drepturile a căror rambursare sau remitere este solicitată privesc o datorie vamală care a luat naștere înainte de data aderării, rambursarea și remiterea drepturilor se efectuează conform condițiilor în vigoare în noul stat membru interesat înainte de aderare, de către acesta și pe cheltuiala acestuia.
 + 
Apendicela ANEXA VLista măsurilor de ajutor existente menționate la punctul 1 litera (b) a mecanismului de ajutor existent prevăzut la capitolul 2 din anexa VNotă: Măsurile de ajutor enumerate în prezentul apendice trebuie considerate ca ajutor existent în sensul mecanismului de ajutor existent stabilit în capitolul 2 la anexa V în limita în care acestea se încadrează în domeniul primului alineat al acesteia.

NEGOCIERILE PENTRU ADERAREA
BULGARIEI ȘI A ROMÂNIEI
LA UNIUNEA EUROPEANĂ
Bruxelles, 31 martie 2005
AA 9/2/05
REV2 + 
TRATATUL DE ADERARE: PROTOCOL, ANEXA VIPROIECTE DE ACTE LEGISLATIVE ȘI DE ALTE INSTRUMENTEDelegatiile sunt invitate sa găsească alăturat proiectul Tratatului pentru aderarea Bulgariei și României la Uniunea Europeană: PROTOCOL. ANEXA VI.Documente sursa:
MD 65/8/04 REV 8 MD 104/3/04 REV 3 MD 96/7/04 REV 7 MD 84/4/04 REV 4 MD 54/8/04 REV 8 MD 25/6/04 REV 6 MD 12/2/04 REV 2 MD 157/3/04 REV 3 MD 7/2/04 REV 2 MD 106/3/04 REV 3 MD 36/2/04 REV 2 MD 184/5/04 REV 5 MD 60/9/04 REV 9 (AC 65/1/04 REV 1) (AC 104/1/04 REV 1) (AC 96/1/04 REV 1) (AC 84/1/04 REV 1) (AC 54/1/04 REV 1) (AC 25/2/04 REV 2) (AC 12/1/04 REV 1 (AC 157/1/05 REV 1) (AC 7/1/04 REV 1) (AC 106/1/04 REV 1) (AC 36/1/04 REV 1) (AC 184/1/05 REV 1) (AC 60/2/04 REV 2)
 + 
ANEXA VI
Lista menționată la articolul 20 din protocol:
măsuri tranzitorii privind Bulgaria1.LIBERA CIRCULAȚIE A PERSOANELORTratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa 31968 R 1612: Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 al Consiliului din 15 octombrie 1968 privind libera circulație a lucrătorilor în cadrul Comunității (JO L 257, 19.10.1968, p. 2), astfel cum a fost modificat ultima data prin:– 32004 L 0038: Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29.4.2004 (JO L 158, 30.4.2004, p. 77);– 31996 L 0071: Directiva 96/71 /CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detasarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii (JO L 18, 21.1.1997, p.1);– 32004 L 0038: Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la libera circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 și de abrogare a Directivelor 64/221/CEE , 68/360/CEE , 72/194/CEE , 73/148/CEE , 75/34/CEE , 75/35/CEE , 90/364/CEE , 90/365/CEE și 93/96/CEE (JO L 158, 30.4.2004, p. 77).(1)Articolul III-133 și articolul III-144 primul paragraf din Constituție se aplică pe deplin numai cu privire la libera circulație a lucrătorilor și la libertatea de a presta servicii care presupune circulația temporară a lucrătorilor, astfel cum este definită în articolul 1 din Directiva 96/71/CE , între Bulgaria, pe de o parte și fiecare dintre actualele state membre, pe de altă parte, sub rezerva dispozițiilor tranzitorii stabilite în alineatele (2) - (14).(2)Prin derogare de la articolele 1 – 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 și până la sfârșitul perioadei de doi ani de la data aderării, actualele state membre vor aplica măsuri de drept intern sau măsuri rezultate din acorduri bilaterale, care reglementează accesul resortisantilor bulgari pe piața forței de muncă din fiecare din aceste state. Actualele state membre pot continua să aplice aceste măsuri până la expirarea perioadei de cinci ani de la data aderării.Resortisantii bulgari care muncesc legal într-un actual stat membru la data aderării și care sunt admiși pe piața forței de muncă din acest stat membru pentru o perioadă neîntreruptă de cel puțin 12 luni vor putea beneficia de acces pe piața forței de muncă din acest stat membru, dar nu și pe piața forței de muncă din celelalte state membre care aplica măsuri de drept intern. Resortisantii bulgari admiși după aderare pe piața forței de muncă dintr-un actual stat membru pentru o perioadă neîntreruptă de cel puțin 12 luni beneficiază de aceleași drepturi.Resortisantii bulgari menționați la paragrafele al doilea și al treilea de mai sus încetează sa beneficieze de drepturile cuprinse în aceste paragrafe, dacă părăsesc voluntar piața forței de muncă din actualul stat membru în cauza.Resortisantii bulgari care muncesc legal într-un actual stat membru la data aderării sau în perioada în care se aplică măsurile de drept intern și care sunt admiși pe piața forței de muncă din acest stat membru pentru o perioadă de mai puțin de 12 luni nu beneficiază de aceste drepturi.(3)Înainte de sfârșitul perioadei de doi ani de la data aderării, Consiliul reexamineaza aplicarea dispozițiilor tranzitorii stabilite în alineatul (2), pe baza unui raport al Comisiei. La încheierea acestei reexaminari și cel mai tirziu la sfârșitul perioadei de doi ani de la data aderării, actualele state membre notifica Comisia dacă vor continua să aplice măsurile de drept intern sau măsuri rezultate din acorduri bilaterale, ori dacă vor aplica în viitor articolele 1-6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68. În lipsa acestei notificări, se aplică articolele 1-6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68.(4)La solicitarea Bulgariei, se poate efectua o noua reexaminare. În acest caz, se aplică procedura menționată în alineatul (3) și care trebuie încheiată în termen de șase luni de la primirea solicitării din partea Bulgariei.(5)La sfârșitul perioadei de cinci ani menționată în alineatul (2), un stat membru care menține măsuri de drept intern sau măsuri care rezultă din acorduri bilaterale poate continua, în cazul în care pe piața forței de muncă din respectivul stat membru se produc sau exista riscul să se producă perturbari grave, precum și după ce notifica Comisia, să aplice aceste măsuri până la sfârșitul perioadei de șapte ani de la data aderării. În lipsa respectivei notificări, se aplică articolele 1-6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68.(6)Pe parcursul perioadei de șapte ani de la data aderării, acele state membre în care, în temeiul alineatelor (3), (4) sau (5), se aplică articolele 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 cu privire la resortisantii bulgari și care, în această perioadă, eliberează permise de muncă resortisantilor din Bulgaria în scopul monitorizarii, vor face acest lucru în mod automat.(7)Acele state membre în care, în temeiul alineatelor (3), (4) sau (5), se aplică articolele 1-6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 cu privire la resortisantii bulgari, pot recurge la procedurile stabilite în paragrafele următoare până la sfârșitul perioadei de șapte ani de la data aderării.În cazul în care într-un stat membru menționat la primul paragraf se produc sau se prevede producerea unor perturbari pe piața forței de muncă care ar putea ameninta grav nivelul de trai sau nivelul de ocupare a forței de muncă într-o anumită regiune sau în cadrul unei profesii, respectivul stat membru informează Comisia și celelalte state membre cu privire la aceasta și furnizează acestora toate detaliile pertinente. Pe baza acestor informații, statul membru poate solicita Comisiei sa declare suspendarea, totală sau parțială, a aplicării articolelor 1-6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68, în vederea normalizarii situației în regiunea sau profesia respectiva. Comisia decide cu privire la domeniul de aplicare și durata suspendării în termen de cel mult două săptămâni de la primirea acestei solicitări și notifica decizia sa Consiliului. În termen de doua săptămâni de la adoptarea deciziei Comisiei, orice stat membru poate solicita Consiliului anularea sau modificarea deciziei. În termen de doua săptămâni, Consiliul hotărăște cu majoritate calificată în privinta acestei solicitări.Un stat membru menționat la primul paragraf poate, în cazuri urgente și excepționale, sa suspende aplicarea articolelor 1-6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68, adresand ulterior Comisiei o notificare motivată.(8)Pe durata suspendării aplicării articolelor 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 în temeiul alineatelor (2) - (5) și (7) de mai sus, în ceea ce privește dreptul membrilor familiilor lucrătorilor de a fi încadrați în munca, se aplică articolul 23 din Directiva 2004/38/CE în Bulgaria cu privire la resortisantii actualelor state membre și în actualele state membre cu privire la resortisantii bulgari, în următoarele condiții:– soțul unui lucrator și descendenții acestora care nu depășesc vârsta de 21 de ani sau care se afla în întreținerea acestuia, care locuiesc legal împreună cu lucrătorul pe teritoriul unui stat membru la data aderării, beneficiază, după aderare, de acces imediat pe piața forței de muncă din acel stat membru. Aceasta dispoziție nu se aplică membrilor familiei unui lucrator care a fost admis legal pe piața forței de muncă din acel stat membru pentru o perioadă de mai puțin de 12 luni;– soțul unui lucrator și descendenții acestora care nu depășesc vârsta de 21 de ani sau care se afla în întreținerea acestuia, care locuiesc legal împreună cu lucrătorul pe teritoriul unui stat membru la o dată ulterioară aderării, dar pe parcursul perioadei de aplicare a dispozițiilor tranzitorii stabilite mai sus, beneficiază de acces pe piața forței de muncă din respectivul stat membru dacă au locuit în acel stat membru cel puțin optsprezece luni sau din al treilea an după data aderării, oricare din aceste date intervine prima în ordine cronologică.Aceste dispoziții nu aduc atingere măsurilor mai favorabile indiferent dacă acestea sunt de drept intern sau rezultă din acorduri bilaterale.(9)În măsura în care anumite dispoziții din Directiva 2004/38/CE care preiau dispozițiile din Directiva 68/360/CEE *1) nu pot fi disociate de cele din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 a căror aplicare este amânată în temeiul alineatelor (2) - (5), (7) și (8), Bulgaria și actualele state membre pot deroga de la aceste dispoziții în măsura necesară pentru a aplica alineatele (2) - (5), (7) și (8).*1) Directiva 68/360/CEE a Consiliului din 15 octombrie 1968 privind eliminarea restrictiilor de circulație și ședere în cadrul Comunității pentru lucrătorii din statele membre și familiile acestora (JO L 257, 19.10.1968, p. 13), astfel cum a fost modificată ultima data prin Actul de aderare din 2003 (JO L 236, 23.9.2003, p. 33) și a carei abrogare prin Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 158, 30.4.2004, p. 77) intră în vigoare de la 30 aprilie 2006.(10)În toate cazurile în care actualele state membre aplica măsuri de drept intern sau măsuri rezultate din acorduri bilaterale, în temeiul dispozițiilor tranzitorii stabilite mai sus, Bulgaria poate menține în vigoare măsuri echivalente în ceea ce privește resortisantii statului sau statelor membre în cauza.(11)Dacă aplicarea articolelor 1 – 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 este suspendată de către oricare din actualele state membre, Bulgaria poate recurge la procedurile stabilite în alineatul (7) în ceea ce privește România. În această perioadă, permisele de muncă eliberate de Bulgaria resortisantilor din România în scopul monitorizarii se eliberează automat.(12)Orice actual stat membru care aplica măsuri de drept intern în conformitate cu alineatele (2) - (5) și (7) - (9), poate introduce, în aplicarea dreptului sau intern, o mai mare libertate de circulație decât cea existenta la data aderării, inclusiv accesul deplin pe piața forței de muncă. Începând cu al treilea an după data aderării, orice actual stat membru care aplica măsuri de drept intern poate decide în orice moment să aplice în locul acestor măsuri articolele 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68. Comisia este informată cu privire la orice asemenea decizie.(13)Pentru a face fața perturbarilor grave sau riscului producerii unor asemenea perturbari în anumite sectoare sensibile de servicii de pe piața forței de muncă din aceste state, care ar putea să apară în anumite regiuni ca urmare a prestării transnationale de servicii, astfel cum este definită în articolul 1 din Directiva 96/71/CE , și în măsura în care acestea aplica liberei circulatii a lucrătorilor bulgari, în temeiul dispozițiilor tranzitorii stabilite mai sus, măsuri de drept intern sau măsuri care rezultă din acorduri bilaterale, Germania și Austria pot deroga, după notificarea Comisiei, de la dispozițiile articolului III-144 primul paragraf din Constituție în vederea limitării, în contextul prestării de servicii de către societățile stabilite în Bulgaria, a circulației temporare a lucrătorilor al căror drept de a munci în Germania și Austria face obiectul măsurilor de drept intern.Lista sectoarelor de servicii care pot face obiectul acestei derogări este următoarea: – în Germania:

Sectorul codul NACE*), cu excepția unor dispoziții contrare
construcțiile, inclusiv ramuri conexe 45.1-4; activități enumerate în anexa la Directiva 96/71/CE
activități de curățare a clădirior 74.70 Activități de curățare a clădirilor
alte servicii 74.87 Numai activitățile designerilor de decorațiuni interioare

– în Austria:

Sectorul codul NACE*), cu excepția unor dispoziții contrare
servicii de horticultură 01.41
tăierea, fasonarea și finisarea pietrei 26.7
construcții metalice și părți componente 28.11
construcții, inclusiv ramuri conexe 45.1-4; activități enumerate în anexa la Directiva 96/71/CE
activități în domeniul securității 74.60
activități de curățare a clădirilor 74.70
asistență medicală la domiciliu 85.14
activități de asistență socială fără cazare 85.32

*) NACE: a se vedea 31990 R 3037: Regulamentul (CEE) nr. 3037/90 a Consiliului din 9 octombrie 1990 privind clasificarea statistica a activităților economice în Comunitatea Europeană (JO L 293, 24.10.1990, p. 1), astfel cum a fost modificat ultima data prin 32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).În măsura în care Germania sau Austria deroga de la articolul III-144 primul paragraf din Constituție în conformitate cu paragrafele anterioare, Bulgaria poate adopta măsuri echivalente, după notificarea Comisiei.Aplicarea prezentului alineat nu poate avea ca efect crearea unor condiții mai restrictive pentru circulația temporară a lucrătorilor în contextul prestării transnationale de servicii între Germania sau Austria și Bulgaria decât cele existente la data semnării Tratatului de aderare.(14)Aplicarea alineatelor (2) - (5) și (7) - (12) nu poate avea ca efect crearea unor condiții mai restrictive pentru accesul resortisantilor bulgari pe piața forței de muncă din actualele state membre decât cele existente la data semnării Tratatului de aderare.Fără a aduce atingere aplicării dispozițiilor stabilite în alineatele (1) - (13), pe parcursul oricărei perioade în care aplica măsuri de drept intern sau cele care rezultă din acorduri bilaterale, actualele state membre trebuie să acorde un tratament preferențial, în ceea ce privește accesul la piața forței de muncă, lucrătorilor care sunt resortisanti ai statelor membre în comparatie cu lucrătorii care sunt resortisanti ai unor tari terțe.Lucrătorii migranti bulgari și familiile acestora, care locuiesc și muncesc legal într-un alt stat membru sau lucrătorii migranti care provin din celelalte state membre și familiile acestora care locuiesc și muncesc legal în Bulgaria nu sunt tratați în condiții mai restrictive decât cei provenind din tari terțe care locuiesc și muncesc în acest stat membru sau în Bulgaria. În afară de aceasta, în aplicarea principiului preferintei comunitare, lucrătorii migranti provenind din tari terțe care locuiesc și muncesc în Bulgaria nu beneficiază de tratament mai favorabil decât resortisantii Bulgariei.2.LIBERA CIRCULAȚIE A SERVICIILOR31997 L 0009: Directiva 97/9/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 martie 1997 privind schemele de compensare pentru investitori (JO L 84, 26.3.1997, p. 22).Prin derogare de la articolul 4 alineatul (1) din Directiva 91191 CE, cuantumul minim al compensării nu se aplică în Bulgaria până la 31 decembrie 2009. Bulgaria asigura ca schema sa de compensare pentru investitori prevede o despăgubire în valoare de minim 12 000 EUR de la 1 ianuarie 2007 și până la 31 decembrie 2007 și de minim 15 000 EUR de la 1 ianuarie 2008 și până la 31 decembrie 2009.Pe parcursul perioadei de tranzitie, celelalte state membre își mențin dreptul de a nu permite funcționarea unei filiale a unei societăți bulgaresti de investiții, stabilită pe teritoriul lor, în cazul în care și atât timp cat respectiva filiala nu este înscrisă într-una din schemele de compensare pentru investitori recunoscute oficial pe teritoriul statului membru în cauza în vederea acoperirii diferenței dintre cuantumul bulgaresc al compensatiei și cuantumul minim prevăzut de articolul 4 alineatul (1) din Directiva 97/9/CE .3.LIBERA CIRCULAȚIE A CAPITALURILORTratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa(1)Fără a aduce atingere obligațiilor prevăzute în Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa, Bulgaria poate menține în vigoare, timp de cinci ani de la data aderării, restricțiile prevăzute în legislația sa, existenta la momentul semnării Tratatului de aderare, cu privire la dobândirea proprietății asupra terenurilor pentru resedinte secundare de către resortisantii statelor membre sau ai statelor care sunt parte la Acordul privind Spațiul Economic European (ASEE), nerezidenti în Bulgaria, precum și de către persoanele juridice constituite în conformitate cu legislația unui alt stat membru sau a unui stat membru al ASEE.Resortisantilor statelor membre și resortisantilor statelor care sunt parte la Acordul privind Spațiul Economic European care sunt rezidenți legali în Bulgaria nu li se aplică dispozițiile paragrafului precedent sau orice alte norme și proceduri decât cele care se aplică resortisantilor Bulgariei.(2)Fără a aduce atingere obligațiilor prevăzute în Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa, Bulgaria poate menține în vigoare, timp de șapte ani de la data aderării, restricțiile prevăzute în legislația sa, existenta la momentul semnării Tratatului de aderare, cu privire la dobândirea de terenuri agricole, păduri și terenuri forestiere de către resortisantii unui alt stat membru, resortisantii statelor care sunt parte ale la Acordul privind Spațiul Economic European și persoanele juridice constituite în conformitate cu legislația unui alt stat membru sau ale unui stat membru al ASEE. În nici unul din cazuri, un resortisant al unui stat membru nu poate fi tratat mai puțin favorabil cu privire la dobândirea de terenuri agricole, păduri și terenuri forestiere decât la data semnării Tratatului de aderare sau nu poate fi tratat într-un mod mai restrictiv decât resortisantii unei tari terțe.Fermierilor care desfășoară activități independente care sunt resortisanti ai unui alt stat membru și care doresc să se stabilească și să aibă rezidență legală în Bulgaria nu li se aplică dispozițiile paragrafului precedent sau orice alte proceduri decât cele care se aplică resortisantilor bulgari.O revizuire generală a acestor măsuri tranzitorii are loc în cel de-al treilea an de la data aderării. În acest scop, Comisia transmite un raport Consiliului. Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei, poate decide scurtarea sau încetarea perioadei de tranzitie menționate la primul paragraf.4.AGRICULTURAA.LEGISLAȚIA AGRICOLĂ31997 R 2597: Regulamentul (CE) nr. 2597/97 al Consiliului din 18 decembrie 1997 de stabilire a unor norme suplimentare privind organizarea comuna a pieței laptelui și produselor lactate în ceea ce privește laptele de consum (JO L 351, 23.12.1997, p. 13), astfel cum a fost modificat ultima data prin:– 31999 R 1602: Regulamentul (CE) nr. 1602/1999 al Consiliului din 19.7.1999 (JO L 189, 22.7.1999, p. 43).Prin derogare de la articolul 3 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul (CE) nr. 2597/97, condițiile privind conținutul de grasime nu se vor aplica pentru laptele alimentar produs în Bulgaria până la data de 30 aprilie 2009, în sensul că laptele cu un conținut de grasime de 3% (m/m) poate fi comercializat ca lapte integral, iar laptele cu un conținut de grasime de 2% (m/m) poate fi comercializat ca lapte semidegresat. Laptele alimentar care nu îndeplinește cerințele privind conținutul de grasime poate fi comercializat numai în Bulgaria sau exportat în tari terțe.B.LEGISLAȚIA VETERINARA ȘI FITOSANITARA32004 R 0853: Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a normelor specifice de igiena a alimentelor de origine animala (JO L 139, 30.4.2004, p. 55).(a)Unitățile de prelucrare a laptelui enumerate în capitolele I și II din apendicele la prezenta anexa pot receptiona până la 31 decembrie 2009 cantități de lapte crud care nu corespund sau care nu au fost manipulate în conformitate cu cerințele prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 853/2004 anexa III secțiunea IX capitolul I subcapitolele II și III, cu condiția ca fermele care furnizează laptele să fie prevăzute într-o lista alcătuită în acest scop de autoritățile bulgare.(b)Atât timp cat unitățile menționate la litera (a) de mai sus sunt supuse dispozițiilor acesteia, produsele provenind din respectivele unități sunt introduse exclusiv pe piața naționala sau sunt utilizate în vederea prelucrării ulterioare în unități din Bulgaria supuse de asemenea dispozițiilor literei (a), indiferent de data la care sunt comercializate. Aceste produse trebuie să poarte o marca de identificare diferita de cea prevăzută de articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 853/2004.(c)Unitățile enumerate în capitolul II din apendicele la prezenta anexa pot prelucra, până la 31 decembrie 2009, lapte care corespunde normelor UE și lapte care nu corespunde acestora în linii de producție distincte. În prezentul context, prin lapte care nu corespunde normelor UE se înțelege laptele prevăzut la litera (a). Asemenea unități trebuie să respecte în întregime cerințele UE privind unitățile de prelucrare a laptelui, inclusiv să aplice principiile privind analiza riscurilor și punctul critic de control (prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 852/2004*1) și să își demonstreze capacitatea de a respecta în întregime următoarele condiții, inclusiv prin desemnarea liniilor de producție corespunzătoare:*1) Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena alimentelor (JO L 139, 30.4.2004, p. 1).– să ia toate măsurile necesare pentru a permite respectarea integrală a procedurilor interne de separare a laptelui de la stadiul colectării la acela de produs finit, inclusiv a rutelor de colectare a laptelui, depozitarea și tratarea separată a laptelui care corespunde normelor UE de cea a laptelui care nu corespunde acestor norme, ambalarea și etichetarea specifică a produselor pe bază de lapte care nu corespunde normelor UE, precum și depozitarea separată a unor asemenea produse;– să stabilească o procedură care să asigure posibilitatea urmăririi materiei prime, inclusiv documentele necesare pentru evidentierea circulației produselor și răspunderea pentru produse, precum și asigurarea comparabilitatii materiilor prime care corespund normelor UE și a celor care nu corespund acestor norme cu categoriile de produse obținute;– să supună în întregime laptele crud tratamentului termic la o temperatura de cel puțin 71,7 °C timp de 15 secunde, precum și– să ia toate măsurile necesare pentru a asigura ca mărcile de identificare nu sunt utilizate în mod fraudulos.Autoritățile bulgare sunt obligate:– să asigure ca operatorul sau administratorul fiecărei unități vizate ia toate măsurile necesare pentru a permite respectarea integrală a procedurilor interne de separare a laptelui;– să efectueze teste și controale spontane privind respectarea regulii separarii laptelui, precum și– să efectueze teste în laboratoare acreditate privind toate materiile prime și produsele finite în vederea verificării conformitatii acestora cu cerințele Regulamentului (CE) nr. 853/2004 anexa III secțiunea IX capitolul II, inclusiv cu criteriile microbiologice aplicabile produselor pe bază de lapte.Laptele și produsele pe bază de lapte provenind din linii de producție separate care prelucreaza lapte crud care nu corespunde normelor UE în unități de prelucrare a laptelui aprobate de UE pot fi comercializate numai cu respectarea condițiilor prevăzute la litera (b). Produsele pe bază de lapte crud care corespunde normelor UE, obținute în cadrul unei linii de producție separate într-o unitate din cele cuprinse în capitolul II din apendicele la prezenta anexa, pot fi comercializate ca produse care corespund normelor UE în cazul în care toate condițiile privind separarea liniilor de producție sunt respectate.(d)Laptele și produsele din lapte obținute în conformitate cu dispozițiile menționate la litera (c) sunt sprijinite conform dispozițiilor titlului I capitolele II și III, cu excepția articolului 11, precum și ale titlului II din Regulamentul (CE) nr. 1255/1999*1), numai dacă poarta marca ovala de identificare menționată în anexa II secțiunea I din Regulamentul (CE) nr. 853/2004.*1) Regulamentul (CE) nr. 1255/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind organizarea comuna a pieței laptelui și produselor lactate (JO L 160, 26.6.1999, p. 48), astfel cum a fost modificat ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 186/2004 al Comisiei (JO L 29, 3.2.2004, p. 6).(e)Bulgaria se conformează treptat cerințelor prevăzute la litera (a) și înaintează Comisiei rapoarte anuale cu privire la progresele realizate în modernizarea fermelor producătoare de lactate și a sistemului de colectare a laptelui. Bulgaria asigură respectarea în întregime a acestor cerințe la 31 decembrie 2009.(f)În conformitate cu procedura menționată la articolul 58 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002*2), Comisia poate actualiza apendicele la prezenta anexa înainte de aderare și până la 31 decembrie 2009 și, în acest context, poate adauga sau elimina unități în funcție de progresele realizate în remedierea deficiențelor existente și de rezultatele procesului de monitorizare, în vederea asigurării bunei funcționari a regimului tranzitoriu prevăzut mai sus, pot fi adoptate norme metodologice de aplicare în conformitate cu procedura menționată la articolul 58 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002.*2) Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și cerințelor generale ale legislației în domeniul alimentar, de înființare a Autorității europene a securității alimentare și de stabilire a procedurilor referitoare la securitatea produselor alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p. 1), modificat ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 1642/2003 (JO L 245, 29.9.2003, p. 4).5.POLITICA ÎN DOMENIUL TRANSPORTURILOR(1)31993 R 3118: Regulamentul (CEE) nr. 3118/93 al Consiliului din 25 octombrie 1993 privind stabilirea condițiilor în care transportatorii nerezidenti pot presta servicii de transport rutier național de marfa în interiorul unui stat membru (JO L 279, 12.11.1993, p. 1), astfel cum a fost modificat ultima data prin:– 32002 R 0484: Regulamentul (CE) nr. 484/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 1.3.2002 (JO L 76, 19.3.2002, p. 1).(a)Prin derogare de la articolul 1 din Regulamentul (CEE) nr. 3118/93 și până la sfârșitul celui de-al treilea an de la data aderării, transportatorii stabiliți în Bulgaria sunt excluși de la prestarea serviciilor de transporturi rutiere naționale de marfa în celelalte state membre, iar transportatorii stabiliți în celelalte state membre sunt excluși de la prestarea serviciilor de transporturi rutiere naționale de marfa în Bulgaria.(b)Înainte de sfârșitul celui de-al treilea an de la data aderării, statele membre informează Comisia dacă vor prelungi această perioadă pentru cel mult doi ani sau dacă vor aplica în întregime articolul 1 din regulament de la acea data. În lipsa unei asemenea notificări se aplică articolul 1 din regulament. Numai transportatorii stabiliți în acele state membre în care se aplică articolul 1 din regulament pot presta servicii de transporturi rutiere de marfa în celelalte state membre în care se aplică, de asemenea, articolul 1.(c)Acele state membre în care, în temeiul literei (b) de mai sus, se aplică articolul 1 din regulament pot recurge la procedura de mai jos până la sfârșitul celui de-al cincilea an de la data aderării.În cazul în care un stat membru menționat în paragraful precedent se confrunta cu o perturbare grava a pieței sale naționale sau a unor segmente ale acesteia cauzată ori accentuata de cabotaj, cum ar fi un excedent major al ofertei în raport cu cererea sau o amenințare a stabilitatii ori a supravietuirii financiare a unui număr semnificativ de întreprinderi de transport rutier de marfa, statul membru în cauza informează Comisia și pe celelalte state membre cu privire la acestea și le oferă toate detaliile relevante. Pe baza acestei informări, statul membru în cauza poate solicita Comisiei sa suspende, în tot sau în parte, aplicarea articolului 1 din regulament, în vederea normalizarii situației.Comisia examinează situația pe baza datelor furnizate de statul membru în cauza și, în termen de o luna de la primirea cererii, decide dacă este cazul sau nu sa adopte măsuri de salvgardare. Se aplica procedura prevăzută în articolul 7 alineatul (3) paragrafele al doilea, al treilea și al patrulea, precum și în articolul 7 alineatele (4), (5) și (6) din regulament. Oricare dintre statele membre menționate în primul paragraf de mai sus poate, în cazuri urgente și excepționale, sa suspende aplicarea articolului 1 din regulament, după care notifica motivat Comisia.(d)Atât timp cat aplicarea articolului 1 din regulament este suspendată în temeiul literelor (a) și (b) de mai sus, statele membre pot reglementa accesul la serviciile lor de transport rutier național de marfa prin schimbul treptat de autorizații de cabotaj pe bază de acorduri bilaterale.Aceasta poate include și posibilitatea liberalizarii totale.(e)Aplicarea literelor (a) - (c) nu poate avea ca efect un acces mai restrictiv la serviciile de transport rutier național de marfa decât cel existent la data semnării Tratatului de aderare.(2)31996 L 0026: Directiva 96/26/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind accesul la profesia de transportator rutier de marfa și transportator rutier de călători și recunoașterea reciprocă a diplomelor, certificatelor și a altor titluri oficiale de calificare, pentru a facilita acestor transportatori dreptul la libera stabilire pentru operațiuni de transport național și internațional (JO L 124, 23.5.1996, p. 1), astfel cum a fost modificată ultima data prin:– 32004 L 0066: Directiva 2004/66/CE a Consiliului din 26.4.2004 (JO L 168, 1.5.2004, p. 35). Până la 31 decembrie 2010, articolul 3 alineatul (3) litera (c) din Directiva 96/26/CE nu se aplică pe teritoriul Bulgariei întreprinderilor de transport care desfășoară exclusiv transporturi interne rutiere de marfa și de călători.Capitalul disponibil și rezervele acestor operatori vor atinge treptat nivelurile minime prevăzute de dispozițiile respectivului articol în conformitate cu următorul calendar:– la 1 ianuarie 2007, operatorul trebuie să aibă un capital disponibil și rezerve în valoare de cel puțin 5 850 EUR pentru primul vehicul și cel puțin 3 250 EUR pentru fiecare vehicul suplimentar;– la 1 ianuarie 2008, operatorul trebuie să aibă un capital disponibil și rezerve în valoare de cel puțin 6 750 EUR pentru primul vehicul și cel puțin 3 750 EUR pentru fiecare vehicul suplimentar;– la 1 ianuarie 2009, operatorul trebuie să aibă un capital disponibil și rezerve în valoare de cel puțin 7 650 EUR pentru primul vehicul și cel puțin 4 250 EUR pentru fiecare vehicul suplimentar;– la 1 ianuarie 2010, operatorul trebuie să aibă un capital disponibil și rezerve în valoare de cel puțin 8 550 EUR pentru primul vehicul și cel puțin 4 750 EUR pentru fiecare vehicul suplimentar.(3)31996 L 0053: Directiva 96/53/CE a Consiliului din 25 iulie 1996 de stabilire, pentru anumite autovehicule care circulă în interiorul Comunității, a dimensiunilor maxime autorizate în traficul național și internațional și a maselor maxime autorizate în traficul internațional (JO L 235, 17.9.1996, p. 59), astfel cum a fost modificată ultima data prin:– 32002 L 0007: Directiva 2002/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18.2.2002 (JOL67, 9.3.2002, p. 47).Prin derogare de la dispozițiile articolului 3 alineatul (1) din Directiva 96/53/CE , vehiculele care se conformează valorilor limita din categoriile 3.2.1, 3.4.1, 3.4.2 și 3.5.1 prevăzute în anexa I la respectiva directiva pot utiliza numai secțiunile care nu sunt reabilitate din rețeaua bulgara de drumuri până la 31 decembrie 2013 dacă respecta limitele bulgare de masa pe axa în vigoare.De la data aderării nu mai poate fi impusa nici o restrictie privind utilizarea de către vehiculele care se conformează cerințelor Directivei 96/53/CE a principalelor rute de tranzit prevăzute în anexa I la Decizia nr. 1692/96/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 1996 privind orientările comunitare pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport*1)*1) JO L 228, 9.9.1996, p. 1, astfel cum a fost modificată ultima data prin Decizia nr. 884/2004/CE (JO L 167, 30.4.2004, p.1).Bulgaria adera la calendarul prevăzut în tabelul de mai jos în vederea reabilitării rețelei sale de drumuri principale. Orice investiții în infrastructura care implica utilizarea de fonduri din bugetul Comunității urmăresc să asigure ca arterele sunt construite și reabilitate corespunzător unei incarcaturi cu masa de 11,5 tone pe axa.Corespunzător realizării reabilitării, are loc o deschidere treptata a rețelei bulgare de drumuri secundare, inclusiv a rețelei prevăzute de anexa I la Decizia nr. 1692/96/CE , pentru vehiculele aflate în trafic internațional care respecta valorile limita prevăzute de directiva. În scopul încărcării și descărcării, în cazurile în care este posibil din punct de vedere tehnic, utilizarea secțiunilor nereabilitate rețelei de drumuri secundare este permisă pe parcursul întregii perioade de tranzitie.De la data aderării, toate vehiculele aflate în trafic internațional prevăzute cu suspensie pneumatica care respecta valorile limita prevăzute de Directiva 96/53/CE nu sunt supuse nici unor tarife suplimentare temporare pentru utilizarea rețelei secundare bulgaresti de transporturi rutiere.Tarifele suplimentare temporare pentru utilizarea secțiunilor nereabilitate ale rețelei de către vehiculele aflate în trafic internațional care nu sunt prevăzute cu suspensie pneumatica și care respecta valorile-limita ale directivei sunt percepute în mod nediscriminatoriu. Regimul de tarifare este transparent, iar plata acestor tarife nu poate impune utilizatorului formalități administrative sau întârzieri excesive, după cum plata acestor tarife nu poate conduce la un control sistematic la frontiera al respectării limitelor masei pe axa. Respectarea limitelor masei pe axa este asigurata într-un mod nediscriminatoriu pe întreg teritoriul și se aplică, de asemenea, vehiculelor înmatriculate în Bulgaria.
Calendarul de reabilitare a drumurilor (km) Tabelul 1

NR. DRUMUL SECȚIUNEA LUNGIMEA KM DESCHIS CIRCULAȚIEI MĂSURA
1 2 3 4 5 6
1 I-5/E-85/ GABROVO-ȘIPKA 18 2014 CONSTRUCȚIE NOUĂ
2 I-5/E-85/ KARGEALI-PODKOVA (MAKAZA) 18 2008 CONSTRUCȚIE NOUĂ
TOTAL INTERMEDIAR 36
3 I-6 SOFIA-PIRDOP 56 2009 REABILITARE
4 I-7 SILISTRA-ȘUMEN 88 2011 REABILITARE
5 I-7 PRESLAV-E-773 48 2010 RECONSTRUCȚIE
TOTAL INTERMEDIAR 136
6 I-9/E-87/ FRONTIERA ROMÂNIEI-BALCIC 60 2009 REABILITARE
7 II-12 VIDIN-FRONTIERA SERBIEI ȘI MUNTENEGRULUI 26 2008 RECONSTRUCȚIE
8 II-14 VIDIN-KULA-FRONTIERA SERBIEI ȘI MUNTENEGRULUI 42 2009 RECONSTRUCȚIE
9 II-18 CENTURĂ SOFIA-ARCUL DE NORD 24 2014 CONSTRUCȚIE NOUĂ
10 II-19 SIMITLI-GOȚE DELCEV-FRONTIERA GRECIEI 91 2008 REABILITARE
11 II-29 DOBRICI-VARNA 21 2010 REABILITARE
12 II-35 LOVECI-KARNARE 28 2011 RECONSTRUCȚIE
13 II-53 SLIVEN-IAMBOL 25 2010 REABILITARE
14 II-55 GURKOVO-NOVA ZAGORA 26 2010 REABILITARE
15 II-55 NOVA ZAGORA-SVILENGRAD 81 2012 REABILITARE
TOTAL INTERMEDIAR 107
16 II-57 STARA ZAGORA-RADNEVO 42 2010 REABILITARE
17 II-62 KYUSTENDIL-DUPNIȚA 26 2011 RECONSTRUCȚIE
18 II-63 PERNIK-FRONTIERA SERBIEI ȘI MUNTENEGRULUI 20 2010 RECONSTRUCȚIE
19 II-73 ȘUMEN-KARNOBAT 44 2012 RECONSTRUCȚIE
20 II-73 ȘUMEN-KARNOBAT 19 2011 RECONSTRUCȚIE
TOTAL INTERMEDIAR 63
21 II-78 RADNEVO-TOPOLOVGRAD 40 2013 REABILITARE
22 II-86 ASENOVGRAD-SMOLIAN 72 2014 RECONSTRUCȚIE
23 II-98 BURGAS-MALKO TĂRNOVO 64 2014 RECONSTRUCȚIE
24 III-197 GOTE DELCEV-SMOLIAN 87 2013 RECONSTRUCȚIE
25 III-198 GOTE DELCEV-FRONTIERA FOSTEI REPUBLICI IUGOSLAVE A MACEDONIEI 95 2013 RECONSTRUCȚIE
26 III-534 ELENA-NOVA ZAGORA 52 2012 RECONSTRUCȚIE
27 III-534 NOVA ZAGORA-SIMEONOVGRAD 53 2014 RECONSTRUCȚIE
TOTAL INTERMEDIAR 105
28 III-601 KYUSTENDIL-FRONTIERA FOSTEI REPUBLICI IUGOSLAVE A MACEDONIEI 27 2011 CONSTRUCȚIE NOUĂ
29 III-622 KYUSTENDIL-FRONTIERA FOSTEI REPUBLICI IUGOSLAVE A MACEDONIEI 31 2013 CONSTRUCȚIE NOUĂ
30 III-865 SMOLIAN-MADAN 15 2011 RECONSTRUCȚIE
31 III-867 SMOLIAN-KARGEALI 69 2014 RECONSTRUCȚIE
32 III-868 VARIANTA OCOLITOARE SMOLIAN 40 2012 CONSTRUCȚIE NOUĂ
33 IV-410068 SIMITLI-FRONTIERA FOSTEI REPUBLICI IUGOSLAVE A MACEDONIEI 28 2009 CONSTRUCȚIE NOUĂ
34 VARIANTA OCOLITOARE PLOVDIV 4 2014 CONSTRUCȚIE NOUĂ
A1 AUTOSTRADA "TRAKIA"-STARA ZAGORA-KARNOBAT
35 LOTUL 2 33 2010 CONSTRUCȚIE NOUĂ
36 LOTUL 3 37 2011 CONSTRUCȚIE NOUĂ
37 LOTUL 4 48 2014 CONSTRUCȚIE NOUĂ
TOTAL INTERMEDIAR 118
TOTAL 1.598
Tabelul 2

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
MĂSURA
REABILITARE 91 116 114 88 81 40 0
RECONSTRUCȚIE 26 42 68 88 96 182 258
CONSTRUCȚIE NOUĂ 18 28 33 64 40 31 94
135 186 215 240 217 253 352 1.598 km

6.IMPOZITARE(1)31977 L 0388: Directiva 77/388/CE a sasea directiva a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislatiilor statelor membre referitoare la impozitul pe cifra de afaceri - sistemul comun privind taxa pe valoarea adăugată: baza unitară de stabilire (JO L 145, 13.6.1977, p. 1), astfel cum a fost modificată ultima data prin:– 32004 L 0066: Directiva 2004/66/CE a Consiliului din 26.4.2004 (JO L 168, 1.5.2004, p. 35).În înțelesul aplicării articolului 28 alineatul (3) din Directiva 77/388/CEE , Bulgaria poate menține scutirea de taxa pe valoarea adăugată a transportului internațional de călători, prevăzută la punctul 17 din anexa F la directiva, până la data la care condițiile stabilite prin articolul 28 alineatul (4) din directiva sunt îndeplinite sau atât timp cat aceeași scutire este aplicată de oricare dintre actualele state membre, oricare din aceste date este prima în ordine cronologică.(2)31992 L 0079: Directiva 92/79/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind apropierea taxelor pentru tigarete (JO L 316, 31.10.1992, p. 8), astfel cuma fost modificată ultima data prin:– 32003 L 0117: Directiva 2003/117/CE a Consiliului din 5.12.2003 (JO L 333, 20.12.2003, p. 49).Prin derogare de la articolul 2 alineatul (1) din Directiva 92/79/CEE , Bulgaria poate amana până la 31 decembrie 2009 aplicarea accizei minime globale raportate la prețul de vânzare cu amănuntul (care include toate taxele) al tigaretelor din categoria de preț cea mai vinduta, cu condiția ca în această perioadă Bulgaria să-și ajusteze treptat cotele accizelor la acciza minima globală prevăzută de directiva.Fără a aduce atingere articolului 8 din Directiva 92/12/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind regimul general al produselor supuse accizelor și deținerea, circulația și controlul acestor produse*1), și după informarea Comisiei, statele membre pot menține, atât timp cat derogarea arătată mai sus este aplicabilă, contingentele la tigaretele care pot fi introduse pe teritoriul lor din Bulgaria fără plata unor accize suplimentare în afară celor aplicate importurilor din tari terțe. Statele membre care recurg la aceasta posibilitate pot efectua controalele necesare, cu condiția ca aceste controale sa nu împiedice buna funcționare a pieței interne.*1) JO L 76, 23.3.1992, p. 1, astfel cum a fost modificată ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 807/2003 (JO L 122, 16.5.2003, p. 36).(3)32003 L 0049: Directiva 2003/49/CE a Consiliului din 3 iunie 2003 privind un sistem comun de impozitare aplicabil plăților de dobânzi și redevențe efectuate între societăți asociate din state membre diferite (JO L 157, 26.6.2003, p. 49), astfel cum a fost modificată ultima data prin:– 32004 L 0076: Directiva 2004/76/CE a Consiliului din 29.4.2004 (JO L 157, 30.4.2004, p. 106).Bulgaria este autorizata sa nu aplice dispozițiile articolului 1 din Directiva 2003/49/CE până la 31 decembrie 2014. Pe durata acestei perioade de tranzitie, cota impozitului pe plățile de dobânda sau redevențe efectuate către o societate asociata din alt stat membru sau către un sediu permanent situat în alt stat membru al unei societăți asociate dintr-un stat membru nu trebuie să depășească 10% până la 31 decembrie 2010 și nu trebuie să depășească 5% pentru următorii ani până la 31 decembrie 2014.(4)32003 L 0096: Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar pentru impozitarea produselor energetice și a electricitatii (JO L 283, 31.10.2003, p. 51), astfel cum a fost modificată ultima data prin:– 32004 L 0075: Directiva 2004/75/CE a Consiliului din 29.4.2004 (JO L 157, 30.4.2004, p. 100).(a)Prin derogare de la dipozitiile articolului 7 din Directiva 2003/96/CE , Bulgaria poate aplica următoarele perioade de tranzitie:– până la 1 ianuarie 2011, sa alinieze nivelul național de impozitare a benzinei fără plumb utilizate drept carburant la nivelul minim de 359 EUR pentru 1 000 l. De la 1 ianuarie 2008, cota efectivă de impozitare aplicată benzinei fără plumb utilizate drept carburant nu va fi mai mica de 323 EUR pentru 1 000 l;– până la 1 ianuarie 2010, sa alinieze nivelul național de impozitare pentru motorina și kerosenul utilizate drept carburant la nivelul minim de 302 EUR pentru 1000 l și până la 1 ianuarie 2013 sa atinga nivelul minim de 330 EUR pentru 1 000 l. De la 1 ianuarie 2008, cota efectivă de impozitare aplicată motorinei și kerosenului utilizate drept carburant nu va fi mai mica de 274 EUR pentru 1 000 l.(b)Prin derogare de la dispozițiile articolului 9 din Directiva 2003/96/CE , Bulgaria poate aplica următoarele perioade de tranzitie:– până la 1 ianuarie 2010, sa alinieze nivelul național de impozitare a carbunelui și cocsului utilizate în termoficare, la nivelele minime de impozitare stabilite în anexa I tabelul C;– până la 1 ianuarie 2009, sa alinieze nivelul național de impozitare a carbunelui și cocsului utilizate în alt scop decât în termoficare, la nivelele minime de impozitare stabilite în anexa I tabelul C.De la 1 ianuarie 2007, cotele efective de impozitare aplicate produselor energetice nu trebuie să fie mai mici de 50% din cota minima în materie la nivel comunitar.(c)Prin derogare de la dispozițiile articolului 10 din Directiva 2003/96/CE , până la 1 ianuarie 2010 Bulgaria poate aplica o perioadă de tranzitie pentru alinierea nivelelor naționale de impozitare a energiei electrice la nivelele minime de impozitare stabilite în anexa I tabelul C. De la 1 ianuarie 2007, cotele efective de impozitare aplicate energiei electrice nu vor fi mai mici de 50% din cota minima în materie la nivel comunitar.7.POLITICA SOCIALĂ ȘI OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ32001 L 0037: Directiva 2001/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iunie 2001 privind apropierea legilor, altor acte normative și a normelor administrative ale statelor membre în materie de fabricare, prezentare și comercializare a produselor din tutun (JO L 194, 18.7.2001, p. 26).Prin derogare de la articolul 3 din Directiva 2001/37/CE , data intrării în vigoare a plafonului maxim al gudronului pentru tigaretele fabricate și comercializate pe teritoriul Bulgariei este 1 ianuarie 2001. Pe parcursul perioadei de tranzitie:– tigaretele fabricate în Bulgaria cu un conținut de gudron mai mare de 10 mg pe tigareta nu pot fi comercializate pe teritoriul altor state membre;– tigaretele fabricate în Bulgaria cu un conținut de gudron mai mare de 13 mg pe tigareta nu pot fi exportate în tari terțe; acest plafon se reduce la 12 mg de la 1 ianuarie 2008 și la 11 mg de la 1 ianuarie 2010;– Bulgaria transmite Comisiei informații actualizate periodic cu privire la calendarul și măsurile adoptate în vederea conformarii cu dispozițiile directivei.8.ENERGIE– 31968 L 0414: Directiva 68/414/CEE a Consiliului din 20 decembrie 1968 privind obligația statelor membre ale CEE de a menține stocuri minime de țiței și produse petroliere (JO L 308, 23.12.1968, p. 14), astfel cum a fost modificată ultima data prin:– 31998 L 0093: Directiva 98/93/CE a Consiliului din 14.12.1998 (JO L 358, 31.12.1998, p. 100).Prin derogare de la dispozițiile articolului 1 alineatul (1) din Directiva 68/414/CEE , nivelul minim al stocurilor de produse petroliere nu se aplică în Bulgaria până la 31 decembrie 2012. Bulgaria se va asigura ca nivelul minim al stocurilor de produse petroliere corespunde, pentru fiecare dintre categoriile de produse petroliere enunțate în articolul 2, pentru cel puțin următorul număr de zile de consum mediu intern zilnic definit în articolul 1 alineatul (1):– 30 zile la 1 ianuarie 2007;– 40 zile la 31 decembrie 2007;– 50 zile la 31 decembrie2008;– 60 zile la 31 decembrie 2009;– 70 zile la 31 decembrie 2010;– 80 zile la 31 decembrie 2011;– 90 zile la 31 decembrie 2012.9.TELECOMUNICAȚII ȘI TEHNOLOGIA INFORMATIEI– 32002 L 0022: Directiva 2002/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind serviciul universal și drepturile utilizatorilor legate de rețelele și serviciile de comunicații electronice (Directiva privind serviciul universal) (JO L 108, 24.4.2002, p. 51).Prin derogare de la articolul 30 alineatul (1) din Directiva 2002/22/CE , Bulgaria poate amana introducerea portabilitatii numerelor cel mai târziu până la 1 ianuarie 2009.10.MEDIUA.CALITATEA AERULUI(1)31994 L 0063: Directiva 94/63/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind controlul emisiilor de compuși organici volatili (COV) rezultați din depozitarea carburantilor și din distribuția acestora de la terminale la stațiile de distribuție a carburantilor (JO L 365, 31.12.1994, p. 24), astfel cum a fost modificată prin:– 32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).(a)Prin derogare de la dispozițiile articolului 3 și ale anexei I la Directiva 94/63/CE , cerințele privind instalațiile de depozitare existente în cadrul terminalelor nu se aplică pe teritoriul Bulgariei:– până la 31 decembrie 2007, instalațiilor de depozitare din cadrul a 6 terminale care tranziteaza o cantitate mai mare de 25 000 tone/an, dar mai mica sau egala cu 50 000 tone/an;– până la 31 decembrie 2009, instalațiilor de depozitare din cadrul a 19 terminale care tranziteaza o cantitate mai mica sau egala cu 25 000 tone/an.(b)Prin derogare de la dispozițiile articolului 4 și ale anexei II la Directiva 94/63/CE , cerințele privind încărcarea și descărcarea containerelor mobile existente în cadrul terminalelor nu se aplică pe teritoriul Bulgariei:– până la 31 decembrie 2007, unui număr de 12 terminale care tranziteaza o cantitate mai mare de 25 000 tone/an, dar mai mica sau egala cu 150 000 tone/an;– până la 31 decembrie 2009, unui număr de 29 terminale care tranziteaza o cantitate mai mica sau egala cu 25 000 tone/an.(c)Prin derogare de la dispozițiile articolului 5 din Directiva 94/63/CE , cerințele privind containerele mobile existente în cadrul terminalelor nu se aplică pe teritoriul Bulgariei:– până la 31 decembrie 2007, unui număr de 50 de cisterne auto;– până la 31 decembrie 2009, unui număr suplimentar de 466 cisterne auto.(d)Prin derogare de la dispozițiile articolului 6 și ale anexei III la Directiva 94/63/CE , cerințele privind încărcarea instalațiilor de depozitare existente în cadrul statiilor de distribuție a carburantilor nu se aplică pe teritoriul Bulgariei:– până la 31 decembrie 2007, unui număr de 355 stații de distribuție a carburantilor care tranziteaza, o cantitate mai mare de 500 mc/an, dar mai mica sau egala cu 1 000 mc/an;– până la 31 decembrie 2009, unui număr de 653 stații de distribuție a carburantilor care tranziteaza o cantitate mai mica sau egala cu 500 mc/an.(2)31999 L 0032: Directiva 1999/32/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind reducerea conținutului de sulf al anumitor combustibili lichizi și de modificare a Directivei 93/12/CEE (JO L 121, 11.5.1999, p. 13), astfel cum a fost modificată prin:– 32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 29.9.2003 (JOL284, 31.10.2003, p. 1).(a)Prin derogare de la dispozițiile articolului 3 alineatul (1) din Directiva 1999/32/CE , cerințele privind conținutul de sulf din pacura nu se aplică pe teritoriul Bulgariei până la 31 decembrie 2011 pentru utilizarea la nivel local. Pe durata acestei perioade de tranzitie conținutul de sulf nu va depăși 3,00% din masa.(b)Prin derogare de la dispozițiile articolului 4 alineatul (1) din Directiva 1999/32/CE , cerințele privind conținutul de sulf din motorina nu se aplică pe teritoriul Bulgariei până la 31 decembrie 2009 pentru utilizarea la nivel local. Pe durata acestei perioade de tranzitie, conținutul de sulf nu va depăși 0,20% din masa.B.MANAGEMENTUL DEȘEURILOR(1)31993 R 0259: Regulamentul (CEE) nr. 259/93 al Consiliului din 1 februarie 1993 privind supravegherea și controlul transporturilor de deșeuri în interiorul, la intrarea și la ieșirea din Comunitatea Europeană (JO L 30, 6.2.1993, p.l), astfel cum a fost modificat ultima data prin:– 32001 R 2557: Regulamentul (CE) nr. 2557/2001 al Comisiei din 28.12.2001 (JO L 349, 31.12.2001, p. 1).(a)Până la 31 decembrie 2014, toate transporturile către Bulgaria de deșeuri destinate recuperării enumerate în anexa II la Regulamentul (CEE) nr. 259/93 trebuie notificate autorităților competente și prelucrate în conformitate cu articolele 6, 7 și 8 din regulament.(b)Prin derogare de la dispozițiile articolului 7 alineatul (4) din Regulamentul (CEE) nr. 259/93, până la 31 decembrie 2009, autoritățile bulgare competente pot formula obiecții cu privire la transporturile către Bulgaria destinate recuperării următoarelor deșeuri enumerate în anexa III, în conformitate cu motivele prevăzute la articolul 4 alineatul (3) din regulament. Aceste transporturi fac obiectul dispozițiilor articolului 10 din regulament.AA.DEȘEURI METALICE– AA 090 Deșeuri și reziduuri de arsen;– AA 100 Deșeuri și reziduuri de mercur;– AA 130 Lichide rezultate din decaparea metalelor.AB.DEȘEURI CONȚINÂND ÎN PRINCIPAL COMPUȘI ANORGANICI ȘI CARE POT CONȚINE METALE ȘI MATERII ORGANICEAC.DEȘEURI CONȚINÂND ÎN PRINCIPAL COMPUȘI ORGANICI ȘI CARE POT CONȚINE METALE ȘI MATERII ANORGANICE– AC 040 Namoluri provenite din benzina cu plumb (motorine);– AC 050 Fluide termice (transmitere de căldură);– AC 060 Lichide hidraulice;– AC 070 Lichide de frana;– AC 080 Lichide antigel;– AC 110 Fenoli și compuși fenolici, inclusiv clorofenol sub forma lichidă sau de namoluri;– AC 120 Naftaline policlorurate;– AC 150 Cloro fluorocarburi;– AC 160 Haloni;– AC 190 Fracțiune prafoasa rezultată din maruntirea autovehiculelor;– AC 200 Compuși organo-fosforici;– AC 230 Reziduuri de distilare neapoase, halogenate sau nehalogenate, rezultate din operațiuni de recuperare a solventilor organici;– AC 240 Deșeuri rezultate din producția hidrocarburilor alifatice halogenate (precum clorometanii, dicloretanul, clorura de vinii, clorura de viniliden, clorura de alil și epiclorhidrina);– AC 260 Dejectii lichide de la porci, fecale.AD.DEȘEURI CARE POT CONȚINE COMPUȘI FIE ORGANICI, FIE ANORGANICI– AD 010 Deșeuri de la producerea și prepararea produselor farmaceutice;Deșeuri care conțin, sunt alcătuite din sau sunt contaminate cu oricare din următoarele:● AD 040 – Cianuri anorganice, cu excepția reziduurilor solide purtătoare de metale prețioase și care conțin urme de cianuri anorganice;● AD 050 - Cianuri organice;– AD 060 Deșeuri ulei/apa, amestecuri hidrocarburi/apa, emulsii;– AD 070 Deșeuri din producerea, prepararea și utilizarea cernelurilor, colorantilor, pigmentilor, vopselurilor, lacurilor;– AD 150 Materii organice rezultat pe cale naturala, utilizat ca mediu filtrant (precum filtrele biologice);– AD 160 Deșeuri municipale/menajere.Aceasta perioada poate fi prelungită până cel târziu la 31 decembrie 2012, în conformitate cu procedura definită în articolul 18 din Directiva 75/442/CEE a Consiliului din 15 iulie 1975 privind deșeurile*1), astfel cum a fost modificată prin Directiva 91/156/CEE a Consiliului*2).*1) JO L 194, 25.7.1975, p. 39, astfel cum a fost modificată ultima data prin Regulamentul(CE) nr. 1882/2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).*2) JO L 78, 26.3.1991, p. 32.(c)Prin derogare de la dispozițiile articolului 7 alineatul (4) din Regulamentul (CEE) nr. 259/93, până la 31 decembrie 2009, autoritățile bulgare competente pot formula obiecții cu privire la transporturile către Bulgaria de deșeuri destinate recuperării enumerate în anexa IV la regulament și cu privire la transporturile de deșeuri destinate recuperării care nu sunt enumerate în anexele la regulament în conformitate cu motivele prevăzute la articolul 4 alineatul (3) din regulament.(d)Prin derogare de la dispozițiile articolului 7 alineatul (4) din Regulamentul (CEE) nr. 259/93, autoritățile bulgare competente formulează obiecții cu privire la transporturile de deșeuri destinate recuperării enumerate în anexele II, III și IV la regulament și cu privire la transporturile de deșeuri destinate recuperării care nu sunt enumerate în aceste anexe și care au ca destinație o instalatie exceptată temporar de la aplicarea anumitor dispoziții ale Directivei 96/61/CE a Consiliului din 24 septembrie 1996 privind prevenirea și controlul integrat al poluarii*3) sau ale Directivei 2001/80/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind limitarea emisiilor în aer de anumiti poluanti provenind de la instalații de ardere mari*4), pe durata exceptarii temporare a instalației de destinație.*3) JO L 257, 10.10.1996, p. 26.*4) JO L 309, 27.11.2001, p. 1, astfel cum a fost modificată ultima data prin Actul de aderare din 2003 (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).(2)31994 L 0062: Directiva 94/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (JO L 365, 31.12.1994, p. 10), astfel cum a fost modificată ultima data prin:– 32004 L 0012: Directiva 2004/12/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11.2.2004 (JO L 47, 18.2.2004, p. 26).(a)Prin derogare de la dispozițiile articolului 6 alineatul (1) litera (a) din Directiva 94/62/CE , Bulgaria se obliga sa atinga nivelul general de recuperare sau incinerare în instalațiile de incinerare a deșeurilor cu recuperare de energie până la 31 decembrie 2011, în conformitate cu următoarele obiective intermediare:– 35% din masa la 31 decembrie 2006, 39% în anul 2007, 42% în anul 2008, 46% în anul 2009 și 48% în anul 2010.(b)Prin derogare de la dispozițiile articolului 6 alineatul (1) litera (b) din Directiva 94/62/CE , Bulgaria se obliga sa atinga nivelul general de recuperare sau incinerare în instalațiile de incinerare a deșeurilor cu recuperare de energie la 31 decembrie 2014, în conformitate cu următoarele obiective intermediare:– 50% din masa în anul 2011, 53% în anul 2012 și 56% în anul 2013.(c)Prin derogare de la dispozițiile articolului 6 alineatul (1) litera (c) din Directiva 94/62/CE , Bulgaria se obliga sa atinga obiectivul privind reciclarea plasticului la 31 decembrie 2009, în conformitate cu următoarele obiective intermediare:– 8% din masa la 31 decembrie 2006, 12% în anul 2007 și 14,5% în anul 2008.(d)Prin derogare de la dispozițiile articolului 6 alineatul (1) litera (d) din Directiva 94/62/CE , Bulgaria se obliga sa atinga nivelul global de reciclare la 31 decembrie 2014, în conformitate cu următoarele obiective intermediare:– 34% din masa la 31 decembrie 2006, 38% în anul 2007, 42% în anul 2008, 45% în anul 2009, 47% în anul 2010, 49% în anul 2011, 52% în anul 2012 și 54,9% în anul 2013.(e)Prin derogare de la articolul 6 alineatul (1) litera (e) punctul (i) din Directiva 94/62/CE , Bulgaria se obliga sa atinga obiectivul privind reciclarea sticlei la 31 decembrie 2013, în conformitate cu următoarele obiective intermediare:– 26% din masa la 31 decembrie 2006, 33% în anul 2007, 40% în anul 2008, 46% în anul 2009, 51% în anul 2010, 55% în anul 2011 și 59,6% în anul 2012.(f)Prin derogare de la articolul 6 alineatul (1) litera (e) punctul (iv) din Directiva 94/62/CE , Bulgaria se obliga sa atinga obiectivul privind reciclarea plasticului, luând în considerare exclusiv materialul reciclat sub forma de plastic, la 31 decembrie 2013, în conformitate cu următoarele obiective intermediare:– 17% din masa în 2009, 19% în anul 2010, 20% în anul 2011 și 22% în anul 2012.(3)31999 L 0031: Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deșeuri (JO L 182, 16.7.1999, p. 1), astfel cum a fost modificată prin:– 32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).Prin derogare de la dispozițiile articolului 5 alineatul (3) literele (a) și (b) și ale anexei I punctul 2 a doua liniuța la Directiva 1999/31/CE și fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 6 litera (c) punctul (îi) din directiva și ale Directivei 75/442/CEE a Consiliului din 15 iulie 1975 privind deșeurile*1), cerințele privind deșeurile lichide, corozive și oxidante, precum și prevenirea infiltrarii apelor de suprafața în deșeurile depozitate nu se aplică următoarelor 14 instalații existente până la 31 decembrie 2014:*1) JO L 194, 25.7.1975, p. 39, astfel cum a fost modificată prin Directiva 91/156/CEE și astfel cum a fost modificată ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).1."Polimeri" iaz de decantare a namolurilor, Varna, Devnya;2."Solvay Sodi", "Deven" și "Agropolichim" iaz comun de decantare a namolurilor și cenusilor, Varna, Devnya în municipiul Varna;3.C.E.T. "Varna" iaz de decantare a cenusilor, Varna, Beloslav;4."Sviloza" iaz de decantare a cenusilor, Veliko Tarnovo, Svistov;5.C.E.T. "Zaharni zavodi" iaz de decantare a cenusilor, Veliko Tarnovo, Gorna Oryahovita;6."Vidachim v likvidatia" iaz de decantare a cenusilor, Vidin, Vidin;7."Toplofikatia-Ruse", C.E.T. "Ruse-Est" iaz de decantare a cenusilor, Ruse, Ruse;8.C.E.T. "Republika", "COF-Pernik" și "Kremikovti-Rudodobiv" iaz de decantare a cenusilor, Pernik, Pernik;9."Toplofikatia Pernik" și "Solidus"-Pernik iaz de decantare a cenusilor, Pernik, Pernik;10.C.E.T. "Bobov doi" iaz de decantare a cenusilor, Kyustendil, Bobov doi;11."Brikel" iaz de decantare a cenusilor, Stara Zagora, Galabovo;12."Toplofikatia Sliven" iaz de decantare a cenusilor, Sliven, Sliven;13.C.E.T. "Marita 3" iaz de decantare a cenusilor, Haskovo, Dimitrovgrad;14.C.E.T. "Marita 3" iaz de decantare a cenusilor, Haskovo, Dimitrovgrad.Bulgaria se obliga să asigure reducerea treptata a deșeurilor depozitate în aceste 14 instalații existente neconforme, cu respectarea următoarelor cantități maxime anuale:– la 31 decembrie 2006: 3 020 000 tone;– la 31 decembrie 2007: 3 010 000 tone;– la 31 decembrie 2008: 2 990 000 tone;– la 31 decembrie 2009: 1 978 000 tone;– la 31 decembrie 2010: 1 940 000 tone;– la 31 decembrie 2011: 1 929 000 tone;– la 31 decembrie 2012: 1 919 000 tone;– la 31 decembrie 2013: 1 159 000 tone;– la 31 decembrie 2014: 1 039 000 tone.(4)32002 L 0096: Directiva 2002/96/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 ianuarie 2003 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) (JO L 37, 13.2.2003, p. 24), astfel cum a fost modificată prin:– 32003 L 0108: Directiva 2003/108/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8.12.2003 (JO L 345, 31.12.2003, p. 106).Prin derogare de la dispozițiile articolului 5 alineatul (5) și ale articolului 7 alineatul (2) din Directiva 2002/96/CE , Bulgaria se obliga sa atinga la 31 decembrie 2008 nivelul mediu de colectare separată de cel puțin patru kilograme pe cap de locuitor pe an de DEEE provenind din gospodării, precum și nivelul de recuperare și nivelul de refolosire și reciclare a componentelor, materialelor și substanțelor.C.CALITATEA APEI– 31991 L 0271: Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale (JO L 135, 30.5.1991, p. 40), astfel cum a fost modificată ultima data prin:– 32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).Prin derogare de la dispozițiile articolelor 3, 4 și 5 alineatul (2) din Directiva 91/271/EEC , cerințele privind sistemele de colectare și tratare a apelor urbane reziduale nu se aplică în întregime pe teritoriul Bulgariei până la 31 decembrie 2014, în conformitate cu următorul obiectiv intermediar:– la 31 decembrie 2010, conformarea cu dispozițiile directivei trebuie realizată în aglomerarile urbane cu un echivalent-locuitor mai mare de 10 000.D.POLUAREA INDUSTRIALA ȘI MANAGEMENTUL RISCULUI(1)31996 L 0061: Directiva 96/61/CE a Consiliului din 24 septembrie 1996 privind prevenirea și controlul integrat al poluarii (JO L 257, 10.10.1996, p. 26), astfel cum a fost modificată ultima data prin:– 32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).Prin derogare de la dispozițiile articolului 5 alineatul (1) din Directiva 96/61/CE , cerințele de eliberare a autorizațiilor pentru instalațiile existente nu se aplică, pe teritoriul Bulgariei, până la data indicată pentru fiecare instalatie în parte, cu condiția respectării obligației de a opera aceste instalații în conformitate cu valorile limita de emisie, parametrii echivalenti sau măsurile tehnice bazate pe cele mai bune tehnici disponibile în conformitate cu articolul 9 alineatele (3) și (4), următoarelor instalații: Până la 31 decembrie 2008:– "Iambolen" - Iambol (activitatea 4.1 h);– "Verila" - Ravno Pole (activitatea 4.1);– "Lakprom" - Svetovraceane (activitatea 4.1 b);– "Orgachim" - Ruse (activitatea 4.1 j);– "Neochim" - Dimitrovgrad (activitatea 4.1 b).Până la 31 decembrie 2009:– "Eliseina" gara Eliseina (activitatea 2.5 a).Până la 31 decembrie 2011:C.E.T. "Ruse Est" - Ruse (activitatea 1.1);C.E.T. "Varna" – Varna (activitatea 1.1);C.E.T. "Bobov doi" - Sofia (activitatea 1.1);– C.E.T. de la "Lukoil Neftochim" - Burgas (activitatea 1.1);– "Lukoil Neftochim" - Burgas (activitatea 1.2);– "Kremikovti" - Sofia (activitatea 2.2);– "Radomir Metali" - Radomir (activitatea 2.3 b);– "Solidus" - Pernik (activitatea 2.4);– "Berg Montană fitingi" - Montană (activitatea 2.4);– "Energoremont" - Kresna (activitatea 2.4);– "Chugunoleene" - Ihtiman (activitatea 2.4);– "Alkomet" - Sumen (activitatea 2.5 b);– "Start" - Dobrici (activitatea 2.5 b);– "Alukom" - Plevna (activitatea 2.5 b);– "Energiya" - Targoviste (activitatea 2.5 b);– "Uspeh" - Lukovit (activitatea 3.5);– "Keramika" - Burgas (activitatea 3.5);– "Stroykeramika" - Mezdra (activitatea 3.5);– "Stradlja keramika" - Stradlja (activitatea 3.5);– "Balkankeramiks" - Novi Iskar (activitatea 3.5);– "Samot" - Elin Pelin (activitatea 3.5);– "Ceramics plant" - Dragovistita (activitatea 3.5);– "Fayans" - Kaspicean (activitatea 3.5);– "Solvay Sodi" - Devnia (activitatea 4.2 d);– "Polimeri" - Devnia (activitatea 4.2 c);– "Agropolichim" - Devnia (activitatea 4.3);– "Neochim" - Dimitrovgrad (activitatea 4.3);– "Agriva" - Plovdiv (activitatea 4.4);– "Balkanpharma" - Razgrad (activitatea 4.5);– "Biovet" - Pestera (activitatea 4.5);– "Catchup-frukt" - Aitos (activitatea 6.4 b);– "Bulgarikum" - Burgas (activitatea 6.4 c);– "Serdika 90" - Dobrici (activitatea 6.4 c);– "Ekarisaj" - Varna (activitatea 6.5);– "Ekarisaj-Bert" - Burgas (activitatea 6.5).Autorizații pe deplin coordonate trebuie eliberate pentru aceste instalații înainte de 30 octombrie 2007, cuprinzând calendare individuale obligatorii, în scopul realizării conformarii depline. Aceste autorizații trebuie să asigure, până la 30 octombrie 2007, conformarea cu principiile generale care reglementează obligațiile de baza ale operatorilor, prevăzute în articolul 3 din directiva.(2)32001 L 0080: Directiva 2001/80/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind limitarea emisiilor în aer de anumiti poluanti provenind de la instalații de ardere de mare capacitate (JO L 309, 27.11.2001, p. 1), astfel cum a fost modificată prin:– 12003 T: Actul privind condițiile de aderare și modificările Tratatelor - aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).(a)Prin derogare de la dispozițiile articolul 4 alineatul (3) și ale părții A din anexele III, IV și VII la Directiva 2001/80/CE , valorile limita ale emisiilor de dioxid de sulf și pulbere nu se aplică pe teritoriul Bulgariei următoarelor instalații până la data indicată pentru fiecare unitate a instalației:– C.E.T. "Varna":– Unitatea 1, până la 31 decembrie 2009;– Unitatea 2, până la 31 decembrie 2010;– Unitatea 3, până la 31 decembrie 2011;– Unitatea 4, până la 31 decembrie 2012;– Unitatea 5, până la 31 decembrie 2013;– Unitatea 6, până la 31 decembrie 2014.– C.E.T. "Bobov dol":– Unitatea 2, până la 31 decembrie 2011;– Unitatea 3, până la 31 decembrie 2014.– C.E.T. "Ruse-Est":– Unitățile 3 și 4, până la 31 decembrie 2009;– Unitățile 1 și 2, până la 31 decembrie 2011.– C.E.T. de la "Lukoil Neftochim" Burgas:– Unitățile 2, 7, 8, 9, 10 și 11, până la 31 decembrie 2011.Pe durata acestei perioade de tranzitie, emisiile de dioxid de sulf și pulberi provenite de la toate instalațiile de ardere aflate sub incidența Directivei 2001/80/CE nu trebuie să depășească următoarele plafoane intermediare:– în anul 2008: 179 700 tone SO(2)/an; 8 900 tone pulberi/an;– în anul 2012: 103 000 tone SO(2)/an; 6 000 tone pulberi/ an.(b)Prin derogare de la dispozițiile articolului 4 alineatul (3) și ale părții A din anexa VI la Directiva 2001/80/CE , valorile limita ale emisiilor de oxizi de azot nu se aplică pe teritoriul Bulgariei, până la 31 decembrie 2011, în ceea ce privește unitățile 2, 7, 8, 9, 10 și 11 ale instalației de ardere C.E.T. de la "Lukoil Neftochim" Burgas.Pe durata acestei perioade de tranzitie, emisiile de oxizi de azot provenite de la toate instalațiile de ardere aflate sub incidența Directivei 2001/80/CE nu trebuie să depășească următoarele plafoane intermediare:– în anul 2008: 42 900 tone / an;– în anul 2012: 33 300 tone / an.(c)La 1 ianuarie 2011, Bulgaria se obliga sa transmită Comisiei un plan actualizat, care să includă un plan de investiții, privind alinierea treptata a instalațiilor care sunt încă neconforme, cuprinzând etape clar definite pentru aplicarea acquis-ului. Aceste planuri trebuie să asigure reducerea continuare a emisiilor până la un nivel semnificativ inferior obiectivelor intermediare prevăzute la literele (a) și (b) de mai sus, în special în ceea ce privește emisiile în perioada 2012 – 2014. În cazul în care Comisia, având în vedere în special efectele asupra mediului și necesitatea de a reduce denaturarea concurentei pe piața interna cauzată de măsurile tranzitorii, apreciază ca aceste planuri nu sunt suficiente pentru atingerea acestor obiective, informează Bulgaria în acest sens. În următoarele trei luni, Bulgaria se obliga sa comunice măsurile luate pentru a atinge aceste obiective. În cazul în care, ulterior, Comisia, consultandu-se cu statele membre, considera ca aceste măsuri nu sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor, declanseaza procedura de sancționare a nerespectării obligațiilor care decurg din calitatea de stat membru în conformitate cu articolul III-360 din Constituție. + 
Apendicela ANEXA VI + 
Capitolul ILista unităților de prelucrare a laptelui care nu corespunde normelor UE menționate în capitolul 4 secțiunea B litera (a) din anexa VI

Nr. Nr. vet. Denumirea și adresa unității Adresa punctelor de lucru vizate
Regiunea Blagoevgrad – nr. 1
1 BG 0112004 "Matand" EOOD gr. Pernik ul. Lenin 111 s. Eleshnitsa
Regiunea Burgas - nr. 2
2. BG 0212013 ET "Marsi-Mincio Bakalov" gr. Burgas j.k. Vazrajdane bl. 1 Burgas j.k. Pobeda ul. Baikal 9
3. BG 0212027 DZZD "Mlecen sviat" gr. Burgas j.k. Izgrev ul. Malcika 3 s. Debelt ul. Indie voivoda 5 obl. Burgaska
4. BG 0212028 "Vester" OOD gr. Burgas ul. Fotinov 36 s. Sigmen
5. BG 0212047 "Complektstroi" EOOD gr. Burgas ul. Aleksandar Stambolijski 17 s. Veselie
Regiunea Vidin – nr. 5
6. BG 0512025 "El Bi Bulgarikum" EAD gr. Vidin gr. Vidin Iujna promishlena zona
Regiunea Vrața - nr. 6
7. BG 0612010 "Hagiiski i familiia" EOOD s. Gradeshnitsa s. Gradeshnitsa
8. BG 0612027 "Mlecen rai 99" EOOD gr. Vratsa j.k. Dabnica bl. 48 ap. 3 gr. Vratsa j.k. Bistrets Stopanski dvor
9. BG 0612035 ET "Nivego" s. Ciren s. Ciren
Regiunea Gabrovo – nr. 7
10. BG 0712001 "Ben Invest" OOD s. Kostenkovtsi obsht. Gabrovo s. Kostencovtsi obsht. Gabrovo
11. BG 0712002 "Shipka 97" AD gr. Gabrovo ul. V. Levski 2 gr. Gabrovo ul. V. Levski 2
12. BG 0712003 "Elvi" OOD s. Velkovtsi obsht. Gabrovo s. Velcovtsi obsht. Gabrovo
13. BG 0712008 "Milkieks" OOD gr. Sevlievo j.k. Dr. Atanas Moskov gr. Sevlievo j.k. Atanas Moskov
Regiunea Dobrici - nr. 8
14. BG 0812002 "AVITA" OOD gr. Sofia ul. 20-ti April 6 s. Tsarichino
15. BG 0812008 "Roles 2000" OOD gr. Varna ul. Tsar Ivan SHishman 13 s. Kardam
16. BG 0812019 "Filipopolis" OOD gr. Plovdiv ul. Hristo Danov 2 s. Jeglartsi
17. BG 0812029 "AKURAT – MLECENA PROMISHLENOST" OOD gr. Sofia ul. Baba Vida 2 gr. Dobrich j.k. Riltsi
18. BG 0812030 "FAMA" AD gr. Varna ul. Evloghi Gheorghiev 23 gr. Dobrich bul. Dobrugea 2
Regiunea Cargeali – nr. 9
19. BG 0912004 ET "Rado" s. Bial izvor s. Bial izvor obsht. Ardino
Regiunea Kiustendil - nr. 10
20. BG 1012012 "Galkom" OOD gr. Dupnitsa gr. Dupnitsa ul. Venelin 57
21. BG 1012008 ET "Nikolai Kolev" s. Koniavo s. Koniavo
Regiunea Loveci – nr. 11
22. BG 1112001 "Prima Lakta" OOD gr. Loveci ul. Troiansko shose 1 gr. Lovechul. Troiansco shose
23. BG 1112004 "Mlekoprodukt" OOD gr. Loveci s. Goran
24. BG 1112008 "Plod" AD gr. Apriltsi gr. Apriltsi
25. BG 1112012 "Stilos" OOD gr. Dupnitsa ul. Batenberg 64 s. Lesidren
Regiunea Pazargik - nr. 13
26. BG 1312011 "Eko-F" EAD gr. Sofia ul. Stara planina 34 s. Karabunar
27. BG 1312015 "Mevgal Bulgaria" EOOD gr. Velingrad gr. Velingrad j.k. Industrialen
28. BG 1312022 ET "Palmite-Vesela Popova" gr. Plovdiv ul. Koprivkite 23 gr. Strelcea ul. Osvobojdenie 17
Regiunea Plevna – nr. 15
29. BG 1512003 "Mandra 1" EOOD gr. Obnova s. Tranchovitsa
30. BG 1512006 "Mandra" OOD s. Obnova s. Obnova
31. BG 1512008 ET "Viola" s. Koynare gr. Koynare ul. Hristo Botev 16
32. BG 1512010 ET "Militsa Lazarova - 90" gr. Slavyanovo gr. Slavyanovo ul. Asen Zlatarev 2
Regiunea Plovdiv - nr. 16
33. BG 1612009 ET "D. Magjarov" gr. Plovdiv gr. Stambolijski-mandra
34. BG 1612013 ET "Polidey EI" gr. Karlovo s. Domlyan
35. BG 1612017 "Snep" OOD gr. Rakovski gr. Rakovski ul. F. Stanislavov 57
36. BG 1612020 ET "Bor-Hvor" s. Dalbok izvor s. Dalbok izvor
37. BG 1612023 "Vanela" OOD gr. Plovdiv bul. Bulgaria 170 s. Tsarimir
38. BG 1612024 SD "Kostovi – EMK" gr. Saedinenie gr. Saedinenie
39. BG 1612039 "Topolovo-Agrokomers" OOD gr. Sofia j.k. Dianabad, bl. 20 s. Topolovo Stopanski dvor
40. BG 1612040 "Mlechni producti" OOD gr. Plovdiv s. Manole
Regiunea Rajgrad – nr. 17
41. BG 1712002 ET "Rosver" gr. Tsar Kaloyan ul. Ivan Vazov 4 gr. Tsar Kaloyan ul. Sofia 41
42. BG 1712010 "Bulagrotreyd" OOD gr. Ruse ul. Elin Pelin 15A s. Juper
43. BG 1712020 ET "Prelest-Sevim Ahmed" s. Podayva ul. Struma 12 s. Lavino Stopanski dvor
44. BG 1712042 ET "Madar" s. Madrevo ul. Han Kubrat 65 s. Terter Stopanski dvor
Regiunea Ruse - nr. 18
45. BG 1812002 "Laktis-Byala" AD gr. Biala gr. Byala ul. Stefan Stambolov 75
46. BG 1812005 ET "DAV" gr. Ruse ul. 6-ti Septemvri 43 gr. Vetovo
47. BG 1812022 ZKPU "Tetovo" s. Tetovo s. Tetovo ul. Tsar Osvoboditel 5
48. BG 1812011 ET "Gheorghi Bojinov-Gogo" s. Nikolovo s. Nikolovo
Regiunea Silistra – nr. 19
49. BG 1912004 ET "Merone-Hristo Kunev" gr. Silistra bul. Makedonia 150 gr. Alfatar
50. BG 1912013 "JOSI" OOD gr. Sofia ul. Hagi Dimitar 142 vh. A s. Cernolik
51. BG 1912024 "Buldeks" OOD gr. Silistra ul. D. Doncev 6 s. Belitsa
Regiunea Sliven - nr. 20
52. BG 2012007 "Delta lakt" OOD gr. Stara Zagora ul. Tsar Caloian 20 s. Stoil voivoda
53. BG 2012020 "Yotovi" OOD gr. Sliven j.k. Rechitsa ul. Kosharite 12 gr. Sliven j.k. Rechitsa
54. BG 2012022 "Bratya Zafirovi" OOD gr. Sliven ul. Treti mart 7 gr. Sliven Industrialna zona Zapad
55. BG 2012030 "Agroprodukt" OOD gr. Sliven ul. Oreshak 24 s. Dragodanovo
56. BG 2012036 "Minchevi" OOD s. Korten obl. Sliven s. Korten obl. Sliven
Regiunea Smolian – nr. 21
57. BG 2112001 "Belev" EOOD gr. Smolyan gr. Smolyan ul. Trakiia 15
58. BG 2112021 "Rossi" EOOD gr. Dospat gr. Dospat
59. BG 2112018 ET "Rosen Atanasov-Komers" s. Kutela s. Kutela
60. BG 2112023 ET "Ilyan Isakov" s. Trigrad s. Trigrad mun. Devin
Regiunea municipalității Sofia - nr. 22
61. BG 2212001 "Danon – Serdika" AD gr. Sofia ul. Ohridsko ezero 3 ul. Ohridsko ezero 3
62. BG 2212002 "Formalat" EOOD s. G. Lozen ul. Saedinenie 132 s. G. Lozen ul. Saedinenie 132
63. BG 2212009 "Serdika – 94" OOD j.k. Jeleznitsa j.k. Jeleznitsa
64. BG 2212022 "Megle-MJ" OOD ul. Probuda 14 ul. Probuda 12-14
65. BG 2212023 "EL BI BULGARIKUM" EAD gr. Sofia ul. Saborna 9 ul. Malashevska 12A
Regiunea districtului Sofia – nr. 23
66. BG 2312013 ET "Dobrev" s. Dragushinovo s. Dragushinovo
67. BG 2312016 AD "Bovis" s. Trudovets s. Trudovets
68. BG 2312026 "Diado Liben" OOD gr. Sofia ul. Hubcea 2 gr. Koprivshtitsa bul. H. Nencio Palaveev 137
69. BG 2312033 "Balkan Spetsial" OOD gr. Sofia s. Gorna Malina
70. BG 2312002 ET "Danim" gr. Elin Pelin gr. Elin Pelin blvd. "Vitosha" 18A
Regiunea Stara Zagora - nr. 24
71. BG 2412019 "Dekada" OOD gr. Stara Zagora bul. Ruski 41 et. 3 ap. 9 s. Elhovo
72. BG 2412023 Agricultural Institute gr. Stara Zagora gr. Stara Zagora
73. BG 2412033 "Gospodinovi" OOD gr. Stara Zagora pi. Beroe 1 ap. 21 s. Julievo
Regiunea Tărgoviște – nr. 25
74. BG 2512004 "PIP Trade" OOD gr. Sofia ul. Baba Vida 2 s. Davidovo
75. BG 2512006 "Hadad" OOD s. Makariopolsko s. Makariopolsko
76. BG 2512016 "Milktreyd-BG" OOD gr. Sofia obșt. Studentska 58-A-115 s. Saedinenie obl. Targovishte
77. BG 2512017 "YU E S - Komers" OOD gr. Opaca s. Golyamo Gradishte ul. Racovski 2
Regiunea Iambol - nr. 28
78. BG 2812002 "Arachievi" OOD gr. Elhovo ul. Bakalov 19 s. Kirilovo
79. BG 2812003 "Balgarski jogurt" OOD s. Ravda s. Veselinovo Kompleks "Ekaterina"
80. BG 2812025 "Sakarela" OOD gr. Yambol ul. Hr. Botev 24-B-15 gr. Yambol ul. Preslav 269

 + 
Capitolul IILista unităților de prelucrare în paralel a laptelui care corespunde și a celui care nu corespunde normelor UE Menționat în capitolul 4, secțiunea B, literele (a) și (c) din anexa VI

Nr. Nr. vet. Denumirea și adresa unității Adresa punctelor de lucru vizate
Regiunea Veliko Tărnovo – nr. 4
1. BG 0412002 "Sofbiolaif-BG" OOD gr. Svishtov gr. Svishtov ul. 33-ti Svishtovski polk. 67
2. BG 0412009 "Milki-luks" OOD gr. Plovdiv s. Biala Cerkva
3. BG 0412010 "Bi Si Si Handel" OOD gr. Elena gr. Elena ul. Treti mart 19
Regiunea Vrata - nr. 6
4 BG 0612012 ET "Zorov – 97" gr. Vratsa j.k. Kulata ul. Palkovitsa 7 Vraceanski balkan, mestnost Parshevitsa
Regiunea Dobrici – nr. 8
5 BG 0812009 "Serdika - 90" AD gr. Dobrich gr. Dobrich ul. 25 septemvri 100
Regiunea Loveci - nr. 11
6 BG 1112006 "Kondov Ekoproductsiia" OOD gr. Sofia s. Staro selo
Regiunea Plovdiv – nr. 16
7 BG 1612001 "OMK" gr. Sofia gr. Plovdiv bul. Dunav 3
8 BG 1612002 "SHipka 99" OOD gr. Parvomay gr. Parvomay
9 BG 1612037 "Filipopolis-RK" OOD gr. Plovdiv gr. Plovdiv j.k. Proslav ul. Prosveta 2A
10 BG 1612041 "Elit - 95" EOOD s. Dalbok izvor s. Dalbok izvor
Regiunea Ruse - nr. 18
11 BG 1812003 "Sirma Prista" AD gr. Ruse gr. Ruse bul. 3-ti mart 1
Regiunea Sliven – nr. 20
12 BG 2012006 "Mlecen pat" AD gr. Sofia ul. Vasil Levski 109 gr. Nova Zagora j.k. Industrialen
13 BG 2012009 "Vangard" OOD gr. Sliven ul. Al. Stamboliiski 1 s. Jelio voivoda obl. Sliven
14 BG 2012019 "Hemus milk komers" OOD gr. Sliven ul. Neofit Rilski 3a gr. Sliven Industrialna zona Zapad j.k. 10
15 BG 2012042 "Tirbul" EAD gr. Sliven "Tirbul" EAD gr. Sliven
Regiunea Stara Zagora - nr. 24
16 BG 2412005 "Markeli" AD gr. Stara Zagora ul. Sv. Kn. Boris 67 et. 3 ap. 6 gr. Kazanlak j.k. Industrialen
Regiunea Tărgoviște – nr. 25
17 BG 2512001 "Mladost - 2002" OOD gr. Targovishte gr. Targovishte bul. "29-ti yanuari" 7
18 BG 2512020 "Mizia-Milk" OOD gr. Targovishte ul. "Rodopi" 5 gr. Targovishte Industrialna zona
Regiunea Hascovo - nr. 26
19 BG 2612047 "Balgarsko sirene" OOD gr. Harmanli ul. "Gotse Delchev" 1 gr. Haskovo bul. "Saedinenie" 94
Regiunea Iambol – nr. 28
20 BG 2812022 "Karil i Tanya" OOD gr. Yambol gr. Yambol ul. "Graf Ignatiev" 189

NEGOCIERILE PENTRU ADERAREA
BULGARIEI ȘI A ROMÂNIEI
LA UNIUNEA EUROPEANĂ
Bruxelles, 31 martie 2005
AA 10/2/05
REV2 + 
TRATATUL DE ADERARE: PROTOCOL. ANEXA VIIPROIECTE DE ACTE LEGISLATIVE ȘI DE ALTE INSTRUMENTEDelegatiile sunt invitate sa găsească alăturat proiectul Tratatului pentru aderarea Bulgariei și României la Uniunea Europeană: PROTOCOL. ANEXA VII.Documente sursa:
MD 67/8/04 REV 8 MD 105/3/04 REV 3 MD 99/5/04 REV 5 MD 167/5/04 REV 5 MD 200/5/05 REV 5 MD 92/4/04 REV 4 MD 52/9/04 REV 9 MD 22/8/04 REV 8 MD 13/2/04 REV 2 MD 158/5/04 REV 5 MD 107/3/04 REV 3 MD 185/7/05 REV 7 MD 205/4/05 REV 4 MD 59/7/04 REV 7 (AC 67/1/05 REV 1) (AC 105/1/04 REV 1) (AC 99/1/04 REV 1) (AC 167/1/05 REV 1) (AC 200/1/05 REV 1) (AC 92/2/04 REV 2) (AC 52/2/04 REV 2) (AC 22/2/04 REV 2) (AC 13/1/04 REV 1) (AC 158/1/05 REV 1) (AC 107/1/04 REV 1) (AC 185/1/05 REV 1 (AC 205/1/05 REV 1) (AC 59/2/04 REV 2)
 + 
ANEXA VII
Lista menționată la articolul 20 din protocol:
măsuri tranzitorii, România1.LIBERA CIRCULAȚIE A PERSOANELORTratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa– 31968 R 1612: Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 al Consiliului din 15 octombrie 1968 privind libera circulație a lucrătorilor în cadrul Comunității (JO L 257, 19.10.1968, p. 2), modificat ultima data prin:– 32004 L 0038: Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29.4.2004 (JOL158, 30.4.2004, p. 77);– 31996 L 0071: Directiva 96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detasarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii (JO L 18, 21.1.1997, p-i);– 32004 L 0038: Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la libera circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și al membrilor familiilor acestora de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 și de abrogare a Directivelor 64/221/CEE , 68/360/CEE , 72/194/CEE , 73/148/CEE , 75/34/CEE , 75/35/CEE , 90/364/CEE , 90/365/CEE și 93/96/CEE (JO L 158, 30.4.2004, p. 77).(1)Articolul III-133 și articolul III-144 primul paragraf, din Constituție se aplică pe deplin numai cu privire la libera circulație a lucrătorilor și la libera circulație a capitalurilor care presupune circulația temporară a lucrătorilor, astfel cum este definită în articolul 1 din Directiva 96/71/CE între România, pe de o parte, și fiecare dintre actualele state membre, pe de altă parte, pentru care se aplică dispozițiile tranzitorii stabilite la alineatele (2) - (14).(2)Prin derogare de la articolele 1 – 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 și până la sfârșitul unei perioade de doi ani după data aderării, actualele state membre vor aplica măsuri de drept intern, sau măsuri rezultate din acorduri bilaterale, care reglementează accesul resortisantilor români pe piața forței de muncă din fiecare din aceste state. Actualele state membre pot continua să aplice aceste măsuri până la expirarea unei perioade de cinci ani după data aderării.Resortisantii români care muncesc legal într-un actual stat membru la data aderării și care sunt admiși pe piața forței de muncă pentru o perioadă neîntreruptă de cel puțin 12 luni vor putea beneficia de acces pe piața forței de muncă din acest stat membru, dar nu și pe piața forței de muncă din celelalte state membre care aplica măsuri de drept intern.Resortisantii români admiși după aderare pe piața forței de muncă dintr-un actual stat membru pentru o perioadă neîntreruptă de cel puțin 12 luni beneficiază de aceleași drepturi.Resortisantii români menționați la paragrafele al doilea și al treilea de mai sus încetează sa beneficieze de drepturile cuprinse în aceste paragrafe în cazul în care părăsesc voluntar piața forței de muncă din actualul stat membru în cauza.Resortisantii români care muncesc legal într-un actual stat membru la data aderării sau în perioada în care se aplică măsurile de drept intern și care sunt admiși pe piața forței de muncă din acest stat membru pentru o perioadă de mai puțin de 12 luni nu beneficiază de aceste drepturi.(3)Înainte de sfârșitul perioadei de doi ani după data aderării, Consiliul reexamineaza aplicarea dispozițiilor tranzitorii stabilite la alineatul (2), pe baza unui raport al Comisiei.La încheierea acestei reexaminari, dar nu mai tirziu de sfârșitul perioadei de doi ani după data aderării, actualele state membre notifica Comisia în cazul în care continua să aplice măsurile de drept intern sau măsuri rezultate din acorduri bilaterale, ori în care aplica în viitor articolele 1-6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68. În lipsa acestei notificări, se aplică articolele 1-6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68.(4)La solicitarea României, se poate efectua o noua reexaminare. În acest caz, se aplică procedura menționată la alineatul (3) și care trebuie încheiată în termen de șase luni de la primirea solicitării din partea României.(5)La sfârșitul perioadei de cinci ani menționată la alineatul (2), un stat membru care menține măsuri de drept intern sau măsuri care rezultă din acorduri bilaterale poate continua, în cazul în care pe piața forței de muncă din respectivul stat membru se produc sau exista riscul să se producă perturbari grave, precum și după ce notifica Comisia, să aplice aceste măsuri până la sfârșitul unei perioade de șapte ani de la data aderării. În lipsa unei astfel de notificări, se aplică articolele 1-6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68.(6)Pe parcursul perioadei de șapte ani de la data aderării, acele state membre în care, în temeiul alineatului (3), (4) sau (5), se aplică articolele 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 cu privire la resortisantii români și care, în această perioadă, eliberează permise de muncă resortisantilor României în scopul monitorizarii, vor face acest lucru în mod automat.(7)Statele membre în care, în temeiul alineatelor (3), (4) sau (5), se aplică articolele 1-6 dinRegulamentul (CEE) nr. 1612/68 cu privire la resortisantii români, pot recurge la procedurile stabilite de paragrafele următoare până la sfârșitul perioadei de șapte ani de la data aderării.În cazul în care într-un stat membru menționat la primul paragraf se produc sau se prevede producerea unor perturbari pe piața forței de muncă care ar putea ameninta grav nivelul de trai sau nivelul de ocupare a forței de muncă într-o anumită regiune sau în cadrul unei profesii, respectivul stat membru informează Comisia și celelalte state membre cu privire la aceasta și furnizează acestora toate detaliile pertinente. Pe baza acestor informații, statul membru poate solicita Comisiei sa declare suspendarea, totală sau parțială, a aplicării articolelor 1-6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68, în vederea normalizarii situației în regiunea sau în cadrul profesiei respective. Comisia decide cu privire la domeniul de aplicare și durata suspendării în termen de cel mult două săptămâni de la primirea acestei solicitări și notifica decizia sa Consiliului. În termen de doua saptamani de la adoptarea deciziei Comisiei, orice stat membru poate solicita Consiliului anularea sau modificarea deciziei. În termen de doua săptămâni, Consiliul hotărăște cu majoritate calificată în privinta acestei solicitări.Un stat membru menționat la primul paragraf poate, în cazuri urgente și excepționale, sa suspende aplicarea articolelor 1-6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68, adresand ulterior Comisiei o notificare motivată.(8)Pe durata suspendării aplicării articolelor 1 – 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 în temeiul alineatelor (2) – (5) și (7) de mai sus, în ceea ce privește dreptul membrilor familiilor lucrătorilor de a accede la un loc de muncă, se aplică articolul 23 din Directiva 2004/3 8/CE în România cu privire la resortisantii actualelor state membre și în actualele state membre cu privire la resortisantii români, în următoarele condiții:– soțul unui lucrator și descendenții acestora care nu depășesc vârsta de 21 de ani sau care se afla în întreținerea acestora, care locuiesc legal împreună cu lucrătorul pe teritoriul unui stat membru la data aderării, beneficiază, după aderare, de acces imediat pe piața forței de muncă din acel stat membru. Aceasta dispoziție nu se aplică membrilor familiei unui lucrator care a fost admis legal pe piața forței de muncă din acel stat membru pentru o perioadă de mai puțin de 12 luni;– soțul unui lucrator și descendenții acestora care nu depășesc vârsta de 21 de ani sau care se afla în întreținerea acestora, care locuiesc legal împreună cu lucrătorul pe teritoriul unui stat membru la o dată ulterioară aderării, dar în cursul perioadei de aplicare a dispozițiilor tranzitorii stabilite mai sus, beneficiază de acces pe piața forței de muncă din respectivul stat membru în cazul în care au locuit în acel stat membru cel puțin optsprezece luni sau din al treilea an după data aderării, oricare din aceste date intervine prima în ordine cronologică.Aceste dispoziții nu aduc atingere măsurilor mai favorabile, indiferent dacă acestea sunt de drept intern sau rezultă din acorduri bilaterale.(9)În măsura în care anumite dispoziții din Directiva 2004/3 8/CE care preiau dispozițiile din Directiva 68/360/CEE *1) nu pot fi disociate de cele din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 a căror aplicare este amânată în temeiul alineatelor (2) – (5), (7) și (8), România și actualele state membre pot deroga de la aceste dispoziții în măsura necesară pentru a aplica alineatele (2) – (5), (7) și (8).*1) Directiva 68/360/CEE a Consiliului din 15 octombrie 1968 privind eliminarea restrictiilor de a circula și locui în cadrul Comunității pentru lucrătorii statelor membre și familiile acestora (JO L 257, 19.10.1968, p. 13), directiva astfel cum a fost modificată ultima data prin Actul de aderare din 2003 (JO L 236, 23.9.2003, p. 33) și abrogată cu efect din 30 aprilie 2006 prin Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 158, 30.4.2004, p. 77).(10)În toate cazurile în care actualele state membre aplica măsuri de drept intern sau cele rezultate din acorduri bilaterale, în temeiul dispozițiilor tranzitorii stabilite mai sus, România poate menține în vigoare măsuri echivalente în ceea ce privește resortisantii statului sau statelor membre în cauza.(11)În cazul în care aplicarea articolelor 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 este suspendată de către oricare din actualele state membre, România poate recurge la procedurile stabilite la alineatul (7) în ceea ce privește Bulgaria. În această perioadă, permisele de muncă eliberate de România resortisantilor Bulgariei în scopul monitorizarii se eliberează automat.(12)Orice actual stat membru care aplica măsuri de drept intern în conformitate cu alineatele (2) (5) și (7) – (9), poate introduce, în aplicarea dreptului sau intern, o libertate de circulație mai mare decât cea existenta la data aderării, inclusiv accesul deplin pe piața forței de muncă. Începând cu al treilea an după data aderării, orice actual stat membru care aplica măsuri de drept intern poate decide în orice moment să aplice în locul acestor măsuri articolele 1-6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68. Comisia este informată cu privire la orice asemenea decizie.(13)Pentru a face fața perturbărilor grave sau riscului producerii unor asemenea perturbari în anumite sectoare sensibile de servicii de pe piața forței de muncă din aceste state, care ar putea aparea în anumite regiuni ca urmare a prestării transnationale de servicii, astfel cum este definită în articolul 1 din Directiva 96/71/CE , și în măsura în care acestea aplica liberei circulatii a lucrătorilor români, în temeiul dispozițiilor tranzitorii stabilite mai sus, măsuri de drept intern sau cele care rezultă din acorduri bilaterale, Germania și Austria pot deroga, după notificarea Comisiei, de la articolul III-144 primul paragraf din Constituție în vederea limitării, în contextul prestării de servicii de către societățile stabilite în România, circulației temporare a lucrătorilor al căror drept de a munci în Germania și Austria face obiectul măsurilor de drept intern. Lista sectoarelor de servicii care pot face obiectul acestei derogări este următoarea:– în Germania:
Sectorul codul NACE*), cu excepția unor dispoziții contrare
construcțiile, inclusiv ramuri conexe 45.1 – 4; activități enumerate în anexa la Directiva 96/71/CE
activități de curățare a clădirilor 74.70 activități de curățare a clădirior
alte servicii 74.87 numai activitățile designerilor de decorațiuni interioare
– în Austria:
Sectorul codul NACE*), cu excepția unor dispoziții contrare
servicii de horticultură 01.41
tăierea, fasonarea și finisarea pietrei 26.7
construcții metalice și părți componente 28.11
construcții, inclusiv ramuri conexe 45.1-4; activități enumerate în anexa la Directiva 96/71/CE
activități în domeniul securității 74.60
activități de curățare a clădirilor 74.70
asistență medicală la domiciliu 85.14
activități de asistență socială fără cazare 85.32
*) NACE: a se vedea 31990 R 3037: Regulamentul (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului din 9 octombrie 1990 privind clasificarea statistica a activităților economice în Comunitatea Europeană (JO L 293, 24.10.1990, p. 1), regulament astfel cum a fost modificat ultima data prin 32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 29.9.2003, (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).În măsura în care Germania sau Austria deroga de la articolul III-144 primul paragraf din Constituție în conformitate cu paragrafele anterioare, România poate adopta măsuri echivalente, după notificarea Comisiei.Aplicarea prezentului alineat nu poate avea ca efect crearea unor condiții pentru circulația temporară a lucrătorilor în contextul prestării transnationale de servicii între Germania sau Austria și România mai restrictive decât cele existente la data semnării Tratatului de aderare.
(14)Aplicarea alineatelor (2) - (5) și (7) - (12) nu poate avea ca efect crearea unor condiții pentru accesul resortisantilor români pe piața forței de muncă din actualele state membre mai restrictive decât cele existente la data semnării Tratatului de aderare.Fără a aduce atingere aplicării dispozițiilor stabilite la alineatele (1) - (13), în cursul oricărei perioade în care aplica măsuri de drept intern sau cele care rezultă din acorduri bilaterale, actualele state membre sunt obligate sa acorde un tratament preferențial, în ceea ce privește accesul la piața forței de muncă, lucrătorilor care sunt resortisanti ai statelor membre în comparatie cu lucrătorii care sunt resortisanti ai unor tari terțe.Lucrătorii migranti români și familiile acestora, care locuiesc și muncesc legal într-un alt stat membru sau lucrătorii migranti care provin din celelalte state membre și familiile acestora care locuiesc și muncesc legal în România nu pot fi tratați în condiții mai restrictive decât cei provenind din tari terțe, care locuiesc și muncesc în acest stat membru sau în România. În afară de aceasta, în aplicarea principiului preferintei comunitare, lucrătorii migranti provenind din tari terțe care locuiesc și muncesc în România nu pot beneficia de tratament mai favorabil decît resortisantii României.2.LIBERA CIRCULAȚIE A SERVICIILOR– 31997 L 0009: Directiva 97/9/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 martie 1997 privind sistemele de compensare pentru investitori (JO L 84, 26.3.1997, p. 22).Prin derogare de la articolul 4 alineatul (1) din Directiva 97/9/CE , cuantumul minim al compensării nu se aplică în România până la 31 decembrie 2011. România asigura ca sistemul sau de compensare pentru investitori prevede o despăgubire în valoare de minim 4 500 EUR de la 1 ianuarie 2007 și până la 31 decembrie 2007, de minim 7 000 EUR de la 1 ianuarie 2008 și până la 31 decembrie 2008, de minim 9 000 EUR de la 1 ianuarie 2009 și până la 31 decembrie 2009, de minim 11 000 EUR de la 1 ianuarie 2010 și până la 31 decembrie 2010 și de minim 15 000 EUR de la 1 ianuarie 2011 și până la 31 decembrie 2011.În cursul perioadei de tranzitie, celelalte state membre își mențin dreptul de a nu permite funcționarea unei sucursale a unei societăți românești de investiții, stabilită pe teritoriul acestora, în cazul în care și atât timp cat respectiva sucursala nu este înscrisă într-unui din sistemele de compensare pentru investitori recunoscute oficial pe teritoriul statului membru în cauza, în vederea acoperirii diferenței dintre cuantumul românesc al compensatiei și cuantumul minim prevăzut la articolul 4 alineatul (1) din Directiva 97/9/CE .3.LIBERA CIRCULAȚIE A CAPITALURILORTratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa.(1)Fără a aduce atingere obligațiilor prevăzute de Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa, România poate menține în vigoare, timp de cinci ani de la data aderării, restricțiile stabilite de legislația sa, existente la momentul semnării tratatului de aderare, cu privire la dobândirea proprietății asupra terenurilor pentru resedinte secundare de către resortisantii statelor membre sau ai statelor care sunt parte la Acordul privind Spațiul Economic European (ASEE), nerezidenti în România, precum și de către societățile constituite în conformitate cu legislația altui stat membru sau a unui stat membru al ASEE și care nu sunt stabilite, și nici nu au o sucursala sau reprezentanta pe teritoriul României.Resortisantilor statelor membre și resortisantilor statelor care sunt parte la Acordul privind Spațiul Economic European cu drept legal de rezidență în România nu li se aplică dispozițiile paragrafului precedent sau orice alte norme sau proceduri, altele decât cele care se aplică resortisantilor români.(2)Fără a aduce atingere obligațiilor prevăzute de Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa, România poate menține în vigoare, timp de șapte ani de la data aderării, restricțiile stabilite de legislația sa, existente la momentul semnării tratatului de aderare, privind dobândirea proprietății asupra terenurilor agricole, pădurilor și terenurilor forestiere de către resortisantii statelor membre sau ai statelor care sunt parte la Acordul privind Spațiul Economic European, precum și de către societăți constituite în conformitate cu legislația altui stat membru sau a unui stat parte a ASEE și care nu sunt nici stabilite, nici înregistrate în România. În nici un caz, un resortisant al unui stat membru nu poate fi tratat mai puțin favorabil în ceea ce privește dobândirea de teren agricol, păduri sau teren forestier decât la data semnării Tratatului de aderare sau nu poate fi tratat în mod mai restrictiv decât un resortisant al unei tari terțe.Fermierii care desfășoară activități independente care sunt resortisanti ai unui alt stat membru și care doresc să se stabilească și să aibă reședința în România nu li se aplică dispozițiile paragrafului precedent sau orice alte proceduri, în afară celor care se aplică resortisantilor români.O revizuire de ansamblu a acestor măsuri tranzitorii va avea loc în cel de-al treilea an de la data aderării. În acest scop, Comisia transmite un raport Consiliului. Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei, poate decide scurtarea sau încetarea perioadei de tranzitie menționată la primul paragraf.4.POLITICA ÎN DOMENIUL CONCURENTEIA.AJUTORUL FISCAL(1)Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa, partea III, titlul III, capitolul I, secțiunea 5 – Norme privind concurenta(a)Fără a aduce atingere dispozițiilor articolelor III-167 și III-168 din Constituție pentru întreprinderile cărora li s-a dat certificatul de investitor permanent într-o zona defavorizată înainte de 1 iulie 2003, România poate continua sa acorde scutiri de la impozitul pe profit în temeiul Ordonanței de Urgenta a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, astfel cum a fost modificată:– pentru 3 zone defavorizate (Brad, Valea Jiului, Balan) până la data de 31 decembrie 2008 inclusiv;– pentru 22 de zone defavorizate (Comănești, Bucovina, Altan Tepe, Filipesti, Ceptura, Albeni, Schela, Motru Rovinari, Rusca Montană, Bocsa, Moldova Noua- Anina, Baraolt, Apuseni, Stei-Nucet, Borod Suncuius-Dobresti-Vadu Crisului, Popesti-Derna-Alesd, Ip, Hida-Surduc- Jibou-Balan, Sarmasag-Chiejd-Bobota, Baia Mare, Borsa Viseu, Rodna) până la data de 31 decembrie 2009 inclusiv;– pentru 3 zone defavorizate (Cugir, Zimnicea, Copsa Mica) până la data de 31 decembrie 2010 inclusiv;în următoarele condiții:– ajutorul de stat este acordat pentru investiții regionale:– intensitatea neta a unui astfel de ajutor regional nu poate depăși nivelul de 50% din echivalentul net al ajutorului. Acest plafon poate fi ridicat cu 15 puncte procentuale pentru întreprinderile mici și mijlocii, cu condiția ca intensitatea totală neta a ajutorului sa nu depășească 75%;– în cazul în care întreprinderea activează în sectorul autovehiculelor*1), ajutorul total nu poate depăși30% din costurile eligibile ale investițiilor;*1) În înțelesul anexei C la Comunicarea Comisiei - Cadrul multisectorial privind ajutorul regional pentru proiecte mari de investiții (JO C 70, 19.3.2002, p. 8), comunicare astfel cum a fost modificată ultima data și publicată în JO C 263, 1.11.2003, p. 3.– perioada pentru calcularea ajutorului care urmează să fie inclus în plafoanele mai sus menționate începe la 2 ianuarie 2003; toate ajutoarele cerute și primite pe baza profiturilor care preced această dată sunt excluse din calcul;– în vederea calculării ajutorului total, se tine seama de toate ajutoarele acordate beneficiarului cu privire la costurile eligibile, inclusiv de ajutorul acordat prin alte scheme și indiferent dacă ajutorul este acordat din surse locale, regionale, naționale sau comunitare;– costurile eligibile sunt definite în temeiul Orientarilor generale privind ajutorul național regional*1);*1) JO C 74, 10.3.1998, p. 9, orientări astfel cum au fost modificate ultima data și publicate în JO C 258, 9.9.2000, p. 5.– costurile eligibile care pot fi luate în considerare sunt acelea efectuate între 2 octombrie 1998 (i.e. data intrării în vigoare a schemei prevăzute de Ordonanța de Urgenta a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate) și 15 septembrie 2004.(b)România va transmite Comisiei:– la doua luni de la data aderării, informații privind îndeplinirea condițiilor stabilite mai sus;– până la sfârșitul lui decembrie 2010, informații cu privire la costurile eligibile ale investițiilor, efectiv suportate de către beneficiar potrivit Ordonanței de Urgenta a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, astfel cum a fost modificată, și cu privire la valoarea totală a ajutorului primit de beneficiari, precum și– rapoarte semestriale privind monitorizarea ajutorului acordat beneficiarilor din sectorul autovehiculelor.(2)Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa,, partea III, titlul III, capitolul I, secțiunea 5 – Norme privind concurenta(a)Fără a aduce atingere dispozițiilor articolelor III-167 și III-168 din Constituție pentru întreprinderile care au semnat contracte comerciale cu administrațiile zonelor libere înainte de 1 iulie 2002, România poate continua sa acorde scutiri de la plata redevențelor în temeiul Legii nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, astfel cum a fost modificată, până la 31 decembrie 2011, în următoarele condiții:– Ajutorul de stat este acordat pentru investițiile regionale:– intensitatea neta a acestui ajutor regional nu poate depăși nivelul de 50% din echivalentul net al ajutorului. Acest plafon poate fi ridicat pentru întreprinderile mici și mijlocii cu 15 puncte procentuale, cu condiția ca intensitatea neta totală a ajutorului sa nu depășească 75%;– în cazul în care întreprinderea activează în sectorul autovehiculelor*2), ajutorul total nu poate depăși 30% din costurile eligibile ale investițiilor;*2) În înțelesul anexei C la Comunicarea Comisiei - Cadrul multisectorial privind ajutorul regional pentru proiecte mari de investiții (JO C 70, 19.3.2002, p. 8), comunicare astfel cum a fost modificată ultima data și publicată în JO C 263, 1.11.2003, p. 3.– perioada pentru calcularea ajutorului care urmează să fie inclus în plafoanele mai sus menționate începe la 2 ianuarie 2003; toate ajutoarele cerute și primite pe baza profiturilor anterioare acestei date sunt excluse din calcul;– în vederea calculării ajutorului total, se tine seama de toate ajutoarele acordate beneficiarului cu privire la costurile eligibile, inclusiv de ajutorul acordat prin alte scheme și indiferent dacă ajutorul a fost acordat din surse locale, regionale, naționale sau comunitare;– costurile eligibile sunt definite în temeiul Orientarilor privind ajutorul național regional*3);*3) JO C 74, 10.3.1998, p. 9, orientări astfel cum au fost modificate ultima data și publicate în JO C 258, 9.9.2000, p. 5.– costurile eligibile care pot fi luate în considerare sunt acelea efectuate între 30 iulie 1992 (i.e. data intrării în vigoare a schemei prevăzute de Legea nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere) și 1 noiembrie 2004.(b)România va transmite Comisiei:– la doua luni de la data aderării, informații privind îndeplinirea condițiilor stabilite mai sus;– până la sfârșitul lui decembrie 2011, informații cu privire la costurile eligibile ale investițiilor, efectiv suportate de către beneficiari potrivit Legii nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, astfel cum a fost modificată, și cu privire la valoarea totală a ajutorului primit de beneficiari, precum și– rapoarte semestriale privind monitorizarea ajutorului acordat beneficiarilor din sectorul autovehiculelor.B.RESTRUCTURAREA SECTORULUI SIDERURGICTratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa, partea III, titlul III, capitolul I, secțiunea 5 - Norme privind concurenta(1)Fără a aduce atingere articolelor III-167 și III-168 din Constituție, ajutorul de stat acordat de România pentru restructurarea unor părți specificate ale industriei siderurgice românești din 1993 până în 2004 este considerat a fi compatibil cu piața comuna sub condiția ca:– perioada prevăzută la articolul 9 alineatul (4) din Protocolul 2 privind produsele CECO la Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, Comunitatile Europene și statele membre ale acestora, pe de altă parte*1), a fost extinsă până la 31 decembrie 2005;*1) JO L 357, 31.12.1994, p. 2, acord astfel cum a fost modificat ultima data prin Decizia nr. 2/2003 a Consiliului de Asociere UE-România din 25.9.2003 (încă nepublicata în Jurnalul Oficial).– condițiile stabilite în programul național de restructurare și în planurile individuale de afaceri în temeiul cărora a fost extins protocolul menționat anterior sunt respectate în cursul perioadei 2002-2008;– condițiile stabilite de prezentele dispoziții și în apendicele A sunt întrunite;– nu se acordă sau plătește, sub nici o formă, nici un ajutor de stat combinatelor siderurgice care intra sub incidența programului național de restructurare de la 1 ianuarie 2005 până la 31 decembrie 2008, sfârșitul perioadei de restructurare, și– nu se acordă sau plătește sectorului siderurgic românesc nici un ajutor de stat pentru restructurare după 31 decembrie 2004. În sensul prezentelor dispoziții și al apendicelui A prin ajutor de stat pentru restructurare se înțelege orice măsură privind societățile siderurgice care constituie ajutor de stat în înțelesul articolului 87 alineatul (1) din Tratatul CE și care nu poate fi considerat compatibil cu piața comuna în conformitate cu normele obișnuite aplicate în Comunitate.(2)Sunt eligibile pentru a primi ajutor de stat în cadrul programului românesc de restructurare siderurgica numai societățile enumerate în apendicele A partea I (în continuare denumite "societăți beneficiare").(3)Restructurarea sectorului siderurgic românesc, astfel cum este descrisă în planurile de afaceri individuale ale societăților beneficiare și în programul național de restructurare, corelata cu condițiile stabilite de prezentele dispoziții și în apendicele A se încheie cel târziu la data de 31 decembrie 2008 (în continuare denumita, sfârșitul perioadei de restructurare").(4)O societate beneficiara nu poate:(a)transmite beneficiul ajutorului acordat societății beneficiare, în cazul unei fuziuni cu o societate care nu este enumerata în apendicele A partea I;(b)prelua activele nici unei societăți care nu este enumerata în apendicele A partea I și transmite beneficiul ajutorului acordat acestei societăți până la 31 decembrie 2008.(5)Orice schimbări ulterioare în proprietatea oricăreia dintre societățile beneficiare trebuie să respecte condițiile și principiile privind viabilitatea, ajutoarele de stat și reducerea capacității definite prin prezentele dispoziții și în apendicele A.(6)Societățile care nu sunt enumerate ca "societăți beneficiare" în apendicele A partea I nu beneficiază de ajutor de stat pentru restructurare sau de orice alt ajutor care nu este considerat compatibil cu normele comunitare privind ajutorul de stat și, în acest context, nu sunt obligate sa reducă capacitatea. Nici o reducere de capacități în cadrul acestor societăți nu se poate lua în calculul reducerii minime.(7)Valoarea totală a ajutorului brut pentru restructurare care urmează să fie aprobată pentru societățile beneficiare este determinata de justificări pentru fiecare dintre măsurile de ajutor prevăzute în cadrul programului național final de restructurare și al planurilor individuale de afaceri care urmează să fie aprobate de autoritățile române și care fac obiectul verificării finale a îndeplinirii criteriilor prevăzute la articolul 9 alineatul (4) din Protocolul 2 la Acordul european de asociere și al aprobării de către Consiliu. În orice caz, valoarea totală a ajutorului brut pentru restructurare acordat și plătit în perioada 1993-2004 nu poate depăși 49 985 miliarde ROL. În cadrul acestui plafon global, se aplică următoarele subplafoane sau valori maxime ale ajutorului de stat acordat și plătit fiecărei societăți beneficiare în perioada 1993-2004:

Ispat Sidex Galați 30.598 miliarde ROL
Siderurgica Hunedoara 9.975 miliarde ROL
CS Reșița 4.707 miliarde ROL
IS Câmpia Turzii 2.234 miliarde ROL
COS Târgoviște 2.399 miliarde ROL
Donasid (Siderca) Călărași 72 miliarde ROL

Ajutorul de stat conduce la viabilitatea societăților beneficiare în condiții normale de piața la sfârșitul perioadei de restructurare. Valoarea și intensitatea unui asemenea ajutor trebuie să fie strict limitate la ceea ce este absolut necesar pentru a restabili aceasta viabilitate. Viabilitatea se determina luând în considerare indicatorii descrisi în apendicele A partea III.România nu mai acorda nici un alt ajutor de stat pentru restructurarea industriei siderurgice românești.(8)Totalul net al reducerilor de capacități pentru produse finite care urmează a fi realizat de către societățile beneficiare în cursul perioadei 1993-2008 este de minimum 2,05 milioane tone.Aceste reduceri de capacități se măsoară pe baza inchiderilor definitive prin distrugerea fizica a respectivelor instalații de laminare la cald, astfel încât instalațiile sa nu poată fi repuse în funcțiune. 0 declarație de faliment a unei societăți beneficiare nu poate fi calificată drept reducere de capacitate*1).*1) Reducerile de capacități sunt definitive, astfel cum sunt definite în Decizia nr. 3010/91/CE CO a Comisiei (JO L 286, 6.10.1991, p. 20.)Reducerea minima neta a capacității de 2,05 milioane tone și datele care privesc atât încetarea producției, cat și închiderea definitivă a instalațiilor respective, se realizează în conformitate cu calendarul stabilit la apendicele A partea II.(9)Planurile individuale de afaceri trebuie să aibă aprobarea scrisă a societăților beneficiare.Acestea trebuie puse în aplicare și trebuie să includă, în special:(a)În cazul Ispat Sidex Galați:(i)punerea în aplicare a programului de investiții pentru modernizarea lucrărilor, îmbunătățirea randamentelor, reducerea costurilor (în special cele privind consumul de energie) și îmbunătățirea calității(ii)orientarea spre segmentele de piața ale produselor plate cu valoarea adăugată mai mare(iii)îmbunătățirea eficientei operationale și a managementului organizațional(iv)finalizarea restructurării financiare a societății(v)punerea în aplicare a investițiilor necesare în vederea respectării legislației de mediu(b)În cazul Siderurgica Hunedoara:(i)modernizarea instalațiilor pentru a realiza planul de vânzări preconizat(ii)îmbunătățirea eficientei operationale și a managementului organizațional(iii)punerea în aplicare a investițiilor necesare în vederea respectării legislației de mediu(c)În cazul I.S. Campia Turzii:(i)creșterea producției de produse cu valoare adăugată mare și de produse prelucrate(ii)punerea în aplicare a programului de investiții în vederea îmbunătățirii calității producției(iii)îmbunătățirea eficientei operationale și a managementului organizațional(iv)punerea în aplicare a investițiilor necesare în vederea respectării legislației de mediu(d)În cazul C.S. Reșița:(i)specializarea în producerea de semifabricate pentru aprovizionarea sectorului intern de țevi(ii)închiderea capacităților ineficiente(iii)punerea în aplicare a investițiilor necesare în vederea respectării legislației de mediu(e)În cazul C.O.S. Târgoviște:(i)creșterea proportiei produselor cu valoare adăugată mai mare(ii)punerea în aplicare a programului de investiții în scopul reducerii costurilor, sporirii eficientei și îmbunătățirii calității(iii)punerea în aplicare a investițiilor necesare în vederea respectării legislației de mediu(f)În cazul Donasid Călărași:(i)punerea în aplicare a programului de investiții pentru modernizarea lucrărilor(ii)creșterea proporției de produse finite(iii)punerea în aplicare a investițiilor necesare în vederea respectării legislației de mediu.(10)Orice schimbări ulterioare ale programului național de restructurare și ale planurilor individuale de afaceri trebuie să aibă acordul Comisiei și, dacă este cazul, al Consiliului.(11)Punerea în aplicare a restructurării are loc în condiții de deplina transparenta și pe baza principiilor sanatoase ale economiei de piața.(12)Comisia și Consiliul monitorizează îndeaproape punerea în aplicare a programului de restructurare și a planurilor individuale de afaceri, precum și îndeplinirea condițiilor stabilite de prezentele dispoziții și în apendicele A înainte și după aderare până în 2009. În special, Comisia monitorizează principalele angajamente și dispozițiile stabilite la alineatele (7) și (8) privind ajutorul de stat, viabilitatea și reducerile de capacități, utilizând în special indicatorii de restructurare stabiliți la alineatul (9) și în apendicele A partea III. În acest scop, Comisia raportează Consiliului.(13)Monitorizarea include o evaluare independenta care trebuie realizată anual în perioada 2005 - 2009.(14)România cooperează pe deplin cu toate sistemele de monitorizare. În special:– România este obligată sa transmită Comisiei rapoarte semestriale nu mai târziu de 15 martie și 15 septembrie a fiecărui an, cu excepția cazurilor în care Comisia decide altfel. Primul raport trebuie transmis la 15 martie 2005 și ultimul la 15 martie 2009.– aceste rapoarte trebuie să cuprindă toate informațiile necesare pentru monitorizarea procesului de restructurare și a reducerii și utilizării capacității și trebuie să furnizeze suficiente informații financiare care să permită efectuarea unei evaluări asupra îndeplinirii condițiilor și cerințelor cuprinse în prezentele dispoziții și în apendicele A. Rapoartele trebuie să cuprindă cel puțin informațiile stabilite la apendicele A partea IV, pe care Comisia își rezerva dreptul să le modifice în conformitate cu experienta sa în cadrul procesului de monitorizare. De asemenea, în completare la rapoartele individuale de afaceri ale societăților beneficiare, va exista un raport asupra situației de ansamblu a sectorului siderurgic românesc, inclusiv recentele dezvoltări macroeconomice;– România obliga societățile beneficiare sa dezvaluie toate informațiile relevante care, în alte împrejurări, pot fi considerate confidențiale. În raportarea sa către Consiliu, Comisia se asigura că nu sunt divulgate informații confidențiale specifice societății.(15)Un comitet consultativ alcătuit din reprezentanții autorităților române și ai Comisiei se întrunește semestrial. Reuniunile comitetului consultativ pot avea loc și ad-hoc, în cazul în care Comisia considera necesar.(16)În cazul în care Comisia constata, pe baza monitorizarii, ca au intervenit abateri semnificative de la prognozele de dezvoltare macroeconomica, de la situația financiară a societăților beneficiare sau de la evaluarile viabilitatii, aceasta poate solicita României sa ia măsurile necesare pentru a consolida sau modifica măsurile de restructurare în cazul respectivelor societăți beneficiare.(17)În cazul în care monitorizarea evidențiază:(a)că nu au fost îndeplinite oricare dintre condițiile stabilite de prezentele dispoziții sau în apendicele A sau(b)că nu a fost îndeplinit oricare din angajamentele asumate de România în cadrul extinderii perioadei în cursul căreia România poate acorda în mod excepțional ajutor de stat pentru restructurarea industriei sale siderurgice, în conformitate cu Acordul european de asociere, sau(c)ca în cursul perioadei de restructurare România a acordat ajutor de stat incompatibil suplimentar societăților beneficiare sau oricărei societăți siderurgice,Comisia ia măsurile necesare solicitând oricărei societăți implicate sa ramburseze orice ajutor acordat cu încălcarea condițiilor stabilite de prezentele dispoziții și la apendicele A. În cazul în care este necesar, se recurge la clauzele de salvgardare astfel cum sunt stabilite la articolul 37 sau în conformitate cu dispozițiile articolului 39 din protocol.5.AGRICULTURAA.LEGISLAȚIA ÎN DOMENIUL AGRICULTURII31999 R 1493: Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind organizarea comuna a pieței vitivinicole (JO L 179, 14.7.1999, p. 1), modificat ultima data prin:– 32003 R 1795: Regulamentul (CE) nr. 1795/2003 al Comisiei din 13.10.2003 (JO L 262, 14.10.2003, p. 13).Prin derogare de la dispozițiile articolului 19 alineatele (1)-(3) din Regulamentul (CE) nr. 1493/1999, România poate recunoaște drepturi de replantare obținute prin defrișarea varietatilor hibride care pot sa nu fie incluse în clasificarea soiurilor de viță de vie, cultivate pe o suprafața de 30 000 hectare. Aceste drepturi de replantare pot fi utilizate până la 31 decembrie 2014 exclusiv pentru plantarea de Vitis vinifera.Restructurarea și reconversia acestor plantații de viță de vie nu este eligibilă pentru sprijinul Comunității acordat în conformitate cu dispozițiile articolului 13 din Regulamentul (CE) nr. 1493/1999. Cu toate acestea, la nivel național pot fi acordate ajutoare de stat pentru costurile implicate de restructurarea și reconversia acestora. Acest ajutor nu poate depăși 75% din costul total pe plantație.B.LEGISLAȚIA VETERINARA ȘI FITOSANITARAI.LEGISLAȚIA VETERINARA32004 R 0852: Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena alimentelor (JO L 139, 30.4.2004, p. 1).32004 R 0853: Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a normelor speciale de igiena a alimentelor de origine animala (JO L 139, 30.4.2004, p. 55).(a)Cerințele structurale prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 852/2004 anexa II capitolul II și de Regulamentul (CE) nr. 853/2004 anexa III secțiunea I capitolele II și III, secțiunea II capitolele II și III și secțiunea V capitolul I nu se aplică unităților din România cuprinse în apendicele B la prezenta anexa până la 31 decembrie 2009, sub rezerva condițiilor prevăzute mai jos.(b)Atât timp cat unitățile prevăzute la litera (a) de mai sus sunt supuse dispozițiilor acesteia, produsele provenind din respectivele unități sunt introduse exclusiv pe piața naționala sau sunt utilizate în vederea prelucrării ulterioare în unități din România supuse de asemenea dispozițiilor literei (a), indiferent de data la care sunt comercializate. Aceste produse trebuie să poarte o marca de salubritate sau de identificare diferita de cea prevăzută la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 853/2004.Paragraful precedent se aplică, de asemenea, tuturor produselor provenite din unități integrate de prelucrare a carnii, în cazul în care o parte din unitate se supune dispozițiilor literei (a).(c)Unitățile de prelucrare a laptelui enumerate în apendicele B la prezenta anexa pot receptiona până la 31 decembrie 2009 cantități de lapte crud care nu corespund sau care nu au fost manipulate în conformitate cu cerințele prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 853/2004 anexa III secțiunea IX capitolul I subcapitolele II și III, cu condiția ca fermele care furnizează laptele să fie prevăzute într-o lista alcătuită în acest scop de autoritățile române, România înaintează Comisiei rapoarte anuale cu privire la progresele realizate în modernizarea acestor ferme producătoare de lactate și a sistemului de colectare a laptelui.(d)România se conformează treptat cerințelor structurale prevăzute la litera (a). Anterior datei aderării, România înaintează Comisiei un plan de modernizare, aprobat de autoritatea naționala veterinara competența, pentru fiecare dintre unitățile supuse măsurii prevăzute la litera (a) și care sunt cuprinse în apendicele B. Planul include o lista a tuturor deficiențelor în raport cu cerințele prevăzute la litera (a) și data avută în vedere pentru remedierea acestora.România înaintează Comisiei rapoarte anuale cu privire la progresele realizate în cadrul fiecărei unități. România asigura ca numai acele unități care se conformează pe deplin acestor cerințe până la 31 decembrie 2009 pot funcționa în continuare.(e)În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 58 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002*1), Comisia poate actualiza apendicele B la prezenta anexa înaintea aderării și până la 31 decembrie 2009 și, în acest context, poate adauga sau elimina unități în funcție de progresele realizate în remedierea deficiențelor existente și de rezultatele procesului de monitorizare.*1) Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și cerințelor generale ale legislației în domeniul alimentar, de înființare a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentelor și de stabilire a procedurilor privind siguranța alimentelor (JO L 31, 1.2.2002, p. 1), regulament astfel cum a fost modificat ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 1642/2003 (JO L 245, 29.9.2003, p. 4).În vederea asigurării bunei funcționari a regimului tranzitoriu prevăzut mai sus pot fi adoptate norme metodologice de aplicare în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 58 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002.II.LEGISLAȚIA FITOSANITARA31991 L 0414: Directiva 91/414/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 privind introducerea pe piața a produselor de uz fitosanitar (JO L 230, 19.8.1991, p. 1), modificată ultima data prin:– 32004 L 0099: Directiva 2004/99/CE a Comisiei din 1.10.2004 (JO L 309, 6.10.2004, p. 6).Prin derogare de la articolul 13 alineatul (1) din Directiva 91/414/CEE , România poate amana termenele de furnizare a informațiilor prevăzute la anexele II și III la Directiva 91/414/CEE privind produsele de uz fitosanitar autorizate în prezent în România și comercializate exclusiv pe teritoriul românesc care cuprind compuși ai cuprului (sulfat, oxiclorura sau hidroxid), sulf, clorura de acetil, dimetoat și 2,4-D, cu condiția ca aceste ingrediente să fie concomitent cuprinse în anexa I la respectiva directiva. Termenele arătate mai sus pot fi amânate până cel mai târziu la 31 decembrie 2009, cu excepția 2,4-D, pentru care termenul poate fi amânat până cel mai târziu la 31 decembrie 2008. Dispozițiile anterioare se aplică numai acelor societăți solicitante care au început în mod efectiv sa producă sau sa achizitioneze datele necesare înainte de 1 ianuarie 2005.6.POLITICA ÎN DOMENIUL TRANSPORTURILOR(1)31993 R 3118: Regulamentul (CEE) nr. 3118/93 al Consiliului din 25 octombrie 1993 privind stabilirea condițiilor în care transportatorii nerezidenti pot presta servicii de transport rutier național de marfa în interiorul unui stat membru (JO L 279, 12.11.1993, p. 1), modificat ultima data prin:– 32002 R 0484: Regulamentul (CE) nr. 484/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 1.3.2002 (JO L 76, 19.3.2002, p. 1).(a)Prin derogare de la articolul 1 din Regulamentul (CEE) nr. 3118/93 și până la sfârșitul celui de-al treilea an de la data aderării, transportatorii stabiliți în România sunt excluși de la prestarea serviciilor de transport rutier național de marfa în celelalte state membre, iar transportatorii stabiliți în celelalte state membre sunt excluși de la prestarea serviciilor de transport rutier național de marfa în România.(b)Înainte de sfârșitul celui de-al treilea an de la data aderării, statele membre informează Comisia în cazul în care vor prelungi această perioadă pentru cel mult doi ani sau în care, de la acea data, vor aplica în întregime articolul 1 din regulament. În lipsa unei asemenea notificări se aplică articolul 1 din regulament. Numai transportatorii stabiliți în acele state membre în care se aplică articolul 1 din regulament pot presta servicii de transporturi rutiere de marfa în celelalte state membre în care se aplică, de asemenea, articolul 1.(c)Acele state membre în care, în temeiul literei (b) de mai sus, se aplică articolul 1 din regulament pot recurge la procedura de mai jos până la sfârșitul celui de-al cincilea an de la data aderării.În cazul în care un stat membru menționat de paragraful precedent se confrunta cu o perturbare grava a pieței sale naționale sau a unor segmente ale acesteia cauzată ori accentuata de cabotaj, cum ar fi un excedent major al ofertei în raport cu cererea sau o amenințare a stabilitatii ori supravietuirii financiare a unui număr semnificativ de întreprinderi de transport rutier de marfa, statul membru în cauza informează Comisia și celelalte state membre cu privire la aceasta și le oferă toate detaliile relevante. Pe baza acestei informări, statul membru în cauza poate solicita Comisiei sa suspende, în tot sau în parte, aplicarea articolului 1 din regulament, în vederea normalizarii situației.Comisia examinează situația pe baza datelor furnizate de statul membru în cauza și, în termen de o luna de la primirea cererii, decide dacă este cazul sau nu sa adopte măsuri de salvgardare. Se aplica procedura prevăzută la articolul 7 alineatul (3) paragrafele al doilea, al treilea și al patrulea, precum și în articolul 7 alineatele (4), (5) și (6) din regulament. Oricare dintre statele membre menționate la primul paragraf de mai sus poate, în cazuri urgente și excepționale, sa suspende aplicarea articolului 1 din regulament, după care notifica motivat Comisia.(d)Atât timp cat aplicarea articolul 1 din regulament este suspendată în temeiul literelor (a) și (b) de mai sus, statele membre pot reglementa accesul la serviciile lor de transport rutier național de marfa prin schimbul treptat de autorizații de cabotaj pe bază de acorduri bilaterale. Aceasta poate include și posibilitatea liberalizarii totale.(e)Aplicarea literelor (a)-(c) nu poate avea ca efect un acces la serviciile de transport rutier național de marfa mai restrictiv decât cel existent la data semnării Tratatului de aderare.(2)31996 L 0053: Directiva 96/53/CE a Consiliului din 25 iulie 1996 privind stabilirea, pentru anumite autovehicule care circulă în interiorul Comunității, a dimensiunilor maxime autorizate în traficul național și internațional și a maselor maxime autorizate în traficul internațional (JO L 235, 17.9.1996, p. 59), modificată ultima data prin:– 32002 L 0007: Directiva 2002/7/CE al Parlamentului European și a Consiliului din 18.2.2002 (JO L 67, 9.3.2002, p. 47).Prin derogare de la dispozițiile articolului 3 alineatul (1) din Directiva 96/53/CE , vehiculele care respecta valorile limita din categoriile 3.2.1, 3.4.1, 3.4.2 și 3.5.1 prevăzute la anexa I la respectiva directiva pot utiliza numai secțiunile nereabilitate din rețeaua românească de drumuri până la 31 decembrie 2013 în cazul în care respecta limitele românești de masa pe axa în vigoare.Începând de la data aderării nu mai poate fi impusa nici o restrictie privind utilizarea de către vehiculele care respecta cerințele Directivei 96/53/CE a principalelor rute de tranzit prevăzute la anexa 5 la Acordul privind transporturile încheiat între CE și România*1) și în anexa I la Decizia nr. 1692/96/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 1996 privind liniile directoare pentru dezvoltarea rețelei de transport transeuropene*2), principale rute care sunt enumerate mai jos:*1) Acordul între Comunitatea Europeană și România privind transportul rutier de mărfuri, semnat la 28 iunie 2001 (JO L 142, 31.5.2002, p. 75).*2) JO L 228, 9.9.1996, p. 1, decizie astfel cum a fost modificată ultima data prin Decizia nr. 884/2004/CE (JO L 167, 30.4.2004, p. 1).1.Alba Iulia – Turda – Zalau – Satu Mare – Halmeu (drumul E 81)2.Zalau - Oradea - Bors (drumurile 1 H și E 60)3.Mărășești – Bacau – Suceava – Siret (drumul E 85)4.Tișița - Tecuci - Husi - Albita (drumul E 581)5.Simeria – Hateg – Rovinari – Craiova – Calafat (drumul E 79)6.Lugoj - Caransebes - Drobeta-Turnu Severin - Filiasi - Craiova (drumul E 70)7.Craiova – Alexandria – București (drumul 6)8.Drobeta-Turnu Severin - Calafat (drumul 56 A)9.București – Buzau (drumurile E 60/E 85)10.București - Giurgiu (drumul E 70/E 85)11.Brașov – Sibiu (drumul E 68)12.Timișoara - Stamora MoravitaRomânia adera la calendarul prevăzut de tabelul de mai jos în vederea reabilitării rețelei sale de drumuri secundare prevăzute de harta de mai jos. Orice investiții în infrastructura care implica utilizarea de fonduri din bugetul Comunității urmăresc să asigure ca arterele sunt construite sau reabilitate pentru a suporta o incarcatura cu masa de 11,5 tone pe axa.Corespunzător realizării reabilitării, va avea loc o deschidere treptata a rețelei românești de drumuri secundare pentru vehiculele aflate în trafic internațional care respecta valorile limita ale directivei.În scopul încărcării și descărcării, în cazurile în care este posibil din punct de vedere tehnic, utilizarea secțiunilor nereabilitate ale rețelei de drumuri secundare este permisă pe parcursul întregii perioade de tranzitie.Începând de la data aderării, toate vehiculele aflate în trafic internațional care respecta valorile-limita ale Directivei 96/53/CE sunt supuse numai unor tarife suplimentare temporare pentru utilizarea rețelei secundare românești de transporturi rutiere în cazul în care depășesc limitele naționale privind masa pe axa. Aceste vehicule nu pot fi supuse unor asemenea tarife suplimentare temporare pentru utilizarea rețelei secundare românești de transporturi rutiere în cazul în care depășesc limitele naționale în raport cu dimensiunea sau masa totală a vehiculului. Totodată, acele vehicule aflate în trafic internațional care respecta valorile limita ale Directivei 96/53/CE și sunt prevăzute cu suspensie pneumatica sunt supuse unor taxe mai mici cu cel puțin 25%.Tarifele suplimentare temporare pentru utilizarea secțiunilor nereabilitate ale rețelei secundare de către vehiculele aflate în trafic internațional care respecta valorile-limita ale directivei sunt percepute în mod nediscriminatoriu. Regimul de tarifare este transparent iar plata acestor tarife nu poate impune utilizatorului formalități administrative sau întârzieri excesive, după cum plata acestor tarife nu poate conduce la un control sistematic la frontiera al respectării limitelor masei pe axa.Respectarea limitelor masei pe axa este asigurata într-un mod nediscriminatoriu pe întreg teritoriul și se aplică, de asemenea, vehiculelor înmatriculate în România.Tarifele pentru vehiculele fără suspensie pneumatica ce respecta valorile limita prevăzute de Directiva 96/53/CE nu pot depăși nivelul tarifelor arătate în tabelul de mai jos (exprimat în cifre la nivelul anului 2002). Vehiculele prevăzute cu suspensie pneumatica ce respecta valorile-limita prevăzute de Directiva 96/53/CE sunt supuse unor tarife mai mici cu cel puțin 25%.Nivelul maxim al tarifelor (exprimat în cifre la nivelul anului 2002) pentru vehiculele fără suspensie pneumatica ce corespund valorilor-limita prevăzute de Directiva 96/53/CE

Masă normată pe axa simplă Cuantumul tarifului suplimentar pentru utilizarea unui kilometru de drum nereabilitat (cu capacitatea maximă de transport de 10 tone pe axă) în euro (exprimat în cifre la nivelul anului 2002)
între 10 și 10,5 tone pe axă 0,11
între 10,5 și 11 tone pe axă 0,30
între 11 și 11,5 tone pe axă 0,44
Calendarul pentru reabilitarea rețelei de drumuri secundare care se deschid treptat circulației vehiculelor care respecta valorile limita ale Directivei 96/53/CE

Perioada 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 TOTAL
Km în execuție*1) 3.031 2.825 1.656 1.671 1.518 1.529 1.554
Km recepționați*2) 960 1.674 528 624 504 543 471
Lucrări cumulate (în km) 3.916 5.590 6.118 6.742 7.246 7.789 8.260 8.260

*1) Km în execuție = secțiuni de drumuri pe care se desfășoară lucrări în anul de referința. Aceste lucrări pot începe în anul de referința sau au putut fi începute în anii anteriori.*2) Km receptionati = secțiuni de drumuri pentru care lucrările s-au finalizat ori sunt date în folosință în anul de referința.(3)31999 L 0062: Directiva 1999/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 1999 de aplicare a tarifelor la vehiculele grele de marfa pentru utilizarea anumitor infrastructuri (JO L 187, 20.7.1999, p. 42), modificată ultima data prin:– 12003 T: Actul privind condițiile de aderare și modificările aduse tratatelor – aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungaria, a Republicii Malta, a Republicii Polonia, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).Prin derogare de la dispozițiile articolului 6 alineatul (1) din Directiva 1999/62/CE , nivelurile tarifelor minime prevăzute de anexa I la directiva nu se aplică în România vehiculelor angajate exclusiv în operațiunile de transport intern până la 31 decembrie 2010.În cursul acestei perioade, nivelurile care sunt aplicate acestor vehicule de către România ating treptat nivelurile minime ale taxelor prevăzute de anexa I la directiva în conformitate cu următorul calendar:– la 1 ianuarie 2007, nivelurile aplicate de către România nu pot fi mai mici de 60% din nivelurile minime prevăzute de anexa I la directiva;– la 1 ianuarie 2009, nivelurile aplicate de către România nu pot fi mai mici de 80% din nivelurile minime prevăzute de anexa I la directiva.7.IMPOZITAREA(1)31977 L 0388: A sasea Directiva 77/388/CE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislatiilor statelor membre referitoare la impozitul pe cifra de afaceri – sistemul comun privind taxa pe valoarea adăugată: baza unitară de stabilire (JO L 145, 13.6.1977, p. 1), modificată ultima data prin:– 32004 L 0066: Directiva 2004/66/CE a Consiliului din 26.4.2004 (JO L 168, 1.5.2004, p. 35).În vederea aplicării articolului 28 alineatul (3) litera (b) din Directiva 77/388/CEE , România poate menține scutirea de taxa pe valoarea adăugată a transportului internațional de călători, prevăzută la punctul (17) din anexa F la directiva, până la data la care condițiile stabilite la articolul 28 alineatul (4) din directiva sunt îndeplinite sau atât timp cat aceeași scutire este aplicată de oricare dintre actualele state membre, reținându-se prima dintre aceste date în ordine cronologică.(2)31992 L 0079: Directiva 92/79/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind apropierea taxelor pentru tigarete (JO L 316, 31.10.1992, p. 8), modificată ultima data prin:– 32003 L 0117: Directiva 2003/117/CE a Consiliului din 5.12.2003 (JO L 333, 20.12.2003, p. 49).Prin derogare de la la articolul 2 alineatul (1) din Directiva 92/79/CEE , România poate amana până la 31 decembrie 2009 aplicarea accizei minime totale aplicate la prețul de vânzare cu amănuntul (care include toate taxele) al tigaretelor din categoria de preț cea mai vândută, cu condiția ca în această perioadă România să-și ajusteze treptat cotele accizelor la acciza minima totală prevăzută de directiva.Fără a aduce atingere articolului 8 din Directiva 92/12/CEE a Consiliului, din 25 februarie 1992, privind regimul general al produselor supuse accizelor și deținerea, circulația și controlul acestor produse*1), și după informarea Comisiei, statele membre pot menține, atât timp cat se aplică derogarea de mai sus, contingentele la tigaretele care pot fi introduse pe teritoriul lor din România fără plata unor accize suplimentare, precum în cazul celor aplicate importurilor din tari terțe. Statele membre care recurg la aceasta posibilitate pot efectua controalele necesare, cu condiția ca aceste controale sa nu împiedice buna funcționare a pieței interne.*1) JO L 76, 23.3.1992, p. 1, directiva astfel cum a fost modificată ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 807/2003 (JO L 122, 16.5.2003, p. 36).(3)32003 L 0049: Directiva 2003/49/CE a Consiliului din 3 iunie 2003 privind sistemul comun de impozitare aplicabil plăților de dobânzi și redevențe efectuate între societăți asociate din diferite state membre (JO L 157, 26.6.2003, p. 49), modificată ultima data prin:– 32004 L 0076: Directiva 2004/76/CE a Consiliului din 29.4.2004 (JO L 157, 30.4.2004, p. 106).România este autorizata sa nu aplice dispozițiile articolului 1 din Directiva 2003/49/CE până la 31 decembrie 2010. Pe durata acestei perioade de tranzitie, cota impozitului pe plățile de dobânda sau redevențe efectuate către o societate asociata din alt stat membru sau către un sediu permanent situat în alt stat membru al unei societăți asociate dintr-un stat membru nu trebuie să depășească 10%.(4)32003 L 0096: Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar pentru impozitarea produselor energetice și a energiei electrice (JO L 283, 31.10.2003, p. 51), modificată ultima data prin:– 32004 L 0075: Directiva 2004/75/EC a Consiliului din 29.4.2004 (JO L 157, 30.4.2004, p. 100).(a)Prin derogare de la dispozițiile articolului 7 din Directiva 2003/96/CE , România poate aplica următoarele perioade de tranziție:– până la 1 ianuarie 2011, sa alinieze nivelul național de impozitare a benzinei fără plumb utilizata drept carburant la nivelul minim de 359 EUR pentru 1 000 l. Începând de la 1 ianuarie 2008, cota efectivă de impozitare aplicată benzinei fără plumb utilizata drept carburant nu poate fi mai mica de 323 EUR pentru 1 000 l;– până la 1 ianuarie 2013, sa alinieze nivelul național de impozitare a motorinei utilizata drept carburant la nivelul minim de 330 EUR pentru 1 000 l. Cota efectivă de impozitare aplicată motorinei utilizata drept carburant nu poate fi mai mica de 274 EUR pentru 1 000 l începând de la 1 ianuarie 2008 și de 302 EUR pentru 1 000 l începând de la 1 ianuarie 2011.(b)Prin derogare de la dispozițiile articolului 9 din Directiva 2003/96/CE , România poate aplica următoarele perioade de tranziție:– până la 1 ianuarie 2010, sa alinieze nivelul național de impozitare a gazului natural utilizat pentru încălzire în scopuri necomerciale la nivelul minim de impozitare stabilit la anexa I tabelul C;– până la 1 ianuarie 2010, sa alinieze nivelul național de impozitare a păcurei grele utilizate în termoficare la nivelul minim de impozitare stabilit la anexa I tabelul C;– până la 1 ianuarie 2009, sa adapteze nivelul național de impozitare a păcurei grele utilizata în alt scop decât în termoficare, la nivelul minim de impozitare stabilit la anexa I tabelul C.De la 1 ianuarie 2007, cota efectivă de impozitare aplicată produselor din pacura nu poate fi mai mica de 13 EUR pentru 1 000 kg.(c)Prin derogare de la dispozițiile articolului 10 din Directiva 2003/96/CE , România poate aplica o perioadă de tranzitie până la 1 ianuarie 2010 pentru alinierea nivelului național de impozitare a energiei electrice la nivelele minime de impozitare stabilite la anexa I tabelul C.De la 1 ianuarie 2007, cotele efective de impozitare aplicate energiei electrice nu pot fi mai mici de 50% din cota minima în materie la nivel comunitar.8.ENERGIA31968 L 0414: Directiva 68/414/CEE a Consiliului din 20 decembrie 1968 privind obligația statelor membre ale CEE de a menține stocuri minime de țiței și/sau produse petroliere (JO L 308, 23.12.1968, p. 14), modificată ultima data prin:– 31998 L 0093: Directiva 98/93/CE a Consiliului din 14.12.1998 (JO L 358, 31.12.1998, p. 100).Prin derogare de la dispozițiile articolului 1 alineatul (1) din Directiva 68/414/CEE , nivelul minim al stocurilor de produse petroliere nu se aplică în România până la 31 decembrie 2011. România asigura ca nivelul minim al stocurilor de produse petroliere corespunde, pentru fiecare dintre categoriile de produse petroliere enumerate la articolul 2, pentru cel puțin următorul număr de zile de consum mediu intern zilnic definit la articolul 1 alineatul (1):– 68,75 zile până la 1 ianuarie 2007;– 73 zile până la 31 decembrie 2007;– 77,25 zile până la 31 decembrie 2008;– 81,5 zile până la 31 decembrie 2009;– 85,45 zile până la 31 decembrie 2010;– 90 zile până la 31 decembrie 2011.9.MEDIULA.CALITATEA AERULUI31994 L 0063: Directiva 94/63/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind controlul emisiilor de compuși organici volatili (COV) rezultați din depozitarea carburantilor și din distribuția acestora de la terminale la stațiile de distribuție a carburantilor (JO L 365, 31.12.1994, p. 24), modificată prin:– 32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).(1)Prin derogare de la dispozițiile articolului 3 și ale anexei I la Directiva 94/63/CE , cerințele privind instalațiile de depozitare existente în cadrul terminalelor nu se aplică pe teritoriul României:– până la 31 decembrie 2007 unui număr de 115 instalații de depozitare din cadrul a 12 terminale și până la 31 decembrie 2008 unui număr de 4 instalații de depozitare din cadrul unui singur terminal, care tranziteaza o cantitate situata între 25 000 și 50 000 tone/an;– până la 31 decembrie 2007 unui număr de 138 instalații de depozitare din cadrul a 13 terminale, până la 31 decembrie 2008 unui număr de 57 instalații de depozitare din cadrul a 10 terminale și până la 31 decembrie 2009 unui număr de 526 instalații de depozitare din cadrul a 63 de terminale, care tranziteaza o cantitate de cel mult 25 000 tone/an.(2)Prin derogare de la dispozițiile articolului 4 și ale anexei II la Directiva 94/63/CE , cerințele privind încărcarea și descărcarea cisternelor existente în cadrul terminalelor nu se aplică pe teritoriul României:– până la 31 decembrie 2007 unui număr de 36 de instalații de încărcare-descărcare din cadrul a 12 terminale, care tranziteaza o cantitate situata între 25 000 și 150 000 tone/an;– până la 31 decembrie 2007 unui număr de 82 de instalații de încărcare-descărcare din cadrul a 18 terminale, până la 31 decembrie 2008 unui număr de 14 instalații de încărcare- descărcare din cadrul a 11 terminale și până la 31 decembrie 2009 unui număr de 114 instalații de încărcare-descărcare din cadrul a 58 de terminale, care tranziteaza o cantitate de cel mult 25 000 tone/an.(3)Prin derogare de la dispozițiile articolului 5 din Directiva 94/63/CE , cerințele privind cisternele existente în cadrul terminalelor nu se aplică pe teritoriul României:– până la 31 decembrie 2007 unui număr de 31 de autocisterne;– până la 31 decembrie 2008 unui număr suplimentar de 101 de autocisterne;– până la 31 decembrie 2009 unui număr suplimentar de 432 de autocisterne.(4)Prin derogare de la dispozițiile articolului 6 și ale anexei III la Directiva 94/63/CE , cerințele privind încărcarea rezervoarelor existente în cadrul statiilor de distribuție a carburantilor nu se aplică pe teritoriul României:– până la 31 decembrie 2007 unui număr de 116 de stații de distribuție a carburantilor, până la 31 decembrie 2008 unui număr suplimentar de 19 stații și până la 31 decembrie 2009 unui număr suplimentar de 106 stații, care tranziteaza o cantitate mai mare de 1 000 mc/an;– până la 31 decembrie 2007 unui număr de 49 de stații de distribuție a carburantilor, până la 31 decembrie 2008 unui număr suplimentar de 11 stații și până la 31 decembrie 2009 unui număr suplimentar de 85 de stații, care tranziteaza o cantitate situata între 500 și 1 000 mc/an;– până la 31 decembrie 2007 unui număr de 23 de stații de distribuție a carburantilor, până la 31 decembrie 2008 unui număr suplimentar de 14 stații și până la 31 decembrie 2009 unui număr suplimentar de 188 de stații, care tranziteaza o cantitate de cel mult 500 mc/an.B.MANAGEMENTUL DEȘEURILOR(1)31993 R 0259: Regulamentul (CEE) nr. 259/93 al Consiliului din 1 februarie 1993 privind supravegherea și controlul transporturilor de deșeuri în interiorul, înspre și dinspre Comunitatea Europeană (JO L 30, 6.2.1993, p. 1), modificat ultima data prin:– 32001 R 2557: Regulamentul (CE) nr. 2557/2001 al Comisiei din 28.12.2001 (JO L 349, 31.12.2001, p. 1).(a)Până la 31 decembrie 2015, toate transporturile către România de deșeuri destinate recuperării enumerate în anexa II la Regulamentul (CEE) nr. 259/93 trebuie notificate autorităților competente, iar documentele corespunzătoare trebuie procesate în conformitate cu articolele 6, 7 și 8 din regulament.(b)Prin derogare de la dispozițiile articolului 7 alineatul (4) al Regulamentului (CEE) nr. 259/93, până la 31 decembrie 2011 autoritățile române competente pot formula obiecții cu privire la transporturile către România cuprinzând următoarele deșeuri destinate recuperării, enumerate în anexa III, în conformitate cu motivele prevăzute la articolul 4 alineatul (3) din regulament.Aceste transporturi sunt supuse dispozițiilor articolului 10 din regulament.AA.DEȘEURI METALICE– AA 060 Cenusi și reziduuri de vanadiu– AA 080 Deșeuri și reziduuri de taliu– AA 090 Deșeuri și reziduuri de arsenic– AA 100 Deșeuri și reziduuri de mercur– AA 130 Lichide rezultate din decaparea metalelorAB.DEȘEURI CONȚINÂND ÎN PRINCIPAL COMPUȘI ANORGANICI ȘI CARE POT CONȚINE METALE ȘI MATERII ORGANICE– AB 010 Zguri, cenusi și reziduuri care nu sunt prevăzute sau incluse în alta categorie– AB 020 Reziduuri rezultate din arderea deșeurilor municipale/menajere– AB 030 Deșeuri de la sistemele care nu folosesc cianuri, rezultate din tratarea suprafeței metalelor– AB 040 Deșeuri de sticlă de la tuburile catodice și alte tipuri de sticle activate– AB 050 Namoluri de fluorura de calciu– AB 060 Alți compuși anorganici fluorurati sub forma de lichide sau namoluri– AB 080 Catalizatori uzati care nu se afla pe lista verde– AB 090 Deșeuri de hidroxizi de aluminiu– AB 110 Soluții bazice– AB 120 Compuși anorganici halogenati care nu sunt prevăzuți sau incluși în alta categorieAC.DEȘEURI CONȚINÂND ÎN PRINCIPAL COMPUȘI ORGANICI ȘI CARE POT CONȚINE METALE ȘI MATERIALE ANORGANICE– AC 040 Namoluri provenite din benzine cu plumb (motorine)– AC 050 Fluide termice (transmitere de căldură)– AC 060 Lichide hidraulice– AC 070 Lichide de frana– AC 080 Lichide antigel– AC 090 Deșeuri rezultate din producerea, prepararea și utilizarea rasinilor, cauciucului, plastifiantilor, cleiurilor și adezivilor;– AC 100 Nitroceluloza– AC 110 Fenoli și compuși fenolici, inclusiv clorofenol sub forma lichidă sau de namoluri– AC 120 Naftaline policlorurate– AC 140 Catalizatori cu trietilamina utilizați în prepararea nisipurilor pentru topitorii– AC 150 Clorofluorocarburi– AC 160 Haloni– AC 190 Fracțiune prafoasa rezultată din maruntirea autovehiculelor– AC 200 Compuși organo-fosforici– AC 210 Solventi nehalogenati– AC 220 Solventi halogenati– AC 230 Reziduuri de distilare neapoase, halogenate sau nehalogenate, rezultate din operațiuni de recuperare a solventilor organici– AC 240 Deșeuri rezultate din producerea hidrocarburilor alifatice halogenate (precum clorometanii, dicloretanul, clorura de vinii, clorura de viniliden, clorura de alil și epiclorhidrina)– AC 260 Dejectii lichide de la porci, fecale– AC 270 Namol de canalizareAD.DEȘEURI CARE POT CONȚINE FIE COMPUȘI ORGANICI, FIE ANORGANICI– AD 010 Deșeuri de la producerea și prepararea produselor farmaceutice– AD 020 Deșeuri de la producerea, prepararea și utilizarea biocidelor și a produselor fitofarmaceutice– AD 030 Deșeuri de la producerea, prepararea și utilizarea produselor chimice pentru conservarea lemnuluiDeșeuri care conțin, sunt alcătuite din sau sunt contaminate cu oricare din următorii compuși:● AD 040 – Cianuri anorganice, cu excepția reziduurilor solide purtătoare de metale prețioase și care conțin urme de cianuri anorganice● AD 050 - Cianuri organice– AD 080 Deșeuri de natura exploziva, în cazul în care nu fac obiectul unor dispoziții speciale– AD 110 Soluții acide– AD 120 Rasini schimbatoare de ioni– AD 130 Aparate foto de unica folosință cu baterie– AD 140 Deșeuri provenite de la dispozitivele de control al poluarii industriale pentru curatarea gazelor reziduale industriale, neprevăzute sau neincluse în alta categorie– AD 150 Materie organică rezultată pe cale naturala, utilizata ca mediu filtrant (precum filtrele biologice)– AD 160 Deșeuri municipale/menajere– AD 170 Cărbune activat uzat, cu proprietăți periculoase rezultate din utilizarea sa în industriile de chimie anorganica, de chimie organică și farmaceutica, în tratarea apelor uzate, în procesele de filtrare a gazelor/aerului sau în scopuri similareAcest termen poate fi prelungit până la 31 decembrie 2015 cel târziu, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18 al Directivei 75/442/CEE a Consiliului din 15 iulie 1975 privind deșeurile*1, modificată prin Directiva 91/156/CEE a Consiliului*2.)*1) JO L 194, 25.7.1975, p. 39, directiva astfel cum a fost modificată ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).*2) JO L 78, 26.3.1991, p. 32(c)Prin derogare de la dispozițiile articolului 7 alineatul (4) din Regulamentul (CEE) nr. 259/93, până la 31 decembrie 2011 autoritățile române competente pot formula obiecții cu privire la transporturile către România de deșeuri destinate recuperării enumerate în anexa IV la regulament și cu privire la transporturile de deșeuri destinate recuperării care nu sunt prevăzute de anexele la regulament, în conformitate cu motivele prevăzute la articolul 4 alineatul (3) din regulament. Acest termen poate fi prorogat până cel mai târziu la 31 decembrie 2015, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18 din Directiva 75/442/CEE a Consiliului din 15 iulie 1975 privind deșeurile*3), modificată prin Directiva 91/156/CEE a Consiliului*4).*3) JO L 194, 25.7.1975, p. 39, directiva astfel cum a fost modificată ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).*4) JO L 78, 26.3.1991, p. 32.(d)Prin derogare de la dispozițiile articolului 7 alineatul (4) din Regulamentul (CEE) nr. 259/93, autoritățile române competente formulează obiecții cu privire la transporturile de deșeuri destinate recuperării enumerate în anexele II, III și IV la regulament și cu privire la transporturile de deșeuri destinate recuperării care nu sunt enumerate în anexele respective și are au ca destinație o instalatie exceptată temporar de la aplicarea anumitor dispoziții ale Directivei 96/61/CE a Consiliului din 24 septembrie 1996 privind prevenirea și controlul integrat al poluarii*5), ale Directivei 2000/76/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 decembrie 2000 privind incinerarea deșeurilor*6) sau ale Directivei 2001/80/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind limitarea emisiilor în atmosfera de anumiti poluanti generati de instalațiile de ardere de mare capacitate*7), pe durata exceptarii temporare aplicate instalației de destinație.*5) JO L 257, 10.10.1996, p. 26, directiva astfel cum a fost modificată ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 284, 31.10.2003, p. 1)*6) JO L 332, 28.12.2000, p. 91.*7) JO L 309, 27.11.2001, p. 1, directiva astfel cum a fost modificată ultima data prin Actul de aderare din 2003 (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).(2)31994 L 0062: Directiva 94/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (JO L 365, 31.12.1994, p. 10), modificată ultima data prin:– 32004 L 0012: Directiva 2004/12/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11.2.2004 (JO L 47, 18.2.2004, p. 26).(a)Prin derogare de la dispozițiile articolului 6 alineatul (1) litera (a) din Directiva 94/62/CE , România este obligată sa atinga obiectivul global de recuperare sau incinerare în instalațiile de incinerare a deșeurilor cu recuperare de energie la 31 decembrie 2011 în conformitate cu următoarele obiective intermediare:– 32% din masa la 31 decembrie 2006, 34% în anul 2007, 40% în anul 2008, 45% în anul 2009 și 48% în anul 2010.(b)Prin derogare de la dispozițiile articolului 6 alineatul (1) litera (b) din Directiva 94/62/CE , România este obligată sa atinga obiectivul global de recuperare sau incinerare în instalațiile de incinerare a deșeurilor cu recuperare de energie la 31 decembrie 2013 în conformitate cu următoarele obiective intermediare:– 53% din masa în anul 2011 și 57% în anul 2012.(c)Prin derogare de la dispozițiile articolului 6 alineatul (1) litera (c) din Directiva 94/62/CE , România este obligată sa atinga obiectivul de reciclare a plasticului la 31 decembrie 2011 în conformitate cu următoarele obiective intermediare:– 8% din masa la 31 decembrie 2006, 10% în anul 2007, 11% în anul 2008, 12% în anul 2009 și 14% în anul 2010.(d)Prin derogare de la dispozițiile articolului 6 alineatul (1) litera (d) din Directiva 94/62/CE , România este obligată sa atinga obiectivul global de reciclare la 31 decembrie 2013 în conformitate cu următoarele obiective intermediare:– 26% din masa la 31 decembrie 2006, 28% în anul 2007, 33% în anul 2008, 38% în anul 2009, 42% în anul 2010, 46% în anul 2011 și 50% în anul 2012.(e)Prin derogare de la dispozițiile articolului 6 alineatul (1) litera (e)punctul (i) din Directiva 94/62/CE , România este obligată sa atinga obiectivul de reciclare a sticlei la 31 decembrie 2013, în conformitate cu următoarele obiective intermediare:– 21% din masa la 31 decembrie 2006, 22% în anul 2007, 32% în anul 2008, 38% în anul 2009, 44% în anul 2010, 48% în anul 2011 și 54% în anul 2012.(f)Prin derogare de la dispozițiile articolului 6 alineatul (1) litera (e) punctul (iv) din Directiva 94/62/CE , România este obligată sa atinga obiectivul de reciclare a plasticului, luând în considerare exclusiv materialul reciclat sub forma de plastic, la 31 decembrie 2013, în conformitate cu următoarele obiective intermediare:– 16% din masa în anul 2011 și 18% în anul 2012.(g)Prin derogare de la dispozițiile articolului 6 alineatul (1) litera (e) punctul (v) din Directiva 94/62/CE , România este obligată sa atinga obiectivul de reciclare a lemnului la 31 decembrie 2011, în conformitate cu următoarele obiective intermediare:– 4% din masa la 31 decembrie 2006, 5% în anul 2007, 7% în anul 2008, 9% în anul 2009 și 12% în anul 2010.(3)31999 L 0031: Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitarea deșeurilor (JO L 182, 16.7.1999, p. 1), modificată prin:– 32003 R 1882: Regulamentul (CE) al Parlamentului European și al Consiliului nr. 1882/2003 din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).(a)Prin derogare de la dispozițiile articolului 14 litera (c) și ale punctelor (2), (3), (4) și (6) din anexa I la Directiva 1999/31/CE , și fără a aduce atingere Directivei 75/442/CEE a Consiliului din 15 iulie 1975 privind deșeurile*1) și Directivei 91/689/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind deșeurile periculoase*2), condițiile privind controlul apei și gestionarea infiltratiilor, protecția solului și apei, controlul și asigurarea stabilitatii gazelor nu sunt aplicabile în România unui număr de 101 de depozite municipale de deșeuri existente până la 16 iulie 2017.*1) JO L 194, 25.7.1975, p. 39, directiva astfel cum a fost modificată prin Directiva 91/156/CEE , precum și, ultima data, prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).*2) JO L 377, 31.12.1991, p. 20, directiva astfel cum a fost modificată ultima data prin Directiva 94/31/CE (JO L 168, 2.7.1994, p. 28).România este obligată să asigure reducerea treptata a deșeurilor depozitate în aceste 101 de depozite municipale de deșeuri neconforme, cu respectarea următoarelor cantități maxime anuale:– la 31 decembrie 2006: 3 470 000 tone;– la 31 decembrie 2007: 3 240 000 tone;– la 31 decembrie 2008: 2 920 000 tone;– la 31 decembrie 2009: 2 920 000 tone;– la 31 decembrie 2010: 2 900 000 tone;– la 31 decembrie 2011: 2 740 000 tone;– la 31 decembrie 2012: 2 460 000 tone;– la 31 decembrie 2013: 2 200 000 tone;– la 31 decembrie 2014: 1 580 000 tone;– la 31 decembrie 2015: 1 420 000 tone;– la 31 decembrie 2016: 1 210 000 tone.(b)Prin derogare de la dispozițiile articolului 5 alineatul (3) literele (a) și (b) și ale anexei I punctul (2), liniuța a doua la Directiva 1999/31/CE , precum și fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 6 litera (c) punctul (îi) din aceasta directiva și nici Directivei 75/442/CEE , cerințele privind deșeurile lichide, corozive și oxidante și prevenirea infiltrarii apelor de suprafața în deșeurile depozitate nu se aplică pe teritoriul României următoarelor 23 de instalații existente până la data indicată în cazul fiecăreia: Până la 31 decembrie 2007:1.S.C. BEGA UPSOM Ocna Mures, Ocna Mures, jud. AlbaPână la 31 decembrie 2008:2.S.C. TERMOELECTRICA S.A. – S.E. Doicesti, Doicesti, jud. Dambovita3.S.C. COMPLEXUL ENERGETIC ROVINARI S.A., Cicani-Beterega, jud. Gorj4.R.A.A.N. Drobeta-Turnu Severin – Sucursala ROMAG – TERMO, Drobeta-Turnu Severin, jud. MehedintiPână la 31 decembrie 2009:5.COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA – S.E. Craiova, Valea Manastirii, jud. Dolj6.COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA - S.E. Isalnita, Isalnita II, jud. Dolj7.COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA – S.E. Isalnita, Isalnita I, jud. Dolj8.S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. - S.E. Paroseni, Caprisoara, jud. Hunedoara9.S.C. TERMICA S.A. Suceava, Suceava, jud. SuceavaPână la 31 decembrie 2010:10.S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A., Bejan, jud. Hunedoara11.S.C. ALUM Tulcea, Tulcea, jud. TulceaPână la 31 decembrie 2011:12.S.C. UZINA TERMOELECTRICA GIURGIU S.A., Giurgiu, jud. GiurgiuPână la 31 decembrie 2012:13.C.E.T. Bacau, Furnicari - Bacau, jud. Bacau14.S.C. COMPLEXUL ENERGETIC TURCENI, Valea Ceplea, jud. Gorj15.S.C. COMPLEXUL ENERGETIC TURCENI, Valea Ceplea, jud. Gorj16.S.C. UZINELE SODICE Govora, Govora, jud. Valcea17.S.C. C.E.T. Govora S.A., Govora, jud. ValceaPână la 31 decembrie 2013:18.S.C. C.E.T. Arad, Arad, jud. Arad19.S.C. ELECTROCENTRALE ORADEA S.A., Santaul Mic, jud. Bihor20.S.C. ELECTROCENTRALE ORADEA S.A., Santaul Mic, jud. Bihor21.S.C. ELECTROCENTRALE ORADEA S.A., Santaul Mic, jud. Bihor22.C.E.T. II Iași, Holboca, jud. Iași23.S.C. Uzina Electrica Zalau, Hereclean – Panic, jud. SalajRomânia este obligată să asigure reducerea treptata a deșeurilor lichide depozitate în aceste 23 de instalații neconforme, cu respectarea următoarelor cantități maxime anuale:

– la 31 decembrie 2006:- la 31 decembrie 2007:– la 31 decembrie 2008:- la 31 decembrie 2009:– la 31 decembrie 2010:- la 31 decembrie 2011:– la 31 decembrie 2012:- la 31 decembrie 2013: 11 286 000 tone; 11 286 000 tone; 11 120 000 tone; 7 753 000 tone; 4 803 000 tone; 3 492 000 tone; 3 478 000 tone; 520 000 tone.

(c)Prin derogare de la dispozițiile articolului 5 alineatul (3) litera (a) și ale anexei I punctul (2) liniuța a doua din Directiva 1999/31/CE , precum și fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 6 litera (c) punctul (îi) din aceasta directiva și nici Directivei 75/442/CEE cerințele privind deșeurile lichide, corozive și oxidante și prevenirea infiltrarii apelor de suprafața în deșeurile depozitate nu se aplică pe teritoriul României următoarelor 5 iazuri de decantare existente până la data indicată pentru fiecare:Până la 31 decembrie 2009:1.BAITA Stei, Fanate, jud. BihorPână la 31 decembrie 2010:2.TRANSGOLD Baia Mare, Aurul-Recea, jud. Maramures3.MINBUCOVINA Vatra Dornei, Ostra-Valea Straja, jud. SuceavaPână la 31 decembrie 2011:4.CUPRUMIN Abrud, Valea Sesei, jud. Alba5.CUPRUMIN Abrud, Valea Stefancei, jud. Alba.România este obligată să asigure reducerea treptata a deșeurilor lichide depozitate în aceste 5 iazuri de decantare neconforme existente, cu respectarea următoarelor cantități maxime anuale:– la 31 decembrie 2006: 6 370 000 tone;– la 31 decembrie 2007: 5 920 000 tone (din care 2 100 000 tone deșeuri periculoase și 3 820 000 tone deșeuri nepericuloase);– la 31 decembrie 2008: 4 720 000 tone (din care 2 100 000 tone deșeuri periculoase și 2 620 000 tone deșeuri nepericuloase);– la 31 decembrie 2009: 4 720 000 tone (din care 2 100 000 tone deșeuri periculoase și 2 620 000 tone deșeuri nepericuloase);– la 31 decembrie 2010: 4 640 000 tone (din care 2 100 000 tone deșeuri periculoase și 2 540 000 tone deșeuri nepericuloase);– la 31 decembrie 2011: 2 470 000 tone (în întregime nepericuloase).(d)Prin derogare de la dispozițiile articolului 2 litera (g) liniuța a doua din Directiva 1999/31/CE , precum și fără a aduce atingere dispozițiilor Directivei 75/442/CEE și ale Directivei 91/689/CEE , un sit permanent care este utilizat pentru depozitarea temporară a deșeurilor periculoase generate pe teritoriul României nu poate fi considerat ca fiind depozit de deșeuri în România până la 31 decembrie 2009.Începând cu 30 iunie 2007, România este obligată sa furnizeze Comisiei, la data de 30 iunie a fiecărui an, un raport privind punerea treptata în aplicare a directivei și conformarea sa cu aceste obiective intermediare.(4)32002 L 0096: Directiva 2002/96/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 ianuarie 2003 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) (JO L 37, 13.2.2003, p.24), modificată prin:– 32003 L 0108: Directiva a Parlamentului European și a Consiliului 2003/108/CE din 8.12.2003 (JO L 345, 31.12.2003, p. 106).Prin derogare de la dispozițiile articolelor 5 alineatul (5) și 7 alineatul (2) din Directiva 2002/96/CE , România este obligată sa atinga la 31 decembrie 2008 un nivel mediu de colectare separată de cel puțin patru kilograme pe cap de locuitor pe an de DEEE provenind din gospodăriile populației, precum și nivelurile de recuperare, refolosire și reciclare a componentelor, materialelor și substanțelor.C.CALITATEA APEI(1)31983 L 0513: Directiva 83/513/CEE a Consiliului din 26 septembrie 1983 privind valorile limita și obiectivele de calitate pentru evacuarile de cadmiu (JO L 291, 24.10.1983, p. 1), modificată prin:– 31991 L 0692: Directiva 91/692/CEE a Consiliului din 23.12.1991 (JO L 377, 31.12.1991, p. 48);31984 L 0156: Directiva 84/156/CEE a Consiliului din 8 martie 1984 privind valorile limita și obiectivele de calitate pentru evacuarile de mercur din alte sectoare decât cel al electrolizei cloralcanilor (JO L 74, 17.3.1984, p. 49), modificat prin:– 31991 L 0692: Directiva 91/692/CEE a Consiliului din 23.12.1991 (JO L 377, 31.12.1991, p. 48).Prin derogare de la dispozițiile articolului 3 și ale anexei I la Directiva 83/513/CEE , precum și ale articolului 3 și ale anexei I la Directiva 84/156/CEE , valorile limita pentru evacuarile de cadmiu și mercur în apele prevăzute la articolul 1 din Directiva 76/464/CEE a Consiliului din 4 mai 1976 privind poluarea cauzată de anumite substanțe periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunității*1) nu se aplică pe teritoriul României până la 31 decembrie 2009 următoarelor instalații industriale:*1) JO L 129, 18.5.1976, p. 23, directiva astfel cum a fost modificată ultima data prin Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).ARIESMIN S.A. Baia de Aries - Valea Sartas - Baia de Aries - jud. AlbaARIESMIN S.A. Baia de Aries – ape de mina – Baia de Aries – jud. AlbaE.M. TURT - Turt -jud. Satu MareS.M. BAIA BORS A – evacuare ape de mina Gura Baii – Borsa – jud. MaramuresS.M. BAIA BORSA - evacuare ape de mina Burloaia - Borsa -jud. MaramuresS.M. BAIA BORSA – evacuare Colbu-Toroioaga – Borsa -jud. MaramuresE.M. BAIA SPRIE - Baia Sprie - jud. MaramuresE.M. CAVNIC – Cavnic – jud. MaramuresE.M. BAIUT - Baiut - jud. MaramuresS.C. Romplumb S.A. BAIA MARE – evacuare în canal de transport – Baia Mare – jud. MaramuresSUCURSALA MINIERA BAIA MARE - flotatie centrala - Baia Mare - jud. MaramuresS.M. BAIA BORSA – evacuare ape flotatie – Borsa -jud. Maramures Romarm Tohani Zarnesti – Zarnesti – jud. BrașovS.C. Viromet S.A. Victoria - Victoria - jud. BrașovS.C. Electrocarbon S.A. Slatina – R 1 – Slatina -jud. OltS.C. Electrocarbon S.A. Slatina - R 2 - Slatina -jud. OltS.C. Electrocarbon S.A. Slatina – R 3 – Slatina -jud. OltS.C. Electrocarbon S.A. Slatina - R 4 - Slatina -jud. OltS.C. Electrocarbon S.A. Slatina – R 5 – Slatina -jud. OltS.C. Electrocarbon S.A. Slatina - R 6 - Slatina -jud. OltS.C. Electrocarbon S.A. Slatina – R 7 – Slatina -jud. OltS.C. GECSAT Tarnaveni - Tarnaveni - jud. MuresS.G.D.P. BAIA BORSA – Borsa -jud. MaramuresS.P.G.C. SEINI - Seini -jud. MaramuresS.C. VITAL BAIA MARE – evacuare statie – Baia Mare -jud. MaramuresS.C. I.M.I. S.A. BAIA MARE - evacuare statie mina Ilba - Baia Mare -jud. MaramuresS.C. WEST CONSTRUCT MINA SOCEA -Valea Socea – jud. Maramures(2)31984 L 0491: Directiva 84/491/CEE a Consiliului din 9 octombrie 1984 privind valorile limita și obiectivele de calitate pentru evacuarile de hexaclorciclohexan (JO L 274, 17.10.1984, p. 11), modificată prin:– 31991 L 0692: Directiva 91/692/CEE a Consiliului din 23.12.1991 (JO L 377, 31.12.1991, p. 48).Prin derogare de la dispozițiile articolului 3 și ale anexei I la Directiva 84/491/CEE , valorile limita pentru evacuarile de lindan în apele prevăzute la articolul 1 din Directiva 76/464/CEE a Consiliului, din 4 mai 1976, privind poluarea cauzată de anumite substanțe periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunității*1) nu se aplică pe teritoriul României până la 31 decembrie 2009 următoarelor instalații industriale:*1) JO L 129, 18.5.1976, p. 23, directiva astfel cum a fost modificată ultima data prin Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).S.C. Sinteza S.A. Oradea – Oradea – jud. BihorS.C. OLTCHIM S.A. Ramnicu Valcea - Ramnicu Valcea -jud. ValceaS.C. CHIMCOMPLEX S.A. Borzesti-Borzesti-jud. Bacau(3)31986 L 0280: Directiva 86/280/CEE a Consiliului din 12 iunie 1986 privind valorile limita și obiectivele de calitate pentru evacuarile anumitor substanțe periculoase incluse în lista I din anexa la Directiva 76/464/CEE (JO L 181, 4.7.1986, p. 16), modificată ultima data prin:– 31991 L 0692: Directiva 91/692/CEE a Consiliului din 23.12.1991 (JO L 377, 31.12.1991, p. 48).Prin derogare de la dispozițiile articolului 3 și ale anexei II la Directiva 86/280/CEE , valorile limita pentru evacuarile de hexaclorbenzen, hexaclorbutadiena, 1,2 - dicloretan (EDC), tricloretilena (TRI) și triclorbenzen (TCB) în apele prevăzute la articolul 1 din Directiva 76/464/CEE a Consiliului, din 4 mai 1976, privind poluarea cauzată de anumite substanțe periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunității*2), nu se aplică pe teritoriul României până la 31 decembrie 2009 următoarelor instalații industriale:*2) JO L 129, 18.5.1976, p. 23, directiva astfel cum a fost modificată ultima data prin Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).S.C. NUTRISAM SATU MARE – Ferma MOFTIN – Satu Mare -jud. Satu MareS.C. MARLIN S.A. ULMENI - Ulmeni - jud. MaramuresS.C. PROMET – Satu Mare -jud. MaramuresARDUDANA ARDUD - Ardud - jud. MaramuresS.M. BAIA BORSA – evacuare ape de mina Gura Baii – Borsa – jud. MaramuresS.M. BAIA BORSA - evacuare Colbu-Toroioaga - Borsa -jud. MaramuresE.R.S. C.U.G. CLUJ – evacuare 3 – Cluj-Napoca – jud. ClujS.C. ARMATURA CLUJ - 6 evacuari directe - Cluj-Napoca -jud. ClujSUCURSALA MINIERA BAIA MARE – flotatie centrala – Baia Mare – jud. MaramuresS.C. OLTCHIM S.A. - Ramnicu Valcea -jud. ValceaS.C. CHIMCOMPLEX S.A. Borzesti-M 1 -Borzesti-jud. BacauS.C. Electrocarbon S.A. Slatina - R 2 - Slatina -jud. OltS.C. TERAPIA CLUJ – evacuare statie 3 + statie 2 – Cluj-Napoca -jud. ClujS.C. PHOENIX ROMÂNIA CAREI - Carei -jud. Satu MareS.C. SILVANIA ZALAU – Zalau – jud. SalajS.N.P. PETROM S.A. - ARPECHIM Pitesti - Pitesti -jud. ArgesS.C. TEHNOFRIG CLUJ – evacuare 1 – Cluj-Napoca -jud. ClujR.B.G. ELCOND ZALAU - Zalau -jud. SalajS.C. MUCART CLUJ – Cluj-Napoca -jud. ClujS.C. CELHART DONARIS S.A. Brăila - Brăila -jud. BrăilaSTRATUS MOB S.A. Blaj – Blaj -jud. Alba(4)31991 L 0271: Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale (JO L 135, 30.5.1991, p. 40), modificată prin:– 32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).Prin derogare de la dispozițiile articolelor 3, 4 și 5 alineatul (2) din Directiva 91/271/CEE , cerințele privind sistemele de colectare și tratare a apelor urbane reziduale nu se aplică în întregime pe teritoriul României până la 31 decembrie 2018, în conformitate cu următoarele obiective intermediare:– la 31 decembrie 2013, conformarea cu dispozițiile articolului 3 din directiva trebuie realizată în aglomerarile urbane cu un echivalent-locuitor mai mare de 10 000;– la 31 decembrie 2015, conformarea cu dispozițiile articolului 5 alineatul (2) din directiva trebuie realizată în aglomerarile urbane cu un echivalent-locuitor mai mare de 10 000.România este obligată să asigure extinderea treptata a sistemelor de colectare prevăzute la articolul 3 în conformitate cu următoarele niveluri minime generale de echivalent locuitori:– 61%, la 31 decembrie 2010;– 69%, la 31 decembrie 2013;– 80%, la 31 decembrie 2015.România este obligată să asigure extinderea treptata a tratarii apelor reziduale prevăzute la articolele 4 și 5 alineatul (2) în conformitate cu următoarele niveluri minime generale de echivalent-locuitor:– 51%, la 31 decembrie 2010;– 61%, la 31 decembrie 2013;– 77%, la 31 decembrie 2015.(5)31998 L 0083: Directiva 98/83/CE a Consiliului din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman (JO L 330, 5.12.1998, p. 32), modificată prin:– 32003 R 1882: Regulamentul (CE) al Parlamentului European și al Consiliului nr. 1882/2003 din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).Prin derogare de la dispozițiile articolelor 5 alineatul (2) și 8, precum și ale anexei I părțile B și C la Directiva 98/83/CE , valorile stabilite pentru următorii parametri nu se aplică în întregime pe teritoriul României în condițiile stabilite mai jos:– până la 31 decembrie 2010, pentru oxidabilitate în aglomerarile urbane cu mai puțin de 10 000 de locuitori;– până la 31 decembrie 2010, pentru oxidabilitate și turbiditate în aglomerarile urbane cuprinzând între 10 000 și 100 000 de locuitori;– până la 31 decembrie 2010, pentru oxidabilitate, amoniu, aluminiu, pesticide, fier și mangan în aglomerarile urbane cu peste 100 000 de locuitori;– până la 31 decembrie 2015, pentru amoniu, nitrati, turbiditate, aluminiu, fier, plumb, cadmiu și pesticide în aglomerarile urbane cu mai puțin de 10 000 de locuitori;– până la 31 decembrie 2015, pentru amoniu, nitrati, aluminiu, fier, plumb, cadmiu, pesticide și mangan în aglomerarile urbane cuprinzând între 10 000 și 100 000 de locuitori.România este obligată să asigure conformarea cu cerințele directivei, cu respectarea obiectivelor intermediare prezentate în tabelul de mai jos:Localități care se conformează la 31 decembrie 2006

Populație racordată Total localități Oxidabilitate % Amoniu % Nitrați % Turbiditate % Aluminiu % Fier % Cadmiu, plumb % Pesticide % Mangan %
<10.000 1.774 98,4 99 95,3 99,3 99,7 99,2 99,9 99,9 100
10.000 - 100.000 111 73 59,5 93,7 87 83,8 78,4 98,2 93,4 96,4
100.001 – 200.000 14 85,7 92,9 100 100 92,9 100 100 78,6 92,9
>200.000 9 77,8 100 100 100 88,9 88,9 100 88,9 88,9
TOTAL 1.908 96,7 96,7 95,2 98,64 98,64 97,9 99,8 99,4 99,7
Localități care se conformează la sfârșitul anului 2010

Populație racordată Total localități Oxidabilitate % Amoniu % Nitrați % Turbiditate % Aluminiu % Fier % Cadmiu, plumb % Pesticide % Mangan %
<10.000 1.774 100 99,5 97,7 99,7 99,7 99,3 99,9 99,9 100
10.000 – 100.000 111 100 80,2 97,3 100 94,6 90 98,2 96,4 96,4
100.001 - 200.000 14 100 100 100 100 100 100 100 100 100
>200.000 9 100 100 100 100 100 100 100 100 100
TOTAL 1.908 100 98,32 97,7 99,7 99,4 98,7 99,8 99,7 99,7

Prezenta derogare nu se aplică apei potabile utilizate pentru prelucrarea alimentelor.D.POLUAREA INDUSTRIALA ȘI MANAGEMENTUL RISCULUI1.31996 L 0061: Directiva 96/61/CE a Consiliului din 24 septembrie 1996 privind prevenirea și controlul integrat al poluarii (JO L 257, 10.10.1996, p. 26), modificată ultima data prin:– 32003 R 1882: Regulamentul (CE) al Parlamentului European și al Consiliului nr. 1882/2003 din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).Prin derogare de la dispozițiile articolului 5 alineatul (1) din Directiva 96/61/CE , condițiile de autorizare a instalațiilor existente nu se aplică pe teritoriul României următoarelor instalații până la data indicată pentru fiecare instalatie în parte, cu condiția respectării obligației de a opera aceste instalații în conformitate cu valorile limita de emisii, parametrii echivalenti sau măsurile tehnice disponibile, în conformitate cu dispozițiile articolului 9 alineatele (3) și (4):Până la 31 decembrie 2008:1.S.C. CARBID FOX S.A. Tarnaveni (activitate principala 4.2)2.S.C. AVICOLA S.A. – Ferma Garleni – Bacau (activitate principala 6.6 a)3.S.C. EXPERT 2001 IMPEX S.R.L. - Bistrita-Nasaud (activitate principala 6.6)Până la 31 decembrie 2009:4.S.C. UCM Resita Caraș-Severin (activitate principala 2.2)5.S.C. SICERAM S.A. Mures (activitate principala 3.5)6.S.C. BEGA UPSOM S.A. Alba (activitate principala 4.2)7.S.C. CELROM S.A. Mehedinti (activitate principala 6.1)8.S.C. COMCEH S.A. Calarasi - Calarasi (activitate principala 6.1 b)9.S.C. ECOPAPER S.A. Zarnesti – Brașov (activitate principala 6.1 b)10.S.C. RIFIL S.A. Neamt (activitate principala 6.2)11.S.C. AVICOLA S.A. – Ferma Razboieni – Iași (activitate principala 6.6 a)12.S.C. AVIMAR S.A. Maramures (activitate principala 6.6 a)13.S.C. AVICOLA S.A. Iași – Ferma Letcani – Iași (activitate principala 6.6 a)14.COMBINATUL AGROINDUSTRIAL Curtici - Arad (activitate principala 6.6 b)15.S.C. AVICOLA S.A. Slobozia Ferma Bora – Ialomita (activitate principala 6.6 a)16.S.C. SUINTEST Oarja S.A. - Arges (activitate principala 6.6 b, c)17.S.C. AVICOLA S.A. Slobozia – Ferma Andrasesti – Ialomita (activitate principala 6.6 a)18.S.C. AVICOLA S.A. Slobozia - Ferma Perieti - Ialomita (activitate principala 6.6 a)19.S.C. AVICOLA S.A. Slobozia – Ferma Gheorghe Doja – Ialomita (activitate principala 6.6 a)Până la 31 decembrie 2010:20.S.C. ROMPLUMB S.A. Maramures (activitate principala 2.5)21.S.C. ROMRADIATOARE S.A. - Brașov (activitate principala 2.5 b)22.S.C. ELECTROMONTAJ S.A. București (activitate principala 2.6)23.HOLCIM (România) - Ciment Campulung Arges (activitate principala 3.1)24.S.C. ETERMED S.A. Medgidia – Constanta (activitate principala 3.2)25.S.C. CONGIPS S.A. (Azbest) Bihor (activitate principala 3.2)26.S.C. HELIOS S.A. Astileu – Bihor (activitate principala 3.5)27.S.C. SOFERT S.A. Bacau (activitate principala 4.3, 4.2 b)28.S.C. CHIMOPAR S.A. București (activitate principala 4.1)29.S.C. ANTIBIOTICE S.A. Iași (activitate principala 4.5)30.S.C. ROMPETROL PETROCHEMICALS S.R.L. Constanta (activitate principala 4.1)31.S.C. LETEA S.A. Bacau (activitate principala 6.1 a)32.S.C. ZAHĂR Corabia S.A. Olt (activitate principala 6.4 b)33.S.C. TARGO S.R.L. Timiș (activitate principala 6.4)34.S.C. SUINPROD Roman – Neamt (activitate principala 6.6 b)35.S.C. LUCA SUINPROD S.A. Codlea - Brașov (activitate principala 6.6 b)36.S.C. AVICOLA Costesti Arges – Arges (activitate principala 6.6 b)37.S.C. AVICOLA S.A. Platou Avicol Brad - Bacau (activitate principala 6.6 a)38.S.C. AT GRUP PROD IMPEX S.R.L. Olt (activitate principala 6.6 a)39.S.C. AVICOLA S.A. Ferma Gheraiesti - Bacau (activitate principala 6.6 a)40.S.C. CARNIPROD S.R.L. Tulcea – Tulcea (activitate principala 6.6 b)41.S.C. PIGCOM S.A. Satu Nou - Tulcea (activitate principala 6.6 b)42.S.C. AGROPROD IANCU S.R.L. Urziceni – Ialomita (activitate principala 6.6 b)43.S.C. CRUCIANI IMPEX S.R.L. Dedulesti - Brăila (activitate principala 6.6)44.S.C. AGROFLIP Bontida – Cluj (activitate principala 6.6 b, c)45.S.C. AVICOLA S.A. Slobozia - Ferma Amara - Ialomita (activitate principala 6.6 a)46.S.C. ISOVOLTA GROUP S.A. București (activitate principala 6.7)47.S.C. SAMOBIL S.A. Satu Mare (activitate principala 6.7)48.S.C. ELECTROCARBON S.A. Slatina – Olt (activitate principala (6.8)49.S.C. TRANSGOLD S.A. Baia Mare - Maramures (activitate principala 2.5)Până la 31 decembrie 2011:50.S.C. ORGANE DE ASAMBLARE S.A. Brașov (activitate principala 2.6)51.HEIDELBERG CEMENT – Fieni Cement Dambovita (activitate principala 3.1)52.CARMEUSE România S.A. Arges (activitate principala 3.1)53.S.C. RESIAL S.A. Alba (activitate principala 3.5)54.S.N.P. PETROM S.A. Sucursala Craiova, Combinatul Doljchim - Dolj (activitate principala 4.2,4.1)55.S.C. U.S.G. S.A. Valcea (activitate principala 4.2 d)56.S.C. ULTEX S.A. Tandarei - Ialomita (activitate principala 6.4 b)57.S.C. CARMOLIMP S.R.L. Vistea de Sus – Sibiu (activitate principala 6.6 b)58.S.C. AVICOLA S.A. Buftea - Ilfov (activitate principala 6.6 a)59.S.C. AVICOLA S.A. Ferma Hemeius – Bacau (activitate principala 6.6 a)60.S.C. SUINPROD S.A. Zimnicea - Ferma Zimnicea - Teleorman (activitate principala 6.6 b)61.S.C. SUINPROD S.A. Bilciuresti – Dambovita (activitate principala 6.6)62.S.C. COMPLEXUL DE PORCI Brăila S.A. Baldovinesti - Brăila (activitate principala 6.6 b)63.S.C. COMPLEXUL DE PORCI Brăila S.A. Tichilesti – Brăila (activitate principala 6.6 b)64.S.C. AT GRUP PROD IMPEX S.R.L. - Teleorman (activitate principala 6.6 a)65.S.C. KING HAUSE ROM Cornetu S.R.L. Filiala Mavrodin – Teleorman (activitate principala 6.6 a)66.S.C. AVIKAF PROD IMPEX S.R.L. Teleorman (activitate principala 6.6 a)67.S.C. SUINPROD S.A. Zimnicea – Ferma Dracea – Teleorman (activitate principala 6.6 b)68.S.C. ROMCIP Salcia - Teleorman (activitate principala 6.6 b)69.S.C. AVIPUTNA S.A. Golesti – Vrancea (activitate principala 6.6 a)70.S.C. NUTRICOM S.A. Oltenita - Calarasi (activitate principala 6.6 b)71.S.C. PIGALEX S.A. Alexandria – Teleorman (activitate principala 6.6 b)72.S.C. PIC ROMÂNIA S.R.L. Vasilati - Calarasi (activitate principala 6.6 c)73.S.C. SUINTEST S.A. Fierbinti – Ialomita (activitate principala 6.6 b)74.S.C. AGRIVAS S.R.L. Vaslui (activitate principala 6.6 a)75.S.C. AVICOLA Buftea S.A. Punct de lucru Turnu Magurele – Teleorman (activitate principala 6.6 a)76.S.C. C+C S.A. Resita (activitate principala 6.6 b)Până la 31 decembrie 2012:77.S.N.P. PETROM S.A. Sucursala ARPECHIM Pitesti - Arges (activități 1.2, 4.1)78.S.C. ROMPETROL Rafinare S.A. Constanta (activitate 1.2)79.COMBINATUL DE OTELURI SPECIALE Targoviste - Dambovita (activitate principala 2.2, 2.3)80.S.C. COMBINATUL DE UTILAJ GREU S.A. Cluj (activitate principala 2.2, 2.3 b)81.S.C. IAIFO Zalau - Salaj (activitate principala 2.3 b, 2.4)82.S.C. ALTUR S.A. Olt (activitate principala 2.5)83.C.N.C.A.F. MINVEST S.A. DEVA Filiala DEVAMIN S.A. Deva, Exploatarea miniera Deva - Hunedoara (activitate principala 2.5)84.S.C. MONDIAL S.A. Lugoj – Timiș (activitate principala 3.5)85.S.C. MACOFIL S.A. Targu Jiu - Gorj (activitate principala 3.5)86.S.C. CERAMICA S.A. Iași (activitate principala 3.5)87.S.C. FIBREXNYLON S.A. Neamt (activitate principala 4.1 b, d; 4.2 b; 4.3)88.S.C. CHIMCOMPLEX S.A. Borzesti – Bacau (activitate principala 4.1 a, b, c, d, f; 4.2 b, c, d; 4.4)89.S.C. PEHART S.A. Petresti - Alba (activitate principala 6.1 b)90.S.C. TABACO-CAMPOFRIO S.A. Tulcea (activitate principala 6.4 a)91.S.C. AVICOLA S.A. Slobozia Ferma Ion Ghica - Ialomita (activitate principala 6.6 a)92.S.C. AVICOLA S.A. Platou Avicol Aviasan – Bacau (activitate principala 6.6 a)93.S.C. ITAL TRUST Racovita S.A. - Sibiu (activitate principala 6.6 b)94.S.C. COMTIM GROUP S.R.L. Ferma Parta – Timiș (activitate principala 6.6 b)95.S.C. COMTIM GROUP S.R.L. Ferma Padureni - Timiș (activitate principala 6.6 b)96.S.C. COMTIM GROUP S.R.L. Ferma Peciu Nou – Timiș (activitate principala 6.6 b)97.S.C. COMTIM GROUP S.R.L. Ferma Periam - Timiș (activitate principala 6.6 b)98.S.C. COMTIM GROUP S.R.L. Ferma Ciacova – Timiș (activitate principala 6.6 b)99.S.C. AVICOLA LUMINA S.A. - Constanta (activitate principala 6.6 a)Până la 31 decembrie 2013:100.S.C. UNIO S.A. Satu Mare (activitate principala 2.3 b)101.S.C. ARTROM S.A. Slatina – Olt (activitate principala 2.3 b, 2.6)102.S.C. IAR S.A. Brașov (activitate principala 2.6)103.S.C. ARIO S.A. Bistrita-Nasaud (activitate principala 2.4)104.S.C. LAFARGE ROMCIM S.A. Medgidia - Constanta (activitate principala 3.1)105.S.C. CARE S.A. Tarnaveni – Mures (activitate principala 3.5)106.S.C. CASIROM S.A. Cluj (activitate principala 3.5)107.S.C. TURNU S.A. Turnu Magurele – Teleorman (activitate principala 4.3, 4.2 b)108.S.C. COMBINATUL DE ÎNGRĂȘĂMINTE CHIMICE S.A. Navodari - Constanta (activitate principala 4.3)109.S.C. AMBRO Suceava S.A. – Suceava (activitate principala 6.1 a, b)110.S.C. ROMSUIN TEST Peris S.A. - Ilfov (activitate principala 6.6 a)111.S.C. NUTRICOD Codlea Sucursala Sfîntu Gheorghe – Covasna (activitate principala 6.6 b)112.S.C. HADITON GRUP S.R.L. Arges (activitate principala 6.6 a)Până la 31 decembrie 2014:113.S.C. PETROM S.A. Rafinaria PETROBRAZI - Prahova (activitate 1.2)114.S.C. RAFINARIA ASTRA ROMÂNĂ S.A. Ploiesti – Prahova (activitate 1.2)115.S.C. ROMPETROL Rafinaria VEGA - Prahova (activitate 1.2)116.S.C. PETROTEL LUKOIL S.A. – Prahova (activitate 1.2)117.S.C. ISPAT SIDEX S.A. Galați (activitate principala 2.2, 2.3)118.S.C. SIDERURGICA S.A. Hunedoara (activitate principala 2.2, 2.3)119.S.C. KVAERNER I.M.G.B. S.A. București (activitate principala 2.4)120.S.C. SOMETRA S.A. Copsa Mica – Sibiu (activitate principala 2.5 a, 2.5 b, 2.1, 2.4)121.S.C. FERAL S.R.L. Tulcea (activitate principala 2.5 a)122.S.C. METALURGICA S.A. Aiud – Alba (activitate principala 2.4, 2.3 b)123.S.C. NEFERAL S.A. Ilfov (activitate principala 2.5 b)124.S.C. INDUSTRIA SARMEI S.A. Campia Turzii – Cluj (activitate principala 2.2, 2.3, 2.6)125.S.C. METALURGICA S.A. Vlahita - Harghita (activitate principala 2.5 b)126.S.C. UPETROM 1 Mai S.A. Prahova (activitate principala 2.2)127.S.C. LAMINORUL S.A. Brăila (activitate principala 2.3)128.S.C. AVERSA S.A. București (activitate principala 2.4)129.S.C. FORMA S.A. Botosani (activitate principala 2.3)130.S.C. ISPAT TEPRO S.A. Iași (activitate principala 2.3 c)131.S.C. URBIS Armături Sanitare S.A. - București (activitate principala 2.6)132.S.C. BALANȚA S.A. Sibiu (activitate principala 2.6)133.S.C. COMMET S.A. Galați (activitate principala 2.6)134.C.N.A.C.F. MINVEST S.A. Deva Filiala DEVAMIN Exploatarea miniera Vetel Hunedoara (activitate principala 2.5)135.S.C. MOLDOMIN S.A. Moldova Noua - Caras Severin (activitate principala 2.5)136.S.C. FIROS S.A. București (activitate principala 3.3)137.S.C. SINTER-REF S.A. Azuga - Prahova (activitate principala 3.5)138.S.C. PRESCOM Brașov S.A. – Brașov (activitate principala 3.1)139.S.C. MELANA IV S.A. Neamt (activitate 4.1)140.S.C. OLTCHIM S.A. Ramnicu Valcea – Vacea (activitate principala 4.1, 4.2, 4.3)141.S.C. AMONIL S.A. Slobozia - Ialomita (activitate principala 4.3, 4.2)142.CAROM S.A. Bacau (activitate principala 4.1 a, b, i)143.AZOCHIM S.A. Savinesti - Neamt (activitate principala 4.2)144.S.C. UZINA DE PRODUSE SPECIALE Fagaras S.A. Brașov (activitate principala 4.6)145.S.C. SINTEZA S.A. Oradea - Bihor (activitate principala 4.1 g; 4.2 d, e; 4.4)146.S.C. CHIMPROD S.A. Bihor (activitate principala 4.1 b, 4.5)147.S.C. AZUR S.A. Timișoara - Timiș (activitate principala 4.1)148.S.C. PUROLITE S.A. Victoria – Brașov (activitate principala 4.1 d, h)149.S.C. CELHART DONARIS S.A. Brăila (activitate principala 6.1)150.S.C. VRANCART S.A. Adjud – Vrancea (activitate principala 6.1 b)151.S.C. PIM S.A. Sibiu (activitate principala 6.3)152.S.C. DANUBIANA Roman S.A. Neamt (activitate principala 6.4 b)153.S.C. ZAHĂRUL Romanesc S.A. Tandarei - Ialomita (activitate principala 6.4 b)154.S.C. VASCAR S.A. Vaslui (activitate principala 6.4 a)155.S.C. MULTIVITA S.A. Negru Voda - Constanta (activitate principala 6.5)156.S.C. SUINPROD S.A. Prahova (activitate principala 6.6 a)157.S.C. AVICOLA S.A. Ferma Serbanesti - Bacau (activitate principala 6.6 a)158.S.C. AVICOLA BUCUREȘTI S.A. Punct de lucru C.S.H.D. Mihailesti (activitate principala 6.6 a)159.S.C. SUINPROD S.A. Bumbesti Jiu - Gorj (activitate principala 6.6 a)160.S.C. SIBAVIS S.A. Sibiu – Sibiu (activitate principala 6.6 a)161.S.C. OLTCHIM S.A. Ramnicu Valcea Ferma 1 Francesti - Valcea (activitate principala 6.6 a)162.S.C. AVIA AGROBANAT S.R.L. Bocsa – Resita (activitate principala 6.6 a)163.S.C. AVICOLA Gaiesti S.A. - Dambovita (activitate principala 6.6 a)164.S.C. VENTURELLI PROD S.R.L. Sibiu (activitate principala 6.6 b)165.S.C. OLTCHIM S.A. Ramnicu Valcea Ferma Budesti - Valcea (activitate principala 6.6 a)166.S.C. OLTCHIM S.A. Ramnicu Valcea Ferma Babeni Mihaiesti – Valcea (activitate principala 6.6 a)167.S.C. OLTCHIM S.A. Ramnicu Valcea Ferma 2 Francesti - Valcea (activitate principala 6.6 a)168.S.C. OLTCHIM S.A. Ramnicu Valcea Ferma Babeni – Valcea (activitate principala 6.6 a)169.S.C. AVICOLA București S.A. Sucursala Cluj - Saliste - Cluj (activitate principala 6.6 a)170.S.C. AVICOLA București S.A. Sucursala C.S.H.D. Codlea – Brașov (activitate principala 6.6 a)171.S.C. Cereal Prod S.A. - Galați (activitate principala 6.6 a)172.S.C. AVICOLA Mangalia S.A. Constanta (activitate principala 6.6 a)173.S.C. AVICOLA S.A. Constanta - Constanta (activitate principala 6.6 a)174.S.C. AVICOLA BUCUREȘTI S.A. Punct de lucru Butimanu – Dambovita (activitate principala 6.6 a)175.S.C. EUROPIG S.A. Poiana Marului - Brașov (activitate principala 6.6 b)176.S.C. SUINPROD S.A. Let – Covasna (activitate principala 6.6 b)177.S.C. AVICOLA Sivita S.A. Galați (activitate principala 6.6 a)178.S.C. COLLINI S.R.L. Bocsa – Resita (activitate principala 6.6 b)179.S.C. AGROSAS S.R.L. Timișoara - Timiș (activitate principala 6.6 b, c)180.S.C. FLAVOIA S.R.L. Platforma Hereclean – Salaj (activitate principala 6.6 a)181.S.C. ELSID S.A. Titu - Dambovita (activitate principala 6.8)Până la 31 decembrie 2015:182.S.C. RAFINARIA STEAUA ROMÂNĂ S.A. Campina - Prahova (activitate 1.2)183.S.C. TRACTORUL U.T.B. S.A. Brașov (activitate principala 2.3 b, 2.4, 2.6, 6.7)184.S.C. ISPAT Petrotub S.A. Neamt (activitate principala 2.3, 6.7)185.S.C. ARO S.A. Arges (activitate principala 2.3 b, 2.6)186.S.C. STIMET S.A. Sighisoara - Mures (activitate principala 3.3)187.S.C. BEGA REAL S.A. Plesa – Prahova (activitate principala 3.5)188.S.C. AZOMURES S.A. Targu-Mures - Mures (activitate principala 4.2, 4.3)189.S.C. COLOROM S.A. Codlea – Brașov (activitate principala 4.1 j)190.S.C. SOMES S.A. Dej - Cluj (activitate principala 6.1 a, b)191.S.C. OMNIMPEX Hârtia S.A. Busteni – Prahova (activitate principala 6.1 b)192.S.C. PERGODUR Internațional S.A. Neamt (activitate principala 6.1 b)193.S.C. PROTAN S.A. – Popesti Leordeni – Ilfov (activitate principala 6.5)194.S.C. PROTAN S.A. București Sucursala Codlea - Brașov (activitate principala 6.5)195.S.C. PROTAN S.A. – Cluj (activitate principala 6.5)Autorizații pe deplin coordonate trebuie eliberate pentru aceste instalații înainte de 30 octombrie 2007 și trebuie să cuprindă calendare individuale obligatorii în scopul realizării conformarii depline. Aceste autorizații trebuie să asigure, la 30 octombrie 2007, conformarea cu principiile generale care reglementează obligațiile de baza ale operatorilor, prevăzute la articolul 3 din directiva.(2)32000 L 0076: Directiva 2000/76/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 decembrie 2000 privind incinerarea deșeurilor (JO L 332, 28.12.2000, p. 91).Prin derogare de la dispozițiile articolelor 6, 7 alineatul (1) și 11 din Directiva 2000/76/CE , valorile limita ale emisiilor și cerințele de măsurare nu se aplică pe teritoriul României până la 31 decembrie 2007 unui număr de 52 de incineratoare pentru deșeuri medicale și până la 31 decembrie 2008 unui număr de 58 de incineratoare pentru deșeuri medicale.Începând cu 30 martie 2007, România este obligată să raporteze Comisiei, până la încheierea primului trimestru al fiecărui an calendaristic, cu privire la situația închiderii instalațiilor neconforme pentru tratarea termica a deșeurilor periculoase și a cantităților de deșeuri medicale tratate în cursul anului anterior.(3)32001 L 0080: Directiva 2001/80/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind limitarea emisiilor în atmosfera de anumiti poluanti generati de instalații de ardere de mare capacitate (JO L 309, 27.11.2001, p. 1), modificată prin:– 12003 T: Actul privind condițiile aderării și modificarea tratatelor - aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).(a)Prin derogare de la dispozițiile articolului 4 alineatul (3) și ale părții A din anexele III și IV la Directiva 2001/80/CE , valorile limita ale emisiilor de dioxid de sulf nu se aplică pe teritoriul României următoarelor instalații până la data indicată pentru fiecare dintre acestea:Până la 31 decembrie 2008:S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 1, 4 cazane energetice x 264 MWtPână la 31 decembrie 2009:S.C. TERMOELECTRICA S.E. DOICESTI nr. 1, 1 cazan de aburi x 470 MWtPână la 31 decembrie 2010:S.C. COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA S.E. CRAIOVA II nr. 1, 2 cazane x 396,5 MWtS.C. COMPLEXUL ENERGETIC TURCENI S.A. nr. 2, 2 cazane energetice x 789 MWtS.C. COMPLEXUL ENERGETIC TURCENI S.A. nr. 3, 2 cazane energetice x 789 MWtS.C. TERMOELECTRICA S.E. PAROSENI nr. 2, 1 cazan de abur Benson x 467 MWt + 1 cazan de apa fierbinte x 120 MWtR.A.A.N., SUCURSALA ROMAG TERMO nr. 2, 3 cazane x 330 MWtS.C. COLTERM S.A. nr. 7, 1 cazan de apa fierbinte x 116 MWtPână la 31 decembrie 2011:C.E.T. ARAD nr. 2, 2 cazane de abur industrial x 80 MWtS.C. COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA S.E. CRAIOVA II – nr. 2, 2 CAF x 116 MWt + 2 x CR 68 MWtS.C. COMPLEXUL ENERGETIC ROVINARI S.A. nr. 2, 2 cazane de abur x 879 MWtS.C. TERMOELECTRICA GIURGIU nr. 1, 3 cazane de abur energetic x 285 MWtS.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 2, 4 cazane energetice x 264 MWtS.C. PETROTEL-LUKOIL S.A. nr. 1, 2 DAV3 + HPM 1 x 45 MWt + 14,7 MWt + 11,4 MWtS.C. PETROTEL-LUKOIL S.A. nr. 2, 3 cazane de abur tehnologic x 105,5 MWtS.C. C.E.T. GOVORA nr. 3, 1 cazan x 285 MWtPână la 31 decembrie 2012:C.E.T. BACAU nr. 1, 1 cazan de abur x 343 MWtS.C. ELCEN BUCUREȘTI VEST nr. 1, 2 cazane de abur x 458 MWtS.C. COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA S.E. ISALNITA, 4 cazane x 473 MWtPână la 31 decembrie 2013:C.E.T. ARAD nr. 1, 1 cazan de abur x 403 MWtS.C. ELECTROCENTRALE ORADEA S.A. nr. 2, 2 grupuri de cazane de abur x 300 MWt + 269 MWtS.C. TERMOELECTRICA S.A., SUCURSALA ELECTROCENTRALE BRĂILA, 6 cazane de abur x 264 MWtS.C. C.E.T. BRAȘOV S.A. nr. 1, 2 cazane x 337 MWtS.C. ELCEN BUCUREȘTI SUD nr. 1, 4 cazane de abur x 287 MWtS.C. ELCEN BUCUREȘTI SUD nr. 2, 2 cazane de abur x 458 MWtS.C. ELCEN BUCUREȘTI PROGRESUL nr. 1, 4 cazane de abur x 287 MWtS.C. COMPLEXUL ENERGETIC ROVINARI S.A. nr. 1, 2 cazane de abur x 878 MWtS.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A nr. 3, 4 cazane energetice x 264 MWtS.C. C.E.T. IAȘI II, 2 cazane de abur x 305 MWtS.C. UZINA ELECTRICA ZALAU nr. 1, 4 cazane de abur industrial x 85,4 MWtS.C. TERMICA S.A. SUCEAVA nr. 1, 2 cazane x 296 MWtS.C. COLTERM S.A. nr. 5, 1 cazan de apa fierbinte x 116,3 MWtS.C. COLTERM S.A. nr. 6, 3 cazane de abur x 81,4 MWtS.C. C.E.T. GOVORA nr. 2, 2 cazane x 285 MWtPe durata acestei perioade de tranzitie, emisiile de dioxid de sulf provenite de la toate instalațiile de ardere aflate sub incidența Directivei 2001/80/CE nu pot depăși următoarele plafoane intermediare:– în anul 2007: 540 000 tone SO(2) / an;– în anul 2008: 530 000 tone SO(2) / an;– în anul 2010: 336 000 tone SO(2) / an;– în anul 2013: 148 000 tone SO(2) / an.(b)Prin derogare de la dispozițiile articolului 4 alineatul (3) și ale părții A din anexa VI la Directiva 2001/80/CE , valorile limita ale emisiilor de oxid de azot nu se aplică pe teritoriul României în cazul următoarelor instalații până la data indicată pentru fiecare dintre acestea:Până la 31 decembrie 2008:S.C. ARPECHIM PITESTI nr. 2, 1 cazan BW x 81 MWtS.C. ARPECHIM PITESTI nr. 3, 4 cazane x 81 MWtPRODITERM BISTRITA, 2 cazane de apa fierbinte x 116 MWt + 2 cazane de abur x 69 MWtS.C. C.E.T. BRAȘOV S.A. nr. 1, 2 cazane x 337 MWtREGIA AUTONOMĂ DE TERMOFICARE CLUJ, 2 cazane de apa fierbinte x 116 MWtS.C. TERMOELECTRICA GIURGIU nr. 1, 3 cazane de abur energetic x 285 MWtS.C. TERMOELECTRICA GIURGIU nr. 2, 2 cazane de abur industrial x 72 MWtS.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A nr. 1, 4 cazane energetice x 264 MWtS.C. COLTERM S.A. nr. 2, 1 cazan de apa fierbinte x 58,1 MWtPână la 31 decembrie 2009:C.E.T. ARAD nr. 1, 1 CR cazan de abur x 403 MWtC.E.T. ENERGOTERM S.A. RESITA nr. 2, 1 cazan de apa fierbinte x 58 MWtS.C. TERMICA TARGOVISTE, 1 cazan de apa fierbinte x 58,15 MWtS.C. COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA S.E. CRAIOVA II - nr. 1, 2 cazane x 396,5 MWtS.C. C.E.T. IAȘI I nr. 2, 2 cazane de abur x 283 MWtS.C. UZINA ELECTRICA ZALAU nr. 3, 1 cazan de abur x 72,3 MWtPână la 31 decembrie 2010:S.C. ELECTROCENTRALE ORADEA S.A nr. 1, 2 grupuri de cazane de abur x 127 MWt + 269 MWtS.C. C.E.T. S.A. nr. 2 Brăila, 2 cazane x 110 MWtC.E.T. ENERGOTERM S.A. RESITA nr. 1, 2 cazane x 45,94 MWtS.C. UZINA TERMOELECTRICA MIDIA nr. 2, 1 cazan x 73 MWtS.C. UZINA TERMOELECTRICA MIDIA nr. 3, 1 cazan x 73 MWtS.C. UZINA TERMOELECTRICA MIDIA nr. 4, 1 cazan x 73 MWtS.C. TERMOELECTRICA S.E. DOICESTI nr. 1, 1 cazan de abur Benson x 470 MWtS.C. ELECTROCENTRALE GALAȚI nr. 3, 3 cazane energetice x 293 MWtS.C. TERMOELECTRICA S.E. PAROSENI nr. 2, 1 cazan de abur x 467 MWt + 1 cazan de apa fierbinte x 120 MWtS.C. C.E.T. IAȘI I nr. 1, 3 cazane de abur x 94 MWtS.C. TERMICA S.A. SUCEAVA nr. 1, 2 cazane x 296 MWtS.C. TURNU S.A. TURNU MAGURELE nr. 1, 1 cazan de apa fierbinte x 58 MWtS.C. TURNU S.A. TURNU MAGURELE nr. 2, 1 cazan de apa fierbinte x 58 MWtS.C. ENET S.A. nr. 1, 3 cazane x 18,5 MWtS.C. ENET S.A. nr. 2, 1 cazan de apa fierbinte x 58 MWtPână la 31 decembrie 2011:C.E.T. ARAD nr. 2, 2 cazane de abur industrial + 1 cazan x 80 MWtS.C. TERMON S.A. ONESTI, 3 cazane x 380 MWtS.C. C.E.T. S.A. nr. 1 BRĂILA, 2 cazane x 110 MWtS.C. TERMICA S.A. nr. 1 BOTOSANI, 3 cazane de apa fierbinte x 116 MWtS.C. ELCEN BUCUREȘTI SUD nr. 12, 2 cazane de apa fierbinte x 116 MWtS.C. ELCEN BUCUREȘTI SUD nr. 16, 1 cazan de apa fierbinte x 116 MWtC.E.T. ENERGOTERM S.A. RESITA nr. 4, 1 cazan de apa fierbinte x 58 MWtS.C. ELCEN BUCUREȘTI S.E. PALAS nr. 1, 1 cazan de apa fierbinte x 116 MWtS.C. COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA S.E. ISALNITA, 4 cazane x 473 MWtS.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 2, 4 cazane energetice x 264 MWtS.C. C.E.T. IAȘI I nr. 3, 4 cazane de apa fierbinte x 116 MWtR.A.A.N., SUCURSALA ROMAG TERMO nr. 1, 3 cazane x 330 MWtR.A.A.N., SUCURSALA ROMAG TERMO nr. 2, 3 cazane x 330 MWtS.C. ROMPETROL S.A. BUCUREȘTI VEGA PLOIESTI, 3 cazane de abur tehnologic x 24,75 MWtS.C. PETROTEL-LUKOIL S.A. nr. 1, 2 DAV3 + HPM 1 x 45 MWt + 14,7 MWt + 11,4 MWtS.C. PETROTEL-LUKOIL S.A. nr. 2, 3 cazane de abur tehnologic x 105,5 MWtS.C. UZINA ELECTRICA ZALAU nr. 1, 4 cazane de abur industrial x 85,4 MWtS.C. COLTERM S.A. nr. 4, 1 cazan de apa fierbinte x 116,1 MWtS.C. C.E.T. GOVORA nr. 3, 1 cazan x 285 MWtPână la 31 decembrie 2012:C.E.T. ENERGOTERM S.A. RESITA nr. 3, 1 cazan de apa fierbinte x 116 MWtS.C. ELCEN BUCUREȘTI S.E. PALAS nr. 2, 1 cazan de apa fierbinte x 116 MWtS.C. ELCEN BUCUREȘTI S.E. MURES nr. 5, 4 cazane de abur x 277 MWtS.C. COLTERM S.A. nr. 6, 3 cazane de abur x 81,4 MWtPână la 31 decembrie 2013:S.C. TERMOELECTRICA S.A., SUCURSALA ELECTROCENTRALE BRĂILA, 6 cazane de abur x 264 MWtS.C. ELCEN BUCUREȘTI SUD nr. 14, 1 cazan de apa fierbinte x 116 MWtS.C. ELCEN BUCUREȘTI S.E. PALAS nr. 3, 1 cazan de apa fierbinte x 116 MWtS.C. ELECTROCENTRALE GALAȚI nr. 2, 2 cazane energetice x 293 MWtS.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A nr. 3, 4 cazane energetice x 264 MWtS.C. ELCEN BUCUREȘTI S.E. MURES nr. 1, 1 cazan de abur x 277 MWtS.C. ELCEN BUCUREȘTI S.E. MURES nr. 4, 1 cazan de abur x 277 MWtS.C. COLTERM S.A. nr. 5, 1 cazan de apa fierbinte x 116,3 MWtS.C. COLTERM S.A. nr. 7, 2 cazane de apa fierbinte x 116,3 MWtS.C. C.E.T. GOVORA nr. 2, 2 cazane x 285 MWtS.C. ENET S.A. VRANCEA nr. 3, 1 cazan de apa fierbinte x 116,3 MWtPe durata acestei perioade de tranzitie, emisiile de oxid de azot provenite de la toate instalațiile de ardere aflate sub incidența Directivei 2001/80/CE nu pot depăși următoarele plafoane intermediare:– în anul 2007: 128 000 tone / an– în anul 2008: 125 000 tone / an– în anul 2010: 114 000 tone / an– în anul 2013: 112 000 tone / an(c)Prin derogare de la dispozițiile articolului 4 alineatul (3) și ale părții A din anexa VII la Directiva 2001/80/CE , valorile limita ale emisiilor de pulberi nu se aplică pe teritoriul României următoarelor instalații până la data indicată pentru fiecare dintre acestea:Până la 31 decembrie 2008:S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 1, 4 cazane energetice x 264 MWtS.C. C.E.T. IAȘI II, 2 cazane de abur x 305 MWtPână la 31 decembrie 2009:C.E.T. BACAU nr. 1, 1 cazan de abur x 345 MWtS.C. TERMOELECTRICA GIURGIU nr. 1, 3 cazane de abur x 285 MWtS.C. COLTERM S.A. nr. 6, 3 cazane de abur x 81,4 MWtPână la 31 decembrie 2010:C.E.T. ARAD nr. 1, 1 cazan de abur x 403 MWtS.C. C.E.T. BRAȘOV S.A. nr. 1, 2 cazane x 337 MWtS.C. TERMOELECTRICA DOICESTI nr. 1, 1 cazan de abur Benson x 470 MWtS.C. COMPLEX ENERGETIC TURCENI S.A. nr. 2, 2 cazane energetice x 789 MWtS.C. TERMICA S.A. SUCEAVA nr. 1, 2 cazane x 296 MWtS.C. C.E.T. GOVORA S.A. nr. 3, 1 cazan x 285 MWtPână la 31 decembrie 2011:S.C. COMPLEX ENERGETIC CRAIOVA S.E. CRAIOVA II-nr. 2, 2 CAF x 116 MWt + 2 CR x 68 MWtS.C. COMPLEX ENERGETIC ROVINARI S.A. nr. 2, 2 cazane de abur x 879 MWtS.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 2, 4 cazane energetice x 264 MWtS.C. PETROTEL LUKOIL S.A. nr. 1, DAV3 + HPM, 1 x 45 MWt + 14,7 MWt + 11,4 MWtS.C. PETROTEL LUKOIL S.A. nr. 2, 3 cazane de abur tehnologic x 105,5 MWtS.C. ALUM S.A. TULCEA nr. 1, 3 cazane x 84,8 MWt + 1 x 72,6 MWtS.C. C.E.T. GOVORA S.A. nr. 2, 2 cazane x 285 MWtPână la 31 decembrie 2013:S.C. COMPLEX ENERGETIC Rovinari S.A. nr. 1, 2 cazane de abur x 878 MWtS.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 3, 4 cazane energetice x 264 MWtS.C. UZINA ELECTRICA ZALAU nr. 1, 4 cazane de abur x 85,4 MWtS.C. ELECTROCENTRALE ORADEA S.A. nr. 2, 2 grupuri de cazane de abur x 300 MWt + 1 x 269 MWtPe durata acestei perioade de tranzitie, emisiile de pulberi provenite de la toate instalațiile de ardere aflate sub incidența Directivei 2001/80/CE nu pot depăși următoarele plafoane intermediare:– în anul 2007: 38 600 tone / an;– în anul 2008: 33 800 tone / an;– în anul 2010: 23 200 tone / an;– în anul 2013: 15 500 tone / an.(d)Prin derogare de la dispozițiile articolului 4 alineatul (3) și ale părții A din anexa VI la Directiva 2001/80/CE , valorile limita ale emisiilor de oxizi de azot aplicabile de la 1 ianuarie 2016 instalațiilor cu o putere termica nominală mai mare de 500 MWt nu se aplică pe teritoriul României până la 31 decembrie 2017 următoarelor instalații:S.C. ELECTROCENTRALE ORADEA S.A. nr. 2, 2 grupuri de cazane de abur x 300 MWt + 1 cazan de abur x 269 MWt;S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 2, 4 cazane energetice x 264 MWt;S.C. COMPLEXUL ENERGETIC ROVINARI S.A. nr. 2, 2 cazane de abur x 879 MWt;S.C. COMPLEXUL ENERGETIC TURCENI S.A. nr. 3, 2 cazane energetice x 789 MWt;S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 1, 4 cazane energetice x 264 MWt;S.C. TERMICA S.A. SUCEAVA, nr. 1, 2 cazane x 296 MWt.Pe durata acestei perioade de tranzitie, emisiile de oxizi de azot provenite de la toate instalațiile aflate sub incidența Directivei 2001/80/CE nu pot depăși următoarele plafoane intermediare:– în anul 2016: 80 000 tone / an;– în anul 2017: 74 000 tone / an.(e)(e) România transmite Comisiei, la 1 ianuarie 2011, un plan actualizat, care să includă un plan de investiții, privind alinierea treptata a instalațiilor rămase neconforme, cuprinzând etape clar definite pentru aplicarea acquis-ului Aceste planuri trebuie să asigure reducerea în continuare a emisiilor până la un nivel semnificativ inferior obiectivelor intermediare prevăzute la alineatele (a)-(d) de mai sus, în special în ceea ce privește emisiile din anul 2012. În cazul în care Comisia, ținând seama îndeosebi de efectele asupra mediului și de necesitatea de a reduce denaturarea concurentei pe piața interna cauzată de măsurile tranzitorii, apreciază ca aceste planuri nu sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor, informează România în acest sens. În următoarele trei luni de la data acestei informări, România comunică măsurile luate pentru a atinge aceste obiective. Ulterior, în cazul în care și de această dată Comisia, consultandu-se cu statele membre, considera ca aceste măsuri nu sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor, declanseaza procedura de sancționare a nerespectării obligațiilor care decurg din calitatea de stat membru în conformitate cu articolul III-360 din Constituție + 
Apendice Ala ANEXA VIIRestructurarea Industriei Siderurgice Românești (Menționată la anexa VII, capitolul 4, secțiunea B) + 
Partea ISOCIETĂȚI CARE BENEFICIAZĂ DE AJUTOR DE STAT ÎN CONFORMITATE CU PROGRAMUL DE RESTRUCTURARE A SIDERURGIEI ROMÂNEȘTI– Ispat Sidex Galați;– Siderurgica Hunedoara;– C.O.S. Targoviste;– C.S. Resita;– I.S. Campia Turzii;– Donasid (Siderca) Calarasi.
 + 
Partea IICALENDARUL ȘI DESCRIEREA MODIFICĂRILOR DE CAPACITATE*1)*1) Reducerile de capacități sunt definitive, astfel cum sunt definite în Decizia nr. 3010/91/CE CO a Comisiei din 15 octombrie 1991 (JO L 286, 16.10.1991, p. 20).

Unitatea Schimbarea de capacitate (tone) Data încetării producției Data închiderii definitive
Siderurgica Hunedoara laminorul de sârmă nr. 1 - 400.000 1995 1997
laminorul de sârmă nr. 3 - 280.000 1998 2000
profile mijlocii - 480.000 primul trimestru 2008 al doilea trimestru 2008
I.S. Câmpia Turzii laminorul de sârmă nr. 1 – 80.000 1995 1996
C.S. Reșița profile ușoare - 80.000 2000 2001
șine de cale ferată - 40.000 1999 2000
profile grele - 220.000 al patrulea trimestru 2007 al doilea trimestru 2008
profile mijlocii și speciale - 120.000 al patrulea trimestru 2006 al patrulea trimestru 2007
Donasid (Siderca) Călărași profile mijlocii – 350.000 1997 1999
Schimbarea netă de capacitate – 2.050.000

 + 
Partea IIIINDICATORI DE RESTRUCTURARE1.ViabilitateaLuând în considerare normele speciale de contabilitate aplicate de Comisie, fiecare societate beneficiara trebuie să atinga, cel târziu la 31 decembrie 2008, o marja operationala bruta anuală minima din cifra de afaceri de 10% în cazul combinatelor siderurgice neintegrate și 13,5% în cazul combinatelor siderurgice integrate și o marja a profitului brut de cel puțin 1,5% din cifra de afaceri în capitalul propriu. Acest lucru este verificat în evaluarea independenta realizată anual între 2005 și 2009, astfel cum se prevede la capitolul 4, secțiunea B, paragraful 13 din anexa VII.2.ProductivitateaO productivitate globală comparabila cu cea atinsa de industria siderurgica a UE trebuie să fie atinsa treptat până la 31 decembrie 2008. Acest lucru este verificat în evaluarea independenta realizată anual între 2005 și 2009, astfel cum se prevede la capitolul 4, secțiunea B, paragraful 13 din anexa VII.3.Reducerea costurilorSe acorda o atenție specială reducerii costurilor ca unul din elementele cheie ale viabilitatii. Aceasta se va aplica pe deplin, în conformitate cu planurile de afaceri ale societăților beneficiare. + 
Partea IVLISTA ORIENTATIVA A INFORMAȚIILOR NECESARE(1)Producția și efectele de piața– producția lunară de oțel brut, semifabricate și produse finite, pe categorii, precum și pe grupe de produse;– produse vândute, inclusiv volum, prețuri și piețe; defalcarea pe grupe de produse.(2)Investiții– detalii cu privire la investițiile realizate;– data realizării;– costurile investițiilor, sursele de finanțare și valoarea oricărui ajutor implicat, legat de acestea;– data plății ajutorului, dacă este cazul.(3)Reducerile de forta de muncă– numărul și calendarul disponibilizarilor;– evoluția forței de muncă la societățile beneficiare (făcând distincție între locurile de muncă directe și cele indirecte);– evoluția forței de muncă în sectorul siderurgic național.(4)Capacitatea (cu privire la întregul sector siderurgic din România)– data sau data preconizata a încetării producției capacităților care urmează să fie închise, exprimată în PMP (PMP fiind producția anuală maxima posibila care poate fi obținută în condiții normale de lucru), și descrierea acestora;– data (sau data preconizata) a dezafectarii respectivei instalații, asa cum este definită în Decizia nr. 3010/91/CE CO a Comisiei privind informațiile care trebuie furnizate de către întreprinderile siderurgice cu privire la investițiile lor*1) și detaliile cu privire la dezafectare;*1) JO L 286, 16.10.1991, p. 20.– data (sau data preconizata) pentru introducerea unor noi capacități și descrierea acestora;– evoluția otelului brut și a produselor finite, pe categorii, în capacitatea totală din România.(5)Costuri– defalcarea costurilor și evoluția acestora în trecut și în viitor, în special pentru reducerea costului forței de muncă, consumul de energie, reducerea costului materiilor prime, reducerea serviciilor externe și anexe.(6)Performanta financiară– evoluția indicatorilor financiari selectați care asigura ca progresele sunt realizate în vederea viabilitatii (rezultatele financiare și indicatorii financiari trebuie furnizati astfel încât să permită compararea cu planul de restructurare financiară a societății și trebuie să includă testul de viabilitate al Comisiei);– detalii cu privire la impozitele și taxele plătite, inclusiv informații referitor la orice abatere de la normele fiscale și vamale aplicabile în mod normal;– nivelul cheltuielilor financiare;– detaliile și calendarul plăților ajutorului deja acordat în conformitate cu clauzele protocolului;– clauzele și condițiile oricăror noi împrumuturi (indiferent de sursa).(7)Constituirea unei noi societăți sau a unei noi unități care să incorporeze extinderile de capacități– identitatea fiecărui participant din sectorul public și privat;– sursele acestora de finanțare pentru constituirea unei noi societăți sau a unei noi unități;– clauzele și condițiile de participare ale acționarilor privati și publici;– structura de conducere a noii societăți.(8)Schimbări în structura actionariatului. + 
Apendice Bla ANEXA VIILista unităților de prelucrare a carnii, carnii de pasare și a laptelui și produselor lactate menționate la capitolul 5, secțiunea B, subsectiunea I din anexa VIIUnități de prelucrare a carnii

Nr. Nr. vet. Numele unității Adresa punctelor de lucru vizate
1. 5806/2000 Comb Agroind Curtici Str. Revoluției, nr. 33, Curtici, jud. Arad
2. 5065/2000 S.C. RB Prod S.R.L. Str. Constituției, Arad, jud. Arad
3. 101/2000 S.C. Cominca S.A. Str. Octavian Goga, nr. 4, Oradea, jud. Bihor
4. 102/1999 S.C. Prodaliment S.A. Str. Republicii, nr. 101, Salonta, jud. Bihor
5. 115/1996 S.C. Ferm Com Prod S.R.L. Căldărăști, jud. Buzău
6. 1446/2002 S.C. Izocon MC S.A. Cuza Vodă, jud. Călărași
7. 19/2002 S.C. Carnob S.R.L. Str. Lebedelor, nr. 1, Lumina, jud. Constanța
8. 154/1999 S.C. Casalco S.A. Str. Jokai Mor, nr. 9-11, Sf. Gheorghe, jud. Covasna
9. 312/1999 S.C. Olas Prod S.R.L. Str. N. Romanescu, nr. 28, Craiova, jud. Dolj
10. 58/2001 S.C. Elan Trident S.R.L. Str. Rakoczi, Miercurea Ciuc, jud. Harghita
11. 143/1999 S.C. Lorialba Prest S.R.L. Str. Crișul Alb, nr. 1, Brad, jud. Hunedoara
12. 4585/2002 S.C. Agro Prod Com Dosa S.R.L. Str. Principală, nr. 79, Chibed, jud. Mureș
13. 2585/2000 S.C. Cazadela S.R.L. Str. Oltului, nr. 34, Reghin, jud. Mureș
14. 4048/2000 S.C. Coniflor S.R.L. Str. Petru Maior, Gurghiu, jud. Mureș
15. 422/1999 S.C. Prodprosper S.R.L. Str. Dumbravei, nr. 18, Dumbrava Roșie, jud. Neamț
16. 549/1999 S.C. Tce 3 Brazi S.R.L. Zănești, jud. Neamț
17. 24/2000 S.C. Spar S.R.L. Str. Gării, nr. 10, Potcoava, jud. Olt
18. 2076/2002 S.C. Simona S.R.L. Str. Popa Șapcă, nr. 105, Balș, jud. Olt
19. 86/2002 S.C. Universal S.R.L. Crișeni, jud. Sălaj
20. 5661/2002 S.C. Harald S.R.L. Str. Mănăstirea Humorului, nr. 76A, jud. Suceava
21. 6066/2002 S.C. Raitar S.R.L. Cornu Luncii, jud. Suceava
22. 5819/2002 S.C. Mara Alex S.R.L. Milișăuți, jud. Suceava
23. 93/2003 S.C. Mara Prod Com S.R.L. Str. Abatorului, nr. 1 bis, Alexandria, jud. Teleorman
24. 1/2000 S.C. Diana S.R.L. Bujoreni, jud. Vâlcea
25. 6/1999 S.C. Diana Prod S.R.L. Vlădești, jud. Vâlcea
Unități de prelucrare a cărnii de pasăre

Nr. Nr. vet. Numele unității Adresa punctelor de lucru vizate
1. 2951/2000 S.C. Agronutrisco Impex S.R.L. Str. Abatorului, nr. 2A, Mihăilești, jud. Giurgiu
2. 3896/2002 S.C. Oprea Avicom S.R.L. Str. Dealul Viilor, nr. 5, Crăiești, jud. Mureș

Unități de prelucrare a laptelui și produselor lactate

Nr. Nr. vet. Numele unității Adresa punctelor de lucru vizate
1. 999/2000 S.C. Alba Lact S.A. Str. Muncii, nr. 4, Alba Iulia, jud. Alba
2. 5158/8.11.2002 S.C. Biolact Bihor S.R.L. Paleu, jud. Bihor
3. 2100/8.11.2001 S.C. Bendearcris S.R.L. Miceștii de Câmpie, nr. 202A, jud. Bistrița-Năsăud
4. 2145/5.3.2002 S.C. Lech Lacto S.R.L. Lechința, nr. 387, jud. Bistrița-Năsăud
5. 395/18.6.2001 S.C. Lacto Solomonescu S.R.L. Miron Costin, Vlăsinești, jud. Botoșani
6. 115/1.2.2002 S.C. Comintex S.R.L. Darabani Darabani, jud. Botoșani
7. A343827/ 30.8.2002 S.C. Prodlacta S.A. Str. Gării, nr. 403, Homorod, jud. Brașov
8. 258/10.4.2000 S.C. Binco Lact S.R.L. Săcele, jud. Constanța
9. 12203/25.9.2003 S.C. Lacto Genimico S.R.L. Str. Cășăriei nr. 2A, Hârșova, jud. Constanța
10. 2721/28.8.2001 S.C. Industrializarea Laptelui S.A. Bd. Independenței, nr. 23, Târgoviște, jud. Dâmbovița
11. 4136/10.6.2002 S.C. Galmopan S.A. Bd. G. Coșbuc, nr. 257, Galați, jud. Galați
12. 5/7.5.1999 S.C. Sandralact S.R.L. Șos. București-Giurgiu, km. 23, jud. Giurgiu
13. 213/1996 S.C. Paulact S.R.L. Str. Principală, nr. 28, Sânpaul, jud. Harghita
14. 625/21.11.1996 S.C. Lactis S.R.L. Str. Beclean, nr. 31, Odorheiu Secuiesc, jud. Harghita
15. 913/17.3.2000 S.C. Lactex - Reghin S.R.L. Jabenița, nr. 33, jud. Mureș
16. 207/21.4.1999 S.C. Midatod S.R.L. Ibănești, nr. 273, jud. Mureș
17. 391/23.4.1999 S.C. Kubo Ice Cream Company S.R.L. Str. Dumbravei, nr. 5, Piatra Neamț, jud. Neamț
18. 1055/10.7.2000 S.C. Oltina S.A. Str. A.I. Cuza, nr. 152, Slatina, jud. Olt
19. 282/1999 S.C. Calion S.R.L. Str. Gheorghe Doja, nr. 39, Jibou, jud. Sălaj
20. 1562/27.12.1999 5750/23.5.2002 S.C. Bucovina S.A. Suceava Str. Humorului, nr. 4, Suceava, jud. Suceava
21. 1085/26.5.1999 S.C. Bucovina S.A. Fălticeni Str. Izvor, nr. 5, Fălticeni, jud. Suceava
22. 5614/20.4.2002 S.C. Coza Rux S.R.L. Str. Burdujeni, nr. 11A, Suceava, jud. Suceava
23. 1659/27.3.2003 S.C. Ecolact S.R.L. Milișăuți, jud. Suceava
24. 1205/5.10.1999 S.C. Pro Putna S.R.L. Putna, jud. Suceava
25. 5325/13.2.2002 S.C. Cetina Prod Lact S.R.L. Neagra Șarului, Șaru Dornei, jud. Suceava
26. 5245/6.11.2001 S.C. Simultan S.R.L. Orțișoara, jud. Timiș
27. 2459/21.8.2002 S.C. Zan S.R.L. Str. Celulozei, nr. 5, Zărnești, Brașov

NEGOCIERILE PENTRU ADERAREA
BULGARIEI ȘI A ROMÂNIEI
LA UNIUNEA EUROPEANĂ
Bruxelles, 31 martie 2005
AA 11/2/05
REV2 + 
TRATATUL DE ADERARE: PROTOCOL, ANEXA VIIIPROIECTE DE ACTE LEGISLATIVE ȘI DE ALTE INSTRUMENTEDelegatiile sunt invitate sa găsească alăturat proiectul Tratatului pentru aderarea Bulgariei și României la Uniunea Europeană: PROTOCOL, ANEXA VIII.Documente sursa:MD 79/7/04 REV 7 (AC 79/1/04 REV 1) + 
ANEXA VIII
Dezvoltarea rurală (menționată la articolul 34 din protocol) + 
Secţiunea IMĂSURI TEMPORARE SUPLIMENTARE PRIVIND DEZVOLTAREA RURALĂ PENTRU BULGARIA ȘI ROMÂNIAA.Sprijinul pentru fermele de semi-subzistenta aflate în curs de restructurare(1)Sprijinul pentru fermele de semi-subzistenta aflate în curs de restructurare contribuie la următoarele obiective:(a)facilitarea rezolvării problemelor legate de tranzitie în mediul rural, având în vedere ca sectorul agricol și economia rurală din Bulgaria și România sunt expuse presiunii concurentiale a pieței unice;(b)facilitarea și încurajarea restructurării fermelor care nu sunt încă viabile din punct de vedere economic.În sensul prezentei anexe, prin "ferme de semi-subzistenta" se înțelege fermele care produc în primul rând pentru consumul propriu, dar care comercializează de asemenea o parte a producției proprii.(2)Pentru a beneficia de sprijin, fermierul trebuie să prezinte un plan de afaceri care:(a)să demonstreze viabilitatea economică viitoare a fermei;(b)să cuprindă detalii privitoare la necesarul de investiții;(c)să descrie etape și obiective specifice.(3)Conformitatea cu planul de afaceri menționat la punctul (2) este reanalizata după un termen de trei ani. În cazul în care obiectivele intermediare cuprinse în plan nu au fost îndeplinite la data reanalizarii, nu se acordă nici un sprijin suplimentar, însă beneficiarii nu vor fi obligați la restituirea sumelor deja primite.(4)Sprijinul se plătește anual sub forma unui ajutor forfetar care nu poate depăși plafonul de eligibilitate prevăzut la secțiunea I G și nu poate fi acordat pentru un termen mai mare de cinci ani.B.Grupurile de producători(1)Se acorda sprijin forfetar în scopul facilitării constituirii și administrării grupurilor de producători, ale căror obiective sunt:(a)adaptarea producției producătorilor membri ai grupului la cerințele pieței;(b)introducerea în comun a mărfurilor pe piața, inclusiv pregătirea în vederea vânzării, centralizarea vânzărilor și aprovizionarea angrosistilor, precum și(c)stabilirea de norme comune privind informarea asupra producției, și în special cu privire la recoltări și la disponibilități.(2)Sprijinul se acordă numai grupurilor de producători care sunt recunoscuți oficial de autoritățile competente din Bulgaria și din România între data aderării și 31 decembrie 2009, în temeiul dreptului intern sau al celui comunitar.(3)Sprijinul se acordă în transe anuale pentru primii cinci ani de la data la care grupul de producători în cauza a fost recunoscut. Acest sprijin este calculat pe baza producției grupului, comercializate anual, și nu va putea depăși:(a)5%, 5%, 4%, 3% și 2% din valoarea producției comercializate, în cazul în care aceasta este de cel mult 1 000 000 EUR în fiecare dintre cei cinci ani și(b)2,5%, 2,5%, 2,0%, 1,5% și 1,5% din valoarea producției comercializate în cazul în care aceasta depășește 1 000 000 EUR în fiecare dintre cei cinci ani.În orice caz, sprijinul nu poate depăși plafoanele de eligibilitate prevăzute la secțiunea I G.C.Măsurile de tipul "Leader +"(1)Se poate acorda sprijin pentru măsurile care urmăresc dobândirea de aptitudini în scopul pregătirii comunităților rurale pentru conceperea și punerea în aplicare a unor strategii locale de dezvoltare rurală.Aceste măsuri pot include în special:(a)sprijin tehnic pentru studii privind zona locală, precum și pentru analiza teritorială, cu luarea în considerare a dorințelor exprimate de populația în cauză;(b)informarea și pregătirea populației în vederea participării active la procesul de dezvoltare;(c)formarea de parteneriate reprezentative pentru dezvoltare locală;(d)elaborarea de strategii de dezvoltare integrate;(e)finanțarea cercetării și elaborarea de cereri de sprijin.(2)Se poate acorda sprijin pentru adoptarea de strategii-pilot integrate de dezvoltare rurală teritorială, elaborate de grupuri de acțiune locale în conformitate cu principiile stabilite la punctele (12), (14) și (16) din Comunicarea Comisiei către statele membre din 14 aprilie 2000 privind orientările inițiativei Comunității pentru dezvoltarea rurală ("Leader +")*1). Acest sprijin este limitat la regiunile în care exista deja capacitate administrativă și experienta suficiente în abordari specifice dezvoltării rurale locale.*1) JO C 139, 18.5.2000, p. 5.(3)Grupurile locale de acțiune menționate la punctul (2) pot fi eligibile pentru a participa la acțiuni de cooperare teritorială la nivel național și transnational, în conformitate cu principiile stabilite la punctele (15)-(18) din Comunicarea Comisiei menționată la punctul (2).(4)Bulgariei și României, precum și grupurilor de acțiune locale li se permite accesul la Observatorul zonelor rurale prevăzut la punctul (23) din Comunicarea Comisiei menționată la punctul (2).D.Serviciile de consultanța agricolă și informare publicăSe acorda sprijin pentru prestarea de servicii de consultanța agricolă și informare publică pentru ferme.E.Suplimente la plati directe(1)Se poate acorda sprijin agricultorilor eligibili pentru plati directe suplimentare sau ajutoare acordate la nivel național în conformitate cu articolul 143c din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003*1).*1) Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori și de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2019/93, (CE) nr. 1452/2001, (CE) nr. 1453/2001, (CE) nr. 1454/2001, (CE) nr. 1868/94, (CE) nr. 1251/1999, (CE) nr. 1254/1999, (CE) nr. 1673/2000, (CEE) nr. 2358/71 și (CE) nr. 2529/2001 (JO L 270, 21.10.2003, p. 1), regulament adaptat prin Decizia 2004/281/CE a Consiliului (JO L 93, 30.3.2004, p. 1) și astfel cum a fost modificat ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 864/2004 din 29.4.2004 (JO L 161, 30.4.2004, p. 48).(2)Sprijinul acordat unui fermier pentru anii 2007, 2008 și 2009 nu poate depăși diferența dintre:(a)nivelul plăților directe aplicabil în Bulgaria sau România pentru anul în cauza în conformitate cu articolul 143a din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 și(b)40% din nivelul plăților directe aplicabil în Comunitate, în compunerea sa de la data de 30 aprilie 2004, pentru anul în cauză.(3)Contribuția Comunității la sprijinul acordat, în conformitate cu prezenta subsectiune E, în Bulgaria sau România pentru fiecare dintre anii 2007, 2008 și 2009 nu poate depăși 20% din respectiva sa alocare anuală. Cu toate acestea, Bulgaria sau România poate decide sa substituie aceasta rata anuală de 20% cu următoarele rate: 25% pentru 2007, 20% pentru 2008 și 15% pentru 2009.(4)Sprijinul acordat unui agricultor, în conformitate cu prezenta subsectiune E, este calificat drept plata directa sau ajutor național suplimentar, după caz, în scopul aplicării nivelurilor maxime stabilite la articolul 143c alineatul (2a) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003.F.Asistența tehnica(1)Se poate acorda sprijin pentru măsurile de pregătire, monitorizare, evaluare și control necesare punerii în aplicare a documentelor de programare privind dezvoltarea rurală.(2)Măsurile menționate la punctul (1) trebuie să cuprindă în special:(a)studii;(b)măsuri de asistența tehnica și schimbul de experienta și de informații destinate partenerilor, beneficiarilor și publicului larg;(c)instalarea, operarea și interconectarea sistemelor informatizate de management, monitorizare și evaluare;(d)îmbunătățirea metodelor de evaluare și schimbul de informații privind cele mai bune practici în acest domeniu.G.Tabelul sumelor pentru măsurile suplimentare temporare pentru dezvoltarea rurală a Bulgariei și României
Măsura EUR
Ferme de semi-subzistență 1.000 fermă/an
Grupuri de producători 100.000 În primul an
100.000 În al doilea an
80.000 În al treilea an
60.000 În al patrulea an
50.000 În al cincilea an

 + 
Secţiunea IIDISPOZIȚII SPECIALE PRIVIND SPRIJINUL PENTRU INVESTIȚII ÎN BULGARIA ȘI ROMÂNIA(1)Sprijinul pentru investiții destinat exploatațiilor agricole în conformitate cu regulamentele privind dezvoltarea rurală, în vigoare la data aderării, se acordă exploatațiilor agricole a căror viabilitate economică la data dării în folosință a investiției poate fi demonstrata.(2)Volumul total al sprijinului pentru investiții în exploatații agricole, exprimat ca procent din volumul investițiilor eligibile, este limitat fie la o valoare maxima de 50% și, în zonele defavorizate, de 60%, fie la procentele stabilite prin regulamentele privind dezvoltarea rurală, în vigoare la data aderării, oricare dintre acestea este mai mare. În cazul în care investițiile sunt efectuate de fermierii tineri, astfel cum sunt definiți prin regulamentele privind dezvoltarea rurală, în vigoare la data aderării, aceste procente pot atinge fie o valoare maxima de 55% și, în zonele defavorizate, de 65%, fie procentele stabilite prin regulamentele privind dezvoltarea rurală, în vigoare la data aderării, oricare dintre acestea este mai mare.(3)Sprijinul pentru investițiile pentru îmbunătățirea prelucrării și comercializării produselor agricole în conformitate cu regulamentele privind dezvoltarea rurală, în vigoare la data aderării, se acordă întreprinderilor care au beneficiat de o perioadă de tranzitie după aderare în vederea îndeplinirii standardelor minime privind mediul, igiena și bunăstarea animalelor. În acest caz, întreprinderea în cauza se conformează standardelor specifice până la încheierea perioadei de tranzitie respective sau a perioadei de investiție, oricare dintre acestea se desfășoară mai întâi. + 
Secţiunea IIIDISPOZIȚII SPECIALE PRIVIND SPRIJINUL PENTRU PENSIONAREA ANTICIPATA ÎN BULGARIA(1)Fermierii din Bulgaria cărora le-a fost alocata o cota de lapte sunt eligibili pentru schema de pensionare anticipata, cu condiția ca aceștia sa nu fi depășit vârsta de 70 ani la data opțiunii.(2)Volumul sprijinului depinde de plafoanele maxime prevăzute de regulamentele privind dezvoltarea rurală, în vigoare la data aderării, și este calculat în raport cu mărimea cotei de lapte și cu întreaga activitate agricolă a exploatatiei.(3)Cotele de lapte alocate unui fermier care optează pentru pensionarea anticipata se returnează la rezerva naționala de cote de lapte fără plata vreunei despăgubiri suplimentare. + 
Secţiunea IVDISPOZIȚII FINANCIARE SPECIALE PRIVIND BULGARIA ȘI ROMÂNIA PENTRU PERIOADA 2007-2013(1)Pentru perioada de programare 2007-2013, sprijinul Comunității acordat în Bulgaria și România pentru ansamblul măsurilor de dezvoltare rurală este pus în aplicare în conformitate cu principiile prevăzute la articolele 31 și 32 din Regulamentul (CE) nr. 1260/1999 al Consiliului din 21 iunie 1999 de stabilire a dispozițiilor generale privind Fondurile Structurale*1).*1) JO L 161, 26.6.1999, p. 1, regulament astfel cum a fost modificat ultima data prin Actul de aderare din 2003 (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).(2)În zonele corespunzătoare Obiectivului 1, contribuția financiară a Comunității poate ajunge la 85% pentru măsurile agro-ecologice și privind bunăstarea animalelor, respectiv la 80% pentru alte măsuri, sau la nivelul procentelor prevăzute de regulamentele privind dezvoltarea rurală, în vigoare la data aderării, oricare dintre acestea este mai mare.

NEGOCIERILE PENTRU ADERAREA
BULGARIEI ȘI A ROMÂNIEI
LA UNIUNEA EUROPEANĂ
Bruxelles, 31 martie 2005
AA 12/2/05
REV 2 + 
TRATATUL DE ADERARE: PROTOCOL, ANEXA IXPROIECTE DE ACTE LEGISLATIVE ȘI DE ALTE INSTRUMENTEDelegatiile sunt invitate sa găsească alăturat proiectul Tratatului pentru aderarea Bulgariei și României la Uniunea Europeană: PROTOCOL, ANEXA IX.Documente sursa: MD 170/5/04 REV 5 (AC 170/1/05 REV 1) + 
ANEXA IX
Angajamente specifice asumate și cerințe acceptate de România la încheierea negocierilor de aderare din 14 decembrie 2004 (menționate la articolul 39 din protocol)I.Cu privire la articolul 39 alineatul (2)(1)Sa pună în aplicare fără întârziere Planul de acțiune Schengen, astfel cum a fost publicat în M.Of, p. I, nr. 129 bis/10.II.2005, modificat în conformitate cu acquis-ul și cu respectarea termenelor convenite.(2)În vederea asigurării unui înalt nivel al controlului și supravegherii la viitoarele frontiere externe ale Uniunii Europene, accelerarii în mod considerabil a eforturilor în sensul modernizării echipamentului și infrastructurii la frontiera verde, frontiera albastra și la punctele de trecere a frontierei, precum și îmbunătățirii în continuare a capacității de analiza a riscului operational. Toate acestea trebuie reflectate într-un plan unic multianual de investiții, care trebuie elaborat până în luna martie 2005 cel târziu și care trebuie să permită Uniunii sa masoare progresul pe o baza anuală și până când se ia decizia la care se face referire la articolul 4 alineatul(2) din protocol cu privire la România. De asemenea, România trebuie să accelereze considerabil punerea în aplicare a planurilor de recrutare a 4 438 agenți și ofițeri ai poliției de frontieră și, în special, să asigure un nivel de acoperire cu personal, până la aderare, pe cat posibil până la nivelul de 100%, de-a lungul frontierei cu Ucraina, Moldova și coasta Marii Negre. România trebuie, de asemenea, sa pună în aplicare toate măsurile necesare pentru a combate efectiv imigratia ilegala, inclusiv întărirea cooperării cu țările terțe.(3)Sa dezvolte și sa pună în aplicare un plan de acțiune și o strategie de reforma a sistemului judiciar actualizate și integrate, inclusiv principalele măsuri pentru punere în aplicare a Legii de organizare a sistemului judiciar, a Legii privind statutul magistraților și a Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii, care au intrat în vigoare la 30 septembrie 2004. Ambele documente actualizate trebuie să fie prezentate Uniunii Europene până în martie 2005 cel târziu; trebuie asigurate resursele financiare și umane adecvate pentru punerea în aplicare a planului de acțiune, iar acesta trebuie pus în aplicare fără întârziere și în conformitate cu calendarul stabilit. România trebuie, de asemenea, sa demonstreze până la sfârșitul lunii martie 2005 funcționarea deplina a noului sistem de distribuire aleatorie a cazurilor.(4)Sa accelereze considerabil lupta împotriva corupției, în special împotriva corupției la nivel înalt, prin asigurarea unei aplicari riguroase a legislației anticoruptie și a independentei efective a Parchetului Național Anticoruptie (PNA), precum și prin prezentarea anuală, începând cu noiembrie 2005, a unui raport convingator al activității PNA în lupta împotriva corupției la nivel înalt. Parchetului Național Anticoruptie trebuie să i se asigure personal, resurse financiare și de formare, precum și echipamentul necesar pentru îndeplinirea funcției sale vitale.(5)Sa realizeze un audit independent al rezultatelor și impactului generate de actuala Strategie naționala anticoruptie; sa reflecte concluziile și recomandările acestui audit în noua strategie anticoruptie multianuala, care trebuie să fie un document cuprinzator, redactat până în luna martie 2005 cel târziu, însoțit de un plan de acțiune care să cuprindă repere ce trebuie atinse și rezultate ce trebuie obținute bine definite, precum și dispoziții bugetare adecvate; punerea în aplicare a strategiei și planului de acțiune trebuie să fie avizată de un organism existent, clar definit și independent; strategia trebuie să includă angajamentul de revizuire a procedurilor penale indelungate, până la sfârșitul anului 2005, pentru a asigura ca tratarea cazurilor de corupție se face într-un mod rapid și transparent, astfel încât să se garanteze sancțiuni adecvate cu efect descurajator; în sfârșit, acestea trebuie să cuprindă măsuri în vederea reducerii considerabile a numărului de organisme care au atribuții de prevenire sau investigare a corupției, până la sfârșitul anului 2005, pentru evitarea suprapunerii responsabilităților.(6)Sa asigure, până la sfârșitul lunii martie 2005, un cadru legislativ clar cu privire la sarcinile jandarmeriei și poliției, precum și la cooperarea dintre acestea, inclusiv în ce privește punerea în aplicare a legislației, dezvoltarea și punerea în aplicare, pentru ambele instituții, a unui plan clar de recrutare de personal până la mijlocul anului 2005, în vederea înregistrării unui progres considerabil pentru ocuparea celor 7 000 de posturi din poliției și a celor 18 000 de posturi din jandarmerie până la data aderării.(7)Sa dezvolte și sa pună în aplicare o strategie multianuala coerenta împotriva criminalitatii, care să includă acțiuni concrete pentru a reduce statutul României de țara de origine, tranzit și destinație a victimelor traficului de persoane și să prezinte anual, începând cu martie 2005, statistici credibile privind modul în care acest fenomen infractional este controlat.II.Cu privire la articolul 39 alineatul (3)(8)Sa asigure un control efectiv, prin intermediul Consiliului Concurentei, al oricărui ajutor de stat potențial, inclusiv în ceea ce privește ajutorul de stat sub forma reesalonarii plăților obligațiilor din domeniul fiscal sau social către bugetul de stat ori a reesalonarii plăților privind furnizarea de energie.(9)Sa consolideze, fără întârziere, mecanismele de monitorizare a ajutorului de stat și să asigure un nivel satisfăcător al monitorizarii atât în domeniul politicii antimonopol, cat și în domeniul ajutorului de stat.(10)Sa prezinte Comisiei, până la mijlocul lunii decembrie 2004, un plan revizuit de restructurare a industriei siderurgice (care include Programul național de restructurare și Planurile de afaceri individuale) în conformitate cu cerințele stabilite în Protocolul 2, privind produsele CECO, din Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, și Comunitatile Europene și statele membre ale acestora, pe de altă parte*1) precum și cu condițiile stabilite în anexa VII, capitolul 4, secțiunea B din protocol.*1) JO L 357, 31.12.1994, p. 2, acord astfel cum a fost modificat ultima data prin Decizia nr. 2/2003 a Consiliului de Asociere UE/România din 25.9.2003 (nepublicata încă în Jurnalul Oficial).Să respecte integral angajamentul de a nu acorda sau plăți, începând cu 1 ianuarie 2005 până la 31 decembrie 2008, nici un ajutor de stat către combinatele siderurgice incluse în Strategia naționala de restructurare precum și să respecte integral volumul ajutoarelor de stat și condițiile privind reducerea capacităților de producție stabilite în conformitate cu Protocolul 2, privind produsele CECO, din Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, și Comunitatile Europene și statele membre ale acestora, pe de altă parte.(11)Sa continue sa aloce Consiliului Concurentei mijloacele financiare adecvate, precum și resursele umane suficiente și pregătite corespunzător.
NEGOCIERILE PENTRU ADERAREA
BULGARIEI ȘI A ROMÂNIEI
LA UNIUNEA EUROPEANĂ
Bruxelles, 31 martie 2005
AA 13/2/05
REV 2 + 
TRATATUL DE ADERARE: ACTUL DE ADERAREPROIECTE DE ACTE LEGISLATIVE ȘI DE ALTE INSTRUMENTEDelegatiile sunt invitate sa găsească alăturat proiectul Tratatului de aderare a Bulgariei și României la Uniunea Europeană: ACTUL DE ADERARE.Documente sursa:

MD 133/9/04 REV 9 MD 176/6/04 REV 6 MD 177/2/04 REV 2 MD 178/11/04 REV 11 MD 179/6/04 REV 6 (AC 133/1/05 REV 1) (AC 176/1/05 REV 1) (AC 177/1/05 REV 1) (AC 178/1/05 REV 1) (AC 179/1/05 REV 1)
 + 
ACTUL PRIVIND CONDIȚIILE DE ADERARE A REPUBLICII BULGARIA ȘI A ROMÂNIEI ȘI ADAPTARILE TRATATELOR PE CARE SE ÎNTEMEIAZĂ UNIUNEA EUROPEANĂÎn conformitate cu articolul 2 din Tratatul de aderare, prezentul act se aplică în cazul în care Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa nu este în vigoare la 1 ianuarie 2007, până la data intrării în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constituții pentru Europa. + 
Partea ÎNTÂIPRINCIPII + 
Articolul 1În înțelesul prezentului act:– expresia "tratate originare" înseamnă:(a)Tratatul de instituire a Comunității Europene ("Tratatul CE") și Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice ("Tratatul CEEA"), astfel cum sunt acestea completate sau modificate de tratate sau alte acte care au intrat în vigoare înainte de prezenta aderare;(b)Tratatul privind Uniunea Europeană ("Tratatul UE"), astfel cum este acesta completat sau modificat de tratate sau alte acte care au intrat în vigoare înainte de prezenta aderare;– expresia "actualele state membre" înseamnă Regatul Belgiei, Republica Ceha, Regatul Danemarcei, Republica Federala Germania, Republica Estonia, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Irlanda, Republica Italiana, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungara, Republica Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polona, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovaca, Republica Finlanda, Regatul Suediei și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord;– termenul "Uniunea" înseamnă Uniunea Europeană, astfel cum a fost instituită prin Tratatul UE;– termenul "Comunitatea" înseamnă, după caz, una sau ambele Comunități prevăzute la prima liniuța;– expresia "noile state membre" înseamnă Republica Bulgaria și România;– termenul "instituții" înseamnă instituțiile constituite prin tratatele originare. + 
Articolul 2De la data aderării, dispozițiile tratatelor originare și actele adoptate de instituții și de Banca Centrala Europeană înainte de aderare sunt obligatorii pentru Bulgaria și România și se aplică în aceste state în condițiile stabilite prin aceste tratate și prin prezentul act. + 
Articolul 3(1)Bulgaria și România adera la deciziile și acordurile adoptate de reprezentanții guvernelor statelor membre intruniti în cadrul Consiliului.(2)Bulgaria și România se afla în aceeași situație ca și actualele state membre în ceea ce privește declarațiile, rezoluțiile sau alte luari de poziție ale Consiliului European sau ale Consiliului, precum și în ceea ce privește cele referitoare la Comunitate sau Uniune care sunt adoptate de comun acord de statele membre; prin urmare, acestea vor respecta principiile și orientările care rezultă din aceste declarații, rezoluții sau alte luari de poziție și vor lua măsurile care se pot dovedi necesare pentru a asigura punerea în aplicare a acestora.(3)Bulgaria și România adera la convențiile și protocoalele enumerate în anexa I. Aceste convenții și protocoale intră în vigoare cu privire la Bulgaria și România la data stabilită de Consiliu prin deciziile prevăzute la alineatul (4).(4)Consiliul, hotărând în unanimitate la recomandarea Comisiei și după consultarea Parlamentului European, efectuează adaptarile necesare în temeiul aderării la convențiile și protocoalele prevăzute la alineatul (3) și publică textele adaptate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.(5)Bulgaria și România se angajează sa introducă, cu privire la convențiile și protocoalele prevăzute la alineatul (3), măsuri administrative și de orice alta natura, precum cele adoptate până la data aderării de actualele state membre sau de Consiliu, și sa faciliteze cooperarea practica între autoritățile publice și organizațiile statelor membre.(6)Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei, poate completa anexa I cu acele convenții, acorduri și protocoale semnate înainte de data aderării. + 
Articolul 4(1)Dispozițiile acquis-ului Schengen care au fost integrate în cadrul Uniunii Europene prin protocolul anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul de instituire a Comunității Europene (denumit în continuare "protocolul Schengen") și actele care se întemeiază pe acestea sau care sunt conexe acestuia, enumerate în anexa II, precum și orice alte acte noi de acest fel care ar putea fi adoptate înainte de data aderării, sunt obligatorii și se aplică în Bulgaria și România de la data aderării.(2)Dispozițiile acquis-ului Schengen care au fost integrate în cadrul Uniunii Europene și actele care se întemeiază pe acestea sau care sunt conexe acestuia și care nu sunt prevăzute la alineatul (1), deși sunt obligatorii pentru Bulgaria și România de la data aderării, se aplică pe teritoriul fiecăruia dintre aceste state membre numai în temeiul unei decizii adoptate de Consiliu în acest sens, după verificarea, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile în materie, a îndeplinirii pe teritoriul respectivului stat a condițiilor necesare aplicării tuturor părților în cauza din acquis.Consiliul adopta deciziile, după consultarea Parlamentului European, hotărând cu unanimitatea membrilor săi care reprezintă guvernele statelor membre cu privire la care dispozițiile prevăzute în prezentul alineat au fost puse deja în aplicare și a reprezentantului guvernului statului membru cu privire la care aceste dispoziții trebuie să fie puse în aplicare. Membrii Consiliului reprezentând guvernele Irlandei și Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord participa la adoptarea acestei decizii în măsura în care aceasta privește dispozițiile acquis-ului Schengen și actele întemeiate pe acesta sau care sunt conexe acestuia și la care aceste state membre participa. + 
Articolul 5Bulgaria și România participa la uniunea economică și monetara de la data aderării în calitate de state membre care beneficiază de derogare în înțelesul articolului 122 din Tratatul CE. + 
Articolul 6(1)Acordurile sau convențiile încheiate sau aplicate provizoriu de către Comunitate sau în conformitate cu articolul 24 sau cu articolul 38 din Tratatul UE, cu unul sau mai multe state terțe, cu o organizație internationala sau cu un resortisant al unui stat terț sunt obligatorii pentru Bulgaria și România în condițiile stabilite prin tratatele originare și prin prezentul act.(2)Bulgaria și România se angajează sa adere, în condițiile stabilite prin prezentul act, la acordurile sau convențiile încheiate sau semnate de actualele state membre și de Comunitate, hotărând în comun.Aderarea Bulgariei și a România la acordurile sau convențiile încheiate sau semnate de Comunitate și de actualele state membre, hotărând în comun, cu anumite tari terțe sau organizații internaționale se aproba prin încheierea unui protocol la aceste acorduri sau convenții între Consiliu, hotărând în unanimitate în numele statelor membre, și țara ori țările terțe sau organizația internationala în cauza. Comisia negociaza aceste protocoale în numele statelor membre pe baza directivelor de negociere aprobate de Consiliu, care hotărăște în unanimitate și cu consultarea unui comitet format din reprezentanții statelor membre. Comisia prezintă Consiliului proiectele protocoalelor care urmează a fi încheiate.Prezenta procedura nu aduce atingere exercitării de către Comunitate a competentelor sale și nici repartizării competentelor între Comunitate și statele membre în ceea ce privește încheierea unor astfel de acorduri în viitor sau orice alte modificări care nu sunt legate de aderare.(3)Aderand la acordurile și convențiile menționate la alineatul (2), Bulgaria și România dobândesc, în temeiul acestor acorduri și convenții, aceleași drepturi și obligații ca și actualele state membre.(4)De la data aderării și până la intrarea în vigoare a protocoalelor necesare prevăzute la alineatul (2), Bulgaria și România aplica dispozițiile acordurilor sau convențiilor încheiate în comun de actualele state membre și de Comunitate înaintea aderării, cu excepția acordului privind libera circulație a persoanelor încheiat cu Elvetia. Aceasta obligație este valabilă și în cazul acordurilor sau convențiilor pe care Uniunea și actualele state membre au convenit să le aplice provizoriu.Până la intrarea în vigoare a protocoalelor prevăzute la alineatul (2), Comunitatea și statele membre iau orice măsură adecvată, hotărând în comun conform competentelor lor respective.(5)Bulgaria și România adera la Acordul de parteneriat între membrii grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte*1) semnat la Cotonou la 23 iunie 2000.*1) JO L 317, 15.12.2000, p. 3.(6)Bulgaria și România se angajează sa adere, în condițiile stabilite prin prezentul act, la Acordul privind Spațiul Economic European*2), în conformitate cu articolul 128 din acest acord.*2) JO L 1, 3.1.1994, p. 3.(7)De la data aderării, Bulgaria și România aplica acordurile și înțelegerile bilaterale în materie de produse textile încheiate de Comunitate cu tari terțe.Restricțiile cantitative aplicate de Comunitate importurilor de produse textile și de îmbrăcăminte se adapteaza pentru a tine seama de aderarea Bulgariei și a României la Comunitate. În acest sens, modificările acordurilor și înțelegerilor bilaterale menționate mai sus pot fi negociate de Comunitate cu țările terțe respective înainte de data aderării.În cazul în care modificările acordurilor și înțelegerilor bilaterale privind produsele textile nu intră în vigoare până la data aderării, Comunitatea efectuează adaptarile necesare regulilor sale care se aplică importului de produse textile și de îmbrăcăminte provenind din tari terțe pentru a tine seama de aderarea Bulgariei și a României.(8)Restricțiile cantitative aplicate de Comunitate importurilor de oțel și produse siderurgice se adapteaza în funcție de importurile de produse siderurgice, provenind din țările furnizoare în cauza, efectuate de Bulgaria și România în decursul ultimilor ani.În acest sens, modificările necesare care trebuie aduse acordurilor și înțelegerilor bilaterale privind produsele siderurgice încheiate de Comunitate cu tari terțe se negociaza înainte de data aderării.În cazul în care modificările aduse acordurilor și înțelegerilor bilaterale nu intră în vigoare până la data aderării, se aplică dispozițiile primului paragraf.(9)Acordurile privind pescuitul încheiate înainte de aderare de Bulgaria sau România cu tari terțe sunt gestionate de Comunitate.În decursul perioadei în care dispozițiile acestor acorduri sunt aplicate provizoriu, nu sunt afectate drepturile și obligațiile care revin Bulgariei și României conform acestor acorduri.De îndată ce este posibil și în orice caz înainte de expirarea acordurilor prevăzute la primul paragraf, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, adopta în fiecare caz în parte deciziile adecvate privind continuarea activităților de pescuit care fac obiectul acestor acorduri, inclusiv posibilitatea de a prelungi anumite acorduri pentru o perioadă de cel mult un an.(10)Cu efect de la data aderării, Bulgaria și România se retrag din orice acord de liber schimb încheiat cu tari terțe, inclusiv din Acordul central european de comerț liber.În măsura în care acordurile încheiate între Bulgaria, România sau amândouă aceste state, pe de o parte, și una sau mai multe tari terțe, pe de altă parte, nu sunt compatibile cu obligațiile care decurg din prezentul act, Bulgaria și România iau toate măsurile necesare pentru a elimina incompatibilitățile constatate. În cazul în care Bulgaria sau România intampina dificultăți în adaptarea unui acord încheiat cu una sau mai multe tari terțe înainte de aderare, trebuie să se retragă din acordul respectiv, în conformitate cu clauzele acordului.(11)Bulgaria și România adera în condițiile prevăzute de prezentul act la acordurile interne încheiate de actualele state membre pentru punerea în aplicare a acordurilor și convențiilor menționate în alineatele (2), (5) și (6).(12)Bulgaria și România iau măsurile necesare pentru a-și adapta, dacă este cazul, poziția față de organizațiile internaționale și față de acordurile internaționale la care Comunitatea sau la care alte state membre sunt, de asemenea, parte, la drepturile și obligațiile care decurg din aderarea la Uniune.În special, ele se retrag, la data aderării sau cat mai repede posibil după această dată, din acordurile și organizațiile internaționale din domeniul pescuitului la care Comunitatea este, de asemenea, parte, cu excepția cazurilor în care calitatea acestora de membru se referă la alte domenii decât pescuitul. + 
Articolul 7(1)Cu excepția cazurilor în care prezentul act prevede altfel, dispozițiile acestuia nu pot fi suspendate, modificate sau abrogate decât prin procedurile stabilite de tratatele originare care permit revizuirea acestor tratate.(2)Actele adoptate de instituții la care se referă dispozițiile tranzitorii stabilite de prezentul act își conserva natura juridică; în special, continua să se aplice procedurile de modificare a acestor acte.(3)Dispozițiile prezentului act care au ca obiect sau efect abrogarea sau modificarea, altfel decât cu titlu tranzitoriu, a actelor adoptate de instituții, dobândesc aceeași natura juridică ca și dispozițiile pe care le abroga sau pe care le modifica și se supun acelorași norme ca și acestea din urma. + 
Articolul 8Aplicarea tratatelor originare și a actelor adoptate de instituții constituie, cu titlu tranzitoriu, obiectul derogarilor prevăzute de prezentul act.
 + 
Partea A DOUAADAPTARI ALE TRATATELOR + 
Titlul IDISPOZIȚII INSTITUȚIONALE + 
Articolul 9(1)Al doilea alineat al articolului 189 din Tratatul CE și al doilea alineat al articolului 107 din Tratatul CEEA se înlocuiesc cu următorul text:Numărul membrilor Parlamentului European nu poate fi mai mare de 736.(2)Cu efect de la începutul mandatului 2009-2014, la alineatul (2) al articolului 190 din Tratatul CE și la alineatul (2) al articolului 108 din Tratatul CEEA, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:(2)Numărul reprezentanților aleși în fiecare stat membru este următorul:

Belgia Bulgaria Republica Ceha Danemarca Germania Estonia Grecia Spania Franța Irlanda Italia Cipru Letonia Lituania Luxemburg Ungaria Malta Țările de Jos Austria Polonia Portugalia România Slovenia Slovacia Finlanda Suedia Regatul Unit 22 17 22 13 99 6 22 50 72 12 72 6 8 12 6 22 5 25 17 50 22 33 7 13 13 18 72

 + 
Articolul 10(1)Alineatul (2) al articolului 205 din Tratatul CE și alineatul (2) al articolului 118 din Tratatul CEEA se înlocuiesc cu următorul text:(2)În cazul în care Consiliul trebuie să hotărască cu majoritate calificată, voturile membrilor săi se pondereaza după cum urmează:

Belgia Bulgaria Republica Ceha Danemarca Germania Estonia Grecia Spania Franța Irlanda Italia Cipru Letonia Lituania Luxemburg Ungaria Malta Țările de Jos Austria Polonia Portugalia România Slovenia Slovacia Finlanda Suedia Regatul Unit 12 10 12 7 29 4 12 27 29 7 29 4 4 7 4 12 3 13 10 27 12 14 4 7 7 10 29

Pentru adoptarea actelor Consiliului sunt necesare cel puțin 255 de voturi favorabile exprimate de majoritatea membrilor în cazul în care prezentul tratat impune adoptarea acestora la propunerea Comisiei. În celelalte cazuri, pentru adoptarea actelor Consiliului sunt necesare cel puțin 255 de voturi favorabile exprimate de cel puțin două treimi din membri.;(2)La articolul 23 alineatul (2) din Tratatul UE, al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:Voturile membrilor Consiliului se pondereaza în conformitate cu articolul 205 alineatul (2) din Tratatul de instituire a Comunității Europene. Pentru adoptarea deciziilor sunt necesare cel puțin 255 de voturi favorabile exprimate de cel puțin două treimi din membri. În cazul în care decizia trebuie adoptată de Consiliu cu majoritate calificată, un membru al Consiliului poate solicita să se verifice dacă statele membre care constituie majoritatea calificată reprezintă cel puțin 62% din populația totală a Uniunii. În cazul în care se constată că aceasta condiție nu este îndeplinită, decizia respectiva nu se adoptă.(3)Alineatul (3) al articolului 34 din Tratatul UE se înlocuiește cu următorul text:(3)În cazul în care Consiliul trebuie să hotărască cu majoritate calificată, voturile membrilor săi se pondereaza astfel cum este prevăzut la articolul 205 alineatul (2) din Tratatul de instituire a Comunității Europene și, pentru a fi adoptate, actele Consiliului necesita cel puțin 255 de voturi favorabile exprimate de cel puțin două treimi din membri. În cazul în care decizia trebuie adoptată de Consiliu cu majoritate calificată, un membru al Consiliului poate solicita să se verifice dacă statele membre care constituie majoritatea calificată reprezintă cel puțin 62% din populația totală a Uniunii. În cazul în care se constată că aceasta condiție nu este îndeplinită, decizia respectiva nu se adoptă. + 
Articolul 11(1)Primul alineat al articolului 9 din Protocolul privind Statutul Curții de Justiție, anexat la Tratatul UE, la Tratatul CE și la Tratatul CEEA, se înlocuiește cu următorul text:În cazul în care, la fiecare trei ani, judecătorii sunt înlocuiți parțial, se înlocuiesc alternativ câte paisprezece, respectiv treisprezece judecători.(2)Articolul 48 din Protocolul privind Statutul Curții de Justiție, anexat la Tratatul UE, la Tratatul CE și la Tratatul CEEA, se înlocuiește cu următorul text: + 
Articolul 48Tribunalul de Prima Instanța este compus din douăzeci și șapte de judecători.
 + 
Articolul 12Al doilea alineat al articolului 258 din Tratatul CE și al doilea alineat al articolului 166 din Tratatul CEEA privind compunerea Comitetului Economic și Social se înlocuiesc cu următorul text:Numărul membrilor Comitetului este următorul:

Belgia Bulgaria Republica Ceha Danemarca Germania Estonia Grecia Spania Franța Irlanda Italia Cipru Letonia Lituania Luxemburg Ungaria Malta Țările de Jos Austria Polonia Portugalia România Slovenia Slovacia Finlanda Suedia Regatul Unit 12 12 12 9 24 7 12 21 24 9 24 6 7 9 6 12 5 12 12 21 12 15 7 9 9 12 24

 + 
Articolul 13Al treilea alineat al articolului 263 din Tratatul CE privind compunerea Comitetului Regiunilor se înlocuiește cu următorul text:Numărul membrilor Comitetului este următorul:

Belgia Bulgaria Republica Ceha Danemarca Germania Estonia Grecia Spania Franța Irlanda Italia Cipru Letonia Lituania Luxemburg Ungaria Malta Țările de Jos Austria Polonia Portugalia România Slovenia Slovacia Finlanda Suedia Regatul Unit 12 12 12 9 24 7 12 21 24 9 24 6 7 9 6 12 5 12 12 21 12 15 7 9 9 12 24

 + 
Articolul 14Protocolul privind Statutul Băncii Europene de Investiții, anexat la Tratatul CE, se modifica prin prezentul după cum urmează:(1)La articolul 3, se introduce următorul text între dispozițiile referitoare la Belgia și Republica Ceha:– Republica Bulgaria,iar între dispozițiile referitoare la Portugalia și Slovenia:– România,(2)La articolul 4 alineatul (1) primul paragraf,(a)teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:(1)Capitalul Băncii este de 164 795 737 000 EUR, subscris de statele membre după cum urmează*):*) Cifrele prevăzute pentru Bulgaria și România sunt orientative și se întemeiază pe datele publicate de Eurostat pentru anul 2003.(b)se introduce următorul text între dispozițiile referitoare la Irlanda și Slovacia:România 846 000 000, iar(c)următorul text se introduce între dispozițiile referitoare la Slovenia și Lituania:Bulgaria 296 000 000.(3)La articolul 11 alineatul (2), primul, al doilea și al treilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:(2)Consiliul de Administrație este format din douăzeci și opt de administratori și optsprezece supleanți.Administratorii sunt numiți pentru cinci ani de Consiliul Guvernatorilor, fiecare stat membru desemnând câte un administrator iar Comisia desemnând, de asemenea, un administrator.Administratorii supleanți sunt numiți pentru cinci ani de Consiliul Guvernatorilor după cum urmează:– doi supleanți desemnați de Republica Federala Germania;– doi supleanți desemnați de Republica Franceza;– doi supleanți desemnați de Republica Italiana;– doi supleanți desemnați de Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord;– un supleant desemnat de comun acord de Regatul Spaniei și Republica Portugheză;– un supleant desemnat de comun acord de Regatul Belgiei, Marele Ducat al Luxemburgului și Regatul Țărilor de Jos;– doi supleanți desemnați de comun acord de Regatul Danemarcei, Republica Elena, Irlanda și România;– doi supleanți desemnați de comun acord de Republica Estonia, Republica Letonia, Republica Lituania, Republica Austria, Republica Finlanda și Regatul Suediei;– trei supleanți desemnați de comun acord de Republica Bulgaria, Republica Ceha, Republica Cipru, Republica Ungara, Republica Malta, Republica Polona, Republica Slovenia și Republica Slovaca;– un supleant desemnat de Comisie.". + 
Articolul 15Articolul 134 alineatul (2) primul paragraf din Tratatul CEEA privind compunerea Comitetului Științific și Tehnic se înlocuiește cu următorul text:(2)Comitetul este compus din patruzeci și unu de membri, numiți de către Consiliu după consultarea Comisiei.
 + 
Titlul IIALTE ADAPTARI + 
Articolul 16La articolul 57 alineatul (1) din Tratatul CE, ultima teza se înlocuiește cu următorul text:Cu privire la restricțiile existente în conformitate cu legislația interna în Bulgaria, Estonia și Ungaria, data de referința este 31 decembrie 1999. + 
Articolul 17Articolul 299 alineatul (1) din Tratatul CE se înlocuiește cu următorul text:(1)Prezentul tratat se aplică Regatului Belgiei, Republicii Bulgaria, Republicii Cehe, Regatului Danemarcei, Republicii Federale Germania, Republicii Estonia, Republicii Elene, Regatului Spaniei, Republicii Franceze, Irlandei, Republicii Italiene, Republicii Cipru, Republicii Letonia, Republicii Lituania, Marelui Ducat al Luxemburgului, Republicii Ungare, Republicii Malta, Regatului Țărilor de Jos, Republicii Austria, Republicii Polone, Republicii Portugheze, României, Republicii Slovenia, Republicii Slovace, Republicii Finlanda, Regatului Suediei și Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. + 
Articolul 18(1)Al doilea alineat al articolului 314 din Tratatul CE se înlocuiește cu următorul text:În conformitate cu tratatele de aderare, versiunile prezentului tratat în limbile bulgara, ceha, daneza, engleza, estona, finlandeza, greaca, maghiara, irlandeza, letona, lituaniana, malteza, polona, portugheză, română, slovaca, slovena, spaniola și suedeza sunt, de asemenea, autentice.(2)Al doilea alineat al articolului 225 din Tratatul CEEA se înlocuiește cu următorul text:În conformitate cu tratatele de aderare, versiunile prezentului tratat în limbile bulgara, ceha, daneza, engleza, estona, finlandeza, greaca, maghiara, irlandeza, letona, lituaniana, malteza, polona, portugheză, română, slovaca, slovena, spaniola și suedeza sunt, de asemenea, autentice.(3)Al doilea alineat al articolului 53 din Tratatul UE se înlocuiește cu următorul text:În conformitate cu tratatele de aderare, versiunile prezentului tratat în limbile bulgara, ceha, daneza, engleza, estona, finlandeza, greaca, maghiara, irlandeza, letona, lituaniana, malteza, polona, portugheză, română, slovaca, slovena, spaniola și suedeza sunt, de asemenea, autentice.
 + 
Partea A TREIADISPOZIȚII PERMANENTE + 
Titlul IADAPTARI ALE ACTELOR ADOPTATE DE INSTITUȚII + 
Articolul 19Actele enumerate în anexa III la prezentul act se adapteaza conform prevederilor din aceasta anexa. + 
Articolul 20Adaptarile actelor enumerate în anexa IV la prezentul act, devenite necesare ca efect al aderării, se redactează în conformitate cu orientările stabilite de aceasta anexa.
 + 
Titlul IIALTE DISPOZIȚII + 
Articolul 21Măsurile enumerate în anexa V la prezentul act se aplică în condițiile stabilite de aceasta anexa. + 
Articolul 22Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei și după consultarea Parlamentului European, poate efectua adaptarile dispozițiilor prezentului act cu privire la politica agricolă comuna care se pot dovedi necesare ca urmare a modificării normelor comunitare.
 + 
Partea A PATRADISPOZIȚII TEMPORARE + 
Titlul IMĂSURI TRANZITORII + 
Articolul 23Măsurile enumerate în anexele VI și VII la prezentul act se aplică Bulgariei și României în condițiile prevăzute de anexele menționate.
 + 
Titlul IIDISPOZIȚII INSTITUȚIONALE + 
Articolul 24(1)Prin derogare de la numărul maxim de membri ai Parlamentului European, prevăzut de articolul 189 alineatul (2) din Tratatul CE și în articolul 107 alineatul (2) din Tratatul CEEA, pentru a tine seama de aderarea Bulgariei și României, numărul de membri ai Parlamentului European se majorează cu următorul număr de membri din aceste tari, corespunzător perioadei dintre data aderării și începutul legislaturii 2009-2014 a Parlamentului European:Bulgaria 18România 35.(2)Înainte de 31 decembrie 2007, Bulgaria și România sunt obligate sa organizeze fiecare alegeri pentru Parlamentul European, prin votul universal direct al cetățenilor lor, pentru numărul de membri prevăzut la alineatul (1), în conformitate cu dispozițiile Actului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct*1).*1) JO L 278, 8.10.1976, p. 5, act astfel cum a fost modificat ultima data prin Decizia Consiliului 2002/772/CE , Euratom (JO L 283, 21.10.2002, p. 1).(3)Prin derogare de la dispozițiile articolului 190 alineatul (1) din Tratatul CE și ale articolului 108 alineatul (1) din Tratatul CEEA, în cazul în care alegerile sunt organizate după data aderării, membrii Parlamentului European care reprezintă popoarele Bulgariei și României sunt numiți, pentru perioada dintre data aderării și data fiecăreia dintre alegerile prevăzute la alineatul (2), de către parlamentele acestor state din randurile lor, în conformitate cu procedura stabilită de fiecare stat în parte. + 
Titlul IIIDISPOZIȚII FINANCIARE + 
Articolul 25(1)De la data aderării, Bulgaria și România plătesc următoarele sume corespunzătoare contribuției lor la capitalul vărsat în contul capitalului subscris, astfel cum sunt acestea definite de dispozițiile articolului 4 din Statutul Băncii Europene de Investiții*2).*2) Cifrele prevăzute sunt orientative și se întemeiază pe datele publicate de Eurostat pentru anul 2003.Bulgaria 14 800 000 EURRomânia 42 300 000 EURAceste contribuții se plătesc în opt transe egale scadente la datele de 31 mai 2007, 31 mai 2008, 31 mai 2009, 30 noiembrie 2009, 31 mai 2010, 30 noiembrie 2010, 31 mai 2011 și 30 noiembrie 2011.(2)Bulgaria și România contribuie, în opt transe egale scadente la datele prevăzute la alineatul (1), la rezervele și provizioanele echivalente rezervelor, precum și la sumele care urmează a fi incluse în cadrul rezervelor și provizioanelor, incluzând balanța contului de profit și pierderi, determinate la sfârșitul lunii anterioare aderării, astfel cum este prevăzut în bilanțul Băncii, cu sume corespunzătoare procentelor de rezerve și provizioane prevăzute mai jos*1):*1) Cifrele prevăzute sunt orientative și se întemeiază pe datele publicate de Eurostat pentru anul 2003.Bulgaria 0,181%România 0,517%.(3)Capitalul și plățile prevăzute la alineatele (1) și (2) se plătesc de către Bulgaria și România în numerar în moneda euro, cu excepția cazului în care Consiliul Guvernatorilor adopta în unanimitate o derogare. + 
Articolul 26(1)Bulgaria și România plătesc următoarele sume către Fondul de Cercetare pentru Cărbune și Oțel prevăzut în Decizia 2002/234/CE CO a reprezentanților guvernelor statelor membre, intruniti în cadrul Consiliului, din 27 februarie 2002 privind implicatiile financiare ale expirării Tratatului CECO și Fondul de Cercetare pentru Cărbune și Oțel*2):*2) JO L 79, 22.3.2002, p. 42.

Bulgaria România (MEUR în prețuri curente) 11,95 29,88.

(2)Contribuțiile la Fondul de Cercetare pentru Cărbune și Oțel se efectuează în patru transe începând din anul 2009 și se plătesc după cum urmează, în fiecare caz în prima zi lucrătoare a primei luni a fiecărui an:

2009:2010:2011:2012: 15% 20% 30% 35%.

 + 
Articolul 27(1)Licitațiile, derularea contractelor și plățile pentru asistența de preaderare din cadrul programului PHARE*3), din cadrul programului PHARE pentru cooperare transfrontaliera*4) și pentru asistența din cadrul Facilitatii de tranzitie prevăzută la articolul 31 urmează a fi gestionate, de la data aderării, de agențiile de implementare din Bulgaria și România.*3) Regulamentul (CEE) nr. 3906/89 al Consiliului din 18.12.1989 privind ajutorul economic acordat anumitor tari din Europa Centrala și de Est (JO L 375, 23.12.1989, p. 11), regulament astfel cum a fost modificat ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 769/2004 (JO L 123, 27.4.2004, p. 1).*4) Regulamentul (CE) nr. 2760/98 al Comisiei din 18.12.1998 privind implementarea unui program de cooperare transfrontaliera în cadrul programului PHARE (JO L 345, 19.12.1998, p. 49), regulament astfel cum a fost modificat ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 1822/2003 (JO L 267, 17.10.2003, p. 9).Comisia renunța, printr-o decizie adoptată în acest sens, la controlul sau prealabil asupra licitațiilor și contractarilor, pe baza unei proceduri de acreditare desfășurate de aceasta și a unei evaluări favorabile a Sistemului de Implementare Descentralizat Extins (SIDE), în conformitate cu criteriile și condițiile stabilite în anexa la Regulamentul (CE) nr. 1266/1999 al Consiliului din 21 iunie 1999 privind coordonarea ajutorului acordat țărilor candidate în cadrul strategiei de preaderare și modificarea Regulamentului (CEE) nr. 3906/89*1) precum și cu dispozițiile articolului 164 din Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene*2).*1) JO L 161, 26.6.1999, p. 68.*2) Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25.6.2002 (JO L 248, 16.9.2002, p.1).În cazul în care decizia Comisiei de renunțare la controlul prealabil nu este adoptată înainte de data aderării, nici un contract semnat în intervalul de timp dintre data aderării și data la care este adoptată decizia Comisiei nu poate fi finanțat din asistența de preaderare.Cu toate acestea, prin excepție, în cazul în care adoptarea deciziei Comisiei de renunțare la controlul prealabil este amânată pentru o dată ulterioară datei aderării pentru motive neimputabile autorităților din Bulgaria sau România, Comisia poate accepta, în cazuri temeinic motivate, finanțarea din asistența de preaderare a contractelor semnate în intervalul de timp dintre data aderării și data adoptării deciziei Comisiei, precum și continuarea implementarii asistenței de preaderare pentru un termen limitat, sub rezerva efectuării de către Comisie a controlului prealabil asupra licitațiilor și contractarilor.(2)Angajamentele financiare contractate înainte de data aderării în conformitate cu instrumentele financiare de preaderare prevăzute la alineatul (1), precum și cele contractate după aderare în cadrul Facilitatii de tranzitie prevăzute la articolul 31, inclusiv încheierea și înregistrarea, după aderare, a fiecărui angajament și a fiecărei plati legale continua să fie reglementate de normele și regulamentele privind instrumentele financiare de preaderare și continua să fie suportate din capitolele bugetare corespunzătoare, până la închiderea programelor și proiectelor în cauza. Cu toate acestea, procedurile de achiziții publice începute după data aderării urmează să fie îndeplinite în conformitate cu dispozițiile aplicabile ale directivelor Comunității.(3)Ultimul exercițiu de programare a asistenței de preaderare prevăzute la alineatul (1) are loc în ultimul an anterior datei aderării. Acțiunile stabilite prin aceste programe vor trebui contractate în cei doi ani ulteriori. Nu poate fi acordată nici o prorogare a termenului de contractare. În mod excepțional și în cazuri temeinic motivate, prorogari limitate ca durata pot fi acordate pentru executarea contractelor.Cu toate acestea, fondurile de preaderare destinate acoperirii cheltuielilor administrative, astfel cum sunt definite la alineatul (4), pot fi alocate în cursul primilor doi ani după aderare. Pentru costurile de audit și evaluare pot fi alocate fonduri de preaderare în cursul a până la cinci ani după aderare.(4)Pentru a asigura încetarea treptata a funcționarii instrumentelor financiare de preaderare menționate la alineatul (1), precum și a programului ISPA*3), Comisia poate lua toate măsurile corespunzătoare pentru a se asigura ca personalul necesar din punct de vedere legal este menținut în Bulgaria și România pentru cel mult nouasprezece luni după aderare.*3) Regulamentul (CE) nr. 1267/1999 al Consiliului din 21.6.1999 de instituire a Instrumentului de politici structurale pentru preaderare (JO L 161, 26.6.1999, p. 73), regulament astfel cum a fost modificat ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 769/2004 (JO L 123, 27.4.2004, p. 1).În cursul acestei perioade, funcționarii, angajații temporari și angajații contractuali repartizați pe posturi în Bulgaria și în România înainte de aderare, care trebuie să rămână în activitate în aceste state după aderare, urmează sa beneficieze, prin excepție, de aceleași condiții financiare și materiale cu cele aplicate de către Comisie înainte de aderare, în conformitate cu Statutul funcționarilor Comunităților Europene și Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Comunităților Europene, adoptat prin Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 al Consiliului*1)*1) JO L 56, 4.3.1968, p. 1, regulament astfel cum a fost modificat ultima data prin Regulamentul (CE, Euratom) nr. 723/2004 (JO L 124, 27.4.2004, p. 1).Cheltuielile administrative, inclusiv salariile pentru restul personalului necesar urmează să fie acoperite de titlul "Încetarea treptata a asistenței de preaderare pentru noile state membre" sau de echivalentul acestuia în cadrul domeniului corespunzător al bugetului general al Comunităților Europene referitor la extindere. + 
Articolul 28(1)Măsurile care, la data aderării, au făcut obiectul unor decizii privind asistența în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1267/1999 de instituire a Instrumentului pentru politici structurale de preaderare și a căror punere în aplicare nu a fost încheiată la data respectiva sunt considerate ca aprobate de către Comisie în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1164/94 al Consiliului din 16 mai 1994 de instituire a Fondului de Coeziune*2).*2) JO L 130, 25.5.1994, p. 1, regulament astfel cum a fost modificat ultima data prin Actul de aderare din anul 2003 (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).Sumele care trebuie încă alocate în scopul punerii în aplicare a unor asemenea măsuri se angajează în temeiul regulamentului privind Fondul de Coeziune în vigoare la data aderării și se aloca pentru capitolul din bugetul general al Comunităților Europene care corespunde acestui regulament. În cazul în care alineatele (2)-(5) nu dispun altfel, dispozițiile care reglementează punerea în aplicare a măsurilor aprobate în conformitate cu acest din urma regulament se aplică acestor măsuri.(2)Orice procedura de achiziții publice referitoare la o măsura prevăzută la alineatul (1) care, la data aderării, a făcut deja obiectul unei cereri de oferte publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, se aplică în conformitate cu regulile prevăzute în respectiva cerere de oferte. Prin excepție, nu sunt aplicabile dispozițiile prevăzute la articolul 165 din Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene. Orice procedura de achiziții referitoare la o măsura menționată la alineatul (1) care nu a făcut încă obiectul unei cereri de oferte publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene respecta dispozițiile tratatelor, ale actelor adoptate în temeiul acestora și politicile Comunității, inclusiv cele privind protecția mediului, transporturile, rețelele transeuropene, concurenta și acordarea contractelor publice.(3)Plățile efectuate de Comisie în cadrul uneia dintre măsurile menționate la alineatul (1) sunt alocate angajamentelor aflate în curs, în ordinea deschiderii acestora în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1267/1999, iar ulterior sunt alocate în temeiul regulamentului privind Fondul de Coeziune în vigoare la acea data.(4)Pentru măsurile prevăzute la alineatul (1), normele care reglementează eligibilitatea cheltuielilor în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1267/1999 rămân aplicabile, cu excepția cazurilor temeinic motivate care urmează să fie hotărâte de Comisie la solicitarea statului membru interesat.(5)Comisia poate decide, în cazuri excepționale și temeinic motivate, sa autorizeze exceptari specifice de la normele aplicabile în temeiul regulamentului privind Fondul de Coeziune în vigoare la data aderării pentru măsurile prevăzute la alineatul (1). + 
Articolul 29În cazul în care perioada pentru angajamentele multianuale efectuate în cadrul programului SAPARD*3) în legătură cu impadurirea terenurilor agricole, acordarea de sprijin pentru constituirea grupurilor de producători sau pentru programele agroecologice depășește ultimul termen permis pentru efectuarea plăților în cadrul SAPARD, angajamentele necheltuite vor fi incluse în programul de dezvoltare rurală pentru anii 2007-2013.*3) Regulamentul (CE) nr. 1268/1999 al Consiliului din 21.6.1999 privind asistența financiară comunitara destinată măsurilor de preaderare ce trebuie luate pentru dezvoltarea agriculturii și zonelor rurale în țările candidate din Europa Centrala și de Est în perioada premergătoare aderării (JO L 161, 26.6.1999, p. 87), regulament astfel cum a fost modificat ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 2008/2004 (JO L 349, 25.11.2004, p. 12).În cazul în care sunt necesare măsuri tranzitorii speciale în aceasta privinta, ele urmează a fi adoptate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 50 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1260/1999 al Consiliului din 21 iunie 1999 de adoptare a dispozițiilor generale privind Fondurile Structurale*1).*1) JO L 161, 26.6.1999, p. 1, regulament astfel cum a fost modificat ultima data prin Actul de aderare din anul 2003 (JO L 236, 23.9.2003, p. 33). + 
Articolul 30(1)Având în vedere ca Bulgaria a închis definitiv în vederea dezafectarii ulterioare - în conformitate cu angajamentele asumate - Unitatea 1 și Unitatea 2 de la Centrala Nucleara Kozlodui, înainte de anul 2003, aceasta se angajează sa inchida definitiv Unitatea 3 și Unitatea 4 de la aceasta centrala în anul 2006 și să le dezafecteze ulterior.(2)În perioada 2007-2009, Comunitatea acorda Bulgariei asistența financiară pentru susținerea eforturilor sale de dezafectare și pentru compensarea efectelor închiderii și dezafectarii unităților 1-4 ale Centralei Nucleare Kozlodui.Asistența urmează sa acopere, printre altele: măsuri de sustinere a dezafectarii unităților 1-4 ale Centralei Nucleare Kozlodui; măsuri pentru îmbunătățirea mediului în concordanta cu acquis-ul; măsuri pentru modernizarea sectoarelor de producție, transport și distribuție a energiei convenționale din Bulgaria; măsuri pentru îmbunătățirea eficientei energetice, îmbunătățirea utilizării surselor regenerabile de energie și pentru creșterea gradului de siguranță în alimentarea cu energie.Pentru perioada 2007-2009, asistența se ridica la 210 MEUR (prețuri la nivelul anului 2004) constând în credite de angajament care urmează să fie angajate în transe anuale egale în valoare de 70 MEUR (prețuri la nivelul anului 2004).Asistența, sau părți ale acesteia, poate fi mobilizata sub forma de contribuție a Comunității la Fondul internațional de sprijin pentru dezafectarea Centralei Kozlodui, administrat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.(3)Comisia poate adopta norme pentru punerea în aplicare a asistenței prevăzute la alineatul (2).Normele sunt adoptate în conformitate cu Decizia Consiliului 1999/468/CE din 28 iunie 1999 de stabilire a procedurilor pentru exercitarea competentelor de execuție delegate Comisiei*2).*2) JO L 184, 17.7.1999, p. 23.În acest scop, Comisia este sprijinita de un comitet. Articolele 4 și 7 din Decizia 1999/468/CE sunt aplicabile. Termenul prevăzut la articolul 4 alineatul (3) din Decizia 1999/468/CE este de șase săptămâni. Comitetul își adopta regulamentul de procedura. + 
Articolul 31(1)În primul an de la aderare, Uniunea acorda Bulgariei și României asistența financiară provizorie, denumita în continuare "Facilitatea de tranzitie", în vederea dezvoltării și intaririi capacității lor administrative și judiciare de a pune în aplicare și asigura respectarea legislației comunitare și pentru a promova schimbul de bune practici între parteneri. Aceasta asistența trebuie să finanteze proiecte de construcție instituțională și un număr limitat de mici investiții dependente de cele dintâi.(2)Asistența trebuie să răspundă necesității continue de intarire a capacității instituționale în anumite domenii prin acțiuni care nu pot fi finanțate de fondurile structurale sau de Fondul pentru Dezvoltare Rurală.(3)Pentru proiectele de înfrățire între administrațiile publice în scopul construcției instituționale continua să se aplice procedura cererii de oferte prin intermediul rețelei de puncte de contact din statele membre, astfel cum se prevede prin acordurile-cadru încheiate cu statele membre în vederea derulării asistenței de preaderare.Creditele de angajament pentru Facilitatea de tranzitie pentru Bulgaria și România, exprimate în prețuri la nivelul anului 2004, totalizează 82 MEUR în primul an după aderare și au în vedere prioritati naționale și orizontale. Creditele de angajament se autorizeaza de către autoritatea bugetară în limitele perspectivei financiare.(4)Asistența acordată în temeiul Facilitatii de tranzitie se aloca și se pune în aplicare în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 3906/89 al Consiliului privind asistența economică acordată anumitor state din Europa Centrala și de Est. + 
Articolul 32(1)Se constituie prin prezentul Facilitatea Schengen și pentru fluxurile de numerar, ca instrument provizoriu pentru sprijinirea Bulgariei și a României în perioada dintre data aderării și sfârșitul anului 2009 în vederea finanțării acțiunilor la noile frontiere externe ale Uniunii, pentru punerea în aplicare a acquis-ului Schengen și controlul frontierelor externe și pentru a sprijini îmbunătățirea fluxurilor de numerar în cadrul bugetelor naționale.(2)Pentru perioada 2007-2009, se acordă Bulgariei și României următoarele sume (exprimate în prețuri la nivelul anului 2004), sub forma plății unor sume globale în cadrul Facilitatii provizorii Schengen și pentru fluxurile de numerar:

(MEUR, prețuri la nivelul anului 2004)
2007 2008 2009
Bulgaria 121,8 59,1 58,6
România 297,2 131,8 130,8
(3)Cel puțin 50% din alocarea pentru fiecare țara în cadrul Facilitatii provizorii Schengen și pentru fluxurile de numerar se utilizează pentru sprijinirea Bulgariei și a României în îndeplinirea obligației acestora de a finanta acțiuni la noile frontiere externe ale Uniunii pentru punerea în aplicare a acquis-ului Schengen și a controalelor la frontiera externa.(4)A douasprezecea parte din fiecare suma anuală se plătește Bulgariei și României în prima zi lucrătoare a fiecărei luni din anul respectiv. Sumele globale se utilizează în termen de trei ani de la efectuarea primei plati. Bulgaria și România prezintă, în cel mult șase luni de la data expirării acestui termen de trei ani, un raport cuprinzator privind utilizarea finala a sumelor globale în temeiul secțiunii Schengen a Facilitatii provizorii Schengen și pentru fluxurile de numerar, incluzând un raport justificativ privind cheltuielile. Orice fonduri neutilizate sau cheltuite nejustificat se recuperează de către Comisie.(5)Comisia poate adopta orice dispoziții tehnice necesare funcționarii Facilitatii provizorii Schengen și pentru fluxurile de numerar.
 + 
Articolul 33(1)Fără a aduce atingere viitoarelor decizii de politici publice, creditele de angajament globale pentru acțiuni structurale care urmează să fie puse la dispoziția Bulgariei și a României pentru perioada de trei ani cuprinsă între anii 2007-2009 sunt următoarele:
(MEUR, prețuri la nivelul anului 2004)
2007 2008 2009
Bulgaria 539 759 1002
România 1399 1972 2603

(2)În cursul perioadei de trei ani cuprinsă între anii 2007-2009, întinderea și natura interventiilor cuprinse în totalul creditelor fixe pe tari se stabilesc în temeiul dispozițiilor în vigoare la acea data aplicabile cheltuielilor pentru acțiuni structurale. + 
Articolul 34(1)Suplimentar în raport cu regulamentele privind dezvoltarea rurală în vigoare la data aderării, dispozițiile prevăzute de secțiunile I-III din anexa VIII se aplică Bulgariei și României pentru perioada 2007-2009, iar dispozițiile financiare speciale prevăzute de secțiunea IV din anexa VIII se aplică Bulgariei și României pe parcursul perioadei de programare 2007-2013.(2)Fără a aduce atingere viitoarelor decizii de politici publice, creditele de angajament pentru dezvoltarea rurală din cadrul FEOGA Secțiunea Garantare pentru Bulgaria și România în cursul perioadei de trei ani 2007-2009 se ridica la suma de 3 041 MEUR (în prețuri la nivelul anului 2004).(3)În cazul în care este necesar, normele pentru punerea în aplicare a dispozițiilor anexei VIII se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 50 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1260/1999.(4)Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, după consultarea Parlamentului European, efectuează orice adaptari ale dispozițiilor anexei VIII în cazurile necesare, în vederea asigurării coerentei cu regulamentele privind dezvoltarea rurală. + 
Articolul 35Sumele prevăzute la articolele 30, 31, 32, 33 și 34 sunt adaptate de către Comisie în fiecare an în funcție de evoluția prețurilor, ca parte a adaptarilor tehnice anuale ale perspectivei financiare.
 + 
Titlul IVALTE DISPOZIȚII + 
Articolul 36(1)În cazul în care, până la împlinirea unui termen de cel mult trei ani de la data aderării, survin dificultăți semnificative și susceptibile sa persiste în orice sector al economiei sau care ar putea provoca deteriorarea serioasă a situației economice într-un anumit domeniu, Bulgaria și România pot solicita să fie autorizate sa adopte măsuri de protecție în vederea remedierii situației și a adaptării sectorului în cauza la economia pieței interne.În aceleași împrejurări, oricare actual stat membru poate solicita să fie autorizat sa adopte măsuri de protecție în raport cu Bulgaria, cu România sau cu ambele state.(2)La cererea statului interesat, Comisia adopta, în procedura de urgenta, măsurile de protecție pe care le considera necesare, arătând condițiile și modalitățile în care acestea trebuie puse în aplicare.În caz de dificultăți economice serioase și la cererea expresă a statului membru interesat, Comisia hotărăște în termen de cinci zile lucrătoare de la primirea cererii însoțite de datele de fundamentare corespunzătoare. Măsurile astfel hotărâte sunt de imediata aplicare, țin seama de interesele tuturor părților interesate și nu pot determina efectuarea de controale la frontiere.(3)Măsurile autorizate în conformitate cu alineatul (2) pot include derogări de la normele Tratatului CE și ale prezentului act, în măsura și pentru termenele strict necesare pentru atingerea obiectivelor menționate la alineatul (1). Se acordă prioritate măsurilor care afectează cel mai puțin funcționarea pieței interne. + 
Articolul 37În cazul în care Bulgaria sau România nu și-a îndeplinit angajamentele asumate în contextul negocierilor de aderare, determinând o perturbare semnificativă a bunei funcționari a pieței interne, inclusiv orice angajamente asumate în cadrul politicilor sectoriale care privesc activități economice cu efecte transfrontaliere, ori pericolul iminent al unei atari perturbari, Comisia poate să adopte măsurile corespunzătoare până la împlinirea unui termen de cel mult trei ani de la data aderării, la cererea motivată a unui stat membru sau din proprie inițiativă.Măsurile sunt proporționale și se acordă prioritate acelora dintre ele care perturba cel mai puțin funcționarea pieței interne și, după caz, aplicării mecanismelor sectoriale de salvgardare în vigoare. Asemenea măsuri de salvgardare nu pot fi utilizate ca mijloace arbitrare de discriminare sau de restrangere disimulata a comerțului dintre statele membre. Clauza de salvgardare poate fi invocată chiar și înainte de aderare în temeiul concluziilor urmăririi îndeplinirii angajamentelor asumate în negocieri, iar măsurile adoptate intră în vigoare la data aderării, cu excepția cazului în care acestea prevăd o dată ulterioară. Măsurile nu pot fi menținute mai mult decât este strict necesar și, în orice caz, sunt revocate la data la care angajamentul corespunzător este îndeplinit. Măsurile pot fi totuși aplicate dincolo de termenul prevăzut la alineatul de mai sus atât timp cat angajamentele corespunzătoare nu au fost îndeplinite. Ca răspuns la progresele realizate de noul stat membru în cauza în îndeplinirea angajamentelor sale, Comisia poate adapta în mod corespunzător măsurile luate. Comisia informează Consiliul cu suficient timp înaintea revocării regulamentelor și deciziilor europene prin care sunt stabilite măsurile de salvgardare și tine seama întocmai de orice observații formulate în acest sens de către Consiliu. + 
Articolul 38În cazul în care, în Bulgaria sau în România, exista deficiente semnificative sau un risc iminent privind apariția unor asemenea deficiente în transpunerea, stadiul aplicării sau asigurarea respectării deciziilor-cadru sau a oricăror altor angajamente, instrumente de cooperare și decizii privind recunoașterea reciprocă în domeniul dreptului penal în conformitate cu titlul VI al Tratatului UE, precum și a directivelor și regulamentelor privind recunoașterea reciprocă în domeniul dreptului civil în conformitate cu titlul IV din Tratatul CE, Comisia poate să adopte, până la împlinirea unui termen de cel mult trei ani de la data aderării, la cererea motivată a unui stat membru sau din proprie inițiativă și după consultarea statelor membre, măsurile corespunzătoare și sa precizeze condițiile și modalitățile în care aceste măsuri intră în vigoare.Măsurile pot lua forma suspendării provizorii a aplicării dispozițiilor și hotărârilor corespunzătoare în relațiile dintre Bulgaria sau România și oricare alt ori alte state membre, fără sa aducă atingere continuării cooperării judiciare strânse. Clauza de salvgardare poate fi invocată chiar înainte de aderare în temeiul concluziilor urmăririi îndeplinirii angajamentelor asumate în negocieri, iar măsurile adoptate intră în vigoare la data aderării, cu excepția cazului în care acestea prevăd o dată ulterioară. Măsurile nu pot fi menținute mai mult decât este strict necesar și, în orice caz, sunt revocate la data la care deficientele sunt remediate. Măsurile pot fi totuși aplicate dincolo de termenul prevăzut la alineatul (1) atât timp cat aceste deficiente subzistă. Ca răspuns la progresele realizate de noul stat membru în cauza în remedierea deficiențelor identificate, Comisia poate adapta în mod corespunzător măsurile luate, după consultarea statelor membre. Comisia informează Consiliul cu suficient timp înaintea revocării măsurilor de salvgardare și tine seama întocmai de orice observații formulate în acest sens de către Consiliu. + 
Articolul 39(1)În cazul în care, în temeiul urmăririi continue de către Comisie a îndeplinirii angajamentelor asumate de Bulgaria și România în contextul negocierilor de aderare, și în special în temeiul rapoartelor Comisiei în aceasta privinta, exista dovezi clare ca stadiul pregătirii pentru adoptarea și aplicarea acquis-ului în Bulgaria sau România este de asemenea natura încât exista un risc semnificativ ca, într-un număr important de domenii, oricare dintre aceste state să fie în mod evident nepregatit sa îndeplinească obligațiile care decurg din calitatea de membru la data aderării, 1 ianuarie 2007, Consiliul poate să hotărască în unanimitate, la recomandarea Comisiei, ca data aderării statului respectiv să fie amânată cu un an, până la 1 ianuarie 2008.(2)Fără a aduce atingere alineatului (1), Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, la recomandarea Comisiei, poate să ia decizia prevăzută la alineatul (1) cu privire la România în cazul în care sunt constatate deficiente semnificative în îndeplinirea de către România a unuia sau a mai multora dintre angajamentele și cerințele enumerate în anexa IX punctul I.(3)Fără a aduce atingere alineatului (1) și sub rezerva dispozițiilor articolului 37, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, la recomandarea Comisiei și după o evaluare amănunțită efectuată în toamna anului 2005 a progreselor realizate de România în domeniul politicii de concurenta, sa adopte decizia prevăzută la alineatul (1) cu privire la România în cazul în care se constata deficiente semnificative în îndeplinirea de către România a obligațiilor asumate în temeiul Acordului european de asociere*1) sau a unuia ori mai multora dintre angajamentele și cerințele enumerate în anexa IX punctul II.*1) Acordul european de instituire a asocierii între Comunitatile Economice Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și România, pe de altă parte (JO L 357, 31.12.1994, p. 2).(4)În cazul unei decizii adoptate în temeiul alineatelor (1), (2) sau (3), Consiliul hotărăște de îndată, cu majoritate calificată, adaptarile prezentului act, inclusiv ale anexelor și apendicelor acestuia, devenite absolut necesare ca urmare a deciziei de amânare. + 
Articolul 40Pentru a nu afecta buna funcționare a pieței interne, punerea în aplicare a normelor de drept intern ale Bulgariei și României în cursul perioadelor de tranzitie menționate în anexele VI și VII nu poate conduce la efectuarea de controale la frontiere între statele membre. + 
Articolul 41În cazul în care sunt necesare măsuri tranzitorii pentru a sprijini tranzitia, de la regimul în vigoare în Bulgaria și România la cel decurgând din aplicarea politicii agricole comune în condițiile prevăzute prin prezentul act, asemenea măsuri sunt adoptate de către Comisie în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 25 alineatul (2) al Regulamentului (CE) nr. 1784/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 privind organizarea comuna a pieței în sectorul cerealelor*1) sau, după caz, de dispozițiile corespunzătoare ale celorlalte regulamente privind organizarea comuna a piețelor agricole ori a procedurii corespunzătoare stabilite prin legislația incidența.*1) JO L 270, 21.10.2003, p. 78.Măsurile tranzitorii prevăzute în prezentul articol pot fi adoptate într-un termen de trei ani de la data aderării, iar aplicarea lor este limitată la acest termen. Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei, după consultarea Parlamentului European, poate proroga acest termen.Măsurile tranzitorii referitoare la punerea în aplicare a instrumentelor privind politica agricolă comuna care nu sunt menționate în prezentul act și care sunt necesare ca urmare a aderării urmează să fie adoptate înainte de data aderării de către Consiliu, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei sau, în cazul în care acestea aduc atingere unor instrumente adoptate inițial de către Comisie, urmează să fie adoptate de către Comisie în conformitate cu procedura necesară pentru adoptarea instrumentelor în cauza. + 
Articolul 42În cazul în care sunt necesare măsuri tranzitorii pentru a sprijini tranzitia, de la regimul în vigoare în Bulgaria și în România la cel decurgând din aplicarea normelor Uniunii în materie veterinara, fitosanitara și a siguranței alimentelor, asemenea măsuri se adoptă de către Comisie în conformitate cu procedura corespunzătoare prevăzută în legislația aplicabilă. Aceste măsuri se adoptă în termen de trei ani de la data aderării, iar aplicarea lor este limitată la acest termen.
 + 
Partea A CINCEADISPOZIȚII PRIVIND PUNEREA ÎN APLICARE A PREZENTULUI ACT + 
Titlul ICOMPUNEREA INSTITUȚIILOR ȘI ORGANISMELOR + 
Articolul 43Parlamentul European efectuează în regulamentul sau de procedura adaptarile care se impun ca urmare a aderării. + 
Articolul 44Consiliul efectuează în regulamentul sau de procedura adaptarile care se impun ca urmare a aderării. + 
Articolul 45Un resortisant al fiecărui nou stat membru este numit membru al Comisiei de la data aderării. Noii membri ai Comisiei sunt numiți de către Consiliu, hotărând cu majoritate calificată și de comun acord cu președintele Comisiei, după consultarea Parlamentului European.Mandatul membrilor numiți astfel încetează la aceeași dată cu cel al membrilor aflați în funcție la data aderării. + 
Articolul 46(1)Doi judecători sunt numiți în cadrul Curții de Justiție și doi judecători sunt numiți în cadrul Tribunalului de Prima Instanța.(2)Mandatul unuia dintre judecătorii Curții de Justiție numiți în conformitate cu alineatul (1) încetează la 6 octombrie 2009. Acest judecător este desemnat prin tragere la sorți. Mandatul celuilalt judecător încetează la 6 octombrie 2012.Mandatul unuia dintre judecătorii Tribunalului de Prima Instanța numiți în conformitate cu alineatul (1) încetează la 31 august 2007. Acest judecător este desemnat prin tragere la sorți. Mandatul celuilalt judecător încetează la 31 august 2010.(3)Curtea de Justiție efectuează în regulamentul sau de procedura adaptarile care se impun ca urmare a aderării.Tribunalul de Prima Instanța, de comun acord cu Curtea de Justiție, efectuează în regulamentul sau de procedura adaptarile care se impun ca urmare a aderării.Regulamentele de procedura astfel adaptate necesita acordul Consiliului, care hotărăște cu majoritate calificată.(4)Pentru judecarea cauzelor pendinte la data aderării pe rolul instanțelor menționate, pentru care procedura orala a început înainte de această dată, plenurile instanțelor sau camerele se întrunesc în aceeași compunere ca înainte de aderare și aplica regulamentul de procedura în vigoare în ziua anterioară datei aderării. + 
Articolul 47Curtea de Conturi se completează prin numirea a doi membri suplimentari pentru un mandat de șase ani. + 
Articolul 48Comitetul Economic și Social se completează prin numirea a 27 de membri reprezentând diferitele componente sociale și economice ale societății civile organizate din Bulgaria și România. Mandatul membrilor astfel numiți încetează simultan cu cel al membrilor aflați în funcție la data aderării. + 
Articolul 49Comitetul Regiunilor se completează prin numirea a 27 de membri reprezentând organismele regionale și locale din Bulgaria și România, care fie dețin un mandat ales în cadrul unei autorități regionale sau locale, fie răspund politic în fața unei adunări alese. Mandatul membrilor astfel numiți încetează simultan cu cel al membrilor aflați în funcție la data aderării. + 
Articolul 50Adaptarile normelor comitetelor stabilite prin tratatele originare, precum și ale regulamentelor de procedura ale acestora, impuse de aderare, se efectuează cat mai curând posibil după aderare. + 
Articolul 51(1)Noii membri ai comitetelor, grupurilor sau ai altor organisme constituite prin tratate sau printr-un act al instituțiilor sunt numiți în condițiile și în conformitate cu procedurile prevăzute pentru numirea membrilor acestor comitete, grupuri sau altor organisme. Mandatul membrilor nou numiți încetează simultan cu cel al membrilor aflați în funcție la data aderării.(2)Componenta comitetelor sau grupurilor constituite prin tratate sau printr-un act al instituțiilor, având un număr de membri stabilit indiferent de numărul statelor membre, va fi reînnoită în totalitate după aderare, cu excepția cazului în care mandatul membrilor actuali expira în anul următor aderării.
 + 
Titlul IIAPLICABILITATEA ACTELOR INSTITUȚIILOR + 
Articolul 52De la data aderării, Bulgaria și România sunt considerate destinatarele directivelor și deciziilor în înțelesul articolului 249 din Tratatul CE și al articolului 161 din Tratatul CEEA, cu condiția ca aceste directive și decizii sa fi fost adresate tuturor statelor membre actuale. Cu excepția directivelor și deciziilor care intră în vigoare în conformitate cu articolul 254 alineatele (1) și (2) din Tratatul CE, se considera ca Bulgaria și România au fost notificate cu privire la aceste directive și decizii la data aderării. + 
Articolul 53(1)Bulgaria și România pun în aplicare măsurile necesare pentru a se conformă, de la data aderării, dispozițiilor directivelor și deciziilor în înțelesul articolului 249 din Tratatul CE și al articolului 161 din Tratatul CEEA, cu excepția cazului în care se prevede un alt termen în prezentul act. Acestea comunică măsurile respective Comisiei, până la data aderării cel târziu sau, după caz, până la termenul prevăzut în prezentul act.(2)În măsura în care modificările directivelor în înțelesul articolului 249 din Tratatul CE și al articolului 161 din Tratatul CEEA, introduse prin prezentul act, necesita modificarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale actualelor state membre, actualele state membre aplica măsurile necesare pentru a se conformă directivelor modificate de la data aderării, cu excepția cazului în care prezentul act prevede un alt termen. Acestea comunică măsurile respective Comisiei până la data aderării sau, după caz, până la termenul prevăzut de prezentul act. + 
Articolul 54Actele cu putere de lege și actele administrative destinate să asigure protecția sănătății lucrătorilor și a populației pe teritoriul Bulgariei și României împotriva pericolelor generate de radiatiile ionizante sunt comunicate Comisiei de către acele state în termen de trei luni de la data aderării, în conformitate cu articolul 33 din Tratatul CEEA. + 
Articolul 55La cererea motivată a Bulgariei sau a României, adresată Comisiei cel târziu la data aderării, Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei, sau Comisia, în cazul în care actul originar a fost adoptat de Comisie, pot lua măsuri constând în derogări temporare de la actele instituțiilor adoptate între 1 octombrie 2004 și data aderării. Măsurile sunt adoptate în conformitate cu regulile de vot aplicabile adoptării actului față de care este cerută o derogare temporară. În cazul în care derogarile sunt adoptate după aderare, acestea pot fi aplicate de la data aderării. + 
Articolul 56În cazul în care actele instituțiilor adoptate înainte de aderare impun adaptari ca urmare a aderării și adaptarile necesare nu au fost prevăzute în prezentul act sau în anexele sale, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, sau Comisia, în cazul în care actul original a fost adoptat de Comisie, adopta în acest scop actele necesare. În cazul în care adaptarile sunt adoptate după aderare, acestea pot fi aplicate de la data aderării. + 
Articolul 57Cu excepția cazului în care se prevede altfel, Consiliul adopta, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, măsurile necesare punerii în aplicare a dispozițiilor prezentului act. + 
Articolul 58De la data aderării, textele actelor instituțiilor și ale Băncii Centrale Europene, adoptate înainte de aderare și redactate în limbile bulgara și română de către Consiliu, de către Comisie sau de către Banca Centrala Europeană sunt autentice în aceleași condiții ca și textele redactate în limbile oficiale actuale. Acestea se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în cazul în care textele în limbile actuale au făcut obiectul unei astfel de publicari.
 + 
Titlul IIIDISPOZIȚII FINALE + 
Articolul 59Anexele I – IX și apendicele anexate la prezentul act fac parte integrantă din acesta. + 
Articolul 60Guvernul Republicii Italiene remite guvernelor Republicii Bulgaria și României o copie certificată pentru conformitate a Tratatului privind Uniunea Europeană, a Tratatului de instituire a Comunității Europene și a Tratatului de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, precum și a tratatelor care le modifica sau le completează, inclusiv a Tratatului privind aderarea Regatului Danemarcei, a Irlandei și a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, a Tratatului privind aderarea Republicii Elene, a Tratatului privind aderarea Regatului Spaniei și a Republicii Portugheze, a Tratatului privind aderarea Republicii Austria, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei, precum și a Tratatului privind aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace, în limbile ceha, daneza, engleza, estona, finlandeza, franceza, germană, greaca, irlandeza, italiana, letona, lituaniana, maghiara, malteza, olandeza, polona, portugheză, slovena, slovaca, spaniola și suedeza.Textele acestor tratate, redactate în limbile bulgara și română, se anexează la prezentul act. Aceste texte sunt autentice în aceleași condiții ca și textele tratatelor la care se face referire în primul paragraf, redactate în limbile actuale. + 
Articolul 61O copie certificată pentru conformitate a acordurilor internaționale depuse în arhivele Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene se remite guvernelor Republicii Bulgaria și României de către secretarul general.

NEGOCIERILE PENTRU ADERAREA
BULGARIEI ȘI A ROMÂNIEI
LA UNIUNEA EUROPEANĂ
Bruxelles, 31 martie 2005
AA 14/2/05
REV2 + 
TRATATUL DE ADERARE: ACTUL DE ADERARE, ANEXA I PROIECTE DE ACTE LEGISLATIVE ȘI DE ALTE INSTRUMENTEDelegatiile sunt invitate sa găsească alăturat proiectul Tratatului de aderare a Bulgariei și României la Uniunea Europeană: ACTUL DE ADERARE, ANEXA IDocumente sursa: MD 140/4/04 REV 4 (AC 140/1/05 REV 1) + 
Anexa I
Lista convențiilor și protocoalelor la care Bulgaria și România devin părți la data aderării [menționată la articolul 3 alineatul (3) din actul de aderare](1)Convenția încheiată la 19 iunie 1980 privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale, deschisă spre semnare la Roma la 19 iunie 1980 (JO L 266, 9.10.1980, p. 1)– Convenția încheiată la 10 aprilie 1984 privind aderarea Republicii Elene la Convenția privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale, deschisă spre semnare la Roma la 19 iunie 1980 (JO L 146, 31.5.1984, p. 1);– Primul Protocol încheiat la 19 decembrie 1988 privind interpretarea de către Curtea de Justiție a Comunităților Europene a Convenției privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale, deschisă spre semnare la Roma la 19 iunie 1980 (JO L 48, 20.2.1989, p. 1);– Al doilea Protocol încheiat la 19 decembrie 1988 privind investirea Curții de Justiție a Comunităților Europene cu anumite competente de interpretare a Convenției privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale, deschisă spre semnare la Roma la 19 iunie 1980 (JO L 48, 20.2.1989, p. 17);– Convenția încheiată la 18 mai 1992 privind aderarea Regatului Spaniei și a Republicii Portugheze la Convenția privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale, deschisă spre semnare la Roma la 19 iunie 1980 (JO L 333, 18.11.1992, p. 1);– Convenția încheiată la 29 noiembrie 1996 privind aderarea Republicii Austria, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei la Convenția privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale, deschisă spre semnare la Roma la 19 iunie 1980, precum și la Primul și Al doilea Protocol privind interpretarea acesteia de către Curtea de Justiție (JO C 15, 15.1.1997, p. 10).(2)Convenția încheiată la 23 iulie 1990 privind eliminarea dublei impuneri în legătură cu adaptarea profiturilor întreprinderilor asociate (JO L 225, 20.8.1990, p. 10);– Convenția încheiată la 21 decembrie 1995 privind aderarea Republicii Austria, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei la Convenția privind eliminarea dublei impuneri în legătură cu adaptarea profiturilor întreprinderilor asociate (JO C 26, 31.1.1996, p. 1);– Protocolul încheiat la 25 mai 1999 pentru modificarea Convenției din 23 iulie 1990 privind eliminarea dublei impuneri în legătură cu adaptarea profiturilor întreprinderilor asociate (JO C 202, 16.7.1999, p. 1).(3)Convenția privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene, încheiată la 26 iulie 1995 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 316, 27.11.1995, p. 49)– Protocolul la Convenția privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene, încheiat la 27 septembrie 1996 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 313, 23.10.1996, p. 2);– Protocolul privind interpretarea cu titlu preliminar de către Curtea de Justiție a Comunităților Europene a Convenției privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene, încheiat la 29 noiembrie 1996 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 151, 20.5.1997, p. 2);– Al doilea Protocol la Convenția privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene, încheiat la 19 iunie 1997 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 221, 19.7.1997, p. 12).(4)Convenția privind constituirea Oficiului European de Poliție (Convenția Europol), încheiată la 26 iulie 1995, intemeiata pe dispozițiile articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 316, 27.11.1995, p. 2)– Protocolul cu privire la interpretarea cu titlu preliminar de către Curtea de Justiție a Comunităților Europene a Convenției privind constituirea Oficiului European de Poliție, încheiat la 24 iulie 1996 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 299, 9.10.1996, p. 2);– Protocolul cu privire la privilegiile și imunitățile Europol, ale membrilor organelor sale, ale directorilor adjuncți și ale angajaților Europol, încheiat la 19 iunie 1997 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană și al articolului 41 alineatul (3) din Convenția Europol (JO C 221, 19.7.1997, p. 2);– Protocolul de modificare a articolului 2 și a anexei la Convenția privind constituirea Oficiului European de Poliție (Convenția Europol), încheiat la 30 noiembrie 200 în temeiul articolului 43 alineatul (1) din respectiva convenție (JO C 358, 13.12.2000, p. 2);– Protocolul de modificare a Convenției privind constituirea Oficiului European de Poliție (Convenția Europol) și a Protocolului cu privire la privilegiile și imunitățile Europol, ale membrilor organelor sale, ale directorilor adjuncți și ale angajaților Europol, încheiat la 28 noiembrie 2002 (JO C 312, 16.12.2002, p. 2);– Protocolul de modificare a Convenției privind constituirea Oficiului European de Poliție (Convenția Europol), încheiat la 27 noiembrie 2003 în temeiul articolului 43 alineatul (1) din respectiva convenție (JO C 2, 6.1.2004, p. 3).(5)Convenția privind utilizarea tehnologiei informațiilor de către serviciile vamale, încheiată la 26 iulie 1995 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 316, 27.11.1995, p. 34)– Protocolul cu privire la interpretarea cu titlu preliminar de către Curtea de Justiție a Comunităților Europene a Convenției privind utilizarea tehnologiei informațiilor de către serviciile vamale, încheiat la 29 noiembrie 1996 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 151, 20.5.1997, p. 16);– Protocolul cu privire la domeniul de aplicare al notiunii de spalare a produselor rezultate din săvârșirea de infracțiuni în cadrul Convenției privind utilizarea tehnologiei informațiilor de către serviciile vamale, precum și cu privire la includerea numărului de înmatriculare al mijloacelor de transport în cadrul convenției, încheiat la 12 martie 1999 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 91, 31.3.1999, p. 2);– Protocolul de modificare a Convenției privind utilizarea tehnologiei informațiilor de către serviciile vamale în sensul constituirii unei baze de date pentru identificarea dosarelor vamale, încheiat la 8 mai 2003 în temeiul articolului 34 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 139, 13.6.2003, p. 2).(6)Convenția cu privire la combaterea actelor de corupție care implica funcționari ai Comunităților Europene sau funcționari ai statelor membre ale Uniunii Europene, încheiată la 26 mai 1997 în temeiul articolului K.3 alineatul (2) litera (c) din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 195, 25.6.1997, p. 2)(7)Convenția cu privire la asistența reciprocă și cooperarea între administrațiile vamale, încheiată la 18 decembrie 1997 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (J OC 24, 23.1.1998, p. 2)(8)Convenția cu privire la decăderea din dreptul de a conduce autovehicule, încheiată la 17 iunie 1998 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 216, 10.7.1998, p. 2)(9)Convenția cu privire la asistența judiciară reciprocă în materie penală între statele membre ale Uniunii Europene, adoptată de către Consiliu la 29 mai 2000 în temeiul articolului 34 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 197, 12.7.2000, p. 3)– Protocolul la Convenția cu privire la asistența judiciară reciprocă în materie penală între statele membre ale Uniunii Europene, adoptat de către Consiliu la 16 octombrie 2001 în temeiul articolului 34 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 326, 21.11.2001, p. 2).
NEGOCIERILE PENTRU ADERAREA
BULGARIEI ȘI A ROMÂNIEI
LA UNIUNEA EUROPEANĂ
Bruxelles, 31 martie 2005
AA 15/2/05
REV 2 + 
TRATATUL DE ADERARE: ACTUL DE ADERARE, ANEXA IIPROIECTE DE ACTE LEGISLATIVE ȘI DE ALTE INSTRUMENTEDelegatiile sunt invitate sa găsească alăturat proiectul Tratatului de aderare a Bulgariei și României la Uniunea Europeană: ACTUL DE ADERARE, ANEXA IIDocumente sursa: MD 141/6/04 REV 6 (AC 141/1/05 REV 1) + 
Anexa II
Lista dispozițiilor acquis-ului Schengen, astfel cum este acesta integrat în cadrul Uniunii Europene,
și ale actelor adoptate în temeiul acestuia sau conexe acestuia, care urmează să fie obligatorii și aplicabile
pe teritoriul noilor state membre de la data aderării [menționată la articolul 4 alineatul (1) din actul de aderare](1)Acordul între guvernele statelor Uniunii Economice Benelux, al Republicii Federale Germania și al Republicii Franceze privind eliminarea treptata a controalelor la frontierele comune, semnat la Schengen la 14 iunie 1985*1).*1) JO L 239, 22.9.2000, p. 13(2)Următoarele dispoziții ale Convenției semnate la Schengen la 19 iunie 1990*2) de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptata a controalelor la frontierele comune, Actul final al acestei convenții și declarațiile comune care fac trimitere la aceasta, modificate de unele dintre actele enumerate la alineatul (8) de mai jos:*2) JO L 239, 22.9.2000, p. 19, convenție astfel cum a fost modificată ultima data prin Regulamentul Consiliului (CE) nr. 871/2004 (JO L 162, 30.4.2004, p. 29).Articolul 1, în măsura în care se referă la dispozițiile prezentului alineat; articolele 3-7, cu excepția articolul 5 alineatul (1) litera (d); articolul 13; articolele 26 și 27; articolul 39; articolele 44-59; articolele 61-63; articolele 65-69; articolele 71-73; articolele 75 și 76; articolul 82; articolul 91; articolele 126-130, în măsura în care se referă la dispozițiile prezentului alineat și articolul 136; declarațiile comune 1 și 3 din Actul final.(3)Următoarele dispoziții ale acordurilor de aderare la Convenția semnată la Schengen la 19 iunie 1990 de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptata a controalelor la frontierele comune, actele finale ale acestora și declarațiile aferente, astfel cum au fost modificate de unele dintre actele enumerate în alineatul 8 de mai jos:(a)Acordul privind aderarea Republicii Italiene, semnat la 27 noiembrie 1990:– articolul 4;– Declarația comuna 1 din partea II a Actului final;(b)Acordul privind aderarea Regatului Spaniei, semnat la 25 iunie 1991:– articolul 4;– Declarația comuna 1 din partea II a Actului final;– Declarația 2 din partea III a Actului final;(c)Acordul privind aderarea Republicii Portugheze, semnat la 25 iunie 1991:– articolele 4, 5 și 6;– Declarația comuna 1 din partea II a Actului final;(d)Acordul privind aderarea Republicii Elene, semnat la 6 noiembrie 1992:– articolele 3, 4 și 5;– Declarația comuna 1 din partea II a Actului final;– Declarația 2 din partea III a Actului final;(e)Acordul privind aderarea Republicii Austria, semnat la 28 aprilie 1995:– articolul 4;– Declarația comuna 1 din partea II a Actului final;(f)Acordul privind aderarea Regatului Danemarcei, semnat la 19 decembrie 1996:– articolul 4, articolul 5 alineatul 2 și articolul 6;– Declarațiile comune 1 și 3 din partea II a Actului final;(g)Acordul privind aderarea Republicii Finlanda, semnat la 19 decembrie 1996:– articolele 4 și 5;– Declarațiile comune 1 și 3 din partea II a Actului final;– Declarația Guvernului Republicii Finlanda privind Insulele Aland din partea III a Actului final;(h)Acordul privind aderarea Regatului Suediei, semnat la 19 decembrie 1996:– articolele 4 și 5;– Declarațiile comune 1 și 3 din partea II a Actului final.(4)Următoarele acorduri încheiate de către Consiliu în conformitate cu articolul 6 din Protocolul Schengen:– Acordul încheiat la 18 mai 1999 între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind asocierea acestora din urma la transpunerea, punerea în aplicare și dezvoltarea acquis-ului Schengen, inclusiv a anexelor Actului final, declarațiilor și schimburilor de scrisori alăturate acestuia*1), aprobat prin Decizia Consiliului 1999/439/CE *2);*1) JO L 176, 10.7.1999, p. 36.*2) JO L 176, 10.7.1999, p. 35– Acordul încheiat la 30 iunie 1999 între Consiliul Uniunii Europene și Republica Irlanda și Regatul Norvegiei cu privire la definirea drepturilor și obligațiilor în raporturile dintre Irlanda și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, pe de o parte, și Republica Islanda și Regatul Norvegiei, pe de alta, în materia acquis-ului Schengen care se aplică acestor state*3), aprobat prin Decizia Consiliului 2000/29/CE *4);*3) JO L 15, 20.1.2000, p. 2.*4) JO L 15, 20.1.2000, p. 1.– Acordul semnat la 25 octombrie 2004 între Consiliul Uniunii Europene și Confederatia Elvetiana privind asocierea Confederatiei Elvetiene la transpunerea, punerea în aplicare și dezvoltarea acquis-ului Schengen*5).*5) Atât timp cat acest acord nu este încă încheiat, atât timp cat se aplică provizoriu.(5)Dispozițiile următoarelor decizii ale Comitetului Executiv instituit prin Convenția semnată la Schengen la 19 iunie 1990 de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptata a controalelor la frontierele comune, modificate de unele dintre actele enumerate la alineatul (8) de mai jos:SCH/Com-ex (93) 10 Decizia Comitetului Executiv din 14 decembrie 1993 privind declarațiile ministrilor și secretarilor de statSCH/Com-ex (93) 14 Decizia Comitetului Executiv din 14 decembrie 1993 privind îmbunătățirea practicii cooperării judiciare în materia combaterii traficului de droguriSCH/Com-ex (94) 16 rev. Decizia Comitetului Executiv din 21 noiembrie 1994 privind achiziționarea stampilelor comune de intrare și ieșireSCH/Com-ex (94) 28 rev. Decizia Comitetului Executiv din 22 decembrie 1994 privind certificatul de autorizare a transportului de droguri și substanțe psihotrope, prevăzut la articolul 75SCH/Com-ex (94) 29 rev. 2 Decizia Comitetului Executiv din 22 decembrie 1994 privind intrarea în vigoare a Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen din 19 iunie 1990SCH/Com-ex (95) 21 Decizia Comitetului Executiv din 20 decembrie 1995 privind schimbul rapid, între statele Schengen, de date statistice și concrete privind eventuale disfunctii la frontierele externeSCH/Com-ex (98) 1 rev. 2 Decizia Comitetului Executiv din 21 aprilie 1998 privind activitățile Grupului Operativ, în măsura în care aceasta se referă la dispozițiile alineatului 2 de mai susSCH/Com-ex (98) 26 def. Decizia Comitetului Executiv din 16 septembrie 1998 privind înființarea Comitetului permanent pentru evaluarea și punerea în aplicare a dispozițiilor SchengenSCH/Com-ex (98) 35 rev. 2 Decizia Comitetului Executiv din 16 septembrie 1998 privind transmiterea Manualului comun statelor candidate la UESCH/Com-ex (98) 37 def. 2 Decizia Comitetului Executiv din 27 octombrie 1998 privind adoptarea unor măsuri de combatere a imigrarii ilegale, în măsura în care aceasta se referă la dispozițiile alineatului (2) de mai susSCH/Com-ex (98) 51 rev. 3 Decizia Comitetului Executiv din 16 decembrie 1998 privind cooperarea politieneasca transfrontaliera în materia prevenirii și depistarii infracțiunilorSCH/Com-ex (98) 52 Decizia Comitetului Executiv din 16 decembrie 1998 privind Brosura cu privire la cooperarea politieneasca transfrontaliera, în măsura în care aceasta se referă la dispozițiile alineatului (2) de mai susSCH/Com-ex (98) 57 Decizia Comitetului Executiv din 16 decembrie 1998 privind introducerea unui formular armonizat pentru invitații, declarații de garanție și atestări de cazareSCH/Com-ex (98) 59 rev. Decizia Comitetului Executiv din 16 decembrie 1998 privind detasarea coordonata a consilierilor în materie de documenteSCH/Com-ex (99) 1 rev. 2 Decizia Comitetului Executiv din 28 aprilie 1999 privind normele în materie de stupefianteSCH/Com-ex (99) 6 Decizia Comitetului Executiv din 28 aprilie 1999 privind acquis-ul Schengen în materie de telecomunicațiiSCH/Com-ex (99) 7 rev. 2 Decizia Comitetului Executiv din 28 aprilie 1999 privind ofițerii de legăturăSCH/Com-ex (99) 8 rev. 2 Decizia Comitetului Executiv din 28 aprilie 1999 privind principiile generale care reglementează plata informatorilorSCH/Com-ex (99) 10 Decizia Comitetului Executiv din 28 aprilie 1999 privind traficul ilegal de arme de focSCH/Com-ex (99) 13 Decizia Comitetului Executiv din 28 aprilie 1999 privind versiunile definitive ale Manualului comun și ale Instrucțiunilor consulare comune:– anexele 1-3, 7, 8 și 15 ale Instrucțiunilor consulare comune;– Manualul comun, în măsura în care acesta se referă la dispozițiile alineatului (2) de mai sus, inclusiv anexele 1, 5, 5A, 6, 10 și 13;SCH/Com-ex (99) 18 Decizia Comitetului Executiv din 28 aprilie 1999 privind îmbunătățirea cooperării polițienești în materie de prevenire și depistare a infracțiunilor.(6)Următoarele declarații ale Comitetului Executiv instituit prin Convenția semnată la Schengen la 19 iunie 1990 de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptata a controalelor la frontierele comune, în măsura în care acestea se referă la dispozițiile alineatului (2) de mai sus:SCH/Com-ex (96) decl. 6 rev. 2 Declarația Comitetului Executiv din 26 iunie 1996 privind extrădareaSCH/Com-ex (97) decl. 13 rev. 2 Declarația Comitetului Executiv din 9 februarie 1998 privind rapirea de minori.(7)Următoarele decizii ale Grupului Central instituit prin Convenția semnată la Schengen la 19 iunie 1990 de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptata a controalelor la frontierele comune, în măsura în care acestea se referă la dispozițiile alineatului (2) de mai sus:SCH/C (98) 117 Decizia Grupului Central din 27 octombrie 1998 privind adoptarea unor măsuri de combatere a imigrarii ilegaleSCH/C (99) 25 Decizia Grupului Central din 22 martie 1999 privind principiile generale care reglementează plata informatorilor.(8)Următoarele acte întemeiate pe acquis-ul Schengen sau conexe în alt mod acestuia:Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1683/95 din 29 mai 1995 de instituire a modelului uniform de viza (JO L 164, 14.7.1995, p. 1)Decizia Consiliului 1999/307/CE din 1 mai 1999 de stabilire a modalităților de integrare a Secretariatului Schengen în cadrul Secretariatul General al Consiliului (JO L 119, 7.5.1999, p. 49)Decizia Consiliului 1999/435/CE din 20 mai 1999 privind definirea acquis-ului Schengen în scopul stabilirii, în conformitate cu dispozițiile relevante din Tratatul de instituire a Comunității Europene și din Tratatul privind Uniunea Europeană, a temeiului juridic pentru fiecare din dispozițiile sau deciziile care constituie acquis-ul Schengen (JO L 176, 10.7.1999, p. 1)Decizia Consiliului 1999/436/CE din 20 mai 1999 de stabilire, în conformitate cu dispozițiile relevante din Tratatul de instituire a Comunității Europene și din Tratatul privind Uniunea Europeană, a temeiului juridic pentru fiecare dintre dispozițiile sau deciziile care constituie acquis-ul Schengen (JO L 176, 10.7.1999, p. 17)Decizia Consiliului 1999/437/CE din 17 mai 1999 privind anumite modalități de aplicare a Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei în ceea ce privește asocierea acestor doua state la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen (JO L 176, 10.7.1999, p. 31)Decizia Consiliului 1999/848/CE din 13 decembrie 1999 privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen pe teritoriul Greciei (JO L 327, 21.12.1999, p. 58)Decizia Consiliului 2000/365/CE din 29 mai 2000 privind cererea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord de a participa la punerea în aplicare a unora dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (JO L 131, 1.6.2000, p. 43)Decizia Consiliului 2000/586/JAI din 28 septembrie 2000 de instituire a unei proceduri de modificare a articolului 40 alineatele (4) și (5), a articolului 41 alineatul (7) și a articolului 65 alineatul (2) din Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptata a controalelor la frontierele externe comune (JO L 248, 3.10.2000, p. 1)Decizia Consiliului 2000/751/CE din 30 noiembrie 2000 privind declasificarea anumitor părți din Manualul comun adoptat de Comitetul Executiv instituit prin Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 (JO L 303, 2.12.2000, p. 29)Decizia Consiliului 2000/777/CE din 1 decembrie 2000 privind punerea în aplicare a acquis-ului Schengen pe teritoriul Danemarcei, Finlandei, Suediei, precum și pe teritoriul Islandei și Norvegiei (JO L 309, 9.10.2000, p. 24)Regulamentul Consiliului (CE) nr. 539/2001 din 15 martie 2001 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanti trebuie să dețină viza pentru trecerea frontierelor externe ale statelor membre și a listei țărilor terțe ai căror resortisanti sunt scutiți de aceasta obligație (JO L 81, 21.3.2001, p. 1)Regulamentul Consiliului nr. 789/2001/CE din 24 aprilie 2001 care rezerva Consiliului competentele de execuție în ceea ce privește anumite norme metodologice și proceduri de examinare a cererilor de viza (JO L 116, 26..2001, p. 2)Regulamentul Consiliului nr. 790/2001/CE din 24 aprilie 2001 care rezerva Consiliului competentele de execuție în ceea ce privește anumite norme metodologice și proceduri de realizare a controlului și supravegherii frontierelor (JO L 116, 26.4.2001, p. 5)Decizia Consiliului 2001/329/CE din 24 aprilie 2001 de actualizare a părții VI și a anexelor 3, 6 și 13 la Instrucțiunile consulare comune și a anexelor 5(a), 6(a) și 8 la Manualul comun (JO L 116, 26.4.2001, p. 32), în măsura în care aceasta se referă la anexa 3 la Instrucțiunile consulare comune și la anexa 5(a) la Manualul comunDirectiva Consiliului 2001/51/CE din 28 iunie 2001 de completare a dispozițiilor articolului 26 din Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 (JO L 187, 10.7.2001, p. 45)Decizia Consiliului 2001/886/JAI din 6 decembrie 2001 privind dezvoltarea Sistemului de Informații Schengen din a doua generație (SIS II) (JO L 328, 13.12.2001, p. 1)Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2414/2001 din 7 decembrie 2001 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 539/2001 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanti trebuie să dețină viza pentru trecerea frontierelor externe ale statelor membre și a listei țărilor terțe ai căror resortisanti sunt scutiți de aceasta obligație (JO L 327, 12.12.2001, p. 1)Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2424/2001 din 6 decembrie 2001 privind dezvoltarea Sistemului de Informații Schengen din a doua generație (SIS II) (JO L 328, 13.12.2001, p. 4)Regulamentul Consiliului (CE) nr. 333/2002 din 18 februarie 2002 de stabilire a unui model uniform de formular pentru aplicarea unei vize eliberate de statele membre titularilor unui document de călătorie nerecunoscut de către statul membru care emite formularul respectiv (JO L 53, 23.2.2002, p. 4)Regulamentul Consiliului (CE) nr. 334/2002 din 18 februarie 2002 de modificare a Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1683/95 de instituire a unui model uniform de viza (JO L 53, 23.2.2002, p. 7)Decizia Consiliului 2002/192/CE din 28 februarie 2002 privind cererea Irlandei de a participa la punerea în aplicare a unora dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (JO L 64, 7.3.2002, p. 20)Decizia Consiliului 2002/352/CE din 25 aprilie 2002 privind revizuirea Manualului comun (JO L 123, 9.5.2002, p. 47)Decizia Consiliului 2002/353/CE din 25 aprilie 2002 privind declasificarea părții II din Manualul comun adoptat de Comitetul Executiv instituit prin Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 (JO L 123, 9.5.2002, p. 49)Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1030/2002 din 13 iunie 2002 de instituire a unui model uniform de permis de ședere pentru resortisantii țărilor terțe (JO L 157, 15.6.2002, p. 1)Decizia Consiliului 2002/587/CE din 12 iulie 2002 privind revizuirea Manualului comun (JO L 187, 16.7.2002, p. 50)Decizia-cadru a Consiliului 2002/946/JAI din 28 noiembrie 2002 privind consolidarea cadrului penal pentru a preveni facilitarea intrării, tranzitului și șederii neautorizate (JO L 328, 5.12.2002, p. 1)Directiva Consiliului 2002/90/CE din 28 noiembrie 2002 de definire a facilitării intrării, tranzitului și șederii neautorizate (JO L 328, 5.12.2002, p. 17)Decizia Consiliului 2003/170/JAI din 27 februarie 2003 privind utilizarea în comun a ofițerilor de legătură trimiși în străinătate de instituțiile de aplicare a legii ale statelor membre (JO L 67, 12.3.2003, p. 27)Regulamentul Consiliului (CE) nr. 453/2003 din 6 martie 2003 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 539/2001 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanti trebuie să dețină viza pentru trecerea frontierelor externe ale statelor membre și a listei țărilor terțe ai căror resortisanti sunt scutiți de aceasta obligație (JO L 69, 13.3.2003, p. 10)Decizia Consiliului 2003/725/JAI din 2 octombrie 2003 de modificare a dispozițiilor articolului 40 alineatele (1) și (7) din Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptata a controalelor la frontierele comune (JO L 260, 11.10.2003, p. 37)Directiva Consiliului 2003/110/CE din 25 noiembrie 2003 privind sprijinul în cazurile de tranzit în scopul expulzării pe calea aerului (JO L 321, 6.12.2003, p. 26)Regulamentul Consiliului (CE) nr. 377/2004 din 19 februarie 2004 de constituire a rețelei de ofițeri de legătură în materie de imigrare (JO L 64, 2.3.2004, p. 1)Decizia Consiliului 2004/466/CE din 29 aprilie 2004 de modificare a Manualului comun în sensul prevederii efectuării controalelor de frontieră specializate privind minorii însoțiți (JO L 157, 30.4.2004, p. 136)Directiva Consiliului 2004/82/CE din 29 aprilie 2004 privind obligația transportatorilor de a comunică date privind pasagerii (JO L 261, 6.8.2004, p. 24)Decizia Consiliului 2004/573/CE din 29 aprilie 2004 privind organizarea de zboruri comune pentru expulzarea de pe teritoriul a doua sau mai multe state membre a resortisantilor țărilor terțe care fac obiectul măsurilor individuale de expulzare (JO L 261, 6.8.2004, p. 28)Decizia Consiliului 2004/574/CE din 29 aprilie 2004 de modificare a Manualului comun (JO L 261, 6.8.2004, p. 36)Decizia Consiliului 2004/512/CE din 8 iunie 2004 de constituire a Sistemului de Informații privind Vizele (SIV) (JO L 213, 15.6.2004, p. 5)Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2007/2004 din 26 octombrie 2004 de constituire a Agenției europene pentru gestionarea cooperării operative la frontierele externe ale statelor membre ale Uniunii Europene (JO L 349, 25.11.2004, p. 1)Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2133/2004 din 13 decembrie 2004 privind obligația autorităților competente ale statelor membre de a ștampila cu regularitate documentele de călătorie ale resortisantilor țărilor terțe în momentul trecerii de către aceștia a frontierelor externe ale statelor membre, precum și de modificare a dispozițiilor Convenției pentru aplicarea Acordului Schengen și a Manualului comun adoptat în acest scop (JO L 369, 16.12.2004, p. 5)Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2252/2004 din 13 decembrie 2004 privind standardele referitoare la elementele de securitate și datele biometrice cuprinse în pasapoartele și documentele de călătorie eliberate de statele membre (JO L 385, 29.12.2004, p. 1)
NEGOCIERILE PENTRU ADERAREA
BULGARIEI ȘI A ROMÂNIEI
LA UNIUNEA EUROPEANĂ
Bruxelles, 31 martie 2005
AA 16/2/05
REV 2 + 
TRATATUL DE ADERARE: ACTUL DE ADERARE, ANEXA IIIPROIECTE DE ACTE LEGISLATIVE ȘI DE ALTE INSTRUMENTEDelegatiile sunt invitate sa găsească alăturat proiectul Tratatului de aderare a Bulgariei și României la Uniunea Europeană: ACTUL DE ADERARE, ANEXA III.Documente sursa:

MD 42/6/04 REV 6 MD 77/14/04 REV 14MD 24/4/04 REV4 MD 28/3/04 REV3 MD 32/3/04 REV3 MD 15/1/04 REV 1 MD 16/1/04 REV 1 MD 18/1/04 REV 1 MD 19/1/04 REV 1 (AC 42/1/04 REV 1)(AC 77/1/04 REV 1)(AC 24/1/04 REV 1)(AC 28/1/04 REV 1)(AC 32/1/04 REV 1)(AC 15/1/04 REV 1)(AC 16/1/04 REV 1)(AC 18/1/04 REV 1)(AC 19/1/04 REV 1)
 + 
Anexa III
Lista menționată la articolul 19 din actul de aderare: adaptarile actelor adoptate de instituții624071.DREPTUL SOCIETĂȚILOR COMERCIALEDREPTURILE DE PROPRIETATE INDUSTRIALAI.MARCA DE COMERȚ COMUNITARA31994 R 0040: Regulamentul (CE) nr. 40/94 al Consiliului din 20 decembrie 1993 privind marca de comerț comunitara (JO L II, 14.1.1994, p. 1), modificat prin:– 31994 R 3288: Regulamentul (CE) nr. 3288/94 al Consiliului din 22.12.1994 (JO L 349, 31.12.1994, p. 83);– 32003 R 0807: Regulamentul (CE) nr. 807/2003 al Consiliului din 14.4.2003 (JO L 122, 16.5.2003, p. 36);– 12003 T: Actul privind condițiile de aderare și adaptarile tratatelor – Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33);– 32003 R 1653: Regulamentul (CE) nr. 1653/2003 al Consiliului din 18.6.2003 (JO L 245, 29.9.2003, p. 36);– 32003 R 1992: Regulamentul (CE) nr. 1992/2003 al Consiliului din 27.10.2003 (JO L 296, 14.11.2003, p. 1);– 32004 R 0422: Regulamentul (CE) nr. 422/2004 al Consiliului din 19.2.2004 (JO L 70, 9.3.2004, p. 1).La articolul 159a, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:(1)De la data aderării Bulgariei, a Republicii Cehe, a Estoniei, a Ciprului, a Letoniei, a Lituaniei, a Ungariei, a Maltei, a Poloniei, a României, a Sloveniei și a Slovaciei (denumite în continuare "noi state membre"), o marca de comerț comunitara înregistrată sau solicitată în conformitate cu prezentul regulament înaintea respectivelor date de aderare se extinde la teritoriul acestor state membre pentru a avea același efect în întreaga Comunitate.II.CERTIFICATELE SUPLIMENTARE DE PROTECȚIE(1)31992 R 1768: Regulamentul (CEE) nr. 1768/92 al Consiliului din 18 iunie 1992 privind crearea unui certificat suplimentar de protecție pentru medicamente (JO L 182, 2.7.1992, p. 1), modificat prin:– 11994 N: Actul privind condițiile de aderare și adaptarile tratatelor - Aderarea Republicii Austria, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei (JO C 241, 29.8.1994, p. 21);– 12003 T: Actul privind condițiile de aderare și adaptarile tratatelor - Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).(a)La articolul 19a se adauga următorul text:(k)oricărui medicament protejat printr-un brevet valabil și a cărui prima autorizare de introducere pe piața ca medicament a fost obținută după 1 ianuarie 2000 îi poate fi acordat un certificat în Bulgaria, cu condiția ca, pentru obținerea acestui certificat, cererea să fie depusa în termen de șase luni de la data aderării;(l)oricărui medicament protejat printr-un brevet valabil și a cărui prima autorizare de introducere pe piața ca medicament a fost obținută după 1 ianuarie 2000 îi poate fi acordat un certificat în România. În cazurile în care perioada prevăzută la articolul 7 alineatul (1) a expirat, solicitarea unui certificat este posibila în termen de șase luni, care începe să curgă cel târziu de la data aderării.(b)La articolul 20, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:(2)Prezentul regulament se aplică certificatelor suplimentare de protecție acordate în conformitate cu legislația interna a Republicii Cehe, a Estoniei, a Ciprului, a Letoniei, a Lituaniei, a Maltei, a Poloniei, a României, a Sloveniei și a Slovaciei înainte de respectivele date de aderare.(2)31996 R 1610: Regulamentul (CE) nr. 1610/96 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 1996 privind crearea unui certificat suplimentar de protecție pentru produsele fito-farmaceutice (JO L 198, 8.8.1996, p. 30), modificat prin:– 12003 T: Actul privind condițiile de aderare și adaptarile tratatelor - Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).(a)La articolul 19a se adauga următorul text:(k)oricărui produs fito-farmaceutic protejat printr-un brevet valabil și a cărui prima autorizare de introducere pe piața ca produs fito-farmaceutic a fost obținută după 1 ianuarie 2000 îi poate fi acordat un certificat în Bulgaria, cu condiția ca cererea pentru obținerea certificatului să fie depusa în termen de șase luni de la data aderării;(l)oricărui produs fito-farmaceutic protejat printr-un brevet valabil și a cărui prima autorizare de introducere pe piața ca produs fito-farmaceutic a fost obținută după 1 ianuarie 2000 îi poate fi acordat un certificat în România. În cazurile în care perioada prevăzută la articolul 7 alineatul (1) a expirat, solicitarea unui certificat este posibila în termen de șase luni, care începe să curgă cel târziu de la data aderării.(b)La articolul 20, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:(2)Prezentul regulament se aplică certificatelor suplimentare de protecție acordate în conformitate cu legislația interna a Republicii Cehe, a Estoniei, a Ciprului, a Letoniei, a Lituaniei, a Maltei, a Poloniei, a României, a Sloveniei și a Slovaciei înainte de respectivele date de aderare.III.DESENELE ȘI MODELELE INDUSTRIALE COMUNITARE32002 R 0006: Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului din 12 decembrie 2001 privind desenele și modelele industriale comunitare (JO L 3, 5.1.2002, p. 1), modificat prin:– 12003 T: Actul privind condițiile de aderare și adaptarile tratatelor - Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).La articolul 110a, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:(1)De la data aderării Bulgariei, a Republicii Cehe, a Estoniei, a Ciprului, a Letoniei, a Lituaniei, a Ungariei, a Maltei, a Poloniei, a României, a Sloveniei și a Slovaciei (denumite în continuare "noi state membre"), un desen sau model industrial comunitar protejat sau solicitat în conformitate cu acest regulament înaintea respectivelor date de aderare se extinde la teritoriul acestor state membre pentru a avea același efect în întreaga Comunitate.2.AGRICULTURA(1)31989 R 1576: Regulamentul (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului din 29 mai 1989 de stabilire a normelor generale cu privire la definirea, descrierea și prezentarea băuturilor spirtoase (JO L 160, 12.6.1989, p. 1), modificat prin:– 31992 R 3280: Regulamentul (CEE) nr. 3280/92 al Consiliului din 9.11.1992 (JO L 327, 13.11.1992, p. 3);– 31994 R 3378: Regulamentul (CE) nr. 3378/94 al Parlamentului European și al Consiliului din 22.12.1994 (JO L 366, 31.12.1994, p. 1);– 11994 N: Actul privind condițiile de aderare și adaptarile tratatelor – Aderarea Republicii Austria, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei (JO C 241, 29.8.1994, p. 21);– 12003 T: Actul privind condițiile de aderare și adaptarile tratatelor – Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33);– 32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).(a)La articolul 1 alineatul (4), punctul (i), se adauga următoarele dispoziții:(5)Denumirea "rachiu din fructe" poate fi înlocuită prin denumirea "Palinca" numai pentru băutura spirtoasa produsă în România.(b)La Anexa II, se adaugă următoarele denumiri geografice:– la punctul (4): "Vinars Tarnave", "Vinars Vaslui", "Vinars Murfatlar", "Vinars Vrancea", "Vinars Segarcea";– la punctul (6): – la punctul (7):(2)31991 R 1601: Regulamentul (CEE) nr. 1601/91 al Consiliului din 10 iunie 1991 de stabilire a normelor generale privind definirea, descrierea și prezentarea vinurilor aromatizate, a băuturilor aromatizate pe bază de vin și a cocteilurilor aromatizate obținute din produse vitivinicole (JO L 149, 14.6.1991, p. 1), – modificat prin:– 31992 R 3279: Regulamentul (CEE) nr. 3279/92 al Consiliului din 9.11.1992 (JO L 327, 13.11.1992, p. 1);– 11994 N: Actul privind condițiile de aderare și adaptarile tratatelor – Aderarea Republicii Austria, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei (JO C 241, 29.8.1994, p. 21);– 31994 R 3378: Regulamentul (CE) nr. 3378/94 al Parlamentului European și al Consiliului din 22.12.1994 (OJ L 366, 31.12.1994, p. 1);– 31996 R 2061: Regulamentul (CE) nr. 2061/96 al Parlamentului European și al Consiliului din 8.10.1996 (OJ L 277, 30.10.1996, p. 1);– 32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1)La articolul 2 alineatul (3), se adauga următoarea litera după litera (h):(i)Pelin: băutura aromatizata pe bază de vin produsă din vin alb sau roșu, must de struguri concentrat, suc de struguri (sau sfecla de zahăr) și o tinctura specială din ierburi, având o tărie alcoolică de nu mai puțin de 8,5% vol., un conținut de zahăr exprimat ca zahăr invertit de 45-50 grame pe litru, și o aciditate totală de nu mai puțin de 3 grame pe litru exprimată ca acid tartric.iar litera (i) se redenumeste ca (j).(3)31992 R 2075: Regulamentul (CEE) nr. 2075/92 al Consiliului din 30 iunie 1992 privind organizarea comuna a pieței în sectorul tutunului brut (JO L 215, 30.7.1992, p. 70), modificat prin:– 11994 N: Actul privind condițiile de aderare și adaptarile tratatelor – Aderarea Republicii Austria, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei (JO C 241, 29.8.1994, p. 21);– 31994 R 3290: Regulamentul (CE) nr. 3290/94 al Consiliului din 22.12.1994 (JO L 349, 31.12.1994, p. 105);– 31995 R 0711: Regulamentul (CE) nr. 711/95 al Consiliului din 27.3.1995 (JO L 73, 1.4.1995, p. 13);– 31996 R 0415: Regulamentul (CE) nr. 415/96 al Consiliului din 4.3.1996 (JO L 59, 8.3.1996, p.3);– 31996 R 2444: Regulamentul (CE) nr. 2444/96 al Consiliului din 17.12.1996 (JO L 333, 21.12.1996, p. 4);– 31997 R 2595: Regulamentul (CE) nr. 2595/97 al Consiliului din 18.12.1997 (JO L 351, 23.12.1997, p. 11);– 31998 R 1636: Regulamentul (CE) nr. 1636/98 al Consiliului din 20.7.1998 (JO L 210, 28.7.1998, p. 23);– 31999 R 0660: Regulamentul (CE) nr. 660/1999 al Consiliului din 22.3.1999 (JO L 83, 27.3.1999, p. 10);– 32000 R 1336: Regulamentul (CE) nr. 1336/2000 al Consiliului din 19.6.2000 (JO L 154, 27.6.2000, p. 2);– 32002 R 0546: Regulamentul (CE) nr. 546/2002 al Consiliului din 25.3.2002 (JO L 84, 28.3.2002, p. 4);– 32003 R 0806: Regulamentul (CE) nr. 806/2003 al Consiliului din 14.4.2003 (JO L 122, 16.5.2003, p. 1);– 32003 R 2319: Regulamentul (CE) nr. 2319/2003 al Consiliului din 17.12.2003 (JO L 345, 31.12.2003, p. 17);– 12003 T: Actul privind condițiile de aderare și adaptarile tratatelor – Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).(a)În anexa, la punctul V. "Sun-cured", se adauga următorul text:MolovataGhimpatiBaragan(b)În anexa, la punctul VI. "Basmas", se adauga următorul text:GebelNevrokopDupnitaMelnikUstinaHarmanliKrumovgradIztocen BalkanTopolovgradSvilengradSrednogorska iaka(c)În anexa, la punctul VIII. "Kaba Kulak (clasic)", se adauga următorul text:Severna BulgariaTekne.(4)31996 R 2201: Regulamentul (CE) nr. 2201/96 al Consiliului din 28 octombrie 1996 privind organizarea comuna a piețelor în sectorul produselor prelucrate pe bază de fânețe și legume (JO L 297, 21.11.1996, p. 29), modificat prin:– 31997 R 2199: Regulamentul (CE) nr. 2199/97 al Consiliului din 30.10.1997 (JO L 303, 6.11.1997, p. 1);– 31999 R 2701: Regulamentul (CE) nr. 2701/1999 al Consiliului din 14.12.1999 (JO L 327, 21.12.1999, p. 5);– 32000 R 2699: Regulamentul (CE) nr. 2699/2000 al Consiliului din 4.12.2000 (JO L 311, 12.12.2000, p. 9);– 32001 R 1239: Regulamentul (CE) nr. 1239/2001 al Consiliului din 19.6.2001 (JO L 171, 26.6.2001, p. 1);– 32002 R 0453: Regulamentul (CE) nr. 453/2002 al Comisiei din 13.3.2002 (JO L 72, 14.3.2002, p. 9);– 12003 T: Actul privind condițiile de aderare și adaptarile tratatelor – Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33);– 32004 R 0386: Regulamentul (CE) nr. 386/2004 al Comisiei din 1.3.2004 (JO L 64, 2.3.2004, p. 25).Anexa III se înlocuiește cu următorul text: + 
ANEXA IIIPragurile de procesare menționate la articolul 5Greutatea neta a produselor proaspete
(în tone)
Pragurile comunitare Roșii Piersici Pere
8.860.061 560.428 105.659
Praguri naționale Bulgaria 156.343 17.843 f.r.
Republica Cehă 12.000 1.287 11
Grecia 1.211.241 300.000 5.155
Spania 1.238.606 180.794 35.199
Franța 401.608 15.685 17.703
Italia 4.350.000 42.309 45.708
Cipru 7.944 6 f.r.
Letonia f.r. f.r. f.r.
Ungaria 130.790 1.616 1.031
Malta 27.000 f.r. f.r.
Țările de Jos f.r. f.r. 243
Austria f.r. f.r. 9
Polonia 194.639 f.r. f.r.
Portugalia 1.050.000 218 600
România 50.390 523 f.r.
Slovacia 29.500 147 f.r.
f.r. = fără relevanță
(5)31998 R 2848: Regulamentul (CE) nr. 2848/98 al Comisiei din 22 decembrie 1998 de stabilire a modalităților de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2075/92 al Consiliului privind schema de prime, cotele de producție și ajutorul specific acordat grupurilor de producători din sectorul tutunului brut (JO L 358, 31.12.1998, p. 17), modificat prin:– 31999 R 0510: Regulamentul (CE) nr. 510/1999 al Comisiei din 8.3.1999 (JO L 60, 9.3.1999, p. 54);– 31999 R 0731: Regulamentul (CE) nr. 731/1999 al Comisiei din 7.4.1999 (JO L 93, 8.4.1999, p. 20);– 31999 R 1373: Regulamentul (CE) nr. 1373/1999 al Comisiei din 25.6.1999 (JO L 162, 26.6.1999, p. 47);– 31999 R 2162: Regulamentul (CE) nr. 2162/1999 al Comisiei din 12.10.1999 (JO L 265, 13.10.1999, p. 13);– 31999 R 2637: Regulamentul (CE) nr. 2637/1999 al Comisiei din 14.12.1999 (JO L 323, 15.12.1999, p. 8);– 32000 R 0531: Regulamentul (CE) nr. 531/2000 al Comisiei din 10.3.2000 (JO L 64, 11.3.2000, p. 13);– 32000 R 0909: Regulamentul (CE) nr. 909/2000 al Comisiei din 2.5.2000 (JO L 105, 3.5.2000, p. 18);– 32000 R 1249: Regulamentul (CE) nr. 1249/2000 al Comisiei din 15.6.2000 (JO L 142, 16.6.2000, p. 3);– 32001 R 0385: Regulamentul (CE) nr. 385/2001 al Comisiei din 26.2.2001 (JO L 57, 27.2.2001, p. 18);– 32001 R 1441: Regulamentul (CE) nr. 1441/2001 al Comisiei din 16.7.2001 (JO L 193, 17.7.2001, p. 5);– 32002 R 0486: Regulamentul (CE) nr. 486/2002 al Comisiei din 18.3.2002 (JO L 76, 19.3.2002, p. 9);– 32002 R 1005: Regulamentul (CE) nr. 1005/2002 al Comisiei din 12.6.2002 (JO L 153 13.6.2002, p. 3);– 32002 R 1501: Regulamentul (CE) nr. 1501/2002 al Comisiei din 22.8.2002 (JO L 227, 23.8.2002, p. 16);– 32002 R 1983: Regulamentul (CE) nr. 1983/2002 al Comisiei din 7.11.2002 (JO L 306, 8.11.2002, p. 8);– 32004 R 1809: Regulamentul (CE) nr. 1809/2004 al Comisiei din 18.10.2004 (JO L 318, 19.10.2004, p. 18).Anexa I se înlocuiește cu următorul text:  + 
ANEXA I
PROCENTELE PRAGURILOR DE GARANTARE PENTRU FIECARE STAT MEMBRU SAU REGIUNE SPECIFICĂ
PENTRU RECUNOAȘTEREA GRUPURILOR DE PRODUCĂTORI

Stat membru sau regiune specifică de origine a grupului de producători Procent
Germania, Spania (cu excepția regiunilor Castilia și Leon, Navarra și Campezo din Țara Bascilor), Franța (cu excepția regiunilor Nord-Pas-de-Calais și Picardia), Italia, Portugalia (cu excepția Regiunii Autonome Azore), Belgia, Austria, România 2%
Grecia (cu excepția regiunii Epir), Regiunea Autonomă Azore (Portugalia), Regiunile Nord-Pas-de-Calais și Picardia (Franța), Bulgaria (cu excepția municipalităților Banite, Zlatograd, Madan și Dospat din zona Gebel și a municipiilor Veliki Preslav, Vărbița, Șumen, Smiadovo, Varna, Dalgopol, General Toșevo, Dobrici, Kavarna, Krușari, Șabla și Antonovo din regiunea de nord a Bulgariei) 1%
Regiunile Castilia și Leon (Spania), Navarra (Spania), regiunea Campezo din Țara Bascilor (Spania), Epir (Grecia), municipalităților Banite, Zlatograd, Madan și Dospat din zona Gebel și a municipalităților Veliki Preslav, Vărbița, Șumen, Smiadovo, Varna, Dalgopol, General Toșevo, Dobrici, Kavarna, Krușari, Șabla și Antonovo din regiunea de nord a Bulgariei (Bulgaria) 0,3%

(6)31999 R 1493: Regulamentul nr. 1493/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind organizarea comuna a pieței în sectorul vitivinicol (JO L 179, 14.7.1999, p. 1), modificat prin:– 32000 R 1622: Regulamentul (CE) nr. 1622/2000 al Comisiei din 24.7.2000 (JO L 194, 31.7.2000, p. 1);– 32000 R 2826: Regulamentul (CE) nr. 2826/2000 al Consiliului din 19.12.2000 (JO L 328, 23.12.2000, p. 2);– 32001 R 2585: Regulamentul (CE) nr. 2585/2001 al Consiliului din 19.12.2001 (JO L 345, 29.12.2001, p. 10);– 32003 R 0806: Regulamentul (CE) nr. 806/2003 al Consiliului din 14.4.2003 (JO L 122, 16.5.2003, p. 1);– 12003 T: Actul privind condițiile de aderare și adaptarile tratatelor – Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, Republicii Malta, Republicii Polone, Republicii Slovenia și Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33);– 32003 R 1795: Regulamentul (CE) nr. 1795/2003 al Comisiei din 13.10.2003 (JO L 262, 14.10.2003, p. 13).(a)La articolul 6 se adaugă următoarele dispoziții:(5)Pentru Bulgaria și România, se acordă, de la data aderării, drepturi de plantare nou create pentru producția v.c.p.r.d totalizand 1,5% din suprafața viticolă totală, totalizand 2302,5 hectare pentru Bulgaria și 2830,5 hectare pentru România. Aceste drepturi se acordă unei rezerve naționale căreia i se aplică articolul 5.(b)La anexa III (zonele vitivinicole) punctul (2), se adaugă următorul text:(g)în România, în zona Podisul Transilvaniei(c)La anexa III (zonele vitivinicole), ultima propozitie de la punctul (3) se înlocuiește cu următorul text:(d)în Slovacia, regiunea Tokay.(e)în România, suprafețele vitivinicole care nu sunt incluse la punctele (2) litera (g) sau (5) litera (f).(d)La anexa III (zonele vitivinicole) punctul (5), se adauga următorul text:(e)în Bulgaria, suprafețele viticole din următoarele regiuni: Dunavska Ravnina (traducere în limba bulgara), Cernomorski Raion (traducere în limba bulgara), Rozova Dolina (traducere în limba bulgara)(f)în România, suprafețele viticole din următoarele regiuni: Dealurile Buzaului, Dealu Mare, Severinului și Plaiurile Drancei, Colinele Dobrogei, Terasele Dunării, regiunea vitivinicolă sudica, inclusiv zonele nisipoase și alte regiuni favorabile(e)La anexa III (zonele vitivinicole) punctul (6), se adaugă următorul text:În Bulgaria, zona vitivinicolă C III a) cuprinde suprafețele viticole care nu sunt incluse la punctul (5) litera (e)(f)La anexa V partea D.3, se adaugă următorul text:și în România.(7)32000 R 1673: Regulamentul (CE) nr. 1673/2000 al Consiliului din 27 iulie 2000 privind organizarea a piețelor în sectorul inului și canepei pentru fibre (JO L 193, 29.7.2000, p. 16), modificat de:– 32002 R 0651: Regulamentul (CE) nr. 651/2002 al Comisiei din 16.4.2002 (JO L 101, 17.4.2002, p. 3);– 12003 T: Actul privind condițiile de aderare și adaptarile tratatelor - Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33);– 32003 R 1782: Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 270, 21.10.2003, p. 1);– 32004 R 0393: Regulamentul (CE) nr. 393/2004 al Consiliului din 24.2.2004 (JO L 65, 3.3.2004, p. 4).(a)Articolul 3 alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:(1)O cantitate maximă garantată de 80 878 tone pe an de piața este stabilită pentru fibre de în lungi și împărțită între toate statele membre drept cantități naționale garantate. Această cantitate este distribuită după cum urmează:– 13 800 tone pentru Belgia;– 13 tone pentru Bulgaria;– 1 923 tone pentru Republica Ceha;– 300 tone pentru Germania;– 30 tone pentru Estonia;– 50 tone pentru Spania;– 55 800 tone pentru Franța;– 360 tone pentru Letonia;– 2 263 tone pentru Lituania;– 4 800 tone pentru țările de Jos;– 150 tone pentru Austria;– 924 tone pentru Polonia;– 50 tone pentru Portugalia;– 42 tone pentru România;– 73 tone pentru Slovacia;– 200 tone pentru Finlanda;– 50 tone pentru Suedia;– 50 tone pentru Regatul Unit."(b)La articolul 3 alineatul (2), paragraful introductiv și litera (a) se înlocuiesc cu următorul text:(2)O cantitate maxima garantată de 147 265 tone pe an de piața este stabilită pentru fibre de în scurte și fibre de canepa, pentru care se poate acorda sprijin. Aceasta cantitate este repartizata sub forma:(a)cantităților naționale garantate pentru următoarele state membre:– 10 350 tone pentru Belgia;– 48 tone pentru Bulgaria;– 2 866 tone pentru Republica Ceha;– 12 800 tone pentru Germania;– 42 tone pentru Estonia;– 20 000 tone pentru Spania;– 61 350 tone pentru Franța;– 1 313 tone pentru Letonia;– 3 463 tone pentru Lituania;– 2 061 tone pentru Ungaria;– 5 550 tone pentru Țările de Jos;– 2 500 tone pentru Austria;– 462 tone pentru Polonia;– 1 750 tone pentru Portugalia;– 921 tone pentru România;– 189 tone pentru Slovacia;– 2 250 tone pentru Finlanda;– 2 250 tone pentru Suedia;– 12 100 tone pentru Regatul Unit.Cu toate acestea, cantitatea naționala garantată stabilită pentru Ungaria se referă doar la fibrele de canepa.(8)32003 R 1782: Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct din cadrul politii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori și de modificare a regulamentelor (CEE) nr. 2019/93, (CE) nr. 1452/2001, (CE) nr. 1453/2001, (CE) nr. 1454/2001, (CE) nr. 1868/94, (CE) nr. 1251/1999, (CE) nr. 1254/1999, (CE) nr. 1673/2000, (CEE) nr. 2358/71 și (CE) nr. 2529/2001 (JO L 270, 21.10.2003, p. 1), modificat prin:– 32004 R 0021: Regulamentul (CE) nr. 21/2004 al Consiliului din 17.12.2003 (JO L 5, 9.1.2004, p. 8;– 32004 R 0583: Regulamentul (CE) nr. 583/2004 al Consiliului din 22.3.2004 (JO L 91, 30.3.2004, p. 1;– 32004 D 0281: Decizia 2004/281/CE a Consiliului din 22.3.2004 (JO L 93, 30.3.2004, p. 1;– 32004 R 0864: Regulamentul (CE) nr. 864/2004 al Consiliului din 29.4.2004 (JO L 161, 30.4.2004, p. 48).(a)Articolul 2 litera (g) se înlocuiește cu următorul text:(g)"noi state membre" înseamnă Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, România, Slovenia și Slovacia.(b)La articolul 5 alineatul (2), la sfârșitul primului paragraf se adauga următorul text:Cu toate acestea, Bulgaria și România asigura ca terenul care a fost utilizat drept pasune permanenta la 1 ianuarie 2007 este menținut ca pasune permanenta.(c)La articolul 54 alineatul (2), la sfârșitul primului paragraf se adauga următorul text:Cu toate acestea, pentru Bulgaria și România, data prevăzută pentru cererile de sprijin pe suprafața este 30 iunie 2005.(d)La articolul 71g se adaugă următorul text:(9)Pentru Bulgaria și România:(a)perioada de referința de trei ani menționată la alineatul (2) este 2002 - 2004;(b)anul menționat la alineatul (3) litera (a) este 2004;(c)în primul paragraf al alineatului (4), referirea la anii 2004 și 2005 se face la anii 2005 și 2006, iar referirea la anul 2004 se face la anul 2005.(e)La articolul 71h se adauga următorul text:Cu toate acestea, pentru Bulgaria și România referirea la 30 iunie 2003 se face la 30 iunie 2005.(f)Articolul 74 alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:(1)Sprijinul se acordă pentru suprafețele de baza naționale în zonele de producție traditionale enumerate în anexa X.Suprafața de baza este după cum urmează:

Bulgaria Grecia Spania Franța Italia Cipru Ungaria Austria Portugalia 21 800 ha 617 000 ha 594 000 ha 208 000 ha 1 646 000 ha 6 183 ha 2 500 ha 7 000 ha 118 000 ha
(g)Articolul 78 alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:(1)Se instituie o suprafața maxima garantată de 1 648 000 ha pentru care poate fi acordat sprijin.(h)Articolul 80 alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:(2)Sprijinul este după cum urmează, în funcție de producțiile din statele membre în cauză:

Anul de piață 2004/2005 și în cazul aplicării articolului 71 (EUR/ha) Anul de piață 2005/2006 și în anii următori (EUR/ha)
Bulgaria 345,225
Grecia 1.323,96 561,00
Spania 1.123,95 476,25
Franța:
– teritoriul metropolitan 971,73 411,75
- Guyana Franceză 1.329,27 563,25
Italia 1.069,08 453,00
Ungaria 548,70 232,50
Portugalia 1.070,85 453,75
România 126,075

(i)Articolul 81 se înlocuiește cu următorul text: + 
Articolul 81SuprafețeSe stabilește prin prezentul o suprafață națională de bază. Cu toate acestea, pentru Franța se stabilesc două suprafețe de bază. Aceste suprafețe de bază sunt după cum urmează:

Bulgaria 4.166 ha
Grecia 20.333 ha
Spania 104.973 ha
Franța:
– teritoriul metropolitan 19.050 ha
– Guyana Franceză 4.190 ha
Italia 219.588 ha
Ungaria 3.222 ha
Portugalia 24.667 ha
România 500 ha

Un stat membru poate subîmpărți suprafața sau suprafețele sale de bază în subdiviziuni, pe baza unor criterii obiective.(j)Articolul 84 se înlocuiește cu următorul text: + 
Articolul 84Suprafețe(1)Un stat membru acordă ajutorul comunitar până la limita unui plafon calculat prin înmulțirea numărului de hectare ale SNG, stabilită la alineatul (3), cu valoarea medie de 120,75 EUR.(2)Se instituie prin prezentul o suprafață maximă garantată de 829.229 ha.(3)Suprafața maximă garantată menționată la alineatul (2) se împarte în următoarele SNG:

Suprafețe Naționale Garantate (SNG)
Belgia 100 ha
Bulgaria 11.984 ha
Germania 1.500 ha
Grecia 41.100 ha
Spania 568.200 ha
Franța 17.300 ha
Italia 130.100 ha
Cipru 5.100 ha
Luxemburg 100 ha
Ungaria 2.900 ha
Țările de Jos 100 ha
Austria 100 ha
Polonia 4.200 ha
Portugalia 41.300 ha
România 1.645 ha
Slovenia 300 ha
Slovacia 3.100 ha
Regatul Unit 100 ha
(4)Un stat membru își poate împărți SNG în subdiviziuni ale suprafeței de bază, pe baza unor criterii obiective, în special la nivel regional sau în funcție de producție.
(k)La articolul 95 alineatul (4) se adauga următoarele paragrafe:Pentru Bulgaria și România, cantitățile totale menționate la primul paragraf sunt stabilite în tabelul (f) din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1788/2003 al Consiliului și sunt revizuite în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) al saselea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1788/2003 al Consiliului.Pentru Bulgaria și România, perioada de 12 luni menționată la primul paragraf este cea a anului 2006/2007.(l)La articolul 103 alineatul (2), se adauga următorul text:Cu toate acestea, pentru Bulgaria și România condițiile pentru aplicarea prezentului alineat sunt ca schema unica de plată pe suprafața se aplică în 2007 și ca s-a optat pentru aplicarea articolului 66.(m)Articolul 105 alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:(1)Un supliment la plata pe suprafață de:– 291 EUR/ha pentru anul de piață 2005/2006;– 285 EUR/ha pentru anul de piață 2006/2007 și în anii următori, se plătește pentru suprafața cultivată cu grâu dur în zonele tradiționale de producție enumerate în anexa X, în următoarelor limite:
(hectare)
Bulgaria 21.800
Grecia 617.000
Spania 594.000
Franța 208.000
Italia 1.646.000
Cipru 6.183
Ungaria 2.500
Austria 7.000
Portugalia 118.000

(n)La articolul 108 alineatul (2) se adaugă următorul text:Cu toate acestea, pentru Bulgaria și România, cererile de plată nu pot fi făcute în ce privește terenurile care, la 30 iunie 2005, au fost utilizate drept pășuni permanente, pentru culturi permanente sau copaci ori au fost utilizate în scopuri neagricole.(o)Articolul 110c alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:(1)Se instituie o suprafața de baza naționala pentru:– Bulgaria: 10 237 ha;– Grecia: 370 000 ha;– Spania: 70 000 ha;– Portugalia: 360 ha.(p)Articolul 110c alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:(2)Valoarea ajutorului eligibil pe hectar este în:– Bulgaria: 263 EUR;– Grecia: 594 EUR pentru 300 000 de hectare și 342,85 EUR pentru restul de 70 000 de hectare;– Spania: EUR 1 039;– Portugalia: EUR 556.(q)Articolul 116 alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:(4)Se aplică următoarele plafoane:

Stat membru Drepturi (x 1000)
Belgia 70
Bulgaria 2.058,483
Republica Cehă 66,733
Danemarca 104
Germania 2.432
Estonia 48
Grecia 11.023
Spania 19.580
Franța 7.842
Irlanda 4.956
Italia 9.575
Cipru 472,401
Letonia 18,437
Lituania 17,304
Luxemburg 4
Ungaria 1.146
Malta 8,485
Țările de Jos 930
Austria 206
Polonia 335,88
Portugalia 2.690
România 5.880,620
Slovenia 84,909
Slovacia 305,756
Finlanda 80
Suedia 180
Regatul Unit 19.492
Total 89.607,008

(r)Articolul 123 alineatul (8) se înlocuiește cu următorul text:(8)Se aplică următoarele plafoane regionale:

Belgia 235.149
Bulgaria 90.343
Republica Cehă 244.349
Danemarca 277.110
Germania 1.782.700
Estonia 18.800
Grecia 143.134
Spania 713.999*)
Franța 1.754.732**)
Irlanda 1.077.458
Italia 598.746
Cipru 12.000
Letonia 70.200
Lituania 150.000
Luxemburg 18.962
Ungaria 94.620
Malta 3.201
Țările de Jos 157.932
Austria 373.400
Polonia 926.000
Portugalia 175.075***)
România 452.000
Slovenia 92.276
Slovacia 78.348
Finlanda 250.000
Suedia 250.000
Regatul Unit 1.419.811****)
*) Fără a aduce atingere normelor speciale stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1454/2001.
**) Fără a aduce atingere normelor speciale stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1452/2001.
***) Fără a aduce atingere normelor speciale stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1453/2001.
****) Acest plafon va crește temporar cu 100.000, până la 1.519.811, până la data la care animalele vii cu vârstă de până la șase luni pot fi exportate."

(s)Articolul 126 alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:(5)Se aplică următoarele plafoane naționale:

Belgia 394.253
Bulgaria 16.019
Republica Cehă 90.300
Danemarca 112.932
Germania 639.535
Estonia 13.416
Grecia 138.005
Spania*) 1.441.539
Franța**) 3.779.866
Irlanda 1.102.620
Italia 621.611
Cipru 500
Letonia 19.368
Lituania 47.232
Luxemburg 18.537
Ungaria 117.000
Malta 454
Țările de Jos 63.236
Austria 375.000
Polonia 325.581
Portugalia***) 416.539
România 150.000
Slovenia 86.384
Slovacia 28.080
Finlanda 55.000
Suedia 155.000
Regatul Unit 1.699.511
*) Fără a aduce atingere normelor speciale stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1454/2001.
**) Fără a aduce atingere normelor speciale stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1452/2001.
***) Fără a aduce atingere normelor speciale stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1453/2001.
(t)La articolul 130 alineatul (3), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:Pentru noile state membre, plafoanele naționale sunt cele menționate în tabelul următor:

Tauri, tăurași, vaci și juninci Viței în vârstă de cel puțin 1 și de cel mult 8 luni și cu greutatea carcasei de până la 185 kg
Bulgaria 22.191 101.542
Republica Cehă 483.382 27.380
Estonia 107.813 30.000
Cipru 21.000
Letonia 124.320 53.280
Lituania 367.484 244.200
Ungaria 141.559 94.39
Malta 6.002 17
Polonia 1.815.430 839.518
România 1.148.000 85.000
Slovenia 161.137 35.852
Slovacia 204.062 62.841

(u)La articolul 143a se adaugă următorul alineat:Cu toate acestea, pentru Bulgaria și România plățile directe sunt introduse în conformitate cu următorul calendar de cresteri exprimate în procentaje din nivelul aplicabil la acel moment pentru asemenea plati în Comunitate, nivel stabilit la 30 aprilie 2004:– 25% în 2007;– 30% în 2008;– 35% în 2009;– 40% în 2010;– 50% în 2011;– 60% în 2012;– 70% în 2013;– 80% în 2014;– 90% în 2015;– 100% începând cu 2016.(v)La articolul 143b alineatul (4) se adaugă următorul paragraf:Cu toate acestea, pentru Bulgaria și România, suprafața agricolă inclusă în schema unica de plată pe suprafața reprezintă partea din suprafața agricolă utilizata a acestora care este menținută în bune condiții agricole, indiferent dacă exista producție sau nu, în cazul în care a fost ajustata în mod adecvat, în conformitate cu criteriile obiective care urmează să fie stabilite de Bulgaria, respectiv România după aprobarea Comisiei.(w)Articolul 143b alineatul (9) se înlocuiește cu următorul text:(9)Pentru oricare nou stat membru, schema unica de plată pe suprafața este valabilă pentru o perioadă de aplicare până la sfârșitul anului 2006, cu posibilitatea de reinnoire de doua ori cu câte un an la cererea noului stat membru. Cu toate acestea, pentru Bulgaria și România, schema unica de plată pe suprafața va fi valabilă pentru o perioadă de aplicare până la sfârșitul anului 2009 cu posibilitatea de reinnoire de doua ori cu câte un an la cererea acestora. Sub rezerva dispozițiilor alineatului (11), orice nou stat membru, poate decide încetarea aplicării schemei la sfârșitul primului sau al celui de-al doilea an din perioada de aplicare având în vedere aplicarea schemei unice de plată pe ferma. Noile state membre notifica Comisiei intenția lor de a inceta aplicarea schemei menționate până la data de 1 august a ultimului an de aplicare.(x)La articolul 143b alineatul (11), se adaugă următorul paragraf:Pentru Bulgaria și România, până la sfârșitul perioadei de 5 ani de aplicare a schemei unice de plată (respectiv 2011), se aplică nivelul procentual stabilit de al doilea alineat din articolul 143a. Dacă aplicarea schemei unice de plată pe suprafața este prelungită după această dată, în temeiul unei decizii luate în conformitate cu punctul (b), nivelul procentual stabilit la al doilea alineat din articolul 143a pentru anul 2011 se aplică până la sfârșitul ultimului an de aplicare a schemei unice de plată pe suprafața.(y)Alineatul (2) al articolului 143c se înlocuiește cu următorul text:(2)Noile state membre au posibilitatea, cu condiția autorizării de către Comisie, sa completeze orice plati directe până la:(a)în ceea ce privește toate plățile directe, 55 % din nivelul plăților directe din Comunitate stabilite 30 aprilie 2004 în anul 2004, 60 % în anul 2005 și 65 % în anul 2006, iar începând din anul 2007 până la 30 de procente peste nivelul aplicabil menționat la articolul 143a în anul în cauza. În ceea ce privește Bulgaria și România, se aplică următoarele dispoziții: 55% din nivelul plăților directe din Comunitate stabilite la 30 aprilie 2004 în anul 2007, 60% în anul 2008 și 65% în anul 2009, iar începând din anul 2010 până la 30 de procente peste nivelul aplicabil menționat la alineatul al doilea din articolul 143a în anul în cauza. Cu toate acestea, Republica Ceha poate completa plățile directe în sectorul amidonului de cartofi până la 100% din nivelul plăților directe din Comunitate, în compunerea acesteia de la 30 aprilie 2004. Cu toate acestea, pentru plățile directe menționate la capitolul 7 din titlul IV din prezentul regulament se aplică următoarele nivele maxime: 85% în anul 2004, 90% în anul 2005, 95% în anul 2006 și 100% începând din anul 2007. În ceea ce privește Bulgaria și România, se aplică următoarele nivele maxime: 85% în anul 2007, 90% în anul 2008, 95% în anul 2009 și 100% începând din anul 2010,sau(b)(i)în ceea ce privește plățile directe altele decât schema unica de plată, nivelul total al sprijinului direct pe care fermierul are dreptul sa îl primească, în funcție de fiecare produs, în noul stat membru în anul calendaristic 2003 în cadrul unei scheme naționale de tip PAC, majorat cu 10 puncte procentuale. Cu toate acestea, pentru Lituania, anul de referința este anul calendaristic 2002. Pentru Bulgaria și România, anul de referința este anul calendaristic 2006. În cazul Sloveniei, majorarea este de 10 puncte procentuale în anul 2004, de 15 puncte procentuale în anul 2005, de 20 puncte procentuale în anul 2006 și de 25 puncte procentuale începând din anul 2007;(ii)în ceea ce privește schema unica de plată, valoarea totală a ajutorului național direct complementar care poate fi acordat de un nou stat membru pentru un anumit an este limitată la un pachet financiar specific. Acest pachet este egal cu diferența între:– valoarea totală a ajutorului direct național de tip PAC care ar fi disponibil în statul membru în cauza în ceea ce privește anul calendaristic 2003 sau, în cazul Lituaniei, anul calendaristic 2002, majorat de fiecare data cu 10 puncte procentuale. Cu toate acestea, pentru Bulgaria și România anul de referința este anul calendaristic 2006. Pentru Slovenia, majorarea este de 10 puncte procentuale în anul 2004, de 15 puncte procentuale în anul 2005, de 20 puncte procentuale în anul 2006 și de 25 puncte procentuale începând din anul 2007și– plafonul național al acelui nou stat membru menționat în anexa VIIIa adaptată, dacă este cazul, în conformitate cu articolele 64 alineatul (2) și 70 alineatul (2).În vederea calculării valorii totale la care se face referire la prima liniuța de mai sus, sunt luate în considerare plățile naționale directe și componentele acestora corespunzătoare plăților directe din Comunitate și componentele acestora care au fost luate în considerare pentru calcularea plafonului real al noului stat membru în cauza în conformitate cu articolele 64 alineatul (2), 70 alineatul (2) și 71c.Pentru fiecare plata directa în cauza un nou stat membru poate alege să aplice opțiunea (a) sau opțiunea (b) de mai sus.Sprijinul direct total care poate fi acordat unui fermier în noile state membre după aderare sub forma plății directe relevante, care include și toate plățile naționale directe complementare, nu poate depăși nivelul ajutorului direct pe care fermierul ar avea dreptul sa îl primească în cadrul plății directe corespunzătoare, aplicabilă la acea data statelor membre din Comunitate, în compunerea acesteia la 30 aprilie 2004.(z)Articolul 154a alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:(2)Măsurile menționate la alineatul (1) pot fi adoptate în perioada cuprinsă între 1 mai 2004 și 30 iunie 2009 și nu se aplică după această dată. Cu toate acestea, pentru Bulgaria și România, perioada începe la 1 ianuarie 2007 și expira la 31 decembrie 2011. Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, poate prelungi aceste perioade.;(aa)La anexa III se adauga următoarele note de subsol:la titlul punctului A:* Pentru Bulgaria și România, referirea la anul 2005 trebuie interpretată ca o referire la primul an de aplicare a schemei unice de plată.la titlul punctului B:* Pentru Bulgaria și România, referirea la anul 2006 trebuie interpretată ca o referire la cel de-al doilea an de aplicare a schemei unice de plată.și, la titlul punctului C:* Pentru Bulgaria și România, referirea la anul 2007 trebuie interpretată ca o referire la cel de-al treilea an de aplicare a schemei unice de plată.(ab)Anexa VIIIa se înlocuiește cu următorul text: + 
Anexa VIIIaPlafoanele naționale menționate la articolul 71cPlafoanele au fost calculate ținând seama de calendarul de creșteri prevăzut la articolul 143 a, nefiind prin urmare să fie reduse.

(milioane EUR)
An calendaristic Bulgaria Republica Cehă Estonia Cipru Letonia Lituania Ungaria Malta Polonia România Slovenia Slovacia
2005 228,8 23,4 8,9 33,9 92,0 350,8 0,67 724,6 35,8 97,7
2006 266,7 27,3 12,5 39,6 107,3 420,2 0,83 881,7 41,9 115,4
2007 200,3 343,6 40,4 16,3 55,6 146,9 508,3 1,64 1.140,8 440,0 56,1 146,6
2008 240,4 429,2 50,5 20,4 69,5 183,6 634,9 2,05 1.425,9 527,9 70,1 183,2
2009 281,0 514,9 60,5 24,5 83,4 220,3 761,6 2,46 1.711,0 618,1 84,1 219,7
2010 321,2 600,5 70,6 28,6 97,3 257,0 888,2 2,87 1.996,1 706,4 98,1 256,2
2011 401,4 686,2 80,7 32,7 111,2 293,7 1.014,9 3,28 2.281,1 883,0 112,1 292,8
2012 481,7 771,8 90,8 36,8 125,1 330,4 1.141,5 3,69 2.566,2 1.059,6 126,1 329,3
2013 562,0 857,5 100,9 40,9 139,0 367,1 1.268,2 4,10 2.851,3 1.236,2 140,2 365,9
2014 642,3 857,5 100,9 40,9 139,0 367,1 1.268,2 4,10 2.851,3 1.412,8 140,2 365,9
2015 722,6 857,5 100,9 40,9 139,0 367,1 1.268,2 4,10 2.851,3 1.589,4 140,2 365,9
anii următori 802,9 857,5 100,9 40,9 139,0 367,1 1.268,2 4,10 2.851,3 1.766,0 140,2 365,9
(ac)La anexa X se adaugă următoarele:BULGARIAStarozagorskiHaskovskiSlivenskiIambolskiBurgaskiDobricikiPlovdivski(ad)Anexa XIb se înlocuiește cu următorul text: + 
Anexa XIbSuprafețele de culturi arabile de bază naționale și producțiile de referință în noile state membre menționate la articolele 101 și 103

Suprafața de bază (hectare) Producții de referință (t/ha)
Bulgaria 2.625.258 2,90
Republica Cehă 2.253.598 4,20
Estonia 362.827 2,40
Cipru 79.004 2,30
Letonia 443.580 2,50
Lituania 1.146.633 2,70
Ungaria 3.487.792 4,73
Malta 4.565 2,02
Polonia 9.454.671 3,00
România 7.012.666 2,65
Slovenia 125.171 5,27
Slovacia 1.003.453 4,06

(9)32003 R 1788: Regulamentul (CE) nr. 1788/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de instituire a unei taxe în sectorul laptelui și produselor lactate (JO L 270, 21.10.2003, p. 123), modificat prin:– 32004 D 0281: Decizia 2004/281/CE a Consiliului din 22.3.2004 (JO L 93, 30.3.2004, p. 1).(a)La articolul 1 alineatul (4) se adauga următorul paragraf:Pentru Bulgaria și România se instituie o rezervă specială de restructurare, prezentată în tabelul (g) din anexa I. Aceasta rezerva se eliberează de la 1 aprilie 2009, în măsura în care consumul de lapte și produse lactate pentru gospodăria proprie, în fiecare dintre aceste tari, a scăzut din anul 2002. Decizia de a elibera rezerva și de a o distribui pentru livrări și cota directa de vânzare se adoptă de Comisie în conformitate cu procedura menționată la articolul 23 alineatul (2), pe baza evaluării unui raport care va fi înaintat Comisiei de către Bulgaria și România la 31 decembrie 2008. În acest raport se descriu rezultatele și tendintele procesului de restructurare în curs în sectorul produselor lactate al tarii respective și, în special, trecerea de la producția pentru consumul pentru gospodăria proprie la producția pentru piața.;(b)Articolul 1 alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:(5)Pentru Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, România, Slovenia și Slovacia, cantitățile de referința naționale includ tot laptele de vacă sau laptele echivalent livrat unui cumpărător sau vândut direct, definite la articolul 5 din prezentul regulament, indiferent dacă este produs sau comercializat în cadrul unei măsuri tranzitorii aplicabile în aceste tari.(c)La articolul 1 se adaugă următorul alineat:(6)Pentru Bulgaria și România, taxa se aplică de la 1 aprilie 2007.(d)La articolul 6 alineatul (1), al doilea și al treilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:Pentru Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, România, Slovenia și Slovacia, bazele pentru cantitățile de referința individuale menționate sunt prezentate în tabelul (f) din anexa I.În cazul Bulgariei, Republicii Cehe, Estoniei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Ungariei, Maltei, Poloniei, României, Sloveniei și Slovaciei, perioada de douasprezece luni pentru stabilirea cantităților de referința individuale începe la data de: 1 aprilie 2001 pentru Ungaria, 1 aprilie 2002 pentru Malta și Lituania, 1 aprilie 2003 pentru Republica Ceha, Cipru, Estonia, Letonia și Slovacia, 1 aprilie 2004 pentru Polonia și Slovenia și 1 aprilie 2006 pentru Bulgaria și România.(e)La articolul 6 alineatul (1) se adaugă următorul paragraf:Pentru Bulgaria și România, distribuția cantității totale între livrări și vânzări directe, prezentate în tabelul (f) din anexa I, se revizuieste pe baza datelor concrete pentru anul 2006 privind livrările și vânzările directe și, dacă este cazul, ajustate de către Comisie în conformitate cu procedura menționată la articolul 23 alineatul (2).(f)La articolul 9 alineatul (2), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:Pentru Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, România, Slovenia și Slovacia, conținutul de grasime de referința menționat la alineatul 1 este același cu conținutul de grasime de referința al cantităților alocate producătorilor la datele următoare: 31 martie 2002 pentru Ungaria, 31 martie 2003 pentru Lituania, 31 martie 2004 pentru Republica Ceha, Cipru, Estonia, Letonia și Slovacia, 31 martie 2005 pentru Polonia și Slovenia și 31 martie 2007 pentru Bulgaria și România.(g)La articolul 9 alineatul (5) se adaugă următorul paragraf:Pentru România, conținutul de grasime de referința stabilit la anexa II se revizuieste pe baza datelor pentru întregul an 2004 și, dacă este cazul, ajustate de către Comisie în conformitate cu procedura menționată la articolul 23 alineatul (2).(h)La anexa I, tabelele (d), (e), (f) și (g) se înlocuiesc cu următorul text:(d)Perioada 2007/2008:

Stat membru Cantități, tone
Belgia 3.343.535,000
Bulgaria 979.000,000
Republica Cehă 2.682.143,000
Danemarca 4.499.900,000
Germania 28.143.464,000
Estonia 624.483,000
Grecia 820.513,000
Spania 6.116.950,000
Franța 24.478.156,000
Irlanda 5.395.764,000
Italia 10.530.060,000
Cipru 145.200,000
Letonia 695.395,000
Lituania 1.646.939,000
Luxemburg 271.739,000
Ungaria 1.947.280,000
Malta 48.698,000
Țările de Jos 11.185.440,000
Austria 2.776.895,000
Polonia 8.964.017,000
Portugalia 1.939.187,000
România 3.057.000,000
Slovenia 560.424,000
Slovacia 1.013.316,000
Finlanda 2.431.047,324
Suedia 3.336.030,000
Regatul Unit 14.755.647,000

(e)Perioada între 2008/2009 și 2014/2015

Belgia 3.360.087,000
Bulgaria 979.000,000
Republica Cehă 2.682.143,000
Danemarca 4.522.176,000
Germania 28.282.788,000
Estonia 624.483,000
Grecia 820.513,000
Spania 6.116.950,000
Franța 24.599.335,000
Irlanda 5.395.764,000
Italia 10.530.060,000
Cipru 145.200,000
Letonia 695.395,000
Lituania 1.646.939,000
Luxemburg 273.084,000
Ungaria 1.947.280,000
Malta 48.698,000
Țările de Jos 11.240.814,000
Austria 2.790.642,000
Polonia 8.964.017,000
Portugalia 1.948.550,000
România 3.057.000,000
Slovenia 560.424,000
Slovacia 1.013.316,000
Finlanda 2.443.069,324
Suedia 3.352.545,000
Regatul Unit 14.828.597,000
(f)Cantitățile de referință pentru livrări și vânzări directe menționate la al doilea paragraf al articolului 6 alineatul (1)

Stat membru Cantitățile de referință pentru livrări, tone Cantitățile de referință pentru vânzări directe, tone
Bulgaria 722.000 257.000
Republica Cehă 2.613.239 68.904
Estonia 537.188 87.365
Cipru 141.337 3.863
Letonia 468.943 226.452
Lituania 1.256.440 390.499
Ungaria 1.782.650 164.630
Malta 48.698
Polonia 8.500.000 464.017
România 1.093.000 1.964.000
Slovenia 467.063 93.361
Slovacia 990.810 22.506
(g)Cantitățile rezervei speciale de restructurare menționate la articolul 1 alineatul (4)

Stat membru Cantitățile rezervei speciale de restructurare, tone
Bulgaria 39.180
Republica Cehă 55.788
Estonia 21.885
Letonia 33.253
Lituania 57.900
Ungaria 42.780
Polonia 416.126
România 188.400
Slovenia 16.214
Slovacia 27.472

(i)La anexa II, tabelul se înlocuiește cu următorul text:CONȚINUTUL DE GRĂSIME DE REFERINȚĂ

Stat membru Conținutul de grăsime de referință (g/kg)
Belgia 36,91
Bulgaria 39,10
Republica Cehă 42,10
Danemarca 43,68
Germania 40,11
Estonia 43,10
Grecia 36,10
Spania 36,37
Franța 39,48
Irlanda 35,81
Italia 36,88
Cipru 34,60
Letonia 40,70
Lituania 39,90
Luxemburg 39,17
Ungaria 38,50
Țările de Jos 42,36
Austria 40,30
Polonia 39,00
Portugalia 37,30
România 35,93
Slovenia 41,30
Slovacia 37,10
Finlanda 43,40
Suedia 43,40
Regatul Unit 39,70

3.POLITICA ÎN DOMENIUL TRANSPORTURILOR31996 L 0026: Directiva 96/26/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind accesul la profesia de transportator rutier de marfa și transportator rutier de călători și recunoașterea reciprocă a diplomelor, certificatelor și a altor titluri oficiale de calificare, pentru a facilita acestor transportatori dreptul la libera stabilire pentru operațiuni de transport național și internațional (JO L 124, 23.5.1996, p. 1), modificată prin:– 31998 L 0076: Directiva 98/76/CE a Consiliului din 1.10.1998 (JO L 277, 14.10.1998, p. 17);– 12003 T: Actul privind condițiile de aderare și adaptarile tratatelor - Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33);– 32004 L 0066: Directiva 2004/66/CE a Consiliului din 26.4.2004 (JO L 168, 1.5.2004, p. 35).(a)La articolul 10 se adaugă următoarele alineate:(11)Prin derogare de la alineatul (3), certificatele eliberate în Bulgaria transportatorilor rutieri înainte de data aderării vor fi considerate ca fiind echivalente cu certificatele emise în conformitate cu dispozițiile prezentei directive numai dacă au fost eliberate:– transportatorilor internationali rutieri de marfa și de călători în conformitate cu Ordonanța nr. 11 din 31 octombrie 2002 privind transportul internațional rutier de persoane și mărfuri (Gazeta de Stat nr. 108 din 19 noiembrie 2002), începând cu 19 noiembrie 2002;– transportatorilor interni rutieri de marfa și de călători în conformitate cu Ordonanța nr. 33 din 3 noiembrie 1999 privind transportul rutier public de călători și de marfa pe teritoriul Bulgariei, modificată și completată la 30 octombrie 2002 (Gazeta de Stat nr. 108 din 19 noiembrie 2002), începând cu 19 noiembrie 2002.(12)Prin derogare de la alineatul (3), certificatele eliberate în România transportatorilor rutieri înainte de data aderării vor fi considerate ca fiind echivalente cu certificatele emise în conformitate cu dispozițiile prezentei directive numai în cazul în care au fost eliberate transportatorilor internationali și interni rutieri de marfa și de călători, începând cu 28 ianuarie 2000, în conformitate cu Ordinul ministrului transporturilor nr. 761 din 21 decembrie 1999 privind desemnarea, pregătirea și atestarea profesională a persoanelor care conduc permanent și efectiv activități de transport rutier.(b)În articolul 10b, paragraful al doilea se înlocuiește cu textul următor:Certificatele de competența profesională menționate la articolul 10 alineatele (4)-(12) pot fi preschimbate cu unele noi de către statele membre interesate, sub forma certificatelor prevăzută în anexa Ia.4.IMPOZITAREA(1)31977 L 0388: Directiva a sasea 77/388/CE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislatiilor statelor membre referitoare la impozitul pe cifra de afaceri - sistemul comun privind taxa pe valoarea adăugată: baza unitară de stabilire (JO L 145, 13.6.1977, p. 1), modificată prin:– 11979 H: Actul privind condițiile de aderare și adaptarile tratatelor - Aderarea Republicii Elene (JO L 291, 19.11.1979, p. 95);– 31980 L 0368: Directiva 80/368/CEE a Consiliului din 26.3.1980 (JO L 90, 3.4.1980, p. 41);– 31984 L 0386: Directiva 84/386/CEE a Consiliului din 31.7.1984 (JO L 208, 3.8.1984, p. 58);– 11985 I: Actul privind condițiile de aderare și adaptarile tratatelor - Aderarea Regatului Spaniei și a Republicii Portugheze (JO L 302, 15.11.1985, p. 167);– 31989 L 0465: Directiva 89/465/CEE a Consiliului din 18.7.1989 (JO L 226, 3.8.1989, p. 21);– 31991 L 0680: Directiva 91/680/CEE a Consiliului din 16.12.1991 (JO L 376, 31.12.1991, p. 1);– 31992 L 0077: Directiva 92/77/CEE a Consiliului din 19.10.1992 (JO L 316, 31.10.1992, p. 1);– 31992 L 0111: Directiva 92/111/CEE a Consiliului din 14.12.1992 (JO L 384, 30.12.1992, p. 47);– 31994 L 0004: Directiva 94/4/CE a Consiliului din 14 92/111/CEE .2.1994 (JO L 60, 3.3.1994, p. 14);– 31994 L 0005: Directiva 94/5/CE a Consiliului din 14.2.1994 (JO L 60, 3.3.1994, p. 16);– 31994 L 0076: Directiva 94/76/CE a Consiliului din 22.12.1994 (JO L 365, 31.12.1994, p. 53);– 31995 L 0007: Directiva 95/7/CE a Consiliului din 10.4.1995 (JO L 102, 5.5.1995, p. 18);– 31996 L 0042: Directiva 96/42/CE a Consiliului din 25.6.1996 (JO L 170, 9.7.1996, p. 34);– 31996 L 0095: Directiva 96/95/CE a Consiliului din 20.12.1996 (JO L 338, 28.12.1996, p. 89);– 31998 L 0080: Directiva 98/80/CE a Consiliului din 12.10.1998 (JO L 281, 17.10.1998, p. 31);– 31999 L 0049: Directiva 1999/49/CE a Consiliului din 25.5.1999 (JO L 139, 2.6.1999, p. 27);– 31999 L 0059: Directiva 1999/59/CE a Consiliului din 17.6.1999 (JO L 162, 26.6.1999, p. 63);– 31999 L 0085: Directiva 1999/85/CE a Consiliului din 22.10.1999 (JO L 277, 28.10.1999, p. 34);– 32000 L 0017: Directiva 2000/17/CE a Consiliului din 30.3.2000 (JO L 84, 5.4.2000, p. 24);– 32000 L 0065: Directiva 2000/65/CE a Consiliului din 17.10.2000 (JO L 269, 21.10.2000, p. 44);– 32001 L 0004: Directiva 2001/4/CE a Consiliului din 19.1.2001 (JO L 22, 24.1.2001, p. 17);– 32001 L 0115: Directiva 2001/115/CE a Consiliului din 20.12. 2001 (JO L 15, 17.1.2002, p. 24);– 32002 L 0038: Directiva 2002/38/CE a Consiliului din 7.5.2002 (JO L 128, 15.5.2002, p. 41);– 32002 L 0093: Directiva 2002/93/CE a Consiliului din 3.12.2002 (JO L 331, 7.12.2002, p. 27);– 12003 T: Actul privind condițiile de aderare și adaptarile tratatelor - Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33);– 32003 L 0092: Directiva 2003/92/CE a Consiliului din 7.10.2003 (JO L 260, 11.10.2003, p. 8);– 32004 L 0007: Directiva 2004/7/CE a Consiliului din 20.1.2004 (JO L 27, 30.1.2004, p. 44);– 32004 L 0015: Directiva 2004/15/CE a Consiliului din 10.2.2004 (JO L 52, 21.2.2004, p. 61);– 32004 L 0066: Directiva 2004/66/CE a Consiliului din 26.4.2004 (JO L 168, 1.5.2004, p. 35).În articolul 24a, înaintea liniutei "- în Republica Ceha: 35 000 EUR" se introduce următorul text:– în Bulgaria: 25 600 EUR;iar după liniuța "- în Polonia: 10 000 EUR" se introduce următorul text:– în România: 35 000 EUR;(2)31992 L 0083: Directiva 92/83/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind armonizarea structurilor accizelor la alcool și băuturi alcoolice (JO L 316, 31.10.1992, p. 21), modificată prin:– 12003 T: Actul privind condițiile de aderare și adaptarile tratatelor – Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).(a)Articolul 22 alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:(6)Bulgaria și Republica Ceha pot aplica, în cazul alcoolului etilic obținut în distileriile pomicultorilor care produc anual peste 10 hectolitri de alcool etilic din fructele furnizate de gospodăriile pomicultorilor, o cota redusă a accizei de cel puțin 50% din cota standard a accizei la nivel național la alcoolul etilic. Cota redusă va fi aplicată la cel mult 30 de litri de alcool din fructe, anual, pe gospodărie de pomicultor, destinați exclusiv consumului lor personal.(b)Articolul 22 alineatul (7) se înlocuiește cu următoarea dispoziție:(7)Ungaria, România și Slovacia pot aplica o cota redusă a accizei de cel puțin 50% din cota standard a accizei la nivel național la alcoolul etilic în cazul alcoolului etilic obținut în distileriile pomicultorilor care produc anual peste 10 hectolitri de alcool etilic din fructele furnizate de gospodăriile pomicultorilor. Cota redusă va fi aplicată la cel mult 30 de litri de alcool din fructe, anual, pe gospodărie de pomicultor, destinați exclusiv consumului lor personal. Comisia va reexamina acest regim în anul 2015 și va raporta Consiliului cu privire la eventualele modificări.
NEGOCIERILE PENTRU ADERAREA
BULGARIEI ȘI A ROMÂNIEI
LA UNIUNEA EUROPEANĂ
Bruxelles, 31 martie 2005
AA 17/2/05
REV 2 + 
TRATATUL DE ADERARE: ACTUL DE ADERARE. ANEXA IVPROIECTE DE ACTE LEGISLATIVE ȘI DE ALTE INSTRUMENTEDelegatiile sunt invitate sa găsească alăturat proiectul Tratatului pentru aderarea Bulgariei și României la Uniunea Europeană: ACTUL DE ADERARE. ANEXA IV.Documente sursa:

MD 98/5/04 REV 5MD 89/9/04 REV 9MD 86/6/04 REV 6MD 55/3/04 REV 3 (AC 98/1/04 REV 1)(AC 89/2/04 REV 2)(AC 86/1/04 REV 1)(AC 55/1/04 REV 1)
 + 
Anexa IV
Lista menționată la articolul 20 din Actul de aderare: adaptari suplimentare la actele adoptate de instituțiiAGRICULTURAA.LEGISLAȚIA AGRICOLĂ(1)Tratatul de instituire a Comunității Europene partea a treia titlul II – Agricultura Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei și după consultarea Parlamentului European, modifica regulamentul care stabilește organizarea comuna a piețelor în sectorul zahărului, pentru a tine seama de aderarea Bulgariei și a României, adaptand, astfel, cotele de zahăr și izoglucoza, precum și necesarul maxim de aprovizionare cu importuri de zahăr brut, în conformitate cu tabelul următor care poate fi adaptat în același mod ca și cotele actualelor state membre, pentru a asigura respectarea principiilor și a obiectivelor organizării comune a piețelor în sectorul zahărului în vigoare la acea data.
Cantități convenite

(în tone)
Bulgaria România
Cantitatea de bază pentru zahăr*1) 4.752 109.164
din care: A 4.320 99.240
B 432 9.924
Necesarul maxim de aprovizionare (exprimat în zahăr alb) pentru importurile de zahăr brut 198.748 329.636
Cantitatea de bază pentru izoglucoză*2) 56.063 9.981
din care: A 56.063 9.790
B 0 191

*1) În tone de zahăr alb.*2) În tone de substanță uscată.În cazul în care Bulgaria solicita acest lucru în anul 2006, cantitățile de baza pentru zahăr A și B menționate vor fi inversate cu cantitățile de baza pentru izoglucoza A și B ale Bulgariei.(2)31998 R 2848: Regulamentul (CE) nr. 2848/98 al Comisiei din 22 decembrie 1998 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2075/92 al Consiliului privind sistemul primelor, cotele de producție și ajutorul specific acordat asociațiilor de producători în sectorul tutunului brut (JO L 358, 31.12.1998, p. 17), astfel cum a fost modificat prin:– 31999 R 0510: Regulamentul (CE) nr. 510/1999 al Comisiei din 8.3.1999 (JO L 60, 9.3.1999, p. 54);– 31999 R 0731: Regulamentul (CE) nr. 731/1999 al Comisiei din 7.4.1999 (JO L 93, 8.4.1999, p. 20);– 31999 R 1373: Regulamentul (CE) nr. 1373/1999 al Comisiei din 25.6.1999 (JO L 162, 26.6.1999, p. 47);– 31999 R 2162: Regulamentul (CE) nr. 2162/1999 al Comisiei din 12.10.1999 (JO L 265, 13.10.1999, p. 13);– 31999 R 2637: Regulamentul (CE) nr. 2637/1999 al Comisiei din 14.12.1999 (JO L 323, 15.12.1999, p. 8);– 32000 R 0531: Regulamentul (CE) nr. 531/2000 al Comisiei din 10.3.2000 (JO L 64, 11.3.2000, p. 13);– 32000 R 0909: Regulamentul (CE) nr. 909/2000 al Comisiei din 2.5.2000 (JO L 105, 3.5.2000, p. 18);– 32000 R 1249: Regulamentul (CE) nr. 1249/2000 al Comisiei din 15.6.2000 (JO L 142, 16.6.2000, p. 3);– 32001 R 0385: Regulamentul (CE) nr. 385/2001 al Comisiei din 26.2.2001 (JO L 57, 27.2.2001, p. 18);– 32001 R 1441: Regulamentul (CE) nr. 1441/2001 al Comisiei din 16.7.2001 (JO L 193, 17.7.2001, p. 5);– 32002 R 0486: Regulamentul (CE) nr. 486/2002 al Comisiei din 18.3.2002 (JO L 76, 19.3.2002, p. 9);– 32002 R 1005: Regulamentul (CE) nr. 1005/2002 al Comisiei din 12.06.2002 (JO L 153 13.6.2002, p. 3);– 32002 R 1501: Regulamentul (CE) nr. 1501/2002 al Comisiei din 22.08.2002 (JO L 227, 23.8.2002, p. 16);– 32002 R 1983: Regulamentul (CE) nr. 1983/2002 al Comisiei din 7.11.2002 (JO L 306, 8.11.2002, p. 8);– 32004 R 1809: Regulamentul (CE) nr. 1809/2004 al Comisiei din 18.10.2004 (JO L 318, 19.10.2004, p. 18).În cazul în care este necesar și în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 23 din Regulamentul (CEE) nr. 2075/92 al Consiliului din 30 iunie 1992 privind organizarea comuna a pieței în sectorul tutunului brut*1), Comisia adopta, până la data aderării, modificările necesare la lista comunitara a zonelor recunoscute de producție, prezentată în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2848/98, pentru a tine seama de aderarea Bulgariei și a României, în special cu privire la introducerea respectivelor zone de producție a tutunului din Bulgaria și România în respectiva lista.*1) JO L 215, 30.7.1992, p. 70.(3)32003 R 1782: Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune, de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori, precum și de modificare a regulamentelor (CEE) nr. 2019/93, (CE) nr. 1452/2001, (CE) nr. 1453/2001, (CE) nr. 1454/2001, (CE) nr. 1868/94, (CE) nr. 1251/1999, (CE) nr. 1254/1999, (CE) nr. 1673/2000, (CEE) nr. 2358/71 și (CE) nr. 2529/2001 (OJ L 270, 21.10.2003, p. 1), astfel cum a fost modificat prin:– 32004 R 0021: Regulamentul (CE) nr. 21/2004 al Consiliului din 17.12.2003 (OJ L 5, 9.1.2004, p. 8);– 32004 R 0583: Regulamentul (CE) nr. 583/2004 al Consiliului din 22.3.2004 (OJ L 91, 30.3.2004, p. 1);– 32004 D 0281: Decizia 2004/281/CE a Consiliului din 22.3.2004 (OJ L 93, 30.3.2004, p. 1);– 32004 R 0864: Regulamentul (CE) nr. 864/2004 al Consiliului din 29.4.2004 (OJ L 161, 30.4.2004, p. 48).(a)Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei și după consultarea Parlamentului European, adopta dispozițiile necesare privind Bulgaria și România în vederea integrării ajutorului pentru semințe în schemele de sprijin prevăzute în titlul III capitolul 6 și în titlul IV A din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003.(i)Aceste dispoziții urmează sa includă o modificare a anexei XI A "Plafoanele sprijinului pentru semințe în noile state membre, menționate la articolul 99 alineatul (3)" din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 583/2004, formulat după cum urmează: + 
Anexa XIAPlafoanele ajutoarelor pentru semințe în noile state membre, menționate la articolul 99 alineatul (3)

(milioane EUR)
An calendaristic Bulgaria Republica Cehă Estonia Cipru Letonia Lituania Ungaria Malta Polonia România Slovenia Slovacia
2005 0,87 0,04 0,03 0,10 0,10 0,78 0,03 0,56 0,08 0,04
2006 1,02 0,04 0,03 0,12 0,12 0,90 0,03 0,65 0,10 0,04
2007 0,11 1,17 0,05 0,04 0,14 0,14 1,03 0,04 0,74 0,19 0,11 0,05
2008 0,13 1,46 0,06 0,05 0,17 0,17 1,29 0,05 0,93 0,23 0,14 0,06
2009 0,15 1,75 0,07 0,06 0,21 0,21 1,55 0,06 1,11 0,26 0,17 0,07
2010 0,17 2,04 0,08 0,07 0,24 0,24 1,81 0,07 1,30 0,30 0,19 0,08
2011 0,22 2,33 0,10 0,08 0,28 0,28 2,07 0,08 1,48 0,38 0,22 0,09
2012 0,26 2,62 0,11 0,09 0,31 0,31 2,33 0,09 1,67 0,45 0,25 0,11
2013 0,30 2,91 0,12 0,10 0,35 0,35 2,59 0,10 1,85 0,53 0,28 0,12
2014 0,34 2,91 0,12 0,10 0,35 0,35 2,59 0,10 1,85 0,60 0,28 0,12
2015 0,39 2,91 0,12 0,10 0,35 0,35 2,59 0,10 1,85 0,68 0,28 0,12
2016 0,43 2,91 0,12 0,10 0,35 0,35 2,59 0,10 1,85 0,75 0,28 0,12
anii următori 0,43 2,91 0,12 0,10 0,35 0,35 2,59 0,10 1,85 0,75 0,28 0,12
(ii)Alocarea cantităților naționale maxime de semințe pentru care este plătibil sprijinul se face după cum urmează:Alocarea convenită a cantităților naționale maxime de semințe pentru care este plătibil sprijinul
(în tone)
Bulgaria România
Semințe de orez (Oryza saliva L.) 883,2 100
Alte semințe decât cele de orez 936 2.294

(b)Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei și după consultarea Parlamentului European, adopta dispozițiile necesare cu privire la Bulgaria și România pentru integrarea ajutorului în domeniul tutunului în schemele de sprijin prevăzute în titlul III capitolul 6 și în titlul IV A din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003.Alocațiile convenite pentru pragurile naționale ale garanției pentru tutun sunt următoarele:Alocația convenită pentru pragurile naționale ale garanției pentru tutun

(în tone)
Bulgaria România
Total din care: 47.137 12.312
I Flue-cured 9.023 4.647
II Light air-cured 3.208 2.370
V Sun-cured 5.295
VI Basmas 31.106
VIII Kaba Koulak 3.800
B.LEGISLAȚIA VETERINARĂ ȘI FITOSANITARĂ31999 L 0105: Directiva 1999/105/CE a Consiliului din 22 decembrie 1999 privind comercializarea materialului forestier de reproducere (JO L 11, 15.1.2000, p. 17).În cazurile corespunzătoare și prin recurgerea la procedura prevăzută de articolul 26 alineatul (3) din Directiva 1999/105/CE , Comisia adapteaza anexa I la respectiva directiva cu privire la soiurile de copaci Pinus peuce Griseb., Fagus orientalis Lipsky, Quercus frainetto Ten. și Tilia tomentosa Moench.

NEGOCIERILE PENTRU ADERAREA
BULGARIEI ȘI A ROMÂNIEI
LA UNIUNEA EUROPEANĂ
Bruxelles, 31 martie 2005
AA 18/2/05
REV 2 + 
TRATATUL DE ADERARE: ACTUL DE ADERARE, ANEXA VPROIECTE DE ACTE LEGISLATIVE ȘI DE ALTE INSTRUMENTEDelegatiile sunt invitate sa găsească alăturat proiectul Tratatului pentru aderarea Bulgariei și României la Uniunea Europeană: ACTUL DE ADERARE, ANEXA V.Documente sursa:
MD 50/2/04 REV 2 MD 166/5/04 REV 5MD 73/4/04 REV 4 MD 72/4/04 REV 4 MD 51/7/04 REV 7 MD 206/3/05 REV 3 (AC 50/1/04 REV 1) (AC 166/1/05 REV 1)(AC 73/1/04 REV 1) (AC 72/1/04 REV 1) (AC 51/1/04 REV 1) (AC 206/1/05 REV 1)
 + 
Anexa V
Lista menționată la articolul 21 din Actul de aderare alte dispoziții permanente1.DREPTUL SOCIETĂȚILOR COMERCIALETratatul de instituire a Comunității Europene partea a treia titlul I – Libera circulație a mărfurilor MECANISMUL SPECIALÎn ceea ce privește Bulgaria sau România, titularul ori beneficiarul unui brevet de invenție sau certificat suplimentar de protecție pentru un produs farmaceutic înregistrat într-un stat membru la o dată la care o astfel de protecție nu putea fi obținută pentru produsul respectiv într-unul din noile state membre prevăzute mai sus, poate beneficia de drepturile conferite prin respectivul brevet de invenție sau certificat suplimentar de protecție pentru a împiedica importul și comercializarea acelui produs în statul sau statele membre în care produsul în cauza beneficiază de protecție prin brevet de invenție sau certificat suplimentar, chiar și în cazul în care produsul a fost introdus pe piața pentru prima data în noul stat membru respectiv de către titularul brevetului de invenție sau al certificatului ori cu acordul sau.Orice persoană care intenționează sa importe sau sa comercializeze un produs farmaceutic aflat sub incidența paragrafului anterior într-un stat membru în care produsul beneficiază de protecție prin brevet sau certificat suplimentar trebuie să demonstreze autorităților competente, în cererea referitoare la importul respectiv, ca titularul ori beneficiarul brevetului sau certificatului a primit o notificare prealabilă cu o luna înainte.2.POLITICA ÎN DOMENIUL CONCURENTEI
Tratatul de instituire a Comunității Europene partea a treia titlul VI capitolul 1 – Reguli de concurenta(1)Următoarele scheme de ajutor și ajutorul individual implementate într-un nou stat membru înainte de data aderării și aplicabile și după această dată se considera după aderare ca ajutor existent în înțelesul articolului 88 alineatul (1) din Tratatul CE.(a)măsuri de ajutor implementate înainte de 10 decembrie 1994;(b)măsuri de ajutor enumerate în apendicele la prezenta anexa;(c)măsuri de ajutor care, înainte de data aderării, au fost evaluate de autoritatea de control al ajutorului de stat din noul stat membru și considerate compatibile cu acquis-ul și față de care Comisia nu a ridicat nici o obiectie în temeiul unor rezerve serioase privind compatibilitatea măsurii cu piața comuna, în conformitate cu procedura stabilită la alineatul (2).Toate măsurile aplicabile și după data aderării care constituie ajutor de stat și care nu îndeplinesc condițiile stabilite mai sus sunt considerate drept un ajutor nou după aderare în scopul aplicării articolului 88 alineatul (3) din Tratatul CE.Dispozițiile de mai sus nu se aplică ajutoarelor din sectorul transporturilor, nici activităților legate de producerea, prelucrarea sau comercializarea produselor enumerate în anexa I la Tratatul CE cu excepția produselor pescaresti și ale produselor derivate din acestea.De asemenea, dispozițiile de mai sus nu aduc atingere măsurilor tranzitorii privind politica în domeniul concurentei instituite în act și măsurilor instituite în anexa VII capitolul 4 secțiunea B la act.(2)În măsura în care un nou stat membru dorește examinarea de către Comisie a unei măsuri de ajutor, în conformitate cu procedura descrisă în alineatul (1) litera (c), acesta va pune la dispoziția Comisiei, cu regularitate, următoarele:(a)o lista a ajutoarelor existente care au fost evaluate de către autoritatea naționala de control al ajutorului de stat și pe care aceasta autoritate le-a găsit compatibile cu acquis-ul și(b)orice altă informație care este esențială pentru evaluarea compatibilității măsurii de ajutor care urmează să fie examinată,în conformitate cu formatul concret de raportare furnizat de Comisie.În cazul în care Comisia nu obiecteaza cu privire la măsura de ajutor existenta, în temeiul unor rezerve serioase în ceea ce privește compatibilitatea măsurii cu piața comuna, în termen de 3 luni de la primirea informațiilor complete cu privire la această măsură sau de la primirea declarației noului stat membru prin care acesta informează Comisia ca informațiile furnizate sunt complete, deoarece informațiile adiționale cerute nu sunt disponibile sau au fost deja furnizate, se considera că nu s-a ridicat nici o obiectie din partea Comisiei.Toate măsurile de ajutor prezentate Comisiei în conformitate cu procedura descrisă în alineatul (1) litera (c) înainte de data aderării sunt supuse procedurii de mai sus, indiferent de faptul ca în perioada de examinare noul stat membru în cauza a devenit deja membru al Uniunii.(3)O decizie a Comisiei de obiectie față de o măsura, în înțelesul alineatului (1) litera (c), este considerată ca o decizie de a iniția procedura investigatiei formale, în înțelesul Regulamentului (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor detaliate de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE*1).*1) JO L 83, 27.3.1999, p. 1, astfel cum a fost modificat ultima data prin Actul de aderare din 2003 (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).În cazul în care se ia o asemenea decizie înainte de data aderării, decizia produce efecte numai după data aderării.(4)Fără a aduce atingere procedurilor privind ajutorul existent prevăzute la articolul 88 din Tratatul CE schemele de ajutor și ajutorul individual acordate în sectorul transporturilor, implementate într-un nou stat membru înainte de data aderării și aplicabile și după această dată, sunt considerate ca ajutor existent în înțelesul articolului 88 alineatul (1) din Tratatul CE fiind supuse următoarei condiții:– măsurile de ajutor sunt comunicate Comisiei în termen de patru luni de la data aderării.Această comunicare include informații privind temeiul juridic pentru fiecare măsura. Măsurile de ajutor existent și intentiile de acordare sau modificare a ajutoarelor, comunicate Comisiei înainte de data aderării, se considera a fi comunicate la data aderării.Aceste măsuri de ajutor sunt considerate drept ajutor "existent" în înțelesul articolului 88 alineatul (1) din Tratatul CE până la sfârșitul celui de-al treilea an de la data aderării. Noile state membre modifica, în cazul în care este necesar, aceste măsuri de ajutor pentru a se conformă cu orientările aplicate de Comisie până cel târziu la sfârșitul celui de-al treilea an de la data aderării. După această dată, orice ajutor considerat a fi incompatibil cu aceste orientări se considera drept ajutor nou.(5)Cu privire la România, alineatul 1 litera (c) se aplică numai măsurilor de ajutor evaluate de autoritatea de control al ajutorului de stat din România după această dată, cu privire la care Comisia, pe baza monitorizarii continue a angajamentelor luate de România în contextul negocierilor de aderare, estimeaza ca aplicarea legislației în materie de ajutor de stat în România, în perioada dinaintea aderării, a atins un nivel satisfăcător. Un asemenea nivel satisfăcător este considerat a fi atins o dată ce România a demonstrat aplicarea consecventa a controlului complet și adecvat al ajutorului de stat, în ceea ce privește toate măsurile de ajutor acordate în România, inclusiv adoptarea și punerea în aplicare a deciziilor complet și corect motivate de către autoritatea de control al ajutorului de stat din România, care să cuprindă o evaluare exactă a naturii de ajutor de stat a fiecărei măsuri și o aplicare corecta a criteriilor de compatibilitate.Comisia poate obiecta, în temeiul unor rezerve serioase privind compatibilitatea cu piața comuna, față de orice măsură de ajutor acordată în perioada de preaderare între 1 septembrie 2004 și data stabilită în decizia de mai sus a Comisiei, care constata ca aplicarea legislației a atins un nivel satisfăcător. O asemenea decizie a Comisiei, de a obiecta față de o măsura, este considerată drept o decizie de a iniția procedura de investigatie formala în înțelesul Regulamentului (CE) nr. 659/1999. În cazul în care se adoptă o asemenea decizie înainte de data aderării, aceasta produce efecte numai după data aderării.În cazul în care Comisia adopta o decizie negativa ca urmare a inițierii procedurii formale de investigatie, Comisia decide ca România sa ia toate măsurile necesare pentru recuperarea efectivă a ajutorului de la beneficiar. Ajutorul care trebuie recuperat include dobânda calculată la o rata adecvată, determinata în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 794/2004*1) și exigibilă de la aceeași dată.*1) Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei din 21.4.2004 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 659/1999 al Consiliului de stabilire a normelor detaliate de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE (JO L 140, 30.4.2004, p. 1).3.AGRICULTURA(a)Tratatul de instituire a Comunității Europene partea a treia titlul II - Agricultura(5)Stocurile publice deținute la data aderării de noile state membre și obținute prin aplicarea politicii acestora de sprijinire a piețelor sunt preluate de către Comunitate la valoarea rezultată din aplicarea articolului 8 din Regulamentul (CEE) nr. 1883/78 al Consiliului din 2 august 1978 privind normele generale de finanțare a interventiilor de către Fondul European pentru Orientare și Garantare Agricolă, secțiunea Garantare*2).*2) *2) JO L 216, 5.8.1978, p. 1, astfel cum a fost modificat ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 1259/96 (JO L 163, 2.7.1996, p. 10).Stocurile menționate sunt preluate numai cu condiția ca intervenția publică pentru produsele în cauza să se efectueze în Comunitate și ca stocurile sa îndeplinească cerințele pentru intervenția Comunității.(6)Orice stoc de produse, aflat în proprietate privată ori publică, aflat în libera circulație la data aderării pe teritoriul noilor state membre și care depășește cantitatea care ar putea fi considerată ca reprezentând un stoc normal de report, trebuie eliminat pe cheltuiala noilor state membre.Noțiunea de stoc normal de report se defineste pentru fiecare produs pe baza criteriilor și obiectivelor specifice fiecărei organizări comune a pieței.(7)Stocurile menționate la alineatul (1) se deduc din cantitatea care depășește stocurile normale de report.(8)Comisia organizează și pune în aplicare măsurile definite mai sus în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 13 din Regulamentului (CE) nr. 1258/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind finanțarea politicii agricole comune*1) sau, după caz, în conformitate cu procedura menționată la articolul 42 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1260/2001 al Consiliului din 30 iunie 2001 privind organizarea comuna de piața în sectorul zahărului*2), ori în dispozițiile echivalente ale celorlalte regulamente privind organizarea comuna a piețelor agricole, ori cu procedura comitetului corespunzător stabilită prin legislația aplicabilă.*1) JO L 160, 26.6.1999, p. 103.*2) JO L 178, 30.6.2001, p. 1, astfel cum a fost modificat ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 39/2004 al Comisiei (JO L 6, 10.1.2004, p. 16).(b)Tratatul de instituire a Comunității Europene partea a treia titlul VI capitolul 1 - Reguli de concurentaFără a aduce atingere procedurilor privind ajutoarele existente, prevăzute la articolul 88 din Tratatul CE, schemele de ajutoare și ajutoarele individuale acordate activităților legate de producția, prelucrarea sau comercializarea produselor enumerate în anexa I la Tratatul CE cu excepția produselor pescaresti și a produselor derivate din acestea, puse în aplicare într-un nou stat membru înainte de data aderării și care se aplică și după data respectiva, sunt calificate ca ajutoare existente în înțelesul articolului 88 alineatul (1) din Tratatul CE sub rezerva următoarei condiții:– măsurile de ajutor sunt comunicate Comisiei în termen de patru luni de la data aderării.Aceasta comunicare trebuie să includă informațiile privind temeiul juridic pentru fiecare măsura. Măsurile de ajutor existente și planurile de a acorda sau modifica ajutoarele, comunicate Comisiei anterior datei aderării, se considera ca fiind comunicate la data aderării.Comisia publică lista acestor ajutoare.Aceste măsuri de ajutor sunt calificate ca ajutoare "existente" în înțelesul articolului 88 alineatul (1) din Tratatul CE până la sfârșitul celui de-al treilea an de la data aderării.Noile state membre modifica aceste măsuri de ajutor, în cazurile în care este necesar, în vederea conformarii lor cu orientările aplicate de Comisie, până la încheierea celui de-al treilea an de la data aderării. După acea data, orice ajutor considerat ca neconform cu respectivele orientări este considerat drept ajutor nou.4.UNIUNEA VAMALĂTratatul de instituire a Comunității Europene partea a treia titlul I - Libera circulație a mărfurilor capitolul 1 Uniunea vamală31992 R 2913: Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar (JO L 302, 19.10.1992, p. 1), astfel cum a fost modificat ultima data prin:– 12003 T: Actul privind condițiile de aderare și modificările aduse tratatelor – aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33);31993 R 2454: Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar (JO L 253, 11.10.1993, p. 1), astfel cum a fost modificat ultima data prin:– 32003 R 2286: Regulamentul (CE) nr.2286/2003 al Comisiei din 18.12.2003 (JO L 343, 31.12.2003, p. 1).Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 și Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 se aplică noilor state membre cu respectarea următoarelor dispoziții speciale: + 
DOVADA STATUTULUI COMUNITAR (COMERȚUL ÎN CADRUL COMUNITĂȚII EXTINSE)(1)Fără a aduce atingere articolului 20 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92, mărfurile care la data aderării se găsesc depozit temporar sau sub una din destinatiile și regimurile vamale menționate la articolul 4 alineatul (15) litera (b) și alineatul (16) literele (b) – (g) din acest regulament în Comunitatea extinsă, ori care se afla în curs de transport după ce au făcut obiectul formalităților de export în Comunitatea extinsă, sunt libere de taxe vamale și alte măsuri vamale când sunt declarate pentru punere în libera circulație în Comunitatea extinsă cu condiția să se prezinte una din următoarele:(a)dovada originii preferențiale emisă valabil sau întocmită înainte de data aderării în conformitate cu unul dintre acordurile europene enumerate mai jos sau cu acordurile preferențiale echivalente încheiate între noile state membre și care conțin o interdicție de drawback sau de exonerare de taxe vamale pentru materii prime neoriginare utilizate pentru fabricarea unor produse pentru care este emisă sau întocmită o dovadă de origine (regula "nodrawback");Acordurile europene:– 21994 A 1231 (24) Bulgaria: Acordul european instituind o asociere între Republica Bulgaria, pe de o parte, și Comunitatile Europene și statele membre ale acestora, pe de altă parte - Protocolul 4 privind definirea notiunii de "produse originare" și metodele de cooperare administrativă*1);*1) JO L 358, 31.12.1994, p. 3, astfel cum a fost modificat ultima data prin Decizia nr. 1/2003 a Consiliului de asociere UE-Bulgaria din 4.6.2003 (JO L 191, 30.7.2003, p. 1).– 21994 A 1231 (20) România: Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, și Comunitatile Europene și statele membre ale acestora, pe de altă parte – Protocolul 4 privind definirea notiunii de "produse originare" și metodele de cooperare administrativă*2).*2) JO L 357, 31.12.1994, p. 2, astfel cum a fost modificat ultima data prin Decizia nr. 2/2003 a Consiliului de asociere UE-România din 25.9.2003 (nepublicata încă în Jurnalul Oficial).(b)orice mijloace de dovedire a statutului comunitar menționate în articolul 314c din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93;(c)un carnet ATA emis înainte de data aderării într-un actual stat membru sau într-un nou stat membru.(2)În scopul emiterii dovezilor menționate la alineatul (1) litera (b) de mai sus, cu referire la situația de la data aderării și în completarea dispozițiilor articolului 4 alineatul (7) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92, "mărfuri comunitare" înseamnă mărfuri:– obținute în întregime pe teritoriul oricăruia dintre noile state membre în condiții identice cu cele ale articolului 23 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 și care nu incorporeaza mărfuri importate din alte tari și teritorii, sau– importate din alte tari și teritorii decât țara interesată și puse în libera circulație în țara respectiva, sau– obținute sau produse în țara interesată, fie numai din mărfurile menționate la prezentul alineat a doua liniuța, fie din mărfurile menționate la prezentul alineat prima și a doua liniuța.(3)În scopul verificării dovezilor menționate la alineatul (1) litera (a) de mai sus, se aplică dispozițiile privind definirea notiunii de "produse originare" și metodele de cooperare administrativă prevăzute în respectivele acorduri europene sau în acordurile preferențiale echivalente încheiate între noile state membre. Solicitarile de verificare ulterioară a acestor dovezi se accepta de către autoritățile vamale competente ale actualelor state membre și ale noilor state membre într-o perioadă de trei ani de la emiterea dovezii de origine în cauza și se poate efectua de către aceste autorități într-o perioadă de trei ani de la acceptarea dovezii de origine în sprijinul unei declarații de libera circulație. + 
DOVADA ORIGINII PREFERENȚIALE (COMERȚUL CU TARI TERȚE, INCLUSIV TURCIA ÎN CADRUL ACORDURILOR PREFERENȚIALE CU PRIVIRE LA AGRICULTURA, PRODUSE DIN CĂRBUNE ȘI OȚEL)(4)Fără a aduce atingere aplicării oricărei măsuri care deriva din politica comercială comuna, dovada originii emisă valabil de către terțe tari sau întocmită în cadrul acordurilor preferențiale încheiate de noile state membre cu aceste tari ori emisă sau întocmită în cadrul legislației naționale unilaterale a noilor state membre este acceptat în aceste noi state membre, cu condiția ca:(a)dobândirea unei asemenea origini sa confere tratament tarifar preferențial pe baza măsurilor tarifare preferențiale cuprinse în acordurile sau înțelegerile pe care Comunitatea le-a încheiat cu aceste tari terțe sau grupuri de tari, sau le-a adoptat cu privire la acestea, asa cum este menționat la articolul 20 alineatul (3) literele (d) și (e) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92;și(b)dovada originii și documentele de transport sa fi fost emise sau întocmite până cel târziu în ziua anterioară datei aderării; și(c)dovada originii să fie remisă autorităților vamale în termen de patru luni de la data aderării. În cazul în care mărfurile au fost declarate ca fiind puse în libera circulație într-un nou stat membru înainte de data aderării, dovada originii emisă sau întocmită retroactiv în conformitate cu acordurile preferențiale sau înțelegerile în vigoare în acest nou stat membru la data punerii în libera circulație poate fi de asemenea acceptată în noul stat membru interesat, cu condiția să fie remisă autorităților vamale în perioada de patru luni de la data aderării.(5)Bulgaria și România sunt autorizate sa retina autorizațiile în care statutul de "exportatori agreati" a fost acordat în cadrul acordurilor încheiate cu terțe tari, cu condiția ca:(a)o asemenea dispoziție să fie, de asemenea, prevăzută în acordurile încheiate înainte de data aderării de către aceste terțe tari și Comunitate; și(b)exportatorii agreați să aplice regulile de origine prevăzute în aceste acorduri.Aceste autorizații se înlocuiesc de către noile state membre, în termen de cel târziu un an de la data aderării, cu noi autorizații emise în conformitate cu condițiile legislației comunitare.(6)În scopul verificării dovezilor menționate la alineatul (4), se aplică dispozițiile referitoare la definirea notiunii de "produse originare" și metodele de cooperare administrativă din acordurile sau înțelegerile relevante. Solicitarile pentru verificarea ulterioară a acestor dovezi sunt acceptate de către autoritățile vamale competente ale actualelor state membre și ale noilor state membre în termen de trei ani de la emiterea dovezii de origine respective și se pot efectua de către aceste autorități în termen de trei ani de la acceptarea dovezii de origine în susținerea unei declarații de libera circulație.(7)Fără a aduce atingere aplicării oricărei măsuri care deriva din politica comercială comuna, dovada originii emisă retroactiv de către terțe tari în cadrul acordurilor preferențiale încheiate de Comunitate cu aceste tari sunt acceptate în noile state membre pentru punerea în libera circulație a mărfurilor care la data aderării sunt fie în curs de transport fie în depozit temporar, într-un antrepozit vamal sau într-o zona libera într-una din aceste terțe tari sau în acest nou stat membru, cu condiția ca noul stat membru în care punerea în libera circulație are loc sa nu aibă nici un acord de comerț liber în vigoare cu terta țara, pentru produsele în cauza, la data la care au fost emise documentele de transport și cu condiția ca:(a)dobândirea acestei origini sa confere tratament tarifar preferențial pe baza măsurilor tarifare preferențiale cuprinse în acorduri și înțelegeri pe care Comunitatea le-a încheiat cu țările terțe sau grupurile de tari, sau le-a adoptat cu privire la acestea, asa cum este menționat la articolul 20 alineatul (3) literele (d) și (e) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92; și(b)documentele de transport sa fi fost emise până cel târziu în ziua anterioară datei aderării; și(c)dovada originii emisă retroactiv sa fi fost remisă autorităților vamale în termen de patru luni de la data aderării.(8)În scopul verificării dovezilor menționate la alineatul (7), se aplică dispozițiile referitoare la definirea notiunii de "produse originare" și metodele de cooperare administrativă din acordurile sau înțelegerile relevante. + 
DOVADA STATUTULUI CONFORM DISPOZIȚIILOR PRIVIND LIBERA CIRCULAȚIE A PRODUSELOR INDUSTRIALE ÎN CADRUL UNIUNII VAMALE CE-TURCIA(9)Dovezile de origine emise valabil fie de Turcia fie de un nou stat membru în cadrul acordurilor comerciale preferențiale aplicate între ele și care permit un cumul al originii cu Comunitatea în baza unor reguli de origine identice și o interzicere a oricărui drawback sau suspendări a taxelor vamale cu privire la mărfurile respective, sunt acceptate în țările respective ca dovada a statutului în conformitate cu dispozițiile privind libera circulație a produselor industriale, stabilite în Decizia nr. 1/95 a Consiliului de asociere CE-Turcia*1), cu condiția ca:*1) Decizia nr. 1/95 a Consiliului de asociere CE-Turcia din 22.12.1995 privind aplicarea ultimei etape a uniunii vamale (JO L 35, 13.2.1996, p. 1), astfel cum a fost modificată ultima data prin Decizia nr. 2/99 a Consiliului de asociere CE-Turcia (JO L 72, 18.3.1999, p. 36).(a)dovada originii și documentele de transport sa fi fost emise până cel târziu în ziua anterioară datei aderării; și(b)dovada originii să fie remisă autorităților vamale în termen de patru luni de la data aderării.În cazul în care mărfurile au fost declarate ca fiind puse în libera circulație fie în Turcia, fie într-un nou stat membru, înainte de data aderării, în cadrul acordurilor comerciale preferențiale menționate mai sus, dovada de origine emisă retroactiv conform acestor acorduri poate fi de asemenea acceptată cu condiția să fie remisă autorităților vamale în termen de patru luni de la data aderării.(10)În scopul verificării dovezilor menționate la alineatul (9), se aplică dispozițiile referitoare la definirea notiunii de "produse originare" și metodele de cooperare administrativă din acordurile sau înțelegerile relevante. Solicitarile pentru verificarea ulterioară a acestor dovezi sunt acceptate de către autoritățile vamale competente ale actualelor state membre și ale noilor state membre în termen de trei ani de la emiterea dovezii de origine respective și se pot efectua de către aceste autorități în termen de trei ani de la acceptarea dovezii de origine în susținerea unei declarații de libera circulație.(11)Fără a aduce atingere aplicării oricărei măsuri care deriva din politica comercială comuna, un certificat de circulație A. TR emis în conformitate cu dispozițiile privind libera circulație a produselor industriale, stabilit în Decizia nr. 1/95 a Consiliului de asociere CE-Turcia din 22 decembrie 1995, va fi acceptat în noile state membre pentru punerea în libera circulație a mărfurilor care la data aderării sunt fie în curs de transport după ce au făcut obiectul formalităților de export în Comunitate sau Turcia, fie sau sunt în depozit temporar sau sub unul din regimurile vamale menționate la articolul 4 alineatul (16) literele (b) – (h) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 în Turcia sau în noul stat membru, cu condiția ca:(a)nici o dovadă de origine menționată la alineatul (9) sa nu fie remisă pentru mărfurile respective; și(b)mărfurile sa îndeplinească condițiile pentru aplicarea dispozițiilor privind libera circulație a produselor industriale; și(c)documentele de transport sa fi fost emise până cel târziu în ziua anterioară datei aderării; și(d)certificatul de circulație A.TR să fie remis autorităților vamale în termen de patru luni de la data aderării.(12)În scopul verificării certificatului de circulație A.TR menționat la alineatul (11) de mai sus, se aplică dispozițiile referitoare la emiterea certificatelor de circulație A.TR și metodele de cooperare administrativă în conformitate cu Decizia nr. 1/2001 a Comitetului de cooperare vamală CE-Turcia*2).*2) Decizia nr. 1/2001 a Comitetului de cooperare vamală CE-Turcia din 28.3.2001 de modificare a Deciziei nr. 1/96 de stabilire a unor norme detaliate de aplicare a Deciziei nr. 1/95 a Consiliului de asociere CE - Turcia (JO L 98, 7.4.2001, p. 31), astfel cum a fost modificată ultima data prin Decizia nr. 1/2003 a Comitetului de cooperare vamală CE-Turcia (JO L 28, 4.2.2003, p. 51). + 
REGIMURILE VAMALE(13)Depozitul temporar și regimurile vamale menționate la articolul 4 alineatul (16) literele (b) – (h) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 care au început înainte de aderare încetează sau se încheie în condițiile legislației comunitare.În cazul în care încetarea sau încheierea da naștere unei datorii vamale, suma drepturilor de import care trebuie plătite este cea în vigoare la data la care a luat naștere datoria vamală în conformitate cu Tariful Vamal Comunitar și suma plătită este considerată resursa proprie a Comunității.(14)Procedurile care reglementează antrepozitul vamal stabilite în articolele 84 – 90 și 98 – 113 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 și în articolele 496 – 535 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 se aplică noilor state membre cu respectarea următoarelor dispoziții speciale:– în cazul în care cuantumul datoriei vamale se determina pe baza naturii mărfurilor de import, a valorii în vama și a cantității mărfurilor de import la data acceptării declarației de plasare a acestora sub regimul de antrepozit vamal, iar aceasta declarație a fost acceptată înainte de data aderării, aceste elemente trebuie să rezulte din legislația aplicabilă în noul stat membru interesat înainte de data aderării.(15)Procedurile care reglementează perfecționarea activa stabilite în articolele 84 - 90 și 114 - 129 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 și în articolele 496 - 523 și 536 - 550 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 se aplică noilor state membre cu respectarea următoarelor dispoziții speciale:– în cazul în care cuantumul datoriei vamale se determina pe baza naturii mărfurilor de import, a încadrării lor tarifare, a cantității, a valorii în vama și a originii mărfurilor de import la data plasarii lor sub acest regim vamal, iar declarația de plasare a mărfurilor sub regim vamal a fost acceptată înainte de data aderării, aceste elemente rezultă din legislația aplicabilă în noul stat membru interesat înainte de data aderării;– în cazul în care încheierea da naștere unei datorii vamale, pentru a păstra echitatea între titularii autorizațiilor stabiliți în actualele state membre și cei stabiliți în noile state membre, se plătesc dobânzi compensatorii la drepturile de import datorate în condițiile legislației comunitare de la data aderării;– în cazul în care declarația de perfecționare activa a fost acceptată în cadrul unui sistem cu rambursare, rambursarea se efectuează în condițiile legislației comunitare, de către și pe cheltuiala noului stat membru, în cazul în care datoria vamală în raport cu care este solicitată rambursarea a luat naștere înainte de data aderării.(16)Procedurile care reglementează admiterea temporară stabilite în articolele 84 – 90 și 137 – 144 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 și în articolele 496 – 523 și 553 – 584 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 se aplică noilor state membre cu respectarea următoarelor dispoziții speciale:– în cazul în care cuantumul datoriei vamale se determina pe baza naturii mărfurilor de import, a încadrării lor tarifare, a cantității, a valorii în vama și a originii mărfurilor de import la data plasarii lor sub acest regim vamal, iar declarația de plasare a mărfurilor sub acest regim vamal a fost acceptată înainte de data aderării, aceste elemente rezultă din legislația aplicabilă în noul stat membru interesat înainte de data aderării;– în cazul în care încheierea da naștere unei datorii vamale, pentru a păstra echitatea între titularii autorizațiilor stabiliți în actualele state membre și cei stabiliți în noile state membre, se plătesc dobânzi compensatorii la drepturile de import datorate în condițiile legislației comunitare de la data aderării.(17)Procedurile care reglementează perfecționarea pasiva stabilite în articolele 84 – 90 și 145 – 160 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 și în articolele 496 – 523 și 585 – 592 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 se aplică noilor state membre cu respectarea următoarelor dispoziții speciale:– articolul 591 al doilea alineat din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 se aplică mutatis mutandis exporturilor temporare de mărfuri care au fost exportate temporar din noile state membre înainte de data aderării. + 
ALTE DISPOZIȚII(18)Autorizațiile acordate înainte de data aderării pentru regimurile vamale menționate la articolul 4 alineatul (16) literele (d), (e) și (g) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 sunt valabile până la expirarea valabilității lor sau un an după data aderării, oricare dintre aceste date ar fi prima în ordine cronologică.(19)Procedurile care reglementează nașterea unei datorii vamale, înscrierea în evidența contabilă și recuperarea ulterioară stabilite în articolele 201 - 232 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 și articolele 859 - 876a din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 se aplică noilor state membre cu respectarea următoarelor dispoziții speciale:– recuperarea se efectuează în condițiile legislației comunitare. Cu toate acestea, dacă datoria vamală a luat naștere înainte de data aderării, recuperarea se efectuează în condițiile în vigoare în noul stat membru interesat înainte de aderare, de către acesta și în favoarea acestuia.(20)Procedurile care reglementează rambursarea și remiterea drepturilor stabilite în articolele 235 – 242 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 și în articolele 877-912 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 se aplică noilor state membre cu respectarea următoarelor dispoziții speciale:– rambursarea și remiterea drepturilor se efectuează potrivit condițiilor legislației comunitare. Cu toate acestea, dacă drepturile a căror rambursare sau remitere este solicitată privesc o datorie vamală care a luat naștere înainte de data aderării, rambursarea și remiterea drepturilor se efectuează conform condițiilor în vigoare în noul stat membru interesat înainte de aderare, de către acesta și pe cheltuiala acestuia.
 + 
Apendicela ANEXA VLista măsurilor de ajutor existente menționate la punctul 1 litera (b) a mecanismului de ajutor existent prevăzut la capitolul 2 din anexa VNotă: Măsurile de ajutor enumerate în prezentul apendice trebuie considerate ca ajutor existent în sensul mecanismului de ajutor existent stabilit în capitolul 2 din anexa V în limita în care acestea se încadrează în domeniul primului alineat al acesteia.

NEGOCIERILE PENTRU ADERAREA
BULGARIEI ȘI A ROMÂNIEI
LA UNIUNEA EUROPEANĂ
Bruxelles, 31 martie 2005
AA 19/2/05
REV 2 + 
TRATATUL DE ADERARE: ACTUL DE ADERARE, ANEXA VIPROIECTE DE ACTE LEGISLATIVE ȘI DE ALTE INSTRUMENTEDelegațiile sunt invitate să găsească alăturat proiectul Tratatului pentru aderarea Bulgariei și României la Uniunea Europeană: ACTUL DE ADERARE, ANEXA VI.Documente sursa:
MD 65/8/04 REV 8 MD 104/3/04 REV 3MD 96/7/04 REV 7 MD 84/4/04 REV 4 MD 54/8/04 REV 8 MD 25/6/04 REV 6 MD 12/2/04 REV 2 MD 157/3/04 REV 3MD 7/2/04 REV 2 MD 106/3/04 REV 3MD 36/2/04 REV 2 MD 184/5/05 REV 5MD 60/9/04 REV 9 (AC 65/1/04 REV 1) (AC 104/1/04 REV 1) (AC 96/1/04 REV 1) (AC 84/1/04 REV 1) (AC 54/1/04 REV 1) (AC 25/2/04 REV 2) (AC 12/1/04 REV 1) (AC 157/1/05 REV 1) (AC 7/1/04 REV 1) (AC 106/1/04 REV 1) (AC 36/1/04 REV 1) (AC 184/1/05 REV 1) (AC 60/2/04 REV 2)
 + 
Anexa VI
Lista menționată la articolul 23 din Actul de aderare: măsuri tranzitorii privind Bulgaria1.LIBERA CIRCULAȚIE A PERSOANELORTratatul de instituire a Comunității Europene31968 R 1612: Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 al Consiliului din 15 octombrie 1968 privind libera circulație a lucrătorilor în cadrul Comunității (JO L 257, 19.10.1968, p. 2), astfel cum a fost modificat ultima data prin:– 32004 L 0038: Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29.4.2004 (JO L 158, 30.4.2004, p. 77);31996 L 0071: Directiva 96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detasarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii (JO L 18, 21.1.1997, p. 1);32004 L 0038: Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la libera circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 și de abrogare a Directivelor 64/221/CEE , 68/360/CEE , 72/194/CEE , 73/148/CEE , 75/34/CEE , 75/35/CEE , 90/364/CEE , 90/365/CEE și 93/96/CEE (JO L 158, 30.4.2004, p. 77).(1)Articolul 39 și articolul 49 primul alineat din Tratatul CE se aplică pe deplin numai cu privire la libera circulație a lucrătorilor și la libertatea de a presta servicii care presupune circulația temporară a lucrătorilor, asa cum este definită în articolul 1 din Directiva 96/71/CE între Bulgaria pe de o parte și, fiecare dintre actualele state membre, pe de altă parte, sub rezerva dispozițiilor tranzitorii stabilite în alineatele (2) - (14).(2)Prin derogare de la articolele 1 – 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 și până la sfârșitul perioadei de doi ani de la data aderării, actualele state membre vor aplica măsuri de drept intern sau măsuri rezultate din acorduri bilaterale, care reglementează accesul resortisantilor bulgari pe piața forței de muncă din fiecare din aceste state. Actualele state membre pot continua să aplice aceste măsuri până la expirarea perioadei de cinci ani de la data aderării.Resortisanții bulgari care muncesc legal într-un actual stat membru la data aderării și care sunt admiși pe piața forței de muncă din acest stat membru pentru o perioadă neîntreruptă de cel puțin 12 luni vor putea beneficia de acces pe piața forței de muncă din acest stat membru, dar nu și pe piața forței de muncă din celelalte state membre care aplica măsuri de drept intern.Resortisanții bulgari admiși după aderare pe piața forței de muncă dintr-un actual stat membru pentru o perioadă neîntreruptă de cel puțin 12 luni beneficiază de aceleași drepturi.Resortisanții bulgari menționați la paragrafele al doilea și al treilea de mai sus încetează sa beneficieze de drepturile cuprinse în aceste paragrafe dacă părăsesc voluntar piața forței de muncă din actualul stat membru în cauza.Resortisanții bulgari care muncesc legal într-un actual stat membru la data aderării sau în perioada în care se aplică măsurile de drept intern și care sunt admiși pe piața forței de muncă din acest stat membru pentru o perioadă de mai puțin de 12 luni nu beneficiază de aceste drepturi.(3)Înainte de sfârșitul perioadei de doi ani de la data aderării, Consiliul reexamineaza aplicarea dispozițiilor tranzitorii stabilite în alineatul (2), pe baza unui raport al Comisiei.La încheierea acestei reexaminari și cel mai tirziu la sfârșitul perioadei de doi ani de la data aderării, actualele state membre notifica Comisia dacă vor continua să aplice măsurile de drept intern sau măsuri rezultate din acorduri bilaterale, ori dacă vor aplica în viitor articolele 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68. În lipsa acestei notificări, se aplică articolele 1-6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68.(4)La solicitarea Bulgariei, se poate efectua o noua reexaminare. În acest caz, se aplică procedura menționată în alineatul (3) și care trebuie încheiată în termen de șase luni de la primirea solicitării din partea Bulgariei.(5)La sfârșitul perioadei de cinci ani menționată în alineatul (2), un stat membru care menține măsuri de drept intern sau măsuri care rezultă din acorduri bilaterale poate continua, în cazul în care pe piața forței de muncă din respectivul stat membru se produc sau exista riscul să se producă perturbari grave, precum și după ce notifica Comisia, să aplice aceste măsuri până la sfârșitul perioadei de șapte ani de la data aderării. În lipsa respectivei notificări, se aplică articolele 1-6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68.(6)Pe parcursul perioadei de șapte ani de la data aderării, acele state membre în care, în temeiul alineatelor (3), (4) sau (5), se aplică articolele 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 cu privire la resortisantii bulgari și care, în aceasa perioada, eliberează permise de muncă resortisantilor din Bulgaria în scopul monitorizarii, vor face acest lucru în mod automat.(7)Acele state membre în care, în temeiul alineatelor (3), (4) sau (5), se aplică articolele 1 – 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 cu privire la resortisantii bulgari, pot recurge la procedurile stabilite în paragrafele următoare până la sfârșitul perioadei de șapte ani de la data aderării.În cazul în care într-un stat membru menționat la primul paragraf se produc sau se prevede producerea unor perturbari pe piața forței de muncă care ar putea ameninta grav nivelul de trai sau nivelul de ocupare a forței de muncă într-o anumită regiune sau în cadrul unei profesii, respectivul stat membru informează Comisia și celelalte state membre cu privire la aceasta și furnizează acestora toate detaliile pertinente. Pe baza acestor informații, statul membru poate solicita Comisiei sa declare suspendarea, totală sau parțială, a aplicării articolelor 1 – 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68, în vederea normalizarii situației în regiunea sau profesia respectiva. Comisia decide cu privire la domeniul de aplicare și durata suspendării în termen de cel mult două săptămâni de la primirea acestei solicitări și notifica decizia sa Consiliului. În termen de doua săptămâni de la adoptarea deciziei Comisiei, orice stat membru poate solicita Consiliului anularea sau modificarea deciziei. În termen de doua săptămâni, Consiliul hotărăște cu majoritate calificată în privinta acestei solicitări.Un stat membru mentionat la primul paragraf poate, în cazuri urgente și excepționale, sa suspende aplicarea articolelor 1-6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68, adresand ulterior Comisiei o notificare motivată.(8)Pe durata suspendării aplicării articolelor 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 în temeiul alineatelor (2) - (5) și (7) de mai sus, în ceea ce privește dreptul membrilor familiilor lucrătorilor de a fi încadrați în munca, se aplică articolul 23 din Directiva 2004/38/CE în Bulgaria cu privire la resortisantii actualelor state membre și în actualele state membre cu privire la resortisantii bulgari, în următoarele condiții:– soțul unui lucrator și descendenții acestora care nu depășesc vârsta de 21 de ani sau care se găsesc în întreținerea acestuia, care locuiesc legal împreună cu lucrătorul pe teritoriul unui stat membru la data aderării, beneficiază, după aderare, de acces imediat pe piața forței de muncă din acel stat membru. Aceasta dispoziție nu se aplică membrilor familiei unui lucrator care a fost admis legal pe piața forței de muncă din acel stat membru pentru o perioadă de mai puțin de 12 luni;– soțul unui lucrator și descendenții acestora care nu depășesc vârsta de 21 de ani sau care se găsesc în întreținerea acestuia, care locuiesc legal împreună cu lucrătorul pe teritoriul unui stat membru la o dată ulterioară aderării, dar pe parcursul perioadei de aplicare a dispozițiilor tranzitorii stabilite mai sus, beneficiază de acces pe piața forței de muncă din respectivul stat membru dacă au locuit în acel stat membru cel puțin optsprezece luni sau din al treilea an de la data aderării, oricare din aceste date intervine prima în ordine cronologică.Aceste dispoziții nu aduc atingere măsurilor mai favorabile indiferent dacă acestea sunt de drept intern sau rezultă din acorduri bilaterale.(9)În măsura în care anumite dispoziții din Directiva 2004/38/CE care preiau dispozițiile din Directiva 68/360/CEE *1) nu pot fi disociate de cele din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 a căror aplicare este amânată în temeiul alineatelor (2) - (5), (7) și (8), Bulgaria și actualele state membre pot deroga de la aceste dispoziții în măsura necesară pentru a aplica alineatele (2) - (5), (7) și (8).*1) Directiva 68/360/CEE a Consiliului din 15 octombrie 1968 privind eliminarea restrictiilor de circulație și ședere în cadrul Comunității pentru lucrătorii din statele membre și familiile acestora (JO L 257, 19.10.1968, p. 13), astfel cum a fost modificată ultima data prin Actul de aderare din 2003 (JO L 236, 23.9.2003, p. 33) și a carei abrogare prin Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29.4.2004 (JO L 158, 30.4.2004, p. 77) intră în vigoare de la 30 aprilie 2006.(10)În toate cazurile în care actualele state membre aplica măsuri de drept intern sau cele rezultate din acorduri bilaterale, în temeiul dispozițiilor tranzitorii stabilite mai sus, Bulgaria poate menține în vigoare măsuri echivalente în ceea ce privește resortisantii statului sau statelor membre în cauza.(11)Dacă aplicarea articolelor 1 – 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 este suspendată de către oricare din actualele state membre, Bulgaria poate recurge la procedurile stabilite în alineatul (7) în ceea ce privește România. În această perioadă, permisele de muncă eliberate de Bulgaria resortisantilor din România în scopul monitorizarii se eliberează automat.(12)Orice actual stat membru care aplica măsuri de drept intern în conformitate cu alineatele (2) - (5) și (7) - (9), poate introduce, în aplicarea dreptului sau intern, o mai mare libertate de circulație decât cea existenta la data aderării, inclusiv accesul deplin pe piața forței de muncă. În cepand cu al treilea an de la data aderării, orice actual stat membru care aplica măsuri de drept intern poate decide în orice moment să aplice în locul acestor măsuri articolele 1-6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68. Comisia este informată cu privire la orice asemenea decizie.(13)Pentru a face fața perturbărilor grave sau riscului producerii unor asemenea perturbari în anumite sectoare sensibile de servicii de pe piața forței de muncă din aceste state, care ar putea să apară în anumite regiuni ca urmare a prestării transnationale de servicii, asa cum este definită în articolul 1 din Directiva 96/71/CE , și în măsura în care acestea aplica liberei circulatii a lucrătorilor bulgari, în temeiul dispozițiilor tranzitorii stabilite mai sus, măsuri de drept intern sau cele care rezultă din acorduri bilaterale, Germania și Austria pot deroga, după notificarea Comisiei, de la dispozițiile articolului 49 primul alineat din Tratatul CE în vederea limitării, în contextul prestării de servicii de către societățile stabilite în Bulgaria, a circulației temporare a lucrătorilor al căror drept de a munci în Germania și Austria face obiectul măsurilor de drept intern.Lista sectoarelor de servicii care pot face obiectul acestei derogări este următoarea:– în Germania:

Sectorul codul NACE*), cu excepția unor dispoziții contrare
construcțiile, inclusiv ramuri conexe 45.1-4; activități enumerate în anexa la Directiva 96/71/CE
activități de curățare a clădirilor 74.70 Activități de curățare a clădirilor
alte servicii 74.87 Numai activitățile designerilor de decorațiuni interioare

* NACE: a se vedea 31990 R 3037: Regulamentul (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului din 9 octombrie 1990 privind clasificarea statistica a activităților economice în Comunitatea Europeană (JO L 293, 24.10.1990, p. 1), astfel cum a fost modificat ultima data prin 32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).– în Austria:

Sectorul codul NACE*), cu excepția unor dispoziții contrare
servicii de horticultură 01.41
tăierea, fasonarea și finisarea pietrei 26.7
construcții metalice și părți componente 28.11
construcții, inclusiv ramuri conexe 45.1-4; activități enumerate în anexa la Directiva 96/71/CE
activități în domeniul securității 74.60
activități de curățare a clădirilor 74.70
asistentă medicală la domiciliu 85.14
activități de asistentă socială fără cazare 85.32
* NACE: a se vedea 31990 R 3037: Regulamentul (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului din 9 octombrie 1990 privind clasificarea statistica a activităților economice în Comunitatea Europeană (JO L 293, 24.10.1990, p. 1), astfel cum a fost modificat ultima data prin 32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).
În măsura în care Germania sau Austria deroga de la articolul 49 primul paragraf din Tratatul CE în conformitate cu paragrafele anterioare, Bulgaria poate adopta măsuri echivalente, după notificarea Comisiei.Aplicarea prezentului alineat nu poate avea ca efect crearea unor condiții mai restrictive pentru circulația temporară a lucrătorilor în contextul prestării transnationale de servicii între Germania sau Austria și Bulgaria decât cele existente la data semnării Tratatului de aderare.
(14)Aplicarea alineatelor (2) – (5) și (7) – (12) nu poate avea ca efect crearea unor condiții mai restrictive pentru accesul resortisantilor bulgari pe piața forței de muncă din actualele state membre decât cele existente la data semnării Tratatului de aderare.Fără a aduce atingere aplicării dispozițiilor stabilite în alineatele (1) – (13), pe parcursul oricărei perioade în care aplica măsuri de drept intern sau cele care rezultă din acorduri bilaterale, actualele state membre trebuie să acorde un tratament preferențial, în ceea ce privește accesul la piața forței de muncă, lucrătorilor care sunt resortisanti ai statelor membre în comparatie cu lucrătorii care sunt resortisanti ai unor tari terțe.Lucrătorii migranti bulgari și familiile acestora, care locuiesc și muncesc legal într-un alt stat membru sau lucrătorii migranti care provin din celelalte state membre și familiile acestora care locuiesc și muncesc legal în Bulgaria nu sunt tratați în condiții mai restrictive decât cei provenind din tari terțe care locuiesc și muncesc în acest stat membru sau în Bulgaria. În afară de aceasta, în aplicarea principiului preferintei comunitare, lucrătorii migranti provenind din tari terțe care locuiesc și muncesc în Bulgaria nu beneficiază de tratament mai favorabil decît resortisantii Bulgariei.
2.LIBERA CIRCULAȚIE A SERVICIILOR31997 L 0009: Directiva 97/9/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 martie 1997 privind schemele de compensare pentru investitori (JO L 84, 26.3.1997, p. 22).Prin derogare de la articolul 4 alineatul (1) din Directiva 97/9/CE , cuantumul minim al compensării nu se aplică în Bulgaria până la 31 decembrie 2009. Bulgaria asigura ca schema sa de compensare pentru investitori prevede o despăgubire în valoare de minim 12 000 EUR de la 1 ianuarie 2007 și până la 31 decembrie 2007 și de minim 15 000 EUR de la 1 ianuarie 2008 și până la 31 decembrie 2009.Pe parcursul perioadei de tranzitie, celelalte state membre își mențin dreptul de a nu permite funcționarea unei filiale a unei societăți bulgaresti de investiții, stabilită pe teritoriul lor, în cazul în care și atât timp cat respectiva filiala nu este înscrisă într-una din schemele de compensare pentru investitori recunoscute oficial pe teritoriul statului membru în cauza în vederea acoperirii diferenței dintre cuantumul bulgaresc al compensatiei și cuantumul minim prevăzut de articolul 4 alineatul (1) din Directiva 97/9/CE .3.LIBERA CIRCULAȚIE A CAPITALURILORTratatul privind Uniunea EuropeanăTratatul de instituire a Comunității Europene(1)Fără a aduce atingere obligațiilor prevăzute în Tratatele pe care se întemeiază Uniunea Europeană, Bulgaria poate menține în vigoare, timp de cinci ani de la data aderării, restricțiile prevăzute în legislația sa, existenta la momentul semnării Tratatului de aderare, cu privire la dobândirea proprietății asupra terenurilor pentru resedinte secundare de către resortisantii statelor membre sau ai statelor care sunt parte la Acordul privind Spațiul Economic European (ASEE), nerezidenti în Bulgaria, precum și de către persoanele juridice constituite în conformitate cu legislația unui alt stat membru sau a unui stat membru al ASEE.Resortisantilor statelor membre și resortisantilor statelor care sunt parte la Acordul privind Spațiul Economic European și care sunt rezidenți legali în Bulgaria nu li se aplică dispozițiile paragrafului precedent sau orice alte norme și proceduri decât cele care se aplică resortisantilor Bulgariei.(2)Fără a aduce atingere obligațiilor prevăzute în Tratatele pe care se întemeiază Uniunea Europeană, Bulgaria poate menține în vigoare, timp de șapte ani de la data aderării, restricțiile prevăzute în legislația sa, existenta la momentul semnării Tratatului de aderare, cu privire la dobândirea de terenuri agricole, păduri și terenuri forestiere de către resortisantii unui alt stat membru, resortisantii statelor care sunt parte ale la Acordul privind Spațiul Economic European și persoanele juridice constituite în conformitate cu legislația unui alt stat membru sau ale unui stat membru al ASEE. În nici unul din cazuri, un resortisant al unui stat membru nu poate fi tratat mai puțin favorabil cu privire la dobândirea de terenuri agricole, păduri și terenuri forestiere decât la data semnării Tratatului de aderare sau nu poate fi tratat într-un mod mai restrictiv decât resortisantii unei tari terțe.Fermierilor care desfășoară activități independente care sunt resortisanti ai unui alt stat membru și care doresc să se stabilească și să aibă rezidență legală în Bulgaria nu li se aplică dispozițiile paragrafului precedent sau orice alte proceduri decât cele care se aplică resortisantilor bulgari.O revizuire generală a acestor măsuri tranzitorii are loc în cel de-al treilea an de la data aderării. În acest scop, Comisia transmite un raport Consiliului. Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei, poate decide scurtarea sau încetarea perioadei de tranzitie menționate la primul paragraf.4.AGRICULTURAA.LEGISLAȚIA AGRICOLĂ31997 R 2597: Regulamentul (CE) nr. 2597/97 al Consiliului din 18 decembrie 1997 de stabilire a unor norme suplimentare privind organizarea comuna a pieței laptelui și produselor lactate în ceea ce privește laptele de consum (JO L 351, 23.12.1997, p. 13), astfel cum a fost modificat ultima data prin:– 31999 R 1602: Regulamentul (CE) nr. 1602/1999 al Consiliului din 19.7.1999 (JO L 189, 22.7.1999, p. 43).Prin derogare de la articolul 3 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul (CE) nr. 2597/97, condițiile privind conținutul de grasime nu se vor aplica pentru laptele alimentar produs în Bulgaria până la data de 30 aprilie 2009, în sensul că laptele cu un conținut de grasime de 3% (m/m) poate fi comercializat ca lapte integral, iar laptele cu un conținut de grasime de 2% (m/m) poate fi comercializat ca lapte semidegresat. Laptele alimentar care nu îndeplinește cerințele privind conținutul de grasime poate fi comercializat numai în Bulgaria sau exportat în tari terțe.B.LEGISLAȚIA VETERINARA ȘI FITOSANITARA32004 R 0853: Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a normelor specifice de igiena a alimentelor de origine animala (JO L 139, 30.4.2004, p. 55).(a)Unitățile de prelucrare a laptelui enumerate în capitolele I și II din apendicele la prezenta anexa pot receptiona până la 31 decembrie 2009 cantități de lapte crud care nu corespund sau care nu au fost manipulate în conformitate cu cerințele prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 853/2004 anexa III secțiunea IX capitolul I subcapitolele II și III, cu condiția ca fermele care furnizează laptele să fie prevăzute într-o lista alcătuită în acest scop de autoritățile bulgare.(b)Atât timp cat unitățile menționate la litera (a) de mai sus sunt supuse dispozițiilor acesteia, produsele provenind din respectivele unități sunt introduse exclusiv pe piața naționala sau sunt utilizate în vederea prelucrării ulterioare în unități din Bulgaria supuse de asemenea dispozițiilor literei (a), indiferent de data la care sunt comercializate. Aceste produse trebuie să poarte o marca de identificare diferita de cea prevăzută de articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 853/2004.(c)Unitățile enumerate în capitolul II din apendicele la prezenta anexa pot prelucra, până la 31 decembrie 2009, lapte care corespunde normelor UE și lapte care nu corespunde acestora, în linii de producție distincte. În prezentul context, prin lapte care nu corespunde normelor UE se înțelege laptele prevăzut la litera (a). Asemenea unități trebuie să respecte în întregime cerințele UE privind unitățile de prelucrare a laptelui, inclusiv să aplice principiile privind analiza riscurilor și punctul critic de control (prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 852/2004*) și să își demonstreze capacitatea de a respecta în întregime următoarele condiții, inclusiv prin desemnarea liniilor de producție corespunzătoare:*) Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena alimentelor (JO L 139, 30.4.2004, p. 1).– să ia toate măsurile necesare pentru a permite respectarea integrală a procedurilor interne de separare a laptelui de la stadiul colectării la acela de produs finit, inclusiv a rutelor de colectare a laptelui, depozitarea și tratarea separată a laptelui care corespunde normelor UE de cea a laptelui care nu corespunde acestor norme, ambalarea și etichetarea specifică a produselor pe bază de lapte care nu corespunde normelor UE, precum și depozitarea separată a unor asemenea produse;– să stabilească o procedură care să asigure posibilitatea urmăririi materiei prime, inclusiv documentele necesare pentru evidentierea miscarii produselor și răspunderea pentru produse, precum și asigurarea comparabilitatii materiilor prime care corespund normelor UE și a celor care nu corespund acestor norme cu categoriile de produse obținute;– să supună în întregime laptele crud tratamentului termic la o temperatura de cel puțin 71,7 °C timp de 15 secunde, precum și– să ia toate măsurile necesare pentru a asigura ca mărcile de identificare nu sunt utilizate în mod fraudulos.Autoritățile bulgare sunt obligate:– să asigure ca operatorul sau administratorul fiecărei unități vizate ia toate măsurile necesare pentru a permite respectarea integrală a procedurilor interne de separare a laptelui;– să efectueze teste și controale spontane privind respectarea regulii separarii laptelui, precum și– să efectueze teste în laboratoare acreditate privind toate materiile prime și produsele finite în vederea verificării conformitatii acestora cu cerințele Regulamentului (CE) nr. 853/2004 anexa III secțiunea IX capitolul II, inclusiv cu criteriile microbiologice aplicabile produselor pe bază de lapte.Laptele și produsele pe bază de lapte provenind din linii de producție separate care prelucreaza lapte crud care nu corespunde normelor UE în unități de prelucrare a laptelui aprobate de UE pot fi comercializate numai cu respectarea condițiilor prevăzute la litera (b). Produsele pe bază de lapte crud care corespunde normelor UE, obținute în cadrul unei linii de producție separate într-o unitate din cele cuprinse în capitolul II din apendicele la prezenta anexa, pot fi comercializate ca produse care corespund normelor UE în cazul în care toate condițiile privind separarea liniilor de producție sunt respectate.(d)Laptele și produsele din lapte obținute în conformitate cu dispozițiile menționate la litera (c) sunt sprijinite conform dispozițiilor titlului I capitolele II și III, cu excepția articolului 11, precum și ale titlului II din Regulamentul (CE) nr. 1255/1999*1), numai dacă poarta marca ovala de identificare menționată în anexa II secțiunea I din Regulamentul (CE) nr. 853/2004.*1) Regulamentul (CE) nr. 1255/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind organizarea comuna a pieței laptelui și produselor lactate (JO L 160, 26.6.1999, p. 48), astfel cum a fost modificat ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 186/2004 al Comisiei (JO L 29, 3.2.2004, p. 6).(e)Bulgaria se conformează treptat cerințelor prevăzute la litera (a) și înaintează Comisiei rapoarte anuale cu privire la progresele realizate în modernizarea fermelor producătoare de lactate și a sistemului de colectare a laptelui. Bulgaria asigura respectarea în întregime a acestor cerințe la 31 decembrie 2009.(f)În conformitate cu procedura menționată la articolul 58 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002*2) Comisia poate actualiza apendicele la prezenta anexa înainte de aderare și până la 31 decembrie 2009 și, în acest context, poate adauga sau elimina unități în funcție de progresele realizate în remedierea deficiențelor existente și de rezultatele procesului de monitorizare.*2) Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și cerințelor generale ale legislației în domeniul alimentar, de înființare a Autorității europene a securității alimentare și de stabilire a procedurilor referitoare la securitatea produselor alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p. 1), modificat ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 1642/2003 (JO L 245, 29.9.2003, p. 4).În vederea asigurării bunei funcționari a regimului tranzitoriu prevăzut mai sus, pot fi adoptate norme metodologice de aplicare în conformitate cu procedura menționată la articolul 58 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002.5.POLITICA ÎN DOMENIUL TRANSPORTURILOR(1)31993 R 3118: Regulamentul (CEE) nr. 3118/93 al Consiliului din 25 octombrie 1993 privind stabilirea condițiilor în care transportatorii nerezidenti pot presta servicii de transport rutier național de marfa în interiorul unui stat membru (JO L 279, 12.11.1993, p. 1), astfel cum a fost modificat ultima data prin:– 32002 R 0484: Regulamentul (CE) nr. 484/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 1.3.2002 (JO L 76, 19.3.2002, p. 1).(a)Prin derogare de la articolul 1 din Regulamentul (CEE) nr. 3118/93 și până la sfârșitul celui de-al treilea an de la data aderării, transportatorii stabiliți în Bulgaria sunt excluși de la prestarea serviciilor de transporturi rutiere naționale de marfa în celelalte state membre, iar transportatorii stabiliți în celelalte state membre sunt excluși de la prestarea serviciilor de transporturi rutiere naționale de marfa în Bulgaria.(b)Înainte de sfârșitul celui de-al treilea an de la data aderării, statele membre informează Comisia dacă vor prelungi această perioadă pentru cel mult doi ani sau dacă vor aplica în întregime articolul 1 din regulament de la acea data. În lipsa unei asemenea notificări se aplică articolul 1 din regulament. Numai transportatorii stabiliți în acele state membre în care se aplică articolul 1 din regulament pot presta servicii de transporturi rutiere de marfa în celelalte state membre în care se aplică, de asemenea, articolul 1.(c)Acele state membre în care, în temeiul literei (b) de mai sus, se aplică articolul 1 din regulament pot recurge la procedura de mai jos până la sfârșitul celui de-al cincilea an de la data aderării.În cazul în care un stat membru menționat în paragraful precedent se confrunta cu o perturbare grava a pieței sale naționale sau a unor segmente ale acesteia cauzată ori accentuata de cabotaj, cum ar fi un excedent major al ofertei în raport cu cererea sau o amenințare a stabilitatii ori a supravietuirii financiare a unui număr semnificativ de întreprinderi de transport rutier de marfa, statul membru în cauza informează Comisia și pe celelalte state membre cu privire la acestea și le oferă toate detaliile relevante. Pe baza acestei informări, statul membru în cauza poate solicita Comisiei sa suspende, în tot sau în parte, aplicarea articolului 1 din regulament, în vederea normalizarii situației.Comisia examinează situația pe baza datelor furnizate de statul membru în cauza și, în termen de o luna de la primirea cererii, decide dacă este cazul sau nu sa adopte măsuri de salvgardare. Se aplica procedura prevăzută în articolul 7 alineatul (3) paragrafele al doilea, al treilea și al patrulea, precum și în articolul 7 alineatele (4), (5) și (6) din regulament.Oricare dintre statele membre menționate în primul paragraf de mai sus poate, în cazuri urgente și excepționale, sa suspende aplicarea articolului 1 din regulament, după care notifica motivat Comisia.(d)Atât timp cat aplicarea articolului 1 din regulament este suspendată în temeiul literelor (a) și (b) de mai sus, statele membre pot reglementa accesul la serviciile lor de transport rutier național de marfa prin schimbul treptat de autorizații de cabotaj pe bază de acorduri bilaterale. Aceasta poate include și posibilitatea liberalizarii totale.(e)Aplicarea literelor (a) – (c) nu poate avea ca efect un acces mai restrictiv la serviciile de transport rutier național de marfa decât cel existent la data semnării Tratatului de aderare.(2)31996 L 0026: Directiva 96/26/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind accesul la profesia de transportator rutier de marfa și transportator rutier de călători și recunoașterea reciprocă a diplomelor, certificatelor și a altor titluri oficiale de calificare, pentru a facilita acestor transportatori dreptul la libera stabilire pentru operațiuni de transport național și internațional (JO L 124, 23.5.1996, p. 1), astfel cum modificată ultima data prin:– 32004 L 0066: Directiva 2004/66/CE a Consiliului din 26.4.2004 (JO L 168, 1.5.2004, p. 35).Până la 31 decembrie 2010, articolul 3 alineatul (3) litera (c) din Directiva 96/26/CE nu se vor aplica pe teritoriul Bulgariei întreprinderilor de transport care desfășoară exclusiv transporturi interne rutiere de marfa și de călători.Capitalul disponibil și rezervele acestor operatori vor atinge treptat nivelurile minime prevăzute de dispozițiile respectivului articol în conformitate cu următorul calendar:– la 1 ianuarie 2007, operatorul trebuie să aibă un capital disponibil și rezerve în valoare de cel puțin 5 850 EUR pentru primul vehicul și cel puțin 3 250 EUR pentru fiecare vehicul suplimentar;– la 1 ianuarie 2008, operatorul trebuie să aibă un capital disponibil și rezerve în valoare de cel puțin 6 750 EUR pentru primul vehicul și cel puțin 3 750 EUR pentru fiecare vehicul suplimentar;– la 1 ianuarie 2009, operatorul trebuie să aibă un capital disponibil și rezerve în valoare de cel puțin 7 650 EUR pentru primul vehicul și cel puțin 4 250 EUR pentru fiecare vehicul suplimentar;– la 1 ianuarie 2010, operatorul trebuie să aibă un capital disponibil și rezerve în valoare de cel puțin 8 550 EUR pentru primul vehicul și cel puțin 4 750 EUR pentru fiecare vehicul suplimentar.(3)31996 L 0053: Directiva 96/53/CE a Consiliului din 25 iulie 1996 de stabilire, pentru anumite autovehicule care circulă în interiorul Comunității, a dimensiunilor maxime autorizate în traficul național și internațional și a maselor maxime autorizate în traficul internațional (JO L 235, 17.9.1996, p. 59), astfel cum a fost modificată ultima data prin:– 32002 L 0007: Directiva 2002/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18.2.2002 (JO L 67, 9.3.2002, p. 47).Prin derogare de la dispozițiile articolului 3 alineatul (1) din Directiva 96/53/CE , vehiculele care se conformează valorilor limita din categoriile 3.2.1, 3.4.1, 3.4.2 și 3.5.1 prevăzute în anexa I la respectiva directiva pot utiliza numai secțiunile care nu sunt reabilitate din rețeaua bulgara de drumuri până la 31 decembrie 2013 dacă respecta limitele bulgare de masa pe axa în vigoare.De la data aderării nu mai poate fi impusa nici o restrictie privind utilizarea de către vehiculele care se conformează cerințelor Directivei 96/53/CE a principalelor rute de tranzit prevăzute în anexa I la Decizia nr. 1692/96/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 1996 privind orientările comunitare pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport*1).*1) JO L 228, 9.9.1996, p. 1, astfel cum a fost modificată ultima data prin Decizia nr. 884/2004/CE (JO L 167, 30.4.2004, p.1).Bulgaria adera la calendarul prevăzut în tabelul de mai jos în vederea reabilitării rețelei sale de drumuri principale. Orice investiții în infrastructura care implica utilizarea de fonduri din bugetul Comunității urmăresc să asigure ca arterele sunt construite și reabilitate corespunzător unei incarcaturi cu masa de 11,5 tone pe axa.Corespunzător realizării reabilitării, va avea loc o deschidere treptata a rețelei bulgare de drumuri secundare, inclusiv a rețelei prevăzute de anexa I la Decizia nr. 1692/96/CE , pentru vehiculele aflate în trafic internațional care respecta valorile limita prevăzute de directiva. În scopul încărcării și descărcării, în cazurile în care este posibil din punct de vedere tehnic, utilizarea secțiunilor nereabilitate rețelei de drumuri secundare va fi permisă pe parcursul întregii perioade de tranzitie. De la data aderării, toate vehiculele aflate în trafic internațional prevăzute cu suspensie pneumatica care respecta valorile limita prevăzute de Directiva 96/53/CE nu vor fi supuse nici unor tarife suplimentare temporare pentru utilizarea rețelei secundare bulgaresti de transporturi rutiere. Tarifele suplimentare temporare pentru utilizarea secțiunilor nereabilitate ale rețelei de către vehiculele aflate în trafic internațional care nu sunt prevăzute cu suspensie pneumatica și care respecta valorile-limita ale directivei vor fi percepute în mod nediscriminatoriu. Regimul de tarifare va fi transparent iar plata acestor tarife nu poate impune utilizatorului formalități administrative sau întârzieri excesive, după cum plata acestor tarife nu poate conduce la un control sistematic la frontiera al respectării limitelor masei pe axa. Respectarea limitelor masei pe axa va fi asigurata într-un mod nediscriminatoriu pe întreg teritoriul și se va aplica de asemenea vehiculelor înmatriculate în Bulgaria. + 
Calendarul de reabilitare a drumurilor (km)Tabelul 1
NR. DRUMUL SECȚIUNEA LUNGIMEA /KM/ DESCHIS CIRCULAȚIEI MĂSURA
1 2 3 4 5 6
1 I-5/E-85/ GABROVO - ȘIPKA 18 2014 CONSTRUCȚIE NOUĂ
2 I-5/E-85/ KARGEALI - PODKOVA (MAKAZA) 18 2008 CONSTRUCȚIE NOUĂ
TOTAL INTERMEDIAR 36
3 I-6 SOFIA - PIRDOP 56 2009 REABILITARE
4 I-7 SILISTRA - ȘUMEN 88 2011 REABILITARE
5 I-7 PRESLAV - E-773 48 2010 RECONSTRUCȚIE
TOTAL INTERMEDIAR 136
6 I-9/E-87/ FRONTIERA ROMÂNIEI - BALCIC 60 2009 REABILITARE
7 II-12 VIDIN - FRONTIERA SERBIEI ȘI MUNTENEGRULUI 26 2008 RECONSTRUCȚIE
8 II-14 VIDIN - KULA - FRONTIERA SERBIEI ȘI MUNTENEGRULUI 42 2009 RECONSTRUCȚIE
9 II-18 CENTURĂ SOFIA - ARCUL DE NORD 24 2014 CONSTRUCȚIE NOUĂ
10 II-19 SIMITLI - GOȚE DELCEV - FRONTIERA GRECIEI 91 2008 REABILITARE
11 II-29 DOBRICI - VARNA 21 2010 REABILITARE
12 II-35 LOVECI - KARNARE 28 2011 RECONSTRUCȚIE
13 II-53 SLIVEN - YAMBOL 25 2010 REABILITARE
14 II-55 GURKOVO - NOVA ZAGORA 26 2010 REABILITARE
15 II-55 NOVA ZAGORA - SVILENGRAD 81 2012 REABILITARE
TOTAL INTERMEDIAR 107
16 II-57 STARA ZAGORA - RADNEVO 42 2010 REABILITARE
17 II-62 KYUSTENDIL - DUPNIȚA 26 2011 RECONSTRUCȚIE
18 II-63 PERNIK - FRONTIERA SERBIEI ȘI MUNTENEGRULUI 20 2010 RECONSTRUCȚIE
19 II-73 ȘUMEN - KARNOBAT 44 2012 RECONSTRUCȚIE
20 II-73 ȘUMEN - KARNOBAT 19 2011 RECONSTRUCȚIE
TOTAL INTERMEDIAR 63
21 II-78 RADNEVO - TOPOLOVGRAD 40 2013 REABILITARE
22 II-86 ASENOVGRAD - SMOLIAN 72 2014 RECONSTRUCȚIE
23 II-98 BURGAS - MALKO TĂRNOVO 64 2014 RECONSTRUCȚIE
24 III-197 GOȚE DELCEV - SMOLIAN 87 2013 RECONSTRUCȚIE
25 III-198 GOȚE DELCEV - FRONTIERA FOSTEI REPUBLICI IUGOSLAVE A MACEDONIEI 95 2013 RECONSTRUCȚIE
26 III-534 ELENA - NOVA ZAGORA 52 2012 RECONSTRUCȚIE
27 III-534 NOVA ZAGORA - SIMEONOVGRAD 53 2014 RECONSTRUCȚIE
TOTAL INTERMEDIAR 105
28 III-601 KYUSTENDIL - FRONTIERA FOSTEI REPUBLICI IUGOSLAVE A MACEDONIEI 27 2011 CONSTRUCȚIE NOUĂ
29 111-622 KYUSTENDIL - FRONTIERA FOSTEI REPUBLICI IUGOSLAVE A MACEDONIEI 31 2013 CONSTRUCȚIE NOUĂ
30 III-865 SMOLIAN - MADAN 15 2011 RECONSTRUCȚIE
31 III-867 SMOLIAN - KARGEALI 69 2014 RECONSTRUCȚIE
32 III-868 VARIANTA OCOLITOARE SMOLIAN 40 2012 CONSTRUCȚIE NOUĂ
33 IV-410068 SIMITLI - FRONTIERA FOSTEI REPUBLICI IUGOSLAVE A MACEDONIEI 28 2009 CONSTRUCȚIE NOUĂ
34 VARIANTA OCOLITOARE PLOVDIV 4 2014 CONSTRUCȚIE NOUĂ
A1 AUTOSTRADA "TRAKIA" - STARA ZAGORA - KARNOBAT
35 LOTUL 2 33 2010 CONSTRUCȚIE NOUĂ
36 LOTUL 3 37 2011 CONSTRUCȚIE NOUĂ
37 LOTUL 4 48 2014 CONSTRUCȚIE NOUĂ
TOTAL INTERMEDIAR 118
TOTAL 1598
Tabelul 2

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
MĂSURA
REABILITARE 91 116 114 88 81 40 0
RECONSTRUCȚIE 26 42 68 88 96 182 258
CONSTRUCȚIE NOUĂ 18 28 33 64 40 31 94
135 186 215 240 217 253 352 1.598 km

6.IMPOZITARE(1)31977 L 0388: Directiva 77/388/CE a sasea directiva a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislatiilor statelor membre referitoare la impozitul pe cifra de afaceri - sistemul comun privind taxa pe valoarea adăugată: baza unitară de stabilire (JO L 145, 13.6.1977, p. 1), astfel cum a fost modificată ultima data prin:– 32004 L 0066: Directiva 2004/66/CE a Consiliului din 26.4.2004 (JO L 168, 1.5.2004, p. 35).În înțelesul aplicării articolului 28 alineatul (3) din Directiva 77/388/CEE , Bulgaria poate menține scutirea de taxa pe valoarea adăugată a transportului internațional de călători, prevăzută la punctul 17 din anexa F la directiva, până la data la care condițiile stabilite prin articolul 28 alineatul (4) din directiva sunt îndeplinite sau atât timp cat aceeași scutire este aplicată de oricare dintre actualele state membre, oricare din aceste date este prima în ordine cronologică.(2)31992 L 0079: Directiva 92/79/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind apropierea taxelor pentru tigarete (JO L 316, 31.10.1992, p. 8), astfel cum a fost modificată ultima data prin:– 32003 L 0117: Directiva 2003/117/CE a Consiliului din 5.12.2003 (JO L 333, 20.12.2003, p.49).Prin derogare de la la articolul 2 alineatul (1) din Directiva 92/79/CEE , Bulgaria poate amana până la 31 decembrie 2009 aplicarea accizei minime globale raportate la prețul de vânzare cu amănuntul (care include toate taxele) al tigaretelor din categoria de preț cea mai vinduta, cu condiția ca în această perioadă Bulgaria să-și ajusteze treptat cotele accizelor la acciza minima globală prevăzută de directiva.Fără a aduce atingere articolului 8 din Directiva 92/12/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind regimul general al produselor supuse accizelor și deținerea, circulația și controlul acestor produse*1), și după informarea Comisiei, statele membre pot menține, atât timp cat derogarea arătată mai sus este aplicabilă, contingentele la tigaretele care pot fi introduse pe teritoriul lor din Bulgaria fără plata unor accize suplimentare în afară celor aplicate importurilor din tari terțe.*1) JO L 76, 23.3.1992, p. 1, astfel cum a fost modificată ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 807/2003 (JO L 122, 16.5.2003, p. 36).Statele membre care recurg la aceasta posibilitate pot efectua controalele necesare, cu condiția ca aceste controale sa nu împiedice buna funcționare a pieței interne.(3)32003 L 0049: Directiva 2003/49/CE a Consiliului din 3 iunie 2003 privind un sistem comun de impozitare aplicabil plăților de dobânzi și redevențe efectuate între societăți asociate din state membre diferite (JO L 157, 26.6.2003, p. 49), astfel cum a fost modificată ultima data prin:– 32004 L 0076: Directiva 2004/76/CE a Consiliului din 29.4.2004 (JO L 157, 30.4.2004, p. 106).Bulgaria este autorizata sa nu aplice dispozițiile articolului 1 din Directiva 2003/49/CE până la 31 decembrie 2014. Pe durata acestei perioade de tranzitie, cota impozitului pe plățile de dobânda sau redevențe efectuate către o societate asociata din alt stat membru sau către un sediu permanent situat în alt stat membru al unei societăți asociate dintr-un stat membru nu trebuie să depășească 10% până la 31 decembrie 2010 și nu trebuie să depășească 5% pentru următorii ani până la 31 decembrie 2014.(4)32003 L 0096: Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar pentru impozitarea produselor energetice și a electricitatii (JO L 283, 31.10.2003, p. 51), astfel cum a fost modificată ultima data prin:– 32004 L 0075: Directiva 2004/75/CE a Consiliului din 29.4.2004 (JO L 157, 30.4.2004, p. 100).(a)Prin derogare de la dipozitiile articolului 7 din Directiva 2003/96/CE , Bulgaria poate aplica următoarele perioade de tranziție:– până la 1 ianuarie 2011, sa alinieze nivelul național de impozitare a benzinei fără plumb utilizate drept carburant la nivelul minim de 359 EUR pentru 1 000 l. De la 1 ianuarie 2008, cota efectivă de impozitare aplicată benzinei fără plumb utilizate drept carburant nu va fi mai mica de 323 EUR pentru 1 000 l;– până la 1 ianuarie 2010, sa alinieze nivelul național de impozitare pentru motorina și kerosenul utilizate drept carburant la nivelul minim de 302 EUR pentru 1 000 l și până la 1 ianuarie 2013 sa atinga nivelul minim de 330 EUR pentru 1 000 l. De la 1 ianuarie 2008, cota efectivă de impozitare aplicată motorinei și kerosenului utilizate drept carburant nu va fi mai mica de 274 EUR pentru 1 000 l.(b)Prin derogare de la dispozițiile articolului 9 din Directiva 2003/96/CE , Bulgaria poate aplica următoarele perioade de tranziție:– până la 1 ianuarie 2010, sa alinieze nivelul național de impozitare a carbunelui și cocsului utilizate în termoficare, la nivelele minime de impozitare stabilite în anexa I tabelul C;– până la 1 ianuarie 2009, sa alinieze nivelul național de impozitare a carbunelui și cocsului utilizate în alt scop decât în termoficare, la nivelele minime de impozitare stabilite în anexa I tabelul C.De la 1 ianuarie 2007, cotele efective de impozitare aplicate produselor energetice nu trebuie să fie mai mici de 50% din cota minima în materie la nivel comunitar.(c)Prin derogare de la dispozițiile articolului 10 din Directiva 2003/96/CE , până la 1 ianuarie 2010 Bulgaria poate aplica o perioadă de tranzitie pentru alinierea nivelelor naționale de impozitare a energiei electrice la nivelele minime de impozitare stabilite în anexa I tabelul C.De la 1 ianuarie 2007, cotele efective de impozitare aplicate energiei electrice nu vor fi mai mici de 50% din cota minima în materie la nivel comunitar.7.POLITICA SOCIALĂ ȘI OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ32001 L 0037: Directiva 2001/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iunie 2001 privind apropierea legilor, altor acte normative și a normelor administrative ale statelor membre în materie de fabricare, prezentare și comercializare a produselor din tutun (JO L 194, 18.7.2001, p. 26).Prin derogare de la articolul 3 din Directiva 2001/37/CE , data intrării în vigoare a plafonului maxim al gudronului pentru tigaretele fabricate și comercializate pe teritoriul Bulgariei este 1 ianuarie 2001. Pe parcursul perioadei de tranzitie:– tigaretele fabricate în Bulgaria cu un conținut de gudron mai mare de 10 mg pe tigareta nu pot fi comercializate pe teritoriul altor state membre;– tigaretele fabricate în Bulgaria cu un conținut de gudron mai mare de 13 mg pe tigareta nu pot fi exportate în tari terțe; acest plafon se reduce la 12 mg de la 1 ianuarie 2008 și la 11 mg de la 1 ianuarie 2010;– Bulgaria transmite Comisiei informații actualizate periodic cu privire la calendarul și măsurile adoptate în vederea conformarii cu dispozițiile directivei.8.ENERGIE31968 L 0414: Directiva 68/414/CEE a Consiliului din 20 decembrie 1968 privind obligația statelor membre ale CEE de a menține stocuri minime de țiței și produse petroliere (JO L 308, 23.12.1968, p. 14), astfel cum a fost modificată ultima data prin:– 31998 L 0093: Directiva 98/93/CE a Consiliului din 14.12.1998 (JO L 358, 31.12.1998, p. 100).Prin derogare de la dispozițiile articolului 1 alineatul (1) din Directiva 68/414/CEE , nivelul minim al stocurilor de produse petroliere nu se aplică în Bulgaria până la 31 decembrie 2012. Bulgaria se va asigura ca nivelul minim al stocurilor de produse petroliere corespunde, pentru fiecare dintre categoriile de produse petroliere enunțate în articolul 2, pentru cel puțin următorul număr de zile de consum mediu intern zilnic definit în articolul 1 alineatul (1):– 30 zile la 1 ianuarie 2007;– 40 zile la 31 decembrie 2007;– 50 zile la 31 decembrie 2008;– 60 zile la 31 decembrie 2009;– 70 zile la 31 decembrie 2010;– 80 zile la 31 decembrie 2011;– 90 zile la 31 decembrie 2012.9.TELECOMUNICAȚII ȘI TEHNOLOGIA INFORMATIEI32002 L 0022: Directiva 2002/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind serviciul universal și drepturile utilizatorilor legate de rețelele și serviciile de comunicații electronice (Directiva privind serviciul universal) (JO L 108, 24.4.2002, p. 51).Prin derogare de la articolul 30 alineatul (1) din Directiva 2002/22/CE , Bulgaria poate amana introducerea portabilitatii numerelor cel mai târziu până la 1 ianuarie 2009.10.MEDIUA.CALITATEA AERULUI(1)31994 L 0063: Directiva 94/63/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind controlul emisiilor de compuși organici volatili (COV) rezultați din depozitarea carburantilor și din distribuția acestora de la terminale la stațiile de distribuție a carburantilor (JO L 365, 31.12.1994, p. 24), astfel cum a fost modificată prin:– 32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 a Parlamentului European și al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).(a)Prin derogare de la dispozițiile articolului 3 și ale anexei I la Directiva 94/63/CE , cerințele privind instalațiile de depozitare existente în cadrul terminalelor nu se aplică pe teritoriul Bulgariei:– până la 31 decembrie 2007, instalațiilor de depozitare din cadrul a 6 terminale care tranziteaza o cantitate mai mare de 25 000 tone/an, dar mai mica sau egala cu 50 000 tone/an;– până la 31 decembrie 2009, instalațiilor de depozitare din cadrul a 19 terminale care tranziteaza o cantitate mai mica sau egala cu 25 000 tone/an.(b)Prin derogare de la dispozițiile articolului 4 și ale anexei II la Directiva 94/63/CE , cerințele privind încărcarea și descărcarea containerelor mobile existente în cadrul terminalelor nu se aplică pe teritoriul Bulgariei:– până la 31 decembrie 2007, unui număr de 12 terminale care tranziteaza o cantitate mai mare de 25 000 tone/an, dar mai mica sau egala cu 150 000 tone/an;– până la 31 decembrie 2009, unui număr de 29 terminale care tranziteaza o cantitate mai mica sau egala cu 25 000 tone/an.(c)Prin derogare de la dispozițiile articolului 5 din Directiva 94/63/CE , cerințele privind containerele mobile existente în cadrul terminalelor nu se aplică pe teritoriul Bulgariei:– până la 31 decembrie 2007, unui număr de 50 de cisterne auto;– până la 31 decembrie 2009, unui număr suplimentar de 466 cisterne auto.(d)Prin derogare de la dispozițiile articolului 6 și ale anexei III la Directiva 94/63/CE , cerințele privind încărcarea instalațiilor de depozitare existente în cadrul statiilor de distribuție a carburantilor nu se aplică pe teritoriul Bulgariei:– până la 31 decembrie 2007, unui număr de 355 stații de distribuție a carburantilor care tranziteaza o cantitate mai mare de 500 mc/an, dar mai mica sau egala cu 1 000 mc/an;– până la 31 decembrie 2009, unui număr de 653 stații de distribuție a carburantilor care tranziteaza, o cantitate mai mica sau egala cu 500 mc/an.(2)31999 L 0032: Directiva 1999/32/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind reducerea conținutului de sulf al anumitor combustibili lichizi și de modificare a Directivei 93/12/CEE (JO L 121, 11.5.1999, p. 13), astfel cum a fost modificată prin:– 32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).(a)Prin derogare de la dispozițiile articolului 3 alineatul (1) din Directiva 1999/32/CE , cerințele privind conținutul de sulf din pacura nu se aplică pe teritoriul Bulgariei până la 31 decembrie 2011 pentru utilizarea la nivel local. Pe durata acestei perioade de tranzitie conținutul de sulf nu va depăși 3,00% din masa.(b)Prin derogare de la dispozițiile articolului 4 alineatul (1) din Directiva 1999/32/CE , cerințele privind conținutul de sulf din motorina nu se aplică pe teritoriul Bulgariei până la 31 decembrie 2009 pentru utilizarea la nivel local. Pe durata acestei perioade de tranzitie, conținutul de sulf nu va depăși 0,20% din masa.B.MANAGEMENTUL DEȘEURILOR(1)31993 R 0259: Regulamentul (CEE) nr. 259/93 al Consiliului din 1 februarie 1993 privind supravegherea și controlul transporturilor de deșeuri în interiorul, la intrarea și la ieșirea din Comunitatea Europeană (JO L 30, 6.2.1993, p.1), astfel cum a fost modificat ultima data prin:– 32001 R 2557: Regulamentul (CE) nr. 2557/2001 al Comisiei din 28.12.2001 (JO L 349, 31.12.2001, p.1).(a)Până la 31 decembrie 2014, toate transporturile către Bulgaria de deșeuri destinate recuperării enumerate în anexa II la Regulamentul (CEE) nr. 259/93 trebuie notificate autorităților competente și prelucrate în conformitate cu articolele 6, 7 și 8 din regulament.(b)Prin derogare de la dispozițiile articolului 7 alineatul (4) din Regulamentul (CEE) nr. 259/93, până la 31 decembrie 2009, autoritățile bulgare competente pot formula obiecții cu privire la transporturile către Bulgaria destinate recuperării următoarelor deșeuri enumerate în anexa III, în conformitate cu motivele prevăzute la articolul 4 alineatul (3) din regulament. Aceste transporturi fac obiectul dispozițiilor articolului 10 din regulament.AA.DEȘEURI METALICE– AA 090 Deșeuri și reziduuri de arsen;– AA 100 Deșeuri și reziduuri de mercur;– AA 130 Lichide rezultate din decaparea metalelor.AB.DEȘEURI CONȚINÂND ÎN PRINCIPAL COMPUȘI ANORGANICI ȘI CARE POT CONȚINE METALE ȘI MATERII ORGANICEAC.DEȘEURI CONȚINÂND ÎN PRINCIPAL COMPUȘI ORGANICI ȘI CARE POT CONȚINE METALE ȘI MATERII ANORGANICE– AC 040 Namoluri provenite din benzina cu plumb (motorine);– AC 050 Fluide termice (transmitere de căldură);– AC 060 Lichide hidraulice;– AC 070 Lichide de frana;– AC 080 Lichide antigel;– AC 110 Fenoli și compuși fenolici, inclusiv clorofenol sub forma lichidă sau de namoluri;– AC 120 Naftaline policlorurate;– AC 150 Cloro fluorocarburi;– AC 160 Haloni;– AC 190 Fracțiune prafoasa rezultată din maruntirea autovehiculelor;– AC 200 Compuși organo-fosforici;– AC 230 Reziduuri de distilare neapoase, halogenate sau nehalogenate, rezultate din operațiuni de recuperare a solventilor organici;– AC 240 Deșeuri rezultate din producția hidrocarburilor alifatice halogenate (precum clorometanii, dicloretanul, clorura de vinil, clorura de viniliden, clorura de alil și epiclorhidrina);– AC 260 Dejectii lichide de la porci, fecale.AD.DEȘEURI CARE POT CONȚINE COMPUȘI FIE ORGANICI, FIE ANORGANICI– AD 010 Deșeuri de la producerea și prepararea produselor farmaceuticeDeșeuri care conțin, sunt alcătuite din sau sunt contaminate cu oricare din următoarele:. AD 040 – Cianuri anorganice, cu excepția reziduurilor solide purtătoare de metale prețioase și care conțin urme de cianuri anorganice;. AD 050 - Cianuri organice;AD 060 Deșeuri ulei/apa, amestecuri hidrocarburi/apa, emulsii;– AD 070 Deșeuri din producerea, prepararea și utilizarea cernelurilor, colorantilor, pigmentilor, vopselurilor, lacurilor;– AD 150 Materii organice rezultat pe cale naturala, utilizat ca mediu filtrant (precum filtrele biologice);– AD 160 Deșeuri municipale/menajere.Aceasta perioada poate fi prelungită până cel târziu la 31 decembrie 2012, în conformitate cu procedura definită în articolul 18 din Directiva 75/442/CEE a Consiliului din 15 iulie 1975 privind deșeurile*1), astfel cum a fost modificată prin Directiva 91/156/CEE a Consiliului*2).*1) JO L 194, 25.7.1975, p. 39, astfel cum a fost modificată ultima data prin Regulamentul(CE) nr. 1882/2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).*2) JO L 78, 26.3.1991, p. 32(c)Prin derogare de la dispozițiile articolului 7 alineatul (4) din Regulamentul (CEE) nr. 259/93, până la 31 decembrie 2009, autoritățile bulgare competente pot formula obiecții cu privire la transporturile către Bulgaria de deșeuri destinate recuperării enumerate în anexa IV la regulament și cu privire la transporturile de deșeuri destinate recuperării care nu sunt enumerate în anexele la regulament în conformitate cu motivele prevăzute la articolul 4 alineatul (3) din regulament.(d)Prin derogare de la dispozițiile articolului 7 alineatul (4) din Regulamentul (CEE) nr. 259/93, autoritățile bulgare competente formulează obiecții cu privire la transporturile de deșeuri destinate recuperării enumerate în anexele II, III și IV la regulament și cu privire la transporturile de deșeuri destinate recuperării care nu sunt enumerate în aceste anexe și care au ca destinație o instalatie exceptată temporar de la aplicarea anumitor dispoziții din Directiva 96/61/CE a Consiliului din 24 septembrie 1996 privind prevenirea și controlul integrat al poluarii*3) sau din Directiva 2001/80/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind limitarea emisiilor în aer de anumiti poluanti provenind de la instalații de ardere mari*4), pe durata exceptarii temporare a instalației de destinație.*3) JO L 257, 10.10.1996, p.26.*4) JO L 309, 27.11.2001, p. 1, astfel cum a fost modificată ultima data prin Actul de aderare din 2003 (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).(2)31994 L 0062: Directiva 94/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (JO L 365, 31.12.1994, p.10), astfel cum a fost modificată ultima data prin:– 32004 L 0012: Directiva 2004/12/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11.2.2004 (JO L 47, 18.2.2004, p.26).(a)Prin derogare de la dispozițiile articolului 6 alineatul (1) litera (a) din Directiva 94/62/CE , Bulgaria se obliga sa atinga nivelul general de recuperare sau incinerare în instalațiile de incinerare a deșeurilor cu recuperare de energie până la 31 decembrie 2011, în conformitate cu următoarele obiective intermediare:– 35% din masa la 31 decembrie 2006, 39% în anul 2007, 42% în anul 2008, 46% în anul 2009 și 48% în anul 2010.(b)Prin derogare de la dispozițiile articolului 6 alineatul (1) litera (b) din Directiva 94/62/CE , Bulgaria se obliga sa atinga nivelul general de recuperare sau incinerare în instalațiile de incinerare a deșeurilor cu recuperare de energie la 31 decembrie 2014, în conformitate cu următoarele obiective intermediare:– 50% din masa în anul 2011, 53% în anul 2012 și 56% în anul 2013.(c)Prin derogare de la dispozițiile articolului 6 alineatul (1) litera (c) din Directiva 94/62/CE , Bulgaria se obliga sa atinga obiectivul privind reciclarea plasticului la 31 decembrie 2009, în conformitate cu următoarele obiective intermediare:– 8% din masa la 31 decembrie 2006, 12% în anul 2007 și 14,5% în anul 2008.(d)Prin derogare de la dispozițiile articolului 6 alineatul (1) litera (d) din Directiva 94/62/CE , Bulgaria se obliga sa atinga nivelul global de reciclare la 31 decembrie 2014, în conformitate cu următoarele obiective intermediare:– 34% din masa la 31 decembrie 2006, 38% în anul 2007, 42% în anul 2008, 45% în anul 2009, 47% în anul 2010, 49% în anul 2011, 52% în anul 2012 și 54,9% în anul 2013.(e)Prin derogare de la articolul 6 alineatul (1) litera (e) punctul (i) din Directiva 94/62/CE , Bulgaria se obliga sa atinga obiectivul privind reciclarea sticlei la 31 decembrie 2013, în conformitate cu următoarele obiective intermediare:– 26% din masa la 31 decembrie 2006, 33% în anul 2007, 40% în anul 2008, 46% în anul 2009, 51% în anul 2010, 55% în anul 2011 și 59,6% în anul 2012.(f)Prin derogare de la articolul 6 alineatul (1) litera (e) punctul (iv) din Directiva 94/62/CE , Bulgaria se obliga sa atinga obiectivul privind reciclarea plasticului, luând în considerare exclusiv materialul reciclat sub forma de plastic, la 31 decembrie 2013, în conformitate cu următoarele obiective intermediare:– 17% din masa în 2009, 19% în anul 2010, 20% în anul 2011 și 22% în anul 2012.(3)31999 L 0031: Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deșeuri (JO L 182, 16.7.1999, p.1), astfel cum a fost modificată prin:– 32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).Prin derogare de la dispozițiile articolului 5 alineatul (3) literele (a) și (b) și ale anexei I punctul 2 a doua liniuța la Directiva 1999/31/CE și fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 6 litera (c) punctul (îi) din directiva și ale Directivei 75/442/CEE a Consiliului din 15 iulie 1975 privind deșeurile*1), cerințele privind deșeurile lichide, corozive și oxidante, precum și prevenirea infiltrarii apelor de suprafața în deșeurile depozitate nu se aplică următoarelor 14 instalații existente până la 31 decembrie 2014:*1) JO L 194, 25.7.1975, p. 39, astfel cum a fost modificată prin Directiva 91/156/CEE și astfel cum a fost modificată ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).1."Polimeri" iaz de decantare a namolurilor, Varna, Devnya;2."Solvay Sodi", "Deven" și "Agropolichim" iaz comun de decantare a namolurilor și cenusilor, Varna, Devnya în municipiul Varna;3.C.E.T. "Varna" iaz de decantare a cenusilor, Varna, Beloslav;4."Sviloza" iaz de decantare a cenusilor, Veliko Tarnovo, Svistov;5.C.E.T. "Zaharni zavodi" iaz de decantare a cenusilor, Veliko Tarnovo, Gorna Oryahovita;6."Vidachim v likvidatia" iaz de decantare a cenusilor, Vidin, Vidin;7."Toplofikatia-Ruse" C.E.T. "Ruse-Est" iaz de decantare a cenusilor, Ruse, Ruse;8.C.E.T. "Republika", "COF-Pernik" și "Kremikovti-Rudodobiv" iaz de decantare a cenusilor, Pernik, Pernik;9."Toplofikatia Pernik" și "Solidus" Pernik iaz de decantare a cenusilor, Pernik, Pernik;10.C.E.T. "Bobov dol" iaz de decantare a cenusilor, Kyustendil, Bobov dol;11."Brikel" iaz de decantare a cenusilor, Stara Zagora, Galabovo;12."Toplofikatia Sliven" iaz de decantare a cenusilor, Sliven, Sliven;13.C.E.T. "Marita 3" iaz de decantare a cenusilor, Haskovo, Dimitrovgrad;14.C.E.T. "Marita 3" iaz de decantare a cenusilor, Haskovo, Dimitrovgrad.Bulgaria se obliga să asigure reducerea treptata a deșeurilor depozitate în aceste 14 instalații existente neconforme, cu respectarea următoarelor cantități maxime anuale:– la 31 decembrie 2006: 3 020 000 tone;– la 31 decembrie 2007: 3 010 000 tone;– la 31 decembrie 2008: 2 990 000 tone;– la 31 decembrie 2009: 1 978 000 tone;– la 31 decembrie 2010: 1 940 000 tone;– la 31 decembrie 2011: 1 929 000 tone;– la 31 decembrie 2012: 1 919 000 tone;– la 31 decembrie 2013: 1 159 000 tone;– la 31 decembrie 2014: 1 039 000 tone.(4)32002 L 0096: Directiva 2002/96/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 ianuarie 2003 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) (JO L 37, 13.2.2003, p.24), astfel cum a fost modificată prin:– 32003 L 0108: Directiva 2003/108/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8.12.2003 (JO L 345, 31.12.2003, p. 106).Prin derogare de la dispozițiile articolului 5 alineatul (5) și ale articolului 7 alineatul (2) din Directiva 2002/96/CE , Bulgaria se obliga sa atinga la 31 decembrie 2008 nivelul mediu de colectare separată de cel puțin patru kilograme pe cap de locuitor pe an de DEEE provenind din gospodării, precum și nivelul de recuperare și nivelul de refolosire și reciclare a componentelor, materialelor și substanțelor.C.CALITATEA APEI31991 L 0271: Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale (JO L 135, 30.5.1991, p. 40), astfel cum a fost modificată ultima data prin:– 32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).Prin derogare de la dispozițiile articolelor 3, 4 și 5 alineatul (2) din Directiva 91/271/EEC , cerințele privind sistemele de colectare și tratare a apelor urbane reziduale nu se aplică în întregime pe teritoriul Bulgariei până la 31 decembrie 2014, în conformitate cu următorul obiectiv intermediar:– la 31 decembrie 2010, conformarea cu dispozițiile directivei trebuie realizată în aglomerarile urbane cu un echivalent-locuitor mai mare de 10000.D.POLUAREA INDUSTRIALA ȘI MANAGEMENTUL RISCULUI(1)31996 L 0061: Directiva 96/61/CE a Consiliului din 24 septembrie 1996 privind prevenirea și controlul integrat al poluarii (JO L 257, 10.10.1996, p. 26), astfel cum a fost modificată ultima data prin:– 32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).Prin derogare de la dispozițiile articolului 5 alineatul (1) din Directiva 96/61/CE , cerințele de eliberare a autorizațiilor pentru instalațiile existente nu se aplică, pe teritoriul Bulgariei, până la data indicată pentru fiecare instalatie în parte, cu condiția respectării obligației de a opera aceste instalații în conformitate cu valorile limita de emisie, parametrii echivalenti sau măsurile tehnice bazate pe cele mai bune tehnici disponibile în conformitate cu articolul 9 alineatele (3) și (4), următoarelor instalații:Până la 31 decembrie 2008:– "Yambolen" – Yambol (activitatea 4.1 h);– "Verila" – Ravno Pole (activitatea 4.1);– "Lakprom" – Svetovrachane (activitatea 4.1 b);– "Orgachim" – Ruse (activitatea 4.1 j);– "Neochim" – Dimitrovgrad (activitatea 4.1 b).Până la 31 decembrie 2009:– "Eliseyna" gara Eliseyna (activitatea 2.5 a).Până la 31 decembrie 2011:– C.E.T. "Ruse-Est" – Ruse (activitatea 1.1);– C.E.T. "Varna" – Varna (activitatea 1.1);– C.E.T. "Bobov dol" – Sofia (activitatea 1.1);– C.E.T. de la "Lukoil Neftochim" – Burgas (activitatea 1.1);– "Lukoil Neftochim" – Burgas (activitatea 1.2);– "Kremikovti" – Sofia (activitatea 2.2);– "Radomir Metali" – Radomir (activitatea 2.3 b);– "Solidus – Pernik" (activitatea 2.4);– "Berg Montană fitingi" – Montană (activitatea 2.4);– "Energoremont" – Kresna (activitatea 2.4);– "Chugunoleene" – Ihtiman (activitatea 2.4);– "Alkomet" – Shumen (activitatea 2.5 b);– "Start" – Dobrich (activitatea 2.5 b);– "Alukom" – Plevna (activitatea 2.5 b);– "Energia" – Targoviste (activitatea 2.5 b);– "Uspeh" – Lukovit (activitatea 3.5);– "Keramika" – Burgas (activitatea 3.5);– "Stroykeramika" – Mezdra (activitatea 3.5);– "Stradlja keramika" – Stradlja (activitatea 3.5);– "Balkankeramiks" – Novi Iskar (activitatea 3.5);– "Shamot" – Elin Pelin (activitatea 3.5);– "Ceramics plant" – Dragovistita (activitatea 3.5);– "Fayans" – Kaspichan (activitatea 3.5);– "Solvay Sodi" – Devnya (activitatea 4.2 d);– "Polimeri" – Devnya (activitatea 4.2 c);– "Agropolichim" – Devnya (activitatea 4.3);– "Neochim" – Dimitrovgrad (activitatea 4.3);– "Agriva" – Plovdiv (activitatea 4.4);– "Balkanpharma" – Razgrad (activitatea 4.5);– "Biovet" – Pestera (activitatea 4.5);– "Catchup-frukt" – Aitos (activitatea 6.4 b);– "Bulgarikum" – Burgas (activitatea 6.4 c);– "Serdika 90" – Dobrich (activitatea 6.4 c);– "Ekarisaj" – Varna (activitatea 6.5);– "Ekarisaj-Bert" – Burgas (activitatea 6.5).Autorizații pe deplin coordonate trebuie eliberate pentru aceste instalații înainte de 30 octombrie 2007, cuprinzând calendare individuale obligatorii, în scopul realizării conformarii depline. Aceste autorizații trebuie să asigure, până la 30 octombrie 2007, conformarea cu principiile generale care reglementează obligațiile de baza ale operatorilor, prevăzute în articolul 3 din directiva.(2)32001 L 0080: Directiva 2001/80/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind limitarea emisiilor în aer de anumiti poluanti provenind de la instalații de ardere de mare capacitate (JO L 309, 27.11.2001, p. 1), astfel cum a fost modificată prin:– 12003 T: Actul privind condițiile de aderare și modificările Tratatelor - aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).(a)Prin derogare de la dispozițiile articolul 4 alineatul (3) și ale părții A din anexele III, IV și VII la Directiva 2001/80/CE , valorile limita ale emisiilor de dioxid de sulf și pulbere nu se aplică pe teritoriul Bulgariei următoarelor instalații până la data indicată pentru fiecare unitate a instalației:– C.E.T. "Varna":– Unitatea 1, până la 31 decembrie 2009;– Unitatea 2, până la 31 decembrie 2010;– Unitatea 3, până la 31 decembrie 2011;– Unitatea 4, până la 31 decembrie 2012;– Unitatea 5, până la 31 decembrie 2013;– Unitatea 6, până la 31 decembrie 2014;– C.E.T. "Bobov dol":– Unitatea 2, până la 31 decembrie 2011;– Unitatea 3, până la 31 decembrie 2014;– C.E.T. "Ruse-Est":– Unitățile 3 și 4, până la 31 decembrie 2009;– Unitățile 1 și 2, până la 31 decembrie 2011;– C.E.T. de la "Lukoil Neftochim Burgas":– Unitățile 2, 7, 8, 9, 10 și 11, până la 31 decembrie 2011.Pe durata acestei perioade de tranzitie, emisiile de dioxid de sulf și pulberi provenite de la toate instalațiile de ardere aflate sub incidența Directivei 2001/80/CE nu trebuie să depășească următoarele plafoane intermediare:– în anul 2008: 179 700 tone SO(2)/an; 8 900 tone pulberi/an;– în anul 2012: 103 000 tone SO(2)/an; 6 000 tone pulberi/an.(b)Prin derogare de la dispozițiile articolului 4 alineatul (3) și ale părții A din anexa VI la Directiva 2001/80/CE , valorile limita ale emisiilor de oxizi de azot nu se aplică pe teritoriul Bulgariei, până la 31 decembrie 2011, în ceea ce privește unitățile 2, 7, 8, 9, 10 și 11 ale instalației de ardere C.E.T. de la "Lukoil Neftochim" Burgas.Pe durata acestei perioade de tranzitie, emisiile de oxizi de azot provenite de la toate instalațiile de ardere aflate sub incidența Directivei 2001/80/CE nu trebuie să depășească următoarele plafoane intermediare:– în anul 2008: 42 900 tone / an;– în anul 2012: 33 300 tone / an.(c)La 1 ianuarie 2011, Bulgaria se obliga sa transmită Comisiei un plan actualizat, care să includă un plan de investiții, privind alinierea treptata a instalațiilor care sunt încă neconforme, cuprinzând etape clar definite pentru aplicarea acquis-ului. Aceste planuri trebuie să asigure reducerea continuare a emisiilor până la un nivel semnificativ inferior obiectivelor intermediare prevăzute la literele (a) și (b) de mai sus, în special în ceea ce privește emisiile în perioada 2012 – 2014. În cazul în care Comisia, având în vedere în special efectele asupra mediului și necesitatea de a reduce denaturarea concurentei pe piața interna cauzată de măsurile tranzitorii, apreciază ca aceste planuri nu sunt suficiente pentru atingerea acestor obiective, informează Bulgaria în acest sens. În următoarele trei luni, Bulgaria se obliga sa comunice măsurile luate pentru a atinge aceste obiective. În cazul în care, ulterior, Comisia, consultandu-se cu statele membre, considera ca aceste măsuri nu sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor, declanseaza procedura de sancționare a nerespectării obligațiilor care decurg din calitatea de stat membru în conformitate cu articolul 226 din Tratatul CE. + 
ApendiceApendice la ANEXA VI + 
Capitolul ILista unităților de prelucrare a laptelui care nu corespunde normelor UE menționate în capitolul 4 secțiunea B litera (a) din anexa VI

Nr. Nr. vet. Denumirea și adresa unității Adresa punctelor de lucru vizate
Regiunea Blagoevgrad – nr. 1
1 BG 0112004 "Matand" EOOD gr. Pernik ul. "Lenin" 111 s. Eleshnitsa
Regiunea Burgas - nr. 2
2 BG 0212013 ET "Marsi-Mincho Bakalov" Gr. Burgas j.k. "Vazrajdane" bl. 1 Burgas j.k. "Pobeda" ul. "Baykal" 9
3 BG 0212027 DZZD "Mlechen svyat" gr. Burgas j.k. "Izgrev" ul. "Malchika" 3 s. Debelt ul. "Indje voyvoda" 5 obl. Burgaska
4 BG 0212028 "Vester" OOD gr. Burgas ul. "Fotinov" 36 s. Sigmen
5 BG 0212047 "Complektstroy" EOOD gr. Burgas ul. "Aleksandar Stamboliiski" 17 s. Veselie
Regiunea Vidin – nr. 5
6 BG 0512025 "El Bi Bulgarikum" EAD gr. Vidin gr. Vidin Yujna promishlena zona
Regiunea Vrața - nr. 6
7 BG 0612010 "Hadjiiski i familiya" EOOD s. Gradeshnitsa s. Gradeshnitsa
8 BG 0612027 "Mlechen ray 99" EOOD gr. Vratsa j.k. "Dabnika" bl. 48 ap. 3 gr. Vrața j.k. Bistrets Stopanski dvor
9 BG 0612035 ET "Nivego" s. Chiren s. Chiren
Regiunea Gabrovo – nr. 7
10 BG 0712001 "Ben Invest" OOD s. Kostenkovtsi obsht. Gabrovo s. Kostenkovtsi obsht. Gabrovo
11 BG 0712002 "Shipka 97" AD gr. Gabrovo ul. "V. Levski" 2 gr. Gabrovo ul. "V. Levski" 2
12 BG 0712003 "Elvi" OOD s. Velkovtsi obșt. Gabrovo s. Velkovți obsht. Gabrovo
13 BG 0712008 "Milkieks" OOD gr. Sevlievo j.k. "d-r Atanas Moskov" gr. Sevlievo j.k. "Atanas Moskov"
Regiunea Dobrici - nr. 8
14 BG 0812002 "AVITA" OOD gr. Sofia ul. "20-ti April" 6 s. Tsarichino
15 BG 0812008 "Roles 2000" OOD gr. Varna ul. "Tsar Ivan Shishman" 13 s. Kardam
16 BG 0812019 "Filipopolis" OOD gr. Plovdiv ul. "Hristo Danov" 2 s. Jeglartsi
17 BG 0812029 "AKURAT – MLECHNA PROMISHLENOST" OOD gr. Sofia ul. "Baba Vida 2" gr. Dobrich j.k. "Riltsi"
18 BG 0812030 "FAMA" AD gr. Varna ul. "Evlogi Georgiev" 23 gr. Dobrich bul. "Dobrudja" 2
Regiunea Cargeali – nr. 9
19 BG 0912004 ET "Rado" s. Byal izvor s. Byal izvor obșt. Ardino
Regiunea Kiustendil - nr. 10
20 BG 1012012 "Galkom" OOD gr. Dupnitsa gr. Dupnitsa ul. "Venelin" 57
21 BG 1012008 ET "Nikolay Kolev" s. Konyavo s. Konyavo
Regiunea Loveci – nr. 11
22 BG 1112001 "Prima Lakta" Ltd. gr. Lovech ul. "Troyansko shose" 1 gr. Lovech ul. "Troyansko shose"
23 BG 1112004 "Mlekoprodukt" OOD gr. Lovech s. Goran
24 BG 1112008 "Plod" AD gr. Apriltsi gr. Apriltsi
25 BG 1112012 "Stilos" OOD gr. Dupnitsa ul. "Batenberg" 64 s. Lesidren
Regiunea Pazargik – nr. 13
26 BG 1312011 "Eko-F" EAD gr. Sofia ul. "Stara planina" 34 s. Karabunar
27 BG 1312015 "Mevgal Bulgaria" EOOD gr. Velingrad gr. Velingrad j.k. "Industrialen"
28 BG 1312022 ET "Palmite - Vesela Popova" gr. Plovdiv ul. "Koprivkite" 23 gr. Strelcha ul. "Osvobojdenie" 17
Regiunea Plevna - nr. 15
29 BG 1512003 "Mandra 1" EOOD gr. Obnova s. Tranchovitsa
30 BG 1512006 "Mandra" OOD gr. Obnova s. Obnova
31 BG 1512008 ET "Viola" gr. Koynare gr. Koynare ul. "Hristo Botev" 16
32 BG 1512010 ET "Militsa Lazarova – 90" gr. Slavyanovo gr. Slavyanovo ul. "Asen Zlatarev" 2
Regiunea Plovdiv – nr. 16
33 BG 1612009 ET "D. Madjarov" gr. Plovdiv gr. Stamboliiski-mandra
34 BG 1612013 ET "Polidey – EI" gr. Karlovo s. Domlyan
35 BG 1612017 "Snep" OOD gr. Rakovski gr. Rakovski ul. "F. Stanislavov" 57
36 BG 1612020 ET "Bor - Chvor" s. Dalbok izvor s. Dalbok izvor
37 BG 1612023 "Vanela" OOD gr. Plovdiv bul. "Bulgaria" 170 s. Tsarimir
38 BG 1612024 SD "Kostovi - EMK" gr. Saedinenie gr. Saedinenie
39 BG 1612039 "Topolovo-Agrokomers" OOD gr. Sofia z.k. Dianabad, bl. 20 s. Topolovo Stopanski dvor
40 BG 1612040 "Mlechni produkti" OOD gr. Plovdiv s. Manole
Regiunea Rajgrad – nr. 17
41 BG 1712002 ET "Rosver" gr. Tsar Kaloyan ul. "Ivan Vazov" 4 gr. Tsar Kaloyan ul. "Sofia" 41
42 BG 1712010 "Bulagrotreyd" OOD gr. Ruse ul. "Elin Pelin" 15A s. Juper
43 BG 1712020 ET "Prelest-Sevim Ahmed" s. Podayva ul. "Struma" 12 s. Lavino Stopanski dvor
44 BG 1712042 ET "Madar" s. Madrevo ul. "Han Kubrat" 65 s. Terter Stopanski dvor
Regiunea Ruse - nr. 18
45 BG 1812002 "Laktis-Byala" AD gr. Byala gr. Byala ul. "Stefan Stambolov" 75
46 BG 1812005 ET "DAV" gr. Ruse ul. "6-ti Septemvri" 43 gr. Vetovo
47 BG 1812022 ZKPU "Tetovo" s. Tetovo s. Tetovo ul. "Tsar Osvoboditel" 5
48 BG 1812011 ET "Georgi Bojinov-Gogo" s. Nikolovo s. Nikolovo
Regiunea Silistra - nr. 19
49 BG 1912004 ET "Merone-Hristo Kunev" gr. Silistra bul. "Makedonia" 150 gr. Alfatar
50 BG 1912013 "JOSI" OOD gr. Sofia ul. "Hadji Dimitar" 142 vh.A s. Chernolik
51 BG 1912024 "Buldeks" OOD gr. Silistra ul. "D. Donchev" 6 s. Belitsa
Regiunea Sliven – nr. 20
52 BG 2012007 "Delta lakt" OOD gr. Stara Zagora ul. "Tsar Kaloyan" 20 s. Stoil Voyvoda
53 BG 2012020 "Yotovi" OOD gr. Sliven j.k. Rechitsa ul. "Kosharite" 12 gr. Sliven j.k. Rechitsa
54 BG 2012022 "Bratya Zafirovi" OOD gr. Sliven ul. "Treti mart" 7 gr. Sliven Industrialna zona Zapad
55 BG 2012030 "Agroprodukt" OOD gr. Sliven ul. "Oreshak" 24 s. Dragodanovo
56 BG 2012036 "Minchevi" OOD s. Korten obl. Sliven s. Korten obl. Sliven
Regiunea Smolian - nr. 21
57 BG 2112001 "Belev" EOOD gr. Smolyan gr. Smolyan ul. "Trakiya" 15
58 BG 2112021 "Rossi" EOOD gr. Dospat gr. Dospat
59 BG 2112018 ET "Rosen Atanasov-Komers" s. Kutela s. Kutela
60 BG 2112023 ET "Iliyan Isakov" s. Trigrad s. Trigrad obsht. Devin
Regiunea municipalității Sofia – nr. 22
61 BG 2212001 "Danon - Serdika" AD gr. Sofia ul. "Ohridsko ezero" 3 ul. "Ohridsko ezero" 3
62 BG 2212002 "Formalat" EOOD s. G. Lozen ul. "Saedinenie" 132 s. G. Lozen ul. "Saedinenie" 132
63 BG 2212009 "Serdika-94" OOD j.k. Jeleznitsa j.k. Jeleznitsa
64 BG 2212022 "Megle - MJ" OOD ul. "Probuda" 14 ul. "Probuda" 12-14
65 BG 2212023 "EL BI BULGARIKUM" EAD gr. Sofia ul. "Saborna" 9 ul. "Malashevska" 12A
Regiunea districtului Sofia - nr. 23
66 BG 2312013 ET "Dobrev" s. Dragushinovo s. Dragushinovo
67 BG 2312016 AD "Bovis" s. Trudovets s. Trudovets
68 BG 2312026 "Dyado Liben" OOD gr. Sofia ul. "Hubcha" 2 gr. Koprivshitsa bul. "H. Nencho Palaveev" 137
69 BG 2312033 "Balkan Spetsial" OOD gr. Sofia s. Gorna Malina
70 BG 2312002 ET "Danim" gr. Elin Pelin gr. Elin Pelin bul. "Vitosha" 18A
Regiunea Stara Zagora – nr. 24
71 BG 2412019 "Dekada" OOD gr. Stara Zagora bul. "Ruski" 41 et. 3 ap. 9 s. Elhovo
72 BG 2412023 Agricultural Institute gr. Stara Zagora gr. Stara Zagora
73 BG 2412033 "Gospodinovi" OOD gr. Stara Zagora pl. "Beroe" 1 ap. 21 s. Julievo
Regiunea Tărgoviște - nr. 25
74 BG 2512004 "PIP Trade" OOD gr. Sofia ul. "Baba Vida" 2 s. Davidovo
75 BG 2512006 "Hadad" OOD s. Makariopolsko s. Makariopolsko
76 BG 2512016 "Milktreyd-BG" OOD gr. Sofia obșt. "Studentska" 58-A-115 s. Saedinenie obl. Targovishte
77 BG 2512017 "YU E S – Komers" OOD gr. Opaka s. Golyamo Gradishte ul. "Rakovski" 2
Regiunea Iambol – nr. 28
78 BG 2812002 "Arachievi" OOD gr. Elhovo ul. "Bakalov" 19 s. Kirilovo
79 BG 2812003 "Balgarski jogurt" OOD s. Ravda ul. "Struma" 8 s. Veselinovo Kompleks "Ekaterina"
80 BG 2812025 "Sakarela" OOD gr. Yambol ul. "Hr. Botev" 24-B-15 gr. Yambol ul. "Preslav" 269

 + 
Capitolul IILista unităților de prelucrare în paralel a laptelui care corespunde și a celui care nu corespunde normelor UE menționate în capitolul 4, secțiunea B, literele (a) și (c) din anexa VI

Nr. Nr. vet. Denumirea și adresa unității Adresa punctelor de lucru vizate
Regiunea Veliko Tărnovo – nr. 4
1. BG 0412002 "Sofbiolaif-BG" OOD gr. Svishtov gr. Svishtov ul. 33-ti Svishtovski polk. 67
2. BG 0412009 "Milki-luks" OOD gr. Plovdiv s. Biala Cerkva
3. BG 0412010 "Bi Si Si Handel" OOD gr. Elena gr. Elena ul. Treti mart 19
Regiunea Vrata - nr. 6
4 BG 0612012 ET "Zorov – 97" gr. Vratsa j.k. Kulata ul. Palkovitsa 7 Vraceanski balkan, mestnost Parshevitsa
Regiunea Dobrici – nr. 8
5 BG 0812009 "Serdika - 90" AD gr. Dobrich gr. Dobrich ul. 25 septemvri 100
Regiunea Loveci - nr. 11
6 BG 1112006 "Kondov Ekoproductsiia" OOD gr. Sofia s. Staro selo
Regiunea Plovdiv – nr. 16
7 BG 1612001 "OMK" gr. Sofia gr. Plovdiv bul. Dunav 3
8 BG 1612002 "SHipka 99" OOD gr. Parvomay gr. Parvomay
9 BG 1612037 "Filipopolis-RK" OOD gr. Plovdiv gr. Plovdiv j.k. Proslav ul. Prosveta 2A
10 BG 1612041 "Elit - 95" EOOD s. Dalbok izvor s. Dalbok izvor
Regiunea Ruse - nr. 18
11 BG 1812003 "Sirma Prista" AD gr. Ruse gr. Ruse bul. 3-ti mart 1
Regiunea Sliven – nr. 20
12 BG 2012006 "Mlecen pat" AD gr. Sofia ul. Vasil Levski 109 gr. Nova Zagora j.k. Industrialen
13 BG 2012009 "Vangard" OOD gr. Sliven ul. Al. Stamboliiski 1 s. Jelio voivoda obl. Sliven
14 BG 2012019 "Hemus milk komers" OOD gr. Sliven ul. Neofit Rilski 3a gr. Sliven Industrialna zona Zapad j.k. 10
15 BG 2012042 "Tirbul" EAD gr. Sliven "Tirbul" EAD gr. Sliven
Regiunea Stara Zagora - nr. 24
16 BG 2412005 "Markeli" AD gr. Stara Zagora ul. Sv. Kn. Boris 67 et. 3 ap. 6 gr. Kazanlak j.k. Industrialen
Regiunea Tărgoviște – nr. 25
17 BG 2512001 "Mladost - 2002" OOD gr. Targovishte gr. Targovishte bul. "29-ti yanuari" 7
18 BG 2512020 "Mizia-Milk" OOD gr. Targovishte ul. "Rodopi" 5 gr. Targovishte Industrialna zona
Regiunea Hascovo - nr. 26
19 BG 2612047 "Balgarsko sirene" OOD gr. Harmanli ul. "Gotse Delchev" 1 gr. Haskovo bul. "Saedinenie" 94
Regiunea Iambol – nr. 28
20 BG 2812022 "Karil i Tanya" OOD gr. Yambol gr. Yambol ul. "Graf Ignatiev" 189

NEGOCIERILE PENTRU ADERAREA
BULGARIEI ȘI A ROMÂNIEI
LA UNIUNEA EUROPEANĂ
Bruxelles, 31 martie 2005
AA 20/2/05
REV 2 + 
TRATATUL DE ADERARE: ACTUL DE ADERARE, ANEXA VIIPROIECTE DE ACTE LEGISLATIVE ȘI DE ALTE INSTRUMENTEDelegatiile sunt invitate sa găsească alăturat proiectul Tratatului pentru aderarea Bulgariei și României la Uniunea Europeană: ACTUL DE ADERARE. ANEXA VII.Documente sursa:
MD 67/8/04 REV 8 MD 105/3/04 REV 3 MD 99/5/04 REV 5 MD 167/5/04 REV 5 MD 200/5/05 REV 5 MD 92/4/04 REV 4 MD 52/9/04 REV 9 MD 22/8/04 REV 8 MD 13/2/04 REV 2 MD 158/5/04 REV 5 MD 107/3/04 REV 3 MD 185/7/05 REV 7 MD 205/4/05 REV 4 MD 59/7/04 REV 7 (AC 67/1/04 REV 1) (AC 105/1/04 REV 1) (AC 99/1/04 REV 1) (AC 167/1/05 REV 1) (AC 200/1/05 REV 1) (AC 92/2/04 REV 2) (AC 52/2/04 REV 2) (AC 22/2/04 REV 2) (AC 13/1/04 REV 1) (AC 158/1/05 REV 1) (AC 107/1/04 REV 1) (AC 185/1/05 REV 1) (AC 205/1/05 REV 1) (AC 59/2/04 REV 2)
 + 
Anexa VII
Lista menționată articolul 23 din Actul de aderare: măsuri tranzitorii, România1.LIBERA CIRCULAȚIE A PERSOANELORTratatul de instituire a Comunității Europene31968 R 1612: Regulamentul (CEE) al Consiliului nr. 1612/68 din 15 octombrie 1968 privind libera circulație a lucrătorilor în cadrul Comunității (JO L 257, 19.10.1968, p. 2), modificat ultima data prin:– 32004 L 0038: Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29.4.2004 (JO L 158, 30.4.2004, p. 77);31996 L 0071: Directiva 96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detasarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii (JO L 18, 21.1.1997, p. 1);32004 L 0038: Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la libera circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și al membrilor familiilor acestora de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 și de abrogare a Directivelor 64/221/CEE , 68/360/CEE , 72/194/CEE , 73/148/CEE , 75/34/CEE , 75/35/CEE , 90/364/CEE , 90/365/CEE și 93/96/CEE (JO L 158, 30.4.2004, p. 77).(1)Articolul 39 și articolul 49 primul paragraf din Tratatul CE se aplică pe deplin numai cu privire la libera circulație a lucrătorilor și la libera circulație a capitalurilor care presupune circulația temporară a lucrătorilor, astfel cum este definită în articolul 1 din Directiva 96/71/CE între România, pe de o parte, și fiecare dintre actualele state membre, pe de altă parte, pentru care se aplică dispozițiile tranzitorii stabilite la alineatele (2) - (14).(2)Prin derogare de la articolele 1 – 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 și până la sfârșitul unei perioade de doi ani după data aderării, actualele state membre vor aplica măsuri de drept intern, sau măsuri rezultate din acorduri bilaterale, care reglementează accesul resortisantilor români pe piața forței de muncă din fiecare din aceste state. Actualele state membre pot continua să aplice aceste măsuri până la expirarea unei perioade de cinci ani după data aderării.Resortisantii români care muncesc legal într-un actual stat membru la data aderării și care sunt admiși pe piața forței de muncă pentru o perioadă neîntreruptă de cel puțin 12 luni vor putea beneficia de acces pe piața forței de muncă din acest stat membru, dar nu și pe piața forței de muncă din celelalte state membre care aplica măsuri de drept intern.Resortisantii români admiși după aderare pe piața forței de muncă dintr-un actual stat membru pentru o perioadă neîntreruptă de cel puțin 12 luni beneficiază de aceleași drepturi.Resortisantii români menționați la paragrafele al doilea și al treilea de mai sus încetează sa beneficieze de drepturile cuprinse în aceste paragrafe în cazul în care părăsesc voluntar piața forței de muncă din actualul stat membru în cauza.Resortisantii români care muncesc legal într-un actual stat membru la data aderării sau în perioada în care se aplică măsurile de drept intern și care sunt admiși pe piața forței de muncă din acest stat membru pentru o perioadă de mai puțin de 12 luni nu beneficiază de aceste drepturi.(3)Înainte de sfârșitul perioadei de doi ani după data aderării, Consiliul reexamineaza aplicarea dispozițiilor tranzitorii stabilite la alineatul (2), pe baza unui raport al Comisiei.La încheierea acestei reexaminari, dar nu mai tirziu de sfârșitul perioadei de doi ani după data aderării, actualele state membre notifica Comisia în cazul în care continua să aplice măsurile de drept intern sau măsuri rezultate din acorduri bilaterale, ori în care aplica în viitor articolele 1-6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68. În lipsa acestei notificări, se aplică articolele 1-6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68.(4)La solicitarea României, se poate efectua o noua reexaminare. În acest caz, se aplică procedura menționată la alineatul (3) și care trebuie încheiată în termen de șase luni de la primirea solicitării din partea României.(5)La sfârșitul perioadei de cinci ani menționată la alineatul (2), un stat membru care menține măsuri de drept intern sau măsuri care rezultă din acorduri bilaterale poate continua, în cazul în care pe piața forței de muncă din respectivul stat membru se produc sau exista riscul să se producă perturbari grave, precum și după ce notifica Comisia, să aplice aceste măsuri până la sfârșitul unei perioade de șapte ani de la data aderării. În lipsa unei astfel de notificări, se aplică articolele 1-6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68.(6)Pe parcursul perioadei de șapte ani de la data aderării, acele state membre în care, în temeiul alineatului (3), (4) sau (5), se aplică articolele 1-6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 cu privire la resortisantii români și care, în această perioadă, eliberează permise de muncă resortisantilor României în scopul monitorizarii, vor face acest lucru în mod automat.(7)Statele membre în care, în temeiul alineatelor (3), (4) sau (5), se aplică articolele 1-6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 cu privire la resortisantilor români, pot recurge la procedurile stabilite de paragrafele următoare până la sfârșitul perioadei de șapte ani de la data aderării.În cazul în care într-un stat membru menționat la primul paragraf se produc sau se prevede producerea unor perturbari pe piața forței de muncă care ar putea ameninta grav nivelul de trai sau nivelul de ocupare a forței de muncă într-o anumită regiune sau în cadrul unei profesii, respectivul stat membru informează Comisia și celelalte state membre cu privire la aceasta și furnizează acestora toate detaliile pertinente. Pe baza acestor informații, statul membru poate solicita Comisiei sa declare suspendarea, totală sau parțială, a aplicării articolelor 1 – 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68, în vederea normalizarii situației în regiunea sau în cadrul profesiei respective. Comisia decide cu privire la domeniul de aplicare și durata suspendării în termen de cel mult două săptămâni de la primirea acestei solicitări și notifica decizia sa Consiliului. În termen de doua săptămâni de la adoptarea deciziei Comisiei, orice stat membru poate solicita Consiliului anularea sau modificarea deciziei. În termen de doua săptămâni, Consiliul hotărăște cu majoritate calificată în privinta acestei solicitări.Un stat membru menționat la primul paragraf poate, în cazuri urgente și excepționale, sa suspende aplicarea articolelor 1-6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68, adresand ulterior Comisiei o notificare motivată.(8)Pe durata suspendării aplicării articolelor 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 în temeiul alineatelor 2 - 5 și 7 de mai sus, în ceea ce privește dreptul membrilor familiilor lucrătorilor de a accede la un loc de muncă, se aplică articolul 23 din Directiva 2004/38/CE în România cu privire la resortisantii actualelor state membre și în actualele state membre cu privire la resortisantii români, în următoarele condiții:– soțul unui lucrator și descendenții acestora care nu depășesc vârsta de 21 de ani sau care se afla în întreținerea acestora, care locuiesc legal împreună cu lucrătorul pe teritoriul unui stat membru la data aderării, beneficiază, după aderare, de acces imediat pe piața forței de muncă din acel stat membru. Aceasta dispoziție nu se aplică membrilor familiei unui lucrator care a fost admis legal pe piața forței de muncă din acel stat membru pentru o perioadă de mai puțin de 12 luni;– soțul unui lucrator și descendenții acestora care nu depășesc vârsta de 21 de ani sau care se afla în întreținerea acestora, care locuiesc legal împreună cu lucrătorul pe teritoriul unui stat membru la o dată ulterioară aderării, dar în cursul perioadei de aplicare a dispozițiilor tranzitorii stabilite mai sus, beneficiază de acces pe piața forței de muncă din respectivul stat membru în cazul în care au locuit în acel stat membru cel puțin optsprezece luni sau din al treilea an după data aderării, oricare din aceste date intervine prima în ordine cronologică.Aceste dispoziții nu aduc atingere măsurilor mai favorabile, indiferent dacă acestea sunt de drept intern sau rezultă din acorduri bilaterale.(9)În măsura în care anumite dispoziții din Directiva 2004/38/CE care preiau dispozițiile din Directiva 68/360/CEE *1) nu pot fi disociate de cele din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 a căror aplicare este amânată în temeiul alineatelor (2) - (5), (7) și (8), România și actualele state membre pot deroga de la aceste dispoziții în măsura necesară pentru a aplica alineatele (2) - (5), (7) și (8).*1) Directiva 68/360/CEE a Consiliului din 15 octombrie 1968 privind eliminarea restrictiilor de a circula și locui în cadrul Comunității pentru lucrătorii statelor membre și familiile acestora (JO L 257, 19.10.1968, p. 13), directiva astfel cum a fost modificată ultima data prin Actul de aderare din 2003 (JO L 236, 23.9.2003, p. 33) și abrogată cu efect din 30 aprilie 2006 prin Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 158, 30.4.2004, p. 77).(10)În toate cazurile în care actualele state membre aplica măsuri de drept intern sau cele rezultate din acorduri bilaterale, în temeiul dispozițiilor tranzitorii stabilite mai sus, România poate menține în vigoare măsuri echivalente în ceea ce privește resortisanti statului sau statelor membre în cauza.(11)În cazul în care aplicarea articolelor 1 – 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 este suspendată de către oricare din actualele state membre, România poate recurge la procedurile stabilite la alineatul (7) în ceea ce privește Bulgaria. În această perioadă, permisele de muncă eliberate de România resortisantilor Bulgariei în scopul monitorizarii se eliberează automat.(12)Orice actual stat membru care aplica măsuri de drept intern în conformitate cu alineatele (2) - (5) și (7) - (9), poate introduce, în aplicarea dreptului sau intern, o libertate de circulație mai mare decât cea existenta la data aderării, inclusiv accesul deplin pe piața forței de muncă. Începând cu al treilea an după data aderării, orice actual stat membru care aplica măsuri de drept intern poate decide în orice moment să aplice în locul acestor măsuri articolele 1-6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68. Comisia este informată cu privire la orice asemenea decizie.(13)Pentru a face fața perturbărilor grave sau riscului producerii unor asemenea perturbari în anumite sectoare sensibile de servicii de pe piața forței de muncă din aceste state, care ar putea aparea în anumite regiuni ca urmare a prestării transnationale de servicii, astfel cum este definită în articolul 1 din Directiva 96/71/CE , și în măsura în care acestea aplica liberei circulatii a lucrătorilor români, în temeiul dispozițiilor tranzitorii stabilite mai sus, măsuri de drept intern sau cele care rezultă din acorduri bilaterale, Germania și Austria pot deroga, după notificarea Comisiei, de la articolul 49 primul paragraf din Tratatul EC în vederea limitării, în contextul prestării de servicii de către societățile stabilite în România, a circulației temporare a lucrătorilor al căror drept de a munci în Germania și Austria face obiectul măsurilor de drept intern.Lista sectoarelor de servicii care pot face obiectul acestei derogări este următoarea: – în Germania:

Sectorul codul NACE*), cu excepția unor dispoziții contrare
construcțiile, inclusiv ramuri conexe 45.1 - 4;
activități enumerate în anexa la Directiva 96/71/CE
activități de curățare a clădirilor 74.70 activități de curățare a clădirilor
alte servicii 74.87 numai activitățile designerilor de decorațiuni interioare
– în Austria:
Sectorul codul NACE*), cu excepția unor dispoziții contrare
servicii de horticultură 01.41
tăierea, fasonarea și finisarea pietrei 26.7
construcții metalice și părți componente 28.11
construcții, inclusiv ramuri conexe 45.1 – 4;
activități enumerate în anexa la Directiva 96/71/CE
activități în domeniul securității 74.60
activități de curățare a clădirilor 74.70
asistență medicală la domiciliu 85.14
activități de asistență socială fără cazare 85.32

*) NACE: a se vedea 31990 R 3037: Regulamentul (CEE) al Consiliului nr. 3037/90 din 9 octombrie 1990 privind clasificarea statistica a activităților economice în Comunitatea Europeană (JO L 293, 24.10.1990, p. 1), regulament astfel cum a fost modificat ultima data prin 32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).În măsura în care Germania sau Austria deroga de la articolul 49 primul paragraf din Tratatul CE în conformitate cu paragrafele anterioare, România poate adopta măsuri echivalente, după notificarea Comisiei.Aplicarea prezentului alineat nu poate avea ca efect crearea unor condiții pentru circulația temporară a lucrătorilor în contextul prestării transnationale de servicii între Germania sau Austria și România mai restrictive decât cele existente la data semnării Tratatului de aderare.(14)Aplicarea alineatelor (2) - (5) și (7) - (12) nu poate avea ca efect crearea unor condiții pentru accesul resortisantilor români pe piața forței de muncă din actualele state membre mai restrictive decât cele existente la data semnării Tratatului de aderare.Fără a aduce atingere aplicării dispozițiilor stabilite la alineatele 1 - 13, în cursul oricărei perioade în care aplica măsuri de drept intern sau cele care rezultă din acorduri bilaterale, actualele state membre sunt obligate sa acorde un tratament preferențial, în ceea ce privește accesul la piața forței de muncă, lucrătorilor care sunt resortisanti ai statelor membre în comparatie cu lucrătorii care sunt resortisanti ai unor tari terțe.Lucrătorii migranti români și familiile acestora, care locuiesc și muncesc legal într-un alt stat membru sau lucrătorii migranti care provin din celelalte state membre și familiile acestora care locuiesc și muncesc legal în România nu pot fi tratați în condiții mai restrictive decât cei provenind din tari terțe, care locuiesc și muncesc în acest stat membru sau în România. În afară de aceasta, în aplicarea principiului preferintei comunitare, lucrătorii migranti provenind din tari terțe care locuiesc și muncesc în România nu pot beneficia de tratament mai favorabil decît resortisantii României.2.LIBERA CIRCULAȚIE A SERVICIILOR31997 L 0009: Directiva 97/9/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 martie 1997 privind sistemele de compensare pentru investitori (JO L 84, 26.3.1997, p. 22).Prin derogare de la articolul 4 alineatul (1) din Directiva 97/9/CE , cuantumul minim al compensării nu se aplică în România până la 31 decembrie 2011. România asigura ca sistemul sau de compensare pentru investitori prevede o despăgubire în valoare de minim 4 500 EUR de la 1 ianuarie 2007 și până la 31 decembrie 2007, de minim 7 000 EUR de la 1 ianuarie 2008 și până la 31 decembrie 2008, de minim 9 000 EUR de la 1 ianuarie 2009 și până la 31 decembrie 2009, de minim 11 000 EUR de la 1 ianuarie 2010 și până la 31 decembrie 2010 și de minim 15 000 EUR de la 1 ianuarie 2011 și până la 31 decembrie 2011.În cursul perioadei de tranzitie, celelalte state membre își mențin dreptul de a nu permite funcționarea unei sucursale a unei societăți românești de investiții, stabilită pe teritoriul acestora, în cazul în care și atât timp cat respectiva sucursala nu este înscrisă într-unul din sistemele de compensare pentru investitori recunoscute oficial pe teritoriul statului membru în cauza, în vederea acoperirii diferenței dintre cuantumul românesc al compensatiei și cuantumul minim prevăzut la articolul 4 alineatul (1) din Directiva 97/9/CE .3.LIBERA CIRCULAȚIE A CAPITALURILORTratatul privind Uniunea Europeană,Tratatul de instituire a Comunității Europene.(1)Fără a aduce atingere obligațiilor prevăzute de tratatele pe care se întemeiază Uniunea Europeană, România poate menține în vigoare, timp de cinci ani de la data aderării, restricțiile stabilite de legislația sa, existente la momentul semnării tratatului de aderare, cu privire la dobândirea proprietății asupra terenurilor pentru resedinte secundare de către resortisantii statelor membre sau ai statelor care sunt parte la Acordul privind Spațiul Economic European (ASEE), nerezidenti în România, precum și de către societățile constituite în conformitate cu legislația altui stat membru sau a unui stat membru al ASEE și care nu sunt stabilite, și nici nu au o sucursala sau reprezentanta pe teritoriul României.Resortisantilor statelor membre și resortisantilor statelor care sunt parte la Acordul privind Spațiul Economic European cu drept legal de rezidență în România nu li se aplică dispozițiile paragrafului precedent sau orice alte norme sau proceduri, altele decât cele care se aplică resortisantilor români.(2)Fără a aduce atingere obligațiilor prevăzute de tratatele pe care se întemeiază Uniunea Europeană, România poate menține în vigoare, timp de șapte ani de la data aderării, restricțiile stabilite de legislația sa, existente la momentul semnării tratatului de aderare, privind dobândirea proprietății asupra terenurilor agricole, pădurilor și terenurilor forestiere de către resortisantii statelor membre sau ai statelor care sunt parte la Acordul privind Spațiul Economic European, precum și de către societăți constituite în conformitate cu legislația altui stat membru sau a unui stat parte a ASEE și care nu sunt nici stabilite, nici înregistrate în România. În nici un caz, un cetățean al unui stat membru nu poate fi tratat mai puțin favorabil în ceea ce privește dobândirea de teren agricol, păduri sau teren forestier decât la data semnării Tratatului de aderare sau nu poate fi tratat în mod mai restrictiv decât un resortisant al unei tari terțe.Fermierii care desfășoară activități independente care sunt resortisanti ai unui alt stat membru și care doresc să se stabilească și să aibă reședința în România nu li se aplică dispozițiile paragrafului precedent sau orice alte proceduri, în afară celor care se aplică resortisantilor români.O revizuire de ansamblu a acestor măsuri tranzitorii va avea loc în cel de-al treilea an de la data aderării. În acest scop, Comisia transmite un raport Consiliului. Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei, poate decide scurtarea sau încetarea perioadei de tranzitie menționată la primul paragraf.4.POLITICA ÎN DOMENIUL CONCURENTEIA.AJUTORUL FISCAL(1)Tratatul de instituire a Comunității Europene, titlul VI, capitolul 1 – Norme privind concurenta(a)Fără a aduce atingere dispozițiilor articolelor 87 și 88 din Tratatul CE pentru întreprinderile cărora li s-a dat certificatul de investitor permanent într-o zona defavorizată înainte de 1 iulie 2003, România poate continua sa acorde scutiri de la impozitul pe profit în baza Ordonanței de Urgenta a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, astfel cum a fost modificată:– pentru 3 zone defavorizate (Brad, Valea Jiului, Balan) până la data de 31 decembrie 2008 inclusiv;– pentru 22 de zone defavorizate (Comănești, Bucovina, Altan Tepe, Filipesti, Ceptura, Albeni, Schela, Motru Rovinari, Rusca Montană, Bocsa, Moldova Noua-Anina, Baraolt, Apuseni, Stei-Nucet, Borod Suncuius-Dobresti-Vadu Crisului, Popesti-Derna-Alesd, Ip, Hida-Surduc-Jibou-Balan, Sarmasag-Chiejd-Bobota, Baia Mare, Borsa Viseu, Rodna) până la data de 31 decembrie 2009 inclusiv;– pentru 3 zone defavorizate (Cugir, Zimnicea, Copsa Mica) până la data de 31 decembrie 2010 inclusiv;în următoarele condiții:– ajutorul de stat este acordat pentru investiții regionale:– intensitatea neta a unui astfel de ajutor regional nu poate depăși nivelul de 50% din echivalentul net al ajutorului. Acest plafon poate fi ridicat cu 15 puncte procentuale pentru întreprinderile mici și mijlocii, cu condiția ca intensitatea totală neta a ajutorului sa nu depășească 75%;– în cazul în care întreprinderea activează în sectorul autovehiculelor*1) ajutorul total nu poate depăși 30% din costurile eligibile ale investițiilor;*1) În înțelesul anexei C la Comunicarea Comisiei - Cadrul multisectorial privind ajutorul regional pentru proiecte mari de investiții (JO C 70, 19.3.2002, p. 8), comunicare astfel cum a fost modificată ultima data și publicată în JO C 263, 1.11.2003, p. 3.– perioada pentru calcularea ajutorului care urmează să fie inclus în plafoanele mai sus menționate începe la 2 ianuarie 2003; toate ajutoarele cerute și primite pe baza profiturilor care preced această dată sunt excluse din calcul;– în vederea calculării ajutorului total, se tine seama de toate ajutoarele acordate beneficiarului cu privire la costurile eligibile, inclusiv de ajutorul acordat prin alte scheme și indiferent dacă ajutorul este acordat din surse locale, regionale, naționale sau comunitare;– costurile eligibile sunt definite în baza Orientarilor privind ajutorul național regional*2);*2) JO C 74, 10.3.1998, p. 9, orientări astfel cum au fost modificate ultima data și publicate în JO C 258, 9.9.2000, p. 5.– costurile eligibile care pot fi luate în considerare sunt acelea efectuate între 2 octombrie 1998 (i.e. data intrării în vigoare a schemei prevăzute de Ordonanța de Urgenta a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate) și 15 septembrie 2004.(b)România va transmite Comisiei:– la doua luni de la data aderării, informații privind îndeplinirea condițiilor stabilite mai sus;– până la sfârșitul lui decembrie 2010, informații cu privire la costurile eligibile ale investițiilor, efectiv suportate de către beneficiar potrivit Ordonanței de Urgenta a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, astfel cum a fost modificată, și cu privire la valoarea totală a ajutorului primit de beneficiari, precum și– rapoarte semestriale privind monitorizarea ajutorului acordat beneficiarilor din sectorul autovehiculelor.(2)Tratatul de instituire a Comunității Europene titlul VI, capitolul 1 – Norme privind concurenta(a)Fără a aduce atingere dispozițiilor articolelor 87 și 88 din Tratatul CE pentru întreprinderile care au semnat contracte comerciale cu administrațiile zonelor libere înainte de 1 iulie 2002, România poate continua sa acorde scutiri de la plata redevențelor în temeiul Legii nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, astfel cum a fost modificată, până la 31 decembrie 2011, în următoarele condiții:– Ajutorul de stat este acordat pentru investițiile regionale:– intensitatea neta a acestui ajutor regional nu poate depăși nivelul de 50% din echivalentul net al ajutorului. Acest plafon poate fi ridicat pentru întreprinderile mici și mijlocii cu 15 puncte procentuale, cu condiția ca intensitatea neta totală a ajutorului sa nu depășească 75%;– în cazul în care întreprinderea activează în sectorul autovehiculelor*1), ajutorul total nu poate depăși 30% din costurile eligibile ale investițiilor;*1) În înțelesul anexei C la Comunicarea Comisiei - Cadrul multisectorial privind ajutorul regional pentru proiecte mari de investiții (JO C 70, 19.3.2002, p. 8), comunicare astfel cum a fost modificată ultima data și publicată în JO C 263, 1.11.2003, p. 3.– perioada pentru calcularea ajutorului care urmează să fie inclus în plafoanele mai sus menționate începe la 2 ianuarie 2003; toate ajutoarele cerute și primite pe baza profiturilor care preced această dată sunt excluse din calcul;– în vederea calculării ajutorului total, se tine seama de toate ajutoarele acordate beneficiarului cu privire la costurile eligibile, inclusiv de ajutorul acordat prin alte scheme și indiferent dacă ajutorul a fost acordat din surse locale, regionale, naționale sau comunitare;– costurile eligibile sunt definite în baza Orientarilor privind ajutorul național regional*2);*2) JO C 74, 10.3.1998, p. 9, orientări astfel cum au fost modificate ultima data și publicate în JO C 258, 9.9.2000, p. 5.– costurile eligibile care pot fi luate în considerare sunt acelea efectuate între 30 iulie 1992 (i.e. data intrării în vigoare a schemei prevăzute de Legea nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere) și 1 noiembrie 2004.(b)România va transmite Comisiei:– la doua luni de la data aderării, informații privind îndeplinirea condițiilor stabilite mai sus;– până la sfârșitul lui decembrie 2011, informații cu privire la costurile eligibile ale investițiilor, efectiv suportate de către beneficiari potrivit Legii nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, astfel cum a fost modificată, și cu privire la valoarea totală a ajutorului primit de beneficiari, precum și– rapoarte semestriale privind monitorizarea ajutorului acordat beneficiarilor din sectorul autovehiculelor.B.RESTRUCTURAREA SECTORULUI SIDERURGICTratatul de instituire a Comunității Europene, titlul VI, capitolul 1 - Norme privind concurenta(1)Fără a aduce atingere articolelor 87 și 88 din Tratatul CE, ajutorul de stat acordat de România pentru restructurarea unor părți specificate ale industriei siderurgice românești din 1993 până în 2004 este considerat a fi compatibil cu piața comuna sub condiția ca:– perioada prevăzută la articolul 9 alineatul (4) din Protocolul 2 privind produsele CECO la Acordul European instituind o asociere între România , pe de o parte Comunitatile Europene și statele membre ale acestora, pe de altă parte*1) a fost extinsă până la 31 decembrie 2005;*1) JO L 357, 31.12.1994, p. 2, acord astfel cum a fost modificat ultima data prin Decizia nr. 2/2003 a Consiliului de Asociere UE-România din 25.9.2003 (încă nepublicata în Jurnalul Oficial).– condițiile stabilite în programul național de restructurare și în planurile individuale de afaceri în baza cărora a fost extins protocolul menționat anterior sunt respectate în cursul perioadei 2002-2008;– condițiile stabilite de prezentele dispoziții și în apendicele A sunt întrunite;– nu se acordă sau plătește, sub nici o formă, nici un ajutor de stat combinatelor siderurgice care intra sub incidența programului național de restructurare de la 1 ianuarie 2005 până la 31 decembrie 2008, sfârșitul perioadei de restructurare, și– nu se acordă sau plătește sectorului siderurgic românesc nici un ajutor de stat pentru restructurare după 31 decembrie 2004. În sensul prezentelor dispoziții și al apendicelui A prin ajutor de stat pentru restructurare se înțelege orice măsură privind societățile siderurgice care constituie ajutor de stat în înțelesul articolului 87 alineatul (1) din Tratatul CE și care nu poate fi considerat compatibil cu piața comuna în conformitate cu regulile obișnuite aplicate în Comunitate.(2)Sunt eligibile pentru a primi ajutor de stat în cadrul programului românesc de restructurare siderurgica numai societățile enumerate în apendicele A partea I (în continuare denumite "societăți beneficiare").(3)Restructurarea sectorului siderurgic românesc, astfel cum este descrisă în planurile de afaceri individuale ale societăților beneficiare și în programul național de restructurare, corelata cu condițiile stabilite de prezentele dispoziții și în apendicele A se încheie cel târziu la data de 31 decembrie 2008 (în continuare denumita "sfârșitul perioadei de restructurare").(4)O societate beneficiara nu poate:(a)transmite beneficiul ajutorului acordat societății beneficiare, în cazul unei fuziuni cu o societate care nu este enumerata în apendicele A partea I;(b)prelua activele nici unei societăți care nu este enumerata în apendicele A partea I și transmite beneficiul ajutorului acordat acestei societăți până la 31 decembrie 2008.(5)Orice schimbări ulterioare în proprietatea oricăreia dintre societățile beneficiare trebuie să respecte condițiile și principiile privind viabilitatea, ajutoarele de stat și reducerea capacității definite prin prezentele dispoziții și în apendicele A.(6)Societățile care nu sunt enumerate ca "societăți beneficiare" în apendicele A partea I nu beneficiază de ajutor de stat pentru restructurare sau de orice alt ajutor care nu este considerat compatibil cu normele comunitare privind ajutorul de stat și, în acest context, nu sunt obligate sa reducă capacitatea. Nici o reducere de capacități în cadrul acestor societăți nu se poate lua în calculul reducerii minime.(7)Valoarea totală a ajutorului brut pentru restructurare care urmează să fie aprobată pentru societățile beneficiare este determinata de justificări pentru fiecare dintre măsurile de ajutor prevăzute în cadrul programului național final de restructurare și al planurilor individuale de afaceri care urmează să fie aprobate de autoritățile române și care fac obiectul verificării finale a îndeplinirii criteriilor prevăzute la articolul 9 alineatul (4) din Protocolul 2 la Acordul european de asociere și al aprobării de către Consiliu. În orice caz, valoarea totală a ajutorului brut pentru restructurare acordat și plătit în perioada 1993-2004 nu poate depăși 49 985 miliarde ROL. În cadrul acestui plafon global, se aplică următoarele subplafoane sau valori maxime ale ajutorului de stat acordat și plătit fiecarei societăți beneficiare în perioada 1993-2004:

Ispat Sidex Galați 30.598 miliarde ROL
Siderurgica Hunedoara 9.975 miliarde ROL
CS Reșița 4.707 miliarde ROL
IS Câmpia Turzii 2.234 miliarde ROL
COS Târgoviște 2.399 miliarde ROL
Donasid (Siderca) Călărași 72 miliarde ROL

Ajutorul de stat conduce la viabilitatea societăților beneficiare în condiții normale de piața la sfârșitul perioadei de restructurare. Valoarea și intensitatea unui asemenea ajutor trebuie să fie strict limitate la ceea ce este absolut necesar pentru a restabili aceasta viabilitate. Viabilitatea se determina luând în considerare indicatorii descrisi în apendicele A partea III.România nu mai acorda nici un alt ajutor de stat pentru restructurarea industriei siderurgice românești.(8)Totalul net al reducerilor de capacități pentru produse finite care urmează a fi realizat de către societățile beneficiare în cursul perioadei 1993-2008 este de minimum 2,05 milioane tone.Aceste reduceri de capacități se măsoară pe baza inchiderilor definitive prin distrugerea fizica a respectivelor instalații de laminare la cald, astfel încât instalațiile sa nu poată fi repuse în funcțiune.O declarație de faliment a unei societăți beneficiare nu poate fi calificată drept reducere de capacitate*1).*1) Reducerile de capacități sunt definitive, astfel cum sunt definite în Decizia nr. 3010/91/CE CO a Comisiei (JO L 286, 6.10.1991, p. 20.)Reducerea minima neta a capacității de 2,05 milioane tone și datele care privesc atât încetarea producției, cat și închiderea definitivă a instalațiilor respective, se realizează în conformitate cu calendarul stabilit la apendicele A partea II.(9)Planurile individuale de afaceri trebuie să aibă aprobarea scrisă a societăților beneficiare.Acestea trebuie puse în aplicare și trebuie să includă, în special:(a)în cazul Ispat Sidex Galați:(i)punerea în aplicare a programului de investiții pentru modernizarea lucrărilor, îmbunătățirea randamentelor, reducerea costurilor (în special cele privind consumul de energie) și îmbunătățirea calității(ii)orientarea spre segmentele de piața ale produselor plate cu valoarea adăugată mai mare(iii)îmbunătățirea eficientei operationale și a managementului organizațional(iv)finalizarea restructurării financiare a societății(v)punerea în aplicare a investițiilor necesare în vederea respectării legislației de mediu(b)În cazul Siderurgica Hunedoara:(i)modernizarea instalațiilor pentru a realiza planul de vânzări preconizat(ii)îmbunătățirea eficientei operationale și a managementului organizațional(iii)punerea în aplicare a investițiilor necesare în vederea respectării legislației de mediu(c)În cazul I.S. Campia Turzii:(i)creșterea producției de produse cu valoare adăugată mare și de produse prelucrate(ii)punerea în aplicare a programului de investiții în vederea îmbunătățirii calității producției(iii)îmbunătățirea eficientei operationale și a managementului organizațional(iv)punerea în aplicare a investițiilor necesare în vederea respectării legislației de mediu(d)În cazul C.S. Reșița:(i)specializarea în producerea de semifabricate pentru aprovizionarea sectorului intern de țevi(ii)închiderea capacităților ineficiente(iii)punerea în aplicare a investițiilor necesare în vederea respectării legislației de mediu(e)În cazul C.O.S. Târgoviște:(i)creșterea proportiei produselor cu valoare adăugată mai mare(ii)punerea în aplicare a programului de investiții în scopul reducerii costurilor, sporirii eficientei și îmbunătățirii calității(iii)punerea în aplicare a investițiilor necesare în vederea respectării legislației de mediu.(f)În cazul Donasid Călărași:(i)punerea în aplicare a programului de investiții pentru modernizarea lucrărilor(ii)creșterea proporției de produse finite(iii)punerea în aplicare a investițiilor necesare în vederea respectării legislației de mediu.(10)Orice schimbări ulterioare ale programului național de restructurare și ale planurilor individuale de afaceri trebuie să aibă acordul Comisiei și, dacă este cazul, al Consiliului.(11)Punerea în aplicare a restructurării are loc în condiții de deplina transparenta și pe baza principiilor sanatoase ale economiei de piața.(12)Comisia și Consiliul monitorizează îndeaproape punerea în aplicare a programului de restructurare și a planurilor individuale de afaceri, precum și îndeplinirea condițiilor stabilite de prezentele dispoziții și în apendicele A înainte și după aderare până în 2009. În special, Comisia monitorizează principalele angajamente și dispozițiile stabilite la alineatele (7) și (8) privind ajutorul de stat, viabilitatea și reducerile de capacități, utilizând în special indicatorii de restructurare stabiliți la alineatul (9) și în apendicele A partea III. În acest scop, Comisia raportează Consiliului.(13)Monitorizarea include o evaluare independenta care trebuie realizată anual în perioada 2005 – 2009.(14)România cooperează pe deplin cu toate sistemele de monitorizare. În special:– România este obligată sa transmită Comisiei rapoarte semestriale nu mai târziu de 15 martie și 15 septembrie a fiecărui an, cu excepția cazurilor în care Comisia decide altfel. Primul raport trebuie transmis la 15 martie 2005 și ultimul la 15 martie 2009;– aceste rapoarte trebuie să cuprindă toate informațiile necesare pentru monitorizarea procesului de restructurare, și a reducerii și utilizării capacității și trebuie să furnizeze suficiente informații financiare care să permită efectuarea unei evaluări asupra îndeplinirii condițiilor și cerințelor cuprinse în prezentele dispoziții și în apendicele A. Rapoartele trebuie să cuprindă cel puțin informațiile stabilite la apendicele A partea IV, pe care Comisia își rezerva dreptul să le modifice în conformitate cu experienta sa în cadrul procesului de monitorizare. De asemenea, în completare la rapoartele individuale de afaceri ale societăților beneficiare, va exista un raport asupra situației de ansamblu a sectorului siderurgic românesc, inclusiv recentele dezvoltări macroeconomice.– România obliga societățile beneficiare sa dezvaluie toate informațiile relevante care, în alte împrejurări, pot fi considerate confidențiale. În raportarea sa către Consiliu, Comisia se asigura că nu sunt divulgate informații confidențiale specifice societății.(15)Un comitet consultativ alcătuit din reprezentanții autorităților române și ai Comisiei se întrunește semestrial. Reuniunile comitetului consultativ pot avea loc și ad-hoc, în cazul în care Comisia considera necesar.(16)În cazul în care Comisia constata, pe baza monitorizarii, ca au intervenit abateri semnificative de la prognozele de dezvoltare macroeconomica, de la situația financiară a societăților beneficiare sau de la evaluarile viabilitatii, aceasta poate solicita României sa ia măsurile necesare pentru a consolida sau modifica măsurile de restructurare în cazul respectivelor societăți beneficiare.(17)În cazul în care monitorizarea evidențiază:(a)că nu au fost îndeplinite oricare dintre condițiile stabilite de prezentele dispoziții sau în apendicele A sau(b)că nu a fost îndeplinit oricare din angajamentele asumate de România în cadrul extinderii perioadei în cursul căreia România poate acorda în mod excepțional ajutor de stat pentru restructurarea industriei sale siderurgice, în conformitate cu Acordul european de asociere, sau(c)ca în cursul perioadei de restructurare România a acordat ajutor de stat incompatibil suplimentar societăților beneficiare sau oricărei societăți siderurgice, Comisia ia măsurile necesare solicitând oricărei societăți implicate sa ramburseze orice ajutor acordat cu încălcarea condițiilor stabilite de prezentele dispoziții și la apendicele A. În cazul în care este necesar, se recurge la clauzele de salvgardare astfel cum sunt stabilite la articolul 37 sau în conformitate cu dispozițiile articolului 39 din act.5.AGRICULTURAA.LEGISLAȚIA ÎN DOMENIUL AGRICULTURII31999 R 1493: Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind organizarea comuna a pieței vitivinicole (JO L 179, 14.7.1999, p. 1), modificat ultima data prin:– 32003 R 1795: Regulamentul (CE) nr. 1795/2003 al Comisiei din 13.10.2003 (JO L 262, 14.10.2003, p. 13).Prin derogare de la dispozițiile articolului 19 alineatele (1)-(3) din Regulamentul (CE) nr. 1493/1999, România poate recunoaște drepturi de replantare obținute prin defrișarea varietatilor hibride care pot sa nu fie incluse în clasificarea soiurilor de viță de vie, cultivate pe o suprafața de 30 000 hectare. Aceste drepturi de replantare pot fi utilizate până la 31 decembrie 2014 exclusiv pentru plantarea de Vitis vinifera.Restructurarea și reconversia acestor plantații de viță de vie nu este eligibilă pentru sprijinul Comunității acordat în conformitate cu dispozițiile articolului 13 din Regulamentul (CE) nr. 1493/1999. Cu toate acestea, la nivel național pot fi acordate ajutoare de stat pentru costurile implicate de restructurarea și reconversia acestora. Acest ajutor nu poate depăși 75% din costul total pe plantație.B.LEGISLAȚIA VETERINARA ȘI FITOSANITARAI.LEGISLAȚIA VETERINARA32004 R 0852: Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena alimentelor (JO L 139, 30.4.2004, p. 1).32004 R 0853: Regulamentul (CE) al Parlamentului European și al Consiliului nr. 853/2004 din 29 aprilie 2004 de stabilire a normelor speciale de igiena a alimentelor de origine animala (JO L 139, 30.4.2004, p. 55).(a)Cerințele structurale prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 852/2004 anexa II capitolul II și de Regulamentul (CE) nr. 853/2004 anexa III secțiunea I capitolele II și III, secțiunea II capitolele II și III și secțiunea V capitolul I nu se aplică unităților din România cuprinse în apendicele B la prezenta anexa până la 31 decembrie 2009, sub rezerva condițiilor prevăzute mai jos.(b)Atât timp cat unitățile prevăzute la litera (a) de mai sus sunt supuse dispozițiilor acesteia, produsele provenind din respectivele unități sunt introduse exclusiv pe piața naționala sau sunt utilizate în vederea prelucrării ulterioare în unități din România supuse de asemenea dispozițiilor literei (a), indiferent de data la care sunt comercializate. Aceste produse trebuie să poarte o marca de salubritate sau de identificare diferita de cea prevăzută la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 853/2004.Paragraful precedent se aplică, de asemenea, tuturor produselor provenite din unități integrate de prelucrare a carnii, în cazul în care o parte din unitate se supune dispozițiilor literei (a).(c)Unitățile de prelucrare a laptelui enumerate în apendicele B la prezenta anexa pot receptiona până la 31 decembrie 2009 cantități de lapte crud care nu corespund sau care nu au fost manipulate în conformitate cu cerințele prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 853/2004 anexa III secțiunea IX capitolul I subcapitolele II și III, cu condiția ca fermele care furnizează laptele să fie prevăzute într-o lista alcătuită în acest scop de autoritățile române. România înaintează Comisiei rapoarte anuale cu privire la progresele realizate în modernizarea acestor ferme producătoare de lactate și a sistemului de colectare a laptelui.(d)România se conformează treptat cerințelor structurale prevăzute la litera (a). Anterior datei aderării, România înaintează Comisiei un plan de modernizare, aprobat de autoritatea naționala veterinara competența, pentru fiecare dintre unitățile supuse măsurii prevăzute la litera (a) și care sunt cuprinse în apendicele B. Planul include o lista a tuturor deficiențelor în raport cu cerințele prevăzute la litera (a) și data avută în vedere pentru remedierea acestora.România înaintează Comisiei rapoarte anuale cu privire la progresele realizate în cadrul fiecărei unități. România asigura ca numai acele unități care se conformează pe deplin acestor cerințe până la 31 decembrie 2009 pot funcționa în continuare.(e)În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 58 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002*1), Comisia poate actualiza apendicele B la prezenta anexa înaintea aderării și până la 31 decembrie 2009 și, în acest context, poate adauga sau elimina unități în funcție de progresele realizate în remedierea deficiențelor existente și de rezultatele procesului de monitorizare.*1) Regulamentul (CE) al Parlamentului European și al Consiliului nr. 178/2002 din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și cerințelor generale ale legislației în domeniul alimentar, de înființare a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentelor și de stabilire a procedurilor privind siguranța alimentelor (JO L 31, 1.2.2002, p. 1), regulament astfel cum a fost modificat ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 1642/2003 (JO L 245, 29.9.2003, p. 4).În vederea asigurării bunei funcționari a regimului tranzitoriu prevăzut mai sus pot fi adoptate norme metodologice de aplicare în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 58 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002.II.LEGISLAȚIA FITOSANITARA31991 L 0414: Directiva 91/414/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 privind introducerea pe piața a produselor de uz fitosanitar (JO L 230, 19.8.1991, p. 1), modificată ultima data prin:– 32004 L 0099: Directiva 2004/99/CE a Comisiei din 1.10.2004 (JO L 309, 6.10.2004, p. 6).Prin derogare de la articolul 13 alineatul (1) din Directiva 91/414/CEE , România poate amana termenele de furnizare a informațiilor prevăzute la anexele II și III la Directiva 91/414/CEE privind produsele de uz fitosanitar autorizate în prezent în România și comercializate exclusiv pe teritoriul românesc care cuprind compuși ai cuprului (sulfat, oxiclorura sau hidroxid), sulf, clorura de acetil, dimetoat și 2,4-D, cu condiția ca aceste ingrediente să fie concomitent cuprinse în anexa I la respectiva directiva. Termenele arătate mai sus pot fi amânate până cel mai târziu la 31 decembrie 2009, cu excepția 2,4-D, pentru care termenul poate fi amânat până cel mai târziu la 31 decembrie 2008. Dispozițiile anterioare se aplică numai acelor societăți solicitante care au început în mod efectiv sa producă sau sa achizitioneze datele necesare înainte de 1 ianuarie 2005.6.POLITICA ÎN DOMENIUL TRANSPORTURILOR(1)31993 R 3118: Regulamentul (CEE) nr. 3118/93 al Consiliului din 25 octombrie 1993 privind stabilirea condițiilor în care transportatorii nerezidenti pot presta servicii de transport rutier național de marfa în interiorul unui stat membru (JO L 279, 12.11.1993, p. 1), modificat ultima data prin:– 32002 R 0484: Regulamentul (CE) al Parlamentului European și al Consiliului nr. 484/2002 din 1.3.2002 (JO L 76, 19.3.2002, p. 1).(a)Prin derogare de la articolul 1 din Regulamentul (CEE) nr. 3118/93 și până la sfârșitul celui de-al treilea an de la data aderării, transportatorii stabiliți în România sunt excluși de la prestarea serviciilor de transport rutier național de marfa în celelalte state membre, iar transportatorii stabiliți în celelalte state membre sunt excluși de la prestarea serviciilor de transport rutier național de marfa în România.(b)Înainte de sfârșitul celui de-al treilea an de la data aderării, statele membre informează Comisia în cazul în care vor prelungi această perioadă pentru cel mult doi ani sau în care, de la acea data, vor aplica în întregime articolul 1 din regulament. În lipsa unei asemenea notificări se aplică articolul 1 din regulament. Numai transportatorii stabiliți în acele state membre în care se aplică articolul 1 din regulament pot presta servicii de transporturi rutiere de marfa în celelalte state membre în care se aplică, de asemenea, articolul 1.(c)Acele state membre în care, în temeiul literei (b) de mai sus, se aplică articolul 1 din regulament pot recurge la procedura de mai jos până la sfârșitul celui de-al cincilea an de la data aderării.În cazul în care un stat membru menționat de paragraful precedent se confrunta cu o perturbare grava a pieței sale naționale sau a unor segmente ale acesteia cauzată ori accentuata de cabotaj, cum ar fi un excedent major al ofertei în raport cu cererea sau o amenințare a stabilitatii ori supravietuirii financiare a unui număr semnificativ de întreprinderi de transport rutier de marfa, statul membru în cauza informează Comisia și celelalte state membre cu privire la aceasta și le oferă toate detaliile relevante. Pe baza acestei informări, statul membru în cauza poate solicita Comisiei sa suspende, în tot sau în parte, aplicarea articolului 1 din regulament, în vederea normalizarii situației.Comisia examinează situația pe baza datelor furnizate de statul membru în cauza și, în termen de o luna de la primirea cererii, decide dacă este cazul sau nu sa adopte măsuri de salvgardare. Se aplica procedura prevăzută la articolul 7 alineatul (3) paragrafele al doilea, al treilea și al patrulea, precum și în articolul 7 alineatele (4), (5) și (6) din regulament.Oricare dintre statele membre menționate la primul paragraf de mai sus poate, în cazuri urgente și excepționale, sa suspende aplicarea articolului 1 din regulament, după care notifica motivat Comisia.(d)Atât timp cat aplicarea articolul 1 din regulament este suspendată în temeiul literelor (a) și (b) de mai sus, statele membre pot reglementa accesul la serviciile lor de transport rutier național de marfa prin schimbul treptat de autorizații de cabotaj pe bază de acorduri bilaterale. Aceasta poate include și posibilitatea liberalizarii totale.(e)Aplicarea literelor (a)-(c) nu poate avea ca efect un acces la serviciile de transport rutier național de marfa mai restrictiv decât cel existent la data semnării Tratatului de aderare.(2)31996 L 0053: Directiva 96/53/CE a Consiliului din 25 iulie 1996 privind stabilirea, pentru anumite autovehicule care circulă în interiorul Comunității, a dimensiunilor maxime autorizate în traficul național și internațional și a maselor maxime autorizate în traficul internațional (JO L 235, 17.9.1996, p. 59), modificată ultima data prin:– 32002 L 0007: Directiva 2002/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18.2.2002, (JO L 67, 9.3.2002, p. 47).Prin derogare de la dispozițiile articolului 3 alineatul (1) din Directiva 96/53/CE , vehiculele care respecta valorile limita din categoriile 3.2.1, 3.4.1, 3.4.2 și 3.5.1 prevăzute la anexa I la respectiva directiva pot utiliza numai secțiunile nereabilitate din rețeaua românească de drumuri până la 31 decembrie 2013 în cazul în care respecta limitele românești de masa pe axa în vigoare.Începând de la data aderării nu mai poate fi impusa nici o restrictie privind utilizarea de către vehiculele care respecta cerințele Directivei 96/53/CE a principalelor rute de tranzit prevăzute la anexa 5 la Acordul privind transporturile încheiat între CE și România*1) și în anexa I la Decizia nr. 1692/96/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 1996 privind liniile directoare pentru dezvoltarea rețelei de transport transeuropene*2), principale rute care sunt enumerate mai jos:*1) Acordul între Comunitatea Europeană și România privind transportul rutier de mărfuri, semnat la 28 iunie 2001 (JO L 142, 31.5.2002, p. 75).*2) JO L 228, 9.9.1996, p. 1, decizie astfel cum a fost modificată ultima data prin Decizia nr. 884/2004/CE (JO L 167, 30.4.2004, p. 1).1.Alba Iulia - Turda - Zalau - Satu Mare - Halmeu (drumul E 81)2.Zalau – Oradea – Bors (drumurile 1 H și E 60)3.Mărășești - Bacau - Suceava - Siret (drumul E 85)4.Tișița – Tecuci – Husi – Albita (drumul E581)5.Simeria - Hateg - Rovinari - Craiova - Calafat (drumul E 79)6.Lugoj – Caransebes – Drobeta-Turnu Severin – Filiasi – Craiova (drumul E 70)7.Craiova - Alexandria - București (drumul 6)8.Drobeta-Turnu Severin – Calafat (drumul 56 A)9.București - Buzau (drumurile E 60/E 85)10.București – Giurgiu (drumul E 70/E 85)11.Brașov - Sibiu (drumul E 68)12.Timișoara – Stamora Moravita (drumul 59)România adera la calendarul prevăzut de tabelul de mai jos în vederea reabilitării rețelei sale de drumuri secundare prevăzute de harta de mai jos. Orice investiții în infrastructura care implica utilizarea de fonduri din bugetul Comunității urmăresc să asigure ca arterele sunt construite sau reabilitate pentru a suporta o incarcatura cu masa de 11,5 tone pe axa.Corespunzător realizării reabilitării, va avea loc o deschidere treptata a rețelei românești de drumuri secundare pentru vehiculele aflate în trafic internațional care respecta valorile limita ale directivei.În scopul încărcării și descărcării, în cazurile în care este posibil din punct de vedere tehnic, utilizarea secțiunilor nereabilitate ale rețelei de drumuri secundare este permisă pe parcursul întregii perioade de tranzitie.Începând de la data aderării, toate vehiculele aflate în trafic internațional care respecta valorile-limita ale Directivei 96/53/CE sunt supuse numai unor tarife suplimentare temporare pentru utilizarea rețelei secundare românești de transporturi rutiere în cazul în care depășesc limitele naționale privind masa pe axa. Aceste vehicule nu pot fi supuse unor asemenea tarife suplimentare temporare pentru utilizarea rețelei secundare românești de transporturi rutiere în cazul în care depășesc limitele naționale în raport cu dimensiunea sau masa totală a vehiculului. Totodată, acele vehicule aflate în trafic internațional care respecta valorile limita ale Directivei 96/53/CE și sunt prevăzute cu suspensie pneumatica sunt supuse unor taxe mai mici cu cel puțin 25%.Tarifele suplimentare temporare pentru utilizarea secțiunilor nereabilitate ale rețelei secundare de către vehiculele aflate în trafic internațional care respecta valorile-limita ale directivei sunt percepute în mod nediscriminatoriu. Regimul de tarifare este transparent iar plata acestor tarife nu poate impune utilizatorului formalități administrative sau întârzieri excesive, după cum plata acestor tarife nu poate conduce la un control sistematic la frontiera al respectării limitelor masei pe axa.Respectarea limitelor masei pe axa este asigurata într-un mod nediscriminatoriu pe întreg teritoriul și se aplică, de asemenea, vehiculelor înmatriculate în România.Tarifele pentru vehiculele fără suspensie pneumatica ce respecta valorile limita prevăzute de Directiva 96/53/CE nu pot depăși nivelul tarifelor arătate în tabelul de mai jos (exprimat în cifre la nivelul anului 2002). Vehiculele prevăzute cu suspensie pneumatica ce respecta valorile-limita prevăzute de Directiva 96/53/CE sunt supuse unor tarife mai mici cu cel puțin 25%.Nivelul maxim al tarifelor (exprimat în cifre la nivelul anului 2002) pentru vehiculele fără suspensie pneumatica ce corespund valorilor-limita prevăzute de Directiva 96/53/CE

Masă normată pe axa simplă Cuantumul tarifului suplimentar pentru utilizarea unui kilometru de drum nereabilitat (cu capacitatea maximă de transport de 10 tone pe axă) în euro (exprimat în cifre la nivelul anului 2002)
Între 10 și 10,5 tone pe axă 0,11
Între 10,5 și 11 tone pe axă 0,30
Între 11 și 11,5 tone pe axă 0,44

Calendarul pentru reabilitarea rețelei de drumuri secundare care se deschid treptat circulației vehiculelor care respecta valorile limita ale Directivei 96/53/CE

Perioada 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 TOTAL
Km în execuție*1) 3.031 2.825 1.656 1.671 1.518 1.529 1.554
Km recepționați*2) 960 1.674 528 624 504 543 471
Lucrări cumulate (în km) 3.916 5.590 6.118 6.742 7.246 7.789 8.260 8.260
*1) Km în execuție = secțiuni de drumuri pe care se desfășoară lucrări în anul de referința. Aceste lucrări pot începe în anul de referința sau au putut fi începute în anii anteriori.*2) Km recepționați = secțiuni de drumuri pentru care lucrările s-au finalizat ori sunt date în folosință în anul de referința.
(3)31999 L 0062: Directiva 1999/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 1999 de aplicare a tarifelor la vehiculele grele de marfa pentru utilizarea anumitor infrastructuri (JO L 187, 20.7.1999, p. 42), modificată ultima data prin:– 12003 T: Actul privind condițiile de aderare și modificările aduse tratatelor - aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungaria, a Republicii Malta, a Republicii Polonia, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).Prin derogare de la dispozițiile articolului 6 alineatul (1) din Directiva 1999/62/CE , nivelurile tarifelor minime prevăzute de anexa I la directiva nu se aplică în România vehiculelor angajate exclusiv în operațiunile de transport intern până la 31 decembrie 2010.În cursul acestei perioade, nivelurile care sunt aplicate acestor vehicule de către România ating treptat nivelurile minime ale taxelor prevăzute de anexa I la directiva în conformitate cu următorul calendar:– la 1 ianuarie 2007, nivelurile aplicate de către România nu pot fi mai mici de 60% din nivelurile minime prevăzute de anexa I la directiva;– la 1 ianuarie 2009, nivelurile aplicate de către România nu pot fi mai mici de 80% din nivelurile minime prevăzute de anexa I la directiva.7.IMPOZITAREA(1)31977 L 0388: A sasea Directiva a Consiliului 77/388/CE din 17 mai 1977 privind armonizarea legislatiilor statelor membre referitoare la impozitul pe cifra de afaceri - sistemul comun privind taxa pe valoarea adăugată: baza unitară de stabilire (JO L 145, 13.6.1977, p. 1), modificată ultima data prin:– 32004 L 0066: Directiva 2004/66/CE a Consiliului din 26.4.2004 (JO L 168, 1.5.2004, p. 35).În vederea aplicării articolului 28 alineatul (3) litera (b) din Directiva 77/388/CEE , România poate menține scutirea de taxa pe valoarea adăugată a transportului internațional de călători, prevăzută la punctul (17) din anexa F la directiva, până la data la care condițiile stabilite la articolul 28 alineatul (4) din directiva sunt îndeplinite sau atât timp cat aceeași scutire este aplicată de oricare dintre actualele state membre, reținându-se prima dintre aceste date în ordine cronologică.(2)31992 L 0079: Directiva 92/79/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind apropierea taxelor pentru tigarete (JO L 316, 31.10.1992, p. 8), modificată ultima data prin:– 32003 L 0117: Directiva 2003/117/CE a Consiliului din 5.12.2003 (JO L 333, 20.12.2003, p. 49).Prin derogare de la articolul 2 alineatul (1) din Directiva 92/79/CEE , România poate amana până la 31 decembrie 2009 aplicarea accizei minime totale aplicate la prețul de vânzare cu amănuntul (care include toate taxele) al tigaretelor din categoria de preț cea mai vândută, cu condiția ca în această perioadă România să-și ajusteze treptat cotele accizelor la acciza minima totală prevăzută de directiva.Fără a aduce atingere articolului 8 din Directiva 92/12/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind regimul general al produselor supuse accizelor și deținerea, circulația și controlul acestor produse*1), și după informarea Comisiei, statele membre pot menține, atât timp cat se aplică derogarea de mai sus, contingentele la tigaretele care pot fi introduse pe teritoriul lor din România fără plata unor accize suplimentare, precum în cazul celor aplicate importurilor din tari terțe. Statele membre care recurg la aceasta posibilitate pot efectua controalele necesare, cu condiția ca aceste controale sa nu împiedice buna funcționare a pieței interne.*1) JO L 76, 23.3.1992, p. 1, directiva astfel cum a fost modificată ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 807/2003 (JO L 122, 16.5.2003, p. 36).(3)32003 L 0049: Directiva 2003/49/CE a Consiliului din 3 iunie 2003 privind sistemul comun de impozitare aplicabil plăților de dobânzi și redevențe efectuate între societăți asociate din diferite state membre (JO L 157, 26.6.2003, p. 49), modificată ultima data prin:– 32004 L 0076: Directiva 2004/76/CE a Consiliului din 29.4.2004 (JO L 157, 30.4.2004, p. 106).România este autorizata sa nu aplice dispozițiile articolului 1 din Directiva 2003/49/CE până la 31 decembrie 2010. Pe durata acestei perioade de tranzitie, cota impozitului pe plățile de dobânda sau redevențe efectuate către o societate asociata din alt stat membru sau către un sediu permanent situat în alt stat membru al unei societăți asociate dintr-un stat membru nu trebuie să depășească 10%.(4)32003 L 0096: Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar pentru impozitarea produselor energetice și a energiei electrice (JO L 283, 31.10.2003, p. 51), modificată ultima data prin:– 32004 L 0075: Directiva 2004/75/EC a Consiliului din 29.4.2004 (JO L 157, 30.4.2004, p. 100).(a)Prin derogare de la dispozițiile articolului 7 din Directiva 2003/96/CE , România poate aplica următoarele perioade de tranziție:– până la 1 ianuarie 2011, sa alinieze nivelul național de impozitare a benzinei fără plumb utilizata drept carburant la nivelul minim de 359 EUR pentru 1 000 l. Începând de la 1 ianuarie 2008, cota efectivă de impozitare aplicată benzinei fără plumb utilizata drept carburant nu poate fi mai mica de 323 EUR pentru 1 000 l;– până la 1 ianuarie 2013, sa alinieze nivelul național de impozitare a motorinei utilizata drept carburant la nivelul minim de 330 EUR pentru 1000 l. Cota efectivă de impozitare aplicată motorinei utilizata drept carburant nu poate fi mai mica de 274 EUR pentru 1000 l începând de la 1 ianuarie 2008 și de 302 EUR pentru 1000 l începând de la 1 ianuarie 2011.(b)Prin derogare de la dispozițiile articolului 9 din Directiva 2003/96/CE , România poate aplica următoarele perioade de tranziție:– până la 1 ianuarie 2010, sa alinieze nivelul național de impozitare a gazului natural utilizat pentru încălzire în scopuri necomerciale la nivelul minim de impozitare stabilit la anexa I tabelul C;– până la 1 ianuarie 2010, sa alinieze nivelul național de impozitare a păcurei grele utilizate în termoficare la nivelul minim de impozitare stabilit la anexa I tabelul C;– până la 1 ianuarie 2009, sa adapteze nivelul național de impozitare a păcurei grele utilizata în alt scop decât în termoficare, la nivelul minim de impozitare stabilit la anexa I tabelul C.De la 1 ianuarie 2007, cota efectivă de impozitare aplicată produselor din pacura nu poate fi mai mica de 13 EUR pentru 1 000 kg.(c)Prin derogare de la dispozițiile articolului 10 din Directiva 2003/96/CE , România poate aplica o perioadă de tranzitie până la 1 ianuarie 2010 pentru alinierea nivelului național de impozitare a energiei electrice la nivelele minime de impozitare stabilite la anexa I tabelul C.De la 1 ianuarie 2007, cotele efective de impozitare aplicate energiei electrice nu pot fi mai mici de 50% din cota minima în materie la nivel comunitar.8.ENERGIA31968 L 0414: Directiva 68/414/CEE a Consiliului din 20 decembrie 1968 privind obligația statelor membre ale CEE de a menține stocuri minime de țiței și/sau produse petroliere (JO L 308, 23.12.1968, p. 14), modificată ultima data prin:– 31998 L 0093: Directiva 98/93/CE a Consiliului din 14.12.1998 (JO L 358, 31.12.1998, p. 100).Prin derogare de la dispozițiile articolului 1 alineatul (1) din Directiva 68/414/CEE , nivelul minim al stocurilor de produse petroliere nu se aplică în România până la 31 decembrie 2011. România asigura ca nivelul minim al stocurilor de produse petroliere corespunde, pentru fiecare dintre categoriile de produse petroliere enumerate la articolul 2, pentru cel puțin următorul număr de zile de consum mediu intern zilnic definit la articolul 1 alineatul (1):– 68,75 zile până la 1 ianuarie 2007;– 73 zile până la 31 decembrie 2007;– 77,25 zile până la 31 decembrie 2008;– 81,5 zile până la 31 decembrie 2009;– 85,45 zile până la 31 decembrie 2010;– 90 zile până la 31 decembrie 2011.9.MEDIULA.CALITATEA AERULUI31994 L 0063: Directiva 94/63/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind controlul emisiilor de compuși organici volatili (COV) rezultați din depozitarea carburantilor și din distribuția acestora de la terminale la stațiile de distribuție a carburantilor (JO L 365, 31.12.1994, p. 24), modificată prin:– 32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).(1)Prin derogare de la dispozițiile articolului 3 și ale anexei I la Directiva 94/63/CE , cerințele privind instalațiile de depozitare existente în cadrul terminalelor nu se aplică pe teritoriul României:– până la 31 decembrie 2007 unui număr de 115 instalații de depozitare din cadrul a 12 terminale și până la 31 decembrie 2008 unui număr de 4 instalații de depozitare din cadrul unui singur terminal, care tranziteaza o cantitate situata între 25 000 și 50 000 tone/an;– până la 31 decembrie 2007 unui număr de 138 instalații de depozitare din cadrul a 13 terminale, până la 31 decembrie 2008 unui număr de 57 instalații de depozitare din cadrul a 10 terminale, și până la 31 decembrie 2009 unui număr de 526 instalații de depozitare din cadrul a 63 de terminale, care tranziteaza o cantitate de cel mult 25 000 tone/an.(2)Prin derogare de la dispozițiile articolului 4 și ale anexei II la Directiva 94/63/CE , cerințele privind încărcarea și descărcarea cisternelor existente în cadrul terminalelor nu se aplică pe teritoriul României:– până la 31 decembrie 2007 unui număr de 36 de instalații de încărcare-descărcare din cadrul a 12 terminale, care tranziteaza o cantitate situata între 25 000 și 150 000 tone/an;– până la 31 decembrie 2007 unui număr de 82 de instalații de încărcare-descărcare din cadrul a 18 terminale, până la 31 decembrie 2008 unui număr de 14 instalații de încărcare-descărcare din cadrul a 11 terminale și până la 31 decembrie 2009 unui număr de 114 instalații de încărcare-descărcare din cadrul a 58 de terminale, care tranziteaza o cantitate de cel mult 25 000 tone/an.(3)Prin derogare de la dispozițiile articolului 5 din Directiva 94/63/CE , cerințele privind cisternele existente în cadrul terminalelor nu se aplică pe teritoriul României:– până la 31 decembrie 2007 unui număr de 31 de autocisterne;– până la 31 decembrie 2008 unui număr suplimentar de 101 de autocisterne;– până la 31 decembrie 2009 unui număr suplimentar de 432 de autocisterne.(4)Prin derogare de la dispozițiile articolului 6 și ale anexei III la Directiva 94/63/CE , cerințele privind încărcarea rezervoarelor existente în cadrul statiilor de distribuție a carburantilor nu se aplică pe teritoriul României:– până la 31 decembrie 2007 unui număr de 116 de stații de distribuție a carburantilor, până la 31 decembrie 2008 unui număr suplimentar de 19 stații și până la 31 decembrie 2009 unui număr suplimentar de 106 stații, care tranziteaza o cantitate mai mare de 1 000 mc/an;– până la 31 decembrie 2007 unui număr de 49 de stații de distribuție a carburantilor, până la 31 decembrie 2008 unui număr suplimentar de 11 stații și până la 31 decembrie 2009 unui număr suplimentar de 85 de stații, care tranziteaza o cantitate situata între 500 și 1000 mc/an;– până la 31 decembrie 2007 unui număr de 23 de stații de distribuție a carburantilor, până la 31 decembrie 2008 unui număr suplimentar de 14 stații și până la 31 decembrie 2009 unui număr suplimentar de 188 de stații, care tranziteaza o cantitate de cel mult 500 mc/an.B.MANAGEMENTUL DEȘEURILOR(1)31993 R 0259: Regulamentul (CEE) nr. 259/93 al Consiliului din 1 februarie 1993 privind supravegherea și controlul transporturilor de deșeuri în interiorul, înspre și dinspre Comunitatea Europeană (JO L 30, 6.2.1993, p. 1), modificat ultima data prin:– 32001 R 2557: Regulamentul (CE) nr. 2557/2001 al Comisiei din 28.12.2001 (JO L 349, 31.12.2001, p.1).(a)Până la 31 decembrie 2015, toate transporturile către România de deșeuri destinate recuperării enumerate în anexa II la Regulamentul (CEE) nr. 259/93 trebuie notificate autorităților competente, iar documentele corespunzătoare trebuie procesate în conformitate cu articolele 6, 7 și 8 din regulament.(b)Prin derogare de la dispozițiile articolului 7 alineatul (4) al Regulamentului (CEE) nr. 259/93, până la 31 decembrie 2011 autoritățile române competente pot formula obiecții cu privire la transporturile către România cuprinzând următoarele deșeuri destinate recuperării, enumerate în anexa III, în conformitate cu motivele prevăzute la articolul 4 alineatul (3) din regulament.Aceste transporturi sunt supuse dispozițiilor articolului 10 din regulament.AA.DEȘEURI METALICE– AA 060 Cenusi și reziduuri de vanadiu– AA 080 Deșeuri și reziduuri de taliu– AA 090 Deșeuri și reziduuri de arsenic– AA 100 Deșeuri și reziduuri de mercur– AA 130 Lichide rezultate din decaparea metalelorAB.DEȘEURI CONȚINÂND ÎN PRINCIPAL COMPUȘI ANORGANICI ȘI CARE POT CONȚINE METALE ȘI MATERII ORGANICE– AB 010 Zguri, cenusi și reziduuri care nu sunt prevăzute sau incluse în alta categorie– AB 020 Reziduuri rezultate din arderea deșeurilor municipale/menajere– AB 030 Deșeuri de la sistemele care nu folosesc cianuri, rezultate din tratarea suprafeței metalelor– AB 040 Deșeuri de sticlă de la tuburile catodice și alte tipuri de sticle activate– AB 050 Namoluri de fluorura de calciu– AB 060 Alți compuși anorganici fluorurati sub forma de lichide sau namoluri– AB 080 Catalizatori uzati care nu se afla pe lista verde– AB 090 Deșeuri de hidroxizi de aluminiu– AB 110 Soluții bazice– AB 120 Compuși anorganici halogenati care nu sunt prevăzuți sau incluși în alta categorieAC.DEȘEURI CONȚINÂND ÎN PRINCIPAL COMPUȘI ORGANICI ȘI CARE POT CONȚINE METALE ȘI MATERIALE ANORGANICE– AC 040 Namoluri provenite din benzine cu plumb (motorine)– AC 050 Fluide termice (transmitere de căldură)– AC 060 Lichide hidraulice– AC 070 Lichide de frana– AC 080 Lichide antigel– AC 090 Deșeuri rezultate din producerea, prepararea și utilizarea rasinilor, cauciucului, plastifiantilor, cleiurilor și adezivilor– AC 100 Nitroceluloza– AC 110 Fenoli și compuși fenolici, inclusiv clorofenol sub forma lichidă sau de namoluri– AC 120 Naftaline policlorurate– AC 140 Catalizatori cu trietilamina utilizați în prepararea nisipurilor pentru topitorii– AC 150 Clorofluorocarburi– AC 160 Haloni– AC 190 Fracțiune prafoasa rezultată din maruntirea autovehiculelor– AC 200 Compuși organo-fosforici– AC 210 Solventi nehalogenati– AC 220 Solventi halogenati– AC 230 Reziduuri de distilare neapoase, halogenate sau nehalogenate, rezultate din operațiuni de recuperare a solventilor organici– AC 240 Deșeuri rezultate din producerea hidrocarburilor alifatice halogenate (precum clorometanii, dicloretanul, clorura de vinii, clorura de viniliden, clorura de alil și epiclorhidrina)– AC 260 Dejectii lichide de la porci, fecale– AC 270 Namol de canalizareAD.DEȘEURI CARE POT CONȚINE FIE COMPUȘI ORGANICI, FIE ANORGANICI– AD 010 Deșeuri de la producerea și prepararea produselor farmaceutice– AD 020 Deșeuri de la producerea, prepararea și utilizarea biocidelor și a produselor fitofarmaceutice– AD 030 Deșeuri de la producerea, prepararea și utilizarea produselor chimice pentru conservarea lemnuluiDeșeuri care conțin, sunt alcătuite din sau sunt contaminate cu oricare din următorii compuși:. AD 040 - Cianuri anorganice, cu excepția reziduurilor solide purtătoare de metale prețioase și care conțin urme de cianuri anorganice. AD 050 – Cianuri organice– AD 080 Deșeuri de natura exploziva, în cazul în care nu fac obiectul unor dispoziții speciale– AD 110 Soluții acide– AD 120 Rasini schimbatoare de ioni– AD 130 Aparate foto de unica folosință cu baterie– AD 140 Deșeuri provenite de la dispozitivele de control al poluarii industriale pentru curatarea gazelor reziduale industriale, neprevăzute sau neincluse în alta categorie– AD 150 Materie organică rezultat pe cale naturala, utilizat ca mediu filtrant (precum filtrele biologice)– AD 160 Deșeuri municipale/menajere– AD 170 Cărbune activat uzat, cu proprietăți periculoase rezultate din utilizarea sa în industriile de chimie anorganica, de chimie organică și farmaceutica, în tratarea apelor uzate, în procesele de filtrare a gazelor/aerului sau în scopuri similareAcest termen poate fi prelungit până cel mai târziu la 31 decembrie 2015 cel târziu, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18 al Directivei Consiliului 75/442/CEE din 15 iulie 1975 privind deșeurile*1), modificată prin Directiva 91/156/CEE a Consiliului*2).*1) JO L 194, 25.7.1975, p. 39, directiva astfel cum a fost modificată ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).*2) JO L 78, 26.3.1991, p. 32(c)Prin derogare de la dispozițiile articolului 7 alineatul (4) din Regulamentul (CEE) nr. 259/93, până la 31 decembrie 2011 autoritățile române competente pot formula obiecții cu privire la transporturile către România de deșeuri destinate recuperării enumerate în anexa IV la regulament și cu privire la transporturile de deșeuri destinate recuperării care nu sunt prevăzute de anexele la regulament, în conformitate cu motivele prevăzute la articolul 4 alineatul (3) din regulament. Acest termen poate fi prorogat până cel mai târziu la 31 decembrie 2015, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18 din Directiva 75/442/CEE a Consiliului din 15 iulie 1975 privind deșeurile*3), modificată prin Directiva 91/156/CEE a Consiliului*4).*3) JO L 194, 25.7.1975, p. 39, directiva astfel cum a fost modificată ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).*4) JO L 78, 26.3.1991, p. 32.(d)Prin derogare de la dispozițiile articolului 7 alineatul (4) din Regulamentul (CEE) nr. 259/93, autoritățile române competente formulează obiecții cu privire la transporturile de deșeuri destinate recuperării enumerate în anexele II, III și IV la regulament și cu privire la transporturile de deșeuri destinate recuperării care nu sunt enumerate în anexele respective și care au ca destinație o instalatie exceptată temporar de la aplicarea anumitor dispoziții ale Directivei Consiliului 96/61/CE din 24 septembrie 1996 privind prevenirea și controlul integrat al poluarii*5), ale Directivei Parlamentului European și a Consiliului 2000/76/CE din 4 decembrie 2000 privind incinerarea deșeurilor*6) sau ale Directivei Parlamentului European și a Consiliului 2001/80/CE din 23 octombrie 2001 privind limitarea emisiilor în atmosfera de anumiti poluanti generati de instalațiile de ardere de mare capacitate*7), pe durata exceptarii temporare aplicate instalației de destinație.*5) JO L 257, 10.10.1996, p. 26, directiva astfel cum a fost modificată ultima data prin Regulamentul (CE) al Parlamentului European și al Consiliului nr. 1882/2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1)*6) JO L 332, 28.12.2000, p. 91.*7) JO L 309, 27.11.2001, p. 1, directiva astfel cum a fost modificată ultima data prin Actul de aderare din 2003 (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).(2)31994 L 0062: Directiva 94/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (JO L 365, 31.12.1994, p. 10), modificată ultima data prin:– 32004 L 0012: Directiva 2004/12/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11.2.2004 (JO L 47, 18.2.2004, p. 26).(a)Prin derogare de la dispozițiile articolului 6 alineatul (1) litera (a) din Directiva 94/62/CE , România este obligată sa atinga obiectivul global de recuperare sau incinerare în instalațiile de incinerare a deșeurilor cu recuperare de energie la 31 decembrie 2011 în conformitate cu următoarele obiective intermediare:– 32% din masa la 31 decembrie 2006, 34% în anul 2007, 40% în anul 2008, 45% în anul 2009 și 48% în anul 2010.(b)Prin derogare de la dispozițiile articolului 6 alineatul (1) litera (b) din Directiva 94/62/CE , România este obligată sa atinga obiectivul global de recuperare sau incinerare în instalațiile de incinerare a deșeurilor cu recuperare de energie la 31 decembrie 2013 în conformitate cu următoarele obiective intermediare:– 53% din masa în anul 2011 și 57% în anul 2012.(c)Prin derogare de la dispozițiile articolului 6 alineatul (1) litera (c) din Directiva 94/62/CE , România este obligată sa atinga obiectivul de reciclare a plasticului la 31 decembrie 2011 în conformitate cu următoarele obiective intermediare:– 8% din masa la 31 decembrie 2006, 10% în anul 2007, 11% în anul 2008, 12% în anul 2009 și 14% în anul 2010.(d)Prin derogare de la dispozițiile articolului 6 alineatul (1) litera (d) din Directiva 94/62/CE , România este obligată sa atinga obiectivul global de reciclare la 31 decembrie 2013 în conformitate cu următoarele obiective intermediare:– 26% din masa la 31 decembrie 2006, 28% în anul 2007, 33% în anul 2008, 38% în anul 2009, 42% în anul 2010, 46% în anul 2011 și 50% în anul 2012.(e)Prin derogare de la dispozițiile articolului 6 alineatul (1) litera (e)punctul (i) din Directiva 94/62/CE , România este obligată sa atinga obiectivul de reciclare a sticlei la 31 decembrie 2013, în conformitate cu următoarele obiective intermediare:– 21 % din masa la 31 decembrie 2006, 22% în anul 2007, 32% în anul 2008, 38% în anul 2009, 44% în anul 2010, 48% în anul 2011 și 54% în anul 2012.(f)Prin derogare de la dispozițiile articolului 6 alineatul (1) litera (e) punctul (iv) din Directiva 94/62/CE , România este obligată sa atinga obiectivul de reciclare a plasticului, luând în considerare exclusiv materialul reciclat sub forma de plastic, la 31 decembrie 2013, în conformitate cu următoarele obiective intermediare:– 16% din masa în anul 2011 și 18% în anul 2012.(g)Prin derogare de la dispozițiile articolului 6 alineatul (1) litera (e) punctul (v) din Directiva 94/62/CE , România este obligată sa atinga obiectivul de reciclare a lemnului la 31 decembrie 2011, în conformitate cu următoarele obiective intermediare:– 4% din masa la 31 decembrie 2006, 5% în anul 2007, 7% în anul 2008, 9% în anul 2009 și 12% în anul 2010.(3)31999 L 0031: Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitarea deșeurilor (JO L 182, 16.7.1999, p. 1), modificată prin:– 32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).(a)Prin derogare de la dispozițiile articolului 14 litera (c) și ale punctelor (2), (3), (4) și (6) din anexa I la Directiva 1999/31/CE , și fără a aduce atingere Directivei Consiliului 75/442/CEE din 15 iulie 1975 privind deșeurile*1) și Directivei Consiliului 91/689/CEE din 12 decembrie 1991 privind deșeurile periculoase*2), condițiile privind controlul apei și gestionarea infiltratiilor, protecția solului și apei, controlul și asigurarea stabilitatii gazelor nu sunt aplicabile în România unui număr de 101 de depozite municipale de deșeuri existente până la 16 iulie 2017.*1) JO L 194, 25.7.1975, p. 39, directiva astfel cum a fost modificată prinDirectiva 91/156/CEE , precum și, ultima data, prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).*2) JO L 377, 31.12.1991, p. 20, directiva astfel cum a fost modificată ultima data prin Directiva 94/31/CE (JO L 168, 2.7.1994, p. 28).România este obligată să asigure reducerea treptata a deșeurilor depozitate în aceste 101 de depozite municipale de deșeuri neconforme, cu respectarea următoarelor cantități maxime anuale:la 31 decembrie 2006: 3 470 000 tone;la 31 decembrie 2007: 3 240 000 tone;la 31 decembrie 2008: 2 920 000 tone;la 31 decembrie 2009: 2 920 000 tone;la 31 decembrie 2010: 2 900 000 tone;la 31 decembrie 2011: 2 740 000 tone;la 31 decembrie 2012: 2 460 000 tone;la 31 decembrie 2013: 2 200 000 tone;la 31 decembrie 2014: 1 580 000 tone;la 31 decembrie 2015: 1 420 000 tone;la 31 decembrie 2016: 1 210 000 tone.(b)Prin derogare de la dispozițiile articolului 5 alineatul (3) literele (a) și (b) și ale anexei I punctul (2) liniuța a doua la Directiva 1999/31/CE , precum și fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 6 litera (c) punctul (îi) din aceasta directiva și nici Directivei 75/442/CEE , cerințele privind deșeurile lichide, corozive și oxidante și prevenirea infiltrarii apelor de suprafața în deșeurile depozitate nu se aplică pe teritoriul României următoarelor 23 de instalații existente până la data indicată în cazul fiecăreia:Până la 31 decembrie 2007:1.S.C. BEGA UPSOM Ocna Mures, Ocna Mures, jud. AlbaPână la 31 decembrie 2008:2.S.C. TERMOELECTRICA S.A. – S.E. Doicesti, Doicesti, jud. Dambovita3.S.C. COMPLEXUL ENERGETIC ROVINARI S.A., Cicani-Beterega, jud. Gorj4.R.A.A.N. Drobeta-Turnu Severin – Sucursala ROMAG – TERMO, Drobeta-Turnu Severin, jud. MehedintiPână la 31 decembrie 2009:5.COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA – S.E. Craiova, Valea Manastirii, jud. Dolj6.COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA - S.E. Isalnita, Isalnita II, jud. Dolj7.COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA – S.E. Isalnita, Isalnita I, jud. Dolj8.S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. - S.E. Paroseni, Caprisoara, jud. Hunedoara9.S.C. TERMICA S.A. Suceava, Suceava, jud. SuceavaPână la 31 decembrie 2010:10.S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A., Bejan, jud. Hunedoara11.S.C. ALUM Tulcea, Tulcea, jud. TulceaPână la 31 decembrie 201112.S.C. UZINA TERMOELECTRICa GIURGIU S.A., Giurgiu, jud. GiurgiuPână la 31 decembrie 201213.C.E.T. Bacau, Furnicari - Bacau, jud. Bacau14.S.C. COMPLEXUL ENERGETIC TURCENI, Valea Ceplea, jud. Gorj15.S.C. COMPLEXUL ENERGETIC TURCENI, Valea Ceplea, jud. Gorj16.S.C. UZINELE SODICE Govora, Govora, jud. Valcea17.S.C. C.E.T. Govora S.A., Govora, jud. ValceaPână la 31 decembrie 2013:18.S.C. C.E.T. Arad, Arad, jud. Arad19.S.C. ELECTROCENTRALE ORADEA S.A., Santaul Mic, jud. Bihor20.S.C. ELECTROCENTRALE ORADEA S.A., Santaul Mic, jud. Bihor21.S.C. ELECTROCENTRALE ORADEA S.A., Santaul Mic, jud. Bihor22.C.E.T. II Iași, Holboca, jud. Iași23.S.C. Uzina Electrica Zalau, Hereclean – Panic, jud. SalajRomânia este obligată să asigure reducerea treptata a deșeurilor lichide depozitate în aceste 23 de instalații neconforme, cu respectarea următoarelor cantități maxime anuale:– la 31 decembrie 2006: 11 286 000 tone;– la 31 decembrie 2007: 11 286 000 tone;– la 31 decembrie 2008: 11 120 000 tone;– la 31 decembrie 2009: 7 753 000 tone;– la 31 decembrie 2010: 4 803 000 tone;– la 31 decembrie 2011: 3 492 000 tone;– la 31 decembrie 2012: 3 478 000 tone;– la 31 decembrie 2013: 520 000 tone.(c)Prin derogare de la dispozițiile articolului 5 alineatul (3) litera (a) și ale anexei I punctul (2) liniuța a doua din Directiva 1999/31/CE , precum și fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 6 litera (c) punctul (îi) din aceasta directiva și nici Directivei 75/442/CEE , cerințele privind deșeurile lichide, corozive și oxidante și prevenirea infiltrarii apelor de suprafața în deșeurile depozitate nu se aplică pe teritoriul României următoarelor 5 iazuri de decantare existente până la data indicată pentru fiecare:Până la 31 decembrie 2009:1.BAITA Stei, Fanate, jud. BihorPână la 31 decembrie 2010:2.TRANSGOLD Baia Mare, Aurul-Recea, jud. Maramures3.MINBUCOVINA Vatra Dornei, Ostra-Valea Straja, jud. SuceavaPână la 31 decembrie 2011:4.CUPRUMIN Abrud, Valea Sesei, jud. Alba5.CUPRUMIN Abrud, Valea Stefancei, jud. Alba.România este obligată să asigure reducerea treptata a deșeurilor lichide depozitate în aceste 5 iazuri de decantare neconforme existente, cu respectarea următoarelor cantități maxime anuale:– la 31 decembrie 2006: 6 370 000 tone;– la 31 decembrie 2007: 5 920 000 tone (din care 2 100 000 tone deșeuri periculoase și 3 820 000 tone deșeuri nepericuloase);– la 31 decembrie 2008: 4 720 000 tone (din care 2 100 000 tone deșeuri periculoase și 2 620 000 tone deșeuri nepericuloase);– la 31 decembrie 2009: 4 720 000 tone (din care 2 100 000 tone deșeuri periculoase și 2 620 000 tone deșeuri nepericuloase);– la 31 decembrie 2010: 4 640 000 tone (din care 2 100 000 tone deșeuri periculoase și 2 540 000 tone deșeuri nepericuloase);– la 31 decembrie 2011: 2 470 000 tone (în întregime nepericuloase).(d)Prin derogare de la dispozițiile articolului 2 litera (g) liniuța a doua din Directiva 1999/31/CE , precum și fără a aduce atingere dispozițiilor Directivei 75/442/CEE și ale Directivei 91/689/CEE , un sit permanent care este utilizat pentru depozitarea temporară a deșeurilor periculoase generate pe teritoriul României nu poate fi considerat ca fiind depozit de deșeuri în România până la 31 decembrie 2009.Începând cu 30 iunie 2007, România este obligată sa furnizeze Comisiei, la data de 30 iunie a fiecărui an, un raport privind punerea treptata în aplicare a directivei și conformarea sa cu aceste obiective intermediare.(4)32002 L 0096: Directiva 2002/96/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 ianuarie 2003 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) (JO L 37, 13.2.2003, p.24), modificată prin:– 32003 L 0108: Directiva 2003/108/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8.12.2003 (JO L 345, 31.12.2003, p. 106).Prin derogare de la dispozițiile articolelor 5 alineatul (5) și 7 alineatul (2) din Directiva 2002/96/CE , România este obligată sa atinga la 31 decembrie 2008 un nivel mediu de colectare separată de cel puțin patru kilograme pe cap de locuitor pe an de DEEE provenind din gospodăriile populației, precum și nivelurile de recuperare, refolosire și reciclare a componentelor, materialelor și substanțelor.C.CALITATEA APEI(1)31983 L 0513: Directiva 83/513/CEE a Consiliului din 26 septembrie 1983 privind valorile limita și obiectivele de calitate pentru evacuarile de cadmiu (JO L 291, 24.10.1983, p. 1), modificată prin:– 31991 L 0692: Directiva 91/692/CEE a Consiliului din 23.12.1991 (JO L 377, 31.12.1991, p.48);31984 L 0156: Directiva 84/156/CEE a Consiliului din 8 martie 1984 privind valorile limita și obiectivele de calitate pentru evacuarile de mercur din alte sectoare decât cel al electrolizei cloralcanilor (JO L 74, 17.3.1984, p. 49), modificat prin:– 31991 L 0692: Directiva 91/692/CEE a Consiliului din 23.12.1991 (JO L 377, 31.12.1991, p. 48).Prin derogare de la dispozițiile articolului 3 și ale anexei I la Directiva 83/513/CEE , precum și ale articolului 3 și ale anexei I la Directiva 84/156/CEE , valorile limita pentru evacuarile de cadmiu și mercur în apele prevăzute la articolul 1 din Directiva 76/464/CEE a Consiliului din 4 mai 1976 privind poluarea cauzată de anumite substanțe periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunității*1) nu se aplică pe teritoriul României până la 31 decembrie 2009 următoarelor instalații industriale:*1) JO L 129, 18.5.1976, p. 23, directiva astfel cum a fost modificată ultima data prin Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).ARIESMIN S.A. Baia de Aries – Valea Sartas – Baia de Aries – jud. AlbaARIESMIN S.A. Baia de Aries - ape de mina - Baia de Aries - jud. AlbaE.M. TURT – Turt -jud. Satu MareS.M. BAIA BORSA - evacuare ape de mina Gura Baii - Borsa - jud. MaramuresS.M. BAIA BORSA – evacuare ape de mina Burloaia – Borsa -jud. MaramuresS.M. BAIA BORSA - evacuare Colbu-Toroioaga - Borsa -jud. MaramuresE.M. BAIA SPRIE – Baia Sprie – jud. MaramuresE.M. CAVNIC - Cavnic - jud. MaramuresE.M. BAIUT – Baiut – jud. MaramuresS.C. Romplumb S.A. BAIA MARE - evacuare în canal de transport - Baia Mare -jud. MaramuresSUCURSALA MINIERA BAIA MARE – flotatie centrala – Baia Mare – jud. MaramuresS.M. BAIA BORSA - evacuare ape flotatie - Borsa -jud. MaramuresRomarm Tohani Zarnesti – Zarnesti – jud. BrașovS.C. Viromet S.A. Victoria - Victoria - jud. BrașovS.C. Electrocarbon S.A. Slatina – R 1 – Slatina -jud. OltS.C. Electrocarbon S.A. Slatina - R 2 - Slatina -jud. OltS.C. Electrocarbon S.A. Slatina – R 3 – Slatina -jud. OltS.C. Electrocarbon S.A. Slatina - R 4 - Slatina -jud. OltS.C. Electrocarbon S.A. Slatina – R 5 – Slatina -jud. OltS.C. Electrocarbon S.A. Slatina - R 6 - Slatina -jud. OltS.C. Electrocarbon S.A. Slatina – R 7 – Slatina -jud. OltS.C. GECSAT Tarnaveni - Tarnaveni - jud. MuresS.G.D.P. BAIA BORSA – Borsa -jud. MaramuresS.P.G.C. SEINI - Seini -jud. MaramuresS.C. VITAL BAIA MARE – evacuare statie – Baia Mare -jud. MaramuresS.C. I.M.I. S.A. BAIA MARE - evacuare statie mina Ilba - Baia Mare -jud. MaramuresS.C. WEST CONSTRUCT MINA SOCEA – Valea Socea – jud. Maramures(2)31984 L 0491: Directiva 84/491/CEE a Consiliului din 9 octombrie 1984 privind valorile limita și obiectivele de calitate pentru evacuarile de hexaclorciclohexan (JO L 274, 17.10.1984, p. 11), modificată prin:– 31991 L 0692: Directiva 91/692/CEE a Consiliului din 23.12.1991 (JO L 377, 31.12.1991, p. 48).Prin derogare de la dispozițiile articolului 3 și ale anexei I la Directiva 84/491/CEE , valorile limita pentru evacuarile de lindan în apele prevăzute la articolul 1 din Directiva 76/464/CEE a Consiliului, din 4 mai 1976, privind poluarea cauzată de anumite substanțe periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunității*2) nu se aplică pe teritoriul României până la 31 decembrie 2009 următoarelor instalații industriale:*2) JO L 129, 18.5.1976, p. 23, directiva astfel cum a fost modificată ultima data prin Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).S.C. Sinteza S.A. Oradea – Oradea – jud. BihorS.C. OLTCHIM S.A. Ramnicu Valcea - Ramnicu Valcea -jud. ValceaS.C. CHIMCOMPLEX S.A. Borzesti-Borzesti-jud. Bacau(3)31986 L 0280: Directiva 86/280/CEE a Consiliului din 12 iunie 1986 privind valorile limita și obiectivele de calitate pentru evacuarile anumitor substanțe periculoase incluse în lista I din anexa la Directiva 76/464/CEE (JO L 181, 4.7.1986, p. 16), modificată ultima data prin:– 31991 L 0692: Directiva 91/692/CEE a Consiliului din 23.12.1991 (JO L 377, 31.12.1991, p. 48).Prin derogare de la dispozițiile articolului 3 și ale anexei II la Directiva 86/280/CEE , valorile limita pentru evacuarile de hexaclorbenzen, hexaclorbutadiena, 1,2 - dicloretan (EDC), tricloretilena (TRI) și triclorbenzen (TCB) în apele prevăzute la articolul 1 din Directiva 76/464/CEE a Consiliului din 4 mai 1976 privind poluarea cauzată de anumite substanțe periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunității*1), nu se aplică pe teritoriul României până la 31 decembrie 2009 următoarelor instalații industriale:*1) JO L 129, 18.5.1976, p. 23, directiva astfel cum a fost modificată ultima data prin Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).S.C. NUTRISAM SATU MARE – Ferma MOFTIN – Satu Mare -jud. Satu MareS.C. MARLIN S.A. ULMENI - Ulmeni - jud. MaramuresS.C. PROMET – Satu Mare -jud. MaramuresARDUDANA ARDUD - Ardud - jud. MaramuresS.M. BAIA BORSA – evacuare ape de mina Gura Baii – Borsa – jud. MaramuresS.M. BAIA BORSA - evacuare Colbu-Toroioaga - Borsa -jud. MaramuresE.R.S. C.U.G. CLUJ – evacuare 3 – Cluj-Napoca – jud. ClujS.C. ARMATURA CLUJ - 6 evacuari directe - Cluj-Napoca -jud. ClujSUCURSALA MINIERA BAIA MARE – flotatie centrala – Baia Mare – jud. MaramuresS.C. OLTCHIM S.A. - Ramnicu Valcea -jud. ValceaS.C. CHIMCOMPLEX S.A. Borzesti-M 1 -Borzesti-jud. BacauS.C. Electrocarbon S.A. Slatina - R 2 - Slatina -jud. OltS.C. TERAPIA CLUJ – evacuare statie 3 + statie 2 – Cluj-Napoca -jud. ClujS.C. PHOENIX ROMÂNIA CAREI - Carei -jud. Satu MareS.C. SILVANIA ZALAU – Zalau – jud. SalajS.N.P. PETROM S.A. - ARPECHIM Pitesti - Pitesti -jud. ArgesS.C. TEHNOFRIG CLUJ – evacuare 1 – Cluj-Napoca -jud. ClujR.B.G. ELCOND ZALAU - Zalau -jud. SalajS.C. MUCART CLUJ – Cluj-Napoca -jud. ClujS.C. CELHART DONARIS S.A. Brăila - Brăila -jud. BrăilaSTRATUS MOB S.A. Blaj – Blaj -jud. Alba(4)31991 L 0271: Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale (JO L 135, 30.5.1991, p. 40), modificată prin:– 32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).Prin derogare de la dispozițiile articolelor 3, 4 și 5 alineatul (2) din Directiva 91/271/CEE , cerințele privind sistemele de colectare și tratare a apelor urbane reziduale nu se aplică în întregime pe teritoriul României până la 31 decembrie 2018, în conformitate cu următoarele obiective intermediare:– la 31 decembrie 2013, conformarea cu dispozițiile articolului 3 din directiva trebuie realizată în aglomerarile urbane cu un echivalent-locuitor mai mare de 10 000;– la 31 decembrie 2015, conformarea cu dispozițiile articolului 5 alineatul (2) din directiva trebuie realizată în aglomerarile urbane cu un echivalent-locuitor mai mare de 10 000.România este obligată să asigure extinderea treptata a sistemelor de colectare prevăzute la articolul 3 în conformitate cu următoarele niveluri minime generale de echivalent locuitori:– 61 %, la 31 decembrie 2010;– 69 %, la 31 decembrie 2013;– 80 %, la 31 decembrie 2015.România este obligată să asigure extinderea treptata a tratarii apelor reziduale prevăzute la articolele 4 și 5 alineatul (2) în conformitate cu următoarele niveluri minime generale de echivalent-locuitor:– 51 %, la 31 decembrie 2010;– 61 %, la 31 decembrie 2013;– 77 %, la 31 decembrie 2015.(5)31998 L 0083: Directiva 98/83/CE a Consiliului din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman (JO L 330, 5.12.1998, p. 32), modificată prin:– 32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).Prin derogare de la dispozițiile articolelor 5 alineatul (2) și 8, precum și ale anexei I părțile B și C la Directiva 98/83/CE , valorile stabilite pentru următorii parametri nu se aplică în întregime pe teritoriul României în condițiile stabilite mai jos:– până la 31 decembrie 2010, pentru oxidabilitate în aglomerarile urbane cu mai puțin de 10 000 de locuitori;– până la 31 decembrie 2010, pentru oxidabilitate și turbiditate în aglomerarile urbane cuprinzând între 10 000 și 100 000 de locuitori;– până la 31 decembrie 2010, pentru oxidabilitate, amoniu, aluminiu, pesticide, fier și mangan în aglomerarile urbane cu peste 100 000 de locuitori;– până la 31 decembrie 2015, pentru amoniu, nitrati, turbiditate, aluminiu, fier, plumb, cadmiu și pesticide în aglomerarile urbane cu mai puțin de 10 000 de locuitori;– până la 31 decembrie 2015, pentru amoniu, nitrati, aluminiu, fier, plumb, cadmiu, pesticide și mangan în aglomerarile urbane cuprinzând între 10 000 și 100 000 de locuitori.România este obligată să asigure conformarea cu cerințele directivei, cu respectarea obiectivelor intermediare prezentate în tabelul de mai jos:Localități care se conformează la 31 decembrie 2006

Populație racordată Total localități Oxidabilitate % Amoniu % Nitrați % Turbiditate % Aluminiu % Fier % Cadmiu, plumb % Pesticide % Mangan %
<10.000 1.774 98,4 99 95,3 99,3 99,7 99,2 99,9 99,9 100
10.000 – 100.00 111 73 59,5 93,7 87 83,8 78,4 98,2 93,4 96,4
100.001 - 200.000 14 85,7 92,9 100 100 92,9 100 100 78,6 92,9
> 200.000 9 77,8 100 100 100 88,9 88,9 100 88,9 88,9
TOTAL 1.908 96,7 96,7 95,2 98,64 98,64 97,9 99,8 99,4 99,7

Localități care se conformează la sfârșitul anului 2010

Populație racordată Total localități Oxidabilitate % Amoniu % Nitrați % Turbiditate % Aluminiu % Fier % Cadmiu, plumb % Pesticide % Mangan %
<10.000 1.774 100 99,5 97,7 99,7 99,7 99,3 99,9 99,9 100
10.000 - 100.000 111 100 80,2 97,3 100 94,6 90 98,2 96,4 96,4
100.001 – 200.000 14 100 100 100 100 100 100 100 100 100
> 200.000 9 100 100 100 100 100 100 100 100 100
TOTAL 1.908 100 98,32 97,7 99,7 99,4 98,7 99,8 99,7 99,7
Prezenta derogare nu se aplică apei potabile utilizate pentru prelucrarea alimentelor.
D.POLUAREA INDUSTRIALA ȘI MANAGEMENTUL RISCULUI1.31996 L 0061: Directiva 96/61/CE a Consiliului din 24 septembrie 1996 privind prevenirea și controlul integrat al poluarii (JO L 257, 10.10.1996, p. 26), modificată ultima data prin:– 32003 R 1882: Regulamentul (CE) al Parlamentului European și al Consiliului nr. 1882/2003 din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).Prin derogare de la dispozițiile articolului 5 alineatul (1) din Directiva 96/61/CE , condițiile de autorizare a instalațiilor existente nu se aplică pe teritoriul României următoarelor instalații până la data indicată pentru fiecare instalatie în parte, cu condiția respectării obligației de a opera aceste instalații în conformitate cu valorile limita de emisii, parametrii echivalenti sau măsurile tehnice disponibile, în conformitate cu dispozițiile articolului 9 alineatele (3) și (4):Până la 31 decembrie 2008:1.S.C. CARBID FOX S.A. Tarnaveni (activitate principala 4.2)2.S.C. AVICOLA S.A. – Ferma Garleni – Bacau (activitate principala 6.6 a)3.S.C. EXPERT 2001 IMPEX S.R.L. - Bistrita-Nasaud (activitate principala 6.6)Până la 31 decembrie 2009:4.S.C. UCM Resita Caraș-Severin (activitate principala 2.2)5.S.C. SICERAM S.A. Mures (activitate principala 3.5)6.S.C. BEGA UPSOM S.A. Alba (activitate principala 4.2)7.S.C. CELROM S.A. Mehedinti (activitate principala 6.1)8.S.C. COMCEH S.A. Calarasi - Calarasi (activitate principala 6.1 b)9.S.C. ECOPAPER S.A. Zarnesti – Brașov (activitate principala 6.1 b)10.S.C. RIFIL S.A. Neamt (activitate principala 6.2)11.S.C. AVICOLA S.A. – Ferma Razboieni – Iași (activitate principala 6.6 a)12.S.C. AVIMAR S.A. Maramures (activitate principala 6.6 a)13.S.C. AVICOLA S.A. Iași – Ferma Letcani – Iași (activitate principala 6.6 a)14.COMBINATUL AGROINDUSTRIAL Curtici - Arad (activitate principala 6.6 b)15.S.C. AVICOLA S.A. Slobozia Ferma Bora – Ialomita (activitate principala 6.6 a)16.S.C. SUINTEST Oarja S.A. - Arges (activitate principala 6.6 b, c)17.S.C. AVICOLA S.A. Slobozia – Ferma Andrasesti – Ialomita (activitate principala 6.6 a)18.S.C. AVICOLA S.A. Slobozia - Ferma Perieti - Ialomita (activitate principala 6.6 a)19.S.C. AVICOLA S.A. Slobozia – Ferma Gheorghe Doja – Ialomita (activitate principala 6.6 a)Până la 31 decembrie 2010:20.S.C. ROMPLUMB S.A. Maramures (activitate principala 2.5)21.S.C. ROMRADIATOARE S.A. - Brașov (activitate principala 2.5 b)22.S.C. ELECTROMONTAJ S.A. București (activitate principala 2.6)23.HOLCIM (România) - Ciment Campulung Arges (activitate principala 3.1)24.S.C. ETERMED S.A. Medgidia – Constanta (activitate principala 3.2)25.S.C. CONGIPS S.A. (Azbest) Bihor (activitate principala 3.2)26.S.C. HELIOS S.A. Astileu – Bihor (activitate principala 3.5)27.S.C. SOFERT S.A. Bacau (activitate principala 4.3, 4.2 b)28.S.C. CHIMOPAR S.A. București (activitate principala 4.1)29.S.C. ANTIBIOTICE S.A. Iași (activitate principala 4.5)30.S.C. ROMPETROL PETROCHEMICALS S.R.L. Constanta (activitate principala 4.1)31.S.C. LETEA S.A. Bacau (activitate principala 6.1 a)32.S.C. ZAHăR Corabia S.A. Olt (activitate principala 6.4 b)33.S.C. TARGO S.R.L. Timiș (activitate principala 6.4)34.S.C. SUINPROD Roman – Neamt (activitate principala 6.6 b)35.S.C. LUCA SUINPROD S.A. Codlea - Brașov (activitate principala 6.6 b)36.S.C. AVICOLA Costesti Arges – Arges (activitate principala 6.6 b)37.S.C. AVICOLA S.A. Platou Avicol Brad - Bacau (activitate principala 6.6 a)38.S.C. AT GRUP PROD IMPEX S.R.L. Olt (activitate principala 6.6 a)39.S.C. AVICOLA S.A. Ferma Gheraiesti - Bacau (activitate principala 6.6 a)40.S.C. CARNIPROD S.R.L. Tulcea – Tulcea (activitate principala 6.6 b)41.S.C. PIGCOM S.A. Satu Nou - Tulcea (activitate principala 6.6 b)42.S.C. AGROPROD IANCU S.R.L. Urziceni – Ialomita (activitate principala 6.6 b)43.S.C. CRUCIANI IMPEX S.R.L. Dedulesti - Brăila (activitate principala 6.6)44.S.C. AGROFLIP Bontida – Cluj (activitate principala 6.6 b, c)45.S.C. AVICOLA S.A. Slobozia - Ferma Amara - Ialomita (activitate principala 6.6 a)46.S.C. ISOVOLTA GROUP S.A. București (activitate principala 6.7)47.S.C. SAMOBIL S.A. Satu Mare (activitate principala 6.7)48.S.C. ELECTROCARBON S.A. Slatina – Olt (activitate principala (6.8)49.S.C. TRANSGOLD S.A. Baia Mare - Maramures (activitate principala 2.5)Până la 31 decembrie 2011:50.S.C. ORGANE DE ASAMBLARE S.A. Brașov (activitate principala 2.6)51.HEIDELBERG CEMENT – Fieni Cement Dambovita (activitate principala 3.1)52.CARMEUSE România S.A. Arges (activitate principala 3.1)53.S.C. RESIAL S.A. Alba (activitate principala 3.5)54.S.N.P. PETROM S.A. Sucursala Craiova, Combinatul Doljchim - Dolj (activitate principala 4.2,4.1)55.S.C. U.S.G. S.A. Valcea (activitate principala 4.2 d)56.S.C. ULTEX S.A. Tandarei - Ialomita (activitate principala 6.4 b)57.S.C. CARMOLIMP S.R.L. Vistea de Sus – Sibiu (activitate principala 6.6 b)58.S.C. AVICOLA S.A. Buftea - Ilfov (activitate principala 6.6 a)59.S.C. AVICOLA S.A. Ferma Hemeius – Bacau (activitate principala 6.6 a)60.S.C. SUINPROD S.A. Zimnicea - Ferma Zimnicea - Teleorman (activitate principala 6.6 b)61.S.C. SUINPROD S.A. Bilciuresti – Dambovita (activitate principala 6.6)62.S.C. COMPLEXUL DE PORCI Brăila S.A. Baldovinesti - Brăila (activitate principala 6.6 b)63.S.C. COMPLEXUL DE PORCI Brăila S.A. Tichilesti – Brăila (activitate principala 6.6 b)64.S.C. AT GRUP PROD IMPEX S.R.L. - Teleorman (activitate principala 6.6 a)65.S.C. KING HAUSE ROM Cornetu S.R.L. Filiala Mavrodin – Teleorman (activitate principala 6.6 a)66.S.C. AVIKAF PROD IMPEX S.R.L. Teleorman (activitate principala 6.6 a)67.S.C. SUINPROD S.A. Zimnicea – Ferma Dracea – Teleorman (activitate principala 6.6 b)68.S.C. ROMCIP Salcia - Teleorman (activitate principala 6.6 b)69.S.C. AVIPUTNA S.A. Golesti – Vrancea (activitate principala 6.6 a)70.S.C. NUTRICOM S.A. Oltenita - Calarasi (activitate principala 6.6 b)71.S.C. PIGALEX S.A. Alexandria – Teleorman (activitate principala 6.6 b)72.S.C. PIC ROMâNIA S.R.L. Vasilati - Calarasi (activitate principala 6.6 c)73.S.C. SUINTEST S.A. Fierbinti – Ialomita (activitate principala 6.6 b)74.S.C. AGRIVAS S.R.L. Vaslui (activitate principala 6.6 a)75.S.C. AVICOLA Buftea S.A. Punct de lucru Turnu Magurele – Teleorman (activitate principala 6.6 a)76.S.C. C+C S.A. Resita (activitate principala 6.6 b)Până la 31 decembrie 2012:77.S.N.P. PETROM S.A. Sucursala ARPECHIM Pitesti - Arges (activități 1.2, 4.1)78.S.C. ROMPETROL Rafinare S.A. Constanta (activitate 1.2)79.COMBINATUL DE OTELURI SPECIALE Targoviste - Dambovita (activitate principala 2.2, 2.3)80.S.C. COMBINATUL DE UTILAJ GREU S.A. Cluj (activitate principala 2.2, 2.3 b)81.S.C. IAIFO Zalau - Salaj (activitate principala 2.3 b, 2.4)82.S.C. ALTUR S.A. Olt (activitate principala 2.5)83.C.N.C.A.F. MINVEST S.A. DEVA Filiala DEVAMIN S.A. Deva, Exploatarea miniera Deva - Hunedoara (activitate principala 2.5)84.S.C. MONDIAL S.A. Lugoj – Timiș (activitate principala 3.5)85.S.C. MACOFIL S.A. Targu Jiu - Gorj (activitate principala 3.5)86.S.C. CERAMICA S.A. Iași (activitate principala 3.5)87.S.C. FIBREXNYLON S.A. Neamt (activitate principala 4.1 b, d; 4.2 b; 4.3)88.S.C. CHIMCOMPLEX S.A. Borzesti – Bacau (activitate principala 4.1 a, b, c, d, f; 4.2 b, c, d; 4.4)89.S.C. PEHART S.A. Petresti - Alba (activitate principala 6.1 b)90.S.C. TABACO-CAMPOFRIO S.A. Tulcea (activitate principala 6.4 a)91.S.C. AVICOLA S.A. Slobozia Ferma Ion Ghica - Ialomita (activitate principala 6.6 a)92.S.C. AVICOLA S.A. Platou Avicol Aviasan – Bacau (activitate principala 6.6 a)93.S.C. ITAL TRUST Racovita S.A. - Sibiu (activitate principala 6.6 b)94.S.C. COMTIM GROUP S.R.L. Ferma Parta – Timiș (activitate principala 6.6 b)95.S.C. COMTIM GROUP S.R.L. Ferma Padureni - Timiș (activitate principala 6.6 b)96.S.C. COMTIM GROUP S.R.L. Ferma Peciu Nou – Timiș (activitate principala 6.6 b)97.S.C. COMTIM GROUP S.R.L. Ferma Periam - Timiș (activitate principala 6.6 b)98.S.C. COMTIM GROUP S.R.L. Ferma Ciacova – Timiș (activitate principala 6.6 b)99.S.C. AVICOLA LUMINA S.A. - Constanta (activitate principala 6.6 a)Până la 31 decembrie 2013:100.S.C. UNIO S.A. Satu Mare (activitate principala 2.3 b)101.S.C. ARTROM S.A. Slatina – Olt (activitate principala 2.3 b, 2.6)102.S.C. IAR S.A. Brașov (activitate principala 2.6)103.S.C. ARIO S.A. Bistrita-Nasaud (activitate principala 2.4)104.S.C. LAFARGE ROMCIM S.A. Medgidia - Constanta (activitate principala 3.1)105.S.C. CARE S.A. Tarnaveni – Mures (activitate principala 3.5)106.S.C. CASIROM S.A. Cluj (activitate principala 3.5)107.S.C. TURNU S.A. Turnu Magurele – Teleorman (activitate principala 4.3, 4.2 b)108.S.C. COMBINATUL DE ÎNGRĂȘĂMINTE CHIMICE S.A. Navodari - Constanta (activitate principala 4.3)109.S.C. AMBRO Suceava S.A. – Suceava (activitate principala 6.1 a, b)110.S.C. ROMSUIN TEST Peris S.A. - Ilfov (activitate principala 6.6 a)111.S.C. NUTRICOD Codlea Sucursala Sfîntu Gheorghe – Covasna (activitate principala 6.6 b)112.S.C. HADITON GRUP S.R.L. Arges (activitate principala 6.6 a)Până la 31 decembrie 2014:113.S.C. PETROM S.A. Rafinaria PETROBRAZI - Prahova (activitate 1.2)114.S.C. RAFINARIA ASTRA ROMÂNĂ S.A. Ploiesti – Prahova (activitate 1.2)115.S.C. ROMPETROL Rafinaria VEGA - Prahova (activitate 1.2)116.S.C. PETROTEL LUKOIL S.A. – Prahova (activitate 1.2)117.S.C. ISPAT SIDEX S.A. Galați (activitate principala 2.2, 2.3)118.S.C. SIDERURGICA S.A. Hunedoara (activitate principala 2.2, 2.3)119.S.C. KVAERNER I.M.G.B. S.A. București (activitate principala 2.4)120.S.C. SOMETRA S.A. Copsa Mica – Sibiu (activitate principala 2.5 a, 2.5 b, 2.1, 2.4)121.S.C. FERAL S.R.L. Tulcea (activitate principala 2.5 a)122.S.C. METALURGICA S.A. Aiud – Alba (activitate principala 2.4, 2.3 b)123.S.C. NEFERAL S.A. Ilfov (activitate principala 2.5 b)124.S.C. INDUSTRIA SARMEI S.A. Campia Turzii – Cluj (activitate principala 2.2, 2.3, 2.6)125.S.C. METALURGICA S.A. Vlahita - Harghita (activitate principala 2.5 b)126.S.C. UPETROM 1 Mai S.A. Prahova (activitate principala 2.2)127.S.C. LAMINORUL S.A. Brăila (activitate principala 2.3)128.S.C. AVERSA S.A. București (activitate principala 2.4)129.S.C. FORMA S.A. Botosani (activitate principala 2.3)130.S.C. ISPAT TEPRO S.A. Iași (activitate principala 2.3 c)131.S.C. URBIS Armături Sanitare S.A. - București (activitate principala 2.6)132.S.C. BALANȚA S.A. Sibiu (activitate principala 2.6)133.S.C. COMMET S.A. Galați (activitate principala 2.6)134.C.N.A.C.F. MINVEST S.A. Deva Filiala DEVAMIN Exploatarea miniera Vetel Hunedoara (activitate principala 2.5)135.S.C. MOLDOMIN S.A. Moldova Noua - Caras Severin (activitate principala 2.5)136.S.C. FIROS S.A. București (activitate principala 3.3)137.S.C. SINTER-REF S.A. Azuga - Prahova (activitate principala 3.5)138.S.C. PRESCOM Brașov S.A. – Brașov (activitate principala 3.1)139.S.C. MELANA IV S.A. Neamt (activitate 4.1)140.S.C. OLTCHIM S.A. Ramnicu Valcea – Vacea (activitate principala 4.1, 4.2, 4.3)141.S.C. AMONIL S.A. Slobozia - Ialomita (activitate principala 4.3, 4.2)142.CAROM S.A. Bacau (activitate principala 4.1 a, b, i)143.AZOCHIM S.A. Savinesti - Neamt (activitate principala 4.2)144.S.C. UZINA DE PRODUSE SPECIALE Fagaras S.A. Brașov (activitate principala 4.6)145.S.C. SINTEZA S.A. Oradea - Bihor (activitate principala 4.1 g; 4.2 d, e; 4.4)146.S.C. CHIMPROD S.A. Bihor (activitate principala 4.1 b, 4.5)147.S.C. AZUR S.A. Timișoara - Timiș (activitate principala 4.1)148.S.C. PUROLITE S.A. Victoria – Brașov (activitate principala 4.1 d, h)149.S.C. CELHART DONARIS S.A. Brăila (activitate principala 6.1)150.S.C. VRANCART S.A. Adjud – Vrancea (activitate principala 6.1 b)151.S.C. PIM S.A. Sibiu (activitate principala 6.3)152.S.C. DANUBIANA Roman S.A. Neamt (activitate principala 6.4 b)153.S.C. ZAHĂRUL Romanesc S.A. Tandarei - Ialomita (activitate principala 6.4 b)154.S.C. VASCAR S.A. Vaslui (activitate principala 6.4 a)155.S.C. MULTIVITA S.A. Negru Voda - Constanta (activitate principala 6.5)156.S.C. SUINPROD S.A. Prahova (activitate principala 6.6 a)157.S.C. AVICOLA S.A. Ferma Serbanesti - Bacau (activitate principala 6.6 a)158.S.C. AVICOLA BUCUREȘTI S.A. Punct de lucru C.S.H.D. Mihailesti (activitate principala 6.6 a)159.S.C. SUINPROD S.A. Bumbesti Jiu - Gorj (activitate principala 6.6 a)160.S.C. SIBAVIS S.A. Sibiu – Sibiu (activitate principala 6.6 a)161.S.C. OLTCHIM S.A. Ramnicu Valcea Ferma 1 Francesti - Valcea (activitate principala 6.6 a)162.S.C. AVIA AGROBANAT S.R.L. Bocsa – Resita (activitate principala 6.6 a)163.S.C. AVICOLA Gaiesti S.A. - Dambovita (activitate principala 6.6 a)164.S.C. VENTURELLIPROD S.R.L. Sibiu (activitate principala 6.6 b)165.S.C. OLTCHIM S.A. Ramnicu Valcea Ferma Budesti - Valcea (activitate principala 6.6 a)166.S.C. OLTCHIM S.A. Ramnicu Valcea Ferma Babeni Mihaiesti – Valcea (activitate principala 6.6 a)167.S.C. OLTCHIM S.A. Ramnicu Valcea Ferma 2 Francesti - Valcea (activitate principala 6.6 a)168.S.C. OLTCHIM S.A. Ramnicu Valcea Ferma Babeni – Valcea (activitate principala 6.6 a)169.S.C. AVICOLA București S.A. Sucursala Cluj - Saliste - Cluj (activitate principala 6.6 a)170.S.C. AVICOLA București S.A. Sucursala C.S.H.D. Codlea – Brașov (activitate principala 6.6 a)171.S.C. Cereal Prod S.A. - Galați (activitate principala 6.6 a)172.S.C. AVICOLA Mangalia S.A. Constanta (activitate principala 6.6 a)173.S.C. AVICOLA S.A. Constanta - Constanta (activitate principala 6.6 a)174.S.C. AVICOLA BUCUREȘTI S.A. Punct de lucru Butimanu – Dambovita (activitate principala 6.6 a)175.S.C. EUROPIG S.A. Poiana Marului - Brașov (activitate principala 6.6 b)176.S.C. SUINPROD S.A. Let – Covasna (activitate principala 6.6 b)177.S.C. AVICOLA Sivita S.A. Galați (activitate principala 6.6 a)178.S.C. COLLINI S.R.L. Bocsa – Resita (activitate principala 6.6 b)179.S.C. AGROSAS S.R.L. Timișoara - Timiș (activitate principala 6.6 b, c)180.S.C. FLAVOIA S.R.L. Platforma Hereclean – Salaj (activitate principala 6.6 a)181.S.C. ELSID S.A. Titu - Dambovita (activitate principala 6.8)Până la 31 decembrie 2015:182.S.C. RAFINARIA STEAUA ROMANa S.A. Campina - Prahova (activitate 1.2)183.S.C. TRACTORUL U.T.B. S.A. Brașov (activitate principala 2.3 b, 2.4, 2.6, 6.7)184.S.C. ISPAT Petrotub S.A. Neamt (activitate principala 2.3, 6.7)185.S.C. ARO S.A. Arges (activitate principala 2.3 b, 2.6)186.S.C. STIMET S.A. Sighisoara - Mures (activitate principala 3.3)187.S.C. BEGA REAL S.A. Plesa – Prahova (activitate principala 3.5)188.S.C. AZOMURES S.A. Targu-Mures - Mures (activitate principala 4.2, 4.3)189.S.C. COLOROM S.A. Codlea – Brașov (activitate principala 4.1 j)190.S.C. SOMES S.A. Dej - Cluj (activitate principala 6.1 a, b)191.S.C. OMNIMPEX Hârtia S.A. Busteni – Prahova (activitate principala 6.1 b)192.S.C. PERGODUR Internațional S.A. Neamt (activitate principala 6.1 b)193.S.C. PROTAN S.A. – Popesti Leordeni – Ilfov (activitate principala 6.5)194.S.C. PROTAN S.A. București Sucursala Codlea - Brașov (activitate principala 6.5)195.S.C. PROTAN S.A. – Cluj (activitate principala 6.5)Autorizații pe deplin coordonate trebuie eliberate pentru aceste instalații înainte de 30 octombrie 2007 și trebuie să cuprindă calendare individuale obligatorii în scopul realizării conformarii depline. Aceste autorizații trebuie să asigure, la 30 octombrie 2007, conformarea cu principiile generale care reglementează obligațiile de baza ale operatorilor, prevăzute la articolul 3 din directiva.(2)32000 L 0076: Directiva 2000/76/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 decembrie 2000 privind incinerarea deșeurilor (JO L 332, 28.12.2000, p. 91).Prin derogare de la dispozițiile articolelor 6, 7 alineatul (1) și 11 din Directiva 2000/76/CE , valorile limita ale emisiilor și cerințele de măsurare nu se aplică pe teritoriul României până la 31 decembrie 2007 unui număr de 52 de incineratoare pentru deșeuri medicale și până la 31 decembrie 2008 unui număr de 58 de incineratoare pentru deșeuri medicale.Începând cu 30 martie 2007, România este obligată să raporteze Comisiei, până la încheierea primului trimestru al fiecărui an calendaristic, cu privire la situația închiderii instalațiilor neconforme pentru tratarea termica a deșeurilor periculoase și a cantităților de deșeuri medicale tratate în cursul anului anterior.(3)32001 L 0080: Directiva 2001/80/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind limitarea emisiilor în atmosfera de anumiti poluanti generati de instalații de ardere de mare capacitate (JO L 309, 27.11.2001, p. 1), modificată prin:– 12003 T: Actul privind condițiile aderării și modificarea tratatelor - aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).(a)Prin derogare de la dispozițiile articolului 4 alineatul (3) și ale părții A din anexele III și IV la Directiva 2001/80/CE , valorile limita ale emisiilor de dioxid de sulf nu se aplică pe teritoriul României următoarelor instalații până la data indicată pentru fiecare dintre acestea:Până la 31 decembrie 2008:S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 1, 4 cazane energetice x 264 MWtPână la 31 decembrie 2009:S.C. TERMOELECTRICA S.E. DOICESTI nr. 1, 1 cazan de aburi x 470 MWtPână la 31 decembrie 2010:S.C. COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA S.E. CRAIOVA II nr. 1, 2 cazane x 396,5 MWtS.C. COMPLEXUL ENERGETIC TURCENI S.A. nr. 2, 2 cazane energetice x 789 MWtS.C. COMPLEXUL ENERGETIC TURCENI S.A. nr. 3, 2 cazane energetice x 789 MWtS.C. TERMOELECTRICA S.E. PAROSENI nr. 2, 1 cazan de abur Benson x 467 MWt + 1 cazan de apa fierbinte x 120 MWtR.A.A.N., SUCURSALA ROMAG TERMO nr. 2, 3 cazane x 330 MWtS.C. COLTERM S.A. nr. 7, 1 cazan de apa fierbinte x 116 MWtPână la 31 decembrie 2011:C.E.T. ARAD nr. 2, 2 cazane de abur industrial x 80 MWtS.C. COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA S.E. CRAIOVA II – nr. 2, 2 CAF x 116 MWt + 2 x CR 68 MWtS.C. COMPLEXUL ENERGETIC ROVINARI S.A. nr. 2, 2 cazane de abur x 879 MWtS.C. TERMOELECTRICA GIURGIU nr. 1, 3 cazane de abur energetic x 285 MWtS.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 2, 4 cazane energetice x 264 MWtS.C. PETROTEL-LUKOIL S.A. nr. 1, 2 DAV3 + HPM 1 x 45 MWt + 14,7 MWt + 11,4 MWtS.C. PETROTEL-LUKOIL S.A. nr. 2, 3 cazane de abur tehnologic x 105,5 MWtS.C. C.E.T. GOVORA nr. 3, 1 cazan x 285 MWtPână la 31 decembrie 2012:C.E.T. BACAU nr. 1, 1 cazan de abur x 343 MWtS.C. ELCEN BUCUREȘTI VEST nr. 1, 2 cazane de abur x 458 MWtS.C. COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA S.E. ISALNITA, 4 cazane x 473 MWtPână la 31 decembrie 2013:C.E.T. ARAD nr. 1, 1 cazan de abur x 403 MWtS.C. ELECTROCENTRALE ORADEA S.A. nr. 2, 2 grupuri de cazane de abur x 300 MWt + 269 MWtS.C. TERMOELECTRICA S.A., SUCURSALA ELECTROCENTRALE BRĂILA, 6 cazane de abur x 264 MWtS.C. C.E.T. BRAȘOV S.A. nr. 1, 2 cazane x 337 MWtS.C. ELCEN BUCUREȘTI SUD nr. 1, 4 cazane de abur x 287 MWtS.C. ELCEN BUCUREȘTI SUD nr. 2, 2 cazane de abur x 458 MWtS.C. ELCEN BUCUREȘTI PROGRESUL nr. 1, 4 cazane de abur x 287 MWtS.C. COMPLEXUL ENERGETIC ROVINARI S.A. nr. 1, 2 cazane de abur x 878 MWtS.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 3, 4 cazane energetice x 264 MWtS.C. C.E.T. IAȘI II, 2 cazane de abur x 305 MWtS.C. UZINA ELECTRICA ZALaU nr. 1, 4 cazane de abur industrial x 85,4 MWtS.C.TERMICA S.A. SUCEAVA nr. 1, 2 cazane x 296 MWtS.C. COLTERM S.A. nr. 5, 1 cazan de apa fierbinte x 116,3 MWtS.C. COLTERM S.A. nr. 6, 3 cazane de abur x 81,4 MWtS.C. C.E.T. GOVORA nr. 2, 2 cazane x 285 MWtPe durata acestei perioade de tranzitie, emisiile de dioxid de sulf provenite de la toate instalațiile de ardere aflate sub incidența Directivei 2001/80/CE nu pot depăși următoarele plafoane intermediare:– în anul 2007: 540 000 tone SO(2)/an;– în anul 2008: 530 000 tone SO(2)/an;– în anul 2010: 336 000 tone SO(2)/an;– în anul 2013: 148 000 tone SO(2)/an.(b)Prin derogare de la dispozițiile articolului 4 alineatul (3) și ale părții A din anexa VI la Directiva 2001/80/CE , valorile limita ale emisiilor de oxid de azot nu se aplică pe teritoriul României în cazul următoarelor instalații până la data indicată pentru fiecare dintre acestea:Până la 31 decembrie 2008:S.C. ARPECHIM PITESTI nr. 2, 1 cazan BW x 81 MWtS.C. ARPECHIM PITESTI nr. 3, 4 cazane x 81 MWtPRODITERM BISTRITA, 2 cazane de apa fierbinte x 116 MWt + 2 cazane de abur x 69 MWtS.C. C.E.T. BRAȘOV S.A. nr. 1, 2 cazane x 337 MWtREGIA AUTONOMĂ DE TERMOFICARE CLUJ, 2 cazane de apa fierbinte x 116 MWtS.C. TERMOELECTRICA GIURGIU nr. 1, 3 cazane de abur energetic x 285 MWtS.C. TERMOELECTRICA GIURGIU nr. 2, 2 cazane de abur industrial x 72 MWtS.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 1, 4 cazane energetice x 264 MWtS.C. COLTERM S.A. nr. 2, 1 cazan de apa fierbinte x 58,1 MWtPână la 31 decembrie 2009:C.E.T. ARAD nr. 1, 1 CR cazan de abur x 403 MWtC.E.T. ENERGOTERM S.A. RESITA nr. 2, 1 cazan de apa fierbinte x 58 MWtS.C. TERMICA TARGOVISTE, 1 cazan de apa fierbinte x 58,15 MWtS.C. COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA S.E. CRAIOVA II - nr. 1, 2 cazane x 396,5 MWtS.C. C.E.T. IAȘI I nr. 2, 2 cazane de abur x 283 MWtS.C. UZINA ELECTRICA ZALAU nr. 3, 1 cazan de abur x 72,3 MWtPână la 31 decembrie 2010:S.C. ELECTROCENTRALE ORADEA S.A. nr. 1, 2 grupuri de cazane de abur x 127 MWt + 269 MWtS.C. C.E.T. S.A. nr. 2 Brăila, 2 cazane x 110 MWtC.E.T. ENERGOTERM S.A. RESITA nr. 1, 2 cazane x 45,94 MWtS.C. UZINA TERMOELECTRICA MIDIA nr. 2, 1 cazan x 73 MWtS.C. UZINA TERMOELECTRICA MIDIA nr. 3, 1 cazan x 73 MWtS.C. UZINA TERMOELECTRICA MIDIA nr. 4, 1 cazan x 73 MWtS.C. TERMOELECTRICA S.E. DOICESTI nr. 1, 1 cazan de abur Benson x 470 MWtS.C. ELECTROCENTRALE GALAȚI nr. 3, 3 cazane energetice x 293 MWtS.C. TERMOELECTRICA S.E. PAROSENI nr. 2, 1 cazan de abur x 467 MWt + 1 cazan de apa fierbinte x 120 MWtS.C. C.E.T. IAȘI I nr. 1, 3 cazane de abur x 94 MWtS.C. TERMICA S.A. SUCEAVA nr. 1, 2 cazane x 296 MWtS.C. TURNU S.A. TURNU MAGURELE nr. 1, 1 cazane de apa fierbinte x 58 MWtS.C. TURNU S.A. TURNU MAGURELE nr. 2, 1 cazan de apa fierbinte x 58 MWtS.C. ENET S.A. nr. 1, 3 cazane x 18,5 MWtS.C. ENET S.A. nr. 2, 1 cazan de apa fierbinte x 58 MWtPână la 31 decembrie 2011:C.E.T. ARAD nr. 2, 2 cazane de abur industrial + 1 cazan x 80 MWtS.C. TERMON S.A. ONESTI, 3 cazane x 380 MWtS.C. C.E.T. S.A. nr. 1 BRĂILA, 2 cazane x 110 MWtS.C. TERMICA S.A. nr. 1 BOTOSANI, 3 cazane de apa fierbinte x 116 MWtS.C. ELCEN BUCUREȘTI SUD nr. 12, 2 cazane de apa fierbinte x 116 MWtS.C. ELCEN BUCUREȘTI SUD nr. 16, 1 cazan de apa fierbinte x 116 MWtC.E.T. ENERGOTERM S.A. RESITA nr. 4, 1 cazan de apa fierbinte x 58 MWtS.C. ELCEN BUCUREȘTI S.E. PALAS nr. 1, 1 cazan de apa fierbinte x 116 MWtS.C. COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA S.E. ISALNITA, 4 cazane x 473 MWtS.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 2, 4 cazane energetice x 264 MWtS.C. C.E.T. IAȘI I nr. 3, 4 cazane de apa fierbinte x 116 MWtR.A.A.N., SUCURSALA ROMAG TERMO nr. 1, 3 cazane x 330 MWtR.A.A.N., SUCURSALA ROMAG TERMO nr. 2, 3 cazane x 330 MWtS.C. ROMPETROL S.A. BUCUREȘTI VEGA PLOIESTI, 3 cazane de abur tehnologic x 24,75 MWtS.C. PETROTEL-LUKOIL S.A. nr. 1, 2 DAV3 + HPM 1 x 45 MWt + 14,7 MWt + 11,4 MWtS.C. PETROTEL-LUKOIL S.A. nr. 2, 3 cazane de abur tehnologic x 105,5 MWtS.C. UZINA ELECTRICA ZALAU nr. 1, 4 cazane de abur industrial x 85,4 MWtS.C. COLTERM S.A. nr. 4, 1 cazan de apa fierbinte x 116,1 MWtS.C. C.E.T. GOVORA nr. 3, 1 cazan x 285 MWtPână la 31 decembrie 2012:C.E.T. ENERGOTERM S.A. RESITA nr. 3, 1 cazan de apa fierbinte x 116 MWtS.C. ELCEN BUCUREȘTI S.E. PALAS nr. 2, 1 cazan de apa fierbinte x 116 MWtS.C. ELCEN BUCUREȘTI S.E. MURES nr. 5, 4 cazane de abur x 277 MWtS.C. COLTERM S.A. nr. 6, 3 cazane de abur x 81,4 MWtPână la 31 decembrie 2013:S.C. TERMOELECTRICA S.A., SUCURSALA ELECTROCENTRALE BRĂILA, 6 cazane de abur x 264 MWtS.C. ELCEN BUCUREȘTI SUD nr. 14, 1 cazan de apa fierbinte x 116 MWtS.C. ELCEN BUCUREȘTI S.E. PALAS nr. 3, 1 cazan de apa fierbinte x 116 MWtS.C. ELECTROCENTRALE GALAȚI nr. 2, 2 cazane energetice x 293 MWtS.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 3, 4 cazane energetice x 264 MWtS.C. ELCEN BUCUREȘTI S.E. MURES nr. 1, 1 cazan de abur x 277 MWtS.C. ELCEN BUCUREȘTI S.E. MURES nr. 4, 1 cazan de abur x 277 MWtS.C. COLTERM S.A. nr. 5, 1 cazan de apa fierbinte x 116,3 MWtS.C. COLTERM S.A. nr. 7, 2 cazane de apa fierbinte x 116,3 MWtS.C. C.E.T. GOVORA nr. 2, 2 cazane x 285 MWtS.C. ENET S.A. VRANCEA nr. 3, 1 cazan de apa fierbinte x 116,3 MWtPe durata acestei perioade de tranzitie, emisiile de oxid de azot provenite de la toate instalațiile de ardere aflate sub incidența Directivei 2001/80/CE nu pot depăși următoarele plafoane intermediare:– în anul 2007: 128 000 tone / an;– în anul 2008: 125 000 tone / an;– în anul 2010: 114 000 tone / an;– în anul 2013: 112 000 tone / an.(c)Prin derogare de la dispozițiile articolului 4 alineatul (3) și ale părții A din anexa VII la Directiva 2001/80/CE , valorile limita ale emisiilor de pulberi nu se aplică pe teritoriul României următoarelor instalații până la data indicată pentru fiecare dintre acestea:Până la 31 decembrie 2008:S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 1, 4 cazane energetice x 264 MWtS.C. C.E.T. IAȘI II, 2 cazane de abur x 305 MWtPână la 31 decembrie 2009:C.E.T. BACĂU nr. 1, 1 cazan de abur x 345 MWtS.C. TERMOELECTRICA GIURGIU nr. 1, 3 cazane de abur x 285 MWtS.C. COLTERM S.A. nr. 6, 3 cazane de abur x 81,4 MWtPână la 31 decembrie 2010:C.E.T. ARAD nr. 1, 1 cazan de abur x 403 MWtS.C. C.E.T. BRAȘOV S.A. nr. 1, 2 cazane x 337 MWtS.C. TERMOELECTRICA DOICESTI nr. 1, 1 cazan de abur Benson x 470 MWtS.C. COMPLEX ENERGETIC TURCENI S.A. nr. 2, 2 cazane energetice x 789 MWtS.C. TERMICA S.A. SUCEAVA nr. 1, 2 cazane x 296 MWtS.C. C.E.T. GOVORA S.A. nr. 3, 1 cazan x 285 MWtPână la 31 decembrie 2011:S.C. COMPLEX ENERGETIC CRAIOVA S.E. CRAIOVA II-nr. 2, 2 CAF x 116 MWt + 2 CR x 68 MWtS.C. COMPLEX ENERGETIC ROVINARI S.A. nr. 2, 2 cazane de abur x 879 MWtS.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 2, 4 cazane energetice x 264 MWtS.C. PETROTEL-LUKOIL S.A. nr. 1, DAV3 + HPM, 1 x 45 MWt + 14,7 MWt + 11,4 MWtS.C. PETROTEL-LUKOIL S.A. nr. 2, 3 cazane de abur tehnologic x 105,5 MWtS.C. ALUM S.A. TULCEA nr. 1, 3 cazane x 84,8 MWt +1 x 72,6 MWtS.C. C.E.T. GOVORA S.A. nr. 2, 2 cazane x 285 MWtPână la 31 decembrie 2013:S.C. COMPLEX ENERGETIC Rovinari S.A. nr. 1, 2 cazane de abur x 878 MWtS.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 3, 4 cazane energetice x 264 MWtS.C. UZINA ELECTRICA ZALAU nr. 1, 4 cazane de abur x 85,4 MWtS.C. ELECTROCENTRALE ORADEA S.A. nr. 2, 2 grupuri de cazane de abur x 300 MWt + 1 x 269 MWtPe durata acestei perioade de tranzitie, emisiile de pulberi provenite de la toate instalațiile de ardere aflate sub incidența Directivei 2001/80/CE nu pot depăși următoarele plafoane intermediare:– în anul 2007: 38 600 tone / an;– în anul 2008: 33 800 tone / an;– în anul 2010: 23 200 tone / an;– în anul 2013: 15 500 tone / an.(d)Prin derogare de la dispozițiile articolului 4 alineatul (3) și ale părții A din anexa VI la Directiva 2001/80/CE , valorile limita ale emisiilor de oxizi de azot aplicabile de la 1 ianuarie 2016 instalațiilor cu o putere termica nominală mai mare de 500 MWt nu se aplică pe teritoriul României până la 31 decembrie 2017 următoarelor instalații:S.C. ELECTROCENTRALE ORADEA S.A. nr. 2, 2 grupuri de cazane de abur x 300 MWt + 1 cazan de abur x 269 MWt;S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 2, 4 cazane energetice x 264 MWt;S.C. COMPLEXUL ENERGETIC ROVINARI S.A. nr. 2, 2 cazane de abur x 879 MWt;S.C. COMPLEXUL ENERGETIC TURCENI S.A. nr. 3, 2 cazane energetice x 789 MWt;S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 1, 4 cazane energetice x 264 MWt;S.C. TERMICA S.A. SUCEAVA, nr. 1, 2 cazane x 296 MWt.Pe durata acestei perioade de tranzitie, emisiile de oxizi de azot provenite de la toate instalațiile aflate sub incidența Directivei 2001/80/CE nu pot depăși următoarele plafoane intermediare:– în anul 2016: 80 000 tone / an;– în anul 2017: 74 000 tone / an.(e)România transmite Comisiei, la 1 ianuarie 2011, un plan actualizat, care să includă un plan de investiții, privind alinierea treptata a instalațiilor rămase neconforme, cuprinzând etape clar definite pentru aplicarea acquis-ului. Aceste planuri trebuie să asigure reducerea în continuare a emisiilor până la un nivel semnificativ inferior obiectivelor intermediare prevăzute la alineatele (a)-(d) de mai sus, în special în ceea ce privește emisiile din anul 2012. În cazul în care Comisia, ținând seama îndeosebi de efectele asupra mediului și de necesitatea de a reduce denaturarea concurentei pe piața interna cauzată de măsurile tranzitorii, apreciază ca aceste planuri nu sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor, informează România în acest sens. În următoarele trei luni de la data acestei informări, România comunică măsurile luate pentru a atinge aceste obiective. Ulterior, în cazul în care și de această dată Comisia, consultandu-se cu statele membre, considera ca aceste măsuri nu sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor, declanseaza procedura de sancționare a nerespectării obligațiilor care decurg din calitatea de stat membru în conformitate cu articolul 226 din Tratatul CE. + 
Apendice Ala ANEXA VII
Restructurarea Industriei Siderurgice Românești (menționată la anexa VII, capitolul 4, secțiunea B) + 
Partea ISOCIETĂȚI CARE BENEFICIAZĂ DE AJUTOR DE STAT ÎN CONFORMITATE CU PROGRAMUL DE RESTRUCTURARE A SIDERURGIEI ROMÂNEȘTI– Ispat Sidex Galați;– Siderurgica Hunedoara;– C.O.S. Targoviste;– C.S. Resita;– I.S. Campia Turzii;– Donasid (Siderca) Calarasi.
 + 
Partea IICALENDARUL ȘI DESCRIEREA MODIFICĂRILOR DE CAPACITATE*1)*1) Reducerile de capacități sunt definitive, astfel cum sunt definite în Decizia nr. 3010/91/CE CO a Comisiei din 15 octombrie 1991 (JO L 286, 16.10.1991, p. 20).
Unitatea Schimbarea de capacitate (tone) Data încetării producției Data închiderii definitive
Siderurgica Hunedoara laminorul de sârmă nr. 1 -400.000 1995 1997
laminorul de sârmă nr. 3 -280.000 1998 2000
profile mijlocii -480.000 primul trimestru 2008 al doilea trimestru 2008
I.S. Câmpia Turzii laminorul de sârmă nr. 1 -80.000 1995 1996
C.S. Reșița profile ușoare -80.000 2000 2001
șine de cale ferată -40.000 1999 2000
profile grele -220.000 al patrulea trimestru 2007 al doilea trimestru 2008
profile mijlocii și speciale -120.000 al patrulea trimestru 2006 al patrulea trimestru 2007
Donasid (Siderca) Călărași profile mijlocii -350.000 1997 1999
Schimbarea netă de capacitate -2.050.000

 + 
Partea IIIINDICATORI DE RESTRUCTURARE1.ViabilitateaLuând în considerare normele speciale de contabilitate aplicate de Comisie, fiecare societate beneficiara trebuie să atinga, cel târziu la 31 decembrie 2008, o marja operationala bruta anuală minima din cifra de afaceri de 10% în cazul combinatelor siderurgice neintegrate și 13,5% în cazul combinatelor siderurgice integrate și o marja a profitului brut de cel puțin 1,5% din cifra de afaceri în capitalul propriu. Acest lucru este verificat în evaluarea independenta realizată anual între 2005 și 2009, astfel cum se prevede la capitolul 4, secțiunea B, paragraful 13 din anexa VII.2.ProductivitateaO productivitate globală comparabila cu cea atinsa de industria siderurgica a UE trebuie să fie atinsa treptat până la 31 decembrie 2008. Acest lucru este verificat în evaluarea independenta realizată anual între 2005 și 2009, astfel cum se prevede la capitolul 4, secțiunea B, paragraful 13 din anexa VII.3.Reducerea costurilorSe acorda o atenție specială reducerii costurilor ca unul din elementele cheie ale viabilitatii.Aceasta se va aplica pe deplin, în conformitate cu planurile de afaceri ale societăților beneficiare. + 
Partea IVLISTA ORIENTATIVA A INFORMAȚIILOR NECESARE(1)Producția și efectele de piața– producția lunară de oțel brut, semifabricate și produse finite, pe categorii, precum și pe grupe de produse;– produse vândute, inclusiv volum, prețuri și piețe; defalcarea pe grupe de produse.(2)Investiții– detalii cu privire la investițiile realizate;– data realizării;– costurile investițiilor, sursele de finanțare și valoarea oricărui ajutor implicat,legat de acestea;– data plății ajutorului, dacă este cazul.(3)Reducerile de forta de muncă– numărul și calendarul disponibilizarilor;– evoluția forței de muncă la societățile beneficiare (făcând distincție între locurile de muncă directe și cele indirecte);– evoluția forței de muncă în sectorul siderurgic național.(4)Capacitatea (cu privire la întregul sector siderurgic din România)– data sau data preconizata a încetării producției capacităților care urmează să fie închise, exprimată în PMP (PMP fiind producția anuală maxima posibila care poate fi obținută în condiții normale de lucru), și descrierea acestora;– data (sau data preconizata) a dezafectarii respectivei instalații, asa cum este definită în Decizia nr. 3010/91/CE CO a Comisiei privind informațiile care trebuie furnizate de către întreprinderile siderurgice cu privire la investițiile lor*1) și detaliile cu privire la dezafectare;*1) JO L 286, 16.10.1991, p. 20.– data (sau data preconizata) pentru introducerea unor noi capacități și descrierea acestora;– evoluția otelului brut și a produselor finite, pe categorii, în capacitatea totală din România.(5)Costuri– defalcarea costurilor și evoluția acestora în trecut și în viitor, în special pentru reducerea costului forței de muncă, consumul de energie, reducerea costului materiilor prime, reducerea serviciilor externe și anexe.(6)Performanta financiară– evoluția indicatorilor financiari selectați care asigura ca progresele sunt realizate în vederea viabilitatii (rezultatele financiare și indicatorii financiari trebuie furnizati astfel încât să permită compararea cu planul de restructurare financiară a societății și trebuie să includă testul de viabilitate al Comisiei);– detalii cu privire la impozitele și taxele plătite, inclusiv informații referitor la orice abatere de la normele fiscale și vamale aplicabile în mod normal;– nivelul cheltuielilor financiare;– detaliile și calendarul plăților ajutorului deja acordat în conformitate cu clauzele actului;– clauzele și condițiile oricăror noi împrumuturi (indiferent de sursa).(7)Constituirea unei noi societăți sau a unei noi unități care să incorporeze extinderile de capacități– identitatea fiecărui participant din sectorul public și privat;– sursele acestora de finanțare pentru constituirea unei noi societăți sau a unei noi unități;– clauzele și condițiile de participare ale acționarilor privati și publici;– structura de conducere a noii societăți.(8)Schimbări în structura actionariatului + 
Apendice Bla ANEXA VII
Lista unităților de prelucrare a carnii, carnii de pasare și a laptelui și produselor lactate menționate la capitolul 5, secțiunea B, subsectiunea I din anexa VIIUnități de prelucrare a cărnii

Nr. Nr. vet. Numele unității Adresa punctelor de lucru vizate
1. 5806/2000 Comb Agroind Curtici Str. Revoluției, nr. 33, Curtici, jud. Arad
2. 5065/2000 S.C. RB Prod S.R.L. Str. Constituției, Arad, jud. Arad
3. 101/2000 S.C. Cominca S.A. Str. Octavian Goga, nr. 4, Oradea, jud. Bihor
4. 102/1999 S.C. Prodaliment S.A. Str. Republicii, nr. 101, Salonta, jud. Bihor
5. 115/1996 S.C. Ferm Corn Prod S.R.L. Căldărăști, jud. Buzău
6. 1446/2002 S.C. Izocon MC S.A. Cuza Vodă, jud. Călărași
7. 19/2002 S.C. Carnob S.R.L. Str. Lebedelor, nr. 1, Lumina, jud. Constanța
8. 154/1999 S.C. Casalco S.A. Str. Jokai Mor, nr. 9-11, Sf. Gheorghe, jud. Covasna
9. 312/1999 S.C. Olas Prod S.R.L. Str. N. Romanescu, nr. 28, Craiova, jud. Dolj
10. 58/2001 S.C. Elan Trident S.R.L. Str. Rakoczi, Miercurea Ciuc, jud. Harghita
11. 143/1999 S.C. Lorialba Prest S.R.L. Str. Crișul Alb, nr. 1, Brad, jud. Hunedoara
12. 4585/2002 S.C. Agro Prod Com Dosa S.R.L. Str. Principală, nr. 79, Chibed, jud. Mureș
13. 2585/2000 S.C. Cazadela S.R.L. Str. Oltului, nr. 34, Reghin, jud. Mureș
14. 4048/2000 S.C. Coniflor S.R.L. Str. Petru Maior, Gurghiu, jud. Mureș
15. 422/1999 S.C. Prodprosper S.R.L. Str. Dumbravei, nr. 18, Dumbrava Roșie, jud. Neamț
16. 549/1999 S.C. Tce 3 Brazi S.R.L. Zănești, jud. Neamț
17. 24/2000 S.C. Spar S.R.L. Str. Gării, nr. 10, Potcoava, jud. Olt
18. 2076/2002 S.C. Simona S.R.L. Str. Popa Șapcă, nr. 105, Balș, jud. Olt
19. 86/2002 S.C. Universal S.R.L. Crișeni, jud. Sălaj
20. 5661/2002 S.C. Harald S.R.L. Str. Mânăstirea Humorului, nr. 76A, jud. Suceava
21. 6066/2002 S.C. Raitar S.R.L. Cornu Luncii, jud. Suceava
22. 5819/2002 S.C. Mara Alex S.R.L. Milișăuți, jud. Suceava
23. 93/2003 S.C. Mara Prod Com S.R.L. Str. Abatorului, nr. 1 bis, Alexandria, jud. Teleorman
24. 1/2000 S.C. Diana S.R.L. Bujoreni, jud. Vâlcea
25. 6/1999 S.C. Diana Prod S.R.L. Vlădești, jud. Vâlcea

Unități de prelucrare a cărnii de pasăre

Nr. Nr. vet. Numele unității Adresa punctelor de lucru vizate
1. 2951/2000 S.C. Agronutrisco Impex S.R.L. Str. Abatorului, nr. 2A, Mihăilești, jud. Giurgiu
2. 3896/2002 S.C. Oprea Avicom S.R.L. Str. Dealul Viilor, nr. 5, Crăiești, jud. Mureș
Unități de prelucrare a laptelui și produselor lactate

Nr. Nr. vet. Numele unității Adresa punctelor de lucru vizate
1. 999/2000 S.C. Alba Lact S.A. Str. Muncii, nr. 4, Alba Iulia, jud. Alba
2. 5158/8.11.2002 S.C. Biolact Bihor S.R.L. Paleu, jud. Bihor
3. 2100/8.11.2001 S.C. Bendearcris S.R.L. Miceștii de Câmpie, nr. 202A, jud. Bistrița-Năsăud
4. 2145/5.3.2002 S.C. Lech Lacto S.R.L. Lechința, nr. 387, jud. Bistrița-Năsăud
5. 395/18.6.2001 S.C. Lacto Solomonescu S.R.L. Miron Costin, Vlăsinești, jud. Botoșani
6. 115/1.2.2002 S.C. Comintex S.R.L. Darabani Darabani, jud. Botoșani
7. A343827/30.8.2002 S.C. Prodlacta S.A. Str. Gării, nr. 403, Homorod, jud. Brașov
8. 258/10.4.2000 S.C. Binco Lact S.R.L. Săcele, jud. Constanța
9. 12203/25.9.2003 S.C. Lacto Genimico S.R.L. Str. Cășăriei nr. 2A, Hârșova, jud. Constanța
10. 2721/28.8.2001 S.C. Industrializarea Laptelui S.A. Bd. Independenței, nr. 23, Târgoviște, jud. Dâmbovița
11. 4136/10.6.2002 S.C. Galmopan S.A. Bd. G. Coșbuc, nr. 257, Galați, jud. Galați
12. 5/7.5.1999 S.C. Sandralact S.R.L. Șos. București-Giurgiu, km. 23, jud. Giurgiu
13. 213/1996 S.C. Paulact S.R.L. Str. Principală, nr. 28, Sânpaul, jud. Harghita
14. 625/21.11.1996 S.C. Lactis S.R.L. Str. Beclean, nr. 31, Odorheiu Secuiesc, jud. Harghita
15. 913/17.3.2000 S.C. Lactex – Reghin S.R.L. Jabenița, nr. 33, jud. Mureș
16. 207/21.4.1999 S.C. Midatod S.R.L. Ibănești, nr. 273, jud. Mureș
17. 391/23.4.1999 S.C. Kubo Ice Cream Company S.R.L. Str. Dumbravei, nr. 5, Piatra Neamț, jud. Neamț
18. 1055/10.7.2000 S.C. Oltina S.A. Str. A.I. Cuza, nr. 152, Slatina, jud. Olt
19. 282/1999 S.C. Calion S.R.L. Str. Gheorghe Doja, nr. 39, Jibou, jud. Sălaj
20. 1562/27.12.1999 5750/23.5.2002 S.C. Bucovina S.A. Suceava Str. Humorului, nr. 4, Suceava, jud. Suceava
21. 1085/26.5.1999 S.C. Bucovina S.A. Fălticeni Str. Izvor, nr. 5, Fălticeni, jud. Suceava
22. 5614/20.4.2002 S.C. Coza Rux S.R.L. Str. Burdujeni, nr. 11A, Suceava, jud. Suceava
23. 1659/27.3.2003 S.C. Ecolact S.R.L. Milișăuți, jud. Suceava
24. 1205/5.10.1999 S.C. Pro Putna S.R.L. Putna, jud. Suceava
25. 5325/13.2.2002 S.C. Cetina Prod Lact S.R.L. Neagra Șarului, Șaru Dornei, jud. Suceava
26. 5245/6.11.2001 S.C. Simultan S.R.L. Orțișoara, jud. Timiș
27. 2459/21.8.2002 S.C. Zan S.R.L. Str. Celulozei, nr. 5, Zărnești, Brașov


NEGOCIERILE PENTRU ADERAREA
BULGARIEI ȘI A ROMÂNIEI
LA UNIUNEA EUROPEANĂ
Bruxelles, 31 martie 2005
AA 21/2/05
REV 2 + 
TRATATUL DE ADERARE: TRATATUL DE ADERARE: ACTUL DE ADERARE, ANEXA VIIIPROIECTE DE ACTE LEGISLATIVE ȘI DE ALTE INSTRUMENTEDelegațiile sunt invitate să găsească alăturat proiectul Tratatului pentru aderarea Bulgariei și României la Uniunea Europeană: TRATATUL DE ADERARE: ACTUL DE ADERARE, ANEXA VIII.Documente sursa: MD 79/7/04 REV 7 (AC 79/1/04 REV 1) + 
Anexa VIII
Dezvoltarea rurală (menționată la articolul 34 din Actul de aderare) + 
Secţiunea IMĂSURI TEMPORARE SUPLIMENTARE PRIVIND DEZVOLTAREA RURALĂ PENTRU BULGARIA ȘI ROMÂNIAA.Sprijinul pentru fermele de semi-subzistenta aflate în curs de restructurare(1)Sprijinul pentru fermele de semi-subzistenta aflate în curs de restructurare contribuie la următoarele obiective:(a)facilitarea rezolvarii problemelor legate de tranzitie în mediul rural, având în vedere ca sectorul agricol și economia rurală din Bulgaria și România sunt expuse presiunii concurentiale a pieței unice;(b)facilitarea și încurajarea restructurării fermelor care nu sunt încă viabile din punct de vedere economic.În sensul prezentei anexe, prin "ferme de semi-subzistenta" se înțelege fermele care produc în primul rând pentru consumul propriu, dar care comercializează de asemenea o parte a producției proprii.(2)Pentru a beneficia de sprijin, fermierul trebuie să prezinte un plan de afaceri care:(a)să demonstreze viabilitatea economică viitoare a fermei;(b)să cuprindă detalii privitoare la necesarul de investiții;(c)să descrie etape și obiective specifice.(3)Conformitatea cu planul de afaceri menționat la punctul (2) este reanalizata după un termen de trei ani. În cazul în care obiectivele intermediare cuprinse în plan nu au fost îndeplinite la data reanalizarii, nu se acordă nici un sprijin suplimentar, însă beneficiarii nu vor fi obligați la restituirea sumelor deja primite.(4)Sprijinul se plătește anual sub forma unui ajutor forfetar care nu poate depăși plafonul de eligibilitate prevăzut la secțiunea I G și nu poate fi acordat pentru un termen mai mare de cinci ani.B.Grupurile de producători(1)Se acordă sprijin forfetar în scopul facilitării constituirii și administrării grupurilor de producători, ale căror obiective sunt:(a)adaptarea producției producătorilor membri ai grupului la cerințele pieței;(b)introducerea în comun a mărfurilor pe piața, inclusiv pregătirea în vederea vânzării, centralizarea vânzărilor și aprovizionarea angrosistilor, precum și(c)stabilirea de norme comune privind informarea asupra producției, și în special cu privire la recoltări și la disponibilități.(2)Sprijinul se acordă numai grupurilor de producători care sunt recunoscuți oficial de către autoritățile competente din Bulgaria și din România între data aderării și 31 decembrie 2009, în temeiul dreptului intern sau al celui comunitar.(3)Sprijinul se acordă în transe anuale pentru primii cinci ani de la data la care grupul de producători în cauza a fost recunoscut. Acest sprijin este calculat pe baza producției grupului, comercializate anual, și nu va putea depăși:(a)5%, 5%, 4%, 3% și 2% din valoarea producției comercializate, în cazul în care aceasta este de cel mult 1 000 000 EUR în fiecare dintre cei cinci ani și(b)2,5%, 2,5%, 2,0%, 1,5% și 1,5% din valoarea producției comercializate în cazul în care aceasta depășește 1 000 000 EUR în fiecare dintre cei cinci ani.În orice caz, sprijinul nu poate depăși plafoanele de eligibilitate prevăzute la secțiunea I G.C.Măsurile de tipul "Leader +"(1)Se poate acorda sprijin pentru măsurile care urmăresc dobândirea de aptitudini în scopul pregătirii comunităților rurale pentru conceperea și punerea în aplicare a unor strategii locale de dezvoltare rurală.Aceste măsuri pot include în special:(a)sprijin tehnic pentru studii privind zona locală, precum și pentru analiza teritorială, cu luarea în considerare a dorintelor exprimate de populația în cauza;(b)informarea și pregătirea populației în vederea participării active la procesul de dezvoltare;(c)formarea de parteneriate reprezentative pentru dezvoltare locală;(d)elaborarea de strategii de dezvoltare integrate;(e)finanțarea cercetării și elaborarea de cereri de sprijin.(2)Se poate acorda sprijin pentru adoptarea de strategii-pilot integrate de dezvoltare rurală teritorială, elaborate de grupuri de acțiune locale în conformitate cu principiile stabilite la punctele (12), (14) și (16) din Comunicarea Comisiei către statele membre din 14 aprilie 2000 privind orientările inițiativei Comunității pentru dezvoltarea rurală ("Leader +")*1).*1) JO C 139, 18.5.2000, p. 5.Acest sprijin este limitat la regiunile în care exista deja capacitate administrativă și experienta suficiente în abordari specifice dezvoltării rurale locale.(3)Grupurile locale de acțiune menționate la punctul (2) pot fi eligibile pentru a participa la acțiuni de cooperare teritorială la nivel național și transnational, în conformitate cu principiile stabilite la punctele (15)-(18) din Comunicarea Comisiei menționată la punctul (2).(4)Bulgariei și României, precum și grupurilor de acțiune locale li se permite accesul la Observatorul zonelor rurale prevăzut la punctul (23) din Comunicarea Comisiei menționată la punctul (2).D.Serviciile de consultanța agricolă și informare publicăSe acordă sprijin pentru prestarea de servicii de consultanța agricolă și informare publică pentru ferme.E.Suplimente la plati directe(1)Se poate acorda sprijin agricultorilor eligibili pentru plati directe suplimentare sau ajutoare acordate la nivel național în conformitate cu articolul 143c din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003*1).*1) Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori și de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2019/93, (CE) nr. 1452/2001, (CE) nr. 1453/2001, (CE) nr. 1454/2001, (CE) nr. 1868/94, (CE) nr. 1251/1999, (CE) nr. 1254/1999, (CE) nr. 1673/2000, (CEE) nr. 2358/71 și (CE) nr. 2529/2001 (JO L 270, 21.10.2003, p. 1), regulament adaptat prin Decizia 2004/281/CE a Consiliului (JO L 93, 30.3.2004, p. 1) și astfel cum a modificat ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 864/2004 (JO L 161, 30.4.2004, p. 48).(2)Sprijinul acordat unui fermier pentru anii 2007, 2008 și 2009 nu poate depăși diferența dintre:(a)nivelul plăților directe aplicabil în Bulgaria sau România pentru anul în cauza în conformitate cu articolul 143a din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 și(b)40% din nivelul plăților directe aplicabil în Comunitate, în compunerea sa de la data de 30 aprilie 2004, pentru anul în cauza.(3)Contribuția Comunității la sprijinul acordat în conformitate cu prezenta secțiune E în Bulgaria sau România pentru fiecare dintre anii 2007, 2008 și 2009 nu poate depăși 20% din respectiva sa alocare anuală. Cu toate acestea, Bulgaria sau România poate decide sa substituie aceasta rata anuală de 20% cu următoarele rate: 25% pentru 2007, 20% pentru 2008 și 15% pentru 2009.(4)Sprijinul acordat unui agricultor în conformitate cu prezenta subsectiune E este calificat drept plata directa sau ajutor național suplimentar, după caz, în scopul aplicării nivelurilor maxime stabilite la articolul 143c alineatul (2a) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003.F.Asistența tehnica(1)Se poate acorda sprijin pentru măsurile de pregătire, monitorizare, evaluare și control necesare punerii în aplicare a documentelor de programare privind dezvoltarea rurală.(2)Măsurile menționate la punctul (1) trebuie să cuprindă în special:(a)studii;(b)măsuri de asistența tehnica și schimbul de experienta și de informații destinate partenerilor, beneficiarilor și publicului larg;(c)instalarea, operarea și interconectarea sistemelor informatizate de management, monitorizare și evaluare;(d)îmbunătățirea metodelor de evaluare și schimbul de informații privind cele mai bune practici în acest domeniu.G.Tabelul sumelor pentru măsurile suplimentare temporare pentru dezvoltarea rurală a Bulgariei și României

Măsura EUR
Ferme de semi-subzistență 1.000 fermă/an
Grupuri de producători 100.000 în primul an
100.000 În al doilea an
80.000 În al treilea an
60.000 în al patrulea an
50.000 în al cincilea an

 + 
Secţiunea IIDISPOZIȚII SPECIALE PRIVIND SPRIJINUL PENTRU INVESTIȚII ÎN BULGARIA ȘI ROMÂNIA(1)Sprijinul pentru investiții destinat exploatațiilor agricole în conformitate cu regulamentele privind dezvoltarea rurală, în vigoare la data aderării, se acordă exploatațiilor agricole a căror viabilitate economică la data dării în folosință a investiției poate fi demonstrata.(2)Volumul total al sprijinului pentru investiții în exploatații agricole, exprimat ca procent din volumul investițiilor eligibile, este limitat fie la o valoare maxima de 50% și, în zonele defavorizate, de 60%, fie la procentele stabilite prin regulamentele privind dezvoltarea rurală, în vigoare la data aderării, oricare dintre acestea este mai mare. În cazul în care investițiile sunt efectuate de fermierii tineri, astfel cum sunt definiți prin regulamentele privind dezvoltarea rurală, în vigoare la data aderării, aceste procente pot atinge fie o valoare maxima de 55% și, în zonele defavorizate, de 65%, fie procentele stabilite prin regulamentele privind dezvoltarea rurală, în vigoare la data aderării, oricare dintre acestea este mai mare.(3)Sprijinul pentru investițiile pentru îmbunătățirea prelucrării și comercializării produselor agricole în conformitate cu regulamentele privind dezvoltarea rurală, în vigoare la data aderării, se acordă întreprinderilor care au beneficiat de o perioadă de tranzitie după aderare în vederea îndeplinirii standardelor minime privind mediul, igiena și bunăstarea animalelor. În acest caz, întreprinderea în cauza se conformează standardelor specifice până la încheierea perioadei de tranzitie respective sau a perioadei de investiție, oricare dintre acestea se desfășoară mai întâi. + 
Secţiunea IIIDISPOZIȚII SPECIALE PRIVIND SPRIJINUL PENTRU PENSIONAREA ANTICIPATA ÎN BULGARIA(1)Fermierii din Bulgaria cărora le-a fost alocata o cota de lapte sunt eligibili pentru schema de pensionare anticipata, cu condiția ca aceștia sa nu fi depășit vârsta de 70 ani la data opțiunii.(2)Volumul sprijinului depinde de plafoanele maxime prevăzute de regulamentele privind dezvoltarea rurală, în vigoare la data aderării, și este calculat în raport cu mărimea cotei de lapte și cu întreaga activitate agricolă a exploatatiei.(3)Cotele de lapte alocate unui fermier care optează pentru pensionarea anticipata se returnează la rezerva naționala de cote de lapte fără plata vreunei despăgubiri suplimentare. + 
Secţiunea IVDISPOZIȚII FINANCIARE SPECIALE PRIVIND BULGARIA ȘI ROMÂNIA PENTRU PERIOADA 2007-2013(1)Pentru perioada de programare 2007-2013, sprijinul Comunității acordat în Bulgaria și România pentru ansamblul măsurilor de dezvoltare rurală este pus în aplicare în conformitate cu principiile prevăzute la articolele 31 și 32 din Regulamentul (CE) nr. 1260/1999 al Consiliului din 21 iunie 1999 de stabilire a dispozițiilor generale privind Fondurile Structurale*1).*1) JO L 161, 26.6.1999, p. 1, regulament astfel cum a fost modificat ultima data prin Actul de aderare din 2003 (JO L 236, 23.9.2.3, p. 33).(2)În zonele corespunzătoare Obiectivului 1, contribuția financiară a Comunității poate ajunge la 85% pentru măsurile agro-ecologice și privind bunăstarea animalelor, respectiv la 80% pentru alte măsuri, sau la nivelul procentelor prevăzute de regulamentele privind dezvoltarea rurală, în vigoare la data aderării, oricare dintre acestea este mai mare.

NEGOCIERILE PENTRU ADERAREA
BULGARIEI ȘI A ROMÂNIEI
LA UNIUNEA EUROPEANĂ
Bruxelles, 31 martie 2005
AA 22/2/05
REV 2 + 
TRATATUL DE ADERARE: ACTUL DE ADERARE, ANEXA IXPROIECTE DE ACTE LEGISLATIVE ȘI DE ALTE INSTRUMENTEDelegatiile sunt invitate sa găsească alăturat proiectul Tratatului pentru aderarea Bulgariei și României la Uniunea Europeană: ACTUL DE ADERARE, ANEXA IX.Documente sursa: MD 170/5/04 REV 5 (AC 170/1/04 REV 1) + 
Anexa IX
Angajamente specifice asumate și cerințe acceptate de România la încheierea negocierilor de aderare din 14 decembrie 2004 (menționate la articolul 39 din Actul de aderare)I.Cu privire la articolul 39 (2)(1)Sa pună în aplicare fără întârziere Planul de acțiune Schengen, astfel cum a fost publicat în M.Of, p. I, nr. 129 bis/10.II.2005, modificat în conformitate cu acquis-ul și cu respectarea termenelor convenite.(2)În vederea asigurării unui înalt nivel al controlului și supravegherii la viitoarele frontiere externe ale Uniunii Europene, accelerarii în mod considerabil a eforturilor în sensul modernizării echipamentului și infrastructurii la frontiera verde, frontiera albastra și la punctele de trecere a frontierei, precum și îmbunătățirii în continuare a capacității de analiza a riscului operational. Toate acestea trebuie reflectate într-un plan unic multianual de investiții, care trebuie elaborat până în luna martie 2005 cel târziu și care trebuie să permită Uniunii sa masoare progresul pe o baza anuală și până când se ia decizia la care se face referire la articolul 4(2) din actul cu privire la România. De asemenea, România trebuie să accelereze considerabil punerea în aplicare a planurilor de recrutare a 4 438 agenți și ofițeri ai poliției de frontieră și, în special, să asigure un nivel de acoperire cu personal, până la aderare, pe cat posibil până la nivelul de 100%, de-a lungul frontierei cu Ucraina, Moldova și coasta Marii Negre. România trebuie, de asemenea, sa pună în aplicare toate măsurile necesare pentru a combate efectiv imigratia ilegala, inclusiv întărirea cooperării cu țările terțe.(3)Sa dezvolte și sa pună în aplicare un plan de acțiune și o strategie de reforma a sistemului judiciar actualizate și integrate, inclusiv principalele măsuri pentru punere în aplicare a Legii de organizare a sistemului judiciar, a Legii privind statutul magistraților și a Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii, care au intrat în vigoare la 30 septembrie 2004. Ambele documente actualizate trebuie să fie prezentate Uniunii Europene până în martie 2005 cel târziu; trebuie asigurate resursele financiare și umane adecvate pentru punerea în aplicare a planului de acțiune, iar acesta trebuie pus în aplicare fără întârziere și în conformitate cu calendarul stabilit. România trebuie, de asemenea, sa demonstreze până la sfârșitul lunii martie 2005 funcționarea deplina a noului sistem de distribuire aleatorie a cazurilor.(4)Sa accelereze considerabil lupta împotriva corupției, în special împotriva corupției la nivel înalt, prin asigurarea unei aplicari riguroase a legislației anticoruptie și a independentei efective a Parchetului Național Anticoruptie (PNA), precum și prin prezentarea anuală, începând cu noiembrie 2005, a unui raport convingator al activității PNA în lupta împotriva corupției la nivel înalt. Parchetului Național Anticoruptie trebuie să i se asigure personal, resurse financiare și de formare, precum și echipamentul necesar pentru îndeplinirea funcției sale vitale.(5)Sa realizeze un audit independent al rezultatelor și impactului generate de actuala Strategie naționala anticoruptie; sa reflecte concluziile și recomandările acestui audit în noua strategie anticoruptie multianuala, care trebuie să fie un document cuprinzator, redactat până în luna martie 2005 cel târziu, însoțit de un plan de acțiune care să cuprindă repere ce trebuie atinse și rezultate ce trebuie obținute bine definite, precum și dispoziții bugetare adecvate; punerea în aplicare a strategiei și planului de acțiune trebuie să fie avizată de un organism existent, clar definit și independent; strategia trebuie să includă angajamentul de revizuire a procedurilor penale indelungate, până la sfârșitul anului 2005, pentru a asigura ca tratarea cazurilor de corupție se face într-un mod rapid și transparent, astfel încât să se garanteze sancțiuni adecvate cu efect descurajator; în sfârșit, acestea trebuie să cuprindă măsuri în vederea reducerii considerabile a numărului de organisme care au atribuții de prevenire sau investigare a corupției, până la sfârșitul anului 2005, pentru evitarea suprapunerii responsabilităților.(6)Sa asigure, până la sfârșitul lunii martie 2005, un cadru legislativ clar cu privire la sarcinile jandarmeriei și poliției, precum și la cooperarea dintre acestea, inclusiv în ce privește punerea în aplicare a legislației, dezvoltarea și punerea în aplicare, pentru ambele instituții, a unui plan clar de recrutare de personal până la mijlocul anului 2005, în vederea înregistrării unui progres considerabil pentru ocuparea celor 7 000 de posturi din poliție și a celor 18 000 de posturi din jandarmerie până la data aderării.(7)Sa dezvolte și sa pună în aplicare o strategie multianuala coerenta împotriva criminalitatii, care să includă acțiuni concrete pentru a reduce statutul României de țara de origine, tranzit și destinație a victimelor traficului de persoane și să prezinte anual, începând cu martie 2005, statistici credibile privind modul în care acest fenomen infractional este controlat.II.Cu privire la articolul 39 alineatul (3)(8)Sa asigure un control efectiv, prin intermediul Consiliului Concurentei, al oricărui ajutor de stat potențial, inclusiv în ceea ce privește ajutorul de stat sub forma reesalonarii plăților obligațiilor din domeniul fiscal sau social către bugetul de stat ori a reesalonarii plăților privind furnizarea de energie.(9)Sa consolideze, fără întârziere mecanismele de monitorizare a ajutorului de stat și să asigure un nivel satisfăcător al monitorizarii atât în domeniul politicii antimonopol, cat și în domeniul ajutorului de stat.(10)Sa prezinte Comisiei, până la mijlocul lunii decembrie 2004, un plan revizuit de restructurare a industriei siderurgice (care include Programul național de restructurare și Planurile de afaceri individuale) în conformitate cu cerințele stabilite în Protocolul 2, privind produsele CECO, din Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, și Comunitatile Europene și statele membre ale acestora, pe de altă parte*1) precum și cu condițiile stabilite în anexa VII, capitolul 4, secțiunea B din act.*1) JO L 357, 31.12.1994, p. 2. Acord astfel cum a fost modificat ultima data prin Decizia nr. 2/2003 a Consiliului de Asociere UE/România din 25.9.2003 (nepublicata încă în Jurnalul Oficial).Să respecte integral angajamentul de a nu acorda sau plăti, începând cu 1 ianuarie 2005 până la 31 decembrie 2008, nici un ajutor de stat către combinatele siderurgice incluse în Strategia națională de restructurare precum și să respecte integral volumul ajutoarelor de stat și condițiile privind reducerea capacităților de producție stabilite în conformitate cu Protocolul 2, privind produsele CECO, din Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, și Comunitatile Europene și statele membre ale acestora, pe de altă parte.(11)Sa continue sa aloce Consiliului Concurentei mijloacele financiare adecvate, precum și resursele umane suficiente și pregătite corespunzător.
NEGOCIERILE PENTRU ADERAREA
BULGARIEI ȘI A ROMÂNIEI
LA UNIUNEA EUROPEANĂ
Bruxelles, 31 martie 2005
AA 23/2/05
REV 2 + 
TRATATUL DE ADERARE: ACTUL FINALPROIECTE DE ACTE LEGISLATIVE ȘI DE ALTE INSTRUMENTEDelegatiile sunt invitate sa găsească alăturat proiectul Tratatului pentru aderarea Bulgariei și României la Uniunea Europeană: ACTUL FINAL.Documente sursa: MD 199/4/05 REV 4 (AC 199/1/05 REV 1)ACTUL FINALI.TEXTUL ACTULUI FINALPlenipotențiarii:MAIESTATII SALE REGELE BELGIENILOR,GUVERNULUI REPUBLICII BULGARIA,PREȘEDINTELUI REPUBLICII CEHE,MAIESTATII SALE REGINA DANEMARCEI,PREȘEDINTELUI REPUBLICII FEDERALE GERMANIA,PREȘEDINTELUI REPUBLICII ESTONIA,PREȘEDINTELUI REPUBLICII ELENE,MAIESTATII SALE REGELE SPANIEI,PREȘEDINTELUI REPUBLICII FRANCEZE,PREȘEDINTELUI IRLANDEI,PREȘEDINTELUI REPUBLICII ITALIENE,PREȘEDINTELUI REPUBLICII CIPRU,PREȘEDINTELUI REPUBLICII LETONIA,PREȘEDINTELUI REPUBLICII LITUANIA,ALTETEI SALE REGALE MARELE DUCE DE LUXEMBURG,PREȘEDINTELUI REPUBLICII UNGARE,PREȘEDINTELUI MALTEI,MAIESTATII SALE REGINA ȚĂRILOR DE JOS,PREȘEDINTELUI FEDERAL AL REPUBLICII AUSTRIA,PREȘEDINTELUI REPUBLICII POLONE,PREȘEDINTELUI REPUBLICII PORTUGHEZE,PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI,PREȘEDINTELUI REPUBLICII SLOVENIA,PREȘEDINTELUI REPUBLICII SLOVACE,PREȘEDINTELUI REPUBLICII FINLANDA,GUVERNULUI REGATULUI SUEDIEI,MAIESTATII SALE REGINA REGATULUI UNIT AL MARII BRITANII ȘI IRLANDEI DE NORD,Reuniti la [PLACE] la [DATE] cu ocazia semnării Tratatului între Regatul Belgiei, Republica Ceha, Regatul Danemarcei, Republica Federala Germania, Republica Estonia, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Irlanda, Republica Italiana, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungara, Republica Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polona, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovaca, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) și Republica Bulgaria și România privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană.Au constatat ca următoarele texte au fost redactate și adoptate în cadrul Conferintei dintre statele membre ale Uniunii Europene și Republica Bulgaria și România privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană:I.Tratatul între Regatul Belgiei, Republica Ceha, Regatul Danemarcei, Republica Federala Germania, Republica Estonia, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Irlanda, Republica Italiana, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungara, Republica Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polona, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovaca, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) și Republica Bulgaria și România, privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană (în continuare "Tratatul de aderare");II.textele în limbile bulgara și română ale Tratatului de instituire a unei Constituții pentru Europa;III.Protocolul privind condițiile și aranjamentele de admitere a Republicii Bulgaria și a României în Uniunea Europeană (în continuare "Protocolul de aderare");IV.textele enumerate mai jos care sunt anexate Protocolului de aderare:A.Anexa I: Lista convențiilor și protocoalelor la care Bulgaria și România devin părți de la data aderării [menționate la articolul 3 alineatul (3) din protocol]Anexa II: Lista dispozițiilor acquis-ului Schengen astfel cum este integrat în cadrul Uniunii Europene, precum și actele adoptate în temeiul acestuia sau conexe acestuia, care urmează să fie obligatorii și să se aplice în noile state membre de la data aderării [menționate la articolul 4 alineatul (1) din protocol]Anexa III: Lista menționată la articolul 16 din protocol: adaptari la actele adoptate de instituțiiAnexa IV: Lista menționată la articolul 17 din protocol: adaptari suplimentare la actele adoptate de instituțiiAnexa V: Lista menționată la articolul 18 din protocol: alte dispoziții permanenteAnexa VI: Lista menționată la articolul 20 din protocol: măsuri tranzitorii BulgariaAnexa VII: Lista menționată la articolul 20 din protocol: măsuri tranzitorii RomâniaAnexa VIII: Dezvoltarea rurală (menționată la articolul 34 din protocol)Anexa IX: Angajamente speciale asumate și cerințe acceptate de România la încheierea negocierilor de aderare din data de 14 decembrie 2004 (menționate la articolul 39 din protocol);B.textele în limbile bulgara și română ale Tratatului de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice și ale tratatelor care îl modifica sau completează.V.Actul privind condițiile de aderare a Republicii Bulgaria și a României, precum și adaptarile la tratatele pe care se întemeiază Uniunea Europeană (în continuare "Actul de aderare");VI.textele enumerate mai jos care sunt anexate la Actul de aderare:A.Anexa I: Lista convențiilor și protocoalelor la care Bulgaria și România devin părți de la data aderării [menționate la articolul 3 alineatul (3) din Actul de aderare]Anexa II: Lista dispozițiilor acquis-ului Schengen astfel cum este integrat în cadrul Uniunii Europene, precum și actele adoptate în temeiul acestuia sau conexe acestuia, care urmează să fie obligatorii și să se aplice în noile state membre de la data aderării [menționate la articolul 4 alineatul (1) din Actul de aderare]Anexa III: Lista menționată la articolul 19 din Actul de aderare: adaptari la actele adoptate de instituțiiAnexa IV: Lista menționată la articolul 20 din Actul de aderare: adaptari suplimentare la actele adoptate de instituțiiAnexa V: Lista menționată la articolul 21 din Actul de aderare: alte dispoziții permanenteAnexa VI: Lista menționată la articolul 23 din Actul de aderare: măsuri tranzitorii BulgariaAnexa VII: Lista menționată la articolul 23 din Actul de aderare: măsuri tranzitorii RomâniaAnexa VIII: Dezvoltarea rurală (menționată la articolul 34 din Actul de aderare)Anexa IX: Angajamente speciale asumate și cerințe acceptate de România la încheierea negocierilor de aderare din data de 14 decembrie 2004 (menționate la articolul 39 din Actul de aderare);B.textele în limbile bulgara și română ale Tratatului privind Uniunea Europeană, ale Tratatului de instituire a Comunității Europene și ale Tratatului de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, precum și ale tratatelor care modifica sau completează aceste tratate, inclusiv ale Tratatului privind aderarea Regatului Danemarcei, Irlandei și a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, ale Tratatului privind aderarea Republicii Elene, ale Tratatului privind aderarea Regatului Spaniei și a Republicii Portugheze, ale Tratatului privind aderarea Republicii Austria, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei, precum și ale Tratatului privind aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace.(2)Inaltele Părți Contractante au convenit politic asupra unui set de adaptari ale actelor adoptate de către instituții, necesare ca urmare a aderării, și invita Consiliul și Comisia sa adopte aceste adaptari înainte de aderare în conformitate cu dispozițiile articolului 56 din Protocolul de aderare sau, după caz, în conformitate cu dispozițiile articolului 56 din Actul de aderare, astfel cum este prevăzut la articolul 4 alineatul (3) din Tratatul de aderare, completate și actualizate, dacă este necesar, pentru a tine seama de evoluția dreptului Uniunii.(3)Fiecare Înaltă Parte Contractantă se obliga sa transmită Comisiei și celorlalte Înalte Părți Contractante toate informațiile necesare în vederea aplicării Protocolului de aderare sau, după caz, a Actului de aderare. În cazurile în care este necesar, aceste informații sunt furnizate în timp util înainte de data aderării, astfel încât să permită aplicarea integrală de la data aderării a Protocolului de aderare sau, după caz, a Actului de aderare, în special în ceea ce privește funcționarea pieței interne. În acest context, are o importanța primordială notificarea în timp util, în conformitate cu dispozițiile articolului 53 din Protocolul de aderare sau, după caz, în conformitate cu dispozițiile articolului 53 din Actul de aderare, a măsurilor adoptate de Bulgaria și de România. Comisia poate informa Republica Bulgaria și România cu privire la momentul la care considera cuvenit sa primească sau sa transmită anumite informații. Până la data prezentei semnari, Părților Contractante le-a fost furnizată o lista cuprinzând obligațiile de informare în domeniul veterinar.(4)Plenipotențiarii au luat nota de următoarele declarații adoptate și care sunt anexate la prezentul Act final:A.Declarații comune ale actualelor state membre1.Declarația comuna privind libera circulație a lucrătorilor: Bulgaria2.Declarația comuna privind leguminoasele pentru boabe: Bulgaria3.Declarația comuna privind libera circulație a lucrătorilor: România4.Declarația comuna privind dezvoltarea rurală: Bulgaria și RomâniaB.Declarația comuna a actualelor state membre și a Comisiei5.Declarația comuna privind pregatirile Bulgariei și ale României pentru aderareC.Declarația comuna a diferitelor actuale state membre6.Declarația comuna a Republicii Federale Germania și a Republicii Austria privind libera circulație a lucrătorilor: Bulgaria și RomâniaD.Declarația Republicii Bulgaria7.Declarația Republicii Bulgaria privind utilizarea alfabetului chirilic în cadrul Uniunii Europene(5)Plenipotențiarii au luat nota de schimbul de scrisori între Uniunea Europeană și Republica Bulgaria și România privind o procedură de informare și consultare pentru adoptarea anumitor decizii și a altor măsuri care vor fi luate în perioada premergătoare aderării și care este atasat prezentului Act final.
NEGOCIERILE PENTRU ADERAREA
BULGARIEI ȘI A ROMÂNIEI
LA UNIUNEA EUROPEANĂ
Bruxelles, 31 martie 2005
AA 24/2/05
REV 2 + 
TRATATUL DE ADERARE: DECLARAȚII PROIECTE DE ACTE LEGISLATIVE ȘI DE ALTE INSTRUMENTEDelegatiile sunt invitate sa găsească alăturat proiectul Tratatului pentru aderarea Bulgariei și României la Uniunea Europeană: DECLARAȚII.Documente sursa:

MD 196/2/05 REV 2MD 187/3/05 REV 3MD 197/2/05 REV 2MD 221/3/05 REV 3MD 171/2/04 REV 2MD 217/1/05 REV 1MD 210/1/05 REV 1 (AC 196/1/05 REV 1)(AC 187/1/05 REV 1)(AC 197/1/05 REV 1)(AC 221/1/05 REV 1)(AC 171/1/05 REV 1)(AC 217/1/05 REV 1)(AC 210/1/05 REV 1)

II.DECLARAȚIIA.DECLARAȚIA COMUNA A ACTUALELOR STATE MEMBRE1.DECLARAȚIA COMUNA PRIVIND LIBERA CIRCULAȚIE A LUCRĂTORILOR: BULGARIAUniunea Europeană evidențiază puternicele elemente de diversitate și flexibilitate în regimul liberei circulatii a lucrătorilor. Statele membre urmăresc sa acorde un acces sporit pe piața forței de muncă resortisantilor bulgari în conformitate cu dreptul intern, pentru a accelera apropierea acquis-ului. În consecința, sansele de angajare în Uniunea Europeană a resortisantilor bulgari ar trebui sa sporeasca semnificativ după aderarea Bulgariei. De asemenea, statele membre UE valorifica la maxim regimul propus pentru a se trece cat mai repede la aplicarea deplina a acquis-ului în domeniul liberei circulatii a lucrătorilor.2.DECLARAȚIA COMUNA PRIVIND LEGUMINOASELE PENTRU BOABE: BULGARIACu privire la leguminoasele pentru boabe, pentru calcularea plafonului național al Bulgariei în anexa VIIIA la Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 din 29 septembrie 2003 (JO L 270, 21.10.2003, p. 1) a fost luată în considerare o suprafața de 18 047 ha.3.DECLARAȚIA COMUNAPRIVIND LIBERA CIRCULAȚIE A LUCRĂTORILOR: ROMÂNIAUniunea Europeană evidențiază puternicele elemente de diversitate și flexibilitate în regimul liberei circulatii a lucrătorilor. Statele membre urmăresc sa acorde un acces sporit pe piața forței de muncă resortisantilor români în conformitate cu dreptul intern, pentru a accelera apropierea acquis-ului. În consecința, sansele de angajare în Uniunea Europeană a resortisantilor români ar trebui sa sporeasca semnificativ după aderarea României. De asemenea, statele membre UE vor valorifica la maxim regimul propus pentru a se trece cat mai repede la aplicarea deplina a acquis-ului în domeniul liberei circulatii a lucrătorilor.4.DECLARAȚIA COMUNAPRIVIND DEZVOLTAREA RURALĂ: BULGARIA ȘI ROMÂNIACu privire la creditele de angajament pentru dezvoltare rurală acordate prin FEOGA, secțiunea Garantare pentru Bulgaria și România pe o perioadă de trei ani între 2007-2009, prevăzută la articolul 33 alineatul (2) din Protocolul de aderare și la articolul 34 alineatul (2) din Actul de aderare, Uniunea menționează că sunt preconizate următoarele alocari de fonduri:

(milioane EUR, prețuri din 2004)
2007 2008 2009 2007-2009
Bulgaria 183 244 306 733
România 577 770 961 2.308
Total 760 1.014 1.267 3.041
Fondurile alocate pentru dezvoltarea rurală a Bulgariei și a României după perioada de trei ani 2007-2009 vor avea la baza aplicarea normelor în vigoare sau a normelor care decurg din orice reforma a politicii care are loc între timp.
B.DECLARAȚIA COMUNA A ACTUALELOR STATE MEMBRE ȘI A COMISIEI: BULGARIA ȘI ROMÂNIA5.DECLARAȚIA COMUNA PRIVIND PREGATIRILE BULGARIEI ȘI ALE ROMÂNIEI PENTRU ADERAREUniunea Europeană va continua sa urmărească îndeaproape pregatirile și realizarile Bulgariei și României, inclusiv punerea efectivă în aplicare a angajamentelor asumate în toate domeniile acquis-ului.Uniunea Europeană reaminteste Concluziile Presedintiei adoptate de Consiliul European din 16-17 decembrie 2004, în special cele cuprinse la punctele 8 și 12, subliniind ca, în cazul României, se va acorda o atenție deosebită pregătirii în domeniul justiției și afacerilor interne, al concurentei și al mediului și ca, în cazul Bulgariei, se va acorda o atenție deosebită pregătirii în domeniul justiției și afacerilor interne.Comisia va continua să prezinte rapoarte anuale privind progresele înregistrate de Bulgaria și România în vederea aderării, însoțite de recomandări, dacă este cazul. Uniunea Europeană reaminteste ca în clauzele de salvgardare sunt prevăzute măsuri privind soluționarea unor probleme grave care pot aparea înainte de aderare sau în termen de trei ani de la aderare, după caz.C.DECLARAȚIA COMUNA A DIFERITELOR ACTUALE STATE MEMBRE6.DECLARAȚIA COMUNA A REPUBLICII FEDERALE GERMANIA ȘI A REPUBLICII AUSTRIA PRIVIND LIBERA CIRCULAȚIE A LUCRĂTORILOR: BULGARIA ȘI ROMÂNIATextul punctului 13 din măsurile tranzitorii privind libera circulație a lucrătorilor în conformitate cu Directiva 96/71/CE în anexele VI și VII la Protocolul de aderare și, respectiv, la Actul de aderare se înțelege de Republica Federala Germania și de către Republica Austria, în acord cu Comisia, în sensul că, dacă este cazul, expresia "anumite regiuni" se poate referi, de asemenea, la întregul teritoriu național.D.DECLARAȚIA REPUBLICII BULGARIA7.DECLARAȚIA REPUBLICII BULGARIA PRIVIND UTILIZAREA ALFABETULUI CHIRILIC ÎN CADRUL UNIUNII EUROPENEPrin recunoașterea limbii bulgare ca limba autentică a tratatelor, precum și ca o limbă oficială și de lucru a instituțiilor Uniunii Europene, alfabetul chirilic va deveni unul dintre cele trei alfabete oficiale utilizate în Uniunea Europeană. Aceasta parte semnificativă a patrimoniului cultural al Europei reprezintă o contribuție specială a Bulgariei la diversitatea lingvistica și culturală a Uniunii.
NEGOCIERILE PENTRU ADERAREA
BULGARIEI ȘI A ROMÂNIEI
LA UNIUNEA EUROPEANĂ
Bruxelles, 31 martie 2005
AA 25/2/05
REV2 + 
TRATATUL DE ADERARE: SCHIMB DE SCRISORIPROIECTE DE ACTE LEGISLATIVE ȘI DE ALTE INSTRUMENTEDelegatiile sunt invitate sa găsească alăturat proiectul Tratatului pentru aderarea Bulgariei și României la Uniunea Europeană:SCHIMB DE SCRISORI.Documente sursa: MD 131/4/04 REV4 (AC 131/1/05 REV1)III.SCHIMB DE SCRISORISchimb de scrisori între Uniunea Europeană și Republica Bulgaria și România privind o procedură de informare și consultare pentru adoptarea anumitor decizii și a altor măsuri care vor fi luate în perioada premergătoare aderării
Scrisoarea nr. 1Stimate domnule,Avem onoarea sa ne referim la chestiunea privind procedura de informare și consultare pentru adoptarea anumitor decizii și a altor măsuri care vor fi adoptate în perioada premergătoare aderării tarii dumneavoastră la Uniunea Europeană, chestiune care a fost ridicată în cadrul negocierilor de aderare.Prin prezenta va confirmăm faptul ca Uniunea Europeană este în măsura sa convină asupra unei astfel de proceduri, în condițiile stabilite în anexa la prezenta scrisoare, care poate fi aplicată cu începere de la 1 octombrie 2004.V-am rămâne recunoscatori dacă ne-ați confirma ca guvernul dumneavoastră este de acord cu conținutul acestei scrisori.Cu deosebită considerație,
Scrisoarea nr. 2Stimate domnule,Avem onoarea sa va confirmăm primirea scrisorii dumneavoastră care are următorul conținut:Avem onoarea sa ne referim la chestiunea privind procedura de informare și consultare pentru adoptarea anumitor decizii și a altor măsuri care vor fi adoptate în perioada premergătoare aderării tarii dumneavoastră la Uniunea Europeană, chestiune care a fost ridicată în cadrul negocierilor de aderare.Prin prezenta confirmăm faptul ca Uniunea Europeană este în măsura sa convină asupra unei astfel de proceduri, în condițiile stabilite în anexa la prezenta scrisoare, care poate fi aplicată cu începere de la 1 octombrie 2004.V-am rămâne recunoscatori dacă ne-ați confirma ca guvernul dumneavoastră este de acord cu conținutul acestei scrisori.Avem onoarea sa confirmăm ca guvernul pe care îl reprezentam este de acord cu conținutul acestei scrisori.Cu deosebită considerație, + 
ANEXĂ
Procedura de informare și consultare pentru adoptarea anumitor decizii și a altor măsuri care vor fi adoptate în perioada premergătoare aderăriiI.(1)Pentru a se asigura ca Republica Bulgaria și România, denumite în continuare "state aderente", sunt informate în mod corespunzător, orice propunere, comunicare, recomandare sau inițiativa care poate conduce la decizii ale instituțiilor sau organelor Uniunii Europene se aduc la cunoștința statelor aderente după transmiterea lor Consiliului.(2)Au loc consultări în urma unei solicitări motivate din partea unui stat aderent, care trebuie să exprime explicit în cuprinsul acesteia interesele sale ca viitor membru al Uniunii, precum și observațiile sale.(3)Ca regula generală, deciziile administrative nu generează consultări.(4)Consultarile au loc în cadrul unui comitet interimar format din reprezentanți ai Uniunii și ai statelor aderente. Cu excepția unei obiecțiuni motivate din partea unui stat aderent, consultarile pot să aibă loc, de asemenea, sub forma unui schimb de mesaje prin intermediul mijloacelor electronice, în special în cadrul politicii externe și de securitate comune.(5)Din partea Uniunii, membrii comitetului interimar sunt membri ai Comitetului Reprezentanților Permanenți sau persoane desemnate de aceștia în acest scop. Dacă este cazul, membrii pot fi membrii Comitetului Politic și de Securitate. Comisia este invitata să fie reprezentată la aceste lucrări.(6)Comitetul interimar este asistat de un secretariat, care este același cu cel al Conferintei, continuat în acest scop.(7)Consultarile se desfășoară de regula de îndată ce lucrările pregătitoare desfășurate la nivelul Uniunii, în vederea adoptării deciziilor sau pozițiilor comune de către Consiliu, au avut ca rezultat linii directoare comune care permit organizarea fructuoasa a unor asemenea consultări.(8)În cazul în care după consultări exista încă dificultăți serioase, acestea pot fi discutate la nivel ministerial la solicitarea unui stat aderent.(9)Dispozițiile de mai sus se aplică mutatis mutandis în cazul deciziilor Consiliului Guvernatorilor Băncii Europene de Investiții.(10)Procedura stabilită la alineatele de mai sus se aplică, de asemenea, oricărei decizii care va fi adoptată de statele aderente, de natura sa aducă atingere angajamentelor care decurg din poziția lor ca viitoare membre ale Uniunii.II.(11)Uniunea și Republica Bulgaria și România iau măsurile necesare pentru a se asigura ca aderarea lor la acordurile sau convențiile prevăzute la articolul 3 alineatul (3), articolul 6 alineatul (2) și la articolul 6 alineatul (6) din Protocolul privind condițiile și procedura de admitere a Republicii Bulgaria și a României în Uniunea Europeană precum și la articolul 3 alineatul(3), articolul 6 alineatul (2) și la articolul 6 alineatul (6) din Actul privind condițiile de aderare a Republicii Bulgaria și a României coincide, în măsura posibilului și în conformitate cu condițiile stabilite în acest protocol și în acest act, cu intrarea în vigoare a Tratatului de aderare.(12)În măsura în care acordurile sau convențiile între statele membre exista doar în stadiul de proiect și probabil nu pot fi semnate în perioada premergătoare aderării, statele aderente vor fi invitate să se asocieze, după semnarea Tratatului de aderare și în conformitate cu procedurile corespunzătoare, la pregătirea acestor proiecte într-o maniera pozitiva și astfel încât să se faciliteze încheierea lor.(13)În ceea ce privește negocierea cu părțile co-contractante a protocoalelor prevăzute la articolul 6 alineatul (2) al doilea paragraf din Protocolul privind condițiile și procedura de admitere a Republicii Bulgaria și a României în Uniunea Europeană, precum și la articolul 6 alineatul (2), al doilea paragraf din Actul privind condițiile de aderare a Republicii Bulgaria și a României, reprezentanții statelor aderente se asociaza lucrărilor în calitate de observatori, alături de reprezentanții actualelor state membre.(14)Anumite acorduri nepreferentiale încheiate de Comunitate, care rămân în vigoare după data aderării, pot face obiectul unor adaptari sau ajustari pentru a se tine cont de extinderea Uniunii. Aceste adaptari sau ajustari vor fi negociate de Comunitate împreună cu reprezentanții statelor aderente în conformitate cu procedura prevăzută la alineatul precedent.III.(15)Instituțiile trebuie să redacteze în timp util textele prevăzute la articolele 58 și 60 din Protocolul privind condițiile și procedura de admitere a Republicii Bulgaria și a României în Uniunea Europeană precum și la articolele 58 și 60 din Actul privind condițiile de aderare a Republicii Bulgaria și a României. În acest scop, guvernele Republicii Bulgaria și al României furnizează instituțiilor în timp util traducerile textelor.
CONFERINȚA REPREZENTANȚILOR GUVERNELOR STATELOR MEMBRE Bruxelles, 29 octombrie 2004 RO
CIG 87/2/04 REV 2
Referitor la: Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa
CUPRINS
PREAMBUL
PARTEA I
TITLUL I – DEFINIȚIA ȘI OBIECTIVELE UNIUNII
TITLUL II - DREPTURILE FUNDAMENTALE ȘI CETĂȚENIA UNIUNII
TITLUL III – COMPETENȚELE UNIUNII
TITLUL IV - INSTITUȚIILE ȘI ORGANELE UNIUNII
CAPITOLUL I – CADRUL INSTITUȚIONAL
CAPITOLUL II - CELELALTE INSTITUȚII ȘI ORGANELE CONSULTATIVE ALE UNIUNII
TITLUL V – EXERCITAREA COMPETENȚELOR UNIUNII
CAPITOLUL I - DISPOZIȚII COMUNE
CAPITOLUL II – DISPOZIȚII SPECIALE
CAPITOLUL III - COOPERAREA CONSOLIDATĂ
TITLUL VI – VIAȚA DEMOCRATICĂ A UNIUNII
TITLUL VII - FINANȚELE UNIUNII
TITLUL VIII – UNIUNEA ȘI VECINII SĂI
TITLUL IX - APARTENENȚA LA UNIUNE
PARTEA II: CARTA DREPTURILOR FUNDAMENTALE ALE UNIUNII
PREAMBUL
TITLUL I – DEMNITATEA
TITLUL II - LIBERTĂȚILE
TITLUL III – EGALITATEA
TITLUL IV - SOLIDARITATEA
TITLUL V – CETĂȚENIA
TITLUL VI - JUSTIȚIA
TITLUL VII – DISPOZIȚII GENERALE CARE REGLEMENTEAZĂ INTERPRETAREA ȘI APLICAREA CARTEI
PARTEA III: POLITICILE ȘI FUNCȚIONAREA UNIUNII
TITLUL I – DISPOZIȚII CU APLICARE GENERALĂ
TITLUL II - NEDISCRIMINAREA ȘI CETĂȚENIA
TITLUL III – POLITICILE ȘI ACȚIUNILE INTERNE
CAPITOLUL I - PIAȚA INTERNĂ
Secțiunea 1 – Instituirea și funcționarea pieței interne
Secțiunea 2 - Libera circulație a persoanelor și serviciilor
Subsecțiunea 1 – Lucrătorii
Subsecțiunea 2 - Libertatea de stabilire
Subsecțiunea 3 – Libertatea de a presta servicii
Secțiunea 3 - Libera circulație a mărfurilor
Subsecțiunea 1 – Uniunea vamală
Subsecțiunea 2 - Cooperarea vamală
Subsecțiunea 3 – Interzicerea restricțiilor cantitative
Secțiunea 4 - Capitalurile și plățile
Secțiunea 5 – Normele privind concurența
Subsecțiunea 1 - Normele aplicabile întreprinderilor
Subsecțiunea 2 – Ajutoarele acordate de statele membre
Secțiunea 6 - Dispoziții fiscale
Secțiunea 7 – Dispoziții comune
CAPITOLUL II - POLITICA ECONOMICĂ ȘI MONETARĂ
Secțiunea 1 – Politica economică
Secțiunea 2 - Politica monetară
Secțiunea 3 – Dispoziții instituționale
Secțiunea 4 - Dispoziții proprii statelor membre a căror monedă este euro
Secțiunea 5 – Dispoziții tranzitorii
CAPITOLUL III - POLITICILE DIN ALTE DOMENII
Secțiunea 1 – Ocuparea forței de muncă
Secțiunea 2 - Politica socială
Secțiunea 3 – Coeziunea economică, socială și teritorială
Secțiunea 4 - Agricultura și pescuitul
Secțiunea 5 – Mediul
Secțiunea 6 - Protecția consumatorilor
Secțiunea 7 – Transporturile
Secțiunea 8 - Rețelele transeuropene
Secțiunea 9 – Cercetarea și dezvoltarea tehnologică și spațiul cosmic
Secțiunea 10 - Energia
CAPITOLUL IV – SPAȚIUL DE LIBERTATE, SECURITATE ȘI JUSTIȚIE
Secțiunea 1 - Dispoziții generale
Secțiunea 2 – Politicile privind controlul frontierelor, azilul și imigrarea
Secțiunea 3 - Cooperarea judiciară în materie civilă
Secțiunea 4 – Cooperarea judiciară în materie penală
Secțiunea 5 - Cooperarea polițienească
CAPITOLUL V – DOMENIILE ÎN CARE UNIUNEA POATE DECIDE SĂ DESFĂȘOARE O ACȚIUNE DE SPRIJINIRE, DE COORDONARE SAU COMPLEMENTARĂ
Secțiunea 1 - Sănătatea publică
Secțiunea 2 – Industria
Secțiunea 3 - Cultura
Secțiunea 4 – Turismul
Secțiunea 5 - Educația, tineretul, sportul și formarea profesională
Secțiunea 6 – Protecția civilă
Secțiunea 7 - Cooperarea administrativă
TITLUL IV – ASOCIEREA ȚĂRILOR ȘI A TERITORIILOR DE PESTE MĂRI
TITLUL V - ACȚIUNEA EXTERNĂ A UNIUNII
CAPITOLUL I – DISPOZIȚII CU APLICARE GENERALĂ
CAPITOLUL II - POLITICA EXTERNĂ ȘI DE SECURITATE COMUNĂ
Secțiunea 1 – Dispoziții comune Secțiunea 2 – Politica de securitate și apărare comună
Secțiunea 3 - Dispoziții financiare
CAPITOLUL III – POLITICA COMERCIALĂ COMUNĂ
CAPITOLUL IV - COOPERAREA CU ȚĂRILE TERȚE ȘI AJUTORUL UMANITAR
Secțiunea 1 – Cooperarea pentru dezvoltare
Secțiunea 2 - Cooperarea economică, financiară și tehnică cu țările terțe
Secțiunea 3 – Ajutorul umanitar
CAPITOLUL V - MĂSURILE RESTRICTIVE
CAPITOLUL VI – ACORDURILE INTERNAȚIONALE
CAPITOLUL VII - RELAȚIILE UNIUNII CU ORGANIZAȚIILE INTERNAȚIONALE ȘI ȚĂRILE TERȚE ȘI CU DELEGAȚIILE UNIUNII
CAPITOLUL VIII – PUNEREA ÎN APLICARE A CLAUZEI DE SOLIDARITATE
TITLUL VI - FUNCȚIONAREA UNIUNII
CAPITOLUL I – DISPOZIȚII INSTITUȚIONALE
Secțiunea 1 - Instituțiile
Subsecțiunea 1 – Parlamentul European
Subsecțiunea 2 - Consiliul European
Subsecțiunea 3 – Consiliul de Miniștri
Subsecțiunea 4 - Comisia Europeană
Subsecțiunea 5 – Curtea de Justiție a Uniunii Europene
Subsecțiunea 6 - Banca Centrală Europeană
Subsecțiunea 7 – Curtea de Conturi
Secțiunea 2 - Organele consultative ale Uniunii
Subsecțiunea 1 – Comitetul Regiunilor
Subsecțiunea 2 - Comitetul Economic și Social
Secțiunea 3 – Banca Europeană de Investiții
Secțiunea 4 - Dispoziții comune instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii
CAPITOLUL II – DISPOZIȚII FINANCIARE
Secțiunea 1 - Cadrul financiar multianual
Secțiunea 2 – Bugetul anual al Uniunii
Secțiunea 3 - Execuția bugetului și descărcarea
Secțiunea 4 – Dispoziții comune
Secțiunea 5 - Combaterea fraudei
CAPITOLUL III – COOPERAREA CONSOLIDATĂ
TITLUL VII: DISPOZIȚII COMUNE
PARTEA IV: DISPOZIȚII GENERA
 + 
TRATATUL DE INSTITUIRE A UNEI CONSTITUȚII PENTRU EUROPAPREAMBULMAIESTATEA SA REGELE BELGIENILOR, PREȘEDINTELE REPUBLICII CEHE, MAIESTATEA SA REGINA DANEMARCEI, PREȘEDINTELE REPUBLICII FEDERALE GERMANIA, PREȘEDINTELE REPUBLICII ESTONIA, PREȘEDINTELE REPUBLICII ELENE, MAIESTATEA SA REGELE SPANIEI, PREȘEDINTELE REPUBLICII FRANCEZE, PREȘEDINTELE IRLANDEI, PREȘEDINTELE REPUBLICII ITALIENE, PREȘEDINTELE REPUBLICII CIPRU, PREȘEDINTELE REPUBLICII LETONIA, PREȘEDINTELE REPUBLICII LITUANIA, ALTETA SA REGALA MARELE DUCE DE LUXEMBURG, PREȘEDINTELE REPUBLICII UNGARE, PREȘEDINTELE MALTEI, MAIESTATEA SA REGINA ȚĂRILOR DE JOS, PREȘEDINTELE FEDERAL AL REPUBLICII AUSTRIA, PREȘEDINTELE REPUBLICII POLONE, PREȘEDINTELE REPUBLICII PORTUGHEZE, PREȘEDINTELE REPUBLICII SLOVENIA, PREȘEDINTELE REPUBLICII SLOVACE, PREȘEDINTELE REPUBLICII FINLANDA, GUVERNUL REGATULUI SUEDIEI, MAIESTATEA SA REGINA REGATULUI UNIT AL MARII BRITANII ȘI IRLANDEI DE NORD,Inspirandu-se din moștenirea culturală, religioasă și umanista a Europei, din care s-au dezvoltat valorile universale care constituie drepturile inviolabile și inalienabile ale ființei umane, precum și libertatea, democrația, egalitatea și statul de drept;CONVINSI ca Europa, reunita de acum înainte după experiențe dureroase, intenționează sa avanseze pe calea civilizatiei, progresului și prosperitatii, pentru binele tuturor locuitorilor săi, inclusiv al celor mai vulnerabili și mai lipsiți de mijloace; ca dorește sa rămână un continent deschis către cultura, cunoaștere și progres social; și ca dorește sa aprofundeze caracterul democratic și transparent al vieții sale publice și sa acționeze în favoarea păcii, justiției și solidarității în lume;ÎNCREDINȚAȚI ca popoarele Europei, fiind mandre de identitatea lor și de istoria lor naționala, sunt decise să depășească vechile divizari și, din ce în ce mai unite, să-și construiască un destin comun;SIGURI ca Europa "Unita în diversitate" le oferă cele mai bune sanse de a continua, cu respectarea drepturilor fiecăruia și cu constiinta răspunderii față de generatiile viitoare ale planetei, marea aventura care își găsește aici un spațiu privilegiat de speranta umană;DECISI sa continue opera realizată în cadrul Tratatelor de instituire a Comunităților Europene și a Tratatului privind Uniunea Europeană, asigurând continuitatea acquis-ului comunitar;RECUNOSCATORI membrilor Convenției Europene pentru ca au elaborat proiectul prezentei Constituții în numele cetățenilor și al statelor Europei,AU DESEMNAT CA PLENIPOTENTIARI:MAIESTATEA SA REGELE BELGIENILOR, peGuy VERHOFSTADTPrim-ministruKarel DE GUCHTMinistrul afacerilor externePREȘEDINTELE REPUBLIII CEHE, peStanislav GROSSPrim-ministruCyril SVOBODAMinistrul afacerilor externeMAIESTATEA SA REGINA DANEMARCEI, peAnders Fogh RASMUSSENPrim-ministruPer Stig M0LLERMinistrul afacerilor externePREȘEDINTELE REPUBLICII FEDERLE GERMANIA, peGerhard SCHRODERCancelar federalJoseph FISCHERMinistru federal al afacerilor externe și vicecancelarPREȘEDINTELE REPUBLICII ESTONIA, peJuhan PARTSPrim-ministruKristiina OJULANDMinistrul afacerilor externePREȘEDINTELE REPUBLICII ELENE, peKostas KARAMANLISPrim-ministruPetros G. MOLYVIATISMinistrul afacerilor externeMAIESTATEA SA REGELE SPANIEI, peJose Luis RODRIGUEZ ZAPATEROPreședintele guvernuluiMiguel Angel MORATINOS CUYAUBEMinistrul afacerilor externe și al cooperăriiPREȘEDINTELE REPUBLICII FRANCEZE, peJacques CHIRACPreședinteJean-Pierre RAFFARINPrim-ministruMichel BARNIERMinistrul afacerilor externePREȘEDINTELE IRLANDEI, peBertie AHERNPrim-ministru (Taoiseach)Dermot AHERNMinistrul afacerilor externePREȘEDINTELE REPUBLICII ITALIENE, peSilvio BERLUSCONIPreședintele Consiliului de MiniștriFranco FRATTINIMinistrul afacerilor externePREȘEDINTELE REPUBLICII CIPRU, peTassos PAPADOPOULOSPreședinteGeorge IACOVOUMinistrul afacerilor externePREȘEDINTELE REPUBLICII LETONIA, peVaira VIKE FREIBERGAPreședinteIndulis EMSISPrim-ministruArtis PABRIKSMinistrul afacerilor externePREȘEDINTELE REPUBLICII LITUANIA, peValdas ADAMKUSPreședinteAlgirdas Mykolas BRAZAUSKASPrim-ministruAntanas VALIONISMinistrul afacerilor externeALTETA SA REGALA MARELE DUCE DE LUXEMBURG, peJean-Claude JUNCKERPrim-ministru, Ministru de statJean ASSELBORNViceprim-ministru, Ministrul afacerilor externe și al imigrariiPREȘEDINTELE REPUBLICII UNGARE, peFerenc GYURCSANYPrim-ministruLaszlo KOVACSMinistrul afacerilor externePREȘEDINTELE MALTEI, peThe Hon Lawrence GONZIPrim-ministruThe Hon Michael FRENDOMinistrul afacerilor externeMAIESTATEA SA REGINA ȚĂRILOR DE JOS, peDr. J. P. BALKENENDEPrim-ministruDr. B. R. BOTMinistrul afacerilor externePREȘEDINTELE FEDERAL AL REPUBLICII AUSTRIA, peDr. Wolfgang SCHUSSELCancelar federalDr. Ursula PLASSNIKMinistru federal al afacerilor externePREȘEDINTELE REPUBLIII POLONE, peMarek BELKAPrim-ministruWlodzimierz CIMOSZEWICZMinistrul afacerilor externePREȘEDINTELE REPUBLICII PORTUGHEZE, pePedro Miguel DE SANTANA LOPESPrim-ministruAntonio Victor MARTINS MONTEIROMinistrul afacerilor externe și al Comunităților portugheze din străinătatePREȘEDINTELE REPUBLIII SLOVENIA, peAnton ROPPreședintele GuvernuluiIvo VAJGLMinistrul afacerilor externePREȘEDINTELE REPUBLIII SLOVACE, peMikulas DZURINDAPrim-ministruEduard KUKANMinistrul afacerilor externePREȘEDINTELE REPUBLIII FINLANDA, peMarti VANHANENPrim-ministruErkki TUOMIOJAMinistrul afacerilor externeGUVERNUL REGATULUI SUEDIEI, peGoran PERSSONPrim-ministruLaila FREIVALDSMinistrul afacerilor externeMAIESTATEA SA REGINA REGATULUI UNIT AL MARII BRITANII ȘI IRLANDEI DENORD, peThe Rt. Hon Tony BLAIRPrim-ministruThe Rt. Hon Jack STRAWMinistrul afacerilor externe și al Commonwealth,CARE, după ce au făcut schimb de depline puteri, găsite în buna și cuvenită forma, au convenit cele ce urmează: + 
Partea I + 
Titlul IDEFINITIA ȘI OBIECTIVELE UNIUNII + 
Articolul I-1Instituirea Uniunii(1)Inspirata de voința cetățenilor și a statelor Europei de a-și construi un viitor comun, prezenta Constituție instituie Uniunea Europeană, căreia statele membre îi atribuie competente pentru atingerea obiectivelor comune. Uniunea coordonează politicile statelor membre care au drept scop atingerea acestor obiective și exercită în mod comunitar competentele pe care acestea i le atribuie.(2)Uniunea este deschisă tuturor statelor europene care respecta valorile sale și care se angajează să le promoveze în comun. + 
Articolul I-2Valorile UniuniiUniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, a libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranta, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați. + 
Articolul I-3Obiectivele Uniunii(1)Scopul Uniunii este de a promova pacea, valorile sale și bunăstarea popoarelor sale.(2)Uniunea oferă cetățenilor săi un spațiu de libertate, securitate și justiție, fără frontiere interne, precum și o piața interna în care concurenta este libera și nu este denaturata.(3)Uniunea acționează pentru dezvoltarea durabila a Europei, intemeiata pe o creștere economică echilibrata și pe stabilitatea prețurilor, pe o economie socială de piața foarte competitivă, care tinde spre ocuparea întregii forte de muncă și spre progres social, precum și pe un nivel înalt de protecție și de imbunatatire a calității mediului. Aceasta promovează progresul științific și tehnic.Uniunea combate excluderea socială și discriminarile și promovează justiția și protecția socială, egalitatea între femei și bărbați, solidaritatea între generații și protecția drepturilor copilului.Aceasta promovează coeziunea economică, socială și teritorială, precum și solidaritatea între statele membre.Uniunea respecta bogatia diversitatii sale culturale și lingvistice și veghează la protejarea și dezvoltarea patrimoniului cultural european.(4)În relațiile cu restul comunității internaționale, Uniunea își afirma și promovează valorile și interesele. Aceasta contribuie la pacea, securitatea, dezvoltarea durabila a planetei, solidaritatea și respectul reciproc între popoare, comerțul liber și echitabil, eliminarea saraciei și protecția drepturilor omului, și în special a drepturilor copilului, precum și la respectarea stricta și dezvoltarea dreptului internațional, inclusiv respectarea principiilor Cartei Organizației Națiunilor Unite.(5)Uniunea își urmărește obiectivele prin mijloace corespunzătoare, în funcție de competentele care îi sunt atribuite prin Constituție. + 
Articolul I-4Libertățile fundamentale și nediscriminarea(1)Libera circulație a persoanelor, serviciilor, mărfurilor și capitalurilor, precum și libertatea de stabilire sunt garantate de Uniune și în cadrul acesteia, în conformitate cu dispozițiile Constituției.(2)În domeniul de aplicare a Constituției și fără a aduce atingere dispozițiilor speciale ale acesteia, este interzisă orice discriminare bazată pe cetățenie sau naționalitate. + 
Articolul I-5Relațiile dintre Uniune și statele membre(1)Uniunea respecta egalitatea statelor membre în fața Constituției, precum și identitatea lor naționala, inerenta structurilor lor fundamentale politice și constituționale, inclusiv în ceea ce privește autonomia locală și regionala. Aceasta respecta funcțiile esențiale ale statului, și în special cele care au ca obiect asigurarea integrității sale teritoriale, menținerea ordinii publice și apărarea securității naționale.(2)În temeiul principiului cooperării loiale, Uniunea și statele membre se respecta și se ajuta reciproc în îndeplinirea misiunilor ce decurg din Constituție.Statele membre adopta orice măsură generală sau specială pentru asigurarea îndeplinirii obligațiilor care decurg din Constituție sau care rezultă din actele instituțiilor Uniunii.Statele membre facilitează îndeplinirea de către Uniune a misiunii sale și se abtin de la orice măsură care ar putea pune în pericol realizarea obiectivelor Uniunii. + 
Articolul I-6Dreptul UniuniiConstituția și dreptul adoptat de instituțiile Uniunii, în exercitarea competentelor care îi sunt atribuite acesteia, au intaietate față de dreptul statelor membre. + 
Articolul I-7Personalitatea juridică Uniunea are personalitate juridică. + 
Articolul I-8Simbolurile UniuniiDrapelul Uniunii reprezintă un cerc cu douasprezece stele aurii pe fond albastru.Imnul Uniunii este extras din "Oda Bucuriei" din Simfonia a IX-a de Ludwig van Beethoven.Deviza Uniunii este: "Unita în diversitate".Moneda Uniunii este euro.Ziua Europei se sarbatoreste la 9 mai în întreaga Uniune. + 
Titlul IIDREPTURILE FUNDAMENTALE ȘI CETĂȚENIA UNIUNII + 
Articolul I-9Drepturile fundamentale(1)Uniunea recunoaște drepturile, libertățile și principiile enunțate în Carta Drepturilor Fundamentale care constituie partea II.(2)Uniunea adera la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Competentele Uniunii, astfel cum sunt definite în Constituție, nu sunt modificate de aceasta aderare.(3)Drepturile fundamentale, astfel cum sunt garantate prin Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și care rezultă din tradițiile constituționale comune statelor membre, constituie principii generale ale dreptului Uniunii. + 
Articolul I-10Cetățenia Uniunii(1)Orice persoană care are cetățenia unui stat membru poseda cetățenia Uniunii. Cetățenia Uniunii se adauga cetateniei naționale și nu o înlocuiește pe aceasta.(2)Cetățenii Uniunii au drepturile și obligațiile prevăzute de Constituție. Ei se bucura de:(a)dreptul de libera circulație și ședere pe teritoriul statelor membre;(b)dreptul de a alege și de a fi aleși în Parlamentul European, precum și la alegerile locale în statul membru unde își au reședința, în aceleași condiții ca și cetățenii acestui stat;(c)dreptul de a se bucura, pe teritoriul unei tari terțe în care statul membru ai cărui resortisanti sunt nu este reprezentat, de protecție din partea autorităților diplomatice și consulare ale oricărui stat membru, în aceleași condiții ca și resortisantii acestui stat;(d)dreptul de a adresa petiții Parlamentului European, de a se adresa Ombudsmanului European, precum și dreptul de a se adresa instituțiilor și organelor consultative ale Uniunii în oricare din limbile Constituției și de a primi răspuns în aceeași limba.Aceste drepturi se exercită în condițiile și limitele definite prin Constituție și prin măsurile adoptate pentru punerea acesteia în aplicare. + 
Titlul IIICOMPETENTELE UNIUNII + 
Articolul I-11Principii fundamentale(1)Delimitarea competentelor Uniunii este reglementată de principiul atribuirii. Exercitarea acestor competente este reglementată de principiile subsidiarității și proportionalitatii.(2)În temeiul principiului atribuirii, Uniunea acționează în limitele competentelor ce i-au fost atribuite de statele membre prin Constituție pentru atingerea obiectivelor stabilite de către aceasta. Orice alta competența neatribuita Uniunii prin Constituție aparține statelor membre.(3)În temeiul principiului subsidiarității, în domeniile care nu țin de competența sa exclusiva, Uniunea intervine numai dacă și în măsura în care obiectivele acțiunii preconizate nu pot fi atinse în mod satisfăcător de statele membre nici la nivel central, nici la nivel regional și local, dar pot fi mai bine atinse, datorită dimensiunilor și efectelor acțiunii preconizate, la nivelul Uniunii.Instituțiile Uniunii aplica principiul subsidiarității în conformitate cu Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiarității și proportionalitatii. Parlamentele naționale veghează la respectarea acestui principiu în conformitate cu procedura prevăzută de protocol.(4)În temeiul principiului proportionalitatii, conținutul și forma acțiunii Uniunii nu depășesc ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor Constituției.Instituțiile Uniunii aplica principiul proportionalitatii în conformitate cu Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiarității și proportionalitatii. + 
Articolul I-12Categorii de competente(1)În cazul în care Constituția atribuie Uniunii competența exclusiva într-un domeniu determinat, numai Uniunea poate legifera și adopta acte obligatorii din punct de vedere juridic, statele membre putând să facă acest lucru numai în cazul în care sunt abilitate de Uniune sau pentru punerea în aplicare a actelor Uniunii.(2)În cazul în care Constituția îi atribuie Uniunii o competența partajata cu statele membre într-un domeniu determinat, Uniunea și statele membre pot legifera și adopta acte obligatorii din punct de vedere juridic în acest domeniu. Statele membre își exercită competența în măsura în care Uniunea nu și-a exercitat competența sau a hotărât sa înceteze sa și-o mai exercite.(3)Statele membre își coordonează politicile economice și de ocupare a forței de muncă în conformitate cu condițiile prevăzute de partea III, pentru definirea cărora Uniunea dispune de competența.(4)Uniunea dispune de competența pentru definirea și punerea în aplicare a unei politici externe și de securitate comune, inclusiv pentru definirea progresiva a unei politici de apărare comune.(5)În anumite domenii și în condițiile prevăzute de Constituție, Uniunea dispune de competența de a întreprinde acțiuni de sprijinire, coordonare sau completare a acțiunii statelor membre, fără a înlocui însă prin această competență lor în aceste domenii.Actele Uniunii obligatorii din punct de vedere juridic, adoptate pe baza dispozițiilor părții III referitoare la aceste domenii, nu pot implica armonizarea actelor cu putere de lege și a normelor administrative ale statelor membre.(6)Întinderea și condițiile exercitării competentelor Uniunii sunt determinate prin dispozițiile părții III referitoare la fiecare domeniu. + 
Articolul I-13Domeniile de competența exclusiva(1)Uniunea dispune de competența exclusiva în următoarele domenii:(a)uniunea vamală;(b)stabilirea normelor privind concurenta necesare funcționarii pieței interne;(c)politica monetara pentru statele membre a căror moneda este euro;(d)conservarea resurselor biologice ale marii în cadrul politicii comune privind pescuitul;(e)politica comercială comuna.(2)Uniunea dispune, de asemenea, de competența exclusiva pentru încheierea unui acord internațional în cazul în care aceasta încheiere este prevăzută de un act legislativ al Uniunii, ori este necesară pentru a permite Uniunii să-și exercite competența interna, sau în măsura în care aceasta ar putea aduce atingere normelor comune sau ar putea modifica întinderea acestora. + 
Articolul I-14Domeniile de competența partajata(1)Uniunea dispune de competența partajata cu statele membre în cazul în care Constituția îi atribuie o competența care nu se referă la domeniile prevăzute la articolele I-13 și I-17.(2)Competentele partajate între Uniune și statele membre se aplică în următoarele domenii principale:(a)piața internă;(b)politica socială, pentru aspectele definite în partea III;(c)coeziunea economică, socială și teritorială;(d)agricultura și pescuitul, cu excepția conservării resurselor biologice ale marii;(e)mediul;(f)protecția consumatorilor;(g)transporturile;(h)rețelele transeuropene;(i)energia;(j)spațiul de libertate, securitate și justiție;(k)obiectivele comune de securitate în materie de sănătate publică, pentru aspectele definite în partea III.(3)În domeniile cercetării, dezvoltării tehnologice și spațiului, Uniunea dispune de competența pentru a desfășura acțiuni, și în special pentru definirea și punerea în aplicare a programelor, fără ca exercitarea acestei competente să poată avea ca efect împiedicarea statelor membre de a-și exercită propria competența.(4)În domeniile cooperării pentru dezvoltare și al ajutorului umanitar, Uniunea dispune de competența pentru a întreprinde acțiuni și pentru a duce o politica comuna, fără ca exercitarea acestei competente să poată avea ca efect împiedicarea statelor membre de a-și exercită propria competența. + 
Articolul I-15Coordonarea politicilor economice și de ocupare a forței de muncă(1)Statele membre își coordonează politicile economice în cadrul Uniunii. În acest scop, Consiliul de Miniștri adopta măsuri, și în special orientările generale ale acestor politici.Statelor membre a căror moneda este euro li se aplică dispoziții speciale.(2)Uniunea ia măsuri pentru a asigura coordonarea politicilor de ocupare a forței de muncă ale statelor membre, și în special prin definirea orientarilor ale acestor politici.(3)Uniunea poate adopta inițiative pentru a asigura coordonarea politicilor sociale ale statelor membre. + 
Articolul I-16Politica externa și de securitate comuna(1)Competența Uniunii în materie de politica externa și de securitate comuna se întinde asupra tuturor domeniilor politicii externe, precum și asupra tuturor problemelor referitoare la securitatea Uniunii, inclusiv la definirea progresiva a unei politici de apărare comune care poate conduce la o apărare comuna.(2)Statele membre sprijină activ și fără rezerve politica externa și de securitate comuna a Uniunii, în spiritul loialitatii și solidarității reciproce, și respecta acțiunea Uniunii în acest domeniu. Acestea se abtin de la orice acțiune contrară intereselor Uniunii sau care ar putea dăuna eficacitatii sale. + 
Articolul I-17Domeniile acțiunilor de sprijinire, de coordonare sau complementare Uniunea dispune de competența pentru a desfășura acțiuni de sprijinire, de coordonare sau complementare. Domeniile acestor acțiuni sunt, prin finalitatea lor europeană:(a)protecția și îmbunătățirea sănătății umane;(b)industria;(c)cultura;(d)turismul;(e)educația, tineretul, sportul și formarea profesională;(f)protecția civilă;(g)cooperarea administrativă. + 
Articolul I-18Clauza de flexibilitate(1)În cazul în care o acțiune a Uniunii se dovedește necesară în cadrul politicilor definite în partea III pentru a atinge unul dintre obiectivele menționate în Constituție, fără ca aceasta sa fi prevăzut atribuțiile necesare în acest sens, Consiliul de Miniștri, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei Europene și după aprobarea Parlamentului European, adopta măsurile corespunzătoare.(2)Comisia Europeană, în cadrul procedurii de control al principiului subsidiarității menționate în articolul I-11 alineatul (3), atrage atenția parlamentelor naționale asupra propunerilor întemeiate pe prezentul articol.(3)Măsurile întemeiate pe prezentul articol nu pot implica armonizarea actelor cu putere de lege și a normelor administrative ale statelor membre în cazul în care Constituția exclude o astfel de armonizare.
 + 
Titlul IVINSTITUȚIILE ȘI ORGANELE UNIUNII + 
Capitolul ICADRUL INSTITUTIONAL + 
Articolul I-19Instituțiile Uniunii(1)Uniunea dispune de un cadru instituțional care are drept scop:– promovarea valorilor sale,– urmărirea obiectivelor sale,– slujirea intereselor sale, ale cetățenilor săi și ale statelor membre,– asigurarea coerentei, eficacitatii și continuității politicilor și acțiunilor sale.Acest cadru instituțional cuprinde:1Parlamentul European,2Consiliul European,3Consiliul de Miniștri (denumit în continuare "Consiliu"),4Comisia Europeană (denumita în continuare "Comisie"),5Curtea de Justiție a Uniunii Europene.(2)Fiecare instituție acționează în limitele atribuțiilor care îi sunt conferite prin Constituție, în conformitate cu procedurile și condițiile prevăzute de aceasta. Instituțiile cooperează reciproc în mod loial. + 
Articolul I-20Parlamentul European(1)Parlamentul European exercita, împreună cu Consiliul, funcțiile legislativă și bugetară. Acesta exercita funcții de control politic și consultative, în conformitate cu condițiile prevăzute de Constituție. Parlamentul European alege președintele Comisiei.(2)Parlamentul European este format din reprezentanții cetățenilor Uniunii. Numărul lor nu poate depăși șapte sute cincizeci. Reprezentarea cetățenilor este asigurata în mod proporțional descrescator, cu un prag minim de șase membri pentru fiecare stat membru. Nici unui stat membru nu i se atribuie mai mult de nouăzeci și șase de locuri.Consiliul European adopta în unanimitate, la inițiativa Parlamentului European și cu aprobarea acestuia, o decizie europeană de stabilire a structurii Parlamentului European, cu respectarea principiilor menționate în primul paragraf.(3)Membrii Parlamentului European sunt aleși prin vot universal direct, liber și secret, pentru un mandat de cinci ani.(4)Parlamentul European își alege președintele și biroul dintre membrii săi. + 
Articolul I-21Consiliul European(1)Consiliul European da Uniunii impulsurile necesare dezvoltării acesteia și îi defineste orientările și prioritățile politice generale. Acesta nu exercita funcții legislative.(2)Consiliul European este format din șefii de stat sau de guvern ai statelor membre, precum și din președintele sau și președintele Comisiei. Ministrul afacerilor externe al Uniunii participa la lucrările Consiliului.(3)Consiliul European se întrunește în fiecare trimestru la convocarea președintelui sau. În cazul în care ordinea de zi o impune, fiecare membru al Consiliului European poate decide să fie asistat de un ministru și, în ceea ce îl privește pe președintele Comisiei, de un membru al Comisiei. În cazul în care situația o impune, președintele convoacă o reuniune extraordinară a Consiliului European.(4)Consiliul European se pronunța prin consens, cu excepția cazului în care în Constituție se prevede altfel. + 
Articolul I-22Președintele Consiliului European(1)Consiliului European își alege președintele cu o majoritate calificată, pentru o durată de doi ani și jumătate, cu posibilitatea reînnoirii mandatului o singură dată. În caz de imposibilitate sau de culpa grava, Consiliul European poate pune capăt mandatului președintelui în conformitate cu aceeași procedura.(2)Președintele Consiliului European:(a)prezidează și impulsionează lucrările Consiliului European;(b)asigură pregătirea și continuitatea lucrărilor Consiliului European, în cooperare cu președintele Comisiei și pe baza lucrărilor Consiliului Afacerilor Generale;(c)acționează pentru facilitarea coeziunii și consensului în cadrul Consiliului European;(d)prezintă Parlamentului European un raport după fiecare reuniune a Consiliului European.Președintele Consiliului European asigura, la nivelul sau și în aceasta calitate, reprezentarea externa a Uniunii în probleme referitoare la politica externa și de securitate comuna, fără a aduce atingere atribuțiilor ministrului afacerilor externe al Uniunii.(3)Președintele Consiliului European nu poate exercita un mandat național. + 
Articolul I-23Consiliul de Miniștri(1)Consiliul exercita, împreună cu Parlamentul European, funcțiile legislativă și bugetară. Acesta exercita funcții de definire a politicilor și de coordonare, în conformitate cu condițiile prevăzute de Constituție.(2)Consiliul este format din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, abilitat sa angajeze statul membru pe care îl reprezintă și sa exercite dreptul de vot.(3)Consiliul hotărăște cu majoritate calificată, cu excepția cazului în care în Constituție se prevede altfel. + 
Articolul I-24Formațiunile Consiliului de Miniștri(1)Consiliul se întrunește în diferite formațiuni.(2)Consiliul Afacerilor Generale asigura coerenta lucrărilor diferitelor formațiuni ale Consiliului.Acesta pregătește reuniunile Consiliului European și urmărește aducerea la îndeplinire a măsurilor adoptate, în colaborare cu președintele Consiliului European și cu Comisia.(3)Consiliul Afacerilor Externe elaborează acțiunea externa a Uniunii, în conformitate cu liniile strategice stabilite de Consiliul European, și asigura coerenta acțiunii Uniunii.(4)Consiliul European adopta cu majoritate calificată o decizie europeană de stabilire a listei celorlalte formațiuni ale Consiliului.(5)Un Comitet al Reprezentanților Permanenți ai guvernelor statelor membre răspunde de pregătirea lucrărilor Consiliului.(6)Consiliul se întrunește în ședința publică în cazul în care dezbate și votează un proiect de act legislativ. În acest scop, fiecare sesiune a Consiliului este divizata în doua părți, consacrate dezbaterilor privind actele legislative ale Uniunii, respectiv activitățile fără caracter legislativ.(7)Președinția formatiunilor Consiliului, cu excepția celei a Afacerilor Externe, este asigurata de reprezentanții statelor membre în Consiliu după un sistem de rotație egala, în conformitate cu condițiile prevăzute de o decizie europeană a Consiliului European. Consiliul European hotărăște cu majoritate calificată. + 
Articolul I-25Definitia majorității calificate în cadrul Consiliului European și al Consiliului(1)Majoritatea calificată se defineste ca fiind egala cu cel puțin 55% din membrii Consiliului, cuprinzând cel puțin cincisprezece dintre aceștia și reprezentând statele membre care întrunesc cel puțin 65% din populația Uniunii.Minoritatea de blocare trebuie să cuprindă cel puțin patru membri ai Consiliului, în caz contrar se considera a fi întrunită majoritatea calificată.(2)Prin derogare de la alineatul (1), în cazul în care Consiliul nu hotărăște la propunerea Comisiei sau a ministrului afacerilor externe al Uniunii, majoritatea calificată se defineste ca fiind egala cu cel puțin 72% dintre membrii Consiliului, reprezentând state membre care întrunesc cel puțin 65% din populația Uniunii.(3)Alineatele (1) și (2) se aplică în cazul în care Consiliul European hotărăște cu majoritate calificată.(4)În cadrul Consiliului European, președintele acestuia și președintele Comisiei nu participa la vot. + 
Articolul I-26Comisia Europeană(1)Comisia promovează interesul general al Uniunii și adopta initiativele corespunzătoare în acest scop. Aceasta veghează la aplicarea Constituției, precum și a măsurilor adoptate de instituții în temeiul acesteia. Comisia supraveghează aplicarea dreptului Uniunii sub controlul Curții de Justiție a Uniunii Europene. Aceasta executa bugetul și gestionează programele. Comisia exercita funcții de coordonare, execuție și administrare, în conformitate cu condițiile prevăzute de Constituție. Cu excepția politicii externe și de securitate comune și a altor cazuri prevăzute de Constituție, aceasta asigura reprezentarea externa a Uniunii. Comisia adopta initiativele de programare anuală și multianuala a Uniunii, în vederea încheierii de acorduri interinstitutionale.(2)Actele legislative ale Uniunii pot fi adoptate numai la propunerea Comisiei, cu excepția cazului în care Constituția prevede altfel. Celelalte acte se adoptă la propunerea Comisiei, în cazul în care Constituția prevede acest lucru.(3)Mandatul Comisiei este de cinci ani.(4)Membrii Comisiei sunt aleși pe baza competentei lor generale și atasamentului lor față de ideea europeană, dintre personalitatile care prezintă toate garanțiile de independenta.(5)Prima Comisie numita cu respectarea Constituției este formată din câte un resortisant al fiecărui stat membru, inclusiv președintele și ministrul afacerilor externe al Uniunii, care este unul dintre vicepreședinții acesteia.(6)După încheierea mandatului Comisiei menționate în alineatul (5), Comisia urmează a fi formată dintr-un număr de membri, incluzând președintele și ministrul afacerilor externe al Uniunii, care corespunde cu două treimi din numărul statelor membre, atât timp cat Consiliul European, care hotărăște în unanimitate, nu decide modificarea acestui număr.Membrii Comisiei sunt aleși dintre resortisantii statelor membre în conformitate cu un sistem de rotație egala între statele membre. Acest sistem se stabilește prin decizie europeană adoptată în unanimitate de Consiliul European și intemeiata pe următoarele principii:(a)statele membre sunt tratate în mod absolut egal în ceea ce privește stabilirea ordinii de rotație și a duratei prezentei reprezentanților lor în cadrul Comisiei; în consecința, diferența dintre numărul total de mandate deținute de resortisantii a doua state membre date nu poate fi niciodată mai mare de unu;(b)sub rezerva dispozițiilor de la litera (a), fiecare din Comisiile succesive este constituită astfel încât sa reflecte în mod satisfăcător diversitatea demografică și geografică a statelor membre.(7)Comisia își exercită responsabilitățile în deplina independenta. Fără a aduce atingere articolului I-28 alineatul (2), membrii Comisiei nu solicita și nu accepta instrucțiuni din partea nici unui guvern, instituții, organ, oficiu sau entități. Aceștia se abtin de la orice act incompatibil cu funcțiile lor sau cu îndeplinirea sarcinilor lor.(8)Comisia, în calitate de colegiu, răspunde în fața Parlamentului European. Parlamentul European poate adopta o moțiune de cenzura împotriva Comisiei, în conformitate cu articolul III-340. În cazul în care se adoptă o astfel de moțiune, membrii Comisiei trebuie să demisioneze colectiv din funcțiile lor, iar ministrul afacerilor externe al Uniunii trebuie să demisioneze din funcțiile pe care le exercita în cadrul Comisiei. + 
Articolul I-27Președintele Comisiei Europene(1)Ținând seama de alegerile pentru Parlamentul European și după ce a procedat la consultarile necesare, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, propune Parlamentului European un candidat la funcția de președinte al Comisiei. Acest candidat este ales de Parlamentul European cu majoritatea membrilor care îl compun. În cazul în care acest candidat nu întrunește majoritatea, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, propune, în termen de o luna, un nou candidat, care este ales de Parlamentul European în conformitate cu aceeași procedura.(2)Consiliul, de comun acord cu președintele ales, adopta lista celorlalte personalități pe care le propune pentru a fi numite membri ai Comisiei. Alegerea acestora se efectuează, pe baza sugestiilor făcute de statele membre, în conformitate cu criteriile prevăzute la articolul I-26 alineatul (4) și alineatul (6) al doilea paragraf.Președintele, ministrul afacerilor externe al Uniunii și ceilalți membri ai Comisiei sunt supuși, în calitate de colegiu, unui vot de aprobare al Parlamentului European. Pe baza acestei aprobări, Comisia este numita de Consiliul European, care hotărăște cu majoritate calificată.(3)Președintele Comisiei:(a)definește orientările în cadrul cărora Comisia își exercită misiunea;(b)decide organizarea internă a Comisiei pentru a asigura coerenta, eficacitatea și colegialitatea acțiunilor acesteia;(c)numește vicepreședinții, alții decât ministrul afacerilor externe al Uniunii, dintre membrii Comisiei.Un membru al Comisiei își prezintă demisia în cazul în care președintele îi cere acest lucru. Ministrul afacerilor externe al Uniunii își prezintă demisia, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul I-28 alineatul (1), în cazul în care președintele îi cere acest lucru. + 
Articolul I-28Ministrul afacerilor externe al Uniunii(1)Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, cu acordul președintelui Comisiei, numește ministrul afacerilor externe al Uniunii. Consiliul European poate pune capăt mandatului acestuia în conformitate cu aceeași procedura.(2)Ministrul afacerilor externe conduce politica externa și de securitate comuna a Uniunii. Acesta contribuie prin propuneri la elaborarea acestei politici și o aduce la îndeplinire în calitate de împuternicit al Consiliului. Acesta acționează în mod similar și în ceea ce privește politica de securitate și apărare comuna.(3)Ministrul afacerilor externe al Uniunii prezidează Consiliul Afacerilor Externe.(4)Ministrul afacerilor externe al Uniunii este unul din vicepreședinții Comisiei. Acesta asigura coerenta acțiunii externe a Uniunii. Acesta este însărcinat, în cadrul Comisiei, cu responsabilitățile care îi revin acestei instituții în domeniul relațiilor externe și al coordonării celorlalte aspecte ale acțiunii externe a Uniunii. În exercitarea acestor responsabilități în cadrul Comisiei, și numai cu privire la aceste responsabilități, ministrul afacerilor externe al Uniunii se supune procedurilor care reglementează funcționarea Comisiei, în măsura în care aceasta este compatibila cu alineatele (2) și (3). + 
Articolul I-29Curtea de Justiție a Uniunii Europene(1)Curtea de Justiție a Uniunii Europene cuprinde Curtea de Justiție, Tribunalul și tribunale specializate. Aceasta asigura respectarea dreptului în interpretarea și aplicarea Constituției.Statele membre stabilesc căile de atac necesare pentru asigurarea unei protecții jurisdicționale efective în domeniile reglementate de dreptul Uniunii.(2)Curtea de Justiție este formată din câte un judecător pentru fiecare stat membru. Aceasta este sprijinita de avocați generali.Tribunalul cuprinde cel puțin un judecător din fiecare stat membru.Judecătorii și avocații generali ai Curții de Justiție, precum și judecătorii Tribunalului sunt aleși dintre personalitatile care prezintă toate garanțiile de independenta și care întrunesc condițiile prevăzute la articolele III-355 și III-356. Aceștia sunt numiți de comun acord de către guvernele statelor membre pentru șase ani. Judecătorii și avocații generali care își încheie mandatul pot fi numiți din nou.(3)Curtea de Justiție a Uniunii Europene hotărăște în conformitate cu partea III:(a)cu privire la acțiunile introduse de un stat membru, de o instituție sau de persoane fizice sau juridice;(b)cu titlu preliminar, la cererea instanțelor judecătorești naționale, cu privire la interpretarea dreptului Uniunii sau la validitatea actelor adoptate de instituții;(c)cu privire la alte cazuri prevăzute de Constituție. + 
Capitolul IICELELALTE INSTITUȚII ȘI ORGANE CONSULTATIVE ALE UNIUNII + 
Articolul I-30Banca Centrala Europeană(1)Banca Centrala Europeană și băncile centrale naționale constituie Sistemul European al Băncilor Centrale. Banca Centrala Europeană și băncile centrale naționale ale statelor membre a căror moneda este euro, care constituie Eurosistemul, conduc politica monetara a Uniunii.(2)Sistemul European al Băncilor Centrale este condus de organele de decizie ale Băncii Centrale Europene. Obiectivul principal al Sistemului European al Băncilor Centrale este de a menține stabilitatea prețurilor. Fără a aduce atingere acestui obiectiv, Sistemul sprijină politicile economice generale în cadrul Uniunii pentru a contribui la realizarea obiectivelor acesteia. Sistemul întreprinde orice alta misiune de banca centrala, în conformitate cu partea III, și cu Statutului Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene.(3)Banca Centrala Europeană este o instituție. Aceasta are personalitate juridică. Banca este singura abilitata sa autorizeze emisiunea de moneda euro. Banca este independenta în exercitarea atribuțiilor și în administrarea finanțelor sale. Instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii, precum și guvernele statelor membre, sunt obligate să respecte aceasta independenta.(4)Banca Centrala Europeană adopta măsurile necesare îndeplinirii misiunilor sale în conformitate cu articolele III-185 - III-191 și III-196 și cu condițiile prevăzute de Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene. Statele membre a căror moneda nu este euro, precum și băncile lor centrale, își păstrează competentele în domeniul monetar, în conformitate cu articolele menționate.(5)În domeniile în care are atribuții, Banca Centrala Europeană este consultata asupra oricărui proiect de act al Uniunii, precum și asupra oricărui proiect de reglementare la nivel național și poate emite avize.(6)Organele de decizie ale Băncii Centrale Europene, compunerea acestora și condițiile de funcționare sunt definite în articolele III-382 – III-383, precum și în Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene. + 
Articolul I-31Curtea de Conturi(1)Curtea de Conturi este o instituție. Aceasta asigura controlul conturilor Uniunii.(2)Aceasta examinează conturile tuturor veniturilor și cheltuielilor Uniunii și asigura buna gestiune financiară.(3)Curtea de Conturi este formată din câte un resortisant al fiecărui stat membru. Membrii săi își exercită funcțiile în deplina independenta, în interesul general al Uniunii. + 
Articolul I-32Organele consultative ale Uniunii(1)Parlamentul European, Consiliul și Comisia sunt sprijinite de un Comitet al Regiunilor și de un Comitet Economic și Social, care exercită funcții consultative.(2)Comitetul Regiunilor este format din reprezentanți ai colectivităților regionale și locale care sunt fie aleși în cadrul unei autorități regionale sau locale, fie răspund din punct de vedere politic în fața unei adunări alese.(3)Comitetul Economic și Social este format din reprezentanți ai organizațiilor patronale, salariale și ai altor reprezentanți ai societății civile, în special din domeniile socio-economic, civic, profesional și cultural.(4)Mandatul membrilor Comitetului Regiunilor și ai Comitetului Economic și Social nu este imperativ. Aceștia își exercită funcțiile în deplina independenta, în interesul general al Uniunii.(5)Normele referitoare la compunerea acestor comitete, la desemnarea membrilor lor, la atribuțiile și la funcționarea lor sunt definite la articolele III-386 – III-392.Normele menționate în alineatele (2) și (3) referitoare la natura compunerii lor sunt revizuite periodic de Consiliu, pentru a tine seama de evoluția economică, socială și demografică a Uniunii. Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta decizii europene în acest scop.
 + 
Titlul VEXERCITAREA COMPETENTELOR UNIUNII + 
Capitolul IDISPOZIȚII COMUNE + 
Articolul I-33Actele juridice ale Uniunii(1)Pentru exercitarea competentelor Uniunii, instituțiile utilizează ca instrumente juridice, în conformitate cu partea III, legile europene, legile-cadru europene, regulamentele europene, deciziile europene, recomandările și avizele. Legea europeană este un act legislativ cu caracter general. Aceasta este obligatorie în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.Legea-cadru europeană este un act legislativ care obliga orice stat membru destinatar în ceea ce privește rezultatul care trebuie obținut, lăsând în același timp autorităților naționale competența în ceea ce privește alegerea formei și a mijloacelor.Regulamentul european este un act fără caracter legislativ, de aplicare generală, pentru punerea în aplicare a actelor legislative și a anumitor dispoziții ale Constituției. Acesta poate fi obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre sau poate obliga orice stat membru destinatar în ceea ce privește rezultatul care trebuie atins, lăsând în același timp autorităților naționale competența în ce privește alegerea formei și a mijloacelor.Decizia europeană este un act fără caracter legislativ obligatoriu în toate elementele sale. În cazul în care se indica destinatarii, decizia europeană este obligatorie numai pentru aceștia. Recomandările și avizele nu au caracter obligatoriu.(2)În cazul în care examinează un proiect de act legislativ, Parlamentul European și Consiliul se abtin de la adoptarea de acte care nu au fost prevăzute de procedura aplicabilă domeniului respectiv. + 
Articolul I-34Actele legislative(1)Legile și legile-cadru europene se adoptă în comun de Parlamentul European și Consiliu, la propunerea Comisiei, în conformitate cu procedura legislativă ordinară prevăzută la articolul III-396. În cazul în care cele doua instituții nu ajung la un acord, actul în cauza nu se adoptă.(2)În cazurile anume prevăzute de Constituție, legile și legile-cadru europene se adoptă de Parlamentul European cu participarea Consiliului sau de către acesta cu participarea Parlamentului European, în conformitate cu o procedură legislativă specială.(3)În cazurile anume prevăzute de Constituție, legile și legile-cadru europene se pot adopta la inițiativa unui grup de state membre sau a Parlamentului European, la recomandarea Băncii Centrale Europene sau la cererea Curții de Justiție sau a Băncii Europene de Investiții. + 
Articolul I-35Actele fără caracter legislativ(1)Consiliul European adopta decizii europene în cazurile prevăzute de Constituție.(2)Consiliul și Comisia, îndeosebi în cazurile prevăzute la articolele I-36 și I-37, precum și Banca Centrala Europeană în cazurile specifice prevăzute de Constituție, adopta regulamente sau decizii europene.(3)Consiliul adopta recomandări. Acesta hotărăște, la propunerea Comisiei, în toate cazurile în care Constituția prevede că adopta acte la propunerea Comisiei. Consiliul hotărăște în unanimitate în domeniile în care este necesară unanimitatea pentru adoptarea unui act al Uniunii. Comisia, precum și Banca Centrala Europeană în cazurile specifice prevăzute de Constituție, adopta recomandări. + 
Articolul I-36Regulamentele europene delegate(1)Legile și legile-cadru europene pot delega Comisiei atributia de a adopta regulamente europene delegate, care completează sau modifica anumite elemente fără caracter esențial ale legii sau ale legii-cadru.Legile și legile-cadru europene definesc în mod expres obiectivele, conținutul, domeniul de aplicare și durata delegării de atribuții. Elementele esențiale ale unui anumit domeniu sunt rezervate legii sau legii-cadru europene și nu pot face, prin urmare, obiectul delegării de atribuții.(2)Legile și legile-cadru europene stabilesc în mod expres condițiile de aplicare a delegării; aceste condiții pot fi următoarele:(a)Parlamentul European sau Consiliul pot decide revocarea delegării;(b)regulamentul european delegat poate intră în vigoare numai în cazul în care, în termenul stabilit de legea sau de legea-cadru europeană, Parlamentul European sau Consiliul nu formulează obiecții.În sensul literelor (a) și (b), Parlamentul European hotărăște cu majoritatea membrilor care îl compun, iar Consiliul hotărăște cu majoritate calificată. + 
Articolul I-37Actele de punere în aplicare(1)Statele membre iau toate măsurile de drept intern necesare pentru a pune în aplicare actele obligatorii din punct de vedere juridic ale Uniunii.(2)În cazul în care sunt necesare condiții unitare de punere în aplicare a actelor obligatorii din punct de vedere juridic ale Uniunii, aceste acte conferă Comisiei atribuții de punere în aplicare sau, în cazuri speciale și temeinic justificate, precum și în cazurile prevăzute la articolul I-40, Consiliului.(3)În sensul alineatului (2), prin legi europene se stabilesc, în prealabil, normele și principiile generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării atribuțiilor de punere în aplicare de către Comisie.(4)Actele de punere în aplicare ale Uniunii îmbracă forma regulamentelor europene de punere în aplicare a deciziilor europene de punere în aplicare. + 
Articolul I-38Principii comune actelor juridice ale Uniunii(1)În cazul în care Constituția nu prevede tipul actului care trebuie adoptat, instituțiile îl aleg de la caz la caz, cu respectarea procedurilor aplicabile și a principiului proportionalitatii prevăzut la articolul I-11.(2)Actele juridice se motiveaza și fac trimitere la propunerile, initiativele, recomandările, cererile sau avizele prevăzute de Constituție. + 
Articolul I-39Publicarea și intrarea în vigoare(1)Legile și legile-cadru europene adoptate în conformitate cu procedura legislativă ordinară se semnează de președintele Parlamentului European și de președintele Consiliului.în celelalte cazuri, acestea se semnează de președintele instituției care le-a adoptat.Legile și legile-cadru europene se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și intră în vigoare la data prevăzută de textul lor sau, în absenta acesteia, în a douăzecea zi de la publicare.(2)Regulamentele europene și deciziile europene, în cazul în care nu indica destinatarii, se semnează de președintele instituției care le-a adoptat.Regulamentele europene și deciziile europene, în cazul în care nu indica destinatarul, se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și intră în vigoare la data prevăzută de textul lor sau, în absenta acesteia, în a douăzecea zi de la publicare.(3)Deciziile europene, altele decât cele menționate în alineatul (2), se notifica destinatarilor și produc efecte prin notificare. + 
Capitolul IIDISPOZIȚII SPECIALE + 
Articolul I-40Dispoziții speciale privind politica externa și de securitate comuna(1)Uniunea Europeană duce o politica externa și de securitate comuna intemeiata pe dezvoltarea solidarității politice reciproce a statelor membre, pe identificarea problemelor de interes general și pe realizarea unui grad din ce în ce mai mare de convergenta a acțiunilor statelor membre.(2)Consiliul European identifica interesele strategice ale Uniunii și stabilește obiectivele politicii sale externe și de securitate comune. Consiliul elaborează aceasta politica în cadrul orientarilor strategice stabilite de Consiliul European și în conformitate cu partea III.(3)Consiliul European și Consiliul adopta deciziile europene necesare.(4)Politica externa și de securitate comuna este pusă în aplicare de ministrul afacerilor externe al Uniunii și de statele membre, utilizând mijloace naționale și ale Uniunii.(5)Statele membre se consulta în cadrul Consiliului European și al Consiliului asupra oricărei chestiuni de politica externa și de securitate de interes general în vederea definirii unei abordari comune. Înainte de a întreprinde orice acțiune pe scena internationala sau de a-și asuma orice angajament care ar putea leza interesele Uniunii, fiecare stat membru consulta celelalte state în cadrul Consiliului European sau al Consiliului. Statele membre asigura, prin convergenta acțiunilor lor, ca Uniunea își poate promova interesele și valorile pe scena internationala. Statele membre sunt solidare între ele.(6)În materie de politica externa și de securitate comuna, Consiliul European și Consiliul adopta decizii europene în unanimitate, cu excepția cazurilor prevăzute de partea III. Consiliul European și Consiliul acționează la inițiativa unui stat membru, la propunerea ministrului afacerilor externe al Uniunii sau a acestui ministru, cu sprijinul Comisiei. Adoptarea legilor și a legilor-cadru europene este exclusa.(7)Consiliul European poate adopta, în unanimitate, o decizie europeană care autorizeaza Consiliul sa hotărască cu majoritate calificată în celelalte cazuri decât cele menționate în partea III.(8)Parlamentul European este consultat periodic asupra aspectelor principale și optiunilor fundamentale de politica externa și de securitate comuna. Acesta este ținut la curent cu evoluția acesteia. + 
Articolul I-41Dispoziții speciale referitoare la politica de securitate și apărare comuna(1)Politica de securitate și apărare comuna face parte integrantă din politica externa și de securitate comuna. Aceasta asigura Uniunii o capacitate de acțiune bazată pe mijloace civile și militare.Uniunea poate recurge la acestea în cadrul misiunilor în afară Uniunii pentru a asigura menținerea păcii, prevenirea conflictelor și întărirea securității internaționale, în conformitate cu principiile Cartei Organizației Națiunilor Unite. Îndeplinirea acestor sarcini se sprijină pe capacitatile furnizate de statele membre.(2)Politica de securitate și apărare comuna include definirea progresiva a unei politici de apărare comune a Uniunii. Aceasta va conduce la o apărare comuna de îndată ce Consiliul European hotărăște aceasta în unanimitate. În acest caz, Consiliul recomanda statelor membre sa adopte o decizie în conformitate cu normele lor constituționale.Politica Uniunii desfășurată în conformitate cu prezentul articol, nu aduce atingere caracterului specific al politicii de securitate și apărare a anumitor state membre, respecta obligațiile care decurg din Tratatul Atlanticului de Nord pentru anumite state membre care considera ca apărarea lor comuna se realizează în cadrul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord și este compatibila cu politica comuna de securitate și apărare adoptată în acest cadru.(3)Pentru punerea în aplicare a politicii de securitate și apărare comune, statele membre pun la dispoziția Uniunii capacități civile și militare pentru a contribui la obiectivele definite de Consiliu.Statele membre care constituie în comun forte multinationale pot, de asemenea, să le pună la dispoziția politicii de securitate și apărare comune.Statele membre se angajează să-și imbunatateasca treptat capacitatile militare. Se instituie o Agenție în domeniul dezvoltării capacităților de apărare, cercetare, achiziții și armament (Agenția Europeană de Apărare) pentru identificarea necesităților operative, promovarea măsurilor necesare satisfacerii acestora, contribuirea la identificarea și, dacă este cazul, la punerea în aplicare a oricărei măsuri utile pentru întărirea bazei industriale și tehnologice în sectorul de apărare, participarea la definirea unei politici europene în materie de capacități și de armament, precum și pentru sprijinirea Consiliului în evaluarea îmbunătățirii capacităților militare.(4)Deciziile europene referitoare la politica de securitate și apărare comuna, inclusiv cele cu privire la lansarea unei misiuni asa cum prevede prezentul articol, se adoptă de Consiliu, care hotărăște în unanimitate, la propunerea ministrului afacerilor externe al Uniunii sau la inițiativa unui stat membru. Ministrul afacerilor externe al Uniunii poate propune recurgerea la mijloace naționale, precum și la instrumente ale Uniunii, dacă este cazul, de comun acord cu Comisia.(5)În cadrul Uniunii, Consiliul poate incredinta realizarea unei misiuni unui grup de state membre, în scopul apărării valorilor Uniunii și al slujirii intereselor acesteia. Realizarea unei astfel de misiuni este reglementată de articolul III-310.(6)Statele membre care întrunesc cele mai înalte capacități militare și care au subscris unor angajamente mai constrangatoare în materie în vederea realizării celor mai solicitante misiuni stabilesc o cooperare structurată permanenta în cadrul Uniunii. Aceasta cooperare este reglementată de articolul III-312. Cooperarea nu aduce atingere dispozițiilor articolului III-309.(7)În cazul în care un stat membru ar face obiectul unei agresiuni armate pe teritoriul sau, celelalte state membre sunt obligate sa îi acorde ajutor și asistența prin toate mijloacele de care dispun, în conformitate cu articolul 51 din Carta Organizației Națiunilor Unite. Aceasta nu aduce atingere caracterului specific al politicii de securitate și apărare a anumitor state membre.Angajamentele și cooperarea în acest domeniu sunt conforme cu angajamentele asumate în cadrul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, care rămâne pentru statele membre ale acestei organizații fundamentul apărării lor colective și cadrul de punere în aplicare a acesteia.(8)Parlamentul European este consultat periodic cu privire la principalele aspecte și la opțiunile fundamentale ale politicii de securitate și apărare comune. Parlamentul European este ținut la curent cu evoluția acesteia. + 
Articolul I-42Dispoziții speciale privind spațiul de libertate, securitate și justiție(1)Uniunea constituie un spațiu de libertate, securitate și justiție:(a)prin adoptarea de legi și legi-cadru europene având ca scop, dacă este necesar, apropierea actelor cu putere de lege și a normelor administrative ale statelor membre în domeniile menționate în partea III;(b)prin promovarea încrederii reciproce între autoritățile competente ale statelor membre, și în special pe baza recunoașterii reciproce a hotărârilor judecătorești și fără caracter judecătoresc;(c)printr-o cooperare operationala a autorităților competente ale statelor membre, inclusiv a serviciilor de poliție, a serviciilor de vama și a altor servicii specializate în domeniul prevenirii și depistarii infracțiunilor.(2)Parlamentele naționale pot participa, în cadrul spațiului de libertate, securitate și justiție, la mecanismele de evaluare prevăzute la articolul III-260. Acestea se implica în controlul politic al Europol și în evaluarea activităților Eurojust, în conformitate cu articolele III-276 și III-273.Statele membre dispun de drept de inițiativa în domeniul cooperării polițienești și judiciare în materie penală, în conformitate cu articolul III-264. + 
Articolul I-43Clauza de solidaritate(1)Uniunea și statele membre acționează împreună, în spirit de solidaritate, în cazul în care un stat membru face obiectul unui atac terorist, ori al unei catastrofe naturale sau provocate de om.Uniunea mobilizeaza toate instrumentele de care dispune, inclusiv mijloacele militare puse la dispoziție de statele membre, pentru:(a)– prevenirea amenințării teroriste pe teritoriul statelor membre;– protejarea instituțiilor democratice și a populației civile de un eventual atac terorist;– acordarea de asistența unui stat membru pe teritoriul acestuia, la cererea autorităților sale politice, în cazul unui atac terorist;(b)acordarea de asistența unui stat membru pe teritoriul acestuia, la cererea autorităților sale politice, în cazul unei catastrofe naturale sau provocate de om.(2)Normele de punere în aplicare a prezentului articol sunt prevăzute la articolul III-329. + 
Capitolul IIICOOPERAREA CONSOLIDATA + 
Articolul I-44Cooperarea consolidata(1)Statele membre care doresc sa instaureze între ele o cooperare consolidata în cadrul competentelor neexclusive ale Uniunii pot recurge la instituțiile acesteia și își pot exercita aceste competente prin aplicarea dispozițiilor corespunzătoare ale Constituției, în limitele și în conformitate cu procedurile prevăzute de prezentul articol, precum și la articolele III-416 – III-423.Cooperarea consolidata vizează sa favorizeze realizarea obiectivelor Uniunii, sa apere interesele acesteia și sa consolideze procesul de integrare. Cooperarea este deschisă în orice moment tuturor statelor membre, în conformitate cu articolul III-418.(2)Decizia europeană care autorizeaza o cooperarea consolidata o astfel de moțiune de Consiliu în ultima instanța, atunci când acesta stabilește ca obiectivele preconizate prin aceasta cooperare nu pot fi atinse într-un termen rezonabil de Uniune, în ansamblul ei, și în condițiile în care cel puțin o treime din statele membre participa la aceasta. Consiliul hotărăște în conformitate cu procedura prevăzută la articolul III-419.(3)Toți membrii Consiliului pot participa la dezbateri, dar numai membrii Consiliului care reprezintă statele membre participante la o cooperare consolidata participa la vot.Unanimitatea se constituie numai prin voturile reprezentanților statelor participante.Majoritatea calificată se defineste ca fiind egala cu cel puțin 55% din membrii Consiliului reprezentând statele membre participante, care întrunesc cel puțin 65% din populația acestor state.Minoritatea de blocare trebuie să cuprindă cel puțin numărul minim de membri ai Consiliului reprezentând mai mult de 35% din populația statelor membre participante, plus un membru, în caz contrar majoritatea calificată se considera a fi întrunită.Prin derogare de la al treilea și al patrulea paragraf, în cazul în care Consiliul nu hotărăște la propunerea Comisiei sau a ministrului afacerilor externe al Uniunii, majoritatea calificată necesară se defineste ca fiind egala cu cel puțin 72% din membrii Consiliului reprezentând statele membre participante, care întrunesc cel puțin 65% din populația acestor state.(4)Actele adoptate în cadrul unei cooperări consolidate sunt obligatorii numai pentru statele membre participante. Acestea nu sunt considerate ca fiind acquis care trebuie acceptat de statele candidate la aderarea la Uniune. + 
Titlul VIVIATA DEMOCRATICA A UNIUNII + 
Articolul I-45Principiul egalității democraticeÎn toate activitățile sale, Uniunea respecta principiul egalității cetățenilor săi, care beneficiază de o atenție egala din partea instituțiilor, organelor, oficiilor și agentiilor sale. + 
Articolul I-46Principiul democrației reprezentative(1)Funcționarea Uniunii se întemeiază pe principiul democrației reprezentative.(2)Cetățenii sunt reprezentați direct, la nivelul Uniunii, în Parlamentul European.Statele membre sunt reprezentate în Consiliul European de șefii lor de stat sau de guvern și în Consiliu de guvernele lor, care la rândul lor răspund în mod democratic fie în fața parlamentelor naționale, fie în fața cetățenilor lor.(3)Orice cetățean are dreptul de a participa la viața democratica a Uniunii. Deciziile se iau în mod cat mai deschis și la un nivel cat mai apropiat posibil de cetățean.(4)Partidele politice la nivel european contribuie la formarea conștiinței politice europene și la exprimarea voinței cetățenilor Uniunii. + 
Articolul I-47Principiul democrației participative(1)Instituțiile acorda cetățenilor și asociațiilor reprezentative, prin mijloace corespunzătoare, posibilitatea de a-și face cunoscute opiniile și de a face schimb de opinii în mod public, în toate domeniile de acțiune ale Uniunii.(2)Instituțiile Uniunii mențin un dialog deschis, transparent și constant cu asociațiile reprezentative și cu societatea civilă.(3)În vederea asigurării coerentei și transparenței acțiunilor Uniunii, Comisia procedează la ample consultări ale părților interesate.(4)La inițiativa a cel puțin un milion de cetățeni ai Uniunii, resortisanti ai unui număr semnificativ de state membre, Comisia poate fi invitata să prezinte, în limitele atribuțiilor sale, o propunere corespunzătoare în materii în care acești cetățeni considera ca este necesar un act juridic al Uniunii, în vederea punerii în aplicare a Constituției. Prin legi europene se stabilesc dispozițiile referitoare la procedurile și condițiile necesare pentru prezentarea unei astfel de inițiative cetățenești, inclusiv numărul minim de state membre din care astfel de cetățeni trebuie să provină. + 
Articolul I-48Partenerii sociali și dialogul social autonom Uniunea recunoaște și promovează rolul partenerilor sociali la nivelul sau, ținând seama de diversitatea sistemelor naționale. Aceasta facilitează dialogul dintre aceștia, respectându-le autonomia.Reuniunea socială tripartita la nivel înalt pentru creșterea și ocuparea forței de muncă contribuie la dialogul social. + 
Articolul I-49Ombudsmanul EuropeanOmbudsmanul European, ales de Parlamentul European, primește plângerile cu privire la cazurile de administrare defectuoasă în activitatea instituțiilor, organelor, oficiilor sau agentiilor Uniunii, în condițiile prevăzute de Constituție. Acesta investigheaza aceste plângeri și întocmește un raport cu privire la acestea. Ombudsmanul European își exercită funcțiile în deplina independenta. + 
Articolul I-50Transparenta lucrărilor instituțiilor, organelor, oficiilor și agentiilor Uniunii(1)În scopul promovării unei bune guvernari și asigurării participării societății civile, instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii acționează respectând în cel mai înalt grad principiul transparenței.(2)Parlamentul European, ca și Consiliul, se întrunește în ședințe publice în cazul în care dezbat și votează un proiect de act legislativ.(3)Orice cetățean al Uniunii sau orice persoană fizica sau juridică având reședința sau sediul social într-un stat membru dispune, în condițiile prevăzute de partea III, de dreptul de acces la documentele instituțiilor, organelor, oficiilor și agentiilor Uniunii, indiferent de suportul pe care se afla aceste documente.Prin legi europene se stabilesc principiile generale și limitele care, din ratiuni de interes public sau privat, reglementează exercitarea dreptului de acces la astfel de documente.(4)Fiecare instituție, organ, oficiu sau agenție stabilește prin propriul regulament de procedura dispoziții speciale privind accesul la documentele sale, în conformitate cu legile europene menționate la alineatul (3). + 
Articolul I-51Protecția datelor cu caracter personal(1)Orice persoană are dreptul la protecția datelor cu caracter personal care o privesc.(2)Prin legi sau legi-cadru europene se stabilesc normele privind protecția persoanelor fizice, referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii, precum și de către statele membre, în exercitarea activităților privind domeniul de aplicare a dreptului Uniunii, precum și normele privind libera circulație a acestor date. Respectarea acestor norme se supune controlului unor autorități independente. + 
Articolul I-52Statutul bisericilor și al organizațiilor neconfesionale(1)Uniunea respecta și nu aduce atingere statutului de care beneficiază, în temeiul dreptului intern, bisericile și asociațiile sau comunitatile religioase din statele membre.Uniunea respecta, de asemenea, statutul de care beneficiază, în temeiul dreptului intern, organizațiile filosofice și neconfesionale.(3)Recunoscandu-le identitatea și contribuția specifică, Uniunea menține un dialog deschis, transparent și constant cu aceste biserici și organizații.
 + 
Titlul VIIFINANȚELE UNIUNII + 
Articolul I-53Principiile bugetare și financiare(1)Toate veniturile și cheltuielile Uniunii trebuie să facă obiectul unor previziuni pentru fiecare exercițiu financiar și trebuie să fie înscrise în buget, în conformitate cu partea III.(2)Bugetul trebuie să fie echilibrat în ceea ce privește veniturile și cheltuielile.(3)Cheltuielile înscrise în buget sunt autorizate pe durata exercițiului financiar anual, în conformitate cu legea europeană prevăzută la articolul III-412.(4)Execuția cheltuielilor înscrise în buget necesita adoptarea în prealabil a unui act obligatoriu din punct de vedere juridic al Uniunii, care conferă un temei juridic acțiunii Uniunii și execuției cheltuielii corespunzătoare, în conformitate cu legea europeană menționată în articolul III-412, cu excepția cazurilor prevăzute de această lege.(5)În vederea asigurării disciplinei bugetare, Uniunea nu adopta acte care ar putea avea implicații importante asupra bugetului fără a oferi garanția ca cheltuielile care decurg din aceste acte pot fi finanțate în limita resurselor proprii ale Uniunii și cu respectarea cadrului financiar multianual prevăzut la articolul I-55.(6)Bugetul Uniunii se executa în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare. Statele membre și Uniunea cooperează pentru a face posibila utilizarea alocarilor înscrise în buget, în conformitate cu acest principiu.(7)Uniunea și statele membre, în conformitate cu articolul III-415, combat frauda și orice alta activitate ilegala care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii. + 
Articolul I-54Resursele proprii ale Uniunii(1)Uniunea își asigura mijloacele necesare pentru atingerea obiectivelor sale și pentru înfăptuirea politicilor sale.(2)Bugetul Uniunii este finanțat în întregime din resurse proprii, fără a aduce atingere altor venituri.(3)Prin lege europeană a Consiliului se stabilesc dispozițiile aplicabile sistemului de resurse proprii Uniunii. În acest cadru, se pot stabili categorii de resurse noi sau se poate abroga o categorie existenta. Consiliul hotărăște în unanimitate, după consultarea Parlamentului European. Această lege intră în vigoare numai după aprobarea de către statele membre, în conformitate cu normele lor constituționale.(4)Prin lege europeană a Consiliului se stabilesc măsurile de punere în aplicare a sistemului de resurse ale Uniunii, în măsura în care legea europeană adoptată în temeiul alineatului (3) prevede acest lucru. Consiliul hotărăște după aprobarea Parlamentului European. + 
Articolul I-55Cadrul financiar multianual(1)Cadrul financiar multianual vizează asigurarea evoluției ordonate a cheltuielilor Uniunii în limita resurselor proprii. Acesta stabilește valorile plafoanelor anuale ale alocarilor pentru angajamente pe categorii de cheltuieli, în conformitate cu articolul III-402.(2)Prin lege europeană a Consiliului se stabilește cadrul financiar multianual. Consiliul hotărăște după aprobarea Parlamentului European, care se pronunța cu majoritatea membrilor care îl compun.(3)Bugetul anual al Uniunii respecta cadrul financiar multianual.(4)Consiliul European poate adopta, în unanimitate, o decizie europeană care autorizeaza Consiliul sa hotărască cu majoritate calificată în cazul în care adopta legea europeană a Consiliului menționată în alineatul (2). + 
Articolul I-56Bugetul Uniunii Bugetul anual al Uniunii se stabilește prin lege europeană, în conformitate cu articolul III-404.
 + 
Titlul VIIIUNIUNEA ȘI VECINII SĂI + 
Articolul I-57Uniunea și vecinii săi(1)Uniunea dezvolta relații privilegiate cu țările invecinate, în vederea stabilirii unui spațiu de prosperitate și de buna vecinătate, întemeiat pe valorile Uniunii și caracterizat prin relații strânse și pașnice, bazate pe cooperare.(2)În sensul alineatului (1), Uniunea poate încheia acorduri speciale cu țările în cauza. Aceste acorduri pot include drepturi și obligații reciproce, precum și posibilitatea de a desfășura acțiuni în comun. Punerea lor în aplicare face obiectul unei concertari periodice.
 + 
Titlul IXAPARTENENȚA LA UNIUNE + 
Articolul I-58Criterii de eligibilitate și procedura de aderare la Uniune(1)Uniunea este deschisă tuturor statelor europene care respecta valorile prevăzute la articolul I-2 și care se angajează să le promoveze în comun.(2)Orice stat european care dorește sa devină membru al Uniunii adresează o cerere Consiliului.Parlamentul European și parlamentele naționale sunt informate cu privire la aceasta cerere.Consiliul hotărăște în unanimitate, după consultarea Comisiei și după aprobarea Parlamentului European, care se pronunța cu majoritatea membrilor care îl compun. Condițiile și aranjamentele referitoare la admitere fac obiectul unui acord între statele membre și statul candidat. Acest acord se supune ratificării de către toate statele contractante, în conformitate cu normele lor constituționale. + 
Articolul I-59Suspendarea anumitor drepturi ce decurg din apartenența la Uniune(1)La inițiativa motivată a unei treimi din statele membre, la inițiativa motivată a Parlamentului European sau la propunerea Comisiei, Consiliul poate adopta o decizie europeană prin care constata ca exista un risc clar de încălcare grava din partea unui stat membru a valorilor menționate în articolul I-2. Consiliul hotărăște cu o majoritate de patru cincimi din membrii săi, după aprobarea Parlamentului European.Înainte de a proceda la aceasta constatare, Consiliul audiaza statul membru în cauza și îi poate adresa recomandări, hotărând în conformitate cu aceeași procedura.Consiliul verifica periodic dacă motivele care au condus la o astfel de constatare rămân valabile.(2)Consiliul European, la inițiativa unei treimi din statele membre sau la propunerea Comisiei, poate adopta o decizie europeană care constata existenta unei încălcări grave și persistente din partea unui stat membru a valorilor prevăzute la articolul I-2, după ce statul membru respectiv a fost invitat să își prezinte toate observațiile în materie. Consiliul European hotărăște în unanimitate, după aprobarea Parlamentului European.(3)O dată efectuată constatarea prevăzută la alineatul (2), Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate adopta o decizie europeană care să îi suspende statului membru în cauza anumite drepturi care rezultă din aplicarea Constituției, inclusiv dreptul de vot al membrului Consiliului care reprezintă acest stat. Consiliul tine seama de eventualele consecințe ale unei astfel de suspendări asupra drepturilor și obligațiilor persoanelor fizice și juridice.În oricare dintre situații, acest stat membru rămâne supus obligațiilor care îi revin în temeiul Constituției.(4)Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate adopta o decizie europeană de modificare sau de abrogare a măsurilor pe care le-a adoptat în baza alineatului (3), pentru a răspunde schimbărilor de situație care l-au determinat sa impună aceste măsuri.(5)În sensul prezentului articol, membrul Consiliului European sau al Consiliului care reprezintă statul membru în cauza nu participa la vot, iar statul membru în cauza nu se ia în considerare în calcularea treimii sau a patru cincimi din statele membre prevăzute la alineatele (1) și (2). Abținerea membrilor prezenți sau reprezentați nu împiedica adoptarea deciziilor europene menționate în alineatul (2).Pentru adoptarea deciziilor europene menționate în alineatele (3) și (4), majoritatea calificată se defineste ca fiind egala cu cel puțin 72% din membrii Consiliului, reprezentând statele membre participante, care întrunesc cel puțin 65% din populația acestor state.În cazul în care, ca urmare a unei decizii de suspendare a drepturilor de vot adoptate în conformitate cu alineatul (3), Consiliul hotărăște cu majoritate calificată, pe baza uneia din dispozițiile Constituției, aceasta majoritate calificată se defineste la fel ca în al doilea paragraf sau, în cazul în care Consiliul acționează la propunerea Comisiei sau a ministrului afacerilor externe al Uniunii, ca fiind egala cu cel puțin 55% din membrii Consiliului, reprezentând statele membre participante, care întrunesc cel puțin 65% din populația acestor state. În acest ultim caz, minoritatea de blocare trebuie să cuprindă cel puțin numărul minim de membri ai Consiliului, reprezentând cel puțin 35% din populația statelor membre participante, plus un membru, în caz contrar majoritatea calificată se considera a fi întrunită.(6)În sensul prezentului articol, Parlamentul European hotărăște cu o majoritate de două treimi din voturile exprimate, reprezentând majoritatea membrilor care îl compun. + 
Articolul I-60Retragerea voluntara din Uniune(1)Orice stat membru poate hotărî, în conformitate cu normele sale constituționale, să se retragă din Uniune.(2)Statul membru care hotărăște să se retragă notifica intenția sa Consiliului. În lumina orientarilor Consiliului European, Uniunea negociaza și încheie cu acest stat un acord de stabilire a aranjamentele referitoare la retragere, ținând seama de cadrul viitoarelor sale relații cu Uniunea. Acest acord se negociaza în conformitate cu articolul III-325 alineatul (3). Acesta se încheie în numele Uniunii de către Consiliu, care hotărăște cu majoritate calificată, după obținerea aprobării Parlamentului European.(3)Constituția își încetează efectele asupra statului în cauza de la data intrării în vigoare a acordului de retragere sau, în absenta unui astfel de acord, după doi ani de la notificarea prevăzută la alineatul (2), în afară cazului în care Consiliul European, în acord cu statul membru în cauza, hotărăște în unanimitate sa proroge acest termen.(4)În sensul alineatelor (2) și (3), membrul Consiliului European și al Consiliului care reprezintă statul membru care se retrage nu participa la dezbaterile și la adoptarea deciziilor europene ale Consiliului European și ale Consiliului care îl privesc.Majoritatea calificată se defineste ca fiind egala cu cel puțin 72% din membrii Consiliului reprezentând statele membre participante, care întrunesc cel puțin 65% din populația acestor state.(5)În cazul în care statul care s-a retras din Uniune depune o noua cerere de aderare, aceasta cerere se supune procedurii prevăzute la articolul I-58.
 + 
Partea IICARTA DREPTURILOR FUNDAMENTALE A UNIUNIIPREAMBULPopoarele Europei, stabilind între ele o uniune tot mai strânsă, au hotărât sa impartaseasca un viitor pașnic întemeiat pe valori comune.Conștiență de patrimoniul sau spiritual și moral, Uniunea este intemeiata pe valorile indivizibile și universale ale demnității umane, libertății, egalității și solidarității; aceasta se întemeiază pe principiile democrației și statului de drept. Uniunea situeaza persoana în centrul acțiunii sale, instituind cetățenia Uniunii și creând un spațiu de libertate, securitate și justiție.Uniunea contribuie la păstrarea și la dezvoltarea acestor valori comune, respectând diversitatea culturilor și traditiilor popoarelor Europei, precum și identitatea naționala a statelor membre și organizarea autorităților lor publice la nivel național, regional și local; Uniunea cauta sa promoveze o dezvoltare echilibrata și durabila și asigura libera circulație a persoanelor, serviciilor, mărfurilor și capitalurilor, precum și libertatea de stabilire.În acest scop, este necesară consolidarea protecției drepturilor fundamentale, făcându-le mai vizibile prin Carta, în spiritul evoluției societății, a progresului social și a dezvoltarilor științifice și tehnologice.Prezenta Carta reafirma, cu respectarea competentelor și sarcinilor Uniunii, precum și a principiului subsidiarității, drepturile care rezultă în principal din tradițiile constituționale și din obligațiile internaționale comune statelor membre, din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, din Cartele sociale adoptate de Uniune și de către Consiliul Europei, precum și din jurisprudenta Curții de Justiție a Uniunii Europene și a Curții Europene a Drepturilor Omului. În acest context, Carta va fi interpretată de către instanțele judecătorești ale Uniunii și ale statelor membre, acordând atenția cuvenită explicatiilor redactate sub autoritatea prezidiului Convenției care a elaborat Carta și actualizate sub răspunderea prezidiului Convenției Europene.Beneficiul acestor drepturi implica responsabilități și îndatoriri atât față de terți, precum și față de comunitatea umană în general și față de generatiile viitoare.În consecința, Uniunea recunoaște drepturile, libertățile și principiile enunțate în continuare. + 
Titlul IDEMNITATEA + 
Articolul II-61Demnitatea umană Demnitatea umană este inviolabilă. Aceasta trebuie respectata și protejata. + 
Articolul II-62Dreptul la viața(1)Orice persoană are dreptul la viața.(2)Nimeni nu poate fi condamnat la pedeapsa cu moartea sau executat. + 
Articolul II-63Dreptul la integritate al persoanei(1)Orice persoană are dreptul la integritate fizica și psihică.(2)În domeniile medicinei și biologiei trebuie respectate în special:(a)consimțământul liber și în cunoștința de cauza al persoanei interesate, în conformitate cu procedurile prevăzute de lege;(b)interzicerea practicilor de eugenie, și în special a celor care au drept scop selecția persoanelor;(c)interzicerea utilizării corpului uman și a părților sale, ca atare, ca sursa de profit;(d)interzicerea donarii fiintelor umane în scopul reproducerii. + 
Articolul II-64Interzicerea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradanteNimeni nu poate fi supus torturii și nici pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante. + 
Articolul II-65Interzicerea sclaviei și a muncii forțate(1)Nimeni nu poate fi ținut în sclavie sau în servitute.(2)Nimeni nu poate fi constrâns să efectueze o munca forțată sau obligatorie.(3)Traficul de ființe umane este interzis.
 + 
Titlul IILIBERTĂȚILE + 
Articolul II-66Dreptul la libertate și la securitateOrice persoană are dreptul la libertate și la securitate. + 
Articolul II-67Respectarea vieții private și de familieOrice persoană are dreptul la respectarea vieții private și de familie, a domiciliului și a secretului comunicațiilor. + 
Articolul II-68Protecția datelor cu caracter personal(1)Orice persoană are dreptul la protecția datelor cu caracter personal care o privesc.(2)Asemenea date trebuie tratate în mod corect, în scopurile precizate și pe baza consimțământului persoanei interesate sau în temeiul unui alt motiv legitim prevăzut de lege. Orice persoană are dreptul de acces la datele colectate care o privesc, precum și dreptul de a obține rectificarea acestora.(3)Respectarea acestor norme se supune controlului unei autorități independente. + 
Articolul II-69Dreptul la căsătorie și dreptul de a întemeia o familieDreptul la căsătorie și dreptul de a întemeia o familie sunt garantate în conformitate cu legile interne care reglementează exercitarea acestor drepturi. + 
Articolul II-70Libertatea de gandire, de constiinta și de religie(1)Orice persoană are dreptul la libertatea de gandire, de constiinta și de religie. Acest drept implica libertatea de a-și schimba religia sau convingerea, precum și libertatea de a-și manifesta religia sau convingerea individual sau colectiv, în public sau în particular, prin intermediul cultului, învățământului, practicilor și îndeplinirii riturilor.(2)Dreptul la obiectie pe motive de constiinta este recunoscut în conformitate cu legile interne care reglementează exercitarea acestui drept. + 
Articolul II-71Libertatea de exprimare și de informare(1)Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a transmite informații sau idei fără amestecul autorităților publice și fără a tine seama de frontiere.(2)Libertatea și pluralismul mijloacelor de informare în masa sunt respectate. + 
Articolul II-72Libertatea de întrunire și de asociere(1)Orice persoană are dreptul la libertatea de întrunire pașnică și la libertatea de asociere la toate nivelurile și în special în domeniile politic, sindical și civic, ceea ce implica dreptul oricărei persoane de a înființa împreună cu alte persoane sindicate și de a afilia la acestea pentru apărarea intereselor sale.(2)Partidele politice la nivelul Uniunii contribuie la exprimarea voinței politice a cetățenilor Uniunii. + 
Articolul II-73Libertatea artelor și stiintelorArtele și cercetarea științifică sunt libere. Libertatea universitară este respectata. + 
Articolul II-74Dreptul la educație(1)Orice persoană are dreptul la educație, precum și la accesul la formare profesională și formare continua.(2)Acest drept include posibilitatea de a urma gratuit învățământul obligatoriu.(3)Libertatea de a înființa instituții de învățământ cu respectarea principiilor democratice, precum și dreptul părinților de a asigura educarea și instruirea copiilor lor, potrivit propriilor convingeri religioase, filozofice și pedagogice, sunt respectate în conformitate cu legile interne care reglementează exercitarea acestora. + 
Articolul II-75Libertatea de alegere a ocupație și dreptul la munca(1)Orice persoană are dreptul la munca și dreptul de a exercita o ocupație aleasă sau acceptată în mod liber.(2)Orice cetățean al Uniunii are libertatea de a-și cauta un loc de muncă, de a lucra, de a se stabili sau de a presta servicii în orice stat membru.(3)Resortisantii țărilor terțe care sunt autorizați sa lucreze pe teritoriul statelor membre au dreptul la condiții de muncă echivalente acelora de care beneficiază cetățenii Uniunii. + 
Articolul II-76Libertatea de a desfășura o activitate comercialăLibertatea de a desfășura o activitate comercială este recunoscută în conformitate cu dreptul Uniunii și cu legislatiile și practicile naționale. + 
Articolul II-77Dreptul de proprietate(1)Orice persoană are dreptul de a deține în proprietate, de a folosi, de a dispune și de a lasă moștenire bunurile pe care le-a dobândit în mod legal. Nimeni nu poate fi lipsit de bunurile sale decât pentru o cauza de utilitate publică, în cazurile și condițiile prevăzute de lege și în schimbul unei despăgubiri juste acordate în timp util pentru pierderea pe care a suferit-o. Folosință bunurilor poate fi reglementată prin lege în limitele impuse de interesul general.(2)Proprietatea intelectuală este protejata. + 
Articolul II-78Dreptul de azilDreptul de azil este garantat prin respectarea normelor prevăzute de Convenția încheiată la Geneva la 28 iulie 1951 și de Protocolul încheiat la 31 ianuarie 1967 privind statutul refugiatilor și în conformitate cu Constituția. + 
Articolul II-79Protecția în caz de strămutare, expulzare sau extrădare(1)Expulzarile colective sunt interzise.(2)Nimeni nu poate fi stramutat, expulzat sau extrădat către un stat unde exista un risc serios de a fi supus pedepsei cu moartea, torturii sau altor pedepse sau tratamente inumane sau degradante.
 + 
Titlul IIIEGALITATEA + 
Articolul II-80Egalitatea în fața legii Toate persoanele sunt egale în fața legii. + 
Articolul II-81Nediscriminarea(1)Se interzice discriminarea de orice fel, bazată pe motive precum sexul, rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau convingerile, opiniile politice sau de orice alta natura, apartenența la o minoritate naționala, averea, nașterea, un handicap, vârsta sau orientarea sexuală.(2)În domeniul de aplicare a Constituției și fără a aduce atingere dispozițiilor speciale ale acesteia, se interzice orice discriminare pe motiv de cetățenie. + 
Articolul II-82Diversitatea culturală, religioasă și lingvisticaUniunea respecta diversitatea culturală, religioasă și lingvistica. + 
Articolul II-83Egalitatea între femei și bărbațiEgalitatea între femei și bărbați trebuie asigurata în toate domeniile, inclusiv în ceea ce privește încadrarea în munca, munca și remunerarea.Principiul egalității nu exclude menținerea sau adoptarea de măsuri care să prevadă avantaje specifice în favoarea sexului sub-reprezentat. + 
Articolul II-84Drepturile copilului(1)Copiii au dreptul la protecția și ingrijirile necesare pentru asigurarea bunastarii lor. Ei își pot exprima în mod liber opinia. Aceasta se ia în considerare în problemele care îi privesc, în funcție de vârsta și gradul lor de maturitate.(2)În toate acțiunile referitoare la copii, indiferent dacă sunt realizate de autorități publice sau de instituții private, interesul superior al copilului trebuie să fie considerat primordial.(3)Orice copil are dreptul de a întreține cu regularitate relații personale și contacte directe cu ambii părinți, cu excepția cazului în care acestea sunt contrare interesului sau. + 
Articolul II-85Drepturile persoanelor în vârstaUniunea recunoaște și respecta dreptul persoanelor în vârsta de a duce o viața demna și independenta și de a participa la viața socială și culturală. + 
Articolul II-86Integrarea persoanelor cu handicapUniunea recunoaște și respecta dreptul persoanelor cu handicap de a beneficia de măsuri care să le asigure autonomia, integrarea socială și profesională, precum și participarea la viața comunității.
 + 
Titlul IVSOLIDARITATEA + 
Articolul II-87Dreptul lucrătorilor la informare și la consultare în cadrul întreprinderiiLucrătorilor sau reprezentanților acestora li se garantează, la nivelurile corespunzătoare, informarea și consultarea în timp util, în cazurile și în condițiile prevăzute de dreptul Uniunii și de legislatiile și practicile naționale. + 
Articolul II-88Dreptul de negociere și de acțiune colectivăLucrătorii și angajatorii sau organizațiile lor au dreptul, în conformitate cu dreptul Uniunii și cu legislatiile și practicile naționale, de a negocia și de a încheia convenții colective la nivelurile corespunzătoare și de a recurge, în caz de conflicte de interese, la acțiuni colective pentru apărarea intereselor lor, inclusiv la greva. + 
Articolul II-89Dreptul de acces la serviciile de plasament Orice persoană are dreptul de acces la un serviciu gratuit de plasament. + 
Articolul II-90Protecția în cazul concedierii nejustificateOrice lucrator are dreptul la protecție împotriva oricărei concedieri nejustificate, în conformitate cu dreptul Uniunii și cu legislatiile și practicile naționale. + 
Articolul II-91Condiții de muncă echitabile și corecte(1)Orice lucrator are dreptul la condiții de muncă care să respecte sănătatea, securitatea și demnitatea sa.(2)Orice lucrator are dreptul la o limitare a duratei maxime de muncă și la perioade de odihnă zilnica și saptamanala, precum și la o perioadă anuală de concediu plătit. + 
Articolul II-92Interzicerea muncii copiilor și protecția tinerilor la locul de muncăÎncadrarea în munca a copiilor este interzisă. Vârsta minima de încadrare în munca nu poate fi inferioară celei la care încetează perioada de școlarizare obligatorie, fără a aduce atingere normelor mai favorabile tinerilor și cu excepția unor derogări limitate.Ținerii acceptați sa lucreze trebuie să beneficieze de condiții de muncă adaptate vârstei și să fie protejati împotriva exploatării economice sau a oricărei activități care ar putea pune în pericol securitatea, sănătatea, dezvoltarea lor fizica,, psihică, morala sau socială sau care le-ar putea compromite educația. + 
Articolul II-93Viața de familie și viața profesională(1)Familia se bucura de protecție juridică, economică și socială.(2)Pentru a putea concilia viața de familie și viața profesională, orice persoană are dreptul de a fi protejata împotriva oricărei concedieri din motive de maternitate, precum și dreptul la un concediu de maternitate plătit și la un concediu parental acordat în urma nașterii sau adopției unui copil. + 
Articolul II-94Securitatea socială și asistența socială(1)Uniunea recunoaște și respecta dreptul de acces la prestațiile de securitate socială și la serviciile sociale care acorda protecție în caz de maternitate, boala, accident de muncă, dependenta de alte persoane sau batranete, precum și în caz de pierdere a locului de muncă, în conformitate cu normele stabilite de dreptul Uniunii și de legislatiile și practicile naționale.(2)Orice persoană care are reședința și se deplaseaza în mod legal în cadrul Uniunii are dreptul la prestații de securitate socială și la avantaje sociale, în conformitate cu dreptul Uniunii și cu legislatiile și practicile naționale.(3)Pentru a lupta împotriva marginalizarii sociale și a saraciei, Uniunea recunoaște și respecta dreptul la asistența socială și la asistența în ceea ce privește locuinta, destinate să asigure o viața demna tuturor celor care nu dispun de resurse suficiente, în conformitate cu normele stabilite de dreptul Uniunii și de legislatiile și practicile naționale. + 
Articolul II-95Protecția sănătățiiOrice persoană are dreptul de acces la asistența medicală preventivă și de a beneficia de îngrijiri medicale în condițiile stabilite de legislatiile și practicile naționale. În definirea și punerea în aplicare a tuturor politicilor și acțiunilor Uniunii, se asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății umane. + 
Articolul II-96Accesul la serviciile de interes economic generalUniunea recunoaște și respecta accesul la serviciile de interes economic general, astfel cum se prevede în legislatiile și practicile naționale, în conformitate cu Constituția, în scopul promovării coeziunii sociale și teritoriale a Uniunii. + 
Articolul II-97Protecția mediuluiPoliticile Uniunii trebuie să prevadă un nivel ridicat de protecție a mediului și de imbunatatire a calității acestuia, care să fie asigurat în conformitate cu principiul dezvoltării durabile. + 
Articolul II-98Protecția consumatorilor Politicile Uniunii asigura un nivel ridicat de protecție a consumatorilor.
 + 
Titlul VDREPTURILE CETĂȚENILOR + 
Articolul II-99Dreptul de a alege și de a fi ales în Parlamentul European(1)Orice cetățean al Uniunii are dreptul de a alege și de a fi ales în cadrul alegerilor pentru Parlamentul European, în statul membru în care acesta își are reședința, în aceleași condiții ca și resortisantii acestui stat.(2)Membrii Parlamentului European sunt aleși prin vot universal direct, liber și secret. + 
Articolul II-100Dreptul de a alege și de a fi ales în cadrul alegerilor localeOrice cetățean al Uniunii are dreptul de a alege și de a fi ales în cadrul alegerilor locale în statul membru în care acesta își are reședința, în aceleași condiții ca și resortisantii acestui stat. + 
Articolul II-101Dreptul la buna administrare(1)Orice persoană are dreptul de a beneficia, în ce privește problemele sale, de un tratament impartial, echitabil și într-un termen rezonabil din partea instituțiilor, organelor, oficiilor și agentiilor Uniunii.(2)Acest drept include în principal:(a)dreptul oricărei persoane de a fi ascultata înainte de luarea oricărei măsuri individuale care ar putea sa îi aducă atingere;(b)dreptul oricărei persoane de acces la dosarul propriu, cu respectarea intereselor legitime legate de confidențialitate și de secretul profesional și comercial;(c)obligația administrației de a-și motiva deciziile.(3)Orice persoană are dreptul la repararea de către Uniune a prejudiciilor cauzate de către instituțiile sau agenții acesteia în exercitarea funcțiilor lor, în conformitate cu principiilor generale comune legislatiilor statelor membre.(4)Orice persoană se poate adresa în scris instituțiilor Uniunii într-una din limbile Constituției și trebuie să primească răspuns în aceeași limba. + 
Articolul II-102Dreptul de acces la documenteOrice cetățean al Uniunii și orice persoană fizica sau juridică care are reședința sau sediul social într-un stat membru are dreptul de acces la documentele instituțiilor, organelor, oficiilor și agentiilor Uniunii, indiferent de suportul pe care se afla aceste documente. + 
Articolul II-103Ombudsmanul EuropeanOrice cetățean al Uniunii, precum și orice persoană fizica sau juridică care are reședința sau sediul social într-un stat membru au dreptul de a sesiza Ombudsmanul European cu privire la cazurile de administrare defectuoasă în activitatea instituțiilor, organelor, oficiilor sau agentiilor Uniunii, cu excepția Curții de Justiție a Uniunii Europene în exercitarea funcției sale jurisdicționale. + 
Articolul II-104Dreptul de petiționareOrice cetățean al Uniunii și orice persoană fizica sau juridică care are reședința sau sediul social într-un stat membru are dreptul de a adresa petiții Parlamentului European. + 
Articolul II-105Libertatea de circulație și de ședere(1)Orice cetățean al Uniunii are dreptul de circulație și de ședere libera pe teritoriul statelor membre.(2)Libertatea de circulație și de ședere poate fi acordată, în conformitate cu Constituția, resortisantilor țărilor terțe stabiliți legal pe teritoriul unui stat membru. + 
Articolul II-106Protecția diplomatică și consularăOrice cetățean al Uniunii beneficiază, pe teritoriul unei tari terțe în care statul membru al cărui cetățean este nu este reprezentat, de protecția autorităților diplomatice sau consulare ale oricărui stat membre, în aceleași condiții ca și resortisantii acelui stat.
 + 
Titlul VIJUSTIȚIA + 
Articolul II-107Dreptul la o cale de atac efectivă și la un proces echitabilOrice persoană ale carei drepturi și libertăți garantate de dreptul Uniunii sunt incalcate are dreptul la o cale de atac efectivă în fața unei instanțe judecătorești, în conformitate cu condițiile stabilite de prezentul articol.Orice persoană are dreptul la un proces echitabil, public și într-un termen rezonabil, în fața unei instanțe judecătorești independente și impartiale, constituită în prealabil prin lege. Orice persoană are posibilitatea de a fi consiliata, apărată și reprezentată.Asistența juridică gratuita se acordă celor care nu dispun de resurse suficiente, în măsura în care aceasta este necesară pentru a-i asigura accesul efectiv la justiție. + 
Articolul II-108Prezumția de nevinovatie și dreptul la apărare(1)Orice persoană acuzata este prezumată nevinovată până ce vinovăția va fi stabilită în conformitate cu legea.(2)Oricărei persoane acuzate îi este garantată respectarea dreptului la apărare. + 
Articolul II-109Principiile legalității și proportionalitatii infracțiunilor și pedepselor(1)Nimeni nu poate fi condamnat pentru o acțiune sau omisiune care, în momentul săvârșirii, nu constituia infracțiune potrivit dreptului intern sau dreptului internațional. De asemenea, nu se poate aplica o pedeapsă mai mare decât cea aplicabilă la momentul săvârșirii infracțiunii. În cazul în care, ulterior săvârșirii infracțiunii, legea prevede o pedeapsă mai ușoară, se aplică aceasta din urma.(2)Prezentul articol nu aduce atingere judecării și pedepsirii unei persoane care s-a făcut vinovata de o acțiune sau omisiune care, în momentul săvârșirii, era incriminata pe baza principiilor generale recunoscute de comunitatea națiunilor.(3)Pedepsele nu trebuie să fie disproportionate față de infracțiune. + 
Articolul II-110Dreptul de a nu fi judecat sau condamnat de doua ori pentru aceeași infracțiuneNimeni nu poate fi judecat sau condamnat pentru o infracțiune pentru care a fost deja achitat sau condamnat în cadrul Uniunii, prin hotărâre judecătorească definitivă, în conformitate cu legea.
 + 
Titlul VIIDISPOZIȚII GENERALE CARE REGLEMENTEAZĂ INTERPRETAREA ȘI APLICAREA CARTEI + 
Articolul II-111Domeniul de aplicare(1)Dispozițiile prezentei Carte se adresează instituțiilor, organelor, oficiilor și agentiilor Uniunii, cu respectarea principiului subsidiarității, precum și statelor membre numai în cazul în care acestea pun în aplicare dreptul Uniunii. Prin urmare, acestea respecta drepturile și principiile și promovează aplicarea lor în conformitate cu atribuțiile pe care le au în acest sens și cu respectarea limitelor competentelor conferite Uniunii de celelalte părți ale Constituției.(2)Prezenta Carta nu extinde domeniul de aplicare a dreptului Uniunii în afară competentei Uniunii, nu creează nici o competența sau sarcina noua pentru Uniune și nu modifica competentele și sarcinile stabilite de celelalte părți ale Constituției. + 
Articolul II-112Întinderea și interpretarea drepturilor și principiilor(1)Orice restrangere a exercițiului drepturilor și libertăților recunoscute prin prezenta Carta trebuie să fie prevăzută de lege și să respecte substanța al acestor drepturi și libertăți. Prin respectarea principiului proportionalitatii, pot fi impuse restrangeri numai în cazul în care acestea sunt necesare și numai dacă răspund efectiv obiectivelor de interes general recunoscute de Uniune sau necesității protejării drepturilor și libertăților celorlalți.(2)Drepturile recunoscute prin prezenta Carta care fac obiectul unor dispoziții prevăzute de alte părți ale Constituției se exercită în condițiile și cu respectarea limitelor stabilite de părțile menționate.(3)În măsura în care prezenta Carta conține drepturi ce corespund unor drepturi garantate prin Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, înțelesul și întinderea lor sunt aceleași ca și cele prevăzute de convenția menționată. Aceasta dispoziție nu împiedica dreptul Uniunii sa confere o protecție mai larga.(4)În măsura în care prezenta Carta recunoaște drepturi fundamentale, asa cum rezultă acestea din tradițiile constituționale comune statelor membre, aceste drepturi sunt interpretate în conformitate cu tradițiile menționate.(5)Dispozițiile prezentei Carte care conțin principii pot fi puse în aplicare prin acte legislative și de punere în aplicare adoptate de instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii, precum și prin acte ale statelor membre în cazurile în care acestea pun în aplicare dreptului Uniunii, în exercitarea atribuțiilor pe care le au în acest sens. Invocarea lor în fața instanței judecătorești se admite numai în scopul interpretării și controlului legalității unor astfel de acte.(6)Legislatiile și practicile naționale trebuie să fie luate în considerare pe deplin, după cum se precizează în prezenta Carta.(7)Instanțele judecătorești ale Uniunii și ale statelor membre țin seama de explicațiile redactate în vederea orientarii interpretării Cartei Drepturilor Fundamentale. + 
Articolul II-113Nivelul de protecțieNici una dintre dispozițiile prezentei Carte nu poate fi interpretată ca restrangand sau aducând atingere drepturilor omului și libertăților fundamentale recunoscute, în domeniile de aplicare corespunzătoare, de dreptul Uniunii și dreptul internațional, precum și de convențiile internaționale la care Uniunea sau toate statele membre sunt părți, și în special Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și prin constitutiile statelor membre. + 
Articolul II-114Interzicerea abuzului de dreptNici una dintre dispozițiile prezentei Carte nu trebuie să fie interpretată ca implicând vreun drept de a desfășura orice activitate sau de a îndeplini orice act îndreptat împotriva oricăruia dintre drepturile și libertățile recunoscute prin prezenta Carta sau de a le impune restrangeri mai ample decât cele prevăzute prin prezenta Carta.
 + 
Partea IIIPOLITICILE ȘI FUNCȚIONAREA UNIUNII + 
Titlul IDISPOZIȚII CU APLICARE GENERALĂ + 
Articolul III-115Uniunea asigura coerenta între diferitele politici și acțiuni prevăzute prin prezenta parte, ținând seama de ansamblul obiectivelor Uniunii și în conformitate cu principiul de atribuire a competentelor. + 
Articolul III-116În toate acțiunile menționate de prezenta parte, Uniunea urmărește sa elimine inegalitatile și sa promoveze egalitatea între femei și bărbați. + 
Articolul III-117În definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor prevăzute de prezenta parte, Uniunea tine seama de cerințele privind promovarea unui nivel ridicat al ocupării forței de muncă, garantarea unei protecții sociale corespunzătoare, combaterea marginalizarii sociale, precum și de cerințele privind un nivel ridicat de educație, de formare profesională și de protecție a sănătății umane. + 
Articolul III-118În definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor prevăzute de prezenta parte, Uniunea cauta sa combata orice discriminare pe motive de sex, rasa sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârsta sau orientare sexuală. + 
Articolul III-119Cerințele privind protecția mediului trebuie integrate în definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor Uniunii prevăzute de prezenta parte, în special în vederea promovării dezvoltării durabile. + 
Articolul III-120Cerințele privind protecția consumatorilor se iau în considerare la definirea și punerea în aplicare a celorlalte politici și acțiuni ale Uniunii. + 
Articolul III-121La formularea și punerea în aplicare a politicilor Uniunii în domeniile agriculturii, pescuitului, transporturilor, pieței interne, cercetării și dezvoltării tehnologice și în cel spatial, Uniunea și statele membre acorda întreaga atenție cerințele privind bunăstarea animalelor, ca ființe sensibile, concomitent cu respectarea actelor cu putere de lege și a măsurilor administrative, precum și a cutumelor din statele membre, în special în materie de rituri religioase, traditii culturale și patrimoniul regional. + 
Articolul III-122Fără a aduce atingere articolelor I-5, III-166, III-167 și III-238 și având în vedere importanța serviciilor de interes economic general, care sunt unanim apreciate în cadrul Uniunii, precum și rolul acestora în promovarea coeziunii sociale și teritoriale, Uniunea și statele membre, fiecare în limitele competentelor ce le revin și în limitele domeniului de aplicare a Constituției, veghează ca aceste servicii sa funcționeze pe baza principiilor și condițiilor, în special economice și financiare, care să le permită îndeplinirea misiunilor ce le revin. Prin legi europene se stabilesc aceste principii și se prevăd aceste condiții, fără a aduce atingere competentei statelor membre de a furniza aceste servicii, de a incredinta prestarea lor și de a le finanta cu respectarea Constituției.
 + 
Titlul IINEDISCRIMINAREA ȘI CETĂȚENIA + 
Articolul III-123Prin legi sau legi-cadru europene se pot stabili norme pentru interzicerea discriminarii pe motiv de cetățenie, astfel cum se prevede la articolul I-4 alineatul (2). + 
Articolul III-124(1)Fără a aduce atingere celorlalte dispoziții din Constituție și cu respectarea limitelor competentelor pe care aceasta le atribuie Uniunii, prin lege sau lege-cadru europeană a Consiliului se pot stabili măsurile necesare combaterii oricărei discriminări pe motive de sex, rasa, origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârsta sau orientare sexuală. Consiliul hotărăște în unanimitate, după aprobarea Parlamentului European.(2)Prin derogare de la dispozițiile alineatului (1), prin legile sau legile-cadru europene pot stabili principiile de baza pentru măsurile de încurajare ale Uniunii și poate defini astfel de măsuri pentru a sprijini acțiunile statelor membre întreprinse pentru a contribui la realizarea obiectivelor prevăzute la alineatul (1), excluzând orice armonizare a actelor cu putere de lege și a normelor administrative ale acestora. + 
Articolul III-125(1)În cazul în care o acțiune a Uniunii se dovedește necesară pentru a facilita exercitarea de către orice cetățean al Uniunii a dreptului de libera circulație și libera ședere, menționat la articolul I-10 alineatul (2) litera (a), iar Constituția nu a prevăzut atribuții în acest sens, prin legi sau legi-cadru europene se pot stabili măsuri în acest scop.(2)În aceleași scopuri cu cele menționate la alineatul (1) și în cazul în care Constituția nu a prevăzut atribuții în acest sens, prin lege sau lege-cadru europeană a Consiliului se pot stabili măsuri privind pasapoartele, cărțile de identitate, permisele de ședere sau orice alt document asimilat acestora, precum și măsuri în domeniul securității sociale sau al protecției sociale. Consiliul hotărăște în unanimitate, după consultarea Parlamentului European. + 
Articolul III-126Prin lege sau lege-cadru europeană a Consiliului se stabilesc normele privind exercitarea dreptului oricărui cetățean al Uniunii, prevăzut la articolul I-10 alineatul (2) litera (b), de a alege și de a fi ales în alegerile locale și alegerile pentru Parlamentul European în statul membru în care acesta își are reședința, fără a fi resortisant al statului respectiv. Consiliul hotărăște în unanimitate, după consultarea Parlamentului European. Aceste norme pot sa prevadă dispoziții derogatorii în cazul în care acestea sunt justificate de problemele specifice ale unui stat membru.Dreptul de a alege și de a fi ales în Parlamentul European se exercită fără a aduce atingere articolului III-330 alineatul (1) și măsurilor adoptate pentru aplicarea acestuia. + 
Articolul III-127Statele membre adopta dispozițiile necesare pentru a asigura protecția diplomatică și consulară a cetățenilor Uniunii aflați în tari terțe, asa cum se prevede la articolul I-10 alineatul (2) litera (c). Statele membre angajează negocierile internaționale necesare asigurării acestei protecții.Prin lege europeană a Consiliului se pot stabili măsurile necesare pentru a facilita aceasta protecție. Consiliul hotărăște după consultarea Parlamentului European. + 
Articolul III-128Limbile în care oricare cetățean al Uniunii are dreptul de a se adresa instituțiilor sau organelor în temeiul articolului I-10 alineatul (2) litera (d) și de a primi răspuns sunt cele enumerate la articolul IV-448 alineatul (1). Instituțiile și organele prevăzute la articolul I-10 alineatul (2) litera (d) sunt cele enumerate la articolul I-19 alineatul (1) al doilea paragraf și la articolele I-30, I-31 și I-32, precum și Ombudsmanul European. + 
Articolul III-129La fiecare trei ani, Comisia raportează Parlamentului European, Consiliului și Comitetului Economic și Social cu privire la aplicarea articolului I-10 și a prezentului titlu. Raportul tine seama de dezvoltarea Uniunii.Pe baza acestui raport și fără a aduce atingere celorlalte dispoziții din Constituție, drepturile prevăzute la articolul I-10 pot fi completate prin lege sau lege-cadru europeană a Consiliului.Consiliul hotărăște în unanimitate, după aprobarea Parlamentului European. Legea sau legea-cadru intră în vigoare numai după aprobarea sa de statele membre, în conformitate cu normelor lor constituționale.
 + 
Titlul IIIPOLITICILE ȘI ACȚIUNILE INTERNE + 
Capitolul IPIATA INTERNA + 
Secţiunea 1INSTITUIREA ȘI FUNCȚIONAREA PIEȚEI INTERNE + 
Articolul III-130(1)Uniunea adopta măsurile pentru instituirea sau asigurarea funcționarii pieței interne, în conformitate cu dispozițiile incidente ale Constituției.(2)Piața interna cuprinde un spațiu fără frontiere interne, în care libera circulație a persoanelor, serviciilor, mărfurilor și capitalurilor este asigurata în conformitate cu dispozițiile Constituției.(3)Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta regulamentele sau deciziile europene care definesc orientările și condițiile necesare asigurării un progres echilibrat în toate sectoarele în cauza.(4)În redactarea propunerilor sale pentru realizarea obiectivelor prevăzute la alineatele (1) și (2), Comisia tine seama de amploarea efortului pe care anumite economii care prezintă decalaje ale nivelului de dezvoltare va trebui sa îl susțină pentru instituirea pieței interne și poate propune măsurile corespunzătoare.În cazul în care aceste măsuri iau forma unor derogări, acestea trebuie să aibă caracter temporar și sa perturbe cat mai puțin funcționarea pieței interne. + 
Articolul III-l31Statele membre se consulta în vederea adoptării în comun a dispozițiilor necesare pentru a evita ca funcționarea pieței interne să fie afectată de dispozițiile pe care un stat membru poate fi obligat să le adopte în caz de tulburări interne grave care aduc atingere ordinii publice, în caz de război sau de tensiune internationala grava care constituie o amenințare de război, ori pentru a face fața angajamentelor contractate de acesta în vederea menținerii păcii și securității internaționale. + 
Articolul III-132În cazul în care măsurile adoptate în cazurile menționate la articolele III-131 și III-436 au ca efect denaturarea condițiilor concurentei pe piața interna, Comisia examinează împreună cu statul membru în cauza condițiile în care aceste măsuri pot fi adaptate normelor prevăzute de Constituție. Prin derogare de la procedura stabilită la articolele III-360 și III-361, Comisia sau orice stat membru poate sesiza direct Curtea de Justiție în cazul în care Comisia sau statul membru considera ca un alt stat membru abuzeaza de competentele prevăzute la articolele III-131 și III-436. Curtea de Justiție hotărăște în camera de consiliu.
 + 
Secţiunea 2LIBERA CIRCULAȚIE A PERSOANELOR ȘI A SERVICIILOR + 
Articolul III-133(1)Lucrătorii au dreptul de a circula liber în cadrul Uniunii.(2)Orice discriminare pe motiv de cetățenie între lucrătorii statelor membre în ceea ce privește încadrarea în munca, remunerarea și celelalte condiții de muncă este interzisă.(3)Sub rezerva restrictiilor justificate de motive de ordine publică, siguranța publică și sănătate publică, lucrătorii au dreptul:(a)de a accepta ofertele reale de încadrare în munca;(b)de a circula liber în acest scop pe teritoriul statelor membre;(c)de ședere într-un stat membru pentru a desfășura o activitate salarizata în conformitate cu actele cu putere de lege și cu actele administrative care reglementează încadrarea în munca a lucrătorilor statului respectiv;(d)de a rămâne pe teritoriul unui stat membru după ce a fost încadrat în munca în acest stat, în condițiile care fac obiectul unor regulamente europene adoptate de Comisie.(4)Prezentul articol nu se aplică încadrării în administrația publică. + 
Articolul III-134Prin legi sau legi-cadru europene se stabilesc măsurile necesare pentru realizarea liberei circulatii a lucrătorilor, astfel cum este aceasta definită la articolul III-133. Acestea se adoptă după consultarea Comitetului Economic și Social.Legile sau legile-cadru europene urmăresc în special:(a)să asigure cooperarea strânsă între serviciile naționale pentru ocuparea forței de muncă;(b)să elimine acele proceduri și practici administrative, precum și acele perioade de acces la locurile de muncă disponibile care decurg din dreptul intern sau din acordurile încheiate anterior între statele membre și a căror menținere ar constitui un obstacol în liberalizarii circulației lucrătorilor;(c)să elimine toate perioadele și celelalte restricții prevăzute de dreptul interne sau de acordurile încheiate anterior între statele membre, care impun lucrătorilor din celelalte state membre condiții diferite în ceea ce privește libera alegere a unui loc de muncă în raport cu lucrătorii statului respectiv;(d)să stabilească mecanisme proprii în vederea corelării cererii și ofertei de locuri de muncă și sa faciliteze realizarea echilibrului între cererea și oferta de locuri de muncă în condiții care să evite amenințarea grava a nivelului de trai și de ocupare a forței de muncă în diferitele regiuni și ramuri industriale. + 
Articolul III-135Statele membre încurajează schimbul de lucrători tineri în cadrul unui program comun. + 
Articolul III-136(1)În domeniul securității sociale, prin legi sau legi-cadru europene se stabilesc măsurile necesare pentru instituirea liberei circulatii a lucrătorilor prin instituirea unui sistem care să se asigure lucrătorilor migranti salariați sau care desfășoară o activitate independenta și persoanelor aflate în întreținerea acestora:(a)cumulul tuturor perioadelor luate în considerare în diferitele legislații interne, în vederea obținerii și păstrării dreptului la prestații, precum și pentru calcularea acestora;(b)plata prestațiilor către persoanele rezidente pe teritoriile statelor membre.(2)Un membru al Consiliului poate solicita sesizarea Consiliului European în cazul în care considera ca un proiect de lege sau lege-cadru europeană, menționat la alineatul (1), ar aduce atingere aspectelor fundamentale ale sistemului sau de securitate socială, inclusiv în domeniul acestuia de aplicare, costului sau structurii financiare, ori ar aduce atingere echilibrului financiar al acestuia. În acest caz, procedura prevăzută la articolul III-396 se suspenda. După dezbateri și în termen de patru luni de la data suspendării, Consiliul European fie:(a)retrimite proiectul Consiliului, caz în care încetează suspendarea procedurii prevăzută la articolul III-396, fie(b)solicită Comisiei să prezinte o nouă propunere; în acest caz, se considera ca actul propus inițial nu a fost adoptat. + 
Articolul III-137Prezenta subsectiune interzice restricțiile privind libertatea de stabilire a resortisantilor unui stat membru pe teritoriul altui stat membru. Aceasta interdicție vizează și restricțiile privind înființarea de agenții, sucursale sau filiale de către resortisantii oricărui stat membru stabiliți pe teritoriul altui stat membru.Resortisantii unui stat membru au, pe teritoriul altui stat membru, dreptul de acces la activități independente și la exercitarea acestora, precum și de constituire și administrare a întreprinderilor și în special a societăților în înțelesul articolului III-142 al doilea paragraf, în condițiile definite pentru resortisantii proprii de legislația statului membru de stabilire, sub rezerva dispozițiilor secțiunii 4 privind capitalurile și plățile. + 
Articolul III-138(1)Prin legi-cadru europene se stabilesc măsuri în vederea realizarea libertății de stabilire cu privire la o activitate determinata. Aceste legi-cadru se adoptă după consultarea Comitetului Economic și Social.(2)Parlamentul European, Consiliul și Comisia exercita funcțiile care le revin în temeiul alineatului (1) și, în special:(a)acordând prioritate, de regula, activităților în cazul cărora libertatea de stabilire constituie o contribuție deosebit de utila la dezvoltarea producției și a schimburilor comerciale;(b)asigurând o strânsă cooperare între autoritățile naționale competente pentru a cunoaște aspectele speciale ale diferitelor activități din cadrul Uniunii;(c)eliminând acele proceduri și practici administrative care decurg fie din dreptul intern, fie din acordurile încheiate anterior între statele membre, a căror menținere ar constitui un obstacol în calea libertății de stabilire;(d)asigurând lucrătorilor dintr-un stat membru, angajați pe teritoriul unui alt stat membru, posibilitatea de a rămâne pe teritoriul acestuia pentru a desfășura activități independente, în cazul în care îndeplinesc condițiile pe care ar trebui să le îndeplinească în cazul în care ar intra pe teritoriul acestui stat la data la care intenționează sa initieze aceasta activitate;(e)asigurând resortisantului unui stat membru posibilitatea de a dobândi și folosi terenuri și construcții situate pe teritoriul altui stat membru, în măsura în care aceasta nu aduce atingere principiilor menționate la articolul III-227 alineatul (2);(f)eliminând treptat restricțiile privind libertatea de stabilire în fiecare ramura de activitate avută în vedere, în ceea ce privește, pe de o parte, condițiile de înființare de agenții, sucursale sau filiale pe teritoriul unui stat membru și, pe de altă parte, condițiile de acces al personalului angajat în cadrul sediului principal în funcțiile de conducere sau de supraveghere ale acestor agenții, sucursale sau filiale;(g)coordonând, în măsura în care este necesar și în vederea echivalării lor, garanțiile solicitate de statele membre societăților în înțelesul articolului III-142 al doilea paragraf, pentru a proteja deopotrivă interesele asociaților și ale terților;(h)asigurându-se ca ajutoarele acordate de statele membre nu denatureaza condițiile de stabilire. + 
Articolul III-139Prezenta subsectiune nu se aplică activităților care, în ceea ce privește statul membru interesat, sunt asociate în acest stat, chiar și cu titlu ocazional, exercitării autorității publice.Prin legi sau legi-cadru europene, anumite activități pot fi exceptate de la aplicarea dispozițiilor prezentei subsectiuni. + 
Articolul III-140(1)Prezenta subsectiune și măsurile adoptate în temeiul acesteia nu aduc atingere aplicării actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre care prevăd un regim special pentru resortisantii străini din motive de ordine publică, siguranța publică și sănătate publică.(2)Dispozițiile de drept intern prevăzute la alineatul (1) sunt coordonate prin legi-cadru europene. + 
Articolul III-141(1)Accesul la activitățile independente și exercitarea lor este facilitat prin legi-cadru europene.Acestea reglementează:(a)recunoașterea reciprocă a diplomelor, certificatelor și a altor titluri oficiale de calificare;(b)coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre cu privire la accesul la activitățile independente și la exercitarea acestora.(2)În ceea ce privește profesiunile medicale, paramedicale și farmaceutice, eliminarea treptata a restrictiilor este condiționată de coordonarea condițiilor de exercitare a acestor profesiuni în diferitele state membre. + 
Articolul III-142Societățile constituite în conformitate cu legislația unui stat membru și având sediul social, administrația centrala sau locul principal de desfășurare a activității în cadrul Uniunii sunt asimilate, în aplicarea prezentei subsectiuni, persoanelor fizice resortisante ale statelor membre.Prin "societăți" se înțeleg societățile constituite în conformitate cu dispozițiile legislației civile sau comerciale, inclusiv societățile cooperative și alte persoane juridice de drept public sau privat, cu excepția celor fără scop lucrativ. + 
Articolul III-143Statele membre acorda resortisantilor celorlalte state membre același tratament ca și propriilor resortisanti în ceea ce privește participarea la constituirea capitalului societăților în înțelesul articolului III-142 al doilea paragraf, fără a aduce atingere aplicării celorlalte dispoziții din Constituție. + 
Articolul III-144În cadrul prezentei subsectiuni, sunt interzise restricțiile privind libertatea de a presta servicii în cadrul Uniunii cu privire la resortisantii statelor membre stabiliți în alt stat membru decât cel al beneficiarului serviciilor.Dispozițiile prezentei subsectiuni pot fi extinse prin legi sau legi-cadru europene cu privire la prestatorii de servicii care sunt resortisanti ai unui stat terț și sunt stabiliți în cadrul Uniunii. + 
Articolul III-145În înțelesul Constituției, sunt considerate "servicii" prestațiile furnizate în mod obișnuit în schimbul unei remunerații, în măsura în care nu sunt reglementate de dispozițiile privind libera circulație a persoanelor, mărfurilor și capitalurilor."Serviciile" cuprind în special:(a)activități cu caracter industrial;(b)activități cu caracter comercial;(c)activități meșteșugărești;(d)activitățile prestate în cadrul profesiunilor liberale.Fără a aduce atingere subsectiunii 2 privind libertatea de stabilire, prestatorul poate, în vederea executării prestației, să își desfășoare temporar activitatea în statul membru în care prestează serviciul, în aceleași condiții care sunt impuse de statul respectiv propriilor resortisanti. + 
Articolul III-146(1)Libertatea circulație a serviciilor în domeniul transporturilor este reglementată de capitolul II secțiunea 7 privind transporturile.(2)Liberalizarea serviciilor bancare și de asigurări asociate miscarilor capitalurilor trebuie să se realizeze concomitent cu liberalizarea circulației capitalurilor. + 
Articolul III-147(1)Prin legi-cadru europene se stabilesc măsurile pentru realizarea liberalizarii unui anumit serviciu. Acestea se adoptă după consultarea Comitetului Economic și Social.(2)Legile-cadru europene prevăzute la alineatul (1) acordă prioritate, de regula, serviciilor care intervin direct asupra costurilor de producție sau a căror liberalizare contribuie la facilitarea schimburilor de mărfuri. + 
Articolul III-148Statele membre depun eforturi pentru a proceda la liberalizarea serviciilor într-o măsura mai mare decât cea la care obliga legile-cadru europene adoptate în temeiul articolului III-147 alineatul (1), în cazul în care situația lor economică generală și situația din sectorul în cauza permite acest lucru.În acest scop, Comisia adresează recomandări statelor membre în cauza. + 
Articolul III-149Atât timp cat restricțiile impuse libertății de a presta servicii nu sunt eliminate, statele membre aplica asemenea restrictii fără a discrimina pe motiv de cetățenie ori naționalitate sau domiciliu ori sediu social tuturor prestatorilor de servicii menționați la articolului III-144 primul paragraf. + 
Articolul III-150Articolele III-139 – III-142 se aplică domeniului reglementat de prezenta subsectiune.
 + 
Secţiunea 3LIBERA CIRCULAȚIE A MĂRFURILOR + 
Articolul III-151(1)Uniunea cuprinde o uniune vamală care reglementează ansamblul schimburilor de mărfuri și care implica interzicerea, în relațiile dintre statele membre, a taxelor vamale la import și la export și a oricăror taxe cu efect echivalent, precum și adoptarea unui tarif vamal comun în relațiile cu țările terțe.(2)Alineatul (4) și subsectiunea 3 referitoare la interzicerea restrictiilor cantitative se aplică produselor originare din state membre, precum și produselor provenind din tari terțe care se afla în libera circulație în statele membre.(3)Produsele care provin din tari terțe sunt considerate ca fiind în libera circulație într-un stat membru în cazul în care au fost îndeplinite formalitățile de import și au fost percepute în statul membru respectiv taxele vamale și taxele cu efect echivalent exigibile și dacă nu au beneficiat de o restituire totală sau parțială a acestor taxe și impuneri.(4)Între statele membre sunt interzise taxele vamale la import și la export sau taxele cu efect echivalent. Aceasta interdicție se aplică și taxelor vamale cu caracter fiscal.(5)Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta regulamente și decizii europene care stabilesc taxele prevăzute de Tariful Vamal Comun.(6)În executarea misiunilor care îi sunt încredințate în temeiul prezentului articol, Comisia are în vedere:(a)necesitatea de a promova schimburile comerciale între statele membre și țările terțe;(b)evoluția condițiilor concurentei în cadrul Uniunii, în măsura în care aceasta evoluție are ca efect creșterea competitivitatii întreprinderilor;(c)necesitățile Uniunii de aprovizionare cu materii prime și produse semifinite, veghind în același timp ca între statele membre sa nu fie denaturate condițiile concurentei în ceea ce privește produsele finite;(d)necesitatea de a evita perturbari grave ale economiilor statelor membre și de a asigura o dezvoltare rațională a producției și o expansiune a consumului în cadrul Uniunii. + 
Articolul III-152În cadrul domeniului de aplicare a Constituției, prin legi sau legi-cadru europene se stabilesc măsurile pentru consolidarea cooperării vamale între statele membre și între acestea și Comisie. + 
Articolul III-153Între statele membre sunt interzise restricțiile cantitative la import și la export, precum și orice măsuri cu efect echivalent. + 
Articolul III-154Articolul III-153 nu se opune interdictiilor sau restrictiilor la import, la export sau de tranzit, justificate pe motive de morala publică, de ordine publică, de siguranță publică, de protecție a sănătății și a vieții persoanelor și a animalelor sau de conservare a plantelor, de protejare a unor bunuri de patrimoniu național cu valoare artistică, istorica sau arheologică sau de protecție a proprietății industriale și comerciale. Cu toate acestea, interdicțiile sau restricțiile respective nu trebuie să constituie un mijloc de discriminare arbitrară și nici o restrictie disimulata în comerțul dintre statele membre. + 
Articolul III-155(1)Statele membre adapteaza monopolurile naționale cu caracter comercial, astfel încât să asigure excluderea oricărei discriminări între resortisantii statelor membre cu privire la condițiile de aprovizionare și desfacere.Prezentul articol se aplică oricărui organ prin intermediul căruia un stat membru, de jure sau de facto, direct sau indirect, controlează, conduce sau influențează în mod semnificativ importurile sau exporturile dintre statele membre. Articolul se aplică, de asemenea, monopolurilor de stat concesionate.(2)Statele membre se abtin sa introducă orice noua măsura care contravine principiilor menționate la alineatul (1) sau care restrânge domeniul de aplicare al articolelor care se referă la interzicerea taxelor vamale și a restrictiilor cantitative între statele membre.(3)În cazul unui monopol cu caracter comercial care presupune o reglementare menita sa faciliteze desfacerea sau valorificarea produselor agricole, trebuie asigurate, în aplicarea prezentului articol, garanții echivalente pentru ocuparea forței de muncă și pentru nivelul de trai al producătorilor în cauza.
 + 
Secţiunea 4CAPITALURILE ȘI PLĂȚILE + 
Articolul III-156În cadrul prezentei secțiuni sunt interzise restricțiile atât în ceea ce privește circulația capitalurilor, cat și plățile între statele membre și între statele membre și țările terțe. + 
Articolul III-157(1)Articolul III-156 nu aduce atingere aplicării, în raport cu țările terțe, a restrictiilor aflate în vigoare la 31 decembrie 1993 în temeiul dreptului intern sau al dreptului Uniunii, adoptate cu privire la circulația capitalurilor având ca destinație tari terțe sau provenind din tari terțe, în cazul în care acestea implica investiții directe, inclusiv investiții imobiliare, stabilirea, prestarea de servicii financiare sau admiterea de valori mobiliare pe piețele de capital. În ceea ce privește restricțiile existente în temeiul legislației interne din Estonia și Ungaria, data respectiva este 31 decembrie 1999.(2)Prin legi sau legi-cadru europene se stabilesc măsurile cu privire la circulația capitalurilor având ca destinație tari terțe sau provenind din tari terțe, în cazul în care acestea implica investiții directe, inclusiv investițiile imobiliare, stabilirea, prestarea de servicii financiare sau admiterea de valori mobiliare pe piețele de capital.Parlamentul European și Consiliul depun eforturi pentru a realiza obiectivul liberei circulatii a capitalurilor între statele membre și țările terțe, în cea mai mare măsura posibila și fără a aduce atingere altor dispoziții din Constituție.(3)Fără a aduce atingere dispozițiilor alineatului (2), numai prin lege sau lege-cadru europeană a Consiliului se pot stabili măsuri mai puțin favorabile în dreptul Uniunii în ceea ce privește liberalizarea circulației capitalurilor având ca destinație sau provenind din tari terțe. Consiliul hotărăște în unanimitate, după consultarea Parlamentului European. + 
Articolul III-158(1)Articolul III-156 nu aduce atingere dreptului statelor membre:(a)de a aplica dispozițiile incidente ale legislatiilor lor fiscale care stabilesc o distincție între contribuabilii care nu se găsesc în aceeași situație în ceea ce privește reședința ori sediul sau locul unde capitalurile lor au fost investite;(b)de a adopta toate măsurile necesare pentru a combate încălcarea actelor cu putere de lege și a normelor administrative proprii, în special în domeniul fiscal sau al supravegherii prudentiale a instituțiilor financiare, de a stabili proceduri de declarare a circulației capitalurilor în scopul informării administrative sau statistice ori de a adopta măsuri justificate de motive de ordine publică sau siguranța publică.(2)Prezenta secțiune nu aduce atingere posibilității de a aplica restrictii privind dreptul de stabilire care sunt compatibile cu Constituția.(3)Măsurile și procedurile menționate la alineatele (1) și (2) nu trebuie să constituie un mijloc de discriminare arbitrară și nici o restrangere disimulata a liberei circulatii a capitalurilor și plăților, astfel cum este aceasta definită la articolul III-156.(4)În lipsa unei legi sau a unei legi-cadru europene prevăzute la articolul III-157 alineatul (3), Comisia sau, în lipsa unei decizii europene a Comisiei în termen de trei luni de la data solicitării exprimate de statul membru în cauza, Consiliul poate adopta o decizie europeană care să dispună ca măsurile fiscale restrictive adoptate de un stat membru față de una sau mai multe tari terțe să fie considerate conforme dispozițiilor Constituției, cu condiția ca acestea să fie justificate în raport cu unul din obiectivele Uniunii și compatibile cu buna funcționare a pieței interne. Consiliul hotărăște în unanimitate, la cererea unui stat membru. + 
Articolul III-159În cazul în care, în împrejurări excepționale, circulația capitalurilor provenind din țările terțe sau destinate acestora provoacă sau ameninta sa provoace dificultăți în funcționarea uniunii economice și monetare, Consiliul, la propunerea Comisiei, poate adopta regulamente sau decizii europene de instituire, în raport cu țările terțe, a măsurilor de salvgardare pentru o perioadă de până la șase luni, în cazul în care astfel de măsuri sunt strict necesare. Consiliul hotărăște după consultarea Băncii Centrale Europene. + 
Articolul III-160În cazul în care este necesar, pentru realizarea obiectivelor enunțate la articolul III-257, în ceea ce privește prevenirea și combaterea terorismului și a activităților conexe, prin legi europene se defineste cadrul măsurilor administrative privind circulația capitalurilor și plățile, cum ar fi inghetarea fondurilor, a activelor financiare sau a beneficiilor economice care aparțin, sunt în proprietatea sau sunt deținute de persoane fizice sau juridice, grupuri sau entități fără caracter statal. Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta regulamentele sau deciziile europene de punere în aplicare a legilor europene prevăzute la primul paragraf.Actele prevăzute de prezentul articol cuprind dispozițiile necesare în materie de garanții juridice.
 + 
Secţiunea 5NORMELE PRIVIND CONCURENTA + 
Articolul III-161(1)Sunt incompatibile cu piața interna și interzise orice acorduri între întreprinderi, orice decizii ale asocierilor de întreprinderi și orice practici concertate care pot aduce atingere comerțului dintre statele membre și care au ca obiect sau efect împiedicarea, restrangerea sau denaturarea concurentei în cadrul pieței interne și, în special, cele care:(a)stabilesc, direct sau indirect, prețuri de cumpărare sau de vânzare sau orice alte condiții de tranzacționare;(b)limitează sau controlează producția, comercializarea, dezvoltarea tehnica sau investițiile;(c)împart piețele sau sursele de aprovizionare;(d)aplica, în raporturile cu partenerii comerciali, condiții inegale la prestații echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurential;(e)condiționează încheierea contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestații suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanțele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte.(2)Acordurile sau deciziile interzise în temeiul prezentului articol sunt nule de drept.(3)Cu toate acestea, pot fi declarate ca exceptate de la aplicarea alineatului (1):– orice acorduri sau categorii de acorduri între întreprinderi;– orice decizii sau categorii de decizii ale asocierilor de întreprinderi;– orice practici concertate sau categorii de practici concertatecare contribuie la îmbunătățirea producției sau distribuției de mărfuri, ori la promovarea progresului tehnic sau economic, asigurând totodată consumatorilor o parte echitabila din beneficiul obținut și care:(a)nu impun întreprinderilor în cauza restrictii care nu sunt indispensabile pentru atingerea acestor obiective;(b)nu oferă întreprinderilor posibilitatea de a elimina concurenta de pe o parte semnificativă a pieței produselor în cauza. + 
Articolul III-162Este incompatibilă cu piața interna și interzisă, în măsura în care ar putea aduce atingere comerțului dintre statele membre, folosirea în mod abuziv de către una sau mai multe întreprinderi a unei poziții dominante deținute pe piața interna sau pe o parte semnificativă a acesteia.Aceste practici abuzive pot consta în special în:(a)impunerea, direct sau indirect, a prețurilor de vânzare sau de cumpărare sau a altor condiții inechitabile de tranzactionare;(b)limitarea producției, comercializării sau dezvoltării tehnologice în dezavantajul consumatorilor;(c)aplicarea în raporturile cu partenerii comerciali unor condiții inegale la prestații echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurential;(d)condiționarea încheierii contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestații suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanțele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte. + 
Articolul III-163Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta regulamentele europene de punere în aplicare a principiilor stabilite la articolele III-161 și III-162. Consiliul hotărăște după consultarea Parlamentului European.Aceste regulamente au drept scop, în special:(a)să asigure respectarea interdictiilor prevăzute la articolul III-161 alineatul (1) și la articolul III-162 prin instituirea de amenzi și penalități cu titlu cominatoriu;(b)să determine normele de aplicare a articolului III-161 alineatul (3), luând în considerare necesitatea, pe de o parte, de a asigura o supraveghere eficienta și, pe de altă parte, de a simplifica pe cât posibil controlul administrativ;(c)să precizeze, dacă este cazul, domeniul de aplicare a articolelor III-161 și III-162 în diferitele ramuri economice;(d)să definească rolul Comisiei și al Curții de Justiție a Uniunii Europene în aplicarea dispozițiilor prevăzute de prezentul paragraf;(e)să definească raporturile între legislațiile statelor membre, pe de o parte, și dispozițiile prezentei subsecțiuni, precum și regulamentele europene adoptate în temeiul prezentului articol, pe de altă parte. + 
Articolul III-164Până la intrarea în vigoare a regulamentelor europene adoptate în temeiul articolului III-163, autoritățile statelor membre hotărăsc cu privire la admisibilitatea înțelegerilor, deciziilor și a practicilor concertate și cu privire la folosirea în mod abuziv a unei poziții dominante pe piața interna, în conformitate cu dreptul lor intern și cu articolul III-161 și, în special, alineatul (3), precum și cu articolul III-162. + 
Articolul III-165(1)Fără a aduce atingere articolului III-164, Comisia veghează la aplicarea principiilor stabilite la articolele III-161 și III-162. La cererea unui stat membru sau din oficiu și în cooperare cu autoritățile competente ale statelor membre, care îi acorda sprijin, Comisia investigheaza presupusele cazuri de încălcare a acestor principii. În cazul în care constata existenta unei încălcări, Comisia propune măsurile adecvate pentru ca aceasta sa înceteze.(2)În cazul în care încălcarea menționată la alineatul (1) nu încetează, Comisia constata încălcarea principiilor prin decizie europeană motivată. Comisia poate publică decizia și poate autoriza statele membre sa ia măsurile necesare pentru remedierea situației, măsuri ale căror condiții și norme de aplicare le stabilește.(3)Comisia poate adopta regulamente europene privind categoriile de acorduri cu privire la care Consiliul a adoptat un regulament european în temeiul articolului III-163 al doilea paragraf litera (b). + 
Articolul III-166(1)În ceea ce privește întreprinderile aflate în proprietate publică și întreprinderile cărora le acorda drepturi speciale sau exclusive, statele membre nu adopta și nu mențin nici o măsura contrară Constituției și, în special, celor prevăzute la articolul I-4 alineatul (2) și articolele III-161 - III-169.(2)Întreprinderile care au sarcina de a gestiona serviciile de interes economic general sau care prezintă caracter de monopol fiscal se supun dispozițiilor Constituției și, în special, normelor privind concurenta, în măsura în care aplicarea acestor dispoziții nu împiedica, în drept sau în fapt, îndeplinirea misiunii speciale care le-a fost încredințată. Dezvoltarea schimburilor comerciale nu trebuie să fie afectată într-o măsura care contravine intereselor Uniunii.(3)Comisia asigura aplicarea prezentului articol și adopta, în cazul în care este necesar, regulamentele sau deciziile europene corespunzătoare. + 
Articolul III-167(1)Cu excepția derogarilor prevăzute de Constituție, sunt incompatibile cu piața interna ajutoarele acordate de statele membre sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denatureaza sau ameninta sa denatureze concurenta prin favorizarea anumitor întreprinderi sau sectoare de producție, în măsura în care acestea afectează schimburile comerciale dintre statele membre.(2)Sunt compatibile cu piața interna:(a)ajutoarele cu caracter social acordate consumatorilor individuali, cu condiția ca acestea să fie acordate fără discriminare în funcție de originea produselor;(b)ajutoarele destinate repararii pagubelor provocate de calamitati naturale sau de alte evenimente extraordinare;(c)ajutoarele acordate economiei anumitor regiuni ale Republicii Federale Germania afectate de divizarea Germaniei, în măsura în care acestea sunt necesare pentru compensarea dezavantajelor economice cauzate de aceasta divizare. La împlinirea a cinci ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constituții pentru Europa, Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei, poate adopta o decizie europeană de abrogare a acestei litere.(3)Pot fi considerate compatibile cu piața interna:(a)ajutoarele destinate sa favorizeze dezvoltarea economică a regiunilor în care nivelul de trai este anormal de scăzut sau în care exista un grad de ocupare a forței de muncă extrem de scăzut, precum și nivelul de trai din regiunile prevăzute la articolul III-424, avându-se în vedere situația lor structurală, economică și socială;(b)ajutoarele destinate sa promoveze realizarea unui proiect important de interes european comun sau sa remedieze perturbari grave ale economiei unui stat membru;(c)ajutoarele destinate sa faciliteze dezvoltarea anumitor activități sau a anumitor regiuni economice, în cazul în care acestea nu aduc modificări condițiilor schimburilor comerciale într-o măsura care contravine interesului comun;(d)ajutoarele destinate sa promoveze cultura și conservarea patrimoniului, în cazul în care acestea nu aduc modificări condițiilor schimburilor comerciale și ale concurentei în Uniune într-o măsura care contravine interesului comun;(e)alte categorii de ajutoare stabilite prin regulamente sau decizii europene adoptate de Consiliu, la propunerea Comisiei. + 
Articolul III-168(1)Comisia, împreună cu statele membre, verifica permanent regimurile ajutoarelor existente în aceste state. Comisia propune acestora măsurile utile cerute de dezvoltarea treptata sau de funcționarea pieței interne.(2)În cazul în care, după ce părților în cauza li s-a solicitat să-și prezinte observațiile, Comisia constata ca ajutorul acordat de un stat membru sau prin intermediul resurselor de stat nu este compatibil cu piața interna în conformitate cu articolul III-167 sau ca acest ajutor este utilizat în mod abuziv, aceasta adopta o decizie europeană de suspendare sau modificare a ajutorului de către statul membru în cauza în termenul stabilit de Comisie.În cazul în care statul membru în cauza nu se conformează deciziei europene în termenul stabilit, Comisia sau orice alt stat membru în cauza poate sesiza direct Curtea de Justiție a Uniunii Europene, prin derogare de la articolele III-360 și III-361.La cererea unui stat membru, Consiliul poate adopta în unanimitate o decizie europeană potrivit căreia un ajutor acordat sau care urmează să fie acordat de acest stat trebuie să fie considerat compatibil cu piața interna, prin derogare de la articolul III-167 sau de la regulamentele europene prevăzute la articolul III-169, în cazul în care o astfel de decizie este justificată de împrejurări excepționale. În cazul în care, în legătură cu acest ajutor, Comisia a initiat procedura prevăzută la primul paragraf din prezentul alineat, cererea adresată Consiliului de statul membru în cauza are ca efect suspendarea procedurii menționate până când Consiliul se pronunța asupra acesteia.Cu toate acestea, în cazul în care Consiliul nu se pronunța în termen de trei luni de la formularea cererii, Comisia hotărăște.(3)Comisia este informată de statele membre în timp util pentru a-și prezenta observațiile cu privire la proiectele care urmăresc sa instituie sau sa modifice ajutoarele. În cazul în care apreciază ca un proiect nu este compatibil cu piața interna în conformitate cu articolul III-167, Comisia inițiază fără întârziere procedura prevăzută la alineatul (2) din prezentul articol. Înainte de adoptarea unei decizii finale statul membru în cauza nu poate pune în aplicare măsurile preconizate.(4)Comisia poate adopta regulamente europene privind categoriile de ajutoare de stat pe care Consiliul, în temeiul articolului III-169, le-a exceptat de la procedura prevăzută la alineatul (3) din prezentul articol. + 
Articolul III-169Consiliul, la propunerea Comisiei, poate adopta regulamente europene pentru aplicarea articolelor III-167 și III-168 și pentru stabilirea, în special, a condițiilor de aplicare a articolului III-168 alineatul (3) și a categoriilor de ajutoare care sunt exceptate de la procedura prevăzută la alineatul menționat. Consiliul hotărăște după consultarea Parlamentului European.
 + 
Secţiunea 6DISPOZIȚII FISCALE + 
Articolul III-170(1)Nici un stat membru nu aplica, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natura mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.De asemenea, nici un stat membru nu aplica produselor altor state membre impozite interne de natura sa protejeze indirect alte sectoare de producție.(2)Produsele unui stat membru exportate pe teritoriul altui stat membru nu pot beneficia de nici o rambursare a impozitelor interne mai mare decât impozitele aplicate direct sau indirect.(3)În ceea ce privește impozitele, altele decât cele pe cifra de afaceri, accizele și alte impozite indirecte, pot fi acordate scutiri sau rambursări la exportul către celelalte state membre și pot fi introduse taxe compensatorii la importurile care provin din statele membre numai în cazul în care dispozițiile preconizate au fost aprobate în prealabil pentru o perioadă limitată prin decizie europeană adoptată de Consiliu la propunerea Comisiei. + 
Articolul III-171Prin lege sau lege-cadru europeană a Consiliului se stabilesc măsurile referitoare la armonizarea legislatiilor privind impozitul pe cifra de afaceri, accizele și alte impozite indirecte, în măsura în care aceasta armonizare este necesară pentru a asigura instituirea și funcționarea pieței interne și pentru a evita denaturarea concurentei. Consiliul hotărăște în unanimitate, după consultarea Parlamentului European și a Comitetului Economic și Social.
 + 
Secţiunea 7DISPOZIȚII COMUNE + 
Articolul III-172(1)Cu excepția cazului în care Constituția prevede altfel, prezentul articol se aplică în vederea realizării obiectivelor enunțate la articolul III-130. Prin legi sau legi-cadru europene se stabilesc măsurile privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre care au drept scop instituirea și funcționarea pieței interne. Legile sau legile-cadru se adoptă după consultarea Comitetului Economic și Social.(2)Alineatul (1) nu se aplică dispozițiilor fiscale, celor privind libera circulație a persoanelor și celor privind drepturile și interesele lucrătorilor salariați.(3)În formularea propunerilor prezentate în conformitate cu alineatul (1) în domeniul sănătății, securității, protecției mediului și protecției consumatorilor, Comisia pornește de la premisa asigurării unui nivel ridicat de protecție, ținând seama în special de orice evoluție noua, intemeiata pe fapte științifice. În cadrul atribuțiilor ce le revin, Parlamentul European și Consiliul depun eforturi, de asemenea, pentru realizarea acestui obiectiv.(4)În cazul în care, după adoptarea unei măsuri de armonizare prin lege sau lege-cadru europene ori printr-un regulament european al Comisiei, un stat membru considera necesară menținerea dispozițiilor de drept intern justificate de cerințele importante prevăzute la articolul III-154 sau referitoare la protecția mediului ambiant ori a mediului de lucru, acesta adresează Comisiei o notificare, indicând motivele menținerii acestor dispoziții.(5)De asemenea, fără a aduce atingere alineatului (4), în cazul în care, după adoptarea unei măsuri de armonizare prin lege sau lege-cadru europene ori printr-un regulament european al Comisiei, un stat membru considera necesară introducerea unor dispoziții de drept intern întemeiate pe dovezi științifice noi referitoare la protecția mediului ambiant ori a mediului de lucru, din cauza unei probleme specifice statului membru respectiv, apărute după adoptarea măsurii de armonizare, acesta adresează Comisiei o notificare privind dispozițiile avute în vedere și motivele adoptării acestora.(6)În termen de șase luni de la notificările prevăzute la alineatele (4) și (5), Comisia adopta o decizie europeană de aprobare sau de respingere a respectivelor dispoziții de drept intern, după ce a verificat dacă acestea constituie sau nu un mijloc de discriminare arbitrară sau o restrictie disimulata în comerțul dintre statele membre și dacă acestea constituie sau nu un obstacol în funcționarea pieței interne.În lipsa unei decizii a Comisiei adoptate în acest termen, dispozițiile de drept intern prevăzute la alineatele (4) și (5) se considera aprobate.În cazul în care complexitatea problemei justifica acest lucru și dacă nu exista nici un pericol pentru sănătatea umană, Comisia poate notifica statului membru în cauza ca termenul prevăzut de prezentul alineat este prorogat cu un nou termen de până la șase luni.(7)În cazul în care, în temeiul alineatului (6), un stat membru este autorizat sa mențină sau sa introducă dispoziții de drept intern care deroga de la o măsura de armonizare, Comisia examinează de îndată dacă este oportun sa propună o adaptare a acestei măsuri.(8)În cazul în care un stat membru invoca o problemă deosebită de sănătate publică într-un domeniu care a făcut în prealabil obiectul măsurilor de armonizare, acesta informează Comisia, care analizează de îndată dacă este necesar sa propună măsuri adecvate.(9)Prin derogare de la procedura prevăzută la articolele III-360 și III-361, Comisia și orice stat membru pot sesiza direct Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cazul în care considera ca un alt stat membru exercita abuziv competentele prevăzute de prezentul articol.(10)Măsurile de armonizare prevăzute de prezentul articol includ, atunci când este cazul, o clauza de salvgardare care autorizeaza statele membre sa adopte, din unul sau mai multe dintre motivele fără caracter economic prevăzute la articolul III-154, măsuri provizorii care fac obiectul unei proceduri de control din partea Uniunii. + 
Articolul III-173Fără a aduce atingere articolului III-172, prin lege-cadru europeană a Consiliului se stabilesc măsurile pentru apropierea actelor cu putere de lege și actelor administrative ale statelor membre, care au incidența directa asupra instituirii sau funcționarii pieței interne. Consiliul hotărăște în unanimitate, după consultarea Parlamentului European și a Comitetului Economic și Social. + 
Articolul III-174În cazul în care Comisia constata ca o neconcordanta între actele cu putere de lege și actele administrative ale diferitelor state membre denatureaza condițiile concurentei pe piața interna și provoacă o denaturare care trebuie eliminata, Comisia se consulta cu statele membre în cauza, în cazul în care, după aceasta consultare, nu se ajunge la un acord, prin legi-cadru europene se stabilesc măsurile necesare pentru eliminarea denaturarii în cauza. Pot fi adoptate orice alte măsuri utile prevăzute de Constituție. + 
Articolul III-175(1)În cazul în care exista temerea ca adoptarea sau modificarea unui act cu putere de lege sau a unui act administrativ de către un stat membru poate provoca o denaturare în înțelesul articolului III-174, statul membru care intenționează sa procedeze astfel consulta Comisia. După consultarea statelor membre, Comisia adresează statelor membre în cauza o recomandare cu privire la măsurile corespunzătoare pentru a evita denaturarea în cauza.(2)În cazul în care statul membru care dorește sa adopte sau sa modifice dispoziții de drept intern nu se conformează recomandarii adresate de Comisie, celorlalte state membre nu li se poate cere, în temeiul articolului III-174, să își modifice dispozițiile de drept intern în vederea eliminării acestei denaturari. În cazul în care statul membru care a nesocotit recomandarea Comisiei provoacă o denaturare numai în detrimentul sau, articolul III-174 nu se aplică. + 
Articolul III-176În cadrul instituirii sau funcționarii pieței interne, prin legi sau legi-cadru europene se stabilesc măsurile referitoare la crearea de titluri europene de proprietate intelectuală pentru a asigura protecția unitară a drepturilor de proprietate intelectuală în Uniune, precum și la înființarea unor sisteme centralizate de autorizare, coordonare și control la nivelul Uniunii European. Prin lege europeană a Consiliului se stabilește regimul lingvistic al titlurilor europene de proprietate intelectuală. Consiliul hotărăște în unanimitate, după consultarea Parlamentului European.
 + 
Capitolul IIPOLITICA ECONOMICĂ ȘI MONETARA + 
Articolul III-177În vederea realizării scopurilor prevăzute la articolul I-3, acțiunea statelor membre și a Uniunii presupune, în condițiile prevăzute de Constituție, instituirea unei politici economice întemeiate pe strânsă coordonare a politicilor economice ale statelor membre, piața interna și definirea obiectivelor comune, conduse în conformitate cu principiul unei economii de piața deschise, în care concurenta este libera.În paralel, în condițiile și în conformitate cu procedurile prevăzute de Constituție, aceasta acțiune presupune o moneda unica, euro, precum și definirea și aplicarea unei politici monetare unice și a unei politici unice a ratelor de schimb, al căror obiectiv principal este menținerea stabilitatii prețurilor și, fără a aduce atingere acestui obiectiv, susținerea politicilor economice generale în cadrul Uniunii, în conformitate cu principiul unei economii de piața deschise, în care concurenta este libera.Aceste acțiuni ale statelor membre și ale Uniunii implica respectarea următoarelor principii directoare: prețuri stabile, finanțe publice și condiții monetare sanatoase, precum și o balanța de plati stabilă. + 
Secţiunea 1POLITICA ECONOMICĂ + 
Articolul III-178Statele membre își conduc politicile economice cu scopul de a contribui la realizarea obiectivelor Uniunii, astfel cum sunt definite la articolul I-3 și în contextul orientarilor generale prevăzute la articolul III-179 alineatul (2). Statele membre și Uniunea acționează în conformitate cu principiul economiei de piața deschise, în care concurenta este libera, favorizand alocarea eficienta a resurselor, în conformitate cu principiile prevăzute la articolul III-177. + 
Articolul III-179(1)Statele membre își considera politicile economice ca fiind o chestiune de interes comun și le coordonează în cadrul Consiliului, în conformitate cu articolul III-178.(2)Consiliul, la recomandarea Comisiei, elaborează un proiect privind orientările generale ale politicilor economice ale statelor membre și ale Uniunii și prezintă Consiliului European un raport în acest sens.Consiliul European, pe baza raportului Consiliului, dezbate concluziile privind orientările generale ale politicilor economice ale statelor membre și ale Uniunii. În temeiul acestor concluzii, Consiliul adopta o recomandare prin care stabilește aceste orientări generale. Consiliul informează Parlamentul European cu privire la aceasta.(3)În scopul asigurării unei coordonari mai strânse a politicilor economice și a unei convergente durabile a performantelor economice ale statelor membre, Consiliul, în temeiul rapoartelor prezentate de Comisie, supraveghează evoluția economică în fiecare stat membru și în Uniune, precum și conformitatea politicilor economice cu orientările generale prevăzute la alineatul (2) și efectuează periodic o evaluare de ansamblu.Pentru a realiza aceasta supraveghere multilaterala, statele membre transmit Comisiei informații privind măsurile importante pe care le-au adoptat în domeniul politicii lor economice, precum și orice alta informație pe care o considera necesară.(4)În cazul în care se constata, în cadrul procedurii prevăzute la alineatul (3), ca politicile economice ale unui stat membru nu sunt conforme cu orientările generale prevăzute la alineatul (2) sau ca acestea risca sa compromita buna funcționare a uniunii economice și monetare, Comisia poate adresa un avertisment respectivului stat membru. Consiliul, la recomandarea Comisiei, poate adresa recomandările necesare statului membru în cauza. Consiliul poate decide, la propunerea Comisiei, să facă publice recomandările sale.În domeniul de aplicare a prezentului alineat, Consiliul hotărăște fără a tine seama de votul membrului din Consiliu care reprezintă statul membru în cauza.Majoritatea calificată se defineste ca fiind egala cu cel puțin 55 % din numărul celorlalți membri ai Consiliului reprezentând state membre care întrunesc cel puțin 65 % din populația statelor membre participante.Minoritatea de blocare trebuie să includă cel puțin numărul minim al celorlalți membri ai Consiliului reprezentând mai mult de 35% din populația statelor membre participante, plus un membru, în caz contrar considerându-se a fi întrunită majoritatea calificată.(5)Președintele Consiliului și Comisia raportează Parlamentului European cu privire la rezultatele supravegherii multilaterale. Președintele Consiliului poate fi invitat să se prezinte în fața comisiei competente a Parlamentului European în cazul în care Consiliul și-a făcut publice recomandările.(6)Prin legi europene se pot stabili norme de aplicare privind procedura de supraveghere multilaterala prevăzută la alineatele (3) și (4). + 
Articolul III-180(1)Fără a aduce atingere celorlalte proceduri prevăzute de Constituție, Consiliul, la propunerea Comisiei, poate adopta o decizie europeană stabilind măsuri corespunzătoare situației economice, în special în cazul în care apar dificultăți grave în aprovizionarea cu anumite produse.(2)În cazul în care un stat membru se confrunta cu dificultăți sau este amenintat de dificultăți grave cauzate de catastrofe naturale sau de evenimente excepționale care îi scapa de sub control, Consiliul, la propunerea Comisiei, poate adopta o decizie europeană care să acorde acestui stat, în anumite condiții, asistența financiară din partea Uniunii. Președintele Consiliului informează Parlamentul European cu privire la aceasta. + 
Articolul III-181(1)Se interzice Băncii Centrale Europene și băncilor centrale ale statelor membre, denumite în continuare "bănci centrale naționale", sa acorde descoperit de cont sau orice alt tip de credit instituțiilor, organelor, oficiilor sau agentiilor Uniunii, autorităților administrațiilor publice centrale, regionale, locale sau celorlalte autorități publice, altor persoane juridice de drept public sau întreprinderi aflate în proprietate publică din statele membre, după cum li se interzice și achiziționarea directa de la acestea de titluri de creanta.(2)Alineatul (1) nu se aplică instituțiilor publice de credit care, în cadrul punerii la dispoziție de lichiditati de către băncile centrale beneficiază din partea băncilor centrale naționale și a Băncii Centrale Europene de același tratament ca și instituțiile private de credit. + 
Articolul III-182Se interzice orice măsură sau dispoziție care nu se întemeiază pe considerente de ordin prudential, care stabilește accesul preferențial la instituțiile financiare al instituțiilor, organelor, oficiilor sau agentiilor Uniunii, autorităților administrațiilor publice centrale, regionale, locale sau celorlalte autorități publice, altor persoane juridice de drept public sau întreprinderi aflate în proprietate publică din statele membre. + 
Articolul III-183(1)Uniunea nu răspunde și nu își asuma angajamentele autorităților administrațiilor publice centrale, regionale, locale sau ale celorlalte autorități publice, ale altor persoane juridice de drept public sau întreprinderi aflate în proprietate publică dintr-un stat membru, fără a aduce atingere garanțiilor financiare reciproce pentru realizarea în comun a unui proiect specific. Un stat membru nu răspunde și nu își asuma angajamentele autorităților administrațiilor publice centrale, regionale, locale sau ale celorlalte autorități publice, ale altor persoane juridice de drept public sau întreprinderi aflate în proprietate publică dintr-un alt stat membru, fără a aduce atingere garanțiilor financiare reciproce pentru realizarea în comun a unui proiect specific.(2)Consiliul, la propunerea Comisiei, poate adopta regulamente sau decizii europene care precizează definițiile privind aplicarea interdictiilor prevăzute de articolele III-181 și III-182, precum și de prezentul articol. Consiliul hotărăște după consultarea Parlamentului European. + 
Articolul III-184(1)Statele membre evita deficitele publice excesive.(2)Pentru a identifica erorile evidente, Comisia supraveghează evoluția situației bugetare și a nivelului datoriei publice în statele membre. Comisia examinează în special dacă disciplina bugetară a fost respectata, pe baza următoarelor doua criterii:(a)dacă raportul între deficitul public planificat sau real și produsul intern brut depășește o valoare de referința, cu excepția cazului în care:(i)raportul s-a diminuat în mod semnificativ și constant și atinge un nivel apropiat de valoarea de referința, sau(ii)depășirea valorii de referința este excepțională și temporară și respectivul raport se menține aproape de valoarea de referința;(b)dacă raportul între datoria publică și produsul intern brut depășește o valoare de referința, cu excepția cazului în care acest raport se diminuează suficient și se apropie de valoarea de referința într-un ritm satisfăcător.Valorile de referința sunt precizate în Protocolul privind procedura aplicabilă deficitelor excesive.(3)În cazul în care un stat membru nu îndeplinește cerințele acestor criterii sau ale unuia dintre ele, Comisia elaborează un raport. Raportul Comisiei examinează, de asemenea, dacă deficitul public depășește cheltuielile publice de investiții și tine seama de toți ceilalți factori relevanti, inclusiv de poziția economică și bugetară pe termen mediu a statului membru.De asemenea, Comisia poate întocmi un raport în cazul în care, deși au fost respectate cerințele care decurg din criterii, considera ca exista un risc de producere a unui deficit excesiv într-un stat membru.(4)Comitetul Economic și Financiar instituit în conformitate cu dispozițiile articolului III-192 emite un aviz cu privire la raportul Comisiei.(5)În cazul în care Comisia considera ca exista un risc de deficit excesiv într-un stat membru sau ca un astfel de deficit se poate produce, aceasta adresează un aviz statului membru în cauza și informează Consiliul în acest sens.(6)Consiliul, la propunerea Comisiei, după o evaluare globală și ținând seama de eventualele observații ale statului membru în cauza, decide dacă exista deficit excesiv. În acest caz, Consiliul adopta, la recomandarea Comisiei, fără întârzieri nejustificate, recomandările pe care le adresează statului membru în cauza pentru ca acesta sa pună capăt situației într-un termen dat. Sub rezerva alineatului (8), aceste recomandări nu sunt făcute publice.În domeniul de aplicare a prezentului alineat, Consiliul hotărăște fără a tine seama de votul membrului Consiliului care reprezintă statul membru în cauza.Majoritatea calificată se defineste ca fiind egala cu cel puțin 55 % din numărul celorlalți membri ai Consiliului reprezentând state membre care întrunesc cel puțin 65 % din populația statelor membre participante.Minoritatea de blocare trebuie să includă cel puțin numărul minim al celorlalți membri ai Consiliului reprezentând mai mult de 35% din populația statelor membre participante, plus un membru, în caz contrar considerându-se a fi întrunită majoritatea calificată.(7)Consiliul, la recomandarea Comisiei, adopta deciziile europene și recomandările prevăzute la alineatele (8)-(11).Consiliul hotărăște fără a tine seama de votul membrului Consiliului care reprezintă statul membru în cauza.Majoritatea calificată se defineste ca fiind egala cu cel puțin 55 % din numărul celorlalți membri ai Consiliului reprezentând state membre care întrunesc cel puțin 65 % din populația statelor membre participante.Minoritatea de blocare trebuie să includă cel puțin numărul minim al celorlalți membri ai Consiliului reprezentând mai mult de 35% din populația statelor membre participante, plus un membru, în caz contrar considerându-se a fi întrunită majoritatea calificată.(8)În cazul în care Consiliul adopta o decizie europeană prin care constata ca în termenul indicat nu s-a întreprins nici o acțiune eficienta ca răspuns la recomandările sale, acesta poate face publice recomandările sale.(9)În cazul în care un stat membru continua sa nu dea curs recomandărilor Consiliului, acesta poate adopta o decizie europeană prin care să someze statul membru în cauza ca, într-un termen dat, sa adopte măsurile de reducere a deficitului, reducere pe care Consiliul o considera necesară pentru remedierea situației.Într-un asemenea caz, Consiliul poate cere statului membru în cauza să prezinte rapoarte potrivit unui calendar precis, pentru a putea examina eforturile de ajustare acceptate de acest stat membru.(10)Atât timp cat un stat membru nu se conformează unei decizii europene adoptate în temeiul alineatului (9), Consiliul poate decide să aplice sau, dacă este cazul, sa intensifice una sau mai multe din măsurile următoare:(a)să solicite statului membru în cauza sa publice informații suplimentare, care urmează să fie precizate de Consiliu, înainte de a emite obligațiuni și titluri;(b)să invite Banca Europeană de Investiții să își revizuiască politica de împrumuturi față de statul membru în cauza;(c)să solicite statului membru în cauza să constituie, pe lângă Uniune, până la data la care Consiliul considera ca deficitul excesiv a fost corectat, un depozit nepurtator de dobânda într-un cuantum corespunzător;(d)să aplice amenzi într-un cuantum corespunzător.Președintele Consiliului informează Parlamentul European cu privire la măsurile adoptate.(11)Consiliul abroga, în tot sau în parte, măsurile menționate la alineatele (6), (8), (9) și (10) în măsura în care considera ca deficitul excesiv din statul membru în cauza a fost corectat. În cazul în care, anterior, Consiliul și-a făcut publice recomandările sale, acesta declara public, de îndată ce a fost abrogată decizia europeană prevăzută la alineatul (8), ca în statul membru respectiv nu mai exista deficit excesiv.(12)Dreptul la acțiune prevăzut la articolele III-360 și III-361 nu poate fi exercitat în cadrul alineatelor (1) – (6) sau al alineatelor (8) și (9).(13)Dispozițiile suplimentare referitoare la punerea în aplicare a procedurii prevăzute de prezentul articol sunt cuprinse în Protocolul privind procedura aplicabilă deficitelor excesive.Prin lege europeană a Consiliului se stabilesc măsurile corespunzătoare de înlocuire a protocolului menționat. Consiliul hotărăște în unanimitate, după consultarea Parlamentului European și a Băncii Centrale Europene.Sub rezerva celorlalte dispoziții din prezentul alineat, Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta regulamentele sau deciziile europene care stabilesc normele și definițiile pentru aplicarea protocolului menționat. Acesta hotărăște după consultarea Parlamentului European. + 
Secţiunea 2POLITICA MONETARA + 
Articolul III-185(1)Obiectivul principal al Sistemului European al Băncilor Centrale este menținerea stabilitatii prețurilor. Fără a aduce atingere acestui obiectiv, Sistemul European al Băncilor Centrale susține politicile economice generale din Uniune, pentru a contribui la realizarea obiectivelor acesteia, astfel cum sunt definite la articolul I-3. Sistemul European al Băncilor Centrale acționează în conformitate cu principiul unei economii de piața deschise, în care concurenta este libera, favorizand alocarea eficienta a resurselor și respectând principiile stabilite la articolul III-177.(2)Misiunile fundamentale ale Sistemului European al Băncilor Centrale constau în:(a)definirea și punerea în aplicare a politicii monetare a Uniunii;(b)efectuarea operațiunilor de schimb în conformitate cu articolul III-326;(c)deținerea și administrarea rezervelor valutare oficiale ale statelor membre;(d)promovarea bunei funcționări a sistemelor de plăți.(3)Alineatul (2) litera (c) se aplică fără a aduce atingere deținerii și gestionării, de către guvernele statelor membre, a unor fonduri de rulment în valută.(4)Banca Centrala Europeană este consultata:(a)cu privire la orice act al Uniunii propus în domeniile care țin de atribuțiile sale;(b)de autoritățile naționale, cu privire la orice proiect de reglementare din domeniile care țin de atribuțiile sale, dar în limitele și în condițiile stabilite de Consiliu în conformitate cu procedura prevăzută la articolul III-187 alineatul (4).În domeniile care țin de atribuțiile sale, Banca Centrala Europeană poate prezenta avize instituțiilor, organelor, oficiilor sau agentiilor Uniunii sau autorităților naționale.(5)Sistemul European al Băncilor Centrale contribuie la buna desfășurare a politicilor promovate de autoritățile competente privind controlul prudential al instituțiilor de credit și la stabilitatea sistemului financiar.(6)Prin lege europeană a Consiliului pot fi încredințate Băncii Centrale Europene misiuni speciale privind politicile în materia controlului prudential al instituțiilor de credit și al altor instituții financiare, cu excepția societăților de asigurări. Consiliul hotărăște în unanimitate, după consultarea Parlamentului European și a Băncii Centrale Europene. + 
Articolul III-186(1)Banca Centrala Europeană este singura abilitata sa autorizeze emisiunea de bancnote euro în Uniune. Banca Centrala Europeană și băncile centrale naționale pot emite astfel de bancnote.Bancnotele emise de Banca Centrala Europeană și de băncile centrale naționale sunt singurele care circulă legal în Uniune.(2)Statele membre pot emite moneda metalică euro, sub rezerva aprobării de către Banca Centrala Europeană a volumului emisiunii.La propunerea Comisiei, Consiliul poate adopta regulamente europene stabilind măsuri de armonizare a valorilor unitare și a specificatiilor tehnice ale tuturor monedelor metalice destinate punerii în circulație, în măsura în care acest lucru este necesar pentru asigurarea bunei lor circulatii în Uniune. Consiliul hotărăște după consultarea Parlamentului European și a Băncii Centrale Europene. + 
Articolul III-187(1)Sistemul European al Băncilor Centrale este condus de organele de decizie ale Băncii Centrale Europene, care sunt Consiliul Guvernatorilor și Comitetul Executiv.(2)Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale este definit de Protocolul privind Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene.(3)Articolul 5 alineatele (1), (2) și (3), articolele 17 și 18, articolul 19 alineatul (1), articolele 22, 23, 24 și 26, articolul 32 alineatele (2), (3), (4) și (6), articolul 33 alineatul (1) litera (a) și articolul 36 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene pot fi modificate prin legi europene:(a)fie la propunerea Comisiei și după consultarea Băncii Centrale Europene;(b)fie la recomandarea Băncii Centrale Europene și după consultarea Comisiei.(4)Consiliul adopta regulamente și decizii europene de stabilire a măsurilor prevăzute la articolul 4, articolul 5 alineatul (4), articolul 19 alineatul (2), articolul 20, articolul 28 alineatul (1), articolul 29 alineatul (2), articolul 30 alineatul (4) și la articolul 34 alineatul (3) din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene. Acesta hotărăște după consultarea Parlamentului European:(a)fie la propunerea Comisiei și după consultarea Băncii Centrale Europene;(b)fie la recomandarea Băncii Centrale Europene și după consultarea Comisiei. + 
Articolul III-188În exercitarea competentelor sale și în îndeplinirea misiunilor și îndatoririlor care le-au fost conferite prin Constituție și prin Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și Băncii Centrale Europene, Banca Centrala Europeană, băncile centrale naționale și membrii organelor de decizie ale acestora nu pot solicita și nici accepta instrucțiuni din partea instituțiilor, organelor, oficiilor sau agentiilor Uniunii, a guvernelor statelor membre sau a oricărui alt organism. Instituțiile, organele, oficiile sau agențiile Uniunii, precum și guvernele statelor membre se angajează să respecte acest principiu și sa nu incerce sa influenteze membrii organelor de decizie ale Băncii Centrale Europene sau ale băncilor centrale naționale în îndeplinirea misiunilor lor. + 
Articolul III-189Fiecare stat membru asigura compatibilitatea legislației sale interne, inclusiv a statutului băncii sale centrale naționale, cu Constituția și cu Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene. + 
Articolul III-190(1)Pentru îndeplinirea misiunilor încredințate Sistemului European al Băncilor Centrale, în conformitate cu Constituția și cu condițiile stabilite de Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și Băncii Centrale Europene, Banca Centrala Europeană adopta:(a)regulamente europene, în măsura necesară îndeplinirii misiunilor definite la articolul 3 alineatul (1) litera (a), articolul 19 alineatul (1), articolul 22 sau articolul 25 alineatul (2) din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, precum și în cazurile prevăzute de regulamentele și deciziile europene menționate la articolul III-187 alineatul (4);(b)decizii europene necesare îndeplinirii misiunilor încredințate Sistemului European al Băncilor Centrale în temeiul Constituției și al Statutului Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene;(c)recomandări și avize.(2)Banca Centrala Europeană poate decide publicarea deciziilor sale europene, a recomandărilor și avizelor sale.(3)În conformitate cu procedura prevăzută la articolul III-187 alineatul (4), Consiliul adopta regulamentele europene de stabilire a limitelor și condițiilor în care Banca Centrala Europeană este abilitata să aplice întreprinderilor amenzi și penalități cu titlu cominatoriu în caz de nerespectare a regulamentelor și deciziilor sale europene. + 
Articolul III-191Fără a aduce atingere atribuțiilor Băncii Centrale Europene, prin legi sau legi-cadru europene se stabilesc măsurile necesare pentru utilizarea euro ca moneda unica. Legile sau legile-cadru sunt adoptate după consultarea Băncii Centrale Europene.
 + 
Secţiunea 3DISPOZIȚII INSTITUȚIONALE + 
Articolul III-192(1)Pentru a promova coordonarea politicilor statelor membre în măsura necesară funcționarii pieței interne, se instituie prin prezentul un Comitet Economic și Financiar.(2)Comitetul are următoarele misiuni:(a)să formuleze avize, la cererea Consiliului sau a Comisiei ori din proprie inițiativă, destinate acestor instituții;(b)să urmărească situația economică și financiară a statelor membre și a Uniunii și să prezinte periodic un raport Consiliului și Comisiei în această privință, în special cu privire la relațiile financiare cu țările terțe și cu instituțiile internaționale;(c)fără a aduce atingere articolului III-344, să contribuie la pregătirea lucrărilor Consiliului menționate la articolul III-159, articolul III-179 alineatele (2), (3), (4) și (6), articolele III-180, III-183, III-184, III-185 alineatul (6), articolul III-186 alineatul (2), articolul III-187 alineatele (3) și (4), articolele III-191 și III-196, articolul III-198 alineatele (2) și (3), articolul III-201, articolul III-202 alineatele (2) și (3), articolele III-322 și III-326 și sa aducă la îndeplinire celelalte misiuni consultative și pregătitoare care-i sunt încredințate de Consiliu;(d)să examineze, cel puțin o dată pe an, situația privind circulația capitalurilor și libertatea plăților, astfel cum rezultă din aplicarea Constituției și a actelor Uniunii; aceasta examinare are în vedere toate măsurile referitoare la circulația capitalurilor și la plati; Comitetul prezintă un raport Comisiei și Consiliului cu privire la rezultatele acestei examinari.Statele membre, Comisia și Banca Centrala Europeană numesc fiecare cel mult doi membri ai Comitetului.(3)Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta o decizie europeană de stabilire a normelor privind compunerea Comitetului Economic și Financiar. Consiliul hotărăște după consultarea Băncii Centrale Europene și a Comitetului. Președintele Consiliului informează Parlamentul European cu privire la aceasta decizie.(4)Pe lângă misiunile prevăzute la alineatul (2), dacă și în măsura în care exista state membre care fac obiectul unei derogări în sensul articolului III-197, Comitetul urmărește situația monetara și financiară, precum și regimul general al plăților acestor state membre și prezintă periodic un raport Consiliului și Comisiei cu privire la aceasta. + 
Articolul III-193Pentru chestiunile aflate sub incidența articolului III-179 alineatul (4), articolului III-184, cu excepția alineatului (13), articolelor III-191 și III-196, articolului III-198 alineatul (3) și articolului III-326, Consiliul sau un stat membru poate cere Comisiei sa formuleze, după caz, o recomandare sau o propunere. Comisia examinează aceasta cerere și prezintă fără întârziere concluziile sale Consiliului.
 + 
Secţiunea 4DISPOZIȚII PRIVIND STATELE MEMBRE A CĂROR MONEDA ESTE EURO + 
Articolul III-194(1)Pentru a contribui la buna funcționare a uniunii economice și monetare și în conformitate cu dispozițiile incidente ale Constituției, Consiliul adopta, în conformitate cu procedura în materie prevăzută la articolele III-179 și III-184, cu excepția procedurii prevăzute la articolul III-184 alineatul (13), măsuri privind statele membre a căror moneda este euro pentru:(a)a consolida coordonarea și supravegherea disciplinei lor bugetare;(b)a elabora, în ceea ce le privește, orientările de politica economică, veghind ca acestea să fie compatibile cu cele adoptate pentru întreaga Uniune și asigurând supravegherea acestora.(2)La votarea măsurilor prevăzute la alineatul (1) iau parte numai membrii Consiliului reprezentând statele membre a căror moneda este euro.Majoritatea calificată se defineste ca fiind egala cu cel puțin 55 % din acești membri ai Consiliului reprezentând state membre care întrunesc cel puțin 65 % din populația statelor membre participante. Minoritatea de blocare trebuie să includă cel puțin numărul minim al acestor membri ai Consiliului reprezentând mai mult de 35% din populația statelor membre participante, plus un membru, în caz contrar considerându-se a fi întrunită majoritatea calificată. + 
Articolul III-195Condițiile de organizare a reuniunilor ministrilor statelor membre a căror moneda este euro se stabilește de Protocolul privind Grupul Euro. + 
Articolul III-196(1)Pentru a asigura locul monedei euro în sistemul monetar internațional, Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta o decizie europeană de stabilire a pozițiilor comune cu privire la problemele de interes special pentru uniunea economică și monetara în cadrul instituțiilor și conferințelor financiare internaționale competente. Consiliul hotărăște după consultarea Băncii Centrale Europene.(2)Consiliul, la propunerea Comisiei, poate adopta măsurile corespunzătoare pentru a asigura o reprezentare unificata în cadrul instituțiilor și conferințelor financiare internaționale. Consiliul hotărăște după consultarea Băncii Centrale Europene.(3)La votarea măsurilor prevăzute la alineatele (1) și (2) iau parte numai membrii Consiliului reprezentând statele membre a căror moneda este euro.Majoritatea calificată se defineste ca fiind egala cu cel puțin 55 % din acești membri ai Consiliului reprezentând state membre care întrunesc cel puțin 65 % din populația statelor membre participante. Minoritatea de blocare trebuie să includă cel puțin numărul minim al acestor membri ai Consiliului reprezentând mai mult de 35% din populația statelor membre participante, plus un membru în caz contrar considerându-se a fi întrunită majoritatea calificată.
 + 
Secţiunea 5DISPOZIȚII TRANZITORII + 
Articolul III-197(1)Statele membre cu privire la care Consiliul nu a decis ca îndeplinesc condițiile necesare pentru adoptarea monedei euro sunt denumite în continuare "state membre care fac obiectul unei derogări".(2)Dispozițiile Constituției prevăzute în cele ce urmează nu se aplică statelor membre care fac obiectul unei derogări:(a)adoptarea unor părți din orientările generale ale politicilor economice care privesc zona euro în ansamblu [articolul III-179 alineatul (2)];(b)mijloacele de constrângere pentru remedierea deficitelor excesive [articolul III-184 alineatele (9) și (10)];(c)obiectivele și misiunile Sistemului European al Băncilor Centrale [articolul III-185 alineatele (1), (2), (3) și (5)];(d)emisiunea de moneda euro (articolul III-186);(e)actele Băncii Centrale Europene (articolul III-190);(f)măsurile care reglementează utilizarea monedei euro (articolul III-191);(g)acorduri monetare și alte măsuri referitoare la politica ratei de schimb (articolul III-326);(h)desemnarea membrilor Comitetului Executiv al Băncii Centrale Europene [articolul III-382 alineatul (2)];(i)deciziile europene care stabilesc pozițiile comune cu privire la problemele de interes special pentru uniunea economică și monetara în cadrul instituțiilor și conferințelor financiare internaționale competente [articolul III-196 alineatul (1)];(j)măsurile necesare asigurării unei reprezentari unificate în cadrul instituțiilor și conferințelor financiare internaționale [articolul III-196 alineatul (2)].În consecința, la articolele prevăzute la literele (a) – (j), "statele membre" înseamnă statele membre a căror moneda este euro.(3)În conformitate cu capitolul IX din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, statele membre care fac obiectul unei derogări și băncile lor centrale naționale sunt excluse de la drepturile și obligațiile din cadrul Sistemului European al Băncilor Centrale.(4)Drepturile de vot ale membrilor Consiliului reprezentând statele membre care fac obiectul unei derogări sunt suspendate cu ocazia adoptării de către Consiliu a măsurilor prevăzute la articolele enumerate la alineatul (2), precum și în următoarele cazuri:(a)recomandările adresate statelor membre a căror moneda este euro în cadrul supravegherii multilaterale, inclusiv cu privire la programele de stabilitate și avertismente [articolul III-179 alineatul (4)];(b)măsurile referitoare la deficitele excesive ale statelor membre a căror moneda este euro [articolul III-184 alineatele (6), (7), (8) și (11)].Majoritatea calificată se defineste ca fiind egala cu cel puțin 55 % din ceilalți membri ai Consiliului reprezentând state membre care întrunesc cel puțin 65 % din populația statelor membre participante. Minoritatea de blocare trebuie să includă cel puțin numărul minim al celorlalți membri ai Consiliului reprezentând mai mult de 35% din populația statelor membre participante, plus un membru, în caz contrar considerându-se a fi întrunită majoritatea calificată. + 
Articolul III-198(1)Cel puțin o dată la doi ani sau la cererea unui stat membru care face obiectul unei derogări, Comisia și Banca Centrala Europeană prezintă un raport Consiliului cu privire la progresele statelor membre care fac obiectul unei derogări în îndeplinirea obligațiilor care le revin pentru realizarea uniunii economice și monetare. Aceste rapoarte examinează în special dacă legislația interna a fiecăruia din aceste state membre, inclusiv statutul băncii sale centrale naționale, este compatibila cu articolele III-188 și III-189 și cu Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene. Rapoartele examinează, de asemenea, dacă a fost realizat un grad înalt de convergenta durabila, analizând în ce măsura fiecare din aceste state membre a îndeplinit următoarele criterii:(a)realizarea unui înalt grad de stabilitate a prețurilor; acesta rezultă dintr-o rata a inflației apropiată de rata a cel mult trei state membre cu cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a prețurilor;(b)caracterul solid al situației finanțelor publice; acesta reiese dintr-o situație bugetară care nu cunoaște deficit public excesiv în înțelesul articolului III-184 alineatul (6);(c)respectarea marjelor normale de fluctuatie prevăzute de mecanismul ratei de schimb din sistemul monetar european timp cel puțin doi ani, fără devalorizarea monedei în raport cu euro;(d)caracterul durabil al convergentei atinse de statul membru care face obiectul unei derogări și al participării acestuia la mecanismul ratei de schimb, care se reflecta în nivelul ratelor dobânzilor pe termen lung.Cele patru criterii prevăzute de prezentul alineat și perioadele relevante pe durata cărora fiecare dintre acestea trebuie să fie respectat sunt precizate de Protocolul privind criteriile de convergenta. Rapoartele Comisiei și ale Băncii Centrale Europene iau, de asemenea, în considerare rezultatele integrării piețelor, situația și evoluția balantelor de plati curente, precum și o examinare a evoluției costurilor salariale unitare și a altor indici de preț.(2)După consultarea Parlamentului European și după discuții în cadrul Consiliului European, Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta o decizie europeană de desemnare a statelor membre care, făcând obiectul unei derogări, îndeplinesc condițiile necesare pe baza criteriilor prevăzute la alineatul (1), precum și de abrogare a derogarilor statelor membre respective.Consiliul hotărăște după ce a primit recomandarea din partea majorității calificate a membrilor săi ce reprezintă statele membre a căror moneda este euro. Acești membri hotărăsc în termen de șase luni de la data primirii de către Consiliu a propunerii Comisiei.Majoritatea calificată se defineste ca fiind egala cu cel puțin 55 % din acești membri ai Consiliului reprezentând state membre care întrunesc cel puțin 65 % din populația statelor membre participante. Minoritatea de blocare trebuie să includă cel puțin numărul minim al acestor membri ai Consiliului reprezentând mai mult de 35% din populația statelor membre participante, plus un membru, în caz contrar considerându-se a fi întrunită majoritatea calificată.(3)În cazul în care s-a decis, în conformitate cu procedura prevăzută la alineatul (2), să se pună capăt unei derogări, Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta regulamente sau decizii europene care stabilesc în mod irevocabil rata la care moneda euro înlocuiește moneda statului membru în cauza, precum și celelalte măsuri necesare pentru introducerea monedei euro ca moneda unica în acest stat membru. Consiliul hotărăște cu unanimitatea membrilor care reprezintă statele membre a căror moneda este euro și statul membru în cauza, după consultarea Băncii Centrale Europene. + 
Articolul III-199(1)În cazul în care și atâta timp cat exista state membre care fac obiectul unei derogări și fără a aduce atingere articolului III-187 alineatul (1), Consiliul General al Băncii Centrale Europene menționat la articolul 45 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene se constituie ca al treilea organ de decizie al Băncii Centrale Europene.(2)În cazul în care și atâta timp cat exista state membre care fac obiectul unei derogări, Banca Centrala Europeană, cu privire la aceste state membre:(a)consolidează cooperarea între băncile centrale naționale;(b)consolidează coordonarea politicilor monetare ale statelor membre pentru a asigura stabilitatea prețurilor;(c)supraveghează funcționarea mecanismului ratelor de schimb;(d)desfășoară consultări cu privire la problemele care țin de competența băncilor centrale naționale și care afectează stabilitatea instituțiilor și a piețelor financiare;(e)exercita funcțiile pe care le îndeplinea Fondul European de Cooperare Monetara, preluate ulterior de Institutul Monetar European. + 
Articolul III-200Fiecare stat membru care face obiectul unei derogări considera politica sa de schimb ca pe o problemă de interes comun. Procedând astfel, statul membru tine seama de experienta acumulată datorită cooperării în cadrul mecanismului ratelor de schimb. + 
Articolul III-201(1)În caz de dificultăți sau în cazul riscului apariției unor dificultăți grave pentru balanța de plati a unui stat membru care face obiectul unei derogări, provenind fie dintr-un dezechilibru global al balanței, fie din natura devizelor de care acesta dispune și care pot compromite în special funcționarea pieței interne sau realizarea politicii comerciale comune, Comisia examinează fără întârziere situația acestui stat, precum și acțiunea pe care a întreprins-o sau pe care poate să o întreprindă în temeiul Constituției, utilizând toate mijloacele de care acesta dispune. Comisia indica măsurile pe care le recomanda spre adoptare statului membru în cauza.În cazul în care acțiunea întreprinsă de un stat membru care face obiectul unei derogări și măsurile sugerate de Comisie nu par suficiente pentru a depăși dificultățile sau riscurile apariției unor dificultăți, Comisia recomanda Consiliului, după consultarea Comitetului Economic și Financiar, acordarea asistenței reciproce și normele corespunzătoare.Comisia informează periodic Consiliul cu privire la situație și la evoluția acesteia.(2)Consiliul adopta regulamentele sau deciziile europene de acordare a asistenței reciproce și de stabilire a condițiilor și normelor acesteia. Asistența reciprocă poate lua în special forma:(a)unei acțiuni concertate pe lângă alte organizații internaționale cărora li se pot adresa statele membre care fac obiectul unei derogări;(b)unor măsuri necesare pentru a evita devierile schimburilor comerciale, în cazul în care statul membru care face obiectul unei derogări, aflat în dificultate, menține sau restabileste restrictii cantitative față de țări terțe;(c)acordării de credite limitate din partea altor state membre, sub rezerva acordului acestora.(3)În cazul în care Consiliul nu a acordat asistența reciprocă recomandată de Comisie, sau în cazul în care asistența reciprocă și măsurile luate sunt insuficiente, Comisia autorizeaza statul membru aflat în dificultate care face obiectul unei derogări sa ia măsurile de salvgardare, ale căror condiții și norme le defineste.Consiliul poate revoca aceasta autorizare și poate modifica aceste condiții și norme. + 
Articolul III-202(1)În cazul unei crize neprevăzute în balanța de plati și în cazul în care nu se adoptă imediat o decizie europeană în sensul articolului III-201 alineatul (2), statul membru care face obiectul unei derogări poate adopta, cu titlu provizoriu, măsurile de salvgardare necesare. Aceste măsuri trebuie să producă perturbari minime în funcționarea pieței interne și sa nu depășească limita absolut necesară pentru remedierea dificultăților neprevăzute care au apărut.(2)Comisia și celelalte state membre trebuie să fie informate cu privire la măsurile de salvgardare prevăzute la alineatul (1) cel târziu la data la care acestea intră în vigoare. Comisia poate recomanda Consiliului acordarea asistenței reciproce, în conformitate cu dispozițiile articolului III-201.(3)Consiliul, la recomandarea Comisiei și după consultarea Comitetului Economic și Financiar, poate adopta o decizie europeană care să prevadă ca statul membru în cauza trebuie să modifice, sa suspende sau sa elimine măsurile de salvgardare prevăzute la alineatul (1).
 + 
Capitolul IIIPOLITICILE DIN ALTE DOMENII + 
Secţiunea 1OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ + 
Articolul III-203Uniunea și statele membre se angajează sa elaboreze, în conformitate cu dispozițiile prezentei secțiuni, o strategie coordonata de ocupare a forței de muncă și, în special, sa promoveze o forta de muncă formată, calificată și adaptabila, precum și piețe ale muncii capabile sa reactioneze rapid la evoluția economiei, în vederea realizării obiectivelor menționate la articolul I-3. + 
Articolul III-204(1)Statele membre, prin intermediul politicilor lor de ocupare a forței de muncă, contribuie la realizarea obiectivelor menționate la articolul III-203 într-un mod compatibil cu orientările generale ale politicilor economice ale statelor membre și ale Uniunii, adoptate în temeiul articolului III-179 alineatul (2).(2)Statele membre, ținând seama de practicile naționale legate de responsabilitățile partenerilor sociali, considera promovarea ocupării forței de muncă o problemă de interes comun și își coordonează acțiunea în acest sens în cadrul Consiliului, în conformitate cu dispozițiile articolului III-206. + 
Articolul III-205(1)Uniunea contribuie la realizarea unui nivel ridicat de ocupare a forței de muncă prin încurajarea cooperării între statele membre, precum și prin susținerea și, în cazul în care este necesar, prin completarea acțiunii lor. Procedând astfel, Uniunea respecta pe deplin competentele statelor membre în aceasta materie.(2)Obiectivul atingerii unui nivel ridicat de ocupare a forței de muncă se ia în considerare în definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor Uniunii. + 
Articolul III-206(1)Consiliul European analizează în fiecare an situația ocupării forței de muncă în cadrul Uniunii și adopta concluzii în aceasta privinta, pe baza unui raport anual comun al Consiliului și al Comisiei.(2)Pe baza concluziilor Consiliului European, Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta în fiecare an orientări de care statele membre țin seama în politicile lor de ocupare a forței de muncă.Acesta hotărăște după consultarea Parlamentului European, a Comitetului Regiunilor, a Comitetului Economic și Social și a Comitetului pentru Ocuparea Forței de Muncă.Aceste orientări sunt compatibile cu orientările generale adoptate în temeiul articolului III-179 alineatul (2).(3)Fiecare stat membru transmite Consiliului și Comisiei un raport anual privind principalele măsuri pe care le-a adoptat în vederea punerii în aplicare a politicii sale de ocupare a forței de muncă, ținând seama de orientările privind ocuparea forței de muncă menționate la alineatul (2).(4)Pe baza rapoartelor menționate la alineatul (3) și după obținerea avizului Comitetului pentru Ocuparea Forței de Muncă, Consiliul analizează anual, ținând seama de orientările privind ocuparea forței de muncă, punerea în aplicare a politicilor de ocupare a forței de muncă ale statelor membre.Consiliul, la recomandarea Comisiei, poate adopta recomandări pe care le adresează statelor membre.(5)Pe baza rezultatelor acestei analize, Consiliul și Comisia adresează Consiliului European un raport anual comun privind situația ocupării forței de muncă în Uniune și punerea în aplicare a orientarilor privind ocuparea forței de muncă. + 
Articolul III-207Prin legi sau legi-cadru europene se pot stabili măsuri de încurajare destinate sa favorizeze cooperarea între statele membre și sa susțină acțiunea acestora în domeniul ocupării forței de muncă, prin inițiative care urmăresc dezvoltarea schimburilor de informații și de bune practici, punând la dispoziție analize comparative și îndrumări, precum și prin promovarea abordarilor novatoare și prin evaluarea experientelor, în special prin recurgerea la proiecte pilot. Legile sau legile-cadru se adoptă după consultarea Comitetului Regiunilor și a Comitetului Economic și Social.Legile sau legile-cadru europene nu presupun armonizarea actelor cu putere de lege și a normelor administrative ale statelor membre. + 
Articolul III-208Consiliul adopta, cu majoritate simpla, o decizie europeană de constituire a unui Comitet pentru Ocuparea Forței de Muncă, având caracter consultativ, pentru a promova coordonarea între statele membre a politicilor în materie de ocupare a forței de muncă și de piața a muncii. Acesta hotărăște după consultarea Parlamentului European.Comitetul are ca misiuni:(a)să urmărească evoluția situației ocupării forței de muncă și a politicilor de ocupare a forței de muncă în Uniune și în statele membre;(b)fără a aduce atingere articolului III-344, sa formuleze avize la cererea Consiliului sau a Comisiei ori din proprie inițiativă și să contribuie la pregătirea hotărârilor Consiliului prevăzute la articolul III-206.În îndeplinirea mandatului sau, Comitetul se consulta partenerii sociali.Fiecare stat membru și Comisia numesc câte doi membri ai Comitetului. + 
Secţiunea 2POLITICA SOCIALĂ + 
Articolul III-209Uniunea și statele membre, constiente de drepturile sociale fundamentale precum cele enunțate în Carta Socială Europeană, semnată la Torino la 18 octombrie 1961, și în Carta comunitara a drepturilor sociale fundamentale ale lucrătorilor din 1989, au ca obiective promovarea ocupării forței de muncă, îmbunătățirea condițiilor de trai și de muncă, permitand armonizarea acestora în condiții de progres, o protecție socială adecvată, dialogul social, dezvoltarea resurselor umane care să permită un nivel ridicat și durabil de ocupare a forței de muncă și combaterea marginalizarii. În acest scop, Uniunea și statele membre acționează ținând seama de diversitatea practicilor naționale, în special în domeniul relațiilor convenționale, precum și de necesitatea de a menține competitivitatea economiei Uniunii.Acestea apreciază ca o asemenea evoluție va rezultă atât din funcționarea pieței interne, care va favoriza armonizarea sistemelor sociale, cat și din procedurile prevăzute de Constituție și din apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre. + 
Articolul III-210(1)În vederea realizării obiectivelor menționate la articolul III-103, Uniunea susține și completează acțiunea statelor membre în domeniile următoare:(a)Îmbunătățirea, în special a mediului de muncă, pentru a proteja sănătatea și securitatea lucrătorilor;(b)condițiile de muncă;(c)securitatea socială și protecția socială a lucrătorilor;(d)protecția lucrătorilor în cazul rezilierii contractului de muncă;(e)informarea și consultarea lucrătorilor;(f)reprezentarea și apărarea colectivă a intereselor lucrătorilor și ale patronatelor, inclusiv co-gestiunea, sub rezerva alineatului (6);(g)condițiile încadrării în munca a resortisantilor țărilor terțe stabiliți legal pe teritoriul Uniunii;(h)integrarea persoanelor excluse de pe piața muncii, fără a aduce atingere articolului III-283;(i)egalitatea între femei și bărbați în privinta sanselor acestora pe piața muncii și tratamentul în raporturile de muncă;(j)combaterea marginalizarii sociale;(k)modernizarea sistemelor de protecție socială, fără a aduce atingere dispozițiilor literei (c).(2)În înțelesul alineatului (1):(a)prin legi sau legi-cadru europene se pot stabili măsuri destinate sa încurajeze cooperarea între statele membre prin intermediul inițiativelor care urmăresc îmbunătățirea cunoștințelor, dezvoltarea schimburilor de informații și de bune practici, promovarea de abordari novatoare și evaluarea experientelor, excluzând orice armonizare a actelor cu putere de lege și a normelor administrative ale statelor membre;(b)în domeniile prevăzute la alineatul (1) literele (a) - (i), prin legi-cadru europene se pot stabili cerințe minime cu aplicare treptata, ținând seama de condițiile și normele tehnice existente în fiecare dintre statele membre. Legile-cadru europene nu impun constrângeri administrative, financiare și juridice de natura sa împiedice crearea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii. În toate cazurile, legile sau legile-cadru europene se adoptă după consultarea Comitetului Regiunilor și a Comitetului Economic și Social.(3)Prin derogare de la alineatul (2), în domeniile prevăzute la alineatul (1) literele (c), (d), (f) și (g), legile sau legile-cadru europene se adoptă de Consiliu, care hotărăște în unanimitate, după consultarea Parlamentului European, a Comitetului Regiunilor și a Comitetului Economic și Social.Consiliul, la propunerea Comisiei, poate adopta o decizie europeană cu scopul de a aplica procedura legislativă ordinară în sensul alineatului (1) literele (d), (f) și (g). Acesta hotărăște în unanimitate, după consultarea Parlamentului European.(4)Un stat membru poate incredinta partenerilor sociali, la cererea comuna a acestora, punerea în aplicare a legilor-cadru europene adoptate în temeiul alineatelor (2) și (3) sau, dacă este cazul, punerea în aplicare a regulamentelor sau deciziilor europene adoptate în conformitate cu articolul III-212.În acest caz, statul membru se asigura ca, cel târziu la data la care o lege-cadru europeană trebuie transpusa sau la care un regulament european sau o decizie europeană trebuie puse în aplicare, partenerii sociali au stabilit de comun acord dispozițiile necesare, statul membru în cauza fiind obligat sa adopte orice dispoziții necesare care îi permit să fie în orice moment în măsura sa garanteze rezultatele impuse prin respectiva lege-cadru, regulament sau decizie.(5)Legile și legile-cadru europene adoptate în temeiul prezentului articol:(a)nu aduc atingere dreptului statelor membre de a defini principiile fundamentale ale sistemelor acestora de securitate socială și nu trebuie să afecteze în mod semnificativ echilibrul financiar;(b)nu pot împiedica un stat membru sa mențină sau sa stabilească măsuri de protecție mai stricte, compatibile cu Constituția.(6)Prezentul articol nu se aplică remunerațiilor, dreptului de asociere, dreptului la greva și dreptului de lock-out. + 
Articolul III-211(1)Comisia promovează consultarea partenerilor sociali la nivelul Uniunii și adopta orice măsură utila pentru a facilita dialogul acestora, asigurând o sustinere echilibrata a părților.(2)În sensul alineatului (1), înainte de a prezenta propuneri în domeniul politicii sociale, Comisia se consulta cu partenerii sociali privind posibila orientare a unei acțiuni a Uniunii.(3)În cazul în care, după consultarea menționată la alineatul (2), Comisia apreciază ca o acțiune a Uniunii este de dorit, aceasta se consulta cu partenerii sociali privind conținutul propunerii preconizate. Partenerii sociali prezintă Comisiei un aviz sau, după caz, o recomandare.(4)Cu ocazia consultărilor menționate la alineatele (2) și (3), partenerii sociali pot informa Comisia despre voința lor de a iniția procesul prevăzut la articolul III-212 alineatul (1). Durata acestui proces nu poate depăși noua luni, cu excepția unei prelungiri hotărâte de comun acord de partenerii sociali în cauza și de Comisie. + 
Articolul III-212(1)Dialogul între partenerii sociali la nivel de Uniune poate conduce, în cazul în care aceștia doresc, la relații convenționale, inclusiv la acorduri.(2)Acordurile încheiate la nivelul Uniunii sunt puse în aplicare în conformitate cu procedurile și practicile proprii partenerilor sociali și statelor membre sau, în domeniile aflate sub incidența articolului III-210, la cererea comuna a părților semnatare, prin regulamente sau decizii europene adoptate de Consiliu la propunerea Comisiei. Parlamentul European este informat cu privire la aceasta.În cazul în care acordul în cauza conține una sau mai multe dispoziții privind unul din domeniile pentru care, în temeiul articolului III-210 alineatul (3), este necesară unanimitatea, Consiliul hotărăște în unanimitate. + 
Articolul III-213În vederea realizării obiectivelor prevăzute la articolul III-209 și fără a aduce atingere celorlalte dispoziții ale Constituției, Comisia încurajează cooperarea dintre statele membre și facilitează coordonarea acțiunii acestora în toate domeniile politicii sociale aflate sub incidența prezentei secțiuni, în special în domeniile privind:(a)ocuparea forței de muncă;(b)dreptul muncii și condițiile de muncă;(c)formarea și perfecționarea profesională;(d)securitatea socială;(e)protecția împotriva accidentelor și bolilor profesionale;(f)igiena muncii;(g)dreptul de asociere și negocierile colective între angajatori și lucrători.În acest scop, Comisia acționează în strânsă legătură cu statele membre, prin studii, avize și prin organizarea de consultări, atât în ceea ce privește problemele care apar pe plan intern, cat și pentru cele care privesc organizațiile internaționale, mai ales prin inițiative menite sa stabilească orientări și indicatori, sa organizeze schimbul de bune practici și sa pregătească elementele necesare supravegherii și evaluării periodice. Parlamentul European este pe deplin informat.Înainte de formularea avizelor prevăzute de prezentul articol, Comisia consulta Comitetul Economic și Social. + 
Articolul III-214(1)Fiecare stat membru asigura aplicarea principiului egalității de remunerare între lucrătorii de sex feminin și cei de sex masculin, pentru aceeași munca prestată sau pentru o munca echivalenta.(2)În sensul prezentului articol, prin "remunerație" se înțelege salariul sau suma obișnuite de baza sau minime, precum și toate celelalte drepturi plătite, direct sau indirect, în numerar sau în natura, de către angajator lucrătorului pentru munca prestată de acesta.Egalitatea de remunerare, fără discriminare pe motiv de sex, presupune ca:(a)remunerația acordată pentru aceeași munca plătită la norma să fie stabilită pe baza aceleiași unități de măsura;(b)remunerația acordată pentru aceeași munca plătită cu ora să fie aceeași pentru locuri de muncă echivalente.(3)Prin legi sau legi-cadru europene se stabilesc măsurile necesare pentru a asigura punerea în aplicare a principiului egalității sanselor și al egalității de tratament între femei și bărbați în ceea ce privește munca și locul de muncă, inclusiv a principiului egalității de remunerare pentru aceeași munca sau pentru o munca echivalenta. Acestea se adoptă după consultarea Comitetului Economic și Social.(4)Pentru a asigura în mod concret o deplina egalitate între femei și bărbați în viața profesională, principiul egalității de tratament nu împiedica un stat membru sa mențină sau sa adopte măsuri care să prevadă avantaje specifice menite sa faciliteze exercitarea unei activități profesionale de către sexul mai slab reprezentat, sa prevină sau sa compenseze dezavantaje în cariera profesională. + 
Articolul III-215Statele membre se obliga sa mențină echivalenta care exista în privinta regimurile concediilor plătite. + 
Articolul III-216Comisia elaborează anual un raport cu privire la evoluția realizării obiectivelor menționate la articolul III-209, inclusiv cu privire la situația demografică în Uniune. Aceasta transmite raportul Parlamentului European, Consiliului și Comitetului Economic și Social. + 
Articolul III-217Consiliul adopta, cu majoritate simpla, o decizie europeană de instituire a unui Comitet pentru Protecția Socială, având caracter consultativ, pentru a promova cooperarea în materie de protecție socială între statele membre și între acestea și Comisie. Consiliul hotărăște după consultarea Parlamentului European.Comitetul are următoarele misiuni:(a)să urmărească situația socială și evoluția politicilor de protecție socială în statele membre și în cadrul Uniunii;(b)să faciliteze schimburile de informații, de experiența și de bune practici între statele membre și între acestea și Comisie;(c)fără a aduce atingere articolului III-344, sa elaboreze rapoarte, sa emita avize sau sa întreprindă alte activități în domeniile care țin de atribuțiile sale, fie la cererea Consiliului sau a Comisiei, fie din proprie inițiativă.În îndeplinirea mandatului sau, Comitetul stabilește contactele necesare cu partenerii sociali.Fiecare stat membru și Comisia numesc doi membri ai Comitetului. + 
Articolul III-218În raportul sau anual către Parlamentul European, Comisia consacra un capitol special evoluției situației sociale în Uniune.Parlamentul European poate invita Comisia sa elaboreze rapoarte pe probleme specifice ale situației sociale. + 
Articolul III-219(1)În scopul îmbunătățirii posibilităților de încadrare în munca a lucrătorilor pe piața interna și pentru a contribui astfel la ridicarea nivelului de trai, se instituie prin prezentul un Fond Social European care urmărește promovarea în cadrul Uniunii a facilităților de ocupare a forței de muncă și a mobilitatii geografice și profesionale a lucrătorilor, precum și facilitarea adaptării la transformările industriale și la evoluția sistemelor de producție, în special prin formare și reconversie profesională.(2)Comisia administrează Fondul. În îndeplinirea acestei sarcini, Comisia este sprijinita de un Comitet prezidat de un membru al Comisiei și format din reprezentanți ai statelor membre și ai organizațiilor sindicale și patronale.(3)Prin legi europene se stabilesc măsurile de aplicare privind Fondul. Aceste legi se adoptă după consultarea Comitetului Regiunilor și a Comitetului Economic și Social.
 + 
Secţiunea 3COEZIUNEA ECONOMICĂ, SOCIALĂ ȘI TERITORIALĂ + 
Articolul III-220În scopul promovării unei dezvoltări armonioase a Uniunii în ansamblu, aceasta își dezvolta și desfășoară acțiunea care conduce la consolidarea coeziunii sale economice, sociale și teritoriale. Uniunea urmărește, în special, reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni și a rămânerii în urma a regiunilor defavorizate.Dintre regiunile avute în vedere, o atenție deosebită este acordată zonelor rurale, zonelor afectate de tranzitia industriala, precum și zonelor care sunt afectate de probleme naturale și demografice grave și permanente, cum ar fi regiunile din extremul nord cu densitate foarte scăzută a populației, precum și regiunile insulare, transfrontaliere și muntoase. + 
Articolul III-221Statele membre își conduc politicile economice și le coordonează în vederea realizării, în egala măsura, a obiectivele menționate la articolul III-220. Formularea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor Uniunii, precum și realizarea pieței interne țin seama de aceste obiective și participa la realizarea acestora. De asemenea, Uniunea susține realizarea acestor obiective prin acțiunea pe care o întreprinde prin intermediul fondurilor structurale (Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă, secțiunea "Orientare"; Fondul Social European; Fondul European de Dezvoltare Regionala), al Băncii Europene de Investiții și al celorlalte instrumente financiare existente.La fiecare trei ani, Comisia prezintă Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Regiunilor și Comitetului Economic și Social un raport privind progresele înregistrate în realizarea coeziunii economice, sociale și teritoriale și modul în care au contribuit la acest progres diferitele mijloace prevăzute de prezentul articol. Acest raport este însoțit, dacă este cazul, de propuneri corespunzătoare.Prin legi sau legi-cadru europene se poate stabili orice măsură specifică în afară fondurilor, fără a aduce atingere măsurilor adoptate în cadrul celorlalte politici ale Uniunii. Legile sau legile-cadru se adoptă după consultarea Comitetului Regiunilor și a Comitetului Economic și Social. + 
Articolul III-222Fondul European de Dezvoltare Regionala este menit să contribuie la corectarea principalelor dezechilibre regionale din Uniune, prin participarea la dezvoltarea și ajustarea structurală a regiunilor rămase în urma și la reconversia regiunilor industriale aflate în declin. + 
Articolul III-223(1)Fără a aduce atingere articolului III-224, prin legi europene sunt definite misiunile, obiectivele prioritare și organizarea fondurilor structurale, ceea ce poate să implice regruparea fondurilor, normele generale aplicabile fondurilor, precum și dispozițiile necesare pentru a asigura eficienta și coordonarea fondurilor între ele și cu celelalte instrumente financiare existente.Fondul de Coeziune, creat prin lege europeană, contribuie financiar la realizarea de proiecte în domeniul mediului și în acela al rețelelor transeuropene de infrastructura a transporturilor.În toate cazurile, legile europene se adoptă după consultarea Comitetului Regiunilor și a Comitetului Economic și Social.(2)Primele dispoziții referitoare la fondurile structurale și la Fondul de Coeziune, adoptate ulterior celor aflate în vigoare la data semnării Tratatului de instituire a unei Constituții pentru Europa se stabilesc prin lege europeană a Consiliului. Consiliul hotărăște în unanimitate, după aprobarea Parlamentului European. + 
Articolul III-224Prin legi europene se stabilesc măsurile de aplicare privind Fondul European de Dezvoltare Regionala. Legile se adoptă după consultarea Comitetului Regiunilor și a Comitetului Economic și Social.În ceea ce privește Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă, secțiunea "Orientare", și Fondul Social European se aplică dispozițiile articolului III-231 și ale articolului III-115 alineatul (3).
 + 
Secţiunea 4AGRICULTURA ȘI PESCUITUL + 
Articolul III-225Uniunea defineste și pune în aplicare o politica agricolă și de pescuit comuna.Prin "produse agricole" se înțeleg produsele solului, cele animaliere și pescaresti, precum și produsele care au suferit o primă transformare și se afla în raport direct cu aceste produse. Referirile la politica agricolă comuna sau la agricultura și utilizarea termenului "agricol" se înțeleg ca făcând referire și la pescuit, având în vedere caracteristicile speciale ale acestui sector. + 
Articolul III-226(1)Piața interna cuprinde agricultura și comerțul cu produse agricole.(2)Cu excepția unor dispoziții contrare prevăzute la articolele III-227 – III-232, normele prevăzute în vederea instituirii sau funcționarii pieței interne se aplică produselor agricole.(3)Produsele enumerate în anexa I fac obiectul articolelor III-227 - III-232.(4)Funcționarea și dezvoltarea pieței interne a produselor agricole trebuie să fie însoțite de o politica agricolă comuna. + 
Articolul III-227(1)Politica agricolă comuna are ca obiective:(a)creșterea productivitatii agriculturii prin promovarea progresului tehnic și prin asigurarea dezvoltării rationale a producției agricole, precum și prin utilizarea optima a factorilor de producție și, în special, a forței de muncă;(b)asigurarea în acest fel a unui nivel de trai echitabil pentru populația agricolă, în special prin majorarea veniturilor individuale ale lucrătorilor din agricultura;(c)stabilizarea piețelor;(d)garantarea siguranței aprovizionărilor;(e)asigurarea unor prețuri rezonabile de livrare către consumatori.(2)În elaborarea politicii agricole comune și a metodelor speciale pe care aceasta le poate implica, sunt avute în vedere următoarele:(a)caracterul special al activității agricole care rezultă din structura socială a agriculturii și din discrepantele structurale și naturale existente între diferitele regiuni agricole;(b)necesitatea de a opera treptat modificările adecvate;(c)faptul că, în statele membre, agricultura este un sector strâns legat de ansamblul economiei. + 
Articolul III-228(1)În vederea îndeplinirii obiectivelor menționate la articolul III-227, se instituie o organizare comuna a piețelor agricole.În funcție de produse, aceasta organizare îmbracă una dintre următoarele forme:(a)norme comune privind concurența;(b)coordonarea obligatorie a diferitelor organizări naționale ale pieței;(c)organizarea europeană a pieței.(2)Organizarea comuna în una dintre formele prevăzute la alineatul (1) poate include toate măsurile necesare pentru realizarea obiectivelor menționate la articolul III-227 și, în special, reglementarea prețurilor, a subvențiilor pentru producerea și comercializarea diferitelor produse, a sistemelor de depozitare și de report și a mecanismelor comune de stabilizare a importurilor sau a exporturilor.Organizarea comuna trebuie să se limiteze la urmărirea obiectivelor menționate la articolul III-227 și trebuie să excludă orice discriminare între producătorii sau consumatorii din Uniune.O eventuala politica de prețuri comuna trebuie să se bazeze pe criterii comune și pe metode de calcul uniforme.(3)Pentru ca organizarea comuna menționată la alineatul (1) să își poată atinge obiectivele, se pot înființa unul sau mai multe fonduri de orientare și garantare agricolă. + 
Articolul III-229Pentru a permite realizarea obiectivelor menționate la articolul III-227, în cadrul politicii agricole comune pot fi prevăzute în special următoarele măsuri:(a)o coordonare eficientă a eforturilor întreprinse în domeniile formării profesionale, cercetării și popularizarii cunoștințelor agronomice, care poate include proiecte sau instituții finanțate în comun;(b)acțiuni comune pentru promovarea consumului anumitor produse. + 
Articolul III-230(1)Dispozițiile secțiunii referitoare la normele privind concurenta se aplică producției și comercializării produselor agricole numai în măsura stabilită prin legi sau legi-cadru europene în conformitate cu articolul III-231 alineatul (2), având în vedere obiectivele menționate la articolul III-227.(2)Consiliul, la propunerea Comisiei, poate adopta un regulament european sau o decizie europeană autorizând acordarea de ajutoare:(a)în vederea protejării exploatațiilor agricole defavorizate de condiții structurale sau naturale;(b)în cadrul programelor de dezvoltare economică. + 
Articolul III-231(1)Comisia prezintă propuneri referitoare la elaborarea și punerea în aplicare a politicii agricole comune, inclusiv înlocuirea organizarilor naționale cu una dintre formele de organizare comuna prevăzute la articolul III-228 alineatul (1), precum și la punerea în aplicare a măsurilor prevăzute de prezenta secțiune.Aceste propuneri trebuie să țină seama de interdependenta dintre chestiunile agricole menționate de prezenta secțiune.(2)Prin legi sau legi-cadru europene se stabilesc organizarea comuna a piețelor agricole prevăzută la articolul III-228 alineatul (1), precum și celelalte dispoziții necesare pentru îndeplinirea obiectivelor politicii comune în domeniul agriculturii și pescuitului. Legile sau legile-cadru se adoptă după consultarea Comitetului Economic și Social.(3)Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta regulamente sau decizii europene privind stabilirea prețurilor, taxelor, ajutoarelor și contingentelor, precum și stabilirea și repartizarea posibilităților de pescuit.(4)În conformitate cu alineatul (2), organizarea comuna prevăzută la articolul III-228 alineatul (1) poate înlocui organizarile naționale ale pieței în cazul în care:(a)organizarea comuna oferă statelor membre care se opun acestei măsuri și care dispun de o organizare naționala a producției în cauza garanții echivalente pentru ocuparea forței de muncă și nivelul de trai al producătorilor în cauza, luându-se în considerare calendarul adaptarilor posibile și al specializărilor necesare și(b)această organizare asigură, pentru schimburile comerciale din cadrul Uniunii, condiții similare celor existente pe piața naționala.(5)În cazul în care o organizare comuna pentru anumite materii prime se instituie înainte sa existe o organizare comuna pentru produsele transformate corespunzătoare, materiile prime în cauza folosite pentru produsele transformate destinate exportului în tari terțe pot fi importate din afară Uniunii. + 
Articolul III-232În cazul în care, într-un stat membru, un produs face obiectul unei organizări naționale a pieței sau al oricărei reglementări interne cu efect echivalent care afectează poziția concurentiala a unei producții similare dintr-un alt stat membru, statele membre aplica la import o taxa compensatorie acestui produs provenit din statul membru în care exista respectiva organizare sau reglementare, cu excepția cazului în care acest stat membru aplica o taxa compensatorie la export.Comisia adopta regulamente sau decizii europene de stabilire a cuantumului acestor taxe la nivelul necesar pentru a restabili echilibrul. De asemenea, Comisia poate autoriza recurgerea la alte măsuri, pentru care stabilește condițiile și normele de aplicare.
 + 
Secţiunea 5MEDIUL + 
Articolul III-233(1)Politica Uniunii în domeniul mediului contribuie la urmărirea obiectivelor de mai jos:(a)conservarea, protecția și îmbunătățirea calității mediului;(b)ocrotirea sănătății persoanelor;(c)utilizarea prudentă și rațională a resurselor naturale;(d)promovarea pe plan internațional a unor măsuri destinate să facă fața problemelor regionale sau planetare de mediu.(2)Politica Uniunii în domeniul mediului urmărește un nivel de protecție ridicat, ținând seama de diversitatea situațiilor din diferitele regiuni ale Uniunii. Aceasta se bazează pe principiile precautiei și acțiunii preventive, pe principiul remedierii, cu prioritate la sursa, a daunelor aduse mediului și pe principiul "poluatorul plătește".În acest context, măsurile de armonizare care răspund cerințelor în domeniul protecției mediului presupun, în cazurile adecvate, o clauza de salvgardare care autorizeaza statele membre sa adopte, din motive de protecție a mediului fără caracter economic, dispoziții provizorii supuse unei proceduri de control din partea Uniunii.(3)În elaborarea politicii sale în domeniul mediului, Uniunea tine seama de:(a)datele științifice și tehnice disponibile;(b)condițiile de mediu din diferitele regiuni ale Uniunii;(c)avantajele și costurile care pot rezultă din acțiune sau din inacțiune;(d)dezvoltarea economică și socială a Uniunii în ansamblul sau și de dezvoltarea echilibrata a regiunilor sale.(4)În cadrul competentelor lor, Uniunea și statele membre cooperează cu țările terțe și cu organizațiile internaționale competente. Condițiile cooperării Uniunii pot face obiectul unor acorduri între aceasta și tertele părți în cauza.Primul paragraf nu aduce atingere competentei statelor membre de a negocia în cadrul organismelor internaționale și de a încheia acorduri internaționale. + 
Articolul III-234(1)Prin legi sau legi-cadru europene se stabilesc acțiunile care trebuie întreprinse pentru realizarea obiectivelor menționate la articolul III-233. Legile sau legile-cadru se adoptă după consultarea Comitetului Regiunilor și a Comitetului Economic și Social.(2)Prin derogare de la alineatul (1) și fără a aduce atingere articolului III-172, Consiliul adopta în unanimitate legi sau legi-cadru europene care stabilesc:(a)dispoziții, în special de natura fiscală;(b)măsurile cu incidență asupra:(i)amenajării teritoriului;(ii)gospodăririi cantitative a resurselor de apă sau care afectează, direct sau indirect, existența acestor resurse;(iii)exploatarea solurilor, cu excepția managementului deșeurilor;(c)măsurile care afectează semnificativ opțiunea unui stat membru între diferite surse de energie și structura generală a aprovizionarii sale cu energie.Consiliul, la propunerea Comisiei, poate adopta în unanimitate o decizie europeană pentru a aplica procedura legislativă ordinară în domeniile prevăzute la primul paragraf.În toate cazurile, Consiliul hotărăște după consultarea Parlamentului European, a Comitetului Regiunilor și a Comitetului Economic și Social.(3)Prin legi europene se stabilesc programe de acțiune cu caracter general prin care se stabilesc obiectivele prioritare ce trebuie realizate. Legile se adoptă după consultarea Comitetului Regiunilor și a Comitetului Economic și Social.Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a acestor programe se adoptă în conformitate cu condițiile prevăzute la alineatul (1) sau (2), după caz.(4)Fără a aduce atingere anumitor măsuri adoptate de Uniune, statele membre asigura finanțarea și aplicarea politicii în domeniul mediului.(5)Fără a aduce atingere principiului "poluatorul plătește", în cazul în care o măsura intemeiata pe alineatul (1) presupune costuri considerate disproportionate pentru autoritățile publice dintr-un stat membru, această măsură prevede, într-o formă adecvată:(a)derogări temporare și(b)un sprijin financiar din partea Fondului de Coeziune.(6)Măsurile de protecție adoptate în temeiul prezentului articol nu pot împiedica un stat membru sa mențină sau sa stabilească măsuri de protecție mai stricte. Aceste măsuri trebuie să fie compatibile cu Constituția. Acestea sunt notificate Comisiei. + 
Secţiunea 6PROTECȚIA CONSUMATORILOR + 
Articolul III-235(1)Pentru a promova interesele consumatorilor și pentru a asigura unui nivel ridicat de protecție a consumatorilor, Uniunea contribuie la protecția sănătății, a securității și a intereselor economice ale consumatorilor, precum și la promovarea dreptului acestora la informare, educare și organizare în vederea apărării intereselor lor.(2)Uniunea contribuie la realizarea obiectivelor menționate la alineatul (1) prin:(a)măsuri adoptate pentru punerea în aplicare a articolului III-172 în cadrul realizării sau al funcționarii pieței interne;(b)măsuri care sprijină și completează politica dusa de statele membre și care asigura continuarea acesteia.(3)Prin legi sau legi-cadru europene se stabilesc măsurile prevăzute la alineatul (2) litera (b).Legile sau legile-cadru se adoptă după consultarea Comitetului Economic și Social.(4)Actele adoptate pentru punerea în aplicare a alineatului (3) nu pot împiedica un stat membru sa mențină sau sa adopte dispoziții de protecție mai stricte. Aceste dispoziții trebuie să fie compatibile cu Constituția. Acestea sunt notificate Comisiei. + 
Secţiunea 7TRANSPORTURILE + 
Articolul III-236(1)În ceea ce privește domeniul reglementat de prezenta secțiune, obiectivele Constituției sunt urmărite în cadrul unei politici comune în domeniul transporturilor.(2)Alineatul (1) este pus în aplicare prin legi sau legi-cadru europene, ținând seama de aspectele speciale ale transporturilor. Legile sau legile-cadru se adoptă după consultarea Comitetului Regiunilor și a Comitetului Economic și Social.Legile sau legile-cadru europene stabilesc:(a)norme comune aplicabile transporturilor internaționale, efectuate dinspre sau către teritoriul unui stat membru, ori prin traversarea teritoriului unuia sau mai multor state membre;(b)condițiile de admitere a transportatorilor nerezidenti pentru a efectua transporturi naționale într-un stat membru;(c)măsurile care permit îmbunătățirea siguranței transporturilor;(d)orice altă măsură utilă.(3)În cazul în care se adoptă legile sau legile-cadru europene prevăzute la alineatul (2), trebuie avute în vedere cazurile în care aplicarea lor ar putea afecta grav nivelul de trai și de ocupare a forței de muncă în anumite regiuni, precum și exploatarea echipamentelor de transport. + 
Articolul III-237Până la adoptarea legilor sau legilor-cadru europene prevăzute la articolul III-236 alineatul (2) și cu excepția cazului în care Consiliul a adoptat în unanimitate o decizie europeană prin care se acordă o derogare, nici unul dintre statele membre nu poate adopta dispoziții mai puțin favorabile, prin efectul lor direct sau indirect asupra transportatorilor celorlalte state membre în raport cu transportatorii naționali, decât diferitele dispoziții din domeniu aflate în vigoare la 1 ianuarie 1958 sau, în cazul statelor aderente, la data aderării acestora. + 
Articolul III-238Sunt compatibile cu Constituția ajutoarele care răspund necesităților de coordonare a transporturilor sau care constituie compensarea anumitor obligații inerente notiunii de serviciu public. + 
Articolul III-239Orice măsură adoptată în temeiul Constituției în domeniul tarifelor și condițiilor de transport trebuie să țină seama de situația economică a transportatorilor. + 
Articolul III-240(1)În cazul transporturilor în cadrul Uniunii, sunt interzise discriminarile care constau în aplicarea de către un transportator, pentru aceleași mărfuri și pe aceleași rute de transport, a unor tarife și condiții de transport diferite în funcție de statul membru de origine sau de destinație a produselor transportate.(2)Alineatul (1) nu împiedica adoptarea altor legi sau legi-cadru europene în temeiul articolului III-134 alineatul (2).(3)Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta regulamente sau decizii europene prin care se asigura punerea în aplicare a alineatului (1). Consiliul hotărăște după consultarea Parlamentului European și a Comitetului Economic și Social.Consiliul poate adopta, în special, regulamentele și deciziile europene necesare pentru a permite instituțiilor sa vegheze la respectarea normei menționate la alineatul (1) și să asigure ca utilizatorii beneficiază pe deplin de aceasta.(4)Comisia, din proprie inițiativă sau la solicitarea unui stat membru, examinează cazurile de discriminare menționate la alineatul (1) și, după consultarea oricărui stat membru în cauza, adopta deciziile europene necesare în temeiul regulamentelor și deciziilor europene prevăzute la alineatul (3). + 
Articolul III-241(1)Exceptând cazul în care Comisia autorizeaza aceasta prin decizie europeană, se interzice aplicarea, de către un stat membru, a unor tarife și condiții care includ orice element de sprijin sau de protecție în beneficiul uneia sau mai multor întreprinderi sau industrii anume, pentru transporturile efectuate în cadrul Uniunii.(2)Comisia, din proprie inițiativă sau la cererea unui stat membru, examinează tarifele și condițiile menționate la alineatul (1), ținând seama în special de cerințele unei politici economice regionale corespunzătoare, de necesitățile regiunilor subdezvoltate, precum și de problemele regiunilor grav afectate de conjuncturi politice, pe de o parte, și de efectele acestor tarife și condiții asupra concurentei între diferitele moduri de transport, pe de altă parte.După consultarea oricărui stat membru în cauza, Comisia adopta deciziile europene necesare.(3)Interdicția menționată la alineatul (1) nu se aplică tarifelor care urmăresc asigurarea concurentei. + 
Articolul III-242Taxele sau redevențele percepute de către un transportator la trecerea frontierelor, independent de tarifele de transport, nu trebuie să depășească un cuantum rezonabil, ținând seama de cheltuielile reale pe care le implica efectiv aceasta trecere.Statele membre depun eforturi pentru reducerea acestor cheltuieli.Comisia poate adresa recomandări statelor membre în vederea aplicării prezentului articol. + 
Articolul III-243Dispozițiile prezentei secțiuni nu contravin măsurilor adoptate în Republica Federala Germania, în măsura în care acestea sunt necesare pentru compensarea dezavantajelor economice pe care divizarea Germaniei le-a produs economiei anumitor regiuni din Republica Federala, afectate de aceasta divizare. La împlinirea a cinci ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constituții pentru Europa, Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei, poate adopta o decizie europeană de abrogare a prezentului articol. + 
Articolul III-244Se constituie pe lângă Comisie un Comitet Consultativ, format din experți desemnați de guvernele statelor membre. Comisia îl consulta în domeniul transporturilor ori de câte ori considera util. + 
Articolul III-245(1)Prezenta secțiune se aplică transporturilor feroviare, rutiere și pe cai navigabile interioare.(2)Prin legi sau legi-cadru europene se pot stabili măsurile corespunzătoare în domeniul transporturilor maritime și aeriene. Legile sau legile-cadru se adoptă după consultarea Comitetului Regiunilor și a Comitetului Economic și Social.
 + 
Secţiunea 8REȚELELE TRANSEUROPENE + 
Articolul III-246(1)Pentru a contribui la realizarea obiectivelor menționate la articolele III-130 și III-220 și pentru a permite cetățenilor Uniunii, agenților economici, precum și comunităților regionale și locale sa beneficieze pe deplin de avantajele care decurg din realizarea unui spațiu fără frontiere interne, Uniunea contribuie la crearea și dezvoltarea de rețele transeuropene în sectoarele infrastructurilor de transporturi, telecomunicații și energie.(2)În cadrul unui sistem de piețe deschise și concurentiale, acțiunea Uniunii urmărește sa favorizeze interconectarea și interoperabilitatea rețelelor naționale, precum și accesul la aceste rețele. Aceasta tine seama, în special, de necesitatea conectarii regiunilor insulare, a celor fără ieșire la mare și a celor periferice cu regiunile centrale ale Uniunii. + 
Articolul III-247(1)În scopul realizării obiectivele menționate la articolul III-246, Uniunea:(a)stabilește un ansamblu de orientări care cuprind obiectivele, prioritățile, precum și liniile directoare ale acțiunilor preconizate în domeniul rețelelor transeuropene; aceste orientări identifica proiecte de interes comun;(b)pune în aplicare orice acțiune care se poate dovedi necesară pentru a asigura interoperabilitatea rețelelor, în special în domeniul armonizării standardelor tehnice;(c)poate susține proiecte de interes comun susținute de statele membre și definite în cadrul orientarilor prevăzute la litera (a), în special sub forma de studii de fezabilitate, de garanții la împrumuturi sau de dobânzi reduse; de asemenea, Uniunea poate contribui la finanțarea, în statele membre, a unor proiecte specifice în domeniul infrastructurii de transporturi prin intermediul Fondului de Coeziune.Acțiunea Uniunii tine seama de viabilitatea economică potențiala a proiectelor.(2)Prin legi sau legi-cadru europene se stabilesc orientările și celelalte măsuri menționate la alineatul (1). Legile sau legile-cadru se adoptă după consultarea Comitetului Regiunilor și a Comitetului Economic și Social.Orientările și proiectele de interes comun care privesc teritoriul unui stat membru necesita acordul statului membru în cauza.(3)Statele membre își coordonează, în cooperare cu Comisia, politicile duse la nivel național care pot avea un impact semnificativ asupra realizării obiectivelor menționate la articolul III-246.Comisia, în strânsă colaborare cu statele membre, poate adopta orice inițiativa utila promovării acestei coordonari.(4)Uniunea poate coopera cu tari terțe pentru promovarea proiectelor de interes comun și pentru asigurarea interoperabilitatii rețelelor. + 
Secţiunea 9CERCETAREA ȘI DEZVOLTAREA TEHNOLOGICĂ ȘI SPAȚIUL COSMIC + 
Articolul III-248(1)Acțiunea Uniunii vizează consolidarea bazelor sale științifice și tehnologice, prin crearea unui spațiu european de cercetare în care cercetatorii, cunoștințele științifice și tehnologiile sa circule liber, prin favorizarea creșterii competitivitatii sale, inclusiv în industrie, precum și prin promovarea activităților de cercetare considerate necesare în temeiul altor capitole din Constituție.(2)În vederea realizării obiectivelor prevăzute la alineatului (1), aceasta încurajează în întreaga Uniune întreprinderile, inclusiv întreprinderile mici și mijlocii, centrele de cercetare și universitățile, în eforturile lor de cercetare și dezvoltare tehnologică de înaltă calitate. Aceasta susține eforturile de cooperare ale acestora, urmărind, în special, să permită cercetatorilor cooperarea libera dincolo de frontiere, iar întreprinderilor exploatarea potențialului pieței interne, îndeosebi prin deschiderea achizițiilor publice naționale, prin definirea normelor comune și prin eliminarea obstacolelor juridice și fiscale din calea acestei cooperări.(3)Toate activitățile Uniunii în domeniul cercetării și dezvoltării tehnologice, inclusiv acțiunile cu caracter demonstrativ, sunt decise și puse în aplicare în conformitate cu prezenta secțiune. + 
Articolul III-249Urmărind obiectivele prevăzute la articolul III-248, Uniunea desfășoară următoarele acțiuni, care completează acțiunile întreprinse în statele membre:(a)punerea în aplicare a programelor de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative, promovand cooperarea cu și între întreprinderi, centre de cercetare și universități;(b)promovarea cooperării în materie de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrativa ale Uniunii cu țările terțe și organizațiile internaționale;(c)propagarea și valorificarea rezultatelor activităților în materie de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrativa ale Uniunii;(d)stimularea formării profesionale și a mobilității cercetătorilor Uniunii. + 
Articolul III-250(1)Uniunea și statele membre își coordonează acțiunile în domeniul cercetării și dezvoltării tehnologice, în scopul asigurării coerentei reciproce a politicilor naționale și a politicii Uniunii.(2)Comisia, în strânsă colaborare cu statele membre, poate adopta orice inițiativa utila promovării coordonării menționate la alineatul (1), în special inițiative privind stabilirea orientarilor și a indicatorilor, organizarea schimbului celor mai bune practici și pregătirea elementelor utile pentru supravegherea și evaluarea periodică. Parlamentul European este pe deplin informat cu privire la aceasta. + 
Articolul III-251(1)Prin legi europene se stabilește un program-cadru multianual în care sunt prevăzute toate acțiunile finanțate de Uniune. Legile se adoptă după consultarea Comitetului Economic și Social.Programul-cadru:(a)stabilește obiectivele științifice și tehnologice care trebuie realizate prin activitățile menționate la articolul III-249, precum și prioritățile conexe;(b)indică liniile directoare ale acestor acțiuni;(c)stabilește cuantumul global maxim și condițiile de participare financiară a Uniunii la programul-cadru, precum și cotele-părți alocata fiecărei acțiuni preconizate.(2)Programul-cadru multianual se adapteaza sau completează în funcție de evoluția situației.(3)Prin lege europeană a Consiliului se stabilesc programe specifice de aplicare a programului-cadru multianual în cadrul fiecărei acțiuni. Fiecare program specific precizează condițiile de realizare, stabilește durata și prevede mijloacele considerate necesare. Totalul cuantumurilor considerate necesare, stabilite de programele specifice, nu poate depăși cuantumul global maxim stabilit pentru programul-cadru și pentru fiecare acțiune. Această lege se adoptă după consultarea Parlamentului European și a Comitetului Economic și Social.(4)În completarea activităților prevăzute în programul-cadru multianual, prin legi europene se stabilesc măsurile necesare de instituire a spațiului european de cercetare. Legile se adoptă după consultarea Comitetului Economic și Social. + 
Articolul III-252(1)Pentru punerea în aplicare a programului-cadru multianual, prin legi sau legi-cadru europene se stabilesc:(a)normele de participare a întreprinderilor, centrelor de cercetare și universităților;(b)normele aplicabile difuzării rezultatelor cercetării.Legile sau legile-cadru europene se adoptă după consultarea Comitetului Economic și Social.(2)La punerea în aplicare a programului-cadru multianual, prin legi europene se pot introduce programe complementare, la care participa numai anumite state membre care le asigura finanțarea, sub rezerva unei participari eventuale a Uniunii.Legile europene stabilesc normele aplicabile programelor suplimentare, în special în domeniul difuzării cunoștințelor și al accesului altor state membre. Acestea se adoptă după consultarea Comitetului Economic și Social, cu acordul statelor membre în cauza.(3)La punerea în aplicare a programului-cadru multianual, legile europene pot dispune, în acord cu statele membre în cauza, participarea la programe de cercetare și dezvoltare derulate de mai multe state membre, inclusiv participarea la structurile create pentru realizarea acestor programe.Legile europene se adoptă după consultarea Comitetului Economic și Social.(4)La punerea în aplicare a programului-cadru multianual, Uniunea poate prevedea cooperarea în materie de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrativa a Uniunii cu tari terțe sau cu organizații internaționale.Condițiile acestei cooperări pot face obiectul unor acorduri între Uniune și terțe părți în cauza. + 
Articolul III-253Consiliul, la propunerea Comisiei, poate adopta regulamente sau decizii europene de constituire a unor întreprinderi comune sau orice alta structura necesară bunei desfășurări a programelor de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative ale Uniunii. Consiliul hotărăște după consultarea Parlamentului European și a Comitetului Economic și Social. + 
Articolul III-254(1)În scopul promovării progresului științific și tehnic, a competitivitatii industriale, precum și pentru aplicarea politicilor sale, Uniunea elaborează o politica spatiala europeană. În acest scop, aceasta poate promova inițiative comune, poate sprijini cercetarea și dezvoltarea tehnologică și poate coordona eforturile necesare explorării și exploatării spațiului cosmic.(2)Pentru a contribui la realizarea obiectivelor prevăzute la alineatul 1, prin legi sau legi-cadru europene se stabilesc măsurile necesare, eventual sub forma unui program spatial european.(3)Uniunea stabilește orice relație utila cu Agenția Spatiala Europeană. + 
Articolul III-255La începutul fiecărui an, Comisia prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului. Acest raport privește, în special, activitățile desfășurate în materie de cercetare, de dezvoltare tehnologică și de propagare a rezultatelor în cursul anului precedent, precum și programul de lucru pentru anul în curs.
 + 
Secţiunea 10ENERGIA + 
Articolul III-256(1)În contextul instituirii sau funcționarii pieței interne și din perspectiva necesității de a conserva și îmbunătăți calitatea mediului, politica Uniunii în domeniul energiei are drept scop:(a)să asigure funcționarea pieței energiei;(b)să asigure securitatea aprovizionarii cu energie la nivelul Uniunii și(c)să promoveze eficiența energetică și economia de energie, precum și dezvoltarea de noi surse de energie și a energiei regenerabile.(2)Fără a aduce atingere aplicării altor dispoziții ale Constituției, obiectivele prevăzute la alineatul (1) sunt realizate prin măsuri adoptate prin legi sau legi-cadru europene. Legile sau legile-cadru se adoptă după consultarea Comitetului Regiunilor și a Comitetului Economic și Social.Legile sau legile-cadru europene nu aduc atingere dreptului unui stat membru de a stabili condițiile de exploatare a propriilor resurse energetice, opțiunii sale privind diferitele surse de energie și structurii generale a aprovizionarii sale cu energie, fără a aduce atingere articolului III-234 alineatul (2) litera (c).(3)Prin derogare de la dispozițiile alineatului (2), prin lege sau lege-cadru europeană a Consiliului se stabilesc măsurile prevăzute la alineatul respectiv, în cazul în care acestea au în principal natura fiscală. Consiliul hotărăște în unanimitate, după consultarea Parlamentului European.
 + 
Capitolul IVSPAȚIUL DE LIBERTATE, SECURITATE ȘI JUSTIȚIE + 
Secţiunea 1DISPOZIȚII GENERALE + 
Articolul III-257(1)Uniunea constituie un spațiu de libertate, securitate și justiție, cu respectarea drepturilor fundamentale și a diferitelor sisteme de drept și traditii juridice ale statelor membre.(2)Uniunea asigura absenta controalelor asupra persoanelor la frontierele interne și dezvolta o politica comuna în domeniul azilului, imigrarii și controlului la frontierele externe care este intemeiata pe solidaritatea între statele membre și care este echitabila față de resortisantii țărilor terțe. În sensul prezentului capitol, apatrizii sunt asimilați resortisantilor țărilor terțe.(3)Uniunea acționează pentru a asigura un înalt nivel de securitate prin măsuri de prevenire a criminalitatii, rasismului și xenofobiei, precum și de combatere a acestora, prin măsuri de coordonare și de cooperare între autoritățile polițienești și judiciare și alte autorități competente, precum și prin recunoașterea reciprocă a hotărârilor judecătorești în materie penală și, dacă este necesar, prin apropierea legislatiilor penale.(4)Uniunea facilitează accesul la justiție, în special pe baza principiului recunoașterii reciproce a hotărârilor judecătorești și fără caracter judecătoresc în materie civilă. + 
Articolul III-258Consiliul European defineste orientările strategice ale planificarii legislative și operationale în cadrul spațiului de libertate, securitate și justiție. + 
Articolul III-259Parlamentele naționale asigura, cu privire la propunerile și initiativele legislative prezentate în cadrul secțiunilor 4 și 5, respectarea principiului subsidiarității, în conformitate cu Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiarității și proportionalitatii. + 
Articolul III-260Fără a aduce atingere articolelor III-360 – III-362, Consiliul, la propunerea Comisiei, poate adopta regulamente sau decizii europene de stabilire a condițiilor în care statele membre, în colaborare cu Comisia, întreprind o evaluare obiectivă și impartiala a punerii în aplicare, de către autoritățile statelor membre, a politicilor Uniunii prevăzute de prezentul capitol, în special în scopul de a susține aplicarea deplina a principiului recunoașterii reciproce. Parlamentul European și parlamentele naționale ale statelor membre sunt informate cu privire la conținutul și rezultatele evaluării. + 
Articolul III-261În cadrul Consiliului se instituie un Comitet Permanent care să asigure în cadrul Uniunii promovarea și consolidarea cooperării operationale în materie de securitate interna. Fără a aduce atingere articolului III-344, Comitetul promovează coordonarea acțiunii autorităților competente ale statelor membre. La lucrările Comitetului pot fi cooptati reprezentanții organelor, oficiilor și agentiilor în cauza ale Uniunii. Parlamentul European și parlamentele naționale sunt informate cu privire la derularea lucrărilor. + 
Articolul III-262Prezentul capitol nu aduce atingere exercitării responsabilităților care le revin statelor membre în menținerea ordinii publice și asigurarea securității interne. + 
Articolul III-263Consiliul adopta regulamente europene în vederea asigurării cooperării administrative între serviciile competente ale statelor membre în domeniile menționate de prezentul capitol, precum și între serviciile respective și Comisie. Acesta hotărăște la propunerea Comisiei, sub rezerva articolului III-264 și după consultarea Parlamentului European. + 
Articolul III-264Actele prevăzute în secțiunile 4 și 5, precum și regulamentele europene prevăzute de articolul III-263 care asigura o cooperare administrativă în domeniile prevăzute în aceste secțiuni, se adoptă:(a)la propunerea Comisiei sau(b)la inițiativa unui sfert din statele membre.
 + 
Secţiunea 2POLITICI PRIVIND CONTROLUL FRONTIERELOR, AZILUL ȘI IMIGRAREA + 
Articolul III-265(1)Uniunea dezvolta o politica care urmărește:(a)asigurarea absenței oricărui control asupra persoanelor la trecerea frontierelor interne, indiferent de cetățenie;(b)asigurarea controlului persoanelor și supravegherea eficientă la trecerea frontierelor externe;(c)introducerea treptată a unui sistem integrat de administrare a frontierelor externe.(2)În sensul alineatului (1), legile sau legile-cadru europene stabilesc măsurile privind:(a)politica comună a vizelor și alte permise de ședere pe termen scurt;(b)controalele la care sunt supuse persoanele la trecerea frontierelor externe;(c)condițiile în care resortisantii din țările terțe pot circula liber în cadrul Uniunii pe termen scurt;(d)orice măsură necesară pentru instituirea treptată a unui sistem integrat de administrare a frontierelor externe;(e)absența oricărui control asupra persoanelor, indiferent de cetățenie, la trecerea frontierelor interne.(3)Prezentul articol nu aduce atingere competentei statelor membre privind delimitarea geografică a frontierelor lor, în conformitate cu dreptul internațional. + 
Articolul III-266(1)Uniunea dezvolta o politica comuna în domeniul azilului, protecției subsidiare și protecției temporare, cu scopul de a oferi un statut corespunzător oricărui resortisant dintr-o țara terta care are nevoie de protecție internationala și de a asigura respectarea principiului nereturnarii. Aceasta politica trebuie să fie în conformitate cu Convenția încheiată la Geneva la 28 iulie 1951 și cu Protocolul încheiat la 31 ianuarie 1967 cu privire la statutul refugiatilor, precum și cu alte tratate din domeniu.(2)În sensul alineatului (1), prin legi sau legi-cadru europene se stabilesc măsurile referitoare la un sistem european comun de azil, care cuprinde:(a)un statut unitar al azilului în favoarea resortisantilor unei tari terțe, valabil în toată Uniunea;(b)un statut unitar al protecției subsidiare pentru resortisantii din țările terțe care, fără să obțină azil european, au nevoie de protecție internațională;(c)un sistem comun al protecției temporară a persoanelor strămutate în cazul unui aflux masiv;(d)proceduri comune de acordare și retragere a statutului unitar de azil sau de protecție subsidiară;(e)criterii și mecanisme de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de azil sau de protecție subsidiară;(f)norme referitoare la condițiile de primire a solicitanților de azil sau de protecție subsidiară;(g)parteneriatul și cooperarea cu țările terțe pentru gestionarea afluxului de persoane care solicită azil, protecție subsidiară sau temporară.(3)În cazul în care unul sau mai multe state membre se afla într-o situație de urgenta caracterizată de un aflux neasteptat de resortisanti din țările terțe, Consiliul, la propunerea Comisiei, poate adopta, în beneficiul statului sau statelor membre în cauza, regulamente sau decizii europene care prevăd măsuri provizorii. Consiliul hotărăște după consultarea Parlamentului European. + 
Articolul III-267(1)Uniunea dezvolta o politica comuna de imigrare, al carei scop este de a asigura, în toate etapele, gestionarea eficienta a fluxurilor de imigranti, tratamentul echitabil al resortisantilor țărilor terțe cu ședere legală în statele membre, precum și prevenirea imigrarii ilegale și a traficului de persoane și combaterea susținută a acestora.(2)În sensul alineatului (1), prin legi sau legi-cadru europene se stabilesc măsurile în următoarele domenii:(a)condițiile de intrare și de ședere, precum și normele privind acordarea de către statele membre a vizelor și a permiselor de ședere pe termen lung, inclusiv în vederea reintregirii familiei;(b)definirea drepturilor resortisantilor țărilor terțe care au drept de ședere pe teritoriul unui stat membru, inclusiv condițiile care reglementează libertatea de circulație și de ședere în alte state membre;(c)imigrarea clandestina și șederea ilegala, inclusiv expulzarea și repatrierea persoanelor aflate în situație de ședere ilegala;(d)combaterea traficului de persoane, în special de femei și copii.(3)Uniunea poate încheia cu tari terțe acorduri privind readmisia, în țările lor de origine sau de proveniență, a resortisantilor țărilor terțe care nu îndeplinesc sau nu mai îndeplinesc condițiile de intrare, prezenta sau ședere pe teritoriul unuia din statele membre.(4)Prin legi sau legi-cadru europene se pot stabili măsuri pentru încurajarea și sprijinirea acțiunii statelor membre, cu scopul de a favoriza integrarea resortisantilor țărilor terțe care au drept de ședere pe teritoriul lor, excluzând orice armonizare a actelor cu putere de lege și a normelor administrative ale statelor membre.(5)Prezentul articol nu aduce atingere dreptului statelor membre de a stabili volumul intrărilor pe teritoriul lor de resortisanti provenind din tari terțe, în căutarea unui loc de muncă în calitate de lucrători salariați sau pentru a desfășura o activitate independenta. + 
Articolul III-268Politicile Uniunii prevăzute de prezenta secțiune și aplicarea lor sunt reglementate de principiul solidarității și distribuirii echitabile a responsabilităților între statele membre, inclusiv pe plan financiar. Ori de câte ori este necesar, actele Uniunii adoptate în temeiul prezentei secțiuni prevăd măsuri adecvate pentru aplicarea acestui principiu.
 + 
Secţiunea 3COOPERAREA JUDICIARĂ ÎN MATERIE CIVILĂ + 
Articolul III-269(1)Uniunea dezvolta cooperarea judiciară în materie civilă cu incidența transfrontaliera, intemeiata pe principiul recunoașterii reciproce a hotărârilor judecătorești și fără caracter judecătoresc. Aceasta cooperare poate include adoptarea unor măsuri de apropiere a actelor cu putere de lege și a normelor administrative ale statelor membre.(2)În sensul alineatului 1, prin legi sau legi-cadru europene se stabilesc măsuri, în special în cazul în care este acestea sunt necesare pentru buna funcționare a pieței interne,le care vizează să asigure:(a)recunoașterea reciprocă între statele membre a hotărârilor judecătorești și fără caracter judecătoresc și executarea lor;(b)comunicarea și notificarea transfrontaliera a actelor judecătorești și fără caracter judecătoresc;(c)compatibilitatea normelor aplicabile în statele membre în materie de conflict de legi și de competența;(d)cooperarea în materie de obținere a probelor;(e)acces efectiv la justiție;(f)eliminarea obstacolelor din calea bunei desfășurări a procedurilor civile, la nevoie prin înlesnirea compatibilitatii normelor de procedura civilă aplicabile în statele membre;(g)dezvoltarea unor metode alternative de soluționare a litigiilor;(h)sprijinirea formării profesionale a magistraților și a personalului din justiție.(3)Prin derogare de la alineatul (2), măsurile referitoare la dreptul familiei cu implicații transfrontaliere se stabilesc prin lege sau lege-cadru europeană a Consiliului. Acesta hotărăște în unanimitate, după consultarea Parlamentului European.Consiliul, la propunerea Comisiei, poate adopta o decizie europeană care să prevadă aspectele din dreptul familiei cu implicații transfrontaliere, care ar putea face obiectul unor acte adoptate prin procedura legislativă ordinară. Consiliul hotărăște în unanimitate, după consultarea Parlamentului European. + 
Secţiunea 4COOPERAREA JUDICIARĂ ÎN MATERIE PENALĂ + 
Articolul III-270(1)Cooperarea judiciară în materie penală în cadrul Uniunii se întemeiază pe principiul recunoașterii reciproce a hotărârilor și deciziilor judecătorești și include apropierea actelor cu putere de lege și a normelor administrative ale statelor membre în domeniile prevăzute la alineatul (2) și articolul III-271.Prin legi sau legi-cadru europene se stabilesc măsurile care au drept scop:(a)instituirea de norme și proceduri care să asigure recunoașterea, în întreaga Uniune, a tuturor categoriilor de hotărâri și decizii judecătorești;(b)prevenirea și soluționarea conflictelor de competența între statele membre;(c)sprijinirea formării profesionale a magistraților și a personalului din justiție;(d)facilitarea cooperării dintre autoritățile judiciare sau echivalente ale statelor membre în materie de urmărire penală și executare a hotărârilor.(2)În măsura în care este necesar, prin legi-cadru europene se pot stabili norme minime pentru a facilita recunoașterea reciprocă a hotărârilor și deciziilor judecătorești, precum și cooperarea politieneasca și judiciară în materie penală cu dimensiune transfrontaliera. Aceste norme minime iau în considerare diferențele dintre tradițiile juridice și sistemele de drept ale statelor membre.Acestea se referă la:(a)admiterea reciprocă a probelor între statele membre;(b)drepturile persoanelor în procedura penală;(c)drepturile victimelor infracțiunilor;(d)alte elemente speciale ale procedurii penale pe care Consiliul le-a identificat în prealabil prin decizie europeană, pentru a carei adoptare Consiliul hotărăște în unanimitate, după aprobarea Parlamentului European.Adoptarea normelor minime prevăzute de prezentul alineat nu împiedica statele membre sa mențină sau sa adopte un nivel mai ridicat de protecție a persoanelor.(3)În cazul în care un membru al Consiliului considera ca un proiect de lege-cadru europeană prevăzut la alineatul (2) ar aduce atingere aspectelor fundamentale ale sistemului sau de justiție penală, acesta poate solicita transmiterea acestui proiect de lege-cadru Consiliului European. În acest caz, procedura prevăzută la articolul III-396 se suspenda. După dezbateri și în termen de patru luni de la aceasta suspendare, Consiliul European:(a)retrimite proiectul Consiliului, caz în care se pune capăt suspendării procedurii prevăzute la articolul III-396 sau(b)cere Comisiei sau grupului de state membre de la care provine proiectul de lege-cadru să prezinte un nou proiect; în acest caz, se considera ca actul propus inițial nu a fost adoptat.(4)În cazul în care, la sfârșitul termenului prevăzut la alineatul (3), Consiliul European nu a acționat sau dacă, în termen de douasprezece luni de la prezentarea unui nou proiect în temeiul alineatului (3) litera (b), legea-cadru europeană nu a fost adoptată, iar cel puțin o treime din statele membre doresc sa instituie o formă de cooperare consolidata pe baza proiectului de lege-cadru respectiv, acestea informează Parlamentul European, Consiliul și Comisia cu privire la aceasta.În acest caz, autorizarea de a proceda la o formă de cooperare consolidata, prevăzută la articolul I-44 alineatul (2) și articolul III-419 alineatul (1) se considera acordată și se aplică dispozițiile privind cooperarea consolidata. + 
Articolul III-271(1)Prin legi-cadru europene se pot stabili norme minime cu privire la definirea infracțiunilor și a pedepselor în domenii cu criminalitate deosebit de grava care au dimensiuni transfrontaliere ce rezultă din natura sau impactul acestor infracțiuni ori din nevoia specială de a le combate pornind de la o baza comuna.Aceste domenii ale criminalitatii sunt următoarele: terorismul, traficul de persoane și exploatarea sexuală a femeilor și copiilor, traficul ilicit de droguri, traficul ilicit de arme, spalarea banilor, corupția, falsificarea mijloacelor de plată, criminalitatea informatica și criminalitatea organizată.În funcție de evoluția criminalitatii, Consiliul poate adopta o decizie europeană care să identifice alte domenii ale criminalitatii care îndeplinesc criteriile prevăzute de prezentul alineat. Consiliul hotărăște în unanimitate, după aprobarea Parlamentului European.(2)În cazul în care apropierea actelor cu putere de lege și a normelor administrative ale statelor membre în materie penală se dovedește indispensabila pentru a asigura punerea în aplicare eficienta a unei politici a Uniunii într-un domeniu care a Scut obiectul unor măsuri de armonizare, prin legi-cadru europene se pot stabili norme minime referitoare la definirea infracțiunilor și a pedepselor în domeniul în cauza. Legile-cadru se adoptă prin aceeași procedura ca și cea utilizata pentru adoptarea măsurilor de armonizare în cauza, fără a aduce atingere articolului III-264.(3)În cazul în care un membru al Consiliului considera ca un proiect de lege-cadru europeană prevăzută la alineatul (1) sau (2) ar putea aduce atingere aspectelor fundamentale ale sistemului sau de justiție penală, acesta poate solicita transmiterea acestui proiect de lege-cadru Consiliului European. În acest caz, dacă procedura prevăzută la articolul III-396 este aplicabilă, aceasta se suspenda. După dezbateri și în termen de patru luni de la suspendarea acestei proceduri, Consiliul European fie:(a)retrimite proiectul Consiliului, ceea ce pune capăt suspendării procedurii prevăzute la articolul III-396, în cazul în care procedura este aplicabilă sau(b)cere Comisiei sau grupului de state membre care a emis proiectul de lege-cadru să prezinte un nou proiect, caz în care se considera ca actul propus inițial nu a fost adoptat.(4)În cazul în care, la sfârșitul termenului prevăzut la alineatul (3), Consiliul European nu a acționat sau dacă, în termen de douasprezece luni de la prezentarea unui nou proiect în temeiul alineatului (3) litera (b), legea-cadru europeană nu a fost adoptată, iar cel puțin o treime din statele membre doresc sa instituie o formă de cooperare consolidata pe baza proiectului de lege-cadru respectiv, acestea informează Parlamentul European, Consiliul și Comisia cu privire la aceasta. În acest caz, autorizarea de a proceda la o formă de cooperare consolidata, prevăzută la articolul I-44 alineatul (2) și articolul III-419 alineatul (1), se considera acordată și se aplică dispozițiile privind cooperarea consolidata. + 
Articolul III-272Prin legi sau legi-cadru europene se pot stabili măsuri pentru încurajarea și sprijinirea acțiunii statelor membre în domeniul prevenirii criminalitatii, excluzând orice armonizare a actelor cu putere de lege și a normelor administrative ale statelor membre. + 
Articolul III-273(1)Eurojust are misiunea de a sprijini și consolida coordonarea și cooperarea dintre autoritățile naționale de cercetare și urmărire penală în legătură cu infracțiunile grave care afectează doua sau mai multe state membre sau care impun urmărirea penală pe baze comune, atât prin operațiuni întreprinse de autoritățile statelor membre și de Europol, cat și prin informații furnizate de acestea.În acest context, prin legi europene se determina compunerea, funcționarea, domeniul de acțiune și atribuțiile Eurojust. Aceste atribuții pot include:(a)declanșarea de cercetări penale, precum și propunerea de începere a urmăririi penale efectuate de autoritățile naționale competente, în special cele referitoare la infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii;(b)coordonarea cercetărilor și urmăririi penale prevăzute la litera (a);(c)consolidarea cooperării judiciare, inclusiv prin soluționarea conflictelor de competența și prin cooperarea strânsă cu Rețeaua Judiciară Europeană.Prin legi europene se stabilesc, de asemenea, condițiile de asociere a Parlamentului European și a parlamentelor naționale ale statelor membre la evaluarea activităților desfășurate de Eurojust.(2)În cadrul urmăririi penale prevăzute la alineatul (1) și fără a aduce atingere articolului III-274, actele oficiale de procedura judecătorească sunt îndeplinite de autoritățile naționale competente. + 
Articolul III-274(1)Pentru combaterea infracțiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, prin lege europeană a Consiliului, pe baza Eurojust, se poate institui un Parchet European. Consiliul hotărăște în unanimitate, după aprobarea Parlamentului European.(2)Parchetul European are competența de a cerceta, a urmări și a trimite în judecata, dacă este cazul în colaborare cu Europol, autorii și persoanele asociate la săvârșirea infracțiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, în conformitate cu cele stabilite de legea europeană prevăzută la alineatul (1). Parchetul European exercita funcția de procuror, în legătură cu aceste infracțiuni, în fața instanțelor competente ale statelor membre.(3)Prin legea europeană prevăzută la alineatul (1) se stabilesc Statutul Parchetului European, condițiile de exercitare a atribuțiilor, regulamentul de procedura aplicabile activităților sale, precum și normele care reglementează admisibilitatea probelor și normele aplicabile controlului judiciar al actelor de procedura adoptate în exercitarea atribuțiilor sale.(4)Consiliul European poate adopta, în același timp sau ulterior, o decizie europeană de modificare a alineatului (1) în vederea extinderii atribuțiilor Parchetului European pentru a include combaterea infracțiunilor grave care au o dimensiune transfrontaliera și de modificare în consecința a alineatului (2) în ceea ce privește autorii și complicii la infracțiuni grave care aduc atingere mai multor state membre. Consiliul European hotărăște în unanimitate, după aprobarea Parlamentului European și după consultarea Comisiei.
 + 
Secţiunea 5COOPERAREA POLITIENEASCA + 
Articolul III-275(1)Uniunea instituie o cooperare politieneasca care implica toate autoritățile competente din statele membre, inclusiv serviciile de poliție, serviciile vamale și alte servicii specializate de aplicare a legii, în domeniul prevenirii sau depistarii și cercetării infracțiunilor.(2)În sensul alineatului (1), prin legi sau legi-cadru europene se pot stabili măsuri referitoare la:(a)colectarea, stocarea, prelucrarea și analizarea informațiilor în domeniu, precum și schimbul de informații;(b)sprijinirea formării profesionale a personalului, precum și cooperarea privind schimbul de personal, echipamentele și cercetarea criminalistica;(c)tehnicile comune de investigare privind depistarea unor forme grave de criminalitate organizată.(3)Prin lege sau lege-cadru europeană a Consiliului se pot stabili măsurile privind cooperarea operativă între autoritățile prevăzute de prezentul articol. Consiliul hotărăște în unanimitate, după consultarea Parlamentului European. + 
Articolul III-276(1)Europol are misiunea de a sprijini și consolida acțiunea autorităților polițienești și a altor servicii de aplicare a legii din statele membre, precum și cooperarea acestora pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor grave care afectează doua sau mai multe state membre, a terorismului și formelor de criminalitate ce aduc atingere unui interes comun care face obiectul unei politici a Uniunii.(2)Prin legi europene se stabilesc compunerea, funcționarea, domeniul de acțiune și atribuțiile Europol. Aceste atribuții pot include:(a)colectarea, stocarea, prelucrarea și analizarea informațiilor, precum și schimbul de informații transmise în special de autoritățile statelor membre sau de tari ori autorități terțe;(b)coordonarea, organizarea și realizarea de acțiuni de investigare și operative, derulate împreună cu autoritățile competente ale statelor membre sau în cadrul unor echipe comune de investigare și, dacă este cazul, în colaborare cu Eurojust.Prin legi europene se stabilește, de asemenea, procedura de control a activităților Europol de către Parlamentul European împreună cu parlamentele naționale.(3)Orice acțiune cu caracter operativ a Europol trebuie desfășurată în cooperare cu autoritățile statului sau statelor membre al căror teritoriu este implicat și cu acordul acestora. Aplicarea măsurilor coercitive este responsabilitatea exclusiva a autorităților naționale competente. + 
Articolul III-277Prin lege sau lege-cadru europeană a Consiliului se stabilesc condițiile și limitele în care autoritățile competente ale statelor membre prevăzute la articolele III-270 și III-275 pot interveni pe teritoriul unui alt stat membru, în cooperare și cu acordul autorităților statului respectiv. Consiliul hotărăște în unanimitate, după consultarea Parlamentului European.
 + 
Capitolul VDOMENII ÎN CARE UNIUNEA POATE DECIDE SA DESFĂȘOARE O ACȚIUNE DE SPRIJINIRE, DE COORDONARE SAU COMPLEMENTARA + 
Secţiunea 1SĂNĂTATEA PUBLICA + 
Articolul III-278(1)În definirea și punerea în aplicare a tuturor politicilor și acțiunilor Uniunii se asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății umane.Acțiunea Uniunii, care completează politicile naționale, are în vedere îmbunătățirea sănătății publice, precum și prevenirea bolilor și afectiunilor umane și a cauzelor de pericol pentru sănătatea fizica și mentala. Aceasta acțiune cuprinde, de asemenea:(a)combaterea marilor epidemii, favorizand cercetarea cauzelor, transmiterii și prevenirii acestora, precum și informarea și educația în materie de sănătate;(b)supravegherea, alerta și lupta împotriva amenințărilor transfrontaliere grave asupra sănătății.Uniunea completează acțiunea statelor membre în vederea reducerii efectelor nocive ale drogurilor asupra sănătății, inclusiv prin informare și prevenire.(2)Uniunea încurajează cooperarea între statele membre în domeniile care intra sub incidența prezentului articol și, în cazul în care este necesar, sprijină acțiunea acestora. Uniunea încurajează, în special, cooperarea dintre statele membre pentru îmbunătățirea complementaritatii serviciilor lor de sănătate în regiunile transfrontaliere.Statele membre își coordonează, în cooperare cu Comisia, politicile și programele în domeniile menționate la alineatul (1). Comisia poate adopta, în strâns contact cu statele membre, orice inițiativa utila promovării acestei coordonari și îndeosebi acele inițiative care au rolul de a stabili orientări și indicatori, de a organiza schimbul celor mai bune practici și de a pregati elementele necesare supravegherii și evaluării periodice. Parlamentul European este pe deplin informat cu privire la aceasta.(3)Uniunea și statele membre favorizează cooperarea cu țările terțe și cu organizațiile internaționale competente în domeniul sănătății publice.(4)Prin derogare de la articolul I-12 alineatul 5 și articolul I-17 litera (a) și în conformitate cu articolul I-14 alineatul (2) litera (k), legile sau legile-cadru europene contribuie la realizarea obiectivelor menționate de prezentul articol prin adoptarea următoarelor măsuri în baza cărora pot răspunde preocuparilor comune de securitate:(a)măsuri care instituie standarde înalte de calitate și de securitate a organelor și substanțelor de origine umană, a sângelui și derivatelor acestuia; aceste măsuri nu pot împiedica un stat membru să mențină sau sa stabilească măsuri de protecție mai stricte;(b)măsuri în domeniile veterinar și fitosanitar, având în mod direct ca obiectiv protecția sănătății publice;(c)măsuri care instituie standarde înalte de calitate și de securitate a medicamentelor și a dispozitivelor de uz medical;(d)măsuri privind supravegherea amenintarilor transfrontaliere grave asupra sănătății, alerta în cazul unor asemenea amenințări și combaterea acestora.Legile sau legile-cadru europene se adoptă după consultarea Comitetului Regiunilor și a Comitetului Economic și Social.(5)Prin legi sau legi-cadru europene se pot stabili, de asemenea, acțiuni de încurajare privind protecția și îmbunătățirea sănătății umane, în special combaterea epidemiilor transfrontaliere, precum și măsuri al căror obiectiv direct este protecția sănătății publice în ceea ce privește filmatul și consumul excesiv de alcool, cu excepția oricărei armonizari a actelor cu putere de lege și a normelor administrative ale statelor membre. Acestea se adoptă după consultarea Comitetului Regiunilor și a Comitetului Economic și Social.(6)În sensul prezentului articol, Consiliul, la propunerea Comisiei, poate adopta, de asemenea, recomandări.(7)Acțiunea Uniunii în domeniul sănătății publice respecta responsabilitățile statelor membre în ceea ce privește definirea politicii lor de sănătate, precum și organizarea și prestarea serviciilor de sănătate și de îngrijire medicală. Responsabilitățile statelor membre includ administrarea serviciilor de sănătate și de îngrijire medicală, precum și repartizarea resurselor ce le-au fost alocate. Măsurile menționate la alineatul (4) litera (a) nu aduc atingere dispozițiilor de drept intern privind donarea de organe și de sânge sau utilizării acestora în scopuri medicale. + 
Secţiunea 2INDUSTRIA + 
Articolul III-279(1)Uniunea și statele membre veghează la asigurarea condițiilor necesare competitivitatii industriei Uniunii.În acest scop, în conformitate cu un sistem de piețe deschise și concurentiale, acțiunea acestora urmărește:(a)să accelereze adaptarea industriei la schimbările structurale;(b)să încurajeze un mediu favorabil inițiativei și dezvoltării întreprinderilor din întreaga Uniune și, în special, a întreprinderilor mici și mijlocii;(c)să încurajeze un mediu propice cooperării între întreprinderi;(d)să favorizeze o exploatare mai bună a potențialului industrial al politicilor de inovare, cercetare și dezvoltare tehnologică.(2)Statele membre se consulta reciproc, în cooperare cu Comisia și, în cazul în care este necesar, își coordonează acțiunile. Comisia poate adopta orice inițiativa utila promovării acestei coordonari și, în special, initiativele menite sa stabilească orientările și indicatorii, sa organizeze schimbul celor mai bune practici și sa elaboreze elementele necesare pentru supravegherea și evaluarea periodică. Parlamentul European este pe deplin informat cu privire la aceasta.(3)Uniunea contribuie la realizarea obiectivelor menționate la alineatul (1), prin politicile și acțiunile pe care le desfășoară în temeiul altor dispoziții ale Constituției. Prin legi sau legi-cadru europene se pot adopta măsuri specifice menite sa sprijine acțiunile întreprinse în statele membre pentru realizarea obiectivelor menționate la alineatul (1), cu excepția oricărei armonizari a actelor cu putere de lege și a normelor administrative ale statelor membre. Acestea se adoptă după consultarea Comitetului Economic și Social.Prezenta secțiune nu conferă Uniunii un temei pentru adoptarea oricărei măsuri care ar putea conduce la denaturarea concurentei sau care ar include dispoziții fiscale ori referitoare la drepturile și interesele lucrătorilor salariați. + 
Secţiunea 3CULTURA + 
Articolul III-280(1)Uniunea contribuie la inflorirea culturilor statelor membre, respectând diversitatea naționala și regionala a acestora și punând în evidenta, în același timp, moștenirea culturală comuna.(2)Acțiunea Uniunii urmărește sa încurajeze cooperarea dintre statele membre și, în cazul în care este necesar, sa sprijine și sa completeze acțiunea acestora în următoarele domenii:(a)îmbunătățirea cunoașterii și a diseminării culturii și istoriei popoarelor europene;(b)conservarea și protejarea patrimoniului cultural de importanța europeană;(c)schimburile culturale necomerciale;(d)creația artistică și literară, inclusiv în sectorul audiovizual.(3)Uniunea și statele membre favorizează cooperarea cu țările terțe și cu organizațiile internaționale care au competente în domeniul culturii și, în special, cu Consiliul Europei.(4)În acțiunile întreprinse în temeiul altor dispoziții ale Constituției, Uniunea tine seama de aspectele culturale, în special pentru a respecta și a promova diversitatea culturilor sale.(5)Pentru a contribui la realizarea obiectivelor menționate de prezentul articol:(a)prin legi sau legi-cadru europene se stabilesc acțiuni de încurajare, cu excepția oricărei armonizari a actelor cu putere de lege și a normelor administrative ale statelor membre. Acestea se adoptată după consultarea Comitetului Regiunilor;(b)Consiliul adoptă recomandări, la propunerea Comisiei. + 
Secţiunea 4TURISMUL + 
Articolul III-281(1)Uniunea completează acțiunea statelor membre în sectorul turismului, în special prin promovarea competitivitatii întreprinderilor Uniunii în acest sector.În acest scop, acțiunea Uniunii vizează:(a)încurajarea creării unui mediu favorabil dezvoltării întreprinderilor în acest sector;(b)favorizarea cooperării între statele membre, în special prin schimbul de bune practici;(2)Prin legi sau legi-cadru europene se stabilesc măsuri speciale de completare a acțiunilor întreprinse de statele membre, în vederea realizării obiectivelor prevăzute de prezentul articol, excluzând orice armonizare a actelor cu putere de lege și a normelor administrative ale statelor membre. + 
Secţiunea 5EDUCAȚIA, TINERETUL, SPORTUL ȘI FORMAREA PROFESIONALĂ + 
Articolul III-282(1)Uniunea contribuie la dezvoltarea unei educatii de calitate, prin încurajarea cooperării dintre statele membre și, în cazul în care este necesar, prin sprijinirea și completarea acțiunii acestora. Aceasta respecta pe deplin responsabilitatea statelor membre față de conținutul învățământului și de organizarea sistemului educațional, precum și diversitatea lor culturală și lingvistica.Uniunea contribuie la promovarea aspectelor europene ale sportului, având în vedere caracterul specific, structurile bazate pe voluntariat, precum și funcția socială și educativă a sportului.Acțiunea Uniunii urmărește:(a)să dezvolte dimensiunea europeană a educației și, în special, prin invatarea și răspândirea limbilor statelor membre;(b)să favorizeze mobilitatea studenților și a profesorilor, inclusiv prin încurajarea recunoașterii universitare a diplomelor și a perioadelor de studiu;(c)să promoveze cooperarea dintre instituțiile de învățământ;(d)să dezvolte schimbul de informații și de experienta privind problemele comune sistemelor educaționale din statele membre;(e)să favorizeze schimburile de tineri și de formatori socio-educativi și sa sprijine participarea tinerilor la viața democratică a Europei;(f)să încurajeze dezvoltarea educației la distanță;(g)să dezvolte dimensiunea europeană a sportului, prin promovarea spiritului de echitate și de deschidere în competitiile sportive și a cooperării între organizațiile cu responsabilități în domeniul sportului, precum și prin protejarea integrității fizice și morale a sportivilor, îndeosebi a tinerilor sportivi.(2)Uniunea și statele membre favorizează cooperarea cu țările terțe și cu organizațiile internaționale care au competente în domeniul educației și sportului și, în special, cu Consiliul Europei.(3)Pentru a contribui la realizarea obiectivelor menționate de prezentul articol:(a)prin legi sau legi-cadru europene stabilesc măsuri de încurajare, cu excepția oricărei armonizari a actelor cu putere de lege și a normelor administrative ale statelor membre. Acestea se adoptă după consultarea Comitetului Regiunilor și a Comitetului Economic și Social;(b)Consiliul adoptă recomandări, la propunerea Comisiei. + 
Articolul III-283(1)Uniunea pune în aplicare o politica de formare profesională care sprijină și completează acțiunile statelor membre, respectând pe deplin responsabilitatea statelor membre față de conținutul și organizarea formării profesionale.Acțiunea Uniunii urmărește:(a)să faciliteze adaptarea la transformările industriale, în special prin formarea și reconversia profesională;(b)să îmbunătățească formarea profesională inițială și formarea continuă, pentru a facilita inserția și reinserția profesională pe piața muncii;(c)să faciliteze accesul la formarea profesională și să favorizeze mobilitatea formatorilor și a persoanelor care urmează un program de formare și, în special, a tinerilor;(d)să stimuleze cooperarea în domeniul formării dintre instituțiile de învățământ sau de formare profesională și întreprinderi;(e)să dezvolte schimbul de informații și de experiența privind problemele comune sistemelor de formare din statele membre.(2)Uniunea și statele membre favorizează cooperarea cu țările terțe și cu organizațiile internaționale care au competente în domeniul formării profesionale.(3)Pentru a contribui la realizarea obiectivelor menționate de prezentul articol:(a)prin legi sau legi-cadru europene se stabilesc măsurile necesare, cu excepția oricărei armonizari a actelor cu putere de lege și a normelor administrative ale statelor membre. Acestea se adoptă după consultarea Comitetului Regiunilor și a Comitetului Economic și Social;(b)Consiliul adoptă recomandări, la propunerea Comisiei. + 
Secţiunea 6PROTECȚIA CIVILĂ + 
Articolul III-284(1)Uniunea încurajează cooperarea între statele membre pentru a spori eficacitatea sistemelor de prevenire și de protecție împotriva catastrofelor naturale sau provocate de om.Acțiunea Uniunii urmărește:(a)să susțină și să completeze acțiunea statelor membre la nivel național, regional și local care au drept scop prevenirea riscurilor, pregătirea personalului din protecția civilă din statele membre și intervenția în caz de catastrofe naturale sau provocate de om, în cadrul Uniunii;(b)să promoveze o cooperare efectivă rapida și eficienta, în cadrul Uniunii, între serviciile naționale de protecție civilă;(c)să promoveze consecventa acțiunilor întreprinse la nivel internațional în materie de protecție civilă.(2)Prin legi sau legi-cadru europene se stabilesc măsurile necesare pentru a facilita realizarea obiectivelor prevăzute la alineatul 1, cu excepția oricărei armonizari a actelor cu putere de lege și a normelor administrative ale statelor membre. + 
Secţiunea 7COOPERAREA ADMINISTRATIVĂ + 
Articolul III-285(1)Aplicarea efectivă a dreptului Uniunii de statele membre, esențială pentru buna funcționare a Uniunii, este considerată o problemă de interes comun.(2)Uniunea poate susține eforturile statelor membre pentru îmbunătățirea capacității lor administrative de aplicare a dreptului Uniunii. Aceasta acțiune poate include facilitarea schimbului de informații și de funcționari publici, precum și susținerea programelor de formare profesională.Nici un stat membru nu este obligat sa recurgă la acest sprijin. Prin legi europene se stabilesc măsurile necesare realizării acestui scop, cu excepția oricărei armonizari a actelor cu putere de lege și a normelor administrative ale statelor membre.(3)Prezentul articol nu aduce atingere obligației statelor membre de a aplica dreptul comunitar, nici prerogativelor și atribuțiilor Comisiei. De asemenea, acesta nu aduce atingere celorlalte dispoziții ale Constituției care prevăd cooperarea administrativă între statele membre, precum și între acestea și Uniune.
 + 
Titlul IVASOCIEREA ȚĂRILOR ȘI TERITORIILOR DE PESTE MARI + 
Articolul III-286(1)Țările și teritoriile neeuropene care întrețin relații speciale cu Danemarca, Franța, Țările de Jos și Regatul Unit sunt asociate Uniunii. Aceste tari și teritorii, numite în continuare "tari și teritorii", sunt enumerate în anexa II.Prezentul titlu se aplică Groenlandei, sub rezerva dispozițiilor speciale din Protocolul privind regimul special aplicabil Groenlandei.(2)Scopul asocierii este promovarea dezvoltării economice și sociale a țărilor și teritoriilor și stabilirea de relații economice strânse între acestea și Uniune.Asocierea trebuie să permită în primul rând promovarea intereselor și a prosperitatii locuitorilor acestor tari și teritorii, astfel încât sa conducă la dezvoltarea economică, socială și culturală la care aspira. + 
Articolul III-287Asocierea are următoarele obiective:(a)statele membre aplica schimburilor lor comerciale cu țările și teritoriile același regim pe care și-1 acorda reciproc în temeiul Constituției;(b)fiecare țară sau teritoriu aplică schimburilor sale comerciale cu statele membre și cu celelalte țări și teritorii același regim pe care îl aplica statului european cu care întreține relații speciale;(c)statele membre contribuie la investițiile necesare dezvoltării treptate a acestor țări și teritorii;(d)în cazul investițiilor finanțate de Uniune, participarea la licitații și achiziții este deschisă, în condiții egale, tuturor persoanelor fizice și juridice resortisante ale statelor membre și ale țărilor și teritoriilor;(e)sub rezerva dispozițiilor speciale adoptate în temeiul articolului III-291, în relațiile dintre statele membre și aceste tari și teritorii, dreptul de stabilire al resortisantilor și al societăților este reglementat în conformitate cu dispozițiile titlului III capitolul I secțiunea 2 subsectiunea 2 privind libertatea de stabilire, și cu respectarea procedurilor prevăzute de subsectiunea menționată, precum și într-un mod nediscriminatoriu. + 
Articolul III-288(1)Importurile originare din tari și teritorii beneficiază, la intrarea în statele membre, de interzicerea taxelor vamale între statele membre prevăzute de Constituție.(2)La intrarea în fiecare țara sau teritoriu, taxele vamale aplicate importurilor din statele membre și din celelalte tari și teritorii se interzic în conformitate cu dispozițiile articolului III-151 alineatul (4).(3)Cu toate acestea, țările și teritoriile pot percepe taxe vamale care răspund necesităților dezvoltării și industrializarii lor sau taxe vamale cu caracter fiscal care constituie venituri bugetare. Taxele vamale menționate la primul paragraf nu pot fi mai mari decât cele aplicate importurilor de produse originare din statul membru cu care fiecare țara sau teritoriu întreține relații speciale.(4)Alineatul (2) nu se aplică țărilor și teritoriilor care, în temeiul unor obligații internaționale speciale asumate, aplica deja un tarif vamal nediscriminatoriu.(5)Introducerea sau modificarea taxelor vamale aplicate mărfurilor importate în aceste tari și teritorii nu trebuie să dea naștere, în drept sau în fapt, unei discriminări directe sau indirecte între importurile provenite din diferite state membre. + 
Articolul III-289În cazul în care nivelul taxelor vamale aplicabile mărfurilor importate dintr-o țara terta poate cauza, la intrarea într-o țara sau într-un teritoriu, ținând seama de aplicarea articolului III-288 alineatul (1), devierea schimburilor comerciale în detrimentul unuia dintre statele membre, acesta poate solicita Comisiei sa propună celorlalte state membre sa adopte măsurile necesare pentru remedierea acestei situații. + 
Articolul III-290Sub rezerva dispozițiilor care reglementează sănătatea publică, siguranța publică și ordinea publică, libera circulație a lucrătorilor din tari și teritorii în statele membre și a lucrătorilor din statele membre în tari și teritorii este reglementată prin măsuri adoptate în conformitate cu articolul III-291. + 
Articolul III-291Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta în unanimitate, pe baza realizarilor obținute în cadrul asocierii dintre tari și teritorii și Uniune, legile, legile-cadru, regulamentele și deciziile europene referitoare la normele și procedura de asociere a țărilor și teritoriilor la Uniune. Aceste legi și legi-cadru se adoptă după consultarea Parlamentului European.
 + 
Titlul VACȚIUNEA PE PLAN EXTERN A UNIUNII + 
Capitolul IDISPOZIȚII GENERALE + 
Articolul III-292(1)Acțiunea Uniunii pe scena internationala are la baza principiile care au inspirat crearea, dezvoltarea și extinderea sa și pe care intenționează să le promoveze în lumea întreaga: democrația, statul de drept, universalitatea și indivizibilitatea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectarea demnității umane, principiile egalității și solidarității, precum și respectarea principiilor Cartei Organizației Națiunilor Unite și ale dreptului internațional.Uniunea depune toate eforturile pentru a dezvolta relații și a construi parteneriate cu țările terțe, cu organizațiile internaționale, regionale sau globale care impartasesc principiile prevăzute la primul paragraf. Aceasta promovează soluții multilaterale pentru problemele comune, în special în cadrul Organizației Națiunilor Unite.(2)Uniunea defineste și desfășoară politici comune și acțiuni și acționează pentru asigurarea unui nivel înalt de cooperare în toate domeniile relațiilor internaționale, în scopul:(a)apărarea valorilor, a intereselor fundamentale, a securității, a independentei și integrității sale;(b)consolidării și sprijinirii democrației, statului de drept, drepturilor omului și principiilor dreptului internațional;(c)menținerii păcii, prevenirii conflictelor și consolidării securității internaționale, în conformitate cu scopurile și principiile Cartei Organizației Națiunilor Unite, precum și cu principiile Actului final de la Helsinki și cu obiectivele Cartei de la Paris, inclusiv cele privind frontierele externe;(d)promovării dezvoltării durabile pe plan economic, social și de mediu a țărilor în curs de dezvoltare, cu scopul primordial de a eradica saracia;(e)încurajării integrării tuturor țărilor în economia mondială, inclusiv prin eliminarea treptata a restricțiilor în comerțul internațional;(f)participării la elaborarea unor măsuri internaționale pentru conservarea și îmbunătățirea calității mediului și gestionarea durabila a resurselor naturale mondiale, în vederea asigurării unei dezvoltări durabile;(g)acordării de asistența populatiilor, țărilor și regiunilor care se confruntă cu dezastre naturale sau provocate de om și(h)promovării unui sistem internațional bazat pe o cooperare multilaterala mai puternica și pe o buna guvernare globală.(3)Uniunea se obliga să respecte principiile și sa urmărească obiectivele prevăzute la alineatele (1) și (2) în elaborarea și aplicarea acțiunii sale pe plan extern în diferitele domenii reglementate prin prezentul titlu, precum și a aspectelor externe ale celorlalte politici ale sale.Uniunea se obliga să asigure coerenta între diferitele domenii ale acțiunii sale pe plan extern precum și între acestea și celelalte politici ale sale. Consiliul și Comisia, sprijinite de ministrul afacerilor externe al Uniunii, sunt obligate să asigure coerenta și cooperează în acest scop. + 
Articolul III-293(1)Pe baza principiilor și obiectivelor enumerate de articolul III-292, Consiliul European identifica interesele și obiectivele strategice ale Uniunii.Deciziile europene ale Consiliului European privind interesele și obiectivele strategice ale Uniunii se referă la politica externa și de securitate comuna, precum și la celelalte domenii ale acțiunii pe plan extern a Uniunii. Deciziile se pot referi la relațiile Uniunii cu o țara sau o regiune sau pot aborda o anumită tematica. Acestea definesc durata lor și mijloacele care urmează a fi puse la dispoziție de Uniune și statele membre.Consiliul European hotărăște în unanimitate, la recomandarea Consiliului, adoptată de acesta în conformitate cu normele prevăzute pentru fiecare domeniu în parte. Deciziile europene ale Consiliului European sunt puse în aplicare în conformitate cu procedurile prevăzute de Constituție.(2)Ministrul afacerilor externe al Uniunii, în domeniul politicii externe și de securitate comune, și Comisia, pentru celelalte domenii ale acțiunii pe plan extern, pot prezenta Consiliului propuneri comune.
 + 
Capitolul IIPOLITICA EXTERNA ȘI DE SECURITATE COMUNA + 
Secţiunea IDISPOZIȚII COMUNE + 
Articolul III-294(1)În cadrul principiilor și obiectivelor acțiunii sale pe plan extern, Uniunea defineste și pune în aplicare o politica externa și de securitate comuna care include toate domeniile politicii externe și de securitate.(2)Statele membre sprijină activ și fără rezerve politica externa și de securitate comuna în spiritul loialitatii și solidarității reciproce.Statele membre conlucreaza pentru consolidarea și dezvoltarea solidarității politice reciproce. Acestea se abtin de la orice acțiune contrară intereselor Uniunii sau care poate dăuna eficientei sale ca forta de coeziune în relațiile internaționale. Consiliul și ministrul afacerilor externe al Uniunii veghează la respectarea acestor principii.(3)Uniunea desfășoară politica externa și de securitate comuna:(a)prin definirea orientărilor generale;(b)prin adoptarea deciziilor europene care definesc:(i)acțiunile care trebuie îndeplinite de Uniune;(ii)pozițiile care trebuie luate de Uniune;(iii)normele de aplicare a deciziilor europene prevăzute la punctele (i) și (îi);(c)prin întărirea cooperării sistematice între statele membre pentru desfășurarea politicii acestora. + 
Articolul III-295(1)Consiliul European defineste orientările generale ale politicii externe și de securitate comune, inclusiv în ceea ce privește chestiunile având implicații în materie de apărare.În cazul în care evoluția internationala o cere, președintele Consiliului European convoacă o reuniune extraordinară a Consiliului European pentru a defini liniile strategice ale politicii Uniunii în raport cu aceasta evoluție.(2)Consiliul adopta deciziile europene necesare pentru definirea și punerea în aplicare a politicii externe și de securitate comune, pe baza orientarilor generale și a liniilor strategice definite de Consiliul European. + 
Articolul III-296(1)Ministrul afacerilor externe al Uniunii, care prezidează Consiliul Afacerilor Externe, contribuie prin propunerile sale la elaborarea politicii externe și de securitate comune și asigura punerea în aplicare a deciziilor europene de Consiliul European și Consiliu.(2)Ministrul afacerilor externe reprezintă Uniunea pentru domeniile care țin de politica externa și de securitate comuna. Acesta desfășoară, în numele Uniunii, dialogul politic cu terții și exprima poziția Uniunii în cadrul organizațiilor internaționale și al conferințelor internaționale.(3)Pentru îndeplinirea mandatului sau, ministrul afacerilor externe al Uniunii este sprijinit de un Serviciu european pentru acțiunea pe plan extern. Acest serviciu lucrează în colaborare cu serviciile diplomatice ale statelor membre și este format din funcționarii serviciilor competente ale Secretariatului General al Consiliului și ale Comisiei, precum și din personalul detașat al serviciilor diplomatice naționale. Organizarea și funcționarea Serviciului european pentru acțiunea pe plan extern se stabilesc prin decizie europeană a Consiliului. Consiliul hotărăște la propunerea ministrului afacerilor externe al Uniunii, după consultarea Parlamentului European și aprobarea Comisiei. + 
Articolul III-297(1)În cazul în care o situație internationala necesita o acțiune efectivă din partea Uniunii, Consiliul adopta deciziile europene necesare. Aceste decizii stabilesc obiectivele, cadrul și mijloacele care trebuie puse la dispoziția Uniunii, precum și condițiile privind punerea în aplicare a acțiunii și, în cazul în care este necesar, durata acesteia.În cazul în care are loc o schimbare de împrejurări care are un efect semnificativ asupra unei chestiuni care face obiectul unei astfel de decizii europene, Consiliul revizuieste principiile și obiectivele acestei decizii și adopta deciziile europene necesare.(2)Deciziile europene prevăzute la alineatul (1) angajează statele membre în luarile lor de poziție și în desfășurarea acțiunii lor.(3)Orice luare de poziție sau orice acțiune naționala avută în vedere în aplicarea unei decizii europene prevăzute la alineatul (1) face obiectul unei informări efectuate de statul membru în cauza, într-un termen care să permită, dacă este cazul, o concertare prealabilă în cadrul Consiliului.Obligația informării prealabile nu se aplică măsurilor care constituie o simpla transpunere pe plan intern a deciziei respective.(4)În caz de necesitate imperioasa legată de evoluția situației și în lipsa unei revizuiri a deciziei europene, prevăzute la alineatul (1), statele membre pot lua de urgenta măsurile care se impun, ținând seama de obiectivele generale ale deciziei respective. Statul membru care ia astfel de măsuri informează imediat Consiliul.(5)În caz de dificultăți majore în aplicarea unei decizii europene prevăzute de prezentul articol, un stat membru sesizează Consiliul, care deliberează și cauta soluțiile corespunzătoare. Soluțiile nu pot fi formulate în contradictie cu obiectivele acțiunii și nici nu pot dăuna eficientei acesteia. + 
Articolul III-298Consiliul adopta decizii europene care definesc poziția Uniunii asupra unei probleme speciale de natura geografică sau tematica. Statele membre asigura conformarea politicilor lor naționale cu pozițiile Uniunii. + 
Articolul III-299(1)Orice stat membru, ministrul afacerilor externe al Uniunii sau ministrul cu sprijinul Comisiei poate sesiza Consiliul cu privire la orice problema privind politica externa și de securitate comuna și îi poate prezenta inițiative sau propuneri.(2)În cazurile în care se impune o decizie rapida, ministrul afacerilor externe al Uniunii convoacă, din oficiu sau la cererea unui stat membru, în termen de patruzeci și opt de ore, sau, în caz de necesitate absolută, în termen mai scurt, o reuniune extraordinară a Consiliului. + 
Articolul III-300(1)Deciziile europene prevăzute de prezentul capitol se adoptă de Consiliu, care hotărăște în unanimitate.Orice membru al Consiliului care se abține de la vot poate însoți abținerea sa de o declarație formala. În acest caz, el nu este obligat să aplice decizia europeană, dar accepta ca aceasta angajează Uniunea. În spirit de solidaritate reciprocă, statul membru în cauza se abține de la orice acțiune care ar putea intră în conflict cu acțiunea Uniunii intemeiata pe aceasta decizie sau care ar putea împiedica desfășurarea acesteia, iar celelalte state membre sunt obligate sa îi respecte poziția, în cazul în care membrii Consiliului care își însoțesc acțiunea de o asemenea declarație reprezintă cel puțin o treime din statele membre, intrunind cel puțin o treime din populația Uniunii, decizia nu se adoptă.(2)Prin derogare de la alineatul (1), Consiliul hotărăște cu majoritate calificată:(a)în cazul în care adopta o decizie europeană care defineste o acțiune sau o poziție a Uniunii, în temeiul unei decizii europene a Consiliului European privind interesele și obiectivele strategice ale Uniunii, prevăzute la articolul III-293 alineatul (1);(b)în cazul în care adopta o decizie europeană privind o acțiune sau o poziție a Uniunii, la propunerea ministrului afacerilor externe al Uniunii prezentată în urma unei cereri exprese pe care Consiliul European i-a adresat-o din proprie inițiativă, sau din inițiativa ministrului;(c)în cazul în care adoptă o decizie europeană care pune în aplicare o decizie europeană care defineste o acțiune sau o poziție a Uniunii;(d)în cazul în care adoptă o decizie europeană privind numirea unui reprezentant special, în conformitate cu dispozițiile articolului III-302.În cazul în care un membru al Consiliului declara ca, din motive vitale de politica naționala pe care le prezintă, are intenția să se opună adoptării unei decizii europene care trebuie adoptată cu majoritate calificată, nu se trece la vot. Ministrul afacerilor externe al Uniunii cauta, în strânsă consultare cu statul membru implicat, o soluție acceptabilă pentru acesta. În absenta unui rezultat, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate solicita Consiliului European să se pronunțe cu privire la chestiunea în cauza, în vederea adoptării în unanimitate a unei decizii europene.(3)În conformitate cu articolul I-40 alineatul (7), Consiliul European poate adopta în unanimitate o decizie europeană care permite Consiliului sa hotărască cu majoritate calificată în alte cazuri decât cele prevăzute la alineatul (2) al prezentului articol.(4)Alineatele (2) și (3) nu se aplică deciziilor care au implicații militare sau în domeniul apărării. + 
Articolul III-301(1)În cazul în care Consiliul European sau Consiliul a definit o abordare comuna a Uniunii în înțelesul articolului I-40 alineatul (5), ministrul afacerilor externe al Uniunii și miniștrii afacerilor externe ai statelor membre își coordonează activitățile în cadrul Consiliului.(2)Misiunile diplomatice ale statelor membre și delegatiile Uniunii în țările terțe și în cadrul organizațiilor internaționale cooperează între ele și contribuie la formularea și la punerea în aplicare a abordarii comune prevăzute la alineatul (1). + 
Articolul III-302Consiliul poate numi, la propunerea ministrului afacerilor externe al Uniunii, un reprezentant special căruia îi încredințează un mandat în legătură cu chestiuni politice speciale. Reprezentantul special își exercită mandatul sub autoritatea ministrului. + 
Articolul III-303Uniunea poate încheia acorduri cu unul sau mai multe state sau organizații internaționale în domeniile care fac obiectul prezentului capitol. + 
Articolul III-304(1)Ministrul afacerilor externe al Uniunii consulta și informează Parlamentul European, în conformitate cu dispozițiile articolului I-40 alineatul (8) și ale articolului I-41 alineatul (8). Acesta se asigura ca punctele de vedere ale Parlamentului European se iau în considerare în mod corespunzător. Reprezentanții speciali pot participa la informarea Parlamentului European.(2)Parlamentul European poate adresa întrebări sau poate formula recomandări Consiliului și ministrului afacerilor externe al Uniunii. De doua ori pe an, Parlamentul European organizează o dezbatere privind progresele realizate pentru punerea în aplicare a politicii externe și de securitate comune, inclusiv a politicii de securitate și de apărare comune. + 
Articolul III-305(1)Statele membre își coordonează acțiunea în cadrul organizațiilor internaționale și al conferințelor internaționale. Statele membre apara în acest cadru pozițiile Uniunii. Ministrul afacerilor externe al Uniunii asigura organizarea acestei coordonari.În cadrul organizațiilor internaționale și pe durata conferințelor internaționale la care nu participa toate statele membre, statele care participa apara pozițiile Uniunii.(2)În conformitate cu dispozițiile articolului I-16 alineatul (2), statele membre reprezentate în organizațiile internaționale sau în conferințele internaționale la care nu participa toate statele membre le informează pe acestea din urma, precum și pe ministrul afacerilor externe, despre orice problema de interes comun.Statele membre care sunt de asemenea membre ale Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite se pun de acord și le informează pe deplin pe celelalte state membre și pe ministrul afacerilor externe al Uniunii. În exercitarea funcțiilor lor, statele membre care sunt membre ale Consiliului de Securitate apara pozițiile și interesele Uniunii, fără a aduce atingere raspunderilor care le revin în temeiul dispozițiilor Cartei Organizației Națiunilor Unite.În cazul în care Uniunea a definit o poziție privind o tema aflată pe ordinea de zi a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, statele membre care fac parte din acesta solicita ca ministrul afacerilor externe al Uniunii să fie invitat pentru a prezenta poziția Uniunii. + 
Articolul III-306Misiunile diplomatice și consulare ale statelor membre și delegatiile Uniunii în țările terțe și în cadrul conferințelor internaționale, precum și reprezentanții acestora pe lângă organizațiile internaționale cooperează pentru a asigura respectarea și punerea în aplicare a deciziilor europene care definesc pozițiile și acțiunile Uniunii adoptate de Consiliu în temeiul prezentului capitol. Acestea aprofundeaza cooperarea prin schimbul de informații și prin efectuarea de evaluări comune. Acestea contribuie la punerea în aplicare a dreptului la protecție al cetățenilor europeni pe teritoriul țărilor terțe, prevăzut la articolul I-10 alineatul (2) litera (c), precum și la măsurile adoptate pentru punerea în aplicare a articolului III-127. + 
Articolul III-307(1)Fără a aduce atingere dispozițiilor articolului III-344, un Comitet Politic și de Securitate urmărește situația internationala în domeniile referitoare la politica externa și de securitate comuna și contribuie la definirea politicilor prin emiterea de avize adresate Consiliului, la cererea acestuia, a ministrului afacerilor externe al Uniunii sau din proprie inițiativă. Comitetul supraveghează, de asemenea, punerea în aplicare a politicilor convenite, fără a aduce atingere atribuțiilor ministrului afacerilor externe al Uniunii.(2)În cadrul prezentului capitol, Comitetul Politic și de Securitate exercita, sub responsabilitatea Consiliului și a ministrului afacerilor externe al Uniunii, controlul politic și conducerea strategica a operațiunilor de gestionare a crizelor, prevăzute la articolul III-309.Consiliul poate autoriza Comitetul sa ia măsurile corespunzătoare cu privire la controlul politic și la conducerea strategica a operațiunii, în cadrul unei operațiuni de gestionare a crizei și pe durata acesteia, asa cum au fost stabilite de Consiliu. + 
Articolul III-308Punerea în aplicare a politicii externe și de securitate comune nu aduce atingere aplicării procedurilor și domeniului de aplicare corespunzător al atribuțiilor instituțiilor prevăzute de Constituție în vederea exercitării competentelor Uniunii prevăzute la articolele I-13 – I-15 și la articolul I-17.De asemenea, punerea în aplicare a politicilor prevăzute de dispozițiile respective nu aduce atingere aplicării procedurilor și domeniului de aplicare corespunzător al atribuțiilor instituțiilor prevăzute de Constituție în vederea exercitării competentelor Uniunii în temeiul prezentului capitol.
 + 
Secţiunea 2POLITICA DE SECURITATE ȘI DE APĂRARE COMUNA + 
Articolul III-309(1)Misiunile prevăzute la articolul I-41 alineatul (1), în cadrul cărora Uniunea poate recurge la mijloace civile și militare, includ acțiunile comune în materie de dezarmare, misiunile umanitare și de salvare, misiunile de consiliere și de asistența în probleme militare, misiunile de prevenire a conflictelor și de menținere a păcii, misiunile forțelor de lupta pentru gestionarea crizelor, inclusiv misiunile de restabilire a păcii și operațiunile de stabilizare la încheierea conflictelor. Toate aceste misiuni pot contribui la lupta împotriva terorismului, inclusiv prin sprijinul acordat țărilor terțe în combaterea terorismului pe teritoriul acestora.(2)Consiliul adopta decizii europene privind misiunile prevăzute la alineatul (1), definind obiectivele și întinderea acestora, precum și condițiile generale de punere în aplicare. Ministrul afacerilor externe al Uniunii, sub autoritatea Consiliului și în contact strâns și permanent cu Comitetul Politic și de Securitate, supraveghează coordonarea aspectelor civile și militare ale acestor misiuni. + 
Articolul III-310(1)În cadrul deciziilor europene adoptate în conformitate cu dispozițiile articolului III-309, Consiliul poate incredinta punerea în aplicare a unei misiuni unui grup de state membre care doresc să se angajeze în aceasta misiune și care dispun de capacitatile necesare. Aceste state membre, împreună cu ministrul afacerilor externe al Uniunii, convin asupra administrării misiunii.(2)Statele membre care participa la desfășurarea misiunii informează periodic Consiliul despre stadiul misiunii, din proprie inițiativă sau la cererea altui stat membru. Statele membre participante sesizează imediat Consiliul în cazul în care realizarea misiunii are consecințe majore sau necesita o modificare a obiectivului, a întinderii și condițiilor misiunii stabilite prin deciziile europene prevăzute la alineatul (1). În acest caz, Consiliul adopta deciziile europene necesare. + 
Articolul III-311(1)Agenția din domeniul dezvoltării capacităților de apărare, cercetării, achizițiilor și armamentului (Agenția Europeană pentru Apărare), înființată în temeiul dispozițiilor articolului I-41 alineatul (3) și aflată sub autoritatea Consiliului, are ca misiune:(a)să contribuie la identificarea obiectivelor privind capacitatile militare ale statelor membre și sa evalueze respectarea angajamentelor privind capacitatile asumate de statele membre;(b)să promoveze armonizarea necesităților operationale și adoptarea de metode de achiziție performanțe și compatibile;(c)să propună proiecte multilaterale în vederea îndeplinirii obiectivelor în materie de capacități militare și să asigure coordonarea programelor desfășurate de statele membre și administrarea programelor de cooperare specifică;(d)să susțină cercetarea în materie de tehnologie a apărării, sa coordoneze și sa planifice activitățile de cercetare comune și studierea soluțiilor tehnice care răspund necesităților operationale viitoare;(e)să contribuie la identificarea, și, după caz, la punerea în aplicare a oricărei măsuri utile pentru întărirea bazei industriale și tehnologice a sectorului de apărare și la îmbunătățirea eficienței cheltuielilor militare.(2)Agenția Europeană pentru Apărare este deschisă tuturor statelor membre care doresc sa participe. Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, adopta o decizie europeană care defineste statutul, sediul și regulamentul de procedura ale Agenției. Aceasta decizie tine seama de gradul de participare efectivă la activitățile Agenției. În cadrul Agenției se constituie grupuri speciale care reunesc statele membre ce desfășoară proiecte comune. Agenția își îndeplinește misiunile în colaborare cu Comisia, după caz. + 
Articolul III-312(1)Statele membre care doresc sa participe la cooperarea structurată permanenta prevăzută la articolul I-41 alineatul (6) și care îndeplinesc criteriile și își asuma angajamentele în materie de capacități militare prevăzute de Protocolul privind cooperarea structurată permanenta își notifica intenția Consiliului și ministrului afacerilor externe al Uniunii.(2)Într-un termen de trei luni de la notificarea prevăzută la alineatul (1), Consiliul adopta o decizie europeană prin care stabilește cooperarea structurată permanenta și adopta lista statelor membre participante. Consiliul hotărăște cu majoritate calificată, după consultarea ministrului afacerilor externe al Uniunii.(3)Orice stat membru care, într-un stadiu ulterior, dorește sa participe la cooperarea structurată permanenta, își notifica intenția Consiliului și ministrului afacerilor externe al Uniunii.Consiliul adopta o decizie europeană care confirma participarea statului membru în cauza care respecta criteriile și își asuma angajamentele prevăzute la articolele (1) și (2) ale Protocolului privind cooperarea structurată permanenta. Consiliul hotărăște cu majoritate calificată, după consultarea ministrului afacerilor externe al Uniunii. Participa la vot numai membrii Consiliului care reprezintă statele membre participante.Majoritatea calificată este definită ca fiind egala cu cel puțin 55% din membrii Consiliului, reprezentând statele membre participante care reunesc cel puțin 65% din populația acestor state.Minoritatea de blocare trebuie să cuprindă cel puțin numărul minim al membrilor Consiliului, reprezentând mai mult de 35% din populația statelor membre participante, plus un membru, în caz contrar considerându-se ca fiind întrunită majoritatea calificată.(4)În cazul în care un stat membru participant nu mai îndeplinește criteriile sau nu își mai poate asuma angajamentele prevăzute la articolele (1) și (2) din Protocolul privind cooperarea structurată permanenta, Consiliul poate adopta o decizie europeană prin care suspenda participarea respectivului stat.Consiliul hotărăște cu majoritate calificată. Participa la vot numai membrii Consiliului care reprezintă statele membre participante, cu excepția statului membru în cauza.Majoritatea calificată este definită ca fiind egala cu cel puțin 55% din membrii Consiliului, reprezentând statele membre participante care reunesc cel puțin 65% din populația acestor state.Minoritatea de blocare trebuie să cuprindă cel puțin numărul minim al membrilor Consiliului, reprezentând mai mult de 35% din populația statelor membre participante, plus un membru, în caz contrar considerându-se ca fiind întrunită majoritatea calificată.(5)Dacă un stat membru participant dorește sa iasa din cooperarea structurată permanenta, acesta notifica decizia sa Consiliului, care ia act de faptul ca participarea statului în cauza ia sfârșit.(6)Deciziile europene și recomandările Consiliului luate în cadrul cooperării structurate permanente, altele decât cele prevăzute la alineatele 2-5, se adoptă cu unanimitate. În înțelesul prezentului alineat, unanimitatea este constituită doar din voturile reprezentanților statelor membre participante. + 
Secţiunea 3DISPOZIȚII FINANCIARE + 
Articolul III-313(1)Cheltuielile administrative pe care instituțiile le efectuează pentru aplicarea prezentului capitol se afla în sarcina bugetului Uniunii.(2)Cheltuielile operațiunilor determinate de aplicarea prezentului capitol se afla, de asemenea, în sarcina bugetului Uniunii, cu excepția cheltuielilor aferente operațiunilor cu implicații militare sau din domeniul apărării și a cazurilor în care Consiliul decide altfel.În cazul în care o cheltuiala nu este în sarcina bugetului Uniunii, aceasta este în sarcina statelor membre în funcție de nivelul produsului intern brut, cu excepția cazului în care Consiliul hotărăște altfel. În ceea ce privește cheltuielile corespunzătoare operațiunilor cu implicații militare sau în domeniul apărării, statele membre ai căror reprezentanți în Consiliu au Scut o declarație formala în temeiul dispozițiilor articolului III-300 alineatul (1) al doilea paragraf nu sunt obligate să contribuie la finanțarea acestora.(3)Consiliul adopta o decizie europeană care stabilește procedurile speciale privind garantarea accesului rapid la credite din bugetul Uniunii destinate finanțării de urgenta a inițiativelor în cadrul politicii externe și de securitate comune, în special la activitățile de pregătire a misiunilor prevăzute la articolul I-41 alineatul (1) și la articolul III-309. Consiliul hotărăște după consultarea Parlamentului European.Activitățile de pregătire a misiunilor prevăzute la articolul I-41 alineatul (1) și la articolul III-309, care nu se afla în sarcina bugetului Uniunii, sunt finanțate printr-un fond de lansare, constituit din contribuțiile statelor membre.Consiliul adopta cu majoritate calificată, la propunerea ministrului afacerilor externe al Uniunii, deciziile europene care stabilesc:(a)procedura de constituire și de finanțare a fondului de lansare și în special sumele alocate fondului;(b)procedura de administrare a fondului de lansare;(c)procedura de control financiar.În cazul în care, în conformitate cu articolul I-41 alineatul (1) și cu articolul III-309, misiunea preconizata nu poate fi pusă în sarcina bugetului Uniunii, Consiliul îl autorizeaza pe ministrul afacerilor externe al Uniunii sa utilizeze acest fond. Ministrul afacerilor externe al Uniunii raportează Consiliului cu privire la îndeplinirea acestui mandat. + 
Capitolul IIIPOLITICA COMERCIALĂ COMUNA + 
Articolul III-314Prin stabilirea unei uniuni vamale, în conformitate cu articolul III-151, Uniunea contribuie, în interesul comun, la dezvoltarea armonioasă a comerțului mondial, la eliminarea treptata a restrictiilor în calea schimburilor comerciale internaționale și a investițiilor externe directe și la reducerea barierelor vamale și de alta natură. + 
Articolul III-315(1)Politica comercială comuna se întemeiază pe principii unitare, în special în ceea ce privește modificările tarifare, încheierea de acorduri tarifare și comerciale privind schimburile de mărfuri și servicii și aspectele comerciale ale proprietății intelectuale, investițiile străine directe, uniformizarea măsurilor de liberalizare, politica exporturilor, precum și măsurile de protecție comercială, printre care și cele care trebuie adoptate în caz de dumping și de subvenții. Politica comercială comuna se desfășoară în cadrul principiilor și obiectivelor acțiunii pe plan extern a Uniunii.(2)Măsurile care definesc cadrul în care este pusă în aplicare politica comercială comuna se stabilesc prin legi europene.(3)În cazul în care trebuie negociate și încheiate acorduri cu una sau mai multe tari terțe ori organizații internaționale, se aplică articolul III-325, sub rezerva dispozițiilor speciale ale prezentului articol.Comisia prezintă recomandări Consiliului, care o autorizeaza sa deschidă negocierile necesare. Consiliul și Comisia au obligația de a asigura compatibilitatea acordurilor negociate cu politicile și normele interne ale Uniunii.Aceste negocieri sunt purtate de Comisie, în consultare cu un Comitet Special desemnat de Consiliu pentru a o sprijini în aceasta misiune și cu respectarea directivelor pe care i le poate adresa Consiliul. Comisia raportează periodic Comitetului Special și Parlamentului European cu privire la stadiul negocierilor.(4)Pentru negocierea și încheierea acordurilor prevăzute la alineatul (3), Consiliul hotărăște cu majoritate calificată.Pentru negocierea și încheierea unui acord în domeniile comerțului cu servicii și aspectelor comerciale ale proprietății intelectuale, precum și în cel al investițiilor străine directe, Consiliul hotărăște în unanimitate în cazul în care acest acord cuprinde dispoziții pentru care este necesară unanimitatea pentru adoptarea de norme interne.Consiliul hotărăște, de asemenea în unanimitate, negocierea și încheierea de acorduri:(a)în domeniul comerțului cu servicii culturale și audio-vizuale, în cazul în care aceste acorduri risca sa aducă atingere diversitatii culturale și lingvistice a Uniunii;(b)în domeniul comerțului cu servicii sociale, de educație și de sănătate, în situația în care aceste acorduri risca sa perturbe în mod grav organizarea acestor servicii la nivel național și sa aducă atingere răspunderii statelor membre pentru furnizarea acestor servicii.(5)Negocierea și încheierea acordurilor internaționale în domeniul transporturilor se supun dispozițiilor titlului III capitolul III secțiunea 7 și ale articolului III-325.(6)Exercitarea competentelor atribuite prin prezentul articol în domeniul politicii comerciale comune nu aduce atingere delimitării competentelor între Uniune și statele membre și nu implica armonizarea dispozițiilor actelor cu putere de lege și ale normelor administrative ale statelor membre în măsura în care Constituția exclude o astfel de armonizare. + 
Capitolul IVCOOPERAREA CU ȚĂRILE TERȚE ȘI AJUTORUL UMANITAR + 
Secţiunea 1COOPERAREA PENTRU DEZVOLTARE + 
Articolul III-316(1)Politica Uniunii în domeniul cooperării pentru dezvoltare se desfășoară cu respectarea principiilor și obiectivelor acțiunii pe plan extern a Uniunii. Politica de cooperare pentru dezvoltare a Uniunii și politicile statelor membre se completează și se sprijină reciproc.Obiectivul principal al politicii Uniunii în acest domeniu este reducerea și, în cele din urma, eradicarea saraciei. Uniunea tine seama de obiectivele cooperării pentru dezvoltare în momentul punerii în aplicare a politicilor care pot afecta țările în curs de dezvoltare.(2)Uniunea și statele membre respecta angajamentele și țin seama de obiectivele pe care le-au acceptat în cadrul Organizației Națiunilor Unite și al altor organizații internaționale competente. + 
Articolul III-317(1)Prin legi sau legi-cadru europene se stabilesc măsurile necesare pentru punerea în aplicare a politicii de cooperare pentru dezvoltare, care pot consta în programe multianuale de cooperare cu tari în curs de dezvoltare sau în programe având o abordare tematica.(2)Uniunea poate încheia cu țările terțe și cu organizațiile internaționale competente orice acord util în realizarea obiectivelor menționate la articolele III-292 și III-316.Primul paragraf nu aduce atingere competentei statelor membre de a negocia în cadrul organismelor internaționale și de a încheia acorduri internaționale.(3)Banca Europeană de Investiții contribuie, în conformitate cu condițiile prevăzute de statutul sau, la punerea în aplicare a măsurilor menționate la alineatul (1). + 
Articolul III-318(1)Pentru a favoriza complementaritatea și eficienta acțiunilor lor, Uniunea și statele membre își coordonează politicile în domeniul cooperării pentru dezvoltare și se pun de acord cu privire la programelor de asistența, inclusiv în cadrul organizațiilor internaționale și al conferințelor internaționale. Acestea pot întreprinde acțiuni comune. Statele membre contribuie, în cazul în care este necesar, la punerea în aplicare a programelor de asistența ale Uniunii.(2)Comisia poate adopta orice inițiativa utila pentru promovarea coordonării menționate la alineatul (1).(3)În cadrul competentelor proprii, Uniunea și statele membre cooperează cu țările terțe și cu organizațiile internaționale competente.
 + 
Secţiunea 2COOPERAREA ECONOMICĂ, FINANCIARĂ ȘI TEHNICA CU ȚĂRILE TERȚE + 
Articolul III-319(1)Fără a aduce atingere celorlalte dispoziții ale Constituției, în special articolelor III-316 - III-318, Uniunea desfășoară acțiuni de cooperare economică, financiară și tehnica, inclusiv în domeniul financiar, cu tari terțe, altele decât țările în curs de dezvoltare. Aceste acțiuni sunt în concordanta cu politica de dezvoltare a Uniunii și se desfășoară cu respectarea principiilor și obiectivelor acțiunii sale externe. Acțiunile Uniunii și ale statelor membre se completează și se sprijină reciproc.(2)Prin legi sau legi-cadru europene se stabilesc măsurile necesare pentru punerea în aplicare a alineatului (1).(3)În cadrul competentelor proprii, Uniunea și statele membre cooperează cu țările terțe și cu organizațiile internaționale competente. Condițiile cooperării Uniunii pot face obiectul unor acorduri între aceasta și tertele părți în cauza.Primul paragraf nu aduc atingere competentei statelor membre de a negocia în cadrul organismelor internaționale și de a încheia acorduri internaționale. + 
Articolul III-320În cazul în care situația dintr-o țara terta solicita o asistența financiară urgenta din partea Uniunii, Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta deciziile europene necesare.
 + 
Secţiunea 3AJUTORUL UMANITAR + 
Articolul III-321(1)Acțiunile Uniunii în domeniul ajutorului umanitar se desfășoară în cadrul principiilor și al obiectivelor acțiunii pe plan extern a Uniunii. Aceste acțiuni vizează, în mod punctual, sa acorde asistența și ajutor populației din țările terțe, victime ale unor catastrofe naturale sau provocate de om, pentru a face fața nevoilor umanitare care apar în aceste situații diferite. Acțiunile Uniunii și ale statelor membre se completează și se sprijină reciproc.(2)Acțiunile de ajutor umanitar se desfășoară în conformitate cu principiile dreptului internațional și principiilor imparțialității, neutralitatii și nediscriminarii.(3)Prin legi sau legi-cadru europene se stabilesc măsurile de definire a cadrului în care sunt puse în aplicare acțiunile de ajutor umanitar ale Uniunii.(4)Uniunea poate încheia cu țările terțe și cu organizațiile internaționale competente orice acord util pentru realizarea obiectivelor prevăzute la alineatul (1) și la articolul III-292.Primul paragraf nu aduce atingere competentei statelor membre de a negocia în cadrul organismelor internaționale și de a încheia acorduri.(5)Pentru a stabili un cadru al contribuțiilor comune ale tinerilor europeni la acțiunile de ajutor umanitar ale Uniunii, se constituie un Corp voluntar european de ajutor umanitar. Statutul și funcționarea acestuia se stabilesc prin legi europene.(6)Comisia poate adopta orice inițiativa utila pentru promovarea coordonării acțiunilor Uniunii cu cele ale statelor membre, în scopul consolidării eficientei și complementaritatii măsurilor de ajutor umanitar luate de Uniune și de statele membre.(7)Uniunea asigura ca acțiunile sale umanitare să fie coordonate și în conformitate cu cele ale organizațiilor și organismelor internaționale, îndeosebi cele care fac parte din sistemul Organizației Națiunilor Unite.
 + 
Capitolul VMĂSURILE RESTRICTIVE + 
Articolul III-322(1)În cazul în care o decizie europeană, adoptată în conformitate cu dispozițiile capitolului II, prevede întreruperea sau reducerea, în tot sau în parte, a relațiilor economice și financiare cu una sau mai multe tari terțe, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea comuna a ministrului afacerilor externe al Uniunii și a Comisiei, adopta regulamentele sau deciziile europene necesare. Consiliul informează Parlamentul European cu privire la aceasta.(2)În cazul în care o decizie europeană, adoptată în conformitate cu dispozițiile capitolului II, dispune astfel, Consiliul poate adopta, în conformitate cu procedura prevăzută la alineatul (1), măsuri restrictive împotriva persoanelor fizice sau juridice, grupurilor sau entitatilor fără caracter statal.(3)Actele prevăzute de prezentul articol cuprind dispozițiile necesare în materie de garanții juridice.
 + 
Capitolul VIACORDURILE INTERNAȚIONALE + 
Articolul III-323(1)Uniunea poate încheia acorduri cu una sau mai multe tari terțe sau organizații internaționale în cazul în care se prevede astfel în Constituție sau în cazul în care încheierea unui acord este necesară pentru realizarea, în cadrul politicilor Uniunii, a unuia din obiectivele stabilite prin Constituție, este prevăzută printr-un act juridic obligatoriu al Uniunii, sau poate influența normele comune ori poate modifica domeniul de aplicare a acestora.(2)Acordurile încheiate de Uniune sunt obligatorii pentru instituțiile Uniunii și pentru statele membre. + 
Articolul III-324Uniunea poate încheia acorduri de asociere cu unul sau mai multe tari terțe ori cu organizații internaționale pentru a crea o asociere caracterizată de drepturi și obligații reciproce, de acțiuni comune și proceduri speciale. + 
Articolul III-325(1)Fără a aduce atingere dispozițiilor speciale ale articolului III-315, acordurile dintre Uniune și țările terțe sau organizațiile internaționale sunt negociate și încheiate în conformitate cu procedura de mai jos.(2)Consiliul autorizeaza începerea negocierilor, adopta directivele de negociere, autorizeaza semnarea și încheie acordurile.(3)Comisia, sau ministrul afacerilor externe al Uniunii în cazul în care acordul în cauza privește exclusiv sau în principal politica externa și de securitate comuna, prezintă recomandări Consiliului care adopta o decizie europeană de autorizare a începerii negocierilor și desemnează, în funcție de domeniul acordului în cauza, negociatorul sau șeful echipei de negociatori a Uniunii.(4)Consiliul poate adresa directive negociatorului și poate desemna un comitet special, negocierile trebuind să fie efectuate în consultare cu acest comitet.(5)Consiliul, la propunerea negociatorului, adopta o decizie europeană care autorizeaza semnarea acordului și, dacă este cazul, aplicarea sa provizorie înainte de intrarea în vigoare.(6)Consiliul, la propunerea negociatorului, adopta o decizie europeană privind încheierea acordului.Cu excepția cazului în care acordul se referă exclusiv la politica externa și de securitate comuna, Consiliul adopta decizia europeană privind încheierea acordului:(a)după aprobarea Parlamentului European în următoarele cazuri:i)acordurile de asociere;ii)aderarea Uniunii la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale;iii)acordurile de creare a unui cadru instituțional specific prin organizarea procedurilor de cooperare;iv)acordurile care au implicații bugetare importante pentru Uniune;v)acordurile în domeniile în care se aplică procedura legislativă ordinară sau procedura legislativă specială în cazul în care aprobarea Parlamentului European este necesară.În caz de urgenta, Parlamentul European și Consiliul pot conveni un termen pentru aprobare.(b)după consultarea Parlamentului European, în celelalte cazuri. Parlamentul emite avizul într-un termen pe care Consiliul îl poate stabili în funcție de urgenta problemei. În absenta unui aviz emis în acest termen, Consiliul poate hotărî.Prin derogare de la dispozițiile alineatelor (5), (6) și (9), în momentul încheierii unui acord, Consiliul poate imputernici negociatorul sa aprobe, în numele Uniunii, modificările acordului, în cazul în care acesta prevede că aceste modificări trebuie adoptate conform unei proceduri simplificate sau de către un organism constituit prin respectivul acord. Consiliul poate însoți aceasta împuternicire de condiții speciale.(8)Pe parcursul întregii proceduri, Consiliul hotărăște cu majoritate calificată.Cu toate acestea, Consiliul hotărăște în unanimitate în cazul în care acordul se referă la un domeniu pentru care este necesară unanimitatea în vederea adoptării unui act al Uniunii, precum și în cazurile acordurilor de asociere și acordurilor prevăzute la articolul III-319 cu statele candidate la aderare.(9)Consiliul, la propunerea Comisiei sau a ministrului afacerilor externe al Uniunii, adopta o decizie europeană pentru suspendarea aplicării unui acord și pentru stabilirea pozițiilor care trebuie adoptate în numele Uniunii în cadrul unui organism constituit printr-un acord, în cazul în care acest organism trebuie să adopte acte având efecte juridice, cu excepția actelor care modifica sau completează cadrul instituțional al acordului.(10)Parlamentul European este informat de îndată și pe deplin pe parcursul tuturor etapelor procedurii.(11)Un stat membru, Parlamentul European, Consiliul sau Comisia pot solicita avizul Curții de Justiție cu privire la compatibilitatea unui acord preconizat cu dispozițiile Constituției. În cazul unui aviz negativ al Curții de Justiție, acordul respectiv poate intră în vigoare numai după modificarea acestuia sau revizuirea Constituției. + 
Articolul III-326(1)Prin derogare de la articolul III-325, Consiliul, la recomandarea Băncii Centrale Europene sau a Comisiei și după consultarea Băncii Centrale Europene, în vederea ajungerii la un consens compatibil cu obiectivul stabilitatii prețurilor, poate încheia acorduri formale privind sistemul ratelor de schimb pentru euro în raport cu monedele statelor terțe. Consiliul hotărăște în unanimitate, după consultarea Parlamentului European și în conformitate cu procedura prevăzută la alineatul (3).Consiliul, la recomandarea Băncii Centrale Europe sau a Comisiei și după consultarea Băncii Centrale Europene, în vederea ajungerii la un consens compatibil cu obiectivul stabilitatii prețurilor, poate adopta, modifica sau renunța la cursurile centrale ale monedei euro în sistemul ratelor de schimb. Președintele Consiliului informează Parlamentul European cu privire la adoptarea, modificarea sau renunțarea la cursurile centrale ale euro.(2)În lipsa unui sistem al ratelor de schimb în raport cu una sau mai multe monede ale statelor terțe, în înțelesul alineatului (1), Consiliul, hotărând la recomandarea Băncii Centrale Europene sau la recomandarea Comisiei și după consultarea Băncii Centrale Europene, poate formula orientările generale ale politicii de schimb în raport cu aceste monede. Aceste orientări generale nu aduc atingere obiectivul principal al Sistemului European al Băncilor Centrale, și anume menținerea stabilitatii prețurilor.(3)Prin derogare de la articolul III-325, în cazul în care acordurile asupra unor chestiuni referitoare la regimul monetar sau de schimb trebuie să facă obiectul negocierilor între Uniune și unul sau mai multe state terțe sau organizații internaționale, Consiliul, hotărând la recomandarea Comisiei și după consultarea Băncii Centrale Europene, decide asupra aranjamentelor de negociere și încheiere a acestor acorduri. Aceste aranjamente trebuie să asigure exprimarea de către Uniune a unei poziții unice. Comisia este asociata pe deplin în negocieri.(4)Fără a aduce atingere competentelor și acordurilor Uniunii în domeniul uniunii economice și monetare, statele membre pot negocia în cadrul organismelor internaționale și pot încheia acorduri. + 
Capitolul VIIRELAȚIILE UNIUNII CU ORGANIZAȚIILE INTERNAȚIONALE ȘI CU ȚĂRILE TERȚE ȘI DELEGATIILE UNIUNII + 
Articolul III-327(1)Uniunea stabilește orice formă de cooperare utila cu organele Organizației Națiunilor Unite și cu instituțiile sale specializate, cu Consiliul Europei, cu Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa și cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.Uniunea asigura, de asemenea, legăturile oportune cu alte organizații internaționale.(2)Ministrul afacerilor externe al Uniunii și Comisia primesc instrucțiuni în vederea punerii în aplicare a dispozițiilor prezentului articol. + 
Articolul III-328(1)Delegatiile Uniunii în țările terțe și pe lângă organizațiile internaționale asigura reprezentarea Uniunii.(2)Delegatiile Uniunii se afla sub autoritatea ministrului afacerilor externe al Uniunii. Delegatiile acționează în strânsă cooperare cu misiunile diplomatice și consulare ale statelor membre.
 + 
Capitolul VIIIAPLICAREA CLAUZEI DE SOLIDARITATE + 
Articolul III-329(1)În cazul în care un stat membru face obiectul unui atac terorist sau este victima unei catastrofe naturale ori provocate de om, celelalte state membre îi oferă sprijin la cererea autorităților politice ale acestuia. În acest scop, statele membre se coordonează între ele în cadrul Consiliului.(2)Condițiile de punere în aplicare de către Uniune a clauzei de solidaritate prevăzută la articolul I-43 sunt definite prin decizie europeană adoptată de Consiliu, la propunerea comuna a Comisiei și a ministrului afacerilor externe al Uniunii. În cazul în care aceasta decizie are implicații în domeniul apărării, Consiliul hotărăște în conformitate cu dispozițiile articolului III-300 alineatul (1).Parlamentul European este informat.În cadrul prezentului alineat și fără a aduce atingere dispozițiilor articolului III-344, Consiliul este sprijinit de Comitetul Politic și de Securitate, cu sprijinul structurilor dezvoltate în cadrul politicii de securitate și de apărare comune, și de Comitetul prevăzut la articolul III-261, care îi prezintă, dacă este cazul, avize comune.(3)Pentru a permite Uniunii și statelor membre sa acționeze în mod eficient, Consiliul European efectuează o evaluare periodică a amenintarilor cu care se confrunta Uniunea.
 + 
Titlul VIFUNCȚIONAREA UNIUNII + 
Capitolul IDISPOZIȚII INSTITUȚIONALE + 
Secţiunea 1INSTITUȚIILE + 
Articolul III-330(1)Prin lege sau lege-cadru europeană a Consiliului se stabilesc măsurile necesare pentru alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct, în conformitate cu o procedură uniforma aplicată în toate statele membre sau cu principii comune tuturor statelor membre.Consiliul hotărăște în unanimitate, la inițiativa Parlamentului European, după aprobarea de către acesta, adoptată cu majoritatea membrilor săi. Legea sau legea-cadru intră în vigoare numai după aprobarea de către statele membre, în conformitate cu normele lor constituționale.(2)Prin lege europeană a Parlamentului European se stabilesc statutul și condițiile generale privind exercitarea funcțiilor membrilor săi. Parlamentul European hotărăște, din proprie inițiativă, după avizul Comisiei și după aprobarea Consiliului. Consiliul hotărăște în unanimitate asupra oricărei norme sau condiții privind regimul fiscal al membrilor sau al foștilor membri. + 
Articolul III-331Statutul partidelor politice la nivel european prevăzut la articolul I-46 alineatul (4), în special normele privind finanțarea lor se stabilesc prin legi europene. + 
Articolul III-332Parlamentul European, hotărând cu majoritatea membrilor săi, poate cere Comisiei să prezinte orice propunere corespunzătoare privind chestiunile despre care considera ca necesita elaborarea unui act al Uniunii pentru punerea în aplicare a Constituției. În cazul în care nu prezintă propuneri, Comisia comunică Parlamentului European motivele sale. + 
Articolul III-333În îndeplinirea misiunilor sale, Parlamentul European poate constitui, la cererea unui sfert din membrii săi, o comisie temporară de ancheta pentru a examina, fără a aduce atingere atribuțiilor conferite prin Constituție altor instituții sau organe, pretinsa încălcare a normelor de drept sau administrare defectuoasă în aplicarea dreptului Uniunii, cu excepția cazului în care pretinsele fapte sunt examinate de o instanța judecătorească și atât timp cat procedura judiciară nu este încheiată.Comisia temporară de ancheta își încetează existenta prin depunerea raportului sau.Normele privind exercitarea dreptului de a ancheta se stabilesc prin lege europeană a Parlamentului European. Parlamentul European hotărăște, din proprie inițiativă, după aprobarea Consiliului și a Comisiei. + 
Articolul III-334În conformitate cu dispozițiile articolului I-10 alineatul (2) litera (d), orice cetățean al Uniunii, precum și orice persoană fizica sau juridică având reședința sau sediul social într-un stat membru are dreptul de a adresa Parlamentului European, cu titlu individual sau în asociere cu alte persoane, o petiție privind un subiect care tine de domeniile de activitate ale Uniunii și care îl privește în mod direct. + 
Articolul III-335(1)Parlamentul European alege Ombudsmanul European. În conformitate cu dispozițiile articolului I-10 alineatul (2) litera (d) și articolului I-49, acesta este abilitat sa primească plângeri din partea oricărui cetățean al Uniunii sau a oricărei persoane fizice sau juridice cu reședința sau sediul social într-un stat membru, care privesc cazuri de administrare defectuoasă în activitatea instituțiilor, organelor, oficiilor sau agentiilor Uniunii, cu excepția Curții de Justiție a Uniunii Europene în exercitarea funcțiilor sale jurisdicționale.Potrivit misiunii sale, Ombudsmanul efectuează investigațiile pe care le considera justificate, din proprie inițiativă sau pe baza plangerilor care i-au fost adresate direct sau prin intermediul unui membru al Parlamentului European, cu excepția cazului în care pretinsele fapte fac sau au Scut obiectul unei proceduri judiciare. În cazul în care Ombudsmanul constata un caz de administrare defectuoasă, acesta sesizează instituția, organul, oficiul sau agenția în cauza, care dispune de un termen de trei luni pentru a-i comunică punctul sau de vedere. Ombudsmanul transmite apoi un raport Parlamentului European și instituției, organului, oficiului sau agenției în cauza. Persoana care a formulat plângerea este informată cu privire la rezultatul acestor investigații.În fiecare an, Ombudsmanul prezintă un raport Parlamentului European cu privire la rezultatele investigatiilor sale.(2)Ombudsmanul este ales, după fiecare alegere a Parlamentului European, pe durata legislaturii. Mandatul acestuia poate fi reînnoit.Ombudsmanul poate fi destituit de Curtea de Justiție, la plângerea Parlamentului European, în cazul în care nu mai îndeplinește condițiile necesare exercitării funcțiilor sale sau a comis o faptă din culpa grava.(3)Ombudsmanul își exercită funcțiile în deplina independenta. În îndeplinirea îndatoririlor sale, acesta nu solicita și nici nu accepta instrucțiuni din partea vreunei instituții, organ, oficiu sau agenții. Pe durata exercitării funcțiilor sale, Ombudsmanul nu poate exercita nici o alta activitate profesională, remunerată sau nu.(4)Statutul și condițiile generale de exercitare a funcțiilor Ombudsmanului se stabilesc prin lege europeană a Parlamentului European. Acesta hotărăște din proprie inițiativă, după avizul Comisiei și aprobarea Consiliului. + 
Articolul III-336Parlamentul European se întrunește în sesiune anuală. Parlamentul se întrunește de drept în a doua zi de marti a lunii martie.Parlamentul European se poate întruni în sesiune extraordinară, la cererea majorității membrilor săi, a Consiliului sau a Comisiei. + 
Articolul III-337(1)Consiliul European și Consiliul sunt audiati de Parlamentul European în condițiile prevăzute de regulamentul de procedura al Consiliului European și al Consiliului.(2)Comisia poate asista la toate ședințele Parlamentului European și, la cerere, este audiată.Comisia răspunde oral sau în scris la întrebările pe care i le adresează Parlamentul European sau membrii acestuia.Parlamentul European dezbate, în ședința publică, raportul general anual care îi este prezentat de Comisie. + 
Articolul III-338Cu excepția cazului în care în Constituția dispune altfel, Parlamentul European hotărăște cu majoritatea voturilor exprimate. Cvorumul se stabilește prin regulamentul de procedura. + 
Articolul III-339Parlamentul European își adopta regulamentul de procedura cu majoritatea voturilor membrilor săi. Actele Parlamentului European se publică în condițiile prevăzute de Constituție și de regulamentul de procedura al acestuia. + 
Articolul III-340Parlamentul European, sesizat printr-o moțiune de cenzura privind activitatea Comisiei, se poate pronunța asupra acestei moțiuni numai după cel puțin trei zile de la depunerea acesteia și numai prin vot deschis.În cazul în care moțiunea de cenzura se adoptă cu o majoritate de două treimi din voturile exprimate și de către majoritatea membrilor Parlamentului European, membrii Comisiei trebuie să demisioneze colectiv din funcțiile lor, iar ministrul afacerilor externe trebuie să demisioneze din funcțiile pe care le exercita în cadrul Comisiei. Aceștia rămân în funcție și continua sa rezolve problemele curente până la înlocuirea lor în conformitate cu articolele I-26 și I-27. În acest caz, mandatul membrilor Comisiei numiți pentru a-i înlocui expira la data la care ar fi trebuit sa expire mandatul membrilor Comisiei obligați sa demisioneze colectiv din funcțiile lor. + 
Articolul III-341(1)În caz de vot, fiecare membru al Consiliului European poate primi mandat din partea unui singur alt membru.Abtinerile membrilor prezenți sau reprezentați nu împiedica adoptarea hotărârilor Consiliului European pentru care este necesară unanimitatea.(2)Președintele Parlamentului European poate fi invitat de Consiliul European pentru a fi audiat. Consiliul European hotărăște cu majoritate simpla în privinta problemelor de procedura, precum și pentru adoptarea regulamentului de procedura.(4)Consiliul European este sprijinit de Secretariatul General al Consiliului. + 
Articolul III-342Consiliul se întrunește la convocarea președintelui sau, la inițiativa acestuia, a unuia dintre membri săi ori a Comisiei. + 
Articolul III-343(1)În caz de vot, fiecare membru al Consiliului European poate primi mandat din partea unui singur alt membru.(2)În cazul hotărârilor pentru care este necesară majoritate simpla, Consiliul hotărăște cu majoritatea membrilor săi.(3)Abtinerile membrilor prezenți sau reprezentați nu împiedica adoptarea hotărârilor Consiliului pentru care este necesară unanimitatea. + 
Articolul III-344(1)Un Comitet constituit din reprezentanții permanenți ai guvernelor statelor membre răspunde de pregătirea lucrărilor Consiliului și de executarea mandatelor care îi sunt încredințate de către acesta. Comitetul poate adopta decizii de procedura în cazurile prevăzute de regulamentul de procedura al Consiliului.(2)Consiliul este sprijinit de Secretariatul General, aflat sub autoritatea unui secretar general numit de Consiliu.Consiliul hotărăște cu majoritate simpla în privinta organizării Secretariatului General.(3)Consiliul hotărăște cu majoritate simpla în chestiunile de procedura, precum și în privinta adoptării regulamentului sau de procedura. + 
Articolul III-345Consiliul poate solicita Comisiei, cu majoritate simpla, să efectueze toate studiile pe care acesta le considera oportune pentru realizarea obiectivelor comune și sa îi prezinte orice propuneri corespunzătoare. În cazul în care Comisia nu prezintă nici o propunere, aceasta comunică motivele Consiliului. + 
Articolul III-346Consiliul adopta decizii europene pentru stabilirea statutului comitetelor prevăzute de Constituție. Consiliul hotărăște cu majoritate simpla, după consultarea Comisiei. + 
Articolul III-347Membrii Comisiei se abtin de la orice act incompatibil cu funcțiile lor. Statele membre respecta independenta acestora și nu incearca sa îi influenteze în îndeplinirea sarcinilor lor.Pe durata mandatului lor, membrii Comisiei nu pot exercita nici o alta activitate profesională, remunerată sau nu. La instalarea în funcție, aceștia se angajează solemn să respecte, pe durata mandatului și după încheierea acestuia, obligațiile impuse de mandat și, în special, obligația de onestitate și prudenta în a accepta, după încheierea mandatului, anumite funcții sau avantaje. În cazul nerespectării acestor obligații, Curtea de Justiție, sesizată de Consiliu, care hotărăște cu majoritate simpla, sau de Comisie, poate hotărî, după caz, destituirea persoanei în cauza, în condițiile articolului III-349, sau decăderea din dreptul la pensie sau la alte avantaje echivalente. + 
Articolul III-348(1)În afară de schimbarea ordinară și de deces, funcțiile membrilor Comisiei încetează în mod individual prin demisie sau destituire.(2)Membrul Comisiei care a demisionat sau a decedat este înlocuit pe perioada rămasă până la încheierea mandatului de un nou membru având aceeași cetățenie, numit de Consiliu, de comun acord cu președintele Comisiei, după consultarea Parlamentului European și în conformitate cu criteriile menționate la articolul I-26 alineatul (4).Consiliul, hotărând în unanimitate, la propunerea președintelui Comisiei, poate decide că nu este necesară înlocuirea, în special în cazul în care durata rămasă până la încheierea mandatului membrului Comisiei este redusă.(3)În caz de demisie, de destituire sau de deces, președintele este înlocuit până la încheierea mandatului, în conformitate cu articolul I-27 alineatul (1).(4)În caz de demisie, de destituire sau de deces, ministrul afacerilor externe al Uniunii este înlocuit până la încheierea mandatului, în conformitate cu articolul I-28 alineatul (1).(5)În caz de demisie a ansamblului membrilor Comisiei, aceștia rămân în funcție și continua sa rezolve problemele curente până la înlocuirea lor, până la încheierea mandatului, în conformitate cu articolele I-26 și I-27. + 
Articolul III-349În cazul în care nu mai îndeplinește condițiile necesare exercitării funcțiilor sale sau în care a comis o faptă din culpa grava, orice membru al Comisiei poate fi destituit de Curtea de Justiție, la plângerea Consiliului, adoptată cu majoritate simpla, sau a Comisiei. + 
Articolul III-350Fără a aduce atingere articolului I-28 alineatul (4), responsabilitățile care îi revin Comisiei sunt structurate și repartizate între membrii săi de către președinte, în conformitate cu dispozițiile articolului I-27 alineatul (3). Președintele poate reorganiza repartizarea acestor responsabilități pe parcursul mandatului. Membrii Comisiei își exercită funcțiile care le sunt încredințate de președinte, sub autoritatea acestuia. + 
Articolul III-351Hotărârile Comisiei sunt valabil adoptate cu majoritatea membrilor săi. Cvorumul se stabilește prin regulamentul sau de procedura. + 
Articolul III-352(1)Comisia adopta regulamentul de procedura pentru asigurarea funcționarii sale și a serviciilor sale. Comisia asigura publicarea acestui regulament.(2)Comisia publică în fiecare an, cu cel puțin o luna înainte de deschiderea sesiunii Parlamentului European, un raport general privind activitatea Uniunii. + 
Articolul III-353Curtea de Justiție se întrunește în camere, în marea camera sau în plen, în conformitate cu Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene. + 
Articolul III-354Curtea de Justiție este asistată de opt avocați generali. La cererea Curții de Justiție, Consiliul, hotărând în unanimitate, poate adopta o decizie europeană pentru a mari numărul de avocați generali.Avocatul general are rolul de a prezenta public, într-un mod pe deplin impartial și independent, concluzii motivate în cauzele care, în conformitate cu Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, necesita intervenția sa. + 
Articolul III-355Judecătorii și avocații generali ai Curții de Justiție, aleși dintre personalitatile care prezintă toate garanțiile de independenta și care îndeplinesc condițiile cerute de exercitarea celor mai înalte funcții jurisdicționale, în țările din care provin, sau care sunt juriști reputati, sunt numiți de comun acord de guvernele statelor membre, după consultarea comitetului prevăzut la articolul III-357.La fiecare trei ani are loc o reinnoire parțială a judecătorilor și a avocaților generali, în condițiile prevăzute de Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene.Judecătorii desemnează președintele Curții de Justiție, din rândul lor, pe o perioadă de trei ani. Mandatul acestuia poate fi reînnoit.Curtea de Justiție își adopta regulamentul de procedura. Acest regulament se supune aprobării Consiliului. + 
Articolul III-356Numărul de judecători ai Tribunalului se stabilește prin Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene. Statutul poate prevedea ca Tribunalul să fie asistat de avocați generali.Membrii Tribunalului sunt aleși dintre persoanele care prezintă toate garanțiile de independenta și care dispun de capacitatea cerută pentru exercitarea unor înalte funcții jurisdicționale. Aceștia sunt numiți de comun acord de către guvernele statelor membre, după consultarea comitetului prevăzut la articolul III-357.La fiecare trei ani are loc o reinnoire parțială a Tribunalului.Judecătorii desemnează președintele Tribunalului, din rândul lor, pe o perioadă de trei ani. Mandatul acestuia poate fi reînnoit.Tribunalul își adopta regulamentul de procedura, în acord cu Curtea de Justiție. Acest regulament se supune aprobării Consiliului.În cazul în care Statutul nu prevede altfel, dispozițiile Constituției referitoare la Curtea de Justiție sunt aplicabile Tribunalului. + 
Articolul III-357Se instituie un comitet care emite un aviz cu privire la capacitatea candidaților de a exercita funcțiile de judecător și avocat general în cadrul Curții de Justiție și a Tribunalului, înainte ca guvernele statelor membre să facă nominalizările, în conformitate cu dispozițiile articolelor III-355 și III-356.Comitetul este format din șapte personalități alese dintre foștii membri ai Curții de Justiție și ai Tribunalului, dintre membrii instanțelor naționale supreme și din juriști cu competente recunoscute, dintre care unul este propus de Parlamentul European. Consiliul adopta o decizie europeană care stabilește regulamentul de funcționare al acestui comitet, precum și o decizie europeană prin care sunt desemnați membrii comitetului. Comitetul hotărăște la inițiativa președintelui Curții de Justiție. + 
Articolul III-358(1)Tribunalul este competent să soluționeze în prima instanța acțiunile prevăzute la articolele III-365, III-367, III-370, III-372 și III-374, cu excepția celor care revin unui tribunal specializat înființat în aplicarea dispozițiilor articolului III-359 și a celor pe care Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene le rezerva acesteia. Statutul poate prevedea ca Tribunalul este competent pentru alte categorii de acțiuni.Hotărârile pronunțate de Tribunal în temeiul dispozițiilor prezentului alineat pot fi atacate cu recurs în fața Curții de Justiție, privind numai motive de drept, în condițiile și în limitele prevăzute de Statut.(2)Tribunalul este competent să soluționeze recursurile formulate împotriva hotărârilor tribunalelor specializate.Hotărârile pronunțate de Tribunal în temeiul prezentului alineat pot fi în mod excepțional reexaminate de Curtea de Justiție, în condițiile și în limitele prevăzute de Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, în cazul în care exista un risc serios de a fi adusă atingere unității sau coerentei dreptului Uniunii.(3)Tribunalul este competent să soluționeze chestiunile preliminare, formulate potrivit dispozițiilor articolului III-369, în materii anume stabilite prin Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene.În cazul în care considera ca o cauza necesita o soluție de principiu care poate afecta unitatea sau coerenta dreptului Uniunii, Tribunalul poate trimite cauza în fața Curții de Justiție pentru ca aceasta sa hotărască.Deciziile pronunțate de Tribunal asupra chestiunilor preliminare pot fi în mod excepțional reexaminate de Curtea de Justiție, în condițiile și limitele prevăzute de statut, în cazul în care exista un risc serios de a se aduce atingere a unității sau coerentei dreptului Uniunii. + 
Articolul III-359(1)Pe lângă Tribunal pot fi înființate prin legi europene tribunale specializate care să aibă competența de a judeca în prima instanța anumite categorii de acțiuni în materii speciale. Legile europene se adoptă fie la propunerea Comisiei și după consultarea Curții de Justiție, fie la cererea Curții de Justiție și după consultarea Comisiei.(2)Prin lege europeană privind înființarea unui anumit tribunal specializat se stabilesc normele de compunere a acestui tribunal și se precizează întinderea competentelor care îi sunt conferite.(3)În fața Tribunalului, deciziile tribunalelor specializate pot fi atacate cu recurs, limitat la motive de drept sau, în cazul în care se prevede astfel prin legea europeană de înființare a tribunalului specializat, cu apel formulat inclusiv pentru motive de fapt.(4)Membrii tribunalelor specializate sunt aleși dintre persoanele care prezintă toate garanțiile de independenta și care întrunesc condițiile cerute pentru exercitarea funcțiilor judiciare. Aceștia sunt numiți de Consiliu, care hotărăște în unanimitate.(5)Tribunalele specializate își adopta regulamentul de procedura în acord cu Curtea de Justiție. Acest regulament se supune aprobării Consiliului.(6)Dispozițiile Constituției referitoare la Curtea de Justiție a Uniunii Europene și dispozițiile din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene se aplică tribunalelor specializate, în cazul în care legea europeană privind crearea unui tribunal specializat nu dispune altfel. Titlul I și articolul 64 din Statut se aplică în orice situație tribunalelor specializate. + 
Articolul III-360În cazul în care Comisia considera ca un stat membru nu și-a îndeplinit una din obligațiile care îi revin în temeiul Constituției, emite un aviz motivat cu privire la acest subiect, după ce a oferit statului în cauza posibilitatea de a-și prezenta observațiile.În cazul în care statul în cauza nu se conformează acestui aviz în termenul stabilit de Comisie, aceasta poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene. + 
Articolul III-361Oricare dintre statele membru poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cazul în care considera ca un alt stat membru nu și-a îndeplinit una din obligațiile care îi revin în temeiul Constituției.Înainte ca un stat membru sa introducă împotriva unui alt stat membru o acțiune intemeiata pe o pretinsa încălcare a obligațiilor care îi revin în temeiul Constituției, acesta trebuie să sesizeze Comisia.Comisia emite un aviz motivat, după ce a dat posibilitatea statelor în cauza să își prezinte în contradictoriu observațiile scrise și orale.În cazul în care Comisia nu a emis avizul în termen de trei luni de la introducerea cererii, lipsa avizului nu împiedica sesizarea Curții. + 
Articolul III-362(1)În cazul în care Curtea de Justiție a Uniunii Europene constata ca un stat membru nu și-a îndeplinit una din obligațiile care îi revin în temeiul Constituției, acest stat este obligat sa ia măsurile pe care le impune executarea hotărârii Curții de Justiție.(2)În cazul în care Comisia considera ca statul membru în cauza nu a luat măsurile pe care le impune executarea hotărârii prevăzute la alineatul (1), aceasta poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene, după ce a dat statului în cauza posibilitatea de a-și prezenta observațiile. Comisia indica cuantumul sumei forfetare sau al penalitatilor cu titlu cominatoriu pe care statul membru în cauza trebuie să le plătească și pe care le considera adecvate împrejurărilor.În cazul în care Curtea constata ca statul membru în cauza nu s-a conformat hotărârii sale, aceasta îi poate impune plata unei sume forfetare sau a unor penalități cu titlu cominatoriu.Aceasta procedura nu aduce atingere dispozițiilor articolului III-361.(3)În cazul în care sesizează Curtea de Justiție a Uniunii Europene printr-o acțiune în temeiul articolului III-360, considerând ca statul respectiv nu și-a îndeplinit obligația de a comunică măsurile de transpunere a unei legi-cadru europene, Comisia poate indica, în cazul în care considera necesar, valoarea sumei forfetare sau a penalității care urmează a fi plătite de statul respectiv și pe care o considera adecvată situației.În cazul în care constata neîndeplinirea obligației, Curtea poate impune statului membru respectiv plata unei sume forfetare sau a unor penalități cu titlu cominatoriu, în limita valorii indicate de Comisie. Obligația de plată intră în vigoare la data stabilită de Curte prin hotărârea sa. + 
Articolul III-363Legile sau regulamentele europene ale Consiliului pot conferi Curții de Justiție a Uniunii Europene competența de fond în privinta sancțiunilor prevăzute de acestea. + 
Articolul III-364Fără a aduce atingere celorlalte dispoziții ale Constituției, Curții de Justiție a Uniunii Europene îi poate fi atribuită prin lege europeană, în măsura pe care aceasta o stabilește, competența de a judeca litigii izvorâte din aplicarea actelor adoptate în temeiul Constituției care instituie titlurile europene de proprietate intelectuală. + 
Articolul III-365(1)Curtea de Justiție a Uniunii Europene controlează legalitatea legilor și a legilor-cadru europene, a actelor Consiliului, ale Comisiei și ale Băncii Centrale Europene, altele decât recomandările și avizele, și a actelor Parlamentului European și ale Consiliului European menite sa producă efecte juridice față de terți. Curtea de Justiție controlează, de asemenea, legalitatea actelor organelor, oficiilor sau agentiilor Uniunii destinate sa producă efecte juridice față de terți.(2)În înțelesul alineatului (1), Curtea de Justiție a Uniunii Europene este competența să se pronunțe asupra acțiunilor formulate de un stat membru, de Parlamentul European, de Consiliu sau de Comisie pentru motive de necompetentă, de încălcare a unor norme fundamentale de procedura, de încălcare a Constituției sau a oricărei norme de drept referitoare la aplicarea acesteia ori de abuz de putere.(3)Curtea de Justiție a Uniunii Europene este competența, în condițiile prevăzute la alineatele (1) și (2), să se pronunțe asupra acțiunilor formulate de Curtea de Conturi, de Banca Centrala Europeană și de Comitetul Regiunilor care urmăresc salvgardarea prerogative acestora.(4)Orice persoană fizica sau juridică poate formula, în condițiile prevăzute la alineatele (1) și (2), o acțiune împotriva actelor al căror destinatar este sau care o privesc direct și individual, precum și împotriva actelor normative care o privesc direct și care nu presupun măsuri de executare.(5)Actele de constituire a organelor, oficiilor și agentiilor Uniunii pot prevedea condiții și proceduri speciale privind acțiunile formulate de persoanele fizice sau juridice împotriva actelor acestor organe, oficii sau agenții care sunt destinate sa producă efecte juridice față de ele.(6)Acțiunile prevăzute de prezentul articol trebuie formulate în termen de doua luni, după caz, de la publicarea actului, de la comunicarea acestuia reclamantului sau, în lipsa, de la data la care reclamantul a luat cunoștința de actul respectiv. + 
Articolul III-366În cazul în care acțiunea este intemeiata, Curtea de Justiție a Uniunii Europene declara actul contestat nul și neavenit.Cu toate acestea, Curtea de Justiție indica, în cazul în care considera ca este necesar, care sunt efectele actului anulat, care trebuie considerate ca fiind irevocabile. + 
Articolul III-367În cazul în care, prin încălcarea Constituției, Parlamentul European, Consiliul European, Consiliul, Comisia sau Banca Centrala Europeană se abtin sa hotărască, statele membre și celelalte instituții ale Uniunii pot sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru a constata aceasta încălcare. Prezentul articol se aplică, în aceleași condiții, organelor, oficiilor și agentiilor Uniunii care se abtin sa hotărască.Aceasta acțiune este admisibilă numai în cazul în care instituția, organul, oficiul sau agenția în cauza a fost solicitată în prealabil sa acționeze. În cazul în care, la expirarea unui termen de doua luni de la data acestei solicitări, instituția, organul, oficiul sau agenția nu și-a precizat poziția, acțiunea poate fi formulată într-un nou termen de doua luni.Orice persoană fizica sau juridică poate sesiza Curtea, în condițiile stabilite în primul și al doilea paragraf, cu o plângere împotriva uneia dintre instituțiile, organele, oficiile sau agențiile Uniunii care a omis sa îi adreseze un act, altul decât o recomandare sau un aviz. + 
Articolul III-368Instituția, organul, oficiul sau agenția de la care emana actul anulat sau a cărui abținere a fost declarata contrară Constituției sunt obligate sa ia măsurile impuse de executarea hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europe.Aceasta obligație nu aduce atingere acelei obligații care poate decurge din aplicarea celui de-al doilea paragraf al articolului III-431. + 
Articolul III-369Curtea de Justiție a Uniunii Europe este competența sa hotărască, cu titlu preliminar, cu privire la:(a)interpretarea Constituției;(b)validitatea și interpretarea actelor adoptate de instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii.În cazul în care o asemenea chestiune se invoca în fața unei instanțe judecătorești dintr-un stat membru, această instanță judecătorească poate, în cazul în care considera ca o decizie în aceasta privinta este necesară pentru a pronunța o hotărâre, sa ceara Curții sa decidă cu privire la aceasta chestiune.În cazul în care o asemenea chestiune se invoca într-o cauza pendinte în fața unei instanțe judecătorești naționale ale carei hotărâri nu sunt supuse vreunei cai de atac în dreptul intern, această instanță judecătorească este obligată sa sesizeze Curtea.În cazul în care o asemenea chestiune se invoca într-o cauza pendinte în fața unei instanțe judecătorești naționale privind o persoană supusă unei măsuri privative de libertate, Curtea hotărăște în termenul cel mai scurt. + 
Articolul III-370Curtea de Justiție a Uniunii Europene este competența să soluționeze litigiile care au ca obiect repararea prejudiciilor menționate la al doilea și al treilea paragraf al articolului III-431. + 
Articolul III-371Curtea de Justiție este competența să se pronunțe în privinta legalității unui act adoptat de Consiliul European sau de Consiliu în temeiul articolului I-59 numai la cererea statului membru care face obiectul unei constatări a Consiliului European sau a Consiliului și numai în privinta respectării dispozițiilor de procedura prevăzute de respectivul articol.Aceasta cerere trebuie prezentată în termen de o luna de la data respectivei constatări. Curtea hotărăște în termen de o luna de la data cererii. + 
Articolul III-372Curtea de Justiție a Uniunii Europene este competența sa hotărască asupra oricărui litigiu dintre Uniune și agenții săi, în limitele și condițiile stabilite prin Statutul funcționarilor Uniunii și Regimul care se aplică celorlalți agenți ai Uniunii. + 
Articolul III-373Curtea de Justiție a Uniunii Europene este competența, în limitele menționate mai jos, să soluționeze litigiile referitoare la:(a)îndeplinirea obligațiilor statelor membre care rezultă din Statutul Băncii Europene de Investiții. Consiliul de Administrație al Băncii dispune în acest sens de atribuțiile recunoscute Comisiei prin articolul III-360;(b)hotărârile Consiliului Guvernatorilor Băncii Europene de Investiții. Fiecare stat membru, Comisia și Consiliul de Administrație al Băncii pot formula o acțiune în aceasta privinta, în condițiile prevăzute la articolul III-365;(c)hotărârile Consiliului de Administrație al Băncii Europene de Investiții. Acțiunile împotriva acestor hotărâri pot fi formulate, în condițiile prevăzute la articolul III-365, numai de către statele membre sau de către Comisie și numai pentru nerespectarea procedurilor prevăzute la articolul 19 alineatele (2), (5), (6) și (7) din Statutul Băncii;(d)îndeplinirea de către băncile centrale naționale a obligațiilor care rezultă din Constituție și din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene. În aceasta privinta, Consiliul Guvernatorilor Băncii Centrale Europene dispune, față de băncile centrale naționale, de atribuțiile recunoscute Comisiei față de statele membre prin articolul III-360. În cazul în care Curtea de Justiție a Uniunii Europene constata ca o banca centrala naționala nu și-a îndeplinit una din obligațiile care îi revin în temeiul Constituției, aceasta banca este obligată sa adopte dispozițiile impuse de executarea hotărârii Curții. + 
Articolul III-374Curtea de Justiție este competența sa hotărască în temeiul unei clauze compromisorii cuprinsă într-un contract de drept public sau de drept privat, încheiat de Uniune sau în numele acesteia. + 
Articolul III-375(1)Sub rezerva competentelor atribuite Curții de Justiție a Uniunii Europene prin Constituție, litigiile la care Uniunea este parte nu sunt, pentru acest motiv, sustrase competentei instanțelor judecătorești naționale.(2)Statele membre se angajează sa nu supună un diferend cu privire la interpretarea sau aplicarea Constituției unui alt mod de soluționare decât celor prevăzute de aceasta.(3)Curtea de Justiție este competența sa hotărască asupra oricărui diferend dintre statele membre în legătură cu obiectul Constituției, în cazul în care acest diferend îi este supus în temeiul unui compromis. + 
Articolul III-376Curtea de Justiție a Uniunii Europene nu este competența în privinta articolelor I-40 și I-41, a dispozițiilor din titlul V capitolul II privind politica externa și de securitate comuna și a articolului III-293 în măsura în care se referă la politica externa și de securitate comuna.Cu toate acestea, Curtea este competența sa controleze respectarea dispozițiilor articolului III-308 și să se pronunțe în ceea ce privește acțiunile formulate în condițiile prevăzute la articolul III-365 alineatul (4), privind controlul legalității măsurilor restrictive împotriva persoanelor fizice sau juridice adoptate de Consiliu în temeiul titlului V capitolul II. + 
Articolul III-377În exercitarea atribuțiilor sale privind dispozițiile secțiunilor 4 și 5 din titlul III capitolul IV privind spațiul de liberate, securitate și justiție, Curtea de Justiție a Uniunii Europene nu este competența sa verifice legalitatea sau proportionalitatea operațiunilor efectuate de poliție sau de alte servicii de aplicare a legii într-un stat membru și nici sa hotărască cu privire la exercitarea responsabilităților care le revin statelor membre în vederea menținerii ordinii publice și a apărării securității interne. + 
Articolul III-378Fără a fi afectată de expirarea termenului prevăzut la articolul III-365 alineatul (6), în cazul unui litigiu privind un act cu caracter general adoptat de o instituție, un organ, un oficiu sau o agenție a Uniunii, orice parte se poate prevala de motivele de drept prevăzute la articolul III-365 alineatul (2) pentru a invoca în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene inaplicabilitatea acestui act. + 
Articolul III-379(1)Acțiunile înaintate Curții de Justiție a Uniunii Europene nu au efect suspensiv. Cu toate acestea, în măsura în care considera ca împrejurările o impun, Curtea poate ordonă suspendarea executării actului atacat.(2)În cauzele cu care este sesizată, Curtea de Justiție a Uniunii Europene poate dispune măsurile provizorii necesare. + 
Articolul III-380Hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene au forta executorie în condițiile prevăzute la articolul III-401. + 
Articolul III-381Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene se stabilește printr-un protocol.Prin lege europeană pot fi modificate dispozițiile Statutului, cu excepția titlului I și a articolului 64. Aceasta se adoptă la cererea Curții de Justiție și după consultarea Comisiei sau la propunerea Comisiei și după consultarea Curții de Justiție. + 
Articolul III-382(1)Consiliul Guvernatorilor Băncii Centrale Europene este constituit din membrii Comitetului Director al Băncii Centrale Europene și din guvernatorii băncilor centrale naționale ale statelor membre care nu fac obiectul unei derogări în înțelesul articolului III-197.(2)Comitetul Director este constituit din președinte, vicepreședinte și alți patru membri.Președintele, vicepreședintele și ceilalți membri ai Comitetului Director sunt numiți de Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată și după consultarea Parlamentului European și a Consiliului Guvernatorilor Băncii Centrale Europene, dintre persoane a căror autoritate și experienta profesională în domeniul monetar sau bancar sunt recunoscute.Mandatul acestora este de opt ani și nu poate fi reînnoit.Doar resortisantii statelor membre pot fi membri ai Comitetului Director. + 
Articolul III-383(1)Președintele Consiliului și un membru al Comisiei pot participa, fără drept de vot, la reuniunile Consiliului Guvernatorilor Băncii Centrale Europene.Președintele Consiliului poate propune o moțiune spre deliberare Consiliului Guvernatorilor Băncii Centrale Europene.(2)Președintele Băncii Centrale Europene este invitat sa participe la reuniunile Consiliului în cazul în care acesta deliberează asupra chestiunilor referitoare la obiectivele și misiunile Sistemului European al Băncilor Centrale.(3)Banca Centrala Europeană prezintă Parlamentului European, Consiliului European, Consiliului și Comisiei un raport anual privind activitatea Sistemului European al Băncilor Centrale și politica monetara din anul precedent și din anul în curs. Președintele Băncii Centrale Europene prezintă acest raport Parlamentului European, care poate organiza o dezbatere generală pe acest temei, și Consiliului.Președintele Băncii Centrale Europene și ceilalți membri ai Comitetului Director pot fi audiati, la cererea Parlamentului European sau din proprie inițiativă, de organele competente ale Parlamentului European. + 
Articolul III-384(1)Curtea de Conturi examinează conturile tuturor veniturilor și cheltuielilor Uniunii. Aceasta examinează, de asemenea, conturile tuturor veniturilor și cheltuielilor oricărui organ, oficiu sau agenție înființată de Uniune, în măsura în care actul constitutiv al organului, oficiului sau agenției nu exclude aceasta examinare.Curtea de Conturi prezintă Parlamentului European și Consiliului o declarație de certificare a exactitatii conturilor, precum și a legalității și corectitudinii operațiunilor subordonate, declarație care se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Aceasta declarație poate fi completată cu evaluări speciale pentru fiecare domeniu major de activitate a Uniunii.(2)Curtea de Conturi examinează legalitatea și corectitudinea veniturilor și cheltuielilor și asigura buna gestiune financiară. În acest context, Curtea de Conturi semnaleaza îndeosebi orice neregula.Controlul veniturilor se efectuează pe baza veniturilor de realizat și a celor realizate efectiv de Uniune.Controlul cheltuielilor se efectuează pe baza angajamentelor, precum și a plăților.Aceste controale pot fi efectuate înainte de încheierea conturilor exercițiului bugetar avut în vedere.(3)Controlul se efectuează asupra actelor justificative și, dacă este cazul, la fața locului la celelalte instituții, în sediile oricărui organ, oficiu sau agenții care administrează venituri sau cheltuieli în numele Uniunii și în statele membre, inclusiv în imobilele oricărei persoane fizice sau juridice care beneficiază de venituri de la buget. În statele membre, controlul se efectuează în cooperare cu instituțiile naționale de control sau, în cazul în care acestea nu dispun de competentele necesare, cu serviciile naționale competente. Curtea de Conturi și instituțiile naționale de control ale statelor membre practica o cooperare bazată pe încredere și pe respectarea independentei acestora. Aceste instituții sau servicii informează Curtea de Conturi în cazul în care intenționează sa participe la control.Orice document sau informație necesară îndeplinirii misiunii Curții de Conturi se comunică acesteia, la cererea sa, de către celelalte instituții, organe, oficii sau agenții care gestionează venituri sau cheltuieli în numele Uniunii, de către persoanele fizice sau juridice care beneficiază de vărsăminte de la buget și de către instituțiile naționale de control sau, în cazul în care acestea nu dispun de competentele necesare, de către serviciile naționale competente.În ceea ce privește activitatea de gestionare a veniturilor și cheltuielilor Uniunii exercitată de Banca Europeană de Investiții, dreptul de acces al Curții de Conturi la informațiile deținute de Banca este reglementat printr-un acord încheiat între Curtea de Conturi, Banca și Comisie. În lipsa acestui acord, Curtea de Conturi are, cu toate acestea, acces la informațiile necesare pentru a efectua controlul veniturilor și cheltuielilor Uniunii administrate de Banca.(4)Curtea de Conturi întocmește un raport anual după încheierea fiecărui exercițiu. Acest raport se transmite celorlalte instituții și se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, însoțit de răspunsurile acestor instituții la observațiile Curții de Conturi.De asemenea, Curtea de Conturi își poate prezenta oricând observațiile, în special sub forma unor rapoarte speciale privind chestiuni specifice și poate emite avize la cererea uneia dintre celelalte instituții.Aceasta își adopta rapoartele anuale, rapoartele speciale sau avizele cu majoritatea membrilor care o compun. Cu toate acestea, Curtea de Conturi poate crea în cadrul sau camere pentru adoptarea anumitor categorii de rapoarte sau avize, în condițiile prevăzute de regulamentul sau de procedura. Aceasta sprijină Parlamentul European și Consiliul în exercitarea funcției acestora de control al execuției bugetului.Aceasta își adopta regulamentul de procedura. Acest regulament se supune aprobării Consiliului. + 
Articolul III-385(1)Membrii Curții de Conturi sunt aleși dintre personalități care fac parte sau au făcut parte, în statul lor, din instituțiile de control financiar extern sau care au o calificare deosebită pentru aceasta funcție. Aceștia trebuie să prezinte toate garanțiile de independenta.(2)Membrii Curții de Conturi sunt numiți pentru un mandat de șase ani. Mandatul lor poate fi reînnoit. Consiliul adopta o decizie europeană care stabilește lista de membri întocmită potrivit propunerilor fiecărui stat membru. Acesta hotărăște după consultarea Parlamentului European.Membrii Curții de Conturi desemnează din rândul lor pe președinte, pentru un termen de trei ani. Mandatul acestuia poate fi reînnoit.(3)În îndeplinirea misiunilor lor, membrii Curții de Conturi nu solicita și nici nu accepta instrucțiuni de la nici un guvern și de la nici un alt organism. Aceștia se abtin de la orice act incompatibil cu funcțiile lor.(4)Pe durata mandatului lor, membrii Curții de Conturi nu pot exercita nici o alta activitate profesională, remunerată sau nu. La instalarea în funcție, aceștia se angajează solemn să respecte, pe durata mandatului și după încheierea acestuia, obligațiile impuse de mandat și, în special, obligația de onestitate și prudenta în a accepta, după încheierea mandatului, anumite funcții sau avantaje.(5)În afară de schimbarea ordinară și de deces, funcțiile membrilor Curții de Conturi încetează în mod individual prin demisie sau destituire, declarata de Curtea de Justiție în conformitate cu dispozițiile alineatului (6).Persoana în cauza este înlocuită până la încheierea mandatului.Cu excepția destituirii, membrii Curții de Conturi rămân în funcție până la înlocuirea lor.(6)Membrii Curții de Conturi pot fi decăzuți din funcțiile lor sau din dreptul la pensie ori din alte avantaje numai în cazul în care Curtea de Justiție constata, la cererea Curții de Conturi, ca au încetat sa corespundă condițiilor cerute sau nu mai îndeplinesc obligațiile ce decurg din funcția lor. + 
Secţiunea 2ORGANELE CONSULTATIVE ALE UNIUNII + 
Articolul III-386Numărul membrilor Comitetului Regiunilor nu poate depăși trei sute cincizeci. Consiliul, hotărând în unanimitate, la propunerea Comisiei, adopta o decizie europeană care stabilește compunerea Comitetului.Membrii Comitetului, precum și un număr egal de supleanți, sunt numiți pentru cinci ani. Mandatul acestora poate fi reînnoit. Aceștia nu pot fi în același timp membri ai Parlamentului European. Consiliul adopta decizia europeană care stabilește lista membrilor și supleanților în conformitate cu propunerile făcute de către fiecare stat membru.La încheierea mandatului prevăzut la articolul I-32 alineatul (2), în temeiul căruia au fost propuși, mandatul membrilor Comitetului încetează din oficiu și aceștia sunt înlocuiți, în conformitate cu aceeași procedura, până la încheierea mandatului. + 
Articolul III-387Comitetul Regiunilor își desemnează, dintre membrii săi, președintele și biroul, pentru un mandat de doi ani și jumătate.Comitetul este convocat de președinte, la cererea Parlamentului European, a Consiliului sau a Comisiei. Acesta se poate întruni și din proprie inițiativă.Comitetul își stabilește regulamentul de procedura. + 
Articolul III-388Comitetul Regiunilor este consultat de Parlamentul European, de Consiliu sau de Comisie în cazurile prevăzute de Constituție și în toate celelalte cazuri în care una din aceste instituții considera acest lucru oportun și, în special, în care acestea privesc cooperarea transfrontaliera. În cazul în care considera necesar, Parlamentul European, Consiliul sau Comisia acorda Comitetului un termen pentru ca acesta să își prezinte avizul, termen care nu poate fi mai mic de o luna de la data la care comunicarea este adresată președintelui în acest scop. După expirarea termenului acordat, lipsa avizului nu împiedica acțiunile viitoare.În cazul în care Comitetul Economic și Social este consultat, Comitetul Regiunilor este informat de Parlamentul European, de Consiliu sau de Comisie cu privire la cererea de aviz. În cazul în care considera ca sunt în joc interese regionale specifice, Comitetul Regiunilor poate emite un aviz în acest sens. Acesta poate să emita un aviz și din proprie inițiativă.Avizul Comitetului, precum și procesul verbal al dezbaterilor sale se transmit Parlamentului European, Consiliului și Comisiei. + 
Articolul III-389Numărul membrilor Comitetului Economic și Social nu poate depăși trei sute cincizeci. Consiliul, hotărând în unanimitate, la propunerea Comisiei, adopta o decizie europeană care stabilește compunerea Comitetului. + 
Articolul III-390Membrii Comitetului Economic și Social sunt numiți pentru un mandat de cinci ani. Mandatul acestora poate fi reînnoit.Consiliul adopta decizia europeană care stabilește lista membrilor întocmită în conformitate cu propunerile făcute de fiecare stat membru.Consiliul hotărăște după consultarea Comisiei. Acesta poate obține opinia organizațiilor europene reprezentative pentru diferitele sectoare economice și sociale și ale societății civile, pe care activitatea Uniunii le privește. + 
Articolul III-391Comitetul Economic și Social își desemnează, dintre membrii săi, președintele și biroul pentru un mandat de doi ani și jumătate.Comitetul este convocat de președinte, la cererea Parlamentului European, a Consiliului sau a Comisiei. Acesta se poate întruni și din proprie inițiativă. Comitetul își adopta regulamentul de procedura. + 
Articolul III-392Comitetul Economic și Social este consultat de Parlamentul European, Consiliu sau Comisie, în cazurile prevăzute de Constituție. Comitetul poate fi consultat de aceste instituții în toate cazurile în care acestea considera oportun. Acesta poate emite un aviz și din proprie inițiativă, în cazul în care considera necesar, Parlamentul European, Consiliul sau Comisia acorda Comitetului un termen pentru ca acesta să își prezinte avizul, termen care nu poate fi mai mic de o luna de la data la care comunicarea este adresată președintelui în acest scop. După expirarea termenului acordat, lipsa avizului nu împiedica acțiunile viitoare.Avizul Comitetului, precum și procesul verbal al dezbaterilor sale se transmit Parlamentului European, Consiliului și Comisiei.
 + 
Secţiunea 3BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII + 
Articolul III-393Banca Europeană de Investiții are personalitate juridică. Membrii acesteia sunt statele membre.Statutul Băncii Europene de Investiții face obiectul unui protocol.Prin lege europeană a Consiliului poate fi modificat Statutul Băncii Europene de Investiții. Consiliul, hotărăște în unanimitate, fie la cererea Băncii Europene de Investiții și după consultarea Parlamentului European și a Comisiei, fie la propunerea Comisiei și după consultarea Parlamentului European și a Băncii Europene de Investiții. + 
Articolul III-394Banca Europeană de Investiții are misiunea de a contribui, recurgand la piețele de capital și la resursele proprii, la dezvoltarea echilibrata și neîntreruptă a pieței interne, în interesul Uniunii. În acest scop, Banca facilitează, în special prin acordarea de împrumuturi și garanții și fără a urmări un scop lucrativ, finanțarea proiectelor de mai jos, în toate sectoarele economiei:(a)proiecte care urmăresc punerea în valoare a regiunilor mai puțin dezvoltate;(b)proiecte care urmăresc modernizarea sau reconversia întreprinderilor ori crearea de noi activități ca urmare a realizării sau funcționarii pieței interne și care, prin amploarea sau natura lor, nu pot fi finanțate în întregime prin diferitele mijloace de finanțare existente în fiecare dintre statele membre;(c)proiecte de interes comun pentru mai multe state membre care, prin amploarea sau natura lor, nu pot fi finanțate în întregime prin diferitele mijloace de finanțare existente în fiecare dintre statele membre.În îndeplinirea misiunii sale, Banca Europeană de Investiții facilitează finanțarea programelor de investiții în legătură cu intervențiile fondurilor structurale și ale altor instrumente financiare ale Uniunii. + 
Secţiunea 4DISPOZIȚII COMUNE INSTITUȚIILOR, ORGANELOR, OFICIILOR ȘI AGENTIILOR UNIUNII + 
Articolul III-395(1)În cazul în care, în temeiul Constituției, Consiliul hotărăște la propunerea Comisiei, acesta poate modifica propunerea numai hotărând în unanimitate, cu excepția cazurilor prevăzute la articolele I-56, III-396 alineatele (10) și (13), III-404 și III-405 alineatul (2).(2)Atât timp cat Consiliul nu a hotărât, Comisia își poate modifica propunerea în orice faza a procedurilor de adoptare a unui act al Uniunii. + 
Articolul III-396(1)În cazul în care, în temeiul Constituției, legile sau legile-cadru europene se adoptă în conformitate cu procedura legislativă ordinară, se aplică dispozițiile următoare:(2)Comisia prezintă o propunere Parlamentului European și Consiliului.Prima lectura(3)Parlamentul European adopta poziția sa în prima lectura și o transmite Consiliului.(4)În cazul în care poziția Parlamentului European este aprobată de Consiliu, actul respectiv se adoptă cu formularea care corespunde poziției Parlamentului European.(5)În cazul în care poziția Parlamentului European nu este aprobată de Consiliu, acesta adopta poziția sa în prima lectura și o transmite Parlamentului European.(6)Consiliul informează pe deplin Parlamentul asupra motivelor care l-au condus la adoptarea poziției sale în prima lectura. Comisia informează pe deplin Parlamentul European cu privire la poziția sa.A doua lectura(7)În cazul în care, în termen de trei luni de la data transmiterii, Parlamentul European:(a)aprobă poziția Consiliului din prima lectura sau nu s-a pronunțat, actul respectiv se considera adoptat cu formularea care corespunde poziției Consiliului;(b)respinge, cu majoritatea membrilor care îl compun, poziția Consiliului din prima lectura, actul propus este considerat neadoptat;(c)propune, cu majoritatea membrilor care îl compun, amendamente la poziția Consiliului din prima lectura, textul astfel modificat se transmite Consiliului și Comisiei, care emite un aviz cu privire la aceste amendamente.(8)În cazul în care, în termen de trei luni de la primirea amendamentelor Parlamentului European, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată:(a)aprobă toate aceste amendamente, actul respectiv este considerat aprobat;(b)nu aprobă toate amendamentele, președintele Consiliului, în consens cu președintele Parlamentului European, convoacă comitetul de conciliere, într-un termen de șase săptămâni.(9)Consiliul hotărăște în unanimitate cu privire la amendamentele care au Scut obiectul unui aviz negativ din partea Comisiei.Concilierea(10)Comitetul de conciliere, care reuneste membrii Consiliului sau reprezentanții lor și tot atâția membri ce reprezintă Parlamentul European, are misiunea de a ajunge la un acord asupra unui proiect comun, cu majoritatea calificată a membrilor Consiliului sau a reprezentanților acestora și cu majoritatea membrilor ce reprezintă Parlamentul European, în termen de șase săptămâni de la data convocării, pe baza pozițiilor Parlamentului și ale Consiliului din a doua lectura.(11)Comisia participa la lucrările comitetului de conciliere și ia toate initiativele necesare pentru promovarea unei apropieri între pozițiile Parlamentului European și ale Consiliului.(12)În cazul în care, în termen de șase săptămâni de la convocare, comitetul de conciliere nu aproba nici un proiect comun, actul propus este considerat neadoptat.A treia lectura(13)În cazul în care, în acest termen, comitetul de conciliere aproba un proiect comun, Parlamentul European și Consiliul dispun fiecare de un termen de șase săptămâni de la aceasta aprobare, pentru a adopta actul respectiv în conformitate cu acest proiect, Parlamentul European hotărând cu majoritatea voturilor exprimate iar Consiliul cu majoritate calificată. În caz contrar, actul propus este considerat neadoptat.(14)Termenele de trei luni și șase săptămâni prevăzute de prezentul articol sunt prelungite cu cel mult o luna și doua săptămâni, la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.Dispoziții speciale(15)În cazul în care, în situațiile anume prevăzute de Constituție, o lege sau o lege-cadru se supune procedurii legislative ordinare la inițiativa unui grup de state membre sau la recomandarea Băncii Centrale Europene ori la cererea Curții de Justiție, alineatul (2), alineatul (6) teza a doua și alineatul (9) nu sunt aplicabile.În aceste cazuri, Parlamentul European și Consiliul transmit Comisiei proiectul de act, precum și pozițiile lor din prima și din a doua lectura. Parlamentul European sau Consiliul poate solicita avizul Comisiei în orice faza a procedurii, aviz pe care Comisia îl poate emite și din proprie inițiativă. Comisia poate de asemenea, în cazul în care considera necesar, sa participe la comitetul de conciliere în condițiile prevăzute la alineatul (11). + 
Articolul III-397Parlamentul European, Consiliul și Comisia se consulta reciproc și organizează, de comun acord, condițiile cooperării lor. În acest scop, acestea pot, cu respectarea Constituției, sa încheie acorduri interinstitutionale care pot avea un caracter obligatoriu. + 
Articolul III-398(1)În îndeplinirea misiunilor lor, instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii se sprijină pe o administrație europeană transparenta, eficienta și independenta.(2)În acest scop, prin legi europene se stabilesc dispoziții speciale, cu respectarea Statutului funcționarilor Uniunii și a Regimului care se aplică celorlalți agenți ai Uniunii, adoptate în temeiul articolului III-427. + 
Articolul III-399(1)Instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii asigura transparenta lucrărilor lor și adopta în regulamentele lor de procedura, pentru punerea în aplicare a articolului I-50, dispoziții speciale privind accesul publicului la documente lor. Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Banca Centrala Europeană și Banca Europeană de Investiții se supun dispozițiilor articolului I-50 alineatul 3 și ale prezentului articol numai în cazul în care exercită funcții administrative.(2)Parlamentul European și Consiliul asigura publicarea documentelor privind procedurile legislative în condițiile prevăzute de legea europeană menționată la articolul I-50 alineatul (3). + 
Articolul III-400(1)Consiliul adopta decizii europene care stabilesc:(a)salariile, indemnizațiile și pensiile președintelui Consiliului European, ale președintelui Comisiei, ale ministrului afacerilor externe al Uniunii, ale membrilor Comisiei, ale președinților, membrilor și grefierilor Curții de Justiție a Uniunii Europene, precum și ale secretarului general al Consiliului;(b)condițiile de încadrare în munca și, în special, salariile, indemnizațiile și pensiile președintelui și membrilor Curții de Conturi.(c)toate indemnizațiile care țin loc de remunerații ale persoanelor prevăzute la literele (a) și (b).(2)Consiliul adopta regulamente și decizii europene care stabilesc indemnizațiile membrilor Comitetului Economic și Social. + 
Articolul III-401Actele Consiliului, ale Comisiei sau ale Băncii Centrale Europene care impun o obligație pecuniară în sarcina altor persoane decât statele membre constituie titlu executoriu.Executarea silită este reglementată de normele de procedura civilă în vigoare în statul membru pe teritoriul căruia aceasta are loc. Actele sunt investite cu formula executorie, fără îndeplinirea nici unei alte formalități decât cea a verificării autenticității acestui titlu de către autoritatea naționala pe care guvernul fiecărui stat membru o desemnează în acest scop și a carei desemnare este adusă la cunoștința Comisiei și Curții de Justiție a Uniunii Europene.După îndeplinirea acestor formalități, la cererea părții interesate, aceasta poate proceda la executarea silită sesizand direct autoritatea competentă, în conformitate cu legislația interna. Executarea silită poate fi suspendată numai în temeiul unei decizii a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Cu toate acestea, controlul legalității măsurilor de executare este de competența instanțele judecătorești naționale.
 + 
Capitolul IIDISPOZIȚII FINANCIARE + 
Secţiunea 1CADRUL FINANCIAR MULTIANUAL + 
Articolul III-402(1)Cadrul financiar multianual se adoptă pentru o perioadă de cel puțin cinci ani, în conformitate cu dispozițiile articolului I-55.(2)Cadrul financiar stabilește valorile plafoanelor anuale ale alocarilor pe categorii de cheltuieli și ale plafonului anual de credite pentru plati. Categoriile de cheltuieli, al căror număr este limitat, corespund marilor sectoare de activitate ale Uniunii.(3)Cadrul financiar prevede orice alte dispoziții utile bunei desfășurări a procedurii bugetare anuale.(4)În cazul în care legea europeană a Consiliului pentru stabilirea unui nou cadru financiar nu a fost adoptată la încheierea cadrului financiar precedent, plafoanele și celelalte dispoziții corespunzătoare ultimului an al acestui cadru se proroga până la adoptarea acestei legi.(5)Pe tot parcursul procedurii care conduce la adoptarea cadrului financiar, Parlamentul, Consiliul și Comisia iau toate măsurile necesare pentru a facilita reusita procedurii. + 
Secţiunea 2BUGETUL ANUAL AL UNIUNII + 
Articolul III-403Exercițiul bugetar începe la 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie. + 
Articolul III-404Bugetul anual al Uniunii se adoptă prin legi europene, în conformitate cu dispozițiile de mai jos:(1)Fiecare instituție întocmește, înainte de 1 iulie, o situație estimativă a cheltuielilor sale pentru exercițiul bugetar următor. Comisia grupează aceste situații într-un proiect de buget ce poate conține estimari divergențe.Acest proiect cuprinde veniturile și cheltuielile estimate.(2)Propunerea care cuprinde proiectul de buget se prezintă de către Comisie Parlamentului European și Consiliului până cel târziu la data de 1 septembrie a anului care precede anul execuției bugetului.Comisia poate modifica proiectul de buget în cursul procedurii până la convocarea comitetului de conciliere prevăzut la alineatul (5).(3)Consiliul adopta poziția sa asupra proiectului de buget și o transmite Parlamentului European până cel târziu la data de 1 octombrie a anului care precede anul execuției bugetului. Acesta informează pe deplin Parlamentul European asupra motivelor care l-au condus la adoptarea poziției respective.(4)În cazul în care, în termen de patruzeci și doua de zile de la transmitere, Parlamentul European:(a)aprobă poziția Consiliului, legea europeană a bugetului este adoptată;(b)nu a luat o hotărâre, legea europeană a bugetului este considerată aprobată;(c)adoptă amendamente cu majoritatea membrilor săi, proiectul astfel modificat se transmite Consiliului și Comisiei. Președintele Parlamentului European, în consens cu președintele Consiliului, convoacă fără întârziere comitetul de conciliere. Cu toate acestea, comitetul de conciliere nu se întrunește în cazul în care, în termen de zece zile, Consiliul informează Parlamentul European ca aproba toate amendamentele sale.(5)Comitetul de conciliere, ce reuneste membrii Consiliului sau reprezentanții acestora și tot atâția membri reprezentând Parlamentul European, are misiunea de a ajunge, pe baza pozițiilor Parlamentului European și ale Consiliului, la un acord asupra unui proiect comun, cu majoritatea calificată a membrilor Consiliului sau a reprezentanților lor și cu majoritatea membrilor reprezentând Parlamentul European, în termen de douăzeci și una de zile de la data convocării sale.Comisia participa la lucrările comitetului de conciliere și adopta toate initiativele necesare pentru promovarea apropierii pozițiilor Parlamentului European și ale Consiliului.(6)În cazul în care, în termenul de douăzeci și una de zile prevăzut la alineatul (5), comitetul de conciliere ajunge la un acord asupra unui proiect comun, Parlamentul European și Consiliul dispun fiecare de un termen de paisprezece zile socotit de la data acordului pentru aprobarea proiectului comun.(7)În cazul în care, în termenul de paisprezece zile prevăzut la alineatul (6):(a)Parlamentul European și Consiliul aproba fiecare proiectul comun sau nu iau o hotărâre, ori în cazul în care una dintre aceste instituții aproba proiectul comun iar cealaltă nu a hotărât încă, legea europeană a bugetului este considerată adoptată definitiv în conformitate cu proiectul comun, sau(b)Parlamentul European, hotărând cu majoritatea membrilor săi, și Consiliul resping proiectul comun, ori în cazul în care una dintre aceste instituții respinge proiectul comun iar cealaltă nu a hotărât încă, Comisia prezintă un nou proiect de buget, sau(c)Parlamentul European, hotărând cu majoritatea membrilor săi, respinge proiectul comun, iar Consiliul îl aproba, Comisia prezintă un nou proiect de buget, sau(d)Parlamentul European aproba proiectul comun dar Consiliul îl respinge, Parlamentul European poate decide, într-un termen de paisprezece zile de la data respingerii de către Consiliu și hotărând cu majoritatea membrilor săi și a trei cincimi din totalul voturilor exprimate, confirmarea tuturor sau doar a anumitor amendamente prevăzute la alineatul (4) litera (c). În cazul în care unul dintre amendamentele Parlamentului European nu este confirmat, se retine poziția aprobată în cadrul comitetului de conciliere referitoare la linia bugetară care face obiectul acestui amendament. Pe aceasta baza, legea europeană a bugetului este considerată adoptată definitiv.(8)În cazul în care, în termenul de douăzeci și una de zile prevăzut la alineatul (5), comitetul de conciliere nu ajunge la un acord asupra unui proiect comun, Comisia prezintă un nou proiect de buget.(9)La încheierea procedurii prevăzute prezentul articol, președintele Parlamentului European constata ca legea europeană a bugetului se adoptă definitiv.(10)Fiecare instituție își exercită atribuțiile care îi sunt acordate prin prezentul articol cu respectarea Constituției și a actelor adoptate în temeiul Constituției, în special în ceea ce privește resursele proprii ale Uniunii și echilibrul veniturilor și cheltuielilor. + 
Articolul III-405(1)În cazul în care, la începutul unui exercițiu bugetar, legea europeană a bugetului nu a fost adoptată definitiv, cheltuielile pot fi efectuate lunar pe capitol în conformitate cu legea europeană prevăzută la articolul III-412, în limita unei douasprezecimi din alocarile înscrise în legea europeană a bugetului exercițiului precedent, fără să poată depăși o douasprezecime din alocarile prevăzute de același capitol al proiectului de buget.(2)Consiliul, la propunerea Comisiei și cu respectarea celorlalte condiții prevăzute la alineatul 1, poate adopta o decizie europeană de autorizare a cheltuielilor care depășesc o douasprezecime, în conformitate cu legea europeană prevăzută la articolul III-412. Acesta transmite de îndată decizia Parlamentului European.Decizia europeană prevede măsurile necesare în materie de resurse pentru asigurare aplicării prezentului articol, cu respectarea legilor europene prevăzute la articolul I-54 alineatele (3) și (4). Aceasta intră în vigoare în termen de treizeci de zile de la adoptare în cazul în care, în acest termen, Parlamentul European, hotărând cu majoritatea membrilor săi, nu decide sa reducă aceste cheltuieli. + 
Articolul III-406În condițiile stabilite prin legea europeană prevăzută la articolul III-318, alocarile, altele decât cele privind cheltuielile de personal, care nu au fost utilizate până la sfârșitul exercițiului bugetar pot face obiectul unui report limitat doar la exercițiul următor.Alocarile sunt clasificate pe capitole grupand cheltuielile după natura sau după destinația acestora și sunt repartizate în conformitate cu legea europeană prevăzute la articolul III-412.Cheltuielile:– Parlamentului European,– Consiliului European și ale Consiliului,– Comisiei,– precum și ale Curții de Justiție a Uniunii Europenefac obiectul unor secțiuni distincte ale bugetului, fără a aduce atingere regimului special al anumitor cheltuieli comune.
 + 
Secţiunea 3EXECUȚIA BUGETULUI ȘI DESCĂRCAREA + 
Articolul III-407Comisia executa bugetul în cooperare cu statele membre, în conformitate cu legea europeană prevăzută la articolul III-412, pe proprie răspundere și în limita alocarilor acordate, în conformitate cu principiul bunei gestionari financiare. Statele membre cooperează cu Comisia pentru a permite ca utilizarea alocarilor să se facă după același principiu.Prin legea europeană prevăzută la articolul III-412 se stabilesc obligațiile de control și de audit ale statelor membre în execuția bugetului, precum și răspunderile care decurg din acestea. Această lege europeană stabilește răspunderile și normele de aplicare potrivit cărora fiecare instituție participa la execuția propriilor cheltuieli.În cadrul bugetului, Comisia poate efectua transferuri, în limitele și condițiile prevăzute de legea europeană prevăzută la articolul III-412, fie de la un capitol al bugetului la alt capitol, fie de la o subdiviziune la alta subdiviziune. + 
Articolul III-408Comisia prezintă în fiecare an Parlamentului European și Consiliului conturile exercițiului bugetar precedent, aferente operațiunilor de buget. De asemenea, Comisia le comunică un bilanț financiar privind activul și pasivul Uniunii.Comisia prezintă, de asemenea, Parlamentului European și Consiliului un raport de evaluare a finanțelor Uniunii bazat pe rezultatele obținute, în special raportandu-se la indicațiile date de Parlamentul European și Consiliu în temeiul articolului III-409. + 
Articolul III-409(1)Parlamentul European, la recomandarea Consiliului, da descărcare Comisiei de execuția bugetului. În acest scop, examinează, în urma Consiliului, conturile, bilanțul financiar și raportul de evaluare prevăzute la articolul III-408, raportul anual al Curții de Conturi, împreună cu răspunsurile instituțiilor controlate la observațiile Curții de Conturi, declarația de atestare prevăzută la articolul III-384 alineatul (1) al doilea paragraf, precum și rapoartele speciale pertinente ale Curții de Conturi.(2)Înainte de a da descărcare Comisiei sau în orice alt scop care are legătură cu exercitarea atribuțiilor acesteia de execuție bugetară, Parlamentul European poate solicita sa audieze Comisia asupra execuției cheltuielilor sau a funcționarii sistemelor de control financiar. Comisia prezintă Parlamentului European, la cererea acestuia, orice informație necesară.(3)Comisia ia toate măsurile necesare pentru a da curs observațiilor care însoțesc deciziile de descărcare și celorlalte observații ale Parlamentului European privind execuția cheltuielilor, precum și comentariilor care însoțesc recomandările de descărcare adoptate de Consiliu.(4)La cererea Parlamentului European sau a Consiliului, Comisia întocmește un raport privind măsurile luate în lumina acestor observații și comentarii, și în special privind instrucțiunile date serviciilor responsabile de execuția bugetului. Aceste rapoarte sunt, de asemenea, transmise Curții de Conturi.
 + 
Secţiunea 4DISPOZIȚII COMUNE + 
Articolul III-410Cadrul financiar multianual și bugetul anual se stabilesc în euro. + 
Articolul III-411Comisia poate, sub rezerva informării în acest sens a autorităților competente ale statelor membre în cauza, sa transfere în moneda unuia din statele membre activele pe care le deține în moneda altui stat membru, în măsura necesară utilizării acestor active în scopurile prevăzute de Constituție. În măsura posibilului, Comisia evita astfel de transferuri în cazul în care deține deja active disponibile sau mobilizabile în monedele de care are nevoie.Comisia comunică cu fiecare din statele membre în cauza prin intermediul autorității desemnate de acestea. În execuția operațiunilor financiare, aceasta recurge la banca de emisiune a statului membru în cauza sau la o alta instituție financiară aprobată de acesta. + 
Articolul III-412(1)Prin legi europene se stabilesc:(a)normele financiare care definesc în special procedura care trebuie adoptată pentru stabilirea și execuția bugetului și pentru predarea și verificarea conturilor;(b)normele de organizare a controlului răspunderii participanților la execuția bugetului, în special a ordonatorilor și contabililor.Legile europene în cauza se adoptă după consultarea Curții de Conturi.(2)Consiliul adopta, la propunerea Comisiei, un regulament european care stabilește condițiile și procedura potrivit cărora veniturile bugetare prevăzute în regimul de resurse proprii ale Uniunii sunt puse la dispoziția Comisiei, precum și măsurile care trebuie aplicate pentru a face fața, atunci când este cazul, nevoii de lichiditati. Consiliul hotărăște după consultarea Parlamentului European și a Curții de Conturi.(3)Consiliul hotărăște în unanimitate, până la 31 decembrie 2006, în toate cazurile prevăzute de prezentul articol. + 
Articolul III-413Parlamentul European, Consiliul și Comisia asigura disponibilitatea mijloacelor financiare care permit Uniunii să-și îndeplinească obligațiile juridice față de terți. + 
Articolul III-414La inițiativa Comisiei se convoacă intalniri periodice între președinții Parlamentului European, Consiliului și Comisiei, în cadrul procedurilor bugetare prevăzute de prezentul capitol. Președinții iau toate măsurile necesare pentru a promova concertarea și apropierea pozițiilor instituțiilor pe care le conduc, în vederea facilitării punerii în aplicare a dispozițiilor prezentului capitol.
 + 
Secţiunea 5LUPTA IMPOTRIVA FRAUDEI + 
Articolul III-415(1)Uniunea și statele membre combat frauda și orice alta activitate ilegala care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii prin măsuri luate în conformitate cu prezentul articol. Aceste măsuri descurajeaza fraudele și oferă o protecție efectivă în statele membre, precum și în cadrul instituțiilor, organelor, oficiilor și agentiilor Uniunii.(2)Pentru a combate frauda care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii, statele membre adopta aceleași măsuri pe care le adopta pentru a combate frauda care aduce atingere propriilor lor interese financiare.(3)Fără a aduce atingere altor dispoziții ale Constituției, statele membre își coordonează acțiunea urmărind sa apere interesele financiare ale Uniunii împotriva fraudei. În acest scop, statele membre organizează, împreună cu Comisia, o cooperare strânsă și constanta între autoritățile competente.(4)Prin legi sau legi-cadru europene se stabilesc măsurile necesare în domeniul prevenirii fraudei care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii și în al combaterii acestei fraude, pentru a oferi o protecție efectivă și echivalenta în statele membre, precum și în cadrul instituțiilor, organelor, oficiilor și agentiilor Uniunii. Acestea se adoptă după consultarea Curții de Conturi.(5)Comisia, în cooperare cu statele membre, prezintă anual Parlamentului European și Consiliului un raport privind măsurile adoptate pentru punerea în aplicare a prezentului articol.
 + 
Capitolul IIIFORMELE DE COOPERARE CONSOLIDATA + 
Articolul III-416Formele de cooperare consolidata trebuie să respecte Constituția și dreptul Uniunii. Acestea nu pot aduce atingere pieței interne și nici coeziunii economice, sociale și teritoriale. Formele de cooperare consolidata nu pot constitui o bariera sau o discriminare în schimburile dintre statele membre, ori sa provoace o distorsionare a concurentei între ele. + 
Articolul III-417Formele de cooperare consolidata trebuie să respecte competentele, drepturile și obligațiile statelor membre neparticipante. Acestea din urma nu împiedica punerea lor în aplicare de către statele membre participante. + 
Articolul III-418(1)Din momentul stabilirii lor, formele de cooperare consolidata sunt deschise tuturor statelor membre, sub rezerva respectării eventualelor condiții de participare stabilite prin decizia europeană de autorizare. Acestea rămân, de asemenea, deschise oricând pe durata funcționarii lor, sub rezerva respectării, pe lângă eventualele condiții menționate mai sus, și a actelor deja adoptate în cadrul lor.Comisia și statele membre participante la o formă de cooperare consolidata asigura promovarea participării unui număr cat mai mare de state membre.(2)Comisia și, dacă este cazul, ministrul afacerilor externe al Uniunii informează periodic Parlamentul European și Consiliul cu privire la evoluția formelor de cooperare consolidata. + 
Articolul III-419(1)Statele membre care doresc sa stabilească între ele o formă de cooperare consolidata într-unui din domeniile prevăzute de Constituție, cu excepția domeniilor de competența exclusiva și a politicii externe și de securitate comune, înaintează Comisiei o cerere precizând domeniul de aplicare și obiectivele urmărite prin forma de cooperare consolidata preconizata. Comisia poate prezenta Consiliului o propunere în acest sens. În cazul în care Comisia nu prezintă o propunere, aceasta comunică motivele statelor membre în cauza.Autorizarea de a recurge la o formă de cooperare consolidata se acordă prin decizie europeană a Consiliului, care hotărăște la propunerea Comisiei și după aprobarea Parlamentului European.(2)Cererea statelor membre ce doresc sa stabilească între ele o formă de cooperare consolidata în cadrul politicii externe și de securitate comune este adresată Consiliului. Aceasta se transmite ministrului afacerilor externe care își da avizul asupra coerentei formei de cooperare consolidata preconizate cu politica externa și de securitate comuna a Uniunii, precum și Comisiei, care își da avizul în special asupra coerentei formei de cooperare consolidata preconizate cu celelalte politici ale Uniunii. Cererea se transmite, de asemenea, Parlamentului European spre informare.Autorizarea de a recurge la o formă de cooperare consolidata este acordată prin decizie a Consiliului, care hotărăște în unanimitate. + 
Articolul III-420(1)Orice stat membru care dorește sa participe la o formă de cooperare consolidata în curs într-unul din domeniile prevăzute la articolul III-419 alineatul (1) își notifica intenția Consiliului și Comisiei.În termen de patru luni de la data primirii notificării, Comisia confirma participarea statului membru în cauza. Dacă este cazul, aceasta constata îndeplinirea condițiilor de participare și adopta orice măsuri tranzitorii necesare privind aplicarea actelor deja adoptate în cadrul formei de cooperare consolidate.Cu toate acestea, în cazul în care considera că nu sunt îndeplinite condițiile de participare, Comisia indica dispozițiile ce trebuie adoptate pentru îndeplinirea lor și stabilește un termen pentru a reexamina cererea de participare. La expirarea acestui termen, Comisia reexamineaza cererea, în conformitate cu procedura prevăzută de al doilea paragraf. În cazul în care Comisia considera ca în continuare nu sunt îndeplinite condițiile de participare, statul membru în cauza poate sesiza legătură cu aceasta Consiliul, care se pronunța asupra cererii. Consiliul hotărăște în conformitate cu dispozițiile articolului I-44 alineatul (3). Acesta poate, de asemenea, sa adopte, la propunerea Comisiei, măsurile tranzitorii prevăzute de al doilea paragraf.(2)Orice stat membru care dorește sa participe la o formă de cooperare consolidata în cadrul politicii externe și de securitate comune notifica intenția sa Consiliului, ministrului afacerilor externe al Uniunii și Comisiei.Consiliul confirma participarea statului membru în cauza după consultarea ministrului afacerilor externe al Uniunii și după ce a constatat, dacă este cazul, îndeplinirea eventualelor condiții de participare. Consiliul, la propunerea ministrului afacerilor externe al Uniunii, poate să adopte, de asemenea, orice măsuri tranzitorii necesare privind aplicarea actelor deja adoptate în cadrul formei de cooperare consolidata. Cu toate acestea, în cazul în care considera că nu sunt îndeplinite condițiile de participare, Consiliul indica dispozițiile care trebuie adoptate pentru îndeplinirea acestor condiții și stabilește un termen pentru reexaminarea cererii de participare.În înțelesul prezentului alineat, Consiliul hotărăște în unanimitate și în conformitate cu dispozițiile articolului I-44 alineatul (3). + 
Articolul III-421Cheltuielile care rezultă din punerea în aplicare a unei forme de cooperare consolidata, altele decât costurile administrative necesare instituțiilor, sunt în sarcina statelor membre participante, cu excepția cazului în care Consiliul, hotărând în unanimitate, după consultarea Parlamentului European, nu decide altfel. + 
Articolul III-422(1)În cazul în care o dispoziție a Constituției ce poate fi aplicată în cadrul unei forme de cooperare consolidata prevede adoptarea în unanimitate a hotărârii Consiliului, Consiliul, hotărând în unanimitate în conformitate cu condițiile prevăzute la articolul I-44 alineatul (3), poate adopta o decizie europeană care să prevadă faptul ca acesta va hotărî cu majoritate calificată.(2)În cazul în care o dispoziție a Constituției care poate fi aplicată în cadrul unei forme de cooperare consolidata prevede adoptarea de către Consiliu a legilor sau legilor-cadru europene în conformitate cu o procedură legislativă specială, Consiliul, hotărând în unanimitate în conformitate cu condițiile prevăzute la articolul I-44 alineatul (3), poate adopta o decizie europeană care să prevadă faptul ca acesta va hotărî în conformitate cu procedura legislativă ordinară. Consiliul hotărăște după consultarea Parlamentului European.(3)Alineatele (1) și (2) nu se aplică deciziilor care au implicații militare sau în domeniul apărării. + 
Articolul III-423Consiliul și Comisia asigura coerenta acțiunilor întreprinse în cadrul unei forme de cooperare consolidata, precum și coerenta acestor acțiuni cu politicile Uniunii, și cooperează în acest scop.
 + 
Titlul VIIDISPOZIȚII COMUNE + 
Articolul III-424Ținând seama de situația economică și socială structurală din Guadelupa, Guyana Franceza, Martinica, Reunion, Azore, Madeira și Insulele Canare, agravată de depărtare, insularitate, suprafața redusă, relieful și clima dificile, dependenta economică de un mic număr de produse, factori a căror persistenta și combinare dauneaza în mod grav dezvoltării lor, Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta legi, legi-cadru, regulamente și decizii europene ce urmăresc, în special, stabilirea condițiilor de aplicare a Constituției în aceste regiuni, inclusiv politicile comune. Consiliul hotărăște după consultarea Parlamentului European.Actele prevăzute de primul paragraf se referă în special la politicile vamale și comerciale, politica fiscală, zonele libere, politicile în domeniul agriculturii și pescuitului, condițiile de aprovizionare cu materii prime și bunuri de prima necesitate, ajutoarele de stat și condițiile de acces la fonduri structurale și la programele orizontale ale Uniunii.Consiliul adopta măsurile prevăzute de primul paragraf ținând seama de caracteristicile și constrangerile specifice ale regiunilor ultraperiferice, fără ca aceasta sa dăuneze integrității și coerentei ordinii juridice a Uniunii, inclusiv piața interna și politicile comune. + 
Articolul III-425Constituția nu aduce atingere regimului proprietății în statele membre. + 
Articolul III-426În fiecare din statele membre, Uniunea dispune de cea mai extinsă capacitate juridică recunoscută persoanelor juridice de către dreptul intern. Uniunea poate, în special, dobândi sau instraina bunuri mobile și imobile și poate sta în justiție. În acest scop, Uniunea este reprezentată de Comisie. Cu toate acestea, Uniunea este reprezentată de fiecare instituție, în temeiul autonomiei lor administrative, pentru chestiunile referitoare la funcționarea lor. + 
Articolul III-427Statutul funcționarilor Uniunii și Regimul care se aplică celorlalți agenți ai Uniunii se stabilesc prin lege europeană. Aceasta se adoptă după consultarea instituțiilor în cauza. + 
Articolul III-428Pentru îndeplinirea sarcinilor care îi sunt încredințate, Comisia poate primi orice informație și poate efectua orice verificare necesară, în limitele și condițiile stabilite printr-un regulament sau o decizie europeană adoptată de Consiliu cu majoritate simpla. + 
Articolul III-429(1)Fără a aduce atingere articolului 5 din Protocolul privind statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și Băncii Centrale Europene, prin lege sau lege-cadru europeană se stabilesc măsurile pentru întocmirea de statistici, în cazul în care aceasta este necesară pentru îndeplinirea activităților Uniunii.(2)Întocmirea de statistici se face cu respectarea imparțialității, fiabilitatii, obiectivitatii, independentei științifice, eficientei costurilor și confidențialității informațiilor statistice. Aceasta nu trebuie să antreneze costuri excesive pentru operatorii economici. + 
Articolul III-430Membrii instituțiilor Uniunii, membrii comitetelor, precum și funcționarii și agenții Uniunii au obligația, chiar după încetarea funcțiilor lor, de a nu divulga informații care, prin natura lor, constituie secret profesional, în special datele privind întreprinderile în ceea ce privește relațiile lor comerciale sau elementele prețului lor de cost. + 
Articolul III-431Răspunderea contractuală a Uniunii este reglementată de dreptul aplicabil contractului în cauza, în materie de răspundere extracontractuală, Uniunea trebuie să repare, în conformitate cu principiile generale comune statelor membre, toate prejudiciile cauzate de instituțiile sau agenții săi în exercitarea funcțiilor lor.Prin derogare de la dispozițiile celui de-al doilea paragraf, Banca Centrala Europeană trebuie să repare, în conformitate cu principiile generale comune statelor membre, prejudiciile cauzate de aceasta sau agenții săi în exercitarea funcțiilor lor.Răspunderea personală a agenților față de Uniune este reglementată de dispozițiile care stabilesc statutul lor sau regimul care li se aplică. + 
Articolul III-432Sediul instituțiilor Uniunii se stabilește de comun acord între guvernele statelor membre. + 
Articolul III-433Consiliul adopta în unanimitate un regulament european care stabilește regimul lingvistic al instituțiilor Uniunii, fără a aduce atingere Statutului Curții de Justiție a Uniunii Europene. + 
Articolul III-434Uniunea se bucura pe teritoriul statelor membre de privilegii și imunități necesare îndeplinirii misiunii sale în condițiile prevăzute de Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene. + 
Articolul III-435Constituția nu aduce atingere drepturilor și obligațiilor ce rezultă din convențiile încheiate anterior datei de 1 ianuarie 1958 sau, pentru statele care au aderat ulterior acestei date, anterior datei aderării lor, între unul sau mai multe state membre, pe de o parte, și unul sau mai multe state terțe.În măsura în care aceste convenții nu sunt compatibile cu Constituția, statul sau statele membre în cauza recurg la toate mijloacele necesare pentru eliminarea incompatibilităților constatate. În caz de nevoie, statele membre se sprijină reciproc pentru a atinge acest scop și, dacă este cazul, adopta o atitudine comuna.În aplicarea convențiilor prevăzute de primul paragraf, statele membre țin seama de faptul ca avantajele acordate prin Constituție pentru fiecare din statele membre fac parte integrantă din Uniune și sunt, pentru acest motiv, legate inseparabil de constituirea de instituții comune cărora li se acordă atribuții prin Constituție, precum și de acordarea de avantaje identice pentru toate celelalte state membre. + 
Articolul III-436(1)Constituția nu împiedica aplicarea următoarelor norme:(a)nici un stat membru nu este obligat sa furnizeze date a căror divulgare o considera contrară intereselor esențiale ale securității sale;(b)orice stat membru poate lua măsurile pe care le considera necesare pentru protejarea intereselor esențiale ale securității sale și care privesc producția sau comerțul cu armament, muniții și materiale de război; aceste dispoziții nu trebuie să modifice condițiile concurentei pe piața interna în ce privește produsele care nu sunt destinate unor scopuri specific militare.(2)Consiliul, la propunerea Comisiei, poate adopta în unanimitate o decizie europeană de modificare a listei din 15 aprilie 1958 a produselor cărora li se aplică dispozițiile alineatului (1) litera (b).
 + 
Partea IVDISPOZIȚII GENERALE ȘI FINALE + 
Articolul IV-437Abrogarea tratatelor anterioare(1)Prezentul Tratat de instituire a unei Constituții pentru Europa abroga Tratatul de instituire a Comunității Europene și Tratatul privind Uniunea Europeană, precum și, în condițiile prevăzute de Protocolul privind actele și tratatele care au completat sau modificat Tratatul de instituire a Comunității Europene și Tratatul privind Uniunea Europeană, actele și tratatele care le-au completat sau modificat, sub rezerva alineatului (2) al prezentului articol.(2)Tratatele privind aderarea:(a)Regatului Danemarcei, a Irlandei și a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord;(b)Republicii Elene;(c)Regatului Spaniei și a Republicii Portugheze;(d)Republicii Austria, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei și(e)Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovacese abroga.Cu toate acestea:– dispozițiile tratatelor prevăzute la literele (a)-(d) care sunt menționate sau prevăzute în Protocolul privind tratatele și actele de aderare a Regatului Danemarcei, a Irlandei și a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, a Republicii Elene, a Regatului Spaniei și a Republicii Portugheze, a Republicii Austria, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei rămân în vigoare, iar efectele lor juridice se mențin în conformitate cu acest protocol,– dispozițiile tratatului prevăzut la litera (e) care sunt menționate sau prevăzute în Protocolul privind tratatele sau actele de aderare a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace rămân în vigoare, iar efectele lor juridice se mențin în conformitate cu acest protocol. + 
Articolul IV-438Succesiunea și continuitatea în drepturi și obligații(1)Uniunea Europeană instituită prin prezentul tratat succede Uniunii Europene instituite prin Tratatul privind Uniunea Europeană, precum și Comunității Europene.(2)Sub rezerva articolului IV-439, instituțiile, organele, oficiile și agențiile existente la data intrării în vigoare a prezentului tratat își exercită, în alcătuirea lor de la acea data, atribuțiile în înțelesul prezentului tratat, atât timp cat noile dispoziții nu vor fi fost adoptate pentru punerea în aplicare a acestuia sau până la încheierea mandatului lor.(3)Actele instituțiilor, organelor, oficiilor și agentiilor adoptate în temeiul tratatelor și al actelor abrogate prin articolul IV-437 rămân în vigoare. Efectele lor juridice se mențin atât timp cat aceste acte nu sunt abrogate, anulate sau modificate pentru punerea în aplicare a prezentului tratat. Același lucru este valabil și în cazul convențiilor încheiate între statele membre în temeiul tratatelor și al actelor abrogate prin articolul IV-437.Celelalte elemente ale acquis-ului comunitar și ale Uniunii, în vigoare la data intrării în vigoare a prezentului tratat, și în special acordurile interinstitutionale, deciziile și acordurile convenite de reprezentanții guvernelor statelor membre reuniti în cadrul Consiliului, acordurile încheiate de statele membre cu privire la funcționarea Uniunii sau a Comunității ori având legătură cu acțiunea Uniunii ori a Comunității, declarațiile, inclusiv cele făcute în cadrul conferințelor interguvernamentale, precum și rezoluțiile sau alte luari de poziție ale Consiliului European și ale Consiliului și cele referitoare la Uniunea Europeană sau la Comunitate care au fost adoptate de comun acord de către statele membre se păstrează, de asemenea, atât timp cat nu vor fi fost abrogate sau modificate.(4)Jurisprudenta Curții de Justiție a Comunităților Europene și a Tribunalului de Prima Instanța referitoare la interpretarea și aplicarea tratatelor și a actelor abrogate prin articolul IV-437, precum și actele și convențiile adoptate pentru aplicarea acestora, rămâne, mutatis mutandis, izvorul interpretării dreptului Uniunii, în special a dispozițiilor similare din Constituție.(5)Continuitatea procedurilor administrative și judiciare inițiate anterior datei intrării în vigoare a prezentului tratat este asigurata cu respectarea dispozițiilor Constituției. Instituțiile, organele, oficiile și agențiile responsabile de aceste proceduri iau toate măsurile corespunzătoare în acest sens. + 
Articolul IV-439Dispoziții tranzitorii referitoare la anumite instituțiiDispozițiile tranzitorii referitoare la alcătuirea Parlamentului European, la definirea majorității calificate a Consiliului European și a Consiliului, inclusiv în cazurile în care nu toți membrii Consiliului European sau ai Consiliului participa la vot, precum și la alcătuirea Comisiei, inclusiv ministrul afacerilor externe al Uniunii, sunt prevăzute în Protocolul privind dispozițiile tranzitorii referitoare la instituțiile și organele Uniunii. + 
Articolul IV-440Domeniul teritorial de aplicare(1)Prezentul tratat se aplică Regatului Belgiei, Republicii Cehe, Regatului Danemarcei, Republicii Federale Germania, Republicii Estonia, Republicii Elene, Regatului Spaniei, Republicii Franceze, Irlandei, Republicii Italiene, Republicii Cipru, Republicii Letonia, Marelui Ducat al Luxemburgului, Republicii Ungare, Republicii Malta, Regatului Țărilor de Jos, Republicii Austria, Republicii Polone, Republicii Portugheze, Republicii Slovenia și Republicii Slovace, Republicii Finlanda, Regatului Suediei și Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.(2)Prezentul tratat se aplică Guadelupei, Guyanei Franceze, Martinicai și Reunionului, Azorelor, Madeirei și Insulelor Canare, în conformitate cu dispozițiile articolului III-424.(3)Țările și teritoriile de peste mari a căror lista figurează în anexa II fac obiectul regimului special de asociere definit în partea III titlul IV.Prezentul tratat nu se aplică țărilor și teritoriilor de peste mari care au relații speciale cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord care nu sunt enumerate în lista menționată anterior.(4)Prezentul tratat se aplică teritoriilor europene ale căror relații externe sunt asumate de un stat membru.(5)Prezentul tratat se aplică insulelor Aland cu derogarile care figurau inițial în tratatul prevăzut la articolul IV-437 alineatul (2) litera (d) și care sunt menționate în titlul V secțiunea 5 din Protocolul privind actele și tratatele de aderare a Regatului Danemarcei, a Irlandei și a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, a Republicii Elene, a Regatului Spaniei și a Republicii Portugheze, a Republicii Austria, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei.(6)Prin derogare de la alineatele (1) – (5):(a)prezentul tratat nu se aplică insulelor Feroe;(b)prezentul tratat se aplică zonelor Akrotiri și Dhekelia, aflate sub suveranitatea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în Cipru, numai în măsura necesară pentru a asigura aplicarea regimului prevăzut inițial în Protocolul privind zonele aflate sub suveranitatea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în Cipru, anexat la actul de aderare care face parte integrantă din tratatul prevăzut la articolul IV-437 alineatul (2) litera (e) și menționat în partea II titlul III din Protocolul privind Tratatul și Actul de aderare a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace;(c)prezentul tratat se aplică Insulelor Anglo-Normande și Insulei Man numai în măsura necesară pentru asigurarea aplicării regimului stabilit pentru aceste insule inițial prin tratatul prevăzut la articolul IV-437 alineatul (2) litera (a) și care este menționat de titlul II secțiunea 3 din Protocolul privind tratatele și actele de aderare a Regatului Danemarcei, a Irlandei și a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, a Republicii Elene, a Regatului Spaniei și a Republicii Portugheze, a Republicii Austria, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei.(7)Consiliul European, la inițiativa statului membru în cauza, poate adopta o decizie europeană de modificare a statutului în raport cu Uniunea al unei tari sau teritoriu danez, francez sau olandez prevăzut la alineatele (2) și (3) Consiliul European hotărăște în unanimitate, după consultarea Comisiei. + 
Articolul IV-441Uniunile regionalePrezentul tratat nu împiedica existenta și realizarea uniunilor regionale între Belgia și Luxemburg, precum și între Belgia, Luxemburg și Țările de Jos, în măsura în care aplicarea prezentului tratat nu aduce atingere obiectivelor acestor uniuni regionale. + 
Articolul IV-442Protocoale și anexeProtocoalele și anexele la prezentul tratat fac parte integrantă din acesta. + 
Articolul IV-443Procedura ordinară de revizuire(1)Guvernul oricărui stat membru, Parlamentul European sau Comisia poate prezenta Consiliului proiecte de revizuire a prezentului tratatului. Aceste proiecte se transmit Consiliului European de către Consiliu și se notifica parlamentelor naționale.(2)În cazul în care Consiliul European, după consultarea Parlamentului European și a Comisiei, adopta cu majoritate simpla o decizie favorabilă examinării modificărilor propuse, președintele Consiliului European convoacă o Convenție compusa din reprezentanți ai parlamentelor naționale, ai sefilor de stat sau de guvern ai statelor membre, ai Parlamentului European și ai Comisiei. Banca Centrala Europeană este, de asemenea, consultata în cazul modificărilor instituționale în domeniul monetar. Convenția analizează proiectele de revizuire și adopta prin consens o recomandare facuta Conferintei reprezentanților guvernelor statelor membre prevăzute la alineatul (3).Consiliul European poate decide cu majoritate simpla, după aprobarea Parlamentului European, sa nu convoace Convenția în cazul în care amploarea modificărilor nu o justifica. În acest ultim caz, Consiliul European stabilește mandatul pentru Conferința reprezentanților guvernelor statelor membre.(3)În vederea adoptării de comun acord a modificărilor ce trebuie aduse prezentului tratat, președintele Consiliului convoacă o conferința a reprezentanților guvernelor statelor membre.Modificările intră în vigoare după ce au fost ratificate de toate statele membre în conformitate cu normele lor constituționale.(4)În cazul în care, la expirarea unui termen de doi ani de la semnarea prezentului tratat, patru cincimi din statele membre au ratificat tratatul menționat, iar unul sau mai multe state membre au intampinat dificultăți în ratificarea respectiva, Consiliului European se autosesizeaza cu privire la chestiune. + 
Articolul IV-444Procedura simplificata de revizuire(1)Având în vedere dispozițiile părții III, conform cărora Consiliul hotărăște în unanimitate într-un anumit domeniu sau într-un anumit caz, Consiliul European poate adopta o decizie europeană de autorizare a Consiliului de a hotărî cu majoritate calificată în domeniul sau în cazul respectiv.Prezentul alineat nu se aplică deciziilor care au implicații militare sau în domeniul apărării.(2)Având în vedere dispozițiile părții III, potrivit cărora legile sau legile-cadru europene se adoptă de Consiliu în conformitate cu o procedură legislativă specială, Consiliul European poate adopta o decizie europeană de autorizare a adoptării respectivelor legi sau legi-cadru în conformitate cu procedura legislativă ordinară.(3)Orice inițiativa luată de Consiliul European pe baza alineatelor (1) sau (2) se transmite parlamentelor naționale. În cazul opoziției unui parlament național, notificate în termen de zece luni de la aceasta transmitere, decizia europeană prevăzută la alineatele (1) sau (2) nu se adoptă. În cazul în care nu exista nici o opoziție, Consiliul European poate adopta respectiva decizie.Pentru adoptarea deciziilor europene prevăzute la alineatele (1) și 2, Consiliul European hotărăște în unanimitate, după aprobarea Parlamentului European, care se pronunța cu majoritatea membrilor săi. + 
Articolul IV-445Procedura simplificata de revizuire privind politicile și acțiunile interne ale Uniunii(1)Guvernul oricărui stat membru, Parlamentul European sau Comisia pot prezenta Consiliului European proiecte destinate revizuirii, integrale sau parțiale, a dispozițiilor părții III titlul III privind politicile și acțiunile interne ale Uniunii.(2)Consiliul European poate adopta o decizie europeană de modificare, integrală sau parțială, a dispozițiilor părții III titlul III. Consiliul European hotărăște în unanimitate, după consultarea Parlamentului European și a Comisiei, precum și a Băncii Centrale Europene, în cazul unor modificări instituționale în domeniul monetar.Aceasta decizie europeană intră în vigoare numai după aprobarea sa de către statele membre, în conformitate cu normele lor constituționale.(3)Decizia europeană prevăzută la alineatul (2) nu poate extinde competentele atribuite Uniunii prin prezentul tratat. + 
Articolul IV-446TermenulPrezentul tratat se încheie pe termen nelimitat. + 
Articolul IV-447Ratificarea și intrarea în vigoare(1)Prezentul tratat se ratifica de către inaltele Părți Contractante, în conformitate cu normele lor constituționale. Instrumentele de ratificare vor fi depuse pe lângă Guvernul Republicii Italiene.(2)Prezentul tratat intră în vigoare la 1 noiembrie 2006, cu condiția ca toate instrumentele de ratificare sa fi fost depuse, sau în prima zi a lunii ce urmează depunerii instrumentului de ratificare de către stat semnatar care îndeplinește ultimul aceasta formalitate. + 
Articolul IV-448Textele autentice și traducerile(1)Prezentul tratat, redactat într-un exemplar unic, în limbile germană, engleza, daneza, spaniola, estona, franceza, finlandeza, greaca, maghiara, irlandeza, italiana, letona, lituaniana, malteza, olandeza, polona, portugheză, slovaca, slovena, suedeza și ceha, textele stabilite în fiecare din aceste limbi fiind în mod egal autentice, va fi depus în arhivele Guvernului Republicii Italiene, care va transmite câte o copie certificată pentru conformitate fiecăruia dintre guvernele celorlalte state semnatare.(2)Prezentul tratat poate, de asemenea, să fie tradus în orice alta limba stabilită de statele membre, dintre cele care, în temeiul normelor lor constituționale, se bucura de statut de limba oficială pe întreg teritoriul lor sau doar pe o parte din acesta. Statul membru în cauza pune la dispoziție o copie certificată a acestor traduceri, care va fi depusa în arhivele Consiliului.
 + 
PROTOCOALELE ȘI ANEXELE I ȘI II LA TRATATUL DE INSTITUIRE A UNEI CONSTITUȚII PENTRU EUROPA + 
CUPRINSA.PROTOCOALE ANEXATE LA TRATATUL DE INSTITUIRE A UNEI CONSTITUȚII PENTRU EUROPA1.Protocol privind rolul parlamentelor naționale în cadrul uniunii europene2.Protocol privind aplicarea principiilor subsidiarității și proportionalitatii3.Protocol de stabilire a Statutului Curții de Justiție a Uniunii Europene4.Protocol de stabilire a Statutului Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene5.Protocol privind Statutul Băncii Europene de Investiții6.Protocol privind stabilirea sediilor instituțiilor și anumitor organe, oficii, agenții și servicii ale Uniunii Europene7.Protocol privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene8.Protocol privind tratatele și actele de aderare a Regatului Danemarcei, a Irlandei și a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, a Republicii Elene, a Regatului Spaniei și a Republicii Portugheze, a Republicii Austria, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei9.Protocol privind tratatul și actul de aderare a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace10.Protocol privind procedura aplicabilă deficitelor excesive11.Protocol privind criteriile de convergenta12.Protocol privind Eurogrupul13.Protocol privind anumite dispoziții aplicabile Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord cu privire la uniunea economică și monetara14.Protocol privind anumite dispoziții aplicabile Danemarcei cu privire la uniunea economică și monetara15.Protocol privind anumite sarcini ale băncii naționale a Danemarcei16.Protocol privind sistemul francului în Comunitatea Financiară a Pacificului17.Protocol privind acquis-ul Schengen integrat în cadrul Uniunii Europene18.Protocol privind aplicarea anumitor aspecte din Articolul III-130 din Constituție în cazul Regatului Unit și al Irlandei19.Protocol privind poziția Regatului Unit și a Irlandei în ceea ce privește politicile privind controalele la frontiere, azilul și imigrarea, precum și în ceea ce privește cooperarea juridică în domeniul dreptului civil și cooperarea politieneasca20.Protocol privind poziția Danemarcei21.Protocol privind relațiile externe ale statelor membre în ceea ce privește trecerea frontierelor externe22.Protocol privind dreptul de azil pentru resortisantii statelor membre23.Protocol privind cooperarea structurată permanenta stabilită în Articolul I-41 alineatul (6) și în Articolul III-312 din Constituție24.Protocol privind Articolul I-41 alineatul (2) din Constituție25.Protocol privind importurile în Uniunea Europeană de produse petroliere rafinate în Antilele olandeze26.Protocol privind dobândirea de bunuri imobile în Danemarca27.Protocol privind sistemul de radiodifuziune publică în statele membre28.Protocol privind Articolul III-214 din Constituție29.Protocol privind coeziunea economică, socială și teritorială30.Protocol privind regimul special aplicabil Groenlandei31.Protocol privind Articolul 40.3.3 din constituția Irlandei32.Protocol privind Articolul I-9 alineatul (2) din Constituție privind aderarea Uniunii la convenția europeană de apărare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale33.Protocol privind actele și tratatele de completare sau de modificare a Tratatului de instituire a Comunității Europene și a tratatului privind Uniunea Europeană34.Protocol privind dispozițiile tranzitorii referitoare la instituțiile și organele Uniunii35.Protocol privind consecințele financiare ale expirării Tratatului de instituire a Comunității Europene a Carbunelui și Otelului și Fondul de Cercetare pentru Cărbune și Oțel36.Protocol de modificare a Tratatului de instituire a Comunității Europene a Energiei AtomiceB.Anexe la Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa1.Anexa I: Lista prevăzută la articolul III-226 din Constituție2.Anexa II: Tari și teritorii de peste mari cărora li se aplică partea III titlul IV din Constituție + 
A. PROTOCOALE ANEXATE LA TRATATUL DE INSTITUIRE A UNEI CONSTITUȚII PENTRU EUROPA + 
1. PROTOCOL PRIVIND ROLUL PARLAMENTELOR NAȚIONALE ÎN CADRUL UNIUNII EUROPENEÎNALTELE PĂRȚI CONTRACTANTE,REAMINTIND faptul ca modul în care parlamentele naționale își exercită controlul asupra guvernelor lor respective în raport cu activitățile Uniunii este un aspect legat de organizarea și practicile constituționale proprii fiecărui stat membru;DORIND sa încurajeze participarea mai intensa a parlamentelor naționale în cadrul activităților Uniunii Europene și sa consolideze capacitatea acestora de a-și exprima punctul de vedere asupra proiectelor de acte legislative europene, precum și asupra altor probleme care prezintă un interes special pentru parlamentele naționale;AU CONVENIT cu privire la următoarele dispoziții, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa și la Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice: + 
Titlul IINFORMAȚII DESTINATE PARLAMENTELOR NAȚIONALE + 
Articolul 1Documentele de consultare ale Comisiei (cărți verzi, cărți albe și comunicări) se transmit direct de Comisie parlamentelor naționale cu ocazia publicării acestora. De asemenea, Comisia transmite parlamentelor naționale programul legislativ anual, precum și orice alt instrument de programare legislativă sau de strategie politica, în același timp în care le transmite Parlamentului European și Consiliului. + 
Articolul 2Proiectele de acte legislative europene adresate Parlamentului European și Consiliului se transmit parlamentelor naționale.În înțelesul prezentului protocol, "proiect de act legislativ european" se înseamnă propunerile Comisiei, initiativele unui grup de state membre, initiativele Parlamentului European, cererile Curții de Justiție, recomandările Băncii Centrale Europene și cererile Băncii Europene de Investiții în vederea adoptării unui act legislativ european.Proiectele de acte legislative europene înaintate de Comisie se transmit direct de Comisie parlamentelor naționale, în același timp în care se transmit Parlamentului European și Consiliului. Proiectele de acte legislative europene înaintate de Parlamentul European se transmit direct de Parlamentul European parlamentelor naționale.Proiectele de acte legislative europene înaintate de un grup de state membre, de Curtea de Justiție, de Banca Centrala Europeană sau de Banca Europeană de Investiții se transmit de Consiliu parlamentelor naționale. + 
Articolul 3Parlamentele naționale pot adresa președinților Parlamentului European, ai Consiliului și, respectiv, ai Comisiei, un aviz motivat privind conformitatea unui proiect de act legislativ european cu principiul subsidiarității, în conformitate cu procedura prevăzută de Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiarității și proportionalitatii.În cazul în care un proiect de act legislativ european este înaintat de un grup de state membre, președintele Consiliului transmite avizul sau avizele motivate respective guvernelor statelor membre în cauza.În cazul în care un proiect de act legislativ european este înaintat de Curtea de Justiție, de Banca Centrala Europeană sau de Banca Europeană de Investiții, președintele Consiliului transmite avizul sau avizele motivate respective instituției sau organului în cauza. + 
Articolul 4Se prevede un termen de șase săptămâni între momentul în care un proiect de act legislativ european este pus la dispoziția parlamentelor naționale în limbile oficiale ale Uniunii și data la care proiectul în cauza este înscris pe ordinea de zi provizorie a Consiliului, în vederea adoptării acestuia sau în vederea adoptării unei poziții asupra proiectului menționat în cadrul unei proceduri legislative. Se permit excepții în cazuri de urgenta, dacă motivele care le justifica sunt indicate în actul adoptat sau în poziția Consiliului. Cu excepția cazurilor de urgenta menționate, justificate în mod corespunzător, nu se poate atinge nici un acord asupra proiectului de act legislativ european în cauza în decursul termenului de șase săptămâni prevăzut. Cu excepția cazurilor de urgenta justificate în mod corespunzător, se respecta un termen de zece zile între înscrierea unui proiect de act legislativ european pe ordinea de zi provizorie a Consiliului și adoptarea unei poziții cu privire la acesta. + 
Articolul 5Ordinea de zi și rezultatele ședințelor Consiliului, inclusiv procesele-verbale ale ședințelor în cadrul cărora Consiliul deliberează asupra proiectelor de acte legislative europene, se transmit direct parlamentelor naționale și, în același timp, guvernelor statelor membre. + 
Articolul 6În cazul în care Consiliul European prevede recurgerea la articolul IV-444 alineatul (1) sau (2) din Constituție, parlamentele naționale sunt informate cu privire la inițiativa Consiliului European cu cel puțin șase luni înainte de adoptarea unei astfel de decizii europene. + 
Articolul 7Curtea de Conturi transmite raportul sau anual parlamentelor naționale, cu titlu informativ, în același timp în care îl transmite Parlamentului European și Consiliului. + 
Articolul 8În cazul în care sistemul parlamentar național nu este monocameral, dispozițiile articolelor 1 – 7 se aplică camerelor care formează sistemul parlamentar în cauza.
 + 
Titlul IICOOPERAREA INTERPARLAMENTARA + 
Articolul 9Parlamentul European și parlamentele naționale stabilesc de comun acord modul de organizare și promovare a unei cooperări interparlamentare eficiente și periodice în cadrul Uniunii. + 
Articolul 10O conferința a organelor parlamentare specializate în problemele Uniunii poate aduce în atenția Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei, orice contribuție pe care o considera adecvată, în plus, o astfel de conferința promovează schimbul de informații și al celor mai bune practici între parlamentele naționale și Parlamentul European, inclusiv între comisiile specializate din cadrul acestora. De asemenea, conferința organelor parlamentare poate organiza conferințe interparlamentare pe teme specifice, în special pentru a purta dezbateri asupra problemelor de politica externa și de securitate comuna, inclusiv asupra politicii de securitate și de apărare comuna. Contribuțiile conferintei nu angajează parlamentele naționale și nici nu aduc atingere poziției acestora.
 + 
2. PROTOCOL PRIVIND APLICAREA PRINCIPIILOR SUBSIDIARITĂȚII ȘI PROPORTIONALITATIIÎNALTELE PĂRȚI CONTRACTANTE,DORIND să se asigure ca deciziile se adoptă la un nivel cat mai apropiat de cetățenii Uniunii;HOTĂRÂTE sa stabilească condițiile de aplicare a principiilor subsidiarității și proportionalitatii prevăzute la articolul I-11 din Constituție și sa instituie un sistem de control al aplicării respectivelor principii,AU CONVENIT cu privire la următoarele dispoziții, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa: + 
Articolul 1Fiecare instituție asigura în permanenta respectarea principiilor subsidiarității și proportionalitatii definite de articolul I-11 din Constituție. + 
Articolul 2Înainte de a propune un act legislativ european, Comisia procedează la consultări extinse. Dacă este cazul, consultarile trebuie să aibă în vedere dimensiunea regionala și locală a acțiunilor preconizate. În caz de urgenta excepționala, Comisia nu desfășoară consultarile menționate. Comisia își motiveaza decizia în cadrul propunerii. + 
Articolul 3În înțelesul prezentului protocol, "proiect de act legislativ european" înseamnă propunerile Comisiei, initiativele unui grup de state membre, initiativele Parlamentului European, cererile Curții de Justiție, recomandările Băncii Centrale Europene și cererile Băncii Europene de Investiții în vederea adoptării unui act legislativ european. + 
Articolul 4Comisia transmite parlamentelor naționale proiectele sale de acte legislative europene și proiectele sale modificate, în același timp în care le transmite organului legislativ al Uniunii. Parlamentul European transmite parlamentelor naționale proiectele sale de acte legislative europene, precum și proiectele sale modificate.Consiliul transmite parlamentelor naționale proiectele de acte legislative europene înaintate de un grup de state membre, de Curtea de Justiție, Banca Centrala Europeană sau Banca Europeană de Investiții, precum și proiectele modificate.După adoptarea acestora, rezoluțiile legislative ale Parlamentului European și pozițiile Consiliului se transmit de către acestea parlamentelor naționale. + 
Articolul 5Proiectele de acte legislative europene trebuie motivate în raport cu principiile subsidiarității și proportionalitatii. Orice proiect de act legislativ european trebuie să cuprindă o fișa detaliată care să permită evaluarea conformitatii cu principiile subsidiarității și proportionalitatii. Fișa menționată anterior trebuie să cuprindă elemente care să permită evaluarea impactului financiar al proiectului în cauza și, în cazul unei legi-cadru europene, evaluarea implicatiilor acesteia asupra reglementărilor care urmează să fie puse în aplicare de statele membre, inclusiv asupra legislației regionale, dacă este cazul. Motivele care conduc la concluzia ca un obiectiv al Uniunii poate fi îndeplinit mai bine la nivelul Uniunii se bazează pe indicatori calitativi și, ori de câte ori este posibil, pe indicatori cantitativi. Proiectele de acte legislative europene au în vedere nevoia de a proceda astfel încât orice obligație, financiară sau administrativă, care revine Uniunii, guvernelor naționale, autorităților regionale sau locale, operatorilor economici și cetățenilor să fie cat mai redusă posibil și proporțională cu obiectivul urmărit. + 
Articolul 6În termen de șase săptămâni de la data transmiterii unui proiect de act legislativ european, orice parlament național sau orice camera a unui parlament național poate adresa președinților Parlamentului European, al Consiliului și, respectiv, al Comisiei un aviz motivat în care să se expuna motivele pentru care considera ca proiectul în cauza nu este în conformitate cu principiul subsidiarității. Dacă este cazul, fiecărui parlament național sau fiecărei camere a unui parlament național îi revine sarcina de a consulta parlamentele regionale cu competente legislative.În cazul în care proiectul de act legislativ european în cauza este înaintat de un grup de state membre, președintele Consiliului transmite avizul guvernelor respectivelor state membre, în cazul în care proiectul de act legislativ european este înaintat de Curtea de Justiție, de Banca Centrala Europeană sau de Banca Europeană de Investiții, președintele Consiliului transmite avizul instituției sau organului în cauza. + 
Articolul 7Parlamentul European, Consiliul și Comisia, precum și, dacă este cazul, grupul de state membre, Curtea de Justiție, Banca Centrala Europeană sau Banca Europeană de Investiții, în cazul în care proiectul de act legislativ european este înaintat de acestea, țin seama de avizele motivate adresate de parlamentele naționale sau de o camera a oricărui parlament național.Fiecare parlament național dispune de doua voturi, repartizate în funcție de sistemul parlamentar național. În cadrul unui sistem parlamentar național bicameral, fiecare dintre cele doua camere dispune de un vot.În cazul în care avizele motivate de faptul ca un proiect legislativ european nu respecta principiul subsidiarității reprezintă cel puțin o treime din totalitatea voturilor atribuite parlamentelor naționale în conformitate cu dispozițiile celui de-al doilea paragraf, proiectul trebuie analizat din nou. Acest prag este de o pătrime în cazul unui proiect legislativ european prezentat în temeiul articolului III-264 din Constituție privind spațiul de libertate, de securitate și de justiție. Ca urmare a unei astfel de reevaluari, Comisia sau, dacă este cazul, grupul de state membre, Parlamentul European, Curtea de Justiție, Banca Centrala Europeană sau Banca Europeană de Investiții, în cazul în care proiectul de act legislativ european este înaintat de acestea, pot hotărî fie sa mențină proiectul, fie sa îl modifice, fie sa îl retragă. O astfel de decizie trebuie motivată corespunzător. + 
Articolul 8Curtea de Justiție a Uniunii Europene este competența să se pronunțe asupra acțiunilor privind încălcarea principiului subsidiarității de către un act legislativ european, formulate, conform normelor prevăzute la articolul III-65 din Constituție, de un stat membru sau transmise de acesta conform dispozițiilor de drept intern în numele parlamentului sau național sau al unei camere a acestuia.În conformitate cu dispozițiile prevăzute la articolul menționat anterior, astfel de acțiuni pot fi formulate și de Comitetul Regiunilor împotriva actelor legislative europene în vederea adoptării cărora Constituția prevede consultarea respectivului comitet. + 
Articolul 9În fiecare an, Comisia prezintă Consiliului European, Parlamentului European, Consiliului și parlamentelor naționale un raport privind aplicarea articolului I-11 din Constituție. Respectivul raport anual se transmite, de asemenea, Comitetului Regiunilor și Comitetului Economic și Social.
 + 
3. PROTOCOL DE STABILIRE A STATUTULUI CURȚII DE JUSTIȚIE A UNIUNII EUROPENEÎNALTELE PĂRȚI CONTRACTANTE,DORIND sa stabilească statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, prevăzut la articolul III-381 din Constituție,AU CONVENIT cu privire la următoarele dispoziții, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa și la Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice: + 
Articolul 1Curtea de Justiție a Uniunii Europene se constituie și își exercită funcțiile în conformitate cu Constituția, cu Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice (Tratatul CEEA) și cu prezentul statut. + 
Titlul ISTATUTUL JUDECĂTORILOR ȘI AL AVOCAȚILOR GENERALI + 
Articolul 2Înainte de preluarea funcției, fiecare judecător trebuie să depună, în fața Curții de Justiție reunita în ședința publică, un jurământ prin care se angajează să își îndeplinească funcția cu deplina imparțialitate și onestitate și sa păstreze secretul deliberărilor. + 
Articolul 3Judecătorii beneficiază de imunitate jurisdicțională. În ceea ce privește actele încheiate de aceștia, inclusiv afirmatiile lor verbale și scrise efectuate în calitatea lor oficială, judecătorii continua sa beneficieze de imunitate după încetarea funcției lor.Curtea de Justiție, reunita în sesiune plenara, poate ridica imunitatea. În cazul în care hotărârea se referă la un membru al Tribunalului sau al unui tribunal specializat, Curtea hotărăște după consultarea tribunalului în cauza.În cazul în care, în urma ridicării imunitatii, se deschide o acțiune penală împotriva unui judecător, acesta poate fi judecat, în oricare din statele membre, numai de instanța competența sa judece magistrații care aparțin jurisdicției naționale la cel mai înalt nivel.Articolele II-14 și articolul 17 din Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii se aplică judecătorilor, avocaților generali, grefierilor și raportorilor adjuncți ai Curții de Justiție a Uniunii Europene, fără sa aducă atingere dispozițiilor privind imunitatea jurisdicțională a judecătorilor prevăzute la primul, al doilea și al treilea paragraf din prezentul articol. + 
Articolul 4Judecătorii nu pot exercita nici o funcție politica sau administrativă.Judecătorii nu pot exercita nici o activitate profesională, remunerată sau nu, cu excepția unei derogări acordate cu titlu excepțional printr-o decizie europeană a Consiliului, care hotărăște cu majoritate simpla.Cu ocazia preluării funcției, judecătorii își asuma angajamentul solemn de a respecta, pe durata mandatului lor și după încetarea acestuia, obligațiile care decurg din funcția asumată, în special obligația de integritate și reținere în raport cu acceptarea anumitor funcții sau avantaje după încetarea mandatului.În caz de incertitudine, Curtea de Justiție decide cu privire la acest aspect. În cazul în care hotărârea privește un membru al Tribunalului sau al unui tribunal specializat, Curtea hotărăște după consultarea tribunalului în cauza. + 
Articolul 5Cu excepția cazurilor de reinnoiri periodice și a cazurilor de deces, mandatele judecătorilor se încheie individual prin demisie.În cazul demisiei unui judecător, scrisoarea de demisie este adresată președintelui Curții de Justiție în vederea transmiterii acesteia președintelui Consiliului. Aceasta notificare determina crearea unui post vacant.Cu excepția cazurilor în care se aplică articolul 6, judecătorul rămâne în funcție până la intrarea în funcție a succesorului sau. + 
Articolul 6Un judecător poate fi eliberat din funcție sau declarat decăzut din dreptul la pensie sau la alte beneficii aferente pensiei, numai dacă, potrivit opiniei unanime a judecătorilor și a avocaților generali ai Curții de Justiție, nu mai îndeplinește condițiile necesare sau nu își mai îndeplinește obligațiile care decurg din funcția săi. Judecătorul în cauza nu participa la deliberările menționate, în cazul în care judecătorul în cauza este membru al Tribunalului sau al unui tribunal specializat, Curtea decide după consultarea tribunalului în cauza.Grefierul aduce hotărârea Curții la cunoștința președinților Parlamentului European și ai Comisiei și o notifica președintelui Consiliului.În cazul unei hotărâri de eliberare din funcție a unui judecător, o astfel de notificare determina crearea unui post vacant. + 
Articolul 7Judecătorii a căror funcții încetează înainte de expirarea mandatului sunt înlocuiți pe durata rămasă a mandatului. + 
Articolul 8Dispozițiile articolelor 2-7 se aplică avocaților generali.
 + 
Titlul IIORGANIZAREA CURȚII DE JUSTIȚIE + 
Articolul 9Cu ocazia reînnoirii parțiale a judecătorilor, care are loc din trei în trei ani, se înlocuiesc alternativ treisprezece și, respectiv, doisprezece judecători.Cu ocazia reînnoirii parțiale a avocaților generali, care are loc din trei în trei ani, se înlocuiesc patru avocați generali de fiecare data. + 
Articolul 10Grefierul depune jurământ în fața Curții de Justiție, angajandu-se să își exercite funcția cu deplina imparțialitate și onestitate și sa păstreze secretul deliberărilor. + 
Articolul 11Curtea de Justiție asigura înlocuirea grefierului în cazul în care acesta nu își poate îndeplini funcția. + 
Articolul 12Alți funcționari și agenți sunt numiți pe lângă Curtea de Justiție pentru a asigura buna ei funcționare. Aceștia răspund în fața grefierului sub autoritatea președintelui. + 
Articolul 13Legea europeană poate să prevadă numirea unor raportori adjuncți și stabilește statutul acestora.Legea se adoptă la cererea Curții de Justiție. Raportorii adjuncți pot fi convocați, în condițiile stabilite de regulamentul de procedura, sa participe la instrumentarea cazurilor înaintate Curții și sa colaboreze cu judecătorul raportor.Raportorii adjuncți, aleși dintre persoane care oferă toate garanțiile de independenta și care întrunesc toate calificarile juridice necesare, sunt numiți printr-o decizie europeană a Consiliului care hotărăște cu majoritate simpla. Raportorii adjuncți depun jurământ în fața Curții, angajandu-se să își exercite funcția cu deplina imparțialitate și onestitate și sa păstreze secretul deliberărilor. + 
Articolul 14Judecătorii, avocații generali și grefierul sunt obligați să își stabilească reședința în locul unde se afla sediul Curții de Justiție. + 
Articolul 15Curtea de Justiție funcționează permanent. Durata vacantelor judecătorești se stabilește de Curte în funcție de nevoile implicate de activitatea acesteia. + 
Articolul 16Curtea de Justiție constituie camere formate din trei și, respectiv, cinci judecători. Judecătorii aleg președinții camerelor din rândul lor. Președinții camerelor formate din cinci judecători sunt aleși pentru trei ani. Mandatul lor poate fi reînnoit o singură dată.Marea camera cuprinde treisprezece judecători. Aceasta este prezidata de președintele Curții.Președinții camerelor formate din cinci judecători, precum și alți judecători desemnați în condițiile prevăzute de regulamentul de procedura fac, de asemenea, parte din marea camera.Curtea se reuneste în marea camera în cazul în care un stat membru sau o instituție a Uniunii Europene care constituie parte în instanța solicita acest lucru.Curtea se reuneste în plen în cazul în care este sesizată în temeiul articolului III-335 alineatul (2), al articolului III-347 al doilea paragraf, al articolului III-349 sau al articolului III-385 alineatul (6) din Constituție.În plus, în cazul în care considera ca un caz cu privire la care este sesizată prezintă o importanța excepționala, Curtea poate decide sa trimită cazul în plen, după audierea avocatului general. + 
Articolul 17Hotărârile Curții de Justiție sunt valabile numai în cazul în care la deliberări participa un număr impar de judecători.Hotărârile camerelor formate din trei sau din cinci judecători sunt valabile numai în cazul în care se adoptă de trei judecători.Hotărârile marii camere sunt valabile numai în cazul în care sunt prezenți nouă judecători. Hotărârile Curții reunite în plen sunt valabile numai în cazul în care sunt prezenți cincisprezece judecători.În cazul în care un judecător care face parte dintr-o camera nu poate participa la o sesiune, acesta poate apela la un judecător care face parte din alta camera sa îl înlocuiască în condițiile stabilite în regulamentul de procedura. + 
Articolul 18Judecătorii și avocații generali nu pot participa la soluționarea nici unui caz în care au fost implicați anterior în calitate de reprezentanți, consilieri sau avocați ai uneia dintre părți sau în cazul în care s-au pronunțat asupra cazului menționat în calitate de membri ai unui tribunal, ai unei comisii de ancheta sau în orice alta calitate.Un judecător sau un avocat general informează președintele dacă, din motive speciale, considera că nu poate participa la judecarea sau anchetarea unui anumit caz. În cazul în care președintele considera ca un judecător sau un avocat general nu trebuie să audieze sau sa pună concluzii într-un anumit caz, din motive speciale, îl informează pe judecătorul sau avocatul general în cauza cu privire la acest lucru.Curtea de justiție hotărăște în cazul oricărei dificultăți privind aplicarea prezentului articol.Nici o parte nu poate invoca nici cetățenia unui judecător, nici absenta din cadrul Curții sau a uneia din camerele acesteia, a unui judecător având cetățenia sa pentru a solicita modificarea componentei Curții sau a uneia din camerele acesteia.
 + 
Titlul IIIPROCEDURA ÎN FAȚA CURȚII DE JUSTIȚIE + 
Articolul 19Statele membre și instituțiile Uniunii sunt reprezentate în fața Curții de Justiție de un agent desemnat pentru fiecare caz în parte. Agentul poate fi asistat de un consilier sau de un avocat. Statele care sunt parte la Acordul privind Spațiul Economic European, altele decât statele membre, precum și Autoritatea de supraveghere a Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS), menționată de acordul arătat, sunt reprezentate în același mod.Celelalte părți trebuie să fie reprezentate de un avocat.O parte poate fi reprezentată sau asistată în fața Curții numai de un avocat care are competența de a profesa în fața unei instanțe a unui stat membru sau a unui alt stat care este parte la Acordul privind Spațiul Economic European.Agenții, consilierii și avocații care compar în fața Curții beneficiază de drepturile și garanțiile necesare exercitării funcțiilor lor în mod independent, în condițiile stabilite în regulamentul de procedura.În raport cu consilierii și avocații care se prezintă în fața sa, Curtea beneficiază de competentele general recunoscute în acest domeniu pentru curți și tribunale, în condițiile stabilite în regulamentul de procedura.Profesorii universitari resortisanti ai statelor membre a căror legislație le acorda dreptul de a pleda beneficiază, în fața Curții, de drepturile recunoscute avocaților prin prezentul articol. + 
Articolul 20Procedura în fața Curții implica doua etape: o etapa scrisă și una orala.Procedura scrisă cuprinde comunicarea către părți, precum și către instituțiile, organele, oficiile sau agențiile Uniunii ale căror acțiuni sunt judecate, a cererilor, declarațiilor, probelor de apărare și observațiilor și, eventual, a replicilor, precum și a tuturor probelor și documentelor justificative sau a copiilor legalizate ale acestora.Grefierul asigura efectuarea comunicărilor menționate în ordinea și la termenele stabilite prin regulamentul de procedura.Procedura orala cuprinde citirea raportului prezentat de judecătorul raportor, audierea de către Curte a agenților, consilierilor și avocaților și a concluziilor avocatului general, precum și, dacă este cazul, audierea martorilor și a experților.În cazul în care considera ca un caz nu ridica nici o problemă noua de drept, Curtea poate decide, după audierea avocatului general, ca respectivul caz să fie judecat fără concluziile avocatului general. + 
Articolul 21Curtea de Justiție este sesizată printr-o cerere adresată grefierului. Cererea trebuie să indice numele și domiciliul reclamantului și calitatea semnatarului, partea sau părțile împotriva căreia sau a cărora este formulată cererea, obiectul litigiului, concluziile și o prezentare succintă a motivelor invocate. Dacă este cazul, cererea trebuie să fie însoțită de actul a cărui anulare se solicita sau, în situațiile prevăzute la articolul III-367 din Constituție, de un document justificativ cu privire la data la care instituția în cauza a fost invitata sa acționeze conform articolului menționat anterior. În cazul în care documentele menționate nu au fost anexate cererii, grefierul solicita părții în cauza să le prezinte într-un termen rezonabil, dar, în acest caz, drepturile părții nu sunt anulate nici chiar în cazul în care documentele se prezintă după expirarea termenului de acțiune. + 
Articolul 22În cazurile menționate la articolul 18 din Tratatul CEEA, Curtea de Justiție este sesizată printr-o acțiune adresată grefierului. Acțiunea trebuie să indice numele și domiciliul reclamantului și calitatea semnatarului, hotărârea împotriva căreia este formulată acțiunea, părțile procesuale, obiectul litigiului, concluziile și o prezentare succintă a motivelor invocate.Acțiunea trebuie să fie însoțită de o copie legalizată a deciziei comitetului de arbitraj care este contestată.În cazul în care Curtea respinge acțiunea, decizia comitetului de arbitraj devine definitivă, în cazul în care Curtea anulează decizia comitetului de arbitraj, procedura poate fi reluată, dacă este cazul, la inițiativa unei din părțile procesuale, în fața comitetului de arbitraj. Acesta trebuie să se conformeze hotărârilor Curții privind aspectele de drept. + 
Articolul 23În cazurile prevăzute la articolul III-369 din Constituție, hotărârea unei instanțe naționale de a suspenda procedura și de a sesiza Curtea de Justiție este notificată acesteia de către instanța naționala respectiva. În continuare, grefierul Curții de Justiție notifica hotărârea în cauza părților implicate, statelor membre și Comisiei, precum și instituției, organului, oficiului sau agenției Uniunii care a adoptat actul a cărui valabilitate sau interpretare este contestată.În termen de doua luni de la data notificării menționate anterior, părțile implicate, statele membre, Comisia și, dacă este cazul, instituția, organul, oficiul sau agenția Uniunii care a adoptat actul a cărui valabilitate sau interpretare este contestată, au dreptul sa înainteze Curții memorii sau observații în scris.În plus, grefierul Curții de Justiție notifica hotărârea instanței naționale statelor care sunt părți la Acordul privind Spațiul Economic European, diferite de statele membre, precum și Autorității de supraveghere a AELS prevăzută de acordul menționat anterior care, în termen de doua luni de la data notificării și în cazul în care este vorba de unul din domeniile de aplicare a Acordului, pot inainta Curții memorii sau observații în scris. Prezentul paragraf nu se aplică în cazurile care intră în sfera de aplicare a Tratatului CEEA.În cazul în care un acord cu privire la un domeniu specific, încheiat de Consiliu cu una sau mai multe tari terțe, prevede faptul ca acestea din urma au dreptul de a inainta memorii sau observații în scris în cazul în care o instanța naționala a unui stat membru înaintează Curții o intrebare preliminară privind domeniul de aplicare a acordului, hotărârea instanței naționale care cuprinde chestiunea menționată este, de asemenea, notificată țărilor terțe în cauza care, în termen de doua luni de la data notificării, pot inainta Curții memorii sau observații în scris. + 
Articolul 24Curtea de Justiție poate solicita părților implicate să prezinte toate documentele și sa furnizeze toate informațiile pe care aceasta le considera necesare. Curtea ia act de orice refuz al părților în acest sens.De asemenea, Curtea poate solicita statelor membre și instituțiilor, organelor, oficiilor și agentiilor Uniunii care nu constituie părți la proces orice informații pe care aceasta le considera necesare în scopul procesului. + 
Articolul 25Curtea de Justiție poate incredinta în orice moment realizarea unei expertize oricărei persoane, organ, autorități, comitet sau altei organizații pe care le alege. + 
Articolul 26Martorii pot fi audiati în condițiile prevăzute de regulamentul de procedura. + 
Articolul 27În privinta martorilor /care refuza să se prezinte, Curtea de Justiție beneficiază de competentele acordate în general în acest domeniu curților și tribunalelor și poate aplica sancțiuni pecuniare în condițiile stabilite de regulamentul de procedura. + 
Articolul 28Martorii și experții pot fi audiati sub prestare de jurământ în forma stabilită de regulamentul de procedura sau în conformitate cu dispozițiile legislației interne a martorului sau a expertului. + 
Articolul 29Curtea de Justiție poate dispune ca un martor sau un expert să fie audiat de autoritatea judecătorească în raza căreia se afla domiciliul acestuia.Acest ordin este adresat autorității judecătorești competente în vederea punerii în aplicare, în condițiile prevăzute de regulamentul de procedura. Documentele rezultate din activitatea comisiei rogatorii se transmit Curții în aceleași condiții.Curtea suporta cheltuielile aferente, sub rezerva posibilității de a le atribui în sarcina părților, dacă este cazul. + 
Articolul 30Fiecare stat membru tratează orice încălcare a jurământului depus de martori și experți ca pe o încălcare similară a legii comisă în fața unei instanțe naționale de drept civil. În urma denuntului din partea Curții de Justiție, persoanele care comit un astfel de delict sunt urmărite injustitie de instanța naționala competența. + 
Articolul 31Ședința este publică, cu excepția cazurilor în care Curtea de Justiție decide contrariul în baza unor motive grave, din proprie inițiativă sau la cererea părților. + 
Articolul 32Pe parcursul dezbaterilor, Curtea de Justiție poate audia experții, martorii, precum și părțile implicate. Cu toate acestea, părțile implicate se pot adresa Curții de Justiție numai prin intermediul reprezentantului lor. + 
Articolul 33Pentru fiecare ședința se întocmește un proces-verbal semnat de președinte și de grefier. + 
Articolul 34Președintele hotărăște ordinea cazurilor pe rol. + 
Articolul 35Deliberările Curții de Justiție sunt și rămân secrete. + 
Articolul 36Hotărârile Curții sunt motivate în mod corespunzător. În hotărâri se indica numele judecătorilor care au deliberat în cazul respectiv. + 
Articolul 37Hotărârile sunt semnate de președinte și grefier. Acestea sunt citite în ședința publică. + 
Articolul 38Curtea de Justiție decide cu privire la cheltuielile de judecată. + 
Articolul 39În temeiul unei proceduri sumare care poate deroga, în măsura în care este necesar, de la anumite norme prevăzute de prezentul statut și care este prevăzută de regulamentul de procedura, președintele Curții de Justiție poate pronunța o hotărâre fie în vederea obținerii unei suspendări prevăzute la articolul III-379 alineatul (1) din Constituție și la articolul 157 din Tratatul CEEA, fie cu privire la aplicarea unor măsuri provizorii în temeiul articolului III-379 alineatul (2) din Constituție sau chiar în vederea suspendării executării silite în conformitate cu articolul III-401 al patrulea paragraf din Constituție sau cu articolul 164 al treilea paragraf din Tratatul CEEA.În cazul în care președintele nu poate participa la deliberări, acesta este înlocuit de un alt judecător în condițiile stabilite de regulamentul de procedura.Dispoziția emisă de președinte sau de inlocuitorul acestuia este provizorie și nu anticipeaza în nici un caz hotărârea adoptată de Curte cu privire la fondul cauzei. + 
Articolul 40Statele membre și instituțiile Uniunii pot interveni în litigiile înaintate Curții de Justiție. Organele, oficiile și agențiile Uniunii, precum și orice altă persoană dispun de același drept în cazul în care pot dovedi faptul ca au un interes în soluționarea litigiului înaintat Curții. Persoanele fizice sau juridice nu pot interveni în litigiile dintre statele membre, dintre instituțiile Uniunii sau dintre statele membre, pe de-o parte, și instituțiile Uniunii, pe de altă parte.Fără a aduce atingere dispozițiilor celui de-al doilea paragraf, statele care sunt părți la Acordul privind Spațiul Economic European, diferite de statele membre, precum și Autoritatea de supraveghere a AELS prevăzută de acordul menționat anterior, pot interveni în litigiile înaintate Curții, în cazul în care acestea privesc unul din domeniile de aplicare a acordului în cauza. O cerere de intervenție nu poate avea alt obiect decât acela de a sprijini poziția uneia dintre părți. + 
Articolul 41În cazul în care partea acuzata care este citata în mod corespunzător nu își depune concluziile în scris, hotărârea se pronunța din oficiu față de partea în cauza. Hotărârea poate fi contestată în termen de o luna de la data notificării. În cazul în care Curtea de Justiție nu decide altfel, contestația nu suspenda punerea în aplicare a hotărârii luate din oficiu. + 
Articolul 42În cazurile și în condițiile prevăzute de regulamentul de procedura, statele membre, instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii, precum și orice alte persoane fizice sau juridice se pot constitui ca terțe părți pentru a contesta hotărârile Curții emise fără ca acestea sa fi fost audiate, în cazul în care hotărârile menționate aduc atingere drepturilor lor. + 
Articolul 43În cazul în care înțelesul sau sfera de aplicare a unei hotărâri ridica dificultăți, Curtea de Justiție o interpretează la cererea unei părți sau a unei instituții a Uniunii care dovedește ca are un interes în acest sens. + 
Articolul 44Revizuirea unei hotărâri poate fi solicitată Curții de Justiție numai în cazul în care se descoperă un fapt care, prin natura sa, are o influența decisiva în acest sens și care nu a fost cunoscut de Curte și de partea care solicită revizuirea, înainte de pronunțarea hotărârii.Procedura de revizuire se deschide printr-o hotărâre a Curții în care se constata în mod expres existenta faptului nou menționat, recunoscandu-se caracteristicile acestuia care determina deschiderea procedurii de revizuire, și în care se declara ca cererea poate fi admisă din acest motiv. Nici o cerere de revizuire nu se poate inainta după expirarea unui termen de zece ani de la data adoptării hotărârii în cauza. + 
Articolul 45Regulamentul de procedura prevede perioade de grație din considerente de distanta. Expirarea termenelor nu aduce atingere nici unui drept în cazul în care partea în cauza dovedește existenta unui caz fortuit sau de forta majoră. + 
Articolul 46Acțiunile intentate împotriva Uniunii în cazuri determinate de răspunderea extracontractuală se prescriu la cinci ani de la data săvârșirii faptei care a determinat acțiunea. Termenul de prescripție este întreruptă fie printr-o cerere formulată în fața Curții de Justiție, fie printr-o cerere prealabilă pe care partea vătămată o poate adresa instituției competente a Uniunii. În acest ultim caz, cererea trebuie formulată în termenul de doua luni prevăzut la articolul III-365 din Constituție. Se aplica articolul III-367 al doilea paragraf din Constituție.Prezentul articol se aplică de asemenea în cazul acțiunilor împotriva Băncii Centrale Europene în materie de răspunderea extracontractuală.
 + 
Titlul IVTRIBUNALUL + 
Articolul 47Articolul 9 primul paragraf, articolele 14 și 15, articolul 17 primul, al doilea, al patrulea și al cincilea paragraf și articolul 18 se aplică Tribunalului și membrilor acestuia.Articolele 10, 11 și 14 se aplică, mutatis mutandis, grefierului Tribunalului. + 
Articolul 48Tribunalul este format din douăzeci și cinci de judecători. + 
Articolul 49Membrilor Tribunalului li se poate solicita sa exercite funcția de avocat general.Rolul avocatului general este de a prezenta public, cu deplina imparțialitate și în deplina independenta, concluzii justificate asupra unor cazuri înaintate Tribunalului, pentru a sprijini Tribunalul la îndeplinirea misiunii acestuia.Regulamentul de procedura al Tribunalului prevede criteriile de selecție a cazurilor, precum și modul de desemnare a avocaților generali.Un membru al Tribunalului căruia i se solicita sa exercite funcția de avocat general într-un caz nu poate participa la judecarea cazului respectiv. + 
Articolul 50Tribunalul se reuneste în camere formate din trei sau cinci judecători. Judecătorii aleg președinții camerelor din rândul lor. Președinții camerelor formate din cinci judecători sunt aleși pe o perioadă de trei ani. Mandatul lor poate fi reînnoit o singură dată.Regulamentul de procedura stabilește componenta camerelor și modul de atribuire a cazurilor către acestea. În anumite cazuri prevăzute de regulamentul de procedura, Tribunalul se poate reuni în plen sau poate fi constituit dintr-un singur judecător.De asemenea, regulamentul de procedura poate să prevadă reuniunea Tribunalului în marea camera în cazurile și în condițiile stabilite de regulamentul menționat anterior. + 
Articolul 51Prin derogare de la regula enuntata în articolul III-358 alineatul (1) din Constituție, Curtea de Justiție își rezerva competența în acțiunile prevăzute la articolele III-365 și III-367 din Constituție, intentate de un stat membru și înaintate:(a) împotriva unui act sau a neadoptarii unui act de Parlamentul European sau de Consiliu, sau de ambele instituții în mod comun, cu excepția:– deciziilor europene adoptate de Consiliu în temeiul articolului III-168 alineatul (2) al treilea paragraf din Constituție;– actelor Consiliului adoptate în temeiul unui act al Consiliului privind anumite măsuri de protecție comercială în înțelesul articolului III-315 din Constituție;– actelor Consiliului prin intermediul cărora acesta își exercită competentele de punere în aplicare în conformitate cu articolul I-37 alineatul (2) din Constituție,(b) împotriva unui act sau a neadoptarii unui act de Comisie în temeiul articolului III-420 alineatul (1) din Constituție.Curtea de Justiție își rezerva, de asemenea, competența cu privire la acțiunile, prevăzute de aceleași articole, care sunt intentate de o instituție a Uniunii împotriva unui act sau a neadoptarii unui act de Parlamentul European, Consiliu, de cele doua instituții în comun sau de Comisiei, precum și asupra acțiunilor intentate de o instituție împotriva unui act sau a neadoptarii unui act de Banca Centrala Europeană. + 
Articolul 52Președintele Curții de Justiție și președintele Tribunalului stabilesc de comun acord condițiile în care funcționarii și ceilalți agenți de pe lângă Curtea de Justiție își oferă serviciile Tribunalului pentru a permite funcționarea acestuia. Anumiti funcționari și alți agenți răspund în fața grefierului Tribunalului sub autoritatea președintelui Tribunalului. + 
Articolul 53Procedura în fața Tribunalului este reglementată de dispozițiile titlului III.Regulamentul de procedura al Tribunalului prevede precizări și completări cu privire la procedura menționată, în măsura în care este necesar. Regulamentul de procedura poate deroga de la articolul 40 al patrulea paragraf și de la articolul 41, pentru a lua în considerare aspectele specifice ale contenciosului din domeniul proprietății intelectuale.Prin derogare de la articolul 20 al patrulea paragraf, avocatul general își poate prezenta concluziile în scris. + 
Articolul 54În cazul în care o cerere sau un alt act de procedura adresat Tribunalului este depus, din greseala, la grefierul Curții de Justiție, acesta îl transmite fără întârziere grefierului Tribunalului. De asemenea, în cazul în care o cerere sau un alt act de procedura adresat Curții este depus, din greseala, la grefierul Tribunalului, acesta îl transmite fără întârziere grefierului Curții de Justiție.În cazul în care Tribunalul constata că nu are competența de a soluționa o acțiune care este de competența Curții, Tribunalul trimite acțiunea respectiva Curții de Justiție. De asemenea, în cazul în care Curtea de Justiție constata ca o acțiune este de competența Tribunalului, aceasta trimite acțiunea respectiva Tribunalului, situație în care acesta din urma nu își poate declina competența.În cazul în care Curtea și Tribunalul sunt sesizate în cazuri care au același obiect, care se ridica aceeași problema de interpretare sau care pun în discuție valabilitatea aceluiași act, Tribunalul, după audierea părților, poate suspenda procedura până în momentul în care Curtea își pronunța hotărârea sau, în cazul unor acțiuni înaintate în temeiul articolului III-365 din Constituție sau al articolului 146 din Tratatul CEEA, Tribunalul își declina competența pentru a putea permite Curții sa delibereze asupra acțiunilor în cauza. În aceleași condiții, Curtea poate hotărî, de asemenea, sa suspende procedurile care îi sunt înaintate. În acest caz, se reia procedura în fața Tribunalului.În cazul în care un stat membru și o instituție contesta același act, Tribunalul își declina competența pentru a permite Curții sa delibereze asupra unei astfel de acțiuni. + 
Articolul 55Hotărârile finale ale Tribunalului, hotărârile prin care se transeaza parțial aspectele de fond ale unui litigiu sau hotărârile de soluționare a unei probleme de procedura privind invocarea incompetentei sau a caracterului neadmisibil al unei cauze sunt notificate de grefierul Tribunalului tuturor părților implicate, precum și statelor membre și instituțiilor Uniunii, chiar în cazul în care acestea nu au intervenit în litigiul desfășurat în fața Tribunalului. + 
Articolul 56Împotriva hotărârilor finale ale Tribunalului, precum și împotriva hotărârilor Tribunalului prin care se transeaza parțial aspectele de fond ale litigiului sau care soluționează o problemă de procedura privind invocarea incompetentei sau a caracterului neadmisibil a unei cauze, poate fi formulat un recurs în fața Curții de Justiție în termen de doua luni de la data notificării hotărârii contestate.Un astfel de recurs poate fi formulat de orice parte care a pierdut, total sau parțial, cauza. Cu toate acestea, părțile implicate, altele decât statele membre și instituțiile Uniunii, pot formula un astfel de recurs numai în cazul în care hotărârea Tribunalului le afectează în mod direct.Cu excepția litigiilor în care este implicata Uniunea și agenții acesteia, un astfel de recurs poate fi formulat, de asemenea, de statele membre și de instituțiile Uniunii care nu au fost implicate în litigiul desfășurat în fața Tribunalului. În acest caz, statele membre și instituțiile se găsesc într-o poziție identică cu cea a statelor membre și a instituțiilor care au intervenit în prima instanța. + 
Articolul 57Orice persoană a carei cerere de intervenție a fost respinsă de Tribunal poate formula un recurs în fața Curții de Justiție, în termen de doua săptămâni de la notificarea hotărârii de respingere a cererii. Părțile la proces pot formula un recurs în fața Curții de Justiție împotriva hotărârilor Tribunalului adoptate în temeiul articolului III-379 alineatul (1) sau (2) sau al articolului III-401 al patrulea paragraf din Constituție sau în temeiul articolului 157 sau al articolului 164 al treilea paragraf din Tratatul CEEA, în termen de doua luni de la notificarea hotărârilor menționate.Hotărârile privind recursurile menționate la primul și al doilea paragraf se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 39. + 
Articolul 58Recursul în fața Curții de Justiție se limitează la aspecte de drept. Recursul se poate fonda pe temeiuri determinate de necompetentă Tribunalului, pe neregulile de procedura în fața Tribunalului care aduc atingere intereselor părții reclamante, precum și pe încălcarea dreptului Uniunii de către Tribunal.Recursul nu poate avea ca unic obiect valoarea cheltuielilor stabilite și partea care urmează să le suporte. + 
Articolul 59În cazul unui recurs împotriva unei hotărâri a Tribunalului, procedura în fața Curții de Justiție cuprinde o etapa scrisă și o etapa orala. În condițiile prevăzute la regulamentul de procedura, Curtea poate delibera fără desfășurarea unei proceduri orale, după audierea avocatului general și a părților. + 
Articolul 60Fără sa aducă atingere articolului III-379 alineatele (1) și (2) din Constituție sau articolului 157 din Tratatul CEEA, recursul nu are efect suspensiv.Prin derogare de la articolul III-380 din Constituție, hotărârile Tribunalului de anulare a unei legi europene sau a unui regulament european obligatoriu în toate elementele sale și care se aplică direct în orice stat membru intră în vigoare numai după expirarea termenului prevăzut la articolul 56 primul paragraf din prezentul statut sau, în cazul în care un recurs a fost înaintat în acest termen, începând cu data la care acesta a fost respins, fără sa aducă atingere dreptului oricărei părți de a sesiza Curtea de Justiție, în temeiul articolului III-379 alineatele (1) și (2) din Constituție sau al articolului 157 din Tratatul CEEA, cu o cerere de suspendare a efectelor legii europene sau ale regulamentului european care au fost declarate nule sau de prescriere a oricărei alte măsuri provizorii. + 
Articolul 61În cazul în care recursul este întemeiat, Curtea de Justiție anulează hotărârea Tribunalului. În acest caz, Curtea de Justiție poate delibera ea însăși asupra litigiului, în cazul în care stadiul procedurilor permite acest lucru, sau poate inainta din nou cazul Tribunalului pentru ca acesta sa pronunțe o hotărâre.În cazul în care litigiul îi este înaintat din nou, Tribunalul are obligația să respecte aspectele de drept stabilite prin hotărârea Curții.În cazul în care un recurs formulat de un stat membru sau de o instituție a Uniunii care nu au fost implicate în litigiul desfășurat în fața Tribunalului este întemeiat, Curtea poate indica, în măsura în care considera necesar, care sunt efectele hotărârii anulate de Tribunal care trebuie considerate ca definitive pentru părțile implicate în litigiu. + 
Articolul 62În cazurile prevăzute la articolul III-358 alineatele (2) și (3) din Constituție, dacă primul avocat general considera ca exista un risc grav ca unitatea sau coerenta dreptului Uniunii să fie afectate, poate propune Curții de Justiție sa analizeze din nou hotărârea Tribunalului.Propunerea menționată trebuie formulată în termen de o luna de la pronunțarea hotărârii Tribunalului. În termen de o luna de la primirea propunerii adresate de primul avocat general, Curtea decide dacă este cazul sa analizeze din nou hotărârea menționată.
 + 
Titlul VDISPOZIȚII FINALE + 
Articolul 63Regulamentele de procedura ale Curții de Justiție și, respectiv, ale Tribunalului cuprind toate dispozițiile necesare puneri în aplicare și completării prezentului statut, în măsura în care acest lucru este necesar. + 
Articolul 64Normele privind regimul lingvistic aplicabil la Curtea de Justiție a Uniunii Europene se stabilesc printr-un regulament european al Consiliului, care hotărăște în unanimitate. Regulamentul menționat se adoptă fie la cererea Curții de Justiție și după consultarea Comisiei și a Parlamentului European, fie la propunerea Comisiei și după consultarea Curții de Justiție și a Parlamentului European.Până la adoptarea normelor menționate anterior, se aplică dispozițiile regulamentului de procedura al Curții de Justiție și dispozițiile regulamentului de procedura al Tribunalului cu privire la regimul lingvistic. Prin derogare de la articolele III-355 și III-356 din Constituție, dispozițiile în cauza se pot modifica sau abroga numai cu aprobarea unanima a Consiliului. + 
Articolul 65(1)Prin derogare de la articolul IV-437 din Constituție, rămân în vigoare toate modificările protocolului de stabilire a statutului Curții de Justiție, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană, la Tratatul de instituire a Comunității Europene și la Tratatul CEEA, adoptate între semnarea și intrarea în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constituții pentru Europa.(2)În vederea includerii lor în partea dispozitiva a prezentului statut, modificările menționate la alineatul (1) fac obiectul unei codificari oficiale prin intermediul unei legi europene a Consiliului, adoptată la cererea Curții de Justiție. Prezentul articol se abroga la intrarea în vigoare a legii europene de codificare menționate anterior.
 + 
4. PROTOCOL DE STABILIRE A STATUTULUI SISTEMULUI EUROPEAN AL BĂNCILOR CENTRALE ȘI AL BĂNCII CENTRALE EUROPENEÎNALTELE PĂRȚI CONTRACTANTE,DORIND sa stabilească statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene prevăzute la articolul I-30 și articolul III-187 alineatul (2) din Constituție,AU CONVENIT cu privire la următoarele dispoziții, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa: + 
Capitolul ISISTEMUL EUROPEAN AL BĂNCILOR CENTRALE + 
Articolul 1Sistemul European al Băncilor Centrale(1)În conformitate cu articolului I-30 alineatul (1) din Constituție, Banca Centrala Europeană și băncile centrale naționale constituie Sistemul European al Băncilor Centrale. Banca Centrala Europeană și băncile centrale naționale ale statelor membre a căror moneda este euro constituie Eurosistemul.(2)Sistemul European al Băncilor Centrale și Banca Centrala Europeană își îndeplinesc funcțiile și își desfășoară activitatea în conformitate cu Constituția și cu prezentul statut.
 + 
Capitolul IIOBIECTIVE ȘI SARCINI ALE SISTEMULUI EUROPEAN AL BĂNCILOR CENTRALE + 
Articolul 2ObiectiveÎn conformitate cu articolul I-30 alineatul (2) și cu articolul III-185 alineatul (1) din Constituție, obiectivul principal al Sistemului European al Băncilor Centrale este de a menține stabilitatea prețurilor. Fără sa aducă atingere obiectivului menționat, Sistemul European al Băncilor Centrale susține politicile economice generale ale Uniunii pentru a contribui la realizarea obiectivelor sale definite în articolul I-3 din Constituție. Sistemul European al Băncilor Centrale acționează în conformitate cu principiul economiei de piața în cadrul carei concurenta este libera, favorizand alocarea eficienta a resurselor și respectând principiile stabilite în articolul III-177 din Constituție. + 
Articolul 3Sarcini1.În conformitate cu articolul III-185 alineatul (2) din Constituție, sarcinile fundamentale care revin Sistemului European al Băncilor Centrale sunt:(a)definirea și punerea în aplicare a politicii monetare a Uniunii;(b)realizarea operațiunilor de schimb valutar în conformitate cu articolul III-326 din Constituție;(c)păstrarea și gestionarea rezervelor valutare oficiale ale statelor membre;(d)promovarea bunei funcționări a sistemelor de plăți.2.În conformitate cu articolul III-185 alineatul (3) din Constituție, alineatul (1) litera (c) din prezentul articol se aplică, fără sa aducă atingere faptului ca guvernele statelor membre dețin sau gestionează fonduri de rulment în devize.3.În conformitate cu articolul III-185 alineatul (5) din Constituție, Sistemul European al Băncilor Centrale contribuie la buna desfășurare a politicilor urmărite de autoritățile competente în ceea ce privește controlul prudential asupra instituțiilor de credit și stabilitatea sistemului financiar. + 
Articolul 4Funcții consultativeConform articolului III-185 alineatul (4) din Constituție, Banca Centrala Europeană este consultata:(a)cu privire la orice act al Uniunii, propus în domeniile care intră în sfera atribuțiilor sale;(b)de autoritățile naționale, cu privire la orice proiect de reglementare în domeniile din sfera sa de competența, dar în limitele și în condițiile stabilite de Consiliu conform procedurii prevăzute la articolul 41.În domeniile care intră în sfera atribuțiilor sale, Banca Centrala Europeană poate inainta avize instituțiilor, organelor, oficiilor sau agentiilor Uniunii ori autorităților naționale. + 
Articolul 5Colectarea de informații statistice1.Pentru a asigura îndeplinirea sarcinilor Sistemului European al Băncilor Centrale, Banca Centrala Europeană, cu sprijinul băncilor centrale naționale, colectează informațiile statistice necesare fie de la autoritățile naționale competente, fie direct de la agenții economici. În acest scop, Banca Centrala Europeană colaborează cu instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii, precum și cu autoritățile competente din statele membre sau din țările terțe și cu organizațiile internaționale.2.În măsura în care este posibil, băncile centrale naționale îndeplinesc sarcinile menționate la alineatul (1).3.Banca Centrala Europeană are rolul de a promova, în măsura în care este necesar, armonizarea normelor și practicilor care guvernează colectarea, elaborarea și diseminarea statisticilor în domeniile care intră în sfera atribuțiilor sale.4.În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 41, Consiliul defineste persoanele fizice și juridice care au obligația de a prezenta rapoarte, regimul de confidențialitate și dispozițiile corespunzătoare de execuție și de sancționare. + 
Articolul 6Cooperarea internationala1.În domeniul cooperării internaționale care implica sarcinile încredințate Sistemului European al Băncilor Centrale, Banca Centrala Europeană decide cu privire la modul în care este reprezentat Sistemul European al Băncilor Centrale.2.Banca Centrala Europeană și, sub rezerva acordului sau, băncile centrale naționale pot participa în instituții monetare internaționale.3.Alineatele (1) și (2) se aplică fără sa aducă atingere articolului III-196 din Constituție.
 + 
Capitolul IIIORGANIZAREA SISTEMULUI EUROPEAN AL BĂNCILOR CENTRALE + 
Articolul 7IndependentaÎn conformitate cu articolul III-188 din Constituție, în cadrul exercitării competentelor și al îndeplinirii sarcinilor și obligațiilor care le-au fost atribuite prin Constituție și prin prezentul statut, Banca Centrala Europeană, băncile centrale naționale și nici un membru al organelor de decizie ale acestora nu pot solicita sau accepta instrucțiuni din partea instituțiilor, organelor, oficiilor sau agentiilor Uniunii, a guvernelor statelor membre sau a oricărui alt organism. Instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii, precum și guvernele statelor membre se angajează să respecte acest principiu și sa nu incerce sa influenteze membrii organelor de decizie ale Băncii Centrale Europene sau ale băncilor centrale naționale în cadrul îndeplinirii sarcinilor acestora. + 
Articolul 8Principiu generalSistemul European al Băncilor Centrale este guvernat de organele de decizie ale Băncii Centrale Europene. + 
Articolul 9Banca Centrala Europeană(1)Banca Centrala Europeană care, în temeiul articolului 1-30 alineatul (3) din Constituție, are personalitate juridică, beneficiază, în fiecare stat membru, de cea mai extinsă capacitate juridică recunoscută persoanelor juridice prin dreptul intern. În special, Banca Centrala Europeană poate dobândi sau instraina bunuri mobile și imobile și se poate constitui parte injustitie.(2)Banca Centrala Europeană se asigura ca sarcinile atribuite Sistemului European al Băncilor Centrale în temeiul articolului III-185 alineatele (2), (3) și (5) din Constituție sunt îndeplinite de ea însăși, în conformitate cu prezentul statut, sau de băncile centrale naționale, în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) și articolul 14.(3)În conformitate cu articolul III-187 alineatul (1) din Constituție, organele de decizie ale Băncii Centrale Europene sunt Consiliul Guvernatorilor și Comitetul Executiv. + 
Articolul 10Consiliul Guvernatorilor1.În conformitate cu articolul III-382 alineatul (1) din Constituție, Consiliul Guvernatorilor este format din membrii comitetului executiv și din guvernatorii băncilor centrale naționale ale statelor membre care nu fac obiectul unei derogări în înțelesul articolului III-197 din Constituție.2.Fiecare membru al Consiliului Guvernatorilor dispune de un vot. Începând cu data la care numărul de membri ai Consiliului Guvernatorilor este mai mare de douăzeci și unu, fiecare membru al comitetului executiv dispune de un vot, iar numărul guvernatorilor care au drept de vot este de cincisprezece. Aceste drepturi de vot se atribuie și fac obiectul unei rotatii după cum urmează:(a)începând de la data la care numărul guvernatorilor este mai mare de cincisprezece și până când atinge nivelul de douăzeci și unu, guvernatorii sunt repartizați în doua grupuri conform unui clasament realizat în funcție de mărimea cotei deținute de statul membru căruia îi aparține banca centrala naționala respectiva din produsul intern brut total la prețul pieței și în bilanțul agregat total al instituțiilor financiare monetare din statele a căror moneda este euro. Cotelor deținute în produsul intern brut total la prețul pieței și în bilanțul agregat total al instituțiilor financiare monetare li se aplică o ponderare de 5/6 și, respectiv, 1/6. Primul grup este format din cinci guvernatori, iar al doilea din ceilalți guvernatori. Frecventa drepturilor de vot ale guvernatorilor din primul grup nu este mai redusă decât cea a drepturilor de vot ale guvernatorilor care fac parte din al doilea grup. Sub rezerva tezei anterioare, se atribuie patru drepturi de vot primului grup și unsprezece drepturi de vot celui de-al doilea grup;(b)începând cu data la care numărul guvernatorilor ajunge la douăzeci și doi, guvernatorii sunt repartizați în trei grupuri, în funcție de un clasament realizat pe baza criteriilor stabilite la litera (a). Primul grup este format din cinci guvernatori și i se atribuie patru voturi. Al doilea grup este format din jumătatea numărului total de guvernatori, numerele fractionare fiind rotunjite la numărul întreg superior, și i se atribuie opt voturi. Al treilea grup este format din ceilalți guvernatori și i se atribuie trei voturi;(c)în cadrul fiecărui grup, guvernatorii dispun de un vot pentru aceeași perioadă de timp;(d)articolul 29 alineatul (2) se aplică la determinarea cotelor din produsul intern brut total la prețul pieței. Bilanțul agregat total al instituțiilor financiare monetare se calculează conform cadrului statistic aplicabil în interiorul Uniunii la momentul realizării calculului;(e)de fiecare dată când produsul intern brut total la prețul pieței se adapteaza în conformitate cu articolul 29 alineatul (3) sau de fiecare data când numărul guvernatorilor crește, dimensiunea și/sau componenta grupurilor se adapteaza în conformitate cu principiile prevăzute de prezentul paragraf;(f)Consiliul Guvernatorilor, hotărând cu o majoritate de două treimi din totalul membrilor săi, fie ca dispun de drept de vot sau nu, adopta toate măsurile necesare pentru punerea în aplicare a principiilor prevăzute de prezentul paragraf și poate amana aplicarea sistemului de rotație până la data la care numărul guvernatorilor este mai mare de optsprezece.Dreptul de vot se exercită personal. Prin derogare de la aceasta regula, regulamentul de procedura menționat în articolul 12 alineatul (3) poate prevedea ca membrii Consiliului Guvernatorilor să poată vota prin teleconferinta. Acest regulament prevede, de asemenea, ca un membru al Consiliului Guvernatorilor care nu poate asista la ședințele Consiliului Guvernatorilor pe o perioadă îndelungată își poate desemna un supleant care să îl înlocuiască ca membru al Consiliului Guvernatorilor.Primul și al doilea paragraf nu aduc atingere dreptului de vot al tuturor membrilor Consiliului Guvernatorilor, care dispun de drept de vot sau nu, în temeiul alineatului (3) și al articolului 40 alineatele (2) și (3). În cazul în care prezentul statut nu prevede altfel, deciziile Consiliului Guvernatorilor se adoptă cu majoritate simpla a membrilor acestuia cu drept de vot. În caz de balotaj, președintele are votul decisiv.Pentru ca Consiliul Guvernatorilor să poată vota, cvorumul se stabilește la două treimi din membrii cu drept de vot. În cazul în care cvorumul nu este atins, președintele poate convoca o ședința extraordinară în cadrul căreia deciziile pot fi adoptate fără a se întruni cvorumul menționat anterior.3.În cazul tuturor deciziilor care trebuie adoptate în temeiul articolelor 28, 29, 30, 32, 33 și 49, voturile membrilor Consiliului Guvernatorilor sunt ponderate în funcție de modul de repartizare a capitalului subscris al Băncii Centrale Europene între băncile centrale naționale. Ponderarea voturilor membrilor comitetului executiv este egala cu zero. O decizie care implica majoritate calificată se adoptă în cazul în care sufragiile care exprima un vot favorabil reprezintă cel puțin două treimi din capitalul subscris al Băncii Centrale Europene și cel puțin jumătate din actionarii acesteia. În cazul în care un guvernator nu poate participa, acesta poate desemna un supleant care să îi exercite dreptul la vot ponderat.4.Ședințele sunt confidențiale. Consiliul Guvernatorilor poate decide să facă public rezultatul deliberărilor sale.5.Consiliul Guvernatorilor se întrunește de cel puțin zece ori pe an. + 
Articolul 11Comitetul Executiv1.În conformitate cu articolul III-382 alineatul (2) primul paragraf din Constituție, Comitetul Executiv este format din președinte, vicepreședinte și alți patru membri.Membrii își exercită funcția în permanenta. Nici un membru nu poate exercita o profesiune, remunerată sau nu, cu excepția cazului în care i se acordă o derogare excepționala în acest sens de Consiliul Guvernatorilor.2.În conformitate cu articolul III-382 alineatul (2) din Constituție, președintele, vicepreședintele și ceilalți membri ai comitetului executiv sunt numiți de Consiliul European, care hotărăște cu majoritate calificată, la recomandarea Consiliului și după consultarea Parlamentului European și a Consiliului Guvernatorilor, dintre persoane cu autoritate și experienta profesională recunoscute în domeniul monetar sau bancar.Mandatul acestora este de opt ani și nu poate fi reînnoit.Numai exclusiv resortisantii statelor membre pot fi membri ai comitetului executiv.3.Condițiile de angajare a membrilor comitetului executiv, și în special salariile, pensiile și alte beneficii din asigurări sociale, fac obiectul unor contracte încheiate cu Banca Centrala Europeană și se stabilesc de Consiliul Guvernatorilor la propunerea unui comitet format din trei membri desemnați de Consiliul Guvernatorilor și din trei membri desemnați de Consiliu. Membrii comitetului executiv nu dispun de drept de vot în chestiunile prevăzute de prezentul alineat.4.În cazul în care un membru al comitetului executiv nu mai îndeplinește condițiile necesare pentru a-și exercită atribuțiile sau în cazul în care a comis o eroare grava, Curtea de Justiție îl poate demite din funcție la cererea Consiliului Guvernatorilor sau a comitetului executiv.5.Fiecare membru al comitetului executiv care participa la ședințe are drept de vot și dispune de un vot în acest scop. În cazul în care nu se prevede altfel, deciziile comitetului executiv se adoptă cu majoritate simpla a voturilor exprimate. În caz de balotaj, votul președintelui este decisiv.Modalitățile de vot sunt prevăzute de regulamentul de procedura menționat la articolul 12 alineatul (3).6.Comitetul Executiv răspunde de administrarea curenta a Băncii Centrale Europene.7.Orice post vacant în cadrul comitetului executiv este ocupat prin desemnarea unui nou membru în conformitate cu alineatul (2). + 
Articolul 12Responsabilitățile organelor de decizie1.Consiliul Guvernatorilor adopta orientările și ia deciziile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor atribuite Sistemului European al Băncilor Centrale conform Constituției și prezentului statut. Consiliul Guvernatorilor defineste politica monetara a Uniunii, inclusiv, dacă este cazul, deciziile privind obiectivele monetare intermediare, ratele dobânzilor de referința și aprovizionarea rezervelor în cadrul Sistemului European al Băncilor Centrale și adopta orientările necesare pentru punerea în aplicare a acestora.Comitetul Executiv pune în aplicare politica monetara în conformitate cu orientările și deciziile adoptate de Consiliul Guvernatorilor. În acest context, Comitetul Executiv transmite instrucțiunile necesare băncilor centrale naționale. În plus, Consiliul Guvernatorilor poate delega anumite competente comitetului executiv prin intermediul unei decizii.În măsura în care este posibil și adecvat și fără sa aducă atingere prezentului articol, Banca Centrala Europeană recurge la băncile centrale naționale pentru executarea operațiunilor implicate de sarcinile Sistemului European al Băncilor Centrale.2.Comitetul Executiv răspunde de pregătirea ședințelor Consiliului Guvernatorilor.3.Consiliul Guvernatorilor adopta un regulament de procedura care stabilește organizarea interna a Băncii Centrale Europene și a organelor de decizie ale acesteia.4.Funcțiile consultative menționate la articolul 4 sunt exercitate de Consiliul Guvernatorilor.5.Consiliul Guvernatorilor adopta deciziile menționate la articolul 6. + 
Articolul 13Președintele1.Președintele sau, în absenta acestuia, vicepreședintele, prezidează Consiliul Guvernatorilor și Comitetul Executiv al Băncii Centrale Europene.2.Fără a aduce atingere articolului 38, președintele sau persoana desemnată de președinte în acest scop reprezintă Banca Centrala Europeană pe plan extern. + 
Articolul 14Băncile centrale naționale1.În conformitate cu articolul III-189 din Constituție, fiecare stat membru asigura compatibilitatea propriei legislații interne, inclusiv a statutului băncii sale centrale naționale, cu Constituția și cu prezentul statut.2.Statutul băncilor centrale naționale prevede în mod special faptul ca durata mandatului guvernatorului unei bănci centrale naționale nu poate fi mai mica de cinci ani.Un guvernator poate fi eliberat din funcție numai în cazul în care nu mai îndeplinește condițiile necesare pentru a-și exercită atribuțiile sau în cazul în care a comis o eroare grava. Guvernatorul în cauza sau Consiliul Guvernatorilor pot introduce în fața Curții de Justiție o acțiune împotriva deciziei adoptate în acest scop, în caz de încălcare a Constituției sau a oricărei norme de drept legate de aplicarea Constituției. Acțiunea menționată trebuie formulată în termen de doua luni de la publicarea actului sau, după caz, de la notificarea actului reclamant sau, în absenta unei astfel de notificări, de la data la care acesta a luat la cunoștința de actul în cauza.3.Băncile centrale naționale sunt parte integrantă a Sistemului European al Băncilor Centrale și acționează conform orientarilor și instrucțiunilor Băncii Centrale Europene. Consiliul Guvernatorilor adopta măsurile necesare pentru a asigura respectarea orientarilor și a instrucțiunilor Băncii Centrale Europene și solicita sa i se furnizeze toate informațiile necesare.4.Băncile centrale naționale pot exercita și alte funcții decât cele prevăzute de prezentul statut, cu excepția cazurilor în care Consiliu Guvernatorilor decide, cu o majoritate de două treimi a voturilor exprimate, ca funcțiile în cauza aduc atingere obiectivelor și sarcinilor Sistemului European al Băncilor Centrale. Se considera ca funcțiile pe care băncile centrale naționale le exercita pe propria răspundere și pe propriul risc nu fac parte din funcțiile Sistemului European al Băncilor Centrale. + 
Articolul 15Obligația de a prezenta rapoarte1.Banca Centrala Europeană elaborează și publică rapoarte privind activitățile Sistemului European al Băncilor Centrale cel puțin o dată pe trimestru.2.În fiecare săptămâna se publică o declarație financiară consolidata a Sistemului European al Băncilor Centrale.3.În conformitate cu articolul III-383 alineatul (3) din Constituție, Banca Centrala Europeană adresează Parlamentului European, Consiliului European, Consiliului și Comisiei un raport anual privind activitatea Sistemului European al Băncilor Centrale și privind politica monetara pe parcursul anului precedent și al anului în curs.4.Rapoartele și declarațiile menționate în prezentul articol sunt puse la dispoziția persoanelor interesate în mod gratuit. + 
Articolul 16BancnoteÎn conformitate cu articolul III-186 alineatul (1) din Constituție, Consiliul Guvernatorilor este singurul abilitat sa autorizeze emisiunea de bancnote în euro în cadrul Uniunii. Banca Centrala Europeană și băncile centrale naționale pot emite astfel de bancnote. Bancnotele emise de Banca Centrala Europeană și de băncile centrale naționale sunt singurele cu curs legal în Uniunea Europeană.Banca Centrala Europeană respecta e cat posibil practicile existente în ceea ce privește emisiunea și modul de prezentare a bancnotelor.
 + 
Capitolul IVFUNCȚIILE MONETARE ȘI OPERAȚIUNILE ASIGURATE DE SISTEMUL EUROPEAN AL BĂNCILOR CENTRALE + 
Articolul 17Conturi deschise la Banca Centrala Europeană și la băncile centrale naționalePentru a-și desfășura operațiunile, Banca Centrala Europeană și băncile centrale naționale pot deschide conturi pentru instituțiile de credit, organismele publice și alți actori de pe piața și pot accepta, ca garanție, active, inclusiv valori mobiliare în cont curent. + 
Articolul 18Operațiuni de piața deschisă și de credit1.Pentru a atinge obiectivele Sistemului European al Băncilor Centrale și pentru a-și îndeplini sarcinile, Banca Centrala Europeană și băncile centrale naționale:(a)pot interveni pe piața de capital, prin operațiuni directe de cumpărare și vânzare (la vedere și la termen), prin tranzacții cu răscumpărare sau prin operațiuni de împrumut sau luare cu împrumut de creanțe și titluri negociabile, în euro sau în alte monede, precum și de metale prețioase;(b)pot efectua operațiuni de credit cu instituții de credit și cu alți actori de pe piața, pe baza unor garanții corespunzătoare pentru împrumuturi.2.Banca Centrala Europeană defineste principiile generale ale operațiunilor de piața deschisă și de credit desfășurate de ea însăși sau de băncile centrale naționale, inclusiv pentru anunțarea condițiilor în care acestea sunt dispuse sa realizeze astfel de operațiuni. + 
Articolul 19Rezerve obligatorii(1)Sub rezerva articolului 2, Banca Centrala Europeană are competența de a impune instituțiilor de credit înființate în statele membre obligația de a constitui rezerve obligatorii la Banca Centrala Europeană și în băncile centrale naționale, conform obiectivelor din domeniul politicii monetare. Modalitățile de calcul și de determinare a sumei impuse pot fi stabilite de Consiliul Guvernatorilor. Orice nerespectare a acestei obligații da dreptul Băncii Centrale Europene sa perceapă dobânzi cu titlu de penalizare și sa impună alte sancțiuni cu efect similar.(2)În aplicarea prezentului articol, Consiliul defineste, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 41, nivelul de baza al rezervelor obligatorîi și rapoartele maxime autorizate între aceste rezerve și nivelul lor de baza, precum și sancțiunile corespunzătoare în caz de nerespectare a acestei obligații. + 
Articolul 20Alte instrumente de control monetarConsiliul Guvernatorilor poate decide, cu o majoritate de două treimi din voturile exprimate, sa recurgă la alte metode operative de control monetar pe care le considera oportune, sub rezerva articolului 2.În cazul în care aceste metode implica obligații pentru părți terțe, Consiliul defineste sfera de aplicare a metodelor în cauza în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 41. + 
Articolul 21Operațiuni cu organisme publice(1)În conformitate cu articolul III-181 din Constituție, Băncii Centrale Europeane și băncilor centrale naționale le este interzis sa acorde credite de tip "overdraft" sau orice alt tip de credit autorităților administrațiilor publice centrale, regionale, locale sau altor autorități publice, altor persoane juridice de drept public sau întreprinderi aflate în proprietate publică ale statelor membre, după cum li se interzice și achiziționarea directa de la acestea a titlurilor de creanta.(2)Banca Centrala Europeană și băncile centrale naționale pot acționa în calitate de agenți fiscali în numele organismelor menționate la alineatul (1).(3)Prezentul articol nu se aplică instituțiilor de credit publice care, în contextul punerii la dispoziție de lichiditati de către băncile centrale, beneficiază de același tratament ca și instituțiile de credit private din partea băncilor centrale naționale și a Băncii Centrale Europene. + 
Articolul 22Sistemele de compensare și de platăBanca Centrala Europeană și băncile centrale naționale pot acorda facilități, iar Banca Centrala Europeană poate adopta regulamente în vederea asigurării eficientei și consolidării sistemelor de compensare și de plată în cadrul Uniunii și în raport cu țările terțe. + 
Articolul 23Operațiuni externeBanca Centrala Europeană și băncile centrale naționale:(a)pot stabili relații cu băncile centrale și instituțiile financiare din tari terțe și, în măsura în care este necesar, cu organizațiile internaționale;(b)pot cumpara și vinde, la vedere sau la termen, toate tipurile de active din rezervele valutare și metale prețioase. Termenul "active valutare" cuprinde titlurile și toate celelalte active denominate în moneda oricărei tari sau în unități de cont, indiferent de forma în care sunt deținute;(c)pot deține și gestiona activele menționate în prezentul articol;(d)pot efectua toate tipurile de operațiuni bancare cu tari terțe și cu organizațiile internaționale, inclusiv operațiuni de împrumut și de credit. + 
Articolul 24Alte operațiuniPe lângă operațiunile care decurg din sarcinile care le revin, Banca Centrala Europeană și băncile centrale naționale pot efectua operațiuni în scopuri administrative sau în beneficiul personalului lor.
 + 
Capitolul VCONTROLUL PRUDENTIAL + 
Articolul 25Controlul prudential1.Banca Centrala Europeană poate oferi îndrumări și poate fi consultata de Consiliu, de Comisie și de autoritățile competente ale statelor membre cu privire la sfera de aplicare și punerea în aplicare a actelor legale obligatorii ale Uniunii privind controlul prudential al instituțiilor de credit și stabilitatea sistemului financiar.2.În conformitate cu orice lege europeană adoptată în temeiul articolului III-185 alineatul (6) din Constituție, Banca Centrala Europeană poate îndeplini sarcini specifice legate de politicile privind controlul prudential al instituțiilor de credit și al altor instituții financiare, cu excepția societăților de asigurări.
 + 
Capitolul VIDISPOZIȚII FINANCIARE ALE SISTEMULUI EUROPEAN AL BĂNCILOR CENTRALE + 
Articolul 26Conturi financiare1.Exercițiul financiar al Băncii Centrale Europene și al băncilor centrale naționale începe în prima zi a lunii ianuarie și se încheie în ultima zi a lunii decembrie.2.Conturile anuale ale Băncii Centrale Europene se stabilesc de Comitetul Executiv, în conformitate cu principiile definite de Consiliul Guvernatorilor. Conturile se aproba de Consiliul Guvernatorilor și ulterior se publică.3.În scopul administrării și efectuării de analize, Comitetul Executiv realizează, un bilanț consolidat al Sistemului European al Băncilor Centrale care cuprinde activele și pasivele băncilor centrale naționale care fac parte din Sistemul European al Băncilor Centrale.4.În aplicarea prezentului articol, Consiliul Guvernatorilor adopta normele necesare pentru standardizarea procedurilor contabile și de informare privind operațiunile băncilor centrale naționale. + 
Articolul 27Auditarea conturilor1.Conturile Băncii Centrale Europene și ale băncilor centrale naționale sunt verificate de auditori externi independenți, desemnați la recomandarea Consiliului Guvernatorilor și aprobați de Consiliu. Auditorii au autoritate deplina de a verifica toate registrele și conturile Băncii Centrale Europene și ale băncilor centrale naționale și de a obține toate informațiile necesare privind operațiunile desfășurate de acestea.2.Articolul III-384 din Constituție se aplică numai în cazul unei evaluări a eficientei gestiunii Băncii Centrale Europene. + 
Articolul 28Capitalul Băncii Centrale Europene1.Capitalul Băncii Centrale Europene se ridica la 5 miliarde de euro. Capitalul poate fi majorat printr-o decizie europeană a Consiliului Guvernatorilor care hotărăște cu majoritatea calificată prevăzută la articolul 10 alineatul (3), în limitele și în condițiile stabilite de Consiliu în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 41.2.Băncile centrale naționale sunt singurele autorizate sa subscrie și să dețină capitalul Băncii Centrale Europene. Subscrierea capitalului se efectuează conform cheii de repartizare determinate în conformitate cu articolul 29.3.Consiliul Guvernatorilor, hotărând cu majoritatea calificată prevăzută la articolul 10 alineatul (3), stabilește suma și forma în care va fi vărsat capitalul.4.Sub rezerva dispozițiilor alineatului (5), cotele deținute de băncile centrale naționale din capitalul subscris al Băncii Centrale Europene nu pot fi cedate, constituite ca garanție sau sechestrate.5.În cazul în care cheia de repartizare menționată în articolul 29 este modificată, băncile centrale naționale transfera între ele cotele din capital corespunzătoare, astfel încât repartizarea lor sa corespundă noii chei. Consiliul Guvernatorilor stabilește modalitățile de realizare a acestor transferuri. + 
Articolul 29Cheia de repartizare pentru subscrierea capitalului1.Cheia de repartizare pentru subscrierea capitalului Băncii Centrale Europene, stabilită pentru prima data în 1998 cu ocazia instituirii Sistemului European al Băncilor Centrale, se determina prin atribuirea unei ponderi fiecărei bănci centrale naționale, egala cu suma dintre:– 50% din proporția reprezentată de populația statului membru în cauza în cadrul populației Uniunii în penultimul an dinaintea instituirii Sistemului European al Băncilor Centrale;– 50% din proporția reprezentată de produsul intern brut al statului membru în cauza din produsul intern brut al Uniunii la prețul pieței, stabilită în decursul ultimilor cinci ani până în penultimul an dinaintea instituirii Sistemului European al Băncilor Centrale.Procentele se rotunjesc la valoarea mai mare sau mai mica până la cel mai apropiat multiplu de 0,0001%.2.Datele statistice necesare pentru aplicarea prezentului articol se stabilesc de Comisie în conformitate cu normele prevăzute de Consiliu în conformitate cu articolul 41.3.Ponderile atribuite băncilor centrale naționale se adapteaza din cinci în cinci ani după instituirea Sistemului European al Băncilor Centrale, prin analogie cu alineatul (1). Cheia de repartizare adaptată intră în vigoare în prima zi a anului următor.4.Consiliul Guvernatorilor ia toate celelalte măsuri necesare punerii în aplicare a prezentului articol. + 
Articolul 30Transferul de active din rezervele valutare către Banca Centrala Europeană1.Fără a aduce atingere articolului 28, băncile centrale naționale asigura Băncii Centrale Europene active din rezervele valutare diferite de monedele statelor membre, de euro, pozițiile de rezerva la Fondul Monetar Internațional și drepturile speciale de tragere, până la o sumă echivalenta cu 50 miliarde euro. Consiliul Guvernatorilor decide cu privire la proportiile care urmează să fie solicitate de Banca Centrala Europeană. Banca Centrala Europeană are deplina autoritate să dețină și sa gestioneze rezervele valutare care i-au fost transferate și să le utilizeze în scopurile prevăzute de prezentul statut.2.Contribuția fiecărei bănci centrale naționale se stabilește proporțional cu cota deținută de aceasta în capitalul subscris al Băncii Centrale Europene.3.Fiecare banca centrala naționala primește de la Banca Centrala Europeană o creanta echivalenta cu contribuția sa. Consiliul Guvernatorilor stabilește denominarea și remunerarea creanțelor menționate.4.Banca Centrala Europeană poate solicita active suplimentare din rezerve,în conformitate cu alineatul (2), peste limita stabilită în alineatul (1), în limitele și condițiile stabilite de Consiliu în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 41.5.Banca Centrala Europeană poate deține și gestiona poziții de rezerva la Fondul Monetar Internațional și drepturi speciale de tragere și poate accepta punerea în comun a acestor active.6.Consiliul Guvernatorilor ia toate celelalte măsuri necesare în vederea aplicării prezentului articol. + 
Articolul 31Active din rezervele valutare deținute de băncile centrale naționale1.Băncile centrale naționale sunt autorizate să efectueze operațiuni pentru a-și îndeplini obligațiile față de organizațiile internaționale, în conformitate cu articolul 23.2.Toate celelalte operațiuni cu active din rezervele valutare care rămân în băncile centrale naționale după efectuarea transferurilor menționate la articolul 30 și tranzacțiile efectuate de statele membre cu fondurile lor de rulment în devize, până la o anumită limita care urmează să fie stabilită în cadrul alineatului (3), fac obiectul unei autorizari din partea Băncii Centrale Europene pentru a asigura consecventa cu politica de schimb valutar și cu politica monetara a Uniunii.3.Consiliul Guvernatorilor adopta orientări pentru a facilita operațiunile menționate anterior. + 
Articolul 32Repartizarea venitului monetar al băncilor centrale naționale1.Venitul obținut de băncile centrale naționale ca urmare a exercitării funcțiilor de politica monetara ale Sistemului European al Băncilor Centrale, denumit în continuare "venit monetar", se repartizează la sfârșitul fiecărui exercițiu financiar în conformitate cu prezentul articol.2.Valoarea venitului monetar al fiecărei bănci centrale naționale este egal cu venitul anual pe care aceasta îl obține din activele deținute în schimbul bancnotelor aflate în circulație și al obligațiilor rezultate din depozitele constituite de instituțiile de credit. Aceste active sunt identificate de băncile centrale naționale în conformitate cu orientările stabilite de Consiliul Guvernatorilor.3.În cazul în care, după debutul celei de-a treia etape, Consiliul Guvernatorilor considera ca structura bilanțului băncilor centrale naționale nu permite aplicarea alineatului (2), acesta poate decide, cu majoritate calificată, ca, prin derogare de la alineatul (2), venitul monetar să se calculeze în conformitate cu o alta metoda pe parcursul unei perioade de cel mult cinci ani.4.Valoarea venitului monetar al fiecărei bănci centrale naționale se reduce cu valoarea dobânzilor plătite de banca centrala în cauza pentru depozitele constituite de instituțiile de credit, în conformitate cu articolul 19.Consiliul Guvernatorilor poate decide sa compenseze băncile centrale naționale pentru costurile suportate cu ocazia emisiunii de bancnote sau, în situații excepționale, pentru pierderi specifice rezultate din operațiunile de politica monetara efectuate în contul Sistemului European al Băncilor Centrale. Compensarea se realizează în forma pe care Consiliul Guvernatorilor o considera corespunzătoare. Aceste sume se pot compensa din venitul monetar al băncilor centrale naționale.5.Suma veniturilor monetare ale băncilor centrale naționale se repartizează între acestea, proporțional cu cotele vărsate pe care le dețin din capitalul Băncii Centrale Europene, sub rezerva oricărei decizii adoptate de Consiliul Guvernatorilor în conformitate cu articolul 33 alineatul (2).6.Banca Centrala Europeană efectuează compensarea și regularizarea soldurilor rezultate din repartizarea venitului monetar în conformitate cu orientările stabilite de Consiliul Guvernatorilor.7.Consiliul Guvernatorilor adopta toate celelalte măsuri necesare punerii în aplicare a prezentului articol. + 
Articolul 33Repartizarea profiturilor și pierderilor nete ale Băncii Centrale Europene1.Profitul net al Băncii Centrale Europene se transfera după cum urmează:(a)o sumă care urmează să fie stabilită de Consiliul Guvernatorilor, dar care nu poate depăși 20% din profitul net, se transfera în fondul general de rezerva în limita unui nivel egal cu 100% din capital;(b)profitul net rămas se distribuie acționarilor Băncii Centrale Europene în mod proporțional cu cotele vărsate din capital.2.În cazul în care Banca Centrala Europeană înregistrează o pierdere, aceasta se acoperă din fondul general de rezerva al Băncii Centrale Europene și, dacă este necesar, după adoptarea unei decizii de Consiliul Guvernatorilor, din veniturile monetare aferente exercițiului financiar în cauza în mod proporțional și în limita sumelor alocate băncilor centrale naționale în conformitate cu articolul 32 alineatul (5). + 
Capitolul VIIDISPOZIȚII GENERALE + 
Articolul 34Acte juridice1.În conformitate cu articolul III-190 din Constituție, Banca Centrala Europeană adopta:(a)regulamente europene, în măsura în care este necesar pentru îndeplinirea sarcinilor stabilite în articolul 3 alineatul (1) litera (a), articolul 19 alineatul (1), articolul 22 sau articolul 25 alineatul (2) din prezentul statut, precum și în cazurile prevăzute de regulamentele și deciziile europene menționate la articolul 41;(b)deciziile europene necesare în vederea îndeplinirii sarcinilor atribuite Sistemului European al Băncilor Centrale în temeiul Constituției și al prezentului statut;(c)recomandări și avize.2.Banca Centrala Europeană poate decide sa publice deciziile europene, regulamentele și avizele pe care le adopta.3.În limitele și în condițiile stabilite de Consiliu în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 41, Banca Centrala Europeană are competența de a impune amenzi și penalități întreprinderilor în caz de nerespectare a regulamentelor sale și a deciziilor europene. + 
Articolul 35Controlul jurisdicțional și aspecte conexe1.Curtea de Justiție a Uniunii Europene poate examina actele sau omisiunile Băncii Centrale Europene sau i se poate solicita să le interpreteze în cazurile și în condițiile prevăzute de Constituție. Banca Centrala Europeană poate formula acțiuni în cazurile și în condițiile prevăzute de Constituție.2.Litigiile dintre Banca Centrala Europeană, pe de-o parte, și creditorii sau debitorii acesteia sau orice altă persoană, pe de altă parte, sunt soluționate de instanțele naționale competente, cu excepția cazurilor în care competența a fost atribuită Curții de Justiție a Uniunii Europene.3.Banca Centrala Europeană intra sub incidența regimului de răspundere prevăzut la articolul III-341 din Constituție. Răspunderea băncilor centrale naționale se determina în funcție de legislația interna respectiv.4.Curtea de Justiție a Uniunii Europene este competența sa hotărască în temeiul unei clauze de arbitraj prevăzută într-un contract de drept public sau de drept privat, încheiat de Banca Centrala Europeană sau în numele acesteia.5.Consiliu Guvernatorilor ia decizia Băncii Centrale Europene de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene.6.Curtea de Justiție a Uniunii Europene este competența sa hotărască în litigiile privind îndeplinirea de către băncile centrale naționale a obligațiilor care le revin în temeiul Constituției și al prezentului statut. În cazul în care Banca Centrala Europeană considera ca o banca centrala naționala nu și-a îndeplinit una din obligațiile care îi revin în temeiul Constituției și al prezentului statut, Banca Centrala Europeană emite un aviz motivat asupra cazului, după ce a oferit băncii centrale naționale în cauza posibilitatea de a-și prezenta observațiile. În cazul în care banca centrala naționala în cauza nu respecta avizul menționat într-un termen stabilit de Banca Centrala Europeană, poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene. + 
Articolul 36Personalul1.La propunerea comitetului executiv, Consiliul Guvernatorilor adopta regimul aplicabil personalului Băncii Centrale Europene.2.Curtea de Justiție a Uniunii Europene este competența să soluționeze orice litigiu dintre Banca Centrala Europeană și agenții acesteia în limitele și în condițiile prevăzute de regimul care li se aplică. + 
Articolul 37Secret profesional1.Membrii organelor de decizie și ai personalului Băncii Centrale Europene și ai băncilor centrale naționale au obligația, chiar și după încetarea funcției lor, sa nu divulge informațiile care, prin natura lor, intra sub incidența secretului profesional.2.Persoanele care au acces la datele care intra sub incidența unui act juridic al Uniunii Europene care impune obligația secretului profesional intra de asemenea sub incidența acestei obligații. + 
Articolul 38SemnatariBanca Centrala Europeană se angajează din punct de vedere juridic față de terți prin intermediul președintelui, prin intermediul a doi membri ai comitetului executiv sau prin semnatura a doi membri ai personalului băncii, autorizați de președinte să semneze în numele Băncii Centrale Europene. + 
Articolul 39Privilegii și imunitățiBanca Centrala Europeană beneficiază, pe teritoriul statelor membre, de privilegiile și imunitățile necesare îndeplinirii sarcinilor sale, în condițiilor stabilite în protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene.
 + 
Capitolul VIIIMODIFICAREA STATUTULUI ȘI REGLEMENTĂRI COMPLEMENTARE + 
Articolul 40Proceduri simplificate de modificare1.În conformitate cu articolul III-187 alineatul (3) din Constituție, articolul 5 alineatele (1), (2) și (3), articolele 17 și 18, articolul 19 alineatul (1), articolele 22, 23, 24 și 26, articolul 32 alineatele (2), (3), (4) și (6), articolul 33 alineatul (1) litera (a) și articolul 36 din prezentul statut pot fi modificate prin legea europeană:(a)fie la propunerea Comisiei și după consultarea Băncii Centrale Europene,(b)fie la recomandarea Băncii Centrale Europene și după consultarea Comisiei.2.Articolul 10 alineatul (2) poate fi modificat printr-o decizie europeană a Consiliului European care hotărăște în unanimitate fie la recomandarea Băncii Centrale Europene și după consultarea Parlamentului European și a Comisiei, fie la recomandarea Comisiei și după consultarea Parlamentului European și a Băncii Centrale Europene. Respectivele modificări intră în vigoare numai după ce au fost aprobate de statele membre în conformitate cu normele lor constituționale.3.O recomandare din partea Băncii Centrale Europene în temeiul prezentului articol necesita decizia unanima a Consiliului Guvernatorilor. + 
Articolul 41Reglementări complementareÎn conformitate cu articolul III-187 alineatul (4) din Constituție, Consiliul adopta regulamentele și deciziile europene de stabilire a măsurilor prevăzute la articolul 4, articolul 5 alineatul (4), articolul 19 alineatul (2), articolul 20, articolul 28 alineatul (1), articolul 29 alineatul (2), articolul 30 alineatul (4) și articolul 34 alineatul (3) din prezentul statut. Consiliul hotărăște după consultarea Parlamentului European:(a)fie la propunerea Comisiei și după consultarea Băncii Centrale Europene,(b)fie la recomandarea Băncii Centrale Europene și după consultarea Comisiei.
 + 
Capitolul IXDISPOZIȚII TRANZITORII ȘI ALTE DISPOZIȚII PRIVIND SISTEMUL EUROPEAN AL BĂNCILOR CENTRALE + 
Articolul 42Dispoziții generale1.Ca urmare a derogarii prevăzute la articolul III-197 alineatul (1) din Constituție, următoarele articole din prezentul statut nu conferă nici un drept și nu impun nici o obligație statului membru în cauza: articolele 3 și 6, articolul 9 alineatul (2), articolul 12 alineatul (1), articolul 14 alineatul (3), articolele 16, 18, 19, 20, 22 și 23, articolul 26 alineatul (2), articolele 27, 30, 31, 32, 33, 34 și 50.2.Băncile centrale ale statelor membre care fac obiectul unei derogări, prevăzute la articolul III-197 alineatul (1) din Constituție, își mențin competentele în domeniul politicii monetare în conformitate cu dreptul intern.3.În conformitate cu articolul III-197 alineatul (2) al doilea paragraf din Constituție, în articolul3.articolul 11 alineatul (2) și articolul 19 din prezentul statut, "state membre" înseamnă statele membre a căror moneda este euro.4.În articolul 9 alineatul (2), articolul 10 alineatele (2) și (3), articolul 12 alineatul (1), articolele 16, 17, 18, 22, 23, 27, 30, 31 și 32, articolul 33 alineatul (2) și articolul 50, "bănci centrale naționale" înseamnă băncile centrale ale statelor membre a căror moneda este euro.5.În articolul 10 alineatul (3) și articolul 33 alineatul (1), "acționari" înseamnă băncile centrale naționale ale statelor membre a căror moneda este euro.6.În articolul 10 alineatul (3) și articolul 30 alineatul (2), "capital subscris" înseamnă capitalul Băncii Centrale Europene subscris de băncile centrale naționale ale statelor membre a căror moneda este euro. + 
Articolul 43Sarcini tranzitorii ale Băncii Centrale EuropeneBanca Centrala Europeană preia funcțiile anterioare ale Institutului Monetar European prevăzute la articolul III-199 alineatul (2) din Constituție care, având în vedere derogarile acordate unuia sau mai multor state, trebuie să fie îndeplinite în continuare după introducerea monedei euro.Banca Centrala Europeană oferă consiliere în cadrul pregătirilor în vederea abrogării derogarilor prevăzute la articolul III-198 din Constituție. + 
Articolul 44Consiliul General al Băncii Centrale Europene1.Fără sa aducă atingere articolului III-187 alineatul (1) din Constituție, Consiliul General se constituie ca al treilea organ de decizie al Băncii Centrale Europene.2.Consiliul General este format din președintele și vicepreședintele Băncii Centrale Europene, precum și din guvernatorii băncilor centrale naționale. Ceilalți membri ai Comitetului Executiv pot participa la ședințele Consiliului General, fără însă a avea drept de vot.3.Responsabilitățile Consiliului General sunt enumerate în mod exhaustiv în articolul 46. + 
Articolul 45Modul de funcționare a Consiliului general1.Președintele sau, în absenta acestuia, vicepreședintele Băncii Centrale Europene prezidează Consiliul general al Băncii Centrale Europene.2.Președintele Consiliului și un membru al Comisiei pot participa la ședințele Consiliului general, fără însă a avea drept de vot.3.Președintele pregătește reuniunile consiliului general.4.Prin derogare de la articolul 12 alineatul (3), Consiliul general își adopta regulamentul de procedura.5.Secretariatul Consiliului general este asigurat de Banca Centrala Europeană. + 
Articolul 46Responsabilitățile Consiliului general1.Consiliul general:(a)îndeplinește sarcinile prevăzute la articolul 43;(b)contribuie la funcțiile consultative menționate la articolul 4 și în articolul 25 alineatul (1).2.Consiliul general contribuie:(a)la colectarea informațiilor statistice menționate la articolul 5;(b)la elaborarea rapoartelor de activitate ale Băncii Centrale Europene menționate la articolul 15;(c)la stabilirea normelor prevăzute la articolul 26 alineatul (4), necesare în vederea aplicării articolului 26;(d)la luarea tuturor celorlalte măsuri prevăzute la articolul 29 alineatul (4), necesare în vederea aplicării articolului 29;(e)la stabilirea condițiilor de angajare a personalului Băncii Centrale Europene prevăzute la articolul 36.3.Consiliul general contribuie la pregatirile necesare în vederea stabilirii irevocabile a cursurilor de schimb valutar pentru monedele statelor membre care fac obiectul unei derogări în raport cu moneda euro, prevăzută la articolul III-198 alineatul (3) din Constituție.4.Președintele Băncii Centrale Europene informează Consiliul general cu privire la deciziile adoptate de Consiliul Guvernatorilor. + 
Articolul 47Dispoziții tranzitorii privind capitalul Băncii Centrale EuropeneÎn conformitate cu articolul 29, fiecărei bănci centrale naționale i se atribuie o pondere în cheia de repartizare pentru subscrierea capitalului Băncii Centrale Europene. Prin derogare de la articolul 28 alineatul (3), băncile centrale ale statelor membre care fac obiectul unei derogări nu vărsa capitalul subscris decât în cazul în care Consiliul general, care hotărăște cu o majoritate de cel puțin două treimi din capitalul subscris al Băncii Centrale Europene și cel puțin jumătate din acționari, decide ca un procent minim trebuie vărsat cu titlu de participare la costurile de funcționare a Băncii Centrale Europene. + 
Articolul 48Plata reportata a capitalului, rezervelor și provizioanelor Băncii Centrale Europene1.Banca centrala a unui stat membru a cărui derogare a luat sfârșit vărsa cota subscrisă din capitalul Băncii Centrale Europene în aceeași proporție ca și celelalte bănci centrale ale statelor membre a căror moneda este euro și transfera Băncii Centrale Europene activele sale din rezervele valutare, în conformitate cu articolul 30 alineatul (1). Suma care trebuie transferata se determina inmultind valoarea în euro, la cursul de schimb valutar în vigoare, a activelor din rezerve menționate anterior care au fost deja transferate Băncii Centrale Europene, în conformitate cu articolul 30 alineatul (1), cu raportul dintre numărul de părți subscrise de banca centrala naționala în cauza și numărul de părți deja vărsate de celelalte bănci centrale naționale.2.În afară de plată prevăzută la alineatul (1), banca centrala naționala în cauza contribuie la rezervele Băncii Centrale Europene, la provizioanele echivalente unor rezerve și la suma care trebuie alocata în plus rezervelor și provizioanelor, care corespunde soldului contului de profit și pierderi la data de 31 decembrie a anului anterior abrogării derogarii. Suma care urmează să fie vărsată se calculează inmultind valoarea rezervelor, definite anterior și asa cum figurează în bilanțul aprobat al Băncii Centrale Europene, cu raportul dintre numărul de părți subscrise de banca centrala în cauza și numărul de părți deja vărsate de celelalte bănci centrale.3.În momentul în care unul sau mai multe state devin membre ale Uniunii, iar băncile lor centrale naționale intră în Sistemul European al Băncilor Centrale, capitalul subscris al Băncii Centrale Europene, precum și plafonul activelor din rezervele valutare care pot fi transferate Băncii Centrale Europene se majorează în mod automat. Valoarea majorării se obține prin înmulțirea sumelor respective în vigoare la momentul dat cu raportul, în cadrul cheii de repartizare a sumelor subscrise din capitalul extins, dintre ponderea băncilor centrale naționale în cauza și ponderea băncilor centrale naționale care sunt deja membre ale Sistemului European al Băncilor Centrale. Ponderea fiecărei bănci centrale naționale în cadrul cheii de repartizare se calculează prin analogie cu articolul 29 alineatul (1) și în conformitate cu articolul 29 alineatul (2). Perioadele de referința utilizate pentru elaborarea statisticilor sunt aceleași ca și perioadele utilizate pentru ultima adaptare cincinala a ponderilor prevăzută la articolul 29 alineatul (3). + 
Articolul 49Derogare de la articolul 321.În cazul în care, după debutul celei de-a treia etape, Consiliul Guvernatorilor decide ca aplicarea articolului 32 modifica în mod semnificativ poziția relativă a băncilor centrale naționale în ceea ce privește venitul, valoarea venitului care urmează să fie repartizat în conformitate cu articolului 32 se reduce cu un procent uniform de cel mult 60% în cadrul primului exercițiu financiar de după debutul celei de-a treia etape, iar acest procent se reduce cu cel puțin 12 procente pe parcursul fiecărui exercițiu financiar ulterior.2.Alineatul (1) se aplică cel mult pe parcursul a cinci exercitii financiare complete după debutul celei de-a trei etape. + 
Articolul 50Schimbul de bancnote denominate în monedele statelor membreDupă fixarea irevocabilă a cursurilor de schimb în conformitate cu articolul III-198 alineatul (3) din Constituție, Consiliul Guvernatorilor adopta măsurile necesare pentru a se asigura ca bancnotele denominate în monedele statelor membre care au cursuri de schimb valutar fixate irevocabil sunt schimbate la paritate de băncile centrale naționale. + 
Articolul 51Aplicabilitatea măsurilor tranzitoriiArticolele 42 - 47 se aplică dacă și în măsura în care exista state membre care fac obiectul unei derogări.
 + 
5. PROTOCOLUL PRIVIND STATUTUL BĂNCII EUROPENE DE INVESTIȚIIÎNALTELE PĂRȚI CONTRACTANTE,DORIND sa stabilească statutul Băncii Europene de Investiții prevăzut la articolul III-393 din Constituție,AU CONVENIT cu privire la următoarele dispoziții, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa: + 
Articolul 1Banca Europeană de Investiții prevăzută la articolul III-393 din Constituție, denumita în continuare "Banca", se constituie și își exercită funcțiile și activitatea în conformitate cu Constituția și cu prezentul statut. + 
Articolul 2Misiunea Băncii este definită în articolul III-394 din Constituție. + 
Articolul 3În conformitate cu articolul III-393 din Constituție, statele membre sunt membrii ai Băncii. + 
Articolul 41.Banca dispune de un capital de 163 653 737 000 euro subscris de statele membre după cum urmează:
Germania 26.649.532.500
Franța 26.649.532.500
Italia 26.649.532.500
Regatul Unit 26.649.532.500
Spania 15.989.719.500
Belgia 7.387.065.000
Țările de Jos 7.387.065.000
Suedia 4.900.585.500
Danemarca 3.740.283.000
Austria 3.666.973.500
Polonia 3.411.263.500
Finlanda 2.106.816.000
Grecia 2.003.725.500
Portugalia 1.291.287.000
Republica Cehă 1.258.785.500
Ungaria 1.190.868.500
Irlanda 935.070.000
Slovacia 428.490.500
Slovenia 397.815.000
Lituania 249.617.500
Luxemburg 187.015.500
Cipru 183.382.000
Letonia 152.335.000
Estonia 117.640.000
Malta 69.804.000
Statele membre răspund doar în limita cotei-părți deținute din capitalul subscris și nevarsat.
2.Admiterea unui nou membru determina majorarea capitalului subscris în funcție de contribuția noului membru.3.Consiliul Guvernatorilor, hotărând în unanimitate, poate decide cu privire la majorarea capitalului subscris.4.Cota-parte deținută din capitalul subscris nu poate transferata, depusa ca garanție sau sechestrata. + 
Articolul 51.Capitalul subscris este vărsat de statele membre până la concurenta a 5% în medie din sumele stabilite în articolul 4 alineatul (1).2.În cazul majorării capitalului subscris, Consiliul Guvernatorilor, hotărând în unanimitate, stabilește procentul care trebuie vărsat, precum și modul de efectuare a plății. Plățile în numerar se efectuează exclusiv în euro.3.Consiliul de Administrație poate solicita plata soldului capitalului subscris în măsura în care o astfel de plată este necesară pentru a îndeplini obligațiile Băncii.Fiecare stat membru efectueaza plata în mod proporțional cu cota-parte deținută din capitalul subscris. + 
Articolul 6Banca este administrată și gestionata de un Consiliu al Guvernatorilor, un Consiliu de Administrație și un Comitet Executiv. + 
Articolul 71.Consiliul Guvernatorilor este format din miniștrii desemnați de statele membre.2.Consiliul Guvernatorilor stabilește directivele generale privind politica de credit a Băncii, în conformitate cu obiectivele Uniunii.Consiliul Guvernatorilor verifica punerea în aplicare a directivelor menționate anterior.3.În plus, Consiliul Guvernatorilor:(a)decide cu privire la majorarea capitalului subscris, în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) și articolul 5 alineatul (2);(b)în înțelesul articolului 9 alineatul (1), stabilește principiile aplicabile operațiunilor de finanțare în cadrul misiunii Băncii;(c)exercită competentele prevăzute la articolele 9 și 11 pentru numirea în funcție și demiterea din funcție a membrilor Consiliului de Administrație și ai comitetului executiv, precum și a membrilor prevăzuți la articolul 11 alineatul (1) al doilea paragraf;(d)decide cu privire la acordarea finanțării pentru investițiile care urmează să fie realizate complet sau parțial în afară teritoriilor statelor membre, în conformitate cu articolul 16 alineatul (1);(e)aprobă raportul anual elaborat de Consiliul de Administrație;(f)aprobă bilanțul anual, precum și contul de profit și pierderi;(g)aprobă regulamentul de procedură al Băncii;(h)exercită celelalte competente care îi sunt conferite în temeiul prezentului statut.4.Consiliul Guvernatorilor poate adopta, hotărând în unanimitate, în temeiul Constituției și al prezentului statut, orice decizii privind suspendarea activității Băncii și, dacă este cazul, eventuala lichidare a acesteia. + 
Articolul 81.Cu excepția unor dispoziții contrare prevăzute de prezentul statut, deciziile Consiliului Guvernatorilor se adoptă cu majoritatea membrilor acestuia. Majoritatea menționată trebuie să reprezinte cel puțin 50% din capitalul subscris.Majoritatea calificată impune întrunirea a optsprezece voturi și a 68% din capitalul subscris.2.Abtinerile din partea membrilor prezenți sau reprezentați nu împiedica adoptarea deciziilor care necesita întrunirea unanimitatii. + 
Articolul 91.Consiliul de Administrație decide cu privire la acordarea finanțării, în special sub forma de credite și de garanții, și cu privire la contractarea de împrumuturi, stabilește ratele dobânzilor pentru împrumuturi, precum și comisioanele și celelalte taxe. În temeiul unei decizii adoptate cu majoritate calificată, Consiliul de Administrație poate delega anumite atribuții comitetului executiv. Consiliul de Administrație stabilește condițiile și modul în care se realizează aceasta delegare și supraveghează punerea sa în aplicare.Consiliul de Administrație verifica administrarea corecta a Băncii și asigura conformitatea acesteia cu Constituția, cu prezentul statut și cu directivele generale stabilite de Consiliul Guvernatorilor. După încheierea exercițiului financiar, Consiliul de Administrație prezintă un raport Consiliului Guvernatorilor și îl publică după aprobarea acestuia.2.Consiliul de administrație este format din douăzeci și șase de administratori și șaisprezece supleanți.Administratorii sunt numiți pentru o perioadă de cinci ani de Consiliul Guvernatorilor, fiecare stat membru desemnând un administrator. Comisia desemnează, de asemenea, un administrator. Consiliul Guvernatorilor numește administratorii supleanți pentru o perioadă de cinci ani, după cum urmează:– doi supleanți desemnați de Republica Federala Germania,– doi supleanți desemnați de Republica Franceza,– doi supleanți desemnați de Republica Italiana,– doi supleanți desemnați de Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord,– un supleant desemnat de comun acord de Regatul Spaniei și Republica Portugheză,– un supleant desemnat de comun acord de Regatul Belgiei, Marele Ducat al Luxemburgului și Regatul Țărilor de Jos,– un supleant desemnat de comun acord de Regatul Danemarcei, Republica Elena și Irlanda,– un supleant desemnat de comun acord de Republica Austria, Republica Finlanda și Regatul Suediei,– trei supleanți desemnați de comun acord de Republica Ceha, Republica Estonia, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Republica Ungara, Republica Malta, Republica Polona, Republica Slovenia și Republica Slovaca,– un supleant desemnat de Comisie.Consiliul de Administrație coopteaza șase experți fără drept de vot: trei în calitate de titulari și trei supleanți.Mandatul administratorilor și al supleanților poate fi reînnoit.Regulamentul de procedura prevede modul de participare la ședințele Consiliului de Administrație și dispozițiile aplicabile membrilor supleanți, precum și experților cooptati.Președintele sau, în absenta acestuia, unul dintre vicepreședinții Comitetului Executiv, prezidează ședințele Consiliului de Administrație fără a participa la vot.Membrii Consiliului de Administrație sunt aleși din rândul personalitatilor care oferă toate garanțiile de independenta și de competența. Membrii Consiliului răspund numai în fața Băncii.3.Consiliul Guvernatorilor, hotărând în unanimitate, poate decide demiterea din funcție a unui administrator numai în cazul în care administratorul în cauza nu mai îndeplinește condițiile necesare pentru a-și exercită funcția.În cazul în care raportul anual nu se aproba, Consiliul de Administrație își prezintă demisia.4.Orice post vacant, ca urmare a unui deces, a unei demisii, a eliberării din funcție sau a demiterii colective, se ocupa în conformitate cu normele stabilite la alineatul (2). Un membru este înlocuit pentru perioada rămasă din mandatul acestuia, cu excepția cazurilor în care este înlocuit întregul consiliu.5.Consiliul Guvernatorilor stabilește remunerația membrilor Consiliului de Administrație.Consiliul Guvernatorilor prevede totodată condițiile de incompatibilitate cu funcția de administrator sau de supleant. + 
Articolul 101.Fiecare administrator dispune de un vot în cadrul Consiliului de administrație. Administratorii își pot delega dreptul de vot în orice situație, în condițiile care urmează să fie stabilite în regulamentul de procedura al Băncii.2.Cu excepția unor dispoziții contrare prevăzute de prezentul statut, deciziile Consiliului de administrație se adoptă de cel puțin o treime din membrii consiliului cu drept de vot și care reprezintă cel puțin 50% din capitalul subscris. Pentru întrunirea majorității calificate sunt necesare optsprezece voturi și 68% din capitalul subscris. Regulamentul de procedura al Băncii prevede cvorumul necesar pentru adoptarea deciziilor Consiliului de administrație. + 
Articolul 111.Comitetul Executiv este format dintr-un președinte și din opt vicepreședinți, numiți pe o perioadă de șase luni de Consiliul Guvernatorilor, la propunerea Consiliului de administrație.Mandatul lor poate fi reînnoit.Consiliul Guvernatorilor, hotărând în unanimitate, poate modifica numărul de membri ai comitetului executiv.2.La propunerea Consiliului de administrație, care hotărăște cu majoritate calificată, Consiliul Guvernatorilor, hotărând cu majoritate calificată, poate decide cu privire la demiterea membrilor comitetului executiv.3.Comitetul Executiv asigura gestionarea problemelor curente ale Băncii, sub autoritatea președintelui și sub controlul Consiliului de administrație.Comitetul Executiv pregătește deciziile Consiliului de administrație, în special în ceea ce privește contractarea de împrumuturi și acordarea de finanțări, în special sub forma de credite și garanții.Comitetul Executiv asigura punerea în aplicare a respectivelor decizii.4.Comitetul Executiv, hotărând cu majoritate, adopta avize cu privire la propunerile de contractare de împrumuturi și de acordare de finanțări, în special sub forma de credite și garanții.5.Consiliul Guvernatorilor stabilește retributia membrilor comitetului executiv și stabilește condițiile de incompatibilitate cu funcțiile acestora.6.Președintele sau, în absenta acestuia, unul dintre vicepreședinți, reprezintă Banca în materie judiciară sau extrajudiciara.7.Membrii personalului Băncii se afla sub autoritatea președintelui. Președintele angajează și demite membrii personalului. La selectarea personalului, se tine seama nu numai de calitățile personale și de calificarile profesionale ale candidaților, ci și de participarea echitabila a resortisantilor statelor membre. Regulamentul de procedura prevede organul competent pentru adoptarea dispozițiilor aplicabile personalului.8.Comitetul Executiv și personalul Băncii răspund numai în fața Băncii și își exercită funcțiile în deplina independenta. + 
Articolul 121.Un comitet format din șase membri numiți de Consiliul Guvernatorilor în funcție de competența lor verifica dacă activitățile Băncii sunt în conformitate cu cele mai bune practici din domeniul bancar și răspunde de verificarea conturilor Băncii.2.Comitetul menționat la alineatul (1) verifica, în fiecare an, dacă operațiunile Băncii s-au desfășurat în mod corespunzător și dacă evidentele sale au fost corect întocmite. În acest scop, comitetul verifica dacă operațiunile Băncii s-au efectuat în conformitate cu formalitățile și procedurile prevăzute de prezentul statut și de regulamentul de procedura.3.Comitetul menționat la alineatul (1) confirma faptul ca declarațiile financiare, precum și toate informațiile financiare cuprinse în conturile anuale elaborate de consiliul de administrație oferă o imagine fidela a situației financiare a Băncii, atât pentru active cat și pentru pasive, precum și a rezultatelor operațiunilor desfășurate de aceasta și a fluxurilor de trezorerie aferente exercițiului financiar respectiv.4.Regulamentul de procedura precizează calificarile necesare membrilor comitetului menționat la alineatul (1) și stabilește condițiile și modul de desfășurare a activității comitetului. + 
Articolul 13Banca comunică cu fiecare stat membru prin intermediul autorității desemnate de acesta. În cadrul operațiunilor financiare pe care le desfășoară, Banca apelează la banca centrala naționala a statului membru în cauza sau la alte instituții financiare aprobate de acesta. + 
Articolul 141.Banca cooperează cu toate organizațiile internaționale a căror activitate se desfășoară în domenii similare.2.Banca identifica toate contactele utile în vederea cooperării cu instituțiile bancare și financiare din țările în care își extinde operațiunile. + 
Articolul 15La cererea unui stat membru sau a Comisiei, sau din proprie inițiativă, Consiliul Guvernatorilor interpretează sau completează, în aceleași condiții în care au fost adoptate, directivele pe care le-a stabilit în temeiul articolului 7. + 
Articolul 161.În cadrul mandatului prevăzut la articolul III-394 din Constituție, Banca acorda finanțări, membrilor săi sau unor întreprinderi private sau publice finanțare, mai ales sub forma de credite și garanții, în vederea unor investiții care se vor realiza pe teritoriile statelor membre, în măsura în care nu sunt disponibile fonduri din alte surse, în condiții rezonabile.Cu toate acestea, printr-o decizie adoptată cu majoritate calificată de Consiliul Guvernatorilor, la propunerea Consiliului de administrație, Banca poate acorda finanțare pentru investiții care se vor realiza complet sau parțial în afară teritoriilor statelor membre.2.În măsura în care este posibil, acordarea împrumuturilor este condiționată de existenta unor alte mijloace de finanțare.3.În cazul în care se acordă un împrumut unei întreprinderi sau unui organism diferit de către un stat membru, Banca condiționeaza acordarea împrumutului în cauza fie de existenta unei garanții din partea statului membru pe teritoriul căruia urmează să se realizeze investiția, pe baza unor garanții suficiente, fie de puterea financiară a debitorului.În plus, în cadrul principiilor stabilite de Consiliul Guvernatorilor în înțelesul articolului 7 alineatul (3) litera (b) și în cazul în care realizarea operațiunilor prevăzute la articolul III-394 din Constituție impune acest lucru, Consiliul de administrație adopta, cu majoritate calificată, condițiile și modul de acordare a oricărei finanțări care prezintă un profil de risc specific și care este considerată, în consecința, ca fiind o activitate specială.4.Banca poate garanta împrumuturile contractate de întreprinderi publice sau private sau de organisme în vederea realizării operațiunilor prevăzute la articolul III-394 din Constituție.5.Valoarea totală contractată a împrumuturilor și garanțiilor acordate de Banca nu poate depăși 250% din valoarea capitalului subscris, a rezervelor, provizioanelor nealocate și a excedentului din contul de profit și pierderi. Din suma totală a posturilor menționate se scade o sumă egala cu valoarea subscrisă, vărsată sau nu, a oricărei participari a Băncii la capital.Suma vărsată reprezentând participarea Băncii nu trebuie să depășească niciodată valoarea totală a părții vărsate din capitalul acesteia, a rezervelor sale, a provizioanelor nealocate, precum și a excedentului contului de profit și pierderi.În mod excepțional, se aloca o rezervă specială pentru activitățile speciale ale Băncii, stabilite de Consiliul Guvernatorilor și de Consiliul de administrație în conformitate cu alineatul (3).Prezentul alineat se aplică, de asemenea, conturilor consolidate ale Băncii.6.Banca se protejeaza față de riscurile de schimb valutar, incluzând în contractele de împrumut și de garanție clauzele pe care le considera necesare în acest scop. + 
Articolul 171.Ratele dobânzilor pentru împrumuturile acordate de Banca, precum și comisioanele și celelalte taxe, se adapteaza în funcție de condițiile predominante pe piața de capital și se calculează astfel încât încasările obținute să permită Băncii să își îndeplinească obligațiile, să își acopere cheltuielile și sa constituie un fond de rezerva în conformitate cu articolul 22.2.Banca nu acorda reduceri ale ratelor dobânzii. În cazul în care reducerea ratei dobânzii este indicată având în vedere caracterul specific al investiției care trebuie finanțate, statul membru în cauza sau un alt organism poate acorda un ajutor pentru plata dobânzii în măsura în care acordarea unui astfel de ajutor este compatibila cu normele prevăzute la articolul III-167 din Constituție. + 
Articolul 18În cadrul operațiunilor de finanțare Banca respecta principiile prezentate în continuare.1.Banca se asigura ca fondurile sale sunt utilizate în modul cel mai rațional în interesul Uniunii.Banca poate acorda împrumuturi sau nu poate garanta împrumuturi numai:(a)în cazul investițiilor realizate de întreprinderi din sectorul producției în cazul în care plățile aferente dobânzii și amortizarii sunt acoperite fie de profitul din exploatare, fie, în cazul altor investiții, de un angajament asumat de statul în care se realizează investiția sau în orice alt mod, și(b)în cazul în care realizarea investiției contribuie la creșterea productivitatii economice în general și favorizează instituirea sau funcționarea pieței interne.2.Banca nu dobândește nici o participare în întreprinderi și nu își asuma nici o responsabilitate în cadrul gestionării acestora, decât în cazul în care acest lucru este necesar pentru a-și proteja drepturile în vederea recuperării creanței pe care o deține.Cu toate acestea, în cadrul principiilor stabilite de Consiliul Guvernatorilor în temeiul articolului 7 alineatul (3) litera (b), în cazul în care realizarea operațiunilor prevăzute la articolul III-394 din Constituție impune acest lucru, Consiliul de administrație adopta, cu majoritate calificată, condițiile și modul de realizare a unei participari la capitalul unei societăți comerciale, în general pentru a compensa un împrumut sau o garanție, în măsura în care acest lucru este necesar pentru finanțarea unei investiții sau a unui program.3.Banca își poate ceda creanțele pe piața de capital și, în acest scop, poate solicita debitorilor săi sa emita obligațiuni sau alte titluri de valoare.4.Nici Banca și nici statele membre nu impun condiții privind modul în care sumele împrumutate trebuie cheltuite în interiorul unui anumit stat membru.5.Banca poate condiționa acordarea împrumuturilor de organizarea de licitații internaționale.6.Banca nu finanțează, total sau parțial, nici o investiție căreia i se opune statul membru pe teritoriul căruia ar urma să fie realizată investiția în cauza.7.Pe lângă activitățile de credit, Banca poate asigura servicii de asistența tehnica, în condițiile și în modul stabilit de Consiliul Guvernatorilor, care hotărăște cu majoritate calificată, respectând în același timp prezentul statut. + 
Articolul 191.Orice întreprindere sau organism public sau privat poate adresa direct o cerere de finanțare Băncii. Cererile pot fi adresate și prin intermediul Comisiei sau al statului membru pe teritoriul căruia urmează să se realizeze investiția.2.În cazul în care cererile îi sunt adresate prin intermediul Comisiei, acestea fac obiectul aprobării de către statul membru pe teritoriul căruia urmează să se realizeze investiția. În cazul în care cererile sunt adresate prin intermediul unui stat membru, acestea fac obiectul aprobării de Comisie. Cererile adresate direct de o întreprindere se înaintează statului membru în cauza și Comisiei.Statele membre în cauza și Comisia își formulează avizul în termen de doua luni. În absenta unui răspuns în termenul menționat, Banca poate considera ca investiția în cauza nu ridica obiecții.3.Consiliul de administrație decide cu privire la operațiunile de finanțare care îi sunt înaintate de Comitetul Executiv.4.Comitetul Executiv verifica dacă operațiunile de finanțare care îi sunt înaintate sunt în conformitate cu dispozițiile prezentului statut, în special cu dispozițiile articolelor 16 și 18. În cazul în care Comitetul Executiv se pronunța în favoarea finanțării, acesta înaintează propunerea aferentă consiliului de administrație. Comitetul își exprima avizul favorabil în funcție de condițiile pe care le considera esențiale. În cazul în care Comitetul Executiv se pronunța împotriva acordării finanțării, acesta înaintează Consiliului de administrație toate documentele corespunzătoare împreună cu avizul sau.5.În cazul în care avizul comitetului executiv este negativ, Consiliul de Administrație nu poate acorda finanțarea decât hotărând în unanimitate în acest sens.6.În cazul în care avizul Comisiei este negativ, Consiliul de Administrație nu poate acorda finanțarea decât hotărând în unanimitate în acest sens, caz în care administratorul desemnat de Comisie nu participa la vot.7.În cazul în care avizele Comitetului Executiv și al Comisiei sunt negative, Consiliul de Administrație nu poate acorda finanțarea în cauza.8.În cazul în care, în vederea protejării drepturilor și intereselor Băncii, se impune restructurarea unei operațiuni de finanțare aferente investițiilor aprobate, Comitetul Executiv adopta imediat măsurile de urgenta pe care le considera necesare, sub rezerva inaintarii fără întârziere a unui raport cu privire la aceasta Consiliului de administrație. + 
Articolul 201.Banca imprumuta de pe piețele de capital resursele necesare îndeplinirii sarcinilor sale.2.Banca poate contracta împrumuturi de pe piețele de capital ale statelor membre, în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile piețelor în cauza.Autoritățile competente ale unui stat membru care face obiectul unei derogări în înțelesul articolului III-197 alineatul (1) din Constituție se pot opune acestor operațiuni numai în cazul în care exista riscul unor tulburări grave pe piața de capital a statului în cauza. + 
Articolul 211.Banca poate utiliza, în condițiile prezentate în continuare, fondurile disponibile care nu îi sunt imediat necesare pentru a-și îndeplini obligațiile:(a)poate efectua plasamente pe piețele monetare;(b)sub rezerva dispozițiilor articolului 18 alineatul (2), poate cumpara sau vinde titluri;(c)poate efectua orice altă operațiune financiară legată de obiectivele sale.2.Fără sa aducă atingere dispozițiilor articolului 23, în cadrul gestionării plasamentelor sale, Banca nu efectuează nici un arbitraj valutar care nu îi este direct necesar pentru a efectua împrumuturi sau pentru a-și îndeplini obligațiile contractate prin împrumuturile sau garanțiile acordate.3.În domeniile menționate în prezentul articol, Banca acționează cu acordul autorităților competente ale statelor membre sau al băncilor centrale naționale. + 
Articolul 221.Se constituie în mod progresiv un fond de rezerva care reprezintă 10% din capitalul subscris, în cazul în care situația obligațiilor Băncii justifica acest lucru, Consiliul de administrație poate decide sa constituie rezerve suplimentare. Atâta timp cat fondul de rezerva nu este complet constituit, acesta poate fi alimentat cu:(a)încasări din dobânzi rezultate din împrumuturile acordate de Banca din sumele care urmează să fie vărsate de statele membre în temeiul articolului 5;(b)încasări din dobânzi rezultate din împrumuturile acordate de Banca din sumele obținute din rambursarea împrumuturilor menționate la litera (a), în măsura în care încasările din dobânzi menționate nu sunt necesare pentru a îndeplini alte obligații sau pentru a acoperi costurile Băncii.2.Resursele din fondul de rezerva se investesc astfel încât să fie în permanenta disponibile pentru a îndeplini rolul acestui fond. + 
Articolul 231.Banca este autorizata în permanenta sa transfere activele pe care le deține în una din monedele statelor membre a căror moneda nu este euro pentru a realiza operațiuni financiare în conformitate cu obiectivul sau stabilit în articolul III-394 din Constituție și având în vedere dispozițiile articolului 21 din prezentul statut. În măsura în care este posibil, Banca evita să efectueze astfel de transferuri în cazul în care deține active disponibile sau mobilizabile în moneda care îi este necesară.2.Banca nu poate converti în valutele țărilor terțe activele pe care le deține în moneda unui stat membru a cărui moneda nu este euro fără acordul statului membru în cauza.3.Banca poate dispune în mod liber de capitalul vărsat, precum și de sumele în valută pe care le imprumuta de pe piețe terțe.4.Statele membre se angajează sa pună la dispoziția debitorilor Băncii valutele necesare rambursarii capitalului și plății dobânzilor aferente împrumuturilor acordate sau garantate de Banca pentru investițiile care urmează să se realizeze pe teritoriul acestora. + 
Articolul 24În cazul în care un stat membru nu își îndeplinește obligațiile de membru care decurg din prezentul statut, în special obligația de a-și vărsa cota-parte sau de a acoperi costurile aferente împrumuturilor sale, acordarea de împrumuturi sau de garanții statului membru în cauza sau resortisantilor acestuia poate fi suspendată printr-o decizie a Consiliul Guvernatorilor care hotărăște cu majoritate calificată.Aceasta decizie nu exonereaza statul membru sau resortisantii acestuia de obligațiile pe care le au față de Banca. + 
Articolul 251.În cazul în care Consiliul Guvernatorilor decide sa suspende activitatea Băncii, toate activitățile încetează fără întârziere, cu excepția operațiunilor necesare pentru a asigura în mod corespunzător utilizarea, protejarea și conservarea activelor, precum și îndeplinirea obligațiilor.2.În caz de lichidare, Consiliul Guvernatorilor numește lichidatorii și le oferă instrucțiuni pentru efectuarea lichidării. Consiliul Guvernatorilor asigura protecția drepturilor membrilor personalului. + 
Articolul 261.Banca beneficiază în fiecare stat membru de cea mai extinsă capacitate juridică recunoscută persoanelor juridice în temeiul legislației interne. În special, Banca poate dobândi sau instraina bunuri mobile și imobile și se poate constitui parte în justiție.2.Bunurile Băncii nu pot fi rechiziționate sau expropriate sub nici o formă. + 
Articolul 271.Litigiile dintre Banca, pe de-o parte, și creditorii sau debitorii săi sau părți terțe, pe de altă parte, sunt soluționate de instanțele naționale competente, sub rezerva competentelor atribuite Curții de Justiție a Uniunii Europene. În cadrul contractelor încheiate, Banca poate prevedea o procedură de arbitraj.2.Banca are un sediu social în fiecare stat membru. Cu toate acestea, în cadrul contractelor, Banca poate alege un anumit sediu pentru operațiuni.3.Bunurile și activele Băncii nu pot fi sechestrate sau executate silit decât în baza unei hotărâri judecătorești. + 
Articolul 281.Consiliul Guvernatorilor, hotărând în unanimitate, poate decide sa înființeze filiale sau alte unități, care au personalitate juridică și autonomie financiară.2.Consiliul Guvernatorilor, hotărând în unanimitate, adopta statutele organismelor menționate la alineatul (1), definind obiectivele acestora, structura, capitalul, membrii, sediul, resursele financiare, instrumentele de intervenție, normele de control, precum și relația acestora cu organele Băncii.3.Banca poate participa la gestionarea organismelor menționate anterior și poate contribui la capitalul subscris al acestora cu suma stabilită de Consiliul Guvernatorilor care hotărăște în unanimitate.4.Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene se aplica organismelor menționate la alineatul (1), în măsura în care acestea sunt reglementate de dreptul Uniunii, membrilor organelor acestora în exercițiul funcțiilor lor și personalului lor, în termeni și condiții identice cu cele aplicabile Băncii.Dividendele, câștigurile din capital sau alte forme de venit obținute de astfel de organisme, la care au dreptul alți membri decât Uniunea Europeană și Banca, rămân, cu toate acestea, sub incidența dispozițiilor fiscale prevăzute de legislația care le este aplicabilă.5.În limitele stabilite în continuare, Curtea de Justiție a Uniunii Europene audiaza litigiile privind măsurile adoptate de organele unui organism care intra sub incidența dreptului Uniunii.Orice membru al unui astfel de organism, în aceasta calitate, sau statele membre pot inainta un recurs împotriva unor astfel de măsuri în condițiile prevăzute la articolul III-365 din Constituție.6.Consiliul Guvernatorilor, hotărând în unanimitate, poate decide sa admită personalul organismelor care intra sub incidența dreptului Uniunii în regimuri comune cu Banca, în conformitate cu procedurile interne relevante. + 
6. PROTOCOL PRIVIND STABILIREA SEDIILOR INSTITUȚIILOR ȘI ANUMITOR ORGANE, OFICII, AGENȚII ȘI SERVICII ALE UNIUNII EUROPENEÎNALTELE PĂRȚI CONTRACTANTE,AVÂND ÎN VEDERE articolul III-432 din Constituție,REAMINTIND ȘI CONFIRMAND decizia din 8 aprilie 1965 și fără sa ducă atingere deciziilor privind sediile instituțiilor, organelor, oficiilor, agentiilor și serviciilor, precum și serviciilor viitoare,AU CONVENIT cu privire la următoarele dispoziții, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa și la Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice: + 
Articolul UNIC1.Parlamentul European are sediul la Strasbourg, unde se desfășoară cele douasprezece perioade de sesiuni plenare lunare, inclusiv sesiunea privind bugetul. Perioadele de sesiuni plenare suplimentare se desfășoară la Bruxelles. Comisiile Parlamentului European au sediul la Bruxelles.Secretariatul general al Parlamentului European și serviciile acestuia rămân instalate la Luxemburg.2.Consiliul are sediul la Bruxelles. În lunile aprilie, iunie și octombrie, Consiliul își desfășoară sesiunile la Luxemburg.3.Comisia are sediul la Bruxelles. Serviciile enumerate la articolele 7, 8 și 9 din decizia din 8 aprilie 1965 sunt instalate la Luxemburg.4.Curtea de Justiție a Uniunii Europene are sediul la Luxemburg.5.Banca Centrala Europeană are sediul la Frankfurt.6.Curtea de Conturi are sediul la Luxemburg.7.Comitetul Regiunilor are sediul la Bruxelles.8.Comitetul Economic și Social are sediul la Bruxelles.9.Banca Europeană de Investiții are sediul la Luxemburg.10.Europol are sediul la Haga. + 
7. PROTOCOLUL PRIVIND PRIVILEGIILE ȘI IMUNITĂȚILE UNIUNII EUROPENEÎNALTELE PĂRȚI CONTRACTANTE,CONSIDERÂND ca, în temeiul articolului III-434 din Constituție, Uniunea beneficiază, pe teritoriul statelor membre, de privilegiile și imunitățile necesare îndeplinirii funcțiilor sale,AU CONVENIT cu privire la următoarele dispoziții, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa și la Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice: + 
Capitolul IPROPRIETĂȚI, FONDURI, ACTIVE ȘI OPERAȚIUNI ALE UNIUNII + 
Articolul 1Sediile și clădirile Uniunii sunt inviolabile. Acestea nu pot fi perchezitionate, rechiziționate, confiscate sau expropriate. Bunurile și activele Uniunii nu pot face obiectul nici unei măsuri de constrângere administrativă sau juridică fără autorizația Curții de Justiție. + 
Articolul 2Arhivele Uniunii sunt inviolabile. + 
Articolul 3Uniunea, activele, veniturile și celelalte proprietăți ale acesteia sunt scutite de orice impozite directe.Ori de câte ori este posibil, guvernele statelor membre adopta dispozițiile necesare pentru a restitui sau a rambursa valoarea impozitelor indirecte sau a taxelor la vânzare care sunt incluse în prețul bunurilor imobile sau mobiliare, în cazul în care Uniunea efectuează achiziții importante, pentru uzul sau oficial, al căror preț cuprinde impozite și taxe de acest tip. Cu toate acestea, aplicarea dispozițiilor menționate nu trebuie să conducă la denaturarea concurentei în interiorul Uniunii.Nu se acordă nici o scutire în cazul impozitelor, taxelor și drepturilor care reprezintă remunerarea serviciilor de utilități publice. + 
Articolul 4Uniunea este scutită de toate taxele vamale, interdicțiile și restricțiile la import și export pentru toate produsele destinate uzului sau oficial. Produsele astfel importate nu vor fi cedate contra unei plati sau cu titlu gratuit pe teritoriul statului în care au fost introduse, cu excepția cazurilor în care acest lucru se realizează în condiții aprobate de guvernul statului în cauza.Uniunea este, de asemenea, scutită de orice taxa vamală sau de orice interdicție sau restrictie la import și la export în raport cu publicațiile sale.
 + 
Capitolul IICOMUNICĂRI ȘI PERMISE DE LIBERA TRECERE + 
Articolul 5În ceea ce privește comunicările oficiale și transferul tuturor documentelor lor, instituțiile Uniunii beneficiază, pe teritoriul fiecărui stat membru, de tratamentul acordat de statul în cauza misiunilor diplomatice.Corespondenta oficială și celelalte comunicații oficiale ale instituțiilor Uniunii nu pot fi cenzurate. + 
Articolul 6Permisele de libera trecere, a căror forma se stabilește prin regulament european al Consiliului, care hotărăște cu majoritate simpla, și care sunt recunoscute ca documente de călătorie valabile de autoritățile statelor membre, pot fi eliberate pentru membrii și agenții instituțiilor Uniunii de președinții acestora. Permisele de libera trecere menționate se eliberează pentru funcționari și ceilalți agenți în condițiile stabilite în statutul funcționarilor și în regimul care se aplică celorlalți agenți ai Uniunii.Comisia poate încheia acorduri pentru ca permisele de libera trecere în cauza să fie recunoscute ca documente valabile de călătorie pe teritoriul statelor terțe.
 + 
Capitolul IIIMEMBRII PARLAMENTULUI EUROPEAN + 
Articolul 7Nu se aplică nici o restrictie de ordin administrativ sau de alt tip asupra liberei circulatii a membrilor Parlamentului European care se deplaseaza la sau revin de la locul de întrunire a Parlamentului European.În ceea ce privește controlul vamal și de schimb valutar, membrii Parlamentului European beneficiază:(a)din partea propriului guvern, de același facilități ca și cele acordate inaltilor funcționari care se deplaseaza în străinătate în misiune oficială temporară;(b)din partea guvernelor celorlalte state membre, de aceleași facilități ca și cele acordate reprezentanților guvernelor străine aflați în misiune oficială temporară. + 
Articolul 8Membrii Parlamentului European nu pot fi anchetati, deținuți sau urmăriți în justiție ca urmare a opiniilor pe care le-au exprimat sau a voturilor date în exercitarea funcțiilor lor. + 
Articolul 9Pe durata sesiunilor Parlamentului European, membrii acestuia:(a)beneficiază, pe teritoriul național al statului lor, de imunitățile acordate membrilor parlamentului statului în cauza;(b)nu pot fi deținuți sau urmăriți în justiție pe teritoriul nici unui alt stat membru.Imunitatea se aplică membrilor Parlamentului European și atunci când aceștia se deplaseaza la sau revin de la locul de întrunire a Parlamentului European.Imunitatea nu poate fi invocată în caz de flagrant delict și nici nu poate împiedica dreptul Parlamentului European de a ridica imunitatea unuia din membrii săi. + 
Capitolul IVREPREZENTANȚII STATELOR MEMBRE CARE PARTICIPA LA LUCRĂRILE INSTITUȚIILOR UNIUNII + 
Articolul 10Reprezentanții statelor membre care participa la lucrările instituțiilor Uniunii, precum și consilierii acestora și experții tehnici beneficiază, pe durata exercitării funcțiilor lor și a deplasarilor la destinație sau de la locul reuniunii, de privilegiile, imunitățile și facilitățile acordate în mod obișnuit.Prezentul articol se aplică, de asemenea, membrilor organelor consultative ale Uniunii.
 + 
Capitolul VFUNCTIONARII ȘI CEILALȚI AGENȚI AI UNIUNII + 
Articolul 11Pe teritoriul fiecărui stat membru și indiferent de cetățenia lor, funcționarii și ceilalți agenți ai Uniunii:(a)beneficiază de imunitate jurisdicțională pentru actele pe care le îndeplinesc, inclusiv pentru afirmatiile lor scrise sau verbale, efectuate în calitatea lor oficială, sub rezerva aplicării dispozițiilor Constituției privind, pe de-o parte, normele cu privire la răspunderea funcționarilor și a agenților față de Uniune și, pe de altă parte, competența Curții de Justiție a Uniunii Europene de a se pronunța în litigiile dintre Uniune și funcționarii și ceilalți agenți ai acesteia.Aceștia continua sa beneficieze de imunitatea menționată după încetarea funcțiilor lor;(b)nu intra sub incidența dispozițiilor privind restricțiile de imigrare sau a altor formalități de înregistrare a cetățenilor străini. Aceeași dispoziție se aplică soților și membrilor familiei aflați în întreținerea lor;(c)în ceea ce privește reglementările monetare sau schimbul valutar, beneficiază de facilitățile care se acordă de obicei funcționarilor organizațiilor internaționale;(d)beneficiază de dreptul de a importa fără taxe vamale mobilierul și celelalte efecte personale în momentul în care își preiau postul pentru prima data în statul în cauza, precum și de dreptul de a reexporta mobilierul și celelalte efecte personale fără taxe vamale, la încetarea funcțiilor lor, în ambele cazuri sub rezerva condițiilor considerate necesare de guvernul statului în care se exercită acest drept;(e)beneficiază de dreptul de a importa fără taxe vamale autovehiculul folosit în scop personal, dobândit în statul în care și-au avut ultimul domiciliu sau în statul al cărui resortisanti sunt, în condițiile de pe piața interna a acestuia, precum și de a reexporta autovehiculul fără taxe vamale, în ambele cazuri sub rezerva condițiilor considerate necesare de guvernul statului în cauza. + 
Articolul 12În condițiile și în conformitate cu procedura prevăzută de legea europeană, funcționarii și ceilalți agenți ai Uniunii au obligația de a plati, în beneficiul acesteia, un impozit perceput pe salariile și onorariile plătite de Uniune. Legea menționată se adoptă după consultarea instituțiilor în cauza.Funcționarii și ceilalți agenți ai Uniunii sunt scutiți de la plata impozitelor naționale percepute pe salariile și onorariile plătite de Uniune. + 
Articolul 13În vederea aplicării impozitelor asupra veniturilor și a averii și a drepturilor de succesiune, precum și în vederea aplicării convențiilor cu scopul de a evita dubla impozitare, încheiate între statele membre ale Uniunii, funcționarii și ceilalți agenți ai Uniunii care, în scopul exclusiv al exercitării funcțiilor lor în serviciul Uniunii, își stabilesc reședința pe teritoriul unui stat membru diferit de statul în care își au domiciliul fiscal în momentul intrării în serviciul Uniunii, se considera, atât în statul în care își au reședința, cat și în statul unde își au domiciliul fiscal, ca și-au păstrat domiciliul în acest stat din urma, în cazul în care acesta este membru al Uniunii. Prezenta dispoziție se aplică, de asemenea, soțului/sotiei, în măsura în care acesta/aceasta nu exercita o activitate profesională proprie, precum și copiilor aflați în întreținerea și îngrijirea persoanelor menționate în prezentul articol.Bunurile mobile deținute de persoanele menționate la primul paragraf și care se afla pe teritoriul statului lor de ședere sunt scutite de impozitul pe drepturile de succesiune aplicabile în statul în cauza. În scopul determinării impozitului, se considera ca bunurile menționate se afla în statul de domiciliu fiscal, sub rezerva drepturilor statelor terțe și a aplicării dispozițiilor convențiilor internaționale privind dubla impozitare.Domiciliile dobândite numai în scopul exercitării funcțiilor în serviciul altor organizații internaționale nu se iau în considerare la aplicarea dispozițiilor prezentului articol. + 
Articolul 14Legea europeană stabilește regimul de asigurări sociale aplicabile funcționarilor și celorlalți agenți ai Uniunii. Legea menționată anterior se adoptă după consultarea instituțiilor în cauza. + 
Articolul 15Legea europeană stabilește categoriile de funcționari și de alți agenți ai Uniunii cărora li se aplică, total sau parțial, articolul 11, articolul 12 al doilea paragraf și articolul 13. Legea menționată anterior se adoptă după consultarea instituțiilor în cauza.Numele, funcțiile și adresele funcționarilor și ale celorlalți agenți cuprinși în categoriile menționate sunt comunicate periodic guvernelor statelor membre.
 + 
Capitolul VIPRIVILEGIILE ȘI IMUNITĂȚILE MISIUNILOR STATELOR TERȚE ACREDITATE PE LÂNGĂ UNIUNEA EUROPEANĂ + 
Articolul 16Statul membru pe teritoriul căruia se afla sediul Uniunii acorda misiunilor statelor terțe acreditate pe lângă Uniunea Europeană privilegiile și imunitățile diplomatice obișnuite.
 + 
Capitolul VIIDISPOZIȚII GENERALE + 
Articolul 17Privilegiile, imunitățile și facilitățile se acordă funcționarilor și celorlalți agenți ai Uniunii exclusiv în interesul Uniunii.Fiecare instituție a Uniunii are obligația de a ridica imunitatea acordată unui funcționar sau unui alt agent în toate situațiile în care considera ca o astfel de ridicare a imunitatii nu contravine intereselor Uniunii. + 
Articolul 18În vederea aplicării prezentului protocol, instituțiile Uniunii acționează în colaborare cu autoritățile competente ale statelor membre în cauza. + 
Articolul 19Articolele II-14 și 17 se aplică membrilor Comisiei. + 
Articolul 20Articolele II-14 și 17 se aplică judecătorilor, avocaților generali, grefierilor și raportorilor adjuncți ai Curții de Justiție a Uniunii Europene, fără sa aducă atingere dispozițiilor articolului 3 din protocolul de stabilire a statutului Curții de Justiție a Uniunii Europene cu privire la imunitatea judiciară a judecătorilor și avocaților generali.Articolele II-14 și 17 se aplică, de asemenea, membrilor Curții de Conturi. + 
Articolul 21Prezentul protocol se aplică, de asemenea, Băncii Centrale Europene, membrilor organelor și personalului acesteia, fără sa aducă atingere protocolului de stabilire a statutului Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene.În plus, Banca Centrala Europeană este scutită de orice obligații fiscale și parafiscale cu ocazia majorării capitalului sau, precum și de orice formalități care ar putea fi determinate de aceste operațiuni în statul în care își are sediul. Având în vedere faptul ca activitatea Băncii și a organelor acesteia se desfășoară în condițiile prevăzute de statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, nu se aplică impozite asupra cifrei sale de afaceri. + 
Articolul 22Prezentul protocol se aplică, de asemenea, Băncii Europene de Investiții, membrilor organelor și personalului acesteia și reprezentanților statelor membre care participa la lucrările băncii, fără sa aducă atingere protocolului de stabilire a statutului sau.În plus, Banca Europeană de Investiții este scutită de orice obligații fiscale și parafiscale cu ocazia majorării capitalului sau, precum și de orice formalități care ar putea fi determinate de aceste operațiuni în statul în care își are sediul. De asemenea, desființarea sau lichidarea băncii nu determina perceperea nici unui impozit. Având în vedere faptul ca activitatea Băncii și a organelor acesteia se desfășoară în condițiile prevăzute de statut, nu se aplică impozite asupra cifrei sale de afaceri.
 + 
8. PROTOCOL PRIVIND TRATATELE ȘI ACTELE DE ADERARE A REGATULUI DANEMARCEI, A IRLANDEI ȘI A REGATULUI UNIT AL MARII BRITANII ȘI IRLANDEI DE NORD, A REPUBLICII ELENE, A REGATULUI SPANIEI ȘI A REPUBLICII PORTUGHEZE, A REPUBLICII AUSTRIA, A REPUBLICII FINLANDA ȘI A REGATULUI SUEDIEIÎNALTELE PĂRȚI CONTRACTANTE,REAMINTIND ca Regatul Danemarcei, Irlanda și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord au aderat la Comunitatile Europene la 1 ianuarie 1973; ca Republica Elena a aderat la Comunitatile Europene la 1 ianuarie 1981; ca Regatul Spaniei și Republica Portugheză au aderat la Comunitatile Europene la 1 ianuarie 1986; ca Republica Austria, Republica Finlanda și Regatul Suediei au aderat, la 1 ianuarie 1995, la Comunitatile Europene și la Uniunea Europeană instituită de Tratatul privind Uniunea Europeană;AVÂND ÎN VEDERE ca articolul IV-437 alineatul (2) din Constituție prevede abrogarea tratatelor privind aderarile menționate anterior;AVÂND ÎN VEDERE ca dispozițiile prevăzute de Tratatele de aderare și de Actele care le însoțesc sunt în continuare incidente; întrucât articolul IV-437 alineatul (2) prevede că aceste dispoziții trebuie încorporate sau menționate într-un protocol, pentru a rămâne în vigoare și pentru a-și păstra efectele juridice;AVÂND ÎN VEDERE ca aceste dispoziții trebuie supuse adaptarilor tehnice necesare pentru a fi conforme cu Constituția, fără a li se altera însă efectele juridice,AU CONVENIT cu privire la următoarele dispoziții, care se anexează la Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa și la Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice: + 
Titlul IDISPOZIȚII COMUNE + 
Articolul 1Drepturile și obligațiile care decurg din Tratatele de aderare menționate la articolul IV-437 alineatul (2) literele (a)-(d) din Constituție au intrat în vigoare, în condițiile prevăzute de tratatele menționate, de la datele următoare:(a)1 ianuarie 1973 în ceea ce privește Tratatul de aderare a Regatului Danemarcei, a Irlandei și a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord;(b)1 ianuarie 1981 în ceea ce privește Tratatul de aderare a Republicii Elene;(c)1 ianuarie 1986 în ceea ce privește Tratatul de aderare a Regatului Spaniei și a Republicii Portugheze;(d)1 ianuarie 1995 în ceea ce privește Tratatul de aderare a Republicii Austria, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei. + 
Articolul 21.Fiecare dintre statele aderente menționate la articolul 1 are obligația de a adera, cu condiția ca aceste acorduri sau convenții sa mai fie în vigoare, înainte de data propriei aderari, la acordurile sau la convențiile încheiate:(a)între celelalte state membre, în temeiul Tratatului de instituire a Comunității Europene, al Tratatului de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice sau al Tratatului privind Uniunea Europeană sau care sunt inseparabile de realizarea obiectivelor acestor tratate sau care se referă la funcționarea Comunităților sau a Uniunii sau care prezintă o legătură cu acțiunea acestora;(b)de celelalte state membre, împreună cu Comunitatile Europene, cu unul sau mai multe state terțe sau cu o organizație internationala, precum și la acordurile conexe acestor acorduri sau convenții. Uniunea și celelalte state membre acorda, în acest sens, asistența statelor aderente menționate la articolul 1.2.Statele aderente menționate la articolul 1 iau măsurile necesare pentru a-și adapta, dacă este cazul, situația în raport cu organizațiile internaționale sau cu acordurile internaționale la care Uniunea Europeană sau Comunitatea Europeană a Energiei Atomice sau alte state membre sunt părți, precum și în raport cu drepturile și obligațiile care le revin în urma aderării. + 
Articolul 3Dispozițiile Actelor de aderare care au ca obiect sau ca efect abrogarea sau modificarea altfel decât cu titlu tranzitoriu a actelor adoptate de instituțiile, organele, oficiile sau agențiile Comunităților Europene sau ale Uniunii Europene instituite prin Tratatul privind Uniunea Europeană, asa cum sunt interpretate de Curtea de Justiție a Comunităților Europene și de Tribunalul de Prima Instanța, rămân în vigoare, sub rezerva celui de-al doilea paragraf.Dispozițiile menționate la primul paragraf au aceeași natura juridică cu actele pe care le abroga sau pe care le modifica și se supun acelorași reguli ca și acestea. + 
Articolul 4Textele actelor instituțiilor, organelor, oficiilor și agentiilor Comunităților Europene sau ale Uniunii Europene instituite de Tratatul privind Uniunea Europeană, adoptate înainte de aderarile menționate la articolul 1 și care au fost redactate succesiv în limbile engleza și daneza, în limba greaca, în limbile spaniola și portugheză, precum și în limbile finlandeza și suedeza, sunt autentice din momentul aderării statelor menționate la articolul 1, în aceleași condiții ca și textele redactate și care sunt autentice în celelalte limbi. + 
Articolul 5Printr-o lege europeană a Consiliului se pot abroga dispozițiile tranzitorii care figurează în prezentul protocol, în cazul în care acestea nu mai sunt aplicabile. Consiliul hotărăște în unanimitate, după consultarea Parlamentului European.
 + 
Titlul IIDISPOZIȚII ÎNCORPORATE DIN ACTUL PRIVIND CONDIȚIILE DE ADERARE A REGATULUI DANEMARCEI, A IRLANDEI ȘI A REGATULUI UNIT AL MARII BRITANII ȘI IRLANDEI DE NORD + 
Secţiunea 1Dispoziții referitoare la Gibraltar + 
Articolul 61.Actele instituțiilor referitoare la produsele menționate în anexa I la Constituție și la produsele supuse, la importul în Uniune, unei reglementări specifice, ca urmare a punerii în aplicare a politicii agricole comune, precum și actele privind armonizarea legislatiilor statelor membre privind impozitele pe cifra de afaceri nu se aplică în Gibraltar, cu excepția cazului în care Consiliul adopta o decizie europeană care dispune altfel. Consiliul hotărăște în unanimitate, la propunerea Comisiei.2.Situația Gibraltarului definită la punctul VI din anexa II*1) la Actul privind condițiile de aderare a Regatului Danemarcei, a Irlandei și a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord rămâne neschimbata.*1) JO L 73, 27.3.1972, p. 47.
 + 
Secţiunea 2Dispoziții referitoare la insulele Feroe + 
Articolul 7Resortisantii danezi care locuiesc în insulele Feroe nu sunt considerați resortisanti ai unui stat membru în temeiul Constituției numai de la data la care aceasta devine aplicabilă în insulele respective.
 + 
Secţiunea 3Dispoziții referitoare la insulele anglo-normande și la Insula Man + 
Articolul 81.Reglementările Uniunii în domeniul vamal și în privinta restrictiilor cantitative, în special în ceea ce privește taxele vamale, taxele cu efect echivalent și Tariful Vamal Comun, se aplică și în insulele anglo-normande și în Insula Man în aceleași condiții ca în Regatul Unit.2.Pentru produsele agricole și pentru produsele provenite din prelucrarea acestora și care fac obiectul unui regim de schimb special, se aplică țărilor terțe taxele și alte măsuri la import prevăzute de reglementările Uniunii, aplicabile și de către Regatul Unit.Se aplica de asemenea dispozițiile reglementărilor Uniunii necesare pentru a permite libera circulație și respectarea condițiilor normale de concurenta în cadrul schimburilor cu aceste produse. Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta regulamentele sau deciziile europene de stabilire a condițiilor de aplicare în aceste teritorii a dispozițiilor menționate la primul și al doilea paragraf. + 
Articolul 9Drepturile de care beneficiază resortisantii teritoriilor menționate la articolul 8 în Regatul Unit nu sunt afectate de dreptul Uniunii. Cu toate acestea, aceștia nu beneficiază de dispozițiile dreptului Uniunii referitoare la libera circulație a persoanelor și a serviciilor. + 
Articolul 10Dispozițiile Tratatului de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice aplicabile persoanelor sau întreprinderilor în înțelesul articolului 196 din tratat se aplică persoanelor sau întreprinderilor stabilite în teritoriile menționate la articolul 8 din prezentul protocol. + 
Articolul 11Autoritățile din teritoriile menționate la articolul 8 aplica același tratament tuturor persoanelor fizice sau juridice din Uniune. + 
Articolul 12În cazul în care, la aplicarea regimului definit în prezenta secțiune, apar dificultăți de o parte sau de alta în relațiile dintre Uniune și teritoriile menționate la articolul 8, Comisia propune fără întârziere Consiliului măsurile de salvgardare pe care le considera necesare, precizând de asemenea condițiile și modalitățile de aplicare.Consiliul adopta regulamentele sau deciziile europene adecvate în termen de o luna. + 
Articolul 13În înțelesul prezentei secțiuni, se considera resortisant al insulelor anglo-normande sau al Insulei Man orice cetățean britanic care deține această cetățenie în virtutea faptului ca el însuși, unul dintre părinți sau unul dintre bunicii săi s-a născut, a fost adoptat, naturalizat sau înscris în registrul stării civile al uneia dintre insulele menționate. Cu toate acestea, o astfel de persoana nu este considerată resortisant al acestor teritorii în cazul în care ea însăși, unul dintre părinți sau unul dintre bunicii săi s-a născut, a fost adoptat, naturalizat sau înscris în registrul stării civile în Regatul Unit. De asemenea, o astfel de persoana nu mai este considerată resortisant al acestor insule în cazul în care, indiferent în ce perioada, a locuit în Regatul Unit vreme de cinci ani.Dispozițiile administrative necesare identificarii sale sunt comunicate Comisiei.
 + 
Secţiunea 4Dispoziții referitoare la punerea în aplicare a politicii de industrializare și de dezvoltare economică în Irlanda + 
Articolul 14Statele membre iau nota de faptul ca guvernul irlandez s-a angajat sa pună în aplicare o politica de industrializare și de dezvoltare economică ce are drept scop apropierea nivelului de trai din Irlanda de cel din celelalte state membre și eliminarea gradului scăzut de ocupare a forței de muncă, absorbindu-se treptat și diferențele regionale în privinta nivelului de dezvoltare.Ele recunosc de asemenea ca este în interesul comun ca obiectivele acestei politici să fie atinse și, în acest sens, convin sa recomande instituțiilor relevante să aplice toate mijloacele și procedurile prevăzute de Constituție, recurgandu-se în special la utilizarea cat mai adecvată a resurselor Uniunii destinate realizării acestor obiective.Statele membre recunosc în special ca, în cazul aplicării articolelor III-167 și III-168 din Constituție, trebuie să se țină seama de obiectivele de expansiune economică și de ridicare a nivelului de trai al populației.
 + 
Secţiunea 5Dispoziții referitoare la schimbul de informații cu Danemarca în domeniul energiei nucleare + 
Articolul 151.De la 1 ianuarie 1973, informațiile comunicate statelor membre, persoanelor și întreprinderilor, în conformitate cu articolul 13 din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, sunt puse la dispoziția Danemarcei, care le difuzează în cerc restrâns pe teritoriul sau, în condițiile prevăzute de articolul menționat anterior.2.De la 1 ianuarie 1973, Danemarca pune la dispoziția Comunității Europene a Energiei Atomice un volum echivalent de informații în sectoarele precizate la alineatul (3). Expunerea detaliată a acestor informații face obiectul unui document care se transmite Comisiei. Aceasta comunică informațiile respective întreprinderilor din Comunitate, în condițiile prevăzute la articolul 13 din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice.3.Sectoarele pentru care Danemarca pune la dispoziția Comunității Europene a Energiei Atomice informații sunt următoarele:(a)reactor DOR moderat cu apa grea și răcire cu lichid organic;(b)reactoare DT - 350, DK - 400 cu apa grea cu rezervor sub presiune;(c)circuitul de gaz de înaltă presiune;(d)instrumentarul și aparatura electronică specială;(e)fiabilitatea;(f)fizica reactoarelor, dinamica reactoarelor și transferul de căldură;(g)testarea materialelor și a echipamentelor în interiorul reactorului.4.Danemarca se angajează sa furnizeze Comunității Europene a Energiei Atomice toate informațiile complementare rapoartelor pe care le comunică, în special în cursul vizitelor agenților Comunității Europene a Energiei Atomice sau ai statelor membre la Centrul de la Riso, în condiții care se stabilesc de comun acord, de la caz la caz. + 
Articolul 161.În sectoarele în care Danemarca pune la dispoziția Comunității Europene a Energiei Atomice informații, autoritățile competente acorda, la cerere, licențe în condiții comerciale statelor membre, persoanelor și întreprinderilor din Comunitate, în cazul în care dețin drepturi exclusive asupra brevetelor depuse în statele membre și cu condiția sa nu aibă, față de terțe părți, nici o obligație sau angajament de cedare sau de concesionare a unei licențe exclusive sau parțial exclusive asupra drepturilor la aceste brevete.2.În cazul în care a fost deja acordată o licenta exclusiva sau parțial exclusiva, Danemarca încurajează și facilitează concesionarea, în condiții comerciale, de sublicente statelor membre, persoanelor sau întreprinderilor din Comunitate de către titularii licențelor respective.Concesionarea unor astfel de licențe exclusive sau parțial exclusive se efectuează în condiții comerciale normale.
 + 
Secţiunea 6Dispoziții referitoare la schimbul de informații cu Irlanda în domeniul energiei nucleare + 
Articolul 171.De la 1 ianuarie 1973, informațiile comunicate statelor membre, persoanelor și întreprinderilor, în conformitate cu articolul 13 din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, sunt puse la dispoziția Irlandei, care le difuzează pe scara restrânsă pe teritoriul sau, în condițiile prevăzute de articolul menționat.2.De la 1 ianuarie 1973, Irlanda pune la dispoziția Comunității Europene a Energiei Atomice un volum echivalent de informații cu difuzare restrânsă obținute în domeniul nuclear în Irlanda, cu condiția sa nu fie vorba despre aplicații strict comerciale. Comisia comunică aceste informații întreprinderilor din Comunitate, în condițiile prevăzute la articolul 13 din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice.3.Informațiile menționate la alineatele (1) și (2) se referă în principal la studiile de dezvoltare a unui reactor de putere și la lucrările privind radioizotopii și aplicatiile lor în medicina, inclusiv la problemele de radioprotectie. + 
Articolul 181.În sectoarele în care Irlanda pune la dispoziția Comunității Europene a Energiei Atomice informații, autoritățile competente acorda, la cerere, licențe în condiții comerciale statelor membre, persoanelor și întreprinderilor din Comunitate, în cazul în care dețin drepturi exclusive asupra brevetelor depuse în statele membre și cu condiția sa nu aibă, față de terțe părți, nici o obligație sau angajament de cedare sau de concesionare a unei licențe exclusive sau parțial exclusive asupra drepturilor la aceste brevete.2.În cazul în care o licenta exclusiva sau parțial exclusiva a fost deja concesionata, Irlanda încurajează și facilitează concesionarea, în condiții comerciale, de sublicente statelor membre, persoanelor sau întreprinderilor din Comunitate de către titularii licențelor respective.Concesionarea unor astfel de licențe exclusive sau parțial exclusive se efectuează în condiții comerciale normale.
 + 
Secţiunea 7Dispoziții referitoare la schimbul de informații cu Regatul Unit în domeniul energiei nucleare + 
Articolul 191.De la 1 ianuarie 1973, informațiile comunicate statelor membre, persoanelor și întreprinderilor, în conformitate cu articolul 13 din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, sunt puse la dispoziția Regatului Unit, care le difuzează în cerc restrâns pe teritoriul sau, în condițiile prevăzute de articolul menționat.2.De la 1 ianuarie 1973, Regatul Unit pune la dispoziția Comunității Europene a Energiei Atomice un volum echivalent de informații în sectoarele specificate în lista care figurează în anexa*1) la Protocolul nr. 28 la Actul privind condițiile de aderare a Regatului Danemarcei, a Irlandei și a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Expunerea detaliată a acestor informații face obiectul unui document care se transmite Comisiei. Aceasta comunică informațiile respective întreprinderilor din Comunitate, în condițiile prevăzute la articolul 13 al Tratatului de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice.*1) JO L 73, 27.3.1972, p. 84.3.Având în vedere interesul special al Comunității Europene a Energiei Atomice pentru anumite sectoare, Regatul Unit pune accent pe transmiterea de informații în sectoarele următoare:(a)cercetarea și dezvoltarea în domeniul reactoarelor cu neutroni rapizi (inclusiv în ceea ce privește securitatea);(b)cercetarea fundamentală (aplicabilă tipurilor de reactoare);(c)securitatea reactoarelor diferite de cele cu neutroni rapizi;(d)metalurgie, oteluri, aliaje de zirconiu și betoane;(e)compatibilitatea materialelor de construcții;(f)fabricarea experimentala de combustibil;(g)termohidrodinamica;(h)instrumentarul. + 
Articolul 201.În sectoarele în care Regatul Unit pune la dispoziția Comunității Europene a Energiei Atomice informații, autoritățile competente acorda, la cerere, licențe în condiții comerciale statelor membre, persoanelor și întreprinderilor din Comunitate, în cazul în care dețin drepturi exclusive asupra brevetelor depuse în statele membre și cu condiția sa nu aibă, față de terțe părți, nici o obligație sau angajament de cedare sau de concesionare a unei licențe exclusive sau parțial exclusive asupra drepturilor la aceste brevete.2.În cazul în care o licenta exclusiva sau parțial exclusiva a fost deja concesionata, Regatul Unit încurajează și facilitează concesionarea, în condiții comerciale, de sublicente statelor membre, persoanelor sau întreprinderilor din Comunitate de către titularii licențelor respective.Concesionarea unor astfel de licențe exclusive sau parțial exclusive se efectuează în condiții comerciale normale.
 + 
Titlul IIIDISPOZIȚII ÎNCORPORATE DIN ACTUL PRIVIND CONDIȚIILE DE ADERARE A REPUBLICII ELENE + 
Secţiunea 1Dispoziții referitoare la acordarea de către Grecia a scutirii de taxe vamale la importul anumitor mărfuri + 
Articolul 21Articolul III-151 din Constituție nu împiedica menținerea de către Republica Elena a măsurilor de scutire acordate înainte de 1 ianuarie 1979 ca urmare a punerii în aplicare a:(a)Legii nr. 4171/61 (măsuri generale de asistența pentru dezvoltarea economiei tarii);(b)Decretului-lege nr. 2687/53 (privind investițiile și protejarea capitalurilor străine);(c)Legii nr. 289/76 (stimulente pentru dezvoltarea regiunilor frontaliere și de reglementare a tuturor chestiunilor conexe),până la expirarea acordurilor încheiate de guvernul elen cu beneficiarii acestor măsuri. + 
Secţiunea 2Dispoziții referitoare la fiscalitate + 
Articolul 22Actele care figurează la punctul II.2 din Anexa VIII*1) la Actul privind condițiile de aderare a Republicii Elene se aplică în privinta Republicii Elene în condițiile prevăzute de anexa menționată, cu excepția trimiterilor la punctele 9 și 18.b.*1) JO L 291, 19.11.1979, p. 163.
 + 
Secţiunea 3Dispoziții referitoare la bumbac + 
Articolul 231.Prezenta secțiune se referă la bumbacul care nu a fost nici cardat și nici pieptanat, inclus la subpozitia 5201 00 din Nomenclatura Combinata.2.Se instituie în Uniune un regim menit în special:(a)să susțină producția de bumbac în acele regiuni ale Uniunii în care aceasta este importanța pentru economia agricolă;(b)să permită un venit echitabil pentru producători;(c)să stabilizeze piața prin ameliorarea structurilor la nivelul ofertei și al introducerii pe piața.3.Regimul menționat la alineatul (2) cuprinde acordarea unui ajutor la producție.4.Pentru a permite producătorilor de bumbac să-și concentreze oferta și să-și adapteze producția la cerințele pieței, se instituie un regim de încurajare a formării de grupuri de producători și de federații de astfel de grupuri.Acest regim prevede acordarea de asistența pentru stimularea constituirii și pentru facilitarea funcționarii grupurilor de producători.De acest regim beneficiază numai grupurile:(a)constituite la inițiativa producătorilor înșiși;(b)care oferă o garanție suficienta în privinta duratei și eficientei acțiunii lor;(c)recunoscute de statul membru în cauza.5.Regimul de schimburi între Uniune și țările terțe nu este afectat. În aceasta privinta, în special, nu se poate adopta nici o măsura de restrictionare a importurilor.6.O lege europeană a Consiliului stabilește adaptarile necesare ale regimului prevăzut de prezenta secțiune.Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta regulamentele și deciziile europene de stabilire a normelor de baza necesare punerii în aplicare a dispozițiilor prevăzute de prezenta secțiune.Consiliul hotărăște după consultarea Parlamentului European. + 
Secţiunea 4Dispoziții referitoare la dezvoltarea economică și industriala a Greciei + 
Articolul 24Statele membre iau nota de faptul ca guvernul elen s-a angajat sa pună în aplicare o politica de industrializare și de dezvoltare economică ce are drept scop apropierea nivelului de trai din Grecia de cel din celelalte state membre și eliminarea gradului scăzut de ocupare a forței de muncă, absorbindu-se treptat și diferențele regionale în privinta nivelului de dezvoltare.Ele recunosc de asemenea ca este în interesul comun ca obiectivele acestei politici să fie atinse.Pentru aceasta, instituțiile aplica toate mijloacele și procedurile prevăzute de Constituție, recurgandu-se în special la utilizarea cat mai adecvată a resurselor Uniunii destinate realizării acestor obiective.În cazul aplicării articolelor III-167 și III-168 din Constituție trebuie să se țină seama în special de obiectivele de expansiune economică și de ridicare a nivelului de trai al populației.
 + 
Secţiunea 5Dispoziții referitoare la schimbul de informații cu Grecia în domeniul energiei nucleare + 
Articolul 251.De la 1 ianuarie 1981, informațiile comunicate statelor membre, persoanelor și întreprinderilor, în conformitate cu articolul 13 din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, sunt puse la dispoziția Republicii Elene, care le difuzează în cerc restrâns pe teritoriul sau, în condițiile prevăzute de articolul menționat.2.De la 1 ianuarie 1981, Republica Elena pune la dispoziția Comunității Europene a Energiei Atomice informații cu difuzare restrânsă obținute în domeniul nuclear în Grecia, cu condiția sa nu fie vorba despre aplicații strict comerciale. Comisia comunică aceste informații întreprinderilor din Comunitate, în condițiile prevăzute la articolul 13 din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice.3.Informațiile menționate la alineatele (1) și (2) se referă în principal la:(a)studiile privind aplicatiile radioizotopilor în următoarele domenii: medicina, agricultura, entomologie și protecția mediului;(b)aplicarea tehnicilor nucleare în arheometrie;(c)dezvoltarea de aparatură electronică medicală;(d)dezvoltarea de metode de prospectare a minereurilor radioactive. + 
Articolul 261.În sectoarele în care Republica Elena pune la dispoziția Comunității Europene a Energiei Atomice informații, autoritățile competente acorda, la cerere, licențe în condiții comerciale statelor membre, persoanelor și întreprinderilor din Comunitate, în cazul în care dețin drepturi exclusive asupra brevetelor depuse în statele membre și cu condiția sa nu aibă, față de terțe părți, nici o obligație sau angajament de cedare sau de concesionare a unei licențe exclusive sau parțial exclusive asupra drepturilor la aceste brevete.2.În cazul în care o licenta exclusiva sau parțial exclusiva a fost deja concesionata, Republica Elena încurajează și facilitează concesionarea, în condiții comerciale, de sublicente statelor membre, persoanelor sau întreprinderilor din Comunitate de către titularii licențelor respective.Concesionarea unor astfel de licențe exclusive sau parțial exclusive se efectuează în condiții comerciale normale.
 + 
Titlul IVDISPOZIȚII ÎNCORPORATE DIN ACTUL PRIVIND CONDIȚIILE DE ADERARE A REGATULUI SPANIEI ȘI A REPUBLICII PORTUGHEZE + 
Secţiunea 1Dispoziții financiare + 
Articolul 27Resursele proprii provenite din taxa pe valoarea adăugată se calculează și se controlează ca și cum Insulele Canare și Ceuta și Melilla ar face parte din sfera teritorială de aplicare a celei de-a sasea Directive a Consiliului 77/388/CEE din 17 mai 1997 privind armonizarea legislatiilor statelor membre referitoare la impozitul pe cifra de afaceri – sistemul comun privind taxa pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare.
 + 
Secţiunea 2Dispoziții privind brevetele + 
Articolul 28Dispozițiile legislației interne a Spaniei referitoare la sarcina probei, adoptate în conformitate cu alineatul (2) din Protocolul nr. 8 la Actul privind condițiile de aderare a Regatului Spaniei și a Republicii Portugheze, nu se aplică în cazul în care acțiunea în contrafacere este îndreptată împotriva titularului unui alt brevet de procedeu de fabricație a unui produs identic cu cel rezultat din procedeul brevetat de reclamant, dacă acest alt brevet a fost acordat înainte de 1 ianuarie 1986.În cazul în care nu se aplică răsturnarea sarcinii probei, Regatul Spaniei solicita titularului de brevet să prezinte proba contrafacerii. În acest caz, Regatul Spaniei aplica o procedură judiciară de "confiscare-descriere".Prin "confiscare-descriere" se înțelege o procedură care face parte din sistemul menționat la primul și al doilea paragraf și prin care orice persoană care dispune de dreptul de a acționa în contrafacere poate, printr-o hotărâre judecătorească, adoptată la cererea sa, să solicite o descriere detaliată, la sediul presupusului vinovat de contrafacere, de către un portărel asistat de experți, a procedeelor aflate în litigiu, în special prin fotocopierea documentației tehnice, cu sau fără confiscarea efectivă a acesteia. Hotărârea judecătorească poate ordonă de asemenea depunerea unei garanții care să permită acordarea de daune-interese presupusului vinovat de contrafacere pentru eventualele prejudicii aduse în cursul operațiunii de "confiscare-descriere". + 
Articolul 29Dispozițiile legislației interne a Portugaliei referitoare la sarcina probei, adoptate în conformitate cu alineatul (2) din Protocolul nr. 19 la Actul privind condițiile de aderare a Regatului Spaniei și a Republicii Portugheze, nu se aplică în cazul în care acțiunea în contrafacere este îndreptată împotriva titularului unui alt brevet de procedeu de fabricație a unui produs identic cu cel rezultat din procedeul brevetat de reclamant, dacă acest alt brevet a fost acordat înainte de 1 ianuarie 1986.În cazul în care nu se aplică răsturnarea sarcinii probei, Republica Portugheză îi cere titularului de brevet să prezinte proba contrafacerii. În acest caz, Republica Portugheză aplica o procedură judiciară de "confiscare-descriere".Prin "confiscare-descriere" se înțelege o procedură care face parte din sistemul menționat la primul și al doilea paragraf și prin care orice persoană care dispune de dreptul de a acționa în contrafacere poate, printr-o hotărâre judecătorească, adoptată la cererea sa, să solicite o descriere detaliată, la sediul presupusului vinovat de contrafacere, de către un portărel asistat de experți, a procedeelor aflate în litigiu, în special prin fotocopierea documentației tehnice, cu sau fără confiscarea efectivă a acesteia. Hotărârea judecătorească poate ordonă de asemenea depunerea unei garanții care să permită acordarea de daune-interese presupusului vinovat de contrafacere pentru eventualele prejudicii aduse în cursul operațiunii de "confiscare-descriere".
 + 
Secţiunea 3Dispoziții referitoare la mecanismul de responsabilități suplimentare din cadrul acordurilor în domeniul pescuitului dintre Uniune și tari terțe + 
Articolul 301.Se instituie un sistem specific pentru executarea de operațiuni efectuate ca supliment la activitatea de pescuit desfășurată de navele care navighează sub pavilionul unui stat membru în apele aflate sub suveranitatea sau jurisdicția unei tari terțe în cadrul obligațiilor asumate prin acordurile în domeniul pescuitului încheiate de Uniune cu țările terțe în cauza.2.Operațiunile susceptibile sa constituie un supliment la activitatea de pescuit în condițiile și în limitele prevăzute la alineatele (3) și (4) se referă la:(a)procesarea, pe teritoriul tarii terțe în cauza, a produselor pescaresti capturate de navele care navighează sub pavilionul unui stat membru în apele respectivei tari terțe în cursul activității de pescuit desfășurate în temeiul acordului în domeniul pescuitului, în vederea introducerii lor pe piața Uniunii conform pozițiilor tarifare corespunzătoare din capitolul 3 din Tariful Vamal Comun;(b)încărcarea sau transbordarea la bordul unei nave care navighează sub pavilionul unui stat membru, în cadrul activităților prevăzute de acordul în domeniul pescuitului, de produse pescaresti încadrate în capitolul 3 din Tariful Vamal Comun, în vederea transportării lor, precum și în vederea eventualei lor prelucrari în scopul introducerii pe piața Uniunii.3.Introducerea în Uniune a unor produse care au făcut obiectul unor operațiuni menționate la alineatul (2) se efectuează cu suspendarea parțială sau totală a taxelor prevăzute de Tariful Vamal Comun sau într-un regim special de impozitare, în condițiile și în limitele de complementaritate stabilite anual în raport cu volumul posibilităților de pescuit ce decurg din acordurile respective, precum și cu normele detaliate care le însoțesc.4.Legea sau legea-cadru europeană stabilește normele generale de aplicare a prezentului regim, în special criteriile de fixare și de repartizare a cantităților în cauza.Normele de aplicare a prezentului regim, precum și cantitățile în cauza se decid în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 37 din Regulamentul (CE) nr. 104/2000. + 
Secţiunea 4Dispozițiile referitoare la Ceuta și Melilla + 
Articolul 311.Constituția, precum și actele instituțiilor, se aplică de asemenea în Ceuta și Melilla, sub rezerva derogarilor menționate la alineatele (2) și (3) și a altor dispoziții din prezenta secțiune.2.Condițiile în care dispozițiile din Constituție referitoare la libera circulație a mărfurilor și actele instituțiilor referitoare la legislația din domeniul vamal și la politicile comerciale se aplică în Ceuta și în Melilla se definesc în subsectiunea 3 din prezenta secțiune.3.Fără sa aducă atingere dispozițiilor specifice din articolul 32, actele instituțiilor referitoare la politica agricolă comuna și la politica comuna în domeniul pescuitului nu se aplică în Ceuta și Melilla.4.La cererea Regatului Spaniei, o lege sau o lege-cadru europeană poate:(a)să includă Ceuta și Melilla în teritoriul vamal al Uniunii;(b)să definească măsurile adecvate pentru a extinde la Ceuta și Melilla dispozițiile dreptului Uniunii în vigoare.La propunerea Comisiei, care acționează din proprie inițiativă sau la cererea unui stat membru, Consiliul poate adopta o lege sau o lege-cadru europeană care să adapteze, dacă este cazul, regimul aplicabil în Ceuta și Melilla. Consiliul hotărăște în unanimitate, după consultarea Parlamentului European. + 
Articolul 321.Sub rezerva alineatului (2) și fără sa aducă atingere subsectiunii 3, politica comuna în domeniul pescuitului nu se aplică în Ceuta și Melilla.2.Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta legi, legi-cadru, regulamente sau decizii europene care:(a)determina măsurile structurale care ar putea fi adoptate în favoarea comunităților Ceuta și Melilla;(b)determina modalitățile cele mai adecvate de luare în considerare a tuturor sau a unei părți a intereselor comunităților Ceuta și Melilla la adoptarea actelor în vederea negocierilor de către Uniune a prelungirii sau încheierii de acorduri în domeniul pescuitului la care Uniunea este parte contractantă.3.Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta legi, legi-cadru, regulamente sau decizii europene care stabilesc, dacă este cazul, posibilitatea și condițiile de acces reciproc la respectivele zone de pescuit și la resursele lor. Consiliul hotărăște în unanimitate.4.Legile și legile-cadru europene menționate la alineatele (2) și (3) se adoptă după consultarea Parlamentului European. + 
Articolul 331.Produsele originare din Ceuta și Melilla, precum și produsele care provin din tari terțe, importate în Ceuta sau Melilla în cadrul unor regimuri comerciale aplicabile aici, nu sunt considerate, la introducerea și comercializarea lor libera pe teritoriul vamal al Uniunii, mărfuri care îndeplinesc condițiile articolului III-151 alineatele (1), (2) și (3) din Constituție.2.Teritoriul vamal al Uniunii nu include Ceuta și Melilla.3.Cu excepția unor dispoziții contrare cuprinse în prezenta subsectiune, actele instituțiilor în domeniul legislației vamale privind schimburile externe se aplică în aceleași condiții în cazul schimburilor între teritoriul vamal al Uniunii, pe de-o parte, și Ceuta și Melilla, pe de altă parte.4.Cu excepția unor dispoziții contrare cuprinse în prezenta subsectiune, actele instituțiilor referitoare la politicile comerciale comune, autonome sau convenționale, legate în mod direct de importul sau de exportul de mărfuri, nu se aplică în Ceuta și Melilla.5.Cu excepția unor dispoziții contrare cuprinse în prezentul titlu, Uniunea aplica, în cadrul schimburilor sale cu Ceuta și Melilla, pentru produsele menționate în Anexa I la Constituție, regimul general pe care îl aplica și în cazul schimburilor sale externe. + 
Articolul 34Sub rezerva articolului 35, taxele vamale la importul pe teritoriul vamal al Uniunii de produse originare din Ceuta și Melilla se elimina. + 
Articolul 351.Produsele pescaresti incluse la pozițiile 0301, 0302, 0303, 1604 și 1605 și la subpozitiile 0511 91 și 2301 20 din Tariful Vamal Comun și care sunt originare din Ceuta sau Melilla sunt scutite de taxe vamale pe ansamblul teritoriului vamal al Uniunii, în limita contingentelor tarifare calculate per produs și în funcție de cantitățile medii vândute efectiv în cursul anilor 1982, 1983 și 1984.Comercializarea libera a produselor introduse pe teritoriul vamal al Uniunii, în cadrul acestor contingente tarifare, este condiționată de respectarea normelor prevăzute de organizarea comuna a pieței, în special de respectarea prețurilor de referința.2.Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta anual regulamentele sau deciziile europene de deschidere și de repartizare a contingentelor tarifare în conformitate cu normele prevăzute la alineatul (1). + 
Articolul 361.În cazul în care punerea în aplicare a articolului 34 ar duce la o creștere semnificativă a importurilor pentru anumite produse originare din Ceuta sau Melilla susceptibile sa aducă prejudicii producătorilor din Uniune, Consiliul, la propunerea Comisiei, poate adopta regulamente sau decizii europene care să permită accesul acestor produse pe teritoriul vamal al Uniunii doar în anumite condiții.2.În cazul în care, din cauza neaplicarii politicii comerciale comune sau a tarifului vamal comun la importul de materii prime sau de produse intermediare în Ceuta și Melilla, importurile pentru un produs originar din Ceuta și Melilla aduc sau risca sa aducă un prejudiciu grav unei activități de producție desfășurate într-unui sau mai multe state membre, Comisia, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, poate adopta măsurile adecvate. + 
Articolul 37Taxele vamale la importul în Ceuta și Melilla de produse originare de pe teritoriul vamal al Uniunii, precum și alte taxe cu efect echivalent, se elimina. + 
Articolul 38Taxele vamale și taxele cu efect echivalent, precum și regimul schimburilor aplicate importurilor în Ceuta și Melilla de mărfuri care provin dintr-o țara terta nu pot fi mai puțin favorabile decât cele aplicate de Uniune în conformitate cu angajamentele sale internaționale sau cu regimul preferențial adoptat față de țara terta în cauza, sub rezerva ca țara respectiva aplica, la rândul ei, importurilor de mărfuri care provin din Ceuta și Melilla același tratament cu cel pe care îl aplica și Uniunii. Cu toate acestea, regimul aplicat importurilor în Ceuta și Melilla de mărfuri care provin din respectiva țara terta nu poate fi mai favorabil decât cel aplicat importului de produse originare de pe teritoriul vamal al Uniunii. + 
Articolul 39Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta regulamentele sau deciziile europene de stabilire a normelor de aplicare a prezentei subsectiuni, în special normele privind originea aplicabile schimburilor menționate la articolele 34, 35 și 37, inclusiv dispozițiile privind identificarea produselor după origine și controlul originii.Aceste norme cuprind în special dispozițiile referitoare la marcajul și/sau la etichetarea produselor, la condițiile de înmatriculare a navelor, la aplicarea regulii cumulului de origini pentru produsele pescaresti, precum și la dispozițiile care permit stabilirea originii produselor.
 + 
Secţiunea 5Dispoziții referitoare la dezvoltarea regionala a Spaniei + 
Articolul 40Statele membre iau nota de faptul ca guvernul spaniol s-a angajat sa pună în aplicare o politica de dezvoltare economică ce are drept scop favorizarea creșterii economice a zonelor și regiunilor mai puțin dezvoltate ale Spaniei.Ele recunosc de asemenea ca este în interesul comun ca scopurile acestei politici să fie atinse.Pentru a se facilita guvernului spaniol îndeplinirea acestui obiectiv, este necesar să se recomande instituțiilor să aplice toate mijloacele și procedurile prevăzute de Constituție, recurgandu-se în special la utilizarea cat mai adecvată a resurselor Uniunii destinate realizării acestor obiective.Statele membre recunosc în special ca, în cazul aplicării articolelor III-167 și III-168 din Constituție, trebuie să se țină seama de obiectivele de expansiune economică și de ridicare a nivelului de trai al populației din zonele și regiunile mai puțin dezvoltate ale Spaniei.
 + 
Secţiunea 6Dispoziții referitoare la dezvoltarea economică și industriala a Portugaliei + 
Articolul 41Statele membre iau nota de faptul ca guvernul portughez s-a angajat sa pună în aplicare o politica de industrializare și de dezvoltare economică ce are drept scop apropierea nivelului de trai din Portugalia de cel din celelalte state membre și eliminarea gradului scăzut de ocupare a forței de muncă, absorbindu-se treptat și diferențele regionale în privinta nivelului de dezvoltare.Ele recunosc de asemenea ca este în interesul comun ca obiectivele acestei politici să fie atinse.În acest sens, este necesar să se recomande instituțiilor să aplice toate mijloacele și procedurile prevăzute de Constituție, recurgandu-se în special la utilizarea cat mai adecvată a resurselor Uniunii destinate realizării acestor obiective.Statele membre recunosc în special ca, în cazul aplicării articolelor III-167 și III-168 din Constituție, trebuie să se țină seama de obiectivele de expansiune economică și de ridicare a nivelului de trai al populației.
 + 
Secţiunea 7Dispoziții referitoare la schimbul de informații cu Regatul Spaniei în domeniul energiei nucleare + 
Articolul 421.De la 1 ianuarie 1986, informațiile comunicate statelor membre, persoanelor și întreprinderilor, în conformitate cu articolul 13 din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, sunt puse la dispoziția Regatului Spaniei, care le difuzează în cerc restrâns pe teritoriul sau, în condițiile prevăzute de articolul menționat.2.De la 1 ianuarie 1986, Regatul Spaniei pune la dispoziția Comunității Europene a Energiei Atomice informații cu difuzare restrânsă obținute în domeniul nuclear în Spania, cu condiția sa nu fie vorba despre aplicații strict comerciale. Comisia comunică aceste informații întreprinderilor din Comunitate, în condițiile prevăzute la articolul 13 din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice.3.Informațiile menționate la alineatele (1) și (2) se referă în principal la:(a)fizica nucleară (energie joasă și înaltă);(b)radioprotecție;(c)aplicațiile izotopilor, în special ale izotopilor stabili;(d)reactoarele de cercetare și combustibilii aferenți acestora;(e)cercetările în domeniul ciclului de combustibil (mai ales: extracția și tratarea minereurilor cu conținut scăzut de uraniu; optimizarea elementelor de combustibil pentru reactoarele de putere). + 
Articolul 431.În sectoarele în care Regatul Spaniei pune la dispoziția Comunității Europene a Energiei Atomice informații, autoritățile competente acorda, la cerere, licențe în condiții comerciale statelor membre, persoanelor și întreprinderilor din Comunitate, în cazul în care dețin drepturi exclusive asupra brevetelor depuse în statele membre și cu condiția sa nu aibă, față de terțe părți, nici o obligație sau angajament de cedare sau de concesionare a unei licențe exclusive sau parțial exclusive asupra drepturilor la aceste brevete.2.În cazul în care o licenta exclusiva sau parțial exclusiva a fost deja concesionata, Regatul Spaniei încurajează și facilitează concesionarea, în condiții comerciale, de sublicente statelor membre, persoanelor sau întreprinderilor din Comunitate de către titularii licențelor respective.Concesionarea unor astfel de licențe exclusive sau parțial exclusive se efectuează în condiții comerciale normale.
 + 
Secţiunea 8Dispoziții referitoare la schimbul de informații cu Republica Portugheză în domeniul energiei nucleare + 
Articolul 441.De la 1 ianuarie 1986, informațiile comunicate statelor membre, persoanelor și întreprinderilor, în conformitate cu articolul 13 din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, sunt puse la dispoziția Republicii Portugheze, care le difuzează în cerc restrâns pe teritoriul sau, în condițiile prevăzute de articolul menționat.2.De la 1 ianuarie 1986, Republica Portugheză pune la dispoziția Comunității Europene a Energiei Atomice informații cu difuzare restrânsă obținute în domeniul nuclear în Portugalia, cu condiția sa nu fie vorba despre aplicații strict comerciale. Comisia comunică aceste informații întreprinderilor din Comunitate, în condițiile prevăzute la articolul 13 din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice.3.Informațiile menționate la alineatele (1) și (2) se referă în principal la:(a)dinamica reactoarelor;(b)radioprotectie;(c)aplicarea tehnicilor de măsurare nucleara (în domeniile industrial, agricol, arheologic și geologic);(d)fizica atomica (măsurarea eficienta a secțiunilor, tehnica conductelor);(e)metalurgia extractiva a uraniului. + 
Articolul 451.În sectoarele în care Republica Portugheză pune la dispoziția Comunității Europene a Energiei Atomice informații, autoritățile competente acorda, la cerere, licențe în condiții comerciale statelor membre, persoanelor și întreprinderilor din Comunitate, în cazul în care dețin drepturi exclusive asupra brevetelor depuse în statele membre și cu condiția sa nu aibă, față de terțe părți, nici o obligație sau angajament de cedare sau de concesionare a unei licențe exclusive sau parțial exclusive asupra drepturilor la aceste brevete.2.În cazul în care o licenta exclusiva sau parțial exclusiva a fost deja concesionata, Republica Portugheză încurajează și facilitează concesionarea, în condiții comerciale, de sublicente statelor membre, persoanelor sau întreprinderilor din Comunitate de către titularii licențelor respective.Concesionarea unor astfel de licențe exclusive sau parțial exclusive se efectuează în condiții comerciale normale.
 + 
Titlul VDISPOZIȚII ÎNCORPORATE DIN ACTUL PRIVIND CONDIȚIILE DE ADERARE A REPUBLICII AUSTRIA, A REPUBLICII FINLANDA ȘI A REGATULUI SUEDIEI + 
Secţiunea 1Dispoziții financiare + 
Articolul 46Resursele proprii provenite din taxa pe valoarea adăugată se calculează și se controlează ca și cum Insulele Aland ar face parte din sfera teritorială de aplicare a celei de-a sasea Directive a Consiliului 77/388/CEE din 17 mai 1997 privind armonizarea legislatiilor statelor membre referitoare la impozitul pe cifra de afaceri – sistemul comun privind taxa pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare.
 + 
Secţiunea 2Dispoziții referitoare la agricultura + 
Articolul 47În cazul în care după aplicarea deplina a articolului 48 și a altor măsuri ce decurg din reglementările existente în Uniune persista dificultăți grave rezultate în urma aderării, Comisia poate adopta o decizie europeană care să autorizeze Finlanda sa acorde ajutoare naționale producătorilor, pentru a le facilita integrarea în politica agricolă comuna. + 
Articolul 481.Comisia adopta decizii europene prin care autorizeaza Finlanda și Suedia sa acorde ajutoare naționale pe termen lung în vederea asigurării menținerii activității agricole în anumite regiuni specifice. Aceste regiuni ar trebuie să acopere zonele agricole situate la nord de paralela de 62° și anumite regiuni limitrofe situate la sud de aceasta paralela, dar care sunt afectate de condiții climaterice comparabile, care fac activitatea agricolă deosebit de dificila.2.Regiunile menționate la alineatul (1) se stabilesc de Comisie, luându-se în considerare în special:(a)densitatea redusă a populației;(b)proporția de terenuri agricole din suprafața globală;(c)proporția de terenuri agricole consacrate culturilor arabile destinate alimentației umane din suprafața agricolă utilizata.3.Ajutoarele naționale prevăzute la alineatul (1) pot depinde de factori fizici de producție, ca suprafața terenurilor agricole sau numărul de animale, ținându-se seama de limitele impuse în acest sens de organizarea comuna a pieței, precum și de modelele traditionale de producție ale fiecărei exploatații, dar nu pot:(a)nici să depindă de producția viitoare;(b)nici să ducă la o creștere a producției sau a nivelului de susținere globală înregistrat în timpul unei perioade de referința precedenta datei de 1 ianuarie 1995, care urmează a fi stabilită de Comisie.Ajutoarele pot fi diferite de la o regiune la alta.Ajutoarele trebuie acordate în special pentru:(a)menținerea productiilor primare și a prelucrarilor traditionale, deosebit de bine adaptate la condițiile climaterice din regiunile în cauza;(b)ameliorarea structurilor de producție, de comercializare și de prelucrare a produselor agricole;(c)facilitarea desfacerii acestor produse;(d)asigurarea protecției mediului și protejarea peisajului. + 
Articolul 491.Ajutoarele prevăzute la articolele 47 și 48, precum și orice alt ajutor național care se supune, în conformitate cu prezentul titlu, autorizării Comisiei, se notifica instituției menționate. Ajutoarele nu pot fi acordate înainte de primirea autorizației.2.În ceea ce privește ajutoarele prevăzute la articolul 48, Comisia prezintă Consiliului, o dată la cinci ani, începând cu 1 ianuarie 1996, un raport privind:(a)autorizațiile acordate;(b)rezultatele ajutoarelor care au făcut obiectul acestor autorizații.În vederea întocmirii acestui raport, statele membre destinatare ale autorizațiilor acordate furnizează Comisiei, în timp util, informații cu privire la efectele ajutoarelor acordate, ilustrand evoluția constatată în economia agricolă a regiunilor în cauza. + 
Articolul 50În domeniul ajutoarelor prevăzute la articolele III-167 și III-168 din Constituție:(a)printre ajutoarele acordate în Austria, Finlanda și Suedia înainte de 1 ianuarie 1995, numai cele notificate Comisiei înainte de 30 aprilie 1995 sunt considerate ajutoare existente în înțelesul articolului III-168 alineatul (1) din Constituție;(b)ajutoarele existente și proiectele menite sa acorde sau sa modifice ajutoare, care au fost notificate Comisiei înainte de 1 ianuarie 1995, se considera notificate la această dată. + 
Articolul 511.Cu excepția unor dispoziții contrare în cazuri speciale, Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta regulamentele sau deciziile europene necesare punerii în aplicare a prezentei secțiuni.2.O lege europeană a Consiliului poate iniția adaptarea dispozițiilor care figurează în prezenta secțiune și care se pot dovedi necesare în cazul modificării dreptului Uniunii. Consiliul hotărăște în unanimitate, după consultarea Parlamentului European. + 
Articolul 521.În cazul în care sunt necesare măsuri tranzitorii pentru a facilita trecerea Austriei, Finlandei și Suediei de la regimul existent la cel care rezultă din aplicarea organizării comune a pieței, în condițiile prevăzute de Actul privind condițiile de aderare a Republicii Austria, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei, aceste măsuri se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 38 din Regulamentul nr. 136/66/CEE sau, după caz, în conformitate cu articolele corespunzătoare din alte regulamente de organizare comuna a pieței agricole. Aceste măsuri pot fi adoptate într-o perioadă ce expira la 31 decembrie 1997 și pot fi aplicate doar până la această dată.2.O lege europeană a Consiliului poate prelungi perioada menționată la alineatul (1). Consiliul hotărăște în unanimitate, după consultarea Parlamentului European. + 
Articolul 53Articolele 51 și 52 se aplică produselor pescaresti.
 + 
Secţiunea 3Dispoziții referitoare la măsurile tranzitorii + 
Articolul 54Actele menționate la punctele VII.B.I, VII.D.1, VII.D.2.c, IX.2.b, c, f, g, h, i, j, l, m, n, x, y, z și aa, X.a, b și c din anexa XV*1) la Actul privind condițiile de aderare a Republicii Austria, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei se aplică Austriei, Finlandei și Suediei în condițiile stabilite în anexa respectiva.*1) JO C 241, 29.8.1994, p. 322.În ceea ce privește punctul IX.2.x din anexa XV menționată în primul paragraf, trimiterea la dispozițiile Tratatului de instituire a Comunității Europene, în special la articolele 90 și 91, trebuie interpretată ca trimitere la dispozițiile Constituției, în special la articolele III-170, alineatele (1) și (2).
 + 
Secţiunea 4Dispoziții referitoare la aplicabilitatea anumitor acte + 
Articolul 551.Toate deciziile individuale de derogare și deciziile de atestare negativa adoptate înainte de 1 ianuarie 1995, în conformitate cu articolul 53 din Acordul privind Spațiul Economic European (SEE) sau cu articolul 1 din protocolul 25 la acordul menționat, fie de Autoritatea de Supraveghere a Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS), fie de Comisie, și care se referă la cazuri care intra sub incidența articolului 81 din Tratatul de instituire a Comunității Europene în urma aderării rămân valabile în înțelesul articolului III-161 din Constituție până la expirarea perioadei menționate sau până când Comisia adopta o decizie europeană contrară motivată corespunzător, în conformitate cu dreptul Uniunii.2.Toate deciziile adoptate de Autoritatea de Supraveghere AELS înainte de 1 ianuarie 1995 în conformitate cu articolul 61 din Acordul SEE și care se referă la cazuri care intra sub incidența articolului 87 din Tratatul de instituire a Comunității Europene în urma aderării rămân valabile în înțelesul articolului III-167 din Constituție, cu excepția cazului în care Comisia adopta o decizie europeană contrară în conformitate cu articolul III-168 din Constituție. Prezentul alineat nu se aplică deciziilor care intra sub incidența procedurii prevăzute la articolul 64 din Acordul SEE.3.Fără sa aducă atingere alineatelor (1) și (2), deciziile adoptate de Autoritatea de Supraveghere AELS rămân valabile după 1 ianuarie 1995, cu excepția cazului în care Comisia adopta o decizie contrară motivată corespunzător, în conformitate cu dreptul Uniunii.
 + 
Secţiunea 5Dispoziții referitoare la Insulele Aland + 
Articolul 56Dispozițiile Constituției nu exclud aplicarea dispozițiilor în vigoare la 1 ianuarie 1994 în Insulele Aland în ceea ce privește:(a)restricțiile impuse, pe o baza nediscriminatorie, dreptului persoanelor fizice care nu dețin "hembygdsratt/kotiseutuoikeus" (cetățenia regionala) a Insulelor Aland, precum și dreptului persoanelor juridice, de a dobândi sau de a deține bunuri imobile în Insulele Aland fără permisiunea autorităților competente ale insulelor respective;(b)restricțiile impuse, pe o baza nediscriminatorie, dreptului de stabilire și dreptului de a presta servicii al persoanelor fizice care nu dețin "hembygdsratt/kotiseutuoikeus" (cetățenia regionala) a Insulelor Aland sau al persoanelor juridice, fără permisiunea autorităților competente ale insulelor respective. + 
Articolul 571.Teritoriul Insulelor Aland - considerat teritoriu terț în înțelesul articolului 3 alineatul (1) a treia liniuța din Directiva Consiliului 77/388/CEE și teritoriu național exclus din sfera de aplicare a directivelor privind armonizarea accizelor în înțelesul articolului 2 din Directiva Consiliului 92/12/CEE - se exclude din sfera de aplicare teritorială a dreptului Uniunii în domeniul armonizării legislatiilor statelor membre privind impozitele pe cifra de afaceri, accizele și alte forme de fiscalitate indirecta.Prezentul alineat nu se aplică dispozițiilor Directivei Consiliului 69/335/CEE privind taxele indirecte aplicate majorării capitalului.2.Derogarea prevăzută la alineatul (1) urmărește menținerea unei economii locale viabile în Insulele Aland și nu poate avea nici un efect negativ asupra intereselor Uniunii și asupra politicilor sale comune. În cazul în care Comisia estimeaza ca dispozițiile menționate la alineatul (1) nu se justifica, în special în ceea ce privește normele privind concurenta loiala și resursele proprii, aceasta prezintă propuneri adecvate Consiliului, care adopta actele necesare, în conformitate cu articolele relevante din Constituție. + 
Articolul 58Republica Finlanda garantează ca toate persoanele fizice și juridice din statele membre beneficiază de același tratament în Insulele Aland. + 
Articolul 59Dispozițiile prezentei secțiuni se aplică în lumina Declarației privind Insulele Aland, care reia, fără a le modifica efectele juridice, clauzele preambulului care figurează în Protocolul nr. 2 la Actul privind condițiile de aderare a Republicii Austria, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei.
 + 
Secţiunea 6Dispoziții referitoare la populația lapona + 
Articolul 60Fără sa aducă atingere dispozițiilor Constituției, se pot acorda drepturi exclusive populației lapone în ceea ce privește creșterea renilor în regiunile locuite tradițional de laponi. + 
Articolul 61Prezenta secțiune se poate extinde pentru a lua în considerare eventuala amplificare a drepturilor exclusive recunoscute populației lapone în legătură cu modul sau tradițional de viața. O lege europeană a Consiliului poate aduce modificările necesare prezentei secțiuni. Consiliul hotărăște în unanimitate, după consultarea Parlamentului European și a Comitetului Regiunilor. + 
Articolul 62Dispozițiile prezentei secțiuni se aplică în lumina Declarației privind populația lapona, care reia, fără a le modifica efectele juridice, clauzele preambulului care figurează în Protocolul nr. 3 la Actul privind condițiile de aderare a Republicii Austria, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei.
 + 
Secţiunea 7Dispoziții speciale în cadrul fondurilor structurale în Finlanda și în Suedia + 
Articolul 63În principiu, regiunile care se încadrează în obiectivul ce consta în promovarea dezvoltării și a ajustarii structurale a regiunilor cu o densitate foarte scăzută a populației corespund sau aparțin unor regiuni de nivel NUTS II cu o densitate a populației de 8 locuitori pe kmp sau mai puțin. Intervenția Uniunii poate, sub rezerva cerinței de concentrare, să se extindă și la zonele adiacente sau contigue mai mici care îndeplinesc aceleași criterii de densitate a populației. Lista regiunilor și a zonelor care fac obiectul prezentului articol figurează în anexa 1*1) la Protocolul nr. 6 la Actul privind condițiile de aderare a Republicii Austria, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei.*1) JO C 241, 29.8.1994, p. 355.
 + 
Secţiunea 8Dispoziții privind transportul feroviar și transportul combinat în Austria + 
Articolul 641.În înțelesul prezentei secțiuni, se înțelege prin:(a)"camion", orice vehicul automobil cu o greutate maxima autorizata de peste 7,5 tone, înmatriculat într-un stat membru, destinat transportului de mărfuri sau tractarii de remorci, inclusiv semiremorci, și remorcile cu o greutate maxima autorizata de peste 7,5 tone tractate de un vehicul cu motor înmatriculat într-un stat membru și având o greutate maxima autorizata mai mica sau egala cu 7,5 tone;(b)"transport combinat", transportul efectuat cu ajutorul camioanelor sau al unor unități de sarcina care efectuează o parte din călătorie pe cale ferată, iar începutul și sfârșitul acesteia pe cale rutiera, traversarea teritoriului austriac neputându-se în nici un caz efectua în întregime pe cale rutiera.2.Articolele 65-71 se aplică măsurilor referitoare la furnizarea de transport feroviar și de transport combinat pentru traversarea teritoriului austriac. + 
Articolul 65În cadrul competentelor lor, Uniunea și statele membre adopta și coordonează în strânsă legătură măsurile pentru dezvoltarea și promovarea transportului feroviar și a transportului combinat pentru transportarea transalpina a mărfurilor. + 
Articolul 66La stabilirea orientarilor menționate la articolul III-247 din Constituție, Uniunea se asigura ca axele definite în anexa 1*2) la Protocolul nr. 9 la Actul privind condițiile de aderare a Republicii Austria, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei fac parte din rețelele transeuropene de transport feroviar și de transport combinat și ca, în plus, sunt identificate drept proiecte de interes comun.*2) JO C 241, 29.8.1994, p. 364. + 
Articolul 67În cadrul competentelor lor, Uniunea și statele membre interesate pun în aplicare măsurile enumerate în anexa 2*3) la Protocolul nr. 9 la Actul privind condițiile de aderare a Republicii Austria, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei.*3) JO C 241, 29.8.1994, p. 365. + 
Articolul 68Uniunea și statele membre interesate depun toate eforturile pentru dezvoltarea și utilizarea capacității feroviare suplimentare menționate în anexa 3*1) la Protocolul nr. 9 la Actul privind condițiile de aderare a Republicii Austria, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei.*1) JO C 241, 29.8.1994, p. 367. + 
Articolul 69Uniunea și statele membre interesate adopta măsurile de creștere a capacității de furnizare de transport feroviar și de transport combinat. Dacă este cazul și sub rezerva dispozițiilor din Constituție, aceste măsuri se adoptă în strânsă colaborare cu companiile de cale ferată și cu alți furnizori de transporturi feroviare. Sunt prioritare măsurile prevăzute prin dispozițiile dreptului Uniunii privind transportul feroviar și transportul combinat. La punerea în aplicare a acestor măsuri, trebuie acordată o atenție specială competitivitatii, eficientei și transparenței costurilor transporturilor feroviare și transporturilor combinate. Statele membre în cauza se straduiesc în special sa adopte aceste măsuri astfel încât prețurile transportului combinat să fie competitive în raport cu cele ale altor mijloace de transport. Orice ajutor acordat în acest scop trebuie să fie conform cu dreptul Uniunii. + 
Articolul 70În caz de perturbare grava a tranzitului feroviar, de exemplu în caz de catastrofa naturala, Uniunea și statele membre în cauza acționează concertat în toate modurile posibile pentru a menține fluxul traficului. Se acordă prioritate incarcaturilor sensibile, cum sunt alimentele perisabile. + 
Articolul 71Comisia, actionand în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 73 alineatul (2), reexamineaza funcționarea prezentei secțiuni. + 
Articolul 721.Prezentul articol se aplică transporturilor rutiere de mărfuri efectuate pe teritoriul Comunității.2.Pentru rutele care cuprind traficul rutier de mărfuri în tranzit prin Austria, se aplică regimul stabilit pentru transporturile efectuate în interes propriu și pentru transporturile efectuate în contul altcuiva de prima Directiva a Consiliului din 23 iulie 1962 și de Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 881/92, sub rezerva dispozițiilor din prezentul articol.3.Până la 1 ianuarie 1998 sunt aplicabile următoarele dispoziții:(a)Emisiile totale de NOx de către camioanele care traverseaza Austria trebuie reduse cu 60% în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 1992 și 31 decembrie 2003, în conformitate cu tabelul care figurează în anexa 4.(b)Reducerea emisiilor totale de NOx provenit de la camioane se controlează cu ajutorul unui sistem de ecopuncte. În cadrul acestui sistem, fiecare camion are nevoie, pentru a traversa Austria, de un anumit număr de puncte care reprezintă nivelul sau de emisii de NOx [valoarea autorizata conform valorii Conformitatii de Producție (COP) sau decurgând din valoarea omologata]. Metoda de calcul și de gestionare a acestor puncte este descrisă în anexa 5.(c)În cazul în care numărul de transporturi depășește, într-un an, cu peste 8% cifra calculată pentru anul 1991, Comisia, actionand în conformitate cu procedura stabilită în articolul 16, adopta măsurile necesare în conformitate cu punctul 3 din anexa 5.(d)Austria eliberează și pune la dispoziție în timp util carnetele de ecopuncte necesare gestionării sistemului de ecopuncte,în conformitate cu anexa 5, pentru camioanele care tranziteaza Austria.(e)Ecopunctele se distribuie de Comisie statelor membre, în conformitate cu dispozițiile ce urmează a fi stabilite în conformitate cu alineatul (7).4.Înainte de 1 ianuarie 1998, Consiliul reexamineaza, pe baza unui raport al Comisiei, funcționarea dispozițiilor referitoare la traficul rutier de mărfuri în tranzit prin Austria.Reexaminarea se efectuează în conformitate cu principiile fundamentale de drept comunitar, ca buna funcționare a pieței interne, în special libera circulație a mărfurilor și libertatea de a presta servicii, protecția mediului în interesul Comunității în ansamblul sau și siguranța rutiera. Cu excepția cazului în care Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei și după consultarea Parlamentului European, decide altfel, perioada de tranzitie se prelungește până la 1 ianuarie 2001, data până la care rămân aplicabile dispozițiile alineatului (3).5.Înainte de 1 ianuarie 2001, Comisia, în cooperare cu Agenția Europeană a Mediului, efectuează un studiu științific cu privire la gradul de îndeplinire a obiectivului referitor la reducerea poluarii stabilit în alineatul (3) litera (a). În cazul în care Comisia ajunge la concluzia ca obiectivul a fost atins în mod durabil, dispozițiile alineatului (3) încetează să se aplice începând de la 1 ianuarie 2001. În cazul în care, dimpotriva, Comisia ajunge la concluzia ca obiectivul nu a fost atins în mod durabil, Consiliul, hotărând în conformitate cu articolul 75 din Tratatul CE, poate adopta măsuri, într-un cadru comunitar, care să asigure o protecție echivalenta a mediului, în special o reducere cu 60% a poluarii. În cazul în care Consiliul nu adopta astfel de măsuri, perioada de tranzitie se prelungește automat cu o ultima perioadă de trei ani, în cursul căreia rămân aplicabile dispozițiile alineatului (3).6.La sfârșitul perioadei de tranzitie, acquis-ul comunitar devine aplicabil în totalitate.7.Comisia, actionand în conformitate cu procedura stabilită în articolul 16, adopta norme referitoare la procedurile privind sistemul de ecopuncte, distribuirea ecopunctelor și chestiunile tehnice legate de punerea în aplicare a prezentului articol; aceste norme intră în vigoare la data aderării Austriei.Normele menționate la primul paragraf garantează păstrarea, pentru statele membre actuale, a situației de fapt care rezultă din aplicarea Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 3637/92 și a Acordului administrativ semnat la 23 decembrie 1992 de stabilire a datei de intrare în vigoare și a procedurilor de instituire a sistemului de ecopuncte menționat în acordul privind tranzitul. Trebuie depuse toate eforturile necesare pentru a garanta faptul ca proporția de ecopuncte acordate Greciei ia suficient în considerare nevoile acestei tari în aceasta privinta. + 
Articolul 731.Comisia este sprijinita de un comitet.2.În cazurile în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 3 și 7 din Decizia 1999/468/CE .3.Comitetul își adopta regulamentul de ordine interioară.
 + 
Secţiunea 9Dispoziții privind utilizarea termenilor specific austrieci din limba germană în cadrul Uniunii Europene + 
Articolul 741.Termenii specific austrieci din limba germană cuprinși în dreptul austriac și a căror lista se anexează*1) la Protocolul nr. 10 la Actul privind condițiile de aderare a Republicii Austria, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei au același statut și pot fi utilizați cu același efect juridic ca și termenii corespunzatori folosiți în Germania și enumerati în anexa menționată.*1) JO C 241, 29.8.1992, p. 370.2.În versiunea în limba germană a noilor acte juridice, termenii specific austrieci menționați în anexa la Protocolul nr. 10 la Actul privind condițiile de aderare a Republicii Austria, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei se adauga în forma corespunzătoare termenilor echivalenti utilizați în Germania.
 + 
9. PROTOCOL PRIVIND TRATATUL ȘI ACTUL DE ADERARE A REPUBLICII CEHE, A REPUBLICII ESTONIA, A REPUBLICII CIPRU, A REPUBLICII LETONIA, A REPUBLICII LITUANIA, A REPUBLICII UNGARE, A REPUBLICII MALTA, A REPUBLICII POLONE, A REPUBLICII SLOVENIA ȘI A REPUBLICII SLOVACEÎNALTELE PĂRȚI CONTRACTANTE,REAMINTIND ca Republica Ceha, Republica Estonia, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Republica Ungara, Republica Malta, Republica Polona, Republica Slovenia și Republica Slovaca au aderat, începând cu 1 mai 2004, la Comunitatile Europene și la Uniunea Europeană instituită prin Tratatul privind Uniunea Europeană;AVÂND ÎN VEDERE ca articolul IV-437 alineatul (2) litera (e) din Constituție prevede abrogarea tratatului din 16 aprilie 2003 privind aderarea statelor menționate anterior;AVÂND ÎN VEDERE ca o mare parte din dispozițiile din Actul anexat la Tratatul de aderare în cauza sunt, în continuare, relevante; întrucât articolul IV-437 alineatul (2) din Constituție prevede că aceste dispoziții trebuie încorporate sau prevăzute de un protocol, astfel încât sa rămână în vigoare și sa producă, în continuare, aceleași efecte juridice;AVÂND ÎN VEDERE ca unele dintre aceste dispoziții trebuie supuse unor adaptari tehnice necesare pentru a deveni conforme cu Constituția, fără a fi modificată sfera lor juridică,AU CONVENIT cu privire la următoarele dispoziții, care se anexează la Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa și la Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice: + 
Partea IDISPOZIȚII PRIVIND ACTUL DE ADERARE DIN 16 APRILIE 2003 + 
Titlul IPRINCIPII + 
Articolul 1În înțelesul prezentului protocol:(a)expresia "Actul de aderare din 16 aprilie 2003" se referă la Actul privind condițiile de aderare a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace și la adaptarile tratatelor care stau la baza Uniunii Europene;(b)expresiile "Tratatul de instituire a Comunității Europene" ("Tratatul CE") și "Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice" ("Tratatul CEEA"), se referă la aceste tratate cu completările și modificările aduse de tratate sau de alte acte intrate în vigoare înainte de 1 mai 2004;(c)expresia "Tratatul privind Uniunea Europeană" (,Tratatul UE") se referă la Tratatul respectiv cu completările și modificările aduse prin tratate sau alte acte intrate în vigoare înainte de 1 mai 2004;(d)termenul "Comunitate" se referă, după caz, la una dintre Comunitatile menționate la litera (b) sau la amândouă;(e)expresia "actuale state membre" se referă la următoarele state membre: Regatul Belgiei, Regatul Danemarcei, Republica Federala Germania, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Irlanda, Republica Italiana, Marele Ducat al Luxemburgului, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Portugheză, Republica Finlanda, Regatul Suediei și Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord;(f)expresia "noi state membre" se referă la următoarele state membre: Republica Ceha, Republica Estonia, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Republica Ungara, Republica Malta, Republica Polona, Republica Slovenia și Republica Slovaca. + 
Articolul 2Drepturile și obligațiile ce decurg din Tratatul de aderare a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace, menționate la articolul IV-437 alineatul (2) litera (e) din Constituție au intrat în vigoare, în condițiile prevăzute de tratatul în cauza, de la 1 mai 2004. + 
Articolul 31.Dispozițiile acquis-ului Schengen integrate în cadrul Uniunii prin protocolul anexat la Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa (denumit în continuare "Protocolul Schengen") și actele adoptate în temeiul acestora sau care au legătură cu acestea, enumerate în anexa I la Actul de aderare din 16 aprilie 2003, precum și orice alt act de aceasta natura adoptat înainte de 1 mai 2004, au caracter obligatoriu și se aplică în noile state membre începând cu 1 mai 2004.2.Dispozițiile acquis-ului Schengen care au fost integrate în cadrul Uniunii și actele adoptate în temeiul acestora sau care au legătură cu acestea și care nu sunt menționate la alineatul (1), chiar dacă au caracter obligatoriu pentru noile state membre începând cu 1 mai 2004, se aplică într-un nou stat membru numai ca urmare a unei decizii europene a Consiliului în acest sens, după ce s-a verificat, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile în domeniu, ca în noul stat membru în cauza sunt îndeplinite condițiile necesare aplicării tuturor părților din acquis.După consultarea Parlamentului European, Consiliul hotărăște cu unanimitatea membrilor săi reprezentând guvernele statelor membre pentru care dispozițiile din prezentul alineat au intrat în vigoare și a reprezentantului guvernului statului membru pentru care dispozițiile urmează să între în vigoare. Reprezentanții în Consiliu ai guvernelor Irlandei și al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord participa la adoptarea acestei decizii în măsura în care aceasta vizează dispozițiile acquis-ului Schengen și actele adoptate în temeiul acestora sau care au legătură cu acestea și la care statele membre în cauza sunt parte.3.Acordurile încheiate de Consiliu în temeiul articolului 6 din Protocolul Schengen sunt obligatorii pentru noile state membre începând cu 1 mai 2004.4.În ceea ce privește convențiile și instrumentele din domeniul justiției și afacerilor interne care sunt indispensabile realizării obiectivelor din Tratatul UE, noile state membre sunt obligate:(a)să adere la cele care, la 1 mai 2004, erau deschise spre semnare pentru actualele state membre, precum și la cele care au fost elaborate de Consiliu în conformitate cu titlul VI din Tratatul UE și care sunt recomandate statelor membre pentru adoptare;(b)să adopte norme administrative și de alta natura, analoge celor care au fost adoptate la 1 mai 2004 de actualele statele membre sau de Consiliu, pentru a facilita cooperarea practica între instituțiile și organizațiile statelor membre care acționează în domeniul justiției și afacerilor interne. + 
Articolul 4Fiecare dintre noile state membre participa la Uniunea economică și monetara începând cu 1 mai 2004 ca stat membru care face obiectul unei derogări în înțelesul articolul III-197 din Constituție. + 
Articolul 51.Noile state membre care au aderat prin Actul de aderare din 16 aprilie 2003 la deciziile și acordurile convenite de reprezentanții guvernelor statelor membre, reuniti în cadrul Consiliului, trebuie să adere la orice alt acord încheiat de actualele state membre cu privire la funcționarea Uniunii și care au legătură cu aceasta.2.Noile state membre trebuie să adere la convențiile prevăzute la articolul 293 din Tratatul CE, precum și la cele care nu pot fi disociate de realizarea obiectivelor din Tratatul CE, în măsura în care acestea mai sunt în vigoare, precum și la protocoalele privind interpretarea acestor convenții de Curtea de Justiție a Comunităților Europene, semnate de actualele state membre, și sa initieze, în acest sens, negocieri cu actualele state membre pentru a face adaptarile necesare. + 
Articolul 61.Noile state membre trebuie să adere, în condițiile prevăzute de prezentul protocol, la acordurile și convențiile încheiate sau aplicate provizoriu de actualele state membre și, împreună, de Uniune sau Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, precum și la acordurile încheiate de aceste state, în legătură cu acordurile și convențiile în cauza.Aderarea noilor state membre la acordurile sau convențiile menționate la alineatul (4), precum și la acordurile cu Belarus, China, Chile, Mercosur și Elvetia care au fost încheiate sau semnate împreună de Comunitate și de actualele state membre, se aproba prin încheierea unui protocol la acordurile sau convențiile în cauza între Consiliu, hotărând în unanimitate în numele statelor membre, și țara sau țările terțe sau organizația internationala în cauza. Aceasta procedura nu aduce atingere competentelor proprii Uniunii și Comunității Europene a Energiei Atomice și nu repune în discuție repartizarea competentelor între acestea și statele membre în ceea ce privește încheierea de acorduri de aceasta natura în viitor sau orice modificare care nu are legătură cu aderarea. Comisia negociaza respectivele protocoale în numele statelor membre în temeiul directivelor de negociere aprobate de Consiliu, hotărând în unanimitate, după consultarea unui comitet format din reprezentanți ai statelor membre. Comisia prezintă proiectele de protocoale Consiliului spre a fi încheiate.2.Aderand la acordurile și convențiile menționate la alineatul (1), noile state membre dobândesc aceleași drepturi și obligații în temeiul acordurilor și convențiilor în cauza ca statele membre actuale.3.Noile state membre trebuie să devină parte, în condițiile prevăzute de prezentul protocol, la Acordul privind Spațiul Economic European*1) în conformitate cu articolul 128 din acord.*1) JO L 1, 3.1.1994, p. 3.4.De la 1 mai 2004 și, după caz, până la încheierea protocoalelor necesare menționate la alineatul (1), noile state membre aplica dispozițiile acordurilor încheiate de statele membre actuale împreună cu Comunitatea cu Africa de Sud, Algeria, Fosta Republica Iugoslava Macedonia, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Coreea de Sud, Croatia, Egipt, Federația Rusa, Georgia, Israel, Iordania, Kazakhstan, Kirghistan, Liban, Mexic, Moldova, Maroc, Uzbekistan, România, San Marino, Siria, Tunisia, Turcia, Turkmenistan și Ucraina, precum și dispozițiile altor acorduri încheiate în comun de actualele statele membre și de Comunitate înainte de 1 mai 2004.Orice adaptare a acestor acorduri face obiectul protocoalelor încheiate cu țările cocontractante,în conformitate cu alineatul (1) al doilea paragraf. În cazul în care protocoalele nu au fost încheiate până la 1 mai 2004, Uniunea, Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre iau măsurile necesare pentru soluționarea acestei situații, în cadrul competentelor ce le revin.5.Începând cu 1 mai 2004, noile state membre aplica acordurile și aranjamentele bilaterale în domeniul materialelor textile încheiate de Comunitate cu tari terțe.Restricțiile cantitative aplicate de Uniune pentru importurile de produse textile și de îmbrăcăminte sunt adaptate astfel încât sa țină seama de aderarea noilor state membre.În cazul în care modificările acordurilor și aranjamentelor bilaterale privind produsele textile nu au intrat în vigoare până la 1 mai 2004, Uniunea face adaptarile necesare la reglementările pe care le aplica importurilor de produse textile și de îmbrăcăminte provenind din tari terțe pentru a tine seama de aderarea noilor state membre.6.Restricțiile cantitative aplicate de Uniune pentru importurile de oțel și produse siderurgice sunt adaptate în funcție de importurile de produse siderurgice provenind din țările furnizoare în cauza și efectuate de noile state membre în cursul anilor imediat anteriori semnării Tratatului de aderare.7.Acordurile încheiate înainte de 1 mai 2004 de noile state membre cu tari terțe în domeniul pescuitului sunt gestionate de Uniune.Drepturile și obligațiile ce decurg din aceste acorduri pentru noile state membre nu sunt afectate pe perioada în cursul căreia dispozițiile acestor acorduri rămân aplicabile provizoriu.În cel mai scurt timp și, în orice caz, înainte de expirarea acordurilor menționate la primul paragraf, Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta, pentru fiecare caz în parte, decizii europene adecvate prin care să se prevadă continuarea activităților de pescuit care fac obiectul acestor acorduri, inclusiv posibilitatea de a prelungi anumite acorduri pentru o perioadă de maximum 1 an.8.Cu efect de la 1 mai 2004, noile state membre se retrag din orice acord de liber schimb încheiat cu o țara terta, inclusiv Acordul de Liber Schimb Central European.În măsura în care acordurile încheiate între unul sau mai multe dintre noile state membre, pe de o parte, și una sau mai multe tari terțe, pe de altă parte, nu sunt compatibile cu obligațiile care decurg din Constituție și, în special, din prezentul protocol, noul stat membru sau noile state membre iau toate măsurile necesare pentru a elimina incompatibilitățile constatate. În cazul în care un nou stat membru se confrunta cu dificultăți în adaptarea unui acord încheiat cu una sau mai multe tari terțe înainte de aderare, acesta se retrage din acordul respectiv, cu respectarea dispozițiilor acestuia.9.Noile state membre iau măsurile necesare pentru a-și adapta, dacă este cazul, situația în privinta organizațiilor internaționale și a acordurilor internaționale la care sunt parte și Uniunea sau Comunitatea Europeană a Energiei Atomice la drepturile și obligațiile care decurg din aderarea lor la Uniune.În special, acestea se retrag, la 1 mai 2004 sau în cel mai scurt timp după această dată, din acordurile și organizațiile internaționale de pescuit la care Uniunea este, de asemenea, parte, cu excepția cazurilor în care participarea lor la aceste acorduri sau organizații se referă la alte domenii decât pescuitul. + 
Articolul 7Actele adoptate de instituțiile la care se referă dispozițiile tranzitorii adoptate prin prezentul protocol își păstrează statutul juridic; în special, procedurile de modificare a actelor în cauza sunt în continuare aplicabile. + 
Articolul 8Dispozițiile din Actul de aderare din 16 aprilie 2003 care au ca obiect sau ca efect abrogarea sau modificarea, în alt mod decât cu titlu de măsura tranzitorie, a actelor adoptate de instituțiile, organele, oficiile sau agențiile Comunității ori ale Uniunii Europene instituite prin Tratatul UE, asa cum au fost interpretate de Curtea de Justiție a Comunităților Europene și Tribunalul de Prima Instanța, rămân în vigoare, sub rezerva aplicării celui de-al doilea paragraf.Aceste dispoziții au același statut juridic ca actele pe care le-au abrogat sau modificat și se supun acelorași norme ca actele în cauza. + 
Articolul 9Textele actelor emise de instituțiile, organele, oficiile și agențiile Comunității sau ale Uniunii Europene instituite prin Tratatul UE, precum și textele actelor emise de Banca Centrala Europeană, adoptate înainte de 1 mai 2004 și care au fost elaborate în limbile ceha, estoniana, maghiara, letona, lituaniana, malteza, poloneza, slovaca și slovena sunt autentice de la această dată, în aceleași condiții ca textele elaborate și autentice din celelalte limbi. + 
Articolul 10O lege europeană a Consiliului poate abroga dispozițiile tranzitorii adoptate prin prezentul protocol, în momentul în care acestea nu mai sunt aplicabile. Consiliul hotărăște în unanimitate, după consultarea Parlamentului European. + 
Articolul 11Aplicarea Constituției și a actelor adoptate de instituții face obiectul, cu titlu tranzitoriu, al dispozițiilor de derogare prevăzute de prezentul protocol.
 + 
Titlul IIDISPOZIȚII PERMANENTE + 
Articolul 12Adaptarile actelor enumerate în lista din anexa III la Actul de aderare din 16 aprilie 2003, a căror necesitate este determinata de aderare, sunt elaborate în conformitate cu orientările definite în anexa menționată și în conformitate cu procedurile și condițiile prevăzute la articolul 36. + 
Articolul 13Măsurile enumerate în lista din anexa IV la Actul de aderare din 16 aprilie 2003 se aplică în condițiile prevăzute de anexa în cauza. + 
Articolul 14Consiliul poate efectua, printr-o lege europeană, adaptarile dispozițiilor din prezentul protocol privind politica agricolă comuna a căror necesitate este determinata de o modificare a dreptului Uniunii. Consiliul hotărăște în unanimitate, după consultarea Parlamentului European.
 + 
Titlul IIIDISPOZIȚII TEMPORARE + 
Articolul 15Măsurile enumerate în lista din anexele V, VI, VII, VIII, IX, X, XI, XII, XIII și XIV din Actul de aderare din 16 aprilie 2003 sunt aplicabile în ceea ce privește noile state membre în condițiile prevăzute de anexele în cauza. + 
Articolul 161.Veniturile denumite "taxe din Tariful Vamal Comun și alte taxe", menționate la articolul 1 alineatul (1) litera (b) din Decizia Consiliului 2000/597/CE , Euratom din 29 septembrie 2000 privind sistemul de resurse proprii ale Comunităților Europene*1) sau în orice dispoziție corespondenta a unei decizii care înlocuiește decizia în cauza, cuprind taxele vamale calculate pe baza ratei rezultate din Tariful Vamal Comun și din orice concesie tarifara aferentă acestuia aplicată de Uniune în cadrul schimburilor comerciale ale noilor state membre cu tari terțe.*1) JO L 253, 7.10.2000, p. 42.2.Pentru anul 2004, baza de calcul armonizata a TVA și baza de calcul a VNB (venitul național brut) pentru fiecare nou stat membru, menționate la articolul 2 alineatul (1) literele (c) și (d) din Decizia 2000/597/CE , Euratom sunt egale cu două treimi din baza anuală de calcul. Baza de calcul a VNB al fiecărui stat membru care se ia în considerare pentru calcularea finanțării pentru corectarea dezechilibrelor bugetare prevăzută pentru Regatul Unit, menționată în articolul 5 alineatul (1) din Decizia 2000/597/CE , Euratom este, de asemenea, egala cu două treimi din baza anuală de calcul.3.Pentru determinarea bazei de calcul inghetate pentru 2004 în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) litera (b) din Decizia 2000/597/CE , Euratom, bazele reduse de calcul al TVA pentru noile state membre se calculează pe baza a două treimi din baza neredusa de calcul al TVA și a două treimi din VNB. + 
Articolul 171.Pentru a tine seama de aderarea noilor state membre, bugetul Uniunii pentru exercițiul 2004 a fost adaptat prin bugetul rectificativ care a intrat în vigoare la 1 mai 2004.2.Cele douasprezece douasprezecimi lunare ale TVA și resursele bazate pe VNB pe care noile state membre trebuie să le achite în temeiul bugetului rectificativ menționat în alineatul (1), precum și ajustarea retroactivă a douasprezecimilor lunare pentru perioada ianuarie-aprilie 2004 care nu se aplică statelor membre actuale, sunt transformate în optimi exigibile în perioada mai-decembrie 2004. În mod similar, ajustarile retroactive care ar rezultă dintr-un buget rectificativ adoptat ulterior în 2004, se transforma în părți egale exigibile până la sfârșitul anului. + 
Articolul 18În prima zi lucrătoare a fiecărei luni, Uniunea transfera Republicii Cehe, Ciprului, Maltei și Sloveniei, cu titlu de cheltuieli din bugetul Uniunii, o optime în 2004, începând cu 1 mai 2004, și o douasprezecime în 2005 și 2006 din următoarele sume de compensare bugetară temporară:

(milioane de euro, prețuri 1999)
2004 2005 2006
Republica Cehă 125,4 178,0 85,1
Cipru 68,9 119,2 112,3
Malta 37,8 65,6 62,9
Slovenia 29,5 66,4 35,5

 + 
Articolul 19În prima zi lucrătoare a fiecărei luni, Uniunea transfera Republicii Cehe, Estoniei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Ungariei, Maltei, Poloniei, Sloveniei și Slovaciei, cu titlu de cheltuieli din bugetul Uniunii, o optime în 2004, începând cu 1 mai 2004, și o douasprezecime în 2005 și 2006 din următoarele sume, în temeiul unei facilități speciale forfetare de trezorerie:

(milioane de euro, prețuri 1999)
2004 2005 2006
Republica Cehă 174,7 91,55 91,55
Estonia 15,8 2,90 2,90
Cipru 27,7 5,05 5,05
Letonia 19,5 3,40 3,40
Lituania 34,8 6,30 6,30
Ungaria 155,3 27,95 27,95
Malta 12,2 27,15 27,15
Polonia 442,8 550,00 450,00
Slovenia 65,4 17,85 17,85
Slovacia 63,2 11,35 11,35

Un miliard de euro pentru Polonia și 100 de milioane de euro pentru Republica Ceha, cuprinși în facilitatea specială forfetara de trezorerie, vor fi luati în considerare în toate calculele privind repartizarea fondurilor cu finalitate structurală pentru anii 2004, 2005 și 2006. + 
Articolul 201.Noile state membre enumerate mai jos transfera sumele indicate Fondului de cercetare pentru cărbune și oțel menționat în Decizia 2002/234/CE CO a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniti în cadrul Consiliului, la 27 februarie 2002 cu privire la consecințele financiare ale expirării Tratatului CECO și la Fondul de cercetare pentru cărbune și oțel*1):

(milioane de euro, prețuri curente)
Republica Cehă 39,88
Estonia 2,50
Letonia 2,69
Ungaria 9,93
Polonia 92,46
Slovenia 2,36
Slovacia 20,11

*1) JO L 79, 22.3.2002, p. 42. 2.Contribuțiile la Fondul de cercetare pentru cărbune și oțel sunt vărsate în patru transe, începând din 2006, conform defalcarii de mai jos, în fiecare caz în prima zi lucrătoare a primei luni a fiecărui an:

2006:2007:2008:2009: 15% 20% 30% 35%

 + 
Articolul 211.Cu excepția unor dispoziții contrare în prezentul protocol, nu se încheie nici un angajament financiar în cadrul programului PHARE*1), al programului de cooperare transfrontaliera din programul PHARE*2), al fondurilor de preaderare pentru Cipru și Malta*3), al programului ISPA*4) și al programului SAPARD*5) în favoarea noilor state membre după 31 decembrie 2003. Începând de la 1 ianuarie 2004, sub rezerva specificatiilor și excepțiilor individuale prevăzute mai jos sau a dispozițiilor contrare din prezentul protocol, noile state membre sunt tratate în același fel ca actualele state membre în ceea ce privește cheltuielile incluse în primele trei rubrici din perspectivele financiare, conform definitiei din Acordul interinstitutional din 6 mai 1999*6).*1) Regulamentul (CEE) nr. 3906/89 (JO L 375, 23.12.1989, p. 11).*2) Regulamentul (CE) nr. 2760/98 (JO L 345, 19.12.1998, p. 49).*3) Regulamentul (CE) nr. 555/2000 (JO L 68, 16.3.2000, p. 3).*4) Regulamentul (CE) nr. 1267/1999 (JO L 161, 26.6.1999, p. 73).*5) Regulamentul (CE) nr. 1268/1999 (JO L 161, 26.6.1999, p. 87).*6) Acordul interinstitutional din 6 mai 1999 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și ameliorarea procedurii bugetare (JO C 172, 18.6.1999, p. 1).Cuantumul maxim al creditelor suplimentare pentru rubricile 1, 2, 3 și 5 din perspectivele financiare referitoare la extindere este indicat în anexa XV la Actul de aderare din 16 aprilie 2003. Cu toate acestea, nu poate fi prevăzut nici un angajament financiar în cadrul bugetului 2004 pentru un anumit program sau o anumită agenție înainte de aderarea noului stat membru în cauza.2.Alineatul (1) nu se aplică cheltuielilor din Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă, "secțiunea garantare", în conformitate cu articolul 2 alineatele (1) și (2) și cu articolul 3 alineatul (3) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1258/1999 din 17 mai 1999 privind finanțarea politicii agricole comune*7), care vor putea beneficia de o finanțare comunitara numai de la 1 mai 2004, în conformitate cu articolul 2 din prezentul protocol.*7) JO L 160, 26.6.1999, p. 103.Cu toate acestea, alineatul (1) se aplică cheltuielilor de dezvoltare rurală din cadrul Fondului European de Orientare și Garantare Agricolă, "secțiunea garantare", în conformitate cu articolul 47a din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1257/1999 din 17 mai 1999 privind ajutorul acordat din Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă (FEOGA) pentru dezvoltare rurală și de modificare și abrogare a anumitor regulamente*8), sub rezerva respectării condițiilor stabilite în modificarea adusă regulamentului în cauza, prevăzută la anexa II la Actul de aderare din 16 aprilie 2003.*8) JO L 160, 26.6.1999, p. 80.3.Sub rezerva alineatului (1) ultima teza, începând cu 1 ianuarie 2004, noile state membre participa la programele și agențiile Uniunii în aceleași condiții ca actualele state membre, cu o finanțare de la bugetul general al Uniunii.4.În cazul în care sunt necesare măsuri pentru a facilita tranzitia, de la regimul aflat în vigoare înainte de aderare la regimul instituit prin aplicarea prezentului articol, Comisia adopta măsurile care se impun. + 
Articolul 221.Începând cu 1 mai 2004, licitarea, contractarea, aplicarea și plata pentru asistența de preaderare din cadrul programului PHARE, al programului de cooperare transfrontaliera din cadrul programului PHARE, precum și fondurile de preaderare pentru Cipru și Malta sunt gestionate de organisme instituite în noile state membre.Comisia adopta deciziile europene pentru adoptarea unor derogări de la controlul ex ante de către Comisie al licitațiilor și contractarilor, după o evaluare pozitiva a sistemului de descentralizare extinsă (EDIS) conform criteriilor și în condițiile stabilite în anexa la Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1266/1999 din 21 iunie 1999 privind coordonarea asistenței acordate statelor candidate în cadrul strategiei de preaderare și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3906/89*1).*1) JO L 232, 2.9.1999, p. 34.În cazul în care aceste decizii de derogare de la controalele ex ante nu vor fi fost adoptate până la 1 mai 2004, nici un contract semnat între 1 mai 2004 și data la care se adoptă deciziile Comisiei nu poate beneficia de asistența de preaderare.Cu toate acestea, în mod excepțional, în cazul în care deciziile Comisiei de derogare de la controalele ex ante ale Comisiei sunt amânate până după 1 mai 2004 din motive care nu pot fi imputate autorităților unui nou stat membru, Comisia poate accepta, în cazuri justificate corespunzător, eligibilitatea pentru asistența de preaderare a contractelor semnate între 1 mai 2004 și data adoptării acestor decizii și acordarea asistenței de preaderare pe parcursul unei perioade limitate, sub rezerva unor controale ex ante efectuate de Comisie asupra licitațiilor și contractarilor.2.Angajamentele bugetare globale asumate înainte de 2 mai 2004 în cadrul instrumentelor financiare de preaderare menționate la alineatul (1), inclusiv încheierea și înregistrarea diverselor angajamente juridice contractate ulterior și a plăților efectuate după 1 mai 2004, sunt reglementate în continuare de reglementările instrumentelor financiare de preaderare și incluse în capitolele bugetare corespunzătoare până la finalizarea programelor și proiectelor în cauza. Cu toate acestea, în ceea ce privește contractele publice, procedurile angajate după 1 mai 2004 respecta actele relevante ale Uniunii.3.Ultimul exercițiu de programare a asistenței de preaderare menționate la alineatul (1) are loc în cursul ultimului an calendaristic complet anterior datei de 1 mai 2004. Contractarea pentru măsurile luate în cadrul acestor programe trebuie să aibă loc în următorii doi ani, iar decontările trebuie să fie efectuate în conformitate cu protocol financiar*2), în general până la sfârșitul celui de-al treilea an de la angajare. Cu titlu excepțional și în situații justificate corespunzător, se poate acorda o prelungire pe o perioadă limitată pentru decontări.*2) Orientările PHARE [SEC (1999) 1596, actualizat la 6.9.2002 prin C 3303/2].4.Pentru a asigura eliminarea progresiva necesară a instrumentelor financiare de preaderare menționate la alineatul (1) și a programului ISPA, precum și o tranzitie fără dificultăți de la normele aplicabile înainte de 1 mai 2004 la cele în vigoare după această dată, Comisia poate lua toate măsurile adecvate pentru ca personalul statutar sa rămână la posturi în noile state membre pentru o perioadă de maximum cincisprezece luni de la 1 mai 2004.În cursul acestei perioade, funcționarii aflați la posturi în noile state membre înainte de 1 mai 2004 și care trebuie să rămână în serviciu în statele în cauza după această dată beneficiază, cu titlu excepțional, de condițiile financiare și materiale aplicate de Comisie înainte de 1 mai 2004, în conformitate cu anexa X la Statutul funcționarilor și altor angajați ai Comunităților Europene prevăzut de Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68*3). Cheltuielile administrative necesare pentru gestionarea asistenței de preaderare, inclusiv salariile pentru alți membri ai personalului, sunt acoperite pe întreaga perioadă a anului 2004 și până la sfârșitul lunii iulie 2005, din capitolul "Cheltuieli de sprijin pentru acțiuni" (fosta parte B din buget) sau capitolele echivalente pentru instrumentele financiare menționate la alineatul (1) și pentru programul ISPA, din bugetele relevante de preaderare.*3) JO L 56, 4.3.1968, p. 1.5.În cazul în care proiectele aprobate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1258/1999 nu mai pot fi finanțate în cadrul acestui instrument, ele pot fi incluse în programele de dezvoltare rurală și finanțate din Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă. În cazul în care se dovedesc necesare măsuri tranzitorii specifice în acest sens, acestea se adoptă de Comisie în conformitate cu procedurile prevăzute la articolul 50 alineatul (2) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1260/1999 din 21 iunie 1999 de stabilire a dispozițiilor generale privind Fondurile structurale*1).*1) JO L 161, 26.6.1999, p. 1. + 
Articolul 231.Între 1 mai 2004 și sfârșitul anului 2006, Uniunea acorda noilor state membre un ajutor financiar temporar, denumit în continuare "facilitate tranzitorie", pentru dezvoltarea și consolidarea capacității lor administrative de a aplica și a impune respectarea legislației Uniunii și a Comunității Europene a Energiei Atomice și pentru a favoriza schimbul de bune practici între colegi.2.Ajutorul răspunde necesității permanente de consolidare a capacității instituționale în anumite domenii prin intermediul unor acțiuni care nu pot fi finanțate din fondurile cu finalitate structurală, în special în următoarele domenii:(a)justiție și afaceri interne (consolidarea sistemului judiciar, controlul frontierelor externe, strategia de lupta împotriva corupției, consolidarea mijloacelor de aplicare a legii);(b)controlul financiar;(c)protejarea intereselor financiare ale Uniunii și ale Comunității Europene a Energiei Atomice și lupta împotriva fraudei;(d)piața interna, inclusiv uniunea vamală;(e)mediul;(f)serviciile veterinare și consolidarea capacității administrative privind siguranța alimentara;(g)structurile administrative și de control pentru agricultura și dezvoltare rurală, inclusiv Sistemul integrat de gestiune și control (SIGC);(h)siguranța nucleara (creșterea eficacitatii și competentei autorităților însărcinate cu siguranța nucleara și a organismelor de asistența tehnica ale acestora, precum și ale agentiilor publice de gestionare a deșeurilor radioactive);(i)statistica;(j)consolidarea administrației publice în funcție de necesitățile care sunt definite în raportul complet de monitorizare al Comisiei și care nu sunt acoperite din fondurile cu finalitate structurală.3.Ajutorul asigurat în cadrul facilitatii tranzitorii se acordă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 8 din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 3906/89 din 18 decembrie 1989 privind ajutorul economic acordat anumitor tari din Europa Centrala și de Est*2).*2) JO L 375, 23.12.1989, p. 11.4.Programul este pus în aplicare în conformitate cu articolul 53 alineatul (1) literele (a) și (b) din Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene*3) sau legea europeană care îl înlocuiește. În ceea ce privește programele de înfrățire dintre administrațiile publice având ca scop consolidarea instituțiilor, procedura de cereri de propuneri prin intermediul rețelei de puncte de contact din statele membre se aplică în continuare, în conformitate cu prevederile acordurilor-cadru încheiate cu actualele state membre pentru asistența de preaderare. Creditele de angajament pentru facilitatea tranzitorie, la prețurile din 1999, se ridica la 200 de milioane de euro pentru 2004, la 120 de milioane de euro pentru 2005 și la 60 de milioane de euro pentru 2006. Creditele anuale sunt autorizate de autoritatea bugetară în limita perspectivelor financiare,în conformitate cu definitia din Acordul interinstitutional din 6 mai 1999.*3) Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 (JO L 248, 16.9.2002, p. 1). + 
Articolul 241.Se creează o facilitate Schengen ca instrument temporar pentru a ajuta statele membre beneficiare sa finanteze, între 1 mai 2004 și sfârșitul anului 2006, acțiuni la noile frontiere externe ale Uniunii în vederea aplicării acquis-ului Schengen și a controalelor la frontierele externe.Pentru a remedia deficientele constatate în cursul lucrărilor pregătitoare pentru participarea la Schengen, tipurile de acțiune menționate mai jos dau dreptul la o finanțare în cadrul facilitatii Schengen:(a)investiții în construcția, renovarea sau modernizarea infrastructurilor și construcțiilor conexe situate la punctele de trecere a frontierelor;(b)investiții în orice tip în echipamente operationale (de exemplu, echipament de laborator, instrumente de detectie, Sistem de informare Schengen - SIS II, software și hardware, mijloace de transport);(c)formarea profesională a politistilor de frontieră;(d)participarea la cheltuielile de logistica și de funcționare.2.Sumele de mai jos sunt puse la dispoziția statelor membre beneficiare menționate în cadrul facilitatii Schengen, sub forma unor plati forfetare nerambursabile:

(milioane de euro, prețuri din 1999)
2004 2005 2006
Estonia 22,9 22,90 22,90
Letonia 23,7 23,70 23,70
Lituania 44,78 61,07 29,85
Ungaria 49,30 49,30 49,30
Polonia 93,34 93,33 93,33
Slovenia 35,64 35,63 35,63
Slovacia 15,94 15,93 15,93
3.Statele membre beneficiare sunt responsabile pentru selectarea și executarea diverselor operațiuni, în conformitate cu prezentul articol. De asemenea, statele membre beneficiare sunt responsabile pentru coordonarea utilizării facilitatii Schengen cu asistența acordată în cadrul altor instrumente ale Uniunii, asigurându-se ca aceasta utilizare este compatibila cu politicile și măsurile Uniunii, precum și cu Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene sau cu legea europeană care îl înlocuiește.Plățile forfetare nerambursabile se utilizează în primii trei ani de după data primei decontări, orice suma neutilizata sau cheltuită în mod nejustificat urmând a fi recuperată de Comisie. În termen de cel mult șase luni de la expirarea perioadei de trei ani, statele membre beneficiare prezintă un raport complet privind execuția financiară a plăților forfetare nerambursabile, însoțit de o justificare a cheltuielilor.Statul membru beneficiar își exercită aceasta responsabilitate fără sa aducă atingere responsabilității Comisiei în ceea ce privește execuția bugetului Uniunii și cu respectarea dispozițiilor din regulamentul financiar menționat anterior, sau din legea europeană care îl înlocuiește, care reglementează gestiunea descentralizata.4.Comisia își menține dreptul de control, prin intermediul Oficiului European de Lupta Antifrauda (OLAF). Comisia și Curtea de Conturi pot, de asemenea, să efectueze verificări la fața locului, cu respectarea procedurilor adecvate.5.Comisia poate adopta dispozițiile tehnice necesare funcționarii facilitatii Schengen. + 
Articolul 25Sumele menționate la articolele 18, 19, 23 și 24 se ajusteaza anual, în cadrul ajustarii prevăzute la punctul 15 din Acordul Interinstitutional din 6 mai 1999. + 
Articolul 261.Pentru o perioadă maxima de trei ani începând cu 1 mai 2004, în cazul în care intervin dificultăți grave și posibil persistente într-un sector economic de activitate sau dificultăți care ar putea conduce la deteriorarea grava a situației economice a unei regiuni, un nou stat membru poate solicita autorizația de a adopta măsuri de protecție care să permită reechilibrarea situației și adaptarea sectorului economic în cauza la piața interna.În aceleași condiții, un stat membru actual poate solicita autorizația de a adopta măsuri de protecție față de unul sau mai multe noi state membre.2.La cererea statului membru interesat, Comisia adopta, printr-o procedură de urgenta, regulamentele și deciziile europene de stabilire a măsurilor pe protecție pe care le considera necesare, precizând condițiile și modalitățile de aplicare a acestora.În cazul unor dificultăți economice grave și la solicitarea expresă a statului membru interesat, Comisia hotărăște, în termen de cinci zile lucrătoare de la primirea solicitării însoțite de elementele de evaluare aferente. Măsurile astfel adoptate sunt aplicabile imediat, țin seama de interesele tuturor părților implicate și nu trebuie să conducă la instituirea unor controale la frontiere.3.Măsurile autorizate în temeiul alineatului (2) pot include derogări de la reglementările stabilite de Constituție și, în special, de la prezentul protocol, în măsura și pe perioadele strict necesare pentru realizarea obiectivelor menționate la alineatul (1). Se optează cu prioritate pentru măsurile care perturba în cea mai mica măsura funcționarea pieței interne. + 
Articolul 27În cazul în care un nou stat membru nu și-a îndeplinit angajamentele pe care și le-a asumat în cadrul negocierilor de aderare, inclusiv angajamentele privind toate politicile sectoriale care vizează activități economice cu caracter transfrontalier, provocand astfel sau riscand sa provoace în termen foarte scurt o dereglare grava a pieței interne, Comisia poate adopta, la solicitarea motivată a unui stat membru sau din proprie inițiativă, într-o perioadă de maximum trei ani de la data de 1 mai 2004, regulamentele sau deciziile europene prin care să stabilească măsurile adecvate.Aceste măsuri sunt proporționale cu dereglarea pieței, acordându-se prioritate celor care perturba cel mai puțin funcționarea pieței interne și, dacă este cazul, aplicării mecanismelor sectoriale de salvgardare în vigoare. Aceste măsuri de protecție nu pot fi folosite ca mijloc de discriminare arbitrară sau de restrictionare mascată a schimburilor comerciale dintre statele membre. Măsurile sunt menținute pentru perioada de timp strict necesară și, în orice caz, ele nu mai sunt aplicate din momentul îndeplinirii angajamentului respectiv. Ele pot fi, cu toate acestea, aplicate după expirarea perioadei prevăzute la primul paragraf în măsura în care nu au fost îndeplinite angajamentele corespondente. Comisia poate adapta măsurile luate în funcție de măsura în care noul stat membru în cauza își îndeplinește angajamentele. Comisia informează Consiliul în timp util înainte de a abroga regulamentele și deciziile europene prin care s-au instituit măsurile de salvgardare și tine seama în mod adecvat de eventualele observații ale Consiliului în aceasta privinta. + 
Articolul 28În cazul în care într-un nou stat membru se constata deficiente grave sau un risc iminent de deficiente grave în ceea ce privește transpunerea, situația punerii în aplicare sau executarea deciziilor-cadru sau a oricărui alt angajament, instrument de cooperare și decizie aferent recunoașterii reciproce în materie de drept penal în temeiul titlului IV din Tratatul UE și a directivelor și regulamentelor privind recunoașterea reciprocă în materie de drept civil adoptate în temeiul titlului IV din Tratatul CE, precum și a legilor și legilor-cadru europene adoptate în conformitate cu partea III titlul III capitolul IV secțiunile 3 și 4 din Constituție, Comisia poate adopta, pe parcursul unei perioade de maximum 3 ani de la 1 mai 2004, la solicitarea motivată a unui stat membru sau din proprie inițiativă și după consultarea statelor membre, regulamente sau decizii europene prin care să stabilească măsurile adecvate, precizând condițiile și modalitățile de aplicare a acestora.Aceste măsuri pot lua forma unei suspendări temporare a aplicării dispozițiilor și deciziilor în cauza în relațiile dintre noul stat membru și unul sau mai multe dintre celelalte state membre, fără a fi repusă în cauza continuarea unei strânse cooperări judiciare. Măsurile sunt menținute pentru perioada strict necesară și, în orice caz, nu se mai aplica din momentul în care deficienta constatată este remediata. Acestea pot fi aplicate, cu toate acestea, după expirarea perioadei menționate la primul paragraf, atâta timp cat deficientele persista. După consultarea statelor membre, Comisia poate adapta măsurile adoptate în funcție de măsura în care noul stat membru remediaza deficientele constatate. Comisia informează Consiliul în timp util înainte de a abroga măsurile de salvgardare și tine seama în mod adecvat de eventualele observații ale Consiliului în aceasta privinta. + 
Articolul 29Pentru a nu perturba buna funcționare a pieței interne, punerea în aplicare a normelor interne ale noilor state membre pe parcursul perioadelor tranzitorii menționate în anexele V-XIV la Actul de aderare din 16 aprilie 2003 nu poate conduce la instituirea unor controale la frontierele dintre statele membre. + 
Articolul 30În cazul în care sunt necesare măsuri tranzitorii pentru a facilita tranzitia de la regimul în vigoare în noile state membre la regimul rezultat din punerea în aplicare a politicii agricole comune în condițiile prevăzute de prezentul protocol, măsurile în cauza se adoptă de Comisie în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 42 alineatul (2) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1260/2001 din 19 iunie 2001 privind organizarea comuna a piețelor în sectorul zahărului*1) sau, dacă este cazul, la articolele corespondente din celelalte regulamente privind organizarea comuna a piețelor agricole sau din legile europene care le înlocuiesc sau în conformitate cu procedura prevăzută de legislația aplicabilă. Măsurile tranzitorii menționate la prezentul articol pot fi adoptate pe parcursul unei perioade de trei ani începând cu 1 mai 2004, iar aplicarea acestora este limitată la această perioadă. Printr-o lege europeană a Consiliului, această perioadă poate fi prelungită. Consiliul hotărăște în unanimitate, după consultarea Parlamentului European.*1) JO L 178, 30.6.2001, p. 1. + 
Articolul 31În cazul în care sunt necesare măsuri tranzitorii pentru a facilita tranzitia de la regimul în vigoare în noile state membre la regimul rezultat din punerea în aplicare a normelor veterinare și fitosanitare ale Uniunii, măsurile în cauza se adoptă de Comisie în conformitate cu procedura prevăzută de legislația aplicabilă. Aceste măsuri se adoptă pe parcursul unei perioade de trei ani începând cu 1 mai 2004, iar aplicarea acestora este limitată la această perioadă. + 
Articolul 321.Mandatul noilor membri ai comitetelor, grupurilor și altor organisme enumerate în anexa XVI la Actul de aderare din 16 aprilie 2003 expira în același timp cu cel al membrilor care sunt în funcție la 1 mai 2004.2.Mandatul noilor membri ai comitetelor și grupurilor create de Comisie, enumerate în anexa XVII la Actul de aderare din 16 aprilie 2003, expira în același timp cu cel al membrilor care sunt în funcție la 1 mai 2004.
 + 
Titlul IVAPLICABILITATEA ACTELOR INSTITUȚIILOR + 
Articolul 33Începând cu 1 mai 2004, noile state membre sunt considerate a fi destinatare ale directivelor și deciziilor, în înțelesul articolului 249 din Tratatul CE și al articolului 161 din Tratatul CEEA, în măsura în care aceste directive și decizii se adresează tuturor statelor membre actuale. Cu excepția cazului directivelor și deciziilor care intră în vigoare în temeiul articolului 254 alineatele (1) și (2) din Tratatul CE, se considera ca noile state membre au primit notificări privind directivele și deciziile în cauza la 1 mai 2004. + 
Articolul 34Noile state membre pun în aplicare măsurile care sunt necesare pentru se conformă, începând cu 1 mai 2004, dispozițiilor directivelor și deciziilor în înțelesul articolului 249 din Tratatul CE și al articolului 161 din Tratatul CEEA, cu excepția cazului în care anexele menționate la articolul 15 sau alte dispoziții ale prezentului protocol nu prevăd un alt termen. + 
Articolul 35Sub rezerva unor dispoziții contrare, Consiliul adopta, la propunerea Comisiei, regulamentele sau deciziile europene necesare pentru punerea în aplicare a dispozițiilor din anexele III și IV din Actul de aderare din 16 aprilie 2003 menționate la articolele 12 și 13 din prezentul protocol. + 
Articolul 361.În cazul în care actele instituțiilor adoptate înainte de 1 mai 2004 trebuie adaptate ca urmare a aderării, iar adaptarile necesare nu au fost prevăzute de prezentul protocol, acestea se efectuează în conformitate cu procedura prevăzută la alineatul (2). Aceste adaptari intră în vigoare de la 1 mai 2004.2.Consiliul, la propunerea Comisiei, sau Comisia, în funcție de care dintre aceste doua instituții a adoptat actele inițiale, adopta, în acest scop, actele necesare. + 
Articolul 37În conformitate cu articolul 33 din Tratatul CEEA, noile state membre transmit Comisiei, în termen de trei luni de la 1 mai 2004, legile, regulamentele și normele administrative destinate să asigure, pe teritoriul noilor state membre, protecția sanitară a populației și a lucrătorilor împotriva pericolelor reprezentate de radiatiile ionizante.
 + 
Partea IIDISPOZIȚII PRIVIND PROTOCOALELE ANEXATE LA ACTUL DE ADERARE DIN 16 APRILIE 2003 + 
Titlul IDISPOZIȚII TRANZITORII PRIVIND BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII + 
Articolul 38Regatul Spaniei transfera suma de 309 686 775 euro corespunzătoare cotei sale parte din capitalul vărsat pentru majorarea capitalului subscris. Aceasta contribuție trebuie transferata în opt transe egale scadente la 30 septembrie 2004, 30 septembrie 2005, 30 septembrie 2006, 31 martie 2007, 30 septembrie 2007, 31 martie 2008, 30 septembrie 2008 și 31 martie 2009.Regatul Spaniei contribuie, în opt transe egale scadente la aceste date, la rezervele și la provizioanele echivalente rezervelor, precum și la cuantumul care urmează a fi alocat rezervelor și provizioanelor, constituit din soldul contului de profit și pierderi, stabilite la sfârșitul lunii aprilie 2004 și prezentate în bilanțul Băncii, cu o sumă echivalenta cu un procent de 4,1292% din rezerve și provizioane. + 
Articolul 39Începând cu 1 mai 2004, noile state membre transfera următoarele sume corespunzătoare cotei ce le revine din capitalul vărsat pentru capitalul subscris în conformitate cu definitia din articolul 4 din Statutul Băncii Europene de Investiții:

Polonia Republica Ceha Ungaria Slovacia Slovenia Lituania Cipru Letonia Estonia Malta 170 563 175 EUR 62 939 275 EUR 59 543 425 EUR 21 424 525 EUR 19 890 750 EUR 12 480 875 EUR 9 169 100 EUR 7 616 750 EUR 5 882 000 EUR 3 490 200 EUR

Aceste contribuții se transfera în opt transe egale scadente la 30 septembrie 2004, 30 septembrie 2005, 30 septembrie 2006, 31 martie 2007, 30 septembrie 2007, 31 martie 2008, 30 septembrie 2008 și 31 martie 2009. + 
Articolul 40Noile state membre contribuie, în opt transe egale, scadente la datele menționate la articolul 39, la rezervele și provizioanele echivalente rezervelor, precum și la cuantumul care urmează a fi alocat rezervelor și provizioanelor, constituit din soldul contului de profit și pierderi, stabilite la sfârșitul lunii aprilie 2004 și prezentate în bilanțul Băncii Europene de Investiții, cu sumele echivalente următoarelor procente din rezerve și provizioane:

Polonia Republica Ceha Ungaria Slovacia Slovenia Lituania Cipru Letonia Estonia Malta 2,2742% 0,8392% 0,7939% 0,2857% 0,2652% 0,1664% 0,1223% 0,1016% 0,0784% 0,0465%

 + 
Articolul 41Capitalul și plățile prevăzute la articolele 38, 39 și 40 sunt transferate de Regatul Spaniei și de noile state membre în numerar, în euro, cu excepția derogarilor adoptate în unanimitate de Consiliul Guvernatorilor.
 + 
Titlul IIDISPOZIȚII PRIVIND RESTRUCTURAREA INDUSTRIEI SIDERURGICE CEHE + 
Articolul 421.Fără sa aducă atingere articolelor III-167 și III-168 din Constituție, ajutoarele de stat acordate de Republica Ceha pentru restructurarea anumitor sectoare din industria siderurgica ceha între 1997 și 2003 sunt considerate compatibile cu piața interna, cu condiția ca:(a)perioada prevăzută la articolul 8 alineatul (4) din Protocolul nr. 2 privind produsele reglementate de Tratatul CEEA, anexat la Acordul European de constituire a unei asocieri între Comunitatile Europene și statele lor membre, pe de o parte, și Republica Ceha, pe de altă parte*1), sa fi fost prelungită până la 1 mai 2004;*1 JO L 360, 31.12.1994, p. 2.(b)normele prevăzute de planul de restructurare conform cărora protocolul menționat anterior a fost prelungit sa fi fost respectate pe tot parcursul perioadei 2002-2006;(c)să fie îndeplinite condițiile prevăzute de prezentul titlu și(d)să nu se mai acorde industriei siderurgice cehe nici un ajutor de stat pentru restructurare după 1 mai 2004.2.Restructurarea sectorului siderurgic ceh, descrisă în planurile de afaceri ale întreprinderilor menționate în anexa 1 la Protocolul nr. 2 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003 (denumite în continuare "întreprinderi beneficiare") trebuie finalizată până cel târziu la data de 31 decembrie 2006 (denumita în continuare "finalul perioadei de restructurare"), cu respectarea condițiilor prevăzute de prezentul titlu.3.Doar întreprinderile beneficiare îndeplinesc condițiile impuse pentru a beneficia de ajutoarele de stat din cadrul programului de restructurare a sectorului siderurgic ceh.4.Unei întreprinderi beneficiare îi este interzis:(a)în cazul unei fuziuni cu o întreprindere care nu este menționată în anexa 1 la Protocolul nr. 2 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003, sa transmită acestei întreprinderi beneficiile ajutorului care îi este acordat;(b)să preia activele unor întreprinderi care nu sunt menționate în anexa 1 la Protocolul nr. 2 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003 și care intră în faliment până la data de 31 decembrie 2006.5.Orice privatizare ulterioară a unei întreprinderi beneficiare trebuie să respecte condițiile și principiile din domeniul viabilitatii, al ajutoarelor de stat și al reducerii capacității, în conformitate cu definițiile din prezentul titlu.6.Cuantumul total al ajutoarelor de restructurare care se acordă întreprinderilor beneficiare este determinat de justificările menționate în planul de restructurare a industriei siderurgice cehe și în planurile individuale de afaceri aprobate de Consiliu. Dar, în orice caz, ajutorul plătit în perioada 1997-2003 nu trebuie să depășească un cuantum maxim de 14 147 425 201 CZK. Din acest cuantum total, Nova Hut' primește o sumă maxima de 5 700 075 201 CZK, Vitkovice Steel primește o sumă maxima de 8 155 350 000 CZK, iar Valcovny Plechu Frydek Mistek primește o sumă maxima de 292 000 000 CZK, în funcție de cerințele înscrise în planul de restructurare aprobat. Ajutorul se poate acorda o singură dată. Republica Ceha nu acorda nici un alt ajutor de stat pentru restructurarea industriei siderurgice cehe.7.Reducerea neta a capacității pe care trebuie să o realizeze Republica Ceha pentru produsele finite în perioada 1997-2006 corespunde unei cantități de 590 000 tone.Reducerea capacității se măsoară exclusiv pe baza închiderii definitive a instalațiilor de producție, prin distrugere fizica într-o măsura care să nu permită repunerea lor în funcțiune. Falimentul unei întreprinderi siderurgice nu este suficient pentru a fi luat în calcul în cadrul reducerii capacității. Aceste reduceri ale capacității, precum și orice alte reduceri care se dovedesc necesare în cadrul programelor de restructurare, trebuie să se realizeze în conformitate cu calendarelor prevăzute la anexa 2 la Protocolul nr. 2 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003.8.Republica ceha elimina barierele din calea schimburilor comerciale pe piața carbunelui, în conformitate cu acquis-ul, în momentul aderării, ceea ce permite întreprinderilor cehe să aibă acces la cărbune la prețul de pe piața internationala.9.Se pune în aplicare planul de afaceri pentru întreprinderea beneficiara Nova Hut'. În special:(a)uzina din Vysoke Pece Ostrava (VPO) trebuie inclusă în cadrul organizațional al Nova Hut', prin dobândirea tuturor drepturilor de proprietate asupra uzinei. Trebuie stabilită o dată limita pentru aceasta fuziune, precizându-se cui îi revine responsabilitatea pentru realizarea acesteia;(b)eforturile de restructurare se concentreaza asupra următoarelor aspecte:(i)Nova Hut' trebuie să evolueze și să se orienteze mai degraba spre comercializare, decât spre producție, iar administrarea întreprinderii trebuie îmbunătățită, pentru a deveni mai eficace și mai transparenta în ceea ce privește costurile;(ii)Nova Hut' trebuie să își revizuiasca gama de produse și să se îndrepte spre piețele cu cea mai mare valoare adăugată;(iii)Nova Hut' trebuie să realizeze, într-un termen scurt după semnarea Tratatului de aderare, investițiile necesare pentru creșterea calității produselor finite;(c)este necesară o restructurare a forței de muncă. Trebuie atinse niveluri ale productivitatii comparabile cu cele obținute de grupurile siderurgice din Uniune până la 31 decembrie 2006, pe baza cifrelor consolidate ale întreprinderilor beneficiare în cauza;(d)conformarea la acquis-ul comunitar în domeniul protecției mediului se realizează până la 1 mai 2004. Investițiile necesare în acest sens trebuie luate în considerare în planul de afaceri, în plan trebuie incluse și investițiile care trebuie realizate pentru prevenirea și control integrat al poluarii, pentru a se conformă cerințelor Directivei Consiliului 96/61/CE din 24 septembrie 1996 privind prevenirea și controlul integrat al poluarii*1) până la 1 noiembrie 2007.*1) JO L 257, 10.10.1996, p. 26.10.Se pune în aplicare planul de afaceri pentru întreprinderea beneficiara Vitkovice Steel. În special:(a)laminorul duo trebuie să fie închis definitiv până cel târziu la 31 decembrie 2006. În cazul în care întreprinderea este achizitionata de un investitor strategic, contractul de cumpărare trebuie să fie condiționat de aceasta închidere;(b)eforturile de restructurare se concentrează asupra următoarelor aspecte:(i)creșterea vânzărilor directe și un accent sporit asupra reducerii costurilor, aspecte esențiale pentru eficientizarea administrației întreprinderii;(ii)adaptarea la cererea de pe piața și orientarea spre produsele cu cea mai ridicată valoare adăugată;(iii)investițiile propuse pentru procesul secundar de producție de oțel trebuie să fie devansate din 2004 în 2003 pentru a permite întreprinderii să fie competitivă mai degraba la nivelul calității și nu la nivelul prețurilor;(c)conformarea la acquis-ul comunitar în domeniul protecției mediului se realizează până la 1 mai 2004. Planul de afaceri trebuie să cuprindă investițiile necesare în acest sens, precum și investițiile ulterioare care vor fi necesare în raport cu investițiile PCIP.11.Se pune în aplicare planul de afaceri pentru întreprinderea beneficiara Valcovny Plechu Frydek Mistek (VPFM). În special:(a)laminoarele la cald nr. 1 și 2 trebui să fie închise definitiv la sfârșitul anului 2004;(b)eforturile de restructurare se concentreaza asupra următoarelor aspecte:(i)realizarea, într-un termen scurt după semnarea Tratatului de aderare, a investițiilor necesare pentru creșterea calității produselor finite;(ii)aplicarea cu prioritate a elementelor cheie identificate care contribuie la creșterea beneficiului (inclusiv restructurarea forței de muncă, reducerea cheltuielilor, creșterea randamentului, reorientarea distribuției).12.Orice modificare ulterioară a planului global de restructurare și a planurilor specifice trebuie să fie aprobată de Comisie și, dacă este cazul, de Consiliu.13.Programul de restructurare trebuie să se desfășoare în condiții de deplina transparenta și pe baza principiilor solide ale economiei de piața.14.Comisia și Consiliul monitorizează îndeaproape punerea în aplicare a programului de restructurare și respectarea condițiilor prevăzute de prezentul titlu în ceea ce privește viabilitatea, ajutoarele de stat și reducerea capacității înainte și după 1 mai 2004, până la sfârșitul perioadei de restructurare în conformitate cu alineatele (15)-(18). În acest sens, Comisia prezintă un raport Consiliului.15.Comisia și Consiliul asigura monitorizarea criteriilor de evaluare a restructurării menționate în anexa 3 la Protocolul nr. 2 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003. Trimiterile la punctul (16) din protocol, cuprinse în anexa în cauza, trebuie interpretate ca trimiteri la alineatul (16) din prezentul articol.16.Monitorizarea cuprinde evaluări independente efectuate în 2003, 2004, 2005 și 2006. Testul de viabilitate al Comisiei este un element important de verificare a îndeplinirii condițiilor de viabilitate.17.Republica Ceha cooperează pe deplin cu Comisia în ceea ce privește toate elementele monitorizarii. În special:(a)Republica Cehă prezintă Comisiei, până cel târziu la 15 martie și 15 septembrie în fiecare an, rapoarte semestriale privind restructurarea întreprinderilor beneficiare, până la finalul perioadei de restructurare;(b)primul raport trebuie transmis Comisiei până la 15 martie 2003, iar ultimul până la 15 martie 2007, cu excepția cazului în care Comisia decide altfel în aceasta privinta;(c)rapoartele conțin toate informațiile necesare pentru monitorizarea procesului de restructurare și a reducerii și utilizării capacității, precum și date financiare suficiente pentru a permite o evaluare a îndeplinirii condițiilor și cerințelor prevăzute de prezentul titlu. Rapoartele conțin cel puțin informațiile indicate în anexa 4 la Protocolul nr. 2 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003, pe care Comisia își rezerva dreptul de a le modifica în funcție de experienta acumulată în cadrul procesului de monitorizare. În plus față de rapoartele de activitate ale întreprinderilor beneficiare, se întocmește, de asemenea, un raport privind situația globală a sectorului siderurgic ceh, inclusiv în ceea ce privește evolutiile macroeconomice recente;(d)Republica Ceha impune întreprinderilor beneficiare obligația de a divulga orice informații relevante care, în alte circumstanțe, ar putea fi considerate confidențiale. În rapoartele adresate Consiliului, Comisia se asigura că nu divulga informații confidențiale privind anumite întreprinderi.18.Comisia poate decide, în orice moment, sa mandateze un consultant independent sa evalueze rezultatele monitorizarii, să facă orice cercetări care s-ar putea dovedi necesare și sa prezintă rapoarte în acest sens Comisiei și Consiliului.19.În cazul în care, pe baza rapoartelor menționate la alineatul (17), Comisia stabilește ca situația existenta este substanțial diferita de datele financiare pe baza cărora se realizează evaluarea de viabilitate, aceasta poate obliga Republica Ceha sa adopte dispozițiile adecvate pentru a consolida aplicarea măsurilor de restructurare în întreprinderile beneficiare în cauza.20.În cazul în care monitorizarea releva faptul ca:(a)nu au fost îndeplinite condițiile care însoțesc dispozițiile tranzitorii din prezentul titlu;(b)nu au fost îndeplinite angajamentele asumate în cadrul prelungirii perioadei în cursul căreia Republica Ceha poate acorda ajutoare de stat pentru restructurarea industriei sale siderurgice în temeiul Acordului european de instituire a unei asocieri între Comunitatile Europene și statele lor membre, pe de o parte, și Republica Ceha, pe de altă parte*1), sau ca*1) JO L 360, 31.12.1994, p. 2.(c)Republica Ceha a acordat industriei siderurgice și, în special, întreprinderilor beneficiare, în perioada de restructurare, ajutoare de stat suplimentare neconforme,nu se aplică dispozițiile tranzitorii din prezentul titlu.Comisia adopta dispozițiile necesare pentru a solicita fiecărei întreprinderi implicate rambursarea tuturor ajutoarelor acordate cu încălcarea condițiilor stabilite în prezentul titlu. + 
Titlul IIIDISPOZIȚII PRIVIND ZONELE DE SUVERANITATE ALE REGATULUI UNIT AL MARII BRITANII ȘI IRLANDEI DE NORD ÎN CIPRU + 
Articolul 431.Zonele de suveranitate ale Regatului Unit sunt incluse în teritoriul vamal al Uniunii și, în acest sens, actele Uniunii în domeniul vamal și al politicii comerciale comune enumerate în partea I din anexa la Protocolul nr. 3 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003 se aplică zonelor de suveranitate, sub rezerva modificărilor menționate în anexa respectiva. În anexa în cauza, trimiterea "la prezentul protocol" trebuie interpretată drept trimitere la prezentul titlu.2.Actele Uniunii privind impozitele pe cifra de afaceri, accize și alte forme de impozitare indirecta enumerate în partea II din anexa la Protocolul nr. 3 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003 se aplică zonelor de suveranitate, sub rezerva modificărilor menționate în anexa respectiva, precum și a dispozițiilor relevante aplicabile pentru Cipru, prevăzute de prezentul protocol.3.Actele Uniunii enumerate în partea III din anexa la Protocolul nr. 3 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003 se modifica în conformitate cu anexa respectiva pentru a permite Regatului Unit sa mențină scutirile și derogarile de taxe vamale și impozite de care beneficiază, în temeiul Tratatului de constituire a Republicii Cipru (denumit în continuare "Tratatul de constituire"), forțele sale și personalul asociat pentru aprovizionarea cu bunuri. + 
Articolul 44Articolele III-225 – III-232 din Constituție, precum și dispozițiile adoptate în temeiul acestora și dispozițiile adoptate în conformitate cu articolul III-278 alineatul (4) litera (b) din Constituție se aplică zonelor de suveranitate ale Regatului Unit. + 
Articolul 45Persoanele care își au reședința sau lucrează pe teritoriul zonelor de suveranitate ale Regatului Unit și care, în conformitate cu regimul instituit, la 16 august 1960, în temeiul Tratatului de constituire și al schimbului de note aferent, se supun legislației Republicii Cipru în materie de asistența socială sunt tratate, în înțelesul Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 1408/71 din 14 iunie 1971 privind aplicarea regimurilor de securitate socială salariaților și familiilor acestora care se deplaseaza în cadrul Comunității*1), drept persoane care își au reședința sau lucrează în Republica Cipru.*1) JO L 149, 5.7.1971, p. 2. + 
Articolul 461.Republica Cipru nu este obligată sa controleze persoanele care trec frontierele terestre sau maritime cu zonele de suveranitate ale Regatului Unit, aceste persoane nefiind supuse nici unei restrictii a Uniunii privind trecerea frontierelor externe.2.Regatul Unit supune persoanele care trec frontierele externe ale zonelor sale de suveranitate unor controale în conformitate cu angajamentele prevăzute de partea IV din anexa la Protocolul nr. 3 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003. + 
Articolul 47Pentru a asigura aplicarea eficienta a obiectivelor din prezentul titlu, Consiliul poate adopta, la propunerea Comisiei, o decizie europeană de modificare a articolelor 43-46, inclusiv a anexei la Protocolul nr. 3 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003, sau privind aplicarea în zonele de suveranitate ale Regatului Unit a altor dispoziții din Constituție sau din actele Uniunii, însoțite, dacă este cazul, de condiții specifice. Consiliul hotărăște în unanimitate. Comisia consulta Regatul Unit și Republica Cipru înainte de a inainta o propunere. + 
Articolul 481.Sub rezerva alineatului (2), Regatul Unit este responsabil pentru punerea în aplicare a prezentului titlu în zonele sale de suveranitate. În special:(a)Regatul Unit este responsabil de aplicarea măsurilor Uniunii, precizate în prezentul titlu, în domeniul vamal, al fiscalitatii indirecte și al politicii comerciale comune în ceea ce privește mărfurile care intra pe teritoriul Insulei Cipru sau ies de pe acest teritoriu trecând printr-un port sau aeroport situat în interiorul zonelor de securitate ale regatului Unit;(b)controalele vamale asupra mărfurilor importate în sau exportate din Insula Cipru de forțele armate ale Regatului Unit în tranzit printr-un port sau aeroport situat în Republica Cipru pot fi realizate în interiorul zonelor de suveranitate ale Regatului Unit.(c)Regatul Unit este responsabil de eliberarea licențelor, autorizațiilor sau certificatelor care ar putea fi necesare în temeiul oricărei măsuri a Uniunii aplicabile în cazul mărfurilor importate în sau exportate din Insula Cipru de forțele armate ale Regatului Unit.2.Republica Cipru este responsabilă de gestionarea și de plată tuturor fondurilor Uniunii pe care le pot pretinde persoanele din zonele de suveranitate ale Regatului Unit în cadrul aplicării politicii agricole comune în zonele în cauza în temeiul articolului 44 și este responsabilă pentru aceste cheltuieli în fața Comisiei.3.Fără sa aducă atingere alineatelor (1) și (2), Regatul Unit poate delega autorităților competente din Republica Cipru, în conformitate cu regimul instaurat în temeiul Tratatului de constituire, executarea oricărei sarcini impuse unui stat membru de o dispoziție prevăzută la articolele 43 – 46 sau pentru aplicarea acestora.4.Regatul Unit și Republica Cipru cooperează pentru a asigura aplicarea eficienta a dispozițiilor din prezentul titlu în zonele de securitate ale Regatului Unit și încheie, dacă este cazul, alte acorduri cu scopul de a delega punerea în aplicare a oricărei dispoziții din articolele 43 – 46. Un exemplar al acordurilor încheiate în acest sens se transmite Comisiei. + 
Articolul 49Regimul instituit de prezentul titlu are ca obiect exclusiv reglementarea situației speciale a zonelor de suveranitate ale Regatului Unit din Cipru, nu poate fi aplicat nici unui alt teritoriu al Uniunii și nu poate fi considerat ca un precedent, integral sau parțial, pentru orice alt regim special care exista deja sau care ar putea fi instituit pe un alt teritoriu european prevăzut la articolul IV-440 din Constituție. + 
Articolul 50Începând cu 1 mai 2004, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, o dată la cinci ani, un raport privind aplicarea dispozițiilor din prezentul titlu. + 
Articolul 51Dispozițiile din prezentul titlu se aplică în lumina declarației privind zonele de suveranitate ale Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în Cipru care reia, fără a le modifica efectele juridice, dispozițiile din preambulul protocolului nr. 3 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003.
 + 
Titlul IVDISPOZIȚII PRIVIND CENTRALA NUCLEARA DE LA IGNALINA DIN LITUANIA + 
Articolul 52Recunoscând ca Uniunea este dispusă sa acorde o asistența suplimentară proporțională cu eforturile depuse de Lituania pentru declasarea centralei nucleare de la Ignalina și subliniind aceasta dovada de solidaritate, Lituania s-a angajat sa inchida unitatea 1 a centralei nucleare de la Ignalina înainte de 2005, iar unitatea 2 a centralei până cel târziu la 31 decembrie 2009, iar ulterior să le declaseze. + 
Articolul 531.În perioada 2004-2006, Uniunea asigura un program de asistența financiară suplimentară pentru a susține eforturile Lituaniei de declasare a centralei nucleare de la Ignalina și a face fața consecințelor închiderii și declasarii acestei centrale (denumit în continuare "programul Ignalina").2.Măsurile din cadrul programului Ignalina se adoptă și se pun în aplicare în conformitate cu dispozițiile Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 3906/89 din 18 decembrie 1989 privind ajutorul economic acordat anumitor tari din Europa Centrala și de Est*1).*1) JO L 375, 23.12.1989, p. 11.3.Programul Ignalina vizează în special: măsuri de sustinere pentru declasarea centralei nucleare de la Ignalina, măsuri pentru reabilitarea mediului înconjurător cu respectarea acquis-ului și pentru modernizarea capacităților convenționale de producție destinate înlocuirii capacităților de producție ale celor două reactoare de la centrala nucleara de la Ignalina și alte măsuri care decurg din decizia de închidere și de declasare a acestei centrale și care contribuie la restructurarea indispensabila, reabilitarea mediului înconjurător și modernizarea sectoarelor de producție, de transport și de distribuție a energiei din Lituania, precum și la creșterea siguranței în aprovizionare și a eficientei energetice în Lituania.4.Programul Ignalina cuprinde, de asemenea, măsuri destinate sa ajute personalul centralei sa mențină un nivel ridicat de siguranță în operare în cadrul centralei nucleare de la Ignalina în perioada anterioară închiderii și în cursul declasarii reactoarelor.5.Pentru perioada 2004-2006, cuantumul alocat programului Ignalina este de 285 de milioane de euro în credite de angajament, care urmează a fi angajate în transe anuale egale.6.Pentru anumite măsuri, contribuția prevăzută în cadrul programului Ignalina se poate ridica la 100% din cheltuielile totale. Ar trebui să se facă toate eforturile, pe de parte pentru aplicarea în continuare a practicii de cofinantare instituite în cadrul asistenței de preaderare în ceea ce privește activitățile de declasare întreprinse de Lituania și, pe de altă parte, pentru atragerea de alte surse de cofinantare, dacă este cazul.7.Asistența acordată în cadrul programului Ignalina poate fi pusă la dispoziție, integral sau parțial, ca o contribuție a Uniunii la Fondul internațional de asistența pentru dezafectarea centralei nucleare de la Ignalina, administrat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.8.Ajutoarele publice provenite din surse naționale, de la Uniune și din surse internaționale:(a)destinate reabilitării mediului înconjurător cu respectarea acquis-ului și măsurilor de modernizare a centralei termice de la Elektrenai, în Lituania, care este esențială pentru înlocuirea capacităților de producție ale celor două reactoare nucleare de la Ignalina și(b)destinate declasării centralei nucleare de la Ignalinasunt compatibile cu normele pieței interne, definite în Constituție.9.Ajutoarele publice provenite din surse naționale, de la Uniune și din surse internaționale care sunt destinate să contribuie la eforturile depuse de Lituania pentru a face fața consecințelor închiderii și declasarii centralei nucleare de la Ignalina pot fi considerate, de la caz la caz, ca fiind compatibile, în conformitate cu Constituția, cu normele pieței interne, în special ajutoarele publice destinate creșterii siguranței în aprovizionarea cu energie. + 
Articolul 541.Recunoscând ca declasarea centralei nucleare de la Ignalina este un proces pe termen lung care reprezintă pentru Lituania o cheltuiala financiară excepționala, disproportionata față de dimensiunile și capacitatea sa economică, Uniunea, din solidaritate cu Lituania, îi asigura acesteia o asistența suplimentară adecvată eforturilor de declasare care vor avea loc după 2006.2.În acest scop, programul Ignalina continua fără întrerupere și este prelungit dincolo de 2006. Modalitățile de punere în aplicare a programului Ignalina, după prelungire, se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 35 și intră în vigoare cel mai târziu la data expirării perspectivelor financiare,în conformitate cu definitia din Acordul Interinstitutional din 6 mai 1999.3.Programul Ignalina, prelungit în conformitate cu dispozițiile alineatului (2), are la baza elementele și principiile descrise la articolul 53.4.Pentru perioada inclusă în perspectivele financiare următoare, ansamblul creditelor alocate programului Ignalina prelungit trebuie să fie adecvat în medie. Resursele sunt programate în funcție de necesitățile de finanțare și de capacitatile de absorbție reale. + 
Articolul 55Fără sa aducă atingere dispozițiilor din articolul 52, clauza de salvgardare prevăzută la articolul 26 este aplicabilă până la 31 decembrie 2012, în cazul în care în Lituania este periclitata aprovizionarea cu energie. + 
Articolul 56Prezentul titlu se aplică în lumina declarației privind centrala nucleara de la Ignalina din Lituania care reia, fără a le modifica efectele juridice, dispozițiile din preambulul protocolului nr. 4 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003.
 + 
Titlul VDISPOZIȚII PRIVIND TRANZITUL TERESTRU DE PERSOANE ÎNTRE REGIUNEA KALININGRAD ȘI CELELALTE PĂRȚI ALE FEDERAȚIEI RUSE + 
Articolul 57Dispozițiile și aranjamentele Uniunii în domeniul tranzitului de persoane între regiunea Kaliningrad și celelalte părți ale Federației Ruse, în special Regulamentul Consiliului (CE) nr. 693/2003 din 14 aprilie 2003 privind crearea unui document pentru facilitarea tranzitului (FTD) și a unui document pentru facilitarea tranzitului feroviar (FRTD) și de modificare a instrucțiunilor consulare comune și a manualului comun*1), nu au ca efect, prin ele însele, amânarea sau întârzierea deplinei participari al Lituaniei la acquis-ul Schengen, inclusiv eliminarea controalelor la frontierele interne.*1) JO L 99, 17.4.2003, p. 8. + 
Articolul 58Uniunea ajuta Lituania sa pună în aplicare dispozițiile și aranjamentele necesare pentru tranzitul de persoane între regiunea Kaliningrad și celelalte părți ale Federației Ruse, astfel încât Lituania sa participe pe deplin la spațiul Schengen cat mai curând posibil.Uniunea ajuta Lituania sa gestioneze tranzitul de persoane între regiunea Kaliningrad și celelalte părți ale Federației Ruse și suporta în special costurile suplimentare ale punerii în aplicare a dispozițiilor speciale din acquis, prevăzute în acest sens. + 
Articolul 59Fără sa aducă atingere drepturilor suverane ale Lituaniei, orice act privind tranzitul de persoane între regiunea Kaliningrad și celelalte părți ale Federației Ruse se adoptă de Consiliu, la propunerea Comisiei. Consiliul hotărăște în unanimitate. + 
Articolul 60Prezentul titlu se aplică în lumina declarației privind tranzitul terestru de persoane între regiunea Kaliningrad și celelalte părți ale Federației Ruse care reia, fără a le modifica efectele juridice, dispozițiile din preambulul protocolului nr. 5 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003.
 + 
Titlul VIDISPOZIȚII PRIVIND DOBÂNDIREA DE RESEDINTE SECUNDARE ÎN MALTA + 
Articolul 61Ținând seama de numărul redus de resedinte existente în Malta și de numărul foarte mic de terenuri disponibile pentru construcții, care permit acoperirea exclusiva a strictului necesar generat de evoluția demografică a populației actuale, Malta poate aplica în continuare, în mod nediscriminatoriu, normele privind dobândirea și deținerea de bunuri imobile cu destinația de resedinte secundare de către resortisanti ai statelor membre care nu au avut în mod legal reședința în Malta timp de cel puțin cinci ani, stabilite de legea privind bunurile imobile (dobândirea de către nerezidenti) (capitolul 246).Malta pune în aplicare proceduri de autorizare pentru dobândirea de bunuri imobile cu destinația de resedinte secundare în Malta. Aceste proceduri au la baza criterii publice, obiective, stabile și transparente. Criteriile sunt aplicate nediscriminatoriu și nu fac diferențe între resortisantii maltezi și cei ai altor state membre. Malta se asigura ca resortisantii unui stat membru nu sunt tratați în nici un caz mai restrictiv decât resortisantii unei tari terțe.În cazul în care valoarea unui astfel de bun pe care l-a dobândit un resortisant al unui stat membru depășește pragul stabilit de legislația malteza, care este de 30 000 de lire malteze pentru apartamente și de 50000 de lire malteze pentru orice alt tip de bunuri decât apartamentele și bunurile cu valoare istorica, se acordă autorizația. Malta poate revizui limitele stabilite de legislația respectiva pentru a tine seama de evoluția prețurilor pe piața malteza a bunurilor imobile.
 + 
Titlul VIIDISPOZIȚII PRIVIND AVORTUL ÎN MALTA + 
Articolul 62Nici o dispoziție din Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa, din tratatele și actele de modificare sau de completare a acestuia nu aduce atingere aplicării, pe teritoriul maltez, a legislației interne privind avortul.
 + 
Titlul VIIIDISPOZIȚII PRIVIND RESTRUCTURAREA INDUSTRIEI SIDERURGICE POLONEZE + 
Articolul 631.Fără sa aducă atingere articolelor III-167 și III-168 din Constituție, ajutoarele de stat acordate de Polonia pentru restructurarea sectoarelor specifice din industria siderurgica poloneza sunt recunoscute ca fiind compatibile cu piața interna, cu condiția ca:(a)perioada prevăzută la articolul 8 alineatul (4) din Protocolul nr. 2 privind produsele CECO la Acordul european de instituire a unei asocieri între Comunitatile Europene și statele lor membre, pe de o parte, și Polonia, pe de altă parte*1), să se fi prelungit până la 1 mai 2004;*1) JO L 348, 31.12.1993, p. 2.(b)modalitățile prevăzute de planul de restructurare în temeiul cărora a fost prelungit protocolul menționat anterior să fie monitorizate pe întreaga perioadă 2002-2006;(c)să fie îndeplinite condițiile prevăzute de prezentul titlu și(d)după 1 mai 2004, industria siderurgica poloneza sa nu mai beneficieze de nici un ajutor de stat pentru restructurare.2.Restructurarea sectorului siderurgic polonez, descrisă în planurile individuale de afaceri ale întreprinderilor din lista prevăzută de anexa 1 la Protocolul nr. 8 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003 (denumite în continuare "întreprinderi beneficiare") să fie finalizată, în conformitate cu condițiile stabilite în prezentul titlu, până cel târziu la data de 31 decembrie 2006 (denumita în continuare "sfârșitul perioadei de restructurare").3.Doar întreprinderile beneficiare pot beneficia de ajutoarele de stat din cadrul programului de restructurare a industriei siderurgice poloneze.4.O întreprindere beneficiara nu poate:(a)în cazul unei fuziuni cu o întreprindere care nu este menționată în anexa 1 la Protocolul nr. 8 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003, sa transmită beneficiile ajutorului care îi este acordat;(b)să preia activele unei întreprinderi care nu este menționată în anexa 1 la Protocolul nr. 8 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003 și care intră în faliment până la data de 31 decembrie 2006.5.Orice privatizare ulterioară a unei întreprinderi beneficiare trebuie să se realizeze astfel încât să respecte nevoia de transparenta și condițiile și principiile aplicabile viabilitatii, ajutoarelor de stat și reducerii capacității,în conformitate cu definițiile din prezentul titlu. Nu trebuie să se acorde nici un alt ajutor în cadrul vânzării unui întreprinderi sau a unor active izolate.6.Ajutoarele pentru restructurare acordate întreprinderilor beneficiare se determina în funcție de justificările prevăzute de planul de restructurare a industriei siderurgice poloneze și în planurile individuale de afaceri aprobate de Consiliu. Însă, în orice caz, ajutoarele acordate în perioada 1997-2003 și cuantumul lor total nu trebuie să depășească 3 387 070 000 PLN.Din această sumă totală:(a)în ceea ce privește Polskie Huty Stali (denumita în continuare "PHS") ajutorul acordat deja sau care trebuie acordat între 1997 și sfârșitul anului 2003 nu trebuie să depășească 3 140 360 000 PLN. PHS a beneficiat deja de un ajutor pentru restructurare în valoare de 62 360 000 PLN în perioada 1997-2001. Aceasta întreprindere trebuie să primească un nou ajutor pentru restructurare, al cărui cuantum sa nu depășească 3 087 000 000 PLN în 2002 și 2003, în funcție de cerințele prevăzute de planul de restructurare aprobat (care trebuie plătit integral în 2002, în cazul în care prelungirea perioadei de grație prevăzute de Protocolul nr. 2 la Acordul european de instituire a unei asocieri între Comunitatile Europene și statele lor membre, pe de o parte, și Polonia, pe de altă parte, se acordă până la sfârșitul anului 2002 sau, dacă nu, în 2003);(b)în ceea ce privește Huta Andrzej S.A., Huta Bankowa Sp. z o.o., Huta Batory S.A., Huta Buczek S.A., Huta L.W. Sp. z o.o., Huta Labedy S.A. și Huta Pokoj S.A. (denumite în continuare "celelalte întreprinderi beneficiare"), ajutorul pentru restructurarea industriei siderurgice care a fost deja acordat sau care trebuie acordat între 1997 și sfârșitul anului 2003 nu trebuie să depășească 246 710 000 PLN. Aceste întreprinderi au beneficiat deja de un ajutor pentru restructurare în valoare de 37 160 000 PLN în perioada 1997-2001. Ele primesc un nou ajutor pentru restructurare, al cărui cuantum nu depășește 210 210 000 PLN, în funcție de cerințele prevăzute de planul de restructurare aprobat (din care 182 170 000 PLN în 2002 și 27 380 000 PLN în 2003, în cazul în care prelungirea perioadei de grație prevăzute de Protocolul nr. 2 la Acordul european de instituire a unei asocieri între Comunitatile Europene și statele lor membre, pe de o parte, și Polonia, pe de altă parte, se acordă până la sfârșitul anului 2002 sau, dacă nu, 210 210 000 PLN în 2003).Polonia nu mai acorda nici un alt ajutor pentru restructurarea industriei siderurgice poloneze.7.Reducerea neta de capacitate pe care trebuie să o realizeze Polonia, pentru produsele finite, în perioada 1997-2006, trebuie să fie de cel puțin 1 231 000 de tone. Acest volum global include reducerile nete de capacitate de cel puțin 715 000 de tone pe an de produse laminate la cald și de 716 000 de tone pe an de produse laminate la rece, precum și creștere maxima de 200 000 de tone pe an pentru celelalte produse finite.Reducerea de capacitate se măsoară exclusiv pe baza închiderii definitive a instalațiilor de producție, prin distrugere fizica într-o măsura care să nu permită repunerea lor în funcțiune.Falimentul unei întreprinderi siderurgice nu este considerat a fi o reducere a capacității.Reducerile nete de capacitate indicate în anexa 2 la Protocolul nr. 8 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003 constituie valorile minime, iar reducerile nete reale de capacitate care trebuie realizate, precum și calendarul prevăzut în acest sens sunt hotărâte pe baza programului de restructurare definitiv al Poloniei, precum și pe baza planurilor individuale de afaceri, în cadrul Acordului european de instituire a unei asocieri între Comunitatile Europene și statele lor membre, pe de o parte, și Polonia, pe de altă parte, ținând seama de obiectivul de garantare a viabilitatii întreprinderilor beneficiare la 31 decembrie 2006.8.Se pune în aplicare planul de afaceri al întreprinderii PHS. În special:(a)eforturile de restructurare se concentreaza asupra următoarelor acțiuni:(i)reorganizarea instalațiilor de producție ale PHS în funcție de produse și constituirea unei structuri orizontale pe funcții (achiziții, producție, vânzare);(ii)constituirea în cadrul PHS a unei structuri de conducere unificate, ceea ce ar permite realizarea deplina a unor sinergii în cadrul consolidării;(iii)evoluția vocației strategice a PHS pentru a o orienta mai degraba spre comercializare, decât spre producție;(iv)creșterea eficacitatii administrației PHS și asigurarea simultană a unui control mai bun asupra vânzărilor directe;(v)pe baza considerentelor economice relevante, revizuirea strategiei PHS privind întreprinderile fiice și, dacă este cazul, reintegrarea serviciilor în societatea mama;(vi)revizuirea gamei de produse a PHS, cu reducerea supracapacitatii pentru produsele semifinite lungi și, în general, orientarea spre piața produselor cu o valoare adăugată mai mare;(vii)efectuarea de către PHS a unor investiții pentru a realiza produse finite de o calitate mai ridicată; este oportun să se acorde atenție în special atingerii, înainte de data stabilită în calendarul de punere în aplicare a programului de restructurare a PHS, dar cel târziu până la sfârșitul anului 2006, a unui nivel de calitate a producției 3 sigma în uzina PHS din Cracovia;(b)PHS trebuie să realizeze economii de costuri cat mai mari posibil în perioada de restructurare, grație creșterii randamentului energetic și de aprovizionare și unei productivitati comparabile cu nivelul din Uniune;(c)este necesară o restructurare a forței de muncă; până la 31 decembrie 2006 trebuie să se ajungă la niveluri ale productivitatii comparabile cu cele obținute de grupurile siderurgice din Uniune, pe baza cifrelor consolidate, incluzând angajarile indirecte în societățile de servicii aparținând în totalitate întreprinderilor beneficiare;(d)orice privatizare trebuie să se realizeze astfel încât să respecte nevoia de transparenta și să se respecte pe deplin valoarea comercială a PHS. Nu trebuie să se acorde nici un alt ajutor în cadrul vânzării.9.Se pune în aplicare planul de afaceri pentru celelalte întreprinderi beneficiare. În special:(a)pentru toate celelalte întreprinderi beneficiare, eforturile de restructurare se concentreaza asupra următoarelor acțiuni:(i)evoluția vocației strategice pentru a o orienta mai degraba spre comercializare, decât spre producție;(ii)creșterea eficacitatii conducerii întreprinderilor și asigurarea simultană a unui control mai bun asupra vânzărilor directe;(iii)pe baza considerentelor economice relevante, revizuirea strategiei întreprinderilor fiice și dacă este cazul, reintegrarea serviciilor în societățile mame;(b)pentru Huta Bankowa, punerea în aplicare a unui program de reducere a costurilor;(c)pentru Huta Buczek, obținerea sprijinului financiar necesar din partea creditorilor și al instituțiilor financiare locale și punerea în aplicare a unui program de reducere a costurilor, inclusiv o reducere a costurilor de investiții prin adaptarea instalațiilor de producție existente;(d)pentru Huta Labedy, punerea în aplicare a unui program de reducere a costurilor și de diminuare a dependentei sale față de industria miniera;(e)pentru Huta Pokoj, măsuri pentru atingerea unor niveluri internaționale de productivitate în filiale, aplicarea unor programe de economisire a energiei și anularea investițiilor propuse în departamentul de procesare și construcții;(f)pentru Huta Batory, încheierea unui acord cu creditorii și instituțiile financiare privind reesalonarea datoriilor și creditele de investiții. Întreprinderea trebuie, de asemenea, sa realizeze economii suplimentare importante, asociate restructurării forței de muncă și creșterii randamentelor;(g)pentru Huta Andrzej, fundamentarea dezvoltării sale pe baze financiare solide prin negocierea unui acord între actualii furnizori de fonduri ai întreprinderii, creditorii pe termen lung, furnizorii de credite comerciale și instituțiile financiare. Sunt necesare investiții suplimentare pentru moara laminara, precum și pentru punerea în aplicare a planului de reducere a personalului;(h)pentru Huta L.W., realizarea de investiții pentru proiectul de laminoare de cald al întreprinderii, echipamentele de ridicat și sensibilizarea la problemele de protecție a mediului. De asemenea, aceasta întreprindere trebuie să atinga niveluri mai ridicate ale productivitatii, printr-o restructurare a personalului și o reducere a costurilor serviciilor externe.10.Orice modificare a planului global de restructurare și a planurilor individuale de afaceri trebuie să fie aprobată de Comisie și, dacă este cazul, de Consiliu.11.Programul de restructurare trebuie să se desfășoare în condiții de deplina transparenta și pe baza principiilor solide ale economiei de piața.12.Comisia și Consiliul monitorizează îndeaproape punerea în aplicare a programului de restructurare și respectarea condițiilor prevăzute de prezentul titlu în ceea ce privește viabilitatea, ajutoarele de stat și reducerile de capacitate înainte și după 1 mai 2004, până la sfârșitul perioadei de restructurare, în conformitate cu alineatele (13)-(18). În acest sens, Comisia prezintă un raport Consiliului.13.Comisia și Consiliul controlează, pe lângă ajutoarele de stat, criteriile de evaluare a restructurării, prevăzute la anexa 3 la Protocolul nr. 8 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003. Trimiterile la punctul 14 din protocol, cuprinse în anexa în cauza, trebuie înțelese ca fiind trimiteri la alineatul (14) din prezentul articol.14.Controlul include o evaluare independenta care se efectuează în 2003, 2004, 2005 și 2006. În cadrul evaluării se aplică testul de viabilitate al Comisiei și se măsoară productivitatea.15.Polonia cooperează pe deplin pentru aplicarea tuturor dispozițiilor privind controlul. În special:(a)Polonia prezintă Comisiei, până cel târziu la 15 martie și 15 septembrie în fiecare an, rapoarte semestriale privind restructurarea întreprinderilor beneficiare, până la finalul perioadei de restructurare;(b)primul raport trebuie transmis Comisiei până la 15 martie 2003, iar ultimul până la 15 martie 2007, cu excepția cazului în care Comisia decide altfel în aceasta privinta;(c)rapoartele conțin toate informațiile necesare pentru controlul procesului de restructurare, al ajutoarelor de stat și a reducerii și utilizării capacităților, precum și date financiare suficiente pentru a permite o evaluare a modului de îndeplinire a condițiilor și cerințelor prevăzute de prezentul titlu. Rapoartele conțin cel puțin informațiile indicate în anexa 4 la Protocolul nr. 8 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003, pe care Comisia își rezerva dreptul să le modifice în funcție de experienta acumulată în cadrul procesului de monitorizare. În anexa 4 la Protocolul nr. 8 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003, trimiterea la punctul 14 din protocol trebuie interpretată drept trimitere la alineatul (14) din prezentul articol. În plus față de rapoartele individuale ale întreprinderilor beneficiare, se întocmește, de asemenea, un raport privind situația globală a sectorului siderurgic polonez, inclusiv în ceea ce privește evolutiile macroeconomice recente;(d)Polonia trebuie să furnizeze, în plus, toate informațiile suplimentare necesare evaluării independente prevăzute la alineatul (14);(e)Polonia impune întreprinderilor beneficiare obligația de a comunică toate datele relevante care, în alte circumstanțe, ar putea fi considerate confidențiale. În rapoartele adresate Consiliului, Comisia se asigura că nu divulga informații confidențiale privind anumite întreprinderi.16.Comisia poate decide, în orice moment, sa mandateze un consultant independent sa evalueze rezultatele monitorizarii, să facă orice cercetări care s-ar putea dovedi necesare și sa prezintă rapoarte în acest sens Comisiei și Consiliului.17.În cazul în care, pe baza monitorizarii, Comisia stabilește ca situația existenta este substanțial diferita de datele financiare pe baza cărora se realizează evaluarea de viabilitate, aceasta poate solicita Poloniei sa adopte măsurile adecvate pentru a consolida sau modifica măsurile de restructurare în întreprinderile beneficiare în cauza.18.În cazul în care monitorizarea releva faptul ca:(a)nu au fost îndeplinite condițiile cărora le sunt subordonate dispozițiile tranzitorii din prezentul titlu;(b)nu au fost îndeplinite angajamentele asumate în cadrul prelungirii perioadei în cursul căreia Polonia poate acorda, cu titlu excepțional, ajutoare de stat pentru restructurarea industriei sale siderurgice în temeiul Acordului european de instituire a unei asocieri între Comunitatile Europene și statele lor membre, pe de o parte, și Polonia, pe de altă parte sau ca(c)în perioada de restructurare, Polonia a acordat industriei siderurgice și întreprinderilor beneficiare ajutoare de stat suplimentare incompatibile, nu se aplică dispozițiile tranzitorii din prezentul titlu.Comisia adopta măsurile necesare pentru a solicita întreprinderilor implicate rambursarea tuturor ajutoarelor acordate cu încălcarea condițiilor stabilite în prezentul titlu. + 
Titlul IXDISPOZIȚII PRIVIND UNITATEA 1 ȘI UNITATEA 2 DE LA CENTRALA NUCLEARA DIN BOHUNICE V1 DIN SLOVACIA + 
Articolul 64Slovacia s-a angajat sa inchida unitatea 1 a centralei nucleare din Bohunice V1 până cel târziu la 31 decembrie 2006, iar unitatea 2 a centralei până cel târziu la 31 decembrie 2008 și, ulterior, să le declaseze. + 
Articolul 651.În perioada 2004-2006, Uniunea asigura asistența financiară pentru a susține eforturile Slovaciei de declasare a centralei nucleare Bohunice V1 și pentru a face fața consecințelor închiderii și declasarii unităților 1 și 2 ale acestei centrale (denumita în continuare "asistența").2.Asistența se aproba și se pune în aplicare în conformitate cu dispozițiile prevăzute de Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 3906/89 din 18 decembrie 1989 privind ajutorul economic acordat anumitor tari din Europa Centrala și de Est*1).*1) JO L 375, 23.12.1989, p. 11.3.Pentru perioada 2004-2006, cuantumul asistenței se ridica la 90 de milioane de euro în credite de angajament, care urmează a fi angajate în transe anuale egale.4.Asistența poate fi pusă la dispoziție, parțial sau integral, ca o contribuție a Uniunii la Fondul internațional de asistența pentru dezafectarea centralei nucleare de la Bohunice, administrat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. + 
Articolul 66Uniunea recunoaște ca declasarea centralei nucleare de la Bohunice V1 trebuie să continue dincolo de perspectivele financiare, definite în Acordul interinstitutional din 6 mai 1999 și ca aceasta reprezintă pentru Slovacia un efort financiar semnificativ. Deciziile care se vor lua în privinta acordării de asistența din partea Uniunii și după 2006 vor tine seama de aceasta situație. + 
Articolul 67Prezentul titlu se aplică în lumina declarației privind unitatea 1 și unitatea 2 ale centralei nucleare de la Bohunice V1 din Slovacia care reia, fără a le modifica efectele juridice, dispozițiile din preambulul protocolului nr. 9 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003.
 + 
Titlul XDISPOZIȚII REFERITOARE LA CIPRU + 
Articolul 681.Aplicarea acquis-ului comunitar și al Uniunii este suspendată în zonele din Republica Cipru în care guvernul Republicii Cipru nu exercita un control efectiv.2.La propunerea Comisiei, Consiliul decide ridicarea suspendării prevăzute la alineatul (1). Consiliul hotărăște în unanimitate. + 
Articolul 691.La propunerea Comisiei, Consiliul defineste condițiile în care dispozițiile din dreptul Uniunii se aplică liniei de demarcatie dintre zonele menționate la articolul 68 și zonele în care guvernul Republicii Cipru exercita un control efectiv. Consiliul hotărăște în unanimitate.2.Frontiera dintre zona orientala de suveranitate a Regatului Unit și zonele menționate la articolul 68 este considerată ca făcând parte din frontierele externe ale zonelor de suveranitate ale Regatului Unit în scopul aplicării părții IV din anexa la Protocolul nr. 3 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003 privind zonele de suveranitate ale Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în Cipru pe perioada suspendării aplicării acquis-ului comunitar și al Uniunii în conformitate cu articolul 68. + 
Articolul 701.Nici o dispoziție din prezentul titlu nu împiedica adoptarea unor măsuri pentru favorizarea dezvoltării economice a zonelor prevăzute la articolul 68.2.Astfel de măsuri nu aduc atingere aplicării acquis-ului comunitar și al Uniunii, în condițiile stabilite în prezentul protocol, în orice altă parte din Republica Cipru. + 
Articolul 71În cazul reglementării chestiunii cipriote, Consiliul, la propunerea Comisiei, decide asupra unor adaptari ale condițiilor privind aderarea Ciprului la Uniune care s-ar dovedi necesare pentru a tine seama de comunitatea cipriota turca. Consiliul hotărăște în unanimitate. + 
Articolul 72Prezentul titlu se aplică în lumina declarației privind Ciprul care reia, fără a le modifica efectele juridice, clauzele din preambulul protocolului nr. 10 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003.
 + 
Partea IIIDISPOZIȚII PRIVIND ANEXELE LA ACTUL DE ADERARE DIN 16 APRILIE 2003 + 
Articolul 73Anexele I și III-XVII din Actul de aderare din 16 aprilie 2003, apendicele la acestea, precum și anexele la protocoalele 2, 3 și 8 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003*1), fac parte integrantă din prezentul protocol.*1) JO L 236, 23.9.2003, p. 33. + 
Articolul 741.Trimiterile la "Tratatul de aderare" cuprinse în anexele menționate la art. 73 din prezentul protocol trebuie înțelese ca trimiteri la tratatul menționat la articolul IV-437 alineatul (2) litera (e) din Constituție, trimiterile la data sau momentul semnării tratatului în cauza trebuie înțelese ca trimiteri la data de 16 aprilie 2003, iar trimiterile la data aderării trebuie înțelese ca trimiteri la data de 1 mai 2004.2.Fără sa aducă atingere celui de-al doilea paragraf, trimiterile la "prezentul act" cuprinse în anexele menționate la articolul 73 din prezentul protocol trebuie înțelese ca trimiteri la Actul de aderare din 16 aprilie 2003.Trimiterile la dispoziții din Actul de aderare din 16 aprilie 2003 cuprinse în anexele menționate la articolul 73 din prezentul protocol trebuie înțelese ca trimiteri la prezentul protocol, în conformitate cu tabelul de echivalenta de mai jos:

Actul de aderare din 16 aprilie 2003 Protocol
Articolul 21 Articolul 12
Articolul 22 Articolul 13
Articolul 24 Articolul 15
Articolul 32 Articolul 21
Articolul 37 Articolul 26
Articolul 52 Articolul 32

3.Termenii de mai jos, utilizați în anexele menționate la articolul 73, trebuie interpretati ca având semnificatia prevăzută de tabelul de echivalenta de mai jos, cu excepția cazului în care acești termeni de referă exclusiv la situații juridice care preceda intrarea în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constituții pentru Europa.

Expresii folosite în anexele menționate la articolul 73 Semnificație
Tratatul de instituire a Comunității Europene Constituție
Tratatul privind Uniunea Europeană Constituție
Tratatele care stau la baza Uniunii Europene Constituție
Comunitatea (europeană) Uniune
Comunitatea extinsă Uniune
Comunitar/Comunitară/Comunitari/Comunitare al/a/ai/ale Uniunii
UE Uniune
Uniunea extinsă sau UE extinsă Uniune

Prin derogare de la primul paragraf, semnificatia termenului "comunitar", atunci când este legat de termenii "preferinta" și "pescuit", nu se modifica.4.Trimiterile la părți sau dispoziții din Tratatul de instituire a Comunității Europene cuprinse în anexele menționate la articolul 73 din prezentul protocol trebuie interpretate ca trimiteri la părți sau dispoziții din constituție, în conformitate cu tabelul de echivalenta de mai jos:

Tratatul CE Constituție
Partea a treia, titlul I Partea III, titlul III, capitolul I, secțiunea 3
Partea a treia, titlul I, capitolul 1 Partea III, titlul III, capitolul I, secțiunea 3 subsecțiunea 1
Partea a treia, titlul II Partea III, titlul III, capitolul III, secțiunea 4
Partea a treia, titlul III Partea III, titlul III, capitolul I, secțiunile 2 și 4
Partea a treia, titlul VI, capitolul 1 Partea III, titlul III, capitolul I, secțiunea 5
Articolul 31 Articolul III-155
Articolul 39 Articolul III-133
Articolul 49 Articolul III-144
Articolul 58 Articolul III-158
Articolul 87 Articolul III-167
Articolul 88 Articolul III-168
Articolul 226 Articolul III-360
Anexa I Anexa I

5.În cazul în care, în anexele menționate la articolul 73 din prezentul protocol, se prevede adoptarea unor acte juridice de Comisie sau Consiliu, actele în cauza iau forma de regulamente sau decizii europene. + 
10. PROTOCOL PRIVIND PROCEDURA APLICABILĂ DEFICITELOR EXCESIVEÎNALTELE PĂRȚI CONTRACTANTE,DORIND sa stabilească normele de procedura privind deficitele excesive prevăzute la art. III-184 din Constituție,AU CONVENIT asupra următoarelor dispoziții, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa: + 
Articolul 1Valorile de referința prevăzute la articolul III-184 alineatul (2) din Constituție sunt următoarele:(a)3% pentru raportul dintre deficitul public prevăzut sau real și produsul intern brut la prețurile pieței;(b)60% pentru raportul dintre datoria publică și produsul intern brut la prețurile pieței. + 
Articolul 2În înțelesul articolului III-184 din Constituție și al prezentului protocol:(a)"public" înseamnă tot ceea ce se referă la guvernarea generală, și anume la administrațiile centrale, autoritățile regionale sau locale și fondurile de asigurări sociale, cu excepția operațiunilor comerciale prevăzute de Sistemul european de conturi economice integrate;(b)"deficit" înseamnă nevoia neta de finanțare în conformitate cu prevederile din Sistemul european de conturi economice integrate;(c)"investiție" înseamnă formarea bruta de capital fix în conformitate cu prevederile din Sistemul european de conturi economice integrate;(d)"datorie" înseamnă totalul datoriilor brute, la valoare nominală, existente la sfârșitul anului și consolidate în interiorul sectoarelor guvernarii generale prevăzute la litera (a). + 
Articolul 3Pentru a se asigura eficienta procedurii privind deficitele excesive, guvernele statelor membre sunt răspunzătoare, în termenii prezentei proceduri, pentru deficitele guvernarii generale prevăzute la articolul 2 litera (a). Statele membre se asigura ca procedurile naționale în materie bugetară să permită îndeplinirea obligațiilor care le revin în acest domeniu în conformitate cu Constituția.Statele membre notifica fără întârziere și periodic Comisiei deficitele prevăzute și reale, precum și nivelul datoriei lor. + 
Articolul 4Comisia furnizează datele statistice utilizate pentru punerea în aplicare a prezentului protocol.
 + 
11. PROTOCOL PRIVIND CRITERIILE DE CONVERGENTAÎNALTELE PĂRȚI CONTRACTANTE,DORIND sa stabilească normele privind criteriile de convergenta care trebuie să ghideze Uniunea în deciziile sale de a abroga derogarile statelor membre care fac obiectul unei derogări prevăzute la articolul III-198 din Constituție,AU CONVENIT asupra următoarelor dispoziții, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa: + 
Articolul 1Criteriul de stabilitate a prețurilor, prevăzut la articolul III-198 alineatul (1) litera (a) din Constituție, înseamnă ca statul membru în cauza are un grad de stabilitate durabila a prețurilor și o rata medie a inflației, înregistrată în cursul unei perioade de un an înainte de examinare, care nu depășește cu mai mult de 1,5% rata inflației a cel mult trei state membre cu cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a prețurilor. Inflatia se calculează folosind indicele prețurilor la consum pe o baza comparabila, ținând seama de diferențele din definițiile naționale. + 
Articolul 2Criteriul de situație a finanțelor publice, prevăzut la articolul III-198 alineatul (1) litera (b) din Constituție, înseamnă ca statul membru în cauza, în momentul examinării, nu face obiectul unei decizii europene a Consiliului prevăzute la articolul III-184 alineatul (6) din Constituție privind existenta unui deficit excesiv. + 
Articolul 3Criteriul de participare la mecanismul ratei de schimb al Sistemului Monetar European, prevăzut la articolul III-198 alineatul (1) litera (c) din Constituție, înseamnă ca statul membru în cauza a respectat marjele normale de fluctuatie prevăzute de mecanismul ratei de schimb al Sistemului Monetar European fără a inregistra tensiuni grave cel puțin în cursul ultimilor doi ani dinaintea examinării. În special, statul membru nu a depreciat, din proprie inițiativă, cursul central bilateral al propriei monede în raport cu euro în decursul aceleiași perioade. + 
Articolul 4Criteriul de convergenta a ratelor dobânzii, prevăzut la articolul III-198 alineatul (1) litera (d) din Constituție, în cursul unei perioade de un an înainte de examinare, înseamnă ca statul membru în cauza a avut o rata medie a dobânzii nominale pe termen lung care nu depășește cu mai mult de 2% rata a cel mult trei state membre cu cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a prețurilor.Ratele dobânzii se calculează pe baza obligațiunilor de stat pe termen lung sau a unor titluri comparabile, ținând seama de diferențele din definițiile naționale. + 
Articolul 5Comisia furnizează datele statistice utilizate pentru punerea în aplicare a prezentului protocol. + 
Articolul 6Consiliul, hotărând în unanimitate, la propunerea Comisiei și după consultarea Parlamentului European, a Băncii Centrale Europene, precum și a Comitetului economic și financiar prevăzut la articolul III-192 din Constituție, adopta dispozițiile corespunzătoare pentru a preciza în mod detaliat criteriile de convergenta prevăzute la articolul III-198 din Constituție, care înlocuiesc astfel prezentul protocol.
 + 
12. PROTOCOL PRIVIND EUROGRUPULÎNALTELE PĂRȚI CONTRACTANTE,DORIND sa favorizeze condițiile unei cresteri economice mai puternice în Uniunea Europeană și, în acest scop, sa realizeze o coordonare permanenta mai strânsă între politicile economice din zona euro;CONSTIENTE de necesitatea prevederii unor dispoziții specifice pentru un dialog consolidat între statele membre a căror moneda este euro, asteptand ca euro sa devină moneda tuturor statelor membre ale Uniunii,AU CONVENIT asupra următoarelor dispoziții, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa: + 
Articolul 1Miniștrii statelor membre a căror moneda este euro se întâlnesc în reuniuni neoficiale. Reuniunile au loc, în măsura necesară, pentru a se discuta probleme legate de responsabilitățile specifice pe care le împart în materie de moneda unica. Comisia participa la reuniuni. Banca Centrala Europeană este invitata sa participe la reuniuni, care sunt pregătite de reprezentanții ministrilor însărcinați cu finanțele statelor membre a căror moneda este euro, precum și de reprezentanții Comisiei. + 
Articolul 2Miniștrii statelor membre a căror moneda este euro aleg un președinte pentru doi ani și jumătate, hotărând cu majoritatea statelor membre în cauza.
 + 
13. PROTOCOL PRIVIND ANUMITE DISPOZIȚII APLICABILE REGATULUI UNIT AL MARII BRITANII ȘI IRLANDEI DE NORD CU PRIVIRE LA UNIUNEA ECONOMICĂ ȘI MONETARAÎNALTELE PĂRȚI CONTRACTANTE,RECUNOSCÂND ca Regatul Unit nu este obligat și nu s-a angajat sa adopte moneda euro fără o decizie distinctă în acest sens a guvernului și parlamentului sau;AVÂND ÎN VEDERE ca, la 16 octombrie 1996 și la 30 octombrie 1997, Regatul Unit a notificat Consiliului intenția sa de a nu participa la a treia etapa a uniunii economice și monetare, în temeiul punctului 1 din Protocolul privind anumite dispoziții aplicabile Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, anexat la Tratatul de instituire a Comunității Europene;LUÂND ACT de faptul ca Guvernul Regatului Unit obișnuiește să își finanteze împrumuturile prin vânzarea de titluri de creanta către sectorul privat,AU CONVENIT asupra următoarelor dispoziții, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa: + 
Articolul 1Regatul Unit nu este obligat sa adopte moneda euro, decât în cazul în care adresează o notificare Consiliului despre intenția sa în acest sens. + 
Articolul 2Articolele 3-8 și 10 se aplică în cazul Regatului Unit, ținând seama de notificarea efectuată de guvernul sau Consiliului la 16 octombrie 1996 și la 30 octombrie 1997. + 
Articolul 3Regatul Unit își păstrează puterile în domeniul politicii monetare în conformitate cu dreptul sau intern. + 
Articolul 4Articolul I-30 alineatul (2), cu excepția primei și ultimei teze, articolul I-30 alineatul (5), articolul III-177 al doilea paragraf, articolul III-184 alineatele (1), (9) și (10), articolul III-185 alineatele (1) -(5), articolul III-186, articolele III-188, III-189, III-190 și III-191, articolul III-196, articolul III-198 alineatul (3), articolele III-326 și III-382 din Constituție nu se aplică în cazul Regatului Unit. De asemenea, nu se aplică articolul III-179 alineatul (2) din Constituție în ceea ce privește adoptarea de către părți a marilor orientări ale politicilor economice care privesc zona euro în general.În dispozițiile menționate la primul paragraf, trimiterile la Uniune și la statele membre nu includ și Regatul Unit, iar trimiterile la băncile centrale naționale nu includ și Banca Angliei. + 
Articolul 5Regatul Unit face eforturi sa evite un deficit public excesiv.Articolul III-192 alineatul (4) și articolul III-200 din Constituție se aplică Regatului Unit ca și cum ar face obiectul unei derogări. Articolele III-201 și III-202 din Constituție continua să se aplice Regatului Unit. + 
Articolul 6Drepturile de vot ale Regatului Unit se suspenda de la adoptarea de Consiliu a măsurilor stabilite la articolele enumerate în articolul 4 și în cazurile prevăzute la articolul III-197 alineatul (4) primul paragraf din Constituție. În acest scop, se aplică articolul III-197 alineatul (4) al doilea și al treilea paragraf din Constituție.De asemenea, Regatul Unit nu are nici dreptul de a participa la numirea președintelui, a vicepreședintelui și a celorlalți membri ai Consiliului Director al Băncii Centrale Europene prevăzută la articolul III-382 alineatul (2) al doilea, al treilea și al patrulea paragraf din Constituție. + 
Articolul 7Articolele 3, 4, 6 și 7, articolul 9 alineatul (2), articolul 10 alineatele (1), (2) și (3), articolul 11 alineatul (2), articolul 12 alineatul (1), articolele 14, 16, 18, 19, 20, 22, 23, 26, 27, 30, 31, 32, 33, 34 și 50 din Protocolul de stabilire a Statutului Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene ("statutul") nu se aplică în cazul Regatului Unit.În articolele menționate anterior, trimiterile la Uniune sau la statele membre nu includ și Regatul Unit, iar trimiterile la băncile centrale naționale sau la acționari nu includ și Banca Angliei. Trimiterile din articolul 10 alineatul (3) și din articolul 30 alineatul (2) din statut la "capitalul subscris al Băncii Centrale Europene" nu includ capitalul subscris de Banca Angliei. + 
Articolul 8Articolul III-199 din Constituție și articolele 43 – 47 din statut sunt aplicabile, indiferent dacă un stat membru face sau nu obiectul unei derogări, sub rezerva următoarelor modificări:(a)la articolul 43 din statut, trimiterile la misiunile Băncii Centrale Europene și ale Institutului Monetar European cuprind misiunile care trebuie încă întreprinse și după introducerea euro ca urmare a deciziei Regatului Unit de a nu adopta moneda euro;(b)pe lângă misiunile prevăzute la articolul 46 din statut, Banca Centrala Europeană îndeplinește și o funcție de consiliere și asistența în pregătirea oricărui regulament european sau a oricărei decizii europene pe care Consiliul ar trebui să le adopte în ceea ce privește Regatul Unit în conformitate cu dispozițiile articolului 9 literele (a) și (c) din prezentul protocol;(c)Banca Angliei își vărsa contribuția către capitalul Băncii Centrale Europene cu titlu de participare la cheltuielile de funcționare ale acesteia în același temei ca și băncile centrale naționale ale unor state membre fac obiectul unei derogări. + 
Articolul 9Regatul Unit poate notifica în orice moment Consiliului intenția sa de a adopta moneda euro. În acest caz:(a)Regatul Unit are dreptul de a adopta moneda euro cu condiția să respecte condițiile care se impun. Consiliul, hotărând la cererea Regatului Unit, în condițiile și în conformitate cu procedura stabilită de articolul III-198 alineatele (1) și (2) din Constituție, decide dacă Regatul Unit îndeplinește condițiile necesare;(b)Banca Angliei vărsa partea sa de capital subscris și transfera Băncii Centrale Europene active din rezervele valutare și contribuie la rezervele acesteia în același temei ca și banca centrala naționala a unui stat membru a cărui derogare a fost abrogată;(c)Consiliul, hotărând în condițiile și în conformitate cu procedura prevăzută stabilită la articolul III-198 alineatul (3) din Constituție, ia orice alta decizie necesară pentru a permite Regatului Unit sa adopte moneda euro.În cazul în care Regatul Unit adopta moneda euro în conformitate cu dispozițiile prezentului articol, articolele 3-8 încetează să se mai aplice. + 
Articolul 10Prin derogare de la articolul III-181 din Constituție și de la articolul 21 alineatul (1) din statut, Guvernul Regatului Unit poate menține linia de credit "Ways and Means" de care dispune la Banca Angliei, în cazul în care și cat timp Regatul Unit nu adopta moneda euro.
 + 
14. PROTOCOL PRIVIND ANUMITE DISPOZIȚII APLICABILE DANEMARCEI CU PRIVIRE LA UNIUNEA ECONOMICĂ ȘI MONETARAÎNALTELE PĂRȚI CONTRACTANTE,AVÂND ÎN VEDERE faptul ca în Constituția Danemarcei exista dispoziții care pot face necesară organizarea în Danemarca a unui referendum, înainte ca acest stat sa renunțe la derogarea sa;AVÂND ÎN VEDERE faptul ca, la 3 noiembrie 1993, guvernul danez a notificat Consiliului intenția sa de a nu participa la a treia etapa a uniunii economice și monetare, în temeiul punctului 1 din protocolul privind anumite dispoziții aplicabile Danemarcei, anexat la Tratatul de instituire a Comunității Europene,AU CONVENIT asupra următoarelor dispoziții, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa: + 
Articolul 1Danemarca beneficiază de o derogare, ținând seama de notificarea efectuată Consiliului de către guvernul danez la 3 noiembrie 1993. Efectul derogarii este de a face aplicabile în Danemarca toate dispozițiile din Constituție și din statutul Sistemului European de Bănci Centrale și al Băncii Centrale Europene care fac trimitere la o derogare. + 
Articolul 2În ceea ce privește abrogarea derogarii, procedura menționată la articolul III-198 din Constituție se aplică numai la cererea Danemarcei. + 
Articolul 3În cazul abrogării derogarii, prezentul protocol încetează să se mai aplice.
 + 
15. PROTOCOL PRIVIND ANUMITE SARCINI ALE BĂNCII NAȚIONALE A DANEMARCEIÎNALTELE PĂRȚI CONTRACTANTE,DORIND sa clarifice anumite probleme specifice privind Danemarca,AU CONVENIT asupra următoarelor dispoziții, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa: + 
Articolul UNICArticolul 14 din Protocolul de stabilire a Statutului Sistemului European de Bănci Centrale și al Băncii Centrale Europene nu aduce atingere dreptului Băncii Naționale a Danemarcei de a-și exercită sarcinile pe care și le asuma în prezent cu privire la teritoriile Danemarcei care nu fac parte din Uniune.
 + 
16. PROTOCOL PRIVIND SISTEMUL FRANCULUI ÎN COMUNITATEA FINANCIARĂ A PACIFICULUIÎNALTELE PĂRȚI CONTRACTANTE,DORIND sa țină seama de un element specific privind Franța,AU CONVENIT asupra următoarelor dispoziții, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa: + 
Articolul UNICFranța își poate menține privilegiul de a emite monede în Noua Caledonie, în Polinezia Franceza și în Insulele Wallis și Futuna în conformitate cu normele stabilite în legislația interna și este singura abilitata sa stabilească paritatea francului în Comunitatea Financiară a Pacificului.
 + 
17. PROTOCOL PRIVIND ACQUIS-UL SCHENGEN INTEGRAT ÎN CADRUL UNIUNII EUROPENEÎNALTELE PĂRȚI CONTRACTANTE,AMINTIND ca dispozițiile acquis-ului Schengen, care cuprinde acorduri privind eliminarea treptata a controalelor la frontierele comune, semnate de anumite state membre ale Uniunii Europene la Schengen, la 14 iunie 1985 și la 19 iunie 1990, precum și acorduri conexe și reglementări adoptate în temeiul acordurilor menționate, au fost integrate în cadrul Uniunii Europene printr-un protocol anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul de instituire a Comunității Europene;DORIND sa păstreze acquis-ul Schengen în cadrul Constituției, cu toate modificările și completările de la intrarea în vigoare a protocolului menționat, și sa îl dezvolte astfel încât să contribuie la îndeplinirea obiectivului de a oferi cetățenilor Uniunii un spațiu de libertate, de securitate și de justiție fără frontiere interne;LUÂND ÎN CONSIDERARE poziția specială a Danemarcei;LUÂND ÎN CONSIDERARE faptul ca Irlanda și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord nu participa la toate dispozițiile acquis-ului Schengen; întrucât ar trebui, cu toate acestea, să se prevadă posibilitatea statelor membre menționate anterior de a accepta, parțial sau total, alte dispoziții din respectivul acquis;RECUNOSCÂND ca este necesar, în consecința, să se recurgă la dispozițiile prevăzute de Constituție privind cooperarea consolidata între anumite state membre;LUÂND ÎN CONSIDERARE necesitatea de a menține relații privilegiate cu Republica Islanda și cu Regatul Norvegiei, deoarece aceste doua state, precum și statele nordice membre ale Uniunii Europene sunt legate prin dispozițiile Uniunii nordice a pașapoartelor,AU CONVENIT asupra următoarelor dispoziții, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa: + 
Articolul 1Regatul Belgiei, Republica Ceha, Regatul Danemarcei, Republica Federala Germania, Republica Estonia, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Republica Italiana, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungara, Republica Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polona, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovaca, Republica Finlanda și Regatul Suediei sunt autorizate sa pună bazele unei colaborări mai strânse în domeniile care intra sub incidența dispozițiilor prevăzute de Consiliu, care alcătuiesc acquis-ul Shengen. Aceasta cooperare se desfășoară în cadrul juridic și instituțional al Uniunii și în conformitate cu dispozițiile incidente din Constituție. + 
Articolul 2Acquis-ul Schengen se aplică statelor membre menționate la articolul 1, fără sa aducă atingere articolului 3 din Protocolul privind Tratatul și Actul de aderare a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace. Consiliul substituie Comitetul Executiv înființat prin acordurile de la Schengen. + 
Articolul 3Participarea Danemarcei la adoptarea măsurilor care constituie o dezvoltare a acquis-ului Schengen, precum și punerea în aplicare a măsurilor respective în Danemarca, sunt reglementate de dispozițiile incidente prevăzute de Protocolul privind poziția Danemarcei. + 
Articolul 4Irlanda și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord pot solicita, în orice moment, participarea parțială sau totală la dispozițiile prevăzute de acquis-ul Schengen.Consiliul adopta o decizie europeană cu privire la aceasta cerere. Consiliul hotărăște unanimitatea membrilor menționați la articolul 1 și a membrului reprezentând guvernul statului membru în cauza. + 
Articolul 5Propunerile și initiativele bazate pe acquis-ul Schengen se încadrează în sfera dispozițiilor incidente ale Constituției.În acest context, în cazul în care Irlanda, Regatul Unit sau ambele nu au notificat în scris președintelui Consiliului, într-un termen rezonabil, dorința de participare, se presupune ca autorizarea menționată la articolul III-419 alineatul 1 din Constituție se acordă statelor membre menționate la articolul 1, precum și Irlandei sau Regatului Unit, în cazul în care una dintre acestea dorește sa participe la domeniile de cooperare în cauza. + 
Articolul 6Republica Islanda și Regatul Norvegiei sunt asociate în aplicarea acquis-ului Schengen și continuarea dezvoltării acestuia. În acest sens, se prevăd proceduri corespunzătoare în cadrul unui acord cu statele menționate anterior încheiat de Consiliu, care hotărăște în unanimitatea statelor membre menționate la articolul 1. Respectivul acord trebuie să cuprindă dispoziții privind contribuția Islandei și a Norvegiei la orice consecința financiară care rezultă din punerea în aplicare a prezentului protocol.Consiliul, hotărând în unanimitate, încheie cu Islanda și cu Norvegia un acord separat de stabilire a drepturilor și obligațiilor între Irlanda și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, pe de o parte, și Islanda și Norvegia, pe de altă parte, în domeniile acquis-ului Schengen aplicabile statelor în cauza. + 
Articolul 7În sensul negocierilor purtate în vederea aderării noilor state membre la Uniunea Europeană, acquis-ul Schengen și celelalte măsuri adoptate de instituții în sfera de aplicare a acestuia sunt considerare ca un acquis care trebuie acceptat integral de către toate statele candidate la aderare.
 + 
18. PROTOCOL PRIVIND APLICAREA ANUMITOR ASPECTE DIN ART. III-130 DIN CONSTITUȚIE ÎN CAZUL REGATULUI UNIT ȘI AL IRLANDEIÎNALTELE PĂRȚI CONTRACTANTE,DORIND sa clarifice anumite chestiuni privind Regatul Unit și Irlanda;LUÂND ÎN CONSIDERARE de existenta, de mulți ani, a unor acorduri speciale privind călătoriile între Regatul Unit și Irlanda,AU CONVENIT asupra următoarelor dispoziții, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa: + 
Articolul 1Fără sa aducă atingere articolelor III-130 și III-265 din Constituție, oricărei alte dispoziții prevăzute de Constituție, oricărei măsuri adoptate în temeiul Constituției sau oricărui acord internațional încheiat de Uniune sau de Uniune și de statele sale membre cu unul sau mai multe tari terțe, Regatul Unit este autorizat să efectueze controalele pe care le considera necesare asupra persoanelor care doresc să între pe teritoriul sau, la frontierele sale cu alte state membre:(a)pentru a verifica dacă cetățenii statelor membre sau persoanele în întreținerea lor care își exercită drepturi conferite de dreptul Uniunii, precum și cetățenii din alte state cărora le-au fost conferite astfel de drepturi printr-un acord care obliga Regatul Unit, au dreptul de a intra pe teritoriul Regatului Unit și(b)pentru a hotărî dacă sa acorde sau nu și altor persoane permisiunea de a intra pe teritoriul Regatului Unit.Articolele III-130 și III-265 din Constituție, orice alta dispoziție prevăzută de Constituție sau orice măsură adoptată în temeiul Constituției nu aduc prin nimic atingere drepturilor Regatului Unit de a institui sau de a efectua astfel de controale. Trimiterile la Regatul Unit din prezentul articol includ teritoriile ale căror relații externe intră în responsabilitatea acestuia. + 
Articolul 2Regatul Unit și Irlanda pot continua sa încheie între ele acorduri privind circulația persoanelor între teritoriile lor ("zona comuna de circulație"), respectând pe deplin drepturile persoanelor prevăzute la articolul 1 primul paragraf litera (a). Prin urmare, atâta timp cat respectivele acorduri sunt în vigoare, dispozițiile articolului 1 se aplică și în cazul Irlandei în aceleași condiții ca și în cazul Regatului Unit. Articolele II-130 și III-265 din Constituție, orice alta dispoziție prevăzută de Constituție sau orice măsură adoptată în temeiul Constituției nu aduc prin nimic atingere respectivelor acorduri. + 
Articolul 3Celelalte state membre sunt autorizate să efectueze, la frontierele lor sau la orice punct de intrare pe teritoriul lor, astfel de controale asupra persoanelor care incearca să între pe teritoriul lor din Regatul Unit, de pe orice alt teritoriu ale cărui relații externe intră în responsabilitatea sa în același scop ca cel prevăzut la articolul 1 sau din Irlanda, în măsura în care dispozițiile din articolul 1 se aplică în carul Irlandei.Articolele III-130 și III-265 din Constituție, orice alta dispoziție prevăzută de Constituție sau orice măsură adoptată în temeiul Constituției nu aduc prin nimic atingere dreptului celorlalte state membre de a adopta sau de a efectua astfel de controale. + 
Articolul 4Prezentul protocol se aplică și în cazul actelor care rămân în vigoare în conformitate cu articolul IV-438 din Constituție.
 + 
19. PROTOCOL PRIVIND POZIȚIA REGATULUI UNIT ȘI A IRLANDEI ÎN CEEA CE PRIVEȘTE POLITICILE PRIVIND CONTROALELE LA FRONTIERE, AZILUL ȘI IMIGRAREA, PRECUM ȘI ÎN CEEA CE PRIVEȘTE COOPERAREA JURIDICĂ ÎN DOMENIUL DREPTULUI CIVIL ȘI COOPERAREA POLITIENEASCAÎNALTELE PĂRȚI CONTRACTANTE,DORIND sa clarifice anumite chestiuni privind Regatul Unit și Irlanda;LUÂND ÎN CONSIDERARE protocolul privind aplicarea anumitor aspecte din articolul III-130 din Constituție în Regatul Unit și în Irlanda,AU CONVENIT asupra următoarelor dispoziții, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa: + 
Articolul 1Sub rezerva articolului 3, Regatul Unit și Irlanda nu participa la adoptarea de Consiliu a măsurilor propuse care intra sub incidența părții III titlul III capitolul IV secțiunea 2 sau 3 din Constituție, a articolului III-260 din Constituție, în măsura în care articolul menționat privește domeniile reglementate de secțiunile menționate, a articolului III-263 sau a articolului III-275 alineatul (2) litera (a) din Constituție. În cazul actelor pe care Consiliul este invitat să le adopte în unanimitate, este necesară unanimitatea membrilor Consiliului, cu excepția reprezentanților guvernelor Regatului Unit și al Irlandei.În înțelesul prezentului articol, majoritatea calificată se defineste ca fiind egala cu cel puțin 55% din membrii Consiliului care reprezintă statele membre participante și reunind cel puțin 65% din populația respectivelor state.Minoritatea de blocare trebuie să includă cel puțin numărul minim de membrii din Consiliu care reprezintă mai mult de 35% din populația statelor membre participante, plus un membru, în caz contrar se considera întrunită majoritatea calificată.Prin derogare de la al doilea și al treilea paragraf, în cazul în care Consiliul nu hotărăște la propunerea Comisiei sau a ministrului Afacerilor Externe al Uniunii, majoritatea calificată necesară trebuie să fie egala cu cel puțin 72% din membrii Consiliului reprezentând statele membre participante și sa reunească cel puțin 65% din populația respectivelor state. + 
Articolul 2Conform articolului 1 și sub rezerva articolelor 3, 4 și 6, nici una dintre dispozițiile părții III titlul III capitolul IV secțiunea 2 sau 3 din Constituție, ale articolului III-260 din Constituție, în măsura în care articolul menționat privește domeniile reglementate de secțiunile menționate, ale articolului III-263 sau ale articolului III-275 alineatul (2) litera (a) din Constituție, nici o măsura adoptată în conformitate cu secțiunile sau articolele menționate, nici o dispoziție din orice acord internațional încheiat de Uniune în conformitate cu secțiunile sau articolele menționate și nici o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene care interpretează respectivele dispoziții sau măsuri nu obliga Regatul Unit sau Irlanda sau nu se aplică în ceea ce le privește. Respectivele dispoziții, măsuri sau decizii nu aduc prin nimic atingere competentelor, drepturilor și obligațiilor statelor menționate.Respectivele dispoziții, măsuri sau decizii nu modifica prin nimic acquis-ul comunitar și pe cel al Uniunii și nu fac parte din dreptul Uniunii în forma în care se aplică în cazul Regatului Unit sau a Irlandei. + 
Articolul 31.Regatul Unit sau Irlanda pot notifica în scris Consiliului, în termen de trei luni de la prezentarea către Consiliu a unei propuneri în conformitate cu partea III titlul III capitolul IV secțiunea 2 sau 3 din Constituție sau a unei propuneri sau inițiative în conformitate cu articolul III-263 sau cu articolul III-275 alineatul (2) litera (a) din Constituție, dorința lor de a participa la adoptarea și la aplicarea măsurii propuse, în urma căreia statul în cauza este abilitat să facă acest lucru. În cazul actelor pe care Consiliul este invitat să le adopte în unanimitate, este necesară unanimitatea membrilor Consiliului, cu excepția membrului care nu a întreprins o astfel de notificare. O măsura adoptată în conformitate cu prezentul alineat este obligatorie pentru toate statele membre care au participat la adoptarea ei. Regulamentele sau deciziile europene adoptate în conformitate cu articolul III-260 din Constituție stabilesc condițiile de participare a Regatului Unit și a Irlandei la evaluarile privind domeniile care intra sub incidența părții III titlul III capitolul IV secțiunea 2 sau 3 din Constituție.În înțelesul prezentului articol, majoritatea calificată se defineste ca fiind egala cu cel puțin 55% din membrii Consiliului care reprezintă statele membre participante și reunind cel puțin 65% din populația respectivelor state.Minoritatea de blocare trebuie să includă cel puțin numărul minim de membrii din Consiliu care reprezintă mai mult de 35% din populația statelor membre participante, plus un membru, în caz contrar majoritatea calificată se considera a fi întrunită.Prin derogare de la al doilea și al treilea paragraf, în cazul în care Consiliul nu hotărăște la propunerea Comisiei sau a ministrului Afacerilor Externe al Uniunii, majoritatea calificată necesară trebuie să fie egala cu cel puțin 72% din membrii Consiliului reprezentând statele membre participante și sa reunească cel puțin 65% din populația respectivelor state.2.În cazul în care, după un termen rezonabil, nu se poate adopta o măsura prevăzută la alineatul 1 cu participarea Regatului Unit sau a Irlandei, Consiliul poate adopta respectiva măsura în conformitate cu articolul 1 fără participarea Regatului Unit sau a Irlandei. În acest caz se aplică articolul 2. + 
Articolul 4Regatul Unit sau Irlanda pot, în orice moment după adoptarea unei măsuri în conformitate cu dispozițiile prevăzute de partea III titlul III capitolul IV secțiunea 2 sau 3 din Constituție, la articolul III-263 sau la articolul III-275 alineatul (2) litera (a) din Constituție, sa notifice Consiliului și Comisiei intenția lor de a accepta respectiva măsura. În acest caz, procedura prevăzută la articolul III-420 alineatul 1 din Constituție se aplică mutatis mutandis. + 
Articolul 5Un stat membru care nu este obligat să respecte o măsura adoptată în conformitate cu partea III titlul III capitolul IV secțiunea 2 sau 3 din Constituție,în conformitate cu articolul III-263 sau cu articolul III-275 alineatul (2) litera (a) din Constituție, nu suporta alte consecințe financiare ale respectivei măsuri în afară costurilor administrative ocazionate pentru instituții, cu excepția cazului în care Consiliul, hotărând în unanimitatea tuturor statelor membre și după consultarea Parlamentului European, nu decide altfel. + 
Articolul 6În cazul în care, în cazurile prevăzute de prezentul protocol, Regatul Unit sau Irlanda trebuie să respecte o măsura adoptată în conformitate cu partea III titlul III capitolul IV secțiunea 2 sau 3 din Constituție,în conformitate cu articolul III-260 din Constituție, în măsura în care articolul menționat privește domeniile reglementate de secțiunile menționate,în conformitate cu articolul III-263 sau cu articolul III-275 alineatul (2) litera (a) din Constituție, dispozițiile incidente din Constituție se aplică statului respectiv în ceea ce privește măsura în cauza. + 
Articolul 7Fără sa aducă atingere Protocolului privind acquis-ul Schengen, articolele 3 și 4 se integreaza în cadrul Uniunii Europene. + 
Articolul 8Irlanda poate notifica în scris Consiliului dorința sa de a ieși de sub incidența dispozițiilor prezentului protocol. În acest caz, dispozițiile menționate nu se mai aplica în cazul Irlandei.
 + 
20. PROTOCOL PRIVIND POZIȚIA DANEMARCEIÎNALTELE PĂRȚI CONTRACTANTE,AMINTIND decizia sefilor de stat sau de guverne, reuniti în cadrul Consiliului European de la Edinburgh din 12 decembrie 1992, cu privire la anumite probleme ridicate de Danemarca în ceea ce privește Tratatul privind Uniunea Europeană;LUÂND ACT de poziția Danemarcei în ceea ce privește cetățenia, Uniunea Economică și Monetara, politica de apărare și justiția și afacerile interne, enuntata în decizia de la Edinburgh;CONSTIENTE de faptul ca menținerea în cadrul Constituției a unui regim juridic datand de la decizia de la Edinburgh va restrânge în mod considerabil participarea Danemarcei în domenii de cooperare importante ale Uniunii și ca ar fi în interesul Uniunii să se asigure integritatea acquis-ului în domeniul libertății, securității și justiției;DORIND, asadar, sa instituie un cadru juridic care să ofere Danemarcei posibilitatea de a participa la adoptarea unor măsuri propuse în temeiul părții III titlul III capitolul IV din Constituție și salutand intenția Danemarcei de a se prevala de aceasta posibilitate când acest lucru va fi posibil în conformitate cu cerințele sale constituționale;LUÂND NOTA de faptul ca Danemarca nu se va opune ca celelalte state membre sa continue dezvoltarea cooperării lor în ceea ce privește măsurile pe care aceasta nu este obligată să le respecte;LUÂND ÎN CONSIDERARE protocolul privind acquis-ul Schengen integrat în cadrul Uniunii Europene,AU CONVENIT asupra următoarelor dispoziții, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa: + 
Partea I + 
Articolul 1Danemarca nu participa la adoptarea de Consiliu a măsurilor propuse în conformitate cu partea III titlul III capitolul IV din Constituție. În cazul actelor pe care Consiliul este invitat să le adopte în unanimitate, este necesară unanimitatea membrilor Consiliului, cu excepția reprezentantului guvernului danez.În înțelesul prezentului articol, majoritatea calificată se defineste ca fiind egala cu cel puțin 55% din membrii Consiliului care reprezintă statele membre participante și reunind cel puțin 65% din populația respectivelor state.Minoritatea de blocare trebuie să includă cel puțin numărul minim de membrii din Consiliu care reprezintă mai mult de 35% din populația statelor membre participante, plus un membru, în caz contrar majoritatea calificată se considera a fi întrunită.Prin derogare de la al doilea și al treilea paragraf, în cazul în care Consiliul nu hotărăște la propunerea Comisiei sau a ministrului Afacerilor Externe al Uniunii, majoritatea calificată necesară trebuie să fie egala cu cel puțin 72% din membrii Consiliului reprezentând statele membre participante și sa reunească cel puțin 65% din populația respectivelor state. + 
Articolul 2Nici una dintre dispozițiile prevăzute de partea III titlul III capitolul IV din Constituție, nici o măsura adoptată în conformitate cu capitolul menționat, nici o dispoziție dintr-un acord internațional încheiat de Uniune în conformitate cu capitolul menționat și nici o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene care interpretează respectivele dispoziții sau măsuri nu obliga Danemarca sau nu se aplică în ceea ce o privește. Respectivele dispoziții, măsuri sau decizii nu aduc prin nimic atingere competentelor, drepturilor și obligațiilor Danemarcei. Respectivele dispoziții, măsuri sau decizii nu modifica întru nimic nici acquis-ul comunitar și nici pe cel al Uniunii și nu fac parte din dreptul Uniunii în forma în care se aplică în cazul Danemarcei. + 
Articolul 3Danemarca nu suporta alte consecințe financiare ale măsurilor prevăzute la articolul 1 în afară costurilor administrative ocazionate pentru instituții. + 
Articolul 41.Danemarca decide, în termen de șase luni de la adoptarea unei măsuri a Consiliului privind dezvoltarea acquis-ului Schengen și care intra sub incidența părții I, dacă transpune această măsură în dreptul sau intern. În cazul în care decide sa o transpuna, măsura în cauza va crea o obligație de drept internațional între Danemarca și celelalte state membre obligate sa adopte respectiva măsura, în cazul în care Danemarca decide sa nu aplice o astfel de măsura, statele membre care o aplica examinează, împreună cu Danemarca, măsurile corespunzătoare care trebuie luate.2.Danemarca păstrează, în ceea ce privește acquis-ul Schengen, drepturile și obligațiile existente înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constituții pentru Europa.
 + 
Partea II + 
Articolul 5În ceea ce privește măsurile adoptate de Consiliu în conformitate cu articolul I-41, articolul III-295 alineatul (1) și articolele III-309 – III-313 din Constituție, Danemarca nu participa la elaborarea și punerea în aplicare a deciziilor și acțiunilor Uniunii care au implicații în domeniul apărării. Prin urmare, Danemarca nu participa la adoptarea lor. Danemarca nu se opune ca celelalte state membre sa continue dezvoltarea cooperării lor în acest domeniu. Danemarca nu este obligată să contribuie la finanțarea cheltuielilor operationale care decurg din respectivele măsuri și nici sa pună la dispoziția Uniunii capacități militare.În cazul actelor pe care Consiliul este invitat să le adopte în unanimitate, este necesară unanimitatea membrilor Consiliului, cu excepția reprezentantului guvernului danez.În înțelesul prezentului articol, majoritatea calificată se defineste ca fiind egala cu cel puțin 55% din membrii Consiliului care reprezintă statele membre participante și reunind cel puțin 65% din populația respectivelor state.Minoritatea de blocare trebuie să includă cel puțin numărul minim de membrii din Consiliu care reprezintă mai mult de 35% din populația statelor membre participante, plus un membru, în caz contrar majoritatea calificată se considera a fi întrunită.Prin derogare de la al doilea și al treilea paragraf, în cazul în care Consiliul nu hotărăște la propunerea Comisiei sau a ministrului Afacerilor Externe al Uniunii, majoritatea calificată necesară trebuie să fie egala cu cel puțin 72% din membrii Consiliului reprezentând statele membre participante și sa reunească cel puțin 65% din populația respectivelor state. + 
Partea III + 
Articolul 6Prezentul protocol se aplică și în cazul măsurilor care rămân în vigoare în conformitate cu articolul IV-438 din Constituție și care, înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constituții pentru Europa, intrau sub incidența protocolului privind poziția Danemarcei anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul de instituire a Comunității Europene. + 
Articolul 7Articolele 1, 2 și 3 nu se aplică măsurilor care stabilesc țările terțe ai căror resortisanti trebuie să dețină o viza la trecerea frontierelor externe ale statelor membre și nici măsurilor privind introducerea unui model tip de viza.
 + 
Partea IV + 
Articolul 8Danemarca poate, în orice moment,în conformitate cu cerințele sale constituționale, sa informeze celelalte state membre că nu mai dorește să se prevaleze, total sau parțial, de prezentul protocol. În acest caz, Danemarca aplica integral toate măsurile incidente în vigoare în momentul respectiv, adoptate în cadrul Uniunii. + 
Articolul 91.Danemarca poate, în orice moment și fără sa aducă atingere articolului 8, în conformitate cu cerințele sale constituționale, sa notifice celorlalte state membre ca partea I cuprinde dispozițiile din anexa, cu efect din prima zi a lunii următoare notificării. În acest caz, articolele 5 - 9 se renumeroteaza în consecința.2.În termen de șase luni de la data la care notificarea prevăzută la alineatul (1) produce efecte, întregul acquis Schengen, precum și măsurile adoptate pentru dezvoltarea acquis-ului menționat anterior și care, până în momentul respectiv, se aplicau Danemarcei cu titlu de obligații de drept internațional, se aplică Danemarcei cu titlu de drept al Uniunii.
 + 
Anexă + 
Articolul 1Sub rezerva articolului 3, Danemarca nu participa la adoptarea de Consiliu a măsurilor propuse în conformitate cu partea III titlul III capitolul IV din Constituție. În cazul actelor pe care Consiliul este invitat să le adopte în unanimitate, este necesară unanimitatea membrilor Consiliului, cu excepția reprezentantului guvernului danez.În înțelesul prezentului articol, majoritatea calificată se defineste ca fiind egala cu cel puțin 55% din membrii Consiliului care reprezintă statele membre participante și reunind cel puțin 65% din populația respectivelor state.Minoritatea de blocare trebuie să includă cel puțin numărul minim de membrii din Consiliu care reprezintă mai mult de 35% din populația statelor membre participante, plus un membru, în caz contrar majoritatea calificată se considera a fi întrunită.Prin derogare de la al doilea și al treilea paragraf, în cazul în care Consiliul nu hotărăște la propunerea Comisiei sau a ministrului Afacerilor Externe al Uniunii, majoritatea calificată necesară trebuie să fie egala cu cel puțin 72% din membrii Consiliului reprezentând statele membre participante și sa reunească cel puțin 65% din populația respectivelor state. + 
Articolul 2În conformitate cu articolul 1 și sub rezerva articolelor 3, 4 și 6, nici una dintre dispozițiile prevăzute de partea III titlul III capitolul IV din Constituție, nici o măsura adoptată în conformitate cu capitolul menționat, nici o dispoziție dintr-un acord internațional încheiat de Uniune în conformitate cu capitolul menționat și nici o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene care interpretează respectivele dispoziții sau măsuri nu obliga Danemarca sau nu se aplică în ceea ce o privește. Respectivele dispoziții, măsuri sau decizii nu aduc prin nimic atingere competentelor, drepturilor și obligațiilor Danemarcei. Respectivele dispoziții, măsuri sau decizii nu modifica întru nimic nici acquis-ul comunitar și nici pe cel al Uniunii și nu fac parte din dreptul Uniunii în forma în care se aplică în cazul Danemarcei. + 
Articolul 31.Danemarca poate notifica în scris președintelui Consiliului, în termen de trei luni de la prezentarea către Consiliu a unei propuneri sau inițiative în conformitate cu partea III titlul III capitolul IV din Constituție, dorința sa de a participa la adoptarea și la aplicarea măsurii propuse, în urma căreia Danemarca este abilitata să facă acest lucru.2.În cazul în care, după un termen rezonabil, nu se poate adopta o măsura prevăzută la alineatul 1 cu participarea Danemarcei, Consiliul poate adopta măsura prevăzută la alineatul 1, în conformitate cu articolul 1, fără participarea Danemarcei. În acest caz se aplică articolul 2. + 
Articolul 4Danemarca poate, în orice moment după adoptarea unei măsuri în conformitate cu partea III titlul III capitolul IV din Constituție, sa notifice Consiliului și Comisiei intenția sa de a accepta respectiva măsura. În acest caz, procedura prevăzută la articolul III-420 alineatul 1 din Constituție se aplică mutatis mutandis. + 
Articolul 51.Notificarea prevăzută la articolul 4 se prezintă în termen de cel mult șase luni de la adoptarea definitivă a unei măsuri care dezvolta acquis-ul Schengen.În cazul în care Danemarca nu prezintă o notificare în conformitate cu articolul 3 sau 4 în ceea ce privește o măsura de dezvoltare a acquis-ului Schengen, statele membre obligate să aplice respectiva măsura examinează, împreună cu Danemarca, dispozițiile corespunzătoare care trebuie prevăzute.2.O notificare efectuată în conformitate cu articolul 3 în ceea ce privește o măsura de dezvoltare a acquis-ului Schengen constituie în mod irevocabil o notificare efectuată în conformitate cu articolul 3 în ceea ce privește orice alta propunere sau inițiativa destinată sa dezvolte respectiva măsura, în măsura în care propunerea sau inițiativa în cauza dezvolta acquis-ul Schengen. + 
Articolul 6Dacă, în cazurile prevăzute de prezenta parte, Danemarca trebuie să aplice o măsura adoptată de Consiliu în conformitate cu partea III titlul III capitolul IV din Constituție, dispozițiile incidente din Constituție se aplică Danemarcei în ceea ce privește măsura în cauza. + 
Articolul 7În cazul în care Danemarca nu este obligată să respecte o măsura adoptată în conformitate cu partea III titlul III capitolul IV din Constituție, nu suporta alte consecințe financiare ale respectivei măsuri în afară costurilor administrative ocazionate pentru instituții, cu excepția cazului în care Consiliul, hotărând în unanimitate și după consultarea Parlamentului European, nu decide altfel.
 + 
21. PROTOCOL PRIVIND RELAȚIILE EXTERNE ALE STATELOR MEMBRE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE TRECEREA FRONTIERELOR EXTERNEÎNALTELE PĂRȚI CONTRACTANTE,LUÂND ÎN CONSIDERARE necesitatea statelor membre de a asigura controale eficiente la frontierele lor externe, în cooperare cu tari terțe, dacă este cazulAU CONVENIT asupra următoarelor dispoziții, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa: + 
Articolul UNICDispozițiile privind măsurile referitoare la trecerea frontierelor externe prevăzute la articolul III-265 alineatul (2) litera (b) din Constituție nu aduce atingere competentei statelor membre de a negocia sau de a încheia acorduri cu tari terțe, în măsura în care acordurile respective respecta dreptul Uniunii și celelalte acorduri internaționale incidente.
 + 
22. PROTOCOL PRIVIND DREPTUL DE AZIL PENTRU RESORTISANTII STATELOR MEMBREÎNALTELE PĂRȚI CONTRACTANTE,AVÂND ÎN VEDERE faptul ca, în conformitate cu articolul I-9 alineatul (1) din Constituție, Uniunea recunoaște drepturile, libertățile și principiile enunțate în Carta drepturilor fundamentale;AVÂND ÎN VEDERE ca, în conformitate cu articolul I-9 alineatul (3) din Constituție, drepturile fundamentale, asa cum sunt ele garantate de Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, fac parte din legislația Uniunii drept principii generale;AVÂND ÎN VEDERE competența Curții de Justiție a Uniunii europene de a asigura respectarea legislației de către Uniune în domeniul interpretării și punerii în aplicare a articolului I-9 alineatele (1) și (3) din Constituție;AVÂND ÎN VEDERE ca, în conformitate cu articolul I-58 din Constituție, orice stat european care dorește sa devină membru al Uniunii trebuie să respecte valorile enunțate în articolul I-2 din Constituție;ȚINÂND SEAMA DE faptul ca articolul I-59 din Constituție creează un mecanism de suspendare a anumitor drepturi în caz de violare grava și persistenta a acestor valori de către un stat membru;REAMINTIND faptul ca orice resortisant al unui stat membru beneficiază, în calitatea sa de cetățean al Uniunii, de un statut special și de o protecție specială, garantate de statele membre în conformitate cu dispozițiile din partea I titlul II și din partea III titlul II din Constituție;ȚINÂND SEAMA DE faptul ca prin Constituție se stabilește un spațiu fără frontiere interne și se acordă fiecărui cetățean al Uniunii dreptul la libera circulație și ședere pe teritoriul statelor membre;DORIND sa împiedice folosirea azilului ca instituție în alte scopuri decât cele pentru care a fost creat;AVÂND ÎN VEDERE ca prezentul protocol respecta finalitatea și obiectivele stabilite în Convenția de la Geneva din 28 iulie 1951 cu privire la statutul de refugiat,AU CONVENIT asupra următoarelor dispoziții, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa: + 
Articolul UNICAvând în vedere nivelul de protecție a drepturilor și libertăților fundamentale în statele membre ale Uniunii europene, acestea sunt considerate tari de origine sigure unele față de celelalte pentru toate chestiunile juridice și practice legate de cazurile de azil. În consecința, orice solicitare de azil prezentată de un resortisant al unui stat membru se ia în considerare sau se declara admisibilă pentru judecarea de către un alt stat membru numai în cazurile următoare:(a)în cazul în care statul membru al cărui resortisant este solicitantul, invocand articolul 15 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ia măsuri derogatorii, pe teritoriul sau, de la obligațiile sale în înțelesul convenției;(b)în cazul în care a fost initiata procedura prevăzută la articolul I-59 alineatul (1) sau (2) din Constituție și până în momentul în care Consiliul sau, dacă este cazul, Consiliul European, adopta o decizie europeană în aceasta chestiune față de statul membru al cărui resortisant este solicitantul;(c)în cazul în care Consiliul a adoptat o decizie europeană în conformitate cu articolul I-59 alineatul (1) din Constituție față de un stat membru al cărui resortisant este solicitantul sau în care Consiliul European a adoptat o decizie europeană în conformitate cu articolul I-59 alineatul (2) din Constituție față de statul membru al cărui resortisant este solicitantul;(d)în cazul în care un stat membru ar trebui sa hotărască unilateral în ceea ce privește cererea unui resortisant al unui alt stat membru; în acest caz, Consiliul este informat imediat; solicitarea este analizata pe baza prezumției ca este evident nefondata, fără sa aducă atingere, indiferent de situație, puterii de decizie a statului membru. + 
23. PROTOCOL PRIVIND COOPERAREA STRUCTURATĂ PERMANENTA STABILITĂ ÎN ART. I-41 ALINEATUL (6) ȘI ÎN ART. III-312 DIN CONSTITUȚIEÎNALTELE PĂRȚI CONTRACTANTE,LUÂND ÎN CONSIDERARE articolul I-41 alineatul (6) și articolul III-312 din Constituție,REAMINTIND ca Uniunea pune în aplicare o politica externa și de securitate comuna bazată pe realizarea uni grad tot mai ridicat de convergenta a acțiunilor statelor membre;REAMINTIND ca politica de securitate și de apărare comuna face parte integrantă din politica externa și de securitate comuna; reamintind ca aceasta asigura Uniunii o capacitate operationala bazată pe mijloace civile și militare; reamintind ca Uniunea poate recurge, pentru misiunile menționate la articolul III-309 din Constituție, desfășurate în afară granițelor Uniunii pentru menținerea păcii, prevenirea conflictelor și consolidarea securității internaționale în conformitate cu principiile Cartei Națiunilor Unite; reamintind ca realizarea acestor obiective se bazează pe capacitatile militare furnizate de statele membre, în conformitate cu principiul "rezervorului unic de forte";REAMINTIND ca politica de securitate și de apărare comuna a Uniunii nu aduce atingere caracterului specific al politicii de securitate și de apărare a anumitor state membre;REAMINTIND ca politica de securitate și apărare comuna a Uniunii respecta obligațiile ce decurg din Tratatul Atlanticului de Nord pentru anumite state membre care considera ca apărarea lor comuna se realizează în cadrul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, care rămâne în continuare baza apărării comune a membrilor săi, și ca este compatibila cu politica comuna de securitate și de apărare adoptată în acest cadru;CONVINSE ca o implicare din ce în ce mai hotărâtă a Uniunii în domeniul securității și apărării va da un nou suflu unei aliante atlantice reînnoite, în conformitate cu acordurile numite "Berlin plus";HOTĂRÂTE sa confere Uniunii capacitatea de a-și asuma plenar responsabilitățile care îi revin în cadrul comunității internaționale;RECUNOSCÂND ca Organizația Națiunilor Unite poate solicita asistența din partea Uniunii pentru punerea în aplicare de urgenta a misiunilor întreprinse în înțelesul capitolelor VI și VII din Carta Națiunilor Unite;RECUNOSCÂND ca întărirea politicii de securitate și de apărare va presupune eforturi din partea statelor membre în domeniul capacităților;CONSTIENTE ca depășirea unei noi etape în dezvoltarea politicii europene de securitate și de apărare presupune ca statele membre care o accepta să depună eforturi hotărâte;REAMINTIND importanța asocierii ministrului de externe al Uniunii la lucrările din domeniul cooperării structurate permanente;AU CONVENIT asupra următoarelor dispoziții, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa: + 
Articolul 1Cooperarea structurată permanenta menționată la articolul I-41 alineatul (6) din Constituție este deschisă tuturor statelor membre care se angajează, de la data intrării în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constituții pentru Europa:(a)să-și dezvolte mai intensiv capacitatile de apărare, prin dezvoltarea contribuțiilor naționale și prin participarea, dacă este cazul, la forta multinationala, la principalele programe europene de echipare și la activitatea Agenției din domeniul dezvoltării capacităților de apărare, de cercetare, de achiziții și de armament (Agenția Europeană pentru Apărare), și(b)să dispună de capacitatea de a furniza, până în 2007 cel târziu, fie cu titlu național, fie ca o componenta a grupurilor multinationale de forte, unități de lupta pentru misiunile preconizate, configurate pe plan tactic ca o grupare tactica, cu elemente de sustinere, inclusiv în ceea ce privește transportul și logistica, capabile să efectueze, în termen de 5 până la 30 de zile, misiunile menționate la articolul III-309, în special pentru a răspunde la solicitarile Organizației Națiunilor Unite, pentru o perioadă inițială de 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii până la cel puțin 120 de zile. + 
Articolul 2Statele membre care participa la cooperarea structurată permanenta se angajează, în vederea atingerii obiectivelor stabilite în articolul 1:(a)să coopereze, încă de la intrarea în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constituții pentru Europa, în vederea atingerii obiectivelor stabilite privind nivelul investițiilor în domeniul echipamentelor de apărare și sa reexamineze cu regularitate aceste obiective în lumina mediului de securitate și a responsabilităților internaționale ale Uniunii.(b)să-și uniformizeze, în măsura posibilului, mijloacele de apărare, în special prin armonizarea identificarii necesităților militare, prin punerea în comun și, dacă este cazul, prin specializarea mijloacelor și capacităților de apărare, precum și prin încurajarea cooperării în domeniul formării și al logisticii;(c)să ia măsuri concrete pentru întărirea disponibilității, a interoperabilitatii, a flexibilitatii și a capacității de desfășurare a forțelor, în special prin identificarea obiectivelor comune în materie de proiectare a forțelor, inclusiv prin reexaminarea eventuala a procedurilor de decizie la nivel național;(d)să coopereze în vederea luării măsurilor necesare pentru acoperirea, inclusiv la nivel de abordari multinationale și fără sa aducă atingere angajamentelor luate în cadrul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, a lacunelor constatate în cadrul "Mecanismului de dezvoltare a capacităților";(e)să participe, dacă este necesar, la dezvoltarea de programe comune sau europene privind echipamentele majore în cadrul Agenției Europene pentru Apărare. + 
Articolul 3Agenția Europeană pentru Apărare contribuie la evaluarea regulată a contribuțiilor statelor membre participante în materie de capacități, în special contribuțiile furnizate în funcție de criteriile stabilite, între altele, în temeiul articolului 2 și redactează, în legătură cu aceasta, cel puțin un raport anual. Evaluarea poate constitui baza recomandărilor și a deciziilor europene ale Consiliului, adoptate în conformitate cu articolul III-312 din Constituție.
 + 
24. PROTOCOL PRIVIND ART. I-41 ALINEATUL (2) DIN CONSTITUȚIEÎNALTELE PĂRȚI CONTRACTANTE,ȚINÂND SEAMA DE necesitatea aplicării integrale a dispozițiilor articolului I-41 alineatul (2) din Constituție;ȚINÂND SEAMA DE faptul ca politica Uniunii în înțelesul articolului I-41 alineatul (2) din Constituție nu aduce atingere caracterului specific al politicii de securitate și de apărare a anumitor state membre, respecta obligațiile care decurg din Tratatul Atlanticului de Nord pentru anumite state membre care considera ca apărarea lor comuna se realizează în cadrul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord și ca este compatibila cu politica comuna de securitate și de apărare adoptată în acest cadru;AU CONVENIT asupra următoarelor dispoziții, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa: + 
Articolul UNICUniunea, în colaborare cu Uniunea Europei occidentale, elaborează acorduri în vederea ameliorării cooperării dintre ele.
 + 
25. PROTOCOL PRIVIND IMPORTURILE ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ DE PRODUSE PETROLIERE RAFINATE ÎN ANTILELE OLANDEZEÎNALTELE PĂRȚI CONTRACTANTE,DORIND să facă precizări în ceea ce privește regimul schimburilor aplicabil produselor petroliere rafinate în Antilele Olandeze și importate în Uniune,AU CONVENIT asupra următoarelor dispoziții, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa: + 
Articolul 1Prezentul protocol se aplică produselor petroliere menționate la pozițiile 27.10, 27.11, 27.12 (parafina și ceruri de petrol), ex 27.13 (reziduuri parafinoase) și 27.14 (sisturi) din nomenclatura combinata, importate în vederea consumului în statele membre. + 
Articolul 2Statele membre se angajează sa acorde produselor petroliere rafinate în Antilele Olandeze avantajele tarifare rezultate din asocierea acestora la Uniune, în condițiile prevăzute de prezentul protocol. Aceste dispoziții sunt valabile indiferent de normele anterioare aplicate de statele membre. + 
Articolul 31.În cazul în care Comisia, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, constata ca produsele petroliere rafinate în Antilele Olandeze și importate în Uniune în conformitate cu regimul prevăzut la articolul 2 provoacă reale dificultăți pe piața unuia sau mai multor state membre, adopta o decizie europeană prin care se stabilește ca taxele vamale aplicabile acestor importuri se introduc, majorează sau reintroduc de către statele membre interesate, în măsura și pentru perioada necesară, astfel încât să poată face fața situației. Valoarea taxelor vamale astfel introduse, majorate sau reintroduse nu trebuie să depășească valoarea taxelor vamale aplicabile țărilor terțe pentru aceleași produse.2.Dispozițiile prevăzute la alineatul (1) se pot aplica în cazul în care produsele petroliere rafinate în Antilele Olandeze importate în Uniune reprezintă doua milioane de tone anual.3.Deciziile europene adoptate de Comisie în temeiul alineatelor (1) și (2), inclusiv cele care tind spre respingerea cererii unui stat membru, sunt notificate Consiliului. Acesta le poate pune în aplicare la cererea oricărui stat membru și poate, în orice moment, sa adopte o decizie europeană de modificare sau amânare a acestora. + 
Articolul 41.În cazul în care un stat membru considera ca produsele petroliere rafinate în Antilele Olandeze și importate în Uniune direct sau prin intermediul unui alt stat membru în regimul prevăzut la articolul 2 provoacă reale dificultăți pe piața sa și ca se impune o măsura imediata de contracarare a acestei situații, el poate decide din proprie inițiativă aplicarea pentru aceste importuri a unor taxe vamale a căror valoare nu trebuie să depășească valoarea taxelor vamale aplicabile țărilor terțe pentru aceleași produse.2.În cazul în care produsele petroliere rafinate în Antilele Olandeze și importate în Uniune direct sau prin intermediul unui alt stat membru în regimul prevăzut la articolul 2 depășesc, într-unui sau mai multe state membre, pe durata unui an calendaristic, tonajele menționate în anexa la prezentul protocol, măsurile eventual luate în conformitate cu alineatul (1) de statul sau statele membre pentru anul în curs se considera legitime. Comisia, după ce are confirmarea ca tonajele stabilite au fost atinse, ia act de măsurile luate. În acest caz, celelalte state membre se abtin de la sesizarea Consiliului. + 
Articolul 5În cazul în care Uniunea decide să aplice restrictii cantitative la importurile de produse petroliere indiferent de proveniență acestora, respectivele restrictii se pot aplica și în cazul importurilor de produse petroliere provenite din Antilele Olandeze. În acest caz, Antilele Olandeze beneficiază de un tratament preferențial față de țările terțe. + 
Articolul 61.Consiliul poate revizui articolele 2-5, hotărând în unanimitate, după consultarea Parlamentului European și a Comisiei, cu ocazia adoptării unei definiții comune a originii produselor petroliere provenite din țările terțe și asociate, la luarea unor decizii în cadrul politicii comerciale comune pentru produsele în cauza sau la stabilirea unei politici energetice comune.2.Cu toate acestea, cu ocazia unei astfel de revizuiri, sunt menținute avantaje echivalente pentru Antilele Olandeze sub o formă adecvată și pentru o cantitate de cel puțin două milioane și jumătate de tone de produse petroliere.3.Angajamentele Uniunii în legătură cu avantajele echivalente menționate la alineatul (2) pot face obiectul unei repartizari în funcție de state, dacă este cazul, ținând seama de tonajele indicate în anexa la prezentul protocol. + 
Articolul 7Pentru punerea în aplicare a prezentului protocol, Comisia este însărcinată sa urmărească evoluția importurilor în statele membre de produse petroliere rafinate în Antilele Olandeze. Statele membre transmit Comisiei, în funcție de modalitățile administrative pe care aceasta le recomanda, toate informațiile utile în acest scop, iar Comisia asigura difuzarea informațiilor în cauza. + 
AnexăPentru punerea în aplicare a articolului 4 alineatul (2), inaltele Părți Contractante au hotărât următoarea repartizare între statele membre a celor două milioane de tone de produse antileze:

Germania 625.000 tone
Uniunea economică belgo-luxemburgheză 200.000 tone
Franța 75.000 tone
Italia 100.000 tone
Țările de Jos 1.000.000 tone
 + 
26. PROTOCOL PRIVIND DOBÂNDIREA DE BUNURI IMOBILE ÎN DANEMARCAÎNALTELE PĂRȚI CONTRACTANTE,DORIND să soluționeze anumite probleme de interes deosebit pentru Danemarca,AU CONVENIT asupra următoarei dispoziții, anexată la Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa: + 
Articolul UNICFără sa aducă atingere prevederilor Constituției, Danemarca își poate menține legislația în vigoare în materie de dobândire de resedinte secundare.
 + 
27. PROTOCOL PRIVIND SISTEMUL DE RADIODIFUZIUNE PUBLICA ÎN STATELE MEMBREÎNALTELE PĂRȚI CONTRACTANTE,AVÂND ÎN VEDERE ca serviciul public de radiodifuziune este direct legat, în statele membre, de nevoile democratice, sociale și culturale ale fiecărei societăți, precum și de necesitatea protejării pluralismului în domeniul mass-media,AU CONVENIT asupra următoarelor dispoziții interpretative, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa: + 
Articolul UNICDispozițiile Constituției nu aduc atingere competentei statelor membre în ceea ce privește finanțarea serviciului public de radiodifuziune în măsura în care aceasta finanțare se acordă organismelor de radiodifuziune în scopul îndeplinirii misiunii de serviciu public, asa cum a fost aceasta încredințată, definită și organizată de fiecare stat membru și în măsura în care aceasta finanțare nu modifica în nici un fel condițiile privind schimburile și concurenta pe teritoriul Uniunii într-o măsura care ar fi contrară interesului comun, întrucât trebuie ținut seama de realizarea mandatului acestui serviciu public.
 + 
28. PROTOCOL PRIVIND ART. III-214 DIN CONSTITUȚIEÎNALTELE PĂRȚI CONTRACTANTE,AU CONVENIT asupra următoarei dispoziții, anexată la Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa: + 
Articolul UNICÎn scopul punerii în aplicare a articolului III-214 din Constituție, prestațiile în temeiul unui regim profesional de securitate socială nu se considera remunerație în cazul și în măsura în care acestea pot fi acordate pentru perioade de activitate anterioare datei de 17 mai 1990, cu excepția lucrătorilor sau a urmașilor lor care, înainte de această dată, au initiat o acțiune în justiție sau au depus o reclamație echivalenta în conformitate cu dreptul intern aplicabil.
 + 
29. PROTOCOL PRIVIND COEZIUNEA ECONOMICĂ, SOCIALĂ ȘI TERITORIALĂÎNALTELE PĂRȚI CONTRACTANTE,REAMINTIND ca articolul I-3 din Constituție menționează, între alte obiective, promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale și solidaritatea între statele membre, ca aceasta coeziune figurează printre domeniile de competența partajata ale Uniunii, enumerate în articolul I-14 alineatul (2) litera (c) din Constituție;REAMINTIND ca dispozițiile de ansamblu din secțiunea 3 partea III titlul III capitolul III din Constituție, consacrate coeziunii economice, sociale și teritoriale, constituie baza juridică ce permite consolidarea și dezvoltarea în continuare a acțiunii Uniunii în acest domeniu și, în special, crearea unui fond;REAMINTIND ca articolul III-223 din Constituție prevede crearea unui Fond de coeziune;CONSTATÂND ca Banca Europeană de Investiții imprumuta sume considerabile și din ce în ce mai mari în favoarea regiunilor celor mai sarace;CONSTATÂND necesitatea unei mai mari flexibilitati în ceea ce privește modalitățile de acordare a resurselor provenite din fonduri cu finalitate structurală;LUÂND ACT DE intenția de a opera o modulare a nivelurilor de participare a Uniunii la programele și proiectele din anumite state membre;LUÂND ACT DE propunerea de a se tine seama mai mult, în sistemul de resurse proprii, de prosperitatea relativă a statelor membre,AU CONVENIT asupra următoarelor dispoziții, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa: + 
Articolul UNIC1.Statele membre reafirma ca promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale este vitala pentru dezvoltarea integrală și succesul durabil al Uniunii.2.Statele membre își reafirma convingerea ca fondurile cu finalitate structurală trebuie să joace în continuare un rol considerabil în realizarea obiectivelor Uniunii în ceea ce privește coeziunea.3.Statele membre își reafirma convingerea ca Banca Europeană de Investiții trebuie să consacre în continuare majoritatea resurselor sale promovării coeziunii economice, sociale și teritoriale și se declara dispuse sa reexamineze capitalul de care are nevoie Banca Europeană de Investiții, de îndată ce va fi necesar în acest scop.4.Statele membre convin ca Fondul de coeziune atribuie contribuții financiare ale Uniunii unor proiecte de mediu și rețelelor transeuropene în statele membre al căror PNB pe cap de locuitor este sub 90% raportat la media Uniunii și care au pus în aplicare un program care vizează încadrarea în condițiile de convergenta economică menționate la articolul III-184 din Constituție.5.Statele membre își declara intenția de a permite o flexibilitate sporită în acordarea creditelor provenite din fondurile cu finalitate structurală pentru a tine seama de nevoile specifice care nu sunt satisfacute în cadrul reglementării actuale privind fondurile cu finalitate structurală.6.Statele membre se declara dispuse sa adapteze nivelul de participare al Uniunii în cadrul programelor și proiectelor fondurilor cu finalitate structurală, pentru a evita creșterile excesive în domeniul cheltuielilor bugetare în statele membre cel mai puțin prospere.7.Statele membre recunosc necesitatea urmăririi îndeaproape a progreselor realizate pe calea coeziunii economice, sociale și teritoriale și se declara dispuse sa analizeze toate măsurile necesare în aceasta privinta.8.Statele membre își afirma intenția de a tine mai mult seama de capacitatea contributiva a diferitelor state membre în cadrul sistemului de resurse proprii și de a studia modalitățile care ar permite corectarea elementelor regresive din actualul sistem de resurse proprii în statele membre cel mai puțin prospere. + 
30. PROTOCOL PRIVIND REGIMUL SPECIAL APLICABIL GROENLANDEIÎNALTELE PĂRȚI CONTRACTANTE,AU CONVENIT asupra următoarelor dispoziții, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa: + 
Articolul UNIC1.Regimul la importul în Uniune pentru produsele care se încadrează în organizarea comuna a pieței în domeniul pescuitului și sunt originare din Groenlanda se efectuează, cu respectarea mecanismelor organizării comune a piețelor, prin scutirea de taxe vamale și de taxele cu efect echivalent și prin lipsa restrictiilor cantitative sau a altor măsuri cu caracter echivalent, în cazul în care posibilitățile de acces în zonele de pescuit groenlandeze deschise Uniunii în conformitate cu acordul dintre Uniune și autoritatea competentă pentru Groenlanda sunt satisfăcătoare pentru Uniune.2.Măsurile privind regimul importurilor de produse menționate la alineatul (1) se adoptă în conformitate cu procedurile prevăzute la articolul III-231 din Constituție.
 + 
31. PROTOCOL PRIVIND ART. 40.3.3 DIN CONSTITUȚIA IRLANDEIÎNALTELE PĂRȚI CONTRACTANTE,AU CONVENIT asupra următoarelor dispoziții, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa și la Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice: + 
Articolul UNICNici o dispoziție din Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa sau din tratatele și actele care o modifica sau o completează nu aduc atingere punerii în aplicare, în Irlanda, a articolului 40.3.3 din Constituția Irlandei.
 + 
32. PROTOCOL PRIVIND ART. I-9 ALINEATUL (2) DIN CONSTITUȚIE PRIVIND ADERAREA UNIUNII LA CONVENȚIA EUROPEANĂ DE APĂRARE A DREPTURILOR OMULUI ȘI A LIBERTĂȚILOR FUNDAMENTALEÎNALTELE PĂRȚI CONTRACTANTE,AU CONVENIT asupra următoarelor dispoziții, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa: + 
Articolul 1Acordul privind aderarea Uniunii la Convenția europeană de apărare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale (denumita în continuare "Convenția europeană"), prevăzută la articolul I-9 alineatul (2) din Constituție trebuie să reflecte necesitatea de a conserva caracteristicile specifice ale Uniunii și ale legislației Uniunii, în special în ceea ce privește:(a)modalitățile speciale ale participării eventuale a Uniunii la instanțele de control ale Convenției europene;(b)mecanismele necesare pentru a garanta ca recursurile formulate de statele nemembre și recursurile individuale sunt îndreptate împotriva statelor membre și/sau Uniunii, după caz. + 
Articolul 2Acordul menționat la articolul 1 trebuie să garanteze ca aderarea Uniunii nu aduce atingere nici competentelor Uniunii, nici atribuțiilor instituțiilor acesteia. El trebuie să garanteze ca nici una dintre dispozițiile sale nu aduce atingere situației speciale a statelor membre în ceea ce privește Convenția europeană și, în special, protocoalele acesteia, măsurile luate de statele membre prin derogare de la Convenția europeană, în conformitate cu articolul 15, precum și rezervele formulate de statele membre în legătură cu Convenția europeană, în conformitate cu articolul 57 din convenție. + 
Articolul 3Nici o dispoziție a acordului menționat la articolul 1 nu trebuie să aducă atingere articolului III-375 alineatul (2) din Constituție.
 + 
33. PROTOCOL PRIVIND ACTELE ȘI TRATATELE DE COMPLETARE SAU DE MODIFICARE A TRATATULUI DE INSTITUIRE A COMUNITĂȚII EUROPENE ȘI A TRATATULUI PRIVIND UNIUNEA EUROPEANĂÎNALTELE PĂRȚI CONTRACTANTE,AVÂND ÎN VEDERE ca articolul IV-437 alineatul (1) din Constituție abroga Tratatul de instituire a Comunității Europene și Tratatul privind Uniunea europeană, precum și actele de completare sau de modificare ale acestora;AVÂND ÎN VEDERE ca trebuie stabilită lista actelor și tratatelor menționate la articolul IV-437 alineatul (1);AVÂND ÎN VEDERE ca trebuie reformulate dispozițiile articolului 9 alineatul (7) din Tratatul de la Amsterdam;REAMINTIND ca Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea reprezentanților în Parlamentul European prin sufragiu universal direct trebuie să rămână în vigoare,AU CONVENIT asupra următoarelor dispoziții, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa și la Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice: + 
Articolul 11.Actele și tratatele următoare, de completare sau de modificare a Tratatului de instituire a Comunității Europene, se abroga:(a)Protocolul din 8 aprilie 1965 privind privilegiile și imunitățile Comunităților europene, anexat la Tratatul de instituire a unui Consiliu unic și a unei Comisii unice (JO 152, 13.7.1967, p. 13);(b)Tratatul din 22 aprilie 1970 de modificare a unor dispoziții bugetare din Tratatele de instituire a Comunităților europene și din Tratatul de instituire a unui Consiliu unic și a unei Comisii unice a Comunităților europene (JO L 2, 2.1.1971, p. 1);(c)Tratatul din 22 iulie 1975 de modificare a unor dispoziții financiare din Tratatele de instituire a Comunităților europene și din Tratatul de instituire a unui Consiliu unic și a unei Comisii unice a Comunităților europene (JO L 359, 31.12.1977, p. 4);(d)Tratatul din 10 iulie 1975 de modificare a unor dispoziții din Protocolul privind Statutul Băncii Europene de Investiții (JO L 91, 6.4.1978, p. 1);(e)Tratatul din 13 martie 1984 de modificare a Tratatelor de instituire a Comunităților europene în ceea ce privește Groenlanda (JO L 29, 1.2.1985, p. 1);(f)Actul unic european din 17 februarie 1986 și 28 februarie 1986 (JO L 169, 29.6.1987, p. 1);(g)Actul din 25 martie 1993 de modificare a Protocolului privind Statutul Băncii Europene de Investiții prin care Consiliul Guvernatorilor este abilitat sa înființeze Fondul european de investiții (JO L 173, 7.7.1994, p. 14);(h)Decizia Consiliului nr. 2003/223/CE, reunit la nivel de șefi de stat sau de guvern, din 21 martie 2003, privind o modificare a articolului 10.2 din statutul Sistemului european al băncilor centrale și al Băncii Centrale Europene (JO L 83, 1.4.2003, p. 66);2.Tratatul de la Amsterdam din 2 octombrie 1997 de modificare a Tratatului privind Uniunea europeană, a Tratatelor de instituire a Comunităților europene și a anumitor acte conexe se abroga (JO C 340, 10.11.1997, p. 1).3.Tratatul de la Nisa din 26 februarie 2001 de modificare a Tratatului privind Uniunea europeană, Tratatele de instituire a Comunităților europene și anumite acte conexe se abroga (JO C 80, 10.3.2001, p. 1.) + 
Articolul 21.Fără sa aducă atingere punerii în aplicare a articolului III-432 din Constituție și a articolului 189 din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, reprezentanții guvernelor statelor membre adopta de comun acord dispozițiile necesare pentru rezolvarea anumitor probleme speciale în Marele Ducat al Luxemburgului, rezultate în urma creării unui Consiliu unic și a unei Comisii unice a Comunităților europene.2.Actul privind alegerea reprezentanților în Parlamentul European prin vot universal direct, anexat la Decizia Consiliului 76/787/CE CA, CEE, Euratom (JO L 278, 8.10.1976, p. 1) se menține în versiunea aflată în vigoare în momentul intrării în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constituții pentru Europa. În vederea adaptării la Constituție, Actul se modifica după cum urmează:(a)la articolul 1, alineatul (3) se elimina;(b)la articolul 5 alineatul (1) al doilea paragraf, cuvântul "dispoziții" se elimina;(c)la articolul 6 alineatul (2), cuvintele "din 8 aprilie 1965" se elimina; cuvintele "Comunităților europene" se înlocuiesc cu "Uniunii Europene";(d)la articolul 7 alineatul (1) a doua liniuța, cuvintele "Comisia Comunităților Europene" se înlocuiesc cu "Comisia Europeană";(e)la articolul 7 alineatul (1) a treia liniuța, cuvintele "Curtea de Justiție a Comunităților Europene sau a Tribunalului de prima instanța" se înlocuiesc cu "Curtea de Justiție a Uniunii Europene";(f)la articolul 7 alineatul (1) a cincea liniuța, cuvintele "Curtea de Conturi a Comunităților Europene" se înlocuiesc cu "Curtea de Conturi";(g)la articolul 7 alineatul (1) a sasea liniuța, cuvintele "Ombudsmanul Comunităților Europene" se înlocuiesc cu "Ombudsmanul European";(h)la articolul 7 alineatul (1) a șaptea liniuța, expresia "Comunității Economice Europene și Comunității Europene a Energiei Atomice" se înlocuiește cu "Uniunii Europene";(i)la articolul 7 alineatul (1) a noua liniuța, expresia "în temeiul sau în conformitate cu Tratatele de instituire a Comunității Economice Europene și a Comunității Europene a Energiei Atomice" se înlocuiește cu "în temeiul Tratatului de instituire a unei Constituții pentru Europa și al Tratatului de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice"; cuvântul "comunitare" se înlocuiește cu "din Uniune";(j)la articolul 7 alineatul (1) a unsprezecea liniuța, expresia "instituțiilor Comunităților Europene sau organelor specializate asociate acestora sau Băncii Centrale Europene" se înlocuiește cu "instituțiilor, organelor, oficiilor sau agentiilor Uniunii Europene";(k)liniutele de la articolul 7 alineatul (1) devin literele (a)-(k);(l)la articolul 7 alineatul (2) al doilea paragraf, cuvântul "dispoziții" se elimina; liniutele de la acest paragraf devin literele (a) și (b);(m)la articolul 11 alineatul (2) al doilea paragraf, cuvântul "Comunitatea" se înlocuiește cu "Uniunea"; cuvântul "stabilește" se înlocuiește cu cuvintele "adopta o decizie europeană de stabilire"; cuvintele "din paragraful precedent" se înlocuiesc cu "din primul paragraf;(n)la articolul 11 alineatul (3), cuvintele "fără sa aducă atingere prevederilor articolului 139 din Tratatul de instituire a Comunității europene" se înlocuiesc cu "fără sa aducă atingere prevederilor articolului III-336 din Constituție";(o)la articolul 14, cuvintele "de a lua" se înlocuiesc cu "de a adopta"; cuvintele "la propunerea" se înlocuiesc cu "la inițiativa"; cuvintele "adopta aceste măsuri" se înlocuiesc cu "adopta regulamentele sau deciziile europene necesare". + 
34. PROTOCOL PRIVIND DISPOZIȚIILE TRANZITORII REFERITOARE LA INSTITUȚIILE ȘI ORGANELE UNIUNII INALTELE PĂRȚI CONTRACTANTE,AVÂND ÎN VEDERE ca, pentru a organiza tranzitia, de la Uniunea europeană instituită de Tratatul privind Uniunea Europeană și de la Comunitatea Europeană la Uniunea Europeană instituită prin Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa, care le succeda, este necesar să se prevadă dispoziții tranzitorii aplicabile înainte de intrarea în vigoare a tuturor prevederilor Constituției și actele necesare pentru punerea în aplicare a acestora,AU CONVENIT asupra următoarelor dispoziții, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa și la Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice: + 
Titlul I1.1. DISPOZIȚII PRIVIND PARLAMENTUL EUROPEAN + 
Articolul 1(1)Cu suficient de mult timp înainte de alegerile parlamentare europene din 2009, Consiliul European adopta, în conformitate cu articolul I-20 alineatul (2) al doilea paragraf din Constituție, o decizie europeană de stabilire a componentei Parlamentului.(2)În timpul legislaturii 2004-2009, componenta și numărul reprezentanților în Parlamentul European aleși în fiecare stat membru rămân cele care exista la data intrării în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constituții pentru Europa, numărul de reprezentanți fiind următorul:

Belgia 24
Republica Cehă 24
Danemarca 14
Germania 99
Estonia 6
Grecia 24
Spania 54
Franța 78
Irlanda 13
Italia 78
Cipru 6
Letonia 9
Lituania 13
Luxemburg 6
Ungaria 24
Malta 5
Țările de Jos 27
Austria 18
Polonia 54
Portugalia 24
Slovenia 7
Slovacia 14
Finlanda 14
Suedia 19
Regatul Unit 78

 + 
Titlul II1.2. DISPOZIȚII PRIVIND CONSILIUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL + 
Articolul 2(1)Dispozițiile articolului I-25 alineatele (1), (2) și (3) din Constituție, privind definirea majorității calificate în Consiliul European și Consiliu intră în vigoare la data de 1 noiembrie 2009, după încheierea alegerilor parlamentarilor europeni din 2009, în conformitate cu articolul I-20 alineatul (2) din Constituție.(2)Până la data de 31 octombrie 2009, dispozițiile următoare rămân în vigoare, fără sa aducă atingere articolului I-25 alineatul (4) din Constituție.Pentru deliberările Consiliului European și ale Consiliului, care necesita majoritate calificată, voturile membrilor sunt afectate de ponderarea următoare:

Belgia 12
Republica Cehă 12
Danemarca 7
Germania 29
Estonia 4
Grecia 12
Spania 27
Franța 29
Irlanda 7
Italia 29
Cipru 4
Letonia 4
Lituania 7
Luxemburg 4
Ungaria 12
Malta 3
Țările de Jos 13
Austria 10
Polonia 27
Portugalia 12
Slovenia 4
Slovacia 7
Finlanda 7
Suedia 10
Regatul Unit 29

Deliberările se încheie în cazul în care întrunesc cel puțin 232 de voturi favorabile exprimate de majoritatea membrilor, în cazul în care, în temeiul Constituției, trebuie organizate la propunerea Comisiei. În celelalte cazuri, deliberările se încheie în cazul în care întrunesc cel puțin 232 de voturi favorabile exprimate de cel puțin două treimi dintre membri.Un membru al Consiliului European sau al Consiliului poate solicita, la adoptarea, cu majoritate calificată, a unui act de Consiliul European sau de Consiliu, să se verifice dacă statele membre care constituie majoritatea calificată reprezintă cel puțin 62% din populația totală a Uniunii. În cazul în care nu este îndeplinită aceasta condiție, actul în cauza nu se adoptă.(3)Pentru aderarile următoare, pragul menționat la alineatul (2) se calculează astfel încât pragul majorității calificate exprimat în număr de voturi sa nu-l depășească pe cel care rezultă din tabelul care figurează în declarația privind extinderea Uniunii Europene, înscrisă în actul final al Conferintei care a adoptat Tratatul de la Nisa.(4)Dispozițiile următoare privind definirea majorității calificate intră în vigoare la 1 noiembrie 2009:– articolul I-44 alineatul (3) al treilea, al patrulea și al cincilea paragraf din Constituție;– articolul I-59 alineatul (5) al doilea și al treilea paragraf din Constituție;– articolul I-60 alineatul (4) al doilea paragraf din Constituție;– articolul III-179 alineatul (4) al treilea și al patrulea paragraf din Constituție;– articolul III-184 alineatul (6) al treilea și al patrulea paragraf din Constituție;– articolul III-184 alineatul (7) al treilea și al patrulea paragraf din Constituție;– articolul III-194 alineatul (2) al doilea și al treilea paragraf din Constituție;– articolul III-196 alineatul (3) al doilea și al treilea paragraf din Constituție;– articolul III-197 alineatul (4) al doilea și al treilea paragraf din Constituție;– articolul III-198 alineatul (2) al treilea paragraf din Constituție;– articolul III-312 alineatul (3) al treilea și al patrulea paragraf din Constituție;– articolul III-312 alineatul (4) al treilea și al patrulea paragraf din Constituție;– articolul 1 al doilea, al treilea și al patrulea paragraf și articolul 3 alineatul (1) al doilea, al treilea și al patrulea paragraf din Protocolul privind poziția Regatului Unit și a Irlandei în ceea ce privește politicile referitoare la controlul la frontiera, azil și imigratie, precum și cele referitoare la cooperarea juridică în domeniul civil și cooperarea politieneasca;– articolul 1 al doilea, al treilea și al patrulea paragraf și articolul 5 al treilea, al patrulea și al cincilea paragraf din Protocolul privind poziția Danemarcei.Până la data de 31 octombrie 2009, în cazul în care nu toți membrii Consiliului participa la vot, respectiv în cazurile menționate la articolele enumerate în primul paragraf, majoritatea calificată se defineste ca fiind aceeași proporție de voturi ponderate și aceeași proporție a numărului de membri ai Consiliului, precum și, dacă este necesar, același procentaj al populației statelor membre menționate ca și cele stabilite în alineatul (2). + 
Articolul 3Până la intrarea în vigoare a deciziei europene menționată în articolul I-24 alineatul (4) din Constituție, Consiliul se poate reuni în componentele prevăzute la articolul I-24 alineatele (2) și (3), precum și în celelalte componente a căror lista se stabilește printr-o decizie europeană a Consiliului Afacerilor Generale hotărând cu majoritate simpla.
 + 
Titlul IIIDISPOZIȚIILE PRIVIND COMISIA, INCLUSIV MINISTRUL DE AFACERI EXTERNE AL UNIUNII + 
Articolul 4Membrii Comisiei care sunt în funcție la data intrării în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constituții pentru Europa rămân în funcție până la sfârșitul mandatului lor. Cu toate acestea, în ziua numirii ministrului de externe al Uniunii, mandatul membrului care are aceeași cetățenie cu ministrul de externe al Uniunii se încheie.
 + 
Titlul IVDISPOZIȚII PRIVIND SECRETARUL GENERAL AL CONSILIULUI, INALTUL REPREZENTANT PENTRU POLITICA EXTERNA ȘI DE SECURITATE COMUNA ȘI SECRETARUL GENERAL ADJUNCT AL CONSILIULUI + 
Articolul 5Mandatele secretarului general al Consiliului, al inaltului Reprezentant pentru politica externa și de securitate comuna și al Secretarului general adjunct al Consiliului se încheie la data intrării în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constituții pentru Europa. Consiliul numește un Secretar general în conformitate cu articolul III-344 alineatul (2) din Constituție.
 + 
Titlul VDISPOZIȚII PRIVIND ORGANELE CONSULTATIVE + 
Articolul 6Până la intrarea în vigoare a deciziei europene menționate la articolul III-386 din Constituție, repartizarea membrilor în Comitetul Regiunilor este următoarea:

Belgia 12
Republica Cehă 12
Danemarca 9
Germania 24
Estonia 7
Grecia 12
Spania 21
Franța 24
Irlanda 9
Italia 24
Cipru 6
Letonia 7
Lituania 9
Luxemburg 6
Ungaria 12
Malta 5
Țările de Jos 12
Austria 12
Polonia 21
Portugalia 12
Slovenia 7
Slovacia 9
Finlanda 9
Suedia 12
Regatul Unit 24

 + 
Articolul 7Până la intrarea în vigoare a deciziei europene menționate la articolul III-389 din Constituție, repartizarea membrilor în Comitetul Economic și Social este următoarea:

Belgia 12
Republica Cehă 12
Danemarca 9
Germania 24
Estonia 7
Grecia 12
Spania 21
Franța 24
Irlanda 9
Italia 24
Cipru 6
Letonia 7
Lituania 9
Luxemburg 6
Ungaria 12
Malta 5
Țările de Jos 12
Austria 12
Polonia 21
Portugalia 12
Slovenia 7
Slovacia 9
Finlanda 9
Suedia 12
Regatul Unit 24

 + 
35. 
PROTOCOL PRIVIND CONSECINȚELE FINANCIARE ALE EXPIRĂRII TRATATULUI DE INSTITUIRE A COMUNITĂȚII EUROPENE A CARBUNELUI ȘI OTELULUI ȘI FONDUL DE CERCETARE PENTRU CĂRBUNE ȘI OȚEL
ÎINALTELE PĂRȚI CONTRACTANTE,REAMINTIND ca toate elementele din patrimoniul activ și pasiv al Comunității Europene a Carbunelui și Otelului existente la 23 iulie 2002 au fost transferate Comunității Europene începând cu 24 iulie 2002;LUÂND ÎN CONSIDERARE faptul ca este de dorit ca aceste fonduri să fie utilizate pentru cercetare în sectoarele conexe industriei carbunelui și otelului și, în consecința, este necesar să se stabilească anumite norme în acest sens;AU CONVENIT cu privire la următoarele dispoziții, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa: + 
Articolul 1(1)Sub rezerva oricărei majorări sau reduceri care poate interveni ca urmare a operațiunilor de lichidare, valoarea neta a elementelor din patrimoniul activ și pasiv al Comunității Europene a Carbunelui și Otelului, prevăzute de bilanțul Comunității Europene a Carbunelui și Otelului la 23 iulie 2002, este considerată ca patrimoniu al Uniunii destinat cercetării în sectoarele conexe industriei carbunelui și otelului, denumit "Comunitatea Europeană a Carbunelui și Otelului în lichidare". După finalizarea lichidării, acest patrimoniu se numește "Activul Fondului de cercetare pentru cărbune și oțel".(2)Veniturile generate de acest patrimoniu, denumite "Fondul de cercetare pentru cărbune și oțel" sunt alocate exclusiv activităților de cercetare desfășurate în sectoarele conexe industriei carbunelui și otelului din afară programului cadru de cercetare, în conformitate cu prezentul protocol și cu actele adoptate în temeiul acestuia. + 
Articolul 2(1)O lege europeană a Consiliului stabilește toate dispozițiile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului protocol, inclusiv principiile esențiale. Consiliul hotărăște după aprobarea Parlamentului European.(2)La propunerea Comisiei, Consiliul adopta regulamentele și deciziile europene de stabilire a orientarilor financiare multianuale pentru gestionarea patrimoniului Fondului de cercetare pentru cărbune și oțel, precum și orientările tehnice pentru programul de cercetare al fondului respectiv. Consiliul hotărăște după consultarea Parlamentului European. + 
Articolul 3Constituția se aplică, cu excepția cazului în care prezentul protocol și actele adoptate în temeiul acestuia nu prevăd altfel.
 + 
36. 
PROTOCOL DE MODIFICARE A TRATATULUI DE INSTITUIRE A COMUNITĂȚII EUROPENE A ENERGIEI ATOMICE
ÎNALTELE PĂRȚI CONTRACTANTE,REAMINTIND ca este important ca dispozițiile Tratatului de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice sa producă în continuare efecte juridice depline,DORIND sa adapteze tratatul în cauza la noile norme stabilite de Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa, în special în domeniile instituțional și financiar,AU CONVENIT asupra următoarelor dispoziții, care se anexează la Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa și care modifica Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice după cum urmează: + 
Articolul 1Prezentul protocol modifica Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice (denumit în continuare "Tratatul CEEA") în versiunea în vigoare în momentul intrării în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constituții pentru Europa.Sub rezerva dispozițiilor prevăzute la articolul IV-437 din Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa și fără sa aducă atingere altor dispoziții din prezentul protocol, efectele juridice ale modificărilor aduse Tratatului CEEA prin tratatele și actele abrogate în temeiul articolului IV-437 din Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa, precum și efectele juridice ale actelor adoptate în temeiul Tratatului CEEA nu sunt afectate. + 
Articolul 2Denumirea titlului III din Tratatul CEEA "Dispoziții instituționale" se înlocuiește cu "Dispoziții instituționale și financiare". + 
Articolul 3La începutul titlului III din Tratatul CEEA, se insereaza următorul capitol: + 
Capitolul IAPLICAREA ANUMITOR DISPOZIȚII DIN TRATATUL DE INSTITUIRE A UNEI CONSTITUȚII PENTRU EUROPA + 
Articolul 106A(1)Articolele I-19 - I-29, articolele I-31 - I-39, articolele I-49 și I-50, articolele I-53 - I-56, articolele I-58 - I-60, articolele III-330 - III-372, articolele III-374 și III-375, articolele III-378 - III-381, articolele III-384 și III-385, articolele III-389 - III-392, articolele III-395 - III-410, articolele III-412 - III-415 și articolele III-427, III-433, IV-439 și IV-443 din Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa se aplică prezentului tratat.(2)În cadrul prezentului tratat, trimiterile la Uniune și Constituție cuprinse în dispozițiile prevăzute la alineatul (1), precum și cele din protocoalele anexate atât la Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa, cat și la prezentul tratat, se înțeleg ca trimiteri la Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, respectiv la prezentul tratat.(3)Dispozițiile din Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa nu instituie derogări de la prezentul tratat.
 + 
Articolul 4În titlul III din Tratatul CEEA, capitolele I, II și III se renumeroteaza II, III și IV. + 
Articolul 5(1)Articolul 3, articolele 107 - 132, articolele 136 - 143, articolele 146 - 156, articolele 158 - 163, articolele 165 - 170, articolele 173 și 173A, articolul 175, articolele 177 - 179a și articolele 180b, 181, 183, 183A, 190 și 204 din Tratatul CEEA se abroga.(2)Protocoalele anexate anterior la Tratatul CEEA se abroga. + 
Articolul 6Denumirea titlului IV din Tratatul CEEA "Dispoziții financiare" se înlocuiește cu "Dispoziții financiare speciale". + 
Articolul 7(1)La articolul 38 al treilea paragraf și la articolul 82 al treilea paragraf din Tratatul CEEA, trimiterile la articolele 141 și 142 se înlocuiesc cu trimiterile la articolul III-360 și, respectiv, articolul III-361 din Constituție.(2)La articolul 171 alineatul (2) și la articolul 176 alineatul (3) din Tratatul CEEA, trimiterea la articolul 183 se înlocuiește cu trimiterea la articolul III-412 din Constituție.(3)La articolul 172 alineatul (4) din Tratatul CEEA, trimiterea la articolul 177 alineatul (5) se înlocuiește cu trimiterea la articolul III-404 din Constituție.(4)La articolele 38, 82, 96 și 98 din Tratatul CEEA, cuvântul "directiva" se înlocuiește cu cuvintele "regulament european".(5)În Tratatul CEEA, cuvântul "decizie" se înlocuiește cu cuvintele "decizie europeană", cu excepția articolelor 18, 20 și 23, a articolului 53 primul paragraf, precum și în toate cazurile în care decizia se adoptă de Curtea de Justiției a Uniunii Europene.(6)În Tratatul CEEA, cuvintele "Curtea de Justiție" se înlocuiesc cu cuvintele "Curtea de Justiție a Uniunii Europene". + 
Articolul 8Articolul 191 din Tratatul CEEA se înlocuiește cu următorul text: + 
Articolul 191Comunitatea beneficiază, pe teritoriul statelor membre, de privilegiile și imunitățile necesare pentru îndeplinirea misiunii sale în condițiile prevăzute de Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene.
 + 
Articolul 9Articolul 198 din Tratatul CEEA se înlocuiește cu următorul text: + 
Articolul 198Cu excepția cazului în care se prevede altfel, dispozițiile din prezentul tratat sunt aplicabile teritoriilor europene ale statelor membre și teritoriilor neeuropene supuse jurisdicției lor. Ele se aplică, de asemenea, teritoriilor europene ale căror relații externe sunt gestionate de un stat membru.Dispozițiile din prezentul tratat se aplică insulelor Aland cu derogarile care erau prevăzute inițial de tratatul menționat la articolul IV-437 alineatul (2) litera (d) din Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa și care au fost încorporate în Protocolul privind Tratatele și Actele de aderare a Regatului Danemarcei, Irlandei și a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, a Republicii Elene, a Regatului Spaniei și a Republicii Portugheze și a Republicii Austria, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei.Prin derogare de la primul, al doilea și al treilea paragraf:(a)prezentul tratat nu se aplică Insulelor Feroe și Groenlandei;(b)prezentul tratat nu se aplică zonelor de suveranitate ale Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în Cipru;(c)prezentul tratat nu se aplică țărilor și teritoriilor de peste mari care au relații speciale cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și care nu sunt menționate pe lista prevăzută la anexa II la Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa;(d)prezentul tratat se aplică Insulelor Channel și Insulei Man numai în măsura necesară pentru a asigura aplicarea regimului stabilit inițial pentru aceste insule în tratatul menționat la articolul III-437 alineatul (2) litera (a) din Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa și care este incorporat în Protocolul privind Tratatele și Actele de aderare a Regatului Danemarcei, Irlandei și a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, a Republicii Elene, a Regatului Spaniei și a Republicii Portugheze și a Republicii Austria, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei.
 + 
Articolul 10Articolul 206 din Tratatul CEEA se înlocuiește cu următorul text: + 
Articolul 206Comunitatea poate încheia, cu unul sau mai multe state sau organizații internaționale, acorduri de instituire a unei asocieri caracterizate de drepturi și obligații reciproce, de acțiuni comune și proceduri specifice.Acordurile în cauza sunt încheiate de Consiliu, hotărând în unanimitate, după consultarea Parlamentului European.În cazul în care acordurile în cauza impun modificarea prezentului tratat, modificările trebuie să fie întâi adoptate în conformitate cu procedura prevăzute la articolul III-443 din Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa.
 + 
Articolul 11La articolul 225 din Tratatul CEEA, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text: "Sunt autentice, de asemenea, versiunile tratatului în limbile ceha, daneza, engleza, estoniana, finlandeza, greaca, irlandeza, letona, lituaniana, maghiara, malteza, polona, portugheză, slovaca, slovena, spaniola și suedeza." + 
Articolul 12Veniturile și cheltuielile Comunității Europene a Energiei Atomice, cu excepția celor ale Agenției de aprovizionare și întreprinderilor comune, sunt prevăzute de bugetul Uniunii.
 + 
B. ANEXE LA TRATATUL DE INSTITUIRE A UNEI CONSTITUȚII PENTRU EUROPA + 
Anexa I
LISTA PREVĂZUTĂ LA ART. III-226 DIN CONSTITUȚIE

- 1 – 2 –
Numerele din Nomenclatura Combinată Denumirea produselor
CAPITOLUL 1 Animale vii
CAPITOLUL 2 Carne și organe comestibile
CAPITOLUL 3 Pești, crustacee și moluște
CAPITOLUL 4 Lapte și produse lactate; ouă de păsări; miere naturală
CAPITOLUL 5
05.04 Intestine, vezici și stomacuri de animale, întregi sau bucăți, altele decât cele de pește
05.15 Produse de origine animală, nedenumite și necuprinse în altă parte; animale moarte de la capitolele 1 sau 3, improprii pentru consumul uman
CAPITOLUL 6 Plante vii și produse de floricultură
CAPITOLUL 7 Legume, plante, rădăcini și tuberculi alimentari
CAPITOLUL 8 Fructe comestibile; coji de citrice și de pepeni
CAPITOLUL 9 Cafea, ceai și condimente, cu excepția mate (nr. 0903)
CAPITOLUL 10 Cereale
CAPITOLUL 11 Produse ale industriei morăritului; malț; amidon și fecule; gluten; inulină
CAPITOLUL 12 Semințe și fructe oleaginoase; semințe și fructe diverse; plante industriale și medicinale; paie și furaje
CAPITOLUL 13
ex 13.03 Pectină
CAPITOLUL 15
15.01 Untură și alte grăsimi de porc presate sau topite; grăsime de pasăre presată sau topită
15.02 Seu (din speciile bovină, ovină sau caprină) brut sau topit, inclusiv seul numit "seu din prima topire"
15.03 Stearină din untură; oleo-stearină, ulei de untură și oleo-margarină neemulsionată, neamestecate și nici altfel preparate
15.04 Grăsimi și uleiuri de pește și de mamifere marine, chiar rafinate
15.07 Uleiuri vegetale fixe, fluide sau solide, brute, epurate sau rafinate
15.12 Grăsimi și uleiuri animale sau vegetale hidrogenate, chiar rafinate, dar nu preparate
15.13 Margarină, înlocuitori de grăsimi și alte grăsimi alimentare preparate
15.17 Reziduuri provenite de la tratarea grăsimilor sau a cerii animale sau vegetale
CAPITOLUL 16 Preparate din carne, din pește, din crustacee și din moluște
CAPITOLUL 17
17.01 Zahăr din sfeclă și din trestie, în stare solidă
17.02 Alte zaharuri; siropuri; înlocuitori de miere, chiar amestecați cu miere naturală; zaharuri și melase caramelizate
17.03 Melase, chiar decolorate
17.05(*) Zaharuri, siropuri și melase aromatizate sau cu adaos de coloranți (inclusiv zahăr vanilat sau vanilinat), cu excepția sucurilor de fructe cu adaos de zahăr în orice proporție
CAPITOLUL 18
18.01 Cacao boabe și brizuri de boabe, crude sau prăjite
18.02 Coji, pielițe, pelicule și resturi de cacao
CAPITOLUL 20 Preparate din legume, din plante comestibile, din fructe sau din alte plante sau părți de plante
CAPITOLUL 22
22.04 Must de struguri parțial fermentat, chiar dacă fierberea a fost întreruptă altfel decât cu alcool
22.05 Vinuri din struguri proaspeți; musturi de struguri proaspeți a căror fierbere a fost întreruptă cu alcool (inclusiv must alcoolizat)
22.07 Cidru, rachiu de pere, hidromel și alte băuturi fermentate
ex 22.08(*) Alcool etilic, denaturat sau nu, cu orice concentrație,
ex 22.09(*) obținut din produsele agricole din prezenta anexă, cu excepția rachiurilor, a lichiorurilor și a altor băuturi spirtoase, preparate alcoolice compuse (numite "extracte concentrate") pentru fabricare băuturilor
ex 22.10(*) Oțet comestibil și înlocuitori de oțet comestibil
CAPITOLUL 23 Reziduuri și deșeuri ale industriei alimentare; alimente preparate pentru animale
CAPITOLUL 24
24.01 Tutunuri brute sau neprelucrate; deșeuri de tutun
CAPITOLUL 45
45.01 Plută naturală brută și deșeuri de plută; plută concasată, granulată sau pulverizată
CAPITOLUL 54
54.01 In, în stare brută, topit, melițat, pieptănat sau prelucrat în alt mod, dar netors; câlți și deșeuri de in (inclusiv deșeuri de fire și material fibros garnetat)
CAPITOLUL 57
57.01 Cânepă (Cannabis sativa), în stare brută, topită, melițată, pieptănată sau tratată în alt mod, dar netoarsă; câlți și deșeuri de cânepă (inclusiv deșeuri de fire și material fibros garnetat)
(*) Poziție adăugată prin articolul 1 din Regulamentul Consiliului Comunității Economice Europene nr. 7 bis din 18 decembrie 1959 (JO 7 din 30.1.1961, p. 71/61.).

 + 
Anexa II
ȚĂRI ȘI TERITORII DE PESTE MARI CĂRORA LI SE APLICA PARTEA III TITLUL IV DIN CONSTITUȚIE– Groenlanda,– Noua Caledonie și teritoriile dependente– Polinezia Franceza– Teritoriile Australe și Antarctice Franceze– Insulele Wallis și Futuna– Mayotte– Saint Pierre și Miquelon– Aruba– Antilele Olandeze– Bonaire– Curasao– Saba– Sunt Eustatius– Sunt Maarten– Anguilla– Insulele Cayman– Insulele Falkland– Georgia de Sud și Insulele Sandwich de Sud– Monteserrat– Pitcairn– Sfanta Elena și teritoriile dependente– Teritoriul Antarcticii Britanice– Teritoriile Britanice din Oceanul Indian– Insulele Turks și Caicos– Insulele Virgine Britanice– Insulele Bermude
 + 
ACT FINALCONFERINȚA REPREZENTANȚILOR GUVERNELOR STATELOR MEMBRE, convocată la Bruxelles la 30 septembrie 2003 pentru a adopta de comun acord Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa, adopta următoarele texte:I.Tratatul de instituire a unei Constituții pentru EuropaII.Protocoalele anexate la Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa:1.Protocolul privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană2.Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiarității și proportionalitatii3.Protocolul de stabilire a Statutului Curții de Justiție a Uniunii Europene4.Protocolul de stabilire a Statutului Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene5.Protocolul de stabilire a Statutului Băncii Europene de Investiții6.Protocolul privind stabilirea sediilor instituțiilor și ale anumitor organe, oficii, agenții și departamente ale Uniunii Europene7.Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene8.Protocolul privind Tratatele și Actele de aderare a Regatului Danemarcei, a Irlandei și a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, a Republicii Elene, a Regatului Spaniei și a Republicii Portugheze, și a Republicii Austria, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei9.Protocolul privind Tratatul și Actul de aderare a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace10.Protocolul privind procedura cu privire la deficitele excesive11.Protocolul privind criteriile de convergenta12.Protocolul privind Eurogrup13.Protocolul privind anumite dispoziții privind Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în ceea ce privește uniunea economică și monetara14.Protocolul privind anumite dispoziții privind Danemarca în ceea ce privește conomica și monetara15.Protocolul privind anumite sarcini ale Băncii Naționale a Danemarcei16.Protocolul privind regimul francului CFP17.Protocolul privind acquis-ul Schengen integrat în cadrul Uniunii Europene18.Protocolul privind aplicarea anumitor aspecte din articolul III-130 din Constituție Regatului Unit și Irlandei19.Protocolul privind poziția Regatului Unit și a Irlandei față de politicile privind controlul frontierelor, azilul și imigrarea, precum și față de cooperarea judiciară în materie civilă și față de cooperarea politieneasca20.Protocolul privind poziția Danemarcei21.Protocolul privind relațiile externe ale statelor membre în ceea ce privește trecerea frontierelor externe22.Protocolul privind dreptul la azil al resortisantilor statelor membre23.Protocolul privind cooperarea structurată permanenta instituită prin articolul I-41 alineatul (6) și prin articolul III-312 din Constituție24.Protocolul privind articolul I-41 alineatul (2) din Constituție25.Protocolul privind importurile în Uniunea Europeană de produse petroliere rafinate în Antilele Olandeze26.Protocolul privind achiziția de bunuri imobiliare în Danemarca27.Protocolul privind sistemul de radiodifuziune publică din statele membre28.Protocolul privind articolul III-214 din Constituție29.Protocolul privind coeziunea economică, socială și teritorială30.Protocolul privind regimul special aplicabil Groenlandei31.Protocolul privind articolul 40.3.3 din Constituția Irlandei32.Protocolul privind articolul I-9 alineatul (2) din Constituție privind aderarea Uniunii la Convenția europeană de apărare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale33.Protocolul privind actele și tratatele care au completat sau modificat Tratatul de instituire a Comunității Europene și Tratatul privind Uniunea Europeană34.Protocolul privind dispozițiile tranzitorii referitoare la instituțiile și organele Uniunii35.Protocolul privind consecințele financiare ale expirării Tratatului de instituire a Comunității Europene a Carbunelui și Otelului și fondurile de cercetare în domeniul carbunelui și otelului36.Protocolul de modificare a Tratatului de instituire a Comunității Europene a Energiei AtomiceIII.Anexele la Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa1.Anexa I – Lista prevăzută la articolul III-226 din Constituție2.Anexa II - Țările și teritoriile de peste mari cărora li se aplică partea III titlul IV din ConstituțieConferința adopta declarațiile enumerate în continuare și anexate la prezentul Act final:A.Declarațiile cu privire la dispozițiile Constituției1.Declarația cu privire la articolul I-62.Declarația cu privire la articolul I-9 alineatul (2)3.Declarația cu privire la articolele I-22, I-27 și I-284.Declarația cu privire la articolul I-24 alineatul (7) referitor la decizia Consiliului European privind exercitarea presedintiei Consiliului5.Declarația cu privire la articolul I-256.Declarația cu privire la articolul I-267.Declarația cu privire la articolul I-278.Declarația cu privire la articolul I-369.Declarația cu privire la articolele I-43 și III-32910.Declarația cu privire la articolul I-5111.Declarația cu privire la articolul I-5712.Declarația cu privire la explicațiile privind Carta Drepturilor Fundamentale13.Declarația cu privire la articolul III-11614.Declarația cu privire la articolele III-136 și III-26715.Declarația cu privire la articolele III-160 și III-32216.Declarația cu privire la articolul III-167 alineatul (2) litera (c)17.Declarația cu privire la articolul III-18418.Declarația cu privire la articolul III-21319.Declarația cu privire la articolul III-22020.Declarația cu privire la articolul III-24321.Declarația cu privire la articolul III-24822.Declarația cu privire la articolul III-25623.Declarația cu privire la articolul III-273 alineatul (1) paragraful al doilea24.Declarația cu privire la articolul III-29625.Declarația cu privire la articolul III-325 privind negocierea și încheierea de statele membre de acorduri internaționale privind spațiul de libertate, securitate și justiție26.Declarația cu privire la articolul III-402 alineatul (4)27.Declarația cu privire la articolul III-41928.Declarația cu privire la articolul IV-440 alineatul (7)29.Declarația cu privire la articolul IV-448 alineatul (2)30.Declarația cu privire la ratificarea Tratatului de instituire a unei Constituții pentru EuropaB.Declarații privind protocoalele anexate la ConstituțieDeclarațiile cu privire la Protocolul privind Tratatele și Actele de aderare a Regatului Danemarcei, a Irlandei și a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, a Republicii Elene, a Regatului Spaniei și a Republicii Portugheze, și a Republicii Austria, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei31.Declarația cu privire la insulele Aland32.Declarația cu privire la populația laponaDeclarațiile cu privire la Protocolul privind Tratatul și Actul de aderare a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace33.Declarația cu privire la zonele de suveranitate a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în Cipru34.Declarația Comisiei privind zonele de suveranitate a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în Cipru35.Declarația privind centrala nucleara de la Ignalina din Lituania36.Declarația cu privire la tranzitul de persoane pe cai terestre între regiunea Kaliningrad și celelalte părți ale Federației Ruse37.Declarația cu privire la unitatea 1 și unitatea 2 ale centralei nucleare de la Bohunice V1 din Slovacia38.Declarația cu privire la Cipru39.Declarația cu privire la Protocolul privind poziția Danemarcei40.Declarația cu privire la Protocolul privind dispozițiile tranzitorii referitoare la instituțiile și organele Uniunii41.Declarația cu privire la ItaliaÎn plus, Conferința ia act de declarațiile enumerate în continuare și anexate la prezentul Act final:42.Declarația Regatului Țărilor de Jos cu privire la articolul I-5543.Declarația Regatului Țărilor de Jos cu privire la articolul IV-44044.Declarația Republicii Federale Germania, a Irlandei, a Republicii Ungare, a Republicii Austria și a Regatului Suediei45.Declarația Regatului Spaniei și a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord46.Declarația Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord cu privire la definitia termenului "resortisanti"47.Declarația Regatului Spaniei cu privire la definitia termenului "resortisanti"48.Declarația Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord cu privire la dreptul de vot la alegerile parlamentare europene49.Declarația Regatului Belgiei cu privire la parlamentele naționale50.Declarația Republicii Letonia și a Republicii Ungare cu privire la ortografierea numelui monedei unice în Tratatul de instituire a unei Constituții pentru EuropaHecho en Roma, el veintinueve de octubre del dos mil cuatro.V Rime dne dvacateho devateho rijna dva tisice ctyriUdfaerdiget i Rom den niogtyvende oktober to tusind og fire.Geschehen zu Rom am neunundzwanzigsten Oktober zweitausendundvier.Kahe tuhande neljanda aasta oktoobrikuu kahekumne uheksandal paeval RoomasTextul în limba greaca se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 1 iunie 2005, la pag. 546.Done at Rome on the twenty-ninth day of October în the year two thousand and four.Fait a Rome, le vingt-neuf octobre deux mille quatre.Arna dheanamh sa Roimh, an naou la fichead de Dheireadh Fomhair sa bhliain dha mhile is a ceathairFatto a Roma, addi ventinove ottobre duemilaquattro.Roma, divi tukstosi ceturta gada divdesmit devitaja oktobriPriimta du tukstanciai ketvirtu metu spalio dvidesimt devinta diena RomojeKelt Romaban, a ketezer-negyedik ev oktober havanak huszonkilencedik napjanMaghmul f'Ruma fid-disa' u ghoxrin jum ta' Ottubru tas-sena elfejn u erbghaGedaan te Rome, de negenentwintigste oktober tweeduizendvier.Sporzadzono w Rzymie dnia dwudziestego dziewiatego pazdziernika roku dwutysiecznego czwartegoFeito em Roma, em vinte e nove de Outubro de dois mil e quatroV Rime dvadsiatehodeviateho oktobra dvetisicstyriV Rimu, devetindvajsetega oktobra leta dva tisoc știriTehty Roomassa kahdentenakymmenentenayhdeksantena paivana lokakuuta vuonna kaksituhattanelja.Som skedde i Rom den tjugonionde oktober tjugohundrafyra.Încheiat la Roma la douăzeci și noua octombrie doua mii patru.Pour Sa Majeste le Roi des BelgesVoor Zijne Majesteit de Koning der BelgenFur Seine Majestat den Konig der BelgierCette signature engage egalement la Communaute francaise, la Communaute flamande, la Communaute germanophone, la Region wallonne, la Region flamande et la Region de Bruxelles-Capitale.Deze handtekening verbindt eveneens de Vlaamse Gemeenschap, de Franse Gemeenschap, de Duitstalige Gemeenschap, het Vlaamse Gewest, het Waalse Gewest en het Brussels Hoofdstedelijk Gewest.Diese Unterschrift bindet zugleich die Deutschsprachige Gemeinschaft, die Flamische Gemeinschaft, die Franzosische Gemeinschaft, die Wallonische Region, die Flamische Region und die Region Brussel-Hauptstadt.Za prezidenta Ceske republikyFor Hendes Majestaet Danmarks DronningFur den Prasidenten der Bundesrepublik DeutschlandEesti Vabariigi Presidendi nimelPor Su Majestad el Rey de EspanaPour le President de la Republique francaiseThar ceann Uachtaran na hEireannFor the President of IrelandPer îl Presidente della Repubblica italianaLatvijas Republikas Valsts prezidentes vardaLietuvos Respublikos Prezidento varduPour Son Altesse Royale le Grand-Duc de LuxembourgA Magyar Koztarsasag Elnoke reszerolGhall-President ta' MaltaVoor Hare Majesteit de Koningin der NederlandenFur den Bundesprasidenten der Republik OsterreichZa Prezydenta Rzeczypospolitej PolskiejPelo Presidente da Republica PortuguesaZa predsednika Republike SlovenijeZa prezidenta Slovenskej republikySuomen Tasavallan Presidentin puolestaFor Republiken Finlands PresidentFor Konungariket Sveriges regeringFor Her Majesty the Queen of the United Kingdom of Great Britain and Northern IrelandHan firmado asimismo la presente Acta final, en su condicion de Estados candidatos a la adhesion a la Union Europea, observadores ante la Conferencia:Tento zaverecny akt rovnez podepsali pozorovatele pri Konferenci, jakozto staty kandidujici na pristoupeni k Evropske unii:Folgende observatorer ved konferencen har ligeledes undertegnet denne slutakt i deres egenskab af kandidatstater til Den Europaeiske Union:Als Beobachter bei der Konferenz haben în ihrer Eigenschaft als Kandidaten fur den Beitritt zur Europaischen Union ferner diese Schlussakte unterzeichnet:Kaesoleva loppakti on allkirjastanud Euroopa Liidu kandidaatriikide esindajatena ka konverentsi vaatlejad:The following have also signed this Final Act, în their capacity as candidate States for accession to the European Union, having been observers to the Conference:Ont egalement signe le present acte final, en leur qualite d'Etats candidats a l'adhesion de l'Union europeenne, observateurs aupres de la Conference:Shinigh na breathnoiri seo a leanas ag an gComhdhail an Ionstraim Chriochnaitheach seo freisin ina gcail mar Stait iarrthacha don Aontas Eorpach:Hanno altresi firmato îl presente atto finale, în qualita di Stati candidați all'Unione europea, osservatori nella ConferenzaSo Nobeiguma aktu ka Eiropas Savienibas pievienosanas kandidatvalstu vaditaji ir parakstijusi ari sadi Konferences noverotaji:Baigiamaji akta, taip pat pasiraso i Europos Sajunga, stojancios valstybes kandidates, Konferencijos stebetojos:Ezt az zarookmanyt a Europai Unio tagjelolt allamaikent, amelyek a Konferencian megfigyelokent vettek reszt, a kovetkezok is alairtak:Iffirmaw ukoll dan l-Att Finali, fil-kapacita taghhom ta' Stati kandidati ta' l-Unjoni Ewropea, bhala osservaturi ghall-Konferenza:Deze Slotakte is tevens ondertekend door de volgende kandidaat-lidstaten van de Europese Unie, waarnemers bij de Conferentie:Niniejszy Akt Koncowy zostal rowniez podpisany przez Panstwa kandydujace do przystapienia do Unii Europejskiej, bedace obserwatorami przy Konferencji:Assinaram igualmente a presente Acta Final, na qualidade de Estados candidatos a adesao a Uniao Europeia, observadores na Conferencia:V postaveni statov uchadzajucich sa o pristupenie k Europskej unii a v postaveni pozorovatel'ov na konferencii podpisali tento zaverecny akt:To sklepno listino so kot drzave kandidatke za pristop k Evropski uniji în kot opazovalke Konference, podpisali tudiTaman paatosasiakirjan ovat Euroopan unionin jasenehdokasvaltioina allekirjoittaneet myos konferenssiin tarkkailijoina osallistuneet:Nedanstaende observatorer vid konferensen har, i sin egenskap av kandidatstater infor anslutning till Europeiska unionen, likaledes undertecknat denna slutakt:Pentru RomâniaTurkiye Cumhuriyeti Adyna + 
CUPRINSA.Declarațiile cu privire la dispozițiile Constituției1.Declarația cu privire la articolul I-62.Declarația cu privire la articolul I-9 alineatul (2)3.Declarația cu privire la articolele I-22, I-27 și I-284.Declarația cu privire la articolul I-24 alineatul (7) referitor la decizia Consiliului European privind exercitarea presedintiei Consiliului5.Declarația cu privire la articolul I-256.Declarația cu privire la articolul I-267.Declarația cu privire la articolul I-278.Declarația cu privire la articolul I-369.Declarația cu privire la articolele I-43 și III-32910.Declarația cu privire la articolul I-5111.Declarația cu privire la articolul I-5712.Declarația cu privire la explicațiile privind Carta Drepturilor Fundamentale13.Declarația cu privire la articolul III-11614.Declarația cu privire la articolele III-136 și III-26715.Declarația cu privire la articolele III-160 și III-32216.Declarația cu privire la articolul III-167 alineatul (2) litera (c)17.Declarația cu privire la articolul III-18418.Declarația cu privire la articolul III-21319.Declarația cu privire la articolul III-22020.Declarația cu privire la articolul III-24321.Declarația cu privire la articolul III-24822.Declarația cu privire la articolul III-25623.Declarația cu privire la articolul III-273 alineatul (1) paragraful al doilea24.Declarația cu privire la articolul III-29625.Declarația cu privire la articolul III-325 privind negocierea și încheierea de statele membre de acorduri internaționale privind spațiul de libertate, securitate și justiție26.Declarația cu privire la articolul III-402 alineatul (4)27.Declarația cu privire la articolul III-41928.Declarația cu privire la articolul IV-440 alineatul (7)29.Declarația cu privire la articolul IV-448 alineatul (2)30.Declarația cu privire la ratificarea Tratatului de instituire a unei Constituții pentru EuropaB.Declarații privind protocoalele anexate la ConstituțieDeclarațiile cu privire la Protocolul privind Tratatele și Actele de aderare a Regatului Danemarcei, a Irlandei și a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, a Republicii Elene, a Regatului Spaniei și a Republicii Portugheze, și a Republicii Austria, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei31.Declarația cu privire la insulele Aland32.Declarația cu privire la populația laponaDeclarațiile cu privire la Protocolul privind Tratatul și Actul de aderare a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace33.Declarația cu privire la zonele de suveranitate a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în Cipru34.Declarația Comisiei privind zonele de suveranitate a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în Cipru35.Declarația privind centrala nucleara de la Ignalina din Lituania36.Declarația cu privire la tranzitul de persoane pe cai terestre între regiunea Kaliningrad și celelalte părți ale Federației Ruse37.Declarația cu privire la unitatea 1 și unitatea 2 ale centralei nucleare de la Bohunice V1 din Slovacia38.Declarația cu privire la Cipru39.Declarația cu privire la Protocolul privind poziția Danemarcei40.Declarația cu privire la Protocolul privind dispozițiile tranzitorii referitoare la instituțiile și organele Uniunii41.Declarația cu privire la ItaliaDeclarații ale statelor membre:42.Declarația Regatului Țărilor de Jos cu privire la articolul I-5543.Declarația Regatului Țărilor de Jos cu privire la articolul IV-44044.Declarația Republicii Federale Germania, a Irlandei, a Republicii Ungare, a Republicii Austria și a Regatului Suediei45.Declarația Regatului Spaniei și a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord46.Declarația Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord cu privire la definitia termenului "resortisanti"47.Declarația Regatului Spaniei cu privire la definitia termenului "resortisanti"48.Declarația Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord cu privire la dreptul de vot la alegerile parlamentare europene49.Declarația Regatului Belgiei cu privire la parlamentele naționale50.Declarația Republicii Letonia și a Republicii Ungare cu privire la ortografierea numelui monedei unice în Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa + 
A. DECLARAȚIILE CU PRIVIRE LA DISPOZIȚIILE CONSTITUȚIEI1.Declarația cu privire la articolul I-6Conferința constata ca articolul I-6 reflecta jurisprudenta existenta a Curții de Justiție a Comunităților Europene și a Tribunalului de Prima Instanța.2.Declarația cu privire la articolul I-9 alineatul (2)Conferința convine ca aderarea Uniunii la Convenția europeană de apărare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale trebuie realizată în conformitate cu proceduri care să permită menținerea specificului ordinii juridice a Uniunii. În acest context, Conferința constata existenta unui dialog constant între Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, dialog care va putea fi consolidat cu ocazia aderării Uniunii la convenția menționată anterior.3.Declarația cu privire la articolele I-22, I-27 și I-28La alegerea persoanelor chemate sa ocupe funcțiile de președinte al Consiliului European, de președinte al Comisiei și de ministru al afacerilor externe al Uniunii trebuie avută în vedere în mod corespunzător necesitatea de a respecta diversitatea geografică și demografică a Uniunii, precum și cea a statelor membre ale acesteia.4.Declarația cu privire la articolul I-24 alineatul (7) referitor la decizia Consiliului European privind exercitarea presedintiei ConsiliuluiConferința declara ca Consiliul trebuie să înceapă pregătirea deciziei europene de stabilire a normelor de aplicare a deciziei europene a Consiliului European privind exercitarea presedintiei Consiliului după semnarea Tratatului de instituire a unei Constituții pentru Europa și sa o aprobe din punct de vedere politic în termen de șase luni. În continuare figurează un proiect de decizie europeană a Consiliului European care va fi adoptată în ziua intrării în vigoare a tratatului menționat anterior: + 
Articolul 1(1)Președinția Consiliului, cu excepția formatiunii afacerilor externe, este asigurata, pe o perioadă de 18 luni, de grupuri prestabilite de trei state membre. Aceste grupuri sunt formate pe baza unei rotatii egale a statelor membre, având în vedere diversitatea acestora și echilibrul geografic al Uniunii.(2)Fiecare membru al unui grup asigura, pe rând, pe parcursul unei perioade de șase luni, președinția tuturor formatiunilor Consiliului, cu excepția formatiunii afacerilor externe. Ceilalți membri ai grupului asista președinția în îndeplinirea tuturor responsabilităților acesteia, pe baza unui program comun. Membrii grupului pot conveni asupra altor aranjamente. + 
Articolul 2Președinția Comitetului Reprezentanților Permanenți ai guvernelor statelor membre este asigurata de un reprezentant al statului membru care asigura președinția Consiliului Afacerilor Generale. Președinția Comitetului politic și de securitate este asigurata de un reprezentant al ministrului afacerilor externe al Uniunii.Președinția organelor de pregătire a diverselor formațiuni ale Consiliului, cu excepția formatiunii afacerilor externe, îi revine membrului grupului care asigura președinția formatiunii în cauza, cu excepția cazului în care se decide altfel în conformitate cu articolul 4. + 
Articolul 3Consiliul Afacerilor Generale asigura, în cooperare cu Comisia, coerenta și continuitatea lucrărilor diferitelor formațiuni ale Consiliului în cadrul unui program pe mai mulți ani. Statele membre care dețin președinția, sprijinite de Secretariatul General al Consiliului, iau toate măsurile necesare pentru organizarea și bunul mers al lucrărilor Consiliului. + 
Articolul 4Consiliul adopta o decizie europeană de stabilire a dispozițiilor de aplicare a prezentei decizii.(1)Este necesară adoptarea de dispoziții care să permită o tranzitie fără dificultăți de la sistemul de adoptare a deciziilor Consiliului cu majoritate calificată – asa cum este definit în Tratatul de la Nisa și reluat în articolul 2 alineatul (2) din Protocolul privind dispozițiile tranzitorii referitoare la instituțiile și organele Uniunii anexat Constituției, care continua să se aplice până la 31 octombrie 2009 – la sistemul de vot prevăzut la articolul I-25 din Constituție, care se aplică de la 1 noiembrie 2009.(2)Trebuie reamintit faptul ca practica Consiliului este de a depune toate eforturile pentru consolidarea legitimitatii democratice a actelor adoptate cu majoritate calificată.(3)Se considera adecvată menținerea în vigoare a prezentei decizii atâta timp cat este necesar pentru a asigura o tranzitie fără dificultăți la noul sistem de vot prevăzut de Constituție.
5.Declarația cu privire la articolul I-25Conferința declara ca decizia europeană privind punerea în aplicare a articolului I-25 va fi adoptată de Consiliu în ziua intrării în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constituții pentru Europa. În continuare figurează proiectul deciziei menționate anterior:Proiect de decizie europeană a consiliului privind aplicarea articolului I-25
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
întrucât:
DECIDE: + 
Articolul 1În cazul în care membrii Consiliului reprezentând:(a)cel puțin trei sferturi din populație, sau(b)cel puțin trei sferturi din numărul statelor membre,necesare pentru a constitui o minoritate de blocare rezultând din aplicarea articolului I-25 alineatul (1) primul paragraf sau alineatul (2), anunta opoziția lor la adoptarea unui act de către Consiliu cu majoritate calificată, Consiliul deliberează asupra problemei în cauza. + 
Articolul 2Pe parcursul acestor deliberări, Consiliul depune toate eforturile pentru a ajunge, într-un termen rezonabil și fără a aduce atingere limitelor obligatorii de timp stabilite de dreptul Uniunii, la o soluție satisfăcătoare, care să răspundă ingrijorarilor exprimate de membrii Consiliului menționați la articolul + 
Articolul 3În acest scop, președintele Consiliului, sprijinit de Comisie și în conformitate cu regulamentul de procedura al Consiliului, întreprinde toate initiativele necesare pentru a facilita un acord pe baze mai largi în cadrul Consiliului. Membrii Consiliului își dau concursul în acest sens. + 
Articolul 4Prezenta decizie intră în vigoare la 1 noiembrie 2009. Aceasta rămâne în vigoare cel puțin până în 2014. După această dată, Consiliul poate adopta o decizie europeană de abrogare a acesteia.
6.Declarația cu privire la articolul I-26Conferința considera ca, deoarece Comisia nu va mai cuprinde resortisanti ai tuturor statelor membre, aceasta va trebui sa acorde o atenție specială necesității de a garanta o transparenta absolută în relațiile sale cu toate statele membre. În consecința, Comisia trebuie să mențină un contact strâns cu toate statele membre, indiferent dacă acestea au sau nu un resortisant printre membrii Comisiei și, în acest sens, trebuie să acorde o atenție specială nevoii de a transmite informațiile tuturor statelor membre și de a le consulta.Conferința considera, printre altele, ca Comisia trebuie să ia toate măsurile utile pentru a garanta ca realitatile politice, sociale și economice ale tuturor statelor membre, inclusiv ale celor care nu au resortisanti printre membrii Comisiei, se iau pe deplin în considerare. Printre aceste măsuri trebuie să se numere garanția ca punctele de vedere ale acestor state membre se iau în considerare prin adoptarea unor modalități de organizare adecvate.7.Declarația cu privire la articolul I-27Conferința considera ca, în temeiul dispozițiilor Constituției, Parlamentul European și Consiliul European au o responsabilitate comuna privind buna desfășurare a procesului de alegere a președintelui Comisiei Europene. În consecința, reprezentanții Parlamentului European și ai Consiliului European trebuie să procedeze, înainte de adoptarea deciziei Consiliului European, la efectuarea consultărilor necesare în cadrul considerat ca fiind cel mai adecvat. Aceste consultări vor viza profilul candidaților la funcția de președinte al Comisiei, având în vedere alegerile pentru Parlamentul European, în conformitate cu articolul I-27 alineatul (1). Modalitățile de efectuare a acestor consultări pot fi stabilite de Parlamentul European și Consiliul European în timp util și de comun acord.8.Declarația cu privire la articolul I-36Conferința ia act de intenția Comisiei de a continua consultarea experților desemnați de statele membre pentru elaborarea proiectelor sale de regulamente europene delegate în domeniul serviciilor financiare, în conformitate cu practicile consacrate.9.Declarația cu privire la articolele I-43 și III-329Fără a aduce atingere măsurilor adoptate de Uniune în vederea îndeplinirii obligației sale de solidaritate față de un stat membru care este afectat de un atac terorist sau este victima unei catastrofe naturale sau provocate de om, nici una dintre dispozițiile articolelor I-43 și III-329 nu poate aduce atingere dreptului altui stat membru de a alege cel mai adecvat mijloc de a se achită de obligația sa de solidaritate față de statul membru menționat anterior.10.Declarația cu privire la articolul I-51Conferința declara ca, de fiecare data când, în temeiul articolului I-51, trebuie adoptate norme privind protecția datelor cu caracter personal care ar putea avea un impact direct asupra securității naționale, trebuie să se țină cont de aceste norme în mod corespunzător. Conferința reaminteste ca legislația aplicabilă în prezent (vezi în special Directiva 95/46/CE ) prevede derogări specifice în acest sens.11.Declarația cu privire la articolul I-57Uniunea ia în considerare situația specială a țărilor de dimensiuni mici cu care întreține relații specifice de proximitate.12.Declarația cu privire la explicațiile privind Carta Drepturilor Fundamentale Conferința ia act de explicațiile privind Carta Drepturilor Fundamentale, stabilite sub autoritatea prezidiului Convenției care a elaborat Carta și actualizate sub răspunderea prezidiului Convenției Europene, care figurează în continuare. + 
EXPLICAȚII PRIVIND CARTA DREPTURILOR FUNDAMENTALEExplicațiile care figurează în continuare au fost stabilite inițial sub responsabilitatea prezidiului Convenției care a elaborat Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Acestea au fost actualizate sub răspunderea prezidiului Convenției Europene, având în vedere adaptarile textului Cartei efectuate prin Convenția menționată anterior (în special articolele 51 și 52*1) și evoluția dreptului Uniunii. Deși aceste explicații nu au valoare juridică în sine, ele constituie un pretios instrument de interpretare destinat clarificarii dispozițiilor Cartei.*1) Articolele II-111 și II-112 din Constituție. + 
PREAMBULPopoarele Europei, stabilind între ele o uniune din ce în ce mai strânsă, au hotărât sa impartaseasca un viitor pașnic întemeiat pe valori comune.Conștiență de patrimoniul sau spiritual și moral, Uniunea este intemeiata pe valorile indivizibile și universale ale demnității umane, libertății, egalității și solidarității; aceasta se întemeiază pe principiul democrației și pe principiul statului de drept. Uniunea situeaza persoana în centrul acțiunii sale, instituind cetățenia Uniunii și creând un spațiu de libertate, securitate și justiție.Uniunea contribuie la păstrarea și la dezvoltarea acestor valori comune respectând diversitatea culturilor și traditiilor popoarelor Europei, precum și identitatea naționala a statelor membre și organizarea autorităților lor publice la nivel național, regional și local; Uniunea cauta sa promoveze o dezvoltare echilibrata și durabila și asigura libera circulație a persoanelor, serviciilor, mărfurilor și capitalurilor, precum și libertatea de stabilire.În acest scop, este necesar ca, făcându-le mai vizibile printr-o Carta, să se consolideze protecția drepturilor fundamentale în spiritul evoluției societății, a progresului social și a dezvoltarilor științifice și tehnologice.Prezenta Carta reafirma, prin respectarea competentelor și sarcinilor Uniunii, precum și a principiului subsidiarității, drepturile care rezultă în special din tradițiile constituționale și din obligațiile internaționale comune statelor membre, din Convenția europeană privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, din Cartele sociale adoptate de Uniune și de Consiliul Europei, precum și din jurisprudenta Curții de Justiție a Uniunii Europene și a Curții Europene a Drepturilor Omului. În acest context, Carta va fi interpretată de instanțele Uniunii și ale statelor membre, acordând atenția cuvenită explicatiilor redactate sub autoritatea prezidiului Convenției care a elaborat Carta și actualizate sub răspunderea prezidiului Convenției Europene. Beneficiul acestor drepturi implica responsabilități și îndatoriri atât față de terți, precum și față de comunitatea umană în general și față de generatiile viitoare.În consecința, Uniunea recunoaște drepturile, libertățile și principiile enunțate în continuare. + 
Titlul IDEMNITATEA + 
Articolul 1*1)*1) Articolul II-61 din Constituție.Demnitatea umanăDemnitatea umană este inviolabilă. Aceasta trebuie respectata și protejata.ExplicațieDemnitatea persoanei umane nu este numai un drept fundamental în sine, ci constituie chiar baza drepturilor fundamentale. Declarația universala a drepturilor omului din 1948 a prevăzut demnitatea umană în preambul: "... considerând ca recunoașterea demnității inerente tuturor membrilor familiei umane și a drepturilor lor egale și inalienabile constituie fundamentul libertății, dreptatii și păcii în lume". În Hotărârea din 9 octombrie 2001 în cauza C-377/98, Țările de Jos contra Parlamentului European și a Consiliului, Culegere 2001, p. I-7079, punctele 70 - 77, Curtea de Justiție a confirmat faptul ca dreptul fundamental la demnitatea umană face parte din dreptul Uniunii.Din hotărâre rezultă, de asemenea, ca nici unul dintre drepturile înscrise în aceasta Carta nu poate fi folosit pentru a aduce atingere demnității altuia și ca demnitatea persoanei umane face parte din substanța drepturilor înscrise în aceasta Carta. Carta trebuie, prin urmare, respectata, chiar în cazul restrângerii unui drept. + 
Articolul 2*2)*2) Articolul II-62 din Constituție.Dreptul la viața(1)Orice persoană are dreptul la viața.(2)Nimeni nu poate fi condamnat la pedeapsa cu moartea sau executat.Explicație(1)Alineatul (1) din acest articol se întemeiază pe articolul 2 alineatul (1) prima teza din CEDO, având următorul text:1.Dreptul la viața al oricărei persoane este protejat de lege….(2)A doua teza din dispoziția menționată anterior, privind pedeapsa cu moartea, a devenit caducă în urma intrării în vigoare a Protocolului nr. 6 anexat la CEDO, al carei articol 1 este formulat după cum urmează:Pedeapsa cu moartea este abolita. Nimeni nu poate fi condamnat la o asemenea pedeapsa și nici executat.Articolul 2 alineatul (2) din Carta*3) a fost redactat pe baza acestei dispoziții.*3) Articolul II-62 alineatul (2) din Constituție.(3)Dispozițiile articolului 2 din Carta*4) corespund dispozițiilor articolelor din CEDO și din Protocolul adițional menționate anterior. Acestea au același înțeles și același domeniu de aplicare, în conformitate cu articolul 52 alineatul (3) din Carta*5). Astfel, definițiile "negative" care figurează în CEDO trebuie considerate ca figurand în egala măsura și în Carta:*4) Articolul II-62 din Constituție.*5) Articolul II-112 alineatul (3) din Constituție.(a)articolul 2 alineatul (2) din CEDO:Moartea nu este considerată ca fiind cauzată prin încălcarea acestui articol în cazurile în care aceasta ar rezultă din recurgerea absolut necesară la forta:(a)pentru a asigura apărarea oricărei persoane împotriva violenței ilegale;(b)pentru a efectua o arestare legală sau pentru a împiedica evadarea unei persoane legal deținute;(c)pentru a reprima, conform legii, tulburări violențe sau o insurectie.(b)articolul 2 din Protocolul 6 anexat la CEDO:Un stat poate să prevadă în legislația sa pedeapsa cu moartea pentru acte săvârșite în timp de război sau de pericol iminent de război; o asemenea pedeapsa nu va fi aplicată decât în cazurile prevăzute de legislația respectiva și conform dispozițiilor acesteia... + 
Articolul 3*1)*1) Articolul II-63 din Constituție.Dreptul la integritate al persoanei(1)Orice persoană are dreptul la integritate fizica și psihică.(2)În domeniile medicinei și biologiei trebuie respectate în special:(a)consimțământul liber și în cunoștința de cauza al persoanei interesate, în conformitate cu procedurile prevăzute de lege;(b)interzicerea practicilor de eugenie, în special a celor care au drept scop selecția persoanelor;(c)interzicerea utilizării corpului uman și a părților sale, ca atare, ca sursa de profit;(d)interzicerea donarii fiintelor umane în scopul reproducerii.Explicație(1)În Hotărârea din 9 octombrie 2001 în cauza C-377/98, Țările de Jos contra Parlamentului European și a Consiliului, Culegere 2001, p. I-7079, punctele 70, 78, 79 și 80, Curtea de Justiție a confirmat faptul ca dreptul fundamental la integritate al persoanei face parte din dreptul Uniunii și cuprinde, în domeniile medicinei și biologiei, consimțământul liber și în cunoștința de cauza al donatorului și al primitorului.(2)Principiile din articolul 3 din Carta*2) figurează deja în Convenția privind drepturile omului și biomedicina, adoptată în cadrul Consiliului Europei (STE 164 și Protocolul adițional STE 168).*2) Articolul II-63 din Constituție.Prezenta Carta nu are ca obiectiv derogarea de la aceste dispoziții și, în consecința, nu interzice decât donarea în scopul reproducerii. Aceasta nu autorizeaza și nici nu interzice celelalte forme de donare. Carta nu poate împiedica în nici un fel, prin urmare,legiuitorul sa interzică celelalte forme de donare.(3)Trimiterea la practicile de eugenie, în special la cele care au drept scop selecția persoanelor, se referă la situații în care sunt organizate și puse în aplicare programe de selecție comportand, de exemplu, campanii de sterilizare, sarcini forțate, căsătorii etnice obligatorii ... toate acestea fiind acte considerate crime internaționale în conformitate cu Statutul Curții Penale Internaționale adoptat la Roma la 17 iulie 1998 [vezi articolul 7 alineatul (1) litera (g)]. + 
Articolul 4*3)*3) Articolul II-64 din Constituție.Interzicerea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante Nimeni nu poate fi supus torturii și nici pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante.ExplicațieDreptul care figurează în articolul 4*1) corespunde dreptului garantat în articolul 3 din CEDO, a cărui formulare este identică: "Nimeni nu poate fi supus torturii și nici pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante". În conformitate cu articolul 52 alineatul (3) din Carta*2), acest articol are același înțeles și același domeniu de aplicare ca și articolul din CEDO.*1) Articolul II-64 din Constituție.*2) Articolul II-112 alineatul (3) din Constituție. + 
Articolul 5*3)*3) Articolul II-65 din Constituție.Interzicerea sclaviei și a muncii forțate(1)Nimeni nu poate fi ținut în sclavie sau în servitute.(2)Nimeni nu poate fi constrâns să efectueze o munca forțată sau obligatorie.(3)Este interzis traficul de ființe umane.Explicație(1)Dreptul prevăzut la articolul 5*4) alineatele (1) și (2) corespunde articolului 4 alineatele (1) și (2) din CEDO, a căror formulare este analoga. Articolul are, prin urmare, același înțeles și același domeniu de aplicare ca și articolul din CEDO, în temeiul articolului 52 alineatul (3) din Carta*5). Pe cale de consecința:*4) Articolul II-65 din Constituție.*5) Articolul II-112 alineatul (3) din Constituție.– dreptului prevăzut la articolul 1 nu i se poate aduce în mod legal nici o restrangere;– în alineatul (2), notiunile de "munca forțată sau obligatorie" trebuie înțelese având în vedere definițiile "negative" din articolul 4 alineatul (3) din CEDO:Nu se considera «munca forțată sau obligatorie» în înțelesul prezentului articol:(a)orice munca impusa în mod normal unei persoane supuse detentiei în condițiile prevăzute la articolul 5 din prezenta Convenție sau în timpul în care se afla în libertate condiționată;(b)orice serviciu cu caracter militar sau, în cazul celor care refuza sa satisfacă serviciul militar din motive de constiinta, în țările în care acest lucru este recunoscut ca legitim, un alt serviciu în locul serviciului militar obligatoriu;(c)orice serviciu impus în situații de criza sau de calamitati care ameninta viața sau bunăstarea comunității;(d)orice munca sau serviciu care face parte din obligațiile civice normale.(2)Alineatul (3) decurge direct din demnitatea persoanei umane și ia în considerare datele recente din domeniul criminalitatii organizate cum ar fi organizarea filierelor lucrative ale imigratiei ilegale sau a celor de exploatare sexuală. Convenția Europol conține în anexa definitia următoare, care vizează traficul în scopul exploatării sexuale: "Trafic de ființe umane: înseamnă supunerea unei persoane puterii reale și ilegitime a altor persoane, făcând uz de violenta și amenințări sau abuzand de o poziție de autoritate sau de manevre în special în vederea dedarii la exploatarea prostituției semenilor, la forme de exploatare și de violenta sexuală față de minori și la comerțul legat de abandonul de copii". Capitolul IV din Convenția privind aplicarea acquis-ului Schengen, care a fost integrat în acquis-ul Uniunii și la care participa Regatul Unit și Irlanda conține, în articolul 27 alineatul (1) următoarea formula care vizează filierele de imigratie ilegala: "Părțile contractante se angajează sa instituie sancțiuni adecvate împotriva oricărei persoane care ajuta sau incearca sa ajute, în scopuri lucrative, un străin să între sau sa rămână pe teritoriul unei Părți Contractante incalcand legislația Părții Contractante respective privind intrarea și șederea străinilor.". La 19 iulie 2002, Consiliul a adoptat o decizie cadru privind lupta împotriva traficului de ființe umane (JO L 203, 1.8.2002, p. 1) în al carei articol 1 sunt definite chiar infracțiunile legate de traficul de ființe umane în scopul exploatării muncii acestora sau a exploatării sexuale care trebuie să facă obiectul unor pedepse în statele membre, în conformitate cu directiva cadru menționată anterior. + 
Titlul IILIBERTĂȚILE + 
Articolul 6*1)*1) Articolul II-66 din Constituție.Dreptul la libertate și la securitateOrice persoană are dreptul la libertate și la securitate.ExplicațieDrepturile prevăzute la articolul 6*1) corespund drepturilor garantate în articolul 5 din CEDO și au, în conformitate cu articolul 52 alineatul (3) din Carta*2), același înțeles și același domeniu de aplicare. Prin urmare, restrangerile la care pot fi supuse în mod legal nu le pot depăși pe cele permise de CEDO prin însăși formularea articolului 5:*1) Articolul II-66 din Constituție.*2) Articolul II-112 alineatul (3) din Constituție.(1)Orice persoană are dreptul la libertate și la securitate. Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, decât în cazurile următoare și potrivit căilor legale:(a)dacă este deținut legal pe baza condamnării de către un tribunal competent;(b)dacă a fost supus arestării sau deținerii legale pentru nesupunere la o hotărâre pronunțată, conform legii, de către un tribunal sau în vederea garantarii executării unei obligații prevăzute de lege;(c)dacă a fost arestat sau deținut în vederea aducerii sale în fața autorității judiciare competente, atunci când exista motive plauzibile pentru a banui ca a săvârșit o infracțiune sau când exista motive temeinice pentru a crede ca este necesar să fie împiedicat sa săvârșească o infracțiune sau sa fuga după săvârșirea acesteia;(d)în cazul detentiei legale a unui minor în scopul asigurării educației acestuia sub supraveghere, sau al detentiei legale a acestuia în scopul deferirii sale autorității competente;(e)în cazul detentiei legale a unei persoane susceptibile de transmiterea unei boli contagioase, a unui alienat, alcoolic, toxicoman sau vagabond;(f)în cazul arestării sau detentiei legale a unei persoane pentru a o împiedica sa pătrundă în mod ilegal pe un teritoriu, sau dacă împotriva persoanei respective se afla în curs o procedură de expulzare sau de extrădare.(2)Orice persoană arestata trebuie să fie informată, în termenul cel mai scurt și într-o limbă pe care o înțelege, asupra motivelor arestării sale și asupra oricărei acuzatii care îi este adusă.(3)Orice persoană arestata sau deținută în condițiile prevăzute în alineatul (1) litera (c) din prezentul articol trebuie adusă fără întârziere înaintea unui judecător sau a unui alt magistrat abilitat prin lege sa exercite atribuții judiciare și are dreptul de a fi judecata într-un termen rezonabil sau eliberata în cursul procedurii. Punerea în libertate poate fi condiționată de o garanție care să asigure prezentarea persoanei în cauza la audiere.(4)Orice persoană privată de libertatea sa prin arestare sau detenție are dreptul de a introduce recurs într-un tribunal, pentru ca acesta să se pronunțe într-un termen scurt asupra legalității deținerii sale și sa dispună eliberarea sa dacă detenția este ilegala.(5)Orice persoană care este victima unei arestari sau a unei detentii în condiții care contravin dispozițiilor din prezentul articol are dreptul la despăgubiri.Drepturile menționate în articolul 6*1) trebuie respectate în special la adoptarea de către Parlamentul European și de Consiliu a legilor și a legilor cadru în domeniul cooperării judiciare în materie penală, în temeiul articolelor III-270, III-271 și III-273 din Constituție, mai ales pentru a defini dispozițiile comune minime privind clasificarea infracțiunilor și pedepsele, precum și anumite aspecte de drept procedural.*1) Articolul II-66 din Constituție. + 
Articolul 7*2)*2) Articolul II-67 din Constituție.Respectarea vieții private și de familieOrice persoană are dreptul la respectarea vieții private și de familie, a reședinței și a secretului comunicațiilor.ExplicațieDrepturile garantate în articolul 7*2) corespund drepturilor garantate în articolul 8 din CEDO. Pentru a lua în considerare evolutiile tehnicii, cuvântul corespondenta a fost înlocuit cu cuvântul "comunicații".În conformitate cu articolul 52 alineatul (3)*3), acest drept are același înțeles și același domeniu de aplicare ca și articolul corespondent din CEDO. Rezultă ca restrangerile la care pot fi supuse în mod legal sunt identice cu cele admise în cadrul articolului 8 în cauza:*2) Articolul II-67 din Constituție.*3) Articolul II-112 alineatul (3) din Constituție.(1)Orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private și de familie, a domiciliului și a corespondentei sale.(2)Amestecul unei autorități publice în exercitare acestui drept nu este admis decât în măsura în care acest amestec este prevăzut de lege și constituie o măsura care, într-o societate democratica, este necesară pentru securitatea naționala, siguranța publică, bunăstarea economică a tarii, apărarea ordinii și prevenirea infracțiunilor penale, pentru protejarea sănătății sau a moralei, sau pentru protejarea drepturilor și libertăților altora. + 
Articolul 8*4)*4) Articolul II-68 din Constituție.Protecția datelor cu caracter personal(1)Orice persoană are dreptul la protecția datelor cu caracter personal care o privesc.(2)Asemenea date trebuie tratate în mod corect, în scopurile precizate și pe baza consimțământului persoanei interesate sau în temeiul unui alt motiv legitim prevăzut de lege. Orice persoană are dreptul de acces la datele colectate care o privesc, precum și dreptul de a obține rectificarea acestora.(3)Respectarea acestor reguli se supune controlului unei autorități independente.ExplicațieAcest articol se întemeiază pe articolul 286 din Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene și pe Directiva Parlamentului European și a Consiliului 95/46/CE din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice față de prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (JO L 281 din 23.11.1995), precum și pe articolul 8 din CEDO și pe Convenția Consiliului Europei pentru protecția persoanelor față de prelucrarea automată a datelor cu caracter personal din 28 ianuarie 1981, ratificată de toate statele membre. Articolul 286 din Tratatul CE este de acum înainte înlocuit cu articolul I-51 din Constituție. Trebuie avut în vedere de asemenea și Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 45/2001 din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice față de prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și libera circulație a acestor date (JO L 8 din 12.1.2001).Directiva și regulamentul menționate anterior conțin condiții și restrangeri aplicabile exercițiului dreptului la protecția datelor cu caracter personal. + 
Articolul 9*1)*1) Articolul II-69 din Constituție.Dreptul la căsătorie și dreptul de a întemeia o familieDreptul la căsătorie și dreptul de a întemeia o familie sunt garantate în conformitate cu legile interne care reglementează exercitarea acestor drepturi.ExplicațieAcest articol se întemeiază pe articolul 12 din CEDO, având următorul text: "Cu începere de la vârsta nubila, bărbatul și femeia au dreptul de a se căsători și de a fonda o familie potrivit legislației interne care reglementează exercitarea acestui drept". Formularea acestui articol a fost modernizata pentru a acoperi cazurile în care legislatiile interne recunosc alte modalități de formare a unei familii decât căsătoria. Acest articol nu interzice și nici nu poate impune acordarea statutului de căsătorie uniunilor între persoane de același sex. Acest drept este asemănător, prin urmare, celui prevăzut de CEDO, dar domeniul sau de aplicare poate fi extins în cazul în care legislatiile interne prevăd acest lucru. + 
Articolul 10*2)*2) Articolul II-70 din Constituție.Libertatea de gandire, de constiinta și de religie(1)Orice persoană are dreptul la libertatea de gandire, de constiinta și de religie. Acest drept implica libertatea de a-și schimba religia sau convingerea, precum și libertatea de a-și manifesta religia sau convingerea individual sau colectiv, în public sau în particular, prin intermediul cultului, învățământului, practicilor și îndeplinirii riturilor.(2)Este recunoscut dreptul la obiectie pe motive de constiinta, în conformitate cu legile interne care reglementează exercitarea acestui drept.ExplicațieDreptul garantat în alineatul (1) corespunde dreptului garantat în articolul 9 din CEDO și, în conformitate cu articolul 52 alineatul (3) din Carta*3), are același înțeles și același domeniu de aplicare ca și acesta. De aceea, restrangerile acestuia trebuie să respecte dispozițiile articolului 9 alineatul (2) menționat anterior, având următorul text: "Libertatea de manifestare a religiei sau a convingerilor nu poate face obiectul altor restrictii decât acelea care constituie măsuri necesare, prevăzute de lege, într-o societate democratica, pentru securitatea publică, protecția ordinii, a sănătății sau a moralei publice, sau pentru protecția drepturilor și libertăților altora".*3) Articolul II-112 alineatul (3) din Constituție.Dreptul garantat în alineatul (2) corespunde traditiilor constituționale interne și evoluției legislatiilor interne în acest domeniu. + 
Articolul 11*4)*4) Articolul II-71 din Constituție.Libertatea de exprimare și de informare1.Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a transmite informații sau idei fără amestecul autorităților publice și fără a tine seama de frontiere.2.Sunt respectate libertatea și pluralismul mijloacelor de informare în masa.Explicație(1)Articolul 11*1) corespunde articolului 10 din CEDO, având următorul text:*1) Articolul II-71 din Constituție.1.Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a comunică informații sau idei fără amestecul autorităților publice și fără a tine seama de frontiere. Prezentul articol nu împiedica statele sa supună societățile de radiodifuziune, de cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare.(2)Exercitarea acestor libertăți ce comporta îndatoriri și responsabilități poate fi supusă unor formalități, constrângeri, restrictii sau sancțiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare, într-o societate democratica, pentru securitatea naționala, integritatea teritorială sau siguranța publică, apărarea ordinii și prevenirea infracțiunilor, protecția sănătății sau a moralei, protecția reputației sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informații confidențiale sau pentru a garanta autoritatea și imparțialitatea puterii judecătorești.În conformitate cu articolul 52 alineatul (3) din Carta*2) acest drept are același înțeles și același domeniu de aplicare ca și cel garantat prin CEDO. Restrangerile care pot fi aduse acestui drept nu le pot depăși, prin urmare, pe cele stabilite la articolul 10 alineatul (2), fără a aduce atingere restrangerilor pe care dreptul concurentei din Uniune le poate impune dreptului statelor membre de a introduce regimurile de autorizare menționate la articolul 10 alineatul (1) a treia teza din CEDO.*2) Articolul II-112 alineatul (3) din Constituție.(3)În alineatul (2) din acest articol sunt explicate consecințele alineatului (1) în ceea ce privește libertatea mijloacelor de informare în masa. Acesta se întemeiază în special pe jurisprudenta Curții în domeniul televiziunii, în special pe cauza C-288/89 (Hotărârea din 25 iulie 1991, Stichting Collectieve Antennevoorziening Gouda și alții, Culegere p. I-4007) și pe Protocolul privind sistemul de radiodifuziune publică din statele membre, anexat la Tratatul CE și de acum înainte la Constituție, precum și pe Directiva Consiliului 89/552/CE (vezi în special al 17-lea motiv). + 
Articolul 12*3)*3) Articolul II-72 din Constituție.Libertatea de întrunire și de asociere(1)Orice persoană are dreptul la libertatea de întrunire pașnică și la libertatea de asociere la toate nivelurile, în special în domeniile politic, sindical și civic, ceea ce implica dreptul oricărei persoane de a înființa împreună cu alte persoane sindicate și de a deveni membra a acestora pentru apărarea intereselor sale.(2)Partidele politice la nivelul Uniunii contribuie la exprimarea voinței politice a cetățenilor Uniunii.Explicație(1)Dispozițiile alineatului (1) din acest articol corespund dispozițiilor articolului 11 din CEDO, formulat după cum urmează:(1)Orice persoană are dreptul la libertatea de întrunire pașnică și la libertatea de asociere, inclusiv dreptul de a înființa împreună cu alte persoane sindicate și de a deveni membra a acestora pentru apărarea intereselor sale.(2)Exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor restrictii decât cele care, prevăzute de lege, constituie măsuri necesare, într-o societate democratica, pentru securitatea naționala, siguranța publică, apărarea ordinii și prevenirea infracțiunilor, protecția sănătății sau a moralei sau pentru protecția reputației sau a drepturilor altora. Prezentul articol nu interzice impunerea de restrictii legale exercitării acestor drepturi de către membrii forțelor armate, ai poliției sau ai administrației de statDispozițiile prezentului articol 12*1) alineatul (1) au același înțeles ca și cele din CEDO, dar domeniul lor de aplicare este mai extins având în vedere faptul ca pot fi aplicate la toate nivelurile, inclusiv la nivel european. În conformitate cu articolul 52 alineatul (3) din Carta*2), restrangerile acestui drept nu le pot depăși pe cele considerate legale în temeiul articolului 11 alineatul (2) din CEDO.*1) Articolul II-72 din Constituție.*2) Articolul II-112 alineatul (3) din Constituție.(2)Acest drept se întemeiază în egala măsura pe articolul 11 din Carta comunitara a drepturilor sociale fundamentale ale lucrătorilor.(3)Alineatul (2) din acest articol corespunde articolului I-46 alineatul (4) din Constituție. + 
Articolul 13*3)*3) Articolul II-73 din Constituție.Libertatea artelor și stiintelorArtele și cercetarea științifică sunt libere. Libertatea universitară este respectata.ExplicațieAcest drept decurge în principal din libertatea de gandire și de exprimare. Acesta se exercită cu respectarea articolului I*4) și poate fi supus restrangerile permise de articolul 10 din CEDO.*4) Articolul II-61 din Constituție. + 
Articolul 14Dreptul la educație(1)Orice persoană are dreptul la educație, precum și la accesul la formare profesională și formare continua.(2)Acest drept include posibilitatea de a urma gratuit învățământul obligatoriu.(3)Libertatea de a înființa instituții de învățământ cu respectarea principiilor democratice, precum și dreptul părinților de a asigura educarea și instruirea copiilor lor, potrivit propriilor convingerilor religioase, filozofice și pedagogice, sunt respectate în conformitate cu legile interne care reglementează exercitarea acestora.Explicație(1)Acest articol este inspirat atât din tradițiile constituționale comune statelor membre, cat și din articolul 2 din Protocolul adițional la CEDO, având următorul text:Nimănui nu i se poate refuza dreptul la instruire. Statul, în exercitarea funcțiilor pe care și le va asuma în domeniul educației și al învățământului, va respecta dreptul părinților de a asigura aceasta educație și aceasta instruire potrivit convingerilor lor religioase și filozofice.Extinderea acestui articol la accesul la formarea profesională și continua (vezi punctul 15 din Carta comunitara a drepturilor sociale fundamentale ale lucrătorilor și articolul 10 din Carta socială) și adăugarea principiului gratuitatii învățământului obligatoriu au fost considerate utile. Asa cum este formulat, acest din urma principiu implica numai faptul ca, în ceea ce privește învățământul obligatoriu, fiecare copil trebuie să aibă acces la o instituție gratuita. Principiul nu impune gratuitatea tuturor instituțiilor, în special a celor private, care oferă acest tip de învățământ sau formare profesională și continua. De asemenea, principiul nu interzice ca anumite forme specifice de învățământ să fie cu plata, în cazul în care statul ia măsurile necesare pentru acordarea de compensații financiare. În măsura în care Carta se aplică Uniunii, acest lucru înseamnă ca, în cadrul politicilor sale de formare, Uniunea trebuie să respecte gratuitatea învățământului obligatoriu, înțelegandu-se ca astfel nu sunt create noi competente. În ceea ce privește dreptul părinților, acesta trebuie interpretat coroborat cu dispozițiile articolului 24*1).*1) Articolul II-84 din Constituție.(2)Libertatea de a înființa instituții de învățământ, publice sau private, este garantată ca parte a libertății de a desfășura o activitate comercială, dar este restrânsă de respectarea principiilor democratice și se exercită în conformitate cu modalitățile definite în legislatiile interne. + 
Articolul 15*2)*2) Articolul II-75 din Constituție.Libertatea de alegere a ocupației și dreptul la munca(1)Orice persoană are dreptul la munca și dreptul de a exercita o ocupație aleasă sau acceptată în mod liber.(2)Fiecare cetățean al Uniunii are libertatea de a-și cauta un loc de muncă, de a lucra, de a se stabili sau de presta servicii în orice stat membru.(3)Resortisantii țărilor terțe care sunt autorizați sa lucreze pe teritoriul statelor membre au dreptul la condiții de muncă echivalente acelora de care beneficiază cetățenii Uniunii.ExplicațieLibertatea de alegere a ocupației, consacrată în articolul 15 alineatul (1)*1), este recunoscută în jurisprudenta Curții de Justiție (vezi, printre altele, Hotărârile din 14 mai 1974, cauza 4/73, Nold, Culegere 1974, punctele 12 - 14; din 13 decembrie 1979, cauza 44/79, Hauer, Culegere 1979 p. 3727; din 8 octombrie 1986, cauza 234/85, Keller, Culegere 1986, p. 2897, punctul 8).*1) Articolul II-84 din Constituție.Acest paragraf se inspira, de asemenea, din articolul 1 alineatul (2) din Carta socială europeană semnată la 18 octombrie 1961 și ratificată de toate statele membre, și din punctul 4 din Carta comunitara a drepturilor sociale fundamentale ale lucrătorilor din 9 decembrie 1989. Expresia "condiții de muncă" trebuie inteleasa în înțelesul articolului III-213 din Constituție.Alineatul (2) reia cele trei libertăți garantate în articolele I-4 și III-133, III-137 și III-144 din Constituție, și anume libera circulație a lucrătorilor, libertatea de stabilire și libertatea de a oferi servicii.Alineatul (3) se întemeiază pe articolul 137 alineatul (3) a treia liniuța din Tratatul CE, înlocuit de acum înainte de articolul III-210 alineatul (1) litera (g) din Constituție, precum și pe articolul 19 punctul 4 din Carta socială europeană, semnată la 18 octombrie 1961 și ratificată de toate statele membre. De aceea se aplică articolul 52 alineatul (2) din Carta*3). Problema recrutarii marinarilor având cetățenia unor state terțe în echipajele vaselor aflate sub pavilionul unui stat membru al Uniunii este reglementată de dreptul Uniunii și de legislatiile și practicile naționale.*3) Articolul II-112 alineatul (2) din Constituție. + 
Articolul 16*1)*1) Articolul II-76 din Constituție.Libertatea de a desfășura o activitate comercialăLibertatea de a desfășura o activitate comercială este recunoscută în conformitate cu dreptul Uniunii și cu legislatiile și practicile naționale.ExplicațieAcest articol se întemeiază pe jurisprudenta Curții de Justiție, care a recunoscut libertatea de a desfășura o activitate economică sau comercială (vezi Hotărârile din 14 mai 1974, cauza 4/73, Nold, Culegere 1974, p. 491, punctul 14; și din 27 septembrie 1979, cauza 230/78, SPA Eridania și alții, Culegere 1979, p. 2749, punctele 20 și 31) și libertatea contractuală (vezi, printre altele, Hotărârile Sukkerfabriken Nykoebing, cauza 151/78, Culegere 1979-1, punctul 19; din 5 octombrie 1999, Spania contra Comisiei, C-240/97, Culegere 1999, p. I-6571, motivul 99), precum și pe articolul I-3 alineatul (2) din Constituție, care recunoaște libera concurenta. Acest drept se exercită, bineînțeles, cu respectarea dreptului Uniunii și a legislatiilor interne. Acest drept poate fi supus restrangerilor prevăzute la articolul 52 alineatul (1) din Carta*2).*2) Articolul II-112 alineatul (1) din Constituție. + 
Articolul 17*3)*3) Articolul II-77 din Constituție.Dreptul de proprietate(1)Orice persoană are dreptul de a deține în proprietate, de a folosi, de a dispune și de a lasă moștenire bunurile pe care le-a dobândit în mod legal. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa, decât pentru o cauza de utilitate publică, în cazurile și condițiile prevăzute de lege și în schimbul unei despăgubiri juste acordate în timp util pentru pierderea pe care a suferit-o. Folosință bunurilor poate fi reglementată prin lege în limitele impuse de interesul general.(2)Proprietatea intelectuală este protejata.ExplicațieAcest articol corespunde articolului 1 din Protocolul adițional la CEDO:(1)Orice persoană fizica sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decât pentru o cauza de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.Dispozițiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a pune în aplicare legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosință bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor sau a altor contribuții, sau a amenzilor.Este vorba despre un drept fundamental comun tuturor constitutiilor naționale. Acesta a fost consacrat în repetate randuri de jurisprudenta Curții de Justiție și, în primul rând, de Hotărârea Hauer (13 decembrie 1979, Culegere 1979, p. 3727). Redactarea a fost modernizata, dar, în conformitate cu articolul 52 alineatul (3)*4), acest drept are același înțeles și același domeniu de aplicare ca și cel garantat prin CEDO, iar restrangerile prevăzute de aceasta nu pot fi depășite. Protecția proprietății intelectuale, care reprezintă unul dintre aspectele dreptului de proprietate, face obiectul unei mențiuni explicite în alineatul (2) datorită importantei sale tot mai mari și legislației comunitare secundare. Proprietatea intelectuală cuprinde, pe lângă proprietatea literară și artistică, drepturile de brevet și de marca, precum și drepturile conexe. Garanțiile prevăzute la alineatul (1) se aplică în mod adecvat proprietății intelectuale.*4) Articolul II-112 alineatul (3) din Constituție. + 
Articolul 18*1)*1) Articolul II-78 din Constituție.Dreptul de azilDreptul de azil este garantat prin respectarea normelor prevăzute de Convenția încheiată la Geneva la 28 iulie 1951 și de Protocolul încheiat la 31 ianuarie 1967 privind statutul refugiatilor și în conformitate cu Constituția.ExplicațieTextul acestui articol se întemeiază pe articolul 63 din Tratatul CE, înlocuit de acum înainte de articolul III-266 din Constituție, care impune Uniunii respectarea Convenției de la Geneva privind refugiatii. Este necesară trimiterea la dispozițiile Protocoalelor privind Regatul Unit și Irlanda anexate [Tratatului de la Amsterdam] Constituției, precum și pe cel privind Danemarca pentru a stabili în ce măsura pun în aplicare aceste state membre dreptul Uniunii în domeniu și în ce măsura li se aplică acest articol. Acest articol respecta Protocolul privind azilul anexat Constituției. + 
Articolul 19*2)*2) Articolul II-79 din Constituție.Protecția în caz de strămutare, expulzare sau extrădare(1)Expulzarile colective sunt interzise.(2)Nimeni nu poate fi stramutat, expulzat sau extrădat către un stat unde exista un risc serios de a fi supus pedepsei cu moartea, torturii sau altor pedepse sau tratamente inumane sau degradante.ExplicațieAlineatul (1) din acest articol are același înțeles și același domeniu de aplicare ca și articolul 4 din Protocolul adițional nr. 4 la CEDO în ceea ce privește expulzarile colective. Scopul acestuia este de a garanta faptul ca fiecare decizie face obiectul unei examinari specifice și că nu se poate decide, printr-o măsura unica, expulzarea tuturor persoanelor având cetățenia unui anumit stat (vezi și articolul 13 din Pactul cu privire la drepturile civile și politice).Alineatul (2) incorporeaza jurisprudenta incidența a Curții Europene a Drepturilor Omului privind articolul 3 din CEDO (vezi Ahmed contra Austriei, Hotărârea din 17 decembrie 1996, Culegere 1996, VI-2206 și Soering, Hotărârea din 7 iulie 1989). + 
Titlul IIIEGALITATEA + 
Articolul 20*3)*3) Articolul II-80 din Constituție.Egalitatea în fața legiiToate persoanele sunt egale în fața legii.ExplicațieAcest articol corespunde principiului general de drept înscris în toate constitutiile europene și pe care Curtea îl considera un principiu fundamental de drept comunitar (Hotărârea din 13 noiembrie 1984, Racke, cauza 283/83, Culegere 1984, p. 3791, Hotărârea din 17 aprilie 1997, cauza 15/95, EARL, Culegere 1997, p. I-1961 și Hotărârea din 13 aprilie 2000, cauza 292/97, Karlsson, Culegere 2000, p. I-2737). + 
Articolul 21*1)*1) Articolul II-81 din Constituție.Nediscriminarea(1)Se interzice discriminarea de orice fel bazată pe motive precum sexul, rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau convingerile, opiniile politice sau de orice natura, apartenența la o minoritate naționala, averea, nașterea, handicapul, vârsta sau orientarea sexuală.(2)În domeniul de aplicare a Constituției și fără a aduce atingere dispozițiilor specifice ale acesteia, se interzice orice discriminare pe motiv de cetățenie sau naționalitate.ExplicațieAlineatul (1) este inspirat din articolul 13 din Tratatul CE, înlocuit de acum înainte de articolul III-124 din Constituție, din articolul 14 din CEDO, precum și din articolul 11 din Convenția privind drepturile omului și biomedicina în ceea ce privește moștenirea genetica. În măsura în care coincide cu articolul 14 din CEDO, alineatul menționat se aplică în conformitate cu acesta din urma.Nu exista nici contradictii și nici incompatibilități între alineatul (1) și articolul III-124 din Constituție, al cărui domeniu de aplicare și obiect sunt diferite: articolul III-124 conferă Uniunii competente de adoptare a actelor legislative, incluzând armonizarea legilor și regulamentelor statelor membre, în vederea combaterii anumitor forme de discriminare citate exhaustiv în acest articol. Aceasta legislație se poate extinde la acțiunile autorităților unui stat membru (precum și la relațiile între persoane private) în orice domeniu de competența a Uniunii. În schimb, articolul 21 alineatul (1) de mai sus nu conferă nici o competența privind adoptarea unor legi împotriva discriminarii în aceste domenii de acțiune a statelor membre sau a persoanelor particulare, și nici nu conține o interdicție ampla a discriminarii în domeniile menționate anterior. De fapt, acesta se referă numai la discriminarile făcute de instituțiile și organele Uniunii în exercitarea competentelor care le sunt conferite de alte articole din părțile I și III ale Constituției, și de statele membre numai în măsura în care pun în aplicare dreptul Uniunii. Astfel, alineatul (1) nu modifica sfera competentelor conferite de articolul III-124 și nici interpretarea acestui articol.Alineatul (2) corespunde articolului I-4 alineatul (2) din Constituție și trebuie aplicat în conformitate cu acesta. + 
Articolul 22*2)*2) Articolul II-82 din Constituție.Diversitatea culturală, religioasă și lingvisticaUniunea respecta diversitatea culturală, religioasă și lingvistica.ExplicațieAcest articol se întemeiază pe articolul 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană și pe articolul 151 alineatele (1) și (4) din Tratatul CE, înlocuite de acum înainte cu articolul III-280 alineatul (1) și (4) din Constituție privind cultura. De altfel, respectarea diversitatii culturale și lingvistice este de acum înainte enuntata și la articolul I-3 alineatul (3) din Constituție. Prezentul articol este inspirat, de asemenea, din Declarația nr. 11 din Actul final al Tratatului de la Amsterdam privind statutul bisericilor și al organizațiilor neconfesionale, reluat de acum înainte în articolul I-52 din Constituție. + 
Articolul 23*1)*1) Articolul II-83 din Constituție.Egalitatea între femei și bărbațiEgalitatea între femei și bărbați trebuie asigurata în toate domeniile, inclusiv în ceea ce privește încadrarea în munca, munca și remunerarea.Principiul egalității nu exclude menținerea sau adoptarea de măsuri care să prevadă avantaje specifice în favoarea sexului subreprezentat.ExplicațiePrimul paragraf din acest articol se întemeiază pe articolele 2 și 3 alineatul (2) din Tratatul CE, înlocuite de acum înainte cu articolele I-3 și III-116 din Constituție, care impun ca obiectiv al Uniunii promovarea egalității între bărbați și femei, și pe articolul 141 alineatul (1) din Tratatul CE, înlocuite de acum înainte cu articolul III-214 alineatul (1) din Constituție. Acesta se inspira din articolul 20 din Carta socială europeană revizuită din 31 mai 1996 și din punctul 16 din Carta comunitara a drepturilor lucrătorilor.Acesta se întemeiază, în egala măsura, pe articolul 141 alineatul (3) din Tratatul CE, înlocuit de acum înainte de articolul III-214 alineatul (3) din Constituție și pe articolul 2 alineatul (4) din Directiva Consiliului 76/207/CEE privind punerea în aplicare a principiului tratamentului egal pentru bărbați și femei în ceea ce privește accesul la încadrarea în munca, la instruire și promovare profesională și condițiile de muncă.Al doilea paragraf reia, într-o formula mai scurta, articolul III-214 alineatul (4) din Constituție, potrivit căruia principiul tratamentului egal nu împiedica menținerea sau adoptarea de măsuri care să prevadă avantaje specifice destinate facilitării desfășurării unei activități profesionale de către sexul subreprezentat sau care să prevină sau sa compenseze dezavantajele din cariera profesională. în conformitate cu articolul 52 alineatul (2)*2), al doilea paragraf nu modifica articolul III-214 alineatul (4).*2) Articolul II-112 alineatul (2) din Constituție. + 
Articolul 24*3)*3) Articolul II-84 din Constituție.Drepturile copilului(1)Copiii au dreptul la protecția și ingrijirile necesare pentru asigurarea bunastarii lor. Aceștia își pot exprima în mod liber opinia. Opinia lor se ia în considerare în problemele care îi privesc, în funcție de vârsta și gradul lor de maturitate.(2)În toate acțiunile referitoare la copii, indiferent dacă sunt realizate de autorități publice sau de instituții private, interesul superior al copilului trebuie să fie considerat primordial.(3)Orice copil are dreptul de a întreține cu regularitate relații personale și contacte directe cu ambii părinți, cu excepția cazului în care acestea sunt contrare interesului sau.ExplicațieAcest articol se întemeiază pe Convenția de la New York privind Drepturile Copilului, semnată la 20 noiembrie 1989 și ratificată de toate statele membre și, în special, pe articolele 3, 9, 12 și 13. Alineatul (3) ia în considerare faptul ca, în cadrul creării unui spațiu de libertate, securitate și justiție, legislația Uniunii în materie civilă cu incidența transfrontaliera, pentru care competentele sunt conferite de articolul III-269 din Constituție, poate cuprinde în special drepturile de vizitare care îi permit copilului sa întrețină periodic relații personale și contacte directe cu ambii părinți. + 
Articolul 25*1)*1) Articolul II-85 din Constituție.Drepturile persoanelor în vârstaUniunea recunoaște și respecta dreptul persoanelor în vârsta de a duce o viața demna și independenta și de a participa la viața socială și culturală.ExplicațieAcest articol se inspira din articolul 23 din Carta socială europeană revizuită și din articolele 24 și 25 din Carta comunitara a drepturilor sociale fundamentale ale lucrătorilor. Participarea la viața socială și culturală include bineînțeles și participarea la viața politica. + 
Articolul 26*2)*2) Articolul II-86 din Constituție.Integrarea persoanelor cu handicapUniunea recunoaște și respecta dreptul persoanelor cu handicap de a beneficia de măsuri care să le asigure autonomia, integrarea socială și profesională, precum și participarea la viața comunității.ExplicațiePrincipiul conținut în acest articol se întemeiază pe articolul 15 din Carta socială europeană și este inspirat în egala măsura din punctul 26 din Carta comunitara a drepturilor sociale fundamentale ale lucrătorilor. + 
Titlul IVSOLIDARITATEA + 
Articolul 27*3)*3) Articolul II-87 din Constituție.Dreptul lucrătorilor la informare și la consultare în cadrul întreprinderiiLucrătorilor sau reprezentanților acestora li se garantează, la nivelurile corespunzătoare, o informare și o consultare în timp util, în cazurile și în condițiile prevăzute de dreptul Uniunii și de legislatiile și practicile naționale.ExplicațieAcest articol figurează în Carta socială europeană revizuită (articolul 21) și în Carta comunitara a drepturilor lucrătorilor (punctele 17 și 18). Acesta se aplică în condițiile prevăzute de dreptul Uniunii și de dreptul național. Trimiterea la nivelurile adecvate se referă la nivelurile prevăzute de dreptul Uniunii sau de dreptul și practicile interne, putând include nivelul european în cazul în care legislația Uniunii prevede acest lucru. Acquis-ul Uniunii din acest domeniu este important: articolele III-211 și III-212 din Constituție, Directivele 2002/14/CE (cadrul general pentru informarea și consultarea lucrătorilor în Comunitatea Europeană),98/59/CE (concedierea colectivă), 3001/23/CE (transferul de întreprinderi) și 94/45/CE (comitetele europene de întreprindere). + 
Articolul 28*1)*1) Articolul II-88 din Constituție.Dreptul de negociere și de acțiune colectivăLucrătorii și angajatorii sau organizațiile lor au dreptul, în conformitate cu dreptul Uniunii și cu legislatiile și practicile naționale, de a negocia și de a încheia convenții colective la nivelurile corespunzătoare și de a recurge, în caz de conflicte de interese, la acțiuni colective pentru apărarea intereselor lor, inclusiv la greva.ExplicațieAcest articol se întemeiază pe articolul 6 din Carta socială europeană, precum și pe Carta comunitara a drepturilor sociale fundamentale ale lucrătorilor (punctele 12 - 14). Dreptul de acțiune colectivă a fost recunoscut de Curtea Europeană a Drepturilor Omului ca unul dintre elementele dreptului de asociere prevăzut la articolul II din CEDO. În ceea ce privește nivelurile adecvate la care poate avea loc negocierea colectivă, vezi explicațiile oferite pentru articolul precedent.Modalitățile și restrangerile exercițiului acțiunilor colective, printre care și greva, inclusiv posibilitatea desfășurării acestora în paralel în mai multe state membre, intra sub incidența legislatiilor și a practicilor naționale. + 
Articolul 29*2)*2) Articolul II-89 din Constituție.Dreptul de acces la serviciile de plasamentOrice persoană are dreptul de acces la un serviciu gratuit de plasament.ExplicațieAcest articol se întemeiază pe articolul 1 alineatul (3) din Carta socială europeană, precum și pe punctul 13 din Carta comunitara a drepturilor sociale fundamentale ale lucrătorilor. + 
Articolul 30*3)*3) Articolul II-90 din Constituție.Protecția în cazul concedierii nejustificateOrice lucrator are dreptul la protecție împotriva oricărei concedieri nejustificate, în conformitate cu dreptul Uniunii și cu legislatiile și practicile naționale.ExplicațieAcest articol este inspirat din articolul 24 din Carta socială revizuită. Vezi și Directivele 2001/23/CE privind protecția drepturilor lucrătorilor în cazul transferurilor de întreprinderi și 80/987/CEE privind protecția lucrătorilor în caz de insolvabilitate, modificată de Directiva 2002/74/CE . + 
Articolul 31*4)*4) Articolul II-91 din Constituție.Condiții de muncă corecte și echitabile(1)Orice lucrator are dreptul la condiții de muncă care să respecte sănătatea, securitatea și demnitatea sa.(2)Orice lucrator are dreptul la o limitare a duratei maxime de muncă și la perioade de odihnă zilnica și saptamanala, precum și la o perioadă anuală de concediu plătit.Explicație(1)Alineatul (1) din acest articol se întemeiază pe Directiva 89/391/CEE privind punerea în aplicare a măsurilor destinate sa promoveze îmbunătățirea securității și a sănătății lucrătorilor la locul de muncă. Acesta este inspirat în egala măsura din articolul 3 din Carta socială și din punctul 19 din Carta comunitara a drepturilor lucrătorilor precum și, în cea ce privește dreptul la demnitate în munca, din articolul 26 din Carta socială revizuită. Expresia "condiții de muncă" trebuie inteleasa în înțelesul articolului III-213 din Constituție.(2)Alineatul (2) se întemeiază pe Directiva 93/104/CE privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru, precum și pe articolul 2 din Carta socială europeană și pe punctul 8 din Carta comunitara a drepturilor lucrătorilor. + 
Articolul 32*1)*1) Articolul II-92 din Constituție.Interzicerea muncii copiilor și protecția tinerilor la locul de muncăÎncadrarea în munca a copiilor este interzisă. Vârsta minima de încadrare în munca nu poate fi inferioară celei la care încetează perioada de școlarizare obligatorie, fără a aduce atingere normelor mai favorabile tinerilor și cu excepția unor derogări limitate.Ținerii acceptați sa lucreze trebuie să beneficieze de condiții de muncă adaptate vârstei și să fie protejati împotriva exploatării economice sau a oricărei activități care ar putea pune în pericol securitatea, sănătatea, dezvoltarea lor fizica, psihică, morala sau socială sau care le-ar putea compromite educația.ExplicațieAcest articol se întemeiază pe Directiva 94/33/CE privind protecția tinerilor încadrați în munca, precum și pe articolul 7 din Carta socială europeană și pe punctele 20 – 23 din Carta comunitara a drepturilor sociale fundamentale ale lucrătorilor. + 
Articolul 33*2)*2) Articolul II-93 din Constituție.Viața de familie și viața profesională(1)Familia se bucura de protecție juridică, economică și socială.(2)Pentru a putea concilia viața de familie și viața profesională, orice persoană are dreptul de a fi protejata împotriva oricărei concedieri din motive de maternitate, precum și dreptul la un concediu de maternitate plătit și la un concediu parental acordat în urma nașterii sau adopției unui copil.ExplicațieArticolul 33 alineatul (1)*3) se întemeiază pe articolul 16 din Carta socială europeană.*3) Articolul II-93 din Constituție.Alineatul (2) este inspirat din Directiva Consiliului 92/85/CEE privind punerea în aplicare a măsurilor destinate promovării ameliorării securității și sănătății lucratoarelor însărcinate, care au născut sau alapteaza încadrate în munca și Directiva 96/34/CE privind acordul cadru asupra concediului parental încheiat de UNICEF, CTUS și CES. Acesta se întemeiază, în egala măsura, pe articolul 8 (protejarea maternitatii) din Carta socială europeană și se inspira din articolul 27 (dreptul lucrătorilor care au responsabilități familiale la egalitatea de sanse și tratament) din Carta socială revizuită. Termenul de maternitate acoperă perioada de la conceptie până la alaptare. + 
Articolul 34*1)*1) Articolul II-94 din Constituție.Securitatea socială și asistența socială(1)Uniunea recunoaște și respecta dreptul de acces la prestațiile de securitate socială și la serviciile sociale care acorda protecție în caz de maternitate, boala, accident de muncă, dependenta de alte persoane sau batranete, precum și în caz de pierdere a locului de muncă, în conformitate cu normele stabilite de dreptul Uniunii și cu legislatiile și practicile naționale.(2)Orice persoană care are reședința și se deplaseaza în mod legal în cadrul Uniunii are dreptul la prestații de securitate socială și la avantaje sociale, în conformitate cu dreptul Uniunii și legislatiile și practicile naționale.(3)Pentru a lupta împotriva marginalizarii sociale și a saraciei, Uniunea recunoaște și respecta dreptul la asistența socială și la asistența în ceea ce privește locuinta destinate să asigure o viața demna tuturor celor care nu dispun de resurse suficiente, în conformitate cu normele stabilite de dreptul Uniunii și cu legislatiile și practicile naționale.ExplicațiePrincipiul enuntat la articolul 34 alineatul (1)^245 se întemeiază pe articolele 137 și 140 din Tratatul CE, care sunt înlocuite de acum înainte cu articolele III-210 și III-213 din Constituție, precum și pe articolul 12 din Carta socială europeană și pe punctul 10 din Carta comunitara a drepturilor lucrătorilor. Acesta trebuie respectat de Uniune în punerea în aplicare a competentelor care îi sunt conferite de articolele III-210 și III-213 din Constituție. Trimiterea la servicii sociale se referă la cazurile în care au fost înființate astfel de servicii pentru asigurarea anumitor prestații, dar nu implica în nici un fel obligativitatea creării de astfel de servicii în cazul în care nu exista. Expresia "maternitate" trebuie inteleasa în același sens ca și în articolul precedent.Alineatul (2) se întemeiază pe articolele 12 alineatul (4) și 13 alineatul (4) din Carta socială europeană, precum și pe punctul 2 din Carta comunitara a drepturilor sociale fundamentale ale lucrătorilor și reflecta normele care decurg din Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 și din Regulamentul nr. 1612/68.Alineatul (3) este inspirat din articolul 13 din Carta socială europeană și din articolele 30 și 31 din Carta socială revizuită, precum și din punctul 10 din Carta comunitara. Acesta trebuie respectat de Uniune în cadrul politicilor care se întemeiază pe articolul III-210 din Constituție. + 
Articolul 35*2)*2) Articolul II-95 din Constituție.Protecția sănătățiiOrice persoană are dreptul de a avea acces la asistența medicală preventivă și de a beneficia de îngrijiri medicale în condițiile stabilite de legislatiile și practicile naționale. În definirea și punerea în aplicare a tuturor politicilor și acțiunilor Uniunii, se asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății umane.ExplicațiePrincipiile conținute în acest articol se întemeiază pe articolul 152 din Tratatul CE, înlocuit de acum incolo de articolul III-278 din Constituție, precum și pe articolele 11 și 13 din Carta socială europeană. A doua teza din articol reproduce articolul III-278 alineatul (1). + 
Articolul 36*1)*1) Articolul II-96 din Constituție.Accesul la serviciile de interes economic generalUniunea recunoaște și respecta accesul la serviciile de interes economic general, asa cum se prevede în legislatiile și practicile naționale, în conformitate cu Constituția, pentru promovarea coeziunii sociale și teritoriale a Uniunii.ExplicațieAcest articol este în perfecta conformitate cu articolul III-122 din Constituție și nu creează nici un drept nou. Acesta stabilește numai principiul respectării de către Uniune a accesului la serviciile de interes economic general, asa cum este prevăzut de dispozițiile de drept intern, în cazul în care acestea sunt compatibile cu dreptul Uniunii. + 
Articolul 37*2)*2) Articolul II-97 din Constituție.Protecția mediuluiPoliticile Uniunii trebuie să prevadă un nivel ridicat de protecție a mediului și de imbunatatire a calității acestuia, care să fie asigurat în conformitate cu principiul dezvoltării durabile.ExplicațiePrincipiul conținut în acest articol se întemeiază pe articolele 2, 6 și 174 din Tratatul CE, înlocuite de acum înainte de articolul I-3 alineatul (3) și de articolele III-119 și III-233 din Constituție. Acesta se inspira în egala măsura din dispozițiile anumitor constituții naționale. + 
Articolul 38*3)*3) Articolul II-98 din Constituție.Protecția consumatorilorPoliticile Uniunii asigura un nivel ridicat de protecție a consumatorilor. Explicație Principiul conținut în acest articol se întemeiază pe articolul 153 din Tratatul CE, care este înlocuit de acum înainte de articolul III-235 din Constituție.
 + 
Titlul VCETĂȚENIA + 
Articolul 39*4)*4) Articolul II-99 din Constituție.Dreptul de a alege și de a fi ales în Parlamentul European(1)Orice cetățean al Uniunii are dreptul de a alege și de a fi ales în cadrul alegerilor pentru Parlamentul European, în statul membru în care acesta își are reședința, în aceleași condiții ca și resortisantii acelui stat.(2)Membrii Parlamentului European sunt aleși prin vot universal direct, liber și secret.ExplicațieArticolul 39*4) se aplică în condițiile prevăzute de părțile I și III ale Constituției, în conformitate cu articolul 52 alineatul (2) din Carta*1). Într-adevăr, articolul 39 alineatul (1)*2) corespunde dreptului garantat în articolul I-10 alineatul (2) din Constituție (vezi și baza juridică din articolul III-126 pentru adoptarea modalităților de exercitare a acestui drept), iar alineatul (2) din acest articol corespunde articolului I-20 alineatul (2) din Constituție. Articolul 39 alineatul (2)*2) reia principiile de baza ale regimului electoral într-un sistem democratic.*4) Articolul II-99 din Constituție.*1) Articolul II-112 alineatul (2) din Constituție.*2) Articolul II-100 din Constituție. + 
Articolul 40*2)*2) Articolul II-100 din Constituție.Dreptul de a alege și de a fi ales în cadrul alegerilor localeOrice cetățean al Uniunii are dreptul de a alege și de a fi ales în cadrul alegerilor locale în statul membru în care acesta își are reședința, în aceleași condiții ca și resortisantii acelui stat.ExplicațieAcest articol corespunde dreptului garantat în articolul I-10 alineatul (2) din Constituție (vezi și baza juridică din articolul III-126 pentru adoptarea modalităților de exercitare a acestui drept). În conformitate cu articolul 52 alineatul (2)*3), acesta se aplică în condițiile prevăzute de aceste articole din părțile I și II ale Constituției.*3) Articolul II-112 alineatul (2) din Constituție. + 
Articolul 41*4)*4) Articolul II-101 din Constituție.Dreptul la buna administrare(1)Orice persoană are dreptul de a beneficia, în ce privește problemele sale, de un tratament impartial, echitabil și într-un termen rezonabil din partea instituțiilor, organelor, oficiilor și agentiilor Uniunii.(2)Acest drept include în principal:(a)dreptul oricărei persoane de a fi ascultata înainte de luarea oricărei măsuri individuale care ar putea sa îi aducă atingere;(b)dreptul oricărei persoane de acces la dosarul propriu, cu respectarea intereselor legitime legate de confidențialitate și de secretul profesional și comercial;(c)obligația administrației de a-și motiva deciziile.(3)Orice persoană are dreptul la reparare de către Uniune pentru prejudiciile cauzate de către instituțiile sau agenții acesteia, aflați în exercițiul funcțiilor lor, în conformitate cu principiile generale comune legislatiilor statelor membre.(4)Orice persoană se poate adresa în scris instituțiilor Uniunii într-una din limbile Constituției și trebuie să primească răspuns în aceeași limba.ExplicațieArticolul 41*4) se întemeiază pe existenta Uniunii ca comunitate de drept ale carei caracteristici au fost dezvoltate în jurisprudenta, care a consacrat, în special, buna administrare ca principiu general de drept [vezi, între altele, Hotărârea Curții din 31 martie 1992, C-255/90 P, Burban, Culegere 1992, p. I-2253, precum și Hotărârile Tribunalului de Prima Instanța din 18 septembrie 1995, T-167/94, Noelle, Culegere 1995, p. II-2589; din 9 iulie 1999, T-231/97, New Europe Consulting și alții, Culegere 1999, p. II-2403). Modul în care este enuntat acest drept de primele doua alineate decurge din jurisprudenta (Hotărârile Curții din 15 octombrie 1987, cauza 222/86 Heylens, Culegere 1987, p. 4097, punctul 15; din 18 octombrie 1989, cauza 374/87, Orkem, Culegere 1989, p. 3283; din 21 noiembrie 1991, C-269/90, TU Munster, Culegere 1991, p. 5469) precum și Hotărârile Tribunalului de Prima Instanța din 6 decembrie 1994, T-450/93, Lisrestal, Culegere 1994, p. II-1177; din 18 septembrie 1995, T-167/94, Noelle, Culegere 1995, p. II-258] și, în ceea ce privește obligația de a-și motiva deciziile, articolul 253 din Tratatul CE, înlocuit de acum înainte de articolul I-38 alineatul (2) din Constituție (vezi și baza juridică din articolul III-398 din Constituție pentru adoptarea actelor legislative în vederea asigurării unei administrații europene deschise, eficiente și independente).*4) Articolul II-101 din Constituție.Alineatul (3) reia dreptul garantat de acum înainte în articolul III-431 din Constituție. Alineatul (4) reia dreptul garantat de acum înainte în articolul I-10 alineatul (2) litera (d) și în articolul III-129 din Constituție. În conformitate cu articolul 2 alineatul (2)*1), aceste drepturi se aplică în condițiile și în limitele definite în partea III a Constituției.*1) Articolul II-112 alineatul (2) din Constituție.Dreptul de a apela efectiv la o instanța, care constituie un aspect important al acestei probleme, este garantat în articolul 47 din prezenta Carta*2).*2) Articolul II-107 din Constituție. + 
Articolul 42*3)*3) Articolul II-102 din Constituție.Dreptul de acces la documenteOrice cetățean al Uniunii și orice persoană fizica sau juridică care are reședința sau sediul social într-un stat membru are drept de acces la documentele instituțiilor, organelor, oficiilor și agentiilor Uniunii, indiferent de suportul pe care se afla aceste documente.ExplicațieDreptul garantat în acest articol este preluat din articolul 255 din Tratatul CEE, pe baza căruia a fost apoi adoptat Regulamentul (CE) nr. 1049/2001. Convenția Europeană a extins acest drept la documentele instituțiilor, organelor și agentiilor în general, indiferent de forma acestora [vezi articolul I-50 alineatul (3) din Constituție]. În conformitate cu articolul 52 alineatul (2) din Carta*3), dreptul de acces la documente este exercitat în condițiile și în limitele prevăzute la articolul I-50 alineatul (3) și la articolul III-399 din Constituție.*3) Articolul II-102 din Constituție. + 
Articolul 43*4)*4) Articolul II-103 din Constituție.Ombudsmanul EuropeanOrice cetățean al Uniunii, precum și orice persoană fizica sau juridică care are reședința sau sediul social într-un stat membre are dreptul de a sesiza Ombudsmanul European cu privire la cazurile de administrare defectuoasă în activitatea instituțiilor, organelor, oficiilor sau agentiilor Uniunii, cu excepția Curții de Justiție a Uniunii Europene în exercitarea funcției sale jurisdicționale.ExplicațieDreptul garantat în acest articol este dreptul garantat în articolele I-10 și III-335 din Constituție. În conformitate cu articolul 52 alineatul (2)*5), acesta se aplică în condițiile prevăzute de cele doua articole menționate anterior.*5) Articolul II-104 din Constituție. + 
Articolul 44*5)*5) Articolul II-104 din Constituție.Dreptul de petiționareOrice cetățean al Uniunii și orice persoană fizica sau juridică care are reședința sau sediul social într-un stat membru are dreptul de a adresa petiții Parlamentului European.ExplicațieDreptul garantat în acest articol este dreptul garantat în articolele I-10 și III-334 din Constituție. În conformitate cu articolul 52 alineatul (2) din Carta*1), acesta se aplică în condițiile prevăzute de cele doua articole menționate anterior.*1) Articolul II-112 alineatul (2) din Constituție. + 
Articolul 45*2)*2) Articolul II-105 din Constituție.Libertatea de circulație și de ședere(1)Orice cetățean al Uniunii are dreptul de circulație și de ședere libera pe teritoriul statelor membre.(2)Libertatea de circulație și de ședere poate fi acordată, în conformitate cu Constituția, resortisantilor țărilor terțe stabiliți în mod legal pe teritoriul unui stat membru.ExplicațieDreptul garantat în alineatul (1) este dreptul garantat în articolul I-10 alineatul (2) litera (a) din Constituție (vezi și temeiul juridic din articolul III-125 și Hotărârea Curții de Justiție din 17 septembrie 2002 în cauza C-413/99, Baumbast, Culegere 2002, p. I-709). În conformitate cu articolul 52 alineatul (2)*1), acesta se aplică în condițiile și în limitele prevăzute de partea III a Constituției.*1) Articolul II-112 alineatul (2) din Constituție.Alineatul (2) reaminteste competența conferita Uniunii în articolele III-265 – III-267 din Constituție. Rezultă ca acordarea acestui drept depinde de exercitarea acestei competente de către instituții. + 
Articolul 46*3)*3) Articolul II-106 din Constituție.Protecția diplomatică și consularăOrice cetățean al Uniunii beneficiază, pe teritoriul unei tari terțe în care statul membru al cărui cetățean este nu este reprezentat, de protecția autorităților diplomatice și consulare ale oricărui stat membru, în aceleași condiții ca și resortisantii statului respectiv.ExplicațieDreptul garantat în acest articol este dreptul garantat în articolul I-10 din Constituție; vezi și baza juridică din articolul III-127. În conformitate cu articolul 52 alineatul (2)*4), acesta se aplică în condițiile prevăzute de articolele menționate anterior.*4) Articolul II-112 alineatul (2) din Constituție. + 
Titlul VIJUSTIȚIA + 
Articolul 47*5)*5) Articolul II-107 din Constituție.Dreptul la o cale de atac efectivă și la un proces echitabilOrice persoană ale carei drepturi și libertăți garantate de dreptul Uniunii sunt incalcate are dreptul la o cale de atac efectivă în fața unei instanțe judecătorești, cu respectarea condițiilor stabilite de prezentul articol.Orice persoană are dreptul la un proces echitabil, public și într-un termen rezonabil, în fața unei instanțe independente și impartiale, constituite în prealabil prin lege. Orice persoană are posibilitatea de a fi consiliata, apărată și reprezentată.Asistența juridică gratuita se acordă celor care nu dispun de resurse suficiente, în măsura în care aceasta este necesară pentru a-i asigura accesul efectiv la justiție.ExplicațiePrimul paragraf se întemeiază pe articolul 13 din CEDO:Orice persoană ale carei drepturi și libertăți recunoscute de prezenta Convenție sunt incalcate are dreptul de a apela efectiv la o instanța naționala, chiar și atunci când încălcarea ar fi fost comisă de persoane care au acționat în exercitarea atribuțiilor lor oficiale.Cu toate acestea, protecția din dreptul Uniunii este mai extinsă, deoarece aceasta garantează dreptul de a apela efectiv la un judecător. Curtea de Justiție a consacrat acest drept prin Hotărârea sa din 15 mai 1986 ca principiu general de drept al Uniunii (cauza 222/84, Johnston, Culegere 1986, p. 1651; vezi și deciziile din 15 octombrie 1987, cauza 222/86, Heylens, Culegere 1987, p. 4097 și din 3 decembrie 1992, C-97/91, Borelli, Culegere 1992, p. I-6313). Potrivit Curții, acest principiu general de drept al Uniunii se aplică și statelor membre în cazul în care acestea aplica dreptul Uniunii. Menționarea acestei jurisprudente în Carta nu avea ca obiect modificarea sistemului de control jurisdicțional prevăzut de tratate și, în special, a normelor privind acceptarea acțiunilor formulate direct în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. Convenția Europeană a examinat sistemul de control jurisdicțional al Uniunii, inclusiv normele privind acceptarea, și l-a confirmat, modificând însă anumite aspecte, după cum se arata în articolele III-353 - III-381 din Constituție și, în special, în articolul III-365 alineatul (4). Articolul 47*1) se aplică instituțiilor Uniunii și ale statelor membre în cazul în care acestea pun în aplicare dreptul Uniunii pentru toate drepturile garantate de dreptul Uniunii.*1) Articolul II-107 din Constituție.Al doilea paragraf corespunde articolului 6 alineatul (1) din CEDO, având următorul text:Orice persoană are dreptul de a i se analiza cauza în mod echitabil, public și într-un termen rezonabil de către o instanța independenta și impartiala, stabilită prin lege, care decide fie asupra plangerilor privind drepturile și obligațiile sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzatii penale îndreptate împotriva sa. Hotărârea trebuie pronunțată în mod public, dar accesul în sala de ședința poate fi interzis presei și publicului pe întreaga durata a procesului sau pe parcursul unei părți a acestuia, în interesul moralității, al ordinii publice sau al securității naționale dintr-o societate democratica, atunci când interesele minorilor sau protecția vieții private a părților la proces o impun, sau în măsura considerată absolut necesară de către instanța, atunci când, în împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natura sa aducă atingere intereselor justiției.În dreptul Uniunii, dreptul de a apela la o instanța nu se aplică numai pentru plângerile privind drepturile și obligațiile cu caracter civil. Aceasta este una dintre consecințele faptului ca Uniunea este o comunitate de drept, după cum a constatat Curtea în cauza 194/83, "Verzii" contra Parlamentului European (Hotărârea din 23 aprilie 1986, Culegere 1988, p. 1339). Cu toate acestea, cu excepția domeniului lor de aplicare, garanțiile oferite de CEDO se aplică în mod similar în Uniune.În ceea ce privește al treilea paragraf, trebuie observat faptul ca, în conformitate cu jurisprudenta Curții Europene a Drepturilor Omului, trebuie acordată asistența juridică în cazurile în care absenta acesteia ar face ineficienta garantarea accesului efectiv la justiție (Hotărârea CEDO din 9.10.1979, Airey, seria A, volumul 32, p. 11). Exista de asemenea și un sistem de asistența judiciară pentru cazurile de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. + 
Articolul 48*1)Prezumția de nevinovatie și dreptul la apărare(1)Orice persoană acuzata este prezumată nevinovată până ce vinovăția va fi stabilită în conformitate cu legea.(2)Oricărei persoane acuzate îi este garantată respectarea dreptului la apărare.ExplicațieArticolul 48*1) este identic cu articolul 6 alineatele (2) și (3) din CEDO, având următorul text:*1) Articolul II-108 din Constituție.(2)Orice persoană acuzata de o infracțiune este presupusa nevinovată până în momentul când i se stabilește, în mod legal, vinovăția.(3)Orice acuzat are, în special, dreptul:(a)să fie informat, în termenul cel mai scurt, într-o limbă pe care o înțelege și în mod amănunțit, asupra naturii și cauzei acuzatiei aduse împotriva sa;(b)să dispună de timpul și de înlesnirile necesare pregătirii apărării sale;(c)să se apere el însuși sau să fie asistat de un apărător ales de el și, dacă nu dispune de mijloacele necesare pentru a plati un apărător, să poată fi asistat în mod gratuit de un avocat din oficiu, atunci când interesele justiției o cer;(d)să audieze sau să solicite audierea martorilor acuzarii și să obțină citarea și audierea martorilor apărării în aceleași condiții ca și martorii acuzarii;(e)să fie asistat în mod gratuit de un interpret, dacă nu înțelege sau nu vorbește limba folosită la audiere.În conformitate cu articolul 52 alineatul (3)*2), acest drept are același înțeles și același domeniu de aplicare ca și dreptul garantat prin CEDO.*2) Articolul II-112 alineatul (3) din Constituție. + 
Articolul 49*3)*3) Articolul II-109 din Constituție.Principiile legalității și proportionalitatii infracțiunilor și pedepselor(1)Nimeni nu poate fi condamnat pentru o acțiune sau omisiune care, în momentul săvârșirii, nu constituia infracțiune potrivit dreptului intern sau dreptului internațional. De asemenea, nu se poate aplica o pedeapsă mai mare decât cea aplicabilă la momentul săvârșirii infracțiunii. În cazul în care, ulterior săvârșirii infracțiunii, legea prevede o pedeapsă mai ușoară, se aplică aceasta din urma.(2)Prezentul articol nu aduce atingere judecării și pedepsirii unei persoane care s-a făcut vinovata de o acțiune sau omisiune care, în momentul săvârșirii, era incriminata pe baza principiilor generale recunoscute de comunitatea națiunilor.(3)Pedepsele nu trebuie să fie disproportionate față de infracțiune.ExplicațieAcest articol reia regula clasica potrivit căreia legile și pedepsele nu au efect retroactiv. A fost adăugată regula retroactivitatii legii penale mai ușoare, care exista în numeroase state membre și care figurează în articolul 15 din Pactul cu privire la drepturile civile și politice.Articolul 7 din CEDO este redactat după cum urmează:(1)Nimeni nu poate fi condamnat pentru o acțiune sau omisiune care, în momentul săvârșirii, nu constituia infracțiune potrivit dreptului național sau dreptului internațional. De asemenea, nu se aplică o pedeapsă mai mare decât cea aplicabilă la momentul săvârșirii infracțiunii.(2)Prezentul articol nu aduce atingere hotărârii pronunțate și pedepsei aplicate contra unei persoane care s-a făcut vinovata de o acțiune sau omisiune care, în momentul săvârșirii, era incriminata pe baza principiilor generale recunoscute de natiunile civilizateTermenul "civilizate" din alineatul (2) a fost eliminat, fapt care nu implica nici o modificare a intelesului alineatului, care se referă în special la crimele împotriva umanității. În conformitate cu articolul 52 alineatul (3)*1), acest drept are deci același înțeles și același domeniu de aplicare ca și dreptul garantat prin CEDO.*1) Articolul II-112 alineatul (3) din Constituție.Alineatul (3) reia principiul general al proportionalitatii infracțiunilor și pedepselor, consacrat de tradițiile constituționale comune ale statelor membre și de jurisprudenta Curții de Justiție a Comunităților Europene. + 
Articolul 50*2)*2) Articolul II-110 din Constituție.Dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit penal de doua ori pentru aceeași infracțiuneNimeni nu poate fi judecat sau condamnat pentru o infracțiune pentru care a fost deja achitat sau condamnat în cadrul Uniunii, printr-o hotărâre judecătorească definitivă, în conformitate cu legea.ExplicațieArticolul 4 din Protocolul nr. 7 la CEDO are următorul text:(1)Nimeni nu poate fi urmărit sau pedepsit penal de către instanțele aceluiași stat pentru săvârșirea infracțiunii pentru care a fost deja achitat sau condamnat printr-o hotărâre definitivă conform legii și procedurilor penale ale statului respectiv.(2)Dispozițiile din alineatul anterior nu împiedica redeschiderea procesului, conform legii și procedurii penale a statului respectiv, dacă fapte noi sau recent descoperite sau un viciu fundamental din cadrul procedurii precedente sunt de natura sa afecteze hotărârea pronunțată.(3)Nici o derogare de la prezentul articol nu este permisă în temeiul articolului 15 din ConvențieRegula "non bis în idem" se aplică în dreptul Uniunii (vezi, printre altele, din cadrul unei jurisprudente considerabile, Hotărârea din 5 mai 1966, Gutmann contra Comisiei, cauza 18/65 și 35/65, Culegere 1966, p. 150 și, pentru o cauza recenta, Hotărârea Tribunalului din 20 aprilie 1999, cauzele conexate T-305/94 și altele, Limburgse Vinyl Maatschappij NV contra Comisiei, Culegere p. II-931). Se precizează faptul ca regula necumularii vizează cumularea a doua sancțiuni de aceeași natura, în cazul de fața penale.În conformitate cu articolul 50*3), regula "non bis în idem" nu se aplică numai în interiorul jurisdicției aceluiași stat, ci și jurisdictiilor mai multor state membre. Acest lucru corespunde acquis-ului; vezi articolele 54-58 din Convenția privind aplicarea Acordului Schengen și Hotărârea Curții de Justiție din 11 februarie 2003 în cauza C-187/01 Gozutok (încă nepublicata), articolul 7 din Convenția privind protejarea intereselor financiare ale Comunității și articolul 10 din Convenția privind lupta împotriva corupției. Excepțiile limitate prin care aceste convenții le permit statelor membre derogarea de la regula "non bis în idem" sunt acoperite de clauza orizontala din articolul 52 alineatul (1)*3) privind restrangerile. În ceea ce privește situațiile menționate la articolul 4 din Protocolul nr. 7, și anume aplicarea principiului în interiorul aceluiași stat membru, dreptul garantat are același înțeles și domeniu de aplicare ca și dreptul corespondent din CEDO.*3) Articolul II-112 alineatul (1) din Constituție. + 
Titlul VIIDISPOZIȚII GENERALE CARE REGLEMENTEAZĂ INTERPRETAREA ȘI APLICAREA CARTEI + 
Articolul 51*1)*1) Articolul II-111 din Constituție.Domeniul de aplicare(1)Dispozițiile prezentei Carte se adresează instituțiilor, organelor, oficiilor și agentiilor Uniunii, cu respectarea principiului subsidiarității, precum și statelor membre numai în cazul în care acestea pun în aplicare dreptul Uniunii. Prin urmare, acestea respecta drepturile și principiile și promovează aplicarea lor în conformitate cu atribuțiile pe care le au în acest sens și cu respectarea limitelor competentelor conferite Uniunii de celelalte părți ale Constituției.(2)Prezenta Carta nu extinde domeniul de aplicare a dreptului Uniunii în afară competentei Uniunii, nu creează nici o competența sau sarcina noua pentru Uniune și nu modifica competentele și sarcinile stabilite de celelalte părți ale Constituției.ExplicațieObiectul articolului 51*1) este stabilirea domeniului de aplicare a Cartei. Obiectivul sau este de a stabili în mod clar faptul ca aceasta Carta se aplică în primul rând instituțiilor și organelor Uniunii, cu respectarea principiului subsidiarității. Aceasta dispoziție a fot redactată cu respectarea articolului 6 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană, care impune Uniunii respectarea drepturilor fundamentale, precum și a mandatului conferit de Consiliul European de la Koln. Termenul "instituții" este consacrat în partea I a Constituției. Expresia "organe, oficii și agenții" este folosită în prezent în Constituție pentru a desemna toate instanțele instituite prin Constituție sau prin acte din legislația secundară (vezi de exemplu articolul I-50 sau I-51 din Constituție).*1) Articolul II-111 din Constituție.În ceea ce privește statele membre, din jurisprudenta Curții rezultă fără ambiguitate ca statelor membre le este impusa obligația de a respecta drepturile fundamentale definite în cadrul Uniunii numai în cazul în care pun în aplicare dreptul Uniunii (Hotărârea din 13 iulie 1989, Wachauf, cauza 5/88, Culegere 1989, p. 2609; Hotărârea din 18 iunie 1991, ERT, Culegere 1991, p. I-2925; Hotărârea din 18 decembrie 1997, cauza C-309/96 Annibaldi, Culegere 1997, p. I-7493). Recent, Curtea de Justiție a confirmat aceasta jurisprudenta în termenii următori:"În plus, trebuie reamintit faptul ca cerințele care decurg din protejarea drepturilor fundamentale în cadrul ordinii juridice comunitare sunt de asemenea obligatorii în statele membre în cazul în care acestea pun în aplicare norme comunitare..." (Hotărârea din 13 aprilie 2000, cauza C-292/97, Culegere 2000, p. 2737, punctul 37). Bineînțeles, aceasta norma, asa cum este consacrată în prezenta Carta, se aplică în egala măsura autorităților centrale și instanțelor regionale sau locale, precum și organismelor publice în cazul în care pun în aplicare dreptul Uniunii.Alineatul (2) coroborat cu alineatul (1) a doua teza confirma ca efectul Cartei nu poate fi acela de a extinde competentele și sarcinile conferite Uniunii în alte părți ale Constituției. Sunt menționate explicit consecințele logice ale principiului subsidiarității și ale faptului ca Uniunea dispune numai de competentele care i-au fost conferite. Drepturile fundamentale asa cum sunt garantate în Uniune, produc efecte numai în cadrul acestor competente, stabilite de părțile I și III ale Constituției. În consecința, obligația instituțiile Uniunii de a promova principiile enunțate de Carta, în temeiul alineatului (1) a doua teza, exista numai în limitele competentelor menționate anterior.Alineatul (2), împreună cu cea de-a doua propozitie din primul paragraf, confirma faptul ca aceasta Carta nu poate avea ca efect extinderea domeniului de aplicare a dreptului Uniunii dincolo de competentele Uniunii stabilite de celelalte părți ale Constituției. Curtea de Justiție a instituit deja aceasta norma în ceea ce privește drepturile fundamentale recunoscute ca făcând parte din dreptul Uniunii (Hotărârea din 17 februarie 1998 în cauza C-249-96 Grant, Culegere 1998, p. I-621 punctul 45). Potrivit acestei norme, se subintelege ca integrarea Cartei în Constituție nu poate fi interpretată ca extinzand ca atare gama acțiunilor statelor membre considerate "punere în aplicare a dreptului Uniunii" [în înțelesul alineatului (1) și al jurisprudenței menționate anterior]. + 
Articolul 52*1)*1) Articolul II-112 din Constituție.Sfera de aplicare și interpretarea drepturilor și principiilor(1)Orice restrangere a exercițiului drepturilor și libertăților recunoscute prin prezenta Carta trebuie să fie prevăzută de lege și să respecte substanța acestor drepturi și libertăți. Prin respectarea principiului proportionalitatii, pot fi impuse restrangeri numai în cazul în care acestea sunt necesare și numai dacă răspund efectiv unor obiective de interes general recunoscute de către Uniune sau necesității protejării drepturilor și libertăților celorlalți.(2)Drepturile recunoscute prin prezenta Carta care fac obiectul unor dispoziții prevăzute de alte părți ale Constituției se exercită în condițiile și cu respectarea limitelor stabilite de părțile menționate.(3)În măsura în care prezenta Carta conține drepturi ce corespund unor drepturi garantate prin Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, înțelesul și întinderea lor sunt aceleași ca și cele prevăzute de convenția menționată. Aceasta dispoziție nu împiedica dreptul Uniunii sa confere o protecție mai larga.(4)În măsura în care prezenta Carta recunoaște drepturi fundamentale , asa cum rezultă ele din tradițiile constituționale comune statelor membre, aceste drepturi sunt interpretate în conformitate cu tradițiile menționate.(5)Dispozițiile prezentei Carte care conțin principii pot fi puse în aplicare prin acte legislative și de punere în aplicare adoptate de instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii, precum și prin acte ale statelor membre în cazurile în care acestea pun în aplicare dreptului Uniunii, în exercitarea atribuțiilor pe care le au în acest sens. Invocarea lor în fața instanței judecătorești se admite numai în scopul interpretării și controlului legalității unor astfel de acte.(6)Legislatiile și practicile naționale trebuie să fie luate în considerare pe deplin, după cum se precizează în prezenta Carta.(7)Instanțele judecătorești ale Uniunii și ale statelor membre țin seama de explicațiile redactate în vederea orientarii interpretării Cartei Drepturilor Fundamentale.ExplicațieObiectul articolului 52*2) este de a stabili sfera de aplicare a drepturilor și principiilor din Carta și adoptarea de norme pentru interpretarea acestora. Alineatul (1) se referă la regimul restrangerilor. Formula utilizata este inspirata din jurisprudenta Curții de Justiție: "... în conformitate cu o jurisprudenta consacrată, este posibila impunerea de restrangeri ale exercițiului drepturilor fundamentale, în special în cadrul unei organizări comune a pieței, cu condiția ca aceste restrangeri sa răspundă efectiv unor obiective de interes general urmărite de Comunitate și sa nu constituie, în comparatie cu scopul urmărit, o intervenție disproportionata și intolerabila care ar aduce atingere chiar substanței acestor drepturi" (Hotărârea din 13 aprilie 2000, cauza C-292/97 punctul 45).*2) Articolul II-112 din Constituție.Menționarea intereselor generale ale Uniunii acoperă atât obiectivele menționate la articolul I-2 din Constituție, cat și alte interese protejate de dispozițiile specifice din Constituție, cum ar fi articolul I-5 alineatul (1), articolul III-133 alineatul (3) și articolele III-154 și III-436.Alineatul (2) conține o trimitere la drepturi care sunt deja garantate în mod expres prin Tratatul de instituire a Comunității Europene și recunoscute prin Carta și care se găsesc de acum înainte în alte părți ale Constituției (în special cele care decurg din cetățenia Uniunii). În alineatul menționat anterior se precizează ca aceste drepturi se supun în continuare condițiilor și limitelor aplicabile dreptului Uniunii pe care se întemeiază și care sunt de acum înainte prevăzute de părțile I și III ale Constituției. Carta nu modifica regimul drepturilor conferite de Tratatul CE și reluate de acum înainte în părțile I și III ale Constituției.Alineatul (3) este destinat asigurării coerentei necesare între Carta și CEDO, impunând norma potrivit căreia, în măsura în care drepturile din prezenta Carta corespund și drepturilor garantate prin CEDO, înțelesul și sfera de aplicare a acestora, inclusiv restrangerile admise, sunt identice cu cele prevăzute de CEDO. Rezultă în special faptul ca, la stabilirea restrangerilor acestor drepturi, legislatorul trebuie să respecte aceleași norme privind restrangerile instituite de CEDO, care devin astfel aplicabile drepturilor menționate de acest alineat, fără a aduce atingere autonomiei dreptului Uniunii și al Curții de Justiție a Uniunii Europene.Trimiterea la CEDO se referă atât la Convenție, cat și la protocoalele la aceasta. Înțelesul și domeniul de aplicare a drepturilor garantate se stabilesc nu doar de textul acestor instrumente, ci și de jurisprudenta Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene.Ultima teza din alineat are scopul de a permite asigurarea unei protecții mai extinse de către Uniune. În orice caz, nivelul protecției asigurate de Carta nu poate fi niciodată inferior celui garantat prin CEDO.Carta nu împiedica statele membre să se prevaleze de articolul 15 din CEDO, care autorizeaza derogarile de la drepturile prevăzute de aceasta din urma în caz de război sau de alt pericol public care ameninta viața națiunii, în cazul în care adopta măsuri în domeniile apărării naționale în caz de război și al menținerii ordinii, în conformitate cu responsabilitățile lor recunoscute la articolul I-5 alineatul (1) și la articolele III-131 și III-262 din Constituție.Lista drepturilor care, în stadiul actual și fără a exclude evoluția dreptului, a legislației și a tratatelor, pot fi considerate a corespunde drepturilor din CEDO în înțelesul prezentului paragraf este redata în continuare. Aceasta nu include drepturile care se adauga drepturilor din CEDO.(1)Articolele Cartei al căror înțeles și sfera de aplicare sunt aceleași cu ale articolelor corespondente din CEDO:– articolul 2*1) corespunde articolului 2 din CEDO;*1) Articolul II-62 din Constituție.– articolul 4*2) corespunde articolului 3 din CEDO;*2) Articolul II-64 din Constituție.– articolul 5 alineatele (1) și (2)*3) corespunde articolului 4 din CEDO;*3) Articolul II-65 din Constituție.– articolul 6*4) corespunde articolului 5 din CEDO;*4) Articolul II-66 din Constituție.– articolul 7*5) corespunde articolului 8 din CEDO;*5) Articolul II-67 din Constituție.– articolul 10 alineatul (1)*6) corespunde articolului 9 din CEDO;*6) Articolul II-70 din Constituție.– articolul 11*7) corespunde articolului 10 din CEDO, fără a aduce atingere restrictiilor care pot fi impuse de dreptul Uniunii capacității statelor membre de a institui regimurile de autorizare menționate la articolul 10 alineatul (1) a treia teza din CEDO;*7) Articolul II-71 din Constituție.– articolul 17*8) corespunde articolului 1 din Protocolul adițional la CEDO;*8) Articolul II-77 din Constituție.– articolul 19 alineatul (1)*9) corespunde articolului 4 din Protocolul suplimentar nr. 4;*9) Articolul II-79 din Constituție.– articolul 19 alineatul (2)*9) corespunde articolului 3 din CEDO, în interpretarea Curții Europene a Drepturilor Omului;*9) Articolul II-79 din Constituție.– articolul 48*1) corespunde articolului 6 alineatele (2) și (3) din CEDO;*1) Articolul II-108 din Constituție.– articolul 49*2) alineatele (1) (cu excepția ultimei teze) și (2) corespunde articolului 7 din CEDO.*2) Articolul II-109 din Constituție.(2)Articolele al căror înțeles este aceleași cu cel al articolelor corespondente din CEDO, dar a căror sfera de aplicare este mai extinsă:– articolul 9*3) acoperă același domeniu ca și 12 din CEDO, dar domeniul sau de aplicare poate fi extins la alte forme de căsătorie după instituirea acestora prin legislația naționala;*3) Articolul II-69 din Constituție.– articolul 12*4) alineatul (1) corespunde articolului 11 din CEDO, dar domeniul sau de aplicare este extins la nivelul Uniunii Europene;*4) Articolul II-72 din Constituție.– articolul 14*5) alineatul (1) corespunde articolului 2 din Protocolul adițional la CEDO, dar domeniul sau de aplicare este extins la accesul la formarea profesională și continua;*5) Articolul II-74 din Constituție.– articolul 14*5) alineatul (3) corespunde articolului 2 din Protocolul adițional la CEDO în ceea ce privește drepturile părinților;*5) Articolul II-74 din Constituție.– articolul 47*6) alineatele (2) și (3) corespunde articolului 6 alineatul (1) din CEDO, dar limitarile plangerilor privind drepturile și obligațiile cu caracter civil sau acuzatiile de natura penală nu se aplică în ceea ce privește dreptul Uniunii și punerea în aplicare a acestuia;*6) Articolul 107 din Constituție.– articolul 50*7) corespunde articolului 4 din Protocolul nr. 7 la CEDO, dar sfera de aplicare a acestuia este extinsă la nivelul Uniunii Europene între instanțele statelor membre;*7) Articolul II-110 din Constituție.– în cele din urma, în domeniul de aplicare a dreptului Uniunii, cetățenii Uniunii Europene nu pot fi considerați străini datorită interzicerii oricărei discriminări bazate pe cetățenie.Restrangerile prevăzute la articolul 16 din CEDO în ceea ce privește drepturile străinilor nu le sunt deci aplicabile în acest cadru.Regula de interpretare din alineatul (4) se întemeiază pe formularea articolului 6 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană [vezi de acum înainte formularea articolului I-9 alineatul (3) din Constituție] și ia în considerare în mod adecvat abordarea urmată de Curtea de Justiție în privinta traditiilor constituționale comune (de exemplu Hotărârea din 13 decembrie 1979 în cauza 44/79, Hauer, Culegere 1979, p. 3727; Hotărârea din 18 mai 1982 în cauza 155/79, AM S, Culegere 1982, p. 1575). Potrivit acestei norme, în locul abordarii rigide de tipul "cel mai mic numitor comun", drepturile în cauza conținute în Carta trebuie interpretate într-un mod care să ofere un nivel ridicat de protecție, adaptat dreptului Uniunii și în armonie cu tradițiile constituționale comune.Alineatul (5) clarifica deosebirea dintre "drepturi" și "principii" existenta în Carta. În temeiul acestei deosebiri, drepturile subiective trebuie respectate, în timp ce principiile trebuie urmate [articolul 51 alineatul (1)*8)]. Principiile pot fi puse în aplicare prin intermediul actelor legislative sau executive (adoptate de Uniune în cadrul competentelor sale și de către statele membre numai în cazul în care pun în aplicare dreptul Uniunii); acestea dobândesc deci o importanța deosebită pentru instanțe numai deoarece aceste acte sunt interpretate sau controlate. Cu toate acestea, acestea nu dau naștere unor drepturi imediate la acțiune pozitiva a instituțiilor Uniunii sau a autorităților statelor membre, fapt care corespunde atât jurisprudenței Curții de Justiție [vezi în special jurisprudenta privind "principiul precautiunii" care figurează în articolul 174 alineatul (2) din Tratatul CE (înlocuit cu articolul III-233 din Constituție: Hotărârea TPI din 11 septembrie 2002 în cauza T-13/99, Pfizer contra Consiliului, cu numeroase citate din jurisprudenta anterioară, și o serie de hotărâri privind articolul 33 (ex-39) privind principiile dreptului agricol: de exemplu, Hotărârea Curții de Justiție în cauza C-265/85, Van den Berg, Culegere 1987, p. 1155: examinarea principiului asanarii pieței și a încrederii legitime)], cat și abordarii urmate de sistemele constituționale ale statelor membre în privinta "principiilor", în special în domeniul dreptului social. Cu titlu de exemplu, citam, dintre exemplele de principii recunoscute prin Carta, articolele 25, 26 și 37*1). În anumite cazuri, un articol din Carta poate conține elemente care aparțin atât unui drept, cat și unui principiu: articolele 23, 33 și 34*2).*8) Articolul II-111 din Constituție.*1) Articolele II-85, II-86 și II-97 din Constituție.*2) Articolele II-83, II-93 și II-94 din Constituție.Alineatul (6) face trimitere la diversele articole din Carta care, în spiritul subsidiarității, fac trimitere la legislații și practici interne. + 
Articolul 53*3)*3) Articolul II-113 din Constituție.Nivelul de protecțieNici una dintre dispozițiile prezentei Carte nu poate fi interpretată ca restrangand sau aducând atingere drepturilor omului și libertăților fundamentale recunoscute, în domeniile de aplicare corespunzătoare, de dreptul Uniunii și dreptul internațional, precum și de convențiile internaționale la care Uniunea sau toate statele membre sunt părți, și în special Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și prin constitutiile statelor membre.ExplicațieAceasta dispoziție are ca scop menținerea nivelului de protecție oferit în prezent, în sferele lor de aplicare respective, de dreptul Uniunii, dreptul statelor membre și dreptul internațional. Trimiterea la CEDO se datorează importantei acesteia. + 
Articolul 54*4)*4) Articolul II-114 din Constituție.Interzicerea abuzului de dreptNici una dintre dispozițiile prezentei Carte nu trebuie să fie interpretată ca implicând vreun drept de a desfășura orice activitate sau de a îndeplini orice act îndreptat împotriva oricăruia dintre drepturile și libertățile recunoscute prin prezenta Carta sau de a le impune restrangeri mai ample decât cele prevăzute prin prezenta Carta.ExplicațieAcest articol corespunde articolului 17 din CEDO:Nici una dintre dispozițiile prezentei Convenții nu poate fi interpretată ca implicând, pentru un stat, un grup sau un individ, un drept oarecare de a desfășura o activitate sau de a îndeplini un act ce are ca obiectiv distrugerea de drepturi sau libertăți recunoscute prin prezenta Convenție sau de a aduce acestor drepturi și libertăți limitări mai ample decât cele prevăzute în prezenta Convenție.
13.Declarația cu privire la articolul III-116Conferința convine ca, în cadrul eforturilor globale ale Uniunii pentru eliminarea inegalitatilor dintre bărbați și femei, aceasta va urmări, în cadrul diferitelor sale politici, lupta împotriva tuturor formelor de violenta domestica. Statele membre trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a preveni și reprima aceste acte criminale, precum și pentru susținerea și protejarea victimelor.14.Declarația cu privire la articolele III-136 și III-267Conferința estimeaza ca, în cazul în care un proiect de lege sau de lege cadru europeană intemeiata pe articolul III-267 alineatul (2) ar aduce atingere aspectelor fundamentale ale sistemului de securitate socială dintr-un stat membru, în special în ceea ce privește domeniul de aplicare, costul sau structura financiară, sau ar afecta echilibrul financiar al acestuia după cum se arata în articolul III-136 alineatul (2), interesele statului respectiv se iau în considerare în mod adecvat.15.Declarația cu privire la articolele III-160 și III-322Conferința reaminteste ca respectarea drepturilor și libertăților fundamentale implica în special acordarea unei atenții suficiente protejării și respectării drepturilor persoanelor fizice sau juridice care trebuie să beneficieze de garanțiile prevăzute de lege. În acest scop și pentru a garanta un control jurisdicțional riguros al deciziilor europene care supun o persoană fizica sau juridică unor măsuri restrictive, deciziile în cauza trebuie să se sprijine pe aceste criterii clare și distincte. Aceste criterii trebuie adaptate caracteristicilor proprii fiecărei măsuri restrictive.16.Declarația cu privire la articolul III-167 alineatul (2) punctul (c)Conferința constata ca articolul III-167 alineatul (2) litera (c) trebuie interpretat în conformitate cu jurisprudenta existenta a Curții de Justiție a Comunităților Europene și a Tribunalului de Prima Instanța în ceea ce privește aplicabilitatea acestor dispoziții ajutoarelor acordate anumitor regiuni din Republica Federala Germania afectate de fosta împărțire a Germaniei.17.Declarația cu privire la articolul III-184În ceea ce privește articolul III-184, Conferința confirma ca intensificarea potențialului de creștere și garantarea unor situații bugetare sanatoase formează cei doi piloni pe care se sprijină politica economică și bugetară a Uniunii și a statelor membre. Pactul de stabilitate și de creștere este un instrument important pentru realizarea acestor obiective.Conferința își reafirma atasamentul față de dispozițiile privind Pactul de stabilitate și de creștere care constituie cadrul în care trebuie să se efectueze coordonarea politicilor bugetare ale statelor membre.Conferința confirma faptul ca un sistem întemeiat pe norme este cel mai bun mijloc de a garanta respectarea angajamentelor și un tratament egal pentru toate statele membre.În acest cadru, Conferința își reafirma, de asemenea, atasamentul față de obiectivele Strategiei de la Lisabona: crearea de locuri de muncă, reforme structurale și coeziune socială.Uniunea urmărește o creștere economică echilibrata și stabilitatea prețurilor. În consecința, politicile economice și bugetare trebuie să stabilească prioritati adecvate în domeniul reformelor economice, al inovatiilor, competitivitatii și consolidării investițiilor private și a consumului pe parcursul perioadelor în care creșterea economică este redusă. Acest lucru trebuie să se reflecte în orientările deciziilor bugetare de la nivel național și de la nivelul Uniunii, în principal printr-o restructurarea veniturilor și cheltuielilor publice, cu respectarea disciplinei bugetare în conformitate cu Constituția și cu Pactul de stabilitate și de creștere.Provocarile din domeniul bugetar și economic cu care se confrunta statele membre evidențiază importanța unei politici bugetare sanatoase pentru întregul ansamblu al ciclului economic.Conferința convine ca statele membre trebuie să beneficieze activ de perioadele de relansare economică în vederea consolidării finanțelor lor publice și pentru a-și ameliora situația bugetară.Obiectivul este acela de a realiza în mod progresiv un excedent bugetar în perioadele favorabile, care ar crea marja de manevra necesară pentru a face fața conjuncturilor defavorabile și pentru a contribui astfel la viabilitatea pe termen lung a finanțelor publice. Statele membre asteapta cu interes eventualele propuneri ale Comisiei și noi contribuții ale statelor membre destinate consolidării și clarificarii punerii în aplicare a Pactului de stabilitate și de creștere. Statele membre iau toate măsurile necesare pentru îmbunătățirea potențialului lor de creștere economică. Acest obiectiv ar putea fi favorizat de o mai buna coordonare a politicii economice. Prezenta declarație nu poate aduce atingere viitoarelor dezbateri privind Pactul de stabilitate și de creștere.18.Declarația cu privire la articolul III-213Conferința confirma faptul ca politicile descrise în articolul III-213 sunt în principal de competența statelor membre. Măsurile de încurajare și de coordonare care trebuie adoptate la nivelul Uniunii în conformitate cu dispozițiile articolului menționat anterior au un caracter complementar. Acestea servesc la consolidarea cooperării dintre statele membre și nu la armonizarea sistemelor interne. Nu se aduce atingere garanțiilor și practicilor existente în fiecare stat membru în ceea ce privește responsabilitatea partenerilor sociali.Prezenta declarație nu poate aduce atingere dispozițiilor Constituției care atribuie competente Uniunii, inclusiv în domeniul social.19.Declarația cu privire la articolul III-220Conferința considera ca termenii "regiuni insulare" care figurează în articolul III-220 pot desemna și statele insulare în ansamblu, sub rezerva îndeplinirii condițiilor necesare.20.Declarația cu privire la articolul III-243Conferința constata ca dispozițiile articolului III-243 trebuie aplicate în conformitate cu practica actuala. Termenii "măsurile (...) necesare (...) pentru compensarea dezavantajelor economice cauzate, în urma divizării Germaniei, economiei unor regiuni din Republica Federala Germania afectate de divizare" trebuie interpretati în conformitate cu jurisprudenta existenta a Curții de Justiție a Comunităților Europene și a Tribunalului de Prima Instanța.21.Declarația cu privire la articolul III-248Conferința convine ca acțiunea Uniunii în domeniul cercetării și al dezvoltării tehnologice va lua în considerare în mod corespunzător orientările și alegerile fundamentale din cadrul politicilor de cercetare ale statelor membre.22.Declarația cu privire la articolul III-256Conferința estimeaza ca articolul III-256 nu poate aduce atingere dreptului statelor membre de a adopta dispozițiile necesare pentru a-și asigura aprovizionarea cu energie în condițiile prevăzute la articolul III-131.23.Declarația cu privire la articolul III-273 alineatul (1) paragraful al doilea Conferința considera ca legea europeană menționată la articolul III-273 alineatul (1) al doilea paragraf trebuie să ia în considerare normele și practicile interne privind declanșarea anchetelor penale.24.Declarația cu privire la articolul III-296Conferința declara ca, după semnarea Tratatului de instituire a unei Constituții pentru Europa, secretarul general al Consiliului, înalt reprezentant pentru politica externa și de securitate comuna, Comisia și statele membre, trebuie să initieze lucrările pregătitoare pentru Serviciul european pentru acțiune externa.25.Declarația cu privire la articolul III-325 privind negocierea și încheierea de către statele membre de acorduri internaționale privind spațiul de libertate, securitate și justițieConferința confirma faptul ca statele membre au dreptul de a negocia și de a încheia acorduri cu state terțe sau cu organizații internaționale în domeniile la care se referă partea III titlul III capitolul IV secțiunile 3, 4 și 5, în măsura în care aceste acorduri sunt conforme cu dreptul Uniunii.26.Declarația cu privire la articolul III-402 alineatul (4)Articolul III-402 alineatul (4) prevede că, în cazul în care legea europeană a Consiliului de stabilire a unui nou cadru financiar nu se adoptă la încheierea cadrului financiar precedent, plafoanele și celelalte dispoziții din ultimul an al acestuia sunt prorogate până la adoptarea acestei legi.Conferința declara ca, în cazul în care nu se adoptă nici o lege europeană a Consiliului de stabilire a unui nou cadru financiar înainte de sfârșitul anului 2006 și în cazul în care Tratatul de aderare din 16 aprilie 2003 prevede o perioadă de punere în aplicare progresiva care se încheie în 2006 pentru alocarea de credite noilor state membre, începând din 2007 alocarea fondurilor se va realiza pe baza aplicării acelorași criterii tuturor statelor membre.27.Declarația cu privire la articolul III-419Conferința declara ca statele membre pot indica, în cazul în care prezintă o cerere pentru instaurarea unei cooperări consolidate, dacă în stadiul respectiv intenționează sa recurgă la aplicarea articolului III-422, care prevede extinderea votului cu majoritate calificată, sau sa recurgă la procedura legislativă ordinară.28.Declarația cu privire la articolul IV-440 alineatul (7)Inaltele Părți Contractante convin ca Consiliul European va adopta, în conformitate cu articolul IV-440 alineatul (7), o decizie europeană de modificare a statutului insulei Mayotte față de Uniune, astfel încât acest teritoriu sa devină o regiune ultraperiferica în înțelesul articolului IV-440 alineatul (2) și a articolului III-424, la notificarea de către autoritățile franceze Consiliului European și Comisiei a faptului ca evolutiile în desfășurare ale statutului intern al insulei permit acest lucru.29.Declarația cu privire la articolul IV-448 alineatul (2)Conferința considera ca traducerea Tratatului de instituire a unei Constituții pentru Europa în limbile menționate la articolul IV-448 alineatul (2) contribuie la îndeplinirea obiectivului enuntat la articolul I-3 alineatul (3) al patrulea paragraf, care prevede respectarea de către Uniune a bogatiei diversitatii sale culturale și lingvistice. În acest sens, Conferința confirma atasamentul Uniunii față de diversitatea culturală a Europei, și faptul ca va continua sa acorde o atenție specială acestor limbi și altora.Conferința recomanda ca statele membre care doresc sa utilizeze posibilitatea menționată la articolul IV-448 alineatul (2), sa comunice Consiliului, în termen de șase luni de la semnarea tratatului, limba sau limbile în care va fi tradus acest tratat.30.Declarația cu privire la ratificarea Tratatului de instituire a unei Constituții pentru EuropaConferința ia act de faptul ca, în cazul în care la expirarea unui termen de doi ani de la semnarea Tratatului de instituire a unei Constituții pentru Europa, patru cincimi dintre statele membre au ratificat acest tratat și unul sau mai multe state membre s-au confruntat cu dificultăți în realizarea respectivei ratificări, problema intră în competența Consiliului European.B.DECLARAȚII CU PRIVIRE LA PROTOCOALELE ANEXATE CONSTITUȚIEI + 
DECLARAȚIILE CU PRIVIRE LA PROTOCOLUL PRIVIND TRATATELE ȘI ACTELE DE ADERARE A REGATULUI DANEMARCEI, A IRLANDEI ȘI A REGATULUI UNIT AL MARII BRITANII ȘI IRLANDEI DE NORD, A REPUBLICII ELENE, A REGATULUI SPANIEI ȘI A REPUBLICII PORTUGHEZE, ȘI A REPUBLICII AUSTRIA, A REPUBLICII FINLANDA ȘI A REGATULUI SUEDIEI31.Declarația cu privire la insulele AlandConferința recunoaște ca regimul aplicabil insulelor Aland, menționat la articolul IV-440 alineatul (5), se adoptă având în vedere statutul special de care se bucura aceste insule în virtutea dreptului internațional.În acest sens, Conferința subliniaza faptul ca au fost reluate dispoziții specifice în titlul V secțiunea 5 din Protocolul privind Tratatele și Actele de aderare a Regatului Danemarcei, a Irlandei și a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, a Republicii Elene, a Regatului Spaniei și a Republicii Portugheze, și a Republicii Austria, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei.32.Declarația cu privire la populația laponaAvând în vedere articolele 60 și 61 din Protocolul privind Tratatele și Actele de aderare a Regatului Danemarcei, a Irlandei și a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, a Republicii Elene, a Regatului Spaniei și a Republicii Portugheze, și a Republicii Austria, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei, Conferința recunoaște obligațiile și angajamentele asumate de Suedia și Finlanda față de populația lapona în cadrul dreptului național și internațional.Conferința ia act de faptul ca Suedia și Finlanda s-au angajat sa conserve și sa dezvolte mijloacele de existenta, limba, cultura și modul de viața ale populației lapona și considera ca cultura și mijloacele traditionale de existenta ale populației lapona sunt tributare unor activități economice de baza cum este creșterea renilor în regiunile populate în mod tradițional de populația lapona.În acest sens, Conferința subliniaza faptul ca au fost reluate dispoziții specifice în titlul V secțiunea 6 din Protocolul privind Tratatele și Actele de aderare a Regatului Danemarcei, a Irlandei și a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, a Republicii Elene, a Regatului Spaniei și a Republicii Portugheze, și a Republicii Austria, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei. + 
DECLARAȚIILE CU PRIVIRE LA PROTOCOLUL PRIVIND TRATATUL ȘI ACTUL DE ADERARE A REPUBLICII CEHE, A REPUBLICII ESTONIA, A REPUBLICII CIPRU, A REPUBLICII LETONIA, A REPUBLICII LITUANIA, A REPUBLICII UNGARE, A REPUBLICII MALTA, A REPUBLICII POLONE, A REPUBLICII SLOVENIA ȘI A REPUBLICII SLOVACE33.Declarația cu privire la zonele de suveranitate a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în CipruCONFERINȚA,Reamintind ca declarația comuna cu privire la zonele de suveranitate a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în Cipru, anexată la Actul final al Tratatului privind aderarea Regatului Unit la Comunitatile Europene, prevedea ca regimul aplicabil relațiilor dintre Comunitatea Economică Europeană și zonele de suveranitate ale Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în Cipru va fi definit în contextul unor eventuale aranjamente între Comunitate și Republica Cipru;Având în vedere dispozițiile privind zonele de suveranitate care figurează în Tratatul de instituire a Republicii Cipru (denumit în continuare "Tratatul de instituire") și schimburile de note aferente din 16 august 1960;Luând act de schimbul de note dintre guvernul Regatului Unit și guvernul Republicii Cipru privind administrarea zonelor de suveranitate, din 16 august 1960, și de declarația guvernului Regatului Unit anexată la acesta, potrivit căreia unul dintre principalele obiective care trebuie îndeplinite consta din apărarea intereselor persoanelor care își au reședința sau care lucrează în zonele de suveranitate, iar aceste persoane ar trebui, în măsura posibilului, să fie tratate în același mod ca și cele care își au reședința sau lucrează în Republica Cipru;Luând de asemenea act de dispozițiile Tratatului de instituire privind regimul vamal între zonele de suveranitate și Republica Cipru, în special cel menționat de anexa F la tratatul menționat anterior;Luând de asemenea act de angajamentul asumat de Regatul Unit de a nu crea puncte vamale sau alte puncte de frontieră între zonele de suveranitate ale Regatului Unit și Republica Cipru, precum și de acordurile încheiate în baza Tratatului de instituire, prin care autoritățile din Republica Cipru administrează un număr mare de servicii publice în zonele de suveranitate, în special în domeniul agriculturii, al vamilor și al fiscalitatii;Confirmand faptul ca aderarea Republicii Cipru la Uniune nu trebuie să aducă atingere drepturilor și obligațiilor părților la Tratatul de instituire;Constatând ca zonelor de suveranitate ale Regatului Unit trebuie să li se aplice anumite dispoziții ale Constituției și actelor Uniunii și ca trebuie adoptate modalitățile speciale de punere în aplicare a acestor dispoziții în zonele menționate anterior;Subliniaza ca dispozițiile specifice în acest sens au fost reluate în partea II titlul III din Protocolul privind Tratatul și Actul de aderare a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace.34.Declarația Comisiei cu privire la zonele de suveranitate a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în CipruComisia confirma interpretarea sa potrivit căreia dispozițiile din dreptul Uniunii aplicabile zonelor de suveranitate a Regatului Unit în conformitate cu partea II titlul III din Protocolul privind Tratatul și Actul de aderare a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace includ:(a)Regulamentul Consiliului (CE) nr. 3448/93 din 6 decembrie 1993 de stabilire a regimului comercial aplicabil anumitor mărfuri rezultate din prelucrarea produselor agricole;(b)Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1260/1999 din 21 iunie 1999 de stabilire a dispozițiilor generale privind Fondurile structurale, în măsura în care Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1257/1999 din 17 mai 1999 privind ajutorul acordat din Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă (FEOGA) pentru dezvoltare rurală și de modificare și abrogare a unor regulamente impune acest lucru în scopul finanțării măsurilor de dezvoltare rurală în zonele de suveranitate a Regatului Unit în temeiul secțiunii "Garantare" a FEOGA.35.Declarație privind centrala nucleara de la Ignalina din LituaniaCONFERINȚA,Impartasind voința Uniunii de a continua oferirea de asistența suplimentară pe măsura eforturilor de scoatere din funcțiune depuse de Lituania, și după aderarea Lituaniei la Uniune, pentru perioada rămasă până în 2006 și după această dată, și constatând ca, datorită acestei mărturii de solidaritate din partea Uniunii, Lituania s-a angajat sa inchida unitatea 1 a centralei nucleare de la Ignalina înainte de 2005, iar unitatea 2 în 2009;Recunoscând ca scoaterea din funcțiune a centralei nucleare Ignalina, care cuprinde doua reactoare de tip RBMK cu o putere de 1500 MW fiecare, mostenita de la fosta Uniune Sovietica, este o operațiune fără precedent și constituie pentru Lituania o povara financiară extraordinară, disproportionata față de dimensiunile și de capacitatea economică a tarii, și ca scoaterea din funcțiune va continua și după încheierea perspectivelor financiare actuale, asa cum sunt definite în Acordul Interinstitutional din 6 mai 1999;Luând act de necesitatea adoptării de dispoziții privind punerea în aplicare a asistenței suplimentare din partea Uniunii pentru a face fața consecințelor închiderii și scoaterii din funcțiune a centralei nucleare de la Ignalina;Luând act de faptul ca Lituania va utiliza asistența din partea Uniunii acordând toată atenția necesară nevoilor regiunilor cele mai afectate de închiderea centralei nucleare de la Ignalina;Declarand ca anumite măsuri care sunt finanțate din ajutoare publice, cum sunt scoaterea din funcțiune a centralei nucleare de la Ignalina, reabilitarea mediului în conformitate cu acquis-ul comunitar și modernizarea capacităților convenționale de producere a electricitatii care sunt necesare pentru înlocuirea celor două reactoare ale centralei nucleare Ignalina după închiderea acestora, sunt considerate compatibile cu normele pieței comune;Subliniaza ca dispozițiile specifice în acest sens au fost reluate în partea II titlul IV din Protocolul privind Tratatul și Actul de aderare a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace.36.Declarația cu privire la tranzitul de persoane pe cai terestre între regiunea Kaliningrad și celelalte părți ale Federației RuseCONFERINȚA,Luând în considerare situația specială a regiunii Kaliningrad din Federația Rusa în contextul extinderii Uniunii;Având în vedere obligațiile și angajamentele impuse Lituaniei de acquis-ul comunitar în ceea ce privește instituirea unui spațiu de libertate, securitate și justiție;Luând act în special de faptul ca, cel târziu după aderare, Lituania trebuie să aplice și sa pună în aplicare integral acquis-ul Uniunii în ceea ce privește lista țărilor ai căror resortisanti trebuie să dețină o viza la trecerea frontierelor externe și a țărilor ai căror resortisanti sunt scutiți de aceasta obligație, precum și acquis-ul Uniunii privind modelul tip de viza;Considerând ca tranzitul de persoane pe cai terestre între regiunea Kaliningrad și celelalte părți ale Federației Ruse pe teritoriul Uniunii este o problemă care privește Uniunea în ansamblu, care trebuie tratata ca atare și care nu trebuie să aibă consecințe nefavorabile pentru Lituania; întrucât Consiliul trebuie să adopte decizia de eliminare a controalelor la frontierele interne după verificarea îndeplinirii condițiilor necesare în acest sens;Hotărâtă sa ajute Lituania sa îndeplinească cat mai curând posibil condițiile necesare pentru a putea participa plenar la spațiul Schengen fără frontiere interne;Subliniaza ca dispozițiile specifice în acest sens au fost reluate în partea II titlul V din Protocolul privind Tratatul și Actul de aderare a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace.37.Declarația cu privire la unitatea 1 și unitatea 2 ale centralei nucleare de la Bohunice V1 din SlovaciaCONFERINȚA,Luând act de faptul ca Slovacia s-a angajat sa inchida unitatea 1 și unitatea 2 ale centralei nucleare Bohunice V1 la sfârșitul lui 2006 și, respectiv, 2008, și impartasind voința Uniunii de a continua oferirea de asistența financiară până în 2006 în prelungirea ajutorului de preaderare prevăzut în cadrul programului Phare pentru a contribui la eforturile de scoatere din funcțiune depuse de Slovacia;Luând act de necesitatea adoptării de dispoziții privind punerea în aplicare și continuarea asistenței din partea Uniunii;Subliniaza ca dispozițiile specifice în acest sens au fost reluate în partea II titlul IX din Protocolul privind Tratatul și Actul de aderare a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace.38.Declarația cu privire la CipruReafirmand atasamentul sau față de o soluție globală la problema cipriota, în conformitate cu rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, și sprijinul viguros pentru eforturile depuse de Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite în acest sens;Considerând ca problema cipriota nu a putut încă face obiectul unei astfel de soluții globale;Considerând ca este deci necesar să se prevadă suspendarea aplicării acquis-ului în zonele Republicii Cipru care nu sunt controlate efectiv de guvernul Republicii Cipru;Considerând ca, după găsirea unei soluții, aceasta suspendare va fi ridicată;Considerând ca Uniunea este pregatita sa accepte condițiile unei astfel de soluții globale, în conformitate cu principiile pe care se întemeiază Uniunea;Considerând ca este necesară stabilirea condițiilor în care dispozițiile relevante din dreptul Uniunii se aplică la linia de demarcatie dintre zonele menționate anterior și zonele în care guvernul Republicii Cipru exercita un control efectiv, precum și zonele de suveranitate ale Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord;Dorind ca aderarea Ciprului la Uniune să fie benefica pentru toți cetățenii ciprioti și sa favorizeze pacea civilă și reconcilierea;Considerând ca nici o dispoziție din partea II titlul X din Protocolul privind Tratatul și Actul de aderare a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace nu împiedica adoptarea de măsuri în acest sens.Considerând ca astfel de măsuri nu pot aduce atingere aplicării acquis-ului, în condițiile stabilite de protocolul menționat anterior, în nici o altă parte a Republicii Cipru;Subliniaza ca dispozițiile specifice în acest sens au fost reluate în partea II titlul X din Protocolul privind Tratatul și Actul de aderare a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace.39.Declarația cu privire la Protocolul privind poziția DanemarceiConferința ia act de faptul ca, în ceea ce privește actele juridice pe care Consiliul trebuie să le adopte, separat sau împreună cu Parlamentul European, și care conțin dispoziții aplicabile Danemarcei precum și dispoziții care nu i se aplică deoarece se întemeiază pe o baza juridică pentru care se aplică partea I din Protocolul privind poziția Danemarcei, Danemarca declara că nu va uza de dreptul sau de vot pentru a se opune adoptării dispozițiilor care nu îi sunt aplicabile.În plus, Conferința ia act de faptul ca, pe baza declarației sale cu privire la articolele I-43 și III-329, Danemarca declara ca participarea sa la acțiuni sau la acte juridice în temeiul articolelor I-43 și III-329, se va realiza în conformitate cu părțile I și II din Protocolul privind poziția Danemarcei.40.Declarația cu privire la Protocolul privind dispozițiile tranzitorii referitoare la instituțiile și organele UniuniiPoziția comuna a statelor membre cu ocazia Conferintei de aderare a României și/sau a Bulgariei la Uniune în ceea ce privește repartizarea mandatelor în Parlamentul European și ponderarea voturilor în cadrul Consiliului European și al Consiliului va fi următoarea.(1)În cazul în care aderarea României și/sau a Bulgariei la Uniune are loc înainte de intrarea în vigoare a deciziei Consiliului European menționată la articolul I-20 alineatul (2), repartizarea mandatelor în Parlamentul European pentru legislatura 2004 - 2009 va fi în conformitate cu tabelul următor într-o Uniune cu 27 de state membre.

State membre Mandate în Parlamentul European
Germania 99
Regatul Unit 78
Franța 78
Italia 78
Spania 54
Polonia 54
România 35
Țările de Jos 27
Grecia 24
Republica Cehă 24
Belgia 24
Ungaria 24
Portugalia 24
Suedia 19
Bulgaria 18
Austria 18
Slovacia 14
Danemarca 14
Finlanda 14
Irlanda 13
Lituania 13
Letonia 9
Slovenia 7
Estonia 6
Cipru 6
Luxemburg 6
Malta 5
TOTAL 785
Astfel, Tratatul de aderare la Uniune va prevedea, prin derogare de la articolul I-20 alineatul (2) din Constituție, ca numărul membrilor Parlamentului European poate fi temporar mai mare de 750 pe parcursul perioadei rămase din legislatura 2004 - 2009.
(2)În articolul 2 alineatul (2) din Protocolul privind dispozițiile tranzitorii pentru instituțiile și organele Uniunii, ponderarea voturilor României și Bulgariei în cadrul Consiliului European și al Consiliului va fi stabilită la 14 și respectiv la 10 voturi.(3)Cu ocazia fiecărei aderari, pragul menționat de Protocolul privind dispozițiile tranzitorii pentru instituțiile și organele Uniunii se va calcula în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din protocolul menționat anterior.
41.Declarația cu privire la ItaliaConferința ia act de faptul ca Protocolul privind Italia anexat în 1957 la Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, asa cum a fost modificat la adoptarea Tratatului privind Uniunea Europeană, conținea următoarele precizări:INALTELE PĂRȚI CONTRACTANTE,DORIND sa rezolve anumite probleme speciale privind Italia,CONVIN asupra dispozițiilor următoare, anexate la Tratat:STATELE MEMBRE ALE COMUNITĂȚIIIAU ACT de faptul ca guvernul italian s-a angajat în executarea unui program de expansiune economică pe zece ani având ca scop redresarea dezechilibrelor din structura economiei italiene, în special prin construirea infrastructurii în zonele mai puțin dezvoltate din sud și din insule și prin crearea de noi locuri de muncă în vederea eliminării somajului.REAMINTESC ca acest program al guvernului italian a fost luat în considerare și aprobat pe baza principiilor și a obiectivelor sale de către organizațiile de cooperare internationala ale căror membre sunt.RECUNOSC ca atingerea obiectivelor din programul italian este o problemă de interes comun.CONVIN, în vederea facilitării îndeplinirii acestei sarcini de către guvernul italian, sa recomande tuturor instituțiilor Comunității sa pună în aplicare toate mijloacele și procedurile prevăzute de tratat, recurgand în special la o utilizare adecvată a resurselor Băncii Europene de Investiții și ale Fondului Social European.SUNT DE PĂRERE ca instituțiile europene trebuie să aibă în vedere, la aplicarea Tratatului, efortul pe care va trebui sa îl suporte economia italiana în anii următori și posibilitatea de a evita producerea unor tensiuni periculoase, în special în ceea ce privește balantele de plati și nivelul de ocupare a forței de muncă, care ar putea compromite aplicarea acestui Tratat în Italia.RECUNOSC în special faptul ca, în cazul aplicării articolelor 109 H și 109 I, sunt necesare eforturi pentru ca măsurile solicitate guvernului italian să asigure finalizarea programului sau de expansiune economică și de creștere a nivelului de viața al populației. + 
DECLARAȚIILE STATELOR MEMBRE42.Declarația Regatului Țărilor de Jos cu privire la articolul I-55Regatul Țărilor de Jos va aproba o decizie europeană asa cum este menționată la articolul I-55 alineatul (4) după ce revizuirea legii europene menționate la articolul I-54 alineatul (3) va oferi Țărilor de Jos o soluție satisfăcătoare pentru situația sa de plată neta negativa, în exces față de bugetul Uniunii.43.Declarația Regatului Țărilor de Jos cu privire la articolul IV-440Regatul Țărilor de Jos declara ca va prezenta o inițiativă în vederea adoptării unei decizii europene de tipul celei menționate la articolul I-440 alineatul (7), destinată modificării statutului Antilelor Olandeze și/sau al Aruba față de Uniune, numai în temeiul unei decizii adoptate în conformitate cu statutul Regatului Țărilor de Jos.44.Declarația Republicii Federale Germania, a Irlandei, a Republicii Ungare, a Republicii Austria și a Regatului SuedieiGermania, Irlanda, Ungaria, Austria și Suedia iau act de faptul ca dispozițiile esențiale din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice nu au Scut obiectul unei modificări de fond de la intrarea în vigoare a tratatului menționat anterior, și ca actualizarea acestuia este necesară. Ele sunt deci în favoarea ideii unei Conferințe a reprezentanților guvernelor statelor membre care trebuie convocată cat mai repede posibil.45.Declarația Regatului Spaniei și a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de NordTratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa se aplică Gibraltarului în calitatea acestuia de teritoriu european pentru ale cărui relații externe este responsabil un stat membru. Acest lucru nu implica nici o modificare a pozițiilor statelor membre în cauza.46.Declarația Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord privind definitia termenului "resortisanti"În ceea ce privește Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa și Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice și orice act derivat din aceste tratate sau rămas în vigoare în temeiul acestora, Regatul Unit reia declarația sa din 31 decembrie 1982 privind definitia termenului "resortisanti", iar expresia "cetățeni ai teritoriilor britanice dependente" trebuie inteleasa ca "cetățeni ai teritoriilor britanice de peste mari".47.Declarația Regatului Spaniei cu privire la definitia termenului "resortisanti"Spania constata ca, în conformitate cu articolul I-10 din Constituție, orice persoană având cetățenia unui stat membru are cetățenia Uniunii. Spania constata și faptul ca, în situația actuala a integrării europene reflectată în Constituție, numai resortisantii statelor membre se bucura de drepturile specifice cetateniei europene, cu excepția cazurilor în care se prevede altfel în mod expres în dreptul Uniunii. În acest sens, Spania subliniaza în cele din urma faptul ca, în conformitate cu articolele I-20 și I-46 din Constituție, Parlamentul European reprezintă în prezent cetățenii Uniunii.48.Declarația Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord cu privire la dreptul de vot la alegerile parlamentare europeneRegatul Unit observa faptul ca articolul I-20 și alte dispoziții ale Tratatului de instituire a unei Constituții pentru Europa nu sunt destinate modificării bazei dreptului de vot la alegerile parlamentare europene.49.Declarația Regatului Belgiei cu privire la parlamentele naționaleBelgia precizează ca, în temeiul dreptului sau constituțional, atât Camera Reprezentanților, cat și Senatul Parlamentului Federal și Adunările parlamentare ale Comunităților și ale Regiunilor acționează, în funcție de competentele exercitate de Uniune, în calitate de componente ale sistemului parlamentar național sau de camere ale Parlamentului național.50.Declarația Republicii Letonia și a Republicii Ungare cu privire la ortografierea numelui monedei unice în Tratatul de instituire a unei Constituții pentru EuropaFără a aduce atingere ortografierii unificate a denumirii monedei unice a Uniunii Europene menționată de Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa și celei care figurează pe bancnote și monede, Letonia și Ungaria declara ca ortografierea numelui monedei unice, inclusiv a derivatelor sale, folosită în versiunile letona și maghiara ale Tratatului de instituire a unei Constituții pentru Europa nu are nici un efect asupra normelor existente în limbile letona și maghiara.

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x