STRATEGIE NAȚIONALĂ ȘI PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 16 iulie 2020

Notă …

Aprobate prin HOTĂRÂREA nr. 561 din 16 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 667 din 28 iulie 2020. + 
ConținutAbrevieriIntroducereSituația actualăScopObiective și măsuriResurse financiareMonitorizare și evaluare + 
AbrevieriMApN – Ministerul Apărării NaționaleMAE – Ministerul Afacerilor ExterneMAI – Ministerul Afacerilor InterneSRI – Serviciul Român de InformațiiSTS – Serviciul de Telecomunicații SpecialeSPP – Serviciul de Protecție și PazăANES – Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și BărbațiANP – Administrația Națională a PenitenciarelorPFN – punct focal naționalPNA – Planul național de acțiuneFPS – Femeile, pacea și securitateaNATO – Organizația Tratatului Atlanticului de NordUE – Uniunea EuropeanăOSCE – Organizația pentru Securitate și Cooperare în EuropaONU – Organizația Națiunilor UniteCS – Consiliul de SecuritateRCSONU – Rezoluția/Rezoluțiile Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor UniteBMPG – Biroul managementul problematicii de gen + 
Capitolul IIntroducereRezoluția 1.325 (2000) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite – Femeile, pacea și securitatea, adoptată la 31 octombrie 2000, denumită în continuare RCSONU 1325 (2000), afirmă rolul important al femeilor în prevenirea și soluționarea conflictelor, în negocierile de pace, consolidarea păcii, menținerea păcii, răspunsul umanitar și reconstrucția postconflict și subliniază importanța participării și implicării depline a femeilor în toate eforturile de asigurare și promovare a păcii și securității.În conținutul RCSONU 1.325 (2000) este exprimată îngrijorarea pentru civili, în special pentru femei și copii, care reprezintă majoritatea celor afectați de conflictele armate, și se reafirmă importanța rolului femeilor în prevenirea și soluționarea conflictelor, în procesul de construire a păcii.Totodată, RCSONU 1.325 (2000) expune necesitatea participării egale și implicării depline a femeilor, în toate eforturile pentru menținerea și promovarea păcii și securității, precum și nevoia de creștere a rolului acestora în procesul de luare a deciziei cu privire la prevenirea și soluționarea conflictelor. Analiza nivelului de violență împotriva femeilor poate constitui un element de prognozare a potențialului de conflict dintr-o țară. Prin urmare, dacă datele privind drepturile și violența sunt introduse în raportul de avertizare timpurie, această acțiune poate conduce la o mai bună predictibilitate privind manifestări ale violenței de gen și ale altor atrocități.În vederea atingerii obiectivelor propuse, RCSONU 1.325 (2000) se raportează la patru piloni:Participare – constă în asigurarea creșterii participării femeilor în procesul decizional la toate nivelurile, pe plan național, regional și în cadrul instituțiilor internaționale și al mecanismelor pentru prevenirea și soluționarea conflictelor, în negocieri de pace, precum și în operațiunile ONU de menținere a păcii.Prevenire – presupune luarea de măsuri speciale pentru prevenirea conflictelor și a tuturor formelor de violență împotriva femeilor și fetelor în timpul și după conflict, respectiv prevenirea violenței sexuale și violenței bazate pe criterii de gen, practicilor discriminatorii, abuzului și exploatării. Există o convergență insuficient cercetată, dar reală, între situația femeilor și starea de conflict într-o anumită zonă, întrucât în societățile dominate de bărbați și de structuri militare nu sunt protejate drepturile și libertățile fundamentale ale acestora și nici nu se acordă spațiu corespunzător pentru promovarea femeilor și fetelor în toate sferele vieții publice și private și în toate nivelurile de decizie și conducere.Protecție – se referă la atenția specială acordată protejării femeilor și fetelor de violența sexuală sau bazată pe criterii de gen, inclusiv în situații de urgență sau umanitare, cum ar fi taberele de refugiați.Ajutorare și refacere – include adoptarea unor măsuri de ajutorare și refacere pentru abordarea crizelor dintr-o perspectivă de gen, inclusiv prin respectarea naturii civile și umanitare a taberelor de refugiați, prin luarea în considerare a nevoilor fetelor și femeilor încă din faza de proiectare a taberelor și amenajărilor pentru refugiați.Din anul 2000 și până în prezent, CS a mai adoptat opt rezoluții pe tema FPS, ceea ce face ca în prezent să se considere că, la nivelul ONU există deja o agendă a acestei teme. Menționăm în acest sens următoarele rezoluții:• 1.820/2008, care abordează tema violenței sexuale în conflicte ca element al tacticii de război;• 1.888/2009, care subliniază creșterea rolului misiunilor ONU de menținere a păcii în protecția femeilor și copiilor în situații de conflict;• 1.889/2009, prin care se solicită secretarului general al ONU să propună un set de indicatori privind aplicarea prevederilor Rezoluției 1325 (2000);• 1.960/2010, care oferă un sistem de urmărire a responsabilității pentru oprirea violențelor sexuale în conflict. Prin rezoluție se solicită pregătirea unor liste ale autorilor care comit sau sunt responsabili pentru astfel de violențe;• 2.108/2013, care cere ca – pe lângă ONU și CS – statele membre să se implice în aplicarea prevederilor rezoluțiilor CS privind femeile, pacea și securitatea;• 2.122/2013, care stabilește noi măsuri pentru a întări participarea femeilor la soluționarea conflictelor la nivelul ONU, al statelor membre și al organizațiilor regionale și cere ridicarea obstacolelor din calea acestei participări;• 2.242/2015, care identifică noile teme apărute cu impact asupra acestui domeniu: schimbările climatice, extremismul violent, numărul crescând al refugiaților și persoanelor deplasate intern;• 2.467/2019, care pune accentul pe eliminarea violenței sexuale în conflict, stabilind noi măsuri pentru sistemul ONU și statele membre pentru eliminarea acesteia, pentru urmărirea situațiilor care apar și pentru identificarea măsurilor de sprijin pentru victimele acestor situații. Rezoluția aduce în atenție recunoașterea copiilor născuți în urma unor violuri, pornind de la abordarea centrată pe supraviețuitori.RCSONU din domeniul FPS recunosc, în egală măsură, că băieții și bărbații pot fi și sunt, de asemenea, victime ale violenței sexuale și de gen, precum: tortura și neraportarea acesteia, stigmatizarea și discriminarea, propagarea mesajelor false legate de homosexualitate, infertilitate, împiedicarea accesului la serviciile de sănătate etc.Violența sexuală este o problemă în conflictele armate și a devenit parte a setului de instrumente strategice folosite în special de terorismul extremist. Din ce în ce mai mult, în situații de conflict, bărbații, femeile, băieții și fetele sunt supuși aceluiași risc, indiferent de vârstă, iar în cele mai multe cazuri victimele atrocităților nu raportează aceste situații fiindcă se simt dezonorate.Lista indicatorilor sensibili la dimensiunea de gen cuprinde un spectru larg de manifestări, precum: educația femeilor, vulnerabilitatea față de fenomenul violenței de gen, răpirile frecvente, trafic de ființe umane pentru prestarea de servicii sexuale, violența în familie și asumarea întreținerii familiilor monoparentale. Indicatorii pot fi clasificați în patru categorii: demografici, care țin de drepturile omului și securitate, de zona politică și instituțională, de sfera economică și socială.Un sistem de avertizare timpurie care să aibă în vedere dimensiunea de gen poate facilita atât luarea unor măsuri adecvate pentru prevenirea abuzurilor împotriva femeilor în timpul conflictului și după, cât și pentru protejarea și implicarea acestora, dat fiind că, într-un conflict, capacitățile femeilor de empatie și relaționare la nivelul comunității ar putea conduce la o abordare eficientă a alianțelor interetnice, în vederea prevenirii și soluționării conflictelor.Deși nu se înscriu în arhitectura RCSONU 1.325 (2000), este important să menționăm cele două rezoluții adiționale privind exploatarea sexuală și abuzul în operațiile de menținere a păcii (RCSONU 2.272/2016) și, respectiv, traficul de ființe umane și impactul produs de acesta (RCSONU 2.331/2016).Implementarea Agendei FPS la nivelul NATO s-a realizat prin Directiva BI-SC 40-1 – Integrarea RCSONU 1.325 și perspectiva de gen în structura de comandă NATO, inclusiv măsurile de protecție din timpul conflictelor armate.Planul de acțiune al NATO vizează integrarea perspectivei de gen, atât intern, în rândul forțelor NATO, cât și extern, în cadrul operațiilor și misiunilor desfășurate sub egida acestei alianțe. Documentul subliniază importanța integrării perspectivei de gen ca instrument, care trebuie folosit la toate nivelurile operaționale, planificare, conducere și evaluare, pentru obținerea unei eficacități operaționale ridicate și a unei conștientizări reale a situației.Uniunea Europeană promovează pacea și securitatea în interiorul și dincolo de frontierele sale. Aceasta este consacrată în Tratatul privind Uniunea Europeană și reflectată în Strategia globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene.Agenda FPS constituie un instrument pentru gestionarea aspectelor legate atât de egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați, cât și de conflict, violență și securitate. Viziunea de ansamblu a Agendei FPS globale vizează atingerea egalității de gen, păcii și securității.În decembrie 2018, Consiliul pentru Afaceri Externe al UE a adoptat Concluziile privind FPS și Abordarea strategică a UE în domeniul FPS, care urmăresc să reafirme implementarea holistică a Agendei FPS și Strategiei ONU privind egalitatea de gen, pacea și securitatea.Această abordare strategică a UE cu privire la domeniul FPS oferă o bază solidă pentru realizarea egalității de șanse și de tratament dintre femei și bărbați – valoare fundamentală a UE – prin angajarea, responsabilizarea, protecția și sprijinul femeilor și fetelor pentru realizarea păcii și securității.De asemenea, se subliniază importanța femeii în leadership în contextul politicilor și programelor referitoare la susținerea păcii și securității.Abordarea organizațională pornește de la identificarea anumitor roluri sociale îndeplinite de femei și bărbați, diferențiate în fiecare dintre comunitățile din care fac parte, aspect de care trebuie să se țină seama în configurarea relației conflict-restabilirea păcii.Strategia UE este armonizată și cu prevederile dreptului internațional umanitar, cu accent pe respectarea interdicției exercitării oricărei forme de violență sexuală în contextul intervențiilor de asistență umanitară, precum și pe dezvoltarea de programe care să răspundă nevoilor victimelor în aceste situații. + 
Capitolul IISituația actuală + 
La nivel naționalLa data de 4.09.1980, România a semnat Convenția asupra eliminării tuturor formelor de discriminare față de femei, încheiată la New York la 19 decembrie 1979, și a ratificat-o prin Decretul Consiliului de Stat nr. 342/1981, stabilindu-se astfel drepturile sociale, economice și politice ale femeilor, constituindu-se un prim pas în promovarea efectivă a egalității de șanse între femei și bărbați, în toate domeniile de activitate.Pe acest fond, în perioada 2002-2018 au fost adoptate patru acte normative referitoare la egalitatea de gen și combaterea tuturor formelor de discriminare. Acestea sunt:• Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care reglementează măsurile pentru promovarea egalității de șanse între femei și bărbați, în vederea eliminării discriminării directe și indirecte după criteriul de sex, în toate sferele vieții publice din România;• Hotărârea Guvernului nr. 1.273/2000 privind aprobarea Planului național de acțiune pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați;• Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările și completările ulterioare;• Hotărârea Guvernului nr. 365/2018 pentru aprobarea Strategiei naționale privind promovarea egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați și prevenirea și combaterea violenței domestice pentru perioada 2018-2021 și a Planului operațional pentru implementarea Strategiei naționale privind promovarea egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați și prevenirea și combaterea violenței domestice pentru perioada 2018-2021. + 
La nivelul sistemului național de apărare, ordine publică și siguranță naționalăCa membru activ în misiunile NATO, UE, ONU și OSCE, România cunoaște și integrează considerentele de gen în toate aspectele legate de activitatea de securitate și stabilitate națională. Alocarea a 2% din produsul intern brut pentru apărare și susținerea creșterii reprezentării femeilor la toate nivelurile decizionale, atât naționale, cât și regionale sau la nivelul instituțiilor internaționale, în consultările cu grupurile de femei la nivel local sau internațional, fac parte din setul de acțiuni/măsuri pentru implementarea Agendei FPS.Guvernul României consideră că egalitatea de gen reprezintă un domeniu prioritar, motiv pentru care a inclus în modelul social propus prin Programul de guvernare primul program care cuprinde un capitol distinct alocat perspectivei de gen, denumit „Respect și demnitate pentru femei“.Datorită conștientizării importanței RCSONU 1.325 (2000), dar mai ales activităților specifice desfășurate, în anul 2014 a fost elaborat Planul de implementare la nivelul Ministerului Apărării Naționale a Rezoluției Consiliului de Securitate ONU 1.325/2000 „Femeile, pacea și securitatea“ și a rezoluțiilor conexe, precum și a documentelor complementare aprobate la nivelul diferitelor organizații internaționale, la care România este membră – 2014-2024.MApN și-a asumat rolul de integrator al PNA și în acest scop, în anul 2018, a fost creat Biroul managementul problematicii de gen și a fost desemnat PFN pentru domeniul FPS, care asigură legătura cu organizațiile internaționale și coordonarea activităților instituțiilor naționale cu astfel de responsabilități.În MApN există atât cadre militare, cât și personal civil femei, care ocupă funcții de execuție, dar și de conducere, la toate nivelurile ierarhice.Femeile pot ocupa oricare dintre funcțiile militare sau, după caz, civile, cu respectarea criteriilor de competență, în toate armele și specialitățile militare, neexistând restricții legislative.Încadrarea cu personal feminin în luna iulie 2019 în sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională este următoarea:• În MApN procentajul personalului feminin (militar și civil) este de 23,69% și este repartizat astfel: ofițeri 2,53%, maiștri militari și subofițeri 2,66%, soldați gradați profesioniști 1,27%, elevi și studenți 2%, personal civil contractual și funcționari publici 15,23%.• În cadrul MAE, 47% din personalul diplomatic și consular al instituției îl reprezintă femeile, dintre care 27% ocupă funcții de șef de misiune diplomatică sau oficiu consular al României. De asemenea, 52% din persoanele care ocupă funcții de conducere în Administrația centrală a Ministerului Afacerilor Externe sunt femei.• La nivelul MAI, personalul feminin este de aproximativ 17,40% din totalul încadrat în instituție.• Procentul de încadrare cu personal feminin în SRI este de 36,03%, în creștere cu 0,9% față de anul precedent.• Cât privește procentul încadrării cu personal feminin la nivelul STS, din totalul personalului încadrat femeile ocupă un procent de 51,17%.• Încadrarea cu personal feminin în SPP este de 15,2% din totalul personalului instituției.• Personalul feminin din ANP reprezintă 24,65% din totalul încadrat.Evoluția ocupării posturilor de către femei, respectiv bărbați (în perioada 2013-2018) este prezentată în tabelul*) următor.*) Reprezentările grafice din prezenta anexă sunt reproduse în facsimil.În ceea ce privește procentajele feminine, comparativ cu anul 2017, în anul 2018 acestea nu se modifică, rămânând la nivelul de 49,1%. Cu excepția anului 2016, procentajele feminine de la gradul decizional 1 nu depășesc 50%, dar în anii 2017 și 2018 sunt destul de apropiate de procentajele masculine, diferența fiind de 1,8 pp.La nivel național, în anul 2018, în administrația publică centrală, pentru cele 2 grade decizionale (grad decizional 1: secretar general, secretar general adjunct, director general, director general adjunct și grad decizional 2: director, director adjunct) au fost raportate 701 posturi de conducere, din care 126 de posturi vacante. Din totalul de 575 de posturi ocupate, 50,4% le revin bărbaților și 49,6% femeilor.Evoluția ocupării posturilor de către femei, respectiv bărbați în perioada 2013-2018 este prezentată în tabelul următor.În anul 2018, procentajele feminine scad cu 4 pp față de anul 2017 și trec sub 50%. Cu toate acestea, diferența între procentajele feminine și cele masculine este de doar 0,2 pp. Cel mai bun an feminin la acest grad decizional este 2014, când procentajul a fost 57,2.La nivelul MApN, numărul posturilor de conducere existente (grade decizionale 1 + 2) este de 33, toate fiind ocupate. Dintre acestea, 93,9% sunt ocupate de bărbați și 6,1% de femei.La gradul decizional 1, cele 2 posturi sunt ocupate în exclusivitate de către bărbați.La gradul decizional 2, din cele 31 de posturi 6,5% le revin femeilor și 93,5% bărbaților.În MAI numărul posturilor decizionale de grade 1 + 2 este de 58, din care 7 sunt vacante. Cele 51 de posturi ocupate sunt repartizate pe sexe după cum urmează: 25,5% femei și 74,5% bărbați.La gradul decizional 1, bărbații ocupă 80,6% posturi și femeile 19,4%.La gradul decizional 2, diferența între sexe în ocuparea posturilor se diminuează și femeile ocupă 35% posturi, iar bărbații 65% dintre acestea. + 
Capitolul IIIScopul planului național de acțiunePNA reprezintă instrumentul care stă la baza elaborării unor politici și direcții comune de implementare a RCSONU 1.325 (2000) folosit de către instituțiile din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională din România, precum și de către alte instituții ale administrației centrale cu responsabilități în domeniu. + 
Capitolul IVObiective și măsuri

 + 
Capitolul VMonitorizare și evaluarePentru a asigura o punere în aplicare eficientă a planului național de acțiune, activitățile desfășurate în cadrul său vor fi evaluate și monitorizate.Principalele obiective ale evaluării PNA sunt:– furnizarea de informații privind rezultatele implementării la nivel național, atât pentru analize interne, cât și pentru raportarea la organizațiile internaționale care urmăresc implementarea RCSONU 1.325 (2000); … – evaluarea eficacității implementării; … – creșterea eficienței punerii în aplicare a RCSONU 1.325 (2000) și a rezoluțiilor conexe de către instituțiile române. … Urmărirea aplicării prevederilor PNA va fi asigurată de Grupul național de implementare, din care fac parte reprezentanți ai următoarelor instituții: MApN, MAI, MAE, ANES, SRI, STS, SPP, ANP.Grupul național de implementare va colabora și va invita la activități specifice reprezentanți și experți ai comisiilor de specialitate din Parlamentul României, reprezentanți ai societății civile și ai mediului academic din domeniul FPS.Colaborarea cu societatea civilă în procesul de implementare a RCSONU 1.325 (2000) se va realiza printr-un proces de consultare permanent și proactiv cu organizații relevante ale societății civile și prin crearea de parteneriate cu organizațiile neguvernamentale din domeniu.Secretariatul grupului va fi asigurat de Biroul managementul problematicii de gen din MApN. În activitățile curente, secretariatul va colabora cu și va fi sprijinit de responsabilii pentru problematica RCSONU 1.325 (2000), desemnați de fiecare instituție participantă.Evaluarea va fi efectuată astfel:• Anual – până la sfârșitul lunii februarie a fiecărui an – toate instituțiile care fac parte din Grupul național de implementare vor transmite secretariatului grupului rapoarte cu privire la punerea în aplicare a planului privind acțiunile care sunt în domeniul lor de competență.Rapoartele vor conține informații privind îndeplinirea indicatorilor, un rezumat al lecțiilor învățate din punerea în aplicare a măsurilor din planul de acțiune în anul care precedă raportul prezentat și recomandări.• Pe termen mediuEvaluarea PNA la jumătatea perioadei se va realiza după doi ani de la lansare – în al doilea trimestru al anului 2022.După centralizarea evaluărilor anuale, secretariatul va pune la dispoziția grupului o analiză a rezultatelor și o primă propunere de completare a PNA.––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește