Notă …
Aprobată prin HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 1.081 din 9 noiembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1.030 din 13 noiembrie 2023.
STRATEGIA NAȚIONALĂ DE ORDINE ȘI SIGURANȚĂ PUBLICĂ
2023 – 2027
Împreună suntem mai puternici, mai eficienți și mai bine pregătiți
București
2023 +
CUPRINS:INTRODUCERE1.VIZIUNE … 2.VALORI ȘI PRINCIPII … 3.PRIORITĂȚILE, POLITICILE ȘI CADRUL LEGAL EXISTENTE … 4.ANALIZA CONTEXTULUI ȘI DEFINIREA PROBLEMELORA.ANALIZA MEDIULUI EXTERN … B.ANALIZA MEDIULUI INTERN … … 5.OBIECTIVE GENERALE, SPECIFICE ȘI DIRECȚII DE ACȚIUNE … 6.REZULTATE AȘTEPTATE … 7.INDICATORI … 8.PROCEDURI DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE … 9.INSTITUȚII RESPONSABILE … 10.IMPLICAȚII BUGETARE ȘI SURSE DE FINANȚARE … 11.IMPLICAȚII ASUPRA CADRULUI JURIDIC … ANEXA nr. 1 – Plan de acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale de Ordine și Siguranță Publică 2023-2027ANEXA nr. 2 – Documentele Strategice și Cadrul Normativ Incident Strategiei Naționale de Ordine și Siguranță Publică 2023-2027INTRODUCERE1.Strategia reprezintă dezvoltarea sectorială a dimensiunii de ordine publică din cadrul Strategiei Naționale de Apărare a Țării, având ca scop general creșterea gradului de siguranță a cetățenilor, prin eficiență și calitate sporită în activitate, creșterea nivelului de specializare pentru diferite segmente de activitate, în raport cu nevoile instituționale și cele ale cetățenilor. … 2.În acest context, Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică 2023-2027 își propune, ca element de noutate, trasarea unor obiective generale, specifice, respectiv direcții de acțiune care să răspundă, atât amenințărilor previzionate a se manifesta în perioada următoare la adresa ordinii și siguranței publice, cât și vulnerabilităților sistemice ale structurilor proprii. Totodată, obiectivele strategiei descriu un impact măsurabil în domeniul de referință, astfel încât punctual, anual sau la finalul perioadei de implementare, să poată fi expuse o serie de rezultate concrete obținute în baza acestui efort instituțional. … 3.De asemenea, se are în vedere consolidarea managementului integrat privind supravegherea și controlul la frontieră pentru îndeplinirea obligațiilor pe linia asigurării securității granițelor externe ale UE. … 4.În sensul prezentei strategii, următorii termeni sunt descriși astfel:Ordinea publică, ca parte componentă a securității naționale, reprezintă starea de legalitate, de echilibru și pace, corespunzătoare unui nivel socialmente acceptabil de respectare a normelor legale și de comportament civic, inclusiv în mediul digital. Se menține, asigură și restabilește în caz de tulburare, prin măsuri specifice poliției*1).*1) termenul se utilizează cu sensul extins, de drept de poliție al statului, exercitat, în România de către Poliția Română, Jandarmeria Română, Poliția de Frontieră Română și Inspectoratul General pentru Imigrări.Siguranța publică exprimă sentimentul de liniște și încredere pe care îl conferă serviciul polițienesc, prin aplicarea măsurilor de ordine publică, precum și prin dezvoltarea parteneriatului societate civilă – poliție. … 5.Ministerul Afacerilor Interne (MAI) reprezintă principala instituție responsabilă cu menținerea, asigurarea și restabilirea ordinii publice, respectiv garantarea siguranței cetățeanului, având o gamă largă de atribuții ce se extind în toate domeniile securității naționale, colaborând cu alte instituții ale statului ce gestionează forțe de ordine și siguranță publică. … 6.Organizarea activităților de ordine și siguranță publică se realizează pentru menținerea, asigurarea și restabilirea ordinii publice.Menținerea ordinii publice reprezintă ansamblul măsurilor, activităților și acțiunilor organizate și desfășurate cotidian de către forțele de ordine și siguranță publică, pentru funcționarea normală a instituțiilor statului, protejarea și respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor, a normelor de conduită civică, regulilor de conviețuire socială, a celorlalte valori supreme, precum și a avutului public și privat.Asigurarea ordinii publice cuprinde măsurile ce se întreprind pentru respectarea legalității, prevenirea și descurajarea unor acțiuni care vizează tulburări sociale sau manifestări de violență pe timpul adunărilor și manifestațiilor publice, activităților culturale și sportive, precum și altor manifestări similare cu participare numeroasă și se asigură de forțele principale și de sprijin, potrivit competențelor.Restabilirea ordinii publice reprezintă ansamblul măsurilor legale întreprinse pentru repunerea acesteia în situația inițială, atunci când a fost tulburată grav, utilizând, în mod proporțional, mijloace și metode specifice. … 7.Implementarea unei noi strategii de ordine și siguranță publică a devenit necesară și datorită modului în care se reflectă social activitatea structurilor cu responsabilități în domeniu, a așteptărilor populației în legătură cu aceasta, pentru configurarea unui răspuns adecvat la noile amenințări ce vizează spațiul de siguranță publică. … 8.Strategia are la bază 4 piloni, prin care se trasează liniile strategice de acțiune specifice în acest domeniu, astfel:
| Prevenire și Contracarare |
Performanță |
| Intențiile și acțiunile care au potențialul sau care afectează climatul de ordine și siguranță publică vor face obiectul măsurilor preventive sau a intervenției prompte și ferme din partea structurilor responsabile.Evenimentele publice vor fi gestionate în mod eficient, astfel încât să se asigure un climat optim de exprimare liberă a opiniilor, într-un mediu civilizat și sigur.Situațiile speciale și de criză, în domeniul ordinii și siguranței publice, vor fi abordate printr-o reacție eficientă bazată pe două principii fundamentale: identificarea și analiza, din timp, a urgenței și managementul integrat al acesteia, în vederea asigurării evaluării și analizei răspunsului adecvat. |
Se vor exploata, în mod extensiv, instrumentele avute la dispoziție, pentru realizarea viziunii acestei strategii, urmărindu-se identificarea riscurilor și avertizarea timpurie a factorilor de conducere.Se vor lua măsuri pentru dezvoltarea mecanismelor interne, legislației, tehnologiei și infrastructurii, precum și procesului de culegere și fuziune a informațiilor.Se va dezvolta capacitatea decizională și managementul integrat al acțiunilor complexe, al situațiilor speciale și de criză în domeniul ordinii și siguranței publice, necesare asigurării unui climat de siguranță a cetățenilor, în actualul context tehnologic și de securitate. |
| Abordare integrală și management operațional |
Reziliență instituțională |
| Strategia urmărește consolidarea cooperării interinstituționale la nivel național, precum și o apropiere mai mare față de partenerii internaționali.Parteneriatele durabile și solide vor conduce la o credibilitate mai mare a instituțiilor de aplicare a legii și vor contribui la o coeziune socială mai ridicată.Se are în vedere atât sincronizarea mai aprofundată a eforturilor guvernamentale, prin management operațional, cât și integrarea efortului național într-o uniune a securității. Sistemele de securitate publică și ale frontierei vor cunoaște o dezvoltare proporțională cu tendințele fenomenului criminalității. |
Vor fi consolidate capabilitățile structurilor de ordine și siguranță publică pentru creșterea capacității de răspuns și de acțiune. Gestionarea resurselor instituționale va fi realizată în beneficiul cetățeanului, în condiții de transparență și apropiere față de comunitate, cu protejarea personalului propriu.Comunicarea publică strategică va fi încurajată, în scopul limitării efectelor dezinformării care pot împieta asupra încrederii populației în capacitatea statului de a asigura un climat de ordine și siguranță publică corespunzător.Societatea va fi întărită printr-o comunicare mai intensă, eficientă și transparentă, precum și prin promovarea valorilor democratice. |
… 9.Coerența liniilor strategice, fundamentate în strategie, este asigurată de perspectivele complementare din care a fost abordat documentul strategic de referință:● perspectiva reformatoare, ce are în vedere latura conceptuală (transparență) și domeniile prioritare de acțiune (parteneriat, management modern, etc.);● perspectiva construcției instituționale: evaluarea activității unor structuri și dezvoltarea acestora, inclusiv prin alocarea unor posturi suplimentare, care să fie ocupate de specialiști;● perspectiva educațională, orientată atât către pregătirea personalului din domeniu, cât și a membrilor comunității (respectarea drepturilor omului în activitatea structurilor de ordine și siguranță publică, relațiile cu societatea, comunicarea, etc.);● perspectiva operațională, dezvoltată pe două paliere: cel al strategiilor guvernamentale, unde structurile naționale de ordine și siguranță publică își aduc contribuția la fundamentarea și aplicarea lor în diferite domenii*2) și cel al acțiunilor directe, ce vizează reducerea potențialului de comitere a infracțiunilor, dezvoltarea parteneriatului social și implementarea de campanii preventive;*2) corupție, crimă organizată, migrație, securitatea frontierelor, reintegrare socială etc.● perspectiva victimologică, care vizează acțiuni de intervenție și asistare a victimelor;● perspectiva managerială, care urmărește îmbunătățirea calității tuturor serviciilor oferite și creșterea nivelului de satisfacție a populației față de acestea. … 1.VIZIUNE10.Vom dezvolta mecanismele anticipativ-preventive necesare detectării și eliminării timpurii a amenințărilor emergente la adresa ordinii și siguranței publice. … 11.Vom mobiliza întreaga autoritate cu care sunt învestite structurile naționale cu responsabilități în domeniu, pentru a apăra ordinea de drept și a crește gradul de siguranță a cetățenilor, atributul definitoriu și indicatorul de maximă eficiență al tuturor acțiunilor pe care acestea le vor întreprinde. … 12.Vom securiza frontierele externe naționale și ale Uniunii Europene, astfel încât cetățenii români să se simtă în siguranță oriunde în spațiul european. …
… 2.VALORI ȘI PRINCIPII13.România împărtășește valorile europene privind statul de drept, democrația, demnitatea, drepturile și libertățile cetățenilor, promovând, în același timp, caracteristicile și atributele statului român: național, suveran și independent, unitar și indivizibil. … 14.Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică 2023-2027 integrează toate aceste valori, bazându-se pe respectarea următoarelor principii:Legalitate – activitățile desfășurate pentru realizarea obiectivelor sunt în concordanță cu legislația națională în vigoare, respectând reglementările comunitare europene;Continuitate și coordonare – acțiunile adoptate în vederea realizării obiectivelor Strategiei continuă măsurile întreprinse pentru implementarea liniilor strategice anterioare, respectând angajamentele asumate la nivel european în ceea ce privește securitatea internă și combaterea infracționalității și se vor coordona/complementa cu măsurile din alte strategii relevante pe domeniu;Cooperare și coerență – abordarea multidisciplinară în îndeplinirea obiectivelor, precum și disponibilitatea pentru cooperare cu alte instituții publice sau private, precum și cu societatea civilă reprezintă premisele necesare îndeplinirii scopului documentului strategic de referință; instituțiile publice responsabile de implementarea Strategiei vor comunica public, permanent aspecte privind eforturile întreprinse și rezultatele obținute;Predictibilitate – deciziile asumate pentru asigurarea unui climat de ordine și siguranță publică corespunzător trebuie să asigure un comportament responsabil față de partenerii europeni și cei strategici, dar și față de proprii cetățeni, astfel încât să fie menținută încrederea acestora în autoritățile cu responsabilități în domeniu;Pragmatism – adaptarea deciziei strategice la evoluția situației concrete asigură buna gestionarea riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților la adresa ordinii și siguranței publice, în vederea implementării obiectivelor documentului strategic, având ca beneficiar final cetățeanul;Profesionalism – măsurile de urmat pentru contracararea provocărilor la adresa ordinii și siguranței publice au la bază evaluarea riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților și se realizează respectând recomandările rezultate din expertiza specialiștilor;Prevenire și anticipare – derivă din necesitatea identificării și angrenării mijloacelor și metodelor adecvate pentru a combate, cu celeritate și eficiență organizațională, riscurile, amenințările și vulnerabilitățile la adresa ordinii și siguranței publice, printr-o abordare congruentă și integrată;Eficiență – utilizarea optimă a resurselor instituționale este un factor de impact asupra gradului de îndeplinire a obiectivelor din responsabilitatea structurilor cu atribuții în domeniul gestionării situațiilor de urgență, ordinii publice și securității naționale;Responsabilitate – implementarea măsurilor prevăzute de strategie se va realiza în baza unui mecanism concret de monitorizare a progresului realizat, evaluare a rezultatelor și adoptarea de măsuri corective, atunci când se impune. … … 3.PRIORITĂȚILE, POLITICILE ȘI CADRUL LEGAL EXISTENTE15.SNOSP 2023-2027 se fundamentează în baza priorităților stabilite prin:v Programul de Guvernare 2021-2024, în special capitolul aferent MAI;v Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024;v Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2023-2025;v Planul Strategic Instituțional al MAI 2022-2025;v Strategia UE privind o uniune a securității, pentru perioada 2020-2025;v Ciclul de Politici UE/EMPACT 2022-2025. … 16.La elaborarea Strategiei naționale au fost luate în considerare, în principal, atât prevederile documentelor europene în domeniu, cât și prevederile documentelor naționale strategice și programatice, precum și cadrul normativ național incident, urmărind o abordare integrată. Acestea sunt prezentate în Anexa nr. 2 a documentului. … 17.Prin Programul de Guvernare, la nivel național a fost asumat ca obiectiv strategic, pe dimensiunea de ordine și siguranță publică, "întărirea capacității de a acționa în interesul cetățenilor și comunităților, astfel încât să devină un furnizor de încredere în instituțiile statului". … 18.Totodată, este menționat faptul că eforturile trebuie să se concentreze pe creșterea gradului de siguranță și protecție a cetățeanului, pe continuarea reformelor instituționale, iar transformarea digitală a serviciilor publice oferite cetățenilor de către structurile MAI reprezintă un element-cheie de modernizare și transformare instituțională, iar în secțiunea aferentă MAI, sunt prevăzute obiective specifice privind adoptarea de documente strategice și programatice, inclusiv pe domeniul "ordine și siguranță publică". … 19.Strategia Națională de Apărare a Țării 2020-2024 plasează, ca una dintre principalele modalități pentru asigurarea securității naționale a României, dimensiunea ordine publică, conform conceptului securității naționale extinse, alături de dimensiunile apărare, diplomatică, informații, contrainformații, securitate, managementul situațiilor de criză, economică și energetică, societală. … 20.SNOSP 2023-2027 preia recomandările celor două documente strategice naționale și dezvoltă acțiunile necesare atingerii dezideratelor la nivel național, în strânsă corelare cu prevederile europene în domeniu – în principal Strategia UE privind o uniune a securității. … 21.Domeniul complex al ordinii și siguranței publice reclamă considerarea prevederilor strategice și legislative din domeniile securitate națională, antiterorism, radicalizare, pază obiective, infrastructură critică, vamal, migrație, mediu, sănătate publică, combaterea criminalității organizate, situații de urgență, interoperabilitate, transporturi și altele, atât la nivel național, cât și european, într-o manieră sinergică. … … 4.ANALIZA CONTEXTULUI ȘI DEFINIREA PROBLEMELORA.ANALIZA MEDIULUI EXTERN22.În ultimii ani, mediul de securitate al UE a cunoscut schimbări rapide, cauzate de o serie de probleme și provocări diferite, manifestate pe teritoriul statelor membre (acte de terorism, probleme de ordin economic, dezastre naturale, fenomene meteorologice extreme, pandemia de COVID-19, conflictul militar declanșat de Federația Rusă în Ucraina etc.), care au amplificat alte fenomene ca: migrație ilegală, criminalitate organizată gravă, precum traficul de droguri, de persoane, de bunuri cu produse sanitare și medicale, atacuri cibernetice etc. … 23.În contextul evoluției mediului de securitate, la nivelul UE au fost adoptate documente strategice pentru a stabili orientările necesare și prioritățile de acțiune pe diverse paliere.Astfel, în iunie 2019 a fost adoptată noua Agendă strategică a UE, pentru perioada 2019-2024, în cadrul căreia un pilon cheie este reprezentat de protejarea cetățenilor și a libertăților, context în care, la nivelul UE, sunt avute în vedere: menținerea statului de drept, controlul eficient al frontierelor externe, menținerea legii și a ordinii, dezvoltarea unei politici cuprinzătoare și funcționale în domeniul migrației și azilului, cooperarea cu țările de origine și de tranzit pentru a combate migrația ilegală și traficul de persoane, precum și pentru a asigura returnări eficiente, funcționarea corespunzătoare a spațiului Schengen, consolidarea acțiunilor de combatere a terorismului și a criminalității transfrontaliere, sporirea rezilienței UE la dezastre, protecția împotriva amenințărilor cibernetice, a celor de natură hibridă și a dezinformării. … 24.Totodată, în iulie 2020, Comisia Europeană a lansat Strategia UE privind o uniune a securității, pentru perioada 2020-2025, propunând crearea unui nou ecosistem de securitate care, prin acoperirea unui spectru larg de politici publice, să consolideze siguranța tuturor cetățenilor europeni și diminuarea dihotomiilor existente între securitatea internă și externă, securitatea online și offline, precum și între securitatea digitală și fizică. … 25.Criminalitatea organizată gravă reprezintă unul dintre riscurile cu cel mai ridicat grad de pericol la adresa securității UE, sens în care a fost dezvoltat Ciclul de politici UE pentru combaterea criminalității organizate grave transfrontaliere – EMPACT, care reprezintă cadrul european de cooperare operațională pentru combaterea principalelor amenințări care afectează securitatea internă a UE.Ca urmare a evaluării realizate de către EUROPOL (SOCTA 2021), precum și în baza contribuției statelor membre, pentru perioada 2022-2025, la nivelul UE au fost stabilite 10 priorități*3) privind combaterea criminalității organizate, aprobate în cadrul Consiliului UE la data de 26 mai 2021.*3) rețele de criminalitate de mare risc, atacuri cibernetice, trafic de persoane, exploatarea sexuală a minorilor, traficul de migranți, traficul de droguri, criminalitate economico-financiară și fraude, criminalitatea organizată asupra proprietății, criminalitatea în domeniul mediului, traficul de arme; suplimentar acestor priorități, producția și aprovizionarea cu documente false va fi abordată ca obiectiv strategic comun, având în vedere că reprezintă un facilitator cheie pentru săvârșirea mai multor tipologii de fapte penaleDe asemenea, în luna aprilie 2021, Comisia Europeană a prezentat o nouă strategie a UE de combatere a criminalității organizate, care se axează pe consolidarea cooperării în materie de asigurare a respectării legii și a cooperării judiciare și pe combatere a structurilor criminalității organizate. … 26.La nivel european continuă să se mențină un risc determinat de acțiunile teroriste organizate, facilitate sau săvârșite de grupări teroriste ori de indivizi radicalizați violent. … 27.Un alt palier care necesită atenție și poate genera riscuri și vulnerabilități la adresa siguranței publice este reprezentat de acțiunile de dezinformare, amenințările hibride, activitățile cibernetice malițioase, precum și criminalitatea informatică, sub toate formele ei de manifestare.Dintre elementele menționate, amenințările hibride prezintă un interes aparte, din perspectiva caracteristicilor intrinseci ale acestora, și aici ne referim la disimularea obiectivelor finale ale agresorilor statali externi și agregarea unor mijloace convenționale și neconvenționale pentru obținerea unor rezultate asimetrice, trans-sectoriale.Astfel, acțiuni inițiate în alte domenii și cu alte instrumente pot genera un impact în spațiul fizic, la adresa climatului de ordine și siguranță publică, motiv pentru care bunele practici internaționale recomandă o abordare holistică, bazată preponderent pe avertizarea timpurie. … 28.De la momentul declarării pandemiei de COVID – 19, la nivelul UE, o mare parte din activitatea infracțională desfășurată de grupurile de criminalitate organizată sau persoane care au acționat individual a fost direcționată către infracțiuni informatice, distribuirea de bunuri contrafăcute sau neconforme, în special din domeniul medical, diverse fraude sau înșelăciuni, precum și infracțiuni contra patrimoniului. … 29.Urmare a conflictului armat dintre Federația Rusă și Ucraina, primele efecte au fost reprezentate de instabilitatea economică, fluxurile migratorii și criza alimentară generată de presiunile exercitate asupra lanțurilor de aprovizionare din zona de Vest a Regiunii Extinse a Mării Negre. Astfel, s-a impus adaptarea priorităților stabilite, în acord cu măsurile dispuse la nivel internațional și național, pentru gestionarea, la nivelul structurilor de ordine publică, a efectelor generate de afluxul refugiaților ucraineni, care a provocat cea mai mare și mai rapidă criză generată de strămutarea populației, de la cel de-al Doilea Război Mondial până în prezent, în Europa. … 30.În acest context post-pandemie, dialogul bilateral cu statele din vecinătate, precum și acțiunile comune în format restrâns (bilateral sau trilateral) vor reprezenta elemente cheie pentru menținerea securității cetățenilor, însă este important să fie acordată o atenție deosebită, în continuare, proiectului european și acțiunilor gestionate sub egida Europol și Interpol și consolidarea parteneriatelor strategice cu statele cu care România are o colaborare strânsă. … 31.În plan global, trebuie să se acorde o atenție deosebită dezvoltării Parteneriatului Strategic transatlantic, pe toate dimensiunile sale, inclusiv din punct de vedere al implicării autorităților de resort în sprijinirea structurilor naționale în prevenirea și combaterea criminalității organizate, de la traficul de persoane, până la cele privind infracționalitatea contra mediului, proprietatea intelectuală, prin derularea de proiecte în comun, precum și prin oferirea de programe de pregătire în domeniu. … … B.ANALIZA MEDIULUI INTERN● Principalele forme de manifestare a amenințărilor la adresa ordinii și siguranței publice32.Riscurile și amenințările de securitate care se manifestă pe palierul ordinii și siguranței publice s-au diversificat, neavând un caracter liniar de manifestare, fiecare an din perioada 2015-2022 fiind marcat de noi provocări. Astfel, pentru autoritățile naționale cu responsabilități în domeniu, menținerea și asigurarea ordinii și siguranței publice înseamnă nu doar identificarea, cercetarea și deferirea în sistemul de justiție penală a persoanelor care comit infracțiuni, ci și prevenirea comiterii de fapte antisociale, menținerea siguranței frontierelor, sesizarea și investigarea infracțiunilor de orice fel, menținerea siguranței persoanelor și bunurilor acestora, creșterea gradului de siguranță în traficul rutier, gestionarea evenimentelor și manifestațiilor cu public numeros, aplanarea conflictelor, oferirea unor servicii publice de calitate cetățenilor, precum și dezvoltarea și menținerea unor relații de încredere cu membrii comunităților locale. … 33.În plan intern, infracționalitatea conduce la costuri sociale și economice ridicate, cauzând pierderi și tulburări emoționale victimelor și familiilor afectate. Pe lângă aceasta, ea subminează încrederea pe care cetățenii o au față de procesele democratice, provoacă sentimente de teamă sau insecuritate excesivă în cadrul comunității. … 34.Funcționarea optimă a unei organizații este condiționată de existența unui nivel ridicat al încrederii investite în ea de către partenerii sociali de relație. Monitorizarea nivelului de încredere în organizație devine astfel o funcție necesară a acesteia, un mijloc de relevare a performanței, mai întâi a celei relaționale, cât și de realizare a scopului organizațional general. Încrederea instituțională are o puternică determinare venită dinspre zona satisfacțiilor și a insatisfacțiilor în legătură cu modul de organizare socială, cu eficiența instituțiilor sociale, fiind puternic influențată de natura definițiilor date de populație pentru situațiile sociale. … 35.Consolidarea stării de siguranță publică nu se poate efectua fără a se oferi atenție participării publicului la rezolvarea problemelor. De aceea, pentru a răspunde nevoilor instituționale de dimensionare, la nivel național, a aspectelor ce țin de siguranța comunității, prin prisma unor indicatori subiectivi ce cuantifică perspectiva populației asupra stării de siguranță publică, indicatori care vin în completarea sistemului de indicatori obiectivi, referitori la volumul criminalității, este nevoie ca, periodic, să fie realizate anchete sociologice care să evidențieze percepția populației asupra gradului de siguranță comunitară și care să măsoare incidența atitudinilor și comportamentelor aflate în legătură cu riscul victimal și/sau infracțional în diferite domenii din sfera siguranței publice. … 36.Conform Sondajului Eurobarometru Standard 95*4), realizat în perioada 15 iunie – 11 iulie 2021, în cele 27 de state membre UE, 10% dintre respondenții români au indicat "criminalitatea" printre principalele probleme cu care ne confruntăm la nivel național, aceeași valoare fiind înregistrată și în vara anului 2020.*4) volumul eșantionului: 1.048 de persoane, reprezentativ pentru populația României cu vârsta peste 18 ani; mod de aplicare a chestionarelor: aplicare față în față.În ceea ce privește încrederea populației în instituțiile din România, se constată că, la nivel național, 54% dintre cetățeni au încredere în poliție, în scădere cu 2 puncte procentuale față de valoarea înregistrată în sondajul Eurobarometru Standard 94 – februarie-martie 2021 (56%) și în creștere cu 3 puncte procentuale față de valoarea din vara anului 2020 (51%). … 37.Aspectele complexe pe care ordinea și siguranța publică le poate presupune, raportat la resursele finite de care instituțiile cu responsabilități în domeniu le au la dispoziție, fac necesară o prioritizare a domeniilor de intervenție în perioada următoare, în funcție de analiza tendințelor de manifestare a acestora în viitor, prezentate în continuare. … 38.Un impact major asupra climatului de ordine și siguranță publică, dar și asupra percepției populației în ceea ce privește sentimentul de siguranță publică, îl au multitudinea formelor de manifestare a infracționalității pe teritoriul național, diversitatea modurilor de operare, complexitatea grupărilor de criminalitate organizată autohtone și tendința acestora de a depăși granițele naționale, precum și unele comportamente inadecvate de cultură stradală. Având în vedere impactul pe care îl exercită asupra societății, aceste fenomene au reclamat o monitorizare mai atentă din partea autorităților și un răspuns ferm, atât din punct de vedere preventiv, cât și în ceea ce privește descurajarea și combaterea acestora. Astfel, în perioada următoare se va acorda o atenție deosebită, atât măsurilor de prevenire, cât și celor de contracarare a acestor fenomene, prin dirijarea intervenției polițienești în raport de rezultatul analizei informațiilor (intelligence led policing). … 39.La nivel național, în perioada 2016-2022, fenomenul infracțional a urmat un trend descendent, de la un număr de 579.683 infracțiuni sesizate în anul 2016, la 527.535 infracțiuni sesizate în 2022, înregistrându-se o medie anuală de 531.397 infracțiuni sesizate.În anul 2022, numărul total al infracțiunilor sesizate structurilor de poliție este în scădere față de perioada anterioară pandemiei (-4,2%), dar prezintă un trend ușor crescător (+5,1%) față de valoarea din 2021, an caracterizat de menținerea unor restricții privind libertatea de mișcare și acțiune a cetățenilor, impuse de situația pandemică.Din punct de vedere al formelor de manifestare a fenomenului infracțional la nivel național, conform situațiilor statistice ale poliției, în anul 2022, infracțiunile de natură judiciară au cea mai mare pondere, reprezentând, 64,5% din totalul infracțiunilor sesizate, în timp ce infracțiunile economico-financiare se situează la 7,4% din totalul infracțiunilor sesizate.În ceea ce privește fenomenul infracțional, răspunsul structurilor de ordine și siguranță publică reclamă adaptarea răspunsului instituțional la evoluția situației operative, precum și la evoluția procesului de digitalizare a tot mai multor aspecte cotidiene și utilizarea resurselor informatice în săvârșirea infracțiunilor, inclusiv cele din sfera criminalității organizate. … 40.În ultimii 5 ani, cele mai frecvente tipuri de infracțiuni sesizate*5) la nivel național au fost infracțiunile contra patrimoniului (38,7% din infracțiunile sesizate) și infracțiunile contra persoanei (35,5% din infracțiunile sesizate).*5) care au înregistrat o pondere de peste 30% din totalul infracțiunilor sesizate la nivel național. … 41.Infracțiunile contra patrimoniului au înregistrat, în anul 2022, o valoare de 203.955 de infracțiuni, situată sub media ultimilor 5 ani, iar dintre acestea, sesizările privind infracțiunile de furt au ponderea cea mai mare, de 53,2% din totalul infracțiunilor contra patrimoniului sesizate. … 42.Infracțiunile contra persoanei au înregistrat, în anul 2022, o valoare de 187.160 de infracțiuni, situată peste media ultimilor 5 ani, iar dintre acestea, sesizările privind infracțiunile de loviri sau alte violențe au avut ponderea cea mai mare, de 54,1% din totalul infracțiunilor contra persoanei sesizate. … 43.În ceea ce privește infracțiunile contra libertății și integrității sexuale, în perioada 2016-2022, au fost sesizate anual, în medie, un număr de 5.263 de infracțiuni. La nivelul anului 2022 se continuă trendul ascendent care a început în anul 2020, înregistrându-se o creștere cu 14,46% față de anul 2021. … 44.Fenomenul infracționalității grave, comise cu violență, a cunoscut, în ultima perioadă, mutații evidente, observându-se o recrudescență a grupărilor polivalente ai căror membri sunt specializați în comiterea mai multor tipuri de infracțiuni, inclusiv din sfera criminalității organizate, evidențiindu-se cele îndreptate împotriva persoanelor și patrimoniului, prin utilizarea violenței fizice și psihice (ex.: șantaj, lipsire de libertate în mod ilegal, vătămare corporală, omor, camătă, tâlhărie și furt). Cu toate acestea, în anul 2022, sesizările privind infracțiunile grave, comise cu violență reprezintă ponderea cea mai mică din totalul infracțiunilor contra persoanei sesizate, de 0,2%, fiind înregistrată o scădere cu 12% față de anul 2021.Manifestările violente și acțiunile vindicative în locuri publice ale exponenților acestor structuri de criminalitate, prin acte de tulburare gravă a ordinii și siguranței publice, prin distrugeri sau acte de vandalism, vătămări corporale prin folosirea de obiecte artizanale, confecționate pentru a induce teamă/intimida, duc la menținerea unui sentiment de insecuritate în rândul populației. … 45.În ceea ce privește mediul de rezidență în care au fost săvârșite infracțiuni, ponderea infracțiunilor comise în mediul urban este mai mare, în medie, de aproximativ 64%, în anul 2022 reprezentând 63,1% din infracțiunile sesizate. … 46.Infracționalitatea în mediul rural rămâne în atenția autorităților din cauza pericolului social crescut, în special pe fondul îmbătrânirii populației rurale, aspect care generează o creștere a riscului de vulnerabilitate a acestor persoane în fața fenomenului infracțional. Infracțiunile de lovire sau alte violențe și infracțiunile de furt reprezintă unele dintre cele mai frecvente tipuri de infracțiuni cu care se confruntă populația din mediul rural. … 47.Infracționalitatea stradală*6) este caracterizată, în general, de infracțiuni fără un pericol social deosebit, însă, având în vedere faptul că sunt săvârșite într-o zonă publică, creează o stare de disconfort și nesiguranță în rândul cetățenilor. În anul 2022, aceasta a reprezentat 12,7% din totalul infracțiunilor sesizate, înregistrându-se o creștere ușoară față de anul 2021, cu 7,3%.*6) cuprinde 37 de indicatori statistici: omor, tentativă de omor, loviri sau alte violențe, loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, încăierarea, lipsirea de liberate în mod ilegal, amenințarea, hărțuirea, exploatarea cerșetoriei, folosirea minorilor în scop de cerșetorie, folosirea prostituției infantile, viol, tentativă de viol, agresiune sexuală, act sexual cu un minor, coruperea sexuală a minorilor, racolarea minorilor în scopuri sexuale, furt, tâlhărie, tentativă de tâlhărie, înșelăciune, distrugere, ultraj, uzurparea de calități oficiale, falsul privind identitatea, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, uzul de armă fără drept, nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materii radioactive, nerespectarea regimului materiilor explozive, instigarea publică, incitarea la ură sau discriminare, tulburarea ordinii și liniștii publice, portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase, împiedicarea desfășurării unei adunări publice, ultraj contra bunelor moravuri, profanarea lăcașurilor sau a obiectelor de cult și infracțiunile prevăzute de Legea privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (Legea nr. 143/2000).Având în vedere că, începând cu data de 01.01.2021, pentru redarea cât mai exactă a situației infracționalității stradale, în această categorie au fost incluși mai mulți indicatori, nu pot fi realizate comparări între valorile înregistrate în anii 2021 și 2022 și cele din anii anteriori. Prin raportare doar la indicatorii cuantificați anterior datei de 01.01.2021, infracțiunile stradale, în perioada 2015-2020, reprezentau, în medie, aproximativ 6% din totalul infracțiunilor sesizate. … 48.Siguranța rutieră a fost și va rămâne în atenție, cu toate că, în perioada de referință*7), numărul accidentelor rutiere grave, deceselor și persoanelor rănite grav au înregistrat valori în scădere. Încă sunt necesare demersuri viitoare pentru îmbunătățirea siguranței tuturor participanților la trafic, atât din punct de vedere preventiv, cât și din punct de vedere al sancționării abaterilor la regimul rutier.*7) 2016-2022.Comparativ cu perioada 2013-2017, în ultimii 5 ani (2018-2022), numărul accidentelor rutiere grave a scăzut cu 24%, numărul deceselor cu 7%, iar cel al persoanelor rănite grav cu 30%, însă România încă înregistrează o rată ridicată a mortalității cauzate de accidente rutiere – în 2022 – 85/milion.În anul 2022, față de anul 2021, numărul accidentelor rutiere grave a scăzut cu 4,2%, al persoanelor rănite grav cu 2,8% și al celor decedate cu 8,2%. Infracționalitatea sesizată privind siguranța circulației pe drumurile publice a cunoscut un trend ascendent, fiind înregistrate cu 14,3% mai multe fapte penale față de anul 2021, ponderea fiind deținută de infracțiunile privind conducerea unui autovehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, urmate de cele pe linia conducerii fără permis de conducere.Obiectivul general stabilit prin Directiva Parlamentului European și a Consiliului Europei PE CONS 3652/2008 privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere, acela de reducere cu 50%, până în 2020, a deceselor din accidente rutiere în deceniul 2011-2020, nu a fost îndeplinit. Comisia Europeană a adoptat o nouă abordare privind siguranța rutieră pentru perioada 2021-2030, reafirmându-și viziunea ambițioasă pe termen lung, stabilind obiective de reducere cu 50% a deceselor și, pentru prima dată, a numărului de accidente grave până în 2030. … 49.În ceea ce privește delincvența juvenilă, din perspectiva prevenirii și combaterii, fenomenul rămâne în atenția autorităților, cu toate că, în perioada 2016-2022, numărul începerilor de urmărire penală împotriva minorilor a scăzut constant, în anul 2022 fiind înregistrată o diminuare cu 22,8% față de valorile din anul 2016. … 50.Siguranța în mediul școlar reprezintă un obiectiv strategic asumat la nivel național, subsumat proiectului "România educată". În contextul pandemiei de COVID-19, care a determinat suspendarea desfășurării cursurilor în clase și derularea lor în mediul online, numărul faptelor penale sesizate în anul școlar 2020/2021 a înregistrat o scădere cu 78,5% față de aceeași perioadă a anului școlar anterior.În condițiile reluării cursurilor în unitățile școlare în septembrie 2021, în format fizic, numărul faptelor penale sesizate în perioada septembrie – decembrie a anului școlar 2021/2022 a înregistrat o creștere de peste 3,5 ori față de aceeași perioadă a anului școlar anterior, iar în perioada similară a anului școlar 2022/2023 a înregistrat o creștere de 83,6% față de anul școlar anterior. Ponderea cea mai mare este reprezentată de infracțiunile săvârșite în incinta unităților de învățământ preuniversitar (89,9%), cele mai multe dintre ele fiind săvârșite în mediul urban (77%). Predominante sunt infracțiunile de lovire sau alte violențe (61,1%) și cele de furt (9,4%).Asigurarea cu pază a unităților de învățământ continuă să reprezinte o problemă, în condițiile în care aproximativ o treime dintre acestea nu sunt asigurate cu pază umană sau cu sisteme de supraveghere video. … 51.Infracțiunile îndreptate împotriva persoanelor vulnerabile, respectiv infracționalitatea asociată violenței domestice constituie forme ale criminalității cu un puternic impact, atât în plan fizic, cât și emoțional, cu grave consecințe asupra dezvoltării și evoluției persoanelor afectate de acest gen de fapte.În anul 2022, infracțiunile sesizate din domeniul violenței domestice s-au menținut peste media ultimilor 5 ani, numărul faptelor penale înregistrând o creștere cu 56,8% față de anul 2016 și cu 12,5% față de anul 2021. Pe fondul creșterii numărului de infracțiuni asociate violenței domestice, a crescut atât numărul autorilor care au săvârșit aceste fapte (+ 12,7%) – preponderent bărbați, cât și al victimelor acestora (+12,8%) – preponderent femei. Ponderea cea mai mare a fost deținută de infracțiunile de "lovire sau alte violențe" – 62,3%, urmate de "amenințarea" 12%, "abandonul de familie" 10%, "nerespectarea ordinelor de protecție" 6,2% și "nerespectarea ordinelor de protecție provizorii" 1,6%.Pentru contracararea eficientă a acestui fenomen infracțional, în cursul anului 2018, a fost introdus în plan legislativ*8) un nou concept potrivit căruia polițiștii sunt abilitați să emită ordine de protecție provizorii.*8) demers concretizat prin adoptarea Legii nr. 174/2018 privind modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie.În context, în anul 2022, structurile de poliție au desfășurat activități specifice pe linia supravegherii modului de respectare a hotărârilor judecătorești prin care s-au dispus 15.256 de ordine de protecție (+10%), din care 11.082 au fost emise în perioada de referință (+7,2%). Totodată, în scopul diminuării unor riscuri iminente la adresa vieții, integrității fizice ori libertății unor persoane puse în pericol printr-un act de violență domestică, polițiștii au emis cu 17,4% mai multe de ordine de protecție provizorii*9), față de anul anterior.*9) peste 95% au fost emise la solicitarea victimei. … 52.Situația privind persoanele dispărute continuă să reprezinte o preocupare a autorităților de aplicare a legii, dat fiind faptul că, în perioada 2016-2022, au fost înregistrate, în medie, 9.970 de persoane dispărute/an, iar la nivelul anului 2022, față de anul 2016, s-a constatat o creștere cu 96,3% a numărului unor astfel de înregistrări. Cu toate că, la nivelul anului 2022, numărul soluționărilor a crescut cu 95% față de anul 2016, se impune continuarea implementării de măsuri la nivel național pentru combaterea și reducerea numărului de cazuri, inclusiv din punct de vedere legislativ. … 53.Infracțiunile la regimul armelor și munițiilor au înregistrat, în perioada 2016-2022, un număr redus, înscriindu-se pe un trend descendent. În anul 2022 au fost sesizate cu 11,9% mai puține infracțiuni privind nerespectarea regimului armelor și munițiilor, față de anul 2021 și cu 44,4% mai puține față de anul 2016.Fenomenul rămâne în atenția autorităților din cauza faptului că, deși deținerea ilegală de arme și muniții supuse autorizării reprezintă prin ea însăși o infracțiune distinctă, infracțiunile la regimul armelor și munițiilor pot fi săvârșite în concurs cu alte infracțiuni cu pericol social crescut. … 54.Infracționalitatea privind substanțele periculoase și deșeurile constituie un factor de risc pentru sănătatea populației și mediul înconjurător, pe teritoriul național fiind înregistrate infracțiuni de contrabandă/trafic de deșeuri și substanțe periculoase, introduse în România, cu preponderență, din state membre ale UE, potențate/facilitate atât de lipsa controalelor la punctele de trecere a frontierei interne a Uniunii Europene, cât și de exploatarea diferențelor legislative existente între statele membre.Pe parcursul anului 2022, la nivelul structurilor MAI*10), au fost sesizate peste 900 de infracțiuni vizând operațiuni ilegale cu deșeuri (de două ori mai multe față de anul 2021), fiind confiscate/indisponibilizate peste 9.000 tone și 20.000 litri substanțe periculoase, precum și peste 230.000 tone și peste 118.000 litri deșeuri periculoase.*10) Poliția Română și Poliția de Frontieră Română.Totodată, în contextul apariției și consolidării, la nivel național și internațional, de noi restricții în domeniul protecției mediului și gestionării deșeurilor, în anul 2022 s-a remarcat o scădere semnificativă a numărului transporturilor internaționale de deșeuri. … 55.Pe de altă parte, un aspect de noutate, pentru România, este reprezentat de forme atipice de manifestare a unor amenințări la adresa ordinii și siguranței publice, respectiv amenințări cu folosirea de încărcături explozive, de agenți chimici sau radiologici sau chiar de folosirea acestora. Din analiza solicitărilor primite de structurile pirotehnice ale Poliției Române, s-a evidențiat o creștere constantă a numărului de amenințări cu bombă și colete suspecte, amplasate în spațiul public, context în care, în perioada următoare se impune îmbunătățirea activităților pe linie de intervenție pirotehnică și CBRNe. … 56.Infracționalitatea la regimul silvic reprezintă nu doar o amenințare*11) la adresa securității naționale, ci și o problemă a societății, care impune din partea autorităților statului oferirea de soluții pentru salvarea pădurilor și protecția mediului înconjurător.*11) potrivit Legii nr. 51/1991, acțiunile sau inacțiunile care au ca efect periclitarea, gestionarea ilegală, degradarea ori distrugerea resurselor naturale, fondurilor forestiere […] cu consecințe la nivel național sau regional, sunt considerate amenințări la adresa securității naționale a României.În anul 2022, infracțiunile sesizate prevăzute de Codul Silvic au înregistrat o creștere de 16,4% față de anul 2021, însă, totodată, se constată și o creștere cu 17,6% a numărului de dosare penale înregistrate. Astfel, în condițiile unui număr similar de controale efectuate, au crescut: numărul sancțiunilor contravenționale aplicate (+53,9%), valoarea acestora (+62,5%), precum și cantitatea de material lemnos confiscat/ridicat în vederea stabilirii provenienței (+122,9%). … 57.Un alt aspect care reține atenția autorităților este siguranța în zona montană, reprezentând o prioritate la nivel național, dat fiind că se înregistrează un aflux din ce în ce mai mare de persoane care ajung în această zonă, precum și creșterea numărului de evenimente publice și diversificarea acestora, în contextul în care acest areal este caracterizat de dificultatea terenului, de apariția fenomenelor meteo extreme (furtuni violente, tornade etc.), dar și de creșterea numărului de interacțiuni om – animal sălbatic (în special urs).Totodată, numărul de solicitări de intervenție, efectuate prin SNUAU 112, precum și complexitatea acțiunilor specializate desfășurate în zona dificilă, sălbatică, reclamă stabilirea de măsuri specifice pentru creșterea gradului de siguranță a cetățeanului în această zonă. … 58.Grupările de criminalitate organizată care acționează pe teritoriul național manifestă un grad ridicat de complexitate, fiind, în cele mai multe situații, interconectate la nivel internațional și capabile să exploateze oportunitățile/vulnerabilitățile sistemice. Astfel, România constituie, atât o zonă de tranzit, cât și de destinație pentru activitățile ilicite subsumate criminalității organizate, respectiv: traficul de droguri, de armament, muniții și explozivi, migrație ilegală și trafic de ființe umane, trafic de produse contrafăcute, contrabanda cu produse accizabile, activități de spălare a banilor, alte forme de criminalitate economico-financiară etc.Principalele forme de manifestare a criminalității organizate la nivel național au vizat:– traficul de droguri, care este caracterizat de provocări tot mai mari, în special din cauza câștigurilor importante obținute de către liderii grupurilor organizate și a diversificării categoriilor de droguri nou-introduse pe piață în ultimii ani, prin apariția de noi substanțe psihoactive, dar și de consecințele consumului de droguri în plan social; totodată, conflictul armat dintre Rusia și Ucraina a modificat piața ilicită de droguri din estul și sud-estul Europei și a creat, cel mai probabil, noi conexiuni infracționale în funcție de cererea pieței. Actuala situație geopolitică și atenția îndreptată către fluxurile de refugiați ar putea fi exploatate de către grupările infracționale în sensul creșterii influenței în regiune. Cu toate că un segment important al lanțului de distribuție a fost afectat, este așteptată intensificarea traficului droguri prin porturile maritime sau pe rutele terestre. … – traficul de persoane – România își păstrează caracterul pregnant de țară sursă, la nivel european, pentru traficarea victimelor în scopul exploatării sexuale și a exploatării prin muncă forțată, iar în ceea ce privește traficul de minori, săvârșirea acestei infracțiuni vizează, în cea mai mare proporție, exploatarea sexuală a tinerelor cu vârste între 14 și 17 ani, săvârșită cu predilecție pe plan intern; contextul actual, dominat de conflictul din țara vecină și fluxul de refugiați intrați în România, poate fi privit ca o oportunitate pentru rețele de trafic de persoane având în vedere conexiunile deja stabilite în țările de destinație și perfecționarea permanentă a modului de operare. … … 59.Criminalitatea informatică se situează pe un trend ascendent în România, fiind strâns legată de evoluția în domeniul tehnologiei informațiilor de la nivel european și mondial, la nivelul țării înregistrându-se din ce în ce mai multe cazuri în care cetățenii români sau companii private din România sunt victime ale diferitelor forme de manifestare a criminalității informatice, respectiv fraude informatice sau fraude cu instrumente de plată electronică (carduri bancare), inclusiv atacuri de tip ATM malware sau BlackBox, îndreptate împotriva bancomatelor, pornografie infantilă prin sisteme informatice sau atacuri împotriva sistemelor informatice (atacuri malware, cryptoware), inclusiv servicii de tipul crime as a service – CaaS. … 60.Contrafacerea și alte infracțiuni la regimul proprietății intelectuale se caracterizează prin implicarea rețelelor/grupărilor infracționale organizate de import, distribuție și vânzare de bunuri contrafăcute, precum și prin diversificarea tipurilor de piraterie online, continuând astfel să reprezinte un fenomen cu repercusiuni grave asupra încasărilor la bugetul general consolidat al statului, stabilității și competitivității mediului de afaceri. … 61.În ceea ce privește fraudele economico-financiare și evaziunea fiscală, în România se evidențiază o diversificare a formelor de manifestare a acestora, prin apariția de modalități noi de operare și, cu toate că infracțiunile de evaziune fiscală sesizate au înregistrat valori în scădere, în anul 2022 fiind sesizate cu 3,6% mai puține față de anul anterior, evaziunea fiscală continuă să producă prejudicii majore bugetului general consolidat al statului, stabilității și competitivității mediului de afaceri. … 62.Contrabanda se manifestă, atât în interiorul teritoriului național, cât și la nivelul frontierei de stat, un factor de risc pe acest segment fiind reprezentat de diferențele de accize aplicate de statele membre ale Uniunii Europene și cele extracomunitare, în special cele cu care România are frontieră comună, terestră și fluvială (Ucraina, Republica Moldova și Serbia.În acest context, contrabanda cu produse puternic accizate sau de larg consum, în special țigări, se menține la un nivel ridicat, rețelele transfrontaliere de trafic folosind tot mai mult, în activitatea infracțională, aparate de zbor neidentificate (inclusiv de mici dimensiuni, sau dispozitive de zbor fără pilot) cu care tranzitează, neautorizat, frontiera de stat.În plan național, contrabanda cu produse din tutun se menține printre principalele activități infracționale cu efecte profund negative asupra bugetului general consolidat al statului, deși media anuală a contrabandei cu țigarete în România se situează sub media de 10% la nivel european, valoarea pe piața neagră a țigaretelor de contrabandă reținute de autoritățile române în anul 2022 ridicându-se la peste 73 de milioane de lei*12).*12) Conform datelor centralizate pe www.stopcontrabanda.ro.Cu toate că în prezent războiul a constituit un factor de reducere a contrabandei cu țigarete la frontiera cu Ucraina, situându-se la cel mai scăzut nivel din ultimii 15 ani*13), situația incertă creată de acest conflict pe teritoriul statului vecin, coroborată cu nevoile financiare stringente existente chiar și pe teritoriul unor state membre poate avea un impact major asupra fenomenului contrabandei cu țigarete.*13) Conform ultimului studiu NOVEL Research, piața ilicită a țigaretelor a fost evaluată în luna septembrie 2022 la 7,1% din totalul consumat, ceea ce o plasează la cel mai scăzut nivel din anul 2008 până în prezent. Spre comparație, nivelul maxim atins de piața neagră de țigarete, înregistrat în România, în anul 2010 era de 27% din totalul consumului. … 63.Asigurarea respectării regimului frontierelor naționale, respectiv ale UE, în context extins european, a reprezentat una dintre noile provocări, atât în ceea ce privește intrarea/ieșirea din țară a cetățenilor cu forme legale de călătorie, pe de o parte din cauza creșterii valorilor traficului prin punctele de trecere a frontierei, dar și pe fondul măsurilor impuse de evoluția situației epidemiologice generate de răspândirea COVID, a conflictului armat dintre Rusia și Ucraina, cât și din perspectiva migrației ilegale.La frontierele României, nivelul detecțiilor a fost influențat semnificativ de afluxul crescut de refugiați ucraineni către teritoriul național, în condițiile în care cele mai active secțiuni de frontieră (cu Serbia, pe sensul de intrare și cu Ungaria, pe sensul de ieșire) au înregistrat scăderi. Totodată, dinamica fenomenului migraționist la frontierele României este influențată de fluxul migraționist din regiunea Balcanilor de Vest și, indirect, de nivelul migrației înregistrate pe ruta Mediteranei de Est.În contextul conflictului militar generat de Rusia în Ucraina și reorientării rutelor migraționiste ilegale către zona Balcanilor de Vest, fenomenul a fost menținut la un nivel gestionabil, astfel încât siguranța publică să nu fie afectată de migrația ilegală, numărul total al faptelor ilegale constatate la frontieră, comparativ cu anul 2021, înregistrând o diminuare cu 3,3%.Însă, alături de alte tipuri de infracțiuni la regimul frontierelor de stat, aceasta va continua să solicite atenția structurilor naționale cu responsabilități în domeniu, în contextul în care prezența migranților pe teritoriul național poate perturba climatul de ordine și siguranță publică prin posibile stări de spirit tensionate la nivelul unor localități ce se află în proximitatea unor centre de azil sau chiar prin unele comportamente deviante ale acestora. … 64.Deși în ultimii ani nu s-au evidențiat fluctuații semnificative în ceea ce privește aderența la curentele extremiste la nivel național, pandemia de COVID 19 și criza energetică au condus la amplificarea retoricilor anti-sistem și ultranaționaliste în Europa, ceea ce a determinat, în mod direct, o implusionare a activității organizațiilor autohtone ce activează pe acest palier. În acest context, se evidențiază inundarea spațiului informațional românesc cu dezinformări și teorii ale conspirației, unele dintre acestea amplificate inclusiv prin metode și mijloace artificiale, creându-se premisele ca exponenții formațiunilor extremiste să atragă mai mulți simpatizanți, reușind inclusiv organizarea mai multor manifestații de protest de amploare împotriva autorităților, însă de amploare relativ redusă.Pe termen mediu, condițiile propice propagării curentului extremist la nivel național se mențin, în special prin alimentarea tensiunilor sociale generate de măsurile restrictive, principalul risc fiind asociat cu încercările de infiltrare și deturnare de către simpatizanți cu viziuni extremiste a unor proteste pașnice. … 65.În România, terorismul și radicalizarea în scop terorist se manifestă punctual, ideologiile extremist-teroriste având incidență, atât la nivelul unor cetățeni străini prezenți pe teritoriul național, cât și a unor cetățeni români. Totodată, oportunitățile și avansul tehnologic asociate domeniului IT C sunt speculate de entități teroriste/ extremiste pentru punctarea, radicalizarea și, în final, recrutarea unor persoane, spectrul activităților vizate în acest sens încadrându-se în aria celor de sprijin, pe linia propagandei, a strângerii de fonduri și a facilitării deplasării în spațiul european ori a oricăror alte activități în beneficiul entităților. … 66.Din perspectiva amenințărilor hibride, propagarea accelerată a informațiilor privind evenimente cu un puternic impact emoțional, cum ar fi cele în care sunt implicați membri ai unor grupări infracționale organizate, dar și creșterea semnificativă a numărului de informații eronate și dezinformări disponibile în spațiul public contribuie la amplificarea artificială a unor evenimente, deturnarea în scop violent a unor manifestații publice, precum și la divizarea treptată și polarizarea societății.Acțiunile, inacțiunile sau imixtiunile unor persoane/grupuri interesate de atingerea unor deziderate proprii vizează afectarea actului de decizie de la nivelul instituțiilor responsabile cu asigurarea unor servicii esențiale (ex: ordinea și siguranța publică), prin limitarea/ afectarea capacităților operaționale, personalului și patrimoniului acestora, indisponibilizarea lor generând efecte non-liniare, în cascadă, la nivelul altor domenii interconectate și, per ansamblu, la adresa securității naționale*14).*14) ex.: afectarea coeziunii sociale și erodarea încrederii în autorități, prin utilizarea unei game extinse de instrumente, printre care cele mai eficiente din punct de vedere al raportului cost-beneficiu se numără campaniile informaționale bazate pe dezinformare, informare malițioasă, propagandă etc., pot crea efecte inițial în planul ordinii publice (ca segment al domeniului social), urmate de rezultate în cascadă la nivelul politic, economic.În context, trebuie subliniată uzitarea tot mai frecventă a unor instrumente și mijloace cibernetice, respectiv a platformelor media/sociale în operațiunile de acest tip, inclusiv prin derularea unor campanii de denigrare cu ținte precise (targeting), relevanța acestora fiind asigurată de posibilitatea anonimizării scopurilor reale, impactul amplificat artificial, viteza ridicată de propagare a narativelor ostile și gradul mare de accesibilitate al publicului țintă.Din perspectiva efectelor la adresa climatului de ordine și siguranță publică, este de menționat faptul că anumite campanii informaționale vizează crearea unor emoții puternice și imediate în rândul publicului țintă, scontând pe polarizarea opiniei publice (și imposibilitatea dialogului dintre părți) și adâncirea clivajelor sociale, de obicei prin alimentarea simultană a taberelor cu narative astfel construite încât să rezoneze cu anumite prejudecăți, modele mentale sau poziții față de subiectul de interes general. … 67.Amploarea evenimentelor și manifestațiilor desfășurate în spațiul public a solicitat un efort instituțional considerabil pentru menținerea și asigurarea condițiilor de normalitate și legalitate, de asigurare a protecției fizice a cetățenilor și bunurilor acestora, precum și garantarea drepturilor de a se exprima și manifesta liber.Numărul misiunilor de ordine publică executate pentru protecția participanților, a infrastructurii și prevenirea tulburării ordinii și siguranței publice pe timpul desfășurării manifestărilor publice a înregistrat un trend ascendent începând cu anul 2017, iar în anul 2020 a scăzut ca urmare a limitărilor în ceea ce privește manifestările cu public numeros impuse la nivel național, în contextul pandemiei COVID 19. În anul 2022, misiunile de asigurare a ordinii publice la manifestările cu public numeros au înregistrat un trend ușor ascendent (+15,8%) față de anul 2021, datorat în special numărului misiunilor de asigurare pe timpul manifestărilor sportive (+36,5%), cultural-artistice (de peste 2 ori) și religioase (+35%), pe fondul eliminării limitărilor generate de pandemia COVID 19.Numărul infracțiunilor constatate și al sancțiunilor contravenționale aplicate cu ocazia manifestărilor publice a înregistrat creșteri semnificative în perioada 2017-2018, iar ulterior, s-a constat o scădere accentuată a acestora, corelativ cu numărul de manifestări publice derulate. În anul 2022, față de anul 2021, în condițiile creșterii numărului manifestărilor publice și, implicit, al misiunilor de asigurare a ordinii publice, a crescut numărul infracțiunilor constatate (de aproape 4 ori), în timp ce numărul sancțiunilor contravenționale aplicate a scăzut (-4,4%).În ultimii ani, modul de organizare a adunărilor publice, în special a manifestațiilor de protest, a suferit modificări substanțiale, promovarea fiind realizată de cele mai multe ori pe rețelele de socializare, iar comportamentul participanților suferind transformări. În context, mediul virtual poate deveni un factor favorizant pentru polarizarea opiniei publice, aspect ce necesită adaptarea tacticilor și măsurilor preventive/reactive ale structurilor de ordine publică, astfel încât intervenția să se realizeze în baza unei imagini situaționale complete, cu dispozitive și modalități de acțiune adaptate noilor provocări. … 68.În ceea ce privește alte amenințări preconizate a se manifesta în viitor la adresa ordinii și siguranței publice, adaptarea răspunsului forțelor la dezvoltarea "tehnologiilor viitorului", în special în ceea ce privește tehnologiile în domeniul inteligenței artificiale, aeronavelor fără pilot la bord și rețelelor 5G este una dintre preocupările structurilor naționale.Fabricarea de arme și componente esențiale prin intermediul tehnologiei de imprimare 3D a ajuns cunoscută în ultimii ani, ca metodă relativ ușoară de producere a armelor de foc, putând duce la o proliferare sporită a acestui tip de arme, insecuritate și chiar la utilizarea lor în vederea comiterii de infracțiuni grave și/sau acte de terorism. Armele fabricate în acest mod sunt capabile să folosească muniție letală și presupun costuri reduse de fabricare, echipamentele de imprimare 3D fiind ușor accesibile pe piață.Aceste tehnologii sunt analizate, atât din perspectiva posibilității utilizării în comiterea de fapte antisociale, cât și din perspectiva integrării lor în registrul de capabilități necesare contracarării anumitor fenomene, cum ar fi dezinformarea, atacurile cibernetice, siguranța evenimentelor și manifestațiilor cu public numeros, traficul de droguri, încălcarea regimului frontierei de stat, contrabanda etc.Cu toate că unele dintre aceste tehnologii există de mai multă vreme, creșterea fiabilității acestora, disponibilitatea pe scară mai largă, reducerea costurilor de achiziție, precum și utilizarea de către populație au condus la creșterea probabilității ca acestea să fie utilizate ca mijloc în săvârșirea de fapte incriminate de lege.Astfel, se preconizează că tehnologiile viitorului vor aduce schimbări majore, acestea fiind deja prezente în viața noastră, context în care se impune dezvoltarea unei concepții pentru abordarea acestora din perspectiva ordinii și siguranței publice. … 69.Având în vedere complexul cauzal și al factorilor favorizanți cu efect direct asupra formelor de manifestare a criminalității, problematica specifică a unor domenii complexe, cu nivel de specificitate accentuat, precum combaterea criminalității organizate, securitatea frontierelor, gestionarea migrației sau creșterea gradului de siguranță rutieră, este abordată la nivel național prin documente strategice sectoriale, dedicate.Astfel, în perioada următoare, noile documentele strategice și programatice sau cele aflate deja în implementare vor orienta activitatea specifică derulată de structurile naționale competente, în scopul contracarării unor amenințări, atât la adresa ordinii și siguranței publice, cât și a securității naționale a României (ex: Strategia națională de management integrat al frontierei de stat 2023-2027, Strategia națională privind imigrația 2021-2024, Strategia națională împotriva criminalității organizate în perioada 2021-2024, Strategia națională împotriva traficului de persoane, Strategia națională în domeniul drogurilor pentru perioada 2022-2026, Strategia de consolidare și dezvoltare a Inspectoratului General de Aviație al MAI, Strategia națională pentru siguranță rutieră 2022-2030, Strategia națională pentru sistemele inteligente de transport 2022-2030, Strategia națională anticorupție 2021-2025, Strategia națională privind recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni pentru perioada 2021-2025 „Criminalitatea nu este profitabilă”, Strategia națională de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025, Strategia națională pentru combaterea coordonată a tuturor formelor de ilicit împotriva mediului înconjurător, Strategia națională de reintegrare socială a persoanelor private de libertate 2020-2024, Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură 2021-2023, Strategia națională pentru comunicare strategică și combatere a dezinformării etc.). … ● Capacitatea națională de răspunsForțe naționale cu responsabilități în desfășurarea activităților de ordine și siguranță publică70.Forțele de ordine și siguranță publică se compun din forțe ale instituțiilor componente ale Sistemului Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională, reprezentând componenta principală de răspuns național în fața amenințărilor la adresa ordinii și siguranței publice. … 71.Forțele de ordine și siguranță publică din cadrul Ministerului Afacerilor Interne se compun din forțe principale, forțe de sprijin și forțe complementare. … 72.Forțele principale ale Ministerului Afacerilor Interne sunt abilitate prin lege să exercite dreptul de poliție a statului, reprezentând componenta de bază a structurilor destinate să gestioneze întreaga problematică din domeniul ordinii publice, pe timp de pace sau pe timpul stării de urgență, fiind constituite în structuri de poliție și jandarmi.Poliția Română menține ordinea și siguranța publică la nivel național; apără viața, integritatea corporală și libertatea persoanelor, proprietatea privată și publică, celelalte drepturi și interese legitime ale cetățenilor și ale comunității; aplică măsuri pentru prevenirea și combaterea fenomenului infracțional și terorismului, de identificare și contracarare a acțiunilor elementelor care atentează la viața, libertatea, sănătatea și integritatea persoanelor, a proprietății private și publice, precum și a altor interese legitime ale comunității; realizează activități de prevenire și combatere a corupției, a criminalității economico-financiare, a celei transfrontaliere, a infracțiunii în domeniul informaticii și a crimei organizate.Jandarmeria Română asigură și restabilește ordinea publică la nivel național; asigură paza unor obiective de importanță deosebită pentru activitatea statului și strategice, precum și protecția transporturilor de valori importante și speciale; asigură paza și ordinea publică la instanțele de judecată; participă la menținerea ordinii publice în stațiuni montane și pe litoral prin structuri specializate; acționează ca forță de poliție europeană și participă cu efective specializate la menținerea păcii, la solicitarea organismelor internaționale. … 73.Forțele de sprijin sunt constituite, potrivit competențelor și atribuțiilor, din structuri ale Poliției de Frontieră Române, Inspectoratului General pentru Imigrări, Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și Inspectoratului General de Aviație al MAI. … 74.Forțele complementare sunt constituite din structuri ale MAI care participă la efortul forțelor principale și de sprijin, potrivit competențelor. Acestea sunt reprezentate, în principal, de serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor, a pașapoartelor, permiselor de conducere și certificatelor de înmatriculare a vehiculelor aflate în subordinea MAI, respectiv alte structuri cu atribuții care pot contribui la realizarea activităților și măsurilor în domeniu. … 75.În situații punctuale, forțele aparținând structurilor MAI pot fi sprijinite de instituții/structuri cu responsabilități în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale, precum și de alte entități de interes public sau privat, în condițiile prevăzute de lege. … 76.Totodată, pentru asigurarea stării de normalitate și echilibru în cadrul comunităților, se menține un sistem dual de ordine și siguranță publică, respectiv ca serviciu public în slujba comunității, prin consolidarea cooperării între structurile forțelor MAI și structurile de Poliție Locală.Prevenirea criminalității … 77.Activitatea de prevenire a criminalității reprezintă ansamblul măsurilor adoptate de societate, menite să reducă ori să contribuie la reducerea criminalității, a prejudiciilor cauzate de aceasta, prin împiedicarea directă a acțiunilor infracționale și/sau prin politici și intervenții destinate eliminării sau diminuării potențialului criminogen și a cauzelor ori condițiilor care generează sau favorizează criminalitatea. … 78.Accentuarea importanței acestui segment, recunoscut ca un instrument central în sistemul de aplicare a legii, atât la nivel național, cât și internațional, este un răspuns firesc, adaptat schimbărilor pe care le propune realitatea socială: accelerarea puternică a ritmurilor vieții individuale și sociale, dezvoltarea tehnologiei, esențializarea caracterului comunicant al societății, dată de fluxurile informaționale permanente și generale, consacrarea caracterului indispensabil al deținerii informației și cunoașterii. … 79.Este obligatoriu ca forțele cu atribuții și responsabilități în domeniu, printr-o acțiune concertată a societății civile și a sistemului de asigurare a ordinii de drept și siguranței publice, să acționeze pentru prevenirea producerii infracțiunilor, creând mecanismele sociale și instituționale necesare și dezvoltând spiritul civic în comunitate. … 80.Ca și consecință, activitatea de prevenire a criminalității presupune gestionarea infracționalității de pe principii moderne: analiza (cercetarea) științifică (sociologică) a problemei*15), parteneriatul social, continuitatea în acțiune și adaptarea acțiunilor la diversitățile comunitare, utilizarea eficientă a mijloacelor comunicaționale.*15) cauze generatoare, factori favorizanți, modificări cantitative și calitative ale structurii criminalității în spațiu și timp. … 81.În prezent, la nivelul instituțiilor statului român, activitatea de prevenire a criminalității se desfășoară descentralizat și independent, de către fiecare dintre structurile cu atribuții prevăzute în actele normative de organizare și funcționare ale acestora sau în alte acte ce stabilesc astfel de competențe. Deși activitățile preventive desfășurate de unele dintre aceste structuri ar trebui să aibă un caracter complementar, s-a constatat faptul că, în realitate, există o suprapunere a intervențiilor preventive*16).*16) în special în cazul celor organizate în instituțiile de învățământ preuniversitar. … 82.În acest context, apreciem că se impune o sistematizare a intervenției preventive, o abordare integrată, o planificare comună a intervenței, în vederea transmiterii unui mesaj preventiv corect, coerent și unitar, bazat pe rezultatul unei analize elaborate și profesioniste a fenomenului infracțional. Stabilirea clară a responsabilităților în domeniul prevenirii faptelor antisociale pentru structurile care concură la demersul preventiv, precum și a modalităților de colaborare între acestea va atrage după sine o serie de avantaje, printre cele mai importante fiind:optimizarea reacției instituționale a fiecărei structuri cu atribuții de aplicare a legii, asigurarea unui plus de consistență demersului preventiv și un nivel sporit de receptare la nivelul populației, concretizarea așteptărilor populației în legătură cu primordialitatea prevenirii criminalității, care va determina, implicit, creșterea gradului de încredere a populației în structurile responsabile și formarea unor percepții corecte cu privire la rolul și atribuțiile fiecăreia dintre acestea.Mecanisme de evaluare a riscurilor … 83.Mediul actual de securitate este caracterizat de complexitate, dinamism și amenințări emergente, fiind, în același timp, marcat de o creștere a vitezei de circulație a informației, ce se repercutează negativ asupra percepției cetățenilor privind propria siguranță.Astfel, necesitatea de adaptare succesivă, dinamică, care să asigure abordarea multidisciplinară a riscurilor și integrarea misiunilor de bază din competența structurilor cu responsabilități în domeniu conduce la dezvoltarea unui mecanism instituțional de evaluare a riscurilor din perspectiva misiunilor specifice, pentru fiecare stadiu de intervenție – prevenire, pregătire, răspuns, evaluare – investigare și refacere. … 84.Se are în vedere construirea unui cadru conceptual care să încurajeze elaborarea de analize de evaluare a diferitelor domenii asociate ordinii și siguranței publice, utilizând metode și limbaj standardizat, care să cuprindă inclusiv evaluări ale riscurilor asociate spațiului informațional. … 85.Disponibilitatea cunoașterii și informațiilor la nivel național înregistrează o creștere accelerată, necesitând evidențierea unei mai bune fuzionări a informațiilor la nivelul structurilor naționale cu responsabilități în domeniu, inclusiv la nivelul MAI, care să conducă la realizarea de analize de risc integrate. … 86.Evoluțiile rapide înregistrate în plan securitar, precum și multitudinea de riscuri înregistrate la adresa ordinii și siguranței publice, impune dezvoltarea palierului de analiză strategică, care oferă structurilor competente imaginea de ansamblu asupra capabilităților, vulnerabilităților, evoluțiilor și intențiilor actorilor ce pot aduce atingere climatului de ordine și siguranță publică.Misiuni de menținere, asigurare și restabilire a ordinii și siguranței publice … 87.Complexitatea situației operative din ultimii ani a solicitat tot mai mult un efort instituțional susținut și conjugat al tuturor forțelor de ordine și siguranță publică, sens în care s-a impus reașezarea conceptuală a atribuțiilor specifice în cadrul misiunilor desfășurate în comun. Deși au fost parcurși pași importanți din punct de vedere legislativ, dinamica mediului de securitate impune adaptarea și dezvoltarea permanentă a interoperabilității forțelor, atât la nivel strategic, cât și operativ, inclusiv prin dezvoltarea unui cadru acțional comun. … 88.Totodată, în ceea ce privește acțiunile zilnice pentru menținerea ordinii publice, se impune continuarea angrenării structurilor de poliție locală și consolidarea cooperării între acestea și structurile forțelor MAI, inclusiv în ceea ce privește realizarea schimbului reciproc de date și informații, precum și accesarea bazelor de date de interes operativ, necesare desfășurării activității specifice, potrivit prevederilor legale în vigoare. … 89.Situația înregistrată în ultimii ani, privind cazurile de ultraj la adresa personalului MAI, a relevat faptul că majoritatea au fost înregistrate la nivelul structurilor de ordine publică, cu ocazia intervențiilor la evenimente și desfășurării misiunilor specifice de patrulare în mediul urban.Ponderile cele mai mari au fost înregistrate, cumulat, la nivelul inspectoratelor generale ale MAI, majoritatea la nivelul IGPR, atât în ceea ce privește numărul cazurilor de ultraj înregistrate, cât și numărul de cadre ultragiate, context ce reclamă îmbunătățirea dotării Poliției Române cu mijloace de imobilizare, inclusiv diversificarea acestora în sensul utilizării de mijloace de imobilizare neletale.Totodată, în contextul evoluției situației operative, precum și al creșterii gradului de specializare a mediului infracțional, s-a evidențiat faptul că este nevoie de continuarea pregătirii personalului pentru executarea misiunilor, îmbunătățirea gradului de dotare a tuturor forțelor de ordine și siguranță publică, precum și de modernizarea mijloacelor utilizate. … 90.Suportul aerian în cadrul misiunilor de ordine și siguranță publică, prin intermediul resursei de aviație a Inspectoratului General de Aviație al MAI reprezintă un factor important pentru creșterea capacității operative a structurilor specializate în cadrul unor misiuni specifice, contextualizate evenimentelor și manifestațiilor publice de amploare, modalităților de săvârșire a infracționalității transfrontaliere, crimei organizate, migrației ilegale, situațiilor de urgență, etc., fiind circumscrise efortului național de asigurare a unui climat de siguranță pentru cetățeni.Gradul sporit de complexitate a misiunilor executate de către structurile de aviație ale MAI este conferit de faptul că acestea sunt orientate, în principal, pentru asigurarea mobilității aeriene a forțelor de ordine și siguranță publică, a Serviciului Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare (SMURD), precum și pentru executarea, atât a transporturilor speciale/umanitare, cât și a intervențiilor în situații de urgență, în sprijinul comunităților locale sau al altor instituții publice.Creșterea numărului de solicitări privind utilizarea resursei de aviație, dar și gradul de uzură al aeronavelor impun adaptarea și dezvoltarea continuă, inclusiv în perioada următoare a capabilităților de operare aeriană, astfel încât să poată fi asigurată eficient mobilitatea structurilor de ordine și siguranță publică, în vederea unei reacții rapide și eficace, atât pe timp de pace, cât și în cazul producerii unor situații speciale și de criză. … 91.În realizarea misiunilor de ordine și siguranță publică sunt utilizate inclusiv animale de serviciu, iar evaluările realizate la nivelul Poliției Române au arătat faptul că, în ultimii ani, activitatea cu câinii de serviciu este lipsită de eficiență și nu produce beneficii instituției, decât în foarte puține situații, acolo unde implicarea polițiștilor ce au în dotare animalele de serviciu a fost consistentă și voluntară.La nivelul structurilor de poliție din toate statele europene funcționează și sunt dezvoltate permanent structuri unice de poliție canină (K9). În prezent, structurile deținătoare de câini de serviciu nu pot asigura permanența serviciului pentru niciuna dintre specializările câinilor, cele mai importante și uzitate fiind "detectare urmă" și "patrulare-intervenție", iar activitatea de pregătire, îngrijire și antrenare a câinilor se face sporadic, izolat, neuniform și duce la perpetuarea problemelor de sistem, context în care se impune reorganizarea acestei activității, prin constituirea de structuri unice de poliție canină, de suport operativ.Paza obiectivelor, bunurilor și valorilor92.Analiza exhaustivă a domeniului sistemelor de securitate private a relevat, atât importanța deosebită a acestora în complexul măsurilor necesare conturării unui mediu de securitate eficient, cât și principalele probleme specifice, în acest sens amintind: reglementarea excesivă a măsurilor de organizare a pazei fizice, având în vedere că, în realitate, tendința este către protejarea obiectivelor prin mijloace tehnice de supraveghere video și alarmare; limitarea variantelor de asigurare a securității fizice a obiectivelor sau de implementare a unor noi soluții de securizare a valorilor adoptate de către deținătorii acestora; pârghiile insuficiente la nivelul autorităților pentru aplicarea măsurilor de suspendare sau anulare a licențelor, ca și modalitate de sancționare a societăților care au fost depistate cu anumite practici ilegale etc. … Astfel, se desprinde necesitatea modernizării și alinierii cadrului legal din România la valorile și practicile europene, asigurării unei reglementări necesare instituirii unui mediu de securitate privat eficient, precum și stabilirea condițiilor optime în scopul creșterii calității serviciilor oferite de furnizori.Se urmărește creșterea nivelului general de securitate fizică, prin crearea unor mecanisme care să asigure autocorecții în caz de incident: analiza de risc și creșterea rolului experților în evaluare pentru consilierea și consultanța operatorilor economici; flexibilizarea reglementării, prin transferarea unor cerințe către normele metodologice care să permită actualizarea periodică, în acord cu evoluția pieței și îmbunătățirea calității serviciilor furnizate de prestatorii privați; eficientizarea activității poliției, prin concentrarea pe segmentul operativ și debirocratizarea administrativă; implementarea profesionalismului și competenței profesionale în prestarea serviciilor; asigurarea unui cadru care să permită eliminarea concurenței neloiale. … 93.Potrivit cadrului legal în vigoare, desfășurarea activităților specifice a unor obiective sau derularea unor transporturi, în condiții de securitate deplină, reclamă asigurarea pazei acestora de către efective ale Jandarmeriei Române. … 94.Un rol semnificativ în prevenirea și/sau reacția rapidă la o amenințare asupra unui obiectiv îl are identificarea studiului ostil*17). Identificarea și gestionarea, într-o etapă timpurie, a unei astfel de activități este de natură a duce la diminuarea/eliminarea posibilității de materializare a unui incident de ordine și siguranță publică.*17) spre exemplificare: activități prin care persoane, sub diferite pretexte, studiază obiectivele și zona adiacentă prin observare, fotografiere, filmare etc.Evoluția criminalității locale, amplificată de efectele pandemiei, corelată cu nevoia de concentrare a efortului structurilor de ordine publică în direcția impunerii măsurilor de limitare a răspândirii infecției, cu solicitările multiple de asigurare a măsurilor de pază cu efective de jandarmi, în condițiile neacoperirii deficitului de personal, determină necesitatea unei reașezări conceptuale a modului de executare a acestei misiuni.Parte componentă a acestei reașezări conceptuale trebuie să fie și exploatarea avantajelor nete oferite de sistemele tehnice de securitate, care au cunoscut în ultima perioadă o dezvoltare tehnologică semnificativă și o creștere a funcțiilor complementare pe care le pot avea în cadrul mecanismului de pază, din perspectiva dispeceratelor de monitorizare zonale, care se impun a fi operaționalizate și conectate la sistemele tehnice de securitate instalate la obiectivele păzite, concomitent cu realizarea unei mobilități crescute a structurilor de pază.Intervenție la evenimentele semnalate prin Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112 (SNUAU 112) … 95.Eliminarea, în timp util, a factorilor de risc care aduc atingere drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor, a vieții și integrității corporale a acestora, a proprietății private și publice, este esențială, context ce reclamă dezvoltarea SNUAU 112.Din perspectiva solicitărilor cetățenilor prin SNUAU 112 în domeniul ordinii publice, structurile MAI au intervenit, în medie, anual, la 816.556 de apeluri, iar în 75% dintre cazuri s-a intervenit în mai puțin de 10 minute.Cu toate acestea, având în vedere vulnerabilitățile generate de lipsa sistemelor GPS pentru monitorizarea sau localizarea patrulelor, precum și de lipsa interoperabilității bazelor de date sau evidență a patrulelor cu aplicația SNUAU 112 administrată de STS, prioritățile pentru perioada următoare vor avea în vedere îmbunătățirea mecanismului instituțional dedicat intervenției la evenimentele semnalate de cetățeni.În context, reorganizarea secțiilor de poliție rurală urmărește crearea a două compartimente distincte, respectiv cel de patrulare și intervenție la evenimente și cel de investigare a criminalității specifice mediului rural, corespunzătoare competențelor materiale și teritoriale existente, pentru eficientizarea activității de intervenție la evenimente, crearea unei forțe care să asigure o acoperire suficientă cu echipaje de polițiști și reducerea timpului de intervenție la evenimentele sesizate.Management integrat pentru gestionarea evenimentelor cu impact în planul ordinii și siguranței publice, a situațiilor speciale și de criză în domeniul ordinii și siguranței publice … 96.Situațiile speciale și de criză pot fi reprezentate de situațiile generate de apariția unor riscuri care aduc atingere și/sau perturbă grav starea de normalitate, respectiv care pun în pericol securitatea națională sau care amenință viața și sănătatea populației, mediul înconjurător, valorile materiale și culturale. … 97.MAI îndeplinește un rol principal în gestionarea situațiilor speciale și de criză în domeniul ordinii publice și al situațiilor de urgență. … 98.SRI este autoritatea națională în domeniul prevenirii și combaterii terorismului. În situația iminenței sau producerii unui act de terorism pe teritoriul țării noastre, pe suportul logistic și operațional al Centrului de Coordonare Operativă Antiteroristă (CCOA), se activează Centrul Național de Acțiune Antiteroristă (CNAA), care asigură, la nivel național, managementul crizei teroriste. Totodată, pentru a răspunde eficient la amenințările de natură teroristă la adresa României, la nivel național este stabilit Sistemul Național de Alertă Teroristă, instrument aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, care cuprinde nivelurile de alertă teroristă, instituite în scopul adoptării de către autoritățile și instituțiile publice și private, respectiv de populație, a conduitei optime pentru prevenirea și combaterea terorismului, în funcție de nivelul de amenințare teroristă pe teritoriul României. … 99.În contextul apărării naționale, în eventualitatea declarării unor stări de asediu, mobilizare sau război, rolul principal în conducerea și coordonarea activităților revine MApN. Pe timp de pace, MApN are rol de sprijin al celorlalte structuri naționale de ordine și siguranță publică.La nivelul MAI se asigură monitorizarea situației operative, coordonarea integrată a misiunilor structurilor naționale cu responsabilități în domeniu, precum și managementul operațional pe timpul manifestărilor publice de amploare și cu grad de risc ridicat sau al situațiilor speciale și de criză care se manifestă în domeniul ordinii și siguranței publice.Totodată, MAI este instituția responsabilă cu gestionarea fazelor inițiale ale unei crize, inclusiv în acele situații care, inițial, nu denotă o amenințare concretă sau o formă de agresiune convențională asupra securității naționale, dar care, prin evoluția lor, pot determina implementarea unor măsuri subsumate unor stări excepționale.Pentru realizarea managementului integrat al situațiilor speciale și de criză, în domeniul ordinii și siguranței publice, sunt elaborate documente de planificare privind măsurile necesare asigurării/restabilirii ordinii publice, context în care va continua, și în perioada următoare, procesul de armonizare a documentelor de profil, în corelare cu evoluțiile înregistrate în plan securitar, managementul integrat al intervențiilor fiind asigurat prin Centrul Național de Conducere a Acțiunilor de Ordine Publică.Din punct de vedere al managementului operațional, la nivelul MAI se asigură planificarea strategică a modului de acțiune și de întrebuințare a forțelor în situații speciale și de criză în domeniul ordinii și siguranței publice, cooperarea cu alte instituții, prelucrarea și gestionarea informațiilor referitoare la evoluția situației operative, precum și asigurarea informării în dinamică a factorilor de conducere.În acest context și în funcție de natura și amploarea crizei, se are în vedere armonizarea și conjugarea acțiunilor MAI, cu cele desfășurate de instituțiile din cadrul Sistemului Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională. … 100.Totodată, pentru realizarea managementului integrat al acțiunilor de asigurare a unui climat de ordine și siguranță publică corespunzător, în funcție de riscurile previzionate și de evoluția situației operative, la nivelul MAI se elaborează cadrul operațional general de planificare/organizare a misiunilor din competența structurilor proprii, în contextul manifestărilor de amploare. … 101.În ceea ce privește situațiile de urgență, managementul integrat al intervențiilor este asigurat prin Comitetul Național pentru Situații de Urgență, rolul principal revenind Departamentului pentru Situații de Urgență. … 102.Pandemia de COVID 19 a relevat o serie de vulnerabilități, generate, atât de necesitatea operării la capacitate operațională completă pentru perioade mari de timp, cât și pe fondul riscului de indisponibilizare a personalului, ca urmare a infectării cu SARS- CoV-2. … 103.Eficiența sistemelor informatice și de comandă, a celor de protejare a vieții și sănătății angajaților, a vitezei de circulație a informațiilor, a capacității de a asigura comanda și funcționarea permanentă a structurilor de ordine publică în situații de urgență, precum și nivelul de pregătire și devotament al personalului, au fost și vor continua să fie supuse unei testări în condiții reale de criză. Astfel, se impune o analiză atentă a lecțiilor învățate cu ocazia gestionării pandemiei și consolidarea capacității MAI de a menține ordinea și siguranța publică, în situații de urgență, prin dezvoltarea procesului de informatizare și realizarea de investiții în acest sens.Participarea structurilor de ordine publică ca structuri de suport pentru gestionarea situațiilor de urgență … 104.Principalele provocări în domeniul managementului situațiilor de urgență, speciale și de criză sunt: necesitatea de adaptare succesivă, dinamică, care să asigure abordarea multidisciplinară a riscurilor și integrarea misiunilor de bază din competența structurilor aflate în coordonare (stingerea incendiilor, intervenția la inundații și alunecări de teren, accidente nucleare, accidente cu victime multiple, descarcerare, protecție CBRNe și decontaminare, asanare de muniție neexplodată, căutare – salvare din medii ostile vieții, acordare a primului ajutor calificat etc.), dar și asigurarea capabilităților necesare, în funcție de tipul de risc și domeniul de manifestare a acestora (în domeniul ordinii publice sau al situațiilor de urgență), pe cele cinci paliere principale de acțiune: prevenire, pregătire, răspuns, evaluare – investigare și refacere. … 105.În funcție de domeniul de manifestare a riscurilor, precum și a tipului de risc, structurile MAI asigură coordonarea misiunilor sau îndeplinesc un rol de sprijin, fie al altor structuri MAI, fie al altor instituții naționale. Prin rol de sprijin se înțelege totalitatea activităților și misiunilor pentru sprijinirea acțiunilor de răspuns desfășurate de autoritățile responsabile să asigure managementul tipului de risc care a generat situația de urgență, realizate premergător, pe timpul sau după producerea acesteia. … 106.În managementul situațiilor de urgență, reacția eficientă se bazează pe două principii fundamentale: identificarea și evaluarea din timp a urgenței și procesul decizional organizat, în vederea asigurării răspunsului la urgență. În ansamblu, managementul situațiilor de urgență este un proces proactiv, anticipativ și planificat, menit să influențeze evoluția unei situații de urgență, înainte ca aceasta să se transforme într-o situație de criză. Astfel de situații reclamă asigurarea funcțiilor de management, atât în ceea ce privește managementul operațional al misiunilor structurilor MAI, cât și managementul integrat al întrebuințării forțelor implicate. … 107.Necesitatea pregătirii și calificării managerilor și responsabililor din domeniul situațiilor de urgență este cu atât mai evidentă, cu cât aceștia se vor confrunta cu un mediu de lucru tot mai complex, cu cerințe mai dure și mai dificil de gestionat. … 108.În contextul diversificării amenințărilor actuale, se impune consolidarea și o mai bună calibrare a acestui sistem, inclusiv din perspectiva schimbului de informații între structuri și/sau instituții.Interoperabilitatea sistemelor de informații … 109.Discuțiile despre crearea unui mecanism privind interoperabilitatea sistemelor de informații din domeniul JAI au fost accelerate în 2016, în contextul crizei migraționiste și a crizei securității din UE generată de atentatele teroriste de pe teritoriul UE, în iunie 2019 intrând în vigoare pachetul legislativ care stabilește un cadru pentru a asigura interoperabilitatea dintre mai multe sisteme de informații ale UE, respectiv Sistemul de intrare/ieșire (EES), Sistemul de informații privind vizele (VIS), Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS), Eurodac, Sistemul de informații Schengen (SIS) și Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare ale resortisanților țărilor terțe (ECRIS-TCN). … 110.La nivelul Uniunii Europene, implementarea noilor sisteme reprezintă un obiectiv politic major, cu impact direct în asigurarea unui nivel ridicat de securitate pentru cetățenii europeni. Comisia Europeană a subliniat importanța derulării procesului de implementare fără sincope, fiind crucial ca toate statele membre implicate să finalizeze activitățile în același timp, solicitând statelor membre stabilirea unui sistem de guvernanță la nivelul fiecăruia, pentru a se asigura un mod de organizare, planificare, monitorizare, coordonare și decizie la nivel politic, precum și elaborarea unui document programatic și de monitorizare a implementării tuturor sistemelor – Masterplan – care să conțină toate măsurile avute în vedere pentru reușita acestui obiectiv. … 111.În România, sistemul de guvernanță a fost instituit*18), iar Masterplanul a fost elaborat și aprobat și se află în implementare. Responsabilitatea gestionării sistemelor europene de informații revine Ministerului Afacerilor Externe, pentru un sistem și MAI pentru 5 sisteme.*18) prin OMAI nr. 129 din 13 noiembrie 2019 privind constituirea, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, a Comitetului de coordonare a noii arhitecturi a sistemelor europene de informații pentru frontieră și securitate. … 112.Totodată, la nivel național au fost dezvoltate mai multe baze de date operative, unele interconectate la bazele de date europene. În prezent, pe domeniul ordinii și siguranței publice, evenimentele/incidentele, de o anumită gravitate/cu un anumit impact, sunt înregistrate prin intermediul mai multor aplicații dedicate semnalărilor de incidente de ordine publică, cu interconectare la nivel intern cu alte baze de date utilizate în gestiunea evenimentelor din spațiul public. Pentru o mai bună valorificare a informațiilor și reducerea timpului de acțiune, interconectarea acestor sisteme într-un sistem informatic distribuit la nivelul MAI este un deziderat pentru perioada următoare, care necesită realizarea de investiții în ceea ce privește dezvoltarea procesului de informatizare în domeniul ordinii și siguranței publice.Sistem integrat de prevenire și combatere a criminalității – cooperare națională și internațională … 113.Prezenta Strategie promovează prevenirea și combaterea criminalității în sistem integrat, implementarea acesteia presupunând, atât conștientizarea problematicii infracționalității, cât și acțiunea concertată a tuturor forțelor cu responsabilități în domeniu, în toate sectoarele vieții sociale, pe segmente bine delimitate, care sunt afectate de fenomen. … 114.Siguranța comunitară poate fi asigurată eficient doar în sistem partenerial, prin accentuarea rolului activ al societății civile și atragerea actorilor sociali direct/indirect implicați în rezolvarea problemelor, iar funcționarea sistemului prin intermediul parteneriatelor dezvoltate între structurile MAI și alte instituții ale statului (ministere, autorități), reprezentanți ai administrației publice locale, ONG-uri, mediului de afaceri, mass media, consolidarea rolului Autorității Teritoriale de Ordine Publică în asigurarea funcționalității cooperării la nivel local între toți cei abilitați în domeniu. … 115.Astfel, se urmărește o abordare strategică în ceea ce privește lupta împotriva insecurității, integrarea unor sisteme de finanțare, audit și evaluare a rezultatelor obținute, intensificarea schimbului de informații între instituții, în scopul utilizării cât mai judicioase a resurselor disponibile, crearea și menținerea unui climat de încredere între parteneri. … 116.Menținerea și dezvoltarea instrumentelor de cooperare polițienească internațională în domeniul biometriei pentru identificarea unor modalități optime de creare, actualizare și utilizare a bazelor de date criminalistice, în contextul schimburilor de date operative pentru combaterea terorismului, a criminalității organizate și a altor activități infracționale este considerată o prioritate a politicilor europene. … 117.Astfel, caracterul transfrontalier al criminalității creează necesitatea dezvoltării cooperării, atât în formatele de cooperare regională – Asociația Șefilor de Poliție din Europa de Sud – Est, Centrul Sud – Est European de Aplicare a Legii (SELEC) etc., cât și în cele din cadrul UE – Europol, Frontex etc.Capacitate administrativă … 118.Întărirea capacității de intervenție a structurilor cu atribuții în domeniul ordinii publice este condiționată de alocarea judicioasă a resurselor necesare gestionării următoarelor domenii/problematici/investiții:– operaționalizarea unor structuri noi, în acord cu angajamentele României în domeniu, ca stat membru UE și NATO; … – limitarea deficitului de personal și asigurarea stabilității pe funcții a acestuia; … – creșterea nivelului de profesionalizare a personalului operativ; … – îmbunătățirea, modernizarea spațiilor de lucru și a dotării poliției din mediul rural; … – modernizarea dotărilor specifice (armament, muniție, pistoale cu șocuri electrice, căști de protecție, veste antiglonț, maiouri de protecție antiglonț și anti-înjunghiere, camere video tip "body cam", complet de forțare căi de acces, dispozitiv spargere geamuri, dispozitiv de oprire forțată autovehicule destinate autospecialelor de ordine publică și patrulare, sisteme de aeronave fără pilot uman, sisteme de detecție a aeronavelor fără pilot uman etc.); … – creșterea mobilității terestre, navale și aeriene în cadrul misiunilor de ordine și siguranță publică; … – implementarea de sisteme informatice pentru monitorizarea unor indicatori de risc specifici, de avertizare timpurie, respectiv modernizarea serviciilor publice printr-o abordare integrată, complementară și aliniată cu cerințele strategiilor europene și naționale deopotrivă; … – adoptarea practică la nivelul sistemelor și proiectelor TIC ale MAI a tehnologiilor curente, moderne, de tip Cloud, Internet of Things, 5G și, bineînțeles, componentele de tip Cyber, menite a asigura un climat sigur, inclusiv în mediul online, pentru cetățenii care accesează serviciile electronice puse la dispoziție. … … 119.Identificarea resurselor bugetare și a unor surse de finanțare nerambursabilă, pentru îmbunătățirea și modernizarea spațiilor de lucru și a dotărilor, respectiv realizarea unei cât mai bune execuții bugetare reprezintă, de asemenea, priorități viitoare ale structurilor cu responsabilități în domeniul ordinii și siguranței publice. … 120.Absorbția de fonduri externe nerambursabile, cu rezultate concrete, reprezintă o prioritate, concentrarea eforturilor pe accesarea fondurilor externe nerambursabile contribuind la scăderea considerabilă a presiunii asupra bugetului de stat. Fondurile externe nerambursabile, utilizate (FEN) până în prezent, au asigurat efectuarea de investiții care au vizat: reabilitarea de sedii, achiziționarea de echipamente pentru activități operative și administrative, nave și ambarcațiuni, platforme IT, autovehicule și alte mijloace de mobilitate, inclusiv pentru salvarea persoanelor aflate în dificultate, precum și servicii de asistență socială, consiliere juridică, asistență medicală pentru solicitanții de azil, campanii de prevenire a traficului de persoane. … 121.La nivelul MAI, se asigură coordonarea unitară a procesului de atragere, gestionare, control și raportare a fondurilor externe nerambursabile, cu aplicabilitate în domeniul de competență, în special în ceea ce privește exercițiul financiar european 2021-2027. Astfel, pregătirea cadrului financiar multianual 2021-2027 și aprobarea regulamentelor europene și a documentelor programatice, la nivel național, au generat demararea unui proces amplu, sub aspectul stabilirii mecanismelor și proceselor instituționale, necesare aplicării, al conformității cadrului legislativ național cu noile prevederi instituite la nivel european, dar și al dimensionării eficiente a resursei umane, pentru a asigura îndeplinirea în condiții optime a atribuțiilor specifice sporite, care va continua și în perioada următoare. … … … 5.OBIECTIVE GENERALE, SPECIFICE ȘI DIRECȚII DE ACȚIUNE122.Pentru atingerea scopului său, SNOSP prevede 5 obiective generale, cărora le sunt subsumate 23 de obiective specifice și 91 de direcții de acțiune, structurate prin prisma celor 4 piloni de bază: Prevenire și contracarare, Performanță, Abordare integrată și management operațional și Reziliență instituțională.Obiectivele generale vizează: creșterea gradului de siguranță publică și protecție a cetățeanului, prevenirea și contracararea situațiilor de tulburare gravă a ordinii publice, îmbunătățirea proceselor decizionale – dezvoltarea capacității de prevenire și anticipare, dezvoltarea și consolidarea cooperării naționale și internaționale în domeniul ordinii și siguranței publice, precum și dezvoltarea capacității administrative și operaționale a structurilor/ instituțiilor MAI, în scopul asigurării, neîntrerupte și la parametri optimi, a serviciilor esențiale din domeniul ordinii și siguranței publice. … 123.Toate acestea sunt corelate cu programele bugetare din Planurile strategice instituționale, în punctele cu relevanță în domeniul ordinii și siguranței publice ale acestor documente programatice. … 124.La nivelul MAI, ca instituție inițiatoare a documentului strategic, obiectivele generale sunt corespondente, în special Obiectivului strategic 1 "Asigurarea unui grad ridicat de siguranță a persoanelor și de protecție a patrimoniului" – Programul 1.1. "Ordine și siguranță publică" din Planul Strategic Instituțional al MAI 2022-2025.A.Prevenire și contracarare● OBIECTIV GENERAL nr. 1Creșterea gradului de siguranță publică și protecție a cetățeanului> Obiective specifice:1.1.Eficientizarea activității de prevenire și combatere a infracțiunilor contra patrimoniului și persoanei, cu accent pe cele îndreptate împotriva persoanelor vulnerabile, respectiv a celor asociate violenței domestice și a agresiunilor de natură sexualăInstituții/autorități publice cu responsabilități
| Ministerul Afacerilor InterneMinisterul Familiei, Tineretului și Egalității de ȘanseMinisterul Educației Ministerul Afacerilor Externe |
Ministerul JustițieiMinisterul Muncii și Solidarității SocialeServiciul de Telecomunicații SpecialeMinisterul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și AdministrațieiAutorități publice locale |
Direcții de acțiune:1.Eficientizarea activității derulate de polițiștii de proximitate, consolidarea conceptului de funcționare a Poliției de proximitate, prin extinderea atributului de cunoaștere a populației și prezență în comunitate; … 2.Îmbunătățirea activităților specifice prevenirii și combaterii violenței domestice; … 3.Adaptarea structurilor de investigații criminale, din cadrul Poliției Române, la evoluțiile actuale ale criminalității în general și în ceea ce privește victimizarea minorilor, prin identificarea și specializarea unor polițiști în investigarea infracțiunilor de acest gen; … 4.Modernizarea metodelor și dezvoltarea/achiziția de noi instrumente tehnologice necesare identificării și tragerii la răspundere penală a autorilor infracțiunilor de pornografie infantilă; … 5.Adaptarea structurilor de poliție prin corelare cu noile responsabilități ce revin în cazul semnalărilor și avertizărilor din cadrul mecanismului național privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare și execuțional penale; … 6.Eficientizarea activității derulate de structurile MAI în unitățile de învățământ și în afara acestora, în colaborare cu organizațiile neguvernamentale și celelalte instituții cu atribuții în domeniu, în vederea prevenirii delicvenței juvenile și victimizării minorilor; … 7.Creșterea nivelului de cunoaștere privind rolul și atribuțiile Serviciului de urgență 112, prin derularea unor activități de prezentare, în școli, licee și mediul academic, de către structurile cu reprezentare în cadrul SNUAU 112; … 8.Consolidarea capabilităților de reintegrare în societate a persoanelor liberate din penitenciare, prin monitorizarea unor indicatori*19) pentru detectarea timpurie a unor intenții de revenire la activități infracționale.*19) Ex: portul ilegal de arme albe sau alt tip de armament, recrudescența unor vicii sau dependențe ce necesită sume mari de bani pentru satisfacerea acestora, manifestarea unor atitudini violente în comunitate, legături cu persoane/grupuri cunoscute cu preocupări infracționale etc. … … 1.2.Îmbunătățirea mecanismului instituțional dedicat intervenției la evenimentele din domeniul ordinii și siguranței publice semnalate de cetățeni prin SNUAU 112Instituții/autorități publice cu responsabilități
| Serviciul de Telecomunicații Speciale |
Ministerul Afacerilor Externe |
Direcții de acțiune:1.Dezvoltarea mobilității și capacității de acțiune a structurilor care intervin la evenimente; … 2.Consolidarea și diversificarea, pe componenta tactică, a pregătirii personalului MAI încadrat la nivelul structurilor de intervenție la evenimente. … … 1.3.Creșterea nivelului de siguranță stradală și rutierăInstituții/autorități publice cu responsabilități
| Ministerul Afacerilor InterneMinisterul Transporturilor și Infrastructurii |
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și AdministrațieiAutorități publice locale |
Direcții de acțiune:1.Eficientizarea și creșterea gradului de informatizare și automatizare a activităților derulate de către personalul MAI, cu ocazia activităților de ordine și siguranță publică; … 2.Responsabilizarea participanților la trafic, pentru creșterea gradului de siguranță rutieră. … … 1.4.Eficientizarea mecanismelor instituționale și interinstituționale de căutare a persoanelor dispărute, inclusiv prin constituirea de structuri specializate în dispariții de persoaneInstituții/autorități publice cu responsabilități
| Ministerul Afacerilor Interne |
Ministerul Muncii și Solidarității SocialeServiciul de Telecomunicații Speciale |
Direcții de acțiune:1.Eficientizarea activității de căutare a persoanelor dispărute; … 2.Îmbunătățirea sistemului de localizare a persoanelor care apelează Serviciul de urgență 112. … … 1.5.Eficientizarea activităților de contracarare a infracțiunilor contra mediului, precum și a celor la regimul armelor, munițiilor, explozivilor, precursorilor de explozivi și substanțelor periculoaseInstituții/autorități publice cu responsabilități
| Ministerul Afacerilor InterneMinisterul Mediului, Apelor și Pădurilor |
Direcții de acțiune:1.Dezvoltarea activității de prevenire și combatere a infracțiunilor contra mediului (infracțiuni contra mediului înconjurător, silvice, contra fondului piscicol și cinegetic, la regimul deșeurilor etc.) și a celor la regimul armelor, munițiilor, explozivilor, precursorilor de explozivi și substanțelor periculoase, derulată la nivelul Poliției Române; … 2.Prevenirea și combaterea traficului ilegal de deșeuri periculoase și nepericuloase, inclusiv deșeuri disimulate; … 3.Prevenirea și combaterea fenomenului infracțional din domeniul piscicol. … … 1.6.Consolidarea rolului activității de prevenire a criminalității și dezvoltarea parteneriatului cu membrii societății civileInstituții/autorități publice cu responsabilități
| Ministerul Afacerilor InterneServiciul Român de InformațiiMinisterul Justiției |
Ministerul EducațieiMinisterul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și AdministrațieiAutorități publice locale |
Direcții de acțiune:1.Eficientizarea activităților de analiză și prevenire a criminalității, adaptarea acestora la realitățile cotidiene, evoluției situației operative și noilor trenduri care pot genera riscuri și vulnerabilități la adresa siguranței publice, precum acțiuni de dezinformare, amenințări hibride, atacuri cibernetice etc.; … 1.Creșterea gradului de protecție a personalului MAI în raport cu proliferarea acțiunilor, inacțiunilor sau imixtiunilor unor persoane/grupuri interesate de limitarea/afectarea capacităților operaționale, a personalului, patrimoniului și actului de decizie de la nivelul instituțiilor responsabile cu asigurarea ordinii și siguranței publice; … 2.Îmbunătățirea cunoașterii nevoilor de siguranță publică și a așteptărilor cetățenilor față de activitatea structurilor MAI, prin realizarea unor studii/cercetări sociologice, în parteneriat cu instituții de profil cu expertiză în domeniu. … … 1.7.Eficientizarea mecanismelor instituționale și interinstituționale privind menținerea, asigurarea și, după caz, restabilirea ordinii publiceInstituții/autorități publice cu responsabilități
| Ministerul Afacerilor InterneServiciul Român de InformațiiServiciul de Protecție și Pază |
Ministerul Apărării NaționaleServiciul de Telecomunicații SpecialeMinisterul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și AdministrațieiAutorități publice locale |
Direcții de acțiune:1.Adaptarea și dezvoltarea permanentă a interoperabilității forțelor, atât la nivel strategic, cât și operativ, inclusiv prin dezvoltarea unui cadru acțional comun; … 2.Dezvoltarea și eficientizarea mecanismelor instituționale de verificare și control a activității derulate la nivelul MAI, precum și a celor dedicate controlului integrității personalului și consolidării mediului de integritate. … …
1.8.Eficientizarea măsurilor de combatere a activităților economice ilegale, în scopul realizării siguranței cetățenilor necesare desfășurării vieții sociale și economiceInstituții/autorități publice cu responsabilități
| Ministerul Afacerilor Interne |
Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate |
Direcții de acțiune:1.Creșterea capacității instituționale de acțiune pentru combaterea evaziunii fiscale și spălării banilor; … 2.Dezvoltarea capacității instituționale pentru combaterea contrafacerii și pirateriei; … 3.Prioritizarea combaterii contrabandei și a fraudelor vamale, în special cu produse accizabile (țigarete, alcool, produse energetice etc.); … 4.Optimizarea activităților de combatere a fraudelor din domeniul achizițiilor publice și obținerii de fonduri publice; … 5.Creșterea nivelului de recuperare a prejudiciilor, prin generalizarea utilizării tehnicilor de investigații financiare. … … 1.9.
Creșterea eficacității activităților de prevenire și combatere a infracționalității itineranteInstituții/autorități publice cu responsabilități
| Ministerul Afacerilor Interne |
Ministerul Afacerilor Interne |
| Serviciul Român de Informații |
Ministerul Muncii și Solidarității Sociale |
| Serviciul de Informații Externe |
|
Direcții de acțiune:1.Dezvoltarea capacității de colectare, analiză a datelor și monitorizarea riscurilor referitoare la infracționalitatea intinerantă, concomitent cu intensificarea cooperării cu autoritățile internaționale, atât pe componenta de prevenție, cât și pe cea de documentare și tragere la răspundere penală; … 2.Îmbunătățirea capacității operaționale instituționale de reacție, în vederea prevenirii și combaterii diferitelor forme de criminalitate itinerantă. … …
● OBIECTIV GENERAL nr. 2Prevenirea și contracararea situațiilor de tulburare gravă a ordinii publice– Obiective specifice:2.1.Eficientizarea gestionării integrate a amenințărilor active*20), precum și a altor situații cu impact major asupra climatului de ordine și siguranță publică*20) o acțiune sau inacțiune, săvârșită cu intenție, într-un loc public sau privat, care poate evolua spre un act de terorism și vizează afectarea vieții, libertății, integrității corporale sau sănătății uneia sau mai multor persoane, afectarea gravă a proprietății publice ori private și/ sau producerea unei stări de panică la nivelul populației.Instituții/autorități publice cu responsabilități
| Ministerul Afacerilor Interne |
Serviciul de Protecție și Pază |
| Serviciul Român de Informații |
|
Direcții de acțiune:1.Eficientizarea activității de pregătire a personalului MAI care, prin natura atribuțiilor curente, poate avea calitatea de prim respondent*21) la un incident provocat de o amenințare activă.*21) elementul de dispozitiv din cadrul forțelor specializate ale instituțiilor componente SNPCT, care ajunge în cel mai scurt timp în zona evenimentului și asigură intervenția sau sprijinul de specialitate la locația la care a fost semnalată o amenințare activă, în scopul reducerii amenințării principale, a amenințărilor secundare și îndepărtării populației/limitării pierderilor de vieți. … … 2.2.
Prevenirea și contracarea rapidă a formelor violente de manifestare în spațiul public a activităților infracționaleInstituții/autorități publice cu responsabilități
| Ministerul Afacerilor Interne |
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației |
| Serviciul Român de Informații |
Autorități publice locale |
Direcții de acțiune:1.Anticiparea materializării unor acțiuni violente în spațiul public, printr-o mai bună monitorizare a indicatorilor specifici și utilizarea integrată a mijloacelor preventive; … 2.Eficientizarea procesului de documentare, în vederea identificării timpurii și destructurării cu celeritate a grupărilor infracționale care acționează preponderent cu violență; … 3.Descurajarea manifestărilor violente și asigurarea unei intervenții eficiente în cazul producerii acestora, prin consolidarea imaginii, creșterea vizibilității și rolului activ al personalului MAI. … … 2.3.Combaterea procesului de radicalizare, a extremismului violent și a situațiilor de risc teroristInstituții/autorități publice cu responsabilități
| Ministerul Afacerilor Interne |
Ministerul Educației |
| Ministerul Justiției |
Serviciul de Protecție și Pază |
| Serviciul Român de Informații |
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației |
| Serviciul de Informații Externe |
Autorități publice locale |
Direcții de acțiune*22):*22) în domeniul prevenirii și combaterii terorismului, implementarea priorităților se face prin raportare la responsabilitățile specifice/instituționale prevăzute de Legea nr. 535 din 2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, precum și a celorlalte norme incidente în materie.1.Consolidarea cadrului normativ și de cooperare, în vederea revizuirii și adaptării necesare dezvoltării capabilităților de prevenire și combatere a fenomenelor radicalizării și terorismului, în contextul evoluției permanente a modalităților de acțiune teroristă; … 2.Eficientizarea mecanismelor de cooperare la nivel local cu comunitatea, cu organizațiile non- guvernamentale și cu instituțiile ce au responsabilități în domeniul educației, sănătății, asistenței și protecției sociale și muncii, în vederea prevenirii și combaterii fenomenelor radicalizării și terorismului; … 3.Eficientizarea, în cooperare cu autoritatea națională în domeniul prevenirii și combaterii terorismului, a mecanismelor de avertizare timpurie, inclusiv prin maximizarea facilităților intrinseci ale unor rețele informatice și a dezvoltărilor tehnologice în domeniul IT C (Inteligență Artificială, Machine Learning, Data mining etc.), cu accent pe identificarea, semnalarea și combaterea diseminării conținutului online cu caracter terorist*23);*23) conform www.consilium.europa.eu, conceptul se referă la text, imagini, materiale audio sau video utilizate pentru: instigarea la săvârșirea actelor teroriste, diseminarea de instrucțiuni referitoare la modul de comiterea a unor infracțiuni și solicitarea de a participa la grupuri teroriste. … 4.Consolidarea cooperării cu structurile de informații și alte structuri abilitate, mai ales pentru a accelera demersurile subsumate combaterii radicalizării; … 5.Îmbunătățirea cooperării cu actorii interesați din sfera guvernamentală și non- guvernamentală, respectiv a autorităților locale pentru implementarea bunelor practici în domeniul protecției spațiilor publice; … 6.Creșterea gradului de cunoaștere, prevenire și combatere/tragere la răspundere a acțiunilor de incitare la ură în mediul online sau de săvârșire a unor infracțiuni/contravenții motivate de ură, atât în cazuri punctuale/izolate, cât și în ceea ce privește stoparea unor campanii care se propagă în mod necontrolat. … … … … B.Performanță● OBIECTIV GENERAL nr. 3Îmbunătățirea proceselor decizionale – dezvoltarea capacității de prevenire și anticipare– Obiective specifice:3.1.Dezvoltarea analizei informațiilor, pe palierele strategic, operațional și tactic, în domeniile prioritare de acțiune specifice ordinii și siguranței publiceInstituții/autorități publice cu responsabilități
| Ministerul Afacerilor Interne |
|
Direcții de acțiune:1.Creșterea rolului analizei informațiilor la nivelul MAI, prin elaborarea de ghiduri, manuale și proceduri cu rol în definirea cazurilor și modurilor în care procesul de analiză poate fi utilizat pentru creșterea calității materialelor informative, precum și a celor de evaluare și planificare a activității; … 2.Reconceptualizarea sistemului de formare profesională a analiștilor de informații, prin utilizarea facilităților educative și academice oferite de instituțiile de învățământ ale MAI; … 3.Facilitarea transferului de expertiză și de lecții învățate, în scopul eficientizării activității de analiză de informații la nivelul MAI; … 4.Identificarea și implementarea unor proiecte care presupun participarea structurilor de analiză a informațiilor, destinate transferului de expertiză de la agenții de aplicare a legii din statele europene; … 5.Dezvoltarea instrumentelor de analiză a informațiilor, implementarea de soluții tehnice/ software, extinderea capacității de colectare a datelor pentru identificarea, selectarea, evaluarea și procesarea analitică a celor relevante, necesare pentru gestionarea eficientă a activităților. … … 3.2.Consolidarea capacității privind analiza și evaluarea integrată a riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților sistemiceInstituții/autorități publice cu responsabilități
| Ministerul Afacerilor Interne |
Serviciul Român de Informații |
Direcții de acțiune:1.Asigurarea mecanismelor/fluxurilor de avertizare timpurie, cu scopul de anticipare a unor fenomene/evenimente/manifestări cu impact negativ în planul ordinii și siguranței publice; … 2.Dezvoltarea unor concepte de analiză și evaluare integrată a riscurilor aplicabile specificului structurilor MAI, conform competențelor; … 3.Îmbunătățirea proceselor de management, prin asigurarea unor mecanisme eficiente de planificare și evaluare a activităților specifice, inclusiv din perspectiva performanței acestora. … … 3.3.Sprijinirea procesului decizional și asigurarea managementului operațional integrat pentru gestionarea unor fenomene/evenimente/ manifestări, cu impact în planul ordinii și siguranței publice, respectiv al acțiunilor complexe, situațiilor speciale și de crizăInstituții/autorități publice cu responsabilități
| Ministerul Afacerilor Interne |
Ministerul Investițiilor si Proiectelor Europene |
| Ministerul Apărării Naționale |
Ministerul Sănătății |
| Serviciul Român de Informații |
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Administrației |
| Serviciul de Telecomunicații Speciale |
Autorități publice locale |
| Serviciul de Protecție si Pază |
|
Direcții de acțiune:1.Consolidarea capacității de planificare și gestionare integrată a fenomenelor/ evenimentelor/ manifestărilor, cu impact în planul ordinii și siguranței publice, respectiv al acțiunilor complexe, situațiilor speciale și de criză, prin aplicarea mecanismului "evaluare->planificare->gestionare/reacție", în scopul îmbunătățirii suportului decizional de nivel strategic; … 2.Dezvoltarea fluxului informațional, prin implementarea unor mecanisme de cooperare în sistem integrat, în vederea acoperirii necesităților de transmitere a documentelor/datelor/ informărilor/dispozițiilor către/de la structurile MAI, inclusiv prin accesarea de proiecte/ programe cu finanțare din fonduri europene nerambursabile; … 3.Planificarea și desfășurarea de exerciții complexe naționale și internaționale, care să verifice modul de pregătire, acțiune și reacție a structurilor MAI și viabilitatea prevederilor documentelor operative, respectiv a procedurilor operaționale circumscrise acestora; … 4.Identificarea și implementarea, de către instituțiile responsabile, în parteneriat cu autoritățile publice și societatea civilă, a unor soluții moderne privind protecția spațiilor publice și gestionarea mulțimilor; … 5.Dezvoltarea capabilităților necesare și a capacității de răspuns a structurilor de ordine publică, pentru gestionarea în sistem integrat a situațiilor speciale și de criză care pot pune în pericol viața cetățeanului, respectiv a situațiilor de urgență generate de tipurile de risc prevăzute de legislația națională. … … 3.4.Eficientizarea procesului de gestionare a amenințărilor asimetrice și hibride, cu efecte non-lineare în planul ordinii și siguranței publiceInstituții/autorități publice cu responsabilități
| Ministerul Afacerilor Interne |
Ministerul Afacerilor Externe |
| Serviciul Român de Informații |
Serviciul de Protecție și Pază |
Direcții de acțiune:1.Dezvoltarea unui mecanism integrat la nivelul MAI, care să permită identificarea, monitorizarea și contracararea timpurie a riscurilor asimetrice și amenințărilor hibride; … 2.Creșterea gradului de conștientizare, la nivelul personalului MAI, cu privire la consecințele riscurilor asimetrice și amenințărilor hibride în planul ordinii și siguranței publice; … 3.Eficientizarea mecanismului de gestionare a evenimentelor generate de operațiuni hibride, cu impact pe palierul ordinii publice. … … … … C.Abordare integrată și management operațional● OBIECTIV GENERAL nr. 4Dezvoltarea și consolidarea cooperării naționale și internaționale în domeniul ordinii și siguranței publice– Obiective specifice:4.1.Eficientizarea schimbului de informații și bune practici, a procedurilor comune de lucru, la nivel intra și interinstituționalInstituții/autorități publice cu responsabilități
| Ministerul Afacerilor Interne |
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii |
| Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse |
Ministerul Educației |
| Serviciul Român de Informații |
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor |
| Serviciul de Protecție și Pază |
Ministerul Justiției |
| Serviciul de Telecomunicații Speciale |
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației |
| Ministerul Muncii și Solidarității Sociale |
Autorități publice locale |
Direcții de acțiune:1.Intensificarea colaborării, creșterea numărului de acțiuni desfășurate în comun de structurile/instituțiile/autoritățile naționale pentru prevenirea și combaterea faptelor antisociale; … 2.Întărirea cooperării interinstituționale în domeniul prevenirii și combaterii abaterilor la regimul silvic, în baza documentelor de cooperare/colaborare; … 3.Valorificarea conceptului de lecții învățate, inclusiv a bunelor practici de către structurile MAI cu responsabilități în domeniul ordinii și siguranței publice; … 4.Îmbunătățirea interoperabilității sistemelor informatice naționale, pentru asigurarea unui suport optim de corelare și valorificare a informațiilor operative; … 5.Consolidarea parteneriatului între structurile de aplicare a legii, autoritățile publice locale și entități private, pentru derularea unor proiecte comune de consolidare a nivelului de securitate a spațiilor publice sensibile sau vulnerabile și creșterea gradului de siguranță a cetățenilor. … … 4.2.Eficientizarea schimbului de informații și bune practici, a procedurilor comune de lucru, la nivel internaționalInstituții/autorități publice cu responsabilități
| Ministerul Afacerilor Interne |
Ministerul Apărării Naționale |
| Serviciul Român de Informații |
Ministerul Afacerilor Externe |
|
Serviciul de Protecție și Pază |
Direcții de acțiune:1.Dinamizarea cooperării internaționale pe problematici asociate ordinii și siguranței publice, în cadrul UE/NATO sau în alte formate, prin asigurarea reprezentării/participării la diferitele activități planificate; … 2.Dezvoltarea cooperării bilaterale și multilaterale a MAI, prin intermediul atașaților de afaceri interne și ofițerilor de legătură ai MAI; … 3.Consolidarea cooperării multilaterale în ceea ce privește sprijinirea acțiunilor comune desfășurate între structurile/instituțiile/autoritățile naționale și internaționale. … …
… … D.Reziliență instituțională● OBIECTIV GENERAL nr. 5Dezvoltarea capacității administrative și operaționale a structurilor/instituțiilor MAI, în scopul asigurării neîntrerupte și la parametri optimi a serviciilor esențiale din domeniul ordinii și siguranței publice– Obiective specifice:5.1.Eficientizarea structurală a instituțiilor cu atribuții în domeniul ordinii și siguranței publiceInstituții/autorități publice cu responsabilități
| Ministerul Afacerilor Interne |
|
Direcții de acțiune:1.Consolidarea capacității instituționale în proiectarea, dezvoltarea și asigurarea unui sistem coerent și eficient de servicii din domeniul ordinii și siguranței publice, prin eficientizarea structural – funcțională a structurilor MAI; … 2.Asigurarea capacității optime de sprijin a misiunilor pe domeniul logistic și pe domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor, inclusiv prin completarea cu categoriile de personal de specialitate deficitare. … … 5.2.Eficientizarea managementului resurselor umane, logistice, financiare și informaționaleInstituții/autorități publice cu responsabilități
| Ministerul Afacerilor Interne |
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene |
| Ministerul Justiției |
Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării |
| Ministerul Sănătății |
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației |
|
Autorități publice locale |
Direcții de acțiune:1.Adaptarea mecanismelor de management al resurselor umane care vizează recrutarea/ selecția, încadrarea, dezvoltarea, pregătirea, formarea și perfecționarea personalului MAI la realitățile sociale actuale; … 2.Adaptarea cadrului legislativ pentru asigurarea stabilității pe funcție a personalului MAI; … 3.Dezvoltarea capacității de gestionare, accesare și implementare a fondurilor externe nerambursabile; … 4.Îmbunătățirea spațiilor de primire a cetățenilor, a gradului de dotare a personalului din cadrul tuturor structurilor MAI care execută misiuni de ordine și siguranță publică, cu mijloace de mobilitate, protecție, intervenție și sisteme de înregistrare audio-video, precum și a condițiilor de lucru și igienă personală; … 5.Eficientizarea modului de pregătire și folosire a animalelor de serviciu la nivelul MAI, prin identificarea și aplicarea unor soluții organizatorice și structurale adaptate noilor realități instituționale și operative; … 6.Creșterea calității serviciilor medicale și de recuperare medicală a personalului MAI, în vederea asigurării sănătății și menținerea capacității de efort a efectivelor; … 7.Îmbunătățirea și dezvoltarea capacității de asigurare a probatoriului judiciar, prin optimizarea capabilităților tehnice și administrative de examinare din cadrul structurilor criminalistice, precum și menținerea unui nivel optim de încadrare a resurselor umane în raport cu solicitările organelor judiciare; … 8.Dezvoltarea sistemelor IT C la nivelul MAI, inclusiv prin implementarea de noi aplicații în sprijinul structurilor cu atribuții în domeniul ordine și siguranță publică. … … 5.3.Consolidarea capabilităților autorităților pentru gestionarea situațiilor speciale și de criză în domeniul ordinii și siguranței publiceInstituții/autorități publice cu responsabilități
| Ministerul Afacerilor Interne |
Ministerul Apărării Naționale |
| Serviciul de Telecomunicații Speciale |
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor |
| Serviciul Român de Informații |
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – autorități publice locale |
Direcții de acțiune:1.Dezvoltarea capacității de sprijin aerian pentru misiunile de ordine publică; … 2.Dezvoltarea liniei de muncă "negociere" în situații de criză; … 3.Dezvoltarea componentei de dialog pe timpul adunărilor publice; … 4.Dezvoltarea componentei de mobilitate și a capacității operaționale a structurilor criminalistice specializate în cercetarea la fața locului; … 5.Dezvoltarea capabilitățiilor Centrului Național de Conducere Integrată, a standardelor și procedurilor operaționale, pentru consolidarea capacității integrate de răspuns în situații speciale și de criză a structurilor MAI; … 6.Implementarea și monitorizarea noii arhitecturi a sistemelor europene de informații pentru frontieră și securitate și a interoperabilității dintre acestea, în România; … 7.Creșterea capacităților și capabilităților infrastructurii de comunicații, prin dezvoltarea de platforme mobile de comunicații și implementarea de rețele de radiocomunicații la nivel operațional/strategic; … 8.Operaționalizarea serviciilor de comunicații BB-PPDR (Broadband Public Protection and Disaster Relief*24));*24) în conformitate cu prevederile HG nr. 429/2019 pentru aprobarea Strategiei 5G pentru România și a OUG nr. 73/2020 privind desemnarea Serviciului de Telecomunicații Speciale ca integrator de servicii de comunicații critice destinate autorităților publice cu atribuții în managementul situațiilor de urgență … 9.Extinderea infrastructurii de fibră optică la nivel național, pentru conectarea centrelor 112 din municipiile reședință de județ; … 10.Consolidarea rolului Poliției Române de supraveghere și reglementare a modului de organizare și funcționare a sistemelor de pază private, prin formularea de propuneri legislative care să actualizeze atribuțiile și competențele instituțiilor ce au responsabilități în domeniu la realitatea socio-economică. … … 5.4.Îmbunătățirea demersurilor de comunicare publică și consolidarea încrederii populației în structurile/instituțiile cu atribuții în domeniul ordinii și siguranței publiceInstituții/autorități publice cu responsabilități
| Ministerul Afacerilor Interne |
|
Direcții de acțiune:1.Creșterea nivelului de informare a cetățenilor cu privire la activitatea MAI și a structurilor subordonate; … 2.Eficientizarea mecanismelor de contracarare a fenomenului dezinformării, printr-o reacție rapidă și oportună a instituției; … 3.Consolidarea mecanismelor de realizare a comunicării publice, prin intensificarea pregătirii purtătorilor de cuvânt și a personalului cu funcții de conducere de la nivelul structurilor teritoriale; … 4.Eficientizarea mecanismelor prin care este realizată comunicarea în situații de criză. … … 5.5.Modernizarea misiunii de pază cu jandarmi a obiectivelor și transporturilorInstituții/autorități publice cu responsabilități
| Ministerul Afacerilor Interne |
Ministerul Afacerilor Interne |
| Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului |
Serviciul Român de Informații |
Direcții de acțiune:1.Redefinirea conceptuală a misiunii de pază cu jandarmi, în vederea eficientizării activității, prin digitalizarea cât mai multor procese specifice misiunii, creșterii ponderii sistemelor tehnice de securitate în cadrul măsurilor de pază instituite, operaționalizării dispeceratelor de monitorizare zonale la nivelul unităților de jandarmi, precum și asigurării capabilităților necesare proiectării, instalării și întreținerii sistemelor tehnice de securitate de către personalul propriu specializat; … 2.Dezvoltarea capabilităților și competențelor specifice Jandarmeriei Române, pe linia securității nucleare, în vederea prevenirii/contracarării oricăror incidente, generate de folosirea neautorizată a produselor radioactive/nucleare; … 3.Reconfigurarea principiilor de asigurare a pazei localurilor misiunilor diplomatice și ale unor agenții și reprezentanțe economice străine, precum și a sediilor unor organizații internaționale; … 4.Creșterea mobilității structurilor de pază, prin dotarea cu mijloace de mobilitate adaptate mediului în care se execută misiunea, precum și tipologiei obiectului pazei. … … … … … 125.
Fiecărui obiectiv general îi sunt subsumate obiective specifice, respectiv direcții de acțiune. Cele 23 de obiective specifice reflectă rezultatele așteptate ale Strategiei Naționale de Ordine și Siguranță Publică. … 126.Direcțiile de acțiune dezvoltă măsurile prevăzute de Programele aferente Planului Strategic Instituțional al MAI 2022-2025 și sunt detaliate apoi într-un număr de 278 de activități, până la nivel de indicatori de realizare, pe întreaga durată de implementare a documentului strategic. … 127.O descriere completă a obiectivelor generale, specifice, direcțiilor de acțiune, rezultatelor așteptate și a acțiunilor/activităților planificate, precum și distribuția acestora pe durata perioadei de implementare, este prezentată în Planul de acțiune (Anexa nr. 1). … … 6.REZULTATE AȘTEPTATE128.Pentru a oferi un răspuns coerent pentru securitatea comunității, prin noua Strategie de Ordine și Siguranță Publică este stabilit, în special, modul de reacție la tendințe noi de manifestare a fenomenului infracțional în spațiul românesc, aceasta propunându-și echilibrarea implementării unor schimbări la nivelul comunităților locale, cu recunoașterea faptului că aceste schimbări trebuie să corespundă unor principii extinse, reprezentative pentru interesele naționale. … 129.Pentru eficientizarea activității sunt proiectate acțiuni de natură legislativă, operațională, de formare, pregătire profesională și de comunicare publică, menite, pe de o parte, să întregească actualul cadru normativ în domeniu, și, pe de altă parte, să propună noi măsuri pentru întărirea autorității personalului. … 130.Pe lângă modernizarea și adaptarea unor structuri cu responsabilități în domeniul ordinii și siguranței publice, în raport cu noile caracteristici socio-economice și evoluția situației operative, va fi implementat un parteneriat eficient cu comunitatea, pentru realizarea unui sistem viabil de protecție și prevenire. … 131.Va fi dezvoltată activitatea tuturor structurilor, atât din perspectiva importanței sociale a acțiunilor desfășurate de acestea, care se va reflecta în sentimentul de siguranță resimțit de cetățeni, sporirea încrederii acestora în instituțiile publice, cât și prin adaptarea permanentă a activității la nevoile societății și la problemele existente în fiecare comunitate. … 132.Prin multitudinea de acțiuni și măsuri concrete care vor fi întreprinse, facilitate de noul cadru strategic, se va ajunge la o revigorare a sistemului instituțional de ordine publică și la o reașezare a modului de configurare a activității în ansamblu, determinând astfel un răspuns coerent pentru securitatea comunitară. … 133.Noul document strategic oferă o strategie de control eficientă pentru toate necesitățile care apar, de la combaterea diferitelor forme de manifestare a criminalității, până la siguranța rutieră, controlul asupra fenomenului infracțional urmând a fi exercitat, atât sub aspect cantitativ, cât și în ceea ce privește gravitatea faptelor. … 134.Pentru ca activitatea instituțiilor cu atribuții în acest domeniu să se desfășoare în parametri optimi, trebuie îndeplinite anumite condiții, care vizează: dimensionarea corespunzătoare a structurilor, planificarea pe termen mediu și lung a demersurilor, asigurarea unui suport financiar, capacitatea resurselor existente în spațiul public intern, colaborarea cu entități externe (pentru accesare de fonduri nerambursabile, schimburi de bune practici, parteneriate cu instituții similare etc.). … 135.Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică 2023-2027 va focaliza resursele instituționale, în cadrul procesului de planificare strategică și tactică și va crea premisele unei acțiuni concertate a societății civile și a sistemului de asigurare a ordinii de drept și siguranței publice, pentru prevenirea producerea infracțiunilor, dezvoltând, în același timp, mecanismele sociale și instituționale necesare, precum și spiritul civic în comunitate. … … 7.INDICATORI136.Având în vedere specificul muncii operative, faptul că anumite fenomene infracționale sau fenomene naturale sunt dificil de estimat și prevăzut, fiind mai importantă capacitatea de reacție a structurilor specializate ale instituțiilor responsabile, dar și faptul că rezultatele unor acțiuni depind sau influențează rezultatul altora, au fost stabiliți indicatori de realizare, atât cantitativi, cât și calitativi, pentru fiecare activitate în parte, pe baza experienței anterioare, precum și a predicțiilor asumate privind evoluția pozitivă sau negativă a anumitor fenomene, în raport și de posibilii factori care influențează evoluția acestora. … 137.În cazul tuturor indicatorilor, la nivelul MAI se va realiza, semestrial, o colectare exhaustivă a datelor transmise de fiecare instituție cu responsabilități în PA, iar prin analiza acestora se va măsura gradul de atingere a rezultatelor așteptate. … 138.Indicatorii asociați acțiunilor sunt exprimați fie în valori numerice sau procentuale, fie prin exprimarea descrierii rezultatului direct al unei acțiuni și se regăsesc în Planul de acțiune (Anexa 1). … … 8.PROCEDURI DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE139.Cadrul organizatoric necesar implementării, monitorizării și evaluării Strategiei presupune colaborarea tuturor instituțiilor implicate și interesate pentru a pune în aplicare, într-un mod eficient, direcțiile de acțiune și activitățile prevăzute în cadrul obiectivelor generale și specifice ale acesteia, astfel încât să poată fi obținute rezultatele preconizate. … 140.Punerea în aplicare a prezentei Strategii se va realiza prin intermediul Planului de acțiune, elaborat la nivelul MAI, în corelare cu obiectivele generale, obiectivele specifice și direcțiile de acțiune stabilite în Strategie și care cuprinde activități/acțiuni concrete pentru realizarea obiectivelor, termene de realizare, responsabilități, rezultate așteptate și indicatori de performanță. … 141.Planul de acțiune va constitui principalul reper în funcție de care se va realiza monitorizarea și implementarea strategiei. Acesta este un document care reflectă dinamica schimbărilor de cerințe operaționale, stadiul îndeplinirii sarcinilor prevăzute, precum și noile situații apărute. … 142.Procesul de monitorizare a Strategiei naționale implică, atât activități semestriale de colectare și analiză a datelor prevăzute în Planul de acțiuni, cât și măsurarea rezultatelor, în vederea aprecierii gradului de atingere a obiectivelor, identificării contribuției diferitelor activități și a eventualelor sincope/deficiențe, precum și pentru dispunerea corecțiilor subsecvente, necesare fundamentării procesului de luare a deciziei, asigurând deopotrivă transparență și o bază consistență pentru viitoarele acțiuni de evaluare. … 143.Evaluarea strategiei naționale se realizează la nivelul MAI, anual sau ori de câte ori situația o impune, și se fundamentează pe informațiile colectate în cadrul procesului de monitorizare, având ca scop elaborarea unei analize generale cuprinzătoare, respectiv a unui raport de evaluare privind rezultatele îndeplinite prin intermediul Strategiei naționale, precum și emiterea unor recomandări privind realizarea acțiunilor ulterioare. … 144.Rolul de integrator al monitorizării și evaluării Strategiei Naționale de Ordine și Siguranță Publică 2023-2027, inclusiv, prin prezentarea unor rapoarte de stadiu și de evaluare, revine MAI, prin Direcția Generală Management Operațional. … … 9.INSTITUȚII RESPONSABILE145.Responsabilitatea în ceea ce privește implementarea acțiunilor și/sau activităților aferente SNOSP revine, în principal, MAI, atât din perspectiva asigurării coordonării la nivel național, cât și din perspectiva misiunilor structurilor proprii în domeniul ordinii și siguranței publice. … 146.Alături de MAI, conform PA SNOSP 2023-2027, se regăsesc cu responsabilități următoarele instituții: Ministerul Apărării Naționale; Ministerul Afacerilor Externe; Ministerul Justiției; Ministerul Educației; Ministerul Muncii și Solidarității Sociale; Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse; Ministerul Finanțelor; Ministerul Transporturilor și Infrastructurii; Ministerul Sănătății; Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene; Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor; Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării; Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului; Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației; Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale; Serviciul Român de Informații; Serviciul de Informații Externe; Serviciul de Telecomunicații Speciale; Serviciul de Protecție și Pază; Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse; Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială; Administrația Națională a Penitenciarelor; Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate; Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere; Registrul Auto Român; Autoritatea Rutieră Română; Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură; Administrația Biosferei Delta Dunării; Garda Națională de Mediu; Agenția Națională de Administrare Fiscală și Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului. … 147.Responsabilitatea implementării efective a Strategiei naționale revine fiecăreia dintre instituțiile/ autoritățile cu atribuții în domeniu, în părțile ce le privesc. … … 10.IMPLICAȚII BUGETARE ȘI SURSE DE FINANȚARE148.Sursele de finanțare pentru implementarea Strategiei naționale sunt: surse naționale și europene, respectiv fonduri publice naționale, fonduri externe, fonduri externe nerambursabile, fonduri externe rambursabile, finanțare de la bugetul de stat, donații și sponsorizări. … 149.În ceea ce privește activitățile finanțate prin fonduri externe nerambursabile, acestea se finanțează preponderent prin fonduri UE-Cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027, respectiv Programe sprijinite de Instrumentul de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și vize (IMFV), Fondul Azil, Migrație și Integrare (FAMI), Fondul pentru Securitate Internă (FSI), Programe aferente politicii de coeziune, precum ;i Programe transnaționale și Interreg. Totodată, activitățile vor putea fi sprijinite prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precum și prin granturi ale Spațiului Economic European (SEE) și norvegiene, după caz. … 150.Programele de finanțare care fac obiectul SNOSP 2023-2027 sunt corelate, în general, cu celelalte programe, strategii, proiecte derulate de ministerele și instituțiile responsabile, din punct de vedere al programării financiare pe termen mediu și în special cu Programele Bugetare ale MAI. … 151.În eventualitatea în care situația poate determina majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, fiecare instituție/minister cu atribuții prevăzute în Planul de acțiune al SNOSP 2023-2027 are obligația de a respecta prevederile art. 15 din Legea privind finanțele publice, nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare și art. 15 din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată. … 152.Alocarea resurselor financiare se va realiza în conformitate cu prevederile legii, precum și în concordanță cu posibilitățile existente și cu tendințele evoluției situației operative la nivel național. Implementarea Strategiei se va realiza în funcție de resursele financiare alocate. Pentru perioada 2023-2027, a rezultat o estimare a Programului bugetar al MAI "Ordine și siguranță publică", de aproximativ 49.000.000 mii lei. …
… 11.IMPLICAȚII ASUPRA CADRULUI JURIDIC153.Se impun evaluări ale actelor normative incidente domeniului ordinii și siguranței publice și, în funcție de concluziile acestora, urmează să fie inițiate demersurile legislative aferente. Evaluările vor urmări, cu precădere, consolidarea competențelor și responsabilităților structurilor cu atribuții în materie, precum și măsura în care este nevoie de corelarea domeniilor subsecvente. … 154.Inițiativele legislative de modificare a unor acte normative se vor realiza conform planurilor legislative anuale, fundamentate pe baza noilor oportunități. … … +
Anexa nr. 1
PLAN DE ACȚIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA
STRATEGIEI NAȚIONALE DE ORDINE ȘI SIGURANȚĂ PUBLICĂ
2023-2027PILON – PREVENIRE ȘI CONTRACARAREOBIECTIV GENERAL NR. 1: Creșterea gradului de siguranță publică și protecție a cetățeanului
| OBIECTIV SPECIFIC 1.1Eficientizarea activității de prevenire și combatere a infracțiunilor contra patrimoniului și persoanei, cu accent pe cele îndreptate împotriva persoanelor vulnerabile, respectiv a celor asociate violenței domestice și a agresiunilor de natură sexuală |
| Rezultate așteptate: nivel ridicat al cunoștințelor deținute de grupurile de risc, referitoare la fenomenul violenței în familie, agresiunilor de natură sexuală, traficul de persoane; grad crescut al capacității de autoprotecție a persoanelor din grupurile vulnerabile; dezvoltarea activităților desfășurate în vederea prevenirii delicvenței juvenile și victimizării minorilor; specializarea polițiștilor și consolidarea structurilor cu atribuții în combaterea violenței domestice; creșterea gradului de cunoaștere a populației cu privire la activitatea derulată de instituțiile cu responsabilități în domeniu; dezvoltarea și perfecționarea sistemului național de prevenire a consumului de droguri. |
| Direcții de acțiune |
Activități/acțiuni |
Instituții responsabile |
Perioadă de implementare/ Termen |
Indicatori de performanță |
Resurse alocate |
Etape evaluare |
| 1.1.1. Eficientizarea activității derulate de polițiștii de proximitate, consolidarea conceptului de funcționare a Poliției de proximitate, prin extinderea atributului de cunoaștere a populației și prezență în comunitate |
1.1.1.1 Evaluarea modului de organizare și derulare a activității poliției de proximitate, în vederea identificării și implementării măsurilor necesare creșterii timpului petrecut în comunitate |
MAI -IGPR |
2023 |
– analiză elaborată – soluții creștere a eficienței și eficacității identificate– calendar de implementare a măsurilor realizat |
Bugetul de stat |
Anual |
| 1.1.1.2. Organizarea de sesiuni de pregătire/stagii de formare în domeniul poliției de proximitate cu polițiștii nou numiți în aceste funcții sau cu experiență redusă |
MAI-IGPR |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
-nr. sesiuni/stagii de pregătire realizate-nr. de polițiști instruiți/ pregătiți |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 1.1.2. Îmbunătățirea activităților specifice prevenirii și combaterii violenței domestice |
1.1.2.1. Realizarea unor programe formative pentru pregătirea personalului în domeniul prevenirii și combaterii violenței domestice, inclusiv pentru dezvoltarea colaborării între operatorii numărului unic de urgență 112 și cei ai liniei telefonice de urgență destinate victimelor violenței domestice – 0800.500.333 |
MAI-IGPR, ISOP, Academia de Poliție "Al. Ioan Cuza"MFTES – ANES STS |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
-nr. sesiuni de pregătire efectuate-nr. persoane instruite, dintre care polițiști instruiți-bază de date cu privire la nr. de sesiuni organizate și polițiști formați(dezagregare în funcție de linie de muncă, județ, mediu de rezidență, sex) |
Bugetul de statFonduri externe nerambursabile (FEN) |
Anual |
| 1.1.2.2. Dezvoltarea aplicațiilor existente pentru monitorizarea dinamicii Ordinelor de Protecție și Ordinelor Provizorii de Protecție |
MAI – IGPR |
2023 |
-nr. aplicații dezvoltate |
Bugetul de stat |
Anual |
| 1.1.2.3. Realizarea de activități de prevenire a violenței domestice. |
MAI -IGPR |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
-număr de activități preventive desfășurate;– număr parteneri;– număr beneficiari. |
Bugetul de stat |
Anual |
| 1.1.3. Adaptarea structurilor de investigații criminale, din cadrul Poliției Române, la evoluțiile actuale ale criminalității în general și în ceea ce privește victimizarea minorilor, prin identificarea și specializarea unor polițiști în investigarea infracțiunilor de acest gen |
1.1.3.1. Analiza dimensionării structurilor de investigații criminale raportat la evoluția actuală a criminalității, inclusiv în ceea ce privește victimizarea minorilor și realizarea de modificări structural-funcționale, în raport de rezultatele analizei elaborate |
MAI -IGPR DGMRU, DGMO |
2024 |
– analiză realizată– nr. structuri dezvoltate, inclusiv sub aspectul suplimentării nr. de funcții, înființarea de compartimente distincte la nivelul structurilor de investigații criminale. |
Bugetul de stat |
Anual |
| 1.1.3.2. Realizarea de programe formative pentru specializarea unor polițiști în investigarea infracțiunilor de acest gen |
MAI – IGPR |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. sesiuni de pregătire realizate– nr. de polițiști specializați |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 1.1.4. Modernizarea metodelor și dezvoltarea/ achiziția de noi instrumente tehnologice necesare identificării și tragerii la răspundere penală a autorilor infracțiunilor de pornografie infantilă |
1.1.4.1. Completarea dotării cu echipamente software și hardware, licențe și servicii de mentenanță necesare pentru extinderea capabilităților, precum și asigurarea resurselor financiare pentru prelungirea valabilității licențelor software achiziționate |
MAI -IGPR |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. echipamente hardware și software achiziționate– nr. de licențe actualizate – nr. de servicii de mentenanță achiziționate |
Bugetul de statFEN |
Semestrial |
| 1.1.4.2. Realizarea de activități de pregătire profesională în domeniul combaterii pornografiei infantile prin sisteme informatice |
MAI -IGPR |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. sesiuni de pregătire organizate– nr. polițiști participanți la sesiuni de pregătire |
Bugetul de statFEN |
Semestrial |
| 1.1.5. Adaptarea structurilor de poliție prin corelare cu noile responsabilități ce revin în cazul semnalărilor și avertizărilor din cadrul mecanismului național privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare și execuțional penale |
1.1.5.1. Continuarea procesului de operaționalizare a sistemului de monitorizare electronică (etapele II*1) și III*2)), prin realizarea de modificări structural-organizatorice în cadrul structurilor PR ce au competențe în domeniu |
MAI -IGPR, DGMRU, DGMO |
2023-2025Etapa II – 2024 Etapa III – 2025 |
-nr. structuri pentru care au fost operate modificări structural – organizatorice– nr. funcții suplimentate |
Bugetul de stat |
Anual |
| 1.1.5.2. Asigurarea resurselor umane, pe etape, pentru implementarea prevederilor Legii nr. 146/2021 |
MAI -IGPR |
2023-2025 Etapa I 2022-2023 Etapa II – 2024 Etapa III – 2025 |
– nr. de funcții ocupate*3) |
Bugetul de stat |
Anual |
| 1.1.5.3. Realizarea unui sistem la nivelul fiecărui județ, de apelare automată, în vederea asigurării cooperării între structurile MAI implicate, conform Legii nr. 146/2021 |
MAI -IGPR, IGPF, IGJRSTS |
2023-2025 |
– nr. de sisteme realizate |
Bugetul de stat |
Anual |
| 1.1.6. Eficientizarea activității derulate de structurile MAI în unitățile de învățământ și în afara acestora, în colaborare cu organizațiile neguvernamentale și celelalte instituții cu atribuții în domeniu, în vederea prevenirii delicvenței juvenile și victimizării minorilor |
1.1.6.1. Realizarea de studii/cercetări cu privire la siguranța minorilor |
MAI – IGPR |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. de studii/cercetări realizate |
Bugetul de statFEN |
Semestrial |
| 1.1.6.2. Derularea, la nivel național/ local, de activități pentru prevenirea delicvenței juvenile și victimizarea minorilor, în scopul creșterii gradului de siguranță a minorilor, inclusiv în mediul online |
MAI -IGPR, IGJR, ANA, ANITP |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– domeniile de intervenție preventivă în care au fost derulate activități*4) – nr. de activități informativ- preventive derulate, pentru fiecare domeniu de intervenție – nr. activități derulate în parteneriat cu ONG-uri – nr. activități informativ- preventive derulate: în mediul școlar/în comunitate – nr. de beneficiari ai activităților derulate, defalcate pentru mediul școlar și comunitate, pentru fiecare domeniu de intervenție – nr. de materiale (broșuri /flyere etc) educativ- preventive diseminate pentru fiecare domeniu de intervenție – nr. echipaje de poliție care au incluse în itinerariul de patrulare unități de învățământ preuniversitar -media zilnică de jandarmi repartizați în zona instituțiilor de învățământ – nr. infracțiuni sesizate/ constatate în incinta/zona instituțiilor de învățământ preuniversitar – nr. de sancțiuni contravenționale aplicate în incinta/în zona instituțiilor de învățământ preuniversitar |
Bugetul de statFEN Alte surse de finanțare |
Semestrial |
| 1.1.6.3. Inițierea și implementarea, la nivel național/local, a unor parteneriate/protocoale de colaborare, în comun cu instituțiile cu atribuții în domeniu, destinate reducerii riscului de victimizare și de implicare în activități infracționale a elevilor |
MAI -IGPR, IGJR, ANA, ANITP |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. de parteneriate inițiate– nr. de parteneriate implementate |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 1.1.7. Creșterea nivelului de cunoaștere privind rolul și atribuțiile Serviciului de urgență 112, prin derularea unor activități de prezentare în școli, licee, mediul academic, de către structurile cu reprezentare în cadrul SNUAU 112 |
1.1.7.1. Realizarea unei analize privind apelurile primite prin SNUAU 112 |
MAI -IGPR, IGPF, IGJR |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. apeluri primite– nr. apeluri false/ abuzive primite– nr. intervenții realizate |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 1.1.7.2. Desfășurarea unor acțiuni preventiv – educative, proiecte / campanii privind funcționarea, rolul și atribuțiile Serviciului Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112, precum și importanța apelării responsabile a numărului unic de urgență |
MAI -IGPR, IGJRSTS |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. de acțiuni preventiv- educative realizate– nr. persoane care au beneficiat de activități preventiv-educative;– nr. de materiale educativ- preventive diseminate (broșuri/flyere, audio-video etc.) |
Bugetul de statFEN |
Semestrial |
| 1.1.8. Consolidarea capabilităților de reintegrare în societate a persoanelor liberate din penitenciare, prin monitorizarea unor indicatori pentru detectarea timpurie a unor intenții de revenire la activități infracționale |
1.1.8.1. Monitorizarea disponibilității de participare la activități și programe de reintegrare socială, pe timpul executării măsurii/ pedepsei privative de libertate și identificarea cazurilor cu risc de revenire la activități infracționale |
MJ – ANP, prin unitățile penitenciare |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. cazuri identificate/ nr. de persoane evaluate |
Bugetul de stat |
Anual |
| 1.1.8.2. Furnizarea informațiilor necesare instituțiilor și autorităților administrațiilor publice locale, pentru monitorizarea cazurilor identificate cu risc de revenire la activități infracționale |
MJ – ANP, prin unitățile penitenciare (colaborare cu DNP, MEAT, MAI, MS, ANOFM, BOR, alte instituții cu atribuții în asistarea post- penală) |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. informări transmise/ nr. de cazuri care necesită monitorizare |
Bugetul de stat |
Anual |
| 1.1.8.3. Cunoașterea și supravegherea persoanelor înscrise în Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor |
MAI -IGPR |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
-nr. de persoane supravegheate -nr. de activități realizate |
Bugetul de stat |
Anual |
*1) la nivelul județelor Bacău, Brașov, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Covasna, Giurgiu, Galați, Harghita, Ilfov, Mehedinți, Neamț, Prahova, Sibiu, Satu-Mare, Sălaj, Teleorman, Vaslui și Vâlcea*2) la nivelul județelor Alba, Arad, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Olt, Suceava, Timiș și Tulcea*3) din totalul celor 6.134 de funcții aprobate conform prevederilor HG nr. 1025/2022 pentru stabilirea aspectelor tehnice și organizatorice privind funcționarea în sistem pilot, precum și cele privind operaționalizarea Sistemului informatic de monitorizare electronică.*4) ex: siguranță online, trafic și consum de droguri, trafic de persoane, comportament la evenimente sportive, adunări publice etc.
| OBIECTIV SPECIFIC 1.2Îmbunătățirea mecanismului instituțional dedicat intervenției la evenimentele din domeniul ordinii și siguranței publice semnalate de cetățeni prin SNUAU 112 |
| Rezultate așteptate: reducerea timpilor de reacție ia solicitările cetățenilor; îmbunătățirea modalității de răspuns în situații de criză, dezvoltarea capabilităților de monitorizare a evenimentelor/incidentelor din spațiul public; interconectarea fluxurilor de date și informații între structurile MAI |
| Direcții de acțiune |
Activități/acțiuni |
Instituții responsabile |
Perioadă de implementare/ Termen |
Indicatori de performanță |
Resurse alocate |
Etape evaluare |
| 1.2.1. Dezvolta rea mobilității și capacității de acțiune a structurilor care intervin la evenimente |
1.2.1.1.Implementarea/dezvoltarea unui sistem de monitorizare a autovehiculelor din dotarea structurilor MAI – car log/GPS și videowall |
MAI-DGCTI, DGMO și inspectorate generale |
2023 |
– elaborare cerințe operaționale– elaborare caiet de sarcini– demarare achiziție– semnare contract– sistem de monitorizare operaționalizat/ dezvoltarea unui sistem informatic cu capabilități de interogare în multiple baze de date, printr- o interfață unică– nr. de autoturisme monitorizate în aplicație la nivelul MAI– procentul autoturismelor monitorizate în aplicație din totalul autovehiculelor de intervenție |
Bugetul de stat FEN |
Semestrial |
| 1.2.1.2. Interconectarea bazelor de date pentru fundamentarea deciziei de intervenție la evenimente din domeniul ordinii și siguranței publice și cunoașterea în detaliu a tuturor aspectelor de interes operativ |
MAI -IGPR, IGJR |
2023 |
– nr. baze de date interconectate– nr. baze de date pentru care se solicită interconectare |
Bugetul de stat |
Anual |
| 1.2.1.3. Dotarea autospecialelor de patrulare din patrimoniul MAI cu sisteme de transmitere a imaginilor video integrate, sisteme de acces direct la aplicațiile și bazele de date specifice și cititor pentru scanarea actelor de identitate |
MAI -IGPR, IGJR |
2026 |
– elaborare caiet de sarcini – semnare contract achiziție – nr. sisteme achiziționate – nr. autospeciale dotate |
Bugetul de stat FEN |
Anual |
| 1.2.1.4. Extinderea categoriilor de arme sau dispozitive, din categoria celor neletale, care vor intra în dotarea polițiștilor/ jandarmilor ce asigură serviciul specializat în cadrul solicitărilor de intervenție la evenimente |
MAI -IGPR, IGJR |
2023-2026 |
– nr. dispozitive achiziționate/ recepționate– nr. de polițiști/ jandarmi echipați |
Bugetul de stat |
Anual |
| 1.2.2. Consolidarea și diversificarea, pe componenta tactică, a pregătirii personalului MAI încadrat la nivelul structurilor de intervenție la evenimente |
1.2.2.1. Realizarea unor stagii de pregătire a personalului încadrat la nivelul structurilor de intervenție la evenimente, care cuprind inclusiv scenarii ale unor exerciții de alertare/pregătire și situații tactice specifice |
MAI -IGPR, IGJR, IGPF |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. activități de pregătire efectuate, dintre care exerciții organizate și desfășurate pe acest segment– nr. lucrători care au parcurs programul de pregătire "Conducerea autovehiculelor cu regim de circulație prioritară"– nr. de persoane participante la sesiuni de pregătire– nr. situații tactice create pentru antrenarea structurilor cu atribuții în realizarea intervenției la evenimente |
Bugetul de stat |
Anual |
| 1.2.2.2. Adaptarea/ actualizarea instrumentelor operaționale, pentru gestionarea, în sistem integrat, a amenințărilor active, precum și a altor situații cu impact major asupra climatului de ordine și siguranță publică |
MAI -DGMO, DGPI, inspectorategenerale |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. de instrumente operaționale actualizate |
Bugetul de stat |
Anual |
| OBIECTIV SPECIFIC 1.3Creșterea nivelului de siguranță stradală și rutieră |
| Rezultate așteptate: eficientizarea activităților specifice în domeniu, prin implementarea unor sisteme automatizate; scăderea timpilor necesari verificării informației; creșterea capacității de reacție a structurilor de ordine și siguranță publică; fluxuri de date și informații interconectate; creșterea capacității de informare a grupurilor vulnerabile cu privire la consecințele accidentelor rutiere |
| Direcții de acțiune |
Activități/acțiuni |
Instituții responsabile |
Perioadă de implementare/ Termen |
Indicatori de performanță |
|
Etape evaluare |
| 1.3.1. Eficientizarea și creșterea gradului de informatizare și automatizare a activităților derulate de către personalul MAI, cu ocazia activităților de ordine și siguranță publică |
1.3.1.1. Asigurarea accesării directe, din teren, de pe dispozitive mobile sau dispozitive montate în autospeciale, a aplicațiilor și bazele de date folosite în activitatea curentă de către personalul MAI |
MAI -IGPR, IGJRMTI-CNAIR, RAR, ARR |
2023 |
– nr. structuri pentru care s-a alocat acces;– nr. protocoale de colaborare încheiate cu entitățile care dețin baze de date necesare în activitatea curentă a personalului MAI– nr. baze de date interconectate |
Bugetul de stat |
Anual |
| 1.3.1.2. Achiziționarea unor dispozitive de monitorizare și constatare a abaterilor la regimul rutier |
MAI -IGPR MTI – CNAIR |
2023-2026/decembrie 2026 |
– dispozitive de monitorizare și constatare a abaterilor la regimul rutier achiziționate– nr. echipamente conectate la sistemul Ro-CBE |
Bugetul de stat FENFonduriPNRR |
Anual |
| 1.3.2. Responsabilizarea participanților la trafic, pentru creșterea gradului de siguranță rutieră |
1.3.2.1. Implementarea, la nivel local/ național, de campanii de conștientizare a populației cu privire la consecințele accidentelor rutiere, atât sub aspect preventiv, cât și combativ |
MAI -IGPR |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. campanii de conștientizare implementate– nr. activități informativ- preventive realizate– nr. acțiuni realizate de combatere a indisciplinei rutiere– nr. sancțiuni contravenționale aplicatedefalcat pentru fiecare cauză generatoare de accidente rutiere (viteză, neacordare prioritate de trecere, indisciplină pietonii etc.)– nr. infracțiuni constatate defalcat pentru fiecare infracțiune la regimul rutier în parte |
Bugetul de statFEN |
Semestrial |
| 1.3.2.2. Derularea de acțiuni atât cu efective proprii, cât și în colaborare cu alte instituții în domeniul siguranței rutiere (RAR, ISCTR etc.) |
MAI-IGPR |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. acțiuni derulate de structurile MAI– nr. de acțiuni comune cu alte instituții– rezultate obținute |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| OBIECTIV SPECIFIC 1.4Eficientizarea mecanismelor instituționale și interinstituționale de căutare a persoanelor dispărute, inclusiv prin constituirea de structuri specializate în dispariții de persoane |
| Rezultate așteptate: eficientizarea activităților desfășurate de structurile MAI pentru gestionarea cazurilor de dispariții de persoane; creșterea numărului de apeluri pentru care acuratețea localizării este mai bună decât acuratetea oferită prin tehnologia de localizate de tip Cell Id/Sector Id |
| Direcții de acțiune |
Activități/acțiuni |
Instituții responsabile |
Perioadă de implementare/ Termen |
Indicatori de performanță |
Resurse alocate |
Etape evaluare |
| 1.4.1. Eficientizarea activității de căutare a persoanelor dispărute |
1.4.1.1. Elaborarea, definitivarea și promovarea HG privind stabilirea bazelor de date relevante ale altor instituții cu care urmează a fi interoperabilizate bazele de date prevăzute de proiectul de Lege privind căutarea persoanelor dispărute |
MAI -IGPR, cu sprijinul DGJ |
În funcție de data intrării în vigoare a legii |
– act normativ elaborat |
Bugetul de stat |
Anual |
| 1.4.1.2. Elaborarea, definitivarea și promovarea Ordinului comun al ministrului afacerilor interne, ministrului muncii și solidarității sociale și ministrului sănătății privind stabilirea unor aspecte administrative și procedurale privind cooperarea între unitățile de poliție și instituțiile care gestionează dosarul persoanei expuse riscului de dispariție, precum și a măsurilor de confidențialitate și securitate a datelor și informațiilor din cuprinsul dosarului |
MAI -IGPR, cu sprijinul DGJ MMSS MS |
În funcție de data intrării în vigoare a legii |
– act normativ elaborat |
Bugetul de stat |
Anual |
| 1.4.1.3. Reevaluarea modului de organizare a activității și realizarea modificărilor structural- funcționale la nivelul Poliției Române, în funcție de rezultatul analizei efectuate |
MAI -IGPR, DGMRU, DGMO |
În funcție de data intrării în vigoare a legii/2026 |
– analiză realizată– nr. structuri specializate înființate/ dezvoltate– nr. funcții suplimentate |
Bugetul de stat |
Anual |
| 1.4.2. îmbunătățirea sistemului de localizare a persoanelor care apelează Serviciul de urgență 112 |
1.4.2.1. Identificarea, analiza și prezentarea de tehnologii/ sisteme pentru îmbunătățirea localizării persoanelor care apelează Serviciul de urgență 112 |
STS |
2023 -2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. sisteme identificate și analizate– nr. soluții tehnice avizate |
Bugetul de statFEN |
Anual |
| 1.4.2.2. Modificarea și completarea cadrului legislativ pentru acomodarea soluțiilor de localizare avansată |
STS în colaborare cu membrii CNCA SNUAU |
2025 |
– nr. acte normative modificate |
Bugetul de stat |
Anual |
| 1.4.2.3. Implementarea de proiecte cu finanțare externă nerambursabilă |
STS |
2026 |
– contract de finanțare a proiectului prin FEN semnat– contract de implementare semnat– sistem operaționalizat |
Bugetul de stat FEN |
Anual |
| OBIECTIV SPECIFIC 1.5Eficientizarea activităților de contracarare a infracțiunilor contra mediului, precum și a celor la regimul armelor, munițiilor, explozivilor, precursorilor de explozivi și substanțelor periculoase |
| Rezultate așteptate: contracararea infracțiunilor contra mediului, precum și a celor la regimul armelor, munițiilor, explozivilor, precursorilor de explozivi și substanțelor periculoase în zonele cu potențial criminoqen, inclusiv în scopul protejării patrimoniului Rezervației Biosferei Delta Dunării |
| Direcții de acțiune |
Activități/acțiuni |
Instituții responsabile |
Perioadă de implementare/ Termen |
Indicatori de performanță |
Resurse alocate |
Etape evaluare |
| 1.5.1. Dezvoltarea activității de prevenire și combatere a infracțiunilor contra mediului (infracțiuni contra mediului înconjurător, silvice, contra fondului piscicol și cinegetic, la regimul deșeurilor etc.) și a celor la regimul armelor, munițiilor, explozivilor, precursorilor de explozivi si substanțelor periculoase, derulată la nivelul Poliției Române |
1.5.1.1. Evaluarea modului de organizare și derulare a activității, în cadrul procesului de realizare a modificărilor organizatorice necesare eficientizării acesteia |
MAI – IGPR, DGMRU, DGMO |
2023-2026 |
– analiză realizată– nr. structuri teritoriale în care au fost operate modificări structurale– nr. structuri specializate înființate/ nr. structuri dezvoltate/ nr. posturi noi înființate/nr. posturi noi ocupate |
Bugetul de stat |
Anual |
| 1.5.1.2. Elaborarea, definitivarea și promovarea HG pentru modificarea HG nr. 11/2018 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor |
MAI – IGPR, cu sprijinul DGJ |
2023 |
– act normativ elaborat |
Bugetul de stat |
Anual |
| 1.5.1.3. Elaborarea, definitivarea și promovarea OMAI privind organizarea și funcționarea Registrului Național Electronic privind operațiunile cu precursori de explozivi restricționați precum și accesul la acesta |
MAI – IGPR, cu sprijinul DGJ |
În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a Legii privind precursorii de explozivi, precum și pentru modificarea unor acte normative |
– act normativ elaborat |
Bugetul de stat |
Anual |
| 1.5.2. Prevenirea și combaterea traficului ilegal de deșeuri periculoase și nepericuloase, inclusiv deșeuri disimulate |
1.5.2.1. Elaborarea produselor analitice, în scopul cunoașterii, prevenirii și combaterii operațiunilor ilegale cu deșeuri |
MAI – DGMO, IGPR, IGPF |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. de produse analitice elaborate |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 1.5.2.2. Desfășurarea de acțiuni specifice, în colaborare cu alte autorități cu atribuții și responsabilități în domeniu (ex: Garda Națională de Mediu, Autoritatea Navală Română în Portul Constanța, Autoritatea Națională a Vămilor etc.) |
MAI – IGPR, IGPF |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. acțiuni/ controale desfășurate -nr. transporturi ilegale depistate– cantitate deșeuri ilegale depistate– nr. infracțiuni constatate -nr. sancțiuni contravenționale aplicate– nr./cantitate de arme, muniții, materii explozive, precursori de explozivi indisponibilizați/ indisponibilizate în vederea confiscării |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 1.5.3. Prevenirea și combaterea fenomenului infracțional din domeniul piscicol |
1.5.3.1. Dotarea structurilor de poliție cu mijloace de mobilitate navală (ambarcațiuni de patrulare și intervenție și peridocuri pentru transport) |
MAI -IGPR |
2026 |
– nr. de complete achiziționate |
Bugetul de stat |
Anual |
| 1.5.3.2. Derularea de activități/ acțiuni specifice diminuării criminalității specifice activității din acvacultură |
MAI – IGPR, IGPF, IGJRAgenția Națională pentru Pescuit și AcvaculturăAdministrația Biosferei Delta Dunării Garda Națională de Mediu ANAF |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. de planuri de acțiune comune întocmite – nr. de acțiuni realizate în parteneriat pentru asigurarea respectării condițiilor de practicare a pescuitului recreativ – nr. acțiuni realizate în parteneriat pentru asigurarea respectării condițiilor de practicare a pescuitului în scop comercial– nr. acțiuni realizate în parteneriat pentru contracararea activităților ilegale specifice transportului peștelui și a altor viețuitoare acvatice – nr. de controale executate – nr. de obiective verificate – nr. de dosare penale înregistrate– nr. de sancțiuni contravenționale aplicate – valoarea sancțiunilor contravenționale aplicate – cantitate pește/ produse din pește indisponibilizate. |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| OBIECTIV SPECIFIC 1.6Consolidarea rolului activității de prevenire a criminalității și dezvoltarea parteneriatului cu membrii societății civile |
| Rezultate așteptate: dezvoltarea parteneriatului cu membrii societății civile; fundamentarea activităților de prevenire a criminalității; creșterea numărului campaniilor informativ-preventive realizate în parteneriat; redimensionarea structurilor cu atribuții și responsabilități în domeniu; grad crescut de conștientizare a populației cu privire la cauzele și consecințele fenomenelor infracționale; canale active de comunicare si cooperare în domeniul luptei împotriva criminalității |
| Direcții de acțiune |
Activități/acțiuni |
Instituții responsabile |
Perioadă de implementare/ Termen |
Indicatori de performanță |
Resurse alocate |
Etape evaluare |
| 1.6.1. Eficientizarea activităților de analiză și prevenire a criminalității, adaptarea acestora la realitățile cotidiene, evoluției situatiei operative si noilor trenduri care pot genera riscuri și vulnerabilități la adresa siguranței publice, precum acțiuni de dezinformare, amenințări hibride, atacuri cibernetice etc. |
1.6.1.1. Realizarea unor studii/analize, în vederea identificării potențialelor riscuri și vulnerabilități la adresa siguranței publice |
MAI – DGMO, DGPI, IGPR, IGJR, IGPF |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. de studii/analize realizate |
Bugetul de stat FENAlte surse de finanțare |
Semestrial |
| 1.6.1.2. Elaborarea și diseminarea către structurile MAI cu responsabilități, a unor teme care să poată fi integrate în campaniile de prevenire a criminalității, adaptate diferitelor categorii de beneficiari ai activităților de instruire, care să abordeze problematici precum dezinformarea, propaganda sau insecuritatea cibernetică, în special prin prisma modalităților de răspuns la astfel de amenințări |
MAI – DGPI |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– tematică de instruire elaborată – minimum 1 tematică anual– nr. materiale realizate (note curs, prezentări tip PPT etc.) |
Bugetul de statFEN |
Anual |
| 1.6.1.3. Derularea de proiecte/campanii/ activități informativ-preventive, împreună cu structurile naționale cu responsabilități în domeniu, societatea civilă (organizații neguvernamentale, societăți comerciale, asociații profesionale etc.), instituții media și instituții academice, adaptate situației operative și potențialelor riscuri identificate |
MAI – IGPR, IGJR, IGPF, ANITP, ANAMJ |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. de proiecte / campanii implementate, la nivel național– nr. de campanii / acțiuni desfășurate în parteneriat– nr. de campanii derulate în mediul online -nr. de activități preventive derulate– domenii de intervenție preventivă în care au fost derulate activități – nr. de participanți– nr. de beneficiari unici ai campaniilor derulate în mediul online– nr. materiale informativ- preventive distribuite |
Bugetul de statFEN Alte surse de finanțare |
Semestrial |
| 1.6.1.4. Evaluarea modului de organizare a structurilor de prevenire a criminalității de la nivelul MAI, în concordanță cu nevoile reale de intervenție preventivă, în cadrul procesului de dezvoltare/dimensionare a acestora și implementării măsurilor necesare eficientizării activității |
MAI – IGPR, IGJR, IGPF, ANA, ANITP, DGMRU, DGMO |
2023-2026 |
– analiză realizată– soluții de creștere a eficienței și eficacității identificate– calendar de implementare a măsurilor realizat– structuri care au beneficiat de modificări structural funcționale |
Bugetul de stat |
Anual |
| 1.6.1.5. Inițierea/Încheierea de parteneriate cu reprezentanții societății civile, în vederea desfășurării de activități care să conducă la un efort comun, susținut, destinat prevenirii și combaterii criminalității |
MAI – IGPR, IGJR, IGPF, ANA, ANITPMJ |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. de parteneriate stabilite/încheiate -nr. de parteneri cooptați– sfera/domeniul de activitate a partenerilor– domeniile de intervenție preventivă pentru care au fost stabilite parteneriate |
Bugetul de stat |
Anual |
| 1.6.1.6. Desfășurarea de acțiuni comune de monitorizare a respectării drepturilor fundamentale ale omului și a accesului la procedura de azil la frontieră |
MAI -IGPF |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. de acțiuni desfășurate |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 1.6.2. Creșterea gradului de protecție a personalului MAI în raport cu proliferarea acțiunilor, inacțiunilor sau imixtiunilor unor persoane/grupuri interesate de limitarea/ afectarea capacităților operaționale, a personalului, patrimoniului și actului de decizie de la nivelul instituțiilor responsabile cu asigurarea ordinii și siguranței publice |
1.6.2.1. Derularea de activități contrainformative și de protecție internă, în vederea identificării, prevenirii și contracarării amenințărilor, vulnerabilităților și factorilor de risc |
MAI – DGPI |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
-nr. note de informare, diseminate beneficiarilor legali și șefilor structurilor MAI – minumum 10/ semestru– documentație relevantă elaborată cu ocazia activităților de pregătire(procese-verbale, rapoarte etc.) |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 1.6.2.2. Realizarea unor evaluări periodice a amenințărilor, vulnerabilităților și factorilor de risc la adresa structurilor MAI responsabile cu asigurarea ordinii publice, identificate, prevenite și contracarate în urma activităților contrainformative și de protecție internă |
MAI – DGPI |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– evaluări realizate și diseminate beneficiarilor legali și șefilor structurilor MAI – minimum o structură analizată/ semestru |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 1.6.3. îmbunătățirea cunoașterii nevoilor de siguranță publică și a așteptărilor cetățenilor față de activitatea structurilor MAI, prin realizarea unor studii/cercetări sociologice, în parteneriat cu instituții de pofil cu expertiză în domeniu |
1.6.3.1. Elaborarea, în parteneriat, a unui/unor instrument/e de cercetare specifice, care urmează a fi aplicate pentru stabilirea gradului de siguranță comunitară, descrierea și evaluarea celor mai importante aspecte ale percepției populației asupra activității structurilor MAI și a relației acestora cu membrii comunității, culegerea informațiilor necesare identificării nevoilor de siguranță publică și a așteptărilor cetățenilor față de activitatea structurilor MAI |
MAI – IGPR, IGPF, IGJR, ANA, ANITP |
2024-2025 |
– nr. întâniri de lucru organizate– instrumente de cercetare elaborate și aprobate |
Bugetul de stat |
Anual |
| 1.6.3.2. Identificarea și încheierea unui parteneriat cu un institut de sondare a opiniei publice |
MAI – IGPR, IGPF, IGJR, ANA, ANITP, cu sprijinul DGJ |
2026 |
– partener identificat– încheierea unui singur parteneriat(care să includă toate structurile MAI menționate) |
Bugetul de stat |
Anual |
| 1.6.3.3. Realizarea de studii/ cercetări sociologice, în vederea calibrării răspunsului instituțional, orientării și planificării demersurilor în plan preventiv și de combatere a criminalității |
MAI – IGPR, ANA, ANITPMJ |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. studii/cercetări sociologice realizate |
Bugetul de statFENAlte surse de finanțare |
Anual |
| OBIECTIV SPECIFIC 1.7Eficientizarea mecanismelor instituționale și interinstituționale privind menținerea, asigurarea și, după caz, restabilirea ordinii publice |
| Rezultate așteptate: eficientizarea procesului de planificare integrată a răspunsului instituțional; dezvoltarea cadrului acționai; eficientizarea modului de utilizare a resurselor umane și materiale, dezvoltarea comunicării interinstituționale; creșterea capacității de intervenție a structurilor; consolidarea funcției preventive a controlului; creșterea nivelului de integritate a personalului structurilor MAI |
| Direcții de acțiune |
Activități/acțiuni |
Instituții responsabile |
Perioadă de implementare/ Termen |
Indicatori de performanță |
Resurse alocate |
Etape evaluare |
| 1.7.1. Adaptarea și dezvoltarea permanentă a interoperabilității forțelor, atât la nivel strategic, cât și operativ, inclusiv prin dezvoltarea unui cadru acționai comun |
1.7.1.1. Organizarea de acțiuni în sistem integrat, cu angrenarea forțelor cu atribuții în domeniul ordinii și siguranței publice, în funcție de situația operativă |
MAI – IGPR, IGJR, IGPF, IGI |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. activități de planificare și organizare a unor acțiuni comune– nr. acțiuni în cooperare– nr. infracțiuni constate cu ocazia desfășurării acțiunilor– nr. contravenții aplicate cu ocazia desfășurării acțiunilor– nr. persoane depistate/ urmărite cu ocazia desfășurării acțiunilor;– nr. semnalări SINS/ NSIS |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 1.7.1.2. Actualizarea, în concordanță cu noua strategie, a Protocolului de cooperare între Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Interne pentru îndeplinirea în comun a misiunilor din responsabilitatea acestora și a structurilor subordonate pe timp de pace și în alte situații prevăzute de lege |
MAI – DGMO MApN |
2023 |
– plan de cooperare actualizat |
Bugetul de stat |
Anual, prin exerciții interinstituțion ale în sfera ordinii publice și/sau naționale, specifice domeniului gestionării crizelor |
| 1.7.1.3. Asigurarea cadrului legal pentru operaționalizarea unui sistem național de management integrat al situațiilor de criză |
MApN, cu sprijinul instituțiilor SNAp și ’ MAE |
2024 |
– reglementări/ modificări/ completări legislative promovate și adoptate |
Bugetul de stat |
Anual |
| 1.7.1.4. Elaborarea documentelor subsecvente adoptării și promulgării reglementărilor/ modificărilor/ completărilor legislative necesare pentru operaționalizarea unui sistem național de management al situațiilor de criză |
MApN, cu sprijinul instituțiilor SNAp și ’ MAE |
90 de zile de la aprobarea reglementărilor/ modificărilor/ completărilor legislative |
– documente elaborate |
Bugetul de stat |
Anual |
| 1.7.1.5. Organizarea exercițiilor interinstituționale HISTRIA și CONCORDIA, precum și a altor exerciții de nivel strategic operativ și tactic, cu participare națională și/sau interinstituțională |
MApN, cu sprijinul instituțiilor SNAp și ’ MAE |
2023-2027 |
– nr. exerciții organizate– gradul de interoperabilitate al structurilor de conducere și forțelor de apărare |
Bugetul de stat |
Anual |
| 1.7.1.6. Actualizarea cadrului normativ/operațional pentru pregătirea și desfășurarea acțiunilor de menținere, asigurare și restabilire a ordinii publice, contracararea riscurilor, vulnerabilităților și amenințărilor identificate în plan operațional |
MAI – DGMO, IGPR, IGJR, IGPF, IGI, cu sprijinul DGJ |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. propuneri formulate – documente operaționale/ acte normative modificate/ completate |
Bugetul de stat |
Anual |
| 1.7.2. Dezvoltarea și eficientizarea mecanismelor instituționale de verificare și control a activității derulate la nivelul MAI, precum și a celor dedicate controlului integrității personalului și consolidării mediului de integritate |
1.7.2.1. Derularea de activități specifice necesare îmbunătățirii capacității operaționale de prevenire și combatere a corupției la nivelul MAI, consolidării integrității la nivelul personalului MAI |
MAI – DGA |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. incidente de integritate -măsuri de prevenire identificate și implementate– nr. activități informare/ instruire– nr. persoane participante |
Bugetul de stat FEN |
Semestrial |
| 1.7.2.2. Monitorizarea permanentă a riscurilor privind integritatea personalului, inclusiv a celor la adresa informațiilor clasificate gestionate la nivelul MAI, semnalarea cu celeritate a incidentelor de securitate identificate și cooperarea ulterioară cu instituțiile/ structurile responsabile pentru efectuarea verificărilor/ cercetărilor, în vederea limitării/ eliminării efectelor negative/ prejudiciilor create |
MAI – DGPI |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– note de informare/ procese- verbale de constatare diseminate/ activități de pregătire colective sau individuale/inspecții de securitate și controale minimum o informare, respectiv 10 activități de pregătire desfășurate anual |
Bugetul de stat |
Anual |
| 1.7.2.3. Implementarea unor soluții care să vizeze gestionarea eficientă a riscurilor asociate funcțiilor sensibile, prin stabilirea obligativității parcurgerii prealabile numirii în funcție a unor verificări de securitate |
MAI – DGPI, DGMRU, cu sprijinul DGJ |
2023 |
– cadru legal și procedural modificat -cadru de efectuare a verificărilor de securitate elaborat și aprobat |
Bugetul de stat |
Anual |
| OBIECTIV SPECIFIC 1.8Eficientizarea măsurilor de combatere a activităților economice ilegale, în scopul realizării siguranței cetățenilor necesare desfășurării vieții sociale și economice |
| Rezultate așteptate: creșterea gradului de securitate economică a cetățenilor prin asigurarea unui mediu de afaceri concurențial și protecția fondurilor publice |
| Direcții de acțiune |
Activități/acțiuni |
Instituții responsabile |
Perioadă de implementare/ Termen |
Indicatori de performanță |
Resurse alocate |
Etape evaluare |
| 1.8.1. Creșterea capacității instituționale de acțiune pentru combaterea evaziunii fiscale și spălării banilor |
1.8.1.1. Desfășurarea de acțiuni și activități informative, investigative și de urmărire penală, pentru combaterea activităților ilegale din sfera evaziunii fiscale și spălării banilor |
MAI -IGPR |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. de acțiuni desfășurate – nr. infracțiuni sesizate din oficiu– nr. de dosare penale soluționate |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 1.8.1.2. Elaborarea produselor analitice specifice, în scopul cunoașterii fenomenului evazionist și a practicilor fiscale ilegale, identificării tendințelor fenomenului evaziunii fiscale și al readaptării instrumentelor de cooperare la realitățile instituționale |
MAI – IGPR, DGMO |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr.de produse analitice elaborate– nr. de documente programatice modificate |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 1.8.2. Dezvoltarea capacității instituționale pentru combaterea contrafacerii și pirateriei |
1.8.2.1. Organizarea de acțiuni pentru combaterea contrafacerii și pirateriei, participarea la derularea de activități informativ-preventive pentru creșterea gradului de conștientizare în rândul populației cu privire la fenomenul contrafacerii de produse, împreună cu titularii de marcă/reprezentanții acestora |
MAI – IGPR, IGPF |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr.de acțiuni desfășurate– nr. activități desfășurate în comun |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 1.8.2.2. Desfășurarea de activități informative, investigative și de urmărire penală pentru combaterea infracțiunilor comise în sfera proprietății intelectuale |
MAI -IGPR |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. infracțiuni înregistrate din oficiu– nr. de dosare penale soluționate |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 1.8.3. Prioritizarea combaterii contrabandei și a fraudelor vamale, în special cu produse accizabile (țigarete, alcool, produse energetice etc.) |
1.8.3.1. Organizarea de acțiuni pentru prevenirea și combaterea contrabandei |
MAI – IGPR, IGPF |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. de acțiuni desfășurate |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 1.8.3.2. Desfășurarea de activități informative, investigative și de urmărire penală pentru combaterea infracțiunilor la regimul vamal |
MAI – IGPR, IGPF |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. de infracțiuni înregistrate din oficiu– nr. de dosare penale soluționate |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 1.8.3.3. Investigarea în comun, cu celelalte autorități naționale și europene cu atribuții în domeniu, a cauzelor complexe de contrabandă |
MAI – IGPF, IGPR |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. cazuri investigate – nr. acțiuni comune desfășurate |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 1.8.4. Optimizarea activităților de combatere a fraudelor din domeniul achizițiilor publice și obținerii de fonduri publice |
1.8.4.1. Organizarea de acțiuni pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor la regimul fondurilor publice |
MAI -IGPR |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. de acțiuni desfășurate |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 1.8.4.2. Desfășurarea de activități informative, investigative și de urmărire penală pentru combaterea fraudelor la regimul fondurilor publice |
MAI -IGPR |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. infracțiuni înregistrate din oficiu– nr. de dosare penale soluționate |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 1.8.5. Creșterea nivelului de recuperare a prejudiciilor, prin generalizarea utilizării tehnicilor de investigații financiare |
1.8.5.1. Specializarea personalului pe linia efectuării investigațiilor financiare și identificării bunurilor provenite din infracțiuni |
MAI -IGPR ANABI |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. polițiști specializați |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 1.8.5.2. Elaborarea/actualizarea procedurilor de lucru pe linia investigațiilor financiare și aplicării măsurilor asigurătorii |
MAI -IGPR ANABI |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. de proceduri elaborate/ actualizate |
Bugetul de stat |
Anual |
| OBIECTIV SPECIFIC 1.9Creșterea eficacității activităților de prevenire și combatere a infracționalității itinerante |
| Rezultate așteptate: asigurarea unui schimb optim de date și informații; informarea beneficiarilor legali privind evoluțiile fenomenului; documentarea grupărilor transfrontalière implicate în comiterea de infracțiuni |
| Direcții de acțiune |
Activități/acțiuni |
Instituții responsabile |
Perioadă de implementare/ Termen |
Indicatori de performanță |
Resurse alocate |
Etape evaluare |
| 1.9.1. Dezvoltarea capacității de colectare, analiză a datelor și monitorizarea riscurilor referitoare la infracționalitatea intinerantă, concomitent cu intensificarea cooperării cu autoritățile internaționale, atât pe componenta de prevenție, cât și pe cea de documentare și tragere la răspundere penală |
1.9.1.1.Evaluarea activităților de colectare a indicatorilor statistici pe componenta de asistență judiciară și polițienească internațională |
MAI -IGPR |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. evaluări realizate– nr. cereri de asistență polițienească internațională primite/ transmise– nr. mesaje operative primite/ transmise |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 1.9.1.2. Analizarea datelor relevante care fac obiectul semnalărilor primite/transmise în cadrul cooperării polițienești internaționale |
MAI -IGPR |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. persoane implementate în Aplicația ITINERANT |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 1.9.1.3. Participarea la întâlnirile organizate de organismele regionale/europene pentru analizarea fenomenelor criminogene |
MAI – IGPR, DGPI |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. de întâlniri strategice -nr. întâlniri operaționale |
Bugetul de stat |
Anual |
| 1.9.1.4. Efectuarea de activități specifice de culegere de informații privind facilitarea migrației ilegale, în vederea identificării de noi grupări infracționale transfrontalière, moduri de operare, safe-house-uri și rute utilizate |
MAI – DGPI, IGPR, IGPF SIE |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. de informații obținute |
Bugetul de stat |
Anual |
| 1.9.1.5. Realizarea unor avertizări timpurii, analize și/sau evaluări de etapă pentru informarea factorilor decidenți/instituțiilor cu responsabilități pe subiect despre intenții, rute și destinații vizate de facilitatori de migrație și/sau migranți ilegali, inclusiv din perspectiva intențiilor de corupere a personalului MAI pentru a sprijini activitatea infracțională, conform competențelor și atribuțiilor funcționale ale structurilor responsabile |
MAI – DGPI, IGPR, IGPFSIE |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. de evaluări/ informații transmise beneficiarilor |
Bugetul de stat |
Anual |
| 1.9.2. Îmbunătățirea capacității operaționale instituționale de reacție, în vederea prevenirii și combaterii diferitelor forme de criminalitate itinerantă |
1.9.2.1. Organizarea și executarea unor operațiuni/acțiuni comune, la nivel european sau a unora la nivel național, în colaborare cu autoritățile statelor vizate de criminalitatea românească |
MAI -IGPR |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. de operațiuni/ acțiuni comune la nivel european de tip JAD– nr. de operațiuni/ acțiuni comune la nivel național pentru destructurarea unor grupuri organizate de criminalitate itinerantă |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 1.9.2.2. Derularea activităților de cercetare penală în dosarele penale privind membrii grupurilor infracționale |
MAI -IGPR |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. de grupări infracționale de criminalitate itinerantă destructurate – nr. grupurilor infracționale destructurate prin trimiterea în judecată a membrilor |
Bugetul de stat |
Semestrial |
OBIECTIV GENERAL NR. 2: Prevenirea și contracararea situațiilor de tulburare gravă a ordinii publice
| OBIECTIV SPECIFIC 2.1Eficientizarea gestionării integrate a amenințărilor active , precum și a altor situații cu impact major asupra climatului de ordine și siguranță publică |
| Rezultate așteptate: gestionarea integrată a amenințărilor active, precum și a altor situații cu impact major asupra climatului de ordine și siguranță publică; creșterea nivelului de pregătire prin exerciții |
| Direcții de acțiune |
Activități/acțiuni |
Instituții responsabile |
Perioadă de implementare/ Termen |
Indicatori de performanță |
Resurse alocate |
Etape evaluare |
| 2.1.1. Eficientizarea activității de pregătire a personalului MAI care, prin natura atribuțiilor curente, poate avea calitatea de prim respondent la un incident provocat de o amenințare activă |
2.1.1.1. Adaptarea scenariilor exercițiilor de alertare /pregătire prin crearea unor situații tactice specifice antrenării personalului care poate avea calitatea de prim respondent la un incident provocat de o amenințare activă |
MAI – IGJR, IGPR |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. de exerciții organizate și desfășurate pe acest segment– nr. de situații tactice create pentru antrenarea personalului– nr. efective pregătite |
Bugetul de stat |
Anual |
| 2.1.1.2. Dezvoltarea cooperării internaționale, inclusiv în cadrul unor proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile, în domeniul pregătirii personalului operativ pe palierul intervenției la incidente provocate de amenințări active |
MAI – IGJR, IGPR |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– inițiative internaționale identificate și implementate în procesul de pregătire– nr. activități de cooperare internațională derulate(schimburi de experiență, vizite de studiu, ateliere de lucru, etc.) derulate– nr. de participanți– nr. de parteneriate încheiate(inclusiv pentru implementarea unor proiecte finanțate din FEN) |
Bugetul de statFEN |
Anual |
| 2.1.1.3. Elaborarea unei proceduri de sistem, care să stabilească un mod unitar de acțiune, sarcini și responsabilități, în privința intervenției ca prim respondent la amenințări active |
MAI – IGPR, IGJR |
2023 |
– constituire grup de lucru – nr. întâlniri de lucru derulare -procedură elaborată |
Bugetul de stat |
Anual |
| 2.1.1.4. Realizarea unor stagii de pregătire a personalului care, prin natura atribuțiilor curente, poatea avea calitatea de prim respondent la un incident provocat de o amenințare activă, elaborarea de tematici de pregătire specifică și includerea acestora în planurile anuale de pregătire continuă pe post a personalului |
MAI – IGPR, IGJR |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. activități de pregătire realizate– nr. polițiști instruiți– nr. teme de pregătire elaborate |
Bugetul de statFEN |
Anual |
| 2.1.1.5. Organizarea de activități în format bilateral/multilateral, inclusiv exerciții/întâlniri de pregătire și instruire profesională, în vederea consolidării cooperării cu instituțiile/autoritățile membre din SNPCT |
SRIcelelalte structuri din cadrul SNPCT |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. activități desfășurate |
Bugetul de stat |
Anual |
| OBIECTIV SPECIFIC 2.2Prevenirea și contracararea rapidă a formelor violente de manifestare în spațiul public a activităților infracționale |
| Rezultate așteptate: anticiparea manifestărilor violente; îmbunătățirea reacției actorilor instituționali; destructurarea grupărilor infracționale cu comportament violent; consolidarea cooperării interinstitutionale |
| Direcții de acțiune |
Activități/acțiuni |
Instituții responsabile |
Perioadă de implementare/ Termen |
Indicatori de monitorizare |
Resurse alocate |
Etape evaluare |
| 2.2.1. Anticiparea materializării unor acțiuni violente în spațiul public, printr-o mai bună monitorizare a indicatorilor specifici și utilizarea integrată a mijloacelor preventive |
2.2.1.1. Elaborarea de produse analitice, care să asigure anticiparea materializării unor acțiuni violente în spațiul public |
MAI – DGPI, IGPR, IGJR |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. analize elaborate– nr. buletine de informare OSINT (surse deschise) |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 2.2.1.2. Elaborarea documentelor operaționale, în funcție de analizele efectuate de către structurile specializate |
MAI – IGPR, IGJR |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. documente elaborate |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 2.2.2. Eficientizarea procesului de documentare, în vederea identificării timpurii și destructurării cu celeritate a grupărilor infracționale care acționează preponderent cu violență |
2.2.2.1. Elaborarea de produse analitice, care să asigure anticiparea unor acțiuni ale membrilor grupărilor infracționale |
MAI – DGPI, IGPR, IGJR |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. analize elaborate |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 2.2.2.2. Desfășurarea de activități investigative și de cercetare penală, în vederea destructurării grupurilor criminale organizate care acționează preponderent cu violență |
MAI -IGPR |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. acțiuni desfășurate – nr. persoane reținute – nr. persoane arestate – nr. percheziții efectuate – nr. grupuri organizate destructurate |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 2.2.3. Descurajarea manifestărilor violente și asigurarea unei intervenții eficiente în cazul producerii acestora, prin consolidarea imaginii, creșterea vizibilității si rolului activ al personalului MAI |
2.2.3.1. Utilizarea instrumentelor de gestionare a ordinii publice instituite de către OMAI nr. 60/2010*5) – zonele speciale de siguranță publică |
MAI -IGPR |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. zone speciale de siguranță publică constituite |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 2.2.3.2. Asigurarea unei intervenții prompte și eficiente în situația producerii unor manifestări violente |
MAI – IGJR |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. de intervenții pentru aplanarea unor conflicte – nr. efective participante |
Bugetul de stat |
Semestrial |
*5) privind organizarea și executarea activităților de menținere a ordinii și siguranței publice.
| OBIECTIV SPECIFIC 2.3Combaterea procesului de radicalizare, a extremismului violent și a situațiilor de risc terorist |
| Rezultate așteptate: consolidarea capacității de reacție în ceea ce privește situațiile de risc; îmbunătățirea procesului de comunicare și cooperare intra și interinstituțională; creșterea gradului de conștientizare a populației referitor la riscurile asociate |
| Direcții de acțiune |
Activități/acțiuni |
Instituții responsabile |
Perioadă de implementare/ Termen |
Indicatori de performanță |
Resurse alocate |
Etape evaluare |
| 2.3.1. Consolidarea cadrului normativ și de cooperare, în vederea revizuirii și adaptării necesare dezvoltării capabilităților de prevenire și combatere a fenomenelor radicalizării și terorismului, în contextul evoluției permanente a modalităților de acțiune teroristă |
2.3.1.1. Actualizarea/adaptarea cadrului operațional și de cooperare cu partenerii instituționali |
MAI – DGMO, IGPR, IGJR SRI |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. puncte de vedere/ propuneri formulate în vederea actualizării cadrului normativ și de cooperare pe linia prevenirii și combaterii fenomenelor radicalizării și terorismului– nr. participări la întâlniri de lucru intra/interinstituționale de analiză a cadrului normativ raportat la evoluția fenomenului terorist |
Bugetul de stat |
Anual |
| 2.3.1.2. Elaborarea unor mecanisme de cooperare instituțională, care să permită identificarea persoanelor radicalizate sau care prezintă indicatori de radicalizare, aflate în centrele de arestare preventivă, în vederea facilitării schimbului permanent de date necesare în prevenirea și gestionarea adecvată a acestui fenomen |
MAI -IGPR MJ-ANP SRI |
2023 |
– mecanisme de cooperare elaborate |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 2.3.2. Eficientizarea mecanismelor de cooperare la nivel local cu comunitatea, cu organizațiile non- guvernamentale și cu instituțiile ce au responsabilități în domeniul educației, sănătății, asistenței și protecției sociale și muncii, în vederea prevenirii și combaterii fenomenelor radicalizării și terorismului |
2.3.2.1. Dezvoltarea și consolidarea de parteneriate, în vederea sensibilizării comunității cu privire la problematica prevenirii și combaterii fenomenelor radicalizării și terorismului în penitenciare |
MJ – ANP, prin unitățile penitenciareSRI |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. parteneriate încheiate – bază comună de protocoale |
Bugetul de stat |
Anual |
| 2.3.2.2. Includerea unor teme specifice privind combaterea radicalizării și terorismului în cadrul campaniilor de prevenire a delincvenței organizate în penitenciare, în colaborare cu organizațiile non- guvernamentale și instituțiile publice din comunitate |
MJ – ANP, prin unitățile penitenciare SRI |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. campanii derulate– nr. activități desfășurate– nr. unități penitenciare implicate– nr. colaboratori |
Bugetul de stat FEN/Alte surse de finanțare(resurse atrase de partenerii din comunitate) |
Anual |
| 2.3.3. Eficientizarea, în cooperare cu autoritatea națională în domeniul prevenirii și combaterii terorismului, a mecanismelor de avertizare timpurie, inclusiv prin maximizarea facilităților intrinseci ale unor rețele informatice și a dezvoltărilor tehnologice în domeniul IT C (Inteligență Artificială, Machine Learning, Data mining etc.), cu accent pe identificarea, semnalarea și combaterea diseminării conținutului online cu caracter terorist |
2.3.3.1. Crearea, cu sprijinul și în coordonare cu autoritățile naționale în domeniul prevenirii și combaterii terorismului, a unui set de indicatori de avertizare privind radicalizarea în scop extremist/terorist (de ordin comportamental, al limbajului, vestimentar, portul sau afișarea de simbolistică specifică etc.), inclusiv a celor identificabili în mediul online, precum și a unor liste, actualizate permanent, cu resurse web și pagini/conturi create în platformele de social-media, care promovează extremismul/terorismul |
MAI – DGPI SRIStructuri/instituțiiSNPCT |
2023 |
– set de indicatori de avertizare elaborat, inclusiv a celor depistabili în online– liste cu resurse web și conturi de social-media ce promovează conținut extremist/terorist elaborate |
Bugetul de statFEN |
Anual |
| 2.3.3.2. Popularizarea indicatorilor de avertizare și instruirea personalului MAI care intră în contact cu cetățenii, în special a structurilor cu responsabilități pe palierul ordinii publice, în vederea recunoașterii rapide a cazurilor de radicalizare în scop extremist/terorist |
MAI – DGPI, IGPR, IGJR, IGPF, IGISRI |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. activități de instruire efectuate – minimum o structură al cărui personal este instruit pe trimestru– seturi de indicatori de avertizare diseminate structurilor aplicabile |
Bugetul de statFEN |
Anual |
| 2.3.3.3. Monitorizarea permanentă a indicatorilor de avertizare, inclusiv în mediul online, și semnalarea cu operativitate a oricăror comportamente suspecte de radicalizare în scop extremist/terorist |
MAI – DGPI, IGPR, IGJR, IGPF, IGISRI |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– mecanism de semnalare și monitorizare definit și aprobat– nr. rapoarte/note de informare realizate și diseminate |
Bugetul de stat |
Anual |
| 2.3.3.4. Participarea, în echipe comune, alături de experții autorității naționale în domeniul prevenirii și combaterii terorismului, la acțiuni care vizează stoparea proceselor de radicalizare |
MAI – DGPI SRI |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. acțiuni specifice de de radicalizare derulate minimum o activitate anual |
Bugetul de stat |
Anual |
| 2.3.3.5. Identificarea și implementarea de soluții tehnice/software care, pe palierele de interes operativ ale structurilor MAI și în baza indicatorilor de avertizare prestabiliți, să asigure inclusiv integrarea noilor soluții tehnologice în domeniul IT C (Inteligență Artificială, Machine Learning etc.), identificarea, semnalarea și combaterea diseminării conținutului online cu caracter terorist și prevenirea radicalizării în scop extremist/terorist |
MAI – DGPI |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– soluții tehnice/software identificate și evaluate – soluții tehnice/ software achiziționate și implementate |
Bugetul de stat FEN |
Anual |
| 2.3.3.6. Participarea la întâlniri tip awareness, pe linie de prevenție |
SRISIEStructuri/InstituțiiSNPCT |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr.de acțiuni realizate |
Bugetul de stat |
Anual |
| 2.3.4. Consolidarea cooperării cu structurile de informații și alte structuri abilitate, mai ales pentru a accelera demersurile subsumate prevenirii și combaterii radicalizării |
2.3.4.1. Derularea de sesiuni de pregătire/instruire cu partenerii Sistemului Național de Prevenire și Combatere a Terorismului sau structuri din cadrul ministerelor de resort, cu privire la indicatorii relevanți în vederea prevenirii și combaterii fenomenelor radicalizării și terorismului |
SRI MAI – DGPI Structuri/Instituții SNPCT |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. de activități desfășurate(grupuri de lucru, ateliere, conferințe, simpozioane cu participare comună organizate pe tematica de referință)– evaluări și analize integrate privind problematica radicalizării în scop extremist/ terorist elaborate în comun |
Bugetul de stat FEN |
Anual |
| 2.3.4.2. Realizarea schimbului operativ de informații/semnalări /evaluări cu privire la subiectul de referință |
SRIStructuri/InstituțiiSNPCT |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– volumul schimburilor de date și informații |
Bugetul de stat |
Anual |
| 2.3.5. Îmbunătățirea cooperării cu actorii interesați din sfera guvernamentală și non-guvernamentală, respectiv a autorităților locale pentru implementarea bunelor practici în domeniul protecției spatiilor publice |
2.3.5.1. Promovarea conceptului de protecție a spațiilor publice, din perspectivă evolutivă și a demersurilor derulate pe acest palier la nivelul UE, prin materiale de informare cu adresabilitate ridicată, diseminate, atât în cadrul MAI, cât și la nivelul celorlalte instituții și organizații interesate |
MAI – DGPI SRI |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. materiale de informare realizate – minimum 1 activitate/anual-nr. diseminări ale materialelor – minimum 1 activitate/anual– structuri/instituții la nivelul cărora au fost diseminate |
Bugetul de stat |
Anual |
| 2.3.5.2. Organizarea/participarea la exerciții, strategii de pregătire, ateliere, simpozioane, conferințe, dedicate problematicii protecției spațiilor publice, în scopul popularizării și înțelegerii comune a conceptului |
MAI – DGPI, IGJR SRI |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. ateliere, simpozioane, conferințe organizate minimum 1 activitate/anual– nr. de exerciții/ stagii de pregătire desfășurate– nr. forțe care participă la exerciții/stagii de pregătire |
Bugetul de stat |
Anual |
| 2.3.5.3. Identificarea și accesarea unor surse de finanțare nerambursabile, în parteneriat cu autoritățile locale și agenții de aplicare a legii naționale sau europene, pentru creșterea gradului de siguranță a obiectivelor asigurate cu pază de jandarmi sau a zonelor publice pretabile a agrega mase mari de oameni |
MAI – IGJR SRI |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. proiecte finanțate din FEN depuse spre finanțare– nr. soluții de protejare a spațiilor publice identificate și implementate |
Bugetul de statFEN |
Anual |
| 2.3.6. Creșterea gradului de cunoaștere, prevenire și combatere/tragere la răspundere a acțiunilor de incitare la ură în mediul online sau de săvârșire a unor infracțiuni motivate de ură, atât în cazuripunctuale/izolate, cât și în ceea ce privește stoparea unor campanii care se propagă în mod necontrolat |
2.3.6.1. Dezvoltarea unui mecanism de colectare a datelor statistice privind infracțiunile motivate de ură, precum și a unei metodologii de identificare și investigare a infracțiunilor motivate de ură |
MAI -IGPR |
2023 |
– macheta de colectare a datelor dezvoltată– set de date statistice privind infracțiunile motivate de ură, detaliate pe criterii de discriminare– metodologie elaborată |
Bugetul de stat FEN(ProiectulPDP3*6)) |
Anual |
| 2.3.6.2. Documentarea permanentă, inclusiv în mediul online, a riscurilor și amenințărilor care pot fi generate de antisemitism, xenofobie, radicalizare și de discursul instigator la ură la adresa comunităților, indivizilor și securității naționale. |
MAI – DGPI |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. note de informare și material de evaluare diseminate beneficiarilor legali;– nr. rapoarte de evaluare a riscurilor și a amenințărilor care se pot manifesta pe acest palier – minimum 1 evaluare semestrială;– nr. evaluări cu privire la nivelul de amenințare pe care îl reprezintă antisemitismul, xenofobia, radicalizarea și discursul instigator la ură pentru grupurile vulnerabile; |
Bugetul de stat |
Anual |
| 2.3.6.3. Realizarea de Profiluri Virtuale OSINT (Open sourse intelligence) și Note OSINT |
MAI – DGPI, IGPR |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. profiluri virtuale OSINT realizate – nr. note OSINT realizate |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 2.3.6.4. Crearea unor teme, integrate în campaniile de prevenire a criminalității, care să abordeze problematica hate crime |
MAI -IGPR |
2023-2027/premergător inițierii campaniilor de prevenire |
– tematică de instruire elaborată (note curs, prezentări tip PPT etc.) |
Bugetul de stat |
Anual |
| 2.3.6.5. Identificarea, prevenirea și combaterea acțiunilor de targeting îndreptate împotriva personalului MAI, inclusiv a campaniilor/ acțiunilor derulate în format online |
MAI – DGPI |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. note de informare diseminate – minimum 1 informare/semestru– nr. rapoarte de evaluare privind evoluția fenomenului realizate – minimum 1 evaluare anual |
Bugetul de stat |
Anual |
| 2.3.6.6. Participarea la sesiuni de pregătire, grupuri de lucru și seminarii pentru evaluarea nivelului de amenințare pe care îl reprezintă antisemitismul, xenofobia, radicalizarea și discursul instigator la ură pentru anumite grupuri vulnerabile și aplicarea riguroasă a cadrului normativ sancționator în domeniu |
MAI – DGPI, IGPR, IGJR, IGPF, IGI |
2023-2027/activitate cu caracter permanent |
– nr. de activități la care s-a participat (sesiuni de pregătire, grupuri de lucru, seminarii, ateliere, mese rotunde dedicate problematicilor de referință) – minimum o participare/o activitate organizată anual – nr. participanți. |
Bugetul de stat |
Anual |
*6) Proiectul Acțiune integrată pentru combaterea infracțiunilor motivate de ură, în special cele îndreptate împotriva comunităților rroma, și asigurarea unui standard înalt de calitate al serviciului polițienesc – PDP3.
PILON – PERFORMANȚĂOBIECTIV GENERAL NR. 3: Îmbunătățirea proceselor decizionale – dezvoltarea capacității de prevenire și anticipare
| OBIECTIV SPECIFIC 3.1Dezvoltarea analizei informațiilor, pe palierele strategic, operațional și tactic, în domeniile prioritare de acțiune specifice ordinii și siguranței publice |
| Rezultate așteptate: elaborarea de analize de risc specializate/profilate pe domenii de activitate; identificarea tipurilor de riscuri, amenințări și vulnerabilități; consolidarea domeniului /rolului analizei informațiilor; creșterea calității materialelor informative |
| Direcții de acțiune |
Activități/acțiuni |
Instituții responsabile |
Perioadă de implementare/ Termen |
Indicatori de performanță |
Resurse alocate |
Etape evaluare |
| 3.1.1. Creșterea rolului analizei informațiilor la nivelul MAI, prin elaborarea de ghiduri, manuale și proceduri cu rol în definirea cazurilor și modurilor în care procesul de analiză poate fi utilizat pentru creșterea calității materialelor informative, precum și a celor de evaluare și planificare a activității |
3.1.1.1. Realizarea, în format integrat, a unei evaluări a domeniului analizei de informații în MAI, din perspectiva surprinderii aportului pe care activitățile analitice îl aduc în palier operativ și pe componenta de planificare și evaluare, precum și a evoluțiilor și a necesităților de dezvoltare |
MAI – DGPI, DGMO, IGPR, IGJR, IGPF, IGI |
2023 |
– material de evaluare elaborat |
Bugetul de stat |
Anual |
| 3.1.1.2. Elaborarea, în format integrat, în baza necesităților identificate de dezvoltare a palierului analizei informațiilor la nivelul MAI și a unei planificări anuale, de standarde, ghiduri, manuale și proceduri comune, specifice acestui domeniu |
MAI – DGPI, DGMO, IGPR, IGJR, IGPF, IGI |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent Conform unei planificări anuale |
necesități de dezvoltare a palierului analizei informațiilor la nivelul MAI identificate planificare anuală întocmită standarde, ghiduri, manuale și proceduri operaționale comune, specifice domeniului analizei informațiilor, elaborate/revizuite, diseminate și aplicate |
Bugetul de stat |
Anual |
| 3.1.1.3. Realizarea unui suport de curs cu exerciții dedicate palierului analizei strategice |
MAI – DGMO, cu girul științific al Colegiului Național de Afaceri Interne (CNAI) din cadrul Academiei de Poliție "A.I. Cuza" |
2023 |
– suport de curs editat |
Bugetul de stat |
Anual |
| 3.1.1.4. Actualizarea ghidului pentru lucrătorii Inspectoratului General pentru Imigrări în domeniul analizei de risc |
MAI – IGI |
2023 |
– ghid actualizat |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 3.1.2. Reconceptualizarea sistemului de formare profesională a analiștilor de informații, prin utilizarea facilităților educative și academice oferite de instituțiile de învățământ ale MAI |
3.1.2.1. Realizarea, în format integrat, a unei evaluări privind activitățile de formare profesională a analiștilor de informații/asistenților analiști de informații în MAI, existente și disponibile, atât în cadrul MAI, cât și la nivel partenerial (intern și extern), precum și a nevoilor concrete de pregătire în acest domeniu, pe termen scurt și mediu, la nivelul structurilor MAI |
MAI – DGMRU, DGMO,DGPI, IGPR, IGJR, IGPF, IGI, Academia de Poliție "A.I. Cuza", ISOP |
2023 |
– material de evaluare elaborat |
Bugetul de stat |
Anual |
| 3.1.2.2. Elaborarea unei noi concepții de realizare a programelor formative dedicate domeniului analizei informațiilor |
MAI – DGMRU, DGMO, DGPI, IGPR, IGJR, IGPF, IGI, Academia de Poliție "A.I. Cuza", ISOP |
2023-2024 |
– constituire grup de lucru – nr. întâlniri grup de lucru – draft concepție elaborat – concepție aprobată |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 3.1.2.3. Planificarea și desfășurarea, în cadrul activităților de învățământ universitar/post- universitar a unor cursuri/ module de pregătire privind analiza de informații |
MAI -DGMO, DGPI, IGPR, IGJR, IGPF, IGI, DGMRU, Academia de Poliție "A.I. Cuza", ISOP |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– discipline/cursuri dedicate analizei de informații, organizate și desfășurate– nr. participanți |
Bugetul de stat |
Anual |
| 3.1.2.4. Conceptualizarea și realizarea unui curs postuniversitar dedicat analizei strategice la nivelul Colegiului Național de Afaceri Interne din cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” |
MAI – Academia de Poliție "Alexandru Ioan Cuza" – CNAI, DGMO |
2023 |
– nr. de cursuri organizate– nr. de cursanți |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 3.1.3. Facilitarea transferului de expertiză și de lecții învățate, în scopul eficientizării activității de analiză de informații la nivelul MAI |
3.1.3.1. Planificarea, organizarea și desfășurarea unor ateliere, simpozioane, conferințe dedicate activității de analiză de informații sau a unor paneluri secundare cu această tematică |
MAI – DGMO, DGPI, IGPR, IGJR, IGPF, IGI |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. activități organizate/la care s-a participat – minimum o activitate anual– nr. de participanți |
Bugetul de stat |
Anual |
| 3.1.3.2. Participarea la evenimente organizate de către partenerii instituționali (ex: MApN, SRI etc.), atât la nivel național, cât și internațional |
MAI – DGMO, DGPI, IGPR, IGJR, IGPF, IGI |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– ateliere, simpozioane, conferințe la care a fost asigurată participarea – minimum o activitate anual |
Bugetul de stat |
Anual |
| 3.1.4. Identificarea și implementarea unor proiecte care presupun participarea structurilor de analiză a informațiilor, destinate transferului de expertiză de la agenții de aplicare a legii din statele europene |
3.1.4.1. Dezvoltarea de idei de proiecte dedicate dezvoltării capabilităților analitice ale structurilor MAI, inclusiv prin transfer de expertiză și bune practici, atât de la organismele UE (ex.: EUROPOL, FRONTEX), cât și de la autoritățile de aplicare a legii din statele membre și implementarea proiectelor care au obținut finanțare |
MAI – DGMO, DGPI, IGPR, IGPF, IGJR, IGI |
2023-2027/ activitate cu caracter permanentConform apelurilor lansate de către autoritățile competente și contractelor de finanțare aprobate, în termenele stabilite în graficele de implementare |
– nr. întâlniri de lucru– nr. idei de proiecte create– nr. proiecte depuse spre finanțare– nr. proiecte care au obținut finanțare– nr. activități executate, produse /servicii livrate/ prestate |
Bugetul de stat FEN |
Anual |
| 3.1.4.2. Dezvoltarea componentei de OSINT (Open Source Intelligence), prin accesarea de proiecte/programe cu finanțare din fonduri externe nerambursabile împreună cu alte structuri MAI și instituții din cadrul SNAOSP |
MAI – DGMO,DGPI, IGPR, IGPF |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. de soluții tehnice dezvoltate– nr. de proiecte finalizate |
Bugetul de stat FEN |
Anual |
| 3.1.4.3. Implementarea proiectelor finanțate prin intermediul Programului HORIZON 2020 |
MAI – IGPR |
2023 |
– nr. de proiecte implementate |
Bugetul de stat FEN |
Semestrial |
| 3.1.5. Dezvoltarea instrumentelor de analiză a informațiilor, implementarea de soluții tehnice /software, extinderea capacității de colectare a datelor pentru identificarea, selectarea, evaluarea și procesarea analitică a celor relevante, necesare pentru gestionarea eficientă a activităților |
3.1.5.1. Identificarea și utilizarea de noi instrumente utile și relevante necesare analizei informațiilor, pentru extinderea capacității de colectare a datelor și dezvoltarea produselor analitice |
MAI – DGMO, IGPR, IGPF, IGJR |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. instrumente identificate– nr. instrumente de analiză a informațiilor achiziționate și implementate– nr. soluții tehnice/ software implementate– nr. produse analitice elaborate în care sunt utilizate instrumente specifice |
Bugetul de stat FEN |
Anual |
| 3.1.5.2. Identificarea și implementarea de soluții tehnice/ software pentru culegerea, selectarea, evaluarea și procesarea analitică a datelor și informațiilor, inclusiv a celor ce integrează noi soluții tehnologice în domeniul IT C (Inteligență Artificială, Machine Learning, Data mining etc.), precum și a unor aplicații dedicate de structurare a bazelor de date existente |
MAI – DGPI |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– soluții tehnice/ software identificate și evaluate– soluții tehnice/ software achiziționate și implementate |
Bugetul de stat FEN |
Anual |
| OBIECTIV SPECIFIC 3.2Consolidarea capacității privind analiza și evaluarea integrată a riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților sistemice |
| Rezultate așteptate: diminuarea/contracararea riscurilor și amenințărilor din domeniul imigraționist; dezvoltarea procesului de analiză, sinteză și planificare strategică prin care să se susțină luarea deciziilor privitoare la problemele ce necesită rezolvare și mijloacele prin care poate fi îmbunătățită furnizarea serviciilor |
| Direcții de acțiune |
Activități/acțiuni |
Instituții responsabile |
Perioadă de implementare/ Termen |
Indicatori de performanță |
Resurse alocate |
Etape evaluare |
| 3.2.1. Asigurarea mecanismelor/fluxurilor de avertizare timpurie, cu scopul de anticipare a unor fenomene/evenimente/ manifestări cu impact negativ în planul ordinii și siguranței publice |
3.2.1.1. Elaborarea de documente de informare cu caracter tactic de avertizare timpurie și strategic/evaluativ, pe subiecte ce vizează riscuri, amenințări sau vulnerabilități sistemice, în vederea adoptării, de către autoritățile autohtone cu responsabilități, a măsurilor necesare, precum și pentru susținerea schimbului de informații interinstituțional pe subiectele respective, respectiv a deciziei strategice în stat |
MAI – DGMO, DGPI, IGJR, IGPR, IGPF,IGISRI |
2023 -2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. documente/informări elaborate/realizate– reacții generate la nivelul beneficiarilor– măsuri adoptate– frecvența de manifestare a unor evenimente cu impact negativ în planul ordinii și siguranței publice |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 3.2.1.2. Dezvoltarea/implementarea unor aplicații, la nivel instituțional, în vederea asigurării fluxurilor de analiză a situațiilor generate de fenomene/ evenimente/manifestări cu impact negativ în planul ordinii și siguranței publice |
MAI – IGPR |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. de aplicații pentru care s-a solicitat și justificat necesitatea dezvoltării– nr. de aplicații dezvoltate/implementate |
Bugetul de statFEN |
Anual |
| 3.2.1.3. Dezvoltarea unui parteneriat cu CNAIR privind schimbul de date/ corelarea datelor furnizate de ambele entități referitoare la situația traficului rutier |
MAI – IGPR MTI- CNAIR |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– parteneriat stabilit– nr. date furnizate |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 3.2.1.4. Dezvoltarea unui parteneriat între DSU/IGSU și IGPR, prin care să fie identificate noi tipuri de mesaje de avertizare ce pot fi transmise prin Sistemul RO ALERT, în situațiile producerii unor pericole iminente ce pot perturba grav traficul. |
MAI – IGPR DSU, IGSU |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– parteneriat stabilit– nr. alerte difuzate |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 3.2.1.5. Realizarea unei analize integrate a principalelor fenomene/ evenimente/ manifestări publice care au impactat negativ securitatea națională și ordinea publică, atât în plan intern, cât și la nivel internațional, în vederea decelării mecanismelor declanșatoare și episoadelor de escaladare a tulburărilor ordinii publice |
MAI – DGMO, DGPI, IGPR, IGJR, IGPF, IGI |
2024 |
– material de analiză elaborat |
Bugetul de stat |
Anual |
| 3.2.1.6. Definirea unor indicatori de avertizare asociați adunărilor publice, care să permită identificarea timpurie a elementelor ce declanșează/ potențează apariția unor situații de tulburare gravă a ordinii publice, în vederea stabilirii unui cadru procedural care să direcționeze eforturile de detecție și monitorizare a indicatorilor de avertizare și să uniformizeze activitățile desfășurate |
MAI – DGPI, DGMO, IGJR, IGPR, IGPF, IGI |
2024 |
– set/seturi de indicatori de avertizare elaborat/-ți, validați instituțional și aprobați– proceduri de sistem/ operaționale, elaborate, aprobate și implementate |
Bugetul de stat |
Anual |
| 3.2.1.7. Realizarea unui sistem, la nivelul fiecărui județ, de apelare automată, în vederea asigurării cooperării între structurile MAI implicate în transmiterea mesajelor RO ALERT copil dispărut, conform programului național al Guvernului "Din grijă pentru copii" |
MAI – IGPR, IGSU STS |
2023 |
– nr. de sisteme realizate |
Bugetul de stat |
Anual |
| 3.2.2. Dezvoltarea unor concepte de analiză și evaluare integrată a riscurilor aplicabile specificului structurilor MAI, conform competențelor |
3.2.2.1. Elaborarea unui standard operațional MAI privind analiza de risc, care să adreseze, într-o modalitate integrată, identificarea, evaluarea și gestionarea riscurilor de nivel operațional ce pot afecta ordinea publică |
MAI – DGMO, DGPI, IGJR, IGPR, IGPF, IGI |
2023 |
– standard operațional MAI privind analiza de risc, elaborat și aprobat |
Bugetul de stat |
Anual |
| 3.2.2.2. Stabilirea unor terminologii unitare în domeniul evaluării riscurilor, aplicabile la nivel național, din perspectiva ordinii și siguranței publice |
MAI – DGMO, DGPI, IGJR, IGPR, IGPF, IGI |
2023 |
– glosar de termeni elaborat și diseminat |
Bugetul de stat |
Anual |
| 3.2.3. Îmbunătățirea proceselor de management, prin asigurarea unor mecanisme eficiente de planificare și evaluare a activităților specifice, inclusiv din perspectiva performanței acestora |
3.2.3.1. Consolidarea componentei de management, prin elaborarea unor documente de planificare pe termen mediu și scurt |
MAI – IGPR, IGJR, IGPF, IGI |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. de documente de planificare instituțională elaborate |
Bugetul de stat |
Anual |
| 3.2.3.2. Monitorizarea și evaluarea documentelor programatice la nivel instituțional |
MAI – IGPR, IGJR, IGPF, IGI |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. de documente programatice monitorizate/evaluate |
Bugetul de stat |
Anual |
| OBIECTIV SPECIFIC 3.3Sprijinirea procesului decizional și asigurarea managementului operațional integrat pentru gestionarea unor fenomene/evenimente/manifestări, cu impact în planul ordinii și siguranței publice, respectiv al acțiunilor complexe, situațiilor speciale și de criză |
| Rezultate așteptate: consolidarea capacității de planificare și gestionare a evenimentelor, cu impact în planul ordinii și siguranței publice, prin asigurarea suportului operațional și decizional |
| Direcții de acțiune |
Activități/acțiuni |
Instituții responsabile |
Perioadă de implementare/ Termen |
Indicatori de performanță |
Resurse alocate |
Etape evaluare |
| 3.3.1. Consolidarea capacității de planificare și gestionare integrată a fenomenelor/ evenimentelor/ manifestărilor, cu impact în planul ordinii și siguranței publice, respectiv al acțiunilor complexe, situațiilor speciale și de criză, prin aplicarea mecanismului "evaluare -> planificare -> gestionare/reacție", în scopul îmbunătățirii suportului decizional de nivel strategic |
3.3.1.1. Întocmirea de analize la nivel strategic, operațional și tactic, pentru evaluarea integrată a riscurilor adaptate specificului structurilor MAI amenințărilor și vulnerabilităților |
MAI – DGMO, IGJR, IGPR,IGPF |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. produse din domeniul analizei informațiilor întocmite |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 3.3.1.2. Desfășurarea de activități de informații în vederea identificării, prevenirii și contracarării amenințărilor, vulnerabilităților și factorilor de risc ce pot conduce la tulburarea gravă a ordinii publice și informarea cu operativitate a beneficiarilor legali |
MAI – DGPI |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– note de informare diseminate beneficiarilor legali și șefilor de structuri MAI – minimum 10 informări semestrial |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 3.3.1.3. Realizarea de evaluări analitice complexe, multi-sursă, de nivel tactic și strategic, a amenințărilor, vulnerabilităților și factorilor de risc la adresa ordinii publice și a securității naționale |
MAI – DGPI |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. note de evaluare diseminate beneficiarilor legali |
Bugetul de stat |
Anual |
| 3.3.1.4. Asigurarea cadrului dispozițional necesar gestionării evenimentelor/manifestărilor, cu impact în planul ordinii și siguranței publice respectiv al acțiunilor complexe, situațiilor speciale și de criză |
MAI – DGMO, IGPR,IGJR, IGPF, IGI |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. planuri de măsuri întocmite – nr. ordine/ dispoziții întocmite |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 3.3.2. Dezvoltarea fluxului informațional, prin implementarea unor mecanisme de cooperare în sistem integrat în vederea acoperirii necesităților de transmitere a documentelor/ datelor/ informărilor/ dispozițiilor către/de la structurile MAI, inclusiv prin accesarea de proiecte/ programe cu finanțare din fonduri europene nerambursabile |
3.3.2.1. Dezvoltarea unui sistem informatic și de comunicații care să gestioneze informații clasificate secrete de stat, utilizând sisteme criptografice acreditate |
MAI – DGMO, DGPI, DGCTI, DFEN |
2026 |
– identificare nevoi instituționale– achiziționare echipamente hardware și software necesare– implementare sistem informatic și de comunicații– evaluare și certificare soluții de securitate |
Bugetul de statFEN |
Anual |
| 3.3.2.2. Acreditarea de securitate a sistemului |
MAI – DGMO,DGPI,DGCTI,DFEN |
2026 |
– întocmirea documentației de securitate– implementarea măsurilor de securitate stabilite– testarea și evaluarea securității sistemului– sisteme informatice și de comunicații acreditate |
Bugetul de statFEN |
Anual |
| 3.3.3. Planificarea și desfășurarea de exerciții complexe naționale și internaționale, care să verifice modul de pregătire, acțiune și reacție a structurilor MAI și viabilitatea prevederilor documentelor operative, respectiv a procedurilor operaționale circumscrise acestora |
3.3.3.1. Planificarea, organizarea, desfășurarea și evaluarea activităților de pregătire, prin exerciții, a personalului structurilor MAI, la nivel intra și interinstituțional |
MAI – DGMO și structurile subordonate participante ale DGPI, IGPR, IGJR, IGPF, IGSU MApN, SRI, STS |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. de documente elaborate– nr. exerciții desfășurate– nr. participanți– nr. măsuri dispuse pentru remedierea neajunsurilor rezultate |
Bugetul de stat |
Anual |
| 3.3.3.2. Planificarea, organizarea și desfășurarea unui exercițiu interinstituțional, de nivel strategic, pentru managementul crizelor, în domeniile de competență ale MAI, inclusiv în domeniul apărării naționale, cu sau fără forțe în teren și prin simularea procesului de activare a centrelor operative și a celor cu responsabilități în coordonarea unui răspuns integrat în plan național |
MAI – DGMO, DSU și DGPI cu participarea IGPR, IGJR, IGPF, IGSU, IGAv și IGIMApN (CNMC-N)SRISTSSPPMS |
2023-2027 |
– evaluări și analize asupra evoluțiilor procesului de planificare realizate– sesiuni de discuții/grupuri de lucru intra și inter instituționale organizate– nr. documente strategice testate în cadrul exercițiului– documente elaborate, actualizate sau modificate în baza concluziilor rezultate în urma exercițiului– nr. lecții identificate în urma exercițiului– nr. documente strategice (concepții, planuri, protocoale, proceduri etc.) validate prin exercițiu |
Bugetul de stat |
O dată la doi ani (2024, 2026) |
| 3.3.3.3. Rezolvarea unor situații simulate de tulburare gravă a ordinii publice, în cazul situațiilor de criză ce implică lipsirea de libertate, în mod ilegal, a unor persoane |
MAI – IGPR, IGJR |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. de exerciții efectuate |
Bugetul de stat |
Anual |
| 3.3.4. Identificarea și implementarea, de către instituțiile responsabile, în parteneriat cu autoritățile publice și societatea civilă, a unor soluții moderne privind protecția spațiilor publice și gestionarea mulțimilor |
3.3.4.1. Crearea unui grup de lucru (GL Protecția Spațiilor Publice – GL PSP) interinstituțional, cu participarea unui număr cât mai mare de actori naționali, atât din cadrul administrației publice centrale și locale, cât și din sfera non-guvernamentală, coordonat de MAI, în scopul dezvoltării unui cadru comun de cooperare |
MAI – DGPI |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– GL PSP constituit– nr. întâlniri de lucru– convocatoare, agende ale reuniunilor și minute cu rezultatele acestora |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 3.3.4.2. Identificarea spațiilor publice de interes național, prin prisma riscurilor la adresa ordinii publice și securității naționale generate de desfășurarea unor adunări publice de mare amploare, evaluarea nivelului de protecție specific fiecăruia și stabilirea de măsuri concrete de creștere a acestui nivel |
MAI – DGPI |
2023 |
– maparea spațiilor publice cu importanță ridicată– evaluare privind nivelul de protecție de care beneficiază spațiile publice cu importanță ridicată realizată |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 3.3.5.Dezvoltarea capabilităților necesare și a capacității de răspuns a structurilor de ordine publică pentru gestionarea, în sistem integrat, a situațiilor speciale și de criză care pot pune în pericol viața cetățeanului, respectiv a situațiilor de urgență generate de tipurile de risc prevăzute de legislația națională |
3.3.5.1. Derularea unor stagii de pregătire, în vederea valorificării resurselor umane din structurile de ordine și siguranță publică în domeniul situațiilor de urgență și dezvoltarea competențelor de răspuns ale acestora |
MAI – IGPR, IGJR, IGPF, IGI |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– domeniile de pregătire stabilite– nr. activități de pregătire desfășurate– nr. participanți |
Bugetul de statFEN |
Anual |
| 3.3.5.2. Realizarea a 10 capacități de dislocare pe termen scurt (cu asigurarea condițiilor de hrănire și refacere a capacității de muncă) în zonele afectate de seisme și inundații, în zonele evacuate și în proximitatea lor |
MAI – IGJR |
2025 |
– nr. de tabere mobile în sistem containerizat intrate în dotare |
Bugetul de stat |
Anual |
| 3.3.5.3. Planificarea, organizarea și desfășurarea de exerciții care să permită dezvoltarea interoperabilității și complementarității acțiunilor desfășurate de structurile MAI respectiv exersarea modurilor de acțiune și a procedurilor comune de intervenție în situații de urgență |
MAI – DSU, DGMO, IGSU, IGPR, IGJR, IGPF, IGAv |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. activități de pregătire desfășurate– evaluări și analize periodice asupra stadiului procesului de planificare realizate– rezultatele obținute să permită evaluarea și reconfigurarea necesarului logistic pentru realizarea acțiunilor de răspuns și a protecției personalului |
Bugetul de stat |
Anual |
| OBIECTIV SPECIFIC 3.4Eficientizarea procesului de gestionare a amenințărilor asimetrice și hibride, cu efecte non-lineare în planul ordinii și siguranței publice |
| Rezultate așteptate: asigurarea securității /siguranței populației, prin consolidarea mecanismului de menținere și restabilire a ordinii publice; creșterea gradului de pregătire a efectivelor proprii prin organizarea /participarea la exerciții naționale |
| Direcții de acțiune |
Activități/acțiuni |
Instituții responsabile |
Perioadă de implementare/ Termen |
Indicatori de performanță |
Resurse alocate |
Etape evaluare |
| 3.4.1. Dezvoltarea unui mecanism integrat la nivelul MAI, care să permită identificarea, monitorizarea și contracararea timpurie a riscurilor asimetrice și amenințărilor hibride |
3.4.1.1. Reevaluarea setului de indicatori definitori pentru analiza amenințărilor hibride, aplicabili domeniului afacerilor interne, precum și identificarea și definirea unor indicatori de avertizare specifici riscurilor asimetrice ale căror manifestări pot afecta ordinea publică |
MAI – DGPI, DGMO, IGPR, IGJR, IGPF, IGI |
2023 |
– set de indicatori elaborat |
Bugetul de stat |
Anual |
| 3.4.1.2. Monitorizarea continuă a indicatorilor de avertizare și semnalarea cu operativitate, conform fluxurilor de informare prestabilite, a elementelor de interes identificate, în vederea decelării primelor elemente de sprijin decizional necesare pentru gestionarea unor eventuale situații de criză de ordine publică. |
MAI – DGPI, IGPR, IGJR, IGPF, IGI |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. rapoarte de informare/note diseminate |
Bugetul de stat |
Anual |
| 3.4.1.3. Analizarea și evaluarea integrată a impactului unor evoluții cu potențial risc din sfera amenințărilor hibride, precum și elaborarea unor evaluări periodice privind domeniile vulnerabile și potențialele ținte ale unor amenințări hibride pe spațiul de competență al MAI |
MAI – DGPI |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– informări diseminate instituțiilor competente – minimum o informare anual– materiale de evaluare realizate și diseminate – minimum 1 material/semestru |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 3.4.2. Creșterea gradului de conștientizare, la nivelul personalului MAI, cu privire la consecințele riscurilor asimetrice și amenințărilor hibride în planul ordinii și siguranței publice |
3.4.2.1. Elaborarea și derularea de acțiuni de creștere a nivelului de conștientizare a personalului MAI cu privire la amenințările hibride și impactul acestora la adresa securității naționale |
MAI – DGPI |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. note de informare, materiale de briefing, teme de pregătire, elaborate și diseminate– nr. activități de instruire desfășurate– nr. ateliere, seminarii organizate, dedicate demnitarilor și șefilor de structuri MAI organizate |
Bugetul de stat |
Anual |
| 3.4.2.2. Planificarea și desfășurarea în cadrul activităților de învățământ universitar /postuniversitar a unor cursuri/ module de pregătire privind riscurile asimetrice și amenințările hibride în planul ordinii și siguranței publice |
MAI – DGPI, Academia de poliție "Alexandru Ioan Cuza", ISOP |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. cursuri/module dedicate gestionării riscurilor asimetrice și a amenințărilor hibride, organizate și desfășurate |
Bugetul de stat |
Anual |
| 3.4.3. Eficientizarea mecanismului de gestionare a evenimentelor generate de operațiuni hibride, cu impact pe palierul ordinii publice |
3.4.3.1. Organizarea, planificarea și desfășurarea de exerciții pe spațiul MAI, care să vizeze pregătirea structurilor SNAOPSN și a societății civile, pentru gestionarea unor situații complexe de criză cu impact în planul ordinii publice, generate/ influențate de operațiuni hibride malițioase |
MAI – DGMO, DGPI, IGPR, IGJR, IGPF, IGI |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. de exerciții organizate, planificate și desfășurate care asigură testarea rezilienței și a fluxurilor informațional- decizionale, a procedurilor comune de operare– scenarii și planuri de contingență în domeniul amenințărilor hibride generate |
Bugetul de stat |
Anual |
| 3.4.3.2. Derularea unor sesiuni de discuții/formate de pregătire cu adresabilitate palierului/ nivelului decizional (ce încadrează CNCAOP, CNMC-N, CNAA, CNSU etc.). |
MAI (DGMO, DGPI, IGPR, IGJR, IGPF, IGI, IGSU)MApN (CNMC-N) SRI, STS, SPPAutorități/instituții publice cu atribuții în domeniul situațiilor de crizăStructuri NATO/UE |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– grafic calendar al activităților întocmit– nr. evaluări și analize periodice asupra stadiului procesului de planificare/ execuție realizate– nr. activități realizate– rezultatele obținute, care să permită validarea planurilor/ procedurilor |
Bugetul de stat |
Anual |
PILON – ABORDARE INTEGRATĂ ȘI MANAGEMENT OPERAȚIONALOBIECTIV GENERAL NR. 4: Dezvoltarea și consolidarea cooperării naționale și instituționale în domeniu ordinii și siguranței publice
| OBIECTIV SPECIFIC 4.1Eficientizarea schimbului de informații și bune practici, a procedurilor comune de lucru, la nivel intra și interinstituțional |
| Rezultate așteptate: îmbunătățirea modului de acțiune, în sistem integrat, a structurilor naționale cu atribuții în domeniul ordinii și siguranței publice; creșterea eficienței activităților desfășurate pentru prevenirea și combaterea faptelor antisociale; calitate crescută a activităților desfășurate de actorii relevanți în parteneriat; consolidarea domeniului de lecții învățate, prin asigurarea unui schimb de informații și transfer de cunoștințe și practici |
| Direcții de acțiune |
Activități/acțiuni |
Instituții responsabile |
Perioadă de implementare/ Termen |
Indicatori de performanță |
Resurse alocate |
Etape evaluare |
| 4.1.1. Intensificarea colaborării, creșterea numărului de acțiuni desfășurate în comun de structurile/ instituțiile/ autoritățile naționale pentru prevenirea și combaterea faptelor antisociale |
4.1.1.1. Elaborarea de planuri de acțiune comune și organizarea/ derularea de acțiuni de prevenire și combatere a faptelor antisociale |
MAI – DGMO, IGPR, IGJR, IGPF, IGI |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. planuri de acțiune elaborate– nr. de activități derulate în cadrul protocoalelor de colaborare/parteneriatelor/– planurilor comune de acțiune– nr. efective participante |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 4.1.1.2. Organizarea de acțiuni, în colaborare cu alte instituții, pentru combaterea infracțiunilor contra patrimoniului comise de grupuri organizate, la nivel național/ internațional |
MAI – IGPR |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. JAD la care s-a participat– nr. JIT la care s-a participat– nr. efective care au participat |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 4.1.1.3. Organizarea de acțiuni, în colaborare cu alte instituții, pentru depistarea și prinderea persoanelor urmărite la nivel național/ internațional |
MAI – IGPR |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. persoane urmărite depistate |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 4.1.1.4. Încheierea unui protocol de colaborare cu Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, în domeniul inspecției sociale pentru prevenirea și combaterea încălcării prevederilor legale din domeniul asistenței sociale |
MMSS- ANPIS MAI – IGPR |
2023 |
– protocol încheiat |
Bugetul de stat |
Anual |
| 4.1.1.5. Organizarea de dezbateri, cu implicarea instituțiilor responsabile cu atribuții în domeniul prevenirii și combaterii violenței domestice |
MFTES – ANES MAI – IGPR |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. dezbateri organizate– raport privind organizarea dezbaterilor |
Bugetul de statFEN |
Anual |
| 4.1.1.6. Organizarea unor sesiuni de informare a personalului operativ din structurile de ordine publică și siguranță națională privind importanța aducerii la cunoștința victimelor infracțiunilor a drepturilor pe care le au conform legii, a importanței procesului de referire către serviciile sociale disponibile în comunitate |
MAI – IGPR, ANITP MJ MMSS |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. sesiuni organizate |
Bugetul de statFEN |
Anual |
| 4.1.1.7. Derularea, la inițiativa serviciilor publice de asistență socială, de activități comune cu structurile Poliției Române, în vederea prevenirii criminalității și a riscului crescut al persoanelor vulnerabile de a deveni victime ale infracționalității, respectiv sensibilizării comunității pentru evitarea faptelor antisociale la adresa grupurilor vulnerabile (persoane vârstnice, persoane fără adăpost etc.) |
Autorități publice locale – Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția CopiluluiMAI – IGPR |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. activități derulate în comun |
Bugetul de statFEN |
Anual |
| 4.1.2. Întărirea cooperării interinstituționale în domeniul prevenirii și combaterii abaterilor la regimul silvic, în baza documentelor de cooperare/ colaborare |
4.1.2.1. Asigurarea schimbului de informații cu celelalte instituții cu atribuții în domeniu și planificarea acțiunilor în comun pe linia prevenirii și combaterii faptelor ilicite la regimul silvic, în baza datelor la dispoziție |
MAI – IGPR, IGJR, IGPF |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. de informații transmise/primite de la celelalte instituții |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 4.1.2.2. Revizuirea Planului comun de acțiune pentru prevenirea și combaterea faptelor ilegale din domeniul forestier "Scutul Pădurii". |
MMAP, în colaborare cu instituțiile cu responsabilități(MAI – DGMO, IGPR, IGJR, IGPF, IGAv ANAF) |
2024-2027 |
– Document revizuit |
Bugetul de stat |
Anual |
| 4.1.2.3. Implementarea, la nivelul structurilor MAI, a Planului comun de acțiune pentru prevenirea și combaterea faptelor ilegale din domeniul forestier "Scutul Pădurii" |
MAI – IGPR, IGJR, IGPF |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. misiuni de cooperare/acțiuni efectuate– nr. de controale executate– nr. de obiective verificate– nr. dosare penale înregistrate/acte de sesizare întocmite– nr. sancțiuni contravenționale– valoarea sancțiunilor contravenționale– cantitate material lemnos confiscat– valoare material lemnos confiscat– nr. lucrători MAI participanți |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 4.1.2.4. Analiza, dezvoltarea și testarea modulului de evidență a contravențiilor cu privire la regimul silvic (SNEICS) din cadrul proiectului SUMAL 2.0 |
STSMMAP |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. activități realizate |
Bugetul de stat |
Anual |
| 4.1.3. Valorificarea conceptului de lecții învățate, inclusiv a bunelor practici de către structurile MAI cu responsabilități în domeniul ordinii și siguranței publice |
4.1.3.1. Susținerea de teme profesionale pe subiectul lecțiilor învățate în cadrul cursurilor organizate la nivelul Institutului de Studii pentru Ordine Publică (ISOP) |
MAI – ISOPDGMO |
2023-2027/ activitate cu caracter permanentLa solicitarea ISOP (conform planificării didactice) |
– nr. cursuri organizate– nr. de cursanți |
Bugetul de stat |
Anual |
| 4.1.3.2. Organizarea de întâlniri de lucru pe domeniul lecțiilor învățate cu structurile MAI responsabile cu implementarea conceptului de lecții învățate |
MAI – DGMO, DSU, IGPR, IGJR, IGSU, IGPF, IGI, IGAv |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. întâlniri de lucru– nr. de participanți |
Bugetul de stat |
Anual |
| 4.1.3.3. Realizarea unui Ghid de bune practici în domeniul lecțiilor învățate la nivelul MAI |
MAI – DGMO |
Decembrie 2024 |
– ghid publicat |
Bugetul de stat |
Anual |
| 4.1.4. Îmbunătățirea interoperabilității sistemelor informatice naționale, pentru asigurarea unui suport optim de corelare și valorificare a informațiilor operative |
4.1.4.1. Modernizarea sistemului de Comunicații Pașapoarte |
MAI – DGCTI, DGP |
2023 |
– nr. noduri modernizate |
Bugetul de statFEN |
Semestrial |
| 4.1.4.2. Realizarea unui sistem centralizat la nivelul MAI, destinat interconectării SIC- urilor care gestionează informații clasificate și acreditarea de securitate a acestuia, care să permită dinamizarea fluxurilor informaționale, inclusiv în plan operațional |
MAI – DGPI |
2023 |
– sistem implementat șiacreditat |
Bugetul de statFEN |
Semestrial |
| 4.1.4.3. Partajarea informațiilor existente la nivelul instituțiilor care dețin date cu privire la problematica violenței domestice, într-un sistem informatic național de înregistrare și raportare a cazurilor de violență domestică și de gen |
MFTES – ANESMAI – IGPRSTSDGASPCMS/Spitale/INML |
2023-2027 |
– sistem informatic funcțional– ordin comun de aprobare a procedurii comune de lucru la nivel interinstituțional privind raportarea, colectarea și monitorizarea datelor în domeniul prevenirii și combaterii violenței domestice– nr. întâlniri privind punerea în aplicare a procedurii de raportare, colectare și monitorizare de date |
Bugetul de statFENAlte surse de finanțare |
Anual |
| 4.1.5.Consolidarea parteneriatului între structurile de aplicare a legii, autoritățile publice locale și entități private, pentru derularea unor proiecte comune de consolidare a nivelului de securitate a spațiilor publice sensibile sau vulnerabile și creșterea gradului de siguranță a cetățenilor |
4.1.5.1. Încheierea unor protocoale de colaborare cu parteneri instituționali interesați de dezvoltarea conceptului de protecție a spațiilor publice și derularea, în comun, de proiecte, inclusiv cu finanțare externă, care să asigure creșterea gradului de siguranță a cetățenilor prin prisma consolidării nivelului de securitate a spațiilor publice |
MAI – DGPI, IGJR |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. protocoale de colaborare/ parteneriate încheiate– nr. proiecte implementate |
Bugetul de statFENAlte surse de finanțare |
Anual |
| 4.1.5.2. Acordarea suportului necesar implementării în proiectele de dezvoltare urbanistică a unor soluții de protecție a spațiilor publice |
MAI – DGPI, IGJR |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. note de fundamentare a soluțiilor identificate |
Bugetul de stat |
Anual |
| OBIECTIV SPECIFIC 4.2Eficientizarea schimbului de informații și bune practici, a procedurilor comune de lucru, la nivel internațional |
| Rezultate așteptate: consolidarea mecanismului de cooperare internațională, în scopul contracarării/diminuării riscurilor pe linie de ordine și siguranță publică ;consolidarea cooperării internaționale, prin asigurarea unei prezențe active; intensificarea acțiunilor comune desfășurate între structurile /instituțiile /autoritățile naționale și internaționale |
| Direcții de acțiune |
Activități/acțiuni |
Instituții responsabile |
Perioadă de implementare/ Termen |
Indicatori de performanță |
Resurse alocate |
Etape evaluare |
| 4.2.1. Dinamizarea cooperării internaționale pe problematici asociate ordinii și siguranței publice, în cadrul UE/NATO sau în alte formate, prin asigurarea reprezentării/ participării la diferitele activități planificate |
4.2.1.1. Participarea/ coordonarea participării reprezentanților structurilor MAI/ conducerii MAI în diferitele formate decizionale la nivel UE (grupuri de lucru, comitete, Consilii JAI) pentru îndeplinirea obligațiilor ce revin României ca stat membru UE ' |
MAI – DGAESRI, și structurile responsabile de diversele problematici asociate ordinii și siguranței publice (DGPI, IGPR, IGJR, IGPF, IGI,DGA, ANA, ANITP) |
2023-2027/ activitate cu caracter permanentÎn funcție de calendarul PRES a CONS UE/COM |
– nr. de reuniuni/grupuri de lucru la care s-a asigurat coordonarea participării/participarea și elaborarea mandatelor– nr. dosare europene pentru care s-au elaborat elementele de mandat– nr. participări în cadrul misiunilor de evaluare Schengen anunțate/ neanunțate |
Bugetul de statFEN |
Semestrial |
| 4.2.1.2. Participarea la activități specifice, în vederea asigurării reprezentării Poliției Române în cadrul PCC SEE, OCEMN, SEPCA, Forumul Salzburg, OSCE, INTERPOL, SELEC |
MAI – IGPR, IGPF |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– procentul participării la întâlniri/misiuni raportat la numărul de solicitări |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 4.2.1.3. Asigurarea participării personalului MAI la misiunile de menținere a păcii derulate sub egida ONU, UE, OSCE și NATO |
MAI – DGMRU, DGMO, structurile MAI cu responsabilități pe acest palier |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– lista forțelor și mijloacelor MAI care se trimit în misiuni și operații în afara teritoriului statului român elaborată;– proiect Plan de întrebuințare a forțelor și mijloacelor MAI care se trimit în misiuni și operații în afara teritoriului statului român elaborat;– nr. activități de pregătire și selecționare /sprijinire a procesului de selecționare a personalului efectuate;– nr. activități de coordonare, organizare, suport și sprijin desfășurate conform Planului de întrebuințare |
Bugetul de stat |
Anual |
| 4.2.1.4. Asigurarea reprezentării MAI, respectiv a DGPI, în cadrul Police Working Group on Terrorism (PWGT), instrument de cooperare dedicat schimbului operativ de date și informații pe linia prevenirii și combaterii activismului politic violent, (auto)radicalizării, etno-separatismului sau a extremismului de stânga/dreapta |
MAI – DGPI |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. activități de participare a experților DGPI la activitățile dedicate acestui format de cooperare – minimum o activitate anual |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 4.2.1.5. Asumarea unui rol activ în vederea îndeplinirii obiectivelor ce decurg din calitatea de stat membru și prin asigurarea unei reprezentări de înalt nivel a statului român, a MAI și PFR în relațiile de cooperare cu Agenția Frontex, având la bază prevederile Regulamentului (UE) 1896/2019 privind Poliția de Frontieră și Garda de coastă la nivel european, astfel încât să se asigure îndeplinirea angajamentelor ce ne revin în calitate de stat membru UE |
MAI – IGPF |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. participări la:– reuniunile Consiliului de Administrație al Agenției Frontex– operațiunile comune, proiectele pilot și exercițiile organizate de către Agenția Frontex– activități pe linie de pregătire sau în alte domenii (RDU, Analiză de risc, Pooled Resources, etc.) desfășurate sub egida Frontex |
Bugetul de statFEN |
Semestrial |
| 4.2.1.6. Participarea la activități de pregătire (cursuri/seminarii/ instruiri etc.) sub egida agențiilor europene de profil, precum și la inițiative de cooperare naționale, regionale și internaționale în domeniul ordinii publice |
MAI – DGMO, DGPI, IGPR, IGJR, IGPF, IGI, ANA, ANITP, DGA |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. de activități de instruire– nr. personal participant |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 4.2.2. Dezvoltarea cooperării bilaterale și multilaterale a MAI, prin intermediul atașaților de afaceri interne și ofițerilor de legătură ai MAI |
4.2.2.I. Facilitarea de către atașații de afaceri interne/ofițerii de legătură a contactelor și acordarea de sprijin structurilor MAI pentru efectuarea transferului de expertiză |
MAI – DGAESRI și structurile MAI interesate de transferul de expertiză |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. activități privind efectuarea transferului de expertiză realizat prin intermediul rețelei de reprezentare externă |
Bugetul de stat |
Anual |
| 4.2.2.2. Solicitarea de documentări și informări cu privire la soluții tehnice, legislative sau operative abordate de către statele UE în domeniile de competență ale structurilor de ordine publică |
MAI – IGPR |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. de solicitări formulate ofițerilor de legătură– nr. de note de informare/ prezentare realizate |
Bugetul de stat |
Anual |
| 4.2.3. Consolidarea cooperării multilaterale în ceea ce privește sprijinirea acțiunilor comune desfășurate între structurile/ instituțiile/ autoritățile naționale și internaționale |
4.2.3.1. Desfășurarea de activități comune în vederea descoperirii persoanelor urmărite, a imigranților ilegali, a documentelor falsificate, a contrabandei cu arme, droguri, țigări sau alte mărfuri și a altor activități ilegale cu caracter transfrontalier |
MAI – IGPF |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. activități– nr. cauze investigate |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 4.2.3.2. Continuarea participării la acțiunile derulate sub egida rețelei forțelor speciale de poliție – ATLAS, precum și efectuarea demersurilor de participare în cadrul altor rețele/organizații internaționale relevante domeniului de competență*7) |
MAI – IGPR, IGJR |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. acțiuni/activități desfășurate– nr. demersuri de participare în cadrul unor rețele/ organizații internaționale întreprinse |
Bugetul de stat |
Anual |
PILON – REZILIENȚĂ INSTITUȚIONALĂOBIECTIV GENERAL NR. 5: Dezvoltarea capacității administrative și operaționale a structurilor/instituțiilor MAI, în scopul asigurării neîntrerupte și la parametri optimi a serviciilor esențiale din domeniul ordinii și siguranței publice
| OBIECTIV SPECIFIC 5.1 |
Eficientizarea structurală a instituțiilor cu atribuții în domeniul ordinii și siguranței publice
| Rezultate așteptate: îmbunătățirea rezultatelor obținute la nivelul tuturor structurilor cu atribuții în domeniul ordinii și siguranței publice; adaptarea/dimensionarea structurală a structurilor MAI, în funcție de realitățile societății |
| Direcții de acțiune |
Activități/acțiuni |
Instituții responsabile |
Perioadă de implementare/ Termen |
Indicatori de performanță |
Resurse alocate |
Etape evaluare |
| 5.1.1.Consolidarea capacității instituționale în proiectarea, dezvoltarea și asigurarea unui sistem coerent și eficient de servicii din domeniul ordinii și siguranței publice, prin eficientizarea structural-funcțională a structurilor MAI |
5.1.1.1. Realizarea de analize cu privire la adaptarea/dimensionarea structurilor MAI, în funcție de noile realități socio-economice |
MAI – Structurile MAI |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. analize/diagnoze/ note de fundamentare întocmite |
Bugetul de stat |
Anual |
| 5.1.1.2. Redimensionarea/ înființarea/ operaționalizarea unor structuri ale MAI, adaptarea structurii organizatorice ale acestora în raport de evoluția situației operative |
MAI – Structurile MAI cărora le-au fost aprobate note raport, DGMRU |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. structuri redimensionate/ înființate/ operaționalizate– nr. posturi finanțate– nr. posturi ocupate |
Bugetul de stat |
Anual |
| 5.1.1.3. Analiza resurselor necesare și inițierea demersurilor necesare înființării, autorizării și acreditării unor unități de învățământ postliceal și/sau centre de formare profesională a personalului MAI, în raport de nevoile inspectoratelor generale/similare și/sau centre de formare profesională a personalului MAI |
MAI – Inspectoratele generale, DGMRU, DGMO |
2023-2026 |
– analiză de oportunitate realizată– plan de operaționalizare a noilor unități de învățământ postliceal și/ sau centre de formare profesională realizat– emiterea ordinelor de înființare a unităților/centrelor -declanșarea procedurii de obținere a autorizației provizorii de funcționare– asigurarea îndeplinirii standardelor de autorizare și acreditare |
Bugetul de stat |
Anual |
|
|
| 5.1.2. Asigurarea capacității optime de sprijin a misiunilor pe domeniul logistic și pe domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor, inclusiv prin completarea cu categoriile de personal de specialitate deficitare |
5.1.2.1. Atribuirea calității de ordonator terțiar de credite și personalitate juridică Direcției Administrare pentru Comunicații și Tehnologia Informației |
MAI – DGCTI |
2023 |
– calitate de ordonator terțiar de credite atribuită |
Bugetul de stat |
Anual |
| 5.1.2.2. Analiza oportunității realizării de modificări/ dezvoltări structurale de suport administrativ, la nivelul structurilor teritoriale |
MAI – DGCTI, DGL, DGMRU, DGMO |
2025 |
– analiză privind necesitatea înființării structurilor teritoriale realizată– documentație specifică elaborată și promovată |
Bugetul de stat |
Anual |
| 5.1.2.3. Întreprinderea de demersuri pentru înființarea la nivel central și teritorial a unor posturi/structuri dedicate pentru prevenirea și contracararea incidentelor de securitate cibernetică |
MAI – IGPR, DGMRU, DGMO |
2024 |
– analiză privind necesitatea înființării structurilor realizată– documentație specifică elaborată, promovată și aprobată– regulamente de organizare și funcționare, state de organizare elaborate– nr. posturi înființate– nr. posturi nou înființate încadrate cu personal. |
Bugetul de stat |
Anual |
*7) ex. EU High Risk Security Network
| OBIECTIV SPECIFIC 5.2Eficientizarea managementului resurselor umane, logistice, financiare și informaționale |
| Rezultate așteptate: reducerea deficitului de personal înregistrat la nivelul structurilor MAI; îmbunătățirea gradului de dotare; eficientizarea activităților de pregătire, prin identificarea și aplicarea unor soluții organizatorice și structurale adaptate noilor realități instituționale și operative; creșterea gradului de absorbție a fondurilor externe nerambursabile; îmbunătățirea condițiilor materiale și de siguranță din centrele de reținere și arestare preventivă |
| Direcții de acțiune |
Activități/acțiuni |
Instituții responsabile |
Perioadă de implementare/ Termen |
Indicatori de performanță |
Resurse alocate |
Etape evaluare |
| 5.2.1. Adaptarea mecanismelor de management al resurselor umane care vizează recrutarea/ selecția, încadrarea, dezvoltarea, pregătirea, formarea și perfecționarea personalului MAI la realitățile sociale actuale |
5.2.1.1.Dezvoltarea programului de master profesional pentru formarea ofițerilor de poliție organizat la Academia de Poliție "Alexandru Ioan Cuza", inclusiv din perspectiva diversificării ofertei educaționale și a structurării numărului de locuri |
MAI – DGMRU, Academia de Poliție "A.I. Cuza", 'Inspectoratele generale |
2023-2024/ activitate cu caracter permanent |
– nr. locuri aprobate– nr. de locuri alocate distinct pentru polițiști și cadre militare– nr. programe de master profesional aprobate |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 5.2.1.2.Analiza resurselor necesare pentru înființarea unor unități de învățământ postliceal pentru formarea agenților de poliție/subofițerilor |
MAI – DGMRU,Inspectoratele generale |
2023-2024/ activitate cu caracter permanent |
– soluții și oportunități identificate pentru înființarea unităților de învățământ– nr. de activități în vederea operaționalizării– nr. de unități de învățământ înființate– nr. de posturi didactice înființate necesar pentru înființarea unităților de învățământ |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 5.2.1.3. Organizarea unor module comune de pregătire, în funcție de nevoile inspectoratelor generale, cu valorificarea la capacitate maximă a capabilităților de pregătire existente la nivelul MAI |
MAI – DGMRU,Inspectoratele generale,Centrele de formare profesională ale MAI |
2023-2024/ activitate cu caracter permanent |
– nr. de baze de pregătire destinate– nr. cursuri de pregătire organizate– nr. de locuri alocate pe structura de curs |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 5.2.1.4. Promovarea, prin metode și mijloace moderne, a ofertei educaționale și de încadrare a MAI, precum și a cerințelor și condițiilor obligatorii de recrutare și selecție |
MAI – DGMRU, DIRP, DGCTI,Inspectoratele generale, unitățile de recrutare și selecție, instituțiile de învățământ |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– pliante de prezentare a ofertei educaționale și de încadrare realizate– nr. activități de promovare realizate, locurile în care au fost realizate– promovarea de materiale informative în mediile de comunicare – nr. campanii de informare realizate, nr. postări pe rețelele de socializare, nr. comunicate de presă remise– dosar electronic de candidat |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 5.2.1.5. Proiectarea și implementarea unui sistem informatic integrat privind managementul resurselor umane ale MAI, ce va cuprinde inclusiv activitățile aferente etapelor de recrutare și selecție a candidaților la admiterea în instituțiile de învățământ care pregătesc personal pentru nevoile MAI |
MAI – DGMRU, DGCTI,Inspectoratele generale/similare |
2023 |
– sistem informatic integrat privind managementul resurselor umane |
Bugetul de statFEN |
Semestrial |
| 5.2.1.6. Întreprinderea demersurilor la nivel instituțional pentru folosirea de spații/baze de pregătire fizică și încheierea de convenții/ protocoale/ contracte de închiriere |
MAI – IGPR |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. spații/baze de pregătire fizică destinate uzului personalului– nr. convenții/ protocoale/ contracte de închiriere încheiate |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 5.2.1.7.Analiza resurselor necesare pentru înființarea unor centre regionale de pregătire a personalului operativ/baze județene comune de pregătire și demararea măsurilor de operaționalizare a acestora |
MAI – Inspectorate generale/similare,DGL,DGMRU |
2023-2024 |
– soluții și oportunități identificate pentru înființarea de centre/baze județene de pregătire– nr. activități desfășurate în vederea operaționalizării– nr. de centre regionale de pregătire/baze județene comune de pregătire înființate– nr. posturi redistribuite/ transformate/suplimentate pentru înființarea de centre regionale de pregătire/ baze județene comune de pregătire |
Bugetul de stat |
Anual |
| 5.2.2. Adaptarea cadrului legislativ pentru asigurarea stabilității pe funcție a personalului MAI |
5.2.2.1. Analiza nevoilor de îmbunătățire a cadrului normativ cu privire la cariera polițiștilor și cadrelor militare, precum și elaborarea de propuneri de modificare a legislației în domeniul resurselor umane, în funcție de nevoile identificate |
MAI – DGMRU, Inspectoratele generale/similare |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– analiză prezentată conducerii MAI– nr. puncte de vedere/ propuneri formulate |
Bugetul de stat |
Anual |
| 5.2.2.2. Elaborarea proiectelor de acte normative privind ghidul carierei personalului armei – pentru structurile militare ale MAI, în acord cu prevederile Legii nr. 80/1995 |
MAI – Inspectoratele generale/similare, DGMRU |
2023 |
– proiecte de acte normative prezentate conducerii MAI |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 5.2.3. Dezvoltarea capacității de gestionare, accesare și implementare a fondurilor externe nerambursabile |
5.2.3.1. Elaborarea portofoliului de proiecte finanțate din FESI pentru perioada 20212027 |
MAI – DFENStructuri MAI |
2023 |
– portofoliul proiectelor finanțate din FESI pentru perioada 2021-2027 elaborat, aprobat, actualizat |
Bugetul de stat |
Anual |
| 5.2.3.2. Depunerea de proiecte în vederea finanțării |
MAI – DFENStructuri MAI |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nevoi strategice instituționale identificate, în corelare cu obiectivele de politică și cele specifice ale UE– idei de proiecte identificate– nr. fișe de proiect/ cereri de finanțare depuse spre finanțare– nr. proiecte aprobate/ implementate– valoarea fondurilor externe nerambursabile accesate– execuția bugetară – Titlul X |
Bugetul de statFEN |
Semestrial |
| 5.2.3.3. Elaborarea metodologiilor pentru stabilirea cadrului de performanță pentru cele trei fonduri dedicate afacerilor interne și a sistemelor de management și control specifice |
MAI – DFENStructuri MAI |
2023 |
– trei metodologii aprobate (FSI, FAMI și IMFV),– trei sisteme de management și control certificate (FSI, FAMI, IMFV) |
Bugetul de stat |
Anual |
| 5.2.3.4. Asigurarea demersurilor tehnice necesare pentru crearea aplicației informatice PN-AI (Programul Național Afaceri Interne) |
MAI – DFEN |
2023 |
– aplicație informatică funcțională |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 5.2.3.5. Operaționalizarea mecanismului instituțional pentru PNRR, la nivelul MAI |
MAI – DFENStructuri MAI |
2023 |
– mecanism instituțional la nivel MAI operațional |
Bugetul de statFonduri PNRR |
Anual |
| 5.2.3.6. Elaborarea și depunerea spre finanțare a unui proiect pentru creșterea capacității resursei umane din MAI pentru implementarea de proiecte finanțate din FESI |
MAI – DFEN |
2023 |
– cerere de finanțare elaborată, depusă și aprobată |
Bugetul de stat |
Anual |
| 5.2.4. Îmbunătățirea spațiilor de primire a cetățenilor, a gradului de dotare a personalului din cadrul tuturor structurilor MAI care execută misiuni de ordine și siguranță publică, cu mijloace de mobilitate, protecție, intervenție și sisteme de înregistrare audio-video, precum și a a condițiilor de lucru și igienă personală |
5.2.4.1. Implementarea unor proiecte ce vizează modernizarea patrimoniului imobiliar |
MAI – IGPR, IGJR, IGPF, IGI |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. proiecte în derulare |
Bugetul de statFEN |
Anual |
| 5.2.4.2. Derularea de investiții în infrastructura fizică a centrelor de reținere și arestare preventivă*8) |
MAI – IGPR |
2023-2025 |
– nr. de locuri noi de cazare/modernizate |
Bugetul de statFEN |
Anual |
| 5.2.4.3. Achiziționarea de mijloace de mobilitate terestră/navală, mijloace de mobilitate necesare transportului persoanelor private de libertate, autospeciale destinate cercetării la fața locului, precum și echipamente de supraveghere, control, protecție și intervenție |
MAI – IGPR, IGJR, IGPF, IGI |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. caiete de sarcini întocmite– nr. anunțuri licitații publice publicate– nr. contracte de achiziție încheiate– nr. mijloace de mobilitate achiziționate: terestre, navale, necesare transportului persoanelor private de libertate, destinate cercetării la fața locului– nr. echipamente de supraveghere, control și intervenție achiziționate– tip echipament achiziționat |
Bugetul de statFEN |
Semestrial |
| 5.2.4.4. Achiziționarea de mijloace de mobilitate auto pentru dezvoltarea capacităților de dislocare, facilitarea observării și deplasării în zone greu accesibile |
MAI – IGJR |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. de microbuze achiziționate– nr. de autocamioane transport materiale cu remorcă achiziționate– nr. de autobuze achiziționate– nr. de UTV-uri achiziționate;– nr. platforme transport UTV achiziționate– nr. dispozitive de observare aeriană achiziționate;– nr. camere cu termoviziune achiziționate– nr. autospeciale 4×4 pentru intervenție în zona montană achiziționate |
Bugetul de stat |
Anual |
| 5.2.5. Eficientizarea modului de pregătire și folosire a animalelor de serviciu la nivelul MAI, prin identificarea și aplicarea unor soluții organizatorice și structurale adaptate noilor realități instituționale și operative |
5.2.5.1. Evaluarea cadrului actual de acțiune și întocmirea unei note conceptuale privind eficientizarea modului de pregătire și folosire a animalelor de serviciu |
MAI – IGPR, IGJR |
2023 |
– analiză elaborată– propunere de modificare organizatorică întocmită și aprobată– structură/i înființată/e |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 5.2.5.2. Evaluarea efectivului canin și echipelor chinotehnice pentru stabilirea nivelului de pregătire și compatibilitate cu noile structuri |
MAI – IGPR, IGJR |
Semestrul I 2024 |
– notă de prezentare cu propuneri de evaluare a efectivului canin și echipelor chinotehnice elaborată |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 5.2.5.3. Identificarea necesarului și procurarea mijloacelor logistice necesare funcțiilor structurilor de poliție canină, în principal a mijloacelor de mobilitate terestră și a echipamentului de protecție pentru polițiști/jandarmi și câini |
MAI – IGPR, IGJR |
Semestrul I 2024 |
– nr. caiete de sarcini elaborate– nr. mijloace logistice achiziționate |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 5.2.6.Creșterea calității serviciilor medicale și de recuperare medicală a personalului MAI, în vederea asigurării sănătății și menținerea capacității de efort a efectivelor |
5.2.6.1. Monitorizarea și evaluarea factorilor de risc asociați locurilor de muncă, în vederea prevenirii apariției bolilor profesionale sau a celor legate de profesie, cuprinși în fișele de evaluare anuală |
MAI – DM |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. de fișe de evaluare ale aptitudinilor angajaților/ nr. total angajați MAI |
Bugetul de stat |
Anual |
| 5.2.6.2. Dotarea unităților sanitare din cadrul rețelei sanitare a MAI, cu echipamente și aparatură medicală de ultimă generație |
MAI – DM |
Trim. IV 2026 |
– gradul de îndeplinire a Programului anual de investiții în echipamente medicale– nr. echipamente și aparatură medical achiziționate |
Bugetul de statFEN |
Anual |
| 5.2.6.3. Realizarea demersurilor privind dezvoltarea infrastructurii unităților sanitare de asistență medicală primară, de specialitate și a celor spitalicești din cadrul sistemului de ordine publică și siguranță națională |
MAI – DM |
Trim. IV 2026 |
– construcția unui nou spital al rețelei sanitare a MAI, în municipiul București– înființarea unui centru medical ambulatoriu al rețelei sanitare a MAI, în municipiul Iași |
Bugetul de statFEN |
Anual |
| 5.2.7. Îmbunătățirea și dezvoltarea capacității de asigurare a probatoriului judiciar, prin optimizarea capabilităților tehnice și administrative de examinare din cadrul structurilor criminalistice, precum și menținerea unui nivel optim de încadrare a resurselor umane în raport cu solicitările organelor judiciare |
5.2.7.1. Asigurarea capacității tehnice și administrative de examinare pentru structurile criminalistice |
MAI – IGPR |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. de contracte de furnizare sau mentenanță pentru echipamente de uz criminalistic încheiate |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 5.2.7.2. Redimensionarea corespunzătoare a structurilor în funcție de numărul de solicitări dispuse de organele judiciare |
MAI – IGPR |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. de evaluări periodice întocmite– nr. structuri redimensionate– nr. funcții noi înființate– nr. funcții ocupate |
Bugetul de stat |
Anual |
| 5.2.8. Dezvoltarea sistemelor IT C la nivelul MAI, inclusiv prin implementarea de noi aplicații în sprijinul structurilor cu atribuții în domeniul ordine și siguranță publică |
5.2.8.1. Modernizarea infrastructurii de comunicații radio a MAI la nivel național, precum a Sistemului Național de Videoconferință al MAI |
MAI – DGCTI, Structuri MAI |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. de locații modernizate– sistem modernizat |
Bugetul de statFENPNRR |
Anual |
| 5.2.8.2. Modernizarea și consolidarea sistemului de videoconferință (VTC) dedicat Centrelor de Reținere și Arestare Preventivă din cadrul IGPR și Centrelor Regionale de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil din cadrul IGI cu organele judiciare |
MAI – DGCTI, IGPR, IGI |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– sistem modernizat |
Bugetul de statFENPNRR |
Anual |
| 5.2.8.3. Modernizarea și consolidarea Rețelei Naționale de Voce a MAI, a Rețelei de comunicații voce-date (RCVD) la nivelul orașelor și comunelor din teritoriu și a Rețelei de comunicații voce-date (RCVD) la nivelul municipiului București |
MAI – DGCTI, Structuri MAI |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. de noduri modernizate |
Bugetul de statFENPNRR |
Anual |
| 5.2.8.4. Modernizarea Sistemului Informatic de Management al Străinilor (SIMS) |
MAI – IGI |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. analize de business finalizate– nr. caiete de sarcini întocmite– nr. proiecte noi finanțate din fonduri externe nerambursabile demarate– sistem informatic modernizat |
Bugetul de statFEN |
Anual |
| 5.2.8.5. Modernizarea și actualizarea sistemului AFIS utilizat în schimbul internațional de date biometrice |
MAI – IGPR |
2023 |
– interfețe de schimb de date dactiloscopice cu sistemele internaționale modernizate |
Bugetul de statFEN |
Semestrial |
*8) în conformitate cu prevederile Memorandumului cu tema Aprobarea Planului de acțiune pentru perioada 2020-2025, elaborat în vederea executării hotărârii-pilot Rezmiveș și alții împotriva României, precum și a hotărârilor pronunțate în grupul de cauze Bragadireanu împotriva României (31 de centre de reținere și arestare preventivă, 1.426 de locuri noi cazare/modernizate).
| OBIECTIV SPECIFIC 5.3Consolidarea capabilităților autorităților pentru gestionarea situațiilor speciale și de criză în domeniul ordinii și siguranței publice |
| Rezultate așteptate: dezvoltarea capacității logistice; asigurarea formării inițiale, specializării și perfecționării personalului în domeniu; eficientizarea procesului de achiziții în domeniu |
| Direcții de acțiune |
Activități/acțiuni |
Instituții responsabile |
Perioadă de implementare/ Termen |
Indicatori de performanță |
Resurse alocate |
Etape evaluare |
| 5.3.1.Dezvoltarea capacității de sprijin aerian pentru misiunile de ordine publică |
5.3.1.1. Realizarea unei analize privind oportunitatea înființării și operaționalizării de structuri specializate în operarea unor aeronave fără echipaj uman la bord |
MAI – IGAV, IGPR, IGJR, IGPF, DGMRU, DGMO |
Semestrul II 2024 |
– analiză realizată |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 5.3.1.2. Achiziția de aeronave fără pilot |
MAI – IGPR,IGJR, IGPF, IGAV |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. aeronave fără pilot achiziționate– nr. UAVs date în exploatare– nr. misiuni cu UAVs în sprijinul structurilor MAI executate |
Bugetul de statFEN |
Anual |
| 5.3.1.3. Participarea la cursuri de calificare și perfecționare a personalului care operează și asigură mentenanța UAVs |
MAI – IGPR, IGPF, IGJR, IGAV |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. stagii de pregătire la care a participat personal propriu– nr. persoane pregătite în scopul atestării/specializate |
Bugetul de stat |
Anual |
| 5.3.1.4. Achiziția de elicoptere ușoare și elicoptere medii/grele, pentru sprijinul aerian al misiunilor de ordine publică (SAMOP) și al altor misiuni din competența structurilor MAI |
MAI – IGAv |
Sem II. 2026 |
– elicoptere ușoare achiziționate și date în exploatare= minimum 2– elicoptere medii/ grele achiziționate și date în exploatare= minimum 2– nr. misiuni executate în sprijinul structurilor MAI |
Bugetul de statFEN |
Anual |
| 5.3.2. Dezvoltarea liniei de muncă negociere în situații de criză |
5.3.2.1. Elaborarea unor reglementări de linie unitare privind activitatea de negociere și revizuirea celor în vigoare |
MAI – IGJR, IGPR |
2024 |
– nr. întâlniri de lucru comune– nr. documente elaborate în acest sens |
Bugetul de stat |
Anual |
| 5.3.2.2. Operaționalizarea compartimentelor de negociere înființate la nivelul Inspectoratelor Județene de Poliție și a unităților operative ale Jandarmeriei Române. |
MAI – IGPR, IGJR |
2023 |
– regulamente de organizare și funcționare elaborate și aprobate– fișe de post elaborate– nr. funcții ocupate |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 5.3.2.3. Dezvoltarea și implementarea unui program de formare și instruire al personalului cu atribuții pe linie de negociere |
MAI – IGPR, IGJR |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. de persoane necesar a fi pregătite– nr. activități de pregătire persoane participante la programul de formare |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 5.3.3. Dezvoltarea componentei de dialog pe timpul adunărilor publice |
5.3.3.1. Realizarea unei analize privind elementele definitorii ale profilului jandarmilor care urmează să execute activități de dialog pe timpul adunărilor publice |
MAI – IGJR |
2023 |
– analiză realizată |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 5.3.3.2. Elaborarea și implementarea unui program de formare a jandarmilor care desfășoară activități de dialog pe timpul adunărilor publice |
MAI – IGJR |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. de persoane necesar a fi pregătite– nr. activități de pregătire– nr. persoane participante la programul de formare |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 5.3.4. Dezvoltarea componentei de mobilitate și a capacității operaționale a structurilor criminalistice specializate în cercetarea la fața locului |
5.3.4.1.Dotarea structurilor de expertiză a documentelor de călătorie și criminalistică cu logistica specifică cercetării la fața locului în zone greu accesibile |
MAI – IGPF |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. de compartimente de expertiză a documentelor de călătorie și criminalistică dotate cu echipamente specifice liniei de muncă- |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 5.3.4.2. Pregătirea/ perfecționarea personalului, prin participarea la cursurile organizate de instituțiile de învățământ alte MAI și instituții din cadrul UE |
MAI – IGPF |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. cursuri de specializare/ perfecționare la care au participat lucrătorii din cadrul PFR în ceea ce privește expertiza documentelor de călătorie și cercetarea la fața locului– nr. participanți |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 5.3.5. Dezvoltarea capabilităților Centrului Național de Conducere Integrată, a standardelor și procedurilor operaționale, pentru consolidarea capacității integrate de răspuns în situații speciale și de criză a structurilor MAI |
5.3.5.1. Crearea unui centru de rezervă care va asigura aceleași condiții de spațiu, tehnice și de lucru după principiul "în oglindă" cu Centrul Național de Conducere Integrată |
MAI – DGMO DGL DGCTI DFEN |
2026 |
– identificarea unui spațiu/ clădire– elaborarea documentației necesare construirii/ achiziționării unei clădiri– achiziționarea materialelor de resortul IT C și logistic– operaționalizarea centrului |
Bugetul de statFEN |
Anual |
| 5.3.5.2. Crearea unui Portal unic GIS – Geographic Information System al MAI |
MAI – DGMO DGL DGCTI DFENInspectoratele generale/similare |
2026 |
– identificarea necesităților structurilor MAI– identificarea tehnologiilor existente/furnizorilor de date– achiziționare un sistem GIS– integrarea nucleelor GIS existente la nivelul MAI– operaționalizarea sistemului și instruirea personalului |
Bugetul de statFEN |
Anual |
| 5.3.6. Implementarea și monitorizarea noii arhitecturi a sistemelor europene de informații pentru frontieră și securitate și a interoperabilității dintre acestea, în România |
5.3.6.1. Operaționalizarea componentei naționale a Sistemului de Intrare/ Ieșire (EES) și a Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) |
MAI – IGPF, IGI, IGPRMAEMTI |
Potrivit deciziilor Comisiei Europene de punere în funcțiune a EES și ETIAS la nivel european |
– nr. activități desfășurate– nr. sisteme integrate cu EES și ETIAS– nr. posturi încadrate la PCA EES/ETIAS (puncte centrale de acces) |
Bugetul de statFEN |
Semestrial |
| 5.3.6.2. Implementarea de soluții informatice pentru sprijinirea activității Unității Naționale a ETIAS |
MAI – IGPF |
2023 |
– nr. soluții informatice implementate |
Bugetul de statFEN |
Semestrial |
| 5.3.6.3. Realizarea infrastructurii IT C în vederea integrării infrastructurii de frontieră la Interfața Națională Uniformă, modernizarea infrastructurii IT C la nivelul Centrului de Date al PFR |
MAI – IGPF |
2023sau în funcție de modificările la nivel european |
– 1 infrastructură de frontieră integrată– 1 infrastructură modernizată |
Bugetul de statFEN |
Anual |
| 5.3.6.4. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii IT C pentru eficientizarea controlului biometric la frontieră, precum și a celei hardware și software aferente sistemului informatic la cerințele operaționale |
MAI – IGPF |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. locații ale Poliției de Frontieră Române care au fost dotate cu echipamente de control la frontieră– nr. echipamente achiziționate– 1 infrastructură IT C din Data Center modernizată |
Bugetul de statFEN |
Anual |
| 5.3.6.5. Organizarea reuniunilor Comitetului de coordonare a noii arhitecturi a sistemelor europene de informații pentru frontieră și securitate |
MAI – DGAESRI |
2024 |
– nr. reuniuni organizate |
Bugetul de stat |
Anual |
| 5.3.6.6. Asigurarea conexiunii securizate la NUI-uri pentru autoritățile naționale competente din MAI, conform Reg. EES 2017/2223 |
MAI – DGCTI |
2023 |
– nr. de locații conectate |
Bugetul de statFEN |
Semestrial |
| 5.3.6.7. Automatizarea fluxurilor SIRENE și operaționalizarea acestora conform cerințelor interoperabilității |
MAI – IGPR |
2023-2027 |
– nr. soluții informatice implementate– nr. posturi încadrate |
Bugetul de statFEN |
Semestrial |
| 5.3.7. Creșterea capacităților și capabilităților infrastructurii de comunicații, prin dezvoltarea de platforme mobile de comunicații și implementarea de rețele de radiocomunicații la nivel operațional/strategic |
5.3.7.1. Modernizarea rețelei de radiocomunicații pe unde scurte la nivel național |
MAI – DGCTI și structurile MAISTS |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. noduri modernizate– nr. echipamente achiziționate– nr. echipamente înlocuite |
Bugetul de statFEN |
Anual |
| 5.3.7.2. Realizarea unui centru mobil de management al rețelelor și serviciilor, în vederea asigurării funcțiilor de operare, configurare și administrare în cazul unor situații speciale și de criză |
STS |
2023-2026 |
– centru operațional echipat |
Bugetul de statFEN |
Anual |
| 5.3.7.3. Extinderea capacităților și asigurarea serviciilor de comunicații de bază în situații de urgență și excepționale pentru populație și autorități în zona transfrontalieră |
STS |
2023 |
– echipamente suplimentare bazate pe TIC, dezvoltate în sprijinul cooperării transfrontaliere– nr. de platforme mobile de comunicații achiziționate |
Bugetul de statFEN |
Anual |
| 5.3.8. Operaționalizarea serviciilor de comunicații BB-PPDR (Broadband Public Protection an Disaster Relief*9)) |
5.3.8.1. Modernizarea rețelei de transport și comutare prin utilizarea unor echipamente radioreleu moderne care utilizează protocolul Ethernet, precum și a unor echipamente de comutare în tehnologie Ethernet MPLS |
STS |
2025 |
– echipamente radioreleu moderne achiziționate și utilizate– echipamente de comutare în tehnologie Ethernet MPLS achiziționate și utilizate |
Bugetul de statFEN |
Anual |
| 5.3.8.2. Implementarea de servicii de comunicații BB-PPDR (Broadband Public Protection and Disaster Relief) utilizând o infrastructură de comunicații în standard 3GPP |
STS |
2025 |
– servicii de comunicații BB- PPDR implementate |
Bugetul de statFEN |
Anual |
| 5.3.8.3. Modernizarea rețelelor de voce de telefonie specială și de cooperare |
STS |
2025 |
– rețele de voce speciale și de cooperare modernizate |
Bugetul de statFEN |
Anual |
| 5.3.9. Extinderea infrastructurii de fibră optică la nivel național, pentru conectarea centrelor 112 din municipiile reședință de județ |
5.3.9.1. Constituirea de tronsoane de FO la nivel interurban și urban |
STS |
2026 |
– nr. tronsoane de FO la nivel interurban și urban constituite |
Bugetul de statFEN |
Anual |
| 5.3.9.2. Implementarea proiectului "Sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii de telecomunicații de fibră optică gestionate de Serviciul de Telecomunicații Speciale" – cod SMIS 146369 |
STS |
2023 |
– timpul mediu de răspuns la situații de urgență– sistem IT pentru gestionarea situațiilor de urgență operațional |
Bugetul de statFEN |
Anual |
| 5.3.10. Consolidarea rolului Poliției Române de supraveghere și reglementare a modului de organizare și funcționare a sistemelor de pază private, prin formularea de propuneri legislative care să actualizeze atribuțiile și competențele instituțiilor ce au responsabilități în domeniu la realitatea socio-economică |
5.3.10.1. Elaborarea, definitivarea și promovarea proiectului de Lege pentru înlocuirea Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor |
MAI – IGPR, cu sprijinul DGJ |
2023 |
– act normativ elaborat |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 5.3.10.2. Elaborarea, definitivarea și promovarea proiectului de HG în vederea înlocuirii HG nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor |
MAI – IGPR, cu sprijinul DGJ |
2023 |
– act normativ elaborat |
Bugetul de stat |
Semestrial |
*9) în conformitate cu prevederile HG nr. 429/2019 pentru aprobarea Strategiei 5G pentru România și a OUG nr. 73/2020 privind desemnarea Serviciului de Telecomunicații Speciale ca integrator de servicii de comunicații critice destinate autorităților publice cu atribuții în managementul situațiilor de urgență.
| OBIECTIV SPECIFIC 5.4Îmbunătățirea demersurilor de comunicare publică și consolidarea încrederii populației în structurile/instituțiile cu atribuții în domeniul ordinii și siguranței publice |
| Rezultate așteptate: consolidarea imaginii pozitive a instituției prin transparență și informare corectă a opiniei publice; capacitate crescută de ajustare a modului de promovare a activităților instituționale; creșterea gradului de informare a populației cu privire la activitatea Ministerului Afacerilor Interne și a structurilor subordonate; dezvoltarea comunicării directe cu cetățenii |
| Direcții de acțiune |
Activități/acțiuni |
Instituții responsabile |
Perioadă de implementare/ Termen |
Indicatori de performanță |
Resurse alocate |
Etape evaluare |
| 5.4.1.Creșterea nivelului de informare a cetățenilor cu privire la activitatea MAI și a structurilor subordonate |
5.4.1.1. Realizarea de activități de promovare în spațiul public a acțiunilor MAI și a rezultatelor obținute de structurile MAI, precum și a angajaților ale căror fapte au valoare de exemplu în plan profesional și/sau umanitar |
MAI – DIRP, DGPI, DGA, IGPR, IGJR, IGPF, IGI, ANA, ANITP |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. buletine informative/ știri/ comunicate de presă transmise– nr. de conferințe/ declarații de presă realizate– nr. evenimente de relații publice realizate/la care s-a participat– nr. de campanii de informare realizate– nr. participări/ intervenții la emisiuni radio-tv– nr. material publicate pe rețelele de socializare– nr. de intervenții ale specialiștilor MAI, transmise live, pe rețelele de socializare– nr. emisiuni realizate– nr. publicații realizate |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 5.4.1.2. Evaluarea impactului materialelor publicate pe rețelele de socializare, în vederea adaptării permanente a comunicării instituționale pe aceste platforme |
MAI – DIRP, DGA, IGPR, IGJR, IGPF, IGI, ANA, ANITP |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. de aprecieri înregistrate pe rețelele de socializare– cuantificarea medie a indicatorilor: nr. de vizualizări ale paginii (follows), impactul postărilor (people reached) și numărul de distribuiri ale postărilor |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 5.4.1.3. Documentarea, elaborarea și transmiterea răspunsurilor la solicitările de informații de interes public |
MAI – DIRP, DGPI, DGA, IGPR, IGJR, IGPF, IGI, ANA, ANITP |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. de răspunsuri transmise |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 5.4.1.4. Dotarea structurilor de comunicare și relații publice cu echipamente moderne specifice (ex: aparate foto, camere audio- video, instalație de sonorizare, programe de prelucrare audio-video etc.) |
MAI – DIRP, DGPI, DGA, IGPR, IGJR, IGPF, IGI, ANA, ANITP |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
nr. echipamente achiziționatetip echipament achiziționat |
Bugetul de stat FEN |
Anual |
| 5.4.2.Eficientizarea mecanismelor de contracarare a fenomenului dezinformării, printr-o reacție rapidă și oportună a instituției |
5.4.2.1. Corectarea și completarea informațiilor apărute în spațiul public, prin transmiterea unui răspuns rapid la informațiile eronate, incomplete sau cu potențial de dezinformare conturate în spațiul public, referitoare la angajații și activitatea MAI |
MAI – DIRP, DGPI, DGA, IGPR, IGJR, IGPF, IGI, ANA, ANITP |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. de precizări/puncte de vedere/comunicate/ luări de poziție transmise– nr. de interviuri/ declarații de presă/conferințe de presă realizate |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 5.4.2.2. Desfășurarea de acțiuni de creștere a rezistenței personalului MAI la dezinformare, inclusiv prin promovarea conceptului de media literacy*10) |
MAI – DGMRU, DGPI, DIRP, IGPR, IGJR, IGPF, IGI, ANA, ANITP |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. de teme introduse în curricula de învățământ ale instituțiilor de învățământ ale MAI– nr. de materiale de informare distribuite în rândul personalului MAI– nr. activități de pregătire profesională care abordează problematica dezinformării |
Bugetul de stat |
Anual |
| 5.4.3. Consolidarea mecanismelor de realizare a comunicării publice, prin intensificarea pregătirii purtătorilor de cuvânt și a personalului cu funcții de conducere de la nivelul structurilor teritoriale |
5.4.3.1. Organizarea/participarea la sesiuni de instruire/cursuri și convocări de specialitate în domeniul informării și relațiilor publice, în colaborare cu alte structuri ale MAI |
MAI – DIRP, DGPI, DGA, IGPR, IGJR, IGPF, IGI, ANA, ANITP, ISOP |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. sesiuni de instruire/cursuri de pregătire profesională– nr. persoane care au participat la instruire/cursuri, dintre care cu funcții de conducere– nr. convocări realizate– nr. de teme susținute |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 5.4.3.2. Realizarea unei analize, la nivelul fiecărei structuri MAI cu responsabilități în domeniu, în vederea identificării nevoilor de pregătire a personalului și încheierea unor parteneriate cu instituții media, instituții din mediul academic, specialiști în comunicarea online, jurnaliști etc. în vederea organizării și susținerii de activități formative pentru purtătorii de cuvânt și personalul cu funcții de conducere de la nivelul structurilor MAI |
MAI – DIRP, DGPI, DGA, IGPR, IGJR, IGPF, IGI, ANA, ANITP |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. analize realizate– domenii pregătire identificate– nr. parteneriate încheiate– nr. activități derulate în comun– nr. persoane participante |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 5.4.4. Eficientizarea mecanismelor prin care este realizată comunicarea în situații de criză |
5.4.4.1. Organizarea de ședințe de coordonare/ videoconferințe conferințe/ declarații de presă, elaborarea de dispoziții, care cuprind măsuri referitoare la gestionarea comunicării în situații de criză și transmiterea de comunicate de presă/ precizări și publicarea de materiale pe rețelele sociale |
MAI – DIRP |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. ședințe/ videoconferințe/ dispoziții/ conferințe/ declarații de presă– nr. comunicate de presă transmise/ nr. materiale publicate |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 5.4.4.2. Realizarea unor exerciții de simulare a unei situații de criză, în vederea elaborării și testării viabilității planurilor de comunicare în situație de criză mediatică, analizarea situațiilor de criză înregistrate la nivelul structurilor MAI și realizarea de documentări cu privire la situații similare înregistrate în alte state, în vederea identificării eventualelor deficiențe din registrul comunicării publice, remedierea situațiilor problematice și implementarea de bune practici |
MAI – DIRP, DGPI, DGA, IGPR, IGJR, IGPF, IGI, ANA, ANITP |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. exerciții realizate– nr. planuri de comunicare elaborate și testate– nr. analize realizate– deficiențe înregistrate– elaborare propuneri de remediere– diseminarea rezultatelor analizelor cu ocazia convocărilor profesionale |
Bugetul de stat |
Anual |
| 5.4.4.3. Actualizarea/ elaborarea de proceduri în ceea ce privește comunicarea la nivel instituțional în situații de criză |
MAI – DIRP, DGPI, DGA, IGPR, IGJR, IGPF, IGI, ANA, ANITP |
2023-2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. de proceduri actualizate/ elaborate |
Bugetul de stat |
Anual |
*10) Abilitatea de a accesa, analiza, evalua și crea produse media într-o varietate de forme.
| OBIECTIV SPECIFIC 5.5Modernizarea misiunii de pază cu jandarmi a obiectivelor și transporturilor |
| Rezultate așteptate: integrarea și utilizarea sistemelor tehnice de securitate în mecanismul de executare a pazei și crearea posibilității exportului de securitate în proximitatea obiectivelor, pentru îmbunătățirea climatului de ordine și siguranță publică, precum și a gradului de siguranță al cetățenilor, atât în interiorul obiectivelor, cât și în zona de dispunere a acestora |
| Direcții de acțiune |
Activități/acțiuni |
Instituții responsabile |
Perioadă de implementare/ Termen |
Indicatori de performanță |
Resurse alocate |
Etape evaluare |
| 5.5.1. Redefinirea conceptuală a misiunii de pază cu jandarmi, în vederea eficientizării activității, prin digitalizarea cât mai multor procese specifice misiunii, creșterea ponderii sistemelor tehnice de securitate în cadrul măsurilor de pază instituite, operaționalizarea dispeceratelor de monitorizare zonale la nivelul unităților de jandarmi, precum și asigurarea capabilităților necesare proiectării, instalării și întreținerii sistemelor tehnice de securitate de către personalul propriu specializat |
5.5.1.1. Elaborarea proiectelor de modificare a cadrului normativ specific, în vederea modificării conceptuale a modului de executare a misiunii de pază |
MAI – IGJR |
2023 |
– nr. structuri consultate– nr. propuneri valorificate– consolidarea formei finale– promovarea pe circuitul de aprobare și avizare |
Bugetul de stat |
Anual |
| 5.5.1.2. Dezvoltarea, în cadrul misiunii de pază cu jandarmi, a componentei sistemelor tehnice de securitate, astfel încât proiectarea, instalarea și asigurarea întreținerii acestor sisteme să poată fi desfășurată de către personal specializat din cadrul Jandarmeriei Române |
MAI – IGJR |
2026 |
– nr. demersuri realizate pentru modificările structurale necesare– nr. personal de specialitate încadrat pe posturile constituite pentru proiectarea/avizarea, instalarea și întreținerea sistemelor tehnice de securitate– nr. personal de specialitate care a parcurs un program specific de pregătire pentru a desfășura operațiunile specifice de proiectare/ avizare, instalare și întreținere a sistemelor tehnice de securitate |
Bugetul de stat |
Anual |
| 5.5.1.3.Operaționalizarea dispeceratelor de monitorizare și completarea, și/sau înlocuirea sistemelor tehnice de securitate instalate la obiective și transporturi, la nivel național, precum și conectarea sistemelor tehnice de securitate la dispeceratele de monitorizare |
MAI – IGJR (cu participarea conducerilor centrale ale beneficiarilor de pază) |
2026 |
– nr. dispecerate de monitorizare a sistemelor tehnice de securitate operaționalizate– nr. echipamente achiziționate și instalate pentru modernizarea sistemelor tehnice de securitate instalate la obiectivele aparținând Jandarmeriei Române– nr. ședințe desfășurate pentru analizarea în comun cu conducerile centrale ale beneficiarilor de pază a soluțiilor pentru conectarea sistemelor tehnice de la obiective la dispeceratele unităților Jandarmeriei Române– nr. echipamente achiziționate și instalate pentru modernizarea sistemelor tehnice de securitate potrivit Rapoartelor privind analiza de risc la securitate fizică, la obiectivele din responsabilitate, altele decât cele aparținând Jandarmeriei Române– nr. obiective/ transporturi ale căror sisteme tehnice de securitate au fost conectate la dispeceratele de monitorizare– nr. de obiective la care paza se asigură prin monitorizare și intervenție– nr. de obiective la care paza se asigură în sistem combinat (monitorizare intervenție și prezență fizică) |
Bugetul de stat |
Anual |
| 5.5.1.4. Identificarea proceselor specifice misiunii de pază care pot fi digitalizate, prin crearea unor aplicații care să permită accesarea inclusiv prin intermediul mijloacelor de comunicații mobile (telefon, tabletă etc.) |
MAI – IGJR |
2026 |
– nr. procese specifice de planificare, organizare și executare a pazei, de gestionare a resurselor implicate în executarea misiunii, care pot fi gestionate în cadrul aplicațiilor informatice– nr. procese pentru care au fost stabilite cerințele operaționale |
Bugetul de stat |
Anual |
| 5.5.2. Dezvoltarea capabilităților și competențelor specifice Jandarmeriei Române, pe linia securității nucleare, în vederea prevenirii/ contracarării oricăror incidente, generate de folosirea neautorizată a produselor radioactive/ nucleare |
5.5.2.1. Adaptarea cadrului normativ operațional și structural pentru consolidarea responsabilităților Jandarmeriei Române în domeniul securității nucleare și radioactive și dezvoltarea capabilităților în acest domeniu precum și pentru extinderea acestor responsabilități în cadrul misiunilor de asigurare a ordinii publice la evenimentele cu public numeros (evenimente sportive, proteste de amploare, summit-uri etc.) |
MAI – IGJR |
2024 |
– nr. demersuri/ proiecte de modificare a cadrului normativ specific– nr. proiecte/ demersuri inițiate pentru realizarea modificărilor structurale necesare dezvoltării structurilor de pază, în vederea asigurării de personal specializat, pentru asigurarea măsurilor de securitate radiologică/ nucleară la obiectivele asigurate cu pază cu jandarmi– nr. personal încadrat pentru asigurarea măsurilor de securitate radiologică/nucleară la obiectivele/ transporturile asigurate cu pază cu jandarmi– nr. echipamente specifice achiziționate și distribuite pentru detecția/ semnalizarea potențialelor contaminări cu astfel de produse radioactive/ nucleare– nr. personal care a parcurs un program de pregătire specifică pentru a desfășura activitățile/ operațiunile specifice de securitate radiologică/ nucleară la obiectivele/ transporturile asigurate cu pază cu jandarmi |
Bugetul de stat |
Anual |
| 5.5.2.2. Inițierea demersurilor pentru analizarea aspectelor conexe operaționalizării unui centru regional integrat de pregătire în domeniul securității nucleare/radiologice, care să permită pregătirea și antrenarea atât a structurilor Jandarmeriei Române cu rol principal în asigurarea pazei obiectivelor și transporturilor nucleare/radioactive cât și a structurilor din cadrul MAI dar și din afara acestuia cu responsabilități în domeniul securității nucleare |
MAI – IGJR |
2026 |
– nr. activități desfășurate pentru operaționalizarea centrului |
Bugetul de stat |
Anual |
| 5.5.3. Reconfigurarea principiilor de asigurare a pazei localurilor misiunilor diplomatice și ale unor agenții și reprezentanțe economice străine, precum și a sediilor unor organizații internaționale |
5.5.3.1. Organizarea unor întâlniri de lucru, la nivel instituțional și interinstituțional, precum și cu partenerii externi, în vederea identificării măsurilor necesare eficientizării activității |
MAI – IGJRMAE – DPSRI – BAT |
2023 |
– nr. întâlniri de lucru |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 5.5.3.2. Elaborarea de propuneri de modificare a cadrului normativ și de cooperare, în vederea optimizării măsurilor de securitate a obiectivelor diplomatice |
MAI – IGJRMAE – DPSRI – BAT |
2023 |
– nr. propuneri de modificare a cadrului normativ și de cooperare |
Bugetul de stat |
Semestrial |
| 5.5.4. Creșterea mobilității structurilor de pază prin dotarea cu mijloace de mobilitate adaptate mediului în care se execută misiunea, precum și tipologiei obiectului pazei |
5.5.4.1. Exportul de securitate în proximitatea obiectivelor din responsabilitate, prin reducerea prezenței fizice în cadrul sistemelor de pază concomitent cu constituirea din rândul personalului de pază a unor structuri mobile care să desfășoare activități de prevenire și combatere a faptelor antisociale în proximitatea obiectivelor și să asigure cu prioritate intervenția la obiective (în caz de pericol) |
MAI – IGJR |
2024 |
– nr. elemente de dispozitiv a căror activitate poate fi parțial/total suspendată ca urmare a implementării sistemelor tehnice de securitate– nr. efective încadrate în structuri de pază care desfășoară activități de prevenire și combatere a faptelor antisociale în proximitatea obiectivelor– nr. mijloace auto intrate în dotarea structurilor de pază |
Bugetul de stat |
Anual |
| 5.5.4.2. Achiziționarea de autospeciale pentru executarea misiunilor de pază a transporturilor cu autovehicule destinate efectivelor de pază |
MAI – IGJR |
2023 – 2027/ activitate cu caracter permanent |
– nr. de autovehicule achiziționate |
Bugetul de stat |
Anual |
+
Anexa nr. 2
Documentele Strategice și Cadrul Normativ Incident SNOSPLegislația existentă în domeniul de referință, care influențează strategia și se regăsește în strânsă corelație cu prioritățile generale ale Guvernului României:A.La nivel național:– Constituția României; … – Strategia Națională de Apărare a Țării 2020-2024, aprobată prin HP nr. 22/30.06.2020; … – Strategia Națională împotriva Criminalității Organizate 2021-2024, aprobată prin HG nr. 930/2021; … – Strategia Națională Anticorupție 2021-2025, aprobată prin HG nr. 1269/2021; … – Strategia națională de reintegrare socială a persoanelor private de libertate 2020-2024, aprobată prin HG nr. 430/2020; … – Strategia de Dezvoltare a Sistemului Judiciar 2022-2025, aprobată prin HG nr. 436/2022; … – Strategia Națională pentru Siguranță Rutieră 2022-2030, aprobată prin HG nr. 682/2022; … – Strategia națională privind recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni pentru perioada 2021-2025 „Criminalitatea nu este profitabilă”, aprobată prin HG nr. 917/2021; … – Strategia Națională împotriva Drogurilor 2022-2026, aprobată prin HG nr. 344/2022; … – Strategia de Securitate Cibernetică a României 2022-2027, aprobată prin HG nr. 1321/2021; … – Strategia națională privind promovarea egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați și prevenirea și combaterea violenței domestice pentru perioada 2018-2021 și a Planului operațional privind implementarea Strategiei naționale privind promovarea egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați și prevenirea și combaterii violenței domestice 2018-2021, aprobate prin HG nr. 365/2018; … – Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030, aprobată prin HG. nr. 877/2018; … – Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură 2021-2023, aprobată prin HG nr. 539/2021; … – Strategia Națională privind Imigrația 2021-2024, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 884 din 19 august 2021; … – Strategia națională de reintegrare socială a persoanelor private de libertate 2020-2024, aprobată prin HG nr. 430/2020; … – Strategia de comunicare publică a Sistemului Național de Prevenire și Combatere a Terorismului, pe niveluri de alertă teroristă, pentru perioada 2021-2025, aprobată prin Hotărârea CSAT nr. 66 din 14.05.2021; … – Strategia Națională de Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării, aprobată prin Hotărârea CSAT nr. 113 din 18.08.2021; … – Programul de Guvernare pentru perioada 2021-2024, aprobat prin HP nr. 42/25.11.2021; … – Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, cu modificările și completările ulterioare; … – Legea nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, cu modificările și completările ulterioare; … – Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare; … – Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal al României, cu modificările și completările ulterioare; … – Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare; … – Legea nr. 146/2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare și execuțional penale, cu modificările și completările ulterioare; … – Legea nr. 118/2019 privind Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, precum și pentru completarea Legii nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare; … – Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, cu modificările și completările ulterioare; … – Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, cu modificările și completările ulterioare; … – Legea nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice, cu modificările și completările ulterioare; … – Legea nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, cu modificările și completările ulterioare; … – Legea nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării; … – Legea nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare, cu modificările și completările ulterioare; … – Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, republicată, cu modificările și completările ulterioare; … – Legea nr. 30/2016 pentru ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice; … – Ordinul nr. 28/2019 privind aprobarea standardelor minime de calitate pentru acreditarea serviciilor sociale destinate prevenirii și combaterii violenței domestice; … – Ordinul comun MAI/MMJS nr. 146/2578/2018 privind modalitatea de gestionare de către polițiști a cazurilor de violență domestică; … – Ordinul nr. 2525/2018 privind aprobarea Procedurii pentru intervenția de urgență în cazurile de violență domestică; … – OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu modificările și completările ulterioare; … – Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare; … – Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecție, cu modificările și completările ulterioare; … – Legea nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, cu modificările și completările ulterioare; … – Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; … – OUG nr. 57/2007 (actualizată) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice; … – Planul Național de Gestionare a Deșeurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 942/2017; … – OUG nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor; … – OG nr. 2/2021 privind depozitarea deșeurilor; … – HG nr. 1061/2008 privind transportul deșeurilor periculoase și nepericuloase pe teritoriul României; … – HG nr. 788/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului 1013/2006 privind transferul de deșeuri, modificată și completată de HG nr. 1453/2008; … – Ordinul nr. 1647/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul transferurilor de deșeuri; … – Legea nr. 254/2011 pentru modificarea art. 26 din Legea nr. 360/2003 privind regimul substanțelor și preparatelor chimice periculoase; … – Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, cu modificările și completările ulterioare; … – OUG nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea MAI, cu modificările și completările ulterioare; … – Legea nr. 92/1996 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Telecomunicații Speciale, cu modificările și completările ulterioare; … – OUG nr. 73/2020 privind desemnarea Serviciului de Telecomunicații Speciale ca integrator de servicii de comunicații critice destinate autorităților publice cu atribuții în managementul situațiilor de urgență, aprobată prin Legea nr. 130/2022; … – OUG nr. 34/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului național unic de apeluri de urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 160/2008, cu modificările și completările ulterioare; … – Legea nr. 1/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe, cu modificările și completările ulterioare; … – OUG nr. 78/2016 pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări prin Legea nr. 120/2018; … – Legea nr. 276/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații; … – Legea nr. 4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței cu ocazia competițiilor și a jocurilor sportive, cu modificările și completările ulterioare; … – Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, cu modificările și completările ulterioare; … – Legea nr. 35/2007 (actualizată) privind creșterea siguranței în unitățile de învățământ; … – OUG nr. 55/2002 privind regimul de deținere al câinilor periculoși sau agresivi, cu modificările și completările ulterioare; … – Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecției victimelor infracțiunilor, cu modificările și completările ulterioare; … – OUG nr. 24/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecției victimelor infracțiunilor, precum și a altor acte normative; … – Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale, cu modificările și completările ulterioare; … – Legea asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare; … – OG nr. 68/2003 privind serviciile sociale, cu modificările și completările ulterioare; … – HG nr. 49/2011 pentru aprobarea Metodologiei – cadru privind prevenirea și intervenția în echipă multidisciplinară și în rețea în situațiile de violență asupra copilului și de violență în familie și a Metodologiei de intervenție multidisciplinară și interinstituțională privind copiii exploatați și aflați în situații de risc de exploatare prin muncă, copiii victime ale traficului de persoane, precum și copiii români migrați victime ale altor forme de violență pe teritoriul altor state; … – Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu modificările și completările ulterioare; … – Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României; … – Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, republicată, cu modificările și completările ulterioare; … – Legea nr. 78/2000 privind prevenirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare; … – OUG nr. 271/2000 (actualizată) privind regimul activităților de transport, comercializare și recuperare a țițeiului, gazolinei, condensatului, etanului lichid, benzinei, motorinei și a altor produse petroliere; … – Legea nr. 143 din 26 iulie 2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, cu modificările și completările ulterioare; … – Legea nr. 339 din 5 decembrie 2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope, cu modificările și completările ulterioare; … – Legea nr. 194 din 7 noiembrie 2011 republicată, privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de actele normative în vigoare; … – HG nr. 860 din 28 iulie 2005 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozițiilor Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, cu modificările și completările ulterioare; … – HG nr. 1915 din 22 decembrie 2006 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope, cu modificările și completările ulterioare; … – Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, cu modificările și completările ulterioare; … – Hotărârea Guvernului nr. 299/2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozițiilor Legii nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane; … – HG nr. 1238/2007 pentru aprobarea Standardelor naționale specifice pentru serviciile specializate de asistență și protecție a victimelor traficului de persoane; … – Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, cu modificările și completările ulterioare; … – Legea nr. 544 din 2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare; … – HG nr. 123 din 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare; … – OUG nr. 103/2006 privind unele măsuri pentru facilitarea cooperării polițienești internaționale, republicată; … – OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările și completările ulterioare; … – Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările și completările ulterioare; … – HG nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, cu modificările și completările ulterioare; … – Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare; … – Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare; … – HG nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor de investiții finanțate din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare; … – Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare; … – HG nr. 440/2022 privind aprobarea Strategiei naționale privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2022-2027; … – Legea nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, republicată; … – HG nr. 88/2023 pentru aprobarea Mecanismului național de identificare și referire a victimelor traficului de persoane; … – Legea poliției locale nr. 155/2010, cu modificările și completările ulterioare; … – HG nr. 1332/2010 privind aprobarea Regulamentului cadru de organizare și funcționare a poliției locale; … – OMAI nr. 92/2011 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a planului de ordine și siguranță publică al poliției locale; … – OMAI nr. 128/2011 pentru organizarea activităților privind accesul poliției locale la baze de date ale MAI; … – Legea nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale, cu modificările ulterioare; … – Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor, republicată; … – Legea nr. 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate, cu modificările ulterioare; … – Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, cu modificările și completările ulterioare; … – Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare; … – HG nr. 1227/2022 privind aprobarea Strategiei Naționale pentru Păduri 2030; … – HG nr. 497/2020 pentru aprobarea Normelor referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spațiilor de depozitare a materialelor lemnoase și al instalațiilor de prelucrat lemn rotund, precum și a celor privind proveniența și circulația materialelor lemnoase destinate consumului propriu al proprietarului și a unor măsuri de aplicare a prevederilor Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligațiilor care revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn, cu modificările și completările ulterioare; … – OUG nr. 85/2006 privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora, cu modificările și completările ulterioare; … – HG nr. 936/2020 pentru aprobarea cadrului general necesar în vederea implicării autorităților și instituțiilor din România în procesul de programare și negociere a fondurilor externe nerambursabile aferente perioadei de programare 2021-2027 și a cadrului instituțional de coordonare, gestionare și control al acestor fonduri; … – Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare; … – Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare; … – OG nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial și controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările și completările ulterioare; … – OUG nr. 66 din 29 iunie 2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, cu modificările și completările ulterioare; … – HG nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice; … – HG nr. 875/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, cu modificările și completările ulterioare; … – OUG nr. 155 din 3 septembrie 2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de relansare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, cu modificările și completările ulterioare; … – OUG nr. 124/14.12.2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, cu modificările și completările ulterioare; … – OUG nr. 122 din 29 iulie 2020 privind unele măsuri pentru asigurarea eficientizării procesului decizional al fondurilor externe nerambursabile destinate dezvoltării regionale în România; … – OUG nr. 133 din 17 decembrie 2021 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2021-2027 alocate României din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european Plus, Fondul pentru o tranziție justă; … – HG nr. 209 din 14 februarie 2022 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență; … – OMAI nr. 60/2010 privind organizarea și executarea activităților de menținere a ordinii și siguranței publice; … – OMAI nr. S/207/2012 privind organizarea activității de reprezentare externă și cooperare internațională desfășurate prin intermediul atașaților de interne, ofițerilor de legătură și al specialiștilor suport operativ ai MAI, cu modificările și completările ulterioare; … – OMAI nr. 143/2015 privind activitățile de relații internaționale și de afaceri europene la nivelul Ministerului Afacerilor Interne; … – OMAI nr. 201 din 2016 privind organizarea și desfășurarea activității de informare publică și relații publice în Ministerul Afacerilor Interne; … – Ordinul ministrului muncii și protecției sociale, al ministrului afacerilor interne și al ministrului justiției nr. 173/65/3.042/C/2021 pentru aprobarea metodologiei de evaluare și intervenție multidisciplinară și interinstituțională în acordarea serviciilor de sprijin și protecție pentru victimele infracțiunilor, cu modificările și completările ulterioare; … – Ordinul ministrului muncii și justiției sociale nr. 29/2019 pentru aprobarea Standardelor minime de calitate pentru acreditarea serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice, persoanelor fără adăpost, tinerilor care au părăsit sistemul de protecție a copilului și altor categorii de persoane adulte aflate în dificultate, precum și pentru serviciile acordate în comunitate, serviciile acordate în sistem integrat și cantinele sociale cu modificările și completările ulterioare; … – Ordinul ministrului muncii și protecției sociale și al ministrului justiției nr. 256/2017/C/2021 pentru aprobarea standardelor minime de calitate în baza cărora se acordă licența de funcționare a serviciului pentru sprijinirea victimelor infracțiunilor. … … B.La nivel european:– Strategia UE privind o uniune a securității, pentru perioada 2020-2025; … – Strategia UE în materie de droguri 2021-2025; … – Strategia UE pentru combaterea criminalității organizate 2021-2025; … – Strategia UE privind combaterea traficului de persoane pentru perioada 2021-2025; … – Planul de Acțiune al UE în vederea sprijinirii protecției spațiilor publice*1);*1) COM(2017) 612 final … – Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice; … – Directiva 2012/29/UE de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității, și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI a Consiliului; … – Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate, adoptată la New York la 15 noiembrie 2000, ratificată prin Legea nr. 565/2002. România a semnat, la data de 14 decembrie 2000, la Palermo, Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate, precum și cele două protocoale adiționale, adoptate la New York la data de 15 noiembrie 2000: Protocolul privind prevenirea, reprimarea și pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor și copiilor, precum și Protocolul împotriva traficului ilegal de imigranți pe calea terestră, a aerului și pe mare; … – Convenția Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de ființe umane, adoptată la 03 mai 2005, deschisă spre semnare și semnată de România la Varșovia la 16 mai 2005, ratificată prin Legea nr. 300/2006; … – Convenția cu privire la drepturile copilului, adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 20 noiembrie 1989, ratificată de România prin Legea nr. 18/1990, republicată, cu modificările ulterioare; … – Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr. 182/1999 privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor și acțiunea imediată în vederea eliminării lor, adoptată la cea de-a 87-a sesiune a Conferinței Generale a Organizației Internaționale a Muncii la Geneva la 17 iunie 1999, ratificată prin Legea nr. 203/2000; … – Protocolul facultativ la Convenția cu privire la drepturile copilului, referitor la vânzarea de copii, prostituția copiilor și pornografia infantilă, semnat la New York la 6 septembrie 2000, ratificat prin Legea nr. 470/2001; … – Convenția Consiliului Europei pentru protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale, adoptată la Lanzarote la 25 octombrie 2007 și semnată de România la Lanzarote la 25 octombrie 2007, ratificată prin Legea nr. 252/2010; … – Regulamentul (UE) 2017/2226 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 noiembrie 2017 de instituire a Sistemului de intrare/ieșire (EES) pentru înregistrarea datelor de intrare și de ieșire și a datelor referitoare la refuzul intrării ale resortisanților țărilor terțe care trec frontierele externe ale statelor membre, de stabilire a condițiilor de acces la EES în scopul aplicării legii și de modificare a Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen și a Regulamentelor (CE) nr. 767/2008 și (UE) nr. 1077/2011, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 327 din 9 decembrie 2017; … – Regulamentul (UE) 2018/1240 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 septembrie 2018 de instituire a Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1077/2011, (UE) nr. 515/2014, (UE) nr. 2016/399, (UE) nr. 2016/1624 și (UE) 2017/2226, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 236 din 19 septembrie 2018; … – Regulamentul (UE) 2018/1860 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 noiembrie 2018 privind utilizarea Sistemului de Informații Schengen pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 312 din 7 decembrie 2018; … – Regulamentul (UE) 2018/1861 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 noiembrie 2018 privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de Informații Schengen (SIS) în domeniul verificărilor la frontiere, de modificarea a Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen și de modificare și abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1987/2006, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 312 din 7 decembrie 2018; … – Regulamentul (UE) 2018/1862 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 noiembrie 2018 privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de Informații Schengen (SIS) în domeniul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală, de modificare și abrogare a Deciziei 2007/533/JAI a Consiliului și a Deciziei 2010/261/UE a Comisiei, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 312 din 7 decembrie 2018; … – Regulamentul (UE) 2019/816 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 de stabilire a unui sistem centralizat pentru determinarea statelor membre care dețin informații privind condamnările resortisanților statelor terțe și ale apartizilor (ECRIS-TCN), destinat să completeze sistemul de informații cu privire la cazierele judiciare, și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1726, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 135 din 22 mai 2019; … – Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Noua strategie a Uniunii Europene pentru Păduri 2030 COM (2021) 572 final/16.07.2021; … – Regulamentul (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligațiilor care revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn; … – Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 607/2012 al Comisiei din 6 iulie 2012 privind normele detaliate referitoare la sistemul "due diligence" și la frecvența și natura controalelor privind organizațiile de monitorizare prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a obligațiilor care revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn; … – Regulamentul (CE) nr. 2173/2005 al Consiliului din 20 decembrie 2005 privind instituirea unui regim de licențe FLEGT pentru importurile de lemn în Comunitatea Europeană, cu modificările și completările ulterioare; … – Regulamentul (CE) nr. 1024/2008 al Comisiei din 17 octombrie 2008 de stabilire a măsurilor detaliate de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2173/2005 al Consiliului privind instituirea unui regim de licențe FLEGT pentru importurile de lemn în Comunitatea Europeană; … – Regulamentul (CE) 767/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 privind Sistemul de informații privind vizele (VIS) și schimbul de date între statele membre cu privire la vizele de scurtă ședere (Regulamentul VIS), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii europene, seria L, nr. 218 din 13 august 2008; … – Regulamentul (UE) 2019/817 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2019 privind instituirea unui cadru pentru interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale UE în domeniul frontierelor și vizelor și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 767/2008, (UE) 2016/399, (UE) 2017/2226, (UE) 2018/1240, (UE) 2018/1726 și (UE) 2018/1861 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Deciziilor 2004/512/CE și 2008/633/JAI ale Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 135 din 22 mai 2019; … – Regulamentul (UE) 2019/818 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2019 privind instituirea unui cadru pentru interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale UE în domeniul cooperării polițienești și judiciare, al azilului și al migrației și de modificare a Regulamentelor (UE) 2018/1726, (UE) 2018/1862 și (UE) 2019/816, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 135 din 22 mai 2019; … – Regulamentul (CE) nr. 1920/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2006 privind Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie; … – Regulamentul (UE) 2017/2101 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 noiembrie 2017 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1920/2006 în ceea ce privește schimbul de informații, sistemul de alertă timpurie și procedura de evaluare a riscurilor pentru noile substanțe psihoactive; … – Directiva (UE) 2017/2103 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 noiembrie 2017 de modificare a Deciziei-cadru 2004/757/JAI a Consiliului pentru a include noi substanțe psihoactive în definiția termenului "drog" și de abrogare a Deciziei 2005/387/JAI a Consiliului; … – Directiva 2011/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2011 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia, precum și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/629/JAI a Consiliului; … – Directiva 2012/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI a Consiliului; … – Regulamentul (UE) nr. 2021/2303 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 decembrie 2021 privind Agenția Uniunii Europene pentru Azil și de abrogare a Regulamentului (EU) 439/2010 (privind înființarea BESA – Biroul European de Sprijin pentru Azil); … – Regulamentul (UE) nr. 603/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind instituirea sistemului EURODAC pentru compararea amprentelor digitale în scopul aplicării eficiente a Regulamentului (UE) nr. 604/2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid și privind cererile autorităților de aplicare a legii din statele membre și a Europol de comparare a datelor EURODAC în scopul asigurării respectării aplicării legii și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1077/2011 de instituire a Agenției europene pentru gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă, în spațiul de libertate, securitate și justiție (denumit în continuare Regulamentul EURODAC); … – Regulamentul (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentată într-un stat membru de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid – reformare (denumit în continuare Regulamentul Dublin III); … – Regulamentul (UE) 2017/2226 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 noiembrie 2017 de instituire a Sistemului de intrare/ieșire (EES) pentru înregistrarea datelor de intrare și de ieșire și a datelor referitoare la refuzul intrării ale resortisanților țărilor terțe care trec frontierele externe ale statelor membre, de stabilire a condițiilor de acces la EES în scopul aplicării legii și de modificare a Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen și a Regulamentelor (CE) nr. 767/2008 și (UE) nr. 1077/2011; … – Regulamentul (UE) 2018/1860 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 noiembrie 2018 privind utilizarea Sistemului de informații Schengen pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală; … – Regulamentul (UE) 2019/1896 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 noiembrie 2019 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1052/2013 și (UE) 2016/1624; … – Regulamentul (UE) 2019/1240 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind crearea unei rețele de ofițeri de legătură în materie de imigrație (reformare); … – Directiva 2001/40/CE a Consiliului din 28 mai 2001 privind recunoașterea reciprocă a deciziilor de îndepărtare a resortisanților țărilor terțe; … – Directiva 2001/51/CE a Consiliului din 28 iunie 2001 de completare a dispozițiilor prevăzute la articolul 26 din Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985; … – Directiva 2001/55/CE a Consiliului din 20 iulie 2001 privind standardele minime pentru acordarea protecției temporare, în cazul unui aflux masiv de persoane strămutate și măsurile de promovare a unui echilibru între eforturile statelor membre pentru primirea acestor persoane și suportarea consecințelor acestei primiri; … – Directiva 2003/86/CE a Consiliului din 22 septembrie 2003 privind dreptul la reîntregirea familiei; … – Directiva 2003/109/CE a Consiliului din 25 noiembrie 2003 privind statutul resortisanților țărilor terțe care sunt rezidenți pe termen lung, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2011/51/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2011 de modificare a Directivei 2003/109/CE a Consiliului în vederea extinderii domeniului său de aplicare la beneficiarii de protecție internațională; … – Directiva 2003/110/CE a Consiliului din 25 noiembrie 2003 privind asistența la tranzit în cadrul măsurilor de îndepărtare pe cale aeriană; … – Directiva 2008/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele și procedurile comune aplicabile în statele membre pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală; … – Decizia 2008/381/CE a Consiliului din 14 mai 2008 de instituire a unei Rețele europene de migrație; … – Directiva 2009/50/CE a Consiliului din 25 mai 2009 privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților din țările terțe pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate; … – Directiva 2009/52/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2009 de stabilire a standardelor minime privind sancțiunile și măsurile la adresa angajatorilor de resortisanți din țări terțe aflați în situație de ședere ilegală; … – Directiva 2011/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind standardele referitoare la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanții țărilor terțe sau apatrizii pentru a putea beneficia de protecție internațională, la un statut uniform pentru refugiați sau pentru persoanele eligibile pentru obținerea de protecție subsidiară și la conținutul protecției acordate (denumită în continuare Directiva privind calificarea); … – Directiva 2011/98/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind o procedură unică de solicitare a unui permis unic pentru resortisanții țărilor terțe în vederea șederii și ocupării unui loc de muncă pe teritoriul statelor membre și un set comun de drepturi pentru lucrătorii din țările terțe cu ședere legală pe teritoriul unui stat membru; … – Directiva 2013/32/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind procedurile comune de acordare și retragere a protecției internaționale (denumită în continuare Directiva privind procedurile comune); … – Directiva 2013/33/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a standardelor pentru primirea solicitanților de protecție internațională (denumită în continuare Directiva privind recepția); … – Directiva 2014/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe în scopul ocupării unui loc de muncă în calitate de lucrători sezonieri; … – Directiva 2014/66/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe în contextul unui transfer în cadrul aceleiași companii; … – Directiva (UE) 2016/801 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2016 privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe pentru cercetare, studii, formare profesională, servicii de voluntariat, programe de schimb de elevi sau proiecte educaționale și muncă au pair (reformare); … – Recomandarea (UE) 2017/2338 a Comisiei din 16 noiembrie 2017 de instituirea a unui manual comun în materie de returnare care să fie utilizat de autoritățile competente ale statelor membre atunci când desfășoară activități legate de returnare; … – Recomandarea (UE) 2020/1364 a Comisiei din 23 septembrie 2020 privind căile legale de acces la protecție în UE: promovarea relocării, a admisiei umanitare și a altor căi complementare; … – Recomandarea (UE) 2020/1365 a Comisiei din 23 septembrie 2020 privind cooperarea dintre statele membre în ceea ce privește operațiunile efectuate de nave deținute sau exploatate de entități private în scopul activităților de căutare și salvare; … – Recomandarea (UE) 2020/1366 a Comisiei din 23 septembrie 2020 privind un mecanism al UE de pregătire pentru situații de criză și de gestionare a crizelor legate de migrație (Plan de acțiune în vederea pregătirii pentru situații de criză legate de migrație și a gestionării acestora); … – Decizia nr. 207/435/CE a Consiliului din 25 iunie 2007 de instituire a Fondului European de integrare a resortisanților țărilor terțe pentru perioada 2007-2013, ca parte a Programului general "Solidaritatea și gestionarea fluxurilor migratorii" (2007/435/CE), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 168 din 28.06.2007; … – Decizia nr. 573/2007/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 mai 2007 de instituire a Fondului European pentru Refugiați pentru perioada 2008-2013, ca parte a Programului general "Solidaritatea și gestionarea fluxurilor migratorii", precum și de abrogare a Deciziei 2004/904/CE a Consiliului (2007/573/CE), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 144 din 06.06.2007; … – Decizia nr. 574/2007/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 mai 2007 de instituire a Fondului pentru Frontierele Externe pentru perioada 2007-2013, ca parte a programului general "Solidaritatea și gestionarea fluxurilor migratorii" (2007/574/CE), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L144 din 06.06.2007; … – Decizia nr. 575/2007/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 mai 2007 de instituire a Fondului European de Returnare pentru perioada 2008-2013, ca parte a Programului general "Solidaritatea și gestionarea fluxurilor migratorii" (2007/575/CE), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 144 din 06.06.2007; … – Regulamentul (UE) nr. 514/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014, de stabilire a dispozițiilor generale privind Fondul pentru azil, migrație și integrare, precum și instrumentul de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor, în scopul de a coordona cooperarea practică în materie de azil între statele membre, de a susține statele membre care se confruntă cu o presiune deosebită asupra sistemelor lor de azil și de a contribui la punerea în aplicare a sistemului european comun de azil; … – Regulamentul (UE) nr. 516/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 de instituire a Fondului pentru azil, migrație și integrare, de modificare a Deciziei 2008/381/CE a Consiliului și de abrogare a Deciziilor nr. 573/2007/CE și nr. 575/2007/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Deciziei 2007/435/CE a Consiliului; … – Regulamentul (UE) nr. 515/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 de instituire, în cadrul Fondului pentru securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize și de abrogare a Deciziei nr. 574/2007/CE; … – Regulamentul (UE) nr. 513/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 de instituire, în cadrul Fondului pentru securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor și de abrogare a Deciziei 2007/125/JAI a Consiliului; … – Regulamentul (UE) 2021/1147 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 iulie 2021 de instituire a Fondului pentru azil, migrație și integrare (FAMI); … – Regulamentul (UE) 2021/1149 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 iulie 2021 de instituire a Fondului pentru securitate internă (FSI); … – Regulamentul (UE) 2021/1148 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 iulie 2021 de instituire, ca parte a Fondului de management integrat al frontierelor, a Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize (IMFV); … – Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului, Publicat în Jurnalul Oficial al UE, seria L nr. 347 pe 20.12.2013; … – Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență; … – Regulamentul (UE) 2021/1056 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de instituire a Fondului pentru o tranziție justă; … – Regulamentul (UE) 2021/1057 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de instituire a Fondului social european Plus (FSE+) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1296/2013; … – Regulamentul (UE) 2021/1058 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune; … – Regulamentul (UE) 2021/1059 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 privind dispoziții specifice pentru obiectivul Cooperare teritorială europeană (Interreg) sprijinit de Fondul european de dezvoltare regională și de instrumentele de finanțare externă; … – Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize; … – Regulamentul (UE) 2019/1896 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 noiembrie 2019 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel European și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1052/2013 și (UE) nr. 2016/1624; … – Regulamentul (UE) 2017/2226 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 noiembrie 2017 de instituire a Sistemului de intrare/ieșire (EES) pentru înregistrarea datelor de intrare și de ieșire și a datelor referitoare la refuzul intrării ale resortisanților țărilor terțe care trec frontierele externe ale statelor membre, de stabilire a condițiilor de acces la EES în scopul aplicării legii și de modificare a Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen și a Regulamentelor (CE) nr. 767/2008 și (UE) nr. 1077/2011; … – Regulamentul (UE) 2018/1240 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 septembrie 2018 de instituire a Sistemului European de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1077/2011, (UE) nr. 515/2014, (UE) 2016/399, (UE) 2016/1624 și (UE) 2017/2226; … – Hotărârea nr. 654/2012 privind stabilirea măsurilor necesare pentru aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1.102/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2008 privind interzicerea exporturilor de mercur metalic și de anumiți compuși și amestecuri de mercur și depozitarea în condiții de siguranță a mercurului metalic. … …
