STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023

Notă …

Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 522 din 26 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 489 din 6 iunie 2023. + 
CUPRINSCAPITOLUL I – CONSIDERAȚII GENERALE1.1.Introducere  … 1.2.Viziune, Misiune și Principii … 1.3.Prioritățile, politicile și cadrul legal existente … CAPITOLUL II – ANALIZA CONTEXTULUI ȘI DEFINIREA PROBLEMELOR2.1.Prezentarea frontierei României … 2.2.Situația la frontiere … 2.3.Repere ale infracționalității transfrontaliere la nivel național: … 2.4.Conceptul național de management integrat al frontierelor … 2.5Componentele managementului integrat al frontierelor2.5.1.Controlul frontierelor … 2.5.2.Operațiunile de căutare și de salvare a persoanelor aflate în pericol pe mare … 2.5.3.Analiza de risc pentru securitatea internă … 2.5.4.Schimbul de informații și cooperarea între statele membre precum și între statele membre și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă … 2.5.5.Cooperarea interinstituțională între autoritățile naționale … 2.5.6.Cooperarea cu instituțiile, organismele, birourile și agențiile relevante ale Uniunii … 2.5.7.Cooperarea cu țările terțe … 2.5.8.Măsuri în interiorul teritoriului … 2.5.9.Returnarea resortisanților țărilor terțe care fac obiectul deciziilor de returnare emise de un stat membru … 2.5.10.Utilizarea tehnologiilor de ultimă generație, inclusiv a sistemelor informatice la scară largă … 2.5.11.Mecanismul de control al calității … 2.5.12.Mecanismele de solidaritate … 2.5.13.Drepturile fundamentale, educația și formarea, resursele umane, cercetarea și inovarea …  … 2.6.Capabilitățile naționale … 2.7.Sistemul administrativ/de guvernanță al strategiei … CAPITOLUL III – OBIECTIVE GENERALE, SPECIFICE ȘI DIRECȚII DE ACȚIUNE CAPITOLUL IV – REZULTATE AȘTEPTATECAPITOLUL V – INDICATORICAPITOLUL VI – MECANISME DE IMPLEMENTARECAPITOLUL VII – PROCEDURI DE MONITORIZARE, EVALUARE ȘI REVIZUIRE CAPITOLUL VIII – INSTITUȚII RESPONSABILECAPITOLUL IX – IMPLICAȚII BUGETARE ȘI SURSE DE FINANȚARE CAPITOLUL X – IMPLICAȚII ASUPRA CADRULUI JURIDICANEXA NR.1 – PLAN DE ACȚIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI NAȚIONALE DE MANAGEMENT INTEGRAT AL FRONTIEREI DE STAT 2023-2027ANEXA NR.2 – GLOSAR TERMENI AFERENȚI SNMIFSANEXA NR.3 – DOCUMENTELE STRATEGICE ȘI CADRUL NORMATIV INCIDENT SNMIFSDocumente strategice și cadru normativ incidentRecomandări și instrucțiuni internaționale:Cadrul legislativ privind activitățile de căutare și salvare de vieți omenești pe mare:Convenții adoptate în cadrul Organizației Maritime Internaționale:Acorduri regionale:Reglementări naționale:Recomandări și instrucțiuni internaționale:  + 
Capitolul ICONSIDERAȚII GENERALE1.1.IntroducerePentru susținerea obiectivului fundamental al Uniunii Europene (UE) în domeniul justiție și afaceri interne, de a ”menține și dezvolta Uniunea ca o zonă de libertate, securitate și justiție, în care libera circulație a persoanelor este asigurată în conformitate cu măsurile adecvate privind controalele frontierelor externe, azilul, imigrația, prevenirea și combaterea criminalității”, România și, implicit, instituțiile/ autoritățile cu atribuții în domeniul specific, acționează consecvent pentru implementarea progresivă a măsurilor necesare atingerii unui înalt nivel de securitate a frontierelor, cu accent deosebit pe frontierele externe ale UE.În acest sens, scopul Strategiei naționale pentru managementul integrat al frontierei de stat a României îl constituie dezvoltarea conceptului de management integrat al frontierei de stat, în vederea îmbunătățirii capacității de a asigura un nivel înalt de securitate la frontiera externă a UE, precum și adoptării și implementării politicilor comune în domeniu.În contextul finalizării perioadei de implementare a Strategiei Naționale de Management Integrat al Frontierei de Stat a României 2018-2020, evoluției mediului de securitate și adoptării, la nivelul UE, în anul 2019, a noi documente strategice pentru a stabili orientările necesare și prioritățile de acțiune pe diverse paliere – Strategia Tehnică Operațională pentru Managementul Integrat al Frontierelor Uniunii Europene care, în esență, transpune conceptul european de management al frontierelor și Grila de evaluare tematică Schengen, document ce se utilizează, unitar, de către echipele de evaluare, pe parcursul evaluărilor tematice a strategiilor naționale privind managementul integrat al frontierei de stat, se impune elaborarea unui nou document strategic privind managementul integrat al frontierei de stat a României.Totodată, acest demers este sprijinit și de evoluțiile ulterioare din punct de vedere al documentelor strategice adoptate la nivelul UE în acest domeniu, respectiv lansarea primului ciclu de politică strategică multianuală pentru managementul european integrat al frontierelor (EIBM) pentru perioada 2023-2027, adoptat prin Comunicarea Comisiei COM (2023) 146 final din 14 martie 2023, care oferă un cadru de politică comun și orientări comune pentru punerea în aplicare a unei gestionări europene integrate eficace a frontierelor pentru perioada 2023-2027.Metodologie (proces de elaborare și aprobare, instituții implicate, angajament politic)Strategia națională se elaborează în conformitate cu prevederile art. 3 și 8 alin. (6) din Regulamentul (UE) 2019/1896*1) al Parlamentului European și al Consiliului din 13 noiembrie 2019 privind Poliția de Frontieră și Garda de Coastă la nivel european și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1052/2013 și (UE) 2016/1624, respectiv ale Concluziilor Consiliului privind managementul european integrat al frontierelor nr. EUCO 9/18, respectiv cele ale Comunicării Comisiei COM (2023) 146 final din 14 martie 2023 care prevede prioritățile de politică și orientările strategice pentru componentele EU IBM.*1) Denumit în continuare Regulament EBCG.Documentul strategic preia informațiile specifice și adaptează prevederile naționale la cele europene aferente Strategiei tehnice și operaționale privind managementul integrat al frontierelor UE (TO EIBM) aprobată prin Decizia nr. 2/2019 din 27 martie 2019 a Consiliului de Administrație al Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (FRONTEX).Totodată, respectă componentele cu valență națională ale managementului european integrat al frontierelor, astfel cum sunt prevăzute în art. 3 din Regulamentul Ue 2018/1896, abordate din prisma priorităților naționale și a incidenței acestora la nivel național.Strategia națională este structurată pe 11 din cele 12 componente strategice (componenta privind cooperarea între Agențiile și instituțiile europene neavând valențe naționale), precum și pe cele 3 componente generale prevăzute de art. 3 al Regulamentului EBCG și reflectă obiectivele strategice ale TO EIBM și bunele practici identificate în cadrul Grupului de Lucru la Nivel Înalt pentru Managementul Integrat al Frontierelor (HLIBMWG)*2).*2) HL IBM WG este format din reprezentanți la nivel înalt ai SM, implicați în coordonarea la nivel național a gestionării integrate a frontierelor în acord cu noul concept de management integrat, reprezentanți FRONTEX și ai Comisiei Europene. Este găzduit de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Gardă de Coastă – FRONTEX. MAI – IGPF asigură reprezentarea României la acest grup de lucru.Strategia națională pentru managementul integrat al frontierei de stat a României 2023-2027 se elaborează la nivelul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), în colaborare cu autoritățile și instituțiile implicate*3), se avizează de Grupul Interministerial Român pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat (GIRMIFS) și se aprobă prin hotărâre a Guvernului.*3) Conform prevederilor art. 3 alin. 2 din HG nr. 943/2001 privind înființarea Grupului Interministerial Român pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat, republicată, cu modificările și completările ulterioarePerioada de implementare a Strategiei naționale este 2023-2027, perioadă care acoperă perioada de programare a noului cadru financiar multianual al UE.Finanțarea acțiunilor prevăzute în Planul de acțiune se va realiza din fonduri publice naționale, fonduri UE (cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027), Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), granturi ale Spațiului Economic European (SEE) și norvegiene, după caz.Guvernul României se angajează să susțină implementarea acestei strategii, conștient de faptul că acesta reprezintă un important demers în îndeplinirea angajamentelor asumate de România ca stat membru UE în ceea ce privește întărirea securității frontierelor externe ale UE și consolidarea securității interne a UE. … 1.2.Viziune, Misiune și Principii + 
ViziuneRomânia va gestiona eficient trecerile frontierelor externe și interne, va avea o abordare integrată pentru provocările legate de migrație și va asigura contribuția la securitatea UE, în beneficiul său și al celorlalte State Membre (SM), precum și în ceea ce privește prevenirea și combaterea criminalității transfrontaliere grave și a terorismului. + 
MisiuneInstituțiile responsabile, implicate în gestionarea integrată a frontierelor vor asigura protecția și securitatea cetățenilor, bunurilor și valorilor naționale și europene, controlând frontierele externe ale UE într-un mod integrat, respectând pe deplin și protejând standardele privind drepturile fundamentale.Principiile aplicabile managementului integrat al frontierei sunt:– principiul legalității – activitățile pentru realizarea obiectivelor strategice se desfășoară în baza actelor normative relevante și în conformitate cu acestea; … – principiul responsabilității – răspunderea implementării Strategiei naționale revine fiecăreia dintre autoritățile și instituțiile cu responsabilități în domeniu, în părțile ce le privesc; … – principiul cooperării și coerenței – autoritățile și instituțiile cu responsabilități în domeniul managementului integrat al frontierei de stat vor dovedi disponibilitate pentru cooperarea cu alte instituții publice și organizații implicate, astfel încât să se asigure implementarea unei concepții coerente asupra obiectivelor ce trebuie îndeplinite și a măsurilor ce urmează a fi luate în domeniul de referință și, simultan, să se realizeze un statut de parteneriat, colaborare și relații echilibrate pe toate coordonatele activităților în domeniu; … – principiul continuității și coordonării – acțiunile adoptate în vederea realizării obiectivelor Strategiei naționale continuă măsurile întreprinse pentru implementarea precedentei Strategii naționale, acestea fiind coordonate unitar de GIRMIFS; … – principiul respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului – activitățile desfășurate de autoritățile și instituțiile cu responsabilități în domeniul managementului integrat al frontierei sunt puse în aplicare cu respectarea prevederilor convențiilor și tratatelor internaționale privind drepturile și libertățile fundamentale ale omului la care România este parte, precum și ale legislației UE și naționale relevante, inclusiv în domeniul protecției datelor cu caracter personal; … – principiul evitării suprapunerilor investiționale – în vederea evitării risipei resurselor financiare, autoritățile și instituțiile cu responsabilități în domeniul managementului integrat al frontierei își planifică activitățile astfel încât să nu fie întreprinse multiple acțiuni sau măsuri necesare atingerii aceluiași scop. …  … 1.3.Prioritățile, politicile și cadrul legal existenteSNMIFS 2023-2027 se fundamentează în baza priorităților stabilite prin:– Programul de Guvernare 2021-2024, în special capitolul aferent MAI; … – Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024; … – Strategia Națională privind Imigrația pentru perioada 2021-2024; … – Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2023-2025; … – Planul Strategic Instituțional al MAI 2022-2025; … – Strategia tehnică și operațională privind managementul integrat al frontierelor UE (TO EIBM), aprobată prin Decizia nr. 2/2019 din 27 martie• 2019 a Consiliului de Administrație al Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (FRONTEX); … – Strategia pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient, aprobată• prin Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu COM• 2021/277; … – Ciclul de Politici UE/EMPACT 2022-2025. … La elaborarea Strategiei naționale au fost luate în considerare, în principal, atât prevederile documentelor europene în domeniu, cât și prevederile documentelor naționale strategice și programatice, precum și cadrul normativ național incident, urmărind o abordare sinergică. Acestea sunt prezentate în Anexa nr. 2 la document.Prin Programul de Guvernare, la nivel național a fost asumat ca obiectiv strategic aderarea României la Spațiul Schengen, precum și contribuția fundamentală la modernizarea acquis-ului Schengen, astfel încât acesta să devină mai puternic și mai rezilient, în contextul provocărilor și amenințărilor de la frontierele externe ale Uniunii Europene. Totodată, în secțiunea aferentă MAI, sunt prevăzute ca obiective specifice adoptarea de documente strategice și programatice, inclusiv pe domeniul ”gestionarea frontierei de stat”, precum și ”gestionarea provocărilor migraționiste și securității frontierelor”.Strategia Națională de Apărare a Țării 2020-2024 plasează ca și direcție de acțiune aferentă dimensiunii Ordine Publică, ”securizarea frontierei, în special a celei care este frontiera externă a Uniunii Europene, în vederea combaterii migrației ilegale, traficului de persoane, contrabandei cu produse accizabile sau contrafăcute și a altor riscuri cu impact asupra securității naționale”.SNMIFS 2023-2027 preia recomandările celor două documente strategice naționale și dezvoltă acțiunile necesare atingerii dezideratelor naționale, în strânsă corelare cu prevederile europene în domeniu – în principal Strategia tehnică și operațională privind managementul integrat al frontierelor UE (TO EIBM).Domeniul complex al managementului integrat al frontierei reclamă considerarea prevederilor strategice și legislative din domeniul vamal, migrație, sănătate publică, combaterea criminalității organizate, situații de urgență, salvare vieți omenești pe mare, interoperabilitate, transporturi și altele, atât la nivel național, cât și european, într-o manieră sinergică. …  + 
Capitolul IIANALIZA CONTEXTULUI ȘI DEFINIREA PROBLEMELORRomânia își propune să continue acțiunile privind implementarea acquis-ului Schengen, inclusiv cele referitoare la dezvoltarea managementului integrat al frontierei, fiind conștientă de rolul important pe care îl are, atât în ceea ce privește asigurarea unui înalt nivel de control al frontierelor externe ale UE, cât și pentru menținerea poziției de partener credibil al SM în protejarea securității interne a spațiului european.2.1.Prezentarea frontierei RomânieiFrontiera de stat a României are o lungime de aproximativ 3.150 de kilometri, ce acoperă toate tipurile de frontieră: terestră, maritimă și aeriană. Din aceștia, 2.070 km reprezintă frontiera externă a UE, 1.845 km fiind frontieră terestră, iar 225 km, frontieră maritimă. Țara noastră gestionează un segment important al frontierei externe terestre a UE, în procent de aproximativ 16%.În conformitate cu prevederile Convenției Națiunilor Unite privind dreptul mării*4), România a întreprins și continuă demersurile legate de delimitarea mării teritoriale și a zonelor economice exclusive/platoului continental de cele ale statelor vecine.*4) Decizia 98/392/CE: Decizia Consiliului din 23 martie 1998 privind încheierea, de către Comunitatea Europeană a Convenției Organizației Națiunilor Unite din 10 decembrie 1982 privind dreptul mării și a Acordului din 28 iulie 1994 privind punerea în aplicare a Părții a XI din aceasta.Frontiera internă cu SM ale UE este cea cu Ungaria, caracterizată prin teren preponderent de câmpie și râuri și cea cu Republica Bulgaria, frontieră de uscat și pe fluviul Dunărea, dificil de traversat din cauza curenților puternici.În ceea ce privește frontiera externă, aceasta delimitează teritoriul statului român de teritoriul Ucrainei, Republicii Moldova și Republicii Serbia și prezintă următoarele caracteristici: frontiera cu Ucraina este constituită din trei segmente distincte – un segment în nord, muntos și împădurit, în mare parte dificil de traversat, al doilea pe fluviul Dunărea și al treilea segment la frontiera maritimă; frontiera cu Republica Moldova este constituită de râul Prut, iar frontiera cu Republica Serbia este constituită din două segmente distincte: frontieră terestră și fluvială, pe fluviul Dunărea.În România există 95 de puncte de trecere a frontierei, cu regim de trafic internațional, dintre care: 44 cu specific rutier, 15 cu specific feroviar*5), 15 cu specific portuar, 5 cu specific portuar maritim*6) și 16 cu specific aeroportuar.*5) În prezent, suplimentar celor 15 PTF cu specific feroviar,în 2 puncte de trecere a frontierei, respectiv Fălciu-Prut și Câmpulung la Tisa – Terezva nu se desfășoară trafic feroviar de frontieră.*6) Constanța, Constanța Sud, Cap Midia, Mangalia și Cernavodă, în cadrul cărora se derulează trafic de marfă, la momentul actual neavând loc curse regulate de pasageri.În România există 16 aeroporturi civile în cadrul cărora sunt deschise și funcționează puncte de trecere a frontierei. În conformitate cu procedura prevăzută de HG nr. 791/2009*7), 11 aeroporturi au fost certificate ca internaționale, iar 5 au fost certificate ca deschise traficului internațional. Cel mai important trafic internațional se derulează pe Aeroportul Internațional ”Henri Coandă” București, urmat de cele din Cluj- Napoca, Timișoara, Iași, Sibiu. Pe celelalte aeroporturi, traficul este reprezentat în general de curse interne sau către SM ale UE, iar pe parcursul perioadei de vară, de curse charter.*7) privind condițiile pentru certificarea aeroporturilor civile internaționale sau deschise traficului aerian internațional, cu modificările și completările ulterioare.În ceea ce privește traficul de călători, în perioada pre-pandemică a înregistrat, anual, creșteri de până la 11 procente*8), raportat la o perioadă relevantă de trei ani, respectiv 2017-2019, cea mai frecventată frontieră fiind cea terestră, în principal frontiera româno-ungară, urmată de cea aeroportuară. În anii 2020 și 2021, în care au fost impuse restricții de călătorie în contextul pandemiei de COVID-19, valorile traficului de călători prin punctele de trecere a frontierei au scăzut semnificativ*9), cu peste 50%, însă în anul 2022, ca urmare a ridicării restricțiilor, traficul de călători a revenit la valori apropiate*10) de cele anterioare perioadei în care au fost impuse măsuri de gestionare a pandemiei. În acest context, având în vedere faptul că infrastructura unora dintre punctele de trecere a frontierei este subdimensionată, raportat la volumul traficului de călători/mijloace de transport, în scopul menținerii unui echilibru între un trafic transfrontalier fluent și securitatea frontierei Românei și, implicit, a UE, este necesară adoptarea de măsuri de creștere a capacității de procesare a traficului prin punctele de trecere a frontierei, de către toți actorii implicați, cum ar fi administratorii punctelor de trecere a frontierei și autoritățile cu atribuții de control la trecerea frontierei – asigurarea nivelului de securitate a frontierei, resursele umane și materiale, logistica și capacitatea de control din punctele de trecere a frontierei, cu respectarea cerințelor definite la nivel european, raportate la necesitățile operaționale, volumul și profilul fluxului de pasageri, amenințările și rezultatele analizelor de risc.*8) 2017 – aproximativ 60 de milioane de călători. 2018 – aproximativ 63 de milioane de călători. 2019 – aproximativ 70 de milioane de călători.*9) 2020 – aproximativ 28,5 milioane de călători. 2021 – aproximativ 36 de milioane de călători.*10) 2022 – aproximativ 58,5 milioane de călători. … 2.2.Situația la frontiereSituația infracționalității la frontiera României este complexă, principalele provocări fiind reprezentate de fenomenul imigrației ilegale și recrudescența criminalității transfrontaliere, ce au la bază decalajele economice accentuate între statele dezvoltate și cele ale lumii a treia și crizele umanitare generate de starea de conflict din spațiul Orientului Mijlociu și Nordul Africii, dar și cea dintre Ucraina, Federația Rusă și Belarus. Cu toate acestea, ansamblul acțiunilor derulate de către autoritățile competente asigură un nivel adecvat de securizare a frontierei, situația la frontierele României fiind sub control și monitorizată permanent. Totodată, în vederea prevenirii și combaterii traficului de migranți și a altor forme de criminalitate, se desfășoară acțiuni comune cu statele vecine, în special cu Serbia și Ungaria.Starea de conflict din Ucraina a generat creșterea fluxului de persoane care trec frontierele naționale, pe sensul de intrare în țară, context în care la nivel național au fost stabilite măsurile necesare preluării de refugiați provenind din această zonă.În ceea ce privește migrația ilegală, acest fenomen se manifestă în special prin trecerea frauduloasă a frontierei verzi, dar și prin trecerea cu ambarcațiuni, consemnată exclusiv pe sensul de intrare în țară, imigranții beneficiind, atât de sprijinul grupărilor infracționale care acționează la nivel transnațional, cât și de existența rețelelor de socializare, fapt ce le permite accesul facil la informații. În punctele de trecere a frontierei, modul de operare constă în eludarea controlului de frontieră prin ascunderea în mijloace de transport sau utilizarea de documente de călătorie false/contrafăcute.Referitor la criminalitatea transfrontalieră, principalul tip de infracționalitate, la nivelul țării noastre, este reprezentat de contrabanda cu bunuri accizabile, în principal țigări, care generează pierderi semnificative la bugetul statului român și, implicit, al UE. Gravitatea comercializării pe piața neagră a produselor din tutun se află la cote ridicate, România situându-se între țările est-europene cele mai afectate de acest flagel.Transportul internațional de marfă reprezintă un domeniu important, atât din punct de vedere socio-economic, cât și pentru asigurarea circulației mărfurilor esențiale, acest ultim aspect fiind reliefat în special în situații de criză, precum cea generată de apariția și răspândirea noului tip de coronavirus, SARS-CoV-2. UE acordă o atenție deosebită acestui sector, fiind dezvoltată rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T), o politică europeană ce presupune realizarea unei rețele multimodale de transport, care să faciliteze circulația mărfurilor (și a persoanelor) în cadrul pieței interne, dar și legăturile cu țările din vecinătatea Uniunii. La nivel național, pe rutele din cadrul TEN-T se regăsesc puncte de trecere a frontierei cu specific rutier, feroviar, naval și aerian. În acest context, devine imperativă nevoia de a optimiza și facilita tranzitul mijloacelor de transport marfă prin punctele de trecere a frontierei în vederea asigurării lanțurilor de aprovizionare de la nivelul UE, precum și sprijinirii comerțului local.România promovează echilibrul între derularea fluentă a traficului transfrontalier și securizarea frontierei. Îndeplinirea acestui deziderat necesită efortul concertat al tuturor autorităților cu responsabilități în managementul integrat al frontierei, constând, în special, în asigurarea unor echipamente de control performante în punctele de trecere a frontierei, dezvoltarea sistemului național de supraveghere în acord cu evoluția tehnologică și noile modalități de săvârșire a infracțiunilor transfrontaliere, implementarea la timp și eficientă a noilor sisteme de informații la scară largă (EES, ETIAS, SIS) și cooperarea cu autoritățile similare ale statelor vecine.Asigurarea securității europene reprezintă un obiectiv la care România contribuie permanent printr-o implicare operațională de nivel ridicat, constant fiind unul dintre principalii contributori la operațiunile comune desfășurate de FRONTEX.Secțiunile de frontieră prezintă următoarele particularități:La frontiera cu Republica Serbia unul dintre principalele riscuri este reprezentat de migrația ilegală, care se manifestă, preponderent, prin trecerea frauduloasă a frontierei verzi, având în vedere, în principal, următorii factori:– sosirea permanentă, în Serbia, a fluxurilor de migranți (în principal, dinspre sud, ca urmare a relocării migranților din insulele elene în partea continentală a Greciei) și gradul ridicat de mobilitate al acestora; … – implicarea traficanților/facilitatorilor în transportul/deplasarea migranților, de ambele părți ale frontierei, inclusiv prin utilizarea unor echipamente performante sau aplicații telefonice de localizare, care permit evitarea dispozitivului de supraveghere și asigură comunicarea rapidă a informațiilor, inclusiv a traseelor urmate cu succes; … – disponibilitatea persoanelor aflate de ambele părți ale frontierei pentru implicare în activități de trafic de migranți, având în vedere veniturile semnificative ce pot fi obținute; … – existența a numeroase căi de comunicații, care permit deplasarea rapidă a migranților. … În acest context, la frontiera cu Serbia, România beneficiază de un dispozitiv solid de securitate, asigurat inclusiv cu sprijinul FRONTEX, precum și de o colaborare constructivă cu statul vecin, tendințele migraționiste fiind gestionabile, după cum ilustrează și statisticile Frontex privind trecerile ilegale ale frontierelor la nivel UE.La frontiera cu Ucraina și Republica Moldova continuă să se manifeste riscul traficului ilicit cu țigarete și alte produse din tutun prelucrat, factorii criminogeni fiind îndeosebi de natură economică, respectiv prețul redus al țigărilor, comparativ cu cel din România.Un mod de operare care a cunoscut o amploare, în ultimii ani, la aceste secțiuni de frontieră, având în vedere în special evoluția tehnologică, vizează folosirea de aparate de zbor de mici dimensiuni, cu sau fără pilot uman la bord, în cazurile de contrabandă.Totodată, evoluțiile recente ale situației de securitate Federația Rusă – Ucraina, determinate de recunoașterea autoproclamatelor republici separatiste ”Republica Populară Donețk” și ”Republica Populară Luhansk” *11) – din estul Ucrainei, de către autoritățile de la Moscova și declanșarea agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei, au schimbat ordinea internațională și au determinat adoptarea unor decizii fără precedent la nivel european, inclusiv prin regândirea paradigmelor de politică externă și securitate.*11) La data de 21.02.2022.În plan imediat, consecințele acestui conflict armat au constat în declanșarea unor valuri considerabile de refugiați din Ucraina către statele învecinate și formarea de aglomerări la punctele de trecere a frontierei. În decurs de o săptămână, aproximativ 1.000.000 persoane au traversat frontierele dintre Ucraina și țările vecine.UE s-a declarat „deplin pregătită” să primească refugiați ucraineni, Europol a operaționalizat un nou canal de comunicații în rețeaua SIENA, Frontex a anunțat trimiterea de ofițeri din Corpul Permanent la punctele de trecere a frontierei cu Ucraina, iar Președinția UE a solicitat actualizarea continuă a nevoilor și coordonarea urgentă a întregii asistențe necesare pentru statele membre, Ucraina și statele vecine cele mai afectate. Până la începutul lunii martie 2022, mișcările curente ale populației ucrainene nu s-au reflectat într-o creștere majoră a solicitărilor de azil*12).*12) Potrivit Agenției UE pentru Azil (EUAA).La nivel național, ofensiva militară a Federației Ruse din Ucraina a determinat, până în prezent, creșteri semnificative ale traficului de persoane prin punctele de trecere de la nivelul frontierelor cu Ucraina și Republica Moldova, pe sensul de intrare, respectiv la nivelul frontierei cu Ungaria, pe sensul de ieșire.Creșterea fluxurilor migratorii la frontierele României a impus adaptarea cadrului de planificare și reglementarea de măsuri în plan operațional la nivelul acestora, inclusiv prin suplimentarea forțelor și mijloacelor specifice MAI pentru îndeplinirea atribuțiilor.De asemenea, România a solicitat extinderea Operațiunii Comune Terra 2022, la frontiera cu Ucraina și Moldova, în cadrul căreia Agenția Frontex a oferit resurse umane și echipamente tehnice pentru gestionarea frontierei externe cu Ucraina și a afluxului de persoane strămutate.Totodată, pentru asigurarea condițiilor de primire a cetățenilor străini și apatrizi aflați în situații deosebite, care provin din zona conflictului armat din Ucraina, au fost adoptate măsuri prompte, în dinamică, fiind instalate și operaționalizate tabere pentru refugiați încă din primele zile ale crizei refugiaților.În contextul materializării unor scenarii care ar putea provoca, în continuare, agravări ale situației umanitare din zonele de conflict, România trebuie să facă față mai multor tipuri de riscuri, asociate mișcării necontrolate a populației din Ucraina, care se pot concretiza în domeniile: managementul frontierelor, ordine și siguranță publică, sanitar, educațional, piața muncii etc.La frontiera cu Ungaria s-au înregistrat cazuri în care migranții încearcă să iasă ilegal din țară, atât prin punctele de trecere, cât și pe la frontiera verde, pentru a accede în țările de destinație din vestul Europei. Astfel, se constată tentative de ieșire frauduloasă din țară săvârșite de persoanele care au intrat ilegal pe teritoriul României, mare parte dintre acestea fiind solicitanți de azil. Pentru gestionarea situației descrise, organele poliției de frontieră cooperează cu cele ale statului vecin, la nivelul punctelor de trecere a frontierei, în cadrul controlului efectuat în comun, în vederea depistării persoanelor ascunse în mijloace de transport, iar în proximitatea punctelor de trecere a frontierei, autoritățile naționale desfășoară acțiuni integrate pentru prevenirea și combaterea tentativelor de trecere ilegală a migranților din România către Ungaria, situația menținându-se sub control.Frontiera cu Republica Bulgaria este delimitată, în cea mai mare parte, de fluviul Dunărea, ceea ce constituie un factor descurajator pentru migranți. Cu toate acestea, un posibil factor de menținut în atenție vizează creșterea numărului de migranți de pe teritoriul bulgar.Totodată, la această secțiune de frontieră se remarcă săvârșirea infracțiunilor care aduc atingere dreptului de proprietate intelectuală.La Marea Neagră se menține riscul utilizării facilităților oferite de sistemul de transport containerizat pentru introducerea unor cantități însemnate de țigarete sau tutun cu încălcarea reglementărilor vamale sau introducerea în țară de bunuri susceptibile de a fi contrafăcute, precum și a altor tipuri de bunuri, de exemplu deșeuri ilegale.Riscul migrației ilegale la Marea Neagră este scăzut, având în vedere condițiile de navigație dificile cu ambarcațiuni de mici dimensiuni, durata călătoriei și situația geopolitică care îngreunează utilizarea acestei rute. Totuși, situația privind migrația ilegală poate fi influențată de fluxurile migratoare aflate pe teritoriul Turciei, precum și de ofertele rețelelor de facilitatori privind posibilitatea utilizării rutei Mării Negre pentru a intra ilegal în România. Astfel, organizarea unor transporturi de migranți cu ambarcațiuni de mari dimensiuni, având ca puncte de plecare coasta nordică a Turciei poate deveni un risc.La frontiera aeriană riscul migrației ilegale este la un nivel scăzut, având în vedere modurile de operare limitate (frauda documentară și substituirea de persoană) și faptul că există mai multe filtre de verificare, respectiv ale companiei aeriene și ale autorităților responsabile de controlul documentelor din aeroportul de plecare, respectiv sosire.O componentă importantă la nivelul aeroporturilor o constituie verificarea legalității și securității transporturilor de marfă. În acest sens, în zona cargo se derulează activități în cooperare, de către personal din cadrul PFR, AVR și Serviciului Român de Informații (SRI).Cea mai mare provocare din ultimii ani pe aeroporturile din România a reprezentat- o necesitatea măririi capacității de procesare a pasagerilor, raportat la creșterea constantă a volumului traficului de călători. … 2.3.Repere ale infracționalității transfrontaliere la nivel național:Pe linia migrației ilegaleDinamica fenomenului migraționist la frontierele României este influențată de fluxul migraționist din regiunea Balcanilor de Vest și, indirect, de nivelul migrației înregistrate pe ruta Mediteranei de Est, cu toate că România nu se află pe rutele alese de migranți pentru a ajunge în Spațiul Schengen.Deși se află în proximitatea rutei migratorie a Balcanilor de Vest, datele FRONTEX arată că doar o mică parte din fluxul migraționist de pe această rută interacționează cu România.Regiunea Balcanilor de Vest indică o presiune migraționistă în continuă creștere devenind cea mai activă rută migratorie la nivel european, iar pentru ieșirea din regiune, cei mai mulți migranți au continuat să se concentreze pe segmentul dintre Serbia și Ungaria, deși valori ridicate au fost observate și pe sub-ruta alternativă dintre Croația și Bosnia și Herțegovina. În același timp, fluxul migraționist de la frontiera dintre Serbia și România a scăzut cu o treime.La frontierele României, nivelul detecțiilor a fost influențat semnificativ de afluxul crescut de refugiați ucraineni către teritoriul național, în condițiile în care cele mai active secțiuni de frontieră (cu Serbia, pe sensul de intrare și cu Ungaria, pe sensul de ieșire) au înregistrat scăderi. Astfel, la segmentul dintre România și Ucraina s-au înregistrat 4.893 de detecții, ceea ce reprezintă 33% din totalul înregistrat la nivel național.Principala frontieră învecinată rutei Balcanilor de Vest, care în mod tradițional resimțea o presiune migraționistă crescută, fiind responsabilă de majoritatea intrărilor ilegale, a cunoscut scăderi ale numărului de detecții. Relevantă în acest sens este evoluția de la segmentul româno-sârb, unde numărul persoanelor detectate în 2022 (1.870) a scăzut cu aproape 70% față de anul 2021 (5.647). Totodată, numărul prevenirilor (27.449), un alt indicator care caracterizează presiunea migraționistă, s-a situat la 36,4% din valoarea înregistrată în 2021 (75.343 de preveniri).La celelalte două secțiuni de frontieră, cu Bulgaria și la frontiera maritimă, au fost identificate anumite creșteri*13), însă nu de natură a sugera o reorientare a fluxului migraționist din regiunea Balcanilor, către aceste două secțiuni, numărul detecțiilor din anul 2022 (4.893) fiind în scădere cu aproximativ 50% față de valorile înregistrate în 2021 (9.918).*13) La frontiera cu Bulgaria – 509 în 2022, respectiv 422 în 2021. La frontiera maritimă și Dunărea interioară – 196 în 2022, respectiv 9 în 2021.Dacă până recent migrația ilegală de la segmentul româno-maghiar era, în principal, influențată de evoluția înregistrată la frontiera cu Serbia, în prezent se află în atenție și tentativele care vizează persoanele intrate legal în țară, în baza vizelor de muncă sau de studii, în sensul combaterii riscului de creștere a acțiunilor ilegale prin crearea unor rețele de traficare a acestor lucrători pentru accederea către state din vestul Europei, precum Germania, Marea Britanie și Italia.Situația migranților blocați în țările de tranzit va rămâne și în următorii ani o problemă a Europei în zona balcanică. În acest sens, în zona Balcanilor se vor menține active mai multe grupări de criminalitate organizată de facilitare a migrației ilegale, cu ramificații transfrontaliere, ce trebuie menținută în atenția autorităților române.Pe linia traficului de persoaneTraficul de persoane reprezintă o prioritate pentru autoritățile române, ca urmare a impactului negativ asupra persoanelor traficate, a caracterului complex și transfrontalier al acestui fenomen, a mobilității și flexibilității grupărilor organizate în raport de situația și cerințele pieței, în paralel cu profesionalizarea infractorilor cu specializare pe segmentul victimizării ființelor.Asociat și cu denumirea de sclavie modernă, traficul de persoane reprezintă o amenințare pentru libertatea, integritatea fizică și psihică și pentru viața celor care sunt victimizați în această formă de criminalitate ce produce în lume milioane de drame omenești.Elementul caracteristic al traficului de persoane constă în exploatarea ființei umane, exploatare ce poate fi de natură sexuală sau nu. Este de altfel trăsătura comună a unei sfere largi de fenomene, precum obligarea ființelor umane la prostituție, cerșetorie sau muncă forțată, organizarea unor grupuri infracționale formate din minori, scopul fiind acela al câștigului material.La nivel european principalul instrument pentru prevenirea și combaterea amenințărilor criminalității organizate care afectează statele membre ale UE îl reprezintă Ciclul de politici (UE PolicyCycle) și platforma EMPACT (European Multidisciplinary Platform Against Criminal Threats – dezvoltată la nivelul Europol) care fundamentează, atât din punct de vedere strategic dar și operațional, prioritățile și direcțiile de acțiune pe care autoritățile competente trebuie să le urmărească în lupta împotriva acestui gen de criminalitate. Traficul de ființe umane reprezintă una dintre cele 10 priorități ale UE adoptate de Consiliu.În ultimii ani, România a fost, în principal, o țară de origine pentru victimele traficului de persoane, într-o situație de vulnerabilitate crescută a unor segmente de populație în căutare de oportunități mai bune de viață. În aceeași măsură, țările vest- europene au continuat să păstreze statutul de țări de destinație pentru cetățeni români atrași în situații de trafic și exploatare, unde există o cerere crescută pentru forță de muncă ieftină și necalificată, pentru servicii sexuale sau unde există contextul pentru tolerarea cerșetoriei, creându-se astfel premisele victimizării.În anul 2022 s-au menținut modurile de exploatare clasice, respectiv exploatarea sexuală, exploatarea prin muncă forțată și obligarea la practicarea cerșetoriei.Traficul intern rămâne preponderent, o proporție semnificativă dintre victime fiind exploatate pe teritoriul României. În ceea ce privește traficul de minori, săvârșirea acestei infracțiuni vizează, în cea mai mare proporție, exploatarea sexuală a tinerelor cu vârste între 14 și 17 ani, săvârșită cu predilecție pe plan intern. În ceea ce privește traficul extern, principalele țări de destinație, în perioada 2015-2022 au fost: Italia, Spania, Germania și Marea Britanie.La nivel național, numărul infracțiunilor de trafic de persoane sesizate, în anul 2022, a continuat trendul descendent, înregistrându-se o scădere de -1,68% față de anul 2021.România își va menține statutul de țară de origine a victimelor exploatate în state Vest Europene, cu păstrarea mobilității grupărilor criminale de trafic de persoane în țările de destinație/de exploatare – respectiv relocarea rapidă a activității de cazare, găzduire și exploatare dintr-un club în altul, dintr-o zonă în alta (oraș, țară).Traficul de persoane prin obligarea la practicarea cerșetoriei se va menține la același nivel, pe fondul precar al resurselor financiare și materiale ale anumitor categorii de persoane.Pe termen mediu, conform predicțiilor la nivel internațional, există posibilitatea ca cetățeni din Ucraina să fie exploatați (prin muncă forțată sau sexual), în special în state din Vestul Europei.Pe linia traficului de droguriPrintre amenințările identificate de EUROPOL în cadrul raportului SOCTA 2021 se regăsește și traficul de cocaină, cannabis, droguri sintetice și cu substanțe psihoactive noi (NPS), inclusiv prin prisma violenței asociate, a profiturilor foarte mari (de ordinul miliardelor de euro), precum și a prejudiciilor semnificative cauzate bugetelor naționale.S-a constatat faptul că, în mod curent, sunt livrate cantități foarte mari de cocaină din America Latină către state din Europa. Referitor la amploarea fenomenului traficului de droguri, EUROPOL a apreciat că aproape 50% *14) dintre rețelele infracționale identificate sunt implicate în trafic de droguri. De asemenea, numărul actelor de violență corelate traficului de droguri (în special de cocaină și cannabis) a crescut în ultimii ani, la nivelul UE fiind înregistrate infracțiuni de omor, uz ilegal al armelor de foc, incendieri, sechestrări de persoane, acte de tortură și de intimidare, ca urmare a extinderii zonelor de influență ale traficanților de droguri.*14) Fiind luate în calcul cifrele pentru grupările implicate în traficul de droguri, infracțiuni împotriva patrimoniului, contrabandă cu produse accizabile, trafic de persoane, fraude online, precum și trafic de migranți.Agresiunea Rusiei în Ucraina a modificat piața ilicită de droguri din estul și sud- estul Europei și a creat, cel mai probabil, noi conexiuni infracționale în funcție de cererea pieței. Consumatorii ucraineni prezenți în Europa au creat premisele dezvoltării de noi piețe, în condițiile în care Ucraina reprezintă atât o țară de tranzit a heroinei importate din Afganistan, cât și un stat de destinație.În ciuda nivelului scăzut de infracțiuni raportate pe perioada crizei din Ucraina, contextul actual și atenția îndreptată către fluxurile de refugiați ar putea fi exploatate de către grupările infracționale în sensul creșterii influenței în regiune. Cu toate că un segment important al lanțului de distribuție a fost afectat, este așteptată intensificarea traficului droguri prin porturile maritime sau pe rutele terestre.Rapoartele naționale privind evoluția fenomenului drogurilor în țara noastră evidențiază statutul României, după deschiderea frontierelor, de segment activ al "Rutei balcanice" de traficare a stupefiantelor și precursorilor de droguri și prefigurează în același timp, noi tendințe de schimbare a rutelor de trafic, prin Regiunea Mării Negre, precum și de dezvoltare a pieței naționale de desfacere a drogurilor, fiind identificate pe teritoriul național toate tipurile de drog, inclusiv cele sintetice.Portul Constanța rămâne o alternativă de introducere a marilor cantități de cocaină în Europa; cocaina provenită din America de Sud este introdusă în Europa de grupările transnaționale folosind rute diversificate, și metode de disimulare sofisticate; unii cetățeni români stabiliți în statele din America de Sud contribuie activ la crearea unor legături stabile pentru grupările de trafic de droguri interesate de dezvoltarea unor alternative la rutele consacrate în traficarea cocainei.Drogurile sintetice au cunoscut o expansiune deosebită pe piața din România în special datorită prețului foarte mic în țările de producție Olanda și Belgia. Totodată este posibilă extinderea distribuției drogurilor sintetice către Europa pe rutele maritime și terestre, ca urmare a producției în plină expansiune de captagon (Siria și Liban) și metamfetamină (Afganistan) și a disponibilității crescute de pe piețele regionale din Arabia Saudită, India și Pakistan din ultimii ani.În perioada următoare, disponibilitatea crescută a drogurilor la nivel mondial, reflectată în accesibilitate din punct de vedere al prețului, se va regăsi și pe teritoriul național. Se vor menține rutele clasice de transport ale heroinei din Asia către Europa de Vest, cu intersectarea terestră sau maritimă, pe una din subrute, a României ca țară de tranzit.Pe linia criminalității economiceUna dintre prioritățile UE stabilite de Consiliul European în domeniul combaterii criminalității organizate, în perioada 2022 – 2025, prin intermediul EMPACT, este reprezentată de combaterea criminalității economico – financiare, aspect relevat și în ultimul raport SOCTA*15) în domeniul criminalității organizate, care plasează contrabanda cu tutun printre amenințările grave cu care se confruntă UE. În context, contrabanda cu produse accizabile, în special produse din tutun, este în creștere, inclusiv ca efect al apariției unor fabrici clandestine de producție pe teritoriul UE, care utilizează instalații profesionale, fiind amplasate aproape de piețele de desfacere și/sau de destinație.*15) din 12 aprilie 2021.În plan național, contrabanda cu produse din tutun se menține printre principalele activități infracționale cu efecte profund negative asupra societății și a bugetului general consolidat al statului, constituind, potrivit Strategiei Naționale de Apărare a Țării 2020-2024*16), pe dimensiunea de ordine publică, o amenințare la adresa securității naționale. Totodată, securizarea frontierei externe a UE în vederea combaterii contrabandei cu produse accizabile sau contrafăcute reprezintă o altă direcție de acțiune trasată în cadrul SNAT 2020-2024.*16) capitolul 4.1 „Amenințări”, art. 130; capitolul 4.2 „Riscuri”, art. 150; capitolul 5.1.3 „Direcții de acțiune”, art. 178.Contextul special, marcat de pandemia de COVID-19 și măsurile de restricționare a circulației adoptate de autorități, a poziționat anul 2020 ca primul an, din ultimii 12 ani, în care piața neagră a tutunului din România a coborât sub media de 10% a comerțului ilegal din UE*17). Cu toate acestea, pe măsura eliminării unora dintre restricțiile impuse de pandemia de COVID-19, se remarcă o tendință de scădere a cantităților de țigarete de contrabandă capturate de structurile MAI, atât la nivelul frontierei de stat, cât și în interiorul țării. Totodată, la frontierele naționale, în ceea ce privește cantitățile de țigarete confiscate de autoritățile de frontieră, se înregistrează o schimbare, comparativ cu anul 2021. Dacă în anul anterior confiscările de țigarete la frontiera cu Ucraina reprezentau aproximativ 56% din totalul la nivel național, poziționându-se pe prima poziție, în anul 2022 acestea au fost depășite de cele indisponibilizate la frontiera cu Bulgaria (aproximativ 24 milioane de țigarete) sau de cele indisponibilizate de polițiștii din IGPF în acțiuni desfășurate în interiorul țării (aproximativ 30 milioane țigarete).*17) conform studiului efectuat, în luna decembrie 2020, de compania Novel Research.Secțiunea de frontieră maritimă prezintă în continuare un risc ridicat, existând posibilitatea introducerii în România a unor cantități mari de țigarete ascunse în containere.De asemenea, există un risc ridicat al contrabandei cu țigarete și la frontiera de sud a României. Contrabandiștii pot folosi rute ce tranzitează Bulgaria, transportând ilegal țigarete din state precum Grecia sau Turcia, precum și materie primă folosită pentru producerea clandestină a țigaretelor. Totodată, Bulgaria reprezintă și principalul furnizor de materie primă, utilaje și componente necesare producției ilegale de țigarete.Conflictul din Ucraina a determinat o schimbare în ceea ce privește traseul țigaretelor în România. Întrucât vechile rute din Belarus și prin portul Odessa au devenit inaccesibile pentru mulți dintre traficanți, aceștia au încercat să găsească noi soluții pentru a introduce țigarete pe teritoriul Uniunii Europene, inclusiv pe la frontierele române. Având în vedere și faptul că prețul țigaretelor s-a majorat constant pe fondul creșterii accizelor, în România fiind în prezent considerabil mai scumpe decât în state precum Grecia sau Bulgaria, țara noastră a devenit nu doar un stat de tranzit, ci și de destinație. Astfel, pentru a compensa pierderile financiare survenite ca urmare a impracticabilității rutelor din trecut, contrabandiștii le-au înlocuit pe cele din Belarus, Ucraina sau Rusia cu altele ce provin din interiorul spațiului comunitar. Cantități importante de țigarete au fost descoperite pe sensul de intrare în țară atât la frontiera cu Bulgaria, cât și la frontiera cu Ungaria.Pe linia transporturilor ilegale cu deșeuriTraficul ilegal cu deșeuri reprezintă o activitate profitabilă pentru mediul infracțional, fiind într-o dezvoltare continuă, preconizându-se unele intenții din partea forurilor europene de adoptare a unor norme suplimentare, în vederea înăspririi sancțiunilor pentru infracțiunile de mediu. Astfel, pe măsură ce statele europene își actualizează și consolidează legislația, prin adoptarea de norme suplimentare pentru restricționarea importurilor de deșeuri, se preconizează faptul că antrepriza criminală se va adapta prin redirecționarea transporturilor de deșeuri spre țări UE mai puțin dezvoltate, cu capacități limitate de gestionare a deșeurilor, precum și spre state UE mai dezvoltate, care însă nu dețin locuri viabile de depozitare a deșeurilor.Infracționalitatea în materie de deșeuri se poate prefigura într-un fenomen, având în vedere că există unele diferențe/asimetrii între state în domeniul gestionării deșeurilor în materie de legislație, politică, cultură, cunoaștere și conștientizare.Deși o serie de state aflate în curs de dezvoltare se bazează pe importul de materiale second-hand și deșeuri electronice pentru a le reutiliza în obținerea de resurse și materii prime, reglementările internaționale și naționale nu au stabilite cerințe specifice clare pentru a distinge între cele două categorii, respectiv între materialele second-hand și deșeurile propriu-zise, în pofida reglementărilor stricte care interzic sau restricționează importul de deșeuri periculoase sau de altă natură. Acest aspect va crea în permanență dificultăți în diferențierea transporturilor legale de deșeuri de cele ilegale și va îngreuna aplicarea legislației în materia combaterii importurilor ilegale de deșeuri.La data de 17.11.2021, COM a lansat Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului UE privind expedierile de deșeuri și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1257/2013 și (UE) nr. 2020/1056. Astfel, COM a propus norme mai stricte privind exporturile de deșeuri, un sistem mai eficient de circulație a deșeurilor ca resursă și acțiuni mai ferme de combatere a traficului de deșeuri.Criza post-pandemie a creat oportunități suplimentare pentru grupurile de criminalitate implicate în acest tip de activitate, întrucât firmele cu dificultăți financiare au putut opta pentru servicii de acest tip pentru reducerea fondurilor alocate eliminării deșeurilor rezultate din procesul de producție.Standardele suplimentare impuse la nivel UE pentru gestionarea deșeurilor, precum și criza economică post-pandemie a determinat o creștere a interesului în rândul firmelor cu dificultăți financiare pentru reducerea fondurilor alocate eliminării deșeurilor rezultate din procesul de producție, prin intermediul grupărilor de criminalitate organizată specializate în infracțiuni de mediu.Unele state membre UE nu mai dețin capacități viabile de stocare a deșeurilor, optând între a le procesa la nivel intern la costuri foarte mari sau a le depozita/transfera în România și în alte țări mai slab dezvoltate, la costuri semnificativ mai reduse.În România, prețul de depozitare la 1 tonă de deșeuri este sub 50 euro, în timp ce, în majoritatea statelor membre UE și în Marea Britanie, prețul de depozitare este de aproximativ 500 euro/tonă.Costurile mari de mediu impuse de unele state sau cele ocazionate de operațiunile de reciclare/recuperare, unde nivelul de salarizare crește mult nivelul cheltuielilor, determină, în anumite cazuri, o profitabilitate mai mare în urma comercializării legale sau ilegale a deșeurilor mixte/nesortate. Astfel, deșeurile sunt transferate în state cu norme de mediu mai permisive sau în care forța de muncă este mai slab remunerată.Având în vedere că o serie de state din Sud-Estul Europei au semnalat amenințarea în creștere generată de traficul de deșeuri, subiectul a fost inclus în discuții privind prioritățile strategice în combaterea criminalității organizate. În context, s-a constatat că entitățile infracționale exploatează inegalitățile regionale, lacunele legislative (ex. legislația muncii, de mediu), precum și limitările autorităților de aplicare a legii. Astfel, activitățile ilegale din acest domeniu îmbracă forma unor scheme variate de eludare a normelor și controalelor vamale.La nivel național, cu toate că legislația aplicabilă domeniului de referință respectă în mare măsură exigențele europene, au fost adoptate o serie de acte normative, în vederea reducerii eventualelor lacune ale prevederilor legislației naționale din domeniul protecției mediului și a deșeurilor periculoase.Astfel, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) și MAI, a fost publicată HG nr. 1265 din 17.12.2021*18), pentru modificarea și completarea HG nr. 788/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 1013/2006 privind transferul de deșeuri.*18) în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1205/20.12.2021.În context, Garda Națională de Mediu (GNM) a fost desemnată ca organ de specialitate al administrației publice centrale din subordinea autorității publice centrale pentru protecția mediului, ca fiind instituție responsabilă cu supravegherea și controlul transferului de deșeuri, în colaborare cu AVR și MAI prin structurile subordonate, după caz, conform competențelor și atribuțiilor prevăzute în actele normative de organizare și funcționare a acestora.Controlul asupra transferurilor de deșeuri se efectuează de GNM în colaborare cu ANPC, RAR, AVR, Ministerul Sănătății (MS) prin autoritățile de sănătate publică județene și a municipiului București, ANSVSA, precum și cu MAI prin PR și IGSU.Totodată, punctele de trecere a frontierei de stat, stabilite pentru transferurile de deșeuri și mărfurile/bunurile second-hand, au fost reglementate prin ordin comun al ministrului mediului, apelor și pădurilor și al ministrului afacerilor interne*19). În context, actul normativ limitează numărul de puncte de trecere a frontierei care pot fi tranzitate de mijloacele de transport încărcate cu deșeuri reciclabile la un număr de 21, stabilind și trasabilitatea obligatorie de la graniță până la locul unde se va face reciclarea, pentru a elimina posibilitatea ca autocamioanele să se poată deplasa fără GPS. Trasabilitatea urmărită prin intermediul aplicației ROAFM*20) se execută în cazuri speciale, în funcție de specificul încărcăturii și a gradului de pericol reprezentat de aceasta sau în funcție de anumite informații specifice primite de la structuri de profil.*19) Ordin comun nr. 831/2022, respectiv 49/2022 privind stabilirea punctelor de trecere a frontierei de stat pentru transferurile de deșeuri și mărfuri/bunuri secondhand, cu modificările și completările ulterioare.*20) Aplicație instituită la administrația Fondului pentru Mediu, cuprinde operatori economici care introduc deșeuri în România,în vederea valorificării.De asemenea, la data de 01.07.2022, a fost operaționalizat Sistemul informatic de asigurare a trasabilității deșeurilor (SIATD)*21), aflat în gestiunea Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), fiind primul sistem de acest gen la nivelul UE.*21) Sistemul presupune înrolarea tuturor companiilor care dețin capacități de reciclare, corelarea capacității de reciclare cu cantitățile de deșeuri aduse în țară din alt stat, anunțarea cu 24 de ore înainte de apariția la graniță a fiecărui transport, recepția în 48 de ore de la trecerea frontierei și recepția cantitativă aprobată de Garda Națională de Mediu.La nivelul Poliției de Frontieră, cele mai mari cantități de deșeuri au fost identificate la nivelul frontierei cu Ungaria și la nivelul frontierei cu Bulgaria, acestea reprezentând 95,6% din cantitatea totală confiscată de PFR.În principal, deșeurile au provenit din Europa (Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Elvetia, Franța, Italia, Germania, Grecia, Macedonia, Polonia, Olanda, Serbia, Slovacia, Suedia, Turcia, Ungaria, Ucraina, etc).În contextul apariției și consolidării, la nivel național și internațional, de noi restricții în domeniul protecției mediului și gestionării deșeurilor, în anul 2022 s-a remarcat o scădere semnificativă a numărului transporturilor internaționale de deșeuri.Fenomenul ar putea fi gestionat mai eficient prin intensificarea activităților de cooperare internațională, digitalizarea procedurilor privind traficul de deșeuri între statele UE, elaborarea unui document strategic cu priorități care să aibă o abordare multi-instituțională și ajustarea pachetului legislativ prin majorarea limitelor pedepselor pentru infracțiunile de mediu. … 2.4.Conceptul național de management integrat al frontierelorConceptul național de management integrat al frontierei s-a dezvoltat considerabil odată cu intrarea în vigoare a primei Strategii Naționale de Management Integrat al Frontierei de Stat, încă din anul 2003 și vizează abordarea domeniului frontierei de stat într-o manieră comprehensivă și exhaustivă, printr-un efort susținut al tuturor instituțiilor statului care concură la buna desfășurare a activităților la frontiera de stat și implicit la realizarea securității frontierei.Conceptul național de management integrat al frontierei aplică modelul de control al accesului pe patru niveluri care abordează măsurile care pot fi luate în interiorul, la și dincolo de granițele externe ale UE, astfel:– Primul nivel: Măsuri în țările terțe (țările de origine și tranzit ale migrației ilegale), inclusiv schimbul de informații și activitățile consulare legate de viză și formare pentru ofițerii respectivi, cu scopul de a combate imigrația ilegală de la sursă. … – Al doilea nivel: Măsuri cu țările terțe învecinate, inclusiv cooperarea dintre autoritățile de control la frontieră, prin mecanisme standardizate și schimbul adecvat de informații. … – Nivelul trei: Măsuri de control la frontierele externe, inclusiv controalele sistematice la frontieră și detectarea oricăror activități criminale, pe baza analizei riscurilor. … – Nivelul patru: Măsuri în cadrul spațiului Schengen (inclusiv controale suplimentare realizate de poliție, cooperare polițienească și analiză a riscurilor, având drept scop prevenirea și combaterea migrației ilegale) și returnarea. …  … 2.5Componentele managementului integrat al frontierelor2.5.1.Controlul frontierelorÎn România, controlul frontierelor se realizează în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen) (text codificat) și cu prevederile Manualului Schengen C(2022) 7591 final (Manualul polițistului de frontieră) și este efectuat de polițiști de frontieră specializați și formați corespunzător, în cooperare cu alte structuri de sprijin, cu respectarea strictă a drepturilor omului și a valorilor apărate prin Constituție, legi, acorduri și tratate la care România este parte. Potrivit prevederilor Codului Frontierelor Schengen, controlul frontierelor include atât verificări, cât și supravegherea frontierei.Astfel, responsabilitatea controlului frontierelor revine, în principal, PFR, fiind singura autoritate cu competențe în domeniul supravegherii frontierelor. Ca forță polițienească, are atribuții legate de prevenirea și combaterea migrației ilegale și a faptelor specifice criminalității transfrontaliere săvârșite în zona de competență, asigurând menținerea ordinii și liniștii publice în punctele de trecere a frontierei. Este punct de contact în relația cu Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, iar Centrul Național de Coordonare (CNC) din subordinea sa gestionează componenta națională a EUROSUR. La momentul operaționalizării noilor sisteme europene de informații, la nivelul PFR vor funcționa punctele centrale de acces pentru sistemele EES și ETIAS, precum și Unitatea Națională ETIAS.În ceea ce privește verificările la frontiera externă, PFR colaborează în special cu AVR. + 
Verificările la frontierăVerificările la frontiere reprezintă ansamblul activităților efectuate în mod sistematic asupra tuturor persoanelor care trec frontierele României, inclusiv cele care beneficiază de dreptul la liberă circulație, pentru a se garanta că acestea, mijloacele lor de transport și obiectele pe care le posedă pot fi autorizate să intre pe teritoriul național sau să îl părăsească.Verificările asupra persoanelor și documentelor de călătorie se realizează în funcție de specificul punctului de trecere (rutier, feroviar, portuar, aeroportuar), într-o manieră uniformă. Această activitate se derulează în mod eficient pe baza analizei de risc, a profilurilor de risc și a informațiilor furnizate în prealabil de către autoritățile cu atribuții în domeniul ordinii publice și securității naționale, în vederea asigurării unui trafic transfrontalier legal, fluent și sigur.Responsabilitatea verificărilor revine fiecărei autorități cu competențe de control la trecerea frontierei, potrivit actelor normative care le reglementează organizarea și funcționarea. Reprezentanții PFR coordonează activitățile personalului celorlalte instituții sau ale operatorilor economici care, potrivit legii, își desfășoară activitatea în punctul de trecere a frontierei de stat, în legătură cu trecerea frontierei de stat, și urmărește respectarea legii de către întregul personal din punctul de trecere*22).*22) potrivit prevederilor art. 21 lit. n) din OUG nr. 104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române, cu modificările și completările ulterioare.Efectuarea controlului pentru trecerea frontierei de stat are următoarea succesiune, după caz*23):*23) potrivit prevederilor art. 20 din HG nr. 445/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României.a)controlul sanitar, sanitar-veterinar, fitosanitar și pentru protecția mediului; … b)controlul efectuat de Regia Autonomă "Administrația Națională a Drumurilor din România" (CNAIR) privind verificarea și vizarea documentului de acces la rețeaua rutieră din România, a rovinietelor*24), respectiv verificarea respectării masei totale și maselor pe axe (prin cântărire) și dimensiunilor maxime admise (prin măsurare)*25);*24) în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România*25) prevăzute în anexa nr. 2 și anexa nr. 3 la Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată cu modificările și completările ulterioare, în care au fost transpuse reglementările Directivei 1996/53/CEE, modificată prin Directiva 2002/7/EC. … c)verificarea de către PFR a documentelor de trecere a frontierei de stat și a persoanei, a respectării regimului armelor, munițiilor, substanțelor explozive, precum și a celorlalte substanțe prevăzute la art. 24 din OUG nr. 105/2001*26);*26) privind frontiera de stat a României. … d)efectuarea controlului vamal. … La frontiera externă, verificarea îndeplinirii condițiilor privind trecerea frontierei se realizează de către echipa de control formată în principal din polițistul de frontieră, care efectuează controlul documentelor de călătorie și de lucrătorul vamal, care verifică respectarea reglementărilor vamale. Din echipa de control, în funcție de specificul punctului de trecere, mai pot face parte și reprezentanții altor autorități. De exemplu, în punctele de trecere portuare, din echipa de control face parte și reprezentantul căpităniei portului, cu atribuții pe linia controlului navelor, iar în cele aeroportuare, un reprezentant al companiei aeriene. Coordonarea echipei de control cade în sarcina polițistului de frontieră.La frontiera internă, controlul se efectuează în comun, în cadrul unei singure opriri, cu autoritățile similare din Ungaria și Bulgaria (fiecare stat efectuează propriile verificări), aspect care contribuie la trecerea frontierei în mod fluent.De asemenea, având în vedere faptul că teritoriul României este inclus în spațiul vamal al UE, în punctele de trecere situate la frontiera cu statele membre vecine nu se efectuează controlul vamal, însă, în cazul unor suspiciuni întemeiate, organele poliției de frontieră pot contacta autoritatea vamală și/sau fiscală, după caz, în baza protocoalelor de cooperare.România are încheiate acorduri de mic trafic cu Republica Moldova și cu Ucraina, în vederea facilitării comerțului, a schimburilor sociale și culturale, a cooperării regionale, precum și a trecerii frontierei de către rezidenții din zona de frontieră.În vederea eficientizării activității de control de frontieră, la nivelul anumitor puncte de trecere este implementat sistemul automat de recunoaștere a numerelor plăcuțelor de înmatriculare (ANPR), fiind derulate proiecte de modernizare și îmbunătățire a acestuia, inclusiv prin integrarea cu alte sisteme ale PFR și ale altor instituții ale statului.Totodată, la nivel național, în sprijinul activității de verificare la frontiere, Autoritatea Navală Română (ANR)*27) gestionează aplicația Maritime Single Window (MSW), care conține informații privind formalitățile de sosire și plecare a navelor, fiind interconectată cu sistemul european SafeSeaNet, din care preia informații privind porturile de escală ale navelor în SM. MSW este utilizată de către toate autoritățile competente în acest domeniu, inclusiv de către Poliția de Frontieră Română.*27) ANR este autoritate centrală de specialitate, din subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI), în domeniul siguranței navigației și al securității navelor.PFR are un sistem informatic propriu eSIF (Sistemul Informatic al Frontierei), alcătuit din multiple module care conțin aplicații și informații de interes, cum ar fi aplicația de control la frontieră – linia întâi și linia a doua, evidență intrări/ieșiri cetățeni terți, alerte naționale, evenimente raportate, statistici, etc, utilizate de polițiștii de frontieră în îndeplinirea atribuțiilor specifice. Acesta este util cu precădere la efectuarea controlului de frontieră, asigurând accesarea directă și în mod integrat a bazelor de date naționale, europene și internaționale. De la momentul operaționalizării noilor sisteme europene de informații, eSif va integra fluxurile de lucru aferente Sistemului European de Intrare/Ieșire (EES), precum și a Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS).La nivelul punctelor de trecere a frontierei este asigurată disponibilitatea completă a Sistemului de Informații Schengen (SIS), cu toate funcționalitățile aferente. Pentru schimbul eficient de informații cu celelalte SM în legătură cu alertele din SIS prin intermediul Birourilor SIRENE, este utilizată aplicația națională Formulare SIRENE.În punctele de trecere a frontierei aeroportuare, structurile PFR utilizează, pentru toate zborurile care vin din state terțe, date în avans despre pasageri (APIS).În ceea ce privește registrul cu numele pasagerilor (PNR), România este printre primele state care au înființat un PNR național și a creat o Unitate de Informații privind Pasagerii (UIP) ce reunește reprezentanți ai instituțiilor cu competențe în domeniul prevenirii și combaterii infracțiunilor grave și de terorism, într-un cadru instituțional comun, utilizarea informațiilor în avans despre pasageri asigurând concentrarea eforturilor structurilor PFR pe aspecte de interes operativ.PFR este responsabilă cu implementarea noilor sisteme de informații de mare anvergură la nivel european, respectiv Sistemul de Intrare/Ieșire (EES) și Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS), în cooperare cu celelalte autoritățile competente, pe baza planului de măsuri elaborat.Implementarea EES/ETIAS va avea impact asupra sistemelor IT C ale autorităților competente, asupra procedurilor de lucru, infrastructurii IT pentru controlul frontierelor, migrație și vize și a punctelor de trecere a frontierei. Capacitatea instituțională a fost adaptată noilor condiții de operare, în special prin operaționalizarea Unității Naționale ETIAS și a punctului central de acces la EES și ETIAS.În perspectiva implementării interoperabilității dintre sistemele de informații europene, schimbările în procedurile și fluxurile de lucru vor continua, pentru implementarea legislației europene în domeniu, iar utilizarea în comun a informațiilor din bazele de date va aduce un plus de eficiență activității autorităților naționale.PFR a implementat, la nivel național, aplicația Trafic Online, ce prezintă o medie a timpilor de așteptare în punctele rutiere de trecere a frontierei pentru anumite intervale de timp, menită a permite alegerea unor variante alternative de trasee de către persoanele care vor să traverseze frontiera.În scopul menținerii legăturii permanente cu cetățenii, asigurării serviciului de informare a acestora cu privire la datele de interes public privind activitatea poliției de frontieră, oferirii posibilității sesizării unor acte ilegale săvârșite în zona de competență, a unor incidente survenite în traficul transfrontalier sau sesizări privind un eventual comportament neadecvat manifestat de polițiștii de frontieră în interacțiunea cu participanții la trafic, la nivelul PFR, în cadrul Centrului Operațional de Coordonare și a centrelor regionale de coordonare, încă din anul 2003, este operațională linia telefonică informativă ”9590” , care funcționează în regim 24/7. + 
Supravegherea frontiereiSupravegherea frontierei de stat se realizează de către structurile regionale și locale ale PFR, pe baza unei concepții unitare stabilite la nivel central, luând în considerare specificul fiecărei zone de frontieră, în scopul asigurării respectării regimului juridic al frontierei de stat, prevenirii trecerilor frauduloase și combaterii criminalității transfrontaliere.Planificarea strategică, operativă și tactică se realizează în baza analizelor de risc întocmite periodic de către structurile specializate din cadrul PFR, în scopul sprijinirii procesului decizional și al asigurării unui răspuns operațional adecvat, proporțional cu amenințările la frontieră. La nivel strategic, analiza de risc furnizează factorilor de decizie informații relevante în vederea stabilirii priorităților organizației, pe termen mediu și lung.Conștientizarea situației la frontieră se realizează prin intermediul celor 6 structuri teritoriale din cadrul PFR care corespund centrelor regionale de coordonare (CRC), dintre care 5 inspectorate teritoriale, situate la frontiera cu statele vecine și Garda de Coastă, care asigură observarea și securitatea zonei la Marea Neagră. La rândul lor, acestea au în coordonare centre locale de coordonare (CLC), la nivel de sectoare ale poliției de frontieră și grupuri de nave, în subordinea cărora se află și puncte de trecere ale frontierei.Sistemul național de supraveghere a frontierei implementat la nivelul PFR asigură supravegherea adecvată a frontierei.Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF) este unitatea centrală a PFR care coordonează activitatea de supraveghere a frontierei. Având competență teritorială pentru întreaga zonă de responsabilitate a PFR, desfășoară activități de investigare și cercetare a infracțiunilor, inclusiv a celor deosebit de grave circumscrise crimei organizate, precum și migrației ilegale.În cadrul IGPF funcționează Centrul Operațional de Coordonare (COC), care este responsabil cu monitorizarea permanentă a situației operative din zona de frontieră, colectarea de date și informații din propria bază de date, de la camere video, senzori și alte surse, cu privire la evenimentele care au avut loc la frontieră și coordonarea activității centrelor de coordonare de la nivel regional și local.Primirea informațiilor de la nivel teritorial și local se realizează în principal prin intermediul unui sistem de raportare a evenimentelor (Sistemul Informatic de Raportare a Evenimentelor), constituit pe modelul platformei EUROSUR, conținând informații structurate pe 5 paliere (migrație, infracționalitate transfrontalieră, situații de criză, informări și altele), dar și module ajutătoare (hărți, statistici, etc).Dispozitivul de supraveghere este organizat în mod flexibil și suplu, astfel încât să asigure o capacitate de reacție rapidă, fiind format din posturile și patrulele poliției de frontieră, precum și subsistemul de supraveghere al SISF.Capacitatea de reacție se realizează prin acțiunile posturilor și patrulelor aflate în dispozitivul de supraveghere, constituit în cadrul sectoarelor poliției de frontieră, ale echipelor de intervenție de la nivelul structurilor de sprijin operativ ale PFR, precum și ale forțelor de cooperare. Din perspectiva asigurării respectării regimului juridic al mării teritoriale și a apelor maritime interioare ale României, PFR/Garda de Coastă colaborează, în special, cu Forțele Navale din cadrul MApN.La frontiera terestră, supravegherea se realizează prin observare, utilizând sisteme fixe și mobile, bazate pe tehnologii moderne (ATTICA, senzori cu termoviziune, radare, camere video specializate sau combinații ale acestora), precum și prin patrulare, cu unități fixe și mobile, care folosesc autospeciale de intervenție/supraveghere, echipamente portabile de observare și câini de serviciu (în principal, de intervenție și de urmă).În ceea ce privește supravegherea pe segmentul de frontieră constituit la fluviul Dunărea și râul Prut, activitatea se realizează și cu ajutorul ambarcațiunilor. De asemenea, PFR utilizează un sistem propriu cu senzori, denumit generic Sistemul Complex de Observare la Dunăre (SCOD), în scopul supravegherii navelor care circulă în zona de competență la fluviul Dunărea. Complementar, sunt utilizate pontoane denumite puncte mobile de observare și supraveghere a traficului naval, dotate cu diverse sisteme de supraveghere.În ceea ce privește supravegherea frontierei la Marea Neagră, PFR utilizează Sistemul Complex de Observare, Supraveghere și Control al Traficului la Marea Neagră (SCOMAR).SCOMAR constituie o componentă a SISF și a fost dezvoltat pentru asigurarea măsurilor de protecție a frontierei maritime a României și UE, precum și ca suport pentru siguranța navigației, protecției mediului marin și pentru controlul pescuitului. Sistemul asigură monitorizarea permanentă a traficului naval la Marea Neagră prin folosirea echipamentelor radar, echipamentelor optoelectronice de supraveghere, a navelor, aparatelor de zbor și vehiculelor de patrulare, în zona porturilor maritime, apelor maritime interioare, mării teritoriale, zonei contigue și zonei economice exclusive a României.SCOMAR este un dispozitiv operativ, bazat pe un suport tehnic integrat de înaltă tehnologie, care permite detectarea timpurie, urmărirea, recunoașterea și identificarea navelor aflate în trafic în zona maritimă, în scopul prevenirii, depistării ori sancționării activităților ilegale.Totodată, SCOMAR asigură colectarea și procesarea datelor culese prin diferite regimuri de raportare, pentru crearea unei imagini maritime comune, precum și pentru diseminarea informațiilor, pe principiul „nevoii de a cunoaște”, către agențiile responsabile de la nivel național, regional și ale UE.La frontiera maritimă și pe Dunăre, PFR utilizează o bază de date proprie (eSIF modul nave) conținând informații despre traseul, pasagerii și echipajul navelor. În același timp, PFR utilizează aplicații ale Autorității Navale Române (RORIS 2, Maritime Single Window) în scopul supravegherii traficului naval, oferind o imagine situațională complexă, date despre pasagerii și echipajul navelor, timpii estimați de sosire sau voiajele anterioare ale navelor, ceea ce permite organizarea eficientă a măsurilor de control la frontieră.În activitatea de supraveghere, PFR utilizează subsistemul SISF „Mobilitate“, care cuprinde platforma terestră – navală – aeriană a SISF și include toate mijloacele de transport utilizate în cadrul operațiunilor de supraveghere și intervenție la frontiera de stat.Supravegherea prefrontalieră este limitată de capabilitățile sistemelor de supraveghere existente/utilizate la frontiera externă, context în care o prioritate a PFR o constituie dezvoltarea unor sisteme de supraveghere care utilizează aparatele de zbor fără pilot, precum și a serviciilor de fuziune a datelor/informațiilor colectate, în scopul creșterii ariei de acoperire a sistemului de supraveghere în zona prefrontalieră.România își propune să dezvolte un sistem de supraveghere a frontierei performant care să asigure prevenirea, descurajarea și detectarea oricăror tipuri de criminalitate transfrontalieră la cel mai înalt nivel posibil, precum și monitorizarea mișcărilor de masă ale populației în zona de competență, inclusiv în situația unui aflux masiv de migranți. În acest sens, unul dintre obiectivele PFR este modernizarea actualului sistem de supraveghere, prin includerea componentei de supraveghere aeriană, formată din aeronave fără pilot (drone), aeronave cu pilot, cu centre de coordonare la nivel național și central, precum și sistem de comunicații aferent. + 
Imagine situațională națională și europeană cuprinzătoare și sistem de avertizare timpurieImaginea situațională națională cuprinde totalitatea informațiilor colectate, validate, integrate și sincronizate, obținute de la structurile naționale relevante; asigură monitorizarea constantă a situației, furnizează informații în timp real pentru procesul decizional, instituie un sistem unic și eficient de avertizare timpurie la nivel național și contribuie la integrarea serviciilor de fuziune EUROSUR în conceptul operațional național, pentru a menține conștientizarea situației.Instituțiile publice din România acționează permanent și consecvent, atât în plan intern, cât și internațional, în vederea îndeplinirii obiectivelor de securitate a frontierei, inclusiv în zona Mării Negre*28), în ceea ce privește protejarea activităților economice derulate în Zona Economică Exclusivă.*28) Imaginea situațională asigură un răspuns operațional interinstituțional în situația încălcării regimului juridic al mării teritoriale și al apelor maritime interioare ale României, afectării intereselor economice în Zona economică exclusivă (ZEE), de către actori regionali, statali și non-statali, care restricționează libertatea de navigație și exploatarea resurselor naturale din ZEE, pescuitul ilegal, traficul de droguri și persoane, prin utilizarea unor ambarcațiuni comerciale etc.Cu privire la realizarea avertizării timpurii în domeniul maritim, supravegherii activităților economice și de trafic comercial, identificării și recunoașterii mijloacelor proprii, cooperarea interinstituțională dintre Garda de Coastă/MAI și Forțele navale/MApN se realizează pe mai multe nivele, prin interconectarea rețelelor SCOMAR aparținând MAI și MApN, accesul reciproc la terminale de date și aplicații și coordonarea bilaterală a acțiunilor, prin aplicarea procedurilor de cooperare privind schimbul de informații și modul de acțiune la încălcarea regimului juridic în zona de responsabilitate.Eforturile naționale se vor concentra asupra menținerii unui nivel ridicat de cunoaștere și anticipare a evoluției situației operative la nivelul frontierei, precum și informarea permanentă a partenerilor strategici.Echipamentele și mijloacele folosite sunt adecvate tipului și specificului frontierei, însă, având în vedere cerințele operaționale generate de noile amenințări și ținând cont de avansul tehnologic în domeniu, sunt necesare atât modernizarea actualelor sisteme de supraveghere, în special a sistemelor de avertizare timpurie aflate la frontiera cu statele vecine terțe, cât și implementarea unor sisteme noi.Din perspectiva supravegherii maritime, o condiție esențială pentru managementul integrat al frontierei este necesitatea armonizării programelor de înzestrare ale MAI cu cele ale MApN, în ceea ce privește domeniul tehnologiilor de ultimă generație.Din anul 2013, România a implementat Sistemul European de Supraveghere a Frontierelor (EUROSUR), contribuind la crearea tabloului situațional european prin furnizarea atât a informațiilor obligatorii referitoare la supravegherea frontierei terestre și maritime, cât și a celor pe bază de voluntariat privind incidentele din punctele de trecere a frontierei. În cadrul PFR, în baza competențelor la nivel național în ceea ce privește supravegherea frontierei, funcționează CNC, ca punct unic de contact, care cooperează și face schimb de date și informații cu centrele regionale și locale de coordonare, cu celelalte centre naționale de coordonare ale SM, precum și cu FRONTEX.La nivel regional, corespunzător frontierei fiecărui stat vecin, respectiv Marea Neagră, sunt organizate 6 Centre Regionale de Coordonare, iar la nivelul fiecărui sector al poliției de frontieră/ grup de nave funcționează 82 de Centre Locale de Coordonare. O parte din atribuțiile Centrului Național de Coordonare sunt delegate centrelor regionale și locale, precum și centrelor din punctele de trecere a frontierei, care monitorizează activitățile privind supravegherea frontierelor terestre, maritime și aeriene, fiind în măsură să transmită decizii operaționale și să asigure conștientizarea situației, precum și capacitatea de reacție în zona lor de competență.Furnizarea de sprijin în procesul de luare a deciziilor la timp și în mod integral se realizează prin crearea unei imagini de ansamblu asupra situației de la frontierele externe. În acest sens, Nodul România, prin CNC, introduce în EUROSUR informații*29) rezultate din activitatea operativă desfășurată la frontiera României. CNC-ul colectează informațiile care privesc supravegherea și controlul trecerii frontierei de la structurile teritoriale. Raportarea incidentelor constatate în zona de competență se face în special prin intermediul Sistemului Informatic de Raportare a Evenimentelor, iar, pe baza informațiilor colectate, CNC-ul întocmește și actualizează tabloul situațional național și asigură contribuția la tabloul situațional european.*29) Aceste date vizează, în principal, migrația ilegală și infracționalitatea transfrontalieră, fiind în același timp vizate și informațiile privind situațiile de criză, inclusiv evenimentele rezultate ca urmare a verificărilor din punctele de trecere a frontierei.Totodată, în scopul conștientizării situației la frontierele externe, suplimentar valorificării datelor din tabloul situațional european, România utilizează produsele furnizate de către Serviciile de Fuziune EUROSUR, prin intermediul Agenției FRONTEX, ca instrumente care vin în sprijinul activităților operaționale în actul de supraveghere a frontierelor externe și a zonelor prefrontaliere, ajutând la sporirea securității la frontieră, prevenirea trecerilor neautorizate, prevenirea și combaterea criminalității transfrontaliere, precum și căutarea și salvarea pe mare. Prin intermediul acestor servicii se pot monitoriza zone sau obiecte de interes din domeniul maritim, aerian sau terestru (de exemplu, porturi, zone de coastă, nave, aeronave și ambarcațiuni), cu ajutorul tehnologiilor moderne, cum ar imagini satelitare, radare, senzori sau diverse sisteme de raportare a navelor. Acestea aduc valoare adăugată în ceea ce privește gestionarea europeană integrată a frontierelor, la nivel național fiind remarcată utilitatea acestora, mai ales în cadrul operațiunilor/exercițiilor la Marea Neagră.La nivelul UE se află în proces de implementare și reglementare conceptul CISE (Common Integrated Sharing Environment), care vizează realizarea unui schimb de informații, în timp real, între autoritățile militare, polițienești și civile care își desfășoară activitatea în domeniul maritim. În scopul îndeplinirii CISE, în România este necesară o implicare unitară a tuturor autorităților cu atribuții pe apă la nivel național. Această inițiativă completează imaginea situațională națională privind supravegherea maritimă și aduce valoare adăugată pentru EUROSUR.Pentru crearea unui tablou situațional național complet, România implementează mecanisme de cooperare eficiente cu statele vecine, atât la frontiera internă, cât și cea externă. Astfel, prin intermediul centrelor/punctelor comune de contact care funcționează la nivelul PFR, situate pe segmentele de frontieră cu statele vecine, se asigură un schimb rapid de informații ce acoperă problematici de natură polițienească, vamală și fiscală.  + 
Răspunsul operaționalLa nivel național, MAI îndeplinește funcția de punct național de contact pentru acoperirea tuturor tipurilor de criză transfrontalieră în domeniul ordinii și siguranței publice, în relațiile cu organismele și instituțiile internaționale.De asemenea, la nivelul MAI se pot implementa documente de planificare a operațiilor pentru înlăturarea amenințărilor la adresa securității naționale generate de un aflux masiv de imigranți sau de persoane provenite din zone de conflict, precum și pentru prezervarea climatului de ordine și siguranța publică.Acestea au ca scop stabilirea principalelor măsuri necesare, a modului de acțiune a forțelor și mijloacelor MAI, precum și a modalității de acordare a sprijinului de către instituțiile partenere pentru gestionarea unei situații de criză generată de intrarea în țară a unui număr masiv de imigranți/persoane provenite din zone de conflict.Documentele de planificare abordează, în principal, aspecte privind:– scenarii de risc și probabilitatea de producere a acestora; … – monitorizarea evoluției situației operative în țările vecine și statele de tranzit; … – identificarea senzorilor de avertizare privind apariția unui aflux masiv de imigranți/refugiați; … – manevra de forțe; … – modul de acțiune a autorităților cu responsabilități în domeniu, inclusiv a celor cu rol de sprijin, conform scenariilor de risc și pe zone de operații; … – resursele logistice și financiare necesare, existente la nivel național; … – cooperarea cu ONG – uri, solicitarea, respectiv coordonarea primirii asistenței din partea organizațiilor internaționale. … PFR găzduiește periodic experți din statele membre UE, în operațiuni sub egida FRONTEX, în Punctele Focale FRONTEX deschise la toate tipurile de frontieră (maritimă – Constanța, aeriană – Otopeni, Cluj Napoca, Sibiu și Timișoara și terestră – Galați, Oancea, Albița, Sculeni, Siret, Sighet, Halmeu, Jimbolia, Moravița, Porțile de Fier II și Isaccea). În funcție de dinamica fenomenului infracțional, România poate solicita sprijinul FRONTEX, prin extinderea operațiunilor existente și la frontierele externe ale României. + 
Prevenirea și combaterea migrației ilegale, criminalității transfrontaliere și terorismuluiPFR și PR sunt autoritățile naționale cu atribuții de investigare și cercetare penală a infracțiunilor cu caracter transfrontalier și desfășoară această activitate potrivit competenței materiale și teritoriale, sub supravegherea procurorilor din cadrul Ministerului Public. Totodată, cele două instituții derulează acțiuni pe linia combaterii criminalității organizate, sub coordonarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, unitate de parchet specializată pe această linie.Pentru îndeplinirea atribuțiilor privind prevenirea și combaterea migrației ilegale, PFR are competență pe întreg teritoriul național. În ceea ce privește celelalte infracțiuni, competența teritorială vizează zona de frontieră*30) și suprafața aeroporturilor și porturilor situate în interiorul țării, deschise traficului internațional. PFR are structuri specializate de prevenire și combatere a migrației ilegale și a infracționalității transfrontaliere la nivel central, regional și local.*30) Teritoriul aflat pe o adâncime de 30 km față de frontiera de stat.Elementele cheie care contribuie la sporirea eficienței în prevenirea și combaterea infracționalității transfrontaliere sunt schimbul de informații între autoritățile competente, inclusiv prin utilizarea în comun a bazelor de date, precum și organizarea de acțiuni în cooperare.România este implicată în Ciclul de Politici al UE/EMPACT, PFR, PR și AVR participând activ la operațiuni organizate în scopul contracarării diverselor forme de criminalitate transfrontalieră.Activitatea de prevenire și combatere a terorismului se organizează și se desfășoară în mod unitar, cooperarea realizându-se în cadrul Sistemului Național de Prevenire și Combatere a Terorismului (SNPCT), din care fac parte autorități și instituții publice cu atribuții în domeniul de referință și care este coordonat tehnic de SRI, în calitate de autoritate națională în domeniu. Aceste entități cooperează și participă la acțiunile specifice organizate pe acest segment, aplică principiile de acțiune și desfășoară activitățile din cadrul SNPCT, potrivit cadrului normativ incident și hotărârilor CSAT, potrivit competențelor instituționale specifice.Având în vedere dimensiunea transfrontalieră a amenințării teroriste, personalul PFR care desfășoară misiuni de verificări la frontiere este instruit în acest domeniu, utilizând profiluri și indicatori de risc pe această linie, dezvoltate la nivel național, european sau internațional, în sprijinul polițiștilor de frontieră din linia I și linia a II de control, în vederea selectării persoanelor suspecte și efectuării controlului specific.În scopul prevenirii, depistării, investigării și urmăririi penale a infracțiunilor de terorism și a infracțiunilor grave, precum și pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor la adresa securității naționale, autoritățile competente utilizează datele/ serviciile oferite de Unitatea Națională de Informații privind Pasagerii (UNIP) din cadrul IGPF. Aceasta este singura structură națională ce are competență în stocarea și procesarea datelor PNR, activitățile fiind desfășurate în cooperare cu alte autorități stabilite de lege cu competență în domeniul prevenirii și combaterii infracțiunilor de terorism și a infracțiunilor grave. UNIP folosește soluții informatice dedicate de culegere și procesare a informațiilor transmise de către transportatorii aerieni ce operează pe teritoriul României, fiind colectate date API și PNR atât pentru zborurile intra-UE, cât și extra-UE.România urmărește îmbunătățirea capacității de prevenire și detecție a criminalității transfrontaliere, inclusiv prin desemnarea unor puncte de intrare/ieșire în/ din spațiul comunitar a deșeurilor periculoase/nepericuloase, cu scopul de a asigura un nivel înalt de securitate la frontiera externă a UE. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, țara noastră își propune consolidarea capacităților tehnice menite să contribuie la efectuarea de controale și operațiuni de supraveghere la frontiera externă, concomitent cu utilizarea unor mecanisme eficiente de gestionare a resurselor umane, în vederea dezvoltării competențelor și abilităților personalului, continuarea sau dezvoltarea unor relații de cooperare cu structuri similare din țările UE, de cooperare la Marea Neagră, dar și cu diverse organisme și organizații internaționale cu atribuții în domeniul managementului frontierei și combaterii criminalității transfrontaliere.În cadrul activităților desfășurate pe linie operativă este vizată menținerea sau dezvoltarea capacităților investigative și informative, inclusiv prin continuarea procesului de dotare și a celui de profesionalizare a personalului cu atribuții specifice, în vederea creșterii nivelului de previzionare a evoluțiilor fenomenului infracțional organizat. Totodată a fost identificată necesitatea unei abordări multidisciplinare a domeniului și a interoperabilității sistemelor informatice. + 
Mecanisme de referire a persoanelorLa nivelul țării noastre dreptul de acces la procedura de azil este garantat tuturor persoanelor, fiind stabilite mecanisme de identificare a persoanelor și grupurilor vulnerabile. Potrivit legislației naționale în domeniu, structurile PFR și ale Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) sunt responsabile pentru înregistrarea cererilor de azil, iar competența soluționării revine IGI. În acest sens, cele două autorități cooperează strâns în vederea derulării în condiții optime a procesului de azil.Totodată, solicitanții de azil au dreptul de a exercita căi de atac împotriva hotărârii de respingere a cererii de azil, iar în cazul exercitării acestui drept în termenele legale, nu pot fi expulzați, extrădați sau returnați forțat de la frontieră sau de pe teritoriul României (cu excepția cazurilor prevăzute la art. 44 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, cu modificările și completările ulterioare). În cazul respingerii definitive a cererii de azil, persoana este returnată cu respectarea principiilor statuate de dreptul intern, european și internațional în domeniu.Datele statistice înregistrate la nivel național denotă faptul că presiunea asupra sistemului de migrație și azil va continua să crească. Majoritatea migranților ilegali depistați solicită acordarea unei forme de protecție internațională pe teritoriul național, în momentul depistării, în scopul reglementării temporare a șederii, pe teritoriul național, pentru a identifica opțiuni de continuare a călătoriei către statele dezvoltate din vestul Europei, prin trecerea ilegală a frontierei comune cu Ungaria. Acest fapt determină o presiune, atât asupra sistemului de procesare a cererilor de azil, cât și asupra capacității de cazare, în cadrul centrelor regionale.Politica privind integrarea străinilor este strâns legată de ordinea și siguranța publică, țintind spre menținerea coeziunii sociale, într-o societate aflată într-o continuă schimbare și confruntată cu noutatea economică, socială și culturală, generată de fenomenul imigrației. Din grupul țintă al politicii de integrare, format din străinii cu ședere legală, pe teritoriul României, străinii cu o formă de protecție reprezintă categoria cea mai vulnerabilă, din cauza exilului forțat la care au fost supuși, motiv pentru care beneficiază de o atenție sporită din partea autorităților române.În calitate de autoritate competentă pe linia realizării controlului frontierei de stat, PFR are obligația de a asigura accesul la procedura de azil oricărui cetățean străin sau apatrid, aflat pe teritoriul României ori la frontieră, din momentul manifestării de voință, exprimată în scris sau oral, din care să rezulte că acesta solicită protecția statului român*31). Ulterior, cererea și motivele care au stat la baza solicitării protecției internaționale sunt analizate de către autoritățile din cadrul IGI, singurele în măsură să se pronunțe cu privire la cererea de azil.*31) Art. 4 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările și completările ulterioare.În procesul de referire a persoanelor vulnerabile către furnizorii de servicii specializate, de protecție și asistență, structurile PFR au responsabilitatea de a identifica, în mod corect și îndruma persoanele care ar putea avea nevoie de protecție internațională, precum și a altor persoane cu nevoi speciale, inclusiv a copiilor, copiilor neînsoțiți și a victimelor traficului de persoane, către obținerea de sprijin din partea autorităților naționale sau organizațiilor specializate să acorde sprijin acestor categorii de persoane.În cazurile de referire a persoanelor vulnerabile și a minorilor neînsoțiți, care ar putea fi victime ale traficului de persoane, PFR acționează potrivit prevederilor Mecanismului Național de Identificare și Referire a Victimelor Traficului de Persoane, fiind informate, în acest sens, autoritățile competente, în vederea acordării sprijinului necesar, asistenței ori consilierii persoanelor. … 2.5.2.Operațiunile de căutare și de salvare a persoanelor aflate în pericol pe mareOperațiunile de căutare și salvare a persoanelor aflate în pericol pe mare sunt coordonate de către ANR, prin Centrul Maritim de Coordonare (MRCC), în zona maritimă de căutare și salvare a României.MRCC coordonează toate operațiunile de căutare și salvare a persoanelor aflate în pericol pe mare, inclusiv în cazul în care structuri abilitate din cadrul MAI localizează nave la bordul cărora sunt persoane în pericol, potențial implicate în activități ilegale.În funcție de complexitatea incidentului, MRCC poate implica mijloace SAR aparținând MTI, MAI, MApN, precum și altor instituții. Rolurile și responsabilitățile instituțiilor implicate în operațiunile SAR sunt stabilite, la nivel național, printr-un plan de cooperare privind intervenția unitară, în situații de urgență pentru căutarea și salvarea vieții omenești pe mare. PFR sprijină operațiunile de căutare și salvare coordonate de ANR și asigură cooperarea operativă cu alte SM sau terțe și schimbul de date prin punctele/centrele de contact sau prin intermediul împuterniciților de frontieră. … 2.5.3.Analiza de risc pentru securitatea internăPentru desfășurarea optimă a activității de analiză a riscurilor, la nivelul PFR funcționează unități de analiză la nivel central (IGPF), regional (ITPF-uri și Garda de Coastă) și teritorial (SPF-uri). Aceste unități își desfășoară activitatea în conformitate cu Modelul European Comun Integrat de Analiză a Riscului (CIRAM 2.0). Activitatea de analiză a datelor și informațiilor prelucrate privind infracționalitatea se desfășoară la nivel strategic, operațional și tactic.La nivel strategic, analizele de risc sunt realizate de specialiști ai IGPF pe baza datelor cantitative și calitative colectate de la structurile teritoriale ale PFR, baza de date a PFR*32) , a informațiilor cuprinse în produsele analitice diseminate de Agenția FRONTEX statelor membre, a statisticilor ce conțin indicatorii FRAN*33) și date privind frauda documentară, raportate lunar de statele membre UE, statistici implementate de state terțe din zona Balcanilor de Vest în platforma SAS*34) în cadrul Operațiunilor FRONTEX, a rapoartelor transmise de ofițeri detașați în operațiuni internaționale și a datelor statistice raportate de statele terțe vecine, precum și surse deschise de informare.*32) Sistem Informatic de Raportare a Evenimentelor.*33) Indicatorii FRAN (FRONTEX Risk Analysis Network) – trecere ilegală în afara PTF, trecere ilegală în PTF, date privind facilitatorii identificați, ședere ilegală, refuzul intrării, azil, returnări, fluxul de pasageri, date Eurodac. Aceste date sunt raportate, lunar, de statele membre, prin platforma JORA2 (Joint Operation Report Application).*34) Statistical Analytical Software.Schimbul de date și informații inter și intra agenții, inclusiv cele din state terțe/ vecine se realizează, periodic sau punctual, prin organizarea de grupuri de lucru, prin puncte/centre comune de contact sau prin diseminarea de materiale analitice și situații statistice.Anual, analiști din cadrul PFR și Poliției de Frontieră din Republica Moldova întocmesc un raport comun de evaluare a riscurilor la frontiera cu Republica Moldova pentru anul precedent, precum și tendințe de evoluție ale principalelor riscuri pentru anul în curs. Ocazional, la nivelul IGPF și al AVR se desfășoară întâlniri de lucru pentru efectuarea schimbului de date privind contrabanda cu produse din tutun. Documentele întocmite urmăresc furnizarea unei imagini de ansamblu actualizate asupra criminalității transfrontaliere și a migrației ilegale la frontierele României, în sprijinul procesului decizional și reprezintă un instrument important în contextul schimbului de date interinstituțional, cât și un mijloc de feedback. Rapoartele analitice întocmite la nivelul MAI se diseminează către nivelurile național, regional și local, cu scopul de a sprijini activitatea, pe toate palierele, în luarea deciziilor operative și repartizarea, întocmai și la timp, a resurselor existente.La nivel european, PFR contribuie cu date cantitative și calitative cu privire la: detecții de treceri ilegale a frontierei între PTF-uri, detecții de treceri ilegale prin PTF- uri, detecții de persoane suspecte de a fi facilitatori, detecții de ședere ilegală, refuzuri ale intrării, cereri de azil, detecții de documente false, decizii de returnare emise și returnări efective. Datele sunt transmise cu o frecvență zilnică, săptămânală sau lunară.Unitățile de analiză de risc au responsabilitatea de a transmite informații despre care se presupune că pot avea un impact în afara frontierelor SM, atât către Agenția FRONTEX, cât și către alte SM. În acest sens, cooperarea internațională, în domeniul analizei de risc este indispensabilă pentru gestionarea eficace a frontierelor externe.Măsurile în domeniu vor aborda dezvoltarea calității produselor analitice printr-un schimb permanent de date și diseminarea analizelor de risc între autoritățile care desfășoară activități specifice, în domeniul criminalității transfrontaliere, asigurarea pregătirii specializate a personalului, în domeniul analizei de risc, revizuirea și dezvoltarea de noi produse analitice, în funcție de solicitările operaționale și participarea la grupurile de lucru, constituite pe diferite rețele de analiză de risc.Totodată, la nivelul MAI, prin Direcția Generală Management Operațional se realizează, cu frecvență periodică sau în mod punctual, evaluări de risc integrate, sistematice, pe baza informațiilor transmise de structurile MAI cu atribuții în domeniul migrației ilegale și azilului, de instituțiile partenere din Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională și de atașații de afaceri interne, precum și pe baza datelor prezentate în evaluările instituțiilor europene (FRONTEX, EUROPOL, EASO etc.) și a informațiilor colectate din surse deschise. De asemenea, se monitorizează riscurile privind implicațiile unui aflux de migranți la nivelul României, de la momentul apariției primelor indicii și până la revenirea la starea de normalitate. Prin realizarea acestor analize, se asigură contribuția la actualizarea permanentă a fluxului informațional interinstituțional, precum și suportul decizional pentru conducerea MAI, în scopul inițierii procesului de planificare a misiunilor structurilor proprii, implicate în gestionarea situației migrației ilegale și azilului. … 2.5.4.Schimbul de informații și cooperarea între statele membre precum și între statele membre și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de CoastăRomânia ia parte la activitățile de cooperare, coordonate de către Agenție, prin participarea la reuniunile Consiliului de Administrație prin IGPF, care, prin Punctul Național de Contact FRONTEX (24/7) este responsabil de cooperarea cu FRONTEX și de îndeplinirea, la nivel național, a obligațiilor asumate. Totodată, la nivelul PFR este gestionată relația cu ofițerul de legătură al FRONTEX pentru România, Ungaria, Croația și Slovenia.România va continua demersurile pentru dezvoltarea cooperării prin extinderea schimbului de informații, participarea la operațiuni comune, organizate de Agenție și cu statele vecine, inițierea/promovarea de acte normative de interes comun, realizarea de analize de risc integrate, continuarea schimbului de experiență, pregătirii comune, cooperării în culegerea și prelucrarea informațiilor, realizarea de investigații, precum și utilizarea în comun a bazelor de date.O componentă importantă a cooperării cu Agenția FRONTEX o reprezintă personalul de naționalitate română din cadrul Agenției, atât experți naționali detașați de către MAI, cât și personal contractual, România situându-se printre primele locuri în această privință.Totodată, România contribuie la efortul european de securizare a frontierelor externe, prin personalul operativ care participă la operațiuni comune, intervenții rapide la frontieră sau operațiuni de returnare. La acest moment, România are o rezervă națională EBGT consistentă, de peste 520 de polițiști de frontieră și intenționează adaptarea, pe profiluri de interes și completarea acesteia în funcție de necesitățile operaționale. Participarea cu resurse umane și logistice la operațiunile comune se realizează conform rezultatelor negocierilor bilaterale anuale, derulate cu Agenția FRONTEX.De asemenea, România asigură implementarea unui sistem de detașare a resurselor umane și a mijloacelor tehnice, care să corespundă nevoilor operative crescânde ale FRONTEX. … 2.5.5.Cooperarea interinstituțională între autoritățile naționaleLa nivel național, toate instituțiile, structurile și autoritățile implicate în activitățile din domeniul managementului integrat al frontierei colaborează în baza actelor normative de organizare și funcționare proprii și a protocoalelor de cooperare, iar acțiunile comune sunt coordonate, astfel încât să nu existe suprapuneri de competențe sau autoritate.Dezvoltarea cooperării la nivel național între instituțiile/autoritățile cu competențe în domeniul managementului frontierei are drept scop asigurarea unei coerențe sporite în domeniul legislativ, operativ și instituțional.Astfel, la nivel național, autoritățile cu responsabilități în domeniu cooperează în cadrul GIRMIFS, a cărui coordonare este asigurată de MAI, iar instituțiile membre au desemnat personal, atât la nivel de conducere, cât și de execuție.PFR, ca principală autoritate cu responsabilități la frontieră are încheiate protocoale/acorduri de cooperare/colaborare cu celelalte instituții implicate în managementul integrat al frontierelor, în vederea asigurării unui control eficient al frontierelor. Cooperarea se realizează la nivel central, regional și local și vizează asigurarea schimbului eficient de date și informații, utilizarea în comun a bazelor de date, desfășurarea de acțiuni comune și îmbunătățirea procedurilor comune de lucru.Totodată, în ceea ce privește cooperarea în domeniul migrației, la nivel național a fost înființată, prin HG nr. 572/2008*35), Comisia pentru Managementul Imigrației, ca organism consultativ, care funcționează pe lângă MAI, în scopul coordonării implementării documentelor strategice periodice din domeniul imigrației, în cadrul unui mecanism de cooperare interinstituțională.*35) privind constituirea Comisiei pentru Managementul Imigrației, cu modificările și completările ulterioareSubsecvent, în ceea ce privește gestionarea unui aflux masiv de imigranți, prin documente de planificare operativă, care se aplică în situația depășirii capacității operative a IGPF și a capacității de cazare a centrelor IGI, au fost stabilite grupuri de suport decizional, precum și formate de cooperare, atât interinstituționale, cât și intrainstituționale, din care fac parte autorități naționale cu responsabilități în domeniu, precum și structuri MAI.În vederea prevenirii și combaterii migrației ilegale, PFR cooperează cu IGI, Poliția Română (PR), Jandarmeria Română (JR) și Inspectoratul General de Aviație (IGAv).Cooperarea între IGPF și AVR se realizează în baza planurilor/protocoalelor încheiate între cele două instituții, în concordanță cu recomandările prevăzute de Ghidul pentru dezvoltarea cooperării dintre autoritățile de frontieră și cele vamale, elaborat de către Comisia Europeană. Astfel, la nivelul punctelor de trecere a frontierei, organele poliției de frontieră și cele vamale efectuează schimbul de date și informații și își acordă sprijin reciproc în situația în care se impune utilizarea echipamentelor specifice de control, în scopul eficientizării procesului de verificare la frontieră, inclusiv din punct de vedere al costurilor. De asemenea, la nivelul frontierei interne, organele poliției de frontieră colaborează cu organele fiscale în vederea identificării operatorilor care prezintă risc fiscal, precum și pentru combaterea evaziunii fiscale.Protocoalele și planurile de acțiune încheiate între PFR și PR vizează prevenirea și combaterea criminalității pe fluviul Dunărea și în porturile maritime și fluviale, cooperarea pentru asigurarea accesului PFR la Sistemul Informatic al Cazierului Judiciar (ROCRIS), cooperarea pentru intrarea/ieșirea în/din țară a cetățenilor urmăriți internațional prin Aeroportul Internațional Henri Coandă – București, cooperarea pentru utilizarea sistemelor AFIS (Automatic Fingerprint Recognition System) și IMAGETRAK (sistem care permite identificarea persoanelor după fotografie și semne particulare), precum și privind creșterea eficienței altor activități întreprinse pentru descoperirea și probarea acțiunilor ilicite privind documentele de călătorie, vizele și instrumentele de plată.Totodată, o componentă importantă a cooperării interinstituționale, care vine în sprijinul acțiunilor de căutare și salvare pe mare, o reprezintă cooperarea dintre PFR și ANR din subordinea MTI, cu privire la intervenția unitară, în situații de urgență, pentru căutarea și salvarea de vieți omenești în zona de litoral și pe mare.Alte forme de cooperare interinstituțională vizează desfășurarea de simulări privind modul de intervenție al autorităților implicate în cazul unor evenimente deosebite la frontieră, precum și organizarea de exerciții comune.În ceea ce privește cooperarea în cadrul platformei EMPACT*36), implementarea acțiunilor operaționale asumate de către România, subsumate priorităților stabilite la nivelul UE, în domeniul combaterii criminalității organizate grave, este asigurată de polițiști din cadrul Poliției Române și Poliției de Frontieră Române, potrivit competențelor fiecărei autorități. De asemenea, în cadrul acțiunilor de tip ”Zile Comune de Acțiune” din cadrul EMPACT, în funcție de necesitățile operaționale, pot participa și reprezentanți ai altor instituții naționale, de exemplu ai autorităților vamale.*36) Platforma Multidisciplinară Europeană Împotriva Amenințărilor Criminalității. … 2.5.6.Cooperarea cu instituțiile, organismele, birourile și agențiile relevante ale UniuniiCooperarea internațională are la bază acordurile bilaterale sau multilaterale încheiate în domeniul cooperării polițienești, judiciare, returnare și readmisie.Această cooperare se desfășoară pe mai multe planuri, astfel:– cooperarea cu toate statele membre vecine; aceasta presupune cooperarea bilaterală și multilaterală între statele membre vecine în domeniul combaterii infracționalității, situațiilor de urgență și imigrației ilegale, în baza unor analize de risc, planuri și acțiuni comune; … – cooperarea cu agențiile și organismele de specialitate; aceasta presupune colaborarea și participarea activă la structurile: INTERPOL, FRONTEX, EUROPOL, SELEC, BESA, EUROJUST, OLAF, EMSA, EFCA, etc. … Pentru implementarea unor mecanisme de cooperare eficiente, sunt vizate următoarele aspecte: cooperarea prin intermediul atașaților de afaceri interne și ofițerilor de legătură, în materie de migrație; participarea la diferite forme de cooperare regională; schimbul de informații, prin intermediul Centrelor/Punctelor de contact; cooperarea cu autoritățile competente din statele membre UE și statele terțe vecine, pe linia prevenirii și combaterii infracționalității transfrontaliere și migrației ilegale; implementarea de măsuri în statele terțe vecine, țările de origine și tranzit, cu potențial migrator ori în zone cu problematică teroristă activă, precum și gestionarea eficientă a rezervei naționale EBGT. … 2.5.7.Cooperarea cu țările terțeCooperarea cu statele terțe vecine se realizează prin aparatul împuterniciților de frontieră și comisiile mixte interguvernamentale de frontieră. Aceasta presupune întărirea securității pe baza unui mecanism adecvat de colaborare privind schimbul de informații, canale de comunicații special alocate, puncte și centre de contact și proceduri de urgență la nivel național, regional și local. Cooperarea cu statele terțe cunoscute ca având un potențial ridicat de imigrație ilegală va fi realizată prin acorduri, încheiate la nivel UE și prin acorduri bilaterale.La nivelul PFR funcționează 7 Centre/Puncte Comune de Contact teritoriale, situate la frontiera cu statele vecine, prin intermediul cărora se realizează un schimb de informații rapid privind persoanele, documentele, autovehiculele sau obiectele suspecte, în vederea prevenirii și combaterii criminalității transfrontaliere.România participă și în cadrul altor mecanisme de cooperare cu statele terțe, precum Forumul de Cooperare la Marea Neagră (FCMN), Inițiativa Regională Migrație, Azil, Refugiați (MARRI), Convenția de Cooperare în Sud-Estul Europei (PCC SEE), Strategia UE privind Regiunea Dunării (SUERD), Misiunea UE de Asistență la Frontieră în Republica Moldova și Ucraina (EUBAM) precum și în cadrul unor acorduri interguvernamentale între România și țările vecine și convenții de înfrățire instituțională.Forumul de cooperare la Marea Neagră (FCMN) este un instrument de cooperare al statelor riverane Mării Negre (România, Republica Bulgaria, Turcia, Ucraina, Georgia și Rusia), care are ca scop dezvoltarea cooperării pentru asigurarea securității și stabilității regiunii Mării Negre, precum și a unui dialog susținut între statele riverane pe diverse domenii specifice de activitate, pentru realizarea, prin intermediul sistemului AIES, a unui schimb rapid de date și informații între autoritățile de frontieră/gărzile de coastă ale statelor.MAI asigură coordonarea generală a activităților specifice ofițerilor de legătură în materie de imigrație, potrivit Regulamentului (UE) 2019/1240 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind crearea unei rețele de ofițeri de legătură în materie de imigrație.Problematica imigrației, ca responsabilitate a ofițerilor de legătură este acoperită de către atașații de afaceri interne, trimiși în misiune permanentă, în străinătate. Aceștia asigură reprezentarea MAI pe toate componentele sale, facilitează cooperarea polițienească bilaterală/internațională și furnizează informații relevante privind combaterea criminalității transfrontaliere de sorginte română, precum și analize de risc, inclusiv în ceea ce privește combaterea migrației ilegale.Măsurile adoptate pe linia asigurării securizării frontierei sunt corelate cu măsurile naționale adoptate în alte domenii, cum ar fi prevenirea și combaterea terorismului și cele cuprinse în planurile de apărare a țării, în scopul utilizării cu eficiență a resurselor umane și logistice, dar și în scopul eficientizării activității de contracarare a riscurilor la adresa securității naționale, potrivit celor prevăzute de cadrul de cooperare asigurat de Sistemul național de prevenire și combatere a terorismului și Sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională.Colaborarea cu autoritățile de frontieră ale statelor vecine terțe este realizată prin:– soluționarea în comun a evenimentelor de frontieră, pe baza documentelor de cooperare bilaterală; … – realizarea schimbului de date și informații; … – pregătirea și desfășurarea, în comun, a unor acțiuni specifice pentru descoperirea persoanelor care au comis infracțiuni în zona de competență; … – realizarea unor întâlniri, între reprezentanții autorității de frontieră din România și reprezentanții autorităților de frontieră din țările vecine, pentru extinderea colaborării și stabilirea modalităților concrete de materializare a acestora; … – cooperarea prin intermediul Centrelor/ Punctelor Comune de Contact la Frontieră; … – gestionarea trecerii frontierei de stat comune în regim de mic trafic, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1931/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a normelor referitoare la micul trafic de frontieră la frontierele terestre externe ale statelor membre și de modificare a dispozițiilor Convenției Schengen; … – realizarea patrulărilor comune la frontieră: cu Ucraina, Republica Serbia și Republica Moldova; … – punerea în aplicare a acordurilor de readmisie, încheiate la nivelul UE. …  … 2.5.8.Măsuri în interiorul teritoriuluiDupă aderarea României la spațiul Schengen, controalele la frontierele interne vor fi eliminate, iar prevederile Titlului III CFS vor deveni aplicabile pe teritoriul României.Măsurile ce trebuie implementate de autoritățile implicate includ:– stabilirea, din perspectivă instituțională și legislativă, a competenței în ceea ce privește efectuarea verificărilor în interiorul teritoriului, în corelare cu revizuirea Concepției de relocare a personalului PFR de la frontiera internă; … – aplicarea măsurilor compensatorii prin relocarea personalului PFR de pe frontiera internă, creșterea măsurilor de securizare a frontierei externe (inclusiv în ceea ce privește aeroporturile și porturile maritime), întărirea cooperării transfrontaliere cu statele vecine, aplicarea prevederilor legislative aferente Concepției de control al navelor care circulă pe Dunăre și eliminarea obstacolelor fizice; … – pregătirea, pentru reintroducerea, în situații excepționale, a controalelor la frontierele interne. … Este necesară revizuirea Concepției de relocare a personalului PFR de la frontiera internă, cu accent pe identificarea de soluții, care să utilizeze eficient experiența polițiștilor de frontieră în domeniul documentelor de călătorie, pregătirea specifică și sistemul de informații de care dispune personalul PFR implicat, în prezent, în activități de control la frontiere, cu evitarea suprapunerilor de competențe între PFR, PR și IGI, respectiv, cu armonizarea procedurilor de lucru ale celor 3 structuri implicate în gestionarea fenomenului migrației.În ceea ce privește patrimoniul imobiliar din punctele de trecere a frontierei de la frontiera internă, administratorii bunurilor imobile din punctele de trecere a frontierei trebuie să identifice soluții eficiente legate de conservarea sau schimbarea destinației lor, cu luarea în considerare a raportului Comisiei Europene din 2010 – aplicarea Titlului III CFS (frontiere interne).La frontierele aeriene, la data eliminării controalelor de frontieră la frontierele interne aeriene, structurile PFR vor fi relocate în terminalele extra-Schengen ale aeroporturilor internaționale, prin grija administratorilor aeroporturilor.În ceea ce privește reintroducerea controalelor la frontierele interne, în situații excepționale, este necesară stabilirea unui mecanism național de decizie, care să reunească, atât structurile de aplicare a legii și serviciile de informații, cât și componenta politică, la nivel corespunzător implicațiilor ce decurg dintr-o asemenea decizie. … 2.5.9.Returnarea resortisanților țărilor terțe care fac obiectul deciziilor de returnare emise de un stat membruPoziția UE este de combatere a migrației neregulamentare, a persoanelor care introduc ilegal migranți și a traficanților, precum și securizarea frontierelor externe ale UE, fapt care trebuie combinat cu o politică comună în materie de azil.Totodată, prin Concluziile Consiliului European din 09.02.2023, EUCO 1/23, având în vedere impactul substanțial al războiului din Ucraina asupra gestionării europene integrate a frontierelor externe, Consiliul reiterează importanța asigurării unui control eficace al frontierelor externe terestre și maritime ale UE, ca parte a unei abordări cuprinzătoare a migrației" și a invitat Comisia Europeană să finalizeze rapid Strategia europeană de gestionare integrată a frontierelor.Uniunea Europeană își reiterează angajamentul de a consolida sprijinul acordat persoanelor strămutate, atât în Ucraina, cât și în Uniunea Europeană, inclusiv prin acordarea de asistență financiară adecvată și flexibilă statelor membre care suportă cea mai mare parte a costurilor medicale, de educație și de trai ale refugiaților.Deciziile de returnare, emise de către statele membre ale UE sunt recunoscute de către statul român, fiind puse în aplicare de către IGI, în conformitate cu prevederile legislației naționale. În acest sens, autoritățile române responsabile identifică permanent noi canale de cooperare cu autoritățile responsabile din statele membre, în vederea stabilirii modalității de executare a obligației de returnare.Având în vedere presiunea migratorie întregistrată în ultimii ani, IGI va acorda prioritate adaptării măsurilor de returnare a imigranților ilegali la standardele UE, prin continuarea programelor de repatriere umanitară voluntară asistată, asigurarea unui capacități de cazare adecvată pentru străinii împotriva cărora se dispune măsura luării în custodie publică, aplicarea de alternative la măsura luării în custodie publică, asigurarea de resurse umane și financiare, precum și prin utilizarea proiectelor, resurselor umane și financiare ale Agenției FRONTEX.Pentru punerea în aplicare a măsurilor de returnare este necesară dezvoltarea cooperării între structurile naționale, cu responsabilități pe linia imigrației, și cele europene, ale SM ale UE și misiunile diplomatice ale statelor terțe din România, în vederea returnării imigranților ilegali, în țara de origine, cât mai repede posibil, pentru ridicarea presiunii exercitate pe centrele de custodie publică.Totodată, sunt esențiale consolidarea relațiilor de cooperare cu FRONTEX, participarea la rețeaua europeană a ofițerilor de legătură pentru returnare, precum și folosirea completă a capabilităților Aplicației de gestionare integrată a returnărilor (IRMA), în vederea creșterii ratei de returnare de pe teritoriul României.Problematica persoanelor, care au intrat ilegal în România, din statele vecine este gestionată în raport cu statutul țării vecine, respectiv dacă este membră sau nu a UE. Astfel, la frontiera cu țările terțe vecine, respectiv Republica Moldova, Ucraina și Republica Serbia, readmisia se desfășoară în conformitate cu acordurile încheiate de Uniunea Europeană cu aceste state, fiind stabilit un cadru structurat de cooperare prin intermediul unor proceduri rapide și eficiente, pentru identificarea, re-documentarea și returnarea persoanelor.În relația cu Ungaria și Republica Bulgaria, readmisia se realizează în baza acordurilor bilaterale, precum și a protocoalelor de implementare a acestora.În ceea ce privește Ucraina, România va continua să sprijine persoanele refugiate din Ucraina și să asigure un spațiu național de securitate, concomitant cu sprijinirea măsurilor europene și internaționale pentru ajutorarea Ucrainei, atât timp cât va fi necesar, concomitent cu condamnarea războiului nejustificat și ilegal generat de Federația Rusă în Ucraina. … 2.5.10.Utilizarea tehnologiilor de ultimă generație, inclusiv a sistemelor informatice la scară largăDiversitatea riscurilor apărute la frontiere implică o preocupare continuă în dezvoltarea actualelor sisteme de supraveghere, precum și implementarea soluțiilor pentru detecția zborurilor neautorizate peste frontieră, ca răspuns la noile provocări la frontieră.Prin Fondul de Securitate Internă (2014-2020, respectiv 2021-2027), la nivelul PFR se derulează implementarea de sisteme automate de verificare a documentelor de călătorie în Aeroportul Internațional Henri Coandă – București (sisteme ABC), cu scopul de a asigura facilitarea și securitatea călătorilor și eficacitatea costurilor, procesarea automatizată a unui număr crescut de pasageri, fără suplimentarea numărului de polițiști, astfel încât să se evite formarea cozilor, iar spațiul din cadrul aeroporturilor să fie folosit cât mai eficient.Pentru asigurarea implementării eficiente a sistemelor de informații curente și viitoare (SIS, Eurodac, Ecris-TCN, EES, ETIAS), precum și interoperabilitatea dintre acestea, la nivelul MAI a fost constituit Comitetul de coordonare a noii arhitecturi a sistemelor europene de informații pentru frontieră și securitate, cu rolul de a coordona măsurile de ordin tehnic, legislativ, financiar și logistic necesare, precum și de a monitoriza stadiul îndeplinirii acestora și de a lua deciziile strategice necesare punerii lor în aplicare.În perspectiva operaționalizării noului SIS, autoritățile naționale cu drept de acces la SIS, competente să efectueze căutări pe bază de amprente au întreprins demersurile aferente implementării noilor prevederi ale Regulamentelor SIS recast (pregătirea sistemelor proprii, achiziționarea de echipamente și instruirea personalului operativ).În ceea ce privește noile sisteme pentru gestionarea frontierelor, EES și ETIAS, acestea sunt gestionate de către PFR, iar datele vor putea fi accesate de autorități care gestionează problematica referitoare la frontieră, imigrări și vize, dar și de autoritățile desemnate, prin intermediul Punctului Central de Acces, care funcționează la nivelul IGPF. Totodată, la nivelul IGPF funcționează Unitatea Națională ETIAS, responsabilă de examinarea cererilor de autorizații de călătorie și care, pe baza unei evaluări a riscurilor în materie de securitate, migrație ilegală și la adresa sănătății publice, pe care le-ar putea prezenta solicitantul, va lua o decizie cu privire la eliberarea, refuzarea, anularea sau revocarea autorizațiilor de călătorie. De asemenea, datele din cele două sisteme vor fi utilizate de către operatorii de transport, în îndeplinirea atribuțiilor specifice de a se asigura că pasagerii se află în posesia documentelor de călătorie necesare pentru intrarea pe teritoriul SM ale UE.Pentru asigurarea funcționării eficiente a acestor sisteme, România își propune crearea și dezvoltarea infrastructurii cu dotările necesare, la nivelul tuturor autorităților cu responsabilități în domeniu.Pachetul interoperabilitate, reglementat prin Regulamentele UE privind instituirea unui cadru pentru interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale UE în domeniul frontierelor și vizelor (Regulamentul UE 2019/817*37)) și în domeniul cooperării polițienești și judiciare, al azilului și al migrației (Regulamentul UE 2019/818*38)) va introduce noi modalități de valorificare a sistemelor de informații existente și va crea noi fluxuri de lucru, operaționale, pentru autoritățile competente să verifice identitatea persoanelor. Implementarea, la nivel național și folosirea componentelor tehnice relevante (Registrul Comun de Date de Identitate, Detectorul de Identități Multiple, Serviciul Comun de comparare a datelor biometrice și Portalul European de Căutare) vor îmbunătăți, printre altele, eficacitatea și eficiența verificărilor la frontiere.*37) al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2019 privind instituirea unui cadru pentru interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale UE în domeniul frontierelor și al vizelor și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 767/2008, (UE) 2016/399, (UE) 2017/2226, (UE) 2018/1240, (UE) 2018/1726 și (UE) 2018/1861 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Deciziilor 2004/512/CE și 2008/633/JAI ale Consiliului.*38) al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2019 privind instituirea unui cadru pentru interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale UE în domeniul cooperării polițienești și judiciare, al azilului și al migrației și de modificare a Regulamentelor (UE) 2018/1726, (UE) 2018/1862 și (UE) 2019/816 (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 135 din 22 mai 2019). … 2.5.11.Mecanismul de control al calitățiiMAI reprezintă punctul național de contact pentru toate activitățile aferente implementării mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen în România și asigură participarea activă la implementarea lui, în cooperare cu structurile proprii și instituțiile naționale cu competențe în domeniile de evaluare și punere în aplicare a acquis-ului Schengen, la nivel național, care desemnează experți evaluatori pentru vizitele de evaluare Schengen.Este necesară instituirea unui mecanism național, pentru a garanta, atât monitorizarea continuă a implementării efective a conceptului IBM UE la nivel național, cât și un grad ridicat de pregătire, disponibilitatea de a face față schimbărilor ce intervin în situația operațională la frontierele externe, precum și asigurarea implementării corespunzătoare a acquis-ului Schengen în România, inclusiv a dezvoltării compatibilității între mecanismul de evaluare Schengen și evaluarea vulnerabilităților, derulată de Agenția FRONTEX.Mecanismul național de control al calității în România presupune ca structurile MAI și instituțiile naționale implicate în punerea în aplicare a acquis-ului Schengen să deruleze vizite de autoevaluare și pre-evaluare Schengen, în toate domeniile de evaluare, cu utilizarea deplină a expertizei dobândite în vizitele de evaluare, organizate în alte SM și la cursurile de evaluatori Schengen, organizate la nivel european și cu luarea în considerare a rezultatelor evaluării vulnerabilității, efectuată de Agenția FRONTEX.Procesul de Evaluare a Vulnerabilităților se desfășoară, anual, în conformitate cu art. 32 al Regulamentul (UE) nr. 2019/1896*39) și este coordonat de către Agenția Pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă.*39) al Parlamentului European și al Consiliului din 13 noiembrie 2019 privind Poliția de Frontieră și Garda de Coastă la nivel european și de abrogare a Regulamentului (UE) nr.1052/2013 și (UE) 2016/1624.La nivel național, Procesul de Evaluare a Vulnerabilităților este gestionat de către PFR și constă în colectarea datelor privind disponibilitatea echipamentelor tehnice, a sistemelor, a capacităților, a resurselor, a infrastructurii și a personalului calificat și format în mod corespunzător, necesare pentru controlul frontierei.Datele solicitate se colectează atât la nivel local (Punct de Trecere a Frontierei/ Sector de Poliție de Frontieră), regional (secțiune de frontieră), cât și la nivel național și sunt transmise către Agenția FRONTEX la începutul fiecărui an pentru anul anterior.În urma procesului de evaluare, Agenția Pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă elaborează un raport în care sunt evidențiate principalele vulnerabilități privind capacitatea de a face față provocărilor prezente și viitoare la frontierele externe. Directorul executiv al Agenției emite o serie de recomandări și măsurile ce trebuie implementate pentru remedierea acestor vulnerabilități. Autoritățile române, în funcție de competență, vor implementa recomandările/măsurile dispuse de către Agenția FRONTEX, prin intermediul unor planuri de acțiune.Planurile de acțiune sunt elaborate la nivel național și aprobate de către directorul executiv al Agenției, cu raportarea trimestrială a stadiului de implementare a măsurilor formulate.  … 2.5.12.Mecanismele de solidaritatePentru abordarea aspectelor generate de presiunea exercitată de migrație și cererile de azil, precum și pentru gestionarea frontierelor externe ale UE sunt susținute eforturile SM cu resurse financiare, ca formă de solidaritate la eforturile comune.În cadrul de programare 2014-2020, România a utilizat pe deplin fondurile nerambursabile puse la dispoziție, în special Fondul pentru Securitate Internă, pentru proiecte în domeniul managementului integrat al frontierei și intenționează să continue aceste eforturi și în cadrul financiar următor, prin intermediul noilor fonduri, pentru punerea în aplicare a obligațiilor care decurg din regulamentele europene și legislația națională.Identificarea mecanismelor financiare, inclusiv a componentelor legislative pentru punerea în aplicare a acestora va contribui la consolidarea rolului instituțiilor naționale implicate și creșterea capacității de reacție a acestora la dinamica situației la frontiere, utilizând, în principal, două paliere de finanțare, respectiv:– atragerea și valorificarea optimă a fondurilor externe nerambursabile ale UE și ale altor organisme internaționale în domeniu; … – asigurarea creditelor bugetare necesare susținerii financiare a activităților destinate managementului integrat al frontierei, prin bugetele ordonatorilor principali de credite, conform obiectivelor și priorităților stabilite de aceștia prin bugetele anuale, la nivelul instituțiilor publice naționale și locale implicate, cu încadrarea în limitele bugetare alocate acestora, conform legilor bugetare anuale. … Eforturile în domeniul asigurării și utilizării tehnologiilor de ultimă generație se vor concentra pe: modernizarea și extinderea sistemului informatic online al PFR; modernizarea și extinderea sistemului de comunicații voce-date al PFR; mentenanța, modernizarea și dezvoltarea sistemelor de supraveghere fixe și portabile, instalate la frontierele terestre și maritime; achiziția de noi echipamente pentru îmbunătățirea capacității de intervenție și control la frontiere; extinderea rețelei de comunicații a EUROSUR; dezvoltarea Unității Naționale ETIAS; mentenența și upgrade-ul componentelor naționale EES; dezvoltarea platformelor informatice de analiză date și activități de formare, respectiv schimbul de bune practici.Totodată, ieșind în întâmpinarea nevoilor de pregătire și în vederea asigurării unor condiții benefice de desfășurare a activității polițiștilor de frontieră, eforturile în domeniu se vor concentra pe reabilitarea/modernizarea/extinderea infrastructurii existente, constând în clădiri/sedii ale sectoarelor/punctelor de trecere a frontierei, respectiv ale școlilor/centrelor de pregătire și/sau cooperare, precum și construcția de noi facilități.Finanțarea acțiunilor cuprinse în strategia de management integrat a frontierei de stat are ca scop menținerea, consolidarea și dezvoltarea capacităților naționale, în domeniul managementului frontierei, pentru a face față provocărilor legate de infracționalitatea transfrontalieră și migrație.Resursele financiare necesare realizării acțiunilor din Planul de acțiune (PA) privind investițiile pentru securitatea frontierei sunt cele prevăzute în Planul unic multianual de investiții (PUMI).  … 2.5.13.Drepturile fundamentale, educația și formarea, resursele umane, cercetarea și inovarea + 
Drepturile fundamentaleGarantarea respectării depline a drepturilor fundamentale, în activitățile care vizează gestionarea integrată a frontierelor constituie un obiectiv de o importanță deosebită. Astfel, instruirea în acest domeniu este asigurată în cadrul formării inițiale a polițiștilor de frontieră și a altor autorități de aplicare a legii, cu scopul de a oferi cunoștințe suficiente, pentru aplicarea drepturilor fundamentale, în practică, în timpul îndeplinirii sarcinilor de control la frontieră. În cadrul pregătirii se pune accent pe modul de identificare și abordare a persoanelor vulnerabile, în special a copiilor.În ceea ce privește copiii care tranzitează frontiera aeriană, personalul PFR pune în aplicare Manualul VEGA: Copiii în aeroporturi, elaborat de către Agenția FRONTEX. Acest ghid cuprinde, atât măsuri care vizează identificarea minorilor care sunt expuși riscurilor, indiferent dacă sunt însoțiți sau nu, cât și proceduri privind modul de interacțiune al polițiștilor de frontieră cu această categorie de persoane, în funcție de situațiile specifice, care pot fi întâlnite.Toate activitățile autorităților naționale cu competențe în gestionarea frontierelor se derulează cu respectarea strictă a drepturilor și libertăților cetățenești, fără a se aduce atingere valorilor apărate prin Constituția României, convențiile și tratatele internaționale privind drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, precum și ale legislației UE și naționale relevante, inclusiv în domeniul protecției datelor cu caracter personal.O garanție a respectării drepturilor fundamentale o constituie statutul României, de membru al Consiliului Europei, cea mai mare organizație în materie de drepturi ale omului din Europa, precum și cooperarea autorităților publice cu organisme internaționale, agenții ale UE, respectiv organizații non-guvernamentale din acest domeniu.La nivel național, sunt stabilite mecanisme și instrumente juridice, în scopul garantării respectării drepturilor fundamentale, relevantă în acest sens fiind activitatea desfășurată de Instituția Avocatului Poporului. În plus, persoanele au posibilitatea de a formula petiții, reclamații, plângeri administrative și de a se adresa instanțelor de judecată.Prelucrarea datelor cu caracter personal, de către autoritățile române cu atribuții în domeniul managementului integrat al frontierei se realizează în conformitate cu prevederile Regulamentulului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului*40) și ale Directivei (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului*41), după caz.*40) Regulamentul Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (Text cu relevanță pentru SEE) (consolidat la 4 mai 2016).*41) Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Deciziei-cadru 2008/977/JAI a Consiliului.Personalul va fi instruit cu privire la protecția datelor cu caracter personal*42), mecanismele naționale de sesizare*43) și modul de conservare a probelor infracțiunilor comise la frontieră.*42) Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor); Legea nr.190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE, c.m.c.u; Legea nr. 363/2018 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, descoperirii, cercetării, urmăririi penale și combaterii infracțiunilor sau al executării pedepselor, măsurilor educative și de siguranță, precum și privind libera circulație a acestor date.*43) de exemplu, pentru victimele traficului de persoane și pentru protecția copiilor.De asemenea, în deplină conformitate cu principiul nereturnării, se va urmări identificarea persoanelor care solicită protecție internațională, precum și acordarea de asistență adecvată și informarea corespunzătoare, cu privire la drepturile lor și la modul în care pot avea acces la procedurile relevante (inclusiv posibilitatea de a solicita azil). + 
Educație și formareLa nivelul MAI se monitorizează formarea continuă a personalului cu atribuții privind managementul integrat al frontierei, având la bază cadrul normativ național și european privind formarea competențelor profesionale.Pregătirea continuă a personalului are ca obiectiv creșterea nivelului de profesionalism și competență, sens în care se intenționează organizarea/coordonarea de activități de formare profesională continuă diverse, atât în cadrul instituțiilor de învățământ ale MAI, cât și la nivelul altor instituții specializate în domenii de interes pentru structurile MAI cu competențe în domeniul specific.La nivelul PFR este aprobată Concepția privind dezvoltarea sistemului de formare profesională la nivelul PFR în perioada 2019-2024, bazată pe standardele europene de pregătire în domeniu.Aceasta are ca obiectiv formarea și perfecționarea personalului, activitate al cărei rol este amplificat de cerința lărgirii continue și accelerate a orizontului cunoașterii, determinată de progresul științific și tehnic contemporan, respectiv de cerințele deduse din calitatea României de stat membru cu drepturi depline în Uniunea Europeană și NATO. Pentru dezvoltarea competențelor profesionale și a pregătirii personalului, sunt avute în vedere acțiuni precum:– elaborarea unui catalog de competențe (tablou al competențelor), prin care să se mențină o concordanță între formarea profesională inițială și formarea profesională continuă – competențe dobândite și dovedite (conform Cadrului Calificărilor Sectoriale pentru polițiștii de frontieră-SQF, proiectat astfel încât să se alinieze cu nivelele 4, 5, 6 și 7 din Cadrul European al calificărilor-EQF și în concordanță cu Procesele Bologna și Copenhaga); … – organizarea de programe formative, în sistem modular, prin care să se asigure cunoștințele teoretice, dar și caracterul aplicativ al celor învățate; … – crearea de formatori/multiplicatori pe diverse domenii de activitate și utilizarea acestora în procesul de pregătire, la locul de muncă, a polițiștilor de frontieră; … – utilizarea sistemului VIRTUAL AULA al Agenției FRONTEX; … – dezvoltarea unor aplicații IT, inclusiv pe SmartPhone; … – crearea unei biblioteci virtuale și dotarea cu echipamente specifice necesare învățării în timpul liber (tablete); … – revigorarea componentei educative a formării, prin organizarea de programe de formare, specifice domeniului eticii și deontologiei profesionale; … – organizarea unor sesiuni de informare/pregătire în domeniul comunicării inter – personale; … – utilizarea, la scară largă, a metodelor și mijloacelor moderne de învățământ (ex. sistemul e-learning). … La nivelul AVR, luând în considerare importanța educării și formării personalului vamal, în îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin autorității vamale, în asigurarea securizării frontierei externe, în colaborare cu celelalte autorități naționale, se vor derula acțiuni care să consolideze și să dezvolte competențele, în domeniul specific astfel:– creșterea nivelului de profesionalism și competență a formatorilor proprii; … – adaptarea planului anual de instruire, cu focalizare pe activitatea de formare, perfecționare profesională continuă, atât teoretică, cât și aplicativă; … – utilizarea, în cadrul practicilor, de programe de perfecționare proprii, adaptate continuu la standarde tehnice contemporane; … – adaptarea centrelor de pregătire profesională și a sesiunilor de informare/ pregătire profesională la tehnicile moderne. …  + 
Resurse umaneÎn contextul extinderii mandatului în implementarea conceptului de management integrat al frontierei, EBCGA își va consolida capacitatea operațională cu un corp permanent de până la 10.000 polițiști de frontieră. Acest fapt va presupune o contribuție suplimentară, cu resurse umane și tehnice, în cadrul activităților operaționale FRONTEX, precum și în cadrul activităților conexe acestora, pentru toate statele membre, implicit România.Ca obiective pe termen mediu, România urmărește asigurarea prezenței personalului român în toate structurile actuale ale FRONTEX.În acest context, este necesară ajustarea structurii organizatorice existente a Punctului național de contact (PNC) FRONTEX la noul mandat al Agenției FRONTEX, având în vedere creșterea exponențială a activităților FRONTEX previzionate.Autoritățile române urmăresc asigurarea resurselor umane necesare pentru derularea, în condiții optime, a controlului frontierei, cu respectarea prevederilor Catalogului Schengen, în funcție de necesitățile operaționale, volumul și profilul fluxului de pasageri, amenințările și rezultatele analizelor de risc, respectiv în conformitate cu prevederile documentelor și practicilor europene, precum și cu necesitățile specifice ale României.În ceea ce privește politica de personal, la nivelul PFR se implementează măsuri privind reducerea deficitului de personal, ce vizează inclusiv:– Recrutarea personalului – în baza anticipării deficitelor de forță de muncă și a posibilităților de acoperire a acestora; … – Repartizarea promoțiilor pregătite pentru nevoile instituției în baza nevoilor operative; … – Maximizarea cifrei de școlarizare prin transformarea Școlii de Perfecționare a Pregătirii Personalului Poliției de Frontieră Drobeta Turnu Severin în Școala de Formare Inițială și Continuă a Personalului Poliției de Frontieră Drobeta Turnu Severin; … – Integrarea psiho-socio-profesională a noilor angajați; … – Evaluarea personalului; … – Proiectarea și aplicarea unor instrumente eficiente de gestiune a carierei polițiștilor de frontieră. … O altă prioritate este consolidarea capacităților de prevenire și combatere a migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere, în scopul întăririi Filtrului IV de control al managementului integrat la frontieră, ce se poate realiza prin acoperirea deficitului de personal existent și suplimentarea cu posturi a autorităților naționale cu competență în domeniu.AVR, ținând cont de importanța asigurării resursei umane adecvată noilor cerințe pentru asigurarea calitativă a controlului frontierei externe, va reanaliza, atât necesarul de personal, cât și profilul, aptitudinile, abilitățile acestuia, implementând un nou concept de dezvoltare și asigurare cu personal al autorității vamale, adaptând și dezvoltând direcțiile vizate de IGPF, ținând cont de specificul similar al atribuțiilor, dar și de cel propriu, astfel încât să fie asigurată îndeplinirea atributelor conferite de prevederile legale la nivelul calitativ impus, în contextul actual al asigurării securizării spațiului european și național. + 
Cercetare și inovarePe perioada de derulare a Strategiei naționale, se va urmări analiza transversală a datelor oferite de indicatori, dar și dezvoltarea unor cercetări ad-hoc, în vederea evaluării și adaptării răspunsului instituțiilor guvernamentale și structurilor implicate la nevoile identificate.Specialiștii din cadrul IGPF participă, în mod constant, în cadrul prezentărilor unor tehnologii noi, în scopul identificării unor sisteme noi de control și comunicare, adecvate noilor provocări și amenințări la securitatea națională și a frontierelor externe ale Uniunii. De asemenea, polițiștii de frontieră au fost implicați în diverse proiecte de cercetare și inovare prin Programul Cadru pentru Cercetare și Inovare al UE „HORIZON 2020”. …  … 2.6.Capabilitățile naționaleManagementul integrat al frontierei europene este o responsabilitate partajată, între EBCG și autoritățile naționale, implicate în gestionarea frontierei și gărzii de coastă, în sensul desfășurării operațiunilor de supraveghere a frontierei maritime și alte sarcini de control, astfel cum prevede Regulamentul EBCG.Gestionarea eficientă a frontierei implică identificarea rapidă, dezvoltarea și utilizarea capabilităților necesare. EBCG are rol de coordonare în procesul de evaluare a nevoilor de capabilități, la nivel european, precum și în elaborarea planului de dezvoltare a poliției de frontieră și gărzii de coastă.La nivel național a fost elaborat Planul de dezvoltare a capabilităților de gestionare a frontierelor și a returnării, denumit, în continuare, Planul național de dezvoltare a capabilităților, care a fost aprobat de către conducerea IGPF și IGI, ulterior fiind transmis Agenției Frontex. Structura și conținutul planului sunt în concordanță cu prevederile Metodologiei și procedurii de stabilire a planurilor naționale de dezvoltare a capabilităților, adoptate prin Decizia Consiliului de Administrare al Agenției Frontex nr. 2/2021 din 15 ianuarie 2021.Prioritățile privind dezvoltarea capabilităților PFR și IGI au fost stabilite în baza analizei de risc de nivel strategic, iar termenul de implementare general al măsurilor identificate este anul 2027, care coincide cu finalul cadrului financiar multianual al Uniunii Europene. Astfel, au fost stabilite 5 priorități în domeniul gestionării frontierelor și 4 priorități în domeniul returnării, care includ aspecte privind resursele umane, sisteme/echipamente tehnice de supraveghere și verificări la frontieră, tehnologii de ultimă generație, implicarea în activități de cercetare și inovare, dezvoltarea EUROSUR și modernizarea/consolidarea infrastructurii de IT și comunicații.Principalele instrumente pentru asigurarea capabilităților sustenabile pentru managementul integrat al frontierei de stat sunt reprezentate de Sistemul integrat pentru securitatea frontierei, Sistemul sectorial de informații al PR și Sistemul integrat vamal de securizare a frontierei.AVR va depune toate diligențele pentru a asigura dotarea cu echipamente de control vamal fiabile, adecvate, novatoare, precum și modernizarea sistemelor existente, implementarea acestora în fluxul de control vamal, ce vor fi finanțate prin Instrumentul de sprijin financiar pentru echipamentele de control vamal (CCEI). Totodată, AVR va implementa măsuri pentru modernizarea sistemului vamal și implementarea vămii electronice în România, prin promovarea modificărilor aduse cadrului juridic existent, modificarea competențelor și a procedurilor interne și investiții în echipamentele necesare pentru activitatea de control pe teritoriul național și la frontiera externă a UE. + 
SISTEMUL INTEGRAT PENTRU SECURITATEA FRONTIEREI – SISFSISF este parte componentă din sistemul național de apărare a țării, compatibil și interoperabil cu sisteme similare din țările vecine, SM ale UE și cu diferite platforme și baze de date internaționale. Este un sistem complex, caracterizat prin multitudinea elementelor sale componente, interconectate prin numeroase canale informaționale (interne și externe), destinat combaterii infracționalității transfrontaliere.Componenta tehnică a SISF este reprezentată de subsistemele-suport:„Supraveghere“, „Control“, „Comunicații fixe“, „Radiocomunicații mobile profesionale“,„Infrastructură“, „Informatic“, „Mobilitate“ și „Suport logistic integrat“. Acest lucru permite PFR să folosească toate resursele disponibile, într-un mod coordonat și unitar, ceea ce este foarte eficient și important pentru asigurarea securității frontierei. + 
SISTEMUL SECTORIAL DE INFORMAȚII AL POLIȚIEI ROMÂNE – SISPOLSISPOL reprezintă sistemul informatic de înregistrări naționale, administrate de PR. O parte a acestor înregistrări sunt utilizate în managementul integrat al frontierei, în cadrul subsistemului informatic (IT).În cadrul SISPOL sunt interconectate bazele de date constituite pe diferite domenii de activitate ale poliției, în funcție de necesitățile operative, astfel încât informațiile operative, în domeniul combaterii criminalității transfrontaliere să poată fi exploatate și de către partenerii externi. + 
SISTEMUL INTEGRAT VAMAL DE SECURIZARE A FRONTIEREI – SIVSFSIVSF cuprinde totalitatea aparatelor, echipamentelor și instalațiilor emitente de radiații ionizante din Unitatea nucleară*44), precum și alte sisteme ce contribuie la securizarea frontierelor, inclusiv aplicațiile informatice integratoare dedicate, asigurate și aflate în administrarea AVR.*44) Unitatea nucleară (UN) a ANAF – AVR reprezintă totalitatea aparatelor, echipamentelor și sistemelor emițătoare de radiații ionizante aflate în dotarea autorității vamale, ca titular de autorizații și utilizate la efectuarea controlului vamal nedistructiv, care reprezintă un tip aparte de control nedistructiv și care se realizează prin operarea acestor sisteme, aparate și echipamente emițătoare de radiații ionizante la detectarea volumetrica a discontinuităților în materiale sau în volume separate de transport sau care detectează radiații, substanțe periculoase, interzise (ex: armament, muniție, explozivi, droguri, etc.).Sistemele de securizare aferente SIVSF sunt: sisteme de supraveghere video a ariei, perimetrului și fluxurilor de călători și marfă, cu dirijare dinamică a traficului, LPR – Sisteme de preluare/identificare numere de înmatriculare, cu modul de fluidizare dinamică a fluxurilor de călători și marfă, precum și softuri integratoare dedicate.Controlul vamal nedistructiv trebuie să acopere toate laturile de control, de detecție, utilizând toate tipurile de componente din dotare, complementare, acoperind întreaga paletă de posibilități ale acestuia de contracarare a fenomenului de criminalitate transfrontalieră.Funcțiile SIVSF:a)SIVSF este un sistem complex, unitar, specializat ce asigură un înalt nivel al controlului frontierei externe a UE, atât în linia I, cât și în linia a II-a, potrivit strategiei autorității vamale de asigurare cu mijloace de control a „controlului tuturor mărfurilor, mijloacelor de transport și orice alte bunuri“ și competenței AVR. … b)SIVSF asigură supravegherea frontierei externe aferentă perimetrului și ariei birourilor vamale și punctelor de mic trafic, aflate în administrarea AVR, prin echipamentele și sistemele de supraveghere din dotare, respectiv sistemele de supraveghere video a ariei, perimetrului și fluxurilor de călători și marfă, cu dirijare dinamică a traficului. … c)SIVSF asigură monitorizarea traficului de marfă și călători, fluidizarea și dirijarea dinamică a acestuia și separarea pe culoare distincte, funcție realizată prin:– sisteme de preluare/identificare a numerelor de înmatriculare, cu modul de fluidizare dinamică a fluxurilor de călători și marfă; … – sisteme de supraveghere video a ariei, perimetrului și fluxurilor de călători și marfă, cu dirijare dinamică a traficului. …  … În cadrul SIVSF se asigură constituirea bazelor de date, în condițiile legii, atât la nivel local (birou vamal/punct de mic trafic), cât și la nivel central, ce conțin informații necesare, atât autorităților naționale competente, cât și autorităților echivalente din UE (INTERPOL, EUROPOL, OLAF, OMV etc.). … 2.7.Sistemul administrativ/de guvernanță al strategieiStrategia națională pentru managementul integrat al frontierei de stat a României se implementează de către autoritățile cu competențe în dezvoltarea managementului integrat al frontierei de stat, stabilite prin HG nr. 943/2001 privind înființarea Grupului Interministerial Român pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat (GIRMIFS), republicată, cu modificările și completările ulterioare, în părțile care le privesc, direct sau în cooperare cu alte instituții implicate în derularea proiectelor comune.Misiunea grupului interministerial este de a eficientiza comunicarea și colaborarea dintre autoritățile administrației publice centrale și locale, cu competențe și responsabilități în domeniul managementului integrat al frontierei, precum și de a contribui la fundamentarea deciziilor acestora privind măsurile adoptate și acțiunile corelate, ce urmează să fie întreprinse pentru securizarea frontierei de stat și realizarea unui management performant al acesteia.GIRMIFS stabilește concepția de ansamblu și asigura coordonarea unitară, pe baza Strategiei naționale, a acțiunilor și măsurilor pentru securizarea frontierei de stat, desfășurate de autoritățile și instituțiile publice, membre ale acestuia, și cooperează cu organizațiile neguvernamentale care au atribuții și/sau desfășoară activități în domeniu.GIRMIFS își desfășoară activitatea sub autoritatea și sub conducerea directă a unui secretar de stat din cadrul MAI, desemnat prin ordin al ministrului afacerilor interne, în calitate de președinte al grupului.Pentru a facilita implementarea coerentă, la nivel național, a cadrului legislativ și politic al conceptului european de management integrat al frontierelor, doi reprezentanți ai GIRMIFS, de la nivelul MAI – IGPF, au fost desemnați să participe la reuniunile grupului de lucru la nivel înalt pentru gestionarea integrată a frontierelor (HLIBMWG), găzduit de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă – FRONTEX. …  + 
Capitolul IIIOBIECTIVE GENERALE, SPECIFICE ȘI DIRECȚII DE ACȚIUNEPentru atingerea scopului său, SNMIFS prevede 3 obiective generale, cărora le sunt subsumate 12 obiective specifice și 46 de direcții de acțiune.Obiectivele generale vizează: îmbunătățirea proceselor decizionale pe baza unei imagini situaționale complete, consolidarea frontierei de stat/frontierelor externe ale UE și asigurarea de capabilități sustenabile pentru managementul integrat al frontierei de stat. Toate acestea sunt corelate cu programele bugetare din Planurile strategice instituționale, în punctele cu relevanță în domeniul managementului integrat al frontierei ale acestor documente programatice.La nivelul MAI, ca instituție inițiatoare a documentului strategic, obiectivele generale sunt corespondente, în special Obiectivului strategic 1 ”Asigurarea unui grad ridicat de siguranță a persoanelor și de protecție a patrimoniului” – Programul 1.2. ”Siguranța frontierei de stat, migrație, azil și integrare” și, parțial, Programului 1.1. ”Ordine și siguranță publică” din Planul Strategic Instituțional al MAI 2022-2025.Obiectivul general 1 – Îmbunătățirea proceselor decizionale pe baza unei imagini situaționale complete cuprinde 4 obiective specifice, 18 direcții de acțiune și 8 rezultate care reflectă activitatea MAE, MAI, MApN, MTI, MF (AVR), MS, SRI, SIE, STS, ANPC și ANCOM. Acoperă domeniul cooperării interinstituționale, schimbului de date, analize de risc și evaluări între autoritățile care desfășoară activități specifice, astfel încât procesele decizionale să se poată desfășura în timp real și în concordanță cu evoluțiile la nivel operativ.În acest domeniu, contextul internațional este foarte important, pentru că determină fluxuri migratorii și producerea unor evenimente care pun presiune asupra frontierelor țării și ale UE, a căror anticipare, cu cea mai mare acuratețe, este esențială pentru pregătirea celor mai potrivite și eficiente reacții.Obiectivul general 2 – Consolidarea frontierei de stat/frontierelor externe ale UE cuprinde 4 obiective specifice, 17 direcții de acțiune și 5 rezultate care reflectă activitatea MAE, MAI, MF(AVR), MTI (CNAIR), MS, SRI, SIE, ANPC, ANCOM Consilii județene/ locale, Administratori de aeroporturi și ONG-uri.Gestionarea frontierei de stat a României contribuie la susținerea obiectivului fundamental al Uniunii Europene în domeniul justiției și afacerilor interne de a menține și dezvolta Uniunea ca o zonă de libertate și securitate, în care libera circulație a persoanelor este asigurată în conformitate cu măsurile adecvate privind controalele frontierelor externe, azilul, imigrația, prevenirea și combaterea criminalității. Astfel, autoritățile române acționează pentru facilitarea liberei circulații a persoanelor, bunurilor și serviciilor ce tranzitează frontiera în mod legal, în respectul deplin al drepturilor și libertăților fundamentale. Cuprinde măsuri care vizează activitățile de prevenire și combatere a infracțiunilor privind frontiera de stat, de procesare a cererilor de azil în mod eficient conform standardelor naționale și internaționale aplicabile, precum și privind dezvoltarea sistemului vamal și implementarea vămii electronice în România.Obiectivul general 3 – Asigurarea de capabilități sustenabile pentru managementul integrat al frontierei de stat cuprinde 4 obiective specifice, 11 direcții de acțiune și 5 rezultate care reflectă activitatea MAI, MF (AVR), MTI (ANR- MRCC, ARSVOM), MApN, MADR (ANPA), ANSVSA și STS.Operativitatea cu care se desfășoară gestionarea frontierei de stat și căutarea și salvarea de vieți omenești pe mare depinde în bună măsură și de infrastructura existentă și de dotările cu echipamente și mijloace performante, precum și de profesionalismul resursei umane implicate în acest domeniu. Cuprinde măsuri care vizează atât îmbunătățirea proceselor și condițiilor de lucru, precum și creșterea gradului de cunoștințe și profesionalism ale personalului.Fiecărui obiectiv general îi sunt subsumate obiective specifice, respectiv direcții de acțiune. Cele 12 obiective specifice reflectă rezultatele așteptate ale SNMIFS.Direcțiile de acțiune dezvoltă măsurile prevăzute în cele două Programe aferente PSI al MAI 2022-2025 și sunt detaliate apoi într-un număr de 228 de activități, până la nivel de indicatori de realizare, pe întreaga durată de implementare a SNMIFS.O descriere completă a obiectivelor generale, specifice, direcțiilor de acțiune, rezultatelor așteptate și a acțiunilor/activităților planificate, precum și distribuția acestora pe durata perioadei de implementare, este prezentată în corpul Planului de acțiune (Anexa 1). + 
Capitolul IVREZULTATE AȘTEPTATEPrin implementarea SNMIFS 2023-2027, la nivel național, pe termen mediu și lung, se așteaptă obținerea următoarelor rezultate:– Viziune comună a instituțiilor naționale cu responsabilități în domeniu privind managementul integrat al frontierei de stat; … – Decizii strategice în domeniul managementului integrat al frontierei naționale fundamentate în baza analizelor de risc; … – Analiză comprehensivă și în timp real a vulnerabilităților frontierelor naționale; … – Concept de management integrat al frontierelor actualizat, în acord cu prevederile europene în domeniu și adaptat nevoilor și particularităților naționale; … – Sisteme de informații pentru frontieră și securitate, inclusiv de avertizare timpurie, disponibile și interoperabile, conform recomandărilor europene în domeniu; … – Cooperare interinstituțională, națională și europeană, atât la nivel strategic, cât și operațional și tehnic în domeniul frontierelor, precum și cu instituții similare din statele terțe; … – Gestionare eficientă a migrației ilegale și criminalității transfrontaliere, precum și control îmbunătățit la frontieră, cu respectarea drepturilor fundamentale și demnității persoanei; … – Model de control al accesului la frontieră pe patru niveluri, care abordează măsurile care pot fi luate în interiorul, la și dincolo de granițele externe ale UE; … – Răspuns operațional prompt, adecvat și adaptat evoluției situației la frontiere, precum și în cazul unei situații de criză la frontierele externe; … – Spațiu național și european de securitate și libertate de circulație a cetățenilor europeni în interiorul acestuia; … – Resortisanți din țări terțe returnați cu respectarea valorilor și standardelor UE în domeniu; … – Capabilități relevante pentru situația prezentă la frontiere și sustenabile pentru adaptarea la evoluții viitoare, oferind un răspuns robust și adecvat oricărui scenariu; … – Intervenții optime și integrate, cu respectarea dreptului internațional privind căutarea și salvarea vieții omenești pe mare (SAR); … – Infrastructură sustenabilă adecvată implementării conceptului european de management integrat al frontierei și cooperării interinstituționale eficiente în domeniu; … – Resurse adecvate care să asigure sustenabilitatea managementului integrat al frontierei; … – Personal pregătit în conformitate cu standardele și cerințele europene în domeniu. … Implementarea SNMIFS 2023-2027 va contribui la menținerea unui climat de pace și siguranță, atât la nivel național, cât și european, asigurând verificarea și supravegherea eficiente ale frontierelor externe. + 
Capitolul VINDICATORIAvând în vedere specificul muncii operative, faptul că anumite fenomene infracționale sau fenomene naturale sunt dificil de estimat și prevăzut, fiind mai importantă capacitatea de reacție a structurilor specializate ale instituțiilor responsabile, dar și faptul că rezultatele unor acțiuni depind sau influențează rezultatul altora, au fost stabiliți indicatori de realizare pentru fiecare activitate în parte, pe baza experienței anterioare, precum și a predicțiilor asumate privind evoluția pozitivă sau negativă a anumitor fenomene, în raport și de posibilii factori care influențează evoluția acestora.În cazul tuturor indicatorilor, la nivelul secretariatului GIRMIFS se va realiza, semestrial, o colectare exhaustivă a datelor transmise de fiecare instituție cu responsabilități în PA, iar prin analiza acestora se va măsura gradul de atingere a rezultatelor așteptate.Indicatorii asociați acțiunilor sunt exprimați fie în valori numerice sau procentuale, fie prin exprimarea descrierii rezultatului direct al unei acțiuni și se regăsesc în Planul de acțiune (Anexa 1). + 
Capitolul VIMECANISME DE IMPLEMENTAREImplementarea Strategiei Naționale de Management Integrat al Frontierei de Stat a României în perioada 2023-2027 constă în totalitatea activităților prin care aceasta este pusă în aplicare și se realizează prin elaborarea unui Plan de acțiuni corespunzător.În procesul de implementare a Strategiei naționale, fiecare autoritate națională va avea în vedere:– corelarea strictă a măsurilor propuse în PA și PUMI cu obiectivele/direcțiile de acțiune ale Strategiei naționale, dar și cu strategiile sectoriale în domeniul propriu de activitate și/sau programele bugetare din Planurile strategice instituționale, în punctele cu relevanță în domeniul managementului integrat al frontierei ale acestor documente programatice; … – stabilirea priorităților în domeniul managementului integrat al frontierei, ținând cont de posibilitățile concrete de asigurare a finanțării, din surse naționale și/sau europene; … – implicarea activă a fiecărei instituții în îndeplinirea acțiunilor proprii și a celor ce presupun cooperarea interinstituțională, în scopul atingerii obiectivelor propuse; … – monitorizarea și evaluarea constantă a stadiului acțiunilor prevăzute în documentele de implementare ale Strategiei naționale; … – identificarea timpurie a riscurilor potențiale pentru neîndeplinirea acțiunilor propuse și semnalarea lor către GIRMIFS, în scopul identificării de soluții pentru contracararea efectelor acestor riscuri. … Documentele de implementare a Strategiei naționale sunt Planul de acțiune (PA), anexat SNMIFS*45) și Planul unic multianual de investiții (PUMI), care se elaborează ulterior aprobării Strategiei naționale, prin hotărâre de Guvern. PUMI se aprobă prin hotărâre a GIRMIFS*46).*45) Potrivit art. 7 alin. (2) din Metodologia de elaborare, implementare monitorizare, evaluare și actualizare a strategiilor guvernamentale aprobată prin HG nr. 379/2022.*46) Potrivit prevederilor art. 2 alin (4) din HG nr.943/2001 privind înființarea Grupului Interministerial Român pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat, republicată, cu modificările și completările ulterioare.Planul de acțiune (PA) este principalul instrument care asigură implementarea și monitorizarea Strategiei naționale, în cuprinsul căruia sunt evidențiate acțiunile asumate de autoritățile/instituțiile/structurile membre GIRMIFS, necesare pentru realizarea managementului integrat al frontierei, precum și indicatorii de rezultat, pe baza cărora se va evalua gradul de realizare a obiectivelor generale ale strategiei.PA este elaborat și actualizat de către secretariatul GIRMIFS, pe baza informațiilor transmise de către instituțiile/autoritățile/structurile reprezentate în GIRMIFS, care derulează acțiuni în domeniul de referință și poate suferi modificări, în funcție de evoluțiile la nivel național/european, cu aprobarea GIRMIFS.Acțiunile din PA care presupun alocarea de fonduri de la bugetul de stat, fonduri ale UE sau de altă natură se vor regăsi evidențiate în PUMI.Planul unic multianual de investiții (PUMI) este documentul de implementare în cuprinsul căruia sunt menționate investițiile asociate acțiunilor care alcătuiesc PA și are rolul de centralizator al valorii estimative a investițiilor pentru managementul integrat al frontierei, în scopul evitării suprapunerilor investiționale.Datele utilizate pentru elaborarea și actualizarea PUMI sunt cele comunicate de instituțiile/autoritățile/structurile reprezentate în GIRMIFS care gestionează investiții în domeniul de referință.Având în vedere limitările și constrângerile cadrului legal național în domeniul investițiilor de capital, potrivit căruia fondurile sunt planificate și finanțate de-a lungul unui exercițiu bugetar anual, PUMI reprezintă o prognoză a investițiilor pentru perioada de valabilitate a Strategiei naționale, urmând a fi actualizat anual, în baza deciziei GIRMIFS, pe măsură ce date cu grad mai ridicat de certitudine sunt puse la dispoziția acestui organism. Conținutul PUMI este detaliat și structurat pe acțiuni, surse de finanțare și perioade de derulare a investițiilor. În acest fel, documentul oferă o imagine a acțiunilor și investițiilor asociate.Investițiile vor fi planificate în strânsă corelare cu Programul național aferent domeniului fondurilor pentru afaceri interne pentru perioada 2021-2027, cu includerea proiectelor în derulare, indiferent de sursa de finanțare, avându-se în vedere principiul evitării suprapunerilor investiționale. + 
Capitolul VIIPROCEDURI DE MONITORIZARE, EVALUARE ȘI REVIZUIREMonitorizarea Strategiei naționale se realizează semestrial, prin centralizarea și analiza informațiilor transmise de autoritățile/instituțiile membre GIRMIFS, la solicitarea președintelui GIRMIFS, prin intermediul secretariatului GIRMIFS, cu privire la stadiul de realizare a activităților stabilite pentru implementarea obiectivelor și direcțiilor de acțiune prevăzute în Planul de acțiuni, raportat la indicatorii de realizare stabiliți în PA, asigurând, deopotrivă, transparență și o bază pentru viitoarele acțiuni de evaluare.Evaluarea Strategiei naționale se realizează anual, la solicitarea secretariatului GIRMIFS, sau ori de câte ori situația o impune și se fundamentează pe informațiile furnizate în cadrul procesului de monitorizare. Rezultatele obținute în contextul evaluării sunt utilizate pentru fundamentarea procesului decizional și emiterea unor recomandări privind realizarea acțiunilor ulterioare.Evaluarea are ca scop elaborarea unei analize generale cuprinzătoare, care va evidenția gradul de realizare a obiectivelor și direcțiilor de acțiune stabilite, precum și eventualele deficiențe constatate și/sau dificultăți întâmpinate în procesul de implementare a documentului strategic, în vederea dispunerii de corecții subsecvente/ propuneri de remediere.Strategia Națională de Management Integrat al Frontierei de Stat a României se poate actualiza, în funcție de evoluțiile și necesitățile naționale și europene în domeniu, cu aprobarea GIRMIFS.În vederea punerii în aplicare a politicii strategice multianuale pentru managementul european integrat al frontierelor, România își va adapta strategia națională în acord cu prevederile Strategiei Tehnice Operaționale Europene pentru Managementul Integrat al Frontierei (STO EU IBM), care urmează a fi adoptată de către Consiliul de Administrație al Agenției Frontex în cursul anului 2023.Rolul de integrator al monitorizării și evaluării Strategiei Naționale de Management Integrat al Frontierei de Stat a României 2023-2027, inclusiv prin prezentarea unor rapoarte de stadiu și de evaluare, revine secretariatului GIRMIFS.Secretariatul GIRMIFS întocmește și prezintă grupului interministerial rapoarte de monitorizare și evaluare privind modul de implementare a Strategiei naționale, pe baza unor solicitări exprese, respectiv pe baza informațiilor transmise de fiecare instituție/ autoritate membră GIRMIFS, printr-un proces activ de identificare a necesităților în domeniul propriu de competență, de evitare a suprapunerilor investiționale, de competențe sau autoritate între instituțiile cu atribuții la frontieră, pentru eliminarea disfuncționalităților, aducerea la îndeplinire a acțiunilor din Planul de acțiuni. + 
Capitolul VIIIINSTITUȚII RESPONSABILEResponsabilitate în ceea ce privește implementarea acțiunilor și/sau activităților aferente SNMIFS revine, în principal, MAI, atât din perspectiva asigurării coordonării la nivel GIRMIFS, cât și din perspectiva misiunilor structurilor proprii în domeniul securității frontierei de stat.Alături de MAI, conform PA SNMIFS 2023-2027, se regăsesc cu responsabilități următoarele instituții: MAE, MApN, MTI (CNAIR, ANR-MRCC, ARSVOM), MF (AVR), MS, MADR (ANPA), MJ, PÎCCJ (DIICOT), SRI, SIE, STS, ANPC, ANSVSA, ANCOM, Consilii județene/locale, Administratori de aeroporturi și ONG-uri.Responsabilitatea implementării efective a Strategiei naționale revine fiecăreia dintre instituțiile/ autoritățile*47) cu atribuții în domeniu, în părțile ce le privesc.*47) Conform prevederilor art. 3 alin. (2) din HG nr. 943/2001 privind înființarea Grupului Interministerial Român pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat, republicată, cu modificările și completările ulterioare. + 
Capitolul IXIMPLICAȚII BUGETARE ȘI SURSE DE FINANȚAREFondurile necesare îndeplinirii obiectivelor prezentei strategii naționale se cuprind în bugetele proprii, de către fiecare dintre instituțiile cu atribuții în domeniu, în părțile care le privesc, în raport cu programele bugetare proprii, prioritățile, resursele disponibile și în mod corelat cu etapele de realizare a SISF, în condițiile legii.Sursele de finanțare pentru implementarea Strategiei naționale sunt: surse naționale și europene, respectiv fonduri publice naționale, fonduri externe, fonduri externe nerambursabile, fonduri externe rambursabile, finanțare de la bugetul de stat, donații și sponsorizări.În ceea ce privește activitățile finanțate prin fonduri externe nerambursabile, acestea se finanțează preponderent prin fonduri UE-Cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027, respectiv Programe Naționale – Instrumentul de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și vize (IMFV), Fondul Azil, Migrație și Integrare (FAMI), Fondul pentru Securitate Internă (FSI), Instrumentul de sprijin financiar pentru echipamentele de control vamal (CCEI), Mecanismul pentru Interconectare a Europei (CEF), Instrumentul European de Vecinătate (ENI), Programe Operaționale (FESI) – Transnaționale, Interreg și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precum și prin granturi ale Spațiului Economic European (SEE) și norvegiene, după caz.Având în vedere faptul că programele/facilitățile FEN pentru perioada 2023-2027 nu sunt definitivate, precizarea programelor/facilităților aferente FEN nu este posibilă pentru unele activități.Programele de finanțare care fac obiectul SNMIFS 2023-2027 sunt corelate, în general, cu celelalte programe, strategii, proiecte derulate de ministerele și instituțiile responsabile, din punct de vedere al programării financiare pe termen mediu și în special cu Programele Bugetare ale MAI.În eventualitatea în care situația poate determina majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, fiecare instituție/minister cu atribuții prevăzute în Planul de acțiune al SNMIFS 2023-2027 are obligația de a respecta prevederile art. 15 din Legea privind finanțele publice, nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare și art. 15 din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată. + 
Capitolul XIMPLICAȚII ASUPRA CADRULUI JURIDICSe impun evaluări ale actelor normative incidente domeniului managementului integrat al frontierei de stat și, în funcție de concluziile acestora, urmează să fie inițiate demersurile legislative aferente. Evaluările vor urmări, cu precădere, consolidarea competențelor și responsabilităților structurilor cu atribuții în materie, precum și măsura în care este nevoie de corelarea domeniilor subsecvente.Inițiativele legislative de modificare a unor acte normative se vor realiza conform planurilor legislative anuale, fundamentate pe baza noilor oportunități. + 
Anexa nr. 1
PLAN DE ACȚIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI
NAȚIONALE DE MANAGEMENT INTEGRAT AL
FRONTIEREI DE STAT 2023-2027

*48) Conform prevederilor art. 3 alin. (2) din HG nr.943/2001.*49) sisteme de securitate ce se vor integra într-un centru de analiză imagistică, cu finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Instrumentul de sprijin financiar pentru echipamentele de control vamal (CCEI) și Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM).*50) (scanere pentru mijloace de transport ușor – autoturisme/microbuze, echipamente de radiografiere, detecție fixe și portabile care sunt complementare sistemelor de scanare mijloace de transport greu, modernizarea sistemelor LPR existente și achiziția de noi sisteme de recunoaștere a plăcilor de înmatriculare).*51) Connecting Europe Facility – Mecanismul pentru Interconectarea Europei*52) Prin PNRR – Investiția 4, în cadrul reformei R2. Modernizarea sistemului vamal și implementarea vămii electronice*53) New Computerized Transit System – sistem trans-european de management și control al operațiunilor de tranzit*54) In cadrul forumului de cooperare la Marea Neagră, se impune o strânsă colaborare între centrele maritime de căutare și salvare de vieți omenești pe mare (MRCC-uri) pe linia schimbului de informații și suport în coordonarea incidentelor legate de fenomenul imigrațional.*55) SAR – search and rescue.*56) Passengers name records – Registrul național al pasagerilor.*57) în așteptare până la soluționarea aderării României la spațiul Schengen (la configurare se va ține cont de acest aspect)

 + 
Anexa nr. 2
GLOSAR TERMENI AFERENȚI SNMIFS1.ANAF – Agenția Națională de Administrare Fiscală … 2.ANCOM – Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații … 3.ANITP – Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane … 4.ANPC – Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor … 5.ANR – Autoritatea Navală Română … 6.ARSVOM – Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare … 7.ANSVSA – Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor … 8.API – Informații Prealabile referitoare la Pasageri … 9.AVR – Autoritatea Vamală Română; … 10.BUSINESS CONTINUITY – planificarea și pregătirea pentru a se asigura că o organizație poate continua să funcționeze în caz de incidente grave sau dezastre și este capabilă să se redreseze într-o stare operațională într-o perioadă rezonabilă de timp … 11.BESA – Biroul European de Sprijin pentru Azil … 12.CN SIS – Centrul Național SIS … 13.CEPOL – Agenția Uniunii Europene pentru formare în Materie de Aplicare a Legii … 14.CIRAM (Common Integrated Risk Analysis Methodology) – Metodologia Comună de Analiză Integrată a Riscului … 15.DEB – Debriefing … 16.DSU – Departamentul pentru Situații de Urgență … 17.DGAESRI – Direcția Generală Afaceri Europene, Schengen și Relații Internaționale … 18.DGCTI – Direcția Generală pentru Comunicații și Tehnologia Informației … 19.DGEP – Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor … 20.DGMO – Direcția Generală Management Operațional … 21.DGPI – Direcția Generală de Protecție Internă … 22.DGP – Direcția Generală Pașapoarte … 23.DGPCÎ – Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări … 24.EBCG (European Border and Coast Guard) – Poliția de Frontieră și Garda de Coastă … 25.EBGT (European Border Guard Teams) – Echipe Europene ale Poliției de Frontieră … 26.EES (Entry/Exit System) – Sistemul European de intrare/ieșire  … 27.ETIAS (European Travel Information and Authorisation System) – Sistemul European de Informații și de Autorizare privind Călătoriile … 28.EUBAM (European Union Border Assistance Mission) – Misiunea Uniunii Europene de Asistență la Frontieră … 29.EU-LISA (The European Union Agency for the Operational Management of Large-Scale IT Systems) – Agenția Europeană pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă, în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție … 30.EURODAC (European Dactyloscopie) – Sistem de amprentare digitală având acces la baza de date europeană de amprente pentru identificarea solicitanților de azil și a imigranților ilegali … 31.EUROPOL (European Police Office) – Oficiul European de Poliție … 32.EUROSUR (European Border Surveillance System) – Sistemul European de Supraveghere a Frontierelor … 33.ENI – Instrumentul European de Vecinătate … 34.FAMI – Fondul european pentru Azil, Migrație și Integrare … 35.FEN – Fonduri externe nerambursabile … 36.FESI – Fonduri Europene Structurale și de Investiții … 37.FSI – Fondul european pentru Securitate Internă … 38.FRA (Fundamental Rights Agency) – Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE … 39.FRONTEX (EBCGA) – Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă … 40.GIRMIFS – Grupul Interministerial Român pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat … 41.GNM – Garda Națională de Mediu … 42.HCSAT – Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării … 43.IGAv – Inspectoratul General de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne … 44.IGI – Inspectoratul General pentru Imigrări … 45.IGJR – Inspectoratul General al Jandarmeriei Române … 46.IGPR – Inspectoratul General al Poliției Române … 47.IGSU – Inspectoratul General pentru Situații de Urgență … 48.IGPF – Inspectoratul General al Poliției de Frontieră Române … 49.IMFV – Instrumentul european de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize … 50.Situație de criză în domeniul imigrației – apariția, pe teritoriul României sau la frontieră, într-o perioadă de timp scurtă, a unui aflux de imigranți ilegali și/sau persoane aflate în nevoie de protecție internațională care generează depășirea capacității operaționale a Inspectoratului General pentru Imigrări … 51.IRMA (Integrated Return Management Application) – Aplicația de gestionare integrată a returnărilor JAI – Justiție și Afaceri Interne … 52.JR – Jandarmeria Română … 53.MAI – Ministerul Afacerilor Interne … 54.MApN – Ministerul Apărării Naționale … 55.MDLPA – Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației … 56.MRCC – (Maritime Regional Coordination Center) – Centru de coordonare regională maritimă … 57.MTI – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii … 58.PA – Planul de Acțiune … 59.PFR – Poliția de Frontieră Română … 60.PR – Poliția Română … 61.POIM – Program Operațional Infrastructură Mare … 62.Platforma Națională Comună de Radiocomunicații – platformă comună de radiocomunicații mobile digitale în standard TETRA – rețea destinată asigurării serviciilor de comunicații mobile voce și date, criptate, pentru toate autoritățile și instituțiile statului român, atât în interiorul țării, cât și în cadrul cooperării transfrontaliere … 63.PNR (Passenger Name Records) – Registrul european cu numele pasagerilor … 64.PTF – Punct de Trecere a Frontierei … 65.PUMI – Planul Unic Multianual de Investiții … 66.REG – Registration … 67.SAR (Search and Rescue) – Căutare și Salvare … 68.SCOMAR – Sistemul de Control, Supraveghere și Observare la Marea Neagră … 69.SCR – (Screening) – Evaluare … 70.SELEC (Southeast European Law Enforcement Center) – Centrul Sud-Est European de Aplicare a Legii … 71.SGG – Secretariatul General al Guvernului … 72.SIE – Serviciul de Informații Externe … 73.SIS – (Schengen Information System) – Sistemul de Informații Schengen … 74.SISF – Sistemul Integrat pentru Securitatea Frontierei de stat … 75.SISPOL – Sistemul Sectorial de Informații al Poliției Române … 76.SIVSF – Sistemul Integrat Vamal pentru Securitatea Frontierei de stat … 77.SM – State Membre … 78.SM/SAS – State Membre/State Asociate Schengen … 79.SNPCT – Sistemul Național de Prevenire și Combatere a Terorismului … 80.SRI – Serviciul Român de Informații … 81.STS – Serviciul de Telecomunicații Speciale … 82.TETRA (Terrestrial Trunked Radio) – standard de radiocomunicații terestre … 83.THB (Trafficking of Human Beings) – Trafic de ființe umane … 84.TO EIBM – Technical and Operational Strategy for European Integrated Border Management) – Strategia Tehnică și Operațională pentru Managementul Integrat al Frontierelor la nivel European … 85.UE – Uniunea Europeană … 86.VIS (Visa Information System) – Sistemul de informații privind vizele. …  + 
Anexa nr. 3
DOCUMENTELE STRATEGICE ȘI CADRUL NORMATIV INCIDENT SNMIFS + 
Documente strategice și cadru normativ incident1.Programul de Guvernare 2021-2024; … 2.Strategia Națională de Apărare a Țării 2020-2024; … 3.Strategia Națională de ordine și siguranță publică; … 4.Strategia Națională privind Imigrația pentru perioada 2021-2024; … 5.Strategia Națională de combatere a criminalității organizate 2021-2025; … 6.Strategia Națională Antidrog 2022-2026; … 7.Strategia Națională Anticorupție 2021-2025; … 8.Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2022-2024; … 9.Planul Strategic Instituțional al MAI 2022-2025; … 10.Master Planul General de Transport al României, aprobat prin HG nr. 666/2016 și actualizat prin HG nr. 1312/2021 privind modificarea HG nr. 666/2016 pentru aprobarea documentului strategic Master Planul General de Transport al României; … 11.Strategia Tehnică și Operațională pentru managementul integrat al frontierelor europene, aprobată prin Decizia nr. 2/2019 din 27 martie 2019 a Consiliului de Administrație al Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (FRONTEX); … 12.Strategia pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient, aprobată prin Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu COM 2021/277; … 13.Politica strategică multianuală pentru managementul european integrat al frontierelor (EIMB) 2023-2027, adoptată prin Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind instituirea politicii strategice multianuale pentru managementul european integrat al frontierelor COM (2023) 146 final din 14.03.2023; … 14.Concluziile Consiliului European din 09.02.2023, EUCO 1/23;1.Ciclul de Politici UE/EMPACT 2022-2025; … 2.Strategia ANAF; … 3.Codul penal; … 4.Codul de procedură penală; … 5.Codul silvic; … 6.Codul vamal; … 7.Legea nr. 76 din 3 aprilie 2023 privind organizarea și funcționarea Sistemului informatic național de semnalări și participarea României la Sistemul de informații Schengen, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România; … 8.Legea nr. 284/2018 privind utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor din transportul aerian pentru prevenirea, depistarea, investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor de terorism și a infracțiunilor grave, precum și pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor la adresa securității naționale; … 9.Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, cu modificările și completările ulterioare; … 10.Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, actualizată, cu modificările și completările ulterioare; … 11.Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, republicată, cu modificările și completările ulterioare; … 12.Legea nr. 300/2022 privind stabilirea cadrului organizatoric în scopul operaționalizării la nivel național a Sistemului de intrare/ieșire și a Sistemului European de informații și de autorizare privind călătoriile; … 13.Legea nr. 56/2018 privind cooperarea autorităților publice române cu Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol); … 14.Legea nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue și al zonei economice exclusive ale României, republicată, cu modificările și completările ulterioare; … 15.Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, cu modificările și completările ulterioare; … 16.Legea nr. 250/2010 privind ratificarea Convenției pentru stabilirea Centrului Sud – Est European de Aplicare a Legii, încheiată la București la 09 decembrie 2009 și semnată de România la București, la aceeași dată; … 17.Legea nr. 172/2014 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind micul trafic de frontieră, semnat la Kiev la 2 octombrie 2014; … 18.Legea nr. 75/2001 pentru ratificarea Acordului european privind suprimarea vizelor pentru refugiați (STE-31), încheiat la Strasbourg la 20 aprilie 1959, semnat de România la 5 noiembrie 1999; … 19.Legea nr. 10/2010 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind micul trafic de frontieră, semnat la București la 13 noiembrie 2009; … 20.Legea nr. 101/2010 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind cooperarea polițienească transfrontalieră în materie penală, semnat la Vidin la 19 mai 2009, și a Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind înființarea și funcționarea Centrului comun de contact de cooperare polițienească și vamală, semnat la Vidin la 19 mai 2009; … 21.Legea nr. 311/2009 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea în domeniul prevenirii și combaterii criminalității transfrontaliere, semnat la Szeged la 21 octombrie 2008; … 22.Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor, componentelor esențiale și al munițiilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare; … 23.Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, cu modificările și completările ulterioare; … 24.Legea nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, cu modificările și completările ulterioare; … 25.Legea nr. 291/2007 privind intrarea, staționarea, desfășurarea de operațiuni sau tranzitul forțelor armate străine pe teritoriul României, republicată, cu modificările și completările ulterioare; … 26.Legea nr. 122/2011 privind regimul armelor, dispozitivelor militare și munițiilor deținute de Ministerul Apărării Naționale și de forțele armate străine pe teritoriul României; … 27.Legea nr. 362/2004 pentru aderarea României la Acordul dintre statele părți la Tratatul Atlanticului de Nord cu privire la statutul forțelor lor, semnat la Londra la 19 iunie 1951 și la Protocolul privind statutul comandamentelor militare internaționale, înființate în temeiul Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Paris la 28 august 1952; … 28.HG nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc; … 29.HG nr. 43/2015 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale Fitosanitare, cu modificările și completările ulterioare; … 30.HG nr. 1133/2002 privind organizarea și funcționarea Autorității Navale Române, cu modificările și completările ulterioare; … 31.HG nr. 1265 din 17.12.2021, pentru modificarea și completarea HG nr. 788/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului și al Consiliului (CE) nr. 1013/2006 privind transferul de deșeuri … 32.OG nr. 136/2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii și răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România, cu modificările și completările ulterioare; … 33.HG nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a OG nr. 136/2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii și răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România, cu modificările și completările ulterioare; … 34.Ordinul*58) nr. 43/554/61/372/890/2021 pentru aprobarea listei posturilor de inspecție la frontieră în care este organizat controlul fitosanitar oficial;*58) ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, ministrului mediului, apelor și pădurilor, ministrului afacerilor interne, ministrului transporturilor și infrastructurii și președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală. … 35.OUG nr. 104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române; … 36.OUG nr. 103/2006 privind unele măsuri pentru facilitarea cooperării polițienești internaționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare; … 37.OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările și completările ulterioare; … 38.OUG nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, cu modificările și completările ulterioare; … 39.OUG nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și a cetățenilor Confederației Elvețiene, republicată, cu modificările și completările ulterioare; … 40.OUG nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, cu modificările și completările ulterioare; … 41.OUG nr. 78/2016 pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare; … 42.OG nr. 42/1997 privind transportul maritim și pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările și completările ulterioare; … 43.OUG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor; … 44.OUG nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române, republicată, cu modificările și completările ulterioare; … 45.Legea nr. 202/2016 privind integrarea sistemului feroviar din România în spațiul feroviar unic european, cu modificările și completările ulterioare; … 46.HG nr. 108/2020 privind interoperabilitatea sistemului feroviar; … 47.Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025, aprobată prin HG nr. 985/2020; … 48.Programul de acțiune pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare și transferul modal către calea ferată al fluxurilor de transport de călători și marfă, aprobat prin HG nr. 1302/2021; … 49.Programul național de acțiune privind implementarea Sistemului european de management al traficului feroviar, aprobat prin HG nr. 651/2022; … 50.OG nr.44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit protecție internațională sau un drept de ședere în România, precum și a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și a cetățenilor Confederației Elvețiene, cu modificările și completările ulterioare; … 51.OG nr. 30/2013 pentru crearea cadrului instituțional necesar în vederea funcționării Centrului Sud – Est European de Aplicare a Legii; … 52.HCSAT nr. S-84/2008 privind Regulamentul de organizare și funcționare a platformei comune de radiocomunicații mobile digitale în standard TETRA și Planul de măsuri referitor la realizarea și dezvoltarea la nivel național a platformei comune de radiocomunicații mobile digitale în standard TETRA; … 53.Ordin MAI nr. 49/2022-MMAP nr. 831/2022 privind stabilirea punctelor de trecere a frontierei de stat pentru transferurile de deșeuri și mărfuri/bunuri secondhand, cu modificările și completările ulterioare; … 54.Regulamentul (UE) 2018/1862 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 noiembrie 2018 privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen (SIS) în domeniul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală, de modificare și de abrogare a Deciziei 2007/533/JAI a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1986/2006 al Parlamentului European și al Consiliului și a Deciziei 2010/261/UE a Comisiei; … 55.Regulamentul (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligațiilor care revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn; … 56.Regulamentul (UE) nr.2173/2005 al Consiliului din 20 decembrie 2005 privind instituirea unui regim de licențe FLEGT pentru importurile de lemn în Comunitatea Europeană; … 57.Regulamentul (UE) 2016/339 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen); … 58.Regulamentul (UE) nr. 2018/1806 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație; … 59.Regulamentul (UE) 2018/1860 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 noiembrie 2018 privind utilizarea Sistemului de informații Schengen pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală; … 60.Regulamentul (UE) 2018/1861 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 noiembrie 2018 privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de Informații Schengen (SIS) în domeniul verificărilor la frontiere, de modificare a Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen și de modificare și abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1987/2006; … 61.Regulamentul (UE) 2017/2226 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 noiembrie 2017 de instituire a Sistemului de intrare/ieșire (EES) pentru înregistrarea datelor de intrare și de ieșire și a datelor referitoare la refuzul intrării ale resortisanților țărilor terțe care trec frontierele externe ale statelor membre, de stabilire a condițiilor de acces la EES în scopul aplicării legii și de modificare a Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen și a Regulamentelor (CE) nr. 767/2008 și (UE) nr. 1077/2011 (consolidat la 9 octombrie 2018); … 62.Regulamentul (UE) 2017/2225 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 noiembrie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) 2016/399 în ceea ce privește utilizarea Sistemului de intrare/ieșire; … 63.Regulamentul (UE) nr. 1856/2019 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 noiembrie 2019 privind Frontierele Europene și Garda de Coastă și abrogarea Regulamentului UE nr. 1052/2013 și 2016/1624; … 64.Regulamentul (UE) 2018/1240 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 septembrie 2018 de instituire a Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1077/2011, (UE) nr. 515/2014, (UE) 2016/399, (UE) 2016/1624 și (UE) 2017/2226; … 65.Regulamentul (UE) 2016/2031 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 octombrie 2016 privind măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 228/2013, (UE) nr. 652/2014 și (UE) nr. 1143/2014 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivelor 69/464/CEE, 74/647/CEE, 93/85/CEE, 98/57/CE, 2000/29/CE, 2006/91/CE și 2007/33/CE ale Consiliului; … 66.Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2017 privind controalele oficiale și alte activități oficiale efectuate pentru a asigura aplicarea legislației privind alimentele și furajele, a normelor privind sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor și produsele de protecție a plantelor, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 999/2001, (CE) nr. 396/2005, (CE) nr. 1069/2009, (CE) nr. 1107/2009, (UE) nr. 1151/2012, (UE) nr. 652/2014, (UE) 2016/429 și (UE) 2016/2031 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 1/2005 și (CE) nr. 1099/2009 ale Consiliului și a Directivelor 98/58/CE, 1999/74/CE, 2007/43/CE, 2008/119/CE și 2008/120/CE ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 854/2004 și (CE) nr. 882/2004 ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Directivelor 89/608/CEE, 89/662/CEE, 90/425/CEE, 91/496/CEE, 96/23/CE, 96/93/CE și 97/78/CE ale Consiliului și a Deciziei 92/438/CEE a Consiliului (Regulamentul privind controalele oficiale)Text cu relevanță pentru SEE; … 67.Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1715 al Comisiei din 30 septembrie 2019 de stabilire a normelor privind funcționarea sistemului de gestionare a informațiilor pentru controalele oficiale și a componentelor sistemice ale acestuia (Regulamentul IMSOC) (Text cu relevanță pentru SEE); … 68.Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072 al Comisiei din 28 noiembrie 2019 de stabilire a unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/2031 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 690/2008 al Comisiei și de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/2019 al Comisiei; … 69.Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/178 al Comisiei din 31 ianuarie 2020 referitor la furnizarea de informații pasagerilor din țările terțe și clienților serviciilor poștale și ai anumitor operatori profesioniști privind interdicțiile privind introducerea pe teritoriul Uniunii a plantelor, a produselor vegetale și a altor obiecte, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/2031 al Parlamentului European și al Consiliului; … 70.Directiva 96/53/CE de stabilire a maselor și dimensiunilor maxime admise, în traficul național și internațional, pentru anumite vehicule care circulă în UE; … 71.Decizia nr. 565/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 de introducere a unui regim simplificat de control al persoanelor la frontierele externe, bazat pe recunoașterea unilaterală de către Bulgaria, Croația, Cipru și România a anumitor documente ca fiind echivalente cu vizele naționale ale acestora pentru tranzitul sau șederea preconizată pe teritoriile lor pentru o perioadă care nu depășește 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile și de abrogare a Deciziilor nr. 895/2006/CE și nr. 582/2008/CE; … 72.Statutul INTERPOL; … 73.Regulamentul (UE) 2019/1020 privind supravegherea pieței și conformitatea produselor și de modificare a Directivei 2004/42/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 765/2008 și (UE) nr. 305/2011; … 74.Regulamentul de punere in aplicare (UE) 2021/1121 al Comisiei de stabilire a detaliilor privind datele statistice care trebuie transmise de către statele membre în ceea ce privește controalele asupra produselor care intră pe piața Uniunii cu privire la siguranța și conformitatea produselor – acest act normativ este specific autorităților vamale. …  …  + 
Recomandări și instrucțiuni internaționale:1.Manualul practic pentru polițiștii de frontieră (Manualul Schengen); … 2.Catalogul Schengen al UE privind controlul la frontierele externe; … 3.Orientările Comisiei Europene pentru consolidarea cooperării dintre polițiștii de frontieră și vamă. …  + 
Cadrul legislativ privind activitățile de căutare și salvare de vieți omenești pe mare: + 
Convenții adoptate în cadrul Organizației Maritime Internaționale:1.Convenția internațională din 1979 pentru căutarea și salvarea pe mare (SAR ’79) la care România a aderat prin Ordonanța Guvernului nr. 115/1998 pentru aderarea României la Convenția internațională din 1979 privind căutarea și salvarea pe mare, adoptată de Conferința internațională din 1979 pentru căutarea și salvarea pe mare, organizată de Organizația Maritimă Internațională la Hamburg în perioada 9-27 aprilie 1979, aprobată cu modificări prin Legea nr. 31/1999; … 2.Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare (SOLAS 74) la care România a aderat prin Decretul nr. 80/1979 pentru aderarea la Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, încheiată la Londra la 1 noiembrie 1974; … 3.Protocolul din 1978 privind Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare la care România a aderat prin Legea nr. 308/2007 pentru aderarea României la Protocolul din 1978 privind Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare (Convenția SOLAS), adoptat la Londra la 17 februarie 1978, astfel cum acesta a fost modificat prin amendamentele din 1981, respectiv 1988. …  + 
Acorduri regionale:1.Acordul de cooperare privind serviciile de căutare și salvare pe mare între statele riverane Mării Negre (Acordul de la Ankara 1998) ratificat prin OUG nr. 182/2000 pentru ratificarea Acordului de cooperare privind serviciile de căutare și salvare pe mare dintre statele riverane Mării Negre, semnat la Ankara la 27 noiembrie 1998, aprobată prin Legea nr. 107/2001. …  + 
Reglementări naționale:1.Plan de cooperare interministerial, privind intervenția unitară, în situații de urgență, pentru căutarea și salvarea vieții omenești pe mare, semnat de reprezentanții Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și ai Ministerului Transporturilor, decembrie 2013. …  + 
Recomandări și instrucțiuni internaționale:1.Manualul pentru căutare și salvare internațională aeriană și maritimă (IAMSAR). … ––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește