Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii Document

Emitent: GUVERNUL
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 65 bis din 24 ianuarie 2006

Actiuni Suferite

Actiuni Induse

Refera pe

Referit de

Nu exista actiuni suferite de acest act

Nu exista actiuni induse de acest act

Acte referite de acest act:

SECTIUNE ACT	REFERA PE	ACT NORMATIV
Actul	ARE LEGATURA CU	HG 1828 22/12/2005
Actul	REFERIRE LA	HG 2206 09/12/2004
Actul	REFERIRE LA	HG 1557 18/12/2002
Actul	REFERIRE LA	OUG (R) 120 25/09/2002

Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACT	REFERIT DE	ACT NORMATIV
Actul	APROBAT DE	HG 1828 22/12/2005
Actul	CONTINUT DE	HG 1828 22/12/2005

de export pe perioada 2005-2009*)

_________Notă …
*) Aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 1828 din 22 decembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I, Nr. 65 bis din 24 ianuarie 2006.

ROMÂNIA

Strategia Națională de Export 2005—2009

București — Octombrie 2005

1. Introducere şi raţiune
1. 1.1 Premize
  
  În mai 2004 Comisia pentru Strategie, Competitivitate, Marketing şi Branding împreună cu Consiliul de Export al României şi cu Ministerul Economiei şi Comerţului a început investigarea căilor şi metodelor pentru a coordona mai bine eforturile naţionale de export şi a organizat un seminar în Bucureşti cu tema Modalităţi de Elaborare a unei Strategii Naţionale de Export", cu sprijinul Camerei de Comerţ şi Industrie. Workshop-ul a avut loc în perioada 19-20 mai 2004 cu asistenţa din partea lnternational Trade Centre de pe lângă UNCTADM’TO (ITC). Consiliul de Export s-a întrunit din nou în sesiune plenară pe 21 mai 2004. Pe durata acestei sesiuni a fost prezentat raportul Comisiei, iar Consiliul de Export a aprobat Iniţiativa de realizare a unei Strategii Naţionale de Export în baza metodologiei ITC. S-a prezentat de asemenea şi o „Foaie de Parcurs” pentru concretizarea acestei initiative.
  
  ' În conformitate cu "Foaia de Parcurs" prima realizare a iniţiativei SNE a fost elaborarea documentului "Pledoarie pentru o Strategie Naţională de Export: Probleme Cheie şi Răspunsuri Posibile”, pregătit de către membrii Comisiei (Echipa Nucleu). Documentul a fost prezentat şi susţinut în noiembrie 2004 în cadrul unui Simpozion Naţional care a reunit toate părţile interesate.
  
  Documentul a concluzionat:
  - • dezvoltarea şi competitivitatea internaţională a sectorului de export al României va beneficia de pe urma unei abordări strategice;
  - • dată fiind deschiderea mare a economiei, exportul este o cale esenţială pentru asigurarea unei creşteri economice susţinute.
  Documentul a propus şi o schimbare culturală de abordare a felului În care acţiunile sunt planificate şi implementate, precum şi o schimbare În atitudinile şi percepţiile părţilor interesate din sectorul public şi sectorul privat. Pentru a fi relevantă şi de succes Strategia Naţională de Export trebuie sa implice În mod activ sectorul public şi sectorul privat. Este esenţial ca toţi cei interesaţi În export sau care au activităţi de impact asupra competitivităţii exporturilor şi dezvoltarea lor să fie implicaţi de la Început În procesul de proiectare a strategiei.
  
  "Pledoaria pentru o Strategie Naţională de Export" a recomandat în mod clar ca strategia să se axeze pe stimularea şi chiar crearea de avantaje competitive în sectoarele exportatoare existente sau în sectoare cu un potenţial ridicat. În conformitate cu concluziile documentului s-a decis că strategia va trebui să includă atât strategii sectoriale cât şi inter-sectoriale elaborate de către echipe specializate vor fi create în acest scop. Per total au fost create 23 de echipe specializate. Echipa Nucleu a fost reprezentata de cel puţin un membru în fiecare din aceste echipe specializate. În total, peste 300 de reprezentanti ai sectorului public, sectorului privat, mediului academic şi ONG-urilor au participat la concepţia a estei Strategii Naţionale de Export. Între Echipa Nucleu şi grupurile specializate a fost creată o reţea cu interacţiune zilnică, după cum se vede în schema de mai jos:
  
  E.N.
  
  Navigator E.N.
  1. 1. Informaţii Comerciale
  2. 2. Finanţarea Comerţului
  3. 3. Managementul Calităţii
  4. 4. Dezvoltarea Competenţelor
  5. 5. Facilitarea Comerţului
  6. 6. Promovarea Comerţului şi Brandingul
  7. 7. Cercetare, Dezvoltare şi Inovare
  Strategii sectoriale şi inter-sectoriale integrate într-o singură strategie
  
  16 Navigatori pentru Echipele 7 Navigatori pentru Echipele
  
  16 Echipe Sectoriale
  1. 1. Textile,Confectii şi Îmcălţăminte
  2. 2. Mobilă
  3. 3. Vin
  4. 4. Sticlărie şi Ceramică
  5. 5. Produse Chimice şi Petrochimice
  6. 6. Metalurgie
  7. 7. Construcţia de Maşini
  8. 8. Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor
  9. 9. Servicii de Afaceri Profesionale si alte servic
  10. 10. Agroturism Rural
  11. 11. Agricultura Organică
  12. 12. Tratamentul Balnear şi Medical
  13. 13. Componente automobile
  14. 14. Artizanat
  15. 15. Industria Electronică si Electrotehnică
  7 Echipe Intersectoriale
  - • Fiecare echipă a primit misiunea de a elabora o strategie specifică unui sector sau pentru un domeniu inter-sectorial, care formează nucleul acestei Strategii Naţionale de Export. Fiecare membru de echipă a fost familiarizat cu procesul de design al strategiei şi cu metodologia de elaborare a acesteia.
2. 1.2 Contextul Internaţional: Axarea pe Avantaje Competitive Sustenabile
  
  Contextul internaţional al comerţului s-a schimbat dramatic în ultimii câţiva ani şi este probabil să continue să o facă. Liberalizarea şi globalizarea au indus o mobilitate mai mare a factorilor de producţie, delocalizare rapidă, fragmentare şi specializare mai ridicată a activităţilor pe lanţurile valorice ale produselor şi serviciilor. S-a extins totodată aria comerţului cu servicii. Reţinerea de valoare la nivel naţional devine din ce în ce mai dificil de realizat datorită proliferării lanţurilor valorice globale în incercarea de a minimiza costurile şi maximiza profiturile. Competitivitatea internaţională este prin urmare dinamică şi avantajele competitive sunt mai volatile şi mai puţin durabile.
  
  Chiar şi aşa, competitivitatea este fundamentală pentru dezvoltarea durabilă, iar economiile de succes creează şi recreează în mod continuu avantaje competitive. Deoarece competitivitatea internaţională este influenţata de numeroşi factori interdependenţi, o abordare holistică este esenţială. Consideraţiunile strategice macro, mezo şi micro economice nu pot fi separate una de cealaltă la fel cum nu pot fi despărţite diferitele entităţi instituţionale interesate, publice sau private, care, prin activitatea lor generează impact asupra comerţului exterior. O abordare coerentă şi unitara pentru dezvoltarea comerţului este deci crucială.
  
  Este crucial să se înţeleagă faptul că avantajele competitive nu vin din protecţionism, cote sau acces preferenţial pe piaţă. Din contră, acestea duc la stagnare, niveluri scăzute de abilităţi antreprenoriale şi motivare scăzută a sectorului privat către eficienţă, calitate, inovare şi dezvoltare de produse.
  
  Nu există nici un dubiu că performanţele viitoare la export ale României trebuie să fie bazate pe avantaje competitive, pe dezvoltarea capacităţii şi competenţei sectorului de export şi pe crearea unei economii care să poată să se dezvolte În condiţii de liber schimb Într-o piaţă din ce În ce mai globalizată. Numai În acest fel România poate spera să fie integrată cu succes În piaţa internă a UE Începând cu 2007.
3. 1.3 Raţiunea abordării
  
  Problemele şi constrângerile de competitivitate prezentate mai sus susţin necesitatea Strategiei Naţionale de Export. Abordarea acestui proiect trebuie sa ţină cont de următoarele aspecte importante:
  - • România are nevoie de o orientare strategică pe termen mediu şi lung şi nu de rezolvări de moment.
  - • România are nevoie de o strategie unitară, puternică, nu de planuri fragmentate.
  - • Pentru a obţine beneficii economice, procesul de definire a strategiei este cu adevărat un efort naţional. Toate entităţile interesate din România trebuie să contribuie în mod colectiv la strategie.
  - • Simpla cunoaştere a problemelor nu este suficientă.Trebuie formulate şi implementate acţiuni care să se adreseze problemelor. Aceste acţiuni trebuie să fie realiste şi nu doar o listă de dorinţe.
  - • Elaborarea aceste strategii va fi un semnal clar pentru o agendă de dezvoltare economică articulată şi o puternică demonstraţie a motivaţiei şi dinamismului sectorului privat.
  - • Consiliul de Export are competenţe în armonizarea strategiilor sectoriale, inter-sectoriale şi regionale în cadrul unei Strategii Naţionale de Export, cu scopul de a determina priorităţile pentru creşterea exporturilor.
4. 1.4 Viziunea Noastră: Unde Vrem să ajungem?
  
  Analizele sectoriale efectuate pentru 16 sectoare economice indică faptul că activităţile cu cea mai mare valoare nu sunt captate şi reţinute de către companii româneşti, ci sunt efectuate în alte tari sau furnizate din alte ţări. Analizele au mai arătat faptul că activităţile firmelor româneşti de adăugare de valoare au tendinţa de a fi scăzute, fragmentate şi nesustenabile pe termen lung.
  
  Viziunea noastră este deci focalizată pe o singură direcţie crucială: Să stimulam şi să amplificăm capacitatea întreprinderilor de a capta, crea şi reţine mai multă valoare în ţară, într-o manieră durabilă, sustenabilă. Acest lucru va fi făcut prin introducerea sau întărirea eficienţei şi calităţii şi prin încurajarea inovaţiei şi diversificării atât a ofertei pentru export cât şi a pieţelor de export.
  
  Următoarele sunt importante:
  1. 1. Pentru a contribui la o dezvoltare economică susţinută exporturile româneşti trebuie să fie din ce în ce mai mult bazate pe avantaje competitive. Deoarece resursele pentru dezvoltarea exporturilor sunt puţine este esenţial să fie stabilite priorităţi – între sectoare, în interiorul sectoarelor şi acoperind mai multe sectoare. Prioritate se dă acelor sectoare, sub-sectoare, produse, servicii şi probleme inter sectoriale care contribuie cel mai eficient la adăugarea şi reţinerea de valoare.
  2. 2. Sectoarele tradiţionale de producţie, cum ar fi textilele şi mobila, continuă să fie importante din motive socio-economice, cum ar fi ocuparea forţei de muncă. Chiar şi în cadrul acestor sectoare se pune accent pe obţinerea de niveluri ridicate de eficienţă, adăugare şi reţinere mai mare de valoare prin integrare verticală în amonte şi în aval.
  3. 3. Pentru mari părţi din alte industrii producătoare cum ar fi cea constructoare de maşini, materiale plastice, cauciuc, alte produse chimice, mijloace de transport, echipamente electronice şi electrice – în
    
    care tendinţa mondială este aceea de adâncire a specializării şi externalizare a activităţilor sau pentru care cererea de produse tradiţionale este în scădere, focalizarea se face pe identificarea nişelor (produse şi pieţe) si oportunităţilor oferite de externalizarea industrială, care să contribuie la o eficienţă mai mare, o valoare adăugată mai mare şi o mai mare reţinere de valoare.
  4. 4. Turismul rural şi ecologic sau serviciile balnearo-medicale au o ofertă atractivă datorită culturii, tradiţiei, mediului unic şi diversităţii biologice. Acestea sunt cerute tot mai mult de către consumatori. Focalizarea este axată pe crearea de capacitate – pe îmbunătăţirea calităţii şi a diversităţii acestor servicii. Există oportunităţi de pe urma cărora se poate profita prin crearea de clustere pentru produse româneşti, cum ar fi viticultura, fermele organice, artizanatul (inclusiv sticlărie şi ceramică) şi cultura. Pe lângă axarea pe aceste sectoare ca şi sectoare distincte, crearea de sinergii între sectoare şi agregarea sau conectarea acestor sectoare poate avea un impact pozitiv pentru crearea şi reţinerea de valoare.
  5. 5. Sprijinirea şi dezvoltarea sectoarelor deja create nu sunt suficiente. România trebuie să 1ş1 diversifice şi lărgească oferta sa de export. Direcţia strategică este de a ne concentra asupra unor sectoare de servicii cum ar fi IT C, serviciile de afaceri, serviciile de inginerie şi serviciile financiare, alte servicii devenite comercializabile pe piaţa extrem de dinamica de outsourcing . Nu numai că aceste sectoare vor contribui direct la câştigurile din schimburi dar vor sprijini şi activa alte sectoare productive pentru a deveni mai competitive pe plan internaţional.
  6. 6. Pe lângă toate cele de mai sus mai este nevoie să ne focalizăm pe dezvoltarea competenţei, pe crearea unei mentalităţi antreprenoriale la nivel de întreprindere, pe coordonarea şi întărirea reţelei de sprijinire a comerţului şi pe îmbunătăţirea calităţii mediului de funcţionare a afacerilor – atât pentru firmele româneşti cât şi pentru investitorii străini.
  Luând toate acestea în considerare, în viziunea noastră România va deveni în următorii ani o piaţă în care:
  
  performanţa exporturilor este îmbunătăţită datorită avantajelor competitive; baza naţională de exportatori este în creştere şi exporturile sunt diversificate;
  
  este captată sau adăugată mai multă valoare în ţară şi acolo unde există legături eficiente între lanţurile valorice sectoriale;
  
  se formează alianţe strategice între firme româneşti şi străine şi există clustering regional; calitatea produselor româneşti este îmbunătăţită;
  
  întreprinderile au aptitudini manageriale şi de marketing mai bune
  
  reţeaua de sprijinire a comerţului este acordată la nevoile şi cerinţele întreprinderilor, oferind servicii specifice specializate şi ţintite, iar reţelele de sprijinire a comerţului eficiente vor fi bazate pe servicii de dezvoltare a afacerilor mai bine specializate şi pe mai multă coordonare între diferiţii furnizori;
  
  parteneriatul public-privat în designul şi managementul Strategiei Naţionale de Export este susţinut şi întărit.
  
  Declaraţia de Viziune pentru România este:
  
  Să obtinem o mai mare bunăstare economică pentru toti cetătenii prin creşterea competitivitatii în comertul intemational, determinata de calitate, div rsitate şi excelentă.
  
  ' ' ' '
  
  Imaginea de mai jos reprezintă această Viziune din perspectiva lanţului valoric, dimensiune care este fundamentală în cadrul acestei strategii naţionale de export.
  
  Lanţ valoric internaţional
  
  România: lantul valoric actual multi-'sectorial
  
  Valoare
  
  ..
  
  Cere eta re şi
  
  dezvoltar
  
  IT C
  
  Procesator /
  
  Producă tor
  
  Am balator
  
  T rans portator
  
  Exporta tor
  
  Cumpărător principal/ vânzător
  
  Finisator
  
  Vânzător en-detail
  
  Reciclato r
  
  Furnizor
  
  Furnizor
  
  Consum alor i––
  
  Corn ponenta Naţională a Lanţului Valoric
  
  Servicii
  
  – design
  
  -branding
  
  -Asigurare a calităţii
  
  -financiare
  
  Designer

Servicii de sprijinire a corn erţului fragmentate, necoordonate şi care se suprapun

Cercetare şi dezvo Ita.re

Lantul Valoric Viitor Multi-Sectorial

Lant valoric international ' '

Valoare

R D Externalizare

cu valoare

adăugată mare pentru clienţi internaţionali

Cercetare şi dezvoltare

I Procesator/ I

Ambalator ITranspor I ICumpărător

Vânzător en-detail

Reciclator

'––c::P::::r:o:::d:::u::c:::ă: t=o::r:::::r,, tatorExportatorrin,cipal/

• Vanzator en-

detail

Finisator

Furnizor

I I

Designer

A I A

j 1 j

Cosum ator

Sinergii între lanţuri valorice

Servicii de sprij iuire a corn erţulu i specializate acţionând în reţea: informaţii, financiar, facilitarea corn erţului, branding, crearea de corn petenţe, promovare a corn erţului, design,m anagem ent calitate

Componenta Natională a Lantului Valoric

' '

Valoare

..,..

Vin

r – ..

Corn ponenta Naţională a Lanţului Valoric

► 1 Efectul de multiplicare 1 1 aI–sin–e–rg–iiI–or–•I

Ag ricu ltura ecologica

Turism rural şi servicii

balneare

Artizanat

Sticlărie

Cultură

Lanţ valoric internaţional

Sinergiile viitoare inter-lanţuri

2. Unde ne aflăm acum?- O Evaluare
1. 2.1 Evaluarea comerţului exterior şi a performanţei şi competitivităţii exporturilor României
  
  În perioada 1997 – 2004, România a avut o creştere constantă în comerţul exterior. Exporturile (FOB) din 2004 au reprezentat 18,93 miliarde Euro, ceea ce reprezintă o creştere substanţială de 21,3% faţă de 2003 (15,61 miliarde Euro) şi o medie lunară de aproape 1,6 miliarde Euro. Totuşi, această creştere a exporturilor nu a fost suficientă pentru a acoperi totalul importurilor şi deficitul comercial a crescut de la an la an.
  
  Portofoliul de bunuri exportate s-a schimbat de asemenea. În perioada 1997-2004 mai multe sectoare au înregistrat schimbări în ceea ce priveşte ponderea diferitelor grupe de produse din totalul exporturilor, după cum urmează:
  - • Maşini, aparatură şi echipamente electrice, aparate video (reprezentând 17,6% din totalul exporturilor în 2004, în comparaţie cu 8,7% în 1997);
  - • Materiale plastice, cauciuc şi alte asemenea produse (reprezentând 3,7% din totalul exporturilor în 2004, în comparaţie cu 2,2% în 1997);
  - • Mijloace de transport (reprezentând 6,3% din totalul exporturilor în 2004, în comparaţie cu 5,3% în 1997);
  - • lncalţaminte, palarii, umbrele şi alte accesorii (reprezentând 6,5% din totalul exporturilor în 2004, în comparaţie cu acelaşi procentaj de 6,5% în 1997);
  - • Textile şi articole textile (reprezentând 22,3% din totalul exporturilor în 2004, în comparaţie cu 23,0% în 1997);
  - • Produse minerale (reprezentând 7,2% din totalul exporturilor în 2004, în comparaţie cu 7,6% în 1997);
  - • Produse chimice (reprezentând 4,1% din totalul exporturilor în 2004, în comparaţie cu 6,6% în 1997);
  - • Metale de bază şi alte asemenea (reprezentând 15,4% din totalul exporturilor în 2004, în comparaţie cu 18,5% în 1997);
    
    La sfârşitul lui 2004, structura exporturilor româneşti era următoarea: produse ale industriei constructoare de maşini, inclusiv echipamente electrice (24,4%), textile şi articole textile (22,3%), metale de bază şi alte asemenea (15,4%), produse chimice şi plastice (7,8%), produse minerale (7,2%), incaltaminte şi articole din piele (6,5%), mobilă (4,8%), lemn, celuloză şi hârtie (5,2%), alimente (3,1 %).
    
    Distributia geografică a exporturilor româneşti arată o concentrare majoră pe pietele UE 25. În acelaşi timp se poate remarca o scădere a exporturilor către regiunea Americilor. În 2004 primele 1O pieţe ale exporturilor româneşti au cumulat 74,1 % din totalul exporturi lor, iar cele zece ţări partenere pentru importuri au reprezentat 66,4% din totalul importurilor româneşti. Principalii parteneri comerciali ai României sunt: Italia, Germania şi Franţa.
    
    Analizând cifrele putem vedea că schimburile comerciale ale României sunt concentrate în interiorul Europei la două niveluri: unul la nivelul Europei ca întreg şi unul la un nivel sub-regional, reprezentând relaţiile comerciale cu ţări din UE. Din acest punct de vedere s-ar putea spune că România are nevoie de o mai bună diversificare a comerţului său exterior.
    
    Referitor la exporturile de servicii unde avem la dispoziţie mai puţine date statistice, exporturile principale sunt reprezentate de serviciile de turism, IT C şi transport.
    
    Chiar şi aşa comerţul exterior per capita al României este mai mic decât cel al ţărilor vecine. În perioada 2000-2002, acesta a fost de 5,7 ori mai mic decât în Cehia, de 5,5 ori mai mic decât în Ungaria, de 4,2 ori mai mic decât în Slovacia, de 2 ori mai mic decât în Polonia şi de 1,5 ori mai mic decât în Bulgaria.
    
    Evaluarea competitivităţii naţionale
    
    Dintr-o perspectivă macroeconomică această evoluţie a come ului exterior a condus la o accelerare a dezvoltării şi performanţei economice. Dezvoltarea durabilă în continuare a sectoarelor exportatoare poate contribui la creştere socio-economică continuă dar performanta sectoarelor cheie se bazează pe factori de avantaj comparativ, mai ales pe costul mic al fo ei de mu că şi al materiilor prime. În realitate o mare parte din exporturile către UE sunt generate de industriile care folosesc în mod intensiv fo a de muncă şi resursele naturale. Acestea sunt de obicei produse cu valoare adăugată mică şi conţinut tehnologic scăzut şi care depind de costul mic al fortei de muncă şi de materiale importate (ex.: textile, partide încălţăminte şi accesorii). În acelaşi timp mai' mult de jumătate din deficitul comercial cu UE este generat de industriile cu conţinut tehnologic intensiv.
    
    Sectorul de îmbrăcăminte, spre exemplu, a devenit un important sector exportator . Deşi acest lucru poate fi pa ial atribuit unui mai mare grad de competitivitate acesta este şi rezultatul activităţilor tip lohn sau nişelor create prin reorientarea exportului către alte produse si sectoare productive in ţările nou intrate in UE, in ultimul val de extindere.
    
    Asemenea avantaje competitive sunt uşor de erodat şi de pierdut. Ele reprezintă condiţii temporare de competitivitate şi nu pot fi susţinute. România trebuie să nu depindă de asemenea factori pentru a-şi continua dezvoltarea economică.
    
    Economia românească are un nivel de competitivitate relativ scăzut în context european şi România a atras investiţii mai mici per capita, comparativ cu alte ţări din regiune, datorită absenţei unui cadru legislativ transparent şi datorită unei competiţii regionale accentuate. Decalajul competitiv faţă de restul ţarilor membre UE nu poate fi ignorat dată fiind importanţa pieţei europene pentru România. Este foarte probabil ca acest decalaj să crească dată fiind perspectiva unei şi mai mari liberalizări şi integrări a comertului mondial, lăsând exportatorii români într-o situatie critică.
    
    În' ciuda deschiderii continue a come ului exterior' şi în ciuda performanţelor semnificative ale exporturilor, exporturile româneşti încă nu sunt diversificate îndeajuns. Acest lucru se datorează în parte faptului că puţine întreprinderi au activităţi inovative sau de cercetare în dezvoltarea produselor si serviciilor lor. O scurtă privire prin exporturile principale ale României relevă rapid că majoritatea sunt sectoare tradiţionale. A existat puţină inovare şi, în consecinţă, există puţine industrii care folosesc în mod intensiv tehnologie noua.
    
    Prin urmare prioritatea strategică a României trebuie acum să fie avantajele competitive, dezvoltarea capacităţii şi competenţei sectoarelor exportatoare, atragerea de investiţii locale şi străine şi de crearea unei economii care să poată să se dezvolte În conditii de comert liber Într-o piaţă din ce În ce mai globa/izată. ISO reprezintă o sursă de capital, de 'know-how, t hnologie şi aptitudini manageriale şi stimulează creşterea economică. România trebuie să devină un pretendent mai bun pentru absorbirea investiţiilor străine directe, mai ales a celor orientate spre export.
    
    România nu mai poate să fie defensivă sau protecţionistă, să se axeze pe probleme de acces sau de regularizare a furnizării de produse şi servicii pieţei domestice. Introducerea tarifului vamal comun în perspectiva aderării României la UE în 2007 va cere o adaptare rapidă la condiţiile pieţei internaţionale. Este esenţial ca sectoarele productive să ia în calcul acest lucru.
    
    Avantajele competitive nu apar din protecţionism, cote şi acces preferenţial pe piaţă. ln realitate aceste măsuri pot avea un efect negativ asupra performanţelor economice deoarece scad motivaţia Întreprinderilor pentru eficienţă, calitate şi inovare.
    
    2.2. Politica actuală a Guvernului şi strategia pentru sprijinirea dezvoltării exporturilor
    
    Programul Guvernului pe următorii 4 ani are ca obiective creşterea competitivităţii naţionale, dezvoltarea regională şi sprijinirea IM M-urilor şi a companiilor inovatoare. Acesta are următoarele prevederi referitoare la come ul exterior:
    - • conformare şi o mai bună folosire a acordurilor internaţionale de liber schimb şi mai multă credibilitate şi încredere în mediul de afaceri românesc;
    - • creşterea ponderii exporturilor româneşti de produse industriale în come ul mondial prin identificarea pieţelor nişă pentru acestea, mai ales pentru acele produse care au o valoare adăugată mai mare;
  - • acordarea de prioritate întăririi relaţiilor comerciale şi economice cu ţările membre UE;
  - • dezvoltarea de relaţii comerciale şi de cooperare economică cu ţările Europene care nu sunt membre ale UE;
  - • relansarea relaţiilor comerciale bilaterale cu America, Asia, Africa si Orientul Mijlociu;
  - • servicii specializate mai bune pentru dezvoltarea comertului.
  În România există un cadru legislativ special dedicat stimulării şi promovării exporturilor.
  
  În conformitate cu legea, următoarele programe sunt În vigoare:
  1. 1. Instrumente financiare şi bancare aflate sub managementul EXIMBANK:
  2. 2. Program de promovare a exporturilor aflat sub managementul Ministerului Economiei şi Comerţului/Departamentul de Comerţ Exterior, prin care unele categorii de cheltuieli sunt suportate parţial sau total de către bugetul statului, pentru:
    - • participarea la târguri şi expoziţii internaţionale;
    - • organizarea de misiuni economice in străinătate;
    - • cofinanţarea unor cheltuieli pentru infiinţarea şi funcţionarea de reprezentanţe comerciale în străinătate;
    - • cofinanţarea unor studii de piaţă şi produse;
    - • publicarea şi distribuirea peste hotare de buletine informative referitoare la oferta de export a României;
    - • publicitate şi materiale publicitare
  3. 3. Programul de Competitivitate pentru produsele industriale, aflat sub managementul Ministerului Economiei şi Comerţului.
  4. 4. Programul de competitivitate pentru produse agricole şi alimentare, aflat sub managementul Ministerului Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale;.
  5. 5. Prime de export pentru produse agricole şi alimentare acordate în conformitate cu Acordul pentru agricultură – Partea 111, Secţiunea 11 – Subvenţii pentru export în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului, cu prioritate şi într-o proporţie mai mare pentru produsele biologice agricole şi alimentare de origine vegetală sau animală certificate.
  6. 6. Programul pentru sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii pentru dezvoltarea exporturilor, administrat de către Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie.
  În concluzie, România dispune de un sistem naţional de instrumente şi mecanisme pentru promovarea şi susţinerea exporturilor, care includ gradual noi tipuri de măsuri şi de instrumente, în conformitate cu cele mai bune practici din lume. Totuşi, o evaluare cantitativă arată că România investeşte mai puţin în asemenea instrumente în comparaţie cu alte ţări avansate. O evaluare calitativă arată că instrumentele pot fi diversificate şi folosite mai eficient.
  
  Alocaţia bugetară pentru toate programele de promovare a exporturilor a fost de 2200,0 miliarde ROL în 2003, 4000,0 miliarde ROL în 2004 şi 4350,2 miliarde ROL în 2005, crescând de la an la an. Distribuţia alocaţiei bugetare pentru toate cele şase Programe de Promovare şi Susţinere a Exporturilor a indicat că mai mult de două treimi din alocaţiile bugetare au fost direcţionate către instrumente de garantare si asigurare a creditelor de export.
  
  Aceste alocaţii nu au fost utilizate efectiv, o parte fiind alocate pentru constituirea fondurilor de asigurări sau garanţii, iar o parte nu a fost utilizată din alte motive: lipsa apetitului de a folosi instrumente cum ar fi studii de piaţă, sau deschiderea de filiale externe, dificultăţi în colectarea datelor pentru cataloagele sectoriale colective, lipsă de informaţii.
  
  Existenţa Consiliului de Export ca un PPP la confluenţa dintre reţeaua de suport a strategiei şi reţeaua de furnizare a serviciilor, cele două inele esenţiale ale reţelei de sprijinire a comerţului, poate fi văzută ca un catalizator pentru o mai bună folosire a resurselor limitate.
  
  Recapitulare: analiză naţională SWOT
  
  Efectuarea unei analize SWOT a întregii economii româneşti nu este un demers facil având în vedere că există diferenţe relevante între sectoarele şi sub-sectoarele acesteia. Următoarele sunt bazate pe o agregare de mai multe analize SWOT pregătite de către fiecare dintre echipele specializate de strategie. Pentru a uşura interpretarea, analiza SWOT este împărţită în trei mai grupe (resurse umane, resurse naturale şi alţi factori). Se poate observa că în ultima grupă sunt prezentaţi factorii eterogeni cum ar fi verigi din lanţul valoric, tradiţiile şi structurile sectorului, influenţa Guvernului sau a integrării, calitatea mediului de afaceri, etc. Sectoarele unde intensitatea factorilor este ridicată sunt de asemenea identificate.
  
  Puncte forte
  
  Resursele umane, capitalul social, infrastructura de educaţie şi cercetare
  - • Calitate în general bună a resurselor umane şi forţă de muncă suficient calificată în multe sectoare (mai ales în sectoare cheie sau sectoare trad ionale cum ar fi anvelope, petrochimice, textile). Forţă de muncă relativ ieftină şi pregătită, cu aptitudini creative şi inovatoare;
  - • Existenţa infrastructurii de cercetare şi training (şcoli şi institute) specializată pe domenii importante de activitate cum ar fi procesarea lemnului, construcţia de maşini, componente de automobile, echipamente industriale, textile, chimice, etc.
  - • Sistemul educaţional, în ciuda rigidităţilor şi legăturilor slabe cu sectorul de afaceri are infrastructură, instituţii şi resurse umane bine pregătite şi bine dispersate în teritoriu în domenii strategice (IT C, textile, mobilă, chimice şi petro-chimice, inginerie);
  - • Bună concentrare de vorbitori de limbi străine în marile oraşe;
  - • Specialişti foarte bine pregătiţi cu poziţii cheie în companii transnaţionale;
  - • Moştenire culturală specifică în context european;
    
    Resursele naturale şi mediul
  - • Resurse naturale disponibile pentru procesarea lemnului (90% din sortimentele principale de lemn regenerativ), calitatea solului;
  - • Biodiversitate ridicată, condiţii balneo-climaterice bune pentru sănătate şi sisteme ecologice unice cum ar fi Delta Dunării;
  - • Condiţii naturale bune pentru agricultură;
    
    Alţi factori relevanţi pentru competitivitate
  - • Economie adaptată la regulile UE pentru transparenţă competiţională, un mediu de afaceri prietenos şi o infrastructură naţională în curs de modernizare cu fonduri UE;
  - • Existenţa de industrii în amonte capabile de a furniza şi adapta oferta în lanţul valoric naţional pentru integrarea pe verticală a produselor sectoarelor strategice cum ar fi mobilier, industria automobilelor, chimice, obiecte electrice, procesarea metalelor şi IT C;
  - • Complementarităţi şi capacitate de specializare pe verticală în industrii europene cum ar fi construcţia de maşini, componente auto, etc.;
  - • Tradiţie de durată în sectoare cum ar fi: textile, procesarea lemnului, chimie şi petrochimie, procesarea metalelor;
  - • Sprijin guvernamental pentru sectoare strategice în anumite zone cheie cum ar fi dezvoltarea infrastructurii IT C;
  - • Interes crescut şi atitudine pro-activă a asociaţiilor de afaceri pentru fermele ecologice şi prioritatea specială a acestui sector în programele de aderare si integrare România-UE combinate cu introducerea de legislaţie corespunzătoare;
  - • Mărimea pieţei interne;
    
    Oportunităţi
    
    Resursele umane, capitalul social, infrastructura de educaţie şi cercetare
    - • Apropiata aderare a României la UE. România va beneficia de la UE de infrastructuri de cercetare şi educaţie, cadru legislativ şi scheme de sprijin;
    - • Educaţia şi cercetarea vor fi mai legate de producţie;
    - • Cunoştinţe generale bune de limbi străine care permit dezvoltarea de servicii delocalizate constituie oportunităţi adiţionale importante;
    - • Resursele naturale şi mediul
    - • Interes crescut pentru protecţia mediului şi biodiversitate în lume şi în Europa;
  - • Condiţii geografice favorabile cum ar fi conexiuni uşoare cu pieţe străine cu posibilităţi bune de transport rutier, feroviar, maritim şi pe Dunăre.
  - • Un nou tip de consumator, interesat în ecologie, protecţia mediului, biodiversitate;
  - • Alţi factori relevanţi pentru competitivitate
  - • Companiile române vor beneficia de economia de scară a marii pieţe comunitare;
  - • Liberalizarea şi globalizarea comerţului;
  - • Stabilirea unei zone de liber schimb în zona Pan-Euro-Mediteraneană
  - • Delocalizarea şi creşterea competiţiei între CTN-uri şi IMM-uri pentru a stabili sau intra în lanţuri valorice mondiale;
  - • Marea importanţă dată de UE „noii economii” şi sectoarelor high-tech, dezvoltării infrastructurii, eficienţei energetice, protecţiei mediului;
  - • Existenţa de industrii IT C, electrice, electronice şi hardware relativ dezvoltate şi un mare număr de specialişti în acest domeniu care pot face faţă cerinţelor digitalizării;
  - • Formarea de clustere în regiuni dinamice: în IT, mobilă, echipamente, etc.;
  Puncte Slabe:
  
  Resursele umane, capitalul social, infrastructura de educaţie şi cercetare
  - • Lipsa de sincronizare, comunicare şi cooperare între companii, instituţii de cercetare şi sectorul public; între bănci şi companii; între furnizorii de utilităţi şi resurse naturale şi procesatori; Legături şi cooperare insuficientă între nevoile sectorului de afaceri şi sistemul educaţional în aria curiculară (IT, mobilă, textile);
  - • Capacitate scăzută de asociere într-o afacere sau între firme pentru a crea clustere, centre de marketing, branding compozit, etc.
  - • Nivel scăzut de cunoştinţe despre pieţele străine şi despre efectele integrării UE, globalizării şi liberalizării;
  - • Decalaj mare între nevoile reale ale comunităţii exportatorilor şi ceea ce aceştia percep ca nevoi şi solicită susţinere, ceea ce poate fi observat în:
  - – Lipsa de înţelegere a nevoii pentru controlul calităţii şi certificare, a creării şi protejării de branduri şi proprietate industrială sau a cerinţelor, avantajelor şi priorităţilor pentru dezvoltare durabilă, dezvoltare rurală şi protecţia mediului;
  - – Capacitatea insuficientă a industriilor (IT, agricultură ecologică, procesare alimente) de absorbţie de fonduri datorită cererii scăzute şi lipsei de calităţi antreprenoriale;
  - – Lipsă de aptitudini manageriale, strategii de marketing şi brand building ( constructie de mărci ) şi reţele de distribuţie pe pieţe străine; Resurse de marketing, dezvoltarea pieţei şi promovare insuficiente la nivel de companie, asociaţie, macroeconomic şi public;
    - • Capacitate instituţională scăzută la nivel mezo privat (asociaţii de afaceri) şi lipsa de coagulare şi de reprezentativitate la nivel naţional a diferitelor asociaţii de industrii,
    - • Lipsa experienţei fermierilor în crearea de planuri de afaceri şi obţinerea de finanţare din surse disponibile cum ar fi programul UE SAPARD;
      
      Resursele naturale şi mediul
    - • Nivel ridicat de defrişare şi de folosire a resurselor lemnoase în industrii primare cu valoare adăugată mică, cum ar fi exportul de material lemnos neprocesat şi de cherestea;
    - • Protecţie şi promovare scăzută a biodiversităţii;
      
      Alţi factori relevanţi pentru competitivitate
    - • Decalaj tehnologic şi nivel scăzut de modernizare a tehnologiilor (viticultură, mobilă şi alte sectoare de procesare), productivitate scăzută;
    - • Neconformare cu standarde avansate de calitate şi de mediu;
    - • Decalaj digital în comerţul electronic, e-business şi folosirea serviciilor IT şi a tehnologiilor asistate de computer; costuri ridicate pentru infrastructura Internet şi de telefonie;
    - • Lipsa de informaţii despre pieţe şi de aptitudini de marketing;
    - • Inexistenţa unei imagini coerente a sectoarelor;
      - • Mediul de afaceri este încă distorsionat de acorduri de monopol, cazuri de corupţie şi lipsă de conlucrare, comunicare şi transparenţă;
      - • Legăturile cu producătorii de ţesături, ornamente, accesorii, etc. ale companiilor din sectoarele finale (îmbrăcăminte şi tricotaje) au fost rupte;
      - • Verigi slabe pe lanţul valoric între procesatorii finali de bunuri petrochimice cum ar fi anvelopele, masele plastice, etc. şi furnizorii de materii prime şi costurile de producţie ridicate în industriile primare.
      - • Blocaje financiare la nivelul companiilor productive.
      - • Lipsa de cooperare între investiţiile străine în sectoarele considerate ca fiind o sursă importantă de know-how managerial, transfer de tehnologie şi acces la pieţe străine şi alte fabrici de producţie din cadrul sectorului, chiar dacă acestea au profile de producţie diferite;
      - • Eforturi insuficiente de restructurare şi recapitalizare pentru infuzia de noi tehnologii capabile să ajute sectorul şi să creeze şi mărească valoarea adăugată a produsului;
      - • Dependenţa de materii prime şi accesorii importate: lipsa de oferte de materii prime locale şi dotare tehnică insuficientă a sectoarelor primare;
      - • Legislaţie locală imperfectă privind comerţul de bunuri, exporturi şi transport;
      Pericole şi constrângeri:
      
      Resursele umane, capitalul Social, infrastructura de educaţie şi cercetare
      - • Exodul spre exterior al creierelor ( brain drain), mai ales al specialiştilor IT, inginerilor, matematicienilor, inventatorilor;
      - • Lipsa unei şcoli de design industrial bine dezvoltate cu legături cu mediul de afaceri în sectoare producătoare importante cum ar fi textile, îmbrăcăminte, mobilă, etc.
      - • Focalizarea resurselor umane asupra activităţilor nespecializate cu câştiguri mici;
      - • lipsa de interes a companiilor în ceea ce priveşte folosirea rezultatelor activităţilor de cercetare – dezvoltare şi inovare pentru îmbunătăţirea competitivităţii produselor şi serviciilor;
      - • Interes scăzut pentru inovare şi branduri proprii;
        
        Resursele naturale şi mediul
      - • Pierderea biodiversităţii şi a moştenirii culturale rurale datorită activităţilor economice haotice;
      - • Concentrarea activităţilor în oraşe şi o dezvoltare neechilibrată între oraşe şi zone rurale;
        
        Alţi factori relevanţi pentru competitivitate
      - • Erodarea avantajului competitiv bazat pe forţa de muncă ieftină (creşterea graduală a costurilor cu forţa de muncă) combinată cu un curs de schimb volatil şi cu aprecierea monedei naţionale şi perpetuarea continuă a decalajului competitiv şi a locului periferic al economiei româneşti în economia globală;
      - • Integrarea dar nu şi convergenţa în UE;
      - • Lanţurile valorice ale sectoarelor strategice sunt ineficiente şi slabe, având profituri reduse şi fiind mult prea dependente de lanţurile valorice internaţionale;
      - • Infrastructură e-business slabă;
      - • Lipsă de informaţii relevante despre piaţă în domenii foarte specializate (externalizare IT, subcontractare industrială, ferme organice);
      - • Branding de ţară neconsistent;
      - • Productivitate şi eficienţă scăzută în consumul de utilităţi şi materii prime în comparaţie cu competiţia;
      - • Competiţie regională în creştere între clustere din ce în ce mai inovative şi mai specializate.
      - • Competiţie străină agresivă ce preia segmente din piaţa locală în sectoare cum ar fi textile, mobilă, procesarea metalelor şi a lemnuluir, etc. datorită liberalizării şi integrării.
      - • Sistemul bancar este slab dezvoltat, la un nivel intermediar scăzut şi având costuri de capital mari; Acces necorespunzător la finanţare pentru companiile private interne; Costuri mari de finanţare datorită dobânzilor băncilor comerciale în comparaţie cu cele practicate de bănci din ţări concurente.
      - • Costuri relativ ridicate de transport datorită infrastructurii insuficiente;
      - • Probleme şi birocraţie la punctele de trecere a frontierei si existenţa unor proceduri legislative nearmonizate suficient cu cele europene;
3. Procesul de elaborare a SNE şi paradigmele sale
- • Probleme pe partea de cerere externă, de exterior, sau angrenajul "Border-Out”: axându-se pe identificarea oportunităţilor comerciale externe, furnizarea de sprijin pe piaţă, promovarea ţării şi a sectoarelor sale, promovarea investiţiilor străine directe orientate spre export şi transferul de tehnologie/know-how şi;
- • Probleme de dezvoltare sau angrenajul ă Development": axate pe contribuţia exporturilor la generarea de locuri de muncă, reducerea sărăciei şi dezvoltarea regională.
Analiza pe baza lanţului valoric este folosită în acest document pentru a identifica activităţile în care România are un avantaj competitiv actual sau potenţial şi specifică iniţiativele ce trebuie implementate la nivel national, sectorial şi/sau de firmă.

În a est fel, abordând lanţul valoric cu un arsenal de instrumente de analiză ce ţin cont de scopul strategic mai sus formulat, strategia extinde obiectivul strategiilor de export trad ionale limitate la promovarea exporturilor în afara ţării. Prin urmare, documentul caută să îmbunătăţească competitivitatea exporturilor şi dezvoltarea exporturilor, crescând baza de export existentă.

3.5. Prioritizare şi Tabelul cu Scoruri Ponderate (Balanced Score Card)

Pe durata consultărilor multe entităţi interesate şi-au arătat preocuparea referitoare la felul în care strategia prioritizează, monitorizează, implementează şi cuantifică diferitele iniţiative. Problema managementului SNE după adoptarea sa a devenit un subiect crucial pentru elaboratorii de strategii. Strategia, după elaborare, continua cu implementarea, iar acest document nu este etapa finala a managementului SNE.

Membrii echipei nucleu susţin din acest punct de vedere aplicarea metodologiei Tabelului cu Scoruri Ponderate (BSC) recent dezvoltată de către ITC, ca un instrument de management pentru monitorizarea şi măsurarea impactului strategiei. Metoda BSC utilizată de către ITC este o adaptare a metodei lui Robert S Kaplan şi a lui David P Norton de a măsura şi monitoriza impactul strategiilor la nivelul micro, elaborate de companii pentru dezvoltarea afacerilor. Metoda este eficientă deoarece:

clarifică felul în care o viziune pe termen lung poate fi convertită în acţiune strategică pe termen mediu;

asigură coeziunea între diferite obiective strategice şi identifică măsurile prin care să se cuantifice realizările lor;

stabileşte ţinte şi le aliniază la iniţiativele şi programele strategice; îmbunătăţeşte feedback-ul şi învăţarea.

În acest document avem patru perspective din care strategia trebuie sa fie relevanta in realizarea viziunii strategice, iar aplicarea ei monitorizabilă şi măsurabilă ca impact . Cele patru perspective sunt:

1. Perspectiva de dezvoltare, cu cea mai mare relevanţă printre cei interesaţi, respectiv nu numai comunitatea exportatorilor, dar si restul persoanelor si entităţilor care pot contribui la dezvoltare economica prin export. Perspectiva are trei considerente strategice şi anume:

chestiuni legate de componenta de dezvoltare a scopului strategic, axate pe contribuţia la bunăstarea crescută a ţării;

concentrările economice de firme şi clusterele economice de export; promovarea investiţiilor şi ISO-urilor orientate spre export;

Componenta sau angrenajul de dezvoltare

I

măsurilor

Comparativ Calcularea perspectivelor

fJI, • Obiective Strategice

Priorităţi

fJI, • Iniţiative

măsurilor

măsurilor
- • Obiective Strategice
- • Iniţiative
- • Tinte
- • Performanţele şi impactul
- • Iniţiative
- • Tinte
- • Performanţele şi impactul
- • Obiective Strategice
- • Tinte
- • Performanţele şi impactul
- • Obiective Strategice
- • Iniţiative
- • Tinte
- • Performanţele şi impactul
Perspectiva de dezvoltare

Procesul: designul strategiei şi cadrul managerial

…

.

.

.

Declaratia de Viziune pentru România este: să obtinem o bunăstare economica mai mare pentru toţi cetăţenii prin creşterea competiti- vităt,ii în

comertul

internaţional, determinată

Pentru a realiza viziunea cum trebuie toate entită le interesate (inclusiv societatea civilă si comunitatea de afaceri, contribuabili, politicieni, ministere, sindicate, ONG-uri şi comunitatea donatoare) să îi perceapă relevanţa pentru preocuparile şi priorităţile proprii?Care sunt implicaţiile pentru designul strategiei?

Concentrare economică de

export – clustere I

Promovarea investiţiilor şi a

ISD I

Perspectiva competitivitătii sectoriale

""

Pentru a realiza viziunea cum trebuie asociaţiile de afaceri şi de export şi grupurile de consultanta/experti, potenţialii investitori (interni şi străini) şi potenţialii cumpărători/importatori în sectoare de export cu prioritate ridicată să perceapă viziunea în termeni de întărire a capacităţii şi competenţei comunităţii exportatoare, întărire a mediului de afaceri naţional şi creştere a perspectivelor de dezvoltare şi diversificare a pieţei? Care sunt implicaţiile pentru designul strategiei?

Lanţ valoric şi priorităţi sectoriale

Componenta sau angrenajul de Componenta externă Componenta sau angranajul de graniţă, operaţională Border a sau angrenajul Border aut

interior ,Border-ln strategiei

Perspectiva clientului

T

Resurse

Pentru a realiza viziunea exportatorii actuali, potenţiali şi aspiranţi şi alte întreprinderi şi jucători cheie din sectoarele anţurile valorice prioritare din ţară percep viziunea în temneni de adâncire a obiectivelor lor comerciale (reţinerea, adăugarea şi crearea de valoare) şi satisfacerea nevoilor lor pentru sprijin? Care sunt implicaţiile pentru designul strategiei?

Segmentarea clienţilor in Cercetare şi dezvoltare, inovare şi transfer

de calitat.., diversitate şi excelenţă.

potenţiali, aspiranţi şi curenţi

I

I Managementul calităţii 11

tehnologic

I Dezvoltarea competenţelor          I I

Perspectiva institu onală

     Finanţare comerţ    I I Informaţii de comerţ I

–

Pentru a realiza viziunea fiecare membru (public şi privat) al reţelei de suport a strategiei percepe viziunea în termeni de consolidare a poziţiei sale, facilitându-i munca şi sporindu-i capacităţile?

Care sunt implicaţiile pentru designul strategiei?

21

I Reţeaua de sprijin a strategiei I I Reţeaua de livrare a serviciilor I
4. Calea înainte – Strategia de Export 2005-2009
1. 4.1 Perspectiva de dezvoltare
  
  Strategia Naţională de Export nu este doar o strategie pentru exportatori. Deoarece, într-un sens mai larg, exportul este o activitate complexă la care foarte multi jucători pot contribui în mod direct sau indirect, sau pot beneficia de pe urma ei, este o strategie pe'ntru toţi cetăţenii români. În realitate obiectivele centrale ale SNE se circumscriu priorităţilor de dezvoltare sustenabilă, universal acceptate.
  
  Este prin urmare esenţial să existe o creştere susţinută a contribuţiei sectorului exportator la dezvoltarea socio-economică naţională. România este confruntată cu decalaje economice şi de dezvoltare în comparaţie cu UE şi creşterea competitivităţii pentru export este o cale dovedită pentru a micşora aceste decalaje. Prin urmare dezvoltarea exporturilor nu este un obiectiv în sine ci o metodă crucială pentru a asigura bunăstare şi dezvoltare sustenabilă.
  
  Într-adevăr, nu este de ajuns ca România să aibă creştere economică. Dacă ţara aspiră să ajungă din urmă economiile avansate, atunci România trebuie să realizeze ritmuri de creştere economică mai mari decât competitorii .
  
  Pentru a atinge acest obiectiv este esenţial ca toate entităţile interesate, inclusiv politicienii, factorii de decizie guvernamentali, sectorul privat, societatea civilă şi comunitatea donatoare să lucreze într-un cadru agreat şi acceptat. Această strategie furnizează un asemenea cadru.
  
  Acest document este, în acest context, o parte detaliată, relevantă şi realistă a efortului naţional de dezvoltare şi o extensie detaliată a Strategiei Naţionale de Dezvoltare şi a altor strategii şi iniţiative pentru dezvoltare durabilă.
  1. 4.1.1. Considerentul strategic nr.1, componenta ( angrenajul) de dezvoltare a strategiei;
    
    Probleme şi priorităţi: generare de locuri de muncă, reducerea sărăciei, dezvoltare regională, considerente de mediu
    
    Constrângeri la nivel regional
    - • Lipsa de infrastructură viabilă ce limitează dezvoltarea economica 1n diverse zone, iar dezvoltarea rurală este înceată ,bazându-se pe o forţă de muncă îmbătrânită, care trăieşte din agricultura de subzistenţă;
    - • Pentru sectoare exportatoare importante cum ar fi turismul rural sau serviciile balneare, lipsa de servicii locale de transport sau eşecul mediului local de a atrage turiştii blochează dezvoltarea acestora
    - • Asociaţiile de fermieri sunt fragile şi incapabile sau insuficient stimulate să furnizeze materii prime în aval către procesatorii de alimente, adică spre verigile lanţului valoric necontrolate de fermieri, pentru a creşte astfel capacitatea procesatorilor de alimente de a aproviziona piaţa şi de a oferi la export;
    - • Sărăcia este încă la nivel ridicat – estimată la 29% din populaţie. Sărăcia în zona rurală scade cu o viteză mult mai mică. Beneficiile creşterii economice abia de ajung în acest habitat. Noi oportunităţi de angajare în activităţi non-fermiere sunt esenţiale.
    - • Muncitorii din domeniul privat sunt mult mai vulnerabili la şomaj decât angajaţii din sectorul public
    - • Climatul investiţional (atât intern cât şi străin) slab este un impediment pentru dezvoltarea regională.
    - • Accesul la finanţare sau la fonduri UE sau sub programele de asistenţă ale altor donatori şi chiar informaţiile referitoare la finanţare nu sunt consistente la nivel regional.
    - • Trebuie create noi oportunităţi de angajare în sectoare noi (ex.: sectoare cu înalt conţinut tehnologic şi sectoare de servicii, turism rural, ferme ecologice), pentru a evita şomajul în masă pe măsură ce România îşi pierde competitivitatea în sectoarele traditionale.
    Problemele identificate care inhibă dezvoltarea regională includ:
    - • Doar puţine companii şi-au adaptat tehnologiile la standardele de mediu UE. şi vor trebui să o facă repede, înainte de intrarea României în UE în 2007. (industria electro-tehnică, constructoare de maşini, chimică).
    Pentru a elimina sau minimiza efectele acestor constrângeri la nivel regional contribuţiile principale ale strategiei de export la obiectivele de dezvoltare sunt:
    
    Contribuţia la dezvoltarea regională
    
    Modernizarea infrastructurii regionale susţinerea sectoarelor emergente cum ar fi turismul rural sau serviciile balneare şi întărirea sectoarelor existente cum ar fi artizanatul, mobila şi viticultura.
    
    Implementarea de proiecte şi programe de dezvoltare rurală orientate spre export (turism rural, IT C, mobilă, artizanat, viticultură);
    
    Programe pentru stimularea creării de asociaţii de afaceri, inclusiv cooperative, la nivel local în cadrul sectoarelor care au potenţial local de multiplicare ridicat, ex.: produsele agricole şi procesarea de alimente.
    
    Programe pentru stimularea dezvoltării de clustere orientate spre export în sectoare cum ar fi electrotehnică, mobilă, procesarea de alimente, turismul rural, IT, componente auto;
    
    Încurajarea descentralizării capacităţii de export de la oraşe către zone rurale, în scopul de a crea noi aptitudini şi oportunităţi de angajare;
    
    Incurajarea creării de alianţe între producători (ex.: consorţii de producători şi exportatori) pentru creşterea volumului de export.
    
    Stimularea creării de zone economice speciale (ce să conducă la concentrarea industriilor în anumite zone, să stimuleze subcontractarea şi activităţile pe lanţ valoric) pentru a favoriza crearea de locuri de muncă. Aceasta poate include turismul rural sau serviciile balneare împreună cu agriculură organică, viticultură, artizanat şi procesarea lemnului în condiţii ecologice;
    
    Stimularea alianţelor de afaceri la nivel local între grupuri de companii cu produse sau servicii similare sau înrudite (clustere) în diferite sectoare interconectate care pot beneficia de pe urma efectului de sinergie în creşterea ofertei de export, respectiv intreprinderea de eforturi combinate pentru a promova turismul rural sau serviciile balneare împreună cu agricultura organică, vinul, artizanatul şi procesarea lemnului în condiţii ecologice;
    
    stimularea finanţării la nivel local a cooperativelor în agricultură şi a industriilor procesatoare Sprijinirea creării de centre comerciale pentru a efectua activităţi de adăugare de valoare
    
    referitoare la colectare, sortare, procesare, ambalare şi depozitare, mai ales în sectoarele agricol şi lemn industrial;
    
    Crearea de noi lanţuri valorice prin procesarea unor deşeuri rezultate din procesarea lemnului (rumeguş);
    
    Contribuţia la crearea de locuri de muncă
    
    Sprijinirea şi întărirea sectoarelor angajatoare cheie (ex.: confecţii etc.)
    
    Crearea de noi oportunităţi de angajare în sectoare noi (ex.: sectoare cu continut tehnologic înalt şi sectoare de servicii, turism rural, ferme ecologice), pentru a evita şomajul în masă pe măsură ce România îşi pierde competitivitatea în sectoarele tradiţionale.
    
    Dezvoltarea unei politici şi a unui cadru competitiv care să conducă la atragerea de investiţii străine în aceste sectoare.
    
    Contribuţia femeilor
    
    Reîntărirea şi promovarea în continuare a contribuţiei şi implicării femeilor în economie, mai ales în sectoarele de confectii, artizanat şi turism.
    
    Încurajarea şi dezvoltarea calităţilor antreprenoriale în randul femeilor pentru o participare eficientă a acestora în afaceri şi în activităţile de export.
    
    Creşterea rolului femeilor în conectarea micii industrii la nivel de sate cu activitatea de export.
    
    Sustenabilitate în protecţia mediului
    
    Dezvoltarea unei politici cadru care să max1m1zeze managementul şi folosirea resurselor naturale în mod sustenabil cu dimensiunea riscurilor asupra mediului, induse de sectoarele critice şi emergente;
    
    Facilitarea şi stimularea alinierii exportatorilor la standardele de mediu; Protecţia mediului şi a biodiversităţii la nivel regional.
  2. 4.1.2. Considerentul Strategic nr. 2 Concentrări (aglomerări) economice de export, clustere
    
    Este acceptat faptul că aglomerările economice cresc competitivitatea la export a companiilor aflate într-o regiune, deoarece:
    
    Pot transforma puncte slabe şi probleme comune ale unor IMM-uri izolate aflate în aceeaşi zonă geografică în avantaje şi oportunităţi comune;
    
    Pot creşte puterea de negociere a firmelor atât pe piaţa internă, în operaţiuni în amonte pe lanţul valoric cât şi în activităţi în aval pe pieţele străine,
    
    Permit întreprinderilor mici şi microîntreprinderilor să penetreze în mod colectiv şi cu succes în pieţe ţintă unde un IMM individual nu poate;
    
    Incurajează întreprinderile să lucreze împreună la criterii de calitate agreate, în conformitate cu standardele internaţionale;
    
    Oferă oportunitatea pentru transferul de cunoştinţe.
    
    Concentrarile economice competitive reprezintă un efort organizat de stimulare a creşterii şi competitivităţii la nivel regional şi implică foarte mulţi factori- companii, guvern, furnizori de servicii de afaceri şi comunitatea ştiinţifică.
    
    În consecinţă, iniţiativa de a stimula dezvoltarea de concentrări economice implică instituţionalizarea efortului printr-o participare explicită a sectorului public şi a sectorului privat. Diferite intervenţii sunt necesare, cum ar fi:
    - • Sprijin pentru o infrastructură de comerţ modernă, inclusiv infrastructură de comunicare electronică;
    - • Sprijin pentru training, cercetare, educaţie adaptate la nevoile clusterului la nivel local;
    - • Stimularea creării de centre pentru schimbul de informaţii, training, învăţare;
    - • Accesul la opţiuni de finanţare competitive;
    - • Programe pentru a facilita conectarea în clustere;
    - • Servicii de consultanţă pentru companii;
    - • Scheme de mobilitate;
    - • Marketing şi branding colectiv în străinătate al potenţialului şi al oportunităţilor de afaceri ale clusterului
    Pentru a crea interesul public şi privat până la o perspectivă a politicii industriale bazate pe concentrare economică competitivă, România trebuie să acţioneze pentru:
    
    Stimularea unei intervenţii neutre a autorităţilor naţionale, regionale şi locale (publicarea unei
    
    cărţi albe);
    
    Stimularea investiţiilor sectorului privat în clustere economice ţintă:
    
    Experienţa mondială arată cu tărie faptul că aglomerările economice au succes datorită unei cooperări strânse între membri şi de asemenea datorită sprijinului puternic al actorilor implicaţi cum ar fi: asociaţiile de afaceri regionale, instituţiile financiare şi autorităţile locale.
    
    Din perspectiva sectorială a SNE, concentraţiile economice pentru export şi mai ales clusterele pentru export sunt în curs de formare (vezi harta de mai jos) şi există oportunităţi în industriile textilă, confecţii, incalţaminte; mobilă; IT C; componente auto; sticlărie, artizanat; ferme organice; turism rural.
  3. 4.1.3. Considerentul strategic nr.3 – Promovarea investiţiilor şi ISO-urilor orientate spre export

Investiţiile locale şi ISO-urile sunt contributori importanţi la dezvoltarea exporturilor. Cel puţin o treime din exporturile româneşti sunt generate de prezenţa ISO-urilor în sectoare importante şi dinamice de producţie.

corelarea activităţilor de promovare a investiţiilor străine cu obiectivele şi ţintele SNE axându-se în mod special pe atragerea de ISO-uri în sectoare prioritare ale SNE;

crearea unui sistem naţional de marketing ţintit către locaţii pentru ISO-uri interesate în investiţii pe termen lung şi delocalizare în sectoare cheie ale acestei strategii;

focalizarea pe construirea unui mediu de afaceri mai bun în loc de a oferi doar stimulente (aceste stimulente sunt uşor de replicat sau chiar de depăşit de către competitori);

încurajarea formării de legături între investitori străini şi întreprinderi locale (ex.: folosirea de furnizori locali pentru a îndeplini nevoile de externalizare ale unor activităţi de către companiile străine);

Majoritatea sectoarelor de export sau a autorităţilor locale sunt conştiente de importanţa strategică a ISO-urilor orientate spre export. Strategia ţinteşte programe specifice pentru a atrage ISO-uri în principal în sectoare strategice orientate spre export ce răspund nevoilor specifice:

textile, mai ales în aval, pentru a asigura furnizarea locală de materii prime şi a extinde lanţul valoric naţional dar şi pentru a fi mai competitiv în amonte la confecţii şi încălţăminte;

mobilă, unde ISO-urile sunt necesare pentru extinderea lanţului valoric, pentru introducerea de noi tehnologii şi crearea de noi lanţuri valorice în afacerile de componente şi accesorii;

automobile şi alte componente industriale, pentru a crea noi competenţe şi a se alinia la standardele de calitate ale producătorilor de automobile;

turism rural, ferme ecologice, viticultură pentru modernizarea infrastructurii şi a capacităţilor; IT C şi servicii emergente unde ISO-urile şi JV-urile pot ocupa pieţe nişă.

Pentru a atrage mai multe investiţii, inclusiv ISO-uri, strategia îşi propune:

o mai mare conştientizare în rândul autorităţilor locale şi a asociaţiilor de afaceri a importanţei din ce în ce mai ridicate a externalizării industriale şi a delocalizării producţiei;

stimularea autorităţilor locale pentru a învăţa din modelele de bună practică de marketing teritorial atunci când îşi pregătesc şi promovează oferta economică regională atât mediului de afaceri intern cât şi celui extern şi potenţialilor investitori;

atitudine locală pro-activă şi parteneriat public-privat pentru a atrage CTN-urile să delocalizeze în România o parte din operaţiunile lor de lanţ valoric;

stimularea formării de clustere de IMM-uri furnizoare în jurul investiţiilor strategice în industria automobilelor, constructoare de maşini, echipamente, chimică.

Aspectele specifice sectoarelor şi clienţilor privind promovarea investiţiilor vor fi de asemenea tratate în următoarele capitole.

Concluziile la perspectiva de dezvoltare şi stabilirea ponderii procentuale în im pactul general al SNE

Din perspectiva dezvoltării macroeconomice această strategie se axează pe dezvoltare economică şi socială sustenabilă, ţinteşte reducerea sărăciei, crearea de mai multe locuri de muncă, dezvoltarea rurală, crearea de competenţe la nivel regional şi dezvoltare regională. Spunând acestea trebuie să avem în minte faptul că tot restul strategiei, indiferent de faptul că ţinteşte alte perspective, va avea un impact indirect asupra dezvoltării generale socio-economice a României. Luând în considerare gama de iniţiative pentru aceste scopuri şi legătura directă dintre competitivitatea exporturilor naţionale şi bunăstarea generală perspectivei de dezvoltare i se atribuie 20% din totalul impactului celor patru perspective .

4.2. Perspectiva competitivităţii sectoriale

Perspectiva competitivităţii sectoriale se concentreaza asupra sectoarelor şi a nevoilor lor specifice în termeni de îmbunătăţirea capacităţii şi a competenţei, întărirea mediului de afaceri naţional, îmbunătăţirea perspectivelor de dezvoltare a pieţei, de diversificare şi participare în lanţul valoric internaţional şi creşterea oportunităţilor de reţinere a valorii, adăugare de valoare şi creare de valoare.

Recunoscând faptul că interdependenţele dintre sectoare nu pot fi ignorate, această strategie prioritizează totuşi, următoarele sectoare pentru motivele întemeiate subliniate mai jos:

industria de confecţii şi încălţăminte din industria uşoară, datorită capacităţii mari de ofertă a sectoarelor, tradiţiei şi competenţelor existente la care se adaugă capabilitatea de a dezvolta sau crea noi competenţe în design şi produse cu valoare adăugată mai mare;

mobilă în industria lemnului datorită existenţei materiei prime şi necesităţii exploatării ei într-un mod raţional, protejând pădurile, prin crearea de produse cu valoare adăugată ridicată din mai puţin lemn; Industria mobilei are o tradiţie de durată, contribuţia sa la dezvoltare este importantă, iar numărul de persoane angajate este ridicat.

IT C şi externalizarea off-shore datorită potenţialului ridicat al resurselor umane, importanţei crescânde a externalizării IT în lume şi capacităţii sale de a stabiliza şi păstra în ţară forţă de muncă înalt calificată, stopând astfel migraţia acesteia spre exterior;

componente specializate din metal şi componente pentru industria de automobile cu valoare adăugată mare datorită specializării continue pe piaţa mondială combinată cu importanţa crescândă a delocalizării în lanţurile valorice mondiale. Pre-existenţa capacităţilor de producţie şi a aptitudinilor tehnice în această zonă şi interesul special al ISO-urilor şi CMN-urilor în piaţa română califică de asemenea acest sector ca fiind unul strategic;

produsele electro-tehnice specializate datorită existenţei capacităţilor şi a aptitudinilor tehnice, capacităţii de a îmbunătăţi conţinutul tehnic şi de a livra la export produse cu valoare adăugată mare;

anvelope, articole tehnice din cauciuc care beneficiază de tradiţie în producţie, existenţa de ISO uri strategice şi o capacitate mare de adaptare la condiţiile pieţei, cu produse specializate;

produsele din mase plastice, farmaceutice şi îngrăşăminte care sunt subsectoare din industria chimică ce au reuşit să se adapteze mai bine perioadei de tranziţie si să se orienteze mai bine către produsele sau serviciile cerute de către pieţele externe;

viticultura, cultura, sticlăria şi artizanatul sunt sectoare unde noile competenţe cresc şi crearea de avantaje competitive prin capitalizarea culturii, tradiţiei sau mediului natural, condiţiilor şi aptitudinilor este foarte importantă. Potenţialul lor de a combina sinergiile cu turismul este de asemenea relevant;

turismul rural, tratamentul balnear sau agricultura ecologică sunt sectoare în care comportamentul consumatorului arată un interes crescând în toată lumea şi în care România are bunuri unice pe care le poate oferi în materie de mediu, biodiversitate, cultură şi tradiţie;

servicii cu potenţial ridicat (evenimente promoţionale, transport, consultanţă-inginerie, financiar, managementul calităţii, crearea de competenţe, cercetare şi dezvoltare, mediu etc.) datorită unor motive eterogene, precum:

-existenţa de resurse umane foarte bine pregătite (inginerie, consultanţă, cercetare şi dezvoltare);

– necesitatea de a transforma constrângerile pieţei în oportunităţi pentru export (conformarea cu standarde de calitate şi de mediu mai ridicate face posibilă exportarea experienţei acumulate pe piaţa română de către companii româneşti specializate);

-importanţa crescândă a evenimentelor promoţionale internaţionale specializate unde comunităţile de afaceri şi experţii dintr-o ramură, se întâlnesc în mod regulat, la târguri, expoziţii şi conferinţe. România trebuie să capitalizeze nu numai în sectoarele de producţie strategice menţionate mai sus, dar şi în crearea unei industrii a evenimentelor promoţionale în România pentru sectoarele strategice, pentru a aduce România pe agenda internaţională a evenimentelor promoţionale pentru diferite sectoare de afaceri; potenţial crescând al serviciilor (financiar, consultanţă) de a vinde serviciile lor local, CTN-urilor şi ISO-urilor, exportând local.

4.2.1. Considerentul strategic nr.4 – Lanţuri valorice şi priorităţi sectoriale;

Vorbind la modul general exporturile româneşti, indiferent de sector, suferă de eficienţă scăzută în lanţurile valorice sectoriale, valoare reţinută scăzută sau valoare adăugată scăzută. Există puţine sinergii între diferitele lanţuri valorice şi o capacitate scăzută de a crea noi lanţuri valorice.

Pe de o parte există sectoare cum ar fi agricultura, confectiile sau mobila unde componenta naţională a lanţului valoric poate fi extinsă prin integrarea de mai multe verigi în amonte sau în aval.

Pe de altă parte există o creştere a importanţei lanţurilor valorice globale, o delocalizare rapidă a activităţilor productive şi o creştere a diversificării specializării în activităţi şi operaţiuni noi, inclusiv prin externalizare faţă de terţi (offshore outsourcing).

Externalizarea este din ce în ce mai importantă pe măsură ce companiile internaţionale caută locaţii alternative pentru a minimiza costurile şi a maximiza eficienţa, ceea ce le dă capacitatea de a se focaliza pe competente din ce în ce mai restrânse care presupun însă înalta calificare. Căutarea de noi locatii competitive creşte în ritm exponential. În anumite cazuri, cum ar fi sectoarele IT C şi ijloace de transport, externalizarea ste dominantă. Într-adevăr, cu capacităţile sale de producţie existente şi cu intrări de ISO masive în industria auto, construcţii navale sau de alte mijloace de transport, România are oportunităţi importante pentru a-şi dezvolta exporturile atât în produse de utilizare finală cât şi în componente şi subansamble pentru linii de producţie integrate mondial.

Lanţurile valorice abordează acest lucru în mod fundamental în acest document. România ar trebui să ţintească în mod esenţial, în sectoarele sale strategice, spre:

► îmbunătăţirea eficienţei în lanţurile valorice existente;
► reţinerea şi captarea valorii;
► crearea de noi lanţuri valorice.

A. Transformarea industriei de confectii într-o prioritate a sectorului textil

În sectorul textil, capacităţile generale sunt folosite în operaţiuni cu valoare adăugată scăzută, dar contribuţia industriilor uşoare (textile, îmbrăcăminte şi pielărie) la economia română este substanţială. În 2004 sectorul a fost responsabil pentru 5,5% din PIB, 9,9% din volumul producţiei industriale a ţării şi 34% din exporturi. Valoarea exporturilor a atins 6070 milioane USD (comparativ cu 2913 milioane USD în 1999). Structura de producţie a sectorului a fost: 62,5% confecţii, 22,3% textile şi 15,2% produse de pielărie. Peste 7200 companii operează în acest sector având peste 450.000 de angajati (20,4% din forţa de muncă angajată din România). Întreprinderile private din acest sector sunt respon abile pentru

97% din producţie şi exporturi.

În ciuda ponderii sale în economie, valoarea adăugată în sector este în general scăzută. Utilizează o cantitate mare de materii prime importate şi forţă de muncă slab plătită. Majoritatea companiilor lucrează în sistemul "lohn" sau CTM (cut, trim and make). Companiile româneşti furnizează doar forţa de muncă şi aparatura în vreme ce clientul furnizează materiile prime, designul, brandul (sau eticheta) şi marketingul.

UE absoarbe aproximativ două treimi din exporturile României în acest sector.

Industria de confecţii se va confrunta cu mari probleme atât în amonte (furnizarea de fire toarse) cât şi în aval (design, branding). Caracteristicile principale reflectate de lanţurile valorice existente corespunzătoare sub-sectoarelor sunt:
- • cele mai mari valori adăugate sunt în verigile care nu fac parte din lanţul naţional – furnizorii de materii prime, marketing/publicitate/branding/vânzător en-gros/distribuitor;
- • cele mai mici influenţe aparţin verigilor interne: depozitarea materiilor prime/produselor finite, finisare, ambalare;
- • cea mai mare influenţă în structura lanţului aparţine verig11 externe marketing/publicitate/branding;
- • sectorul are nevoie de servicii de suport în domenii cum ar fi controlul calităţii, tranzit, depozitarea de materii prime, aptitudini specializate (designeri), informaţii despre piaţă (identificarea şi conectarea la noi lanţuri de distribuţie).
  
  Lanţul valoric al subsectorului de încălţăminte este structurat similar:
- • cele mai mari valori adăugate sunt în următoarele verigi: furnizorii de materii prime (dintre care 60% sunt legături externe), marketing/publicitate/ branding/vânzător (legături externe);
- • verigile: furnizor de materii prime, marketing şi vânzător au cea mai mare influenţă în lanţul valoric;
- • verigile: depozitarea materiilor prime/produselor, designul produsului, ambalare au cea mai mică influenţă în lanţul valoric;
- • sub-sectorul are nevoie de servicii de suport în domeniile dezvoltării aptitudinilor (designeri), controlul calităţii, ambalare, informaţii despre piaţă.
  
  Factorii de succes critici care influenţează competitivitatea la nivel internaţional a sectoarelor de confecţii sau încălţăminte sunt identificaţi ca fiind: preţul, calitatea, designul, ambalarea, eticheta ecologică. Viziunea strategică pentru perioada 2005-2009 implică trecerea graduală de la sistemul "lohn" la intrarea în funcţiile de design şi marketing (vezi graficul lanţului valoric viitor) pentru a putea beneficia de oportunităţile unei afaceri complete sub propria marcă. Aceasta implică încurajarea şi întărirea verigilor inverse între producătorul produsului final şi producătorii români de materii prime. Strategia implică îmbunătăţirea eficienţei în activităţi din cadrul lanţului valoric naţional ( lanţuri valorice existente şi planificate)
  
  Printre cele mai importante obiective strategice ale sectorului în strategia de export 2005-2009 se numără:
  - • cresterea exporturilor directe cu o rată anuală medie de 5% prin încurajarea firmelor să se modernizeze funcţional spre design şi retail (ex.: prin crearea unui centru de modă şi design şi deplasarea spre e businnes şi e-commerce).
  - • îmbunătăţirea eficienţei în cadrul lanţului valoric existent, în special în ceea ce priveşte depozitarea, documentaţia şi logistica de transport prin training şi o cooperare mai bună între producătorii şi furnizorii de servicii din sector.
  - • implementarea sistemului de management al mediului (ISO 14001) ;
  - • creşterea volumului producţiei la un ritm mediu anual de 3,4% (2,4% în sub-sectorul încălţăminte din piele)
  - • creşterea furnizării interne de materii prime prin dezvoltarea producţiei de fibre
  - • centralizarea şi coordonarea distribuţiei de materii prime prin crearea de centre de furnizare
  - • sprijinirea procesului de armonizare la standardele UE şi de acreditare de către laboratoare Eko-text
  - • creşterea focalizării asupra pieţelor nişă, cum ar fi cele ale din spaţiul CIS, unde industria română a deţinut o poziţie de lider la un moment dat şi consolidarea pe pieţele tradiţionale în UE (mai ales pentru exporturi de îmbrăcăminte pentru bărbaţi şi femei);
  - • satisfacerea cererii tot mai mari de textile de avangarda (linii smart) şi de îmbrăcăminte multifuncţională.
  Pentru a atinge aceste obiective capacitatea managerilor din sector de a îmbunătăţi şi crea competenţe necesare pentru "afaceri complete" sub propriul brand este esenţială.
  
  De asemenea, pentru realizarea obiectivelor sunt necesare:
  - – sustinerea sectoarelor primare prin politici industriale si comerciale in scopul asigurarii materiilor prime si materialelor necesare realizarii de produse sub marca proprie.
  - – deschiderea de sucursale ale bancilor romanesti in tari de interes pentru export;
  - – dezvoltarea de programe si specializari pentru design si constructori de tipare prin institutii ale Ministerului Educatiei si Cercetarii, universitati si asociatii profesionale;
  - – eliminarea dificultatilor existente in punctele vamale prin perfectionarea legislatiei si armonizarea procedurilor in domeniu cu cale al U.E.
  Planul de lucru şi un program de implementare pentru acest sector sunt prezentate în anexe.
B. Axarea pe mobilă cu valoare adăugată mare în procesarea lemnului

Mobila este cel mai reprezentativ produs care capitalizeaza materialul lemnos pe o piata relativ stabila. Comportamentul consumatorilor este din ce în ce mai înclinatspre solutiile ecologice cererile pentru mobilier eclogic din lemn vor continua sa creasca la nivel international.

Produsele beneficiaza de un segment traditional de distributie, cu posibilitati de expansiune si resurse materiale care pot fi furnizate din tara în proportie de peste 90%.

În sectorul de mobila, în ciuda faptului ca se adauga valori importante într-un lant national (furnizori de materii prime), trei lanturi valorice externe – marketing/publicitate/branding si vânzator en-gros/retail sunt de o importanta covârsitoare.

Factorii critici de succesidentificati sunt: pretul, pachetul de servicii, designul, eticheta ecologica. Designul, controlul calitatii, implementarea cerintelor esentiale ale Directivelor Europene în domeniul procesarii lemnului si informatiile despre piata sunt esentiale pentru a adauga mai multa valoare. Tipurile de produse fabricate în România acopera întreaga gama de mobilier pentru: locuinte, birouri,scoli, zone comerciale, institutii, zone socio-culturale.cu accent atât pe ideea de mobilier clasic, imitând stilul vechi cât si mobilierul modern, raspunzând astfel unor cerinte diversificate ale clientilor de pe piata interna, precum si de pe cea externa.

lnvestitiile facute au fost în principal pentru achizitionarea de aparatura si echipamente.Exista o lipsa acuta de capital pentru modernizarea capacitatilor de productie. Exista foarte multe unitati care produc doar entru export. Principalele piete de vânzare pentru mobilierul din România au fost tarile UE care au reprezentat aproximativ 83%din totalul exporturi lor. Aceste piete au fost urmatoarele: Germania, Italia, Franta, Olanda, Austria, Marea Britanie, Suedia, Belgia, Ungaria, Irlanda, Cehia, Polonia, Spania, Norvegia. România exporta în principal mobila care încorporeaza o valoare adaugata mare cum ar fi: sufragerii si dormitoare clasice, arta- stil , fabricate la nivel european , din esente de lemn valoroase (stejar, cires, lamâi, artar, nuc), sculptate sau cu intarsii si cu finisaj de calitate. În multe cazuri în constructia produselor de mobilier, lemnului i se adauga si alte materiale în procesul de fabricatie (granit, sticla transparenta, sticla fatetata, sticla pictata, cristal, oglinzi, placi ceramice, fier forjat, bambus,trestie, ratan, etc.). Mobila tapitata, clasica sau moderna, executata din piele în diferite culori, functie de cerere, sau acoperita cu alte materiale textile se afla în atentia consumatorilor externi si interni. În mod similar scaunele care completeaza garniturile de sufragerii sau cele cerute a fi livrate individual, sunt partial tapitate.

Viziunea strategica pentru perioada 2006-2009 implica trecerea graduala catre productia specializata cu o mai mare valoare adaugata (vezi graficele cu lanturile valorice propuse,prezentate în anexe) în conformitate cu nevoile crescânde ale consumatorilor pe tipuri de mobilier,astfel:
- ► Mobilier modular din panouri furnirute;
- ► Mobilier din lemn masiv cu sculptura si intarsii, sau modern;
- ► Mobilier tapitat;
  
  Acest efort de specializare implica intrare în functiile de design si marketing.Aceasta implica si încurajarea si întarirea verigilor interne între producatori si furnizorii de materii prime. Îmbunatatirea tehnologiei de fabricatie si a productivitatii muncii la nivel de companie prin tehnologii avansate de automatizare si computerizare, o mai buna organizare a productiei, dezvoltarea de noi lanturi valorice pentru furnizarea de accesorii locale, fabricarea de materii prime pentru productie, cum ar fi adezivi si materiale de finisare se numara printre prioritati. O mai buna adaptare a ariei curriculare scalare la noile competente de pregatire în programul de formare profesionala va avea cu siguranta un impact pozitiv asupra firmelor cu activitate de productie si de comercializare a produselor.
  
  Pentru a asigura o dezvoltare de durata a industriei mobilei este necesar ca sectorul sa ia în calcul tendintele folosirii lemnului manifestate pe plan european si mondial, iar pentru a creste competitivitatea mobilierului românesc pe pietele straine producatorii industriali vor lua urmatoarele masuri în perioada 2006 – 2009:
- ► Promovarea de tehnologii "curate" ca parte a activitatilor de modernizare si dotare cu aparatura;
- ► Extinderea folosirii sistemului informatic în acivitatile de productie, management,design, financiar – contabil;
- ► Adaptarea aptitudinilor manageriale si de marketing la cerintele necesare pentru dezvoltarea exporturilor;
- ► Diversificarea continua a structurii productiei în conformitate cu nevoile consumatorului, luând în considerare sectoarele de specializare-cooperare;
- ► Înfiintarea scolii de design pentru mobilier si decoratiuni interioare;
- ► Înfiintarea unor capacitati distincte pentru fabricarea de componente de mobilier;
- ► Redotarea capacitatilor existente de fabricare a produselor semifabricate si prefabricate necesare industriei mobilei;
- ► Dezvoltarea activitatii de cercetare – dezvoltare pentru diversificarea structurii productiei si promovarea unora dintre produsele eficiente;
- ► Restructurarea activitatilor pentru a crea un mediu de afaceri mai performant;
- ► Dezvoltarea cooperarii prin sprijinirea participariiagentilor economici la târguri si expozitii internationale;
- ► Mentinerea coeziunii sociale îmbunatatind nivelul de pregatireprofesionala a personalului;
- ► Extinderea implementarii sistemului de asigurare a calitatii si de certificare a conformitatii produselor;
- ► Aplicarea de masuri ecologice în procesele tehnologice si îmbunatatirea sistemului de management al deseurilor.
Pentru a atinge obiectivele propuse în acest domeniu de activitate APMR (Asociatia Producatorilor de Mobila din România) coopereaza cu Ministerul Economiei si Comertului, Camera de Comert si

Industrie a României, Universitatea"Transilvania" din Brasov , Universitatea Politehnica din Bucuresti, Institutul National al Lemnului, precum si cu asociatiile profesionale interesate care actioneaza în câmpuri înrudite. APMR va actiona pentru a creste nivelul de capitalizare a avantajelor oferite de abundenta materiilor prime si a resurselor, pentru atragerea tehnologiilor avansate, pentru dezvotarea comertului pe alte piete.

C. Externalizarea IT C, un sector strategic crucial

Externalizarea. o nouă abordare şi cu o importantă crescândă in comertul intemational

Outsourcing, furnizarea din exteriorul firmei, nu reprezintă altceva decât o externalizare a activităţilor de producţie. Până acum nimic nou deoarece diviziunea muncii a continuat mereu, creând o nouă gamă de produse, produse secundare şi servicii datorită cererilor în creştere şi din ce în ce mai diversificate ale consumatorilor. Ceea ce descriem acum prin outsourcing este probabil o nouă revoluţie în comerţul internaţional numită frecvent "revoluţia serviciilor" ceea ce înseamnă comerţ cu activităţi sau servicii din ce în ce mai specializate care acum 20 de ani erau considerate ca necomercializabile. Activităţile de producţie umane sunt prezente din ce în ce mai divizibile şi mai comercializabile. Două procese majore au contribuit la această dezvoltare:

creşterea mobilităţii internaţionale a factorilor datorită liberalizării şi globalizării; noi tehnologii IT C.

Sub impactul noilor tehnologii IT C externalizarea serviciilor s-a dezvoltat rapid, în special cele axate pe tehnologia informaţiei şi comunicării. Caracteristicile principale ale acestei evoluţii pot fi identificate ca fiind:

Activităţile productive sunt împărţite sau fragmentate în componente mici, care se pot afla în altă parte pentru a beneficia de condiţii favorabile (disponibilitate, preţ, calitate);

Aceste activităţi sunt transportabile datorită noilor tehnologii;

Tipuri de activităţi care înainte erau interne şi nu puteau fi comercializate au devenit servicii comercializabile, crescând comerţul în servicii în mod exponenţial;

Experienţa arată faptul că la nivel mondial companiile îşi externalizează masiv serviciile şi această explozie ia următoarele forme:

Externalizarea la nivel de companie prin delocalizare şi împărţirea activităţilor primare prin care producţia din interiorul companiei este transferată la o filială locală sau străină datorită dotării mai bune la costuri mai mici. Aceasta se poate afla fie în interiorul ţării ,fie în străinătate; Externalizarea în afara companiei prin care compania externalizează activităţi şi servicii unei alte companii din aceeaşi tară sau din străinătate.

Într-o formă sau alta, în interiorul ompaniei sau grupului de companii sau în afara acestora sau către o terţă parte se poate face diferenţierea între externalizarea in-house, acolo unde valoarea este reţinută sau captată în interiorul companiei şi externalizarea off-shore, acolo unde serviciile sunt produse în străinătate. Următoarea schemă este relevantă:

9ivizarea competenţelor şi externalizarea in-house ln ţară, la o filială a companiei

Externalizare în afara companiei, acolo unde

compania externalizează activităţile şi serviciile unei alte companii de-acasă (externalizare in tară)

9ivizarea competenţelor şi externalizarea in-house ln afara ţării, unei filiale a companiei

Externalizare în afara companiei, acolo unde compania externalizează activităţile şi serviciile unei alte companii din exterior (externalizare

off-shore)

Vocaţia strategică a externalizării (outsourcing) IT C la nivel naţional

Luând în considerare deplasarea mondială spre externalizare, sectorul IT C este de o importanţă strategică crucială pentru economia naţională datorită multiplelor sale capacităţi care îi dau o vocaţie strategică specială:

Exportator off-shore a produselor şi serviciilor sale în noua piaţă de externalizare mondială care se află încă în starea sa incipientă;

Furnizor naţional de externalizări de produse şi servicii IT C vitale către alte sectoare şi sectoare strategice de export, captând valoarea în interiorul ţării;

per total un catalizator esenţial al comerţului electronic şi al e-business ca o condiţie de bază pentru competitivitatea naţională din viitor şi având un rol crucial în creşterea eficienţei lanţului valoric multi-sectorial.

Cel mai important contributor la creşterea industriei IT C şi a serviciilor din România este fără doar şi poate externalizarea. Luând în considerare faptul că externalizarea offshore s-a dezvoltat rapid în ultimii ani, România prioritizează strategic pentru comerţ internaţional de servicii IT C şi o prezenţă activă pe piaţa de outsourcing. Observatorii şi experţii se aşteaptă ca externalizarea off shore a serviciilor să crească şi mai rapid în viitorul apropiat. Presiunea competitivă asupra companiilor (nu numai CTN-uri dar şi companii mici) poate conduce la o externalizare off-shore şi mai mare pe măsură ce managerii sunt forţaţi să îşi îmbunătăţească competitivitatea.

Mutaţia globală spre servicii de IT C, creşterea externalizării off-shore oferă beneficii potenţiale de dezvoltare pentru România. Beneficiile pentru companii ale externalizării off-shore sunt bine documentate – costuri mai mici, calitate mai ridicată, etc. – dar importanţa lor pentru dezvoltare durabilă în ţările mai puţin dezvoltate este de asemenea esenţială. Externalizarea off-shore atrage crearea de locuri de muncă şi munca creatoare de venituri. Externalizarea a ajutat şi va continua să ajute românii în a dezvolta noi capacităţi şi a opri exodul creierelor. Conduce la excelenţă şi la furnizarea de know-how.

Credibilitatea, calitatea şi brandingul în externalizarea off-shore

Reducerea costurilor a fost primul lucru care a condus la externalizarea off-shore dar, pe lângă faptul că permite unei companii să reducă costurile contează şi interesul crescând de a creşte calitatea. Prin urmare credibilitatea furnizorilor de servicii este esenţială şi SNE susţine necesitatea stimulării şi a altor factori decât costul redus al forţei de muncă, cum arfi:

disponibilitatea şi nivelul înalt al combinaţiilor de diferite aptitudini profesionale (tehnice, IT, limbi străine);

nivel de concentrare în clustere de furnizori de servicii exportatori şi proximitatea lor şi calitatea interacţiunii cu universităţile;

calitatea serviciilor educaţionale şi de training din universităţi; calitatea infrastructurii telecomunicaţiilor şi a legislaţiei aferente; afinităţi culturale şi capital social;

aderenţa companiilor off-shore la standarde sectoriale specifice recunoscute, în afară de ISO

(CMM);

program de branding al sectorului în afară, pe piaţa de externalizare.

Conform unei estimări a Pierre Audoin Consultants piaţa de servicii şi software a României este una mică, fiind cu 4 ani în urma Poloniei, 6 ani în urma Ungariei şi cu 8 ani în urma Cehiei. Starea de ăjunior" a pieţei locale nu favorizează specializarea pe anumite nişe; unul dintre puţinele sub-sectoare unde dezvoltarea de software este stimulată este în domeniul contabilităţii şi managementului financiar. Sau în cel mai bun caz ERP (şi mai recent CRM, deşi totuşi ambele sunt extrem de mature în UE şi în SUA şi astfel potenţialul de export pentru acestea este extrem de limitat).

Externalizarea (fie ea off-shore sau near-shore) reprezintă 95% din exporturile româneşti de software şi servicii. Astfel că rămân doar 5% în licenţe de produse româneşti exportate în realitate – în mod clar o diferenţă enormă. Judecând după acest raţionament apare întrebarea: care este brandul României ca şi ţară "IT"?

România trebuie să diferenţieze strategic. Avantajele poziţiei geografice, cunoştinţele de limbi străine, cultura similară cu cea a "civilizaţiei vestice", capitalul social, profesioniştii bine pregătiţi şi o bază de inovare din ce în ce mai mare sunt pietrele de temelii pentru a deveni o destinaţie de externalizare cu valoare adăugată mare. Avem cu siguranţă aptitudinile necesare şi multe companii încearcă din răsputeri să îşi îmbunătăţească şi să îşi certifice aceste aptitudini. Ceea ce trebuie să ne dăm seama în următori ani este cum să includem mai mult in lanţul valoric de producţie de software în procesele pe care le externalizăm.

România poate fi şi o mare ţintă pentru servicii bazate pe IT precum şi BPO, mai ales datorită avantajelor prezentate mai sus (după spusele Asociaţiei Traducătorilor Profesionişti din Europa de Est România ocupă locul 1 ca şi abilitate de a vorbi limbi străine).

Constrângeri şi acţiuni strategice

Constrângerile majore recunoscute de către sector în România ca fiind stavile pentru competitivitatea sa generală sunt:

• Arie curiculară IT inadecvată
• Lipsa de parteneriate între industria software şi mediul academic
• Puţine stimulente financiar bancare – pentru a permite dezvoltarea explozivă a industriei (vezi acţiunile de succes ale Indiei, Chinei şi Irlandei)
• Lipseşte un portal informaţional centralizat despre industria de IT românească
• Infrastructură de Internet şi telecomunicaţii este subdezvoltată şi scumpă
• Serviciile de dezvoltare a afacerilor nu răspund nevoilor companiilor – o abordare mai focalizată este necesară pentru a identifica nevoile critice specifice şi pentru a găsi soluţii
• Nu există studii de piaţă relevante care să identifice pieţe nişă în UE şi în lume
• Sistem de reprezentare externă nefuncţional. Birourile comerciale nu au profesionişti în marketing care să promoveze IT-ul românesc.
• Transparenţă scăzută în ceea ce priveşte oportunităţile de afaceri, accesul la finanţare, proiecte publice, etc.
• Nu există o strategie de marketing internaţională consolidată
• Deşi există brand-uri IT româneşti performante la nivel de firmă, procesul de creare a unui brand sectorial unitar si coerent la nivelul întregii industrii se află încă în fază incipientă
• Există o nevoie puternică de a promova asociaţiile şi a le îmbunătăţi reprezentarea
• Nu există mecanisme pentru încurajarea ISO-urilor, nu există mecanisme pentru a încuraja investiţiile româneşti în alte ţări (export de capital)
• Ne lipseşte un program de training profesional pentru a dezvolta aptitudini de management pentru companii IT

Privind propriul său lanţ valoric sectorul IT C trebuie să acţioneze în principal în următoarele direcţii:

Sectorul academic pentru a adapta ariile curiculare; Programe de Training;

Certificări;

Sprijinirea afacerilor, informaţii focalizate pe come , informaţii de piaţă inteligente; Accesul la pieţe;

Branding, promovare – adaptate nevoilor.

Viziunea strategică a sectorului este de a creşte capacitatea sa de a face faţă opţiunilor de externalizare ale clienţilor internaţionali şi de specializare în exportul de soluţii cu mai multă valoare adăugată, trecând în mod gradual de la externalizarea de valoare mică la produse şi servicii IT C de valoare ridicată şi de a îmbunătăţi capacitatea acestuia de a oferi produse şi servicii locale, dând astfel exportatorilor din alte sectoare capacitatea de a-şi creşte competitivitatea. Pentru ca această viziune să devină realitate sectorul trebuie să se focalizeze în mod strategic pe aptitudini umane pentru a face transferul de competenţe de la servicii pentru aptitudini scăzute (introducere de date, centre de telefonie) care au un efect de antrenare si multiplicare scăzute la servicii pentru aptitudini medii (operaţiuni de procesare sau servicii back-office, facturare, contabilitate) sau chiar şi servicii pentru aptitudini ridicate (cercetare şi dezvoltare pentru diferite sectoare, designul sistemelor industriale sau tehnologice, servicii de testare specifice sectorului, dezvoltare de software, soluţii IT end-to-end, etc.). Deoarece aptitudinile medii şi ridicate implică şi stimulează concentrările economice, clusterele şi interacţiunile instituţionale obiective principale pentru sector în perioada 2005-2009 sunt:

extinderea în noi linii de servicii;

intrarea pe segmente de clienţi noi, insuficient abordate;

creşterea competenţelor pe lanţul valoric, spre servicii ce implică soluţii creative care să formeze proiecte complete.

Pentru a atinge aceste obiective sectorul ţinteşte:
• Îmbunătăţirea ratei de pătrundere a IT în economia şi în societatea românească;
• Promovarea activă a oportunităţilor de externalizare off-shore şi a ofertei deoarece, baza unei strategii globale de externalizare a companiilor este cunoaşterea opţiunilor globale şi regionale de externalizare şi luarea de decizii de externalizare în mod activ despre toate funcţiile afacerii în loc de a folosi resurse locale şi/sau interne ca standard. Este prin urmare esenţial ca piaţa globală de externalizare să aibă cunoştinţă de oferta de export românească.
• Ajutarea iniţiativelor de inovare industrială şi a capacităţilor de cercetare şi dezvoltare
• Eforturi de îmbunătăţire a proceselor interne pentru a îmbunătăţi competitivitatea (adoptarea ISO, CMMI, TQM şi alte standarde recunoscute internaţional)
• Dezvoltarea aptitudinilor manageriale pentru companiile IT pentru a îmbunătăţi competitivitatea internatională
• Îmbunităţirea finanţării şi a investiţiilor în companiile de servicii IT
• Dezvoltarea de capacităţi de marketing internaţional; folosirea mai bună a resurselor existente
• Dezvoltarea de capacităţi de sondare în cadrul companiilor şi asociaţiilor IT româneşti pentru a le pregăti pentru piaţa internaţională; crearea de market intelligence pentru industria IT românească.
• Construirea unui brand IT românesc solid
• Încurajarea investiţiilor IT româneşti în alte ţări
• Coeziune la nivel de asociaţie pentru a îmbunătăţi reprezentarea sectorului şi a construi BSO-uri puternice
• Acoperirea prăpastiei dintre sectorul IT şi mediul academic.
• Monitorizarea şi ajutarea procesului de armonizare a legislaţiei naţionale în domeniul competiţiei în pieţele pentru servicii de comunicaţii electronice
• Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor producătoare româneşti (echipamente telecomunicaţii); –
• Dezvoltarea unui serviciu de previziuni (în comunicaţii);
• Suport îmbunătăţit pentru ariile curiculare ale Universităţilor în domeniul IT C (inclusiv aptitudini antreprenoriale);
• Dezvoltarea de capacităţi de cercetare şi dezvoltare referitoare la conţinutul pentru a III-a generaţie de telefonie mobilă (inclusiv un parc industrial)
• Crearea de verigi de dialog structural cu alte comunităţi sectoriale de afaceri (textile, mobilă, turism rural, automobile, etc.) pentru a oferi aplicaţii industriale verticale şi a aduce la cunoştinţa celorlalte sectoare activităţile IT externalizabile care pot contribui la creşterea eficienţei lanţurilor valorice ale altor produse.

D. Procesarea metalelor către o specializare mai bună şi un efect in aval pentru altiexportatori industriali

Procesarea metalelor în România are avantaj ul de a fi o industrie cu trad ie, privatizată în întregime. Capacităţile principale de producţie au introdus management performant din partea unor grupuri din industria oţelului care acţionează la nivel mondial (LNM – Mittal Steel (India), MECHEL, SINARA-TMK, etc.). Capacitatea de producţie a fost utilizată în principal pentru a creşte exporturile de produse din oţel având în vedere creşterea cererii internationale. Totuşi creşterea în exporturile metalurgice este substanţial mai mică decât creşterea per tot I e exporturilor româneşti. În ciuda unei creşteri puternice a importurilor balanţa externă a rămas pozitivă pentru metalurgie (în 2004 exporturile au reprezentat 3,25 miliarde USD , faţă de circa 1,64 miliarde USD importuri). Se preconizează ca cererea să crească în zona din jurul României, iar marii furnizori de oţel din zonă scad cantităţile oferite pentru export deoarece cererea internă este în creştere (Ucraina, Turcia, Cehia, Ungaria), astfel că metalurgia din România va trebui să răspundă atât unei creşteri a cererii interne cât şi creşterii cererii externe. Printr-o abordare strategică a lanţului de valori ambele opţiuni trebui să ţintească:

bunuri exportabile cu valoare adăugată mare cum ar fi şinele de tren, cu fâşii şi plăci de oţel inoxidabil şi rezistent la căldură sau produse acoperite cu oţel;

capacitatea de adaptare la cererile consumatorilor pentru comenzi personalizate inclusiv licitaţii internaţionale importante;

crearea unui lanţ valoric nou ca o ramură industrială puternică pentru producerea de echipamente pentru protecţia mediului destinate exportului;

contribuţia la lanţul local a altor sectoare strategice cum ar fi construcţia de maşini sau cea a componentelor pentru industria mijloacelor de transport, prin specializarea şi mai mare în producţie în zone nişă cum ar fi părţi de automobile presate/sudate. Aceste specializări cu furnizori interni pot fi extinse şi la export;

crearea de centre de servicii siderurgice capabile să infiinţeze societăţi mixte sau consorţii de companii româneşti pentru a câştiga proiecte internaţionale;

modernizarea continuă a fluxurilor de producţie (vezi graficele de mai jos) pentru a face faţă standardelor internaţionale de calitate şi de mediu;
E. Externalizarea industrială focalizată pe industria constructoare de masini si componenteauto

Sectorul industriei constructoare de masini are un rol foarte important in economie, prin valoarea adaugata mare pe lantul valoric, ceea ce ii permite prin cresterea competitivitatii sa devina un important partener capabil sa indeplineasca optiunile regionale de externalizare ale clientilor internationali.

În viziunea noastră, urmărind tendinţele industriei componentelor de automobile, restul industriei constructoare de maşini urmează tendinţe similare de dezvoltare graduală şi specializare pe verticală în cadrul pieţei comunitare europene, după cum urmează:

industriile constructoare de nave, vehicule de transport (inclusiv tractoarele) si componente pentru acestea (inclusiv echipamente agricole) şi componente pentru avioane vor continua să crească şi să devină noi poli de specializare în România;

echipamentele şi componentele industriale pentru chimie, petrochimie, petrol şi gaze, producerea de electricitate, rulmenţi şi pompe industriale vor continua să joace un rol major în subcontractare.

România se numără printre producătorii europeni de mijloace de transport cu fabrici mari la Piteşti Colibaşi (fabrică Dacia, proprietate a Renault Group), Craiova (fabrică Daewoo) şi Câmpulung Ueep-uri ARO). Existenţa dinainte de 1989 a unei industrii producătoare de autovehicule şi creşterea competiţiei globale în domeniu au condus la reînvierea acestui sector în două feluri:

decizia strategică a producătorilor mondiali mari, în special Renault, de a prelua controlul asupra facilităţilor şi de a moderniza tehnologia, producând acum sub brandul Dacia o nouă generaţie de automobil la standarde europene (aşa-numitul program Logan), parte din producţie fiind deja exportată;

cererea crescândă pentru componente auto fabricate de Renault a creat noi oportunităţi de afaceri pentru vechii furnizori ai industriei auto din România cu cond ia de a face faţă noilor cerinţe ridicate de standarde ale producătorului international de automobile.

În conformitate cu evaluarea noastră, oul pol al producerii maşinilor se mută gradual către Europa de Est. În viziunea noastră România este bine poziţionată să devină, după Polonia, Cehia.Slovacia şi Ungaria, următorul lider regional atât în producerea şi exportul de automobile cât şi în exportul de componente de automobile, datorită unor motive importante:

interesul investitorului strategic Renault de a deveni un exportator important de maşini fabricate în România şi de a integra producţia a cât mai multor componente în ţara noastră pentru a deveni mai competitiv, mărind astfel lanţul valoric naţional;

interesul producătorilor mondiali de automobile de a absorbi componente de automobile din România;

existenţa unor industrii în amonte dezvoltate cum ar fi procesarea oţelului şi a metalelor, mase mase plastice, electrotehnică, care măresc capacitatea producătorilor români de a intra în lanţurile de furnizare a automobilelor;

interesul crescând al ISO-urilor de a veni şi a investi în industriile în amonte din România. locaţie favorabilă, lângă cererea europeană pentru automobile şi componente de automobile.

Pentru a atinge această viziune România trebuie să ţintească următoarele obiective strategice: creşterea capacităţii furnizorilor locali de componente auto de a-şi adapta producţia şi de a

îndeplini cerinţele de calitate ale producătorilor de automobile;

creşterea capacităţii de atragere a ISO-urilor în producţia de componente de automobile; dezvoltarea de noi aptitudini de marketing şi manageriale în industriile în amonte;

acces mai bun la finanţare pentru companii;

crearea unei reţele de centre pentru cercetare aplicată, inovare şi transfer de tehnologie

o mai bună promovare peste hotare a industriilor de automobile/componente de automobile româneşti (inclusiv a mijloacelor de transport agricol si a echipamentelor agricole).

Câteva puncte slabe ale industriei (rigiditatea în organizare şi management, lipsa aptitudinilor de marketing, decalajul tehnologic, lipsa de aptitudini adaptate la nevoi noi, incapacitatea de inovare şi activităţi de cercetare şi dezvoltare slabe) sunt contra-balansate de avantaje (tradiţie în producţie, forţă de muncă ieftină, experienţă în subcontractare)

Viziunea strategică a sectorului este aceea de a-i creşte capacitatea pentru a îndeplini opţiunile regionale de externalizare ale clienţilor internaţionali şi specializarea în exportul componentelor cu valoare adăugată mai mare pe lanţul valoric mondial. Obiectivele principale ale sectorului pentru perioada 2005-2009 sunt:
- • Diseminarea corespunzătoare în rândul producătorilor romani a condiţiilor de calitate impuse fie de către standardele internaţionale, fie de către cumpărători (listă scurtă a cerinţelor referitoare la furnizori) pentru a exporta;
- • Promovarea activă a exportatorilor potenţiali la evenimente promoţionale (forumuri si seminarii pentru companii importatoare straine) pentru a veni în întâmpinarea interesului companiilor mari de a căuta opţiuni regionale de externalizare;
- • Stimularea iniţiativelor de inovare industrială şi a capacităţilor de cercetare şi dezvoltare;
- • Eforturi de îmbunătăţire a proceselor interne pentru a creşte calitatea si competitivitatea;
- • Dezvoltarea capacităţilor de marketing – folosirea mai bună a resurselor existente;
- • Dezvoltarea în cadrul companiilor şi asociaţiilor româneşti a capacităţii de a se pregăti pentru piaţa internaţională; crearea de market intelligence pentru externalizarea industrială românească.
- • Acoperirea decalajului dintre externalizarea industrială şi mediul academic.
F. Crearea de eficientă. noi specializări şi valoare adăugată în chimie

Industriile anvelopelor şi articolelor din cauciuc

Industria anvelopelor este un sector dinamic din cadrul economiei naţionale având un nivel de performanţă ridicat şi o tradiţie de peste 65 de ani de activitate industrială în România. Aceasta este un furnizor important de anvelope pentru industria constructoare de maşini (prima echipare), transport şi agricultură precum şi pentru nevoile populatiei (piese de rezervă).

În 2004 industria anvelopelor a reprez ntat aproximativ 0,75% din totalul activităţilor industriale din România (exprimate prin nivelul de producţie atins) cu o cotă parte de aproximativ 3,5% în cadrul ramurii chimice-petrochimice; a participat cu o cotă de aproximativ 0,85% în totalul exporturilor şi cu aproximativ 6% în totalul exporturilor industriei chimice, importul specific acestui domeniu având o cotă de aproximativ 0,7% din total; a avut 6100 de angajaţi; şase societăţi comerciale au funcţionat în această industrie (Victoria Michelin România, Floreşti Prahova, Silvania Michelin România Zalău, Continental Automotive Products Timişoara, Rotras Turnu Severin, Danubiana Bucharest şi Romvelo Ludus); peste 99% din producţia industrială şi de export este acum efectuată de către sectorul privat (primele cinci din cele şase companii menţionate mai sus); se prevede o creştere anuală de 3,5 – 4% până în 2009.

Piaţa mondială este dominată în proporţie de peste 80% de primii patru producători din lume: Michelin – Franţa, Bridgestone – Japonia, Goodyear – SUA şi Continental – Germania. Michelin şi Continental sunt investitori strategici în industria anvelopelor din România, aducând integrare verticală a lanţurilor valorice globale în economia română, aspect care poate fi considerat ca fiind o opţiune strategică a jucătorilor mondiali europeni sau americani având în vedere faptul că fabricile principale din Europa Centrală şi de Est au fost preluate de către Michelin, Goodyear şi Continental,

În ciuda concentrării producţiei la câţiva jucători mondiali, competiţia este acerbă.

Noi competitori puternici din ţări membre UE: Polonia, Cehia, Ungaria, Slovenia, îşi consolidează în mod constant poziţia mondială sunt amestecaţi cu competitori tradiţionali – companii mari din ţările Uniunii Europene: Michelin (Franţa), Continental (Germania), Pirelli (Italia), Semperit (Austria) au o cifră de afaceri atingând miliarde dolari pe an.

Exportul de anvelope româneşti a crescut spectaculos în perioada 2002 -2004, înregistrând o creştere în volumul produselor exportate de 100,4%, din care cota cea mai mare fiind reprezentată de anvelopele radiale de maşină T-M (peste 97% din exporturile din 2004) produse de către companiile Continental Automotive Products, Victoria Michelin România şi Floreşti Prahova.

În industria anvelopelor, România beneficiază de prezenţa a doi lideri mondiali, Michelin şi Continental, care au adus îmbunătăţiri majore ale nivelurilor tehnice şi de calitate ale anvelopelor radiale de maşină T/M şi de camioane M/M şi care fac posibilă realizarea de produse competitive din punct de vedere calitativ pentru piaţa internă şi pentru export.

Existenţa industriei chimice şi petrochimice în amonte care asigură o bază de materii prime (cauciuc sintetic,plastifianţi, antioxidanţi şi acceleratori, sulf, textile şi parţial corzi metalice, etc.) reprezintă un punct forte al sectorului în cadrul abordării lanţului valoric, deoarece România îşi poate extinde lanţul valoric national şi îşi poate îmbunătăţi eficienţa. Totuşi nu toate materialele pot fi furnizate de către industria internă (cauciuc natural, anumite tipuri de cauciuc sintetic sau acceleratori de crestere). Deoarece competitorii majori trec prin aceleaşi probleme se poate ca acestea să nu afecteze competitivitatea sectorului. Cele mai importante sunt costurile de producţie mari în sectoarele primare datorate în principal:
- • Capacităţilor nestructurate mari, cu flexibilitate şi adaptare la cerinţele pieţei scăzute
- • Folosirea unor capacităţi sub limita de profitabilitate
- • Supradimensionarea personalului
- • Productivitate scăzută
- • Consumuri de material şi de electricitate ridicate în comparaţie cu cele din lume
- • Lipsa de fonduri de investiţii şi capital curent
  
  Factorii critici de succes identificaţi în lanţul valoric al acestui sub-sector sunt:
- • preţul, pachetul de servicii complete, designul şi eticheta ecologică;
- • cele mai mari valori sunt adăugate către verigile externe ale lanţului naţional (furnizori de materii prime, promovarea pe pieţe străine, dealer/furnizor en-gros – 67,8%);
- • cea mai mică influenţă aparţine verigilor: stocarea materiilor prime, formare, finisare, ambalare, depozitare produs final;
- • o mare influenţă pe lângă lanţ se datorează legăturii externe: marketing, publicitate, branding;
- • serviciile pentru sprijinirea exporturilor care ar putea fi folositoare sunt: controlul calităţii, transporturile, depozitarea de materii prime, designeri, informaţii de piaţă (identificarea şi accesul unor noi lanţuri de furnizare).
Pentru a capta şi reţine mai multă valoare în industria naţională de anvelope trebuie întreprinse acţiuni în următoarele direcţii:

Organizarea de centre zonale de furnizare de materii prime pentru produsele ce urmează a fi exportate.

Introducerea şi dezvoltarea graduală a Sistemului de Management al Calităţii şi a certificării de produs si sistemelor de inspecţie performante pentru a îmbunătăţi performanţele şi competitivitatea

Implementarea de sisteme integrate de management la furnizorii de materii prime, materii auxiliare şi servicii.

Îmbunătăţirea resurselor umane – pentru management şi producţie, în ceea ce priveşte profitabilitatea procesului de productie.

Îmbunătăţirea infrastructurii transporturilor (reţeaua interjudeţeană, naţională, europeană) prin transformarea acestei acţiuni într-o prioritate la nivel local, municipal, judeţean, european, etc., administraţiile publice având în vedere îmbunătăţirea fluxului transportului de bunuri de la/către client (beneficiar)

Promovarea de specialişti români în marketing, publicitate şi promovarea brandurilor, cu scopul de a identifica şi aborda noi lanţuri de furnizare de produse

Sprijinirea relansării producţiei interne de materii prime necesare pentru producţia de anvelope.

Următoarele sunt prevăzute în dezvoltarea industriei anvelopelor din România:

Creşterea volumului producţiei în perioada 2005 – 2009 la o rată anuală de 3,5% prin modernizarea capacităţilor de producţie viabile şi prin construcţia de noi capacităţi;

Creşterea cotei anvelopelor radiale de maşină în cadrul producţiei şi diversificarea gamei în conformitate cu cerinţele utilizatorilor principali;

Creşterea competitivităţii anvelopelor pe piaţa internă şi externă, creşterea exporturilor directe la o rată anuală de aproximativ 4% în perioada 2005 – 2009;

Procese ecologice de producţie şi protecţie a mediului în conformitate cu normele de mediu

europene.

Următoarele priorităţi sunt identificate în dezvoltarea industriei anvelopelor din România:
1. 1. Sprijinirea lansării şi dezvoltării sectoarelor industriale primare şi a consumatorilor principali: furnizorii de materii prime, producătorii de vehicule, transporturilor, utilizatorilor agricoli, etc. pentru a creşte cota produselor specifice pe piaţa internă şi externă.
2. 2. Aducerea şi păstrarea de cât mai multă valoare adăugată în componenta naţională a lanţului valoric prin orientarea producţiei şi a vânzărilor către produsele de ultimă generaţie
3. 3. Promovarea generală a industriei producătoare de anvelope la nivel mondial, consolidarea pieţelor existente şi penetrarea pe noi segmente de piaţă.
Mase Plastice

Peste 600 de producători şi exportatori curenţi sau potenţiali activează pe piaţă. Printre aceştia se numără şi întreprinderi foste proprietăţi de stat care activau în fosta economie planificată centralizată. Toate companiile din sector sunt privatizate, având capital românesc mixt sau străin. Majoritatea companiilor sunt specializate în mase plastice pentru industriile materialelor de construcţie sau ambalare, acoperind în principal cererea internă (85%), iar 15% din producţie este exportată. Cererea crescută face posibilă o rată de creştere mai ridicată a acestui sector în comparaţie cu creşterea industrială medie dar, în ciuda transferului de tehnologie relevant, majoritatea capacităţilor de producţie se bazează pe tehnologii vechi.

Masele plastice româneşti au reuşit cu succes să intre şi să fie active pe pieţe străine mai ales cu: Foi si role de plastic;

saci de polietilenă; filme de plastic echipament sanitar; ambalaje;

plastice pentru industria constructoare de masini şi de automobile.

Competitori regionali importanţi cum ar fi Ungaria, Polonia, Slovacia şi Cehia au atras mai bine ISO uri în acest sector până acum şi beneficiază de tehnologii noi şi de management eficient capabil să reducă costurile mai mult decât în România, reducând din avantajul costurilor scăzute pentru forţa de muncă, care încă există la noi în ţară. Analiza lanţului valoric indică costuri indirecte ridicate care pot fi reduse şi lipsă de preocupare pentru a crea produse cu valoare adăugată mare prin cercetare şi

dezvoltare. Companiile române investesc puţin şi în marketing. Totuşi capacităţile existente de producţie pot beneficia de pe urma liberalizării, delocalizării continue şi interesului crescând al lanţurilor mondiale de producţie TNT de a externaliza în România.

Pentru a capta, reţine valoare sau îmbunătăţi eficienţa comunitatea de afaceri din sector ţinteşte:
- • Noi furnizori ieftini de materii prime;
- • Acorduri comerciale şi cooperare pe termen lung între furnizorii şi producătorii de bunuri exportabile;
- • Transfer de tehnologie şi robotizarea unor operaţiuni;
- • Introducerea şi dezvoltarea graduală a unui sistem naţional de management al calităţii specific sectorului şi o certificare şi inspecţie de calitate specifică;
- • Creşterea competenţelor şi a pregătirii pentru meserii in domeniu;
Sectorul ţinteşte o creştere a exporturilor maselor plastice cu valoare adăugată pentru industriile constructoare de masini şi de automobile sau bunuri pentru consumatori.

Îngrăşăminte chimice

România, datorită potenţialului său ridicat în agricultură a dezvoltat încă din 1960 o importantă industrie bazată pe producţia de uree, fosfaţi şi alte îngrăşăminte. Acum numai 26% din producţie este utilizată pentru ferme non-organice în interiorul ţării şi restul de 74% este exportat. Ureea reprezintă 80% din exporturile totale. Majoritatea competitorilor exportatorilor români sunt din Rusia, Ucraina şi Orientul Mijlociu. Majoritatea acestora beneficiază de avantajul decisiv al costului scăzut al gazelor naturale care reprezintă o mare parte din costul producţiei. Totuşi exportatorii români au reuşit cu succes să păstreze segmente în pieţele tradiţionale de export cum ar fi Turcia, subcontinentul Indian, Thailanda, Siria, Mexic, Nigeria, Ghana. Exportatorii români se menţin de asemenea bine pe pieţele europene cum ar fi Ungaria, Italia sau Iugoslavia. Prin urmare se poate spune că România are exporturi stabile sau în creştere pe o arie geografică diversificată şi că produsele româneşti cum ar fi ureea au devenit tradiţionale şi se bucură de o bună recunoaştere mondială, reuşind să fie competitive în ciuda fluctuaţiilor cererii sau condiţiilor adverse de piaţă sau constrângerilor interne cum ar fi creşterea graduală a preţului gazelor naturale.

România este pe locul 19 din 29 de producători mondiali de îngrăşăminte şi în viziunea sectorului ar trebui să ne păstrăm şi chiar să ne îmbunătăţim poziţia prin exporturi mai competitive şi specializare continuă în îngrăşăminte complexe, cu valoare adăugată mai mare.

Pentru a asigura dezvoltarea exporturilor se au in vedere:

o promovare mai bună şi marketing agresiv pentru produsele româneşti de acest tip . adaptarea la normele de mediu ale UE;

îmbunătăţirea proceselor interne pentru a creşte competitivitatea;

dezvoltarea capacităţii de marketing; folosirea mai bună a resurselor existente.

Produse Farmaceutice

În timpul economiei centralizate sectorul a fost creat pentru a satisface aproape în întregime necesarul intern de medicamente. După 1990, când s-a liberalizat comerţul exterior, producătorii străini au început să îşi arate interesul pentru potenţialul în domeniu al României, o ţară cu o populaţie de 22 milioane de locuitori şi cu un consum de medicamente/capita scăzut. Aceştia au intrat pe piaţă prin importuri directe, acorduri de licenţiere, achiziţii (SmithKline Beecham a achiziţionat 65% din Europharm; Lek a achiziţionat 90% din PharmaTech) şi privatizări (Gedeon Richter a cumpărat pachetul majoritar din Armedica).

Pe de altă parte producătorii români au încercat să crească exporturile dar barierele standardelor GMP (bună practică de fabricaţie) au facut dificila intrarea pe pieţe noi. Exceptând Antibiotice laşi care exportă şi către ţări vestice ceilalţi producători interni tradiţionali exportă în principal către Rusia, Moldova şi ţările CSI.

Exportatorii actuali domină piata

Conform datelor din 2004 exportatorii actuali sunt doar câteva companii mari. Intrarea pe piaţă este dificilă pentru noi producători deoarece această industrie are multe perspective de investiţii pe termen lung şi aşteptări de beneficii. Dintre cei trei producători români principali Sicomed Bucureşti şi Antibiotice laşi sunt listate la Bursa de Valori Bucureşti în vreme ce Terapia Cluj Napoca a fost delistată în ultima

parte a lui 2003 după ce a fost preluată de către fondul de investiţii Advent. Mai multe detalii despre exportatori români în căsuta de mai jos:

Sicomed

Principala producţie a Sicomed, o companie înfiinţată în 1945, o reprezintă medicamentele pentru uz uman. Actualmente portofoliul Sicomed constă în 120 de medicamente, în aproximativ 200 de formule dar încă mai există destul loc pentru raţionalizare, dată fiind mărimea companiei. În 2004, Sicomed a devenit prima companie farmaceutică românească care a obţinut certificatul ISO 9000:2001 pentru Sistemul său de Management al Calităţii. Acesta este un pas important în implementarea unui sistem integrat calitate mediu-securitate. Sicomed a fost şi prima companie farmaceutică românească care a primit de la Lloyd's Register România certificatul pentru sistemul de management al calităţii ISO 9001:2000. Următorii paşi vor fi ISO 14001 (sistem de management al mediului) şi ISO OHSAS (sistem de management al securităţii muncii). Sicomed a primit statutul GMP (bună practică de fabricaţie) pentru toată producţia sa.

Antibiotice

Înfiinţată acum 45 d ani în laşi Antibiotice a produs iniţial substanţe active ce urmau a fi folosite de ceilalţi producători interni. ln 1990 compania a început să investească în procesarea secundară care acum reprezintă majoritatea vânzărilor sale. Compania a dezvoltat şi producţia de medicamente veterinare care momentan reprezintă cam 6% din cifra sa de afaceri.

Activităţile de producţie sunt împărţite în două mari sectoare: biosinteza şi semi-sinteza în masă a substanţelor active (Vitamina B12 şi Nystatin, care este înregistrat la autorităţile SUA şi canadiene) şi producţia şi condiţionarea produselor finale sub diferite forme (prafuri suspendate, injectabile, capsule, tablete, unguente şi supozitoare). Antibiotice îşi asumă o cotă de 25% din piaţa mondială pentru Nystatin fiind al doilea producător ca mărime din Europa şi o cotă de 10% din piaţa pentru Vitamina B12. Exporturile au fost de 7,8 milioane USD în 2003, aproape la fel ca şi în 2002. Substanţele active (Nystatin şi Vitamina B12) reprezintă circa 85% din totalul exporturilor. Conform companiei aproximativ 60% din exporturi sunt exporturi directe în vreme ce restul se face prin intermediari (Romferchim). În prima jumătate a lui 2004 20% din vânzările Antibiotice au venit din exporturi şi 80% de pe piaţa internă. ln 2004, Antibiotice a înregistrat un venit de 8,3 milioane USD din exporturi, împărţit după cum urmează: ţări membre UE – 4 milioane USD, SUA şi Canada – 2 milioane USD, China (unde s-a deschis o nouă piaţă în 2003) – 1 milion USD, altele – 1,3 milioane USD.

Terapia

Înfiinţată în Cluj Napoca în 1921, Terapia este al treilea producător intern ca mărime, având o cotă de piaţă de 8,5% în termeni de volum şi 3,9% în termeni de valoare. Terapia produce aproximativ 100 de tipuri de medicamente împărţite în 10-12 clase. Zonele terapeutice principale acoperite sunt sistemele cardiovascular, respirator şi nervos. Medicamentele generice reprezintă majoritatea medicamentelor pentru uz uman însă există şi medicamente non-generice produse în cooperare cu producători străini bine-cunoscuţi.

Exporturile companiei au început să scadă începând cu anul 2001. Acest lucru a fost cauzat de creşterea ofertei pe piaţă a unuia dintre produsele principale exportate de Terapia, Racemic Calcium Panthotenate (RCP), un aditiv pentru furaje animale. Terapia a fost singurul producător intern de RCP care prezenta şi avantajul că producătorul nu avea nevoie de un certificat GMP pentru a-l exporta. Totuşi, vânzările de RCP au fost supuse unor presiuni puternice venite din partea producătorilor asiatici vânzând un produs mai eficient (D-Calpan), la preţuri mai mici. Prin urmare Terapia a fost forţată să îşi închidă departamentul RCP în aprilie 2002.

Pentru a compensa pierderile din vânzările RCP compania şi-a intensificat eforturile de a diversifica exporturile. Astfel în 2002 Terapia a depus documentaţia pentru înregistrarea a 41 de produse (inclusiv suplimente alimentare) în 16 ţări (membre CSI dar şi Ungaria, Polonia şi Cehia). Pe lângă aceasta compania şi-a deschis o reprezentanţă la Moscova şi în Ucraina (pieţe importante pentru medicamentul cel mai bine exportat al Terapia: Faringosept). Paşi înainte au fost făcuţi şi în 2003 când compania a depus documentatia de înregistrare pentru alte 11 produse.

Din punctul de vedere al abordării sectoriale strategice industria farmaceutică, dominată de câteva companii puternice care sunt şi exportatorii curenţi, ţintele principale sunt:

crearea unui centru colectiv de logistică pentru a se asigura o furnizare mai ieftină de materii

prime;

crearea de canale de distribuţie proprii în străinătate capabile să facă faţă procedurilor de

certificare necesare pentru a fi acceptate pe piaţă şi operaţiunilor de marketing local pentru exportatorii de medicamente;

marketing şi brand building mai agresiv pentru exportatorii principali actuali: Sicomed,Terapia şi Antibiotice;

creşterea proporţiei investiţiilor proprii în activităţi de cercetare şi dezvoltare pentru a îmbunătăţi tehnologiile de producţie pentru medicamente existente, precum şi pentru a introduce produse noi.

Ţintirea în principal a pieţelor tradiţionale cum ar fi Moldova şi Rusia dar şi UE;

raţionalizarea şi realocarea vânzărilor şi a sprijinului în marketing către produse care oferă valoare adăugată mai mare.
G. Produse electro-tehnice pentru piata internationalii şi cereri în schimbare

Sectorul electronicelor şi electro-tehnicelor este unul foarte eterogen, producând peste 200.000 de tipuri de produse şi având capacităţi importante construite înainte de 1989. Principalele unităţi de producţie produc aparate şi aparatură electrocasnică, echipamente de birou, hardware şi componente, părţi şi echipamente electronice, motoare electrice, transformatoare, echipamente de distribuţie a electricităţii, cabluri electrice, baterii, lămpi şi produse de iluminat, tuburi electronice, echipamente de măsură, radiouri şi televizoare, echipamente de înregistrare, etc. Majoritatea companiilor sunt IM M-uri dar există şi 50 de companii mari.

După 1989 majoritatea companiilor din acest domeniu se confruntă cu lipsa de comenzi şi nivelul de utilizare a capacităţilor existente este între 25%-90%. Datorită lipsei comenzilor tehnologia s-a învechit şi sectorul se confruntă cu un decalaj tehnologic major.

Industria se va concentra pe câştigătorii din exporturi în ciuda declinului general al sectorului, cum ar

fi:

aparate şi aparatură electrocasnică; componente hardware;

motoare, generatoare şi transformatoare; echipament pentru distribuţia electricităţii; fibre şi cabluri;

echipament de iluminat; echipamente şi instrumente optice.

Pentru a obţine aceste rezultate industria ţinteşte următoarele obiective prin planul de acţiuni :

stimularea investiţiilor şi a investiţiilor străine pentru a moderniza activităţile de producţie pe

lanţul valoric, cum ar fi producţia de componente sau cercetare şi dezvoltare pentru o mai bună execuţie;

crearea unui centru logistic pentru furnizarea materiilor prime;

creşterea numărului de furnizori locali prin cooperare mai buna cu aceştia şi prin sprijinirea lor să îşi adapteze producţia

deschiderea de reprezentanţe de marketing şi comerciale proprii peste hotare.
H. A face fată provocărilor in agricultura organică

În majoritatea industriilor de procesare a alimentelor şi în vinificaţie există o mare lipsă de capacitate pentru valorificarea strugurilor, cărnii şi legumelor, fapt care limitează volumul produselor exportabile.

Pentru a fi validate ca fiind ecologice şi a fi scoase pe piaţă produsele alimentare trebuie să aibă pe etichete referinţe explicite referitoare la metodele ecologice de producţie a acestora şi referitor la certificarea de evaluare a calităţii emisă de o organizaţie supervizoare.

Fermele ecologice reprezintă un nou sector. România beneficiază de conditii corespunzătoare pentru a promova agricultura ecologică, cum ar fi:

► sol fertil şi productiv;
► folosirea intensivă a substanţelor chimice şi a tehnologiilor aferente nu creeaza un impact negativ ca cel din ţările dezvoltate;
► agricultura trad ională românească se bazează pe abordări care nu dăunează mediului şi există posibilităţi de a identifica zone ecologice nepoluate unde agricultura ecologică ar putea fi dezvoltata;

În vederea dezvoltării sectorului agro-ecologic şi pentru îmbunătăţirea competitivităţii produselor ecologice pe pieţele de export trebuie identificate şi implementate urmatoarele:

• captarea şi reţinerea de mai multă valoare pe componenta naţională a lanţului valoric prin orientarea producţiei şi a vânzărilor către produse primare şi produse de procesare,
• promovarea produselor ecologice de export româneşti şi acoperirea nişei de piaţă existentă prin identificarea de noi pieţe de export şi consolidarea pieţelor existente
• implementarea legislaţiei elaborate pentru acest sector pentru a consolida sistemul de control prin măsuri suplimentare menite să supervizeze organismele de inspecţie şi certificare pentru a creşte calitatea produselor exportate
• crearea unui sistem corespunzător de producţie, procesare şi marketing pentru produse ecologice, menit să satisfacă nevoile pieţelor interne şi externe
• promovarea exporturilor produselor ecologice româneşti prin dezvoltarea activităţii de cercetare
• îmbunătăţirea formării profesionale a tuturor actorilor implicaţi în sectorul ecologic: crescători, procesatori, inspectori, expe i de la minister, exportatori şi importatori
• crearea de grupuri organizate de producători pentru extinderea producţiei şi a pieţelor

În mod strategic obiectivul calitativ al sectorului este poziţionarea agriculturii ecologice în centrul agriculturii naţionale, ca un pivot pentru dezvoltarea de durată în mediul rural. Principalul obiectiv al politicii agricole a UE referitor la dezvoltarea rurală este promovarea şi dezvoltarea unei relaţii compatibile între agricultură şi mediu.

Agricultura ecologică are o mare contribuţie la o dezvoltare economică de durată şi joacă un rol important în îmbunătăţirea cond iei mediului, prezervarea solului, îmbunătăţirea calităţii apelor, biodiversificare şi protejarea naturii.

Agricultura ecologică poate să meargă înainte în economia rurală şi să o facă viabilă prin extinderea activităţilor economice cu valoare adăugată mare şi prin generarea de locuri de muncă în zone rurale.

Obiectivul cantitativ este de a extinde zona cultivată prin metode ecologice la 150.OOO hectare în 2007 şi crearea unei pieţe interne cu produse ecologice. România are mari oportunităţi de promovare şi dezvoltare a agriculturii ecologice datorită unei suprafeţe agricole de 14,8 milioane hectare şi a solurilor nepoluate. Creşterea participării producătorilor agricoli ecologici la evenimente economice din ţară sau din străinătate (BioFach 2006).

Prin examinarea lanţului valoric şi a cerinţelor consumatorilor de pe piaţa internaţională au putut fi identificaţi următorii factori critici de succes:
- • preţ
- • sortimente
- • ambalaj
- • branding
- • disponibilitate
Atingerea ţintelor de export este legată de alte obiective care pot contribui la îmbunătăţirea competitivităţii sectorului ecologic românesc în perioada pre şi post-aderare:
• creşterea numărului de operatori din acest sector care primesc sprijin financiar din partea Programelor Guvernamentale Româneşti;
• creşterea rolului organizaţiilor non-guvernamentale (ONG) în acest sector prin programe pentru dezvoltarea come ului cu produse ecologice;
• creşterea numărului de exportatori implicaţi activ în programele pentru dezvoltarea come ului cu agricole ecologice, în zone dezavantajate;
• spijinirea exploatărilor comerciale în agricultura ecologică, pentru a fi mai prezente pe piaţă;
• asocierea micilor producători din domeniul agriculturii ecologice în scopul de a coopera în marketingul produselor ecologice;
• creşterea numărului de organizaţii implicate direct în implementarea Strategiei Naţionale de Export din fază iniţială;
• creşterea numărului de unităţi de procesare locală şi de proiecte pentru investiţii străine directe;
• creşterea investiţilor în activităţile înrudite exporturilor în zonele rurale;
• creşterea numărului de angajaţi din unităţile exportatoare care implementează reglementările agriculturii ecologice;
• creşterea investiţiilor în activităţi legate de produse agricole ecologice exportabile din zone rurale mai puţin dezvoltate;
• creşterea volumului de producţie al agriculturii ecologice;
• creşterea numărului de noi companii implicate în activităţi exportatoare de produse agricole ecologice primare şi procesate;
• creşterea numărului de module de exploatare optimă prin asocierea fermelor agricole şi de animale;
• creşterea capacităţilor specifice de procesare din agricultura ecologică;
• îmbunătăţirea capacităţii în termeni de produse şi valoare adăugată;
• creşterea serviciilor orientare spre exportul produselor agricole ecologice;
• diversificarea produselor exportabile cultivate (ex.: legume, fructe) şi a gamei de produse procesate (ex.: pâine, produse de patiserie);
• creşterea numărului de proiecte investiţionale noi aprobate;

I. Viticultură. cultură. turism rural. sticlărie şi artizanat. creatori de imagine prin excelentă.calitate. traditie. competentă şi sinergii intre lanturile valorice şi efecte sinergice

Vin

Vinul este o parte a patrimoniului naţional al fiecărei ţări care are o asemenea cultură, făcând reclamă istoriei, culturii şi civilizaţiei unei naţiuni. România este, prin tradiţie şi potenţial, o ţară producătoare de vin, fiind membră a Biroului Internaţional de Vin şi Viţă încă din 1928. Prin extinderea zonelor viticole şi a producţiei obţinute România este printre primii 1O producători de vin din lume; în Europa, industria vinului şi cultivarea v ei de vie din România pot fi caracterizate după cum urmează:
• 5,4% din suprafaţa totală (locul 5 după Spania, Franţa, Italia şi Portugalia);
• 3,1% din producţia de struguri pentru vin (locul 6 după Italia, Franţa, Germania, Spania şi Grecia);
• 2,9% din producţia de vin (locul 6 după Franţa, Italia, Spania, Germania şi Portugalia).

Deşi România dispune de condiţii climaterice şi de sol excelente, exporturile româneşti de vin sunt modeste în comparaţie cu producţia, datorită rezervelor limitate de varietăţi de calitate, combinată cu cunoştinţe specifice şi de marketing, ineficienţelor din lanţul valoric (lipsa de coordonare între procesatori – producători de vin – producâtori de struguri). Ţara noastră este un exportator de vin cu tradiţie în domeniu dar potenţialul de export al varietăţi lor nobile de calitate ridicată, îmbuteliate şi etichetate corespunzător rămâne limitat. O analiză a ofertei de vinuri româneşti arată că din cele 6166 mii hi de vin produse în 2004 doar 3651,000 hi reprezintă vinuri nobile (57,7%), doar 10,6% din acest vin fiind exportat (375,6 mii hi). Deci există un potenţial de creştere a exporturilor de pe urma căruia se poate capitaliza pe termen mediu şi lung, prin acţiuni concentrate în aval de producător (promovare, contracte) dar şi la nivel de producător (investiţii în tehnologie modernă pentru îmbunătăţirea calităţii produsului). Pe termen mediu şi lung scopul este de a reduce suprafeţele cultivate cu hibrizi şi a le înlocui cu varietăti nobile, astfel încât aceste suprafete să poată intra în circuitul comercial.

În ultimii ni a existat o tendinţă de reducere 'a cantităţii exportate (de la 504,53 mii hi în 2002 la 375,85 mii hi în 2004) dar cu o creştere în valoarea exporturilor (de la 23.1 mii$ la 26,2 mii $). Această tendinţă reflectă atât eforturile producătorilor români pentru îmbunătăţirea calităţii produselor cât şi schimbarea structurii varietăţii vinurilor exportate în favoarea vinurilor îmbuteliate. Totodata această tendinţă reflectă creşterea valorii adăugate a exporturilor, explicată atât de eforturile producătorilor români de a creşte calitatea produselor lor, cât şi de schimbarea structurii exporturilor în favoarea vinurilor îmbuteliate.

În ceea ce priveşte creşterea valorii adăugate aceasta se poate realiza pe temeiul creşterii exporturilor de vinuri îmbuteliate. Trebuie menţionat că în 2004 exporturile de vin îmbuteliat au reprezentat 22% din cantitatea totală de vin exportat, respectiv 44,5% din veniturile totale aduse de exportul de vin.

Una dintre caracteristicile esenţiale ale lanţului valoric pentru vinul îmbuteliat este integrarea structural-funcţională a activităţilor, care asigură eficienţă crescută, o mai bună adaptare la producţia de noi sortimente în conformitate cu cerinţele şi aşteptările consumatorilor.

Deşi vinul are o valoare adăugată mare în comparaţie cu alte produse agricole, adăugarea şi reţinerea de valoare la fiecare verigă a componentei naţionale nu atinge inca un nivel corespunzator. Pentru a sintetiza, puterea valorii adăugate la fiecare verigă esenţială deţinută din totalul valorii produsului menţionăm faptul că producatorul de struguri are influenţa cea mai mică, de 20%, în vreme ce producătorul/exportatorul şi comercianţii din afara lanţului valoric naţional (importatorii şi vânzătorii) preiau cea mai mare parte: 40% fiecare. Aceasta poate oferi o explicaţie referitoare la incapacitatea

producătorilor/exportatorilor de vin de a extinde achiziţia de struguri de la micii producatori, afectând astfel cantitatea exportabilă din România.

Analiza cerinţelor cumpărătorilor la nivel internaţional relevă următorii factori de succes critici :

• Preţul – preţul mediu este mai mic de 3 Euro/sticlă, care situeaza vinurile româneşti în sectorul vinurilor cu preţuri ieftine spre medii.
• Calitatea – în ultimii ani a existat o îmbunătăţire continuă a calităţii vinurilor exportate, drept rezultat al eforturilor noilor investitori în modernizarea tehnologiilor.
• Ambalare şi etichetare – exportatorii români au arătat interes crescut ambalajului, deoarece este una dintre puţinele căi folosite pentru a comunica cu clientul străin. În majoritatea cazurilor designul etichetei este făcut împreună cu partenerul străin deoarece acesta cunoaşte cel mai bine preferinţele consumatorilor.
• Sortiment – o gamă largă de varietăţi, incluzând varietăţi internaţionale şi locale, pentru care sunt mai uşor de identificat nişe pe piaţă.
• Brand şi promovare – reprezintă cea mai importantă constrângere a exportatorilor români pe pieţele externe deoarece vinurile româneşti sunt puţin cunoscute şi, în unele cazuri, imaginea proastă creată în anii ’90 de câteva vinuri de calitate slabă s-a menţinut până în zilele noastre.

Dintr-o analiză a competitivităţii sectorului viţei de vie şi vinurilor din România în comparaţie cu trei competitori importanţi (Noua Zeelanda, Ungaria, Bulgaria), din punctul de vedere al atingerii acestor factori de succes critici putem concluziona că România are un grad de competitivitate mediu pe piaţa mondială; dar există decalaje semnificative, în special în ceea ce priveşte problemele de branding şi promovare.

România trebuie să îndeplinească aceşti factori de succes prin planificare strategică pentru a-şi

creşte competitivitatea atât pe piaţa europeană cât şi pe cea mondială, prin:

restructurarea şi reconversia viilor pentru a îmbunătăţi sortimentele şi calitatea vinurilor creşterea investiţiilor pentru modernizarea capacităţilor de procesare

creşterea implicării organizaţiilor de producători pe piaţa vinurilor

asigurarea asistenţei în ceea ce priveşte pregătirea profesională, specializarea şi pregătirea persoanelor care lucrează în sectorul viticol

dezvoltarea unei imagini bune a României prin promovarea sortimentelor locale de vin de calitate superioară, recunoscute la nivel mondial ca urmare a premiilor câştigate la diferite târguri şi concursuri internaţionale.

Ţintele principale sunt:

• Creşterea exporturilor cu o rată anuală medie de 10-15%
• Creşterea cotei exporturilor de vin de viţă nobilă de la 10% la 20%
• Creşterea producţiei la o rată anuală de 1,2% ajungând în 2009 la 3.800.000 hi, în baza unor producţii mai bune pe hectar şi a eficienţei crescute.
• Adaptarea structurii exporturilor la specificul pieţelor ţintă
• Trecerea vinurilor româneşti într-o nouă categorie de preţ (>3€/sticlă)

Oportunităţi cheie pentru îmbunătăţirea performanţelor şi competitivităţii la export a sectorului;

Deşi România este o ţară cu o tradiţie viticolă vinurile româneşti sunt aproape necunoscute pe piaţa mondială. Creşterea participării producătorilor la competiţii internaţionale este o cale importantă de a adăuga valoare deoarece premiile cresc preturile vinurilor.

Îmbunătăţirea Concursului lnternaţion I de Vinuri de la Bucureşti

Proximitatea geografică a României faţă de cele trei fluxuri principale de circulaţie a vinurilor, dintr-un total de şase ( America de Nord, UE, Asia de Sud-Est)

Programele de asistenţă tehnică finanţate de către guvernele străine ţintind îmbunătăţirea pregătirii profesionale a specialiştilor în acest domeniu.

Tendinţa de crestere a preocuparii producătorilor pentru calitatea produselor şi pentru managementul firmelor lor.

Fondurile SAPARD planificate pentru replantarea şi reconversia culturilor . Potenţialul turistic şi asocierea viticulturii cu ofertele turistice.

Existenţa unor vii de mari suprafeţe va duce la asocierea producătorilor şi la apariţia unor noi competitori pe piaţă, români sau străini.

Potenţialul de promovare al varietăţilor interne pe piaţa mondială – ar putea conduce la apariţia unui brand de ţară.

Cultură

Cultura este un produs exportabil. Realitatea sugerează că produsele culturale principale, cum ar fi cele audio-vizuale sunt în realitate industrii unde vânzătorii trebuie să îndeplinească cerinte specifice ale cumpărătorilor, iar competiţia pe piaţă a devenit una globală, impunând o abordare itrategică. Într adevăr, industriile culturale, în special cea audio-video, reprezintă factorul principal prin intermediul căruia o ţară poate să se facă cunoscută peste hotare.

Strategia ţinteşte către exploatarea potenţialului cerrcetat din acest domeniu pentru a conduce la un export consistent de produse culturale româneşti, în special al celor audio-vizuale. Pentru moment cinematografia română are condiţiile pentru a prelua activităţi importante de adăugare de valoare, chiar şi transpunerea de sunet din mediu digital pe mediu optic şi transpunerea pe film a producţiilor cinematografice create pe suport magnetic

Este evident un potenţial ridicat pentru dezvoltarea exporturilor de produse finite (filme artistice, documentare, animaţii, emisiuni TV) dar mai ales în zona serviciilor audio-vizuale, fapt dovedit de numărul ridicat de posturi de televiziune, de premiile internaţionale câştigate în ultimii ani de filme româneşti la prestigioase festivaluri de film. Acest potenţial ridicat are ca bază varietatea largă de locaţii de filmare posibile, precum şi talentul şi înaltul profesionalism al creatorilor, interpreţilor şi tehnicienilor.

lntrucât potenţialul de export al sectorului a fost insuficient capitalizat, această strategie are ca scop dezvoltarea sectorului audio-vizual pentru a deveni un sector important al economiei naţionale. România ar trebui să devină atractivă pentru producătorii şi investitorii din domeniul audio-vizual.

În acest fel strategia are ca scop creşterea cantitativă şi calitativă a producţiilor audio-vizuale prin: identificarea nevoilor şi dezvoltarea bazei materiale,

identificarea şi atragerea de parteneriate interne şi internaţionale,

identificarea de noi oportunităţi şi nişe pe piaţă, revitalizarea sectoarelor audio-vizuale cu potenţial economic ridicat, cum ar fi: animaţia, publicitatea, filmele utilitare.

reţinere a valorii adăugate intern prin transpunerea optică a sunetelor şi chiar a imaginilor în interiorul ţării noastre.

Crearea unei companii specializate în exportarea produselor audio-vizuale româneşti şi creşterea participării la târgurile specializate.

Multiplicarea lanţului deja existent prin atragerea integrală sau parţială de muncă din afară în ţara noastră, relansarea varietăţilor de produse cum ar fi: animaţia, filmele ştiinţifice şi utilitare, precum şi a altor lanţuri valorice care pot fi exploatate prin colaborarea cu alte ramuri economice pentru promovarea produselor lor în străinătate.

Turism rural

În România turismul rural încă nu este performant la export dar are un potenţial de dezvoltare important datorită avantajelor şi resurselor unice, cum ar fi:

comunităţi rurale vechi trăind în medii neatinse, respectând tradiţiile şi felul de viaţă rustic; potenţial natural ridicat bazat pe biodiversitate şi chiar pe biosisteme ecologice unice în Europa

cum ar fi Delta Dunării;

varietatea folclorului

În ultimii 10-12 ani au fost făcute eforturi interne (legislaţie, clasificarea complexelor, evaluarea potenţialului, modernizarea serviciilor). Unele dintre eforturi au beneficiat de asistenţa UE (PHARE) şi a altor donatori cum ar fi USAID şi GTZ. O asociaţie specială pentru reprezentarea intereselor noii comunităţi de afaceri a turismului rural (ANTREC) a fost creată. ANTREC reprezintă peste 3000 de patroni de mici hoteluri din 31 de regiuni cu potenţial ridicat şi are 31de filiale teritoriale. Un proces iniţial de concentrare a patronilor în zone atractive este în derulare.

Totuşi, marile constrângeri ale turismului rural sunt legate de îmbunătăţirea generală a serviciilor din hoteluri pentru a face faţă standardelor internaţionale mai ridicate şi calitatea slabă a transporturilor sau a e-infrastructurii sau a serviciilor şi utilităţilor în zonele vizitate. Dar chiar şi în zone unde aceste constrângeri au fost depăşite există o lipsă de cunoştinţe despre oferta turistică. Conform viziunii sectorului turismul românesc ar trebui să devină, prin excelenţa serviciilor şi atractivitatea mediilor naturale, sociale şi umane, foarte performant la export şi un important contributor la dezvoltarea rurală durabilă. Produsul turistic rural românesc ar trebui să „internalizeze” toate celelalte oferte locale atractive şi calitative într-o singură propunere pentru consumatori. Îmbunătăţirea eficienţei pe lanţul valoric şi folosirea sinergiilor cu alte lanţuri valorice poate fi un factor decisiv pentru a realiza viziunea. O condiţie importantă pentru a realiza acest obiectiv constă în pregătirea, promovarea ofertei şi folosirea sinergiilor la nivel local împreună cu alte lanţuri valorice:

SNE sprijină puternic iniţiative în direcţii cum ar fi:

pregătirea şi formarea profesională pe meserii a personalului pentru a corespunde cerinţelor de servicii bune şi ospitaliere ale clienţilor, ca şi factor de succes critic;

norme şi reguli clare pentru clasificarea şi evaluarea hotelurilor la standarde UE printr-o lege specială pentru turismul rural;

activităţile locale să stimuleze iniţiativa privată în sector: îmbunătăţirea infrastructurii şi a accesului la zonă, măsuri de protecţie a mediului în zonă, etc.

dezvoltarea de ferme ecologice în zone rurale;

promovarea agresivă în ţară (birouri de informare) şi în afara ţării.

îmbunătăţirea competenţelor companiilor private în domeniu, atât pentru exportatorii aflaţi la început cât şi pentru cei dezvoltaţi;

crearea de alianţe de afaceri la nivel local cu producători de vin, artizanat, alimentaţie ecologică sau de activităţi culturale şi programe promoţionale comune;

Turismul rural va beneficia de pe urma brandingului de sector bazat pe următoarele iniţiative: marcă specială de excelenţă pentru hoteluri de calitate;

promovare agresivă peste hotare prin intermediul cataloagelor, mass media, portalurilor informaţionale, etc.

evenimente organizate peste hotare sau în interiorul ţări;

o mai bună promovare a punctelor forte cum ar fi: zone neatinse; tradiţii vechi, biodiversitate, folclor, faună şi floră rară, etc.;

Sticlărie şi artizanat

Activităţile principale generatoare de export dezvoltate de industria sticlăriei şi a ceramicii fine pe care strategia le are in vedere sunt sticlărie de casă şi decorativă; sticlărie de ambalare; ceramică fină de casă şi decorativă

Dintre acestea sticlăria pentru casă şi decorativă este exportată într-o gamă largă de produse, mai ales seturi complete de pahare de diferite tipuri, utilizări, culori şi forme, seturi ceramice pentru cină, cafea şi ceai, vaze, farfurii, figurine din po elan, ceramică şi teracotă. Designul şi decoraţiunile speciale joacă un rol important în deciziile de cumpărare în multe din ţările unde sunt vândute aceste articole (Europa, SUA, Canada, Japonia, alte ţări asiatice şi Orientul Mijlociu). Majoritatea acestora sunt lucrate manual.

Prin creşterea producţiei de sticlărie decorativă folosind tehnologiile Galle, Daumm-Nancy, Tiffany, etc. gradul de angajare a sticlei (Euro/tonă) a crescut de asemenea datorită recunoaşterii şi aprecierii la scară largă a acestor tehnologii. Conceperea şi designul produselor într-o gamă foarte largă este asigurată în propo ie de 80% de către specialişti şi artişti angajaţi de fabrici şi doar 20% dintre modele sunt ale clienţilor şi aproximativ 30% dintre produse sunt reînnoite anual.

Meşteşugurile şi artizanatul au avut până acum un potenţial latent materializat foarte puţin în exporturi. Acestea produc o gamă variată de grupe de produse (covoare ţesute şi tricotate manual, tapiţerii, articole textile – îmbrăcăminte stilizată, costume tradiţionale, bluze brodate de ţărănci), elemente decorative interioare – artizanat din metal, lemn, sticlă (inclusiv ornamente de brad lucrate manual sau decorate manual), produse ceramice de casă, produse vegetale tricotate (răchită, rogoz), etc.;

Din perspectiva lanţului valoric planul de acţiune sectorial ţinteşte:

câştiguri mai mari prin branding compus şi marketing colectiv al producătorilor regionali; clustering mai bun la nivel regional;

creşterea activităţilor în domeniile design şi produse noi;

transfer de know-how şi competenţe în meşteşuguri şi artizanat din Germania prin parteneriatul structural international german-român creat între UCECOM şi Camera de Artizanat din Koblenz:

În acelaşi ti p industria ţinteşte spre verigi mai multe cu sectoare capabile de a crea sinergii şi de a creşte oferta agregată locală cum ar fi turismul rural sau artizanatul. Crearea de alianţe între afacerile locale este o acţiune cheie care trebuie întreprinsă.

J. Servicii emergente cu potential ridicat

Globalizarea şi integrarea, specializarea mai bună în comerţ, delocalizarea şi prezenţa din ce în ce mai crescândă a CTN-urilor şi ISO-urilor în România creează noi oportunităţi de export pentru servicii cum ar fi transporturi, consultanţă, inginerie, branding, financiar, etc. Unele dintre aceste servicii (cum ar fi transporturile) nu îşi oferă serviciile numai comercianţilor străini ci şi exportatorilor locali, contribuind la reţinerea de mai multă valoare în ţară.

1. Tratament balnear

Segmentarea turiştilor din întreaga lume a creat un nou tip de servicii turistice, cele pentru tratament medical. Multe dintre ele sunt cerute datorită costurilor scăzute ale tratamentului medical şi pot fi captate cu uşurinţă de către destinaţie. Această strategie caută acele tipuri de servicii turistice medicale cu avantaje decisive în afară de forţa de muncă ieftină. Din acest unghi România trebuie să abordeze şi să ia iniţiative strategice în serviciile de tratament balnear datorită următoarelor motive:

interesul consumatorilor pentru terapii medicale naturale bazate pe factori specifici;

abundenţa în România a factorilor de terapie naturală unici cu efecte demonstrate asupra sănătăţii umane;

preexistenţa în România a peste 160 de complexe balneare din care 30 sunt de importanţă naţională având infrastructură (hoteluri, facilităţi de tratament medical) deja create;

efectele sinergiilor acestui sector cu al altora cum ar fi turismul rural, consumul ecologic, cultura şi artizanatul.

Conform evaluării sectorului nu există suficientă conştientizare la nivel local şi central a potenţialului ridicat al acestui sector şi trebuiesc luate măsuri urgente pentru a:

armoniza legislaţia din acest domeniu cu legislaţia medicală;

promovarea studiilor ştiinţifice şi medicale care să arate avantajele factorilor de terapie naturală

unici;

reînvierea în educaţia medicală a specializării de balneolog, în conformitate cu nevoile

afacerilor;

o mai bună promovare a acestui serviciu în străinătate; conştientizarea avantajelor de către autorităţile locale.
2. Serviciile de evenimente

România poate beneficia strategic nu numai de pe urma exporturilor tradiţionale ci şi din turism profesional şi servicii profesionale în care sectoarele exportatoare ar putea atrage evenimente cum ar fi târguri, expoziţii şi conferinţe la nivel regional. Datorită mărimii unor sectoare recomandăm specializarea pe evenimente viitoare în textile, mobilă, turism rural şi IT şi externalizare industrială, în primul rând. Asociaţiile de turism şi sectoriale ar trebui să înceapă urgent să formeze alianţe în acest domeniu. Pentru următorii 4 ani strategia are în vedere:

transformarea evenimentelor expoziţionale naţionale interne specializate în mobilă, îmbrăcăminte, subcontractare şi componente industriale (mai ales componente auto) în evenimente internaţionale sau regionale combinate cu conferinţe în care grupurile ţintă ar trebui să conţină pe lângă vânzători şi cumpărători şi experţi, organisme de certificare a calităţii, PR, cercetători, autorităţi;

aducerea României pe harta evenimentelor de externalizare IT/C off-shore intr-o zonă unde nu se ţine încă nici un eveniment la nivel regional (Europa de Sud-Est şi Balcani);

crearea de evenimente mondiale pe tema agriculturii organice şi turismului rural,
3. Transporturi

Dintre serviciile de transport transportatorii rutieri şi fluviali sunt bine poz ionaţi pentru a exporta la nivel regional deoarece noi şosele sunt în construcţie şi integrarea europeană va dezvolta infrastructura transporturilor şi mai mult. Dezvoltarea proiectului Dunărea, ca şi fluviu care leagă Europa, poate oferi noi oportunităţi pentru servicii de turism şi înrudite transportului.

Pentru aceste motive, strategia ţinteşte să:

crească conştientizarea în rândul exportatorilor potenţiali, prin asociaţiile profesionale, a noilor oportunităţi oferite de integrare şi remodelarea infrastructurii transporturilor din regiune;

dezvolte unităţi logistice regionale la nivel de asociaţie, în beneficiul companiilor;

creeze verigi între transportatori (asociaţii şi companii) şi alte sectoare exportatoare (îmbrăcăminte, mobilă, chimie, automobile, componente) pentru a folosi servicii locale de transport în activităţile de transport internaţionale;

crearea unui catalog al ofertei româneşti de export care să fie distribuit în afară.
4. Consultanţă-inginerie, proiecte la cheie

Fluxul crescând de ISO- uri, prezenţa CTN – urilor şi nevoia crescândă a serviciilor locale pentru afaceri creează oportunităţi importante pentru serviciile de consultanţă şi afaceri să îşi exporte "produsele" local.

Exportatorii români trebuie să îşi îmbunătăţească activităţile în componenta naţională a lanţurilor valorice pentru a face faţă cerinţelor cumpărătorilor şi a-şi creşte competitivitatea.

România are de asemenea o şcoală tehnică bună şi tradiţie şi o forţă de muncă bine pregătită în consultanţă-inginerie. Experienţele anterioare în exportul de proiecte la cheie, mai ales în fabrici de ciment, fabrici petrochimice, obiective energetice în ţări aflate în curs de dezvoltare, pot fi transformate într-o reputaţie bună, combinând exportul de servicii cu exportul de echipamente ca şi subcontractori. Pe lângă participarea ca şi subcontractori în proiecte la cheie există şi potenţialul pentru contractori principali pentru proiecte la cheie. Strategia ţinteşte în acest domeniu:

cooperarea mai bună între contractorii principali potenţiali români şi instituţiile financiare locale pentru a dezvolta scheme financiare atractive pentru clienţi şi proceduri de licitaţie internaţionale;

modelarea ofertei agregate de export în domeniu;

promovarea mai agresivă a experienţei române în servicii de exploatarea petrolului off-shore, petrochimie, fabrici de ciment, electricitate, etc.
5. Financiar

Pe lângă servicii financiare bune în ţară, pentru comunitatea de export, exportarea serviciilor financiare este o nouă frontieră care trebuie explorată. Asociaţia Română a Băncilor şi alte asociaţii de afaceri din acest sector sunt chemate să caute răspunsuri strategice şi oportunităţi de viitor.
6. Managementul calităţii,

În cadrul serviciilor asigurate de organizaţiile infrastructurii calităţii, cele mai bine poziţionate pentru a exporta servicii sunt serviciile prestate de organismele de certificare a sistemelor de management, a produselor/ serviciilor si a persoanelor. Practic, toţi liderii pieţei de certificare din România sunt recunoscuţi internaţional şi pot exporta serviciile lor, cu predilecţie în ţările vecine si din regiune.

Strategia de export vizeaza:

Creşterea vizibilităţii ofertei de asemenea servicii pe aceste pieţe ţintă ;

Elaborarea unor documente de prezentare a întregii oferte în scopul distribuirii lor în străinătate;

Stimularea eforturilor de înfiinţare a unei asociaţii naţionale a exportatorilor de servicii din infrastructura calităţii;
7. Crearea de competenţe

În mod gradual serviciile de competenţă devin din ce în ce mai profesioniste şi orientate spre piaţă. România are oportunităţi bune de a exporta aceste servicii în regiunea Europei de sud-est şi în ţările din zona Mării Negre deoarece numărul de experţi români pregătiţi şi certificaţi va creşte semnificativ. Acest document sugerează:

programe de certificare a experţilor de către autorităţi internaţionale în domenii cum ar fi ITIC, universităţi, etc.;

agregarea unei oferte a României în acest domeniu şi promovarea intensă în afară.
8. Cercetare şi dezvoltare

Institutele de cercetare din România au o contribuţie esenţială pentru exportatorul inovativ, iar în acest domeniu poate aduce beneficii în ceea ce priveşte exportul. Strategia cere cercetatorilor români să se valorifice mai bine oportunităţile de export. Experienţele companiilor de top indică o perspectivă bună de a vinde serviciile de cercetare şi a face o promovare intensă în străinătate.
9. Mediu

Alinierea la standardele UE şi internaţionale este deja o constrângere majoră în procesul integrării României în UE. Acest document ţinteşte:

recunoaşterea mai bună prin campanii de promovare prin Camera de Come şi Industrie a României, CRPC, etc. a cererii crescute de servicii în domeniu care pot transforma constrângerile de mediu în oportunităţi comerciale pentru întreprinzători orientaţi către piaţă;

agregarea unei oferte a României în acest domeniu şi promovarea intensă în strainatate.

Efecte sinergice

Viitorul acestor sectoare depinde foarte mult şi de sinergiile concrete dintre ele.

Este clar că iniţiativa privată nu a investigat încă suficient efectele sinergice induse de promovarea combinată a ofertelor de export din turism, artizanat, sticlărie, viticultură, producţia de alimente sau cultură s.a.m.d. Noi segmente de turism rural, spre exemplu, intenţioneaza să combine specificul mediului natural cu agricultura ecologică sau cu artizanatul tradiţional. Dacă pentru artizanat alianţa regională între afaceri poate rezolva problema pentru turismul ecologic alimentar proprietarul trebuie să ofere alimente certificate produse în propria sa ferma sau de către alţi producători din regiune.

Un alt exemplu, sticlărie de ambalare a vinurilor pentru care producţia de sticlă în ţară pentru nevoile producătorilor români de vin trebuie stimulată.

În turismul rural capacitatea de a folosi sinergiile la nivel local şi regional, între această activitate şi altele aflate în lanţurile valorice ale viticulturii, artizanatului, alimentelor ecologice este încă slabă deoarece comunităţilor de afaceri locale le lipseşte capacitatea de a dezvolta alianţe de afaceri cu acest obiectiv.

Prin urmare strategia insistă pe crearea acestor sinergii prin alianţe de afaceri între companii şi asociaţii care acţionează mai ales la nivel regional. Marketingul comun al ofertelor de export agregate de acest tip, la nivel de comunităţi locale, va creşte exporturile tuturor exportatorilor din alianţele regionale. Dintre iniţiativele luate în considerare în planul de acţiune sunt menţionate:

combinarea ofertei agregate la nivel local şi promovarea unui program combinat pentru turism rural, artizanat, vinuri, ferme organice şi cultura;

crearea de cataloage combinate de oferte de export; cooperarea la nivel local pe chestiuni de facilitare a come ului.

4.2.2. Considerentul strategic nr. 5 – Probleme şi priorităţi Border-ln, în interior, de dezvoltarea capacităţii şi diversificare

Performanţa la export a României şi competitivitatea internaţională sunt în principal bazate pe costurile scăzute ale fo ei de muncă şi pe resursele naturale. Acest lucru lasă economia vulnerabilă. Capacităţile de producţie au în general valoare adăugată şi nivel tehnologic scăzut. Au fost efectuate eforturi insuficiente de restructurare şi recapitalizare pentru o infuzie de noi tehnologii în industrie şi pentru stabilirea conexiunilor industriale capabile de a ajuta sectorul să creeze şi sa crească valoarea adăugată a produselor.

Oferta română de export are o capacitate limitată de adaptare la cerinţele cumpărătorilor de pe pieţele străine. Dezvoltarea şi diversificarea produselor sunt scăzute. Prin urmare strategia de export ar trebui să nu se axeze numai pe evenimente promoţionale în afară sau pe operarea unei reţele de reprezentanţe comerciale pe pieţele străine şi sa vizeze îmbunătăţirea şi dezvoltarea serviciilor de sprijin border-in în trei direcţii:

servicii de dezvoltare a capacităţii, în general legate de modernizarea ofertei de export curente (calitate, design), îmbunătăţind avantajele competitive actuale ale exportatorilor;

serviciile de diversificare a capacităţii, pentru a ajuta exportatorii români să îşi dezvolte noi avantaje competitive şi să creeze afaceri noi;

servicii de dezvoltare a competenţei în managementul exporturilor care, în ciuda faptului că sunt cu adevărat necesare nu sunt întotdeauna percepute ca fiind astfel şi nu sunt solicitate de către comunitatea de afaceri datorită decalajului ridicat dintre nevoi şi cereri, deja prezentat anterior în acest document, în cadrul analizei SWOT.

Focalizarea acestei strategii se face pe:

reducerea decalajului dintre nevoile şi cerinţele reale prin campanii de conştientizare la nivelul comunităţilor de afaceri, pentru a arăta importanţa dezvoltării competenţelor şi capacităţilor esenţiale în mediul de afaceri internaţional extrem de competitiv;

Îmbunătăţirea capacităţii şi competenţei întreprinderilor române de a face faţă cererilor cumpărătorilor internaţionali:

creşterea numărului şi a nivelului competenţelor la nivel de întreprindere, în mod specific a aptitudinilor de management general, financiar şi de marketing;

încurajarea exportatorilor inovatori capabili să investească în cercetare şi dezvoltare;

stimularea formării de verigi, proiecte şi programe între instituţii de cercetare, comunităţi de afaceri şi instituţii educaţionale;

încurajarea îmbunătăţirii graduale a competenţelor întreprinderilor în sistemul naţional de management al calităţii şi o mai bună conformare a ofertei de export la standardele şi cerinţele de calitate din pieţele ţintă;

conformare cu standarde specifice produselor şi serviciilor: sprijin public în creştere acestei capabilităţi prin co-finanţarea cheltuielilor exportatorilor legate de alinierea la standardele ISO sau de calitate a produselor;

conformare cu standardele de mediu şi directivele UE pentru protecţia mediului;

un management mai bun al riscurilor financiare şi de curs valutar la nivel de companie;

conştientizarea companiilor despre importanţa construcţiei de marca (brand building ului) ca un bun intangibil şi de durată şi încurajarea lor să îşi creeze branduri şi să folosească efectul ţării de origine în activităţile lor de branding;

pregătire în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală şi a metodelor de protejare a acestor drepturi pe pieţele străine.

O mai bună utilizare a fondurilor UE, în general ISPA şi SAPARD, pentru a moderniza conţinutul tehnologic al producţiei şi a alinia oferta de export cu standardele de calitate/mediu/tehnologice;

O mai bună utilizare a comerţului cu cote de emisii de gaze care conduc la efectul de seră (Protocolul Kyodo) pentru a beneficia mai bine de pe urma cotelor noastre exportabile, în interesul comunităţii exportatoare, prin finanţarea de proiecte relevante pentru creşterea competitivităţii exporturilor;

Deoarece problemele şi considerentele referitoare la factorii interni de competitivitate pot fi împărţiţi în diferiţi factori inter-sectoriali acest document se axează în continuare mai mult pe finanţarea comerţului, managementul calităţii, dezvoltarea de competenţe, cercetare şi dezvoltare, informaţii comerciale, şi din perspectiva clientului.

4.2.3. Considerentul strategic nr.6 – Probleme şi priorităţi Border, de graniţă sau operaţionale;

Mediu de afaceri pro export şi reducerea costurilor tranzacţiilor

Problemele de graniţă şi operaţionale sunt de asemenea o zonă unde România înregistrează constrângeri specifice afectând costurile tranzacţiilor mai mult decât la nivel UE (competitivitatea mediului de afaceri, birocraţia, costurile ridicate ale tranzacţiilor, corupţia, lipsa de transparenţă, comerţ şi infrastructură de transport slabe).

România trebuie să se concentreze pe îmbunătăţirea graduală a condiţiilor cadru şi a calităţii mediului de afaceri, a cadrului legislativ şi a politicilor economice pentru a reduce costurile ridicate ale tranzacţiilor. Abordarea structurală a competitivităţii din perspectiva costurilor tranzacţiilor este esenţială întrucât astfel de costuri pot afecta serios performanţa exporturilor. Competitivitatea structurală se referă la acele avantaje date companiilor de bunuri publice şi de cadrul de afaceri local, regional sau naţional în care activează: modul de funcţionare al instituţiilor pieţei, calitatea bunurilor şi utilităţilor publice, calitatea legislaţiei, motivaţiile şi obiectivele societăţii civile, modelul cultural prevalent în mentalitatea colectivă şi în societate, eficienţa structurilor organizaţionale ale reprezentanţilor afacerilor la nivelurile

mezo economice, deschiderea pieţei şi eficienţa acţiunilor colective spre menţinerea liberei competiţii pe piaţă. Considerând cadrul de afaceri ca fiind element decisiv de competitivitate, rezultă că este posibilă, prin folosirea de acţiuni concentrate, coerente, îmbunătăţirea acestui cadru, oferindu-se companiilor dintr-un teritoriu anume, nu neapărat naţional, avantaje decisive cum ar fi reducerea birocraţiei, corupţiei, cadru legislativ transparent şi previzibil, relaxarea sau raţionalizarea presiunii administrative, controlul sistematic al impactului asupra liberei competiţii a legilor şi regulamentelor şi aşa mai departe. O direcţie de evoluţie a competiţiei globale este de la competiţia între companii la competiţia între comunităţi de afaceri regionale, în contextul procesului amplu de globalizare şi liberalizare, de dispariţie a barierelor naţionale.

În acelaşi timp condiţiile cadru nu se rezumă la bunuri publice şi la eficienţa acţiunilor sectorului public prin legislaţie şi instituţii de implementare. Aceasta implică şi o organizare eficientă a nivelului mezo economic, reprezentat de către asociatiile de afaceri în special, camere de comert şi asociatii patronale. În ceea ce priveşte capacitatea de' coagulare şi asociere a acestor asociaţii ac stea depin'd de o serie de servicii pe care le oferă membrilor în pregătirea profesională, acces la informaţie, circularea inovaţiei şi un tip de management superior, eficient, acces la capital şi pieţe străine, aspecte

esenţiale în crearea de avantaje competitive pentru companii, mai ales pentru IM M-uri. Un număr important de sectoare strategice ţintesc îmbunătăţirea condiţiilor cadru ale propriilor acţiuni de pe piaţă prin promovarea de legislaţie prietenoasă care să reglementeze activităţile sectorului şi să dezvolte o capacitate de asociere mai bună, cum ar fi:

• optimizarea legislaţiei din industria mobilei /procesarea lemnului
• legislaţie pentru dezvoltarea rurală şi tratamentul balnear
• implementarea planului de restructurare şi reconversie în industria viticolă
• extinderea lanţului valoric prin instrumente de tehnologie modernă
• creşterea producţiei de vin linistit
• noi legi pentru cinematografie
• iniţiativă legislativă pentru sectorul IT: netaxarea profitului reinvestit în IT
• centre regionale de furnizare a materiilor prime pentru sectoarele de artizanat
• crearea de centre de design naţionale şi regionale pentru artizanat, mobilă şi îmbrăcăminte
• PPP între designeri şi asociaţia de sector în confectii şi mobilă.

Alte ţinte ale facilitării comerţului sunt legate de vamă sau de competiţie loială, cum ar fi:
• prevenirea şi combaterea competiţiei neloiale pe piaţa audio-vizuală,
• prevenirea şi combaterea fraudelor vamale la importul de textile;
• eficienţă în activitatea de vămuire
• o mai bună comunicare şi un dialog între autorităţile vamale şi asociaţiile sectoriale
• o campanie naţională de conştientizare a importanţei beneficiilor comerţului electronic, e business şi a IT.

Facilitarea comertului acoperă toti paşii care pot fi luati pentru a uşura fluxul comercial. Termenul este folosit pe scară' largă pentru a 'acoperi toate tipurile' de bariere non-tarifare. În concepţia OMC facilitarea comerţului este limitată la ăsimplificarea şi armonizarea proceduri lor comerciale internaţionale", acoperind ăactivităţile, practicile şi formalităţile implicate în colectarea, prezentarea, comunicarea şi procesarea datelor cerute pentru transportul bunurilor în come ul internaţional".

Facilitarea comerţului se referă la o gamă largă de activităţi la frontieră (proceduri de import şi export, formalităţi de transport, plăţi, asigurări şi alte cerinţe financiare).

Scopul principal al facilitării comerţului este acela de a reduce costurile tranzacţiilor şi complexitatea comerţului internaţional pentru afaceri şi de a îmbunătăţi mediul comercial dintr-o ţară, concomitent cu păstrarea unui nivel eficient de control guvernamental.

Zona principală de interes este reprezentată de: investiţia în infrastructură, modernizarea vămilor şi a punctelor de trecere a frontierei, eficientizarea cerinţelor documentare şi a fluxurilor informaţionale, automatizare şi EDI, eficienţa porturilor, servicii de transport şi logistică: reglementare şi competitivitate, tranzit şi transport multi-modal, securitatea transporturilor.

Constrângerile generale referitoare la facilitarea come ului, aşa cum au fost ele percepute de mediile de afaceri, în perioada de tranziţie sunt:

Slab nivel de dezvoltare a infrastructurii rutiere şi feroviare

Manifestări de coruptie şi birocratie la punctele de trecere a frontierei

Nivel scăzut de pregătire al funcţionarilor publici şi operatorilor din organismele care se ocupă cu facilitarea comertului (vămile, punctele de trecere a frontierei, etc.)

Lipsa de consultare a comunitătii de afaceri pe subiecte referitoare la facilitarea comertului

Lipsa capacităţii structurilor parteneriatului public-privat de a determina îmbunătăţirea măsurilor de facilitare a comertului, în special cu referire la serviciile de trecere a frontierei

Legile şi reglementările referitoare la facilitarea come ului şi la transport s-au schimbat prea des, sunt deseori complicate şi non-transparente şi uneori sunt aplicate diferit la diferite puncte de trecere a frontierei

Sistem lent şi imperfect de colectare şi rezolvare a plânQerilor formulate de către companii

Durata de timp prea mare până la primirea liberului de vamă şi prea multe taxe şi comisioane care afectează eficienta tranzactiei comerciale

Sistemul de vize curent aplicat de România este considerat inadecvat pentru facilitarea come ului în Europa de Sud-Est

Nivel scăzut de folosire a infrastructurii de transport la graniţa cu Moldova (Podul Giurgiuleşti nu este folosit pentru trafic comercial)

În cadrul obiectivului acestei strategii viziunea este aceea de a defini facilitarea comerţului ca fiind unul dintre elementele esenţiale ale competitivităţii comerciale a României. Principalele obiective strategice sunt:

• îmbunătăţirea legislaţiei privind facilitarea come ului
• îmbunătăţirea competenţei întreprinderilor în chestiuni referitoare la facilitarea come ului şi transporturilor
• creşterea eficienţei tranzacţiilor comerciale
• identificarea cerinţelor şi exigenţelor particulare ale diferitelor pieţe străine
• simplificarea procedurilor de trecere a frontierei
• creşterea securităţii la portul Constanţa pentru a facilita come ul containerizat
• scăderea duratei medii de trecere a frontierei pentru bunuri şi persoane în ţările Europei de Sud Est
• modernizarea infrastructurii
• îmbunătăţirea logisticii vămilor

lnitiative

Principalele iniţiative referitoare la realizarea acestor obiective includ:
- • aducerea la zi a legislaţiei privind organismul ROMPRO, ca unic organism public-privat specializat în domeniul facilitării come ului
- • organizarea de programe specifice de pregătire/publicitate pentru companiile din domeniul facilitării come ului, în baza experienţei câştigate prin programul TTFSE
- • creşterea accesului oamenilor de afaceri români la evenimente internaţionale şi regionale pe probleme de facilitare a come ului
- • îmbunătăţirea accesului companiilor române la informaţii privind cererile de ofertă din străinătate
- • diseminarea informaţiilor privind acordurile de liber schimb curente şi încurajarea folosirii lor
- • diseminarea informaţiilor privind viitorul acord unic de liber schimb în Europa de Sud-Est şi încurajarea folosirii lui
- • identificarea soluţiilor pentru simplificarea procedurilor de vize pentru oameni de afaceri şi şoferi în Europa de Sud-Est
- • eforturi internaţionale comune pentru adoptarea Certificatului lnternational de Greutate
- • certificarea portului Constanţa ca o locaţie sigură pentru comerţ internaţional
- • acreditarea portului Constanţa pentru încărcare şi transportare maritimă de containere către porturi din SUA
- • îmbunătăţirea implementării conceptului „ghişeu unic”
- • folosirea procedurilor de comerţ electronic pentru a creşte transparenţa şi a limita corupţia
- • eliminarea infrastructurii CNADN din zonele de trecere a frontierei si stabilirea acesteia la punctele interne corespunzătoare
- • reducerea numărului de autorităţi la punctele de trecere a frontierei
- • reducerea numărului de taxe la trecerea frontierei aplicate transportatorilor şi a taxelor de tranzit aplicate de către autorităţile locale
- • modernizarea infrastructurii rutiere şi feroviare
- • modernizarea facilităţilor vamale

4.2.4. Considerentul strategic nr. 7 – Probleme şi priorităţi Border-Out; Accesul pe piaţă şi dezvoltarea pieţei, promovarea exportului şi brandingul

România trebuie să stabilească ca obiectiv principal din perspectiva border aut îmbunătăţirea în continuare a sistemului naţional de promovare a exporturilor, o mai bună eficienţă în utilizarea instrumentelor, mecanismelor şi instituţiilor de promovare a exporturilor, o mai bună coordonare şi concentrare a efortului de promovare, servicii specializate de promovare mai bine adaptate nevoilor exportatorilor, mai multă coordonare între promovarea exporturilor şi promovarea investiţiilor şi între diferite instituţii publice sau private cu competenţe la nivel naţional în promovarea exporturilor.

Activitătile de promovare a comertului şi exportului se diversifică şi redefinesc datorită schimbărilor continue în 'comerţul internaţional. În p ezent există următoarele servicii importante de promovare oferite de către organismele promoţionale naţionale:

• Facilitarea participării companiilor române la târguri şi expoziţii interne şi internaţionale
• Organizarea de misiuni economice peste hotare;
• Asistenţă tehnică cu programele promoţionale
• Organizarea de seminarii şi conferinţe.
• Furnizarea de informaţii comerciale.
• Organizarea de sesiuni de pregătire specializate
• Servicii de consultanţă si asistenţă de specialitate

Organizatia natională de promovare a comertului,CRPC, trebuie să crească sau dezvolte competenţa şi capa;itatea de a furniza servicii care s2 se adreseze constrângerilor curente. În România există în reţeaua naţională instituţii cu o capacitate de furnizare importantă pentru servicii promţionale, principala problemă şi linie de acţiune fiind:
1. a. diversificarea serviciilor;
2. b. creşterea competenţelor în livrarea serviciilor.
În acelaşi timp schimbarea percepţiei exporturilor româneşti pe pieţele străine implică ca toate aceste activităţi naţionale de promovare a exporturilor să fie interconectate printr-un branding puternic al exporturilor româneşti în care iniţiativele de branding ale sectorului sau companiei să se realizeze într a manieră coerentă.

România trebuie să fie percepută ca o ţară exportatoare importantă. Creşterea bazei de exportatori şi creşterea volumului exporturilor este esenţială în următorii ani.

Pentru a depăşi limitările şi constrângerile existente este nevoie să focalizăm eforturile după cum urmează:

• Diversificarea pieţelor de export este esenţială pentru a împărţi riscul şi pentru a-şi asuma o parte mai mare din comerţul internaţional;

• Reducerea supradependenţei întreprinderilor de piaţa internă şi creşterea conştientizării privind oportunităţile de export în rândul exportatorilor potenţiali;
• O activitate de marketing mai puternică la nivel de companie pentru a depăşi dependenţa de un număr limitat de importatori sau importatori pe care nu se poate baza la nesfîrşit;
• . Îmbunătăţirea în continuare a activităţilor de diseminare şi consultanţă. Pe majoritatea pieţelor produsele comercializabile trebuie să fie conforme cu standardele şi normele de calitate care se diversifică semnificativ. Informaţii de calitate privitoare la piaţă sunt dificil de obţinut şi consultanţa în acest domeniu poate fi vitală .
• Îmbunătăţirea metodelor de identificare a oportunităţilor internaţionale de afaceri.
• Cresterea numarului de informaţii despre subiecte cum ar fi reglementările de import, practicile de afaceri, canalele de distribuţie, etc Anumite tipuri de informaţii nu sunt disponibile (ex.: informaţii despre standarde de produse/servicii)..
• Marketing mai mult la nivel sectorial este esenţial pentru a putea „vinde” mai bine sectorul strategic prin „marketing de ramură” activ.
• Promovarea investiţiilor trebuie să ţintească si să atragă noi tehnologii/ know-how pentru a stimula diversificarea.
• Creşterea numărului de branduri recunoscute mondial.
• Sprijin mai bun pentru firme în activităţile lor de marketing în străinătate şi în identificarea de oportunităţi de piaţă;
• îmbunătăţirea criteriilor de selecţie pentru companiile care beneficiază de sprijin public pentru promovarea exporturilor în străinătate la evenimente cum ar fi târgurile, expoziţiile, misiunile comerciale şi expoziţiile itinerante
• Îmbunătăţirea criteriilor de selecţie între diferitele evenimente care combină „pieţe ţintă” cu sectoare strategice.
• Introducerea conceptului de ofensivă de export pe pieţele ţintă şi criteriile de selectare a pieţelor ţintă.
• Creşterea gradului de conectare a birourilor comerciale române în străinătate la nevoile exportatorilor, inclusiv dezvoltarea unor viitoare centre de expansiune economica in tarile prioritare pentru exportul romanesc;
• Promovarea intereselor economice si comerciale prin demersuri diplomatice si activitati sustinute de lobby;
• Valorificarea prezentei romaniei la /pe langa organizatiile internationale cu caracter economic;
• Valorificarea potentialului reprezentat de consilierii economici in vederea promovarii intereselor economice ale Romaniei.
• Acordarea unei atenţii sporite organizării de evenimente şi activităţi de promovare a exporturilor în ţară (zilele furnizorilor pentru subcontractori sau producători de componente industriale, concursuri internaţionale de vin, băuturi, alimente, birouri de informaţii pentru turism rural, tratament balnear şi alte servicii) sau de utilizare pentru scopuri de promovare a exporturilor a evenimentelor locale cum ar fi târgurile specializate.
• Evaluarea mai bună a nevoilor reale ale exportatorilor pentru a satisface aceste nevoi în cele mai bune condiţii;
• Creşterea calităţii serviciilor oferite de organizaţiile de promovare în direcţia promovării exporturilor.
• Creşterea nivelului de conştientizare al companiilor referitor la activităţile dezvoltate de către instituţiile de promovare pentru facilitarea exportului.
• Creşterea cooperării şi colaborării dintre furnizorii de servicii de promovare.
• Îmbunătăţirea eficienţei sistemului naţional de promovare a exporturilor şi creşterea graduală a finanţării de la buget a acestuia.

Există o legătură esenţială între construcţia unui brand de firmă, brand de sector sau brand naţional. Abordarea construcţiei de brand şi a conexiunilor micro-mezo-macro în această activitate este o prioritate a SNE.

România are puţine branduri de export, fie ele individuale sau colective şi imaginea generala a produselor româneşti în afară este rareori asociată calităţii, trad iei şi excelenţei. Pe de altă parte imaginea României (branding de ţară) este încă inconsistentă şi frecvent greşit interpretată de către consumatori, investitori si opinia publică. Acest lucru poate conduce la crearea unui cerc vicios în care:

Exportatorii de succes nu valorifică suficient efectul ţării de origine în comportamentul consumatorului extern;

Asociaţiile din sectoare nu fac tot ceea ce se poate pentru branding, nici la nivel de companie şi nici la nivel compus (sector, regiune, inter-sectorial);

Brandul de ţară nu beneficiază de aportul brandurilor de export.

Atitudinea actuală de pesimism şi neîncredere în folosirea efectului de ţară de origine în branding poate fi depăşită. Dezvoltările recentă sugerează faptul că exportatorii din România, deşi se bazează pe investiţii străine, fac branding la exporturi promovand provenienţa din Romania din ce în ce mai mult. Ieşirea din acest cerc vicios necesită actiune coordonată la toate nivelurile.

În viziunea noastră brandingul e porturilor româneşti trebuie să fie o prioritate a sectoarelor dinamice ale comunităţii de afaceri orientate spre export şi ar trebui să devină cel mai puternic vector de schimbare graduală în următorii ani a întregii imagini a României.

România ca şi brand de export poate fi percepută diferit ca origine a calităţii, excelenţei şi tradiţiei prin întregul set de măsuri din acest document SNE care ţinteşte reducerea decalajului de competitivitate. De fapt, schimbarea imaginii exporturilor româneşti este dovada cea mai importantă a competitivităţii acolo unde toate eforturile se întâlnesc pentru a fi confirmate de către consumatori.

Totuşi trebuie luate în considerare acţiuni specifice axate pe branduri la:

nivel micro, unde companiile ar trebui să fie stimulate să înceapă brand building prin campanii de conştientizare, servicii de consultanţă şi branding;

nivel mezo, unde asociaţiile ar trebui să facă lobby pentru branding între membri şi să înceapă construirea imaginii sectoarelor sau regiunilor prin marketing teritorial sau sectorial;

nivel macro, acolo unde brandingul exporturile româneşti ar trebui să depindă de diferite iniţiative de promovare prin intermediul instrumentelor de promovare a exporturilor brandurilor româneşti, individuale sau compuse (colective) sau chiar de creare de noi instrumente în această privinţă;

nivel agregat micro, mezo şi macro, acolo unde eforturile de branding pentru exporturile româneşti trebuie să fie integrate în iniţiative mai mari de branding pentru România;

nivel inter-sectorial unde instituţiile de sprijinire a brandingului ar trebui să coopereze şi să creeze conexiuni cu instituţii de sprijin în managementul calităţii, dezvoltarea competenţelor sau promovarea inovării, cercetării aplicate, transferului de tehnologie şi drepturile intelectuale deoarece brandurile puternice nu sunt recunoscute de piaţă doar datorită tehnicilor de comunicare

Coordonare mai bună între asociatiile mediilor de afaceri şi OSIM (Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci) pentru a promova brandurile româneşti autentice capabile de a îmbunătăţi efectul de ţară de origine sau de a transforma în experienţa bună protecţia indicaţiilor geografice şi a brandurilor cu denumirea de originie;

Brandingul produselor şi al sectoarelor

Din perspectivă sectorială brandingul la nivelurile mezo şi micro este esenţial. La nivel micro, acolo unde companiile trebuie să fie stimulate pentru a începe construcţia de marcă (brand buildingul) prin campanii de conştientizare, servicii de consultanţa şi branding şi la nivel mezo, unde asociaţiile trebuie să facă lobby pentru branding între membri şi să înceapă crearea imaginii sectoarelor sau regiunilor prin marketing sectorial sau regional.

Din perspectiva micro, priorităţile ţintesc către:
- – servicii de branding pentru companii individuale;
- – promovarea brandurilor româneşti individuale, criteriu important în alegerea companiilor pentru evenimente promoţionale externe;
Din perspectiva sectorială obiectivul principal este acela de a consolida marketingul ramurii sau sectorului şi brandingul sectorului pentru sectoare strategice cum ar fi viticultura, turismul rural, artizanatul, alimentaţia ecologică, cultura, serviciile balneare, mijloacele de transport sau componentele sau IT C.

Sectoarele au decis următoarele ca iniţiative strategice:
• organizarea de evenimente de promovare cum ar fi „ziua furnizorilor” pentru promovarea ofertei de export de componente industriale;
• găsirea de noi canale comerciale pentru mobilier ecologic;
• extinderea târgurilor sub pavilion naţional pentru agricultura organică, industria audio-vizuală şi oferta combinată de turism rural cu artizanat, sticlărie, produse culturale;
• marketing sectorial al ofertei de export prin cataloage şi CD-uri pentru sectoarele strategice;
• crearea unui portal românesc de vinuri şi a unui portal românesc IT;
• noi criterii de selecţie pentru companiile care participă la târguri şi expoziţii;
• program de branding pentru vinuri, IT, îmbrăcăminte, mobilă;
• evenimente de promovare internă pentru sectoare strategice;
• găsirea de pieţe nişă pentru produse audio-vizuale

• ofensivă de promovare pe pieţele ţintă.

România nu are o şcoală corespunzătoare de design industrial şi activităţile de design specializat au mare nevoie de aceasta pentru sectoare exportatoare importante cum ar fi mobila şi confectiile. Aducerea pregătirii designerilor mai aproape de nevoile industriei şi construirea de alianţe între designeri şi sectoarele relevante este un obiectiv important al strategiei.

Pieţele ţintă

Pieţele ţintă diferă de la un produs şi serviciu a altul. Tratarea pieţelor ţintă în strategie in strînsă legătură cu domeniile strategice este o necesitate . ln baza informaţiilor primite de la grupurile sectoriale s-a format matricea de mai jos de pieţe şi produse/servicii ţintă.

MATRICE DE SECTOARE STRATEGICE ŞI PIEŢE ŢINTĂ

	SECTOARE	PIEŢE
1	Imbrăcăminte	UE şi Rusia
2	Vin	Tările membre UE, SUA, Japonia
3	Mobilă	UE, Rusia, tări membre CIS, Orientul Mijlociu '
4	Sticlărie	UE (Germania, Marea Britanie, Olanda, Franta), Japonia, SUA
5	Chimice şi petrochimice	UE, lanturile valorice mondiale ale CTN- urilor ' Turcia, Africa, Asia UE, Turcia, Orientul Mijlociu, UE, lanturile valorice mondiale ale CTN- urilor; ' Asia, Orientul Mijlociu, Ţările în curs de dezvoltare.
6	Produse metalice	UE, Zona Regională (Regiunea Marea Neagră si Europa de Sud-Est
7	Construcţia de maşini	UE, lanturile valorice mondiale ale CTN- urilor '
8	IT C	SUA, Europa, Japonia
9	Servicii de consultanţă	Tările în curs de dezvoltare sau aflate în tranz' itie
10	Fermele organice	UE (Germania, Tările Scandinave)
11	Turism rural	UE (Germania, Ţările Scandinave)
12	Tratament balnear	Germania, Tările Scandinave
13	Componente pentru industria transporturilor	Multi-nationale în lanturi valorice mondiale UE (Germ' ania, Italia, F' ranta), SUA, Japonia
14	Artizanat şi meşteşuguri	UE (Germania, Italia, altele)
15	Electronice şi electrice	Multi-naţionale în lanţuri valorice mondiale UE (Germania, Italia, Franta), SUA, Japonia
16	Cultură (audio-vizual)	SUA, UE

– îngrăşăminte;
– anvelope şi cauciuc;
– plastice;
– farmaceutice

Din perspectiva sectorului obiectivul principal al activităţilor de promovare a exporturilor este concentrarea activităţilor sectoriale de promovare a exporturilor pe aceste pieţe ţintă şi astfel concentrând resursele limitate aflate la dispoziţie.

Definind pieţele ţinte în acest fel trebuie să luăm în considerare evitarea concentrării exporturilor către pieţe unde creşterea şi perspectivele de dezvoltare nu sunt favorabile. Prin urmare trebuie făcute demersuri de către MEC şi CRPC să informeze comunităţile de afaceri referitor la aceste aspecte. Acţiuni principale trebuie luate în următoarele direcţii:

organizarea de "ofensive comerciale" pe pieţele ţintă pentru produsele ţintă, acolo unde evenimente de promovare de orice fel (târguri, expoziţii, misiuni comerciale, etc.) sunt concentrate, pentru a le creşte impactul şi eficienţa;

folosirea mai bună a infrastructurii bilaterale comerciale (camere bilaterale, agenţii donatoare, comunităţi de afaceri, agenţii sau instituţii pro-române) în activităţile de dezvoltare a exporturilor pentru produse ţintă în pieţe ţintă.

Concluzii şi importanţă în impactul general

România are o dispersie mare de sectoare cu activitate de export sau cu potenţial de export care au în faţă diferite provocări şi oportunităţi, fapt care explică focalizarea specială a strategiei pe sectoare, în special pe lanţurile lor valorice şi pe probleme specifice inter-sectoriale. Dacă sectorul este puternic şi exportatorii din ramură vor fi mai competitivi. Procentajul total al perspectivei competitivitatii sectoriale în măsurarea impactului este 30%.

4.3. Perspectiva clientului

4.3.1. Considerentul strategic nr. 8 – Segmentarea clienţilor

Exportatorii nu sunt o grupă omogenă din punct de vedere al competenţelor şi al capacităţii de export. Aceasta înseamnă că au nevoi diferite. Strategia trebuie prin urmare să răspundă corespunzător.

Această strategie identifică trei categorii distincte de client:

Exportatori actuali – aceia care deja sunt angajaţi în export.

Exportatori aspiranţi – aceia care sunt gata de a exporta dar le lipseşte capacitatea sau competenţa Exportatori potenţiali – aceia care nu sunt interesaţi şi nu sunt conştienţi de beneficiile exportului sau

le este teamă de a se implica în activităţi de export.

Actualmente reţeaua de sprijin a comerţului se focalizează aproape în întregime pe exportatori existenţi, ignorând exportatorii aspiranţi şi potenţiali. Dacă România vrea să îşi crească capacitatea de export atunci această abordare trebuie să se schimbe.

În general exportatorilor existenţi, aspiranţi şi potenţiali le lipsesc capacităţile de management care sunt necesare pentru a opera eficient pe piaţa internaţională. Tendinţa generală este ca firmele să ia în considerare mai degrabă dificultăţile din afara organizaţiei decât să recunoască implicit nevoia de dezvoltare/îmbunătăţire a activităţii lor interne, în cadrul întreprinderii. Principalele cauze pentru această abordare unilaterală sunt lipsa capacităţilor şi cunoştinţelor necesare, precum şi slaba conştientizare a nevoii de a dezvolta asemenea capacităţi şi competenţe.

Reţeaua de sprijin a comerţului nu este implicată activ în această abordare. În realitate reţelei de sprijin îi lipseşte conştientizarea nevoii de a livra servicii specifice şi specializate diferitelor grupe de clienţi. Efectul acestei situaţii este că nu sunt potenţate în suficientă măsură calităţile antreprenoriale şi nu creşte motivaţia întreprinderilor de a începe să exporte.

Strategia se axează pe următoarele:

Toţi exportatorii existenţi sau aspiranţi ar trebui să primească un nivel minim de servicii de sprijin generice, cum sunt:
- • Informaţii comerciale relevante şi oportunităţi de piaţă.
- • Disponibilităţi de finanţare.
- • Îmbunătăţirea capacităţii furnizorilor de servicii de a oferi servicii de consiliere a afacerilor.
- • Îmbunătăţirea folosirii comerţului electronic şi e-business.
- • Întărirea standardizării şi calităţii produselor.
- • Creşterea valorii adăugate pentru fiecare produs
- • Conştientizarea cerinţelor de mediu.
Mai mult este esenţial ca mediul de funcţionare al afacerilor să devină mai conductiv la comerţul internaţional. În această privinţă ar trebui să se acorde prioritate la:
- • Îmbunătăţirea formalităţilor comerciale oficiale.
- • Reducerea costului tranzacţiilor comerciale.
  
  Exportatori actuali
  
  Exportatorii actuali au nevoie de mai mult sprijin pe problemele de border-out(rezolvarea problemelor de acces pe piaţă, dezvoltarea pieţei) şi pe problemele de border (mediu de afaceri, reducerea costurilor), care îi afectează competitivitatea .
- • Majoritatea exportatorilor actuali ai României au deprins aptitudinile lor de a face export într-o manieră ad-hoc, fiind forţaţi să înveţe competenţe de bază prin încercări şi greşeli, uneori chiar cu costul pierderii de afaceri. Acest model nu mai este valabil şi o abordare structurată pe crearea de competenţe este esenţială.
- • Mulţi exportatori actuali depind de câţiva cumpărători (uneori doar unul sau doi cumpărători). Acest lucru se manifesta în mod particular în sectoarele vinului, mobilă şi textile. Puţine întreprinderi investesc în comerţ şi marketing peste hotare. Ca şi rezultat puţine companii româneşti au centre de marketing şi reprezentanţe comerciale în strainatate, pentru a fi mai aproape de cumpărători şi de consumatorii finali.
  
  Trebuie luate măsuri pentru a corecta această situaţie şi pentru a face exportatorii actuali mai puternici pe pietele străine. Din perspectiva exportatorilor actuali un marketing mai bun peste hotare şi îmbunătăţirea a'ptitudinilor în această direcţie ar trebui să fie esenţiale. În acelaşi timp consultanţa şi competenţele în apărarea drepturilor de proprietate intelectuală, branding şi protejarea brandurilor ar trebui să fie bine ţintite.
  
  Deoarece diferite sectoare au priorităţi şi nevoi diferite următoarele programe sectoriale specifice vor fi puse la dispoziţia exportatorilor actuali, pe lângă nivelul minim de servicii de sprijin general:
  
  Confectii. mobilă
- • Pregătirea în design, aliniată modei internaţionale ;
- • Brand building şi promovare (ex.: creşterea participării la evenimente de promovare specializate de peste hotare);
- • Conştientizarea importanţei protejării brandurilor şi a drepturilor de proprietate intelectuală pe noi pieţe;
  
  Vinul, agricultura organică, turismul rural, cultura, sticlăria, ceramica, artizanatul, serviciile balneare
- • Brand building de companie şi sectorial;
- • Conştientizarea importanţei protejării brandurilor şi a drepturilor de proprietate intelectuală pe noi pieţe;
- • O mai bună promovare pe pieţe străine folosind nu numai evenimentele promoţionale dar şi promovarea electronică prin portaluri specializate;
- • Promovarea ofertei de export regionale combinate;
- • Trecerea la produse cu calitate mai ridicată (vin, sticlărie);
- • Crearea de centre de marketing pentru micii producători pentru un marketing pe pieţele externe;
- • Stimularea capacităţii de asociere la nivel regional;
  
  Externalizare industrială, componente automobile, constructia de maşini, procesarea metalelor
- • Pregătirea pentru conformarea cu standardele industriale internaţionale şi cu cerinţele clienţilor străini , şi infrastructură instituţională naţională de sprijin,;
- • Promovare colectivă specială pe pieţe nişă;
- • Modernizarea aptitudinilor tehnice ale forţei de muncă, inclusiv programe pentru tineri prin scheme de pregătire adecvate.
- • Îmbunătăţirea activităţilor de marketing pe pieţle externe;
- • Facilitarea creării de alianţe strategice cu firme străine pentru a atrage know-how, modernizarea capacitaţilor de producţie, inovare şi transfer de tehnologie;
- • Cercetare de piaţă specializată şi servicii de consultanţă;
- • programe de promovare axate pe produse selectate cu clienţi selectaţi în strainatate;
- • creşterea ponderea serviciilor IT C în producţie şi export; Sub-sectoarele chimice şi obiecte electrice
- • Conformarea cu standardele de mediu şi directivele UE;
- • Ofensivă de promovare pe pieţele ţintă; IT C
- • Certificarea în standarde de calitate specifică cum ar fi CM M;
- • Adaptarea ariei curiculare în sistemul de educaţie la nevoile exportatorului de IT;
- • Poziţionarea şi brandingul pe piaţa de externalizare IT;
- • Stimularea clusterelor emergente din jurul universităţilor şi instituţiilor de cercetare;
  
  Exportatori aspiranţi
  
  Exportatori aspiranţi au nevoie de sprijin combinat border-in şi border-out. Exportatorii aspiranţi sunt acei noi întreprinzători care caută să dezvolte proiecte de export. Aceşti exportatori aspiranţi ar trebui să primească un nivel minim de servicii de sprijin generice mentionate mai sus.
  
  În România exportatorii gata de export au provocări şi mai mari decât cei care deja exportă. Lipsa lor de cunoştinţe despre accesul pe piaţă şi despre cumpărătorii străini este chiar şi mai ridicata decât în primul segment. Aptitudinile şi competenţele lor trebuie să fie îmbunătăţite prin pregătire şi au nevoie de sprijin pentru a "atinge" pieţele, pentru a merge mai departe decât primele comenzi, pentru a îmbunătăţi termenii de livrare sau pentru a se interesa de aspectele legale pentru protejarea drepturilor lor în tranzacţiile internaţionale.
  
  Sectoarele cu potenţial de export ridicat care sunt compuse mai ales din exportatori aspiranţi includ turismul rural, vinul, externalizarea industrială şi IT C, mobilă, cultură, artizanat, fermele organice, serviciile de afaceri şi consultanţă şi tratamentul balnear. Câteva iniţiative bune de a fi mai aproape de piaţă sunt:
- • stimularea participarii la târguri specializate;
- • promovarea mai bună a ofertei lor de export;
- • cunoştinţe mai bune despre piaţă;
- • pregătire în managementul exporturilor şi strategii de export;
- • programe pentru exportatorii aspiranţi care sa le asigure capacitatea de a creşte producţia la nivelul comenzilor internaţionale.
  
  Exportatori potenţiali
  
  România are o bază relativ restrânsă de companii de export şi o densitate scăzută de IMM-uri în comparaţie cu ţările UE, ceea ce creează îngrijorare referitor la capacitatea companiilor româneşti de a face faţă provocărilor integrării în UE şi globalizării. Pe lângă sprijinul pentru înfiinţarea de companii şi crearea de planuri de afaceri noii întreprinzători au nevoie de sfaturi, pregătire şi de sprijin border-in pentru a începe să exporte.
  
  Există sectoare cu potenţial ridicat cum ar fi turismul, serviciile balneare, fermele ecologice, vinurile, unde exportatorii potenţiali sunt dominanţi.
  
  Din această perspectivă este esenţial să transformăm exportatorul potenţial într-unul aspirant sau actual. Majoritatea constrângerilor se referă la lipsa de cunoştinţe despre cum se fac afacerile internaţionale şi conştientizarea avantajelor oferite de către exporturi. Lipsa de cunoaştere de limbi străine şi barierele culturale sunt factori descurajanţi încă de la început.
  
  Obiectivul crucial al României este de a creşte numarul firmelor prin pregătire corespunzătoare şi campanii de conştientizare. Aducerea activităţilor de creare de competenţe la exportatorul potenţial trebuie să fie unul dintre obiectivele principale ale strategiei.
  
  Exportatorii potenţiali sunt aceia care au nevoie de încurajare şi sprijin înainte de a investi într-un efort de export deşi ar trebui să primească un nivel minim de servicii de sprijin generale, unde trebuie să se dea prioritate următoarelor:
- • Mai mare disponibilitate a informaţiilor comerciale privind oportunităţile pe pieţele străine;
- • Programe de campanii de conştientizare şi întâlniri la nivel local pentru a încuraja companiile să devină internaţionale, să se extindă în afară,
- • Identificarea pieţelor ţintă şi asistenţă la nivel de întreprindere pentru a penetra pe aceste pieţe.
- • Furnizarea de consultanţă generală şi de evaluare a capacităţii de export.
  
  Pe lângă aceasta, următoarele servicii specializate pentru sectoare specifice sunt considerate ca fiind cruciale pentru a da exportatorilor potenţiali posibilitatea de a deveni exportatori actuali.
  
  ConfectiL mobilă, vin, ferme organice, turism rural, tratament balnear:
- • Asistenţă pentru a încuraja alianţele de afaceri între producători pentru a creşte capacitatea de producţie şi a diversifica producţia şi marketingul extern.
- • Furnizarea de informaţii specifice cum ar fi standarde internaţionale.
  
  Externalizarea industrială, componente automobile
- • Furnizarea de informaţii şi statistici relevante despre piaţă care să reflecte importanţă crescândă a acestor activităţi datorită globalizării şi delocalizării;
- • Oferirea de asistenţă întreprinderilor locale pentru a-şi creşte capacitatea de adaptare la cerinţe specifice ale clienţilor:
  
  IT C
- • Întărirea know-how-ului şi transferul de cunoştinţe între exportatorii actuali şi exportatorii potenţiali din cadrul asociaţiilor sectoriale.
- • Furnizarea de informaţii specifice privind oportunităţile mondiale de externalizare off-shore.
  
  Artizanat
- • Întărirea alianţelor de afaceri între exportatorii existenţi şi potenţiali de artizanat.
- • Crearea unei instituţii de pregătire pentru dezvoltarea aptitudinilor, în principal pentru îmbunătăţirea capacităţii de design.
- • Creşterea conştientizării privind definirea preţului pe pieţe străine (preţul produselor poate fi adaptat cerinţelor pieţei).
  
  Serviciile exportatoare emergente
- • Campanie de conştientizare a serviciilor cu potenţial ridicat;
- • Diseminarea de poveşti de succes;
- • Oferirea de informaţii specifice privind potenţialul de creştere al acestor servicii şi oportunităţile de pe piaţă.
- • Sprijinirea creării de asociaţii de afaceri orientate spre export.
4.3.2. Considerentul strategic nr. 9 – Managementul calităţii

După cum o companie exportatoare depinde de capacitatea de a-şi adapta oferta pentru a face faţă cerinţelor pieţelor străine, întreaga comunitate de afaceri din România se confruntă cu provocările generate de liberalizarea pieţii, integrarea avansată şi intensificarea competiţiei.

Având în vedere condiţiile interne ale ofertei româneşti de export, au fost identificate constrângerile majore existente în acest domeniu inter-sectorial. Astfel, managementul calităţii este un considerent un element strategic pentru clienţii care doresc să aibă succes pe piaţă.

Asigurarea liberei circulatii a bunurilor şi serviciilor este o cerintă majoră a Uniunii Europene inclusă în programul de negocieri p ntru aderare. În conformitate cu Ac'ordul OMC privind barierele tehnice comerciale, evaluarea conformităţii într-un sistem acreditat reprezintă o premiză pentru libera circulaţie a bunurilor.

Pe baza datelor şi informaţiilor primite de la echipele sectoriale de elaborare a acestei strategii rezultă că programele de management al calităţii ar trebui să se concentreze asupra următoarelor elemente:

instruire, educare;

certificarea şi implementarea sistemelor de management al calităţii/mediului etc, certificarea conformităţii produselor;

acreditarea laboratoarelor;

Deşi infrastructura calităţii există şi funcţionează de mulţi ani în ţara noastră, mai este necesar ca România să dezvolte serviciile prestate de aceasta la nivelul practicilor internaţionale.

Obiectiv general:

Obiectivul general este dezvoltarea infrastructurii calităţii astfel încât aceasta să devină capabilă de a contribui la creşterea competitivităţii prin calitate a exporturilor. Se estimează că, până în anul 2009, vor efectua implementarea şi certificarea sistemului de management al calităţii (conform SR EN ISO 9001:2001) şi/sau ale altor sisteme de management minimum 4000 de companii din România.

Obiective specifice:
- ■ Promovarea şi sprijinirea infrastructurii calităţii:
  
  dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii calităţii în domeniile standardizării, certificării, încercării (testării), etalonării (calibrării) şi inspecţiei;
  
  dezvoltarea şi îmbunătăţirea sistemului de acreditare.
- ■ Promovarea şi sprijinirea implementării/dezvoltării sistemelor de management în cadrul companiilor:
  
  Sensibilizarea agenţilor economici cu privire la rolul şi importanţa calităţii pe piaţa mondială globalizată;
  
  Educare, instruire şi training în domeniul sistemelor de management; Informare;
  
  Consultanţă;
  
  Implementare.
- ■ Creşterea competitivitătii prin calitate a produselor oferite la export;
- ■ Îmbunătăţirea perform’anţelor companiilor în ceea ce priveşte mediul înconjurător şi respectarea cerinţelor legislaţiei privind mediul înconjurător;
- ■ Realizarea unor campanii de conştientizare a cerinţelor legislative în domeniul etichetelor ecologice şi al promovării produselor cu etichete ecologice;
- ■ Campanii de conştientizare a personalului din IMM-uri în domeniul standardelor şi certificării
  
  conformitătii produselor;
- ■ Îmbunătăţi ea calităţii serviciilor prestate de organismele de certificare în toate domeniile economice şi administrative;
- ■ Dezvoltarea unor noi domenii de acreditare, în concordanţă cu cerinţele pieţei;
- ■ Promovarea recunoaşterii calităţii produselor şi firmelor româneşti pe pieţele externe:
  
  facilitarea realizării acordurilor de recunoaştere reciprocă între laboratoare de încercări şi organisme de certificare din România şi cele similare din străinătate;
  
  realizarea unor acţiuni de conştientizare a calităţii produselor şi serviciilor româneşti pe pieţele externe.
- ■ Promovarea competitivităţii firmelor româneşti prin:
sprijinirea acţiunilor de promovare a imaginii firmelor competitive din România pe pieţele externe.

Servicii de sprijin pentru managementul calităţii specific sectorului;

După cum s-a menţionat mai sus, România are asigurată infrastructura calităţii la nivel naţional dar este imperativ necesară îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferită comunităţii de afaceri exportatoare. Din perspectiva sectorială, standardele calităţii variază mult de la un sector economic la altul iar aceste sectoare trebuie să îndeplinească standarde specifice cerute de cumpărătorii internaţionali. Prin urmare trebuie întreprinse acţiuni specifice pentru:
- • îmbunătăţirea managementului calităţii şi certificarea sistemelor calităţii pentru industria automobilelor şi a furnizorilor de componente şi subansamble auto;
- • dotarea laboratoarelor de control al calităţii din industria vinului şi introducerea programului de monitorizare ;
- • creşterea conştientizării exportatorilor certificaţi ISO din industriile de mobilă, textile şi constructoare de maşini;
- • introducerea unui program al calităţii pentru industria IT, incluzând certificarea sistemului de management al calităţii specific, recunoscut mondial, cum ar fi CMM (Modelul de Maturitate a Capabilităţii);
- • crearea unui sistem naţional şi regional de certificare pentru produse ecologice;
- • realizarea unui program naţional de aliniere la standardele europene de mediu a producătorilor din industriile electrică, electronică, chimică.
4.3.3. Considerentul strategic nr. 10 – Cercetarea şi dezvoltarea, inovarea şi transferul tehnologic în favoarea exportatorilor

Evoluţia domeniului de cercetare, dezvoltare şi inovare în România este influenţată de o serie de schimbări importante, mai ales datorită contextului generat de perspectiva apropiată a aderării la Uniunea Europeană.

În conformitate cu obligaţiile asumate prin Documentul Guvernamental referitor la negocierea pentru politica UE (capitolul 17 – "Ştiinţă şi cercetare", referitor la întărirea sistemului românesc de cercetare şi dezvoltare) România va proceda la o creştere graduală a fondurilor alocate pentru cercetare pentru a se conforma recentelor orientări ale politicii UE de cercetare şi dezvoltare (Consiliul European de la Lisabona din 2000). Asta înseamnă că un procentaj de 3% din PIB va fi dedicat cercetării până în 201O.

Această aliniere la strategia UE trebuie să se adreseze constrângerilor specifice referitoare la acest sector, cum ar fi:
- • Angajamentul încă slab pentru dezvoltarea de tehnologii avansate şi pentru eforturi de dezvoltare tehnologică durabilă, în aproape toate sectoarele economice;
- • Interesul scăzut şi gradul de implicare redus al întreprinderilor în activităţile de cercetare, dezvoltare şi inovare, inclusiv cooperarea cu instituţiile de profil de cercetare şi dezvoltare şi cu absorbţia rezultatelor din cercetare;
- • infrastructura tehnologică de cercetare şi dezvoltare învechită şi o conexiune în continuare slabă între cercetare şi industrie, cauzată de:
  - – infrastructura şi serviciile pentru transferul de tehnologie şi inovare încă insuficient dezvoltate şi cu viabilitate redusă;
  - – capacitate redusă de absorbţie din partea întreprinderilor a rezultatelor din cercetare şi dezvoltare;
- • Dezvoltarea insuficientă şi disparităţile din activităţile şi infrastructurile de cercetare, dezvoltare şi inovare la nivel regional
- • Capacitatea încă scăzută pentru colaborare şi integrare la nivel naţional, european şi mondial în domeniul ştiinţă şi tehnică
  
  Totuşi, din perspectiva clienţilor, ar trebui să se axeze mai mult pe exportatori, pe întărirea capacitătii şi creşterea participării sectoarelor publice şi private în programe de cercetare, dezvoltare şi inovare. 'întreprinderile efectuează puţină cercetare pentru îmbunătăţirea produselor. Sunt necesare facilităţi asociate, pentru a construi "centre de excelenţă" şi a conduce la clustere sectoriale.
  
  Infrastructura românească de inovare şi transfer tehnologic se află în construcţie instituţională rapidă. Obiectivele cheie ale acestui proces sunt:
  
  parteneriate între mediul de afaceri şi organizaţii de cercetare şi stimularea activităţilor în parcurile tehnologice;
  
  stimularea cercetării şi dezvoltării din partea companiilor, susţinerea cererii acestora pentru cercetare şi dezvoltare, mai ales high tech;
  
  creşterea numărului de companii exportatoare inovatoare.
  
  stimularea cercetării şi dezvoltării în cele 19 centre regionale de inovare şi tehnologie existente deja şi sprijinirea deschiderii unor altor centre;
  
  În cadrul perspectivei sectoriale a SNE, cercetarea şi dezvoltarea românească trebuie să:
  
  asiste modernizarea tehnologiilor sau introducerea unora noi în sectoare tradiţionale cum ar fi îmbrăcăminte, mobilier, procesarea metalelor, industria chimică şi constructoare de maşini pentru a alinia standardele de calitate şi competitivitate ale ofertei româneşti de export existente;
  
  asiste la dezvoltarea de noi competenţe în sectoare high tech;
  
  Inovarea este cea mai sigură metodă de dezvoltare de competenţe ridicate şi produse high-tech cu valoare adăugată mare. O concepţie greşită în România este aceea că IT C este singurul reprezentant al industriei high-tech din ţara noastră în creşterea competitivităţii naţionale, dar cercetarea şi dezvoltarea este importantă pentru o gamă mai largă de componente industriale. Prin urmare, strategia s-a axat pe:
- • cercetare şi dezvoltare pentru componente industriale;
- • IT sau alte sectoare exportatoare inovatoare;
- • parteneriat cu mediul academic pentru a adapta aria curiculară a sectorului high-tech la nevoile industriei;
  
  Următorul obiectiv va fi urmărit:
  
  Depăşirea decalaielor tehnologice:o dezvoltare mai rapidă a tehnologiilor avansate în toate sectoarele economice şi o implementare a direcţiilor de dezvoltare tehnologică durabilă la nivel sectorial
  
  Măsuri specifice:
  
  Sprijin direct pentru întreprinderi pentru achiziţia, transferul şi adaptarea de tehnologii avansate, pentru a asigura:
- • un nivel mai ridicat de eficienţă şi integrare tehnologică în sectoare tradiţionale (ex.: energie, transporturi, mediu, sectoare industriale: confecţii, mobilă, procesarea metalelor, industria chimică şi industria constructoare de maşini, agroalimentare)
- • focalizare specială a resurselor şi programelor de cercetare asupra sectoarelor high-tech (comunicaţii mobile, surse alternative de energie, sănătate, securitate, energie nucleară);
  - ■ sprijin direct pentru întreprinderi pentru servicii tehnice necesare fazelor pregătitoare ale investiţiilor: identificarea de soluţii tehnice adecvate, planificarea adaptărilor/modificărilor tehnologice necesare,
  - ■ sprijinirea implementării pe scară largă a tehnologiilor IT de înaltă performanţă în toate sectoarele economice: dezvoltarea la nivel sectorial, regional şi naţional de medii integrate pentru operaţiuni şi tranzacţii economice eficiente
    
    Depăşirea decalaielor tehnologice:creşterea capacităţii întreprinderilor de a face faţă
    
    componentei evoluţiei tehnologice şi competiţiei la nivel european şi internaţional
    
    Măsuri specifice:
  - ■ Sprijin pentru campanii sistematice de promovare a culturii inovatoare
  - ■ Sprijin direct pentru întreprinderi pentru introducerea şi aplicarea de practici manageriale bune in activităţile de dezvoltare tehnologică şi inovare:
- • sprijin pentru implementarea propriilor politici şi planificare strategică ale companiei pentru procesele de dezvoltare tehnologică şi inovare pe termen lung, funcţie de tendinţele şi evoluţia pieţei şi a competitorilor;
- • sprijin pentru implementarea propriilor programe şi proiecte ale întreprinderilor pentru dezvoltare tehnologică şi inovare, inclusiv furnizarea bugetelor respective
- • Sprijin pentru dezvoltarea unei reţele structurate de furnizori naţionali şi regionali (infrastructuri şi servicii) specializate pentru:
- • servicii de transfer de tehnologie şi inovare, inclusiv informaţii ştiinţifice şi tehnice şi asistenţă: centre pentru informare tehnică şi transfer de tehnologie, birouri de legătură industriale, servicii electronice pentru informaţii tehnice, inclusiv proiecte de cercetare şi dezvoltare şi rezultate, pieţe tehnologice şi potenţiali parteneri,
- • conformare cu/şi evaluarea conformării cu reglementările şi practicile tehnice europene şi internaţionale: organisme şi instituţii recunoscute şi acreditate internaţional, ce furnizează serviciile de competenţă şi referinţă în ştiinţă şi tehnologie (centre/laboratoare de testare şi măsură, organisme specializate pentru certificare, audit tehnologic, control şi inspecţie)
- • servicii de competitivitate, inelusiv aplicarea şi dezvoltarea de practici performante de management (centre de competitivitate)
  - ■ Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de firme inovatoare, mai ales în domeniile high-tech:
- • cadru legislativ adecvat, inclusiv prevederi fiscale şi financiare
- • dezvoltarea de infrastructuri şi zone adecvate (incubatoare de afaceri, parcuri tehnologice)
- • stimularea investiţiilor publice şi private în firmele inovatoare.
  
  Exporturi cu valoare adăugată mare:dezvoltarea de activităţi de cercetare, dezvoltare şi inovare în întreprinderi, mai ales în domeniile high-tech
  
  Măsuri specifice:
  - ■ Încurajarea unei mai mari participări a întreprinderilor în programele finanţate public de cercetare, dezvoltare şi inovare (proiecte individuale sau interconectate ale întreprinderilor; proiecte de
  cercetare colaborativă, bazată pe cooperare tehnologică între companii, instituţii de cercetare şi dezvoltare şi universităţi)
  
  Sprijin direct pentru întreprinderi pentru dezvoltarea de capacităţi de cercetare proprii: angajarea de personal specializat, crearea de departamente de cercetare şi dezvoltare, dezvoltarea de laboratoare specializate;
  
  Mecanisme speciale de sprijin pentru stimularea activităţilor de cercetare şi dezvoltare în întreprinderi, incluzând: stimulente fiscale şi financiare şi instrumente de ajutor de stat;
  
  Referitor lapiata mondiala:promovarea de clustere tehnologice viabile, capabile să devină competitori pe piaţa mondială.
  
  Măsuri specifice:
  - ■ Sprijin pentru formarea şi dezvoltarea de clustere/reţele tehnologice, inclusiv întreprinderi, instituţii de cercetare şi dezvoltare şi universităţi cu profil tehnologic similar, mai ales la nivel regional;
  - ■ Sprijinirea programelor strategice de dezvoltare tehnologică lansate de către marile companii sau asociaţiile industriale, mai ales în domeniile high-tech.

4.3.4. Considerentul strategic nr. 11 – Creşterea competenţei la nivel naţional

În cadrul Strategiei Naţionale de Export înţelegem prin "competenţă" "capacitatea, aptitudinea, cunoştinţele şi experienţa necesară pentru managementul sau decizia de a procura, controla, folosi şi monitoriza resursele unei organizaţii pentru a-i Îmbunătăţi avantajele competitive”. Atunci când evaluăm competenţele sunt examinate zece componente esenţiale ale competenţei manageriale în dezvoltarea competitivităţii:

• Strategie: pregătire pentru a dezvolta competenţe la nivel de întreprindere şi stimulente pentru a încuraja firmele să îşi dezvolte strategiile de export;
• Marketing axat pe aptitudinile pe pieţele străine;
• Management logistic şi al lanţului de furnizare: crearea de competenţe pentru a aduce produse pe piaţă
• Managementul productiei: crearea de competenţe necesare pentru a produce la costuri acceptabile, în cantităţile şi la calitatea corectă şi la timp.
• Managementul resurselor umane: competenţele necesare pentru a recruta, pregăti şi promova personalul specializat pe export;
• Finanţarea: stimularea competenţelor în evaluarea şi atragerea finanţarile necesare, managementul fondurilor, managementul riscului cursului de schimb şi al riscului financiar.
• Bunuri fizice: abilitatea de management a echipamentelor speciale şi de uz-general, conforma cu cifra de afaceri şi cu rezultatele financiare.
• Reţele şi alianţe: crearea capacităţii de a organiza contactele, parteneriatele şi alianţele strategice ce duc la îndeplinirea obiectivelor companiei.
• Managementul informaţiilor: crearea unui proces decizional bazat pe un sistem de date credibile, folositoare şi relevante, disponibile în timp real.
• Alte competente generale şi specifice: crearea unei bune cunoaşteri a limbilor străine; comunicare, scriere, analiză, capacităţi de sinteză; aptitudini tehnice, capacităţi de inovare, etc.

Studiile şi analizele au arătat că există decalaje substanţiale între studiile teoretice şi aptitudinile de care firmele au nevoie la un nivel practic. Aceste decalaje sunt cauzate nu numai de capacităţile tehnice limitate dar şi de lipsa de mecanisme, reglementări şi know-how industrial care să facă legătura între educaţie şi aptitudinile practice cerute. Echipele care au lucrat la strategie concluzionează că comunitatea de afaceri încă vede calificările oferite de către universităţile româneşti ca fiind necorespunzătoare pentru nevoile lor datorită unei game largi de factori:
• Nu există încă un sistem instituţional de reglementare şi monitorizare a educaţiei superioare
• Universităţile încă nu furnizează prioritar programe de pregătire bazate pe dezvoltarea aptitudinilor de cercetare-analiză-diagnostic, cultivând capacitatea de asumare a responsabilităţii de decizie, de a fi lider în activitatea unui grup
• Conceptul de întreprindere inovatoare nu este cunoscut în România
• Atitudinea socială în România referitoare la spiritul întreprinzător nu este întotdeauna pozitivă şi politica guvernamentală este slabă
• Educaţia continuă în universităţi încă nu este valorificata suficient

• Interacţiunea dintre universităţi-industrie nu este dezvoltată sistematic şi coerent

Valoarea adusă de sistemul de dezvoltare a competenţelor este legată strâns de activităţile de sprijin şi putem anticipa că este insuficient dezvoltată la nivelul activităţilor primare din lanţul valoric (vezi tabelul).

Tabel: Formarea de valori în sistemul de dezvoltare a competenţelor

·- C

–r+-o,1–––

:t="§_

i (/)

<( ""O

Pregătire pentru instructori

Programe de cercetare şi

aplicare tehnică

Facilităţi educaţionale (săli,

documente, echipamente.)

Finanţare pregătire profesională

Pregătire managerială de bază şi specializată

Creşterea de competenţe şi specializare ocupaţională

Activităti primare

o Q)

ln continuare sunt identificate nevoile şi constrângerile principale ale comunităţii de afaceri pe lângă lanţul formării de valoare adăugate, în cadrul activităţilor primare din sistemul de dezvoltare a competenţelor. Concluziile şi implicaţiile care rezultă din analiza resurselor şi capacitatii de răspuns naţională au fost transpuse în răspunsuri strategice ale SNE şi în dezvoltarea unui plan de acţiuni.

Evaluarea nevoilor urmărită de către grupul specializat inter-sectorial a condus la identificarea următoarelor priorităţi naţionale în dezvoltarea competenţelor: marketing, management (produse, logistic, resurse umane, informaţii) şi strategie. Alte contributii au fost aduse de către cercetarea efectuată de Centrul de Productivitate Industrială şi Competitivitate al Ministerul Economiei şi Comerţului. Prin urmare constrângerile şi nevoile specifice au fost identificate pe fiecare componentă de competenţă de către grupurile de lucru din cadrul SNE. Cele principale sunt prezentate mai jos (pentru detalii vezi secţiunile sectoriale şi inter-sectoriale din anexe):

• Înţelegerea comportamentului competitiv ca un sistem în care competitorii, clienţii, finanţele, oamenii şi resursele interacţionează în mod continuu
• Cunoaşterea normelor şi legislaţiei internaţionale relevante pentru afaceri
• Cunoaşterea diferitelor culturi şi a mediilor de lucru
• Cercetarea la standardele şi obiectivele europene;
• Inovare continuă: dezvoltarea de noi produse, sisteme de preţuri şi modele de distribuţie: ţinerea pasului cu progresele tehnico-informaţionale şi organizaţionale;
• Îmbunătăţirea continuă a proceselor de producţie: dobândirea de aptitudini de comunicare şi lucru în echipă; recalificarea în conformitate cu aspiraţiile personale şi cu cerinţele pieţei forţei de muncă: modernizarea profesională a experţilor în resursele umane; ghidarea culturii organizaţionale către competitivitate şi eficienţă
• Implementarea de sisteme de pregătire pe meserii de ultimă generaţie; îmbunătăţirea nivelului de competenţă în ţinerea pasului cu progresele tehnico-informaţionale şi organizaţionale.
• Creşterea gradului de conştientizare a importanţei alianţelor şi a reţelelor.

Luând în considerare constrângerile de mai sus, obiectivele strategice naţionale privind dezvoltarea competenţei ce ţintesc viziunea inter-sectorială "îmbunătăţirea culturii de competitivitate" sunt:

În domeniul strategiei
• Dezvoltarea competenţei necesare pentru a defini obiectivul afacerii, de a crea o listă cu pieţe ţintă, de a dezvolta strategii de competiţie pe aceste pieţe luând în considerare impactul aderării României la UE şi efectele globalizării.

În domeniul marketingului
- • Dezvoltarea competenţei necesare pentru a dezvolta relaţia cu clienţii (competenţa de a organiza ambalarea, livrarea, promovarea, publicitatea, serviciul şi alte activităţi)
  
  În domeniul logisticii
- • Dezvoltarea competenţei în managementul logisticii (transport, distribuţie, standarde şi reglementări tehnice, forwarding şi asigurare, etc.).
  
  În domeniul managementului producţiei
- • Dezvoltarea competenţei în organizarea proceselor de producţie la costuri competitive, pentru a face faţă termenelor şi nivelurilor cantitative şi calitative.
  
  În domeniul resurselor umane
- • Promovarea dezvoltării resurselor umane pentru a dobândi competenţele necesare pentru creştere economică – mecanismele economice pentru piaţa muncii şi conectarea între educaţie, practică şi specializare profesională.
  
  În domeniul finanţelor
- • Crearea competenţei financiare, capabilă de a estima şi atrage finanţarea necesară, de a cunoaşte riscurile de schimb valutar şi de ţară şi sursele de finanţare disponibile interne şi internaţionale.
  
  În domeniul general al competenţei
- • Schimbare culturală în mentalitate şi în sistemul de planificare şi implementare a activităţilor, bazat pe resurse şi motivaţii pozitive ce să conducă la schimbări adânci în atitudinile şi percepţiile entităţilor interesate, atât în sectorul public cât şi în cel privat
- • Promovarea inovării şi capacităţii tehnice interne
- • Integrarea cercetării-dezvoltării-inovării în circuitul economic real
- • Promovarea cadrului asociativ pentru criteriile profesionale tehnice, comerciale şi legale de specializare, în baza parteneriatului public-privat
- • Crearea unei reţele complexe de competenţă profesională specifică pe lângă lanţul serviciilor orientate spre export
- • Crearea competenţei necesare pentru a stabili contacte, parteneriate şi alianţe strategice menite de a îndeplini obiectivele companiei.
  
  Există mai multe motive pentru care să considerăm pregătirea continuă ca un factor crucial al competitivităţii în România (vezi strategia inter-sectorială pentru mai multe detalii). Avand in vedere impactul pozitiv direct asupra competitivităţii, SNE a luat în considerare şi recomandarea UE în ceea ce priveşte pregătirea vocaţională continuă, astfel încât până în 201O să atingă un nivel mediu de participare în programe de pregătire continuă de cel putin 15% dar nu mai putin de 10%, referindu-se la persoanele implicate în organizaţii de afaceri. În acelaşi context SNE ia în co siderare că acest obiectiv este fezabil dacă investiţiile organizaţiilor private în educaţie ajung la 15%, comparativ cu media din UE.
  
  Programele de dezvoltare a competenţei trebuie să fie concepute ca şi o ofertă flexibilă, adaptabilă cerinţelor organizaţiilor partenere şi obiectivelor pe care acestea le stabilesc. Din această perspectivă unul dintre răspunsurile strategice cele mai importante se referă la crearea unui centru naţional şi/sau regional pentru servicii profesionale şi de consultanţă, având un rol de coordonare şi dezvoltare de conexiuni în acest domeniu. "Centrul Naţional pentru Managementul Exporturilor" pe care documentul de faţă ii propune va actiona ca:
  
  organizator de servicii specializate de consultanţă lider/coordonator de programe şi servicii de dezvoltare a afacerilor
  
  coordonatorul activităţilor experţilor comerciali şi a echipelor de consultanţă, supervizează şi asigură calitatea serviciilor la nivel naţional/regional
  
  organizator de reţele de asistenţă şi consultanţă comercială specializată.
  
  Strategia ţinteşte şi iniţiative cu un impact direct şi important în cadrul comunităţii de afaceri prin:
- • Extinderea reţelei de consultanţă în dezvoltarea afacerilor prin conexiuni internaţionale cum ar fi crearea unei echipe de consultanţi în România care să fie certificată de ITC, printr-un parteneriat instituţional între CCIR şi ITC şi certificând diplomele de competenţă pentru: experţii comerciali, consilierii comerciali, asistenţi comerciali, în următoarele domenii de dezvoltare a competenţei: analiza
  
  integrată a diagnosticelor, managementul exporturilor, organizarea şi tehnica comercială, comerţul electronic, reţele internaţionale de furnizare-vânzare, servicii de sprijin specializate pentru promovarea exporturilor;
  - • Dezvoltarea de cunoştinţe şi aptitudini care să acopere cerinţele de competenţă ce ţintesc la îmbunătăţirea competitivităţii (folosirea uneltelor de management al afacerilor, capacitatea de a dezvolta strategii clare axate pe priorităţi, noţiuni fundamentale de evaluare a performanţei exporturilor, colectarea şi procesarea de informaţii de evaluare, pregătire a studiului diagnosticului, etc.).
  - • Creşterea capacităţii instituţionale şi administrative pentru a face faţă forţelor pieţei din cadrul pieţei unice europene
  - • implementarea cadrului analitic conceptual bazat pe „lanţul valorii adăugate”
  - • organizarea de servicii specializate pentru dezvoltarea comerţului şi cooperare pe orizontală în aglomerări industriale exportatoare
  - • promovarea sistemelor integrate de furnizare-distribuţie şi internaţionalizarea comerţului en-gros bazat pe reţelele internaţionale de super-marketuri şi a lanţurilor de furnizare-distribuţie
  - • îmbunătăţirea competitivităţii internaţionale a întreprinderilor în cadrul unui mediu de afaceri mai favorabil, prin:
    
    dezvoltarea cadrului instituţional asociativ îmbunătăţirea mecanismului pieţei libere, competitive
    
    Dezvoltarea competenţelor manageriale, vocaţionale şi de marketing pentru nevoile specifice ale sectoarelor;
    
    Studiile efectuate de echipa SNE au indicat că, pe lângă competenţe generale, sectoarele dau mare importanţă nevoilor lor specifice şi există un decalaj între cererea şi oferta de servicii în acest domeniu. Deoarece unele nevoi reale ale exportatorilor nu sunt încă identificate ca fiind astfel de către manageri (decalajul dintre nevoile reale nedentificate ca atare şi cele ce iau forma unor cereri), un management şi o promovare mai bună a ofertei de servicii existente este necesară la nivelurile sectoriale deoarece majoritatea sectoarelor sunt recunoscute ca avand potenţial ridicat de export, cum ar fi cel alimentar, turismul rural, sticlăria, artizanatul, vin, etc. Deoarece, pe de altă parte, nevoile reale nu sunt acoperite cu servicii oferta trebuie să fie adaptată corespunzător. Nevoia pentru o coordonare mai bună între sectoarele publice şi private pentru a completa gama de servicii oferite dar şi de a găsi soluţii pentru servicii accesibile de pregătire trebuie să fie adresată prin întărirea PPP în crearea de competenţe.
    
    Puţine instituţii sau organizaţii sunt orientate spre dezvoltarea competenţei în domenii cum ar fi managementul calităţii, proiecte de cercetare-dezvoltare, design, ambalare, marketingul exporturilor sau promovarea imaginii, iar atunci când sunt acestea dezvoltă bariere tehnice datorită cerinţelor lor pentru o abordare strict comercială şi a activităţilor finanţate din resurse proprii.
    
    Noi capacităţi şi competenţe sunt necesare în diferite sub-sectoare care includ nu numai turismul dar şi serviciile de consultanţă de afaceri şi profesionale (ex.: servicii juridice, contabilitate, servicii de traduceri, etc.), IT C, arhitectură, inginerie, sondarea calităţii, servicii de infirmerie şi servicii medicale, servicii de pregătire şi de educaţie, transport, etc.
    
    Există puţină colaborare cu mediul academic pentru a se asigura că sistemul educaţional este aliniat cerinţelor industriei, sau sectoarelor care se dezvoltă rapid şi dinamic, cum ar fi IT C, turism rural, tratament balnear, colaborare care va trebui să constituie o prioritate în următorii ani. Sectoarele ţintesc şi următoarele acţiuni:
  - • pregătire în tehnologii de mediu pentru industria mobilei
  - • pregătire în design, mobilă şi textile
  - • noi aptitudini de marketing pentru pieţe de externalizare în creştere: IT, componente industriale;
  - • pregătire vocaţională permanentă şi crearea unui centru de pregătire pentru forţa de muncă din industria constructoare de nave şi industria constructoare de maşini;
  - • program de pregătire pentru managementul exporturilor în industria vinului;
  - • pregătire tehnică în sectoare strategice;
  - • creşterea nivelului de calificare în producţia audio-video;
  - • pregătirea managerilor IT în dezvoltarea afacerilor şi marketingul pe pieţele de externalizare IT;
  - • sesiuni de pregătire pentru design industrial;

4.3.5. Considerentul strategic nr. 12 – Finanţarea comerţului

Crearea de capacităţi şi diversificarea ofertei în sectorul naţional financiar

Procesul de globalizare a economiei mondiale întăreşte competiţia în comerţul internaţional mai ales în diversificarea facilitătilor financiare şi a plătilor.

În acest context p omovarea cu succes' a exporturilor produselor româneşti depinde nu numai de calitate, preţ, condiţii de livrare şi garanţii dar şi de o ofertă financiară competitivă pentru a credita importatorul.

Procesul de întărire a monedei naţionale a demonstrat o anumita lipsa de comunicare şi coordonare între Banca Naţională a României şi companiile din comunitatea exportatorilor. Pe de o parte exportatorii au acuzat şocul prea rapid şi prea abrupt al aprecierii monedei şi expunerea ridicată la acest tip de politica monetara. Pe de altă parte profesioniştii bancari au acuzat incapacitatea exportatorilor de a controla riscurile privind cursurile de schimb valutar sau de a miza pe alte surse de competitivitate decât câştigurile din cursul de schimb.

Dezbaterile recente referitoare la problemele cursului au arătat fragilitatea legăturilor dintre bănci şi exportatori. Majoritatea sondajelor efectuate de către grupele de lucru din SNE au indicat concluzia generală a comunităţii de afaceri conform căreia sectorul bancar nu se adapteaza corespunzător nevoilor de finanţare comercială a exportatorilor, exportatorilor aspiranţi şi exportatorilor potenţiali. Acest lucru nu încurajează spiritul întreprinzător, dezvoltarea întreprinderilor şi accesul exportatorilor la finanţarea producţiei de export.

Companiile româneşti au nevoie, pentru a avea o piaţă mai largă, de sprijin financiar mai puternic, scheme bugetare aprobate de Guvern în conformitate cu practicile internaţionale şi de instrumente bancare folosite de Banca Naţională a României şi de băncile comerciale.

Schema de finanţare guvernamentală existentă pentru sprijinirea exporturilor a fost adoptată prin Ordonanţa de Guvern nr. 120 /2002 şi cuprinde instrumente aflate sub managementul EXIMBANK cum sunt fondul de garantare a creditelor de export si fondul de asigurare si reasigurarea creditelor de export.

Fondurile bugetare alocate EXIMBANK pentru sprijinirea şi promovarea exporturilor au crescut de la an la an, după cum urmează: 1680,0 miliarde ROL în 2003, 2970,0 miliarde ROL în 2004, 3430,0 miliarde ROL în 2005.

Ceea ce trebuie de asemenea menţionat este că băncile comerciale, în cooperare cu EXIMBANK, oferă produse bancare pentru sprijinirea exporturilor.

Sistemul bancar joacă un rol important în finanţarea producţiei de export şi a exporturilor, urmărind extinderea şi diversificarea serviciilor bancare în conformitate cu politicile bancare, strategiile companiilor de a îmbunătăţi mediul de afaceri, precum şi de a conecta activităţile bancare la practicile internaţionale în general şi la cele ale UE în particular.

Sistemul bancar din România este foarte concentrat, primele 5 bănci deţinând peste 60% din totalul activelor bancare, 40 de bănci comerciale funcţionau la sfârşitul lui 2004, dintre care 31 de bănci comerciale aveau capital majoritar străin.

Băncile cu capital străin deţin 56% din totalul activelor bancare, 65% din creditele neguvernamentale şi 53% din volumul depozitelor bancare.

Trebuie menţionat că participarea statului în sectorul bancar a fost redusă la 20% din totalul operaţiunilor bancare şi că această tendinţă va continua în perioada 2005-2006, prin vânzarea acţiunilor proprietate a statului la CEC şi Banca Comercială Română.

Gradul de intermediere financiara în sistemul bancar românesc este extrem de scăzut, 33%, în comparaţie cu cel din ţările din Europa Centrală şi de Est (40% în Lituania, 107% în Cehia)

O mare problemă la legătură cu creditele în ROL este dobânda bancară foarte ridicată în ciuda ratei inflatiei estimate la 7% în 2005 , 5% în 2006 şi o reducere a dobânzii depozitelor bancare sub 10%. Între’prinzătorii români sunt nemulţumiţi de ratele ridicate ale dobânzilor aplicate de bănci la credite, care nu tin cont de iniţiativa BNR de a reduce rata de intervenţie pentru a stimula piaţa creditelor, considerând acesta ca pe o nouă dovadă că băncile nu realizează potenţialul ridicat al întreprinzătorilor de a conduce afaceri de succes şi ţintesc prea mult spre piaţa retail din portofoliul bancar. IMM-urile, în particular, suferă din aceasta cauza. Chiar în cadrul schemei de finanţare UE, lipsa de cofinanţare din partea băncilor a contribuit la capacitatea scăzută de absorbţie a programelor financiare europene cum ar fi SAPARD sau ISPA.

Reprezentanţii băncilor consideră că este necesar să ţină un nivel de dobândă bancară cu 4,5-5,5% mai ridicat decât nivelul inflatiei pentru a avea resursele financiare necesare pentru dezvoltarea bancară pe termen mediu şi lung. În 'acest context experţii în domeniu estimeaza că o reducere semnificativa a dobânzilor bancare va fi posibilă la începutul lui 2009.

Sistemul bancar din România acţionează cu prioritate pentru a se alinia regulilor şi procedurilor UE, pentru întărirea activităţilor bancare şi pentru folosirea comerţului electronic care va mări viteza tranzacţiilor financiare şi va scădea costurile interbancare.

Băncile trebuie să îşi îmbunătăţească activitatea, inovând mai mult, creând produse mai bune ceea ce înseamnă servicii bancare şi nu numai credite bancare, iar pe măsură ce piaţa va fi saturată, atât ca reţea cât şi ca produse, băncile vor trebui să analizeze serios costurile.

Politica de costuri va însemna volume mari de operaţiuni bancare, productivitate bună şi o mai mare eficienţă a serviciilor bancare.

Liberalizarea completă a pieţei financiare va creşte presiunea competitorilor străini, fapt care va determina băncile româneşti să reducă dobânzile creditelor şi să compenseze aceasta prin creşterea volumului tranzacţiilor financiare.

Evaluarea trăsăturilor principale ale sistemului bancar românesc reprezintă punctul de pornire pentru a identifica căile de dezvoltare şi îmbunătăţire a finanţării comerţului exterior, în special finanţarea exporturilor, cheia susţinerii dezvoltării economice a României

Sectorul bancar nu se adresează în mod adecvat nevoilor de finanţare ale exportatorilor, exportatorilor aspiranţi şi ale exportatorilor potenţiali. Acest lucru nu încurajează spiritul întreprinzător, dezvoltarea întreprinderilor şi activitatea de export.

Constrângeri financiare

La nivel financiar trebuie menţionate următoarele constrângeri:
- ► Accesul necorespunzător la finanţare pentru firmele interne;
- ► Costuri relativ ridicate de transport datorită infrastructurii insuficiente;
- ► Promovarea insuficientă a produselor financiare adresate IMM-urilor, de tip „scheme mutuale”, capital de risc;
- ► Investiţii străine insuficiente în acest sector, considerat ca fiind o sursă majoră de know-how managerial, transfer de tehnologie şi acces la pieţe străine;
- ► Lipsa unor investiţii puternice în sectorul privat;
- ► Veniturile scăzute ale populaţiei care preferă produse ieftine, de calitate dubioasă;
- ► Costurile ridicate ale consultanţei pentru managementul riscului, management financiar, managementul exporturilor, elaborare de planuri de afaceri;
- ► Costurile ridicate ale finanţării datorită dobânzilor ridicate practicate de băncile comerciale în comparaţie cu cele practicate în alte ţări.
  
  Viziunea strategică în finantarea exportului: un sector financiar prietenos capabil să contribuie la competitivitatea naţională crescută.
  
  Răspunsul strategic ar trebui să se bazeze pe strategii relevante, realiste, elaborate în parteneriat între bănci, exportatori şi asociaţii bancare, sectorul public, companii şi alte entităţi interesate. Fără parteneriat şi un dialog structural echilibrat şi coresponsabilitate în iniţiative, s-ar putea să nu realizăm obiectivele de competitivitate naţională.
  
  Obiectivele principale sunt:
  - • Creşterea resurselor bugetare pentru finanţarea promovării si sustinerea exporturilor;
  - • Acces mai uşor la credite pentru export;
  - • Dialog structural şi o comunicare şi cooperare mai bună între bănci, companii de asigurări şi exportatori;
  - • Capacitate crescută de management al riscului;
Disponibilitatea sectorială în finanţarea comerţului;

România ţinteşte să creeze un sector financiar prietenos pentru exportatori şi capabil să contribuie la o competitivitate naţională crescută (vezi perspectiva nr.1, considerentul strategic nr. 1). Pentru a avea un răspuns strategic relevant sectorului, obiectivele principale cum ar fi creşterea resurselor bugetare pentru finanţarea promovării exporturilor şi a activităţilor care dezvoltă exporturi, acces mai uşor la credite pentru export, dialog structurat şi o mai bună comunicare şi cooperare între bănci, companii de asigurări şi exportatori sau capacitate crescută de management a riscului trebuie să se materializeze în sectoarele strategice. Acţiunile principale vor fi întreprinse pentru:
- • întărirea PPP pentru facilitarea accesului la credite şi instrumente financiare noi în producţia de mobilă pentru export, IT, textile;
- • scheme de finanţare pentru producerea/achiziţionarea de materii prime pentru industria vinului sau pentru a sprijini producţia audio-vizuală;
- • acces mai bun la fonduri UE;
- • scheme de micro-finanţare rurală;
- • ofertă de credite bancare specializată în conformitate cu nevoile şi posibilităţile micilor producători de vinuri, ferme organice, artizanat, turism rural;
- • crearea unui fond de garantare a creditelor agricole;
- • dezvoltarea unei pieţe imobiliare.
4.3.6. Considerentul strategic nr. 13 – Informaţiile de comerţ aduc piaţa mai aproape

Principalul rezultat al sondajului calitativ din grupurile de lucru este că serviciile de informare pentru mediul de afaceri sunt furnizate mai ales de către organizaţii guvernamentale – Departamentul de Comerţ Exterior, Centrul Român pentru Promovarea Comerţului şi Institutul Naţional de Statistică, , Camera de Comerţ şi Industrie a României şi alte asociaţii sectoriale. Aceste organizaţii furnizează toate tipurile de informaţii comerciale.

Un alt jucător important pe piaţa informaţiilor comerciale din România este Institutul pentru Economie Mondială care furnizează evaluarea impactului tendinţelor şi evoluţiilor observate precum şi sprijin în cercetare pentru un design şi o implementare mai bună a politicii economice.

Informaţiile importante necesare sunt: informaţii despre pieţele externe, oportunităţi de afaceri, legislaţie, finanţare, statistică. Pentru a îmbunătăţi serviciile furnizoare de informaţii financiare trebuie cunoscute nevoile şi preferinţele utilizatorilor finali, pentru a da prioritate informaţiilor comerciale prin managementul organizării, pentru a avea bugete mai mari şi o infrastructură IT care să furnizeze informaţiile în timp real.

Echipele de lucru au identificat următoarele impedimente în ceea ce priveşte managementul informaţilor la nivel naţional:
- • lipsa de acurateţe a informaţiilor;
- • lipsuri în furnizarea datelor şi informaţiilor comerciale;
- • lipsa de coordonare instituţională între diferiţii furnizori de informaţii comerciale;
- • lipsa de conştientizare a existenţei informaţiilor;
- • lipsa de conştientizare a locurilor de unde poate fi obţinută informaţia;
- • procesul de cerere de informaţii şi de primire este complex;
- • canalele de diseminare a informaţiilor nu sunt suficiente;
- • lipsa de specializare între diferiţii furnizori pentru a face faţă nevoilor şi cerinţelor reale.
  
  Notabil, costul informaţiei nu a fost întotdeauna trecut ca factor piedică. Acest lucru sugerează faptul că întreprinderile sunt dispuse să plătească pentru informaţii de calitate care le sunt furnizate într a manieră accesibilă.
  
  Pentru a depăşi impedimentele şi a asigura un management mai bun al informaţiilor comerciale efortul de coordonare a furnizării de informaţii la nivel naţional este crucial. CRPC, în strânsă cooperare cu MEC, căruia îi este subordonat, trebuie să îşi asume această responsabilitate de conducere a coordonării naţionale a furnizării informaţiilor comerciale deoarece:
  
  are o poziţie unică ca organizaţie de promovare a comerţului naţională cu filiale în teritoriu; are o experienţă îndelungată în furnizarea de servicii de informaţii comerciale;
  
  este interconectat cu alţi furnizori.
  
  În efortul său de coordonare CRPC trebuie să:
  
  organizeze reţeaua de furnizori, legăturile necesare şi comunicarea; crearea unei "mentalităţi de interconectare şi furnizare a serviciului" între furnizorii de informaţii comerciale, care să încurajeze împărţirea de informaţii şi referinţele, si în acelasi timp ce să se păstreze un mediu al informaţiilor descentralizat şi antreprenorial
  
  stimuleze furnizorii de servicii să evite suprapunerea activităţilor ;
  
  acţioneze ca furnizor de referinţe privind cine si ce furnizează, într-o manieră performantă (portal IT);
  
  stimuleze specializarea;
  
  evalueze permanent cererea (ce informaţii pot fi furnizate şi pentru care sectoare); asigure creşterea capacitaţii şi a competenţei furnizorilor de informaţii
  
  Pentru a îmbunătăţi furnizarea de informaţii MEC, CRPC şi alţi furnizori de servicii vor lua şi alte iniţiative cum ar fi:
  
  accesul rapid la informaţii despre pieţele străine prin cerere directă adresată birourilor comerciale din cadrul ambasadelor, centrelor de afaceri şi reprezentanţelor companiilor
  
  cadru de dezvoltare al întreprinderilor noi şi inovative în UE, perspectivele companiilor româneşti; tendinţe şi perspective ale industriilor româneşti în contextul aderării la UE şi extinderii pieţei mondiale, evaluarea pieţei mondiale pe grupuri de ţări şi pieţe internaţionale.
  
  corelarea activităţii naţionale de sondaje de piaţă cu cea europeană şi afilierea la Organizaţia Europe9;.nă pentru Promovarea Comerţului (ETPO)
  
  lmbunătăţirea accesului la informaţii referitoare la oportunităţile de export, licitaţii şi achiziţii
  
  publice
  
  modernizarea siteului web al CRPC şi transformarea lui treptată in portal şi conectarea acestuia
  
  la alte sisteme informaţionale naţionale;
  
  organizarea activităţi la conferinţe şi seminare din ţară şi din străinătate; promovarea în mass media; promovarea serviciilor furnizate.
  
  stimularea reclamei şi publicităţii produselor de export româneşti pe pieţele ţintă
  
  organizarea furnizării de informatii comerciale specifice sectorului referitoare la standarde de calitate, condiţii de piaţă, etc. Îmbunătiţirea accesului exportatorilor la aceste informaţii specifice sectorului este un alt obiectiv major al strategiei.
  
  Concluzii şi importanţă impact
  
  Din perspectiva clientului această strategie se axează pe nevoile esenţiale ale comunităţii exportatorilor. Măsurarea impactului SNE asupra performanţei exporturilor, în sensul contribuţiei sale la creşterea volumului de export este puţin relevantă, fiind greu de cuantificat acest impact în cifre de crestere. Neputandu-se evalua exact contributia SNE in creşterile cifrelor pentru export, ca si la celelalte perspective masurarea impactului se va face in termeni de realizare sau nerealizare a initiativelor propuse. Luând acest aspect în considerare, precum şi faptul că beneficiarii strategiilor sunt exportatorii considerăm că trebuie să dăm iniţiativelor din planul de acţiuni al acestei perspective un procentaj de 30%.

4.4. Perspectiva instituţională

Această perspectivă se ocupă cu reţeaua de strategie ce susţine SNE şi reţeaua de furnizare a serviciilor către clienţi. Fără un cadru instituţional eficient strategia nu va funcţiona. Din această perspectivă obiectivul strategic este acela de a realiza o reţea de sprijin comercial coordonată care să răspundă eficient nevoilor clienţilor.

România are deja un Consiliu de Export o instituţie PPP legal înfiinţată cu atribuţii clare şi la confluenţa a două reţele importante care, împreună, formează reţeaua de sprijin a comertului (vezi diagrama de mai jos):

MNlltaiu Tl'nllll'brlll', lllllBll'IIDţlll'• Tll'llnu

,….., Bulapil IIGal’llltf,;_:rl_._._.._ ._r.tilsbrulF… Nlă11

sbrd tinrmaţllll' s1 MNlltaiu ALl'ID*L lbrlll’11

TIODUIIIII ftnnlţllur Dlzvllltl'I PB'IIII

Aganţla lbnlli1111tru

-11111Bll'DII

Napml dii

BlBHdl

,.l■tr lilla

IDllllll'ltlţlBDIIII

IIFamllll

Ret,eaua de sprijin a strategiei

MNataiu A.ftlallrlll'

Extama

Almatll NlţDIIII a Elpm•tabi1D'li IQlll"l:abrlur dnlbnlmi

Blnla Naţlmlall a

III

•

Consiliul de Export

CllltrulFanii diiFrllllllVll'III

Glllll'ţd

111111:Vl'l■IEIIIanldllll■IB'IIAlllllţla lll■lll a

111111:111'.EXIIWa.IIDl.1111.111■Dia1.1■11.

M■lllltl'IIII Z.11111’11■'1

AIIIIIC• Pl'lll11illl'IIP HI11•1111'111: FIPA-Ql RPAIII. e

APNR.AIW:D RPAtHM. 21T■•C■IIIII,ITil

Al■1111111111110■1rl llWII.I11rllL •

PARllNVEIT

bllţl •IIIZWllln 11•a1rlllll: MB: C■tnl111111111,■lrl PIII EclllllH

Border-ln

Aaci.:11 1•••nmrdll 111111111111

• a.i.11 1Acn•1t■-1 li 1111111•

e IIBWII

e. Dlllrt -1:PBIDB.IILIIAF 1111111: IASE.llh 1111’11 llly,

e A.LCIZlllll.lla■Bllllla.11

Alll■‘•ll’I:IINMR. All■zJill■.

IIBIAI.CIIIIII C■11rtlţll

Al■11N1lţlllllll•1tr1t1111ft■1i

fwllllzll'l l■D”I…,,..

NilW:,.t.Wllllllk

Allll'lltlll ••lllzWIIIIN 111111111111He

Drt•lmll• 111•■1r1■11Id:.

111111118. CIIIII. FAIIJ

ln•lzllll ••lll'.. •••11•1:·

DB.lm..Tllll•al•L

,., ..111.. 1 .

•llrt •1lfalrl ln■lzll·l•111111■'•111: AIIILIRT.IDFEIIIIJ

Dezvoltare

Reteaua de furnizare de servicii

Border

• AIIIAF, AIIDL AITRAJ

ai•••1•rlllml I BRAC.

IMIEIIII.IDI-IBl.111:I
- • Alllrll•■fllllllll I Vili■'
  
  2111■Dlllll:111. NR:. IN
- • ln■lzllll ••lllll•■lr:1111111:11:TL

r••••1111•

e 41 – Cl■■‘I •1 Di•rţ rtlll•

• 1111■111■1'1111■'1a••11•1:

•

lral"rt•rt:-INIIIILCEl'A,.

DTIIAtl. Wl'III

Di•rattw:IIIBDI. AINIC.1Bff111D111.

111111:llill’llllbllll f■‘llllz■rt •1 ■nldllll■IB'I:le.tasi.

lllffllllll B■k.Vlll lll.BIiaTrmlvaa. lNB.111111 Jl'lal

Border-Out

Amlall • Ulllrl.■'llr:IAIHlallaNaţl■alla Ell■'lallrllr 1111•■'111■'11•11'1,-111a, Am11CIIPn•11111r11rliEl9rt•ll'lllr • VIII

ln■lzll.l•,……. …….. _…….

■

■ •rţ.i: ICIR.1211.lr■II • ln■IDCl•1 llr-■aţll■IIPIIIII:IMlllltrlt E■■■lllIIICl•rţ•L Ml lllc■'IIILJIIIL Im ll'■rl111wcllll 111:111111 1111111 Alllrll•■ NIIIIIII a Villlr,l■lhlllt11811■11111t•l1ll1:l B■H 111111ă1a.J.lallDi■lall li11r•1t•1 I III :.MAE1111NAB Nlll■IIIa1111111:lllll DIIIPII111111111,■trlPn•V1111Cl•’1•

Dl■IIIIN ll■all • Pn”■zl llllllltrlllllll•ri'Illlrt.. ■,larall

••Di•rţ.11•111rll11At’lml■‘I 111-aa a.J.1111111Di■lal:al

reţeaua de sprijin a strategiei; reţeaua de livrare a serviciilor.

Pentru a fi coordonate corect este necesară identificarea activităţilor CE în domeniu. PPP trebuie să fie întărit în continuare.

În acelaşi timp exporturile românesti trebuie să fie calea către un nou brand pentru România. Din această perspectivă privim trei consideraţiuni:

4.4.1. Consideraţia strategică nr.14 – Reţeaua de sprijin a strategiei (RSS)

În procesul de elaborare a Strategiei Naţionale de Export au fost formate 23 de grupe specializate care să complementeze echipa nucleu în reţeaua mai largă de sprijinire a strategiei. A fost un efort considerabil să aducem toate entităţile interesate laolaltă, în loc să continuăm cu o abordare fragmentată care conduce la inconsistenţă şi utilizare sub nivelul optim a resurselor limitate. Neconcordanţele sectoriale sau inter-sectoriale se înlatură gradual, dând naştere unei noi abordări a reţelei de sprijin a strategiei naţionale, bazate pe interacţiune şi coordonare instituţională în loc de iniţiative independente ad hac. Existenţa Consiliului de Export ca un PPP la confluenţa dintre reţeaua de suport a strategiei şi reţeaua de furnizare a serviciilor, cele două inele esenţiale ale reţelei de sprijinire a comerţului, poate fi văzută ca un catalizator pentru proces dar nu şi o garanţie că acest lucru se va întâmpla. Lucrul în echipă realizat pe durata constructiei SNE şi continuat pe durata implementării strategiei va creşte capacitatea Consiliului de a organiz şi coordona reţeaua de sprijin a strategiei. În acest fel, prin acţiune specifică, strategia va contribui la formarea şi coordonarea finală a reţelei de sprijin a comerţului şi, prin aceasta, la o mai bună folosire a resurselor limitate.

Acest proces de cooperare în cadrul reţelei naţionale de sprijin a strategiei este încă incipient şi fragil. Accentul ar trebui să fie pe întărirea capacităţii Consiliului de Export să coordoneze RSS şi să crească , să formalizeze şi institutionalizeze reteaua, în special prin luarea sub coordonarea sa a celor 23 de echipe specializate. În viziu ea noastră t ebuiesc luate următoarele măsuri:

încurajarea echipelor de strategie să devină "think tank"-uri formalizate care sunt mandatate să acţioneze ca echipe specializate permanente care vor fi responsabile pentru co-managementul (în consultanţă cu CE şi Echipa Nucleu) întregului ciclu de implementare, monitorizare, evaluare şi modernizare a strategiilor sectoriale sau inter-sectoriale;

stimularea CE să preia rolul de conducere pentru a coordona, prin comisia sa specializată, reţeaua de sprijin a strategiei şi să aibă contact permanent cu Navigatorii (liderii echipelor de strategie);

CE trebuie să încurajeze alte asociaţii de afaceri, instituţii publice şi alte entităţi interesate relevante care nu fac parte din reţeaua naţională să intre în aceasta şi să contribuie la întărirea reţelei;

CE trebuie să încurajeze noi sectoare gata de export pentru a intra în reţea, în special în oportunităţile emergente de export cum ar fi afaceri şi consultanţă, mediu, asociaţi şi altele;
4.4.2. Consideraţia strategică nr.15 – Reţeaua de furnizare a serviciilor (RFS).

Experienţa sugerează că:
- • Reţeaua de sprijin comercial nu este coordonată corespunzător, cu o utilizare sub-optimă a resurselor existente. Rezultatele sunt: serviciile oferite nu sunt cerute sau nu sunt necesare.
- • Procesul de cooperare şi colaborare între factorii de decizie şi legislativi implicaţi în comerţul internaţional este in faza de consolidare.
- • Procesul de coordonare a serviciilor furnizate la nivel naţional este în fază incipientă.
- • Procesul de specializare a serviciilor furnizate la nivel naţional este în fază incipientă.
  
  Faptul că nu există nici o entitate gata să funcţioneze ca interfaţa unică – care oferă servicii şi informaţii, între organizaţii de promovare şi exportatori este o mare provocare. RFS trebuie să se formeze şi exportatorii trebuie să fie informaţi despre facilităţile existente în reţea. Prin urmare trebuiesc luate acţiuni pentru a:
  
  organiza un Forum Naţional al tuturor componentelor reţelei pentru a ridica nivelul de conştientizare al importanţei reţelei naţionale în furnizarea serviciilor şi importanţa coordonării RFS-ului.
  
  crea un punct de referinţă ("punct de plecare") în Centrul Român pentru Promovarea Comerţului, autoritatea naţională de promovare a comerţului . Acest punct focal trebuie mai întâi să ofere informaţii despre oportunităţile/serviciile oferite în cadrul întregii reţele de sprijin, CRPC trebuind să asigure credibilitatea reţelei în faţa clientului prin:
  
  propriile sale servicii;
  
  calitatea activităţii de a da referinţe despre serviciile oferite de către alţi membri ai reţelei; coordonarea reţelei în cooperare cu MEC şi CE.
  
  Pentru a asigura neutralitatea, credibilitatea şi eficienţa în coordonarea responsabilă de către CRPC a retelei de furnizare de servicii, acesta trebuie să lucreze împreună cu CE într-un dialog structural, deoarece:
  
  CE este un PPP aflat la confluenţa dintre RSS şi RFS;
  
  CE are un mandat legal pentru a coordona la nivel naţional nu numai procesul de management al SNE dar şi eforturile de îmbunătăţire a serviciilor oferite comunităţii exportatoare.
  
  Ministerul Economiei şi Comerţului, prin direcţia sa specializată pentru promovarea exporturilor are capacitatea de a asigura acest dialog structurat între CRPC şi CE datorita următoarelor motive:
  
  CRPC este o instituţie publică în subordinea ministerului; MEC asigură secretariatul CE.
4.4.3. Concluzii şi impact

În noua economie globală şi digitală reţelele de finantare a serviciilor au devenit un bun important, o resursă intangibilă. Comunităţile, ţările cu reţele puternice, eficiente şi formalizate depăşesc mai repede constrângerile de competitivitate şi exportatorii şi entităţile interesate o percep ca atare. România a făcut un pas important înainte în crearea unui Consiliu de Export şi această strategie argumentează întărirea rolului său şi transmiterea culturii de dialog structurat in dezvoltarea exportului la nivelul sectoarelor, acolo unde grupuri coaliţii de asociaţii se coagulează. Această perspectivă ar trebui prin urmare să reprezinte 20% din totalul măsurării impactului.

5. Managementul strategiei
1. 5.1. Abordarea instituţională
  
  România are un Consiliu de Export, un parteneriat cu un mandat legal de a elabora SNE. Acesta este avantajul legal instituţional, pentru că deja avem o instituţie înfiinţată pentru a controla întregul proces care constă în:
  
  elaborarea SNE; susţinerea SNE;
  
  monitorizarea implementării SNE; măsurarea impactului SNE; aducerea la zi şi revizuirea SNE
  
  CE este organismul care este mandatat să implementeze SNE şi să îi asigure managementul. Prin structura sa cu patru comisii printre care una este pentru strategie şi una pentru monitorizarea promovării exporturilor, CE are capacitatea instituţională de a furniza managementul procesului. Mai mult, CE are la dispoziţia sa Secretariatul în cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului, cu Direcţia Generală de Promovare Export. Acest lucru asigură coordonarea cu instituţia guvernamentală corespunzătoare. Structura sectorială şi inter-sectorială a CE, conform considerentelor strategice ale acestui document, militează pentru rolul să central în procesul de management.
  
  Totuşi CE şi ministerul nu vor acţiona singuri în managementul procesului deoarece strategia se bazează pe:
  
  strategii sectoriale care, independente de SNE, sunt documente programatice mai ample, pentru sectoare. Mai mult, aceste documente sunt rezultatul activităţii grupurilor de lucru din sectoarele publice şi private, care tind să devină puncte strategice focale permanente pentru sectoare;
  
  activitatea membrilor "echipei nucleu" care a adus de asemenea contribuţii importante proiectului.
  
  Managementul SNE nu se va termina la sfârşitul perioadei de 4 ani deoarece după aceea trebuie să înceapă un nou ciclu strategic.
  
  5.2 Monitorizarea şi măsurarea impactului
  
  Monitorizarea şi măsurarea impactului sunt părţi esenţiale ale procesului de management al SNE. Totuşi, măsurarea impactului SNE nu este o activitate facilă.
  
  Documentul actual, după cum se vede, ţinteşte mai mult decât planificarea clasică a promovării exporturilor care a fost făcută până acum. Tinta este în mod considerabil extinsa asupra:
  
  rădăcinilor principale ale competitivităţii exporturilor, localizate nu numai border-out dar şi border-in, border sau de dezvoltare;
  
  problemelor critice inter-sectoriale cum ar fi finanţarea, competenţa, facilitarea, calitatea, brandingul, informaţiile şi inovaţia;
  
  segmentelor exportatorilor cum ar fi cei aspiranţi sau potenţiali.
  
  După cum s-a menţionat deja anterior metodologia BSC va fi aplicată la măsurarea impactului şi fiecare perspectivă are procentajul său din total.
  
  Perspectivă
  
  Procentaj/Im portanţă
  
  Iniţiative
  
  Dezvoltare
  
  20%
  
  82
  
  Competitivitate Sector
  
  30%
  
  205
  
  Client
  
  30%
  
  142
  
  Capacitate institutională
  
  20%
  
  23
  
  ln planul de lucru al acestui document sunt prezentate următoarele elemente:
  
  obiective care încearcă să răspundă şi să definească unde vrem să ajungem, conform viziunii noastre şi din punctul de vedere al unei perspective specifice din cele patru;
  
  iniţiativele care definesc mai departe cum planificăm să stimulăm, să acţionăm.să interacţionăm pentru a realiza obiectivele propuse în cele patru perspective diferite;
  
  instituţii responsabile pentru implementare; resursele necesare pentru a acţiona;
  
  ţinte, care definesc cantitativ şi calitativ plafoane de performanţă pentru o anume iniţiativă; măsurarea impactului care defineşte modalităţi de măsurare a iniţiativelor pentru a calcula
  
  impactul lor.
  
  Conform metodologiei BSC fiecare iniţiativă va fi notată începând cu O (nu a pornit), 1(sub aşteptări), 2 (a îndeplinit aşteptările) până la 3 (peste aşteptări) şi suma totală (setul de iniţiative) va fi în final calculat funcţie de procentaje.
  
  Scorul final va fi pe o plaja de 100 de puncte şi evaluarea impactului general al SNE va fi: peste aşteptări între 80-100 puncte;
  
  a îndeplinit aşteptările până la a le depăşi uşor între 52-80 puncte; sub aşteptări la nesatisfăcător sub 52 puncte.
  
  Misiunea generală de monitorizare şi măsurare a impactului acestui document va fi responsabilitatea CE prin comisia sa de monitorizare. Totuşi, toate instituţiile cu responsabilităţi în implementarea strategiilor, fie ele publice sau private, vor trebui să îşi aducă contribuţia la raportarea stării iniţiativelor întreprinse. Fără aceste contribuţii măsurarea impactului ar fi imposibilă.
6. Mobilizarea resurselor
1. 6.1. Priorităţi
  
  Pe durata procesului de elaborare a acestui document au fost identificate şi alocate resurse importante de către cei implicaţi în procesul de creare a strategiei. Acestea sunt indicate clar în planul de lucru ataşat.
  
  Priorităţile principale în mobilizarea resurselor sunt:
  
  eficienţă în coordonarea organizaţiilor publice (ministere, agenţii, CRPC, EXIMBANK) şi capacitatea crescută în absorbţia de fonduri de la buget pentru scheme de sprijinire a exporturilor;
  
  creşterea anuală a fondurilor bugetare pentru schemele naţionale de promovare a exporturilor corelata cu estimarea creşterii exporturilor şi estimarea ratei inflaţiei;
  
  angajamentul asociaţiilor patronale şi profesionale de a asigura cofinanţarea necesară în cadrul schemelor de promovare a exporturilor finanţate de la buget, acolo unde aceasta este necesară;
  
  mobilizare crescută a fondurilor asociaţiilor de afaceri pentru activităţile, proiectele şi programele de dezvoltare a exporturilor;
  
  o mai bună utilizare a resurselor la nivel de companie pentru dezvoltarea exporturilor bazate pe strategia de export a companiei;
  
  capacitate crescută la nivel micro şi mezo de a genera proiecte şi programe viabile care ţintesc obiective din planul de acţiuni acolo unde este necesară finanţarea externă;
  
  o mai bună coordonare a comunitătii donatoare (USAID, GTZ, CHF, ITC, etc.) specializată în asistenţă tehnică comercială, în conformitat cu obiectivele, iniţiativele şi ţintele din planul de acţiune; În acest fel, o propunere pachet specifică poate fi văzută în planul de acţiune ca funcţionând în două feluri:
  
  iniţiative specifice, asupra carora s-a căzut de acord pe durata elaborării documentului să fie îndeplinite cu asistenţa unui donator, numele donatorului fiind mentionate pe planul de lucru;
  
  iniţiative pentru care sunt necesare resurse suplimentare, care pot beneficia de asistenţa donatorilor, funcţie de experienţa şi dorinţa lor;
  
  incidenţa crescută de programe de asistenţă UE conforme priorităţilor din acest plan de acţiuni.
2. 6.2. Abordarea şi focalizare
  
  Planul de acţiuni ne oferă un important număr de iniţiative şi o gamă largă de resurse cum ar fi cele financiare, bugetare şi referitoare la program, programe de ajutor financiar externe, mai ales din UE, resurse ale companiilor şi asociaţiilor, ISO-uri, instituţii sau chiar individuale.
  
  Consiliul de Export va trebui să îşi asume responsabilităţi speciale în mobilizarea acestor resurse pentru priorităţile din acest document. Chiar şi aşa instituţiile care reprezintă voinţa CE, având competenţe importante în promovarea exporturilor si în dezvoltare sunt coresponsabile pentru mobilizarea resurselor.
  
  Se aşteaptă ca următoarele organizaţii să contribuie la resursele necesare:
  - • Ministerul Economiei şi Comerţului;
  - • Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale;
  - • Agenţia pentru IMM-uri;
  - • Ministerul Educaţiei şi Cercetării;
  - • Autoritatea Naţională pentru Turism;
  - • Ministerul Finanţelor Publice;
  - • Ministerul Integrării Europene;
  - • Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului;
  - • Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei;
  - • Organizaţiile de Dezvoltare Regionale;
  - • Patronatele şi Asociaţiile profesionale ale mediilor de afaceri;
  - • Comunitatea donatorilor, agenţii donatoare, programe de asistenţă UE

Acest document va fi adoptat printr-o Hotărâre de Guvern, după definitivarea dezbaterilor publice .

PLAN DE MĂSURI

Sectorul mobilă

Perspectivă	DEZVOLTARE
Considerent Strategic	COMPONENTA DE DEZVOLTARE A STRATEGIEI
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse ce urmează a fi alocate	Resurse Aditionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Măsurarea impactului
1. O folosire mai bună a resurselor lemnoase în lanţul valoric naţional.	Iniţiativa nr. 1 Modificarea şi amendarea legislaţiei existente, urmarind imbunatatirea sistemului demonitorizare a procesului de autorizaresi desfasurare a taierilor.	Ministerul Economiei Comerţului, Min. Agriculturii, Pădurilor, Dezvoltării rurale, INSTITUTUL DE CERCETĂRI ŞI AMENAJĂRI SILVICE, InstitutuI Silvic Naţional, Asociaţii patronale din economia forestieră (Asociaţia Română a Proprietarilor de Pădure, Administra a Naţională a Pădurilor, Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România, Asociaţia Tăietorilor de Lemne, Asociaţii Patronale din industria hârtiei şi celulozei, etc.)	Parteneriat public- privat	–	Sept. 2006	crearea Consiliului Naţional de economie forestieră	Corelarea procesului de realizare a profiturilor din materiile lemnoase pe parcursul lanţului de custodii (tăiere, prelucrare semifabricate şi produse finite, etc.) Eliminarea problemelor şi utilizarea mai fiuidă a lemnului Creşterea produc ei şi a calităţii produselor executate
	Iniţiativa nr. 2: Extinderea (până ce devine regula generală) a vânzării materialului lemnos pe standarde de calitate	Min. Agriculturii.Pădurilor Dezvoltării rurale, Ministerul Economiei şi Comerţului, Administraţia Naţională a Pădurilor.Asociaţia proprietarilor de păduri, asociaţiile proprietarilor din industria pădurilor:	Parteneriat public- privat	–	Sept. 2006	Fumizarea cantitativă şi calitativă a varietăţiIor de tipuri de lemn cerute	Tăierea şi folosirea întregii cantităţi de masă lemnoasă aprobată anual pentru tăiere prin Decizie Guvernamentală.

Sectorul Vinului

Perspectivă	DEZVOLTARE
Considerent Strategic	COMPONENTA DE DEZVOLTARE A STRATEGIEI
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Măsurarea impactului
1. Implementarea planului de reconstrucţie şi reconversie	Iniţiativa 1 Identificare, săpături de delimitare şi replantare Utilizarea plantaţiilor autorizate recomandate Schimbarea balanţei dintre vin alb şi roşu (38% roşu, în 4 ani), 40% sortimente locale Inventarul dreptului de a replanta Credite pentru investiţii în sectoruI agricol	MAPDR (ISCTV) Asociaţiile producăiorilor Agenţia naţională pentru intervenţie şi plată Fondul de garantare a creditului agricol	Fonduri SAPARD în curs de derulare (M.3.1.1) Fonduri europene Resurse umane		2006-2006 2007-2009	600 ha/an, în primii doi ani; 1000 ha/an, începând cu 2007	Grad de implementare (în fiecare an)
2. Creşterea numărului capacităţilor viei (minimum 15 ha)	Iniţiativa 1 Reglementarea formelor de cooperare ( îmbunătăţiri legale) Reglementarea transferului dreptului de a folosi zonele Informarea vilicuIlarilor despre avantajele folosirii modulelor de eficienţă Proiecte finale	MAPDR Asociaţiile producăiorilor ANCA	Resurse umane de la MAPDR, ANCA, PNW, ONIV	PROGRAME INTERNAŢIONALE	2006-2009	20% din recolta de înaltă calitate	număr de capacităţi viticole

Sectorul Audio-Vizual

Perspectivă DEZVOLTARE

Consid rent COMPONENTA DE DEZVOLTARE A STRATEGIEI

Strategic

1 y • 1

Ob" I" "f r lnstitutii Responsabile R d Al t Resurse Aditionale Perioadă T t M t •

1ec 1ve rn .1a 1ve (Publice şi Private): esurse e oca Necesare implementare , m e asurarea 1mpacu u1

. ezvo area capac1 a 11 1 •1. 1. 2 MCC

onamen e

I 1

Iniţiativa 1 Extinderea capacitatilor	MCC (CNC)	2006	Adoptare (D/N)
de a produce in profil regional / local prin
stimularea legaturilor		–
producatarilor si		Îmbunătătirea
creatorilor_ cu		manage entului	şi

1 D lt .1 1.. colect1v1tat1le locale. m,1a 1va _ .. Crestere_a capac1tat11 de	Ab 1	f · 1– 1 2006 pro es1ona 1smu u1 productiilor au vizuale·
descentralizare a
productiei din arase spre
zone rurale pentru a	–
valorifica potentialul
ridicat local de produse
culturale.

dio-

A d t t . (D/N) cor area sau u u1

Dialog structurat sindicat – asocialii patronale si de afaceri.	Iniţiativa 3 Elaborarea programului de creştere a nivelului de calificare a producăiorilor Training	MCC, CNC, CNA, UPFAR	Resurse proprii UPFAR şi fonduri PHARE	–	2006 minim 20 persoane 01.01.2007- 31.12.2009 minim 30 persoane/an		Note/semestru, cel puţin 1-10 funcţie de persoanele pregătite
	Iniţiativa 4 Negocierea cu UPFAR a procentajului minim de profesionişti implica în producţie	UPFAR, MCC, ORDA, CNC, CNA, ICR, asociaţiile creatorilor	Din care sunt finanţate producţiile audio-vizuale	–	2006-2009		Note/semestru, 1-10 proporţional
	Iniţiativa 5 Corelarea politicilor culturale publice (MCC, CNA, CNC, ORDA şi ICR) cu strategia de competitivitate la export.	UPFAR, MCC, ORDA, CNC, CNA, ICR, asociaţiile creatorilor	Fonduri de la buget	–	2006-2009		–
	Iniţiativa 6 Organizarea de târguri de proiecte in care sa fie atrasi investitori si finantatori pentru productiile culturale.	MCC, CNC, UPFAR	Bugetar, Fondul Cinematografic şi altele	–	2006 – 2009	Crearea unei pieţe concrete pentru proiecte audio- vizuale	Adoptare (D/N) Note/semestru, 1-1O proporţional

Iniţiativa 7

Achiziţii publice, comandarea de lucrări de interes naţional, fonduri rambursabile fără dobândă, 1O filme lung metraj şi 15 filme scurte/an

Criterii de transparenţă şi non-discriminare în concursurile CNC

MCC, CNC, UPFAR

Bugetar, Fondul Cinematografic şi altele

–

2006 – 2009

Crearea unei pieţe concrete pentru

proiecte audio- vizuale

Adoptare (D/N) Note/semestru, 1-10

proporţional

Iniţiativa 8

Stimularea achizitiilor de catre televiziuni a produselor audio-vizuale

(cel puţin 10% din programul lor),

UPFAR (CNC)

Din care sunt finanţate producţiile audio-vizuale

–

2006 – 2009

Crearea unei pieţe concrete pentru

proiecte audio-

vizuale

Note/semestru, 1-10 – nr. de filme finanţate prin târguri procentaj din totalul filmelor produse

Iniţiativa 9

Atragerea de investitori in reconstrucţia şi dezvoltarea reţelei de difuzare.

CNA, MCC, UPFAR

Resursele proprii ale televiziunii şi reclamă

–

2006-2009

Crearea unei pieţe reale pentru produse audio-vizuale( cel puţin 3

cinematografe noi şi

5 reconstruite/an)

Note/semestru, 1-1O –

procentaj din producţiile independente ale programului

	Iniţiativa 10 Introducerea de metode de exploatare a produselor audio- vizuale.	CNC,MCC, UPFAR	Alte resurse	–	2006	creştere anuală de cel puţin 5% Casete video CD-uri şi DVD-uri Internet Altele	Note/semestru, 1-10 proporţional
2. Creşterea volumului de produse audio-vizuale	–lnitiativa 1 lmb' unălăţirea colectării şi găsirea unor noi căi de furnizare	Fondul Cinematografic	Fondul Cinematografic	–	2006	Creşterea cu 5%/an a numărului de filme susţinute de căire Fondul Cinematografic Îmbunătăţirea colectării şi găsirea unor noi căi de furnizare	Note/semestru, 1-10 proporţional
2. Creşterea volumului de produse audio-vizuale	Iniţiativa 2 Participarea la programul Eurimages Media 2007 pentru producţii proprii şi parteneriate.	Eurimages Media 2007 Resursele proprii ale asociaţiilor	Eurimages Media 2007 Resursele proprii ale asociaţiilor	–	2006- 2009	Găsirea de noi alternative de finanţare, 10% în fiecare an	Note/semestru, 1-10 proporţional
3. Îmbunătăţirea mecanismelor economico- financiare	Iniţiativa 1 Stipularea de noi surse de finantare pentru Fondul Cinematografic in noua Lege a Cinematografiei.	MCC, CNC, UPFAR	Eurimages, alte resurse	–	2006- 2009	Găsirea de noi resurse pentru finanţarea Fondului Cinematografic şi îmbunătăţirea metodelor de colectare	Note/semestru,1-1O proporţional
3. Îmbunătăţirea mecanismelor economico- financiare	Iniţiativa 4 Asociaţiile producătorilor 10/an Comenzi de la cumpărători 15/an bugetar, bancar şi financiar, fiscal, curs	CNC (UPFAR)	Resurse proprii ale asociaţiilor sau beneficiarului	–	2006-2009	Perfectarea mecanismelor de stimulare a exporturilor	Note/Semestru, 1-10

	–lnitiativa 5 lmb' unălăţirea sistemelor bancare şi financiare astfel încât să fie disponibile şi pentru companiile audio-vizuale Credite pe termen lung, legislative sau non- legislative, cu dobânda subven ţion ală pentru capitalizarea companiilor	Banca Naţională, Asociaţia Bancară, MCC, UPFAR	Bugetar şi bancar	–	2006-2009	Îmbunătăţirea mecanismelor financiare ale industriei cinematografiei	Note/semestru, 1-10 funcţie de nr. de companii creditate şi de valoarea creditării
	–lnitiativa 6 lmb' unălăţirea accesului companiilor audio- vizuale la surse financiare nerambursabile	MCC, CNC, CNA, UPFAR	Fonduri PHARE Media 2007 Media plus	–	2006-2009	Capitalizarea companiilor din zona audio-vizuală	Note/semestru, 1-10 proporţional cu companiile capitalizate
	Iniţiativa 7 Pachet financiar accesibil de asigurări si reasigurari pentru creatori, casting, şi pentru terminarea producţiei şi a negativului.	Asociaţia companiilor de asigurare, Ministerul Finanţelor, MCC, UPFAR	Altele	–	2006- 2009	Crearea sistemelor de reasigurare pentru producţiile audio- vizuale	Note/semestru, 1-1O funcţie de nr. şi valoarea asigurărilor
4. Prevenirea şi combaterea competiţiei neloiale	Iniţiativa 1 lntarirea rolului UPFAR in prevenirea si combaterea competitiei neloiale.	Ministerul administraţiei şi internelor.Managementu I graniţelor, MCC, CNC, UPFAR	lnregistrare ca membru UPFAR, Altele	–	2006-2009	Colaborare cu organismele împuternicite pentru a preveni, găsi şi combate produc ile audio-vizuale neautorizate, şi circulaţia produselor de audio-vizual neautorizate	Note/semestru,1-1O, proporţional cu nivelul de răspuns al autorităţilor şi rezultatele obţinute.

Sectorul produse mestesugaresti industriale si de artizanat

Perspectivă	DEZVOLTARE
Considerent Strategic	COMPONENTA DE DEZVOLTARE A STRATEGIEI
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Măsurarea impactului
1. Contributia la redu cere2	Iniţiativa 1	MEC; Asociaţiile producătorilor din industria textilă şi a produselor textile şi industria pielăriei (inclusiv din cooperaţia meşteşugărească); sectorul de artizanat); Asociaţiile importatorilor de materii prime/accesorii pentru industria textilă şi a pielăriei; Autorităţile de dezvoltare regională;	Programe convenite între instituţiile responsabile, pentru infiinţarea de centre regionale..	Programe convenite pentru susţinerea funcţionării centrelor, prin importuri de completare cu materii prime, materiale şi accesorii.	2006-2009	Centre de furnizare în patru regiuni, înfiinţate până in 2009; Trecerea anuală la exportul integral, a 30 de societăţi cooperative meşteşugăreşti începând cu 2006	Numărul centrelor de furnizare înfiinţate; Numărul societăţilor cooperative meşteşugăreşti care trec de la exportul de servicii la export de produse integrale;
productiei in sistemul lohn . . . . pentru export în avantajul Part1c1parea _la mfimţarea exportului integral de centre regionale de
	furnizare a materiilor prime şi a accesoriilor
	Iniţiativa 2 Participarea la înfiinţarea şi menţinerea unor centre regionale de design	Asociaţiile producătorilor din industria textilă şi a produselor textile şi industria pielăriei (inclusiv din cooperaţia meşteşugărească);	Programe şi proiecte convenite între instituţiile responsabile	–	2006-2007	Centre de design înfiinţate în 4 regiuni, până în 2007;	Numărul centrelor de design/creaţie;
	Iniţiativa 3 Organizarea unor sesiuni de trainin g în domeniul designului industrial şi artistic prin utilizarea de personal specializat;	Ministerul Educaţiei şi Cercetării (MEdC);Asociaţiile producătorilor din industria textilă şi a produselor textile şi industria pielăriei (inclusiv din cooperaţia meşteşugărească)	Programe specifice de training;	Consultanţi internaţionali specializaţi în design pe sub-sectoare.	începând cu primul trimestru al anului 2006	2 ateliere pe an	Număr de ateliere organizate

Cultură şi audio-vizual

Perspectivă	DEZVOLTARE
Considerent Strategic	COMPONENTA DE DEZVOLTARE A STRATEGIEI
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Privale):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Măsurarea impactului
1. Combaterea pirateriei	ln.itiativa 1 – ' nivelului lmbunălăţirea de comunicare între autorităţile de frontiera şi patronaje şi asociaţii ale creatorilor	Managementul	Taxe reţinute ca taxe	Organizaţional şi de	2006-2009	– Trimiterea la timp	Note/an, 1-1O în funcµe
şi a competiţiei neloiale		graniţelor, ORDA,	compensatorii	comunicaţie		căire administraţia	de nivelul de colaborare
		UPFAR, alte OGC				colectivă a
						companiilor
						informaţiile privind
						echipamentul şi
						materialele care
						implică plata taxelor,
						în conformitate cu
						drepturile de autor şi
			Plăţi contravenţionale			de asemenea plata la	Note/an, 1-1O în funcţie
		Managementul	şi taxe compensatorii	Organizaţional şi de	2006-2009	timp a sumelor	de nivelul de eficienţa in
		graniţelor, ORDA, Ml,		comunicaţie		datorate	combaterea pirateriei
		UPFAR				– Informarea la timp a
						organizaţiilor
						împuternicite despre
						tentativele de
						importare a
						produselor audio-
						vizuale pirat şi despre
						lucrările de audio-
						vizual neautorizate

Vin

Perspectivă	DEZVOLTARE
Considerent Strategic	COMPONENTA DE DEZVOLTARE A STRATEGIEI
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Măsurarea impactului
1. Terenuri ca stimulent (mai mult de 5 ha pentru a fi eficient), capabil de a întări piaţa	Iniţiativa 1 – Reţea de informare comercială accesibilă micilor producători – Consultanţă privind planul de afaceri Ofertă de credite bancare specializate( in funcţie de nevoile şi posibilităţile micilor producători ) Investiţii Fondul de garantare a creditelor agricole Piată imobiliară 'uncţională	MAPDR ANCA,DADR Bănci specializate	Financiar: Buget de stat. SAPARD (M.3,1) Expertiză: ANCA. agenţii de consultare	Programe de asistenţă tehnică	2006 2007-2009	Noi terenuri viabile
							Număr de viticultori noi şi producători de vin pe piaţă

Sectorul industriei textile şi a produselor textile

Perspectivă	DEZVOLTARE
Considerent Strategic	COMPONENTA DE DEZVOLTARE A STRATEGIEI
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Măsurarea impactului
1. Dezvoltare Regională	.lnitiativa 1 ' Incurajarea cooperării între producătorii regionali (din regiunile de dezvoltare NE1. SV 5. NV6).	• Agenţia de Dezvoltare Regională • Ministerul Economiei • Agenţii profesionale • Institute de cercetare	– fonduri locale: – fonduri UE	– fonduri private	2006-2009	Clustere operative în Giurgiu şi Bacău până în 2009	– dezvoltare regională – creşterea productivităţii muncii. datorată suprapunerii în lanţul valoric (Pregătire. fabricare. producere. finisare. asamblare)

Mobilă

Perspectivă	DEZVOLTARE
Considerent Strategic	COMPONENTA DE DEZVOLTARE A STRATEGIEI
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse ce urmează a fi alocate	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Măsurarea impactului
1. Dezvoltare Regională	Iniţiativa 1 – Dezvoltarea parcurilor industriale în zone cu o densitate mare de fabricanţi de mobilă şi de alte produse finisate din lemn (zonele NE1. S3. SV4. SVS);	Ministerul Economiei şi Comerţului.Ministerul Finanţelor. Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti. bănci. Institutul Naµonal al lemnului. Asociaţia Fabricanţilor de mobilă din România. GEA. companiile;	Parteneriat public- privat	Corpuri internaţionale	2009	2 clustere : – Tg. Mureş – Satu Mare	Crearea de noi locuri de muncă regionale intr-o industrie atractivă.

Sectorul Electronic şi electro-tehnic

Perspectivă	DEZVOLTARE
Considerent Strategic	COMPONENTA DE DEZVOLTARE A STRATEGIEI
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse ce urmează a fi alocate	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Măsurarea impactului
1. Dezvoltare Regională	Iniţiativa 1 – Creşterea rolului asociaţiilor profesionale regionale în implementarea strategiilor de sector	Ministerul Economiei Comerţului Asociaţiile patronilor Companii	Fonduri private	Fonduri internaţionale Investiţii străine directe	Permanent	Asociaţii de specialitate din sectoare cum ar fi: Maşinării şi electrocasnice. echipament de mecanica fina. echipament electronic şi de canunicaţie. maşini electrice şi echipament	– dezvoltare regională – creşterea productivităţii muncii. datorată suprapunerii în lanţul valoric ( Pregătire. fabricare. producere. finisare. asamblare)
2. Creşterea gradului de profit al rezultatului prin transfer tehnologic	Iniţiativa 1 – Planul pentru sector	Ministerul Economiei Comerţului APREL	Programul sectorial Ministerul Economiei şi Comerţului:	– companii	2006	Exporturi crescute	Relansarea sectorului bazată pe strategii viabile şi realiste
3. Dezvoltarea capacităţii de export a sectorului	Iniţiativa 1 – Privatizarea Electroputere SA Craiova cu un investitor Strategic care sa contribuie la mentinerea si eficientizarea lantului productiv al sectorului.	AVAS			Permanent		Utilizarea potenţialului de producţie considerabil al Electroputere SA. pe piaţa străină
	Iniţiativa 2 – identificarea IMM-urilor cu potenţial de export. pentru subsectoare dinamice (componente electro-tehnice. echipamente) sprijinirea şi impulsionarea lor de a intra pe pieţele străine mai rapid si de a se integra in lanturile mondiale de CTN sau ISO strategice din Romania.	Ministerul Economiei Comerţului – Agenţia . Naţională pentru Intreprinderi Mici şi Mijlocii şi cooperare (ANIMM): Asociaţiile patronilor	Fonduri de la buget		Permanent		lntărirea sectorului IMM.ca posibilitate de a creşte exporturile

Vin


Perspectivă	DEZVOLTARE
Considerent Strategic	COMPONENTA DE DEZVOLTARE A STRATEGIEI
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Măsurarea impactului
1. Crestarea contributiei sectorului vie-vin la dezvoltarea rurala prin asocierea micilor viticultori în vederea cooperării in domeniul pieţei (grupuri de producători)	Iniţiativa 1 – Informarea micilor producători despre avantajele marketingului comun al produselor pe bază de struguri Oferirea unei baze de organizare şi uncţionare micilor intreprinzători (Legea cooperaţiei agricole) Studii de fezabilitate iflnanţate în cooperare cu autorităţile locale Asistenţă în domeniile economice şi juridice Asistenţă economică şi tehnică; in timpul dezvoltării afacerii ( programe de raining, broşuri, specialişti)	MAPDR ANCA DADR ONIV MAI	Financiar :Bugetul de stat, SAPARD (Măsura 3.1., 3,2), fonduri structurale Expertiză: ANCA, agenţii de consultare	Programe de asistenţă tehnică	2006-2009	Nivel crescut de output	Număr de noi asociaţii Randament anual Cifra de afaceri anuală
– Creşterea Investiţiilor n activităţile legate de xport în zonele rurale	Iniţiativa 1 Promovarea investiţiilor Facilitarea ransportului Finanţare specializata şi programe de stimulare	MFP MAPDR Administraţia publică locală Bănci	Bugetul de stat SAPARD (M1.1, 3,1) Fondurile private		2006-2009	Atingerea a două treimi din investiţiile orientate spre export în doi ani	Valoarea investiţiilor în activităţile legate de export în zonele rurale

– Implementarea rnetodelor de producţie capabile de a proteja ,nediul şi peisajul rural	Iniţiativa 1 Programe pentru prezentarea problemelor legate de mediul înconjurător. la nivel local şi central Sprijin pentru ehnologiile ecologice	MAPDR. MMGA Asociaţiile producătorilor	Bugetul de stat Resursele companiilor SAPARD	Programe de asistenţă tehnică Universităţi	Începând cu 2006	Conservarea peisajului rural	Aplicarea tehnologiilor ecologice
4. Păstrarea traditiei fabricării vinului şi asocierea sa cu agro- turismul	Iniţiativa 1 Programe comune de promovare-vin-turism rural la nivel local.	PNW ANT	Resurse umane şi financiare		2006-2009	Un program pentru promovarea unei zone de dezvoltare a vinului pe an	Numărul de turişti interesaţi de aceea regiune
5.lmbunătăţirea imaginii României peste hotare	Iniţiativa 1 Programul de promovare a sectorului Mnului	PNW. APE/. ONIV	Finanţare anuală prin programul de promovare a exportului (HG 2100/2004)	USAID. IBD/GTZ	2006 2006	Identitate naţională a vinurilor româneşti	Testarea cunoştinţelor consumatorilor despre vinurile româneşti la târguri şi evenimente similare
6. Crestarea contributiei sectorului vie-vin la dezvoltarea regionala prin brandingul regiunilor viticole.	Iniţiativa 1 lnitiativa de promovare a serviciilor autohtone si regiunilor viticole cu potential.	Exportatori Servicii publice	Oameni. finanţe şi instituţii		2006-2009	Cresterea exportului de vin cu 15% pe an	Valoarea exporturilor de vin

Cultură, audio-vizual

Perspectivă	DEZVOLTARE
Considerent Strategic	COMPONENTA DE DEZVOLTARE A STRATEGIEI
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Măsurarea impactului
1. Cresterea contributiei zonei asociative la dezvoltare.	Iniţiativa 1 – Stabilirea unor criterii minime de calificare şi experienţă profesională pentru acceptarea în asociaţiile de patronaj, sindicate, şi asociaţii ale creatorilor	MCC,CNC,CNA, ORDA, UPFAR, ICR, asociaţiile creatorilor	lnscrieri, alte resurse ale organizaţiilor		2006	– lntărirea asociaţiilor de patronaj,a sindicatelor şi asociaţiilor creatorilor	Anual, îndeplinite (D/N)
	Iniţiativa 2 – Stabilirea procentului maxim de profesionişti (care nu fac parte din sindicate sau asociaţii), ce poate lua parte la producerea lucrărilor de audio-vizual				2006-2009	– Negocieri între sindicate şi asociaţiile creatorilor şi patronaj (UPFAR)
2,lmbunătăţirea preferintelor sectorului si a contributiei de dezvoltare	Iniţiativa 1 – Cursuri în management cultural, participarea la programe de finanţare	MCC, CNC, CNA, UPFAR	Eurimages, Phare, Media 2007, ANIMMC	Parteneriat public- privat	2006-2009	– Îmbunătăţirea capacităţilor administrative pentru atragerea şi administrarea fondurilor pentru accelerarea producţiei de export – Promovarea managementului performanţei	Note/semestru, 1-10 în funcţie de impactul măsurilor

	Iniţiativa 2 I – Monitorizarea permanentă a pieţelor şi a potenţialilor competitori pentru reorientarea ofertei	.CNC. CNA. UPFAR	Bugetare. UPFAR. altele	Parteneriat public privat	2006-2009	– Identificarea nişelor I în piaţă şi prioritizarea zonelor. serviciilor şi produselor cu potenţial de export	Note/semestru. 1-10
	lnitiativa 3 Crearea de sinergii locale stimulative pentru dezvoltarea intre produsele culturale si cele turistice. agro alimentare si promovarea acestora prin reclame comerciale.	UPFAR. MCC. ORDA. CNC. ANIMMC. ADRs. asociaţiile patronale	Alte fonduri	Parteneriat public privat şi între operatorii altor domenii	2006-2009	– Crearea şi stimularea pieţei integrate de bunuri şi servicii	Note/semestru. 1-10 în funcţie de impactul măsurilor
	Iniţiativa 4: – Crearea de cataloage, promo-uri. şi alte materiale promoţionale pentru producătorii români	MCC. CNC. ANIMMC. UPFAR	Bugetare. altele	Parteneriat public- privat	2006-2009	Promovarea produselor audio vizuale româneşti	Note/an. 1-1O în funcţie de volumul, calitatea şi impactul materialelor
3. Îmbunătăţirea performantelor companiilor	Iniţiativa 1 Program de atragere de fonduri pentru capitalizarea companiilor şi modernizarea permanenta a bazei lor materiale astfel încât sa poată rămâne competitive în domeniul internaţional	MCC. CNC. CNA. ADR	Eurimages. Phare. Media 2007. ANIMMC	Facilitarea accesului la programe de finanţare nerambursabile	2006-2009	Capitalizarea companiilor ce produc şi prestează servicii de audio-vizual	Note/an, 1-1O în funcţie de asociaţiile care au acces la finanţare
4. Implementarea legislat iei	lnitiativa 1 I – i'niţierea de sancţiuni aplicabile producătorilor ce nu respecta prevederile legale	MCC. CNC. CNA. I UPFAR	Legislativ. Lege Cinematografiei. statutul UPFAR		2006	– Asumarea responsabilităţii de către producător a produsului de audio vizual astfel încât să respecte prevederile legale ce se referă la angajarea forţei de muncă şi alte p_revederi	Adoptare (D/N)
5. Promovarea pe plan internaţional a imaginii României	Iniţiativa 1 – Iniţierea de sancţiuni aplicabile producătorilor pentru lezarea imaginii României adusă de produsele acestora	MCC. CNC. CNA. I UPFAR	Legislativ. Lege Cinematografiei. statutul UPFAR		2006	Asumarea I responsabilităţii de către producător pentru imaginea pe care produsul lor îl oferă despre România pe plan internaţional	Adoptare (D/N)

IT C

Perspectivă	DEZVOLTARE
Considerent Strategic	COMPONENTA DE DEZVOLTARE A STRATEGIEI
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Măsurarea impactului
1. Coeziune la nivelul	ln–itiativa 1	– Asociaţiile româneşti de IT	– Perioada de asociere,		– ianuarie '06 –	– Răspândirea cunoştinţelor şi a iniţiativelor pentru a se îmbunătăţii mediul de afaceri al industriei de IT	– 4 întâlniri anuale între
asociativ, inclusiv	– ln'tâlniri periodice între		resurse		revizuire în '08		Asociaţiile româneşti de IT.
sustinerea si stimularea	asociaţiile industriei		financiare ,reţea,know-		Continuă '08 – '09
prin asociatia tuturor	româneşti de IT la nivel		how
clusterelor regionale.	central/local
	lnitiativa 2	– Asociaţiile româneşti de IT	Perioada de asociere,			–
	Dezvoltarea de clustere		resurse
	la nivelil fiecarei regiuni		financiare ,reţea,know-
	de dezvoltare		how
2. Micşorarea distanţei dintre sectorul IT şi mediul academic.	Iniţiativa 1 – Parteneriat cu mediul academic pentru a se adapta profilul curicular al IT la nevoile industriei	– Asociaţii româneşti de IT (ANIS, ARIES, etc.) – Companii locale de IT	– Perioada de asociere, resurse financiare ,reţea,know-		ian '06 – ’09	– Analizarea şi dezvoltarea de soluţii pentru incompatibilităţile curente între profilul curicular si nevoile reale ale industriei	– Draft al propunerii până în Dec '06
		– Companii de consultanţă how – MEC, – Ministerul Muncii – Resursele mediului – Universităţi academic			ian '06 – ’09		– Draft al propunerii până în Dec '06

	Iniţiativa 1 – Studierea posibilităţii de a implementa o lege prin care să se aloce 1% din impozitul pe venit a companiilor IT unei universităţi preferate (adoptarea iniţiativei maghiare)	– Companii locale de IT – Universităţi -MEC – Universităţi – MFIN – Parlamentul României	– Perioada de asociere, resurse financiare ,reţea,know- how – Resursele mediului academic Fonduri publice, timp, şi resurse umane		ian '06 – '07	– Implementarea legii menţionate. În loc de finanţarea universităţilor vor furniza numite" pachete de servicii"	– Lege aprobată

Sectorul produse meteşugăreşti industriale şi de artizanat

Perspectivă	DEZVOLTARE
Considerent Strategic	COMPONENTA DE DEZVOLTARE A STRATEGIEI
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Măsurarea Impactului
1. lmbunătăţirea nivelului abilităţilor tehnice şi de marketing în subsectoarele orientate spre export	Iniţiativa 1 – Evaluarea nevoilor de pregătire tehnică şi de marketing pentru fiecare sub-sector şi organizarea de sesiuni de training la nivel local si central.	– MEC; – MEdC; – ANIMMC; – Uniuni şi asociaţii cooperatiste meşteşugăreşti; – Instituţii-suport pentru comerţ (CCIR) şi altele.	– Chestionare de evaluare; – Programe anuale de marketing şi training tehnic.		2006-2007	Identificare anuală a oportunităţilor de marketing şi training tehnic şi implementarea programelor de training în toate societăţile cooperative meşteşugăreşti orientate spre export. până în 2007.	– Număr de oportunităţi identificate; – Numărul de programe lansate; – Număr de sub-sectoare implicate; – Numărul personalului instruii;.
2. lmbunatatirea managementului profesional al societăţilor cooperative mestesugaresti orientate spre export	lnitiativa 1 – Incurajarea sub- sectoarelor implicate în programul de dezvoltare al managementului de export.	– Uniuni şi asocia i cooperatiste meşteşugăreşti; – Instituţii-suport pentru comerţ (CCIR) – Centre de pregătire profesională (Fundaţia ARTIFEX) etc.	– Programe de dezvoltare a aptitudinilor manageriale (consultanţă în afaceri şi training). la costuri accesibile		2006-2008	– Organizarea de sesiuni de training şi acţiuni de consultanţă pentru toate societatile cooperative mestesu garesti cu poten al ridicat de export; – Asigurarea unei reţele de competente pentru sustinerea actiunilor de training şi consultanţă	– Număr de societăţi cooperative meşteşugăreşti cuprinse în programele de dezvoltare a aptitudinilor manageriale; – Număr sesiuni de training şi consultanţă; – Amploarea acţiunilor (diversitatea temelor
3. Asigurarea celor mal înalte nivele tehnice şi manageriale în reţeaua de sprijin a dezvoltării competenţei de export	Iniţiativa 1 Depăşirea nivelului minim necesar de cunoaştere pentru fiecare membru al reţelei prin ridicarea standardelor de recrutare profesională şi realizarea de acţiuni de perfecţionare continuă.	– Uniuni şi asocia i cooperatiste meşteşugăreşti; – Instituţii-suport pentru comerţ (CCIR) – Organizaţii ce oferă servicii de training.	Programe de sprijin pentru membrii reţelei.		2006-2007	– Recrutare profesională pe criterii de competenţă pentru toţi membrii reţelei; – Optimizarea procedurilor de dezvoltare a carierei pentru angajaţi prin asigurarea accesului la perfecţionare continuă ca timp şi resurse alocate.	– Număr de persoane testate din punct de vedere al competenţei; – Numărul personalului instruii;.

INDUSTRIA DE PRELUCRARE MASE PLASTICE

Perspectivă	DEZVOLTARE
Considerent Strategic	COMPONENTA DE DEZVOLTARE A STRATEGIEI
Obiectiv	Iniţiativă	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Măsurarea impactului
1. Dezvoltarea regională	Iniţiativa 1 Creşterea rolului ASPAPLAST in elaborarea strategiilor sectoriale la nivel local, astfel incat cresterea sa contribuie la cresterea ocuparii fortei de munca.	MEC: Aspaplast Societăţi de producţie din domeniu.	Fonduri private	Fonduri internaţionale atrase Investiţii străine directe	Permanent	Aspaplast	Promovarea coerentă a produselor subsectorului pe diferite pieţe ţintă Creşterea exporturilor
2. Creşterea gradului de valorificare a rezultatelor de C-D-I din domeniu, prin transfer tehnologic	Iniţiativa 1 Lansare plan Sectorial COI si a componentelor locale.	MEC:	Program sectorial MEC	Societăţi de producţie din domeniu.	2006	Creşterea exportului	Relansarea domeniului pe baza unor strategii viabile si realiste
	Iniţiativa 2 Crearea unei baze de dale cu necesităţile regionale de transfer tehnologic al firmelor producăioare si exportatoare din domeniu	MEC; CRPC; ASPAPLAST	Programe naţionale	Societăţi de producţie din domeniu.	Penmanent	Creşterea exportului	Creşterea nivelului tehnologic şi valorificarea potenţialului de C-D-I autohton
	Iniţiativa 3	MEC:	Programe naţionale	Societăţi de producţie	Permanent	Creşterea exportului	Creşterea competitivilă i
	Monitorizarea in plan	M. Ed. şi Cercetării	MEC	din domeniu.			sectorului, a eficienţei
	local a derulării si	ASPAPLAST					economice şi a
	finalizării proiectelor						exportului
	finanţate
	Iniţiativa 4	MEC:	Fonduri bugetare		Permanent		lnlărirea sectorului IMM-
	Identificarea IMM-urilor	Agenţia Naţională pentru					urilor, ca o opţiune de
	producătoare in plan	IMM-uri şi cooperaţii					perspectivă pentru
	regional, cu potenţial de	ASPAPLAST					creşterea exportu lui
	export, sprijinirea şi
	impulsionarea acestora
	pentru o pătrundere mai
	rapidă pe pieţele externe

INDUSTRIA DE ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE

Perspectivă	DEZVOLTARE
Considerent Strategic	COMPONENTA DE DEZVOLTARE A STRATEGIEI
Obiectiv	Iniţiativă	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Măsurarea impactului
1. Dezvoltarea regională	Iniţiativa 1 Creşterea rolului asociaţiilor profesionale la nivel local în elaborarea strategiilor sectoriale	MEC: Asociaţiile profesionale Soc. Corn.	Fonduri private	Fonduri internaţionale atrase Investiţii străine directe	Permanent	Asociaţiile profesionale de profil din sectoare precum: maşini şi aparate de uz casnic, mecanică fina, echipamente electronice şi de comunicaţii, maşini si aparate electrice	Promovarea coerentă a produselor subsectorului pe diferite pieţe ţintă Creşterea exporturilor
2. Creşterea gradului de valorificare a rezultatelor de C-0-1 din domeniu, prin transfer tehnologic	Iniţiativa 1 Lansare plan Sectorial	MEC:	Program sectorial MEC	– agenţi economici	2006	Creşterea exportului	Relansarea domeniului pe baza unor strategii viabile si realiste
	Iniţiativa 2 Crearea unei baze de dale cu necesităţile de transfer tehnologic al firmelor producătoare si exportatoare din domeniu	MEC: CRPC: IMI: INS:	Programe naţionale	– agenţi economici	Permanent	Creşterea exportuIui	Creşterea nivelului tehnologic şi valorificarea potenţialului de C-O-1 autohton
	Iniţiativa 3 Lansarea in cadrul competiţiilor PNCDI a unor proiecte prioritare cu cele mai importante teme de transfer tehnologic, selectate din baza de dale	MEC: M. Ed. şi Cercetării APREL	Programe nationale MEC	– agenţi economici	Permanent	Creşterea exportului	Creşterea nivelului tehnologic şi valorificarea potenţialului de C-O-1 autohton
	Iniţiativa 4 Monitorizarea derulării si finalizării proiectelor finantale	MEC: M. Ed. şi Cercetării APREL	Programe naţionale MEC	– agenţi economici	Permanent	Creşterea exportului	Creşterea competitivităţii sectorului, a eficienţei economice şi a exportului

Perspectivă	DEZVOLTARE
Considerent Strategic	PROMOVAREA INVESTITIILOR ŞI A INVESTITIILOR STRĂINE ' '
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Măsurarea impactului
1. Promovarea FDI	Iniţiativa 1:	MEC;	Buget	Fonduri externe	PERMANENT	Protocol de cooperare	Evoluţia anuală a
orientate spre export	Coordonarea activităţilor	ARIS;	Fonduri private			şi coordonare urmat	protocolului
	promoţionale de investiţii	asociaţii sectoriale				până în decembrie
	străine în cadrul NES					2006
2. Crearea unui sistem naţional de marketing ţintit către locaţii pentru FDI interesate în investiţii pe termen lung şi delocalizare în sectoare cheie ale acestei strategii;	Iniţiativa 1 Crearea unei baze dea date comune	MEC; CRPC; ARIS;	Buget Fonduri private	Fonduri externe	August 2006	Sistemul naţional	Eficienţă a acestui instrument
	Iniţiativa 2	CRPC;	Buget Fonduri private	Fonduri externe	August 2006	Sistemul naţional
	Legături permanente la nivel local
3. Incurajarea legăturilor între investiţiile străine şi întreprinderile locale	Iniţiativa 1 Organizarea unei manifestări a zilei furnizorilor în România la care să ia parte şi reprezentanţi FDl	MEC; asociaţii sectoriale	Buget Fonduri private	Fonduri externe		4 evenimente/an
	Iniţiativa 2	MEC; asociaţii sectoriale	Buget Fonduri private	Fonduri externe		4 evenimente/an
	Întâlniri cu potenţialii furnizori locali pentru investiţiile găsite deja

Perspectivă	DEZVOLTARE
Considerent Strategic	CLUSTERE EXPORT
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă Implementare	Ţinte	Măsurarea impactului
1. Stimularea dezvoltării clusterelor ce se formează	Iniţiativa 1:sprijin pentru o infrastructura comercială modernă. e- infrastructură în zonele cu potenţial crescut de asociere	CCIR; CRPC; CAMERELE LOCALE MEC;	Fonduri private	Fonduri externe	PERMANENT	Infrastructură locala eficientă	Calitatea infrastructurii
	Iniţiativa 2: program de sprijin prin structurile de existente de ramura pentru pregătire. cercetare, educaţie adaptate la nevoile	CCIR; CRPC; CAMERELE LOCALE MEC;	Fonduri private	Fonduri externe	PERMANENT	20 evenimente/an	Număr de evenimente
	clusterului la nivel local;
	Iniţiativa 3 Identificarea tuturor clusterelor emergente si intocmirea hartii lor.	CCIR; CRPC; CAMERELE LOCALE	Fonduri private	Fonduri externe	2006-2009	Reţea eficientă	Calitate a reţelei
2. Promovarea clusterelor pentru export	Iniţiativa 1: marketing colectiv şi branding în străinătate	CCIR; CRPC; CAMERELE LOCALE ASOCIAŢII DE AFACERI LOCALE	Eforturi locale şi fonduri	Fonduri externe	2006-2009	Fiecare sector strategic ar trebui să cel puţin o iniţiativă de promovarea a exportului	Numere de clustere ce promovează cu adevărat
2. Promovarea clusterelor pentru export	Iniţiativa 2: Promovarea ofertei de export clusterelor prin cataloage şi CD-ROM- uri	CRPC; ASOCIAŢII DE AFACERI MEC;	Buget Fondurile asociaţiei	Fonduri externe	2006-2009	2 cataloage /an	Număr de cataloage

100

2. PERSPECTIVA COMPETITIVITĂTII SECTORIALE

CALEA DE URMAT-STRATEGIA DE EXPORT 2006-2009

BORDER IN

101

Sectorul mobilă

Perspectivă	COMPETITIVITATEA SECTORULUI
Considerent Strategic	COMPONENTA BORDER INA STRATEGIEI
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse ce urmează a fi alocate	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Impact măsuri
1. O folosire mai bună a resurselor lemnoase în lanţul valoric naţional.	INIŢIATIVA nr. 1 Adaptarea si ajustarea ofertei interne de materie prima (varietăţi lemnoase) la necesarul de procesare al productiei de export prin consultare si coordonare intre ofertantii de materie prima si procesatorii. Se vor incheia contracte cadru periodice in acest sens la fiecare semenstru.	Min. Agriculturii.Pădurilor Dezvoltării rurale, Ministerul Economiei şi Comerţului, Administraµa Naţională a Pădurilor.Asociaţia patronate de păduri, asociaţiile patronate din industria pădurilor:	Resurse deţinute, companii	–	Permanent	Furnizarea cantitativă şi calitativă a varietăţilor de tipuri de lemn cerute
2. Dezvoltarea facilităţilor de producţie	INITIATIVA nr. 1 Program multianual de programe de investiţii conform nevoilor sectorului	MEC, Camera de comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti, Ministerul Finanţelor, Agenţia Naţională pentru IMM-uri şi cooperare, BĂNCI, Institutul naţional al lemnului, ARIS, Asociaţiile patronate şi companiile:	Parteneriat public- privat	Proprii şi externe	2006- 2009	– 50 IMM-uri: -5 companii mixte:	Informarea mediului de afaceri despre înfiinţarea companiilor de specialitate pentru producerea de componente de mobila ( elemente masive, elemente tăiate, elemente de metal, uşi de mobilier, şabloane de tapisare, metale lipite, intarsii, împachetare şi alte produse de lemn finisat.
2. Dezvoltarea facilităţilor de producţie	INIŢIATIVA nr. 2 Facilitarea accesului la împrumuturi financiare:	MEC, Ministerul finanţelor, Centrul de promovare a comerţului, Bănci, companii:	Parteneriat public- privat	Proprii şi externe	2006	Programe de modernizare a fabricilor existente şi de dezvoltare a unui sector special	Adăugare de valoare prin lanţurile nou create

INIŢIATIVA nr. 3

Dezvoltarea serviciilor de sprijin pentru IMM la nivel local pentru producatorii de mobila:

MEC. Camera de comerţ şi Industrie a României. Ministerul Finanţelor. Agenţia Naţională pentru IMM-uri şi cooperare. BĂNCI. Institutul naţional al lemnului.

Asociaţiile patronate şi companiile:

Parteneriat public- privat

Proprii şi externe

Începând cu al 2-183 semestru 2006 – 2009

– 120 de IMM-uri care sa beneficieze de servicii de sprijin

3. Diversificarea structurii producţiei.

INIŢIATIVA nr. 1

Studii de piaţă pentru: Penetrarea prin noile canale de distribuţie cu mobilier tapisat. cadre de lemn masiv şi metal: Promovarea produselor nou create cu tehnologie curată:

MEC. MINISTERUL MEDIULUI şi a RESURSELOR DE

APĂ. Institutul naţional al lemnului. Asociaţiile patronate şi companiile:

Parteneriat public- privat

Proprii şi externe

Permanent

Creşterea valorii produselor destinate exportului şi pieţei interne:

Extinderea gradului de satisfacere a cerinţelor clienţilor locali şi străini.

102

103

Sectorul Electronic şi electro-tehnic

Perspectivă	COMPETITIVITATEA SECTORULUI
Considerent Strategic	COMPONENTA BORDER INA STRATEGIEI
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse ce urmează a fi alocate	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Impact măsuri
1. Dezvoltarea facilităţilor de producţie	INIŢIATIVA nr. 1 Program de modernizare a capacităţilor existente, prin cresterea continutului tehnologic al productiei pe componente si ansamble solicitate pe piele de outsoucing industrial	MEC MEdC Agenţii de dezvoltare regională Asociaţiile profesionale- patronate Bănci	Finanţare a cercetării, dezvoltării, investiţiilor publice trasă prin programe internaţionale	Instrumente financiare pentru promovarea şi creşterea productivităţii şi a competitivităţii	Începe permanent cu anul 2006	Companii de design ;Bănci Fonduri de garantare Companii de fabricare Creşterea facilităţilor existente cu o medie de 10% 80 de facilităţi de producţie cu tehnologii noi sau modernizate între 2006-2008	Creşterea randamentului exportului, crearea de locuri de muncă, creşterea producţiei. Creşterea numărului exporturilor, îmbunătăţirea calităţii, reducerea preţurilor, diversificarea listei de produse
1. Dezvoltarea facilităţilor de producţie	INIŢIATIVA nr. 2 Dezvoltarea de noi facilităţi de producţie pentru produse şi componente noi pe nise de piata pentru echipamente electrice de uz casnic si componente de masini	MEC MEdC Autorităţile de dezvoltare regională Asociaţiile profesionale/patronate Bănci	Finanţare pentru cercetare, dezvoltare, investiţii publice, atrase prin programe internaţionale sau investiţii străine	Instrumente financiare pentru promovarea şi creşterea productivităţii şi a competitivităţii	Începe permanent cu anul 2006	Companii de design ;Bănci Fonduri de garantare Companii de fabricare Creştere cu o medie de 2+3% corelata cu raportul cerere/ofertă 30+40 facilităţi de producţie în industria componentelor de maşini	Creşterea randamentului exportului, crearea de locuri de muncă, diversificarea producţiei, creştere a venitului Creşterea numărului exportatorilor, îmbunătăţirea calităţii, reducerea preţurilor, diversificarea listei de produse

INIŢIATIVA nr. 3

Eficientizarea lanţurilor de furnizare a materiei prime pentru componentele simple şi complexe de maşini printr-o mai buna cooperare intre furnizori si procesatori

MEC MEdC

Agenţia româna pentru

investiţii străine Agenţii de dezvoltare regională

Asociaţiile profesionale/patronate Bănci

Finanţare pentru cercetare. dezvoltare. investiţii publice. atrase prin programe internaţionale sau investiţii străine

Instrumente financiare pentru promovarea şi creşterea productivităţii şi a competitivităţii

Începe permanent cu anul 2006

Creşterea propor ei componentelor pentru maşinile româneşti fabricate în România (aprox 40% până în 2008)

Creşterea randamentului exportului, crearea de locuri de muncă. diversificarea producţiei, creştere venitului Creşterea numărului exportatorilor. îmbunătăţirea calităţii. reducerea preţurilor. diversificarea listei de

produse

2. Stimularea inovaţiei şi a transferului tehnologic

INIŢIATIVA nr. 1

Programe de dezvoltare de noi produse şi tehnologii cerute pe piaţă;

Dezvoltarea activităţilor de COI (Cercetare.

Dezvoltare. Inovare)

MEC MEdC

Asociaţii Profesionale

Consiliul de Competiţie

Fonduri private şi publice

Ajutor din partea

statului folosind modelul european

Legislaţie pentru alocarea unui procent (minim) din randamentul companiei pentru cercetare-inovare. produse noi.

Desemnarea metodologiei pentru aplicarea ordinului Consiliului de Competiţie nr.

256/30.09,2004

lncepând cu 2006

Creştere a numărului de produse. tehnologii îmbunătăţite cu 3%

Produse moderne cerute de piaţă

INIŢIATIVA nr. 2

Promovarea/crearea unui sistem de certificare al produselor şi a mecanismelor necesare pentru managementul calitatii pe piata;

Promovarea sistemelor de certificare al componentelor de maşina între furnizorul de părţi şi fabricantul de

maşini

Min. Muncii Protecţiei sociale şi familiei,MEC. Ministerul transporturilor. construcţiilor şi turismului

RAR (Registrul Auto Român)

Fonduri private şi publice

Legislaţie specifică. norme tehnice

Începând cu 2006

Creşterea calităţii produselor Diminuarea comerţului cu componente contrafăcute de maşini

Protecţia consumatorului, produse sigure şi certificate. creşterea vânzărilor. produse de calitate

104

105

Sectorul Vinului

Perspectivă	COMPETITIVITATEA SECTORULUI
Considerent Strategic	COMPONENTA BORDER INA STRATEGIEI
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Impact măsuri
1. Creşterea numărului de întreprinderi noi ce dezvoltă activităţi de export/ a afacerilor noi active în sector fără tradiţie de export	Iniţiativa 1 Promovarea investiţiilor Modernizarea capacităţilor de procesare Promovarea cooperării între micii întreprinzători Înfiinţarea de asociaţii ale producătorilor Oportunităţi de afaceri şi programe de informare	PNW. ONIV MAPDR DADR Agenţia SAPARD	SAPARD (măsura 1,1) Fonduri operaţionale	SAPARD	2006-2009	O proporţie de exportare a vinului de 20% din total producţie. bazata pe vinul îmbuteliat (în 4 ani)	Numărul de noi întreprinderi ce dezvoltă activităţi de exportare
2. Creştere a numărului de producători care primesc sprijin financiar prin programele Guvernului român	Iniţiativa 1 Programe de finanţare parţială pentru producerea/ achiziţionarea de materiale de însămânţare Oferirea de stimulente pentru producerea de struguri pentru vinul DOC in concordanta cu PAC (Politica Agricola Comunitara) Prima de export	Guvern – MAPDR. MFP PNW,ONIV	Bugetul de stat		2006- 2007 2004-2007	Cu 15% anual	Numărul producătorilor ce primesc sprijin financiar Valoarea sprijinului financiar
3. Dezvoltarea de capacităţi Moderne de procesare	Iniţiativa 1 Program de promovare a investiţiilor Îmbunătăţirea serviciilor legate de comerţ Dotarea laboratoarelor	Guvern – MAPDR. MFP MEC. reţeaua comercială (CRPC) bănci Asociaţii ale producătorilor de vin Asociaţii ale consumatorilor	SAPARD(1.1) OG 120/2002 Programe speciale de creditare Fonduri proprii	PROGRAME INTERNAŢIONALE	2006-2009	2 Capacităţi moderne de procesare pe an	Valoarea investiţiei Calitatea serviciilor
4.. Îmbunătăţirea capacităţii în termeni de produs şi valoare adăugată	Iniţiativa 1 Extinderea lanţului valoric prin includerea unei valori mai mari în procesare şi vindere Investiţii în tehnologie şi în capacită moderne de procesare	Producători de vin ONIV	Programe de asistenţă tehnică (USAID. IBD/GTZ) FONDURIMAPDR SAPARD(1.1,3.1) FEOGA- garantare	ASAS, ASE, USAMV	2006-2009	Ponderea valorii adăugate pe procesor: 50%	ADĂUGAREA DE VALOARE

5. Diversificare ariei de produse prin concentrarea pe varietăţile interne performante	Iniţiativa 1 Planul de restructurare şi de înlocuire Promovarea prioritară a soiurilor romanesti performante calitativ Turismul viticol (Drumul vinulw)	Autoritatea de reglementare. Reţeaua de sprijin a comerţului MEC. CRPC. Asociaţiile producătorilor ANT (Agenţia na onală de turism)	Bugetul de stat (restructurare şi înlocuire. program de promovare a exportului) SAPARD(3.1)	Producători străini de vin Programe de asistenţă tehnică	2006-2009	Creşterea suprafeţelor plantate cu soiuri autohtone Cel puţin 3 evenimente de promovare pe an. pentru varietăţile locale	% din varietăţile locale
6. Dezvoltarea unor noi produ se orientate spre export cu un grad ridicat de procesare vin îmbuteliat)	Iniţiativa 1 Programn de introducere a tehnologiilor moderne Identificarea pieţelor specifice	Producători de vin Asociaţiile producătorilor de vin(PNW. ONIV) CRPC:	Fonduri de export(EXI MBANK) SAPARD(1.1)	Know-how Tehnologii moderne	2006-2009	O creştere cu 100% a producţiei de vin îmbuteliat până în I	% creştere a vinului îmbuteliat Număr de proiecte aprobate
				2009 Asistenţă tehnică:IBD/GTZ. I 2006-2006 Cel puţin 15 proiecte USAID pe an
7. Creştere a numărului de proiecte de investiţie autorizate ( în special SAPARD)	Iniţiativa 1 Program de consultanţă Training pentru accesare fonduri UE Sprijin financiar	ANCA PNW	Fonduri europene Agenţii de consultanţă
		Management al
		experţilor de investiţii
8. Dezvoltarea competenţei Cercetare de piaţă Planificare Finanţare Marketing Management al exportului	Iniţiativa 1 Programe pentru creştere informării privind importanţă dinamicii comerţului internaţional Program de certificare ISO 9000 Management proactiv al calităţii exportului şi sprijin pentru testarea calitătii	CRPC. ANCA DADR Asistenţă RENAR OG 120/2002 tehnică:IBD/GTZ. 2006-2009 Produse de înaltă PNW.ONIV. USAID calitate					Număr de firme certificate pentru sistemul de management al calitatii

106

–lnitiativa 2

lmb' unătăţirea

programelor de training în managementul exportului

Introducerea în aria curiculară a

universităţilor a

cursurilor de

managementul exportului

Dezvoltarea de

programe post-

universitare bazate pe competenţă

MAPDR,MEdC

Universităţi cu profil economic

Asociaţiile producătorilor

MAPDR,MEdC

Universităţi cu profil economic

2006-2007

30 de manageri înscrişi în fiecare an

Nr. de manageri instruiţi

–lnitiativa 3

lmb' unătăţirea

programelor de training profesional şi tehnic în universităţi

Informarea despre

importanţa exporturilor în sectorul de afaceri

MAPDR,MEdC

Universităţi cu profil economic

Asociaţiile

producăiorilor

MAPDR,MEdC

Universităţi cu profil economic

2006-2007

Experţi în comerţ exterior

Nr. de experţi

107

108

Sectorul IT

Perspectivă	COMPETITIVITATEA SECTORULUI
Considerent Strategic	COMPONENTA BORDER INA STRATEGIEI
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Impact măsuri
1. lmbunătăţirea ratei de penetrare IT în economia şi în societatea românească:	Iniţiativa 1 Iniţierea discuţiilor in Parlament si cu instituţiile responsabile pentru extinderea initiativei legale "200 Euro" la înglobarea a încă 200 de euro pentru achiziţionare a de software	Parlamentul Român	– Perioada de asociere, resurse financiare,reţea, know-how – Consultanţi juridici care colaborează cu asociaţiile şi companiile membre		– 2006	– Ajungerea la o înţelegere privind înglobarea a încă 200 de euro pentru achiziţionarea de software în programul "200 Euro"	– Lege aprobată
	Iniţiativa 2 lni erea discuţiilor cu instituţiile responsabile de a adopta o iniţiativă legală prin care să se deducă cheltuielile pentru IT( achiziţionarea de hardware şi software) din taxa pe venii	Parlamentul Român			– 2006		– Lege aprobată
	Iniţiativa 3 Declansarea campaniei naţionala de informare a persoanelor neinstruite în domeniul IT		– Perioada de asociere, resurse financiare ,reţea,know- how Fonduri de reconversie profesională, logistică pentru administraţia locală (locaţie şi altele) Companii membre ca sponsori		– 2006

– Asociaţii în industria IT (ANIS, ARIES, ANISP, etc)
– sectorul public: Comisia IT din Camera deputaţilor, MCTI, MFIN, MEC,

– Asociaţii în industria IT (ANIS, ARIES, ANISP, etc)
– sectorul public: Comisia IT din Camera deputaţilor, MCTI, MFIN, MEC,

– Perioada de asociere, resurse financiare ,reţea,know- how
– Consultanţi juridici care colaborează cu asociaţiile şi companiile membre

– Aprobarea legii de deducere a cheltuielilor pentru IT
– ( achiziţionarea de hardware şi software) din taxa pe venit

– Asociaţii în industria IT (ANIS, ARIES, ANISP, etc)
– Companii sponsor
– Sectorul public

– 20 de locaţii vizitate
– 100 de participări

– % din locaţiile vizitate
– % din participări

Iniţiativa 4

Campanie na onală de informare despre domeniul IT pentru IMM- uri

– Perioada de asociere, resurse financiare ,reţea,know- how

Fonduri de reconversie profesională, logistică pentru administraţia locală (locaţie şi altele)

Companii membre ca sponsori

– 2006-2007

– 1500

– participări

– % din participări

2. Sustinerea cresterii capacitatii industriei IT şi dezvoltarea companiilor

Iniţiativa 1

lni ere discuţiilor parlamentare pentru promovarea următoarei iniţiative legislative : 0% impozit pe venit pentru exporturile CAEN 72

etc)

– 2006

– Aprobarea legii pentru 0% impozit pe venit pentru exporturile CAEN 72

– Lege aprobată

Iniţiativa 2

Iniţiere discuţiilor cu instituţiile responsabile (Comisia IT din Camera Deputaţilor, MCTI, MFIN, MEC, Parlamentul României )pentru extinderea Programului guvernamental de stimulare competitivităţii prin calitate şi inovare

etc)

– 2006

– Extinderea programului şi obţinerea de finanţare de la buget pentru sprijinirea în proporţie de 100% a cererilor de înregistrare a mărcilor comerciale venite de afară

– Extinderea programului

– Asociaţii în industria IT (ANIS, ARIES, ANISP, etc)
– Companii sponsor
– Sectorul public

– Asociaţii în industria IT (ANIS, ARIES, ANISP,
– sectorul public: Comisia IT din Camera deputaţilor, MCTI, MFIN, MEC, Parlamentul Român

– Perioada de asociere, resurse financiare ,reţea,know- how
– Consultanţi juridici care colaborează cu asociaţiile şi companiile membre

– Asociaţii în industria IT (ANIS, ARIES, ANISP,
– sectorul public: Comisia IT din Camera deputaţilor, MCTI, MFIN, MEC, Parlamentul Român

– Perioada de asociere, resurse financiare ,reţea,know- how
– Consultanţi juridici care colaborează cu asociaţiile şi companiile membre

109

3. Găzduirea de iniţiative de inovarea a industriei IT şi a capacităţilor de cercetare şi dezvoltare	Iniţiativa 1 Studii de fezabilitate, căutarea unui partener şi graficul proiectului pentru construirea unui incubator IT la Bucuresti	– Asociaţii în industria IT (ANIS, ARIES, ANISP, etc) MCTI, MFIN, MEC Organizaţii partenere Companii membre a asociaţiilor	– Perioada de asociere, resurse financiare ,reţea,know- how Experţi în studii de fezabilitate Reprezentant al administraţiei locale Consultanţi FP6 din partea organizaţiilor partenere		lan '06 – mijlocul '08	Obţinerea planului proiectului şi implicarea tuturor entitătilor interesate menţionaţi	Planul de construire a unui incubator IT în PPP este validat
4. Eforturi de îmbunătăţire a procesului intern (ISO, CMMI, TOM şi alte entităţi recunoscute pe plan internaţional)	Iniţiativa 1 Răspândirea celor mai bune practici la nivel naţional într-o serie de 2-4 evenimente informative la care să fie invitaţi specialişti care să descrie şi a promoveze cele mai bune practici pentru obţinerea certificărilor menţionate (TOM, CMM, CMMI, ISO, etc.)	– Asociaţii în industria IT (ANIS, ARIES, ANISP, etc) MCTI, MFIN, MEC Organizaţii partenere Companii membre a asociaţiilor	Perioada de asociere, resurse financiare ,reţea,know- how, experţi internaţionali de certificare		iunie '06 -iunie '08	Organizarea de evenimente conform iniţiativei	Organizarea evenimentelor Feedback de la participanţi
5. Dezvoltarea de talente manageriale la nivelul companiilor de IT pentru îmbunătăţirea competitivităţii internaţionale	Iniţiativa 1 Definirea unui trainin g la nivel înalt în management pentru managerii companiilor în domenii cum ar fi dezvoltarea afacerilor şi software internaţional şi marketingul serviciilor	Asociaţiile din industrie MEC Ministerul Educatiei Companii de IT Companii de training şi consultanţă Autoritătile de dezvoltare regională:	Finanţarea parteneriatu lui Public- Private: Burse şi finanţare independentă Personal specializat.	Lideri de proiect, entităţi de monitorizare şi organizaţii de certificare ( pentru certificarea şi metodologia de girare)	lnceput- terminat până în iunie '07 f	Definirea programului Obţinerea finanţării Organizarea pregătirii Acordarea trainingului Găsirea de aplicanţi	Terminarea planului proiectului ,gata de implementare
6. Îmbunătăţirea finanţării şi investiţiilor în companiile de servicii IT	Iniţiativa 1 Identificarea unor instrumente noi de finanţare pentru softurile româneşti şi companiile de servicii prin dialog cu reprezentanţii instituţiilor financiare	Asociaţiile din industrie Bănci Companii de IT Organizare a evenimentelor MCTI ANIMMC	resurse private Sponsorizări	Donaţii Burse	lan. '07 – iun '08	"Pachete de finanţare" adaptate nevoilor industrie-identificate în timpul şedinţelor	"pachete de finanţare" acceptate

110

111

Sectorul de artizanat şi producţie

Perspectivă	COMPETITIVITATEA SECTORULUI
Considerent Strategic	COMPONENTA BORDER INA STRATEGIEI
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Impact măsuri
1. Modernizare tehnică şi dezvoltare	Iniţiativa 1 Elaborare proiecte şi atragere de finanţări rambursabile şi/sau nerambursabile prin: linii de credite pentru investiţii de la bănci, programe de co-finanţare de la bugetul de stat, accesare fond de acordare a ajutoarelor rambursabile din cooperaţia meşteşugărească.	Societăţii cooperative de artizanat: UCECOM (departamentul de asistenţă şi consultanţă): USCOM MEC: Bănci de investiţie: Fondul de garantare a creditelor:	Bugete de investiţie: Proiecte de investiţie: Programe de finanţare în parteneriat public- privat	Programe de finanţare din surse europene	Anual, începând cu 2006.	Obţinerea de burse pentru IMM-urile din sector cu o valoare estimată la 180 miliarde ROL (18 milioane RON) până în 2009	Volum al investiţiilor, finanţat anual din surse proprii şi contractate

112

Sectorul Fermelor Organice

Perspectivă	COMPETITIVITATEA SECTORULUI
Considerent Strategic	COMPONENTA BORDER INA STRATEGIEI
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Impact măsuri
1. creşterea volumului de producţie agricole ecologice	Iniţiativa 1 Plăţi compensatorii acordate pentru scăderea producţiei în cazul perioadei de tranziţiei Plăţi compensatorii acordate pentru costuri suplimentare de certificare a produselor şi protec a mediului în timpul perioadei de tranziţie conform practicilor UE in domeniu (PAC)	MAPDR FNAE	Bugetul MAPDR	SAPARD- măsura 3,3 Programe UE pentru mediul agricol	2006- 2009	Volumul producţiei

2. Creşterea numărului de companii implicate în activităţi de exportare a produselor primare şi procesate, obtinute prin metode de agricultură ecologică

Iniţiativa 1

Programe de promovare a investiţiilor în fermele ecologice

Canalizarea produselor primare către procesare Certificare şi ajustare a capacităţilor de producţie la noile tehnologii economice Promovarea parteneriatului între micii producători si stimularea clusterelor

FNAE

Bugetul de stat Programul naţional de agricultură ecologică

SAPARD- măsura 3,3

2006-2009

3. Creşterea numărului de module de exploatare optimă prin combinarea în ferme a agriculturii şi creşterii animalelor

lniµativa 1

Revizuirea şi completarea prevederilor legale în legătură cu cooperarea în agricultură Reglementarea drepturilor de transfer managerial (utilizarea pământului)

Păstrarea gradului de informare a producătorilor referitor la avantajele înfiinţării sistemului de ferme ecologice prin programe speciale de constientizare la nivel local

MAPDR ANCA

Bugetul MAPDR

–

2006-2009

Ferme combinate

113

4. Extinderea capacitaţilor specifice de procesare în agricultura ecologică	Iniţiativa 1 Programe de promovare investiţiilor lmbunătăţirea serviciilor de ajutarea a comerţului	MAPDR	SAPARD Fonduri proprii	–	2006-2009
5.Îmbunătăţirea calităţii produselor şi creşterea valorii adăugate pe unitate de produs	Iniţiativa 1 Extinderea lanţului valoric prin reţinerea unei cantităţi mai mari la ambele nivele de procesare şi capitalizare Investire în tehnologii avansate şi în modernizarea capacităţilor de producţie	MAPDR	SAPARD Fonduri proprii	–	2006-2009
6. Diversificarea speciilor cultivate exportabile (exp. legume, fructe) şi a altor serii de produse procesate( exp. pâine, patiserie)	Iniţiativa 1 Planul de restructurare şi de conversie Prioritate în promovarea cestor recolte sau a produselor procesate ( exp. pâine, patiserie)	MAPDR ANCA	Bugetul MAPDR FNAE	–	2006-2009	Noi specii co-agricole
7. Creşterea numărului de proiecte noi de investiţii cu finanţare nerambursabilă	Iniţiativa 1 Consultare Training Sprijin financiar	ANCA Asistenţă tehnică:IBD/GTZ, USAID	IBD/GTZ USAID Fonduri EU	Fonduri EU	2006-2009	Proiecte de investi e

114

115

Sectorul turism si agroturism

Perspectivă	COMPETITIVITATEA SECTORULUI
Considerent Strategic	FACILITARE COMERT
Obiective	lnitiative '	lnstitutii Responsa' bile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Aditionale Nec' esare	Perioadă implementare	T, inte	Măsurarea impactului
1. Cresterea calitatii serviciilor.	lnitiativa 1 Organizarea de cursuri de perfectionare si pregatire legislatie, marketing, limbi straine ,gastonomie,compo rtament, organizarea activitatii ,ghizi specializati,etc.	Ministerul TransporturiIor, Constructiilor si Turismului; Federatia Patronatelor din Turism ANTREC;institutii specializate de formare	Fonduri proprii (firme si asociatii)	Fonduri externe (in cadrul unor programe UE , US AID,etc)	2006 – 2010	Operatori ANTREC si firme de turism	Participarea unui numar de minim 50 de firme de profil/operatori de turism rural, la minim 3 actiuni de pregatire in primul an, si 5 in anii urmatori.

Perspectivă	COMPETITIVITATEA SECTORULUI
Considerent Strategic	FACILITARE COMERT
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Privale):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Măsurarea impactului
1. Modificarea si dezvoltarea cadrului juridic in vederea facilitarii atragerii turistilor straini – elaborarea si aprobarea legii turismului. Elaborarea si aplicarea normelor necesare aplicarii regimului de export la serviciile aplicate turislilor straini.	Iniţiativa 1 Scutirea de plata n/A la serviciile oferite turislilor straini. pentru cazare si transport	Ministerul Transporturilor. Constructiilor si Turismului; Federatia Patronalelor din Turism ANTREC ANAT	Buget		2006-2007	lnitiativa legislativa	Cresterea numarului de turisli straini cu % (fata de nivelul anului 2005.
2. Modificarea si dezvoltarea cadrului juridic in vederea facilitarii atragerii turistilor straini Elaboarea si aplicarea normelor necesare pentru reglementarea dreptului la ajutorul de somaj linand cont de sezonalitatea sectorului.	Iniţiativa 1 Derogarea de la perioada minima ceruta de sase luni pentru eligibilitatea la ajutorul de somaj, pentru acest sector in vederea slabilizarii fluctuatiei fortei de munca.	Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului; Federatia Patronalelor din Turism ANTREC	Buget		2007-2007	lnitiativa legislativa	Gradul de stabilizare a fortei de munca sa creasca cu % fata de anul 2005
3.lmbunatatirea infrastructurii. Semnalizarea (corespunzatoare) rutiera a obiectivelor turistice si de cazare	lnitiativa 1 Identificarea listei complete de obiective si realizarea marcarii.	lnspectoralele judelene ale Politiei rutiere Prefecturi si Primarii	Foduri locale si regionale		2006 – 2007	Facilitarea identificarii in teren a obiectivelor turistice	Marcarea in primul an a minim 50% din obiective, si in anul urmator incheierea operatiunii.
4. Clasificarea (corespunzatoare) a obiectivelor de cazare	lnitiativa 1 CIasificarea (corespunzatoare) a obiectivelor de cazare	Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului; Federatia Patronalelor din Turism ANTREC	Buget	Fonduri externe	2006-2007	lnitiativa legislativa	Atingerea unui grad de ocupare pe fiecare nivel de clasificare a unitatilor turistice, de minim % (fata de anul 2005)

116

117

INDUSTRIA DE ANVELOPE

Perspectivă	COMPETITIVITATEA SECTORULUI
Considerent StrateQic	COMPONENTA BORDER INA STRATEGIEI
Obiectiv	Iniţiativă	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Impact măsuri
1. Stimularea investiţiilor pentru modernizarea tehnologiilor de fabricaţie pentru toate tipurile de anvelope solicitate	Iniţiativa 1: Reactualizarea studiilor de marketing şi ale proiectelor prioritare de investiţii	MEC Institutele şi societăţile comerciale specializate			Permanent	– reducerea decalajului procedeelor tehnologice de fabricaţie
	Iniţiativa 2; Promovarea şi susţinerea acestor proiecte de investiţii în ativitatea promotionala externa	MEC Camere de comerţ Patron ale şi asociaţii profesionale MAE;		internationale	Permanent	– viitori clienţi şi parteneri
2. Dezvoltarea capacităţilor de producţie	Iniţiativa 1 Revigorarea capacităţilor existente şi crearea altora noi prin cresterea aportului cercetarii- dezvoltarii cu aplicabilitate in productie	MEC M.Ed.Cerc. Agenţii de dezvoltare regional Asociaţii patronale şi profesionale Bănci	Finanţări pentru cercelare . praiectare. atrase şi din programe internaţionale	Alocarea de fonduri financiare pentru promovarea şi creşterea productivităţii şi competitivităţii	Permanent		Creşterea cifrei de afaceri din export . crearea de noi locuri de muncă. îmbunătăţirea calităţii. reducerea preturilor. diversificarea producţiei pe diferite sortimente.
	Iniţiativa 2 Dezvoltarea de noi capacitaţi de producţie. cum ar fi anvelope cu destinaţie specială. pentru aviaţie. utilaje terasiere. combine de recoltat stuf. noi utilaje agricole	MEC Ministerul Mediului Societăţi comerciale producătoare specializate Institute specializate Asociaţii profesionale Bănci	Fonduri publice şi private de cercetare. proiectare şi investi i Bănci		Permanent		Diversificarea nomenclatorului de produse.
3. Perfecţionarea personalului din domeniu în ceea ce priveşte managementul, marketingul firmei	Iniţiativa 1 Creşterea responsabilităţii condu cerii firmelor în ceea ce priveşte exigentele pielei unice UE	MMSSF ANFPA Societăţi comerciale MEC	Finanţări în parteneriat public şi pubiic-privat	Finanţări internaţionale Personal specializat Studii Fond salarii pentru instruire alocat din cifra de afaceri.	Permanent		Creşterea volumului de desfacere pe piaţă Creşterea câştigurilor salariaţilor Flexibilitatea resurselor umane Evitarea fluctuaţiei forţei de muncă

• Fonduri private
• Fonduri proprii

• M.Ed. Cercetării

• Creşterea competitivităţii anvelopelor fabricate în România

• Finanţări din fonduri publice
• Fonduri private
• Surse proprii

• Reprezentanţe economice în străinătate (de stat şi privale)
• Finanţări externe de la instituţii

• Creşterea calităţii şi competitivităţii produselor româneşti

• Soc. comerciale de proiectare
• Bănci
• Fonduri de garantare
• Societăţi de producţie

• Soc comerciale de proiectare
• Bănci
• Fonduri de garantare

• Societăţi de producţie

– Angajaţii proprii
– Şomeri recalificaţi în meseriile solicitate pe piaţă

4. Managementul resurselor

Iniţiativa 1 Impulsionarea agenţiilor economici spre raţionalizarea consumurilor de materii

prime şi energetice

MEC

Ministerul mediului şi al apelor

S.C. producătoare specializate

Fonduri publice-private şi

private

Legislaţie Consultanţă străină

Permanent

Agentul producător şi clientul

Reducerea pe

ansamblu a consumurilor specifice

încorporale

Scăderea preţului de cost Valorificarea materialelor reciclabile

Creşterea gradului de ecologizare a producţiei

Iniţiativa 2 Reciclarea deşeurilor tehnologice rezultate

MEC CNRM FEPA-CM

Asociaţii profesionale Agenţi economici pentru reciclare

Fonduri public-private

Ministerul Mediului

Etapizat

comunitar de mediu (Dir. 2000/53)

Protecţia mediului.

• Legislaţie
• Programe UE gestionate de

• Respectarea acquis-ului

118

119

INDUSTRIA DE PRELUCRARE MASE PLASTICE

Perspectivă	COMPETITIVITATEA SECTORULUI
Considerent Strategic	COMPONENTA BORDER INA STRATEGIEI
Obiectiv	Iniţiativă	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Impact măsuri
1. stimularea procesului investiţional pentru modernizări tehnologice în vederea realizării unor produse performante, competitive	Iniţiativa 1 Pogramd e reactualizarea şi diversificare a proiectelor de investiţii pentru tehnologii moderne	Societăţi de producţie din domeniu.			Permanent	– reducerea decalajului tehnologic
	Iniţiativa 2; Promovarea acestor proiecte de investiţii în cadrul târgurilor, expoziţiilor internaţionale, misiunilor economice.	MEC Camere de comerţ MAE; Aspaplast			Permanent	– viitori parteneri
2. Dezvoltarea capacităţilor de producţie	Iniţiativa 1 Program de dezvoltare a cercetarii dezvoltarii cu aplicabilitate in productie	MEC M.Ed.Cerc. Agenţii de dezvoltare regional Aspaplast Bănci	Finanţări pentru cercelare , praiectare, investiţii publice, private, atrase prin programe internaţionale	Instrumente financiare pentru promovarea şi creşterea productivităţii şi comp etitivilă ţii	Permanent	domeniu	Creşterea cifrei de afaceri din export , crearea de locuri de munca, creşterea producţiei. Creşterea volumului de export, îmbunătăţirea calităţii, reducerea preţurilor.diversificarea nomenclatorului de produse
	Iniţiativa 2 Program de dezvoltare a capacităţii de producţie pentru produse solicitate la export . Produse cu operaţii complexe de asamblare care solicita mână de lucru calificata	MEC M.Ed.Cerc. Institute şi societăţi comerciale specializate Aspaplast Bănci Societăţi de producţie din domeniu.	Finanţări pentru cercelare , praiectare, investiţii publice, private, atrase prin programe internaţionale sau investiţii străine directe.	Instrumente financiare pentru promovarea şi Creşterea productivităţii şi competitivităţii	Permanent		Creşterea cifrei de afaceri din export , crearea de locuri de munca, creşterea producţiei. Creşterea volumului de export, îmbunătăţirea calităţii, reducerea preţurilor.diversificarea nomenclatorului de produse
3. Perfecţionarea personalului din domeniu în ceea ce priveşte managementul,	Iniţiativa 1 Conştientizarea conducerii firmelor din domeniu de importanta	MMSSF ANFPA Societăţi de producţie din domeniu.	Finanţări în parteneriat public şi pubiic-privat	Finanţări internaţionale Personal specializat Studii	Permanent	– Angajaţii proprii – Şomeri recalificaţi în meseriile solicitate pe piaţă	Câştiguri suplimentare ale angajaţilor Flexibilitatea resurselor

• Fonduri proprii
• Fonduri private

• M.Ed. Cercetării
• lnstitu i de învăţământ superior

• Creşterea competitivităţii produselor româneşti

• Finanţarea din fonduri publice
• Fonduri private
• Surse proprii

• Reprezentanţe economice în străinătate (de stat şi privale)
• Finanţări externe de la instituţii internaţionale

• Creşterea competitivităţii produselor româneşti

• Soc. comerciale de proiectare
• Bănci
• Fonduri de garantare
• Societăţi de producţie din

• Soc. comerciale de proiectare
• Bănci
• Fonduri de garantare
• Societăţi de producţie

marketingul firmei	acestui aspect în perspectiva integrării în UE	MEC Aspaplast Instituţii de educaţie		Elaborare legislaţie pentru alocare% din cifra de afaceri anuala/fond salarii pentru instruire			umane Evitarea sincopelor generate de fluctuaţia forţei de munca
	Iniţiativa 2; Intermedierea participării la astfel de programe de pregătire şi instruire	MMSSF ANFPA Societăţi de produc e din domeniu. MEC	Finanţări în parteneriat public şi pubiic-privat	Finanţări internaţionale Personal specializat Studii Elaborare legislaţie pentru alocare% din cifra de afaceri anuala/fond salarii pentru instruire	Permanent	– Angajaţii proprii – Şomeri recalificaţi în meseriile solicitate pe piaţă	Câştiguri suplimentare ale angajaţilor Flexibilitatea resurselor umane Evitarea sincopelor generate de fluctuaţia forţei de munca
4. Productivitatea resurselor	Iniţiativa 1 Impulsionarea agenţilor economici spre raţionalizarea consumurilor de materiale şi manopera în vederea reducerii costurilor şi creşterii competitivitătii	MEC Aspaplast Societăţi de producţie din domeniu.	Fonduri public – private şi private	Legislaţie Consultanţă străină	Permanent	Agentul producător şi clientul Reducerea pe ansamblu a consumurilor specifice . încorporarea de materiale noi	Scădere costuri materiale Valorificarea materialelor reciclabile Creşterea gradului de ecologizare a producţiei
	Iniţiativa 2; Susţinerea valorificării şi dezvoltării resurselor umane. în special pentru însuşirea de noi abilitaţi, perfecţionare şi specializare în munca	MEC MMSSF Aspaplast Societăţi de producţie din domeniu.	Fonduri public – private	Legislaţie specifica pentru pregătire profesionala continua pe întreaga durata de viaţă activă	Permanent
	Iniţiativa 3 Reciclarea deşeurilor tehnologice şi a celor rezultate la scoaterea din uz a produselor care conţin mase plastice reciclabile	MEC CNRM Administraţiile locale Aspaplast Agenţi economici din filiera de colectare şi reciclare	Fonduri public – private	Legislaţie Programe UE gestionate de Ministerul Mediului	Permanent	mediu (Dir. 2000/53)	Protecţia mediului

– Agentul economic producător
– Personalul angajat

– Creşterea productivităţii
– Creşterea satisfacţiei angaja lor

– Agentul economic producător de deşeuri
– Societăţile de colectare şi reciclare şi clientul Respectarea acquis- ului comunitar de

120

121

INDUSTRIA DE ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE

Perspectivă	COMPETITIVITATEA SECTORULUI
Considerent Strategic	COMPONENTA BORDER INA STRATEGIEI
Obiectiv	Iniţiativă	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Impact măsuri
1. stimularea procesului investiţional pentru modernizări tehnologice în vederea realizării unor produse performante, competitive	Iniţiativa 1 Reactualizarea şi diversificarea proiectelor prioritare de investiţii din domeniile de vârf	MEC Institutele şi societăţile comerciale specializate			Permanent	– reducerea decalajului tehnologic
	Iniţiativa 2 Promovarea acestor proiecte de investiţii în cadrul târgurilor, expoziţiilor internaţionale, misiunilor economice.	MEC Camere de comerţ Patron ale şi asociaţii profesionale MAE – oficii comerciale din străinătate			Permanent	– viitori parteneri
2. Dezvoltarea capacităţilor de producţie	Iniţiativa 1 Program de dezvoltare a cercetarii dezvoltarii cu aplicabilitate in productie	MEC M.Ed.Cerc. Agenţii de dezvoltare regional Asociaţii patronale şi profesionale Bănci	Finanţări pentru cercelare , praiectare, investiţii publice, private, atrase prin programe internaţionale	Instrumente financiare pentru promovarea şi Creşterea productivităţii şi competitivităţii	Permanent		Creşterea cifrei de afaceri din export , crearea de locuri de munca, creşterea producţiei. Creşterea volumului de export, îmbunătăţirea calităţii, reducerea preţurilor.diversificarea nomenclatorului de produse
	Iniţiativa 2 Dezvoltarea de noi capacitaţi de producţie	MEC M.Ed.Cerc. Institute şi societăţi comerciale specializate Asociaţii patronale şi profesionale Bănci	Finanţări pentru cercelare , praiectare, investiţii publice, private, atrase prin programe internaţionale sau investiţii străine directe.	Instrumente financiare pentru promovarea şi Creşterea productivităţii şi competitivităţii	Permanent		Creşterea cifrei de afaceri din export , crearea de locuri de munca, creşterea producţiei. Creşterea volumului de export, îmbunătăţirea calităţii, reducerea preţurilor.diversificarea nomenclatorului de produse
3. Perfecţionarea personalului din domeniu în ceea ce priveşte managementul, marketingul firmei	Iniţiativa 1 Conştientizarea conducerii firmelor din domeniu de importanta acestui aspect în	MMSSF ANFPA Societăţi comerciale MEC	Finanţări în parteneriat public şi pubiic-privat	Finanţări internaţionale Personal specializat Studii Elaborare legislaţie	Permanent	– Angajaţii proprii – Şomeri recalificaţi în meseriile solicitate pe piaţă	Câştiguri suplimentare ale angajaţilor Flexibilitatea resurselor umane

• Fonduri private
• Fonduri proprii

• M. Ed. şi Cercetării
• Instituţii de învăţământ superior

• Creşterea competitivităţii produselor româneşti

• Finanţarea din fonduri publice
• Fonduri private
• Surse proprii

• Reprezentanţe economice în străinătate (de stat şi private)
• Finanţări externe de la instituţii internaţionale

• Creşterea competitivităţii produselor româneşti

• Soc. comerciale de proiectare
• Bănci
• Fonduri de garantare
• Societăţi de producţie

• Soc. comerciale de proiectare
• Bănci
• Fonduri de garantare
• Societăţi de producţie

	perspectiva integrării în UE			pentru alocare% din cifra de afaceri anuala/fond salarii pentru instruire			Evitarea sincopelor generate de fluctuaţia forţei de munca
	Iniţiativa 2 Intermedierea participării la astfel de programe de pregătire şi instruire	MMSSF ANFPA Societăţi comerciale MEC	Finanţări în parteneriat public şi pubiic-privat	Finanţări internaţionale Personal specializat Studii Elaborare legislaţie pentru alocare% din cifra de afaceri anuala/fond salarii pentru instruire	Permanent	– Angajaţii proprii – Şomeri recalificaţi în meseriile solicitate pe piaţă	Câştiguri suplimentare ale angajaţilor Flexibilitatea resurselor umane Evitarea sincopelor generate de fluctuaţia forţei de munca
4.Managementul resurselor	Iniţiativa 1 Impulsionarea agenţilor economici spre raţionalizarea consumurilor de materiale şi manopera în vederea reducerii costurilor şi creşterii competitivitătii	MEC Ministerul Mediului S.C. producătoare şi specializate	Fonduri public – private şi private	Legislaţie Consultanţă străină	Permanent	Agentul producător şi clientul Reducerea pe ansamblu a consumurilor specifice . încorporarea de materiale noi	Scădere costuri materiale Valorificarea materialelor reciclabile Creşterea gradului de ecologizare a producţiei
	Iniţiativa 2 Susţinerea valorificării şi dezvoltării resurselor umane. în special pentru însuşirea de noi abilităţi. perfecţionare şi specializare în munca	MEC MMSSF	Fonduri public – private	Legislaţie specifica pentru pregătire profesionala continua pe întreaga durata de viaţă activă	Permanent
	Iniţiativa 3 Reciclarea deşeurilor tehnologice rezultate din procese tehnologice	MEC CNRM FEPACHIM NITROFOSFOR Asocia i profesionale Agenţi economici din filiera de reciclare	Fonduri public – private	Legislaţie Programe UE gestionate de Ministerul Mediului	Începând cu 2006, etapizat până în 201O	comunitar de mediu (Dir. 2000/53)	Protecţia mediului

– Agentul economic producător
– Personalul angajat

– Creşterea productivităţii
– Creşterea satisfacţiei angaja lor

• Agentul producător şi clientul
• Respectarea acquis-ului

122

BORDER OUT

123

Sectorul industriai textile si a produselor textile

Perspectivă	COMPETITIVITATEA SECTORULUI
Considerent Strategic	COMPONENTA BORDER OUT A STRATEGIEI
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Impact măsuri
1. lmbunătăţirea identificării oportunităţilor de afaceri	Iniţiativa 1 O mai bună comunicare între industrie şi clienţi	Ministerul Economiei Camera de comerţ şi industrie	Fonduri private	Fonduri private	2006-2007	Website de comerţ electronic reunit la nivel naţional pentru industrie până în 2007	Web site creat şi estimarea numărului de utilizatori
1. lmbunătăţirea identificării oportunităţilor de afaceri	Iniţiativa 2 Stabilirea unui numar mai mare de congrese si seminarii privind problemele actuale ale industriei usoare	Ministerul Economiei şi Comerţului Camerele de comerţ şi industrie	Fonduri private	Fonduri private	2006-2009	Datele vor fi stabilite pentru fiecare an in curs	Eveniment stabilit
2. Recâştigarea poziţiei	Iniţiativa 1	Ministerul Economiei şi	Fonduri private	Fonduri private	August 2006	Stabilirea târgului
precedente de pe pieţele	lncercarea de	Comerţului				pentru piaţa rusească
Rusiei şi fostelor membre	recastigare a pietei	Camerele de comerţ şi				Catalog şi situri web
URSS	Rusiei prin deschiderea	industrie				în Rusă
	de reprezentante	Asociaţii de producător
	comerciale la Moscova

124

Sectorul mobila

Perspectivă	COMPETITIVITATEA SECTORULUI
Considerent Strategic	COMPONENTA BORDER OUT A STRATEGIEI
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse ce urmează a fi alocate	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Impact măsuri
1. Identificarea de	INIŢIATIVA nr. 1					2 studii – ln Ţările CIS
oportunităţi;	– Alcătuirea de studii de	MEC. Camerele de	Co-finanţare public-	Corpuri internaţionale;	2006	şi în Orientul Mijlociu	Informarea corectă
	marketing pentru mobila	Comerţ şi Industrie.	privat;			2 studii de marketing	companiilor pentru
	pe regiuni geografice	Institutul Naţional al				p.a.	dezvoltarea relaţiilor de
	pentru a se cunoaşte	Lemnului. Centrul					afaceri;
	pieţele mai bine;	Român de promovare a
		comerţului. Institutul de
		economie mondială.
		asociaţiile patronale. etc.
	– Diseminarea informaţiei spre mediul de afaceri;	MEC. Camerele de Comerţ şi Industrie. Institutul Naţional al Lemnului. Centrul român de promovare a comerţului. Institutul de economie mondială. asociaţiile patronale etc.			2006- 2009

125

Sectorul Electronic şi Electro-tehnic

2. Sprijinirea afacerilor

INIŢIATIVA nr. 1

Programe de dezvoltare a reţelelor de comerţ şi a reprezentanţilor de distribuţie;

INIŢIATIVA nr. 2

Programe specializate de training pentru promovarea politicilor comerciale adecvate;

MEC. Ministerul Finanţelor. Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti. Centrul român de promovare a comerţului. asociaţiile patronate. etc.

MEC. Ministerul

Finanţelor. Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti. Centrul român de promovare a comerţului. asociaţiile patronate. etc.

Parteneriat public- privat

Corpuri internaţionale;

Permanent

De la caz la caz

Federaţia Rusă; China

Alte pieţe

Dezvoltarea exporturilor

Informarea companiilor în scopul dezvoltării afacerilor.

3. Promovare naţională

INIŢIATIVA nr. 1

Dezvoltarea consultanţei ITC pentru mobilă; Extinderea folosirii informaţiei în timp util; Crearea unei legături interactive între reţeaua de promovare a exportului şi mediul de afaceri;

Conştientizarea tuturor privind importanţa câştigării şi impunerii brandingului naţional; Sprijinirea la nivel naţional a participării la expoziţii şi târguri

internaţionale de specialitate;

MEC. Ministerul Finanţelor. Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti. Centru român de promovarea a comerţului. Asociaţia română de acreditare. Oficiul de stat pentru invenţii şi mărci.

Asociaţia de Standardizare din România. Institutul Naţional al lemnului . asociaţiile patronate.companii;

Parteneriat public- privat

ITC- etc.

Începând cu al 2-1'a semestru 2006 – 2009

Creşterea exporturilor cu 5%/an

Programe pentru promovarea mărcilor de produse şi companiilor

Dezvoltarea culturii comerţului în activităţile de promovare în vederea aderării la structurile UE

Perspectivă	COMPETITIVITATEA SECTORULUI
Considerent Strategic	COMPONENTA BORDER OUT A STRATEGIEI
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse ce urmează a fi alocate	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Impact măsuri
1. Promovarea produselor pentru export	INIŢIATIVA nr. 1 Crearea documentaţiei promoţionale pe CD, catalog, pliant, internet: Scoaterea unor reviste	MEC Centrul român de promovare a comerţului Asociaţiile patronate/profesionale Companii	Finanţare public-privat a programului naţional de promovare a exporturilor Finanţarea privată individuală sau de grup	Finanţare externă prin instituţii internaţionale	Anual, cu actualizare periodică	Clienţi actuali din străinătate şi din ţară Clienţi poten ali	Creşterea numărului clienţilor şi a cantităţii de produse exportate
	INIŢIATIVA nr. 2 Participarea la târguri internaţionale şi expoziţii pe această temă şi la misiuni economice în străinătate	MEC Centrul român de promovare a comerţului Asociaţiile patronate/profesionale	Finanţare public-privat a programului naţional de promovare a exporturilor Finanţarea privată individuală sau de grup	Finanţare externă prin instituţii internaţionale	Anual, cu actualizare periodică	Producători Facilitarea contactelor cu parteneri străini	Creşterea numărului clienţilor şi a cantităţii de produ se exportate
	INIŢIATIVA nr. 3 Fixarea de întâlniri regulate cu clientii	Companii	Fonduri private		Regular	Beneficiarii produselor	Creşterea numărului de clienţi
2. Identificarea oportunităţilor de afaceri pe piaţă	INIŢIATIVA nr. 1 Lansarea de noi produse prin intermediul evenimentelor comerciale Participarea la târguri internaţionale de specialitate i Evenimente organizate sub egida Ambasadei României Participarea la forumuri de afaceri ale investitorilor străini	Birouri comerciale în străinătate Centrul român de promovare a comerţului ANEIR – Centrul de promovare pentru comerţ exterior Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti Companii de advertising Asociaţii Profesionale	Parteneriate public- privat de finanţare a programelor		Începând cu 2006	Parteneri străini Asocia a utilizatorilor de produse de fabricare a maşinilor Companii în domeniu Creşterea cantităţii şi varietă i produselor exportate	Creşterea notorietăţii companiilor cu potenţiale beneficii Acces la reţelele internaţionale de distribuţie a părţilor componente de maşini Creşterea cantităţii şi varietăţii produselor exportate
3. Sprijinirea afacerilor pe pieţele ţintă	INIŢIATIVA nr. 1 Înfiinţarea unui sistem de feedback din partea beneficiarului	MEC Companii	Fonduri publice şi private		lncepând cu 2006	Clienţi actuali de pe pieţele străine	Măsurarea satisfacţiei clientului şi îmbunătăţirea calităţii produsului

126

	INIŢIATIVA nr. 2 Înfiinţarea unui serviciu şi a unui sistem de rezervă în funcţie de caz	Companii	Fonduri publice şi private		În etape începând cu 2006	Clienţi actuali de pe pieţele străine	Scăderea timpului de răspuns din partea beneficiarilor
	INIŢIATIVA nr. 3 Însumarea materialelor şi a componentelor folosite în producţie	MEC Ministerul Mediului şi al resurselor de ape ACAROM (Asociaţia constructorilor de automobile din România) APIA (Asociaţia producătorilor şi importatorilor de automobile) Asocia ile compactorilor de maşini			Companii fabricante de parţi de rezervă, componente şi sub- părţi	Facilitarea identificării componentelor în activitatea de compactare; profilare şi reciclare.	Oferirea de produse sigure şi potrivite pieţei Pregătire pentru facilitarea mentenanţei Facilitarea reciclării
4. Abordarea constrângerilor specifice de pe piaţa româna	INIŢIATIVA nr. 1 Eliminarea reglemetarilor si practicilor care afecteaza libera concurenta pe piata interna	MEC Ministrul finanţelor	Fonduri private Fonduri publice	Fonduri internaţionale Consultanţă	începând cu 2006	Companii de fabricare	Creşterea numărului de bunuri exportate Scăderea costurilor
	INIŢIATIVA nr. 2 Evaluarea de catre mediile de afaceri a stabilitatii legislative	ANEIR Asocialii			Începând cu 2006	Instituţii de administraţie publică cu drept de iniţiativă legislativă	Posibilitatea de alcătuire a unui plan de afaceri pe tenrnen mediu şi lung Oferirea unui climat previzibil pentru desfăşurarea afacerilor

127

128

Sectorul Vinului

Perspectivă

Considerent Strategic

Obiective

1. Identificarea oportunităţilor

COMPETITIVITATEA SECTORULUI

COMPONENTA BORDER OUT A STRATEGIEI

Perioadă implementare

2006-2007

Ţinte

Penetrarea mediului de afaceri;

o baza de date

simpla şi flexibilă. actualizata permanent. cuprinzând lista

importatorilor şi distribuitorilor, reglementările nationale asupra importuIui/distribuţiei vinurilor. profilul consumatoru lui de vin şi statistica

importului şi consumului

Impact măsuri

Evaluare anuala a reţelei

Iniţiative

Iniţiativa 1

Planificarea şi managementul reţelei de reprezentanţi comerciali străini – SUA. Marea Britanie.

Germania.Rusia Evaluarea eficienţei activităţilor exportatorilor lor

Instituţii Responsabile

(Publice şi Private):

Consiliul de export Asociaţiile producătorilor Oficii comerciale din străinătate

Resurse de Alocat

Resurse publice şi

private

Resurse Adiţionale

Necesare

–

Iniţiativa 2

Programe de

imbunătăţire a calităţii şi autenticităţii oportunităţilor de afaceri identificate prin training în domeniul respectiv Training pentru agen i economici/oamenii responsabili de politica comercială în activilă privind dezvoltarea pieţei

Consiliul de export Asociaţiile producătorilor Oficii comerciale din străinătate

Resurse publice şi private

–

2006-2007

Penetrarea mediului de afaceri;

o baza de dale

simpla şi flexibilă, actualizata permanent, cuprinzând lista

importatorilor şi distribuitorilor, reglementările naţionale asupra importului/distribuţiei vinurilor, profilul consumatorului de vin şi statistica importului şi

consumului

Număr de contacte

,valoare exportului

Iniţiativa 3

Extinderea programelor de diseminare a informaţiei prin internet Extinderea trainingului pentru folosirea computerelor în sectorul

afacerilor

Consiliul de export Asociaţiile producătorilor Oficii comerciale din străinătate

Resurse publice şi private

–

2006-2007

Răspuns trimis intr-o

Număr de răspunsuri

129

.lnitiativa 4

lnfiinţarea şi

administrarea unui portal românesc de vinuri pe cele mai importante situri străine comerciale pe pieţele ţintă

MEC-DGPE PNW

Finanţare anuală prin programul de

promovare a

exportului (HG 2100/2004)

Co-finanţarea portalului administraţiei de către

firmele implicate

–

Octombrie 2007

Realizarea portalului pe situl Global Wine Spirits (site B2B administrat de guvernul canadian )

Număr de vizitatori

Număr de contracte comerciale

Iniţiativa 5

2 cercetări de piaţă în SUA şi în Rusia

MEC-DGPE PNW

Programul de

promovarea a exportului ( HG 2100/2004)

Co-finanţare

–

2006

2007

Informaţie consistentă despre oportunită le de pe acele pieţe

Colectarea informaţiei

Iniţiativa 6

Criterii de selec e mai riguroase a programului de târguri şi misiuni ( ţară/eveniment/participar e)

Un program complet de colectare şi centralizare a rezultatelor pentru menţinerea contactului

între organizatori şi participanţi

MEC-DGPE PNW,APEV

Companii participante

Programul de

promovarea a exportului ( HG 2100/2004)

–

Începând cu 2006

Participanţii la târguri/misiuni îşi vor acoperi costul de participare prin contracte

% din costurile acoperite

130

2. Promovare naţională

!niţiativa 1 lmbunătăţirea paginilor naţionale de web Conceperea, lansarea si aplicarea programului de promovare a exporturilor de vin., care cuprinde: logo, slogan, pliant revista trimestriala de informare, publicitate în reviste de specialitate din străinătate;

Iniţierea unui program de creare a unei mărci naţionale de vinuri româneşti

Îmbunătăţirea serviciilor oferite de oficiile comerciale de afară

Un program mai eficient de participare la târguri şi misiuni

O legătură mai puternică între reţeaua de promovare a exportului şi sectorul de afaceri

MEC-DGPE CRPC; PNW

Exportatori

Programul de

promovarea a exportului ( HG 2100/2004)

Resursele asociaţiilor Resursele companiei

Programe de asistenţă tehnică

Începând cu 2006

Îmbunătăţirea imaginii României ş şi a vinurilor româneşti

Număr de programe de promovare

Fondurile publice şi private de promovare

Iniţiativa 2

Noi instrumente de sprijin pentru

organizarea unor evenimente internaţionale în

România

MEC-DGPE CRPC; PNW APEV,ONIV

Bugetul de stat HG 2100/2004

Programe de asistenţă tehnică

Începând cu 2006

Concursul internaţional de vinuri 2006

2 simpozioane internaţionale

Numărul de participanţi la eveniment; ţările reprezentate

131

Perspectivă	COMPETITIVITATEA SECTORULUI
Considerent Strategic	COMPONENTA BORDER OUT A STRATEGIEI
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Impact măsuri
1. Creşterea nivelului de penetrare a pieţelor externe	–lnitiativa 1 lmb' unătăţirea activităţii ataşatului cultural prin stabilirea unor criterii de eficienţă	ME. MCC	Bugetare. la fel ca şi în prezent	–	2006	Reorganizarea reţelei externe pentru reprezentare pe pieţele externe	Note/an. 1-1O în funcţie de nivelul de colaborare
	Iniţiativa 2 Organizare a unor pavilioane care adună sub mărci comune produsele audio- vizualului românesc Organizaţional.după criterii de calitate ale produsului şi alinierea la tematica adaptată la caracterul expoziţiei sau târgului	ANIMMC MEC MCC CNC UPFAR	ANIMMC bugetar MEC, CNC. UPFAR. altele	–	2006-2009	Creşterea nivelului de participare ai exportatorilor actuali şi potenţiali la târguri şi expoziţii de profil.10%/an	Note/an. 1-1O în funcţie de nivelul de participare
	Iniţiativa 3 Identificarea posibilelor nise de penetrare a pieţei şi a transmisiunilor cu potenţial de transmitere afară Organizaţional. în funcţie de studiile de piaţă şi de actori	CNC CNA ICR UPFAR	Bugetare. CNC. CNA. UPFAR	–	2006-2009	Transmiterea pe pieţele externe a producţiilor româneşti sau cu participare română.20%	Note/an . 1-10. în funcţie de anuarul statistic şi de rapoartele UPFAR

132

133

Sectorul audio-vizual

	Iniţiativa 4 Program de identificare de parteneri posibili şi atragerea lor prioritatea nr.1 Identificarea acestora şi prezentarea oportunităţilor oferite de industria română de audio-vizual	MCC, MEC, ME, MIE, CNC, CNA, ICR, ANIMMC, ADR-s, UPFAR, altele.	bugetare şi non- bugetare	–	2006-2009	Atragerea de producători străini şi iniţierea unor parteneriate	Note/an, 1-1O în funcţie de rezultate
2. conectarea pietei audio-vizualului românesc în structurile asociative sectoriale europene	Iniţiativa 1 Oferirea legislaţiei şi implementarea ei	MCC,CNC,CNA		–	2006-2006	Alinierea la politicile comunitare	Aliniere (D/N)
	Iniţiativa 2 Participare la programele europene Identificarea oportunităţilor şi folosirea acestora	MCC, CNC, CNA, UPFAR	EURIMAGES, PHARE, Media 2007, Cultura 2000	–	2006-2009	Alinierea la politicile comunitare	Note/An, 1-1O în funcţie de a participarea şi volumului de fonduri atrase
	Iniţiativa 3 Participare a institutelor publice şi private la structurile specializate ale UE Identificarea şi încheierea contractelor şi afilierea lor la EUROIMAGES, EBU, ARGOA altele	CNC UPFAR SNTV CNA altele	Bugetare.de la UPFAR şi de la agenţii economici	–	2006	Alinierea la politicile comunitare	Afiliere 1-10
3.Stimularea altor ramuri ale exportului	Iniţiativa 1 Crearea de promovări profesioniste, incisive şi atractive	MEC, ANEIR, UPFAR	Bugetare şi de la agenţi economici	–	2006-2009	Creştere volumului exportului şi îmbunătăţirea imaginii externe a României	Note/an, 1-1O în funcţie de impact
3.Stimularea altor ramuri ale exportului	Iniţiativa 2 Transmiterea pe TVR Internaţional a materialelor publicitare cu scopul de a face reclamă României şi produselor româneşti de export lncluderea în setuI de programe	MEC, ANEIR, UPFAR	Bugetare şi de la agenţi economici	–	2006-2009	Creştere volumului exportului şi îmbunătăţirea imaginii externe a României	Note/an, 1-1O în funcţie de impact

134

Sectorul IT

Perspectivă	COMPETITIVITATEA SECTORULUI
Considerent Strategic	COMPONENTA BORDER OUT A STRATEGIEI
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Impact măsuri
1. Dezvoltarea capacităţilor de marketing internaţional. utilizarea mai bună a resurselor existente	Iniţiativa 1 Identificarea măsurilor specifice de implicare activa a reprezentanţilor comerciali ai României în străinătate.			– Experţi internaţionali în marketing	– '06- '09	– Oferirea de metode precise şi de sfaturi reprezentanţilor români pentru a promova sectorul IT pe pieţele ţintă	Construirea unui" kil de marketing internaţional" ce va fi adoptat şi folosit de toţi reprezentanţii comerciali ai României de peste hotare
	Iniţiativa 2 Definirea mai riguroasa a criteriilor de participare la expoziţiicomerciale la care participă companiile româneşti cu statut de cofinanţare şi concentrarea pe îmbunătăţirea standardelor de participare şi a numărului companiilor	etc.)					Creşterea numărului de companii participante cu 15-20% pe an în următorii 3 ani

– MEC
– Companii
– Asocialii ale domeniului
– Companii de consultanţă
– Companii de management al evenimentelor

– Parteneriat public- privat de finanţare a programelor:
– Studii de piaţă
– Consultanţi de marketing
– Specialişti de management al evenimentelor

– MEC
– Companii
– – Asocialii în industria IT (ANIS, ARIES. ANISP,
– Companii de consultanţă
– Companii de management al evenimentelor

– Parteneriat public- privat de finanţare a programelor:
– Studii de piaţă
– Consultanti de marketing
– Specialişti de management al evenimentelor

– ’06 – revizuire în ’08
– continuă '08 – ’09

– lmbunălăţirea „imaginii IT” a României la expoziţiile comerciale internationale
– Dezvoltarea şi capitalizarea mărcilor de IT româneşti

	Iniţiativa 3 Iniţierea de discuţii cu organizaţiile potrivite pentru a construi "portalul Industrial" care sa includă toate informaţiile relevante sau de interes privind industria şi serviciile de software din România ( fapte. cifre, evoluţie, Secţiune B2B pentru facilitarea contactelor de afaceri, etc.)	etc)		– lunie'05- Dec '07	– Definirea planului proiectului de construire a portalului ş· identificarea entităţilor interesate	– Construirea portalului
2. Stimularea capacităţilor de dezvoltare în cadrul companiilor româneşti de IT şi a asociaţiilor pentru a se pregăti pentru crearea de market intelligence pentru industria de IT.	Iniţiativa 1 Definirea şi inspectarea anumitor pieţe µntă pentru produsele şi serviciile româneşti de IT				– Definirea pieţelor ţintă. a potenţialului de cercetare şi informarea entităţilor interesate
	Iniţiativa 2 Iniţierea comunicării cu diferite asociaţii na onale de IT de peste graniţă		financiare .reţea.know- how		Stabilirea unui canal de comunicare a oportunităţilor de afaceri şi alte informaţii esenţiale ( contact periodic)
	Iniţiativa 3 Legături permanente cu atasatii comerciali români de la ambasade pe pietele linia.	Asociaţii româneşti de IT (ANIS, ARIES. etc.)	financiare .reţea.know- how		– Contact min. 20 de ataşaµ comerciali de la ambasade în următoarele 24 de luni (dela data validării strategiei) şi stabilirea unui circuit bidirecţional al informaţiilor comerciale cu poieniial	– Min. 20 de reprezentanţi români contactaţi

– MEC
– MCTI
– Companii de IT
– – Asociaţii în industria IT (ANIS, ARIES. ANISP,

– BSO
– INNSE
– Implementarea infrastructurii

– Fonduri PPP
– Fonduri FP6

– Asociaµi româneşti de IT (ANIS, ARIES. etc.)
– Companii locale de IT
– Companii de consultanţă
– MEC. Ministry of Exterior

– Finanţare prin parteneriat public- privat ( prin programul MEC 50-50 de studii de piaţă
– Studii de piaţă
– Consultanţi de marketing

– ianuarie ’06 – revizuire în ’08
– continuă ’08 – ’09

– Pieţele identificate
– Studiile de piaţă terminate
– Rezultate înaintate entităţilor interesate

– Asociaţii româneşti de IT (ANIS. ARIES. etc.)
– MEC. Ministerul de Externe. MCTI
– Reprezentanţi ai ambasadelor străine

– Perioada de asociere. resurse
– Reprezentanţi străini ce alocă timp şi resurse umane comunicării şi construirii unei relaţii

– ianuarie ’06 – revizuire în ’08
– continuă ’08 – ’09

– Construirea unei mari baze de date a actorilor (asociaţiile UE de IT. US IT. etc.)
– Contactarea tuturor celor ce intra în baza de date

– Identificarea asociaţiilor străine de IT
– Construirea de baze de dale
– Contactarea intrărilor
– Acord de oferirea a informaţiei obţinute

– Companii de consultanţă
– MEC. Ministerul de Externe. MCTI

– Perioada de asociere. resurse
– Informaţie de la ministere şi contact cu ataşaţii comerciali români

– ianuarie ’06 – revizuire în ’08
– continuă ’08 – ’09

135

	Iniţiativa 4 Program de colaborare cu universităţile (locale şi internaţionale ); companii şi asociaţii de consultanţă IT.		Timp şi resurse umane din parte tuturor entităţilor interesate	– ianuarie '06 – revizuire în '08 Continuă ·oa – ’09	– Analiza opţiunilor şi construirea proiectelor bazate pe obiective.	– Implicarea a cel puţin 5 companii româneşti de IT în îmbunătăţirea competitivilă ţii internaţionale.
3. Construirea unui brand	Iniţiativa 1		Timp şi resurse umane	– ianuarie '06 –	– Definirea mărcii în	– Construirea unui brand IT
românesc solid în IT	Includerea iniţiativelor de construire a unui brand în sectorul de IT în efortul de construire a unui brand naţional.		din parte tuturor entităţilor interesate	revizuire în '08 Continuă ·oa – ’09	sectorul IT Preşedinţia României şi	internaţional şi includerea în el a campaniei de branding a României
					oferirea unui rezuIta! în
					proiectul de branding
4. Incurajarea investiţiilor româneşti în IT în alte ţări.	Iniţiativa 1 Cercetarea politicii ţării vizate în încurajarea FOI. Învăţare şi oferire mai departe spre companiile româneşti de IT a tuturor		Timp şi resurse umane din parte tuturor entităţilor interesate	– ianuarie '06 – ian '07 Continuă ·oa – ’09	– Adunarea şi răspândirea tuturor informaliilor relevante privind încurajarea FOI în pieţele IT vizate
		– Companii româneşti de IT
		– MEC. Ministerul de Externe
	informaţiilor relevante

– Asociaţii româneşti de IT (ANIS. ARIES. etc.)
– Companii de consultanţă
– Universităţi internaţionale.

– Asociaţii româneşti de IT (ANIS. ARIES. etc.)
– Companii locale de IT
– Companii de consultanţă
– MEC. Ministerul de Externe
– Preşedinţia României

– Includerea IT ca o componenta majoră a brandului românesc
– Coordonare cu

– Asociaţii româneşti de IT (ANIS. ARIES. etc.)
– Companii de consultanţă

– Cercetare făcută
– Informaţii despre toate pieţele vizate
– Trimiterea de informaţii la toate companiile româneşti de IT

136

137

Sectorul produse meşteşugăreşti industriale şi de artizanat

Perspectivă	COMPETITIVITATEA SECTORULUI
Considerent Strategic	COMPONENTA BORDER OUT A STRATEGIEI
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Impact măsuri
1. Identificarea oportunităţilor de afaceri pe toate pieţele	Iniţiativa nr. 1: Organizarea diferitelor evenimente comerciale pentru lansarea de noi colecţii de produse pe diversele pieţe vizate.	MEC (prin birourile comerciale ale României din străinătate); ANEIR; CCIR; Societăţi de advertising din sectorul de artizanat; Asociaţii profesionale pe ramuri în sectorul artizanatului;	Programe de finanţare prin parteneriat public- privat; Parteneriate pe picior de egalitate cu societăţi de artizanat din alte ţari.		2006-2009	Participarea la târgurile internaţionale cu pavilioane româneşti; Evenimente cu tematică organizate sub patronajul Ambasadei României Organizarea şi funcţionarea de show- roomuri cu produsele româneşti la ambasade	Număr de evenimente; Număr de colecţii promovate; Numărul de societăţi cooperative care furnizează aceste produ se; Numărul de show-roomuri şi numărul de ţări în care suni prezente.
	lni ativa nr. 2: Asigurarea de specialişti români pe probleme de marketing. advertising şi promovare a produselor în cadruI oficiilor comerciale ale României dinţările UE şi alte ţări vizate.	MRC; MEC; UCECOM (societăţi co- operative de import/export şi a furnizorilor exportului)	Training şi îmbunătăţirea programelor pentru personal Programul personalului specializat		2006-2007	Implicarea personalului din birourile economice române în procesuI de identificare de noi clienţi şi de linii de distribuţie	Numărul specialiştilor instruiţi. Numărul de societăţi cooperative cu personal specializat
2. Susţinerea afacerilor în cadrul pieţelor ţintă	Iniţiativa nr. 1: Organizarea de sesiuni de comunicare cu mediul de afaceri din sectorul artizanat prin oficii comerciale externe. clienţi externi şi exportatori din sectorul artizanat.	MEC; Oficii comerciale externe în ţările vizate; ANEIR; Societăţi co-operative productive pentru export; Societăţi co-operative export/import în sectorul artizanat Clienţi (Beneficiari externi); INS; CRPC; CNP;	Bugetare: Valoarea serviciilor livrate pentru exportatori în sectorul artizanat.	Program al acţiunilor necesare desfăşurat cu responsabili. termene şi costuri – Înfiinţat cu beneficiarii.	2006-2009	Două sesiuni de comunicare pe an pentru furnizarea informaţiei privind oportunităţile de afaceri pe pieţele vizate. asigurarea studiilor de piaţă privind cererea şi oferta pe pieţele terţe;	Număr de sesiuni de comunicare organizate şi îndeplinite; Număr de studii de piaţă elaborate; Număr de oportunităţi de afaceri identificate şi comunicate im România Numărul de ţări în care societăţile cooperative exportă

138

Sectorul Fermelor Organice

Perspectivă	COMPETITIVITATEA SECTORULUI
Considerent Strategic	COMPONENTA BORDER OUT A STRATEGIEI
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Impact măsuri
1. Creşterea numărului şi importanţei oportunităţilor de afaceri identificate de reprezentanţii comerciali români afară	Iniţiativa 1 Managementul atent al reţelei de reprezentanţe în străinătate pentru a raspunde nevoilor sectorului	MEC CRPC:	Bugetul de stat	–	2006-2009	Acces la informaţia din străinătate	1. Creşterea numărului şi importanţei oportunităţilor de afaceri identificate de reprezentanţii comerciali români afară
2. Creşterea numărului şi tipului de cercetări privind capacitatea de export primită de companii şi de organizaţii şi de asociaţii de promovarea comerţului	lnitiativa 1: Îmbunătăţirea paginilor naţionale de internet Iniţierea unui program de prezentare a brandului naţional Îmbunătăţirea serviciilor oferite de oficiile comerciale de afară Un program mai eficient de participare ala târguri. expoziţii şi misiuni economice O legătură mai puternică între reţeaua de promovare a exportului şi sectorul de afaceri	MEC CRPC:	Bugetul de stat	–	2006-2009	10% creştere în primul an: 20% mai târziu:	2. Creşterea numărului şi lipului de cercetări privind capacitatea de export primită de companii şi de organizaţii şi de asociaţii de promovarea comerţului

139

Sectorul turism si agroturism

Perspectivă	COMPETITIVITATEA SECTORULUI
Considerent Strategic	COMPONENTA BORDER OUT A STRATEGIEI
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Măsurarea Impactului
1.Promovarea ofertei turistice combinata cu alte activitati : agricultura ecologica ,vinuri si produse de artizanat	Iniţiativa 1 Selectionarea zonelor de potential maxim la export , realizarea unor produse turistice complexe si promovarea intensiva a ofertei combinate rezultata din aceste zone.	Ministerul Transporturilor. Constructiilor si Turismului: Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale ANTREC UCECOM MEC	Buget Fonduri proprii (firme si asocialii)	Fonduri externe (in cadrul unor programe UE ,US AID,etc)	2006-2007	Turisti straini Agentii de tursim,tour operatori straini	Crestera numarului de turisti straini, in zonele selectate, cu 20 % (fata de anul 2005)
2. Crestarea intensitatil masurilor de promovare.	lnitiativa 1 Participarea firmelor de profil si a asociatiilor profesionale si patronale la manifestari promotionale specializate.	Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului: ANTREC :ANAT: Federatia Patronatelor din Turism	Buget Fonduri proprii (firme si asocialii)	Fonduri externe (in cadrul unor programe UE ,US AID,elc)	2006 – 2010	Cresterea vizibilitatii externe a ofertantilor de servicii turistice	Participarea unui numar de minim 50 de firme de profil/asociatii profesionale/patronale la minim 5 actiuni promotionale in primul an, urmand a se stabiliza la 1O manifestari promotionale anual.

140

INDUSTRIA DE ANVELOPE

Perspectivă	COMPETITIVITATEA SECTORULUI
Considerent Strate ic	COMPONENTA BORDER OUT A STRATEGIEI
Obiectiv	Iniţiativă	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Impact măsuri
1. Identificarea de noi	Iniţiativa 1	MEC – oficii comerciale	Finanţare prin		Permanent	– Parteneri externi
oportunităţi de afaceri	Organizarea de	din străinătate	parteneriat public			Societăţi de producţie
	evenimente comerciale	Companii de publicitate	privat bazat pe			din domeniu.
	pentru lansarea unor	Asociaţii profesionale	programe			– Creşterea volumului
	produ se specifice					şi sortimentului de
	domeniului					produse exportate
	Participarea la târguri
	internaţionale
	specializate
	Evenimente organizate
	sub patronajul
	Ambasadelor României
	Participarea la forumuri
	de afaceri cu investitori
	străini
2. Sprijin pentru	.lnitiativa 1 ' lmbunătă rea legăturii/cornunicării dintre autorităţile specializate în acest domeniu şi sectorul privat	OSIM	Fonduri publice		Permanent		Creşterea numărului şi
promovare şi brand –		MEC	Fonduri private				volumului produselor exportate;
building		Asociaţii profesionale/
		patronale
3. Susţinerea afacerilor pe pieţele ţintă	1 Organizarea unui sistem de feed-back cu beneficiarii	MEC Soc. comerciale	Fonduri publice şi private		Permanent	Clienţii actuali din pieţele externe	Măsurarea satisfacţiei clientului şi îmbunătăţirea calităţii produsului
	2 lnfiinţarea şi dezvoltarea unor centre	MEC CCIR	Fonduri publice şi private	– agenţi economici	Permanent		Consolidarea unor structuri comerciale de sprijin
	comerciale în tarile	Asocialii patronale					guvernamental pe pieţele
	potenţiale consumatoare de produse româneşti						externe
4. Abordarea constrângerilor specifice pieţei româneşti	1 Eliminarea reglemetarilor si practicilor care afecteaza libera concurenta pe piala interna	MEC MFP	Fonduri private Fonduri publice	Fonduri internaţionale atrase	Permanent	Societăţi de producţie	Creşterea volumului de mărfuri exportate Scădere costuri materiale
				Consultanţă
	2. Evaluarea de catre	lnstitutiile cu initiative			Permanent	Instituţii ale	Posibilitatea realizării unui plan
	mediile de afaceri a	legislative				administra ei publice	de afaceri pe termen mediu şi
	stabilitatii legislative					cu drept de iniţiativă	lung;Asigurarea unui climat
						legislativă	predictibil desfăşurării afacerilor

– Creşterea notorietăţii fiIDJelor în rândul potenţialilor beneficiari
– Acces la reţelele de distribuţie internaţionale

141

INDUSTRIA DE PRELUCRARE MASE PLASTICE

Perspectivă	COMPETITIVITATEA SECTORULUI
Considerent Strategic	COMPONENTA BORDER OUT A STRATEGIEI
Obiectiv	Iniţiativă	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Impact măsuri
1. Promovarea produselor la export	Iniţiativa 1 Realizarea de materiale promoţionale : cataloage, pliante, pagina de intern el : editarea unor reviste	MEC CRPC: Aspaplast Socielă de producţie din domeniu.	exportului		Anual Actualizare periodică		Creşterea numărului de clienţi şi a volumului produselor exportate

			individuale sau de grup
	Iniţiativa 2 Participarea la târguri şi expoziţii internaţionale de profil, misiuni	MEC CRPC: Aspaplast Societăţi de producţie	finanţări private individuale sau de grup		Anual Actualizare periodic	contactelor cu	Creşterea numărului de clien şi a volumului produselor exportate
	economice	din domeniu.	finanţări private individuale sau de grup			parteneri externi
2. Organizarea la nivelul Aspaplast a unei activităţi de analiza a competitivităţii sectorului de prelucrare mase	Iniţiativa 1 Organizare	MEC Aspaplast Societăţi de producţie din domeniu.	Fonduri bugetare – programe sectoriale – fonduri patronate	– agenţi economici	Permanent începând anul 2006		Asigurarea unui suport real şi reprezentativ atât pentru susţinerea domeniului în ansamblu, cât şi pentru firmele acestuia, pe piaţa internă şi
plastice şi pentru elaborarea de programe de creştere a acesteia	Strategie Logistică Management	MEC Aspaplast Societăţi de producţie din domeniu.					externă
3. Identificarea de noi oportunităţi de afaceri	Iniţiativa 1 Organizarea de evenimente comerciale pentru lansarea unor	MEC- oficii comerciale din străinătate CRPC: ANEIR	Finanţare prin parteneriat public privat bazat pe programe		Permanent		– Creşterea notorietăţii finnelor în rândul potenţialilor beneficiari
	produse specifice	CCIR				şi sortimentului de
	domeniului Participarea la târguri internaţionale	Companii de publicitate Aspaplast				produ se exportate	– Acces la reţelele de distribuţie internaţionale
	specializate
	Evenimente organizate
	sub patronaju I
	Ambasadelor României
	Participarea la forumuri
	de afaceri cu investitori
	străini

• finanţări public private în baza programului naţional de promovare a

• Finanţări externe de la instituţii internaţionale

– Clienţi actuali interni şi externi
– Potenţiali clienţi

• finanţări private

• finanţări public private în baza programului naţional de promovare a exportului

• Finanţări externe de la instituţii internaţionale

• Societăţi de producţie
• Facilitarea

– Parteneri externi Societăţi de producţie din domeniu.
– Creşterea volumului

4. Sprijin pentru	–lnitiativa 1	OSIM	Fonduri publice	Permanent		Creşterea numărului şi
promovare şi brand –	lmb' unătăţirea	MEC	Fonduri private			volumului produselor exportate;
building	legăturii/cornunicării	Aspaplast
	dintre autorităţile
	specializate în acest
	domeniu şi sectorul
	privat
5. Susţinerea afacerilor pe pieţele ţintă	Iniţiativa 1 1 Organizarea unui sistem de feed-back cu	MEC Societăţi de producţie din domeniu.	Fonduri publice şi private	Permanent	Clienţii actuali din pieţele externe	Măsurarea satisfacţiei clientului şi îmbunătăţirea calităţii produsului
	beneficiarii
	Iniţiativa 2 Asigurarea unei stabilităţi legislative	Instituţiile cu iniţiative legislative		Permanent	Instituţii ale administraţiei publice cu drept de iniţiativă legislativă	Posibilitatea realizării unui plan de afaceri pe termen mediu şi lung Asigurarea unui climat predictibil
						desfăşurării afacerilor

142

143

INDUSTRIA DE ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE

Perspectivă	COMPETITIVITATEA SECTORULUI
Considerent Strategic	COMPONENTA BORDER OUT A STRATEGIEI
Obiectiv	Iniţiativă	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Impact măsuri
1. Promovarea produselor la export	Iniţiativa 1 Realizarea de materiale promoţionale : cataloage, pliante. pagina de internet ; editarea unor reviste	MEC CRPC; Asocialii patronale şi profesionale Societăţi comerciale	individuale sau de grup		Anual Actualizare periodică		Creşterea numărului de clienţi şi a volumului produselor exportate
	Iniţiativa 2 Participarea la târguri şi expoziţii internaţionale de profil. misiuni economice	MEC CRPC; Asociaţii patronale şi profesionale	finanţări private individuale sau de grup		Anual Actualizare periodic		Creşterea numărului de clienţi şi a volumului produselor exportate
2. Crearea unui centru de competitivitate a sectorului de îngrăşăminte chimice. localizat într-o asociaţie patronală care să reunească agenţii economici din sector	Iniţiativa 1 Organizare Strategie Logistică Management	MEC Asociaţiile patronale din domeniu	Fonduri bugetare – programe sectoriale – fonduri patronate	– agenţi economici	2006- 2009		Asigurarea unui suport real şi reprezentativ atât pentru susţinerea domeniului în ansamblu. cât şi pentru firmele acestuia. pe piaţa internă şi externă
3. Identificarea de noi oportunităţi de afaceri	Iniţiativa 1 Organizarea de evenimente comerciale pentru lansarea unor produse specifice domeniului Participarea la târguri internaţionale specializate Evenimente organizate sub patronajul	MEC – oficii comerciale din străinătate CRPC; ANEIR CCIR Companii de publicitate Asociaţii profesionale	Finanţare prin parteneriat public privat bazat pe programe		Permanent

• finanţări public private în baza programului naţional de promovare a exportului
• finanţări private

• Finanţări externe de la instituţii internaţionale

– Clienţi actuali interni şi externi
– Potenţiali clienţi

• finanţări public private în baza programului naţional de promovare a exportului

• Finanţări externe de la instituţii internaţionale

• Societăţi de producţie
• Facilitarea contactelor cu parteneri externi

– Parteneri externi Societăţi de producţie din domeniu.
– Creşterea volumului şi sortimentului de produ se exportate

– Creşterea notorietăţii firmelor în rândul potenţialilor beneficiari
– Acces la reţelele de distribuţie internaţionale

	Ambasadelor României Participarea la forumuri de afaceri cu investitori străini
4. Sprijin pentru promovare şi brand – building	.lnitiativa 1 ' lmbunătăţirea legăturii/cornunicării dintre autorităţile specializate în acest domeniu şi sectorul privat	OSIM MEC Asociaţii profesionale/ patronale	Fonduri publice Fonduri private		Permanent		Creşterea numărului şi volumului produselor exportate:
5. Susţinerea afacerilor pe pieţele ţintă	Iniţiativa 1 1 Organizarea unui sistem de feed-back cu beneficiarii	MEC Soc. comerciale	Fonduri publice şi private		Permanent	Clienţii actuali din pieţele externe	Măsurarea satisfacţiei clientului şi îmbunătăţirea calităţii produsului
	l.nitiativa 2 2 ' şi lnfiinţarea dezvoltarea unor centre comerciale în tarile potenţiale consumatoare de produse româneşti	MEC CCRB: Asociaţii patronale	Fonduri publice şi private	– agenţi economici	Permanent		Consolidarea unor structuri comerciale de sprijin guvernamental pe pieţele externe
Abordarea constrângerilor specifice pieţei româneşti	Iniţiativa 1 1 Eliminarea unor constrângeri generate de unele instituţii create pe legi speciale cu caracter de monopol	MEC MFP	Fonduri private Fonduri publice	Fonduri internaţionale atrase Consultanţă	Permanent	Societăţi de producţie	Creşterea volumului de mărfuri exportate Scădere costuri materiale
	Iniţiativa 2 Asigurarea unei stabilităţi legislative	Instituţiile cu iniţiative legislative			Permanent	Instituţii ale administra ei publice cu drept de iniţiativă legislativă	Posibilitatea realizării unui plan de afaceri pe termen mediu şi lung Asigurarea unui climat predictibil desfăşurării afacerilor

144

145

Promovare şi Branding

Perspectivă	COMPETITIVITATEA SECTORULUI
Considerent Strategic	COMPONENTA BORDER OUT A STRATEGIEI
Obiectiv	Iniţiativă	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Impact măsuri
1. Stimularea brand building la nivelul companiei	Introducerea de servicii de bran ding în SDN	MEC şi CRPC			2006- 2009	Ofertă mai mare de servicii de branding în reţeaua naţională	Număr de furnizori specializaţi de servicii de branding în reţea
	Campanii de conştientizare a importanţei brandurilor şi a brandurilor de export	Asociaţiile NEC. CRPC			2006-2009	6 evenimente în fiecare an cu 1OOO de companii participând sau informând	Număr de evenimente şi companii informate
	acces la training şi la consultanţă de branding	MEC şi CRPC			2006	Diseminarea competenţelor furnizorului local	Prezenţă ofertei în infrastructura de diseminare
2. Stimularea activităţilor de bran ding la nivelul asocia ilor	Mia multa conştientizarea a importanţei marketingului teritorial şi sectorial	MEC. CRPC. Camera de Comerţ şi asociaţiile profesionale	•		2006	Priorităţi de marketing regional şi sectorial la nivelul asociaţiilor	Număr de asociaţii prioritizând astfel
	Brandingul sectoarelor prin cataloage. logo-uri. campanii de comunicare	Asocia i MEC			2006-2009	buget	Număr de cataloage şi de logo-uri

• Oameni

• Oameni

• Financiar
• Instituţii
• Oameni

• Agenţii ce oferă ajutor
• Oameni
• Mass media

• Financiar
• Oameni

• Financiar
• Oameni

• Oameni

• Oameni

• Financiar
• Oameni

•
• Oameni

1. Logo-uri de sector pentru fiecare sector ce beneficiază de promovarea finanţată de la buget
2. 6 cataloage cu oferta sectorului subvenţionate de la

	Stimularea brandurilor colective sau compuse	Asociaţii, MEC	2006-2009	Lansarea unui program de branding colectiv pe an	Număr de programe iniţiate
3. Branding I României prin branduri de export	O mai mare prezenţă brandurilor de export înregistrate la târguri şi misiuni comerciale	MEC, CRPC şi Asociaţiile profesionale	2006- 2009	Criterii revizuite de participare la târguri şi misiuni (existenţa brandului de export înregistrat)	Număr de branduri de export înscrise la târguri co-finanţate de la buget
	Asistarea companiilor la înscriere şi protejarea brandurilor lor pe pieţele străine	MEC, CRPC şi Asociaţiile profesionale	2006-2009	10 noi companii îşi înregistrează brandurile	Număr de companii pe an
4. Creşterea eficienţei şi capacităţii de a promova exporturile româneşti cu contribuţie publică	Criterii mai bune de selecţie a companiilor ce participa la târguri	Consiliul de export	31.12.05	Noul set de criterii	Implementarea setului
	Stabilirea programelor de acţiuni promoţionale pe baza de pieţe ţintă / produ se ţintă	MEC Consiliul de export Asociaţii	2007-2009	Intrarea /consolidarea pe piaţa	Creşterea eficientei participării la acţiuni promoţionale
	Stabilirea criteriilor pentru evaluarea eficientei agenţilor economici la acţiunile promotionale	MEC Asociaţii	20006-2009;	Noul set de criterii	Creşterea eficientei participării la acţiuni promoţionale
	Creşterea fondurilor de la buget pentru promovarea exportului în cadrul sistemului naţional de instrumente pentru promovarea exportului ( ordonanţa 120)	MF, MEC, CRPC	2006-2009	15%/an	%/an

• Programe
• Oameni

• Programe
• Oameni

• instituţie

• Financiar
• Programe
• Oameni

• Programe

• Programe

• Programe

• Fonduri de la buget
• Programe
• Oameni

146

Perspectivă	COMPETITIVITATEA SECTORULUI
Considerent Strategic	COMPONENTA BORDER OUT A STRATEGIEI
Obiectiv	Iniţiativă	Instituţii Responsabile (Publice şi Privale):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Impact măsuri
1. Capacitatea crescuta a ofertei de export de a adapta producţia de componente industriale.de componente auto şi echipament, la cererea pielei	identificarea standardelor de calitate a marilor fabricanţi	MEC Asociaţiile profesionale			2006-2009	Listarea şi cerinţele standard de disponibilitate	Calitatea informaţiilor din listă
	Promovarea ofertei româneşti	MEC Asociaţiile profesionale			Noiembrie 2006	Catalog şi CD ROM	Relevanţă a catalogului ( număr de companii prezentate)
	Organizarea de evenimente de promovare în interiorul ţării (ziua furnizorilor)	MEC Asociaţiile profesionale			2006-2009	2 evenimente/an	Număr de evenimente

147

148

BORDER

Sectorul industriei textile si a produselor textile

Perspectivă	COMPETITIVITATEA SECTORULUI
Considerent Strategic	COMPONENTA BORDER
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Impact măsuri
1. Reducerea barierelor legislative pentru a armoniza procedurile	Iniţiativa 1 – Pregătirea unui drafl cu schimbările specifice propuse în legislaţie	Ministerul Economiei şi Comerţului Asociaţie	Buget	–	2006	Draft concret al schimbărilor pregătite până în 2006	Drafl pregătit
	Susţinerea schimbărilor					Legislaţie modificată
	legislative					până în 2007
2. lmbunătătirea comunicării: a logisticii şi a instruirii personalului de la vamă	Iniţiativa 1 – Stabilirea de programe anuale de training a personalului vamal şi de	Ministrul finanţelor publice Ministerul internelor şi	Buget	–	2006-2009	20 de ofiţeri de vamă instruiţi pe an	Nr. ofiţerilor de vamă instruiţi
	verificare a procedurilor:	Administraţiei Publice.
		Camera de comerţ şi
		industrie

149

Sectorul mobilă

Perspectivă	COMPETITIVITATEA SECTORULUI
Considerent Strategic	COMPONENTA BORDER
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse ce urmează a fi alocate	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Impact măsuri
1. Sprljinirea	Iniţiativa 1
tranzacţiilor	– Instituirea procedurilor de executare a	Asociaţia Naţională a vămilor, Ministerul	Public	Finantări internaţionale;	Permanent	Fluidizarea traficului	Scăderea costurilor indirecte
	operaţiunilor vamale;	Finanţelor,MEC,
	– Determinarea eficientă	Ministerul Transportului,
	a mărimii punctelor	Construcţiilor şi
	vamale;	Turismului
	– Alcătuirea unui ghid cu	ANEIR – Centrul de
	documentele necesare,	promovarea pentru
	unul pentru importatori şi	comerţ
	altul pentru exportatori;	exterior,Ministerul
	– Armonizarea codului	integrării europene,
	vamal cu legislaţia	Alianţa pentru
	internaţională	dezvoltarea economică
	Extinderea folosirii IT-	a României, Asociaţia
	ului;	patronilor din industria
		românească.asociaţiile
		patronale şi companii;

150

Sectorul Industrie Electronică şi Electrotehnică

Perspectivă	COMPETITIVITATEA SECTORULUI
Considerent StrateQic	COMPONENTA BORDER
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse ce urmează a fi alocate	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Impact măsuri
1. Reabilitarea infrastructurii naţionale: electricitate, IT C, sănătate, agricultură	Iniţiativa 1 – Participarea la investiţii mari a unor companii ce fabrică echipament	Ministerul transporturilor. construcţiilor şi turismului – Ministerul of	Fonduri publice	Fonduri internaţionale	Permanent	– Scăderea eheltuielilor cu transportul pentru distribuţie şi vânzare	Reducere a timpului necesar pentru distribuţie şi vânzare Facilitarea transportului
	ca:transformatoare.	Comunicaţiilor şi					materiilor prime. a
	posturi de distribuire.	Tehnologiei informaţiei					materialelor şi a
	instalaţii automatice şi	– Administraţia locală					componentelor.
	de control. tablouri						Scăderea costurilor cu
	electrice. cabluri de						transportul
	telefon.etc.
2. Urmărirea viabilităţii procesului post- privatizare I	Iniţiativa 2; – Prezentarea unor statistici privind performanţa economica	MEC Autoritatea statului de recuperare a bunurilor Camera de Comerţ şi	Fonduri publice	asistenţă tehnică internaţională	Permanent	– Punct de plecare al strategiilor de sector	– Evaluarea potenţialului actual din sectorul electro-tehnic şi electronic
	a companiilor	Industrie a României şi a
	privatizate: randament.	Municipiului Bucureşti
	export.etc.	Ministrul Justiţiei
		Registrul Comerţului
		APREL
3. Stimularea şi sprijinirea dezvoltării	Iniţiativa 1 – Sprijinirea. la nivel	MEC Ministerul Educaţiei şi	Fonduri publice		Permanent		Promovarea exportului produselor ce vin din
infrastructurii calităţii	guvernamental a	Cercetării					ramura electro-tehnică şi
	programului prin care	Ministerul Mediului şi al					electronică a industriei
	companiile să	resurselor de ape
	implementeze sisteme	Companii de producţie
	de control a calităţii şi a	Asociaţiile
	calitătii mediului	profesionale/patronate
	Iniţiativa 2 – Continuarea şi finalizarea procesului de armonizare legislativa şi	MEC MEdC Ministerul Mediului şi al resurselor de ape	Fonduri publice		Permanent		Promovarea exportului produselor ce vin din ramura electro-tehnică şi electronică a industriei
	de aliniere la cerinţele directivelor UE.	Companii de producţie Asociaţiile
	implementarea şi	profesionale/patronate
	alinierea la legislaţia de mediu în care sectorul
	este vizat prin directivele 2002/95/CE şi
	2002/96/CE

151

Vin

Perspectivă	COMPETITIVITATEA SECTORULUI
Considerent Strategic	COMPONENTA BORDER
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Impact măsuri
1. lmbunătăţirea procedurilor şi a documentaţiei	Iniţiativa 1 al agentului economic.	MFP. MAI, MEC ANV: Firme	Bugetul de stat	Programe internaţionale (ex.: PHARE)	2007	Reducerea birocraţiei	Proceduri şi documente conform convenţiilor internaţionale
2. Sprijinirea tranzacţiilor	jn_i,liativa 1 lmbunălăţirea continuă a ţomunicaţiilor O nouă strategie de sigurare a creditelor de xport Programe de training în kiomeniul e-business şi acilitarea comerţului Certificarea sistemelor kie management al calităţii kie căire organisme de ţertificare acreditate şi ecun oscute pe plan nternational;	Reţeaua de sprijinire a comerţului	Resurse publice şi private	Programe internaţionale	2006-2007	Asistentă îmbunălătilă pentru ' ' exportatori

– Reglementarea prin proceduri a completării, în punctele de frontieră, a Documentului Administrativ de Însoţire (DAI)
– Eliminarea obligaţiei agentului economic de a depune/ transmite prin fax la biroul vamal adresa de solicitare a asistentei vamale cu 48 de ore înaintea operaţiunii vamale
– Simplificarea evidenţierii „dovezii plăţii” obligaţiilor financiare.
– Eliberarea, după fiecare opera un e vamala, a unui document („extras de cont"), care sa indice soldul creditor în vama

152

Cultură şi audio-vizual

Perspectivă	COMPETITIVITATEA SECTORULUI
Considerent Strategic	COMPONENTA BORDER
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Impact măsuri
1. Facilitarea îmbunătăţirii bazei materiale din domeniul audio-vizualului	Iniţiativa 1 – Crearea unei baze competitive în termeni internaţionali	Ministerul Finanţelor. MCC. CNC. UPFAR	Eliminarea taxelor vamale pentru echipamentul şi materialele şi alte dotări destinate producţiilor audio- vizuale		2006	– Legislare prin Codul Fiscal şi Legea Cinematografiei	Acordarea dispensei(D/N)

153

Sectorul produse meşteşugăreşti industriale şi de artizanat

Perspectivă	COMPETITIVITATEA SECTORULUI
Considerent Strategic	COMPONENTA BORDER
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Impact măsuri
1. lmbunătăţirea procedurilor şi a documentaţie in	lniţiativa nr. 1: Organizarea de sesiuni e training pentru şocietă ţile cooperative în f,'ederea armonizării brocedurilor de export şi a kiocumentaţiei cu eglementările nternationale		Budgetare:		2006-2009	– 2 de traininguri anual

– ANV:
– ANEIR:
– MFP:
– Uniunea Naţională a Cooperaţiei Meşteşugăreşti

– Reducerea erorilor de completare
– Facilitarea exporturilor:
– Reducere costurilor contra-productive

154

INDUSTRIA DE PRELUCRARE MASE PLASTICE

Perspectivă	COMPETITIVITATEA SECTORULUI
Considerent StrateQic	COMPONENTA BORDER
Obiectiv	Iniţiativă	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă Implementare	Ţinte	Impact măsuri
1. Stimularea şi sprijinirea dezvoltării infrastructurii calităţii	Iniţiativa 1 Susţinerea la nivel guvernamental a unui program de	MEC M.Ed.Cerc. M. Mediului Societăţi de producţie	Fonduri publice		Permanent		Promovarea exportului produselor din ramura industriei electrotehnice şi electronice
	implementare a sistemului calităţii şi de	din domeniu. Aspaplast
	mediu de către societătile producătoare
	lniţiativa 2 Continuarea şi finalizarea procesului de armonizare legislativa şi de aliniere la cerinţele directivelor UE, implementarea şi alinierea la legislaţia de mediu în care sectorul este vizat prin directivele 2002/95/CE şi 2002/96/CE	MEC M.Ed.Cerc. M. Mediului Societăţi de producţie din domeniu. Aspaplast	Fonduri publice		Permanent		Promovarea exportului produselor din ramura industriei electrotehnice şi electronice

155

INDUSTRIA DE ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE

Perspectivă	COMPETITIVITATEA SECTORULUI
Considerent Strategic	COMPONENTA BORDER
Obiectiv	Iniţiativă	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Impact măsuri
1. Viabilizarea procesului	Iniţiativa 1	MEC	Fonduri publice	Asistenta tehnică internaţională	Permanent	– Punct de pornire pentru strategiile sectoriale	Evaluarea poten alului
post privatizare	Realizarea unor statistici	AVAS					actual al sectorului de
	privind agenţii economici	CCIR					îngrăşăminte chimice
	privatizaţi funcţie de	Min. Justiţiei
	performanta economica	Reg. Comerţului
	: cifra de afaceri, export	APREL
	etc.
2. Stimularea şi sprijinirea dezvoltării infrastructurii calităţii	Iniţiativa 1 Susţinerea la nivel guvernamental a	MEC M.Ed.Cerc. M. Mediului	Fonduri publice Resurse firme		Permanent		Promovarea exportului produselor din ramura industriei de îngrăşăminte
	programului de implementare a	Societăţi producătoare Asociaţii profesionale					chimice
	sistemului calităţii şi de mediu de către
	societăţile producătoare
		MEC	Fonduri publice		Permanent		Promovarea exportului
	lniţiativa 2	M.Ed.Cerc. M. Mediului					produselor din ramura industriei de îngrăşăminte
	Continuarea şi finalizarea procesului de armonizare legislativa şi	Societăţi producătoare Asociaţii profesionale					chimice
	de aliniere la cerinţele directivelor UE,
	implementarea şi alinierea la legislaţia de
	mediu în care sectorul
	este vizat prin directivele 2002/95/CE şi
	2002/96/CE

156

LANTUL VALORIC ŞI PRIORITĂTILE SECTORULUI

;

Mobilă

Perspectivă	COMPETITIVITATEA SECTORULUI
Considerent Strategic	LANTUL VALORIC ŞI PRIORITĂTILE SECTORULUI ' '
OBIECTIVE	INl"flATlVE	INSTITUTU RESPONSABILE	Resurse de Alocat	RESURSE ADITlONALE NECESARE	Perioadă implementare	"Jinte	IMPACTUL MĂSURILOR
1:Eficientizarea lantului valoric al pro'duselor fabricate.	INl11A11VA nr. 1 – El borarea de programe şi studii la nivel zonal , privind dezvoltarea industriei de componente pentru mobilier.	-MEC, CCIR, bănci, INL, GEA, APMR, ASFOR, operatori economici.	Parteneriat public – privat.	Constituirea de parteneriate cu mediul de afaceri internaţional.	– Începând din anul 2006 – 2009	20 de unităţi de producţie cu profil distinct de realizare a componentelor pentru mobilier.	Reducerea ciclului de fabricaţie şi micşorarea timpului de livrare până la 50% , prin acţiuni de subcontractare.
		-MEC, MEdC CCIR, bănci, INL, GEA, APMR, ASFOR, operatori economici.	Parteneriat public – privat.	Constituirea de parteneriate cu mediul de afaceri internaţional.	– Începând din anul 2006 – 2009	Creşterea competitivităţii produselor.	Majorarea cifrei de afaceri.
	performante	-MEC, CCIR, bănci, INL, GEA, APMR, ASFOR, operatori economici. MEC, MEdC, INL, APMR	Parteneriat public – privat. Parteneriat public – privat.	Programe internaţionale	Începând din sem. 2006- 2009	Reducerea stagnărilor în desfăşurarea procesului de producţie. Flexibilitatea resurselor umane	Eticientizarea activităţii agenţilor economici. Creşterea calităţii şi a volumului de produse livrate

– Program de stimularea şi promovare a dezvoltării cercetării, inovării.
– Program de stimularea design-ului modern – practic şi reproductiv.

– Dezvoltarea serviciilor conexe, privind aprovizionarea, întretinerea funcţionării echipamentelor şi instalaţiilor, etc.
– Consultantă în domeniul c lităţii şi tehnologiilor

157

Vie Vin

Considerent Strategic,2	ADĂUGAREA DE VALOARE I RETINEREA
OBIECTIVE	INIŢIATIVE	INSTITUŢII RESPONSABILE	Resurse de Alocat	RESURSE ADIŢIONALE NECESARE	.PERIOADĂ IMPLEMENTARE	ŢINTE	IMPACTUL MĂSURILOR
Îmbunătăţirea eficienţei în lanţul valoric	Stimularea activităţilor lanţului valoric (producătorul de vin va avea rol de integrare)		Reprezentant al companiilor de vârf		2007		Număr de companii ce desfăşoară activităţi de integrare
	Coordonare mai buna cu viticultorii locali	Asociaţiile producătorilor ONIV	Reprezentant al companiilor de vârf			Creşterea calităţii procesului de furnizare a strugurelui	Procent de materie prima oferita circuitului comercial
	Introducere de sisteme de piaţă pentru managementul fondurilor de ajutor oferite AIP, în special ajutoruI pentru distilare, rambursările de export, bonu surile de abandonare, licenţele şi drepturile de plantare.	MAPDR Agenţia de Intervenţie şi Plăţi (agenţia de monitorizare a fondurilor UE) ONIV	Fonduri publice	Expertiza privind implementarea sistemelor de piaţă.	2007	Sisteme de piaţă funcţionale	Grad de adaptare ofertei la piaţă
Extinderea lanţului valoric intern	Integrarea cercetării şi producţiei( în vederea plantării şi promovării varietăţilor interne şi aplicării tehnologiei modern e)regândirea( optimizarea ) balanţei între cerceta rea de baza şi cea aplicată.	MAPDR,MEdC ASAS Asociaţii ONIV,PNW Producători	Bugetul de stat SCDW Universităţi		2006	Creştere cu 20% a numărului de companii/ asociaţii ce întreprind activităţi de cercetare şi dezvoltare în fiecare an	Număr al firmelor /asociaţiilor ce pot beneficia din cercetare şi dezvoltare

– MAPDR
– Asociaţia

Extinderea turismului vinului în România prin cooperare cu ANT, ANTREC şi ministerele responsabile

Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi turismului, Ministerul Economiei şi Comerţului; MAFRD

Asociaţii de turism , Asociaţii ale producătorilor de vin, asociaţiile regionale ale vinului

Facilităţi private curente de acomodare.

Parteneriate cu agenţiile de turism pentru a promova excursii tematice

Reţele de informare

Programul de cooperare ANTREC

2006-2009

Creşterea numărului de turişti străini cu 10%pean

2 evenimente naţionale pe an în colaborare cu ANTREC

20 evenimente regionale pe an în colaborare cu ANTREC

Număr de turişti străini

Îmbunălăţirea eficienţiei producţiei la nivelul viticultorilor şi creşterea capacităţii de fabricare a vinului.

Incurajarea introducerii materialului de însămânţare de calitate în promovarea importului/exportului( 0% pentru produsele UE) Aplicarea corectă şi la timp a lucrărilor viticole şi a tratamentului viţei Resurse umane disponibile şi calificate. Investiţie tehnologică

MAPDR ICDW,SCDW

Viticultori, produ căiori

Program de acţiuni şi măsuri de relansare a producţiei de material de însămânţare între 2004-2006 (Oct

2004)

Subvenţii pentru motorina, pentru material de însămânţare Credite agricole pentru plantarea şi reconversia viilor

Program de sprijinire a investiţiilor în tehnologie şi tehnici

moderne

2006-2009

Creşterea competitivităţii producătorului român

. Creşterea eficienţei la ha

Aplicarea de tehnologii moderne

Recolte medii- proporţie între recolta avuta şi cea optimă

Număr al companiilor care investesc pentru modernizare Cantitate de investiţii în tehnologii moderne legate de randament

Creşterea procentului de varietăţi nobile şi a categoriilor de vin îmbuteliat.

Dezvoltarea şi implementarea programelor de înlocuire Credit atractivpentru achiziţionarea de facilităţi de îmbuteliere

mai moderne

MAFRD

Asociaţii Producători

Fondurile europene şi de la bugetul statului, conform negocierilor cu UE Bănci

2009

2006

% procent al creşterii varietă lor nobile

% procent al creşterii vinului îmbuteliat

Nr. de ha replantate Nr. de sticle vândute

Sistemele de management al calităţii şi al securitatii alimentare (ISO 9000 şi HACCP)

implementare şi certificare

Crearea unui parteneriat cu corpul certificat şi crearea unui program, crearea unor ghiduri.

Ajutor financiar pentru certificare şi implementare

MAPDR, MEC, MEdC

ASRO DADR,ANCA PNW, ONIV, APEV

Sistem de sprijin pentru finanţarea exportului OG 120/2002 completata ( 75% din finanţarea cheltuielilor de afaceri pentru implementare şi

certificare)

Experţi români şi internaţionali Companii specializate de extindere

Agenţii de certificare

2006-2007

2007-2009

5 companii i în fiecare an

Număr de companii înscrise pentru sprijin de la bugetuI de stat în acest scop

Număr de companii ce profilă de asemenea sprijin

158

Dezvoltare profesională a personalului	Programe de training pe elemente ale lanţului valoric ( diferenţiate prin nevoi) Implementare a sistemului de stimulente bazat pe relaţia eficienţă – salariu	Asociaţii Profesionale Companii	ANCA, DADR Universităţi ASAS Agenţii de consuli anta Programe de asistenta tehnica (IBD/GTZ, USAID)	Specialişti străini	Începând cu 2006	Cel puţin 4 programe de training pe an ( tehnic, marketing, financiar)	Număr de persoane ce beneficiază de training
Îmbunătăţirea şi dezvoltarea promovării vinului românesc pe pieţele ţintă	Creşterea numărului de participări la târguri comerciale şi la expoziţii internaţionale Implicarea producătorilor în organizarea standurilor cu exponate. Creşterea contribuţiei firmei la crearea brandului naţional; diferenţierea spaţiului în funcţie de nevoi.	MEC-DGPE PNW,APEV	Program de promovare a exportului	IBD/GTZ USAID	2006	lmbunătăţirea prezenţei României la târgurile internaţionale
	organizarea unei reţele de reprezentare comerciala externa pe pielele liniă	MEC Asociaţiile producătorilor	Program de promovare a exportului	Parteneriat cu IBD/GTZ, USAID, alte programe de asistenta	2006	3 reprezentanţe comerciale noi în fiecare an	Atingerea ţintei propuse
	Dezvoltarea unui Institut de Marketing a Vinului pentru promovare vinurilor româneşti pe pieţele străine, şi fondul de management al vinului ( fond de promovare generat de contribuţia exportatorilor şi de contribuţiile guvernului)	MFP, MEC, MAPDR, CRPC, APEV, PNW, ONIV	Fonduri publice şi private	USAID, IBD/GTZ Consultanţi străini	2006- 2006	Creşterea exporturilor şi o mai bună poziţionare a preţurilor	Număr de noi pieţe proporţie de creştere pe piaţa tradiţională
	Reluarea realizării unui ghid al identităţii vinurilor Româneşti, o broşură bilingvă semestrială de prezentare a ofertei româneşti	PNW	MEC Program de promovare a exportului Specialişti de sector în marketing		2006- 2009
	Dezvoltarea unei strategii de comunicare pentru pieţele ţintă	Asociaţiile producătorilor MAE,MEC ASG ppp	Specialişti în markelin g şi comunicare Fonduri publice (75%-100%)	USAID	2006	Mesaj consistent adaptat specificului pieţei
	Publicarea şi distribuirea unei prezentări a vinurilor Româneşti pe CD în străinătate	APEV MEC	Program de promovare a exportului		2006	1000 CD+ ROM distribuite	Număr de contracte încheiate

159

Susţinerea marketingului individualizat pentru zonele mai puţin populare

Asociaţiile producătorilor CRPC:

Comunităţile Româneşti (largi în SUA, Canada, Europa de vest)) Cluburi de vin şi alte asemenea organizaţii (lanţul mic de distribuţie

HORECA)

Programe de training pe tehnici de marketing

2006-2009

2 de manageri înscrişi în fiecare an

Numărul personalului instruit.

Cantitatea vândută prin asemenea tehnici

valoare adăugata rezultată din variaţii ale competitorilor internaţionali organizarea la Bucureşti a competiţiei anuale de vin..

PNW ONIV MEC

Resurse financiare: fonduri de la buget desemnate să promoveze vinurile româneşti ,Contribuţi a vinificatorilor Români, ONDOV(

holograma: 50000E)

2006-2009

Creşterea faimei vinurilor româneşti pe piaţa globala

Număr de participanţi Prestigiul juriului

160

161

Sectorul produse meşteşugăreşti industriale şi de artizanat

Perspectivă	COMPETITIVITATEA SECTORULUI
Considerent Strategic	LANTUL VALORIC ŞI PRIORITĂTILE SECTORULUI ' '
Obiective	Iniţiative	Instituţii responsabile publice şi private	Resurse de Alocat	Resurse de Alocat	Perioadă implementare	Ţinte	Impact măsuri
1. Îmbunătă rea eficienţei în lanţuI valoric	Iniţiativa nr. 1: Introducerea de tehnici IT în procesul de producţie pentru reducerea timpului de producere şi livrare				2006-2009	Folosirea tehnicilor IT pentru procesul de producţie . pentru cooperativele de export care au în structura lor peste 100 de lucratori direct productivi	Număr de societăţi cooperative meşteşugăreşti informatizate din sub- sectoarele confecţii textile şi tricotaje-şi încălţăminte
1. Îmbunătă rea eficienţei în lanţuI valoric	Iniţiativa nr. 2: Training şi asistenţă pentru creşterea nivelului tehnic.	exportatoare;			2006-2009	Organizare anuală a întâlnirilor profesionale pentru fiecare sub- sector
	Iniţiativa nr. 3: Training şi consultanţă în domeniul transferului tehnologic pentru modernizarea procesului de producţie.				2006-2009	Organizarea anuală de seminarii în fiecare subsector pentru facilitarea accesului la informaţie în ceea ce priveşte tehnologia modernă şi echipamentul avansat tehnic implementat de cooperative de profil

– MCTI;
– Companii de IT;
– Societăţii cooperative exportatoare;

– Financiar;
– Personal specializat.

– CCIR;
– MIE;
– Uniuni/asociaţii cooperatiste meşteşugăreşti;
– Societăţi cooperative meşteşugăreşti

– Programe de training şi consultanţă ;
– Personal specializat.
– Resurse financiare;

– Numărul de societăţi cooperative implicate
– Număr de acţiuni întreprinse

– MEdC
– CCIR;
– Organisme de cercetare şi dezvoltare. specializate intr-un anumit sector;
– Uniuni/asociaţii cooperatiste meşteşugăreşti;

– Program de training şi consultanţă în domeniul transferului tehnologic şi modernizării;
– Personal specializat.
– Co-finanţare

– Număr de seminarii organizate;
– Numărul de societăţi cooperative meşteşugăreşti participante
– Numărul de societăţi cooperative meşteşugăreşti implicate în modernizare
– tehnologică

2. Creşterea valorii adăugate prin includerea noilor activităţi	Iniţiativa nr. 1: Identificarea de furnizori şi dezvoltarea de parteneriate care să intre în lanţul valoric naţional, înlocuind bunurile importate			2006-2009	Realizarea , pe fiecare sector.a parteneriatelor cu furnizorii/ producătorii de materii prime, materiale, accesorii, unelte,/dispozitive/tester e, cu furnizorii deservicii de proiectare/documentare, a furnizorilor de ambalaje
3. Îmbunătăţirea contribu ei sectorului la obiectivele de dezvoltare	Iniţiativa nr. 1: Promovarea unei legi specifice agenţilor economici fabricanţi de produse meşteşugăreşti industriale şi de artizanat (legea cooperaţiei meşteşugăreşti.	– Personal de specialitate		2006-2007	Marcarea identităţii pe piaţă a categoriei de operator economic (exportator) – societatea cooperativă meşteşugărească; – Iniţierea brandului de sector.	– Creşterea performanţei economice în cadrul sectorului; –
	Iniţiativa nr. 2: Promovarea unei legi a meseriilor pentru reglementarea pregătirii şi perfecţionării profesionale a resursei umane utilizată în sector	– Personal de specialitate	– experţi din cadrul Parteneriatului Româno- German	2006	personalului productiv.
	Iniţiativa nr. 3: Iniţierea de acţiuni pentru dezvoltarea de legături de afaceri cu şi în cadrul sectorului.			2006-2007	Realizarea cooperării în producţie în fiecare sub-sector ca sursă de creştere a volumului şi diversificare a structurii exportului la nivelul sectorului	parteneriate;

– Agenţii de dezvoltare regională
– Organizaţii de dezvoltare a IMM- urilor;
– Asociaţii ale producătorilor (din cooperaţia meşteşugărească);

– Financiar – investitori;
– Personal specializat;
– Parteneriat între societăţi cooperative meşteşugăreşti exportă şi terţi

– Număr de noi furnizori;
– Număr de parteneriate;
– Număr de tipuri de bunuri ce înlocuiesc importurile;

– ANIMMC;
– Uniunea Naţională a Cooperaţiei Meşteşugăreşti;
– MEC;.

– MMSSF;
– Uniunea Naţională a Cooperaţiei Meşteşugăreşti;
– CCIR;
– MEC.

– Asigurarea profesionalismului în practicarea meseriilor;
– Alinierea la cerinţele Acquis-ului Comunitar cu privire la protecţia consumatorului, prin competenţa

– Reducerea costurilor non-calităţii la produsele exportate;
– Diminuarea cazurilor de concurenţă neloială între exportatori;

– Uniuni/asociaţii cooperatiste meşteşugăreşti;
– Asociaţii de terţi producători.

– Finanţare-surse proprii;
– Personal specializat.
– Parteneriate în produc e.

– Număr de agenţi economici implicaţi;
– Creşterea exportului prin

162

163

Industria textilă şi a produselor textile

Perspectivă	COMPETITIVITATEA SECTORULUI
Considerent Strategic	LANTUL VALORIC ŞI PRIORITĂTILE SECTORULUI ' '
Obiective	Iniţiative	Instituţii publice şi private responsabile	Resurse de Alocat (financiare, programe, oameni)	Resurse adiţionale necesare (financiare, programe, oameni)	Perioadă implement are	Scopuri	Im pact măsuri
1. Modernizarea produselor şi funcţională de-a lungul lanţului valoric	Alinierea producţiei din sector la direcţiile de dezvoltare ale platformei europene de textile- confec i	MinisteruI Educaţiei şi Cercetării	Buget; – Investitori români		2006-2009	– Includerea a 3 experţi în grupurile de lucru ale platformei europene de textile-confecţii
2.Îmbunătăţirea eficienţei în lanţul valoric	Reducerea perioadei de produ cere şi livrare prin metode moderne de management si organizarea productiei.			industriei uşoare	2007 – 2009	Implementarea unui sistem de informatizare pentru procesul de producţie. în scopul monitorizării în timp real a activităţii	Creşterea indicatorilor economici din industria uşoară

• Agenţii de dezvoltare industrială;
• Organizaţii de dezvoltare pentru IMM- uri;
• Asociaţii Profesionale
• Unităţi RDI

• Ministerul Educaţiei şi Cercetării
• IN.C.D.TP.
• Asociaţii Profesionale
• Agenţi economici exportatori

– Financiar;
– Personal calificat.

– Programe de investiţii naţionale in scopul modernizării şi restructurării industriei uşoare
– Program naţional RDI pentru sprijinirea modernizării şi restructurării

Perspectivă	COMPETITIVITATEA SECTORULUI
Considerent Strategic	LANTUL VALORIC ŞI PRIORITĂTILE SECTORULUI ' '
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	"finte	Impact măsuri
1. lmbunătăţirea eticienţei în lanţul valoric existent	Iniţiativa 1 – Afilierea internaţională la schemele acreditate de export trainin g	MEC NCEM MEC PASS			2006-2008	Creşterea cu 5% a instituţiilor de training acreditate în următorii 3 ani	Extinderea programelor internaţionale certificate de training
	management (exp ITC)	PATR
		CCI
	Iniţiativa 2; – Acreditarea naţională a managementului de	MEC MEC NCEM			2008	Creşterea cu 20% a instituţiilor de training acreditate în următorii 3 ani	Extinderea programelor internaţionale certificate de training
	training în export
2. Capturarea şi reţinerea unei proporţii mari din valoarea finală produsului pe piaţă ln lanţul valoric existent	Iniţiativa 1 – Training şi consiliere de afaceri in outsoucing . management si dezvoltare produs	MEC PATR PASS CCI			2006-2009	20% din instituţii să confirme creşterea exportului de produse în fiecare an Nivele anuale specifice de noi investiţii	Număr de noi furnizori de modernizarea a programelor de training Număr de noi
							stimulente pentru
							programele de livrare
	Iniţiativa 2; – Training pentru programele de trainin g	MEC MEC NCEM			2006-2009	25% din educatori sau noi recruţi în programele de training în fiecare an	Atingerea unei competenţe educaţionale mai mare

• Financiar
• Programe
• Oameni

• Financiar
• Programe
• Oameni

• Financiar
• Oameni

• Financiar
• Oameni

• Financiar
• Oameni

• Financiar
• Oameni

• Financiar
• Programe
• Oameni

• Financiar
• Programe
• Oameni

164

PRIORITĂTI ÎN RAMURA METALURGICĂ ÎN PERSPECTIVĂ

165

OBIECTIVE	INIŢIATIVE	Responsabili	SURSE DE FINANŢARE	SURSE COLATERALE	TERMEN LIMITĂ PROPUS	ŢINTE PROPUSE	.IMPACTUL MĂSURILOR
1. Asigurarea resurselor	– asigurarea resurselor de piaţa internă – topirea oţelului vechi – reciclarea metalelor neferoase		Resurse proprii	–	ln progres. pana in 2007	O mal buna asigurare a materiei prime	transformarea reţelei de colectare de metal într-o industrie de procesare avansata a metalelor reciclabile – utilizarea rezervelor nefolosite: vase marine abandonate pe mare şi în zona Dunării (inclusiv cele scufundate). recuperarea structurilor metalice din minele închise: încurajarea acestei activităţi prin privilegii fiscale şi alte ini ative ale autorităţilor modernizarea unei dotări adecvate de parcuri de metale vechi
2. Menţinerea şi creşterea ponderii pe piaţă		Managementul companiilor metalurgice	Resurse proprii	–	lntărire imediata	lncepând cu 2007 3% din exporturi direcţionate pe alte pieţe în fiecare an	asigurarea la timp a portofoliului de export pentru pieţele consolidate deschiderea de birouri ale ramurii în zone noi Implicare activă a birourilor comerciale de la ambasadele României în ţările nou abordate – oferte noi atractive cu onorarii suplimentare versus competitori în noile localii de export
3. Uşurarea accesului companiilor orientate spre export la finan ţări cu cost redus. înainte şi după încheierea operaţiunilor de export		-Eximbank	Resurse proprii	Împrumuturi bancare	începând cu 2006	Dezvoltarea de programe de împrumut pentru operaţiuni de export de către băncile comerciale( începând cu 2007) Împrumuturi ieftine pentru cumpărături şi post livrare (în cadrul anului – 2006)

– Managementul companiilor metalurgice
– MEC

– întărirea segmentului actual de piaţă
– marketing agresiv în segmentele potenţiale de piaţă
– noi produse şi promoţii atractive în acele regiuni

– training şi programe de consultanţă pentru IMM- uri privind contractarea de împrumuturi
– training în sistemul bancar în ceea ce priveşte asumare riscului
– studii de fezabilitate pentru o banca de extindere a exporturilor
– stabilirea unui forum de

– Managementul companiilor metalurgice
– Bănci comerciale
– MFP

– accelerarea investiţiei şi la exploatarea capitalului
– uşurarea tranzacţiilor şi a plăţii bunurilor exportate
– acces la credite şi la garanţii
– extinderea disponibilităţii pentru împrumuturi pentru exportatori ( mai ales pentru IMM-uri)
– acces liber la leasing.

	bănci şi companii exportatoare burse pentru implementarea unor facilităti de leasing					Discounturi eficiente ale piă ţiior viitoare (din 2007)	factoring şi forfetare
4. Creşterea cantităţii de produse exportate în cantităţi mici	Stabilirea de canale de consultare între asociaţiile agenţilor implicaţi şi asociaţiile din industria de metale – baza de consuIlare activă între companiile exportatoare	Managementul companiilor metalurgice	Resurse proprii	–	lncepând cu 2006	2007 Anul integrării
5. Creşterea gradului de aliniere în ceea ce priveşte calitatea şi standardul de siguranţă specifice principalelor pieţe	promovarea a calităţii în industriile metalurgice		Resurse proprii	Programul de Asistenţă UE	2007 – 2006	Armonizarea celor naţionale şi internaţionale, până în 2007	norme
6.lntroducerea managementului profesionist în companiile orientate spre export	– programe de training pre si post an gajare, în managementul exportului şi alte activităţi auxiliare		Resurse proprii	Programul de Asistenţă UE	2006 – 2009	Dezvoltarea programelor de management, training în afaceri şi consultanţă concentrate pe managementul exportului, toate la costuri rezonabile	educare şi agenţiile de

– refacerea schemelor de garantare a împrumuturilor pentru export
– lărgirea sistemului de
– studii de fezabilitate

– statistici ale comerţului global cu oţel
– studii sectoriale de piaţă
– obţinerea de feedback de la procesul iniţial de consultanţă

– oferirea de servicii de baza în ceea ce priveşte calitatea şi serviciile de informare tehnică
– Încurajarea sectorului privat de a se implica în servicii ce privesc acordarea de evaluări
– îmbunătăţirea autorităţii naţionale de standardizare
– programe de training în managementul proiectelor şi managementul calităţii
– programe de
– acreditarea organismelor de certificare OHSAS 18001

– Managementul companiilor metalurgice
– MEC

– Creşterea nivelului de informare al exportatorilor din îngrămădeala internaţională privind specificaţiile tehnice şi standardele legate de metalurgie
– abilitatea sectorului metalurgic de a-şi adapta produsele la cerinţele internaţionale
– reducerea cerinţelor legate de standardele tehnice
– creşterea interesului companiilor locale pentru serviciile oferite de centre de consultanţă şi/sau de birouri de standardizare
– Creşterea numărului de companii certificate cu ISO 9000 sau cu alte

– Managementul companiilor metalurgice
– MEC

– program special pentru creşterea nivelului de familiarizare cu tehnicile moderne de management si promovare
– implicarea celor mai faimoase organizaţii private de educaţie
– alianţa între organizaţiile de promovare a comerţului , centrele de

166

consultanţă pentru a oferi o combinaţie între instruire-educare- consultare IMM-urilor cu potenţial de export

crescut

7. Creşterea nivelului abilită lor tehnice şi profesionale în metalurgie

– alianţa intre asociaţiile sectoriael şi Ministerele Educaţiei, Muncii şi Comerţului pentru evaluarea nevoilor tehnice specifice sectorului metalurgic

Resurse proprii

Programul de training UE

2006 – 2009

sporirea sistemului general şi tehnologic de educa e disponibil pentru metalurgie

– Managementul companiilor metalurgice
– Mede
– MMSS
– MEC

– creşterea numărului şi nivelului de programe de educare tehnica specifice fiecărei companii metalurgice
– Creşterea numărului de înregistrări în acele programe

167

3. PERSPECTIVA CLIENTULUI

Strategia de export – Plan de lucru şi baza de management

168

SEGMENTAREA CLIENTILOR

Sectorul Vinului

Perspectivă	PERSPECTIVA CLIENTULUI
Considerent Strategic	SEGMENTAREA CLIENTILOR
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Măsurarea impactului
1. Dezvoltarea exportului pe pieţele ţintă	Iniţiativa 1 Participare stabilă cu pavilion naţional la târguri importante în Franţa. Rusia SUA, Asia	MEC PNW APEV	Buget şi companii participante	IBD/ GTZ USAID	lncepând cu 2006	4 Târguri în fiecare an 40 De participanţi pe an	Număr de târguri şi număr de companii
	Iniţiativa 2 Concentrarea pe instrumentele de promovare a exportului pe pieţele ţintă	PNW APEV COMPANIILE PRODUCĂTOARE DE VIN	Financiar: instrumente bugetare Resursele asociaţiei Resursele companiei	IBD/ GTZ USAID	2006-2009	Evenimente pe pieţe în fiecare an	Număr de evenimente pe pieţe
Considerent Strategic 2	Exportator potenţial
1. Transformare a capacităţii potenţiale în capacitate de export	Iniţiativa 1 Campanii de informare şi training a potenţialilor exportatori privind avantajele exportului	Instituţii Responsabile (Publice şi Private): Camere Profesionale Instituţii de training	Buget public Asociaţii universităţi (ASE)	IBD/ GTZ USAID	2006- 2009	5 Simpozioane pe potenţialul de export în fiecare an	Număr de simpozioane şi număr de participanţi
	Iniţiativa 2 Stimularea exportatorilor aspiranţi de a investi în piaţă	MEC PNW APEV ONIV	Buget al Guvernului	USAID IBD/ GTZ	Începând cu ianuarie 2006	3 cercetări de piaţă în fiecare an
Considerent Strategic 3	Exportatorul aspirant
1. Întărirea capacităţii de export	Iniţiativa 1 Stimularea exportatorilor aspiranţi să participe la târguri şi la expoziţii	PNW APEV ONIV	Instrument bugetar Resursele companiei	USAID. GTZ	Începând cu ianuarie 2006	40 companii participante a târguri în fiecare an	Număr de companii care încep să exporte

169

Sectorul produse meşteşugăreşti şi de artizanat

Perspectivă	PERSPECTIVA CLIENTULUI
Considerent Strategic	SEGMENTAREA CLIENŢILOR
Considerent Strategic 1	Exportatori curenti
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Măsurarea impactului
1. Dezvoltare exportului pe pieţele ţintă şi intrarea pe noi pieţe	Iniţiativa nr. 1: Organizarea şi desfăşurarea de acţiuni menite să identifice nevoile pe pieţele ntă	– ANEIR; – MEC/CRPC; – Uniuni/asociaţii cooperatiste meşteşugăreşti	Parteneriat public- privat bazat pe programe de informare comercială		Anual	Cooperare între instituţii pentru obţinerea informaţiilor privind: standardele de calitate impuse, tipurile de comerţ, densitatea aquis-ului comunitar pe produs	– Număr de pieţe cu cerinţe identificate.
	Iniţiativa nr. 2: Facilitarea afacerilor pentru abordarea de pieţe noi (Rusia, Ucraina).	– ANEIR; – MAE/MEC; – Asociaţii ale cooperativelor mestesugaresti;	Parteneriat public- privat bazat pe finanţarea dezvoltării comerţului internaţional.	Personal specializat în birourile comerciale române.	Anual	– Identificarea lanţurilor noi de cerere pe pieţele noi; – Identificarea investitorilor străini.	– Număr de noi pieţe abordate; – Număr de afaceri noi lansate; – Capital de investiţie adus.

	Iniţiativa nr. 3: Participare consecventa sub pavilion naţional la târguri internaţionale specializate şi/sau mixte.	– MEC; – Uniuni/asociaţii cooperatiste meşteşugăreşti (inclusiv asociaţii profesionale pe sub-sectoare);	Parteneriat public- privat bazat pe programe de târguri şi misiuni.		Anual	– Lansarea unei colecţii noi pentru fiecare sub-sector pe pieţele ţintă. – Lansarea colecţiilor noi de produse pe pieţele noi	– Număr de târguri; – Număr de misiuni; – Număr de colecţii de produse.
Considerent Strategic 2	Exportatori potentiali					–	–
Obiective	Iniţiative	Instituţii responsabile ( publice şi privale)	Resurse de Alocat (financiare,program, umane)	Resurse de Alocat (financiare,program,u mane)	Perioadă implementare	Ţinte	Măsurarea impactului
1. Transformarea capacităţilor interne existente de livrare în capacităţi de export	Iniţiativa nr. 1: Asistenţă pentru export direct	– ANEIR; – CCIR; – MEC; – Uniuni/asociaţii cooperatiste meşteşugăreşti (inclusiv asociaţii profesionale pe sub-sectoare)	– Programe de asistenţă a exportului; – Personal specializat; – Co-finanţare		lncepând cu 2006	Organizarea şi desfăşurarea a două seminare pe an pentru facilitarea transferului de informaţie privind gradul de conştientizare al comerţului şi al pieţei, finanţarea exportului şi managementul exportului	– Număr de seminarii organizate şi desfăşurate – Număr de societăţi cooperative meşteşugăreşti participante; – Număr societăţi cooperative meşteşugăreşti pregătite pentru activitatea de export.

170

	Iniţiativa nr. 2: Facilitarea contactelor pe piaţă.	– ANEIR; – CCIR; – MEC; – Uniuni/asociaţii cooperatiste meşteşugăreşti (inclusiv asocia i profesionale pe sub-sectoare)	– Financiar; – Program de ajutarea a exportului; – Personal specializat pe pieţele ţintă (în oficiile comerciale).		lncepând cu 2006	– Organizarea şi desfăşurarea anuală de acţiuni de documentare şi informare pe pieţele ţintă cu grupuri de socetăţi cooperative meşteşugăreşti	– Număr de acţiuni organizate; – Număr de socetăţi cooperative meşteşugăreşti participante; – Număr de beneficiari identificaţi pe piaţa externă.
Considerent Strategic 3	Exportatori aspiranti					–	–
Obiective	Iniţiative	Instituţii responsabile ( publice şi privale)	Resurse de Alocat (financiare,program, umane)	Resurse de Alocat (financiare,program,u mane)	Perioadă implementare	Ţinte	Măsurarea impactului
1. Transformarea interesului şi entuziasmului în capacităţi de export	Iniţiativa nr. 1: Asistenţă în afaceri şi training în domeniul managementului exportului.	– ANEIR; – CCIR; – MEC; – Uniuni/asociaţii cooperatiste meşteşugăreşti	– Programe de asistenţă a exportului; – Personal specializat. – Co-finanţare		lncepând cu 2006	Desfăşurarea de acţiun· de asistenţă şi seminarii de training privind managementului exportului	– Număr de seminare; – Număr de participanţi

171

172

Industria textilă şi a produselor textile

Perspectivă	PERSPECTIVA CLIENTULUI
Considerent Strategic	SEGMENTAREA CLIENŢILOR
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Măsurarea impactului
Creşterea impactului confecţiilor româneşti pe pieţele europene	Iniţiativa nr. 1: Facilitarea contractelor de afaceri pentru intrarea pe pieţele noi( exp.: Rusia, Ucraina).	•ANEIR; • Ministerul Afacerilor Externe/ Ministerul Educaţiei şi Cercetării • Asociaţii Profesionale	Parteneriat public- privat prin programe de finanţare a dezvoltării comerţului exterior.	Personal calificat în ramurile comerciale.	2006-2009
	Iniţiativa nr. 2: Propunerea creării: -unor posturi de reprezentare pentru mediul de afaceri, ln cadrul ambasadelor României; – Consiliului Tehnic pentru ramura textilelor Centrului de Marketing	Ministerul Economiei şi Comerţului; -Ministerul Afacerilor Externe -Camera de comerţ şi industrie	Parteneriat public- privat	Fonduri private	2006-2009	-5 posturi de reprezentare în cadrul Ambasadelor României din ţările cu tradiţie în exportul hainelor; – J Centre de Marketing; – Consiliul tehnic pentru ramura textilelor;	Penetrarea pieţelor externe şi întărirea prezenţei industriei româneşti de textile şi produse textile pe aceste pieţe

173

Sectorul mobilă

Perspectivă	PERSPECTIVA CLIENTULUI
Considerent Strategic	SEGMENTAREA CLIENŢILOR
Considerent Strategic	Exportator curenti
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Măsurarea impactului
1. Dezvoltarea exportului,prin creşterea competitivităţii internaţionale	INITIATIVA nr.1: – su’stinerea parti ipări i la târguri internaţionale de profil şi a reclamei comerciale prin promovarea CD-urilor, cataloagelor, ofertelor, etc.( KOLN, BIRMINGHAM, KIEV,PARIS,MILANO,B RUXELLES,MOSCOVA ,VALENCIA,etc.) -Facilitarea comertului cu mobilă pe pieţe'le CSI şi Ucraina; – Iniţierea de programe pentru transfer de tehnologii performante în fabricile de mobilă şi în sectoarele furnizoare de semifabricate şi prefabricate; -Iniţierea de programe specifice pentru atragerea de investitori străini direcţi;	MEC, CRPC, MFP, MAE, APMR, agenţi economici; MEC, CRPC, MFP, MAE, APMR, agenţi economici; MEC; MAE;,MFP, bănci, INL, APMR, agenţi economici; MEC; MAE;,MFP, bănci, INL, APMR, agenţi economici;	Parteneriat public- privat	Organisme internaţionale;	Anual	5 târguri /an Creşterea volumului de export minim 10/ an Minim 2/an	Dezvoltarea parteneriatei or internaţionale şi a exporturi! or. Numar programe Numar programe

Perspectivă	PERSPECTIVA CLIENTULUI
Considerent Strategic	SEGMENTAREA CLIENTILOR
Considerent Strategic 1	Exportatori actuali
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Măsurarea impactului
1. Creşterea competitivităţii internaţionale	Iniţiativa 1 -Programe de finanţare exportului	IBR EXIMBANK CCI CCPI	• Financiar • Programe • Oameni	• Financiar • Programe • Oameni	2008	Masa critică de expertiză disponibilă în fiecare sector	Nivel de angajare în programele stabilite
	Iniţiativa 2: -Programe de informare comercială	CRPC CCI ANEIR PATR PASS	• Financiar • Programe • Oameni	• Financiar • Programe • Oameni	2006-2009	Sectorul de afaceri Dispus să se angajeze în asemenea programe	Mărimea şi nivelul afacerii servicii de consiliere şi de sfătuire disponibile în cadruI comunităţii de export
	Iniţiativa 3 -Metodologie de dezvoltare a afacerii	MEC CCIR CRPC GEA	• Programe • Financiar • Oameni	• Oameni	2006-2009	3 experţi de sector în 4 sectoare anual	Designul unor programe durabile
2. Dezvoltarea resurselor umane	ln– itiativa 1 -lnt'ărirea avansării în carieră	MEC MEC ANOFM ANPRU CCI	• Financiar • Oameni	• Financiar • Oameni	2006-2009	100% revizuirea a listei de competenţă in muncă Testare anuală a competentelor cheie	Definirea criteriilor de recrutare pe baza competenţelor Crearea unei baze de teste de evaluare a competenţelor cheie
	Iniţiativa 2: -Livrarea de programe de management al exportului	ASE NCEM PATR CCI /SRAF MEC	• Programe • Financiar • Oameni	• Financiar • Programe • Oameni	2006-2009	Nu mai puţin de 15 angajaţi pentru fiecare 100 de oameni intraţi în programe anuale de training pe termen scurt sau lung Identificare anuală a 3-5 programe pentru fiecare competenţă cheie componentă	Educaţie pe toată durata vieţii Educaţie profesională specializată
3. Managementul strategiei	Iniţiativa 1 – Consiliere în afaceri şi feedback	ACSE NCEM CCI	• Programe • Financiar • Oameni	• Financiar • Programe • Oameni	2006-2009	Updatare lunară a dosarelor strategiei	Introducerea responsabilităţii pentru planificarea strategică ( întreprinderile mici)

175

	de la procesele consultative iniţiate	CCPI ANIMMC				Updatare bi-anuală a evaluărilor strategiei	Înfiinţarea departamentelor strategiei (întreprinderile mari)
	Iniţiativa 2: – Program de consilieri comerciali certifica	MEC CCIR CRPC CCPI GEA	suport curs ITC Experţi ITC Experţi naţionali	• Financiar • Programe • Oameni	2007	Masa critică de expertiză pentru fiecare sector instruită în programe anuale de 10 luni	Dezvoltarea competenţei pentru evaluare.management, export şi e- commerce
4. Dezvoltarea marketingului	Iniţiativa 1 – Consiliere de afaceri şi procese de consultare cu firmele şi asociaţiile sectorului	CRPC CCI PASS PATR	• Programe • Financiar • Oameni	• Programe • Financiar • Oameni	2006-2009	25% creştere anuală a consilierii in-house a afacerii pentru fiecare sector	Extinderea planificării strategiei la dezvoltare marketingului Planificare bugetara pentru programele de marketing
5. Managementul sistemelor de informaţie	Iniţiativa 1 – programe de training pentru e- dezvoltare	CCI CCPI CRPC Asociaţii sectoriale	• Programe • Financiar • Oameni	• Programe • Financiar • Oameni	2007-2009	Cel puţin un program de training pe an pentru personalul cheie din departamentele de contabil ate Înscrierea managerilor de vârf la cursuri scurte de specializare, la fiecare 2 ani Creşterea participării la înscriere cu 20% în fiecare an	Extinderea trainingului contabil în informatică Training specializat în securitatea şi protecţia informaţiei Training specializat în planificarea resurselor companiei
6. Logistică/ Standarde	Iniţiativa 1 – Un program ţintă de creştere a conştientizării şi de promovare	CCI PASS PATR	• Financiar • Oameni	• Financiar • Programe • Oameni	2006-2009	Liste Updatare anual pentru programele de training	Training specializat în drepturile de proprietate intelectuală
7. Managementul operaţiunilor/Controlul calităţii	Iniţiativa 1 – Un program ţintă de creştere a conştientizării şi de promovare	RENAR ASRO CCI CCPI PATR PASS ANIMMC	• Programe • Financiar • Oameni	• Programe • Financiar • Oameni	2006-2009	Programe anuale de training in-house pentru nu mai puţin de 30% din companiile din fiecare sector	Training specializat în: – managementul calităţii – controlul calităţii
8. Dezvoltarea produselor/Design industrial	Iniţiativa 1 – Un program ţintă de creştere a conştientizării şi de promovare	PATR PASS UNIV	• Programe • Financiar • Oameni	• Financiar • Programe • Oameni	2008	Masa critică de expertiză disponibilă în fiecare sector	Training specializat în: – design tehnic – inovare – tehnici de transfer tehnologic

176

Perspectivă	PERSPECTIVA CLIENTULUI
Considerent Strategic	SEGMENTAREA CLIENŢILOR
Considerent Strategic 2	Exportatori potenţiali
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Măsurarea impactului
1. Transformarea capacităţii latente de export în capacitate reală în export	Iniţiativa 1 – Consiliere a exportului şi a afacerii şi feedback de la procesul consultativ ini at	MEC NCEM PATR PASS CCI CCPI	• Financiar • Programe • Oameni	• Financiar • Programe • Oameni	2006-2008	1O companii la fiecare şase luni (pe o perioadă de peste trei ani)	Nivel de înrolare în programe de managementul exportului al companiilor existente non-exportatoare – exportatori pentru prima dată
	Iniţiativa 2: – Clustere şi activită de stimulare a legăturilor	MEC PATR CCI CCPI GEA	• Financiar • Programe • Oameni	• Financiar • Programe • Oameni	2006-2009	Programe anuale de creştere a conştientizării publice	Extinderea iniţiativelor de cluster
2. lmbunătăţirea cunoştinţelor de limbi străine	Iniţiativa 1 – Programe de conştientizare prin parteneriat public- privat	UNIV PATR CCI PASS	• Financiar • Programe • Oameni	• Financiar • Programe • Oameni	2006-2008	Evaluarea sectorului în termen de 3 ani	Stimulente temporare prin locuri de muncă pentru abilităţi lingvistice
3. lmbunătăţirea talentelor de negociere	Iniţiativa 1 – Implicarea unor organizaţii reputate de training în afaceri	MEC PATR PASS CCI	• Financiar • Programe • Oameni	• Financiar • Programe • Oameni	2008	Masa critică de expertiză disponibilă în fiecare sector	Training specializat în negocierile de comerţ internaţional

177

Perspectivă	PERSPECTIVA CLIENTULUI
Considerent Strategic	SEGMENTAREA CLIENŢILOR
Considerent Strategic 3	Exportatori aspiranţi
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Măsurarea impactului
1. Transformarea interesului şi entuziasmului în capacitate reală de export	Iniţiativa 1 – Consiliere în afaceri şi iniţierea unui proces consultativ între	MEC PATR PASS CCI	• Financiar • Programe • Oameni	• Financiar • Programe • Oameni	2006-2009	Evidenţă a participării la trainingul de "Start- up" la fiecare şase luni	Gradul de înscriere al companiilor începătoare cu aspiraţii de a exporta
	reţele de sprijin a
	comerţului, firme. şi
	asociaţii de sector
	Iniţiativa 2: – Training in managementul	MEC NCEM PATR	• Financiar • Oameni	• Financiar • Oameni	2007-2009	Creştere anuală cu 30% a înscrierii personalului	Programe de training pentru: -managementul de proiecte; – managementul calităţii
	exportului	PASS CCI					– managementul riscului
		CCPI

178

179

MANAGEMENTUL CALITĂTII EXPORTULUI

Perspectivă	PERSPECTIVA CLIENTULUI
Considerent Strategic	MANAGEMENTUL CALITĂŢII
Obiectiv	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	"finte	Măsurarea impactului
1. Dezvoltare similară cu cea a UE a laboratoarelor de	Iniţiativa 1 – Implementarea standardului SR EN	– laboratoare de testare ale companiilor t	-fonduri proprii ale laboratoarelor – fonduri bugetare prin		2006- 2009	-minim 1O laboratoare /an, în care va fi implementat SR EN	Nr. de laboratoare /an în care va fi implementat SR EN
testare a caracteristicilor sau	ISO/CEI 17025: 2001 în laboratoare	– laboratoare acreditate etc.	programele planului naţional de Cercetare,			ISO/CEI 17025	ISO/CEI 17025
performanţei materialelor şi produselor exportate			Dezvoltare şi inovare – co-finanţare prin program desfăşurat de
			MEC

	Iniţiativa 2 – Participarea institutelor de cercetare-dezvoltare şi a laboratoarelor acreditate la dezvoltarea anumitor	-RENAR -laboratoare de testare acreditate laboratoare ale institutelor de cercetare-dezvollare	– fonduri bugetare prin programele planului na onal de Cercetare, Dezvoltare şi inovare -fonduri proprii ale laboratoarelor	2006-2009	Minim 20 de institute de cercetare- dezvoltare şi laboratoare de testare acredilale/4 ani pentru a lua parte la compararea schemelor pentru laboratoare	Nr. de institute de cercetare-dezvoltare şi laboratoare de testare acreditate/ participante în cei 4 ani la compararea schemelor pentru laboratoare
	scheme de comparare pentru ca
	laboratoarele de testare să întâlnească
	noile cerinţe internaţionale privind
	competenţa
2. Dezvoltare instituţională ASRO pentru dezvoltarea activităţilor de standardizare şi de sprijinire a ofertei I	Iniţiativa 1 – Dezvoltarea unui Centru de Schimb Informaţional bazat pe cerinţele Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi UE – Dezvoltarea unei baze de date în domeniul standardizării	ASRO	Fonduri ASRO	2006-2009 Finalizarea în 2006 a softului necesar	– program (software) de updalare a bazei de dale – software asemănător	desfăşurarea unui program(software) şi a unui software asemănător util
nivelul cerinţelor şi practicilor europene şi internaţionale					util
	Iniţiativa 2		– fonduri ASRO	2006-2009	Doar 10-20% dintre	% dintre standardele
	– Tradu cerea	ASRO			standardele europene	europene traduse prin
	standardelor europene	– asociaţii profesionale,	– Parteneriat între		traduse prin metode de	metode de
	prin metoda	– organizaţiile	ASRO şi companiile de		"confirmation sheet"	"confirmation sheet"
	"confirmation sheer	angajatorilor	export, producători şi
	pentru a fi uşor de	-companii	asociaţii profesionale,
	înţeles şi de folosit în		pentru strângerea
	domeniu		fondurilor necesare
			traducerii standardelor
	Iniţiativa 3 – Tradu cerea standardelor europene	ASRO	– fonduri ASRO	2006-2009	adoptarea 100% a	% adoptare a
		M E.C.:M.J.:M.S M.TC.T. M.M.S.S.F.	– Fonduri bugetare, alocate pe baza		standardelor europene	standardelor europene
		M C.H: – companii, care iau	contractuală de ministerele implicate şi
		parte la comitetele	fonduri atrase de la
		tehnice ASRO	companii
3. Număr din ce în ce mai mare de exportator, IMM- uri, asociaţii profesionale, să ia parte la activitatea de standardizare din	Iniţiativa 1 – Organizarea evenimentelor de informare cu privire la importanta folosirii	ASRO ANIMMC Asociaţii Profesionale	Fonduri ASRO – fonduri bugetare prin programele planului national de Cercetare,	2006-2009	Reprezentarea în comitetelor tehnice ASRO: – 15% asocialii	% reprezentanţi în comitetele tehnice ASRO

180

cadrul comitetelor tehnice ASRO

standardelor şi participarea la activitatea de standardizare din cadrul comitetelor tehnice ASRO

Dezvoltare şi inovare

profesionale, producători, exportatori

-10% IMM-uri.

4. Certificarea produselor agro-alimentare

Iniţiativa 1

– Iniţierea de discuţii cu instituţia responsabila pentru completarea Hotararilor de Guvern nr.1157/2002 şi nr.

2206/2004;

MAPDR

Co-finanţare pentru certificarea conformităţii produselor agricolo-alimentare

2006-2006

ajungerea la o înţelegere pentru adoptarea unei noi legi, în completarea Deciziei de Guvern nr.1157/2002 şi nr.

2206/2004;

Noile acte legislative publicate în Monitorul Oficial

5. Campanii de conştientizare pentru promovarea culturii calităţii în rândul exportatorilor/ asociaţiilor profesionale

Iniţiativa 1

– Organizarea de seminare, ateliere de lucru, conferinţe, forumuri

-RENAR; BRML ASRO MEC- CCI,

– organizaţii de training/ certificare

Fondurile organizaţiilor

2006-2009

40 evenimente/an

Nr. de evenimente organizate/an

181

Perspectivă	PERSPECTIVA CLIENTULUI
Considerent Strategic	MANAGEMENTUL CALITĂTII
		Instituţii Responsabile (Publice şi		Resurse			Măsurarea
Obiectiv	Iniţiative	Private):	Resurse de Alocat	Adiţionale	Perioadă	-pnte	Impactului
				Necesare	implementare
1. Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii calităţii în domeniul:	Iniţiativa 1 – Dezvoltarea unui Centru de Schimb Informaţional de Standarde bazat pe cerinţele Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi UE – Dezvoltarea unei baze de date în domeniul standardizării	ASRO	Fonduri ASRO		2006-2009 Finalizarea în	– produs-program (software) de updatare a bazei de date
		ASRO	Fonduri ASRO		2006-2009 Finalizarea în	– produs-program (software) de updatare a bazei de date	crearea şi utilizarea unui produs- program (software) şi a unui produs-
					2006 a softului		program (software)
					necesar	– produs-program	conex
						(software) conex
A. standardizarii	Iniţiativa 2 – Recuperarea	ASRO	– fonduri ASRO – fonduri bugetare		2006-2009	– doar 10-20% dintre standardele	% dintre standardele
	decalajului dintre	– asociaţii profesionale,	– Parteneriat între			europene sa fie	europene traduse
	standardele traduse in limba română şi	– organizaţiile angajatorilor -companii	ASRO şi companiile de			traduse prin metoda ăfila de	prin metoda ăfila de confirmare" sau
	standardele traduse		export,			confirmare" sau	,,anunţ"
	prin metoda ăfila de confirmare" sau		producători şi asociaţii			,,anunţ"
	,,anunţ"		profesionale,
			pentru strângerea
			fondurilor
			necesare
			traducerii
			standardelor

182

	Iniţiativa 3 – Traducerea standardelor europene	ASRO M.E.C.;M.J;M.S. M.T.C.T. M.M.S.S.F. M.C.T.I.; – companii, care iau parte la comitetele tehnice ASRO	– fonduri ASRO – Fonduri bugetare, alocate pe baza contractuală de ministerele implicate şi	2006-2009	adoptarea 100% a standardelor europene	% adoptare a standardelor europene
			fonduri atrase de
			la companii
	Iniţiativa 4 Evaluarea impactului standardelor române în economia României	ASRO Organisme de instruire şi consultanţă	– Fonduri ASRO	2006-2009	– Studiu elaborat	– Editarea şi diseminarea studiului pe hartie si prin web-site
	Iniţiativa 5 – Creşterea	ASRO ANIMMC	– Fonduri ASRO	2006-2009	Reprezentarea în	% reprezentanţi în
	numărului de exportatori, IMM-uri, asociaţii profesionale, care participă la activitatea de standardizare în cadrul comitetelor	Asociaţii Profesionale	– fonduri bugetare prin programele planului naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare		comitetelor tehnice ASRO: – 15% asociaţii profesionale, producători, exportatori – 10% IMM-uri.	comitetele tehnice ASRO
	tehnice ASRO
B. certificării	Iniţiativa 1 Promovarea avantajelor certificării voluntare	– Organisme de certificare – RENAR	Fonduri -RENAR – organisme de certificare	2006-2009	– Realizarea şi difuzarea a cel puţin 1O titluri de pliante în câte	– nr de titluri de pliante şi nr exemplare difuzate/ 4 ani
	a produselor/ serviciilor				200.000 exemplare/ 4 ani

183

C. încercări (testări)	Iniţiativa 1 – Implementarea în laboratoare a: -standardului SR EN ISO/CEI 17025 2001 în laboratoare; – standardului EN ISO 15189:2003	– laboratoare de încercări ale companiilor – laboratoare acreditate etc. – laboratoare medicale	-fonduri proprii ale laboratoarelor – fonduri bugetare prin programele planului naţional de Cercetare, Dezvoltare şi	2006-2009	– 100 laboratoare / 4 ani, în care va fi implementat SR EN ISO/CEI 17025; EN ISO 15189 2003	nr. de laboratoare /4 ani, în care s-a implementat SR EN ISO/CEI 17025; EN ISO 15189 2003
			inovare
			– co-finanţare prin program desfăşurat de
			MEC
	Iniţiativa 2 Planificarea şi realizarea de programe de intercomparare a	-RENAR -laboratoare de testare acreditate laboratoare ale institutelor de cercetare-dezvoltare	– fonduri bugetare prin programele planului naţional de Cercetare, Dezvoltare şi	2006-2009	-minim 50 institute de cercetare- dezvoltare şi laboratoare de testare	nr. de institute de cercetare- dezvoltare şi laboratoare de testare acreditate/
	laboratoarelor acreditate de		inovare		acreditate/4 ani pentru a lua parte	participante în cei 4 ani la compararea
	încercări la nivel naţional şi internaţional		-fonduri proprii ale laboratoarelor		la compararea schemelor pentru laboratoare	schemelor pentru laboratoare
D. etalonarii/ calibrării	Iniţiativa 1 Promovarea cooperării între laboratoarele de etalonare	-RENAR -BRML- INM -Laboratoare de etalonare	fonduri proprii: -RENAR -BRML- INM -Laboratoare de etalonare	2006-2009	– Încheierea de acorduri de cooperare cu laboratoare din UE	-acorduri de cooperare cu laboratoare din UE
D. etalonarii/ calibrării	Iniţiativa 2 Sensibilizarea agenţilor economici cu privire la necesitatea etalonării echipamentelor de măsurare	-RENAR -BRML- INM	fonduri proprii – RENAR -BRML – INM	2006-2009	– Realizarea şi difuzarea a cel puţin 2 titluri de pliante în câte 50.000 exemplare/ 4 ani	– nr de pliante difuzate /4 ani

184

Iniţiativa 3 Planificarea şi realizarea unor programe de intercomparare a laboratoarelor de etalonare la nivel naţional şi internaţional

-ROLAB

-Laboratoare de etalonare

-BRML- INM

fonduri proprii:

– Laboratoare de etalonare

2006-2009

– Realizarea a cel puţin unui program anual de inter- comparare

Nr de programe

de inter-comparare/ 4 ani

E. inspecţiei

Iniţiativa 1

Oferirea de instruire şi training pentru inspectorii calităţii angajaţi ai agenţilor economici (mai ales în domeniul Metodelor de control statistic, Echipamentelor de măsură, etc.)

-Organisme de inspecţie

-Organizaţiile de instruire şi training în domeniul sistemelor de management

fonduri proprii:

-Organisme de inspecţie

-Organizaţiile de instruire şi training în domeniul sistemelor de management

2006-2009

-Minim 50 de persoane instruite/ 4 ani

-nr de persoane care au fost instruite/4 ani

Iniţiativa 2 Organizarea de seminarii şi conferinţe specializate pentru inspectorii calităţii

– RENAR

-Organisme de inspecţie

-Organizaţiile de instruire şi training în domeniul sistemelor de management al calităţii

fonduri proprii:

– RENAR

-Organisme de inspecţie

-Organizaţiile de instruire şi training în domeniul sistemelor de

management

2006-2009

-Minim 200 de persoane participante la conferinte/ 4ani

nr de inspectori participanti/4 ani

185

2. Promovarea şi sprijinirea implementării/ dezvoltării sistemelor de management în cadrul firmelor prin:

A. sensibilizarea agentilor economici privind rolul şi importanţa calităţii pe piaţa mondială

lnitiativa 1

-Organizarea de conferinţe şi simpozioane pe teme adecvate (inclusiv a unei Conferinţe Anuale Naţionale a Calităţii);

– Celebrarea Săptămânii Mondiale a Calităţii
– Organizare anuală a Forumului naţional al calităţii şi acordarea Premiului Român pentru Calitate ăJ.M.Juran” acelor companii care au reuşit implementarea cu succes a unui asemenea model

-Organizaţiile de instruire şi training în domeniul managementul calităţii

-Organizaţiile de consultanţă în domeniul sistemelor de management al calităţii şi acreditarea lor conform ISO 10019

-Universităţi

-CCIT

– Fundaţia Premiul Român pentru Calitate "J M Juran"

fonduri proprii:

-Organizaţiile de instruire şi training în domeniul managementul calităţii

-Organizaţiile de consultanţă în domeniul sistemelor de management calităţii şi acreditarea lor conform ISO 10019

-Universităţi

-CCIT

fonduri proprii:

– Fundaţia Premiul Român pentru Calitate "J M Juran"

2006-2009

-40 evenimente/an

-minim 20 de firme participante/an

-minim 20 companii/an care sa participe la Forumul

naţional al calităţii

-minim 10 companii/an care sa participe la competiţia

pentru acordarea Premiului Român pentru Calitate

,,J.M.Juran"

-nr. de evenimente organizate/an

– nr firme participante/an

-nr. de companii/an care au participat la Forumul naţional al calităţii si la competiţia pentru acordarea Premiului Român pentru Calitate

Iniţiativa 2 Publicarea şi distribuirea gratuită a unor pliante şi broşuri referitoare la diferite aspecte ale managementului calităţii ;

-Organizaţiile de instruire şi training în domeniul managementul calităţii

-Organizaţiile de consultanţă în domeniul sistemelor de management

fonduri proprii:

-Organizaţiile de instruire şi training în domeniul managementul calităţii

-Organizaţiile de consultanţă în domeniul sistemelor de management

2006-2009

-1O titluri/ an de pliante în min 100.000

exemplare/ titlu

– 5 titluri pe an de broşuri în min.

1OOO exemplare/ titlu

-nr de titluri/an

-nr. de publicatii realizate/ an

– nr de broşuri distribuite/ an

186

Iniţiativa J

– Publicarea regulată a unor periodice dedicate calităţii (inclusiv online)

-Publicarea unor studii de caz şi istorii de succes referitoare la experienţele firmelor din UE şi din România în calea lor spre excelenţă în

afaceri

-Organizaţiile de instruire şi training în domeniul managementul calităţii

-Organizaţiile de consultanţă în domeniul sistemelor de management

Fonduri proprii:

-Organizaţiile de instruire şi training în domeniul managementul calităţii

-Organizaţiile de consultanţă în domeniul sistemelor de management

2006-2009

– minim doua publicatii online/an

-minim 10 studii de caz publicate
– minim2 publicatii/an

– nr de publicatii online/ an
– nr studii de caz publicate
– nr de publicatii-/an

Iniţiativa 4

-Instruirea şi informarea periodică a unor reprezentanţi ai mass-media în domeniul managementului calităţii

-Organizaţiile de instruire şi training în domeniul managementul calităţii

-Organizaţiile de consultanţă în domeniul sistemelor de management

Fonduri proprii:

-Organizaţiile de instruire şi training în domeniul managementul calităţii

-Organizaţiile de consultanţă în domeniul sistemelor de

manaqement

2006-2009

– minim 10 reprezentanti mass-media informaţi şi instruiţi în domeniul managementului calităţii/ 4 ani

-nr reprezentanti mass-media informaţi şi instruiţi în domeniul managementului calităţii/ 4 ani

B. educaţiei, instruirii şi training

lnitiativa 1

– Elaborarea de standarde ocupaţionale (armonizate cu cele europene) pentru toate ocupaţiile profesioniştilor calităţii

-ARNA

-FRPC

-ARC,

-ACRMC

– Organizaţiile de instruire şi training în domeniul managementul calităţii
– Organizaţiile de consultanţă în domeniul sistemelor de management
– Universităţi

fonduri proprii:

-RENAR,

-ARNA

-FRPC

-ARC,

-ACRMC

– Organizaţiile de instruire şi training în domeniul managementul calităţii
– Organizaţiile de consultanţă în domeniul sistemelor de management al calităţii
– Universităţi

2006-2009

– Minim 50 standarde elaborate/ 4 ani

-nr de standarde ocupaţionale elaborate/4 ani

187

Iniţiativa 2

Promovarea Schemei naţionale de calificare şi certificare pentru ocupaţiile profesioniştilor calităţii (armonizată cu cea europeană)

-FRPC,

-ACRMC

– Organizaţiile de instruire şi training în domeniul managementul calităţii
– Organizaţiile de consultanţă în domeniul sistemelor de management
– Universităţi

fonduri proprii:

-FRPC,

-ACRMC

– Organizaţiile de instruire şi training în domeniul managementul calităţii
– Organizaţiile de consultanţă în domeniul sistemelor de management
– Universităti

2006-2009

– Elaborarea a 6 standarde ocupaţionale (pentru ocupaţiile care nu au fost încă transpuse în România)

-nr de standarde ocupaţionale elaborate/ 4 ani

Iniţiativa 3

Elaborarea de coduri etice pentru instructorii, trainerii şi consultanţii în sisteme de management (în conformitate cu standardele , ghidurile şi codurile europene)

-FRPC,

-ACRMC

– Organizaţiile de instruire şi training în domeniul managementul calităţii
– Organizaţiile de consultanţă în domeniul sistemelor de management
– Universităţi

fonduri proprii:

-FRPC,

-ACRMC

– Organizaţiile de instruire şi training în domeniul managementul calităţii
– Organizaţiile de consultanţă în domeniul sistemelor de management
– Universităti

2006-2009

– Elaborare a câte unui cod etic pentru instructorii, trainerii şi consultanţii în sisteme de management

-Nr de coduri etice elaborate pentru instructorii, trainerii şi consultanţii în sisteme de management

Iniţiativa 4

Instruirea studenţilor din învaţământul superior tehnic şi economic în domeniul sistemelor de management

-FRPC,

-ACRMC

– Organizaţiile de instruire şi training în domeniul managementul calităţii
– Organizaţiile de consultanţă în domeniul sistemelor de management
– Universităţi

fonduri proprii:

-FRPC,

-ACRMC

– Organizaţiile de instruire şi training în domeniul managementul calităţii
– Organizaţiile de consultanţă în domeniul sistemelor de management
– Universităti

2006-2009

– introducerea a cel puţin 3 cursuri opţionale privind sistemele de management în universităţile tehnice şi economice

-nr de cursuri opţionale introduse/ 4 ani

– nr studenţi instruiţi/ 4 ani

188

Iniţiativa 5 Instituţionalizarea unei Reţele româneşti a universităţilor oferind masterate şi doctorate în domeniul sistemelor de management şi racordarea ei la reţeaua europeană existentă

-FRPC,

-ACRMC

– Organizaţiile de instruire şi training în domeniul managementul calităţii
– Organizaţiile de consultanţă în domeniul sistemelor de management
– Universităţi

fonduri proprii:

-FRPC,

-ACRMC

– Organizaţiile de instruire şi training în domeniul managementul calităţii
– Organizaţiile de consultanţă în domeniul sistemelor de management
– Universităti

2006-2009

– introducerea a cel puţin 3 masterate şi a unui doctorat în sisteme de management la toate universităţile tehnice şi economice
– Crearea unei reţele a acestor universităţi

– nr de persoane cu masterat/ 4 ani
– nr persoane înscrise la doctorat/ 4 ani

C. informare

lnitiativa 1 –

Benchmarking privind organizaţiile cele mai competitive din România

– Firmele certificate ISO 9000
– Firmele laureate ale Premiului Român pentru Calitate

« J.M.JURAN >>
– Firmele laureate ale Premiului European pentru Calitate
– Organizaţiile de instruire şi training în domeniul sistemelor de management

fonduri proprii

– Firmele certificate ISO 9000
– Firmele laureate ale Premiului Român pentru Calitate

« J.M.JURAN >>
– Firmele laureate ale Premiului European pentru Calitate
– Organizaţiile de instruire şi training în domeniul sistemelor de

management

2006-2009

– Efectuarea de vizite de benchmarking la cel puţin 1O din organizaţiile laureate/ an

-Minim10 participanti la fiecare vizita
– Elaborarea a cel puţin 5 studii de caz, anual

-Nrde vizite de

benchmarking efectuate anual la organizaţiile laureate

-Nr de participanti la fiecare vizita

-Nr de studii de benchmarking elaborate anual

Iniţiativa 2

Benchmarking privind organizaţiile cele mai competitive din Uniunea Europeană

– Firmele laureate ale Premiului Român pentru Calitate

« J.M.JURAN >>
– Firmele laureate ale Premiului European pentru Calitate

fonduri proprii:

-firmele laureate ale Premiului Român pentru Calitate

– Firmele laureate ale Premiului European pentru Calitate

2006-2009

– Efectuarea de vizite de benchmarking la cel puţin 5 din organizaţiile laureate
– Traducerea şi difuzarea a cel puţin 30 studii de caz, anual

-Nrde vizite de

benchmarking efectuate anual la organiza ile laureate

-Nr de participanti la

fiecare vizita

-nr de studii de caz traduse şi difuzate/ an

189

D. consultanţă	lnitiativa 1 Stabilirea şi instituţionalizarea standardelor de calificare şi etice pentru consultanţii în sisteme de management al calităţii şi acreditarea lor conform ISO 10019, (armonizate cu standardele europene)	-ACRMC – Organizaţiile de consultanţă în domeniul sistemelor de management al calităţii şi acreditarea lor conform ISO 10019	fonduri proprii: -ACRMC – Organizaţiile de consultanţă în domeniul sistemelor de management al calităţii şi acreditarea lor conform ISO 10019	2006-2009	– Elaborarea unui cod etic pentru consultanţii în sisteme de management	-Existenta unui cod etic difuzat tuturor celor interesati
D. consultanţă	Iniţiativa 2 Acreditarea Asociaţiei Române a Consultanţilor în Managementul Calitătii (ACRMC)	ACRMC	-fonduri proprii ACRMC	2006-2009	– Elaborarea documentelor de acreditare	-acreditarea ACRMC
E. implementare	lnitiativa 1- Implicarea firmelor din România în iniţiativa europeană "Sharing best practice with EU candidate countries"	– Firmele care au implementat sisteme de management (conform standardelor ISO 9000 , 14000, etc.)	-fonduri proprii firme	2006-2009	– Includerea a cel puţin 50 de firme din România în iniţiativa europeană/ 4 ani	-nr. de firme incluse în iniţiativa europeană/ 4 ani
3. Promovarea produselor şi serviciilor certificate pe piaţa internă	Initiativa 1 – Campanie de informare cu privire la avantajele certificării produselor şi serviciilor – Publicarea regulată a datelor privind produsele şi serviciile certificate – Promovarea produselor şi serviciilor ce au obţinut mărcile de conformitate	-Organismele de certificare a produselor şi serviciilor	Fonduri proprii Organisme de certificare a produselor şi serviciilor	2006-2009	minim 1O titluri de pliante, fiecare în 100.000 exemplare plus publicare pe web site-uri existente/ 4 ani	Nr de publicatii, titluri de pliante, – web site-ruri care promovează produsele şi serviciile certificate

190

Perspectivă	PERSPECTIVA CLIENTULUI
Considerent Strategic	Managementul calităţii exportului
Obiectiv	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Privale):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Măsurarea impactului
1. Creşterea	Iniţiativa 1	-Organisme acreditate de	Fondurile companiilor		2006-2009	-peste 4.000	-peste 4000 companii/
competitivităţii prin	-Implementarea si certificarea	certificare a sistemelor de				companii/ 4 ani	4 ani certificale cu
calitate a produselor	sistemelor de management al	management				certificate cu SR EN	SR EN ISO
oferite I a export	calităţii, al săn ăiăţii şi					ISO 9001 2001 şi cu	9001:2001 şi cu alte
	securităţii în muncă, al					alte sisteme de	sisteme de
	securităţii informapei,		Co-finanţare prin			management, HACCP	management, HACCP
	HACCP, responsabilităţii		programe conduse de			etc.	etc.
	sociale, de management al		-MEC
	calităţii în industria		-MAPDR
	automobilelor etc.,		-ANIMMC
	Iniţiativa 2	-MEC	Fondurile companiilor		2006-2009	-peste 2500 produse	-nr. de produse
	-Certificarea conformităţii	-organisme acreditate de				certificate/ 4 ani	certificate/ 4 ani
	produselor industriale	certificare a conformităţii				pentru domeniul	pentru domeniul
		produselor	– co-finanţare prin			reglementat-marca	reglementat-marca
			programul condus de			CS/CE de	CS/CE de
			MEC			conformitate -minim 1O produse	conformitate -nr. de produse textile
						textile certificate/an	certificate/an
	lniliatlva3 Ce tificarea conformităţii produselor agroalimentare: – Iniţierea de discuţii cu instituţia responsabila pentru completarea Hotărârii de Guvern nr.1557/2002 şi Hotărârii de Guvern nr. 2206/2004:	MAPDR		Co-finanţare pentru	2006-2006	consensualizare	-noul act legislativ
				certificarea		pentru adoptarea unei	publicat în Monitorul
				conformităţii		noi legi, în	Oficial
				produselor		completarea HG
				agroalimentare		nr.155712002 şi HG
						nr. 2206/2004:

191

2. lmbunătăţirea performanţelor companiilorîn ceea ce priveşte mediul înconjurător şi respectarea cerinţelor legislaţiei privind mediu înconjurător	Iniţiativa 1 -Implementarea unui sistem de management al mediului înconjurător sau a unor sisteme integrate de management calitate- mediu	-organisme acreditate de certificare a sistemului de management de mediu -organisme acreditate de certificare a sistemelor integrate de management calitate- mediu	Fondurile companiilor Co-finanţare prin programe conduse de -MEC MAPDR ANIMMC	2006-2009	-peste 400 companii/ 4 ani, care vor implementa şi certifica sistemul de management de mediu sau sistemele integrate de management calitate- mediu	nr. de companii care au implementat şi certificat sistemul de management de mediu sau sistemele integrate de management calitate- mediu
3. Campanii de conştientizare a cerinţelor legislative în domeniul etichetelor ecologice şi al promovării produselor cu etichete ecologice	Iniţiativa 1 Organizarea de evenimente	-MMGA CCIT -asociaţie profesională -organizaţiile angajatorilor	Fonduri ale companiilor organizatoare	2006-2009	-minim 4 evenimente/an -minim 100 companii/an	-nr. de evenimente/an -nr. de companii participante
4. Campanii de conştientizare a personalului din IMM-uri în domeniul standardelor şi certificării produselor	Iniţiativa 1 – Cursuri de informare/ training şi consultanţă pentru IMM-uri în domeniul standardelor şi al asigurării calităţii şi certificării produselor	-organizaţii de educare-training şi consultanţă	-fondurile proprii ale IMMurilor -co-finanţare prin programul condus de ANIMMC	2006-2009	-minim 200 IMM- uri/4 ani -minim 1000 de persoane informate/ instruite/ 4 ani	-nr. de IMM-uri/4 ani -nr. de persoane informate/ instruite/ 4 ani
5. lmbunătătirea calităţii serviciilor	Iniţiativa 1	-universitati publice şi private din România;	fonduri proprii	2006-2009	– minim 20 de universităţi, spitale	-nr universităţi, spitale şi alte
	Implementarea	-spitale şi alte instituţii			şi alte instituţii	instituţii publice şi
	sistemelor de	publice şi private de			publice şi private	private similare
	management al calităţii	îngrijire a sănătăţii ;			similare care vor fi	certificate pentru
	serviciilor în:	-cabinetele de notari,			certificate pentru	sistemul de
	-universităţi publice şi	avocaţi;			sistemul de	manangement al
	private din România;	-instituţii mass-media;			manangement al	calităţii serviciilor/ 4
	-spitale şi altor instituţii publice şi private de	-hoteluri			calităţii serviciilor/4 ani	ani
	îngrijire a sănătăţii din
	România;
	-cabinete de notari,
	avocaţi;
	-turism (hoteluri);
	-transportul de mărfuri;
	-cultură (mass-media;);

192

Iniţiativa 2

Implementarea sistemelor de management al calităţii serviciilor în cadrul administraţiei publice locale şi centrale din România

– Organizaţii ale administraţiei publice locale şi centrale

fonduri proprii

2006-2009

– minim 50 de organizaţii ale administraţiei publice locale şi centrale care vor fi certificate pentru sistemul de manangement al calităţii serviciilor/ 4

ani

-nr organizaţii ale administraţiei publice locale şi centrale care sunt certificate pentru sistemul de manangement al calităţii serviciilor/ 4 ani

6. Dezvoltarea unor noi domenii de acreditare în concordanţă cu cerinţele pieţei

Iniţiativa 1 Acreditarea organismelor de certificare pentru:

-sisteme de management al sănătăţii şi securităţii în muncă, al securităţii informaţiei, responsabilităţii sociale,

-sisteme de management pentru HACCP-ISO 22000

-certificare SMC în telecomunicaţii (TL 9000);

– certificare sisteme

G.M.P. (Good

manufacturing Practice)

-certificare păduri;

-certificare SMC serviciilor în cabinete notari, avocaţi;

-certificare SMC serviciilor în transportul de mărfuri;

-certificare SMC serviciilor în turism;

-certificare SMC în administraţie;

– certificare SMC serviciilor în unităţi de sănătate;

-certificare personal;

–certificare produse biologice;

-RENAR

-organisme de certificare

– fondurile proprii ale organismelor de certificare
– fonduri bugetare prin programele planului naţional de Cercetare, Dezvoltare şi inovare

2006-2009

-minim 5 organisme

de certificare/ 4 ani, care vor acreditate pentru noi domenii

-nr. organismelor de certificare/4 ani, acreditate pentru noi domenii

193

Iniţiativa 2

Acreditarea:

-laboratoarelor EKO-TEX;

-laboratoarelor de produse biologice;

-laboratoarelor oenologice, vinuri;

-GLP (Good Laboratory Practice)

– Laboratoarelor de

analize medicale conform cerintelor standardelor internaţionale ISO 15189:2003

-laboratoare ale institutelor de cercetare şi dezvoltare;

– laboratoare private

– fondurile proprii ale laboratoarelor
– fonduri bugetare

prin programele planului naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare

2006-2009

-minim 10 laboratoare /4 ani, care vor fi acreditate pentru noi domenii

-nr. laboratoare /4 ani, acreditate pentru noi domenii

194

Perspectivă	PERSPECTIVA CLIENTULUI
Considerent Strategic	Managementul calităţii exportului
Obiectiv	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Privale):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Măsurarea impactului
1.Promovarea recunoaşterii calităţii produselor şi firmelor româneşti pe pieţele externe prin: acţiuni de popularizare a calităţii produselor şi serviciilor româneşti pe pieţele externe prin:	lnitiativa 1 Publicarea periodică a unui catalog (în engleză şi franceză) conţinând toate produsele şi serviciile certificate oferite de România	RENAR -FPRC ăJ.M.JURAN" -Organisme de certificare a produselor şi serviciilor	fonduri proprii -RENAR -FPRC ,,J.M.JURAN" -Organisme de certificare a produselor şi serviciilor		2006-2009	-editarea unui catalog/ an;	– nr de cataloage/4 ani
	Iniţiativa 2 Organizarea de activităţi promoţionale adecvate în cadrul târgurilor internaţionale	– MEC; CRPC; CCIR, firme	Co-finanţare de la bugetul statului (OG 120/2002 republicată)		2006-2009	– minim cale o activitate promoţionala organizata la fiecare targ /an	– nr. activităţi promoţionale care au fost organizate/an
	Iniţiativa 3 Înregistrarea produselor şi serviciilor româneşti certificate în TICQA Data Base (EOTC)	-FPRC ăJ.M.JURAN" -Organisme de certificare a produselor şi serviciilor	fonduri proprii -FPRC ,,J.M.JURAN" -Organisme de certificare a produselor şi serviciilor		2006-2009	– minim 1O produse şi servicii înregistrate anual în TICQA Data Base (EOTC)	– nr. produse şi servicii înregistrate în TICQA Data Base (EOTC)

195

2.Promovarea corn petitivităţii firmelor româneşti prin:

sprijinirea acţiunilor de creare a imaginii firmelor competitive din România pe pieţele externe

lnitiativa 1

Publicarea periodică a unui catalog (în engleză şi franceză) conţinând toate firmele din România având sisteme de management certificat

RENAR

-FPRC ăJ.M.JURAN"

– Organisme de certificare a sistemelor de management

fonduri proprii:

-RENAR

-FPRC

,,J.M.JURAN"

– Organisme de certificare a sistemelor de management

2006-2009

-editarea unui catalog/ an;

– nr de cataloage/4 ani

lnitiativa 2

Înregistrarea firmelor din România având sisteme de management certificate în TICQA Data Base (EOTC)

-FPRC ăJ.M.JURAN"

– Organisme de certificare a sistemelor de management

fonduri proprii:

-FPRC

,.J.M.JURAN"

– Organisme de certificare a sistemelor de management

2006-2009

– minim 20 de firme înregistrate anual în TICQA Data Base (EOTC)

-nr firme care au fost înregistrate în TICQA Data Base (EOTC)

196

Perspectivă	PERSPECTIVA CLIENTULUI
Considerent Strategic	MANAGEMENTUL CALITĂŢII
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Măsurarea impactului
1. Acord cu standardele de calitate	Iniţiativa 1 – Proces de consultare între asociaţiile publice, firme şi asociaţii de sector	MEC PATR PASS CCI CCPI	• Financiar • Oameni	• Financiar • Oameni	2006-2009	10% creştere anuală a instituţiilor ce caută procese de evaluare externă	Un sistem recunoscut de evaluare a standardelor de educaţie
	Iniţiativa 2: – Stabilirea unui corp de acreditare naţională recunoscut internaţional	MEC	• Financiar • Oameni	• Financiar • Oameni	2007	Un corp public de training profesional acreditat in al i" an	Standard naţional de evaluare
2. Răspuns la cererea de servicii a comunităţii de afaceri	Iniţiativa 1 – Supravegherea sectorului şi statistici	PATR PASS MEC	• Financiar • Oameni	• Oameni	2008	Raport de evaluare la fiecare 4 ani	Evaluarea balanţei între teorie şi nevoile educaţionale practice
	Iniţiativa 2: Supravegherea	PASS PATR	• Oameni	• Oameni	2007-2009	80% de răspunsuri satisfăcătoare în	Nivel şi număr de clienţi
	calităţii programului	NCEM MEC				cercetările anuale naţionale	satisfăcu ţi( nr. de ciienţi păstra ţi
		CCI					etc.)
		CCPI

197

198

CERCETARE- DEZVOLTARE – INOVARE §I TRANSFER TEHNOLOGIC

Perspectivă	PERSPECTIVA CLIENTULUI
Considerent Strategic	CERCETARE – DEZVOLTARE – INOVARE ŞI TRANSFER TEHNOLOGIC
Obiectiv	Iniţiativă	Instituţii Responsabile (Publice şi Privale):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	"finle	Măsurarea impactului
Corectarea Decalajelor					2006	– Strategii de	• creştere relativă a volumului şi calităţii exporturilor în sectoarele respective
Tehnologice. .o	Elaborarea de					dezvoltare
răspândire mai rapidă a	strategii de					tehnologică
tehnologiilor avansate	dezvoltare					elaborate de
în toate sectoarele	tehnologică la nivel					principalele
economice şi	sectorial,cu obiective					sectoare indu striale
implementarea unor	pe termen lung şi
modele de dezvoltare	scurt clar stabilite
tehnologică susţinută la
nivel sectorial
	Sprijinire directa a				2007/2013	Creşterea
	întreprinderilor pentru: investiţii legate de achiziţionarea, transferul si					numărului de firme inovatoare tehnologic: cu peste 50% din
	adaptarea tehnologiilor					numărul de firme active (aprox de 3
	avansate					ori)
	Servicii tehnice necesare pentru fazele premergătoare
	investiţiei
	Folosirii la scară largă a tehnologiei IT în toate sectoarele economice
Corectarea decalajelor	Sprijin pentru campanii sistematice de promovare a culturii de inovare
com12etitivitătii :
tehnologice.creşterea capacităţii întreprinderilor de a
face faţă ritmului evoluţiei şi competiţiei
la nivel european şi
internaţional

	sprijin direct pentru întreprinderi pentru introducerea şi aplicarea unor practici manageriale pentru dezvoltarea tehnologică şi activităti de inovare
	Sprijin pentru dezvoltarea unei reţele structurate de furnizori naţionali şi regionali (infrastructuri şi servicii) specializaţi pentru: transfer tehnologic si servicii de inovare, evaluare a conformitătii cu reglementările tehnice şi practicile europene şi internaţionale servicii de competitivitate
	Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea firmelor inovatoare, in special in domeniile high-tech: baza legală potrivită, incluzând prevederi fiscale si financiare infrastructuri şi zone dedicate (incubatoare, parcuri SIT) stimularea investiţiilor publice şi private în firme inovatoare
Ex12otturile cu valoare	Încurajarea unei participări mai mari a companiilor în programele de Cercetare şi dezvoltare finanţate public (proiecte individuale sau în reţea ale companiilor,proiecte
adăugată mare:
.dezvoltarea activită lor de Cercetare, Dezvoltare şi inovare in întreprinderi în special în domeniile high-tech

199

	de cercetare în colaborare, bazate pe cooperare tehnologică între companii, universităţi şi institute de Cercetare, Dezvoltare)
	Sprijin direct pentru companii pentru dezvoltarea in- house a capacităţii de cercetare: angajarea de personal specializat, crearea departamentelor de Cercetare şi Dezvoltare, dezvoltarea unor laboratoare specializate
	Mecanisme de sprijin special pentru stimularea activităţii or de Cercetare, Dezvoltare în întreprinderi, incluzând: stimulente financiare şi fiscale, şi ajutor din partea statului
În ceea ce 12.riveş_te	Sprijin pentru formarea şi dezvoltarea unor reţele/clustere tehnologice, incluzând întreprinderi,instituţii de Cercetare dezvoltare şi universităţi.cu profil tehnologic similar, în special la nivel regional
Pietele globale:
promovarea unor clustere tehnologice viabile,capabile să devină competitive pe piaţa globală
	Sprijin pentru programele de dezvoltare a strategiei tehnologice lansate de companii mari sau asociaţii industriale, în special in domeniile high-tech

200

201

DEZVOLTAREA COMPETENTEI

Perspectivă	PERSPECTIVA CLIENTULUI
Considerent Strategic	DEZVOLTAREA COMPETENTEI '
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Privale):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	"Jinle	Măsurarea impactului
1. Susţinerea şi întărirea ariilor de competenţă	Iniţiativa 1 – cercetări in sector şi feedback din	NCEM PATR PASS	• Oameni	• Oameni	2006-2009	Bază de dale anuală cu experţii, consultanţii sau asociaţii acreditaţi	Recunoaştere standard a abilităţilor actuale
	procesele consultative	CCI
	iniţiate	CCPI
		AMCOR
2. Dezvoltarea unor noi arii de competenţă	Iniţiativa 1 – Dialog îmbunătăţit între sectoarele public-privat	MEC MEC PATR PASS	• Financiar • Programe • Oameni	• Programe • Oameni	2006-2009	1O instituţii care modernizează programul în fiecare an	Număr de premii internaţionale acordate pentru inovare
		UNIV					companiilor locale
		CCI
		CCPI
	Iniţiativa 1 – Cercetări ale sectorului	PATR PASS CCPI GEA	• Financiar • Oameni	• Financiar • Programe • Oameni	2006-2009	Cercetare anuală a nevoilor sectorului pentru dezvoltarea competenţei	Conştientizare îmbunătăţita a nevoilor competenţei

Perspectivă	PERSPECTIVA CLIENTULUI
Considerent Strategic	DEZVOLTAREA COMPETENTEI '
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Privale):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Măsurarea impactului
1. Stabilirea profesionalismului în cadrul managementului si trainingului profesional	Iniţiativa 1 – Iniţierea unui proces de consuitare între sectoare şi instituţiile de training	MEC PATR PASS CCI CCPI	• Financiar • Programe • Oameni	• Financiar • Programe • Oameni	2008	Raport de evaluare la fiecare 3 ani	Evaluare interna şi externă a managementului strategiei în dezvoltarea competentei
2. Exlinderea centrelor de training a reţelelor regionale	Iniţiativa 1 – Cercetări ale sectorului	PATR PASS ADR CCI	• Financiar • Oameni	• Financiar • Oameni	2006-2009	Planuri anuale pentru fiecare sector şi regiune	Activităţi de training şi planificare regională

202

203

Sectorul mobilă

Perspectivă	PERSPECTIVA CLIENTULUI
Considerent Strategic	DEZVOLTAREA COMPETENTEI '
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse ce urmează a fi alocate	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Măsurarea impactului
1. Dezvoltarea competenţei	INIŢIATIVA nr. 1 Informarea	Camera de Comerţ şi Industrie a României,	Parteneriat public- privat:	Finantari internaţionale;	Permanent	Training în vederea armonizării aquis-ului	Creşterea nivelului de training profesional pentru
	producătorilor de mobilă şi a consumatorilor	Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul				comunitar Stimularea nivelului	a eficientiza activităţile;
	despre dinamica folosirii produselor de rezistenţă îndelungată, prin: Programe de training la	Economiei şi Comerţului.Centrul român pentru promovarea				de calitate a produselor;
	toate nivelele în marketing, calitate ,protecţia	comerţului.Asociaţia română de acreditare.Oficiul de stat
	mediului.promovarea de tehnologii ecologice;	pentru invenţii şi mărci, Asociaţia româna a
	Extinderea cursurilor si a concursurilor cu diverse	standardelor, instituţiile de învăţământ superior,
	teme;	Institutul naţional al lemnului, GEA.
		Asociaţiile patronale/profesionale şi
		operatorii economici de profil;

204

Sectorul Electronic şi Electro-tehnic

Perspectivă	PERSPECTIVA CLIENTULUI
Considerent Strategic	DEZVOLTAREA COMPETENTEI '
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse ce urmează a fi alocate	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Măsurarea impactului
1. Reconsiderarea şi aplicarea eficientă a conceptelor de marketing în strategiile şi politicile	INIŢIATIVA nr. 1 Formarea propriului personal specializat la	Min. Muncii, protecţiei sociale şi familiei Consiliul naţional pentru dezvoltarea profesională	Finanţare cu fonduri publice Finanţare cu fonduri UE( PHARE,	Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Cercetării Instituţii de studii	Începe permanent cu anul 2006	-repregătire de personal (aprox 50 serii/an)	Creşterea numărului de produse exportate, menţinând şi dezvoltând segmentele de piaţă
companiilor	nivel de companie	a adulţilor Ministerul Economiei	bilaterale, etc.) Fonduri private	superioare
		Comerţului Ministerul Educaţiei,	Fonduri proprii
		Tineretului şi Cercetării Agenţia Naţională pentru
		Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi cooperare Companii specializate
		de dezvoltare profesională
		Companii de consultantă
	INIŢIATIVA nr. 2 Identificarea şi folosirea companiilor specializate în marketing	Ministerul Economiei Comerţului Camera de Comerţ Asociaţiile profesionale/patronale	Finanţare cu fonduri publice Fonduri private Resurse proprii	Reprezentanţi economici în străinătate (ai statului şi privaţi)	începând cu 2006	Crearea unei baze de dale specializate	Creşterea nr. de produse exportate, identificarea de noi pieţe
2. lmbunălăţire constantă a calificării personalului	INIŢIATIVA nr. 1	Min. Muncii, protecţiei sociale şi familiei	Finanţare în parteneriat public-	Finanţare internaţională	Incepe permanent cu anul 2006	Proprii angajaţi Persoane neangajate	Câştiguri în plus pentru angajaţi
	Organizarea continuă a dezvoltării profesionale. Oferirea logisticii necesare Crearea de programe de training Înfiinţarea centru lui de expertiză pentru	ANFPA Comisiile de sector Companii specializate	privat	Studii privind personalul specializat Schiţarea legislaţiei pentru alocarea unui procent din randamentul/salariul anual, trainingului		pregătite în meşteşuguri cerute de piaţă:aproximativ 300 modelatori, 600 sudori, 400 procesat ori	Resurse umane mai flexibile Evitarea problemelor cauzate de fluctuarea forţei de muncă
	dezvoltarea profesională
	a muncitorilor in industria constructoare de maşini şi de nave.

205

Sectorul Vinului

Perspectivă	PERSPECTIVA CLIENTULUI
Considerent Strategic	DEZVOLTAREA COMPETENTEI '
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Măsurarea impactului
1. Dezvoltarea competenţei de Cercetare de piaţă Planificare Finanţare Marketing Management al exportului	Iniţiativa 1 Programe pentru creştere informării privind importanţă dinamicii comerţului internaţional Program de certificare ISO 9000 Management proactiv al calităţii exportului şi sprijin pentru testarea calităţii	CRPC, ANCA, DADR RENAR PNW,ONIV,	OG 120/2002	Asistenţă tehnică:IBD/GTZ, USAID	2006-2009	Produse de înaltă calitate	Număr de firme certificate pentru sistemul de managemnt al calitatii
	.lnitiativa 2 ' lmbunătăţirea programelor de training în managementul exportului Introducerea în aria curiculară a universităţilor a cursurilor de managementul exportului Dezvoltarea de programe post- universitare bazate pe competenţă	MAPDR,MEdC Universităţi cu profil economic Asociaţiile producătorilor	MAPDR,MEdC Universităţi cu profil economic		2006-2007	30 de manageri înscrişi în fiecare an	Nr. de manageri instrui
	.lnitiativa 3 ' lmbunătăţirea programelor de training profesional şi tehnic în universităţi Informarea despre importanţa exporturilor în sectorul de afaceri	MAPDR,MEdC Universităţi cu profil economic Asociaţiile producătorilor	MAPDR,MEdC Universităţi cu profil economic		2006-2007	Experţi în comerţ exterior	Nr. de experţi

206

FINANTAREA COMERTULUI

Perspectivă	PERSPECTIVA CLIENTULUI
Considerent Strategic	FINANTAREA COMERTULUI ' '
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Măsurarea impactului
1. Dezvoltarea capacităţii	Iniţiativa 1 – Dezvoltarea programului referitor la transferul tehnologic şi dezvoltarea	Consilii locale ADR MEC CCI CCPI	• Financiar • Programe • Oameni	• Financiar • Programe • Oameni	2006-2009	Ţintele specifice sectorului	lntinderea noilor programe de consultanţă în afaceri şi training la nivel de sector
	clusterului	GEA
2. Diversificarea capacităţii	Iniţiativa 1 – Implicare crescută a organizaţiilor de training în dezvoltarea antreprenorială	MEC APART MEC CCI CCPI ANIMMC	• Financiar • Programe • Oameni	• Financiar • Programe • Oameni	2006-2009	Ţintele specifice sectorului	Noi exporturi orientate spre joint ventures sau alianţe de afaceri create de exportatorii existenţi
	Iniţiativa 2: – Upgradare a serviciilor de sprijinire a comerţului	MEC CRPC CCI ARB	• Financiar • Oameni	• Financiar • Oameni	2006-2009	Liste Updatare anual pentru programele de training	Noi programe de training pentru cooperarea în afaceri
3. Dezvoltarea competenţelor	Iniţiativa 1 – Programe de conştientizare a exportului ce ntesc sectorul afacerilor	CCI CCPI NCEM PATR PASS	• Financiar • Programe • Oameni	• Financiar • Programe • Oameni	2007-2009	100 man ageri înscrişi în fiecare an	Nivel de înscriere a managerilor afacerilor în programe de training pentru managementul
						300 înscrieri profesionale în fiecare an	exportului Număr experţi profesionali şi tehnici angajaţi în întreprinderile exportatoare

Perspectivă	PERSPECTIVA CLIENTULUI
Considerent Strategic	FINANTAREA COMERTULUI ' '
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Măsurarea impactului
1. Infrastructură	ln,,itiativa 1 – lmbunătăţire continuă	MTCT FATII-ARTRI	• Financiar • Programe	• Financiar • Programe	2006-2007	creştere cu 30% a nr. în 2 ani reabilitarea	Număr de ofiţeri de transport
	a programelor şi logisticii (inclusiv prin	PASS PATR	• Oameni	• Oameni		reţelelor de transport	ce primesc training privind transportarea
	intervenţii pentru						exportului
	viabilizarea căilor de						Nr. kilometri reabilita
	transport)
	Iniţiativa 2: – Programe speciale de îmbunătăţire a capacităţii managementului logistic	MTCT MEC FATII-ARTRI PATR PASS	• Programe	• Programe	2006-2009	Masa critică de expertiză disponibilă în fiecare sector	Număr de noi recruţi în programele de specializare
2. Proceduri şi documentaţie	ln,,itiativa 1 – lmbunătăţire continuă a programelor	ANV PASS PATR	• Financiar • Oameni	• Financiar • Oameni	2006-2007	creştere cu 30% a nr. din fiecare sector în 2 ani	Nivel de înscriere în programele referitoare la procedurile vamale
	referitoare la
	procedurile vamale
3. Sprijinirea tranzacţiilor	Iniţiativa 1 – programe de e- business training şi facilitare a comerţului	MEC MEC PATR CCI	• Financiar • Programe • Oameni	• Financiar • Programe • Oameni	2006-2007	creştere cu 15% a numărului companiilor din nivelul curent într-un	Număr de afaceri care se înscriu la programele de e- business şi facilitare
						an

207

Perspectivă	PERSPECTIVA CLIENTULUI
Considerent Strategic	FINANTAREA COMERTULUI ' '
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	"finte	Măsurarea impactului
1. Identificarea oportunităţilor	Iniţiativa 1 – Training şi	MEC CRPC	• Financiar • Programe	• Financiar • Programe	2006-2009	50 persoane pe an	-asigurarea avansării în carieră
	management mai atent al reţelei de	CCIR	• Oameni	• Oameni
	reprezentanţi
	comerciali
	de peste oceane
	Iniţiativa 2: Training selectiv pentru programe de târguri şi misiuni (Tară/eveniment	MEC CCIR	• Financiar • Programe • Oameni	• Financiar • Programe • Oameni	2006-2009	75% înscriere regulată de participare la târguri/misiuni în 3 ani	Training specializat al personalului cheie desemnat pentru programele de târg/misiuni
	/participare)
2. Promovare naţională	Iniţiativa 1 – Accent pe	MEC CRPC	• Financiar • Programe	• Financiar • Programe	2006-2009	Creştere cu 15% a personalului instruit în	Portaluri "electronice' naţionale şi private
	dezvoltarea "e- competentei"	CCIR	• Oameni	• Oameni		primul an; 20% în anii următori	îmbunătăţite

208

Perspectivă	PERSPECTIVA CLIENTULUI
Considerent Strategic	FINANTAREA COMERTULUI ' '
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice si Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	"finte	Măsurarea impactului
1. Reducerea sărăciei	Iniţiativa 1 – Training şi consiliere pentru export a întreprinzătorilor cu	MEC ADR MEC CCI	• Financiar • Programe • Oameni	• Programe • Oameni	2006-2009	75 în decursul a 3 ani	Număr de companii orientate spre export care stabilesc sau extind operaţiuni în
	potenţial de export	MF					zone mai pu n avantajate
	Iniţiativa 2: – Conştientizareai şi instruirea personalului organiza ilor locale în promovarea investiţiilor şi in subiecte cheie ale exportului	MEC CCI Consilii locale	• Financiar • Oameni	• Oameni	2006-2009	Creşterea înscrierii cu 30% pe an	Număr de personal din organizaţii municipale şi regionale angajat direct în implementarea strategiei na onale pentru export
2. Generarea de locuri de muncă	Iniţiativa 1 – Alianţă între	MEC Consilii locale	• Financiar • Programe	• Financiar • Programe	2006-2009	Un eveniment pe an/sector asociat cu	Târguri regionale de locuri de muncă cu
	asociaţiile regionale şi de sector şi Ministere	CNDIPT SRAF/CCI	• Oameni	• Oameni		Strategia naţională pentru export	focus pe proiectele locale de investiţie şi
	pentru promovarea	ANOFM					de export
	trainingului tehnic în
	funcţie de nevoile
	zonei şi de talent
	Iniţiativa 2: – Reţinerea competenţelor locale	Consilii locale ADR ANOFM	• Financiar • Programe • Oameni	• Financiar • Programe • Oameni	2006	Propunere de ţinte locale specifice (exp. nu mai puţin de 5% din veniturile bugetului	Scheme locale de returnare de taxe şi credite pentru person alui calificat
						local şi/sau mai puţin de 10% din
						împrumuturile din sectoruI bancar)
					2006	Implementarea de iniţiative locale
3. Dezvoltare Regională	Iniţiativa 1 – Iniţiative publice de diseminarea a	Consilii locale ADR Inspectorate locale	• Financiar • Oameni	• Oameni	2007	Cercetare şi publicare locală/regională Who's Who în Afaceri şi	Participarea la competiţii locale
	informaţiei privind competenţele					Industrie
	profesionale

209

Perspectivă	PERSPECTIVA CLIENTULUI
Considerent Strategic	FINANTAREA COMERTULUI ' '
Obiective	Iniţiative	Instituţii responsabile ( Publice şi Private)	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Măsurarea impactului
1. Creşterea rolului EXIMBANK în susţinerea exportului	Iniţiativa 1 – Majorarea capitalului social al EXIMBANK	AVAS MFP	3600.0 miliarde lei		2006-2007	Creşterea capacităţii de finanţare a EXIMBANK.	Creşterea volumului exporturilor româneşti
		EXIMBANK	(100 mii. EUR)			Continuarea şi	şi diminuarea deficitului
						intensificarea sprijinirii	balanţei comerciale.
						IMM-urilor prin
						dezvoltarea activităţii de export desfăşurate de acestea. Creşterea volumului exportului susţinut de	Creşterea ponderii exporturilor susţinute de EXIMBANK în total exporturi.
						EXIMBANK in nume si
						cont propriu.
	Iniţiativa 2: – Ajustare structurală a mecanismului de					Implementarea de noi facilităţi, eliminarea acelor produ se care nu	Creşterea volumului de export susţinut de EXIMBANK.
	stimulare a exporturilor şi de reconfigurare a	EXIMBANK			2006- 2006	corespund cerinţelor exportatorilor şi	Creşterea ponderii
	ofertei în cont propriu					revizuirea celor existente, exclusiv în	exporturilor susţinute prin instrumente de
						funcţie de necesităţile reale ale segmentului căruia i se adresează	preluare a riscurilor în total exporturi susţinute de EXIMBANK.
						oferta EXIMBANK.
							Accesul exportatorilor
						Crearea unor facilităţi distincte/personalizate pentru IMM-uri cu activitate de export.	români pe pieţele internaţionale în condiţii egale de concurenţă. precum şi
							intrarea acestora pe
						Instituirea unui dialog	noi pieţe cu risc ridicat
						permanent cu firmele
						exportatoare. ANEIR. diverse organizaţii
						profesionale ale exportatorilor. fapt care
						va permite identificarea unor soluţii viabile
						pentru problemele
						existente sau pentru necesităţile de
						expansiune a activităţii acestora.

210

	Iniţiativa 3 – Adoptarea unor măsuri organizatorice la nivelul EXIMBANK	EXIMBANK		2006	Descentralizarea activităţii. Simplificarea procedurilor şi a fluxurilor documentare. revizuirea politicii de dobânzi şi comisioane.	Creşterea volumului de export susţinut de EXIMBANK. Monitorizarea periodică a satisfacţiei clienţilor şi realizarea unui indice de satisfacţie de cel puţin 80%.
	Iniţiativa 4:	AVAS			Completarea si
	– Revizuirea cadrului	EXIMBANK		2006	fluidizarea	Creşterea volumului
	legislativ	MFP			mecanismului de	exporturilor româneşti.
		MEC			sus nere a exporturilor.
					pentru eliminarea unor
					restric i care împiedică
					exportatorii români să
					beneficieze de condiţii
					egale de concurenţă.
					respectiv de un sprijin
					similar cu cel oferit de
					alte instituţii de lip
					EXIMBANK.
2. Majorarea fondurilor constituite la	Iniţiativa 1 – Alocarea de fonduri	MFP	5000,0 mld lei	2006	Creşterea volumului exportului susţinut de	Creşterea volumului exporturilor româneşti.
EXIMBANK	bugetare pentru	MEC			EXIMBANK în numele
	susţinerea exportului	EXIMBANK	6010.0 mld lei	2007	şi contul statului. într-un	Instituirea unui sistem
	prin instrumente				ritm superior valorii	de evaluare periodică a
	financiar-bancare		7075.0 mld lei	2008	fondurilor alocate anual	modului de funcţionare
					de la bugetul statului.	a mecanismului de
			7854.0 mld lei	2009		sprijinire a exporturilor
						şi de intervenţie rapidă
						pentru realizarea
						ajustărilor necesare şi
						creşterea eficienţei
						acestuia.
						Realizarea unui volum
						de activitate care să
						permită aderarea la
						Uniunea de la Berna
						(Uniunea Asigurătorilor
						de Credite şi Investiţii).

211

	Iniţiativa 2: – Redistribuirea către EXIMBANK a sumelor	MFP MEC	La nivelul fondurilor disponibilizate de	Trimestrul IV al fiecărui an	Angajarea fondurilor disponibile în operaţiuni	Creşterea volumului exporturilor româneşti.
	neutilizate din fondurile bugetare constituite la ministere pentru programele de	MAPDR ANIMMC EXIMBANK	ministerele care administrează programe pentru susţinerea exportului		de susţinere a exporturilor prin intermediul EXIMBANK	Instituirea unui sistem de evaluare periodică a modului de funcţionare
	susţinere a exportului specifice acestora.					a mecanismului de sprijinire a exporturilor
						şi de intervenţie rapidă
						pentru realizarea ajustărilor necesare şi
						creşterea eficienţei
						acestuia.
3. Crearea unui parteneriat strategic	Iniţiativa 1 – Instituirea unui sistem	EXIMBANK	Crearea unui	2006- 2007	Implementarea unor	Creşterea sprijinului
public-privat şi individualizarea rolului EXIMBANK în sistemul financiar-bancar	de cooperare cu băncile comerciale care finanţează exporturi.		parteneriat strategic public-privat şi individualizarea rolului EXIMBANK în sistemul		instrumente/mecanisme de sprijinire a exportatorilor prin intermediul/în	acordai de EXIMBANK exportatorilor, prin intermediul băncilor comerciale.
			financiar-bancar		colaborare cu băncile
					comerciale, bazate pe	Revigorarea şi
					împărţirea riscurilor	creşterea volumului
					(risk sharing).	exporturilor româneşti
						de obiective complexe
					Încheierea unor noi	(ex.: lucrări construcţii-
					acorduri de colaborare	montaj), dar şi
					cu bănci comerciale.	creşterea exporturilor
						de volume mari.
						Creşterea volumului
						exporturilor româneşti.
	Iniţiativa 2: – Continuarea demersurilor pentru modificarea/	EXIMBANK BNR		2006	Tratarea produselor de asigurare în contul statului drept	Creşterea capacităţii de finanţare a exportatorilor de către
	completarea reglementărilor BNR				instrumente de reducere a riscurilor.	băncile comerciale.
						Creşterea sprijinului
						acordai de EXIMBANK exportatorilor, prin
						intermediul băncilor comerciale.
						Creşterea volumului
						exporturilor româneşti.

212

Perspectivă	PERSPECTIVA CLIENTULUI
Considerent Strategic	FINANTAREA COMERTULUI ' '
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă Implementare	Ţinte	Măsurarea impactului
1. Acces al companiilor orientate spre export la programe, la costuri rezonabile	Iniţiativa 1 – lni erea unui parteneriat public- privat pentru susţinerea	MEC MEC MMSSF ANIMMC PATR	• Financiar • Programe • Oameni	• Financiar • Programe • Oameni	2007	Sprijinirea programelor stabilite între asociaţiile private şi publice timp de 2 ani	Disponibilitate şi accesibilitate financiară a schemelor de training
	programelor de	PASS
	calificare	CCI

213

214

FACILITAREA COMERTULUI

Perspectivă	PERSPECTIVA CLIENTULUI
Considerent Strategic	FACILITAREA COMERTULUI '
Obiective	Iniţiative	Instituţii responsabile ( Publice şi Private)	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Măsurarea impactului
1. lmbunătăţirea legislaţiei privind facilitarea comerţului	Iniţiativa 1 – Up-datarea legislaţiei pe ROMPRO. ca unic	– MEC. CRPC	– experţi MEC şi CRPC	– experţi ROMPRO	2006	Text nou al Deciziei de Guvern	Aprobarea Deciziei de Guvern privind
	corp specializat de		– Logistică a CCIR				ROMPRO
	facilitarea a comerţului;		– Programe specifice	– Alte programe
	– lni erea unui proces	– MEC. ANV. MTCT.	UE	specifice conexe	2006	Comitete de facilitare a	Grupul de muncă a
	de consultare între	MTCT. MIE. MAI-IGPF.	– Experţi de la Consiliul	– Experţi străini		comerţului stabilite	fost înfiinţat şi a
	sectoruI public şi cel	CRPC. CCIR. ANEIR.	de Export şi grupurile			până în noiembrie	începul sa opereze
	privat prin stabilirea	CNADN. Asociaţii	de muncă ROMPRO			2006
	unui grup de lucru în	profesionale.
	interiorul ROMPRO;	Confederaţii patronale
		şi alte oraganizaţii de
		lip patron al
	Iniţiativa 2: – Evaluarea actualei baze de facilitare a	– MEC. ANV. MTCT. MTCT. MIE. MAI-IGPF.	– Asistenţă tehnică prin programe specifice ale	– Alte programe specifice conexe	2006	– Evaluarea bazei de facilitare a comerţului	– Benchmarkingul facilitării Comerţului în
	comerţului din	CRPC. CCIR. ANEIR.	UE	– Experţi străini		din România în opozi e	România a fost realizat
	România	CNADN. Asociaţii	– Exper şi consultanţi		2007	cu practicile
	(benchmarking	profesionale.	de la Comisia UE;			Organiza ei Mondiale
	process);	Confederaţii patronale				a Comerţului
	– Armonizarea	şi alte oraganizaţii de				– 70% din legislaţia	– Legislaţia armonizata
	legislaţiei româneşti cu	lip patron al				vizată de facilitare a	de facilitare a
	procesul de "o mai					comerţului armonizata	comerţului este
	bună reglementare" pe					până în iunie 2006	operaţională
	drumul spre UE;

2. Sporirea competenţei companiilor în problemele legate de facilitarea comerţului şi a transportului	Iniţiativa 1 – Organizarea de programe de training/conştienlizare pentru companiile din	CCIR/SRAF. ANV. MAI-IGPF, MTCT	– Programe specifice UE – Programul TTFSE ,faza li	-Alte programe conexe dedicate facilitării comerţului şi e-comerţulul	2006	– 6 seminare dedicate problemelor de facilitare a comerţului	90 companii participante la seminare
	domeniul facilitării comerţului, a					– 600 reprezentanţi de
	procedurilor de liberă trecere a vămii; – Extinderea în toate				2008	întreprindere instruiţi – 200 transportatori instruiţi	Cursuri de training organizate în 41 de ţări Cursuri de training
	ţările a cursurilor de training începute în 2002 în programul	CCIR/SRAF	– Program specific FIATA		2006		organizate în 20 de ţări
	TTFSE privind facilitarea comerţului şi transportului;
	– Ob nerea acreditării FIATA pentru sisteme de training de lungă durată pentru
	transportatori

215

Perspectivă	PERSPECTIVA CLIENTULUI
Considerent Strategic	FACILITAREA COMERTULUI '
Obiective	Iniţiative	Instituţii responsabile ( Publice şi Private)	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Măsurarea impactului
1. Descreşterea timpului mediu de traversare a graniţei pentru bunuri şi	Iniţiativa 1 – Implementare îmbunătăţită a	MEC, ANV, MTCT, MCTI, MAI-IGPF,	– Programe specifice ale UE – Software special	– Alte programe specifice conexe	Dec 2006	Administrare simplificată a plăţilor	– Implementarea programului de
persoane în SE Europei	conceptului ghişeu unic	CRPC, CCIR,	– Oameni instruiţi				software
	printr-un program de	ANEIR,CNADN	pentru a lucra pe			– Adoptarea în
	software specializat		computer			legislaţia română a
	pentru plata					tuturor standardele CE
	administraţiei: Iniţiativa 2:	MEC, ANV, MTCT,	– Programe specifice ale UE	– Experţi UE
	– Implementare totală a	MAI-IGPF, CNADN,	– Personal Instruit în		Dec 2006	– Scăderea nivelului
	standardelor UE: Iniţiativa 3	CCIR, CRPC	întregime			corupţiei cu 60 %	– Implementarea standardelor CE:
	– Utilizare procedurilor	MEC, ANV, MTCT,	– Programe specifice	– Asistenţă UE	iunie 2006
	de comerţ electronic	MAI-	UE	– Alte programe menite
	pentru a reduce	IGPF, ANEIR, CCIR,	– Comerţ electronic şi	să combată corupţia			– Îmbunătăţirea
	prezenţa multiplelor	CRPC, CNADN, CCIR,	implementarea				procedurilor vamale şi
	autorităţi la punctele de		UNeDocs				generalizarea e-
	trecere a graniţei,						comerţului
	pentru limitarea
	corupţiei şi creşterea
	transparenţe: Iniţiativa 4:	MTCT- CNADN,ROMPRO	– Sprijin de la bugetul	– Alte programe specifice conexe		– Reducerea timpului
	– Mutarea infrastructurii		de stat		Dec 2006	de trecerea a graniţei
	CNADN de la punctele					cu 30%
	de trecere a graniţei la						– Circulaţie mai rapidă
	puncte interne					– Diminuarea taxelor	a bunurilor prin
	apropiate:			– Un sistem mai bun		de trecere a graniţei cu	punetele de trecere
	Iniţiativa 5:	MTCT, MMGA,		de colectare a restului		…%	vamală
	– Reducere nivelului de	MAPDR		veniturilor statului	iunie 2006
	taxe de trecere a			– fonduri UE pentru		– Anularea taxei de
	graniţei impuse		– Resurse	dezvoltare regională		tranzit	– Descreşterea taxelor
	transportatorilor;	MAI, Autorităţile locale	compensatorii din alte				vamale pentru
	– Înlăturarea taxelor de		surse(bugetul statului)		Dec 2006		transportatori
	tranzit impuse de
	autorităţile locale:						– Număr crescut de
							transportatori ce
							folosesc punctele
							româneşti de trecere a
							graniţei

216

Perspectivă	PERSPECTIVA CLIENTULUI
Considerent Strategic	FACILITAREA COMERTULUI '
Obiective	Iniţiative	Instituţii responsabile ( Publice şi Private)	Resurse de Alocat	Resurse Aditionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Măsurarea impactului
1. Identificarea	Iniţiativa 1
cerinţelor şi exigenţelor specifice pe diferitele pieţe	– Creşterea accesului companiilor la informarea privind cerinţele pieţei ( calitate, mediu, standarde, etc.),	MEC, CRPC, CCIR, ANIMMC	– Programe speciale de promovare a	– Training specializat in comerţ exterior şi	Dec 2006	– Triplarea în următoarele 15 luni a nr. de companii ce beneficiază de informare despre piaţă	– Triplarea nr. de companii si asociaţii profesionale ţintite
	documentelor pentru anumite produse; Iniţiativa 2: – Uşurarea accesului oamenilor de afaceri români la diferite evenimente(forumuri,, conferinţe, târguri şi expoziţii)legate de	MEC, CRPC, CCIR, ANIMMC	exportului cu asistenţă financiară de la bugetul de stat – Asistenţă specializată din partea experţilor MEC, CRPC, CCIR, ANIMMC	promovarea exportului – Alte programe legate de facilitarea comerţului	Dec 2006	– Dublarea în următoarele 15 luni a nr. de participări la forumuri si la conferinţe regionale	– Dublarea nr. de companii si asociaţii profesionale ţintite
	anumite oportunităţi de comerţ

217

218

2. Simplificarea procedurilor de trecere a graniţei	Iniţiativa 1 O mai buna cunoaştere si folosire a	MEC, CRPC, CCIR, ANEIR	– Asistenţă tehnică şi expertiză din partea	Sprijin financiar pentru organizarea	Dec 2006	– Creşterea exportului cu 5%	– Creşteri ale exportului obţinute E
	acordurilor de liber schimb – Diseminarea de informaţii despre viitorul acord de liber schimb din Europa de SE şi încurajarea folosirii acestuia Iniţiativa 2: -Adoptarea lnternational Weight Certificate Iniţiativa 3 – Concluzie la Adendumul înţelegerii privind procedurile vizei pentru oameni de afaceri şi şoferi profesionişti		sectoarelor public şi	unei campanii
			privat	promoţionale dinamice		– Semnarea acordului
			– Resurse umane	de diseminare a		regional de adoptare a
			specializate pentru a fi	conţinutului acordului		IWC
			implicate în procesul	de liber schimb şi a		– Concluzie a 6
			regional de adoptare a	iminenţei unui nou		Adendumuri la
			IWC	acord de liber schimb		înţelegerile privind viza
			– Puncte speciale la	unic între ţările din SE	Dec 2006	cu Albania, Macedonia,	– Scăderea timpului de
		MTCT	vamă, resurse umane	Europei		Bosnia-Herzegovina,	traversare a graniţei cu
			specializate pentru			Croaţia, Serbia	50%
			acordarea vizei:			Muntenegru şi Moldova
		MAE, MAI-IGPF, CCIR					– Scăderea cu 70% a
					2006- 2009		timpului de acordare a
							vizei
Viziune	Corner! exterior îmbunătăţit fără bariere şi birocraţie
Perse_ectivă	PERSPECTIVA CLIENTULUI
Considerent Strategic	FACILITAREA COMERTULUI '
Obiective	Iniţiative	Instituţii responsabile ( Publice şi Private)	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Măsurarea impactului
1. Modernizare a infrastructurii României	Iniţiativa 1 – Terminarea infrastructurii României	MTCT,CNADM	– Bugetul de stat şi programe ISPA	– Programe de finanţare SUA	Dec 2009	– 3 noi drumuri modernizate	– Drumurile româneşti interconectate cu
	şi interconectarea cu						coridoarele europene
	coridoarele
	interna onale:						– Număr crescut de
	– Iniţierea zborurilor					– 1 zbor pe săptămână I	contacte de afaceri şi
	directe din foste ţări	MTCT,TAROM	– Bugetul de stat		Dec 2009		comerţ: mai puţin timp
	Iugoslave:						pentru transport
	– Eliminarea
	diferenţelor între cale	MTCT					– Circuit mai bun al
	ferată şi reţeaua de			– Programe de		– Compatibilitate	bunurilor între ambele
	drumuri cu Moldova:		– Bugetul de stat	infrastructură alocate	Dec 2009	completă între	ţări
	– O mai buna folosire a		– Programe UE de	Moldovei		infrastructurile celor 2
	infrastructurii existente		trecerea a graniţei			ţări
	(podul Giurgiu) la	MTCT	alocate pentru
	graniţa cu Moldova		România şi Moldova
2. lmbunătăţirea logisticii vamale	Iniţiativa 1 Modernizarea	ANV	– Bugetul de stat – Programele identice	Alte programe de finanţare UE	ian 2007	– Compatibilitate totală cu procedurile vamale	– Circuit mai bun al bunurilor între ambele
	facilitaţilor vamale:		UE			UE	ţări
	– la graniţă,
	– în interiorul ţării:

– în portul Constanţa – parcări pentru camioane şi autocare Iniţiativa 2: Implementare totală a lntegrated Customs Information System (ICIS) Iniţiativa 3 Dezvoltarea si implementarea Sistemului de Management TARIR ( TMS) ca pas spre TARIC Iniţiativa 4: – Implementarea unui nou Sistem de tranzit comunitar	ANV	– Bugetul de stat	Alte programe de
		– Programele identice	finanţare UE	Dec 2006	– Compatibilitate totală
		UE			cu procedurile vamale	– Circuit mai bun al
					UE	bunurilor între ambele
						ţări
	ANV	– Bugetul de stat	Alte programe de
		– Programele identice	finanţare UE		– Compatibilitate totală
		UE		ian 2007	cu procedurile vamale
					UE	– Circuit mai bun al
						bunurilor între ambele
					– Integrare totală în	ţări
	ANV	– Bugetul de stat	Alte programe de		sistemul UE de tranzit
		– Programele identice	finanţare UE	Dec 2006
		UE				– Sistem de tranzit
						european integrat

219

Perspectivă	PERSPECTIVA CLIENTULUI
Considerent Strategic	INFORMAREA COMERCIALĂ
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	"finte	Măsurarea impactului
1. Dezvoltarea şi creşterea diseminării sistemului de Informaţii de comerţ	Iniţiativa 1 Atragerea şi sprijinirea companiilor româneşti în diseminarea ofertei	MEC CRPC Asociaţii Patronale/ Profesionale	OUG 120 / 2002		2006- 2009	Creştere nr. de materiale promoţionale (cataloage, broşuri, CDuri) pe sectoare	Număr de asociaţii profesionale interesate în elaborarea materialelor
	lor de export					economice;6	promoţionale
						sectoare/an
	Iniţiativa 2	CRPC	Buget		2006- 2009	1. Creşterea nr. de	Număr de exportatori
	Diseminarea şi	MEC	Resurse private			exportatori naţionali cu	noi
	updatarea informaţiei	Asociaţii Patronale/				100/an
	de specialitate	Profesionale				2. Penetrare mai bună
		CCIR				a companiilor
		CNP				româneşti pe piaţa
		IEM				internaţională.
						creşterea exporturilor
						totale ale României cu
						1 miliard de euro/an

INFORMAREA COMERCIALĂ

	Iniţiativa 3	CRPC	Buget	2006- 2009	Înregistrarea a 1OOO de	Număr de companii
	Managementul bazei				noi cornpanii/an în	înregistrate/an
	de dale şi a surselor de				baza de dale
	informaţie din cele mai
	importante sectoare şi
	piele
	Iniţiativa 4	CRPC	Buget	2006- 2009	Reţea de centre	Număr de centre
	Crearea unei reţele de	MEC	Resurse private		specializate care sa	specializate
	centre regionale specializate în oferirea	CCIR			acopere toate Euroregiunile din
	de informaţie				România
	comercială relevantă
	Iniţiativa 5	MEC	Buget	2006- 2009	Birou de informare virtuală pentru fiecare centru de informare Euroregională din România	Număr de birouri de
	Modernizarea	CRPC	Resurse private			informare
	infrastructurii de	Asociaţii Patronale/
	telecomunicaţii	Profesionale CCIR
		INS
		IEM
2. Mărirea capacităţii de	Iniţiativa 1	CNP	Buget	2006- 2009	Rapoarte de rapoarte	Număr de rapoarte/an
oferire a evaluărilor şi a	Elaborarea de rapoarte				de prognoză
statisticilor comerciale la	de prognoză				comercială bianuale
nivel naţional mediului	comercială
de afaceri

Perspectivă	PERSPECTIVA CLIENTULUI
Considerent Strategic	INFORMAREA COMERCIALĂ
Obiectiv	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Privale):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	linie	Măsurarea impactului
1. lntărirea reţelei de reprezentanţi ai comerţului exterior	Iniţiativa 1 Identificare permanentă a noi oportunităţi de afaceri	MEC CRPC MAE	Buget	Creştere nr. de reprezentanţi pe pieţele cheie	2006- 2009	Colectarea a 1200 de noi oportunităţi de afaceri/an	Număr de informări/an
	Iniţiativa 2	MEC	Buget		2006- 2009	100 de noi oportunităţi	Număr de
	Training ai reprezentaţilor de	CRPC				şi 3 analize de informare/lună	cercetări/lună
	corner! exterior
	Iniţiativa 3	MEC	Buget		2006- 2009	Creştere nr. de	Număr de târguri şi
	Informaţie adaptată furnizată de oficiile	CRPC				participări la târguri internaţionale şi	misiuni economice/an
	române de comerţ					misiuni economice/an
	pentru participarea la
	târguri internaţionale şi
	misiuni economice

220

	Iniţiativa 4:
	– Diseminarea	MEC, CCIR, CRPC	– Resurse umane	– Programe speciale de	Sept 2006 –	– participarea la 6	– Vizibilitate şi
	măsurilor de facilitare a		special instruite, din	facilitare a comerţului	Dec 2006	întâlniri SECIPRO	accesibilitate a bazei
	transportului şi		structurile publice şi				de facilitare a
	comerţului luate de		private dedicate				comerţului din
	România, prin		acestor activităţi				România
	ROMPRO, cu ocazia
	reuniunilor semestriale
	SECIPRO;
	– Profitarea de interesul
	sporit arătat de Pactul
	pentru Stabilitate
	activităţilor SECIPRO
	ln–itiativa 5:
	– ln'lâlniri bilaterale cu	MEC, CCIR, CRPC,	– Experţi dintre membrii	– Resurse bilaterale din	Iulie 2006-	– 3 întâlniri bilaterale	– Identificarea soluţiilor
	SCGPRO şi	ANV, MAI-IGPF, MTCT,	ROMPRO	structurile ţării gazdă	Dec 2006		pentru problemelor cu
	MOLDPRO pentru	CNADN, asociaţii					SCGPRO si
	iniţierea noilor măsuri	profesionale.confederaţii					MOLDOVAPRO
	de facilitare a	a angajatorilor şi alte
	comerţului şi	organizaţii de lip
	transportului de peste	patronal
	granita
	Iniţiativa 1
2. Creşterea securităţii portului Constanţa pentru facilitarea comerţului containerizat	Certificare a Portului Constanţa ca fiind o locaţie sigură pentru comerţul internaţional; Iniţiativa 2:	MTCT, MEC, CCIR, CRPC, ANV, MAI-IGPF	– Asistenţă tehnică şi sprijin financiar prin programe de design special	– Alte programe conexe dedicate facilitării comerţului – Finanţare adiţională	iunie 2007	– Obţinerea certificării	Certificarea portului Constanţa ca fiind o locaţie sigură pentru comerţul internaţional;
	-Acreditarea Portului	MTCT, MEC, CCIR,	– Asistenţă tehnică şi	din partea guvernului		– Obţinerea acreditării	– Portul Constanţa este
	Constanţa pentru	CRPC, ANV, MAI-IGPF	sprijin financiar prin	SUA!	Dec 2008		acreditat pentru
	încărcarea		programe de design				încărcarea
	containerelor şi		special				containerelor conform
	transportul pe mare						cerinţelor SUA
	căire SUA

221

Perspectivă	PERSPECTIVA CLIENTULUI
Considerent Strategic	INFORMAREA COMERCIALĂ
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Privale):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Măsurarea impactului
1. Extinderea promovării la nivel naţional	Iniţiativa 1 Crearea unui portal	MEC CRPC	Buget Resurse private		2006-2009	Creşterea nr. de hiluri pe an cu 3000/an	Număr de informări/an
	web la nivel naţional şi	CCIR
	modernizarea paginilor	Asociaţii Profesionale/
	de web naţionale	Patronale
		INS
		CNP
2. Specializarea furnizorilor de servicii	Iniţiativa 1 Oferirea de informaţie	MEC CRPC	Buget Resurse private		2006-2009	50 de informări comerciale/an	Număr de informări/an
	economică şi	CCIR
	comercială specializată	CNP
	referitor la :	INS
	– legislaţie UE
	– statistici comerciale
	– târguri internaţionale
	şi expoziţii
	– reclamă şi publicitate
	Iniţiativa 2	CRPC	Buget		2006-2009	Implementarea a 2	Număr de programe şi
	Training al angajaţilor	CCIR	Resurse private			programe de training	de certificate
	TPO	INS	Fonduri internaţionale			/an şi creşterea nr. de
		CNP				certificate de instruire

222

Perspectivă	PERSPECTIVA CLIENTULUI
Considerent Strategic	INFORMAREA COMERCIALĂ
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	"finte	Măsurarea impactului
1. Dezvoltarea produselor de informare şi a serviciilor pentru reteaua	Iniţiativa 1 – Stabilirea unei structuri descentralizate dar formalizate de schimb	NCEM MEC CRPC CCI CCPI	• Financiar • Programe • Oameni	• Financiar • Programe • Oameni	2007	Centre specializate de informare legate în reţea din al doilea an	Nivele de diseminare/schimb a serviciilor de training Individual şi în reţea
c mercială	informaţional şi diseminare(implicând	GEA
	atât furnizorii din
	sectorul public cât şi din cel privat)
	Iniţiativa 2: – Modernizarea continuă a infrastructurii ITC	NCEM MEC CRPC CCI	• Financiar • Oameni	• Financiar • Oameni	2007	Căutare completă a informaţiei electronice şi diseminare în reţea începând cu al doilea an t	Nivel de schimb de e- informaţie
	Iniţiativa 3 – "info days" regulate	CRPC CCI	• Financiar • Oameni	• Financiar • Oameni	2006-2009	Evenimente anuale publice şi locale	Accent pe dezvoltarea
	pentru sectoarele prioritare în export organizate în	PASS PATR					competenţei în interiorul şi de-a lungul reţelei
	colaborare de TPO şi asociaţii sectoriale
2. Construirea unei oferte educaţionale integrate	Iniţiativa 1 – Crearea de date de baze pentru programele	MEC MEC NCEM CCI	• Financiar • Oameni	• Financiar • Oameni	2006	Updatare regulată	Internet portal pentru programe de training naţionale si regionale
	educaţionale					Târg naţional anu al pe programe de training	Diseminarea informaţiei intr-un târg naţional

223

Perspectivă	PERSPECTIVA INSTITUTIONALĂ '
Considerent Strategic	RETEAUA DE FURNIZARE A SERVICIILOR '
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Măsurarea impactului
1 . Coordonare completă pentru adunarea, analizarea şi schimbul informa ei în interiorul reţelei	Iniţiativa nr. 1: Asigurarea cooperării depline în colectarea, analizarea şi schimbul informaţiei între membrii reţelei naţionale de promovare a exportului.	– UCECOM: – Alte organizaţii ce sprijină exportul.	– Programe inter- sectoriale ( pentru dezvoltarea tehnologică, analizarea informaţiei, uz comun al bazei de date, training corporativ): – Personal specializat.		Începând cu 2006	– Încurajarea spiritului de echipă: – Introducerea de activităţi generatoare de venit (sisteme de informaţii plătite) bazate pe informare şi interes real pentru societă le cooperative din sub-sectoare.	– Număr de programe inter- sectoriale accesate: – Venit realizat şi reinvestit în achiziţionarea şi dezvoltarea resurselor umane.
	Iniţiativa nr. 2: Specializarea corpurilor de promovare în informaţia de suport legată de nevoile cererii.	– MEC: – MAE: – ANEIR – UCECOM (partea reţelei de răspândire a informaţiei).	Programe inter- sectoriale.		2006-2009	– Facilitarea accesului la informaţie privind pieţele ţintă, structura cererii pe piaţă, moduri de comercializare etc. prin servicii specializate în informare şi promovare pentru sub-sectoarele constitutive.	– Numărul de organisme specializate: – Frecvenţa accesării: – Numărul de societăţi cooperative care se informează reciproc

225

Perspectivă	PERSPECTIVA INSTITUTIONALĂ '
Considerent Strategic	RETEAUA DE FURNIZARE A SERVICIILOR '
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Măsurarea impactului
1. Coordonarea la nivel operaţional a reţelei de livrarea a serviciilor	Iniţiativa nr. 1: O abordare de reţea multi-instituţională.	– MEC; – UCECOM; – Alte organisme incluse în reţea.	– Programe de cooperare între instituţii; – Personal specializat.		2006-2009	Crearea unei reţele active ce oferă servicii bazate pe programe pentru dezvoltarea exportului tuturor clienţilor şi asistenţă specializată tuturor sectoarelor importante( produc e. marketing şi management)	– Numărul de programe lansate; – Numărul de servicii furnizate; – Tipuri de expertiză oferită

Perspectivă	PERSPECTIVA INSTITUTIONALĂ
Considerent Strategic	RETEAUA DE FURNIZARE A SERVICIILOR '
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă Implementare	Ţinte	Măsurarea impactului
1. Asigurarea	Iniţiativa 1	NCEM	• Financiar	• Financiar	2006-2009	Evaluare anuală a	Coordonarea
coordonării colectării informaţiei, analizei şi schimbului de informaţie între membrii reţelei naţionale de sprijinire a comertului	Susţin erea unei mentalităţi în sprijinul reţelei	MEC; CCI CRPC	• Oameni	• Oameni		programelor comune iniţiate (dezvoltarea curiculară . bazele de dale comune. training comun.etc.)	completă a dezvoltării şi a schimbului în cadrul serviciilor

226

Perspectivă	PERSPECTIVA INSTITUTIONALĂ '
Considerent Strategic	RETEAUA DE FURNIZARE A SERVICIILOR '
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Măsurarea impactului
1 . Coordonare completă întrE reţeaua de promovare strategică (SPN) şi reţeaua de livrare a serviciilor (SDN)	Iniţiativa nr. 1: Responsabilizarea SPN pentru generarea unui mediu de afaceri care sprijină competitivitatea internaţională în export .	– Ministerele (MEC, MEdC, MCTI, MCTC, MMSSF, MAE, MFP, MCC); – CRPC; – BNR; – CCIRB; – ANEIR; – ANV; – CC; – CNP; – INS; – ARIS;	– Programe financiare; – Personal specializat.	Programe agreate;	2006-2009		–
	Iniţiativa nr. 2: Responzabilizarea SDN pentru diseminarea serviciilor către companii cu o competitivitate îmbunătăţită	1) Problemele interne ale sectorului: – Asociaţii industriale profesionale; – ARIS; – ADI (MEC); – CRPE – Bănci/ alte organizaţii de servicii financiare (EXIMBANK, BCR, BRD, BC Ion Ţiriac, Mindbank); – ASRO, ANRC; – Centre de pregătire profesională; – Universităţi; – UCECOM (UNCOM); – USCOM-CM	– Programe naţionale; – Resurse de finanţare; – Personal specializat.	– Programe derivate; – Finanţare; – Personal specializat.	2006-2009	– Dezvoltarea capacităţilor de producţie; – Oferirea de varietate; – Adăugarea/reţinerea de valoare adăugată; – Dezvoltarea abilităţilor şi a competenţelor.	Nivelul de implementare al obiectivelor strategice.

227

2) Problemele externe ale sectorului:

– ANEIR;
– Organisme de informare comercială (MEC, ANV, INS, BNR, CRPC, CNP, MIE);
– Birouri comerciale oficiale din străinătate ale MEC, MAE, ANEIR;
– Organisme de promovare a comerţului (CRPC, CCIRB, ANEIR)
– Bănci/ alte institu i financiare (BancPost, Raiffeisen Bank, Volksbank);
– UCECOM (UNCOM);

– Programe agreate;
– Resurse financiare;
– Personal specializat.

2006-2009

– Promovarea produselor sectorului;
– Identificarea de oportunităţi;
– Sprijinirea afacerilor pe pieţele ţintă.

3) Probleme de graniţe:

– Companiile de asigurare;
– Organismele de certificare (SRAC, BRMI ISCIR);
– ANV;
– Camere de comerţ regionale;
– Agenţii/ transportatori
– Trade Point Bucharest.

– Programe agreate;
– Programe naţionale;
– Resurse financiare;
– Personal specializat.

2006-2009

– Proceduri de export;
– Costuri cu infrastructura sau costuri de afaceri non- comerciale ( certificatele ISO 9001,

ISO 14000, SA 8000);
– Accesul la Internet;
– Asigurarea şi garan ile pentru

credite.

Implementarea obiectivelor strategice.

4) Probleme de dezvoltare:

– UCECOM;
– ANIMMC;
– ANEIR;
– Centre de afaceri;
– Organizaţii de sprijinirea comerţului;
– Organizaţii de dezvoltare

a IMM-urilor.

– Parteneriat public- privat de finanţare a programelor;
– Resurse financiare;
– Personal specializat.
– RDA (pentru 8 regiuni);
– USCOM-CM (FAAR);

2006-2009

Contribuţia sectorului la obiectivele naţionale, regionale şi sociale de dezvoltare.

Implementarea obiectivelor strategice.

228

Iniţiativa nr. 3: Responsabilizarea CE – Consiliul de Export pentru alcătuirea, monitorizarea şi managementul strategiei sectoriale, în parteneriat

public privat 50%-50%.

2006

Implementarea planului strategic al CE.

Evaluarea gradului de atingere a obiectivului.

2. Coordonare eficientă între export şi promovarea investiţiei

Iniţiativa nr. 1: Realizarea unei coordonari complete

între reţeaua de livrare a serviciilor (SDN) şi autorităţile responsabile pentru investiţiile relevante ( la nivelul politicii, reglementării şi

promovării).

– Integrarea corpurilor de export şi investi ţie;
– Implicarea în promovarea în străinătate a investitorilor birourilor comerciale .

Numărul de cereri de informare înregistrat.

229

230

Perspectivă	PERSPECTIVA INSTITUTIONALĂ
Considerent Strategic	RETEAUA DE FURNIZARE A SERVICIILOR '
Obiective	Iniţiative	Instituţii Responsabile (Publice şi Private):	Resurse de Alocat	Resurse Adiţionale Necesare	Perioadă implementare	Ţinte	Măsurarea impactului
1. Coordonare completă la nivel strategic a sprijinirii reţelei a serviciilor	Iniţiativa 1 – Pregătirea şi aprobarea documentaţiei necesare pentru revizuirea reţelei de sprijin strategic	MEC: MEC PATR PASS UNIV CCI	• Financiar • Oameni	• Oameni	2006-2009	Revizuiri anuale şi întâlniri de analizare	Regularitatea şi natura Exportului Întâlnirile Consiliul pe probleme de competenţă
	Iniţiativa 2 – Implementarea NEST ăBalanced Scorecard"	MEC: MEC PATR PASS UNIV CCI	• Oameni	• Oameni	2006-2009	Raport Anual privind implementarea strategiei	Manitorizarea implementării strategiei
2. Coordonare efectivă la nivel naţional a programelor de training pentru export	Iniţiativa 1 – Pregătirea documentaţiei pentru stabilirea Centrului Naţional pentru Managementul Exportului	MEC: MEC PATR PASS UNIV CCI CRPC GEA	• Financiar • Programe • Oameni	• Financiar • Programe • Oameni	2006	lnfiinţarea unui Centru Naţional pentru Managementul exportului	Dezvoltare instituţională în cadrul reţelei de livrare a serviciilor
3. Operarea ca o afacere (generarea de venituri adiţionale)	Iniţiativa 1 – Informarea şi oferirea de servicii pentru pregătirea exportului netaxabile, însă încasarea de onorariu pentru sprijin specializat şi la vamă de îndată ce este atinsă capacitatea de export	PATR PASS CCI CRPC UNIV	• Financiar • Programe • Oameni	• Financiar • Programe • Oameni	2006-2008	Reducerea ponderii finanţării sectorului public cu 20% în următorii 3 ani	Gradul de finanţare a sectorului public:GraduI de recuperare parţială sau totală a costurilor activităţilor: Gradul în care activităţile generează surplus financiar
	Iniţiativa 2 – Segmentarea clienţilor si formularea unei scale de onorarii în func e de posibilitatea de plată	PATR PASS CCI CRPC UNIV	• Financiar • Programe • Oameni	• Financiar • Programe • Oameni	2006-2009	Creşterea onorariului Generarea de seminarii pe cele mai noi teme Probleme de dezvoltare anuală a comertului	Programe calificate si competitive de training la nivel naţional

Perspectivă	PERSPECTIVA INSTITUTIONALĂ '
Considerent Strategic	RETEAUA DE FURNIZARE A SERVICIILOR '
Obiectiv	Iniţiativa 1	lnstitutii Responsabile (Publice şi Privale):	Resurse de Alocat	Resurse Aditionale Necesare	Perioadă implementare	"finle	Măsurarea impactului
1. Crearea unei reţele naţionale capabilă să promoveze şi să sprijine exportul.	lnfiintarea unui Forum Naţional organizatie de baza pentru toate întâlnirile de promovare ale organiza ilor.	MEC şiCRPC	• Financiar • Programe • Oameni	• Financiar • Programe • Oameni	2006	Numărul Serviciilor furnizat de fiecare organizaţie de promovare va fi stabilit.	A crescut calitatea serviciilor?
	Identificarea celor mai bune soluţii de a face o reţea coordonată.	MEC şi CRPC	• Financiar • Programe • Oameni	• Financiar • Programe • Oameni	2006	Determinarea organizaţiilor de promovare să coopereze pentru creşterea calităţii serviciilor oferite.	Câte organizaţii au fost implicate în aceasta cooperare până la sfârşitul perioadei?
	Crearea unui "first-stop shop", pentru a oferi informaţii referitoare la serviciile si oportunităţile oferite de reţea	MEC şi CRPC	• Financiar • Programe • Oameni	• Financiar • Programe • Oameni	2006	Organizarea de seminarii şi sesiuni de training ce au ca scop diseminarea acestor informaţii.	Câte seminarii si sesiuni de training pot fi organizate până la sfârşitul perioadei?
2. Creşterea sprijinului acordat afacerii şi a stimulării de pe piaţă, inclusiv prin elaborarea unor Ghiduri de piaţă pentru ţările ţintă.pentru un răspuns eficient la informarea necesară legată de legislaţia afacerilor.	Extinderea sistemului reţea prin includerea birourilor comerciale din străinătate	MEC, CRPC şi MAE:	• Financiar • Programe • Oameni	• Financiar • Programe • Oameni	2007	Toate birourile comerciale de afară trebuie să fie echipate pentru a putea furniza servicii ad- hoc tuturor celor ce solicită informaţii de specialitate.	Câte birouri comerciale au fost modernizate până la sfârşitul acestei perioade?
	Organizarea de şedinţe de training pentru agenţii economici care sunt	Asociaţii profesionale, MEC şi CRPC	• Financiar • Programe • Oameni	• Financiar • Programe • Oameni	2006	Organizarea de seminarii cu participare internaţională, dând astfel posibilitatea	Câte astfel de seminarii au fost organizate până la sfârşitul perioadei?

231

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește

	Redacția Lex24
	Publicat in Repertoriu legislativ, 20/11/2024

Informatii Document

România: lantul valoric actual multi-'sectorial

Lantul Valoric Viitor Multi-Sectorial

r – ..

Sinergiile viitoare inter-lanţuri