STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 februarie 2021

Notă …

Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 40 din 10 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 173 din 19 februarie 2021. + 
LISTĂ DE ABREVIERICivCom – Comitetul pentru aspecte civile de gestionare a crizelor de la nivelul Consiliului Uniunii EuropeneCPCC – Capabilitatea de planificare și conducere a misiunilor civile PSAC (Civilian Planning and Conduct Capability)CS ONU – Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor UniteCONS UE/Consiliu – Consiliul Uniunii EuropeneCoE Berlin – Centrul European de Excelență dedicat gestionării civile a crizelorEUAM Ucraina – Misiunea de Asistență a Uniunii Europene în Ucraina EUCAP Sahel Mali – Misiunea Uniunii Europene pentru Consolidarea Capacităților în SahelEUCAP Somalia – Misiunea Uniunii Europene pentru Consolidarea Capacităților în Somalia EUCTG – Grupul de instruire civilă al Uniunii EuropeneEUGS – Strategia globală a Uniunii EuropeneEUMM Georgia – Misiunea de Monitorizare a Uniunii Europene în Georgia GDPR – Regulamentul general al Uniunii Europene privind protecția datelor (EU General Data Protection Regulation)IDR – Institutul Diplomatic RomânInstituții trimițătoare sau responsabile – instituții publice naționale cu responsabilități în domeniul PSAC Civil și care detașează sau pot detașa personal propriu în misiunile civile PSACJAI – Justiție și Afaceri InterneMAE – Ministerul Afacerilor Externe MAI – Ministerul Afacerilor Interne MApN – Ministerul Apărării Naționale MJ – Ministerul Justiției MP – Ministerul Public NATO – Organizația Tratatului Atlanticului de NordPactul civil PSAC – Pactul Uniunii Europene pentru gestionarea civilă a crizelor în domeniul politicii de securitate și apărare comunăPCA/JAP – Planul Comun de Acțiune pentru implementarea Pactului civil în domeniul politicii de securitate și apărare comună (Joint Action Plan) PESC – Politica externă și de securitate comună a Uniunii EuropenePSAC – Politica de securitate și apărare comunăSEAE – Serviciul European de Acțiune Externă Strategie națională – Strategia națională pentru implementarea Pactului civil în domeniul PSACUE – Uniunea EuropeanăUNAp – Universitatea Națională de Apărare „Carol I“ + 
Capitolul IIntroducereUltimii ani au fost marcați de o accelerare a demersurilor pentru consolidarea rolului UE în domeniul securității și apărării, fiind lansate numeroase proiecte și inițiative menite să dezvolte cadrul conceptual, dar și capabilitățile necesare unui rol mai vizibil și mai ambițios al Uniunii în acest domeniu.După o perioadă în care demersurile au vizat cu precădere domeniul militar au fost lansate o serie de inițiative și în ceea ce privește gestionarea civilă a crizelor.Dimensiunea civilă a politicii de securitate și apărare comună (PSAC) a oferit în mod constant valoare adăugată politicii externe a UE, contribuind în mod direct la promovarea stabilității și securității în vecinătatea UE și dincolo de aceasta, prin desfășurarea de misiuni în următoarele domenii: poliție, stat de drept, reforma sectorului de securitate și monitorizarea situației din teren. Evoluțiile la nivel internațional, printre care se numără multiplicarea și intensificarea amenințărilor hibride, creșterea numărului de misiuni axate pe consolidarea capacităților locale și nevoia unui răspuns cuprinzător și integrat al UE la provocări transnaționale de securitate, au generat imperativul unui salt calitativ și cantitativ în ceea ce privește contribuția Uniunii în domeniul gestionării civile a crizelor. În aceste condiții, în luna noiembrie 2018 a fost adoptat un document cu caracter strategic, intitulat „Pactul civil PSAC“, care cuprinde prioritățile UE în gestionarea civilă a crizelor în actualul context internațional. Pentru atingerea acestora, statele membre și instituțiile europene relevante și-au asumat o serie de angajamente, menite să asigure mijloacele efective de care UE are nevoie pentru a juca un rol mai ambițios și mai vizibil în plan internațional. România a sprijinit constant consolidarea rolului UE în domeniul securității și apărării, acordând o atenție specială dimensiunii civile. Sprijinul politic și participarea la dezvoltarea cadrului conceptual au fost însoțite, încă din etapa de preaderare, de contribuții cu experți la misiunile civile ale UE de gestionare a crizelor și prevenire a conflictelor desfășurate în Europa, Orientul Mijlociu și pe continentul african, țara noastră fiind, în mod constant, un contribuitor important la astfel de misiuni.Ca urmare a adoptării Pactului civil PSAC, statele membre au inițiat demersuri pentru a asigura implementarea angajamentelor ce decurg din acesta, la nivel național, prin elaborarea unor documente naționale de punere în aplicare a obiectivelor prevăzute în cuprinsul Pactului civil PSAC (planuri/strategii naționale de implementare). Astfel, la nivelul țării noastre a fost elaborată Strategia națională pentru implementarea Pactului civil PSAC și Planul de acțiune aferent acesteia, fiind organizate mai multe întâlniri interinstituționale, la nivel decizional, precum și la nivel de experți^1.^1 Începând cu luna decembrie 2018 a avut loc o serie de reuniuni interinstituționale, coordonate de Ministerul Afacerilor Externe (MAE) cu participarea Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Ministerului Apărării Naționale (MApN), Ministerului Justiției (MJ) și a Ministerului Public (MP), constituindu-se Grupul de lucru interinstituțional pe tema capabilităților civile. În acest cadru au fost abordate o serie de aspecte privind optimizarea participării României la misiunile civile PSAC, în consonanță cu evoluțiile înregistrate la nivelul UE. + 
Capitolul IIInformații generale relevantePactul civil PSAC a fost adoptat sub forma unor concluzii ale Consiliului Uniunii Europene (CONS UE/Consiliul) și ale statelor membre (SM), în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Externe (CAE) din 19 noiembrie 2018. Ulterior, documentul a fost andosat, la cel mai înalt nivel, în cadrul Consiliului European din 14 decembrie 2018.Prin andosarea acestuia, statele membre ale UE, Consiliul și instituțiile UE relevante și-au asumat o serie de angajamente cu caracter politic, de natură individuală și colectivă, vizând optimizarea acțiunii UE în domeniul gestionării civile a crizelor. Aceste angajamente sunt grupate în trei categorii principale: creșterea capacității de acțiune, sporirea eficienței și aprofundarea cooperării, cărora le este circumscrisă o serie de obiective specifice, după cum urmează:Creșterea capacității de acțiune („A more capable civilian CSDP“) cuprinde următoarele priorități:– consolidarea contribuțiilor concrete cu: personal, echipamente, instruire, sprijin în domeniul exercițiilor, contribuții financiare sau alte tipuri de sprijin, pe bază individuală sau comună și în temeiul planurilor naționale de implementare; … – revizuirea procedurilor naționale (proces decizional, finanțare, cadrul legislativ, după caz) pentru a spori disponibilitatea și participarea experților naționali în misiuni civile PSAC; … – creșterea numărului de experți detașați în misiuni civile PSAC; … – creșterea contribuțiilor pentru asigurarea capacităților necesare ale UE de a-și putea asuma gama completă de misiuni civile de gestionare a crizelor^2;^2 a. La Consiliul European de la Feira din anul 2000 au fost identificate patru domenii prioritare în ceea ce privește gestionarea civilă a crizelor: poliție, stat de drept, consolidarea administrației civile și protecția civilă; b. necesitățile în materie de capacități; c. capacitățile de sprijinire a misiunilor; d. domenii transversale, precum drepturile omului și egalitatea de gen/femeile, pacea și securitatea. … – instruirea experților naționali înaintea și pe parcursul misiunilor civile PSAC, în conformitate cu politica PSAC de pregătire, în vederea consolidării cooperării și sinergiei la nivelul UE în acest domeniu. Punerea la dispoziție, pe baze voluntare și incluzive, a unor echipe specializate. Se au în vedere mandate și structuri reduse, cu o capacitate de a răspunde într-un interval de timp scurt la evoluțiile situației din teren; … – punerea la dispoziție și utilizarea de structuri naționale sau multinaționale care vor contribui la consolidarea PSAC civil, complementar cu structurile existente ale UE și sprijinindu-le pe acestea.Creșterea eficienței, a flexibilității și a capacității de răspuns („A more effective, flexible and responsive CSDP“) include ca obiective: … – realizarea capacității de a derula misiuni civile PSAC cu mandate modulare și adaptabile, executive sau semiexecutive; … – promovarea dezvoltării unui proces decizional operațional rapid pentru misiunile civile PSAC care să permită o conducere eficientă și flexibilă; … – consolidarea procesului de gestionare a resurselor umane^3;^3 Printre altele, prin: a. invitarea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate să revizuiască politica și procedurile de recrutare ale SEAE pentru misiuni în strânsă coordonare cu statele membre, în vederea optimizării gradului de utilizare a resurselor umane puse la dispoziție de statele membre; b. invitarea Înaltului Reprezentant să colaboreze cu serviciile Comisiei, cu Consiliul și cu statele membre la revizuirea statutului profesional al personalului contractual internațional; c. revizuirea Codului de conduită și disciplină pentru misiunile civile PSAC, pe baza unei propuneri din partea Înaltului Reprezentant.^ … – atingerea capacității de lansare, în termen de 30 de zile de la adoptarea deciziei Consiliului^4, a unei misiuni civile PSAC cu personal de până la 200 de membri, în orice zonă de operații;^4 Cu punerea la dispoziție a întregului echipament necesar de către depozitul strategic. Pot fi utilizate echipe specializate și formațiuni multinaționale, precum Forța de Jandarmerie Europeană, pentru a contribui la acest obiectiv. … – îmbunătățirea capacității de reacție prin, inter alia, dotarea completă cu personal a capacității de reacție de bază a UE și ridicarea efectivului acesteia la 50 de experți, disponibili pentru desfășurare rapidă; … – identificarea valorilor operaționale de referință la nivelul documentelor de planificare operațională pentru a monitoriza și măsura rezultatele și progresele în direcția unei situații finale și a unei strategii de tranziție bine definite; … – intensificarea eforturilor, în cadrul abordării integrate a UE, în vederea asigurării angajamentului și a asumării responsabilității la nivel local și regional, pentru a obține rezultate efective și durabile; … – asigurarea unui buget robust al politicii externe și de securitate comună (PESC) și utilizarea rapidă, flexibilă și eficientă a acestuia pentru a sprijini noi misiuni civile de gestionare a crizelor. … – aprofundarea aspectelor legate de drepturile omului și de egalitatea de gen în toate misiunile civile PSAC.Aprofundarea cooperării („A more joined up civilian CSDP“) se va realiza prin: … – consolidarea capacității de analiză și de evaluare a situației la nivelul instituțiilor UE relevante; … – implementarea integrată în planificarea și derularea acțiunilor de răspuns în situații de criză; … – consolidarea sinergiilor și a complementarității între dimensiunea civilă și cea militară a PSAC, inclusiv în domeniile: dezvoltarea capabilităților; planificarea operațională și conducerea misiunilor desfășurate în același teatru; … – aprofundarea cooperării și a sinergiilor între misiunile civile PSAC, structurile Comisiei și actorii din domeniul justiție și afaceri interne (JAI). Se vizează întregul proces de generare a misiunii, de la planificarea strategică până la conducerea operațiilor și partajarea informațiilor; … – asigurarea rezultatelor operaționale ale cooperării PSAC-JAI, pe baza mandatelor proprii, prin identificarea de noi linii de acțiune, proiecte-pilot, miniconcepte, în misiunile noi sau curente, în funcție de nevoile identificate în plan local; … – intensificarea cooperării cu țările care găzduiesc misiuni civile PSAC în scopul consolidării parteneriatelor reciproc avantajoase cu țările și organizațiile partenere. … Pentru îndeplinirea acestor angajamente, Pactul civil PSAC prevede adoptarea de planuri de implementare (planuri/strategii naționale de implementare) atât de către statele membre, cât și de către instituțiile UE (Serviciul European de Acțiune Externă/SEAE și/sau Comisia Europeană)^5.^5 Acestea sunt elaborate pornind de la un format indicativ care a fost comunicat și agreat de statele membre la sfârșitul lunii martie 2019.Este prevăzută, totodată, derularea unui Proces anual de monitorizare a implementării, în urma căruia se elaborează rapoarte de evaluare privind progresele înregistrate. Acestea vor trebui să identifice deficiențele, să propună soluții, să sprijine statele membre în îmbunătățirea capabilităților disponibile, inclusiv prin bune practici și lecții învățate. În cadrul acestui proces vor fi organizate conferințe anuale de evaluare a implementării Pactului Civil PSAC, în a doua parte a fiecărui an, cu scopul raportării de către statele membre a rezultatelor de etapă anuale în implementarea Pactului civil PSAC. Este prevăzută sprijinirea implementării Pactului civil PSAC și printr-o strategie de comunicare cuprinzătoare. Implementarea deplină a Pactului civil PSAC trebuie realizată cât mai curând posibil, cel mai târziu până în prima parte a anului 2023. + 
Capitolul IIIObiectivePrezenta strategie națională și planul de acțiune aferent integrează prioritățile interne și externe ale României în acest domeniu, urmărind îndeplinirea angajamentelor asumate la nivelul UE și valorificarea „lecțiilor învățate“, rezultate din participarea României la misiuni civile PSAC. De asemenea, asigură cadrul pentru o selecție eficientă, stabilind prioritățile în cadrul măsurilor adoptate de statul român și ținând cont de resursele disponibile. Pe aceste coordonate, principalele obiective vizează:a)îmbunătățirea mecanismului instituțional de coordonare, la nivel național, cu privire la gestionarea participării experților români în misiunile civile PSAC; … b)asigurarea unui cadru normativ coerent cu privire la detașarea de experți în misiuni civile internaționale, inclusiv în domeniul PSAC; … c)îmbunătățirea comunicării publice și creșterea vizibilității cu privire la participarea României în misiunile civile PSAC; … d)îmbunătățirea gestionării activității de preselecție cu privire la participarea experților români la misiunile civile PSAC; … e)îmbunătățirea ofertei în domeniul perfecționării și instruirii pentru candidații/experții detașați în misiunile civile PSAC; … f)integrarea aspectelor de gen în toate etapele asociate participării României la misiunile civile PSAC; … g)aprofundarea cooperării internaționale în domeniu. …  + 
Capitolul IVPrincipii generalePrezenta strategie națională are la bază următoarele principii generale:a)principiul respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului – toate activitățile desfășurate de autoritățile și instituțiile cu responsabilități în domeniul PSAC civil (denumite, în continuare, instituții trimițătoare) se desfășoară cu respectarea prevederilor tratatelor internaționale privind drepturile și libertățile fundamentale ale omului la care România este parte, precum și ale legislației UE și naționale relevante, inclusiv în domeniul protecției datelor cu caracter personal; … b)principiul legalității – activitățile pentru realizarea obiectivelor strategice se desfășoară în baza legii și în conformitate cu aceasta; … c)principiul responsabilității – răspunderea implementării Strategiei naționale revine fiecăreia dintre instituțiile trimițătoare, în părțile ce o privesc, respectiv potrivit atribuțiilor și competențelor stabilite de lege; … d)principiul cooperării și coerenței – presupune cooperarea activă în elaborarea și implementarea unei politici comune a UE în domeniul securității și apărării, precum și corelarea Strategiei naționale cu măsurile și politicile stabilite la nivelul altor state membre; … e)principiul coordonării – acțiunile adoptate în vederea realizării obiectivelor Strategiei naționale sunt subsumate prevederilor documentelor relevante adoptate în cadrul UE; … f)principiul acțiunii unitare – vizează implementarea unitară a politicii statului și a prevederilor legale aplicabile instituțiilor trimițătoare, precum și o implementare concertată la toate nivelurile; … g)principiul proporționalității – măsurile trebuie să respecte criteriile necesității, adecvării și echilibrului, să servească atingerii obiectivelor Strategiei naționale, astfel încât să fie cele mai potrivite pentru realizarea acestora. …  + 
Capitolul VDefinirea problemeiDobândirea calității de stat membru UE a presupus asumarea de către România de noi responsabilități și angajamente, pe fondul creșterii rolului UE de furnizor de securitate și al schimbărilor survenite în mediul strategic internațional.România a fost, în mod constant, un susținător al dimensiunii civile a PSAC, inclusiv printr-o participare semnificativă cu experți la misiunile civile PSAC, precum și printr-o prezență geografică echilibrată, având experți în toate ariile de operare PSAC – Europa, Orientul Mijlociu și Africa.În contextul demersurilor la nivelul UE de consolidare a dimensiunii de securitate și apărare începând cu anul 2016, respectiv a angajamentelor asumate pe linie de PSAC civil în anul 2019, statele membre ale UE au inițiat demersuri la nivel național pentru atingerea nivelului de ambiție stabilit de UE în acest domeniu. Astfel, a devenit tot mai evidentă necesitatea adaptării cadrului juridic și organizațional național aplicabil detașării în misiunile civile PSAC, îmbunătățirii procedurilor de selecție, valorificării depline a acestei participări din perspectiva intereselor de politică externă și sprijinirii reintegrării experților în instituțiile publice care detașează sau pot detașa personal propriu în misiunile civile PSAC (denumite în continuare instituții trimițătoare), ulterior întoarcerii din misiune.Unul dintre obiectivele-cheie asumate în mod colectiv de către statele membre ale UE prin Pactul civil PSAC îl reprezintă creșterea proporției personalului detașat din totalul posturilor disponibile în misiuni, în contextul în care majoritatea statelor membre se confruntă cu o participare mai redusă a personalului detașat în raport cu cel contractual. În conformitate cu obiectivele asumate la nivelul UE, România a crescut procentul de participare cu experți români în misiuni civile PSAC, fiind de remarcat o prezență sporită în special pe linie de personal contractual (personal detașat – 25, personal contractual – 94^6), precum și necesitatea întreprinderii de demersuri pentru a adapta procesele naționale de selecție și gestionare a capabilităților civile la dinamica dezvoltărilor la nivelul UE.^6 Potrivit datelor comunicate de Serviciul European de Acțiune Externă la 30 aprilie 2020.Totodată, există o serie de neajunsuri asociate procesului de selecție și promovare a candidaților propuși de statele membre la nivelul UE. Astfel, în paralel cu eforturile naționale circumscrise Strategiei naționale pentru implementarea Pactului civil PSAC și a planului de acțiune aferent, trebuie avută în vedere, în dialogul cu instituțiile UE și în activitatea grupurilor de lucru pe această temă ale Consiliului, și necesitatea modernizării, flexibilizării și adaptării mecanismelor de gestionare a expertizei civile pentru misiunile PSAC, într-un efort conjugat la nivelul UE de îndeplinire a Pactului civil PSAC.Gestionarea participării experților detașați de România în cadrul misiunilor civile PSAC implică un efort continuu de cooperare interinstituțională. În prezent, procesul se desfășoară pe baze ad-hoc.Fondurile asociate participării experților români la misiunile civile PSAC sunt gestionate individual de către fiecare instituție participantă, conform proiectelor de buget anuale și legislației aplicabile detașării în misiuni.În același timp, în prezent, la nivel național, selecția și gestionarea participării experților români se fac în baza unor proceduri specifice la nivelul fiecărei instituții trimițătoare. Prin urmare, este necesară o reglementare unitară, care să ofere un nivel sporit de coerență și o aliniere în ceea ce privește procedurile de selecție și gestionare a personalului detașat. Este importantă, în același timp, eficientizarea procedurilor interne la nivelul instituțiilor trimițătoare, care să permită desfășurarea rapidă de experți calificați în misiunile civile internaționale, precum și sporirea capacității de reintegrare a personalului detașat și de valorificare a expertizei câștigate de aceștia.Problematica formării și instruirii personalului în vederea participării la misiunile civile PSAC reprezintă una din ariile de interes major în procesul de consolidare a dimensiunii civile a PSAC, respectiv de îmbunătățire a calității capabilităților civile ale statelor membre puse la dispoziția UE. În acest sens, a fost creat un grup de lucru – Grupul de instruire civilă al UE (EUCTG) -, în cadrul Comitetului pentru aspecte civile de gestionare a crizelor de la nivelul Consiliului Uniunii Europene (CivCom). În același timp, instruirea PSAC în context civil-militar la nivelul UE a personalului statelor membre și al instituțiilor și agențiilor UE implicate în problematica PSAC este gestionată de către Colegiul European de Securitate și Apărare (CESA), care participă împreună cu statele membre la implementarea Politicii UE de instruire în domeniul PSAC, punând la dispoziție curricule și formate de pregătire standardizate și gestionând evaluarea programelor de instruire efectuate de statele membre. În România, activitățile de formare și instruire pentru experții români care participă la misiuni civile PSAC se realizează de către instituțiile trimițătoare, în propriile centre de formare și instruire^7. Astfel, sunt necesare alinierea programei, promovarea schimbului de bune practici, precum și realizarea de programe de formare comune între structurile naționale care asigură astfel de cursuri. Totodată semnalăm că, pe lângă sprijinul din partea autorităților pentru prezența României în misiunile civile PSAC, sunt necesare și sprijinirea și valorificarea acesteia la nivelul comunicării publice, în acest sens fiind utilă inclusiv adoptarea unei strategii naționale de comunicare în acest domeniu.^7 Colegiul Național de Afaceri Interne (CNAI) din cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza“ – Ministerul Afacerilor Interne, Colegiul Național de Apărare (CNAp) din Universitatea Națională de Apărare „Carol I“ – Ministerul Apărării Naționale și Institutul Diplomatic Român (IDR) – Ministerul Afacerilor Externe, care sunt instituții de pregătire membre ale rețelei CESA, alături de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI). + 
Capitolul VIDirecții de acțiuneAvând în vedere aspectele problematice semnalate, în cadrul consultărilor interinstituționale au fost identificate următoarele direcții de acțiune: VI.a)Îmbunătățirea mecanismului instituțional de coordonare, la nivel național, cu privire la gestionarea participării experților români în misiunile civile PSACEste necesară asigurarea unui mecanism național coerent privind participarea la misiunile civile PSAC. Un prim pas în acest sens este îmbunătățirea coordonării generale a procesului. Astfel vor fi stabilite responsabilitățile concrete care revin fiecărei instituții trimițătoare, pentru a evita duplicările și pentru a susține mai eficient interesele generale de politică externă ale României, inclusiv prin promovarea candidaților pe poziții de conducere și vizibilitate. Se va avea în vedere, totodată, extinderea Grupului de lucru interinstituțional pe tema capabilităților civile, prin includerea și a altor instituții relevante, în funcție de tipul misiunilor și profilul profesional al experților necesari la nivelul UE, conform cererilor de contribuție adresate statelor membre. Obiectivul urmărit este de a crește și diversifica expertiza cu care România contribuie la astfel de misiuni.  … VI.b)Asigurarea unui cadru normativ coerent cu privire la detașarea de experți în misiuni civile internaționale, inclusiv în domeniul PSACOdată cu adoptarea Pactului civil PSAC, prin care statele membre ale UE și-au asumat angajamentul de a sprijini creșterea numărului experților detașați în misiunile civile PSAC, este imperativă promovarea unui cadru legislativ adaptat evoluțiilor curente în materie de detașare a experților civili, care să așeze participarea României la aceste misiuni pe coordonate predictibile. Dincolo de diferențele specifice asociate statutului profesional al expertului detașat în misiuni civile internaționale, este necesar ca printr-un act normativ-cadru să fie prevăzute drepturile financiare de bază aplicabile tuturor categoriilor de experți care sunt detașați în astfel de misiuni civile internaționale și să fie reglementate aspectele generale legate de pregătirea și echiparea corespunzătoare a tuturor experților români.  … VI.c)Îmbunătățirea comunicării publice și creșterea vizibilității cu privire la participarea României în misiunile civile PSACÎn vederea evidențierii importanței contribuției țării noastre la eforturile UE în domeniul gestionării civile a crizelor, a experienței naționale în domeniu și a menținerii sprijinului politic pentru participarea la misiuni civile PSAC, este necesară promovarea unei abordări proactive în materie de informare și comunicare publică. Astfel s-ar demonstra și sprijinul autorităților pentru promovarea expertizei românești în plan european și s-ar promova oportunitățile oferite specialiștilor români care își doresc să activeze în misiunile civile PSAC. Pe fondul diversificării mijloacelor de comunicare în masă și al impactului crescut al social media, o atenție specială ar trebui acordată valorificării de către instituțiile trimițătoare a oportunităților generate de mijloacele de informare moderne. … VI.d)Îmbunătățirea gestionării activităților de preselecție cu privire la participarea experților români la misiunile civile PSACSchimbările de ordin procedural, anticipate a avea loc la nivelul SEAE în selecția și promovarea experților pentru misiunile civile PSAC, impun modernizarea și adaptarea mecanismului național de recrutare și gestionare a participării experților civili, în sensul scurtării intervalului de timp pentru selecția personalului și simplificarea procesului decizional.În acest sens ar putea fi analizate utilitatea și fezabilitatea realizării unor baze de date/registre de experți (rostere). În statele membre ale UE care utilizează astfel de instrumente, acestea sunt gestionate de structura națională care are în responsabilitate participarea la misiunile civile PSAC. Pentru România, o soluție ar putea fi reprezentată de constituirea unor registre cu experți disponibile la nivelul fiecărei instituții trimițătoare, care să permită conturarea unei imagini de ansamblu asupra experienței și specializării experților români (număr de experți, domenii/spații geografice de expertiză), oferind în același timp indicații cu privire la necesitățile de adaptare a programelor de pregătire/formare și perfecționare. Totodată, ar facilita identificarea mai rapidă a experților disponibili pentru a fi propuși drept candidați pentru pozițiile vacante în cadrul misiunilor civile PSAC, fără reluarea, de fiecare dată, a întregii proceduri interne de selecție. S-ar reduce astfel resursele alocate, asigurându-se și respectarea angajamentelor politice care revin României conform Pactului civil PSAC privind desfășurarea rapidă de experți în teatre.  … VI.e)Îmbunătățirea ofertei în domeniul perfecționării și instruirii pentru candidații/experții detașați în misiunile civile PSACÎmbunătățirea calității candidaturilor înaintate de România reprezintă una dintre măsurile prin care poate fi atins obiectivul consolidării participării țării noastre la misiuni civile PSAC. De asemenea, este esențială nominalizarea unor candidați cu o pregătire și experiență cât mai variate, ale căror calități profesionale și personale ar permite inclusiv o ascensiune ierarhică în cadrul misiunii, în poziții de vizibilitate și cu asumarea unor responsabilități sporite. Este necesară, în același timp, armonizarea curriculei programelor de instruire și perfecționare derulate de către instituțiile românești cu formatele de pregătire dezvoltate la nivelul UE. Totodată, trebuie crescută flexibilitatea abordării, în sensul furnizării unei instruiri multidimensionale și modulare, inclusiv prin multiplicarea oportunităților de participare la astfel de programe și pentru experți din alte instituții decât cele care organizează cursurile. Ar fi utilă și asigurarea, cu prioritate, a accesului la aceste cursuri de perfecționare a experților înscriși în registre, având în vedere disponibilitatea și eligibilitatea lor la nivel național pentru a candida la misiunile civile PSAC. … VI.f)Integrarea aspectelor de gen în toate etapele asociate participării României la misiunile civile PSACRomânia trebuie să integreze aspectele de gen în toate etapele asociate acestei participări, atât pe componenta de selecție, respectiv de formare, pregătire și instruire, cât și pe cea de promovare. În acest context, un rol important îl au Strategia națională și Planul de acțiune privind implementarea rezoluției 1.325/2000 a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite – Femeile, Pacea și Securitatea pentru perioada 2020-2023, documente aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 561/2020.  … VI.g)Aprofundarea cooperării internaționale în domeniuPentru a asigura respectarea angajamentelor asumate la nivelul UE este necesară identificarea domeniilor de interes care reprezintă priorități pentru România. În același timp, suplimentar elementelor sectoriale menționate în capitolele precedente, sunt necesare identificarea angajamentelor cantitative care fac obiectul responsabilităților specifice și integrarea acestora în toate etapele asociate derulării activităților pentru implementarea obiectivelor asumate prin Pactul civil PSAC de către instituțiile trimițătoare. În noul context, instituțiile românești ar trebui să urmărească o cât mai bună valorificare a oportunităților de cooperare cu alte state membre ale UE. Este de menționat, în acest sens, cooperarea instituțiilor de învățământ sub egida MAE, MApN și MAI cu Colegiul European de Securitate și Apărare (CESA). Ca urmare a unui proces de consultare interinstituțional a fost propusă participarea României la Centrul European de Excelență pentru gestionarea civilă a crizelor (denumit și CoE Berlin). Ca urmare a finalizării tuturor procedurilor interne, la 1 iulie 2020 România a aderat la CoE Berlin. Lansarea oficială CoE Berlin a avut loc la 17 septembrie 2020, în cadrul unui eveniment dedicat. …  + 
Capitolul VIIRezultatePrezentul document contribuie la consolidarea profilului României în cadrul UE, creând cadrul pentru formularea unei abordări cuprinzătoare și eficiente la nivel național și, în același timp, pentru o îmbunătățire, din punct de vedere calitativ și cantitativ, a participării țării noastre la îndeplinirea obiectivelor UE în domeniul gestionării civile a crizelor, în conformitate cu angajamentele asumate de către toate statele membre. În același timp, acesta va facilita desfășurarea unor activități comune cu alte state membre și cu instituțiile UE, precum și o mai bună valorificare a oportunităților existente la nivelul UE. + 
Capitolul VIIIIndicatoriFiecare activitate prevăzută pentru implementarea obiectivelor și direcțiilor de acțiune, raportate la situația actuală pe linia implementării de către România a problematicii PSAC civil, va putea fi evaluată și monitorizată în baza indicatorilor stabiliți de instituțiile responsabile (instituțiile trimițătoare) în cuprinsul planului de acțiune.Indicatorii de performanță, aferenți activităților concrete stabilite pentru îndeplinirea obiectivelor și direcțiilor de acțiune, sunt detaliați în Planul de acțiune al Strategiei naționale, anexat, asumat de către instituțiile trimițătoare. + 
Capitolul IXImplicații pentru bugetResursele financiare necesare implementării Strategiei naționale provin din fonduri alocate de la bugetul de stat, prin bugetul fiecărei instituții publice trimițătoare, în limita fondurilor aprobate prin legile bugetare anuale. + 
Capitolul XImplicații juridicePrezenta strategie națională, prin Planul de acțiune aferent acesteia, dorește să determine un proces de elaborare a unui cadru legislativ unitar pentru participarea experților naționali la misiuni civile internaționale, inclusiv în domeniul PSAC. Caracterul dinamic al aspectelor din domeniul PSAC și al participării experților români la misiuni civile internaționale poate genera apariția unor situații sau fenomene concrete care să necesite noi soluții legislative la nivelul UE sau național, situație în care fiecare instituție este responsabilă să exercite dreptul la inițiativă legislativă în domeniul de competență, sens în care mecanismul de implementare al prezentei strategii naționale creează cadrul necesar consultării și coordonării instituțiilor trimițătoare. + 
Capitolul XIProceduri de monitorizare, evaluarePactul civil PSAC adoptat la nivelul UE prevede un proces anual de monitorizare a progreselor și de evaluare a implementării la nivelul UE, având ca bază Raportul SEAE privind capabilitățile, a planurilor/strategiilor naționale de implementare ale statelor membre și a Planului de acțiune al instituțiilor UE, precum și concluziile conferințelor anuale de evaluare a implementării Pactului civil PSAC (organizate în semestrul al doilea al fiecărui an, începând cu 2019). Se are în vedere implementarea deplină a Pactului civil PSAC până la începutul anului 2023.La nivel național, elaborarea și implementarea Strategiei naționale pentru implementarea Pactului civil PSAC și a Planului de acțiune al Strategiei naționale revin Grupului de lucru interinstituțional pe tema capabilităților civile, la care participă MAE, MAI, MApN, MJ, MP. Fiecare instituție evaluează progresul realizat în implementarea măsurilor prevăzute în domeniul PSAC civil, pe ariile de competență. Se va avea în vedere organizarea periodică, cel puțin anual, a unei reuniuni decizionale a Grupului de lucru interinstituțional pe tema capabilităților civile în vederea evaluării activității și actualizării Planului de acțiune al Strategiei naționale. Raportul la nivel național, care integrează contribuțiile tuturor instituțiilor trimițătoare, va fi transmis SEAE, prin intermediul MAE, conform mecanismului stabilit prin Pactul civil PSAC. + 
Capitolul XIIEtape ulterioare și instituții responsabileImplementarea Strategiei naționale revine fiecărei instituții trimițătoare, potrivit competențelor acestora în domeniu, prin prisma unor extrase cu responsabilitățile ce le revin din Planul de acțiune și care vor asigura integrarea problematicilor/ domeniilor de referință.Planul de acțiune preia obiectivele generale și direcțiile de acțiune din documentul strategic de referință, stabilind, totodată, acțiunile concrete ce revin fiecărei instituții trimițătoare, termene și indicatori de performanță.Dacă pe parcursul implementării prezentei strategii naționale, contextul internațional sau național va suferi modificări majore care implică stabilirea unor noi obiective generale, Guvernul României va modifica și completa prezenta strategie națională, la propunerea Grupului de lucru interinstituțional pe tema capabilităților civile.Prezenta strategie națională se implementează prin Planul de acțiune aferent, prevăzut în anexa care face parte integrantă din aceasta. + 
ANEXĂla Strategia națională
PLANUL DE ACȚIUNE
al Strategiei naționale pentru implementarea Pactului civil
în domeniul politicii de securitate și apărare comună a Uniunii Europenea)Îmbunătățirea mecanismului instituțional de coordonare, la nivel național, cu privire la gestionarea participării experților români în misiunile civile PSAC

 … b)Asigurarea unui cadru normativ coerent cu privire la trimiterea de experți în misiuni civile internaționale, inclusiv în domeniul PSAC

 … c)Îmbunătățirea comunicării publice și creșterea vizibilității cu privire la participarea României în misiunile civile PSAC

 … d)Îmbunătățirea gestionării resurselor umane cu privire la participarea experților români la misiunile civile PSAC

 … e)Îmbunătățirea ofertei în domeniul perfecționării și instruirii pentru candidații/experții detașați în misiunile civile PSAC

 … 

f)Integrarea aspectelor de gen în toate etapele asociate participării României la misiunile civile PSAC

 … g)Aprofundarea cooperării internaționale în domeniu

 … ––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește