STRATEGIE din 29 aprilie 2004

de restructurare a industriei siderurgice din România pentru perioada 2004-2010



1.1. Cadrul generalStrategia de restructurare a industriei siderurgice româneşti realizata în anul 2001 de către Ministerul Economiei şi Comerţului, a stabilit conceptele strategice de restructurare industriala, financiară şi sociala a companiilor siderurgice în contextul procesului de integrare în siderurgia europeana.Strategia a fost aprobata de Guvernul României prin Hotărârea de Guvern nr. 213/februarie 2002 constituind documentul oficial de lucru al părţii române în consultarile şi contactele cu Comisia Europeana pe probleme de siderurgie.Totodata prin Decizia nr. 70/mai 2002 a Primului-Ministru al României s-a înfiinţat Comitetul interministerial pentru implementarea masurilor ce decurg din Documentul de Strategie aprobat prin HG 213/2002.În baza programului strategic adoptat, au fost apoi realizate în anul 2002, Planurile de viabilitate economico-financiară ale companiilor siderurgice ISPAT SIDEX Galaţi, SIDERURGICA Hunedoara, COS Targoviste, ISCT Campia Turzii, CS Resita, SIDERCA Calarasi, Otelu Rosu.Strategia siderurgiei împreună cu Planurile de viabilitate au fost transmise la Uniunea Europeana, constituind baza negocierilor reciproce în cadrul intalnirilor care au avut loc pe parcursul anilor 2001-2002, având ca obiectiv convenirea cadrului general al Programului de restructurare a siderurgiei româneşti până la integrarea României în UE, care să stea la baza implementarii Protocolului nr. 2 în baza caruia se poate acorda ajutor de stat în procesul de restructurare al sectorului, anexa la Acordul European.După parcurgerea acestei prime etape de consultari reciproce, în anul 2003 Comisia Europeana a angajat din fonduri PHARE firma de consultanţă Roland Berger pentru a efectua o evaluare a Strategiei de restructurare şi a Planurilor de viabilitate în coordonatele rezultate în urma consultarilor reciproce.Consultanţă şi-a desfăşurat activitatea pe parcursul anului 2003, lucrarea fiind finalizata în luna decembrie a aceluiasi an.Concluziile studiului confirma evaluarile privind nivelul de cca 9 milioane tone capacitati de otel competitive şi eficiente economic la finalizarea programului de restructurare. În acelasi timp potrivit Raportului final al studiului toate companiile siderurgice pot deveni viabile economico-financiar, în condiţiile cuprinse în Planurile de viabilitate.În aceasta etapa, date fiind evenimentele de importanţa majoră care au avut loc în procesul de restructurare a sectorului siderurgic în perioada 2002-2003 (privatizarea COS Targoviste, ISCT Campia Turzii, SIDERURGICA Hunedoara etc.) precum şi evolutiile înregistrate în acest timp pe piaţa mondiala a otelului a fost necesară actualizarea Strategiei elaborata în anul 2001 pentru reflectarea corespunzătoare a elementelor rezultate din aceste procese.De asemenea ca efect al realizării, în perioada 2001-2003 a procesului de privatizare la combinatele COS Targoviste, IS Campia Turzii, SIDERURGICA Hunedoara a fost necesară actualizarea planurilor de viabilitate ale companiilor, care să cuprindă planurile de afaceri ale investitorilor conform contractelor asumate.Ca urmare au fost realizate Strategia de restructurare şi Planurile de viabilizare, actualizate, ambele documente urmand a fi transmise la Comisia Europeana.1.2. Obiective şi abordare generalăAnaliza globală a derularii procesului de restructurare a sectorului siderurgic până în anul 2003 scoate în evidenta faptul ca exista premize certe pentru construcţia în România a unei industrii siderurgice viabile, compatibile cu exigentele europene şi mondiale.Actiunile şi activităţile majore care au determinat progresele înregistrate în perioada 2001-2003, în evolutia procesului de restructurare a sectorului siderurgic au fost:► cresterea economica şi pe aceasta baza relansarea consumului intern şi implicit o dinamica pozitiva a productiei de otel (tabelul 1);Tabelul 1: Evolutia PIB şi dinamica consumului intern ┌──────────────────────────────────────┬─────────┬────────┬─────────┬────────┐ │ Indicatorul │ 2000 │ 2001 │ 2002 │ 2003 │ ├──────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤ │ PIB (% faţă de anul precedent ) │ + 1,8│ + 5,3│ + 5,0│ + 5,0│ ├──────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤ │ Consumul intern (mil t/an) │ 2,5│ 2,7│ 2,8│ 2,9│ ├──────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤ │ Producţia de otel (mil t/an) │ 4,5│ 4,8│ 5,4│ 5,6│ └──────────────────────────────────────┴─────────┴────────┴─────────┴────────┘► incheierea procesului de inchidere şi dezafectare a tuturor capacităţilor neperformante uzate fizic şi moral, insumand cca 9 mil tone (tabelul 2);Tabelul 2: Capacitati neperformante din industria siderurgica, închise definitiv ┌──────────────┬──────────────────┬──────────────────────┬────────┬──────────┐ │ Sectorul │ Unitatea │Denumirea capacităţii │Capaci- │ Anul │ │ │ siderurgica │ închise │tatea │(perioada)│ │ │ │ │mii tone│inchiderii│ │ │ │ │/an │ │ ├──────────────┼──────────────────┼──────────────────────┼────────┼──────────┤ │1. Cocserie │ISPAT SIDEX │Parţial din capacitate│ 2050 │1990-2000 │ │ ├──────────────────┼──────────────────────┼────────┼──────────┤ │ │CS Resita │Bateriile nr. 1,2,3,4 │ 650 │1993-1996 │ │ ├──────────────────┼──────────────────────┼────────┼──────────┤ │ │SIDERCA │Bateria nr. 1 │ 850 │ 1998 │ │ ├──────────────────┼──────────────────────┼────────┼──────────┤ │ │SIDERURGICA │Bateriile nr. 1,2,3,4 │ 1000 │1991-1999 │ │ ├──────────────────┼──────────────────────┼────────┼──────────┤ │ │SIDERMET │Bateriile nr. 1,2,3,4 │ 1200 │1990-2000 │ ├──────────────┼──────────────────┼──────────────────────┼────────┼──────────┤ │2. Instalaţii │ISPAT SIDEX │2 benzi de aglomerare │ │1994,2000 │ │ de ├──────────────────┼──────────────────────┼────────┼──────────┤ │ aglomerare │SIDERURGICA │Intreg fluxul │ │1994,2000 │ │ ├──────────────────┼──────────────────────┼────────┼──────────┤ │ │CS Resita │Intreg fluxul │ │ 1992 │ │ ├──────────────────┼──────────────────────┼────────┼──────────┤ │ │SIDERCA │Intreg fluxul │ │ 1990 │ ├──────────────┼──────────────────┼──────────────────────┼────────┼──────────┤ │3. Furnale │SIDERURGICA │Furnalele nr.4,5,6,7,8│ 3200 │1991-1999 │ │ │ │9 │ │ │ │ ├──────────────────┼──────────────────────┼────────┼──────────┤ │ │ISPAT SIDEX │Parţial din capacitate│ 3300 │1994-2000 │ │ ├──────────────────┼──────────────────────┼────────┼──────────┤ │ │SIDERMET │Furnalele nr.1,2,3,4 │ 870 │1992-2001 │ │ ├──────────────────┼──────────────────────┼────────┼──────────┤ │ │CS Resita │Furnalele nr.1,2 │ 800 │ 1991 │ ├──────────────┼──────────────────┼──────────────────────┼────────┼──────────┤ │4. Otelarii │SIDERURGICA │2 otelarii │ 3300 │1991-1999 │ │ Siemens- │ │(12 cuptoare) │ │ │ │ Martin ├──────────────────┼──────────────────────┼────────┼──────────┤ │ │CS Resita │1 otelarie(5 cuptoare)│ 1050 │1992-1999 │ │ ├──────────────────┼──────────────────────┼────────┼──────────┤ │ │GAVAZZI STEEL │1 otelarie(4 cuptoare)│ 120 │ 1998 │ ├──────────────┼──────────────────┼──────────────────────┼────────┼──────────┤ │5. Otelarii │ISPAT SIDEX │3 cuptoare │ 260 │1991-1999 │ │ electrice ├──────────────────┼──────────────────────┼────────┼──────────┤ │ │SIDERURGICA │1 cuptor │ 150 │ 2001 │ │ ├──────────────────┼──────────────────────┼────────┼──────────┤ │ │COST │7 cuptoare │ 550 │1991-1999 │ │ ├──────────────────┼──────────────────────┼────────┼──────────┤ │ │ISCT │3 cuptoare │ 230 │1998-1999 │ │ ├──────────────────┼──────────────────────┼────────┼──────────┤ │ │SIDERCA │1 cuptor │ 200 │ 1999 │ ├──────────────┼──────────────────┼──────────────────────┼────────┼──────────┤ │6. Converti- │ISPAT SIDEX │OLD 2(3 convertizoare)│ 3000 │ 3999 │ │ zoare │ ├──────────────────────┼────────┼──────────┤ │ │ │OLD 3(1 convertizor) │ 600 │ 2000 │ ├──────────────┼──────────────────┼──────────────────────┼────────┼──────────┤ │7. Laminoare │SIDERURGICA │Laminoare de blumuri │ 3700 │1993,1999 │ │ de semi- │ │de 1000 şi 1300 mm │ │ 3999 │ │ fabricate │ ├──────────────────────┼────────┼──────────┤ │ │ │Laminor semifabricate │ 1000 │ 1999 │ │ │ │nr. 2 │ │ │ │ ├──────────────────┼──────────────────────┼────────┼──────────┤ │ │ISPAT SIDEX │LSF(parţial din │ 600 │ 2000 │ │ │ │capacitate) │ │ 3999 │ ├──────────────┼──────────────────┼──────────────────────┼────────┼──────────┤ │8. Slebing │ISPAT SIDEX │Slebing │ 3600 │ 1993 │ ├──────────────┼──────────────────┼──────────────────────┼────────┼──────────┤ │9. Laminoare │ISPAT SIDEX │LTG 1, LTG 2 (parţial │ 600 │1993-2000 │ │ de tabla │ │din capacitate) │ │ │ │ groasa │ │ │ │ │ ├──────────────┼──────────────────┼──────────────────────┼────────┼──────────┤ │10. Laminoare │SILCOTUB │Laminor de sarma │ 280 │ 1998 │ │ de sarma ├──────────────────┼──────────────────────┼────────┼──────────┤ │ │PROMET │Laminor de sarma │ 280 │ 1999 │ │ ├──────────────────┼──────────────────────┼────────┼──────────┤ │ │SIDERURGICA │Laminoare sarma nr. 1 │ 600 │1995,1998 │ │ │ │şi 2 │ │ │ │ ├──────────────────┼──────────────────────┼────────┼──────────┤ │ │ISCT Campia Turzii│Laminorul nr. 2 │ 80 │ 1995 │ ├──────────────┼──────────────────┼──────────────────────┼────────┼──────────┤ │11. Laminoare │SIDERCA │Laminorul nr. 1 │ 300 │ 1997 │ │ de profile├──────────────────┼──────────────────────┼────────┼──────────┤ │ mijlocii │CS Resita │Laminorul nr. 1 │ 80 │ 2000 │ │ şi usoare ├──────────────────┼──────────────────────┼────────┼──────────┤ │ │LAMINORUL Braila │Laminorul nr. 2 │ 80 │ 1998 │ │ │ │Laminorul nr. 1 │ 50 │ 1999 │ │ ├──────────────────┼──────────────────────┼────────┼──────────┤ │ │GRIVITA Bucureşti │Laminorul profile │ 30 │ 1994 │ │ ├──────────────────┼──────────────────────┼────────┼──────────┤ │ │LAMDRO Tr. Severin│Laminorul profile, │ 30 │ 1994 │ │ │ │firul nr. 2 │ 200 │ 1990 │ │ ├──────────────────┼──────────────────────┼────────┼──────────┤ │ │SIDERURGICA │Laminorul de profile │ 30 │ 1994 │ │ │ │mijlocii │ 60 │ 2000 │ │ ├──────────────────┼──────────────────────┼────────┼──────────┤ │ │CS Resita │Laminor produse CF │ 40 │ 1999 │ ├──────────────┼──────────────────┼──────────────────────┼────────┼──────────┤ │12. Laminoare │INTFOR │Laminorul nr. 1,2,3,4 │ 170 │1992-1996 │ │ benzi la ├──────────────────┼──────────────────────┼────────┼──────────┤ │ cald │TEPRO │LBC │ 450 │ 1991 │ ├──────────────┼──────────────────┼──────────────────────┼────────┼──────────┤ │13. Laminoare │REPUBLICA │Stossbank │ 70 │ 1995 │ │ pentru │ ├──────────────────────┼────────┼──────────┤ │ tevi fără │ │Laminorul de 6' │ 90 │ 1997 │ │ sudura ├──────────────────┼──────────────────────┼────────┼──────────┤ │ │PETROTUB │Stossbank │ 90 │ 1996 │ │ ├──────────────────┼──────────────────────┼────────┼──────────┤ │ │ARTROM │Laminorul tevi │ 50 │ 1996 │ ├──────────────┼──────────────────┼──────────────────────┼────────┼──────────┤ │14. Laminoare │TEPRO │LBR │ 60 │ 1993 │ │ banda la │ │ │ │ │ │ rece │ │ │ │ │ ├──────────────┼──────────────────┼──────────────────────┼────────┼──────────┤ │15. Laminoare │TEPRO │Laminorul de tevi │ 120 │ 1991 │ │ tevi │ │sudate 4X U-M │ │ │ │ sudate ├──────────────────┼──────────────────────┼────────┼──────────┤ │ │HELITUBE │Linia 2 şi linia 5 de │ 30 │ 1996 │ │ │ │tevi sudate │ │ │ └──────────────┴──────────────────┴──────────────────────┴────────┴──────────┘CENTRALIZATOR – capacitati închise definitiv ┌────────────────────────────┬────────┬─────────────────────────────┬────────┐ │ Cocserii │ 4550 │ Laminoare produse lungi │ 3080 │ ├────────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────┼────────┤ │ Furnale │ 8170 │ Laminoare produse plate │ 580 │ ├────────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────┼────────┤ │ Otelarii │ 9460 │ Laminoare tevi fără sudura │ 300 │ ├────────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────┼────────┤ │ Laminoare semifabricate │ 8900 │ Laminoare tevi sudate │ 150 │ └────────────────────────────┴────────┴─────────────────────────────┴────────┘► finalizarea procesului de privatizare la SIDEX Galaţi, COS Targoviste, ISCT Campia Turzii, SIDERURGICA Hunedoara. În prezent cca 95% din capitalul social al sectorului siderurgic şi cca 95 % din producţia totala de otel este în proprietate privată (tabelul 3):Tabelul 3: Situaţia privatizarii combinatelor siderurgice (decembrie 2003) ┌──────────────────┬──────────────────┬───────────────────┬──────────────────┐ │ Compania │ Situaţia │ Proprietar │ Începând cu │ ├──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤ │ISPAT-SIDEX Galaţi│ Privatizat │ LNM │ Noiembrie │ │ │ │ Holdings │ 2001 │ ├──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤ │SIDERURGICA │ Privatizat │ LNM │ Octombrie │ │Hunedoara │ │ Holdings │ 2003 │ ├──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤ │COS Targoviste │ Privatizat │ Conares │ August 2002 │ ├──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤ │IS Campia Turzii │ Privatizat │ Conares │ Martie 2003 │ ├──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤ │CS Resita │ Privatizat │ T.M.K. │ Februarie │ │ │ │ Sinara │ 2004 │ ├──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤ │Gazazzi Steel │ Lichidare │ Gavazzi │ │ │Otelu Rosu │ judiciara │ Steel │ 2002 │ │ │ │ (disputat) │ │ ├──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤ │Donasid Calarasi │ Privatizat │ Beltrame │ Februarie │ │ │ (societate cu │ │ 2003 │ │ │ capital mixt) │ │ │ └──────────────────┴──────────────────┴───────────────────┴──────────────────┘► continuarea procesului de modernizare a capacităţilor în functiune de cca 9 mii tone capacitate, pentru atingerea performantelor de eficienta de nivel mondial (tabelul 4. tabelul 5).Tabelul 4: Nivelul capacităţilor de productie a otelului din România ┌──────────────────┬──────────────────┬───────────────────┬──────────────────┐ │Combinat/otelarie │ Capacitate │ Modificari 2002- │ Capacitate │ │ │proiectata 2002 │ 2010 │ previzionata 2010│ ├──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤ │ISPAT SIDEX Galaţi│ │ │ │ ├──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤ │- OLD 1-3 │ 6000 │ │ 6000 │ ├──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤ │- Otelarie │ 0 │ │ 0 │ │ electrica │ │ │ │ ├──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤ │ │ Σ = 6000 │ Σ = 0 │ Σ = 6000 │ ├──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤ │SIDERURGICA │ │ │ │ │Hunedoara │ │ │ │ ├──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤ │- Otelarie SM │ 0 │ – │ 0 │ ├──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤ │- Otelaria │ 185 │ -110 │ 75 │ │electrica nr. 1 │ │ │ │ ├──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤ │- Otelaria │ 750 │ 0 │ 750 │ │electrica nr. 2 │ │ │ │ ├──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤ │ │ Σ = 935 │ Σ = -110 │ Σ = 825 │ ├──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤ │COS Targoviste │ │ │ │ ├──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤ │- Otelaria │ 54(=27+27) │ – │ 54 │ │electrica nr. 1 │ │ │ │ ├──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤ │- Otelaria │ 575(=375+200) │ – │ 575 │ │electrica nr. 2 │ │ │ │ ├──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤ │ │ Σ = 629 │ Σ = 0 │ Σ = 629 │ ├──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤ │ISCT Campia Turzii│ │ │ │ ├──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤ │- Otelarie │ 385 │ – │ 385 │ │electrica │ │ │ │ ├──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤ │ │ Σ = 385 │ Σ = 0 │ Σ = 385 │ ├──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤ │CS Resita │ │ │ │ ├──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤ │- Otelarie SM │ 0 │ – │ 0 │ ├──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤ │- Otelarie │ 450 │ – │ 0 │ │electrica │ │ │ │ ├──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤ │ │ Σ = 450 │ Σ = 0 │ Σ = 450 │ ├──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤ │GAVAZZI STEEL │ │ │ │ │Otelu Rosu │ │ │ │ ├──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤ │- Otelarie │ 550 │ -250 │ 300 │ │electrica │ │ │ │ ├──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤ │ │ Σ = 550 │ Σ = -250 │ Σ = 300 │ ├──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤ │DONASID Calarasi │ │ │ │ ├──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤ │- Otelarie │ 400 │ – │ 400 │ │electrica │ │ │ │ ├──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤ │ │ Σ = 400 │ Σ = 0 │ Σ = 400 │ ├──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤ │ TOTAL │ 9349 │ -360 │ 8989 │ └──────────────────┴──────────────────┴───────────────────┴──────────────────┘Tabelul 5: Total investitii ┌──────────────────────┬────┬────┬─────┬─────┬─────┬────┬────┬────┬────┬─────┐ │ Societatea │2002│2003│2004 │2005 │2006 │2007│2008│2009│2010│Total│ ├──────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼─────┤ │ISPAT SIDEX Galaţi │29,7│66,1│ 56,4│ 54,5│ 44,4│28,0│23,0│31,0│18,0│351,1│ ├──────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼─────┤ │SIDERURGICA │10,1│ 1,0│ 55,1│ 24,9│ 10,1│ 5,9│ 4,3│ – │ – │111,4│ │Hunedoara │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├──────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼─────┤ │COS Targoviste │ 1,1│ 1,9│ 2,2│ 4,2│ 7,0│ 6,3│ – │ – │ – │ 22,7│ ├──────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼─────┤ │IS Campia Turzii │ 2,0│ 0,8│ 5,1│ 4,5│ 54,0│ 4,8│ 4,5│ 2,1│ 2,1│ 79,9│ ├──────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼─────┤ │CS Resita │ 0│ 0│ 4,1│ 4,7│ 0,5│ 0,5│ 7,0│ 7,0│ 6,0│ 29,8│ ├──────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼─────┤ │Otelu Rosu │ 0│ 0│ 9,0│ 7,0│ 9,0│10,0│ – │ – │ – │ 35,0│ ├──────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼─────┤ │Donasid Calarasi │ 0│ 6,6│ 7,9│ 8,4│ 6,9│ 9,9│ – │ – │ – │ 39,7│ ├──────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼─────┤ │ TOTAL │42,9│76,4│139,8│108,2│131,9│65,4│38,8│40,1│26,1│669,6│ └──────────────────────┴────┴────┴─────┴─────┴─────┴────┴────┴────┴────┴─────┘Plafoanele maximale ale ajutoarelor de stat pentru fiecare companie siderurgica, aferente desfăşurării procesului de restructurare sunt prezentate în tabelul 6.De precizat ca aceste plafoane maximale ale ajutoarelor de stat au fost autorizate de Consiliul Concurentei.

Tabelul 6: Ajutoare de Stat pentru siderurgie, 1993 – 2010 ┌────────────────────────────┬───────────────┬────────────────┬──────────────┐ │ Societate │ Trecut │ Viitor │ TOTAL │ │ │ 1993 – 2002 │ 2003 – 2010 │ │ ├────────────────────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────────┤ │Ispat-Sidex Galaţi │ 1045,7│ 233,0│ 1278,7│ ├────────────────────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────────┤ │Siderurgica Hunedoara │ 33,9│ 492,3│ 526,2│ ├────────────────────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────────┤ │COS Targoviste │ 52,3│ 97,0│ 149,3│ ├────────────────────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────────┤ │IS Campia Turzii │ 23,2│ 91,7│ 114,9│ ├────────────────────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────────┤ │CS Resita │ 148,4│ 93,7│ 242,1│ ├────────────────────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────────┤ │Gazazzi Steel Otelul Rosu │ 0,0│ 62,0│ 62,0│ ├────────────────────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────────┤ │Siderca Calarasi*) │ 26,5│ 0,0│ 26,5│ ├────────────────────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────────┤ │TOTAL │ 1330,0│ 1069,7│ 2399,7│ └────────────────────────────┴───────────────┴────────────────┴──────────────┘  Notă: *) Ajutorul de Stat din trecut se referă la Siderca, cel din viitor           la DonasidProcesul de restructurare în perioada 2001-2003 a continuat cu evolutia descrescatoare a numarului de salariati cuprinşi în sectorul siderurgic. Asftel dacă în anul 1994 numărul de salariati era de cca 134.000 la sfârşitul anului 2003 se inregistrau cca 60.000 persoane( tabelul 7).Tabelul 7: Evolutia numarului de personal în industria siderurgica ┌──────────────┬───────────────┬──────────────┬───────────────┬──────────────┐ │ │ 2000 │ 2001 │ 2002 │ 2003 │ ├──────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤ │Numar personal│ 77.172 │ 75.000 │ 69.000 │ 60.000 │ └──────────────┴───────────────┴──────────────┴───────────────┴──────────────┘În acest sens este de remarcat scaderea importanţa de salariati ce a avut loc la ISPAT SIDEX Galaţi şi SIDERURGICA Hunedoara.● Obiectivul general al strategiei de restructurare actualizata este determinat de necesitatea existentei unui instrument oficial care să reflecte cat mai exact situaţia actuala şi perspectivele imediate din siderurgia românească – utilizat de partea română în dialogul cu Comisia Europeana în procesul de aderare. Totodata Strategia de restructurare şi Planurile de viabilizare actualizate stabilesc cadrul general al procesului de restructurare în concordanta cu criteriile Uniunii Europene şi reprezinta în context un veritabil manual pentru managementul societatilor siderurgice, privind principiile, prioritatile, obiectivele imediate şi condiţiile de parteneriat pentru înscrierea României, în familia Siderurgica europeana.● Abordarea problematicii generale a activităţii unităţilor din siderurgie este de tip sistemic, accentul fiind pus pe activitatea combinatelor siderurgice integrate (marii producători de otel şi laminate) care deţin o pondere de cca 98 % din producţia de otel a României.Conexiunile ce ţin de asigurarea aprovizionarii interne cu otel, circuitul semifabricatelor, capacitatile laminoarelor independente şi încărcarea lor sunt analizate în cadrul Strategiei actualizate, fiind formulate prognoze pentru fiecare obiectiv.Perioada de referinţa a Strategiei actualizate cuprinde intervalul 2002-2010, considerat ca suficient pentru atingerea parametrilor de eficienta şi competitivitate pentru toate unitatile siderurgice.2. PREZENTAREA SECTORULUI SIDERURGICSiderurgia românească are în componenta sa 31 de societăţi comerciale, (tabelul 8). Profilul de activitate al acestora, acopera atât cererile pentru piaţa interna cat şi cererile pieţei externe.Structural, sectorul dispune de 7 combinate siderurgice integrate (din care unul pe otel convertizor şi 6 pe otel electric), 5 societăţi producătoare de tevi laminate, 3 societăţi producătoare de tevi sudate, 13 societăţi producătoare de laminate diverse, 2 producători de piese turnate şi un combinat siderurgic producător de feroaliaje.Geografic, unitatile sunt raspandite în toate regiunile tarii, cele mai importante aglomerari siderurgice fiind în zonele Hunedoara, Galaţi. Caras Severin şi Targoviste.Analizand informaţiile prezentate în tabelul 8, precizam ca unitatile siderurgice cu capital majoritar de stat sunt în proces de accelerare a privatizarii – administrare speciala -, iar privatizarea lor efectiva se va realiza probabil în prima parte a anului 2004.Tabelul 8: SOCIETATI COMERCIALE DIN INDUSTRIA SIDERURGICA ┌────┬──────────────────────────────────────┬───────────────┬────────────────┐ │Nr. │ Denumirea unităţii │ Caracteristica│ Situaţia │ │crt.│ │ tehnologica │ proprietăţii │ ├────┼──────────────────────────────────────┼───────────────┼────────────────┤ │ 1. │ISPAT SIDEX – SA Galaţi │ I │ P │ ├────┼──────────────────────────────────────┼───────────────┼────────────────┤ │ 2. │ISPAT SIDERURGICA – SA Hunedoara │ I │ P │ ├────┼──────────────────────────────────────┼───────────────┼────────────────┤ │ 3. │COST – SA Targoviste (MECHEL STEEL │ I │ P │ │ │GROUP) │ │ │ ├────┼──────────────────────────────────────┼───────────────┼────────────────┤ │ 4. │ISCT – SA Campia Turzii (MECHEL STEEL │ I │ P │ │ │GROUP) │ │ │ ├────┼──────────────────────────────────────┼───────────────┼────────────────┤ │ 5. │CSR – SA Resita (SINARA GROUP) │ I │ P │ ├────┼──────────────────────────────────────┼───────────────┼────────────────┤ │ 6. │GAVAZZI STEEL – SA Otelu Rosu │ I │ P │ │ │(SOCOMET) │ │Lichidare judi- │ │ │ │ │ciara │ ├────┼──────────────────────────────────────┼───────────────┼────────────────┤ │ 7. │DONASID – SA Calarasi │ I │ P │ ├────┼──────────────────────────────────────┼───────────────┼────────────────┤ │ 8. │DUCTIL STEEL – SA Buzau │ L │ P │ ├────┼──────────────────────────────────────┼───────────────┼────────────────┤ │ 9. │GRIVITA – SA Bucureşti │ L │ P │ ├────┼──────────────────────────────────────┼───────────────┼────────────────┤ │10. │GALFINBAND – SA Galaţi │ L │ P │ ├────┼──────────────────────────────────────┼───────────────┼────────────────┤ │11. │INTFOR – SA Galaţi (PROFILAND) │ L │ P │ ├────┼──────────────────────────────────────┼───────────────┼────────────────┤ │12. │LAMDRO – SA Tr. Severin │ L │ P │ ├────┼──────────────────────────────────────┼───────────────┼────────────────┤ │13. │LAMINORUL – SA Braila │ L │ P │ ├────┼──────────────────────────────────────┼───────────────┼────────────────┤ │14. │LAMINATE – SA Bucureşti │ L │ P │ │ │(Filiala Focsani) │ │ │ ├────┼──────────────────────────────────────┼───────────────┼────────────────┤ │15. │OTELINOX – SA Targoviste │ L │ P │ ├────┼──────────────────────────────────────┼───────────────┼────────────────┤ │16. │PROFILMET Beclean │ L │ P │ ├────┼──────────────────────────────────────┼───────────────┼────────────────┤ │17. │TREFO – SA Galaţi │ L │ P │ ├────┼──────────────────────────────────────┼───────────────┼────────────────┤ │18. │CORD – SA Buzau │ L │ P │ ├────┼──────────────────────────────────────┼───────────────┼────────────────┤ │19. │SARME şi CABLURI – SA Harsova │ L │ P │ ├────┼──────────────────────────────────────┼───────────────┼────────────────┤ │20. │CABLUL ROMANESC – SA Ploiesti │ L │ P │ ├────┼──────────────────────────────────────┼───────────────┼────────────────┤ │21. │ARTROM – SA Slatina (SINARA GROUP │ T │ P │ ├────┼──────────────────────────────────────┼───────────────┼────────────────┤ │22. │ISPAT PETROTUB – SA Roman │ T │ P │ ├────┼──────────────────────────────────────┼───────────────┼────────────────┤ │23. │REPUBLICA – SA Bucureşti │ T │ S │ ├────┼──────────────────────────────────────┼───────────────┼────────────────┤ │24. │SILCOTUB – SA Zalau │ T │ P │ ├────┼──────────────────────────────────────┼───────────────┼────────────────┤ │25. │ISPAT TEPRO – SA Iasi │ T │ P │ ├────┼──────────────────────────────────────┼───────────────┼────────────────┤ │26. │EURO STEEL INDUSTRIES – SA │ T │ P │ │ │(HELITUBE) Bucureşti │ │ │ ├────┼──────────────────────────────────────┼───────────────┼────────────────┤ │27. │ZIMTUB – SA Zimnicea │ T │ P │ ├────┼──────────────────────────────────────┼───────────────┼────────────────┤ │28. │TUBINOX – SA Bucureşti │ T │ P │ ├────┼──────────────────────────────────────┼───────────────┼────────────────┤ │29. │METALURGICA – SA Aiud │ U │ S │ ├────┼──────────────────────────────────────┼───────────────┼────────────────┤ │30. │METALURGICA – SA Vlahita │ U │ S │ ├────┼──────────────────────────────────────┼───────────────┼────────────────┤ │31. │FERAL – Tulcea │ F │ P │ └────┴──────────────────────────────────────┴───────────────┴────────────────┘  Legenda  P – Societăţi privatizate  S – Societăţi de stat  I – Combinat integrat  L – Produse lungi  T – Tevi  U – Producător de utilaje metalurgice  F – Feroaliaje3. PIATA OTELULUI3.1. Dinamica pieţei oteluluiAu fost analizate trei scenarii posibile privind potentialul de dezvoltare viitoare a consumului aparent de otel din România, Comparativ cu cele 2,8 mil tone consumate în anul 2002, consumul aparent de otel preconizat pentru România în anul 2010 se situeaza în intervalul de 3,6 – 4,8 mil tone (tabelul 9).Tabelul 9 : Scenarii de dezvoltare a pieţei otelului în România ┌──────────────┬───────────────┬──────────────┬───────────────┬──────────────┐ │ Scenarii │ Consumul │ Cresterea │ Rata medie │ Consumul │ │ │de otel, 2002 │ anuală PIB │de crestere a │de otel, 2010 │ │ │ (mii tone) │(2002 – 2010) │ consumului │ (mii tone) │ │ │ │ │ de otel │ │ ├──────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤ │Scenariul │ 2.828 │ 3,0% │ 3,0% │ 3.603 │ │pesimist │ │ │ │ │ ├──────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤ │Scenariul │ 2.828 │ 5,0% │ 5,0% │ 4.179 │ │realist │ │ │ │ │ ├──────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤ │Scenariul │ 2.828 │ 5,0% │ 6,4% │ 4.636 │ │optimist │ │ │ │ │ └──────────────┴───────────────┴──────────────┴───────────────┴──────────────┘În scenariul optimist s-au analizat principalii clienti (firme individuale) precum şi industriile consumatoare. Acest scenariu este considerat optimist deoarece tine cont de planurile maximale de dezvoltare ale marilor consumatori de otel.Scenariul realist are ca ipoteza de baza faptul ca evolutia consumului aparent de otel urmareste dezvoltarea PIB crescand cu 5% pe an. Acest scenariu a fost folosit pentru evaluarea implicatiilor consumului aparent pentru producătorii interni de otel.Scenariul pesimist a fost construit luand în calcul o dezvoltare a economiei româneşti cu o rata medie de crestere de 3% pe an şi o crestere a consumului aparent de otel cu acelasi ritm.3.1.1. Comparatii macroeconomiceAnaliza intensitatii consumului de otel rezultata din scenariul realist evidentiaza faptul ca este plauzibila presupunerea ca acest scenariu va fi realizat.Scenariul realist prevede că şi în România consumul de otel pe cap de locuitor se va situa până în anul 2010 în limitele celor din Polonia. Ungaria şi Slovenia (figura 1).Figura 1: Analiza comparativa a intensitatii consumului de otelAsa cum este evidentiat de graficul de mai jos, consumul aparent total de otel a depasit 9 mil. tone în anul 1989, coborand sub 3 mil. tone în anul 1993. Dacă în anul 1993, s-a situat cu puţin peste 2 mil. tone, consumul aparent de otel a crescut la 2,8 mil. tone în anul 2002 şi se estimeaza la 4,6 mil. tone până în anul 2010.Conform prevederilor din Programul Guvernamental confirmate de publicatia Economist Intelligence Unit, în România PlB-uI va creşte cu o rata medie anuală de 5% până în anul 2007. Aceasta crestere a PIB-ului va atrage după sine un ritm similar de crestere a consumului aparent de otel figura 2.Figura 2: Evolutia consumului aparent de otel şi a PIB în România3.1.2. Evolutia consumului aparent de otel3.1.2.1 Situaţia curentaÎn anul 20028 în România consumul aparent de produse din otel a atins 2.826 mii tone din care 1.110 mii tone importuri. Producţia totala a fost de 4.462 mii tone din care cea 2.700 mii tone au fost exportate figura 3.Figura 3: Structura consumului aparent în 2002 (mii tone)Volumul total al exporturilor româneşti de produse siderurgice a fost în anul 2002 de 2744 mii tone. Principalele destinatii la export au fost China, Turcia, SUA şi Orientul indepartat. În tarile U.E. exporturile româneşti de produse siderurgice au reprezentat 18% din volumul total.Din punct de vedere structural produsele siderurgice plate (tabla şi banda laminate) deţin cea mai importanţa pondere, peste 68 % din totalul volumului de produse siderurgice exportate.Principalele categorii de produse lungi exportate au fost sarma trasa, profilele mijlocii şi usoare cat şi otelul beton.În anul 2002, importurile de produse de otel finit au depasit un mil. tone din care cca. 600 mii tone semifabricate (tagle). Fiecare din industriile consumatoare a utilizat otel nu numai de la producători interni dar şi din importuri din considerente de disponibilitate, pret şi calitate. Astfel, au fost importate sina utilizata la infrastructura de cai ferate, anumite oteluri speciale pentru industrie constructoare de masini, banda laminata la rece pentru aparate electrocasnice, tabla galvanizata pentru constructii, tabla groasa pentru constructii de nave şi industria de constructii, tevi fără sudura pentru industria petrochimica şi tevi sudate pentru constructii (tabelul 10).Tabelul 10 : Consumul aparent de produse din otel în anul 2002                                                               UM = mii tone ┌──────────┬──────────────┬────────────┬────────────┬────────────┬───────────┐ │ Grupa │ │ │ │ │ Consum │ │ de │ Produse │ Productie │ Exporturi │ Importuri │ aparent │ │ produs │ │ │ │ │ │ ├──────────┼──────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ │Semifabri-│Blumuri │ 18 │ – │ 2 │ 20 │ │cate ├──────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ │ │Tagle │ 536 │ 162 │ 630 │ 1.004 │ ├──────────┴──────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ │ │ │ │ │ │ │ TOTAL SEMIFABRICATE │ 554 │ 162 │ 632 │ 1.024 │ │ │ │ │ │ │ ├──────────┬──────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ │Produse │Profile grele │ 102 │ 43 │ 41 │ 100 │ │lungi ├──────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ │ │Profile mij- │ 187 │ 95 │ 29 │ 121 │ │ │locii şi │ │ │ │ │ │ │usoare │ │ │ │ │ │ ├──────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ │ │Otel beton │ 215 │ 72 │ 4 │ 147 │ │ ├──────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ │ │Sarma laminata│ 81 │ 16 │ 39 │ 104 │ ├──────────┴──────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ │ │ │ │ │ │ │ TOTAL PRODUSE LUNGI │ 585 │ 226 │ 113 │ 472 │ │ │ │ │ │ │ ├──────────┬──────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ │Produse │Table groase │ 1.383 │ 1.015 │ 62 │ 430 │ │plate ├──────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ │ │Banda laminata│ 1.349 │ 1.062 │ 83 │ 370 │ │ │la cald │ │ │ │ │ │ ├──────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ │ │Banda laminata│ 474 │ 218 │ 74 │ 330 │ │ │la rece │ │ │ │ │ │ ├──────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ │ │Tabla şi banda│ 117 │ 61 │ 60 │ 116 │ │ │galvanizata │ │ │ │ │ │ ├──────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ │ │Tabla cosi- │ – │ – │ 51 │ 51 │ │ │torita │ │ │ │ │ │ ├──────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ │ │Tabla pentru │ – │ – │ 21 │ 21 │ │ │electrotehnica│ │ │ │ │ │ ├──────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ │ │Tabla şi banda│ – │ – │ 14 │ 14 │ │ │cu acoperiri │ │ │ │ │ │ │nemetalice │ │ │ │ │ ├──────────┴──────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ │ │ │ │ │ │ │ TOTAL PRODUSE PLATE │ 3.323 │ 2.356 │ 365 │ 1.332 │ │ │ │ │ │ │ ├──────────┬──────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ │ │Tevi fără │ 452 │ 334 │ 23 │ 141 │ │ Tevi │sudura │ │ │ │ │ │ ├──────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ │ │Tevi sudate – │ 29 │ 8 │ 7 │ 28 │ │ │cu diametrul │ │ │ │ │ │ │mare │ │ │ │ │ │ ├──────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ │ │Tevi sudate – │ 66 │ 41 │ 59 │ 84 │ │ │cu diametrul │ │ │ │ │ │ │mic │ │ │ │ │ ├──────────┴──────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ │ │ │ │ │ │ │ TOTAL TEVI │ 547 │ 383 │ 89 │ 253 │ │ │ │ │ │ │ ├──────────┬──────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ │ Alte │Sarma trasa │ 232 │ 88 │ 41 │ 185 │ │ produse ├──────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ │(non-CECO)│Bare trase │ 38 │ 1 │ 0 │ 37 │ │ ├──────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ │ │Piese turnate │ 27 │ 1 │ 3 │ 29 │ │ │din otel │ │ │ │ │ │ ├──────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ │ │Piese forjate │ 14 │ 5 │ 2 │ 11 │ │ │grele │ │ │ │ │ │ ├──────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ │ │Piese deforma-│ 10 │ 14 │ 19 │ 15 │ │ │te la rece │ │ │ │ │ │ ├──────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ │ │Roti, bandaj, │ – │ – │ 13 │ 13 │ │ │roti şi osii │ │ │ │ │ ├──────────┴──────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ │ │ │ │ │ │ │ TOTAL ALTE PRODUSE │ 321 │ 109 │ 78 │ 29O │ │ │ │ │ │ │ ├─────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ │ │ │ │ │ │ │ TOTAL GENERAL │ 4.462 │ 2.744 │ 1.110 │ 2.828 │ │ (numai produse CECO) │ │ │ │ │ └─────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┴───────────┘3.1.2.2. Previzionarea consumului aparent (scenariul optimist)În scenariul optimist atât analiza individuala a industriilor consumatoare de otel cat şi dezvoltarea generală estimată a industriei româneşti indica o crestere considerabila a consumului aparent de produse din otel (detaliate în capitolul 3.1.3).Scenariul optimist a fost realizat în ideea ca, potrivit anumitor exemple din trecut ale altor tari în curs de dezvoltare, o crestere economica de cca 5% pe an poate conduce la o crestere a cererii de otel de peste 5% data fiind dezvoltarea sectoarelor industriale mari consumatoare de otel (sectoarele producătoare de bunuri de folosinţă indelungata şi utilaje).În scenariul optimist se prevede o crestere a consumului aparent de otel cu o rata medie anuală de cca 6 % pentru perioada 2004-2010 (figura 4).Figura 4: Evolutia consumului aparent de produse din otel în România (mii tone)Se estimeaza o usoara crestere a ponderii produselor plate, de la 47% în anul 2002 la 49% în anul 2010. Consumul de semifabricate (tagle) va scadea de la 36% la 31% din consumul total, iar în acelasi timp ponderea de produse lungi finite va creşte la 21%.În cadrul categoriei de produse lungi, se prevede o crestere a ponderii consumului de sarma laminata datorata cresterii cererii de sarma trasa.Tendinta cea mai evidenta preconizata în cazul produselor plate este cresterea consumului de banda/tabla laminata la rece de la 12% din totalul consumului aparent la 16% până în anul 2010, datorata în principal dezvoltării industriei auto şi celei constructoare de aparate electronice şi electrocasnice.Evolutia estimată a consumului aparent de produse siderurgice în România, până în anul 2010 este prezentată în tabelul 11.Tabelul 11 : Evolutia consumului aparent În România                                               UM = mii tone┌────┬──────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┐│Nr. │Produse │ 2002│ 2003│ 2004│ 2005│ 2006│ 2007│ 2008│ 2009│ 2010││crt.│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├────┼──────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│ 1 │ Blumuri │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │şi tagle │ 1.024│ 1.057│ 1.147│ 1.230│ 1.274│ 1.288│ 1.332│ 1.376│ 1.431│├────┼──────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│ 2 │Total semi│ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │fabricate │ 1.024│ 1.057│ 1.147│ 1.230│ 1.274│ 1.288│ 1.332│ 1.376│ 1.431│├────┼──────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│ 3 │Profile │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │grele │ 100│ 121│ 126│ 134│ 140│ 153│ 159│ 165│ 171│├────┼──────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│ 4 │Profile │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │mijlocii │ 121│ 125│ 131│ 157│ 169│ 217│ 221│ 224│ 226││ │şi usoare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├────┼──────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│ 5 │Otel │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │beton │ 147│ 160│ 172│ 186│ 201│ 216│ 234│ 253│ 274│├────┼──────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│ 6 │Sarma │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │laminata │ 104│ 108│ 108│ 171│ 182│ 242│ 251│ 261│ 266│├────┼──────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│ 7 │Total │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │produse │ 472│ 514│ 535│ 648│ 692│ 828│ 865│ 903│ 937││ │lungi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├────┼──────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│ 8 │Tabla │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │groasa │ 430│ 451│ 486│ 519│ 543│ 585│ 609│ 635│ 662│├────┼──────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│ 9 │Banda la- │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │minata la │ 370│ 386│ 403│ 440│ 465│ 524│ 543│ 561│ 580││ │cald │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├────┼──────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│10 │Banda la- │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │minata la │ 330│ 357│ 390│ 482│ 548│ 704│ 719│ 729│ 750││ │rece │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├────┼──────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│11 │Banda/ta- │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │bla galva-│ 116│ 122│ 128│ 136│ 144│ 152│ 160│ 169│ 178││ │nizata la │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │rece │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├────┼──────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│12 │Tabla │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │cositorita│ 51│ 52│ 52│ 53│ 53│ 54│ 55│ 55│ 56│├────┼──────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│13 │Tabla pen-│ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │tru elec- │ 21│ 21│ 22│ 22│ 23│ 23│ 24│ 24│ 25││ │trotehnica│ │ │ │ │ │ │ │ │ │├────┼──────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│14 │Tabla şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │banda cu │ 14│ 14│ 15│ 15│ 15│ 16│ 16│ 17│ 17││ │acoperiri │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │nemetalice│ │ │ │ │ │ │ │ │ │├────┼──────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│15 │Total pro-│ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │duse plate│ 1.332│ 1.057│ 1.147│ 1.230│ 1.274│ 1.288│ 1.332│ 1.376│ 1.431│├────┼──────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│16 │Tevi fără │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │sudura │ 141│ 146│ 151│ 158│ 165│ 174│ 179│ 185│ 191│├────┼──────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│17 │Tevi │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │sudate │ 112│ 119│ 127│ 140│ 150│ 167│ 177│ 187│ 197│├────┼──────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│18 │Total │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │tevi │ 253│ 265│ 278│ 298│ 315│ 341│ 356│ 372│ 388│├────┼──────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│19 │Sarma │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │trasa │ 185│ 195│ 205│ 223│ 236│ 261│ 275│ 288│ 303│├────┼──────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│20 │Bare trase│ 37│ 39│ 41│ 90│ 94│ 111│ 112│ 113│ 114│├────┼──────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│21 │Piese for-│ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │jate grele│ 11│ 11│ 12│ 13│ 14│ 16│ 16│ 17│ 17│├────┼──────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│22 │Total │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │non-CECO │ 233│ 245│ 258│ 326│ 344│ 388│ 403│ 418│ 434│├────┼──────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│2+7 │TOTAL │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││+15 │ │ 2.828│ 2.974│ 3.178│ 3.545│ 3.757│ 4.174│ 4.323│ 4.469│ 4.636│└────┴──────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┘3.1.3. Evolutiile viitoare preconizate ale industriilor consumatoare de otel (scenariul optimist)Industria auto, de constructii şi constructii navale vor fi principalii factori ai consumului de otel în România în perioada 2004 – 2010. Se estimeaza ca aceste trei industrii vor conduce la o cerere suplimentara de aproximativ 1,2 mil. tone pentru produsele finite din otel. Consumul de otel generat de industria aparatelor electrocasnice şi transportul feroviar va fi mai mult decât dublu până în 2010. Pe ansamblul industriilor consumatoare de otel perspectiva de dezvoltare până în anul 2010 este prezentată în tabelul 12.Tabelul 12: Privire de ansamblu asupra perspectivelor de dezvoltare a industriilor consumatoare de otel ┌────────────┬───────────┬──────────┬──────────┬─────────┬─────────────────┐ │ │Rata medie │ Consumul │ Consumul │ Consumul│ │ │Industrii │a cresterii│de otel în│ de otel │ de otel │ Comentarii │ │ │ pe an │ 2002 │ în 2005 │ în 2010 │ │ │ │ 2002~2010 │ mii tone │ mii tone │ mii tone│ │ ├────────────┼───────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────────────┤ │Aparate │ │ │ │ │Se prevede că │ │electronice │ │ │ │ │subsectorul apa- │ │şi electro- │ 9,3 % │ 92 │ 138 │ 186 │ratelor electro- │ │casnice / │ │ │ │ │casnice sa inre- │ │inginerie │ │ │ │ │gistreze o cres- │ │electrica │ │ │ │ │tere anuală medie│ │ │ │ │ │ │de 15% în timp ce│ │ │ │ │ │ │domeniul de în- │ │ │ │ │ │ │ginerie electrica│ │ │ │ │ │ │va avea o rata de│ │ │ │ │ │ │crestere mai mica│ │ │ │ │ │ │de aproximativ │ │ │ │ │ │ │2% pe an │ ├────────────┼───────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────────────┤ │ │ │ │ │ │Dezvoltarea aces-│ │Industria │ │ │ │ │tui sector depin-│ │auto │ 23,7 % │ 123 │ 301 │ 673 │de în mare măsura│ │ │ │ │ │ │de dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │societatii Dacia,│ │ │ │ │ │ │producătorul na- │ │ │ │ │ │ │tional local de │ │ │ │ │ │ │autoturisme şi │ │ │ │ │ │ │Tractorul produ- │ │ │ │ │ │ │catorul de masini│ │ │ │ │ │ │agricole │ ├────────────┼───────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────────────┤ │Industria │ │ │ │ │ │ │chimica / │ 5,5 % │ 158 │ 216 │ 243 │ │ │petrochimica│ │ │ │ │ │ ├────────────┼───────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────────────┤ │Industria │ │ │ │ │Se preconizeaza │ │construc- │ 8,0 % │ 646 │ 813 │ 1193 │ca industria │ │tiilor │ │ │ │ │construcţiilor │ │ │ │ │ │ │să-şi continue │ │ │ │ │ │ │performantele │ │ │ │ │ │ │bune din ultimii │ │ │ │ │ │ │ani │ ├────────────┼───────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────────────┤ │Distribui- │ │ │ │ │ │ │tori (co- │ 3,0 % │ 519 │ 568 │ 658 │ │ │mercianti, │ │ │ │ │ │ │dealeri) │ │ │ │ │ │ ├────────────┼───────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────────────┤ │Industria │ │ │ │ │Factorul cheie ce│ │construc- │ 2,5 % │ 243 │ 262 │ 296 │influenţează │ │tiilor de │ │ │ │ │cresterea din │ │masini │ │ │ │ │industria con- │ │ │ │ │ │ │structiilor de │ │ │ │ │ │ │masini va fi pro-│ │ │ │ │ │ │ductia de rul- │ │ │ │ │ │ │menti │ ├────────────┼───────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────────────┤ │ │ │ │ │ │În cadrul secto- │ │Transporturi│ 10,3 % │ 53 │ 84 │ 117 │rului de tran- │ │feroviare │ │ │ │ │sporturi ferovi- │ │ │ │ │ │ │are, Coridorul │ │ │ │ │ │ │Pan European va │ │ │ │ │ │ │avea un impact │ │ │ │ │ │ │semnificativ │ │ │ │ │ │ │asupra consumului│ │ │ │ │ │ │de otel │ ├────────────┼───────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────────────┤ │ │ │ │ │ │Perspectivele │ │Constructii │ 5,9 % │ 204 │ 258 │ 323 │construcţiilor de│ │de nave │ │ │ │ │nave sunt mai │ │ │ │ │ │ │mult decat incu- │ │ │ │ │ │ │rajatoare │ ├────────────┼───────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────────────┤ │Procesatori │ 2,6 % │ 590 │ 698 │ 727 │ │ ├────────────┼───────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────────────┤ │Altele │ 1,2 % │ 200 │ 207 │ 220 │ │ ├────────────┼───────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │TOTAL │ 6,4 % │ 2.828 │ 3.545 │ 4.636 │ │ └────────────┴───────────┴──────────┴──────────┴─────────┴─────────────────┘  Notă: include numai produse CECO3.1.3.1. Industria de produse electronice şi electrocasniceIndustria românească de produse electronice şi electrocasnice a înregistrat un declin semnificativ după anul 1990. Motivul principal l-a constituit cresterea concurentei din partea produselor importate. După scaderea înregistrată în anul 1999, începând cu anul 2002, sectorul de aparate electronice şi electrocasnice din România a înregistrat o crestere constanta (figura 5).Figura 5: Evolutia sectorului industrial de aparate electronice şi electrocasnice din România, 1998 – 2002 (mii de unităţi)Totusi, doua segmente – cele constructoare de frigidere şi aragaze – au pastrat ritmul cu evolutia tehnologica, iar producătorii interni şi-au mentinut pozitia pe aceste segmente de piaţa. Pe celelalte segmente, furnizorii locali fie au oprit producţia (de ex. aparate de radio), fie produc la un nivel mai scăzut şi în continua scadere.În total sunt patru companii importante: Electrolux, Tehnoton Iasi şi Metalica Oradea în segmentul de aragaze şi Arctic în segmentul de frigidere/aparatura frigorifica. Doi dintre acesti jucatori (Electrolux şi Arctic) au în spate firme internationale importante – Electrolux şi respectiv Arcelik.Este posibil ca alti investitori importanti să între în industria românească pe termen scurt şi mediu.Cererea pe piaţa interna de produse electrocasnice este în crestere. Totusi aceasta singura nu va putea determina o crestere considerabila pe termen mediu pentru producătorii locali, datorita intensificarii concurentei din partea produselor externe. Astfel, pentru cei doi mari producători, Electrolux şi Arctic, pieţele de export vor furniza oportunitati de crestere necesare indeplinirii planului lor de dezvoltare.● Anui trecut, Arctic a avui o productie de 340 000 de frigidere. Societatea a fost cumparata de holding-ul turc Arcelik care a planificat o crestere a capacităţii anuale de producte a frigiderelor de până la un mil. bucăţi până în anul 2006. Până la mijlocul anului 2003, Arctic şi-a dublat capacitatea de productie de la 350 mii la 700 mii unităţi pe an. Arctic are un plan de investitii în valoare totala de 25 mil. USD pentru urmatorii 5 ani. Arcelik are de asemenea în vedere delocalizarea capacităţilor de productie din Germania în România. Capacitatea de productie anuală va atinge probabil 1,2 mil. unităţi începând cu anul 2010.● Electrolux a achizitionat în anul 1997 producătorul de aragaze Samus situat în Nordul tarii. De atunci capacitatea s-a dublat iar productivitatea a crescut nivelul productiei atingand 350.000 unităţi anul trecut. La sfârşitul anului 2002, societatea mama a anuntat planul sau de reamplasare a capacităţilor de productie pentru aragaze din Suedia Italia şi Germania în România. Ca urmare a acestei delocalizări, se prevede până în 2007 un nivel de productie de un mil. unităţi.● Tehnoton lasi se pozitioneaza pe piaţa românească a aragazelor în segmentul mijlociu spre jos şi produce şi masini de spalat neautomate. Societatea a fost preluata de Omega în anul 2000, iar de atunci a reusit să-şi mareasca vanzarile la export. Ponderea exporturilor a crescut de la 10% din cifra de afaceri în anul 2001 la 40% în anul 2002.● Metalica este cel de-al treilea competitor pe piaţa aragazelor. Societatea situata în Oradea a înregistrat o scadere semnificativa cu aproape 40%, a productiei în anul 2002 faţă de anul 2001, datorata în special pierderii unor contracte de export (respectiv cu Ungaria), cat şi cresterii concurentei pe piaţa interna.Consumul de otel al acestor patru societăţi a depasit 40 mii tone în anul 2002 şi a constat în special în banda laminata la rece. Data fiind dezvoltarea societatilor şi prezenta unor alti eventuali producători, se prevede că cererea lor de produse finite din otel să depăşească 130 mii tone până în anul 2010.Societăţile din industria produselor electrice şi electrotehnice au avut un consum de peste 50 mii tone de produse finite din otel în anul 2002. Tabla pentru electrotehnica importata a fost consumata aproape exclusiv în cadrul acestei industrii. Data fiind fragmentarea acestui sector şi lipsa unei previziuni privind dezvoltarea sustinuta se preconizeaza o crestere mai moderata de cca 2% pe an.3.13.2. Industria autoIndustria auto conceputa în primul rand sa satisfaca cererea de pe piaţa interna a atins un punct maxim în anul 1998, când au fost produse 127.000 de unităţi. Începând cu anul 1999 a înregistrat o scadere continua până în anul 2001 cunoscand o usoara revigorare în anul 2002, când au fost produse 80,000 de unităţi, iar revirimentul a continuat în anul 2003 când producţia pe primele 6 luni a fost cu 5,4% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului 2002, figura 6.Figura 6: Evolutia industriei auto din România, 1998 – 2002 (mii unităţi)Societăţile care vor determina evolutia industriei auto în România în urmatorii ani vor fi Dacia Renault şi Tractorul, recent preluata de Landini.● Dacia Renault a produs în anul 2002, 57.000 vehicule (45.000 autoturisme şi 12.000 autoutilitare) din care 53.000 au fost vandute pe piaţa interna. Renault a preluat Dacia în anul 1999 şi şi-a propus sa transforme societatea într-un producător de vehicule mai accesibile din punct de vedere al pretului pentru piete în dezvoltare. Ca etapa intermediara a produs Dacia Supernova, a inceput recent sa produca modelul Solenza şi doreste sa lanseze X90 până la sfârşitul anului 2004. Renault a investit 40 mil. USD în dezvoltarea modelului Solenza, preconizand vanzarea a 200.000 unităţi în total până în anul 2006. Este prevăzută producţia modelului X90 în 750.000 unităţi pe an la nivel mondial sub marca Dacia începând cu anul 2007. Doua treimi din aceasta cantitate vor fi produse în România având un impact enorm asupra consumului de otel în industria auto (cererea de produse finite de otel de la Dacia are un potenţial de crestere aproape de 10 ori până la sfârşitul acestei perioade respectiv anul 2010).● Tractorul Brasov a fost preluat de către unul dintre cei mai importanti producători de tractoare la nivel mondial, Landini. Se prevede că aceasta miscare sa relanseze producţia de masini agricole în România, dat fiind faptul ca parcul de tractoare din România se ridica la aproximativ 170.000 unităţi, din care aproximativ 70% sunt invechite (depasind durata lor de viaţa). Conform Ministerului Agriculturii, exista un necesar de aproximativ 360.000 tractoare pentru agricultura românească. Landini a anuntat deja planurile sale de dezvoltare ce includ, pe lângă investiţiile de 40 mil. EURO în productie şi intentia de a înfiinţa o societate de leasing împreună cu o banca comerciala pentru relansarea vanzarilor societatii pe piaţa interna. În condiţiile în care activitatea Landini va insemna mai mult decat integrarea de subsisteme şi componente la fabrica din Brasov, în viitor producţia care poate atinge 10 – 15 mii tractoare pe an, sa atraga după sine o crestere considerabila a consumului de otel.● Producătorul de semanatori, MYO-O Semanatoarea, va inregistra probabil o tendinta de usoara crestere.● Daewoo Automobile România a fost infiintata în 1991 ca o societate mixta între Daewoo din Korea de Sud şi Automobile Craiova, ca urmare a retragerii Citroen de la Oltcit. Pe termen mediu se poate aprecia o crestere moderata a consumului de otel.Doi dintre cei mai mari jucatori la nivel mondial din industria de anvelope, Michelin şi Pirelli, au anuntat recent planurile lor de a începe producţia de sarma pentru anvelope în România. Cele doua planuri de investiţie insumeaza aproximativ 10 mil. USD, având abordari diferite. Michelin urmeaza sa infiinteze o fabrica tip greenfield în Zalau, în timp ce Pirelli negociaza înfiinţarea unei societăţi mixte cu producătorul local specializat Cord Buzau.Exista mulţi alti furnizori externi pentru industria auto care au ales România ca locatie pentru capacitatile lor de productie orientate exclusiv către exporturi. Aceste societăţi fiind active în producţia de cabluri, elemente de interior, producţia şi asamblarea de echipamente electronice, prezenta acestora contribuie (modest) la cresterea consumului de otel.3.1.3.3. Industria chimica, petrochimica şi de petrol şi gazeIndustria românească de petrol continua să fie unul din principalele sectoare economice ale tarii. În prezent, Petrom are ca obiect de activitate extractia de titei şi gaze on shore cu excepţia celor din bazinul transilvanean. Romgaz realizează extractia de gaz metan din bazinul transilvanean şi parţial în Sub-Carpati, existand totodata şi investitori straini în acest domeniu (AMROMCO WiNTERSHALLE). Petrochimia românească s-a dezvoltat pe baza rolului României de furnizor important de produse petroliere pentru piaţa Est – europeana. În acest context, capacitatea totala de rafinare a crescut la peste 30 mil. tone anual, producţia interna de titei acoperind mai puţin de 30% din necesar. În prezent, aproximativ jumătate din capacitatile de rafinare sunt deţinute de societăţi particulare.În anul 2002, aproximativ 6 mil. tone din totalul celor 12 mil. tone de titei procesat au fost extrase de către Petrom, în timp ce restul a fost importat. România are un potenţial de crestere a cantităţii de titei procesat la 14 mil. tone până în 2005 şi de 16 mil. tone până în anul 2010 în functie de cererea pe piaţa interna şi de situaţia pieţei mondiale.Cel mai important factor ce afectează dezvoltarea acestui sector şi, implicit consumul de otel în viitor este privatizarea Petrom care se afla în proces de derulare. Strategia adoptata de noul proprietar va determina intr-o anumita măsura consumul de otel al societatii Petrom (în sine), dar şi al altor societăţi cum ar Conpet, operatorul unui sistem 4.500 km de conducte între marile rafinarii ale tarii şi terminalul de la Constanta pe malul Marii Negre sau Petrotrans, operatorul unui sistem de 2.400 km conducte pentru produse finite.Proiectele în sectorul petrolului, prevăzute să se desfăşoare în urmatorii ani având cel mai mare impact asupra consumului de otel includ:● Modernizarea conductelor magistrale de către Conpet valorand în total 10 mil USD● Construcţia unei conducte pentru transportul de titei ce ar lega Brasov şi Cluj Napoca (74 mil USD)● Modernizarea conductei între Brasov şi Ploiesti (32 mil USD).Proiectul de construcţie a conductei Sud – Est Europene pentru transportarea titeiului caspian spre Europa Centrala/de Vest prin România are de asemenea potentialul de a influenţa consumul de otel în viitor.Pe piaţa gazului metan în afară de ROMGAZ, producătorul a 7,1 mld mc de gaz metan şi Petrom, ce a extras aproximativ 6 mld mc de gaz metan anul trecut, ceilalti jucatori sunt Transgaz, operatorul retetei naţionale de conducte pentru transportul de gaze (11.000 km de conducte) şi cele doua societăţi cu capital de stat de distribuţie a gazelor, Distrigaz Sud şi Distrigaz Nord (peste 20.000 km de conducte), precum şi investitorii privati din extractia şi distributia de gaz. Cele doua societăţi de distribuţie a gazelor cu capital de stat urmeaza a fi privatizate în cursul anului 2004 având un impact pozitiv asupra consumului de otel. Se prevede de asemenea cresterea importantei distribuitorilor particulari cum ar VitalGaz, Congaz Constanta şi Gaz Vest Arad.Proiectul prevăzut a fi realizai în sectorul gazelor (naturale) în urmatorii ani, având potentialul de a influenţa cererea de otel, este programul de reabilitare şi modernizare al societatii Transgaz (valoare totala 270 mil USD). De asemenea planul de construcţie a conductei de gaz metan ce traverseaza Turcia, Bulgaria, România, Ungaria şi Austria, initiat la sfârşitul anului trecut, va influenţa consumul de otel.La sfârşitul anilor '80 România era unul dintre cei mai mari producători la nivel mondial de utilaj petrolier. Cu toate ca producţia actuala este mult mai mica, fabricantii de utilaj petrolier ai României incep să se redreseze după scaderea brusca a cererii imediat de după anul 1990.Precision Castparts Corporation, unul dintre liderii mondiali în prelucrarile industriale de mare precizie, a achizitionat în anul 1999 societatea Sterom situata în Campina. Ca urmare a acestei preluari a fost dezvoltat un program de investitii de 25 mil USD. PCC Sterom îşi diversifica activitatea, începând, deja producţia de componente de mare precizie pentru industrii cum ar fi industria celulozei şi a prelucarii hartiei, industria aeronautica şi cea constructoare de masini. Având în vedere ca PCC se afla în procesul de a delocaliza liniile de fabricatie de la cincisprezece fabrici PCC din întreaga lume, se preconizeaza o crestere multipla a consumului de otet în viitor la nivelul societatii. Cifra de afaceri a PCC Sterom va atinge probabil până în anul 2005, 150 mil. USD, determinand un consum de otel de până la 50 mii tone anual, de la nivelul actual curent de aproximativ 10 mii tone.UPETROM Ploiesti este specializat în producţia de utilaje de forare pentru industria de petrol şi gaze. Cifra de afaceri a societatii a fost în continua crestere în ultimii trei ani, atingand 37 mil USD în anul 2002. Peste 70% dm producţia societatii este destinata exportului.UPET Targoviste a fost privatizata în anul 2001, cu United Heavy Machinery (OMZ) din Rusia prin achizitionarea pachetului majoritar. Ca urmare a preluării, cifra de afaceri a societatii a crescut la 18 mil USD în anul 2003, în special datorita cresterii vanzarilor la export. Principalele piete de export ale Upet sunt tarile din Asia.Dezvoltarea din industria chimica nu va avea probabil un impact semnificativ asupra consumul de otel în viitor.În total, industria chimica, petrochimica, petrol şi gaze vor inregistra probabil o rata medie de crestere anuală de peste 5% până în anul 2010. Se estimeaza ca acest sector sa conduca în primul rand la cresterea consumului de tevi, atât a celor sudate cat şi a celor fără sudura, şi a otelurilor speciale utilizate în producţia de utilaje de forare petrol/gaze.3.1.3.4 Industria de constructiiDupă anul 1989, sectorul construcţiilor a fost extrem de afectat de declinul PIB-ului, de micsorarea bugetului guvernamental – elemente ce au influentat investiţiile în infrastructura – a investitiilor industriale şi a construcţiilor de locuinte. După un reviriment în perioada 1995 – 1996, industria construcţiilor şi-a continuat declinul scazand până în anul 1999 la jumătate din nivelul sau din anul 1989. Totusi, începând cu anul 2000, sectorul construcţiilor a inceput să se revigoreze crescând în fiecare an cu o rata medie de 8%.Constructiile nerezidentiale sunt principalele tipuri de constructii (figura 7).Figura 7: Structura lucrărilor de constructii pe tipuri în România în 2001 (în termeni valorici)Principalii factori ce determina cresterea pe piaţa construcţiilor în urmatorii ani vor fi cresterea PlB-ului, necesarul de investitii în infrastructura, noi investitii şi aparitia unor noi instrumente financiare pentru proiectele de constructii, cat şi "intrarea" unor noi antreprenori generali straini interesati în particular de construirea de cladiri administrative, hoteluri şi centre comerciale. De asemenea, intrarea României în UE în 2007 va implica o serie de investitii de mediu în vederea conformarii cu normele şi reglementarile comunitare.Cladiri nerezidentialeDintre cladirile nerezidentiale construite: constructiile industriale şi depozitele, cladirile administrative, cladirile publice cat şi cele pentru vanzarea cu amanuntul şi en-gros-uri sunt cele mai importante.În trecut, constructiile industriale reprezentau o foarte mare parte din totalul pieţei de constructii, o consecinţa a dezvoltării industriale supradimensionate dinainte de 1990 (fabrici, uzine de industrie grea. etc.). În prezent, acestea reprezinta o treime din sectorul nerezidential. După 1990, mulţi dintre investitorii particulari veniti pe piaţa românească au preferat investiţiile de tip "green-field" în loc sa cumpere/ inchirieze capacitati industriale deţinute de către stat. Astfel, numerosi investitori au optat pentru sisteme externe de constructii industriale şi au apelat la constructori locali pentru realizarea lucrărilor de asamblare. Avantajul acestei abordari a fost timpul scurt în care se puteau realiza aceste hale şi potrivirea acestora cu nevoile lor. Firmele straine specializate în construcţia de hale industriale sunt Lindab, Frisomat Koil Profite şi utilizeaza în acest scop, aproape exclusiv, produse de otel importate (profile grele şi tabla galvanizata). Acestia au fost în ultimii ani martorii unei dezvoltari importante a activităţii lor. Mai mulţi utilizatori finali (firme din industria bunurilor de larg consum, industria usoara cat şi logistica şi distribuţie, etc.) incep sa vina în România. În plus o serie de firme îşi muta fabricile şi capacitatile de productie din Europa de Vest în România, în primul rand datorita costurilor mai scazute cu forta de muncă.Se preconizeaza ca segmentul cladirilor administrative/birourilor sa inregistreze o crestere semnificativa în urmatorii ani. Stocul spatiilor de birouri în Bucureşti este mult mai scăzut decat în alte capitale din regiune. Un numar mare de antreprenori generali internationali doresc sa vina pe aceasta piaţa iar numărul de cladiri noi aflate în diferite stadii de execuţie este mai mare decat oricand. Urmatorii ani vor aduce probabil o serie de proiecte mari pe piaţa, cateva dintre acestea de dimensiuni impresionante. Mai mult, construcţia de cladiri pentru birouri a inceput şi în alte oraşe mari din România, indicand o tendinta de crestere pentru viitor.Sectorul de cladiri utilitare publice (scoli, spitale, clinici, sali de spori, cladiri cu scop religios), se va dezvolta puternic în viitor. Programul Guvernului prevede construcţia a 400 de sali de sport în perioada 2001 – 2004.Sectorul turistic se afla mult sub potentialul sau, dar în anii urmatori va avea loc probabil o imbunatatire a infrastructurii de cazare – consolidarea hotelurilor existente şi construirea unora noi.Segmentul comercial este unul dintre cele mai dinamice sectoare. Lanturile de magazine internationale au patruns în România începând cu anul 1996 iar de atunci au fost în continua expansiune. Mai mult, cresterea (în viitor) a acestui segment de constructii va fi impulsionat nu numai de planurile de dezvoltare ale lanturilor de magazine stabilite în România cum ar fi METRO, BILLA, SELGROS însă şi de strategiile ambitioase ale noilor veniti (XXL, CORA, CARREFOUR, PRAKTIKER) sau de planurile de intrare pe piaţa românească a unor noi investitori. Exista de asemenea (cateva) perspective de noi centre comerciale; Liebrecht amp; Wood au venit recent pe piaţa românească, iar primul lor proiect este un mare centru comercial în Bucureşti.Infrastructura în transporturiConstrucţia de drumuri şi poduri reprezinta aproximativ 80% din activitatea în segmentul infrastructurii în transporturi. Reteaua de drumuri a României are o lungime de 78.601 km (excluzand drumurile orăşeneşti) şi include 114 km autostrada şi 14.696 km drumuri naţionale. Drumurile naţionale deschise traficului international (drumuri europene) au fost modernizate în mare parte însă ele nu satisfac în totalitate necesitatile de transport în contextul inscrierii României în retelele europene.Proiectele de infrastructura a drumurilor, ce vor conduce la cresterea productiei de otel sunt:● Construcţia de autostrăzi (740 km până în 2009) cu o valoare totala de aproximativ 3,9 mld USD. Autostrazile vor consuma banda laminata la cald pentru parapeti, sarma trasa pentru plase de sarma şi otel beton pentru poduri.● Reabilitarea drumurilor naţionale (aproximativ 5.000 km până în 2010) contribuind la consumul de banda laminata la cald şi otel beton.● Construcţia de sosele de centura (în total sunt prevăzute sapte în oraşele mari) şi a dotarilor aferente.● Construcţia unor mari poduri cum ar fi cei de la Braila şi Vidin-Calafat, consumand cantitati considerabile de otel beton, profite grele şi cabluri.O serie de alte proiecte de infrastructura vor atrage probabil cererea suplimentara de otel: construcţia de terminale pentru containere în portul Constanta, în portul Drobeta Turnu Severin, extinderea digului în portul Constanta, terminalul de cereale în Constanta.Cladiri rezidentialeLa momentul actual numărul de locuinte este în jur de 8,1 milioane unităţi, în timp ce anual se construiesc în jur de 30.000 de locuinte noi.În ultima decada, construcţia de locuinte noi a scăzut de la 47.700 în 1990 la 27.500 în 1999. Declinul este chiar mai pronuntat în cazul construcţiilor noi de locuinte din finanţări publice: de la 42.000 în 1990 (88% în total) la aproximativ 1.650 în 1999 (6%). Dorind sa relanseze constructiile de locuinte, Guvernul României prin MLPAT a înfiinţat Agentia Naţionala a Locuintelor (ANL). Planurile existente prevad construcţia a 38.000 apartamente până în 2004.Un factor important, care va influenţa dezvoltarea sectorului de cladiri rezidentiale, va fi sistemul de ipotecare. În prezent, piaţa ipotecilor se afla intr-o faza incipienta, însă expertii din industrie prevad o crestere a imprumuturilor ipotecare. Se estimeaza ca numărul construcţiilor de locuinte noi se va dubla până în 2007 şi se va tripla până în 2010 comparativ cu nivelul din prezent.Se prevede o dezvoltare semnificativa a pieţei rezidentiale particulare, deoarece mai mulţi antreprenori generali şi investitori au intrat pe piaţa, demonstrand un interes crescut şi dorinţa de a investi în cladiri rezidentiale particulare.Dat fiind numărul mare de proiecte în curs sau prevăzute a fi realizate în viitor în toate aceste segmente, industria construcţiilor îşi va continua probabil dezvoltarea puternica şi îşi va menţine rata medie de crestere de 8% pe an în perioada 2002 – 2010.3.1.3.5. Industria constructoare de masiniIndustria constructoare de masini din România era unul din cele mai importante sectoare din economia tarii. Uzinele producătoare de tot tipul de masini, echipamente şi componente au fost concepute pentru sprijinirea industrializarii puternice a tarii, deservind de asemenea piaţa de exporturi CAER. După anul 1990, pierderea pietelor traditionale combinata cu declinul economiei româneşti au condus la declinul industriei constructoare de masini şi la probleme grave pentru majoritatea societatilor în acest sector.În prezent, sub-sectorul cel mai important şi probabil de succes din industria construcţiilor de masini este cel producător de rulmenti.Cei şase producători de rulmenti se concentreaza în principal pe exporturi, iar producţia acestora reprezinta aproximativ 1% din consumul mondial de rulmenti. Conform datelor furnizate de Institutul Naţional pentru Statistica, numărul de rulmenti produsi în România a crescut de la 78 milioane în 1998 la 91 milioane în 2001. Trei dintre aceste societăţi, au fost privatizate cu firme internationale importante:● Uzina de la Barlad a fost preluata de holding-ul turcesc Kombassan în anul 2000. Societatea a înregistrat în anul 2002 o cifra de afaceri de 39 mil USD iar previziunile sale cele mai optimiste prevad vanzari de 150 mil USD până în anul 2006. Anul trecut Rulmenti Barlad a consumat 13 mii tone otel în principal de pe piaţa interna, însă parţial şi din importuri.● Timken a achizitionat în anul 1997 uzina producătoare de rulmenti grei din Ploiesti. Valoarea totala a investitiilor este de cca 30 mil USD în anul 2003 şi va fi de ordinul 3 – 4 mil USD anual în urmatorii cinci ani. Vanzarile în anul 2003 au fost de 40 mil USD comparativ cu 31 mil USD în anul 2002 şi de cinci ori mai mari faţă de anul 1999. Se prevede pentru societate o cifra de afaceri de 70 mil USD până în anul 2005, datorata şi relocarii productiei din Anglia la uzina din Ploiesti. Decizia din urma a fost luata deoarece uzina din România este mai eficienta din punct de vedere al costurilor şi are un centru de cercetare, care permite o conversie rapida a noilor produse. Amplasamentul din România permite de asemenea un acces mai bun spre Rusia şi Kazahstan. În anul 2002 societatea a avut un consum de 5,2 mii tone otel, aproape în totalitate (97%) din importuri. Date fiind planurile de ambitioase de dezvoltare, consumul de otel al Timken se poate dubla.● Koyo detine uzina din Alexandria, producătoare de rulmenti mici şi mijlocii. În anul 2002 a avut o evolutie slaba datorata mai ales declinului cererii la nivel international pentru produsele sale, dar şi cresterii concurentei din partea producătorilor chinezi în România. Societatea a înfiinţat recent o societate cu capital mixt cu producătorul de componente auto Compa şi Honeywell.● Consumul de otel în viitor pentru cele trei societăţi cu capital de stat producătoare de rulmenti, Rulmentul Brasov. Rulmentul Suceava şi Rulmentul Slatina va depinde până la urma de succesul privatizarii.Segmentul productiei de rulmenti va constitui în urmatorii ani unul dintre principalii factori de influenţa ai sectorului de constructii de masini, preconizat să se dezvolte cu o rata medie de crestere de 2 – 3 % pe an.3.1.3.6. Transportul feroviarLungimea infrastructurii de cale ferata 11.015 km (din care 2.965 km sunt linii duble), pozitioneaza România ca fiind a saptea tara cu cea mai lunga retea de cale ferata din Europa.În general, investiţiile înainte de 1990 au fost indreptate către proiecte foarte mari, de multe ori fără a tine cont de fezabilitatea economica şi financiară. Drept urmare, fondurile pentru întreţinerea periodica, inlocuirea echipamentelor şi modernizare au fost mici. După 1990, fondurile pentru investitii, întreţinere şi reparatii destinate infrastructurii pentru transporturi au devenit insuficiente.Necesarul de investitii este în prezent urias şi reprezinta nevoia cumulata după 1990. Astfel, potentialul sectorului feroviar de a impulsiona consumul de otel pe piaţa interna este enorm, însă va depinde până la urma de finantarea, ce poate fi atrasa pentru proiectele relevante de investitii în acest sector. Valoarea totala a investitiilor planificate pentru perioada 2003 – 2010 este în jur de 10 mld USD, semnificativ mai mare decat suma investita în anii anteriori. Infrastructura va avea o pondere importanţa în aceste investitii (aproximativ două treimi din totalul investitiilor)Infrastructura de cai ferateÎn ceea ce priveste infrastructura de cai ferate, accentul va fi pe reabilitarea şi modernizarea Coridoarelor Pan Europene, ce traverseaza România: Coridorul IV – 873 km (Constanta – Bucureşti – Arad), Coridorul IX – 622 km (Giurgiu – lasi – Ungheni) şi Coridorul IV Sud – 527 km (Calafat -Craiova – Arad). Lucrarile de modernizare înseamnă inlocuirea sinelor, a sistemului de semnalizare şi electrificare. Lucrarile la Coridorul IV au inceput deja şi vor fi incheiate probabil până în 2010. Spre deosebire de cazul Coridorului IV, unde sunt implicate în finanţare instituţiile internationale cum ar fi Banca Europeana de Investitii, UE prin fondurile sale ISPA şi JBIC (Japanese Bank for International Cooperation), nici o institutie financiară nu a aratat interes inca pentru Coridorul IV Sud şi Coridorul IX.De aceea, cererea pentru sina grea va fi relansata în special prin modernizarea Coridorului IV (aproximativ 190 mii tone în perioada 2003 – 2010), în timp ce modernizarea celorlalte doua Coridoare, probabil nu va avea loc înainte de 2010.În plus, CFR Infrastructura planifica realizarea reparatiilor capitale pentru 300 km sine în fiecare an.Se prevede că lucrarile la Infrastructura transportului urban sa creasca cererea de sine cu aproximativ 40 mii tone în perioada 2003 – 2010. Lungimea totala a infrastructurii de sina de tramvai a fost 989 Km la sfârşitul anului 2001. Este planificata modernizarea a aproximativ 400 km de sine până în 2010. Banca Europeana de Investitii este deja implicata în Bucureşti şi Timisoara, în timp ce fondurile PHARE au fost angajate în Arad.Dezvoltarea Metroului existent numai în Bucureşti nu va afecta semnificativ cererea de otel.Transportul de marfuriÎn 1998, Caile Ferate Române au fost reorganizate conform directivelor UE, separand CFR Calatori (operator de transport al pasagerilor) şi CFR Marfa (operator de transport ai marfurilor) de CFR (societate de gestionare a infrastructurii). CFR Marfa este de sine stătătoare şi profitabila, fiind de asemenea una dintre cele mai mari societăţi deţinute de stat după Petrom.CFR Marfa planifica modernizarea a 16.000 vagoane şi achizitionarea a 2.500 vagoane noi până în 2010, având o valoare totala de 550 mil USD. Societatea a incheiat cu succes prima emisiune de eurobonduri (pentru 120 mil USD) fără garantie guvernamentala Finantarile viitoare vor li asigurate din fonduri proprii (160 mii USD) şi de la institutii financiare internationale. În plus faţă de CFR Marfa, au aparut recent alti zece operatori particulari care au castigai rapid cota de piaţa şi se preconizeaza ca acestia vor avea nevoie de aproximativ 1.500 vagoane noi şi de 3.000 de vagoane modernizate până în 2010.Acest program de investitii al CFR Marfa şi al operatorilor particulari se preconizeaza sa conduca în perioada 2003 – 2010 la un consum suplimentar de produse din otel (tabla groasa, banda laminata la cald cat şi profile mijlocii şi usoare) de aproximativ 100 mii tone.Trinity Rail Grup este prezent în România din 1999 şi a transformat producătorul de vagoane de marfa Astra Vagoane Arad într-un important producător de vagoane pentru Europa de Vest. Având un consum anual de 10 mii tone produse de otel, Trinity Rail îşi va menţine probabil şi în viiior orientarea puternica către export. Kardsdorfer Eisenbahn Gesellschaft (KEG) a preluat la sfârşitul lui 2002 alt fost mare producător de vagoane de marfa, Romvag Caracal. Intentia declarata a KEG este de a transforma Romvag într-un furnizor de vagoane de marfa pentru Europa de Vest.Transportul de persoaneCFR Calatori are un parc de aproximativ 4.300 de vagoane din care numai 300 au fost modernizate în ultimii ani. Strategia de nvestitii viitoare se concentreaza asupra reabilitarii parcului de material rulant prin achizitia de automotoare şi rame electrice şi intr-o măsura mai mica pnn modernizarea vagoanelor existente. În total sunt prevăzute aproximativ 800 de vagoane, ce urmeaza a fi modernizate în urmatorii ani şi achizitionarea a în jur de 100 de vagoane noi.CFR Calatori nu-şi poate permite amanarea programului de investitii enuntat mai sus de aceea consumul de otel va fi influentat pozitiv între 2003 şi 2010, dar fără o crestere semnificativa.Programul de modernizarea/ reparatii capitale a locomotivelor prevăzut pentru urmatorii ani este mult mai ambitios decat realizarile din anii anteriori, atât în cazul CFR Marfa cat şi CFR Calatori. Astfel este planificata modernizarea a peste 200 de locomotive până în 2010, de asemenea determinand o usoara crestere a cererii de otel.Transportul urbanInvestitia necesară este mare nu numai pentru infrastructura transportului urban, dar şi pentru materialul rulant. Numărul de tramvaie deţinute de operatorii de transport urban este în jur de 2.000. Singura modernizare semnificativa a tramvaielor a fost realizata în Bucureşti, în timp ce în alte oraşe eforturile de reabilitare a parcului de material rulant au constat în primul rand în importuri ieftine, de multe ori tramvaie la mana a doua primite gratis din Europa de Vest.Pentru operatorii de transport urban, reinnoirea şi modernizarea infrastructurii va constitui o prioritate în urmatorii ani.3.1.3.7. Constructii navaleRomânia a avut a cincea flota comerciala ca marime dm lume în 1990, iar aproximativ 80% din producţia celor 12 santiere navale existente era orientata către piaţa interna.În prezent, din cele 11 santiere navale existente numai 9 sunt capabile sa construiasca nave noi, în timp ce celelalte doua executa numai operaţii de reparatii. Mai mult, până la privatizarea principalelor santiere navale, industria navala din România s-a concentrat asupra construcţiei de corpuri de nava. Începând cu 2000, accentul s-a pus pe nave echipate complet deoarece proprietarii particulari au incercat sa creasca ponderea activităţilor cu o valoarea adăugată mai mare.În afară de Severnav, toate celelalte santiere navale importante au fost privatizate iar rezultatul preluării de către investitori importanti din industria globală (de ex. Daewoo Shipbuilding amp; Marine Engineering – cel de-al doilea santier naval ca marime din lume Aker Kvaerner Yards sau Damen Shipyards) a inceput deja să fie vizibil. Astfel, ca urmare a investitiilor în tehnologie accesul la o baza extinsa de clienti internationali şi transferul de know-how, un numar din ce în ce mai mare de nave echipate complet au inceput să fie livrate.Conform Institutului Naţional pentru Statistica din România numărul de nave echipate complet şi livrate de societăţile particulare a înregistrat o crestere constanta, de la 34 în 1998 la 57 în 2001. S-a estimat ca la sfârşitul lui 2001 România a avut 1% din totalul portofoliului de comenzi pentru nave din Europa.Industria constructoare de nave a înregistrat o crestere constanta în ultima perioadă (figura 8).Figura 8: Evolutia industriei constructoare de nave din România, 1998-2001 (numar de nave)Analiza principalelor santiere navale (tabelul 13)Tabelul 13: Principalele santiere navale din România┌──────────────────────────────────┬─────────────────────────────┐│ Societatea │ Proprietar │├──────────────────────────────────┼─────────────────────────────┤│1 Santierul Naval Mangalia │ Daewoo – South Korea │├──────────────────────────────────┼─────────────────────────────┤│2 Santierul Naval Galaţi │ Damen – Holland │├──────────────────────────────────┼─────────────────────────────┤│3 Santierul Naval Tulcea │ Aker – Norway │├──────────────────────────────────┼─────────────────────────────┤│4 Santierul Naval Braila │ ││ – Aker Braila │ Aker – Norway │├──────────────────────────────────┼─────────────────────────────┤│5 Severnav Drobeta Turnu Severin │ Statul │├──────────────────────────────────┼─────────────────────────────┤│6 Santierul Naval Constanta │ Persoana fizica │├──────────────────────────────────┼─────────────────────────────┤│7 Santierul Naval Orsova │ Fonduri de investitii │└──────────────────────────────────┴─────────────────────────────┘scoate în evidenta urmatoarele aspecte:● Daewoo Heavy Industries Mangalia este în prezent cel mai mare santier naval din România atât în privinta cifrei de afaceri cat şi a capacităţii, dat fiind ca santierul este proiectat să poată construi vapoare cu o capacitate până la 250.000 tdw. De la privatizarea sa din 1997, cifra de afaceri a santierului naval a crescut de 4 ori atingand în 2002 nivelul de 98 mil USD comparativ cu nivelul de 26 mil din 1998. Investiţiile sale sunt de asemenea cele mai semnificative, insumand 35 mil USD în perioada 1998 – 2002, Daewoo Mangalia a îmbunătăţit în continuu portofoliul de comenzi de la an la an, iar în prezent urmareste contractarea construcţiei unor nave mai mari şi mai bine echipate (în perioada 1990 – 2000 a construit numai nave de tonaj redus). Se preconizeaza ca santierul naval va avea o evolutie buna şi în viitor.● Începând cu anul 1999, santierul Damen Galaţi a fost inclus în divizia Damen Shipyards, specializata în construcţia de vase cargo şi nave fluviale. Santierul din Galaţi se situeaza pe locul al 18-lea din lume şi se preconizeaza ca va deveni centrul numărul unu al proprietarului sau Damen Shipyards, datorita performantelor sale bune şi costurilor scazute cu forta de muncă. În plus faţă de cele 25 mil USD deja investite este prevăzut un nou program de investitii de 18 mil USD prevăzută până în anul 2007. Pentru anul 2003, a fost realizata construcţia a 34 de nave în santierul din Galaţi, iar cifra de afaceri a fost de 80 mil USD. Cu toate ca planurile ambitioase de dezvoltare ale proprietarului ar justifica chiar şi o crestere mai semnificativa a consumului de otel în viitor, am presupus o crestere mai degraba conservatoare.● Aker Tulcea a fost privatizat în anul 2000, în prezent facand parte din grupul international Aker Yards (prin filiala sa Aker Braatvag). Santierul este specializat în nave de aprovizionare a platformelor şi recent a dezvoltat capabilitati pentru tancuri chimice. În Tulcea pot fi construite nave cu o capacitate de până la 16.000 tdw. Ca urmare a privatizarii sale, santierul din Tulcea a înregistrat o imbunatatire a rezultatelor sale, construind 23 de nave din anul 2000. Cifra de afaceri a atins 48 mil USD în anul 2002, în timp ce investiţiile totale s-au ridicat la aproximativ 20 mil USD din momentul preluării.● Santierul din Braila este axat pe construcţia şi repararea ambarcatiunilor de pescuit mici, dragi, remorchere şi nave portcontainere şi poate să construiasca nave având o capacitate de până la 10.000 tdw. Santierul a fost privatizat în anul 2000, proprietarul sau, Scandinor, a reusit sa dezvolte activitatea în anul 2001. Începând cu 2003, ca urmare a preluării firmei Scandinor, noul proprietar al santierului naval din Braila este Aker Yards. Având în vedere specializarea acestuia, santierul va continua tendinta pozitiva din anul 2001 în ceea ce priveste nivelul productiei.● Severnav Drobeta Turnu Severin este specializat în construcţia şi repararea ambarcatiunilor de transport mixt calatori/ cargo, nave cargo, nave petroliere, tancuri şi nave tehnice cat şi ambarcatiuni de agrement. Santierul şi-a îmbunătăţit în mod constat performantele de-a lungul ultimilor ani, atât prin cresterea cifrei de afaceri la 32 mil USD în 2002, cat şi prin îmbunătăţirea portofoliului de produse (cum ar fi. includerea navelor de transport mixt calatori/ cargo şi ambarcatiuni de agrement iar – de curand a incheiat construcţia primei nave de transport al calatori din, România).● Santierul naval din Constanta este unul dintre cele mai mari santiere româneşti din punct de vedere al capacităţii navelor construite (nave până la 250.000 tdw). După privatizarea sa la sfârşitul anului 2002, a inceput un program ambitios de investitii în valoare de 5 mil USD, urmarind în faza sa initiala modernizarea capacităţilor sale de productie şi relansarea productiei.● Santierul din Orsova este specializat în construcţia şi repararea navelor de dimensiuni mici (nave port-containere şi nave pentru transportul gazului lichefiat), remorchere şi nave mini-cargo pentru transportul marfurilor în vrac. Santierul a pastrat un portofoliu de comenzi echilibrat în ultimii ani atingand 16 nave în 2001 şi 2002 iar pentru 2003 sunt estimate un numar de 17 onorari de comenzi. Limita actuala a capacităţii de construcţie este de aproximativ 20 de nave pe an, nefiind inca planificate investitii în vederea dezvoltării acestei capacitati.3.1.3.8. Distribuitori şi altelePerformanta generală a distribuitorilor şi comerciantilor pe plan intern cat şi consumul de otel în viitor al acestora va depinde în ultima instanţa de dezvoltarea economiei româneşti.Alte industrii consumatoare includ industria textila, agricultura, industria producătoare de ambalaje, industria mobilei şi industria mineritului. Consumul de otel pe distribuitori şi procesatori se estimeaza sa creasca cu o rata medie de 3% pe an în timp ce pentru alte industrii este prevăzută o rata de crestere puţin peste 1% pe an până în 2002.3.1.4. Consumul intern aparent (scenariul realist)În cadrul scenariului realist evolutia consumului aparent de otel urmareste dezvoltarea PIB-ului şi creşte cu o rata medie de 5% pe an (tabelul 14).Tabelul 14: Consumul aparent intern (scenariul realist)                                            UM = mii tone┌──┬──────────────────────────────┬───────────┬───────────────────┐│Nr│ Denumire produse │ 2002 │ 2010 ││cr│ │ │ │├──┼──────────────────────────────┼───────────┼───────────────────┤│ 1│ Blumuri şi tagle │ 1.024 │ 1.297 │├──┼──────────────────────────────┼───────────┼───────────────────┤│ 2│ Total semifabricate │ 1.024 │ 1.297 │├──┼──────────────────────────────┼───────────┼───────────────────┤│ 3│ Profile grele │ 100 │ 155 │├──┼──────────────────────────────┼───────────┼───────────────────┤│ 4│ Profile mijlocii şi usoare │ 121 │ 205 │├──┼──────────────────────────────┼───────────┼───────────────────┤│ 5│ Otel beton │ 147 │ 248 │├──┼──────────────────────────────┼───────────┼───────────────────┤│ 6│ Sarma laminata │ 104 │ 242 │├──┼──────────────────────────────┼───────────┼───────────────────┤│ 7│ Total produse lungi │ 472 │ 850 │├──┼──────────────────────────────┼───────────┼───────────────────┤│ 8│ Tabla groasa │ 430 │ 600 │├──┼──────────────────────────────┼───────────┼───────────────────┤│ 9│ Banda laminata la cald │ 370 │ 518 │├──┼──────────────────────────────┼───────────┼───────────────────┤│10│ Banda laminata la rece │ 330 │ 656 │├──┼──────────────────────────────┼───────────┼───────────────────┤│11│ Tabla galvanizata la rece │ 116 │ 163 │├──┼──────────────────────────────┼───────────┼───────────────────┤│12│ Tabla cositorita │ 51 │ 58 │├──┼──────────────────────────────┼───────────┼───────────────────┤│13│ Tabla pentru electrotehnica │ 21 │ 22 │├──┼──────────────────────────────┼───────────┼───────────────────┤│14│ Tabla cu acoperire nemetalica│ 14 │ 15 │├──┼──────────────────────────────┼───────────┼───────────────────┤│15│ Total produse plate │ 1.332 │ 2.032 │├──┼──────────────────────────────┼───────────┼───────────────────┤│16│ Tevi fără sudura │ 141 │ 173 │├──┼──────────────────────────────┼───────────┼───────────────────┤│17│ Tevi sudate │ 112 │ 179 │├──┼──────────────────────────────┼───────────┼───────────────────┤│18│ Total tevi │ 253 │ 352 │├──┼──────────────────────────────┼───────────┼───────────────────┤│19│ Sarma trasa │ 185 │ 274 │├──┼──────────────────────────────┼───────────┼───────────────────┤│20│ Bare trase │ 37 │ 103 │├──┼──────────────────────────────┼───────────┼───────────────────┤│21│ Piese forjate grele │ 11 │ 16 │├──┼──────────────────────────────┼───────────┼───────────────────┤│22│ Total non-CECO │ 233 │ 393 │├──┴──────────────────────────────┼───────────┼───────────────────┤│2+7+15 TOTAL GENERAL │ 2.828 │ 4.179 │└─────────────────────────────────┴───────────┴───────────────────┘TaglaSiderurgia românească se bazeaza foarte mult pe procesatori independenti: laminoare independente, producători de tevi şi alte societăţi non-CECO. Anul trecut producătorii de tevi fără sudura au consumat aproximativ 600 mii tone de tagla în timp ce procesatorii şi alte societăţi non-CECO au utilizat în jur de 400 mii tone. În timp ce producătorii de tevi fără sudura sunt orientati către export, procesatorii se concentreaza mai mult pe piaţa interna. În 2002, importurile au acoperit o mare parte din necesarul de tagla al procesatorilor.În scenariul realist consumul de tagla este estimat sa creasca de la nivelul actual de aproximativ 1 mil tone anual la 1,3 mil tone până în 2010.ProfileConsumul de profile este distribuit între mai multe industrii, cea constructoare de masini, industria de constructii şi cai ferate, fiind cele mai importante. Pentru moment sinele provin exclusiv din importuri, în timp ce alte categorii de profile grele provin parţial de la producătorii locali şi parţial din exporturi. În ceea ce priveste profilele mijlocii şi usoare, se consuma cantitati semnificative în sectorul construcţiilor de masini şi industria auto.Otel betonStimulat de dezvoltarea industriei de constructii, se preconizeaza aproape dublarea consumului de otel beton până în 2010. Importurile de otel beton sunt nesemnificative.Sarma laminataInfluentat de asemenea de dezvoltarea industriei de constructii, consumul de sarma laminata se aşteaptă sa creasca. Exporturile de sarma trasa vor contribui de asemenea la cresterea consumului de sarma laminata.Tabla groasaPiaţa pentru tabla groasa este puternic influentata de industria navala din România. Santierele navale au consumat aproape jumătate din livrarile totale de tabla groasa în 2002, iar dezvoltarea puternica a acestora va stimula consumul de tabla groasa. Industria de constructii şi industria constructoare de material rulant sunt de asemenea mari consumatori de tabla groasa. Importurile din Ucraina, Rusia sunt preferate ocazional, în special de către santierele navale, datorita costului scăzut dar şi a capacităţii acestor furnizori de a livra la timp.Banda laminata la caldBanda laminata la cald este consumata în special de procesatori producătorii de tevi sudate, în timp ce cantitati mici sunt utilizate în toate celelalte industrii: industria constructoare de masini, constructii, industria constructoare de material rulant, constructii navele, etc. În anul 2002, importurile de banda laminata la cald, mai ales din Ucraina şi Rusia, au depasit 80 mii tone. Furnizorii ucraineni şi rusi s-au dovedit a avea succes datorita unor produse cu o gama dimensionala mai mare şi calităţii produselor.Banda laminata la recePiaţa pentru banda laminata la rece urmeaza să se dubleze până în anul 2010. Consumul de otel va fi puternic impulsionat de industria auto şi cea a aparatelor electrocasnice.Banda/ tabla galvanizataCea mai semnificativa parte a consumului de banda/ tabla galvanizata este generata de industria de constructii. Halele industriale asamblate din structuri metalice cat şi alte tipuri de lucrari de constructii vor creşte consumul de banda/ tabla galvanizata cu 50%. În prezent, o serie de constructori straini utilizeaza banda/ tabla galvanizata din import pentru cladirile din structuri metalice.AlteleAlte produse plate includ tabla pentru electrotehnica, tabla cu acoperire nemetalica şi tabla cositorita. Industria aparatelor electronice/ electrocasnice şi industria alimentara în particular, şi dezvoltarea economica în general, vor stimula consumul acestor produse plate. În prezent nici una dintre aceste categorii de produse nu se fabrica în România.3.1.5. Implicatiile pentru producţia interna de otel (scenariul realist)● ExporturiCombinatele siderurgice româneşti planifica vanzari la exporturi de 4.700 mii tone până în 2010. Exporturile vor consta în principal din produse plate, 3.688 mii tone prevăzute de Ispat – Sidex Galaţi, în timp ce exporturile de produsele lungi se vor cifra la 1.012 mii tone (tabel 15).Tabelul 15: Prognoza livrarilor combinatelor siderurgice din România în 2010                                             UM = mii tone┌────────────────────┬───────────────┬─────────┬──────────┬───────┐│ Compania │ Gama de │Livrarea │ Exporturi│ Total ││ │ produse │la intern│ │ │├────────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼───────┤│ │Produse plate* │ 1015 │ 3688 │4703 ││ISPAT SIDEX Galaţi │Produse lungi │ 250 │ │ 250 │├────────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼───────┤│SIDERURGICA │Produse lungi │ 798 │ 166 │ 964 ││Hunedoara │ │ │ │ │├────────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼───────┤│DONASID │Produse lungi │ 295 │ 374 │ 669 ││Calarasi │ │ │ │ │├────────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼───────┤│COS │ │ │ │ ││Targoviste │Produse lungi │ 438 │ 78 │ 516 │├────────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼───────┤│CS │Produse lungi │ 250 │ 200 │ 450 ││Resita │ │ │ │ │├────────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼───────┤│ISCT │Produse lungi │ 193 │ 139 │ 332 ││Campia Turzii │ │ │ │ │├────────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼───────┤│Otelu Rosu │Produse lungi │ 145 │ 55 │ 200 │├────────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼───────┤│ │ │ 3384 │ 4700 │ 8084 ││ │ │ ──── │ ──── │ ──── ││ TOTAL │ │ 42% │ 58% │ 100% │└────────────────────┴───────────────┴─────────┴──────────┴───────┘Notă: inclusiv tevi sudate – 33 mii tone în totalPrognozele până în anul 2010 privind livrarile la intern şi export ale companiilor siderurgice sunt prezentate în figurile 9 şi 10. Prognozele de export pentru anul 2010 par să fie realiste.Figura 9 : Structura livrarilor combinatelor siderurgice din România în 2010- estimariÎn principal este de asteptat ca noii investitori din siderurgia românească, pe baza experientei lor comerciale sa orienteze vanzarile la export către pieţele consacrate pentru a atinge nivelele prognozate.Figura 10: Evolutia exporturilor la nivelul industriei siderurgice (mii tone)● Piaţa internaÎn scenariul realist piaţa interna va atinge 4.179 mii tone în 2010 (figura 11) ca urmare a unei cresteri medii de 5% pe an. Ponderea produselor plate va creşte de la 47% în 2002 la 49% în 2010 în consumul total. Taglele şi produsele lungi vor reprezenta restul consumului aparent, respectiv 51%.În scenariul realist, cererea pieţei domestice va atinge 4179 mii tone până în anul 2010.Figura 11: Evolutia consumului aparent al produselor din otel din România (mii tone)● ImporturiÎn 2002 importurile de produse finite şi semifabricate au depasit un mil tone (figura 12). În 2002, aproape două treimi din consumul de tagle a provenit din importuri, în timp ce în cazul produselor plate şi lungi, importurile au reprezentat aproximativ un sfert din consumul total.În 2002 importurile au reprezentat o parte importanţa în consumul de otel din România.Figura 12: Consumul aparent de otel din România în 2002 (mii tone)Comparativ cu alte tari europene, din punct de vedere al ponderii importurilor în consumul aparent total, România se situeaza la nivelul tarilor cu importuri scazute, Germania pentru produse plate şi Italia, Spania pentru produse lungi, figura 13.Figura 13: Analiza comparativa a importurilor de otel în structura consumului aparentNotă: * Consumul aparent în 2002** Consumul aparent în 2002 (numai produse finite)● Livrarile la internCele sapte combinate siderurgice din România planifica vanzari la intern de 3.384 mii tone. Singurul producător de produse plate pe plan intern, Ispat Sidex Galaţi, planifica sa atinga până în anul 2010 vanzari ale produselor plate de cca 1.000 mii tone, figura 14.Figura 14: Prognoza livrarilor de produse plate la intern în 2010 (mii tone)Sidex Galaţi preconizeaza o crestere a vanzarilor sale la intern cu o rata egala cu cresterea PIB, respectiv 5% pe an, în concordanta cu previziunile scenariului realist.Cele sapte combinate siderurgice planifica vanzari la intern a produselor lungi de 2.369 mii tone, în condiţiile în care Ispat – Sidex Galaţi va livra întreaga sa productie de 250 mii tone de tagla pentru laminare la Siderurgica Hunedoara, figura 15.Conform planurilor de afaceri, livrarile la intern de produse semifabricate lungi ale combinatelor siderurgice vor acoperi numai jumătate din cererea domestica, în 2010, figura 16.Figura 16: Prognoza livrarilor de produse semifabricate lungi la intern în anul 2010(mii tone)Σ = 1297 mii tone Σ = 685 mii tonePrognozele pentru anul 2010 privind consumul de tagla Ø'4f 150 şi Ø'4f 180 utilizata în fabricatia de tevi sunt prezentate în tabelul 16.Tabelul 16: Prognoza consumului de tagla teava în anul 2010– scenariul realist –a) Consumul de tagla previzionat pentru 2010 – Scenariul realist …                                                     UM = mii tone┌─────────────┬────────┬──────────┬───────────┬───────────┬───────┐│Dimensiuni │Artrom │ Petrotub │ Republica │ Silcotub │ TOTAL │├─────────────┼────────┼──────────┼───────────┼───────────┼───────┤│105-110 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │├─────────────┼────────┼──────────┼───────────┼───────────┼───────┤│115-120 │ 28 │ 6 │ 1 │ 0 │ 35 │├─────────────┼────────┼──────────┼───────────┼───────────┼───────┤│125-135 │ 0 │ 15 │ 17 │ 0 │ 32 │├─────────────┼────────┼──────────┼───────────┼───────────┼───────┤│140-150 │ 18 │ 19 │ 2 │ 73 │ 112 │├─────────────┼────────┼──────────┼───────────┼───────────┼───────┤│160-170 │ 0 │ 1 │ 4 │ 0 │ 5 │├─────────────┼────────┼──────────┼───────────┼───────────┼───────┤│180 │ 22 │ 106 │ 0 │ 156 │ 284 │├─────────────┼────────┼──────────┼───────────┼───────────┼───────┤│190-210 │ 0 │ 3 │ 0 │ 0 │ 3 │├─────────────┼────────┼──────────┼───────────┼───────────┼───────┤│220-230 │ 0 │ 6 │ 0 │ 0 │ 6 │├─────────────┼────────┼──────────┼───────────┼───────────┼───────┤│240-250 │ 32 │ 39 │ 0 │ 0 │ 71 │├─────────────┼────────┼──────────┼───────────┼───────────┼───────┤│260-270 │ 0 │ 94 │ 0 │ 0 │ 94 │├─────────────┼────────┼──────────┼───────────┼───────────┼───────┤│280-310 │ 0 │ 25 │ 0 │ 0 │ 25 │├─────────────┼────────┼──────────┼───────────┼───────────┼───────┤│Altele │ 0 │ 9 │ 0 │ 0 │ 9 │├─────────────┼────────┼──────────┼───────────┼───────────┼───────┤│TOTAL │ 100 │ 323 │ 24 │ 229 │ 676 │└─────────────┴────────┴──────────┴───────────┴───────────┴───────┘    b) Tagla teava turnata continuu 2010                                                 UM = mii tone┌───────────────┬─────────┬────────────┬───────────┬──────────────┐│ │ ISPAT │ │ │ ││ │ SIDEX │ SIDERURGICA│ CS Resita │ DONASID ││ Dimensiuni │ Galaţi │ Hunedoara │ │ Calarasi │├───────────────┼─────────┼────────────┼───────────┼──────────────┤│105-110 │ │ │ │ │├───────────────┼─────────┼────────────┼───────────┼──────────────┤│115-120 │ X │ │ │ │├───────────────┼─────────┼────────────┼───────────┼──────────────┤│125-135 │ X │ │ │ │├───────────────┼─────────┼────────────┼───────────┼──────────────┤│140-150 │ X │ X │ │ │├───────────────┼─────────┼────────────┼───────────┼──────────────┤│160-170 │ X │ │ │ │├───────────────┼─────────┼────────────┼───────────┼──────────────┤│180 │ X │ X │ X │ │├───────────────┼─────────┼────────────┼───────────┼──────────────┤│190-210 │ │ │ │ │├───────────────┼─────────┼────────────┼───────────┼──────────────┤│220-230 │ │ │ │ │├───────────────┼─────────┼────────────┼───────────┼──────────────┤│240-250 │ │ │ X │ │├───────────────┼─────────┼────────────┼───────────┼──────────────┤│260-270 │ │ │ │ │├───────────────┼─────────┼────────────┼───────────┼──────────────┤│280-310 │ │ │ │ │└───────────────┴─────────┴────────────┴───────────┴──────────────┘Studiile efectuate arata ca o productie de 200 până la 400 mii tone s-ar putea sa nu fie disponibila pentru piaţa interna în 2010. Ponderea importurilor rezultata pentru anumite produse lungi ar fi de 10 – 20% pe termen lung, ceea ce este în conformitate cu valorile inferioare ale cotelor de import din UE.În aceste condiţii structura vanzarilor de produse siderurgice prognozata pentru anul 2010 este prezentată în tabelul 17.Tabelul 17: Privire de ansamblu al vanzarilor prognozate pentru 2010                                               UM = mii tone┌──────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐│ Societatea │ Prognoza ││ ├──────────┬───────────┬───────────────┤│ │ Intern │ Export │ Total │├──────────────────────────┼──────────┼───────────┼───────────────┤│Ispat – Sidex *) │ 1.265 │ 3.688 │ 4.953 │├──────────────────────────┼──────────┼───────────┼───────────────┤│Siderurgica │ │ │ ││Hunedoara │ 613 │ 351 │ 964 │├──────────────────────────┼──────────┼───────────┼───────────────┤│Donasid Calarasi │ 215 │ 254 │ 469 │├──────────────────────────┼──────────┼───────────┼───────────────┤│COST │ 438 │ 78 │ 516 │├──────────────────────────┼──────────┼───────────┼───────────────┤│CS Resita │ 250 │ 200 │ 450 │├──────────────────────────┼──────────┼───────────┼───────────────┤│ISCT │ 193 │ 139 │ 332 │├──────────────────────────┼──────────┼───────────┼───────────────┤│Otelu Rosu │ 145 │ 55 │ 200 │├──────────────────────────┼──────────┼───────────┼───────────────┤│Total │ 3.119 │ 4.765 │ 7.884 │└──────────────────────────┴──────────┴───────────┴───────────────┘Notă: *) vanzarile pe plan intern includ 250 mii tone de tagla care urmeaza să fie laminata probabil la Hunedoara4. CAPACITATILE DE PRODUCTIE4.1. Capacitatile de productie curenteIndustria siderurgica din România, şi implicit producţia de otel, s-a bazat initial pe rezervele locale de minereu de fier şi de carbune şi a fost conceputa în flux integrat. De aceea, aceste combinate nu aveau acces riveran. Numai combinatele recent construite au optat fie pentru cuptoare electrice, şi/ sau au beneficiat de acces riveran care să le faciliteze transportul fluvial şi să le permita utilizarea unui port maritim, figura 17.Figura 17: Locatia combinatelor siderurgice în RomâniaÎn România, cele mai vechi combinate se gasesc în Resita, Otelu Rosu şi Hunedoara, fiind construite în secolele 18 şi 19. În ultimii 13 ani, Otelu Rosu Resita şi Hunedoara au oprit definitiv fluxurile tehnologice invechite de tip Siemens Martin, inlocuind producţia conceputa în flux integrat cu producţia bazata pe cuptoare electrice.Combinatul din Campia Turzii a luat fiinta în perioada interbelica, functionand initial ca un laminor, ulterior punandu-se în functiune un cuptor electric.Combinatele din Targoviste, Galaţi şi Calarasi au fost fondate în ultimii 40 ani. În timp ce combinatul din Targoviste a fost initial orientat către producţia de oteluri speciale şi, în acest scop, a fost dotat cu cuptoare electrice, combinatele din Galaţi şi Calarasi au fost amandoua concepute cu flux integrat de mare capacitate fiind amplasate pe cursul Dunarii.În total, începând cu anul 1989 producţia de otel în industria siderurgica a scăzut de la cea 13,4 mil tone la 4,2 mil tone în anul 1999, după care a inceput o usoara relansare în anul 2002 fiind înregistrată o productie de 5,4 mil tone, iar în anul 2003 o productie de 5,6 mil tone. În acest context, combinatul de la Hunedoara a fost cel mai afectat, în timp ce Resita, Calarasi şi Otelu Rosu şi-au intrerupt operaţiunile. Nivelul productiei combinatelor din Galaţi, Targoviste şi Campia Turzii s-a redus aproximativ la jumatatea nivelului istoric al productiei fiecareia din aceste companii, tabelul 18.Tabelul 18: Privire de ansamblu asupra combinatelor┌─────────────┬───────┬─────────────┬─────────────┬───────────────┐│ │ │ Producţia de│ │ Procedeul de ││Combinatul │ Anul │ otel lichid,│ Acces │ elaborare a ││ │infiin-│ [mii tone] │ │ otelului ││ │tarii ├──────┬──────┤ ├──────┬────────┤│ │ │ 1989 │ 2002│ │Trecut│ Actual │├─────────────┼───────┼──────┼──────┼─────────────┼──────┼────────┤│Galaţi │ 1961 │ 7.663│ 4.513│SoSea- Cale │BF │BF- BOF ││ │ │ │ │ferata,apa │BOF │ │├─────────────┼───────┼──────┼──────┼─────────────┼──────┼────────┤│Hunedoara │ │ │ │Sosea, cale │BF- │EAF ││ │ 1882 │ 3.220│ 297│ferata │OH │ │├─────────────┼───────┼──────┼──────┼─────────────┼──────┼────────┤│Targoviste │ │ │ │Sosea, cale │EAF │EAF ││ │ 1973 │ 814│ 295│ferata │ │ │├─────────────┼───────┼──────┼──────┼─────────────┼──────┼────────┤│Campia │ 1920 │ 391│ 219│Sosea, cale │EAF │AF ││Turzii │ │ │ │ferata │ │ │├─────────────┼───────┼──────┼──────┼─────────────┼──────┼────────┤│Resita │ │ │ │Sosea, cale │BF- │EAF ││ │ 1771 │ 705│ 0│ferata │OH │ │├─────────────┼───────┼──────┼──────┼─────────────┼──────┼────────┤│Otelu Rosu │ │ │ │Sosea, cale │EAF │EAF ││ │ 1796 │ 383│ 39│ferata │ │ │├─────────────┼───────┼──────┼──────┼─────────────┼──────┼────────┤│Calarasi │ │ │ │Sosea, cale │EAF │EAF ││ │ 1976 │ 164│ 0│ferata, apa │ │ │├─────────────┼───────┼──────┼──────┼─────────────┼──────┼────────┤│TOTAL │ │13.340│ 5.363│ │ │ │└─────────────┴───────┴──────┴──────┴─────────────┴──────┴────────┘Notă: EAF = cuptor electric;BF = furnal;BOF = convertizor;OH = cuptor Siemens MartinÎn ultimii 10 ani, s-au facut eforturi substantiale pentru modernizarea capacităţilor de elaborare a otelului şi a capacităţilor de laminare. Pentru a rezuma, se poate spune ca:● Majoritatea combinatelor deţin, în prezent, capacitati de elaborare a otelului bune/ acceptabile, potrivit gamei de produse avute în vedere;● Majoritatea combinatelor au instalaţii de turnare continua (excepţie facand Resita în curs de montare şi Campia Turzii) – mai cu seama pentru turnarea continua a blumurilor (turnarea continua a taglei fiind posibila numai la Targoviste şi Otelu Rosu)● Majoritatea combinatelor deţin în prezent capacitati de laminare (cu excepţia celor de la Targoviste şi Galaţi) care necesita un efort sustinut pentru modernizare.Aceasta situaţie este prezentată sintetic în figura 18.Figura 18: Evaluarea capacităţilor de productie şi laminare a oteluluiÎn perspectiva anului 2010 pentru industria siderurgica din România este prognozata o productie de otel de cca 8,8 milioane tone. Analiza structurii acestei productii comparativ cu situaţia actuala arata ca în timp ce Ispat Sidex Galaţi îşi va creşte producţia cu 25%, IS Campia Turzii, Siderurgica Hunedoara şi COS Targoviste îşi vor dubla nivelul productiei. În acest context, se previzioneaza ca atât Donasid Calarasi cat şi Gavazzi Steel Otelu Rosu şi Resita vor fi operationale (urmare a succesului privatizarii şi/sau a vanzarii activelor viabile), tabelul 19 şi tabelul 19 A.Tabelul 19: Producţia de otel lichid                                                 UM = mii tone┌─────────────────────────┬───────────────┬──────────────────────┐│ Societatea │ 2002 │ 2010 ││ │ │ previziuni │├─────────────────────────┼───────────────┼──────────────────────┤│Ispat-Sidex Galaţi │ 4.513 │ 5.742 │├─────────────────────────┼───────────────┼──────────────────────┤│Siderurgica Hunedoara │ 297 │ 800 │├─────────────────────────┼───────────────┼──────────────────────┤│COS Targoviste │ 295 │ 600 │├─────────────────────────┼───────────────┼──────────────────────┤│IS Campia Turzii │ 219 │ 410 │├─────────────────────────┼───────────────┼──────────────────────┤│CS Resita │ 0 │ 476 │├─────────────────────────┼───────────────┼──────────────────────┤│Gavazzi Steel Otelu │ │ ││Rosu │ 39 │ 241 │├─────────────────────────┼───────────────┼──────────────────────┤│Donasid Calarasi │ 0 │ 520 │├─────────────────────────┼───────────────┼──────────────────────┤│TOTAL │ 5.363 │ 8.789 │└─────────────────────────┴───────────────┴──────────────────────┘    Tabelul 19 A : Evolutia productiei de otel pe companii                   Prognoze 2004 – 2010                                                 UM = mii tone┌─────────────┬────────┬──────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┐│ Compania │2003 │ 2004│ 2005│ 2006│ 2007│ 2008│ 2009│2010 ││ │Reali- │ │ │ │ │ │ │ ││ │zari │ │ │ │ │ │ │ │├─────────────┼────────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│ISPAT SIDEX │ 4561 │ 4600│ 4750│ 5000│ 5350│ 5600│ 5700│ 5742││Galaţi │ │ │ │ │ │ │ │ │├─────────────┼────────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│SIDERURGICA │ 205 │ 250│ 300│ 480│ 550│ 700│ 750│ 800││Hunedoara │ │ │ │ │ │ │ │ │├─────────────┼────────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│COS │ │ │ │ │ │ │ │ ││Targoviste │ 433 │ 450│ 470│ 480│ 490│ 500│ 550│ 600│├─────────────┼────────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│ISC Turzii │ 261 │ 270│ 280│ 290│ 300│ 300│ 400│ 410│├─────────────┼────────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│CS Resita │ 110 │ 130│ 200│ 250│ 350│ 400│ 460│ 476│├─────────────┼────────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│Gavazzi Steel│ 0 │ 50│ 100│ 150│ 180│ 200│ 240│ 241││Otelu Rosu │ │ │ │ │ │ │ │ │├─────────────┼────────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│DONASID │ 7*) │ 150│ 200│ 250│ 280│ 300│ 400│ 520││Calarasi │ │ │ │ │ │ │ │ │├─────────────┼────────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│TOTAL │ 5577 │ 5900│ 6300│ 6900│ 7500│ 8000│ 8500│ 8789│└─────────────┴────────┴──────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘Notă …
Notă …
*) – probe de lucru ale instalaţiilor de elaborare – turnare continua4.2. Investitii planificateInvestiţiile cuprinse în contractele de privatizare şi în Planurile de viabilitate ale companiilor siderurgice din România insumeaza cca 705 mil USD (combinate integrate şi unităţi de laminare).Planurile de afaceri ale companiilor siderurgice prevad investitii în tehnologie în valoare de 548,2 milioane USD, (tabelul 20).Tabelul 20: Investitii în tehnologieUM = milioane USD┌───────────┬────────┬─────┬──────┬──────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬──────┐│Societatea │ 2002 │ 2003│ 2004│ 2005│ 2006│ 2007│ 2008│ 2009│ 2010│ Total│├───────────┼────────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤│ISPAT SIDEX│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││Galaţi │ 20,1 │ 55,7│ 45,8│ 34,7│ 18,7│ 28,0│ 23,0│ 31,0│ 18,0│ 275,0│├───────────┼────────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤│SIDERURGICA│ 10,1 │ 1,0│ 51,3│ 20,0│ 5,0│ 1,0│ │ │ │ 88,4││Hunedoara │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├───────────┼────────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤│COS │ 1,1 │ 1,9│ 1,8│ 3,0│ 4,3│ 3,3│ │ │ │ 15,4││Targoviste │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├───────────┼────────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤│IS Campia │ 2,0 │ 0,8│ 3,5│ 4,0│ 53,0│ 4,5│ 4,5│ 2,1│ 2,1│ 76,5││Turzii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├───────────┼────────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤│CS │ 0│ 0│ 2,6│ 3,2│ 0,5│ 0,5│ 7,0│ 7,0│ 6,0│ 26,8││Resita │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├───────────┼────────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤│Otelul │ 0│ 0│ 9,0│ 5,0│ 7,0│ 7,0│ │ │ │ 28,0││Rosu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├───────────┼────────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤│Donasid │ 0│ 6,6│ 7,4│ 7,8│ 6,4│ 9,9│ │ │ │ 38,1││Calarasi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├───────────┼────────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤│TOTAL │ 33,3│ 66,0│ 121,4│ 77,7│ 94,9│ 54,2│ 34,5│ 40,1│ 26,1│ 548,2│└───────────┴────────┴─────┴──────┴──────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴──────┘Pentru evaluarea planurilor de investitii în tehnologie, s-au analizat nivelurile de productie viitoare precum şi structura combinatelor şi fluxurile de materiale actuale. În general, investiţiile au fost concepute a fi efectuate în mod individual de fiecare companie în parte. În cazul societatilor privatizate, noii proprietari pot opta pentru schimbari în nivelul investitiilor pentru obtinerea unor sinergii.Planurile de afaceri prevad investitii în valoare de 121,4 milioane USD în mediu, tabelul 21.Tabelul 21: Investitii pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu┌────────────┬───────┬─────┬──────┬─────┬──────┬─────┬─────┬─────┬─────┬──────┐│Societatea │ 2002 │ 2003│ 2004│ 2005│ 2006│ 2007│ 2008│ 2009│ 2010│ Total│├────────────┼───────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤│ISPAT SIDEX │ 9,6 │ 10,4│ 10,6│ 19,8│ 25,7│ │ │ │ │ 76,1 ││Galaţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├────────────┼───────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤│SIDERURGICA │ │ │ 3,8│ 4,9│ 5,1│ 4,9│ 4,3│ │ │ 23,0 ││Hunedoara │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├────────────┼───────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤│COS │ │ │ 0,4│ 1,2│ 2,7│ 3,0│ │ │ │ 7,3 ││Targoviste │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├────────────┼───────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤│IS Campia │ │ │ 1,6│ 0,5│ 1,0│ 0,3│ │ │ │ 3,4 ││Turzii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├────────────┼───────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤│CS │ │ │ 1,5│ 1,5│ │ │ │ │ │ 3,0 ││Resita │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├────────────┼───────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤│Otelul │ │ │ │ 2,0│ 2,0│ 3,0│ │ │ │ 7,0 ││Rosu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├────────────┼───────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤│Donasid │ │ │ 0,5│ 0,6│ 0,5│ │ │ │ │ 1,6 ││Calarasi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├────────────┼───────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤│TOTAL │ 9,6│ 10,4│ 18,4│ 30,5│ 37,0│ 11,2│ 4,3│ 0│ 0│121,4 │└────────────┴───────┴─────┴──────┴─────┴──────┴─────┴─────┴─────┴─────┴──────┘Planurile de investitii în mediu sunt în concordanta cu programele de conformare de mediu aprobate de Agentia pentru Protectia Mediului.Planurile de investitii în mediu exclud părţile închise operational. Mai exact, în cazul combinatelor de la Hunedoara şi Resita, potentialii investitori nu sunt interesati sa preia părţile închise operational (fluxul primar) în timp ce în cazul celui de la Calarasi, societatea cu capital mixt Donasid cuprinde numai fluxul viabil. Astfel, suma de aproximativ 32 – 33 milioane USD, necesară rezolvarii problemelor de mediu din zonele închise operational, nu a fost luata în calcul atunci când s-a estimat necesarul de investitii în mediu de cca (121 milioane USD).4.3. Nivele de productie previzionate în corelatie cu nivelul capacităţilorÎn perioada 1993 – 2003, industria siderurgica din România a trecut printr-un proces complex de restructurare. În acest context, nivelul capacităţilor de elaborare a otelului s-a redus aproape cu jumătate, de la 17.395 mii tone la 9.349 mii tone, (tabelul 22).Tabelul 22: Nivelul capacităţilor de productie a otelului 1993-2003┌──────────────────────────┬────────────┬────────────┬─────────────┐│ │ 1993 │ 1993-2003│ 2003 ││ Combinat/otelarie │Capacitate │ Modificari│ Capacitate││ │ proiectata │ │ proiectata│├──────────────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤│ISPAT SIDEX Galaţi │ │ │ │├──────────────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤│- OLD 1-3 │ 10.000│ -4.000│ 6.000│├──────────────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤│- Otelarie electrica │ 150│ -150│ 0│├──────────────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤│ │ Σ = 10.150│ Σ = -4.150│ Σ = 6.000│├──────────────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤│SIDERURGICA Hunedoara │ │ │ │├──────────────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤│- Otelarie Siemens Martin │ 3.200│ -3.200│ 0│├──────────────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤│- Otelarie electrica nr. 1│ 250│ -65│ 185│├──────────────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤│- Otelarie electrica nr. 2│ 350│ +400│ 750│├──────────────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤│ │ Σ = 3.800│ Σ = – 2.865│ Σ = 935│├──────────────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤│COS Targoviste │ │ │ │├──────────────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤│- Otelarie electrica nr. 1│ 60(4EAFs)│ -6(2EAFs)│ 54(=27+27)│├──────────────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤│- Otelarie electrica nr. 2│1.000(9EAFs)│ -425(7EAFs)│575(=375+200)│├──────────────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤│ │ Σ = 1.060│ Σ = – 431│ Σ = 629│├──────────────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤│ISCT Campia Turzii │ │ │ │├──────────────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤│- Otelarie electrica │ 385│ 0│ 385│├──────────────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤│ │ Σ = 385│ Σ = 0│ Σ = 385│├──────────────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤│CS Resita │ │ │ │├──────────────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤│- Otelarie Siemens Martin │ 1.050│ -1.050│ 0│├──────────────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤│- Otelarie electrica │ 0│ +450│ 450│├──────────────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤│ │ Σ =1.050│ Σ = – 600│ Σ = 450│├──────────────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤│GAVAZZI STEEL Otelu Rosu │ │ │ │├──────────────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤│- Otelarie electrica │ 550(4EAFs)│ 0│ 550(4EAFs)│├──────────────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤│ │ Σ = 550│ Σ = 0│ Σ = 550│├──────────────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤│DONASID Calarasi │ │ │ │├──────────────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤│- Otelarie electrica │00(=200+200)│ 0│ 400(1×400)│├──────────────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤│ │ Σ = 400│ Σ = 0│ Σ = 400│├──────────────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤│ TOTAL │ 17.395│ – 8.046│ 9.349│└──────────────────────────┴────────────┴────────────┴─────────────┘De asemenea, în perioada 1993 – 2003, au avut loc şi inchideri importante de capacitati de laminare, nivelul acestora ajungand de la 26.497 mii tone la 15.406 mii tone (tabelul 23). Pe lângă aceste reduceri de capacitati survenite la cele sapte combinate, nivelul capacităţilor de laminare la cald a produselor finite de la laminoarele independente a coborat de la 3.590 mii tone la 1.950 mii tone, prin închiderea definitivă în perioada 1993-2003 a unor capacitati de laminate finite totale de cca 1540 mii t/an – o reducere de cca 43%; nominalizarea capacităţilor închise pe unităţi independente şi perioada sunt prezentate în tabelul 2.Tabelul 23: Nivelul capacităţilor de laminare la cald a produselor finite şi semifabricatelor 1993-2003┌──────────────────────┬─────────────────────┬───────────────┬────────────────┐│ │ 1993 │ 1993-2003 │ 2003 ││Combinat/otelarie │ Capacitate │ Modificari │ Capacitate ││ │ proiectata │ │ proiectata │├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│ISPAT SIDEX │ │ │ │├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│- slebing │ 3600│ -3600│ 0│├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│- tabla groasa │ 2700(1200+1500)│ -600│ 2100│├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│- banda laminata │ │ │ ││ la cald │ 3500│ 0│ 3500│├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│- tagle │ 1200│ -600│ 600│├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│ │ Σ = 11000│ Σ = -4800│ Σ = 6200│├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│SIDERURGICA Hunedoara │ │ │ │├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│- blumuri │ 4300(3000+1000+300)│ -4000│ 300│├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│- profile grele şi │ │ │ ││ semifabricate │ 3590(1000+1950+640)│ -1000│ 2590│├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│- profile mijlocii │ 540│ -60│ 480│├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│- profile usoare │ 330│ 0│ 330│├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│- sarma laminata │ 960(400+280+280)│ -680│ 280│├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│- profile economice │ 0│ 0│ 0│├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│ │ Σ = 11000│ Σ = -5740│ Σ = 3980│├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│COS Targoviste │ │ │ │├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│- blumuri şi tagle │ 780│ 0│ 780│├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│- profile mijlocii │ │ │ ││ şi usoare │ 250│ 0│ 250│├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│- profile mici │ 300│ 0│ 300│├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│ │ Σ = 1330│ Σ = 0│ Σ = 1330│├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│IS Campia Turzii │ │ │ │├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│- blumuri şi tagle │ 374│ 0│ 374│├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│- sarma laminata │ 360(239+41+80)│ -80│ 280│├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│- bare şi profile │ │ │ ││ usoare │ 32│ 0│ 32│├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│ │ Σ = 766│ Σ = -80│ Σ = 686│├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│CS Resita │ │ │ │├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│- blumuri │ 1050│ 0│ 1050│├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│- profile grele │ 220│ 0│ 220│├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│- profile mijlocii │ │ │ ││ şi speciale │ 120│ 0│ 120│├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│- profile usoare │ 80│ -80│ 0│├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│- sina, roti CF, etc │ 41│ -41│ 0│├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│ │ Σ = 1511│ Σ = -121│ Σ = 1390│├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│GAVAZZI STEEL Otelu │ │ │ ││Rosu │ │ │ │├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│- profile grele, │ │ │ ││ mijlocii şi speciale│ 250│ 0│ 250│├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│- profile usoare şi │ │ │ ││ otel beton │ 50│ 0│ 50│├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│ │ Σ = 300│ Σ = 0│ Σ = 300│├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│- DONASID Calarasi │ │ │ │├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│- profile grele şi │ │ │ ││ semifabricate │ 1520│ 0│ 1520│├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│- profile mijlocii │ 350│ -350│ 0│├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│ │ Σ = 350│ Σ = +1170│ Σ = 1520│├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│TOTAL │ │ │ │├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│ – semifabricate │ 12174│ -8200│ 3974│├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│ – produse finite │ 14323│ -2891│ 11432│└──────────────────────┴─────────────────────┴───────────────┴────────────────┘În ceea ce priveste previziunile pentru perioada 2004 – 2010, în condiţiile în care toate companiile rămân operationale, capacitatile de elaborare de otel rămân în mare neschimbate, faţă de anul 2003.Conform planurilor de afaceri intocmite pentru fiecare companie, nivelul capacităţilor de elaborare a otelului este prevăzut să fie de cca 9 mil tone/an în anul 2010, (tabelul 24).Tabelul 24: Nivelul capacităţilor de productie a otelului din România 2003-2010┌──────────────────────┬─────────────────────┬───────────────┬────────────────┐│ │ 2003 │ 2003-2010 │ 2010 ││Combinat/otelarie │ Capacitate │ Modificari │ Capacitate ││ │ proiectata │ │ previzionata │├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│ISPAT SIDEX Galaţi │ │ │ │├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│- OLD 1 – 3 │ 6.000│ │ 6.000│├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│- Otelarie electrica │ 0│ │ 0│├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│ │ Σ = 6.000│ Σ = 0│ Σ = 6.000│├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│SIDERURGICA Hunedoara │ │ │ │├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│- Otelarie Siemens │ │ │ ││ Martin │ 0│ -│ 0│├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│- Otelarie electrica │ │ │ ││ nr. 1 │ 185│ -110│ 75│├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│- Otelarie electrica │ │ │ ││ nr. 2 │ 750│ 0│ 750│├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│ │ Σ = 935│ Σ = -110│ Σ = 825│├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│COS Targoviste │ │ │ │├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│- Otelarie electrica │ │ │ ││ nr. 1 │ 54(=27+27)│ -│ 54│├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│- Otelarie electrica │ │ │ ││ nr. 2 │ 575(=375+200)│ -│ 575│├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│ │ Σ = 629│ Σ = 0│ Σ = 629│├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│ISCT Campia Turzii │ │ │ │├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│- Otelarie electrica │ 385│ -│ 385│├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│ │ Σ = 385│ Σ = 0│ Σ = 385│├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│CS Resita │ │ │ │├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│- Otelarie Siemens │ │ │ ││ Martin │ 0│ │ 0│├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│- Otelarie electrica │ 450│ │ 450│├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│ │ Σ = 450│ Σ = 0│ Σ = 450│├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│GAVAZZI STEEL Otelu │ │ │ ││Rosu │ │ │ │├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│- Otelarie electrica │ 550(4EAFs)│ -250│ 300(2EAFs)│├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│ │ Σ = 550│ Σ = -250│ Σ = 300│├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│DONASID Calarasi │ │ │ │├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│- Otelarie electrica │ 400(1 EAFs)│ -│ 400│├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│ │ Σ = 400│ Σ = 0│ Σ = 400│├──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────┤│TOTAL │ 9.349│ -360│ 8.989│└──────────────────────┴─────────────────────┴───────────────┴────────────────┘Nivelul capacităţilor de laminare la cald a produselor finite va scade de la 11.432 mii tone în 2003 la 8.110 mii tone în 2010 (o reducere de cea 30%).Nivelul capacităţilor laminoarelor pentru semifabricate va scade de la 3974 mii tone în 2003 la 3600 mii tone în 2010 (o reducere de cca 10 %). Se precizeaza ca acest nivel, 3600 mii tone/an este determinat în principal de nivelul laminoarelor de semifabricate de la Resita – 1050 mii tone/an, – şi respectiv laminorul de profile grele, sina şi semifabricate – 1520 mii tone/an capacitate totala din care 650 mii tone/an pentru laminate finite şi 870 mii tone/an pentru semifabricate – de la DONASID. Aceste doua laminoare au fost corelate initial (la momentul punerii în functiune) cu capacitatile de otel din trecut în cele doua combinate. Practic cele doua capacitati de laminare vor prelua otelul elaborat pe capacitatile diminuate la nivelul actual de 450 mii tone/an la Resita şi 520 mii tone/an la Calarasi (tabelul 25).Tabelul 25: Nivelul capacităţilor de laminare la cald a produselorfinite şi semifabricatelor 2003-2010                                                              UM = mii tone

Nivelul capacităţilor de laminare la cald a produselor finite de la laminoarele independente este preconizat sa ramana neschimbat la 1.950 mii tone pe an, (tabelul 26).Tabelul 26: Nivelul capacităţilor de laminare la cald a laminoarelorindependente prognozata în 2010                                                        UM = mii tone

Utilizarea capacităţilor existente de productie otel lichid este prevăzută sa creasca de la o medie de cca 58% în anul 2003, (figura 19) până la cca 98% în anul 2010, (figura 20, tabelul 26 A, figura 21).Tabelul 26 A: Gradul de încărcare al capacităţilor pentru anul 2010

Notă …
––––Notă …
*) plus 250 mii t tagla pentru prelucrare la SIDERURGICA HunedoaraNotă …
**) 250 mii t tagla primita de la SIDEXNotă …
***) capacitati de laminare semifabricate 3600 mii t şi produse finite 8110 mii t4.4. Nivelul de personal în industria siderurgicaNumărul de personal de la cele sapte combinate s-a redus de la aproape 90.000 în 1993 la cea 40.000 în 2003, (tabelul 27).Tabelul 27: Nivelul de personal 1993 – 2003 (numărul de angajaţi)

Notă: * Sidex Galaţi până în 2001** Gavazzi Steel Otelu Rosu din 1999*** Siderca Calarasi până în 2002Se asteapta ca numărul total de angajaţi al celor sapte combinate din România să se reduca de la cca 40.000 în 2003 la sub 29.000 până în anul 2010, (tabelul 28, tabelul 28 A).Tabelul 28 : Nivelul de personal estimat 2004 – 2010 (numărul de angajaţi)

    Tabelul 28 A: Productivitatea muncii la sfârşitul perioadei de                   restructurare 2010

Desi cea mai mare reducere de personal se preconizeaza la combinatul din Galaţi, Ispat – Sidex va rămâne cel mai important angajator din industria siderurgica din România, urmat de combinatele de la Campia Turzii, Hunedoara şi Targoviste.Reducerile de personal viitoare se vor obtine în mare măsura pe cale naturala. Ispat – Sidex Galaţi şi Siderurgica Hunedoara au avut loc disponibilizari masive în anii 2002 şi 2003, plăţile compensatorii fiind platite în parte de companii şi în parte de stat.La COS Targoviste şi IS Campia Turzii, noul proprietar s-a angajat prin contractul de privatizare sa reduca personalul pe alta cale decat cea naturala pentru o perioadă de 5 ani după privatizare.În cazul combinatului CS Resita, în perioada opririi activităţii, în 2001 şi 2002, costurile cu forta de muncă au fost parţial suportate de autorităţile locale.Cheltuielile aferente reducerilor de personal sunt detaliate în planurile de afaceri individuale.5. RESTRUCTURAREA FINANCIARĂ – AJUTORUL DE STAT5.1 Ajutorul de statUrmare ultimilor evolutii în ceea ce priveste privatizarea companiilor siderurgice ca şi perspectiva imediat urmatoare, în baza analizelor efectuate de organismele financiare furnizoare de ajutor de stat, au fost stabilite plafoanele maximale ale ajutoarelor de stat acordate, individual, fiecarei unităţi.Plafoanele maximale ale ajutoarelor de stat acordate companiilor siderurgice au fost autorizate integral de către Consiliul Concurentei.Plafonul maximal al ajutorului de stat pentru industria siderurgica românească totalizeaza suma de 2.399,7 milioane USD din care suma 1.069,7 milioane USD este destinata perioadei 2003-2010.5.2. Cadrul legalÎn România, ajutorul de stat este reglementat prin Legea nr. 143/1999 cu modificările şi completările din Legea nr. 603/2003. Conform definitiei legale, se considera „ajutor de stat, orice măsură de sprijin acordată de către stat sau de către unitatile administrativ-teritoriale, din resurse de stat sau resurse ale unităţilor administrativ-teritoriale indiferent de forma, care distorsioneaza sau ameninta sa distorsioneze concurenta, prin favorizarea anumitor întreprinderi, a productiei anumitor bunuri, a prestarii anumitor servicii sau afectează comertul din România şi statele membre ale Uniunii Europene, fiind considerat incompatibil cu un mediu concurential normal”.Ajutorul de Stat poate fi acordat numai dacă este autorizat de către Consiliul Concurentei.5.3. Privire de ansamblu asupra ajutoarelor de stat acordate în trecutIndustria siderurgica din România a fost puternic afectată de schimbările survenite în mediul economic după anul 1989, fiind nevoita sa parcurga un proces de restructurare radical, atât în termeni de reducerea capacităţilor şi personalului cat şi din punct de vedere tehnologic.Astfel, sectorul siderurgic a avut nevoie şi a beneficiat de un Ajutor de Stat insumand un total de 1.330,0 milioane USD între anii 1993 şi 2002, din care 22% a fost acordat între 1994 şi 1999, în principal pentru modernizare, (tabelul 29).    Tabelul 29: Ajutorul de Stat acordat combinatelor siderurgice,                              1993-2002                                                        UM = milioane USD

––––*)Valorile pentru Ispat – Sidex acordate în anii 2001 şi 2002 reprezinta Ajutorul de Stat acordat ca urmare a prevederilor contractului de privatizare. Diferenţa de 119,3 mil USD (1045,7 – 926,4 = 119,3 mil USD) reprezinta nivelul Ajutorului de stat acordat companiei SIDEX Galaţi în perioada 1994-1999.În cazul societatii CS Resita, Ajutorul de Stat de 102,6 milioane USD acordat în anul 2002 este compus din 50 mil USD stergeri (anulari) de penalităţi şi 52,6 mil USD conversii de datorii în acţiuni.Combinatul din Otelu Rosu, a fost privatizat în anul 1992 (inaintea semnarii Protocolului Nr. 2). Între 1993 şi 2002 nu a beneficiat de Ajutor de Stat. Societatii nu i s-a acordat Ajutor de Stat nici la a doua privatizare din 1999, cu Gavazzi Steel, deoarece condiţiile impuse pentru acordarea de Ajutor de Stat nu au fost indeplinite.Ajutorul de Stat acordat în trecut cuprinde stergeri de penalităţi (în proportie de 42%), conversii de datorii în acţiuni (33%), infuziile de capital având o pondere mica (de 5,6%).Structura Ajutorului de stat acordat companiilor siderurgice în perioada, 1993 – 2002 este prezentată în tabelul 30.    Tabelul 30: Structura Ajutorului de Stat acordat combinatelor siderurgice,                în perioada 1993-2002                                                         UM = milioane USD

5.4. Analiza Ajutorului de Stat viitorAjutorul de Stat prevăzut pentru industria siderurgica din România pentru perioada 2003 – 2010 este în valoarea totala de 1.069,7 milioane USD.O parte importanţa a acestei valori, şi anume 49%, este reprezentata de stergeri de datorii către bugetul de stat, pe când scutirea de taxe acordată societatii Ispat – Sidex reprezinta 18% din total. De asemenea, datoriile sterse către furnizorii de utilitati reprezinta 16% din total, (tabelul 31).    Tabelul 31: Structura Ajutorului de Stat prevăzut pentru industria                siderurgica din România, 2003 – 2010                                                             UM = milioane USD

Analiza datelor cuprinse în tabelul 31 arata ca ajutorul de stat estimat pentru ISPAT SIDEX este de 233 milioane USD.În cazul societatii Otelu Rosu, APAPS a estimat acordarea de Ajutor de stat în valoare de 62,0 mil USD din care 42,0 mil USD stergeri de datorii către stat şi 20 mil USD infuzii de capital. Decizia de autorizare a Consiliului Concurentei are la baza notificarea "intentiei" de acordare a Ajutorului de stat în cuantum de 62,0 mil USD de către furnizorul de ajutor (APAPS).Acest Ajutor de stat va fi orientat spre usurarea re-privatizarii în cazul în care redevine de stat.În cazul societatii Donasid Calarasi, nu este prevăzut nici un Ajutor de Stat deoarece, societatea nou infiintata cumpara activele de la o societate aflata în supraveghere financiară (Siderca Calarasi). De aceea aceasta noua societate nu are datorii.Datoriile societatii Siderca Calarasi în valoarea totala de 89,5 milioane USD la sfârşitul lunii septembrie 2003 vor fi achitate în urma vanzarii activelor (în cadrul unui viitor proces de privatizare a restului platformei).6. Viabilitatea industriei siderurgice din RomâniaPlanurile de afaceri noi/ revizuite au fost mai întâi verificate în privinta conformarii cu criteriile de viabilitate ale CE: diferenţa de pret – cost şi criteriile de viabilitate financiare (nivelul de amortizare, nivelul cheltuielilor financiare, marja operationala bruta, marja profitului brut).COS Targoviste şi IS Campia Turzii au fost singurele doua societăţi care indeplinesc criteriile de viabilitate ale CE. Celelalte companii nu indeplinesc criteriul impus pentru nivelul cheltuielilor financiare şi/ sau nivelul de amortizare, (tabelul 32).Tabelul 32: Incadrarea companiilor siderurgice în criteriile deviabilitate practicate în Comunitatea Europeana.

În condiţiile în care pentru cele 5 societăţi (din tabelul 32) care nu satisfac în totalitate criteriile de viabilitate se aplică condiţiile speciale de contabilitate în concordanta cu recomandarile Directiei Generale Competitie (State Aid II) şi aplicand un nivel de amortizare şi/sau un nivel al cheltuielilor financiare până la cel minim prevăzut în practica Comunităţii Europene, toate companiile siderurgice analizate au capacitatea de a atinge sau depăşi nivelul minim recomandat pentru marja operationala bruta şi marja profitului brut ca punctaj din cifra de afaceri a activităţii de baza, (tabelul 33).    Tabelul 33: Incadrarea companiilor siderurgice în criteriile de                viabilitate practicate în Uniunea Europeana, după                aplicarea condiţiilor speciale de contabilitate

Notă: * Planurile de afaceri primite de la companiile siderurgice** Planurile revizuite – aplicate de firma de consultanţă Roland BergerTabelul 34 : Evolutia anuală a indicatorilor de viabilitate pentrufiecare intreprindere    ISPAT-SIDEX Galaţi

    SIDERURGICA Hunedoara

    COS Targoviste

    INDUSTRIA SARMEI Campia Turzii

    CS Resita

    GAVAZZI STEEL Otelu Rosu

    DONASID Calarasi

7. CONCLUZII GENERALE1. Realizarea acestei strategii a sectorului siderurgic, actualizare a lucrării prezentată şi aprobata de Guvern în anul 2001 a fost determinata de faptul ca în perioada 2002-2003 au avut loc o serie de evenimente cu implicatii majore asupra evolutiei sectorului siderurgic, cum ar fi:● Cresterea mai pronunţată a consumului intern de otel, ca urmare a evolutiei pozitive a economiei din România● Relansarea cererii pe piaţa externa după criza otelului din 1998 – 2000 şi a masurilor initiate la nivelul forurilor mondiale (OECD, OMC etc) în vederea reglementarii productiei şi a comerţului cu produse siderurgice.● Continuarea procesului de privatizare – restructurare inceput în anul 2001 cu SIDEX Galaţi, prin trecerea în proprietate privată şi a altor companii siderurgice: COS Targoviste, Industria Sarmei Campia Turzii, SIDERURGICA Hunedoara, PETROTUB Roman.● Restructurarea de personal din siderurgie. În perioada 2002-2003 personalul din siderurgie a fost redus numai la ISPAT SIDEX Galaţi şi SIDERURGICA Hunedoara cu cea 12000 salariati.● Intensificarea contactelor şi a consultarilor reciproce cu Comisia Europeana pentru definirea cadrului siderurgiei româneşti în perspectiva integrarii europene.2. În mod sintetic actualizarile cuprinse în noul Program strategic au în vedere urmatoarele aspecte legate de parcursul şi perspectiva anului 2010:● Producţia şi livrarile la intern şi export de produse siderurgice de 7884 mii tone faţă de 6650 mii tone prevăzute în Strategia din 2001.● Producţia de otel de 8789 mii tone faţă de 7600 mii tone.● Gradul de utilizare al capacităţilor de otel creşte la 98 % faţă de 83 %.● Nivelul capacităţilor de otel rămâne practic acelasi, cca 9000 mii tone/an (8989 mii tone faţă de 9140 mii tone). Cresterile de productie de otel prognozate sunt determinate de cresterea randamentelor de exploatare ca urmare a modernizarilor şi managementului performant.● În cele sapte combinate integrate numărul de personal va ajunge la 28700 salariati faţă de nivelul de cca 38000 salariati avuti în vedere în Strategia din 2001.● Plafonul maximal al ajutoarelor de stat acordate industriei siderurgice cuprinde suma plafoanelor maximale ale ajutoarelor de stat acordate individual fiecarei companii siderurgice; valoarea fiecarui ajutor de stat a fost autorizat prin Decizii emise de către Consiliul Concurentei.3. Planurile de viabilitate alcatuite pentru fiecare din cele sapte combinate siderurgice integrate, în concordanta cu noile previziuni strategice, arata ca în raport cu criteriile de eficienta practicate de Comisia Europeana, toate companiile siderurgice pot deveni viabile – eficiente economico-financiar şi competitive – în mod gradual în perspectiva anului 2010.** *Programul strategic actualizat împreună cu Planurile de viabilitate ale fiecarei companii siderurgice constituie documentul suport pentru continuarea contactelor şi consultarilor reciproce cu Comisia Europeana în perioada urmatoare.Notă …
–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește