STRATEGIE din 28 martie 2003

Notă …

Aprobată prin ORDINUL nr. 226/235/2003, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 423 din 17 iunie 2003.I.Locul și importanța pajiștilor în cadrul patrimoniului agricol al tariiPatrimoniul pastoral existent în România reprezintă o parte din avutia naționala, de importanța majoră prin dimensiunea resurselor potențiale de furaje și calitatea acestora, precum și prin gradul sporit de atractivitate pe care îl oferă pentru practicarea turismului intern și internațional, datorită amplasarii acestor suprafețe.Îmbunătățirea nivelului de producție și utilizare a pajiștilor reprezintă o activitate de interes național, fiind în corelatie directa cu cantitatea și calitatea productiilor animaliere obținute, în principal, din exploatarea speciilor de taurine și ovine.1.Dimensiune, structura, distribuție pe forme de relief, potențial de producțiea)Dimensiunea fondului pastoralImportanța deosebită a fondului pastoral din România este evidențiată și prin suprafața de 4,9 milioane ha pajiști, din care: pășuni – 3,4 milioane ha și fanete – 1,5 milioane ha, având o pondere de 34% din suprafața agricolă a tarii.Din acest punct de vedere România se situeaza pe locul 5 în Europa, după Franța, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Spania și Germania. În același timp, suprafața de teren alocata producției furajelor de volum – 4,9 milioane ha pajiști plus 1,1 milioane ha teren arabil, este mai mare decât suprafața totală agricolă a Belgiei, Olandei și Elvetiei, luate împreună.Avantajele utilizării pajiștilor în zooeconomia speciilor de taurine și ovine rezultă din:– obținerea unor cantități de furaje verzi și fibroase, echilibrate din punct de vedere nutritional și cu un grad sporit de digestibilitate; … – valorificarea eficienta a ingrasamintelor chimice și organice administrate; … – reducerea substantiala a costurilor de producție la produsele animaliere obținute, prin practicarea unor tehnologii rationale de pasunat; … – posibilitatea obținerii unor cantități de produse agroalimentare de înaltă valoare biologica și nepoluate, atragerea unor însemnate resurse valutare prin exportul acestor produse în condiții superioare de marketing; … – îmbunătățirea stării de sănătate și de exploatare a animalelor în condiții naturale; – posibilitatea conservării și stabilitatii terenurilor agricole cu pante mari, prin eliminarea proceselor de eroziune. …  … b)Structura, pe categorii de folosință, a fondului pastoral + 
Tabelul nr. 1

Datele prezentate în tabelul nr. 1 evidențiază faptul ca majoritatea suprafețelor de pajiști se localizeaza în domeniul privat particular, care deține o pondere de 52,3%, iar consiliile locale ale comunelor, orașelor, respectiv ale municipiilor, inclusiv prin suprafețele de izlazuri comunale pe care le administrează, au o pondere de 42,3%.Aceasta structura de proprietate releva, înainte de orice, direcția principala de acțiune și parghiile economice pentru cointeresarea deținătorilor de pajiști în efectuarea lucrărilor agroameliorative de sporire a producției de masa verde și de utilizare completa a acesteia. Semnificativ este și faptul ca la consiliile locale pajistile sunt reprezentate în proporție foarte mare de izlazurile comunale, suprafețe care au un potențial mai mare de producție și pot fi mai ușor regenerate și valorificate în condiții mai bune. … c)Distribuția pajiștilor pe forme de reliefStabilirea măsurilor necesare pentru îmbunătățirea pajiștilor depinde în mare măsura de repartizarea acestor suprafețe pe forme de relief, prin prisma posibilităților de mecanizare și a existenței factorilor limitativi de sporire a producției de masa verde.În condițiile tarii noastre, repartizarea suprafețelor de pajiști pe forme de relief se prezintă astfel: + 
Tabelul nr. 2

Structura, pe forme de relief, a pajiștilor evidențiază faptul ca aproape 75% din patrimoniu se situeaza în zona de campie și de deal, unde sunt posibile lucrări ameliorative mai eficiente și, implicit, posibilități mai mari de creștere a producției. Circa 25% din suprafața de pajiști se afla în zona de munte, cu factori limitativi mai numerosi și deci cu productivitate mai scăzută. … d)Producția de masa verde obținută pe pajiști și potențialul de producție al acestoraProducția de masa verde realizată pe pajiști a înregistrat variatii în funcție de condițiile pedoclimatice în care sunt dispuse suprafețele respective, de diversitatea factorilor care acționează și de lucrările agroameliorative efectuate.În etapa 1950-1970 productiile medii de masa verde obținute la hectar s-au situat între 3-5 tone/ha la pășuni și 4-9 tone/ha la fanete.În perioada 1970-1990 productiile au crescut, situandu-se între 7-14 tone/ha masa verde la pășuni și 8-16 tone/ha masa verde la fanete. Creșterile de producție de masa verde s-au datorat în principal efectuării unor lucrări tehnologice de desecare, combaterea eroziunii solului, corectarea aciditatii și salinitatii prin amendare, fertilizare, regenerari prin însămânțare sau suprainsamantare, precum și prin măsuri de folosire rațională a pajiștilor prin tarlalizare, asigurarea apei, adaposturi pentru animale și alte utilități zoopastorale.După anul 1990 producția de masa verde pe pajiști a scăzut la 8-10 tone/ha, ca urmare a neefectuarii lucrărilor de întreținere și fertilizare, precum și a deteriorării lucrărilor de amenajare în complex, executate în perioada anterioară.Analiza condițiilor de clima, sol și vegetație în care sunt situate pajistile din România evidențiază următoarele:– în zona de campie și podisuri joase, unde covorul vegetal este constituit din specii valoroase de leguminoase și graminee perene, potențialul de producție de masa verde este ridicat, obtinandu-se până la 25-30 tone/ha, producție care este esalonata pe o perioadă de 120-150 de zile pe an; … – în zona colinară se pot realiza producții de 18-22 tone/ha masa verde, cu condiția asigurării unor lucrări de imbunatatire în complex; … – în zona premontana și montană vegetatia este compusa din specii mai puțin valoroase, dar acestea se pot îmbunătăți prin aplicarea de îngrășăminte organice în cantități mari sau prin tarlire cu animale într-un număr mai mare de zile pe unitatea de suprafața; … – pajiști azonale, în care se încadrează pajistile din luncile râurilor, cele de pe saraturi și de pe nisipuri, care sunt în general slab productive și asigura un furaj de slabă calitate, necesitand măsuri ameliorative atât asupra solurilor, cat și asupra compoziției floristice, cu costuri destul de ridicate. …  …  … 2.Avantajele valorificării potențialului și a producției specifice pajiștilorPrincipalele avantaje ale utilizării pajiștilor în zooeconomia speciilor de taurine și ovine sunt:– obținerea unor cantități de furaje verzi și fibroase, echilibrate din punct de vedere nutritional și cu grad sporit de digestibilitate; … – eficienta maxima în folosirea ingrasamintelor chimice și organice; … – reducerea substantiala a costurilor de producție la produsele animaliere obținute, prin practicarea unor tehnici rationale de pasunat; … – posibilitatea obținerii unor cantități de produse agroalimentare de înaltă valoare biologica și nepoluate; … – îmbunătățirea stării de sănătate și de exploatare a animalelor în condiții naturale; … – posibilitatea conservării și stabilizarii terenurilor agricole cu pante mari, prin prevenirea proceselor de eroziune. … Cu toate avantajele potențiale care generează efecte benefice asupra întregului complex de relații economico-sociale deosebit de importante, conferite de aceasta resursa furajera, în România îmbunătățirea producției și exploatarea rațională a pajiștilor, în ultimii ani, s-au situat la periferia preocuparilor deținătorilor de pajiști, ale instituțiilor agricole și ale administrației publice locale, ceea ce a condus la un proces lent și continuu de degradare a acestei resurse.O astfel de situație este cu atât mai ingrijoratoare, cu cat acest fenomen se manifesta cel mai pregnant pe suprafețele de pășuni comunale, care, deși au un potențial ridicat de producție, nu sunt exploatate corespunzător. …  … II.Starea actuala a pajiștilor1.Gruparea pajiștilor după factorii limitativi ai producției de masa verdeProducția de masa verde realizată pe pajiști înregistrează variatii în funcție de condițiile pedoclimatice în care sunt dispuse suprafețele respective, de diversitatea factorilor limitativi care acționează asupra acestor suprafețe și de lucrările agricole efectuate.După factorii limitativi ai producției de masa verde, pajistile se grupează conform datelor prezentate în tabelul nr. 3. + 
Tabelul nr. 3

Rezultă astfel ca, din totalul suprafeței de pajiști de 4.962,2 mii ha, 1.960,5 mii ha nu sunt afectate de factori naturali de restrictie, suprafața pe care exista posibilitatea unor cresteri mai rapide a producției de masa verde și cu costuri mai mici în aplicarea unor măsuri tehnologice.Pe suprafața de 376,7 mii ha cu pietriș, grohotis, stancarii și roca-mama la suprafața nu se poate acționa cu lucrări agroameliorative. Aceste terenuri sunt incluse în cadrul pajiștilor montane și alpine, sub forma de enclave, fără producție de masa verde.Pe celelalte categorii de terenuri, afectate în diferite proporții de influența negativa a factorilor limitativi, sunt necesare lucrări de investiții, agroameliorative, pentru diminuarea acestor factori și crearea unui covor vegetal ierbos, superior cantitativ și calitativ.

 … 2.Nivelul acțiunilor tehniceEvoluția acțiunilor tehnice, a productiilor înregistrate și a încărcăturii de animale exprimate în U.V.M. în perioada 1990-2002 este prezentată în tabelul nr. 4. + 
Tabelul nr. 4

Din cauza alocării unor resurse materiale și financiare insuficiente, precum și a scaderii interesului și preocuparii pentru acest domeniu de activitate, unele acțiuni tehnologice începute și realizate până în anul 1989 au fost diminuate pe parcurs, până aproape de abandonare.Referitor la mijloacele financiare acordate pentru lucrări de investiții pe pajiști, în anul 1989 au fost alocate de la bugetul de stat 977,4 milioane lei, iar în anul 1990 au fost alocate 992,8 milioane lei (valoare în lei la nivelul anului 1990), iar în anii următori au fost alocate fonduri de la bugetele locale. … 3.Nivelul producției de masa verde față de un potențial normalSporirea producției de masa verde pe pajiști nu poate constitui un obiectiv în sine, ci este indisolubil legată de exploatarea intensiva și rațională a acestui patrimoniu, raportat la un efectiv de animale, dimensionat și structurat în mod științific, pentru o perioadă cat mai lungă de timp pe parcursul anului, precum și de realizarea unor producții animaliere cu costuri mai mici, asa cum au fost prevăzute în Programul de guvernare pe termen scurt și mediu.Fața de potențialul de producție ce se poate obține de pe suprafața totală de pajiști, care este de circa 74 milioane tone masa verde, în anul 2002 s-au obținut numai 44,9 milioane tone masa verde, respectiv 60%. … 

 … III.Obiectivul fundamental pentru punerea în valoare a pajiștilorPentru punerea în valoare a suprafețelor de pajiști, obiectivul fundamental este sporirea producției totale de masa verde și a calității acesteia, în concordanta cu creșterea eficientei economice a exploatării animalelor, în special a efectivelor de taurine și ovine.Obiective specifice:a)Creșterea cantitativă a producției de masa verde și fan pe întreaga suprafața de pășuni și fanete … b)Creșterea valorii nutritionale a covorului erbaceu, care să asigure o hranire echilibrata și eficienta a diferitelor categorii de animale din speciile bovine și ovine, pentru obținerea de produse zootehnice nepoluate și o buna stare de sănătate a animalelor … c)Realizarea întregului necesar anual de semințe de leguminoase și graminee perene, specifice ameliorării suprafețelor de pajiști … d)Dezvoltarea acțiunilor de cercetare științifică, legate de producerea de noi soiuri de plante specifice pajiștilor, efectuarea lucrărilor de regenerare, fertilizare și întreținere, combaterea eroziunii și excesului de umiditate, lucrări de irigații pe pajiști, precum și utilizarea eficienta a producției de masa verde și fanuri … e)Aplicarea tehnologiilor de producție, specifice fiecărei zone naturale, pe baza devizelor întocmite, beneficiind de aceleași condiții de finanțare și creditare aplicate celorlalte culturi din sectorul vegetal. …  … IV.Măsuri și acțiuni tehnice și de amenajări pastoralePrincipalele măsuri și acțiuni tehnologice pentru ameliorarea pajiștilor naturale sunt:1.Bonitarea tuturor suprafețelor de pajiști, cu stabilirea potențialului de producție al acestora și evidentierea covorului vegetal existent. Se vor stabili cele mai indicate asociații de leguminoase și graminee perene, pe baza cercetărilor științifice în domeniu. … 2.Stabilirea numărului de animale cărora trebuie să li se asigure suprafețele de pasune, pe baza normelor de consum, a cantităților de masa verde necesare pentru producția zootehnica programata a se realiza în perioada de pasunat … 3.Întocmirea pentru fiecare pasune a programului de acțiuni tehnice ce trebuie aplicate pentru atingerea potențialului de producție – regenerari prin însămânțare sau suprainsamantare, fertilizari, combaterea eroziunii solului, desecări, lucrări de întreținere etc. -, cuantificandu-se cu aceasta ocazie efortul material și financiar care trebuie depus pentru realizarea acestuia … 4.Corelarea efectivelor de animale care pasuneaza cu suprafețele de pajiști existente în comuna, pe baza unei incarcaturi rationale pe unitatea de suprafața, stabilindu-se astfel excedentul sau deficitul de pasune și modul de soluționare a acestuia … 5.Stabilirea surselor financiare care pot fi atrase la bugetele locale în mod deosebit prin practicarea unor tarife de pasunat, judicios stabilite, ce trebuie să fie diferențiate pentru fiecare trup de pasune, în funcție de producția și utilitatile zoopastorale pe care aceasta le oferă, sau a surselor externe în cadrul programelor generale de dezvoltare a spațiului rural … 6.Etapizarea programului de imbunatatire a pajiștilor, prin eșalonarea pe ani de execuție, începând cu suprafețele care necesita cele mai reduse eforturi financiare, pentru aducerea acestora într-un circuit normal de producție, și continuand în mod gradat cu cele mai costisitoare. În cadrul acestei eșalonări, un loc prioritar trebuie să fie acordat refacerii izlazurilor comunale … 7.Determinarea anuală a necesarului de semințe care trebuie produse pentru refacerea covorului vegetal prevăzut a se executa în anul următor. Pe aceasta baza se vor stabili suprafața de loturi semincere necesare pe județ și structura optima de culturi ce va trebui realizată … 8.Întocmirea unui program de pășunat rațional, cu respectarea perioadei de refacere a covorului vegetal după fiecare ciclu de pășunat. Vor fi înscrise măsurile ce trebuie respectate de crescători, la începutul fiecărui sezon de pășunat, cu privire la curățarea pășunilor, eliminarea buruienilor toxice, târlirea, eliminarea excesului de apă, modul de grupare a animalelor pe pășune, acțiunile sanitare veterinare obligatorii.(la 29-09-2009,
Primul paragraf al Punctului 8. din Capitolul IV. a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 541 din 25 august 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 29 septembrie 2009
)
 … Măsurile tehnice, organizatorice și economico-financiare necesare ameliorării pajiștilor trebuie să fie incluse în cadrul unor amenajamente pastorale întocmite pentru fiecare pasune. Amenajamentul pastoral va cuprinde acțiuni din programul de imbunatatire și exploatare a pajiștilor pe o perioadă de cel puțin 5 ani, inclusiv prevenirea și combaterea parazitozelor la animale, în raport cu starea și folosință pasunii și cu cerințele economice locale.Proiectul de amenajament pastoral va fi întocmit de specialiști de la direcțiile generale pentru agricultura și industrie alimentara județene, din unitățile de cercetare de profil, în colaborare cu unitățile specializate autorizate, și va fi structurat astfel:A.memoriu tehnic, care va cuprinde: elemente informative în legătură cu situația administrativ-teritorială, trupurile de pasune componente, originea pasunilor aflate în zona de influența a consiliului local, baza cartografica, organizarea teritoriului, caracteristici geografice, determinarea condițiilor stationale și de vegetație, durata sezonului de pasunat, numărul ciclurilor de pasunat, producția de masa verde, capacitatea de pasunat, lucrări tehnice executate, măsuri pentru mărirea suprafeței de pasunat prin lucrări agrotehnice, alte elemente auxiliare – cai de acces, construcții zoopastorale, surse de apa, harti -, specialiștii care au întocmit amenajamentul pastoral; … B.evidente de amenajament, care vor cuprinde: evidenta administrativă a pasunii, descrierea parcelara, descrierea vegetatiei forestiere și a structurii arboreturilor, evidenta drumurilor, evidenta principalelor lucrări executate pe pajiști până la întocmirea studiului de amenajare; … C.planurile de amenajament pastoral, care vor cuprinde următoarele elemente: lucrări de marire și recuperare a suprafețelor pasunabile, lucrări agrotehnice pentru creșterea producției și calității ierbii pe pășuni, planul de producție, planul de transformare a pasunilor împădurite, planul lucrărilor de îngrijire a arboreturilor, planul construcțiilor zoopastorale necesare de executat; … D.aplicarea amenajamentului, care va cuprinde: date privind evidenta miscarilor suprafețelor, evidenta lucrărilor de marire și recuperare a suprafețelor pasunabile, evidenta lucrărilor agrotehnice, evidenta construcțiilor și recapitulatia anuală a tuturor lucrărilor executate. … 9.Repartizarea suprafețelor ameliorate crescatorilor de animale, pe bază de contract, pentru o durată de folosire de minimum 10 ani, prevăzându-se obligația acestora de a executa anual lucrările de întreținere și imbunatatire, tratamentele sanitare veterinare la animale de a respecta strict regimul tehnologic de pasunat, precum și incarcatura optima de animale … 10.Executarea lucrărilor de întreținere se referă la: distrugerea musuroaielor, curatarea de pietre, maracini și de vegetație arbustifera nevaloroasa, combaterea buruienilor și executarea lucrărilor de desecare pentru eliminarea vegetatiei hidrofile. … 11.Combaterea eroziunii solului și respectarea stricta a regulilor de exploatare rațională … 12.Corectarea regimului aerohidric, care să permită înlăturarea vegetatiei nevaloroase, în principal, pipirig, rogozuri etc. … 13.Lucrări de fertilizare cu îngrășăminte chimice și organice, acestea din urma exercitând un efect ameliorativ asupra însușirilor fizice, chimice și trofice ale solului. O metoda simpla, deosebit de eficienta și foarte economică este fertilizarea prin tarlire. … 14.Lucrări de regenerare a pajiștilor prin însămânțări și suprainsamantari executate atât primavara, cat și toamna, în funcție de condițiile de clima și sol existente în diferite zone ale tarii, și prin repetarea acestor lucrări o dată la 5 ani. … 15.Organizarea transhumantei ovinelor se face de către specialiștii de la direcțiile generale pentru agricultura și industrie alimentara județene împreună cu cei de la consiliile locale ale comunelor, orașelor, respectiv municipiilor, care stabilesc în fiecare an numărul de animale care sunt acceptate la pasunat timp de cel puțin 90 de zile consecutive și care coordonează întreaga activitate de transhumanta.Crescatorii de animale care însoțesc turmele de oi ce pleacă în transhumanta vor avea asupra lor adresa emisă de consiliul local al comunei, orașului, respectiv municipiului, pe raza cărora își au domiciliul deținătorii turmelor. În adresa se vor preciza itinerarul de parcurs și consiliul local al comunei, orașului, respectiv municipiului, pe raza căruia urmează sa pasuneze.Miscarea efectivelor de ovine dintr-un județ în altul se face numai cu avizul organelor sanitare veterinare din județul de origine. În acest sens, proprietarii de ovine vor avea asupra lor certificatul sanitar veterinar care să ateste starea de sănătate a animalelor, acțiunile sanitare veterinare efectuate, distanta și traseul de deplasare a turmei. La stabilirea traseului de deplasare a ovinelor se vor evita drumurile naționale și drumurile județene.Proprietarii de ovine trebuie să ia legătură cu organele sanitare veterinare din zona în care s-au deplasat, în vederea executării acțiunilor imunoprofilactice și a tratamentelor antiparazitare, în conformitate cu programul tehnic anual de executare a acțiunilor sanitare veterinare obligatorii.Suprafețele de pășuni vor fi delimitate prin semne vizibile. Proprietarii de ovine au obligația de a fertiliza prin tarlire suprafețele puse la dispoziție pentru pasunat, mutand tarla conform programului de tarlire stabilit. Proprietarii de ovine au obligația de a proteja culturile agricole din zona în care s-a stabilit turma de oi. În cazul pasunatului de iarna, acesta va fi permis cel mai târziu până la data de 15 martie. …  … V.Măsuri și acțiuni organizatorice1.Organizarea programului de participare a crescatorilor de animale la executarea lucrărilor de întreținere a suprafețelor de pajiști și a utilităților zoopastorale existente pe acestea va fi realizată de către consiliul local. Se vor preciza obligațiile crescatorilor de animale pentru realizarea acestor lucrări, inclusiv nivelul plății muncii contributive. … 2.Sprijinirea infiintarii de forme asociative ale crescatorilor de bovine și ale crescatorilor de ovine pentru îmbunătățirea și exploatarea rațională a pajiștilor … 3.Întocmirea de proiecte și executarea de lucrări de imbunatatire în complex și de exploatare rațională a pajiștilor … 4.Organizarea de către consiliile locale ale comunelor, orașelor, respectiv ale municipiilor, a unor acțiuni de popularizare în rândul crescatorilor de animale a măsurilor ce trebuie luate pentru îmbunătățirea pajiștilor, precum și a celor mai eficiente metode de exploatare a acestor suprafețe. …  … VI.Responsabilități pentru punerea în valoare a pajiștilor1.Responsabilități ale utilizatorilor de pajiștia)În scopul utilizării pajiștilor aflate în administrarea consiliilor locale ale comunelor, orașelor, respectiv municipiilor:– asociațiile crescătorilor de animale legal constituite, crescătorii de animale persoane fizice și juridice depun o cerere la consiliul local, al cărei model este prevăzut în anexa la prezenta strategie, prin care solicită concesionarea unor suprafețe de pajiști. …  … b)Utilizatorii de pajiști care încheie contracte de concesiune trebuie să îndeplinească minim următoarele condiții:– să fie înregistrați în Registrul Național al Exploatațiilor; … – să asigure o încărcătură minimă de 0,3 UVM/ha pentru suprafața solicitată; … – să prezinte un program de pășunat conform prevederilor cap. IV pct. 8, pentru perioada preluării în folosință a suprafeței de pajiști solicitată. …  … c)Utilizatorii de pajiști au obligația să asigure întreținerea corespunzătoare a acestora, în vederea menținerii și ridicării potențialului de producție. … (la 29-09-2009,
Punctul 1. din Capitolul VI. a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 541 din 25 august 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 29 septembrie 2009
)
 … 2.Responsabilități ale consiliilor locale ale comunelor, orașelor, respectiv municipiilora)Pentru punerea în valoare a pajiștilor și folosirea optimă a acestora, consiliile locale ale comunelor, orașelor, respectiv municipiilor, în baza cererilor solicitanților, încheie contracte de concesiune în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările și completările ulterioare, pentru suprafețele de pajiști disponibile, pentru o perioadă minimă recomandată de 10 ani, proporțional cu efectivele de animale deținute în exploatație. … b)Consiliile locale ale comunelor, orașelor, respectiv municipiilor trebuie să inițieze procedura de concesionare până la data de 1 februarie a fiecărui an, în baza hotărârii consiliului local al comunei, orașului, respectiv al municipiului. … c)Anual, până în data de 1 februarie, consiliile locale ale comunelor, orașelor, respectiv municipiilor verifică încărcătura de animale/ha/contract. … d)Lucrările de întreținere a pajiștilor, precum și a utilităților zoopastorale se vor efectua de către crescătorii de animale care le folosesc. Condițiile și nivelul acestor lucrări vor fi cuprinse în contractul de concesiune. … (la 29-09-2009,
Punctul 2. din Capitolul VI. a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 541 din 25 august 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 29 septembrie 2009
)
 … 3.Responsabilități ale autorităților administrației publice locale, ale direcțiilor generale pentru agricultura și industrie alimentara etc.Autoritățile de la nivel județean, atât cele ale consiliilor locale ale comunelor, orașelor, respectiv ale municipiilor, cat și cele ale structurilor agricole, vor urmări realizarea obiectivelor strategiei pe termen mediu și lung pentru relansarea activității de imbunatatire și exploatare rațională a pajiștilor.În aceasta acțiune trebuie cuprinse toate instituțiile interesate, unitățile specializate de profil, cele de evidenta funciară, laboratoarele de cartare agrochimica și agropedologica, precum și specialiștii agricoli de la comune.Specialiștii consiliilor locale ale comunelor, orașelor, respectiv ale municipiilor, împreună cu cei ai direcțiilor generale pentru agricultura și industrie alimentara județene, vor aviza proiectele de punere în valoare a suprafețelor de pajiști care, după aprobare, să fie finanțate din surse locale sau externe, provenite de la Banca Mondială ori Uniunea Europeană, în cadrul programelor generale de dezvoltare a spațiului rural. … 4.Responsabilității ale Ministerului Agriculturii, Alimentației și PădurilorMinisterul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, prin direcțiile generale pentru agricultura și industrie alimentara, va elabora programe strategice de ameliorare și exploatare a pajiștilor pe termen mediu și lung, pentru fiecare județ, și va stabili parametrii tehnici și metodologiile recomandate deținătorilor de pajiști.Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, în funcție de sumele alocate de la buget, pot acorda anual fonduri pentru întocmirea de proiecte – amenajamente pastorale pentru unele perimetre de pajiști de interes național, precum și de planuri de exploatare menite să asigure o folosire rațională a producției pajiștilor. … 5.Responsabilități ale Ministerului Administrației PubliceMinisterul Administrației Publice împreună cu prefecturile, consiliile județene și consiliile locale ale comunelor, orașelor, respectiv municipiilor, vor sprijini realizarea programelor strategice pe termen mediu și lung privind organizarea activității de imbunatatire și exploatare a pajiștilor, elaborate la nivel de județ și local. …  … VII.ConcluziiAnaliza-diagnostic privind situația actuala a pajiștilor din România și prezenta strategie releva următoarele concluzii:1.Îmbunătățirea și exploatarea pajiștilor din România, prin volumul și calitatea resurselor furajere, constituite pe cele 4,9 milioane ha, precum și prin gradul sporit de atractivitate pe care îl conferă practicarea turismului în zonele colinare și montane, reprezintă o activitate de interes național, care reclama de urgenta o reconsiderare a interesului și atenției de care trebuie să beneficieze din partea deținătorilor de pajiști și a autorităților locale. … 2.Structura de proprietate a pajiștilor evidențiază în mod pregnant direcțiile de acțiune și parghiile economice necesare pe care instituțiile centrale și locale de stat trebuie să le aibă în vedere. … 3.Prezentarea factorilor de restrictie din patrimoniul pastoral, care limitează valorificarea potențialului productiv al acestor terenuri, scoate în evidenta existenta unei suprafețe de circa 2 milioane ha, aproape 40% din total, care este libera de orice restrictii naturale și are un potențial de peste 22 tone masa verde/ha, în condițiile executării unor lucrări agroameliorative cu eforturi financiare reduse. Aceasta reprezintă o direcție prioritara de acțiune în cadrul prezentei strategii. … 4.Semnificativă pentru creșterea economică a producției de masa verde este punerea în valoare a izlazurilor comunale din administrarea consiliilor locale. Aceste terenuri au un potențial mediu de producție de peste 27 tone/ha. Ameliorarea tehnico-productiva a acestor suprafețe, asigurarea utilităților zoopastorale și utilizarea rațională a producției de masa verde în concordanta cu incarcatura optima de animale constituie o prioritate maxima în derularea prezentei strategii. … 5.Executarea acțiunilor programate pentru îmbunătățirea și valorificarea producției pajiștilor este indisolubil legată de asigurarea semințelor de leguminoase și graminee perene, respectiv a loturilor semincere, care să producă în mod constant cantitățile de semințe necesare pentru realizarea ritmului anual de regenerare a suprafețelor de pășuni programate. … 6.Elaborarea unor parghii economico-financiare este menita sa stimuleze efectuarea lucrărilor de imbunatatire în complex și valorificarea superioară a producției de masa verde de pe pajiști. …  …  + 
Anexăla strategie
CERERE
pentru concesionarea unor suprafețe de pajiști aflate în administrarea consiliilor locale ale comunelor,
orașelor, respectiv municipiilorConsiliul Local al Comunei, Orașului, respectiv Municipiului ………………………………………….,Persoană fizicăSubsemnatul/Subsemnata, ……..(numele, prenumele, inițiala tatălui)……., domiciliat/domiciliată în localitatea …….(satul, comuna, orașul)….., sectorul ………., județul ……………………………….., str. …………………………………………. nr. ……, codul poștal ……………………, nr. telefon: ………………, nr. fax: …………………., adresa e-mail …………………., cod din Registrul Național al Exploatațiilor …………………………….., posesor/posesoare al/a BI/CI seria …….. nr. ………., CNP ……………………..Persoană juridică/Formă asociativă……..(denumirea solicitantului)…….., cu sediul în localitatea ……(satul, comuna, orașul)…..str. ………………………….. nr. ……….., județul ………………………., înregistrat la Registrul comerțului cu nr. ……………………………, cod unic de înregistrare ………………../Registrul asociațiilor și fundațiilor cu nr. ………………….., după caz, reprezentat prin ………………………., în calitate de reprezentant legal, posesor al BI/CI seria ……… nr. …………, CNP ………………………..,solicit concesionarea unor suprafețe de pajiști de ………. ha, pentru un efectiv de …………. capete bovine, ……………. capete ovine/caprine, ………… capete cabaline, reprezentând …………………… U.V.M. total.Anexez următoarele documente:Persoană fizică:– copie CI/BI; … – copie a cardului de exploatație din Registrul Național al Exploatațiilor. … Persoană juridică/Formă asociativă:– copie de pe statut; … – copie de pe certificatul unic de înregistrare; … – copie a cardului de exploatație din Registrul Național al Exploatațiilor; … – lista cu copiile de pe cardurile de exploatație din Registrul Național al Exploatațiilor a membrilor asociației; … – copie de pe certificatul de înscriere în Registrul asociațiilor și fundațiilor, după caz. … Declar pe propria răspundere că datele înscrise în prezenta cerere sunt reale, în caz contrar voi suporta rigorile prevederilor legale în vigoare privind falsul în declarații.Solicitant,……………………………………(numele și prenumele în clar, semnătura)––-(la 29-09-2009,
Actul a fost completat de Articolul II din ORDINUL nr. 541 din 25 august 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 29 septembrie 2009
)

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește