---

Salveaza (0) Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide Adresa de e-mail Parolă Ține-mă minte No account yet? Register

---

Notă …

Aprobată prin HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 872 din 14 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 972 din 21 octombrie 2020.

ANEXĂ

la proiectul de hotărâre de Guvern pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a infrastructurii turistice a Ministerului Tineretului și Sportului pentru perioada 2020 –2025

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A

INFRASTRUCTURII TURISTICE A

MINISTERULUI TINERETULUI ȘI SPORTULUI

PENTRU PERIOADA 2020 –2025

August 2020

Cuprins

Glosar de termeni Tabele

Figuri INTRODUCERE

SITUAȚIA ACTUALĂ A CENTRELOR DE AGREMENT

Contextul juridic Resurse umane Proiecte proprii Condițiile de cazare Dotările centrelor

VIZIUNE, OBIECTIV GENERAL, OBIECTIVE SPECIFICE

Misiunea Viziunea Obiectiv general

Obiective specifice

ANALIZA SITUAȚIEI DIN PERSPECTIVA PUNCTELOR FORTE ȘI A PUNCTELOR SLABE

Contextul economic și turistic general Situația economică generală

Situația demografică a tineretului – privire de ansamblu Performanța sectorului de turism pentru tineret

Competitivitatea sectoruluide turism pentru tineret ANALIZA SWOT

REGIUNEA CENTRU REGIUNEA NORD-EST REGIUNEA NORD-VEST REGIUNEA SUD-MUNTENIA REGIUNEA SUD-EST REGIUNEA SUD-VEST REGIUNEA VEST

REGIUNEA BUCUREȘTI-ILFOV ANALIZA SWOT LA NIVEL NAȚIONAL

MĂSURI PROPUSE PENTRU ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR STRATEGIEI NECESARUL DE INVESTIȚII DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC

MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII EXISTENTE PENTRU ATINGEREA UNUI NIVEL MINIM DE CONFORT PRIN INDEPLINIREA CERINTELOR LEGALE

EXTINDEREA SI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII EXISTENTE PENTRU ATINGEREA UNUI NIVEL RIDICAT DE CONFORT

ASIGURAREA UNEI GAME VARIATE DE ACTIVITĂTI DE AGREMENT

METODOLOGIA SI PLANUL DE LUCRU PROPUS PENTRU ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR

Situații particulare:

PRIORITIZAREA ACȚIUNILOR

PLAN DE ACȚIUNI PE TERMEN SCURT

PLAN DE ACȚIUNI PE TERMEN MEDIU ȘI LUNG

ACȚIUNI DE INFORMARE, MARKETING ȘI CONSULTARE PUBLICĂ

Măsuri propuse pentru informarea potențialilor beneficiari și a organismelor interesate de punerea în aplicare a Strategiei

Marketing și promovare turistică orientată spre tineri Procesul de consultare publică

Glosar de termeni

Ministerul Tineretului și Sportului (MTS)	Organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, având rol de sinteză și coordonare a aplicării strategiei și politicilor Guvernului în domeniile tineretului și sportului. Administează bunurile proprietate publică și/sau privată a statului încredințate, potrivit prevderilor legale, pentru desfășurarea activității aferente domeniilor de tineret și sport, prin unitățile din subordine.
Direcțiile Județene de Sport și Tineret (DJST) și Direcția pentru Sport și Tineret a Municipiului București (DSTMB)	Servicii publice deconcentrate, la nivelul fiecărui județ din România și în Municipiul București, cu personalitate juridică proprie. Asigură implementarea la nivel județean și la nivelul municipiului București a strategiei și politicilor Guvernului în domeniile sportului și tineretului. Ele gestionează infrastructura turistică a Ministerului Tineretului și Sportului la nivelul județului, organizează și planifică activitățile centrelor de agrement și bazelor turistice și le promovează în scopul atragerii de vizitatori.
Centre de agrement (CA) și Baze turistice (BT)	Sunt structuri fără personalitate juridică care fac parte din patrimoniul destinat activităţii de tineret conform art. 30 alin. (1) al Legii Tinerilor nr.350/2006, cu modificările și completările ultrioare. Ținând cont de apartenența lor la domeniul public, CA și BT sunt inalienabile, imprescriptibile și insesizabile, putând fi date în administrare, concesionate sau închiriate în conformitate cu art. 861 din Legea nr.287/2009 privind Codul Civil, republicată, cu modificările ulterioare. De asemenea, ținând cont de faptul că destinația lor este stabilită prin Legea Tinerilor nr.350/2006, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de modul în care proprietatea asupra centrelor de agrement este administrată, ele trebuie să își păstreze destinația pentru organizarea proiectelor și activităților de și pentru tineret;
Copil	Persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani şi nici nu a dobândit capacitatea deplină de exerciţiu, potrivit legii (Legea nr. 272 din 21 iunie 2004 republicată, privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, art. 4)
Tânăr	Cetățean cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 de ani (Legea Tinerilor nr. 350/2006, art. 2 alin. (2) lit. a).
Educația nonformală	Învăţarea în contexte nonformale este considerată ca fiind învăţarea integrată în cadrul unor activităţi planificate, cu obiective de învăţare, care nu urmează în mod explicit un curriculum şi poate diferi ca durată. Acest tip de învăţare depinde de intenţia celui care învaţă şi nu conduce în mod automat la certificarea cunoştinţelor şi competenţelor dobândite. (Legea educației naționalenr. 1/2011, art. 330 alin. 3)

Centru de agrement pentru copii și tineri

Structură fără personalitate juridică, aflată în administrarea Ministerului Tineretului și Sportului prin direcțiile județene pentru sport și tineret, respectiv Direcția pentru Sport și Tineret a municipiului București sau în administrarea autorităților administrativ-teritoriale ori a altor autorități sau instituții publice, care oferă servicii de cazare, masă și agrement pentru organizarea de tabere și alte activități pentru copii și tineri

Abrevieri

ANT	Autoritatea Națională pentru Tineret
MTS	Ministerul Tineretului şi Sportului
ANST	Autoritatea Națională pentru Sport și Tineret
ANTTS	Agenția Natională a Taberelor și Turismului Școlar
DJST	Direcţia Judeţeană de Sport și Tineret
DSTMB	Direcția de Sport și Tineret a Municipiului București
MTS	Ministerul Tineretului şi Sportului
PIB	Produs Intern Brut
POCU	Program Operațional Capital Uman
POR	Program Operațional Regional
CNI	Compania Națională de Investiții
POEO	Program Operațional Educație și Ocupare
POIDS	Program Operațional Incluziune și Demnitate Socială
POTJ	Program Operațional Tranziție Justă
HG	Hotărâre de Guvern
MECTS	Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
MEN	Ministerul Educației Naționale
OUG	Ordonanță de Urgență a Guvernului

Tabele

Tabel 1 Produsul intern brut al României, evoluție 2014-2018 (milioane lei, prețuri curente) Tabel 2 Produsul intern brut pe locuitor 2014-2018 (lei)

Tabel 3 Structura PIB, pe categorii de resurse în 2018 (milioane lei, prețuri curente) Tabel 4 Investiții nete pe sectoare de activitate (milioane lei, prețuri curente)

Tabel 5 Evoluţia populaţiei totale rezidente din România (2003-2019) Tabel 6 Evoluţia populaţiei tinere (15-34 ani) a României (2003-2019)

Tabel 7 Structura comparativă a populaţiei totale şi a populaţiei tinere (15-34 ani)pe regiuni de dezvoltare (% din total), anul 2019

Tabel 8 Populaţia României, prognoze pentru perioada 2020-2045

Tabel 9 Prognoza populaţiei din România cu vârste între 15-35 ani pentru perioada 2020-2045 Tabel 10 Capacităţi de cazare turistică în funcţiune (mii locuri-zile)

Tabel 11 Capacitățile de cazare existente la nivel regional la 31 iulie 2018 (în număr de unități) Tabel 12 Capacităti de cazare pe tipuri de structuri și forme de proprietate, 2018

Tabel 13 Cheltuieli ale turiştilor români în turismul intern (mii euro, 2014-2018) Tabel 14 Gradul de ocupare pe tipuri de structuri turistice 2013-2018 (%)

Tabel 15 Indicatori de ocupare pe tip de proprietate

Tabel 16 Indicatori generali privind capacitatea și utilizarea structurilor turistice, pe regiuni de dezvoltare (2018)

Tabel 17 Situația centrelor de agrement/bazelor turistice funcționale și nefuncționale Tabel 18 Centre funcționale – situația juridică

Figuri

Figura 1 Creșterea PIB (%)

Figura 2 PIB/locuitor comparativ România şi UE 28 în 2010-2019 (euro)

Figura 3 Contribuția pe domenii de activitate la valoarea adăugată brută pentru anul 2018 (%) Figura 4 Evoluţia populaţiei României 2004-2019 (% faţă de anul de referinţă 2003)

Figura 5 Structura populaţiei pe regiuni de dezvoltare în anul 2019 (% din total)

Figura 6 Evoluţia populaţiei tinere a României (între 15 şi 34 ani) în perioada 2004-2019 (% faţă de anul de referinţă 2003)

Figura 7 Evoluţia populaţiei totale rezidente şi a populaţiei tinere (15-34 ani) 2004-2016 (% faţă de anul de referinţă 2003)

Figura 8 Prognoze ale populaţiei totale şi ale populaţiei cu vârste între 15 şi 34 de ani (% din valorile anului de referinţă 2019)

Figura 9 Capacităţi disponibile în funcţiune pe tipuri de structuri, 2018 (% din total, mii locuri-zile) Figura 10 Evoluţia în timp a capacităţilor de cazare în funcţiune (2014-2018), în mii locuri zile Figura 11 Capacități existente – tabere școlare, pe regiuni (număr unități)

Figura 12 Capacități existente– hosteluri – pe regiuni (număr unități) Figura 13 Număr de înnoptări în anul 2018 (număr nopţi)

Figura 14 Centre de agrement/baze turistice funcționale și nefuncționale (nr. unități), pe regiuni

INTRODUCERE

Deși există și se promovează din ce în ce mai mult din 2010 încoace, turismul pentru copii și tineret nu apare ca formă de turism în niciuna dintre publicațiile statistice, analizele economice și/sau sectoriale sau planificările strategice. Cu toate acestea, o căutare simplă pe internet scoate la iveală o ofertă foarte bogată de servicii de turism pentru copii, comparabilă cu ofertele pentru oricare dintre formele de turism cunoscute: turism cultural, turismreligios, turism de agrement, turism de aventură, ecoturism etc. Aceasta este oferită aproape în exclusivitate de agențiile de turism pentru locații și operatori privați.

Agențiile de turism, intuind potențialul uriaș al sectorului, dat de creșterea segmentului de populație cu venituri medii și peste medie, cumulat cu trendul global de educație a copiilor care promovează concepte precum autonomia și dezvoltarea experiențială și nu în cele din urmă cumulat cu trendul național de menținere a copiilor implicați în diverse activități pe fundalul timpului îndelungat petrecut de părinți la locul de muncă, au venit pe piață cu oferte de vacanțe și excursii dedicate copiilor, preșcolari și elevi. Turismul astfel practicat este o inițiativă personală a familiilor, iar pe alocuri este o ințiativă colectivă, asumată de unități de învățământ preuniversitar (grădinițe, școli, licee).

Totuși, turismul pentru copii și tineri include și turismul școlar, ca inițiativă individuală sau colectivă a unităților de învățământ preuniversitar (grădinițe, școli, licee). Pentru această formă de turism se folosește infrastructura de centre de agrement / baze turisticeaflată în patrimoniul MTS, programul de activități (tabere) fiind stabilit la nivel local de fiecare Direcție Județeană de Sport și Tineret. Acestea încheie protocoale de colaborare cu inspectorate școlare județene / unități de învățământ preuniversitar în funcție de specificul regiunii în vederea promovării ofertei interne, elevii constituind grupurile de vizitatori / utilizatori ai serviciilor centrelor de agrement.

Din cauza deselor schimbări în legislația de organizare și funcționare a acestor două autorități publice centrale, turismul școlar, ca sub-ramură a turismului pentru copii, nu a fost cuprins până acum în documentele statistice sau în cele strategice.

Pe acest fundal au apărut alte două probleme importante și anume:

1. Situația juridică neclară sau neactualizată, în cel mai bun caz, a centrelor de agrement și bazelor turistice aflate în patrimoniul MTS

2. Degradarea fizică și morală a centrelor de agrement cauzată de subfinanțarea cronică a investițiilor și a cheltuielilor de mentenanță și întreținere.

   Necesitatea elaborării Strategiei pentru dezvoltarea infrastructurii existente se poate evidenția prin prisma a trei considerente:

   • prin criteriile de prioritizare a investițiilor, strategia reprezintă pe termen scurt o condiție necesară accesării fondurilor nerambursabile prin POR și alte programe operaționale;

   • asigură aliniereacu Strategia Națională în domeniul politicii de tineret, cu Structura programelor pentru tineret și pentru studenți elaborată de Ministerul Tineretului și Sportului,dar și cu Strategia educației și formării profesionale;

   • propune o viziune globală pe termen lung asupra dezvoltării/consolidării infrastructurii dedicate tineretului dincolo de perioada de finalizare a accesării fondurilor.

Provocările multiple cu care se confruntă Ministerul Tineretului si Sportului necesită adoptarea unei strategii pentru modernizarea și dezvoltarea infrastructurii existente dedicate tineretului în cadrul centrelor de agrement, bazate pe o abordare holistică, ancorată în date concrete și răspunzând la cerințele privind utilizarea fondurilor europene.

SITUAȚIA ACTUALĂ A CENTRELOR DE AGREMENT

Contextul juridic

Ministerul Tineretului și Sportului (MTS), prin instituțiile sale subordonate (Direcțiile Județene pentru Sport și Tineret și Direcția pentru Sport și Tineret a Municipiului București (DJST/DSTMB), deține în administrare o rețea vastă de centre de agrement (CA) și baze turistice (BT) aflate în domeniul public al statului, destinate furnizării de servicii pentru copii și tineri. Conform Legii nr. 350/2006, acestea constituie patrimoniul destinat activităţii de tineret. Conform Hotărârii Guvernului nr. 11/2013 privind organizarea și funcționarea Ministerului Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare, Direcţiile Judeţene pentru Sport și Tineret, respectiv Direcţia pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti sunt structuri în subordinea MTS,finanţate din venituri proprii şi de la bugetul de stat. Ele sunt organizate conform HG nr. 776/2010privind organizarea şi funcţionarea direcţiilor judeţene pentru sport şi tineret, respectiv a Direcţiei pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti și funcționează ca structuri deconcentrate, cu personalitate juridică, iar centrele de agrement funcționează în subordinea lor.

Centrele de agrement sunt structuri fără personalitate juridică care fac parte din patrimoniul destinat activităţii de tineret, conform art. 30 alin (1) al Legii nr. 350/2006. Ținând cont de apartenența lor la domeniul public, centrele de agrement sunt inalienabile, imprescriptibile și insesizabile, putând fi date în administrare, concesionate sau închiriate.

De asemenea, ținând cont de faptul că destinația lor este stabilită prin Legea nr. 350/2006, indiferent de modul în care proprietatea asupra centrelor de agrement este administrată, ele trebuie să își păstreze destinația pentru organizarea activităților de tabere pentru copii și tineri (turism pentru tineret).

De-a lungul timpului, infrastructura turistică compusă din centre de agrement și baze turistice, șientitățile care au administrat această infrastructură, au suferit numeroase modificări. Un scurt istorical acestora este redat mai jos.

Perioada 1990 – 19.07.1995– Conform prevederilor art.176 din Legea educaţiei şi învăţământului nr.28/1978, în subordinea Ministerului Educaţiei şi Învăţământului, pe lângă inspectoratele şcolare, funcţionau consiliile educaţiei şi învăţământului judeţean şi al municipiului Bucureşti, care aveau ca atribuţie „organizarea şi desfăşurarea activităţilor extraşcolare, a vacanţelor şi a timpului liber al preşcolarilor şi elevilor.”

Perioada 20.07.1995 – 17.02.1999– Conform prevederilor H.G. nr.491/1995 privind organizarea taberelor, excursiilor, expediţiilor şcolare şi a altor forme de petrecere a timpului liber pentru preşcolari şi elevi, activităţile de vacanţă şi de petrecere a timpului liber pentru preşcolari şi elevi erau organizate de Ministerul Învăţământului împreună cu inspectoratele şcolare, unităţile de învăţământ, cluburile copiilor şi elevilor şi Palatul Naţional al Copiilor.

Pentru organizarea acestor activităţi, la nivelul fiecărui inspectorat şcolar judeţean şi al municipiului Bucureşti funcţionau administraţii  permanente  ale  taberelor  şcolare, care aveau ca atribuţie organizarea, în perioada vacanţelor şcolare şi în timpul liber, de tabere de odihnă pentru preşcolari, iar pentru elevi tabere de odihnă şi tabere specializate pe discipline de învăţământ sau în diferite domenii ale ştiinţei, tehnicii, artei şi culturii, tabere de pregătire sportivă, cluburi de vacantă, excursii, expediţii şcolare, drumeţii, precum şi manifestări cultural-artistice, tehnico-ştiinţifice,sportiv-turistice şi de educaţie civică.

Perioada 18.02.1999 – 10.05.2005– În temeiul H.G. nr.86/1999 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale a Taberelor şi Turismului Şcolar din România s-a creat Agenţia Naţională a Taberelor şi Turismului Şcolar (ANTTS), organ de specialitate cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Educaţiei Naţionale (MEN). Totodată, în subordinea ANTTS, la nivelul fiecărui judeţ s-au înfiinţat agenţii teritoriale ale taberelor şi turismului şcolar, prin reorganizarea administraţiilor permanente ale taberelor şcolare judeţene, respectiv Direcţia pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti. Conform prevederilor HG nr.2137/2004 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale a Taberelor şi Turismului Şcolar şi a agenţiilor teritoriale ale taberelor şi turismului şcolar, începând cu data de 30.03.2004, ANTTS a trecut în subordinea Autorităţii Naţionale pentru Tineret (ANT), organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, finanţat din bugetul Cancelariei Primului – Ministru.

În conformitate cu prevederile art.7, respectiv art.16, alin.(2) din H.G. nr.86/1999 privind înființarea Agenției Naționale a Taberelor și Turismului Școlar din România și în baza Deciziei nr.39/1999 a ANTTS și a Ordinului nr.4000/1999 al Ministrului Educației Naționale, privind predarea-primirea patrimoniului Agențiilor Teritoriale ale Taberelor și Turismului Școlar de la Inspectoratele Școlare Județene, s-a trecut la preluarea centrelor de agrement / bazelor turistice pe bază de protocoale de predare-preluare.

Prin HG nr. 753/2005 privind organizarea şi funcţionarea direcţiilor pentru tineret judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, Direcțiile Județene pentru Tineret, respectiv Direcţia pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti se organizează și funcționează ca instituții publice cu personalitate juridică în subordinea Autorității Naționale pentru Tineret (ANT), preluând personalul, activitatea, patrimoniul şi bugetul agenţiilor teritoriale ale taberelor şi turismului şcolar.

Perioada 11.05.2005 – 12.01.2009– Conform art.1, alin.(5) din H.G. nr.384/2005 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Tineret, ANTTS s-a desfiinţat, iar personalul şi atribuţiile acesteia au fost preluate de către ANT, organ de specialitate al administraţiei publice centrale. În temeiul aceluiaşi act normativ, prin reorganizarea şi preluarea activităţii, a personalului şi a bugetului agenţiilor teritoriale ale taberelor şi turismului şcolar şi a compartimentelor de tineret, care s-au desfiinţat, s-au înfiinţat direcţiile judeţene pentru tineret, ordonatori terţiari de credite în subordinea ANT.

Perioada 13.01.2009 – 08.02.2010– Conform prevederilor H.G. nr.1721/2008 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Tineretului şi Sportului, atribuţiile şi personalul ANT au fost preluate de Ministerul Tineretului şi Sportului(MTS). Direcţiile judeţene pentru tineret au îndeplinit la nivel teritorial atribuţiile în domeniul taberelor şcolare.

Conform HG nr. 776/2010 privind organizarea şi funcţionarea direcţiilor judeţene pentru sport şi tineret, respectiv a Direcţiei pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti (care abrogă HG nr. 753/2005 privind organizarea şi funcţionarea direcţiilor pentru tineret judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti), se înființează și se organizează DJST și DSTMB ca servicii publice deconcentrate ale Autorității Naționale pentru Sport şi Tineret (ANST), având personalitate juridică. Ele au preluat activitatea și patrimoniul direcțiilor județene de sport și ale direcțiilor județene de tineret. Centrele de agrement funcționează în subordinea DJST.

Perioada 09.02.2010 – 18.01.2013– Conform prevederilor H.G. nr.81/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS), atribuţiile în domeniul taberelor şcolare au fost preluate de MECTS, prin Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret (ANST). Direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, organizate ca servicii publice deconcentrate ale ANST, prin

preluarea activităţii şi patrimoniului direcţiilor judeţene pentru tineret şi a direcţiilor judeţene pentru sport, asigurau implementarea la nivel judeţean şi la nivelul municipiului Bucureşti a strategiei şi politicilor Guvernului în domeniile sportului şi tineretului.

Perioada 19.01.2013 – în prezent– Atribuţiile în domeniul taberelor şcolare și patrimoniul aferent au fost preluate de Ministerul Tineretului și Sportului (MTS.), conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.11/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Tineretului și Sportului Direcţiile judeţene pentru sport şi tineret îndeplinesc la nivel teritorial atribuţiile în domeniul taberelor şcolare.

Resurse umane

Numărul mediu al angajaților din DJST-uri este de 2,9. Foarte puține centre (14) lucrează cu zilieri.

În centrele de agrement numărul mediu de angajați este 3 și doar 3 centre lucrează cu zilieri pentru a compensa lipsa de personal.

Proiecte proprii

În perioada 2011 – 2016, bugetul mediu pentru proiecte proprii a fost de puțin peste 27.000 lei /an. Nicio direcție județeană de sport și tineret nu a accesat fonduri nerambursabile din alte surse decât bugetul de stat.

Condițiile de cazare

Numărul mediu de locuri de cazare în centrele de agrement funcționale este de 103, în camere de 2, 3, 4, 5 și 6 paturi. Într-un număr restrâns de centre, camerele au grupuri sanitare proprii. Doar 4 centre nu au spații destinate exclusiv activităților de tineret, tabere și agrement, incluzând fie spații de birouri ale DJST, fie funcționând ca internate în timpul anului școlar.

Valoarea medie a subvențiilor primite de un centru de agrement în 2015 a fost de 150.000 lei, în timp ce valoarea medie a veniturilor proprii realizate de centrele de agrement funcționale a fost de 200.000 lei.

Dotările centrelor

Starea dotărilor este bună și foarte bună în 45 de centre dintre cele funcționale, dar este nesatisfăcătoare în 8. În restul centrelor funcționale starea este satisfăcătoare.

17 dintre centrele de agrement funcționale nu au bucătării funcționale, infrastructura acoperind doar serviciile de cazare nu și pe cele de servire a mesei.

9 dintre centrele de agrement funcționale nu au sisteme de încălzire, iar 5 au sisteme care acoperă parțial spațiile de cazare din centre.

23 dintre centrele funcționale au rampe de acces pentru persoanele cu dizabilități.

La nivelul anului 2015, centrele de agrement funcționale își puteau acoperi în medie aproximativ 60% din cheltuielile lor de funcționare prin veniturile proprii pe care le realizează. Principalele probleme sunt reprezentate de gradul scăzut de ocupare și utilizare a centrelor de agrement, cauzată atât de potențialul turistic și accesibilitatea redusă a centrelor, dar și de starea neadecvată a imobilelor și calitatea neadecvată a serviciilor de cazare și masă.

În prezent, în administrarea Ministerului Tineretului și Sportului, prin direcțiile județene pentru sport și tineret, respectiv Direcția pentru Sport a Municipiului București, se află un număr de 156 de centre de agrement/ baze turistice, dintre care:

• 61 centre de agrement/ baze turistice sunt funcționale;

• 94 centre de agrement/ baze turistice sunt nefuncționale;

• 1 centru de agrement este parțial funcțional.

În ultimii ani, mai puțin de 0,01% din PIB a fost direcţionat către investiţii în domeniul tineretului, fapt care a dus la subfinanțarea cronică a investițiilor în centrele de agrement și bazele turistice din administrarea Ministerului Tineretului și Sportului, prin direcțiile județene pentru sport si tineret. Un raport al Curții de Conturi din 2015 menționa un necesar de investiții de peste 8.128.535 lei pentru reparații urgente şi de 60.642.168 lei pentru ca toate centrele de agrement să devină funcționale și să atingă standarde europene de calitate. Din 2015 și până în prezent aceste sume s-au dovedit a fi insuficiente atât din perspectiva uzurii fizice accelerate a clădirilor, odată cu trecerea timpului, cât și din perspectiva modificării costurilor dictate de condițiile economice (inflație, criză economică).

VIZIUNE, OBIECTIV GENERAL, OBIECTIVE SPECIFICE

În contextul prezentat anteriors-au definitprincipalele elemente de planificare strategică a dezvoltării infrastructurii turistice a MTS.

Misiunea

Asigurarea defășurării în condiții optime a activităților de agrement, taberelor naționale, taberelor deodihnă, taberelor sociale, taberelor tematice pentru copii, studenți și tineri, tabere pentru persoanecu handicap și tabere pentru olimpici, a programelor și acțiunilor pentru tineret.

Viziunea

MTS urmărește prin investițiile în centrele de agrement și bazele turistice:

• asigurarea infrastructurii dedicate tinerilor, cu garantarea egalității accesului tinerilor indiferent de situația lor socială, economică,origine, gen sau religie;

• acoperirea domeniilor de interes actuale și viitoare ale tinerilor;

• adresabilitate către un număr cât mai mare de tineri cu preocupări diverse.

Obiectiv general

OBIECTIVUL GENERAL al strategiei este evaluarea opțiunilor de investiții într-un cadru general multi- dimensional și fundamentarea deciziilor privind investițiile din diferite surse de finanțare, în scopul creșterii calității infrastructurii și a serviciilor oferite în centrele de agrement.

Obiective specifice

Obiectivele specifice sunt:

O.S.1.1. Evaluarea situațieijuridice și a stării materiale a centrelor de agrement și planificarea investițiilor necesare îmbunătățirii infrastructurii existente.

1.2. Derularea lucrărilor de reabilitare / modernizare / reamenajare în centrele de agrement și baze turistice.

1. Clasificarea centrelor de agrement / bazelor turistice ca structuri de primire turistice în baza standardelor dezvoltate de (sau în parteneriat cu) Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de afaceri

   / Direcția Generală Turism pentru a certifica nivelul de calitate a serviciilor de cazare și masă oferite.

2. Dezvoltarea capacității de a gestiona activitatea generală în centrele de agrement / bazele turistice prin asigurarea și/sau instruirea personalului de specialitate.

ANALIZA SITUAȚIEI DIN PERSPECTIVA PUNCTELOR FORTE ȘI A PUNCTELOR SLABE

Contextul economic și turistic general

Situația economică generală

România a înregistrat în ultimii ani o tendinţă de creştere economică. Produsul intern brut a crescut atât în termeni nominali, cât şi per capita, aşa cum se vede în tabelele de mai jos:

Tabel 1. Produsul intern brut al României, evoluție 2014-2019 (milioane lei, prețuri curente)

An	2014	2015	2016	2017	2018	2019
PIB	668590,1	712587,8	765135,4	857895,7	952396,8	1059803.,2

Creşterea, reflectată de PIB/locuitor, a fost mai accentuată în intervalul 2016-2017, temperîndu-se în ultimii ani, aşa cum se vede în graficul următor:

9,00%

8,00%

7.74%

7,00%

6,00%

5.42%

5,05%

5,00%

4.37%

4.41%

4,00%

3.88% 3.79%

3,00%

2.51%

2,52%

2,00%

1,00%

0,00%

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

Figura 1. Creșterea PIB (%)

(Sursa datelor: INS)

De asemenea, produsul intern brut şi venitul disponibil brut pe locuitor au înregistrat o tendinţă ascendentă între 2014 şi 2018.

Tabel 2. Venitul disponibil brut pe locuitor 2014-2018 (lei)

	Anul 2014	Anul 2015	Anul 2016	Anul 2017	Anul 2018	Anul 2019
Produsul intern brut/locuitor	33,570	35,949	38,827	43,789	48,899	54,588

(Sursa: Anuarul statistic al României, 2019) Nota:Datele anului 2018 sunt semidefinitive Datele anului 2019 sunt provizorii

Este de aşteptat, însă,o scădere economicăpentru anul 2020 (de 6%)1, ca urmare a pandemiei COVID-

19. De asemenea, faţă de media Uniunii Europene, România înregistrează încă undecalaj foarte mare, aşa cum se vede prin compararea aceloraşi indicatori (PIB/locuitor):

40.000

30.000

20.000

10.000

0

UE – 28

Romania

Figura 2. PIB/locuitor comparativ România şi UE 28 în 2010-2019 (euro)

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

(Sursa: Eurostat, accesat august 2020)

Decalajul între România şi media UE aferentă acestui indicator s-a redus, totuşi, în ultimii 10 ani, de la cca.24% din media UE în 2010 la cca 36% din media UE în 2019.

Contribuția sectoarelorla economianațională se prezintă după cum urmează (calculat ca procent aferent contribuției la valoarea adăugată brută):

1Previziunile Comisiei Europene din iulie 2020, https://ec.europa.eu/romania/news/20200707_previziuni_economice_vara_2020_ro

Activități de spectacole, culturale și recreative; reparații de produse de uz casnic și alte servicii Administrație publică și apărare; asigurări

sociale din sistemul public;… Activități profesionale, științifice și tehnice;

activități de servicii administrative șiactivități…

Tranzacţii imobiliare Intermedieri financiare şi asigurări

Informații și comunicații

Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor;transport și…

Construcţii

ndustria extractivă; industria prelucrătoare; producția și furnizarea de energie electricăși…

Agricultură, silvicultură şi pescuit

4%

15%

8%

8%

3%

6%

20%

6%

25%

5%

0%

5% 10% 15% 20% 25% 30%

Figura 3. Contribuția pe domenii de activitate la valoarea adăugată brută pentru anul 2018 (%)

(Sursa datelor: Institutul Național de Statistică – INS, Anuarul statistic al României 2019)

Activități de spectacole, culturale și recreative; reparații de produse de uz casnic și alte servicii Administrație publică și apărare; asigurări

sociale din sistemul public;… Activități profesionale, științifice și tehnice;

activități de servicii administrative șiactivități…

Tranzacţii imobiliare

4%

15%

9%

8%

Intermedieri financiare şi asigurări

Informații și comunicații

Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor;transport și…

Construcţii

ndustria extractivă; industria prelucrătoare; producția și furnizarea de energie electricăși…

Agricultură, silvicultură şi pescuit

3%

6%

20%

7%

24%

0%

4%

5% 10% 15% 20% 25% 30%

Figura 3. Contribuția pe domenii de activitate la valoarea adăugată brută pentru anul 2019 (%)

Ca valori nominale, structura produsului intern brut pe categorii de resurse este următoarea:

Tabel 3. Structura PIBpe categorii de resurse în 2018 -2019 (milioane lei, prețuri curente)

Domeniu de activitate	2018	2019
Agricultură, silvicultură şi pescuit	41.494,2	43.479,7
Industria extractivă; industria prelucrătoare;producția și furnizarea de energie electricăși termică, gaze, apă caldă și aer condiționat;distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare	216.955,9	230.829,5
Construcţii	52.254,8	67.641,7
Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor;transport și depozitare; hoteluri și restaurante	172.039,7	192.359,8
Informații și comunicații	51.227,7	58.526,0
Intermedieri financiare şi asigurări	23.664,3	25.699,7
Tranzacţii imobiliare	71.259,6	76.818,8
Activități profesionale, științifice și tehnice; activități de servicii administrative șiactivități de servicii suport	73.245,1	83.135,5
Administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public; învățământ;sănătate și asistență socială	127.651,6	144.163,8
Activități de spectacole, culturale și recreative; reparații de produse de uz casnic și alte servicii	30.974,3	35.722,5
Valoare adăugată brută	860.767,2	958.377,0
Impozite pe produs1)	91.419,3	101.525,5
Drepturi asupra importurilor	3.084,9	2.312,9
Subvenţii pe produs	-2.874,6	-2.412,2
Produs intern brut (PIB)	952.396,8	1059.803,2

(Sursa: Institutul Național de Statistică – INS, Anuarul statistic al României 2019) Nota:Datele anului 2018 sunt semidefinitive

Datele anului 2019 sunt provizorii

Din datele de mai sus se poate constata o pondere majoritară a serviciilor în economia națională, (550.062,3 milioane lei), respectiv 57,8% din total in anul 2018,iar in anul 2019,616.426,1 milioane lei, respectiv 58,1%)Din acestea, cele mai importante sunt:

activităţi: comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor;transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (20% din VAB, 18.1% din PIB in anul 2018, iar in anul 2019 20,1%din VAB respectiv 18,2 din PIB);

• administraţie publică şi apărare,asigurări sociale din sistemul public; învăţământ; sănătate şi asistenţă socială (14,8% din VAB, 13,4% din PIB in anul 2018, iar in anul 2019, 15% din VAB respectiv 13,6% din PIB).

Industria contribuie cu 25% la valoarea adăugată brută, respectiv 23% din PIB in anul 2018, iar in anul 2019,industria contribuie cu 24% la VAB, respectiv 22% din PIB

În ceea ce privește investițiile, la nivel național pe sectoare economice, situația se prezintă după cum urmează:

Tabel 4. Investiții nete pe sectoare de activitate (milioane lei, prețuri curente)

Activitatea (secţiuni CAEN Rev.2)	2015	2016	2017	2018 1)
Total	98888,0	96162,9	91045,5	102354,0
Agricultură, silvicultură şi pescuit	5333,5	4371,3	5878,2	5511,5
Industrie	37443,2	33395,4	28138,6	31102,6
Industria extractivă	5549,9	3278,0	2943,6	3271,5
Industria prelucrătoare	17104,3	16928,7	19749,7	22545,9
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat	10751,3	10633,9	3987,2	4138,2
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare	4037,7	2554,8	1458,1	1147,1
Construcţii	7370,9	9921,4	9957,8	11612,5
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor	8625,1	10005,9	10850,7	10419,1
Transport şi depozitare	9212,8	8356,9	8708,5	8937,3
Hoteluri şi restaurante	1222,3	1695,2	1445,2	1605,7
Informaţii şi comunicaţii	2934,3	3614,8	3443,5	3900,7
Intermedieri financiare şi asigurări	787,0	845,8	985,7	1099,7
Tranzacţii imobiliare	6351,6	8456,6	5461,8	8538,2
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice	2214,0	2232,3	2174,4	2480,9
Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport	2403,1	2372,0	2892,0	2570,9
Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public	11385,5	7857,4	8373,7	11262,3
Învăţământ	740,6	560,7	580,3	508,7
Sănătate şi asistenţă socială	1253,8	1173,1	1123,1	1478,7
Activităţi de spectacole,
culturale şi recreative	615,0	493,8	464,1	534,7
Alte activităţi de servicii	995,4	810,2	568,0	790,6

(Sursa: Institutul Național de Statistică – INS, Anuarul statistic al României 2019)

Pentru toate domeniile de activitate, nu numai pentru turism, se poate observa o scădere a investițiilor în ultimii ani, cu o singură excepție (2018). Aceasta indică o creștere economică în ultimii ani bazată mai mult pe consum decât pe investiții, iar situația centrelor de agrement și a bazelor turistice ale MTS se încadrează în acest trend general.

Situația demografică a tineretului – privire de ansamblu

Populaţia României – situaţia actuală şi evoluţii recente

În ultimii 30 de ani, scăderea demografică a României a fost o constantă a evoluţieipopulaţiei rezidente. Astfel, faţă de 2003, evoluţia populaţiei totale a României indică o scădere de la peste

21.600.000 locuitori în 2003 la sub 19.500.000 în 2019:

Tabel 5 Evoluţia populaţiei totale rezidente din România (2003-2019)

An	Anul 2003	Anul 2004	Anul 2005	Anul 2006	Anul 2007	Anul 2008	Anul 2009
Nr. Locuitori (populatie rezidenta)	21,627,509	21,521,142	21,382,354	21,257,016	21,130,503	20,635,460	20,440,290
An	Anul 2010	Anul 2011	Anul 2012	Anul 2013	Anul 2014	Anul 2015	Anul 2016
Nr. Locuitori (populatie rezidenta)	20,294,683	20,199,059	20,095,996	20,020,074	19,953,089	19,875,542	19,760,585
An	Anul 2017	Anul 2018	Anul 2019
Nr. Locuitori (populatie rezidenta)	19,643,949	19,530,631	19,414,458

(Sursa: Institutul Naţional de Statistică – Baza de date Tempo online – www.insse.ro, accesat august 2020)

Astfel, în ultimii 16 ani se înregistrează un declin demografic general la nivelul României, evidenţiat în graficul de mai jos:

Figura 4 Evoluţia populaţiei României 2004-2019 (% faţă de anul de referinţă 2003)

102,00%

100,00% 99,51%

98,87%

98,00%

96,00%

94,00%

92,00%

90,00%

88,00%

86,00%

84,00%

98,29%

97,70%

  95,41%                                                                              94,51%

93,84%

93,40%

92,92%92,57%92,26%

91,90%

91,37%

90,83%

90,30%

89,77%

Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

(Sursa: Institutul Naţional de Statistică – Baza de date Tempo online – www.insse.ro, accesat august 2020)

Aşa cum arată graficul de mai sus, evoluţia populaţiei României a înregistrat o scădere de aproape 12% faţă de anul de referinţă 2003, populaţia anului 2019 reprezentând 89,77% din populaţia anului 2003. Ritmul de scădere s-a menţinut constant, de sub 1% anual, cu excepţia notabilă a anului 2008.

Pe regiuni de dezvoltare, structura populaţiei este relativ omogen împărţită, procentul populaţiei rezidente în fiecare regiune de dezvoltare din totalul populaţiei fiind prezentat în continuare:

9,16%

13,15%

9,92%

11,94%

11,92%

16,48%

15,09%

12,34%

Regiunea NORD-VEST Regiunea CENTRU Regiunea NORD-EST Regiunea SUD-EST Regiunea SUD-MUNTENIA

Regiunea BUCURESTI – ILFOV Regiunea SUD-VEST OLTENIA

Regiunea VEST

Figura 5 Structura populaţiei pe regiuni de dezvoltare în anul 2019 (% din total)

(Sursa: Institutul Naţional de Statistică – Baza de date Tempo online – www.insse.ro, accesat august 2020, calcule proprii)

Astfel, se poate constata că cea mai populată regiune este regiunea Nord-Est, iar regiunile cu cea mai puțină populație – Regiunea Sud-Vest Oltenia și Regiunea Vest

Populaţia tânără a României – situaţia actuală şi evoluţii recente

Conform Legii nr. 350/2006, populația tânără este definită ca fiind populaţia între 14 şi 35 de ani. În cele ce urmează sunt prezentate datele conform INS.

În anul 2019 se înregistrau în România 4.977.869 persoane rezidente între 14 și 35 de ani. Evoluţia generală a populaţiei tinere în ultimii 16 ani arată o evoluţie descendentă mai accentuată decât scăderea totalului populaţiei, evidenţiind fenomenul de îmbătrânire a populaţiei.

Conform Institutului Naţional de Statistică, numărul populaţiei rezidente între 14-35 anidin România a scăzut de la 6.928.487 în 2003 la 4.977.869 în 2019. Evoluţia pe ani este prezentată în tabelul de mai jos:

Tabel 6. Evoluţia populaţiei tinere (14-35 ani) a României (2003-2019)

ANUL	grupa 14-35 ani	pondere din totalul populației
2003	7.546.097	35%
2004	7.492.464	35%
2005	7.424.366	35%
2006	7.001.847	33%
2007	6.955.394	33%
2008	6.408.142	31%
2009	5.951.577	29%
2010	5.898.649	29%
2011	5.851.635	29%
2012	5.808.189	29%
2013	5.705.341	28%
2014	5.595.344	28%
2015	5.484.822	28%
2016	5.332.720	27%
2017	5.192.827	26%
2018	5.066.815	26%
2019	4.977.869	26%

(Sursa: Institutul Naţional de Statistică – Baza de date Tempo online – www.insse.ro, accesat august 2020)

Se poate constata că, dacă din totalul populaţiei scăderea înregistrată în ultimii 16 ani este de

2.213.051 persoane, în ceea ce priveşte segmentul de populaţie între 14 și 35 de ani diferenţa este mai mare, de 2.568.228 persoane. Concluzia analizei acestor date arată fără echivoc faptul că scăderea populaţiei tinere este mult mai accentuată decât scăderea populaţiei totale a României în ultimii 16 ani. Procentual, raportat la anul 2003 ca an de referinţă, populaţia tânără a României a scăzut cu 34%,aşa cum se vede în graficul de mai jos.

Anul 2019

Anul 2018

Anul 2017

Anul 2016

Anul 2015

Anul 2014

Anul 2013

Anul 2012

Anul 2011

Anul 2010

Anul 2009

Anul 2008

Anul 2007

Anul 2006

Anul 2005

Anul 2004

65,97%

67,14%

68,81%

70,67%

72,68%

74,15%

75,61%

76,97%

77,55%

78,17%

78,87%

84,92%

92,17%

92,79%

98,39%

99,29%

0,00%

20,00%

40,00%

60,00%

80,00%

100,00%

Figura 6. Evoluţia populaţiei tinere României (între 14 şi 35 ani) în perioada 2004-2019 (% faţă de anul de referinţă 2003)

(Sursa: Institutul Naţional de Statistică – Baza de date Tempo online – www.insse.ro, accesat august 2020, calcule proprii)

Comparativ, scăderea populaţiei totale a României în 2019 faţă de anul de referinţă 2003 este de

doar 10%. Graficul de mai jos arată tendinţele celor două serii de date:

Anul 2019

65,97%

89,77%

Anul 2018

67,14%

90,32%

Anul 2017

68,81%

90,83%

Anul 2016

70,67%

91,37%

Anul 2015

72,68%

91,90%

Anul 2014

74,15%

92,26%

Anul 2013

75,61%

92,57%

Anul 2012

76,97%

92,92%

Anul 2011

77,55%

93,40%

Anul 2010

78,17%

93,84%

Anul 2009

78,87%

94,51%

Anul 2008

84,92%

95,41%

Anul 2007

92,17%

97,70%

Anul 2006

92,79%

98,29%

Anul 2005

98,87%

98,39%

Anul 2004

99,51%

0,00%

20,00%

40,00%

60,00%

80,00%

99,29%

100,00%

Figura 7. Evoluţia populaţiei totale rezidente şi a populaţiei tinere (14-35ani) 2004-2019 (% faţă de anul de referinţă 2003)

(Sursa: Institutul Naţional de Statistică – Baza de date Tempo online – www.insse.ro, accesat august 2020, calcule proprii)

Structura populaţiei tinere rezidente pe regiuni de dezvoltare este similară celei a populaţiei totale, fiind înregistrate variaţii de sub 1%:

Tabel 7. Structura comparativă a populaţiei totale şi a populaţiei tinere (14-35 ani) pe regiuni de dezvoltare (% din total), anul 2019

Regiune	Numar persoane	populație tânără	Procent regiune pop totala	Procent regiune pop tanara	Diferenta
Regiunea NORD-
VEST	2.552.112	694.933	13,15%	13,96%	-0,82%
Regiunea CENTRU	2.318.272	593.616	11,94%	11,93%	0,02%
Regiunea NORD- EST	3.198.564	856.643	16,48%	17,21%	-0,73%
Regiunea SUD-EST	2.396.171	576.417	12,34%	11,58%	0,76%
Regiunea SUD-
MUNTENIA	2.929.832	702.487	15,09%	14,11%	0,98%
Regiunea
BUCURESTI – ILFOV	2.315.173	620.340	11,92%	12,46%	-0,54%
Regiunea SUD-VEST
OLTENIA	1.926.860	465.374	9,92%	9,35%	0,58%
Regiunea VEST	1.777.474	468.059	9,16%	9,40%	-0,25%
Total	19.414.458	4.977.869

(Sursa: Institutul Naţional de Statistică – Baza de date Tempo online – www.insse.ro, accesat august 2020, calcule proprii)

Prognoze privind populaţia României

Atât prognozele pe termen scurt şi mediu, cât şi cele pe termen lung privind populaţia României2 indică o tendinţă generală de scădere a populaţiei din România, precum şi o scădere mai accentuată a populaţiei tinere (ceea ce indică o tendinţă de îmbătrânire a populaţiei).

Pentru analiza prezentă, au fost considerate relevante prognozele pentru anii orizontului strategiei (2020-2025), cât şi prognozele pentru următorii douăzeci de ani, având în vedere un termen lung de exploatare a investiţiilor realizate în perioada vizată de strategie.

În ceea ce priveşte populaţia României, există o tendinţă de scădere a acesteia, datele prognozate fiind prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel 8. Populaţia României, prognoze pentru perioada 2020-2045

Prognoza an	Prognoza 2020	Prognoza 2025	Prognoza 2030	Prognoza 2035	Prognoza 2040	Prognoza 2045
Populatia Romaniei (nr pers)	19,281,118	18,507,547	17,808,000	17,169,288	16,576,187	16,018,918

(Sursa: Eurostat. accesat august 2020)

2 Surse: Eurostat, https://ec.europa.eu/eurostat/data/database?node_code=proj INSSE, https://insse.ro/cms/ro/content/proiectarea-popula%C5%A3iei-rom%C3%A2niei-%C3%AEn-profil-teritorial-la-orizontul-anului-2060

Astfel, se poate constata o estimare de scădere a populaţiei totale în următorii 25 de ani. Pentru finalul orizontului de timp al strategiei (2025), este prognozată o populaţie totală de 17.808.000 persoane, adică 92% din populaţia anului 2019.

În baza datelor existente (ultimul an pentru care există date statistice complete este 2019), prognozele Eurostat arată următoarele cifre cu privire la populaţia între 15 şi 35 de ani:

Tabel 9. Prognoza populaţiei din România cu vârste între 15-35 ani pentru perioada 2020-2045

Prognoza an	Prognoza 2020	Prognoza 2025	Prognoza 2030	Prognoza 2035	Prognoza 2040	Prognoza 2045
Populatie 15-35 ani (nr pers)	4,697,729	4,244,365	3,979,952	3,897,022	3,690,766	3,451,081

(Sursa: Eurostat pentru date primare, accesat august 2020, calcule proprii)

Prognoza Eurostat indică o scădere a numărului de persoane tinere într-un ritm accentuat, în 2025 estimându-se ca acest segment de populaţie să scadă cu 10% față de anul 2019, iarpână în anul 2030 să scadă cu peste 15% faţă de acelaşi an de referinţă. Este de aşteptat ca în 2045 populaţia tânără a României să scadă cu peste 25% faţă de anul 2020.

Comparativ, populaţia tânără a României se va reduce într-un ritm mult mai accelarat decât populaţia totală, aşa cum se poate vedea din graficul de mai jos, unde sunt comparate datele prognozate privind reducerea populaţiei totale, respectiv a populaţiei tinere, ca procent din anul de referinţă 2019:

120,00%

100,00%

95,99%

92,36%

89,05%

85,97%

80,00%

90,35%

84,72%

82,96%

78,56%

83,08%

73,46%

60,00%

Tineri 15-35 ani

Total populatie

40,00%

20,00%

0,00%

Prognoza 2025

Prognoza 2030

Prognoza 2035

Prognoza 2040

Prognoza 2045

Figura 8. Prognoze ale populaţiei totale şi ale populaţiei cu vârste între 15 şi 35 de ani (% din valorile anului de referinţă 2019)

(Sursa: Eurostat pentru date primare, calcule proprii)

Conform publicației INS din 2016, „PROIECTAREA POPULAŢIEI ŞCOLARE DIN ROMÂNIA LA ORIZONTUL

ANULUI 2060”, în ceea ce privește populația școlară a României, prognozele prevăd o scădere a acesteia de la 3.735.552 persoane (0-23 ani) în 2015 la 3.116.840 în 2030 și o scădere accentuată prognozată pentru anul 2060 (2.149.563).

În concluzie, evoluţia demografică din România indică o scădere a populaţiei în următorii ani, mult mai accentuată în rândul tinerilor. Deşi ritmul de scădere a populaţiei tinere nu va avea intensitatea ultimilor 15 ani (prognozat 22% faţă de 35%). Este estimat ca grupul ţintă al strategiei (populaţia tânără) să fie mai redusă decâ în prezent, însumând cca. 4.244.000 persoane în 2025, respectiv mai puţin de 4.000.000 în 2030 şi sub 3.500.000 în 2040.

Performanța sectoruluide turism pentru tineret

Competitivitatea sectoruluide turism pentru tineret

Capacităţi de cazare

În ceea ce priveşte capacităţile de cazare la nivel naţional, statistica structurilor de cazare în funcţiunedin România arată un număr relativ redus de structuri specifice turismului de tineret (hosteluri, campinguri, tabere, sate de vacanţă):

La o analiză procentuală, se poate constata că structurile specifice de tineret reprezintă sub 7% din capacitătile efective disponibile.

Spatii de cazare de pe navele fluviale si maritime

Pensiuni agroturistice Pensiuni turistice

Tabere de elevi si prescolari

Casute turistice Popasuri turistice

Campinguri Sate de vacanta

Bungalouri Cabane turistice Vile turistice

Hanuri Moteluri

Hoteluri apartament

Hosteluri Hoteluri

0,07%

14,21%

11,77%

1,15%

0,26%

0,36%

1,02%

0,13%

0,45%

1,68%

4,23%

0,03%

3,02%

0,48%

3,79%

57,36%

0,00% 10,00% 20,00% 30,00% 40,00% 50,00% 60,00% 70,00%

Figura 9. Capacităţi disponibile în funcţiune pe tipuri de structuri, 2019 (% din total, mii locuri-zile)

(Sursa: Institutul Național de Statistică – INS, www.insse.ro, accesat august 2020)

Dacă se analizează evoluţia în timp a capacităţilor existente, se constată o creştere a numărului de locuri în cadrul hostelurilor, în timp ce taberele au înregistrat o reducere a capacităţilor.

Tabel 10 Capacităţi de cazare turistică în funcţiune (mii locuri-zile)

Tipuri de structuri de			Ani
primire turistica	Anul 2015	Anul 2016	Anul 2017	Anul 2018	Anul 2019
Total	81.872.539	83.323.220	87.655.762	89.075.891	88.789.656
Hoteluri	49.142.321	49.480.916	50.771.353	50.967.166	50.927.958
Hosteluri	2.880.394	3.141.378	3.511.238	3.465.482	3.365.230
Hoteluri apartament	438.486	310.742	344.227	378.809	424.090
Moteluri	2.750.418	2.741.784	2.633.717	2.720.100	2.679.202
Hanuri	20.381	29.590	36.834	36.173	28.580
Vile turistice	3.129.939	3.151.044	3.546.918	3.738.166	3.753.539
Cabane turistice	1.386.448	1.434.209	1.587.103	1.508.188	1.494.759
Bungalouri	365.313	332.520	404.070	424.529	401.346
Sate de vacanta	113.196	130.516	142.222	109.663	114.390
Campinguri	1.392.974	863.218	799.138	753.037	903.792
Popasuri turistice	251.225	270.554	373.383	360.368	315.469
Casute turistice	161.215	177.908	175.966	230.040	230.114
Tabere de elevi si prescolari	1.338.432	1.211.928	1.111.848	1.167.990	1.020.800
Pensiuni turistice	9.416.908	9.706.739	10.413.485	10.644.927	10.454.735
Pensiuni agroturistice	9.079.901	10.336.702	11.787.897	12.498.050	12.615.982
Spatii de cazare de pe
navele fluviale si maritime	4.988	3.472	16.363	73.203	59.670

(Sursa: Institutul Național de Statistică – INS, TEMPO, accesat august 2020)

Evoluţia celor capacităţilor de cazare în timp arată următoarele:

60.000.000

40.000.000

20.000.000

0

9.079.901 10.336.702 11.787.897 12.498.050 12.615.982

Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018 Anul 2019

Hoteluri Total Hosteluri Total

Hoteluri apartament Total Moteluri Total

Hanuri Total

Vile turistice Total Cabane turistice Total Bungalouri Total

Sate de vacanta Total Campinguri Total Popasuri turistice Total Casute turistice Total

Figura 10. Evoluţia în timp a capacităţilor de cazare în funcţiune (2015-2019), în mii locuri zile

(Sursa: Institutul Național de Statistică – INS, www.insse.ro, accesat august 2020)

La nivel teritorial, capacitățile de cazare existente se prezintă în felul următor, cu precizarea că numărul de tabere de elevi și preșcolari reprezintă doar centrele de agrement și bazele turistice funcționale în 2018 (62 în prezent):

Tabel 11 Capacitățile de cazare existente, la nivel regional la 1 Ianuarie 2019 (în număr de unități)

Regiunea NORD- VEST

Regiunea CENTRU

Regiunea NORD- EST

Regiunea SUD-EST

Regiunea SUD- MUNTENIA

Regiunea BUCURESTI

– ILFOV

Regiunea SUD- VEST

VEST

							OLTENIA
Hoteluri	195	282	127	425	168	138	124	149	1.608
Hosteluri	33	55	41	69	29	31	27	38	323
Hoteluri apartament	3	1		5	3	4		1	17
Moteluri	32	45	29	30	34	5	25	19	219
Hanuri		1			2				3
Vile turistice	54	141	46	271	68	16	54	59	709
Cabane turistice	17	72	20	2	27		15	69	222
Bungalouri	50	97	39	324	16		4	27	557
Sate de vacanta	1	4	1	1			1	1	9
Campinguri	6	13	5	17	4		5	8	58
Popasuri turistice	1	5	10	11	3		8	9	47
Casute turistice Tabere de elevi si prescolari	4 5	23 19	12 7	20 5	8 9		6 4	9 6	82 55
Pensiuni turistice	185	599	233	69	182	14	149	238	1.669
Pensiuni agroturistice	538	892	458	234	256	2	209	211	2.800
Spatii de cazare de pe navele fluviale si maritime			1	21	2				24
	1.124	2.249	1.029	1.504	811	210	631	844	8.402

Regiunea TOTAL

29

(Sursa: TEMPO, consultare august 2020)

În ceea ce privește structurile turistice de tineret pe regiuni, capacitatea (în număr de unități) arată după cum urmează:

20

                                                                 19                              

15

10

                                         9                  

7

6

5

5

5

4

0

Regiunea NORD-VEST Regiunea NORD-EST Regiunea SUD-MUNTENIA

Regiunea VEST

Regiunea CENTRU Regiunea SUD-EST

Regiunea SUD-VEST OLTENIA

Figura 11. Capacități existente – tabere școlare pe regiuni (număr unități)

(Sursa: TEMPO, consultare Augusr 2020)

80

70

60

50

40

30

20

10

0

69

                   55        

41

33

38

29

31

27

Regiunea NORD-VEST Regiunea CENTRU

Regiunea NORD-EST Regiunea SUD-EST

Regiunea SUD-MUNTENIA Regiunea BUCURESTI – ILFOV Regiunea SUD-VEST OLTENIA Regiunea VEST

Figura 12. Capacități existente– hosteluri – pe regiuni (număr unități)

(Sursa: TEMPO, consultare August 2020)

Analizând datele de mai sus, regiunea Centru se remarcă cu un număr mare de structuri de tineret, atât tabere cât și hosteluri.

Se înregistrează de asemenea un număr mare de hosteluri în regiunea de sud-est (explicabil prin zona litoralului, 59 fiind în județul Constanța). În schimb, în aceeași regiune numărul de tabere este foate scăzut. De asemenea,față de medie, în Sud-Muntenia se înregistrează un număr relativ mare de structuri tip tabără, în timp ce este deficitară în ceea ce privește hostelurile.

La polul opus, în București-Ilfov nu există nici o structură de tip tabără, în schimb are un număr relativ mare de structuri tip hostel.

Pe tipuri de proprietate, capacităţile de cazare sunt organizate astfel:

Tabel 12. Capacităti de cazare pe tipuri de structuri și forme de proprietate, 2019

Ani

Forme de proprietate

Anul 2019 UM:

Numar Numar

Total 8.402

Proprietate integrala de stat 96

Proprietate majoritar de stat 60

Proprietate majoritar privata 81

Proprietate integral privata 7.817

Proprietate cooperatista 44

Proprietate obsteasca 29

Proprietate integral straina 161

Proprietate publica de interes national

si local 114

(Sursa: TEMPO, consultare August 2020)

Este de remarcat dominarea pieței de către structurile majoritar și integral private, care reprezintă

94% din capacitatea de cazare în funcțiune.

Activitatea de turism la nivel naţional

În ceea ce priveşte activitatea de turism, România nu îşi utilizează potenţialul turistic la maximum. Situaţia generală arată un număr mic de turişti şi un număr relativ mic de cazări în raport cu alte ţări europene3.

În ceea ce priveşte numărul de înnoptări, situaţia comparativă la nivel european este următoarea:

3 Aceste date fac abstracţie de de situaţia creată de pandemia de COVID, care a creat o cădere generală a turismului, previziunile pentru 2020 şi 2021 nefiind deloc încurajatoare. Cu toate acestea, considerăm că aceasta este o situaţia conjuncturală, competitivitatea pe termen mediu și lung, relevantă pentru definirea strategiei, putind fi identificată în funcţie de indicatorii existenţi.

Sweden Finland Slovakia Slovenia Romania Portugal Poland Austria Netherlands

Malta Hungary Luxembourg Lithuania

Latvia Cyprus

Italy Croatia France Spain Greece Ireland Estonia

Germany (until 1990 former territory of…

Denmark Czechia Bulgaria Belgium

0

217.164.359

120.693.225

50.266.319

21.411.878

69,944,099

67.895.415

330.371.440

102.757.412

251.698.926

3.883.188

66.902.624

13.637.042

19.723.502

11.816.354

14.062.684

333.842.993

27.891.775

1.175.817.126

585.954.275

66.690.470

58.628.708

18.137.598

1.275.873.375

78.699.260

132.510.634

22.579.910

99.468.630

500.000.000

1.000.000.000 1.500.000.000

Figura 13. Număr de înnoptări în anul 2018 (număr nopţi)

(Sursa: Eurostat)

În ceea ce priveşte contribuţia la PIB a turismului (contribuţie directă), acesta a contribuit, la nivelul anului 2018, cu aproximativ 2,8%, comparativ cu Slovenia, de exemplu, care înregistrează peste 5% din PIB din turism, dar similar cu Cehia (2,9%)4.

Activitatea de turism pentru tineret

Conform datelor Eurostat, 16% din turismul intern din România este realizat de tinerii între 15-35 de ani (număr de cazări)5. În schimb, analizând cheltuielile realizate de turişti pe categoriide vârstă, valoarea cheltuită de grupele de vârstă între 15-35 de ani, pentru anul 2018, reprezintă 43% din totalul cheluit de turiştii români de peste 15 ani în România.Această proporţie este relativ constantă în ultimii 5 ani pentru care există date disponibile, conform Eurostat, aşa cum se vede în tabelul de mai jos:

Tabel 13. Cheltuieli ale turiştilor români în turismul intern (mii euro, 2014-2018)

Grupa de varsta/An	2014	2015	2016	2017	2018
Peste 15 ani	1,495,085.61	1,582,134.34	1,767,687.01	1,918,578.61	2,160,667.85
din care
15-24 ani	267,635.51	266,159.44	291,065.11	307,576.79	344,924.66
25-34 ani	422,741.07	463,766.92	505,150.67	498,308.59	584,552.78
Procent grupa 15-35 de ani din total peste 15 ani	46.18%	46.14%	45.04%	42.00%	43.02%

(Sursa: Eurostat, calcule proprii pe baza datelor)

Aceste date arată potenţialul turismului de tineret. Astfel, în ciuda declinului demografic, aceste grupe de vârstă reprezintă grupul ţintă cu cea mai mare capacitate de a genera venituri.

În ceea ce privește performanța sectorului turistic, situația privind gradul de utilizare pe tipuri de structuri turistice este următoarea:

Tabel 14. Gradul de ocupare pe tipuri de structuri turistice 2014-2019 (%)

Tipuri de structuri de			Ani
primire turistica	2014	2015	2016	2017	2018	2019
Total	26,1	28,7	30,5	30,9	32,2	33,9
Hoteluri	32,9	36,2	38,9	39,4	41,1	42,8
Hosteluri	17,6	20,4	21,8	22,3	23,7	25,2
Hoteluri apartament	24,5	46,7	40	32	44,2	48,2
Moteluri	14	16,4	15,9	15,5	15,9	16,4
Hanuri	10,7	13,8	15,6	17,4	11,1	12,7
Vile turistice	20,2	21,7	24	25,7	26	27,7
Cabane turistice	12,5	13,2	15	14,8	16,8	17,8
Bungalouri	12,1	15,6	22,6	22,6	28,4	31,4
Sate de vacanta	10,5	13,6	9,6	11,1	12,7	14,3
Campinguri	8,7	13	16,7	19,1	14,4	23,1
Popasuri turistice	14,3	17,9	19,1	22,6	21,6	19,7
Casute turistice	19,2	20	21,8	18	17,2	19,3

4Sursa: OECD https://data.oecd.org/industry/tourism-gdp.htm

5Date aferente anului 2018 (date primare www.eurostat.eu, accesat august 2020, calcule proprii)

Tipuri de structuri de			Ani
primire turistica	2014	2015	2016	2017	2018	2019
Tabere de elevi si prescolari	14,6	17,4	16	18,1	17,1	17,8
Pensiuni turistice	15,4	17,7	19,4	20,3	20,9	22,2
Pensiuni agroturistice	13,2	15,1	15,5	16,4	18	20
Spatii de cazare de pe
navele fluviale si maritime	11,3	19,9	26,1	24,6	23,3	27,3

(Sursa: TEMPO, accesat August 2020)

În ceea ce privește structurile tipice pentru tineret, se remarcă o tendință crescătoare în ultimii ani a gradului de ocupare a hostelurilor și taberelor, deși valoarea nominală rămâne mică, de doar 18% în 2019 în cazul taberelor, respectiv 25% cea mai bună performanță a hostelurilor, în 2019.

Totuși, este de remarcat că ambele tipuri de structuri au un grad de ocupare relativ scăzut față de media totală (33,9% in 2019), ceea ce indică un număr relativ mare de structuri neperformante.

Indiciide ocupare pe tip de proprietate (majoritar privat, respectiv majoritar public) arată o performanță mai bună a structurilor majoritar publice (peste 38% în structurile majoritar de stat față de 31,8% în structurile majoritar private):

Tabel 15. Indicatori de ocupare pe tip de proprietate

Indicatori	U.M.	2019
		Forme de proprietate
		Majoritar de stat	Majoritar privată
Sosiri	mii	192,069	12.157,112
Înnoptări	mii	1.064,237	26.619,388
Indicii de utilizare netă
a capacităţii în funcţiune	%	46%	38,75%

(Sursa: TEMPO, accesat August 2020)

În ceea ce privește activitatea turistică pe regiuni de dezvoltare, o perspectivă sintetică privind structurile de cazare și principalii indicatori de performanță ne arată următoarea situație:

Tabel 16. Indicatori generali oprivind capacitatea și utilizarea structurilor turistice, pe regiuni de dezvoltare (2019)

	capacitate de cazare		sosiri (mii)	innoptari (mii)	indice de utilizare neta (%)
	locuri	in functiune (mii locuri-zile)
TOTAL	356.562	88.790	13.375	30.086	33,88%
Regiunea NORD-VEST	40.154	11.766	1.766	3.792	32,23%
Regiunea CENTRU	69.113	21.091	3.173	6.444	30,55%
Regiunea NORD-EST	31.469	9.172	1.353	2.673	29,15%

Regiunea SUD-EST	107.908	14.807	1.898	6.297	42,53%
Regiunea SUD-MUNTENIA	30.246	8.463	1.084	2.319	27,40%
Regiunea BUCURESTI – ILFOV	24.294	8.710	2.237	3.824	43,90%
Regiunea SUD-VEST OLTENIA	22.927	6.919	792	2.250	32,52%
Regiunea VEST	30.451	7.862	1.072	2.488	31,65%

O analiză a datelor privind capacitățile și performanța turismului la nivel regional relevă următoarele:

• regiunea Centru are cea mai mare capacitate de cazare în funcțiune (mii locuri zile), însă cu un grad de utilizare sub media națională (de 33,88%);

• regiunea București Ilfov are cel mai mare indicator de utilizare a capacitătii în funcțiune (de 43,9%), deși cu un număr de mii locuri zile relativ mic la nivel nominal;

• regiunea Sud-Est are un grad de utilizare foarte mare (42,53%), însă trebuie ținut cont de caracterul sezonier al funcționării unei mari părți a unitătilor de cazare (ceea ce explică numarul mare de capacități de cazare existente raportat la numărul total de sosiri și înnoptări);

• regiunile cu cele mai mici performanțe sunt regiunile Nord-Est și Sud-Muntenia (cu un număr relativ mare de capacităti în funcțiune);

• regiunea Nord-Vest are un număr relativ mare de capacități în funcțiune, cu un indicator de utilizare aproape de media națională;

• regiunile Sud-Vest și Vest au capacități în funcțiune relativ modeste, cu indicatori de utilizare aproape de media națională.

Bazele turistice și centrele de agrement din administrarea Ministerului Tineretului și Sportului (prin structurile subordonate acestuia) sunt gestionate, la nivel operațional, de Direcțiile Județene de Sport și Tineret (DJST).

În anul 1990, în România existau 207 tabere școlare, aflate în proprietatea statului şi în administrarea inspectoratelor şcolare judeţene6. O parte dintre acestea au fost transferate de-a lungul timpului în administrarea actualului MTS, care le gestionează prin structurile sale teritoriale – Direcțiile Județene de Sport și Tineret. În prezent, există în patrimoniul MTS un număr de 156 decentre de agrement și baze turistice – din care 61 funcţionale, 94 nefuncţionale și 1 parțial funcțional. Printre cauzele nefuncționalității unui număr atât de mare de unități de cazare se numără subfinanțarea cronică a investițiilor în centrele de agrement, uzura fizică accelerată a clădirilor, situația juridică neclară a imobilelor, lipsa standardelor europene de calitate etc.

În cazul infrastructurii turistice funcționale, numărul mediu de turiști (elevi/studenți) / centru de agrement este de aprox. 1000-1200 anual.

6Curtea de Conturi Sinteza raport de audit al performanţei cu privire la evoluţia şi situaţia patrimoniului taberelor şcolare , 2014

Repartizarea lor pe județe și regiuni, cu identificarea statusului actual, este prezentată în tabelul de mai jos:

Tabel 17. Situația centrelor de agrement/bazelor turistice funcționale și nefuncționale

1. Centre funcţionale și parțial funcționale

   Nr. Crt.	Județ	Regiune	Denumire CA/BT	Funcționalitate
   				sezonier	permanent
   1	ALBA	Centru	C.A. Arieșeni		X
   2		Centru	C.A. Roica		X
   3	ARGEȘ	Sud-Muntenia	C.A. Corbeni		X
   4		Sud-Muntenia	C.A. Nucșoara		X
   5		Sud-Muntenia	BT Pitești		X
   6	BACĂU	Nord-Est	C.A. Valea Budului	X
   7		Nord-Est	C.A. Sălătruc	X
   8	BIHOR	Nord-Vest	UABS Oradea		X
   9		Nord-Vest	UABS Șuncuiuș		X
   10		Nord-Vest	CAT Remeți		X
   11		Nord-Vest	CAT Valea Brătcuței	X	X
   12	BISTRIȚA-NĂSĂUD	Nord-Vest	C.A. Sângeorz-Băi		X
   13	BOTOȘANI	Nord-Est	C.A. Codrii de Aramă		X
   14	BRAȘOV	Centru	C.A. Predeal		X
   15	BRĂILA	Sud-Est	C.A. Lacu Sărat	X
   16	BUZĂU	Sud-Est	C.A. Arbănași		X
   17		Sud-Est	C.A. Poiana Pinului	X	X
   18	CARAȘ-SEVERIN	Vest	C.A. Râul-Alb		X
   19	CONSTANȚA	Sud-Est	C.A. 2 Mai	X
   20		Sud-Est	C.A. New Paradise	X
   21		Sud-Est	C.A. Luminița	X
   22	COVASNA	Centru	C.A. Pădureni	X
   23	DOLJ	Sud-Vest Oltenia	Youth Hostel Griffon şi BT Craiova		X
   24	GALAȚI	Sud-Est	BT Tineret		X
   25	GORJ	Sud-Vest Oltenia	C.A. Săcelu		X
   26	HUNEDOARA	Vest	C.A. Căprioara		X
   27		Vest	C.A. Costești	X	X
   28		Vest	B.T. Deva		X
   29	IALOMIȚA	Sud-Muntenia	C.A. Amara Pavilioane7		X
   30	IAȘI	Nord-Est	C.A. Muncel I		X
   31	MARAMUREȘ	Nord-Vest	C.A. Mara		X

   

   7 Parțial funcțional

   Nr. Crt.	Județ	Regiune	Denumire CA/BT	Funcționalitate
   				sezonier	permanent
   32	MEHEDINȚI	Sud-Vest Oltenia	C.A. Drobeta		X
   33	MUREȘ	Centru	BT Mureșul		X
   34		Centru	C.A. Sovata 1		X
   35		Centru	C.A. Sovata 2		X
   36	NEAMȚ	Nord-Est	C.A. Oglinzi		X
   37		Nord-Est	C.A. Cozla		X
   38	PRAHOVA	Sud-Muntenia	C.A. Bușteni – Vilele Şoimul şi Crișul		X
   39		Sud-Muntenia	C.A. Sinaia – Vila Casa Elevilor		X
   40		Sud-Muntenia	C.A. Cheia – Vila Brădet		X
   41	SATU-MARE	Nord-Vest	C.A. Ştrand		X
   42	SIBIU	Centru	C.A. Păltiniș		X
   43		Centru	C.A. Șanta		X
   44		Centru	C.A. Râu Sadului		X
   45		Centru	C.A. Ocna Sibiului	X
   46		Centru	C.A. Cisnădioara		X
   47		Centru	C.A. Săliște	X
   48	TELEORMAN	Sud-Muntenia	C.A. Dunărica	X
   49		Sud-Muntenia	BT Valahia		X
   50	TIMIȘ	Vest	C.A. Chevereșu Mare		X
   51		Vest	C.A. Poieni Strâmbu		X
   52		Vest	Baza Turistică Timișoara		X
   53	TULCEA	Sud-Est	C.A. Sulina (Briza Mării)	X
   54		Sud-Est	C.A. Babadag (Sinaia Dobrogei)		X
   55	VASLUI	Nord-Est	C.A. Poiana Căprioarei	X
   56		Nord-Est	BT Podul Înalt		X
   57	VÂLCEA	Sud-Vest Oltenia	C.A. Cozia	X	X
   58		Sud-Vest Oltenia	C.A. Căciulata	X	X
   59		Sud-Vest Oltenia	C.A. Brădișor	X	X
   60		Sud-Vest Oltenia	BT		X
   61	VRANCEA	Sud-Est	C.A. Gălăciuc		X
   62		Sud-Est	BT Focșani		X

2. Centre nefuncţionale

Nr. crt.	Județ	Regiune	Centru de agrement
1	ALBA	Centru	Poiana Vadului
2		Centru	Garda
3		Centru	Albac
4		Centru	Abrud
5		Centru	Taut
6		Centru	Sugag
7	ARGES	Sud-Muntenia	Pauleasca
8		Sud-Muntenia	Valea Mare
9		Sud-Muntenia Nord-Est Nord-Est Nord-Est	Stoenesti
10	BACAU		Poiana Sărată
11			Geamăna
12			Valea Uzului
13	BIHOR	Nord-Vest	CAT Urvis
14		Nord-Vest	CAT Rosia
15		Nord-Vest	CAT Nucet
16	BISTRITA-N.	Nord-Vest	Telciu
17		Nord-Vest	Fiad
18		Nord-Vest	Valea Mare
19		Nord-Vest	Valea Blasnei
20		Nord-Vest	Colibita
21		Nord-Vest Nord-Est	Baza Turistică
22	BOTOSANI		Luceafarul
23	BRAILA	Sud-Est	Blasova
24	BRASOV	Centru	Zizin
25		Centru	Timisu de Jos
26		Centru	Timisu de Sus – transmis parțial CL Mun. Brașov prin HG 654/2011, ceea ce a rămas este nefuncțional
27		Centru	Brădet
28		Centru	Sâmbăta de Sus
29	BUZAU	Sud-Est	Fisici
30	CARAS-S.	Vest	Vila Klaus
31		Vest	Brebu Nou
32		Vest	Ciresnaia
33		Vest	Valea Minisului
34		Vest	Baile Herculane
35		Vest	Poiana Marului

Nr. crt.	Județ	Regiune	Centru de agrement
36		Vest	Delinesti
37		Vest	Maciova
38		Vest	Jervani
39	CONSTANTA	Sud-Est	,,Casa de Piatra''-Eforie Sud
40	DAMBOVITA	Sud-Muntenia	Bucsani
41		Sud-Muntenia	Cobia
42	DOLJ	Sud-Vest Oltenia	CA Danubiu Calafat
43	GALATI	Sud-Est	Garboavele
44		Sud-Est	Buciumeni
45	HARGHITA	Centru	Băile Homorod – transmis parțial CJ Harghita prin HG 54/2012, ceea ce a rămas este nefuncțional
46	HUNEDOARA	Vest	Hotel Flora
47		Vest	Brădăţel
48		Vest	Lăpuşnic
49		Vest	Ohaba
50		Vest Nord-Est Nord-Est Nord-Est Nord-Est Nord-Est	Bulzeşti de Sus
51	IASI		Muncel II
52			Ciric
53			Valea Seacă
54			Bucium
55			Strunga
56	MEHEDINTI	Sud-Vest Oltenia	CA Orsova
57		Sud-Vest Oltenia Nord-Est Nord-Est	CA Cazane
58	NEAMT		Bicaz
59			Tazlău
60	OLT	Sud-Vest Oltenia	Mosteni
61		Sud-Vest Oltenia	Vitomiresti
62	PRAHOVA	Sud-Muntenia	Sinaia Vila 1 și 3 (concesionată)
63		Sud-Muntenia	Busteni Vila Fraga
64		Sud-Muntenia	Cheia Bloc alim + mansarda
65		Sud-Muntenia	Cheia Vila Cumpana
66		Sud-Muntenia	Cheia Vila Scarisoara
67		Sud-Muntenia	Cheia Vila Brândușa
68		Sud-Muntenia	Telega
69		Sud-Muntenia	Voila
70		Sud-Muntenia	Paulesti

Nr. crt.	Județ	Regiune	Centru de agrement
71		Sud-Muntenia	Izvoarele
72		Sud-Muntenia	Suzana
73		Sud-Muntenia	Stefesti Vila nr.2
74		Sud-Muntenia	Slănic Corp A
75	SALAJ	Nord-Vest	Izovoarele Barcaului Tusa
76	SATU MARE	Nord-Vest	Tarna
77		Nord-Vest	Livada
78		Nord-Vest	Vrăticel
79	SIBIU	Centru Nord-Est Nord-Est	Nou Sasesc
80	SUCEAVA		Rusca
81			Baza Turistica Bucovina
82	TIMIS	Vest	Poieni Sat
83		Vest	Bogda
84		Vest Nord-Est	Herneacova
85	VASLUI		Talasmani
86	VALCEA	Sud-Vest Oltenia	Arutela
87		Sud-Vest Oltenia	Lotru
88	VRANCEA	Sud-Est	Coteşti
89		Sud-Est	Soveja
90	BUCURESTI-IF	BUCURESTI-IF	Stejarul
91			Mogosoaia
92			Cernica
93			Pustnicul I
94			Pustnicul II

Conform datelor furnizate de MTS, doar 39,5% din bazele turistice și centrele de agrement existente sunt funcționale, restul fiind nefuncționale (în stare de degradare etc).

În ceea ce privește capacitățile de cazare funcționaleși nefuncționale ale MTS pe regiuni, situația este prezentată în graficul de mai jos:

Vest Sud-Vest Oltenia Sud-Muntenia

Sud-Est Nord-Vest Nord-Est Centru

BUCURESTI-IF

7

7

17

9

19

7

11

7

13

Nefunctional

Functional

8

14

13

5

0

5

10

15

20

Figura 14. Centre de agrement/baze turistice funcționaleși nefuncționale (nr. unități), pe regiuni

(Sursa datelor: MTS)

Datele existente relevă:

• Un număr foarte mare de structuri nefuncționale în regiunile Sud-Muntenia și Vest;

• Un număr mare de structuri nefuncționale în Nord-Est, Nord-Vest și Centru

• Numărul cel mai mare de structuri funcționale este în regiunea Centru

• Regiunea București-Ilfov nu are nici o structură funcțională din cele existente.

În ceea ce privește situația juridică a terenurilor și clădirilor aferente centrelor de agrement și bazelor turistice, o parte dintre acestea (funcționale sau nefuncționale) nu au o situație juidică clară, nefiind întabulate.

Dintre centrele de agrement și bazele turistice funcționale, doar 41 sunt întabulatecelelalte fiind în curs de întabulare, parțial întabulate sau neîntabulate.

Tabel 18. Centre funcționale – situația juridică

Județ	Regiune	Denumire CA/BT	Intabulat/ Neintabulat
ALBA	Centru	C.A. Arieșeni	Neintabulat
	Centru	C.A. Roica	Intabulat
ARGEȘ	Sud-Muntenia	C.A. Corbeni	Neintabulat
	Sud-Muntenia	C.A. Nucșoara	Neintabulat
	Sud-Muntenia	BT Pitești	Neintabulat
BACĂU	Nord-Est	C.A. Valea Budului	Intabulat
	Nord-Est	C.A. Sălătruc	Intabulat
BIHOR	Nord-Vest	UABS Oradea	Intabulat
	Nord-Vest	UABS Șuncuiuș	Intabulat
	Nord-Vest	CAT Remeți	Neintabulat
	Nord-Vest	CAT Valea Brătcuței	Neintabulat
BISTRIȚA-NĂSĂUD	Nord-Vest	C.A. Sângeorz-Băi	Intabulat

Județ	Regiune	Denumire CA/BT	Intabulat/ Neintabulat
BOTOȘANI	Nord-Est	C.A. Codrii de Aramă	Neintabulat
BRAȘOV	Centru	C.A. Predeal	Neintabulat
BRĂILA	Sud-Est	C.A. Lacu Sărat	Intabulat
BUZĂU	Sud-Est	C.A. Arbănași	Intabulat
	Sud-Est	C.A. Poiana Pinului	Intabulat
CARAȘ-SEVERIN	Vest	C.A. Râul-Alb	Intabulat
CONSTANȚA	Sud-Est	C.A. 2 Mai	Neintabulat
	Sud-Est	C.A. New Paradise	Neintabulat
	Sud-Est	C.A. Luminița	Neintabulat
COVASNA	Centru	C.A. Pădureni	Intabulat
DOLJ	Sud-Vest Oltenia	Youth Hostel Griffon şi BT Craiova	Intabulat
GALAȚI	Sud-Est	BT Tineret	Neintabulata
GORJ	Sud-Vest Oltenia	C.A. Săcelu	Neintabulat
HUNEDOARA	Vest	C.A. Căprioara	Intabulat
	Vest	C.A. Costești	Parțial intabulat
	Vest	B.T. Deva	Intabulat
IALOMIȚA	Sud-Muntenia	C.A. Amara Pavilioane	Intabulat
IAȘI	Nord-Est	C.A. Muncel I	Intabulat
MARAMUREȘ	Nord-Vest	C.A. Mara	Intabulat
MEHEDINȚI	Sud-Vest Oltenia	C.A. Drobeta	Intabulat
MUREȘ	Centru	BT Mureșul	Intabulat
	Centru	C.A. Sovata 1	Intabulat
	Centru	C.A. Sovata 2	Intabulat
NEAMȚ	Nord-Est	C.A. Oglinzi	Intabulat
	Nord-Est	C.A. Cozla	Intabulat
PRAHOVA	Sud-Muntenia	C.A. Bușteni – Vilele Şoimul şi Crișul	Intabulat
	Sud-Muntenia	C.A. Sinaia – Vila Casa Elevilor	Intabulat
	Sud-Muntenia	C.A. Cheia – Vila Brădet	Neintabulat
SATU-MARE	Nord-Vest	C.A. Ştrand	Intabulat
SIBIU	Centru	C.A. Păltiniș	Intabulat
	Centru	C.A. Șanta	Intabulat
	Centru	C.A. Râu Sadului	Intabulat
	Centru	C.A. Ocna Sibiului	Intabulat

Județ	Regiune	Denumire CA/BT	Intabulat/ Neintabulat
	Centru	C.A. Cisnădioara	Intabulat
	Centru	C.A. Săliște	Intabulat
TELEORMAN	Sud-Muntenia	C.A. Dunărica	Neintabulat
	Sud-Muntenia	BT Valahia	Neintabulat
TIMIȘ	Vest	C.A. Chevereșu Mare	Intabulat
	Vest	C.A. Poieni Strâmbu	Intabulat
	Vest	Baza Turistică Timișoara	Intabulat
TULCEA	Sud-Est	C.A. Sulina (Briza Mării)	Neintabulat
	Sud-Est	C.A. Babadag (Sinaia Dobrogei)	Intabulat
VASLUI	Nord-Est	C.A. Poiana Căprioarei	Neintabulat
	Nord-Est	BT Podul Înalt	Neintabulat
VÂLCEA	Sud-Vest Oltenia	C.A. Cozia	Intabulat
	Sud-Vest Oltenia	C.A. Căciulata	Intabulat
	Sud-Vest Oltenia	C.A. Brădișor	Intabulat
	Sud-Vest Oltenia	BT	Intabulat
VRANCEA	Sud-Est	C.A. Gălăciuc	Intabulat
	Sud-Est	BT Focșani	Neintabulat

ANALIZA SWOT

În urma analizei efectuate, s-au conturat punctele tari și punctele slabe în ceea ce privește infrastructura turistică a Ministerului Tineretului și Sportului. Prin intermediul analizei SWOT, se urmărește alinierea acestora cu oportunitățile și amenințările mediului extern.

În esență, analiza SWOT reprezintă o abordare a factorilor care influențează dezvoltarea infrastructurii turistice, pozitivi și negativi, din mediul intern și cel extern, conform tabelului de mai jos:

FACTORI
MEDIU	POZITIVI	NEGATIVI
INTERN	PUNCTE TARI Resurse sau capacități care ar putea fi activate efectiv pentru a atinge obiectivele de dezvoltare a infrastructurii turistice	PUNCTE SLABE Insuficiențe care limitează posibilitățile de atingere a obiectivelor de dezvoltare a infrastructurii turistice Deficit de personal.
EXTERN	OPORTUNITĂȚI Orice situație favorabilă care poate fi transformată într-o valoare ce poate concura la atingerea obiectivelor de dezvoltare a infrastructurii turistice	AMENINTĂRI Orice situație defavorabilă din mediul extern care ar putea reprezenta o amenințare în atingerea obiectivelor propuse.

Pentru o efectuarea unei analize SWOT pertinente, aceasta va fi efectuată pentru fiecare regiune în parte, urmând ca la finalul capitolului să se sintetizeze o analiză la nivel national în ceea ce privește Strategia de dezvoltare a infrastructurii turistice8 a Ministerului Tineretului și Sportului.

8Datele despre infrastructura turistică au fus puse la dispoziție de către Ministerului Tineretului și Sportului

REGIUNEA CENTRU

Date generale ale Regiunii:

Situată în Transilvania, Regiunea Centru are în componență următoarele județe: Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu.

Populație: 2.318.272 locuitori

Suprafață: 34.100 km²

Densitate: 68,0 locuitori/kmp

Regiuni vecine: Regiunea de dezvoltare Nord-Vest, Regiunea de dezvoltare Nord-Est, Regiunea de dezvoltare Sud-Est, Regiunea de dezvoltare Sud – Muntenia, Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia și Regiunea de dezvoltare Vest

Cel mai mare oraș: Brașov

Infrastructură turistică: 26 obiective din care funcționale 13 (jud. Alba –CA Arieșeni, CA Roica; jud. Brașov – CA Predeal; jud. Covasna – CA Pădureni; jud. Mureș – BT Mureșul, CA Sovata 1, CA Sovata 2; jud. Sibiu – CA Păltiniș, CA Șanta, CA Râul Sadului, CA Ocna Sibiului, CA Cisnădioara, CA Săliște) nefuncționale 13 (jud. Alba- CA Poiana Vadului CA Garda, CA Albac, CA Abrud, CA Taut, CA Sugag; jud. Brașov – CA Zizin, CA Timișul de Jos, CA Timișul de Sus, CA Brădet, CA Sâmbata de Sus, jud. Harghita – CA Băile Homorod; jud. Sibiu – CA Nou Săsesc)

FACTORI
MEDIU	POZITIVI	NEGATIVI
INTERN	PUNCTE TARI Majoritatea obiectivelor au situație juridică certă fiind clar stabilită proprietatea publică și dreptul de administrare. Utilizarea infrastructurii CA pentru instruirea practică a tinerilor și elevilor din domeniul serviciilor ospitaliere. Ministerul Tineretului și Sportului deține în Regiunea Centru un număr mare de unităţi de cazare(doar Sud-Muntenia numără mai multe).	PUNCTE SLABE Situație juridică neclară a unor obiective din patrimoniu. Insuficientă finanțare a Ministerul Tineretului și Sportului a infrastructurii turistice. 13 centre sunt nefuncționale.
EXTERN	OPORTUNITĂȚI Regiunea Centru se caracterizizează printr- un bogat potențial turistic natural și antropic. Cel mai important produs turistic al Regiunii Centru este DIVERSITATEA: peisagistică, etnică, culturalăși religioasă. Orasele Regiunii păstrează urmele unui înfloritor trecut istoric, cultural și economic, amintim în acest sens reședintele de județ, Alba Iulia cu Cetatea bastionară (1715-1738) de tip "Vauban" și Catedrala romano-catolică de sec. XIII , Brașov cu Cetatea Brașovului (1395), Biserica Neagră, Piața Sfatului, Cartierul Schei, Sfântu Gheorghe cu Biserica reformată fortificată , Miercurea Ciuc cu Cetatea feudală Mikó, Târgu Mureș cu cetatea medievală cu șapte bastioane (1602-1652), biserica reformată, Palatul Culturii, Biserica Romano-Catolică , Sibiul, declarat oraș cultural european în 2007 cu Catedrala Evanghelică. Principalele atracții culturale:cetățile medievale Alba Iulia,Brașov, Făgăraș, Mediaș, Sibiu, Târgu-Mureș; orașele târguri: Sighișoara aflat în patrimoniul UNESCO, Târgu Secuiesc, Sebeș; bisericile fortificate din Transilvania dintre care Biertan, Calnic, Dârjiu, Prejmer, Saschiz, Valea Viilor, Viscri se aflăîn patrimoniul UNESCO. Localitățile unde se află aceste obiective culturale sunt reprezentative pentru localitățile locuite de sași, muzee de istorie și arheologie, muzee de etnografie în aer liber.	AMENINTĂRI Modificări în organizarea și funcționarea autorității centrale tutelare (treceri din subordinea Ministerului Educației și Cercetării la Ministerul Tineretului și Sportuluiși invers); Inițiativa privată în domeniul turismului pentru copii și tineri; Rezoluțiile nefavorabile pentru Ministerul Tineretului și Sportului ale Instanțelor de Judecată în cazul litigiilor privind proprietate și/sau dreptul de administrare; Trendul național descendent al natalității și implicit reducerea numărului de potențiali beneficiari ai infrastructurii turistice (copii de vărstă școlară); Reducerea numărului de practicanți ai sportului la nivel național poate afecta infrastructura turistică prin diminuarea numărului de cantonamente și tabere cu profil sportiv; Trendul ascendent în cazurile familiilor cu venituri medii de a efectua concediile împreună cu copii de vârstă școlară în destinații de vacanță din afara țării, fapt care generează o scădere a numărului de copii care participă la tabere de odihnă/recreere; La nivel național, un număr mare de infrastructuri de turism nerentabile (indicat de un grad de utilizare scăzut); Un număr total de turiști tineri relativ mic în raport cu alte țări europene.

Oportunitate de valorificare durabilă o reprezintă ecoturismul, care promovează conservarea şi protejarea capitalului natural, asigurând totodată beneficii culturale şi financiare comunităţilor locale. Fiind localizată în zona de centru a României, prezintă o bună/facilă conectivitate rutieră, feroviară și aeriană cu majoritatea celorlalte regiuni. Regiunea se situează pe locul trei ca nivel de dezvoltare socio-economicăîn raport cu celelalte 8 regiuni de dezvoltare cu potențial de creștere în perioada 2020 – 2024. Posibilități de dezvoltare a turismului tehnologic și științific în proximitatea polilor de creștere tehnologică și inovare din marile orașe: Brașov, Sibiu, Târgu Mureș (Centre și Institute de Cerecetare, Universități, Companii de Tehnologie etc.) Acces la surse de finanțare prin Programul Operaţional Regional pentru Regiunea de Dezvoltare Centru 2021-2027

REGIUNEA NORD-EST

Date Generale ale Regiunii:

Cuprinde Bucovina și mare parte din Moldova, Regiunea Nord-Est are în componență următoarele județe: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui.

Populație: 3.198.564 locuitori

Suprafață: 36.850 km²

Densitate: 86,8 locuitori/km²

Regiuni vecine: Regiunea de dezvoltare Nord-Vest, Regiunea de dezvoltare Centru și Regiunea de dezvoltare Sud-Est

Cel mai mare oraș: Iași

Infrastructură turistică: 22 obiective din care funcționale 8(jud. Bacău – CA Valea Budului, CA Sălătruc; jud. Botoșani – CA Codrii de Aramă; jud. Iași – CA Muncel 1; jud. Neamț – CA Oglinzi, CA Cozla; jud. Vaslui – CA Poiana Căprioarei, BT Podul Înalt), nefuncționale 14 (jud.Bacău – CA Poiana Sărată, CA Geamăna, CA Valea Uzului; jud. Botoșani – CA Luceafărul; jud. Iași – CA Muncel 2, CA Ciric, CA Valea Seacă, CA Bucium, CA Strunga; jud. Neamț – CA Bicaz, CA Tazlău; jud. Suceava – CA Rusca, BT Bucovina; jud. Vaslui – CA Talasmani)

FACTORI
MEDIU	POZITIVI	NEGATIVI
INTERN	PUNCTE TARI Centrele funcționale au situație juridică certă, fiind clar stabilită proprietatea publică și dreptul de administrare; Utilizarea infrastructurii pentru instruirea practică a tinerilor si elevilor din domeniul serviciilor ospitaliere; Existența unei infrastructuri în zone turistice recunoscute, care au potențial ridicat de exploatare (Ciric,Bicaz);	PUNCTE SLABE Insuficientă finanțare a Ministerul Tineretului și Sportului și a DJST-urilor Ministerul Tineretului și Sportului are în patrimoniu un număr mare (14) de centre neutilizate (nefuncționale) , unele în zone cu mare potențial turistic (Bicaz) Aproape 50% din centre nu sunt întăbulate sau sunt în litigiu
EXTERN	OPORTUNITĂȚI Regiunea Nord-Est are un mare potențial ca centru european de turism, având în vedere structura acestuia. Județele din această regiune sunt recunoscute pentru maiestuozitatea masivilor muntoși și farmecul aparte al celebrelor mănăstiri și locașe de cult, cât și al localităților rurale tradiționale. Rezervații forestiere naturale, rezervații geologice, rezervații botanice, parcuri naturale etc.(Runc-Racova și Pârâul Alb; Stânca Costești, Bicaz/Ceahlău, Vânători, Dealul Repedea, Valea Lungă, Rarău-Giumalău, Lunca Zamostea, Slătioara, Pojorâta și Zugreni, Bălteni, Bădeana, Seaca Movileni și Hârboanca- Brăhășoaia, etc.) oportunitate de valorificare durabilă a acestuia o reprezintă ecoturismul, care promovează conservarea şi protejarea capitalului natural, asigurând totodată beneficii culturale şi financiare comunităţilor locale Facilitățile de transport au fost îmbunătățite, atât în interiorul regiunii cât și în exterior, existând o rețea extinsă de transport feroviar și aeroporturi în trei dintre centrele urbane ale zonei – Bacău, Iași și Suceava. Regiunea Nord Est are un potențial balnear bun, putând constitui o importantă destinație turistică. Sunt remarcabile edificiile de cult din județele Iași, Neamțși Suceava, care formează principalul motor al atracțiilor turismului socio-cultural din Regiunea	AMENINTĂRI Modificări în organizarea și funcționarea Autorității Centrale tutelare (treceri din subordinea Ministerului Educației și Cercetării la Ministerul Tineretului și Sportului și invers) Dezvoltarea inițiativei private în domeniul turismului pentru copii și tineri Rezoluțiile nefavorabile pentru Ministerul Tineretului și Sportului ale Instanțelor de Judecată în cazul litigiilor privind proprietatea și/sau dreptul de administrare. Trendul național descendent al natalității și implicit reducerea numărului de potențiali beneficiari ai infrastructurii turistice (copii de vârstă școlară) Reducerea numărului de practicanți ai sportului la nivel național poate afecta infrastructura turistică prin diminuarea numărului de cantonamente și tabere cu profil sportiv. Trendul ascendent în cazurile familiilor cu venituri medii de a efectua concediile împreună cu copii de vârstă școlară în destinații de vacanță din afara țării, fapt care generează o scădere a numărului de copii de care participă la tabere de odinhă/recreere. La nivel național, un număr mare de infrastructuri de turism nerentabile (indicat de un grad de utilizare scăzut) Un număr total de turiști tineri relativ mic în raport cu alte țări europene.

Nord-Est. În patrimoniul UNESCO sunt incluse opt biserici cu fresce exterioare: Biserica "Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezatorul" din satul Arbore, Biserica "Adormirea Maicii Domnului și Sfântul Gheorghe" a MănăstiriiHumor, Biserica "Buna-Vestire" a Mănăstirii Moldovita, Biserica "Inalțarea Sfintei Cruci" din Pătrăuți, Biserica "Sfântul Gheorghe" a Mănăstirii "Sfântul Ioan cel Nou" din Suceava, Biserica "Sfântul Gheorghe" a Mănăstirii Voroneț, Biserica "Învierea Domnului" a Mănăstirii Sucevița, Biserica "Sfântul Nicolae" a Mănăstirii Probota. Posibilități de dezvoltare a turismul tehnologic și științific în proximitatea polilor de creștere tehnologică și inovare din marile orașe (Centre și Institute de Cerecetare, Universități, Companii de Tehnologie etc.) Acces la surse de finanțare prin Programul Operaţional Regional pentru Regiunea de Dezvoltare Nord-Est 2021- 2027

REGIUNEA NORD-VEST

Date generale ale Regiunii:

Cuprinde Maramureșul și părți importante din Crișana și Transilvania, Regiunea Nord-Vest are în componență următoarele județe: Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare și Sălaj.

Populație: 2.552.112 locuitori

Suprafață: 34.159 km²

Densitate: 74,71 locuitori/kmp

Regiuni vecine: Regiunea de dezvoltare Nord-Est, Regiunea de dezvoltare Centru și Regiunea de dezvoltare Vest

Cel mai mare oraș: Cluj-Napoca

Infrastructură turistică: 20 obiective din care funcționale 7(jud. Bihor – UABS Oradea, UABS Șuncuiuș, CAT Remeți, CAT Valea Brătcuței; jud. Bistrița-Năsăud – CA Sângeorz-Băi; jud. Maramureș – CA Mara, jud. Satu-Mare – CA Ștrand,) nefuncționale 13(jud. Bihor – CAT Urvis, CAT Roșia, CAT Nucet; jud. Bistrița-Năsăud – CA Telciu, CA Fiad, CA Valea Mare, CA Valea Blasnei, CA Colibița, Baza turistică, jud. Satu-Mare – CA Tarna, CA Livada, CA Vrăticel jud Sălaj- Izvoarele Barcăului Tusa)

FACTORI
MEDIU	POZITIVI	NEGATIVI
INTERN	PUNCTE TARI – Cea mai mare parte obiectivelor funcționale au o situație juridică certă	PUNCTE SLABE – Situație juridică neclară a unor obiective din patrimoniu.

	fiind clar stabilită proprietatea publică și dreptul de administrare Utilizarea infrastructurii pentru instruirea practică a tinerilor si elevilor din domeniul serviciilor ospitaliere. Centre de agrement / baze turistice în zone turistice populare (ex. Colibița, Sangeorz Băi)	Insuficienta finanțare a Ministerul Tineretului și Sportului și a DJST-urilor Număr mai mare de centre nefuncționale decât funcționale
EXTERN	OPORTUNITĂȚI Regiunea Nord-Vest beneficiază de un complex de factori turistici morfologici cu valoare atractivă deosebită, mai ales legate de Munţii Carpaţi. În morfologia majoră a carstului din Munţii Apuseni, cheile se înscriu ca forme caracteristice, prin numărul apreciabil (52), dintre care, cele mai cunoscute sunt: Cheile Turzii, Cheile Tureniului, Masivul Gilău-Muntele Mare (cheile Runcului, Pociovaliştei, Poşăgii) sau Bihorului (cheile din bazinul văii Bogăi). -Existența obiectivelor și atracțiilor turistice antropice cu potențial de exploatare turistică mare. Se remarcă o serie de grupe de obiective, fiecare cu ponderi diferite în cadrul diverselor zone turistice identificate în cadrul regiunii: vestigii istorice (castre romane, castele, cetăţi antice şi medievale);obiective religioase (biserici, catedrale, mănăstiri); monumente;baraje şi lacuri de acumulare; obiective culturale (muzee, case memoriale); obiective şi manifestări etnografice; Regiunea Nord-Vest are foarte mult potențial pentru turismul cultural, datorită marilor orașe și numărului de monumente istorice. Cele mai importante atracții culturale din regiune sunt: castrele romane (Castrul Roman de la Porolissum, Castru și Vicus Militar, Castrul Bologa și Castrul Romita), cetățile medievale(Dăbâca, Bonțida și Ardud), castelele (Wesselenyi din Jibou, Karolyi din Carei și Csaky din Almașu), așezările fortificate din Șimleu Silvaniei și orașele- târguri istorice (Gherla și Crasna) etc. Posibilități de valorificare a resurselor balneare ale regiunii: Băile Felix (Bihor),	AMENINTĂRI Modificări în organizarea și funcționarea autorității centrale tutelare (treceri din subordinea Ministerului Educației și Cercetării la Ministerul Tineretului și Sportului și invers) Inițiativa privată în domeniul turismului pentru copii și tineri Rezoluțiile nefavorabile pentru Ministerul Tineretului și Sportului ale Instanțelor de Judecată în cazul litigiilor privind proprietatea și/sau dreptul de administrare. Trendul național descendent al natalității și implicit reducerea numărului de potențiali beneficiari ai infrastructurii turistice (copii de vârstă școlară) Reducerea numărului de practicanți ai sportului la nivel național poate afecta infrastructura turistică prin diminuarea numărului de cantonamente și tabere cu profil sportiv. Trendul ascendent în cazurile familiilor cu venituri medii de a efectua concediile împreună cu copii de vârstă școlară în destinații de vacanță din afara țării, fapt care generează o scădere a numărului de copii de care participă la tabere de odinhă/recreere. La nivel național, un număr mare de infrastructuri de turism nerentabile (indicat de un grad de utilizare scăzut) Un număr total de turiști tineri relativ mic în raport cu alte țări europene.

Sângeorz-Băi (Bistrița-Năsăud), 1 Mai (Bihor), Băile Turda (Cluj), Băile Băița (Cluj), Ocna Șugatag (Maramureș), Tășnad (Satu Mare) și Tinca (Bihor). Băile Felix, 1 Mai, Sângeorz-Băi, Turda și Ocna- Șugatag – În regiune existau, în anul 2019, 152 de arii protejate, constituite în parcuri naturale (3), parcuri naționale (Parcul Național Munții Rodnei, Parcul Național Apuseni și Parcul Național Munții Maramureșului), rezervații științifice (2), rezervații peisagistice (4), rezervații zoologice (4), rezervații speologice (20), rezervații geologice (19), rezervații paleontologice (14), rezervații mixte (36), rezervații forestiere (9) și rezervații botanice (39). Dintre acestea, majoritatea sunt în județele Bihor (56, reprezentând 36,84% din total), Maramureș (33, reprezentând 21,71% din total), Bistrița-Năsăud (26, reprezentând 17,10% din total) și Cluj (20, reprezentând 13,15% din totalul ariilor protejate din regiune). -O oportunitate de valorificare durabilă o reprezintă ecoturismul, care promovează conservarea şi protejarea capitalului natural, asigurând totodată beneficii culturale şi financiare comunităţilor locale. -Posibilități de dezvoltare a turismul tehnologic și științific în proximitatea polilor de creștere tehnologică și inovare din marile orașe ale regiunii (Centre și Institute de Cerecetare, Universități, Companii de Tehnologie etc.) -Acces la surse de finanțare prin Programul Operaţional Regional pentru Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest 2021- 2027

REGIUNEA SUD-MUNTENIA

Date generale ale Regiunii:

Cuprinde aproape in totalitate Muntenia, Regiunea Sud este alcătuită din următoarele județe: Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman.

Populație: 2.929.832 locuitori

Suprafață: 34.489 km²

Densitate: 85,0 locuitori/kmp

Regiuni vecine: Regiunea de dezvoltare Centru, Regiunea de dezvoltare Sud-Est, Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia și Regiunea de dezvoltare București – Ilfov

Cel mai mare oraș: Ploiești

Infrastructură turistică: 28 obiective din care funcționale 9(jud. Argeș – CA Corbeni, CA Nucșoara, BT Pitești; jud. Ialomița – CA Amara Pavilioane; jud. Prahova – CA Bușteni Vila Șoimul și Vila Crișul, CA Sinaia Casa Elevilor, CA Cheia Vila Brădet; jud. Teleorman – CA Dunărica, BT Valahia) nefuncționale 19 (jud. Argeș – CA Păuleasca, CA Valea Mare, CA Stoenești; jud. Dâmbovița – CA Bucșani, CA Cobia; jud. Ialomița – CA Căsuțe; jud. Prahova – Sinaia Vila 1 si Vila 3 / concesiuni, CA Bușteni Vila Fraga, CA Cheia Bloc Alimentar și Mansarda, CA Cheia Vila Cumpăna, CA Cheia Vila Scărișoara, CA Cheia Vila Brândușa, CA Teleaga, CA Voila, CA Păulești, CA Izvoarele, CA Suzana, CA Ștefești Vila 2, CA Slănic Corp A)

FACTORI
MEDIU	POZITIVI	NEGATIVI
INTERN	PUNCTE TARI majoritatea obiectivelor funcționale au o situație juridică certă fiind clar stabilită proprietatea publică și dreptul de administrare un număr mare de centre în zone turistice foarte populare (ex. Bușteni, Sinaia, Cheia) sau cu potențial turistic mare (ex. Amara), chiar dacă neexploatat suficient utilizarea infrastructurii ca pentru instruirea practică a tinerilor si elevilor din domeniul serviciilor ospitaliere.	PUNCTE SLABE Situația juridică neclară pentru unele obiective din patrimoniu. Insuficientă finanțare a Ministerul Tineretului și Sportului și a infrastructurii turistice Număr foarte mare (19 din 27) de centre nefuncționale
EXTERN	OPORTUNITĂȚI diversitatea reliefului, bogăţia resurselor naturale, varietatea peisajelor fac ca regiunea Sud Muntenia să dispună de unimportant potenţial turistic. oportunitate de valorificare durabilă a acestuia o reprezintă ecoturismul, care promovează conservarea şi protejarea capitalului natural, asigurând totodată beneficii culturale şi financiare comunităţilor locale. în regiunea Sud Muntenia există un număr de peste 70 arii protejate de interes naţional (Parcul Naţional Piatra Craiului, Parcul Natural Bucegi, Parcul Natural Comana, Rezervaţia Manafu, Rezervaţia Teşila, Pădurea Troianu, Rezervaţia Naturală Cama Dinu Păsărica, lacul Suhaia, APSA Iezer Călăraşi, etc.).	AMENINTĂRI Modificări în organizarea și funcționarea autorității centrale tutelare (treceri din subordinea Ministerului Educației și Cercetării la Ministerul Tineretului și Sportului și invers) Inițiativa privată în domeniul turismului pentru copii și tineri Rezoluțiile nefavorabile pentru Ministerul Tineretului și Sportului ale Instanțelor de Judecată în cazul litigiilor privind proprietate și/sau dreptul de administrare. Trendul național descendent al natalității și implicit reducerea numărului de potențiali beneficiari ai infrastructurii turistice (copii de vârstă școlară) Reducerea numărului de practicanți ai sportului la nivel național poate afecta infrastructura turistică prin diminuarea numărului de cantonamente și tabere cu profil sportiv.

existenţa unui patrimoniu cultural – istoric bogat în tradiţii şi obiceiuri ale diferitelor naţionalităţi, structuri săteşti istorice bine păstrate, 4.768 de monumente istorice, de artă şi urme vestigii: aşezări, biserici, conace, muzee. nivel ridicat al PIB regional – loc 2 la nivel naţional (aproximativ 13% din PIB României). existenţa a 2 poli de dezvoltare bine reprezentanţi (un pol de creştere – Ploieşti şi un pol de dezvoltare -Piteşti) prezenţa unui număr mare de localități cu importanță turistică, istorică și culturală creşterea numărului de localităţi cu statut urban (de la 43 în 1999 la 48 în prezent) manifestarea procesului de suburbanizare în zona periubană a principalelor centre urbane din partea de nord. prezenţa unor zone cu specializare funcţională existenţa unor formaţiuni de tip conurbaţie (Valea Prahovei din județul Prahova, unde orașele Breaza, Comarnic, Sinaia, Bușteni, Azuga formează o zonă urbană compactă care se continuă în nord, în județul Brașov (cu orașele Predeal, Rȃșnov și Brașov), și spre sud, cu Municipiul Cȃmpina și Zona Metropolitană Ploiești) prezenţa, în sudul regiunii, a Fluviului Dunărea, ce oferă posibilitatea de a avea conexiuni cu cele opt ţări riverane, iar prin intermediul canalului Dunăre –Marea Neagră de a avea ieşire la Marea Neagră şi acces la portul Constanţa. acces la surse de finanțare prin Programul Operaţional Regional pentru Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia 2021-2027

Trendul ascendent în cazurile familiilor cu venituri medii de a efectua concediile împreună cu copii de vârstă școlară în destinații de vacanță din afara țării, fapt care generează o scădere a numărului de copii de care participă la tabere de odinhă/recreere. La nivel național, un număr mare de infrastructuri de turism nerentabile (indicat de un grad de utilizare scăzut) Un număr total de turiști tineri relativ mic în raport cu alte țări europene.

REGIUNEA SUD-EST

Date generale ale Regiunii:

Cuprinde Dobrogea, precum și părți din Moldova și Muntenia, Regiunea Sud-Est are în componență următoarele județe: Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea.

Populație: 2.396.171 locuitori

Suprafață: 35.762 km²

Densitate: 67 locuitori/kmp

Regiuni vecine: Regiunea de dezvoltare Nord-Est, Regiunea de dezvoltare Centru și Regiunea de dezvoltare Sud – Muntenia

Cel mai mare oraș: Constanța

Infrastructură turistică: 18 obiective din care funcționale 11(jud. Brăila – CA Lacu Sărat; jud. Buzău – CA Arbănași, CA Poiana Pinului; jud. Constanța – CA 2 Mai, CA New Paradise, CA Luminița; jud. Galați –BT Tineret; jud. Tulcea – CA Sulina Briza Mării, CA Babadag Sinaia Dobrogei; jud. Vrancea – CA Gălăciuc, BT Focșani) nefuncționale 7 (jud. Brăila – CA Blasova; jud. Buzău – CA Fisici; jud. Constanța – CA Casa de Piatră Eforie Sud;, jud. Galaţi – CA Gârboavele , CA Buciumeni; jud. Vrancea – CA Cotești, CA Soveja)

FACTORI
MEDIU	POZITIVI	NEGATIVI
INTERN	PUNCTE TARI -o mare parte obiectivelor funcționale au o situație juridică certă fiind clar stabilită proprietatea publică și dreptul de administrare -Cel mai mare număr de centre funcționale, într-o zonă turistică foarte căutată -Utilizarea infrastructurii ca pentru instruirea practică a tinerilor si elevilor din domeniul serviciilor ospitaliere.	PUNCTE SLABE Situație juridică neclară a unor obiective din patrimoniu. Insuficientă finanțare din surse proprii a Ministerul Tineretului și Sportului a infrastructurii turistice -Centre din zone cu potențial foarte mare (litoral/Delta Dunării) sunt neintabulate
EXTERN	OPORTUNITĂȚI –Turismul în regiune este caracterizat de existenţa unor resurse naturale specifice, cum ar fi litoralul Mării Negre şi Delta Dunării. De asemenea, în Regiune se află staţiuni balneo- climaterice renumite în ţară (Lacu Sarat, Techirghiol, Sărata Monteoru, Balta Albă, Soveja) -O caracteristică a regiunii este potenţialul turistic ridicat, ce este asigurat de existenţa unor lacuri naturale cu proprietăţi terapeutice, de vulcanii noroioşi, de rezervaţia Biosferei din Delta Dunării şi de litoralul Mării Negre.	AMENINTĂRI Modificări în organizarea și funcționarea autorității centrale tutelare (treceri din subordinea Ministerului Educației și Cercetării la Ministerul Tineretului și Sportului și invers) Inițiativa privată în domeniul turismului pentru copii și tineri Rezoluțiile nefavorabile pentru Ministerul Tineretului și Sportului ale Instanțelor de Judecată în cazul litigiilor privind proprietate și/sau dreptul de administrare. Trendul național descendent al natalității și implicit reducerea numărului de

-Delta Dunării reprezintă o atracţie deosebită de o mare valoare ştiinţifică şi cu un potenţial turistic ridicat – Litoralul Mării Negre împărţit în două mari sectoare: cel de nord, cu relief caracteristic de deltă, cordoane litorale şi lagune (între Musura şi capul Midia) şi cel de sud, cu ţărm ridicat, dominat de faleze, golfuri şi promontorii (între capul Midia şi localitatea Vama Veche) oferă oportunități certe pentru dezvoltarea acțivităților de turism. -Zona montană din Vrancea şi Buzău prezintă interes turistic prin staţiunile Soveja şi Lepşa, respectiv zone turistice unice în ţară, cum ar fi: Vulcanii Noroioşi de la Paclele-Berca, peşterile de la Bozioru, Focurile Vii – Lopătari şi Salina de la Meledic. -Patrimoniul cultural-istoric al regiunii este o valoare componentă a patrimoniului cultural european, se întâlnesc în regiune cetăţi getice, romane, greceşti şi bizantine, monumente ridicate în cinstea unor împăraţi romani, cât şi locaşuri mănăstireşti şi construcţii cu valoare etnografică deosebită; majoritatea fiind concentrate în judeţele Tulcea şi Constanţa. -O oportunitate de valorificare durabilă a acestuia o reprezintă ecoturismul, care promovează conservarea şi protejarea capitalului natural, asigurând totodată beneficii culturale şi financiare comunităţilor locale. -Acces la surese de finanțare prin Programul Operaţional Regional pentru Regiunea de Dezvoltare Sud-Est 2021- 2027 -Posibilități de dezvoltare a turismul tehnologic și științific în proximitatea polilor de creștere tehnologică și inovare din Constanța (Centre și Institute de Cerecetare, Universități, Companii de Tehnologie etc.)

potențiali beneficiari ai infrastructurii turistice (copii de vârstă școlară) Reducerea numărului de practicanți ai sportului la nivel național poate afecta infrastructura turistică prin diminuarea numărului de cantonamente și tabere cu profil sportiv. Trendul ascendent în cazurile familiilor cu venituri medii de a efectua concediile împreună cu copii de vârstă școlară în destinații de vacanță din afara țării, fapt care generează o scădere a numărului de copii de care participă la tabere de odinhă/recreere. La nivel național, un număr mare de infrastructuri de turism nerentabile (indicat de un grad de utilizare scăzut) Un număr total de turiști tineri relativ mic îraport cu alte țări europene.

REGIUNEA SUD-VEST

Date generale ale Regiunii:

Cuprinde întreaga Oltenie și o mică parte din Muntenia, Regiunea Sud-Vest Oltenia este alcătuită din următoarele județe: Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea.

Populație: 1.926.860 locuitori

Suprafață: 29.212 km²

Densitate: 66,0 locuitori/kmp

Regiuni vecine: Regiunea de dezvoltare Centru, Regiunea de dezvoltare Vest și Regiunea de dezvoltare Sud – Muntenia

Cel mai mare oraș: Craiova

Infrastructură turistică: 14 obiective din care funcționale 7 (jud. Dolj – Youth Hostel Griffon BT Craiova; jud. Gorj – CA Săcelu; jud. Mehedinți – CA Drobeta; jud. Vâlcea – CA Cozia, CA Căciulata, CA Brădișor, BT) nefuncționale 7 (jud. Dolj – CA Danubiu Calafat; jud. Mehedinți – CA Orșova, CA Cazane; jud. Olt – CA Moșteni, CA Vitomirești; jud. Vâlcea – CA Arutela, CA Lotru)

FACTORI
MEDIU	POZITIVI	NEGATIVI
INTERN	PUNCTE TARI jumătate din centrele de agrement sunt funcționale cu o singură excepţie, toate centrele funcţionale sunt intabulate poziționarea unor centre în zone cu potențial turistic foarte ridicat, de ex. Cozia, Orşova, etc utilizarea infrastructurii ca pentru instruirea practică a tinerilor si elevilor din domeniul serviciilor ospitaliere.	PUNCTE SLABE – insuficientăfinanțare a Ministerului Tineretului și Sportului a infrastructurii turistice
EXTERN	OPORTUNITĂȚI -Poziționarea geografică a favorizat crearea uneizonede schimb cultural între două regiuni istorice ale României – Oltenia şi Banat, zonă cu un potenţial deosebit pentru turism, cu o concentrare de elemente culturale, vestigii istorice și confluențe multietnice. -Regiunea este una dintre zonele cu cele mai mari rezervaţii naturale, două dintre principalele puncte de atracţie pentru iubitorii de natură fiind Parcul Naţional Domogled (de pe Valea Cernei, care include părţi din judeţele Mehedinţi, Gorj şi Caraş-Severin) şi Parcul Natural Porţile de Fier (cel mai mare din ţară, incluzând părţi din judeţele Mehedinţi şi	AMENINTĂRI Modificări în organizarea și funcționarea autorității centrale tutelare (treceri din subordinea Ministerului Educației și Cercetării la Ministerul Tineretului și Sportului și invers) Inițiativa privată în domeniul turismului pentru copii și tineri Rezoluțiile nefavorabile pentru Ministerul Tineretului și Sportului ale Instanțelor de Judecată în cazul litigiilor privind proprietate și/sau dreptul de administrare. Trendul național descendent al natalității și implicit reducerea numărului de potențiali beneficiari ai infrastructurii turistice (copii de vârstă școlară)

Caraş-Severin),Parcul Naţional Cozia (17.100 ha), Parcul Naţional Buila- Vânturăriţa -Parcul natural Porţile de Fier este, ca mărime, a doua arie protejată din România, după Delta Dunării. Este rezervaţia biosferei şi patrimoniu UNESCO. -O oportunitate de valorificare durabilă a acestuia o reprezintă ecoturismul, care promovează conservarea şi protejarea capitalului natural, asigurând totodată beneficii culturale şi financiare comunităţilor locale. Regiunea se distinge printr-o valoare deosebită a zestrei patrimoniale conferită şi de componentele arheologice -situri, monumente şi rezervaţii arheologice. Patrimoniul cultural-istoric al regiunii: cetatea dacică de la Buridava şi Castrul Roman de la Arutela, situat pe celebra "Cale a lui Traian", Castrul Roman "La Canton"-situat în comuna Dăeşti şi Castrul de la Titeşti-Perişani, Castrul Drobeta,Castrul roman Hinova, Cetatea Medievală a Severinului, -Acces la surse de finanțare prin Programul Operaţional Regional pentru Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest 2021- 2027

Reducerea numărului de practicanți ai sportului la nivel național poate afecta infrastructura turistică prin diminuarea numărului de cantonamente și tabere cu profil sportiv. Trendul ascendent în cazurile familiilor cu venituri medii de a efectua concediile împreună cu copii de vârstă școlară în destinații de vacanță din afara țării, fapt care generează o scădere a numărului de copii de care participă la tabere de odinhă/recreere. La nivel național, un număr mare de infrastructuri de turism nerentabile (indicat de un grad de utilizare scăzut) Un număr total de turiști tineri relativ mic în raport cu alte țări europene.

REGIUNEA VEST

Date generale ale Regiunii:

Cuprinde întregul Banat precum și părți din Crișana și Transilvania, Regiunea Vest are în componență următoarele județe: Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș.

Populație: 1.777.474 locuitori

Suprafață: 32.028 km²

Densitate: 55,5 locuitori/kmp

Regiuni vecine: Regiunea de dezvoltare Nord-Vest, Regiunea de dezvoltare Centru și Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia

Cel mai mare oraș: Timișoara

Infrastructură turistică: 24 obiective din care funcționale 7 (jud. Caraș-Severin – CA Râul Alb; jud. Hunedoara – CA Căprioara, CA Costești BT Deva,; jud. Timiș – CA Chevereșu Mare, CA Poieni Strâmbu, BT Timișoara) nefuncționale 17 (jud. Caraș-Severin – CA Vila Klaus, CA Brebu Nou, CA Ciresnaia, CA Valea Minișului, CA Băile Herculane, CA Poiana Mărului, CA Delinești, CA Maciova, CA Jervani; jud.

Hunedoara – Flora, CA Brădățel, CA Lăpușnic, CA Ohaba, CA Bulzești de Sus; jud. Timiș – CA Poieni Sat, CA Bogda, CA Herneacova)

FACTORI
MEDIU	POZITIVI	NEGATIVI
INTERN	PUNCTE TARI Mare parte a obiectivelor funcționale au situație juridică certă fiind clar stabilită proprietatea publică și dreptul de administrare Centre de agrement / baze turistice în zone cu mare potențial turistic (ex. Băile Herculane,) Un număr relativ mare de centre sunt intabulate, au situație juridică clară Utilizarea infrastructurii ca pentru instruirea practică a tinerilor și elevilor din domeniul serviciilor ospitaliere.	PUNCTE SLABE Insuficientă finanțare din surse proprii a Ministerului Tineretului și Sportului a infrastructurii turistice Doar 29% din centre sunt funcționale, restul de 17 centre sunt nefuncționale.
EXTERN	OPORTUNITĂȚI Regiunea Vest se caracterizizează printr- un bogat potential turistic natural si antropic astfel: cinci parcuri naţionale şi patru parcuri naturale (Parcul Naţional Retezat, Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei, Parcul Naţional Cheile Nerei –Beuşniţa, Parcul Naţional Semenic Cheile Caraşului, Parcul Naţional Defileul Jiului, Parcul Natural Lunca Mureşului, Parcul Natural Porţile de Fier, Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina, Geoparcul Dinozaurilor –Ţara Haţegului). Turismul cultural –istoric este dezvoltat datorită unei reţele bogate de situri istorice şi arheologice, monumente istorice şi de arhitecturăşi muzee. Obiectivele turistice de importanţă istorică cuprind: Complexul dacic din Munţii Orăştiei şi colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa; cetăţile medievale ale Aradului, Timişoarei, Devei, Şoimoş, Şiria, Dezna, Cetatea de Colţ, Cetatea Jdioara; numeroasele castele medievale, dintre care se evidenţiază castelul Corvinilor – Hunedoara, castelul Huniade-Timişoara, castelele de la Macea, Curtici, Sofronea, Mănăştur, Şiria, Pâncota, Conop,	AMENINTĂRI Modificări în organizarea și funcționarea autorității centrale tutelare (treceri din subordinea Ministerului Educației și Cercetării la Ministerul Tineretului și Sportului și invers) Inițiativa privată în domeniul turismului pentru copii și tineri Rezoluțiile nefavorabile pentru Ministerul Tineretului și Sportului ale Instanțelor de Judecată în cazul litigiilor privind proprietate și/sau dreptul de administrare. Trendul național descendent al natalității și implicit reducerea numărului de potențiali beneficiari ai infrastructurii turistice (copii de vârstă școlară) Reducerea numărului de practicanți ai sportului la nivel național poate afecta infrastructura turistică prin diminuarea numărului de cantonamente și tabere cu profil sportiv. Trendul ascendent în cazurile familiilor cu venituri medii de a efectua concediile împreună cu copii de vârstă școlară în destinații de vacanță din afara țării, fapt care generează o scădere a numărului de copii de care participă la tabere de odinhă/recreere.

Săvîrşin, Birchiş, Mintia, Sântămăria Orlea, Banloc, Ciacova; mănăstirile şi bisericile din piatrăşi/sau lemn cu o vechime impresionantă, atestând chiar începuturile creştinismului în România. O oportunitate de valorificare durabilă o reprezintă ecoturismul, care promovează conservarea şi protejarea capitalului natural, asigurând totodată beneficii culturale şi financiare comunităţilor locale. Acces la surse de finanțare prin Programul Operaţional Regional pentru Regiunea de Dezvoltare Vest 2021-2027 Posibilități de dezvoltare a turismului tehnologic și științific în proximitatea polilor de creștere tehnologică și inovare din Timișoara și Arad (Centre și Institute de Cerecetare, Universități, Companii de Tehnologie etc.)

La nivel național, un număr mare de infrastructuri de turism nerentabile (indicat de un grad de utilizare scăzut) Un număr total de turiști tineri relativ mic înraport cu alte țări europene.

REGIUNEA BUCUREȘTI-ILFOV

Date generale ale Regiunii:

Cuprinde municipiul București și județul Ilfov. Populație: 2.315.173 locuitori

Suprafață: 1.811 km²

Densitate: 1.278,39 locuitori/kmp

Regiuni vecine: Regiunea de dezvoltare Sud – Muntenia Cel mai mare oraș: București

Infrastructură turistică: 5 obiective din care funcționale 0, nefuncționale 5 (CA Stejarul, CA Mogoșoaia, CA Cernica, CA Pustnicul 1, CA Pustnicul 2)

FACTORI
MEDIU	POZITIVI	NEGATIVI
INTERN	PUNCTE TARI – Există cinci centre care pot să devină funcționale, potențialul în zonă fiind foarte mare (regiunea cu cea mai mare rată de ocupare a structurilor de tineret).	PUNCTE SLABE Situație juridică neclară a patrimoniului a unor obiectivelor / neintabulate Insuficientăfinanțare a Ministerului Tineretului și Sportului și a DJST-urilor, necesară investițiilor în infrastructura turistică Niciun centru de agrementfuncțional Niciun centru de agrement nu este intabulat

EXTERN

OPORTUNITĂȚI Oferta turistică a regiunii Bucureşti-Ilfov în contextul naţional este unică prin faptul că se îmbină atracţii caracteristice unei metropole, a şasea ca mărime la nivel european, cu atracţii specifice unei arii marcate de un puternic caracter rural, situată în plină de câmpie, dar oferind totuşi un peisaj natural relativ variat, cu numeroase văi, ape curgătoare permanente, lacuri naturale sau artificiale. Pe teritoriul judeţului Ilfov se află un număr de patru rezervaţii naturale (Grădiștea – Căldărușani – Dridu, Lacul Căldărușani, Lacul și Pădurea Snagov). Totodată există posibilități de organizare de activități tematice și de agrement în zonele: pădurea şi lacul Cernica, pădurea Pustnicul,pădurea şi lacul Mogoşoaia. O oportunitate de valorificare durabilă a acestuia o reprezintă ecoturismul, care promovează conservarea şi protejarea capitalului natural, asigurând totodată beneficii culturale şi financiare comunităţilor locale. Turismul cultural –istoric este dezvoltat datorită unei reţele bogate de monumente istorice şi de arhitectură şi muzee (Palatul Brâncovenesc de la Mogoşoaia, Mânăstirea Căldaruşani , Mânăstirea Cernica, Mânăstirea Snagov) Acces la surse de finanțare prin Programul Operaţional Regional pentru Regiunea de Dezvoltare București-Ilfov 2021-2027 Posibilități de dezvoltare a turismului tehnologic și științific în proximitatea polilor de creștere tehnologică și inovare din București si localitățile învecinate (Centre și Institute Naționale de Cerecetare, Universități, Companii de Tehnologie etc.)

AMENINTĂRI Modificări în organizarea și funcționarea autorității centrale tutelare (treceri din subordinea Ministerului Educației și Cercetării la Ministerul Tineretului și Sportului și invers) Inițiativa privată în domeniul turismului pentru copii și tineri Rezoluțiile nefavorabile pentru Ministerul Tineretului și Sportului ale instanțelor de judecată în cazul litigiilor privind proprietate și/sau dreptul de administrare. Trendul național descendent al natalității și implicit reducerea numărului de potențiali beneficiari ai infrastructurii turistice (copii de vârstă școlară) Reducerea numărului de practicanți ai sportului la nivel național poate afecta infrastructura turistică prin diminuarea numărului de cantonamente și tabere cu profil sportiv. Trendul ascendent în cazurile familiilor cu venituri medii de a efectua concediile împreună cu copii de vârstă școlară în destinații de vacanță din afara țării, fapt care generează o scădere a numărului de copii de care participă la tabere de odinhă/recreere. La nivel național, un număr mare de infrastructuri de turism nerentabile (indicat de un grad de utilizare scăzut) Un număr total de turiști tineri relativ mic înraport cu alte țări europene turismul în regiunea Bucureşti-Ilfov este preponderent unul de afaceri

ANALIZA SWOT LA NIVEL NAȚIONAL

61

Infrastructură turistică: 156 obiective din care funcționale 61, nefuncționale 94, 1 parțial funcțional

FACTORI
MEDIU	POZITIVI	NEGATIVI
INTERN	PUNCTE TARI O mare parte obiectivelor funcționale au o situație juridică certă fiind clar stabilită proprietatea publică și dreptul de administrare. O pondere semnificativă a centrelor de agrement sunt amplasate în zone turistice foarte populare (Litoral, Valea Prahovei), sau zone cu mare potențial turistic (mai ales balneare); Zonele turistice cu potențial au un număr mare de capacități de cazare (Sud-Est și Centru)	PUNCTE SLABE Insuficientă finanțare a Ministerului Tineretuluiși Sportuluiși a DJSTB pentru investiții în infrastructura turistică O mare parte a centrelor de agrement din zone cu mare potențial turistic (ex.litoral) au o situație juridică neclară Peste 50% din centrele de agrement sunt nefuncționale Unele centre sunt în zone cu potențial turistic neexploatat sau acces dificil Degradarea constantă a infrastructurii turistice a Ministerului Tineretului și Sportului Diminuarea în unele cazuri a patrimoniului ca urmare a unor litigii sau acțiunii tardive a Ministerului Tineretului și Sportului Neincluderea turismului pentru copii și tineri, și a turismului școlar, ca forme de turism în strategiile naționale / regionale
EXTERN	OPORTUNITĂȚI Exploatarea resurselor oferite de potențialul turistic al zonelor în care sunt amplasate obiectivele de infrastructură prin dezvoltarea și diversificarea activităților aferente turismului de recreere şi agrement, turismului cultural – ştiinţific Organizare de tabere cu profil tematic diversificat având în vedere potențialul și contextul local Posibilități de dezvoltare a activităților specifice în condițiile modernizării și extinderii patrimoniului de infrastructură existent, inclusiv repunerea în funcțiune a CA / BT nefuncționale în prezent	AMENINTĂRI Modificări în organizarea și funcționarea autorității centrale tutelare (treceri din subordinea Ministerului Educației și Cercetării la Ministerul Tineretului și Sportului și invers) Inițiativa privată în domeniul turismului pentru copii Rezoluțiile nefavorabile pentru Ministerul Tineretului și Sportului ale Instanțelor de Judecată în cazul litigiilor privind proprietate și/sau dreptul de administrare.

O oportunitate de valorificare durabilă o reprezintă ecoturismul, care promovează conservarea şi protejarea capitalului natural, asigurând totodată beneficii culturale şi financiare comunităţilor locale. Posibilități de dezvoltare a turistmului tehnologic și științific în proximitatea polilor de creștere tehnologică și inovare din marile orașe (Centre și Institute de Cerecetare, Universități, Companii de Tehnologie etc.) O mai bună valorificare și diversificare a bazei materiale aflate în dotatarea centrelor de agrement Încheierea de parteneriate pentru creșterea gradului de ocupare a infrastructurii turistice cu autoritățile publice centrale și locale (Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Educației și Cercetării, operatori economici cu capital privat) Introducerea sistemului de clasificare din turism și pentru infrastructura turistică a Ministerului Tineretului și Sportului, în vederea dezvoltării ofertei de servicii de cazare accesibile și altor categorii de beneficiari Un segment important al turiștilor români preferă turismul intern Potential de creștere numeric având în vedere număr relativ mic la nivel național al altor capacitățide cazare pentru tineri (tabere, hosteluri) Tinerii reprezintă un aport foarte important în industria turismului Acces la surse de finanțare prin Programul Operaţional Regional 2021-2027 România a recuperat, de la aderarea la UE până în 2019, 21 de puncte din media de dezvoltare a Uniunii Europene (PIB/capita în PPS), de la 44% în 2007 la 65% în 2018 trendul menținându-se ascendent pentru perioada 2020-2024. Procentul de persoane cu risc de sărăcie sau excluziune socială a scăzut în continuare, până la 32,5% în 2018, cu toate acestea, unul din trei români este încă în pericol de sărăcie sau excluziune socială,

Trendul național descendent al natalității și implicit reducerea numărului de potențiali beneficiari ai infrastructurii turistice (copii de vârstă școlară) Reducerea numărului de practicanți ai sportului la nivel național poate afecta infrastructura turistică prin diminuarea numărului de cantonamente și tabere cu profil sportiv. Trendul ascendent în cazurile familiilor cu venituri medii de a efectua concediile împreună cu copii de vârstă școlară în destinații de vacanță din afara țării, fapt care generează o scădere a numărului de copii de care participă la tabere de odinhă/recreere. La nivel național, un număr mare de infrastructuri de turism nerentabile (indicat de un grad de utilizare scăzut) Un număr total de turiști tineri relativ mic înraport cu alte țări europene Decalaje mari în dezvoltarea regională: regiunea Bucureşti-Ilfov a ajuns la 144% din media UE a PIB pe cap de locuitor, la cealaltă extremă, regiunea Nord-Est (judeţele din Moldova de Nord) sunt la 39% din media UE. Diferenţele urban-rural creează inegalităţi de oportunităţi în rândul populaţiei. Riscul sărăciei a scăzut în oraşe, dar a rămas relativ constant în zonele rurale, de aproape cinci ori mai mare în comparaţie cu oraşele. Venitul mediu disponibil pentru un membru al gospodăriei în zonele urbane este de 1,9 ori mai mare decât în cele rurale. Existența riscului efectuării unor investiții neperformante din cauza lipsei unei strategii la nivel național de dezvoltare a patrimoniului de infrastructură turistică destinată turismului pentru copii și tineret (cu accent pe turismul școlar).

62

cel mai expuşi fiind familiile cu copii, şomerii, inactivii, lucrătorii atipici, romii, femeile în vârstă şi persoanele cu dizabilităţi Dezvoltarea capacităților de management a structurilor existente. Dezvoltarea de politici publice menite să susțină și să încurajezeturismului pentru copii și tineret.

63

MĂSURI PROPUSE PENTRU ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR STRATEGIEI

Pornind de la situația actuală și luând în considerare elementele analizei SWOT, strategia de dezvoltare a infrastructurii turistice este cea în care:

• punctele tari se vor consolida cantitativ (creșterea numărului de centre de agrement / baze turistice cu situație juridică certă, creșterea numărului de centre de agrement / baze turistice cu stare de funcționare bună care sunt situate în zonele cu potențial turistic și asigurarea regimului de funcționare permanentă);

• punctele slabe se vor ameliora (clarificarea situației juridice a centrelor cu situație incertă, investiții în centrele nefuncționale și redarea lor circuitului turistic, consultări cu autoritățile locale pentru asigurarea accesului la locații, consultări cu Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri – Direcția Generală Turism – în vederea definirii turismului pentru copii și tineret și cuprinderii lui în documentele programatice și strategice);

• oportunitățile vor fi valorificate (propunerea de proiecte de investiții în cadrul POR 2021-2027, instruirea resurselor umane ale DJST, DSTMB și centrelor de agrement / bazelor turistice pentru operarea și exploatare eficientă a infrastructurii turistice);

• amenințările vor fi monitorizate în vederea stabilirii de acțiuni care să reducă impactul pe care l-ar putea avea (plan de promovare și marketing care să concureze oferta privată de turism pentru copii și tineri, planificarea atentă a taberelor și activităților de agrement în corelare cu structura anului școlar stabilită de Ministerul Educației și Cercetării). Din perspectiva necesității unei bune colaborări și la nivel local, Direcțiile județene de sport și tineret vor coopera cu Inspectoratele Școlare Județene și Inspectoratul Școlar al Municipiului București.

În acest context, au fost definite măsurile concrete stabilite pentru fiecare dintre obiectivele specifice.

1. Evaluarea situației juridice și a stării materiale a centrelor de agrement și planificarea investițiilor necesare îmbunătățirii infrastructurii existente

   • centralizarea datelor cu privire la intabulări, drept de proprietate, drept de administrare, litigii

   • stabilirea listelor cu centrele de agrement / bazele turistice

     1. cu situație juridică clară (întabulate și cu toate datele corect înscrise în Cartea Funciară, întabulate dar care necesită corecturi ale datelor înscrise în Cartea Funciară)

     2. cu situație juridică clară dar neîntabulate

     3. cu situație juridică neclară – respectiv cele cu litigii care pot fi soluționate în favoarea MTS / DJST și cele cu litigii care nu pot fi soluționate favorabil în favoarea MTS / DJST și vor ieși din patrimoniul public

   • realizarea evaluărilor financiare ale bunurilor imobile aflate în proprietatea / administrarea DJST-urilor

   • centralizarea datelor și actualizarea informațiilor în inventarul domeniului public

   • stabilirea necesarului de lucrări și dotări în 2 scenarii, unul pentru atingerea starii generale satisfăcătoare și al doilea pentru atingerea stării generale bune

   • realizarea expertizelor tehnice și ale notelor conceptuale în vederea stabilirii bugetelor pentru lucrări și dotări

   • identificarea surselor de finanțare și întocmirea dosarelor de aplicație

2. Derularea de lucrări de reabilitare / modernizare / reamenajare în centrele de agrement și dotarea lor

   • realizarea documentațiilor tehnico-economice

   • obținerea avizelor și acordurilor necesare

   • contractarea lucrărilor

   • execuția lucrărilor și dotarea

   • recepționarea lucrărilor

   • să solicite și să obțină avize/autorizații de securitate la incendiu și protecție civilă, după caz.

3. Clasificarea centrelor de agrement ca structuri de primire turistice în baza standardelor dezvoltate de (sau în parteneriat cu) Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de afaceri / Direcția Generală Turism pentru a certifica nivelul de calitate a serviciilor de cazare și masă oferite

   • alcătuirea și transmiterea documentației de clasificare

   • completarea dotărilor și revizuirile spațiilor (după caz)

4. Dezvoltarea capacității de a gestiona activitatea generală în centrele de agrement prin asigurarea și/sau instruirea personalului de specialitate

   • evaluarea necesarului de competențe profesionale necesare

   • revizuirea organigramelor după caz

   • recrutarea și angajarea de personal nou și voluntari

   • instruirea personalului existent și nou, inclusiv a voluntarilor

   • analiza opțiunilor de gestionare a activității centrelor de agrement / bazelor turistice și elaborarea procedurilor operaționale, în concordanță cu Strategia Națională în domeniul politicii de tineret

     Obiectivele referitoare la creșterea accesibilității și vizibilității activităților de tabără din centrele de agrement ale MTS, precum și toate acțiunile care se referă la exploatarea infrastructurii și asigurarea standardelor de calitate pentru activitățile de tineret vor fi cuprinse în Strategia Națională în domeniul politicii de tineret.

     NECESARUL DE INVESTIȚII DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC

     MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII EXISTENTE PENTRU ATINGEREA UNUI NIVEL MINIM DE CONFORT PRIN INDEPLINIREA CERINTELOR LEGALE

     Având în vedere situația precarăîn care se află o parte însemnată din centrele de agrement și bazele turistice, neajunsurile din punctul de vedere al condițiilor de igienăși sănătate, disfuncționalitățile din circuitele interne, nesatisfacerea cerințelor din punct de vedere IGSU sau stadiul avansat de degradare în care se prezintă, satisfacerea cerințelor legale este măsura minimă care poate fi adoptatăîn cazul construcțiilor existente, pentru asigurarea unui grad minim de confort.

     În acest sens, se va realiza o analiză detaliată a fiecărui centru de agrement / bază turisticăpentru a identifica lipsurile și neajunsurile și pentru a stabili soluțiile tehnice optime pentru asigurarea cerințelor privind rezistența mecanicăși stabilitatea, siguranța în exploatare, securitatea la incendiu, igiena, sănătatea oamenilor, refacerea și protecția mediului, izolarea termică, hidrofugăși economia de energie și protecția împotriva zgomotului, după cum este detaliat mai jos:

     Cerinta A. – Rezistență mecanicăși stabilitate

     Se vor efectua lucrările necesare prevăzute în expertize tehnice, prin care se asigură în timp conformarea cu reglementările specifice funcțiunilor preconizate din punct de vedere al asigurării tuturor cerințelor fundamentale aplicabile construcțiilor pentru Cerința A – Rezistență și stabilitate a clădirilor prin consolidări și prin eliminarea insuficiențelor și a cauzelor insuficiențelor de mecanică, fizica și biologia construcției.

     La construcțiile existente se vor identifica și elimina următoarele tipuri de degradări, după caz:

     • degradările structurale

     • degradările de fizică a construcțiilor

     • degradările de biologia construcțiilor

     • degradările legate de îmbătrânirea generală a materialelor

     • degradările nestructurale

       Cerinta B – Siguranțaîn exploatare

       Construcțiile și spatiile adiacente acestora se vor adapta astfel încâtsă respecte cerințele privind siguranțaîn exploatare, care se referă la:

       1. Siguranƫa la circulaƫia pedestră:

          Se referă la protecƫia utilizatorilor împotriva riscului de accidentare în timpul deplasării pedestre în interiorul clădirilor și în spațiile publice din exterior,în vecinătatea și incinta clădirilor, după caz.Se va asigura prin montarea de pardoseli antiderapante în spațiile de circulație și cele exterioare.

          Se va acorda atenție deosebită siguranței cu privire la circulația exterioară, undese vor diferenția circulațiile pietonale de cele auto sau destinate bicicliștilor, și vor fi libere de obstacole.Scările și/sau rampele exterioare se vor proteja cu balustrade de protecție conform normelor în vigoare.

          Se vor revizui circulațiile interioare pe orizontalăși verticală astfel încâtsă se respecte normele în vigoare, se vor înlocui finisajele existente inadecvate cu finisaje antiderapante. Scările și rampele vor fi prevăzute cu balustradă de protecție conform normelor. Pardoselile interioare neadecvate se vor înlocui complet cu pardoseli de calitate superioară – piatră naturală antiderapantă, plăci ceramice,parchet din lemn triplustratificat etc. cu proprietăți antiderapante. Traseele pietonale vor fi continue și fără denivelări.

          Clădirile vor fi adaptate la necesitățile persoanelor cu dizabilități, atât ale persoanelor cu deficiențe locomotorii cât și ale celor cu deficiențe de văz sau auz, conform legislației în vigoare. Se vor amenaja trasee speciale pentru persoanele cu dizabilități, atât în interior cât și în exterior, se vor amplasa marcaje de atenționare în dreptul obstacolelor și se vor echipa clădirile corespunzător asigurării accesului oricărei persoane.

       2. Siguranƫa la circulaƫia cu mijloace mecanice

          Se vor propune ascensoare de persoane pentru circulația pe verticalăîntre nivele, acolo unde legislația prevede acest lucru. Cabina liftului va permite accesul persoanelor aflate în scaun cu rotile (ușă cu lățime de 90cm). În situații particulare,unde nu se impune amplasarea unui lift, clădirile vor fi dotate cu dispozitive mobile de transport cu șenile cu platforme elevatoarepentru persoanele cu deficiențe locomotorii.

       3. Siguranƫa la utilizarea instalaƫiilor

          Se vor realiza lucrările necesare în vederea satisfacerii cerințelor de siguranță la utilizarea instalațiilor, conform normelor în vigoare.

       4. Siguranƫa cu privire la lucrările de întreținere

          Acolo unde situația o impune, se vor prevedea balustrade/parapeți de protecție la terase exterioare/acoperișuri terasă, se vor monta plinte de protecție la toate pardoselile, se vor face dotări cu echipamente tehnice pentru lucrările de întreținere, se vor monta borduri perimetrale la spațiile de circulație pietonalăși/sau carosabile.

       5. Siguranƫa cu privire la intruziuni si efracƫii

       Se vor monta sisteme de supraveghere video, sisteme de control acces și sisteme antiefracție.

       Cerința C- Securitate la incendiu și protecția civilă

       În cazul clădirilor existente, dacă situația o impune, se vor aduce modificări în vederea conformării la foc a clădirilor și se va obține autorizația de securitate la incendiu, conform legislației în vigoare.

       În toate cazurile, în funcție de specificul construcțiilor, se vor asigura numărul căilor și fluxurilor de evacuare,se va asigura stabilitatea la foc a construcțiilor, se va asigura limitarea propagării incendiului în interiorul compartimentului de incendiu și către vecinătăți, se va asigura evacuarea în condiții de siguranță a utilizatorilor, se vor echipa clădirile cu instalații specifice de semnalizare, limitare și stins incendiu, se va verifica dacă se încadrează în prevederile Hotărârii Nr. 862/2016 pentru aprobarea categoriilor de construcții la care este obligatorie realizarea adăposturilor de protecție civilă, precum și a acelor la care se amenajează puncte de comandă de protecție civilă, conform legislației în vigoare.

       Cerinta D – Igiena, sănătatea oamenilor, refacerea și protecția mediului

       În cazul refuncționalizării infrastructurii existente, funcțiunile propuse nu vor genera noxe, emisii de gaze sau alți factori de poluare, peste limitele admise conform legislației în vigoare.

       Se va asigura ventilarea și iluminatul natural și/sau artificial a tuturor spațiilor în vederea desfășurării în condiții optime a activităților existente.

       Se vor asigura toate utilitățile necesare unui confort ridicat în spatiile existente.

       Deșeurile vor fi colectate selectiv atât în interior, cât și în exterior. Se vor amplasa pubele ecologice exterioare subterane pentru colectare selectivă.

       Propunerile care vizează construcțiile existente vorurmări să includă tehnologii nepoluante, materiale de construcție naturale, ecologice, minerale, cu impact scăzut asupra mediului înconjurător și produse cu emisii reduse de CO2. Prin folosirea acestor materiale, respectiv eliminarea substanțelor chimice, poluante, se va urmări îmbunătățirea calității aerului interior. La construcțiile existente unde este prezentă igrasia, una din cele mai importante faze ale intervențiilor va fi de eliminare a acesteia, cât și de eliminare a degradărilor biologice, ajutând la îmbunătățirea mediului înconjurător și a aerului din interiorul clădirilor.

       La construcțiile existente se vor înlocui toate instalațiile interioare și exterioare defectuoase.

       În toate situațiile se vor propune soluții performante în vederea eficientizării clădirilor din punct de vedere energetic prin:

   • utilizarea materialelor/straturilor termo- și fonizolante;

   • folosirea sistemelor de iluminat cu LED, cu consum redus de energie; solutii eficiente pentru încălzirea și răcirea spațiilor pentru eficiență sezonieră mărită (ex: instalații de climatizare cu funcționare în detență directă);

   • pentru asigurarea aerului proaspăt în spațiile în care se impune acest lucru sevor prevede centrale de ventilare cu recuperator de căldură);

   • instalațiile interioare vor îndeplini cerințe esențiale de calitate și criterii de performanță, inclusiv Cerința D-igienă, sănătate și mediu, prin aceea că instalațiile vor avea posibilități de curățare și întreținere care să împiedice apariția și dezvoltarea substanțelor nocive sau insalubre în spațiile deservite. Instalațiile propuse vor asigura stabilitatea și uniformitatea temperaturii aerului interior;

   • nu se vor deversa în canalizare produse poluante.

     În toate situațiile, soluțiile propuse vor urmări: protecția calității apelor, protecția aerului, protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor, protecția împotriva radiațiilor, protecția solului și a subsolului, protecția ecosistemelor terestre și acvatice, gospodărirea deșeurilor generate pe amplasament, gospodărirea substanțelor și preparatelor chimice periculoase, după caz.

     Cerința E – Izolarea termică, hidrofugă și economia de energie

     Pentru construcțiile existente, în cazul în care anvelopa nu este izolată corespunzător, se vor identifica soluțiile potrivite în vederea termoizolării anvelopei conform standardelor în vigoare: se vor izola construcțiile atât în plan vertical, cât și în plan orizontal, și se vor elimina toate punțile termice. În cazuri particulare în care termoizolarea la exterior periclitează componente arhitecturale valoroase ale construcțiilor existente, se vor propune soluții de termoizolare la interior, cu materiale speciale.

     În toate situațiile se vor propune tâmplării exterioare cu o bună izolare termică și geamuri cu sticlă termo-fonoizolantă.

     La construcțiile existente se vor propune soluții de hidroizolare în cazul în care nu există hidroizolații, sau hidroizolațiile existente sunt ineficiente.

     Construcțiile noi vor fi termoizolate și hidroizolate cu materiale performante, de calitate superioară.

     În toate cazurile, se vor realiza studii de performanță energetică prin care se vor detalia soluțiile de termoizolare ale construcțiilor.

     Cerinţa F – Protecția împotriva zgomotului

     În toate situațiile, se vor propune tâmplării exterioare care să asigure izolarea fonică corespunzătoare.

     La exterior se vor propune bariere vegetale pentru diminuarea zgomotului înspre și dinspre obiectivele de investiție, în funcție de particularitățile sitului, daca situația o impune.

     EXTINDEREA SI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII EXISTENTE PENTRU ATINGEREA UNUI NIVEL RIDICAT DE CONFORT

     Pentru asigurarea unui nivel ridicat de confort în cadrul infrastructurii de cazare existente,pe lângă asigurarea cerințelor esențiale se vor realiza următoarele:

     • refuncționalizarea și recompartimentarea spațiilor existente în vederea asigurării unor funcțiuni noi, complementare celor existente, atât pentru serviciile de cazare și servire a mesei, cât și pentru defășurarea activităților de educație nonformală, agrement și sport;

     • extinderea pe orizontală sau verticală a infrastructurii existente, prin etajări, mansardări, corpuri noi de clădire;

     • refațadizări cu materiale de calitate superioară, care săîmbunătățească aspectul exterior al clădirilor, cu acordarea unei atenții deosebite integrării în specificul local și compatibilizarea aspectului arhitectural cu funcțiunile existente sau propuse;

     • dotarea și echiparea construcțiilor cu echipamente și dotări moderne, performante,care să satisfacă standardele actuale, inclusiv nevoile persoanelor cu deficiențe;

     • reamenajarea spațiilor exterioare existente și/sau extinderea acestora cu spații exterioare noi; se va acorda o atenție deosebită funcționalității spațiilor exterioare,urmărindu-se amenajarea unor zone distincte dedicate, după cum urmează:

       • spații verzi amenajate cu vegetație joasă, medie și înaltă;

       • zone dedicate pentru joacă pentru toate categoriile de vârstă, în funcție de specificul centrului;

       • zone dedicate activităților sportive: terenuri de sport multifuncționale/ de tenis/ de badmington/de fotbal/de volei/tenis de masă etc., piste pentru biciclete, trasee pentru cățărat/tiroliene,după caz;

       • amfiteatre în aer liber;

       • puncte/platforme de belvedere;

       • zone special amenajate pentru focuri de tabără;

       • amenajări specifice în zonele cu acces la cursuri de apă/lacuri/plaje;

       • trasee dedicate circulației auto și pietonale și platforme de parcare pentru vizitatori/utilizatori/personal administrativ;

       • dotarea și ehiparea spațiilor exterioare cu mobilier urban(bănci, coșuri de gunoi pentru colectare selectivăetc.), echipamente de sport și joacă (inclusiv pentru persoanele cu deficiențe),echipamente de orientare și informare;

       • iluminatul exterior al diferitelor zone funcționale.

     *In toate cazurile, în amenajarea spațiilor exterioare se va acorda o atenție deosebită valorificării cadrului natural existent. Intervențiile vor fi non-invazive, se vor respecta principiile de protecția a mediului și se va pune accent pe specificul locului.

     ASIGURAREA UNEI GAME VARIATE DE ACTIVITĂTI DE AGREMENT

     Se va realiza o analiză detaliată a funcțiunilor existente în cadrul centrelor de agrement și, în funcție de nevoile identificate, de amplasamentul și specificul fiecărui centru, se vor analiza posibilitățile de extindere cu funcțiuni noi care să satisfacă nevoile utilizatorilor în ceea ce privește posibilitățile de a desfășura o gamă cât mai variată de activități de agrement.

     În toate situațiile se va analiza posibilitatea extinderii infrastructurii cu spații dedicate, interioare și exterioare, în care să se poată desfășura următoarele tipuri de activități:

   • activități sportive în săli de sport,în aer liber pe terenuri de sport sau trasee special amenajate sau, la exterior pe timpul sezonului rece, în baloane gonflabile;

   • activități de creație/artistice/vocaționale(pictură, fotografie, olărit, grafică,sculptură,teatruetc.) desfășurate în spații interioare: în ateliere/studiouri/spații multifuncționale, săli de spectacole etc.;

   • activități de creație/artistice/vocaționale desfășurate în spații exterioare:amfiteatre în aer liber, foișoare, platforme special amenajate etc.;

   • activități de socializaredesfășurate în interior: în cluburi sau discoteci, în săli multifuncționale, în săli de conferințe sau cluburi de lectură;

   • activități de socializare desfășurate în exterior: în spații de joacă, spații pentru sport și spații verzi special amenajate;

   • activități recreative:

• jocuri de masă desfășurate în spatii multifuncționale(șah, cărți, table, monopoly etc.);

• activități recreative:jocuri interactive în spații special amenajate-săli de joc(biliard, fotbal de masă, jocuri arcade);

• activități recreative:dansuri în spatii special amenajate(sală de dans);

• activități științifice desfășurate în laboratoare, săli de lectură și săli de conferințe sau în exterior în zone special amenajate(amfiteatru în aer liber etc.);

• activități recreative desfășurate la exterior:picnic, foc de tabără;

• activități de cercetare a florei,faunei și mediului înconjurător desfășurate în exterior, acolo unde situația o permite, inclusiv activități de cercetare/recreative prin studiul bolții cerești, cu ajutorul echipamentelor specifice:telescoape astronomiceetc.;

• activități de manufactură desfășurate în ateliere special amenajate în interior sau în aer liber;

• vizualizări de proiectii în spații special amenajate:săli media, săli de proiecții, cinema în aer liber etc.;

• cursuri recreative pe tematici diverse precum cursuri de gătit,cu utilizarea spațiilor și echipamentelor din dotarea centrelor,cursuri de dansetc.;

METODOLOGIA SI PLANUL DE LUCRU PROPUS PENTRU ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR

În toate situatiile, în cazul construcțiilor existente asupra cărora este nevoie să se intervină, se vor realiza studii și expertize de specialitate în baza cărora se vor stabili direcțiile de intervenție. Studiile și documentațiile vor fi realizate de echipe multidisciplinare de specialiști, sub coordonarea unui șef de proiect care se va asigura de corelarea tuturor informațiilor pe specialități și includerea concluziilor și recomandărilor studiilor în documentațiile tehnico-economice elaborate.

Pentru fiecare amplasament se vor elabora, după caz, următoarele studii/expertize/documentații:

• documentație cadastrală;

• studiu topografic;

• studiu geotehnic;

• studiu hidrologic;

• releveul clădirilor existente;

• expertiză tehnică la imobilele existente la care se prevăd intervenții;

• alte studii necesare pentru realizarea unor documentații de intervenții: expertiză biologică, studiu de parament, studiu de componente artistice etc.;

• studii pentru avize de mediu (inclusiv studiu de schimbăriclimatice, evaluarea impactului asupra mediului);

• documentație de avizare a lucrărilor de intervenții (D.A.L.I.) pentru construcții existente,studiu de fezabilitate (S.F.) pentru construcții noisau studiu de fezabilitate cu elemente de D.A.L.I.în cazul în care se propun investiții noi în completarea infrastructurii existente;

• documente pentru obținerea avizelor și acordurilor solicitate în certificatul de urbanism;

• documentație tehnică pentru autorizația de construire (D.T.A.C.) care este extras a proiectului tehnic și a detaliilor de execuție (P.Th.-D.E.);

• documentație tehnică pentru organizarea execuției lucrărilor (D.T.O.E.) care se elaboreazăîn paralel cu documentația D.T.A.C.;

• proiect tehnic de execuție a lucrărilor, detalii de execuție, caiete de sarcini și documentatie economică;

• audit energetic;

• proiect As Built;

• studiu coexistență rețele existente;

• alte documentații tehnice / studii, după caz.

Situații particulare:

Cu ocazia analizei situației existente a centrelor de agrement / bazelor turistice aflate în administrarea Ministerului Tineretului și Sportului, au fost identificate situații particulare pentru care strategia

prevede soluții specifice suplimentare față de cele menționate la punctele anterioare, în vederea îndeplinirii obiectivelor:

În funcție de problemelw particulare identificate la aceste centre, ele se grupează în centre aflate în zone de protecție, centre fără utilități sau cu grupuri sanitare amplasate în exterior, conform listei de mai jos:

1. Centre în care lipsesc utilitățile și în care grupurile sanitare sunt amplasate în exterior:

   Centre în care lipsesc utilitățile:

   • Centrul de agrement Timișul de Jos, Predeal, Brașov: Cabana tip L, Căsuțe lemn tip CAMPING C, Vila 4, Garaj Vila 8;

   • Centrul de agrement Brădet, Brașov: Atelier, Cabină poartă, Magazie Alimente, Grup sanitar – fosă septică;

   • Centrul de agrement Zizin, Tărlungeni, Brașov: Vila 1.

     Centre cu grupuri sanitare în exterior:

   • Centrul de agrement Roica – Cabana Covasna, Galda de Jos, Alba

   • Centrul de agrement Tamina, Predeal, Brașov

   • Centrul de agrement Timișul de Jos, Predeal, Brașov

   • Centrul de agrement Căprioara Valea Seacă, Valea Seacă, Iași

   • Centrul de agrement Muncel I, Mogoșești-Siret, Iași

   • Centrul de agrement Strunga, Strunga, Iași

     În cazul acestor centre, strategia prevede solicitarea certificatelor de urbanism, inclusiv pentru branșamente și utilități, respectiv obținerea tuturor avizelor și autorizațiilorde branșareși racordare, în paralel cu întocmirea documentațiilor tehnice.

2. Centre aflate în zone de protecție

   Pentru centrele de agrement și bazele turistice aflate în zonele de protecție a monumentelor istorice se va coopta în echipa de proiectare personal de specialitate cu atestare de la Ministerul Culturii, în vederea întocmirii documentațiilor specifice pentru autorizarea lucrărilor și pentru proiectele tehnice. Este cazul centrelor de agrement Luminița din Eforie Nord și 2 Mai, ambele în județul Constanța și al Complexului Lahovari din București.

   Centre aflate în zone de protecție a cursurilor de apă / sau în zona de protecție a liniilor de cale ferată:

   • Centrul de agrement Moșteni, Schitu, Olt – lac acumulare

   • Centrul de agrement Blasova, Frecăței, Brăila

   • Centrul de agrement Școlara Urvis, Țoimi, Bihor

   • Centrul de agrement Școlara Bratca, Bratca, Bihor

   • Centrul de agrement Școlara Ocna Sibiului, Ocna Sibiului, Sibiu

   • Sala Atletism, Tulcea, Tulcea

În cazul centrelor aflate în zona de protecție față de cursuri sau ochiuri de apă, se vor elabora studii hidrologice de către specialiști atestați. Se impune analiza unor măsuri suplimentare de protecție față de zonele cu risc (ex: risc de inundabilitate), respectiv luarea măsurilor corespunzătoare de protecție fonică față de calea ferată.

PRIORITIZAREA ACȚIUNILOR

În contextul socio-economic actual și ținând cont de toate elementele ce definesc starea actuală a infrastructurii turistice a MTS, s-au prioritizat acțiunile concrete ce înglobează măsurile necesare îndeplinirii obiectivelor specifice, în funcție de următoarele criterii:

• Situația juridică a infrastructurii;

• Potentialul turistic al zonei în care se află infrastructura;

• Statusul actual al infrastructurii – centre funcționale sau nefuncționale;

• Disponibilitatea surselor de finanțare;

• Restricții / condiționalități impuse de sursele de finanțare;

1. Având în vedere că pentru orice investiție, indiferent de sursa finanțării, trebuie ca imobilul vizat să aibă o situație juridică clară, astfel încât să se asigure îndeplinirea criteriilor de eligibilitate ale finanțatorului (oricare ar fi acesta) referitoare la dreptul de a face investiții, din lista centrelor de agrement s-au selectat acele centre care nu au litigii care să vizeze imobilul / imobilele. Pentru cele care au litigii este necesară expertiza juridică la finele căreia se poate stabili dacă centrele rămân la MTS sau revin celor care au deschis litigiile.

2. Din lista centrelor fără litigii s-au selectat centrele întabulateși, cu titlu de excepție, cele care deși nu sunt intabulate încă nu au probleme juridice care să împiedice acest lucru, iar pentru acestea investiția va cuprinde și documentația de cadastrare (este cazul celor două centre din județul Constanța).

3. Din lista centrelor astfel rezultate s-au selectat cele au potențial mare de a atrage vizitatori,fiind amplasate în zone turistice recunoscute.

4. Pentru aceste centre s-a analizat necesarul de investiții și încadrarea în cerințele specifice (valorice și ca tip de acțiuni) ale surselor de finanțare disponibile în prezent pe piață, programele operaționale din perioada de programare 2014-2020.

5. O ultima filtrare s-a făcut pentru proiectele finanțabile prin POAT pentru care una dintre condițiile de eligibilitate este să fie maxim 2 centre pe regiune.

   Astfel au rezultat:

   • un plan de acțiune pe termen scurt, care include proiecte ale centrelor cu situație juridică clară și în stare de funcționare, ce pot fi propuse spre finanțare în cadrul POAT 2014-2020 + POR 2021-2027, în contextul creat de OUG nr. 88/2020privind instituirea unor măsuri, precum și acordarea unui sprijin financiar pentru pregătirea portofoliului de proiecte în domenii strategice considerate prioritare pentru perioada de programare 2021-2027, destinat finanțării prin Programul operațional Asistență tehnică 2014-2020 (POAT 2014-2020) și Programul operațional Infrastructură mare 2014-2020 (POIM) și proiecte ce pot fi propuse spre finanțare la Compania Națională de Investiții;

   • un plan de acțiune pe termen mediu ce include centrele cu situație juridică clară sau posibil de a fi clarificată, funcționale și nefuncționale, pentru care se estimează ca posibilă sursă de finanțare POR 2021 – 2027, în funcție de criteriile pe care aceste programe regionale le vor stabili în perioada care urmează;

   • un plan de acțiune pe termen lung, ce include centrele cu situație juridică incertă pentru care MTS trebuie să facă demersurile de clarificare (resurse financiare, juridice și tehnice sunt necesare);

PLAN DE ACȚIUNI PE TERMEN SCURT

În urma aplicări filtrelor sus-menționate a rezultat lista de acțiuni pe termen scurt, concretizată în fișe de investiții / note conceptuale ce urmează să fie transmise spre analiză autorităților de management ale programelor de finanțare, respectiv către ADR-urile din cele 7 regiuni de dezvoltare și regiunea București-Ilfov și către Compania Națională de Investiții.

Cu titlu de excepție față de strategia de prioritizare prezentată anterior, pe lista acțiunilor pe termen scurt se află:

• 2 centre de agrement care nu sunt întabulate, dar au situația juridică clară, fără litigii, pentru care întabularea se poate face ca activitate în proiect;

• 1 centru de agrement nefuncțional (Băile Herculane), cu situație juridică clară, întabulat, inclus în lista scurtă datorită amplasării sale într-o zonă cu potențial turistic și balnear deosebit de atractiv;

• Complexul Lahovari, căruia i se va schimba destinația din sediu secundar al MTS în centru de agrement, inclus în lista scurtă datorită amplasării sale într-o zonă cu potențial turistic și cultural deosebit de atractiv.

Planul de acțiuni pe termen scurt include elaborarea documentațiilor tehnico-economice, finanțate din POAT 2014 – 2020, pentru următoarele centre de agrement:

Nr crt

Perioada de Sursa de finanțare implementare

Centrul de agrement

Localizare

1. Centrul de agrement

   „Luminița„

2. Centrul de agrement „2

   Oraș Eforie (stațiunea Eforie Nord), Jud.

   Constanța

   Com. Limanu, sat 2 Mai,

   2020 – 2021

   POAT 2014 – 2020

   POAT 2014 – 2020

   Mai”

3. Centrul de agrement

   jud. Constanța 2020 – 2021

   POAT 2014 – 2020

   „Brădișor” Com. Mălaia, jud.

   Vâlcea

4. Centrul de agrement

   „Cozia” Oraș Călimănești, jud.

   Vâlcea

   2020 – 2021

   2020 – 2021

   POAT 2014 – 2020

5. Centrul de agrement

   „Băile Herculane”

6. Centrul de agrement

Oraș Băile Hercula, jud.

Caraș-Severin 2020 – 2021

Com. Orăștioara de Sus,

POAT 2014 – 2020

POAT 2014 – 2020

„Costești”

Sat Costești, jud.

Hunedoara

2020 – 2021

Nr			Perioada de	Sursa de finanțare
crt	Centrul de agrement	Localizare	implementare
7	Centrul de agrement			POAT 2014 – 2020
	„UABS Șuncuiuș”	Com. Șuncuiuș, Sat Șuncuiuș, jud. Bihor	2020 – 2021
8	Centrul de agrement			POAT 2014 – 2020
	„Sângeorz-Băi”	Oraș Sângeorz-Băi, jud. Bistrița-Năsăud	2020 – 2021
9	Centrul de agrement „Bușteni, Vila Șoimul”	Oraș Bușteni, jud. Prahova	2020 – 2021	POAT 2014 – 2020
10	Centrul de agrement „Amara”	Oraș Amara, jud. Ialomița	2020 – 2021	POAT 2014 – 2020
11	Centrul de agrement „Păltiniș”	Mun. Sibiu, Păltiniș, jud. Sibiu	2020 – 2021	POAT 2014 – 2020
12	Centrul de agrement „Râu Sadului”	Com. Râu Sadului, jud. Sibiu	2020 – 2021	POAT 2014 – 2020
13	Centrul de agrement „Sălătruc”	Oraș Dărmănești, Sat Sălătruc, jud. Bacău	2020 – 2021	POAT 2014 – 2020
14	Centrul de agrement „Valea Budului”	Com. Mărgineni, Sat Valea Budului, jud. Bacău	2020 – 2021	POAT 2014 – 2020
15	„Centrul de Agrement Arbănași – judetul Buzău”	Comuna Beceni, Sat Arbănași, jud. Buzău	2020 – 2022	CNI
16	„Centrul de Agrement Bucșoaia – judetul Suceava”	Orașul Frasin, jud. Suceava	2020 – 2022	CNI
17	„Centrul de Agrement Gălăciuc – judetul Vrancea”	Localitatea Tulnici, jud. Vrancea	2020 – 2022	CNI
18	„Centrul de Agrement		2020 – 2022	CNI

Tazlău – judetul Neamț” Comuna Tazlău, jud.

Neamț

19 „Centrul de Agrement Vila Klaus – județul Caraș-

Severin”

Comuna Văliug, jud.

Caraș-Severin

2020 – 2022 CNI

Nr			Perioada de	Sursa de finanțare
crt	Centrul de agrement	Localizare	implementare
20	Centrul Lahovari	Mun. București	2021-2024
21	Casa de Cultură a Studenţilor Bucureşti	Mun. București	2021-2024
22	Reabilitare și modernizare CCSS TEI	Mun. București	2021-2024

Pentru toate aceste proiecte se vor elabora studiile de fezabilitate și proiectele trehnice, care vor fundamenta necesarul de lucrări de reabilitare, modernizare, extindere a centrelor de agrement, în scopul asigurării serviciilor de cazare, servire a mesei și desfășurare adecvatăa activităților de agrement. Pentru toate centrele se vor prevedea măsuri specifice de accesibilizare pentru persoanele cu deficiențe, măsuri de eficiență energetică și utilizare durabilă a resurselor regenerabile de energie, măsuri de conformare cu cerințele IGSU.

Finanțarea investițiilor se va face din alocarea financiară aferentă perioadei de programare 2021 – 2027, identificarea precisă a surselor de finanțare se va face ulterior și se va aproba pron Ordin de ministru în condițiile legii.

PLAN DE ACȚIUNI PE TERMEN MEDIU ȘI LUNG

Mai jos se regăsesc listele cu centrele de agrement pentru care se vor urmări sursele de finanțare disponibile pe termen mediu și lung, respectiv programe operaționale și guvernamentale aferente perioadei de programare 2021 – 2027:

nr crt	județ	centru de agrement / bază turistică	funcțional	întabulat	sursa de finanțare
1	ALBA	C.A. Arieșeni	da	Neintabulat	urmează să fie identificată
2	ALBA	C.A. Roica	da	Intabulat
3	ARGEȘ	C.A. Corbeni	da	Neintabulat
4	ARGEȘ	C.A. Nucșoara	da	Neintabulat
5	ARGEȘ	BT Pitești	da	Neintabulat
6	BIHOR	UABS Oradea	da	Intabulat
7	BIHOR	CAT Remeți	da	Neintabulat
8	BIHOR	CAT Valea Brătcuței	da	Neintabulat
9	BRĂILA	C.A. Lacu Sărat	da	Intabulat
10	BRAȘOV	C.A. Predeal	da	Neintabulat
11	BUZĂU	C.A. Arbănași	da	Intabulat
12	BUZĂU	C.A. Poiana Pinului	da	Intabulat
13	CARAȘ-SEVERIN	C.A. Râul-Alb	da	Intabulat
14	CONSTANȚA	C.A. New Paradise	da	Neintabulat

nr crt	județ	centru de agrement / bază turistică	funcțional	întabulat	sursa de finanțare
15	COVASNA	C.A. Pădureni	da	Intabulat
16	DOLJ	Youth Hostel Griffon şi BT Craiova	da	Intabulat
17	GALAȚI	BT Tineret	da	Neintabulata
18	GORJ	C.A. Săcelu	da	Neintabulat
19	HUNEDOARA	C.A. Căprioara	da	Intabulat
20	HUNEDOARA	C.A. Costești	da	partea neintabulata
21	HUNEDOARA	B.T. Deva	da	Intabulat
22	IAȘI	C.A. Muncel I	da	Intabulat
23	MARAMUREȘ	C.A. Mara	da	Intabulat
24	MEHEDINȚI	C.A. Drobeta	da	Intabulat
25	MUREȘ	BT Mureșul	da	Intabulat
26	MUREȘ	C.A. Sovata 1	da	Intabulat
27	MUREȘ	C.A. Sovata 2	da	Intabulat
28	NEAMȚ	C.A. Oglinzi	da	Intabulat
29	NEAMȚ	C.A. Cozla	da	Intabulat
30	PRAHOVA	C.A. Sinaia – Vila Casa Elevilor	da	Intabulat
31	PRAHOVA	C.A. Cheia – Vila Brădet	da	Neintabulat
32	SATU-MARE	C.A. Ştrand	da	Intabulat
33	SIBIU	C.A. Ocna Sibiului	da	Intabulat
34	SIBIU	C.A. Cisnădioara	da	Intabulat
35	SIBIU	C.A. Săliște	da	Intabulat
36	TELEORMAN	C.A. Dunărica	da	Neintabulat
37	TELEORMAN	BT Valahia	da	Neintabulat
38	TIMIȘ	C.A. Chevereșu Mare	da	Intabulat
39	TIMIȘ	C.A. Poieni Strâmbu	da	Intabulat
40	TIMIȘ	Baza Turistică Timișoara	da	Intabulat
41	TULCEA	C.A. Sulina (Briza Mării)	da	Neintabulat
42	TULCEA	C.A. Babadag (Sinaia Dobrogei)	da	Intabulat
43	VÂLCEA	C.A. Căciulata	da	Intabulat
44	VÂLCEA	BT	da	Intabulat
45	VASLUI	C.A. Poiana Căprioarei	da	Neintabulat
46	VASLUI	BT Podul Înalt	da	Neintabulat
47	VRANCEA	C.A. Gălăciuc	da	Intabulat
48	VRANCEA	BT Focșani	da	Neintabulat

nr crt	județ	centru de agrement / bază turistică	funcțional	sursa de finanțare
1	ALBA	Poiana Vadului	nu

nr crt	județ	centru de agrement / bază turistică	funcțional	sursa de finanțare
2	ALBA	Garda	nu	urmează să fie identificată
3	ALBA	Albac	nu
4	ALBA	Abrud	nu
5	ALBA	Taut	nu
6	ALBA	Sugag	nu
7	ARGES	Pauleasca	nu
8	ARGES	Valea Mare	nu
9	BACAU	Poiana Sărată	nu
10	BACAU	Geamăna	nu
11	BACAU	Valea Uzului	nu
12	BIHOR	CAT Urvis	nu
13	BIHOR	CAT Nucet	nu
14	BISTRIȚA-NĂSĂUD	Telciu	nu
15	BISTRIȚA-NĂSĂUD	Fiad	nu
16	BISTRIȚA-NĂSĂUD	Valea Mare	nu
17	BISTRIȚA-NĂSĂUD	Valea Blasnei	nu
18	BISTRIȚA-NĂSĂUD	ColibiȚa	nu
19	BISTRIȚA-NĂSĂUD	Baza Turistică	nu
20	BRĂILA	Blasova	nu
21	BRAȘOV	Zizin	nu
22	BRAȘOV	Timișu de Jos	nu
23	BRAȘOV	Timișu de Sus – transmis parțial CL Mun. Brașov prin HG 654/2011, ceea ce a rămas este nefuncțional	nu
24	BRAȘOV	Brădet	nu
25	BRAȘOV	Sâmbăta de Sus	nu
26	BUCUREȘTI-IF	Stejarul	nu
27	BUCUREȘTI-IF	Mogoșoaia	nu
28	BUCUREȘTI-IF	Cernica	nu
29	BUZĂU	Fisici	nu
30	CARAȘ-SEVERIN	Vila Klaus	nu
31	CARAȘ-SEVERIN	Brebu Nou	nu
32	CARAȘ-SEVERIN	Ciresnaia	nu
33	CARAȘ-SEVERIN	Valea Minișului	nu
34	CARAȘ-SEVERIN	Delinești	nu
35	CARAȘ-SEVERIN	Maciova	nu
36	CARAȘ-SEVERIN	Jervani	nu
37	CONSTANTA	,,Casa de Piatră''-Eforie Sud	nu
38	DAMBOVITA	Bucșani	nu
39	DAMBOVITA	Cobia	nu
40	DOLJ	CA Danubiu Calafat	nu

nr crt	județ	centru de agrement / bază turistică	funcțional	sursa de finanțare
41	HARGHITA	Băile Homorod – transmis parțial CJ Harghita prin HG 54/2012, ceea ce a rămas este nefuncțional	nu
42	HUNEDOARA	Brădăţel	nu
43	HUNEDOARA	Ohaba	nu
44	HUNEDOARA	Bulzeşti de Sus	nu
45	IALOMIȚA	C.A. Amara – căsuțe	nu
46	IAȘI	Muncel II	nu
47	IAȘI	Ciric	nu
48	IAȘI	Strunga	nu
49	MEHEDINȚI	CA Orșova	nu
50	MEHEDINȚI	CA Cazane	nu
51	NEAMT	Bicaz	nu
52	OLT	Mosteni	nu
53	OLT	Vitomirești	nu
54	PRAHOVA	Sinaia Vila 1 și 3 concesionată	nu
55	PRAHOVA	Bușteni Vila Fraga	nu
56	PRAHOVA	Cheia Bloc alim + mansardă	nu
57	PRAHOVA	Cheia Vila Cumpăna	nu
58	PRAHOVA	Cheia Vila Scărișoara	nu
59	PRAHOVA	Telega	nu
60	PRAHOVA	Voila	nu
61	PRAHOVA	Păulești	nu
62	PRAHOVA	Izvoarele	nu
63	PRAHOVA	Suzana	nu
64	PRAHOVA	Ștefești Vila nr.2	nu
65	PRAHOVA	Slănic Corp A	nu
66	SĂLAJ	Izovoarele Barcăului Tușa	nu
67	SATU MARE	Tarna	nu
68	SATU MARE	Livada	nu
69	SATU MARE	Vrăticel	nu
70	SUCEAVA	Rusca	nu
71	SUCEAVA	Baza Turistica Bucovina	nu
72	TIMIȘ	Poieni Sat	nu
73	TIMIȘ	Bogda	nu
74	TIMIȘ	Herneacova	nu
75	VÂLCEA	Arutela	nu
76	VÂLCEA	Lotru	nu
77	VASLUI	Talasmani	nu
78	VRANCEA	Coteşti	nu
79	VRANCEA	Soveja	nu

nr crt	județ	centru de agrement / bază turistică	funcțional	sursa de finanțare
80	ARGES	Stoenești	nu
81	BIHOR	CAT Roșia	nu
82	BOTOȘANI	Luceafărul	nu
83	BUCUREȘTI-IF	Pustnicul I	nu
84	BUCUREȘTI-IF	Pustnicul II	nu
85	CARAȘ-SEVERIN	Poiana Mărului	nu
86	GALATI	Gârboavele	nu
87	GALATI	Buciumeni	nu
88	HUNEDOARA	Hotel Flora	nu
89	HUNEDOARA	Lăpuşnic	nu
90	IASI	Valea Seacă	nu
91	IASI	Bucium	nu
92	NEAMT	Tazlău	nu
93	PRAHOVA	Cheia Vila Brândușa	nu
94	SIBIU	Nou Săsesc	nu

ACȚIUNI DE INFORMARE, MARKETING ȘI CONSULTARE PUBLICĂ

Succesul unei strategii naționale și a proiectelor generate prin adoptarea acestui tip de demers administrativ, la nivel guvernamental, depinde în mare măsură de participarea grupurilor ţintă la implementarea acestuia.

În contextul elaborării Strategiei de dezvoltare a infrastructurii turistice a Ministerului Tineretului și Sportului din România pentru perioada 2020 –2025, informarea generală, pe înţelesul tuturor, prin canale adecvate de comunicare,este o condiție esenţială pentru succesul implementării.

Dialogul social, inclusiv prin mijloacele dialogului structurat cu tinerii şi organizaţiile acestora, cu cercetătorii în domeniul tineretului şi cu decidenţii politici de la nivel central, regional și local, la care Consiliul Uniunii Europene a convenit împreună cu Statele Membre, prin Rezoluţia Consiliului Uniunii Europene și a reprezentanților guvernelor statelor membre reuniți în cadrul Consiliului, privind un cadru pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului prin Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027 (2018/C 456/019),este esențial pentru implicarea tuturor entităților interesate în implementarea Strategiei.

În conformitate cu principiile directoare ale Politicii europene de tineret, precum și cu acțiunile întreprinse în cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru tineret pentru perioada 2019-2027, toatepoliticile și activitățile privind tinerii ar trebui să fie ferm ancorate în sistemul internațional aldrepturilor omului, respectând următoarele principii:

1. Egalitatea și nediscriminarea: combaterea tuturor formelor de discriminare și promovarea egalității de gen, recunoașterea faptului că tinerii sunt expuși riscului unor forme multiple de

   

   9https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:42018Y1218(01) from=EN

   discriminare, inclusiv discriminării bazate pe vârstă, și respectarea principiilor recunoscute, printre altele, la articolele 21 și 23 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

2. Incluziunea: recunoscând că tinerii nu reprezintă un grup omogen și, prin urmare, au nevoi, situații de viață și interese diferite și provin din medii diferite, Strategia UE pentru tineret ar trebui să promoveze activități și politici care să îi includă pe toți tinerii, în special pe cei care au mai puține oportunități și/sau cei ale căror voci ar putea să nu fie auzite.

3. Participarea: recunoscând că toți tinerii reprezintă o resursă pentru societate, toate politicile și activitățile privind tinerii ar trebui să respecte dreptul tinerilor de a participa la dezvoltarea, punerea în aplicare și acțiunile ulterioare ale politicilor care îi afectează prin mijloace de participare semnificativă a tinerilor și a organizațiilor de tineret. În acest context, politicile ar trebui elaborate pe baza recunoașterii schimbărilor cauzate de impactul comunicării digitale asupra participării democratice și civice.

4. Dimensiunea globală, europeană, națională, regională și locală: pentru a asigura un impact durabil asupra tinerilor, este important ca politica de tineret a Uniunii Europene să fie pusă în aplicare ținând cont de interconexiunile cu nivelul regional și local și să fie desfășurate activități pentru a sprijini politicile de tineret la nivel local. În același timp, ideile tinerilor ar trebui să fie luate în considerare de fiecare dată când se abordează chestiuni globale.

5. Abordarea duală: Politicile care urmăresc îmbunătățirea vieții tinerilor nu pot fi niciodată limitate la domeniul tineretului în sine.

Părțile interesate la nivelul României sunt reprezentate de autorități la nivel central, de autorități locale și regionale, consilii ale tinerilor, organizații tematice de tineret, cercetători din domeniul tineretului și actori din societatea civilă, precum și de structuri ale programelor Erasmus+, SEE, Discover EU10 și Corpul European de solidaritate și proiectele generate.

În consecință, recunoscând că toți tinerii reprezintă o resursă pentru societate, toate politicile și activitățile referitoare la aceștia (populația cu vârsta cuprinsă între 14-35 de ani11) trebuie să respecte dreptul tinerilor de a participa la dezvoltarea, punerea în aplicare și acțiunile ulterioare generate de politicile adoptate.

Ministerul Tineretului și Sportului, în parteneriat cu autoritățile administrației publice centrale și locale, va elabora şi va pune în aplicare, încă de la adoptarea Strategiei, un program de informare publică şi dialog social, prin care să asigure cunoașterea şi înţelegerea de către tineri, de către autorităţile publice şi de către structurile societăţii civile implicațiile și beneficiile implementării Strategiei.

Dialogul continuu cu tinerii (copii, elevi, studenți și tineri până la vârsta de 35 de ani) şi cu entităţile implicate este de natură să asigure şi să menţină sentimentul de parte implicată, cu efecte pozitive asupra mobilizării acestora în etapa de utilizare a serviciilor și a infrastructurii reabilitate prin investițiile previzionate (baze turistice/centre de agrement).

Tinerii și copiii reprezintă categorii sociale vulnerabile, iar serviciile pe care Ministerul Tineretului și Sportului le va oferi, în baza proiectelor generate de prezenta Strategie, atât cele de turism în centrele

10 Programul „Discover EU” este o inițiativă propusă de Parlamentul European în 2016 și aprobată de Comisia Europeană. Scopul acestuia este de a oferi tinerilor care au împlinit 18 ani posibilitatea de a descoperi diversitatea Europei prin intermediul unor experiențe inedite, să dobândească mai multe informații despre patrimoniul cultural și istoria acesteia și să intre în contact cu oameni de pe tot continentul. În plus, Discover EU permite tinerilor dezvoltarea de competențe utile pentru viitor, cum ar fi: independența, încrederea și deschiderea către alte culturi. Mai multe informații sunt disponibile la adresa: https://europa.eu/youth/discovereu_en

11 Conform Legii nr.350/2006 a tinerilor; la această categorie de cetățeni, se adaugă populația școlară și stundenții, indiferent de formele de învățământ practicate – public sau privat.

de agremement/baza turistice (organizare de tabere), cât și cele care promovează educația non- formală,prezintă avantajele unei accesibilități financiare evidente.

Categoriile de stakeholderi identificați în tot procesul de elaborare a prezentei Strategii se conturează pe direcțiile:

• Autorități centrale:

• Ministerul Educației și Cercetării

• Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale

• Ministerul Turismului (Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri)

• Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

• Ministerul Culturii

• Ministerul Afacerilor Interne

• Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară).

  • Autorități locale și regionale:

• Consilii județene

• Consilii locale ale unităților administrativ-teritoriale din România

• Agenții pentru Dezvoltare Regională din regiunile de dezvoltare din România, responsabile pentru politica de dezvoltare regională

  • Organizații de și pentru tineret și cluburi sportive;

  • Furnizori de formare din domeniul turismului.

    Toate aceste entități au roluri diferite în procesul de modernizare a infrastructurii Ministerului Tineretului și Sportului.

    Măsuri propuse pentru informarea potențialilor beneficiari și a organismelor interesate de punerea în aplicare a Strategiei

    Beneficiarii prezentei strategii pot fi clasificați, pentru o justă implicare în procesul participativ, în:

    • Beneficiari direcți: copii (preșcolari, elevi) studenți și tineri cu vârsta între 14 – 35 ani

    • Beneficiari indirecți:

      • Ministerul Tineretului și Sportului, cu toate entitățile subordontate (direcții județene de sport și tineret și a municipiului București, cluburi și complexe sportive, case de cultură ale studenților, muzee);

      • Instituțiile și structurile instituționale conexe – inspectorate școlare, universități, unități de învățământ preuniversitar, instituții de cultură;

      • ONG-urile de tineret și cele studențești, locale și naționale, precum și structurile asociative conexe (federații, asociații etc.), care au activitate de tineret și care pot iniția parteneriate în domeniu;

      • Structurile sportive, de drept public sau privat, locale și naționale, inclusiv federații sportive naționale și internaționale.

    Creșterea accesibilității și a vizibilității activității Ministerului Tineretului și Sportului cu privire la bazele turistice și la centrele de agrement sunt esențiale în relația cu grupul țintă al prezentei Strategii, care este reprezentat de:

• tineri

• tineri cu oportunități reduse și aparținând grupurilor vulnerabile,

• studenți și organizații studențești,

• organizații de și pentru tineret,

• angajați ai serviciilor publice cu atribuții în domeniul tineretului: 41 direcții pentru sport și tineret și direcția pentru sport și tinere a municipiului București,

• personalul MTS din instituțiile subordonate: case de cultură ale studenților, muzee, cluburi sportive etc.

Având în vedere investițiile propuse, Ministerul Tineretului și Sportului va actualiza infrastructura comunicațională prietenoasă cu grupul țintă în secțiunea TABERE din website-ulhttp://mts.ro  la subsecțiunea Tabere de odihnă.

Facem mențiunea că informațiile despre facilitățile existente se regăsesc în secțiunile specifice din paginile de internet ale Ministerului și ale direcțiilor județene din subordine, respectiv cea a municipiului București, pentru fiecare tip de serviciu existent în centrele de agrement/bazele turistice, la nivel național:

• Tabere naționale,

• Tabere tematice,

• Tabere sociale,

• Tabere destinate tinerilor cu dizabilități,

• Tabere pentru elevi olimpici, sportivi cu rezultate la concursuri naționale și internaționale, formații sau ansambluri laureate la festivaluri de profil,

• Tabere stagii sportive,

• Tabere destinate tinerilor din afara țării,

• Tabere de odihnă pentru copii și tineri,

• Proiecte de și pentru tineret, finanțate de Ministerul Tineretului și Sportului,

• Proiecte pentru studenți.

Un instrument de comunicare agregator, website-ul,cu o secțiune specializată, care să trimită concret la facilitățile din fiecare județ, va conduce la o transparență a informațiilor și un acces direct al grupului țintă la facilitățile reabilitate prin proiectele de investiții propuse prin prezenta Strategie.

O informație agregată, unitară și cu șanse de aplicabilitate imediată va aduce beneficii atât grupului țintă, care va ajunge facil la informație și va consuma serviciile turistice oferite, cât și furnizorilor acestor servicii.

Informația cu privire la existența unor proiecte de dezvoltare a infrastructurii turistice a Ministerului Tineretului și Sportului se va regăsi și pe platformele de socializare (Facebook) ale direcțiilor subordonate pentru sport și tineret.

Marketing și promovare turistică orientată spre tineri

Publicul țintă, pentru a deveni consumator de servicii turistice, trebuie în primul rând, să cunoască ceea ce are de oferit Ministerul Tineretului și Sportului și să considere oferta ca fiind una atractivă. Consumatorul trebuie să ajungă rapid la informație, în special cel care poate asigura venituri pentru bazele turistice, în perioadele în care nu există, de obicei, un grad de ocupare semnificativ.

Având în vedere costurile ridicate ale serviciilor de publicitate, investițiile în reclame nu sunt cele mai indicate, dar un plan de marketing pentru promovarea noilor servicii ar putea fi o combinație între dezvoltarea paginii de internet a Ministerului la secțiunea Tabere/Tabere de odihnă/Centre de agrement și actualizarea informațiilor din paginile de internet ale direcțiilor subordonate.

De asemenea, identificarea unor parteneri de informare cu privire la noile atracții și facilități turistice care să asigure diseminarea informației spre toate categoriile de tineret (preșcolari, elevi, studenți) este o condiție esențială în procesul de promovare: inspectorate școlare județene, școli, licee, universități, târguri de ocupare a forței de muncă etc.

Investițiile realizate de Ministerul Tineretului și Sportului vor pune accent pe baza turistică destinată tineretului, o componentă inexistentă în comunicarea publică a Ministerului, respectiv a direcțiilor pentru sport și tineret subordonate.

Proiectele cu potențial de finanțare prin programe operaționale și fonduri structurale și de investiții europene sau prin fonduri guvernamentale vor avea obligatoriu o componentă de informare și promovare, ceea ce va duce la o mai bună promovare a bazei turistice și a serviciilor oferite în centrele de agrement.

Printr-o analiză a oportunităților oferite de bazele turistice/centrele de agrement aflate în patrimoniul Ministerului Tineretului și Sportului, o pondere semnificativă se situează în zone turistice foarte populare (litoralul Mării Negre, zona turistică Valea Prahovei) sau în zone cu mare potențial turistic balnear, ceea ce reprezintă o prioritate de exploatare din perspectiva marketingului și a promovării.

O promovare corectă a resurselor oferite de potențialul turistic al zonelor în care sunt amplasate bazele turistice/centrele de agrement ar putea duce la reducerea sezonalității, iar implicarea unor stakeholderi importanți la nivel central prin parteneriate de colaborare pentru gestionarea gradului de ocupare (Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de afaceri – Direcția Generală Turism) poate reprezenta un pas important în deschiderea serviciilor pe o piață mai largă, dar cu respectarea grupului țintă: tinerii.

O oportunitate extrem de actuală pentru consumul serviciilor de turism intern, inclusiv în bazele turistice ale Ministerului Tineretului și Sportului, o reprezintă limitările de călătorie, inclusiv a tinerilor, cauzate de pandemia COVID-19.

Introducerea sistemului de clasificare în turism pentru infrastructura turistică a Ministerului Tineretului și Sportului în vederea creșterii calității ofertei de servicii hoteliere pentru tinerii până la vârsta de 35 de ani, poate reprezenta un element vital în promovarea serviciilor.

O viziune globală a promovării serviciilor turistice pentru tineret depinde de deciziile de prioritizare a investițiilor care vor fi derulate, cu identificarea corectă a surselor de finanțare, în vederea consolidării infrastructurii existente pe termen mediu și lung.

Un grad sporit de igienă și de confort la infrastructura existentă, care se va realiza prin investițiile propuse de prezenta Strategie, reprezintă în sine o condiție esențială în conturarea unor servicii turistice pentru tineret competitive și mai ușor de promovat.

Procesul de consultare publică

Conform prevederilor Legii nr.52/2003 privind transparența decizionalăîn administrația publică, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi celelalte instituţii publice care utilizează resurse financiare publice au obligaţia de a face publice proiectele de reglementări înainte ca acestea să fie adoptate.

Prin urmare, Ministerul Tineretului și Sportului este responsabil de derularea întregului proces de consultare și de adoptarea propunerilor, sugestiilor și a opiniilor factorilor interesați.