STRATEGIA NAŢIONALĂ din 9 iunie 2005

de dezvoltare a sistemului de asistenta sociala pentru persoanele vârstnice in perioada 2005-2008



I. CONTEXT GENERALI.1. SITUAŢIA ACTUALĂI.1.1. Date statistice şi demograficeDupă aprecierile EUROSTAT şi IIASA, vârsta medie a populaţiei europene va evolua de la 39 ani, în 2000, la 48 ani în 2050.Procentul persoanelor de peste 60 de ani va depăşi actuala valoare de 21%, ajungând la 33%, în timp ce procentul tinerilor sub 15 ani se va diminua de la 23% la 19%. Un studiu recent, realizat la nivelul UE-25, arată că populaţia totală a crescut de la 350 milioane în 1950, la 450 milioane în 2000. În anul 2025 se preconizează un număr de 470 de milioane de persoane, iar după anul 2050 populaţia va înregistra o evoluţie numerică descendentă, respectiv 449 de milioane. Numărul persoanelor cu vârsta cuprinsa între 65-79 de ani va creşte semnificativ după 2010, înregistrând o creştere de 37% în jurul anului 2030.Prin urmare, efectele negative ale fenomenului de îmbătrânire a populaţiei, în special cele care privesc piaţa muncii şi sectorul de îngrijiri socio-medicale de lungă durată, vor fi resimţite major după două decenii. Totuşi, consecinţele procesului de îmbătrânire se manifestă deja, îmbrăcând forme mai mult sau mai puţin alarmante, în relaţie directă cu dezvoltarea socio-economică şi nivelul de trai înregistrat în fiecare stat membruLa nivel european speranţa de viată se cifrează în jurul vârstei de 81 de ani la femei şi de 75 de ani la bărbaţi. În perspectivă, demografii preconizează că va dispărea diferenţa de 6 ani existentă între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte speranţa de viaţă.Evoluţia numărului de persoane vârstnice, ilustrată pe categorii de vârste, se prezintă astfel;Nr. total de angajaţi de vârstă mai înaintată (55-64 ani):            + 9,6%, în perioada 2005-2010            + 15,5% în perioada 2010-2030            – 14,1% în perioada 2030-2050Persoane vârstnice (65-79ani): + 3,4% în perioada 2005-2010+ 37,4% în perioada 2010-2030+ 1,5% în perioada 2030-2050Persoane de vârstă înaintată (80 ani+): +17,1% în perioada 2005-2010+ 57,1% în perioada 2010-2030+ 52,4% în perioada 2030-2050Prin urmare, odată cu fenomenul general de îmbătrânire a populaţiei societatea va trebui să facă faţă; unui număr crescut de pensionari, unui număr crescut de persoane care trăiesc singure, unui număr crescut de vârstnici de sex feminin, incapacităţii familiei de a-şi rezolva singură problemele legate de îngrijirea acelor membri aflaţi la vârste înaintate, nevoii crescute de servicii sociale şi medicale destinate îngrijirii personale.În România, persoanele în vârstă de 60 de ani şi peste reprezentau în anul 1990 un procent de 10,3% din totalul populaţiei României, în anul 2000 un procent de 18,7%, în 2003 un procent de 19,9%, iar pentru anul 2030 se preconizează un procent de 22,3%. Numai în ultimii 8 ani populaţia vârstnică a înregistrat o creştere de peste două procente.Analiza speranţei de viaţă în România a evidenţiat că nivelul atins în anii 1976-1978 şi anume, 69,8 ani, a fost nivelul speranţei de viaţă cel mai ridicat înregistrat în ţara noastră, bărbaţii având o speranţă de viaţă de 67,4 ani, mai mică comparativ cu a femeilor care aveau 72,1 ani, cu o diferenţă între sexe care a crescut progresiv în ultimii ani, şi anume de 6,6 ani în anul 1992 comparativ cu anul 1978 când a fost de 4,7 ani.Diferenţa între sexe în ce priveşte speranţa de viată a vârstnicilor a fost mereu în favoarea femeilor şi a continuat să crească în ultimii ani. Diferenţele sunt mai accentuate între mediile de reşedinţă: la bărbaţi speranţa de viaţă este mai redusă în urban decât în rural cu 0,5 ani, la femei fiind aproximativ la acelaşi nivel, uşor în favoarea urbanului. Speranţa de viată feminină rămâne mai mare decât a bărbaţilor în orice mediu de reşedinţă.Comparativ cu ţările dezvoltate din lume, durata medie de viaţă a românilor este mult mai mică. Durata medie de viaţă a crescut pentru prima dată în ultimii 20 de ani în anul 2000, iar în 2002 a înregistrat valoarea medie de 71,19 ani (F:74,90 ani; M:67,61 ani)In mediul urban:Pentru sexul feminin: 75,51 ani;Pentru sexul masculin: 68,55 ani;În mediul rural se înregistrează o durată medie de viaţă uşor scăzută faţă de mediul urban, respectiv:Pentru sexul feminin: 74,20 ani;Pentru sexul masculin: 66,35 ani;După anul 1990 s-a înregistrat pentru prima data la noi, un spor negativ al populaţiei (se nasc mai putine persoane decât decedează într-un an), acesta menţinându-se negativ în anul 2003. Deci, pe fondul scăderii dramatice a natalităţii se va accentua procesul de îmbătrânire demografică, crescând ponderea populaţiei vârstnice.I.1.2. Analiza profilului actual al sistemului de asistenţă socială pentru persoanele vârstniceInteresele şi nevoile specifice acestui important segment de populaţie au fost abordate, până în prezent, de cele mai multe ori, cu referire la sistemul de securitate socială, cu accent principal asupra sistemului de pensii. O serie de aspecte esenţiale trebuie luate în considerare: vârsta a treia este acompaniată de singurătate, izolare, precum şi de riscul crescut de a prezenta boli invalidante, generatoare de disabilităti, implicit de dependenţă. Fără o asistenţă medicală şi socială de lunga durata, existenta însăşi a persoanelor vârstnice poate fi compromisă.Impactul asupra familiei, indus de existenta unei persoane vârstnice care şi-a pierdut autonomia şi depinde de ajutorul altei persoane pentru a-şi desfaşura actele de bază ale vieţii zilnice, este deosebit de puternic şi conduce, de multe ori, la dezorganizarea modului obişnuit de viaţă a familiei.Veniturile scăzute reprezentate de pensie, creşterea progresivă a costurilor de întreţinere a locuinţei, a alimentelor şi medicamentelor, extinderea sărăciei care afectează veniturile totale ale unei familii determinând sistarea ajutorului tradiţional acordat vârstnicului, dar şi abuzuri grave finalizate, în general, cu pierderea locuinţei de către bătrâni, schimbările înregistrate în structura familiei, a stilului de viaţă, transferul populaţiei tinere din zonele rurale către zonele urbane, limitarea suportului familial şi scăderea numărului de îngrijitori tradiţionali, determină nevoia, în continuă creştere, de a solicita servicii de îngrijire din ce în ce mai costisitoare, mai ales dacă este vorba de asistenţa acordată în regim instituţionalizat.În afara riscului de bătrâneţe acoperit de sistemul de securitate socială prin asigurarea unui venit reprezentat de pensie, în cazul persoanelor de vârsta a treia se întâlneşte o situaţie particulara, acestea având nevoie, în egală măsură, de două tipuri de suport – respectiv servicii sociale şi medicale. În aceste condiţii, iniţierea, dezvoltarea şi acordarea serviciilor sociale şi de sănătate, în special a celor de îngrijire personală, impun o politică unitară în domeniu pentru a realiza menţinerea persoanelor vârstnice la domiciliu sau, dacă acest lucru nu este posibil, pentru a asigura suportul necesar continuării vieţii într-o instituţie de asistenţă socială.În prezent, în România, funcţionează:a) 19 cămine pentru persoane vârstnice, cu o capacitate de 2.121 paturi, aflate în coordonarea metodologică a Ministerului Muncii Solidarităţii Sociale şi Familiei; … b) 84 de centre de îngrijire şi asistenţă pentru adulţii cu handicap, cu o capacitate de 10.230 paturi, reprezentând fostele cămine de bătrâni şi cămine spital aflate în coordonarea metodologică a Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap (39 foste cămine de bătrâni şi 45 foste cămine spital care nu şi-au schimbat profilul iniţial): … c) 17 instituţii de asistenţă socială (cămine pentru persoane vârstnice şi centre de zi) susţinute financiar de organizaţii neguvernamentale, pentru care se acordă subvenţii de la bugetul de stat, cu o capacitate totală de 776 locuri; … d) 39 de servicii la domiciliu subvenţionate de la bugetul de stat (Sursa: Raportul anual de asistenţă socială al direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Muncii Solidarităţii Sociale şi Familiei) … Aceste instituţii nu sunt singurele existente, la ora actuală, pe teritoriul României. O evaluare reală a situaţiei prezente privind toate centrele de servicii sociale destinate persoanelor vârstnice, instituţiile care oferă asistenţă şi găzduire, sau serviciile de îngrijire la domiciliu, aflate în administrare publică sau privată, nu s-a putut realiza, deoarece au lipsit coordonarea demersului – metodologia specifică de evaluare, precum şi pârghiile legislative care să oblige asigurarea de informaţii corecte şi transmiterea acestora, de la nivel local spre administraţia centrală.Sistemul actual de asistenţă socială pentru persoanele vârstnice se axează în principal pe:a) Transferuri băneşti către populaţie (ajutoare sociale, ajutoare de urgenţă, indemnizaţii sau alte pensii decât cele provenite din sistemul de asigurări sociale); … b) Facilităţi diverse care privesc, în special asistenţa medicală fară contribuţie, gratuităţi şi compensări la medicamente, gratuităţi sau reduceri de costuri pentru tratament balnear, transport în comun sau interurban, abonamente radio-tv. şa.; … c) Servicii de îngrijire la domiciliu; îngrijirea la domiciliu se acordă fară nici o contribuţie în cazul persoanelor care au venituri reduse; persoanele vârstnice care se încadrează într-un grad de handicap grav pot beneficia de asistent personal sau pot opta pentru o indemnizaţie; de asemenea pot beneficia de facilităţile acordate adultului cu handicap: … d) Servicii de găzduire, supraveghere, asistare, îngrijire, recuperare, suport şi consiliere acordate în instituţii de asistenţă socială de tip rezidenţial sau servicii alternative de tip centre de zi, "respite centre", cluburi, etc; … e) Personal specializat care îşi desfaşoară activitatea în domeniul asistenţei sociale a persoanelor vârstnice şi anume asistenţi sociali, dar şi profesionisti cu diverse calificări şi competenţe, în funcţie de serviciile pe care le acordă; … f) Descentralizare care priveşte transferarea responsabilitaţii administrării şi gestionării serviciilor sociale, acordate în instituţii sau la domiciliu, autorităţilor locale; instituţiile de asistenţă socială sunt în principal înfiinţate, organizate şi administrate de autorităţile locale; … g) Finanţare judeţeană şi locală; serviciile sociale, fie că sunt acordate în instituţii sau la domiciliu sunt finanţate de autorităţile locale, de la bugetul de stat putând fi acordate sume pentru anumite cheltuieli stabilite prin lege … h) Parteneriat şi solidaritate socială; un principiu caracteristic sistemului de asistenţă sociala este parteneriatul; în condiţiile în care, într-o anume perioadă de dezvoltare socio-economică, statul nu poate să asigure un suport financiar suficient, societatea civilă, prin formele ei organizate, trebuie să participe intens la dezvoltarea oricăror forme de suport destinate prevenirii şi combaterii oricăror situaţii de risc ce ar putea conduce la marginalizare sau excluziune socială; … i) Participarea beneficiarilor la procesul de decizie privind înfiinţarea, organizarea, administrarea şi acordarea serviciilor sociale: … Principalele puncte slabe ale sistemul ui de asistenţă sociala a persoanelor vârstnice:În raport cu profilul global al sistemului:a) Numărul redus de studii şi cercetări privind tendinţele demografice, particularităţile vârstei a treia şi problematicile specifice vârstnicilor din ţara noastră, bazate pe date reale, culese şi interpretate prin metode specifice şi consacrate, apte să ofere informatia necesară elaborării de politici eficiente în domeniu, pe termen mediu şi lung; … b) Lipsa unui departament specializat în elaborarea, evaluarea şi monitorizarea politicilor sociale şi programelor naţionale destinate persoanelor vârstnice, organizat la nivel central; … c) Existenţa mai multor reglementări legislative elaborate de instituţii guvernamentale diferite, care produc paralelisme, confuzii sau incoerenţe în sistem; … d) Accesul persoanelor vârstnice la îngrijirea în sistem rezidenţial sau la domiciliu se realizează în baza mai multor metodologii, prevăzute de legislaţia specială pentru persoane vârstnici şi persoane cu handicap: … e) Dreptul la măsuri de asistentă socială se acordă pe criterii diferite: evaluarea nevoilor persoanelor vârstnice este realizată de o echipă formată din medic şi asistent social care aplică grila naţională de evaluare a persoanelor vârstnice şi stabileşte gradul de dependenţă; persoana vârstnică cu disabilităţi este evaluată de Comisia de expertiză a adultului cu handicap care încadrează persoana într-un grad de handicap; este de subliniat faptul că legislaţia din tarile europene consideră persoanele care au dobândit o dizabilitate generatoare de pierdere funcţională la vârsta a treia, drept persoane dependente şi nu persoane cu handicap; … f) Contribuţia beneficiarului înregistrează un cuantum diferenţiat în instituţii care acordă, în fapt, aceleaşi servicii (cămine pentru persoane vârstnice şi centre pentru îngrijire şi asistenţă pentru adulţii cu handicap – foste cămine de bătrâni şi cămine spital); … g) Administrarea instituţiilor pentru persoane vârstnice se realizează după regulamente diferite, în funcţie de autoritatea centrală care le coordonează; … h) Dezvoltare inegală şi inechitabilă a serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice la nivel naţional; există judeţe cu concentrare masivă de ONG-uri furnizoare de servicii, iar altele în care nu este înregistrată nici o organizaţie activă; … i) Numărul redus de servicii de îngrijire la domiciliu, precum şi a centrelor de zi sau altor tipuri de servicii alternative; … j) Absenţa activităţii de monitorizare şi control susţinută de criterii şi standarde clar definite, aplicată de personal calificat în domeniu; … k) Lipsa prevederilor legislative care se referă la contravenţii, indiferent cine este responsabil de aplicarea legislaţiei în domeniu, respectiv organism privat institutii publice sau autorităţi locale: … l) Servicii de prevenţie şi recuperare insuficiente : … m) Lipsa de colaborare intre instituţiile administraţiei centrale şi locale din domeniul asistentei sociale şi de sănătate, reprezentând principalul obstacol al dezvoltării serviciilor sociale şi medicale integrale, acordate la nivel comunitar: … n) Definiţii şi terminologie neunitară utilizate în diferitele acte normative speciale; … o) Prevederi legale depăşite sau dificil de implementat cum ar fi: calcularea contribuţiei datorată de persoana vârstnică pentru acordarea serviciilor la domiciliu, facilităţile acordate îngrijitorilor proveniţi din familia beneficiarului, programul de formare mult prea complex fată de atribuţiile reale ale unui îngrijitor la domiciliu, ş.a; … p) Instituţii de asistenţă socială insuficiente fată de solicitări, situaţie evidentă în protecţia persoanelor vârstnice, a persoanelor cu boli cronice în mod deosebit a celor cu afecţiuni neuropsihice. … r) Incapacitatea sistemului de a rezolva probleme/situaţii personale extrem de grave care nu sunt deloc sau sunt marginal acoperite cu servicii sociale. … In raport cu organizarea:a) Responsabilităţi disparate, la nivel de instituţii guvernamentale: … b) Regulamente de organizare şi funcţionale diferite ale instituţiilor care acordă acelaşi tip de servicii, pentru aceleaşi categorii de beneficiari; … c) Misiunea instituţiilor nu este clar definită: … d) Disproporţie în alocarea de personal în raport cu complexitatea activităţii, precum şi lipsa unor normative de personal elaborate în baza unor evaluări prealabile, cu respectarea standardelor europene în domeniu: … e) Existenta mai multor sisteme de evaluare a pierderii funcţionale: … f) Lipsa definirii clare a raporturilor de coordonare/ subordonare la nivel central şi teritorial; … g) Sistem managerial informaţional slab dezvoltat, ceea ce conduce la decizii incorecte sau insuficient fundamentate; … h) Incapacitatea sistemului de a oferi o imagine comprehensivă asupra numărului de beneficiari şi a serviciilor disponibile; … i) Lipsa inspecţiei de sistem. … În raport cu finanţarea:a) Descentralizarea nu a fost urmată de alocarea de resurse financiare şi umane suficiente; … b) Rigiditatea sistemului a generat imposibilitatea direcţionării fondurilor în vederea soluţionării unor situatii de criză; … c) Finanţarea instituţiilor de asistenţă socială din bugetele locale; deşi acestea asigură servicii pentru beneficiari care provin din toate localităţile judeţului, aceasta a condus la degradarea multor instituţii sub aspect fizic şi funcţional; … d) Neaplicarea legislaţiei referitoare la convenţiile ce se încheie pentru îngrijirea unei persoane vârstnice într-un cămin situat în alt judeţ, autoritatea locală unde îşi are domiciliul persoana fiind obligată să asigure cheltuielile necesare asistării acesteia; … e) Planificarea financiară nu se realizează în funcţie de nevoia socială şi evoluţia problemelor sociale; … f) Nedefinirea clară a modalităţilor de finanţare a serviciilor sociale, astfel încât să fie asigurată sustenabilitatea şi continuitatea acestora; … În raport cu resursele umane:a) Sub-dimensionarea necesarului de personal la nivel central şi local; … b) Lipsa personalului calificat la nivelul serviciilor publice de asistenţă socială, dar şi la nivelul serviciilor şi instituţiilor de asistenţă socială destinate asistării persoanelor vârstnice; … c) Reglementări insuficiente referitoare la nevoia de formare şi criteriile de acreditare a personalului care activează în domeniul serviciilor sociale pentru persoane vârstnice, respectiv lipsa standardelor profesionale care să permită şi includerea în Clasamentul Ocupaţiilor din România, cât şi o salarizare corespunzătoare; … d) Titulaturi diferite utilizate pentru personalul care are atribuţii similare (asistent personal, îngrijitor la domiciliu); … e) Insuficienta dezvoltare a sistemului de formare continuă în vederea dezvoltării de competenţe; … f) Lipsa unor profesii necesare managementului serviciilor sociale pentru persoane vârstnice: asistentul medical comunitar (echivalent al nursei comunitare), asistentul medical de geriatrie şi gerontopsihiatrie, managerul de caz, terapeutul ocupational specializat în recuperarea persoanelor vârstnice, etc; … g) Deşi cu tradiţie în medicina românească, există blocaje în dezvoltarea specialităţii şi competentelor în geriatrie-gerontologie. … I.2. REGLEMENTĂRI INTERNAŢIONALEAsistenta socială a persoanelor vârstnice trebuie să asigure respectarea drepturilor persoanelor vârstnice aşa cum sunt ele reglementate în tratate şi convenţii internaţionale.România, pentru a ratifica şi art. 23 referitor la drepturile persoanelor vârstnice din Carta Socială Europeană revizuită, cât şi pentru a demonstra respectarea prevederilor art. 13 referitor la drepturile pentru asistenţă socială şi medicală, asumat deja prin Legea nr. 74/1999 pentru ratificarea Cartei sociale europene revizuite, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996, dar şi în calitate de ţară membră ONU, trebuie să promoveze măsuri adecvate destinate persoanelor vârstnice pentru a permite acestora să rămână membrii deplini ai societăţii.Strategia de asistenţă socială în favoarea persoanelor vârstnice reprezintă o prioritate şi se fundamentează atât pe evaluarea situaţiei prezente şi a potenţialelor riscuri la care este predispusă persoana vârstnică, cât şi pe principiile enunţate de Naţiunile Unite:a) Independentă … b) Participare … c) Îngrijire … d) Împlinire personală … e) Demnitate … Prin Declaraţia de la Viena din 1998 – "A îmbătrâni în Europa: Solidaritatea între generaţii – baza a coeziunii sociale", prima Adunare Generală a Naţiunilor Unite consacrată îmbătrânirii stabilea necesitatea elaborării unor politici globale referitoare la îmbătrânire şi persoane vârstnice, aceasta fiind privită drept un răspuns şi o şansă de dezvoltare demografică şi o condiţie a menţinerii şi întăririi coeziunii sociale.În aprilie 2002, la Madrid, a doua Adunare Generală a Naţiunilor Unite consacrată Îmbătrânirii a adoptat Planul Internaţional de Acţiune privind Îmbătrânirea şi Declaraţia Politică, documente ce cuprind recomandări privind implementarea măsurilor capabile să răspundă atât oportunităţilor, cât şi provocărilor induse de fenomenul de îmbătrânire a populaţiei în secolul XXI. Scopul final al acţiunilor ce vor fi întreprinse este acela de a promova o societate pentru toate vârstele.Bătrâneţea a început să fie considerată din ce în ce mai mult un risc de dependenţă şi de excluziune socială. Ca atare, protecţia socială a persoanelor vârstnice se regăseşte ca temă prioritară, inclusiv în documentele Comisiei Europene ce vizează elaborarea unor obiective şi planuri de acţiune socială comune, în cadrul metodei de coordonare deschisă a politicii de combatere a excluziunii sociale, enunţată la summitul Consiliului European de la Lisabona din martie 2000.La elaborarea strategiei naţionale de dezvoltare a sistemului de asistentă socială pentru persoanele vârstnice s-au avut în vedere, nu numai Planul Internaţional de Acţiune privind Îmbătrânirea şi Declaraţia Politică de la Madrid, dar şi o serie de documente programatice, recomandări sau angajamente, cum ar fi:Carta Sociala Europeană revizuită, care reglementează un set de drepturi sociale fundamentale, printre care:Art. 13. Dreptul la asistenţă socială şi medicală.Art. 14. Dreptul de a beneficia de servicii sociale.Art. 23. Dreptul persoanelor vârstnice la asistenţă socială.Art. 30. Dreptul la protecţie împotriva sărăciei şi a excluderii socialeCodul European de Securitate Socială ce prevede garantarea prestaţiilor care se adresează riscului de bătrâneţe.Tratatul de la Amsterdam, precum şi Carta Drepturilor Fundamentale proclamată la Nisa în anul 2000, unde se face referire la eliminarea oricăror forme de discriminare legate de vârstă.Recomandarea Comitetului de Miniştri nr. R(87) privind constituirea Grupului de legătură pentru depistarea şi supravegherea problematicii persoanelor vârstnice;Recomandarea Consiliului Europei nr. 92/442/CCE asupra convergenţei obiectivelor şi politicilor de protecţie socială;Recomandarea Comitetului de Miniştri R/(94)14 referitoare la politicile coerente şi integrate;Recomandarea Consiliului Europei nr. 1428(1999)1 "Viitorul cetăţenilor vârstnici: protectie, participare şi promovare".Aceste recomandări propun o serie de măsuri având drept ţintă dezvoltarea îngrijirilor şi serviciilor acordate la domiciliul persoanei, promovarea accesului la serviciile de sănătate, îmbunătăţirea măsurilor de prevenire a situaţiei de dependenţă, diversificarea prestaţiilor destinate prevenţiei sau combaterii riscului de marginalizare sau excludere socială şi creşterii calităţii vieţii persoanei vârstnice.Recomandarea Consiliului Europei Nr. R (98) 9 privind dependenta, adoptată de Comitetul de Miniştri al Statelor membre la data de 18 septembrie 1998, subliniază, prin conţinutul ei, necesitatea ca opinia publică să fie sensibilizată referitor la importanţa problematicilor legate de situaţia de dependenţă, precum şi urgenţa orientării măsurilor politice şi legislative asupra acestui domeniu. Acest document recomandă statelor membre să elaboreze legislaţia în domeniu, luând în considerare reglementări care privesc:a) definiţia dependenţei; … b) principii generale în favoarea persoanelor dependente; … c) măsuri în favoarea persoanelor dependente; … d) îngrijitorii fară statut profesional. … Textul în cauză a fost elaborat luându-se în considerare textele adoptate care tratează aspecte legate de situaţia de dependenţă, cum ar fi Recomandarea Nr. (87) 22 asupra depistării şi supravegherii în cazul persoanelor vârstnice. Recomandarea Nr. (90) 22 asupra protecţiei sănătăţii mintale a unor grupuri vulnerabile ale societăţii. Recomandarea Nr. (91) 2 privind securitatea sociala a lucrătorilor fără statut profesional. Recomandarea Nr. (92) 6 privind politica coerenta în materie de readaptare a persoanelor cu handicap. Recomandarea Nr. (84) 24 privind securitatea socială referitor la măsurilor preventive.I.3. PREVEDERILE PROGRAMULUI PE GUVERNARE 2005-2008Guvernul României are stabilite măsuri concrete în domeniul reformei sistemului de asistentă sociala şi combaterea sărăciei, care se regăsesc în obiectivele prevăzute în Programul de guvernare 2005-2008, precum şi în Planul Naţional de măsuri prioritare pentru anul 2005, în cadrul Priorităţii nr. II "Creşterea capacităţii de asumare a obligaţiilor de stat membru", respectiv:a) Continuarea reformei în domeniul asistenţei sociale, având drept obiectiv major crearea unui nou cadru instituţional, prin stabilirea unui mecanism unic de organizare a sistemului de asistenţă socială, a modalităţilor de finanţare, a tipurilor de prestaţii, a beneficiarilor şi nevoilor concrete ale acestora, precum şi dezvoltarea şi diversificarea serviciilor sociale; … b) Clarificarea responsabilităţilor instituţionale ale tuturor organismelor şi autorităţilor implicate în protecţia socială: distribuţia clară a responsabilităţilor locale şi încadrarea cu personal suficient; … c) Elaborarea unei strategii naţionale de asistenţă socială pentru persoanele vârstnice; … d) Constituirea mecanismului de monitorizare a dinamicii fenomenului sărăciei: … e) Implementarea legislaţiei privind asistenţa socială şi instruirea personalului implicat; … f) Constituirea de noi cămine, precum şi modernizarea celor existente pentru crearea unor condiţii de trai decente acestor persoane; … g) Dezvoltarea unor servicii integrate socio-medicale la domicilu; … h) Formarea personalului care furnizează servicii de îngrijire la domiciliu: … i) Construcţia cadrului instituţional şi organizatoric care să permită implementarea serviciilor de îngrijire la domiciliu (reţea de centre comunitare integrate cu unităţi de asistenţă socială şi medicală): … j) Elaborarea unor programe speciale pentru prevenirea situaţiei de dependentă şi creşterea implicării persoanelor vârstnice în viaţa socială; … k) Stabilirea de parteneriate cu autorităţile administraţiei publice locale pentru dezvoltarea serviciilor sociale comunitare; … l) Sprijinirea organizaţiilor civile şi a cultelor religioase furnizoare de servicii de asistenţă socială destinate persoanelor vârstnice fară familie. … II. PRINCIPIIStrategia reprezintă un cadru de referinţă cu valori şi principii de baza ale politicilor sociale, astfel încât, pe termen mediu, să se poată modela o societate activă, un mediu comunitar sigur, responsabil şi solidar, apt să dezvolte măsuri de protecţie adecvate pentru persoanele vârstnice şi un acces nediscriminatoriu la orice tip de suport menit să susţină incluziunea socială a acestora.Principiile care stau la baza Strategiei naţionale pentru dezvoltarea sistemului de asistenţă socială pentru persoanele vârstnice se fundamentează pe principiile enuntate de Organizatia Natiunilor Unite, precum şi pe cele care guvernează construcţia sistemului de servicii sociale şi sunt următoarele:a) Respectarea demnităţii umane … b) Promovarea împlinirii personale … c) Promovarea autonomiei persoanei … d) Promovarea participării şi responsabilităţii … e) Facilitarea accesului la serviciile de îngrijire … f) Proximitatea … g) Solidaritatea socială … h) Parteneriatul … i) Abordarea multidisciplinară … j) Libertatea de a alege … k) Egalitatea de şanse şi nondiscriminarea … l) Transparenţa şi responsabilitatea publică … m) Complementaritatea şi abordarea integrată … n) Confidenţialitate … III. SCOP

Strategia reprezintă un cadru de referinţă cu valori şi principii de bază ale politicilor sociale, astfel încât, pe termen mediu, să se poată modela o societate activă, un mediu comunitar sigur, responsabil şt solidar, apt să dezvolte măsuri de protecţie adecvate pentru persoanele vârstnice şi un acces nediscriminatoriu la orice tip de suport menit să susţină incluziunea socială a acestora.IV. PERIOADA DE IMPLEMENTAREStrategia naţională de dezvoltare a sistemului de asistenţă socială pentru persoanele vârstnice urmează a fi implementată în perioada 2005-2008.V. OBIECTIVE GENERALEStrategia naţională de dezvoltare a sistemului de asitenţă socială pentru persoanele vârstnice face parte integrantă din strategia generală de reformă a sistemului naţional de asistenţă socială.Strategia naţională de dezvoltare a sistemului de asistenţă socială pentru perosanele vârstnice stabileşte obiective şi măsuri care urmăresc direcţiile de dezvoltare globală a politicilor sociale în domeniu, care au în vedere, în principal:a) Crearea unei societăţi pentru toate vârstele … b) Respectarea drepturilor omului şi asigurarea libertăţilor fundamentale pentru persoanele vârstnice … c) Promovarea unei vieţi sănătoase, active, sigure, împlinite, decente şi demne … Din această perspectivă Strategia naţională de dezvoltare a sistemului de asistenţă socială pentru perosanele vârstnice se înscrie în cadrul prioritatilor Planului de acţiune asupra îmbătrânirii, adoptat de Adunarea Naţiunilor Unite, Madrid 2000;a) Persoanele vârstnice şi dezvoltarea … b) Sănătatea şi bunăstarea la vârste înaintate … c) Asigurarea măsurilor de suport pentru persoanele vârstnice şi a unui mediu de viaţă adecvat … Pe termen lung direcţiile cheie de dezvoltare globală a politicilor sociale pentru persoanele vârstnice au în vedere garantarea accesului la:a) Locuinţă … b) Venit minim … c) Servicii de sănătate … d) Servicii integrate de îngrijire … e) Participarea activă la viaţa societăţii … f) Educatie continuă … Obiectivele generale ale Strategiei naţionale de dezvoltare a sistemului de asistentă socială pentru persoanele vârstnice sunt următoarele:I. Promovarea unui sistem coerent, coordonat şl integrat de asistenţă socialăII. Combaterea riscului de excluziune sociala şi creşterea calităţii vieţii persoanelor vârstniceIII. Promovarea participării persoanelor vârstnice la viaţa societăţiiVI. OBIECTIVE OPERAŢIONALE1. Întărirea cadrului administrativ şi instituţional la nivel central şi local2. Îmbunătăţirea cadrului legislativ3. Stabilirea unui sistem de finanţare apt să asigure dezvoltarea măsurilor de asistenţă socială pentru persoanele vârstnice4. Creşterea calităţii resurselor umane5. Dezvoltarea şi diversificarea prestaţiilor sociale6. Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor sociale7. Prevenirea şi combaterea abuzului şi neglijării persoanei vârstnice8. Dezvoltarea şi împlinirea personală9. Susţinerea implicării active a persoanelor vârstnice în viaţa societăţii

OBIECTIVUL GENERAL 1 : Promovarea unui sistem coerent coordonat şi integrat de asistenţă socială pentru persoanele vârstnice─────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────── OBIECTIVE │ MASURI │TERMEN │ INSTITUŢII OPERAŢIONALE│ │ │ RESPONSABILE─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────1.1. Întari- │1.1.1. Crearea la nivel central în cadrul MMSSF a unei │Trim. 2006│Ministerul Muncii,rea cadrului │structuri cu responsabilităţi in elaborarea, evaluarea, │ │Solidaritatii Socialeadministra- │monitorizarea politicilor de asistenţă socială pentru │ │si Familieitiv si insti-│persoanele vârstnice, pentru coordonarea implementării │ │tutional, la │strategiei, funcţionării sistemului şi relaţionarea │ │nivel central│eficientă cu alte domenii de activitate: sănătate, │ │si local │educaţie, justiţie, etc. │ │             ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────             │1.1.2. Constituirea unui grup de lucru interministerial, │2005 │Misterul Muncii,             │cu participarea universităţilor şi institutelor de │ │Solidaritatii Sociale             │cercetare, pentru elaborarea de politici şi programe │ │si Familiei,             │sociale privind persoanele vârstnice │ │Ministerul Sanatatii,             │ │ │Autoritatea Nationala             │ │ │pentru Persoanele cu             │ │ │Handicap,             │ │ │Ministerul Adminis-             │ │ │traţiei şi Internelor             │ │ │Ministerul Justiţiei.             │ │ │Ministerul Educaţiei             │ │ │şi Cercetării,             │ │ │Universităţi             │ │ │Consiliul Naţional             │ │ │al Persoanelor             │ │ │Vârstnice             ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────             │1.1.3. Înfiinţarea prin act normativ a unui compartiment │ 2006 │Ministerul Municii,             │specializat, la nivelul fiecărei Direcţii judeţene de │ │Solidaritatii Sociale             │asistenţa socială şi protecţie a copilului, destinat │ │si Familiei.             │asistenţei sociale a persoanelor vârstnice │ │Ministerul Adminis-             │ │ │traţiei şi Internelor             ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────             │1.1.4. Crearea unei baze de date privind persoanele │2006-2007 │Miniserul Muncii,             │vârstnice │ │Solidarităţii Sociale             │ │ │şi Familiei             ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────             │1.1.5. Dezvoltarea de studii şi cercetări privind │2006-2008 │Miniserul Muncii,             │fenomenul îmbătrânirii şi consecinţele acestuia, precum │ │Solidarităţii Sociale             │şi privind situaţia sociala a persoanelor vârstnice. │ │si Familiei.             │Publicarea şi diseminarea studiilor şi cercetărilor │ │Consiliul Naţional al             │în domeniu │ │Persoanelor             │ │ │Vârstnice. universi-             │ │ │tăţi, institute de             │ │ │cercetare─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────             │1.2.1. Modificarea şi completarea Legii nr. 17/2000 │2005-2006 │Ministerul Muncii,1.2. Imbuna- │privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice în │ │Solidarităţii Socialetatirea │vederea unei abordări integrate a stării │ │si Familiei cadrului │sociale a persoanelor vârstnice │ │Ministerul Adminis-legislativ │ │ │traţiei şi internelor.             │ │ │Consiliul Naţional             │ │ │al Persoanelor             │ │ │Vârstnice             │ │ │             │ │ │             │ │ │             │ │ │             ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────             │1.2.2. Elaborarea legislaţiei secundare care derivă din │2005-2006 │Ministerul Muncii,             │modificarea şi completarea Legii nr. 17/2000 privind │ │Solidarităţii Sociale             │asistenţa socială a persoanelor vârstnice referitoare la;│ │si Familiei             │ │ │Autoritatea Naţionala             │ │ │pentru Persoanele             │ │ │cu Handicap             │ │ │Ministerul Adminis-             │ │ │traţiei şi internelor.             │ Armonizarea legislaţiei privind măsurile de asistenţă │ │Ministerul Sanataţii.             │socială destinate persoanelor cu handicap, cu legislaţia │ │autorităti publice             │privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice │ │locale             │ │ │             │ Reglementarea unui sistem coerent şi unitar de evaluare│ │             │a nevoilor şi a gradului de dependenţă a persoanelor │ │             │vârstnice │ │             │ │ │             │ Reglementarea unui model de servicii integrate privind │ │             │îngrijirea persoanelor vârstnice │ │             │ │ │             │ Reglementarea standardelor de calitate privind │ │             │serviciile sociale acordate persoanelor vârstnice, la │ │             │domiciliu şi în sistem rezidenţial │ │             │ │ │             │ Elaborarea normativelor de funcţionare a căminelor │ │             │pentru persoane vârstnice, altor centre sociale care │ │             │oferă îngrijire, asistenţă şi găzduire pe perioade │ │             │determinate sau nedeterminate, centrelor de zi, │ │             │locuinţelor protejate sau a altor tipuri de unităţi │ │             │specializate de asistenţă │ │             │ │ │             │ Reglementarea tipurilor de convenţii şi acorduri de │ │             │parteneriat intre autorităţile centrale, locale şi │ │             │reprezentanţii societăţii civile │ │─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────1.3. Stabili-│1.3.1. Reglementarea unui sistem de finantare transparent│2006-2007 │Ministerul Muncii,rea unui │care să asigure continuitatea serviciilor destinate │ │Solidaritaţii Socialesistem de │persoanelor vârstnice şi elaborarea proiecţiilor bugetare│ │si Familieifinantare │prin intermediul planurilor anuale de acţiune │ │Ministerul Finantelor             │ │ │Publicecare sa ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────asigure dez- │1.3.2. Îmbunătăţirea mecanismului de alocare a fondurilor│ 2006 │Ministerul Muncii,voltarea │din bugetul de stat şi bugetele locale, prin evidenţierea│ │Solidaritătii Socialemasurilor de │distinctă a sumelor destinate măsurilor de asistenţă │ │si Familiei,asistenta │socială în favoarea persoanelor vârstnice │ │Ministerul Finantelorsociala ptr. │ │ │Publice, autoritatipersoanele │ │ │publice localevârstnice ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────             │1.3.3. Atragerea resurselor financiare internationale sau│ Permanent│Ministerul Muncii,             │dezvoltarea de programe cu finanţare rambursabilă sau │ │Solidaritătii Sociale             │nerambursabilă necesare susţinerii sistemului de │ │si Familiei,             │asistenţă socială destinat persoanelor vârstnice │ │Ministerul Finantelor             │ │ │Publice, Ministerul             │ │ │Administraţiei şi             │ │ │Internelor─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────1.4. Dezvol- │1.4.1. Evaluarea resurselor umane existente, precum şi a │2006 │Ministerul Muncii,tarea resur- │ nevoilor de formare a personalului │ │Solidaritatii Socialeselor umane │ │ │si Familiei,din domeniul │ │ │autoritati publiceasistentei │ │ │localesociale ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────privind │1.4.2. Dezvoltarea de noi competenţe la locul de muncă │2006-2007 │Ministerul Muncii,persoanele │şi recunoaşterea acestora, prin introducerea lor în COR: │ │Solidaritatii Socialevârstnice │reglementarea standardelor ocupaţionale pentru personalul│ │si Familiei             │care activează în domeniul asistenţei sociale şi a │ │             │serviciilor sociale │ │             ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────             │1.4.3. Initierea de programe de pregătire iniţială şi │2006-2007 │Ministerul Muncii,             │continuă şi elaborarea curriculei de formare in funcţie │ │Solidaritatii Sociale             │de abilităţile ce trebuie dezvoltate │ │si Familiei,             │ │ │Agentia Nationala             │ │ │de Ocuparea             │ │ │a Forţei de Munca.             │ │ │Ministerul sanataţii.             │ │ │Universităţi             ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────             │1.4.4. Promovarea formelor de instruire a îngrijitorilor │ 2007 │Ministerul Muncii,             │din reţeaua informală şi reglementarea modalităţilor de │ │Solidaritatii Sociale             │certificare a îngrijitorilor, din reteaua formală şi │ │si Familiei,             │informală, după absolvirea cursurilor de formare │ │Agentia Nationala             │ │ │de Ocuparea             │ │ │a Forţei de Munca.             ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────             │1.4.5. Reglementarea statutului asistentei medicale │2006-2007 │Ministerul Muncii,             │comunitare │ │Solidarităţii Sociale             │ │ │şi Familiei.             │ │ │Ministerul Sănătăţii─────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┴─────────────────────OBIECTIVUL GENERAL 2: Combaterea riscului de excluziune socială a persoanelor vârstnice şi creşterea calităţii vieţii acestora─────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┬───────────────────── OBIECTIVE │ MASURILE │TERMEN │ INSTITUŢII OPERAŢIONALE│ │ │ RESPONSABILE─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────2.1 Dezvol- │2.1.2. Facilitarea accesului persoanelor vârstnice la │2006-2007 │Ministerul Muncii,tarea si │ajutoare financiare acordate pentru situaţii punctuale: │ │Solidaritatii Socialediversifi- │acoperirea cheltuielilor curente cu întreţinerea, │ │si Familiei.carea │căldura, consumul de apă, gaze sau curent electric, │ │Ministerul Adminis-prestatiilor │amenajarea spaţiului de locuit, mici reparaţii, ajutor │ │tratiei si Internelorsociale │in cazul schimbarii domiciliului, achiziţia de proteze │ │Consiliul National             │şi orteze, procurarea de medicamente │ │al Persoanelor             │ │ │Varstnice, autoritati             │ │ │publice locale             ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────             │2.1.3. Introducerea unei prestaţii şi/sau unei prime de │2007 │Ministerul Muncii,             │asigurare pentru situaţia de dependenta a persoanei │ │Solidarităţii Sociale             │vârstnice │ │si Familiei             │ │ │Ministerul Adminis-             │ │ │tratiei si Internelor             │ │ │Ministerul Finanţelor             │ │ │Publice             ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────             │2.1.4. Introducerea unor compensatii financiare sau a │2006 │Ministerul Muncii,             │altor facilităţi pentru îngrijitori în vederea promovării│ │Solidaritătii Sociale             │îngrijirii in familie │ │si Familiei,             │ │ │autorităţi publice             │ │ │locale             ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────             │2.1.5. Acordarea de facilităţi pentru susţinerea │2007-2008 │Ministerul Muncii,             │lucrarilor de adaptare a locuinţei in funcţie │ │Solidaritatii Sociale             │de nevoile persoanei vârstnice dependente │ │si Familiei.             │ │ │Ministerul Finantelor             │ │ │Publice. autoritati             │ │ │publice locale─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────2.2 Dezvol- │2.2.1. Elaborarea şi implementarea de programe naţionale │2006-2008 │Ministerul Muncii,tarea si │privind prevenirea imbătrânirii precoce şi a situaţiei │ │Solidaritatii Socialediversifi- │de dependenţa: promovarea dezvoltării de cabinete de │ │si Familiei. carea │asistenţa socială în cadrul spitalelor şi întărirea │ │Ministerul Sanatatii.serviciilor │colaborării asistentului social cu medicul de familie, │ │autoritati publicesociale │orientarea serviciilor de îngrijire primară spre │ │locale             │modelul social de abordare a pacientului │ │             ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────             │2.2.2. Elaborarea planurilor anuale judeţene de măsuri │2006-2008 │autoritati publice             │destinate protecţiei sociale a persoanelor vârstnice │ │locale. Ministerul             │ │ │Muncii,             │ │ │Solidaritatii Sociale             │ │ │si Familiei             ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────             │2.2.3. Facilitarea accesului persoanelor vârstnice │2006-2008 │autoritati publice             │indiferent de mediul de rezidenţă, la serviciile sociale │ │locale. Ministerul             │şi de sănătate │ │Muncii,             │ │ │Solidaritatii Sociale             │ │ │si Familiei.             │ │ │Ministerul Sanatatii             ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────             │2.2.4. Dezvoltarea serviciilor de îngrijire la domiciliu │2006-2008 │Ministerul Muncii,             │şi a altor servicii alternative de tipul: centre de zi, │ │Solidaritatii Sociale             │cluburi, locuinţe protejate, adăposturi, centre de │ │si Familiei.             │reabililare, servicii de tip respite │ │Ministerul Sanatatii             ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────             │2.2.5. Dezvoltarea serviciilor de îngrijiri de lungă │2006-2008 │Ministerul Muncii,             │durată pentru persoanele vârstnice dependente │ │Solidaritatii Sociale             │ │ │si Familiei.             │ │ │Ministerul Sanatatii             │ │ │autorităţi publice             │ │ │locale             ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────             │2.2.6. Dezvoltarea unui set de servicii comprehensive, │2006-2008 │Ministerul Muncii,             │socio-medicale, pentru prevenirea, intervenţia precoce, │ │Solidaritatii Sociale             │tratamentul şi ingrijirea persoanelor vârstnice cu │ │si Familiei.             │afectiuni mintale │ │Ministerul Sanatatii             │ │ │autorităţi publice             │ │ │locale             ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────             │2.2.7. Dezvoltarea serviciilor paliative │2007 │Ministerul Muncii,             │ │ │Solidarităţii Sociale             │ │ │si Familiei.             │ │ │Ministerul Sănătăţii             │ │ │autorităţi publice             │ │ │locale             ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────             │2.2.8. Dezvoltarea programelor de consiliere a │2007-2008 │Ministerul Muncii,             │persoanelor vârstnice referitor la beneficiile │ │Solidarităţii Sociale             │asigurărilor privind riscul de bătrâneţe, de │ │si Familiei.             │dependenţă, de sănătate, precum şi în ceea ce priveşte │ │autorităţi publice             │alegerea celor mai eficiente scheme de asigurări │ │locale, universitati             │ │ │de profil             ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────             │2.2.9. Promovarea parteneriatului cu organizaţiile │2006-2008 │Ministerul Muncii,             │neguvernamentale şi încurajarea iniţiativelor private în │ │Solidarităţii Sociale             │domeniu prin asigurarea de facilităţi fiscale, │ │si Familiei.             │reglementarea condiţiilor de concesionare a serviciilor │ │Ministerul Finantelor             │de către serviciile publice, eliminarea birocraţiei │ │Publice,             │ │ │autoritati publice             │ │ │locale             ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────             │2.2.10. Dezvoltarea sistemului rezidenţial de asistenţă │2006-2008 │Ministerul Muncii,             │şi îngrijire prin reabilitarea căminelor pentru persoane │ │Solidarităţii Sociale             │vârstnice şi construcţia de noi cămine │ │si Familiei.             │ │ │Ministerul Adminis-             │ │ │traţiei si Internelor             │ │ │autoritati publice             │ │ │locale─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────2.3. Preve- │2.3.1. Elaborarea de reglementări specifice privind │2005-2006 │Ministerul Muncii,venirea si │prevenirea oricăror forme de abuz şi neglijare a │ │Solidarităţii Socialecombaterea │persoanei vârstnice │ │si Familiei.abuzului si │ │ │Ministerul Justitiei.neglijarii │ │ │Ministerul Adminis-persoanelor │ │ │traţiei si Internelorvârstnice ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────             │2.3.2. Organizarea de campanii de informare şi │2006-2008 │Ministerul Muncii,             │dezvoltarea unor centre de consiliere a persoanelor │ │Solidarităţii Sociale             │vârstnice asupra riscului de a fi supuşi la diverse │ │si Familiei.             │forme de abuz sau neglijare şi consecinţelor acestuia │ │Consiliul National             │ │ │al Persoanelor             │ │ │Vârstnice. Ministerul             │ │ │Justiţiei, autorităţi             │ │ │publice locale.             ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────             │2.3.3. Crearea de servicii sociale specializate │2007-2008 │Ministerul Muncii,             │destinate victimelor abuzului │ │Solidarităţii Sociale             │ │ │si Familiei.             │ │ │Consiliul Naţional             │ │ │al Persoanelor             │ │ │Vârstnice. Agenţia             │ │ │Naţională pentru             │ │ │Protecţia Familiei─────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┴─────────────────────OBIECTIVUL GENERAL 3: Promovarea participării persoanelor vârstnice la viaţa socială─────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┬───────────────────── OBIECTIVE │ MASURILE │ TERMEN │ INSTITUŢII OPERAŢIONALE│ │ │ RESPONSABILE─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────3.1. Dezvol- │3.1.1. Dezvoltarea unei reţele de centre de consiliere │2007-2008 │Ministerul Muncii,tarea si │pentru pregătirea asupra impactului socio-economic al │ │Solidarităţii Socialeimplinirea │pensionarii şi alte aspecte caracteristice vârstei │ │si Familiei,personala │a treia │ │autorităti publice             │ │ │locale             ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────             │3.1.2. Organizarea de campanii nationale/locale de │permanent │Ministerul Muncii,             │informare şi mediatizare privind consecinţele │ │Solidarităţii Sociale             │îmbătrânirii pentru sensibilizarea publicului larg şi │ │si Familiei,             │pentru valorizarea rolului persoanelor vârstnice în │ │autorităti publice             │societate şi familie │ │locale             ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────             │3.1.3. Dezvoltarea de programe pentru combaterea izolării│2007-2008 │autorităti publice             │si încurajarea reintegrarii sociale a vârstnicului │ │locale,             │ │ │Ministerul Muncii,             │ │ │Solidarităţii Sociale             │ │ │si Familiei,             ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────             │3.1.4. Suport acordat vârstnicilor pentru îmbunătăţirea │2006-2008 │Ministerul Muncii,             │propriei situaţii socio-economice, prin proiecte │ │Solidarităţii Sociale             │generatoare de venituri, programe educaţionale şi │ │si Familiei,             │ocupaţionale │ │Agentia Nationala             │ │ │de Ocupare a             │ │ │Fortei de Munca             ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────             │3.1.5. Identificarea şi promovarea de locuri de muncă │2007-2008 │Ministerul Muncii,             │destinate persoanelor vârstnice │ │Solidarităţii Sociale             │ │ │si Familiei,             │ │ │Agentia Nationala             │ │ │de Ocupare a             │ │ │Fortei de Munca─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────3.2. Susţi- │3.2.1. Dezvoltarea de programe in parteneriat cu │2006-2007 │Ministerul Muncii,nerea impli- │reprezentanţii mişcării asociative a persoanelor │ │Solidarităţii Socialecarii active │vârstnice pentru susţinerea accesului acestora la toate │ │si Familiei.a persoanelor│aspectele vieţii socio-economice │ │Consiliul Nationalvărstnice │ │ │al Persoanelorin viata │ │ │Vârstnice.societatii │ │ │Ministerul Adminis-             │ │ │traţiei si Internelor             │ │ │autoritati publice             │ │ │locale             ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────             │3.2.2. Promovarea mişcării de voluntariat in rândul │2007 │Ministerul Muncii,             │persoanelor vârstnice prin instituirea de facilităţi │ │Solidarităţii Sociale             │financiare sau alte forme de recunoaştere a activităţii │ │si Familiei.             │voluntare │ │Consiliul National             │ │ │al Persoanelor             │ │ │Vârstnice.             ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────             │3.2.3. Facilitarea implicării de către comunitate a │2006-2008 │autoritaţi publice             │persoanelor vârstnice în luarea deciziilor cu privire │ │locale             │la acţiunile şi măsurile ce le sunt destinate │ │─────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┴─────────────────────

8.1. IMPLEMENTAREA, MONITORIZAREA ŞI EVALUAREAImplementarea măsurilor şi acţiunilor stabilite în cadrul strategiei presupune un proces de planificare judicioasă, pe o perioadă de cel puţin 4 ani, bazată pe obiectivele naţionale şi nevoile locale dar, mai ales, pe resursele materiale, financiare şi umane disponibile. Programele şi măsurile concrete ce se înscriu în cadrul larg al strategiei vizează elaborarea de planuri anuale de acţiune, aprobate prin ordin al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei.Implementarea strategiei necesită totodată, integrarea unui plan de cercetare privind fenomenul de îmbătrânire a populaţiei şi implicaţiile acestuia, precum şi a unui program de construcţie instituţională care să permită abordarea şi dezvoltarea globală a politicilor sociale.În aceste condiţii, monitorizarea şi evaluarea măsurilor asumate reprezintă o activitate de maximă importanţă care permite analiza impactului politicilor adoptate şi redefinirea priorităţilor, în funcţie de realităţile decelate şi evoluţia nevoilor sociale.Activitatea de monitorizare şi evaluare are in vedere următoarele:a) Selectarea unor indicatori de performanţă pentru obiectivele strategiei; … b) Dezvoltarea unor programe de cercetare care se adresează principalelor măsuri prevăzute de strategie, astfel încât acţiunile asumate să fie posibil de implementat cu maximă eficienţă şi eficacitate; … c) Identificarea şi soluţionarea lipsurilor de informaţii şi date, absolut necesare susţinerii obiectivelor strategice; … d) Dezvoltarea bazei de date necesare elaborării de politici în domeniu, dar şi pentru monitorizarea eficientă de sistem; … e) Asigurarea de informaţii permanente privind rezultatele implementării diverselor obiective strategice şi realizarea de rapoarte periodice; … f) Evaluarea strategiei la doi ani de la demararea implementării acesteia şi definirea altor direcţii de acţiune, măsuri sau acţiuni, în funcţie de rezultatele evaluării. … In acest context se înscrie crearea la nivel central a unei structuri capabilă de o abordare coordonată a consecinţelor fenomenului de îmbătrânire, de dezvoltare globală a politicilor sociale în favoarea persoanelor vârstnice. Această structură îşi va asuma evaluarea generală de sistem, elaborarea de politici şi programe coerente şi corelate, a planurilor anuale de acţiune, evaluarea şi monitorizarea impactului măsurilor angajate, coordonarea implementării acestora la nivel local precum şi relaţionarea cu celelalte domenii de activitate.8.2. FINANŢAREAStabilirea unui sistem de finanţare clar, coerent reprezintă unul din obiectivele majore ale strategiei de asistenţă socială a persoanelor vârstnice.Sursele de finanţare ale sistemului de asistenţă socială pentru persoanele vârstnice includ:a) Buget de stat; … b) Bugete locale; … c) Donaţii şi sponsorizări de la persoane fizice şi juridice, în condiţiile legii; … d) Alte fonduri sociale, pentru proiecte locale: Fondul Român de Dezvoltare Socială; … e) Fonduri externe, rambursabile şi nerambursabile; … f) Contribuţia beneficiarului. … Proiecţiile bugetare de susţinere a măsurilor prevăzute în planurile anuale de acţiune în domeniul asistenţei sociale pentru persoanele vârstnice sunt elaborate în fiecare an, pentru anul următor şi reprezintă o condiţionalitate a implementării strategiei.––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește