STRATEGIA NAŢIONALĂ din 8 martie 2006

pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada 2006-2009



I. Consideraţii generale1. PremiseLegislaţia României garantează drepturile egale ale cetăţenilor de a participa la viaţa economică şi socială, de a se pregăti şi forma într-o anumită profesie, de a se angaja, de a promova şi participa la distribuirea beneficiilor, de a se bucura de protecţie socială în anumite situaţii. Cu toate acestea, segregarea profesională a femeilor persistă încă şi este demonstrată prin existenţa modelelor de ocupare diferenţiate pe sexe, ceea ce determină disparităţile între venituri, chiar dacă principiul "la muncă egală, salariu egal" este consacrat juridic.Pornindu-se de la principiul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, astfel cum este definit în Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, republicată, care presupune luarea în considerare a diferitelor capacităţi, necesităţi şi aspiraţii ale bărbaţilor şi ale femeilor, precum şi tratamentul egal al acestora, în prezent, este esenţial pentru România ca femeilor să li se asigure în mod real egalitatea de şanse în ceea ce priveşte accesul la educaţie, la formare şi la un loc de muncă, la întemeierea unei familii şi la participarea la luarea de decizii publice şi politice, trăsătură ce caracterizează societăţile democratice şi dezvoltate. În acest scop, România depune un efort important pentru a-şi adapta legislaţia la principiul nediscriminării pe criteriul de sex, conform legislaţiei comunitare.Contextul românesc ne arată că în domeniul muncii femeile suferă o serie de discriminări. Acestea se datorează faptului că există domenii ale economiei în care femeile sunt majoritare sau domenii în care bărbaţii sunt majoritari. Acest fapt duce la o segregare pe sexe a ocupaţiilor, observându-se că cele feminizate sunt, în general, mai prost plătite.În ceea ce priveşte nivelul de salarizare s-a constatat că în ultimii 11 ani diferenţa dintre salariile angajaţilor de sex masculin faţă de cele ale celor de sex feminin s-a redus cu 7 puncte procentuale, ajungând la 14% în 2004 (faţă de 21% în 1994), conform studiului realizat de Eurostat, Biroul de Statistică al Uniunii Europene. Diferenţa salarială este calculată în funcţie de salariul brut pe oră câştigat de angajaţi.Subliniem, de asemenea, că rata de ocupare a femeilor din grupa de vârstă 15-64 ani a fost în anul 2004 de 52,1%, valoare inferioară ţintei de 60% stabilite prin Strategia Lisabona ca obiectiv european pentru anul 2010 şi sensibil mai mică decât cea înregistrată la bărbaţi, respectiv de 63,6%. Rata şomajului feminin a fost de 6,9% în anul 2004. Creşterea ratei de ocupare a femeilor va fi posibilă prin aplicarea unor măsuri care vizează formarea profesională în general, formarea profesională continuă pentru femei, formarea în domenii care ţin de promovarea femeilor în posturi de decizie şi în viaţa politică (posturi de decizie, mediile politice, antreprenoriat), precum şi prin campanii de sensibilizare a femeilor, în special a celor din mediul rural, în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi.Alegerile generale din anul 2004 nu au adus schimbări importante în ceea ce priveşte reprezentarea femeilor în structurile parlamentare şi guvernamentale. Din 469 de locuri de parlamentari, femeile deţin 50 de locuri (10,66%). În Camera Deputaţilor femeile reprezintă 11,14%, iar în Senat, 9,48%. În Guvernul constituit după alegerile din 2004, din 15 ministere şi 25 de miniştri, 3 ministere sunt încredinţate femeilor (12%). La sfârşitul anului 2004 efectivul salariaţilor din administraţia publică era de 159,4 mii persoane, din care 59,3% femei (94,5 mii persoane).În pofida progreselor înregistrate, în special în domeniul educaţiei şi al ocupării, femeile încă mai întâmpină multe obstacole în atingerea unei egalităţi reale, inclusiv în ceea ce priveşte concilierea vieţii de familie cu viaţa profesională. Pentru ca egalitatea reală să fie un fapt împlinit, este nevoie nu numai de o îmbunătăţire a legislaţiei în sensul integrării principiului egalităţii, ci şi, mai ales, de o schimbare a atitudinilor şi a comportamentelor, a stilurilor de viaţă şi a structurilor sociale care le împiedică pe femei să-şi dezvolte în mod liber personalitatea şi participarea activă în toate domeniile vieţii: economie, cultură, politică etc.Pentru ca aceste obiective să fie realmente eficiente, este necesară elaborarea unei strategii care să stabilească acţiuni ce trebuie îndeplinite, respectiv măsuri concrete, precum şi termenele-limită de realizare, în aşa fel încât să fie posibilă evaluarea rezultatelor obţinute, şi totodată să precizeze organele responsabile cu implementarea lor.Strategia naţională pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi îşi propune să stabilească o serie de măsuri şi de garanţii destinate să elimine orice formă de discriminare directă sau indirectă şi să permită exercitarea libertăţii omului şi a drepturilor sale fundamentale care au la bază principiul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi.Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi (ANES), în colaborare cu alte autorităţi şi instituţii publice, cu confederaţiile sindicale, confederaţiile patronale, precum şi cu organizaţiile neguvernamentale care derulează programe în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, va aplica Strategia naţională pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi şi va îndeplini toate funcţiile de stimulare şi coordonare a măsurilor prevăzute de aceasta.Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, în domeniile lor de activitate, sub coordonarea metodologică a ANES, vor adopta măsurile necesare pentru aplicarea prezentei strategii în toate acţiunile pe care le vor întreprinde la nivelul fiecărui judeţ şi la nivelul municipiului Bucureşti.Derularea politicii de egalitate de şanse între femei şi bărbaţi nu numai că favorizează o aprofundare şi o consolidare a democraţiei, dar în acelaşi timp contribuie la o utilizare mai raţională şi mai eficientă a resurselor umane.II. Arii de intervenţie1. Cadrul legislativObiectiv: Armonizarea legislaţiei naţionale cu cea internaţională şi în special cu cea europeană în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţiContinuarea procesului de armonizare a legislaţiei româneşti cu reglementările comunitare în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi reprezintă un obiectiv esenţial şi în acelaşi timp o obligaţie juridică ce decurge din Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, ratificat prin Legea nr. 20/1993.Armonizarea legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar este totodată unul dintre angajamentele asumate de România în documentele de poziţie, referindu-se la adoptarea de acte normative de bază pentru domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi.Totodată, este important ca România să ratifice şi să adopte protocoalele şi normele organizaţiilor internaţionale, cum ar fi Organizaţia Naţiunilor Unite, în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi.2. Capacitatea instituţionalăObiectivul 1: Întărirea capacităţii instituţionale a ANESConsolidarea capacităţii instituţionale a ANES este importantă pentru asigurarea unui management eficient al implementării Strategiei naţionale pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi.Obiectivul 2: Specializarea resurselor umane implicate în implementarea la toate nivelurile a principiului egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi.Formarea iniţială şi continuă a personalului cu atribuţii în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi este necesară pentru dezvoltarea unei abordări comune la nivel naţional în ceea ce priveşte implementarea şi monitorizarea politicilor privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi şi în vederea construirii capacităţii instituţionale de absorbţie a fondurilor structurale europene.Obiectivul 3: Dezvoltarea relaţiilor cu organismele internaţionale în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţiPrin dezvoltarea şi consolidarea dialogului, a parteneriatelor cu organismele internaţionale care activează în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi se urmăreşte dezvoltarea iniţiativelor şi completarea competenţelor instituţionale ale ANES, schimbul reciproc de cunoştinţe, tehnici, experienţă şi organizarea de acţiuni comune în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi.3. Viaţa economicăUna dintre modalităţile prin care poate fi atinsă egalitatea de facto între femei şi bărbaţi este o participare echilibrată la activităţile economice care să asigure autonomie şi independenţă financiară femeilor.Obiectivul 1: Îmbunătăţirea cunoaşterii situaţiei femeilor pe piaţa munciiPentru o mai bună cunoaştere a realităţilor economico-sociale, pentru fundamentarea programelor privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pe piaţa forţei de muncă, pentru elaborarea şi monitorizarea politicilor sociale este nevoie de statistici construite într-un cadru integrat şi comparabil. Dezvoltarea statisticilor de gen trebuie să se realizeze prin includerea variabilei "sex" în toate cercetările statistice din domeniu.Obiectivul 2: Sprijinirea accesului egal al femeilor şi bărbaţilor pe piaţa munciiÎn ceea ce priveşte nivelul de salarizare, în general, la funcţii şi condiţii de muncă egale, salariile de încadrare ale femeilor şi bărbaţilor sunt aceleaşi. Disparităţile dintre salariile realizate de femei şi de bărbaţi în diferite activităţi economice sunt determinate de diferenţele dintre nivelul de calificare şi poziţia ierarhică la locul de muncă, deoarece maternitatea şi perioada legală de concediu pentru creşterea şi îngrijirea copilului intervin ca o ruptură în dezvoltarea carierei pentru femei. Ocupaţiile dominant feminine, cum ar fi: funcţionari administrativi, lucrători operativi în servicii şi comerţ şi asimilaţi, tehnicieni maiştri şi asimilaţi şi specialişti cu ocupaţii intelectuale şi ştiinţifice, dar şi activităţile economice cu cele mai mici salarii medii pentru femei: hoteluri şi restaurante, comerţ, industrie prelucrătoare – arată că femeile sunt, în general, mai prost plătite. Accesul egal pe piaţa muncii presupune iniţierea şi derularea unor programe de informare referitoare la egalitatea în drepturi pe piaţa muncii pentru femei şi pentru bărbaţi, precum şi stimularea interesului pentru formarea profesională continuă în vederea facilitării accesului în toate sectoarele de activitate. În acest sens este nevoie de implementarea de programe speciale de reconversie profesională a forţei de muncă feminine în sectoarele de activitate în care este în mod tradiţional mai puţin reprezentată, în special în sectoarele ce folosesc tehnologii de formare şi de informare.Obiectivul 3: Concilierea vieţii de familie cu cea profesionalăConcilierea vieţii de familie cu cea profesională reprezintă un aspect de mare interes atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Dificultăţile cu care se confruntă femeile, mai ales mamele, în căutarea şi păstrarea unui loc de muncă plătit, stereotipurile prin care se perpetuează ideea că doar femeile sunt responsabile de îngrijirea familiei, precum şi aşteptările culturale faţă de bărbat pentru a fi unicul întreţinător al familiei sunt aspecte care agravează inegalitatea dintre femei şi bărbaţi. Implicarea bărbaţilor în coordonarea vieţii de familie şi a vieţii profesionale reprezintă o problematică esenţială, dar şi dificilă. Este foarte importantă, pentru că fără participarea bărbaţilor nu poate exista o împărţire egală a responsabilităţilor, şi dificilă, pentru că presupune o schimbare în societate şi în mentalitatea fiecărei femei şi a fiecărui bărbat.Obiectivul 4: Respectarea principiului egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi în promovarea profesionalăDezvoltarea cooperării între partenerii economici şi partenerii sociali contribuie la atingerea egalităţii de gen în relaţiile de muncă şi în special la asigurarea transparenţei pe parcursul tuturor nivelurilor procesului de promovare.Obiectivul 5: Facilitarea inserţiei pe piaţa muncii a femeilor aflate în situaţie sau risc de marginalizarePentru afirmarea principiului egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi se va urmări integrarea perspectivei de gen în programele de protecţie socială a familiei şi în cele de prevenire şi de combatere a marginalizării, destinate în mod deosebit femeilor din comunităţile rome, femeilor vârstnice, celor fără educaţie etc.4. Viaţa socială"Egalitate" în viaţa socială înseamnă că atât femeile, cât şi bărbaţii au aceleaşi drepturi, responsabilităţi şi şanse. Crearea unei societăţi egale din punctul de vedere al genului nu va fi atinsă decât dacă femeile şi bărbaţii vor conlucra pentru a transforma realităţile care guvernează societatea actuală.Obiectivul 1: Promovarea participării egale a femeilor şi bărbaţilor în comunitateObiectivul prezentei strategii are în vedere problematica accesului femeilor în viaţa socială, pe principiul promovării valorilor, astfel încât să existe un echilibru în societate. Este importantă realizarea de acţiuni informative adresate atât femeilor, cât şi bărbaţilor, cu scopul revizuirii stilului de viaţă tradiţional, în care participarea activă în comunitate este un atribut al bărbaţilor.Obiectivul 2: Promovarea participării egale a femeilor şi bărbaţilor în familieParticiparea bărbaţilor la responsabilităţile familiale este considerată necesară de marea majoritate, chiar dacă femeia are sau nu un loc de muncă. Deşi există o anumită percepţie asupra faptului că responsabilităţile familiale trebuie să fie împărţite, punerea în practică întâmpină dificultăţi.Există mari discrepanţe între valorizările pe care le dau cei doi parteneri implicării în realizarea sarcinilor domestice şi în îngrijirea copiilor (femeile sunt cele care resimt mai puternic faptul că au anumite sarcini domestice determinate, pe când bărbaţii cred că aceste sarcini se fac împreună, ceea ce duce la valorizări diferite). Bărbaţii trebuie să îşi asume şi responsabilităţi de îngrijire a copiilor sau a rudelor bolnave. Noile generaţii sunt purtătoare de modele de roluri de gen egalitare în comparaţie cu vechea generaţie. Acest fapt depinde şi de nivelul de studii al femeilor.Obiectivul 3: Implicarea bărbaţilor în promovarea principiului egalităţii de şanse între femei şi bărbaţiSe impune ca mult mai mulţi bărbaţi să fie implicaţi în activităţile de implementare a principiului egalităţii de şanse în toate domeniile vieţii sociale, deoarece este nevoie de ambele puncte de vedere pentru a iniţia politici publice.Obiectivul 4: Susţinerea măsurilor de prevenire şi combatere a traficului de femeiLupta împotriva traficului de persoane în scopul exploatării sexuale trebuie direcţionată înspre: măsuri de prevenire, asistenţă şi protecţie a victimelor şi anihilarea reţelelor de traficanţi.Obiectivul 5: Susţinerea măsurilor de prevenire şi combatere a violenţei de genViolenţa de gen constituie o încălcare a drepturilor fundamentale ale omului. În acelaşi timp constituie o manifestare a relaţiilor tradiţionale de putere dintre femei şi bărbaţi, care au condus la dominarea şi discriminarea femeilor şi au împiedicat dezvoltarea şi participarea femeilor în societate. Violenţa de gen este vizibilă la nivelul tuturor claselor sociale şi este îndreptată către toate femeile, indiferent de vârstă sau de condiţie socială.Obiectivul 6: Prevenirea hărţuirii sexualeHărţuirea sexuală continuă să fie o problemă majoră a societăţii româneşti. Este necesar să se acorde o mai mare atenţie acestui tip de violenţă, iar prevederile legislative şi sancţiunile trebuie să aibă un mai mare impact.5. Participarea la luarea decizieiParticiparea echilibrată a femeilor şi a bărbaţilor în toate domeniile vieţii sociale, politice şi economice este mai mult decât necesară pentru a atinge o competitivitate şi o dezvoltare durabilă, precum şi pentru a obţine şi a consolida o democraţie reală. În acest scop, se impune:Obiectivul 1: Reglementarea participării echilibrate a femeilor şi a bărbaţilor la procesul decizionalParticiparea echilibrată a femeilor şi a bărbaţilor în organismele de luare a deciziei reprezintă un obiectiv central într-o societate democratică. Ambele sexe trebuie să fie reprezentate la toate nivelurile procesului decizional.Obiectivul 2: Stimularea participării echilibrate a femeilor şi a bărbaţilor la toate nivelurile procesului decizionalAsigurarea unei reprezentări echilibrate a femeilor şi a bărbaţilor în procesul decizional se poate realiza prin intervenţii la nivel legislativ, prin campanii de sensibilizare şi informare, prin acţiuni pozitive pentru femei şi prin mobilizarea societăţii civile. Obiectivul esenţial este să ne asigurăm că femeile şi bărbaţii îşi exercită în mod egal puterea şi influenţa şi că femeile nu se limitează doar la poziţiile de subordonare în cadrul procesului decizional.6. Roluri şi stereotipuri de genAcest sector vizează stereotipurile de gen şi necesitatea modificării comportamentelor, atitudinilor, normelor şi valorilor, ţinându-se cont de evoluţia rolurilor pe care îl au femeile şi bărbaţii în societate.Acţiunile prevăzute în această direcţie se referă la înlocuirea modelelor culturale, care reflectă stereotipuri sexiste la nivelul societăţii, şi la integrarea principiului egalităţii între femei şi bărbaţi, mai ales în politicile privitoare la educaţie, ştiinţă, mass-media, tineret şi sport.Politica egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi în educaţie, cultură şi mass-media se structurează după trei obiective:Obiectivul 1: Abordarea integratoare a perspectivei de gen (gender mainstreaming) în programarea, elaborarea, implementarea şi evaluarea tuturor politicilor publicePentru îndeplinirea acestui obiectiv se va avea în vedere, în primul rând, operarea cu indicatori şi instrumente care să permită integrarea perspectivei de gen în politicile publice. La nivelul resurselor umane, se va urmări includerea modulelor de gen în cursurile de formare a tuturor persoanelor care intervin în gestionarea şi derularea de politici publice.Obiectivul 2: Combaterea stereotipurilor şi rolurilor sexiste din sistemul de învăţământEducaţia trebuie să fie una dintre căile fundamentale de corectare a inegalităţilor sociale şi, desigur, a celor care au loc din motive de sex, contribuind astfel la construirea unei societăţi libere şi democratice. Schimbarea politicii de gen în educaţie este un proces continuu, acţiunile privind modificarea unor componente ale pregătirii cadrelor didactice şi ale conţinutului programelor şi manualelor şcolare punându-se în practică treptat.În privinţa politicilor referitoare la personalul didactic, se va insista asupra echilibrării de gen a managementului educaţional, asupra pregătirii învăţătorilor şi profesorilor pentru strategii emancipatoare în privinţa genurilor, urmărindu-se totodată şi echilibrarea de gen a corpului profesoral. Pe de altă parte, politicile curriculare se vor axa pe schimbarea programelor disciplinelor de învăţământ, prin introducerea de elemente care să vizeze educaţia partenerială de gen, şi pe modificarea modelelor culturale care reflectă stereotipuri sexiste în manualele şcolare, la toate nivelurile de învăţământ. Totodată, aceste politici vor încuraja principiul acordării de şanse egale pentru bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte accesul la toate formele de educaţie, profesie şi viaţă publică, avându-se permanent în vedere eliminarea discriminărilor latente, a practicilor şi a abordărilor cu potenţial sexist în procesul educativ-formativ şi promovarea educaţiei parteneriale pentru viaţa privată. Dar nu toate inegalităţile din educaţie îşi au originea la nivelul sistemului însuşi. Multe dintre ele se datorează sistemului social în general, mai exact, modului în care sunt tratate femeile şi bărbaţii, la rândul lor, în mass-media. Pentru obţinerea unei egalităţi reale se impune, astfel, adoptarea de măsuri care să combată stereotipurile şi rolurile sexiste transmise de publicitate şi de mass-media în general.Obiectivul 3: Promovarea principiului egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi în cultură şi mass-mediaAcest obiectiv se poate realiza prin implicarea mass-media în ceea ce priveşte sensibilizarea societăţii, cu privire la principiile ce stau la baza Strategiei naţionale pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, în scopul respectării demnităţii umane în prezentarea imaginii femeilor şi bărbaţilor, şi prin încurajarea folosirii unui limbaj nonsexist şi nediscriminatoriu. Prin diverse emisiuni sau acţiuni culturale se va urmări punerea în evidenţă a rolurilor şi contribuţiilor femeilor din istoria şi cultura română. În acelaşi timp, la nivelul formării profesionale a specialiştilor din domeniul culturii şi mass-media, se vor avea în vedere sensibilizarea la perspectiva de gen şi dotarea cu instrumentele necesare pentru integrarea acestui principiu în activitatea lor cotidiană.7. Monitorizarea şi evaluarea Planului general de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţiOrientarea pe rezultate constituie o prioritate a ANES. În acest sens, au fost introduse mecanismele de monitorizare şi evaluare a Strategiei naţionale pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi şi a Planului general de acţiuni.Monitorizarea implementării Strategiei naţionale pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi şi a Planului general de acţiuni, precum şi evaluarea acestora vor fi realizate de către ANES.Obiectivul 1: Crearea unui set de indicatori de evaluareANES va elabora până la sfârşitul anului 2006 un set de indicatori cu caracter general şi specific pentru evaluarea acţiunilor cuprinse în Planul general de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi (2006-2009).Indicatorii vor fi utilizaţi pe parcursul evaluării şi vor măsura gradul de atingere a obiectivelor de bază. Pe parcursul implementării Strategiei naţionale pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi şi a Planului general de acţiuni, indicatorii vor fi revăzuţi şi îmbunătăţiţi în scopul unei mai bune evaluări a rezultatelor.Obiectivul 2: Raportarea anuală a stadiului îndeplinirii acţiunilor cuprinse în Planul general de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi de către fiecare autoritate sau instituţie publică responsabilăFiecare autoritate sau instituţie publică responsabilă cu implementarea acţiunilor cuprinse în Planul general de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi va elabora şi va transmite anual, până la sfârşitul lunii octombrie, un raport privind stadiul îndeplinirii acţiunilor, pe baza unui model de raport care va fi comunicat de către ANES.Obiectivul 3: Evaluarea stadiului implementării acţiunilor cuprinse în Planul general de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţiEvaluarea progresului în implementarea Strategiei naţionale pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi se va realiza anual de către ANES şi va fi comunicată şi celorlalte autorităţi şi instituţii publice responsabile de implementarea acesteia.Evaluarea va lua în considerare atât termenele prevăzute pentru fiecare acţiune, cât şi indicatorii de evaluare identificaţi de către ANES.Obiectivul 4: Recomandări privind implementarea Planului general de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţiPe baza evaluării anuale, ANES va face recomandări privind îmbunătăţirea procesului de implementare a Strategiei naţionale pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi şi a Planului general de acţiuni.Obiectivul 5: Evaluarea finală a Planului general de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţiANES va elabora o analiză referitoare la evaluarea finală a îndeplinirii obiectivelor şi acţiunilor cuprinse în Planul general de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, în septembrie 2009.ANES va comunică şi celorlalte autorităţi şi instituţii publice responsabile de implementarea Strategiei naţionale pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi rezultatele evaluării finale a îndeplinirii obiectivelor propuse.8. FinanţareIniţierea, dezvoltarea şi aplicarea Strategiei naţionale pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi implică asigurarea resurselor financiare care să garanteze realizarea obiectivelor propuse în acest document.Resurse financiare:1. fonduri de la bugetul de stat prin bugetele ministerelor şi instituţiilor responsabile, cu atribuţii în domeniu;2. venituri proprii, potrivit legislaţiei în vigoare;3. fonduri externe rambursabile şi nerambursabile, în condiţiile legii;4. donaţii şi sponsorizări, cu respectarea dispoziţiilor legale.Implementarea obiectivelor strategice stabilite prin acest document necesită un suport financiar consistent. Prin urmare, toate autorităţile şi instituţiile publice implicate în implementarea Planului general de acţiuni vor include în fundamentarea propriilor planuri de acţiune principalele aspecte strategice structurate în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi.Se aşteaptă ca odată cu creşterea economică prognozată să crească şi finanţarea publică pentru acţiunile care au drept scop asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi în toate domeniile sferei publice şi private.––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește