STRATEGIA NAŢIONALA din 7 noiembrie 2002

de dezvoltare a domeniului nuclear în România şi Planul de acţiune



1.INTRODUCEREDe mai bine de 40 de ani Agenţia Internationala pentru Energie Atomica (AIEA) reprezintă nucleul cooperarilor internaţionale în domeniul nuclear. Statutul AIEA precizează ca "Agenţia va cauta sa accelereze şi sa mărească contribuţia energiei atomice la pacea, sănătatea şi prosperitatea lumii şi se va asigura ca asistenţa tehnica oferită statelor membre nu este utilizata decât în scopuri paşnice".Rezultatele activităţii desfăşurate de Agenţie până în prezent nu contrazic prevederile statutului acesteia, demonstrand ca Agenţia a trecut testul în timp şi prevederile rămân valabile, Agenţia desfasurand cu succes activităţile de exploatare a tehnologiilor nucleare sigure care să îndeplinească cerinţele dezvoltării durabile şi sa imbunatateasca calitatea vieţii în vederea dezvoltării unui regim de neproliferare şi o eventuala dezarmare nucleara.Pe plan mondial, elaborarea şi actualizarea documentelor naţionale şi internaţionale privind strategiile de dezvoltare şi politicile de implementare din domeniul nuclear se realizează având la baza cerinţele Naţiunilor Unite privind dezvoltarea durabila, prevederile statutului AIEA, strategia pe termen mediu a AIEA şi cerinţele naţionale pe termen mediu şi lung ale statelor.Strategia pe termen mediu a AIEA prevede o abordare în care toate activităţile importante sunt integrate pe baza a trei concepte: tehnologie, securitate şi verificare. În perioada următoare AIEA îşi propune ca direcţiile principale, obiectivele acestora şi indicatorii de performanţă propuşi pentru fiecare obiectiv, precum şi priorităţile din cadrul fiecărei direcţii să fie ajustate pe parcurs, astfel încât sa răspundă modificărilor din domeniul politic şi economic. Printre tendintele care vor influenţa strategia AIEA în următorii 5 ani se numara şi următoarele:[] Dezvoltarea utilizării paşnice a tehnologiilor nucleare în contextul îmbunătăţirii infrastructurii şi a creşterii transferului tehnologic; [] Pe măsura ce necesarul de energie electrica continua sa crească, ţinând cont de cerinţele dezvoltării durabile, necesitatea exploatării surselor de energie cu impact limitat asupra mediului înconjurător ar putea revitaliza opţiunea energiei nucleare;[] În contextul liberalizarii economice globale care conduce la o privatizare utilitara, se impune ca securitatea nucleara sa nu fie compromisa;[] Elaborarea şi implementarea soluţiilor tehnice privind managementul deşeurilor radioactive şi al combustibilului ars;[] Întărirea sistemului de garanţii care să acopere materialele şi activităţile nucleare declarate şi nedeclarate;[] Extinderea activităţilor de verificare ale AIEA; [] Societatea civilă joaca în prezent un rol important în desfăşurarea politicilor interne şi internaţionale, fiind necesară o intensificare a comunicării sale cu AIEA.România se numara printre membrii fondatori ai AIEA, desfasurand toate activităţile din domeniul nuclear în acord cu prevederile statutului acesteia. Domeniile de interes major pentru România în domeniul nuclear sunt stabilite prin Programul Cadru Naţional de cooperare cu AIEA. Pentru perioada următoare au fost identificate următoarele domenii prioritare pentru România care vor beneficia de asistenţa tehnica AIEA: infrastructura de reglementare, protecţia radiologică şi sănătatea, managementul deşeurilor radioactive şi al combustibilului nuclear ars, securitatea nucleara a Centralei de la Cernavoda şi activitatea de cercetare-dezvoltare ca suport al Programului Nuclear Naţional.În ceea ce priveşte dezvoltarea durabila, aceasta s-a constituit ca opţiune strategica cu ocazia Conferintei de la Rio de Janeiro din iunie 1992 când, prin acordul internaţional exprimat în "Declaraţia de la Rio de Janeiro" şi adoptarea Agendei 21, s-a statuat faptul ca mediul şi dezvoltarea economică sunt compatibile, având obiective complementare.În accepţiunea larga a conceptului de dezvoltare durabila, ca fiind "capacitatea de a satisface cerinţele generatiei prezente, fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi", prosperitatea economică şi conservarea mediului trebuie să se susţină reciproc. În consecinţa dezvoltarea durabila înseamnă îmbunătăţirea progresiva şi menţinerea bunastarii populaţiei corelata cu cerinţele folosirii rationale a resurselor naturale şi ale conservării ecosistemelor.Politicile energetice ale ţărilor occidentale sunt directionate către:[] Asigurarea energiei necesare creşterii economice;[] Asigurarea securităţii energetice;[] Ameliorarea impactului asupra mediului ambiant la nivel local şi regional;[] Creşterea eficientei utilizării energiei în vederea reducerii problemelor legate de poluarea transfrontaliera.Găsirea unor politici eficiente pentru a răspunde modificărilor climei reprezintă unul din obiectivele principale ale dezvoltării durabile. Astfel energia nucleara este cea care contribuie la reducerea emisiilor de gaze în atmosfera (efectul de sera), scăzând riscul inducerii încălzirii globale, precum şi al poluarii atmosferice globale.Experienta mondială în domeniul producerii şi exploatării energiei nucleare demonstreaza ca funcţionarea în condiţii normale şi cu respectarea reglementărilor privind securitatea nucleara a centralelor nuclearo-electrice şi a instalaţiilor nucleare are un impact relativ scăzut asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului înconjurător. Datorită importantei deosebite a energiei în contextul dezvoltării durabile, a necesităţii de a satisface nevoile crescande de energie şi complexităţii serviciilor din domeniul energetic, având în vedere reducerea impactului asupra mediului înconjurător, activităţile de cercetare-dezvoltare reprezintă un factor deosebit de important în domeniu. Dezvoltarea ştiinţei şi tehnologiei în următoarele decade vor avea un impact hotarator asupra dezvoltării economice şi sociale.Pentru România acceptarea doctrinei dezvoltării durabile în domeniul nuclear reprezintă singura cale responsabilă de proiectare a dezvoltării pe termen mediu şi lung, în concordanta cu interesul naţional şi cu cerinţele colaborării internaţionale. Cele mai importante dintre recomandările Comisiei Europene pentru statele candidate, luate în considerare la elaborarea strategiei în domeniul nuclear, sunt:[] Folosirea cercetării ca baza a strategiilor naţionale în domeniul dezvoltării durabile a transporturilor şi energiei;[] Dezvoltarea sistemelor naţionale de cercetare-dezvoltare-inovare;[] Dezvoltarea legăturilor cu comunitatea ştiinţifică a statelor membre şi a celorlalte state candidate;[] Promovarea schimburilor de know-how, de specialişti, tehnologii pentru realizarea progresului în regiunea balcanica;[] Creşterea contribuţiei cercetării la realizarea cerinţelor de baza ale statelor privind dezvoltarea durabila şi bunăstarea socio-economică a populaţiei;[] Abordarea în domeniul cercetării, a unor măsuri practice care să asigure integrarea deplina în reţeaua europeană de cercetare (European Research Area) a statelor candidate, ca parteneri egali.Strategia dezvoltării domeniului nuclear se bazează pe respectarea:[] Prevederilor şi recomandărilor Uniunii Europene în domeniu;[] Integrării filozofiei dezvoltării durabile ca element conceptual fundamental;[] Prevederilor tratatelor şi acordurilor internaţionale la care România este parte semnatara;[] Prevederilor următoarelor acte normative:● H.G. nr. 455/23 mai 2001, privind aprobarea Planului de acţiune al Programului de guvernare pe perioada 2001-2004;● H.G. nr. 657/20 iunie 2002 privind aprobarea Politicii industriale a României şi a Planului de acţiune pentru implementarea politicii industriale a României;● H.G. nr. 647/12 iulie 2001, privind aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare energetica a României pe termen mediu, 2001-2004.[] Prevederilor Strategiei naţionale pentru Dezvoltare Durabila.Prin specificul lor, activităţile din domeniul nuclear necesita obiective şi strategii pe termen lung sau foarte lung, din care se deduc apoi acţiuni pe termen mediu şi scurt.Nucleul strategiei de dezvoltare a domeniului nuclear îl constituie Programul Nuclear Naţional (P.N.N.); în cadrul P.N.N. sunt descrise:● Obiectivul fundamental;● Obiectivele derivate;● Obiectivele asociate satisfacerii exigenţelor societăţii modeme;● Precum şi strategiile de realizare a obiectivelor propuse.2. PREMIZE ŞI CONDIŢII PENTRU DEZVOLTAREA DOMENIULUI NUCLEAR2.1. PREMIZE■ În România energia nucleara este folosită exclusiv în scopuri paşniceToate activităţile nucleare care se desfăşoară în România sunt supuse unui strict control efectuat de statul român, pe de o parte, şi de organismele internaţionale abilitate, pe de altă parte.România este membru fondator al Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomica, AIEA Viena, organism internaţional specializat al Organizaţiei Naţiunilor Unite, ONU. Controlul internaţional se efectuează de către AIEA Viena, conform cerinţelor şi procedurilor Agenţiei.Prin decizia de a construi reactori CANDU cu uraniu natural, combustibilul nuclear ars urmând a fi stocat ca deseu radioactiv, fără activităţi de reprocesare, energetica nucleara din România nu ridica probleme deosebite din punctul de vedere al proliferarii armelor nucleare. Pe termen mediu, este foarte probabila tranzitia la ciclul de combustibil nuclear cu uraniu uşor îmbogăţit, SEU şi, eventual, la ciclul cu uraniu recuperat, RU.Ştiinţa moderna, prin cercetările şi investigaţiile specializate de protecţie biologica şi medicina nucleara, a rezolvat practic toate problemele de risc radiologie şi continua eforturile dedicate, în particular, efectelor nivelelor foarte scăzute de radiatii, apropiate de fondul natural. Prin legile sale şi prin organismele dedicate autorizării, inspecţiei, supravegherii mediului etc., statul român nu permite desfăşurarea de activităţi nucleare decât în condiţii bine precizate, pentru care riscurile asociate sunt atât de mici încât pot fi acceptate. Aceste condiţii sunt similare celor impuse pe plan internaţional. Evaluarea riscului se bazează pe metode şi procedee corespunzătoare. Statul român urmăreşte atât evoluţia acestor restrictii, cat şi apariţia de noi metode şi procedee de evaluare a riscului, pentru a adopta permanent noile standarde acceptate în lume.Pe de altă parte, statul român promovează perseverent activităţile dedicate asigurării şi creşterii nivelului de securitate a instalaţiilor nucleare, prin mijloace specifice, inclusiv prin alocarea de resurse umane şi financiare.În urma activităţilor nucleare rămân deşeuri cu diferite grade de radioactivitate. Masa totală anuală de deşeuri este mica sau foarte mica în comparatie cu masele de deşeuri rezultate din alte activităţi umane. Tehnologiile moderne sunt capabile sa reducă riscul asociat deşeurilor radioactive la nivele extrem de scăzute, care nu mai ridica nici un fel de probleme. Pentru problema depozitarii finale a deşeurilor înalt active nu exista încă o metoda acceptată unanim şi aplicată pe plan internaţional, deşi soluţiile tehnologice propuse până acum sunt deja convingatoare. Timpul încă mai da ragaz specialiştilor şi celor care trebuie să autorizeze aplicarea efectivă de astfel de soluţii.Ca urmare a punerii în funcţiune a primei unităţi nucleare abia în anul 1996, statul român are la dispoziţie încă patru decenii pentru a selecta o soluţie de depozitare finala a deşeurilor înalt active; este extrem de probabil ca până atunci să apară soluţii şi standarde acceptate pe plan internaţional. Încă de pe acum, specialiştii români participa la colaborări internaţionale dedicate identificarii tuturor aspectelor concrete de clarificat în vederea unei rezolvari corespunzătoare a problemei depozitarii finale a deşeurilor radioactive înalt active.Statele avansate în domeniul nuclear, care au exploatat centrale nucleare imediat după anul 1950, vor trebui sa selecteze şi să aplice efectiv fie o soluţie noua, fie una dintre cele existente astăzi. În consecinţa, se apreciază ca România va începe depozitarea definitivă a deşeurilor înalt active cu cel puţin trei decenii în urma unor state dezvoltate, cu tehnologii nucleare avansate.Protecţia fizica a zonelor unde se desfăşoară activităţi nucleare este asigurata la nivelul standardelor internaţionale, prin măsuri legislative adecvate. Sustragerea de uraniu sau de alte materiale nucleare care ar putea servi unor organizaţii teroriste este extrem de improbabila, ca urmare a procedurilor impuse şi a sistemelor de protecţie fizica cu care sunt dotate instalaţiile nucleare.Traficul ilicit de uraniu sau de alte materiale nucleare care ar putea servi unor organizaţii teroriste este interzis pe teritoriul României. Măsurile de control, pregătirea profesională şi dotarea organismelor abilitate sunt îmbunătăţite permanent. Vulnerabilitatea întregului ciclu de combustibil nuclear la acţiuni teroriste este în dezbatere pe plan mondial. România va lua toate măsurile pe care comunitatea internationala le va considera ca necesare, asa încât nivelul de vulnerabilitate la acţiuni teroriste să fie corespunzător evitării oricărui pericol.■ În domeniul generarii energiei electrice în România, se constata existenta unui preţ de vânzare greu suportabil de către consumatori, simultan cu existenta unui număr semnificativ de termocentrale vechi, care au depăşit timpul de viaţa de 30 de ani. De asemenea, în sistemul clasic de generare a energiei electrice exista unităţi mai vechi sau mai noi care au avut şi au în continuare o slabă eficienta.În aceste condiţii, este firesc ca specialiştii români sa caute cele mai potrivite măsuri atât pentru rezolvarea problemelor imediate, cat şi pentru ca, pe termen mediu şi lung, soluţiile aplicate să asigure o baza solida pentru dezvoltarea durabila a tarii.Scopurile majore urmărite în efortul de identificare de soluţii optime sunt următoarele:[] Furnizarea de energie electrica la un cost cat mai mic şi cat mai stabil pe termen lung;[] Asigurarea unei protecţii corespunzătoare a mediului, în primul rând prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera;[] Asigurarea unui grad înalt de siguranţă în furnizarea energiei electrice.Una dintre concluziile importante ale analizelor economice recente efectuate la cererea guvernului român impune necesitatea de a continua introducerea în Sistemul Energetic Naţional de noi unităţi nucleare. Acţiunile efective legate strict de Unitatea 2 de la CANE Cernavoda au început deja. Pasul decisiv va fi semnarea unui contract de finanţare într-un regim convenit de guvern cu un partener străin, de exemplu de tipul BOT, "Building, Operating and Transfer".Trebuie menţionat faptul ca în Comunitatea Europeană exista tari ca Franţa şi Belgia care se bazează pe electricitatea de origine nucleara în proporţii de peste 50% şi tari care au anuntat că nu intenţionează sa mai permită construirea de noi unităţi nucleare pe teritoriul lor, ca Suedia şi Germania. În acest context, trebuie precizat ca, deşi fiecare stat are propria sa strategie energetica, estimarile de ansamblu pentru Europa indica o contribuţie majoră a energeticii nucleare în continuare, în anul 2000, circa 35% din energia electrica produsă în Comunitatea Europeană a fost de origine nucleara. De asemenea, ca strategie pe termen mediu şi lung, a fost precizată sprijinirea energeticii în continuare pe multiple procedee, inclusiv pe soluţia CANE.■ Cele mai importante avantaje pe care energia nucleara le oferă RomânieiFurnizarea energiei electrice de origine nucleara se poate realiza:[] pe baza combustibilului nuclear fabricat în România;[] pe baza apei grele fabricata în România;[] la un preţ de cost pe 1 MWh mai mic decât în cazul centralelor pe cărbune sau petrol; [] în orice perioada a anului, practic independent de surprizele oferite de natură.Energia electrica de origine nucleara este produsă practic în absenta totală a emisiilor de gaze cu efect de sera, contribuţia la păstrarea unui mediu curat fiind o cerinţa majoră a societăţii modeme. Prin caracteristicile sale, energia nucleara oferă premizele cele mai favorabile pentru o dezvoltare durabila pe termen mediu şi lung, în special prin creşterea siguranţei în furnizarea de energie electrica, prin independenta practic totală faţă de capriciile vremii şi prin stabilitatea costului de generare.Preţul combustibilului nuclear pe piaţa mondială este constant de peste doua decenii şi se apreciază ca va rămâne constant încă mulţi ani, probabil peste 20. Mai mult, în cazul unei cresteri ipotetice a costului combustibilului nuclear, efectul asupra preţului unui MWh de energie electrica generata este mic chiar şi atunci când preţul combustibilului nuclear creşte cu 50%. Aceasta independenta aproape totală contrasteaza puternic cu situaţia corespunzătoare termocentralelor pe gaz, petrol sau cărbune, asa cum se observa în figura de mai jos, bazată pe un studiu efectuat de specialişti din Comunitatea Europeană în anul 2000:NOTA CTCEFigura 2.1. Evoluţia costului energiei electrice în funcţie de evoluţia costului combustibilului utilizat, se găseşte în Monitorul Oficial al României Partea I, Nr. 851 din 26 noiembrie 2002, la pagina 14Evoluţia costului energiei electrice în funcţie de evoluţia costului combustibilului utilizat 2.2. CONDIŢIIFaptul ca România a fost singura ţara din CAER care a optat pentru un reactor nuclear energetic de tip CANDU a condus la o apreciere internationala favorabilă a nivelului de securitate nucleara de la centrala. Simultan, Comunitatea Europeană exercita presiuni deosebite pentru închiderea prematura a centralelor de tip VVER-440 şi RBMK din Bulgaria, Ucraina, Lituania, Armenia etc.Se observa ca România a făcut o alegere corespunzătoare privind tipul de reactor nuclear energetic, comparativ cu ţările din fostul lagar socialist.Situaţia mondială arata însă ca succesul efortului în domeniul energeticii nucleare într-o ţara data depinde esenţial şi de alte condiţii.Chiar negocierile iniţiale pot esua sau pot conduce la contracte necorespunzătoare, cu efecte negative importante: dobânzi dificil de suportat, cheltuieli suplimentare, dezechilibru între necesarul real de forta de muncă străină, respectiv locală, preferinta exagerata pentru echipamente locale sau, dimpotriva, pentru produse "de firma" etc.Nici măcar după realizarea corespunzătoare a punerii în funcţiune, nimeni şi nimic nu garantează succesul pe 30, pe 40 sau pe mai mulţi ani. Este absolut necesar să fie înţelese de la bun început condiţiile mai importante care permit dezvoltarea energeticii nucleare şi care determina decisiv performanta economică şi de securitate nucleara.Pentru valorificarea corespunzătoare a imensului potenţial al energeticii nucleare în România, satisfacerea corespunzătoare a acestor condiţii este absolut necesară.■ În energetica nucleara sunt necesare investiţii mari pentru fiecare unitate nucleara construită şi pusă în funcţiune.Energetica nucleara necesita investiţii mari pentru fiecare unitate nucleara şi perioade lungi de timp de la începerea lucrărilor de construcţie şi până la furnizarea de energie electrica în regim comercial, de regula 6-7 ani, în viitor probabil sub 5 ani.Pentru a recupera banii investiti într-un timp rezonabil, energia electrica furnizată de unitatea respectiva trebuie produsă şi vândută practic la un nivel de 100% capacitate disponibilă, pentru o perioadă de cel puţin 10-15 ani.Ţinând cont de exigenţele societăţii moderne, viitoarele contracte de furnizare de energie electrica ale unei unităţi nucleare vor depinde în mod decisiv de cererea pieţei şi de preţul de vânzare pentru un MWh generat.În consecinţa, avantajele energeticii nucleare pot fi efectiv valorificate numai dacă exista un investitor care îşi asuma un risc financiar de anumite dimensiuni, de la caz la caz.În situaţia de astăzi a României, guvernul este singura forta care poate debloca situaţia, prin căutarea de soluţii de finanţare în mod deschis, acceptând spre analiza ofertele disponibile şi negociind corespunzător detaliile soluţiilor selectate.■ Nivelul de securitate nucleara trebuie ridicat în mod continuu, în acord cu evoluţia standardelor internaţionale.Nivelul de securitate nucleara trebuie ridicat în mod continuu, în acord cu evoluţia standardelor internaţionale, în caz contrar, autorizaţia de funcţionare la putere nominală a unităţii nucleare se poate pierde, cu consecinţe negative asupra preţului de generare de energie electrica.Mai grav, comunitatea internationala poate face presiuni deosebite pentru închiderea prematura a unităţii respective; într-o astfel de situaţie, bilanţul economic global se poate dovedi negativ.Suportul tehnic local este esenţial, iar asigurarea performantelor acestui suport reprezintă o problemă în sine, care trebuie rezolvată cu ajutorul unor colective de specialişti de înaltă calificare, dimensionate, dotate şi finanţate corespunzător.■ Managementul global al centralei nucleare poate influenţa semnificativ nivelul cheltuielilor totale, cu reduceri sau cresteri importante ale preţului de cost al electricitatii furnizate.În lume exista centrale nucleare practic identice ca proiect şi care au performanţe economice mult deosebite între ele. De exemplu, reactorii VVER din fostele tari socialiste acoperă un domeniu vast de succese şi de esecuri.Pentru asigurarea unui management corespunzător, proprietarul centralei trebuie să aplice perseverent soluţia moderna de evaluare independenta a stării şi a performantelor centralei, sa analizeze atent concluziile şi recomandările raportate şi apoi sa acţioneze prompt şi fără compromisuri.■ Asigurarea unor contacte şi colaborări internaţionaleDeşi asigurarea unor contacte şi colaborări internaţionale presupune diferite categorii de cheltuieli, uneori greu de evaluat individual, succesul economic al energeticii nucleare nu poate fi nici măcar imaginat fără o conectare corespunzătoare la nivel mondial.■ Asigurarea resurselor umaneProblema resurselor umane trebuie rezolvată corespunzător, chiar dacă sunt necesare cheltuieli suplimentare pentru salarizare, pentru calificare (permanenta), pentru păstrarea unor rezerve de personal, pentru specializare în străinătate, pentru menţinerea unor contacte internaţionale etc.Fenomenul plecării de specialişti de valoare în străinătate sau chiar în ţara, în afară domeniului energeticii nucleare, trebuie tratat în asa fel încât consecinţele sa devină suportabile sau chiar neglijabile.În caz contrar, deşi România are un potenţial uman ridicat, va fi greu de asigurat transmiterea de cunoştinţe tehnice specifice unui post dat şi consecinţele negative asupra stării centralei nu vor putea fi evitate.Tot la nivelul resurselor umane, o condiţie de baza pentru succesul energeticii nucleare este asigurarea dublei conectivitati a specialiştilor din domeniile de suport tehnic:[] Pe de o parte, aceştia trebuie să ştie permanent ce probleme au fost (sau sunt) la reactorii CANE din ţara, cum au fost rezolvate, cu cine, cu ce succes (sau cum se spera o rezolvare).[] Pe de altă parte, nivelul de informare şi de specializare din cadrul entitatilor de suport tehnic nu trebuie limitat strict la sfera asociata exploatării unui tip dat de reactor. Dimpotriva, orizontul specialistului de suport tehnic trebuie să fie suficient de larg pentru a putea identifica problemele şi soluţiile altora, progresul în diferite subdomenii sau discipline de interes etc. Acest obiectiv nu se poate atinge fără institute puternice şi dotate corespunzător, fără mijloace modeme de informare prompta, fără cooperare internationala, fără cheltuieli relativ importante pentru dotare, specializări, participari la conferinţe, stagii de lucru.3. PLANUL NUCLEAR NAŢIONAL ŞI PLANURILE NUCLEARE ANUALEÎn România, Planul Nuclear Naţional (PNN) şi Planurile Nucleare Anuale (PNA) se constituie ca instrumente guvernamentale specifice, prin intermediul cărora se definesc, se promovează şi se urmăresc obiectivele şi interesele naţionale în domeniul nuclear, în strânsă corelare şi în mod interactiv cu strategia de dezvoltare a României în general şi în sectorul energetic în special.Ca document, Panul Nuclear Naţional, cuprinde:[] Prezentarea domeniului nuclear aplicat, în lume şi în România, inclusiv a tendinţelor de evoluţie, cu rol de fundament pentru obiectivele şi strategiile PNN;[] Prezentarea OBIECTIVELOR NAŢIONALE pe termen lung şi mediu,şi a STRATEGIILOR de realizare;[] Prezentarea cadrului funcţional de aplicare, urmărire şi actualizare a PNN;[] Prezentarea acţiunilor pe termen relativ scurt, care trebuie efectuate pe baza Planurilor Nucleare Anuale.PNN şi PNA sunt supuse dezbaterii şi aprobării comunităţii de specialişti din domeniul nuclear, precum şi atenţiei publicului.Punerea în aplicare a PNN şi renunţarea la acest instrument specific se fac prin Hotărâre de Guvern.PNN este administrat de către Agenţia Naţionala de Energie Atomica (ANEA) din cadrul MEC.Comisia Naţionala pentru Controlul Activităţilor Nucleare, CNCAN, va continua să aibă o independenta deplina.3.1. ADAPTAREA PLANULUI NUCLEAR NAŢIONALAdaptarea PNN este o acţiune corectiva anuală prin care se modifica documentul numit PNN, fără vreo schimbare în textul asociat obiectivelor naţionale şi strategiilor de realizare şi se face pe baza unui cadru procedural şi se aproba de către ANEA.3.2. ACTUALIZAREA PLANULUI NUCLEAR NAŢIONALActualizarea PNN este o acţiune corectiva, prin care se modifica textul asociat obiectivelor naţionale şi strategiilor de realizare, se face pe baza unui cadru procedural, şi se aproba la nivel guvernamental.Planul nuclear anual specifică ansamblul acţiunilor prevăzute pentru anul respectiv, în acord cu PNN în vigoare.Elaborarea PNA pe baza PNN se face pe baza unui cadru procedural şi se aproba de către ANEA. Acest cadru procedural trebuie să asigure în mod corespunzător aplicarea voinţei guvernului, fără a afecta autonomia unor entităţi cu activităţi nucleare.Planul anual poate fi modificat în cursul anului numai cu aprobarea ANEA.4. OBIECTIVELE PNN ŞI STRATEGIILE ASOCIATEObiectivele PNN sunt grupate în trei categorii distincte:■ Obiectivul fundamental (OF), care creşterea ponderii contribuţiei energiei electrice de origine nucleara în producţia totală de energie electrica, obiectiv esenţial în asigurarea unei dezvoltări durabile a României.■ Obiectivele derivate (OD), care au menirea de a favoriza creşterea competitivitatii domeniului nuclear în concordanta cu cerinţele internaţionale.■ Obiectivele "europene" (OE), asociate satisfacerii exigenţelor societăţii modeme, care trebuie să asigure valorificarea optima a contribuţiilor domeniului nuclear în cadrul efortului de dezvoltare durabila a societăţii româneşti.Îndeplinirea acestor obiective se realizează pe baza unor strategii asociate. Strategiile generează acţiuni concrete, specificate în Planurile Naţionale Anuale.Evoluţia în timp a cerinţelor privind dezvoltarea durabila a societăţii româneşti implica o evoluţie a obiectivelor şi a strategiilor asociate.Prin procedeele de adaptare a PNN, păstrând obiectivele, respectiv de actualizare a PNN modificând obiectivele, se asigura cadrul de evoluţie a PNN în funcţie de necesităţile identificate de-a lungul timpului. Se pot introduce strategii noi pentru obiectivele existente, respectiv obiective noi, specifice, cu strategiile asociate.5. OBIECTIVUL FUNDAMENTAL AL PNN■ Creşterea ponderii energiei electrice de origine nucleara în producţia totală de energie electrica a României va fi de (20-40) % şi se va realiza cu respectarea principiilor dezvoltării durabile a societăţii, în condiţii competitive de preţ de cost şi cu asigurarea securităţii nucleare la nivelul standardelor internaţionaleStrategii asociate:[] Estimarea necesarului de energie electrica şi a competitivitatii diferitelor optiuni posibile de generareEstimarea necesarului de energie electrica şi a competitivitatii diferitelor optiuni posibile de generare se va realiza pe baza unor analize specializate, ale căror concluzii sunt raportate periodic, în mod procedural, Consiliul Naţional pentru Energie Nucleara (CNEN), analize, iniţiate de Ministerul Industriei şi Resurselor.[] Decizia în cazul unei competitivitati relativ apropiate a soluţiilor energetice bazate pe termocentrale, respectiv pe CNEÎn cazul în care situaţia de superioritate comercială clara a soluţiei nucleare se defineste ca situaţia în care preţul de cost actualizat pentru 1 MWh generat de CNE este cu peste 25% mai mic decât preţul corespunzător unui MWh produs în termocentrale pe gaze naturale, petrol sau cărbune.Analog, dacă preţul de cost actualizat pentru 1 MWh generat de termocentrale este cu peste 25% mai mic decât preţul corespunzător unui MWh produs în CANE, situaţia se va defini ca inferioritate clara a soluţiei nucleare.Atunci când preţul de cost minim este mai mare decât 75% din preţul de cost maxim, competitivitatea va fi definită ca apropiată.Statul român va sprijini soluţia centralelor nucleare în cazul în care soluţia nu este în situaţia de inferioritate clara, conform estimarilor. De asemenea, construirea de unităţi noi de CNE cu sprijinul statului român se va face exclusiv în condiţii de estimare favorabilă a capacităţii de recuperare a costurilor în termen rezonabil, pe baza vânzării de energie electrica.Dacă exista eventual companii care nu aparţin statului român şi care doresc să investească în România în domeniul CNE, situaţia se va analiza şi negocia de la caz la caz conform prevederilor legale.În condiţiile postulate de competitivitate apropiată şi de menţinere a obiectivului fundamental, statul român va sprijini dezvoltarea energeticii nucleare cel puţin până la încadrarea în intervalul de (20-40)% din producţia totală de energie electrica, fără a permite însă depăşirea limitei de 40%.[] Decizia în cazul eventualei superioritati, respectiv inferioritati sistematice şi clare a soluţiei centralelor nucleareÎn momentul de faţa, superioritatea procedeului nuclear în privinta preţului de cost este clara în România. În consecinţa, statul român va continua investiţiile în unităţi nucleare altele decât Unitatea 2, CNE Cernavoda în funcţie de posibilităţile concrete de atragere de fonduri. De asemenea, atunci când este cazul, va finanta direct o cota parte din investiţie. Dacă situaţia actuala privind competitivitatea nu se schimba radical se vor construi un număr de unităţi de CNE, astfel încât să se realizeze cel puţin limita inferioară de 20% din producţia totală de energie electrica şi să fie îndeplinită una dintre cerinţele OF.Totuşi, în eventualitatea puţin probabila în care soluţia nucleara va deveni clar inferioară, se va decide fie modificarea obiectivului fundamental, fie sprijinirea dezvoltării energeticii nucleare în condiţiile presupuse de necompetitivitate, pe baza unor argumente legate de dezvoltarea durabila a tarii, de siguranţă furnizarii de energie electrica etc.Analog, dacă superioritatea energeticii nucleare este clara mulţi ani la rând, fie se va modifica obiectivul fundamental, fie se va susţine o alta soluţie, clasica sau noua, chiar necompetitiva, asa încât să fie respectata limita superioară de 40% pentru contribuţia energiei electrice de origine nucleara.6. OBIECTIVELE DERIVATE (OD)■ Asigurarea şi creşterea continua a nivelului de securitate nucleara în acord cu evoluţia cerinţelor standardelor internaţionaleStrategii asociate:[] Armonizarea normelor şi reglementărilor naţionale privind controlul activităţilor nucleare atât cu normele promovate de comunitatea internationala, cat şi cu recomandările AIEA Viena.[] Examinarea evolutiilor din domeniul securităţii nucleare în cadrul Uniunii Europene, în vederea reactualizarii legislaţiei interne, în conformitate cu dezvoltarea normelor şi reglementărilor Statelor Membre şi cu recomandările UE în acest domeniu.[] Promovarea acţiunilor de creştere a nivelului de cultura privind securitatea nucleara.[] Promovarea măsurilor specifice de consolidare şi dezvoltare continua a nivelului de competenţa naţionala în domeniul securităţii nucleare.[] Acordarea unei atenţii deosebite efectuării periodice de analize complexe de accident, deterministe şi probabiliste.[] Continuarea activităţilor de pregătire profesională şi atestare periodică a personalului implicat în domeniul nuclear în vederea reducerii riscului de aparitie a unui eveniment nuclear anormal.[] Identificarea şi aplicarea măsurilor specifice pentru reducerea stresului, inclusiv prin asigurarea unei salarizari corespunzătoare în vederea evitării/reducerii erorilor umane.[] Dezvoltarea de metodologii de monitorizare a efectelor degradării în timp a materialelor şi echipamentelor utilizate în instalaţiile nucleare în vederea elaborării şi implementarii unor programe de mentenanţă eficiente şi a prelungirii duratei de viaţa a acestor instalaţii.■ Asigurarea unui nivel radiologic, în concordanta cu normele naţionale atât pentru personalul implicat în domeniul nuclear, cat şi pentru public. Reducerea impactului asupra mediului.Strategii asociate:[] Întărirea acţiunilor cu privire la securitatea instalaţiilor nucleare, în vederea reducerii riscului radiologie atât pentru personalul implicat în domeniul nuclear cat şi pentru public.[] Continuarea monitorizarii radioactivitatii mediului în zonele cu activităţi nucleare şi la nivelul întregii tari prin:● acoperirea permanenta cu sisteme automate de detectie a radiatiilor;● implementarea unor programe de monitorizare a radioactivitatii mediului;● raportarea rezultatelor;● raportarea prompta a evenimentelor deosebite;● efectuarea periodică de analize şi de măsurători specifice independente.[] Pregătirea planurilor de management al accidentelor nucleare postulate şi verificării nivelului de performanţă prin analize comparative, exercitii practice şi interpretări ale rezultatelor constatate. Va continua solicitarea sprijinului Agenţiei Internaţionale de Energie Atomica de la Viena, în special pentru accidentele postulate la CNE Cernavoda.[] Monitorizarea şi raportarea continua a prezentei de substanţe radioactive în aer, apa, sol plante, animale, alimente. [] Monitorizarea medicală a personalului expus profesional la radiatii ionizante şi pregătirea răspunsului medical pentru personal şi populaţie în caz de urgenta radiologica sau accident nuclear.[] Monitorizarea stării de sănătate a populaţiei în zonele de influenţa a activităţilor nucleare,■ Managementul deşeurilor radioactive şi a combustibilului ars în conformitate cu cerinţele internaţionaleStrategii asociate:[] Implementarea prevederilor legislaţiei naţionale în vigoare privind managementul deşeurilor radioactive şi combustibilului ars până la depozitarea finala.[] Depozitarea deşeurilor cu radioactivitate redusă, respectiv intermediara, rezultate din operarea şi decomisionarea reactorilor CANDU.[] Selectarea amplasamentului depozitului final de combustibil ars.[] Participarea la programele internaţionale axate pe selectarea amplasamentelor depozitelor şi evaluărilor de securitate.[] Identificarea şi aplicarea soluţiilor optime de trecere la cicluri de combustibil avansate, care permit descărcarea unei mase anuale mai mici de combustibil ars, pentru aceeaşi cantitate de energie electrica furnizată.■ Valorificarea avantajelor utilizării reactorilor avansatiStrategii asociate:[] Identificarea şi evaluarea permanenta a tendinţelor şi performantelor în domeniul reactorilor avansati, în vederea selectării de candidaţi pentru o posibila utilizare în România.[] Identificarea şi evaluarea posibilităţilor practice, avantajelor şi eventualelor probleme tehnico-economice legate de construirea de unităţi CANDU avansate la CNE Cernavoda.[] Estimarea avantajelor, dezavantajelor şi riscurilor legate de construirea în România de reactori nucleari energetici avansati de alt tip decât CANDU.■ Valorificarea avantajelor utilizării ciclurilor avansate de combustibilStrategii asociate:[] Definirea şi evaluarea soluţiilor bazate pe utilizarea fasciculului de combustibil cu 37 de bare, ciclul SEU (uraniu uşor îmbogăţit); avantaje şi limite; scenarii posibile de aplicare în timp relativ scurt în România,[] Definirea şi evaluarea soluţiilor bazate pe utilizarea unui fascicul de combustibil cu mai mult de 37 de bare, ciclul SEU; scenarii posibile de aplicare în România; desfăşurarea optima în timp a utilizării celor două tipuri de fascicul de combustibil.[] Identificarea şi rezolvarea problemelor tehnologice legate de utilizarea ciclului RU (uraniu recuperat sau reciclat), în loc de SEU, sau direct în loc de uraniu natural.[] Identificarea şi rezolvarea problemelor legate de perioada de tranzitie de la ciclul cu uraniu natural la unul dintre ciclurile cu uraniu îmbogăţit, SEU sau RU.■ Susţinerea activităţilor de cercetare-dezvoltare în domeniul nuclearStrategii asociate:[] Dezvoltarea programelor de cercetare-dezvoltare-inovare, armonizate cu:● cerinţele Uniunii Europene privind cercetarea ca principal atribut al societăţii bazate pe cunoaştere;● cerinţele Naţiunilor Unite şi ale Uniunii Europene privind dezvoltarea durabila în sectorul energetic;● obiectivele Uniunii Europene privind crearea şi consolidarea Reţelei de Cercetare Europene (European Research Area -ERA);● angajamentele asumate de România prin documentele de poziţie faţă de acquisul comunitar;● strategia naţionala pentru dezvoltare durabila.[] Susţinerea cu prioritate a activităţilor de cercetare-dezvoltare-inovare ca activităţi suport pentru Programul Nuclear Naţional şi în domeniile nucleare de interes major pentru România stabilite prin Programul Cadru Naţional de asistenţa tehnica cu Agenţia Internationala pentru Energie Atomica-Viena.[] Susţinerea cu prioritate a activităţilor de cercetare-dezvoltare suport pentru implementarea PNN şi anume:● Realizarea de modernizări şi optimizari ale proiectului standard CANDU 600;● Dezvoltarea tehnologiilor pentru îmbunătăţirea controlului tritiului la CNE;● Optimizarea implementarii metodelor şi tehnicilor pentru perfecţionarea exploatării şi mentenantei CNE în condiţii de securitate nucleara;● Dezvoltarea programelor de cercetare aferente ciclului de combustibil nuclear şi managementul combustibilului iradiat şi al deşeurilor radioactive până la depozitarea finala;● Dezvoltarea tehnologiilor de fabricaţie, concentrare şi detritiere a apei grele;● Îmbunătăţirea securităţii şi managementului accidentelor severe la reactorii nucleari;● Acordarea unei atenţii deosebite fizicii reactorilor şi utilizarea acestora pentru aplicaţii.[] Susţinerea activităţilor de cercetare-dezvoltare-inovare şi dezvoltare a bazei tehnico-materiale existente în domeniul aplicatiilor tehnicilor şi tehnologiilor nucleare în medicina, industrie, controlul calităţii vieţii, protecţiei mediului prin:● intensificarea utilizării radioizotopilor, compusilor marcati şi radiofarmaceuticelor în industrie, agricultura, medicina, cercetare şi pentru alte aplicaţii;● determinarea şi aplicarea metodelor de reducere a activităţii izotopilor de viaţa lungă, metodelor de determinare a actinidelor în mediu, transferului şi impactului deşeurilor radioactive asupra mediului, modelelor privind migrarea radionuclizilor în mediu;● dezvoltarea chimiei şi biologiei radiofarmaceuticelor;● asigurarea şi controlul radiofarmaceuticelor, cu accent pe activităţi de cercetare privind:● punerea la punct şi aplicarea unor proceduri privind asigurarea şi controlul de calitate al instalaţiilor în fazele de proiectare, alegere, primire, instalare şi utilizare;● proceduri privind asigurarea şi controlul de calitate al radiofarmaceuticelor (puritate radiochimica, activitate specifică, ph, isotonic, granulometrie, sterilitate, apirogenitate etc.);● studii de cinetica a radionuclizilor încorporaţi în organismul uman şi de calcul al dozelor eliberate per organ şi pe întregul corp;● evaluarea riscului pentru individ şi populaţie a utilizării radiofarmaceuticelor;● elaborarea de legislaţie, norme, proceduri de lucru specifice.● dezvoltarea fizicii şi chimiei radiatiilor nucleare;● implementarea şi optimizarea metodelor şi tehnologiilor de iradiere cu radiatii gama;● optimizarea metodelor şi tehnologiilor de iradiere cu fascicule de electroni accelerati şi radiatii de franare;● optimizarea metodelor şi tehnicilor bazate pe utilizarea acceleratorilor şi fasciculelor de particule;● dezvoltarea metodelor de medicina nucleara, radioterapie,şi diagnostic cu radiatii X;● dezvoltarea metodelor şi tehnicilor bazate pe fizica plasmei şi interactia radiatiilor secundare din plasma;● optimizarea procedurilor radiologice de diagnostic şi tratament medical (în general), cu accent pe activităţi de cercetare privind:● evaluarea nivelului expunerii medicale la radiatii a populaţiei, prin masurari directe pe pacienti şi prin evaluări dozimetrice, şi estimarea riscurilor potenţiale pentru sănătate determinate de aceasta utilizare;● optimizarea aparaturii şi a procedurilor pentru obiectivului prezentat mai sus;● găsirea unor metode de diagnostic şi tratament alternative neiradiante;● asigurarea şi controlul calităţii procedurilor şi instalaţiilor;● aspecte legislative, de instruire, norme etc.● creşterea dozelor eliberate pacientilor în tele/radioterapie cu accent pe activităţi de cercetare privind:● studii de imbunatatire a sistemului de plan de tratament;● aspecte dozimetrice privind evaluarea dozei în volumul ţinta şi în tesuturile adiacente sau la nivelul organelor radiosensibile;● optimizarea aparaturii de iradiere de simulare şi de fixare a pacientului;● proceduri de intercomparare a dozelor;● controlul dozelor eliberate pacientului.● acordarea unei atenţii deosebite radioprotectiei în aplicatiile medicale, cu accent pe activitatea de cercetare privind:● Evaluarea dozelor primite de populaţie în diverse aplicaţii medicale şi elaborarea de metodologii pentru reducerea expunerilor iniţiale;● Punerea la punct a unor teste biologice pentru evaluarea efectelor determinate de expunerea populaţiei la doze mici de radiatii;● Implementarea directivei Uniunii Europene nr. 97/43 privind protecţia pacientului în cazul expunerii medicale la radiatii ionizante.[] Continuarea şi intensificarea colaborării internaţionale în domeniul activităţii de cercetare-dezvoltare şi inginerie tehnologică privind:● Transferul tehnologic şi asistenţa tehnica pentru obiective energetice şi de cercetare:● Continuarea şi dezvoltarea transferului tehnologic în problemele vizând optimizarea proiectului CANDU 600, bazat pe experienta în exploatare şi conceptele avansate de combustibil şi managementul acestuia;● Transferul tehnologic va completa elementele rezultate din programele naţionale de cercetare-dezvoltare-inovare;● ANEA va coordona activităţile de transfer tehnologic şi de valorificare pe plan intern şi extern a rezultatelor activităţilor de cercetare pe baza utilizării adecvate a cadrului legal şi organizatoric creat la nivel naţional în domeniul transferului tehnologic şi inovarii;● Pentru obiectivele de cercetare din domeniul nuclear, transferul tehnologic se va realiza în principal prin programe/proiecte de cooperare şi asistenţa tehnica cu organizaţii internaţionale.● Programe de cercetare şi asistenţa tehnica cu organizaţiile internaţionale, structurile de cercetare din cadrul UE:● Se vor intensifica şi se vor susţine activităţile de cooperare şi asistenţa tehnica cu Agenţia Internationala pentru Energie Atomica-Viena (AIEA-Viena), Institutul Unificat pentru Cercetări Nucleare Dubna (IUCN-Dubna), EURATOM, CERN,OECD etc.;● Integrarea susţinută a activităţilor de cercetare viitoare în proiectele internaţionale de cercetare-dezvoltare ale U.E.;● Integrarea comunităţii ştiinţifice româneşti în Reţeaua Europeană de Cercetare (European Research Area – ERA).● Programe de colaborare bilaterala şi intersectoriale:● dezvoltarea unor parteneriate cu tari care deţin centrale de tip CANDU (Argentina, Coreea);● dezvoltarea schimbului de informaţii tehnice şi cooperare cu SUA, Canada, China, Slovenia, Franţa, Italia etc.■ Asigurarea resurselor umane în domeniul nuclear.Strategii asociate:[] Managementul resurselor umane. Se vor lua în considerare prevederile legilor privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică şi statutul personalului de cercetare-dezvoltare în activităţile din domeniul nuclear relative la:● învăţământ;● specializarea personalului în domeniul stiintelor şi tehnologiilor nucleare;● pregătirea, perfecţionarea şi autorizarea personalului de operare a CNE;● calificarea şi atestarea personalului de specialitate;● pregătirea şi specializarea personalului în domeniile de interfata;● informarea tehnica de specialitate.[] Susţinerea unor facultăţi cu tradiţie, specializate pe domeniul nuclear, cum ar fi Facultatea de Fizica de la Universitatea Bucureşti, Facultatea de Energetica -Centrale Nucleare, de la UPB, simultan cu sprijinirea dezvoltării celor două facultăţi de la Pitesti şi respectiv Constanta, pentru valorificarea bazelor materiale existente şi a potenţialului specialiştilor de la ICN Pitesti, respectiv CNE Cernavoda. Susţinerea trebuie să se facă atât la nivelul bazei materiale şi al cadrelor didactice permanente sau asociate, cat şi prin numărul locurilor şi prin numărul burselor acordate studenţilor de valoare.[] Promovarea şi susţinerea nivelului ştiinţific ridicat al posibilităţilor de instruire regionala şi internationala în domeniul nuclear a Institutului de Cercetări Nucleare de la Pitesti, IFIN-HH, Centrului de Pregătire a personalului din cadrul CNE Cernavoda, care pot gazdui evenimente ştiinţifice dedicate instruirii specialiştilor în domeniu; strategia promovării şi sustinerii integrării ICN Pitesti în reţeaua internationala a centrelor de cercetări nucleare.[] Asigurarea accesului rapid la informaţia ştiinţifică şi tehnica al specialiştilor în domeniu. Strategia presupune cel puţin asigurarea accesului rapid şi permanent la reţeaua Internet, pentru toţi specialiştii din domeniul nuclear, reimprospatarea fondului de cărţi şi reviste de specialitate în bibliotecile din ţara şi legarea acestora într-un sistem informatic corespunzător. Trebuie să se permită accesul tuturor specialiştilor în domeniu la baza de date referitoare la exploatarea CNE şi a reactorului TRIGA, conform unei proceduri de diseminare, astfel încât să se realizeze creşterea capacităţii resurselor umane disponibile.[] Intensificarea colaborării internaţionale în vederea schimbului de informaţie ştiinţifică şi tehnica specifică, indisponibilă pe cai normale şi în absenta unor acorduri scrise; strategia intensificării mobilitatii efectuării de stagii de lucru în străinătate, pentru desfăşurarea de activităţi în comun, în special subdomeniile cu putini specialişti în ţara şi în cele acoperite slab de documentaţia disponibilă.[] Evoluţia necesarului de resurse umane pentru CNE şi asigurarea suportului tehnic, domenii care cer specialişti de înaltă calificare. Acordarea de stimulente materiale şi de alta natura (recunoaşterea oficială şi diferenţiată a meritelor individuale ale specialiştilor) pentru evitarea "migrarii" acestora către alte tari şi către alte domenii de activitate din România.[] Identificarea şi aplicarea de soluţii practice pentru evitarea emigrarii specialiştilor din domeniu.■ Analizarea periodică a soluţiilor de reactori nucleari energetici oferite de piaţa mondială, în vederea selectării de proiecte candidate pentru implementarea de noi unităţi de CNE în RomâniaStrategie asociata:[] Deschiderea competitiei şi pentru alte tipuri de CNE decât CANDU.■ Deschiderea spre competiţie a serviciilor pentru consulting, construirea, punerea în funcţiune, operarea şi dezafectarea instalaţiilor nucleare, precum şi a serviciilor legate de managementul deşeurilor radioactive.Strategii asociate:[] Identificarea permanenta a categoriilor de servicii care pot fi scoase la competiţie în condiţiile pieţei existente şi se va trece efectiv la aplicarea acestui procedeu.[] Favorizarea apariţiei de oferte corespunzătoare pentru acele servicii care, pentru moment, costa foarte mult din cauza monopolului.[] Acordarea de avantaje diferenţiate şi rezonabile de punctaj companiilor străine care propun servicii efectuate parţial sau total de societăţi sau de persoane fizice din România.■ Asigurarea unui management corespunzător pentru toate unităţile proprietate de stat din domeniul nuclear.Strategii asociate:[] Aplicarea în mod consistent a principiilor moderne de management al vieţii CNE, (NPP Plant Life Management).[] Evaluări anuale a rezultatelor obţinute privind managementul, pe baza indicatorilor economici şi al bilanţului de probleme şi soluţii; se va aplica procedeul de auditare, conform practicilor internaţionale; se va apela la procedee moderne de intercomparatie cu alte unităţi similare din lume pentru estimari specifice ale rezultatelor■ Promovarea unor principii de etica în relaţiile dintre entitatile din domeniul nuclear românesc.Strategii asociate:[] Adoptarea în cadrul PNN şi revizuirea periodică a unui document dedicat definirii şi aplicării principiilor de etica în relaţiile dintre entitatile care activează în domeniul nuclear românesc.[] Încheierea unor acorduri bilaterale între entitatile cu activităţi nucleare, care să stipuleze mai exact care informaţie este de interes, în ce forma este ea cuantificata şi păstrată, unde, cum şi când circulă, pentru cine este disponibilă. [] Dialogarea într-un cadru procedural a eventualelor nemultumiri care apar între entitatile din domeniul nuclear naţional şi care sunt apreciate ca fiind demne de analizat şi din punctul de vedere al eticii.■ Promovarea şi susţinerea participării naţionale la activităţile privind PNN, obiective de infrastructura conexe PNNStrategii asociate:[] Reluarea şi finalizarea activităţilor investitionale la CNE Cernavoda cu participarea industriei de echipamente şi materiale specifice, antreprizelor de construcţii-montaj, industriei de producere a apei grele, a proiectării şi cercetării în domeniu şi a laboratoarelor de încercări a materialelor şi echipamentelor, în vederea calificării acestora pentru utilizare în CNE.[] Reevaluarea capabilităţii tehnice a industriei româneşti de a face faţa redemararii şi implementarii programului energetic nuclear în vederea calificării şi autorizării acestora pentru CNE.[] Încurajarea şi susţinerea tehnica şi financiară a participării majore a industriei autohtone la realizarea componentelor pentru unităţile de la CNE Cernavoda, încă din faza de proiectare, valorificandu-se experienta deja existenta, evitanduse importul.[] Dezvoltarea şi utilizarea bazei tehnice materiale existente pentru încercări în vederea calificării materialelor şi echipamentelor specifice CNE.[] Actionarea în sensul beneficierii într-o mai mare măsura de experienta tehnologică a companiilor europene prin intensificarea cooperării cu companii specializate în domeniu, din cadrul Uniunii Europene, în perspectiva exportului de energie.7. OBIECTIVELE EUROPENE (OE) ASOCIATE SATISFACERII EXIGENŢELOR SOCIETĂŢII MODERNE■ Dezvoltarea exclusiva de aplicaţii paşnice ale energiei nucleare pe teritoriul României.Strategie asociata:[] Efectuarea unui control strict de către statul român şi de către AIEA-Viena, în calitate de organism specializat al ONU, a tuturor activităţilor nucleare din România.■ Controlul garanţiilor pentru materialele şi instalaţiilor nucleare de pe teritoriul României.Strategie asociata:[] Efectuarea unui control strict de către statul român şi de către AIEA-Viena, în calitate de organism specializat al ONU, a tuturor activităţilor nucleare din România.■ Asigurarea şi creşterea continua a nivelului de protecţie fizica a materialelor şi a instalaţiilor nucleare, inclusiv în timpul transportului.Strategii asociate:[] Armonizarea şi completarea în mod permanent a prevederilor legale corespunzătoare, în acord cu necesităţile identificate pe plan mondial sau intern.[] Asigurarea protecţiei fizice corespunzătoare tuturor obiectivelor nucleare existente şi viitoare, care să facă faţa oricărui atac postulat.[] Asigurarea permanenta a creşterii continue a performantelor de protecţie fizica din domeniul nuclear prin actualizarea conceptelor şi metodelor specifice în conformitate cu cerinţele AIEA-Viena.[] Impunerea permanenta de măsuri de lichidare a cazurilor de furt/sustragere de materiale nucleare, indiferent dacă scopul urmărit este vânzarea, acţiunea terorista sau altul.[] Identificarea şi aplicarea în mod permanent a măsurilor de lichidare a oricărei forme de trafic ilicit pe teritoriul României de materiale nucleare sau de interes în domeniul nuclear.[] Urmărirea permanenta a respectării riguroase a secretului privind caracteristicile sistemului de protecţie fizica.■ Formarea şi informarea corespunzătoare a publicului, pentru înţelegerea domeniului nuclear. Asigurarea şi creşterea continua a gradului de acceptanta a activităţilor nucleare de către publicul larg. Relaţiile cu mass-media.Strategii asociate:[] Prezentarea în permanenta în presa scrisă, la radio şi la televiziune a unor articole sau emisiuni dedicate educării publicului larg sau unor categorii bine definite, cum ar fi elevi, comunităţi locale, lideri de opinie etc.; informaţiile vor acoperi sistematic probleme tehnico-ştiinţifice, aspecte legislative şi modalităţi concrete de monitorizare şi inspecţie; vor fi puse la dispoziţia publicului pliante, broşuri etc., cu ţinta educaţională bine definită; se va evalua periodic gradul de progres, în vederea adaptării efortului de pregătire la necesităţile curente; se vor identifica problemele incorect înţelese şi întrebările mai des ridicate de public, în vederea clarificarilor necesare; va fi incurajata iniţiativa publicului în identificarea independenta a informaţiilor care pot ajuta la o evaluare echilibrata şi suficient de corecta a informaţiilor din presa privind domeniul nuclear.[] Organizarea de acţiuni dedicate educării publicului: conferinţe, simpozioane, intalniri directe, expuneri, conversatii, întrebări şi raspunsuri etc.[] Prezentarea către public a PNN. sub o versiune prescurtata, netehnica şi cu accent pe aspectele pozitive şi negative ce rezultă din acest program.[] Crearea de centre de informare specializate, răspândite uniform pe teritoriul tarii care să ofere societăţii civile informaţii şi consultanţa de natura generală privind domeniul.[] Intensificarea relatiei cu mass-media la nivel naţional şi internaţional în direcţiile:● crearea unor centre interconectate de informare pentru domeniul nuclear la nivel naţional (ANEA, CNCAN, SNN);● crearea unor şcoli speciale (cursuri de specializare postuniversitare) pentru cei care vehiculeaza informaţii în mass-media: jurnalisti, publicaţii, redactori radio-TV, persoane de care depinde politica viitoare a statului (parlamentari, senatori, deputaţi), persoane abilitate pentru a da informaţii de specialitate în domeniu, personal medical etc;● realizarea unui buletin informativ, elaborat periodic de ANEA, CNCAN, SNN şi realizarea unui site pe Internet cu aceasta destinaţie, în coordonarea ANEA, CNCAN, SNN.[] Prezentarea completa a adevărului în legătură cu orice eveniment normal sau anormal din domeniul nuclear aflat în atenţia publicului la un moment dat.[] Urmărirea prin mijloace specializate a evoluţiei nivelului de acceptarea activităţilor nucleare în România, precum şi cauzele evoluţiei, în vederea luării de măsuri adecvate.[] Acţiuni prompte şi consistente pentru clarificarea eventualelor informaţii sau interpretări neriguroase sau incomplete, care pot cobori semnificativ nivelul de acceptanta, efortul fiind adaptat cazului, în funcţie de necunoastere sau rea intenţie, propaganda mascată pentru alt mod de a produce energie electrica, acţiune mai mult sau mai puţin profesionista a unor organizaţii ecologiste antinucleare etc.[] Identificarea organizaţiilor ecologiste pro-nucleare, neutre şi antinucleare, în vederea favorizării unui dialog civilizat şi la un nivel corespunzător de competenţa [] Prezentarea sistematica a avantajelor unice ale domeniului nuclear, în special în legătură cu păstrarea unui mediu curat, cu emisii cat mai reduse de gaze cu efect de sera, cu o păstrare cat mai constanta a cantităţii totale de bioxid de carbon din atmosfera etc.[] Crearea şi întreţinerea corespunzătoare a unui site pe Internet, dedicat exclusiv domeniului nuclear■ Ridicarea continua a performantelor de securitate nucleara şi protecţie biologica, inclusiv în privinta depozitarii deşeurilor radioactive.Strategii asociate:Au fost prezentate la obiectivele derivate corespunzătoare.■ Dezvoltarea şi aplicarea în folosul societăţii moderne a tehnicilor şi tehnologiilor nucleare cu impact în medicina, industrie, servicii, control al calităţii vieţii etc,Strategii asociate:[] Intensificarea implementarii tehnicilor şi tehnologiilor nucleare în industrie.[] Intensificarea implementarii tehnicilor şi tehnologiilor nucleare în medicina şi sănătate; strategiile de cercetare dezvoltare în domeniu sunt reprezentate şi de:● obţinerea de noi radioizotopi pentru radiodiagnostic, cu timp de viaţa şi toxicitate redusă, folosind facilităţile de la ciclotron;●implementarea de noi algoritmi de reconstrucţie a imaginii pentru tehnicile nucleare de investigare a tesuturilor vii;● elaborarea de metode alternative de dozare a biomoleculelor cu relevanta în diagnostic în concentratii scăzute (radioimunoanaliza);● algoritmi de calcul al dozelor pentru radioterapie;● noi generatori pentru radioterapia tumorilor maligne;● tehnici de analiza şi control pentru testarea compatibilitatii şi fiabilitatii protezelor medicale şi a bio-implanturilor;● radiosterilizarea instrumentarului medical specific;[] Intensificarea implementarii tehnicilor şi tehnologiilor în agricultura, zootehnie, alimentaţie; activităţile de cercetare vor fi dezvoltate în domeniile:● analizelor şi tehnicilor de control şi menţinere a calităţii solului cu destinaţie agricolă;● (analize elementele, analize de reziduuri agrochimice, menţinerea umiditatii);● analizei şi controlului calităţii alimentelor (dozari de pesticide, hormoni, produse chimico-farmaceutice), în conformitate cu normele CE;● controlului inmultirii insectelor prin sterilizare;● sterilizarii produselor alimentare şi a ambalajelor folosind facilităţile de iradiere existente.[] Optimizarea şi implementarea permanenta a metodelor de analiza şi monitorizare a factorilor de mediu, poluantilor radioactivi şi alte aplicaţii ale tehnicilor şi tehnologiilor nucleare în domeniul radioecologiei.[] Amplificarea activităţilor specifice asigurării calităţii cum sunt:● metrologia radiatiilor şi radionuclizilor;● standardizarea.■ Armonizarea legislaţiei din domeniul nuclear.Strategii asociate:[] Armonizarea legislaţiei interne la cerinţele internaţionale reieşite din cerinţele şi recomandările AIEA Viena, pe de o parte, şi din experienta statelor cu energetica nucleara avansată din lume[] Acordarea permanenta a unei atenţii corespunzătoare îmbunătăţirii legislaţiei în acord cu necesităţile identificate pe baza propriei experienţe, cat şi prin urmărirea evoluţiei cerinţelor în ţările cu reactori CANDU, în primul rând în Canada. [] Examinarea evolutiilor din domeniul securităţii nucleare în cadrul Uniunii Europene, în vederea reactualizarii legislaţiei interne, în conformitate cu dezvoltarea normelor şi reglementărilor Statelor Membre şi cu recomandările UE în acest domeniu.■ Refacerea mediului în urma încetării activităţilor unor centrale sau obiective nucleare.Strategii asociate:[] Ecologizarea completa a zonelor după dezafectarea centralelor/obiectivelor nucleare; tehnologiile necesare vor fi asimilate sau dezvoltate în ţara, de la caz la caz; planurile de cercetare vor include în continuare teme care să acopere adecvat aceste aspecte.[] Ecologizarea completa a zonelor afectate în cazul apariţiei unui eveniment radiologie aferent desfăşurării activităţilor nucleare.■ Asigurarea corespunzătoare a managementul de accident nuclearStrategii asociate:[] Efectuarea de analize de securitate nucleara în direcţia identificarii:● situaţiilor care pot conduce la accidente,● posibilităţilor de diagnosticare corecta a unui eveniment anormal şi celor mai corecte modalităţi de intervenţie în cazul dat.[] Efectuarea în mod continuu a pregătirii personalului de exploatare pentru diagnosticarea evenimentelor anormale şi pentru intervenţie specifică în caz de accident.[] Pregătirea în detaliu a exerciţiilor de simulare a intervenţiei în caz de accident nuclear şi, periodic, se va cere ajutorul tehnic al AIEA Viena.[] Asigurarea managementului medical în situaţii de accident nuclear.[] Dezvoltarea tehnicilor de monitorizare a unui potenţial accident nuclear în concordanta cu cerinţele Tratatului de Interzicere Totală a Experientelor Nucleare (CTBT).■ Identificarea momentului oportun pentru deschiderea CNE din România către privatizareStrategii asociate:[] Investigarea atenta a experienţei similare din alte state pentru înţelegerea corecta a avantajelor şi a problemelor care pot însoţi privatizarea CNE, în vederea aprecierii corecte a momentului oportun.[] Analiza şi implementarea modalitatii de construire şi operare de centrale nucleare în România în regim BOT (Build, Operate and Transfer, respectiv BOOT (Build, Own Operate and Transfer)■ Separarea politicului de profesional şi reducerea sanselor de aparitie a fenomenelor de abuz sau corupţieStrategie asociata:[] Selectarea personalului de conducere, exploatare şi control se va face exclusiv pe criterii de valoare profesională şi managerială, la orice nivel, definindu-se şi respectându-se un cadru procedural.■ Controlul societăţii civile în domeniul nuclearStrategii asociate:[] Controlul societăţii civile în vederea identificarii eventualelor abateri de la strategia selectării personalului de conducere, exploatare şi control, precum şi pentru verificarea absentei oricăror ingerinţe ale politicului în aspecte care ţin de securitatea nucleara.[] Elaborarea şi prezentarea unui raport anual de către societăţile aflate în proprietatea statului român, raport accesibil pe Internet şi cu un conţinut similar rapoartelor prezentate de entitatile similare din ţările cu democratie avansată.8. ORIZONTUL DOMENIULUI NUCLEAR8.1. Elemente care favorizează dezvoltarea energeticii nucleareDeşi primele centrale nucleare au apărut cu circa 50 de ani în urma, experienta relevanta de operare a fost acumulată în ultimele trei decenii.Avantajele principale oferite de procedeul nuclear de producere a energiei electrice au fost confirmate pe deplin:[] preţul de cost relativ scăzut al unui MWh generat;[] posibilitatea unica de a furniza energie în cantităţile mari cerute în secolul 21, fără o poluare a mediului (fără ploi acide şi, practic, fără emisii de gaze cu efect de sera);[] factori de capacitate deosebit de înalţi, sistematic peste 80%;[] independenta faţă de capriciile vremii;[] remarcabila constanta a preţului de cost al combustibilului utilizat; grad mare de independenta a costului energiei generate faţă de o eventuala creştere a preţului combustibilului nuclear etc.Privite împreună, aceste avantaje demonstreaza ca energetica nucleara are caracteristicile cerute pentru dezvoltarea durabila a tarii, cel puţin pentru prima jumătate a secolului 21.8.2. Elemente care pot întârzia sau chiar pot opri dezvoltarea energeticii nucleareValorificarea potenţialului deosebit al energeticii nucleare poate fi împiedicată de aspecte subiective sau obiective.Aspectele subiective sunt legate de perceperea unui risc exagerat de poluare a mediului şi de periclitare a vieţii omului. Aceste pericole pot să apară fie în urma unui accident nuclear de tip Cernobîl, fie prin tratarea, condiţionarea şi depozitarea inadecvata a deşeurilor radioactive, fie din cauza unor acţiuni teroriste. Primele doua probleme sunt practic rezolvate din punct de vedere tehnic. Securitatea instalaţiilor nucleare a atins un nivel corespunzător şi programele în curs de desfăşurare la nivel internaţional continua sa ridice acest nivel şi sa impună standarde noi. Reactorii de tip Cernobîl nu au o anvelopa care să retina substantele radioactive în cazul unui eventual incident/accident. La fel stau lucrurile şi în cazul unor reactori de tipul VVER 440, situaţie în care se afla o parte din reactorii de la Kozlodui, amplasati foarte aproape de teritoriul românesc.Pentru a elimina complet pericolul asociat, comunitatea internationala a exercitat presiuni deosebite pentru închiderea definitivă a tuturor reactorilor nucleari fără anvelopa. Exista un plan de închidere care, în linii mari, a fost dus la îndeplinire până acum.Reactorii CANDU de tipul CNE Cernavoda au anvelope şi nu se pune problema scurgerii de substanţe radioactive în mediul ambiant. În primul rând însă, proiectul CANDU 6 în sine şi procedurile de operare fac ca riscul de eliberare de produşi radioactivi în interiorul anvelopei să fie practic neglijabil.Analize extrem de sofisticate indica faptul ca depozitarea deşeurilor radioactive nu ridica probleme deosebite de poluare a mediului, nici astăzi, nici în viitorul previzibil. S-a demonstrat ca riscurile sunt extrem de reduse, practic neglijabile, chiar şi atunci când, pentru evaluare, se presupun evenimente deosebit de nefavorabile, care au loc într-un viitor îndepărtat, cum ar fi intruziunea umană neintentionata într-un depozit "uitat".Problema depozitarii definitive a combustibilului nuclear ars, descărcat din reactorii CNE, nu se va pune în România la nivel de execuţie înainte de anul 2040. În viitorul apropiat, ţările avansate, care au operat centrale nucleare încă înainte de anul 1960, vor trebui să aplice deja o soluţie, sa o argumenteze corespunzător şi sa o urmărească în timp.Problema efectelor unor eventuale acţiuni teroriste nu se pune în mod special pentru domeniul nuclear. Combinatele chimice de mari dimensiuni ridica probleme mult mai dificile.Accesul teroristilor la armele biologice este perceput astăzi de specialişti ca fiind cea mai grava ameninţare de tip terorist pentru locuitorii planetei, mult mai grava decât eventualul acces la produse radioactive.Cantităţile de substanţe radioactive periculoase, de care s-ar putea eventual servi teroristii, sunt relativ mici. Controlul cantităţilor este deosebit de strict. În România, paza este asigurata de Ministerul de Interne.În urma evenimentelor de la World Trade Center, din 11 septembrie 2001, se asteapta definirea şi convenirea unor noi standarde internaţionale (în anul 2002). Ca şi până acum, statul român va adopta aceste standarde imediat ce vor fi convenite şi va impune respectarea lor riguroasă pe întreg teritoriul tarii.Aspectele obiective care pot frana dezvoltarea fireasca a energeticii nucleare sunt legate în primul rând de:[] costul ridicat al investiţiei iniţiale;[] durata mare a perioadei de construcţie, montaj şi punere în funcţiune (PIF);[] dobânzile mari care trebuie plătite băncilor pentru împrumutul cerut de construcţie, montaj şi PIF;[] riscul de a nu avea suficienti consumatori de energie electrica;[] riscul de a nu primi în totalitate şi la timp banii pentru energia furnizată;[] riscul unui management necorespunzător.Rezolvarea problemelor obiective de mai sus a cerut şi cere în continuare eforturi deosebite. Stadiul actual şi tendintele sunt prezentate în continuare pe scurt.Costul ridicat al investiţiei iniţiale a fost redus semnificativ în lume, în ultimii ani, prin modificări adecvate de proiect. De exemplu, a fost micşorat semnificativ efortul de şantier, pe baza modularizarii componentelor şi prin fabricarea lor în incinte dimensionate şi dotate corespunzător. Dintre proiectele deja autorizate de organismele de reglementare şi control menţionăm reactorul cu apa uşoară AP600 (Westinghouse), care promite o scădere a costului de investiţie spre 1000 US$/(MWe instalat) şi reactorul cu gaz şi grafit (PBR), de 110MWe.Prima unitate de reactor PBR se afla în faza finala de construcţie în Africa de Sud. Câştigul major în cazul reactorului PBR consta în posibilitatea de a atinge puteri nucleare mari prin construcţii succesive, prima unitate de 110 MWe producand deja energie electrica de nivel comercial în perioada în care alte unităţi ale aceleiaşi centrale solicita costuri de construcţie, montaj şi PIF. Ca atare, nu se imprumuta şi nu se blocheaza 7 ani sume considerabile, de ordinul unui miliard de dolari, cum se intampla în mod curent astăzi, practic pentru toate tipurile de reactori nucleari energetici. Nu toţi specialiştii apreciază însă caracteristicile de ansamblu ale reactorilor PBR. Viitorul va permite evaluări mai bine fundamentate.În momentul de faţa, proiectul de reactor CANDU avansat de tipul CANDU NG (Next Generation) este încă nefinalizat, dar se asteapta sa atinga stadiul comercial în anul 2005.Ţinta principala este asigurarea pentru 40 de ani de operare a unui cost actualizat foarte competitiv pentru 1 MWh generat, sub 30 US$.Printre altele, se sconteaza şi pe scăderea costului investiţiei iniţiale la 1095 US$/MWe instalat.Colaborarea AECL cu Hitachi, un concern japonez cu mare experienta în domeniul energeticii, inclusiv în sectorul nuclear, constituie o premiza deosebit de favorabilă.La nivel mondial, durata mare a perioadei de construcţie, montaj şi PIF a fost redusă mult în ultimii ani, prin modificări corespunzătoare de proiect şi prin regandirea managementului de investiţie iniţială. "Trebuie sa procedam ca la construcţia de avioane, nu de aeroporturi".Se pretinde o scădere importanţa a duratei investiţiei iniţiale de la circa 6-7 ani la 3-5 ani. În Japonia s-a demonstrat practic ca reducerea de la 7 la 5 ani poate fi realizată cu adevărat, chiar la o centrala mare, cu puterea de peste 1000 MWe.Proiectul CANDU NG are ca ţinta reducerea perioadei iniţiale la 36-48 de luni. Dacă în cativa ani se va atinge cu adevărat acest obiectiv, câştigul va fi deosebit de important.Nu exista o soluţie tehnica pentru a reduce dobânzile mari care trebuie plătite băncilor pentru împrumutul cerut de construcţie, montaj şi PIF.Efectele negative ale acestor dobânzi asupra competitivitatii procedeului nuclear de generare de energie electrica se pot reduce indirect, prin scăderea simultană a costului şi a duratei lucrărilor de construcţie, montaj şi PIF.Oricum, se recomanda ca sa nu se efectueze un împrumut la banca înainte de a estima corespunzător efectele asteptate pe care rambursarea costurilor le va avea asupra viitoarei stări financiare a companiei care exploatează CNE.În SUA se observa o concentrare a centralelor nucleare în proprietatea unui număr relativ mic de firme. Fiind foarte puternice economic şi foarte viabile, aceste companii pot convinge mai uşor băncile să ofere împrumuturi cu dobânzi relativ mici. De asemenea, strategia de a reinvesti din mers profitul obţinut de pe urma operarii celorlalte centrale din companie conduce efectiv la reducerea considerabila a sumei de împrumutat.În plus, sunt valorificate asa-numitele avantaje de scara mare ("large scale"). Stocurile de piese de schimb şi combustibil nuclear pentru 1 MWe instalat sunt mult mai reduse. Necesarul de cheltuieli cu forta de muncă înalt calificată pentru 1 MWe instalat sunt semnificativ mai mici.Analizele tehnice şi economice par sa arate ca reducerea în continuare a numărului de proprietari de centrale nucleare electrice pe piaţa americana este probabila şi benefica. Totuşi, se apreciază că nu trebuie să se ajungă la mai puţin de 3 proprietari de CNE în SUA.Riscul de a nu avea consumatori pentru întreaga capacitate de producţie de energie electrica joaca un rol mai important pentru CNE, decât în energetica bazată pe arderea combustibililor fosili.Pe de o parte, valoare de rambursat este mai ridicată pentru 1 MWe instalat. Întârzierea achitării datoriilor atrage penalităţi importante. Lipsa fondurilor poate împiedica aplicarea unui management corespunzător al vieţii centralei.Pe de altă parte, reactorii CNE trebuie să funcţioneze la putere ridicată, apropiată de 100%. Factorii anuali de capacitate atinsi efectiv până acum la CNE Cernavoda, de exemplu, au depăşit întotdeauna nivelul de 80%.În cazul în care energia nu se vinde, reducerea de putere nu ajuta. În timp ce la o termocentrala pe gaze cheltuielile zilnice de combustibil sunt mari şi la reducerea puterii ele scad simtitor, la o CNE nu se economiseste aproape nimic prin scăderea puterii. În schimb, scad veniturile din vânzarea de energie.Evident, în cazul în care energia este consumată dar nu este plătită, sau banii nu se returnează complet şi la timp, compania care operează CNE are pierderi financiare, cu efecte diverse, potenţial importante, inclusiv asupra managementului vieţii centralei şi, ulterior, asupra posibilităţilor practice de a creşte securitatea instalaţiilor nucleare.Riscul unui management necorespunzător a fost ilustrat de-a lungul timpului de erori cu consecinţe economice negative. Pot fi citate centralele nucleare din Brazilia şi Mexic, de exemplu. Performanţele economice au fost modeste, în timp ce proiecte similare au avut succes în alte tari.Deşi cazul României anilor 1979-1989 este mai special, existând o situaţie generală grava în toate domeniile, absenta unui management corespunzător trebuie reamintita cu orice prilej, pentru a evita o eventuala repetare a erorilor. A lipsit complet experienta în activităţile de şantier de centrala nucleara, cu probleme specifice de construcţie, montaj şi PIF; de asemenea, măsurile normale de asigurare a resurselor umane au fost înlocuite cu recrutari forţate şi calificări cu caracter "general", problema specializărilor rămânând efectiv nerezolvata.Exemplul cel mai important pentru România este legat de firma Ontario Hydro, Canada, care a operat la un moment dat nu mai puţin de 20 de unităţi CANDU. Managementul necorespunzător al vieţii centralei a fost dublat de tendinte clare de dezvoltare multilaterala, cu beneficii iluzorii. Dintr-un producător de energie electrica, firma a devenit şi organizaţie de suport tehnic, şi proiectant nuclear, şi constructor etc. Aflată în pragul falimentului, firma a fost restructurata. Opt reactori au fost inchisi. Compania OPG, Ontario Power Generation, care a preluat sectorul nuclear de la firma Ontario Hydro, a cedat firmei Bruce Power (85% proprietate a puternicei companii British Energy) reactorii Bruce, pe baza unui contract de leasing.8.3. Costuri necesare dezvoltării energeticii nucleareÎn România, Unitatea 1 a centralei nucleare de la Cernavoda a funcţionat în condiţii excelente în cei peste cinci ani de exploatare. PNN prevede o dezvoltare în continuare a energeticii nucleare, într-un ritm care să corespundă necesităţilor tarii pe termen scurt, mediu şi lung, necesitaţi estimate cu mijloace profesionale recunoscute pe plan internaţional. Exista premize extrem de favorabile ca avantajele energeticii nucleare să fie valorificate corespunzător.Este firesc ca PNN sa pună în evidenta şi costurile mai mult sau mai puţin vizibile, dar asteptate în viitor. Din motive uşor de înţeles, evaluarile de costuri de viitor nu sunt foarte exacte. Ele se bazează fie pe experienta românească, atunci când aceasta este suficienta şi relevanta, fie pe utilizarea de procedee de evaluare şi de valori numerice admise pe plan internaţional şi, deseori, chiar pe adaptarea unor estimari pentru centralele similare canadiene.Exista, în primul rând, cheltuieli de rambursare a costurilor iniţiale. Urmează asigurarea în caz de accident şi cheltuielile curente pentru operare, incluzând aici costul resurselor de combustibil şi apa grea, plata salariilor şi a obligaţiilor faţă de stat, cheltuielile de inspecţii, reparaţii, întreţinere, modernizare etc. Dacă nu apare nimic deosebit, toate aceste costuri sunt acoperite fără probleme de veniturile realizate prin vânzarea de energie electrica.Tratarea, condiţionarea şi transportul deşeurilor radioactive generate în mod curent nu ridica probleme financiare deosebite. În schimb, stocarea şi depozitarea deşeurilor solicita costuri iniţiale ridicate.Astfel, având în vedere estimarile făcute la ministerul de resort pentru Depozitul Intermediar de Combustibil Ars (DICA) necesar pentru depozitarea combustibilului ars, descărcat din Unităţile 1 şi 2 de la CNE Cernavoda, pe toată durata de viaţa a acestora, se poate menţiona ca cheltuielile cu aceasta investiţie vor oscila în jurul unui milion de US$ pe an calendaristic şi pe unitate CANDU 6. Deşi investiţia se face în etape care se întind pe o durată de circa trei decenii, cheltuielile anuale nu devin, totuşi, foarte uniforme. Pentru început este în curs de realizare prima etapa, care se va termina în anul 2004 şi care va satisface necesităţile de stocare intermediara a combustibilului ars până în anul 2008. Se adauga apoi noi module, care costa ceva mai puţin şi care, în final, permit rezolvarea completa la un preţ mediu actualizat de circa un milion de US$ pe an calendaristic şi pe unitate CANDU 6.Asa cum vom preciza mai jos, dacă estimarile Institutului de Cercetări Nucleare, de la Pitesti, legate de avantajele aduse de utilizarea uraniului îmbogăţit se vor dovedi corecte, acest cost va fi redus considerabil.Cheltuielile privind realizarea Depozitului Intermediar de Combustibil Ars cat cele privind Depozitul Final de Deşeuri Slab şi Mediu Active (DFDSMA), care urmează să fie finalizat în circa 10 ani vor fi suportate de generatorul de deşeuri radioactive, Societatea Naţionala Nuclearelectrica.Exista o perioadă mai deosebită, care apare, de regula, după 15-20 de ani de operare a reactorilor CANDU 6. Periodic, au loc opriri planificate, la fiecare 12-18 luni, conform unei strategii bine definite. Se cauta de fiecare data ca activităţile din timpul opririi să fie efectuate cat mai repede, pentru a minimiza pierderile financiare. Dacă este cazul, în cursul unei opriri sunt schimbate şi câteva din cele 380 de tuburi de presiune. După o perioadă de aproape 20 de ani, numărul tuburilor de presiune care trebuie înlocuite cu altele noi în timpul opririlor planificate devine atât de mare, încât este mai rentabila efectuarea unei opriri de mai lungă durata. Aceasta costa, evident, mult. În consecinţa, oprirea de lungă durata pentru retubare trebuie să aibă loc o singură dată, sau într-un caz excepţional, de doua ori, la intervale foarte mari, de ordinul a peste 15 ani. Ultima evaluare disponibilă privind costul retubarii la centrala CANDU 6 de la Embalse, Argentina, este de 360 milioane US$.Evident, echipa de management trebuie să trateze cu deosebită atenţie atât aspectele tehnice, cat şi cele financiare ale acţiunii.Este interesant de notat ca utilizarea din timp a combustibilului cu uraniu îmbogăţit, pentru care exista mai multe soluţii distincte, poate conduce simultan la doua avantaje majore:[] reducerea masei de deşeuri înalt active pentru 1 MWh generat şi[] prelungirea vieţii tuburilor de presiune.Nu sunt de asteptat cresteri de cost la nivelul combustibilului necesar pentru a produce 1 MWh de energie electrica. Sunt în discuţie şi alte avantaje. O demonstratie foarte convingatoare este însă greu de făcut. Pentru a dovedi experimental prelungirea vieţii tuburilor, de exemplu, ar trebui asteptat mulţi ani, timp în care toţi reactorii CANDU 6 din lume vor fi deja bătrâni sau chiar la sfârşit de viaţa de operare. Neexistand nici măcar o cuantificare clara, unanim acceptată, a avantajului privind efectul pozitiv asupra tuburilor de presiune, aplicarea soluţiei întârzie, cu consecinţe negative importante privind masa de deşeuri înalt active şi viteza de degradare a tuburilor.O alta cheltuiala importanţa este legată de reabilitarea generatorului de abur.Conform estimarilor bazate pe experienta practica din Canada, după retubare şi după reabilitarea generatorului de abur reactorul poate funcţiona în continuare la capacitatea de proiect încă o perioadă de aproximativ 20 de ani.O problema specială este legată de costurile care apar după oprirea definitivă a reactorului nuclear de CNE. În acest sens vom prezenta cazul CANDU, pe baza unui document de estimare de viitor al firmei canadiene Ontario Hydro/OPG.Decomisionarea se face pe o durată de 30 de ani, între 2042 şi 2071. Descărcarea şi stocarea intermediara a combustibilului nuclear ars şi a apei grele sunt operaţiile cele mai importante şi imediate opririi. Demontarea de echipamente se face după un program clar, după specificul problemei. Printr-o planificare pe 30 de ani, se evita costuri mari de decontaminare imediata, cu generare inutila de mase suplimentare de deşeuri radioactive. Spre final are loc dezmembrarea întregii instalaţii şi ecologizarea zonei. În Canada se considera ca transportul final al deşeurilor se va face pe o distanta medie de 1000 km. Combustibilul nuclear ars descărcat din reactori este stocat intermediar pe o durată medie de peste 50 de ani. Depozitarea definitivă se face la mare adancime, în granit. Cheltuielile totale sunt estimate la circa 3 (trei) miliarde US$ pentru 14 unităţi CANDU.Costurile asociate dezafectarii, transportului şi depozitarii deşeurilor sunt estimate din timp şi fondurile necesare se depun anual într-un cont dedicat. În felul acesta, costurile totale, de la studiile de amplasament şi până la ecologizarea finala a zonei sunt acoperite economic complet şi anticipat, pe baza vânzării curente de energie electrica.8.4. Obligaţiile statului românStatul român beneficiază deja şi poate beneficia într-o măsura mai mare de avantajele majore asociate energeticii nucleare, legate de absenta poluarii mediului cu gaze cu efect de sera, de asigurarea furnizarii de energie electrica la preţ convenabil şi în tot cursul anului, fără probleme legate de capriciile vremii etc. Este folosită mana de lucru locală şi pentru operare, şi pentru fabricarea combustibilului nuclear şi a apei grele, şi pentru extragerea uraniului din mine.În plus, statul încasează de pe urma activităţilor nucleare sume considerabile prin taxe şi impozite. Asa cum este firesc, o parte dintre acestea sunt deja şi vor fi folosite în continuare pentru îndeplinirea obligaţiilor statului în domeniul nuclear, privind:[] asigurarea unui sistem legislativ adecvat, adaptat prompt cerinţelor,[] susţinerea financiară a organismului de reglementare şi control, care autorizeaza activităţile nucleare şi efectuează inspecţii, evaluări etc.)[] susţinerea financiară a organismului pentru managementul deşeurilor radioactive,[] susţinerea financiară de activităţi complexe de cercetare, dezvoltare şi inginerie tehnologică, suport absolut necesar asigurării şi creşterii securităţii nucleare şi a competitivitatii economice,[] susţinerea învăţământului şi a diferitelor forme de calificare profesională superioară, care contribuie la asigurarea resurselor umane cerute de domeniul nuclear,[] susţinerea financiară a tinerilor angajaţi temporar în anticamera domeniului nuclear, în vederea calificării lor pentru activităţile nucleare, dar şi pentru a-i pregati la nivelul altor necesitaţi ale societăţii moderne,[] susţinerea cercetărilor dedicate ştiinţei nucleare şi aplicatiilor nucleare paşnice neenergetice, în primul rând în medicina,[] susţinerea entitatilor de tratare, condiţionare, transport şi depozitare a deşeurilor radioactive din afară CNE,[] susţinerea activităţilor legate de modernizarea, operarea şi închiderea depozitelor naţionale de deşeuri radioactive (deocamdată doar depozitul de la Baita Bihor, care va funcţiona aproximativ încă 25 de ani),[] încurajarea şi sprijinirea industriei româneşti care poate contribui cu echipamente şi servicii în domeniul nuclear.8.5. Informaţii privind viitorul domeniului nuclearÎn mod cert, anii 2001 şi 2002 marcheaza un moment de schimbare în privinta deciziilor legate de activităţile nucleare.Multe dintre statele în curs de dezvoltare par extrem de hotărâte sa valorifice potenţialul energeticii nucleare. Conform "EIA World Nuclear Generating Forecast (2020)", se anticipeaza o creştere a puterii nucleare instalate de la 25,466 GWe (1999) la 65,824 GWe (2020), adică de 2,6 ori.Ţinând cont şi de predictiile din "Internaţional Energy Outlook 2001" pentru ţările mai importante din Asia se asteapta o creştere impresionanta pentru puterea electrica nucleara instalata:[] în China, de la 2.2 GWe (anul 1999) la 18.7 GWe (anul 2020), cazul de referinţa, 10.6 GWe cazul minimal, respectiv 20.7 GWe, cazul maximal, ambele în anul 2020;[] în Japonia, de la 43.7 GWe (1999), la 56.6 GWe (2020), referinţa, respectiv în intervalul (40.3-74.4) GWe, alte scenarii;[] în Coreea de Sud, de la 13.0 GWe (1999), la 22.1 GWe (2020), referinţa, respectiv în intervalul (20.2-26.2) GWe;[] în Taiwan, de la 4.884 GWe (1999), la 7.514 GWe (2020), cazul de referinţa;[] în India, de la 1.897 GWe (1999), la 7.571 GWe (2020).În Europa sunt tari avansate, ca Suedia şi Germania, unde sunt anticipate scaderi ale producţiei de energie electrica nucleara, de la 9.432 GWe la 6.077 GWe, respectiv de la 21.122 GWe la 13.134 GWe.Franţa, Canada şi Finlanda continua să se sprijine masiv pe energetica nucleara. În Finlanda vor începe curând lucrările pentru o noua unitate nucleara. În Canada compania OPG a anuntat repornirea reactorilor CANDU de tip Pickering A, intrati în operare începând cu anul 1971. Cele patru unităţi au fost oprite pentru o reabilitare care a costat în total circa 1,5 miliarde C$. începând cu al treilea trimestru al anului 2002, cele patru unităţi vor intra pe rând în operare comercială, la un interval de şase luni una de alta. Se asteapta un "supliment" de circa 20 de ani de operare. Cheltuielile totale de reabilitare, operare, dezafectare, deşeuri, ecologizare etc. conduc la un preţ de cost de aproximativ 30 US$/MWh generat. Tot în Canada, firma Bruce Power a anuntat repornirea în anul 2003 a doua unităţi CANDU de tipul Bruce A, reabilitaţi.În SUA revigorarea domeniului nuclear are loc într-un mod mai deosebit. Din punct de vedere comercial, se semnaleaza o dinamica deosebită în privinta vânzărilor de centrale nucleare. La nivel tehnic, predomina trei soluţii:[] Pentru reactorii vechi s-a cerut prelungirea duratei de funcţionare peste durata de proiect, ajungandu-se la performanţe "teoretice" deocamdată, de 60 de ani. De exemplu, cei trei reactori de la centrala Oconee, intrati în exploatare începând cu anul 1973, au primit dreptul de a opera până în anul 2033, cu condiţia obţinerii periodice a autorizarilor curente.[] S-a reuşit ridicarea nivelului de putere peste valoarea de proiect, cu o consecinţa pozitiva clar demonstrata practic: creşterea competitivitatii CNE pe piaţa energiei electrice.[] Au crescut semnificativ factorii de capacitate, la valori deosebit de înalte ţinând cont de vârsta înaintată a reactorilor, atingand o medie anuală de aproximativ 90%. S-a redus considerabil cantitatea de deşeuri înalt active. Ambele realizari sunt bazate, printre altele, pe creşterea imbogatirii combustibilului nuclear.Tot în SUA a crescut producţia de radioizotopi, iar NASA a anuntat reluarea cercetărilor nucleare dedicate activităţilor spatiale. NASA a declarat ca decizia este rezultatul logic al concluziilor analizelor efectuate în ultimii ani, printre care:[] Raportul cost misiune spatiala /beneficiu a crescut inacceptabil de mult în ultimii ani, ca urmare a utilizării exclusive de baterii solare şi de procedee chimice de asigurare a energiei necesare.[] Exista misiuni spatiale extrem de costisitoare care au fost ratate din cauza nefunctionarii soluţiilor energetice nenucleare la nivelul asteptarilor şi misiuni reduse ca anvergura de la bun început, din faza de proiect, din cauza absentei de soluţii energetice de lungă durata şi fiabile.[] Exista misiuni spatiale pentru care nu a putut fi identificata o soluţie energetica nenucleara. Pentru astfel de misiuni nu exista alternativa.NASA a anuntat cumpărarea de plutoniu şi intenţia de a folosi o noua generaţie de reactori de fisiune în cosmos.În SUA în primul rând, dar şi în Canada şi în Europa, energia nucleara este legată acum şi de generarea de hidrogen, pentru punerea la punct de vehicule de transport nepoluante.Mai menţionăm revenirea în actualitate a reactorilor nucleari destinaţi desalinizarii apei sau generarii de energie sub forma de căldură, cu sau fără producere de energie electrica. Proiectele sunt deosebit de ambitioase şi de indraznete din punct de vedere tehnic.Soluţiile concrete de energetica nucleara pentru România sunt foarte clare numai pentru cativa ani. Până la punerea la punct a proiectului de reactor avansat CANDU NG, completarea investiţiei de la CNE Cernavoda se va face cu reactori de tip CANDU 6, ca şi la Unităţile 1 şi 2. În cazul în care eforturile de a găsi o soluţie de finanţare pentru Unitatea 3 vor conduce la rezultate conform planificarii actuale, în anul 2004 vor începe lucrările la U3, reactorul fiind tot de tipul CANDU 6.Dacă proiectul CANDU NG va fi terminat în anul 2005 şi dacă tratativele privind costurile şi garanţiile de performanţă vor fi satisfăcătoare, în România se va putea intra deja în etapa de reactori nucleari avansati. Oricum, chiar în cazul improbabil al neacordarii unor garanţii solicitate sau al identificarii unor semne de intrebare privind demonstrarea performantelor acestui proiect nou, întârzierea în tranzitia la reactori avansati nu poate fi mai mare de 5-10 ani.După încheierea lucrărilor la CNE Cernavoda, probabil peste 10-13 ani, construirea de noi centrale nucleare în România va fi decisa în conformitate cu rezultatele aplicării strategiilor asociate obiectivului fundamental al PNN. Estimarile actuale indica atât posibilitatea de a trece la un reactor avansat de tip CANDU, cat şi varianta unui reactor avansat cu apa uşoară, proiect european sau american.La orizontul îndepărtat se contureaza deja o noua generaţie de reactori avansati, destinaţi perioadei de după anii 2020-2030.Departamentul Energiei al SUA finanţează de cativa ani cercetări de nivel înalt pentru idei, concepte şi proiecte de reactori din programul numit "Generatia a IV-a". În Canada, AECL identifica soluţii şi dezvolta deja tehnologii pentru proiectul CANDU X. Acesta urmează să aplice simplificari importante şi sa folosească intensiv ideea de modularitate. Ca agent de răcire se incearca să se folosească apa uşoară în regim supracritic, cu avantaje mari la nivel de creştere a randamentului ciclului termic. Un reactor CANDU X cu 380 de canale (ca la Unitatea 1 CNE Cernavoda) ar putea ajunge sa furnizeze 910 MWe, randamentul ciclului termic fiind de circa 41%.Exista premize convingatoare pentru a aprecia ca România are şi va avea în continuare sansa deosebită de a valorifica optim avantajele oferite de domeniul nuclear. Este necesar însă un efort permanent şi consistent pentru identificarea celor mai indicate optiuni, plus o înţelegere corecta a problemelor specifice domeniului nuclear, voinţa şi perseverenta pe termene de ordinul deceniilor.În continuare, PNN prezintă un plan de acţiuni care indica direcţiile de efort din etapa actuala şi ilustreaza, prin exemple, acţiunile şi costurile estimate pentru perioadele care urmează, uneori chiar şi pentru un viitor îndepărtat.9. PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE A DOMENIULUI NUCLEARCa şi în alte sectoare de activitate, domeniul nuclear solicita acţiuni cu caracter permanent, adaptate periodic cerinţelor. În această categorie intra acţiunile de creştere continua a securităţii nucleare, controlul radioactivitatii mediului, managementul deşeurilor nucleare, protecţia fizica a materialelor şi a instalaţiilor nucleare, asigurarea resurselor umane, activităţile de cercetare, dezvoltare şi inginerie tehnologică, colaborarile internaţionale etc.Alte acţiuni sunt pe termen scurt, legate strict de rezolvarea unei probleme, care apare relativ rar. Astfel, fabricarea combustibilului nuclear CANDU la FCN Pitesti şi PIF a Unităţii 2 de la CNE Cernavoda, ridica problema extinderii capacităţii de producţie de combustibil. Pentru mai multe unităţi, 3, 4, sau 5, sunt necesare investigaţii specifice pentru a determina soluţia optima de asigurare a capacităţii necesare.Pe de altă parte, prin caracteristicile sale specifice, domeniul nuclear solicita şi acţiuni care, deşi aparent sunt de interes doar după 30 sau 40 de ani, trebuie identificate din timp şi pregătite cu atenţie, o eventuala rezolvare inadecvata punând în pericol eficienta economică de ansamblu a activităţilor din domeniu. În această categorie intra, în primul rând, dezafectarea instalaţiilor nucleare şi depozitarea combustibilului ars, după descărcarea din reactorii CNE şi stocarea intermediara pe câteva decenii.Prezenta strategie de dezvoltare a domeniului nuclear prezintă în continuare un plan de acţiuni pe diferite subdomenii, cu accent pe necesităţile de termen scurt, dar fără a lasă la o parte acţiunile pe termen mediu sau lung.Deşi costurile nu pot fi evaluate foarte precis decât pentru termene de ordinul lunilor, sau, cel mult pe 3-5 ani, sunt prezentate şi valori numerice evaluate pentru acţiunile pe termen mai lung. S-a dorit ca, în felul acesta, să fie favorizata realizarea unei vederi echilibrate asupra domeniului. Aceasta nu înseamnă ca maturizarea domeniului energeticii nucleare mondiale este simultan legată şi de o stagnare a progresului. Dimpotriva, deceniul 1990-2000 a adus o creştere neta de performanţă, iar pentru anii 2020-2030 se investeste enorm pentru a pune la dispoziţia societăţii proiecte cu performanţe economice şi de securitate nucleara net superioare celor de astăzi.9.1. DEZVOLTAREA PRODUCŢIEI DE ENERGIE ELECTRICA DE ORIGINE NUCLEARAObiectivul fundamental al PNN prevede că în perioada 2025-2050, centralele nucleare din România trebuie să furnizeze (20-40)% din producţia totală de energie electrica a tarii, în condiţii competitive de preţ de cost şi cu asigurare a securităţii nucleare la nivelul standardelor internaţionale.Strategiile asociate arata ca dezvoltarea domeniului nuclear este strâns condiţionată de evaluarea necesarului de energie electrica în viitor, pe de o parte, şi de competitivitatea procedeului nuclear comparativ cu alte posibilităţi de generare de energie electrica, pe de altă parte.În momentul de faţa, superioritatea procedeului nuclear este unanim apreciată în România, comparativ cu utilizarea arderii combustibililor fosili. Pe de altă parte, exista un mare număr de centrale pe cărbune care au depăşit durata de viaţa de 30 de ani, specificată de proiect; în plus, exista centrale mai vechi sau mai noi care lucrează cu o eficienta economică necorespunzătoare.Analizând situaţia actuala şi estimarile de viitor apropiat şi mediu, a fost decis planul de acţiuni prezentat mai jos. În funcţie de evoluţia situaţiei, vor fi aduse la timp modificările necesare.Situaţia actuala pare a fi favorabilă finalizarii lucrărilor la unităţile 3, 4 şi 5 de la CNE Cernavoda prin finanţare în regim BOT (Building, Operating and Transfer), sau BOOT (Building, Own Operating and Transfer) sau prin alt procedeu specific lumii moderne.┌────────┬────────────────────────────────────────────────────┬──────┬─────────┐│Nr. │ Acţiune │ Resp.│ Termen ││crt. │ │ ├─────────┤│ │ │ │ Perioada│├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤│A.1.1. │Studiu de fezabilitate privind continuarea şi │ │ ││ │finalizarea investiţiei la Unitatea 3, CNE │ │ ││ │Cernavoda │MIR │Dec. 2002│├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤│A.1.2. │Studiu de amplasament pentru identificarea │ │ ││ │cerinţelor de lucrări în vederea satisfacerii │ │ ││ │necesităţilor de operare pentru 3, 4 sau 5 Unităţi │ │ ││ │la CNE Cernavoda │ MIR │Dec. 2002│├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤│A.1.3. │Finalizarea negocierilor legate de construirea şi │ │ ││ │punerea în funcţiune a Unităţii 3, pe baza unui │ │ ││ │contract de finanţare de tip BOT, BOOT sau alt tip │ MIR │Dec. 2003│├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤│A.1.4. │Execuţia lucrărilor la Unitatea 2 │ MIR │2001- ││ │ │ │Dec. 2005│├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤│A.1.5. │Execuţia lucrărilor la Unitatea 3 │ MIR │Ian. 2004││ │ │ │Dec. 2009│├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤│A.1.6. │Execuţia lucrărilor la Unitatea 4 │ MIR │Ian. 2007││ │ │ │Dec. 2012│├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤│A.1.7. │Execuţia lucrărilor la Unitatea 5 │ MIR │Ian. 2015││ │ │ │Dec. 2020│└────────┴────────────────────────────────────────────────────┴──────┴─────────┘9.2. ASIGURAREA ŞI CREŞTEREA CONTINUA A NIVELULUI DE SECURITATE NUCLEARA, ÎN ACORD CU EVOLUŢIA CERINŢELOR ŞI STANDARDELOR INTERNAŢIONALE┌────────┬────────────────────────────────────────────────────┬──────┬─────────┐│Nr. │ Acţiune │ Resp.│ Termen ││crt. │ │ ├─────────┤│ │ │ │ Perioada│├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤│A.2.1. │Întocmirea unui plan de acţiune de imbunatatire a │ │ ││ │infrastructurii naţionale pentru suportul tehnic şi │ │ ││ │cercetare în domeniile semnificative pentru │ │ ││ │securitatea nucleara │MEC-C │2003 │├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤│A.2.2. │Asigurarea condiţiilor de realizare a programelor │ │ ││ │specifice de imbunatatire a securităţii nucleare │ │ ││ │pentru centralele nucleare electrice pe termen │ │ ││ │scurt (2001 -2005) (angajate în prezent cu Uniunea │ │ ││ │Europeană): finanţare, management, monitorizare │ │ ││ │interna şi externa, antrenare suport tehnic │ │ ││ │extern CNE, etc.) │MIR │2002-2005│├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤│A.2.3. │Reactualizarea legislaţiei interne, în conformitate │ │ ││ │cu dezvoltarea normelor şi reglementărilor Statelor │ │ ││ │Membre şi cu recomandările UE în domeniul │ │ ││ │securităţii nucleare │CNCAN │Permanent│├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤│A.2.4. │Implementarea la U2-U5 CNE Cernavoda a │ │ ││ │imbunatatirilor majore de securitate nucleara │ │ ││ │realizate la CNE CANDU 6 din Canada │MIR │2003-2015│├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤│A.2.5. │Măsuri dedicate creşterii capacităţii tehnice │ │ ││ │naţionale de analiza şi evaluare probabilistica a │ │ ││ │securităţii nucleare; acordarea strategiilor, │ │ ││ │planificarea şi coordonarea resurselor │ │ ││ │organizaţiilor de producţie cu organizaţiile de │MEC-C,│ ││ │suport tehnic │MIR │2002-2003│├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤│A.2.6. │Măsuri de revigorare şi finanţare corespunzătoare │ │ ││ │a programelor naţionale de C D semnificative pentru │ │ ││ │domeniul securităţii nucleare a CNE, creşterea │ │ ││ │contribuţiei naţionale la menţinerea şi dezvoltarea │ │ ││ │bazei tehnice şi ştiinţifice a domeniului energetic │ │ ││ │nuclear: │ │ ││ │● asigurarea surselor de finanţare stabile, pe │ │ ││ │termen lung; │ │ ││ │● acoperirea adecvată a domeniilor tehnice │ │ ││ │importante: experienta de exploatare, integritatea │ │ ││ │componentelor şi structurilor, analiza şi │ │ ││ │managementul accidentelor, evaluarea riscului, │ │ ││ │performanţele factorului uman, marginile de │ │ ││ │securitate; │ │ ││ │● crearea şi utilizarea autorităţilor tehnice │ │ ││ │în domeniu; │ │ ││ │● perfecţionarea interfetelor cu organizaţiile │ │ ││ │beneficiare şi a (formelor) acordurilor de │ │ ││ │colaborare; │ │ ││ │● perfecţionarea managementului organizaţiilor │ │ ││ │de C D şi de inginerie tehnologică; │ │ ││ │● antrenarea şi creşterea cooperării │MEC-C,│ ││ │internaţionale. │MIR │2002-2010│├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤│A.2.7. │Constituirea unei comisii tehnice consultative │ │ ││ │cu statut independent pentru integrarea europeană │ │ ││ │în domeniul securităţii nucleare │MIE │2002 │└────────┴────────────────────────────────────────────────────┴──────┴─────────┘    9.3. RADIOPROTECTIE, PROTECŢIA MEDIULUI ŞI A POPULAŢIEI┌────────┬────────────────────────────────────────────────────┬──────┬─────────┐│Nr. │ Acţiune │ Resp.│ Termen ││crt. │ │ ├─────────┤│ │ │ │ Perioada│├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤│A.3.1. │Asigurarea unei monitorizari radiologice a │CNCAN,│ ││ │personalului expus profesional la radiatii │MIR, │2002-2004││ │ionizante, în concordanta cu noile cerinţe ale │MSF, │ ││ │reglementărilor naţionale privind limitarile │MAN, │ ││ │de doza. │MEC-C │ ││ │● Implementarea unui sistem naţional de │ │ ││ │monitorizare radiologica individuală bazat pe │ │ ││ │dozimetre noi şi performanţe (TLD, PLD) │ │ │├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤│A.3.2. │Îmbunătăţirea sistemului de supraveghere a │ │ ││ │radioactivitatii mediului. │ │ ││ │● Studiu de fezabilitate pentru modernizarea │ │ ││ │reţelei naţionale de supraveghere a │ │ ││ │radioactivitatii mediului; soluţii distincte │ │ ││ │pentru zonele de risc nuclear; soluţii de │ │ ││ │legătură cu reţeaua naţionala de staţii │ │ ││ │meteorologice; 2003; │ │ ││ │● Modernizarea reţelei naţionale de monitorizare │ │ ││ │a radioactivitatii mediului conform concluziilor │ │ ││ │studiului de fezabilitate. │MAPM │2003-2006│├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤│A.3.3. │Asigurarea unor metode standardizate pentru │ │ ││ │evaluarea impactului activităţilor nucleare asupra │ │ ││ │mediului şi populaţiei. │ │ ││ │● Introducerea de standarde pentru calculul │ │ ││ │limitelor derivate de emisie în atmosfera şi ape │ │ ││ │de suprafaţa în cazul eliberarilor de rutina a │ │ ││ │substanţelor radioactive în mediul înconjurător; │ │ ││ │● Introducerea de standarde pentru calculul │ │ ││ │consecinţelor radiologice asupra populaţiei în │CNCAN,│ ││ │cazul eliberarilor accidentale a substanţelor │MSF, │ ││ │radioactive în mediul înconjurător. │MAN │2003-2006│├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤│A.3.4. │Crearea de condiţii optime pentru managementul │MAPL, │ ││ │intervenţiei în situaţii de accident nuclear şi │MI, │ ││ │urgente radiologice la nivel naţional │CNCAN,│ ││ │● Modernizarea centrului naţional de răspuns şi │MAPM, │ ││ │intervenţie în situaţii de accident nuclear şi │MIR, │ ││ │urgente radiologice; dotarea corespunzătoare │MSF, │ ││ │cerinţelor actuale. │MAN, │ ││ │● Modernizarea centrelor judeţene similare, din │MEC-C │2002-2004││ │judeţele Arges, Constanta şi Dolj. │ │ ││ │● Modernizarea infrastructurii reţelei naţionale │ │ ││ │de radiopatologie. │ │ │└────────┴────────────────────────────────────────────────────┴──────┴─────────┘9.4. MANAGEMENTUL DEŞEURILOR RADIOACTIVEAcţiunile cu caracter permanent menite sa rezolve problemele curente legate de generarea de deşeuri sunt dublate de cele care privesc construirea de depozite intermediare sau finale corespunzătoare, de operarea şi, eventual, de închiderea acestora.Problemele de rezolvat sunt considerate a fi de înalt interes internaţional şi exista premizele unor solutionari corespunzătoare în România, unde prima unitate de CNE a început sa lucreze comercial abia în luna decembrie 1996. Necesităţile tehnologice şi de asigurare financiară sunt dublate de necesitaţi de cadru legislativ şi de cultura organizaţională.Planul de acţiuni de mai jos precizează şi depozitarea finala a combustibilului ars, după anul 2040, probabil chiar după anul 2050, pentru a permite o evaluare mai corecta a dimensiunilor problemelor de rezolvat.┌────────┬────────────────────────────────────────────────────┬──────┬─────────┐│Nr. │ Acţiune │ Resp.│ Termen ││crt. │ │ ├─────────┤│ │ │ │ Perioada│├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤│A.4.1. │Elaborarea tehnologiilor pentru tratarea şi │MIR │2002-2006││ │condiţionarea deşeurilor radioactive slab şi mediu │MEC-C │ ││ │active: completarea portofoliului de tehnologii │ │ ││ │necesare tratarii şi condiţionarii tuturor tipurilor│ │ ││ │de deşeuri radioactive slab şi mediu active produse │ │ ││ │la CNE-Cernavoda, în vederea depozitarii lor finale.│ │ ││ │● Tehnologie pentru tratarea şi condiţionarea │ │ ││ │deşeurilor lichide organice contaminate cu │ │ ││ │tritiu şi C-14, 2002; │ │ ││ │● Tehnologie pentru tratarea schimbatorilor de │ │ ││ │ioni uzati contaminati cu C-14, 2003; │ │ ││ │● Tehnologie pentru tratarea şi condiţionarea │ │ ││ │deşeurilor radioactive gazoase contaminate cu │ │ ││ │C-14, 2003; │ │ ││ │● Tehnologie pentru tratarea deşeurilor radioactive │ │ ││ │lichide apoase prin osmoza inversa, 2005; │ │ ││ │● Studiu tehnico-economic pentru realizarea │ │ ││ │unei staţii de tratare deşeuri radioactive la │ │ ││ │Cernavoda, 2006. │ │ │├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤│A.4.2. │Depozitarea finala a deşeurilor slab şi mediu │MIR, │2002-2010││ │active: deşeurile radioactive slab şi mediu active, │MAAP, │ ││ │tratate şi condiţionate într-o matrice rezistenta │MEC-C │ ││ │în timp, care să împiedice scurgerea │ │ ││ │radioactivitatii în mediu, sunt depozitate │ │ ││ │într-un depozit final. Construirea unui astfel de │ │ ││ │depozit în apropierea CNE-Cernavoda este │ │ ││ │planificata a se realiza până în anul 2010. │ │ ││ │● Caracterizarea amplasamentului Depozitului │ │ ││ │Final de Deşeuri Slab şi Mediu Active (DFDSMA), │ │ ││ │2002; │ │ ││ │● Elaborarea Analizei Preliminare de Securitate │ │ ││ │pentru DFDSMA, 2005; Proiectarea DFDSMA, 2008; │ │ ││ │● Construirea DFDSMA, 2010; │ │ │├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤│A.4.3. │Retehnologizarea şi recalificarea Depozitului │CNCAN,│2004-2005││ │Naţional de Deşeuri Radioactive – Baita Bihor: │MIR, │ ││ │deşeurile radioactive produse până acum în │MEC-C │ ││ │România, tratate şi condiţionate pe baza unor │ │ ││ │tehnologii aprobate de CNCAN, sunt depozitate │ │ ││ │în depozitul final de la Baita. │ │ ││ │● Caracterizarea amplasamentului Depozitului │ │ ││ │Naţional de Deşeuri Radioactive Baita Bihor, │ │ ││ │din punct de vedere geologic, hidrogeologic, │ │ ││ │geografic, demografic şi litologic; │ │ ││ │● Elaborarea Analizei de Performanta pentru │ │ ││ │Depozitul Naţional de Deşeuri Radioactive │ │ ││ │Baita Bihor; │ │ ││ │● Lucrări de consolidare a amplasamentului │ │ ││ │şi a drumului de acces; │ │ │├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤│A.4.4. │Construirea depozitului pentru stocarea │ │ ││ │intermediara a combustibilului nuclear ars (DICA): │ │ ││ │depozitarea combustibilului ars în CNE-Cernavoda │ │ ││ │se impune ca o necesitate după anul 2003, │ │ ││ │an în care capacitatea de stocare a combustibilului │ │ ││ │descărcat în bazinul de combustibil ars va fi │ │ ││ │depăşită. De aceea, se preconizeaza ca în viitorul │ │ ││ │apropiat să fie pus în funcţiune Depozitul │ │ ││ │Intermediar de Combustibil Ars (DICA). │ │ ││ │● Elaborarea Analizei de Securitate pentru │ │ ││ │DICA; │ │ ││ │● Elaborarea conceptului pentru stocarea tuburilor │ │ ││ │de presiune şi a dispozitivelor de reactivitate │ │ ││ │scoase din uz; Construirea DICA – obiectivele │ │ ││ │primei etape; │MIR, │ ││ │● Elaborarea documentaţiei de autorizare; │MEC-C │2004-2005│├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤│A.4.5. │Depozitarea finala a combustibilului ars: │ │ ││ │depozitarea finala a combustibilului ars este │ │ ││ │varianta corespunzătoare opţiunii conform căreia │ │ ││ │recuperarea uraniului şi plutoniului din │ │ ││ │combustibil nu este agreată. Punerea în funcţiune │ │ ││ │a primei unităţi la CNE Cernavoda în decembrie 1996 │ │ ││ │şi intervalul de 50 de ani, durata de viaţa pentru │ │ ││ │Depozitul Intermediar de Combustibil Ars, oferă │ │ ││ │posibilitatea ca specialiştii români sa beneficieze │ │ ││ │de experienta internationala în domeniul │ │ ││ │depozitarii finale a combustibilului ars; ţările │ │ ││ │avansate au început exploatarea de CNE cu │MIR, │ ││ │aproximativ 50 de ani în urma. │MEC-C │după 2040│└────────┴────────────────────────────────────────────────────┴──────┴─────────┘9.5. DEZAFECTAREA INSTALAŢIILOR NUCLEAREÎn esenta, după terminarea ciclului de viaţa, instalaţiile nucleare trebuie dezafectate şi zonele de lucru reabilitate ecologic. Problemele asociate deşeurilor "clasice" sau radioactive care rezultă trebuie identificate şi rezolvate adecvat.În cazul reactorului nuclear de cercetare de la IFIN-HH Bucureşti Magurele, problema este de interes imediat. Pentru reactorul TRIGA, de la ICN Pitesti, caracteristicile intrinseci ale proiectului permit atingerea şi depăşirea unei vieţi de circa 100 de ani, iar dezafectarea nu va ridica probleme tehnologice sau financiare deosebite, conform evaluărilor de astăzi.Problema dezafectarii centralelor nucleare este deosebit de dificila. Ea are loc în etape distincte, de ordinul multor ani.Pentru centralele de tip CANDU din Canada, operatia durează circa trei decenii, după terminarea furnizarii de energie electrica, pentru a nu mari inutil riscul radiologic şi cantitatea de deşeuri generata.În Federaţia Rusa se analizează şi dezafectarea mai rapida a reactorilor nucleari, în scopul construirii altor reactori, moderni, pe acelaşi amplasament, în scopul valorificării optime a amenajărilor şi a instalaţiilor existente şi de performanţe confirmate.Costurile legate de dezafectare şi de managementul deşeurilor radioactive sunt relativ ridicate; în consecinţa, centralele nucleare sunt obligate să depună bani din timp, în fonduri speciale dedicate exclusiv acestor probleme.În cazul operaţiilor comerciale de vânzare-cumpărare de reactori nucleari energetici din SUA au fost cazuri în care, aparent, preţul de vânzare a fost negativ, suma de bani din fondul special de dezafectare transferata cumpărătorului fiind mai mare decât suma de achiziţie a instalaţiei nucleare supusă tranzacţiei!Înţelegerea corecta a fenomenelor legate de dezafectare şi de managementul deşeurilor radioactive este absolut necesară în vederea valorificării potenţialului imens al energeticii nucleare.┌────────┬────────────────────────────────────────────────────┬──────┬─────────┐│Nr. │ Acţiune │ Resp.│ Termen ││crt. │ │ ├─────────┤│ │ │ │ Perioada│├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤│A.5.1. │Dezafectarea instalaţiilor nucleare: reactorii │ │ ││ │energetici din România, ca şi principalele │ │ ││ │instalaţii nucleare au fost puse în funcţiune │ │ ││ │recent, de aceea dezafectarea acestora este │ │ ││ │privită peste o perioadă de cel puţin 35 de ani. │ │ ││ │Exista totuşi unele instalaţii nucleare pentru │ │ ││ │care se pune imediat problema dezafectarii │ │ ││ │(reactorul VVR-S de la IFIN-HH Bucureşti, │ │ ││ │Magurele). │ │ ││ │● Elaborarea procedurilor de dezafectare pentru │ │ ││ │fiecare obiectiv nuclear, 2004; Evaluarea │ │ ││ │cantităţilor şi categoriilor de deşeuri │ │ ││ │radioactive rezultate din urma dezafectarii, │ │ ││ │2004; │ │ ││ │● Conceperea, proiectarea şi omologarea │ │ ││ │containerelor pentru stocarea-depozitarea │MIR, │ ││ │deşeurilor radioactive, 2005; │MEC-C │2004-2005│├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤│A.5.2 │Dezafectarea reactorului nuclear de cercetare │ │ ││ │VVR-S Magurele │MEC-C │2003-2017│├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤│A.5.3. │Modernizarea Statiei de Tratare Deşeuri Radioactive │ │ ││ │Magurele │MEC-C │2003-2007│├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤│A.5.4. │Activităţi de dezvoltare/asimilare de tehnologii │ │ ││ │specifice pentru dezafectare (condiţionarea │ │ ││ │deşeurilor de aluminiu şi grafit) │MEC-C │2003-2006│├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤│A.5.5. │Întocmirea de cercetări, studii suport, documentaţie│ │ ││ │de dezafectare, plan de dezafectare pentru CNE │ │ ││ │Cernavoda (pentru 5 unităţi) │MIR │2010-2055│└────────┴────────────────────────────────────────────────────┴──────┴─────────┘9.6. TRANSPORTUL DE MATERIALE RADIOACTIVEReglementările naţionale în domeniul transporturilor de deşeuri radioactive reflecta recomandările de securitate emise de către AIEA Viena. Odată cu efectuarea acestor transporturi, inclusiv a celor internaţionale, se are în vedere şi alinierea la standardele de securitate emise de diferite organizaţii internaţionale profesionale competente, cu referire directa la transporturile de materiale radioactive pe cai maritime, aeriene sau ape interioare.Transportul materialelor radioactive, inclusiv al deşeurilor, reprezintă o parte importanţa în cadrul sistemului de management în siguranţa al materialelor radioactive din România. Mărirea volumului deşeurilor radioactive, odată cu dezvoltarea tot mai intensa de activităţi în domeniul nuclear – centrale nucleare, centre şi instituţii de cercetare ştiinţifică, unităţi de învăţământ şi spitaliceşti, activităţi industriale, extragere de minereuri de uraniu şi fabricatia de combustibil nuclear – necesita elaborarea unor planuri de acţiune care să contribuie la eliminarea pericolului de iradiere a populaţiei precum şi la evitarea contaminarii mediului ambiant (aer, sol, subsol, ape freatice şi de suprafaţa).Menţionăm ca efectuarea în deplina siguranţa a transporturilor de materiale radioactive depinde mai ales de calitatea ambalajelor utilizate decât de măsuri administrative sau de alta natura luate de autorităţile competente.Implementarea prevederilor acţiunilor propuse urmează a se efectua în perioada 2002-2007, acestea constituind o parte componenta a Programului Nuclear Naţional.┌────────┬────────────────────────────────────────────────────┬──────┬─────────┐│Nr. │ Acţiune │ Resp.│ Termen ││crt. │ │ ├─────────┤│ │ │ │ Perioada│├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤│A.6.1. │Execuţia containerului necesar pentru transportul │ │ ││ │unui fascicul de combustibil nuclear ars de tip │MIR, │ ││ │CANDU │MAPM │2002-2004│├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤│A.6.2. │Proiectarea, execuţia şi dezvoltarea bazei tehnice │ │ ││ │privind testarea ambalajelor în care se transporta │MIR, │ ││ │diferitele categorii de materiale radioactive │MAPM │2002-2005│├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤│A.6.3. │Identificarea de mijloace de transport în vederea │ │ ││ │adaptarilor şi modernizărilor impuse de cerinţele │ │ ││ │de transport de materiale radioactive. Camioanele │ │ ││ │şi vagoanele special amenajate trebuie dotate la │ │ ││ │nivelul cerinţelor şi recomandărilor de securitate │ │ ││ │cerute de AIEA Viena: echipamente de comunicaţii │ │ ││ │moderne, inclusiv prin satelit, aparatura de │ │ ││ │monitorizare permanenta a nivelului │ │ ││ │radioactivitatii, atât pentru mijlocul de │ │ ││ │transport, cat şi pentru masurari de mediu. │ │ ││ │Autorizarea acestor mijloace de transport de │MIR, │ ││ │materiale radioactive. │MAPM │2002-2007│├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤│A.6.4. │Evaluarea riscurilor şi a consecinţelor radiologice │ │ ││ │asociate transporturilor de combustibil nuclear ars │MIR, │ ││ │pe Dunăre (este necesară şi colaborare externa) │MAPM │2002-2005│├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤│A.6.5. │Evaluarea riscurilor şi a consecinţelor radiologice │ │ ││ │asociate efectuării transporturilor de minereuri │ │ ││ │radioactive de uraniu, a concentratelor acestora, │ │ ││ │precum şi a combustibilului destinat alimentarii │MIR, │ ││ │reactorilor de la CNE Cernavoda │MAPM │2003-2005│├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤│A.6.6. │Evaluarea riscurilor şi a potentialelor consecinţe │ │ ││ │radiologice asupra populaţiei şi a mediului │ │ ││ │asociate transporturilor de materiale radioactive │ │ ││ │în regim internaţional, inclusiv transportul de │ │ ││ │combustibil nuclear cu uraniu îmbogăţit, │MIR, │ ││ │(este necesară şi colaborare externa) │MAPM │2003-2007│└────────┴────────────────────────────────────────────────────┴──────┴─────────┘9.7. ASIGURAREA NECESARULUI DE COMBUSTIBIL NUCLEAR ŞI APA GREARomânia se afla într-o situaţie favorabilă rezolvarii problemelor legate de combustibilul nuclear şi de apa grea necesare reactorilor CANDU. În schimb, atingerea optimului economic este o problemă pentru care sunt necesare investigaţii permanente şi o rapida valorificare a progresului în domeniu.Combustibilul utilizat la CNE Cernavoda este de cea mai buna calitate. Uraniul extras din mina este prelucrat la Feldioara şi transformat în pulbere sinterizabila. Fasciculele de combustibil CANDU cu 37 de bare se fabrica la FCN Pitesti, pe baza pulberii de uraniu adusă de la Feldioara. Performanţele în exploatare ale acestor fascicule au fost până acum excepţionale, rata de defectare fiind practic zero. Preţul de fabricaţie este comparabil cu cel din alte tari.Apa grea se fabrica la RAAN Romag Drobeta Turnu Severin, pe baza unui procedeu pus la punct de ştiinţa şi tehnologia românească. Are o calitate înaltă, fiind, probabil, cea mai performanta dintre ofertele de cantităţi mari existente în lume. Cantitatea fabricata permite acoperirea necesităţilor pentru unităţile de la CNE Cernavoda fără întârzieri.Atingerea unui optim economic ridica probleme legate de progresul în domeniu.Cantitatea de combustibil ars descărcat din reactorii CANDU cu uraniu natural este apreciată ca fiind prea mare faţă de energia electrica produsă. În consecinţa, se impune utilizarea unor cicluri avansate, care cer o tehnologie apropiată, dar cu uraniu îmbogăţit. Decizia privind trecerea "imediata" sau "cu o întârziere rezonabila" la o soluţie raţională de ciclu combustibil avansat cere investigaţii deosebite. În joc este şi timpul de viaţa al tuburilor de presiune.Viitoarele proiecte de reactori CANDU se bazează pe utilizarea unei cantităţi mai reduse de apa grea, racirea combustibilului nuclear în zona activa fiind bazată pe apa uşoară. De asemenea, utilizarea de cicluri avansate de combustibil, cu uraniu uşor îmbogăţit, ciclul SEU, sau cu uraniu recuperat (reciclat), ciclul RU, devine obligatorie, apa uşoară şi uraniul natural impiedicand practic obţinerea unei valori corespunzătoare de criticitate.În consecinţa, acţiunile pe termen scurt sunt relativ clare, în schimb, pe termen mediu şi lung, acţiunile vor fi determinate de evoluţia progresului în domeniu şi de rezultatele viitoarelor investigaţii economice, de fizica reactorilor, de securitate nucleara şi de performanţe ale combustibilului nuclear.┌────────┬────────────────────────────────────────────────────┬──────┬─────────┐│Nr. │ Acţiune │ Resp.│ Termen ││crt. │ │ ├─────────┤│ │ │ │ Perioada│├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤│A.7.1. │Asigurarea necesarului de uraniu pentru funcţionarea│ │ ││ │unităţilor CANDU 6 de la CNE-Cernavoda. │ │ ││ │● Studiu tehnico-economic pentru extinderea │ │ ││ │capacităţii de fabricare a combustibilului, în │ │ ││ │vederea asigurării consumului de combustibil pentru │ │ ││ │unităţile puse în funcţiune după anul 2005; │ │ ││ │2002-2003; │ │ ││ │● Retehnologizarea liniilor de fabricaţie pulbere │ │ ││ │sinterizabila de UO(2) pentru obţinerea unei │ │ ││ │capacităţi de 250-300 tU/an; 2002-2005; │MIR │2002-2005│├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤│A.7.2. │Asigurarea necesarului de combustibil pentru │ │ ││ │funcţionarea unităţilor CANDU 6 de la │ │ ││ │CNE-Cernavoda. │ │ ││ │Extinderea capacităţii de producţie combustibil │ │ ││ │nuclear pentru asigurarea alimentarii a doua │ │ ││ │unităţi CANDU 6; │ │ ││ │Fabricarea suplimentară a unei incarcaturi de │ │ ││ │combustibil şi a fasciculelor combustibile │ │ ││ │cu uraniu saracit pentru punerea în funcţiune │ │ ││ │a Unităţii 2 la CNE-Cernavoda. │MIR │2002-2005│├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤│A.7.3. │Dezvoltarea unui tip avansat de fascicul de │ │ ││ │combustibil, pentru scăderea preţului de cost de │ │ ││ │realimentare a reactorului şi a cantităţii de │ │ ││ │deşeuri înalt active (combustibil ars) prin │ │ ││ │utilizarea combustibililor avansati. │ │ ││ │● Elaborarea de concepte tehnice de fascicul │ │ ││ │combustibil pentru grade mari de ardere, │ │ ││ │compatibil cu reactorul CANDU 6; 2002-2003; │ │ ││ │● Dezvoltarea de tehnologii şi instalaţii pentru │ │ ││ │fabricarea unui prototip de fascicul combustibil │ │ ││ │pentru grade mari de ardere; 2006; │ │ ││ │● Fabricarea unui lot de fascicule combustibile │ │ ││ │pentru grade mari de ardere şi testarea în afară │ │ ││ │reactorului; 2008; │ │ ││ │● Fabricarea lotului de fascicule pentru iradierea │ │ ││ │de demonstratie şi iradierea de demonstratie; 2011; │MEC-C,│ ││ │● Calificare-autoavizare a noului tip de fascicul │MIR, │ ││ │combustibil; 2013; │CNCAN │2002-2013│├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤│A.7.4. │Asigurarea necesarului de apa grea │ │ ││ │● Fabricarea apei grele necesare asigurării │ │ ││ │pierderilor tehnologice şi punerii în funcţiune │ │ ││ │a Unităţii 2; 2002-2005; │ │ ││ │● Elaborarea unui studiu tehnico-economic privind │ │ ││ │oportunitatea fabricării unui stoc de apa grea │ │ ││ │pentru asigurarea necesarului de apa grea pentru │ │ ││ │acoperirea pierderilor tehnologice şi punerea în │ │ ││ │funcţiune de noi unităţi la CNE-Cernavoda; 2003; │ │ ││ │● Proiectarea, execuţia şi punerea în funcţiune a │ │ ││ │unei instalaţii de detritiere a apei grele din │ │ ││ │circuitul primar al Unităţii 1 CNE-Cernavoda, │MIR, │ ││ │2004; │MF │2002-2005│└────────┴────────────────────────────────────────────────────┴──────┴─────────┘9.8. SUPORTUL TEHNIC NAŢIONAL DE CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI INGINERIE TEHNOLOGICĂ PENTRU ENERGETICA NUCLEARAStatele care dezvolta energetica nucleara nu pot valorifica avantajele potenţiale deosebite ale domeniului dacă plătesc costuri prea ridicate pentru forta de muncă străină necesară la managementul de proiect complex de CNE, construcţie, montaj, PIF, exploatare, inspecţii, reparaţii, întreţinere etc. Soluţia fireasca este dezvoltarea unui suport tehnic local performant.Dificultatea domeniului nuclear, gradul înalt de confidenţialitate a informaţiilor tehnice şi interesele comerciale ale firmelor din ţările avansate complica enorm problemele de asigurare a suportului tehnic local, în consecinţa, nu exista un răspuns unic, unanim acceptat la nivel internaţional, la întrebările "când ?" şi "la ce nivel de extindere ?" trebuie dezvoltat suportul tehnic local.AIEA Viena a acordat o deosebită atenţie acestei probleme, identificand subdomenii, discipline şi activităţi unde recomanda cu perseverenta asigurarea unui suport local corespunzător ca baza materială, număr de specialişti înalt calificaţi şi performanta de ansamblu, la nivel de echipa. Tratarea şi depozitarea deşeurilor radioactive, analizele de fizica reactorului şi termohidraulica, masurarile de fizica reactorului şi dozimetria radiatiilor, analizele de performanţă a combustibilului nuclear, analizele de securitate nucleara etc. trebuie rezolvate în condiţii de excelenta pe baza suportului tehnic local. Activităţi mai rare şi mai dificile, care cer mijloace costisitoare şi experienta, se fac cu suport local, mixt, sau străin în funcţie de numărul de unităţi de CNE, de opţiunile fiecărui proprietar de CNE, de nivelul capacităţii entitatilor locale de suport tehnic etc.În România, dezvoltarea suportului tehnic s-a făcut, în mod firesc, pe baza existenţei Institutului de Cercetări Nucleare (ICN) Pitesti (fizica reactorului, performanţe combustibil, securitate nucleara, deşeuri radioactive, radioprotectie, teste de iradiere de combustibil nuclear, tub de presiune etc. în reactorul TRIGA, teste în afară reactorului etc), Sucursala de Inginerie Tehnologică pentru Obiective Nucleare (CITON) Bucureşti (proiectare nucleara, securitate nucleara etc.), Institutul de Criogenie şi Separari Izotopice (ICSI) Rm. Valcea (apa grea, detritierea apei grele, etc).Atingerea unor performanţe de suport tehnic a fost demonstrata la PIF a Unităţii 1, unde au participat peste 100 de specialişti de la CITON, ICN şi ICSI.Ridicarea performantelor şi extinderea gamei de servicii pentru CNE Cernavoda reprezintă deziderate care cer analize atente şi eforturi deosebite, întrucât la centrala nucleara nu este loc nici pentru riscul unei întârzieri, nici pentru vreun compromis privind calitatea.Este obligatoriu efortul periodic de a reevalua necesităţile şi posibilităţile de suport tehnic românesc, de a incerca o valorificare a progresului tehnic şi ştiinţific şi, atunci când nu se poate altfel, de a lucra în echipe mixte, pe baza unor acorduri cu parteneri străini, urmate de contracte comerciale pentru obiective bine definite.Cele mai multe dintre acţiunile de suport tehnic sunt deja prezentate în subdomeniul specific: A.2.1., A.4.1., A.5.1., A.6.1., A.7.1. etc. Acţiunile acestea nu mai sunt repetate aici.Acţiunile dedicate CNE Cernavoda trebuie dublate de o revigorare a programelor de cercetare, dezvoltare şi inginerie tehnologică şi de o creştere corespunzătoare a gradului de dubla conectivitate a suportului tehnic, cu entităţi similare din lume, pentru asigurarea progresului tehnic, respectiv cu entitatile româneşti de tip centrala nucleara, fabrica de combustibil etc., pentru aplicarea şi valorificarea progresului, pentru identificarea de probleme şi de soluţii, pentru testări, omologări etc.Menţionăm şi disponibilitatea de suport tehnic pentru organismul de reglementare şi control, CNCAN, acţiunile efective urmând a fi identificate în condiţiile evitării conflictului de interese.┌────────┬────────────────────────────────────────────────────┬──────┬─────────┐│Nr. │ Acţiune │ Resp.│ Termen ││crt. │ │ ├─────────┤│ │ │ │ Perioada│├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤│A.8.1 │Testarea capetelor masinii de încărcat-descărcat │ │ ││ │combustibil nuclear la reactorul CANDU al │ │ ││ │Unităţii 2, CNE Cernavoda. │MIR │ 2004 ││ │Testarea capetelor MID pentru reactorii │ │ pentru ││ │următoarelor unităţi CANDU, CNE Cernavoda. │ │ U2 │├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────────┤│A.8.2. │Participarea specialiştilor din RAAN (ICN Pitesti │ │ ││ │şi CITON Bucureşti) la lucrările de PIF ale │ │ ││ │Unităţii 2 de la CNE Cernavoda. Pe baza experienţei │ │ ││ │de la U1, se estimeaza contribuţii semnificative │ │ ││ │de la: │ │ ││ │● ingineri tehnologi şi proiectanţi; │ │ ││ │● specialişti în fizica reactorilor, inclusiv │ │ ││ │fizicieni experimentatori, şi în termohidraulica; │ │ ││ │● specialişti în analize de securitate nucleara │ │ ││ │deterministe şi probabiliste; │ │ ││ │● ingineri electronisti şi automatisti etc. │MIR │2002-2005│├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤│A.8.3. │Alocarea resurselor financiare pentru asigurarea │MIR, │Dec.2002││ │combustibilului de schimb pentru reactorul TRIGA, │MEC-C,│ ││ │singurul reactor nuclear de cercetare existent în │MF │ ││ │ţara, componenta importanţa pentru suportul │ │ ││ │ştiinţific şi tehnic naţional al energeticii │ │ ││ │nucleare şi pentru dezvoltarea de aplicaţii ale │ │ ││ │tehnicilor nucleare în folosul societăţii. │ │ │├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤│A.8.4. │Susţinerea cercetărilor legate de posibilitatea │MIR, │2002- ││ │introducerii de combustibil uşor îmbogăţit în │MEC- C│2007 ││ │reactorii CNE Cernavoda, folosind fascicule de │ │ ││ │combustibil cu 37 de bare,în scopul reducerii │ │ ││ │masei de combustibil ars (pentru a furniza o │ │ ││ │cantitate data de energie electrica) şi în scopul │ │ ││ │usurarii tranzitiei fără penalităţi la soluţia cu │ │ ││ │îmbogăţiri şi grade de ardere mai mari. │ │ ││ │● Se estimeaza efecte pozitive în privinta │ │ ││ │solicitărilor la care sunt supuse tuburile de │ │ ││ │presiune. │ │ ││ │● Se reduc riscurile asociate utilizării curente │ │ ││ │a unui fascicul de tip nou,încă netestat în │ │ ││ │Canada sau în alta ţara în condiţii de operare de │ │ ││ │cativa ani. │ │ ││ │● Aplicarea rezultatelor imediat ce analiza │ │ ││ │tehnico-economică va confirma potenţialul │ │ ││ │deosebit estimat astăzi şi va cuantifica │ │ ││ │avantajele şi costurile asociate. │ │ ││ │● Prin aplicarea imediata se prelungeşte viaţa │ │ ││ │tuburilor de presiune şi se reduce cantitatea de │ │ ││ │deşeuri înalt active înainte de a avea la │ │ ││ │dispoziţie un nou proiect omologat de fascicul │ │ ││ │de combustibil avansat,castigandu-se astfel │ │ ││ │cativa ani. │ │ ││ │● Se reduc solicitarile şi penalităţile pe care │ │ ││ │le-ar presupune trecerea directa de la uraniu │ │ ││ │natural la utilizarea de îmbogăţiri optime │ │ ││ │economic şi de fascicule de tip nou, avansat │ │ │├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤│A.8.5. │Constituirea a doua comitete naţionale de experţi │MIR, │DEC.2003││ │în domeniul nuclear şi de reprezentanţi ai │MEC- C│ ││ │societăţii civile, pentru orientarea activităţilor │MAN │ ││ │de cercetare, dezvoltare şi inginerie tehnologică, │ │ ││ │pentru evaluarea strategiilor de cercetare şi pentru│ │ ││ │auditarea periodică, la 3-5 ani, a fiecărei │ │ ││ │organizaţii de CDT din domeniu. │ │ ││ │Activitatea celor două comitete va fi dedicata: │ │ ││ │● energeticii nucleare, respectiv │ │ ││ │● ştiinţei nucleare şi aplicatiilor neenergetice │ │ │├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤│A.8.6. │Promovarea participării institutelor de specialitate│MIR, │Perma- ││ │din domeniul nuclear la colaborări internaţionale │MEC-C,│nent ││ │bazate nu numai pe schimbul de informaţii, ci şi pe │MAN │ ││ │lucrul în comun în acelaşi laborator, singura cale │ │ ││ │de progres în subdomeniile în care România are │ │ ││ │foarte putini specialişti calificaţi şi în cele │ │ ││ │slab acoperite de documentaţia disponibilă. │ │ │├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤│A.8.7. │Revizuirea planului strategic care sta la baza │MIR │2004 şi ││ │Programelor de CD ale RAAN, în vederea adaptării │ │la fie- ││ │la necesităţile domeniului. │ │care ││ │ │ │trei ││ │ │ │ani │├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤│A.8.8. │Lansarea de programe de CD în cadrul MEC, care să │MEC-C │Perma- ││ │rezolve şi probleme specifice domeniului nuclear, │ │nent ││ │în special pentru probleme punctuale de energetica │ │ ││ │nucleara şi pentru probleme generale de aplicare de │ │ ││ │tehnologii nucleare modeme neenergetice. │ │ │├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤│A.8.9. │Dezvoltarea bazei materiale a institutelor │MIR │2002- ││ │responsabile pentru asigurarea suportului tehnic │ │2007 ││ │naţional al energeticii nucleare şi transformarea │ │ ││ │Institutului de Cercetări Nucleare de la Pitesti în │ │ ││ │centru internaţional de cercetare în domeniul │ │ ││ │energeticii nucleare,conform angajamentelor asumate │ │ ││ │de România prin semnarea Acordului de ţara │ │ ││ │(de cooperare tehnica) cu AIEA Viena. │ │ │├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤│A.8.10. │Promovarea participării Institutelor de specialitate│MIR, │Perma- ││ │din domeniul nuclear în cadrul proiectelor │MEC-C,│nent ││ │internaţionale specifice (Proiecte OECD, Proiect │MIE, │ ││ │Halden-Norvegia, Programe COG etc.) │MAE, │ ││ │ │MAN │ │├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤│A.8.11. │Stimularea şi definirea cadrului organizatoric │MIR, │2002- ││ │necesar pentru asigurarea unui grad corespunzător │MEC-C │2003 ││ │de conectivitate între unităţile productive din │ │ ││ │domeniul energeticii nucleare (CNE, fabrici de │ │ ││ │materiale fisionabile şi de combustibil nuclear, │ │ ││ │unităţi industriale de profil) şi organizaţii de │ │ ││ │cercetare, dezvoltare şi inginerie tehnologică. │ │ │├────────┼────────────────────────────────────────────────────┼──────┼────────┤│A.8.12. │Susţinerea periodică, la 5-7 ani, de teme de │MIR, │2005 ││ │cercetare dedicate reactorilor mici, destinaţi altor│MEC-C,│ ││ │scopuri decât generarea de energie electrica, de │MAN │ ││ │exemplu pentru producerea de fascicule de │ │ ││ │neutroni sau pentru furnizarea nepoluanta de │ │ ││ │căldură (pentru industrie, încălzire sere, încălzire│ │ ││ │clădiri etc.). Susţinerea financiară a cercetărilor │ │ ││ │de acest gen iniţiate de AIEA Viena în cadrul unor │ │ ││ │Programe de colaborare internationala. │ │ │└────────┴────────────────────────────────────────────────────┴──────┴────────┘9.9. INDUSTRIA AUTOHTONA ŞI SERVICIILE LOCALE PENTRU ENERGETICA NUCLEARAÎnainte de anul 1989 a existat o presiune deosebită pentru asimilarea tehnologiilor CANDU de către industria românească. Au rezultat cheltuieli mari, produse performanţe, esecuri, întârzieri etc. în ultimul deceniu, o mare parte dintre autorizari şi chiar echipamente a fost pierdută.Posibilitatea de a obţine produse şi servicii româneşti pentru următoarele unităţi de la CNE Cernavoda trebuie tratata cu mult discernământ, pentru a crea un cadru favorabil valorificării potenţialului local, dar fără exagerari.

Alte doua acţiuni sunt prezentate separat în secţiunile dedicate resurselor umane, respectiv cadrului legislativ, A15.2. şi A14.8.9.10. ŞTIINŢA NUCLEARA ŞI APLICATIILE NUCLEARE NEENERGETICELa nivel mondial, progresul necontenit în domeniul ştiinţei şi în cel al tehnologiilor nucleare neenergetice a condus la numeroase aplicaţii deosebit de apreciate, considerate ca atribut al civilizatiei moderne. Din pacate, costurile necesare valorificării efective ale progresului în domeniu sunt relativ ridicate, în consecinţa, statul român trebuie să se implice şi sa sprijine efectiv atât cercetările, cat şi aplicatiile practice. Evident, aceasta sustinere trebuie bazată pe o atenta evaluare a succeselor probabile, pe o selecţie conformă cu rezultatul evaluării şi pe o riguroasă încadrare în cheltuielile aprobate.

9.11. CONTROLUL GARANŢIILOR PENTRU MATERIALELE ŞI INSTALAŢIILENUCLEARE DE PE TERITORIUL ROMÂNIEIÎn România energia nucleara este folosită exclusiv în scopuri paşnice.Toate activităţile nucleare sunt supuse unui strict control efectuat de statul român, pe de o parte, şi de organismele internaţionale abilitate, pe de altă parte.România este membru fondator al Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomica, AIEA Viena, organism specializat al Organizaţiei Naţiunilor Unite, ONU.Controlul internaţional se efectuează de către AIEA Viena, conform cerinţelor şi procedurilor Agenţiei.

9.12. ASIGURAREA ŞI CREŞTEREA CONTINUA A NIVELULUI DE PROTECŢIEFIZICA A MATERIALELOR ŞI A INSTALAŢIILOR NUCLEARE,INCLUSIV ÎN TIMPUL TRANSPORTULUIÎncă de la inceputurile activităţilor nucleare postbelice, problema a fost tratata cu o deosebită atenţie de ONU şi de AIEA Viena. Au fost stabilite standarde la nivel internaţional şi s-au efectuat inspecţii dedicate.De-a lungul timpului, pe măsura ce răspândirea activităţilor nucleare a luat amploare, s-a constatat ca sunt necesare măsuri deosebite nu numai pentru paza obiectivelor nucleare împotriva riscurilor dinspre exterior, ci şi contra pericolelor din interior: tentatia de a obţine avantaje financiare de pe urma comercializării unor obiecte sau materiale sustrase, neatentia, indolenta, tentatia de a sustrage obiecte aparent banale, nepericuloase şi inutile etc.După anul 1992, s-a constatat existenta unui trafic internaţional ilegal cu materiale nucleare, în special cu uraniu. Reglementările şi mijloacele de detectie au avut un rezultat pozitiv clar, dar raul produs în primii ani este încă greu de evaluat.După evenimentele din SUA din ziua de 11 septembrie 2001, s-a tras concluzia ca trebuie aparat corespunzător întreg domeniul nuclear, inclusiv în etapele aparent naturale din cadrul ciclului de combustibil nuclear. Statul român va adopta standardele internaţionale care se asteapta a fi stabilite începând cu anul 2002, va regandi şi va redota corespunzător sistemele de protecţie fizica de pe teritoriul României.

            9.13. COLABORĂRI INTERNAŢIONALE

          9.14. SISTEMUL LEGISLATIV ŞI DE REGLEMENTĂRI

          9.15. MANAGEMENTUL DE RESURSE UMANE

9.16. PNN CA INSTRUMENT GUVERNAMENTALCa document, Planul Nuclear Naţional, PNN, cuprinde:1. O prezentare a domeniului nuclear aplicat, în lume şi în România, inclusiv a tendinţelor de evoluţie, cu rol de fundament pentru obiectivele şi strategiile PNN,2. O prezentare a OBIECTIVELOR NAŢIONALE pe termen lung şi mediu, şi a STRATEGIILOR de realizare,3. O prezentare a cadrului funcţional de aplicare, urmărire şi actualizare a PNN,4. O prezentare de acţiuni pe termen relativ scurt, care trebuie efectuate pe baza Planurilor Nucleare Anuale, PNA.Principalele acţiuni de întreprins pentru a începe lucrul cu PNN ca instrument guvernamental sunt următoarele:

10. FINANŢAREA ACŢIUNILOR PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DEDEZVOLTARE A DOMENIULUI NUCLEARPentru punerea în aplicare a Strategiei de Dezvoltare a Domeniului Nuclear în România şi a Planului de Acţiune se vor avea în vedere, în principal, următoarele modalităţi de finanţare:●Sisteme modeme de finanţare de tip BOT (Building, Operating and Transfer) sau similare;● Împrumuturi externe cu returnarea acestora din vânzarea energiei electrice de origine nucleara;● Investiţii directe, pentru servicii şi produse nucleare, cu piaţa de desfacere asigurata;● Fonduri externe nerambursabile;● Investiţii directe interne sau externe în domeniul nuclear;● În completare, finanţare de la Bugetul de StatMinisterele implicate vor asigură realizarea şi finanţarea activităţilor care decurg din punerea în aplicare a Strategiei Naţionale de Dezvoltarea a Domeniului Nuclear în România şi a Planului de Acţiune.────────────────

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește