STRATEGIA NAȚIONALĂ din 30 octombrie 2024

Notă …

Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 1.353 din 30 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1109 din 6 noiembrie 2024.
MINISTERUL EDUCAȚIEI + 
CUPRINSIntroducereGlosar de termeniCapitolul I – Viziune și misiuneCapitolul II – Priorități, politici publice și cadru legal existentSecțiunea II.l – Documente strategice internaționaleSecțiunea II.2 – Documente strategice naționaleCapitolul III – Analiza contextului și definirea problemelorSecțiunea III.l – Experiențe europeneSecțiunea III.2 – Experiențe naționaleSecțiunea III.3 – Evidențe și grupuri țintăCapitolul IV – Obiectiv general și obiective specificeCapitolul V – Direcții de acțiuneCapitolul VI – Rezultate așteptateCapitolul VII – IndicatoriCapitolul VIII – Proceduri de monitorizare și evaluareCapitolul IX- Instituții responsabileCapitolul X – Implicații bugetare și surse de finanțareSecțiunea X.1 – FinanțăriSecțiunea X.2 – Estimări bugetareCapitolul XI – Implicații legislativeAnexă – Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale pentru susținerea părinților 2024 – 2030Index de abrevieri + 
IntroducereA fi părinte este aproape o profesie, cu o conceptualizare teoretică aparte și un mod specific de manifestare. Rolul părinților în societate este unul complex, incluzând creșterea, îngrijirea și educarea copiilor. În acest rol, părinții trebuie să fie sprijiniți și pregătiți, dobândind competențe adecvate, fiind valorizați și susținuți moral și material de societate. Părinții și școala sunt factorii decisivi în creșterea, îngrijirea și educația copilului.În contextul transformării rapide și profunde a societății, politicile publice cu privire la inițierea, formarea și dezvoltarea competențelor parentale reprezintă un răspuns crucial la căutările părinților privind conduita lor optimă față de copii, depășirea dificultăților întâlnite în relația cu aceștia și oferirea celor mai bune premise de dezvoltare a unor viitori adulți împliniți care și-au atins potențialul, devenind cetățeni activi ai societății. Aceste politici vor fi fundamentate pe consolidarea și întărirea rolului părintelui, în relația cu copilul, dar și în societate, într-o direcție benefică dezvoltării copiilor.În centrul acestor politici se află convingerea că părintele reprezintă figura centrală în viața copilului și că acesta are un impact semnificativ asupra formării personalității și succesului acestuia în viață. încurajând părinții să-și consolideze abilitățile și cunoștințele în domeniul parentalității, se promovează un mediu familial stabil și afectuos, esențial pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor.Totodată, aceste politici publice vor încuraja parteneriatele între asociațiile de părinți și instituții, precum și între părinți și profesioniști, parteneriate care se realizează prin informare, cooperare și colaborare. Sprijinul acestora este important, însă niciun profesionist sau instituție nu poate înlocui rolul unic și afectiv al părintelui. Astfel, aceștia vor fi văzuți nu doar ca surse de informații și sprijin, ci și ca parteneri în parcursul părintelui către o relație mai profundă și mai conștientă cu proprii copii.Prin această abordare echilibrată, propunem să construim o comunitate în care fiecare părinte se simte susținut și înțeles, iar copiii beneficiază de un mediu propice dezvoltării lor armonioase.Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 stipulează faptul că statul sprijină părinții sau reprezentanții legali în vederea exercitării responsabilităților privind creșterea, îngrijirea, dezvoltarea și educarea copiilor. Pentru punerea în aplicare a acestor prevederi, Ministerul Educației, împreună cu Ministerul Sănătății, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale elaborează Strategia națională pentru susținerea părinților – SNSP.Dezvoltarea acestei strategii este utilă pentru a veni în întâmpinarea nevoilor acelor părinți care au dificultăți în exercitarea rolului lor parental. Părinții, ca primi educatori ai copiilor, au dreptul și datoria de a le pune bazele intelectuale și emoționale și de a le dezvolta sistemul de valori și atitudini, cu atât mai mult cu cât viitorul unui copil este puternic condiționat de perioada copilăriei timpurii. Sprijinul parental necesită o orientare generală și un cadru aplicativ, "profesia" de părinte fiind singura care nu se învață formal, dar care poate reprezenta totalitatea unor competențe dobândite prin diverse tipuri de activități de învățare, în contexte formale și informale.Prin această strategie, ne propunem să întărim demnitatea fiecărui părinte, să recunoaștem și să valorizăm aportul său unic în viața copilului și în comunitate, consolidând rolul părinților, respectând, cu empatie, nevoile și experiențele individuale, într-un cadru care să stimuleze creșterea armonioasă a copiilor.Sub influența dezvoltării tehnologice accelerate și a diversificării modelelor/ metodelor educaționale, statutul și rolul de părinte implică îndatoriri de natură fizică, psihică, socio-culturală și economică, în contextul unei exigențe sporite manifestate în creșterea copiilor. Mulți părinți au întrebări la care nu găsesc răspunsuri, observă comportamente ale copiilor la care nu știu cum să reacționeze, dar își doresc să afle cum o pot face, pentru a-și dezvolta competențele necesare îngrijirii, protecției și educației copiilor, consolidării unei relații armonioase, sprijinirii dezvoltării socio-emoționale a acestora ș.a. În multe situații, părinții au nevoie de sprijin și consiliere pentru a face față provocărilor unei societăți influențate de supraabundența informației, de modelele alternative furnizate de media, de fenomenele grave din societate, precum excluziunea socială, marginalizarea ori violența ș.a. Această strategie cuprinde o serie de obiective, direcții de acțiune și măsuri prin care Guvernul României, prin instituțiile publice naționale autorizate, împreună cu parteneri din mediul public și privat și din rândul societății civile, vin în întâmpinarea acestor nevoi, la cererea persoanelor care au calitatea de părinți sau rolul de îngrijitori ai copiilor.Reușitele unei educații de calitate nu depind numai de părinți, ci și de implicarea instituțiilor competente să susțină și să dezvolte responsabilitățile/îndatoririle și autoritatea parentală, care trebuie să-și orienteze viziunea spre dezvoltarea unui spirit de înțelegere, de cooperare și de întrajutorare între generații și între medii sociale. Susținerea părinților vizează îmbunătățirea competențelor parentale pentru a-și asuma rolul lor educativ, precum și sprijinul material necesar protecției și dezvoltării armonioase a copiilor. + 
Glosar de termeniÎn cadrul prezentei strategii, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:Beneficiarii direcți ai strategiei sunt părinții, viitorii părinți, tutorii/reprezentanții legali și persoanele responsabile de creșterea și îngrijirea copilului în conformitate cu prevederile legale. De asemenea, acestea vizează și asistența maternală temporară acordată copiilor care, din diverse motive, nu pot conviețui cu părinții lor sau cu protectorii lor legali.Asistenții maternali sunt considerați o categorie distinctă de beneficiari direcți, deoarece sunt direct implicați în creșterea și îngrijirea copiilor aflați în plasament familial. Strategia vizează sprijinirea lor în dezvoltarea abilităților necesare pentru a oferi un mediu sigur și stimulativ copiilor aflați în grijă.Beneficiarii indirecți ai programelor de susținere parentală sunt:● copiii, indiferent de starea materială a familiei, mediul de reședință, apartenența etnică, limba vorbită, sex, vârstă, apartenența politică sau religioasă, starea de sănătate sau dizabilitatea/CES, caracteristicile de învățare și dezvoltare, apartenența la alte grupuri aflate în situație de risc;● persoanele cu rol de sprijin parental;● membrii comunităților locale/regionale.Competențele profesionale parentale desemnează abilitățile, cunoștințele, atitudinile, practicile și valorile adecvate pentru a lucra cu părinții, dobândite de persoanele cu rol de sprijin în susținerea părinților.Furnizorii de servicii de sprijin parental sunt persoanele juridice care oferă programe/ servicii parentale. Aceștia pot organiza și derula programe/ cursuri/ module specifice, în calitate de furnizori de formare în: unități de învățământ preuniversitar, instituții de învățământ superior, case ale corpului didactic, centre de resurse și asistență educațională, servicii sociale destinate copilului, centre comunitare de învățare permanentă, centre de sănătate, maternități și spitale, centre de tineret, centre de resurse pentru părinți și copii, centre comunitare integrate, centre de resurse pentru educația incluzivă, organizații neguvernamentale, autorități locale și instituții subordonate, organizații patronale și sindicale, alte organizații asociative naționale, regionale, locale etc.Parentalitatea se referă la funcția de părinte, înțeleasă ca relația socială privilegiată, consanguină sau nu, fondată pe existența unei filiații, implicând aspecte juridice, socio-economice, culturale și instituționale. Parentalitatea presupune trei axe: exercițiul parentalității, pentru că regrupează ansamblul de drepturi și îndatoriri care se raportează la funcția parentală; experiența parentalității, axată pe existența sentimentului de a fi sau nu părintele unui copil; practica parentalității sau ansamblul actelor din viața cotidiană privind nevoile copilului: alimentația, îngrijirea și protecția, sănătatea, educația. Această triplă perspectivă conduce la necesitatea susținerii părinților care ar putea avea dificultăți în exercitarea uneia sau mai multor axe*1.*1 Martin, C., Accompagner les parents dans leur travail educatif et des soins. Un etat de la question, 2018Parentalitatea pozitivă este un stil educativ care promovează un comportament parental bazat pe respectarea drepturilor copilului și interesului său superior, implicând găsirea unei căi de mijloc între autoritate și permisiune, pe baza unor reguli ce definesc, totodată, limite foarte precise, într-un climat de toleranță, înțelegere și sensibilitate.*2*2 Conferance des ministeres europeens charges des affaires familiales, 16-17 mai 2007 – La parentalite positive dans l'Europe contemporaine.Profesioniștii implicați în susținerea parentală sunt specialiști/ practicieni cu ocupații/ meserii diferite, care prestează activități în domeniul creșterii, îngrijirii și educației copilului, având competențe în lucrul cu părinții: consilieri școlari, pedagogi, psihologi, medici, specialiști în nutriție, asistenți medicali, educatori-puericultori, cadre didactice din învățământul preșcolar, primar, gimnazial, liceal și universitar, personal didactic auxiliar, asistenți sociali, facilitatori, polițiști,juriști, reprezentanți ai cultelor religioase recunoscute, alți angajați ai instituțiilor publice locale.Responsabilitatea parentală este o funcție proprie părinților care reprezintă un ansamblu de drepturi și îndatoriri destinate să favorizeze, să promoveze și să protejeze starea de bine a copilului/ adolescentului, conferindu-i grijă, protecție și educație.Reziliența reprezintă un proces dinamic care presupune o adaptare pozitivă în contextul adversității semnificative*3, incluzând capacitatea unei persoane de a răspunde stresului și provocărilor, într-o manieră pozitivă și adaptativă. Reziliența implică capacitatea copilului de a depăși dificultățile, sprijinindu-se, în special, pe resursele proprii, dar și pe cele aduse de școală și familie, incluzând în acest parcurs și alți actori din comunitate.*3 O. Dougherty Wright Masten, 2005, Ionescu, Ș., Tratat de reziliență asistată, 2011, adversitate* – concept care se referă la condiții de mediu care interferează cu sarcinile procesului de dezvoltare adecvate vârstei sau amenință realizarea lor de către copii.Sprijinul parental, în sens larg, vizează programele și serviciile destinate părinților și celor care se ocupă de îngrijirea, protecția și educația copiilor, cu scopul de a-i susține și de a le îmbunătăți capacitatea de a-și crește copiii*4, astfel încât dificultățile pe care le întâmpină să fie reduse sau să fie mai bine gestionate.*4 Carter, 1996, Unicef, 2011Serviciile pentru susținerea părinților, în sensul acestui document, acoperă toate activitățile de informare, asistență, consiliere și formare dedicate părinților sau persoanelor responsabile de creșterea, îngrijirea copiilor, precum și a profesioniștilor care lucrează direct cu copiii. + 
Capitolul IViziune și misiuneVIZIUNE – Crearea unui sistem de sprijin în care fiecare părinte își poate dezvolta competențele parentale pentru a ghida cu încredere dezvoltarea fiecărui copil, transformând interacțiunile zilnice în oportunități de creștere și maximizare a potențialului fiecărui copil și contribuind astfel la construirea unei societăți prospere și incluziveViziunea asupra parentalității, subsecventă dezideratelor Proiectului România Educată, este, în perspectiva 2030, aceea de a clădi, împreună cu părinții, o societate durabilă și incluzivă pentru copiii de astăzi. Această viziune se va realiza prin măsuri specifice de susținere parentală, în perspectiva țintelor de țară pentru anul 2030, care să contribuie la creșterea capacității părinților de a asigura siguranța, sănătatea, nutriția, îngrijirea, creșterea și educația necesare copiilor și tinerilor.1.Proiectul Președintelui României România Educată implică, la nivel național, consens și continuitate pentru procesul educațional și cuprinde măsuri educaționale, de sprijin pentru părinți, oferind oportunitatea revitalizării societății românești.Viziunea asupra susținerii parentale pornește de la premisa că baza dezvoltării personalității se formează la vârstele mici, iar pentru reușita educațională a copilului este necesar să fie antrenați toți "actorii" cu care acesta interacționează: părinții, alți membri ai familiei, personalul din unitățile și instituțiile educaționale, de sănătate, de protecție a copilului, membrii comunității ș.a.MISIUNE – Asigurarea serviciilor de sprijin de calitate pentru fiecare părinte sau viitor părinte în vederea dezvoltării competențelor parentale … 2.Misiunea Strategiei, prin asumarea acestei viziuni, este de a coordona eforturile instituționale guvernamentale de a sprijini părinții, răspunzând nevoilor lor în toate etapele dezvoltării copilului. Astfel, beneficiarii direcți ai strategiei vor avea acces la informații și servicii de consiliere, asistență și formare de calitate, adaptate nevoilor specifice, pentru a răspunde provocărilor specifice rolului de părinte și pentru asumarea obligațiilor parentale. Pe termen lung, scopul acestei strategii este de a contribui, prin resurse financiare, materiale și umane, la susținerea părinților în a asigura dezvoltarea armonioasă și integrală a copiilor lor*5 – din punct de vedere fizic, psihologic, al educației și sănătății, securității și stabilității. Eforturile guvernamentale vor fi, în continuare, completate de cele ale furnizorilor privați de astfel de servicii, precum și de programele și activitățile propuse de ONG-uri, cu intenția declarată de a crește accesul părinților la astfel de oportunități, începând cu cei care au acces redus.*5 Art.2, alin. (6), lit.a) și d) din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiÎn cadrul SNSP, se recunoaște caracterul asimetric al relației profesioniști – părinți. Profesioniștii implicați în acest proces nu au capacitatea de a substitui rolul parental, aceștia sprijinind, informând și contribuind la formarea competențelor părinților. În această dinamică, profesioniștii au datoria fermă de a respecta părinții, de a-i valoriza și de a întări rolurile parentale. … 3.Având drept scop creșterea capacității părinților sau a persoanelor care se ocupă de creșterea și îngrijirea copilului de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia, prezenta Strategie stabilește prioritățile, obiectivele, direcțiile de acțiune, rezultatele așteptate, precum și indicatorii, instituțiile responsabile și implicațiile bugetare și legislative pentru susținerea parentală. Acestea sunt formulate prin raportarea la un set de principii și valori asociate, care favorizează încrederea părinților în competențele lor, fără a impune norme de tip șablon pentru a fi "bun" părinte. … 4.În acord cu Convenția Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului – CNUDC, adoptată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în 1989, SNSP susține valorile democrației și drepturilor omului, pornind de la principiile:– principiul respectării interesului superior al copilului – respectarea, promovarea drepturilor copilului în toate activitățile de susținere parentală; … – principiul participării și responsabilității părinților/reprezentanților legali – exercitarea responsabilităților privind creșterea, îngrijirea, dezvoltarea și educarea copiilor pentru a contribui la un parcurs educațional de succes al beneficiarului primar;*6*6 Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare … – principiul nediscriminării – asigurarea accesului deschis și nediscriminatoriu la activitățile de susținere parentală pentru potențialii beneficiari, în acord cu legislația națională antidiscriminare și cu standardele internaționale în acest domeniu; … – principiul abordării centrate pe persoană în parenting; … – principiul respectului pentru capacitățile de evoluție ale copiilor cu dizabilități și al respectului pentru dreptul copiilor cu dizabilități de a-și păstra propria identitate; … – principiul calității – asigurarea calității serviciilor, procedurilor, mecanismelor și standardelor din domeniul susținerii parentale pentru părinți, tineri ca potențiali viitori părinți și pentru întreaga comunitate; … – principiul transparenței – dezvoltarea și implementarea unui sistem de susținere parentală, bazat pe dreptul de a cunoaște și a avea acces neîngrădit la informațiile de interes public din domeniul susținerii parentale; … – principiul asigurării echității și egalității de șanse – dezvoltarea unui sistem de susținere parentală care să implice activ femeile și bărbații deopotrivă, în creșterea, îngrijirea, protecția și educarea copiilor, precum și în vederea obținerii unui echilibru între viața privată și cea profesională; … – principiul respectării dreptului la opinie al părintelui/ reprezentantului legal în contextul derulării programelor de educație și susținere parentală – orice părinte are dreptul la libertatea de exprimare; acest drept exprimă libertatea de a primi sau a transmite informații sau idei,judecăți, păreri în contextul derulării programelor de educație și susținere parentală; … – principiul respectării libertății de gândire și al independenței față de ideologii, doctrine politice și religioase – implică o ofertă de programe și servicii de susținere parentală și o modalitate de organizare și desfășurare a acestora în acord cu respectarea libertății de gândire a beneficiarilor, asigurându-se independența față de ideologii și doctrine de orice tip; … – principiul relevanței – dezvoltarea unei oferte de susținere parentală, realiste, actualizate și corelate cu nevoile părinților și ale copiilor; … – principiul eficienței – monitorizarea și evaluarea critică a rezultatelor programelor și activităților de susținere parentală, raportate la asigurarea bunăstării copilului; … – principiul recunoașterii și garantării identității culturale a tuturor cetățenilor români și dialogului intercultural – dezvoltarea de programe de formare de calitate, acordarea de sprijin, consiliere și asistență pentru părinți din medii culturale și sociale diferite, care să poată să răspundă nevoilor de educație, îngrijire și protecție ale copiilor/ adolescenților, contracarând toate formele de violență, discriminare și rasism. … Fundamentându-se pe o cultură bazată pe dialog, pe cunoaștere și participare, pe cooperare între profesioniști, părinți și autorități publice, susținerea părinților în rolul lor parental este ghidată de o valoare fundamentală, aceea a respectului integrității și demnității copilului. Valorile de respect reciproc, de egalitate, demnitate, autenticitate, integritate și de responsabilitate trebuie să formeze bazele pe care se dezvoltă relațiile părinte-copil, favorabile drepturilor copilului. … 5.SNSP va avea impact asupra dezvoltării potențialului copiilor – asupra comportamentelor prosociale, managementului eficient al riscurilor la care sunt expuși, rezultatelor școlare, încrederii în sine și în ceilalți ș.a. – vizând dezvoltarea armonioasă a copiilor și îmbunătățirea, pe termen mediu și lung, a calității vieții lor și a colectivităților din care aceștia fac parte.De asemenea, este de așteptat adoptarea, de către părinți și copii, a unui stil de viață durabil, ceea ce presupune protejarea mediului, promovarea și respectarea drepturilor omului, a unei culturi a păcii și non-violenței, o mai bună calitate a vieții care include partajarea echitabilă a responsabilităților în cadrul familiei și concilierea obligațiilor profesionale cu viața personală și de familie. Prin implementarea SNSP, ne propunem să generăm un impact semnificativ asupra părinților, încurajându-i să-și intensifice implicarea, să participe activ la procesul educațional, să colaboreze strâns cu ceilalți actori ai acestui proces, să ofere sprijin reciproc. …  + 
Capitolul IIPriorități, politici publice și cadru legal existent6.Având ca premise inițiativele anterioare ale Ministerului Educației privind educația parentală, SNSP este elaborată în concordanță cu politicile și strategiile la nivel european și național, conceptul parentalității aflându-se la baza unui model de acțiune publică care vizează susținerea familiilor în rolul lor parental.SNSP este dezvoltată în conformitate cu prioritățile evidențiate din documente strategice internaționale, care vizează, în special, politicile sociale adresate familiei și copilului:– Convenția ONU privind drepturile copilului, adoptată la 20 noiembrie 1989 și ratificată de România prin Legea nr. 18/1990, republicată în Monitorul Oficial nr. 314/2001; … – Convenția ONU cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilități, ratificată de România prin Legea nr. 221/2010, precum și a obligațiilor generale asumate prin ratificare care vizează politici sociale adresate familiei și copilului; … – Recomandarea nr.7/2005 – Implementarea drepturilor copilului în copilăria timpurie CDC/C/CG din 20 septembrie 2006; … – Recomandarea nr. 19/2006 a Consiliului de Miniștri al Consiliului Europei către statele membre; … – Recomandarea nr. 12/2011 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind drepturile copiilor și serviciile sociale în beneficiul copiilor și al familiilor; … – Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O Europă socială puternică pentru tranziții juste din 14 ianuarie 2020; … – Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Plan de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale din 2021; … – Rezoluția Parlamentului European din 29 aprilie 2021 referitoare la Garanția europeană pentru copii; … – Recomandarea UE 2021/1004 a Consiliului din 14 iunie 2021 de instituire a unei Garanții europene pentru copii; … – Rezoluția PE: Spațiul European al educației: o abordare globală comună, adoptată în data de 11 noiembrie 2021; … – Strategia Consiliului Europei pentru drepturile copilului 2022-2027; … – Declarația de la Taskent, adoptată în cadrul Conferinței UNESCO din 16 noiembrie 2022; … – Recomandarea Consiliului Uniunii Europene privind educația și îngrijirea timpurie a copiilor: obiectivele de la Barcelona pentru 2030, adoptată la 28 noiembrie 2022; … – Concluziile Consiliului privind sprijinirea stării de bine în educația digitală din 28 noiembrie 2022; … – Recomandarea Consiliului Uniunii Europene din 28 noiembrie 2022 privind căile către succesul școlar. … Recomandarea nr. 19/2006 a Consiliului de Miniștri al Consiliului Europei către statele membre vizează susținerea parentalității pozitive. Scopul tuturor politicilor și măsurilor adoptate în acest sens trebuie să fie dezvoltarea armonioasă, în toate dimensiunile sale, și tratarea adecvată a copiilor, cu respectarea drepturilor și a demnității lor. Ca o prioritate, trebuie luate măsuri pentru a elimina neglijarea copilului în toate formele sale de manifestare și abuzul fizic sau violența psihologică, inclusiv umilirea, tratamentul degradant și pedepsele corporale. Prin această recomandare se recunoaște faptul că parentalitatea trebuie să fie un subiect pe agenda politicilor publice, iar Statele Membre trebuie să ia măsuri pentru asigurarea sprijinului parental și pentru crearea condițiilor necesare dezvoltării parentalității pozitive.Adoptată la 14 iunie 2021, Recomandarea Consiliului de instituire a unei Garanții europene pentru copii, este unul dintre elementele din Planul de Acțiune al Pilonului European al Drepturilor Sociale. Aceasta contribuie la implementarea Principiului 11 al Pilonului privind îngrijirea copiilor și sprijinul acordat acestora, fiind un element cheie al Strategiei Consiliului Europei pentru drepturile copilului 2022-2027 și completând Recomandarea din 2013 privind Investițiile în Copii. Recomandarea îndeamnă Statele Membre să țină cont de dezavantajele specifice ale:● copiilor fără adăpost sau cei care se confruntă cu deprivare severă de locuință;● copiilor cu dizabilități; copiilor cu probleme de sănătate mintală;● copiilor cu origini migratoare sau etnice, în special romi;● copiilor în îngrijire alternativă, în special în instituții; din familii aflate în situații precare. …  + 
Secţiunea II.1Documente strategice internaționale7.Convenția ONU privind drepturile copilului stipulează că statele semnatare vor depune eforturi pentru asigurarea recunoașterii principiului potrivit căruia ambii părinții au responsabilități comune pentru creșterea și dezvoltarea copilului. În acest sens, statele vor acorda ajutor corespunzător părinților și reprezentanților legali ai copilului în exercitarea responsabilităților ce le revin în legătură cu creșterea copilului și vor asigura crearea instituțiilor și serviciilor de îngrijire și educație a copiilor. De asemenea, statele părți vor lua măsurile corespunzătoare pentru a asigura copiilor ai căror părinți muncesc dreptul de a beneficia de servicii de îngrijire și educație. Potrivit Convenției, familia deține responsabilitatea asigurării drepturilor fundamentale ale copiilor, pentru îngrijire și creștere, crearea primelor relații afective importante și pentru fundamentarea dezvoltării copiilor.Echilibrul dintre viața profesională și cea personală a părinților rămâne un subiect de interes pentru toate documentele strategice referitoare la îngrijirea și educația copilului. Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Plan de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale din 2021 prevede că părinții și persoanele cu responsabilități de îngrijire trebuie să aibă dreptul la o perioadă de timp adecvată alocată "concediului de creștere a copilului" și la formule flexibile de lucru care să le permită alocarea timpului necesar îngrijirii și educației copiilor.Parlamentul European, prin rezoluțiile adoptate recunoaște rolul esențial al părinților în educarea și protejarea copiilor. Astfel, prin Rezoluția PE referitoare la Garanția europeană pentru copii, adoptată în data de 29 aprilie 2021, Statele Membre sunt îndemnate să desfășoare campanii de informare pentru părinți și copii, referitoare la pericolele la care sunt expuși copiii în mediul online. În Rezoluția PE Spațiul European al educației: o abordare globală comună, adoptată în 11 noiembrie 2021, este subliniată necesitatea unei abordări holistice, care impune o cooperare și o coordonare de substanță între toate părțile interesate, incluzând organizațiile pentru tineret și asociațiile de părinți.Strategia Consiliului Europei pentru drepturile copilului 2022-2027 promovează o abordare integrată a măsurilor pentru copii și părinți, promovând necesitatea furnizării de materiale informative pentru un public mai larg – broșuri pentru copii și tineri, ghiduri pentru părinți sau manuale pentru profesioniștii care lucrează cu copiii. Insistând asupra provocărilor viitorului, strategia subliniază nevoia de cursuri comune, configurate și evaluate deopotrivă de copii și părinți, pe tematici de interes pentru ambele categorii de grupuri țintă, cum ar fi cele privind mediul digital sau cele privind potențialul de noutate al tehnologiilor recente.Recomandarea Consiliului Uniunii Europene din 14 iunie 2021 de instituire a unei Garanții europene pentru copii are ca obiectiv prevenirea și combaterea excluziunii sociale prin garantarea accesului copiilor aflați în dificultate la un set de servicii esențiale pentru copii, care includ și sprijinul acordat părinților pentru ca aceștia să-și orienteze copiii către astfel de servicii. Statelor Membre li se recomandă să stabilească un cadru de politici integrat și favorabil pentru combaterea excluziunii sociale în rândul copiilor, care să cuprindă măsuri de integrare pe piața forței de muncă a părinților/tutorilor și de acordare a unui venit familiilor, astfel încât dificultățile de natură financiară să nu împiedice accesul copiilor la o educație de calitate.Declarația de la Tașkent și angajamentele de acțiune pentru transformarea îngrijirii și educației timpurii, adoptată în cadrul Conferinței UNESCO din 16 noiembrie 2022, în contextul mai larg al îndeplinirii țintei potrivit căreia, până în 2030, toate fetele și toți băieții vor avea acces la educație timpurie de calitate – aferent ODD 4 – Educație de calitate, prevăd îmbunătățirea sprijinului pentru părinți și familii. Părinții trebuie apreciați și sprijiniți, inclusiv prin programe de sprijin parental, financiar și prin crearea de oportunități educaționale și servicii comunitare dedicate.Recomandarea Consiliului Uniunii Europene privind educația și îngrijirea timpurie a copiilor: obiectivele de la Barcelona pentru 2030, adoptată la 28 noiembrie 2022, prevede măsuri centrate pe părinți, precum: a) oferirea de soluții pentru părinții care au un program de lucru atipic, astfel încât aceștia să își poată armoniza viața profesională cu viața de familie, asigurând totodată bunăstarea copilului; b) abordarea nevoilor specifice părinților susținători ai familiilor monoparentale; c) îmbunătățirea accesului la educația timpurie, indiferent de situația părinților pe piața forței de muncă, într-un mod coerent cu oferirea de stimulente pentru încadrarea în muncă; d) asigurarea accesului în clădiri, la serviciile comunitare și de transport, precum și la materiale, echipamente didactice și instrumente digitale pentru părinții și copiii cu dizabilități/CES; e) oferirea unui sprijin educațional și de îngrijire efectiv, a unei informări și comunicări adecvate pentru copiii și părinții cu dizabilități sau cu cerințe educaționale speciale, precum și pentru cei aflați în situații vulnerabile; eliminarea barierelor lingvistice și culturale, inclusiv pentru copiii migranți; f) furnizarea de sprijin și de informații clare cu privire la beneficiile care decurg din frecventarea structurilor de educație timpurie, la normele de eligibilitate și procedurile administrative de acces la servicii de educație timpurie pentru toți părinții, în mod nediscriminatoriu, indiferent de componența și statutul familiei; g) furnizarea de sprijin administrativ pentru înscrierea copiilor, cu o atenție deosebită pentru părinții care se află într-o situație vulnerabilă sau provin dintr-un mediu defavorizat. Se recomandă ca Statele Membre să promoveze conștientizarea de către părinți a drepturilor lor, repartizarea egală a responsabilităților de îngrijire a copiilor și accesarea programelor de informare, consiliere și asistență pentru părinți.Concluziile Consiliului privind sprijinirea stării de bine în educația digitală, adoptate de miniștrii educației în 28 noiembrie 2022 accentuează importanța practicilor parentale inteligente în domeniul digital. Școlile trebuie să fie conștiente de importanța comunicării și cooperării cu părinții în legătură cu oportunitățile, beneficiile și provocările pe care le prezintă educația digitală, precum și în legătură cu riscurile digitale cum ar fi hărțuirea online, discursurile de incitare la ură, știrile false, încălcarea vieții private, fraudele online. Este esențial ca educatorii și părinții să fie conștienți de amploarea și varietatea acestor riscuri și să știe cum să le evite și/sau să le prevină, unde să găsească sprijin și cum să consolideze reziliența.Recomandarea Consiliului din 28 noiembrie 2022 privind căile către succesul școlar și de înlocuire a Recomandării Consiliului din 28 iunie 2011 privind politicile de reducere a părăsirii timpurii a școlii insistă asupra cooperării eficace între diverși actori de la toate nivelurile și asupra unor abordări de tip "școala în întregul ei", care să implice toți actorii-cheie – elevi, directori, personal didactic și nedidactic, părinți și familii, precum și comunitățile locale. …  + 
Secţiunea II.2Documente strategice naționale8.Proiectul România Educată stabilește cadrul de organizare a programelor de conștientizare, informare, consiliere pentru părinți, în vederea sprijinirii acestora pentru a oferi o educație incluzivă și de calitate tuturor copiilor/tinerilor.Pentru reducerea ratei părăsirii timpurii a școlii, Capitolul învățământ primar și gimnazial stabilește obiectivul Dezvoltarea și implementarea de Programe de informare și de sprijin pentru părinți, care să susțină implicarea lor în educația copiilor și respectiv, obiectivul Consiliere psihopedagogică și orientare profesională pentru elevi/studenți, oferită în regim gratuit, precum și consiliere pentru părinți și cadrele didactice, astfel încât eventualele situații de risc să poată fi identificate cu celeritate și să poată fi aplicate, din timp, cele mai bune soluții.În capitolul Educație incluzivă de calitate pentru toți copiii, se constată, conform datelor PIRLS din 2015*7, nivelul scăzut de educație al părinților, impunându-se, ca o necesitate, obiectivul strategic Creșterea accesului la educație de calitate pentru toate categoriile sociale, în special, a celor provenite din medii dezavantajate și măsura de dezvoltare și implementare de programe pentru părinți, de conștientizare, de consiliere, de sprijin, care să îi sprijine în implicarea în educația copiilor și să crească gradul de conștientizare a responsabilităților pe care părinții le au în privința educației copiilor. Totodată, regăsim și obiectivul Promovarea unei pedagogii incluzive și centrate pe copil care prevede ca măsură introducerea de programe de promovare a diversității culturale, în special, în școlile care integrează imigranți /persoane care solicită azil politic/copii cu dizabilități etc. Aceste programe vor include implementarea de programe de conștientizare și sprijin pentru părinți, pentru ca ei, la rândul lor, să-și poată sprijini copiii pentru a-și înțelege identitatea.*7 European Literacy Policy NetWork, ELINET, 2015. Country Report: Literacy in România, www.eli-net. eu.Legat de implicarea părinților în activitatea școlară, în capitolul învățământ secundar superior, se propune Dezvoltarea unui sistem de guvernanță care să stimuleze participarea activă a partenerilor educaționali precum reprezentanții elevilor, ai părinților, ai sindicatelor și ai mediului privat. Potrivit Raportului Național PISA 2022*8, implicarea părinților în activitatea școlară a elevilor se constituie într-o premisă a înregistrării de rezultate îmbunătățite la matematică. De exemplu, în România ponderea părinților care au discutat despre progresul copilului lor cu un profesor, din proprie inițiativă, este mai mare decât în alte țări.*8 https://www.ise.ro/rezultate-pisa-2022În capitolul Reziliență al Proiectului România Educată se arată că reziliența vizează atât nivelul macro – întregul sistem educațional, cât și nivelul micro – la nivel individual – părinți, elevi, profesori ș.a. în același capitol, se evidențiază necesitatea introducerii de elemente de reziliență în programele/ ghidurile de susținere parentală, astfel încât să se încurajeze dezvoltarea de abilități privind reziliența și stima de sine la elevi și studenți.Totodată, se afirmă necesitatea creșterii nivelului de conștientizare, în rândul populației, cu privire la efectele negative ale expunerii la agresiuni de tip bullying asupra dezvoltării psiho-sociale a copilului, indiferent că acesta se regăsește în postura de victimă sau de agresor. Astfel, se estimează că oferirea accesului pentru copii, părinți și cadre didactice la materiale informațional – educative îi sprijină să adopte un comportament sănătos de răspuns la aceste situații. Pentru atingerea obiectivului Educarea copiilor în spiritul protejării integrității lor fizice și emoționale, al atenției pentru sănătate și pentru îngrijirea adecvată a propriului corp este prevăzută, ca măsură, implicarea părinților, inclusiv prin sesiuni de informare, iar pentru atingerea obiectivului Creșterea siguranței elevilor prin dotarea copiilor, a părinților și a celorlalți actori implicați – cadre didactice, organe ale statului, comunitate ș.a .- cu instrumente și informații pentru a recunoaște și combate eficient fenomenele de bullying este prevăzută măsura Dezvoltarea și aplicarea de programe de creștere a capacității de reacție la bullying prin abilități sociale și emoționale adecvate, adaptate pentru grupele diferite de vârstă, pentru copii, părinți, cadre didactice și autorități.Capitolul 3.8 Educație și competențe din Programul Național de Reformă 2022 are în vedere elaborarea unei strategii privind susținerea parentală, care să contribuie la asigurarea accesului și participării la o educație incluzivă și de calitate pentru toți copiii/tinerii din România.Elaborarea Strategiei naționale pentru susținerea părinților 2024-2030 a avut în vedere sinergia cu strategiile ministeriale sau ale altor autorități centrale, elaborate în perioada anterioară sau aflate în curs de aprobare.Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a realizat Strategia pentru implementarea performantă a politicilor familiale, inclusiv Planul de acțiune aferent, ale cărui direcții de acțiune evidențiază și susținerea parentalității. Subiacentă OS.3. îmbunătățirea calității familiilor din perspectiva încetinirii procesului de declin demografic se regăsește direcția de acțiune – DA.3.2.6 Promovarea unor măsuri de informare/conștientizare și organizare de cursuri, la nivel local, în domeniul sprijinului parental.Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 susține dezvoltarea României pe trei piloni principali, respectiv economic, social și de mediu. În capitolul Realizarea egalității de gen și întărirea rolului femeilor și al fetelor în societate, unul dintre obiectivele fixate, care vizează și aspecte legate de susținerea parentală, constă în Organizarea de campanii de informare și sensibilizare privind partajarea echitabilă a responsabilităților în cadrul gospodăriei și familiei, îmbunătățirea serviciilor sociale relevante și concilierea obligațiilor profesionale cu viața personală și de familie având ca obiect creșterea implicării bărbaților în viața de familie și frecventarea cursurilor pentru tinerii părinți.Planul de acțiune al Strategiei naționale privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2022-2027, aprobată prin HG nr. 440/2022, prevede ca obiectiv strategic efectuarea de Investiții sociale pentru promovarea coeziunii, cel specific fiind Educație și formare eficiente, echitabile și incluzive, vizând ca direcție de acțiune Stimularea participării la îngrijirea și educația timpurie a copiilor, îndeosebi a celor din grupuri defavorizate. În acest sens, se prevede furnizarea de programe de susținere parentală, adresate cu precădere părinților din zone defavorizate și furnizarea de stimulente financiare pentru a-i sprijini să acceseze serviciile de educație timpurie din comunitate.Strategia de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2022-2027 prezintă modalitatea de continuare a eforturilor Guvernului României în vederea incluziunii populației rome aflată în situația de sărăcie și excludere socială și care să răspundă provocărilor actuale. Planul de măsuri prevede încurajarea derulării de programe pentru participarea părinților romi la procesul educațional din școală și din afara ei. Aceasta se poate realiza printr-un parteneriat școală – familie – comunitate în vederea creșterii participării la educație.Strategia națională privind drepturile persoanelor cu dizabilități „O Românie echitabilă” 2022-2027, aprobată prin HG nr. 490/2022, menționează: „copiii și tinerii cu dizabilități și/sau cerințe educaționale speciale trebuie să aibă acces la o educație incluzivă de calitate în comunitate, în condiții de egalitate cu ceilalți elevi, astfel încât să își poată atinge potențialul maxim de dezvoltare”*9. De asemenea, se precizează că „sistemul românesc de educație oferă elevilor cu nevoi speciale, o formă de instruire școlară diferențiată, adaptată tipului de deficiență și nivelului de severitate al acesteia, precum și nevoilor lor de dezvoltare, atât în unități de învățământ special, cât și în unități de învățământ de masă la toate nivelurile de învățământ, de la nivel preșcolar la cel profesional și tehnic”. Totodată se atrage atenția asupra cadrului legislativ specific educației incluzive, respectiv asupra faptului că „este amplu, însă lipsește o abordare coerentă, unitară, determinată de lipsa resurselor financiare și a resurselor umane cu pregătire în domeniul educației speciale”.*9 Strategia națională privind drepturile persoanelor cu dizabilități "O Românie echitabilă" 2022-2027, pag. 73Strategia națională pentru tineret 2023-2027 prevede OS 3.2 Creșterea ratei de ocupare a forței de muncă tinere și susținerea echilibrului dintre viața profesională și cea personală, respectiv D.A. 2 Susținerea angajării și generării de noi locuri de muncă de calitate pentru tineri prin diversificarea schemelor de stimulente financiare și facilități fiscale acordate angajatorilor, în vederea asigurării echilibrului dintre viața profesională și cea de familie.Strategia națională pentru protecția și promovarea drepturilor copilului „Copii protejați, România sigură” 2023-2027, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 969/2023, stipulează primordialitatea responsabilității părinților în ceea ce privește creșterea și îngrijirea copiilor și caracterul complementar, responsabil, al intervențiilor autorităților statului. O atenție deosebită se acordă copiilor din familii monoparentale sau cu mulți copii, copiilor din familii dezavantajate material, copiilor romi, copiilor cu dizabilități sau din familii cu adulți cu dizabilități, din cauza vulnerabilității acestora. Multe dintre aceste familii trăiesc în sărăcie și excluziune socială, părinții având un nivel scăzut de educație și de calificare. În contextul experiențelor negative pe care numeroși copii le au în mediul online, Strategia stabilește obiectivul general O.G. 7 Asigurarea accesului copiilor la servicii digitale în condiții de siguranță și obiectivul specific O.S. 7.1 Creșterea capacității adulților de a sprijini utilizarea în siguranță a mediului virtual de către copii. În categoria adulților la care se face referire, se numără nu numai profesorii cu competențe de bază în utilizarea TIC și instruiți cu privire la riscurile mediului online, ci și părinții care trebuie învățați cum să exercite un control selectiv asupra accesărilor și timpului petrecut de copii în mediul virtual.Unul dintre obiectivele generale ale Planului de Acțiune Garanția pentru Copii 2022 – 2030*10 este O.G.2. Reducerea sărăciei și excluziunii sociale în rândul copiilor, care are ca obiectiv specific O.S.2.1 Reducerea sărăciei în rândul copiilor și creșterea accesului la servicii de calitate. Ca măsură luată pentru atingerea acestora, este prevăzută Organizarea de cursuri de educație parentală în localitățile cu zone marginalizate sau dezvoltarea de centre de consiliere, în cadrul cărora să fie oferite inclusiv cursuri de educația parentală, iar ca țintă 2030 se propune desfășurarea de cursuri de educație parentală într-un număr de 900 de localități cu zone marginalizate.*10 Planul de Acțiune pentru implementarea Garanției pentru copii a fost adoptat printr-un memorandum de către Guvernul României, 31.10. 2023.Strategia Națională de Educație Financiară 2024 – 2030, aprobată prin H.G. nr. 378/11.04.2024, prevede ca obiectiv specific Asigurarea unei componente de educație financiară în educația parentală, care vizează creșterea sprijinului acordat părinților prin organizarea de acțiuni de informare pentru aceștia în vederea promovării importanței educației financiare pentru dezvoltarea copiilor și tinerilor.Abordarea centrată pe cetățeni a Strategiei naționale de sănătate pentru perioada 2023 – 2030 și a Planului de acțiuni pentru perioada 2023-2030 vizează faptul că, înainte ca aceștia să devină pacienți, ei trebuie să fie informați cu privire la sănătatea lor, să o protejeze, iar mediul în care trăiesc să fie unul de bună calitate. În acest context, în cadrul obiectivului general Creșterea numărului de ani de viață sănătoși și a calității vieții, printre țintele proiectului Strategiei, fixate pentru 2030, regăsim procentele de minim 75% din populația eligibilă de copii și adolescenți și minim 50% din populația eligibilă adultă cărora le sunt furnizate elemente de educație pentru sănătate, în vederea dobândirii de comportamente pentru un stil de viață sănătos.De asemenea, Strategia națională pentru prevenirea și combaterea violenței sexuale „SINERGIE” 2021-2030, aprobată prin HG nr. 592/2021, cuprinde Obiectivul specific Prevenire primară, măsura: Informarea și instruirea elevilor și părinților în scopul conștientizării necesității educării în scopul prevenirii și combaterii abuzurilor sexuale de orice tip și din orice mediu: unitate de învățământ, familie/familie extinsă, comunitate, societate și măsura Derularea anuală de activități de educație parentală organizate de către echipele intersectoriale locale pentru prevenirea și combaterea violenței asupra copilului și a violenței domestice.În prezent, Ministerul Sănătății și Ministerul Educației oferă părinților servicii de asistență medicală primară gratuită, cu accent pe acțiuni medicale preventive, reglementate prin Ordinul ministrului sănătății și al ministrului educației nr. 2508/4493/2023 pentru aprobarea Metodologiei privind asigurarea asistenței medicale a antepreșcolarilor, preșcolarilor, elevilor din unitățile de învățământ preuniversitar și studenților din instituțiile de învățământ superior pentru menținerea stării de sănătate a colectivităților și pentru promovarea unui stil de viață sănătos, vizându-se dezvoltarea medicinii școlare, inclusiv prin dezvoltarea unui curriculum de pregătire specific care să asigure asistență medicală și sprijin pentru informare și educația pentru sănătate în școli. … 9.Intrarea în vigoare, în septembrie 2023, a Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, marchează o nouă etapă în consolidarea politicilor publice de susținere a părinților, impunând o viziune și un cadru organizat și coerent de abordare a susținerii parentale. Potrivit prevederilor art.14, alin. 2 „Statul sprijină părinții sau reprezentantul legal în vederea exercitării responsabilităților privind creșterea, îngrijirea, educarea copiilor”.Prevederile legii menționate anterior răspund unor nevoi reale ale elevilor, cât și părinților acestora, oferind susținerea necesară, indiferent de mediul din care provin sau de particularitățile pe care le au. în acest context, un rol important îl vor avea programele/ planurile ce vor fi dezvoltate/continuate: "A doua șansă"; "Școala după școală", "învățare remedială", "Școala din spital", Programul Național Integrat de Reducere a Abandonului Școlar, Programul Național "Masă Sănătoasă", Programul Național "O carte pentru fiecare", Programul Național "Vouchere culturale pentru elevi", Programul național pentru sport, Programul național pentru sport curat, Planul Național pentru Siguranța în învățământul Preuniversitar, Programe de prevenire a sarcinilor nedorite și a maternității timpurii în rândul elevilor, programe pentru zone de investiții prioritare în educație, "Cardul Național de Elev", "Euro 200", transportul gratuit al elevilor, rechizite școlare, burse pentru elevi, " Bursa tehnologică", burse pentru mamele minore, burse de excelență olimpică, tichete pentru grădiniță, sprijin material pentru copiii cu cerințe educaționale speciale, Programul pentru școli al României, Programul național de susținere a învățării limbii și literaturii române, Programul național de formare a cadrelor didactice în vederea creșterii nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor, Programul național de stimulare a excelenței didactice ș.a. … 10.Susținerea parentalității devine o abordare și un cadru analitic pentru a gândi dezvoltarea politicilor publice, intersectând politicile educaționale, politicile de coeziune socială, dar și politicile de prevenție și luptă contra delincvenței. Acest potențial de conectivitate este propice numeroaselor colaborări interministeriale și parteneriate, evidențiind complexitatea politicilor publice și necesitatea coerenței și integrării strategiilor care contribuie semnificativ, prin măsuri specifice, la sprijinirea familiilor și a părinților. … 11.Potrivit documentelor naționale și internaționale analizate, există prevederi privind necesitatea asigurării serviciilor de educație și de susținere a părinților, conturându-se următoarele priorități:– conștientizarea, responsabilizarea și educarea părinților cu privire la exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor parentale, în consonanță cu respectarea interesului superior al copilului; … – informarea/educarea părinților privind starea de sănătate a copiilor, inclusiv gestionarea situațiilor copiilor cu dificultăți și dizabilități/CES; … – asigurarea sprijinului necesar pentru protecția copiilor și a părinților acestora, în special pentru cei care trăiesc într-un mediu abuziv/violent. … Prin Planul de Acțiune aferent prezentei Strategii naționale pentru susținerea părinților 2024-2030 sunt prevăzute măsuri privind dezvoltarea susținerii parentale, cu accent pe fiecare subdomeniu prioritar în parte, conform ariilor strategice de intervenție identificate. …  + 
Capitolul IIIAnaliza contextului și definirea problemelor + 
Secţiunea III.1Experiențe europene12.La nivel european, politica de susținere a parentalității este relativ recentă, aflându-se în plină fază de dezvoltare și structurare. începută în anii '90*11, această mișcare de dezvoltare și instituționalizare a sprijinului parental, nu se produce într-un mod uniform și nu există întotdeauna un consens privitor la modalitățile strategice de abordare a sprijinului parental. Conform Raportului "Helping parents to parent/ Ajutarea părinților să fie părinți", elaborat de Social Mobility Commission – UK, unele guverne abordează ajutorul parental ca pe o problemă de sănătate publică.*11 Haut conseil de la famille, Les politiques de soutien a la parentalite, 2016În Anglia, există programul "Family nurse partnership" – Parteneriatul familie-asistent medical – pentru părinții cu vârsta de până în 24 de ani; aceștia primesc vizite de la o asistentă de specialitate, care face verificări regulate de la începutul sarcinii până când copilul are între 1 și 2 ani.În Țara Galilor, "Family Action Suport Team" – Echipa de acțiune pentru ajutor familial – este un serviciu unic care, în urma unor analize ale autorităților locale, oferă o varietate de servicii preventive de ajutor pentru copii, tineri și familii.Într-o abordare integrată, Irlanda utilizează "The Național Model of Parenting Support Services, 20192028" – Modelul Național de Servicii de Sprijin pentru Părinți, care oferă sprijin parental, ca parte a unei game mai largi de servicii, cum ar fi servicii de sănătate, educație, drepturi ale familiei, precum și servicii pentru persoanele cu dizabilități.Suedia derulează "The family support program" – Programul de ajutor familial, care a început în 2010, înscriindu-se într-un demers de abordare a sănătății publice și integrându-se în Strategia de promovare a sănătății mintale a copilului; serviciile vizează toți viitorii părinți și părinții copiilor între 0-17 ani. Potrivit abilităților/ competențelor pe care părinții le dețin, în baza unui parteneriat cu școala, aceștia desfășoară, în regim de voluntariat, activități dedicate copiilor în diverse domenii – sport, pregătirea temelor ș.a., sprijinind, în acest mod, alți părinți.În Spania, programele de susținere parentală sunt oferite prin diferite sisteme, în special părinților care au copii care merg la școală, și includ teme de sănătate care sunt prezentate de către personal medical. Școala, furnizorii privați și ONG-urile asigură servicii de sprijin parental utilizând resurse din partea statului sau de la donatori privați.În Franța, Strategia națională de susținere a parentalității 2018-2022 poziționează statul ca garant al unei acțiuni de ansamblu de investiție socială, menită să prevină situațiile potențiale de risc din familie. De asemenea, în această țară, funcționează Comitetul Național de Sprijin al Părintelui, însărcinat cu monitorizarea mijloacelor și mecanismelor de sprijin al părinților: puncte de informare pentru familie; centre de primire pentru copii și părinți; rețele de sprijin pentru comunicarea problemelor de către părinți și de acompaniere a acestora; contracte de sprijin local pentru școlarizare. Un exemplu de rețea locală de sprijin între familii, dezvoltată în Franța, este proiectul "Happy Village a Grenoble", ulterior redenumit "La cite des Familles". Această platformă urmărește dezvoltarea asistenței reciproce între părinți și oferă copiilor posibilitatea să se joace într-un mediu sigur/supravegheat, să-i ajute la teme, să se întâlnească ș.a. Rolul acestei rețele este de a preveni ruperea legăturilor familiale prin reducerea poverii psihologice și materiale a îngrijirii copiilor și de a promova o mai mare diversitate socială și culturală prin conectarea părinților.În Italia, un accent deosebit se pune pe susținerea parentală din perspectivă medico-socială; dezvoltarea serviciilor pentru susținerea părinților fiind demarată din 1997.Din analiza strategiilor de susținere parentală, derulate la nivel european, reiese că obiectivele și abordările de susținere a părinților sunt variabile și foarte diverse, deoarece sunt construite ca soluții diferite la nevoi diferite. Totodată, se observă că frontierele cu alte strategii/ politici publice, de protecție a copilului, de prevenție și promovare a sănătății, de susținere a familiei, nu sunt clar delimitate. Privite în ansamblu, acțiunile de susținere a părinților girate de către stat, la nivel european, delimitează mediul social-educativ în care trăiește copilul, având ca obiectiv principal să asigure sănătatea, dezvoltarea și educația copilului. …  + 
Secţiunea III.2Experiențe naționale13.Prezentarea evoluției istoricului educației părinților în România este utilă pentru argumentarea deciziei de a elabora și implementa o strategie națională pentru susținerea părinților și pentru a evalua resursele existente.● Primii pași spre o politică de educare și susținere a părinților, în țara noastră, se realizează în 1991, când între Guvernul României și Reprezentanța UNICEF s-a semnat un Plan de cooperare*12 pentru două perioade 1995-1999, respectiv 2000- 2004, în scopul derulării unor programe educaționale.*12 Studiu de analiză-Centrele de resurse pentru părinți din învățământul preșcolar● În cele două etape succesive ale acestui Plan, a fost dezvoltat, între altele, un program dedicat Educației familiei și un Program de Educație Timpurie pe Arii de Stimulare PETAS prin care s-au înființat primele Centre de Resurse pentru Părinți CRP – Constanța, Piatra Neamț, Pitești, Ploiești, Mediaș. Acestea s-au extins în a doua perioadă, incluzând și zone rurale. înființarea CRP s-a făcut cu acordul Ministerului Educației și cu sprijinul inspectoratelor școlare și al autorităților locale. Spațiile necesare au fost puse la dispoziție de către grădinițe, CRP având ca funcție principală asigurarea accesului părinților la informația de calitate, utilă activităților zilnice de îngrijire și educare a copiilor preșcolari.● Ulterior, modelul Centrului de Resurse pentru Părinți, implementat în grădinițele-pilot, a fost preluat de unele servicii de protecție a copilului și a familiei, în prezent, funcționând, diverse Centre de susținere a părinților și copiilor, coordonate de Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, respectiv Ministerul Familiei Tineretului și Egalității de Șanse. Aceste centre își desfășoară activitatea în subordinea serviciilor locale, a organismelor private acreditate sau în subordinea DGASPC. De exemplu, Centrul de zi pentru consiliere și sprijin pentru părinți și copii din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Mehedinți*13 oferă servicii de informare, consiliere socială, juridică și psihologică, sprijin parental, asistență juridico-administrativă, asistență pentru obținerea prestațiilor sociale, susținerea demersurilor de (re)integrare școlară și profesională, asistarea clienților cu dificultăți psiho-sociale ș.a., având ca beneficiari părinții/familiile extinse/familiile substitutive, viitorii părinți care doresc să se formeze înainte de nașterea copiilor, copiii care au probleme de dezvoltare și/sau dificultăți de integrare în familie, școală sau în colectivitatea în care trăiesc.*13 https://www.dgaspcmh.ro/newsite/servicii-de-asistenta-sociala-pentru-copii/servicii-recuperare-de-prevenire-a-separării- copilului/centrul-de-zi-pentru-consiliere-și-sprijin-pentru-părinți-și-copii● Alte programe destinate susținerii parentale au fost inițiate pe măsura dezvoltării în țara noastră a unor alternative educaționale sau parteneriate educaționale ale Ministerului Educației cu organizații non-guvernamentale, cu caracter privat și non-profit. După 1994, odată cu înființarea grupelor Step by Step, în grădinițe de stat/unități de învățământ preuniversitar alternativ, au fost derulate și numeroase activități în parteneriat cu părinții, datorită rolului activ al acestora în crearea oportunităților de învățare informale și nonformale și sprijinirea învățării formale în alternativa Step by Step, asemănătoare celor din programul PETAS.● În 1998, Fundația Copiii Noștri abordează, într-un mod unitar și sistemic, tema educației părinților, dezvoltând "Programul de Educație a Părinților" ca parte din Programul de restructurare a învățământului preșcolar al Ministerului Educației și Cercetării, regăsindu-se cuprins și în programele UNICEF referitoare la educația părinților și răspunzând direct dezideratelor Strategiei guvernamentale în domeniul protecției copilului pentru perioada 2001-2004.● În anul 2000, Holt România, în parteneriat cu ANPDCA și cu sprijinul UNICEF, a derulat programul de întărire a capacității DGASPC de a oferi susținere parentală pentru părinții cu copii până la vârsta de 3 ani, după modelul Birth to Three din SUA, în centrele maternale. După aproximativ zece ani de adaptare, acest program a fost extins la categoria părinți mai mari, inclusiv cu copii școlari. Complementar, au fost promovate cabinete de planificare familială și cursuri pentru liceeni în vederea prevenirii sarcinilor nedorite.● Componente ale susținerii parentale au fost incluse în diferite programe derulate cu fonduri externe, după anul 2000: programe suport tip "Școala părinților", în cadrul proiectelor PHARE "Accesul la educație pentru grupurile dezavantajate", derulate de Ministerul Educației la nivel național până în mai 2010; înființarea de centre de resurse și de asistență pentru copii și părinți; module de formare continuă pentru cadre didactice/personal implicat în dezvoltarea și protecția copilului, inițiative ale Ministerului Educației, UNICEF, RENINCO, Fundația Copiii Noștri, Centrul pentru Dezvoltare Profesională, Step by Step.● În perioada 2004-2008, un alt parteneriat educațional, între Asociația Română pentru Educație și Dezvoltare din Târgoviște, Institutul de Științe ale Educației și inspectoratele școlare din 17 județe, a făcut posibilă derularea, cu sprijinul UNICEF, a proiectului-pilot "Educația viitorilor părinți".● Începând cu anul școlar 2006-2007, Centrul Parteneriat pentru Egalitate a încheiat o convenție de parteneriat cu Ministerul Educației, în baza căreia a inițiat, cu sprijinul UNICEF România, formări cu instructori de părinți în cadrul programului "Educăm așa". Având ca bază teoretică metoda "Educăm așa!", proiectul a beneficiat de asistența tehnică a Institutului Olandez pentru îngrijire și Bunăstare – Netherland Institute for Care and Welfare – și s-a derulat cu sprijinul financiar al Ambasadei Olandei în România.● Începând cu 2010, Organizația Salvați Copiii prin Centrul pentru consilierea părinților Iași a implementat programul Triple P – Positive Parenting Program, un program de intervenție la nivelul familiilor cu copii cu un risc crescut de a dezvolta probleme de comportament sau de sănătate mintală. Sesiunile de dezvoltare a abilităților parentale și de disciplinare pozitivă, pentru a determina o schimbare în stilul de disciplinare a copiilor de către părinți, au avut ca beneficiari 2000 de părinți.● Începând cu anul 2010, Organizația HoltIS a lansat și dezvoltat, cu sprijinul tehnic și financiar al UNICEF, în parteneriat cu Ministerul Educației și alte instituții guvernamentale și neguvernamentale, platforma online www.qie.ro, prin intermediul căreia sunt monitorizate cursurile parentale și a dezvoltat un model de formare pentru educatorii parentali care desfășoară cursuri de parenting apreciativ. În cadrul Campaniei "Hai la școală!", inițiată de UNICEF și MEN, HoltIS împreună cu UNICEF au dezvoltat o rețea națională de educatori parentali în rândul cadrelor didactice.● Pentru a veni în sprijinul părinților și pentru a dezvolta abilitățile și cunoștințele parentale ale acestora, Ministerul Educației, cu sprijin UNICEF, împreună cu parteneri de la nivel central – Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Sănătății, Ministerul Administrației și Internelor și cu organizații neguvernamentale cu expertiză în domeniu, au realizat, în perioada 2008-2010, proiectul Strategiei integrate de formare și dezvoltare a competențelor parentale, proiect care nu a fost adoptat. În 2010, cu sprijinul UNICEF, a fost elaborat un studiu privind necesitatea implementării strategiei menționate anterior, din care a reieșit necesitatea organizării unui sistem integrat de susținere parentală, care să aibă la bază o strategie națională în domeniu.● În perioada 2010-2011, în cadrul parteneriatului dintre Ministerul Educației și Fundația Ruhama, a fost extins, la nivel național, programul de formare de competențe parentale de tip Școala părinților, implementat la nivelul județului Bihor, în perioada 2006-2009, în 420 de unități școlare, prin proiectul strategic "Toți la grădiniță, toți în clasa I". Astfel, au fost abordate tematici precum alternativele la pedeapsa fizică, comunicarea cu copilul, calitatea de bun părinte ș.a.● Au fost realizate, de asemenea, o serie de alte studii de cercetare cu privire la nevoia de servicii de sprijin pentru părinți: studiul UNICEF cu privire la Centrele de resurse pentru părinții din învățământul preșcolar 2004; studiul UNICEF, Cunoștințe, abilități și practici parentale în România 2007; studiul UNICEF Educația Parentală în România 2011; studiul UNICEF Optimizarea strategiilor de recrutare a părinților și de consolidare a practicilor parentale dezvoltate în timpul cursurilor de educație parentală 2011; studiul UNICEF Cunoștințe, aptitudini și practici parentale ale familiilor și persoanelor care îngrijesc copii cu vârsta între 0-6 ani 2014; Fundația Copiii noștri – Studiu de cercetare cu privire la educația parentală și nevoia de servicii de sprijin pentru părinți, București 2016.● În perioada 2014-2021, în parteneriat cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului sector 6, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein, Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021, Organizația Salvați Copiii a derulat proiectul "Cooperare interinstituțională și advocacy pentru protecția copiilor victime ale abuzului sexual și violenței, oferind servicii de protecție pentru copii, părinți, specialiști.● Din 2015, UNICEF a dezvoltat un pachet de servicii pentru educație incluzivă de calitate în județul Bacău, în cadrul căruia este inclusă și educația parentală; anual sunt organizate cursuri de educație parentală cu peste 4.600 de părinți.● Inspectoratul Școlar Județean Iași și HoltIS au dezvoltat un proiect de servicii educaționale integrate, incluzând și servicii de educație parentală, în 79 de școli și 24 de grădinițe din mediul rural.● Cu același partener HoltIS, Consiliul Județean Vaslui a dezvoltat componenta de educație parentală în cadrul Proiectului "Școala te face OM!", în toate comunele din județul Vaslui.● În 2018, a fost elaborat, cu același sprijin UNICEF, al organizațiilor neguvernamentale și al ministerelor partenere, proiectul Strategia națională de educație parentală, reluat în 2022, cu denumirea Strategia Națională de Educație Parentală "Părinți educați, copii fericiți" 2022-2030, supus consultării pe site-ul Ministerului Educației. În acest document strategic, s-a propus o corelare a tuturor eforturilor de susținere parentală realizate până la acel moment, o identificare a eventualelor lacune, o îmbunătățire a colectării de date privind categoriile de părinți și a nevoilor acestora, precum și o identificare a serviciilor de susținere parentală.● Începând cu anul 2022, HoltIS împreună cu UNICEF au lansat Registrul Național al Educației Parentale*14 în care sunt deja înregistrate câteva modele de susținere parentală din România, împreună cu lista instituțiilor educaționale, medicale și sociale care furnizează servicii de susținere parentală și harta educatorilor parentali activi ai acestor instituții. Registrul Național al Educației Parentale poate fi dezvoltat pentru includerea tuturor furnizorilor de servicii de sprijin parental din România.*14 https://registre.qie.ro/● În 2023, HoltIS, împreună cu UNICEF și Ministerul Educației, a inițiat un program național de pregătire în care, până în prezent, au fost formați 650 de educatori parentali în creșe și grădinițe, organizând 6.500 de sesiuni de educație parentală cu peste 7.800 de părinți.● Un rezultat recent al eforturilor de susținere a părinților este aplicația mobilă Bebbo, lansată pe 23 martie 2023 de către reprezentanța UNICEF, împreună cu Centrul Step by Step. Concepută pentru a sprijini părinții și alte persoane care se ocupă de creșterea și îngrijirea copiilor în primii ani de dezvoltare, aplicația este un instrument ușor de folosit și de real ajutor oferind sfaturi de specialitate cu privire la o gamă largă de aspecte legate de sănătatea și dezvoltarea copilului, de la nutriție și alăptare până la învățarea timpurie și valoarea jocului, parentingul receptiv, protecție și siguranță. Bebbo include, de asemenea, îndrumări specifice pentru părinți și îngrijitori cu privire la modul în care să se îngrijească de propria persoană/sănătate.În scopul susținerii părinților în rolul lor de creștere și educare a copiilor, Ministerul Educației a continuat derularea programelor naționale, anuale, al căror impact vizează îmbunătățirea accesului la educație al tuturor copiilor, precum și prevenirea și reducerea abandonului școlar: Masa Sănătoasă, Transportul elevilor, Euro200, Rechizite școlare, Bursa profesională/ tehnologică, Burse școlare, Tichete pentru grădiniță, Sprijin material pentru copiii cu cerințe educaționale speciale, Tichete sociale pe suport electronic pentru sprijin educațional, Programul pentru scoli al României ș.a. începând din 2011, susținerea părinților se realizează într-un mod coerent și organizat și prin Centrele Județene de Resurse și Asistență Educațională/ Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională. în baza unor parteneriate ale asociațiilor de părinți cu unități de învățământ, autorități publice locale, culte religioase recunoscute, voluntari sau organizații neguvernamentale cu obiect de activitate în domeniul educației, se derulează programe de tip Scoală după scoală. Aceste programe au caracter complementar în raport cu activitățile școlare și includ activități educative și de tip recreativ.O altă formă de susținere a părinților, în scopul reducerii abandonului școlar/părăsirii timpurii a școlii, inclusiv a creșterii performanței elevilor la evaluările naționale, este programul învățare remedială, derulat în unitățile de învățământ preuniversitar.În cadrul POCU 2014-2020, s-a implementat apelul competitiv Program pilot de stimulare a participării la educație a copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate, în cadrul căruia au fost semnate pentru finanțare 66 de proiecte în valoare cumulată de aproximativ 58 mil. euro. Proiectele au vizat, în special, furnizarea unui pachet integrat de servicii destinat preșcolarilor și elevilor din ciclul primar, gimnazial și liceal în vederea stimulării participării la educație și prevenirii fenomenului de părăsire timpurie a școlii, incluzând servicii de sprijin educațional, servicii psiho-sociale de sprijin parental și de consiliere socială.Prin Programul Operațional Regional 2014-2020 au fost construite/reabilitate, de către autoritățile administrației publice locale, spații cu destinația de centru comunitar integrat, cu condiția existenței unui personal de specialitate în cadrul echipei comunitare integrate. Acesta, compus din asistent social, asistent medical comunitar, respectiv mediator sanitar pentru comunitățile de romi și consilier școlar/mediator școlar, a furnizat servicii de asistență medicală comunitară integrate cu servicii de asistență socială și educațională, adresate persoanelor vulnerabile.Centrele comunitare integrate au avut obligația la data construcției/reabilitării și dotării să țină cont de prevederile legislației specifice de înființare și funcționare. Trei dintre UAT- urile eligibile pe POR au centre certificate de către Ministerul Sănătății conform legislației specifice.În perioada 2018-2022, s-a derulat proiectul "Crearea și implementarea serviciilor comunitare integrate pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale", cofinanțat din Fondul Social European 2014-2020, implementat în parteneriat cu Ministerul Muncii și Justiției Sociale, Ministerul Educației și Ministerul Sănătății. Serviciile comunitare integrate, create în 125 de comunități rurale, au abordat integrat nevoile și intervențiile pentru eliminarea cauzelor care generează sărăcie și excluziune socială și au vizat următoarele arii: asistența socială, sănătatea, educația, ocuparea, locuirea și accesul la documente de identitate.O formă de autosusținere și întrajutorare a părinților o reprezintă înființarea asociațiilor de părinți, ca formă de implicare activă, în procesul de educație formală și non-formală a copiilor. Federația Națională a Părinților – EDUPART, structură asociativă cu activitate relevantă la nivel național constituie platforma-suport de manifestare deschisă a asociațiilor/consiliilor reprezentative/ comitetelor de părinți/părinților ai căror copii frecventează instituțiile de învățământ preuniversitar din România: grădinițe, școli, licee, alte forme de învățământ. Atât prin reprezentanțele județene și ale sectoarelor municipiului București, cât și prin reprezentanții săi desemnați la nivelul organelor de specialitate ale administrației publice centrale și inspectoratelor școlare, federația se remarcă prin contribuția la îmbunătățirea calității învățământului preuniversitar românesc, prin implicarea activă în organizarea, sprijinirea, dezvoltarea și desfășurarea activităților sociale, educative în domeniul promovării drepturilor și intereselor legitime ale părinților, copiilor și membrilor săi în relația partenerială școală-elevi-părinți.În anul 2017, ECDL România și Federația Națională a Asociațiilor de Părinți învățământ Preuniversitar, membru al Federației Naționale a Părinților – EDUPART, au semnat Acordul de Parteneriat "Educație InTegrată" în scopul dezvoltării de abilități care să motiveze părinții sau copiii, indiferent de nivelul și forma de școlarizare, să devină parte a societății informaționale.În anul 2020, Federația Națională a Părinților – EDUPART și Ministerul Educației și Cercetării au semnat Protocolul cu privire la dezvoltarea și eficientizarea procesului de colaborare și cooperare în cadrul relației de parteneriat educațional, în scopul realizării coeziunii la nivelul principalilor actori din sfera educației, tratării unitare a problematicilor specifice sistemului de învățământ, precum și întăririi actualului statut al părinților, acela de beneficiari secundari ai învățământului preuniversitar și principali parteneri educaționali.Centrele de tip Before After school, în regim privat, au ca scop realizarea unor activități recreativ- educative, într-un cadru organizat. Aceste centre sunt un exemplu de educație non-formală, prin care s-au dezvoltat abordări și tehnici diferite de educare a copiilor care vin în sprijinul părinților ocupați. Aceste programe au apărut ca soluție la nevoile majorității părinților din mediul urban având, în special, copii de școală primară. Pentru funcționarea acestor centre nu sunt necesare autorizații sau avize din partea Ministerul Educației/ inspectoratelor școlare/Agenției Române de Asigurare a Calității în învățământul Preuniversitar ARACIP. … 14.Analiza principalelor programe și studii derulate în ultimii 30 de ani, în România, evidențiază următoarele aspecte:● În lipsa unui cadru legislativ dedicat sau a unei strategii naționale pentru susținerea părinților, serviciile de educație/informare parentală, precum și cele privind acordarea sprijinului material, necesar protecției și dezvoltării armonioase a copiilor, au fost abordate din perspective diverse și pe segmente temporale determinate, în cadrul unor proiecte/parteneriate interministeriale, parteneriate guvern – ONG-uri, cu sprijinul societății civile.● Este necesară identificarea abordărilor/perspectivelor de susținere parentală, precum și observarea standardizată a dificultăților părinților și copiilor, care să permită elaborarea de intervenții guvernamentale/publice adecvate pentru ameliorarea practicilor parentale, la care să aibă acces facil cât mai mulți părinți.● Este necesară precizarea modalităților de organizare a acestor cursuri/a strategiilor de lucru cu părinții, potrivit unor metodologii specifice care să cuprindă: tipul intervenției, locul/spațiul și timpul alocate, resursa umană implicată, criterii de selecție a beneficiarilor ș.a.● Este stringentă îmbunătățirea colectării de date cantitative și calitative despre toate categoriile de părinți și nevoile diferite ale acestora, impunându-se derularea de către instituțiile abilitate a unei investigații naționale de tip studiu, cu utilizarea de tehnici de culegere și de prelucrare specifică a informației, în rândul părinților și/sau în funcție de vârsta copiilor.● Deși există o varietate de modele de servicii de sprijin, acestea fiind oferite unui număr redus de părinți – aflați, în special, în situații de precaritate, apare necesitatea coordonării, extinderii și continuității acestor servicii, din perspectiva susținerii unui număr cât mai mare de părinți pe întreg parcursul educațional al copiilor – educație timpurie, școală primară, gimnaziu, liceu, cu respectarea principiilor relevanței, echității, incluziunii și calității.● Se constată lipsa unui sistem unitar național de monitorizare și evaluare a activităților de susținere parentală/ a unei proceduri periodice de identificare și evaluare ex-post și ex-ante a impactului activităților informativ-educaționale, consiliere, precum și de susținere material- financiară a părinților, în scopul eficientizării rezultatelor și evaluării impactului în rândul părinților și al copiilor, potrivit principiului eficienței.● Societatea contemporană, caracterizată de schimbări rapide, creează provocări noi pentru copii în raport cu care părinții pot fi solicitați – proces care atrage după sine nevoia de a achiziționa cunoștințe, deprinderi și atitudini pe toată durata vieții. Din această perspectivă, dobândirea de competențe de către părinți este parte integrantă a învățării pe tot parcursul vieții, care își propune sprijinirea părinților, a tinerilor viitori părinți și a familiilor în ceea ce privește îmbunătățirea cunoștințelor, abilităților și atitudinilor parentale.● În ultimul deceniu, deși România nu a înregistrat un progres semnificativ privind participarea adulților 25-64 de ani la învățare pe tot parcursul vieții, s-au obținut unele îmbunătățiri, acest obiectiv rămânând unul prioritar și strategic pentru țara noastră.● Potrivit INS, România a înregistrat un grad redus de participare la procesul educațional sau de instruire a adulților – 1% în anul 2020, comparativ cu media UE – 9,2 în anul 2020.● La nivelul anului 2023, România ocupa unul dintre ultimele locuri între țările din Uniunea Europeană în ceea ce privește participarea adulților de 25-64 de ani la învățare pe parcursul întregii vieți, chiar dacă în ultimii doi ani valoarea indicatorului a înregistrat o creștere vizibilă, România – 6,7%, față de media UE de 11,9%. Cu toate că tendința indicatorului este ascendentă pentru România, acesta se află departe de ținta europeană pentru anul 2025. Există un ușor decalaj pe sexe, cu privire la participarea adulților la educație și formare profesională, în defavoarea populației feminine.*15*15 EUROSTAT, 2023 https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/sdg 04 60/default/table?lang=en● Nu se pune în discuție școlarizarea părinților, ci posibilitatea ca ei să beneficieze de programe pe diferite niveluri de intervenție în mediu formal, informal sau non-formal, în funcție de intensitatea/gradul nevoilor părinților pornind de la diferite probleme, precum școlaritate, sănătate, abilități practice, care pot fi accesate de către orice părinte, în funcție de nevoile sale concrete, în intervalele de timp pe care le are la dispoziție, cu posibilitatea parcurgerii acestor programe în ritmul lor și cu respectarea principiului descentralizării decizionale. Acest principiu se referă la prioritizarea alegerii personale a instituțiilor și a tipului de servicii de susținere parentală de către părinți/reprezentanți legali ai copilului.● În egală măsură, educația/susținerea părinților trebuie abordată, potrivit nevoilor concrete ale acestora, din perspectivă informală, non-formală. Se pot exemplifica posibile acțiuni: campanii de informare, linie telefonică gratuită, disponibilă permanent, grupuri de dialog, sprijin reciproc, participare la conferințe ș.a.● În contextul învățării pe tot parcursul vieții, este necesară implicarea unităților și instituțiilor de învățământ, ca factor de educație, deopotrivă, pentru elevi și părinți de sine stătător sau în parteneriat cu autoritățile locale, alte instituții publice și organisme private, case de cultură, furnizori de formare continuă, asociații de părinți, organizații non-guvernamentale și altele asemenea, pentru organizarea, la nivel local, a unor foaiere socio – educative*16.*16 https://tribunainvatamantului.ro/despre-experienta-unei-formări-cogni-classe/● Este necesară completarea cadrului normativ pentru a propune o ofertă la nivel național, bazată pe coagularea/corelarea eforturilor de susținere parentală, prin implicarea tuturor actorilor interesați să acompanieze părinții în rolul lor educativ, profesioniști ai instituțiilor de specialitate, asociații, voluntari, părinți experimentați ș.a.● Programele de educație/informare derulate, ca mijloc de susținere a părinților, în principal colective, urmăresc să încurajeze, să acompanieze, să orienteze, să extindă sau să îmbunătățească anumite practici parentale. Aceasta presupune și clarificarea tipului/atitudinii din partea unui terț/ profesionist care intervine atunci când este cazul. Problema intervenției unui profesionist, care trebuie adaptată în funcție de nivelul de cunoștințe și de competențe al părinților, apare în diferite domenii privitoare la educația copiilor. Când un profesionist intervine în scopul informării/ educării părinților, este importantă poziția/atitudinea sa, care nu trebuie să fie nici stigmatizantă, nici normativă, nici prescriptivă, ci trebuie să urmărească principiul respectării dreptului la opinie al părintelui.● Experiența dobândită în cadrul proiectelor și programelor anterioare sau actuale derulate de Ministerul Educației și instituțiile sale subordonate/coordonate, inclusiv cele derulate în parteneriat, arată că procesul de dezvoltare a serviciilor adresate grupurilor vulnerabile trebuie abordat integrat – educație, sănătate, asistență socială, mai ales la nivel local, în scopul dobândirii/consolidării abilităților parentale ale familiilor aflate în risc;● La nivelul formării inițiale și continue a resurselor umane din sfera informării parentale, se constată un deficit de personal abilitat care să lucreze cu părinții. Apare, astfel, necesitatea creării unei baze de date care concentrează resursa umană abilitată să lucreze cu părinții, intersectând toate domeniile de specialitate – educație, sănătate, sprijin social. Baza de date are rolul de a identifica facil resursa umană disponibilă/existentă, pentru susținerea părinților și reprezintă o primă etapă în dezvoltarea, valorificarea și formarea resursei umane de sprijin a părinților.● Se constată, de asemenea, un deficit de informare a părinților în privința existenței ofertei de servicii de susținere, impunându-se crearea, la nivel național, a unui mecanism instituțional intersectorial, de transmitere coerentă și consecventă către părinți a informațiilor legate de modalitățile de susținere materială și educațională/ informativă.● În ceea ce privește nevoia părinților de a asigura, într-un cadru organizat, programul după școală al elevilor, se constată că Programul Scoală după școală, finanțat de către stat și reglementat printr-o Metodologie de organizare, este ignorat de unele unități de învățământ, din lipsa unei infrastructuri necesare pentru a organiza aceste activități.● Apare nevoia/necesitatea realizării infrastructurii necesare pentru funcționarea Programului Scoală după școală și a Programului învățare remedială, precum și a Programului Masă Sănătoasă. Un exemplu ilustrativ îl oferă sistemul preuniversitar francez, cu o infrastructură adecvată: la cantina școlii se prepară și se servește o masă caldă, în fiecare zi, la prânz, într-un interval de o oră și jumătate, atât pentru elevi, cât și pentru profesori. În Franța, catering-ul școlar este un serviciu public facultativ și nu obligatoriu. Cantina îndeplinește atât un rol nutritiv, cât și educativ, prin încurajarea echilibrului alimentar al tinerilor și favorizarea dezvoltării legăturilor sociale.● Mulți părinți se confruntă cu diverse probleme de conduită ale copiilor – consum de alcool, droguri, probleme de comportament – violență verbală și fizică, dar și cu probleme de sănătate ale copiilor – alimentație, somn, diverse maladii/ afecțiuni, inclusiv utilizarea excesivă a tehnologiei. Apare necesitatea monitorizării acestor cazuri, după caz, de către consilierii școlari și de către personalul din medicina școlară, precum și acordarea de sprijin împreună sau individual în funcție de gradul de dificultate și de specificul intervenției medicale sau de consiliere.● Părinții având copii cu boli cronice, boli maligne sau alte afecțiuni care necesită spitalizare și/sau tratament/monitorizare ori aflați la recuperare au nevoie de sprijin psiho-emoțional, consiliere administrativă și de acces sporit la informare și îndrumare. …  + 
Secţiunea III.3Evidențe și grupuri țintă15.Strategia națională pentru susținerea părinților ține cont de faptul că fiecare părinte poate avea nevoie de sprijin în exercitarea parentalității, fiind adaptabilă și accesibilă tuturor categoriilor de părinți, indiferent de contextul socio-economic, cultural sau familial. Strategia pune accent, îndeosebi, pe măsuri destinate grupurilor țintă speciale, cum ar fi părinți cu o situație economică precară, părinți minori, părinți cu copii cu dizabilități/CES, părinți ai căror copii sunt școlarizați în spitale, plecați la muncă în străinătate, părinți unici, asistenți maternali profesioniști, părinți adoptivi, adulți care au copii în plasament sau cei care se confruntă cu alte provocări în creșterea copiilor, precum și viitori părinți. Astfel, activitățile aferente măsurilor prevăzute în strategie își propun să ofere sprijin adaptabil și eficient, în funcție de nevoile variate ale părinților, viitorilor părinți sau adulților care participă la creșterea, îngrijirea și educația copiilor, indiferent de circumstanțe.În lipsa unei anchete efectuate la nivel național, privind așteptările și nevoile părinților, datele statistice oficiale din ultimii ani, deși insuficiente, conduc la evidențe privind posibilele dificultăți ale părinților legate de frecvența școlară a copiilor, rezultatele obținute la examenele naționale, conturând potențialele grupuri țintă/categoriile de părinți beneficiari direcți ai SNSP.● Rata brută de cuprindere în învățământul preuniversitar, de la învățământul preșcolar la cel liceal, ca raport din populația în vârstă de 3-18 ani a fost de 82,7 %, în anul școlar 2022-2023, în scădere constantă față de anii anteriori, începând cu 2014-2015. Este necesară actualizarea unor studii tematice dedicate copiilor aflați în afara sistemului de educație, realizate de Ministerul Educației, Institutul de Științe ale Educației și Reprezentanța UNICEF România în perioada 2012-2016.● Rata brută de cuprindere în învățământul preșcolar calculată la nivelul anului școlar 2022/2023 – reprezentând numărul copiilor cuprinși în grădiniță, indiferent de vârstă, ca raport procentual din populația de vârstă corespunzătoare nivelului preșcolar 3-5 ani – a scăzut ușor față de anul anterior, de la 84,7% la 84,4%.*17 O categorie de preșcolari care nu au urmat grădinița o reprezintă cei aflați în tratamente și proceduri medicale de durată, diagnosticați cu afecțiuni cronice amenințătoare de viață, pentru care Ministerul Educației a reglementat prin Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, modul de cuprindere a lor în școlile din spital.*17 Raport privind starea învățământului preuniversitar din România 2022-2023● La nivelul populației de preșcolari, continuă să se manifeste discrepanțe pe medii de rezidență. În anul școlar 2022-2023, diferența pe medii de rezidență a crescut față de anul anterior ajungând la 22,1 p.p., în favoarea mediului urban. Opțiunea părinților din mediul rural de a nu-și trimite copiii la grădiniță la vârste mai mici este determinată atât de diferite dificultăți de acces, de exemplu, distanțe mari între casă și grădiniță, cât și de factori culturali sau factori specifici socio-economici.● În anul școlar 2022-2023, valoarea ratei brute de cuprindere în învățământul primar și gimnazial a scăzut până la valoarea de 83,5%, continuând tendința descendentă din ultima perioadă. Se mențin diferențe pe cicluri de învățământ; rata brută de cuprindere în învățământul primar este de 84,5%, iar în învățământul gimnazial 82,4%, ambele în scădere față de anul anterior. Mediul rural continuă să rămână defavorizat în privința ratei de participare la educație, în special la nivelul învățământului gimnazial*18.*18 Ibidem.● La nivelul anului școlar 2022 – 2023, rata brută de cuprindere în învățământul secundar superior a ajuns la valoarea de 79,8%, în scădere față de perioada precedentă. Reducerea valorii indicatorului se înregistrează pentru ambele rute de formare – liceal, respectiv profesional – fiind mai pronunțată în cazul celei dintâi. Liceul a continuat să aibă cea mai mare rată brută de cuprindere – 68,6%, comparativ cu învățământul profesional -14,7%.● În anul școlar 2021-2022, rata abandonului școlar, în învățământul primar și gimnazial, înregistrează o valoare constantă în comparație cu anul școlar anterior. La nivel general, 1,2% dintre elevii de nivel primar și gimnazial -18,5 mii de elevi – au abandonat școala. În mediul rural, clasele de început de ciclu înregistrează valori ridicate ale abandonului școlar. Cele mai mari valori ale ratei abandonului școlar din învățământul primar și gimnazial s-au înregistrat la nivelul populației școlare din mediul rural – 1,7% total, 1,8% primar, 1,6% gimnaziu, respectiv la nivelul elevilor din clasele pregătitoare, I șia V-a.● În anul școlar 2021-2022, rata abandonului școlar a înregistrat ușoare creșteri atât la nivelul liceului, cât și al învățământului profesional. Cei mai mulți dintre elevii de liceu care au abandonat studiile provin din filiera tehnologică, iar cei mai puțini din filierele teoretică și vocațională.● În anul școlar 2022-2023, aproape opt din zece elevi, înscriși în clasa a VIII-a cu un an în urmă, și-au continuat studiile la liceu, iar doi din zece s-au înscris în învățământul profesional.● Din perspectiva indicatorilor europeni 2020, rata de părăsire timpurie a sistemului de educație și formare profesională a înregistrat o tendință lentă, dar constantă, de scădere. Decalajul dintre România și media UE-27 a avut o tendință descendentă în ultimii ani, însă ținta asumată de România pentru acest indicator, în 2020 – 11,3%, nu a fost atinsă. Rata ridicată de părăsire timpurie a sistemului educațional de către tineri de vârstă 18-24 de ani în 2022, în România, a fost de 15,3% comparativ cu 15,6% în anul 2000.Rezultatele elevilor la evaluările naționale● În intervalul de timp 2014-2019, rata de absolvire a gimnaziului a înregistrat valori cuprinse între 82-86%, cu ușoare variații de la un an școlar la altul. Pe medii de rezidență, rata de absolvire este constant mai ridicată în mediul urban în comparație cu ruralul – 78,5% în urban și 53,8% în rural în anul 2020-2021, respectiv 90,0% în urban, și 61,4% în rural, în 2022-2023.● La evaluarea națională din anul 2023, ponderea elevilor cu medii peste 5 a fost de 76,4%, în scădere cu 6 p.p. față de anul școlar anterior. Media generală la nivel național a fost de 7,62 comparativ cu 6,86 cât s-a înregistrat în anul școlar anterior, observându-se o ușoară creștere.● La examenul de bacalaureat 2023, din totalul elevilor prezenți au promovat 77,3%, comparativ cu 77,6% în 2022.● În ceea ce privește rata de absolvire a învățământului profesional, s-a înregistrat o creștere față de anul școlar anterior, ajungând la valoarea de 14,3%. Pe filiere de formare, cea mai mare rată de promovare a fost înregistrată la liceele teoretice, iar cea mai redusă la liceele tehnologice. + 
Tabelul nr.1 Rata sărăciei după tipul gospodăriei/familiei, în anii 2019 și 2022 (%). Sursa INS + 
Categoria părinților cu precaritate economicăDatele statistice din Tabelul nr. 1 evidențiază rata sărăciei după tipul gospodăriei/familiei. În anul 2022, dintre gospodăriile cu copii dependenți, cel mai puternic afectate de sărăcie au fost gospodăriile numeroase formate din 2 adulți cu 3 sau mai mulți copii dependenți, înregistrând un procent de 40,4%, în scădere comparativ cu anul 2019, cu un procent de 61,3%.De asemenea, trei din zece familii monoparentale, părinte singur cu cel puțin un copil dependent, se confruntă cu sărăcia, înregistrând, în 2022, un procent al sărăciei de 23,8%, în descreștere totuși față de 2019, cu un procent de 39,0%*19.*19 Institutul Național de Statistică, Dimensiuni ale incluziunii sociale în RomâniaPotrivit Institutului Național de Statistică, în anul 2022, 27,0% dintre copiii și tinerii români din grupa de vârstă 0-17 ani se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială, România înregistrând cea mai ridicată rată dintre țările UE, urmată, la distanță, de Spania – 27,8%.Astfel, apare nevoia promovării de măsuri active vizând susținerea categoriei părinților aflați în situație de sărăcie, nu numai prin acordarea de beneficii sociale, ci și prin garantarea locurilor de muncă, creșterea ofertei de locuri de muncă, în special pentru părinții din zone marginalizate, dezvoltarea așezărilor, astfel încât să devină durabile, reziliente și deschise tuturor.Având în vedere că ponderea transportului în comun cu autobuze și trenuri a fost de 18,1% în anul 2020, situându-se peste nivelul UE cu 5,3 p.p, este necesară și dezvoltarea unei rețele permanente de transport, nu numai școlar, pentru asigurarea legăturilor rutiere din zonele rurale sau rural-urban, esențiale pentru copii și părinții lor.Conform Strategiei de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2022-2027, persoanele care se autoidentifică ca fiind de etnie romă reprezintă circa 27% din totalul locuitorilor din zonele rurale marginalizate. Romii sunt suprareprezentați în rândul locuitorilor din zonele rurale marginalizate, această proporție fiind de aproape de 10 ori mai mare decât proporția națională a romilor identificați în populația totală.Se înregistrează discrepanțe majore între copiii romi și cei majoritari în ceea ce privește sărăcia monetară, participarea școlară și abandonul școlar*20. Astfel, chiar dacă au fost implementate măsuri de susținere în domeniul educației – locuri distinct alocate pentru romi la liceu și universitate – sau programe de alfabetizare de tip "A doua șansă" pentru persoanele care au depășit cu cel puțin patru ani vârsta corespunzătoare clasei, jumătate dintre persoanele de etnie romă care au cel mult 8 clase absolvite nu știu să scrie sau au mari dificultăți de scriere. În plus, ponderea copiilor romi care frecventează învățământul obligatoriu este de 78%, față de 95% pentru copiii majoritarilor din vecinătate. Decalajul se mărește din nou în cazul accesului la învățământului liceal, unde regăsim mai puțin de un sfert dintre elevii romi – 22%, două treimi dintre etnicii romi fie nu au absolvit nicio clasă, fie au absolvit maximum studii gimnaziale. Pentru anul școlar 2022-2023, numărul total al elevilor de etnie romă, conform propriilor declarații, înscriși în SIIIR este 88.595*21. Comparativ, în anul școlar 2021-2022, numărul total al elevilor de etnie romă înscriși în SIIIR era de doar 58.385*22.*20 Studiu comparativ a nevoilor comunităților de romi în contextul stabilirii priorităților strategice de intervenție pentru incluziunea socială a acestora , Cluj-Napoca, IRES*21 Din care: 22 în învățământul antepreșcolar, 12.415 în învățământul preșcolar, 39.049 în învățământul primar, 28.070 în învățământul gimnazial, 4.796 în învățământul liceal, 4.073 în învățământul profesional și 170 în învățământul postliceal.*22 Planul Strategic Instituțional 2024 – 2027 + 
Categoria părinților minoriVârsta medie, la naștere, a femeilor din România a crescut de la 27,4 ani în 2013, la 28,1 ani în 2019; la nivel european, același indicator a crescut de la 29 de ani în 2001 la 30 în 2018.*23 Un fenomen îngrijorător, în țara noastră, este existența unui număr semnificativ de mame minore. În 2017, s-au înregistrat 412 avorturi în rândul fetelor sub 15 ani și 5.955 în rândul fetelor de 15-19 ani. În anii următori, se observă o tendință de scădere: astfel, în 2018, numărul a fost de 4.883, iar în 2019, de 4.290. În 2018 și 2019, la categoria de vârstă sub 15 ani, nu s-a înregistrat nicio întrerupere de sarcină*24. Datele Eurostat arată că, în anul 2018, 8.621 de adolescente au devenit mame înainte de vârsta majoratului, iar 725 dintre ele s-au aflat în această situație înainte de a împlini 15 ani. În 2019, numărul total de sarcini la adolescente a fost în scădere, cu 9% mai mic față de anul 2018. Gravidele din categoria de vârstă sub 15 ani reprezintă o grupă de mare risc pentru mamă și copil, necesitând monitorizarea lor pe întreaga perioadă a sarcinii. Conform INS, începând cu anul 2012, observăm că 10% dintre nașterile înregistrate au fost atribuite mamelor adolescente.*23 Sursa Eurostat, cod indicator TPS00199*24 UNICEF, Raport Sarcina la adolescente în România, 2021.Cercetările în comunitățile de romi*25 vulnerabile arată că între 25% și 30% din adolescentele rome cu vârste între 15 și 19 ani sunt căsătorite și, anual, aproximativ 10% dintre acestea rămân însărcinate.*26 Una dintre consecințele maternității timpurii este abandonul copiilor, fenomen persistent în România, chiar dacă se înregistrează fluctuații de la un an la altul privind numărul copiilor abandonați. Astfel, în anul 2020, 431 de copii au fost părăsiți în maternități și în alte unități sanitare, în 2021, numărul acestora a scăzut la 388, pentru ca în 2022, în perioada ianuarie-septembrie, numărul lor să ajungă la 276*27.*25 Early and Forced Marriages in Roma Communities, România Country Report 2015, CoE – CAHROM, Crai, E.*26 Strategia de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2021-2027*27 https://copii.gov.ro/1/statistici/În ceea ce privește mamele adolescente, conform rezultatelor a patru analize detaliate referitoare la situația mamelor și gravidelor din regiunile rurale marginalizate, desfășurate de Organizația Salvați Copiii în perioada 2018-2022, se observă că 83% dintre acestea au abandonat școala, iar 64% au făcut acest pas înainte de a deveni gravide. De asemenea, 15% dintre ele nu au avut acces la învățământul primar sau nu l-au finalizat. Numai 36% dintre mamele adolescente au absolvit 8 clase, în timp ce doar 7% au reușit să obțină diploma de liceu. De aceea, se impune monitorizarea aplicării și respectării dispozițiilor Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, care „garantează accesul egal la educație pentru elevele gravide și pentru elevii care au devenit părinți, fără niciun fel de discriminare din partea membrilor comunității școlare.”Mai mult de opt din zece mame și gravide cu vârsta sub 18 ani nu mai merg la școală, iar patru din zece gravide și mame minore nu accesează alte servicii medicale, cu excepția medicinii de familie, pe durata sarcinii, potrivit datelor unei analize a situației mamelor și gravidelor sub 18 ani din România, realizată de Organizația Salvați Copiii. Totodată, două din zece mame minore au mai mult de un copil, iar 32% dintre acestea afirmă că mama lor era minoră când le-a născut. În anul 2021, potrivit datelor INS, 687 de nașteri au provenit de la mame cu vârsta sub 15 ani; astfel, 45% din nașterile înregistrate în rândul fetelor cu vârste mai mici de 15 ani din Uniunea Europeană provin din România, aflată pe primul loc la acest capitol.*28*28 Organizația Salvați Copiii – 2022, https://www.salvaticopiii.ro/sites/ro/files/2023-11/studiu-mame-minore-statistici-si-soluții.pdfRata mortalității infantile continuă să fie una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană în 2022 – 5,7 la mie, conform datelor Institutului Național de Statistică. Valoarea indicatorului se menține mai ridicată în mediul rural: 6,3 la mie în 2021. Totuși, se observă o tendință de reducere a acestei rate, înregistrându-se o scădere de 4,2 p.p. în anul 2021 față de anul 2011. Aproape 40% dintre copiii care au decedat în primul an de viață au drept cauză de deces afecțiuni a căror origine se află în perioada perinatală.Se remarcă faptul că există o corelație între gradul de școlarizare al mamelor și mortalitatea infantilă, cele mai multe decese înregistrându-se în rândul născuților vii ai căror mame nu au studii sau au studii elementare sau medii. În acest sens, apare necesitatea prevenirii maternității timpurii și a consecințelor asociate, ceea ce implică, atât acces la informație, în special pentru categoria de vârstă 11-15 ani, inclusiv prin intermediul disciplinei Educației pentru sănătate, cât și îmbunătățirea accesului la servicii medicale de urmărire a sarcinii, cu precădere în zonele rurale și defavorizate, dar și prin intermediul cabinetelor școlare din toate instituțiile de învățământ.Potrivit Legii învățământului Preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Educației, în colaborare cu Ministerul Sănătății și Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, autoritățile publice locale, cultele recunoscute de lege și organizațiile neguvernamentale, promovează programe de prevenire a sarcinilor nedorite și a maternității timpurii în rândul elevilor.Începând cu octombrie 2023, pentru prima oară, Ministerul Educației acordă, burse pentru mame minore, în valoare de 700 de lei pe lună. + 
Categoria părinților si a copiilor victime ale violenței domesticeExistența femeilor și copiilor abuzați fizic, emoțional, sexual, neglijați, exploatați prin muncă este un fenomen îngrijorător. Potrivit evidențelor Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului DGASPC cu privire la persoanele care primesc servicii de asistență socială*29, în perimetrul domestic există cazuri diverse de violență: fizică, psihologică, sexuală, deprivare/-neglijare economică și socială. În perioada 2016-2020, serviciile de protecție socială au avut în evidență, anual, între 11,6 mii și 14,1 mii de persoane care au fost victime ale violenței domestice. Între 2016 și 2019, numărul victimelor violenței domestice a crescut anual, înregistrând o scădere în 2020, primul an al pandemiei COVID-19. Numărul total al victimelor infracțiunilor de violență domestică la 100 de mii de locuitori a crescut cu 92,4 victime – de la 144,6 victime, în 2014, la 237 victime, în 2020.*29 www.poca.ro/ România durabilă. Indicatori naționali pentru dezvoltare durabilă. Orizont 2030, pag. 108În perioada 2010-2020, traficul de minori a avut un trend oscilant cu un minim de 212 minori traficați în anul 2018 și cu un maxim de 354 minori traficați în anul 2016. În anul 2020, s-au înregistrat 255 minori victime ale traficului de persoane, dintre care 215 au fost traficați în scop de exploatare sexuală, 13 au fost traficați pentru muncă și tot atâția în scop de cerșetorie, iar 14 minori în alte scopuri, comitere de furturi, tâlhărie ș.a. În anul 2020, față de anul 2008, numărul minorilor victime ale traficului de persoane a crescut cu 50%.În funcție de principala formă de violență suferită, cele mai multe persoane au suportat violență prin deprivare sau neglijare, fapt explicat și de ponderea de circa 80% a copiilor din totalul victimelor violenței domestice. Astfel, în anii 2016 și 2017, numărul minorilor victime ale violenței domestice era de 5 ori mai mare decât al adulților, în anul 2018, numărul minorilor victime depășea de 4,7 ori numărul adulților victime, iar, în 2019 și 2020, numărul copiilor victime a fost de 3,8, respectiv 3,9 ori mai mare decât cel al adulților victime ale violenței domestice.Victimele violenței domestice beneficiază de următoarele tipuri de servicii:– consiliere primară – peste 70% dintre victime; … – consiliere socială – peste 60% dintre victime; … – consiliere psihologică – ponderea persoanelor care primeau aceste servicii crescând în perioada 20162020 cu 11,7 p.p. de la 46,7% în anul 2016 la 58, 4% în anul 2020. … Cu toate că serviciile sociale sunt diversificate, bazate pe o legislație clară, numărul victimelor violenței domestice este mare și adesea subevaluat, victimele apelând prea puțin la servicii de protecție socială. Societatea civilă sau rudele sesizează mult prea rar protecția socială în locul victimelor, iar reprezentanții protecției sociale nu pot descoperi singuri toate cazurile de violență domestică. Minorii sunt traficați pentru exploatare sexuală, muncă forțată, cerșetorie, comiterea de diverse infracțiuni, însă la nivel global, majoritatea copiilor sunt traficați în scopul exploatării sexuale. Cauzele abuzului, a exploatării, a traficului și a tuturor formelor de violență și a torturii copiilor se regăsesc în condițiile de mediu și de trai ale copiilor: lipsa comunicării și a afecțiunii parentale, emigrarea părinților, deficiențe în sprijinul acordat de comunitate și în infrastructură, vulnerabilitatea socială, sărăcia ș.a. Copiii sunt, de departe, cea mai vulnerabilă categorie socială, mai ales când aceștia provin din familii cu o situație precară sau nu au deloc o familie care să-i protejeze.Eliminarea violenței de orice fel, până în anul 2030, trebuie să aibă ca punct de pornire eliminarea violenței în familie, pentru a crea un mediu mai sigur, în special pentru copii și femei. Toleranța culturală privind violența împotriva copiilor este o problemă care necesită a fi îmbunătățită prin educarea/informarea părinților privind respectarea interesului superior al copiilor. Sunt necesare campanii naționale de informare a părinților privind accesarea serviciilor de protecție socială, de prevenire a separării copilului de părinți.Astfel, apare nevoia acțiunilor concrete în mediul școlar, prin organizarea de conferințe, evenimente, ateliere în unitățile și instituțiile de învățământ adresate, deopotrivă, părinților și copiilor pe tema respectării drepturilor copilului. + 
Categoria părinților plecați la muncă în străinătate● Creșterea numărului copiilor ai căror părinți sunt plecați în străinătate este un alt fenomen îngrijorător. Dacă în anul 2020, cifrele oficiale indicau un număr total de 75.136 copii ai căror părinți erau plecați în străinătate, dintre care 13.253 de copii cu ambii părinți plecați și 9.409 copii cu părintele unic susținător plecat*30, în anul 2021, numărul acestora a crescut la 76.170, iar în anul 2022, până la data de 30 septembrie, numărul acestora era deja de 73.868*31. În consecință un număr semnificativ de copii sunt afectați de plecarea la muncă în străinătate a părinților, în condițiile în care autoritatea parentală este transferată altor persoane.*30 Site-ul Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție*31 Ibidem.● Conform analizei reprezentative, la nivel național, a Organizației Salvați Copiii 2023*32, peste jumătate de milion de copii – 536 de mii – au avut cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate, în ultimul an; pentru puțin peste jumătate dintre copii – 57%, aproximativ 305 mii de copii – aparținătorii declară că școala a fost informată cu privire la situația copilului cât timp părintele a fost plecat la muncă în străinătate.*32 Evaluarea situației copiilor ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate https://www.salvaticopiii.ro /sites/ro/files/migratedfiles/documents/29e784b3-b48b-4a79-bea0-49767b85ab03.pdfApare nevoia susținerii unei campanii de informare destinate părinților care muncesc în străinătate și persoanelor în grija cărora au rămas copiii, cu privire la modificările legislative adoptate în 2022, de natură de a facilita realizarea procedurii de delegare temporară a autorității părintești. + 
Categoria părinților care au copii cu dizabilități/CES și cu boli cronice, boli maligne sau alte afecțiuni care necesită spitalizare și/sau tratament/monitorizare ori aflați la recuperarePărinții care au copii cu dizabilități/CES se confruntă cu provocări unice ce necesită suport și resurse specializate. Este crucial ca strategia de sprijin parental să includă măsuri dedicate acestor familii, asigurând astfel dezvoltarea și integrarea optimă a copiilor lor.Acești părinți au nevoie de acces la servicii specializate, cum ar fi terapia ocupațională, fizioterapia, kinetoterapia, logopedia și alte forme de intervenție timpurie pentru copii lor. De asemenea, suportul emoțional și consilierea sunt esențiale pentru a gestiona stresul și provocările emoționale asociate cu îngrijirea unui copil cu cerințe speciale. Educația adaptată este o necesitate importantă, aceasta realizându-se prin programe care să răspundă nevoilor specifice ale copiilor cu dizabilități/ CES, fie prin integrarea în școli de masă, fie prin instituții specializate.Pentru a răspunde acestor nevoi, strategia propune dezvoltarea de rețele de suport, prin care părinții pot împărtăși experiențe și soluții. De asemenea, este necesară formarea profesională pentru specialiști, astfel încât personalul medical, cadrele didactice și consilierii să fie bine pregătiți pentru a aborda nevoile copiilor cu dizabilități/ CES. Politicile de incluziune trebuie promovate pentru a sprijini integrarea copiilor cu dizabilități/ CES în comunitatea largă, iar campaniile de conștientizare sunt esențiale pentru educarea publicului larg privind drepturile și nevoile acestor copii.O problemă specială rămâne asigurarea și finanțarea permanentă a resursei umane/personalului specializat pentru susținerea părinților care au copii cu dizabilități/ CES, precum și a școlii din spital. Părinții trebuie informați și susținuți pentru a face față acestei realități, prin facilitarea accesului la resurse și servicii specializate, precum și stabilirea unor conexiuni solide cu profesioniști din domeniul medical și educațional.● În plus, apare nevoia susținerii elevilor cu dizabilități/CES și în afara orelor de curs, prin servicii de terapie cognitiv-comportamentală necesare pentru abilitare – reabilitare și dezvoltare. în general, părintele suportă din bugetul propriu acest tip de servicii, apelând la servicii private oferite de psihoterapeuți/ psihologi/ personal specializat, care variază ca număr de ore, în funcție de posibilitățile financiare.● Este necesară consolidarea resursei umane care lucrează cu copiii, pe tot parcursul lor educațional: consilieri școlari, profesori de sprijin, psihoterapeuți, psihologi, facilitatori, esențiali în sprijinirea părinților în rolul lor de susținere.● Este necesară susținerea consolidării capacității instituționale a unităților de învățământ și a inspectoratelor școlare în dezvoltarea de relații parteneriale pentru finanțarea profesorului de sprijin pentru fiecare elev cu dizabilități/CES, având în vedere că rolul acestuia este esențial pentru accesul la o educație de calitate și incluzivă.● Deși numărul de posturi de consilieri școlari a fost suplimentat, accesul elevilor și preșcolarilor la servicii de asistență psihopedagogică, orientare școlară și vocațională, precum și oferirea de servicii parentale rămân insuficient acoperite. În prezent, sunt încadrați 2.288 de consilieri în cabinete de asistență psihopedagogică, pentru un total de 2.751.233 elevi și preșcolari din învățământul public de masă din țară.● De asemenea, este necesară corectarea decalajelor înregistrate între județe, cauzate de diferențele de densitate a specialiștilor abilitați să susțină elevii și părinții.Sprijinirea părinților cu copii cu dizabilități/CES nu este doar o necesitate socială, ci și un drept fundamental. Implementarea acestor măsuri va contribui la o societate incluzivă și la dezvoltarea armonioasă a tuturor copiilor, indiferent de provocările lor specifice.Părinții tuturor copiilor cu dizabilități/CES necesită o atenție specială, calibrată în funcție de particularitățile și necesitățile specifice unei categorii de dizabilitate, precum și cele individuale, ale copiilor și familiilor aflate în aceste situații.Conștientizarea de către părinți a nevoii de continuare sau începere a activităților didactice de către copii, în perioade de spitalizare/tratament/monitorizare/recuperare, în situații de boli cronice sau maligne, este foarte importantă. Stimularea implicării copiilor de vârstă școlară în activități opționale sau extracurriculare, care să le optimizeze starea generală reprezintă un suport care poate asigura echilibrul emoțional de care copilul și părinții lui au nevoie pentru a depăși greutatea tratamentelor. Mulți părinți care primesc verdicte necruțătoare de boală renunță, cel puțin la început, la a-și mai stimula copiii să urmeze școala, principala preocupare a lor fiind recăpătarea stării de sănătate. În acest fel, mulți elevi abandonează cursurile sau, în cel mai fericit caz, amână medical anul școlar. De aceea, este nevoie de o alternativă a învățământului de masă, cum ar fi Școala din spital*33, activând în perioadele în care, din motive de sănătate, copilul nu poate frecventa școala de proveniență.*33 Prevăzută în art. 72–73 din Legea Învățământului Preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare + 
Categoria părinților cu copii implicați în situații de bullyingPărinții copiilor care sunt implicați în situații de bullying, fie ca ținte, martori sau chiar inițiatori, au nevoie de susținere specializată pentru a putea să își ajute copiii cu cele mai potrivite intervenții. Într-o situație de bullying, toți copiii au de suferit, indiferent de rolul pe care îl ocupă în această dinamică relațională. + 
Categoria familiilor monoparentaleFamiliile monoparentale în România reprezintă o realitate semnificativă în societatea contemporană. Statisticile indică o creștere a numărului familiilor monoparentale în România, reflectând schimbările în dinamica familială și în valori. Acestea se confruntă cu provocări specifice, precum gestionarea responsabilităților parentale de către un părinte unic, echilibrarea vieții profesionale și personale, precum și gestionarea resurselor financiare într-un mediu adesea tensionat.Societatea românească începe să conștientizeze importanța sprijinului și recunoașterii pentru familiilor monoparentale, atât din perspectivă socială, cât și legislativă. Dezbaterile privind adaptarea legilor pentru a susține mai bine acești părinți, cât și creșterea nivelului de empatie și înțelegere în comunitate reprezintă aspecte importante în abordarea de către societate a specificităților acestui tip de familie. + 
Categoria părinților cu copii victime ale violenței onlineÎn era digitală, violența online a devenit o problemă tot mai răspândită, afectând un număr semnificativ de copii și adolescenți. Violența online împotriva copiilor include o gamă largă de comportamente nocive, de la cyberbullying și hărțuirea online, până la grooming și expunerea la conținut inadecvat. Aceste experiențe pot avea efecte devastatoare asupra sănătății mintale și emoționale a copiilor, influențându-le negativ dezvoltarea. Părinții acestor copii se confruntă adesea cu sentimente de neputința și confuzie, neștiind cum să abordeze aceste probleme complexe.Există o serie de direcții de acțiune pentru a sprijini eficient acești părinți, respectiv organizarea de formări pentru a educa părinții despre riscurile violenței online și despre modalitățile de protecție a copiilor lor. Un exemplu îl reprezintă linia de consiliere pentru părinți dezvoltată de organizația Salvați Copiii, unde aceștia pot primi suport emoțional și sfaturi practice pentru gestionarea situațiilor de violență online și pot colabora cu experți în siguranța online pentru a dezvolta resurse și unelte digitale care să-i ajute să monitorizeze accesul copiilor la conținutul online. + 
Categoria asistenților maternaliCopiii plasați în îngrijirea asistenților maternali sunt beneficiari indirecți ai strategiei, deoarece calitatea îngrijirii oferite de asistenții maternali influențează direct bunăstarea și dezvoltarea lor.În cazurile în care copiii sunt plasați în îngrijirea asistenților maternali, părinții sau reprezentanții legali pot beneficia indirect de programele care îi sprijină pe asistenții maternali. Acest sprijin poate include facilitarea comunicării și interacțiunii dintre părinți și asistenții maternali, precum și oferirea de resurse pentru îmbunătățirea abilităților parentale. + 
Categoria viitorilor părințiPotrivit INS 2021, numărul persoanelor căsătorite este proporțional descrescător cu grupele de vârstă 45-49 de ani, 40-44 de ani, 35-39 de ani, 30-34 de ani, 25-29 de ani, respectiv 20-24 de ani. Este vizibilă modificarea vârstei la care cuplurile își întemeiază o familie, astfel încât să crească potențialul echilibrului material și afectiv, informativ-educațional, necesar asumării rolului de părinte. În prezent, există programul guvernamental de creditare "FamilyStart", aprobat prin Ordinul ministrului Finanțelor și al ministrului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse nr. 2534/20.809/2022. Este necesară implementarea unor programe adresate categoriei viitorilor părinți privind nașterea, sănătatea și educația copilului. …  + 
Capitolul IVObiectiv general și obiective specifice16.Obiectivul general al Strategiei naționale pentru susținerea părinților este informarea, consilierea, asistența și sprijinul material al părinților în vederea asigurării celor mai bune condiții pentru creșterea, îngrijirea și educarea copiilor. … 17.Programele și activitățile de sprijin pentru părinți cuprind două niveluri de intervenție, care țintesc părinții copiilor pe diferite segmente de vârstă, de la naștere până la adolescență.Un prim nivel de susținere, ce acoperă holistic susținerea părinților pe toată perioada școlarității copiilor, vizează acele servicii de tip informativ-educațional, implicând domeniile Sănătate și Protecție socială, alături de Educație. Aceste servicii au menirea de a ajuta fiecare părinte să prevină sau să gestioneze dificultăți legate de copilărie, adolescență, rezultate școlare, orientare școlară, bullying, autoritate, comunicare, sănătate, conduite inadecvate, relațiile cu instituția școlară etc. Pentru ca susținerea părinților să devină coerentă, eficientă și să ofere șanse egale tuturor – potrivit devizei – Să nu lăsăm pe nimeni în urmă – este necesar ca părinții să aibă posibilitatea beneficierii de sprijin practic-aplicativ, într-un cadru unitar și integrat, conform unui al doilea nivel care vizează susținerea părinților ai căror copii întâmpină importante probleme de comportament, serioase dificultăți școlare, conjugate cu probleme familiale, diverse situații de precaritate – copii fără adăpost sau cei care se confruntă cu deprivare severă de locuință; copii cu dizabilități/CES; copii cu probleme de sănătate mintală; copii migranți; copii în îngrijire alternativă ș.a.Aceste două niveluri de susținere parentală implică, alături de Ministerul Educației, ministerele partenere, cu experiență relevantă în domeniu: Ministerul Sănătății – servicii de sănătate în situații de sănătate precară/CES/situație de handicap/dizabilități/tulburări din spectrul autist/obezitate/nutriție/consum de droguri/alcool, tutun/dependență de tehnologie/ depresie /tulburări psiho-emoționale ș.a.; Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse în virtutea rolului de coordonare metodologică, prin intermediul Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție – ANPDCA, a activității autorităților de la nivel județean, în cazul serviciilor specializate ce vizează atât copiii, cât și familiile acestora, dezvoltate și furnizate de către autoritățile de la nivel local – consiliere, informare ș.a.; Ministerul Muncii și Solidarității Sociale – servicii de protecție socială; mica infracționalitate; violență în familie, în școală sau online ș.a. … 18.Obiectivele specifice ale prezentei Strategii sunt subsecvente obiectivului general, după cum urmează:Obiectiv specific 1: Dezvoltarea unor abordări complementare și elaborarea cadrului legislativ-normativ necesare implementării de programe și servicii de susținere a părinților;Obiectiv specific 2: Dezvoltarea infrastructurii necesare susținerii parentale;Obiectiv specific 3: Asigurarea resursei umane calificate care realizează informarea, consilierea, asistența și sprijinul părinților;Obiectivul specific 4: Dezvoltarea de programe și servicii de educație și susținere parentală de calitate, integrate și accesibile. …  + 
Capitolul VDirecții de acțiuneParteneriatul dintre părinți și persoanele specializate în creșterea, îngrijirea și educația copiilor reprezintă elementul central care orientează obiectivele Strategiei, din care rezultă următoarele direcții de acțiune:19.Direcțiile de acțiune aferente Obiectivului specific 1 – Dezvoltarea unor abordări complementare și elaborarea cadrului legislativ-normativ necesare implementării de programe și servicii de susținere a părinților● Identificarea abordărilor, ariilor și nivelurilor de intervenție pentru sprijinirea părinților, fundamentate pe studii/analize/date de cercetare;● Identificarea/inventarierea modelelor, metodelor și practicilor parentale pozitive;● Revizuirea cadrului legal, normativ și instituțional specific susținerii parentale, precum și creșterii natalității. … 20.Direcțiile de acțiune aferente Obiectivului specific 2 – Dezvoltarea infrastructurii necesare susținerii parentale● Asigurarea unei abordări integrate, care să combine aspectele privind educația, sănătatea și asistența socială;● Dezvoltarea infrastructurii pentru derularea de programe și servicii de sprijin pentru părinți;● Extinderea platformei naționale on-line pentru facilitarea, monitorizarea, supervizarea și raportarea activităților de sprijin parental. … 21.Direcțiile de acțiune aferente Obiectivului specific 3 – Asigurarea resursei umane calificate care realizează informarea, consilierea, asistența și sprijinul părinților● Integrarea de module/programe de susținere parentală în formarea inițială a profesioniștilor, inclusiv a celor care lucrează direct cu copiii;● Implementarea de module/programe de formare continuă a profesioniștilor în susținerea părinților, inclusiv a celor care lucrează cu copiii în activitatea lor curentă;● Crearea unor rețele de interconectare a profesioniștilor, cu activitate relevantă în domeniul susținerii parentale. … 22.Direcțiile de acțiune aferente Obiectivului specific 4 – Dezvoltarea de programe și servicii de educație și susținere parentală de calitate, integrate și accesibile● Creșterea accesului părinților la informații și resurse;● Sprijinirea instituțiilor guvernamentale și neguvernamentale în dezvoltarea de programe și servicii pentru părinți;● Accesarea și implementarea de proiecte și programe, finanțate din fonduri structurale din exercițiul bugetar european 2021-2027, precum și din alte surse de finanțare, inclusiv de la bugetul de stat, menite să susțină părinții în rolul lor de creștere și educare a copiilor;● Operaționalizarea unui sistem de monitorizare și evaluare a programelor, proiectelor, activităților de informare, consiliere și asistență parentală, precum și a impactului acestora vizând toate cele patru obiective specifice. … Actualizarea și revizuirea măsurilor subsecvente direcțiilor de acțiune se vor realiza prin consultarea continuă cu părinții/ reprezentanții legali pentru fiecare dintre acestea, precum și prin consultarea și implicarea autorităților locale, a organizațiilor neguvernamentale ș.a. + 
Capitolul VIRezultate așteptate23.Măsurile prevăzute în Planul de acțiune al Strategiei vor conduce la rezultate relevante privind numărul și varietatea serviciilor destinate susținerii parentale, care acoperă toate segmentele de vârstă ale copiilor, de la naștere până la adolescență, și vizează atât problemele obișnuite/ generale, cât și probleme specifice/ dificultăți importante.Totodată, elaborarea și punerea în aplicare a programelor de informare, consiliere și asistență parentală destinate familiilor, conform diferitelor etape de dezvoltare a copiilor, utilizând metode bazate pe grupuri de suport, care vizează și împărtășirea de experiențe, vor permite părinților să-și compare experiențele educative personale și să se susțină reciproc. … 24.O bună informare a părinților, mai ales a celor din medii dezavantajate, privind creșterea, îngrijirea și educarea copiilor favorizează scăderea ratei abandonului școlar. De asemenea, se creează premisele favorabile diminuării fenomenelor de neglijare, exploatare, abuzare a copiilor, numărului de căsătorii timpurii în comunitățile sărace, de apariție a sarcinilor în rândul adolescentelor ș.a.Ca urmare a accesării facile a serviciilor de sprijin de către toate categoriile de persoane care au un rol parental, inclusiv de către cei din grupuri vulnerabile, care se confruntă cu provocări mai mari, aceștia se vor simți mai încrezători în capacitatea lor de a avea grijă de copii, știind că pot beneficia de ajutor atunci când au nevoie. De asemenea, se preconizează reducerea considerabilă a potențialelor obstacole generate de situații critice, precum separarea/ divorțul, părăsirea domiciliului, abandonul școlar ș.a. Informarea părinților prin intermediul unor campanii de comunicare adresate publicului larg, prin difuzarea de informații despre parentalitate, etapele dezvoltării copilului, practici parentale ș.a., apelând la diferite resurse disponibile – TV, jurnale, broșuri, site-uri Internet, aplicații Smartphone – are efecte pozitive asupra comportamentelor acestora față de copii.Pentru unele categorii de părinți în situație de risc, vulnerabile sau defavorizate, este necesară o intervenție specializată în cadrul unor comunități de învățare în care cursanții aparțin unor grupuri cu caracteristici socio-economice și culturale similare. … 25.Atingerea obiectivelor programelor pentru informare, consiliere și asistență parentală, vizând conștientizarea poziției pe care o ocupă părintele în relația cu copilul și natura acestei relații vor avea un impact pozitiv în devenirea copiilor ca adulți.Un alt rezultat estimat va fi acela al implicării directe a părinților în scăderea absenteismului școlar, fapt ce va avea ca finalitate o creștere a participării și, implicit, o scădere semnificativă a analfabetismului-funcțional, o pregătire profesională mult mai bună a absolvenților diferitelor niveluri de studii. Prin urmare, se anticipează impactul pozitiv pe care îl vor avea acești absolvenți prin accesul pe piața muncii și în integrarea ulterioară în societate. … 26.Stilurile parentale bazate pe o abordare proactivă, deschidere față de nevoile copilului și pe cerințe pozitive vor avea un efect benefic asupra dezvoltării inteligenței emoționale la copii. Este de preferat utilizarea disciplinei pozitive în detrimentul celei punitive. Un stil parental pozitiv este bazat pe empatie, afecțiune, stimă de sine, non-violență și presupune practici parentale, care pot fi învățate și exersate de către părinți, îmbinându-se inteligent afecțiunea și impunerea de limite, astfel încât copiii și adolescenții să crească simțindu-se protejați, iubiți, acceptați și capabili de performanțe. Un comportament parental pozitiv, acompaniat de un control al regulilor stabilite de comun acord cu copilul și respectul reciproc asumat și împărtășit, este asociat cu rezultate pozitive asupra dezvoltării acestuia, asupra rezultatelor școlare, a stării de sănătate și a integrării Sociale adecvate. …  + 
Capitolul VIIIndicatori27.Principalii indicatori ai strategiei se asociază obiectivelor specifice.Indicatorii asociați măsurilor subsecvente Obiectivului specific 1 – Dezvoltarea unor abordări complementare și elaborarea cadrului legislativ-normativ necesare implementării de programe și servicii de susținere a părinților se referă la:● rapoarte de cercetare, studii tematice, analize de nevoi, sinteze, lucrări științifice;● instrumente de identificare a practicilor inovative;● colecție de practici inovative la nivel național și internațional de sprijinire a părinților;● metodologie și instrumente de identificare sistematică a nevoilor părinților;● raport analiză de nevoi;● ghiduri, manuale, resurse de învățare pentru susținerea părinților.Indicatorii asociați măsurilor subsecvente Obiectivului specific 2 – Dezvoltarea infrastructurii necesare susținerii parentale:● comitet interministerial/structuri funcționale;● mecanism de colaborare inter-instituțională la diferite niveluri teritoriale – central,județean, local;● strategii de dezvoltare regională și locală; planuri de dezvoltare; planuri de management;● spații și dotări noi;● platformă online funcțională;● rețea națională pentru sprijinul părinților.Indicatorii asociați măsurilor subsecvente Obiectivului specific 3 – Asigurarea resursei umane calificate care realizează informarea, consilierea, asistența și sprijinul părinților se referă la:● module tematice introduse în programele de licență;● ghid pentru mentorat didactic;● module de formare privind susținerea părinților;● rețele de networking și website-uri.Indicatorii asociați măsurilor subsecvente Obiectivului specific 4 – Dezvoltarea de programe și servicii de educație și susținere parentală de calitate, integrate și accesibile se referă la:● conferințe/dezbateri/seminarii/mese rotunde;● campanii de promovare și de prevenție;● resurse educaționale deschise postate pe platforma on-line și pe site-uri de referință;● rapoarte la nivel județean privind acțiunile de instruire organizate;● bază de date funcțională;● procedură de colectare a datelor;● rapoarte de monitorizare și evaluare realizate cuprinzând recomandări privind măsuri viitoare. … 28.Pentru monitorizarea și evaluarea măsurilor prevăzute în Planul de acțiune, se pot utiliza și alți indicatori care se referă la:● evenimente științifice/conferințe dedicate tematicii de susținere parentală;● proiecte de cercetare privind susținerea parentală;● acte normative elaborate și aprobate;● protocoale de colaborare;● 41 UJSS – Unități Județene de Sprijin și Super-vizare funcționale recrutând experți din cadrul AJPIS, DGASPC, DSP, CJRAE/CMBRAE utilizând rezultatele proiectului POCU 122607;● 2.000 ECI operaționale, înființate prin dispoziția conducătorului UAT, coordonate de 41 de UJSS;● parteneriate/convenții încheiate;● creșe și grădinițe noi;● profesori/consilieri școlari/manageri formați;● asistenți maternali beneficiari ai unor programe de formare continuă/nr. total asistenți maternali;● participanți la activitățile organizate/campaniile de promovare/prevenție;● părinți și viitori părinți implicați în programe de formare;● entități implicate în susținerea parentală;● resurse/servicii oferite părinților cu copii cu dizabilități/CES;● spații de întâlnire/locuri de primire;● mame și gravide minore sprijinite;● beneficiari care provin dintr-un context de migrațiune sau din grupuri cu risc ridicat;● programe/proiecte de susținere parentală. …  + 
Capitolul VIIIProceduri de monitorizare și evaluare29.Monitorizarea și evaluarea strategiei se vor desfășura potrivit art. 17–23 din Regulamentul privind procedurile de elaborare, monitorizare și evaluare a politicilor publice la nivel central, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 775/2005, cu modificările și completările ulterioare, și respectiv art. 13–15 din Metodologia de elaborare, implementare, monitorizare, evaluare și actualizare a strategiilor guvernamentale aprobată prin H.G. nr. 379/2022. … 30.Implementarea și îmbunătățirea continuă a Planului de acțiune asigură îndeplinirea obiectivelor specifice prin utilizarea ciclului PDCA/PDSA. Acest instrument permite adaptarea măsurilor, conducând la eficiență și succes.Managementul structurilor responsabile pentru aplicarea Strategiei este Managementul Bazat pe Rezultate MBR, definit ca "management prin care toți actorii, contribuind direct sau indirect pentru a obține un set de rezultate, se asigură că procesele, produsele lor și serviciile contribuie la rezultatele dorite și că utilizează informații și dovezi pentru a fundamenta deciziile."*34*34 https://unsdg.un.org/sites/default/files/UNDG-RBM-Handbook-2012.pdf … 31.Monitorizarea se desfășoară în timpul implementării Strategiei, urmărindu-se stabilirea gradului de realizare a obiectivelor propuse. Activitatea de monitorizare va consta în colectarea și analiza de date despre stadiul implementării, precum și raportarea privind progresele intermediare și evoluția indicatorilor, urmărindu-se modificările instituționale și ale situației grupurilor-țintă vizate. Totodată, sunt evidențiate costurile implementării, respectarea termenelor și a conținutului activităților din Planul de acțiune, precum și eventualele întârzieri în realizarea activităților și cauzele care le-au generat. Principalul scop al procesului de monitorizare este reprezentat de culegerea de informații cu privire la modalitatea în care au fost obținute rezultatele implementării Strategiei și identificarea eventualelor devieri de la acțiunile și indicatorii stabiliți, pentru a lua măsuri remediale. Anual, fiecare minister partener va elabora un raport de monitorizare privind stadiul implementării SNSP. Un raport centralizat elaborat de Comitetul interministerial de coordonare va fi făcut public în al doilea trimestru al anului următor pentru anul precedent. … 32.Acțiunile structurilor responsabile pentru monitorizare și evaluare vor avea în vedere:● colectarea de informații și date, urmărirea evoluției valorilor indicatorilor, realizarea rapoartelor de monitorizare la nivel local/județean/central;● centralizarea rapoartelor de monitorizare, precum și analiza, agregarea, interpretarea și utilizarea datelor la nivel central pentru verificarea îndeplinirii țintelor asumate;● coordonarea și realizarea de rapoarte de evaluare a implementării SNSP la nivel central, coroborând, după caz, inclusiv analize, studii, cercetări în domeniu. … 33.Evaluarea intermediară a implementării Strategii se va desfășura în ultimul trimestru al anului 2027, raportul centralizat rezultat fiind făcut public în primul trimestru al anului 2028. Pe baza rezultatelor acestei evaluări intermediare va fi luată decizia cu privire la oportunitatea ajustării Planului de acțiune, astfel încât să poată fi upgradate măsurile propuse. Evaluarea finală se va realiza în trimestrul IV al anului 2030, raportul final fiind publicat în primul trimestru al anului 2031, evidențiind stadiul atingerii indicatorilor asumați de instituțiile centrale, în colaborare cu cele locale. … 34.Monitorizarea și evaluarea, ca procese distincte, dar complementare, se susțin reciproc, acoperind trei categorii: resurse, activități și rezultate. Monitorizarea și evaluarea se realizează pe diferite paliere, de către responsabilii desemnați la nivel instituțional, local, județean și național, utilizând instrumentele selectate, luând în considerare relevanța, oportunitatea și eficacitatea acestora, potrivit metodologiei de monitorizare și evaluare elaborate.În acest sens, vor fi urmărite variabile-cheie care indică gradul de realizare a obiectivelor propuse: i) direcția de acțiune; ii) denumirea și definiția indicatorului; iii) valoarea de referință și anul corespunzător acesteia; iv) termenul de realizare; v) frecvența colectării datelor și instituția responsabilă pentru colectarea acestora.Prin intermediul indicatorilor se monitorizează și se evaluează gradul de îndeplinire a obiectivelor planificate pe baza datelor statistice. Valorile indicatorilor se analizează în strânsă legătură cu rezultatele preconizate a fi obținute prin Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei. … 35.Evaluarea examinează întregul proces, pentru a determina efectele măsurilor implementate asupra sistemului, actorilor și beneficiarilor și conduce, de asemenea, la măsuri de îmbunătățire corective și la formularea de concluzii cu privire la eficiența măsurilor stabilite în Planul de acțiune. …  + 
Capitolul IXInstituții responsabile36.Ministerul Educației, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Ministerul Sănătății sunt partenere în implementarea prezentei Strategii. Aceste ministere vor asigura, la nivel central, coordonarea aplicării, monitorizarea și evaluarea măsurilor prevăzute în Planul de acțiune. … 37.Pentru a impune o viziune unitară și o abordare integrată, la nivel central, județean și local, în scopul implementării, monitorizării și evaluării SNSP, sunt necesare o structură de coordonare și un cadru organizatoric, cu stabilirea rolurilor și atribuțiilor specifice instituțiilor responsabile.Structura coordonatoare este Comitetul interministerial de coordonare (Comitetul) pentru implementarea SNSP, a cărui componență se va stabili prin ordin comun al celor patru ministere partenere.Structurile executive la nivel central, denumite Comisii ministeriale de implementare și monitorizare (Comisii ministeriale), organizate în cadrul fiecărei instituții din structura coordonatoare, își desfășoară activitatea în baza ordinului de ministru al fiecărui minister responsabil.Măsurile cuprinse în Planul de acțiune vor fi transpuse la nivel județean/local prin intermediul structurilor executive județene/locale, organizate ca departamente/ grupuri de lucru/echipe integrate de profesioniști, în scopul furnizării de servicii de susținere parentală cu componente sociale, educaționale și de sănătate la nivel județean/ local. … 38.Cadru organizatoric SNSP … 39.Comitetul interministerial de coordonareComitetul interministerial de coordonare își desfășoară activitatea pe baza Regulamentului de organizare și funcționare, pe care îl aprobă în prima reuniune. Comitetul este format din reprezentanți ai ministerelor partenere, ME, MFTEȘ, MS, MMSS, la nivel de secretar de stat și la nivel tehnic, desemnați în acest sens. Conducerea Comitetului va fi asigurată de către Secretarul de stat, reprezentant al Ministerului Educației.Secretariatul acestuia va fi asigurat de persoane abilitate în centralizarea datelor, monitorizarea și evaluarea periodică a gradului de îndeplinire a măsurilor, precum și în comunicarea și colaborarea cu autoritățile naționalejudețene/ locale. În situația în care se impune cooptarea altor entități publice sau private, componența Comitetului se modifică în condițiile prevăzute în Regulamentul de organizare și funcționare.Comitetul interministerial de coordonare are ca atribuții principale:a.propune autorităților competente elaborarea de acte normative sau amendamente legislative în scopul implementării Strategiei', … b.adoptă decizii privind consultarea societății civile, modalități de implementare, monitorizare și evaluare a măsurilor din Planul de acțiune; … c.coordonează activitatea Comisiilor ministeriale, cu roluri și responsabilități complementare, identificând problemele de implementare și dezvoltând tehnici de eficientizare; … d.centralizează datele de la fiecare instituție responsabilă, analizează periodic evoluția gradului de îndeplinire a măsurilor stabilite și actualizează Planul de acțiune; … e.elaborează rapoarte periodice cu privire la îndeplinirea obiectivelor prevăzute în Planul de acțiune ș.a. … Procedura de adoptare a deciziilor Comitetului, convocarea, organizarea și desfășurarea ședințelor de lucru se stabilesc prin Regulamentul de organizare și funcționare a Comitetului. Ședințele Comitetului se pot desfășura online sau la sediul unuia dintre ministerele partenere.Cu scopul de a sprijini activitatea Comitetului, pe baza invitației președintelui Comitetului, și potrivit prevederilor Regulamentului de organizare și funcționare, la reuniunile Comitetului pot participa reprezentanți ai altor ministere, ai societății civile, comunității academice, federațiilor/ asociațiilor de părinți cu activitate relevantă la nivel național, altor organizații/asociații active în ceea ce privește susținerea parentală, precum și cadre didactice și experți independenți.
Componența Comitetului interministerial de coordonareÎn funcție de nevoi, Comitetul poate face propuneri ministerelor/ instituțiilor/ organizațiilor implicate pentru alocarea resurselor financiare, atât în faza de întocmire a bugetului consolidat, cât și cu ocazia rectificărilor bugetare, în funcție de stadiul de realizare a măsurilor. Comitetul va avea reuniuni cel puțin bianuale, pentru a analiza progresele rezultate din rapoartele de monitorizare și evaluare. … 40.Comisii ministeriale pentru implementarea și execuția acțiunilor specifice domeniilor de educație și sprijin parentalActivitatea Comitetului interministerial de coordonare va fi facilitată de către Comisiile ministeriale de implementare și monitorizare ca structuri executive la nivel central – ME, MFETEȘ, MMSS, MS – care vor duce la îndeplinire măsurile Planului de acțiune. Comisiile ministeriale vor include reprezentanți ai Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție ANPDCA și, respectiv ai Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități ANPDPD.Fiecare Comisie ministerială va fi formată din reprezentanți permanenți care vor include specialiști atât din ministerele respective cât și din unitățile/instituțiile care funcționează în subordonarea/coordonarea lor, precum și din reprezentanți invitați ai altor entități publice și private, ai mediului academic, federațiilor/asociațiilor de părinți cu activitate relevantă la nivel național/județean/local, ai societății civile, inclusiv ONG – uri cu programe derulate în domeniul susținerii parentale, care pot contribui la implementarea Planului de acțiune.Structura Comisiei ministerialeActivitatea fiecărei Comisii ministeriale va fi coordonată de către secretarul de stat care face parte din Comitetul interministerial de coordonare. Componența fiecărei Comisii ministeriale se aprobă prin ordin al conducătorului instituției partenere.Activitatea Comisiilor ministeriale urmărește realizarea obiectivelor specifice formulate în SNSP din următoarele perspective:I.Abordări teoretice – educaționale, sociologice, sociale – de susținere a parentalității; … II.Aspecte legislativ-normative, inclusiv standarde; … III.Infrastructură; … IV.Formarea resursei umane calificate; … V.Furnizare de servicii și programe de educație și susținere parentală; … VI.Monitorizarea și evaluarea serviciilor de educație și sprijin parental. …  … 41.Structurile executive organizate la nivel județean/local, pot cuprinde profesioniști din cadrul:– inspectoratelor școlare/inspectoratului școlar al Municipiului București (ISJ/ISMB); … – agențiile județene pentru plăți și inspecție socială/Agenția pentru plăți și inspecție socială a Municipiului București (AJPIS/APISMB); … – centrelor județene de resurse și asistență educațională/centrului municipiului București de resurse și asistență educațională (CJRAE/CMBRAE); … – agențiilor județene de plăți și inspecție socială/agenției de plăți și inspecție socială a Municipiului București (AJPIS/APISMB); … – direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului/Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București (DGASPC/DGASMB); … – direcțiilor de sănătate publică județene și a Municipiului București (DSPJ/ DSPMB); … – federațiilor/asociațiilor de părinți; … – organizațiilor neguvernamentale; … – structurilor autorităților admistrației publice locale ș.a. … Pentru atingerea obiectivelor Strategiei, vor fi furnizate Comitetului și Comisiilor ministeriale date/ informații cantitative și calitative și de către asociații, fundații, alte instituții și organizații cu atribuții conexe în ceea ce privește susținerea parentală.
Instituții responsabile SNSP- nivel central, județean și localProgramele și serviciile de susținere parentală se pot derula prin următoarele modalități, în funcție de analizele de nevoi realizate:– în unități/instituții educaționale, medicale, de asistență socială, alte instituții publice sau organizații non-guvernamentale, precum grădinițe, școli, servicii complementare de educație timpurie, centre de asistență psihopedagogică, direcții de protecție a copilului, centre comunitare integrate, maternități, secții de pediatrie, centre de recuperare destinate copiilor cu dizabilități, centre de zi, centre de plasament temporar, centre de sprijin pentru părinți, biblioteci, alte centre/structuri de îngrijire și protecție a copilului; … – on-line; la domiciliul familiilor. …  …  + 
Capitolul XImplicații bugetare și surse de finanțare + 
Secţiunea X.1Finanțări42.Realizarea măsurilor propuse se va face cu încadrarea în bugetul aprobat pe anul 2024, precum și în estimările pentru anii ulteriori cuprinse în Legea bugetului de stat pe anul 2024, nr. 421/2023. Implementarea SNSP poate consolida trecerea de la direcții de acțiune și măsuri de intervenție la cele de prevenire, ceea ce presupune costuri reduse în comparație cu cele ale unor măsuri de protecție sau de intervenție specializată. … 43.Punerea în aplicare a măsurilor din SNSP presupune antrenarea atât a unor resurse umane care oferă servicii – informare, formare, asistență, sprijin și consiliere a părinților – cât și a unor resurse materiale, implicând resurse financiare alocate din sursele identificate în Planul de acțiune în aceste scopuri.Unul din primele eforturi ale Comitetului interministerial de coordonare va trebui să fie dedicat estimărilor financiare asociate măsurilor propuse. Finanțarea se va realiza din surse diferite și sub diverse forme, în special alocări din surse UE, precum și de la bugetul național.Sursele de finanțare ale Strategiei sunt diverse: Programele Politicii de Coeziune 2021- 2027 -finanțare din fonduri externe nerambursabile în limita sumelor alocate și cu respectarea prevederilor și regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program – , finanțări SEE, bugetul de stat, bugete locale, fonduri proprii ale organizațiilor neguvernamentale și ale agenților economici, Planul Național de Redresare și Reziliență, finanțări rambursabile.În corelare cu obiectivele și cu țintele Proiectului România Educată, Programul Educație și Ocupare (PEO) va finanța, din pachetul financiar aferent Politicii de Coeziune 2021- 2027 – finanțare din fonduri externe nerambursabile în limita sumelor alocate și cu respectarea prevederilor și regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program -, intervenții și programe de informare, consiliere și asistență parentală pentru părinții copiilor din sistemul de învățământ preuniversitar, cu accent pe cei din grupurile cu risc ridicat. în cadrul proiectelor, vizând asigurarea unei educații de bază pentru toți copiii, unul dintre obiectivele urmărite este îmbunătățirea interacțiunii între toți actorii cheie ai ecosistemului școlar – elevi, cadre didactice, părinți, directori, inspectori, reprezentanți ai comunității ș.a.Se finanțează, conform PEO, activități variate în școli, inclusiv consiliere și orientare școlară, mediere, consiliere psihologică și alte forme de susținere parentală. De asemenea, intervențiile și activitățile de prevenire a problemelor întâmpinate de părinți în creșterea și educarea copiilor/adolescenților vor fi susținute de furnizorii de servicii parentale.Fondurile europene nerambursabile se vor aloca în limita sumelor prevăzute, cu respectarea prevederilor și regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul programelor. … 44.Acțiunea Diversificarea și flexibilizarea serviciilor de suport socio-educațional prin susținerea de acțiuni/măsuri strategice la nivel local pentru îmbunătățirea accesului copiilor cu vârste de la naștere la 6 ani la educația timpurie din cadrul Priorității 5 – îmbunătățirea participării copiilor la educația antepreșcolară și preșcolară a PEO, cu o alocare de 6,5 mil. euro, propune sprijinirea a 11. 108 de părinți/reprezentanți legali/tutori pentru a facilita integrarea copiilor în creșe și grădinițe. … 45.Pentru acțiunile aferente Priorității 6 – Prevenirea părăsirii timpurii a școlii și creșterea accesului și a participării grupurilor dezavantajate la educație a PEO, este prevăzută o alocare de 212,2 mil. euro. … 46.Acțiunea 8.f.2 Dezvoltarea de programe de informare și conștientizare pentru întreaga comunitate, de sprijin, consiliere și educație parentală, cu focalizare pe părinții copiilor provenind din grupuri vulnerabile din cadrul Priorității 8, Creșterea accesibilității, atractivității și calității învățământului profesional și tehnic a PEO, cu o alocare de 7,5 mil. euro, cuprinde activitatea Dezvoltarea de programe de informare și conștientizare pentru întreaga comunitate, de sprijin, consiliere și educație parentală, cu focalizare pe părinții copiilor provenind din grupuri vulnerabile.Acțiunea Dezvoltarea și extinderea serviciilor de consiliere – CJRAE/CMBRAE, inclusiv formarea personalului din centrele de consiliere, diriginți, pentru îmbunătățirea accesului informat la programe de educație și formare profesională din cadrul Priorității 8 – Creșterea accesibilității, atractivității și calității învățământului profesional și tehnic a PEO, cu o alocare de 1 mil. euro, cuprinde activitatea Campanii naționale de informare-conștientizare pentru întreaga societate cu privire la importanța educației, a oportunităților oferite de IPT, a rolului acesteia în dezvoltarea personală și profesională a individului și în dezvoltarea socială și economică. … 47.În cadrul Priorităților: 2. Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității – zona rurală; 4. Sprijinirea comunităților rurale fără acces sau cu acces limitat la serviciile sociale; 5. Reducerea disparităților dintre copiii la risc de sărăcie și/sau excluziune socială și ceilalți copii; 8. Servicii sociale și de suport acordate altor grupuri vulnerabile; 9. Inovare socială și 10. Ajutorarea persoanelor defavorizate ale Programul Incluziune Și Demnitate Socială (PIDS), se pot finanța acțiuni vizând părinții/părinții singuri/bunicii/aparținătorii copiilor vulnerabili din mediul rural, familiile cu copii din grupurile vulnerabile, elevii aparținând grupurilor cu risc ridicat, familiile monoparentale. Alocarea totală aferentă acestor priorități este de 2,2 mld. euro din FSE+ și 89,8 mil. euro din FEDR. … 48.Prin alocarea a 22,45 mil. de euro din Programul Național de Redresare și Reziliență se vor înființa, echipa și operaționaliza 90 servicii complementare pentru grupurile defavorizate, sprijinind astfel părinții pentru a facilita accesul și participarea la educația formală.Prin Componenta I3, Investiția 1. Crearea unei rețele de centre de zi pentru copiii expuși riscului de a fi separați de familie, din cadrul PNRR/2024/C13/ I1, se va aloca, pentru fiecare coordonator de reformă și/sau investiții 50,27 mil. euro pentru crearea a 150 de centre de zi și peste 4.500 de copii vor putea beneficia gratuit de masă caldă, servicii de igienă, sprijin în efectuarea temelor și consiliere psihologică din partea specialiștilor. … 49.Conform Planului Național de Acțiune pentru Implementarea " Garanției pentru Copii ", pentru măsura Derularea de campanii naționale pentru promovarea drepturilor copilului, respectiv a dreptului de participare, adresate copiilor, părinților și specialiștilor care lucrează cu copii, se propune, anual, alocarea a 3,337 mil. lei pentru derularea a patru campanii naționale care promovează drepturile copilului. în același timp, se vor aloca, 153,472 de mii de lei anual, până în 2030, pentru beneficiarii campaniilor naționale.Pentru măsura Includerea aspectelor referitoare la drepturile copiilor, inclusiv dreptul la participare, în programele de formare inițială a profesioniștilor care lucrează cu copiii (sănătate, protecția copilului, educație, ordine și siguranță publică) se propun 46,314 mii de lei anual, de la bugetul de stat, în vederea elaborării a patru module tematice: două module tematice în domeniul educație; un modul tematic în domeniul asistență socială și un modul tematic în domeniul ordine și siguranță publică.Pentru măsura Includerea aspectelor referitoare la drepturile copiilor, inclusiv dreptul la participare în programele de formare continuă destinate profesioniștilor care lucrează cu copiii (sănătate, protecția copilului, educație, justiție) se propun, anual, de la bugetul de stat 12,07 mii lei. Pentru-măsura-Organizarea de cursuri de educație parentală în localități și zone marginalizate sau dezvoltarea de centre de consiliere în cadrul cărora să fie oferite inclusiv cursuri de educație parentală se propun, anual, 448,185 de mii de lei, în vederea susținerii cursurilor de educație parentală din 900 de localități din zone marginalizate. Sursele de finanțare vizează fonduri nerambursabile. Pentru măsura Includerea în cursurile de educație parentală a informațiilor cu privire la utilizarea în siguranță a mediului virtual de către copii, este propusă de la bugetul de stat, suma de 90 de mii de lei.Prin Componenta 12 Sănătate Investiția 1. Dezvoltarea infrastructurii medicale prespitalicești, Investiția specifică: I1.4: Centre Comunitare Integrate – PNRR se vor construi/reabilita și dota 200 de centre comunitare integrate. Investiția are un buget total de 40,2 mil. euro fără TVA. Centrele comunitare integrate sunt spații unde își desfășoară activitatea personalul din asistența medicală comunitară împreună cu specialiștii din servicii de medicină de familie, servicii medicale de specialitate, servicii medicale oferite prin caravane medicale, activități de screening, precum și alte activități și în funcție de nevoile sociale și educaționale ale beneficiarilor și cu specialiștii din serviciile sociale, serviciile educaționale, dar și cu specialiștii altor servicii ale diferitelor instituții și/sau organizații neguvernamentale care pot contribui la soluționarea problemelor beneficiarilor.Susținerea/finanțarea părinților prin programele operaționale 2021-2027 nu este prezentată ca valoare în sine, ci din perspectiva susținerii copiilor, părinții reprezentând factori determinanți în accesarea și implementarea unor servicii/proiecte și programe pentru copii. …  + 
Secţiunea X.2Estimări bugetare50.Precizăm că instituțiile din sfera socială, medicală și educațională oferă prin activitățile curente o mare parte a serviciilor de sprijin pentru părinți – informare, consiliere, facilitare ș.a.. În consecință, estimările bugetare prezentate mai jos sunt legate de dezvoltarea suplimentară a serviciilor de susținere parentală-cursuri structurate de formare din aria educației adulților.Cu titlu de exemplu, estimările bugetare, pentru formarea unei rețele naționale în domeniul susținerii parentale, sunt următoarele*35:*35 Analiza de costuri fundamentată pe studii realizate de către UNICEF.1.Crearea unei rețele naționale de supervizori în susținere parentală, la nivelul fiecărui județ, precum și la nivelul municipiului București, câte doi supervizori în fiecare arie de realizare a activităților – 2 în CJRAE/inspectorate școlare, 2 în Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Drepturilor Copilului, 2 în Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București și 2 în Direcția de Sănătate Publică. Supervizorii din fiecare arie, educațională, socială și medicală, au rolul de a superviza și monitoriza toate cursurile de susținere parentală precum și alte forme de sprijin parental. + 
Tabel nr 2. Estimarea costurilor pentru formarea rețelei de supervizori

Notă: Supervizorii formați din fiecare instituție vor avea acces la platforma www.qie.ro pentru a monitoriza și superviza în timp real toate cursurile de susținere parentală desfășurate. Vor putea extrage rapoarte lunare referitoare la activitățile de susținere parentală în aria lor de competență și responsabilitate. Platforma oferă date pentru realizarea de rapoarte la nivel local, județean și național cu toate activitățile de susținere parentală desfășurate, situația rețelei de specialiști în educație, nevoile de formare, propuneri și sugestii din partea participanților etc.

 … 2.Crearea unei rețele naționale de formatori în susținere parentală, cu structuri la nivelul fiecărui județ, precum și la nivelul sectoarelor municipiului București, în măsură să realizeze programe de formare a specialiștilor/profesioniștilor la nivel local. + 
Tabel nr 3. Estimarea costurilor pentru formarea rețelei de formatori

Notă: Pentru a asigura costuri reduse, formarea poate fi de tip hibrid, prin organizarea cursurilor de formare teoretică pe platforma www.qie.ro și realizarea a două întâlniri față în față cu formatorii. Pe platforma www.qie.ro pot fi integrate toate modelele de susținere parentală care sunt funcționale la nivel național. … 3.Formarea unei rețele de specialiști/profesioniști în domeniul susținerii parentale la nivelul fiecărui județ/municipiului București; vor fi formați câte 2 specialiști/profesioniști/instituție, în primul an. + 
Tabel nr 4. Estimarea costurilor pentru formarea rețelei naționale specialiști/ profesioniști în domeniul susținerii parentale

Note:1)Cheltuielile cuprind formarea teoretică și practică a specialiștilor, mapa educatorului parental, mapa părintelui, cheltuielile pentru pauzele de cafea, supervizare și monitorizarea cursurilor. … 

2)Astfel, în primul an de implementare vor fi pregătiți 14.088 de specialiști în susținere parentală, care vor organiza în cadrul pregătirii practice câte un curs de susținere parentală, de câte 10 sesiuni, cu 10 părinți. Astfel, în primul an, vor beneficia de aceste servicii de sprijin un număr de 140.880 de părinți. …  … 4.Realizarea de cursuri de susținere parentală + 
Tabel nr. 5. Estimarea costurilor anuale pentru furnizarea cursurilor de susținere pentru părinți sau viitori părinți

Note:1)În calcul sunt luate câte două grupuri cu părinți pentru fiecare educator parental; … 

2)Cheltuielile cuprind costurile pentru mapa părintelui, ghidurile părintelui, formulare de înscriere, acorduri GDPR, pix, ecuson diploma de participare și cheltuielile pentru pauzele de cafea pentru cele 10 întâlniri cu același grup de părinți, management, monitorizare, raportare etc. … 3)Costurile sunt calculate începând cu al doilea an de implementare. …  … 5.Formarea și menținerea unei rețele de specialiști/profesioniști în domeniul susținerii parentale la nivelul fiecărui județ/municipiului București. + 
Tabel nr. 6. Estimarea costurilor anuale pentru formarea suplimentară a specialiștilor/profesioniștilor în domeniul susținerii parentale

Note:1)Pentru a asigura funcționarea rețelei naționale de specialiști/profesioniști în domeniul susținerii parentale se are în vedere posibila renunțare/ieșire din sistemul național a 20% dintre specialiști și formare anuală a 2.800 de noi specialiști. … 

2)Trebuie avut în vedere că aceștia vor oferi servicii de susținere parentală pentru un număr de 28.000 de părinți/viitori părinți în cadrul etapei de pregătire practică. …  + 
Tabel nr. 7. Estimarea costurilor pentru dezvoltarea componentei de susținere parentală pentru perioada 2024-2030

 + 
Tabel nr. 8. Costuri de referință

Notă: În analiza de costuri nu este luată în calcul plata suplimentară a supervizorilor și a specialiștilor/ profesioniști în domeniul susținerii parentale. Recompensarea acestora se poate face fie prin introducerea în norma de lucru a unui număr de ore pentru derularea acestor activități, fie prin recunoașterea acestei activități în calcularea unor gradații, salarii sau prime de merit.

 …  …  + 
Capitolul XIImplicații legislative50.Prezenta strategie propune o serie de măsuri care sunt în acord cu legislația în vigoare, dar care poate fi modificată/ completată, ca urmare a elaborării de studii și analize privind nevoile părinților, pentru realizarea unor programe/proiecte/acțiuni, cum ar fi:● înființarea unei rețele de interconectare a actorilor cu activitate relevantă în domeniul susținerii parentale – cercetători, specialiști, părinți experimentați ș.a.;● reabilitarea/extinderea spațiilor dedicate sprijinului părinților;● elaborarea unor metodologii de lucru/ ghiduri pentru părinți;● elaborarea unei metodologii de monitorizare și evaluare a serviciilor/programelor de educație și susținere parentală, incluzând obligativitatea raportării de către structurile executive locale a valorii indicatorilor stabiliți în Planul de acțiune;● elaborarea unor instrumente informatice de colectare a datelor statistice și de analiză a acestora/modelare statistică;● explicitarea rolurilor instituționale la nivel județean/MB pentru instituțiile responsabile din domeniul educațional, social și medical;● dezvoltarea de mecanisme financiare pentru susținerea parentală prin participarea autorităților locale/județene și naționale. … 51.Ministerele și instituțiile/ organizațiile implicate vor colabora în vederea elaborării documentelor reglatoare și vor opera modificări și completări, după caz, ale cadrului normativ, în acord cu rolurile asumate de fiecare în parte și cu domeniul de competență al fiecăruia. … 52.Implementarea strategiei se va face pe baza Planului de acțiune elaborat în acest sens, plan al cărui scop este de a propune măsuri care să conducă la atingerea obiectivului general și a obiectivelor specifice ale Strategiei naționale pentru susținerea părinților 2024-2030. Având în vedere necesitatea raportării permanente la evoluțiile din domeniul susținerii parentale, sunt incluse în Planul de acțiune detalii privind rezultatele așteptate, perioada de implementare, organismele responsabile, indicatorii de rezultat și sursele de finanțare pentru direcțiile de acțiune și măsurile stabilite. … 53.Planul de acțiune va fi revizuit anual și adoptat de către Comitetul interministerial de coordonare. … 54.Planul de acțiune este prevăzut în Anexa la Strategie și face parte integrantă din prezenta strategie. …  + 
ANEXĂla Strategie
Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale
pentru susținerea părinților 2024 – 2030 + 
Obiectiv specific I: Dezvoltarea unor abordări complementare și elaborarea cadrului legislativ-normativ necesare implementării de programe și servicii de susținere a părinților

*36 Finanțare din fonduri externe nerambursabile, în limita sumelor alocate și cu respectarea prevederilor și regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program*37 Finanțare din fonduri externe nerambursabile, în limita sumelor alocate și cu respectarea prevederilor și regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program

 + 
Obiectiv specific II: Dezvoltarea infrastructurii necesare susținerii parentale

*38 Finanțare din fonduri externe nerambursabile, în limita sumelor alocate și cu respectarea prevederilor și regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program*39 Finanțare din fonduri externe nerambursabile, în limita sumelor alocate și cu respectarea prevederilor și regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program*40 Finanțare din fonduri externe nerambursabile, în limita sumelor alocate și cu respectarea prevederilor și regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program*41 Finanțare din fonduri externe nerambursabile, în limita sumelor alocate și cu respectarea prevederilor și regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program*42 Finanțare din fonduri externe nerambursabile, în limita sumelor alocate și cu respectarea prevederilor și regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program*43 Finanțare din fonduri externe nerambursabile, în limita sumelor alocate și cu respectarea prevederilor și regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program*44 Finanțare din fonduri externe nerambursabile, în limita sumelor alocate și cu respectarea prevederilor și regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program

 + 
Obiectiv specific III: Asigurarea resursei umane calificate care realizează informarea, consilierea, asistența și sprijinul părinților

*45 Finanțare din fonduri externe nerambursabile, în limita sumelor alocate și cu respectarea prevederilor și regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program*46 Finanțare din fonduri externe nerambursabile, în limita sumelor alocate și cu respectarea prevederilor și regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program

 + 
Obiectivul specific IV: Dezvoltarea de programe și servicii de educație și susținere parentală de calitate, integrate și accesibile

*47 Finanțare din fonduri externe nerambursabile, în limita sumelor alocate și cu respectarea prevederilor și regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program*48 Finanțare din fonduri externe nerambursabile, în limita sumelor alocate și cu respectarea prevederilor și regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program*49 Finanțare din fonduri externe nerambursabile, în limita sumelor alocate și cu respectarea prevederilor și regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program*50 Finanțare din fonduri externe nerambursabile, în limita sumelor alocate și cu respectarea prevederilor și regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program*51 Finanțare din fonduri externe nerambursabile, în limita sumelor alocate și cu respectarea prevederilor și regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program*52 Idem*53 Finanțare din fonduri externe nerambursabile, în limita sumelor alocate și cu respectarea prevederilor și regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program*54 Finanțare din fonduri externe nerambursabile, în limita sumelor alocate și cu respectarea prevederilor și regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program*55 Finanțare din fonduri externe nerambursabile, în limita sumelor alocate și cu respectarea prevederilor și regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program*56 După finalizarea centrelor de zi, acestea pot să ofere consiliere părinților pe diverse problematici specifice.*57 Finanțare din fonduri externe nerambursabile, în limita sumelor alocate și cu respectarea prevederilor și regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program*58 Finanțare din fonduri externe nerambursabile, în limita sumelor alocate și cu respectarea prevederilor și regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program + 
Index de abrevieriAJPIS – Agențiile județene pentru plăți și inspecție socialăANPIS – Agenția Națională de Plăți și Inspecție SocialăAPISMB – Agenția pentru plăți și inspecție socială a Municipiului BucureștiANPDCA – Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și AdopțieANPDPD – Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu DizabilitățiCCD – Casele Corpului DidacticCDI – Centre de documentare și informareCGMB – Consiliul General al Municipiului BucureștiCJ – Consilii JudețeneCJRAE/ CMBRAE – Centre Județene de Resurse și Asistență Educațională/ Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență EducaționalăCNPEE – Centrul Național de Politici și Evaluare în EducațieCRP – Centre de resurse pentru părințiDPPD – Departamente pentru Pregătirea Personalului DidacticDGASPC – Direcții Generale de Asistență Socială și Protecția CopiluluiDSPJ/ DSPMB – Direcțiile de sănătate publică județene/ Direcția de sănătate publică a Municipiului BucureștiECDL – European Computer Driving LicenseECI – Echipe Comunitare IntegrateIETC – îngrijirea și Educația Timpurie a CopiluluiINS – Institutul Național de StatisticăINSP – Institutul Național de Sănătate PublicăMAI – Ministerul Afacerilor InterneMB – Municipiul BucureștiMC – Ministerul CulturiiMDLPA – Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și AdministrațieiME – Ministerul EducațieiMF – Ministerul FinanțelorMFTEȘ – Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de ȘanseMMSS – Ministerul Muncii și Solidarității SocialeMS – Ministerul SănătățiiODD – Obiective de Dezvoltare DurabilăONG – Organizație/Organizații NonguvernamentalePDCA/ PDSA – Plan – Do – Check – Act/ Plan – Do – Study – ActPE – Parlamentul EuropeanPEO – Programul Educație și OcuparePIDS – Programul Incluziune și Demnitate SocialăPIPP – Profesori pentru învățământul primar și preșcolarPMB – Primăria Municipiului BucureștiPNRR – Planul Național de Redresare și ReziliențăRED – Resurse Educaționale DeschiseSEE – Spațiul Economic EuropeanSIIIR – Sistemul Informatic Informatizat al învățământului din RomâniaSNSP – Strategia națională pentru susținerea părințilorUAT – Unități Administrativ-TeritorialeUIP – Unități de învățământ PreuniversitarUJSS – Unități județene de sprijin și supervizare.–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește