STRATEGIA NAŢIONALĂ din 24 octombrie 2007

privind aderarea la spaţiul Schengen



LISTA DE ABREVIERI

PREFAŢĂIntegrarea europeană a reprezentat în decursul ultimilor ani preocuparea primordială a tuturor ministerelor şi celorlalte instituţii ale administraţiei din România.La 13 aprilie 2005, România a primit avizul conform al Parlamentului European, iar semnarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană a avut loc la 25 aprilie 2005, la Luxemburg. Conform calendarului stabilit, România a aderat la UE la 1 ianuarie 2007.Odată cu dobândirea calităţii de membru cu drepturi depline al UE, la 1 ianuarie 2007, România a intrat într-o nouă etapă, care presupune pregătirea şi adoptarea măsurilor necesare eliminării controalelor la frontierele interne, în vederea aderării ulterioare la spaţiul Schengen.România s-a pregătit sistematic pentru aderarea la spaţiul Schengen în paralel cu derularea activităţilor care au vizat integrarea în UE. Acţiunile în acest domeniu au urmat cursul stabilit de PAS, document revizuit anual şi aprobat de Guvernul României.Începând cu 1 ianuarie 2007, data aderării la UE, România aplică prevederile acquis-ului Schengen din categoria I. Categoria a II-a a acquis-ului Schengen va fi implementată din momentul eliminării controalelor la frontierele interne, pe baza unei decizii a Consiliului UE.În acest context se impune stabilirea unor coordonate clare cu privire la obiectivele şi măsurile avute în vedere de ţara noastră pentru îndeplinirea acestui deziderat.Strategia naţională privind aderarea la spaţiul Schengen, denumită în continuare Strategia naţională, conţine direcţiile de acţiune pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor şi acţiunilor specifice instituţiilor şi organismelor abilitate ale statului român, în vederea aderării la spaţiul Schengen, în calendarul propus.Scopul prezentului document este realizarea cadrului general necesar abordării unitare şi coerente a obiectivului referitor la aderarea la spaţiul Schengen, precum şi conjugarea eforturilor instituţiilor cu atribuţii în domeniu.Strategia naţională urmăreşte identificarea, programarea şi realizarea corelată a acţiunilor la nivel naţional, pentru asigurarea măsurilor premergătoare aderării la spaţiul Schengen, precum şi crearea premiselor unei armonizări consecvente şi coerente prin utilizarea unitară a resurselor avute la dispoziţie pentru acest demers.Strategia naţională prezintă, într-o primă etapă, elementele procedurale şi mecanismele care stau la baza procesului de evaluare Schengen, proces care are ca finalitate decizia Consiliului UE privind eliminarea controalelor la frontierele interne. În continuare sunt prezentaţi paşii făcuţi de România pentru pregătirea aderării la spaţiul Schengen şi etapele pe care trebuie să le parcurgă România pentru aderarea la spaţiul Schengen (anexa nr. 1).Un alt capitol al Strategiei naţionale este dedicat măsurilor avute în vedere de România pentru aderarea la spaţiul Schengen. Obiectivele circumscrise fiecărui domeniu legat de cooperarea Schengen sunt detaliate în PAS, document revizuit anual, care reprezintă instrumentul de implementare a Strategiei naţionale.Resursele financiare disponibile pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite sunt de asemenea evidenţiate.Coordonarea acţiunilor întreprinse pentru realizarea obiectivelor Strategiei naţionale se realizează de către Comisia naţională de autoevaluare Schengen, denumită în continuare Comisia naţională, organism care are rolul de a coordona, a promova şi a reprezenta politicile şi acţiunile de analiză, dezvoltare în domeniul implementării acquis-ului Schengen.Evaluarea şi monitorizarea stadiului îndeplinirii măsurilor asumate de autorităţile române în vederea îndeplinirii obiectivului referitor la aderarea la spaţiul Schengen se realizează de către DGAERI din cadrul MIRA şi implică evaluarea şi monitorizarea implementării acquis-ului Schengen, a obiectivelor asumate în PAS, precum şi îndeplinirea recomandărilor şi a celor mai bune practici din Catalogul Schengen.DGAERI va elabora rapoarte cu privire la stadiul îndeplinirii obiectivelor asumate, care vor fi prezentate spre analiză şi decizie Comisiei naţionale.Schema relaţională a instituţiilor implicate în procesul de coordonare, implementare şi evaluare a Strategiei naţionale privind aderarea la spaţiul Schengen este prezentată în anexa nr. 2.În ceea ce priveşte perioada de implementare a Strategiei naţionale, autorităţile române au în vedere termenele stabilite în PAS. Conform angajamentelor asumate de autorităţile responsabile prin PAS, implementarea măsurilor tehnice, administrative şi legislative necesare îndeplinirii complete a acquis-ului Schengen se va realiza până în anul 2010. + 
Capitolul IDispoziţii generale + 
Secţiunea 1Obiectivul Strategiei naţionale(1) Obiectivul Strategiei naţionale este stabilirea direcţiilor de acţiune pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor şi acţiunilor specifice instituţiilor şi organismelor abilitate ale statului român în vederea aderării la spaţiul Schengen. … (2) Strategia naţională conţine direcţiile de acţiune şi programele generale pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor, activităţilor şi acţiunilor specifice instituţiilor şi organismelor abilitate ale statului român, în vederea aderării la spaţiul Schengen, în calendarul propus. … (3) Scopul prezentului document este realizarea cadrului general necesar abordării unitare şi coerente a obiectivului referitor la aderarea la spaţiul Schengen, precum şi conjugarea eforturilor instituţiilor cu atribuţii în domeniu. Strategia naţională urmăreşte identificarea, programarea şi realizarea corelată a acţiunilor avute în vedere la nivel naţional, pentru asigurarea măsurilor premergătoare aderării la spaţiul Schengen, precum şi crearea premiselor unei armonizări consecvente şi coerenţe sporite în utilizarea unitară a resurselor avute la dispoziţie pentru acest demers. … (4) Strategia naţională creează cadrul general necesar abordării unitare şi coerente a obiectivului referitor la aderarea la spaţiul Schengen şi identifică acţiunile avute în vedere la nivel naţional pentru asigurarea măsurilor premergătoare aderării la spaţiul Schengen. … (5) Pregătirile pentru aderarea la spaţiul Schengen reprezintă un complex de măsuri care trebuie să fie adoptate şi implementate în mod coordonat, unitar şi planificat de către instituţiile/structurile cu responsabilităţi în domeniu. …  + 
Secţiunea A 2-AContextul actual2.1. Procesul de evaluare Schengen(6) Potrivit art. 8 din Protocolul privind integrarea acquis-ului Schengen în cadrul Uniunii Europene, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană şi la Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, denumit în continuare Protocolul Schengen, România trebuie să accepte în totalitate acquis-ul Schengen. … (7) Există două categorii de prevederi ale acquis-ului Schengen: … 1. prevederi care nu sunt legate de ridicarea controalelor la frontierele interne – categoria I, etapa preaderare la spaţiul Schengen;2. prevederi direct legate de ridicarea controalelor la frontierele interne – categoria a II-a, etapa postaderare la spaţiul Schengen.(8) Prevederile din cea de-a doua categorie trebuie implementate şi aplicate simultan cu ridicarea controalelor la frontierele interne şi sunt supuse procesului de evaluare Schengen. În acest context România trebuie să îşi demonstreze capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din acquis-ul Schengen într-o manieră corectă, uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei decizii unanime a Consiliului UE. … 2.2. Implementarea şi aplicarea prevederilor din categoria I(9) România implementează prevederile din prima categorie începând cu data aderării la UE, în procesul de preaderare la spaţiul Schengen. Implementarea şi monitorizarea prevederilor din această categorie au făcut parte din procesul de pregătire pentru aderarea la UE. … 2.3. Procesul de evaluare anterior implementării şi aplicării prevederilor din categoria a II-a(10) Implementarea şi aplicarea prevederilor din categoria a II-a presupun ca toate precondiţiile legislative, operative şi tehnice să fie îndeplinite, în special cerinţele referitoare la accesul la Sistemul informatic Schengen de generaţia a II-a şi la un control eficient la frontierele externe. În acest context România trebuie să ţină cont inclusiv de recomandările şi de cele mai bune practici reliefate în cadrul evaluărilor Schengen care se derulează în alte state membre ale UE. … (11) Procesul de evaluare constă în verificarea îndeplinirii tuturor condiţiilor necesare implementării depline a acquis-ului Schengen. Acest lucru presupune că România trebuie să-şi demonstreze capacitatea de a îndeplini cerinţele acquis-ului Schengen într-o manieră uniformă, corectă, consistentă şi eficientă. Evaluarea Schengen este în responsabilitatea Grupului de evaluare Schengen din cadrul Consiliului UE. … (12) Prima parte a procesului de evaluare constă în completarea unui chestionar extins, care va fi remis României. Acest chestionar va conţine întrebări detaliate despre toate aspectele relevante pentru implementarea şi aplicarea prevederilor categoriei a II-a. Răspunsurile la acest chestionar vor fi analizate atent de către echipa de evaluare, pentru a permite Consiliului UE să analizeze capacitatea României de a aplica prevederile categoriei a II-a. … (13) În momentul în care au fost obţinute suficiente informaţii, vor fi demarate vizite de evaluare, pentru verificarea în teren a pregătirilor. … (14) După finalizarea acestor vizite va fi redactat un raport care va analiza stadiul de pregătire a României pentru aplicarea prevederilor categoriei a II-a. Acest raport poate include recomandări pentru corectarea sau îmbunătăţirea aspectelor mai puţin satisfăcătoare. De asemenea, pot fi efectuate vizite suplimentare, după trecerea unei perioade de timp, pentru a verifica remedierea eventualelor aspecte negative. … (15) Raportul final al Grupului de evaluare Schengen va fi prezentat Consiliului UE, care va adopta decizia necesară prin care va autoriza aplicarea prevederilor categoriei a II-a la data/datele pe care o/le consideră adecvată/adecvate. … 2.4. Dispoziţiile tratatului de aderare(16) Art. 4 alin. (1) şi (2) din Actul privind condiţiile de aderare a Republicii Bulgaria şi a României şi adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană, ce constituie parte integrantă a Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr. 157/2005, face distincţia dintre prevederile care nu sunt legate de ridicarea controalelor la frontierele interne ale statelor membre, aplicabile în România de la data aderării, şi prevederile direct legate de ridicarea controalelor la frontierele interne ale statelor membre, care se aplică numai în temeiul unei decizii adoptate de Consiliul UE în acest sens. … (17) De asemenea, Actul privind condiţiile de aderare a Republicii Bulgaria şi a României şi adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană face referire la procesul de evaluare Schengen, care va verifica, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile în materie, îndeplinirea condiţiilor necesare aplicării tuturor părţilor în cauză din acquis: … "(1) Dispoziţiile acquis-ului Schengen care au fost integrate în cadrul Uniunii Europene prin protocolul anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană şi la Tratatul de instituire a Comunităţii Europene […] şi actele care se întemeiază pe acestea sau care sunt conexe acestuia, enumerate în anexa II, precum şi orice alte acte noi de acest fel care ar putea fi adoptate înainte de data aderării, sunt obligatorii şi se aplică în Bulgaria şi România de la data aderării.(2) Dispoziţiile acquis-ului Schengen care au fost integrate în cadrul Uniunii Europene şi actele care se întemeiază pe acestea sau care sunt conexe acestuia şi care nu sunt prevăzute la alin. (1), deşi sunt obligatorii pentru România de la data aderării, se aplică pe teritoriul fiecăruia dintre aceste state membre numai în temeiul unei decizii europene adoptate de Consiliu în acest sens, după verificarea, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile în materie, a îndeplinirii pe teritoriul respectivului stat a condiţiilor necesare aplicării tuturor părţilor în cauză din acquis." …  + 
Capitolul IIPregătirile României pentru aderarea la spaţiul Schengen(18) Pregătirile pentru atingerea acestui deziderat au demarat, sub coordonarea MIRA, în paralel cu lansarea procesului de negociere pe Capitolul 24 – "Justiţie şi afaceri interne" şi au inclus activităţi de redactare a unor documente strategice, de construcţie instituţională, de implementare a prevederilor din categoria I şi de monitorizare a angajamentelor asumate. …  + 
Secţiunea 1Documente strategice(19) În contextul negocierilor privind Capitolul 24 – "Justiţie şi afaceri interne", statele membre ale UE au solicitat ţărilor candidate, inclusiv România, prezentarea unui plan de acţiune pentru aplicarea criteriilor preliminare participării la spaţiul Schengen. … (20) La 30 noiembrie 2001, Guvernul României a transmis Conferinţei pentru aderare "România – Uniunea Europeană" Documentul de poziţie pe Capitolul 24 – Justiţie şi afaceri interne, care a avut ca anexă PAS. Documentul de poziţie a prezentat stadiul la acea dată şi măsurile avute în vedere a fi adoptate, precum şi poziţia faţă de acquis-ul comunitar, în următoarele domenii: supravegherea şi controlul frontierelor externe, politica de vize, cooperarea poliţienească, droguri, cooperarea judiciară în materie penală, extrădare, arme de foc şi muniţii, SIS, protecţia datelor cu caracter personal. Acquis-ul Schengen a fost acceptat în totalitate şi nu au fost solicitate perioade de tranziţie sau derogări. … (21) Scopul PAS este identificarea şi prioritizarea acţiunilor care urmează să fie adoptate pentru îndeplinirea precondiţiilor pentru implementarea completă a acquis-ului Schengen, cât de curând posibil, precum şi implementarea graduală a acestuia, în funcţie de calendarul de aderare la spaţiul Schengen. PAS va fi monitorizat şi actualizat anual, astfel încât România să îndeplinească criteriile pentru aplicarea Convenţiei de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 dintre guvernele statelor Uniunii Economice Benelux, Republicii Federale Germania şi Republicii Franceze privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune, adoptată la Schengen la 19 iunie 1990, denumită în continuare Convenţia Schengen. … (22) Structura PAS urmăreşte modelul recomandat de Comisia Europeană. Fiecare secţiune indică acquis-ul Schengen relevant, descrie situaţia actuală, precum şi măsurile legislative, instituţionale, administrative şi tehnice prevăzute pentru adoptarea şi implementarea acquis-ului relevant. Un calendar cu termene precise este prezentat pentru măsurile avute în vedere. De asemenea, sunt indicate instituţii responsabile pentru implementarea acestor măsuri. … (23) PAS marchează distincţia clară dintre momentul aderării României la UE şi momentul aderării la Convenţia Schengen. Planificarea procesului de implementare a Convenţiei Schengen este realizată printr-o abordare în două etape, care acoperă atât perioada de preaderare la UE, cât şi perioada care urmează aderării la UE şi se situează înaintea momentului ridicării controalelor la frontierele interne, de la care România va avea calitatea de membru Schengen. … (24) Anual se prezintă Guvernului României şi Comisiei Europene un raport referitor la stadiul îndeplinirii angajamentelor asumate în PAS. …  + 
Secţiunea A 2-AInstituţii(25) Coordonarea chestiunilor legate de cooperarea în context Schengen se realizează de Comisia naţională, organism înfiinţat prin Hotărârea Guvernului nr. 882/2006 privind constituirea Comisiei naţionale de autoevaluare Schengen. … (26) Acest organism creează condiţii manageriale şi de execuţie pentru ca instituţiile româneşti cu responsabilităţi în domeniul Schengen să definească şi să fundamenteze o acţiune proactivă în raport cu cerinţele aderării la Acordul Schengen şi la Convenţia Schengen şi, ulterior, în activitatea de susţinere a intereselor României la adoptarea deciziilor politice, legislative şi financiare în cadrul UE. … (27) Comisia naţională informează periodic Guvernul şi Consiliul interministerial pentru afaceri interne şi justiţie asupra activităţii desfăşurate şi a măsurilor dispuse. … (28) Schema relaţională a instituţiilor implicate în procesul de coordonare, implementare şi evaluare a Strategiei naţionale privind aderarea la spaţiul Schengen este prevăzută în anexa nr. 2. …  + 
Capitolul IIIMăsurile avute în vedere pentru ducerea la îndeplinire a obiectivelor stabilite(29) Îndeplinirea obiectivului legat de eliminarea controalelor la frontierele interne şi de aderarea la spaţiul Schengen presupune implementarea unui complex de măsuri care vizează: … a) adoptarea şi implementarea acquis-ului Schengen; … b) construcţia instituţională; … c) componenta de investiţii, achiziţii de mijloace tehnice, echipamente şi sisteme specializate, precum şi pregătirea adecvată a personalului care va fi implicat în acest demers. … (30) De asemenea, se va avea în vedere asigurarea implementării bunelor practici şi recomandărilor elaborate la nivel european, aşa cum sunt acestea prevăzute în cataloagele Schengen. … (31) Măsurile avute în vedere pentru îndeplinirea obiectivelor circumscrise fiecărui domeniu legat de cooperarea Schengen sunt detaliate în PAS, document revizuit anual, care reprezintă planul de implementare a Strategiei naţionale. …  + 
Secţiunea 1Adoptarea şi implementarea acquis-ului Schengen(32) Acquis-ul Schengen a fost acceptat în totalitate şi nu au fost solicitate perioade de tranziţie sau derogări. … (33) Documentele de referinţă privind adoptarea şi implementarea acquis-ului Schengen de către autorităţile române au avut în permanenţă în vedere şi au marcat clar distincţia dintre momentul aderării României la UE şi momentul aderării la Convenţia Schengen. … (34) Planificarea procesului de implementare a prevederilor acquis-ului Schengen a fost realizată printr-o abordare în două etape, în funcţie de prevederile acquis-ului Schengen care aparţin categoriei I şi cele care aparţin categoriei a II-a. În continuare, eforturile autorităţilor române din punctul de vedere al adoptării şi implementării acquis-ului Schengen se vor axa pe aceeaşi abordare duală. … (35) Principalele măsuri avute în vedere, în funcţie de fiecare domeniu al cooperării Schengen, sunt: … A. Politica de vize1. Modificarea legislaţiei în sensul introducerii formatului uniform pe care se aplică viza emisă persoanelor deţinătoare de documente de călătorie nerecunoscute de către România2. Amendarea legislaţiei cu privire la regimul străinilor, în sensul introducerii conceptului de viză uniformă care este valabil pe teritoriul Schengen (aplicabil după aderarea la spaţiul Schengen)3. Implementarea deplină a prevederilor Instrucţiunilor consulare comune4. Modificarea adecvată a legislaţiei privind regimul străinilor în România, în vederea instituirii obligativităţii ca la solicitarea vizei străinii să posede o asigurare medicală care să acopere orice costuri legate de repatriere din motive medicale, asistenţă medicală ori de urgenţă şi/sau tratament de urgenţă în spital (Decizia Consiliului 2004/17/CE )5. Introducerea în legislaţia română privind regimul străinilor a noţiunii de viză uniformă cu valabilitate teritorială limitată6. Modificarea legislaţiei privind regimul străinilor, în sensul în care România să poată emite vize pentru un stat Schengen şi, de asemenea, să fie introduse prevederi care să permită unui stat Schengen să emită vize în numele României, în condiţiile prevăzute de acquis7. Introducerea taxelor de viză conforme cu acquis-ul Schengen8. Modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 24/1992 privind stabilirea serviciilor consulare şi a taxelor percepute pentru prestarea acestora, aprobată cu modificări prin Legea nr. 89/1993, cu modificările şi completările ulterioare9. Amendarea acordurilor cu o serie de state de pe Lista negativă a UE, în care se prevede eliberarea de vize în condiţii de gratuitateB. Migraţia1. Modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea armonizării sale cu art. 21 din Convenţia Schengen şi cu art. 5 din Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul frontierelor Schengen)2. Modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea introducerii prevederilor referitoare la consultarea părţii contractante care a semnalat un străin ca inadmisibil, în situaţia în care se intenţionează eliberarea unui permis de şedere acestuia, potrivit art. 25 din Convenţia SchengenC. Cooperarea poliţieneascăElaborarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2006 privind unele măsuri pentru facilitarea cooperării poliţieneşti internaţionale, aprobată prin Legea nr. 104/2007, pe componenta de cooperare în context SchengenD. Lupta împotriva drogurilorAdoptarea măsurilor necesare pentru a permite participarea experţilor români la Grupul de lucru permanent, stabilit conform prevederilor art. 70 din Convenţia SchengenE. SIS1. Elaborarea procedurilor naţionale şi internaţionale pentru operaţiunile efectuate în SIS, în conformitate cu procedurile prevăzute de Manualul SIRENE2. Semnarea protocoalelor de colaborare cu Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii în vederea colaborării operative cu aceste instituţii3. Demersuri privind semnarea de noi acorduri bilaterale privind cooperarea poliţienească internaţionalăF. Protecţia datelor cu caracter personalArmonizarea legislaţiei, a reglementărilor şi practicilor cu acquis-ul Schengen din domeniul protecţiei datelor cu caracter personal + 
Secţiunea A 2-AConstrucţia instituţională şi investiţii, achiziţii de mijloace tehnice, echipamente şi sisteme specializate(36) Principalele măsuri avute în vedere, în funcţie de fiecare domeniu al cooperării Schengen, sunt: … A. Controlul frontierelor1. Implementarea procedurilor de control al traficului în vederea asigurării fluidităţii traficului la viitoarea frontieră internă şi eliminării obstacolelor care restricţionează traficul rutier în punctele de trecere la viitoarea frontieră internă2. Monitorizarea şi evaluarea permanentă a stadiului acţiunilor prevăzute în documentele de implementare a Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2007-2010, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 324/2007, Planul de acţiune şi Planul unic multianual de investiţii pentru securitatea frontierei3. Implementarea Sistemului integrat de supraveghere şi control la Marea Neagră4. Realizarea condiţiilor tehnice necesare funcţionării sistemului de informaţii despre pasageri în aeroporturi5. Separarea eficientă a fluxurilor de pasageri intra şi extra Schengen în porturile şi aeroporturile internaţionaleB. Politica de vize1. Punerea în circulaţie a colantului uniform de viză2. Punerea în circulaţie a colantului Schengen3. Dotarea tuturor consulatelor clasificate de risc înalt cu echipamente de detectare a documentelor false şi falsificate, corespunzătoare diferitelor niveluri de risc, în conformitate cu acquis-ul în materie4. Implementarea componentei naţionale a VIS.C. Migraţia1. Implementarea totală a Sistemului informatic integrat privind managementul migraţiei, azilului şi vizelor2. Realizarea şi integrarea în sistemul informatic al Oficiului Român pentru Imigrări a unei biblioteci virtuale care să cuprindă specimene ale documentelor de identitate, călătorie şi stare civilă folosite de străini pe teritoriul României, inclusiv cu o descriere a elementelor de siguranţă ale acestora3. Implementarea unui proiect-pilot al sistemului pentru emiterea şi gestionarea noilor paşapoarte cu date biometrice4. Extinderea sistemului pentru emiterea şi gestionarea paşapoartelor cu date biometrice, pentru întreaga ţară5. Realizarea suportului tehnic pentru producerea, eliberarea şi utilizarea cărţii electronice de identitateD. Azilul1. Introducerea datelor biometrice în documentele de călătorie eliberate beneficiarilor unei forme de protecţie2. Finalizarea modulelor de aplicaţie ale Oficiului Român pentru ImigrăriE. Cooperarea poliţienească1. Înfiinţarea şi dezvoltarea componentei de cooperare poliţienească internaţională, în contextul prevederilor art. 39-46 din Convenţia Schengen, în cadrul Centrului de Cooperare Poliţienească InternaţionalăF. Cooperare judiciară1. Achiziţionarea aparaturii necesare pentru Curtea de Apel Bucureşti, precum şi dotarea celorlalte curţi de apel cu aparatura necesară pentru aplicarea dispoziţiilor referitoare la efectuarea audierilor prin videoconferinţă, cuprinse în Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, cu modificările şi completările ulterioare2. Pregătirea magistraţilor în cadrul seminariilor şi cursurilor. Programa de pregătire continuă pentru magistraţii implicaţi în programul de pregătire indicat în secţiunea privind cooperare judiciarăG. Lupta împotriva drogurilor1. Înfiinţarea unui registru central de investigaţii şi cercetare în domeniul drogurilor şi al infracţiunilor conexe, în care vor fi incluse toate operaţiunile derulate de orice instituţie cu atribuţii de aplicare a legii şi care să permită evidenţierea operaţiunilor aflate în derulare astfel încât să se stabilească corect priorităţile şi să se asigure coerenţă şi eficienţă în aplicarea legii2. Modernizarea şi/sau relocarea echipamentului operativ de control al birourilor vamale de la frontiera externă a UE, în conformitate cu evoluţiile fenomenului traficului de droguri în termeni de calitate/cantitate/rute3. Înfiinţarea laboratorului teritorial de analiză a drogurilor la ConstanţaH. Arme de foc şi muniţii1. Dezvoltarea instituţională a Registrului Naţional al Armelor conform prevederilor Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr. 389/2004 privind organizarea şi funcţionarea Registrului Naţional al Armelor, în vederea implementării sistemului de monitorizare a operaţiunilor cu arme conform exigenţelor Directivei Consiliului 91/477/CEE din 18 iunie 1991 privind controlul achiziţiei şi deţinerii de arme2. Dezvoltarea unui sistem informatic şi de comunicaţii necesar funcţionării Registrului Naţional al ArmelorI. SIS1. Înfiinţarea Centrului Naţional SIS2. Operaţionalizarea biroului SIRENE3. Activităţile legate de realizarea din punct de vedere tehnic şi administrativ a Biroului SIRENE – România4. Înfiinţarea Centrului multifuncţional de pregătire Schengen5. Modernizarea sistemelor informatice existente în cadrul MIRA6. Implementarea fazei-pilot a SINS compatibil cu Sistemul informatic Schengen de generaţia a II-a7. Extinderea pilotului la nivel naţional8. Interconectarea SINS la CS-SIS II; realizarea copiei tehnice a bazelor de date CS-SIS II; realizarea soluţiei de "Disaster Recovery" aferente SINS şi a componentei naţionale NS-SIS II9. Înfiinţarea bazelor de date privind obiectele căutate pentru a fi confiscate sau utilizate ca probe în materie penală (art. 100 din Convenţia Schengen), dacă nu există în sistemele informatice, compatibilizarea cu formatul Schengen şi interconectarea acestora, precum şi a celor referitoare la persoane şi autovehicule, în vederea supravegherii discrete sau a controalelor specifice (art. 99 din Convenţia Schengen). Conversia tuturor datelor care vor fi translatate în SINS10. Dezvoltarea infrastructurii tehnice şi de comunicaţii pentru accesul autorităţilor competente la bazele de date mai sus menţionate (art. 101 din Convenţia Schengen)11. Extinderea implementării sistemului "TETRA" la nivelul întregului teritoriu.12. Modernizarea sistemului informatic al Oficiului Român pentru Imigrări corelat cu Sistemul informatic Schengen de generaţia a II-a şi VIS13. Extinderea PKI la nivelul sistemelor informatice sectoriale din cadrul MIRAJ. VIS1. Elaborarea şi aprobarea cadrului juridic pentru crearea şi funcţionarea sistemului naţional de informare privind vizele2. Elaborarea şi adoptarea proiectului tehnic pentru componenta naţională a VIS3. Realizarea aplicaţiei informatice pentru componenta naţională a VIS, care să permită conectarea, stocarea şi transmiterea identificatorilor biometrici stabiliţi prin normele europene (amprente digitale, imagine facială)4. Dotarea Centrului Naţional de Vize şi a Oficiului Român pentru Imigrări cu echipamentele hardware şi aplicaţiile informatice necesare stocării, prelucrării şi transmiterii de date în cadrul componentei naţionale a VIS5. Amenajarea şi dotarea oficiilor consulare cu echipamentele necesare pentru funcţionarea în bune condiţii a componentei naţionale a VIS6. Conectarea la sistem şi dotarea cu echipamente corespunzătoare a punctelor de frontieră de pe viitoarea frontieră externă7. Conectarea la sistem şi dotarea altor agenţii cu echipamente, în funcţie de normele europene ce urmează a fi adoptate8. Interconectarea componentei naţionale a VIS cu reţeaua VIS a Comunităţii Europene + 
Secţiunea A 3-APregătirea adecvată a personalului care va fi implicat în procesul de aderare(37) În cadrul măsurilor de pregătire a aderării la spaţiul Schengen, soluţionarea aspectelor referitoare la asigurarea resurselor umane necesare şi la formarea profesională corespunzătoare a acestora reprezintă una dintre condiţiile esenţiale pentru succesul întregului proces. Mai mult decât atât, recomandările şi cele mai bune practici existente la nivel european impun elaborarea şi adoptarea unui concept clar şi integrat al pregătirii în domeniul Schengen. … (38) Instituţiile/structurile cu responsabilităţi Schengen posedă în prezent sisteme proprii de formare profesională, ceea ce rezolvă însă numai în parte problematica pregătirii personalului. … (39) Necesitatea unui efort comun, la nivel naţional, privind pregătirea personalului, precum şi posibilităţile instituţiilor/structurilor implicate în activităţile de integrare în spaţiul Schengen de a funcţiona în comun pentru îndeplinirea obiectivelor ce le revin pun problema constituirii unui sistem integrat de formare profesională. … (40) În vederea realizării acestui deziderat şi având în vedere recomandările şi cele mai bune practici existente la nivel european, Comisia naţională a aprobat, în şedinţa din data de 24 octombrie 2006, Concepţia integrată de pregătire a personalului instituţiilor/structurilor implicate în procesul de aderare a României la spaţiul Schengen. … (41) Scopul elaborării Concepţiei integrate de pregătire a personalului instituţiilor/structurilor implicate în procesul de aderare a României la spaţiul Schengen îl reprezintă realizarea cadrului general comun pentru formarea profesională iniţială şi continuă a personalului care îşi desfăşoară activitatea în domeniul Schengen. Obiectivele comune ale formării profesionale integrate în domeniul Schengen sunt următoarele: … a) cunoaşterea conţinutului documentelor strategice privind cooperarea Schengen; … b) asigurarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor necesare pentru dezvoltarea capacităţii personalului de cooperare în domeniul Schengen; … c) transmiterea informaţiilor privitoare la acquis-ul Schengen; … d) cunoaşterea procesului de evaluare Schengen; … e) pregătirea personalului pentru aplicarea procedurilor de lucru specifice; … f) asigurarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor de operare a tehnicii şi a materialelor destinate îndeplinirii atribuţiilor şi misiunilor în domeniul Schengen. … (42) Grupurile-ţintă pentru pregătirea privind problematica Schengen includ personalul cu atribuţii în acest domeniu. Pregătirea trebuie să includă atât demnitarii şi personalul care ocupă funcţii de conducere, cât şi personalul care ocupă funcţii de execuţie. … (43) Domeniile avute în vedere pentru pregătirea în domeniul Schengen sunt cele care formează acquis-ul Schengen: … 1. controlul frontierelor;2. politica de vize;3. migraţie;4. azil;5. cooperare poliţienească;6. cooperare judiciară;7. lupta împotriva drogurilor;8. arme de foc şi muniţii;9. SIS;10. protecţia datelor. + 
Capitolul IVResurse financiare(44) Resursele financiare necesare pentru realizarea acţiunilor necesare îndeplinirii măsurilor legate de aderarea la spaţiul Schengen se regăsesc în Planul unic multianual de investiţii, denumit în continuare Planul unic, document aprobat de GIRMIFS. … (45) Planul unic se actualizează anual şi permite autorităţilor române să monitorizeze progresele înregistrate până la integrarea în spaţiul Schengen. … (46) Alte surse financiare disponibile se referă la Facilitatea Schengen şi Programul general "Gestionarea fluxurilor migratorii". …  + 
Secţiunea 1Facilitatea Schengen(47) Facilitatea Schengen este un instrument provizoriu pentru sprijinirea Bulgariei şi a României în perioada dintre data aderării şi sfârşitul anului 2009, în vederea finanţării acţiunilor la noile frontiere externe ale UE, pentru punerea în aplicare a acquis-ului Schengen şi a controlului la frontiere. … (48) În perioada 2007-2009, România va beneficia de o sumă de 559,8 milioane euro pentru Facilitatea Schengen şi pentru fluxurile de numerar. … (49) Alocările pentru România pentru Facilitatea Schengen sunt defalcate pe ani după cum urmează: … a) 297,2 milioane euro în 2007; … b) 131,8 milioane euro în 2008; … c) 130,8 milioane euro în 2009. … (50) Conform Actului privind condiţiile de aderare a Republicii Bulgaria şi a României şi adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană, ce constituie parte integrantă a Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr. 157/2005, cel puţin 50% din sumele menţionate sunt destinate finanţării de acţiuni la noile frontiere externe ale UE pentru punerea în aplicare a acquis-ului Schengen şi a controlului la frontiera externă. … (51) A douăsprezecea parte din fiecare sumă anuală se plăteşte Bulgariei şi României în prima zi lucrătoare a fiecărei luni din anul respectiv. Sumele globale se utilizează în termen de 3 ani de la efectuarea primei plăţi. România prezintă, în cel mult 6 luni de la data expirării acestui termen de 3 ani, un raport cuprinzător privind utilizarea finală a sumelor globale în temeiul secţiunii Schengen a Facilităţii Schengen şi pentru fluxurile de numerar, incluzând un raport justificativ privind cheltuielile. Orice fonduri neutilizate sau cheltuite nejustificat se recuperează de către Comisie. … A. Cerinţe minime privind managementul şi controlul Facilităţii Schengen(52) Pentru a fi eligibile acţiunile trebuie să derive în întregime sau în mod primar din acquis-ul Schengen şi să aibă ca obiectiv îmbunătăţirea şi întărirea viitoare a controlului la frontierele externe şi trebuie: … a) să fie localizate fizic la frontiera externă; sau … b) să aibă o legătură cu protecţia viitoarei frontiere externe în cazurile în care acţiunile nu sunt fizic localizate la frontiera externă. … (53) Acţiunile eligibile pot include stabilirea de diverse sisteme IT necesare implementării acquis-ului Schengen. … (54) Totodată, următoarele condiţii sunt obligatorii: … a) un Plan indicativ anual trebuie transmis la Comisia Europeană până la sfârşitul primăverii fiecărui an; Comisia naţională şi ulterior Comisia Europeană pot să aprobe sau să respingă acest Plan indicativ, caz în care acesta va trebui refăcut; … b) un sistem clar definit pentru gestionarea şi controlul fondului cu proceduri interne care să evidenţieze o clară definire a responsabilităţilor; … c) respectarea principiilor separării responsabilităţilor, astfel încât să nu existe niciun risc de conflict de interes în realizarea achiziţiilor şi plăţilor; … d) existenţa unor controale interne efective, inclusiv a funcţiei de audit independent, precum şi a unui sistem contabil efectiv şi de raportare financiară care să răspundă standardelor internaţionale acceptate; … e) regulile de achiziţie în conformitate cu reglementările comunitare privind achiziţiile; … f) prevederi antifraudă şi mecanisme de corecţie financiară; … g) raportare intermediară însoţită de o declaraţie anuală de gestiune a ofiţerului responsabil din cadrul autorităţii competente cu coordonarea implementării asistenţei comunitare prin Facilitatea Schengen. … B. Sistemul propus de România pentru gestionarea şi implementarea Facilităţii Schengen(55) În cadrul sistemului de gestionare şi control pentru implementarea asistenţei financiare acordate prin Facilitatea Schengen sunt desemnate următoarele instituţii: … 1. MIRA – autoritate competentă pentru coordonarea implementării asistenţei financiare acordate prin Facilitatea Schengen;2. Ministerul Economiei şi Finanţelor:a) prin Oficiul pentru Plăti şi Contractare PHARE – autoritate de contractare şi plată pentru asistenţa financiară acordată prin Facilitatea Schengen; … b) prin Autoritatea pentru coordonarea instrumentelor structurale – autoritate de evaluare pentru Facilitatea Schengen; … 3. Autoritatea de audit de pe lângă Curtea de Conturi – autoritate de audit pentru fondurile acordate României în perioada postaderare de UE pentru Facilitatea Schengen.(56) În realizarea atribuţiilor ce le revin, autorităţile implicate în gestionarea şi implementarea Facilităţii Schengen pot să încheie acorduri interinstituţionale de colaborare. … (57) Principalii beneficiari ai Facilităţii Schengen sunt MIRA, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. … (58) Decizia Comisiei Europene nr. C(2007)1417 din 4 aprilie 2007 privind gestionarea şi controlul părţii consacrate acquisului Schengen din cadrul Facilităţii Schengen şi pentru fluxurile de numerar pentru perioada 2007-2009, denumită în continuare Decizia financiară, cuprinde prevederi referitoare la: … 1. acţiuni şi cheltuieli eligibile;2. coordonarea şi compatibilitatea cu politicile comunitare;3. documentaţia necesară a fi întocmită şi prezentată Comisiei Europene;4. cadrul de monitorizare şi control în domeniul raportării, contractării şi plăţilor;5. norme de bună practică administrativă şi de bună gestiune financiară. + 
Secţiunea A 2-AProgramul general "Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii"(59) Programul general "Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii" pentru perioada 2007-2013, care a fost aprobat la nivel european, stabileşte mecanisme care acoperă 4 domenii: … 1. controlul şi supravegherea frontierelor externe – managementul integrat al frontierei – politica de vize;2. returnarea cetăţenilor statelor terţe care se află ilegal pe teritoriul UE;3. integrarea cetăţenilor statelor terţe care se află legal pe teritoriul UE;4. azilul.(60) Suma propusă prin Programul general "Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii" este de 5.866 milioane euro, din care 1.184 milioane euro pentru azil, 759 milioane euro pentru fondul pentru returnare, 1.771 milioane euro pentru integrarea cetăţenilor statelor terţe şi 2.152 milioane euro pentru managementul frontierelor externe. … (61) România nu poate beneficia de finanţare din aceste fonduri atât timp cât beneficiază de altă finanţare pentru frontiera externă. Odată cu terminarea finanţării acordate prin Facilitatea Schengen, respectiv în anul 2009, România va deveni eligibilă pentru aceste fonduri, adică în anul 2010. …  + 
Capitolul VCoordonare, implementare şi monitorizare(62) Coordonarea acţiunilor întreprinse pentru realizarea obiectivului Strategiei naţionale se realizează de Comisia naţională. Sarcina implementării Strategiei naţionale revine fiecăreia dintre instituţiile cu atribuţii în domeniu, în părţile ce le privesc. Conducătorii instituţiilor au obligaţia de a întreprinde măsurile ce se impun şi răspund de îndeplinirea obiectivelor ce le revin din Strategia naţională. La nivelul acestor instituţii pot fi create şi operaţionalizate structuri proprii de autoevaluare. La îndeplinirea obiectivelor Strategiei naţionale pot participa şi alte instituţii ale statului, precum şi organizaţii neguvernamentale, care cooperează potrivit competenţelor şi în condiţiile legii. … (63) Evaluarea şi monitorizarea stadiului îndeplinirii măsurilor asumate de autorităţile române în vederea îndeplinirii obiectivului referitor la aderarea la spaţiul Schengen se realizează permanent, prin intermediul DGAERI – MIRA. … (64) DGAERI va elabora rapoarte cu privire la stadiul îndeplinirii obiectivelor şi va asigura transmiterea acestora către autorităţile abilitate pentru îndeplinirea tuturor deciziilor şi măsurilor adoptate în acest sens în cadrul reuniunilor Comisiei naţionale. … (65) Scopul evaluării îl reprezintă evitarea suprapunerilor şi paralelismelor între instituţiile cu atribuţii la frontieră şi eliminarea disfuncţionalităţilor apărute în procesul de implementare a Strategiei naţionale. … (66) Evaluarea şi monitorizarea îndeplinirii măsurilor stabilite se fac şi prin organizarea unor vizite în teren de către echipe mixte, formate din reprezentanţi ai MIRA şi ai instituţiilor evaluate, pentru verificarea informaţiilor furnizate în documentele prezentate de instituţiile/ministerele implicate. Aceste misiuni se vor organiza ori de câte ori este nevoie. În urma acestor activităţi, în cazul constatării unor neconformităţi, se vor solicita unităţii auditate planuri de acţiuni corective. …  + 
Capitolul VIRiscuri(67) Riscurile identificate pentru îndeplinirea măsurilor stabilite prin Strategia naţională se referă în primul rând la stabilirea unui calendar privind demararea şi desfăşurarea procesului de evaluare Schengen pentru România. Acest lucru depinde în mare măsură de propriul calendar al UE în ceea ce priveşte extinderea spaţiului Schengen şi de continuarea procesului de evaluare Schengen după încheierea acestui proces cu cele 10 state care au aderat la 1 mai 2004. … (68) De asemenea, riscurile identificate pentru Strategia naţională se referă la eventuala indisponibilitate a fondurilor necesare finanţării investiţiilor, la termenele stabilite. De asemenea, un potenţial risc se referă la respectarea termenelor şi sincronizarea proiectelor aflate în derulare, în vederea realizării măsurilor conţinute în PAS. … (69) Insuficienta cooperare între instituţiile participante la implementarea Strategiei naţionale este un alt risc care trebuie luat în considerare de autorităţile responsabile. …  + 
Capitolul VIIConcluzii(70) Implementarea măsurilor stabilite prin Strategia naţională va permite realizarea obiectivului de eliminare a controalelor la frontierele interne odată cu aderarea ulterioară la spaţiul Schengen. … (71) Acest demers se poate materializa numai printr-un efort interinstituţional care să exprime capacitatea tuturor celor implicaţi de a gestiona coerent acest proces complex. … (72) Pregătirea pentru aderarea la spaţiul Schengen trebuie să aibă o asemenea calitate încât să permită o evoluţie pozitivă a României pe parcursul procesului de evaluare Schengen şi crearea condiţiilor pentru o decizie favorabilă a Consiliului UE privind eliminarea controalelor la frontierele interne. … (73) Strategia naţională se revizuieşte anual, odată cu PAS. … LISTA ANEXELOR1. Etapele privind aderarea României la spaţiul Schengen2. Schema relaţională a instituţiilor implicate în procesul de coordonare, implementare şi evaluare a Strategiei naţionale privind aderarea la spaţiul Schengen + 
Anexa 1––-la Strategia naţională–––––––-ETAPELEprivind aderarea României la spaţiul Schengen

 + 
Anexa 2––-la Strategia naţională–––––––-                        SCHEMA RELAŢIONALĂ      a instituţiilor implicate în procesul de coordonare,     implementare şi evaluare a Strategiei naţionale privind                   aderarea la spaţiul Schengen┌─────────────────────────────────────────────────────────────┐│ Comisia naţională de autoevaluare Schengen ││(preşedinte: ministrul internelor şi reformei administrative)│└──────────────────────────────┬──────────────────────────────┘┌─────────────────┴────────────────┐│ Secretariat: ││Direcţia generală afaceri europene││ şi relaţii internaţionale ││ (Ministerul Internelor ││ şi Reformei ││ Administrative) │└─────────────────┬────────────────┘┌──────────┬────────┬───────────┬───────────┬──────────┬────┴────┬────────────┬───────────┬───────────┬───────────┬────────┬─────────┐┌────┴─────┐┌───┴───┐┌───┴────┐┌─────┴─────┐┌────┴───┐┌─────┴───┐┌────┴──────┐┌────┴────┐┌─────┴────┐┌─────┴─────┐┌────┴──┐┌────┴───┐┌────┴───┐│ ││ ││ ││Ministerul ││ ││ ││ ││ ││ ││Autoritatea││ ││ ││ Servi- ││Ministerul││ ││ ││ Economiei ││ ││ ││Ministerul ││ ││ ││ Naţională ││ ││ ││ ciul ││Internelor││ Mini- ││Departa-││ şi ││ Minis- ││ Minis- ││ Comunica- ││ Secreta-││Ministerul││ pentru ││ Servi-││ Servi- ││ de ││ şi ││sterul ││ mentul ││Finanţelor ││ terul ││ terul ││ ţiilor ││ riatul ││ Dezvol- ││ Reglemen- ││ciul de││ ciul ││ Tele- ││ Reformei ││Aface- ││ pentru ││ – ││ Justi- ││Transpor-││ şi ││ General ││ tării, ││ tare în ││ Infor-││Român de││ comuni-││ Admini- ││ rilor ││Afaceri ││Autoritatea││ ţiei ││ turilor ││Tehnologiei││al Guver-││Lucrărilor││Comunicaţii││ maţii ││ Infor- ││ caţii ││ strative ││Externe││Europene││Naţională a││ ││ ││Informaţiei││ nului ││Publice şi││ şi ││Externe││ maţii ││Speciale││ ││ ││ ││ Vămilor ││ ││ ││ ││ ││ Locuin- ││ Tehnologia││ ││ ││ ││ ││ ││ ││ ││ ││ ││ ││ ││ ţelor ││Informaţiei││ ││ ││ │└──────────┘└───────┘└────────┘└───────────┘└────────┘└─────────┘└───────────┘└─────────┘└──────────┘└───────────┘└───────┘└────────┘└────────┘–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește