privind sectoarele vulnerabile şi administraţia publică locală pe perioada 2008-2010
+
Capitolul 1IntroducereExistenţa unei administraţii publice centrale şi locale eficiente şi democratice reprezintă unul dintre cele mai importante criterii care definesc modernitatea unei ţări.În acest moment, o prioritate majoră a Guvernului României este realizarea unei reforme reale prin care administraţia publică din ţara noastră să se situeze la nivelul standardelor europene şi să se caracterizeze prin transparenţă, predictibilitate, responsabilitate, adaptabilitate şi eficacitate.Este evident că, pentru a reuşi, aceste demersuri nu se pot realiza numai prin efortul şi voinţa politică ale Guvernului, ci este nevoie de un efort la nivelul întregii societăţi.Strategia naţională anticorupţie privind sectoarele vulnerabile şi administraţia publică locală pe perioada 2008-2010, denumită în continuare strategia, este în concordanţă cu obiectivele Programului de guvernare, ce se regăsesc în două dintre capitolele prioritare ale acestuia – "Reforma administraţiei publice" şi "Politici anticorupţie".Reducerea vulnerabilităţii la corupţie în sectoare percepute de consumatorii de servicii publice ca fiind sensibile a fost şi rămâne o preocupare constantă a autorităţilor române.Strategia propune măsuri care vin în completarea Strategiei de Reformă a Administraţiei Publice şi în completarea obiectivului nr. I "Creşterea transparenţei şi integrităţii în administraţia publică" din Strategia naţională anticorupţie pe perioada 2005-2007.În strategie sunt luate în considerare concluziile unor evaluări instituţionale, guvernamentale şi neguvernamentale, realizate în România, dar şi din surse externe.Dintre cele mai importante surse externe menţionăm: Raportul de monitorizare al Comisiei Europene din data de 26 septembrie 2006, Raportul Comisiei Europene privind evoluţia măsurilor de acompaniere în România după aderare, dat publicităţii în data de 27 iunie 2007, rapoarte Transparency International, precum şi rapoartele Grupului statelor pentru lupta împotriva corupţiei (The Group of States against Corruption – GRECO).Prin Raportul de monitorizare al Comisiei Europene din data de 26 septembrie 2006 s-a creat cadrul pentru stabilirea, după data aderării României la Uniunea Europeană, a unui mecanism de cooperare şi verificare a evoluţiilor înregistrate în domeniile reformei sistemului judiciar şi al luptei anticorupţie.Astfel, prin Decizia Comisiei 2006/928/CE din 13 decembrie 2006, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 354 din 14 decembrie 2006, au fost identificate 4 condiţionalităţi (benchmarks – BM) cu privire la care se realizează, în perioada post-aderare, o monitorizare strictă. Condiţionalitatea 4 se referă la adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire şi de luptă împotriva corupţiei, în special în administraţia locală.În acelaşi timp, Raportul Comisiei Europene privind evoluţia măsurilor de acompaniere în România după aderare, dat publicităţii în data de 27 iunie 2007, recomandă elaborarea unei strategii anticorupţie coerente la nivel naţional, care să vizeze cele mai vulnerabile sectoare şi administraţia locală, precum şi monitorizarea punerii ei în aplicare.Pornind de la aceste recomandări şi de la decizia luată în cadrul reuniunii Consiliului pentru coordonarea implementării Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2005-2007, Planul de acţiune pentru îndeplinirea condiţionalităţilor din cadrul mecanismului de cooperare şi verificare a progresului realizat de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.346/2007, prevede evaluarea măsurilor anticorupţie aplicate în perioada 2005-2007 în sectoarele considerate vulnerabile (serviciile de ordine şi siguranţă publică, controlul financiar, fiscal şi vamal, educaţie, învăţământ, precum şi administraţia publică la nivel local), în vederea elaborării acestei strategii.Având în vedere că procesul de reformă a administraţiei a inclus selectarea şi pregătirea corespunzătoare a funcţionarilor publici, instituirea şi monitorizarea respectării unor standarde de transparenţă decizională, informatizarea serviciilor publice şi, nu în ultimul rând, descentralizarea, realizarea strategiei a fost coordonată de Ministerul Internelor şi Reformei Administrative.Din punctul de vedere al planificării în timp, strategia va acoperi perioada 2008-2010. În acest interval, în urma monitorizării efectuate, este posibilă redefinirea unora dintre obiective în acord cu informaţiile noi obţinute şi cu principiile strategiei.În forma sa, strategia este rezultatul nu numai al alegerii unei soluţii tehnice, ci în egală măsură şi al unei decizii şi voinţe politice.Începând cu luna octombrie 2007 s-a întrunit grupul interinstituţional responsabil cu elaborarea strategiei şi a planului de acţiune aferent, alcătuit din reprezentanţi ai Ministerului Internelor şi Reformei Administrative (Direcţia generală anticorupţie, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, Unitatea Centrală pentru Reforma Administraţiei Publice, Institutul Naţional de Administraţie, Direcţia generală medicală), ai Ministerului Justiţiei, Secretariatului General al Guvernului, Ministerului Sănătăţii Publice, Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Departamentului de Control al Guvernului, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Autorităţii Naţionale a Vămilor, Gărzii Financiare, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Asociaţiei Municipiilor din România, Asociaţiei Oraşelor din România şi ai Asociaţiei Comunelor din România.La începutul lunii februarie 2008 au fost finalizate proiectul prezentei strategii şi proiectul planului de acţiune aferent acesteia. Documentele au fost supuse dezbaterii publice prin publicare pe site-ul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative. Proiectele au fost dezbătute în cadrul reuniunii miniştrilor şi a conducătorilor instituţiilor publice centrale vizate de strategie. La reuniune au participat şi reprezentanţii structurilor asociative ale autorităţilor publice locale.La începutul lunii martie 2008 a fost organizată o întâlnire cu reprezentanţii societăţii civile, în vederea punerii în discuţie a acestor documente. În urma procesului de consultare publică, proiectul strategiei şi al planului de acţiune aferent au fost revizuite. +
Capitolul IIAnaliza situaţiei actualePrin Hotărârea Guvernului nr. 231/2005 au fost aprobate Strategia naţională anticorupţie pe perioada 2005-2007 şi Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2005-2007. Strategia a avut drept misiune prevenirea şi combaterea corupţiei prin perfecţionarea şi aplicarea riguroasă a cadrului normativ, prin stabilitate şi coerenţă legislativă şi prin consolidarea instituţională a organismelor cu atribuţii decisive în domeniu.Măsurile adoptate la nivelul administraţiei în vederea implementării strategiei au vizat în principal armonizarea legislativă şi coordonarea cadrului legal în materie (majoritatea măsurilor din planul de acţiune fiind de ordin legislativ).Strategia elaborată în 2005 este structurată pe 3 mari planuri: prevenire, combatere şi cooperare internă şi internaţională. Unul dintre obiectivele Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2005-2007 a fost creşterea transparenţei şi integrităţii în administraţia publică. În vederea implementării acestuia au fost realizate următoarele:a) adoptarea legii privind regimul finanţărilor nerambursabile din fondurile publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general; … b) revizuirea reglementărilor existente privind finanţarea partidelor politice; … c) revizuirea reglementărilor cu privire la achiziţii publice, în sensul armonizării acestora cu directivele consolidate ale Uniunii Europene şi cu bunele practici europene în domeniu; … d) monitorizarea implementării legii privind transparenţa decizională în administraţia publică şi a legii privind liberul acces la informaţiile de interes public; … e) revizuirea legislaţiei cu privire la funcţionarii publici, în sensul armonizării acesteia cu legislaţia şi cu cele mai bune practici europene; … f) elaborarea unor strategii şi planuri de acţiune sectoriale detaliate privind lupta împotriva corupţiei în celelalte sectoare publice considerate vulnerabile potrivit auditului independent din martie 2005; … g) elaborarea unei strategii actualizate şi a unui plan de acţiune detaliat privind lupta împotriva corupţiei în domeniul vamal, pe perioada 2005-2007; … h) elaborarea sau actualizarea, după caz, a codurilor de conduită pentru diversele sectoare publice etc. … În ceea ce priveşte elaborarea unor strategii şi planuri de acţiune sectoriale detaliate privind lupta împotriva corupţiei în celelalte sectoare publice considerate vulnerabile, la nivelul autorităţilor cu atribuţii de control (Autoritatea Naţională a Vămilor, Garda Financiară, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative) au fost aprobate strategii pentru prevenirea şi combaterea faptelor de corupţie şi planuri de acţiune aferente.1. Dintre cele mai semnificative demersuri privind prevenirea şi combaterea corupţiei în cadrul sectorului de siguranţă şi ordine publică pe perioada 2005-2007 menţionăm:a) operaţionalizarea Direcţiei Generale Anticorupţie ca structură specializată în prevenirea şi combaterea corupţiei interne; … b) iniţierea şi desfăşurarea unor activităţi cu caracter educativ-preventiv atât pentru zona angajaţilor ministerului, cât şi în rândul opiniei publice; … c) creşterea nivelului de transparenţă şi vizibilitate publică a structurilor ministerului; … d) punerea la dispoziţia opiniei publice a unor canale de comunicare menite să faciliteze adresabilitatea către componentele de ordine publică (atât Direcţia Generală Anticorupţie, cât şi Poliţia Română şi Poliţia de Frontieră Română au înfiinţat linii telefonice directe de tipul telverde, unde cetăţenii pot sesiza faptele de corupţie); … e) dezvoltarea pe multiple planuri a colaborării dintre structurile implicate în prevenirea corupţiei la nivelul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, dar şi cu cele din Ministerul Justiţiei/Ministerul Public, după caz; … f) atragerea, în vederea colaborării, a unui număr cât mai larg de asociaţii/organizaţii nonguvernamentale (ONG) reprezentative pentru societatea civilă, în vederea solidarizării în jurul ideii de front comun de acţiune împotriva corupţiei, precum şi realizarea unor activităţi şi campanii anticorupţie în parteneriat cu acestea; … g) organizarea şi desfăşurarea unor dezbateri regionale în scopul popularizării măsurilor şi acţiunilor anticorupţie; … h) înfiinţarea şi operaţionalizarea Centrului Naţional pentru Integritate, ce are ca scop promovarea integrităţii şi prevenirea corupţiei în cadrul administraţiei publice. … 2. La nivelul administraţiei publice centrale şi locale au fost elaborate, de asemenea, şi o serie de mecanisme şi instrumente care contribuie la creşterea transparenţei activităţii autorităţilor, în conformitate cu art. 7, 9, 10 şi 13 din Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York la 31 octombrie 2003, ratificată prin Legea nr. 365/2004. Toate acestea au condus însă în mod indirect la prevenirea şi combaterea corupţiei.Astfel menţionăm:a) Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată; … b) Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; … c) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; … d) Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, republicată, care reglementează instituţia consilierului de etică; … e) Legea nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, republicată; … f) Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare; … g) Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006; … h) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare; … i) Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 1.260/2006 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea şi funcţionarea ghişeului unic în cadrul serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor. … Au existat proiecte şi iniţiative implementate în parteneriat cu organizaţii neguvernamentale, care au avut un impact important în direcţia creşterii transparenţei la nivelul administraţiei publice locale prin: dezvoltarea consiliilor pentru transparenţă locală (organisme semiformale, recunoscute de administraţia publică locală), ce reunesc administraţia publică locală şi organizaţiile societăţii civile de la nivel local, care au generat o creştere a transparenţei administraţiei, a participării civice în procesele de decizie, dar şi o monitorizare activă a procesului de achiziţii publice şi a execuţiei bugetare.Totuşi, până în acest moment, fenomenul corupţiei de la nivelul administraţiei publice locale nu a fost cuantificat în mod real.3. În sectorul financiar-fiscal, în perioada 2005-2007, sa avut în vedere adoptarea de măsuri de ordin legislativ, organizatoric, precum şi în domeniul recrutării şi pregătirii profesionale a personalului din aparatul propriu. Totodată, au fost adoptate şi măsuri de întărire a cooperării cu instituţiile care au competenţă în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea corupţiei.3.1. Măsurile concrete adoptate de administraţia vamală în lupta împotriva corupţiei au condus la realizarea unor progrese evidente în prevenirea actelor de corupţie, care au fost reflectate atât în percepţia publicului, prin rezultatele sondajelor de opinie rezultate din Proiectul PHARE 2004 – Măsuri anticorupţie la nivelul poliţiei de frontieră şi a vămii -, cât şi în rapoartele realizate de instituţii specializate, cum ar fi Transparency International.Astfel, în perioada 2005-2007, la nivelul Autorităţii Naţionale a Vămilor obiectivele din planurile de acţiune împotriva corupţiei au inclus: creşterea transparenţei şi integrităţii în administraţia vamală, asigurarea eficienţei procedurilor vamale, încurajarea participării publicului la semnalarea şi depistarea faptelor de corupţie, asigurarea transparenţei în procesul de selecţie, recrutare şi promovare, precum şi creşterea gradului de pregătire profesională a personalului vamal, informatizarea şi constituirea bazelor de date, consolidarea capacităţii de investigare a structurii de control intern şi îmbunătăţirea colaborării cu alte instituţii ale statului cu atribuţii în prevenirea şi combaterea corupţiei.Dintre măsurile adoptate de autoritatea vamală menţionăm:a) aplicarea Tarifului Vamal Integrat Comunitar (TARIC) în procesul de vămuire; … b) extinderea utilizării facilităţii oferite de Sistemul Informatic Integrat Vamal; … c) armonizarea normelor şi instrucţiunilor interne cu prevederile Codului vamal al României şi cu regulamentul de aplicare al acestuia, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 707/2006, cu modificările şi completările ulterioare; … d) creşterea gradului de pregătire profesională a personalului vamal; … e) monitorizarea modului de respectare a normelor de conduită profesională şi etică de către personalul autorităţii vamale; … f) organizarea unor acţiuni comune cu instituţiile cu care Autoritatea Naţională a Vămilor are încheiate protocoale de colaborare în vederea prevenirii şi combaterii corupţiei (Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră). … 3.2. Pe perioada 2005-2007, Garda Financiară a acţionat atât în vederea combaterii corupţiei, cât şi a combaterii fraudei şi spălării banilor.În vederea aplicării măsurilor cuprinse în strategia anticorupţie la nivel naţional, Garda Financiară acordă o atenţie permanentă acţiunilor specifice în domeniul prevenirii, descoperirii şi combaterii evaziunii fiscale.Ca urmare a operaţiunilor specifice de identificare, stopare şi descurajare a fenomenului evazionist, Garda Financiară a transmis organelor abilitate sesizări şi informări pentru fapte ce intră în aria de competenţă a acestor instituţii.În scopul diminuării factorilor de risc la corupţie în rândurile personalului propriu, la nivelul Gărzii Financiare s-a elaborat Planul de măsuri anticorupţie. Acest plan s-a axat în principal pe următoarele direcţii de acţiune:a) schimbarea periodică a componenţei echipelor de comisari; … b) schimbarea zonelor şi a domeniilor de activitate în care acţionează echipele de control; … c) antrenarea efectivă în verificările din teren a şefilor de compartimente, atât pentru coordonarea acţiunilor mai complexe, cât şi pentru verificarea modului în care comisarii din subordine îşi îndeplinesc sarcinile de serviciu. … De asemenea, o atenţie deosebită a fost acordată colaborării în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală cu Direcţia de control fiscal, Direcţia antifraudă fiscală şi Autoritatea Naţională a Vămilor, precum şi cu celelalte instituţii cu atribuţii în domeniul combaterii criminalităţii economico-financiare şi spălării banilor. În acest sens au fost semnate protocoale de colaborare cu Inspectoratul General al Poliţiei şi cu Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.Singura măsură nefinalizată este legiferarea statutului comisarului din Garda Financiară.4. Analiza situaţiei actuale a corupţiei la nivelul sistemului sanitar s-a realizat pe baza informaţiilor furnizate de către structurile din aparatul central sau din cele subordonate Ministerului Sănătăţii Publice, informaţiile fiind cuprinse în:a) rapoartele misiunilor de audit intern; … b) rapoartele misiunilor corpului de control; … c) recomandări din proiectul finanţat de Banca Mondială; … d) informaţii din mass-media. … Întrucât acest domeniu nu a fost inclus în Strategia naţională anticorupţie 2005-2007, nu a fost elaborată o strategie sectorială.Totuşi, s-au luat o serie de măsuri de eliminare a unora din factorii generatori de corupţie (incompatibilităţile de funcţie, conflictele de interese) toleraţi în sistem şi identificaţi în cadrul proiectului finanţat de Banca Mondială RO 4676 "Asistenţă tehnică pentru dezvoltarea unui plan de îmbunătăţire a transparenţei şi scădere a plăţilor informale din sectorul de sănătate românesc", reglementări concretizate odată cu adoptarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare. Pachetul legislativ al reformei în sănătate stabileşte cadrul general de funcţionare a sistemului de sănătate şi introduce o serie de reglementări privind conflictele de interese şi incompatibilităţile pentru personalul din spitalele publice şi casele de asigurări de sănătate.Proiectul Băncii Mondiale a oferit, de asemenea, prima imagine asupra plăţilor informale existente în sistem (mecanisme de apariţie, factori de risc şi consecinţe) şi a recomandat măsuri de scădere a acestora în întregul sector de sănătate românesc.Totodată, de la data de 1 ianuarie 2008 a început implementarea Sistemului Informatic Unic Integrat al asigurărilor sociale de sănătate în vederea monitorizării raportării serviciilor medicale de către furnizorii de astfel de servicii, care au încheiat contract de furnizare de servicii medicale cu casele de asigurări de sănătate.5. În ceea ce priveşte sectorul educaţional, pentru atingerea obiectivului "Campanii de informare şi măsuri educative" din cadrul Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2005-2007, obiectiv căruia la nivelul Planului de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale anticorupţie i-a corespuns obiectivul "Creşterea gradului de înţelegere a mecanismelor corupţiei", Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului a avut în vedere măsuri în domeniul curricular.Astfel, problematica corupţiei a fost introdusă, alături de alte probleme sociale majore (discriminare, infracţionalitate, sărăcie, conflicte sociale), în cadrul unui modul distinct al programei şcolare la disciplina sociologie. Asocierea problematicii corupţiei celorlalte probleme sociale nominalizate a avut în vedere faptul că numai o abordare sistemică şi cauzală poate conduce la o înţelegere superioară a fenomenului şi mecanismelor corupţiei.De asemenea, realizarea şi aprobarea prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului a unei noi programe pentru disciplina drepturilor omului (ofertă curriculară naţională de curs opţional) conferă posibilitatea sporită de a înţelege mecanismele de funcţionare ale statului de drept, stat care are la bază respectarea legii.Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului a propus, pe lângă elementele curriculare de mai sus, o serie de alte oferte de cursuri opţionale, precum şi activităţi extacurriculare, în cadrul cărora se oferă posibilitatea realizării unei educaţii a copiilor şi tinerilor, capabilă să conducă la crearea premiselor necesare prevenirii actelor de corupţie din societatea românească. +
Capitolul IIIPriorităţi, politici şi cadru juridic existentProgramul de guvernare (cap. 10 "Politici anticorupţie") şi în general toate politicile publice anticorupţie au fost elaborate ţinându-se cont de recomandările GRECO şi de Manualul anticorupţie, elaborat de Naţiunile Unite în 2003. Raportul privind România, din cadrul celei de-a doua runde de evaluare GRECO, cuprinde o listă de recomandări adoptate de GRECO şi adresate României în vederea îmbunătăţirii nivelului de conformitate cu dispoziţiile supuse examinării. Cea de-a doua rundă de evaluare a fost concentrată pe 3 piloni, unul dintre aceştia fiind administraţia publică şi corupţia.În acest context au fost avute în vedere următoarele recomandări GRECO:a) să se asigure că personalul din sectorul public este supus unor reguli adecvate în materie de recrutare şi de avansare; … b) să se completeze codurile deontologice existente, atunci când este necesar (de exemplu, în materie de reacţie la oferirea de bunuri în schimbul unui serviciu şi de semnalare a cazurilor de corupţie), şi să se asigure că personalul din sectorul public beneficiază de o pregătire adecvată; … c) să se consolideze şi să se armonizeze diferitele reguli în materie de primire de bunuri pentru un serviciu efectuat în temeiul funcţiei ocupate şi să se furnizeze o pregătire adecvată personalului din sectorul public, plecând de la exemple practice; … d) să se întărească mecanismele de verificare a informaţiilor solicitate conform legii pentru înregistrarea societăţilor comerciale, precum şi respectarea obiectului de activitate atât în momentul înregistrării, cât şi ulterior; … e) să se introducă cursuri de pregătire adresate inspectorilor fiscali în materie de descoperire a infracţiunilor de corupţie. … Totodată, în cadrul Programului de guvernare, măsurile anticorupţie la nivelul administraţiei publice centrale şi locale, asumate, se referă la:a) politicile fiscale; … b) sistemul de subvenţii; … c) serviciile şi utilităţile publice; … d) conflictul de interese; … e) demnitatea publică şi serviciul civil; … f) mecanismele de combatere a corupţiei; … g) managementul reglementărilor. … O altă direcţie strategică de acţiune a Guvernului se referă la întărirea capacităţii instituţionale a structurilor din administraţia publică centrală şi locală prin:a) dezvoltare organizaţională; … b) managementul resurselor umane; … c) întărirea legăturilor interinstituţionale; … d) e-Government. … În Strategia naţională anticorupţie pe perioada 2005-2007, Guvernul României a avut în vedere o abordare de tip integrat.Această abordare continuă şi în prezentul document strategic, propunându-se măsuri care vin în completarea Strategiei de reformă a administraţiei publice, precum şi a obiectivului I "Creşterea transparenţei şi integrităţii în administraţia publică" din Strategia naţională anticorupţie pe perioada 2005-2007.1. Actele normative cu caracter general care au legătură sau fac referire la fenomenul de corupţie:a) Codul penal; … b) Codul de procedură penală; … c) Legea nr. 115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare; … d) Legea nr. 188/1999, republicată; … e) Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare; … f) Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare; … g) Legea nr. 147/2002 pentru ratificarea Convenţiei civile asupra corupţiei, adoptată la Strasbourg la 4 noiembrie 1999; … h) Legea nr. 27/2002 pentru ratificarea Convenţiei penale privind corupţia, adoptată la Strasbourg la 27 ianuarie 1999, cu modificările ulterioare; … i) Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, cu modificările şi completările ulterioare; … j) Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare; … k) Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică; … l) Legea nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare, cu modificările ulterioare; … m) Legea nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii; … n) Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, republicată; … o) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare; … p) Legea nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, cu modificările şi completările ulterioare. … 2. Actele normative care reglementează sectorul de ordine şi siguranţă publică:a) Legea nr. 161/2005 privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea şi combaterea corupţiei în cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative; … b) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 120/2005 privind operaţionalizarea Direcţiei generale anticorupţie din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, aprobată cu modificări prin Legea nr. 383/2005; … c) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008; … d) Hotărârea Guvernului nr. 1.346/2007 privind aprobarea Planului de acţiune pentru îndeplinirea condiţionalităţilor din cadrul mecanismului de cooperare şi verificare a progresului realizat de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei. … 3. Actele normative relevante care reglementează sectorul de administraţie publică:a) Legea nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; … b) Legea nr. 340/2004, republicată; … c) Legea 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare; … d) Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare; … e) Legea-cadru nr. 195/2006. … 4. Acte normative care reglementează sectorul financiar-fiscal:a) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2003 privind organizarea Gărzii Financiare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2004, cu modificările şi completările ulterioare; … b) Ordonanţa Guvernului nr. 8/2005 privind stabilirea unor măsuri de preluare a Gărzii Financiare şi a Autorităţii Naţionale a Vămilor în subordinea Ministerului Finanţelor Publice, precum şi a unor măsuri de reorganizare a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, aprobată cu modificări prin Legea nr. 154/2005; … c) Hotărârea Guvernului nr. 533/2007 privind organizarea şi funcţionarea Gărzii Financiare, cu modificările ulterioare. … 5. În sistemul sanitar, cele mai importante acte normative care reglementează activităţile medicale specifice sunt:a) Ordinul ministrului sănătăţii nr. 840/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de organizare şi exercitare a auditului public intern în cadrul Ministerului Sănătăţii; … b) Legea nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare; … c) Hotărârea Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii Publice, cu modificările şi completările ulterioare; … d) Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 921/2006 pentru stabilirea atribuţiilor comitetului director din cadrul spitalului public; … e) Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 922/2006 privind aprobarea modelului contractului de management al spitalului public, cu modificările şi completările ulterioare; … f) Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 880/2006 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a autorităţilor de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti şi a structurii organizatorice a acestor autorităţi, cu modificările şi completările ulterioare; … g) Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 320/2007 privind aprobarea conţinutului Contractului de administrare a secţiei/laboratorului sau serviciului medical din cadrul spitalului public, cu completările ulterioare; … h) Hotărârea Guvernului nr. 324/2008 pentru aprobarea Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2008, cu modificările şi completările ulterioare; … i) Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 178/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind activitatea structurilor de control din cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate; … j) Ordin ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 522/236/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pe anul 2008; … k) Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 169/2008 privind înfiinţarea comisiilor consultative ale Ministerului Sănătăţii Publice; … l) Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 318/2008 pentru aprobarea criteriilor privind includerea, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din Lista cu denumiri comune internaţionale ale medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, a documentaţiei care trebuie depusă de solicitanţi în vederea includerii unui medicament în această listă şi a procedurii de lucru a Comisiei de strategie terapeutică. … 6. Actele normative relevante care reglementează sectorul educaţiei:a) Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; … b) Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 4.492/2005 privind promovarea eticii profesionale în universităţi; … c) Hotărârea Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, cu modificările şi completările ulterioare. … +
Capitolul IVDefinirea problemeiConceptul de corupţie este definit de mai multe organizaţii internaţionale (ONU, Uniunea Europeană) şi ONG-uri (Transparency International) care au ca misiune sau derulează programe pentru prevenirea şi combaterea corupţiei. Conform definiţiei Transparency International, corupţia înseamnă folosirea abuzivă a puterii încredinţate, fie în sectorul public, fie în cel privat, în scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup.Conform Strategiei naţionale anticorupţie 2005-2007, corupţia înseamnă devierea sistematică de la principiile de imparţialitate şi echitate care trebuie să stea la baza funcţionării administraţiei publice şi care presupun ca bunurile publice să fie distribuite în mod universal, echitabil şi egal şi substituirea lor cu practici care conduc la atribuirea către unii indivizi sau grupuri a unei părţi disproporţionate a bunurilor publice în raport cu contribuţia lor.În toate documentele oficiale sau ale ONG-urilor, cu anumite diferenţe şi nuanţe sesizabile, corupţia este prezentată ca un punct negativ major. În plus, percepţia publică asupra corupţiei arată un grad scăzut de încredere a cetăţenilor faţă de instituţiile statului.În Raportul privind evoluţia măsurilor de acompaniere în România după aderare, Comisia Europeană subliniază faptul că domeniul juridic pentru combaterea corupţiei este destul de bine dezvoltat, dar progresele realizate în scurta perioadă de timp care s-a scurs de la instituirea mecanismului de cooperare şi verificare sunt încă insuficiente.Una dintre problemele fundamentale care pe termen lung conduc la o diluare a impactului scontat al măsurilor este absenţa studiilor şi analizelor amănunţite pe fiecare sector în parte, care să poată releva, pe baza unor indicatori fiabili, amplitudinea fenomenului. Astfel de documente oferă posibilitatea elaborării şi implementării unor măsuri eficiente de prevenire şi combatere a corupţiei.Mai mult, cercetările existente nu conţin o descriere a factorilor de risc şi a problemelor, pe baza unor indicatori relevanţi. Această stare de fapt contribuie în mod negativ la evaluarea obiectivă a situaţiei actuale şi, în consecinţă, la implementarea unor măsuri anticorupţie eficiente pe termen lung.De aceea se impune ca această strategie să aibă în vedere o analiză exhaustivă a problemelor de corupţie care afectează în mod profund administraţia pe termen lung. Pentru a avea rezultate cu impact real în prevenirea şi combaterea corupţiei, precum şi pentru a îmbunătăţi percepţia publicului asupra fenomenului este necesar ca măsurile adoptate să aibă o fundamentare solidă şi obiectivă.Măsurile adoptate până în prezent în baza unor documente asumate de către unele instituţii ale administraţiei publice au condus, în unele cazuri, la o creştere a gradului de transparenţă şi de îmbunătăţire a calităţii serviciilor publice oferite cetăţeanului.1. Ordine şi siguranţă publică1.1. Factorii de risc identificaţi la nivelul sectorului de ordine şi siguranţă publică:a) absenţa unui sistem transparent şi obiectiv în ceea ce priveşte recrutarea, selecţia şi formarea continuă a personalului; … b) lipsa unor controale eficiente, regulate şi inopinate de la structura ierarhic superioară; … c) proceduri de lucru complexe şi greoaie; … d) management defectuos; … e) lipsa de transparenţă în relaţia cu publicul şi lipsa aptitudinilor de relaţionare a personalului cu cetăţeanul; … f) permisivitatea unor acte normative, în sensul posibilităţii de apreciere sau interpretare subiectivă din partea funcţionarului; … g) lipsa stimulentelor de ordin moral (nematerial) în exercitarea profesiei şi slaba loialitate faţă de principiile şi valorile promovate de instituţie şi profesie; … h) lipsa promovării unor modele şi slaba promovare a bunelor practici la nivel local şi naţional. … 1.2. Probleme specifice:a) deficienţe în interpretarea şi aplicarea legislaţiei existente (organizarea procedurilor de achiziţii publice în aşa fel încât să creeze un avantaj unui anumit candidat; includerea în cadrul comisiilor de achiziţii a persoanelor asupra cărora există suspiciuni de conflict de interese/incompatibilităţi/fapte de corupţie); … b) transparenţă redusă în aplicarea procedurilor de recrutare şi promovare a personalului; … c) deficienţe în modul de înregistrare a plângerilor şi sesizărilor; … d) condiţionarea unor servicii de oferirea de avantaje; … e) slaba implicare a managerilor în organizarea şi desfăşurarea activităţii pe linia prevenirii şi combaterii corupţiei; … f) lipsa de informaţie la nivelul populaţiei privind serviciile oferite, condiţiile şi modalităţile de obţinere a acestora; … g) sistem discreţionar de luare a deciziilor. … 2. Administraţie publică localăAnaliza fenomenului corupţiei efectuată la nivelul administraţiei publice locale a relevat că, deşi atât serviciile publice deconcentrate ale ministerelor, cât şi autorităţile administraţiei publice locale au preluat iniţiativa instituirii unor măsuri administrative în vederea reducerii oportunităţilor la corupţie, nu există o strategie coerentă la nivel naţional adresată sectorului local.2.1. În plus, evaluările interne şi externe au scos în evidenţă existenţa anumitor factori de risc:a) salarizarea inechitabilă şi necompetitivă; … b) lipsa unui sistem de motivare alternativ; … c) birocraţia excesivă în procesul de eliberare a documentelor; … d) lipsa unui mecanism care să asigure o procesare obiectivă a documentelor (dosare privind obţinerea/recunoaşterea unor drepturi etc.); … e) lipsa informaţiilor pentru public privind documentele necesare, termenele şi procedurile derulate de către administraţie; … f) dificultatea de a atrage şi de a menţine în sistem personal specializat; … g) slaba promovare a bunelor practici; … h) lipsa unor mecanisme eficiente de descoperire, raportare şi sancţionare a abuzurilor funcţionarilor. … 2.2. Materializarea factorilor de risc mai sus menţionaţi a generat următoarele probleme specifice:a) timpi foarte mari de răspuns la solicitările cetăţenilor; … b) condiţionarea unor servicii de oferirea de avantaje; … c) tratamentul discriminatoriu faţă de cetăţeni (acordare de avize şi autorizaţii în mod preferenţial în domeniul urbanistic/activităţii de comerţ); … d) lipsa de fermitate şi consecvenţă în aplicarea legislaţiei în vigoare (neaplicarea de amenzi contravenţionale în cazuri evidente de încălcare a normelor în vigoare); … e) deficienţe în interpretarea şi aplicarea legislaţiei existente în domeniile cu risc la corupţie (achiziţiile publice, transparenţa decizională şi liberul acces la informaţiile de interes public). … 3. Sectorul financiar-fiscal3.1. Garda FinanciarăÎn ceea ce priveşte Garda Financiară, instituţie care exercită control operativ şi inopinat privind prevenirea, descoperirea şi combaterea oricăror acte şi fapte din domeniul economic şi financiar, care au ca efect evaziunea şi frauda fiscală, personalul său poate fi supus unui complex de factori care acţionează asupra individului şi societăţii, cum sunt, pe de o parte, nivelul toleranţei sau respingerii societăţii faţă de fenomenul corupţiei, cutume comportamentale, iar pe de altă parte, vulnerabilitatea comportamentală a organelor de control (nivelul redus al salariilor de încadrare, nesiguranţa constanţei venitului, incertitudini privind venitul mic aferent perioadei de pensie etc.).3.1.1. Analiza efectuată la nivelul instituţiei a relevat o serie de factori de risc care pot determina apariţia fenomenului corupţiei, cum ar fi:a) legislaţie permisivă, în sensul definirii insuficiente a faptelor sancţionabile; … b) insuficienta motivare materială şi profesională; … c) insuficienţa controalelor interne; … d) contact nemijlocit cu operatorul economic; … e) slaba promovare a implicării mediului de afaceri în prevenirea şi combaterea corupţiei; … 3.1.2. Astfel, în cadrul activităţilor legate de acest sector au fost semnalate probleme cum ar fi:a) sistem discreţionar de luare a deciziilor (funcţionarul cu atribuţii de control este singurul factor decident în ceea ce priveşte constatarea faptei şi stabilirea sancţiunii); … b) lipsa dialogului cu operatorii economici; … c) disproporţie între nivelurile sancţiunilor prevăzute de lege (disproporţie între minimul şi maximul nivelului sancţiunilor contravenţionale şi amenzilor); … d) transparenţă redusă în aplicarea procedurilor de recrutare şi promovare a personalului. … 3.2. Autoritatea Naţională a Vămilor3.2.1. În ceea ce priveşte Autoritatea Naţională a Vămilor, personalul acesteia poate fi supus unor factori de risc, care pot determina apariţia fenomenului corupţiei, cum ar fi:a) deficienţe în sistemul managerial; … b) salarizare necorespunzătoare; … c) control ierarhic insuficient; … d) sistem deficitar de formare continuă a personalului. … 3.2.2. Astfel, în cadrul activităţilor legate de acest sector au fost semnalate probleme cum ar fi:a) sistem deficitar de procesare a declaraţiilor operatorilor economici; … b) insuficienţa controalelor pe linia ierarhică; … c) personal insuficient format; … d) legislaţie formulată neclar, care permite interpretări în afara spiritului legii (de exemplu, achiziţiile publice). … 4. SănătateÎn sectorul sanitar factorii de risc sunt multipli, la fiecare activitate existând o motivaţie specifică pentru comiterea faptelor de corupţie.4.1. Factorii de risc cel mai des identificaţi, a căror materializare afectează în mod vizibil sistemul sanitar, sunt:a) legislaţie incompletă în domenii sensibile (de exemplu, protecţia juridică a personalului aflat în misiuni de audit şi control); … b) aplicarea defectuoasă de către unităţile sanitare a dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice şi executarea contractelor încheiate cu furnizorii proprii ai acestora; … c) salarizare necorespunzătoare (lipsa motivaţiei financiare a personalului din sănătate); … d) vicierea activităţilor de control prin acte de corupţie; … e) insuficienta informare a persoanelor care contribuie la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate cu privire la conţinutul pachetului de bază de servicii medicale şi asupra drepturilor şi obligaţiilor pe care le au în cadrul sistemului social de asigurări de sănătate. … 4.2. Problemele specifice identificate pentru acest domeniu sunt:a) deficienţe în aplicarea legislaţiei existente în domeniile cu risc la corupţie; … b) condiţionarea serviciilor medicale; … c) lipsa de etică în promovarea produselor şi echipamentelor medicale, prin promovare agresivă a acestora de către companiile producătoare sau distribuitori; … d) un proces de selecţie, angajare şi promovare viciat (de exemplu, darea de mită pentru obţinerea notelor de trecere în procesul educaţional, la angajare în sistemul public sau în specialităţile cu număr limitat de locuri; distribuire voluntar deficitară a personalului medical, pentru crearea unui monopol de activitate). … 5. Educaţie5.1. În domeniul educaţiei au fost identificate, pe baza unei analize (note şi chestionare transmise structurilor Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi instituţiilor din subordine privind identificarea vulnerabilităţilor în domeniul specific de activitate din cadrul sistemului educaţional, Campania Naţională Anticorupţie "Fără şpagă", raport de cercetare – Centrul Educaţia 2000^+ "Administrare şi practici lipsite de integritate în şcoală", dezbateri publice cu sindicatele din educaţie, asociaţii, ONG-uri ocazionate de elaborarea pachetului legislativ privind învăţământul preuniversitar şi statutul cadrelor didactice, rapoartele corpului de control al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului) a nivelului corupţiei în sistemul educaţional (atât pentru învăţământul preuniversitar, cât şi pentru cel superior), o serie de factori de risc, precum:a) instabilitate legislativă (lipsa corelării actelor normative ce reglementează acest domeniu); … b) ineficienţa unora dintre structurile de cooperare locale şi naţionale; … c) absenţa canalelor de informare continuă şi eficientă; … d) nivel scăzut al competiţiei intra şi interinstituţionale; … e) salarizarea inadecvată; … f) un sistem deficitar de selecţie, evaluare şi promovare a personalului; … g) insuficienţa controalelor interne (audit, corp de control); … h) preocupare redusă a conducerii unităţilor de învăţământ în legătură cu procesul de achiziţii publice privind materialele didactice; … i) insuficienţa campaniilor de prevenţie, informare şi conştientizare; … j) lipsa unor proceduri obiective şi transparente pentru evaluarea activităţii elevilor şi studenţilor (testele naţionale); … k) slaba dezvoltare a mentoratului în relaţia cadru didactic-elev/student; … l) slaba promovare a implicării active a tinerilor în activităţi ce vizează comunitatea şi societatea din care vor face parte ca cetăţeni; … m) insuficienta dezvoltare a capacităţii manageriale a conducătorilor unităţilor şcolare. … 5.2. Probleme identificate:a) administrarea deficitară a şcolilor, cu referire la procesul decizional; … b) comunicare deficitară la nivelul unităţilor de învăţământ cu beneficiarii serviciilor educaţionale şi cu structurile reprezentative ale elevilor, profesorilor, părinţilor şi autorităţile locale; … c) un proces de selecţie, evaluare şi promovare viciat (de exemplu, evaluarea diferenţiată a resurselor umane în învăţământul preuniversitar – accentul pe decalajul rural-urban; în învăţământul superior, sistemul de evaluare şi promovare lipsit de transparenţă); … d) proceduri şi formalităţi administrative greoaie (procesele de achiziţie publică); … e) instruire deficitară pe problematicile specifice anticorupţiei. … În urma analizei prezentate se poate concluziona că există o serie de probleme de ordin general care afectează toate sectoarele prezentate mai sus, din care menţionăm:a) lipsa unor analize/studii care să reflecte nivelul actual al fenomenului corupţiei în sectoare vulnerabile şi în administraţia publică locală; … b) absenţa canalelor de informare continuă şi eficientă; … c) insuficienţa controalelor interne/externe; … d) deficienţe în interpretarea şi aplicarea legislaţiei existente în domeniile cu risc de corupţie; … e) absenţa unui sistem transparent şi obiectiv în ceea ce priveşte selecţia, evaluarea, formarea şi promovarea personalului; … f) birocratizarea excesivă a administraţiei publice de la nivel central şi local. … +
Capitolul VPrincipii generaleStrategia actuală se subsumează următoarelor principii, a căror respectare este esenţială pentru realizarea unei administraţii publice moderne:A. Principiul statului de drept, ce statuează supremaţia legii, în faţa căreia toţi cetăţenii sunt egali. Acesta are la bază respectarea drepturilor omului şi presupune separaţia puterilor în stat.B. Principiul bunei guvernări, conform căruia Guvernul trebuie să îşi stabilească acţiuni clare, eficiente, pe baza unor obiective bine stabilite şi de calitate, şi să aibă capacitatea şi flexibilitatea de a răspunde rapid necesităţilor sociale.C. Principiul responsabilităţii, care impune Guvernului obligaţia de a formula politici publice şi de a răspunde pentru eficienţa şi implementarea acestora, de a accepta şi suporta consecinţele neîndeplinirii acestei obligaţii.D. Principiul prevenirii săvârşirii actelor de corupţie, conform căruia identificarea anticipată şi înlăturarea în timp util a premiselor apariţiei faptelor de corupţie sunt prioritare şi imperative.E. Principiul eficienţei în combaterea corupţiei, care se bazează pe evaluarea continuă atât din punctul de vedere al rezultatelor concrete, cât şi din punctul de vedere al managementului organizaţional.F. Principiul cooperării şi coerenţei, în baza căruia instituţiile implicate în prevenirea şi combaterea corupţiei trebuie să coopereze îndeaproape, asigurând o concepţie coerentă asupra obiectivelor ce trebuie îndeplinite şi a măsurilor ce urmează a fi luate.G. Principiul transparenţei, consultării societăţii civile şi al dialogului social, care impune, pe de o parte, transparenţa procesului decizional, iar pe de altă parte, consultarea membrilor societăţii civile în cadrul acestui proces.H. Principiul participării, prin care se instituie asigurarea consultării şi participării reprezentanţilor actorilor interesaţi în faza de concepţie, elaborare şi implementare a politicilor publice şi a actelor normative. Actorii interesaţi pot fi atât din cadrul societăţii civile, cât şi de la nivelul instituţiilor sau autorităţilor publice.I. Principiul simplificării procedurilor administrative, care presupune facilitarea şi simplificarea formalităţilor administrative, pe care un solicitant (persoană fizică sau juridică) este obligat să le execute în vederea respectării regulilor impuse de către autorităţi.J. Principiul calităţii serviciilor, care presupune definirea unor norme calitative şi cantitative, adaptate nevoilor actuale ale societăţii.K. Principiul subsidiarităţii, potrivit căruia exercitarea competenţelor se va face de către autoritatea administraţiei publice locale situată la nivelul administrativ cel mai apropiat de cetăţean şi care dispune de capacitatea administrativă necesară.L. Principiul profesionalismului, principiu potrivit căruia funcţionarii publici au obligaţia de a îndeplini atribuţiile de serviciu cu responsabilitate, competenţă, eficienţă şi corectitudine. +
Capitolul VIDomenii prioritare, obiective şi direcţii de acţiuneDin informaţiile oferite de la nivelul administraţiei publice se constată existenţa unor factori de risc similari, care, odată materializaţi, generează probleme specifice fiecărui sector. Din această constatare rezultă necesitatea unei abordări integrate a politicilor anticorupţie, atât din punct de vedere legislativ şi instituţional, cât şi prin implementarea de instrumente şi bune practici la nivelul administraţiei publice locale şi al sectoarelor vulnerabile.DOMENIUL: INFORMARE, CONŞTIENTIZARE, RESPONSABILIZAREÎntărirea cooperării cu societatea civilă, încurajarea dialogului prin parteneriate public-privat, între reprezentanţii Guvernului, sindicate, patronate, media şi reprezentanţi ai ONG-urilor, vor contribui în mod determinant la eliminarea unora dintre factorii de risc generatori de corupţie.De asemenea, deosebit de importantă este informarea şi sensibilizarea opiniei publice în legătură cu efectele pe termen mediu şi lung generate de faptele de corupţie şi prevenirea săvârşirii acestora.Totodată, un accent deosebit trebuie pus pe măsurile ce vizează perfecţionarea şi formarea angajaţilor, în vederea creşterii gradului de conştientizare a personalului propriu cu privire la riscurile asociate corupţiei.Obiectivul 1. Creşterea gradului de informare a publicului cu privire la consecinţele actelor de corupţieDirecţii de acţiune:(i) promovarea dialogului cu societatea civilă, prin intensificarea implicării ei în proiecte şi programe de conştientizare a riscurilor asociate faptelor de corupţie;(îi) îmbunătăţirea fluxului de informaţii către mass-media şi public privind activităţile de prevenire şi combatere a corupţiei;(iii) continuarea campaniilor de informare a publicului cu privire la drepturile şi obligaţiile ce îi revin în relaţia cu autorităţile şi instituţiile publice, în vederea stimulării unei atitudini civice anticorupţie.Obiectivul 2. Creşterea gradului de responsabilizare a personalului propriu asupra riscurilor asociate corupţieiDirecţii de acţiune:(i) organizarea de campanii de informare şi sensibilizare a personalului propriu cu privire la efectele corupţiei;(îi) adaptarea programelor de formare profesională a personalului în funcţie de vulnerabilitatea la faptele de corupţie specifice fiecărui domeniu şi completarea modulelor de formare în mod corespunzător;(iii) consolidarea şi extinderea reţelei consilierilor de etică.DOMENIUL: SIMPLIFICAREA PROCEDURILOR ADMINISTRATIVEÎn cadrul reformei administraţiei publice, simplificarea administrativă constituie elementul central al oricărui demers de modernizare. Simplificarea procedurilor administrative necesită colaborare, multă creativitate şi tenacitate.Prin simplificarea procedurilor administrative, cetăţeanul va beneficia de servicii de calitate la standarde europene, într-un timp scurt, cu costuri minime, aşadar: calitate, eficienţă, celeritate. A simplifica înseamnă şi dezvoltarea de servicii în sistem electronic, permiţând un acces direct şi mult mai rapid la informaţii şi servicii.Aşadar, în vederea creşterii eficienţei şi eficacităţii serviciilor publice, este absolut necesar să se ia în calcul utilizarea administraţiei electronice ca un mijloc, printre cele mai importante, pentru realizarea obiectivelor privind simplificarea procedurilor administrative.Obiectivul 3. Eliminarea barierelor administrativeDirecţii de acţiune:(i) elaborarea şi introducerea de instrumente şi standarde pentru îmbunătăţirea activităţii autorităţilor publice;(îi) revizuirea procedurilor interne în vederea eliminării procedurilor redundante;(iii) analiza legislaţiei specifice, în vederea eliminării factorilor legislativi şi instituţionali care limitează calitatea serviciilor publice şi cresc gradul de vulnerabilitate la corupţie.Obiectivul 4. Utilizarea tehnologiilor informatice în cadrul serviciilor publiceDirecţii de acţiune:(i) îmbunătăţirea accesului publicului la informaţii, prin oferirea acestora în sistem electronic;(îi) utilizarea noilor tehnologii ale informaţiei în vederea creşterii transparenţei şi celerităţii la nivelul serviciilor publice;(iii) creşterea numărului de servicii publice disponibile în sistem electronic.DOMENIUL: ANALIZE, STUDII, CERCETĂRI PRIVIND FENOMENUL CORUPŢIEIPrincipiul 18 din Rezoluţia (97) 24 privind cele 20 de principii directoare pentru lupta împotriva corupţiei, adoptată la 6 noiembrie 1997 de Comitetul Miniştrilor Consiliului Europei, încurajează efectuarea de studii în domeniul corupţiei.Pentru a putea fundamenta pe termen lung orice fel de document strategic în acest domeniu este nevoie să se evalueze, în mod obiectiv şi aprofundat, situaţia actuală. Datorită evoluţiilor socio-economice este necesară actualizarea studiilor şi analizelor care stau la baza dezvoltării politicilor publice elaborate de Guvern.Această abordare va contribui la adoptarea unor decizii viitoare în mod fundamentat, şi nu pe baza unor concluzii insuficient argumentate. Acest demers va permite acţiunea asupra cauzelor primare ale corupţiei, şi nu numai tratarea sau diminuarea efectelor vizibile.Ulterior, în baza acestor analize, se vor putea elabora şi implementa viitoarele politici publice în domeniul administraţiei publice centrale şi locale, cu accent pe domeniile vulnerabile.Obiectivul 5. Sprijinirea administraţiei publice în vederea evaluării dimensiunii fenomenului de corupţieDirecţii de acţiune:(i) realizarea de studii şi analize de către organisme cu experienţă în domeniu pentru identificarea cauzelor, factorilor şi riscurilor asociate corupţiei la nivelul administraţiei publice (independent pentru fiecare domeniu vizat, avându-se în vedere asigurarea participării şi implicării active a tuturor actorilor sociali vizaţi şi competenţi, a beneficiarilor sectoarelor respective şi a organizaţiilor societăţii civile);(îi) realizarea de auditări independente ale instituţiilor publice implicate.Obiectivul 6. Adaptarea cadrului legislativ şi a politicilor publice conform recomandărilor studiilor, analizelor şi auditurilor independenteDirecţii de acţiune:(i) diseminarea concluziilor şi recomandărilor studiilor, analizelor şi auditărilor independente, pentru fiecare domeniu vizat;(îi) adaptarea politicilor publice, conform recomandărilor studiilor, analizelor şi auditărilor independente.DOMENIUL: TRANSPARENŢĂ ŞI EFICIENŢĂCapitalul uman constituie o resursă strategică în cadrul administraţiei publice, indiferent că este vorba de administraţia centrală sau locală. Eliminarea factorilor de risc generatori de corupţie specifici managementului resurselor umane se poate realiza printr-o creştere a transparenţei proceselor de recrutare, selecţie şi promovare a personalului.Semnalele venite de la nivelul sectoarelor vulnerabile şi al administraţiei publice locale au indicat necesitatea instituirii de măsuri în vederea creşterii transparenţei şi eficienţei cheltuirii banului public, cu referire la procesul de achiziţii publice.Obiectivul 7. Creşterea transparenţei în sistemul de management al resurselor umaneDirecţii de acţiune:(i) creşterea transparenţei privind condiţiile de recrutare şi selecţie a personalului din sursă externă;(îi) creşterea transparenţei în procesul de promovare a personalului;(iii) îmbunătăţirea sistemelor de carieră în sectoarele vulnerabile la corupţie.Obiectivul 8. Gestionarea corectă a fondurilor publiceDirecţii de acţiune:(i) reducerea gradului de vulnerabilitate la corupţie prin îmbunătăţirea procesului de achiziţie publică;(îi) îmbunătăţirea procesului decizional în vederea unei mai bune utilizări a fondurilor publice.DOMENIUL: PREVENIREA ŞI COMBATEREA CORUPŢIEI PRIN COMUNICARE ŞI COLABORAREComunicarea dintre autorităţi, instituţii şi cetăţeni constituie unul dintre indicatorii relevanţi ai gradului de dezvoltare a societăţii civile. Modul în care oamenii percep relaţia lor cu instituţiile publice poate influenţa interesul şi participarea populaţiei la viaţa comunităţilor, articularea cerinţelor reformei instituţionale cu interesele particulare şi/sau generale ale indivizilor.Prevenirea fenomenului corupţiei se poate realiza prin implementarea unei politici de comunicare adecvate, care va avea ca efect o mai bună înţelegere a obiectivelor şi o acceptare mai uşoară a măsurilor recomandate.Combaterea fenomenului corupţiei se va putea realiza prin întărirea colaborării intra şi interinstituţionale dintre instituţiile cu atribuţii în domeniul combaterii corupţiei, dar şi prin iniţierea şi implementarea de măsuri care să ducă la o creştere a transparenţei privind modul de aplicare/respectare a prevederilor legale.Obiectivul 9. Susţinerea campaniilor de prevenire a fenomenului corupţieiDirecţii de acţiune:(i) îmbunătăţirea procesului de comunicare cu publicul;(îi) dezvoltarea de parteneriate cu societatea civilă în vederea prevenirii actelor de corupţie.Obiectivul 10. Combaterea fenomenului corupţiei prin întărirea colaborării intra şi interinstituţionale şi prin monitorizarea aplicării prevederilor legaleDirecţii de acţiune:(i) îmbunătăţirea colaborării inter şi intrainstituţionale;(îi) monitorizarea aplicării prevederilor legale în vederea reducerii vulnerabilităţii la corupţie. +
Capitolul VIIRezultatele politicilor publiceDOMENIUL: INFORMARE, CONŞTIENTIZARE, RESPONSABILIZAREO societate civilă mai bine informată, conştientă de rolul ei privind participarea, proiectarea, angajarea, evaluarea şi certificarea serviciilor publice, va avea ca efect o diminuare a faptelor de corupţie. Întărirea cooperării cu societatea civilă, încurajarea dialogului prin parteneriate public-private, între reprezentanţii guvernului, sindicate, patronate, media şi ai reprezentanţilor ONG-urilor, contribuie în mod decisiv la eliminarea unora dintre factorii de risc generatori de corupţie.Această cooperare are un efect catalizator în etapa de prevenire a săvârşirii faptelor de corupţie, fiind posibilă doar prin concertarea eforturilor principalilor actori implicaţi.Principiile etice care guvernează administraţia publică vizează şi standarde minime cu privire la comportamentul pe care trebuie să îl aibă toţi cei care îşi desfăşoară activitatea în cadrul administraţiei publice. Aceste principii includ: profesionalismul, imparţialitatea, amabilitatea, încrederea, echitatea.DOMENIUL: SIMPLIFICAREA PROCEDURILOR ADMINISTRATIVESimplificarea procedurilor administrative constituie un mijloc de luptă împotriva corupţiei, având un rol semnificativ în reducerea acestui fenomen la nivelul administraţie publice.Efectul simplificării administrative este facilitarea raporturilor dintre administraţie şi cetăţean, acest lucru reprezentând raţiunea de a fi a serviciilor publice, deoarece simplificând formalităţile administrative se reduc în mod proporţional şi sarcinile ce le corespund.Simplificarea administrativă vizează atât ameliorarea reglementărilor existente (proces curativ) şi conceperea de noi reglementări (proces preventiv), cât şi identificarea de soluţii alternative la reglementările existente (simplificarea procedurilor interne).Utilizarea administraţiei electronice duce la o simplificare efectivă a procedurilor, deoarece utilizatorul are acces direct la toate informaţiile, la o mai bună conectare a procedurilor între ele şi la evitarea cererii repetate de date.DOMENIUL: ANALIZE, STUDII, CERCETĂRI PRIVIND FENOMENUL CORUPŢIEIStudiile şi analizele elaborate oferă un fundament solid pentru elaborarea/actualizarea documentelor de politici publice la nivelul sectoarelor vizate.Recomandările formulate contribuie la adoptarea unor decizii viitoare, care vor permite acţionarea asupra cauzelor primare ale corupţiei.Analizele pe fiecare sector în parte permit o evaluare a amplitudinii fenomenului corupţiei, şi, în consecinţă, implementarea unor măsuri anticorupţie eficiente pe termen lung.DOMENIUL: TRANSPARENŢĂ ŞI EFICIENŢĂReforma managementului resurselor umane, în contextul luptei împotriva corupţiei, se desfăşoară într-un spectru larg, având ca scop o performanţă mai bună şi o responsabilitate definită de rezultate, un serviciu public eficient şi transparent, bazat pe costuri minime.Semnalele venite de la nivelul sectoarelor vulnerabile şi al administraţiei publice locale au indicat necesitatea instituirii de măsuri în vederea creşterii transparenţei şi eficienţei cheltuirii banului public, cu referire la procesul de achiziţii publice.DOMENIUL: PREVENIREA ŞI COMBATEREA CORUPŢIEI PRIN COMUNICARE ŞI COLABORAREPreluarea opiniilor cetăţenilor determină o ameliorare continuă a serviciilor oferite. Cetăţenii au posibilitatea de a-şi exprima opiniile şi preferinţele, fapt care va conduce la o creştere a eficacităţii administraţiei.Demersurile privitoare la calitate se înscriu în cadrul unui proces de ameliorare continuă, care are ca finalitate plasarea utilizatorului în centrul preocupărilor serviciilor publice.Existenţa unor proceduri democratice, bazate pe mecanisme concrete şi permanente de punere în practică a unui sistem de preluare/ascultare a dorinţelor cetăţenilor, primirea şi tratarea observaţiilor şi reclamaţiilor şi, nu în ultimul rând, reevaluarea modalităţilor de contact, a procesului de muncă şi a organizării interne duc la ameliorarea relaţiei cetăţean – administraţie.Totodată, utilizatorul serviciilor publice este mai bine informat cu privire la canalele de acces, documentele necesare, termenele şi modalităţile de utilizare a căilor de atac. +
Capitolul VIIIRezultatele acţiunilorObiectivul 1. Creşterea gradului de informare a publicului cu privire la consecinţele actelor de corupţiea) rapoarte de evaluare a acţiunilor desfăşurate în parteneriat cu ONG-uri, sindicate, patronate; … b) asociaţii profesionale; … c) rapoarte de monitorizare a apariţiilor în presa scrisă şi audiovizuală; … d) rapoarte de evaluare a impactului acestor campanii; … e) materiale promoţionale distribuite. … Obiectivul 2. Creşterea gradului de responsabilizare a personalului propriu asupra riscurilor asociate corupţieia) rapoarte de evaluare a sesiunilor de instruire derulate pe baza programelor actualizate şi a tematicilor abordate; … b) acte normative/administrative adoptate. … Obiectivul 3. Eliminarea barierelor administrativea) proceduri simplificate/revizuite şi instituţii care le implementează; … b) număr de instituţii care au implementat instrumente de managementul calităţii totale; … c) număr de instituţii care au implementat instrumente de managementul riscului; … d) rapoarte de monitorizare privind implementarea instrumentelor de managementul calităţii totale şi managementul riscului; … e) acte administrative adoptate. … Obiectivul 4. Utilizarea tehnologiilor informatice în cadrul serviciilor publicea) rapoarte de monitorizare privind numărul de accesări online ale serviciilor; … b) rapoarte de monitorizare a serviciilor oferite în sistem de ghişeu unic; … c) rapoarte de monitorizare a instituţiilor ce oferă informaţii în sistem electronic; … d) acte administrative adoptate. … Obiectivul 5. Sprijinirea administraţiei publice în vederea evaluării dimensiunii fenomenului de corupţiea) rapoarte de evaluare a studiilor şi analizelor; … b) rapoarte de evaluare a auditărilor independente; … c) rapoarte privind recomandările formulate. … Obiectivul 6. Adaptarea cadrului legislativ şi a politicilor publice conform recomandărilor studiilor, analizelor şi auditurilor independentea) raport de evaluare a campaniilor, întâlnirilor, seminariilor organizate; … b) politici publice şi strategii adaptate şi adoptate. … Obiectivul 7. Creşterea transparenţei în sistemul de management al resurselor umanea) raport de monitorizare a apariţiilor în presa scrisă centrală şi locală privind organizarea concursurilor, condiţiile de recrutare şi selecţie a personalului; … b) rapoarte anuale de monitorizare a stadiului de implementare a strategiilor de resurse umane; … c) rapoarte de monitorizare privind creşterea transparenţei în procesul de promovare a personalului. … Obiectivul 8. Gestionarea corectă a fondurilor publicea) rapoarte de monitorizare a documentelor publicate (programe anuale de investiţii, achiziţii, anunţuri, rapoarte etc.); … b) acte administrative adoptate. … Obiectivul 9. Susţinerea campaniilor de prevenire a fenomenului corupţieia) rapoarte elaborate cu privire la consultările cu societatea civilă; … b) materiale promoţionale distribuite; … c) rapoarte de monitorizare a plângerilor şi reclamaţiilor înregistrate şi rezolvate; … d) rezultatele evaluării sondajelor de opinie; … e) acte administrative adoptate. … Obiectivul 10. Combaterea fenomenului corupţiei prin întărirea colaborării intra şi interinstituţionale şi prin monitorizarea aplicării prevederilor legalea) recomandări preluate în urma controalelor şi auditărilor efectuate; … b) rapoarte de evaluare privind recomandările formulate; … c) acte normative adoptate. … +
Capitolul IXIndicatoriConform Planului de acţiune pentru implementarea strategiei. +
Capitolul XImplicaţii bugetareResursele necesare implementării strategiei pentru sectoarele vulnerabile şi administraţia publică locală vor fi asigurate la nivelul fiecărui sector din bugetele proprii şi din finanţări externe.Astfel, bugetele destinate elaborării studiilor şi analizelor pentru evaluarea nivelului corupţiei în sectoarele vulnerabile şi administraţia publică locală vor fi finanţate şi din fondurile programelor operaţionale.La nivelul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative şi pentru administraţia publică locală, o serie de activităţi cuprinse în planurile de acţiune vor fi finanţate atât din surse bugetare, cât şi din bugetul Proiectului de Twinning PHARE 2006 "Continuarea luptei împotriva corupţiei în administraţia publică" – RO/06/IB/JH/05. +
Capitolul XIImplicaţii juridiceElaborarea de studii şi analize în vederea evaluării dimensiunii fenomenului corupţiei la nivelul sectoarelor vizate va conduce, în baza recomandărilor formulate, la o reevaluare/adaptare a documentelor de politici publice sectoriale.1. La nivelul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative sunt prevăzute modificări de ordin legislativ şi administrativ pentru:a) revizuirea standardelor şi procedurilor privind identificarea şi gestionarea riscurilor în activitatea structurilor din cadrul ministerului; … b) dezvoltarea unei metodologii generale de aplicare a Modelului Costului Standard pentru cetăţeni; … c) îmbunătăţirea cadrului normativ privind realizarea testelor de integritate la nivelul structurilor din cadrul ministerului; … d) elaborarea şi implementarea de instrumente, tehnici şi proceduri vizând motivarea profesională/educaţională a personalului, pentru reducerea gradului de vulnerabilitate la actele de corupţie; … e) revizuirea responsabilităţilor legale ale consilierului de etică, în vederea eficientizării mecanismelor de cooperare şi sprijin pentru funcţionarii publici; … f) îmbunătăţirea procedurilor de achiziţii publice; … g) extinderea competenţelor Direcţiei Generale Anticorupţie, în vederea reducerii faptelor de corupţie de la nivelul administraţiei publice locale şi a creşterii încrederii cetăţenilor în autorităţile şi instituţiile publice de interes local. … 2. La nivelul autorităţilor publice locale sunt prevăzute modificări de ordin legislativ şi administrativ pentru:a) introducerea şi diseminarea de instrumente în vederea creşterii eficienţei şi calităţii serviciilor oferite (managementul calităţii totale şi managementul riscului); … b) simplificarea procedurilor şi reducerea costurilor administrative ce vizează domeniul urbanistic; … c) introducerea/creşterea numărului de servicii oferite cetăţenilor în sistem de ghişeu unic; … d) implementarea sistemului electronic de management al documentelor; … e) îmbunătăţirea procedurilor de achiziţii publice; … f) promovarea planificării strategice la nivelul autorităţilor publice locale; … g) asumarea unui set de angajamente (cartă/convenţie) de către autorităţi/instituţii privind relaţia cu cetăţeanul (mod de primire, termene, mod de soluţionare a solicitărilor). … 3. La nivelul sectorului financiar-fiscal sunt prevăzute modificări de ordin legislativ şi administrativ pentru:a) introducerea şi diseminarea de instrumente în vederea creşterii eficienţei şi calităţii serviciilor oferite (managementul calităţii totale şi managementul riscului); … b) armonizarea normelor şi instrucţiunilor interne cu prevederile Codului vamal al României şi cu Regulamentul de aplicare al acestuia; … c) aprobarea statutului comisarului din Garda Financiară; … d) îmbunătăţirea procedurilor de achiziţii publice; … e) aprobarea planului de activitate de către vicepreşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în vederea consolidării capacităţii de investigare de control intern la nivelul Autorităţii Naţionale a Vămilor. … 4. La nivelul sectorului sanitar sunt prevăzute modificări de ordin legislativ şi administrativ pentru:a) introducerea şi diseminarea de instrumente în vederea creşterii eficienţei şi calităţii serviciilor oferite (managementul calităţii totale şi managementul riscului); … b) definirea de noi standarde referitoare la calitatea serviciilor publice în sistemul de sănătate (condiţii, termene etc.); … c) definirea de noi ghiduri clinice şi de tratament şi a unor instrumente pentru monitorizarea comportamentului standardizat al cadrelor medicale în faţa pacienţilor cu nevoi similare de sănătate; … d) modificarea responsabilităţilor asistentului social, pentru protecţia dreptului pacientului şi promovarea serviciilor integrate medico-sociale; … e) crearea unui cadru legislativ şi a unor mecanisme de supraveghere care să permită monitorizarea situaţiilor de risc evidenţiate (conflict de interese, marketing agresiv al companiilor etc.); … f) modificarea cadrului legal în vederea creşterii performanţei profesionale şi rezistenţei la fapte de corupţie (salarizarea în funcţie de performanţele profesionale); … g) îmbunătăţirea procedurilor de achiziţii. … 5. La nivelul sectorului educaţional sunt prevăzute modificări de ordin legislativ şi administrativ pentru:a) îmbunătăţirea legislaţiei prin introducerea de măsuri de prevenire a corupţiei în sistemul educaţional; … b) introducerea şi diseminarea de instrumente în vederea creşterii eficienţei şi calităţii serviciilor oferite (managementul calităţii totale şi managementul riscului); … c) îmbunătăţirea procedurilor prin reevaluarea atribuţiilor pentru funcţiile existente la nivel universitar; … d) actualizarea manualelor de proceduri privind implementarea Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management/control intern la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, cu modificările şi completările ulterioare; … e) actualizarea standardelor referitoare la calitatea în educaţie; … f) simplificarea procedurilor privind recunoaşterea şi echivalarea diplomelor de studii; … g) înfiinţarea compartimentelor de dezvoltare a carierei în învăţământ şi cercetare, în cadrul birourilor de orientare profesională existente în cadrul universităţilor; … h) elaborarea ghidurilor de carieră specifice pentru fiecare instituţie de învăţământ superior sau instituţie la nivel central (Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului, Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior, Centrul de Management pentru Finanţarea Învăţământului Superior etc.); … i) îmbunătăţirea procedurilor de achiziţii publice. … +
Capitolul XIIProceduri de monitorizare, evaluarePrezenta strategie pentru sectoarele vulnerabile şi administraţia publică locală pe perioada 2008-2010 va fi monitorizată de Comitetul de monitorizare al strategiei, înfiinţat prin decizie a primului-ministru, având următoarea componenţă:Preşedinte: ministrul internelor şi reformei administrative;Vicepreşedinte: secretarul de stat pentru reforma în administraţia publică;Membri:– un reprezentant al Cancelariei Primului-Ministru;– un reprezentant al Secretariatului General al Guvernului;– un reprezentant al Unităţii Centrale pentru Reforma Administraţiei Publice;– un reprezentant al Direcţiei Generale Anticorupţie;– un reprezentant al Ministerului Justiţiei;– un reprezentant al Ministerului Sănătăţii Publice;– un reprezentant al Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului;– un reprezentant al Ministerului Economiei şi Finanţelor;– un reprezentant al Federaţiei Autorităţilor Locale din România.Secretariatul Comitetului de monitorizare a strategiei va fi asigurat de către Unitatea Centrală pentru Reforma Administraţiei Publice.Comitetul de monitorizare a strategiei analizează stadiul implementării planului de acţiune general şi a planurilor de acţiune sectoriale şi propune măsuri de remediere a eventualelor deficienţe, reunindu-se trimestrial sau ori de câte ori este nevoie.Comitetul de monitorizare a strategiei adoptă decizii cu caracter de recomandare.Ministrul internelor şi reformei administrative are obligaţia de a-l informa pe primul-ministru cu privire la deciziile adoptate. +
Capitolul XIIIEtape ulterioare şi instituţii responsabileInstrumentul prin care se asigură implementarea strategiei sunt planurile de acţiune, care conţin obiective, măsuri, termene şi instituţii responsabile pentru implementarea măsurilor.Instituţiile responsabile au obligaţia de a raporta Comitetului de monitorizare al strategiei stadiul implementării măsurilor.Frecvenţa şi modul de raportare, precum şi structura rapoartelor de monitorizare, acolo unde este cazul, vor fi stabilite ulterior de Comitetul de monitorizare al strategiei, cu consultarea tuturor instituţiilor implicate.La sfârşitul perioadei de implementare va avea loc o evaluare finală a implementării strategiei, ce va evidenţia gradul în care au fost îndeplinite obiectivele.Planul de acţiune general şi planurile sectoriale, prezentate în anexele nr. 2, 2A, 2B, 2C, 2D, 2E, constituie parte integrantă a prezentei strategii, urmând a fi actualizate semestrial.–––
