STRATEGIA din 9 martie 2005

de accelerare a privatizării şi atragere de investiţii pentru agenţii economici din portofoliul Ministerului Economiei şi Comerţului – Oficiul Participatiilor Statului şi Privatizării în Industrie pentru anul 2005, şi unele măsuri pentru aplicarea acesteia



1. Cadrul general, premisele şi obiectivele privatizăriiStrategia de privatizare şi atragere de investiţii pe termen mediu şi lung în domeniile de activitate coordonate de Ministerul Economiei şi Comerţului porneşte de la analiza specificitatii fiecărui sector şi de la nevoile acestor sectoare pentru a deveni competitive pe o piaţa din ce în ce mai concurentiala.În stabilirea obiectivelor fundamentale ale privatizării s-a pornit de la:1. prevederile Programului de guvernare 2004-2008, care stipulează accelerarea privatizării şi restructurării pe baza catorva linii directoare, respectiv:● elaborarea unei strategii integrate privind privatizarea sectorului energetic;● continuarea privatizării societăţilor comerciale mari şi mijlocii;● privatizarea societăţilor din industria de apărare;● vânzarea pachetelor minoritare deţinute de către stat prin mecanisme de piaţa;● urmărirea contractelor încheiate prin monitorizarea acestora în perioada postprivatizare;● restructurarea, pe criteriile competitivitatii, prin:– restructurarea sectorului de stat, inclusiv prin inchideri de capacităţi neviabile;– reorganizarea activităţilor indirect productive;– modernizarea, retehnologizarea şi optimizarea fluxurilor tehnologice din unităţi industriale cu potenţial de competitivitate;2. nevoia adaptării strategiei şi programelor de privatizare la specificitatile sectoarelor economice şi ale societăţilor comerciale, pentru a asigura viabilitatea societăţilor comerciale postprivatizare;3. caracteristicile specifice ale fiecărui sector.Obiectivele principale urmărite în procesul de privatizare vizează:● armonizarea strategiilor de privatizare cu procesul de restructurare;● consolidarea cadrului competitiv postprivatizare în contextul integrării pieţei energiei şi al perspectivei aderării la Uniunea Europeană;● atragerea de investitori strategici, care demonstreaza un real potenţial managerial şi financiar necesar consolidării structurilor postprivatizare;● privatizarea să asigure ca transferul pachetului majoritar de acţiuni să se realizeze şi cu o componenta de recapitalizare a societăţii, necesară pentru realizarea programelor de modernizare şi investiţii.2. Cadrul legislativ şi instituţional2.1. Cadrul legislativCadrul legal în vigoare în materie de privatizare este reprezentat de Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, aprobată prin Legea nr. 44/1998, cu modificările şi completările ulterioare, de Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările şi completările ulterioare, şi de Hotărârea Guvernului nr. 577/2002 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările şi completările ulterioare.2.2. Cadrul instituţionalPrin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 88/2001 privind înfiinţarea Oficiului Participatiilor Statului şi Privatizării în Industrie, aprobată cu modificări prin Legea nr. 552/2001, a fost înfiinţat Oficiul Participatiilor Statului şi Privatizării în Industrie, în subordinea Ministerului Economiei şi Comerţului, care asigura aplicarea strategiei Guvernului privind realizarea procesului de privatizare a societăţilor comerciale din portofoliul sau, luând măsurile necesare în acest scop.2.3. Competente şi atribuţiiCompetentele şi atribuţiile în procesul de restructurare-privatizare sunt exercitate, în cazul în care nu se stabileşte altfel, conform actelor normative în vigoare, care, sintetic, prevăd ca:a) privatizarea societăţilor comerciale înfiinţate ca filiale ale unor societăţi comerciale cu capital majoritar de stat se realizează sub autoritatea şi coordonarea Oficiului Participatiilor Statului şi Privatizării în Industrie, în condiţiile legii; … b) vânzarea acţiunilor deţinute de societăţi comerciale cu capital majoritar de stat la societăţi comerciale, altele decât filialele, precum şi vânzarea acţiunilor deţinute de societăţi comerciale la care pachetul de acţiuni este deţinut de o societate comercială cu capital majoritar de stat ori de regiile autonome şi institutele naţionale se fac conform Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, şi, după caz, conform Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital; … c) în pregătirea procesului de privatizare, pentru stabilirea celei mai adecvate metode de diminuare a participatiilor statului la societăţile comerciale, Ministerul Economiei şi Comerţului, prin Oficiul Participatiilor Statului şi Privatizării în Industrie, poate institui procedura administrării speciale şi supravegherii financiare la societăţile comerciale cu capital majoritar de stat din portofoliu şi la filialele acestora; … d) Ministerul Economiei şi Comerţului, prin Oficiul Participatiilor Statului şi Privatizării în Industrie, coordonează întregul proces de gestionare a participatiilor statului, reorganizare, restructurare, privatizare a companiilor/societăţilor naţionale şi a societăţilor comerciale care funcţionează sub autoritatea sa. … Acesta ia toate măsurile necesare pentru realizarea strategiei de privatizare a societăţilor comerciale aflate sub autoritatea sa şi a filialelor acestora, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.În cadrul procesului postprivatizare, monitorizarea îndeplinirii obligaţiilor se face în mod direct de către Ministerul Economiei şi Comerţului, prin Oficiul Participatiilor Statului şi Privatizării în Industrie pentru societăţile comerciale cu capital majoritar de stat, iar pentru filialele societăţilor comerciale la care Ministerul Economiei şi Comerţului este acţionar, monitorizarea în numele statului se realizează de către aceste societăţi comerciale.3. Portofoliul de agenţi economici al Ministerului Economiei şi ComerţuluiPortofoliul Ministerului Economiei şi Comerţului este format din agenţi economici din domeniul:● energie electrica;● gaze naturale;● minier;● petrolier;● apărare;● alte activităţi.Ponderea cea mai mare şi importanţa o reprezintă procesul de privatizare din domeniile energiei electrice şi gazelor naturale, care sunt sectoare de utilităţi publice de larg interes şi impact public şi economic.Privatizarea în domeniul utilităţilor publice este şi trebuie să fie un mecanism complex, în care un rol decisiv îl au reforma structurală şi regulile de piaţa, care trebuie realizate şi implementate înaintea lansării operaţiunii de privatizare propriu-zise.Privatizarea în cazul utilităţilor publice trebuie să asigure întărirea societăţii din punct de vedere financiar şi operational într-un sistem corespunzător de reglementări, asa cum acesta funcţionează în ţările Uniunii Europene.Procesele de privatizare trebuie realizate în condiţii de transparenta, competitivitate şi să fie desfăşurate pe baza unor criterii de selecţie clare şi cuantificabile.Analiza portofoliului de agenţi economiciMinisterul Economiei şi Comerţului (denumit în continuare M.E.C.) deţine, în prezent, în portofoliu următorii agenţi economici, structurati astfel:– 9 societăţi naţionale;– 6 companii naţionale;– 51 de societăţi comerciale;– doua regii autonome;– 8 institute – institute naţionale de cercetare-dezvoltare.De asemenea, agenţii economici aflaţi în portofoliul M.E.C. deţin 64 de filiale, precum şi participatii la un număr de 108 societăţi comerciale cu capital mixt.Capitalul social/patrimoniul acestor agenţi economici, pe domenii de activitate, este prezentat în tabelul următor:Domenii de activitate, agenţi economici, capital social                                                                        – mii euro –────────────┬──────────────┬────────────┬──────────────┬───────────┬─────────┬────┬─────────            │ Societăţi │ Companii │ Societăţi │ Regii │Institute│Fili│ TOTAL            │ naţionale │ naţionale │ comerciale │ autonome │naţionale│ ale│            │ │ │ │ │ │ │ Domeniul ├────┬─────────┼────┬───────┼────┬─────────┼────┬──────┼────┬────┼────┼─────────            │ │ Capital │ │Capital│ │ Capital │ │Patri-│ │Pa- │ │ Capital            │ Nr.│ social │ Nr.│social │ Nr.│ social │Nr. │moniu │ Nr.│tri │ Nr.│ social            │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mo- │ │ şi            │ │ │ │ │ │ │ │ │ │niu │ │ patri-            │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ moniu────────────┼────┼─────────┼────┼───────┼────┼─────────┼────┼──────┼────┼────┼────┼─────────Energie │ 1 │ 312.354│ 1 │159.746│ 7 │2.576.104│ │ │ │ │ 37 │3.048.183────────────┼────┼─────────┼────┼───────┼────┼─────────┼────┼──────┼────┼────┼────┼─────────Petrolier │ 1 │1.417.627│ │ │ 4 │ 30.308│ │ │ │ │ │1.447.934────────────┼────┼─────────┼────┼───────┼────┼─────────┼────┼──────┼────┼────┼────┼─────────Gaze │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │naturale │ 2 │ 123.075│ │ │ 2 │ 108.161│ │ │ │ │ │ 231.236────────────┼────┼─────────┼────┼───────┼────┼─────────┼────┼──────┼────┼────┼────┼─────────Minier │ 4 │ 48.263│ 4 │ 40.542│ 17 │ 98.904│ │ │ │ │ 11 │ 187.710────────────┼────┼─────────┼────┼───────┼────┼─────────┼────┼──────┼────┼────┼────┼─────────Apărare │ │ │ 1 │ 35.945│ 8 │ 25.907│ │ │ │ │ 16 │ 61.852────────────┼────┼─────────┼────┼───────┼────┼─────────┼────┼──────┼────┼────┼────┼─────────Regii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │autonome │ │ │ │ │ │ │ 2 │26.165│ │ │ │ 26.165────────────┼────┼─────────┼────┼───────┼────┼─────────┼────┼──────┼────┼────┼────┼─────────Activităţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │industriale │ │ │ │ │ 5 │ 108.941│ │ │ │ │ │ 108.941────────────┼────┼─────────┼────┼───────┼────┼─────────┼────┼──────┼────┼────┼────┼─────────Alte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │activităţi │ 1 │ 496│ │ │ 8 │ 1.505│ │ │ 8 │ 824│ │ 2.824────────────┼────┼─────────┼────┼───────┼────┼─────────┼────┼──────┼────┼────┼────┼─────────TOTAL │ 9 │1.901.794│ 6 │236.234│ 51 │2.949.828│ 2 │26.165│ 8 │ 824│ 64 │5.114.845────────────┴────┴─────────┴────┴───────┴────┴─────────┴────┴──────┴────┴────┴────┴─────────4. Metode de privatizare şi de atragere de investiţiiPentru realizarea strategiei de privatizare se utilizează metodele de privatizare şi de atragere de capital permise de prevederile Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 88/1997, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 137/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale normelor metodologice de aplicare a acestora, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 577/2002, cu completările ulterioare, inclusiv combinatii ale acestora.Metodele prevăzute au în vedere:– atragerea de investitori strategici cu experienta, care să ducă la îmbunătăţirea structurilor după privatizare;– proceduri transparente de privatizare cu reguli şi criterii clare, comunicate public investitorilor;– utilizarea unor consultanţi selecţionaţi prin procese de selecţie competitiv-publice, transparente şi echidistante;– privatizarea să se facă cu dobândirea a cel puţin 51% din pachetul de acţiuni în sectoarele de utilităţi publice, iar la restul sectoarelor mergandu-se până la 100% din acţiuni, decizia fiind legată de analiza specifică societăţii respective, a rolului şi impactului ei în economie;– privatizarea sa conducă la capitalizarea societăţilor comerciale de utilităţi publice, o dată cu vânzarea pachetului de acţiuni. Se are în vedere ca obţinerea pachetului majoritar să fie realizată prin metoda combinata de cumpărare a unui pachet de acţiuni existent şi aport de capital în societate cu emisiune de noi acţiuni până la o cota reprezentând cel puţin 51% din capitalul social al acesteia;– privatizarea sa conducă la creşterea calităţii serviciilor, mărirea siguranţei în exploatare şi modernizarea infrastructurilor;– promovarea unor structuri de tip "green/brown field", în care aportul de capital în numerar să fie asigurat de investitorul strategic, iar contribuţia societăţii de stat să fie în general sub forma de active;– vânzarea de active ale societăţilor comerciale, iar în anumite sectoare vânzarea activelor să fie însoţită de obligaţii de investiţii necesare modernizării, retehnologizării sau finalizarii unor investiţii, precum şi realizării obiectivelor de mediu;– evitarea fenomenelor de captivitate reciprocă postprivatizare şi luarea în considerare a unei strategii adecvate care să ducă la crearea de structuri viabile postprivatizare;– privatizarea să se realizeze în condiţiile asigurării unui mediu concurential real şi să se evite transferul unui monopol de stat în monopol privat;– folosirea instrumentelor de restructurare/reorganizare a societăţilor comerciale din portofoliul Ministerului Economiei şi Comerţului/filialelor societăţilor comerciale, care să asigure viabilizarea lor, urmată de procedura de privatizare propriu-zisa, realizată prin vânzare, în condiţiile legii, a participatiei statului atât la societăţile comerciale/filialele acestora, cat şi la noile societăţi comerciale rezultate în urma reorganizării sau prin aplicarea altei metode de privatizare şi atragere de investiţii;– orice combinaţie a metodelor de privatizare prevăzute de lege.5. Politici de privatizare sectoriale, program şi acţiuni de accelerare a privatizării şi atragerii de investiţii în anul 2005Pentru perioada următoare se au în vedere accelerarea privatizării şi atragerea de investiţii pentru agenţii economici din portofoliul M.E.C., după cum urmează:5.1. Sectorul energeticPrivatizarea în domeniul utilităţilor publice este şi trebuie să fie un mecanism complex, în care un rol decisiv îl are reforma structurală şi regulile de piaţa, care trebuie realizate şi implementate înaintea lansării operaţiunii de privatizare propriu-zise. Strategia de privatizare în acest sector trebuie să asigure crearea unor structuri stabile şi competitive pe termen mediu şi lung, pornind de la însăşi natura acestor societăţi, respectiv societăţi de larg interes şi impact public şi economic, care definesc în general osatura unei economii naţionale.În abordarea strategiei se porneşte de la o analiza-diagnostic a sistemului naţional energetic, a sistemului naţional integrat cu cel regional şi european, de la nevoia de a fi competitiv în plan global, folosind avantajele competitive pe care sistemul energetic românesc le are în comparatie cu alte sisteme energetice.Privatizarea în cazul utilităţilor publice trebuie să asigure întărirea societăţii din punct de vedere financiar şi operational într-un sistem corespunzător de reglementări asa cum acesta funcţionează în ţările Uniunii Europene.Instrumentul restructurării acestor societăţi este folosit în contextul privatizării pentru a asigura eficientizarea şi viabilizarea acestor societăţi.În sectorul energetic, sector de utilităţi publice, se au în vedere criterii clare şi transparente de atragere a unor investitori strategici, care să asigure capitalul necesar dezvoltării şi eficientizarii, experienta specifică, precum şi integrarea în structuri europene mai ample în care este decisiva masa critica în procesul de selecţie naturala a structurilor viabile.Procesele de privatizare trebuie realizate în condiţii de transparenta, competitivitate, să fie desfăşurate pe baza unor criterii de selecţie clare şi cuantificabile, monitorizate în toate fazele sale de către Guvernul României şi organismele internaţionale (Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional, Comisia Uniunii Europene).În domeniul energiei strategia de privatizare se bazează pe nevoia de a face din sectorul energetic din România un sector din ce în ce mai competitiv în contextul integrării pieţelor energetice pe plan regional (Piaţa Sud-Est Europeană), precum şi pe piaţa Uniunii Europene.Sistemul energetic din România are potenţial să se menţină şi sa devină un important furnizor de energie atât în Zona Sud-Est Europeană, cat şi în zona Uniunii Europene.Sunt exemplificative în acest sens câteva mutaţii importante, precum şi aspecte legate de locul şi rolul sistemului energetic românesc în sistemul energetic regional şi european:5.1.1. Piaţa integrată a energiei şi impactul ei:– Deschiderea pieţei energiei în toate ţările Uniunii Europene şi în ţările candidate în asa fel încât în anul 2007 piaţa energiei şi gazelor naturale să fie deschisă 100%. În România pieţele de energie electrica şi de gaze naturale au fost deschise gradual, începând cu anul 2001. Începând cu 1 ianuarie 2005, gradul de deschidere a pieţei de electricitate este de 55%, iar la gaze naturale de 50%.– Introducerea mecanismelor de tranzactionare transparente a energiei. În România, Operatorul Pieţei de Energie Electrica din România (OPCOM) va deveni bursa obligatorie de energie electrica pentru piaţa fizica la începutul anului 2005, urmând a evolua spre o bursa voluntara până în anul 2007. Lansarea noii platforme de tranzactionare va determina modificări importante şi de lungă durata ale structurii şi modului actual de operare pe piaţa de energie electrica. Pentru a facilita procesul de tranzitie şi pentru a tine seama, în acelaşi timp, de situaţia actuala din sectorul energiei electrice se urmăreşte introducerea unor măsuri noi, cum sunt cele legate de plată capacităţilor, în vederea asigurării unei capacităţi de producere suficiente, introducerea şi calificarea asa-zisilor "furnizori de ultima instanţa".Ca efect al acestor măsuri se creează condiţiile de concurenta deplina care vor avea drept consecinţa preţuri mai competitive şi servicii de mai buna calitate.– Principiul meritului devine regula de baza pentru calificarea pe piaţa, dar acest principiu trebuie combinat cu un sistem comercial care să disciplineze piaţa, evitandu-se concurenta neloială, şi cu un sistem mai adecvat de diferentiere a preţurilor de livrare a energiei în baza de sarcina faţă de energia livrata în vârful de sarcina.– Creşterea capacităţilor de interconectare între ţările Union for the Co-ordination of Transmission of Electricity (UCTE) este menita sa integreze pieţele de energie, dar în acelaşi timp sa dea o noua dimensiune caracterului concurential. În România se prevede o creştere a interconectarilor cu UCTE de la 1.300 MW în prezent la 2.500 MW în viitor (din care spre granita de vest cu Republica Ungara va creşte de la 300 MW la 1.100 MW), ceea ce va presupune posibilităţi de creştere a exportului, dar şi a importului de energie.– Introducerea tarifului singular de injecţie şi extracţie facilitează comerţul cu energie, indiferent de distanta la care se afla producătorul şi consumatorul, eliminandu-se dezavantajele pozitionarii geografice şi contribuind astfel la creşterea concurentialitatii.– Finalizarea în România, în perspectiva anului 2006, a privatizării întregului sector de distribuţie a energiei electrice şi gazului natural creează premise pentru o disciplinare mai mare a sistemului şi mai ales a plăţilor, dar şi de obiectivizare mai mare a criteriilor de selecţie a producătorilor.5.1.2. Locul Sistemului energetic din RomâniaÎn contextul integrării regionale şi europene, Sistemul energetic din România prezintă câteva avantaje competitive importante care trebuie avute în vedere şi care trebuie susţinute prin politici şi strategii adecvate:– un mix de producţie concurential, în care în totalul energiei livrate energia hidro reprezintă aproximativ 30%, energia nucleara 9% şi care se va dubla începând cu anul 2006, iar energia pe bază de lignit reprezintă peste 25%;– interesul investitorilor pentru sistemul de generare trebuie susţinut prin promovarea la privatizare şi atragere de capital a acelor obiective care au un avantaj potenţial competitiv din sectoarele: hidroenergetic, termoenergetic şi nuclear;– un sistem de transport al energiei modern, capabil să facă faţa consecinţelor integrării pieţei energiei.5.1.3. Particularităţile Sistemului energetic din RomâniaPiaţa interna de energie electrica a fost restructurata şi setul de reglementări a fost elaborat pe baza principiilor Directivei 2003/54/EC privind regulile comune pentru piaţa interna de electricitate, care au la baza următoarele principii de organizare şi funcţionare:– accesul nediscriminatoriu la reţele în regim reglementat;– relaţii directe între producători şi furnizori şi/sau consumatori, bazate pe contracte bilaterale în contextul liberalizarii pieţei energiei. Pe măsura deschiderii pieţei o parte tot mai mare din consumul de energie este asigurat pe baza tranzactionata în segmentul concurential al pieţei, între producători, furnizori şi consumatorii eligibili de energie electrica;– asigurarea deschiderii treptate a pieţei energiei din România în asa fel încât în anul 2007 piaţa să fie 100% deschisă;– atât participanţii traditionali de pe piaţa, cat şi cei care au apărut ulterior şi îşi desfăşoară activitatea pe piaţa de energie electrica sunt trataţi într-o maniera nediscriminatorie şi echidistanta;– piaţa spot funcţionează ca un mecanism de echilibrare a consumului şi producţiei de energie electrica, în cadrul căreia se stabileşte preţul pieţei;– piaţa spot funcţionează în cadrul programării bazate pe principiul ordinii de merit şi al ofertelor grupurilor generatoare competitive. De asemenea, producătorii care au contracte de portofoliu trebuie să oferteze şi pentru piaţa cu o zi înainte;– societatea de transport al energiei electrice reprezintă garantul unităţii şi securităţii Sistemului energetic naţional;– operatorii de reţea asigura serviciile publice obligatorii (conectare la reţeaua electrica de transport şi de distribuţie) pentru toţi participanţii la piaţa licentiati. În cadrul pieţei, operatorul de sistem OPCOM stabileşte prognoza finala de consum, ordinea de merit pe baza orara, preţul marginal şi programul de funcţionare a unităţilor dispecerizabile, pe baza ofertelor de generare şi a prognozelor de consum transmise. Programarea grupurilor generatoare dispecerizabile se realizează atât pentru generare, cat şi pentru serviciile de sistem;– un set clar de reglementări elaborat de autorităţile de reglementare independente;– integrarea pieţei energiei în piaţa regionala – Piaţa Sud-Est Europeană şi apoi în Piaţa Europeană a energiei. În acest context un eveniment important l-a reprezentat integrarea în UCTE. Compania Naţionala "Transelectrica" – S.A. a devenit membru UCTE cu drepturi depline, iar la începutul lunii octombrie 2004 România a fost conectata la UCTE;– înfiinţarea autorităţii de reglementare în sectorul energiei electrice – Autoritatea Naţionala de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) – şi a autorităţii de reglementare în sectorul gazelor naturale – Autoritatea Naţionala de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale (ANRGN), ca instituţii independente din punct de vedere legal şi administrativ.Pentru a răspunde acestor deziderate sau principii de bază au fost realizate mutaţii şi schimbări structurale importante în sistemul energetic din România, pornindu-se de la un sistem monopolist integrat vertical la un sistem descentralizat, caracterizat prin separarea activităţilor de producţie de cele de transport, respectiv de distribuţie, de la o programare centralizata la castigarea prin ofertare a dreptului de a produce, procesul zilnic de licitaţie cuprinzând cele 24 de intervale orare ale zilei următoare.După asigurarea separarii structurilor verticale s-a procedat la o separare a structurilor în entităţi care să ducă la crearea cadrului competitiv necesar, respectiv:● Societatea de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice "Electrica" – S.A. a fost reorganizata, infiintandu-se 8 filiale;● restructurarea Societăţii Comerciale de Producere a Energiei Electrice şi Termice "Termoelectrica" – S.A. (denumita în continuare "Termoelectrica" – S.A.) s-a făcut prin externalizarea către şi în subordinea municipalitatilor a 19 centrale electrice în regim de cogenerare, iar din structura "Termoelectrica" – S.A. au fost desprinse 7 societăţi de producţie a energiei. În urma restructurării în pasi succesivi a producătorului termo s-a ajuns la un indicator de concentrare rezonabil, având loc o evoluţie de la o concentrare excesiva la o concentrare moderata.România a optat pentru modelul utilizat în Europa, de piaţa descentralizata a energiei electrice, în care producătorii şi furnizorii sunt liberi sa încheie tranzacţii de vânzare-cumpărare a energiei electrice, iar reţelele de energie şi gaz sunt deschise accesului terţilor în regim reglementat. Relaţiile dintre participanţii la piaţa se vor baza în principal pe contracte ce pot fi bilateral negociate sau reglementate.Pe lângă contracte, participanţii la piaţa angro de energie electrica vor avea în continuare posibilitatea participării la o piaţa fizica de energie organizată cu o zi înaintea zilei de dispecerizare. Aceasta piaţa va fi operata de o bursa de energie. Operaţiunile de decontare de pe piaţa pentru ziua următoare vor fi în responsabilitatea OPCOM, în calitate de administrator de decontare.Noua platforma de tranzactionare creata asigura introducerea graduala până în anul 2007 a pieţei de energie electrica complet liberalizata şi competitivă, în concordanta cu practicile europene. Ţinta o reprezintă realizarea în anul 2007 a unei pieţe bazate pe contracte bilaterale şi autoprogramarea producătorilor, însoţită de o bursa de energie voluntara (piaţa tranzacţiilor pentru ziua următoare), precum şi de o piaţa de echilibrare. Aceasta piaţa va fi similară pieţelor europene folosite în Scandinavia, Anglia şi Ţara Galilor, precum şi în majoritatea ţărilor din zona continentala a Europei de Vest.Lansarea noii platforme de tranzactionare va determina modificări importante şi de lungă durata ale structurii şi modului actual de operare pe piaţa de energie electrica. Pentru a facilita procesul de tranzitie şi pentru a tine seama, în acelaşi timp, de situaţia actuala din sectorul energiei electrice a fost prevăzută o serie de măsuri, cum ar fi introducerea în viitor a unui mecanism de plată a capacităţilor, în vederea asigurării unei capacităţi de producere suficiente.Se creează condiţiile de concurenta deplina care stimuleaza investiţiile străine şi care vor avea drept consecinţa preţuri competitive şi servicii de calitate pentru consumatori.România şi-a arătat disponibilitatea de a înfiinţa la Bucureşti o bursa de energie pentru spaţiul balcanic. Prin comparatie cu ţările din zona şi chiar cu unele tari din estul Europei, România are deja o experienta destul de bogata în funcţionarea pieţei interne de energie electrica, având entităţi bine definite, orientate pe activităţi, concurenta în sfera producerii energiei electrice şi în cea a furnizarii de energie, autorităţi de reglementare functionale şi independente, precum şi un operator comercial activ în domeniul energiei electrice.5.1.4. Obiective specifice de privatizareÎn definirea obiectivelor specifice de privatizare se porneşte de la analiza sectoriala specifică, care poate fi particularizata pentru sectorul energetic astfel:– sectorul energetic reprezintă un sector fundamental al infrastructurii economice de larg interes şi impact economic şi public, esenţial atât pentru dezvoltarea economică de ansamblu, cat şi din punct de vedere al impactului social;– privatizarea societăţilor din acest sector trebuie corelata cu dezvoltarea şi implementarea unui cadru de reglementări şi operare specifice, de care depinde în mod direct atât succesul privatizării în sine, cat mai ales evoluţia pozitiva postprivatizare;– privatizarea trebuie să aibă în vedere, pe lângă valorificarea pachetului de acţiuni vândut, şi asigurarea consolidării imediate a companiei la privatizare printr-o injecţie directa de capital în societate;– privatizarea în domeniul energiei trebuie să ţină cont de nevoia de capital necesar modernizării şi dezvoltării sectorului energetic. Aceasta nevoie de capital este estimată la peste 10 miliarde euro până în anul 2015;– privatizarea sectorului energetic din România trebuie facuta cu parteneri strategici care să reprezinte garanţia succesului în acest proces şi care să contribuie la dezvoltarea unui sector energetic solid şi competitiv;– privatizarea este strâns legată de cadrul de operare a pieţei energiei, la a cărui perfecţionare M.E.C. trebuie să contribuie în mod activ. Pentru ca privatizarea să poată fi realizată cu succes a fost nevoie de asigurarea mai întâi a unui cadru legal şi de reglementare a funcţionarii pieţei energiei, aliniat la directivele Uniunii Europene şi care să asigure satisfacerea a doua criterii esenţiale pentru a decide o investiţie în domeniul utilităţilor publice, respectiv:● stabilitate prin reglementări proiectate pe termen lung, specifice fiecărui domeniu, care să permită o proiectie clara a planurilor de afaceri pe termen mediu şi lung;● transparenta prin reglementări obiective şi clare de tarifare şi operare a pieţei energiei, care să diminueze la maximum o intervenţie subiectiva.Acest lucru a fost realizat prin adoptarea Legii energiei electrice nr. 318/2003 şi a Legii gazelor nr. 351/2004, a Foii de parcurs din domeniul energetic din România, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2003, cu modificările ulterioare, precum şi a setului de reglementări de tarifare şi operare emise de cele doua autorităţi de reglementare.Pornind de la premisele prezentate anterior, se pot stabili obiectivele specifice ale privatizării din sectorul energiei, acestea urmărind:– să se realizeze atragerea de investitori strategici cu experienta, care să ducă la îmbunătăţirea structurilor după privatizare;– să asigure capitalizarea societăţilor comerciale de utilităţi publice;– să asigure obţinerea pachetului majoritar de acţiuni de către investitorul strategic (cel puţin 51% din acţiuni), iar acesta să aibă drept de control în exercitarea atributelor de operator. Obţinerea pachetului majoritar să fie realizată de regula prin metoda combinata de cumpărare a unui pachet de acţiuni existent şi aport de capital în societate, cu emisiune de noi acţiuni până la o cota reprezentând cel puţin 51% din capitalul social al societăţii comerciale;– să aibă în vedere creşterea calităţii serviciilor, mărirea siguranţei în exploatare şi modernizarea infrastructurilor.Este necesară implementarea unui sistem de reglementări, aliniat la normativele europene din domeniu, realizat înaintea privatizării şi care, pe de o parte, să facă atractiv sistemul pentru investitorii/operatorii de talie şi, pe de altă parte, să permită operarea entitatilor din domeniul utilităţilor publice în regim echilibrat, prevenindu-se exercitarea de către monopolurile naturale a unor poziţii abuzive faţă de consumatori.5.1.5. Program şi acţiuni de accelerare a privatizării şi atragerii de investiţii pentru anul 2005 în sectorul de energie electrica şi termicaa) Distribuţia de electricitate: … – finalizarea procesului de privatizare la Societatea Comercială Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice "Electrica Banat" – S.A. şi Societatea Comercială Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice "Electrica Dobrogea" – S.A. prin realizarea transferului dreptului de proprietate asupra acţiunilor în urma îndeplinirii condiţiilor de finalizare prevăzute în contractul de privatizare;– finalizarea procesului de privatizare a celor două societăţi comerciale de distribuţie a energiei electrice, Societatea Comercială Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice "Electrica Moldova" – S.A. şi Societatea Comercială Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice "Electrica Oltenia" – S.A., prin semnarea contractelor de privatizare şi realizarea transferului dreptului de proprietate asupra pachetelor majoritare de acţiuni către cumpărători;– continuarea procesului de privatizare a Societăţii Comerciale Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice "Electrica Muntenia Sud" – S.A. în baza strategiei de privatizare ce va fi aprobată prin hotărâre a Guvernului;– iniţierea procesului de privatizare a celorlalte 3 societăţi comerciale de distribuţie a energiei electrice, respectiv: Societatea Comercială Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice "Electrica Transilvania Nord" – S.A., Societatea Comercială Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice "Electrica Transilvania Sud" – S.A. şi Societatea Comercială Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice "Electrica Muntenia Nord" – S.A., precum şi a filialelor de servicii, prin angajarea unor consultanţi internationali, astfel încât întregul proces de privatizare în domeniul distribuţiei de energie electrica să fie finalizat în următoarele 18-20 de luni;– efectuarea unei oferte publice iniţiale primare, oferind spre subscriere, prin metode specifice pieţei de capital, pachete semnificative de acţiuni de până la 15% din acţiunile societăţii, prin acţiuni nou-emise, rezultate în urma unei majorări de capital social la Societatea Comercială Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice "Electrica Transilvania Nord" – S.A. şi la Societatea Comercială Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice "Electrica Muntenia Nord" – S.A., urmată de listarea la Bursa de Valori Bucureşti a societăţilor.b) Producţia de energie electrica în sectorul termo: … – reanalizarea planurilor de restructurare a "Termoelectrica" – S.A., inclusiv în ceea ce priveşte închiderile de capacităţi în contextul conservării securităţii Sistemului energetic naţional şi aportul de capital privat prin folosirea unor soluţii de privatizare flexibile prevăzute de legislaţia în vigoare;– realizarea unor studii de impact şi eficienta privind crearea de structuri mixte termo-hidro, care să facă atractiva societatea astfel creata pentru privatizare, dar care să evite scurgerea de fonduri de la o structura la alta pentru acoperirea unor ineficiente descalificate de sistem;– continuarea activităţii de privatizare a celor 3 complexuri energetice nou-înfiinţate, respectiv:● Societatea Comercială "Complexul Energetic Turceni" – S.A.;● Societatea Comercială "Complexul Energetic Rovinari" – S.A.;● Societatea Comercială "Complexul Energetic Craiova" – S.A.,procesul desfasurandu-se cu asistenţa unor consultanţi internationali, selectaţi în condiţiile legii, iar contractele de consultanţa urmând să fie aprobate de Guvernul României. Consultanţii vor propune strategia de privatizare care să definească soluţiile de viabilitate pe termen mediu şi lung, pe baza alternativelor de modernizare şi/sau realizării de grupuri energetice noi, rezolvarea optima a problemelor de mediu, pe baza cărora să se stabilească metodele de privatizare care vor fi aprobate de Guvern;– realizarea de proiecte "Green/Brown Field", în care investitorul asigura capitalul necesar, iar societatea de stat aduce ca aport unele active disponibile, astfel:● Grup nou generare pe gaze de 400 MW la CET Iernut;● Grup cogenerare 120 MW la CET Bucureşti Sud;● Grup cogenerare 60 MW la CET Grozavesti;● Grup cogenerare 120 MW la CET Galaţi;● Grup cogenerare 150 MW la CET Constanta-Palas.La proiectele de cogenerare definirea puterii instalate se va face pe baza studiului de fezabilitate, în contextul reglementării specifice pentru cogenerare şi în concordanta cu directiva europeană care permite calificarea acestor grupuri conform reglementărilor;– continuarea activităţilor de atragere a investiţiilor la sucursalele "Termoelectrica" – S.A.: Societatea Comercială "Electrocentrale Brăila" – S.A., Societatea Comercială "Electrocentrale Doicesti" – S.A. şi Societatea Comercială "Electrocentrale Borzesti" – S.A.;– continuarea activităţilor de privatizare a "Termoelectrica" – S.A. prin vânzarea/privatizarea filialelor acesteia, prin utilizarea oricărei metode prevăzute de lege, în paralel cu realizarea unor proiecte de atragere de investiţii prin proiecte de tip "Green/Brown Field", inclusiv prin constituirea de societăţi mixte, asocieri în participaţiune, cu modificarea în mod corespunzător a prevederilor pct. 3 lit. g) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 102/2004 pentru aprobarea Strategiei de accelerare a atragerii de investiţii şi privatizării în sectorul de producere a energiei termoelectrice;– iniţierea privatizării pentru filialele "Termoserv", urmând ca în cadrul Societăţii Comerciale "Termoelectrica" – S.A. să se stabilească programul de activităţi concrete pentru privatizare.c) Producţia de energie electrica în sectorul hidro: … – atragerea de capital privat necesar modernizării dezvoltării în sectorul hidro prin crearea unor structuri de producători independenţi de energie de tip IPP, în care Societatea Comercială "Hidroelectrica" – S.A. sa aducă drept aport active din centrale hidro care au nevoie de investiţii într-un mix de producţie echilibrat, iar investitorul să asigure aportul de capital şi sursele de finanţare pentru realizarea investiţiei. Se vor continua negocierile cu investitorii preselectionati pentru crearea a patru astfel de structuri IPP;– continuarea procesului de restructurare-privatizare demarat pentru o serie de 8 lanturi de microhidrocentrale, situate pe râurile Doftana, Arges, Manaileasa, Olanesti, Dambovita, Targului, precum şi pentru Centrala Hidroelectrica "Paltinul", prin vânzarea de active, combinat cu asumarea unui program minim de investiţii;– iniţierea trecerii în sectorul privat şi a altor lanturi de microhidrocentrale aflate în exploatare, prin vânzare ca active, combinat cu asumarea unui program minim de investiţii;– iniţierea procesului de privatizare a societăţilor de servicii şi mentenanta din domeniul hidro – hidroservuri.d) Producţia de energie nucleara: … – continuarea procesului de atragere de investiţii pentru finalizarea Unităţii 3 a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavoda, cu capital majoritar privat, într-o structura de producător independent de tip IPP. Societatea Naţionala "Nuclearelectrica" – S.A. va aduce în principal ca aport în noua societate activele realizate pentru Unitatea 3.e) Transportul de energie: … – Compania Naţionala "Transelectrica" – S.A.: efectuarea unei oferte publice iniţiale primare, oferind spre subscriere, prin metode specifice pieţei de capital, pachete semnificative de acţiuni de până la 15% din acţiunile societăţii, prin acţiuni nou-emise, rezultate în urma unei majorări de capital social din acţiunile societăţii, urmată de listarea la Bursa de Valori Bucureşti a societăţii;– se va iniţia privatizarea filialelor Companiei Naţionale "Transelectrica" – S.A.: Societatea Comercială pentru Servicii de Mentenanta a Reţelei Electrice de Transport "Smart" – S.A., Societatea Comercială de Formare a Energeticienilor din România "Formenerg" – S.A., Societatea Comercială pentru Servicii de Telecomunicaţii şi Tehnologia Informatiei "Teletrans" – S.A., Societatea Comercială "Icemenerg Bucureşti" – S.A. şi Societatea Comercială "Icemenerg Service" – S.A.;– se va rezerva pentru privatizarea prin restituire un pachet de acţiuni în aplicarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, cu modificările şi completările ulterioare.5.2. Sectorul petrol şi gaze5.2.1. Societatea Naţionala de Gaze Naturale "Romgaz" – S.A.Pe baza realizării unui studiu de piaţa, cu participarea unui consultant internaţional specializat, privind strategia de asigurare a unui climat concurential în producţia şi furnizarea de gaze postprivatizare se va iniţia procesul de vânzare a unui pachet majoritar de cel puţin 51% din acţiunile societăţii cu un investitor strategic. În elaborarea strategiei se vor avea în vedere aspecte ca diversificarea accesului la surse alternative de gaze, stabilirea unui calendar optim de privatizare care să ţină cont de contextul global al diversificării accesului la sursele de gaze. În procesul de privatizare se va folosi consultanţa internationala de specialitate.Se va demara procedura de efectuare a unei oferte publice iniţiale primare, oferindu-se spre subscriere, prin metode specifice pieţei de capital, pachete semnificative de acţiuni de până la 15% din acţiunile societăţii, prin acţiuni nou-emise, rezultate în urma unei majorări de capital social din acţiunile societăţii, urmată de listarea la Bursa de Valori Bucureşti a societăţii.Se va rezerva pentru privatizarea prin restituire un pachet de acţiuni în aplicarea Legii nr. 10/2001, cu modificările şi completările ulterioare.5.2.2. Societatea Comercială de Distribuţie a Gazelor Naturale "Distrigaz Nord" – S.A. Targu Mures şi Societatea Comercială de Distribuţie a Gazelor Naturale "Distrigaz Sud" – S.A. BucureştiSe va urmări finalizarea contractelor de privatizare semnate cu E.ON Ruhrgas, respectiv Gaz de France, prin transferul de proprietate asupra pachetelor reprezentând 51% din capitalul social al societăţilor, după îndeplinirea condiţiilor de finalizare prevăzute în contractele de privatizare.Ministerul Economiei şi Comerţului, prin Oficiul Participatiilor Statului şi Privatizării în Industrie, va gestiona în continuare un pachet de acţiuni semnificativ la aceste societăţi şi va monitoriza modalitatea de îndeplinire a obligaţiilor contractuale.Se vor putea oferi la vânzare prin metode specifice pieţei de capital sau prin alte metode pachete minoritare din acţiunile deţinute de M.E.C. – Oficiul Participatiilor Statului şi Privatizării în Industrie.5.2.3. Societatea Naţionala de Transport Gaze Naturale "Transgaz" – S.A.Se va efectua o ofertă publică iniţială primara, oferindu-se spre subscriere, prin metode specifice pieţei de capital, pachete semnificative de acţiuni de până la 15% din acţiunile societăţii, prin acţiuni nou-emise, rezultate în urma unei majorări de capital social din acţiunile societăţii, urmată de listarea la Bursa de Valori Bucureşti a societăţii.Se va rezerva pentru privatizarea prin restituire un pachet de acţiuni în aplicarea Legii nr. 10/2001, cu modificările şi completările ulterioare.5.3. Sectorul minier5.3.1. Se va accelera aplicarea strategiei de dezvoltare a industriei miniere, cu accent deosebit asupra demararii procedurilor de privatizare a unităţilor ce pot prezenta un interes investitional.5.3.2. Restructurarea sectorului minier va avea în vedere:● restructurarea întregului sector carbonifer, cu condiţia corelării judicioase a capacităţilor de producţie cu necesarul producătorului de energie, urmată de o privatizare accelerata;● ofertarea spre privatizare şi a producătorilor care nu intră în structura viitoarelor unităţi restructurate.5.3.3. Activitatea de restructurare a sectorului minier se va realiza prin:● externalizarea unor sucursale şi transformarea acestora în filiale ale societăţilor comerciale pe acţiuni sau în noi societăţi comerciale pe acţiuni;● închiderea operationala şi conservarea unor exploatări miniere nerentabile;● înfiinţarea unor noi societăţi comerciale cu capital mixt;● retehnologizarea unor exploatări miniere;● constituirea de asocieri în participaţiune;● vânzarea unor active.5.3.4. Se vor angaja consultanţi internationali, selectaţi în condiţiile legii, care să asiste M.E.C. în procesul de atragere de investiţii pentru Societatea Comercială "Cupru Min Abrud" – S.A., Societatea Comercială "Moldomin" – S.A., Compania Naţionala "Minvest" – S.A. Deva şi altele.Proiecte prioritare:– Exploatarea de Cupru Rosia Poieni – pentru care s-au primit scrisori de intenţie. Se va continua procesul de atragere de investitori.– Rosia Montană – Ministerul Economiei şi Comerţului va putea sa stabilească soluţii de privatizare după finalizarea studiului de impact de mediu.5.3.5. Societatea Comercială "Baita" – S.A. SteiSe va iniţia procesul de privatizare a societăţii.O cota de 20% din capitalul social al societăţii a fost rezervată pentru privatizarea prin restituire prevăzută de dispoziţiile Legii nr. 10/2001, cu modificările şi completările ulterioare, urmând a se atribui acţiuni persoanelor îndreptăţite care vor opta pentru aceasta societate.5.3.6. Societatea Naţionala "Ape Minerale" – S.A. şi Societatea Naţionala a Sarii – S.A.Privatizarea Societăţii Naţionale "Ape Minerale" – S.A. va avea în vedere necesitatea alinierii într-un viitor apropiat a României la standardele europene atât din punct de vedere al metodologiei de recunoaştere şi atestare a unei ape minerale naturale, a accesului direct al producătorilor la licentele de exploatare a resurselor minerale, cat şi al controlului eficient al activităţii din domeniu, crearea unui cadru concurential care să asigure accesul tuturor imbuteliatorilor la licenta şi eliminarea pericolului apariţiei unui monopol privat în domeniu, după restructurarea societăţii.Privatizarea Societăţii Naţionale "Ape Minerale" – S.A. se va realiza conform strategiei care va fi aprobată prin hotărâre a Guvernului.În ceea ce priveşte Societatea Naţionala a Sarii – S.A., va fi promovata o strategie de atragere de investiţii, restructurare şi privatizare, strategie în măsura sa transforme societatea într-o structura eficienta, constituită şi susţinută exclusiv pe cerinţele pieţei. Va fi avută în vedere posibilitatea creării unor filiale pe structura actuala a unor sucursale sau vânzarea unor active aferente activităţilor de baza ori auxiliare. Pentru exploatările de sare lichidă care funcţionează într-un sistem de captivitate faţă de beneficiarii industriali, se vor avea în vedere strategii adecvate care să asigure viabilitatea structurilor de producţie.În funcţie de cerinţele pieţei, de analizele de oportunitate, de studiile de fezabilitate şi impact, vor putea fi analizate şi alte posibilităţi (societăţi cu capital mixt, asocieri în participaţiune).Privatizarea Societăţii Naţionale a Sarii – S.A. se va realiza conform strategiei care va fi aprobată prin hotărâre a Guvernului.5.4. Sectorul producţiei de apărare5.4.1. Compania Naţionala "Romarm" – S.A. şi filialele salePrivatizarea societăţilor comerciale din cadrul Companiei Naţionale "Romarm" – S.A. se va realiza avându-se în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 485/2004 pentru aprobarea Strategiei de restructurare şi privatizare a Companiei Naţionale „Romarm” – S.A. şi a filialelor sale.– Se va continua procesul de reorganizare şi restructurare a filialelor Companiei Naţionale "Romarm" – S.A. prin:● înfiinţarea unor societăţi comerciale cu capital mixt, cu aportul în natura al societăţii comerciale, filiala a Companiei Naţionale "Romarm" – S.A., şi aportul în numerar al unor investitori, persoane fizice sau persoane juridice cu capital majoritar privat, în principal prin desprinderea unor capacităţi de producţie civilă, în scopul separarii patrimoniale militar-civil;● vânzarea participatiilor deţinute de filiale în societăţile mixte.Se va continua procesul de privatizare pentru toate cele 16 filiale ale Companiei Naţionale "Romarm" – S.A.5.4.2. Alte societăţi din domeniul producţiei de apărarePrivatizarea societăţilor comerciale din domeniul producţiei de apărare va trebui sa ţină cont de procesul de ajustare sectoriala, care vizează în principal modernizarea şi dezvoltarea de societăţi competitive, precum şi reorientarea altora, fără perspective concrete în actualul context economic, social şi politic.O mare parte din societăţile din domeniul producţiei de apărare (Societatea Comercială "Avioane" – S.A. Craiova, Societatea Comercială "IAR" – S.A. Ghimbav, Societatea Comercială "Uzina Mecanică Orastie" – S.A., Societatea Comercială "Uzina Mecanică Filiasi" – S.A., Societatea Comercială "ROMAERO" – S.A., Societatea Comercială "TOP THERM" – S.A. Ghimbav, Societatea Comercială "Construcţii Aeronautice" – S.A. Ghimbav) a initiat în cursul anului 2004 procese complexe de restructurare, redimensionare şi reorganizare, pe principiul separarii patrimoniale militar-civil, cu desprinderea unor capacităţi de producţie civilă, prin constituirea de noi societăţi comerciale cu activitate în domeniul civil, în vederea privatizării, care va continua sau, după caz, va fi initiata în anul 2005.5.5. Alte activităţiÎn sectorul produse primare, în anul 2005 se va continua privatizarea:● Societăţii Comerciale "Melana IV" – S.A. Savinesti;● Societăţii Naţionale "Plafar" – S.A. Bucureşti.Privatizarea Societăţii Naţionale "Plafar" – S.A. Bucureşti va avea în vedere următoarele obiective principale:● menţinerea obiectului de activitate al societăţii, precum şi asigurarea păstrării în funcţiune a capacităţilor de producţie existente şi dezvoltarea acestora;● atragerea unui volum de investiţii cu participarea unui investitor strategic, care să fructifice oportunitatile de utilizare profitabila a societăţii.Privatizarea Societăţii Naţionale "Plafar" – S.A. Bucureşti se va realiza conform strategiei care va fi aprobată prin hotărâre a Guvernului.Se va iniţia privatizarea şi a altor societăţi, cum ar fi cele preluate de la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (Societatea Comercială "FORADEX" – S.A., Societatea Comercială "IPROCHIM" – S.A., Societatea Comercială "Oltchim" – S.A., Societatea Comercială "Automobile Craiova" – S.A.).Societatea Comercială "OLTCHIM" – S.A.M.E.C. va pregati o strategie de privatizare specifică care să rezolve probleme ca: furnizarea de materii prime pe termen lung, în mod special de la ARPECHIM Pitesti; selecţia investitorilor strategici care să asigure viitorul societăţii în structuri complementare sau care intaresc masa critica în structura respectiva. Pe aceasta baza, în cursul semestrului II 2005 se va iniţia privatizarea societăţii după rezolvarea litigiilor cu actionarii minoritari privind conversia creanţelor Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului în acţiuni.Societatea Comercială "Daewoo Automobile ROMÂNIA" – S.A.Având în vedere situaţia specifică de la aceasta unitate, M.E.C. va derula activităţi în vederea atragerii de investitori.Institutele de cercetare-dezvoltare şi proiectare din portofoliul M.E.C. vor fi reorganizate, restructurate, după caz, şi vor fi oferite la privatizare în conformitate cu obiectivele de dezvoltare ale acestora.6. Promovarea unor oferte publice de acţiuni şi listarea unor societăţi comerciale la Bursa de Valori BucureştiPiaţa de capital şi sistemul bursier reprezintă o instituţie fundamentală a economiei de piaţa. În ultima perioadă bursa din România a înregistrat cresteri importante, clasandu-se pe primele locuri din acest punct de vedere printre bursele regionale. Cu toate acestea, lichiditatea redusă şi lipsa de diversitate reduc sau chiar anulează perspectivele de dezvoltare pentru viitor.Pentru reforma în economie şi o integrare sanatoasa în Uniunea Europeană, dezvoltarea şi întărirea sistemului bursier reprezintă un deziderat necesar. Întărirea pieţei de capital se poate face printr-o ofertă pe piaţa bursiera de pachete de acţiuni ale unor societăţi de stat importante. O astfel de măsura va avea următoarele efecte pozitive:– absorbtia unor noi capitaluri pe piaţa şi creşterea volumului tranzacţiilor bursiere în mod semnificativ, astfel favorizandu-se dezvoltarea bursei ca instrument al economiei de piaţa;– din punct de vedere social, se va induce un semnal pozitiv, în sensul că Guvernul lanseaza pe piaţa acţiuni cu evoluţie sigura, cu risc scăzut, şi oferă astfel populaţiei şi investitorilor o posibilitate de plasament cu riscuri scăzute al economiilor;– crearea unui climat favorabil pentru dezvoltarea fondurilor private de pensii, care vor putea investi în companii cu imagine buna pe piaţa şi al căror viitor este cert;– inducerea transparenţei şi disciplinei financiare, specifice sistemului bursier în activitatea marilor companii de stat listate, cu efecte pozitive asupra procesului de privatizare;– aducerea bursei la un nivel similar de capitalizare şi diversificare cu alte burse din regiune;– în acelaşi timp societăţile din domeniul energiei au o nevoie de capital acuta, necesară dezvoltării, şi din aceste considerente metoda corespunzătoare o reprezintă metoda emiterii de noi acţiuni pe piaţa.În aceste condiţii, se are în vedere efectuarea unei oferte publice iniţiale primare, oferindu-se spre subscriere, prin metode specifice pieţei de capital, pachete semnificative de acţiuni de până la 15% din acţiunile societăţii, prin acţiuni nou-emise, rezultate în urma unei majorări de capital social din acţiunile societăţii, urmate de listarea la Bursa de Valori Bucureşti, la următoarele societăţi:1. Compania Naţionala "Transelectrica" – S.A.;2. Societatea Naţionala de Transport Gaze Naturale "Transgaz" – S.A.;3. Societatea Naţionala de Gaze Naturale "Romgaz" -S.A.;4. Societatea Comercială Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice "Electrica Transilvania Nord" – S.A.;5. Societatea Comercială Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice "Electrica Muntenia Nord" – S.A.Au fost iniţiate procedurile de listare a companiilor "Transelectrica" – S.A. şi "Transgaz" – S.A., care să permită listarea pe piaţa în anul 2005. Prin listarea pachetului de companii, sistemul bursier din România va inregistra importante cresteri în lichiditate. Strategia avută în vedere prevede:1. lansarea companiilor menţionate în procesul de oferta publică şi listare la bursa, prin luarea măsurilor necesare;2. listarea se va face prin pachete succesive de acţiuni, determinate de M.E.C. în funcţie de răspunsul pieţei de capital. Bazându-se pe analiza de piaţa şi de oportunitate, M.E.C. va putea folosi introducerea de noi instrumente bursiere (bonduri corporatiste, de stat sau ipotecare). În acest sens s-a luat măsura infiintarii unui grup de lucru pentru dezvoltarea pieţei de capital;3. lansarea publică a listarilor sub forma unui program susţinut, în vederea creşterii credibilitatii iniţiativei.În procesul de pregătire a ofertelor se realizează analize-diagnostic din punct de vedere legal al societăţilor respective, urmând ca ofertele publice să fie declansate şi derulate prin intermediari autorizaţi conform legislaţiei specifice pieţei de capital. Preţul de oferta va fi stabilit prin raport de evaluare întocmit de intermediarii ofertei publice, prin metode specifice pieţei de capital, şi va fi aprobat de M.E.C.În funcţie de evoluţia privatizării prin oferta publică a pachetelor de acţiuni la societăţile comerciale menţionate mai sus, M.E.C., prin Oficiul Participatiilor Statului şi Privatizării în Industrie, va putea iniţia oferte publice de acţiuni şi pentru alte pachete de acţiuni la aceste societăţi sau la alte societăţi comerciale din portofoliu, respectiv în prima faza la Compania Naţionala "Nuclearelectrica" – S.A.7. Aplicarea prevederilor Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, cu modificările şi completările ulterioareM.E.C., în calitate de instituţie publică implicata, va aplica prevederile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, cu modificările şi completările ulterioare, în limita competentelor şi atribuţiilor pe care le are conform legislaţiei în vigoare.Pentru aplicarea concretă a dispoziţiilor legii, Ministerul Economiei şi Comerţului – Oficiul Participatiilor Statului şi Privatizării în Industrie a publicat în anul 2004 o ofertă de privatizare prin restituire, constând într-o lista de 6 societăţi comerciale: Compania Naţionala "Transelectrica" – S.A., Societatea Naţionala de Transport Gaze Naturale "Transgaz" – S.A., la care s-a rezervat o cota de 5% din capitalul social, Societatea Comercială "Minbucovina" – S.A. Vatra Dornei, Societatea Comercială "Miniera Banat" – S.A. Anina, Societatea Comercială "Baita" – S.A. Stei şi Societatea Comercială "Cupru Min" – S.A. Abrud, la care s-a rezervat o cota de 20% din capitalul social. Se va putea rezerva o cota de 5% din capitalul social al Societăţii Naţionale de Gaze Naturale "Romgaz" – S.A. şi al Companiei Naţionale "Nuclearelectrica" – S.A.Atribuirea acţiunilor se va desfăşura conform regulamentului propriu de restituire şi atribuire de acţiuni în cadrul metodei de privatizare prin restituire, care se aproba prin ordin al ministrului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform normelor metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 498/2003, cu modificările şi completările ulterioare.Prin atribuirea de către M.E.C. a acţiunilor în baza titlurilor de valoare nominală emise de Ministerul Finanţelor Publice sau, după caz, a deciziilor/dispoziţiilor motivate emise de entitatile implicate în aplicarea prevederilor Legii nr. 10/2001, se diminuează în mod corespunzător numărul acţiunilor deţinute de M.E.C. la societăţile comerciale, companiile şi societăţile naţionale care fac obiectul unei oferte de privatizare prin restituire.8. Unele măsuri pentru aplicarea Strategiei de accelerare a privatizării şi atragere de investiţii pentru agenţii economici din portofoliul M.E.C. – Oficiul Participatiilor Statului şi Privatizării în Industrie, pentru anul 20058.1. În perioada de privatizare, la societăţile comerciale/filiale se vor institui administrarea specială şi supravegherea financiară, în condiţiile legii. Competentele şi atribuţiile administratorilor speciali se stabilesc prin mandat special, emis prin ordin al ministrului economiei şi comerţului. Plata remuneraţiei administratorilor speciali se face de către societăţile comerciale/filiale, la care este instituită administrarea specială.8.2. În situaţia în care societatea comercială aflată în proces de privatizare nu dispune de fondurile necesare pentru plata cheltuielilor generate de pregătirea şi realizarea privatizării, inclusiv cele privind întocmirea raportului de evaluare a societăţii comerciale, a bilanţurilor de mediu necesare pentru obţinerea avizului de mediu, la solicitarea societăţii comerciale, cu aprobarea ministrului economiei şi comerţului, acestea vor fi suportate de Oficiul Participatiilor Statului şi Privatizării în Industrie, în limita sumelor prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat prin hotărâre a Guvernului, la capitolul de cheltuieli pentru pregătirea şi realizarea privatizării.În situaţia în care filiala aflată în proces de privatizare nu dispune de fondurile necesare pentru plata cheltuielilor generate de pregătirea şi realizarea privatizării, inclusiv cele privind întocmirea raportului de evaluare a societăţii comerciale, a bilanţurilor de mediu necesare pentru obţinerea avizului de mediu, la solicitarea filialei, acestea vor fi suportate de către societatea comercială a carei filiala se privatizează, în limita sumelor prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat.8.3. Pentru derularea procesului de privatizare se vor numi comisii de evaluare şi selectare a consultantilor, comisii de analiza a posibilităţilor de privatizare, comisii de coordonare a privatizării, comisii de negociere şi alte comisii pentru derularea procesului de privatizare şi atragere de investiţii, precum şi secretariate tehnice ale acestora. Stabilirea numărului de membri titulari şi supleanţi ai comisiilor şi ai secretariatelor tehnice (inclusiv reprezentanţi ai societăţilor comerciale care se privatizează), competentele, atribuţiile, drepturile şi răspunderile acestora se stabilesc prin ordine ale ministrului economiei şi comerţului şi decizii ale şefului Oficiului Participatiilor Statului şi Privatizării în Industrie.8.4. În vederea depunerii de către potentialii investitori a scrisorilor de intenţie sau a expresiilor de interes, listele cu societăţile comerciale/filialele care se vor privatiza în baza prezentei strategii de privatizare se publică în cotidiene naţionale de mare tiraj de către Oficiul Participatiilor Statului şi Privatizării în Industrie.8.5. În vederea pregătirii procesului de privatizare, Oficiul Participatiilor Statului şi Privatizării în Industrie are dreptul de a angaja consultanţi pentru asistenţa tehnica pe perioada desfăşurării procesului de privatizare a societăţilor comerciale din portofoliu, inclusiv pentru efectuarea de analize şi strategii de restructurare şi privatizare, precum şi firme de avocatura pentru activitatea de consultanţa juridică de specialitate, în vederea îndeplinirii atribuţiilor prevăzute de lege şi a îndeplinirii dispoziţiilor şi ordinelor ministrului economiei şi comerţului.Aceleaşi prevederi sunt aplicabile şi societăţilor comerciale în procesul de privatizare a filialelor.8.6. În funcţie de condiţiile concrete în care se afla şi funcţionează fiecare societate comercială/filiala, M.E.C. poate iniţia şi promova acte normative care să asigure cadrul legal pentru aplicarea unor strategii specifice de restructurare şi privatizare.8.7. În activitatea de evaluare a societăţilor comerciale din portofoliul sau, M.E.C. – Oficiul Participatiilor Statului şi Privatizării în Industrie va putea utiliza şi rezultatul altor metode, inclusiv al celor specifice pieţei de capital, precum şi rezultatele analizelor întocmite de evaluatori atestaţi în condiţiile legii şi agreati de instituţia publică implicata, acestea urmând să fie utilizate pentru stabilirea preţului de oferta.Pentru metodele de privatizare prin negociere, preţul de oferta nu este comunicat investitorului, ci reprezintă doar o valoare de referinţa a acţiunii cu care se va compara oferta financiară a investitorului.M.E.C. – Oficiul Participatiilor Statului şi Privatizării în Industrie/societatea comercială vanzatoare va stabili preţul de oferta pe baza oricăreia dintre metodele de evaluare utilizate, iar preţul de vânzare va tine seama şi de celelalte elemente care compun oferta de vânzare (investiţii, majorări de capital, capital de lucru, datorii preluate de cumpărător, elemente de protecţie socială, situaţia economico-financiară a societăţii comerciale şi altele asemenea).8.8. (1) Pentru societăţile comerciale care se vor privatiza în baza prezentei strategii de privatizare se va asigura consolidarea preţului în condiţiile inflaţiei şi devalorizarii, după cum urmează:a) pentru contractele de privatizare cu plata preţului în rate, în cazul în care preţul este stabilit şi plătit în lei, la cuantumul fiecărei rate se aplică o dobânda care să acopere inflatia, la care se adauga doua procente; … b) pentru contractele de privatizare cu plata preţului în rate, în cazul în care preţul este stabilit şi plătit în valută, la cuantumul fiecărei rate se aplică o dobânda LIBOR/EURIBOR plus o marja negociata de părţi; … c) pentru contractele de privatizare cu plata integrală în lei sau în valută, în cazul în care plata se va face într-un termen mai mare de 5 zile lucrătoare, dar nu mai mult de 60 de zile lucrătoare de la data semnării contractului de privatizare, se vor aplica prevederile lit. a), respectiv ale lit. b), după caz; … d) pentru contractele de privatizare cu plata preţului în rate, în cazul în care plata avansului se va face într-un termen mai mare de 5 zile lucrătoare, dar nu mai mult de 30 de zile lucrătoare de la data semnării contractului de privatizare, la cuantumul avansului se vor aplica prevederile lit. a), respectiv ale lit. b), după caz. … (2) Dobânda se va calcula la suma datorată, de la data semnării contractului de privatizare până la data plăţii efective. … (3) Pentru vânzarea activelor societăţilor comerciale se vor aplica similar prevederile alin. (1) şi (3). … 8.9. Dosarul de prezentare al societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat supuse privatizării se întocmeşte de către Oficiul Participatiilor Statului şi Privatizării în Industrie.Dosarul de prezentare al societăţilor comerciale la care o societate cu capital majoritar de stat sau o filiala a acesteia este acţionar se întocmeşte de către societatea comercială deţinătoare a acţiunilor supuse vânzării.Datele cuprinse în dosarul de prezentare şi menţionate la art. 82 alin. (1) A din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 577/2002, cu modificările şi completările ulterioare, sunt prezentate pe baza declaraţiei pe propria răspundere, autentificată, a membrilor consiliului de administraţie/ administratorului unic şi a cenzorilor/auditorilor financiari ai societăţii comerciale supuse privatizării.Conducerea societăţii comerciale supuse privatizării are obligaţia să prezinte potenţialilor investitori date referitoare la situaţia economică, financiară, tehnica, juridică, patrimonială şi de mediu a societăţii comerciale şi să permită accesul direct la aceste date, care pot fi organizate sub forma unei "camere de date".Accesul direct la datele şi informaţiile de natura economică, financiară, tehnica, juridică, patrimonială şi de mediu al societăţii comerciale supuse privatizării se face pe baza achitării în avans a unei taxe de acces.Datele privind situaţia economică, financiară, tehnica, juridică, patrimonială şi de mediu a societăţii comerciale supuse privatizării, cuprinse în contractul de privatizare, sunt prezentate în baza declaraţiei pe propria răspundere, autentificată, a membrilor consiliului de administraţie/ administratorului unic şi a cenzorilor/auditorilor financiari ai societăţii comerciale supuse privatizării.Declaraţiile şi garanţiile acordate de vânzător cumpărătorului prin contractul de privatizare, referitoare la situaţia economică, financiară, tehnica, juridică, patrimonială şi de mediu a societăţii comerciale supuse privatizării sunt date în baza declaraţiei pe propria răspundere, autentificată, a membrilor consiliului de administraţie/ administratorului unic şi a cenzorilor/auditorilor financiari ai societăţii comerciale supuse privatizării.8.10. Privatizarea societăţilor comerciale aflate sub autoritatea M.E.C., prin Oficiul Participatiilor Statului şi Privatizării în Industrie, şi a filialelor acestora se desfăşoară în conformitate cu prevederile cadrului legal general în domeniul privatizării, precum şi cu actele normative conexe aplicabile societăţilor comerciale/filialelor acestora în principal din domeniul energetic, petrolier, al gazelor naturale, minier şi al apărării.––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește