cooperativei agricole de producţie
I. Scopul şi obiectul cooperativei agricole de producţie +
Articolul 1Cooperativa agricolă de producţie este organizaţia economică socialistă în care taranii se unesc de bunăvoie aducind în proprietatea cooperativei pămîntul şi celelalte mijloace principale de producţie. În cooperativa agricolă munca este organizată în comun, iar retribuirea se face în raport cu cantitatea şi calitatea muncii prestate, cu producţia realizată, precum şi cu dezvoltarea economică a cooperativei.Cooperativa agricolă de producţie are drept obiect cultivarea în comun a pămîntului, folosirea pe scara larga a mecanizarii, chimizarii, irigatiilor, a ştiinţei şi tehnicii înaintate pentru obţinerea unor producţii agricole vegetale şi animale din ce în ce mai mari, dezvoltarea industriei mici, prelucrarea producţiei agricole, efectuarea de construcţii şi prestări de servicii, în scopul creşterii continue a bunastarii ţărănimii, ridicării social-culturale a satului la un nivel tot mai înalt de civilizatie, sporirii contribuţiei cooperativei la satisfacerea nevoilor de consum ale populaţiei, ale economiei naţionale.Prin întreaga sa activitate, cooperativa agricolă de producţie îşi aduce contribuţia la realizarea sarcinilor stabilite de Partidul Comunist Roman pentru faurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintarea României spre comunism, la întărirea aliantei dintre clasa muncitoare – clasa conducatoare a societăţii -şi taranime, la creşterea conştiinţei socialiste a ţărănimii.Cooperativa aaricola de producţie se bucura de sprijinul permanent şi multilateral al partidului şi statului nostru, are create, prin dezvoltarea continua a bazei tehnico-materiale a agriculturii, condiiiile consolidării sale economico-organizatorice. Staţiunea pentru mecanizarea agriculturii reprezintă princinalul mijloc prin care statul asigura macanizarea lucrărilor în cooperativele agricole de producţie.Creşterea continua a producţiei, şi îndeosebi a producţiei marfa, valorificarea acesteia pe bază de contracte încheiate prin buna-învoiala cu unităţile de stat şi cooperatiste, asigurarea aprovizionarii populaţiei cu produse agroalimentare şi a industriei cu materii prime, duc la mărirea veniturilor cooperatorilor şi contribuie la progresul întregii tari.Cooperativa agricolă este forma cea mai potrivita pentru unirea eforturilor taranilor şi implatirea strinsa a intereselor lor cu ale tuturor oamenilor muncii, ale întregii societăţi; ea are un rol deosebit de însemnat în economia tarii noastre, în întreaga perioadă istorica de construire a socialismului şi comunismului. +
Articolul 2Cooperativa agricolă de producţie îşi înfăptuieşte scopul pentru care a luat fiinta, prin:a) folosirea în comun, deplina şi eficienta a pămîntului, conservarea şi ridicarea continua a potenţialului productiv al tuturor terenurilor agricole proprietatea cooperativei; … b) gospodărirea raţională a tuturor mijloacelor materiale şi financiare, pe baza principiilor autoconducerii şi autogestiunii, organizarea superioară a producţiei şi a muncii, reducerea cheltuielilor de producţie, sporirea continua a eficientei economice şi obţinerea de beneficii în toate sectoarele de activitate, asigurind astfel autofinantarea întregii activităţi; … c) întărirea şi dezvoltarea continua a proprietăţii cooperativei, factor hotărîtor al creşterii producţiei, al dezvoltării economice a cooperativei şi al creşterii bunastarii cooperatorilor; … d) conlucrarea strinsa în producţie, pe bază de contract, cu staţiunea pentru mecanizarea agriculturii, a carei secţie se integreaza în activitatea cooperativei; împreună cu aceasta, răspunde nemijlocit de realizarea producţiei agricole planificate; plata lucrărilor executate de staţiune se face potrivit normelor legale în vigoare, pe bază de tarif pe unitatea de produs agricol, proporţional cu productiile realizate; … e) cooperarea şi asocierea în producţie cu unităţi de stat şi cooperatiste pentru realizarea de noi capacităţi de producţie, sporirea productiilor agricole, a industriei mici şi prestărilor de servicii, prelucrarea şi valorificarea superioară a produselor, sprijinirea cooperatorilor şi a celorlalţi locuitori ai satelor pentru sporirea productiilor agricole în gospodăriile personale ale acestora şi valorificarea surplusului la fondul de stat; … f) exploatarea raţională şi eficienta a amenajărilor pentru irigaţii, a lucrărilor de desecare şi a celor de combatere a eroziunii solului, executate din fondurile statului, precum şi a celor realizate cu contribuţia cooperativelor; … g) folosirea economică şi eficienta a sprijinului acordat de stat prin credite, asistenţa tehnica, îngrăşăminte chimice, erbicide, seminţe din soiuri de mare productivitate, animale de rasa etc.; … h) cointeresarea materială a cooperatorilor prin aplicarea principiului socialist al repartiţiei după cantitatea, calitatea şi importanţa socială a muncii prestate, precum şi în funcţie de rezultatele obţinute de fiecare cooperativa în îndeplinirea planului de producţie şi a bugetului de venituri şi cheltuieli; … i) ridicarea continua a nivelului profesional şi cultural al membrilor cooperativei şi satisfacerea nevoilor lor sociale; … j) educarea cooperatorilor în spiritul muncii în comun, al ordinii şi disciplinei în producţie, al răspunderii pentru buna gospodărire, apărare şi dezvoltare a proprietăţii cooperativei, al principiilor eticii şi echităţii socialiste. … II. Proprietatea cooperativei agricole de producţie şi proprietatea personală a membrilor ei +
Articolul 3Proprietatea cooperativei agricole este alcătuită din:– pămîntul adus de cooperatori;– animalele de muncă şi de producţie, construcţiile, plantaţiile, mijloacele de transport, utilajele, instalaţiile, inventarul agricol şi celetalte bunuri aduse de cooperatori, precum şi cele obţinute ca urmare a activităţii cooperativei agricole, ori dobîndite de aceasta în alt mod:– întreaga producţie agricolă vegetala şi animala şi orice alte produse sau venituri rezultate din activitatea cooperativei apricole;– mijloacele fixe şi circulante cu care participa la asociaţii economice intercooperatiste, la asociaţii cu unităţi de stat sau ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor, precum şi beneficiile cuvenite din activitatea acestora;– produsele şi veniturile realizate prin munca în comun a pămîntului, proprietate de stat, dat în folosinţă cooperativei.Proprietatea cooperativei, întărirea şi dezvoltarea ei neincetata stau la baza întregii activităţi a cooperativei agricole de producţie şi a creşterii bunastarii membrilor săi. +
Articolul 4Din terenul agricol, proprietatea cooperativei, adunarea generală poate atribui, anual, lot în folosinţă fiecărei persoane care:a) este cooperator, a realizat în anul anterior şi se angajează să efectueze şi în anul în curs volumul de muncă stabilit de adunarea generală, în perioadele de timp şi potrivit cerinţelor producţiei; … b) este cooperator şi lucrează, cu aprobarea adunării generale, în asociaţiile economice intercooperatiste, asociaţiile cu unităţi de stat sau ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor, la care cooperativa s-a asociat; … c) este cooperator, încadrat permanent, cu aprobarea adunării generale a cooperativei agricole de producţie, la întreprinderea agricolă de stat şi lucrează direct în sectoarele de producţie agricolă şi de mecanizare ale acestei unităţi; … d) este cooperator încadrat ca mecanizator sau mecanic agricol al staţiunii pentru mecanizarea agriculturii şi lucrează în cooperativa agricolă; … e) este specialist agricol, lucrează în cooperativa agricolă şi domiciliază în localitatea în care îşi are sediul cooperativa. … Mărimea lotului poate fi în suprafaţa echivalenta cu pînă la 15 ari teren arabil, în raport cu categoria de folosinţă terenului şi de clasa de fertilitate naturala a solului.În zonele viticole, în cazul în care lotul atribuit în folosinţă este plantat cu vie, pînă la 5 ari, nu se va calcula prin echivalare cu teren arabil.În cooperativa agricolă de producţie situata în zona de deal sau munte, adunarea generală poate atribui loturi în folosinţă personală şi peste 15 ari, atunci cînd terenurile respective se afla pe pante mari, nemecanizabile, au fertilitate scăzută şi prezintă dificultăţi pentru cooperativa de a le exploata.Adunarea generală poate hotărî, de la caz la caz, menţinerea sau atribuirea de loturi în folosinţă, în cazul unor familii cu situaţii deosebite (incapacitate de muncă, femei cu mulţi copii minori şi altele).Cooperatorii care se pensionează păstrează dreptul de folosinţă asupra lotului pe care l-au deţinut la data pensionării, în condiţiile prevăzute de statut.Specialiştii agricoli care au devenit, în condiţiile legii, membri ai cooperativelor agricole de producţie şi domiciliază în comuna îşi păstrează dreptul de folosinţă asupra lotului pe care l-au deţinut, potrivit statutului, la data pensionării, dacă dobindirea calităţii de cooperator a avut loc cu cel puţin 10 ani înainte de pensionare.În situaţia în care, prin atribuirea loturilor în folosinţă, s-ar diminua suprafaţa agricolă în folosinţă obsteasca şi atunci cînd urmează să se atribuie loturi în folosinţă personală peste 15 ari, se va cere, în prealabil, aprobarea uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie şi a direcţiei generale pentru agricultura şi industria alimentara.Lotul va fi lucrat de către titular, personal sau ajutat de membrii familiei, va fi folosit numai pentru producţia agricolă conform planului de cultura repartizat şi nu va putea fi transmis în nici un mod altor persoane. Schimbarea modului de folosinţă agricolă a terenului atrage pierderea dreptului de folosire a lotului.Terenurile în cimp, repartizate ca loturi în folosinţă personală, se organizează în sole speciale, în apropierea satelor, asigurindu-se, cu plata, executarea mecanizata a principalelor lucrări agricole, cooperativa sprijină persoanele cărora le-a atribuit loturi de teren în folosinţă cu seminţe şi material săditor din soiuri selecţionate, precum şi cu îngrăşăminte chimice. +
Articolul 5Constituie proprietate personală a taranilor cooperatori:– casa de locuit şi construcţiile gospodăreşti anexe, terenul pe care se afla acestea şi curtea, a căror suprafaţa totală nu poate depăşi 250 m². Cînd aceasta suprafaţa depăşeşte 250 m²., diferenţa se include în lotul atribuit în folosinţă;– animalele de producţie, precum şi inventarul agricol marunt;– veniturile şi economiile realizate prin munca;– sumele de bani depuse anual la fondul de dezvoltare economică a cooperativei, care constituie partea socială în proprietatea lor;– producţia obţinută de pe lotul atribuit în folosinţă.Cooperatorii pot avea în proprietate personală, pentru nevoi proprii, contractare, achiziţii şi vînzare la piaţa, un număr nelimitat de animale de producţie, păsări, iepuri de casa, stupi de albine şi altele. Numărul minim de animale pentru o gospodărie a membrilor cooperatori este de o vacă pentru lapte sau 2-3 capre, precum şi 10 oi, un porc, 15 gaini ouatoare şi 50 pui pentru carne.Cooperatorii care contractează livrarea de animale şi produse animaliere la fondul de stat beneficiază din partea cooperativei de furaje de volum şi suprafele de teren pentru producerea furajelor în cultura a doua; contractanţilor de animale ierbivore sau de produse animaliere de la acestea li se atribuie şi suprafeţe de fîneţe pentru recoltare, cu plata în natură. Aceşti cooperatori beneficiază cu prioritate de islazuri comunale, păşuni în păduri, poieni şi goluri de padure şi de alte suprafele de teren pentru pasunatul animalelor.Cooperatorii care deţin sau dobîndesc animale de muncă sînt obligaţi să le înstrăineze în termenul hotărît de adunarea generală. După expirarea termenului, acestea se valorifica de către cooperativa agricolă, în contul proprietarului, în condiţiile şi cu procedura prevăzute de lege.Terenurile – cu excepţia celor pe care se afla casa de locuit, construcţiile gospodăreşti anexe şi curtea, în suprafaţa totală de cel mult 250 m². – dobîndite prin moştenire legală trec în proprietatea cooperativei.Cooperatorii care dobîndesc o a doua casa de locuit sînt obligaţi sa înstrăineze una din ele, în condiţiile prevăzute de lege. +
Articolul 6Adunarea generală poate da în proprietate personală, cu plata, locuri de casa în suprafaţa de cel mult 250 m²., din terenuri proprietatea cooperativei agricole, situate în perimetrul delimitat de planul de sistematizare al localităţii respective, membrilor cooperativei şi persoanelor încadrate de aceasta cu contract de muncă pe durata nedeterminată, care doresc să-şi construiască o locuinta şi care nu au loc de casa în proprietate personală. În aceleaşi condiţii se pot atribui locuri de casa specialiştilor şi mecanizatorilor care lucrează în cooperativa şi au domiciliul în localitatea respectiva. +
Articolul 7Înstrăinarea terenurilor proprietatea cooparativei, în alte scopuri decît cele prevuzute în articolul precedent, nu poate avea loc decît în condiţiile legii, înstrăinarea celorlalte bunuri se poate face, numai cu plata, pe baza aprobării adunării generale, în condiţiile prevăzute de lege.III. Membrii cooperativei agricole de producţie. Drepturile şi îndatoririle lor +
Articolul 8Pot fi membri ai cooperativei agricole de producţie oricare producător agricol, mecanic agricol şi alţi oameni ai muncii necesari activităţii cooperativei, care au împlinit vîrsta de 16 ani şi adera la prevederile Statutului cooperativei, aducind în proprietatea cooperativei pămîntul, animalele de muncă şi inventarul agricol principal pe care le au în proprietate.La intrarea în cooperativa, fiecare membru plăteşte taxa de înscriere stabilită de adunarea generală, care nu va fi mai mica de 25 lei. +
Articolul 9Primirea de noi membri în cooperativa agricolă de producţie se face individual, de către adunarea generală, pe bază de cerere scrisă. Fiii cooperatorilor, la împlinirea virstei de 16 ani, devin membri ai cooperativei atricole, pe baza cererii individuale şi cu aprobarea adunării generale a cooperativei agricole de producţie. +
Articolul 10Fiecare membru al cooperativei agricole are dreptul:a) sa munceasca în cooperativa pe musura capacităţii şi pregătirii sale; … b) să fie retribuit pentru munca şi rezultatele obţinute şi sa primească furaje pentru animalele şi păsările din proprietatea personală, potrivit Legii retribuirii muncii în unităţile agricole cooperatiste; … c) sa participe la conducerea treburilor cooperativei; sa ia parte la adunările generale, precum şi la cele ale subunitatii de producţie în care lucrează; să-şi exprime părerile şi să facă propuneri cu privire la întreaga activitate a cooperativei; sa participe la luarea hotărîrilor adunării generale; sa aleagă şi – de la vîrsta de 21 ani – să fie ales în consiliul de conducere, biroul executiv şi comisia de revizie; … d) sa primească o parte din beneficiul obţinut de cooperativa, stabilită de adunarea generală în raport cu contribuţia adusă la realizarea producţiei şi beneficiilor; … e) să depună anual o sumă de bani la fondul de dezvoltare economică, care să constituie partea socială în proprietatea sa; sa primească din beneficiul cooperativei un venit anual în raport cu suma depusa la fondul de dezvoltare economică şi în funcţie de volumul beneficiilor obţinute de cooperativa. … După pensionare, cooperatorii pot să-şi menţină partea socială depusa şi participa în continuare la beneficii, în raport cu mărimea acesteia.Depunerile în bani la fondul de dezvoltare economică se fac pentru o perioadă de cel puţin 5 ani. După această perioadă, sumele depuse se pot restitui, integral sau eşalonat, pe o perioadă de 2-5 ani, în raport de posibilităţile financiare ale cooperativei. Restituirea integrală a sumelor depuse este garantată.Sumele depuse de cooperatori, ca parte socială, pot fi dobîndite prin moştenire, în condiţiile prevăzute de lege.Mecanizatorii şi specialiştii care lucrează în cooperativa pot depune anual sume de bani la fondul de dezvoltare al cooperativei, în aceleaşi condiţii şi cu aceleaşi drepturi ca şi membrii cooperativei agricole;f) sa beneficieze de sprijin şi înlesniri în condiţiile legii, pentru îmbunătăţirea pregătirii profesionale; … g) sa beneficieze de ajutoare din fondurile statutare constituite în acest scop de cooperativa agricolă de producţie al calei membru este, în condiţiile stabilite de adunarea generală; … h) sa primească pensie şi indemnizaţie de asigurări sociale, potrivit legii, după cum urmează: … – pensie pentru munca depusa şi limita de vîrsta;– pensie pentru pierderea totală, sau în cea mai mare parte, a capacităţii de muncă;– pensie suplimentară;– pensie de urmaş;– indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, determinata de boli şi accidente;– concediu plătit pentru sarcina şi lehuzie;– indemnizaţii pentru copii;– tratament medical în staţiuni balneoclimatice.Cooperatorii care lucrează în unităţile agricole cooperatiste, cooperatorii pensionari, precum şi membrii lor de familie, beneficiază în mod gratuit, pe timpul internării în spital, de întreţinere şi medicamente.Pe timpul tratamentului ambulatoriu, cooperatorii beneficiază de medicamente şi materiale sanitare, potrivit legii. +
Articolul 11Membrilor cooperativei agricole de producţie, care au rezultate deosebite în munca de intarire, dezvoltare şi apărare a proprietăţii cooperativei şi participa activ la sporirea continua a producţiei, li se pot acorda recompense morale şi materiale, cum sînt:– multumirea verbală;– evidentierea în adunarea subunitatii de producţie;– evidentierea publică şi în adunarea generală pe cooperativa;– înscrierea în cartea de onoare a cooperativei agricole de producţie;– stimulente în obiecte, excursii, trimiterea la odihna şi tratament;– diplome şi insigne de cooperator fruntas;– premii pentru economii de materiale, combustibili, energie şi forta de muncă.Multumirea verbală şi evidentierile se aproba de consiliul de conducere, la propunerea şefului subunitatii de producţie. Celelalte recompense se aproba de adunarea generală, la propunerea consiliului de conducere. +
Articolul 12Cooperativa agricolă de producţie care dispune de fondurile financiare necesare acorda cooperatorilor un concediu de odihnă plătit, în condiţiile stabilite de adunarea generală, dacă lucrează 300 de zile anual în cooperativa. +
Articolul 13Fiecare membru al cooperativei agricole are următoarele îndatoriri:a) să execute lucrări de calitate în locurile stabilite şi în perioadele optime de timp prevăzute; sa realizeze numărul de zile de lucru şi volumul de muncă stabilit de adunarea generală, necesar pentru realizarea sarcinilor de plan şi să respecte programul de lucru stabilit. Preşedintele cooperativei agricole de producţie, celelalte cadre de conducere, personalul tehnic, economic şi administrativ, precum şi cei care lucrează în activităţile de industrie mica, de construcţii şi prestări de servicii, vor participa nemijlocit la efectuarea lucrărilor agricole în perioadele de virf ale campaniilor; … b) să respecte prevederile statutului şi ale regulamentului de ordine interioară; sa participe la elaborarea, adoptarea şi înfăptuirea hotărîrilor adunării generale, precum şi ale adunării subunitatii de producţie din care face parte; sa aducă la îndeplinire măsurile stabilite de consiliul de conducere şi biroul executiv; … c) să contribuie efectiv la întărirea, apărarea şi dezvoltarea proprietăţii cooperativei, la prevenirea şi înlăturarea risipei şi proastei gospodariri a mijloacelor materiale şi financiare ale cooperativei; să-şi aducă contribuţia la dezvoltarea democraţiei cooperatiste, întărirea spiritului colectiv de muncă, a disciplinei, ordinii şi legalităţii în activitatea cooperativei, la aplicarea principiilor eticii şi echităţii socialiste; … d) să-şi ridice în permanenta pregătirea profesională, să aplice în producţie regulile agrozootehnice şi să-şi însuşească cunoştinţele necesare folosirii utilajelor, instalaţiilor, maşinilor şi tractoarelor; … e) sa participe la realizarea acţiunilor de protecţie, imbunatatire şi folosire intensiva a fondului funciar, întreţinerea şi creşterea potenţialului productiv al pajiştilor, prevenirea şi înlăturarea efectelor calamităţilor naturale. … +
Articolul 14Cooperativa agricolă de producţie, ca forma socialistă de organizare a producţiei şi a muncii, exprima unitatea de scop şi de voinţa a tuturor membrilor ei. Respectarea hotărîrilor adoptate de adunarea generală şi de consiliul de conducere, precum şi a măsurilor stabilite de biroul executiv al acestuia, constituie o condiţie esenţială pentru buna desfăşurare a activităţii cooperativei agricole, pentru consolidarea ei economico-organizatorică. Încălcarea prevederilor statutului, a hotărîrilor adunării generale, ale consiliului de conducere şi a măsurilor stabilite de biroul executiv al acestuia constituie abateri care dauneaza cooperativei şi atrag răspunderea disciplinară şi materială, după caz.Constituie abateri disciplinare: neparticiparea la munca în locurile stabilite şi în perioadele prevăzute de consiliul de conducere şi biroul executiv; neexecutarea de calitate a lucrărilor; nefolosirea la întreaga capacitate a utilajelor; reaua gospodărire a proprietăţii cooperativei; încălcarea normelor de disciplina a muncii, a celorlalte îndatoriri prevăzute de statut, în condiţiile stabilite prin regulamentul de ordine interioară.Sancţiunile disciplinare care se aplică pentru nerespectarea îndatoririlor statutare sînt:a) avertismentul; … b) refacerea fără plata a lucrurilor de calitate necorespunzătoare ori suportarea pagubelor, în condiţiile legii, în cazul în care lucrările nu se mai pot reface; … c) reţinerea pînă la cel mult 10% din retributia cuvenită pentru munca prestată; … d) pierderea dreptului de retribuire suplimentară, sub forma participării la beneficii, în anul respectiv; … e) retragerea în timpul anului a lotului în folosinţă, în cazul neparticiparii la munca şi neexecutării lucrărilor la timp şi de calitate; … f) trecerea pe timp limitat sau nelimitat în alta munca; … g) pierderea temporară a dreptului de vot; … h) îndepărtarea din cooperativa. … Aplicarea sancţiunilor disciplinare prevăzute la lit. a), b), c), d) şi f) se hotărăşte de către consiliul de conducere, iar cele de la lit. e), g) şi h), de către adunarea generală a cooperatorilor. Aceasta hotărăşte aplicarea şi a celorlalte sancţiuni pentru abaterile săvîrşite de membrii consiliului de conducere şi cei ai comisiei de revizie.Plingerile cooperatorilor nemultumiti de hotărîrile consiliului de conducere privind aplicarea sancţiunilor disciplinare se rezolva de adunarea generală a cooperativei.Împotriva hotărîrilor adunării generale, prin care s-a pronunţat îndepărtarea din cooperativa, precum şi în celelalte cazuri, cei nemultumiti se pot adresa uniunii judeţene, iar împotriva hotărîrilor acesteia, Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie.Răspunderea materială a cooperatorilor, mecanizatorilor, specialiştilor şi a celorlalţi oameni ai muncii care lucrează în cooperativa agricolă, pentru pagubele cauzate cooperativei agricole de producţie, prin încălcarea cu vinovăţie a prevederilor statutare sau a hotărîrilor organelor de conducere ale cooperativei, inclusiv prin deţinerea nelegală a unor terenuri proprietate obsteasca, poate fi stabilită numai în cazurile în care pagubele au fost constatate în cel mult 3 ani de la data producerii lor, iar restituirea sumelor sau a contravalorii bunurilor ori serviciilor necuvenite, în cel mult un an de la data primirii sumelor sau bunurilor, ori de la data cînd au beneficiat de aceste servicii.Obligarea cooperatorilor, mecanizatorilor, spocialistilor agricoli şi a celorlalţi oameni ai muncii care lucrează în cooperativa agricolă de producţie la plata despăgubirilor şi la restituirea sumelor sau a contravalorii bunurilor şi serviciilor necuvenite se face de către consiliul de conducere, iar în cazul membrilor acestuia şi celor ai comisiei de revizie, care au adus cooperativei prejudicii în aceasta calitate, de către adunarea generală a cooperatorilor.Termenul de obligare la plata despăgubirii şi emiterea deciziei de imputare este de cel mult 60 de zile de la data cînd organul care are dreptul sa hotărască obligarea la despăgubiri sau la restituire a luat cunoştinţa de producerea pagubei.Luarea la cunoştinţa se face la prima întrunire în plen a organului colectiv de conducere, după înregistrarea actului constatator de prejudicii.După expirarea termenului de 60 de zile, prejudiciul se imputa, de către biroul executiv al uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie, membrilor consiliului de conducere vinovaţi de neluarea măsurilor necesare pentru obligarea la plata a persoanelor vinovate de producerea pagubei. Acelaşi organ verifica hoturirile adunării generale cu privire ia răspunderea materială, avînd dreptul a le suspenda sau înlocui pe cele adoptate cu nesocotirea prevederilor statutare ori a normelor legale în vigoare.Cooperatorii, mecanizatorii, specialiştii şi ceilalţi oameni ai muncii care lucrează în cooperativa, nemultumiti de obligarea la plata despăgubirilor pentru pagube aduse cooperativei, sau de modul cum li s-au rezolvat cererile referitoare la retribuirea muncii cuvenite din partea cooperativei, se pot adresa comisiei de judecată din cooperativa sau, după caz, judecătoriei, în condiţiile prevăzute de lege. Plingerile cu privire la diminuarea retributiei de baza pentru nerealizarea integrală a sarcinilor şi la stabilirea retributiei suplimentare se soluţionează de adunarea generală a cooperativei, iar în cazul celor care îndeplinesc funcţii de conducere, de către uniunea judeteana a cooperativelor agricole de producţie, împreună cu direcţia generală pentru agricultura şi industria alimentara.Hotărîrile de obligare la plata despăgubirilor şi angajamentelor de plată necontestate în termen sînt definitive şi executorii.Organele de conducere ale cooperativei agricole de producţie nu pot renunţa la drepturile legal cuvenite acesteia. +
Articolul 15Cel care se retrage sau este îndepărtat din cooperativa agricolă de producţie primeşte, în bani, potrivit legii, contravaloarea părţii sociale din bunurile aduse de el în cooperativa şi sumele depuse ca parte socială la fondul de dezvoltare economică. Adunarea generală stabileşte pentru fiecare caz în parte, în raport cu posibilităţile cooperativei, durata de timp şi ratele anuale prin care se va face plata. Retributia cuvenită pentru munca depusa în cooperativa în anul în curs se plăteşte la sfîrşitul anului.În cazul cînd un cooperator – prin căsătorie sau din alte motive – îşi stabileşte domiciliul în alta localitate, el poate deveni membru al cooperativei pe raza căreia se muta.Pentru aceasta, este necesară aprobarea adunării generale a cooperativei agricole de unde pleacă, precum şi a aceleia în care cere să între. Cooperatorul îşi păstrează toate drepturile prevăzute în statut, iar cooperativa de unde a plecat este obligată sa transfere cooperativei în care a fost admis contravaloarea părţii sale sociale, inclusiv sumele depuse la fondul de dezvoltare economică a cooperativei.IV. Planificarea şi organizarea producţiei şi a muncii. Retribuirea în cooperativa agricolă de producţie +
Articolul 16Cooperativa agricolă de producţie este titulara de plan şi are răspundere contractuală proprie. Ea îşi organizează întreaga activitate pe baza planului de dezvoltare în perspectiva, a planului anual de producţie şi bugetului de venituri şi cheltuieli, care se întocmesc potrivit condiţiilor şi cerinţelor de dezvoltare a cooperativei, intereselor membrilor săi şi necesităţilor economiei naţionale; cooperativa va asigura prin plan resursele materiale, financiare şi de forta de muncă necesare pentru realizarea integrală a producţiei fizice şi a sarcinilor de livrare la fondul de stat, a consumului alimentar al cooperatorilor, a necesarului de furaje, a fondului de rezerva alimentar şi de furaje şi a celorlalte fonduri prevăzute de lege şi statut.Cooperativa agricolă de producţie are obligaţia ca, în planificarea şi desfăşurarea întregii activităţi economice, să asigure un echilibru permanent între venituri şi cheltuieli, precum şi realizarea de beneficii, astfel încît să se poată constitui fondul de dezvoltare economică şi celelalte fonduri statutare şi mijloacele necesare pentru retribuirea cooperatorilor în raport cu nivelul producţiei şi al veniturilor şi să depună contribuţia la fondul de pensii şi asigurări sociale.În vederea dezvoltării continue a cooperativei agricole, a mobilizării tuturor rezervelor de sporire a producţiei şi productivitatii muncii, organele de conducere sînt sprijinite în întreaga activitate organizatorică şi politica, legată de realizarea planului de producţie, de uniunile cooperativelor agricole de producţie, iar în problemele de specialitate tehnice şi economice ale producţiei, de specialiştii repartizaţi sa lucreze în cooperativa, de consiliul unic agroindustrial de stat şi cooperatist şi de organele agricole de stat. +
Articolul 17Cooperativa agricolă de producţie îşi organizează acele ramuri de producţie – vegetala, animala, de industrializare şi semiindustrializare, depozitare şi desfacere a producţiei agricole, de industrie mica şi artizanat, de construcţii şi prestări de servicii – care să asigure folosirea cît mai deplina a pămîntului, a celorlalte mijloace de producţie, a forţei de muncă şi a tuturor rezervelor pentru creşterea producţiei agricole şi sporirea veniturilor.În elaborarea planurilor de producţie şi a bugetelor de venituri şi cheltuieli şi în desfăşurarea întregii activităţi, cooperativa agricole de producţie asigura aplicarea prevederilor programelor elaborate împreună cu celelalte unităţi agricole cooperatiste şi de stat din cadrul consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist privind concentrarea, profilarea şi specializarea producţiei, utilizarea integrală şi eficienta a tuturor mijloacelor de producţie şi a forţei de muncă, în vederea dezvoltării continue a fiecărei unităţi.În cooperativa agricolă de producţie în care exista forta de muncă disponibilă, consiliul de conducere este obligat sa organizeze brigazi şi echipe care să lucreze în alte unităţi agricole cooperatiste şi de stat, pe santiere, la exploatări forestiere şi în alte activităţi, asigurind astfel utilizarea deplina pe tot parcursul anului, a forţei de muncă. Sumele obţinute de la beneficiarii acestor activităţi constituie surse suplimentare de venituri pentru cooperativa şi membrii acesteia. +
Articolul 18Cooperativa agricolă de producţie foloseşte mijloacele financiare proprii, creditele acordate de stat, avansurile pentru producţia marfa contractată şi celelalte fonduri băneşti pentru desfăşurarea corespunzătoare a procesului de producţie, dezvoltarea diferitelor ramuri de activitate şi obţinerea unor producţii sporite cu cheltuieli cît mai mici.Organele de conducere ale cooperativei au datoria sa folosească judicios mijloacele destinate investiţiilor pentru punerea în funcţiune la termen a unor obiective cu eficienta ridicată, care să asigure dezvoltarea proprietăţii cooperativei, îndeplinirea obligaţiilor faţă de stat şi sporirea retributiei cooperatorilor.Obiectivele noi de investiţii productive se pot realiza numai după ce se asigura folosirea integrală a celor existente. În realizarea obiectivelor se vor asigura reducerea consumului de materiale, combustibili şi energie, înlăturarea supradimensionarii construcţiilor agrozootehnice, utilizarea cu prioritate a materialelor locale, ieftine şi uşor de procurat, precum şi reducerea termenului de execuţie.Creditele se folosesc în conformitate cu destinaţia stabilită pentru realizarea sarcinilor de plan: consiliul de conducere răspunde de rambursarea integrală a creditelor la scadenta. +
Articolul 19Organizarea producţiei şi a muncii în cooperativa agricolă de producţie se realizează pe subunitati de producţie, iar în cadrul acestora, pe formaţii de muncă. Între şefii formatiilor de muncă şi cei ai subunitatilor de producţie, precum şi între aceştia din urma şi conducerea cooperativei, se încheie angajamente prin care se stabilesc drepturile şi obligaţiile reciproce, în vederea realizării productiilor planificate. Angajamentele se aproba de consiliul de conducere al cooperativei. Întreaga activitate se desfăşoară pe bază de programe de lucru, stabilite pe zile şi lucrări.În cooperativa agricolă de producţie lucrările se executa prin munca membrilor acesteia, a unor persoane încadrate de cooperativa în condiţiile prevăzute de lege, precum şi a mecanizatorilor din staţiunile pentru mecanizarea agriculturii şi a specialiştilor retribuiţi de stat. +
Articolul 20Formele de organizare a producţiei şi a muncii în cooperativa agricolă de producţie şi componenta subunitatilor de producţie se stabilesc de adunarea generală, în funcţie de condiţiile specifice ale unităţii respective, de cerinţele concentrarii şi specializării producţiei.Subunitatile de producţie sînt: ferma, brigada şi sectorul, care au plan de producţie sau, după caz, şi buget de venituri şi cheltuieli, ce fac parte integrantă din planul de producţie şi bugetul de venituri şi cheltuieli al cooperativei agricole.Şeful de ferma, brigadierul şi şeful de sector sînt aleşi de adunarea subunitatii de producţie respectiva, pe timp de 2 ani, şi sînt confirmati de adunarea generală a cooperativei. Şefii de ferme, brigadierii şi şefii de sectoare, care nu vor fi confirmati de adunarea generală în funcţiile în care au fost aleşi, vor fi înlocuiţi în cel mult 30 de zile.Şeful de ferma, brigadierul şi şeful de sector asigură realizarea sarcinilor de producţie ale subunitatii, organizează şi conduc procesul de producţie, coordonează şi îndrumă activitatea sefilor de echipa, consultindu-se cu aceştia la organizarea procesului de producţie; se ingrijesc de păstrarea în bune condiţii a mijloacelor de producţie şi de utilizarea lor cît mai raţională, controlează permanent modul cum se executa întregul volum de muncă manuală şi mecanică prevăzut în devizele de lucrări şi organizează ţinerea evidentei muncii şi a realizarilor obţinute, asigura organizarea cu regularitate a adunărilor subunitatilor de producţie şi răspund în faţa acestora pentru întreaga lor activitate.Şefii de ferme, brigadierii, şefii de sectoare, celelalte cadre tehnice şi economice din cooperativa agricolă de producţie răspund atît faţă de organele colective de conducere ale cooperativei, cît şi faţă de preşedintele, inginerul şef şi contabilul şef al acesteia, pentru organizarea şi desfăşurarea activităţii, realizarea productiilor şi veniturilor planificate în subunitatile pe care le conduc.Suprafeţele de teren şi celelalte mijloace de producţie necesare desfăşurării în bune condiţii a procesului de producţie se repartizează fermelor, brigazilor şi sectoarelor, pe o perioadă de mai mulţi ani.Formatia de baza în organizarea muncii în cadrul subunitatilor de producţie este echipa mixtă de mecanizatori şi cooperatori, echipa de mecanizatori sau echipa de cooperatori.Organizarea muncii pe echipe are drept scop întărirea spiritului de muncă colectivă, a disciplinei, creşterea răspunderii întregii echipe şi a fiecărui membru al acesteia, pentru folosirea deplina a bazei tehnico-materiale, executarea la timp şi de calitate a volumului de muncă stabilit pe întreaga suprafaţa sau pe întregul efectiv de animale şi obţinerea productiilor prevăzute.Echipa se organizează cu caracter permanent, pe sole, tarlale, specii şi categorii de animale, cel puţin pe durata unui ciclu de producţie sau a unui an calendaristic.Echipa este condusă de un şef de echipa care lucrează efectiv în producţie, desemnat de consiliul de conducere al cooperativei, dintre cei mai buni mecanizatori din echipa respectiva sau dintre cooperatorii cu cea mai mare experienta şi cu aptitudini în organizarea muncii, care se bucura de prestigiu şi autoritate în rindul membrilor echipei.Şeful de echipa asigura respectarea stricta a ordinii şi disciplinei în producţie, controlează zilnic volumul de muncă efectuat de cooperatori şi mecanizatori, calitatea lucrărilor executate şi întocmeşte pontajul pentru fiecare membru al echipei.Cooperativa poate organiza diferite activităţi productive, cu munca la domiciliul membrilor cooperativei. +
Articolul 21În cooperativa agricolă de producţie, sistemul de retribuire a muncii cuprinde următoarele elemente:a) retributia de baza, în bani sau în bani şi în natura, stabilită pe bază de tarife pe norma de muncă, pe unitate de produs sau la 1.000 lei valoare a producţiei fizice, care constituie partea principala a retributiei totale a cooperatorilor; … b) retributia sub forma de participare la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împărţirea beneficiilor, în cadrul planului, în bani sau în bani şi în natura; … c) retributia suplimentară sub forma de participare la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împărţirea beneficiilor, peste plan, în bani sau în bani şi în natura; … d) spor pentru vechime neîntreruptă în aceeaşi unitate şi în acelaşi sector de activitate. … Forma principala de retribuire a muncii este acordul global, cu tarif pe unitatea de produs sau la 1.000 lei valoare a producţiei fizice obţinute, respectiv a prestărilor de servicii realizate.În cooperativa agricolă de producţie se pot folosi şi următoarele forme de retribuire:a) în acord direct; … b) în regie; … c) pe bază de cote procentuale din producţie ori din valoarea acesteia, la unele culturi. … Formele de retribuire a muncii se aproba de adunarea generală a membrilor cooperativei agricole de producţie, la propunerea consiliului de conducere, în funcţie de condiţiile specifice ale fiecărei cooperative şi sector de activitate, asigurindu-se corelarea fondului de retribuire cu nivelul producţiei şi al veniturilor prevăzute în planurile de producţie şi bugetele de venituri şi cheltuieli.Forma de retribuire pe bază de cote procentuale se aproba de adunarea generală, cu avizul direcţiei generale judeţene pentru agricultura şi industria alimentara, la propunerea consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist.Terenurile izolate, greu accesibile, care nu se pot comasa şi lucra mecanizat, pot fi repartizate cooperatorilor pentru a le cultiva pe o perioadă de 3-5 ani. În acest caz, retribuirea muncii se face în natura, în proporţie de pînă la 50%, din producţia obţinută, cu condiţia recuperării în întregime a cheltuielilor efectuate de cooperativa şi realizării unui beneficiu de minimum 5%. Repartizarea acestor terenuri şi nivelul retributiei în natura se stabilesc de adunarea generală a cooperativei şi se aproba de uniunea judeteana a cooperativelor agricole de producţie şi direcţia generală pentru agricultura şi industria alimentara, la propunerea consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist.Munca prestată în cooperativa agricolă de producţie se retribuie cu tarife pe norma de muncă, diferenţiate pe grupe de complexitate şi sectoare de producţie, în funcţie de puterea economică a cooperativei, de producţie şi veniturile obţinute. Nivelul tarifelor se aproba anual de adunarea generală a cooperatorilor.Pentru ca fiecare cooperator să execute o gama cît mai larga de lucrări şi să poată munci efectiv în tot cursul anului pentru a obţine venituri constante şi la nivel tot mai ridicat, în raport cu cantitatea şi calitatea muncii, la stabilirea volumului de muncă se va asigura ca în aceeaşi norma să fie cuprinse mai multe operaţii de muncă prevăzute în tehnologii. +
Articolul 22Cooperativele constituie fondul de retribuire şi fondul de participare la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împărţirea beneficiilor, în bani sau în bani şi natură.Partea în natura a acestor fonduri, destinată cooperatorilor care lucrează în cooperativa, executa sarcinile stabilite de adunarea generală şi realizează productiile planificate, se stabileşte în limita cantităţilor de cereale – grîu şi porumb – pentru consumul alimentar, potrivit programului de autoaprovizionare teritorială şi cantităţilor de porumb pentru furajarea animalelor şi pasarilor din gospodăria personală a cooperatorilor, stabilite potrivit legii.Din producţia fizica obţinută peste plan la culturile de grîu, porumb, cartofi, fasole boabe şi orz, cooperativa agricolă de producţie acorda cooperatorilor care au realizat volumul de muncă stabilit de adunarea generală retribuire suplimentară în natura, sub forma participării la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împărţirea baneficiilor obţinute peste plan, în cotele prevăzute de lege.Cooperatorilor pensionari, care participa la munca şi executa lucrările prevăzute în programul de lucru aprobat, li se asigura din fondul de retribuire cantităţile de cereale stabilite prin lege, pentru consumul alimentar şi furaje.Cooperativa agricolă acorda cooperatorilor şi pensionarilor inapti de muncă, precum şi copiilor orfani, cantitatea de cereale pentru consumul alimentar şi pentru furaje din fondul de ajutor, în limita cantităţilor aprobate de adunarea generală pentru acest fond, iar diferenţa, pînă la limita prevăzută de lege, o acorda contra cost.În cooperativa agricolă de producţie sau în sectoarele de activitate ale acesteia, în care retributia se acordă numai în bani, cooperativa poate acorda cooperatorilor, contra cost, la preţ de contractare, cantităţile de cereale necesare consumului alimentar pentru ei şi membrii de familie, precum şi pentru furaje, în limitele şi în condiţiile prevăzute de lege. +
Articolul 23Pentru munca depusa în cursul anului, cooperativa agricolă de producţie acorda, lunar, cooperatorilor, avansuri în bani, iar după recoltarea produselor, în natură.Drepturile totale de retribuire se determina la sfîrşitul anului, după încheierea bilanţului, pe baza producţiei fizice şi a beneficiului realizat pe ansamblul cooperativei şi pe fiecare formatie de muncă în parte, după caz. +
Articolul 24Cooperatorilor din fermele, brigazile, sectoarele şi echipele care îşi îndeplinesc toate sarcinile ce le revin, executa lucrările în bune condiţii şi realizează producţia fizica angajata, cu respectarea cheltuielilor aferente acesteia, li se garantează retributia de baza şi participarea la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împărţirea beneficiilor, prevăzute în plan. +
Articolul 25Adunarea generală a membrilor cooperativei agricole de producţie stabileşte retributia personalului de conducere şi de execuţie tehnica, economică, de alta specialitate, administrativă, de servire şi paza, în funcţie de nivelul venitului mediu realizat de cooperatorii care lucrează nemijlocit în producţie şi realizează volumul de muncă stabilit de adunarea generală, valoarea producţiei fizice, mărimea şi complexitatea unităţii, potrivit legii.Drepturile de retribuire ale acestui personal sînt condiţionate de realizarea unui anumit volum de muncă în activitatea productiva, stabilit de adunarea genenala, în limitele prevăzute de lege, în raport cu mărimea şi complexitatea unităţii şi volumul de muncă stabilit pentru cooperatorii care lucrează nemijlocit în producţie.Cooperatorii care îşi desfăşoară activitatea în zootehnie, legumicultura, viticultura, pomicultura, cei calificaţi în meseriile de sofer, conducător de tractoare rutiere, lacatus, electrician şi altele, precum şi cei care îndeplinesc funcţii de conducere şi de execuţie tehnice, economice, de alta specialitate, administrative şi de servire, care muncesc permanent în tot cursul anului şi îşi realizează sarcinile ce le revin, sînt retribuiţi de cooperativa şi au vechime neîntreruptă în aceeaşi unitate şi în acelaşi sector de activitate, beneficiază de un spor de vechime neîntreruptă din fondul de retribuire, în cunditiile legii.Cooperativa agricolă de producţie are îndatorirea să asigure folosirea cît mai raţională a forţei de muncă, reducind la minimum necesar funcţiile administrative şi consumul de norme de muncă pentru activităţile neproductive. Funcţiile administrative se stabilesc de către adunarea generală, în limitele prevăzute de lege.V. Repartizarea producţiei, utilizarea mijloacelor materiale şi băneşti. Constituirea beneficiilor şi a fondurilor +
Articolul 26Dezvoltarea proprietăţii cooperativei agricole de producţie este izvorul sporirii continue a producţiei vegetale şi animale, al creşterii nivelului de viaţa al cooperatorilor.Aceasta se realizează prin folosirea în întregime şi în mod eficient a mijloacelor materiale şi băneşti, obţinerea unor producţii şi rezultate financiare care să asigure acoperirea în întregime a cheltuielilor din venituri proprii, desfăşurarea unei activităţi rentabile, care să permită ca din beneficiul obţinut să se repartizeze în fiecare an, în mod obligatoriu, mijloacele necesare, la fondul de dezvoltare economică, în vederea reluării, pe scara larga, a procesului de producţie. +
Articolul 27Producţia fizica planificata se repartizează în următoarea ordine:a) plata în natura pentru lucrările executate de staţiunile pentru mecanizarea agriculturii; … b) restituirea împrumuturilor primite în natura; … c) constituitrea fondului de seminţe; … d) livrarea cantităţilor contractate la fondul de stat; … e) constituirea fondului de retribuire în natura; … f) constituirea fondului de furaje, în cantităţile necesare, atît pentru complexele zootehnice, la care este asociata cooperativa, cît şi pentru fermele gospodăreşti proprii; … g) constituirea fondului de rezerva pentru consumul alimentar şi pentru furaje; … h) constituirea fondului de ajutor în natura, pentru pensionari şi alte persoane inapte de muncă; … i) constituirea fondului de participare la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împărţirea beneficiilor în natură. … Cooperativa agricolă de producţie asigura, atît prin plan, cat şi prin repartizarea producţiei în natura, în raport cu numărul şi speciile de animale şi cu normele de consum stabilite, furajele de volum necesare atît pentru nevoile proprii, cat şi pentru cooperatorii care deţin animale, precum şi o rezervă care să ajungă la 25-30% din necesarul anual de consum.Producţia fizica obţinută peste plan la grâu, porumb, orz, cartofi şi fasole boabe se repartizează pentru: livrare la fondul de stat, rezerva alimentara şi de furaje şi penbru retribuirea suplimentară în natura a cooperatoriior şi celorlalţi oameni ai muncii, sub forma participării la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împărţirea beneficiilor obţinute peste plan, în proportiile stabilite prin lege. +
Articolul 28Producţia globală obţinută în timpul anului se repartizează după cum urmează:A. Cheltuieli materiale– seminţele şi materialul de plantat;– furajele consumate de animale şi asternutul;– plata lucrărilor efectuate de SMA pentru producţia anului curent;– ingrasamintele chimice şi naturale, insectofungicidele şi erbicidele aplicate;– amortizarea fondurilor fixe aferente anului respectiv;– medicamente şi material biologic;– alte cheltuieli materiale şi gospodăreşti.B. Producţia netaCreşterea permanenta a producţiei nete constituie sursa principala a dezvoltării proprietăţii obşteşti şi a ridicării nivelului de viaţa al cooperatorilor. Producţia neta reprezintă valoarea nou creata şi se determina ca diferenţa între producţia globală şi cheltuielile materiale aferente.Producţia neta la care se adauga dobinzile şi alte venituri încasate, se repartizează pentru:a) retribuirea muncii; … b) contribuţia la fondul de pensii şi asigurări sociale, calculată în condiţia prevăzute de lege; … c) impozitte pe terenuri, pe fondul de retribuire şi pe veniturile din activităţile industriale; … d) prime de asigurare; … e) fondul de ajutor; … f) cheltuieli cu pregătirea cadrelor şi practica în producţie; … g) contribuţia bănească pentru efectuarea unor lucrări de interes obştesc, potrivit legii; … h) eventualele pierderi neimputabile, neacoperite, din anii precedenti; … i) alte cheltuieli prevăzute de lege. … C. Constituirea şi repartizarea beneficiului în bani şi în naturaBeneficiul exprima, în mod sintetic, rezultatul activităţii economice a cooperativei şi se constituie după repartizarea din producţia neta a cheltuielilor prevăzute la lit. B.Beneficiul planificat se repartiyzeaza pentru:a) fondul de dezvoltare economică, cel puţin 70% care reprezintă 18% din producţia neta; … b) fondul mijloacelor circulante, pînă la 5%; … c) fondul social-cultural şi sportiv, pînă la 1%; … d) fondul de rezerva alimentar şi de furaje, în cereale, pînă la 7%; … e) fondud intercooperatist de întrajutorare, pînă la 2%; … f) fondul de participare a cooperatorilor şi a celorlalţi oameni ai muncii la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împărţirea beneficiilor, pînă la 15%. … Din beneficiul obţinut de cooperativa agricolă de producţie se constituie, de asemenea, fondul de participare la beneficii pentru partea socială din depunerile în bani ale cooperatorilor, mecanizatorilor şi specialiştilor la fondul de dezvoltare economică a cooperativei.Beneficiul realizat peste plan se repartizează pentru:a) fondul de dezvoltare economică, 25%; … b) suplimentarea fondului de participare a cooperatorilor şi celorlalţi oameni ai muncii la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împărţirea beneficiilor, 50%; … c) fondul de rezerva alimentar şi de furaje, în cereale, cartofi şi alte produse, 22%; … d) fondul social-cultural şi sportiv, 3%. … D. Constituirea şi destinaţia fondurilora) La fondul de dezvoltare economică constituit din beneficiu se adauga: … – sumele pentru amortizarea fondurilor fixe;– dapunerile în bani, ca parte socială, ale cooperatorilor, precum şi ale mecanizatorilor şi specialiştilor care lucrează în cooperativa.Părţile sociale ale cooperatorilor, mecanizatorilor şi specialiştilor la fondul de dezvoltare al cooperativei agricole de producţie nu pot depăşi 50% din valoarea proprietăţii obşteşti;– alte surse, potrivit legii.Fondul de dezvoltare economică se foloseşte pentru:– realizarea investiţiilor, inclusiv plata în natura şi în bani a forţei de muncă folosită pentru acestea;– rambursarea creditelor pentru investiţii şi a dobinzilor aferente;– restituirea din depunerile în bani, ca parte socială, ale cooperatorilor, mecanizatorilor şi specialiştilor, potrivit legii;– contribuţia la fondul social al asociaţiilor economice intercooperatiste, al asociaţiilor cu unităţi de stat sau ale cooperaţiei de producţie, ahizitii şi desfacere a mărfurilor.Fondurile rezultate din depunerile în bani ale cooperatorilor, mecanizatorilor şi specialiştilor la fondul de dezvoltare se folosesc, pe baza hotărîrii adunării generale a cooperatorilor, numai pentru investiţii productive destinate dezvoltării averii obşteşti, care să ducă la creşterea continua a producţiei şi a beneficiilor cooperativei.b) Fondul mijloacelor circulante, constituit din beneficiu şi alte surse legale, se utilizează pentru constituirea stocurilor normate de materii prime, materiale, seminţe şi material de plantat, îngrăşăminte chimice, furaje, animale ţinere şi la ingrasat şi alte elemente de natura mijloacelor circulante, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor aferente producţiei neterminate. … c) Fondul social-cultural şi sportiv constituit din beneficiu – la care se adauga sumele încasate din manifestările cultural-artistice şi sportive şi alte surse legale – se foloseşte pentru finanţarea cheltuielilor necesare desfăşurării acţiunilor din acest domeniu de activitate. … d) Fondul de rezerva alimentar şi de furaje se constituie în natura, în scopul ajutorarii cooperatorilor şi pentru crearea unei rezerve de furaje care să fie utilizate în caz de calamitati naturale şi recolte slabe şi se foloseşte potrivit hotărîrii adunării generale a cooperatorilor. … e) Fondul intercooperatist de întrajutorare se constituie în cereale şi în bani. Acest fond se administrează de uniunea judeteana a cooperativelor agricole de producţie şi este destinat pentru sprijinirea cooperativelor agricole de producţie cu greutăţi economice temporare, sub forma de împrumut. … f) Fondul de participare a cooperatorilor şi a celorlalţi oameni ai muncii la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împărţirea beneficiilor se repartizează acestora în raport cu contribuţia adusă la realizarea producţiei şi a beneficiilor. … g) Fondul de participare la beneficii a cooperatorilor, mecanizatorilor şi specialiştilor pentru sumele depuse la fondul de dezvoltare economică a cooperativei se constituie din beneficiul anual realizat, în limita unei cote stabilită de adunarea generală, care să asigure deponentilor un venit anual de 6%, calculat în funcţie de mărimea totală a sumei depuse şi perioada scursa de la depunere. În cazul depăşirii beneficiului planificat, venitul anual pnate fi aprobat de adunarea generală între 6 şi 8%. În situaţia în care nu se realizează beneficiul planificat, se garantează un venit anual de 5%, calculat în raport de suma deputa la partea socială. … VI. Organele de conducere şi de revizie ale cooporativei agricole de producţieA. Adunarea generală +
Articolul 29Adunarea generală este organul suprem de conducere al cooperativei agricole de producţie care asigura participarea directa a cooperatorilor la conducerea treburilor acesteia, reprezintă forma de manifestare plenara a principiilor democraţiei cooperatiste -, singura în măsura sa hotărască asupra întregii activităţi economice, financiare şi organizatorice a acesteia. +
Articolul 30Adunarea generală este formată din toţi membrii cooperativei agricole de producţie. Ea se întruneşte ori de cîte ori este nevoie şi cel puţin o dată pe trimestru.Adunarea generală este legal constituită dacă sînt prezenţi cel puţin jumătate din numărul membrilor cooperativei care participa la munca, iar hotărîrile luate sînt valabile dacă au întrunit votul majorităţii celor prezenţi la adunare.Hotărîrile pentru alegerea consiliului de conducere şi a comisiei de revizie, aprobarea planului de dezvoltare în perspectiva şi a planului anual de producţie şi bugetului de venituri şi cheltuieli, repartizarea beneficiilor, organizarea şi retribuirea muncii, participarea la constituirea consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist şi asocierea la uniunea judeteana a cooperativelor agricole de producţie, participarea la acţiuni de întrajutorare, cooperare şi asociere cu alte cooperative agricole de producţie sau organizaţii de stat ori ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor, la lucrări de interes comun, aprobarea regulamentului de ordine interioară, precum şi îndepărtarea din cooperativa a unui membru, sînt valabile dacă au întrunit cel puţin două treimi din voturile membrilor cooperativei agricole de producţie prezenţi la adunarea generală. Hotărîrile se iau prin vot deschis şi se consemnează într-un proces-verbal semnat de preşedintele cooperativei şi membrii prezidiului adunării.În cazul cînd adunarea generală, din motive bine justificate (lipsa de spaţiu pentru adunare, depărtarea prea mare a fermelor, brigazilor şi sectoarelor faţă de locul de adunare etc.) nu se poate tine cu toţi membrii cooperativei agricole de producţie participanţi la munca, se va constitui cu împuterniciţi, aleşi dintre membri, în proporţia ce se va stabili la adunarea generală a cooperativei agricole de producţie. Alegerea imputernicitilor se face pe ferme, brigazi şi sectoare, o dată pe an.Înaintea adunărilor generale constituite prin împuterniciţi, se vor tine adunări ale fermelor, brigazilor, sectoarelor, urmînd ca împuterniciţii, în adunarea generală, să prezinte părerile exprimate în adunările subunitatilor de producţie. După fiecare adunare generală, împuterniciţii vor informa pe cei care i-au ales despre dezbaterile şi hotărîrile adunării generale.La adunările generale constituite din împuterniciţi pot sa participe, de asemenea, cu vot consultativ, şi oricare din membrii cooperativei.Adunarea constituită din împuterniciţi exercita toate atribuţiile adunării generale, în condiţiile prevăzute de prezentul statut. +
Articolul 31Persoanele încadrate de cooperativa agricolă de producţie cu contract de muncă şi cele retribuite de stat, care lucrează în unitatea respectiva, sînt membri ai colectivelor de muncă, au dreptul sa participe la dezbaterea în adunările generale a tuturor problemelor cu privire la realizarea sarcinilor de producţie şi să-şi exprime părerea în orice problema a activităţii acesteia. Ei aleg şi pot fi aleşi, după caz, în consiliul de conducere al cooperativei agricole de producţie. +
Articolul 32Convocarea adunării generale a cooperativei agricole de producţie se face de către consiliul de conducere, fie din proprie iniţiativă, fie la cererea comisiei de revizie sau a cel puţin o treime din numărul membrilor cooperativei, ori la cererea uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie.Anunţarea ordinii de zi, a datei şi locului unde urmează să se ţină adunarea generală se face cu cel puţin 5 zile înainte. +
Articolul 33Adunarea generală a cooperativei agricole de producţie are următoarele atribuţii:a) dezbate şi aproba planul de dezvoltare în perspectiva, planul anual de producţie şi bugetul de venituri şi cheltuieli stabileşte volumul investiţiilor din fonduri proprii şi din credite; aproba repartizarea producţiei şi a beneficiilor realizate de cooperativa, constituirea şi utilizarea fonriurilor statutare; … b) alege pe preşedinte şi vicepreşedinţii cooperativei agricole de producţie, pe ceilalţi membri ai consiliului de conducere, membrii comisiei de revizie, stabileşte numărul membrilor biroului executiv şi confirma pe şefii de ferme, brigazi şi sectoare, aleşi în adunările subunitatilor de producţie. Alegerea se face din rindurile celor mai buni cooperatori, mecanizatori, tehnicieni, specialişti şi alte categorii de personal care muncesc în cooperativa agricolă de producţie şi au o bogata experienta, sînt buni organizatori şi cunoscători ai problemelor agriculturii, apreciati pentru calităţile lor morale şi profesionale. … Consiliul de conducere al cooperativei agricole de producţie, precum şi preşedintele acesteia – aleşi de adunarea generală a membrilor cooperativei – se confirma de comitetul executiv al consiliului popular judeţean, cu avizul uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie;c) analizează şi hotărăşte asupra darilor de seama şi a rapoartelor prezentate de consiliul de conducere şi comisia de revizie; … d) aproba încheierea contractului cu staţiunea pentru mecanizarea agriculturii, avînd ca obiect executarea în răspundere comuna a lucrărilor agricole, precum şi a altor contracte economice, în condiţiile legii; … e) analizează posibilităţile de valorificare a producţiei marfa şi aproba vînzarea acesteia, cu prioritate, la fondul de stat, precum şi a disponibilului de produse către unităţile de stat sau cooperatiste, asociaţiile economice intercooperatiste şi direct consumatorilor, în condiţiile legii; … f) analizează mersul lucrărilor agricole şi celelalte activităţi productive, realizarea investiţiilor, îndeplinirea obligaţiilor contractuale, rambursarea creditelor, achitarea celorlalte obligaţii de piaţa scadente, rezultatele financiare şi adopta hotărîri corespunzătoare; … g) analizează şi aproba formele de organizare a producţiei şi a muncii, numărul de personal tehnic, economic, de alta specialitate şi administrativ, normele de muncă, tarifele de plată şi formele de retribuire, potrivit legii; … h) stabileşte volumul de muncă ce urmează să fie efectuat de către membrii cooperativei agricole de producţie şi celelalte persoane, în condiţiile legii; … i) aproba acordarea de ajutoare în limita fondului de ajutor constituit de cooperativa agricolă de producţie; … j) hotărăşte asupra folosirii fondului social-cultural şi sportiv; … k) hotărăşte, în funcţie de interesele generale ale cooperativei, condiţiile în care consiliul de conducere poate pune la dispoziţia membrilor cooperativei agricole de producţie, contra cost, atelaje pentru nevoi personale; … l) hotărăşte asupra participării cooperativei agricole de producţie la acţiuni de întrajutorare, cooperare şi asociere cu alte unităţi economice, cooperatiste şi de stat; … m) aproba regulamentul de ordine interioară, al cooperativei agricole de producţie; … n) aproba scăderea din gestiune a valorilor materiale lipsa, constatate peste normele legale şi trecerea acestora pe costuri de producţie, în cazurile cînd lipsurile nu se datoresc culpei unor persoane, precum şi a altor pagube, în condiţiile prevăzute de lege; … o) aproba participarea cooperativei la constituirea consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist şi asocierea la uniunea judeteana a cooperativelor agricole de producţie; … p) hotărăşte suspendarea temporară a dreptului de vot al cooperatorilor care, fără a avea motive bine întemeiate, nu îndeplinesc volumul de muncă stabilit de adunarea generală; … r) hotărăşte asupra retragerii, în timpul anului, a lotului în folosinţă de la cooperatorii care nu participa la munca sau nu executa lucrările stabilite de adunarea generală; … s) rezolva intimpinarile făcute de cooperatori la cererile soluţionate nesatisfăcător de către consiliul de conducere; … s) aproba unificarea cu alte cooperative agricole de producţie sau divizarea unităţii respective şi hotărăşte asupra schimburilor şi comasarilor de terenuri, precum şi a scoaterii definitive sau temporare din folosinţă agricolă a unor suprafeţe de teren, în condiţiile legii. … Adunarea generală exercita şi orice alte atribuţii care rezultă din prezentul statut, din statutele celorlalte organizaţii agricole cooperatiste şi din legi.B. Consiliul de conducere +
Articolul 34Consiliul de conducere al cooperativei agricole de producţie conduce activitatea în intervalul dintre adunările generale şi este format din 15-35 membri aleşi de către aceasta, prin vot deschis, pe timp de doi ani.Consiliul are următoarea componenta:a) preşedinte, funcţie care este îndeplinită de preşedintele cooperativei agricole de producţie; … b) vicepreşedinţii cooperativei; … c) membri: inginerul şef şi contabilul şef, conducatori ai subunitatilor de producţie, precum şi 7-17 persoane alese de adunarea generală din rindul cooperatorilor şi al celorlalte categorii de persoane care lucrează în cooperativa. … Membrii consiliului de conducere, care în intervalul dintre alegeri se dovedesc a fi necorespunzatori, pot fi înlocuiţi de adunarea generală. +
Articolul 35Consiliul de conducere îşi desfăşoară activitatea pe baza principiului muncii colective. Hotărîrile şi măsurile ce se adoptă trebuie să fie rezultatul examinării părerilor şi propunerilor făcute de membrii consiliului. Consiliul de conducere, în întregul său, şi fiecare membru în parte răspund în faţa adunării generale pentru întreaga activitate. Consiliul de conducere tine şedinţe, de regula, o dată pe luna.Şedinţele sînt convocate şi conduse de către preşedinte. Hotărîrile se iau cu majoritate de voturi din numărul membrilor consiliului.Consiliul de conducere raportează periodic, în faţa adunării generale, despre activitatea pe care o desfăşoară. +
Articolul 36Consiliul de conducere asigura respectarea prevederilor statutare, planificarea curenta şi de perspectiva a activităţii de producţie şi financiare, răspunde de înfăptuirea ferma a hotărîrilor adoptate de adunarea generală, de realizarea integrală a sarcinilor de plan, de dezvoltarea şi apărarea proprietăţii cooperativei agricole de producţie, precum şi de executarea obligaţiilor cooperativei asumate faţă de stat, izvorite din lege sau contract.Pentru realizarea acestor sarcini, consiliul de conducere are următoarele atribuţii:a) asigura întărirea economico-financiară a cooperativei, dezvoltarea şi apărarea proprietăţii acesteia, folosirea deplina şi eficienta a pămîntului, conservarea şi ridicarea potenţialului sau productiv, utilizarea integrală a celorlalte mijloace de producţie, aplicarea riguroasă a normelor prevăzute în tehnologii, folosirea judicioasă a tuturor mijloacelor materiale, financiare şi a forţei de muncă, pentru obţinerea de producţii cît mai mari cu cheltuieli cît mai mici pe unitatea de produs; … b) întocmeşte şi supune adunării generale spre aprobare proiectul planului de dezvoltare în perspectiva, proiectul planului anual de producţie şi bugetul de venituri şi cheltuieli şi face propuneri de repartizare a sarcinilor de producţie pe ferme, brigazi şi sectoare; … c) organizează producţia şi munca, asigura condiţiile necesare realizării planului de producţie, creşterii producţiei vegetale şi animale, industriale şi a prestărilor de servicii, a productivitatii muncii şi a eficientei întregii activităţi; … d) exercita un control exigent şi permanent asupra modului de îndeplinire a sarcinilor, ia măsuri pentru respectarea stricta a ordinii şi disciplinei în munca de către toţi cooperatorii şi celelalte persoane care lucrează în cooperativa agricolă de producţie; … e) asigura respectarea democraţiei cooperatiste şi condiţiile necesare pentru participarea directa şi efectivă a tuturor cooperatorilor la conducerea întregii activităţi a cooperativei agricole de producţie; … f) organizează acţiuni cultural-educative şi sportive de masa, de educare socialistă şi comunista a cooperatorilor; … g) desemnează, din rindurile sale, membrii biroului executiv al consiliului de conducere al cooperativei agricole de producţie, în limita numărului stabilit de adunarea generală; … h) analizează lunar şi ori de cîte ori este nevoie, în consiliu şi în adunări pe subunitati de producţie, realizarea planului de producţie şi bugetului de venituri şi cheltuieli, participarea la munca, precum şi realizarea obligaţiilor asumate faţă de stat, şi ia măsurile necesare; … i) asigura executarea hotărîrilor proprii şi ale adunării generale cu privire la recuperarea pagubelor aduse proprietăţii cooperativei, în termenele prevăzute de prezentul statut sau lege; … j) organizează, cu sprijinul specialiştilor din cooperativa, consfatuiri de producţie şi schimburi de experienta cu şefii subunitatilor de producţie şi membrii cooperativei agricole de producţie; … k) ia măsuri pentru ridicarea continua a calificării membrilor cooperativei agricole de producţie, prin organizarea cursurilor de instruire agrozootehnice de masa şi prin trimiterea lor la cursuri de calificare; … l) prezintă adunării generale anual, trimestrial şi ori de cîte ori este nevoie, dări de seama şi rapoarte cu privire la modul de îndeplinire a hotărîrilor acesteia, realizarea planului de producţie şi bugetului de venituri şi cheltuieli, respectarea statutului şi face propuneri concrete pentru îmbunătăţirea continua a activităţii cooperativei agricole de producţie; … m) numeşte şefii de echipa; … n) încadrează, aproba transferul şi desface contractul de muncă, aplica sancţiuni disciplinare şi obliga la plata despăgubirilor personalul încadrat cu contract de muncă; … o) analizează modul de rezolvare a cererilor şi sesizarilor cooperatorilor, cercetează şi soluţionează pe acelea care se referă la probleme din competenţa sa; … p) analizează modul de realizare a măsurilor privind asigurarea condiţiilor de muncă şi viaţa ale cooperatorilor. … Consiliul de conducere exercita şi orice alte atribuţii care rezultă din prezentul statut, statutele celorlalte organizaţii agricole cooperatiste şi legi.C. Biroul executiv +
Articolul 37Biroul executiv al consiliului de conducere se compune din 5-11 membri şi este alcătuit din preşedintele şi vicepreşedinţii cooperativei agricole de producţie, inginerul şef, contabilul şef, şefii de ferme, brigazi, sectoare şi alte cadre din rindul membrilor consiliului de conducere cu munci de răspundere în cooperativa. Numărul membrilor biroului executiv se stabileşte de adunarea generală a cooperatorilor, iar componenta nominală a acestuia, de către consiliul de conducere al cooperativei agricole de producţie.Preşedintele biroului executiv este preşedintele cooperativei agricole de producţie. +
Articolul 38Biroul executiv are următoarele atribuţii:a) organizează activitatea curenta pentru îndeplinirea sarcinilor de plan şi a bugetului de venituri şi cheltuieli; … b) ia măsuri pentru folosirea deplina a mijloacelor de producţie şi a forţei de muncă; … c) analizează şi ia măsuri pentru valorificarea eficienta a produselor, pe baza contractelor încheiate; … d) urmăreşte operativ realizarea investiţiilor şi intrarea obiectivelor în funcţiune la termenele prevăzute; … e) urmăreşte şi ia măsuri de asigurare a bazei materiale necesară subunitatilor de producţie, pentru realizarea sarcinilor de plan; … f) ia măsuri pentru a se crea condiţii cooperatorilor să efectueze volumul de muncă stabilit de adunarea generală; … g) organizează ţinerea evidentei mijloacelor de producţie, a muncii efectuate, a veniturilor şi cheltuielilor în toate ramurile de activitate ale conperativei agricole de producţie şi asigura respectarea corelatiilor între acestea; … h) rezolva problemele sociale şi de muncă ale cooperatorilor şi asigura întocmirea dosarelor de pensionare ale acestora; … i) cercetează şi rezolva operativ cererile şi sesizările cooperatorilor privind problemele din competenţa sa, comunicindu-le soluţiile şi măsurile luate; … j) ia măsuri operative pentru aplicarea normelor de tehnica securităţii muncii şi a pazei contra incendiilor; … k) exercita orice alte atribuţii care rezultă din statut şi legi, precum şi sarcinile stabilite de consiliul de conducere şi adunarea generală. … Biroul executiv adopta hotărîri cu majoritatea de voturi din numărul membrilor. +
Articolul 39Preşedintele cooperativei agricole de producţie asigura şi răspunde de conducerea curenta a activităţii acesteia şi de aplicarea hotărîrilor adunării generale, ale consiliului de conducere şi ale biroului executiv, cu respectarea stricta a legilor şi a celorlalte dispoziţii legale, cît şi a normelor democraţiei cooperatiste.Preşedintele poarta răspunderea pentru realizarea planului de producţie, bugetului de venituri şi cheltuieli, dezvoltarea şi folosirea integrală şi eficienta a mijloacelor de producţie şi a forţei de muncă, îndeplinirea obligaţiilor cooperativei faţă de stat, pentru realizarea celorlalte atribuţii stabilite de lege.Preşedintele organizează şi urmăreşte îndeplinirea zilnica a sarcinilor privind întreaga activitate a cooperativei, controlează modul de utilizare şi păstrare a bunurilor acesteia, urmăreşte respectarea drepturilor cooperatorilor şi informează consiliul de conducere asupra îndeplinirii hotărîrilor.În luarea măsurilor operative, preşedintele se consulta cu membrii consiliului de conducere, ai biroului executiv şi cu specialiştii din cooperativa agricolă de producţie.În raporturile cu organele de stat, cu unităţile economice socialiste, precum şi cu persoanele fizice, cooperativa agricolă de producţie este reprezentată prin preşedinte. Angajarea patrimonială a cooperativei agricole de producţie se face prin semnatura preşedintelui, contabilului şef şi a inginerului şef. În lipsa preşedintelui, atribuţiile acestuia se îndeplinesc de către unul din vicepreşedinţi, desemnat în acest scop de către consiliul de eonducere. +
Articolul 40Inginerul şef, contabilul şef şi ceilalţi specialişti care lucrează în cooperativa agricolă de producţie răspund în faţa adunării generale şi a consiliului de conducere de realizarea sarcinilor de producţie şi economice, a livrărilor la fondul de stat, precum şi pentru pagubele materiale aduse cooperativei din vina lor şi în legătură cu munca lor, potrivit legii.D. Comisia de revizie +
Articolul 41Comisia de revizie este organul de verificare a gestiunii cooperativei agricole de producţie şi este formată din 5-7 membri aleşi, prin vot deschis, de adunarea generală, pe timp de doi ani. Comisia alege, dintre membrii săi, un preşedinte.Comisia de revizie îşi desfăşoară activitatea pe baza principiului muncii colective; hotărîrile se iau cu majoritate de voturi din numărul membrilor comisiei.Comisia de revizie este subordonata numai adunării generale, faţă de care răspunde pentru activitatea depusa. Ea verifica activitatea gospodareasca şi financiară a consiliului de conducere, înregistrarea tuturor veniturilor în bani şi în natura, respectarea regulilor de efectuare a cheltuielilor, păstrarea în bune condiţii a bunurilor proprietatea cooperativei; verifica modul cum au fost rezolvate de consiliul de conducere cererile şi sesizările membrilor cooperativei agricole de producţie.Preşedintele comisiei de revizie participa, de regula, la şedinţele consiliului de conducere al cooperativei agricole de producţie şi, cu deosebire, cînd se dezbat problemele gospodăririi şi gestionării proprietăţii cooperativei. +
Articolul 42Pe baza constatărilor făcute, comisia de revizie întocmeşte un proces-verbal, în care arata rezultatele verificării; face consiliului de conducere propuneri concrete pentru luarea măsurilor corespunzătoare de imbunatatire a muncii, recuperarea eventualelor pagube aduse proprietăţii cooperativei agricole de producţie şi sancţionarea celor vinovaţi de abateri sau nereguli în gospodărirea bunurilor acesteia; urmăreşte aplicarea măsurilor stabilite şi aprobate de către adunarea generală.Comisia de revizie este obligată să prezinte adunării generale, trimestrial, anual sau ori de cîte ori este necesar, rapoarte asupra constatărilor făcute.Cînd se constata abateri grave, comisia de revizie are obligaţia de a cere consiliului de conducere sa convoace adunarea generală pentru discutarea acestora şi stabilirea de măsuri corespunzătoare, sesizind, în acelaşi timp, şi celelalte organe în drept.VII. Alte prevederi +
Articolul 43Cooperativa agricolă de producţie este persoana juridică.Denumirea şi sediul cooperativei agricole de producţie se stabilesc de către adunarea generală. +
Articolul 44Cooperativa agricolă de producţie îşi păstrează numerarul disponibil în cont la Banca pentru Agricultura şi Industrie Alimentara.Ridicarea numerarului se face numai pe baza dispoziţiei scrise, semnată de preşedinte, împreună cu contabilul şef sau loctiitorii acestora. +
Articolul 45Cooperativa agricolă de producţie poate participa, cu aprobarea adunării generale, la acţiuni de întrajutorare şi cooperare pentru executarea de lucrări de interes comun în domeniul irigatiilor, indiguirilor, desecarilor şi altor lucrări de îmbunătăţiri funciare, precum şi pentru constituirea de asociaţii intercooperatiste în domeniile şi în condiţiile prevăzute de statutul acestor asociaţii.Cooperativa agricolă de producţie poate participa la acţiuni de cooperare şi asociere cu unităţi de stat sau ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor, potrivit prevederilor statutare. +
Articolul 46În vederea infaptuirii în condiţii cît mai bune a scopului pentru care a luat fiinta, cooperativa agricolă de producţie se poate asocia în uniuni, în care caz are obligaţia sa aducă la îndeplinire hotărîrile şi sa ţină seama de recomandările uniunii judeţene şi ale Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie şi să respecte statutul acestora.––
