STANDARDE INTERNAŢIONALE din 20 mai 2010

pentru construcţia navelor bazate pe obiectivele aplicabile vrachierelor şi petrolierelor



1. Preambul1.1 Noţiunea de "standarde pentru construcţia navelor bazate pe obiective" a fost introdusă de Organizaţie în timpul celei de a optzeci şi noua sesiuni a Consiliului din noiembrie 2002, la propunerea delegaţiei Bahamas şi a Greciei*1), care au sugerat că Organizaţia ar trebui să elaboreze standarde de construcţie de nave care să permită inovaţii în proiectare, asigurând în acelaşi timp că navele sunt construite astfel încât, în cazul în care sunt întreţinute în mod corespunzător, rămân în condiţii de siguranţă pe toată perioada de exploatare. Standardele ar trebui să asigure că toate părţile navei pot fi accesibile pentru a facilita inspecţia şi întreţinerea adecvată. Consiliul a transmis spre examinare propunerea Comitetului Securităţii Maritime (MSC) în cadrul celei de-a 77-a sesiuni din mai/iunie 2003.––-*1) Document C 89/12/1 (Bahamas şi Grecia) – Plan strategic OMI1.2 În cadrul celei de-a 77-a sesiuni MSC a recomandat Consiliului ca în cadrul sesiunii nouăzeci să se ia în considerare problema în contextul dezvoltării Planului strategic al Organizaţiei. De asemenea MSC a convenit să includă un subiect nou intitulat "Standarde pentru construcţia navelor noi bazate pe obiective aplicabile" în programul său de lucru şi pe ordinea de zi a următoarei reuniuni.1.3 La cea de-a nouăzecea sesiune a Consiliului, luând în considerare strategia şi politica Organizaţiei pentru perioada 2006-2011, Consiliul a aprobat direcţiile strategice pentru elaborarea standardelor de construcţie pentru nave noi bazate pe obiective aplicabile. Ulterior, în sesiunea extraordinară douăzeci şi doi, Consiliul a inclus în orientările strategice ale Organizaţiei o dispoziţie care prevede că "OMI va stabili în funcţie de obiectivele aplicabile standarde pentru proiectarea şi construcţia navelor noi".1.4 Adunarea, la sesiunea douăzeci şi trei (noiembrie/decembrie 2003), atunci când s-a adoptat Rezoluţia A.944 (23) privind Planul strategic al Organizaţiei pe o perioadă de şase ani, 2004-2010, a decis, "inter alia", ca "Organizaţia să stabilească standarde de proiectare şi construire a navelor noi bazate pe obiective aplicabile". Această decizie a fost reflectată în Rezoluţia A.943 (23) privind planul de lucru pe termen lung al Organizaţiei până în 2010, în care problema "Standardelor pentru construcţia navelor noi bazate pe obiective aplicabile" a fost introdusă pe lista de subiecte generale.1.5 MSC a început să lucreze la elaborarea de standarde tehnice detaliate pentru construcţia de nave bazate pe obiective de bază la sesiunea şaptezeci şi opt din mai 2004; în timpul dezbaterii generale ce a avut loc, cuprinzând aspectele în cauză, Comitetul a convenit să utilizeze un sistem de 5 niveluri, care a fost propus iniţial de către Bahamas, Grecia şi IACS, constând în următoarele:.1 Nivelul I – ObiectiveObiective de nivel înalt ce trebuie atinse..2 Nivelul II – Cerinţe funcţionaleCriterii pentru a îndeplini obiectivele..3 Nivelul III – Verificarea conformităţiiProceduri pentru a verifica dacă normele şi reglementările referitoare la proiectarea şi construcţia de nave sunt în conformitate cu obiectivele şi cerinţele funcţionale..4 Nivelul IV – Norme şi reglementări pentru proiectarea şi construcţia de naveCerinţele detaliate elaborate de OMI, administraţiile naţionale şi/sau organizaţiile recunoscute şi aplicate de către administraţiile naţionale şi/sau organizaţii recunoscute care acţionează în numele lor, privind proiectarea şi construcţia unei nave pentru ca acesta să îndeplinească obiectivele şi cerinţele funcţionale..5 Nivelul V – Practici şi standarde industrialeStandarde, coduri de bune practici şi sisteme de siguranţă şi de asigurare a calităţii din industrie referitoare la construirea, operarea şi întreţinerea navelor, formarea şi încadrarea cu personal etc., care pot fi incluse sau menţionate în normele şi reglementările referitoare la proiectarea şi construcţia unei nave.1.6 După ce a deliberat cu privire la această problemă în cadrul celei de-a optzecea sesiuni, MSC a convenit în primul rând să limiteze sfera de aplicare a studiului iniţial vrachierelor şi petrolierelor şi să ia în considerare extinderea la alte tipuri de nave şi domenii de siguranţă.2. DomeniulStandardele internaţionale pentru construcţia navelor bazate pe obiectivele aplicabile vrachierelor şi petrolierelor (denumite în continuare standarde) descriu obiectivele şi stabilesc normele de funcţionare pe care trebuie să le respecte regulile unei organizaţii recunoscute de Administraţie sau normele naţionale ale unei Administraţii privind proiectarea şi construirea de vrachiere şi petroliere, aşa cum sunt definite în regulile II-1/2.28 şi II-1/3-10 din Convenţia SOLAS. În plus, standardele stabilesc că regulile/normele menţionate mai sus trebuie verificate pentru a se conforma obiectivelor şi cerinţelor funcţionale.3. StructuraAceste standarde au 3 niveluri:Nivelul I – ObiectiveNivelul II – Cerinţe funcţionaleNivelul III- Verificarea conformităţii4. Nivelul I – ObiectiveObiectivele de nivelul I, astfel cum sunt definite în Regula II-1/3-10 din Convenţia SOLAS, sunt reproduse mai jos pentru a uşura referirea, după cum urmează:Navele trebuie să fie proiectate şi construite pentru o durată de viaţă prevăzută determinată pentru a fi sigure şi ecologice, atunci când sunt exploatate şi întreţinute corect în condiţii şi mediu determinate în stare intactă şi condiţii de avarie specifice, pe toată durata de viaţă..1 Prin sigur şi ecologic se înţelege că nava are o rezistenţă adecvată, integritate şi stabilitate suficiente pentru reducerea la minim a riscului de pierdere a navei sau de poluare a mediului marin, din cauza unor deficienţe de structură, inclusiv colaps, situaţii care duc la inundarea unui compartiment ori pierderea etanşeităţii la apă..2 Prin ecologic se înţelege că nava este construită cu materiale care pot fi reciclate într-un mod ecologic acceptabil pentru mediu..3 Siguranţa implică, de asemenea, faptul că structura, echipamentul şi amenajarea navei oferă căi sigure de acces, evacuare, inspecţii şi întreţinere corespunzătoare, facilitând funcţionarea în condiţii de siguranţă..4 Condiţiile specifice de operare şi mediu specificat sunt determinate de zona de operare a navei pe tot parcursul vieţii sale şi acoperă inclusiv condiţiile intermediare rezultate din operaţiunile legate de marfă şi balast în porturi, căi navigabile şi pe mare..5 Durata de viaţă prevăzută determinată este perioada nominală în care se presupune că nava va fi expusă exploatării şi/sau condiţiilor de mediu şi/sau condiţiilor de mediu corosiv şi este folosită pentru selectarea parametrilor corespunzători de proiectare. Cu toate acestea, durata efectivă de exploatare a navei poate să fie mai lungă sau mai scurtă, în funcţie de condiţiile reale de funcţionare şi întreţinere a navei pe toată durata sa de viaţă.5. Nivelul II – Cerinţe funcţionale[Aplicabil la vrachiere şi petroliere efectuând voiaje fără restricţii*2)]––-*2) Voiaje fără restricţii înseamnă că nava nu este supusă unor restricţii geografice (de exemplu, poate naviga în toate oceanele, în toate anotimpurile), cu excepţia limitelor impuse de capacitatea să de a naviga în gheaţă.PROIECTAREII.1. Durata de viaţăDurata de viaţă prevăzută de proiect nu trebuie să fie mai mică de 25 de ani.II.2. Condiţii de mediuNavele trebuie să fie proiectate în funcţie de condiţiile de mediu ale Atlanticului de Nord şi scala de stare a mării pe termen lung.II.3. Rezistenţa structuralăII.3.1 Concepţii generaleElementele structurale ale navei trebuie să fie de o concepţie compatibilă cu destinaţia ei şi să asigure continuitatea structurală. Acestea trebuie să fie proiectate pentru a facilita încărcarea şi descărcarea tuturor mărfurilor preconizate cu instalaţiile navei fără a cauza avarii care pot compromite integritatea structurii.II.3.2. Moduri de deformare şi efecteRezistenţa structurii trebuie să fie determinată luând în considerare deformarea excesivă şi modurile de avarie, incluzând, dar fără a limita flambajul, elasticitatea şi oboseala.II.3.3. Rezistenţa ultimăNavele trebuie să fie proiectate pentru a avea o rezistenţă ultimă adecvată. Calculele rezistenţei ultime trebuie să includă calculele referitoare la capacitatea la rupere a grinzii echivalente a corpului şi rezistenţa ultimă corespunzătoare a elementelor de înveliş şi a elementelor de osatură şi care trebuie verificate la un moment încovoietor longitudinal bazat pe condiţiile de mediu cerute la II.2.II.3.4. Marje de siguranţăNavele trebuie să fie proiectate cu marje de siguranţă corespunzătoare:.1 pentru a putea rezista la dimensiunile nete*3), în stare intactă, în condiţii de mediu anticipate pe toată durata de viaţă şi în condiţii de încărcare corespunzătoare care vor include încărcarea completă omogenă şi alternativă a magaziilor/tancurilor, încărcări parţiale, multiport şi voiaje în balast, precum şi sarcinilor din condiţii de gestionare a balastului şi depăşiri ocazionale/suprasolicitări pe timpul încărcării/ descărcării, după caz, aplicabile clasei navei; şi–––*3) Eşantionajul net asigură structurii rezistenţa necesară pentru susţinerea sarcinilor de proiectare, presupunând că structura este în stare intactă şi fără nicio marjă de coroziune. Cu toate acestea, atunci când se evaluează rezistenţa la oboseală, rezistenţa la nivel global a corpului, şi structurilor principale, o parte din marja de coroziune totală poate fi adăugată la eşantionajul net pentru a reflecta grosimea materialului folosit pentru proiectare şi determinarea duratei de viaţă..2 care sunt adecvate pentru toţi parametrii de proiectare ale căror calcule implică un anumit grad de incertitudine, inclusiv sarcini, modelare structurală, structură, oboseală, coroziune, imperfecţiuni în materiale, defecte de construcţie, flambaj, rezistenţă reziduală şi rezistenţă ultimă.II.4. Rezistenţa la obosealăRezistenţa la oboseală prevăzută nu trebuie să fie mai mică decât durata de viaţă a navei prevăzută în proiect şi trebuie să fie determinată în condiţiile de mediu menţionate la II.2.II.5. Rezistenţa rezidualăNavele trebuie să fie concepute pentru a avea o rezistenţă suficientă pentru a rezista la sarcinile datorate valurilor şi solicitărilor interne în condiţiile specifice de avarie cum sunt după coliziuni, puneri pe uscat sau inundări. La calculul de rezistenţă reziduală trebuie să se ia în considerare capacitatea de rezistenţă ultimă a grinzii echivalente, incluzând deformarea permanentă şi comportarea la postflambaj. Scenarii previzibile trebuie să fie studiate în măsura în care este rezonabil posibil.II.6. Protecţia împotriva coroziuniiTrebuie să fie aplicate măsuri care să asigure că dimensiunile nete cerute pentru îndeplinirea condiţiilor de rezistenţă structurală se menţin pe toată durata de viaţă prevăzută de proiect. Măsurile includ, dar nu sunt limitate numai la aplicarea acoperirilor de protecţie, compensarea coroziunilor, protecţia catodică, sistemele de protecţie prin curenţi induşi etc.II.6.1. Durata de viaţă a acoperirilorAcoperirile trebuie să fie aplicate şi întreţinute în conformitate cu specificaţiile producătorului pentru pregătirea suprafeţelor, alegerea acoperirii, aplicarea lor şi întreţinere. Atunci când este necesar să se aplice o acoperire, durata de viaţă preconizată ar trebui să fie specificată. Durata de viaţă efectivă a acoperirilor poate fi mai lungă sau mai scurtă decât cea specificată, în funcţie de starea şi întreţinerea navei. Acoperirea ar trebui să fie aleasă în funcţie de utilizarea prevăzută a compartimentului, de materialele şi de aplicarea altor sisteme pentru a preveni coroziunea, cum ar fi protecţia catodică sau alte metode.II.6.2. Adaosul de coroziuneAdaosul de coroziune se aplică dimensiunilor nete şi trebuie să fie adecvat pentru perioada de viaţă proiectată. Adaosul se determină pe bază de expunere la agenţi corozivi, cum ar fi apa, marfa, atmosferă corozivă sau o uzură mecanică, precum şi în funcţie de sistemul de prevenire a coroziunii, cum ar fi cele de acoperire, protecţia catodică sau mijloace alternative. Rata de corodare (mm/an) va fi evaluată în conformitate cu informaţiile statistice stabilite pe baza experienţei din exploatare şi/sau teste accelerate. Rata de coroziune reală poate fi mai mare sau mai mică decât cea de proiectare în funcţie de starea şi modul real de întreţinere ale navei.II.7. Redundanţa structuralăNavele trebuie să fie proiectate şi construite redundant, astfel încât avarii locale (cum ar fi deformaţii permanente locale, fisuri sau deficienţe ale sudurii) ale oricărui element structural de osatură nu vor duce în consecinţă imediat la colapsul întregului panou.II.8. Etanşeitate la apă şi intemperiiNavele trebuie să fie proiectate pentru a avea o etanşeitate la apă şi intemperii adecvată destinaţiei lor şi să aibă dispozitive conexe de închidere a deschiderilor din corp de o rezistenţă şi redundanţă adecvate.II.9. Consideraţii referitoare la factorul umanStructurile şi echipamentele navei trebuie să fie proiectate şi dispuse pe baza principiilor ergonomice pentru a asigura siguranţa în timpul operării, inspecţiei şi întreţineri. Aceste consideraţii trebuie să se refere la scări, scări verticale, rampe, pasarele şi platforme permanente folosite ca mijloace de acces, muncă, inspecţii, întreţinerea şi facilitarea operaţiunilor, dar fără a se limita la acestea.II.10. Transparenţa în proiectareNavele trebuie să fie proiectate în cadrul unui proces fiabil, controlat şi transparent, accesibil în măsura necesară pentru a confirma siguranţa navei nou-construite, luând în considerare respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. Documentaţia accesibilă trebuie să includă principalii parametrii bazaţi pe obiective şi toţi parametrii de proiectare relevanţi care pot limita exploatarea navei.CONSTRUCŢIAII.11. Proceduri pentru asigurarea calităţii construcţieiNavele trebuie să fie construite în conformitate cu standardele de calitate controlate şi transparente de producţie, având în vedere respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. Procedurile de asigurare a calităţii construcţiei vor include, fără a limita, specificaţiile referitoare la materiale, procese de fabricaţie, aliniere, montaj, îmbinare şi sudare şi de pregătire a materialelor şi suprafeţelor.II.12. Inspecţii în timpul construcţieiTrebuie elaborat un plan de inspecţii pentru faza de construcţie a navei, ţinând seama de tipul navei şi proiectul său. Planul de inspecţii trebuie să conţină un set de cerinţe, inclusiv specificarea volumului şi domeniul de aplicare şi identificarea zonelor care au nevoie de o atenţie specială în timpul inspecţiilor pentru a asigura respectarea standardelor de construcţie cu normele obligatorii pentru construcţia de nave.FACTORI DE AVUT ÎN VEDERE ÎN SERVICIUII.13. Inspecţii şi întreţinereNavele trebuie să fie proiectate şi construite astfel încât să faciliteze inspecţiile şi întreţinerea, în particular evitându-se crearea de spaţii limitate pentru inspecţiile şi activităţile de întreţinere. Vor fi identificate zonele care au nevoie de o atenţie specială în timpul inspecţiilor efectuate pe toată durata de viaţă a navei. Trebuie inclus, în special, tot ce este necesar pentru inspecţii şi întreţinere în serviciu care a stat la baza stabilirii parametrilor de proiectare a navei.II.14. Accesibilitatea structuriiNava trebuie să fie proiectată, construită şi echipată pentru a oferi mijloace adecvate de acces la toate structurile interne, pentru a facilita inspecţiile generale şi inspecţii amănunţite, precum şi măsurarea grosimii.CONSIDERAŢII PRIVIND RECICLAREAII.15. ReciclareaNavele trebuie să fie proiectate şi construite din materiale care pot fi reciclate într-un mod acceptabil pentru mediu fără a compromite siguranţa şi operarea eficientă a acesteia.6. Nivelul III – Verificarea conformităţii6.1. Trebuie verificat dacă normele referitoare la proiectarea şi construcţia vrachierelor şi petrolierelor aplicate de către o organizaţie care este recunoscută de către Administraţie în conformitate cu prevederile Regulii XI/1 din Convenţia SOLAS sau cerinţele naţionale utilizate de Administraţie sunt echivalente cu normele unei organizaţii recunoscute în conformitate cu Regula II-1/3-1 a Convenţiei SOLAS, sunt în conformitate cu obiectivele de nivelul I şi cerinţele de performanţă de nivelul II, pe baza liniilor directoare elaborate de către Organizaţie*4). Decizia finală privind verificarea conformităţii este luată de către MSC care va informa toate guvernele contractante de decizia sa.–––*4) Se referă la liniile directoare pentru verificarea de conformitate cu standardele de construcţie de nave bazate pe obiective aplicabile vrachierelor şi petrolierelor, adoptate de Organizaţie prin Rezoluţia MSC.296 (87).6.2. Termenul "verificare" (şi orice variantă a cuvântului "verificare") înseamnă că normele referitoare la proiectarea şi construcţia vrachierelor şi petrolierelor, aşa cum este descris mai sus, au fost comparate cu standardele şi s-a constatat că sunt conforme cu obiectivele şi cerinţele de performanţă enunţate în standarde sau compatibile cu aceste obiective şi cerinţe.6.3. Odată ce normele Administraţiei sau organizaţiei recunoscute referitoare la proiectarea şi construcţia vrachierelor şi petrolierelor au fost verificate pentru conformitatea cu standardele, această conformitate se consideră ca fiind în vigoare pentru modificări de reguli, cu condiţia ca neverificarea modificărilor de reguli să nu producă nonconformitate. Cu excepţia cazului în care MSC decide altfel, orice modificare a normelor, produsă ca urmare a verificării conformităţii, se aplică navelor care au contractul de construcţie la sau după data la care regula produce efecte.–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește