SENTINȚA nr. 37 din 25 iunie 2020

Dosar nr. 622/64/2019Completul compus din:Președinte – Ioana ȚărmureGrefier – Virginia PîslaruPentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra cererii formulate de reclamanta Asociația Alianța pentru Combaterea Abuzurilor în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor prin ministru și intervenienții Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România (AGVPS) și AVPS Potaissa Turda, AJVPS Teleorman, AVPS Ialomița, AJVPS Călărași, AJVPS Brăila, AJVPS Vrancea, AJVPS Mehedinți, AJVPS Buzău, AJVPS Caraș-Severin, AJVPS Maramureș, AJVPS Olt, AJVPS Tulcea, AVPS Carei, AJVPS Botoșani, AVPS Foișorul Săveni, AVPS Acvila, AJVPS Bacău, AJVPS Galați, AJVPS Gorj, AJVPS Iași, AJVPS Prahova, AJVPS Sibiu, AJVPS Câmpina, AJVPS Danubius River Valley, având ca obiect „anulare act administrativ cu caracter normativ – anexa din 13.05.2019, centralizator nr. 3, nr. 0-2175“. Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 10 iunie 2020, încheierea de ședință din acea dată face parte integrantă din prezenta, iar instanța, în vederea deliberării în baza art. 396 alin. (1) din Codul de procedură civilă a amânat pronunțarea pentru 24 iunie 2020, respectiv pentru astăzi, 25 iunie 2020.
CURTEA,prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe cu nr. 622/64/2019 reclamanta Asociația „Alianța pentru Combaterea Abuzurilor“ a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: anularea prevederilor rubricilor aferente numerelor curente de la 0 la 2.175 ale subcoloanei verticale nr. 11 intitulate „ciocârlia de câmp“, de la coloana intitulată „cote de recoltă aprobate [la buc.]:“ din anexa din 13 mai 2019 privind Centralizatorul nr. 3 privind cotele de recoltă aprobate pentru perioada 2019/2020, la speciile porumbel gulerat, porumbel de scorbură, turturică, guguștiuc, ieruncă, prepeliță, ciocârlie de câmp, graur, sturz de vâsc, sturz cântător, sturzul viilor, sturz de iarnă și stăncuță, publicată în Monitorul Oficial nr. 377 bis din 14 mai 2019, anexă aprobată prin și care face parte integrantă din Ordinul ministrului apelor și pădurilor nr. 673 din 13 mai 2019 pentru aprobarea cotelor de recoltă/vânătoare la speciile de interes cinegetic la care vânătoarea este permisă, publicat în Monitorul Oficial nr. 377 din 14 mai 2019 (rubrici prin care s-a aprobat cota de recoltă la specia ciocârlie de câmp, pe fonduri cinegetice, în cuantum total de 439.330 de indivizi); Anularea prevederilor rubricilor aferente numerelor curente de la 0 la 2.175 ale subcoloanei verticale nr. 15 intitulate „sturzul viilor“, de la coloana intitulată „cote de recoltă aprobate [la buc.]:“din anexa din 13 mai 2019 privind Centralizatorul nr. 3 privind cotele de recoltă aprobate pentru perioada 2019/2020, la speciile porumbel gulerat, porumbel de scorbură, turturică, guguștiuc, ieruncă, prepeliță, ciocârlie de câmp, graur, sturz de vâsc, sturz cântător, sturzul viilor, sturz de iarnă și stăncuță, publicată în Monitorul Oficial nr. 377 bis din 14 mai 2019, anexă aprobată prin și care face parte integrantă din Ordinul ministrului apelor și pădurilor nr. 673 din 13 mai 2019 pentru aprobarea cotelor de recoltă/vânătoare la speciile de interes cinegetic la care vânătoarea este permisă, publicat în Monitorul Oficial nr. 377 din 14 mai 2019 (rubrici prin care s-a aprobat cota de recoltă la specia sturzul viilor, pe fonduri cinegetice, în cuantum total de 69.771 se indivizi); Anularea prevederilor rubricilor aferente numerelor curente de la 0 la 2.175 ale subcoloanei verticale nr. 13 intitulate „rața sunătoare“, (aflată sub coloana intitulată „cote de recoltă aprobate [la buc.])“din anexa din 13 mai 2019 privind Centralizatorul nr. 4 privind cotele de recoltă aprobate pentru perioada 2019/2020, la speciile gâscă de vară, gârliță mare, rață mare, rață mică, rață fluierătoare, rață cu cap castaniu, rață moțată, rață pestriță, rață sunătoare, rață lingurar, rață sulițar, rață cârâitoare și rață cu cap negru, publicată în Monitorul Oficial nr. 377 bis din 14 mai 2019, anexă aprobată prin și care face parte integrantă din Ordinul ministrului apelor și pădurilor nr. 673 din 13 mai 2019 pentru aprobarea cotelor de recoltă/vânătoare la speciile de interes cinegetic la care vânătoarea este permisă, publicat în Monitorul Oficial nr. 377 din 14 mai 2019, cu modificările și completările ulterioare (rubrici prin care s-a aprobat cota de recoltă la specia rață sunătoare, pe fonduri cinegetice, în cuantum total de 2.803 de indivizi); anularea prevederilor rubricilor aferente numerelor curente de la 0 la 2.175 ale subcoloanei nr. 17 intitulate „rața cu cap negru“ (aflată sub coloana intitulată „cote de recoltă aprobate [la buc.])“din anexa din 13 mai 2019 privind Centralizatorul nr. 4 privind cotele de recoltă aprobate pentru perioada 2019/2020, la speciile gâscă de vară, gârliță mare, rață mare, rață mică, rață fluierătoare, rață cu cap castaniu, rață moțată, rață pestriță, rață sunătoare, rață lingurar, rață sulițar, rață cârâitoare și rață cu cap negru, publicată în Monitorul Oficial nr. 377 bis din 14 mai 2019, anexă aprobată prin și care face parte integrantă din Ordinul ministrului apelor și pădurilor nr. 673 din 13 mai 2019 pentru aprobarea cotelor de recoltă/vânătoare la speciile de interes cinegetic la care vânătoarea este permisă, publicat în Monitorul Oficial nr. 377 din 14 mai 2019, cu modificările și completările ulterioare (rubrici prin care s-a aprobat cota de recoltă la specia rață cu cap negru, pe fonduri cinegetice, în cuantum total de 1.702 indivizi).În motivarea cererii reclamanta, în justificarea legitimării sale procesuale, menționează că este o organizație neguvernamentală care desfășoară activități și acțiuni de combatere a abuzurilor împotriva animalelor, respectiv protecția animalelor și în al cărei statut figurează scopuri și activități referitoare la acest domeniu. Reclamanta precizează că se încadrează în categoria persoanelor vătămate definite de art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004, având în vedere rolul, obiectivele și misiunea acestei organizații.În ceea ce privește cerința declanșării procedurii administrative prealabile, reclamanta arată că în data de 1 octombrie 2019 a trimis la Ministerul Apelor și Pădurilor, prin poștă electronică, o plângere prealabilă, formulată în baza art. 7 din Legea nr. 554/2004 prin care a solicitat reexaminarea actului normativ în sensul revocării prevederilor enumerate. Plângerea a fost înregistrată la emitentul actului administrativ contestat – Ministerul Apelor și Pădurilor, sub nr. 16.174/1.10.2019. Până la momentul introducerii acțiunii nu s-a primit răspuns.În continuare reclamanta face o prezentare a situației de fapt menționând că în data de 13 mai 2019 ministrul apelor și pădurilor a emis Ordinul nr. 673 din 13 mai 2019 pentru aprobarea cotelor de recoltă/vânătoare la speciile de interes cinegetic la care vânătoarea este permisă. Ciocârlia de câmp (Alauda arvensis) figurează la anexa nr. 3 la Ordinul nr. 673 din 13 mai 2019 (intitulată anexa privind Centralizatorul numărul 3 privind cotele de recoltă aprobate pentru perioada 2019/2020, la speciile porumbel gulerat, porumbel de scorbură, turturică, guguștiuc, ieruncă, prepeliță, ciocârlie de câmp, graur, sturz de vâsc, sturz cântător, sturzul viilor, sturz de iarnă și stăncuță) cu o cotă totală de recoltă aprobată de 439.330 de exemplare, sturzul viilor (Turdus iliacus) figurează la aceeași anexă nr. 3, cu o cotă totală de recoltă aprobată de 69.771 de exemplare. Rața cu capul negru (Aythya marila) figurează la anexa nr. 4 a Ordinului nr. 673/2019 cu o cotă de recoltă totală aprobată de 1.702 exemplare, iar specia rață sunătoare (Bucephala cangula) figurează la aceeași anexă nr. 4 a ordinului cu o cotă de recoltă totală aprobată de 2.803 exemplare.Ordinul nr. 673/2019 al ministrului apelor și pădurilor a fost emis cu Avizul nr. 3/2019 al Consiliului Național de Vânătoare și cu Avizul nr. 2.311/GLG din 7.05.2019 al Ministerului Mediului și a avut la bază Referatul de aprobare nr. 136.107/16.04.2019. În Avizul nr. 3/2019 al Consiliului Național de Vânătoare se menționează doar faptul că toți cei 10 membri ai Consiliului au votat „pentru“. În Avizul nr. 2.311/GLG din 7.05.2019, Ministerul Mediului apreciază că este oportună obținerea de către Ministerul Apelor și Pădurilor a avizului Academiei Române pe proiectul de Ordin privind aprobarea cotelor de recoltă/ vânătoare la speciile de interes cinegetic la care vânătoarea este permisă. Din preambulul Ordinului nr. 673/2019 nu reiese că pentru aprobarea acestui ordin s-a obținut vreun aviz din partea Academiei Române. În Referatul de aprobare al Ordinului nr. 673/2019 se menționează că: „determinarea cotelor de recoltă s-a făcut de către personalul de specialitate al gărzii forestiere în conformitate cu modelul de calcul teoretic prezentat în Instrucțiunile de aplicare a Normelor de întocmire a studiilor de specialitate pentru gestionare durabilă a vânatului, prevăzute în anexa nr. 2 la Ordinul nr. 478/2002 al ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor și cu recomandările din Scrisoarea nr. 147.069/SSP/22.01.2018 a Ministerului Apelor și Pădurilor. Pentru această acțiune s-a ținut cont de propunerile de cote de recoltă din partea gestionarilor fondurilor cinegetice, de efectivele optime pentru principalele specii de vânat aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 512/2004, de nivelul cotelor realizate în sezonul anterior și de condițiile concrete din teren (mortalități, condiții climatice și biotope, pagube produse culturilor agricole etc.“)Ordinul nr. 478/2002 al ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor privind aprobarea Normelor de întocmire a studiilor de specialitate pentru gestionarea durabilă a vânatului conține reglementări care vizează numai 13 specii de interes cinegetic, și anume pentru speciile: cerb comun, cerb lopătar, căprior, capră neagră, mistreț, urs, iepure, fazan, potârniche, cocoș de munte, lup, râs, pisică sălbatică. Ordinul nr. 512/2004 pentru aprobarea efectivelor optime pentru principalele specii de vânat din România se referă doar la 9 specii de interes cinegetic printre care nu se numără și ciocârlia de câmp.Ordinul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale nr. 393/2002 are ca obiect „aprobarea cheilor de bonitare și a densităților optime pentru speciile cerb comun, cerb lopătar, căprior, capră neagră, mistreț, urs, iepure, fazan, potârniche, cocoș de munte, râs, lup și pisică sălbatică și pentru determinarea efectivelor optime, pe fonduri de vânătoare, pentru aceste specii de faună sălbatică de interes cinegetic“.Adresa/Scrisoarea nr. 147.069/SSP/22.01.2018 a Ministerului Apelor și Pădurilor (la care face trimitere Referatul de aprobare nr. 136.107/16.04.2019) nu este un act normativ prin care se aprobă vreo reglementare tehnică privind stabilirea „cheilor de bonitate“ ori a „propunerilor pentru cotele de recoltă“, ci o informare trimisă de minister către inspectorii-șefi ai gărzilor forestiere, care conține lămuriri cu privire la modul în care ar trebui să se facă evaluarea vânatului și propunerea cotelor de recoltă, prin trimiteri către acte normative precum Ordinul ministrului apelor și pădurilor nr. 478/2002, Ordinul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale nr. 512/2004, Ordinul ministrului apelor și pădurilor nr. 393/2002 sau Decizia Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului numărul 10.152/1995.Scrisoarea nr. 147.069/SSP/22.01.2018 conține o singură referire la speciile de păsări sedentare sau de pasaj, la ultimul paragraf de la punctul 5, unde se precizează: „În cazul păsărilor sedentare sau de pasaj înscrise la anexele G5 și I5, propunerile de cotă de recoltă pe fonduri cinegetice se vor stabili ca medie a cotelor de recoltă aprobate în ultimele 5 sezoane de vânătoare“. Această unică mențiune nu este însă corelată cu vreun act normativ. Prin Decizia Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului numărul 10.152/1995 s-au aprobat Instrucțiunile tehnice privind evaluarea efectivelor de vânat și de calcul al propunerilor de cote de extras. Din conținutul instrucțiunilor respective reiese că acestea sunt aplicabile altor specii de vânat decât păsările migratoare.După apariția în presă a unor poziții critice față de cota de recoltă foarte mare la ciocârlii Ministerul Apelor și Pădurilor a postat un comunicat de presă prin care se precizează că „Ministerul Apelor și Pădurilor are obligația conform prevederilor art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare, de a aproba în fiecare an cote de recoltă pentru speciile de faună admise la vânătoare, ale căror efective asigură un nivel de conservare favorabil, inclusiv pentru specia ciocârlie de câmp. Cotele de recoltă (vânătoare) pentru speciile de păsări migratoare (inclusiv pentru ciocârlia de câmp) au fost stabilite de Ministerul Apelor și Pădurilor luând în considerare tendința populațiilor acestor specii atât la nivel european, cât și la nivelul României, prezentată pe site-ul International Union for Conservation of Nature și estimările efectivelor de păsări prezentate în Atlasul speciilor de păsări de interes comunitar din România, ediția 2015, întocmit de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Direcția Biodiversitate, sub coordonarea științifică a Societății Ornitologice Române (SOR) și a Asociației pentru Protecția Păsărilor și Naturii «Grupul Milvus». După cum este cunoscut, nivelul populațiilor speciilor de păsări migratoare se stabilește la nivel regional sau global din cauza deplasărilor transfrontaliere ale acestora în cursul unui an, fie pentru reproducere, creștere și dezvoltare, fie pentru iernare. Conform Atlasului speciilor de păsări de interes comunitar din România, specia Ciocârlie de câmp este larg răspândită în țara noastră, «numărul perechilor cuibăritoare fiind estimat la 2.000.000-3.000.000. Conform datelor prezentate de programul Monitorizarea Păsărilor Comune în perioada 2006-2010 a fost una dintre cel mai des identificate specii de păsări. Cu privire la cota de vânătoare, precizăm că aceasta reprezintă mai puțin de 10% din populație, iar numărul exemplarelor vânate este și mai mic, fiind sub 6% din populație».“ Prin Adresa de răspuns nr. 2.385/16.09.2019 Societatea Ornitologică Română, care a coordonat chiar întocmirea de către Ministerul Apelor și Pădurilor a Atlasului speciilor de păsări de interes comunitar din România, ediția 2015, a comunicat că „estimarea numărului de ciocârlii de câmp (Alauda arvensis) menționat la pagina 336 din „Atlasul păsărilor de interes comunitar din România“, ediția 2015, la care face trimitere Ministerul Apelor și Pădurilor în comunicatul de presă, nu s-a efectuat prin metoda „inelării“ (metodă indicată la anexa nr. 8 la OUG 57/2007 privind regimul ariilor protejate și la anexa nr. 5 din Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice), ci prin alte metode. Precizăm că metoda inelării poate fi folosită pentru studierea populațiilor de păsări migratoare aflate în pasaj, și nu pentru evaluarea populațiilor cuibăritoare. Populațiile menționate mai sus din „Atlasul păsărilor“, ediția 2015, sunt populații cuibăritoare, nu efective ce folosesc teritoriul țării în perioada pasajului. Deoarece obiectul activității de vânătoare la specia ciocârlie de câmp – Alauda arvensis (și la toate speciile migratoare la care este permisă vânătoarea) este reprezentat de populațiile migratoare, aflate în tranziție pe teritoriul țării noastre, stabilirea unor cote de recoltă pe baza unor chei de bonitate nu este corectă din punct de vedere științific. Metodologia existentă in legislația țării noastre așa cum reiese din ordinele nr. 393/2002 și 478/2002, face referire doar la speciile sedentare de păsări. În prezent nu cunoaștem existența unei metodologii fundamentate științific pe baza căreia sunt aprobate cotele de recoltă la speciile de păsări migratoare în România. Nu există criterii științifice care să fundamenteze decizia Ministerului Apelor și Pădurilor de a stabili cota de recoltă la specia ciocârlie de câmp la 10% din efectivele speciei (efective evidențiate în Atlasul păsărilor, ediția 2015) și, evident, nu există nicio corelare științifică a modului în care s-a decis această cotă de recoltă, cu imperativul asigurării unui nivel de conservare favorabil al speciei. Vânătoarea la ciocârlia de câmp afectează populațiile aflate în tranzit pe teritoriul României. Astfel, stabilirea unei cote de recoltă pe baza unui procent din populația cuibăritoare locală nu are sens din punctul de vedere al asigurării conservării speciei. Despre criteriile științifice în baza cărora a fost stabilit cuantumul acestui procent nu există nicio informație. În continuare, reclamanta precizează legislația cu incidență în speță, făcând trimitere la Legea nr. 24/2000 privind tehnica legislativă, Directiva Păsări – Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice, OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, Legea vânătorii și protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, Legea nr. 13 din 8/01/1998 pentru aderarea României la Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979, Legea nr. 89 din 10 mai 2000 pentru ratificarea Acordului privind conservarea păsărilor de apă migratoare african-eurasiatice, adoptat la Haga la 16 iunie 1995, Legea nr. 13 din 11 martie 1993 pentru aderarea României la Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptata la Berna la 19 septembrie 1979.Reclamanta invocă faptul că prevederile anexelor nr. 3 și nr. 4 din Ordinul nr. 673/13 iunie 2019 au fost adoptate cu încălcarea prevederilor unor acte normative cu forță juridică superioară.Se precizează că prin normele a căror anulare se solicită, parte integrantă a Ordinului nr. 673/2019, se stabilesc cote de recoltă/vânătoare aparținând unor specii de păsări migratoare protejate prin Directiva Păsări, prin OUG nr. 57/2007 și/sau prin convenții și acorduri internaționale ratificate de România, întrun mod arbitrar și lipsit de rigoare științifică, doar prin calcularea „mediei cotelor de recoltă aprobate în ultimii 5 ani“, astfel încât stabilirea nivelului/cuantumului acestor cote de recoltă nu este fundamentată, nu a fost precedată de o activitate de documentare și analiză științifică având ca obiect nivelul populațiilor migratoare ale speciilor respective și nici de o analiză estimativă a impactului realizării acestor cote de recoltă asupra mediului sub aspectul biodiversității acestuia. Ministerul Apelor și Pădurilor nu a realizat astfel de studii, prin metoda, „inelării“, ceea ce înseamnă că îi lipsea chiar baza de la care trebuia să plece în demersul de a calcula/stabili cotele de recoltă respective. Nu se poate pleca de la premisa (evident, falsă) că datele despre nivelul populațiilor cuibăritoare din Atlasul păsărilor de interes comunitar din România, ediția 2015, sau datele similare de pe site-ul I.U.C.N. (pe care pârâtul le indică în mod tendențios printr-un comunicat de presă ulterior adoptării ordinului, ca fiind baza de calcul al cotelor de recoltă) ar putea substitui datele populaționale obținute prin metoda „inelării“ pentru că metoda inelării este impusă de lege și este singura metodă care oferă informații semnificative despre populațiile implicate în migrația propriu-zisă, despre păsările aflate în pasaj.Reclamanta mai arată că și dacă s-ar pleca de la premisa că pârâtul ar fi ținut cont de datele referitoare la nivelul populațiilor cuibăritoare prezentate în Atlasul păsărilor, ediția 2015, sau de datele referitoare la nivelul populațiilor speciei de pe site-ul I.U.C.N. și că aceste date ar putea substitui datele populaționale obținute prin metoda inelării, stabilirea cuantumului/nivelului cotelor de recoltă/vânătoare la cele 4 specii (Alauda arvensis, Turdus iliacus, Aythya marila, Bucephala cangula) ca reprezentând un anumit procent (de exemplu, 10% la ciocârlia de câmp) din populațiile cuibăritoare din România s-a făcut fără să se aibă în vedere vreo reglementare tehnică sau vreun criteriu științific. Mai precizează reclamanta că stabilirea cuantumului/ nivelului cotei de recoltă pentru specia sturzul viilor (Turdus iliacus) la un număr de 439.339 de indivizi nu ar avea niciun fundament și niciun sens în contextul în care specia înregistrează un declin, tendințe descrescătoare în majoritatea țărilor din Europa. Totodată, această pasăre nici nu apare în Atlasul păsărilor, ediția 2015. Stabilirea nivelului cotei de recoltă pentru specia rața cu capul negru (Aythya marila) la un număr de 1.702 indivizi nu are niciun fundament, în condițiile în care, așa cum reiese din Atlasul păsărilor, ediția 2015, rața cu cap negru nu cuibărește în România, ci doar iernează, iar numărul de indivizi care iernează este foarte mic – de la 100 la 600 de exemplare. Stabilirea nivelului cotei de recoltă pentru specia rața sunătoare (Bucephala cangula) la un număr de 2.803 indivizi, în condițiile în care, așa cum reiese din Atlasul păsărilor, populația cuibăritoare din România este estimată la 20-40 de perechi, iar cea care iernează este reprezentată de 8.000-12.000 de indivizi, este nejustificată. Aprobarea cotelor de recoltă la specia rața cu capul negru s-a făcut nelegal, fără să se fi stabilit în prealabil dacă practicarea vânătorii la specia rața cu capul negru este o practică culturală tradițională, așa cum impune art. 2.1.1 lit. c) de la anexa nr. III – Plan de acțiune a Acordului privind conservarea păsărilor de apă migratoare african-eurasiatice, adoptat la Haga la 16 iunie 1995, ratificat prin Legea nr. 89 din 10 mai 2000 (în Referatul de aprobare nr. 136.107/16.04.2019). Reclamanta concluzionează că prevederile din Ordinul nr. 673/13 iunie 2019, împreună cu instrumentul de prezentare, au fost adoptate cu încălcarea prevederilor art. 77 raportat la art. 42 alin. (4) din Legea nr. 24/2000, privind tehnica legislativă, raportate la prevederile art. 33 din OUG nr. 57/2007, ca și anexa nr. 8 la OUG nr. 57/2007, în sensul că formula introductivă a ordinului nu cuprinde toate temeiurile juridice pe baza și în executarea cărora actul a fost emis, respectiv nu cuprinde temeiul juridic reprezentat de articolul 33 din OUG nr. 57/2007, deși regimul juridic al vânării acestor păsări este reglementat și de OUG nr. 57/2007. Se mai invocă faptul că prevederile din Ordinul nr. 673 din 13 iunie 2019 au fost adoptate cu încălcarea prevederilor art. 6, art. 7, art. 13, art. 20 alin. (1) și (3) coroborate cu art. 30 și la art. 31 din Legea nr. 24/2000 raportate la prevederile art. 33 alin. (8) și anexa nr. 8 la OUG nr. 57/2007 care transpun prevederile preambulului Directivei „Păsări“ și prevederile art. 1, art. 2, art. 7 alin. (1), art. 10 și ale anexei nr. 5 la Directiva „Păsări“, în sensul că stabilirea cotelor de recoltă la speciile: ciocârlia de câmp, sturzul viilor, rața cu cap negru și rața sunătoare nu a fost fundamentată temeinic, nu a fost precedată de o activitate de documentare și analiză științifică și nici de vreun studiu de impact asupra mediului (sub aspectul conservării biodiversității reprezentate de cele patru specii de păsări migratoare), deși, pe de o parte, legea prevedea explicit necesitatea efectuării unor studii referitoare la efectivele populaționale ale speciilor de păsări migratoare, tocmai în vederea asigurării protecției, managementului și utilizării durabile a acestor specii, iar, pe de altă parte, este evident că stabilirea corectă a unor cote de recoltă reprezintă o condiție indispensabilă asigurării protecției, managementului și utilizării durabile a speciilor migratoare.Mai arată reclamanta că prevederile din Ordinul nr. 673 din 13 iunie 2019 au fost adoptate cu încălcarea prevederilor art. 6 alin. (1), art. 7, art. 13, art. 20 alin. (1) și (3) coroborate cu art. 30 și la art. 31 din Legea nr. 24/2000 raportate la prevederile art. 33 alin. (8) și anexa nr. 8 la OUG nr. 57/2007 care transpun prevederile preambulului Directivei „Păsări“ și prevederile art. 1, art. 2, art. 7 alin. (1), art. 10 și ale anexei nr. 5 la Directiva „Păsări“ în sensul că soluția conținută de respectivul act normativ (constând în cotele totale de recoltă aprobate la cele 4 specii de păsări migratoare) nu poate fi considerată fundamentată nici dacă s-ar face abstracție de caracterul eminamente pseudoștiințific al modului în care s-a ajuns la această soluție, dat fiind că există fluctuații foarte mari între cotele de recoltă aprobate în sezoane de vânătoare succesive, or, este evident că fluctuațiile acestea enorme de la an la an indică incoerența și absurditatea paternului de calcul bazat pe o medie a anilor anteriori și faptul că acest mod de calcul nu are niciun fel de legătură cu realitatea sau cu informațiile din Atlasul păsărilor sau din alte surse. Se mai invocă încălcarea prevederilor art. 6 alin. (1), art. 7, art. 13, art. 20 alin. (1) și (3) coroborate cu art. 30 și la art. 31 din Legea nr. 24/2000 raportate la prevederile art. 33 alin. (8) și anexa nr. 8 la OUG nr. 57/2007 care transpun prevederile preambulului Directivei „Păsări“ și prevederile art. 1, art. 2, art. 7 alin. (1), art. 10 și ale anexei nr. 5 la Directiva „Păsări“, în sensul că și dacă s-ar admite premisa că stabilirea nivelului cotelor de recoltă la cele 4 specii (Alauda arvensis, Turdus iliacus, Aythia marila, Bucephala cangula) s-ar fi făcut prin calcularea unui anumit procent (de exemplu, 10% la ciocârlia de câmp) din totalul populației cuibăritoare a speciei respective din România așa cum este prezentată aceasta în Atlasul păsărilor sau în alte surse, acest mod de stabilire a cotelor este tot nelegal, pe de o parte, pentru că nu este fundamentat pe vreo reglementare tehnică de specialitate (asemănătoare celor prin care se calculează cheile de bonitate la vânatul sedentar) sau pe vreun criteriu științific și, pe de altă parte, pentru că nivelul populației cuibăritoare din România este irelevant pentru nivelul populației aflate în pasaj/migrație prin România. Se mai arată că, și dacă s-ar aprecia că aprobarea cotelor de recoltă contestate s-ar fi făcut pe baza datelor la care se face referire prin comunicatul de presă emis ulterior adoptării actului normativ, în sensul că s-ar fi ținut cont de datele referitoare la nivelul populațiilor cuibăritoare prezentate în Atlasul păsărilor, ediția 2015, sau de datele referitoare la nivelul populațiilor speciei de pe site-ul I.U.C.N., fundamentarea aprobării cotelor de recoltă nu ar fi temeinică pentru că datele din „Atlas“ sunt cu mult depășite, fiind colectate și procesate anterior anului 2013. Reclamanta precizează că nivelul cotelor de recoltă la speciile sturzul viilor, rața cu cap negru și rața sunătoare este nefundamentat și pe alocuri, chiar aberant, stabilirea acestei cote de recoltă nefiind precedată de niciun fel de activitate de documentare și analiză științifică care să aibă ca obiect corelarea între lipsa datelor despre populațiile acestor specii aflate în pasaj în România și respectarea imperativului legal al asigurării protecției, managementului și utilizării durabile a populațiilor respectivelor specii de păsări al căror areal natural de distribuție include teritoriul României. În final reclamanta face trimitere la prevederile punctelor 3-8, 10, 11 și 13 din preambul și art. 1, art. 2, art. 7 alin. (1) teza a II-a și alin. (4), art. 10 ale Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (denumită în continuare Directiva „Păsări“), la prevederile preambulului, art. 1 lit. i), art. 2, art. 4, art. 5 pct. 5 lit. a), b), c), d), j) și l) din Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979, ratificată prin Legea nr. 13 din 8/01/1998, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 24 din 26/01/1998, coroborate cu Reglementările preambulului și reglementările anexei nr. II, prevederile art. III pct. 2 lit. (a) și (i), prevederile anexei nr. 3 – Plan de acțiune , pct. 2.1.1 lit. c) teza a doua, pct. 4.1.1, 4.1.3, 4.1.8, 5.2, 5.4 și 5.7 raportate la tabelul nr. 1 – Statutul populațiilor păsărilor de apă migratoare din Acordul privind conservarea păsărilor de apă migratoare african-eurasiatice, adoptat la Haga la 16 iunie 1995, ratificat prin Legea nr. 89 din 10 mai 2000, precum și reglementările de la preambul, art. 1, 7, 10 și anexa nr. III a Convenției privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptata la Berna la 19 septembrie 1979, ratificată prin Legea nr. 13 din 11 martie 1993, apărută în Monitorul Oficial nr. 62 din 25 martie 1993. În drept, au fost invocate prevederile art. 8 din Legea nr. 554/2004, prevederile art. 2 alin. (1) lit. a) și următoarele din Legea nr. 554/2004; art. 3, art. 4, art. 6 alin. (1), art. 7, art. 13, art. 22, art. 20 alin. (1) și (3), art. 30, 31, 42 și 77 din Legea nr. 24/2000, punctele nr. 3-8, 10, 11 și 13 din preambul, art. 1, 2, 3, 7, 10, anexa nr. II B și anexa nr. V din Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice („Directiva Păsări“), preambulul, art. 33 alin. (3), (4) și (8), anexa 5 C și anexa 8 din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice; art. 6 alin. (1) lit. f), art. 19 alin. (1), art. 26 și anexa nr. 1 lit. B din Legea vânătorii și protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, preambulul, art. 1, 2, 4, 5 și anexa nr. 2 Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979, ratificată prin Legea nr. 13 din 8/01/1998; preambulul, art. 1, art. III, anexa nr. 2, anexa nr. 3 – Plan de acțiune și tabelul nr. 1 (de la anexa nr. 2) din Acordul privind conservarea păsărilor de apă migratoare african-eurasiatice, adoptat la Haga la 16 iunie 1995, ratificat prin Legea nr. 89 din 10 mai 2000, preambul, art. 1, 7, 10 și anexa nr. 2 Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979, ratificată prin Legea nr. 13 din 11 martie 1993, prevederile Codului de procedură civilă.Prin întâmpinarea formulată, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a solicitat respingerea acțiunii.Pârâtul susține că argumentele reclamantei nu au o susținere juridică rezonabilă, nu pot atrage îndeplinirea condițiilor ce ar putea conduce la anularea efectelor actului administrativ contestat.Pârâtul susține că Ordinul nr. 673/2019 a fost emis având în vedere Referatul de aprobare nr. 136.107 din 16.04.2019, ținând cont de Avizul nr. 2.311/GLG din 7.05.2019 al Ministerului Mediului, precum și de Avizul nr. 3/2019 al Consiliului Național de Vânătoare.Se precizează că atât Legea nr. 407/2006, cât și OUG nr. 57/2007 transpun prevederile convențiilor și tratatelor internaționale.Directiva Păsări are ca obiect asigurarea conservării speciilor de păsări sălbatice care se găsesc în mod natural pe teritoriul european al statelor membre, în vederea îndeplinirii obiectivelor comunitare privind îmbunătățirea condițiilor de viață și dezvoltarea durabilă. Articolul 1 din directivă prevede că „Prezenta directivă se referă la conservarea tuturor speciilor de păsări care se găsesc în stare sălbatică pe teritoriul european al statelor membre în care este aplicabil tratatul. Directiva reglementează protejarea, gestionarea și controlul asupra acestor specii și stabilește normele pentru exploatarea acestora“.Astfel, Directiva Păsări are ca scop instituirea de măsuri cu rol de protecție a speciilor de păsări, iar prevederile art. 7 stabilesc o derogare cu privire la posibilitatea practicării vânătorii la unele specii, cu respectarea principiilor de utilizare rațională și de control echilibrat ecologic al speciilor de păsări respective, asigurându-se că practicarea vânătorii este compatibilă cu măsurile care decurg din prevederile articolului 2 din directivă, cu privire la populațiile acestor specii, în special ale speciilor migratoare.Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 reglementează activitatea de management al faunei cinegetice și de practicare a vânătorii, inclusiv pentru unele specii de păsări migratoare pentru care Directiva Păsări acordă dreptul de recoltare.Având în vedere obligația statelor membre ale UE de a transpune în legislația națională prevederile directivelor, se menționează că prin Legea nr. 407/2006 au fost transpuse prevederile Directivei Păsări în ceea ce privește: speciile de păsări admise la vânătoare, metodele de vânătoare admise pentru speciile de păsări, perioadele în care vânătoarea este admisă, precum și activitățile/acțiunile interzise. Toate acestea au fost analizate și avizate de către entități și specialiști din domeniu, fiind adoptate de legiuitor.Întrucât în legislația europeană nu se prevede o metodologie științifică pentru evaluarea efectivelor de păsări migratoare, modul de stabilire a cotelor de recoltă pentru speciile de păsări migratoare uzitat de minister este rezultatul consultării și colaborării îndelungate cu Societatea Ornitologică Română și cu Ministerul Mediului, încă din anii 2013-2014, această formulă fiind agreată de toate cele trei entități.Cotele de recoltă pentru speciile de păsări migratoare au fost stabilite, spune pârâtul, luând în considerare atât tendința populațiilor acestor specii la nivel european, cât și național, estimările efectivelor de păsări prezentate în Atlasul speciilor de păsări de interes comunitar din România, ediția 2015, întocmit sub coordonarea științifică a Societății Ornitologice Române și a Asociației pentru Protecția Păsărilor și Naturii „Grupul Milvus“.Potrivit acestui atlas, specia ciocârlie de câmp este larg răspândită în România, numărul perechilor cuibătoare fiind estimat la 2.000.000-3.000.000, în perioada 2006-2010 fiind una dintre cele mai des identificate specii de păsări, în privința căreia sezonul de vânătoare este cuprins în intervalul 15 septembrie-31 octombrie. Prin ordinul în discuție se prevede că fiecare vânător înscris în autorizație are dreptul de a recolta într-o zi de vânătoare maximum 50 de exemplare din speciile de ciocârlie, ceea ce duce la nerealizarea în totalitate a cotei de recoltă aprobate, oferind garanția conservării speciei. Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30.11.2009, denumită Directiva Păsări, admite vânătoarea la această specie, activitate care se desfășoară și în alte țări din Europa, motiv pentru care și în România s-a legiferat recoltarea acestei specii, însă cu respectarea restricțiilor impuse de directivă referitoare la perioada de recoltare și metodele practicate. Mai mult, spune pârâtul, la emiterea ordinului criticat a fost respectată procedura prevăzută de Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, fiind emise Avizul nr. 2.311/GLG/7.05.2019 al Ministerului Mediului, precum și Avizul nr. 3/2019 al Consiliului Național de Vânătoare, respectându-se astfel prevederile Legii nr. 407/2006.În concluzie, pârâtul solicită instanței să constate că ordinul a fost emis cu respectarea dispozițiilor legale incidente în materie.În drept au fost invocate prevederile Codului de procedură civilă, Legea nr. 554/2004 și Legea nr. 407/2006. În cauză a fost formulată o cerere de intervenție în interesul pârâtului de către Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România, Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Potaissa Turda, Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Teleorman, Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Ialomița, Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Călărași, Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Brăila, Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Vrancea, Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Mehedinți, Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Buzău, Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Caraș-Severin, Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Maramureș, Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Olt, Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Tulcea, Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Carei, Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Botoșani, Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Foișoru Săveni, Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Acvila, Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Bacău, Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Galați, Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Gorj, Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Iași, Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Prahova, Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Sibiu, Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Câmpina, Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Danubius River Valley, prin care s-a solicitat respingerea cererii principale.În motivarea cererii de intervenție se arată că asociațiile semnatare ale cererii de intervenție sunt afiliate la AGVPS (singura organizație neguvernamentală în profil cinegetic și halieutic recunoscută internațional) și reprezintă, în teritoriu, membrii vânători organizați potrivit legii și persoane fizice care prin contribuțiile anuale susțin activitatea tuturor structurilor organizatorice, interesul intervenienților fiind justificat de faptul că eventuala admitere a acțiunii ar conduce la împiedicarea gestionarilor fondurilor cinegetice de a realiza cotele de recoltă aprobate prin ordin.Se arată că activitatea de vânătoare și de protecție a fondului cinegetic este strict reglementată de Legea nr. 407/2006.Prin acest cadru normativ legiuitorul a definit termenii și expresiile consacrate și a stabilit în concret modalitatea de administrare și gestionare a faunei cinegetice a României, inclusiv pentru unele specii de păsări migratoare pentru care Directiva Păsări acordă dreptul de recoltare.Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30.11.2009 privind conservarea pasărilor sălbatice (Directiva Păsări), care este transpusă și în legislația noastră, admite vânătoarea la aceste patru specii de păsări invocate de reclamantă prin acțiune, activitate care se desfășoară și în alte țări din Europa.Se mai arată că legislația europeană nu prevede o metodologie științifică pentru evaluarea speciilor de pasări migratoare care să se desfășoare pe teritoriile statelor membre și nici pentru stabilirea mărimii cotelor de recoltă.Așa cum a susținut pârâtul M.A.P., modul de stabilire a cotelor de recoltă pentru speciile de păsări migratoare este rezultatul consultării și colaborării îndelungate cu Societatea Ornitologică Română și cu Ministerul Mediului, încă din anii 2013-2014, această formulă fiind agreată de toate cele trei entități.Modul de stabilire a cotelor de recoltă pentru speciile de păsări migratoare, inclusiv cele patru specii de păsări migratoare invocate prin acțiune de către reclamantă, s-a făcut de către pârâtul M.A.P. luând în considerare atât tendința populațiilor acestor specii la nivel european și la nivelul României, prezentată pe site-ul International Union for Conservation of Nature (IUCN), cât și estimările efectivelor de păsări prezentate în Atlasul speciilor de păsări de interes comunitar din România, ediția 2015, întocmit de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Direcția biodiversitate sub coordonarea științifică a Societății Ornitologice Române (SOR) și a Asociației pentru Protecția Păsărilor și Naturii „Grupul Milvus“.Se arată că și România, prin AGVPS, care este membră din anul 2000 a Federației Asociațiilor de Vânătoare și Conservare a Faunei Sălbatice din Comunitatea Europeană (FACE), a participat financiar (finanțarea fiind asigurată din fondurile AGVPS) la studiile referitoare la efectivele diverselor specii migratoare realizate de Oiseaux Migrateurs du Paléarctique Occidental (OMPO), iar Ghidul de vânătoare, elaborat de CE pentru punerea în aplicare a Directivei Păsări, stabilește pentru statele UE metodologia de calcul al cotelor de recoltă, în conformitate cu art. 9 din Directiva Păsări, care a fost respectată întocmai de către pârâta MAP la stabilirea cotelor de recoltă pentru cele 4 specii.Realizarea doar parțială a cotelor de recoltă aprobate la speciile de păsări migratoare și de pasaj este rezultatul mai multor factori antropici și de mediu cum ar fi: existența sau lipsa culturilor agricole preferate de aceste specii, condițiile meteorologice sub aspectul temperaturilor, al curenților de aer, al precipitațiilor, încadrarea perioadei de migrație în perioada admisă la vânătoare etc.În ceea ce privește ciocârlia de câmp, căreia reclamanta îi acordă o atenție mai mare în cuprinsul acțiunii, se arată că această specie (ca de altfel și celelalte trei specii de păsări invocate prin acțiune) este considerată de International Union for Conservation of Nature (IUCN) neamenințată și nevulnerabilă.Ciocârlia de câmp se vânează și în alte țări precum Italia, Franța, Grecia, Cipru, Malta etc.Potrivit Atlasului speciilor de păsări de interes comunitar din România, specia ciocârliei de câmp este larg răspândită în România, „numărul perechilor cuibăritoare fiind estimat la 2.000.000-3.000.000. Conform datelor prezentate de programul Monitorizarea Păsărilor Comune în perioada 2006-2010 a fost una dintre cele mai des identificate specii de păsări.“Nivelul cotelor de recoltă aprobate pentru specia ciocârlie de câmp este mic în raport cu nivelul populației, având în vedere că 10% din efectivele care tranzitează România sunt reprezentate de către această specie, precum și faptul că aceasta depune în medie 3 ponte anual și sunt prevăzute măsuri destul de restrictive de vânare, respectiv sezonul de recoltare este cuprins în intervalul 15 septembrie-31 octombrie.Metoda inelarii invocată de reclamantă prin acțiune nu este o metodă științifică de evaluare a populațiilor de păsări migratoare, aspect precizat și de către SOR (fila 12 acțiune introductivă), ci este doar o metodă pentru studierea deplasării (nu evaluarea) populațiilor de păsări migratoare aflate în pasaj și nu reprezintă nici o metodă pentru evaluarea populațiilor cuibăritoare.Metodologia de stabilire a cotelor de recoltă la aceste patru specii de păsări migratoare nu se poate face în baza unor studii anuale privind efectivele existente pe teritoriul țării, așa cum este cazul speciilor sedentare.De altfel, potrivit noilor modificări aduse prin Legea nr. 13 din 9 ianuarie 2020 pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, se menționează în mod expres la art. 17 alin. (2) din Legea vânătorii că „Studiile de evaluare a efectivelor speciilor sedentare admise la vânătoare se întocmesc anual de către personalul cu specializare silvică sau cinegetică, angajat al gestionarului fondurilor cinegetice, sub coordonarea autorității publice centrale care răspunde de vânătoare“. Deci, se menționează expres că evaluarea se va efectua doar cu privire la speciile de păsări sedentare, și nu migratoare.Se mai arată că, în ceea ce privește anexa nr. 8 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 invocată de către reclamantă, în aceasta sunt prezentate studii și cercetări necesare pentru asigurarea protecției, managementului și utilizării durabile a populațiilor speciilor de păsări.Ministerul Mediului trebuie să realizeze studii cu privire la metoda inelării și nicidecum această modalitate nu reprezintă o metodă științifică de evaluare a populațiilor de păsări migratoare.Se precizează că la emiterea Ordinului nr. 673/2019 pârâta MAP a avut în vedere Referatul de aprobare nr. 136.107 din 16.04.2019, a ținut cont de Avizul nr. 2.311/GLG din 7.05.2019 al Ministerului Mediului, precum și de Avizul nr. 3/2019 al Consiliului Național de Vânătoare, a avut în vedere prevederile art. 34 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare, ale Planului suplimentar de măsuri pentru combaterea pestei porcine africane, aprobat prin Hotărârea nr. 3 din 1.08.2018 a Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență, precum și ale art. 28 din Programul național de supraveghere, prevenire și control al pestei porcine africane, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 830/2016, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul art. 6 alin. (1) lit. f) și al art. 36 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare, precum și al art. 13 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 20/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apelor și Pădurilor, cu modificările și completările ulterioare.Reclamanta se limitează la o contestare a legalității actului atacat doar la nivel declarativ, fără a aduce argumente concrete, bazate pe aspecte legale care să justifice anularea parțială a acestui ordin.Enumerarea de către reclamantă a unor acte normative și reproducerea unor texte din acestea nu fac dovada că procedura de emitere a ordinului și conținutul acestuia încalcă acte normative în vigoare, inclusiv reglementări de rang superior.La termenul din data de 4.03.2020 instanța a încuviințat în principiu cererile de intervenție formulate în cauză.În probațiune a fost administrată proba cu înscrisuri.Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:Prin Ordinul nr. 673 din 13 mai 2019 emis de ministrul apelor și pădurilor au fost aprobate cotele de recoltă/vânătoare la speciile de interes cinegetic la care vânătoarea este permisă. Ciocârlia de câmp (Alauda arvensis) figurează în anexa Ordinului nr. 673/13 mai 2019 cu o cotă totală de recoltă aprobată de 439.330 de exemplare, sturzul viilor (Turdus iliacus) figurează cu o cotă totală de recoltă aprobată de 69.771 de exemplare, rața cu capul negru (Aythya marila) figurează cu o cotă de recoltă totală aprobată de 1.702 exemplare, iar specia rață sunătoare (Bucephala cangula) figurează cu o cotă de recoltă totală aprobată de 2.803 exemplare.Ordinul nr. 673/2019 al ministrului apelor și pădurilor a fost emis cu Avizul nr. 3/2019 al Consiliului Național de Vânătoare și cu Avizul nr. 2.311/GLG din 7.05.2019 al Ministerului Mediului și a avut la bază Referatul de aprobare nr. 136.107/16.04.2019. În Avizul nr. 2.311/GLG din 7.05.2019 (fila 32, vol. III), Ministerul Mediului apreciază că este oportună obținerea de către Ministerul Apelor și Pădurilor a avizului Academiei Române pe proiectul de ordin privind aprobarea cotelor de recoltă/vânătoare la speciile de interes cinegetic la care vânătoarea este permisă.În Referatul de aprobare al Ordinului nr. 673/2019 (filele 45-46, vol. II) se menționează că: „determinarea cotelor de recoltă s-a făcut de către personalul de specialitate al gărzii forestiere în conformitate cu modelul de calcul teoretic prezentat în Instrucțiunile de aplicare a Normelor de întocmire a studiilor de specialitate pentru gestionare durabilă a vânatului, prevăzute în anexa nr. 2 la Ordinul nr. 478/2002 al ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor, și cu recomandările din Scrisoarea nr. 147.069/SSP/22.01.2018 a Ministerului Apelor și Pădurilor. Pentru această acțiune s-a ținut cont de propunerile de cote de recoltă din partea gestionarilor fondurilor cinegetice, de efectivele optime pentru principalele specii de vânat aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 512/2004, de nivelul cotelor realizate în sezonul anterior și de condițiile concrete din teren (mortalități, condiții climatice și biotope, pagube produse culturilor agricole etc.“)Ordinul nr. 478/2002 al ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor privind aprobarea Normelor de întocmire a studiilor de specialitate pentru gestionarea durabilă a vânatului conține reglementări care vizează numai 13 specii de interes cinegetic, și anume pentru speciile: cerb comun, cerb lopătar, căprior, capră neagră, mistreț, urs, iepure, fazan, potârniche, cocoș de munte, lup, râs, pisică sălbatică. Ordinul nr. 512/2004 pentru aprobarea efectivelor optime pentru principalele specii de vânat din România se referă la 9 specii de interes cinegetic, printre care nu se numără și ciocârlia de câmp.Adresa/Scrisoarea nr. 147.069/SSP/22.01.2018 a Ministerului Apelor și Pădurilor (la care face trimitere Referatul de aprobare nr. 136.107/16.04.2019) (filele 71-74, vol. II) reprezintă o informare trimisă de minister către inspectorii-șefi ai gărzilor forestiere, care conține lămuriri cu privire la modul în care ar trebui să se facă evaluarea vânatului și propunerea cotelor de recoltă, prin trimiteri către acte normative precum Ordinul ministrului apelor și pădurilor nr. 478/2002, Ordinul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale nr. 512/2004, Ordinul ministrului apelor și pădurilor nr. 393/2002 sau Decizia Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului nr. 10.152/1995.Scrisoarea nr. 147.069/SSP/22.01.2018 conține o referire la speciile de păsări sedentare sau de pasaj, menționându-se că „În cazul păsărilor sedentare sau de pasaj înscrise la anexele G5 și I5, propunerile de cotă de recoltă pe fonduri cinegetice se vor stabili ca medie a cotelor de recoltă aprobate în ultimele 5 sezoane de vânătoare“. Prin Decizia Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului nr. 10.152/1995 (filele 75-96, vol. II), la care se face trimitere în scrisoarea anterior menționată, s-au aprobat Instrucțiunile tehnice privind evaluarea efectivelor de vânat și de calcul al propunerilor de cote de extras aplicabile altor specii de vânat decât păsările migratoare.La data de 31.05.2019 Ministerul Apelor și Pădurilor a postat un comunicat de presă (filele 114-115, vol. II) prin care a precizat că „Ministerul Apelor și Pădurilor are obligația conform prevederilor art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare, de a aproba în fiecare an cote de recoltă pentru speciile de faună admise la vânătoare, ale căror efective asigură un nivel de conservare favorabil, inclusiv pentru specia ciocârlie de câmp. Cotele de recoltă (vânătoare) pentru speciile de păsări migratoare (inclusiv pentru ciocârlia de câmp) au fost stabilite de Ministerul Apelor și Pădurilor luând în considerare tendința populațiilor acestor specii atât la nivel european, cât și la nivelul României, prezentată pe site-ul International Union for Conservation of Nature, și estimările efectivelor de păsări prezentate în Atlasul speciilor de păsări de interes comunitar din România, ediția 2015, întocmit de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Direcția biodiversitate, sub coordonarea științifică a Societății Ornitologice Române (SOR) și a Asociației pentru Protecția Păsărilor și Naturii «Grupul Milvus»“. Prin Adresa de răspuns nr. 2.385/16.09.2019 (filele 14-15, vol. III), Societatea Ornitologică Română, care a coordonat întocmirea de către Ministerul Apelor și Pădurilor a Atlasului speciilor de păsări de interes comunitar din România, ediția 2015, a comunicat că „estimarea numărului de ciocârlii de câmp (Alauda arvensis) menționat la pagina 336 din Atlasul păsărilor de interes comunitar din România, ediția 2015, la care face trimitere Ministerul Apelor și Pădurilor în comunicatul de presă nu s-a efectuat prin metoda inelării“ (metodă indicată în anexa nr. 8 la OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor protejate și în anexa nr. 5 din Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice), ci prin alte metode. Precizăm că metoda inelării poate fi folosită pentru studierea populațiilor de păsări migratoare aflate în pasaj, și nu pentru evaluarea populațiilor cuibăritoare. Populațiile menționate mai sus din „Atlasul păsărilor“, ediția 2015, sunt populații cuibăritoare, nu efective ce folosesc teritoriul țării în perioada pasajului. Deoarece obiectul activității de vânătoare la specia ciocârlie de câmp – Alauda arvensis (și la toate speciile migratoare la care este permisă vânătoarea) este reprezentat de populațiile migratoare, aflate în tranziție pe teritoriul țării noastre, stabilirea unor cote de recoltă pe baza unor chei de bonitate nu este corectă din punct de vedere științific. Metodologia existentă în legislația țării noastre, așa cum reiese din ordinele nr. 393/2002 și 478/2002, face referire doar la speciile sedentare de păsări. În prezent nu cunoaștem existența unei metodologii fundamentate științific, pe baza căreia sunt aprobate cotele de recoltă la speciile de păsări migratoare în România. Nu există criterii științifice care să fundamenteze decizia Ministerului Apelor și Pădurilor de a stabili cota de recoltă la specia ciocârlie de câmp la 10% din efectivele speciei (efective evidențiate în Atlasul păsărilor, ediția 2015) și, evident, nu există nicio corelare științifică a modului în care s-a decis această cotă de recoltă, cu imperativul asigurării unui nivel de conservare favorabil al speciei. Vânătoarea la ciocârlia de câmp afectează populațiile aflate în tranzit pe teritoriul României. Astfel, stabilirea unei cote de recoltă pe baza unui procent din populația cuibăritoare locală nu are sens din punctul de vedere al asigurării conservării speciei. Despre criteriile științifice în baza cărora a fost stabilit cuantumul acestui procent nu există nicio informație“. Prin cererea ce face obiectul prezentei cauze reclamanta a solicitat anularea prevederilor Ordinului ministrului apelor și pădurilor nr. 673/13.05.2019 prin care s-au stabilit cotele de recoltă la speciile ciocârlia de câmp (Alauda arvensis), sturzul viilor (Turdus iliacus), rața cu capul negru (Aythya marila) și rața sunătoare. Curtea apreciază că acțiunea este fondată.În preambulul ordinului se menționează că acesta a fost emis „având în vedere Referatul de aprobare nr. 136.107 din 16.04.2019, ținând cont de Avizul nr. 2.311/GLG din 7.05.2019 al Ministerului Mediului, precum și de Avizul nr. 3/2019 al Consiliului Național de Vânătoare, având în vedere prevederile art. 34 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare, ale Planului suplimentar de măsuri pentru combaterea pestei porcine africane, aprobat prin Hotărârea nr. 3 din 1.08.2018 a Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență, precum și ale art. 28 din Programul național de supraveghere, prevenire și control al pestei porcine africane, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 830/2016, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul art. 6 alin. (1) lit. f) și al art. 36 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare, precum și al art. 13 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 20/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apelor și Pădurilor, cu modificările și completările ulterioare“.Potrivit art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, administratorul faunei cinegetice „stabilește și aprobă anual, până la data de 15 aprilie pentru specia căprior și până la 15 mai pentru celelalte specii admise la vânătoare, cu avizul autorității publice centrale care răspunde de protecția mediului, cotele de recoltă pentru speciile din anexa nr. 1, care devin obligatoriu de realizat, fără alte avize, acorduri sau autorizări suplimentare“.Articolul 1 lit. x) din Legea nr. 407/2006 descrie „regimul cinegetic“ ca fiind „ansamblul de norme tehnice, juridice și economice prin care fauna de interes cinegetic este administrată și gestionată durabil, în scopul conservării biodiversității, menținerii echilibrului ecologic, exercitării vânătorii și satisfacerii unor cerințe social-economice“.Articolul 17 din Legea nr. 407/2006, în forma în vigoare la data emiterii ordinului, menționa că „(1) Gestionarii sunt obligați să asigure gospodărirea faunei de interes cinegetic, cu respectarea principiului durabilității, pe baza studiilor de evaluare și a planurilor de management cinegetic întocmite pentru fiecare fond cinegetic, pentru perioada de valabilitate a contractului de gestionare. (2) Studiile de evaluare a efectivelor speciilor admise la vânătoare se întocmesc anual de către personalul cu specializare silvică sau cinegetică angajat al gestionarului fondurilor cinegetice și vor fi supuse aprobării administratorului“, iar potrivit art. 19 din Legea nr. 407/2006, „În scopul conservării biodiversității, regimul juridic al vânării mamiferelor și păsărilor, inclusiv a celor migratoare, este reglementat de prezenta lege și de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice“.Prin OUG nr. 57/2007, respectiv art. 33 alin., se menționează că „pentru asigurarea protecției, managementului și utilizării durabile a populațiilor speciilor de păsări al căror areal natural de distribuție include teritoriul României este necesară realizarea de studii și cercetări având ca subiect temele prevăzute în anexa nr. 8“, iar anexa nr. 8 – Studii și cercetări necesare pentru asigurarea protecției, managementului și utilizării durabile a populațiilor speciilor de păsări menționează: a) listele naționale ale speciilor amenințate cu dispariția sau ale celor periclitate, ținându-se cont de arealul natural de distribuție al acestora; b) enumerarea și descrierea din punct de vedere ecologic a zonelor situate de-a lungul rutelor de migrație și care au o importanță deosebită pentru speciile migratoare, în special ca zone de iernat și cuibărit; c) prezentarea datelor referitoare la nivelul populațiilor speciilor migratoare, ca rezultat al studiilor realizate pe baza metodei de inelare; d) evaluarea influenței metodelor de capturare a păsărilor sălbatice asupra nivelelor populaționale; e) dezvoltarea sau îmbunătățirea metodelor ecologice de prevenire a pagubelor cauzate de păsări; f) determinarea rolului anumitor specii ca indicatori ai poluării mediului; g) studierea efectelor adverse ale poluării chimice asupra nivelurilor populaționale ale speciilor de păsări.Față de aceste dispoziții legale, Curtea apreciază că prevederile Ordinului ministrului apelor și pădurilor nr. 673/13.05.2019 prin care s-au stabilit cotele de recoltă la speciile ciocârlia de câmp (Alauda arvensis), sturzul viilor (Turdus iliacus), rața cu capul negru (Aythya marila) și rața sunătoare sunt nelegale, fiind emise cu încălcarea normelor de ordin juridic superior anterior menționate. Curtea constată că singura justificare a modului în care au fost stabilite cotele de recoltă la vânătoare pentru cele 4 specii de păsări este mențiunea cuprinsă în Scrisoarea nr. 147.069/SSP/22.01.2018 la care face trimitere Referatul de aprobare nr. 136.107/16.04.2019. Aceasta conține o singură referire la speciile de păsări sedentare sau de pasaj, menționându-se că „În cazul păsărilor sedentare sau de pasaj înscrise la anexele G5 și I5, propunerile de cotă de recoltă pe fonduri cinegetice se vor stabili ca medie a cotelor de recoltă aprobate în ultimele 5 sezoane de vânătoare“. Adresa/Scrisoarea nr. 147.069/SSP/22.01.2018 a Ministerului Apelor și Pădurilor este o comunicare cu rol orientativ, un „îndrumar/ghid“ emis de Ministerul Apelor și Pădurilor destinat informării inspectorilor-șefi ai gărzilor forestiere. Scrisoarea nr. 147.069/SSP/22.01.2018 conține lămuriri cu privire la modul în care ar trebui să se facă evaluarea vânatului și propunerea cotelor de recoltă, prin trimiteri către acte normative precum Ordinul ministrului apelor și pădurilor nr. 478/2002, Ordinul Ministerului Agriculturii, alte acte normative (ordinele nr. 478/2002, nr. 512/2004, nr. 393/2002 sau Decizia nr. 10.152/1995). Prin urmare, instanța constată că actul normativ contestat în prezenta cauză a fost emis cu încălcarea prevederilor din Legea nr. 24/2000, întrucât nu este suficient fundamentat. Potrivit art. 6 alin. (1), „Proiectul de act normativ trebuie să instituie reguli necesare, suficiente și posibile care să conducă la o cât mai mare stabilitate și eficiență legislativă. Soluțiile pe care le cuprinde trebuie să fie temeinic fundamentate, luându-se în considerare interesul social, politica legislativă a statului român și cerințele corelării cu ansamblul reglementărilor interne, precum și ale armonizării legislației naționale cu legislația comunitară și cu tratatele internaționale la care România este parte“. Potrivit art. 30 din Legea nr. 24/2000, proiectul de act normativ trebuie să fie însoțit de instrumente de prezentare și motivare, iar potrivit art. 20, elaborarea proiectelor de acte normative trebuie precedată de o activitate de documentare și analiză științifică, rezultatele studiilor de cercetare și referirile la sursele de informații suplimentare relevante pentru dezbaterea proiectelor de acte normative fiind incluse în instrumentul de prezentare și motivare a proiectului de act normativ.Referatul de aprobare cu nr. 136.107/16.04.2019 al Ordinului nr. 673/2019 nu conține nicio referire/trimitere la speciile de păsări migratoare. Pe de altă parte, prevederile contestate au fost emise cu încălcarea dispozițiilor art. 17 și 19 din Legea nr. 407/2006, art. 33 alin. (8) din OUG nr. 57/2007 și punctele/paragrafele nr. 3-7, 10 și 13 din preambulul Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice, preambulul Convenției privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn, ratificată prin Legea nr. 13 din 8.01.1998, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 24 din 1998, punctul/paragraful nr. 5 al preambulului Acordului privind conservarea păsărilor de apă migratoare african-eurasiatice, adoptat la Haga la 16 iunie 1995, ratificat prin Legea nr. 89 din 10 mai 2000.Astfel, stabilirea cotelor de recoltă la speciile ciocârlie de câmp, sturzul viilor, rața cu capul negru și rața sunătoare nu este corelată cu vreun act normativ, nu s-a realizat pe baza studiilor de evaluare a speciilor respective întocmite pentru fiecare fond cinegetic, nu a fost precedată de o activitate de documentare și analiză științifică, de o evaluare preliminară a impactului actului normativ, prin identificarea și analizarea efectelor acestora asupra mediului.Stabilirea cotelor de recoltă la speciile mai sus menționate s-a făcut pe baza calculării „mediei cotelor de recoltă aprobate în sezoanele de vânătoare anterioare“, fără nicio justificare cu privire la impactul capturării asupra exemplarelor vii ale speciilor respective, fără existența unor informații esențiale pentru stabilirea cotelor de recoltă cum sunt cele referitoare la exemplarele vii ale populației unei specii. Lipsa fundamentării științifice a stabilirii cotelor de recoltă la păsările migratoare ca medie aritmetică a cotelor de recoltă aprobate în ultimii 5 ani este evidențiată și prin comparația acestui mod de calcul cu metodologia de stabilire a cotelor de recoltă pentru speciile sedentare de vânat, la care trimite referatul de aprobare (metodologie reglementată prin Ordinul nr. 478/2002, Ordinul nr. 512/2004 și Decizia nr. 10.152/1995). Singurele rubrici pe care le conțin centralizatoarele „Păsări“ întocmite pentru perioada 2014-2019 sunt rubricile cotelor de recoltă din acești ani („cotele de recoltă aprobate“, „cotele de recoltă realizate“ și „cotele de recoltă realizate cu străini“) prin comparație cu centralizatoarele „Mamifere“ care conțin și rubricile „Efective [buc.]“, rubrici completate cu numărul de exemplare din speciile respective evaluate pe parcursul unui an (sau pe parcursul mai multor ani succesivi). Instanța are în vedere și punctul de vedere al Societății Ornitologice Române exprimat prin Adresa de răspuns nr. 2.385/16.09.2019 (filele 14-15, vol. III), în sensul că „nu există criterii științifice care să fundamenteze decizia Ministerului Apelor și Pădurilor de a stabili cota de recoltă la specia ciocârlie de câmp la 10% din efectivele speciei (efective evidențiate în Atlasul păsărilor, ediția 2015) și, evident, nu există nicio corelare științifică a modului în care s-a decis această cotă de recoltă, cu imperativul asigurării unui nivel de conservare favorabil al speciei“.Comunicatul pârâtului emis ulterior adoptării actului normativ contestat în care precizează că la adoptarea cotelor de recoltă la specia ciocârlie de câmp ar fi fost luate în considerare tendința populațiilor acestor specii atât la nivel european, cât și la nivelul României, prezentată pe site-ul International Union for Conservation of Nature, și estimările efectivelor de păsări prezentate în Atlasul speciilor de păsări de interes comunitar din România, ediția 2015, întocmit de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Direcția biodiversitate, sub coordonarea științifică a Societății Ornitologice Române (SOR) și a Asociației pentru Protecția Păsărilor și Naturii „Grupul Milvus“, nu poate fi avut în vedere. Pe de o parte, absența din instrumentul de prezentare a actului normativ a referințelor la studii de cercetare, evaluări statistice, analize de mediu nu poate fi suplinită ulterior prin trimiterea la unele referințe științifice prin comunicate de presă, iar pe de altă parte susținerile pârâtului sunt contrazise de mențiunile din Adresa nr. 147.069/SSP/22.01.2018 la care trimite Referatul de aprobare în sensul că propunerile de cotă de recoltă pe fonduri cinegetice pentru păsările sedentare și de pasaj se vor stabili ca medie a cotelor de recoltă aprobate în ultimele 5 sezoane de vânătoare. Mai mult, fluctuațiile semnificative de la an la an demonstrează că stabilirea acestor cote de recoltă s-a făcut ca medie a cotelor aprobate în sezoanele anterioare, și nu pe baza informațiilor din Atlasul păsărilor, ediția 2015, atlas alcătuit pe baza unor date colectate până în anul 2013. Totodată, stabilirea procentului din populațiile cuibăritoare din România s-a făcut fără să se aibă în vedere vreo reglementare tehnică sau vreun criteriu științific. Prin întâmpinarea formulată, pârâtul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor susține că „în legislația europeană nu se prevede o metodologie științifică pentru evaluarea efectivelor speciilor de păsări migratoare care să se desfășoare pe teritoriul statelor membre și nici pentru stabilirea mărimii cotelor de recoltă, astfel că modul de stabilire a cotelor de recoltă pentru speciile de păsări migratoare uzitat de Ministerul Apelor și Pădurilor este rezultatul consultării și colaborării cu Societatea Ornitologică Română și cu Ministerul Mediului încă din anii 2013-2014, această formulă fiind agreată de cele 2 entități“. În replică la susținerile mai sus menționate ale Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Societatea Ornitologică Română, prin Adresa nr. 240/28.02.2020, a comunicat că „sunt inexacte susținerile Ministerului Mediului de la pag. nr. 3 a Întâmpinării formulate în Dosarul nr. 622/64/2019. […] S.O.R. nu a fost de acord și nu a agreat modul/formula utilizată de Ministerul Apelor și Pădurilor pentru stabilirea cotelor de recoltă la speciile de păsări migratoare (incluzând cotele de recoltă pentru speciile: ciocârlia de câmp, sturzul viilor, rața sunătoare și rața cu capul negru), cote care au fost aprobate prin Ordinul ministrului apelor și pădurilor nr. 673 din 13 mai 2019. S.O.R. nu a fost de acord și nu a agreat niciodată modul/formula utilizată de Ministerul Apelor și Pădurilor pentru stabilirea cotelor de recoltă la speciile de păsări migratoare, aprobate pentru sezoanele de vânătoare anterioare, începând cu sezonul 2013-2014. S.O.R. a participat în anul 2017 la consultări/dezbateri cu reprezentanții Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România (A.G.V.P.S.) pe tema cotelor de recoltă la păsările migratoare, ocazie cu care am propus, printre altele, introducerea unor perioade de prohibiție la vânătoarea mai multor specii de păsări migratoare, ajustarea temporară a cotelor de vânătoare (până la nivelul 0 la unele specii precum ciocârlia de câmp sau sturzul viilor etc.), însă aceste propuneri au fost respinse de minister“.În final, Curtea reține că Ordinul nr. 673/2019 a fost emis și cu încălcarea parțială a Avizului Ministerului Mediului nr. 2.311/GLG din 7.05.2019, respectiv cu încălcarea recomandării din avizul respectiv, ca Ministerul Apelor și Pădurilor să solicite/primească avizului Academiei Române pe proiectul de ordin privind aprobarea cotelor de recoltă/vânătoare la speciile de interes cinegetic la care vânătoarea este permisă. Pentru aceste motive, Curtea va admite acțiunea astfel cum a fost formulată și, pe cale de consecință, va respinge cererea de intervenție în interesul pârâtului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
În numele legii,
HOTĂRĂȘTE:Admite acțiunea formulată de reclamanta Asociația „Alianța pentru Combaterea Abuzurilor“ în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.Anulează prevederile rubricilor aferente numerelor curente de la 0 la 2.175 ale subcoloanei verticale nr. 11 intitulate „ciocârlia de câmp“, de la coloana intitulată „cote de recoltă aprobate [la buc.]:“ din anexa din 13 mai 2019 privind Centralizatorul nr. 3 privind cotele de recoltă aprobate pentru perioada 2019/2020, la speciile porumbel gulerat, porumbel de scorbură, turturică, guguștiuc, ieruncă, prepeliță, ciocârlie de câmp, graur, sturz de vâsc, sturz cântător, sturzul viilor, sturz de iarnă și stăncuță, publicată în Monitorul Oficial nr. 377 bis din 14 mai 2019, anexă aprobată și care face parte integrantă din Ordinul ministrului apelor și pădurilor nr. 673 din 13 mai 2019 pentru aprobarea cotelor de recoltă/vânătoare la speciile de interes cinegetic la care vânătoarea este permisă, publicat în Monitorul Oficial nr. 377 din 14 mai 2019, rubrici prin care s-a aprobat cota de recoltă la specia ciocârlie de câmp, pe fonduri cinegetice, în cuantum total de 439.330 de indivizi.Anulează prevederile rubricilor aferente numerelor curente de la 0 la 2.175 ale subcoloanei verticale nr. 15 intitulate „sturzul viilor“, de la coloana intitulată „cote de recoltă aprobate [la buc.]:“ din anexa din 13 mai 2019 privind Centralizatorul nr. 3 privind cotele de recoltă aprobate pentru perioada 2019/2020, la speciile porumbel gulerat, porumbel de scorbură, turturică, guguștiuc, ieruncă, prepeliță, ciocârlie de câmp, graur, sturz de vâsc, sturz cântător, sturzul viilor, sturz de iarnă și stăncuță, publicată în Monitorul Oficial nr. 377 bis din 14 mai 2019, anexă aprobată și care face parte integrantă din Ordinul ministrului apelor și pădurilor nr. 673 din 13 mai 2019 pentru aprobarea cotelor de recoltă/vânătoare la speciile de interes cinegetic la care vânătoarea este permisă, publicat în Monitorul Oficial nr. 377 din 14 mai 2019, rubrici prin care s-a aprobat cota de recoltă la specia sturzul viilor, pe fonduri cinegetice, în cuantum total de 69.771 de indivizi.Anulează prevederile rubricilor aferente numerelor curente de la 0 la 2.175 ale subcoloanei verticale nr. 13 intitulate „rața sunătoare“ (aflată sub coloana intitulată „cote de recoltă aprobate [la buc.])“ din anexa din 13 mai 2019 privind Centralizatorul nr. 4 privind cotele de recoltă aprobate pentru perioada 2019/2020, la speciile gâscă de vară, gârliță mare, rață mare, rață mică, rață fluierătoare, rață cu cap castaniu, rață moțată, rață pestriță, rață sunătoare, rață lingurar, rață sulițar, rață cârâitoare și rață cu cap negru, publicată în Monitorul Oficial nr. 377 bis din 14 mai 2019, anexă aprobată și care face parte integrantă din Ordinul ministrului apelor și pădurilor nr. 673 din 13 mai 2019 pentru aprobarea cotelor de recoltă/vânătoare la speciile de interes cinegetic la care vânătoarea este permisă, publicat în Monitorul Oficial nr. 377 din 14 mai 2019, cu modificările și completările ulterioare, rubrici prin care s-a aprobat cota de recoltă la specia rața sunătoare, pe fonduri cinegetice, în cuantum total de 2.803 indivizi.Anulează prevederile rubricilor aferente numerelor curente de la 0 la 2.175 ale subcoloanei nr. 17 intitulate „rața cu cap negru“ (aflată sub coloana intitulată „cote de recoltă aprobate [la buc.])“ din anexa din 13 mai 2019 privind Centralizatorul nr. 4 privind cotele de recoltă aprobate pentru perioada 2019/2020, la speciile gâscă de vară, gârliță mare, rață mare, rață mică, rață fluierătoare, rață cu cap castaniu, rață moțată, rață pestriță, rață sunătoare, rață lingurar, rață sulițar, rață cârâitoare și rață cu cap negru, publicată în Monitorul Oficial nr. 377 bis din 14 mai 2019, anexă aprobată și care face parte integrantă din Ordinul ministrului apelor și pădurilor nr. 673 din 13 mai 2019 pentru aprobarea cotelor de recoltă/vânătoare la speciile de interes cinegetic la care vânătoarea este permisă, publicat în Monitorul Oficial nr. 377 din 14 mai 2019, cu modificările și completările ulterioare, rubrici prin care s-a aprobat cota de recoltă la specia rața cu cap negru, pe fonduri cinegetice, în cuantum total de 1.702 indivizi.Respinge cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienții Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România, Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Potaissa Turda, Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Teleorman, Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Ialomița, Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Călărași, Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Brăila, Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Vrancea, Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Mehedinți, Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Buzău, Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Caraș-Severin, Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Maramureș, Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Olt, Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Tulcea, Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Carei, Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Botoșani, Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Foișoru Săveni, Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Acvila, Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Bacău, Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Galați, Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Gorj, Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Iași, Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Prahova, Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Sibiu, Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Câmpina, Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Danubius River Valley, în interesul pârâtului Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Brașov.Pronunțată, în condițiile art. 396 alin. (2) din Codul de procedură civilă, astăzi, data de 5 februarie 2020.
PREȘEDINTE
Ioana Țărmure
Grefier,
Virginia Pîslaru

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește