SENTINŢĂ CIVILĂ nr. 2.838 din 27 octombrie 2008

referitoare la stabilirea cuantumului chiriilor aferente imobilelor care fac obiectul art. 16 alin. (2) din Legea nr. 10/2001



Curtea compusă din:Preşedinte Canacheu Claudia MarcelaGrefier Radu MarianaPe rol se află soluţionarea acţiunii în contencios administrativ formulate de reclamanţii Gerota Ion Adrian şi Gerota Mihai în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României – prin Secretariatul General al Guvernului şi cu intervenienţii Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi Cancelaria Primului-Ministru.Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în şedinţa publică de la 13 octombrie 2008, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera şi pentru a da posibilitate părţilor să depună concluzii scrise, a amânat pronunţarea la 20 octombrie 2008 şi la 27 octombrie 2008.CURTEAPrin acţiunea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 12 martie 2008, reclamanţii Gerota Ion Adrian şi Gerota Mihai au chemat în judecată pârâtul Guvernul României, solicitând anularea parţială a Hotărârii Guvernului nr. 1.886/2006, respectiv a anexei nr. 1, a Hotărârii Guvernului nr. 343/2007 – anexa nr. 1 şi obligarea pârâtului să emită o nouă hotărâre pentru stabilirea cuantumului chiriilor aferente imobilelor care fac obiectul art. 16 alin. (2) din Legea nr. 10/2001.În motivarea acţiunii au arătat că prin Dispoziţia nr. 219/2007 a Ministerului Internelor şi Reformei Administrative (MIRA) s-a dispus, în temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, restituirea în natură a terenului aferent construcţiilor vechi în suprafaţă de 2.466 mp şi a construcţiei "Pavilionul de chirurgie" din Bucureşti, bd. Ferdinand I nr. 50, sectorul 2, precum şi menţinerea afectaţiunii publice a imobilului pe o perioadă de până la 5 ani de la data emiterii dispoziţiei, pe perioada menţinerii afectaţiunii reclamanţii urmând să beneficieze de plată unei chirii.Conform anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 343/2007, care a modificat Hotărârea Guvernului nr. 1.886/2006, cuantumul chiriei lunare pentru acest imobil este de 20.258 lei.Reclamanţii au apreciat că prevederile anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 343/2007, care au diminuat chiriile stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 1.886/2006, aduc o gravă atingere dreptului lor de proprietate şi dezmembrămintelor acestuia, drept garantat de art. 44 din Constituţia României.Prin dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 legiuitorul a înţeles să limiteze temporar exercitarea dreptului de proprietate asupra imobilelor retrocedate în natură, impunând proprietarilor obligativitatea încheierii unor contracte de închiriere cu deţinătorii imobilelor.Prevederile art. 16 alin. (2) din aceeaşi lege aduc o a doua limitare, impunând proprietarului, prin intermediul unei hotărâri de Guvern, una dintre clauzele esenţiale ale contractului de locaţiune, cea privind cuantumul chiriei.Prin cele două hotărâri de Guvern se impune un cuantum al chiriilor derizoriu, total disproporţionat faţă de valoarea de piaţă a chiriilor, aducându-se o încălcare gravă drepturilor reclamanţilor.S-a mai precizat că nota de fundamentare se referă la necesitatea protejării intereselor economice ale instituţiilor publice deţinătoare şi a bugetelor locale ale acestora, fără să se pună în discuţie protejarea drepturilor şi intereselor proprietarilor care sunt vătămaţi.La termenul de judecată din 15 septembrie 2008, reclamanţii şi-au modificat şi completat acţiunea, în sensul că au solicitat anularea parţială a Hotărârii Guvernului nr. 343/2007, respectiv anexa nr. 1, alin. 2, obligarea pârâtului la repararea prejudiciului material cauzat prin emiterea Hotărârii Guvernului nr. 343/2007, reprezentat de diferenţa de chirie lunară la care ar fi avut dreptul în baza Hotărârii Guvernului nr. 1.886/2006 şi cea la care sunt îndreptăţiţi în baza Hotărârii Guvernului nr. 343/2007, în cuantum de 21.756 lei/lunar, de la emiterea Hotărârii Guvernului nr. 343/2007 până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei, suspendarea executării Hotărârii Guvernului nr. 343/2007 până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei şi obligarea pârâtului la emiterea unei noi hotărâri pentru stabilirea cuantumului chiriilor aferente imobilelor ce fac obiectul art. 16 alin. (2) din Legea nr. 10/2001.În motivarea acestei cereri au arătat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 15 din Legea nr. 554/2004, pentru suspendarea executării actului administrativ, şi că este necesară repararea prejudiciului cauzat, chiria calculată conform Hotărârii Guvernului nr. 1.886/2006 fiind de 42.014 lei/lună, iar cea calculată conform Hotărârii Guvernului nr. 343/2007 fiind de 20.258 lei/lună.Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii, la elaborarea Hotărârii Guvernului nr. 1.886/2006 fiind respectate dispoziţiile Legii nr. 24/2000, proiectul fiind avizat de Consiliul Legislativ, iar reclamanţii nu indică vreun act normativ de nivel superior care să fi fost încălcat prin dispoziţiile hotărârii.Cu privire la Hotărârea Guvernului nr. 343/2007, a menţionat că adoptarea acesteia s-a impus întrucât odată cu punerea în practică a Hotărârii Guvernului nr. 1.886/2006 s-a constatat că nu a fost dimensionat în mod real cuantumul chiriilor în raport cu situaţia reală a imobilelor ce fac obiectul acestui act normativ.Întrucât autorităţile locale au semnalat, în numeroase cazuri, că sumele datorate cu titlu de chirie sunt foarte mari, disproporţionate chiar şi cu preţul pieţei, Guvernul a considerat necesară modificarea actului normativ.Pârâtul a mai precizat că MIRA suportă cheltuielile de întreţinere aferente imobilului, iar reclamanţii sunt scutiţi de impozitul pe aceste clădiri şi terenuri, nefiind justificată stabilirea chiriei proporţional cu suprafaţa imobilului, întrucât imobilele se închiriază în ansamblul lor, nu în funcţie de suprafaţa pe care o au.În cauză a formulat cerere de intervenţie în interesul pârâtului Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), motivată de calitatea sa de iniţiator al Hotărârii Guvernului nr. 343/2007, solicitând respingerea acţiunii având în vedere că prin Hotărârea Guvernului nr. 1.886/2006 nu a fost dimensionat în mod real cuantumul chiriilor şi impactul financiar al acestora asupra bugetelor locale.Cancelaria Primului-Ministru a formulat, de asemenea, cerere de intervenţie în interesul pârâtului faţă de împrejurarea că hotărârile adoptate de Guvern se prezintă primului-ministru în vederea semnării şi miniştrilor care au obligaţia punerii lor în executare, în vederea contrasemnării, cele două hotărâri fiind contrasemnate de conducătorul Cancelariei Primului-Ministru.A solicitat respingerea acţiunii invocând aceleaşi motive de fapt şi de drept ca şi pârâtul şi intervenienta ANRP.Cele două cereri de intervenţie accesorie au fost admise în principiu la termenul din 13 octombrie 2008.Intervenienta ANRP a formulat întâmpinare la cererea de modificare şi completare a acţiunii prin care a invocat excepţia tardivităţii solicitării de anulare a Hotărârii Guvernului nr. 343/2007 în raport de dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 554/2004, precizând că Hotărârea Guvernului nr. 343/2007 a intrat în vigoare la 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, la 19 aprilie 2007, iar acţiunea a fost introdusă la 12 martie 2008.Totodată, a invocat excepţia tardivităţii cererii de modificare şi completare a acţiunii faţă de dispoziţiile art. 132 alin. 1 din Codul de procedură civilă.Pe fond a solicitat respingerea cererii, reluând considerentele din cererea de intervenţie şi susţinând cu privire la cererea de suspendare a executării Hotărârii Guvernului nr. 343/2007 că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 15 din Legea nr. 554/2004.Reclamanţii au depus la dosar Hotărârea Guvernului nr. 1.886/2006, Hotărârea Guvernului nr. 343/2007 şi anexele la acestea, dovada îndeplinirii procedurii prealabile, Dispoziţia nr. 219/2007 emisă de MIRA, Procesul-verbal nr. 1.614.297 din 26 iulie 2007 de predare-primire a Pavilionului chirurgie şi a terenului liber de construcţii din bd. Ferdinand I nr. 50, sectorul 2, şi notă privind calculul chiriei.Pârâtul a depus la dosar notele de fundamentare a celor două hotărâri de Guvern contestate prin acţiunea în formă iniţială.Curtea apreciază că excepţia tardivităţii solicitării de anulare a Hotărârii Guvernului nr. 343/2007 invocată de intervenienta ANRP este neîntemeiată şi urmează a fi respinsă, având în vedere dispoziţiile art. 11 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004, conform cărora cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual (…) se pot introduce în termen de 6 luni de la data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă.La dosar a fost depusă dovada îndeplinirii procedurii prealabile, plângerea fiind înregistrată la pârât sub nr. 17/11.512 din 15 noiembrie 2007, la aceasta reclamanţii primind răspuns, prin Adresa nr. 15A/4.801/CA din 17 decembrie 2007 (fila 16 dosar), în sensul că reclamaţia administrativă este neîntemeiată.Termenul de 6 luni pentru introducerea prezentei acţiuni, întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 554/2004, curge de la data de 17 decembrie 2007, când a fost comunicat răspunsul la plângerea prealabilă, şi nu de la data intrării în vigoare a hotărârii de Guvern contestate, astfel cum se susţine în mod neîntemeiat în întâmpinare.Cum cererea de chemare în judecată a fost formulată la data de 12 martie 2008, se constată respectarea termenului de 6 luni prevăzut de dispoziţiile legale sus-menţionate.Neîntemeiată este şi excepţia tardivităţii cererii de modificare şi completare a acţiunii, faţă de dispoziţiile art. 134 din Codul de procedură civilă, conform cărora este socotită ca prima zi de înfăţişare aceea în care părţile, legal citate, pot pune concluzii.Curtea reţine că primul termen de judecată a fost în data de 25 iunie 2008, când s-a comunicat reprezentantului reclamanţilor întâmpinarea pârâtului şi cele două cereri de intervenţie accesorie, dispunându-se amânarea cauzei pentru a-i da posibilitatea să ia cunoştinţă de conţinutul acestora.La următorul termen de judecată din 15 septembrie 2008 a fost depusă cererea de modificare şi completare a acţiunii, acesta fiind prima zi de înfăţişare, întrucât a putea pune concluzii, în sensul art. 134 din Codul de procedură civilă, înseamnă că partea este în măsură să-şi exprime punctul de vedere în legătură cu orice aspect din proces, la acest termen reclamanţii având posibilitatea să-şi exprime poziţia cu privire la apărările din întâmpinare şi la admisibilitatea în principiu a cererilor de intervenţie accesorie.În consecinţă, şi această excepţie va fi respinsă.Pe fondul cauzei, Curtea reţine că prin Dispoziţia nr. 219 din 1 iunie 2007 emisă de MIRA în temeiul Deciziei civile nr. 150A din 12 mai 2006 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a, irevocabilă, s-a dispus restituirea în natură către reclamanţi a terenului aferent construcţiilor vechi în suprafaţă de 2.466 mp şi a construcţiei "Pavilionul de chirurgie" cu o suprafaţă de 3.215 mp din Bucureşti, bd. Ferdinand I nr. 50, sectorul 2.Conform art. 16 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, s-a dispus menţinerea afectaţiunii publice a imobilului pe o perioadă de până la 5 ani, chiria lunară cuvenită reclamanţilor pentru acest imobil fiind de 42.014 lei conform Hotărârii Guvernului nr. 1.886/2006 – anexa nr. 1.La data de 19 aprilie 2007 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Hotărârea Guvernului nr. 343/2007 care a modificat şi completat Hotărârea Guvernului nr. 1.886/2006 în sensul diminuării cuantumului chiriilor stabilite de aceasta, reclamanţilor comunicându-li-se prin Adresa nr. 1.614.754 din 15 august 2007 emisă de MIRA că suma cuvenită lunar cu titlu de chirie pentru imobilul restituit în natură este de 20.258 lei.Curtea constată că anexa nr. 1, alin. 2, la Hotărârea Guvernului nr. 343/2007 introduce un nou criteriu pentru calcularea chiriei, respectiv suprafaţa construită desfăşurată sau suprafaţa de teren aferent, inclusiv terenul de sub construcţie, criteriu în raport de care cuantumul chiriei este invers proporţional cu suprafaţa imobilului închiriat.Sub acest aspect pârâtul şi intervenienţii au susţinut că nu se justifică stabilirea chiriei proporţional cu suprafaţa imobilelor, întrucât acestea se închiriază în ansamblul lor şi nu în funcţie de suprafaţa pe care o au, susţinere care nu poate fi reţinută, având în vedere că nivelul chiriei, în mod firesc, chiar şi pe piaţa liberă, se stabileşte în funcţie de suprafaţa închiriată, fiind direct proporţional cu aceasta, şi nu invers proporţional aşa cum prevede hotărârea contestată.Introducerea acestui criteriu pentru calcularea chiriei nu are temei legal, fiind în contradicţie cu modul obişnuit de calcul al chiriei.În nota de fundamentare a hotărârilor depusă la dosar se menţionează că odată cu punerea în practică a Hotărârii Guvernului nr. 1.886/2006 s-a constatat faptul că nu a fost dimensionat în mod real cuantumul chiriilor în raport de situaţia reală a imobilelor care fac obiectul acestui act normativ. Actul normativ iniţial nu a avut în vedere impactul financiar al chiriilor asupra bugetelor locale, cu precădere în cazul imobilelor cu suprafeţe construite desfăşurate şi de teren aferent foarte mari, neexistând o corelare a cuantumului chiriei în raport cu suprafeţele imobilelor. S-a mai menţionat că autorităţile locale au semnalat în numeroase cazuri faptul că sumele datorate cu titlu de chirie sunt foarte mari, disproporţionate chiar şi cu preţul pieţei, în unele cazuri.Deşi instanţa a pus în vedere pârâtului să depună la dosar toată documentaţia care a stat la baza adoptării acestei hotărâri, a fost depusă doar nota de fundamentare, nu şi celelalte înscrisuri la care aceasta face referire, astfel încât susţinerile pârâtului şi ale intervenienţilor nu au suport probator.Curtea apreciază că prin adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 343/2007, care a diminuat, în cazul reclamanţilor, la jumătate chiria obţinută pentru imobil, s-a adus o vătămare dreptului de proprietate asupra imobilului, drept garant al art. 44 din Constituţia României, fiind neîntemeiată susţinerea pârâtului că reclamanţii nu indică un act normativ care să fi fost încălcat prin adoptarea hotărârii, reclamanţii invocând prin acţiune încălcarea dispoziţiilor constituţionale.Astfel, prin modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.886/2006, reclamanţii au fost lipsiţi de o parte importantă a despăgubirilor acordate iniţial pentru lipsa de folosinţă asupra imobilului, fără ca măsura diminuării să fie justificată.Cu privire la posibilitatea reducerii prin efectul legii a chiriei percepute de un proprietar, pârâtul şi intervenienţii au invocat practica CEDO, respectiv cauza Hutten – Czapska împotriva Poloniei, în care a fost acceptată această posibilitate când este justificată de considerente de interes public ce au un impact economic şi social semnificativ.Invocarea acestei cauze nu constituie un argument pentru respingerea acţiunii, întrucât în speţa respectivă CEDO a admis că legile poloneze de control asupra chiriilor au la bază lipsa de locuinţe, nivelul scăzut al ofertei de locuinţe şi costul ridicat al apartamentelor, scopul adoptării lor fiind acela de a asigura protecţia socială a locatarilor şi trecerea progresivă de la sistemul controlat de stat la sistemul contractual.Or, în prezenta cauză, scopul adoptării hotărârii contestate a fost acela de a asigura suportabilitatea cheltuielilor cu chiria din bugetele proprii, în condiţiile menţinerii activităţii de utilitate publică în condiţii optime.Curtea apreciază că prin adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 343/2007 pârâtul nu a respectat obligaţia indemnizării echitabile a proprietarului pentru lipsa de folosinţă asupra bunului său, obligaţie reţinută de CEDO în cauza Sporrong şi Lonnroth contra Suediei, în care s-a stabilit necesitatea existenţei unui just echilibru între cerinţele interesului general al comunităţii şi imperativele apărării drepturilor fundamentale ale individului.Un asemenea just echilibru Curtea apreciază că nu a fost stabilit între interesul public urmărit prin diminuarea cuantumului chiriei determinată de încadrarea mobilului în categoria imobilelor cu suprafaţă mare şi asigurarea reparării prejudiciului suferit de proprietari prin lipsirea de folosinţă a imobilului.Se mai face referire în cauza sus-menţionată la faptul că legislaţia suedeză a exclus posibilitatea de a reanaliza, la intervale rezonabile, interesele oraşului şi ale proprietarilor.Din actele depuse la doar rezultă că la adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 343/2007 s-au avut în vedere exclusiv interesele economice ale instituţiilor publice deţinătoare ale imobilelor, necesitatea protejării bugetelor acestora, nu şi necesitatea protejării drepturilor proprietarilor care au suferit deja o limitare a dreptului de proprietate prin menţinerea afectaţiunii publice a imobilului restituit în natură conform Legii nr. 10/2001, pe o perioadă de cel mult 5 ani.Pentru această lipsă de folosinţă, reclamanţii erau îndreptăţiţi să obţină o indemnizaţie echitabilă, or, nu se poate considera că indemnizaţia cuvenită reclamanţilor conform Hotărârii Guvernului nr. 343/2007 are un asemenea caracter, în raport de suprafaţa imobilului, locul situării acestuia şi nivelul chiriei de pe piaţa liberă, fiind o chirie disproporţionată.S-a susţinut de către pârât şi intervenienţi că MIRA suportă cheltuielile de întreţinere aferente imobilului, iar reclamanţii sunt scutiţi de impozitul pe aceste clădiri şi terenuri, ceea ce constituie o facilitate considerabilă, în raport cu sumele pe care ar fi trebuit să le plătească cu titlu de impozit.Aceste aspecte nu pot constitui o justificare pentru diminuarea chiriei prin Hotărârea Guvernului nr. 343/2007, în condiţiile în care au fost avute în vedere de pârât la momentul adoptării Hotărârii Guvernului nr. 1.886/2006, conform căreia reclamanţilor li se cuvenea o chirie de două ori mai mare decât cea actuală, nefiind elemente ivite ulterior, ele fiind reglementate de Legea nr. 10/2001 şi Codul fiscal.Cât priveşte posibilitatea prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 343/2007 de restrângere a suprafeţei afectate destinaţiei de utilitate publică în situaţia în care aceasta nu este necesară în întregime scopului stabilit de legiuitor, se constată că aceasta nu este relevantă în cauză, având în vedere că pentru întregul imobil s-a dispus menţinerea afectaţiunii publice, reclamanţii fiind lipsiţi în totalitate de folosinţa imobilului.Faţă de toate aceste considerente, Curtea apreciază că Hotărârea Guvernului nr. 343/2007 reprezintă pentru reclamanţi un act administrativ vătămător în sensul art. 1 din Legea nr. 554/2004, prin această hotărâre dispunându-se diminuarea considerabilă a cuantumului indemnizaţiei pentru lipsa de folosinţă a bunului, fără să se realizeze un just echilibru între interesul public şi dreptul reclamanţilor la o indemnizaţie rezonabilă pentru lipsa de folosinţă a bunului aflat în proprietatea lor.În consecinţă se constată existenţa cazului bine justificat, fiind îndeplinită prima condiţie prevăzută de art. 15 din Legea nr. 554/2004 pentru suspendarea executării actului administrativ.De asemenea, este îndeplinită şi cea de-a doua condiţie referitoare la iminenţa producerii unei pagube, reclamanţii înregistrând lunar un prejudiciu material constând în diferenţa de chirie rezultată din aplicarea modului de calcul stabilit de cele două hotărâri de Guvern.În consecinţă, în temeiul dispoziţiilor art. 15 din Legea nr. 554/2004, Curtea va suspenda executarea Hotărârii Guvernului nr. 343/2007 – anexa nr. 1, alin. 2, până la soluţionarea irevocabilă a cauzei.În temeiul art. 18 alin. (1) din aceeaşi lege, va admite în parte acţiunea, astfel cum a fost modificată şi completată, anulând parţial Hotărârea Guvernului nr. 343/2007, şi anume anexa nr. 1, alin. 2, care stabileşte categoriile de imobile în raport de suprafaţa construită sau suprafaţa de teren aferent, stabilind cuantumul chiriei ca urmare a încadrării imobilelor în aceste categorii.În baza art. 18 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, pârâtul va fi obligat la plata către reclamanţi a sumei de 21.756 lei/lunar, de la data punerii în aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 343/2007 până la soluţionarea irevocabilă a cauzei, reprezentând daune materiale constând în diferenţa de chirie, între chiria calculată conform Hotărârii Guvernului nr. 1.886/2006 şi cea calculată conform Hotărârii Guvernului nr. 343/2007.Curtea va respinge însă, ca neîntemeiată, cererea reclamanţilor de obligare a pârâtului la emiterea unei noi hotărâri pentru stabilirea cuantumului chiriilor aferente imobilelor care fac obiectul art. 16 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, constatând că prin cererea de modificare şi completare a acţiunii reclamanţii au renunţat la cererea de anulare a Hotărârii Guvernului nr. 1.886/2006, solicitând doar anularea parţială a Hotărârii Guvernului nr. 343/2007.Prin anularea alin. 2 al anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 343/2007, calcularea chiriei urmează să se facă în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.886/2006, act administrativ cu caracter normativ care este în vigoare, nefiind revocat şi nici anulat de instanţă prin hotărârea irevocabilă.În condiţiile în care Hotărârea Guvernului nr. 1.886/2006 este în vigoare, solicitarea de obligare a pârâtului la emiterea hotărârii de Guvern nu are temei legal, acesta îndeplinindu-şi obligaţia stipulată la art. 16 din Legea nr. 10/2001 de a stabili cuantumul chiriilor prin hotărâre.Faţă de soluţia de admitere în parte a acţiunii, Curtea va respinge cererile de intervenţie în interesul pârâtului formulate de intervenienţii ANRP şi Cancelaria Primului-Ministru.În temeiul dispoziţiilor art. 274 din Codul de procedură civilă, pârâtul va fi obligat la plata sumei de 51 lei cheltuieli de judecată către reclamanţi.PENTRU ACESTE MOTIVEÎn numele legiiHOTĂRĂŞTE:Respinge, ca neîntemeiate, excepţia tardivităţii solicitării de anulare a Hotărârii Guvernului nr. 343/2007 şi excepţia tardivităţii cererii de modificare şi completare a acţiunii.Admite în parte acţiunea, astfel cum a fost modificată şi completată de reclamanţii Gerota Ion Adrian, domiciliat în Bucureşti, str. Sofia nr. 24, sectorul 1, şi Gerota Mihai, domiciliat în Bucureşti, Bd. Unirii nr. 64, bl. K4, sc. 2, et. 2, ap. 40, sectorul 3, ambii cu domiciliul ales la Cabinetul de Avocat Oana Moldovan din Bucureşti, str. Rasuri nr. 19, et. 1, sectorul 2, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României – prin Secretariatul General al Guvernului, cu sediul în Bucureşti, Piaţa Victoriei nr. 1, sectorul 1, şi cu intervenienţii Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, cu sediul în Bucureşti, calea Floreasca nr. 202, sectorul 1, şi Cancelaria Primului-Ministru, cu sediul în Bucureşti, Piaţa Victoriei nr. 1, sectorul 1.Suspendă executarea Hotărârii Guvernului nr. 343/2007 – anexa nr. 1, alin. 2, până la soluţionarea irevocabilă a cauzei.Anulează parţial Hotărârea Guvernului nr. 343/2007, şi anume anexa nr. 1, alin. 2.Obligă pârâtul la plata către reclamanţi a sumei de 21.756 lei lunar, de la data punerii în aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 343/2007 până la soluţionarea irevocabilă a cauzei, reprezentând daune materiale constând în diferenţa de chirie.Respinge ca neîntemeiată cererea de obligare a pârâtului la emiterea unei noi hotărâri pentru stabilirea chiriilor aferente imobilelor ce fac obiectul art. 16 alin. (2) din Legea nr. 10/2001.Respinge cererile de intervenţie în interesul pârâtului formulate de intervenienţii Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi Cancelaria Primului-Ministru.Obligă pârâtul la 51 lei cheltuieli de judecată către reclamanţi.Cu recurs în 15 zile de la comunicare.Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27 octombrie 2008.PREŞEDINTE,CANACHEU CLAUDIA MARCELAGrefier,Radu Mariana––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește