REZOLUTIE nr. 2.009 din 16 septembrie 2011

adoptată de Consiliul de Securitate cu ocazia celei de-a 6620-a reuniuni din data de 16 septembrie 2011



Consiliul de Securitate,reafirmându-şi angajamentul susţinut pentru suveranitatea, independenţa, integritatea teritorială şi unitatea naţională a Libiei,reamintind rezoluţiile anterioare 1.674 (2006) şi 1.894 (2009) privind protecţia civililor în cadrul conflictelor armate, 1.612 (2006), 1.882 (2009) şi 1.998 (2011) privind copiii în cadrul conflictelor armate şi 1.325 (2000), 1.820 (2008), 1.888 (2009), 1.889 (2009) şi 1.960 (2010) privind femeile, pacea şi securitatea,reamintind decizia luată de a deferi situaţia din Libia procurorului Curţii Penale Internaţionale, precum şi importanţa cooperării pentru a oferi asigurări că cei care se fac răspunzători de încălcări ale drepturilor omului şi ale dreptului internaţional umanitar sau de complicitate în cazul atentatelor având drept ţintă populaţia civilă vor fi traşi la răspundere,condamnând ferm toate încălcările drepturilor omului, precum şi ale dreptului internaţional umanitar, săvârşite, inclusiv încălcările care implică omoruri, alte utilizări ale violenţei împotriva civililor sau arestările şi reţinerile arbitrare, în special în cazul imigranţilor din Africa şi al membrilor comunităţilor minoritare,de asemenea, condamnând ferm violenţa sexuală, în special cea îndreptată împotriva femeilor şi fetelor, precum şi recrutarea şi utilizarea copiilor în situaţii de conflict armat cu încălcarea dreptului internaţional aplicabil,având în vedere că repatrierea voluntară şi susţinută a refugiaţilor şi a persoanelor strămutate la nivelul teritoriului naţional va reprezenta un factor esenţial pentru consolidarea păcii din Libia,accentuând că asumarea răspunderii la nivel naţional şi responsabilitatea naţională sunt esenţiale pentru instituirea păcii durabile şi că autorităţile naţionale deţin responsabilitatea primară de a-şi identifica priorităţile şi strategiile pentru consolidarea păcii ulterioare conflictului,reamintind scrisoarea secretarului general din data de 7 septembrie 2011 (S/2011/542) şi îmbrăţişând intenţia acestuia de a trimite, la solicitarea autorităţilor libiene, un număr iniţial de persoane care urmează să fie coordonate de reprezentantul special al secretarului general,luând notă de scrisoarea din data de 14 septembrie 2011 transmisă secretarului general de către dr. Mahmoud Jibril, prim-ministru al Consiliului Naţional de Tranziţie din Libia,exprimându-şi recunoştinţa faţă de trimisul special al secretarului general în Libia, domnul Abdel-Elah Mohamed Al-Khatib, pentru eforturile depuse în sensul identificării unei soluţii durabile şi paşnice în Libia,reafirmând că Organizaţia Naţiunilor Unite trebuie să coordoneze efortul comunităţii internaţionale de susţinere a tranziţiei şi a procesului de reconstrucţie din Libia, menite să instituie o Libie democrată, independentă şi unită, îmbrăţişând contribuţiile din acest domeniu ale reuniunii la nivel înalt din data de 26 august 2011 dintre secretarul general şi organizaţiile regionale, precum şi ale Conferinţei de la Paris din data de 1 septembrie 2011, precum şi îmbrăţişând eforturile Uniunii Africane, ale Ligii Statelor Arabe, ale Uniunii Europene şi ale Organizaţiei pentru Cooperare Islamică,exprimându-şi îngrijorarea faţă de proliferarea armelor în Libia şi impactul potenţial al acestora asupra păcii şi securităţii regionale,reamintind rezoluţiile sale 1.970 (2011) din data de 26 februarie 2011 şi 1.973 (2011) din data de 17 martie 2011,reamintind hotărârea de a se asigura că bunurile indisponibilizate conform rezoluţiilor 1.970 (2011) şi 1.973 (2011) vor fi cât de curând puse la dispoziţia şi folosite în favoarea poporului libian, îmbrăţişând măsurile luate de Comitetul instituit conform Rezoluţiei 1.970 (2011) şi de statele membre în această privinţă şi subliniind importanţa de a pune la dispoziţie aceste bunuri într-un mod transparent şi responsabil, în conformitate cu nevoile şi dorinţele poporului libian,având în vedere sarcina sa fundamentală în sensul menţinerii păcii şi securităţii internaţionale conform Cartei Naţiunilor Unite,luând măsuri conform cap. VII din Carta Naţiunilor Unite şi art. 41 al acesteia,1. ia notă de progresele din Libia, salută situaţia îmbunătăţită de acolo şi are în vedere stabilitatea în Libia;2. are în vedere instituirea unui guvern al Libiei, larg reprezentativ, de tranziţie, şi subliniază nevoia ca perioada de tranziţie să se întemeieze pe un angajament în sensul democraţiei, al bunei guvernări, al statului de drept şi al respectului pentru drepturile omului;3. subliniază importanţa promovării participării egale şi depline a femeilor şi a comunităţilor minoritare la discuţiile referitoare la procesul politic din cadrul etapei post-conflict;4. îmbrăţişează declaraţiile Consiliului Naţional de Tranziţie care fac apel la unitate, reconciliere naţională şi justiţie, şi le solicită libienilor de toate credinţele şi din toate mediile să se abţină de la răzbunări, inclusiv lipsiri de libertate arbitrare;5. încurajează Consiliul Naţional de Tranziţie să îşi pună în aplicare următoarele planuri:a) de a proteja populaţia Libiei, a reinstaura serviciile guvernamentale şi de a aloca fondurile Libiei într-o manieră deschisă şi transparentă; … b) de a împiedica alte abuzuri şi încălcări ale drepturilor omului şi ale dreptului umanitar internaţional şi de a pune capăt impunităţii; … c) de a asigura un proces politic consultativ în vederea unui acord cu privire la o constituţie şi a organizării de alegeri libere şi corecte; … d) de a asigura siguranţa cetăţenilor străini din Libia, în special a celor care au fost ameninţaţi, trataţi necorespunzător şi/sau reţinuţi; şi … e) de a împiedica proliferarea de lansatoare portabile sol-aer, arme de calibru mic şi armament uşor şi pentru a îndeplini obligaţiile Libiei privind controlul armamentului şi al nonproliferării conform dreptului internaţional; … 6. ia notă de apelurile Consiliului Naţional de Tranziţie privind evitarea actelor de răzbunare, inclusiv a celor îndreptate împotriva lucrătorilor imigranţi;7. solicită autorităţilor libiene să promoveze şi să protejeze drepturile omului, inclusiv ale acelor persoane care aparţin grupurilor vulnerabile, să îşi respecte obligaţiile conform dreptului internaţional, inclusiv dreptului internaţional umanitar şi drepturilor omului, solicită autorităţilor libiene să fie traşi la răspundere în conformitate cu standardele internaţionale cei care se fac răspunzători de încălcări ale drepturilor omului, inclusiv de violenţă sexuală;8. îndeamnă susţinut autorităţile libiene să asigure protecţia personalului şi a sediilor misiunilor diplomatice în conformitate cu Convenţia de la Viena privind relaţiile diplomatice din 1961;9. îşi exprimă hotărârea de a ajuta poporul libian să îndeplinească aceste obiective şi îndeamnă toate statele membre să ajute poporul libian după cum se consideră adecvat;10. îndeamnă toate statele membre să coopereze îndeaproape cu autorităţile libiene în cadrul eforturilor acestora de a pune capăt impunităţii, în conformitate cu obligaţiile internaţionale ale Libiei;11. solicită autorităţilor libiene să respecte obligaţiile internaţionale ale Libiei, inclusiv obligaţiile prevăzute în Carta Naţiunilor Unite, în conformitate cu dreptul internaţional; mai solicită autorităţilor libiene să îşi onoreze contractele şi obligaţiile existente în conformitate cu prezenta rezoluţie şi cu celelalte rezoluţii relevante, precum şi dreptul aplicabil acestor contracte şi obligaţii;Mandatul Organizaţiei Naţiunilor Unite12. decide instituirea unei Misiuni de Sprijin a Organizaţiei Naţiunilor Unite în Libia (UNSMIL), coordonată de un reprezentant special al secretarului general pentru o perioadă iniţială de 3 luni, şi decide în plus ca mandatul UNSMIL să fie acela de a ajuta şi de a sprijini eforturile naţionale libiene în sensul:(a) instituirii securităţii şi ordinii publice şi promovării statului de drept;(b) desfăşurării dialogului politic cuprinzător, promovării reconcilierii naţionale şi iniţierii procesului de elaborare a constituţiei şi a celui electoral;(c) extinderii autorităţii statului, inclusiv prin întărirea instituţiilor emergente răspunzătoare şi prin reinstaurarea serviciilor publice;(d) promovării şi protejării drepturilor omului, în special a celor referitoare la grupurile vulnerabile, precum şi al susţinerii justiţiei transnaţionale;(e) luării măsurilor imediate ce se impun pentru iniţierea recuperării economice, şi al(f) coordonării sprijinului care poate fi solicitat din partea altor actori multilaterali şi bilaterali, după caz;Embargoul privind armele13. decide ca măsura impusă prin alin. 9 al Rezoluţiei 1.970 (2011) să nu se aplice, de asemenea, aprovizionării, vânzării sau transferului către Libia al:(a) armelor şi materialului conex de toate tipurile, inclusiv al asistenţei tehnice, al pregătirii şi al asistenţei financiare şi de orice alt tip, vizând doar securitatea sau asistenţa privind dezarmarea pentru autorităţile libiene şi comunicate Comitetului dinainte şi în absenţa unei decizii negative a Comitetului în interval de 5 zile lucrătoare de la o astfel de comunicare;(b) armelor de calibru mic, armament uşor şi material conex, exportat temporar în Libia pentru uzul unic al personalului Organizaţiei Naţiunilor Unite, al reprezentanţilor mass-mediei şi al lucrătorilor umanitari şi pentru dezvoltare, precum şi al personalului asociat, comunicate Comitetului dinainte şi în absenţa unei decizii negative a Comitetului în interval de 5 zile lucrătoare de la o astfel de comunicare;Blocarea fondurilor şi resurselor economice14. decide ca Societatea Naţională Libiană de Petrol (LNOC) şi Compania Petrolieră Zueitina să nu mai fie afectate de măsura blocării fondurilor şi de alte măsuri impuse la alin. 17, 19, 20 şi 21 ale Rezoluţiei 1.970 (2011) şi la alin. 19 al Rezoluţiei 1.973 (2011);15. decide să modifice măsurile impuse la alin. 17, 19, 20 şi 21 ale Rezoluţiei 1.970 (2011) şi la alin. 19 al Rezoluţiei 1.973 (2011) cu privire la Banca Centrală a Libiei, la Banca Arabă Libiană (LAFB), Autoritatea Libiană de Investiţii (LIA) şi Portofoliul de Investiţii Africane Libiene (LAIP), după cum urmează:(a) fondurile, alte bunuri şi resurse economice din afara Libiei aparţinând entităţilor menţionate mai sus în prezentul alineat, care sunt îngheţate începând cu data prezentei rezoluţii conform măsurilor impuse la alin. 17 al Rezoluţiei 1.970 (2011) sau la alin. 19 al Rezoluţiei 1.973 (2011), trebuie să rămână indisponibilizate de către state, în afara situaţiei în care fac obiectul unei excepţii prevăzute la alin. 19, 20 sau 21 ale respectivei rezoluţii sau la alin. 16 de mai jos;(b) cu excepţia celor prevăzute la (a), Banca Centrală a Libiei, LAFB, LIA şi LAIP nu vor mai reprezenta subiectul măsurilor impuse la alin. 17 al Rezoluţiei 1.970 (2011), incluzând şi situaţia în care statele nu mai trebuie să se asigure că toate fondurile, bunurile financiare sau resursele economice sunt împiedicate de a fi puse la dispoziţia acestor entităţi ori în favoarea acestor entităţi de către cetăţenii lor sau de către oricare cetăţeni ori entităţi de pe teritoriile acestora;16. decide ca, în plus faţă de prevederile de la alin. 19 al Rezoluţiei 1.970 (2011), măsurile impuse prin alin. 17 al respectivei rezoluţii, astfel modificate prin alin. 15 de mai sus şi alin. 19 al Rezoluţiei 1.973 (2011) să nu se aplice fondurilor, altor bunuri financiare sau resurselor economice ale Băncii Centrale a Libiei, LAFB, LIA şi LAIP, cu condiţia ca:(a) un stat membru să îi fi comunicat Comitetului intenţia de a autoriza accesul la fonduri, alte bunuri financiare sau resurse economice pentru unul sau mai multe dintre scopurile următoare şi în absenţa unei decizii negative a Comitetului în interval de 5 zile lucrătoare de la această comunicare:(i) necesităţi umanitare;(îi) combustibil, electricitate şi apă pentru stricta folosinţă a civililor;(iii) reluarea producţiei şi vânzării libiene de hidrocarburi;(iv) instituirea, funcţionarea ori consolidarea instituţiilor guvernului civil şi a infrastructurii publice civile; sau(v) facilitarea reluării operaţiunilor sectorului bancar, inclusiv pentru susţinerea sau facilitarea comerţului internaţional cu Libia;(b) un stat membru să îi fi comunicat Comitetului că respectivele fonduri, alte bunuri financiare sau resurse economice nu se vor pune la dispoziţia ori nu vor fi folosite în favoarea persoanelor care fac obiectul măsurilor impuse la alin. 17 al Rezoluţiei 1.970 (2011) sau la alin. 19 al Rezoluţiei 1.973 (2011);(c) un stat membru să se fi consultat dinainte cu autorităţile libiene cu privire la utilizarea acestor fonduri, a altor active financiare sau resurse economice; şi(d) un stat membru să le fi prezentat autorităţilor libiene comunicarea înaintată conform prezentului alineat şi ca autorităţile libiene să nu fi obiectat în interval de 5 zile lucrătoare faţă de eliberarea acestor fonduri, a celorlalte bunuri sau resurse economice;17. le solicită statelor să fie vigilente atunci când iau măsuri conform alin. 16 de mai sus şi să aibă în vedere utilizarea corespunzătoare a mecanismelor financiare internaţionale în scopul promovării transparenţei şi al împiedicării alocării necorespunzătoare, în lumina provocărilor cărora autorităţile libiene încă mai trebuie să le facă faţă;18. le solicită Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale să conlucreze cu autorităţile libiene în scopul unei evaluări a cadrului de management financiar public al Libiei, care să recomande paşii de urmat de către Libia în scopul asigurării unui sistem de transparenţă şi responsabilizare cu privire la fondurile deţinute de instituţiile guvernamentale libiene, inclusiv LIA, LNOC, LAFB, LAIP şi Banca Centrală a Libiei şi îi solicită în plus Comitetului să se ţină la curent cu privire la rezultatele respectivei evaluări;19. îi trasează Comitetului sarcina de a revizui în permanenţă, în consultare cu autorităţile libiene, măsurile care se menţin impuse conform rezoluţiilor 1.970 (2011) şi 1.973 (2011) cu privire la Banca Centrală a Libiei, LAFB, LIA şi LAIP, şi decide ca, în consultare cu autorităţile libiene, Comitetul să renunţe la desemnarea respectivelor entităţi de îndată ce este posibil, pentru a se asigura că bunurile sunt puse la dispoziţia şi se folosesc în avantajul cetăţenilor Libiei;Interdicţii în spaţiul aerian de zbor şi interzicerea zborurilor20. ia notă de îmbunătăţirea situaţiei din Libia, subliniază intenţia de a revizui în permanenţă măsurile impuse prin alin. 6-12 ale Rezoluţiei 1.973 (2011) şi subliniază că este pregătit, după cum se consideră de cuviinţă şi dacă o permit condiţiile, să anuleze respectivele măsuri şi să pună capăt autorizaţiei acordate statelor membre la alin. 4 al Rezoluţiei 1973 (2011) pe baza consultării cu autorităţile libiene;21. decide ca măsurile de la alin. 17 al Rezoluţiei 1.973 (2011) să înceteze să mai producă efecte de la data prezentei rezoluţii;Cooperare şi raportare22. îi solicită secretarului general să raporteze cu privire la punerea în aplicare a prezentei rezoluţii în interval de 14 zile de la adoptare şi ulterior, lunar sau mai frecvent, după cum consideră de cuviinţă;23. decide să rămână sesizat activ în privinţa acestei chestiuni.––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește