REZOLUTIE nr. 1.688 din 16 iunie 2006

privind situaţia din Liberia, adoptată de Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite în cadrul celei de-a 5.467-a întruniri, la 16 iunie 2006



Consiliul de Securitate,amintind rezoluţiile sale anterioare şi declaraţiile preşedintelui Consiliului referitoare la situaţia din Liberia, Sierra Leone şi Africa de Vest, în special Rezoluţia sa nr. 1.470 (2003) din 28 martie 2003, Rezoluţia sa nr. 1.508 (2003) din 19 septembrie 2003, Rezoluţia sa nr. 1.537 (2004) din 30 martie 2004 şi Rezoluţia sa nr. 1.638 (2005) din 11 noiembrie 2005,amintind că, printr-un acord între Organizaţia Naţiunilor Unite şi Guvernul din Sierra Leone (Acordul), a fost înfiinţată Curtea Specială pentru Sierra Leone (Curtea Specială) pe 16 ianuarie 2002, potrivit Rezoluţiei sale nr. 1.315 (2000) din 14 august 2000,amintind art. 10 al Acordului, potrivit căruia Curtea Specială se poate întruni în afara sediului său dacă va considera acest lucru necesar pentru exercitarea eficientă a funcţiilor sale, şi amintind, de asemenea, regula 4 din Regulamentul de procedură şi probă al Curţii Speciale, potrivit căreia preşedintele Curţii Speciale poate autoriza o instanţă sau un judecător să îşi exercite funcţiile în afara sediului Curţii Speciale,amintind hotărârea Consiliului de a pune capăt impunităţii, de a instaura statul de drept, de a promova respectul pentru drepturile omului şi de a restabili şi menţine pacea şi securitatea internaţionale, potrivit dreptului internaţional şi obiectivelor şi principiilor Cartei,exprimându-şi aprecierea faţă de preşedintele liberian Johnson-Sirleaf pentru decizia sa curajoasă de cere transferul fostului preşedinte Taylor, pentru ca acesta să poată fi judecat la Curtea Specială,exprimându-şi aprecierea faţă de preşedintele Obasanjo al Nigeriei pentru decizia sa de a facilita transferul fostului preşedinte Taylor şi luând notă de rolul jucat de Nigeria în instaurarea şi promovarea păcii în Liberia şi în subregiune, inclusiv de decizia preşedintelui Obasanjo din 2003 de a facilita scoaterea fostului preşedinte Taylor din Liberia, ceea ce a permis Acordului general de pace să între în vigoare, şi recunoscând contribuţia Comunităţii Economice a Statelor Vest-Africane (COESVA) în această privinţă,recunoscând faptul că lucrările de la Curtea Specială în cauza împotriva fostului preşedinte Taylor vor contribui la instaurarea adevărului şi a reconcilierii în Liberia şi în subregiune,exprimând faptul că îşi menţine angajamentul de a sprijini guvernele din Liberia şi Sierra Leone în eforturile acestora de a construi o societate mai stabilă, prosperă şi dreaptă,reiterându-şi aprecierea faţă de activitatea esenţială a Curţii Speciale şi contribuţia sa vitală la instaurarea statului de drept în Sierra Leone şi în subregiune,salutând transferul fostului preşedinte Taylor la Curtea Specială pe 29 martie 2006 şi luând notă de faptul că, în prezent, procesul fostului preşedinte Taylor nu poate avea loc în subregiune din cauza implicaţiilor de securitate care ar apărea dacă ar fi reţinut la Curtea Specială din Freetown,luând notă de faptul că procesul fostului preşedinte Taylor nu poate avea loc la sediul Tribunalului Penal Internaţional pentru Rwanda din cauza angajării totale a acestuia în strategia de finalizare şi că nu există în Africa alte tribunale penale internaţionale pentru procesul fostului preşedinte Taylor,luând notă de schimbul de scrisori dintre preşedintele Curţii Speciale şi ministrul afacerilor externe al Regatului Olandei din 29 martie 2006 (schimbul de scrisori din 29 martie 2006),luând notă şi de Memorandumul de înţelegere dintre Curtea Specială şi Curtea Penală Internaţională din 13 aprilie 2006 (Memorandumul din 13 aprilie 2006),luând notă de faptul că fostul preşedinte Taylor a fost adus în faţa Curţii Speciale la sediul său din Freetown şi stabilind că prezenţa în continuare a fostului preşedinte Taylor în subregiune reprezintă un obstacol pentru stabilitate şi o ameninţare la adresa păcii din Liberia şi Sierra Leone şi a păcii şi securităţii internaţionale din regiune,acţionând potrivit cap. VII din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite:1. ia notă de intenţia preşedintelui Curţii Speciale de a autoriza o cameră de judecată să îşi exercite funcţiile în altă parte decât la sediul Curţii Speciale şi de cererea sa adresată Guvernului Olandei de a găzdui procesul, inclusiv orice recurs;2. salută disponibilitatea Guvernului Olandei, exprimată în schimbul de scrisori din 29 martie 2006, de a găzdui Curtea Specială pentru detenţia şi judecarea fostului preşedinte Taylor, inclusiv pentru orice recurs;3. ia notă de disponibilitatea Curţii Penale Internaţionale, la solicitarea Curţii Speciale, potrivit Memorandumului din 13 aprilie 2006, de a permite utilizarea sediului său pentru detenţia şi judecarea fostului preşedinte Taylor de către Curtea Specială, inclusiv pentru orice recurs;4. cere tuturor statelor să coopereze în acest scop, în special pentru a asigura venirea fostului preşedinte Taylor în Olanda în vederea judecării sale de către Curtea Specială, şi încurajează toate statele, de asemenea, să se asigure că, la cererea Curţii Speciale, toate dovezile sau martorii sunt imediat puşi la dispoziţia Curţii Speciale în acest scop;5. cere secretarului general, ca o chestiune prioritară, să sprijine finalizarea tuturor procedurilor legale şi practice, inclusiv pentru transferul fostului preşedinte Taylor la Curtea Specială din Olanda, oferind facilităţile necesare pentru desfăşurarea procesului, în consultare cu Curtea Specială şi Guvernul Olandei;6. cere Curţii Speciale, cu sprijinul secretarului general şi al statelor relevante, să facă lucrările procesului accesibile populaţiei din subregiune, inclusiv prin legătură video;7. hotărăşte că, în timpul transferului fostului preşedinte Taylor şi pe durata şederii lui în Olanda, Curtea Specială va avea o jurisdicţie exclusivă asupra acestuia în ceea ce priveşte chestiunile conforme cu statutul Curţii Speciale şi că Olanda nu îşi va exercita jurisdicţia asupra fostului preşedinte Taylor, cu excepţia existenţei unui acord expres cu Curtea Specială;8. hotărăşte în continuare că Guvernul Olandei va facilita implementarea hotărârii Curţii Speciale de a organiza procesul fostului preşedinte Taylor în Olanda, în special astfel:(a) permiţând detenţia şi judecarea în Olanda a fostului preşedinte Taylor de către Curtea Specială;(b) facilitând, la cererea Curţii Speciale, transportul fostului preşedinte Taylor în Olanda în afara zonelor aflate sub autoritatea Curţii Speciale;(c) permiţând înfăţişarea martorilor, experţilor şi a altor persoane a căror prezenţă este solicitată la Curtea Specială, potrivit aceloraşi condiţii şi proceduri aplicabile Tribunalului Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie;9. hotărăşte că măsurile impuse prin paragraful 4 (a) al Rezoluţiei 1.521 (2003) din 22 decembrie 2003 nu se aplică fostului preşedinte Taylor pentru călătoriile legate de procesul său în faţa Curţii Speciale sau legate de executarea sentinţei şi, de asemenea, nu se aplică călătoriilor oricăror martori a căror prezenţă este solicitată la proces;10. aminteşte că toate costurile rezultate în urma judecării fostului preşedinte Taylor în Olanda sunt cheltuieli ale Curţii Speciale în sensul art. 6 al Acordului şi că nicio cheltuială suplimentară nu poate fi realizată de nicio altă parte fără acordul său anterior;11. aminteşte scrisoarea secretarului general din 5 aprilie 2006 şi îşi reiterează apelul adresat statelor de a contribui generos faţă de Curtea Specială şi ia notă cu apreciere de statele care au făcut aceasta în trecut;12. hotărăşte să rămână activ sesizat cu această chestiune.––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește