Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii Document

Emitent: ACT INTERNATIONAL
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 770 bis din 11 noiembrie 2009

Actiuni Suferite

Actiuni Induse

Refera pe

Referit de

Nu exista actiuni suferite de acest act

Nu exista actiuni induse de acest act

Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:

SECTIUNE ACT	REFERA PE	ACT NORMATIV
Actul	ARE LEGATURA CU	LEGE 328 27/10/2009
ART. 2	REFERIRE LA	CONSTITUTIE 10/07/1964 ART. 14
ART. 27	REFERIRE LA	REGULAMENT 05/10/2004 ART. 102
ART. 27	REFERIRE LA	REGULAMENT 05/10/2004 ART. 104

Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACT	REFERIT DE	ACT NORMATIV
Actul	RATIFICAT DE	LEGE 328 27/10/2009

adoptate la Congresul de la Geneva al Uniunii Poştale Universale la 12 august 2008

Notă …
*) Ratificate de Legea nr. 328 din 27 octombrie 2009, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 770 din 11 noiembrie 2009.

Raportul celui de-al 24-lea Congres – 2008

Convenţia Poştală Universală şi Protocolul Final

Uniunea Poştală Universală

Convenţia Poştală Universală

Cuprins

Partea I

Reguli comune aplicabile serviciului poştal internaţional Capitol unic

Dispoziţii generale

Articol

1 Definiţii
2 Desemnarea entităţii sau a entităţilor responsabile cu îndeplinirea responsabilităţilor care decurg din adeziunea la Convenţie
3 Serviciul poştal universal
4 Libertatea de tranzit
5 Apartenenţa trimiterilor poştale. Retragerea. Modificarea sau corectarea adresei. Reexpedierea. Returarea către expeditor a trimiterilor nedistribuibile
6 Taxe
7 Scutirea de la plata taxelor poştale
8 Timbre poştale
9 Securitate poştală
10 Dezvoltare durabilă
11 Infracţiuni

Partea a II-a

Reguli aplicabile poştei de scrisori şi coletelor poştale Capitolul 1

Oferta de servicii
12 Servicii de bază
13 Servicii suplimentare
14 Curier electronic, EMS, logistică integrată şi servicii noi
15 Trimiteri neadmise. Interdicţii
16 Materiale radioactive şi substanţe infecţioase admisibile
17 Reclamaţii
18 Control vamal. Taxe vamale şi alte obligaţii
19 Schimb de depeşe închise cu unităţi militare
20 Norme şi obiective în materie de calitatea serviciului Capitolul 2

Răspundere
21 Răspunderea operatorilor desemnaţi. Despăgubiri
22 Non-răspunderea statelor-membre şi a operatorilor desemnaţi.
23 Răspunderea expeditorului
24 Plata despăgubirii
25 Recuperarea eventuală a despăgubirii de la expeditor sau destinatar

Capitolul 3

Dispoziţii speciale referitoare la poşta de scrisori

27 Depunerea în străinătate a trimiterilor poştei de scrisori

Partea a III-a Remunerare Capitolul 1

Dispoziţii specifice poştei de scrisori
28 Taxe terminale. Dispoziţii generale
29 Taxe terminale. Dispoziţii aplicabile fluxurilor de corespondentă între operatorii desemnaţi din ţările aflate în sistemul ţintă
30 Taxe terminale. Dispoziţii aplicabile fluxurilor spre, de la şi între operatorii desemnaţi din ţările aflate în sistemul tranzitoriu
31 Fondul pentru ameliorarea calităţii serviciului
32 Taxe de tranzit

Capitolul 2 Alte dispoziţii
33 Taxa de bază şi dispoziţii privind taxele de transport aerian
34 Cotele-părţi teritoriale şi maritime pentru coletele poştale
35 Competenţa Consiliului de Exploatare Poştală de a fixa valoarea taxelor şi cotelor- părţi

Partea a IV-a Dispoziţii finale
36 Condiţii de aprobare a propunerilor privind Convenţia şi Regulamentele
37 Rezerve prezentate cu ocazia Congresului
38 Punerea în aplicare şi durata Convenţiei

Protocolul final al Convenţiei Poştale Universale Articol

I Apartenenţa trimiterilor poştale. Retragere. Modificarea sau corectarea adresei
II Taxe
III Excepţii de la scutirea de la plata taxelor poştale a cecogramelor
IV Servicii de bază
V Pachete mici (suprimat)
VI Confirmare de primire
VII Serviciul de corespondenţă comercială-răspuns internaţională (CCRI)
VIII Interdicţii (poşta de scrisori)
IX Interdicţii (colete poştale)

IXbis Materiale radioactive şi materiale biologice admisibile
X Obiecte pasibile de taxe vamale
XI Reclamaţii
XII Taxe de prezentare la vamă
XIII Depunerea în străinătate a trimiterilor poştei de scrisori
XIV Cote-părţi teritoriale de sosire excepţionale
XV Tarife speciale

Convenţia Poştală Universală

Subsemnaţii, plenipotenţiari ai Guvernelor statelor membre ale Uniunii, în virtutea articolului

22.3 al Constituţiei Poştale Universale adoptate la Viena la 10 iulie 1964, au hotărât, de comun acord şi sub rezerva articolului 25.4 al sus-menţionatei Constituţii, prin prezenta Convenţie, regulile aplicabile serviciului poştal internaţional.

Partea I

Reguli comune aplicabile serviciului poştal internaţional

Capitol unic Dispoziţii generale

Articolul 1 Definiţii
1. 1 În sensul Convenţiei Poştale Universale, următorii termeni sunt definiţi după cum urmează:
  1. 1.1 serviciul poştal universal: furnizarea permanentă către clienţi a unor servicii poştale de bază de calitate, în orice punct de pe teritoriul unei ţări, la preţuri accesibile;
  2. 1.2 depeşă închisă: sac sau ansamblu de saci sau alţi recipienţi etichetaţi, cu pecete de plumb sau sigilaţi, conţinând trimiteri poştale;
  3. 1.3 tranzit deschis: tranzit, printr-o ţară intermediară, de trimiteri al căror număr sau greutate nu justifică confecţionarea unei depeşe închise pentru ţara de destinaţie;
  4. 1.4 trimitere poştală: termen generic ce desemnează fiecare dintre expediţiile efectuate prin poştă (trimitere a poştei de scrisori, colet poştal, mandat poştal, etc.);
  5. 1.5 taxe terminale: remuneraţie datorată operatorului desemnat al ţării de destinaţie de către operatorul desemnat al ţării expeditoare drept compensaţie pentru cheltuielile legate de prelucrarea trimiterilor poştei de scrisori primite în ţara de destinaţie;
  6. 1.6 taxe de tranzit: remuneraţie pentru prestaţiile efectuate de un organism transportator al ţării tranzitate (operator desemnat, un alt serviciu sau combinaţia celor două) privind tranzitul teritorial, maritim şi/sau aerian al depeşelor;
  7. 1.7 cotă-parte teritorială de sosire: remuneraţie datorată operatorului desemnat al ţării de destinaţie de către operatorul desemnat al ţării expeditoare drept compensaţie pentru cheltuielile de prelucrare a unui colet poştal în ţara de destinaţie;
  8. 1.8 cotă-parte teritorială de tranzit: remuneraţie datorată pentru prestaţiile efectuate de un organism transportator în ţara tranzitată (operator desemnat, un alt serviciu sau combinaţia celor doua) privind tranzitul teritorial, maritim şi/sau aerian, pentru îndrumarea unui colet poştal pe teritoriul său;
  9. 1.9 cotă-parte maritimă: remuneraţie datorată pentru prestaţiile efectuate de un organism transportator (operator desemnat, un alt serviciu sau combinaţia celor două) care participă la transportul maritim al unui colet poştal;

1.9bis colet: trimitere transportată în conformitate cu prevederile Convenţiei şi Regulamentului privind coletele poştale;

1.9ter pachet mic: trimitere transportată în conformitate cu prevederile Convenţiei şi Regulamentului Poştei de Scrisori;

1.9quater operator desemnat: orice entitate guvernamentală sau non-guvernamentală desemnată oficial de statul membru să opereze servicii poştale şi să îndeplinească obligaţiile care decurg din Actele Uniunii pe teritoriul său;

1.9quinquies depeşe greşit îndrumate: recipienţi primiţi de un birou de schimb altul decât cel indicat pe eticheta (sacului);

1.9sexies trimiteri greşit expediate: trimiteri primite de un birou de schimb, dar care erau destinate unui birou de schimb din alt stat membru.

Articolul 2

Desemnarea entităţii sau a entităţilor responsabile pentru îndeplinirea obligaţiilor care decurg din adeziunea la Convenţie

1 ţările membre vor notifica Biroului Internaţional, în următoarele şase luni de la încheierea Congresului, numele şi adresa organismului guvernamental însărcinat să supervizeze activitatea poştală. De asemenea, în termen de şase luni de la încheierea Congresului, ţările membre vor comunica Biroului Internaţional numele şi adresa operatorului sau operatorilor oficial desemnaţi să asigure exploatarea serviciilor poştale şi să îndeplinească pe teritoriul lor obligaţiile rezultate din Actele Uniunii. Între două Congrese, orice modificare referitoare la organismele guvernamentale şi la operatorii desemnaţi oficial trebuie notificată Biroului International cât mai repede posibil.

Articolul 3

Serviciul poştal universal

1 Pentru a întări conceptul de unicitate a teritoriului poştal al Uniunii, statele membre veghează ca toţi utilizatorii/clienţii să se bucure de dreptul la un serviciu poştal universal care corespunde unei oferte de servicii poştale de bază de calitate, furnizate în mod permanent în orice punct de pe teritoriul lor, la tarife accesibile.
2 În acest scop, statele membre stabilesc, în cadrul legislaţiei lor poştale naţionale sau prin alte mijloace obişnuite, dimensiunea serviciilor poştale corespunzătoare, precum şi condiţiile de calitate şi tarife accesibile ţinând seama în acelaşi timp de nevoile populaţiei şi de condiţiile naţionale aplicabile.
3 Statele membre veghează ca oferta de servicii poştale şi normele de calitate să fie respectate de operatorii însărcinaţi să asigure serviciul poştal universal.
4 Statele membre veghează ca furnizarea serviciul poştal universal să fie asigurată într- o manieră viabilă, garantându-se astfel continuitatea acestuia.

Articolul 4 Libertatea de tranzit

1 Principiul libertăţii de tranzit este enunţat în primul articol al Constituţiei. El antrenează obligaţia, pentru fiecare stat membru, de a se asigura că operatorii săi desemnaţi îndrumă mereu pe căile cele mai rapide şi prin mijloacele cele mai sigure utilizate pentru propriile lor trimiteri, depeşele închise şi trimiterile poştei de scrisori în tranzit deschis care le sunt predate de un alt operator desemnat. Acest principiu se aplică de asemenea trimiterilor sau depeşelor greşit îndrumate sau greşit expediate.
2 Statele membre care nu participă la schimbul de scrisori conţinând substanţe biologice perisabile sau substanţe radioactive au posibilitatea să nu admită aceste trimiteri în tranzit deschis pe teritoriul lor. Acelaşi lucru este valabil şi pentru trimiterile poştei de scrisori, altele decât scrisorile, cărţile poştale şi cecogramele, precum şi imprimatelor, periodicelor, revistelor, pachetelor mici şi sacilor M ale căror conţinut nu satisface dispoziţiile legale care reglementează condiţiile publicării sau circulaţiei lor în ţara tranzitată.
3 Libertatea de tranzit a coletelor poştale de îndrumat pe căi terestre şi maritime este limitată la teritoriul ţărilor care participă la acest serviciu.
4 Libertatea de tranzit a coletelor-avion este garantată pe întreg teritoriul Uniunii. Cu toate acestea, statele membre care nu participă la serviciul de colete poştale nu pot fi obligate să asigure îndrumarea, pe cale de suprafaţă, a coletelor-avion.
5 Dacă un stat-membru nu respectă dispoziţiile referitoare la libertatea de tranzit, celelalte state membre au dreptul să suprime serviciul poştal cu acest stat-membru.

Articolul 5

Apartenenţa trimiterilor poştale. Retragerea. Modificarea sau corectarea adresei. Reexpedierea. Returarea către expeditor a trimiterilor nedistribuibile

1 Orice trimitere poştală îi aparţine expeditorului atâta timp cât nu a fost distribuită celui în drept, cu excepţia cazului în care trimiterea a fost reţinută prin aplicarea legislaţiei ţării de origine sau destinaţie şi, în cazul aplicării articolelor 15.2.1.1 sau 15.3, în conformitate cu legislaţia ţării de tranzit.
2 Expeditorul unei trimiteri poştale poate să o retragă de la poştă, sau poate să modifice sau să corecteze adresa. Taxele şi alte condiţii sunt prevăzute în Regulamente.
3 Statele membre se vor asigura că operatorii desemnaţi redirecţionează trimiterile poştale, în cazul în care adresa destinatarului s-a schimbat şi îi returează expeditorului trimiterile nedistribuibile. Taxele şi alte condiţii sunt prevăzute în Regulamente.

Articolul 6 Taxe

1 Taxele referitoare la diferitele servicii poştale internaţionale şi servicii speciale sunt fixate de statele membre sau operatorii lor desemnaţi, în funcţie de legislaţia naţională şi în conformitate cu principiile enunţate în Convenţie şi în Regulamente. Ele trebuie în principiu să fie corelate cu costurile aferente furnizării acestor servicii.
2 Statul membru de origine sau operatorul său desemnat fixează, în funcţie de legislaţia naţională, taxele de francare pentru transportul trimiterilor poştei de scrisori şi coletelor poştale. Taxele de francare cuprind distribuirea trimiterilor la domiciliul destinatarilor, dacă acest serviciu de distribuire este organizat în ţara de destinaţie pentru trimiterile respective.
3 Taxele aplicate, inclusiv cele menţionate cu titlu indicativ în Acte, trebuie să fie cel puţin egale cu cele aplicate trimiterilor din regim intern care prezintă aceleaşi caracteristici (categorie, cantitate, timpi de îndrumare, etc.).
4 Statele membre sau operatorii lor desemnaţi, în funcţie de legislaţia naţională, sunt autorizaţi să depăşească toate taxele indicative care figurează în Acte.
5 Peste limita minimă a taxelor fixate în paragraful 3, statele membre sau operatorii lor desemnaţi au posibilitatea de a acorda taxe reduse în baza legislaţiei lor naţionale pentru trimiterile din categoria poştei de scrisori şi pentru coletele prezentate pe teritoriul statului membru. Ei au mai ales posibilitatea de a acorda tarife preferenţiale clienţilor care au un trafic poştal important.
6 Este interzis să se perceapă de la clienţi taxe poştale de indiferent ce natură, altele decât cele prevăzute în Acte.
7 Cu excepţia cazurilor în care se prevede altfel în Acte, fiecare operator desemnat păstrează taxele pe care el le-a perceput.

Articolul 7

Scutirea de taxe poştale

1 Principiu
1. 1.1 Cazurile de scutire de taxe poştale, ca scutire de la plata francării, sunt în mod expres prevăzute de Convenţie. Cu toate astea, Regulamentele pot fixa dispoziţii care să prevadă atât
  
  scutirea de la plata francării, cât şi scutirea de la plata taxelor de tranzit, a taxelor terminale şi a cotelor-părţi de sosire pentru trimiterile poştei de scrisori şi coletelor poştale referitoare la serviciul poştal trimise de statele membre, operatorii desemnaţi şi Uniunile Restrânse. În plus, trimiterile poştei de scrisori şi colete poştale expediate de Biroul Internaţional al UPU către Uniunile Restrânse, statele membre şi operatorii desemnaţi sunt considerate ca trimiteri referitoare la serviciul poştal şi sunt scutite de toate taxele poştale. Totuşi, statul membru de origine sau operatorul său desemnat are posibilitatea de a percepe suprataxe aeriene pentru aceste ultime trimiteri.
2 Prizonieri de război şi internaţi civil
1. 2.1 Sunt scutite de toate taxele poştale, cu excepţia suprataxelor aeriene, trimiterile poştei de scrisori, coletele poştale şi trimiterile serviciilor financiare poştale adresate prizonierilor de război sau expediate de aceştia, fie direct, fie prin intermediul birourilor menţionate în Regulamentele Convenţiei şi Aranjamentului privind serviciile de plată ale poştei. Beligeranţii reţinuţi şi internaţi într-o ţară neutră sunt asimilaţi prizonierilor de război propriu-zişi în ceea ce priveşte aplicarea dispoziţiilor precedente.
2. 2.2 Dispoziţiile prevăzute la punctul 2.1 se aplică şi trimiterilor poştei de scrisori, coletelor poştale şi trimiterilor serviciilor financiare poştale provenind din alte ţări, adresate de sau trimise persoanelor civile internate conform definiţiei Convenţiei de la Geneva din 12 august 1949 referitoare la protecţia persoanelor civile în timp de război, fie direct fie prin intermediul birourilor menţionate în Regulamentele Convenţiei şi Aranjamentului privind serviciile de plată ale poştei.
3. 2.3 Birourile menţionate în Regulamentele Convenţiei şi Aranjamentului privind serviciile de plată ale poştei beneficiază şi de scutire de taxe poştale pentru trimiterile poştei de scrisori, coletelor poştale şi trimiterilor serviciilor financiare poştale pentru persoanele la care se face referire la punctele 2.1 şi 2.2, pe care acestea le expediază sau primesc, fie direct fie cu titlu de intermediari.
4. 2.4 Coletele sunt admise cu scutire de taxe poştale până la greutatea de 5 kilograme. Limita de greutate este extinsă la 10 kilograme pentru trimiterile al căror conţinut este indivizibil şi pentru cele care sunt adresate unui lagăr sau oamenilor săi de încredere pentru a fi distribuite prizonierilor.
5. 2.5 În cadrul reglării conturilor între operatorii desemnaţi, coletele de serviciu şi coletele pentru prizonierii de război şi internaţii civil nu determină alocarea unei cote-părţi, excepţie făcând taxele de transport aplicabile coletelor-avion.
3 Cecograme
1. 3.1 Cecogramele sunt scutite de toate taxele poştale, cu excepţia suprataxelor aeriene.

Articolul 8 Timbre poştale

1 Termenul „timbru poştal” este protejat în virtutea prezentei Convenţii şi este rezervat exclusiv pentru timbre care îndeplinesc condiţiile acestui articol şi ale Regulamentelor.
2 Timbrul poştal:
1. 2.1 este emis şi pus în circulaţie exclusiv sub autoritatea statului membru, în conformitate cu Actele Uniunii;
2. 2.2 este un atribut al suveranităţii şi constituie:
  1. 2.2.1. o dovadă a plăţii francării corespunzătoare valorii sale intrinsece, atunci când este aplicat pe o trimitere poştală conform Actelor Uniunii;
3. 2.3 trebuie pus în circulaţie în statul membru sau pe teritoriul emitent, pentru a fi utilizat în scopul francării poştale sau în scop filatelic, conform legislaţiei naţionale;
  
  2.3bis Timbrele poştale trebuie să fie accesibile tuturor locuitorilor statului membru sau ai teritoriului emitent.
3 Timbrul poştal cuprinde:
1. 3.1 numele statului membru sau al teritoriului emitent, în caractere latine1;
2. 3.2 valoarea nominală exprimată:
4 Stemele de stat, semnele oficiale de control şi emblemele organizaţiilor interguvernamentale care figurează pe timbrele poştale sunt protejate, în sensul Convenţiei de la Paris pentru protecţia proprietăţii industriale.
5 Subiectele şi motivele timbrelor poştale trebuie:
1. 5.1 să fie în spiritul preambulului Constituţiei UPU şi deciziilor luate de organele Uniunii;
2. 5.2 să fie strâns legate de identitatea culturală a statului membru sau a teritoriului membru sau să contribuie la promovarea culturii sau la menţinerea păcii;
3. 5.3 să aibă, în cazul comemorării personalităţilor sau evenimentelor străine statului membru sau teritoriului, o legătură strânsă cu statul sau teritoriul respectiv;
4. 5.4 să fie lipsite de caracter politic sau ofensator pentru o personalitate sau o ţară;
5. 5.5 să aibă o semnificaţie deosebită pentru statul membru sau pentru teritoriu.
  
  1O derogare îi este acordată Marii Britanii, în calitate de stat-inventator al timbrului poştal.
6 Ca subiect al dreptului de proprietate intelectuală timbrul poştal poate conţine:
1. 6.1 indicaţia dreptului statului membru sau al teritoriului emitent de a utiliza drepturile de proprietate corespunzătoare, precum:
2. 6.2 numele artistului;
3. 6.3 numele tipografului.
7 Mărcile de francare poştală, amprentele maşinilor de francare şi amprentele preselor de imprimerie sau ale altor procedee de tipărire sau de timbrare conforme cu Actele Uniunii nu pot fi utilizate decât cu autorizaţia statului membru sau a teritoriului.

Articolul 9 Securitate poştală

1 Statele membre şi operatorii lor desemnaţi vor adopta şi implementa o strategie de acţiune în domeniul securităţii, la toate nivelele exploatării poştale, pentru a păstra şi a creşte încrederea publicului în serviciile poştale, şi în interesul tuturor agenţilor implicaţi. O astfel de strategie va trebui să implice schimbul de informaţii referitoare la menţinerea siguranţei şi securităţii depeşelor în transport şi tranzit între statele membre şi operatorii lor desemnaţi.

Articolul 10 Dezvoltare durabilă

Statele membre şi/sau operatorii săi desemnaţi trebuie să adopte şi să pună în practică o strategie de dezvoltare durabilă dinamică axată îndeosebi pe acţiuni de protecţie a mediului înconjurător, acţiuni sociale şi economice la toate nivelele exploatării poştale şi să promoveze sensibilizarea faţă de problemele de dezvoltare durabilă în cadrul serviciilor poştale.

Articolul 11 Infracţiuni

1 Trimiteri poştale
1. 1.1 Statele membre se angajează să ia toate măsurile necesare pentru a preveni actele de mai jos şi pentru a urmări şi pedepsi pe autorii acestora:
  1. 1.1.1 introducerea în trimiterile poştale a stupefiantelor, substanţelor psihotrope sau materialelor explozibile, inflamabile sau a altor substanţe periculoase, neautorizate în mod expres de Convenţie;
  2. 1.1.2 introducerea în trimiterile poştale a obiectelor cu caracter pedofil sau pornografic reprezentând copii.
2 Francarea în general şi modalităţile de francare în particular
1. 2.1 Statele membre se angajează să ia toate măsurile necesare pentru a preveni, reprima şi pedepsi infracţiunile referitoare la modurile de francare prevăzute în prezenta Convenţie, respectiv:
  1. 2.1.1 timbrele poştale, în circulaţie sau retrase din circulaţie;
  2. 2.1.2 mărcile de francare;
  3. 2.1.3 amprentele maşinilor de francare sau preselor de tipografie;
  4. 2.1.4 cupoanele-răspuns internaţionale.
2. 2.2 În scopurile prezentei Convenţii, prin infracţiune referitoare la mijloacele de francare se înţelege unul dintre actele de mai jos, comis cu intenţia de a obţine un câştig ilegal pentru autorul actului sau pentru o terţă persoană. Se vor pedepsi următoarele acte:
  1. 2.2.1 falsificarea, imitarea sau contrafacerea mijloacelor de francare, sau orice act ilicit sau care constituie un delict, legat de fabricarea neautorizată a acestora;
  2. 2.2.2 utilizarea, punerea în circulaţie, comercializarea, distribuirea, difuzarea, transportul, prezentarea sau expunerea, inclusiv în scopuri publicitare, de mijloace de francare falsificate, imitate sau contrafăcute;
  3. 2.2.3 utilizarea sau punerea în circulaţie în scopuri poştale de mijloace de francare deja utilizate;
  4. 2.2.4 tentativele de comitere a uneia dintre infracţiunile sus-menţionate.
3 Reciprocitate
1. 3.1 În ceea ce priveşte sancţiunile, nu se va face nici o distincţie între actele prevăzute la paragraful 2, fie că este vorba despre mijloace de francare naţionale sau străine; aceasta dispoziţie nu poate fi supusă niciunei condiţii de reciprocitate legală sau convenţională.

Partea a II-a

Reguli aplicabile poştei de scrisori şi coletelor poştale Capitolul 1

Oferta de servicii

Articolul 12 Servicii de bază

1 Statele-membre trebuie să se asigure că operatorii lor desemnaţi acceptă, prelucrează, transportă şi distribuie trimiterile poştei de scrisori.
2 Trimiterile poştei de scrisori cuprind:
1. 2.1 trimiteri prioritare şi non-prioritare, până la 2 kilograme;
2. 2.2 scrisori, cărţi poştale, imprimate şi pachete mici, până la 2 kilograme;
3. 2.3 cecograme, pana la 7 kilograme;
4. 2.4 saci speciali conţinând ziare, periodice, cărţi şi documente similar tipărite, pe adresa aceluiaşi destinatar şi aceleiaşi destinaţii, denumiţi „saci M”, până la 30 kilograme.
3 Trimiterile poştei de scrisori sunt clasificate în funcţie de rapiditatea prelucrării lor sau în funcţie de conţinutul lor, conform Regulamentului poştei de scrisori.
4 Limite de greutate superioare celor indicate în paragraful 2 se aplică facultativ anumitor categorii de trimiteri ale poştei de scrisori, în condiţiile specificate de Regulamentul poştei de scrisori.
5 Sub rezerva dispoziţiilor prevăzute în paragraful 8, statele membre trebuie de asemenea să se asigure că operatorii lor desemnaţi acceptă, prelucrează, transportă şi distribuie colete poştale până la 20 de kilograme, fie conform dispoziţiilor Convenţiei, fie, în cazul coletelor pe care le expediază şi după un acord bilateral, utilizând orice alt mijloc mai avantajos pentru clienţii lor.
6 Limite de greutate de peste 20 de kilograme se aplică facultativ anumitor categorii de colete poştale, în condiţiile specificate de Regulamentul privind coletele poştale.
7 Orice stat membru al cărui operator desemnat nu oferă serviciul de transport de colete are libertatea de a impune implementarea clauzelor Convenţiei referitoare la agenţiile de transport. El poate, în acelaşi timp, limita acest serviciu la coletele care provin sau sunt destinate localităţilor deservite de aceste agenţii.
8 Prin derogare de la dispoziţiile prevăzute la alineatul 5, ţările care, înainte de 1 ianuarie 2001, nu erau parte a Acordului privind coletele poştale nu sunt obligate să asigure serviciul de colete poştale.

Articolul 13

Servicii suplimentare

1 Statele membre vor asigura prestarea următoarelor servicii suplimentare obligatorii:
1. 1.1 serviciu de recomandate pentru trimiterile-avion şi trimiterile prioritare expediate ale poştei de scrisori;
2. 1.2 serviciu de recomandate pentru trimiterile expediate ale poştei de scrisori non- prioritare şi de suprafaţă către destinaţii pentru care nu este prevăzut nici un serviciu prioritar sau de curier-avion.
3. 1.3 serviciu de recomandate pentru toate trimiterile poştei de scrisori care sosesc.
2 Furnizarea unui serviciu de recomandate pentru trimiterile non-prioritare şi de suprafaţă ale poştei de scrisori, care sunt de expediat pentru destinaţii pentru care este asigurat un serviciu prioritar sau de curier-avion, este facultativă.
3 Statele membre sau operatorii lor desemnaţi pot asigura următoarele servicii suplimentare facultative în relaţiile dintre operatorii desemnaţi care au convenit să asigure aceste servicii:
1. 3.1 serviciul de trimiteri cu valoare declarată pentru trimiterile poştei de scrisori şi colete;
2. 3.2 serviciul de trimiteri cu predare atestată pentru trimiterile poştei de scrisori;
3. 3.3 serviciul de trimiteri contra ramburs pentru trimiterile poştei de scrisori şi colete;
4. 3.4 serviciul de trimiteri expres pentru trimiterile poştei de scrisori şi colete;
5. 3.5 serviciul de predare în mână proprie pentru trimiterile poştei de scrisori recomandate, cu predare atestată sau cu valoare declarată;
6. 3.6 serviciul de trimiteri scutite de taxe şi de obligaţii pentru trimiterile poştei de scrisori şi colete;
7. 3.7 serviciul de colete fragile şi colete voluminoase;
8. 3.8 serviciul de grupaj „Consignment” pentru trimiterile grupate de la un singur expeditor, destinate străinătăţii.
4 Următoarele trei servicii suplimentare au şi aspecte obligatorii şi facultative:
1. 4.1 serviciul de corespondenţă comercială-răspuns internaţională (CCRI), care este în esenţă facultativ; dar toate statele membre sau operatorii lor desemnaţi sunt obligaţi să asigure serviciul de retur pentru trimiterile CCRI;
2. 4.2 serviciul de cupoane-răspuns internaţionale; aceste cupoane pot fi schimbate în orice stat membru, dar vânzarea lor este facultativă;
3. 4.3 confirmarea de primire pentru trimiterile poştei de scrisori recomandate sau cu livrare atestată, pentru colete şi trimiterile cu valoare declarată; toate statele membre sau operatorii lor desemnaţi acceptă confirmările de primire pentru trimiterile care sosesc; cu toate acestea, prestarea unui serviciu de confirmare de primire pentru trimiterile care pleacă este facultativă.
5 Aceste servicii şi taxele corespunzătoare sunt descrise în Regulamente.
6 Dacă elementele de serviciu indicate mai jos fac obiectul unor taxe speciale în regim intern, operatorii desemnaţi sunt autorizaţi să perceapă aceleaşi taxe pentru trimiterile internaţionale, în condiţiile descrise în Regulamente:
1. 6.1 distribuirea pachetelor mici cântărind peste 500 de grame;
2. 6.2 depunerea de trimiteri ale poştei de scrisori după ultima limită de oră;
3. 6.3 depunerea în afara orelor normale de deschidere a ghişeelor;
4. 6.4 colectarea la domiciliul expeditorului;
5. 6.5 retragerea unei trimiteri a poştei de scrisori în afara orelor normale de deschidere a ghişeelor;
6. 6.6 post restant;
7. 6.7 magazinajul trimiterilor poştei de scrisori cântărind mai mult de 500 de grame şi al coletelor poştale;
8. 6.8 livrarea coletelor ca răspuns la avizul de sosire;
9. 6.9 asigurarea contra riscurilor de forţă majoră.

Articolul 14

Curier electronic, EMS, logistică integrată şi noi servicii

1 Statele-membre sau operatorii desemnaţi pot conveni de comun acord să participe la următoarele servicii, care sunt descrise în Regulamente:
1. 1.1 curierul electronic, care este un serviciu ce implică transmiterea electronică a mesajelor; operatorii desemnaţi pot îmbunătăţi curierul electronic oferind curier electronic recomandat ce completează primul serviciu cu dovada expedierii şi dovada predării şi un canal sigur de comunicare între utilizatorii autentificaţi.
2. 1.2 EMS, care este un serviciu poştal expres destinat documentelor şi mărfurilor, şi care constituie, pe cât este posibil, cel mai rapid dintre serviciile poştale prin mijloace fizice; acest serviciu poate fi furnizat pe baza Acordului Standard EMS multilateral sau pe bază de acorduri bilaterale;
3. 1.3 serviciul de logistică integrată, care răspunde pe deplin nevoilor clienţilor în materie de logistică şi cuprinde etapele care preced şi urmează transmiterii fizice de mărfuri şi documente;
4. 1.4 marca poştală de certificare electronică, care atestă în mod probatoriu realitatea unui fapt electronic, într-o formă dată, la un moment dat, şi care implică una sau mai multe părţi.
2 Statelevmembre sau operatorii lor desemnaţi pot, de comun acord, să creeze un serviciu nou, care nu este prevăzut în mod expres în Actele Uniunii. Taxele referitoare la noul serviciu sunt stabilite de fiecare operator desemnat interesat, ţinând seama de cheltuielile de exploatare ale serviciului.

Articolul 15

Trimiteri neadmise. Interdicţii.

1 Dispoziţii generale
1. 1.1 Trimiterile care nu îndeplinesc condiţiile cerute prin Convenţie şi Regulamente nu sunt admise. De asemenea, nu sunt admise trimiterile expediate în vederea unui act fraudulos sau cu intenţia de neplată integrală a sumelor datorate.
2. 1.2 Excepţiile de la interdicţiile enunţate de prezentul articol sunt prevăzute în Regulamente.
3. 1.3 Toate statele membre sau operatorii lor desemnaţi au posibilitatea extinderii interdicţiilor enunţate în prezentul articol, care pot fi aplicate imediat după includerea lor în compendiul corespunzător.
2 Interdicţii care vizează toate categoriile de trimiteri
1. 2.1 Introducerea obiectelor menţionate mai jos este interzisă în toate categoriile de trimiteri:
  1. 2.1.1 stupefiante şi substanţe psihotrope aşa cum sunt definite de Organizaţia Internaţională de Control al Stupefiantelor (OICS), sau alte droguri ilicite interzise în ţara de destinaţie
  2. 2.1.2 obiecte obscene sau imorale;
3 Materiale explozibile, inflamabile sau radioactive şi mărfuri periculoase
1. 3.1 Introducerea materialelor explozibile, inflamabile sau radioactive şi a mărfurilor periculoase cât şi a materialelor radioactive este interzisă în toate categoriile de trimiteri.
4 Animale vii
1. 4.1 Introducerea de animale vii este interzisă în toate categoriile de trimiteri.
2. 4.2 În mod excepţional, animalele de mai jos sunt admise în trimiterile poştei de scrisori altele decât trimiterile cu valoare declarată:
  1. 4.2.1 albinele, lipitorile şi viermii de mătase;
  2. 4.2.2 paraziţii şi distrugătorii de insecte nocive destinaţi controlului acestor insecte şi schimbului între instituţiile oficial recunoscute;
  3. 4.2.3 muştele din familia Drosophilidae utilizate pentru cercetarea biomedicală şi schimbate între instituţii recunoscute oficial;
3. 4.3 În mod excepţional, următoarele animale vor fi admise în colete:
  1. 4.3.1 animalele vii al căror transport prin poştă este autorizat prin regulamentele poştale ale ţărilor interesate.
5 Introducerea corespondenţei în colete
1. 5.1 Introducerea obiectelor menţionate mai jos, în coletele poştale, este interzisă:
  
  5.1.2 corespondenţa, cu excepţia documentelor arhivate, schimbată între alte persoane decât expeditorul şi destinatarul sau persoanele ce locuiesc cu aceştia;
6 Monede, bancnote şi alte obiecte de valoare
1. 6.1 Este interzisă introducerea de monede, bancnote, valute sau orice fel de valori la purtător, cecuri de călătorie, platină, aur sau argint, prelucrate sau nu, pietre preţioase, bijuterii şi alte obiecte preţioase:
  1. 6.1.1 în trimiterile poştei de scrisori fără valoare declarată;
    1. 6.1.1.1 totuşi, dacă legislaţia naţională a ţării de origine şi de destinaţie permite, aceste obiecte pot fi expediate într-un plic închis ca trimiteri recomandate sau cu valoare declarată;
  2. 6.1.2 în coletele fără valoare declarată, cu excepţia cazului în care legislaţia naţională a ţărilor de origine şi destinaţie o permite;
  3. 6.1.3 în coletele fără valoare declarată schimbate între două ţări care admit declaraţia de valoare;
    1. 6.1.3.1 în plus, fiecare stat membru sau operator desemnat are posibilitatea să interzică introducerea de aur în lingouri în coletele cu sau fără valoare declarată, care provin din sau au ca destinaţie teritoriul său sau transmise în tranzit prin teritoriul său; el poate limita valoarea reală a acestor trimiteri.
7 Imprimate şi cecograme
1. 7.1 Imprimatele şi cecogramele:
  1. 7.1.1 nu pot purta nici o adnotaţie, nici să conţină vreun element de corespondenţă;
  2. 7.1.2 nu pot conţine nici un timbru poştal, nici o formulă de francare, obliterate sau nu, nici o hârtie reprezentând o valoare monetară, exceptând cazul în care trimiterea include o carte poştală, un plic sau o bandă prefrancată pentru returul său şi pe care este imprimată adresa expeditorului trimiterii sau a agentului său în ţara de depunere sau de destinaţie a trimiterii originale.
8 Prelucrarea trimiterilor admise din greşeală
1. 8.1 Prelucrarea trimiterilor admise din greşeală este prevăzută în Regulamente. Cu toate acestea, trimiterile care conţin obiectele menţionate la 2.1.1, 2.1.2, 3.1 şi 3.1bis nu vor fi, în nici un caz, îndrumate la destinaţie, nici distribuite destinatarilor, nici returate la origine. Dacă obiectele menţionate la 2.1.1, 3.1 şi 3.1bis sunt descoperite între trimiterile în tranzit, acestea din urmă vor fi prelucrate în concordanţă cu legislaţia naţională a ţării de tranzit.

Articolul 16

Materiale radioactive şi substanţe infecţioase admisibile

1 Materialele radioactive sunt admise în trimiterile poştei de scrisori şi în coletele poştale în cadrul relaţiilor dintre statele membre care s-au declarat de acord să admită aceste trimiteri fie în relaţiile lor reciproce, fie într-un singur sens, în următoarele condiţii:
1. 1.1 materialele radioactive sunt condiţionate şi ambalate în conformitate cu dispoziţiile respective din Regulamente;
2. 1.2 când sunt expediate în trimiterile poştei de scrisori, ele sunt supuse tarifului trimiterilor prioritare sau tarifului de scrisori şi de recomandare;
3. 1.3 materialele radioactiove conţinute în trimiterile poştei de scrisori sau în coletele poştale trebuie sa fie îndrumate pe calea cea mai rapidă, în mod normal pe cale aeriană, sub rezerva achitării suprataxelor aeriene corespunzătoare.
4. 1.4 materialele radioactive nu pot fi depuse decât de expeditori corespunzator autorizaţi.
2 Substanţele infecţioase, cu excepţia celor din categoria A substanţe infecţioase pentru om (ONU 2814) şi pentru animale (ONU 2900), sunt admise în trimiterile poştei de scrisori şi coletele poştale, cu următoarele condiţii:

2.2 Substanţele infecţioase din categoria B (ONU 3373) pot fi schimbate pe cale poştală numai între expeditori recunoscuţi în mod oficial, stabiliţi de autorităţile lor competente. Aceste mărfuri periculoase pot fi admise în corespondenţă, sub rezerva dispoziţiilor prevăzute în legislaţia naţională şi internaţională în vigoare şi în ediţia actuală a Recomandărilor Naţiunilor Unite referitoare la Transportul Mărfurilor Periculoase, aşa cum a fost promulgată de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale (OACI)
2.3 bis Eşantioanele scutite prelevate de la bolnavi (oameni sau animale) trebuie mânuite, ambalate şi etichetate conform dispoziţiilor prevăzute în Regulamentul Poştei de Scrisori. Aceste trimiteri su t supuse tarifului trimiterilor prioritare sau tarifului scrisorilor recomandate. Este permisă perceperea unei suprataxe pentru mânuirea acestor trimiteri.
2.4 Admiterea substanţelor infecţioase şi a eşantioanelor scutite prelevate de la bolnavi (oameni sau animale) este limitată la relaţiile între statele membre care s-au declarat de acord pentru acceptarea acestor trimiteri fie în cadrul relaţiilor lor reciproce, fie într-un singur sens.

2.4 bis Substanţele infecţioase şi eşantioanele scutite prelevate de la bolnavi (oameni sau animale) admisibile sunt îndrumate pe calea cea mai rapidă, în mod normal pe cale aeriană, sub rezerva achitării suprataxelor aeriene corespunzătoare, beneficiind de prioritate la livrare.

Articolul 17 Reclamaţii

1 Fiecare operator desemnat este obligat să accepte reclamaţiile referitoare la coletele şi trimiterile recomandate, cu valoare declarată şi cu predare atestată, depusă în serviciul său propriu sau în cel al orcărui alt operator desemnat, cu condiţia ca aceste reclamaţii să fie depuse într-un interval de şase luni începând cu a doua zi după data de depunere a trimiterii. Reclamaţiile sunt transmise pe cale prioritară, prin EMS sau prin mijloace electronice. Perioada de şase luni priveşte relaţiile dintre reclamanţi şi operatorii desemnaţi şi nu include transmisia reclamaţiilor între operatorii desemnaţi.

2 Reclamaţiile sunt admise în condiţiile prevăzute de Regulamente.

3 Prelucrarea reclamaţiilor este gratuită. Cu toate acestea, cheltuielile suplimentare ocazionate de o cerere de transmisie prin serviciul EMS sunt în principiu în sarcina solicitantului.

Articolul 18

Control vamal. Taxe vamale şi alte obligaţii

1 Operatorul desemnat al ţării de origine şi cel al ţării de destinaţie sunt autorizaţi să supună trimiterile controlului vamal, conform legislaţiei din aceste ţări.

1 Trimiterile supuse controlului vamal pot fi supuse, cu titlu poştal, unei taxe de prezentare la vamă a cărei valoare indicativă este fixată prin Regulamente. Această taxă nu este percepută decât cu titlul de prezentare la vamă şi de vămuire a trimiterilor care au fost supuse taxelor vamale sau oricăror alte obligaţii de aceeaşi natură.

2 Operatorii desemnaţi care au obţinut autorizaţia de a efectua vămuirea în numele clienţilor lor sunt autorizati să perceapă de la aceştia o taxă bazată pe costurile reale ale operaţiei.

4 Operatorii desemnaţi sunt autorizaţi să perceapă de la expeditorii sau destinatarii trimiterilor, după caz, taxele vamale şi orice alte eventuale obligaţii.

Articolul 19

Schimbul de depeşe închise cu unităţile militare

1 Depeşele închise ale poştei de scrisori pot fi schimbate prin intermediari ai serviciilor teritoriale, maritime sau aeriene ale altor ţări:
1. 1.1 între oficiile poştale ale unuia dintre statele membre şi comandanţii unităţilor militare puse la dispoziţia Organizaţiei Naţiunilor Unite;
2. 1.2 între comandanţii acestor unităţi militare;
3. 1.3 între oficiile poştale ale unuia dintre statele membre şi comandanţii diviziilor navale, aeriene sau terestre, de nave de război sau de avioane militare ale aceleiaşi ţări staţionate în străinatate;
4. 1.4 între comandanţii de divizii navale, aeriene sau terestre, de nave de război sau de avioane militare ale aceleiaşi ţări.
2 Trimiterile poştei de scrisori cuprinse în depeşele vizate la 1 trebuie să fie exclusiv pe adresa sau provenite de la membrii unitaţilor militare sau ai statelor majore şi echipajelor de vapoare sau avioane de destinaţie sau expeditoare ale depeşelor. Tarifele şi condiţiile de expediere la care sunt supuse sunt determinate, conform propiei reglementări, de operatorul desemnat al statului membru care a pus la dispoziţie unitatea militară sau căreia îi aparţin navele sau avioanele.
3 În lipsa unui acord special în acest sens, operatorul desemnat al statului membru care a pus la dispoziţie unitatea militară sau căreia îi aparţin vapoarele de război sau avioanele militare este datoare, faţă de operatorii desemnaţi implicaţi, pentru taxele de tranzit al depeşelor, taxele terminale şi taxele de transport aerian.

Articolul 20

Norme şi obiective în materie de calitatea serviciului

1 Statele membre sau operatorii lor desemnaţi trebuie să stabilească şi să publice normele şi obiectivele lor în materie de distribuire a trimiterilor poştei de scrisori şi coletelor sosite.
2 Aceste norme şi obiective, care includ timpul normal cerut pentru vămuire, nu trebuie să fie mai puţin favorabile decât cele aplicate trimiterilor comparabile din serviciul lor interior.
3 Statele membre sau operatorii lor desemnaţi de origine trebuie de asemenea să stabilească şi să publice normele cap-la-cap pentru trimiterile prioritare şi trimiterile-avion ale poştei de scrisori cât şi pentru coletele şi coletele economice/de suprafaţă.
4 Statele membre sau operatorii lor desemnaţi evaluează aplicarea normelor de calitatea serviciului.

Capitolul 2 Răspundere

Articolul 21

Răspunderea operatorilor desemnaţi. Despăgubiri

1 Generalităţi
1. 1.1 În afara cazurilor prevăzute la articolul 22, operatorii desemnaţi răspund pentru:
  1. 1.1.1 pierderea, spolierea sau avarierea trimiterilor recomandate, a coletelor simple şi a trimiterilor cu valoare declarată;
  2. 1.1.2 pierderea trimiterilor cu predare atestată;
  3. 1.1.3 returnarea trimiterilor recomandate, trimiterilor cu valoare declarată şi coletelor obişnuite al cărui motiv de nedistribuire nu a fost dat;
2. 1.2 Operatorii desemnaţi nu vor fi răspunzători pentru alte trimiteri decât cele menţionate în 1.1.1 şi 1.1.2.
3. 1.3 În toate cazurile neprevăzute prin prezenta Convenţie, operatorii desemnaţi nu vor fi consideraţi răspunzători.
4. 1.4 Atunci când pierderea sau avarierea totală a unei trimiteri recomandate, a unui colet simplu sau a unei trimiteri cu valoare declarată rezultă dintr-un caz de forţă majoră care nu dă drept la despăgubiri, expeditorul are dreptul la restituirea taxelor achitate pentru depunerea trimiterii, cu excepţia taxei de asigurare.
5. 1.5 Sumele de despăgubire de plătit nu pot fi mai mari decât sumele menţionate în Regulamentul poştei de scrisori şi Regulamentul privind coletele poştale.
6. 1.6 În caz de răspundere, pierderile indirecte sau beneficiile nerealizate nu sunt luate în considerare în suma despăgubirii de plătit.
7. 1.7 Toate dispoziţiile legate de răspunderea operatorilor desemnaţi sunt stricte, obligatorii şi complete. Operatorii desemnaţi nu vor fi consideraţi răspunzători în nici un caz – nici în caz de eroare gravă – în afara limitelor stabilite în Convenţie şi Regulamente.
2 Trimiteri recomandate
1. 2.1 În caz de pierdere, spoliere totală sau avariere totală a unei trimiteri recomandate, expeditorul are dreptul la o despăgubire stabilită prin Regulamentul poştei de scrisori. Dacă expeditorul reclamă o sumă inferioară celei fixate prin Regulamentul poştei de scrisori, operatorii desemnaţi au posibilitatea de a plăti această sumă mai mică şi de a fi rambursaţi pe această bază de ceilalţi operatori desemnaţi implicaţi eventual.
2. 2.2 În caz de spoliere sau avariere parţială a unei trimiteri recomandate, expeditorul are dreptul la o despăgubire care corespunde, în principiu, valorii reale a spolierii sau avarierii.
3 Trimiteri cu predare atestată
1. 3.1 În caz de pierdere, spoliere totală sau avariere totală a unei trimiteri cu predare atestată, expeditorul are dreptul la restituirea taxelor achitate doar pentru depunerea trimiterii.
4 Colete simple
1. 4.1 În caz de pierdere, de spoliere totală sau de avarie totală a unui colet simplu, expeditorul are dreptul la o despăgubire fixată prin Regulamentul privind coletele postale. Dacă expeditorul reclamă o sumă inferioară celei fixate prin Regulamentul privind coletele postale, operatorii desemnaţi au posibilitatea de a plăti această sumă mai mică şi de a fi rambursaţi pe această bază de ceilalţi operatori desemnaţi implicaţi eventual.
2. 4.2 În caz de spoliere sau avariere parţială a unui colet simplu, expeditorul are dreptul la o despăgubire care corespunde, în principiu, valorii reale a spolierii sau avariei.
3. 4.3 Operatorii desemnaţi pot conveni să aplice în relaţiile lor reciproce valoarea pe colet fixată prin Regulamentul privind coletele poştale, fără să ia în considerare greutatea coletului.
5 Trimiteri cu valoare declarată
1. 5.1 În caz de pierdere, spoliere totală sau avarie totală a unei trimiteri cu valoare declarată, expeditorul are dreptul la o despăgubire care corespunde, în principiu, sumei în DST a valorii declarate.
2. 5.2 În caz de spoliere parţială sau avarie parţială a unei trimiteri cu valoare declarată, expeditorul are dreptul la o despăgubire care corespunde, în principiu, valorii reale a spolierii sau avarierii. Ea nu poate totuşi, în nici un caz să depăşească suma în DST a valorii declarate.
  
  5bis. În cazul returării unei trimiteri ale poştei de scrisori recomandată sau cu valoare declarată, fără a se comunica motivul nedistribuirii, exeditorul are dreptul doar la restituirea taxelor achitate pentru depunerea trimiterii.
  
  5ter. În cazul returării unui colet fără a se comunica motivul nedistribuirii, expeditorul are dreptul la restituirea taxelor plătite pentru depunerea coletului în ţara de origine şi a cheltuielilor ocazionate de returarea coletului din ţara de destinaţie.
6 În cazurile vizate de paragrafele 2, 4 şi 5, despăgubirea se calculează în funcţie de preţul curent, convertit în DST, al obiectelor sau mărfurilor de aceeaşi natură, în momentul şi locul în care trimiterea a fost acceptată pentru transport. În absenţa preţului curent, despăgubirea este calculată în funcţie de valoarea normală a obiectelor sau mărfurilor evaluate pe aceeaşi bază.
7 Când o despăgubire este datorată pentru pierderea, spolierea totală sau avarierea totală a unei trimiteri recomandate, a unui colet simplu sau a unei trimiteri cu valoare declarată, expeditorul sau, după caz, destinatarul are dreptul, în plus, la restituirea taxelor şi drepturilor achitate pentru depunerea trimiterii, cu excepţia taxei de recomandare sau de asigurare. Aceeaşi este situaţia pentru trimiterile recomandate, coletele simple sau trimiterile cu valoare declarată refuzate de destinatar din cauza proastei lor stări, dacă acest fapt este imputabil serviciului poştal şi angajează răspunderea acestuia.
8 Fără a aduce atingere dispoziţiilor prevăzute la alineatele 2, 4 şi 5, destinatarul are dreptul la despăgubire după primirea unei trimiteri recomandate, unui colet simplu sau unei trimiteri cu valoare declarată spoliate sau avariate.
9 Operatorul desemnat de origine are posibilitatea de a le plăti expeditorilor din ţara sa despăgubirile prevăzute de legislaţia sa naţională pentru trimiterile recomandate şi coletele fără valoare declarată, cu condiţia ca ele să nu fie inferioare celor prevăzute la paragrafele 2.1 şi 4.1. Se aplică aceleaşi prevederi şi în cazul operatorului desemnat de destinaţie, atunci când despăgubirea îi este plătită destinatarului. Sumele fixate la 2.1 şi 4.1 rămân totuşi aplicabile:
1. 9.1 în caz de recurs contra operatorului desemnat responsabil;
2. 9.2 dacă expeditorul renunţă la drepturile sale în favoarea destinatarului sau invers.
10 Nici o rezervă cu privire la depăşirea termenului pentru reclamaţii şi plata despăgubirilor către operatorii desemnaţi, inclusiv perioadele şi condiţiile fixate în Regulamente, nu este aplicabilă, exceptând cazul unui acord bilateral.

Articolul 22

Non-răspunderea statelor membre şi a operatorilor desemnaţi

1 Operatorii desemnaţi încetează să fie răspunzători pentru trimiterile recomandate, trimiterile cu predare atestată, coletele şi trimiterile cu valoare declarată carora le-au făcut livrarea în condiţiile prevăzute de reglementarea lor pentru trimiterile de aceeaşi natură. Răspunderea este totuşi menţinută:
1. 1.1 atunci când o spoliere sau deteliorare se constată fie înainte de livrare, fie în timpul livrării trimiterii;
2. 1.2 atunci când, dacă reglementările interne o permit, destinatarul, eventual expeditorul dacă este cazul unui retur la origine, formulează rezerve la preluarea unei trimiteri spoliate sau avariate;
3. 1.3 atunci când, dacă reglementările interne o permit, trimiterea recomandată a fost distribuită într-o cutie poştală şi când destinatarul reclamă că nu a primit-o;
4. 1.4 când destinatarul sau, în caz de retur la origine, expeditorul unui colet sau al unei trimiteri cu valoare declarată, în ciuda predării făcute în mod reglementar, declară fără întârziere operatorului desemnat care i-a livrat trimiterea că a constatat o pagubă; el tebuie să aducă dovada că spolierea sau avarierea nu s-a produs după livrarea trimiterii; termenul „fără întârziere” este interpretat conform legislaţiei naţionale.
2 Statele membre şi operatorii desemnaţi nu sunt răspunzători:
1. 2.1 în caz de forţă majoră, sub rezerva articolului 13.6.9;
2. 2.2 când, proba răspunderii lor nefiind administrată într-un alt mod, ei nu pot da seama de trimiteri, ca urmare a distrugerii documentelor de serviciu ca rezultat al unui caz de forţă majoră;
3. 2.3 când paguba a fost cauzată de greşeala sau neglijenţa expeditorului sau provine de la natura conţinutului;
4. 2.4 când este vorba de trimiteri care cad sub incidenţa interdicţiilor prevăzute în articolul 15;
5. 2.5 în caz de reţinere, în virtutea legislaţiei ţării de destinaţie, conform notificării statului membru sau al operatorului desemnat al acestei ţări;
6. 2.6 când este vorba de trimiteri cu valoare declarată care fac obiectul unei declarări frauduloase a unei valori superioare valorii reale a conţinutului;
7. 2.7 când expeditorul nu a formulat nici o reclamaţie în termen de şase luni începând de a doua zi după depunerea trimiterii;
8. 2.8 când este vorba de colete ale prizonierilor de război şi ale internaţilor civili.
9. 2.9 când se bănuieşte că expeditorul a acţionat cu intenţii frauduloase în scopul de a primi o despăgubire.
3 Statele-membre şi operatorii desemnaţi nu îşi asumă nici o răspundere în ceea ce priveşte declaraţiile vamale, sub indiferent ce formă sunt acestea făcute, şi deciziile luate de serviciile vamale cu ocazia verificării trimiterilor supuse controlului vamal.

Articolul 23

Răspunderea expeditorului

1 Expeditorul unei trimiteri este răspunzător pentru vătămări suportate de agenţii poştali şi pentru toate pagubele cauzate oricăror trimiteri şi echipamentului poştal ca urmare a expedierii de obiecte neadmise la transport sau al nerespectării condiţiilor de admitere.
2 În caz de pagube cauzate altor trimiteri poştale, expeditorul este răspunzător în aceleaşi limite ca şi operatorii desemnaţi pentru fiecare trimitere avariată.
3 Expeditorul rămâne răspunzător chiar dacă oficiul de prezentare a acceptat o astfel de trimitere.
4 Cu toate acestea, când condiţiile de acceptare sunt respectate de expeditor, acesta nu este răspunzător în măsura în care a existat o greşeală sau neglijenţă a operatorilor desemnaţi sau a transportatorilor, în prelucarea trimiterilor după acceptarea lor.

Articolul 24

Plata despăgubirilor

1 Sub rezerva dreptului de recurs contra operatorului desemnat răspunzător, obligaţia de a plăti despăgubirea şi de a restitui taxele şi drepturile îi revine, după caz, operatorului desemnat de origine sau operatorului desemnat de destinaţie.
2 Expeditorul are posibilitatea să renunţe la drepturile sale de despăgubire în favoarea destinatarului. Invers, destinatarul are posibilitatea de a renunţa la drepturile sale în favoarea expeditorului. Expeditorul sau destinatarul pot autoriza o terţă persoană să primească despăgubirea dacă legislaţia internă permite acest lucru.

Articolul 25

Recuperarea eventuală a despăgubirii de la expeditor sau de la destinatar
1. 1 Dacă, după plata despăgubirii, o trimitere recomandată, un colet sau o trimitere cu valoare declarată sau o parte a conţinutului anterior considerat ca pierdut a fost regăsit, expeditorul sau, după caz, destinatarul, este avizat că trimiterea este ţinută la dispoziţia sa pe o perioadă de trei luni, contra rambursării valorii despăgubirii plătite. În acelaşi timp el este întrebat cui trebuie să fie predată trimiterea. În caz de refuz sau în lipsa răspunsului în termenul prevăzut, acelaşi demers este efectuat pe lângă destinatar sau expeditor, după caz, acordându-i-se aceeiaşi perioadă de răspuns.
2. 2 Dacă expeditorul şi destinatarul refuză să preia trimiterea, sau nu răspund în limitele de timp fixat în paragraful 1, aceasta devine proprietatea operatorului desemnat sau, dacă este cazul, a operatorilor desemnaţi care au suportat paguba.
3. 3 În caz de descoperire ulterioară a unei trimiteri cu valoare declarată al cărei conţinut este recunoscut ca fiind de valoare inferioară sumei despăgubirii plătite, expeditorul sau destinatarul, după caz, trebuie să ramburseze suma acestei despăgubiri la preluarea trimiterii, fără a afecta consecinţele care decurg din declararea frauduloasă a valorii.
Capitolul 3

Dispoziţii particulare referitoare la poşta de scrisori Articolul 27

Depunerea în străinătate a trimiterilor poştei de scrisori
1. 1 Nici un operator desemnat nu este obligat să îndrume, sau să le distribuie destinatarilor trimiterile poştei de scrisori pe care expeditori rezidenţi pe teritoriul statului membru le depun sau fac să fie depuse într-o ţară străină, cu scopul de a beneficia de condiţiile tarifare mai favorabile care sunt aplicabile acolo.
2. 2 Dispoziţiile prevăzute la paragraful 1 se aplică fără distincţie fie trimiterilor poştei de scrisori pregătite în ţara de rezidenţă a expeditorului şi transportate apoi peste frontieră, fie trimiterilor poştei de scrisori confecţionate într-o ţară străină.
3. 3 Operatorul desemnat de destinaţie are dreptul să îi solicite expeditorului şi, în lipsa acestuia, operatorului desemnat de depunere, plata tarifelor sale interne. Dacă nici expeditorul nici operatorul desemnat de depunere nu acceptă să plătească aceste tarife într-un termen fixat de operatorul desemnat de destinaţie, acesta poate fie să retureze trimiterile operatorului desemnat de depunere, având dreptul să fie rambursat cu cheltuielile de retur, fie să le trateze conform propriei legislaţii.
4. 4 Nici un operator desemnat nu este obligat să le îndrume sau distribuie destinatarilor trimiterile poştei de scrisori pe care expeditorii le-au depus sau le-au făcut să fie depuse în cantitate mare în altă ţară decât cea de rezidenţă dacă valoarea taxelor terminale de încasat se dovedeşte mai mică decât aceea care ar fi trebuit încasată în cazul în care trimiterile ar fi fost depuse în ţara de rezidenţă a expeditorului. Operatorii desemnaţi de destinaţie au dreptul de a îi cere operatorului desemnat de depunere o remuneraţie în raport cu costurile suportate, care nu îi va putea fi superioară valorii celei mai mari din următoarele două formule: fie 80% din tariful intern aplicabil trimiterilor echivalente, fie taxele aplicabile în virtutea articolelor 29.2 –
29.4 sau 30.3quater, dupa caz. Dacă operatorul desemnat de depunere nu acceptă să plătească suma reclamată, într-un termen fixat de operatorul desemnat de destinaţie, acesta poate fie să retureze trimiterile operatorului desemnat de depunere având dreptul să fie rambursat pentru cheltuielile de retur, fie să le trateze conform legislaţiei naţionale.

Partea a-III-a Remuneraţie Capitolul 1

Dispoziţii specifice poştei de scrisori

Articolul 28

Taxe terminale. Dispoziţii generale
1. 1 Sub rezerva excepţiilor prevăzute în Regulamente, fiecare operator desemnat care primeşte de la un alt operator desemnat trimiteri din categoria poştei de scrisori are dreptul de a percepe de la operatorul desemnat expeditor o remuneraţie pentru taxele ocazionate de curierul internaţional primit.
2. 2 Pentru aplicarea dispoziţiilor referitoare la plata taxelor terminale de operatorii lor desemnaţi, ţările şi teritoriile sunt clasificate, în conformitate cu listele stabilite pentru acest scop de Congres prin rezoluţia C 18/2008, după cum urmează:
  1. 2.1 ţări şi teritorii aflate în sistemul ţintă înainte de 2010;
  2. 2.2 ţări şi teritorii aflate în sistemul ţintă începând cu 2010 şi 2012 (noile ţări din sistemul ţintă);
  3. 2.3 ţări şi teritorii aflate în sistemul tranzitoriu.
3. 3 Dispoziţiile prezentei Convenţii referitoare la plata taxelor terminale constituie măsuri tranzitorii care să conducă la adoptarea unui sistem de plăţi care să ţină seama de elementele proprii ale fiecărei ţări la ieşirea din perioada de tranziţie.
4. 4 Acces la serviciul intern. Acces direct.
  1. 4.1 În principiu, fiecare operator desemnat le pune la dispoziţia celorlalţi operatori desemnaţi ansamblul de tarife, termeni şi condiţii pe care el le oferă în cadrul serviciul său intern, în condiţii identice, clienţilor săi naţionali. Rămâne la latitudinea operatorului desemnat de destinaţie să stabilească dacă operatorul desemnat de origine a îndeplinit sau nu termenii şi condiţiile de acces direct.
  2. 4.2 Operatorii desemnaţi ai ţărilor din sistemul ţintă trebuie să le pună la dispoziţie celorlalţi operatori desemnaţi tarifele, termenii şi condiţiile oferite în cadrul serviciul lor intern, în condiţii identice cu cele propuse clienţilor naţionali.
  3. 4.3 Operatorii desemnaţi ai noilor ţări din sistemul ţintă pot alege să nu le pună la dispoziţie altor operatori desemnaţi tarifele, termenii şi condiţiile oferite în cadrul serviciului lor intern, în condiţii identice cu cele propuse clienţilor naţionali. Aceşti operatori desemnaţi pot totuşi să aleagă să le pună la dispoziţia unui număr limitat de operatori desemnaţi condiţiile oferite în cadrul serviciului lor intern, pe bază de reciprocitate, pentru o perioadă de probă de doi ani. După această perioadă, ei trebuie să aleagă între două opţiuni: să înceteze condiţiile oferite în cadrul serviului lor intern sau să continue să pună la dispoziţie condiţiile
    
    oferite în cadrul serviciului lor intern tuturor operatorilor desemnaţi. Cu toate acestea, dacă operatorii desemnaţi ai noilor ţări din sistemul ţintă le solicită altor operatori desemnaţi ai ţărilor din sistemul ţintă să le aplice condiţiile oferite în cadrul serviciului lor intern, ei trebuie să pună la dispoziţia tuturor operatorilor desemnaţi tarifele, termenii şi condiţiile oferite în cadrul serviciului lor intern, în condiţii identice cu cele propuse clienţilor naţionali.
  4. 4.4 Operatorii desemnaţi ai ţărilor aflate în tranziţie pot alege să nu pună la dispoziţia altor operatori desemnaţi condiţiile oferite în cadrul serviciului lor intern. Ei pot totuşi să pună la dispoziţia unui număr limitat de operatori desemnaţi condiţiile oferite în cadrul serviciului lor intern, pe bază de reciprocitate, pentru o perioadă de probă de doi ani. După această perioadă, ei trebuie să aleagă între două opţiuni: să înceteze să mai pună la dispoziţie condiţiile oferite în cadrul serviciului lor intern sau să continue să pună la dispoziţie condiţiile oferite în cadrul serviciului lor intern tuturor operatorilor desemnaţi.
1. 6 Remuneraţia pentru taxele terminale se va baza pe calitatea serviciilor prestate în ţara de destinaţie. De aceea, Consiliul de Exploatare Poştală va fi autorizat să suplimenteze remuneraţia indicată în paragrafele 29 şi 30 pentru a încuraja participarea la sistemul de control şi a recompensa operatorii desemnaţi care îşi ating obiectivul lor de calitate. Consiliul de Exploatare Poştală poate, de asemenea, să fixeze penalităţi în cazul unei calităţi insuficiente, dar remuneraţia operatorilor desemnaţi nu poate coborî sub remuneraţia minimă indicată în paragrafele 29 şi 30.
2. 7 Orice operator desemnat poate renunţa total sau parţial la remuneraţia prevăzută în paragraful 1.
7bis. Pentru sacii M, rata de taxe terminale aplicată este de 0,793 DTS pe kilogram. Sacii M cu greutate sub 5 kilograme sunt consideraţi ca având o greutate de 5 kilograme pentru plata taxelor terminale.

7ter. Pentru trimiterile recomandate va exista o plată suplimentară de 0,55 DTS pe trimitere pentru 2010 şi 2011 şi de 0,6 DTS pentru 2012 şi 2013. Consiliul de Exploatare Poştală este autorizat să suplimenteze remuneraţia pentru aceste servicii şi pentru alte servicii suplimentare atunci când serviciile furnizate includ elemente suplimentare care urmează a fi specificate în Regulamentul poştei de scrisori.

8. Orice operator desemnat poate, prin acorduri bilaterale sau multilaterale, să aplice alte sisteme de remunerare pentru reglarea conturilor cu titlu de taxe terminale.

8bis. Operatorii desemnaţi pot, cu titlu facultativ, să facă schimb de corespondenţă non- prioritară acordând o reducere de 10% la rata taxelor terminale aplicabile corespondenţei prioritare.

8ter. Operatorii desemnaţi pot, cu titlu facultativ, să facă schimb de trimiteri separate ca format, aplicând o rată redusă a taxelor terminale .

8quater. Dispoziţiile prevăzute între operatorii desemnaţi ai sistemului ţintă se aplică oricărui operator desemnat din sitemul tranzitoriu care şi-a exprimat dorinţa de a adera la sistemul ţintă. Consiliul de Exploatare Poştală poate fixa măsurile tranzitorii în Regulamentul poştei de scrisori. Dispoziţiile sitemului ţintă pot fi aplicate în întregime noilor operatori desemnaţi din

sistemul ţintă care şi-au exprimat dorinţa de a se conforma pe deplin unor astfel de dispoziţii, fără măsuri tranzitorii.

Articolu 29

Taxe terminale. Dispoziţii aplicabile fluxului de corespondenţă dintre operatorii desemnaţi ai ţărilor din sistemul ţintă
1. 1 Remuneraţia pentru trimiterile poştei de scrisori, inclusiv curierul în număr, cu excepţia sacilor M şi trimiterilor CCRI, este stabilită după aplicarea taxelor pe trimitere şi pe kilogram care reflectă costurile de prelucrare în statul membru de destinaţie; aceste costuri trebuie să fie stabilite în baza tarifelor interne. Calculul taxelor se efectuează conform condiţiilor precizate în Regulamentul poştei de scrisori.
  
  1bis. Remuneraţia pentru trimiterile CCRI se efectuează în conformitate cu dispoziţiile prevăzute în Regulamentul poştei de scrisori.
  
  2. Taxele pe trimitere şi pe kilogram se calculează pornind de la un procent din taxa unei scrisori prioritare de 20 grame din regimul intern, după cum urmează: 70% pentru ţările sistemului ţintă înainte de 2010 şi 100% pentru ţările care aderă la sistemul ţintă începând din 2010 sau 2012 (noile ţări ale stemului ţintă).
  
  2bis. În 2009 şi în 2010, Consiliul de Exploatare Poştală va desfăşura un studiu referitor la costurile prelucrării curierului de import. Dacă acest studiu evidenţiază un alt procent decât cel de 70% indicat în paragraful 2, Consiliul de Exploatare Poştală va stabili dacă este necesară modificarea procentului taxei pentru o scrisoare prioritară de 20 grame pentru 2102 şi 2013.
  
  2ter. Pentru 2010 şi 2011, 50% din TVA sau alte taxe aplicabile se vor deduce din taxa folosită la calculul indicat în paragraful 2. Această deducere va fi de 100% pentru 2012 şi 2013
2. 2 Taxele aplicate fluxurilor dintre ţările sistemului ţintă înainte de 2010 nu vor putea depăşi:
3. 3 Taxele aplicate fluxurilor dintre ţările sistemului ţintă înainte de 2010 nu vor putea fi inferioare taxelor din 2009, înaintea aplicării legăturii cu calitatea serviciului. Aceste taxe nu pot fi inferioare valorilor indicate mai jos:
4. 4 Taxele aplicate fluxurilor de curier către, de la şi între noile ţări ale sistemului ţintă, cu excepţia curierului în număr, sunt:
  1. 4.1 Pentru 2010: 0,155 DTS pe trimitere + 1,562 DTS pe kilogram
5bis. Remuneraţia pentru curierul în număr este stabilită prin aplicarea taxelor pe trimitere şi pe kilogram prevăzute în articolul 29, paragrafele 2 – 4.

7 bis. Cu excepţia cazului în care se convine altfel, se prevede o remuneraţie suplimentară de 0,5 DST pe trimitere pentru trimiterile recomandate şi cu valoare declarată lipsite de identificator dotat cu un cod de bare sau prevăzute cu un identificator dotat cu un cod de bare care nu este conform cu norma tehnică S10 a UPU.

8. Cu excepţia cazului în care se convine altfel, nici o rezervă nu este aplicabilă acestui articol.

Articolul 30

Taxe terminale. Dispoziţii aplicabile fluxului spre, de la şi între operatorii desemnaţi ai ţărilor aflate în sistemul tranzitoriu
1. 1. Pentru operatorii desemnaţi ai ţărilor din sistemul de taxe terminale tranzitoriu (care vor adera ulterior la sistemul ţintă), remuneraţia privitoare la trimiterile poştei scrisori, inclusiv curierul în număr, dar excluzând sacii M şi trimiterile CCRI, se stabileşte pe baza unor creşteri anuale de 2,8% a taxelor aplicate în 2009 şi a unui număr mediu mondial de 14,64 trimiteri pe kilogram.
  
  1bis. Remuneraţia pentru trimiterile CCRI se efectuează conform dispoziţiilor prevăzute în Regulamentul poştei de scrisori.
2. 2. Taxele aplicate fluxurilor de curier către, de la şi între ţările sistemului tranzitoriu sunt:
  1. 2.1 pentru 2010: 0,155 DTS pe trimitere + 1,562 DTS pe kilogram;
  2. 2.2 pentru 2011: 0,159 DTS pe trimitere + 1,610 DTS pe kilogram;
  3. 2.3 pentru 2012: 0,164 DTS pe trimitere + 1,648 DTS pe kilogram;
  4. 2.4 pentru 2013: 0,168 DTS pe trimitere + 1,702 DTS pe kilogram.
3 Pentru fluxuri sub 100 tone pe an, ratele pe kilogram şi pe trimitere sunt transformate într-o taxă totală pe kilogram, pe baza unui număr mediu de 14,64 trimiteri pe kilogram. Se aplică taxele urmatoare:
1. 3.1 pentru 2010: 3,831 DTS pe kilogram;
2. 3.2 pentru 2011: 3,938 DTS pe kilogram;
3. 3.3 pentru 2012: 4,049 DTS pe kilogram;
4. 3.4 pentru 2013: 4,162 DTS pe kilogram.
  
  3bis. Pentru fluxuri de peste 100 tone pe an, taxele fixate pe kilogram menţionate mai sus se vor aplica dacă nici operatorul desemnat de origine nici operatorul desemnat de destinaţie nu solicită, în cadrul mecanismului de revizuire, o revizuire a taxelor pe baza numărului real de trimiteri pe kilogram decât pe baza numărului mediu mondial. Eşantionarea în scopul aplicării mecanismului de revizuire se aplică în conformitate cu condiţiile specificate în Regulamentul poştei de scrisori.
  
  3ter. Revizuirea în sensul scăderii ratei totale indicată în paragragul 3 nu poate fi invocată de o ţară din sistemul ţintă contra unei ţări din sistemul tranzitoriu, cu excepţia cazului în care aceasta din urmă solicită o revizuire în acest sens.
  
  3quater. Remuneraţia pentru curierul în număr pentru operatorii desemnaţi ai ţărilor din sistemul ţintă este stabilită prin aplicarea taxelor pe trimitere şi pe kilogram prevăzute în articolul 29. Pentru curierul în număr primit, operatorii desemnaţi ai ţărilor din sistemul tranzitoriu pot solicita o remuneraţie conform dispoziţiilor menţionate în paragraful 2.
4 Cu excepţia cazului în care se convine altfel, nici o rezervă nu este aplicabilă acestui articol.

Articolul 31

Fondul pentru ameliorarea calităţii serviciului

1. Taxele terminale plătibile de toate ţările-membre şi teritoriile ţărilor clasate de Congres în categoria ţărilor grupei 5 pentru taxele terminale şi Fondul pentru ameliorarea calităţii serviciului, exceptând sacii M, trimiterile CCRI şi curierul în număr, fac obiectul unei majorari cu 20% a taxelor indicate la articolul 30, în scopul alimentării Fondului pentru ameliorarea calităţii serviciilor în ţările grupei 5. Nici o plată de astfel de natură nu are loc între ţările grupei 5.
2. Exceptând sacii M, trimiterile CCRI şi curierul în număr, taxele terminale plătibile de ţările şi teritoriile clasate de Congres în categoria ţărilor din grupa 1 către ţările clasate de Congres în categoria ţărilor grupei 4 fac obiectul unei majorări cu 10% a taxelor indicate în paragraful 30, în scopul alimentării Fondului pentru ameliorarea calităţii serviciului în ţările din această ultimă categorie.
3. Începând cu 1 ianuarie 2012, exceptând sacii M, trimiterile CCRI şi curierul în număr, taxele terminale plătibile de ţările şi teritoriile clasate de Congres în grupa 2 către ţările clasate de Congres în grupa 4 fac obiectul unei majorări cu 10 % a taxelor indicate în

articolul 30, în scopul alimentării Fondului pentru ameliorarea calităţii serviciului în ţările din această ultimă categorie.
4. Exceptând sacii M, trimiterile CCRI şi curierul în număr, taxele terminale plătibile de ţările şi teritoriile clasate de Congres în categoria ţărilor grupei 1 care se găseau în sistemul ţintă înainte de 2010 către ţările clasate de Congres în categoria ţărilor grupei 3 fac obiectul unei majorări cu 8% a taxelor indicate în articolul 30, în scopul alimentării Fondului pentru ameliorarea calităţii serviciului în ţările din această ultimă categorie.
5. Exceptând sacii M, trimiterile CCRI şi curierul în număr, taxele terminale plătibile de ţările şi teritoriile clasate de Congres în categoria ţărilor grupei 1 care vor adera la sistemul ţintă în 2010 către ţările clasate de Congres în categoria ţărilor grupei 3 fac obiectul unei majorări cu 4% a taxelor indicate în articolul 30, în scopul alimentării Fondului pentru ameliorarea calităţii serviciului în ţările din această ultimă categorie.

5bis. Începând cu 1 ianuarie 2012, exceptând sacii M, trimiterile CCRI şi curierul în număr, taxele terminale plătibile de ţările şi teritoriile clasate de Congres în categoria ţărilor grupei 2 către ţările clasate în categoria ţărilor grupei 3 fac obiectul unei majorări cu 4% a taxelor indicate în articolul 30, în scopul alimentării Fondului pentru ameliorarea calităţii serviciului în ţările din această ultimă categorie.

5ter. Exceptând sacii M, trimiterile CCRI şi curierul în număr, taxele terminale plătibile de ţările şi teritoriile clasate de Congres în categoria ţărilor grupei 1 către ţările clasate de Congres în categoria ţărilor grupei 2 care beneficiau de o creştere cu 8% înainte de 2010, vor face obiectul unei majorări cu 4% a taxelor indicate în articolul 30 în 2010 şi în 2011, şi de o majorare cu 2% a taxelor indicate în articolul 29.5 în 2012 şi în 2013, în scopul alimentării Fondului pentru ameliorarea calităţii serviciului în ţările din această ultimă categorie.

5quater. Exceptând sacii M, trimiterile CCRI şi curierul în număr, taxele terminale plătibile de ţările şi teritoriile clasate de Congres în categoria ţărilor grupei 1 către ţările clasate de Congres în categoria ţărilor grupei 2 care beneficiau de o creştere cu 1% înainte de 2010, vor face obiectul unei majorări cu 1% a taxelor indicate în articolul 30 în 2010 şi 2011, în scopul alimentării Fondului pentru ameliorarea calităţii serviciului în ţările din această ultima categorie.

5quinquies. Taxele terminale cumulate plătibile în scopul alimentării Fondului pentru ameliorarea calităţii serviciului în ţările grupelor 2, 3, 4 şi 5 vor fi de minimum 12 565 DTS pe an pentru fiecare ţară beneficiară. Fondurile suplimentare cerute pentru atingerea acestei sume minime sunt facturate proporţional cu volumele schimbate, ţărilor aflate în sistemul ţintă înainte de 2010.
6. Proiectele regionale ar trebui să favorizeze în special implementarea programelor UPU de îmbunătăţire a calităţii serviciului şi de punere în practică a sistemelor de contabilitate analitică în ţările în curs de dezvoltare. Consiliul de Exploatare Poştala va adopta în 2010 cel mai târziu, proceduri adaptate pentru finanţarea acestor proiecte.

Articolul 32 Taxe de tranzit

1 Depeşele închise şi trimiterile în tranzit deschis schimbate între doi operatori desemnaţi sau între două oficii ale aceluiaşi stat membru prin intermediul serviciilor unuia sau mai multor operatori desemnaţi (servicii terţe) sunt supuse plăţii taxelor de tranzit. Acestea constituie o remuneraţie pentru prestaţiile privind tranzitul teritorial, tranzitul maritim şi tranzitul aerian. Acest principiu se aplică în egală măsură trimiterilor greşit expediate sau greşit îndrumate.

Capitolul 2 Alte dispoziţii Articolul 33

Taxa de bază şi dispoziţii privind taxele de transport aerian

1 Taxa de bază de aplicat în reglarea conturilor între operatori desemnaţi pentru transporturi aeriene este aprobată de Consiliul de Exploatare Poştală. Ea este calculată de Biroul Internaţional conform unei formule specificate în Regulamentul poştei de scrisori.
2 Calculul taxelor de transport aerian al depeşelor închise, trimiterilor prioritare, trimiterilor-avion, coletelor-avion în tranzit deschis, trimiterilor greşit expediate şi depeşelor greşit îndrumate, precum şi metodele de decontare aferente, este descris în Regulamentul poştei de scrisori şi Regulamentul privind coletele poştale.
3 Taxele de transport pentru tot parcursul aerian sunt:
1. 3.1 în cazul depeşelor închise, în sarcina operatorului desemnat al ţării de origine, inclusiv atunci când aceste depeşe tranzitează unul sau mai mulţi operatori desemnaţi intermediari;
2. 3.2 în cazul trimiterilor prioritare şi trimiterilor avion în tranzit deschis, inclusiv cele care sunt greşit îndrumate, în sarcina operatorului desemnat care îi predă trimiterile unui alt operator desemnat.
4 Aceleaşi reguli sunt aplicabile trimiterilor scutite de cheltuieli de tranzit teritorial şi maritim dacă sunt îndrumate par avion.
5 Fiecare operator desemnat de destinaţie care asigură transportul aerian al curierului internaţional în interiorul ţării sale are dreptul la rambursarea costurilor suplimentare ocazionate de acest transport, cu condiţia ca distanţa medie ponderată a parcursurilor efectuate să depaşească 300 kilometri. Consiliul de Exploatare Poştală poate înlocui distanţa medie

ponderată printr-un alt criteriu pertinent. În afara unui acord prealabil privind gratuitatea, taxele trebuie să fie uniforme pentru toate depeşele prioritare şi depeşele avion care provin din străinatate, fie ca acest curier este reîndrumat sau nu pe cale aeriană.
6 Totuşi, când compensarea taxelor terminale percepute de operatorul desemnat de destinaţie se bazează în special pe costurile sau tarifele interne, nu se efectuează nici o rambursare suplimentară pentru taxele de transport aerian intern.
7 Operatorul desemnat de destinaţie exclude, în vederea calculării distanţei medii ponderate, greutatea tuturor depeşelor pentru care calculul compensării taxelor terminale se bazează în special pe costurile sau tarifele interne ale operatorului desemnat de destinaţie.

Articolul 34

Cote-părţi teritoriale şi maritime ale coletelor poştale

1 Coletele schimbate între doi operatori desemnati sunt supuse cotelor-părţi teritoriale de sosire calculate prin combinarea taxei de bază pe colet şi taxei de bază pe kilogram, stabilite prin Regulament.
1. 1.1 Ţinând cont de taxele de bază de mai sus, operatorii desemnaţi pot în plus să fie autorizaţi să benficieze de taxe suplimentare pe colet şi pe kilogram, conform dispoziţiilor prevăzute în Regulament.
2. 1.2 Cotele-părţi vizate la 1 şi 1.1 sunt în sarcina operatorului desemnat al ţării de origine, cu excepţia cazului în care Regulamentul privind coletele poştale nu prevede derogări de la acest principiu.
3. 1.3 Cotele-părţi teritoriale de sosire trebuie să fie uniforme pe ansamblul teritoriului fiecărei ţări.
2 Coletele schimbate între doi operatori desemnaţi sau între două birouri ale aceleiaşi ţări prin intermediul serviciilor terestre ale unuia sau mai multor operatori desemnaţi sunt supuse, în profitul operatorilor desemnaţi ale căror servicii participă la îndrumarea teritorială, la cotele-părţi teritoriale de tranzit fixate prin Regulament conform treptei de distanţă.
1. 2.1 Pentru coletele în tranzit deschis, operatorii desemnaţi intermediari sunt autorizati să reclame cota-parte forfetar pe trimitere fixată prin Regulament.
2. 2.2 Cotele-părţi teritoriale de tranzit sunt în sarcina operatorului desemnat al ţării de origine, cu excepţia cazului în care Regulamentul privind coletele poştale nu prevede derogări de la acest principiu.
3 Orice operator desemnat ale cărui servicii participă la transportul maritim al coletelor este autorizată să solicite cotele-părţi maritime. Aceste cote-părţi sunt în sarcina operatorului desemnat al ţării de origine, cu excepţia cazului în care Regulamentul privind coletele poştale nu prevede derogări de la acest principiu.
1. 3.1 Pentru fiecare serviciu maritim utilizat, cota-parte maritimă este stabilită prin Regulamentul privind coletele poştale conform treptei de distanţă.
2. 3.2 Operatorii desemnaţi au posibilitatea de a majora cu maximum 50% cota-parte maritimă calculată conform 3.1. Pe de altă parte, ei o pot reduce cât doresc.

Articolul 35

Competenţa Consiliului de Exploatare Poştala de a fixa taxe şi cote-părţi

1 Consiliul de Exploatare Poştală are autoritatea de a fixa următoarele taxe şi cote- părţi, care trebuie plătite de operatorii desemnaţi conform condiţiilor enunţate în Regulamente:
1. 1.1 taxa de tranzit pentru prelucrarea şi transportul depeşelor poştei de scrisori de cel puţin o ţară terţă;
2. 1.2 taxa de bază şi taxa de transport aerian aplicabile curierului-avion;
3. 1.3 cotele-părţi teritoriale de sosire pentru prelucrarea coletelor sosite;
4. 1.4 cotele-părţi teritoriale de tranzit pentru prelucrarea şi transportul coletelor de ţara terţă;
5. 1.5 cotele-părţi maritime pentru transportul maritim al coletelor.
2 Revizuirea, care va putea fi făcută graţie unei metodologii care să asigure o remuneraţie echitabilă operatorilor desemnaţi care efectuează serviciile, va trebui să se bazeze pe date economice şi financiare fiabile şi reprezentative. Eventuala modificare decisă va intra în vigoare la o dată stabilită de Consiliul de Exploatare Poştală.

Partea a IV-a

Dispoziţii finale Articolul 36

Condiţii de aprobare a propunerilor privind Convenţia şi Regulamentele

1 Pentru a deveni executorii, propunerile supuse Congresului şi referitoare la prezenta Convenţie trebuie să fie aprobate de majoritatea statelor membre prezente şi votante care au dreptul de vot . Cel puţin jumătate dintre statele membre reprezentate în Congres care au dreptul de vot trebuie să fie prezente în momentul votului.
2 Pentru a deveni executorii, propunerile referitoare la Regulamentul poştei de scrisori şi Regulamentul privitor la coletele poştale trebuie să fie aprobate de majoritatea membrilor Consiliului de Exploatare Poştală care au drept de vot.
3 Pentru a deveni executorii, propunerile introduse între două Congrese şi referitoare la prezenta Convenţie şi Protocolul său final trebuie să reunească:
1. 3.1 două treimi din voturi, cel puţin jumătate dintre statele membre ale Uniunii care au dreptul de vot şi au participat la votare, dacă este vorba de modificări;
2. 3.2 majoritatea voturilor dacă este vorba de interpretarea dispoziţiilor.
4 Contrar dispoziţiilor prevăzute la punctul 3.1, orice stat membru a cărei legislaţie naţională este încă incompatibilă cu modificarea propusă are posibilitatea să facă o declaraţie scrisă Directorului General al Biroului Internaţional în care să indice că nu este posibil ca el să accepte această modificare, în nouăzeci de zile începând din ziua notificării modificării.

Articolul 37

Rezerve prezentate cu ocazia Congresului

1 Orice rezervă incompatibilă cu obiectul şi scopul Uniunii nu va fi autorizată.
2 Ca regulă generală, ţările membre care nu pot să facă să fie împărtăşit punctul lor de vedere de celelalte ţări membre trebuie să facă eforturi, în măsura posibilului, să se ralieze opiniei majorităţii. Rezerva trebuie să se facă în caz de necesitate absolută şi să fie motivată în mod corespunzător.
3 Rezerva la articolele prezentei Convenţii trebuie să fie supusă Congresului sub forma unei propuneri scrise într-una dintre limbile de lucru ale Biroului Internaţional conform dispoziţiilor referitoare la acest lucru ale Regulamentului intern al Congresului.
4 Ca sa devină efective, rezerva supusă Congresului trebuie să fie aprobată de majoritatea cerută în acest caz pentru modificarea articolului la care se referă rezerva.
5 În principiu, rezerva este aplicabilă pe o bază de reciprocitate între ţara membră care a emis-o şi celelalte ţări membre.
6 Rezerva la prezenta Convenţie va fi inserată în Protocolul final pe baza propunerii aprobate de Congres.

Articolul 38

Punerea în aplicare şi durata Convenţiei

1 Prezenta Convenţie va fi pusă în aplicare la 1 ianuarie 2010 şi va rămâne în vigoare până la punerea în aplicare a Actelor următorului Congres.

Drept pentru care, Plenipotenţiarii Guvernelor Statelor membre au semnat prezenta Convenţie într-un exemplar care va fi înaintat Directorului General al Biroului Internaţional. O copie va fi predată fiecărei Părţi de Biroul Internaţional al Uniunii Poştale Universale.

Întocmit la Geneva, 12 august 2008

Protocolul final al Convenţiei Poştale Universale

În momentul semnării Convenţiei Poştale Universale încheiate în data de azi, subsemnaţii Plenipotenţiari au convenit cele ce urmează:

Articolul I

Apartenenţa trimiterilor poştale. Retragerea. Modificarea sau corectarea adresei.

1 Dispoziţiile articolului 5.1 şi 2 nu se aplică pentru Antigua şi Barbuda, Bahrain (Regat), Barbados, Belize, Botswana, Brunei Darussalam, Canada, Hongkong, China, Dominica, Egipt, Fidji, Gambia, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Teritoriile de peste mare dependente de Marea Britanie, Grenada, Guiana, Irlanda, Jamaica, Kenya, Kiribati, Kuwait, Lesoto, Malaezia, Malawi, Mauriciu, Nauru, Nigeria, Noua Zeelandă, Papua- Noua Guinee, Saint- Cristophe-et-Nevis, St. Lucia, St. Vincent şi Grenadine, Insulele Solomon, Samoa, Seychelles, Sierra Leone, Singapore, Swaziland, Tanzania (Rep. Unită), Trinidad- Tobago, Tuvalu, Uganda, Vanuatu, şi Zambia.
2 Dispoziţiile articolului 5.1 şi 2 nu se aplică nici pentru Austria, Danemarca şi Iran (Rep. Islamică) a căror legislaţie nu permite retragerea sau modificarea adresei trimiterilor din poşta de scrisori la solicitarea expeditorului începând din momentul în care destinatarul a fost informat de sosirea unei trimiteri pe adresa sa.
3 Articolul 5.1 nu se aplică pentru Australia, Ghana şi Zimbabwe.
4 Articolul 5.2 nu se aplică pentru Bahamas, Belgia, Irak, Myanmar şi Rep.Pop. Dem. Corea a căror legislaţii nu permit retragerea sau modificarea adresei trimiterilor poştei de scrisori la cererea expeditorului.
5 Articolul 5.2 nu se aplică Statelor Unite ale Americii.
6 Articolul 5.2 se aplică Australiei în măsura în care este compatibil cu legislaţia internă a acestei ţări.
7 Prin derogare de la articolul 5.2, El Salvador, Panama (Rep.), Philipine, Rep. Dem. Congo şi Venezuela sunt autorizate să nu retureze coletele poştale după ce destinatarul a cerut vămuirea lor, dat fiind că legislaţia lor vamală se opune acestui lucru.

Articolul II Taxe

1 Prin derogare de la articolul 6, Australia, Canada şi Noua Zeelanda sunt autorizate să perceapă taxe poştale altele decât cele prevăzute în Regulamente, atunci când taxele respective sunt admisibile conform legislaţiei ţărilor lor.

Articolul III

Excepţie de la scutirea de taxe poştale a cecogramelor

1 Prin derogare de la articolul 7, Indonezia, Saint-Vincent-şi-Grenadine şi Turcia, care nu acordă în serviciul lor intern scutirea de francare cecogramelor, au posibilitatea de a percepe taxele de francare şi taxele pentru serviciile speciale, care nu pot fi totuşi superioare celor din serviciul lor intern.
2 Prin derogare de la articolul 7, Australia, America (Statele Unite), Austria, Canada, Germania, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Japonia şi Elveţia au posibilitatea de a percepe taxele pentru serviciile speciale care sunt aplicate cecogramelor în serviciul lor intern.

Articolul IV Servicii de bază

1 Contrar dispoziţiilor articolului 12, Australia nu aprobă extinderea serviciilor de bază la coletele poştale.
2 Dispoziţiile articolului 12.2.4 nu se aplică Marii Britanii, a cărei legislaţie naţională impune o limită de greutate inferioară. Legislaţia referitoare la sănătate şi securitate limitează la 20 de kilograme greutatea sacilor de curier.

2bis. Prin derogare de la prevederile art.12.2.4, Kazakhstanul şi Ouzbékistanul sunt autorizate să limiteze la 20 kilogramme greutatea maximă a sacilor M care sosesc şi care pleacă.

Articolul V Pachete mici (Suprimat)

Articolul VI Confirmarea de primire

1 Canada este autorizată să nu aplice articolul 13.1.1 în ceea ce priveşte coletele, dat fiind că ea nu oferă serviciul de confirmare de primire pentru colete în regimul său intern.

Articolul VII

Serviciul de corespondenţă comercială-răspuns internatională (CCRI)

1 Prin derogare de la articolul 13.4.1, Bulgaria (Rep.) asigură serviciul CCRI după o negociere cu statul-membru interesat.

Articolul VIII.

Interdicţii (poşta de scrisori)

1 În mod excepţional, Libanul şi Republica Populară Democrată Coreeană nu acceptă trimiteri recomandate care conţin monede sau bancnote sau orice valoare la purtător sau cecuri de călătorie sau platină, aur sau argint, prelucrate sau nu, pietre preţioase, bijuterii şi alte obiecte preţioase. Ele nu sunt obligate prin dispoziţiile Regulamentului poştei de scrisori, într- un mod riguros, în ceea ce priveşte răspunderea lor în caz de spoliere sau de avarie a trimiterilor recomandate, la fel şi pentru trimiterile care conţin obiecte de sticlă sau fragile.
2 Cu titlu excepţional, Arabia Saudita, Bolivia, China (Rep. Pop), cu excepţia regiunii administrative speciale Hong Kong, Irak, Nepal, Pakistan, Sudan şi Vietnam nu acceptă trimiteri recomandate conţinând monede, bilete de bancă, bancnote sau valori la purtător, cecuri de călătorie, platină, aur, argint, prelucrate sau nu, pietre preţioase, bijuterii şi alte obiecte preţioase.
3 Myanmarul îşi rezervă dreptul de a nu accepta trimiteri cu valoare declarată conţinând obiectele preţioase menţionate la articolul 15.5, pentru că legislaţia sa internă se opune admiterii acestui gen de trimiteri.
4 Nepalul nu acceptă trimiteri recomandate sau cu valoare declarată conţinând monede sau bancnote, fără un acord special încheiat în acest caz.
5 Uzbekistanul nu acceptă trimiteri recomandate sau cu valoare declarată care conţin monede, bancnote, cecuri, timbre poştale sau monede străine şi îşi declină orice răspundere în caz de pierdere sau de avariere a acestui gen de trimiteri.
6 Iranul (Republica Islamică) nu acceptă trimiteri care conţin obiecte ce contravin religiei islamice.
7 Filipine îşi rezervă dreptul de a nu accepta trimiteri din poşta de scrisori (simple, recomandate sau cu valoare declarată) care conţin monede, bancnote sau orice valoare la purtător, cecuri de calatorie, platină, aur sau argint, prelucrate sau nu, pietre preţioase sau alte obiecte preţioase.
8 Australia nu acceptă nici o trimitere poştală care conţine lingouri sau bilete de bancă. În plus, ea nu acceptă trimiterile recomandate având ca destinaţie Australia, nici trimiterile în tranzit deschis care conţin obiecte de valoare, precum bijuterii, metale preţioase, pietre preţioase sau semi-preţioase, titluri, monede sau alte efecte negociabile. Ea îşi declină orice răspundere în ceea ce priveşte trimiterile depuse şi care violeaza prezenta rezervă.
9 China (Rep. Pop.), exceptând regiunea administrativă specială Hong Kong, nu acceptă trimiteri cu valoare declarată care conţin monede, bancnote, bilete de bancă, valori la purtător sau cecuri de călătorie, în conformitate cu reglementările sale interne.
10 Letonia şi Mongolia îşi rezervă dreptul de a nu accepta trimiteri simple, recomandate sau cu valoare declarată care conţin monede, bilete de bancă, valori la purtător şi cecuri de călătorie, dat fiind că legislaţia lor naţională se opune acestui lucru.
11 Brazilia îşi rezervă dreptul de a nu accepta curier simplu, recomandat sau cu valoare declarată care conţine monede, bilete de bancă în circulaţie şi valori la purtător.
12 Vietnamul îşi rezervă dreptul de a nu accepta scrisori conţinând obiecte şi mărfuri.

12bis. Indonezia nu accepta trimiterile recomandate sau cu valoare declartă conţinând monede, bancnote, cecuri, timbre poştale, valută sau orice fel de valori la purtator şi declină orice răspundere în caz de pierdere sau de deteliorare a acestor trimiteri.

12ter. Kirghizistanul îşi rezervă dreptul de a nu accepta trimiterile poştei de scrisori (simple, recomandate sau cu valoare declarată şi pachete mici) conţinând monede, bancnote sau titluri la purtător, cecuri de călătorie, platina, aur sau argint manufacturate sau nu, pietre pretioase, bijuterii sau alte obiecte preţioase. Declină orice răspundere în caz de pierdere sau de deteliorare a acestui gen de trimiteri.

12quater. Kazakhstanul nu acceptă trimiterile recomandate sau cu valoare declarată conţinând monede, bancnote, note de credit sau orice fel de valori la purtător, cecuri, metale preţioase, manufacturate sau nu, pietre preţioase sau valută şi declină orice răspundere în caz de pierdere sau de deteliorare a acestui gen de trimiteri.

12quinquies. Moldova şi Rusia (Federaţia) nu acceptă trimiterile recomandate şi cele cu valoare declarată care conţin bancnote în circulaţie, titluri (cecuri) la purtător sau valută şi declină orice răspundere în caz de pierdere sau de deteliorare a acestui gen de trimiteri

Articolul IX

Interdicţii (colete poştale)

1 Myanmarul şi Zambia sunt autorizate să nu accepte colete cu valoare declarată care conţin obiectele preţioase menţionate în articolul 15.6.1.3.1, dat fiind că reglementările lor interne se opun acestui lucru.
2 În mod excepţional, Libanul şi Sudanul nu acceptă colete care conţin monede, bancnote, valori la purtător, cecuri de călătorie, platină, aur sau argint, prelucrate sau nu, pietre preţioase şi alte obiecte preţioase, sau care conţin lichide şi elemente uşor lichefiabile sau obiecte de sticlă sau asimilabile sau fragile. Ele nu sunt obligate să respecte dispoziţiile respective din Regulamentul privind coletele poştale.
3 Brazilia este autorizată să nu accepte colete cu valoare declarată care conţin monede şi bancnote în circulaţie, precum şi orice valoare la purtător, dat fiind că reglementările sale interne se opun acestui lucru.
4 Ghana este autorizată să nu accepte colete cu valoare declarată care conţin monede sau bancnote în circulaţie, dat fiind că reglementările sale interne se opun acestui lucru.
5 În plus fată de obiectele menţionate în articolul 15, Arabia Saudită nu acceptă colete care conţin monede, bilete de bancă sau valori la purtător, cecuri de călătorie, platină, aur sau argint, prelucrate sau nu, pietre şi alte obiecte preţioase. Ea nu acceptă nici colete care conţin medicamente de orice fel, decât dacă ele sunt însoţite de o reţetă medicală emisă de o autoritate oficială competentă, nu acceptă nici produse destinate stingerii focului, lichide chimice sau obiecte care contravin principiilor religiei islamice.
6 Dincolo de obiectele citate în articolul 15, Omanul nu acceptă colete care conţin:
1. 6.1 medicamente de orice tip, decât dacă ele sunt însoţite de o reţetă medicală emisă de o autoritate medicală competentă;
2. 6.2 produse destinate stingerii focului şi lichide chimice;
3. 6.3 obiecte ce contravin principiilor religiei islamice.
7 În afară de obiectele citate la articolul 25, Iranul (Republica Islamică) este autorizat să nu accepte colete ce conţin obiectele care contravin principiilor religiei islamice.
8 Filipine este autorizat să nu accepte colete care conţin monede, bancnote sau valori la purtător, cecuri de călătorie, platină, aur sau argint, prelucrate sau nu, pietre preţioase sau alte obiecte preţioase sau care conţin lichide şi elemente uşor lichefiabile sau obiecte din sticlă sau obiecte similiare sau fragile.
9 Australia nu acceptă nici o trimitere poştală conţinând lingouri sau bilete de bancă.
10 China (Rep. Pop.) nu acceptă colete simple care conţin monede, bancnote sau valori la purtător, cecuri de călătorie, platină, aur sau argint, prelucrate sau nu, pietre preţioase sau alte obiecte preţioase. În plus, mai puţin în ceea ce priveşte Regiunea administrativă specială

Hong Kong, coletele cu valoare declarată care conţin monede, bancnote, valori la purtător sau cecuri de călătorie nu sunt nici ele acceptate.
11 Mongolia îşi rezervă dreptul de a nu accepta, potrivit legislaţiei sale naţionale, colete care conţin monede, bancnote, titluri la vedere şi cecuri de călătorie.
12 Letonia nu acceptă nici colete simple nici colete cu valoare declarată care conţin monede, bancnote, valori la purtător (cecuri) sau devize străine şi îşi declină orice răspundere în caz de pierdere sau de avariere a acestor trimiteri.

12bis. Moldova, Ouzbékistanul, Rusia(Federaţia) şi Ukraina nu acceptă coletele simple şi cele cu valoare declarată conţinând bancnote în circulatie, titluri(cecuri) la purtător sau valută şi declină orice răspundere în caz de pierdere sau deteliorare a acestui gen de trimiteri.

12ter. Kazakhstanul nu acceptă coletele simple nici coletele cu valoare declarată conţinând monede, bancnote, note de credit sau orice valoare la purtător, cecuri, metale preţioase, manufacturate sau nu, pietre preţioase, bijuterii şi alte obiecte preţioase cât şi valută şi declină orice răspundere în caz de pierdere sau deteliorare a acestui gen de trimiteri.

Articolul IXbis

Materiale radioactive şi materiale biologice admisibile

1. Contrar dispoziţiilor prevăzute la art 16, Mongolia îşi rezervă dreptul de a nu accepta, conform legislaţiei sale naţionale, trimiterile poştale conţinând materiale radioactive sau materiale biologice.

Articolul X

Obiecte pasibile de taxe vamale

1 Cu referire la articolul 15, statele membre următoare nu acceptă trimiteri cu valoare declarată care conţin obiecte pasibile de taxe vamale: Bangladesh şi Salvador.
2 Cu referire la articolul 15, statele membre următoare nu acceptă scrisori simple şi recomandate care conţin obiecte pasibile de taxe vamale: Afganistan, Albania, Azerbaidjan, Belarus, Cambodjia, Chile, Columbia, Cuba, El Salvador, Estonia, Italia, Kazakhstan, Letonia, Moldova, Nepal, Uzbekistan, Peru, Rep. Pop. Dem. Coreeana, Rusia (Federaţia), San Marino, Turkmenistan, Ukraina, Venezuela.
3 Cu referire la articolul 15, statele membre următoare nu acceptă scrisori simple care conţin obiecte pasibile de de taxe vamale: Benin, Burkina Fasso, Coasta de Fildeş (Rep.), Djibouti, Mali şi Mauritania.
4 Contrar dispoziţiilor prevăzute la 1 până la 3, trimiterea de seruri, vaccinuri precum şi medicamente de necesitate urgenţă care sunt dificil de procurat sunt admise în toate cazurile.

Articolul XI Reclamaţii

1 Prin derogare de la articolul 17.3, Arabia Saudită, Bulgaria, Capul Verde, Egiptul, Gabonul, Teritoriile de dincolo de mare dependente de Regatul Unit, Grecia, Iranul (Rep.Islamică), Kirghizistanul, Mongolia, Myanmarul, Filipine, Rep. Pop. Dem. Coreeană, Sudanul, Siria (Rep.Arabă), Ciadul, Turkmenistanul, Ukraina, Uzbekistanul şi Zambia îşi rezervă dreptul de a percepe o taxă de reclamaţie de la clienţii lor pentru trimiterile poştei de scrisori.
2 Prin derogare de la articolul 17.3, Argentina, Austria, Azerbaidjanul, Lituania, Moldova şi Slovacia îşi rezervă dreptul de a percepe o taxă specială atunci când, cu ocazia unor demersuri întreprinse ca urmare a unei reclamaţii, se dovedeşte că aceasta a fost neîntemeiată.
3 Afganistanul, Arabia Saudită, Bulgaria (Rep.), Capul-Verde, Congo (Rep.), Egiptul, Gabonul, Iranul (Rep. Islamică), Kirghizistanul, Mongolia, Myanmarul, Uzbekistanul, Sudanul, Surinamul, Siria (Rep Arabă), Turkmenistanul, Ukraina şi Zambia îşi rezervă dreptul de a percepe o taxă de reclamaţie de la clienţii lor pentru colete.
4 Prin derogare de la articolul 17.3, America (Statele Unite), Brazilia şi Panama îşi rezervă dreptul de a percepe de la clienţii săi o taxă de reclamaţie pentru trimiterile poştei de scrisori şi colete poştale depuse în ţările care aplică acest fel de taxe în concordanţă cu paragrafele 1 pană la 3 ale acestui articol.

Articolul XII

Taxe de prezentare la vamă

1 Gabonul îşi rezervă dreptul de a percepe o taxă de prezentare în vamă de la clienţii săi.
2 Congo şi Zambia îşi rezervă dreptul de a percepe o taxă de prezentare în vamă de la clienţii lor, pentru colete.

Articolul XIII

Depunerea în străinătate a trimiterilor poştei de scrisori

1 America (Statele Unite), Australia, Austria, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Grecia şi Noua Zeelandă îşi rezervă dreptul de a percepe o taxă, în raport cu costurile de muncă ocazionate, de la orice operator desemnat care, în virtutea articolului 27.4, le returează obiecte care, la origine, nu au fost expediate ca trimiteri poştale de serviciile lor.
2 Prin derogare de la articolul 27.4, Canada îşi rezervă dreptul de a percepe de la operatorul desemnat de origine o remuneraţie care să îi permită să recupereze cel puţin costurile care i-au fost ocazionate de prelucrarea unor astfel de trimiteri.
3 Articolul 27.4 autorizează operatorul desemnat de destinaţie să reclame operatorului desemnat de depunere o remuneraţie corespunzătoare pentru distribuirea de trimiteri din poşta de scrisori depuse în străinătate în cantitate mare. Australia şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord îşi rezervă dreptul de a limita această plată la suma corespunzătoare tarifului intern al ţării de destinaţie, aplicabil trimiterilor echivalente.
4 Articolul 27.4 autorizează operatorul desemnat de destinaţie să reclame operatorului desemnat de depunere o remuneraţie corespunzătoare pentru distribuirea trimiterilor poştei de scrisori depuse în străinătate în cantitate mare. Următoarele state membre îşi rezervă dreptul să limiteze această plată la limitele autorizate în Regulament pentru curierul în număr: America (Statele Unite), Bahamas, Barbados, Brunei Darussalam, China (Rep. Pop.), Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Teritoriile de dincolo de mare dependente de Regatul Unit, Grenada, Guiana, India, Malaezia, Nepal, Noua Zeelanda, Olanda, Antilele Olandeze şi Aruba, St. Lucia, Saint-Vincent-şi-Grenadine, Singapore, Sri Lanka, Surinam şi Tailanda.
5 Contrar rezervelor de la 4, următoarele state membre îşi rezervă dreptul de a aplica integral dispoziţiile articolului 27 al Convenţiei curierului primit din ţările membre ale Uniunii: Germania, Arabia Saudita, Argentina, Austria, Benin, Brazilia, Burkina Fasso, Camerun, Cipru, Coasta de Fildeş (Rep.), Danemarca, Egipt, Franta, Grecia, Guineea, Israel, Italia, Japonia, Iordania, Liban, Luxemburg, Mali, Maroc, Mauritania, Monaco, Norvegia, Portugalia, Senegal, Siria (Rep. Arabă) şi Togo.
6 În scopul aplicării articolului 27.4, Germania îşi rezervă dreptul de a solicita ţării de depunere a trimiterilor o remuneraţie de o valoare echivalentă celei pe care ea ar primi-o de la ţara în care este rezident expeditorul.
7 În ciuda rezervelor facute articolului XIII, China (Rep. Pop.) îsi rezervă dreptul de a limita orice plată pentru distribuţia trimiterilor poştei de scrisori depuse în străinatate în cantitate mare, la limitele autorizate de Convenţia UPU şi Regulamentul poştei de scrisori pentru curierul în număr.

Articolul XIV

Cote-părţi teritoriale de sosire excepţionale

1 Prin derogare de la articolul 34, Afganistanul îşi rezervă dreptul de a percepe 7,50 DST drept cotă-parte teritorială de sosire excepţională, suplimentară pe colet.

Articolul XV Tarife speciale

1 America (Statele Unite), Belgia şi Norvegia au posibilitatea de a percepe pentru coletele avion cote-părţi teritoriale mai ridicate decât pentru coletele de suprafaţă.
2 Libanul este autorizat să perceapă pentru colete până la 1 kilogram taxa aplicabilă coletelor cântărind peste 1 până la 3 kilograme.
3 Panama (Rep este autorizat să perceapă 0,20 DST pe kilogram pentru colete de suprafaţă transportate pe cale aeriană (S.A.L) în tranzit.

Drept pentru care Plenipotenţiarii de mai jos au redactat prezentul Protocol, care va avea aceeaşi forţă şi aceeaşi valoare ca şi cum dispoziţiile sale ar fi fost incluse în însuşi textul Convenţiei şi l-au semnat într-un exemplar care va fi înaintat Directorului General al Biroului Internaţional. O copie după el va fi predată fiecărei părţi de Biroul Internaţional al Uniunii Poştale Universale.

Întocmit la Geneva, la 12 august 2008

Actele celui de-al 24-lea Congres UPU– 2008

Al 8-lea Protocol Adiţional la Constituţia

Uniunii Poştale Universale

Uniunea Poştală Universală

AL OPTULEA PROTOCOL ADIŢIONAL LA CONSTITUŢIA UNIUNII POŞTALE UNIVERSALE

Plenipotenţiarii Guvernelor statelor membre ale Uniunii Poştale Universale, reuniţi în Congres la Geneva, în baza articolului 30.2 din Constituţia Uniunii Poştale Universale încheiată la Viena pe 10 iulie 1964, au adoptat, sub rezerva ratificării, următoarele amendamente la această Constituţie.

Conţinut Articol

I. (art. 1bis amendat) Definiţii
II. (art. 4 amendat) Relaţii excepţionale
III. (art. 8 amendat) Uniuni restrânse. Acorduri speciale.
IV. (art. 11 amendat) Aderarea sau admiterea în Uniune. Procedură
V. (art. 22 amendat) Actele Uniunii
VI. (art. 25 amendat) Semnarea, autentificarea, ratificarea şi alte forme de

aprobare a actelor Uniunii
VII. (art. 29 amendat) Prezentarea propunerilor
VIII. (art. 32 amendat) Arbitraj
IX. Aderarea la Protocolul Adiţional şi la alte Acte ale Uniunii
X. Intrarea în vigoare şi durata Protocolului adiţional la Constituţia Uniunii Poştale Universale

Articolul I

(Articolul 1bis amendat) Definiţii
1. 1 În scopul Actelor Uniunii Poştale Universale, urmãtorii termeni vor avea înţelesul definit mai jos:
  1. 1.1 Serviciu poştal: toate serviciile poştale al căror scop este determinat de organele Uniunii. Obligaţiile principale ale serviciilor poştale sunt satisfacerea anumitor obiective economice şi sociale ale ţărilor membre, prin asigurarea colectării, sortării, transmiterii şi distribuirii trimiterilor poştale.
  2. 1.2 Stat membru: un stat care îndeplineşte întocmai condiţiile articolului 2 din Constituţie.
  3. 1.3 Teritoriu poştal unic (unul şi acelaşi teritoriu poştal): obligaţie care revine părţilor contractante a Actelor UPU de a furniza schimbul reciproc de trimiteri de corespondenţă, inclusiv libertatea de tranzit şi de a trata trimiterile poştale aflate în tranzitul din alte state ca şi pe propriile trimiteri poştale, fără discriminare.
  4. 1.4 Libertatea de tranzit: obligaţia unui stat membru intermediar de a asigura transportul trimiterilor poştale primite în tranzit pentru un alt stat membru, asigurându-le un tratament similar celui acordat trimiterilor interne.
  5. 1.5 Trimiteri de corespondenţă: trimiteri descrise în Convenţie
  6. 1.6 Serviciu poştal internaţional: servicii sau operaţiuni poştale reglementate de către Acte; ansamblul acestor operaţiuni sau servicii.
    
    1.6bis Operator desemnat: orice entitate guvernamentală sau non-guvernamentală desemnată în mod oficial de către un stat membru să furnizeze servicii poştale şi să îndeplinească pe teritoriul său obligaţiile aferente rezultate din Actele Uniunii.
    
    1.6ter Rezervă: o clauză de excepţie prin care un stat membru susţine excluderea sau modificarea efectului legal al unei clauze a unui Act, altul decât Constituţia şi Regulamentul General, în aplicarea sa în acel stat membru. Orice rezervă trebuie să fie compatibilă cu obiectul şi scopul Uniunii aşa cum este el definit în preambulul şi Articolul 1 din Constituţie. Rezerva trebuie corect justificată şi aprobată de majoritatea cerută pentru aprobarea Actului respectiv şi trebuie ulterior înserată în Protocolul Final respectiv.
    
    Articolul II (Articolul 4 amendat) Relaţii excepţionale
    
    Statele membre ale căror operatori desemnaţi furnizează un serviciu în teritorii care nu sunt incluse în Uniune sunt obligate să acţioneze ca intermediari pentru alte state membre. Prevederile Convenţiei şi ale Regulamentului său de aplicare sunt aplicabile unor asemenea relaţii excepţionale.
    
    Articolul III (Articolul 8 amendat)
    
    Uniuni restrânse. Acorduri speciale.
    1. 1 Statele membre, sau operatorii lor desemnaţi dacă legislaţia acelor state membre permite astfel, pot înfiinţa Uniuni restrânse şi încheia Acorduri speciale care vizează serviciul poştal internaţional, numai dacă astfel nu introduc prevederi mai puţin favorabile publicului decât acelea prevăzute în Actele la care statele membre respective sunt parte.
    2. 2 Uniunile restrânse pot trimite observatori la Congrese, conferinţe şi întâlniri ale Uniunii, ale Consiliului său de Administraţie şi ale Consiliului de Exploatare Poştală al acesteia.
    3. 3 Uniunea poate trimite observatori la Congrese, conferinţe şi întâlniri ale Uniunilor restrânse.
    Articolul IV
    
    (Articolul 11 amendat)
    
    Aderarea sau admiterea în Uniune. Procedură
    1. 1 Orice membru al Naţiunilor Unite poate adera la Uniune.
    2. 2 Orice stat suveran care nu este membru al Naţiunilor Unite poate aplica pentru admiterea ca stat membru al Uniunii.
    3. 3 Aderarea sau aplicarea pentru admiterea în Uniune trebuie să conţină o declaraţie oficială de aderare la Constituţie şi la Actele obligatorii ale Uniunii. Solicitarea trebuie adresată de guvernul statului respectiv Directorului General al Biroului Internaţional, care va notifica statele membre cu privire la aderare sau, după caz, le va consulta cu privire la solicitarea de admitere.
    4. 4 Un stat care nu este membru al Naţiunilor Unite poate fi luat în considerare pentru a fi admis ca stat membru dacă solicitarea sa este aprobată de cel puţin doua treimi dintre statele membre ale Uniunii. Statele membre care nu răspund în termen de patru luni socotite de la data la care au fost consultate se va considera că se abţin de la luarea unei decizii.
    5. 5 Aderarea sau admiterea ca membru va fi notificată guvernelor statetelor membre de către Directorul General al Biroului Internaţional. Aderarea sau admiterea intră în vigoare de la data acestei notificări.
    Articolul V
    
    (Articolul 22 amendat) Actele Uniunii
    1. 1 Constituţia este actul de bază al Uniunii. Aceasta va conţine regulile organice ale Uniunii şi nu poate face obiectul rezervelor.
    2. 2 Regulamentul General conţine acele prevederi care asigură aplicarea Constituţiei şi funcţionarea Uniunii. Acestea sunt obligatorii pentru toate statele membre şi nu pot face obiectul unor rezerve.
    3. 3 Convenţia Poştală Universală, Regulamentul pentru corespondenţă şi Regulamentul pentru colete conţin regulile aplicabile serviciului poştal universal în ansamblul său, precum şi prevederile referitoare la serviciile de corespondenţă şi de colete poştale. Aceste acte sunt obligatorii pentru toate statele membre. Statele membre se vor asigura că operatorii lor desemnaţi îndeplinesc obligaţiile ce decurg din Convenţie şi din Regulamentele sale.
    4. 4 Aranjamentele Uniunii şi Regulamentele lor de aplicare reglementează serviciile poştale, altele decât cele de corespondenţă şi colete poştale, între acele state membre care sunt semnatare ale acestor acte. Acestea sunt obligatorii doar pentru respectivele state. Statele membre semnatare se vor asigura că operatorii lor desemnaţi îndeplinesc obligaţiile care decurg din aceste aranjamente şi din regulamentele lor de aplicare.
    5. 5 Regulamentele, care conţin regulile de aplicare necesare pentru implementarea convenţiei şi a aranjamentelor, vor fi elaborate de către Consiliul de Exploatare Poştală, ţinând cont de deciziile luate de Congres.
    6. 6 Protocoalele finale anexate la actele Uniunii la care se face referire în paragrafele 3, 4 şi 5 conţin rezervele la aceste acte.
    Articolul VI
    
    (Articolul 25 amendat)
    
    Semnarea, autentificarea, ratificarea şi alte forme de aprobare a Actelor Uniunii
    1. 1 Actele Uniunii elaborate de către Congres vor fi semnate de către plenipotenţiarii statelor membre.
    2. 2 Regulamentele vor fi autentificate de către Preşedintele şi Secretarul General al Consiliului de Exploatare Poştală.
    3. 3 Constituţia va fi ratificată cât mai curând posibil de către statele semnatare.
    4. 4 Aprobarea Actelor Uniunii, altele decât constituţia, este guvernată de către reglementările constituţionale ale fiecărui stat semnatar.
    5. 5 Când un stat membru nu ratifică Constituţia sau nu aprobă alte acte pe care le-a semnat, Constituţia şi celelalte acte îşi vor păstra valabilitatea pentru celelalte state membre care le-au ratificat sau aprobat.
    Articolul VII (Articolul 29 amendat)
    
    Prezentarea propunerilor
    1. 1 Un stat membru are dreptul să prezinte, fie în timpul Congresului fie între Congrese, propuneri referitoare la Actele Uniunii la care este parte.
    2. 2 Totuşi, propunerile referitoare la Constituţie sau Regulamentul general pot fi înaintate doar Congresului.
    3. 3 În plus, propunerile referitoare la Regulamente vor fi înaintate direct Consiliului de Exploatare Poştală, dar trebuie mai întâi transmise de Biroul Internaţional tuturor statelor membre şi tuturor operatorilor desemnaţi.
    Articolul VIII (Articolul 32 amendat) Arbitrajul
    
    În cazul unei dispute între două sau mai multe state membre, cu privire la interpretarea Actelor Uniunii sau la responsabilitatea care revine unui stat membru prin aplicarea respectivelor acte, problema în cauza trebuie rezolvată prin arbitraj.
    
    Articolul IX
    
    Aderarea la Protocolul adiţional şi la alte Acte ale Uniunii
    1. 1 Statele membre care nu au semnat prezentul protocol pot adera la el în orice moment.
    2. 2 Statele membre care sunt parte a Actelor revizuite de către Congres dar care nu le-au semnat vor adera la acestea cât mai curând posibil.
    3. 3 Instrumentele de aderare referitoare la situaţiile prevăzute în paragrafele 1 şi 2 vor fi trimise Directorului General al Biroului Internaţional, care va notifica guvernele statelor membre cu privire la depunerea acestora.
    Articolul X
    
    Intrarea în vigoare şi durata Protocolului Adiţional la Constituţia Uniunii Poştale Universale.
    
    Prezentul Protocol Adiţional intră în vigoare la 1 ianuarie 2010 şi rămâne valid pe o perioadă nedefinită.
    
    Motiv pentru care, Plenipotenţiarii Guvernelor statelor membre au redactat prezentul Protocol Adiţional, protocol care va produce aceleaşi efecte şi va avea aceeaşi validitate ca şi cum prevederile sale ar fi existat în însuşi textul Constituţiei, şi au semnat prezentul Protocol Adiţional într-un singur exemplar original care va fi depus la Directorul General al Biroului Internaţional. O copie va fi trimisă fiecărei părţi de către Biroul Internaţional al Uniunii Poştale Universale.
    
    Întocmit la Geneva, 12 August 2008.
    
    Actele celui de-al 24-lea Congres UPU – 2008
    
    Regulile de procedură ale Congreselor
    
    Uniunea Poştală Universală
    
    Regulile de procedură ale Congreselor
    
    Cuprins Articol
    1. 1 Dispoziţii generale
    2. 2 Delegaţii
    3. 3 Acreditările delegaţiilor
    4. 4 Ordinea de aranjare
    5. 5 Observatori de drept
    6. 6 Invitaţi
    7. 7 Decanul Congresului
    8. 8 Preşedinţia şi Vice-Preşedinţia Congresului şi a Comisiilor
    9. 9 Biroul Congresului
    10. 10 Membrii Comisiilor
    11. 11 Grupe de lucru
    12. 12 Secretariatul Congresului şi al Comisiilor
    13. 13 Limbi de deliberare
    14. 14 Limbile folosite pentru redactarea documentelor Congresului
    15. 15 Propuneri
    16. 16 Examinarea propunerilor în Congres şi în Comisii
    17. 17 Dezbateri
    18. 18 Moţiuni de ordine şi moţiuni de procedură
    19. 19 Quorum
    20. 20 Principiul şi procedura de vot
    21. 21 Condiţii de aprobare a propunerilor
    22. 22 Alegerea membrilor Consiliului de Administraţie şi a Consiliului de Exploatare Poştală
    23. 23 Alegerea Directorului General şi a Directorului General Adjunct al Biroului Internaţional
    24. 24 Rapoarte
    25. 25 Apelul împotriva deciziilor adoptate de Comisii şi de Congres
    26. 26 Aprobarea de către Congres a proiectelor de decizii (acte, rezoluţii, etc.)
    27. 27 Atribuirea de studii Consiliului de Administraţie şi Consiliului de Exploatare Poştală
    28. 28 Rezerve la Acte
    29. 29 Semnarea actelor
    30. 30 Amendamente la Regulile de procedură
    Regulile de procedură ale Congreselor
    
    Articolul 1 Dispoziţii generale
    
    Prezentele Reguli de procedură (denumite în cele ce urmează “Regulile”) sunt redactate prin aplicarea Actelor Uniunii cărora li se supun. În caz de neconcordanţă între una dintre dispoziţiile lor şi o dispoziţie a Actelor, acestea din urmă prevalează.
    
    Articolul 2 Delegaţii
    
    1. Prin termenul de „delegaţie" se înţelege persoana sau ansamblul de persoane desemnate de către un stat-membru pentru a participa la Congres. Delegaţia se compune dintr- un şef de delegaţie, şi, dacă este cazul, dintr-un adjunct al şefului de delegaţie, dintr-unul sau mai mulţi delegaţi şi, eventual dintr-unul sau mai mulţi funcţionari ataşaţi (inclusiv experţi,secretari, etc).
2. 2 Şefii de delegaţie, adjuncţii lor precum şi delegaţii sunt reprezentanţi ai statelor- membre în sensul articolului 14.2, din Constituţie, dacă au acreditările care respectă condiţiile stabilite în articolul 3 din prezentele Reguli.
3. 3 Funcţionarii ataşaţi sunt admişi la şedinţe şi au dreptul de a participa la dezbateri, dar ei nu au, în principiu, drept de vot. Totuşi, ei pot să fie autorizaţi de către şeful lor de delegaţie să voteze în numele statului lor în şedinţele Comisiilor. Asemenea autorizaţii trebuie să fie prezentate în scris Preşedintelui Comisiei respective înainte de începerea şedinţei.

Articolul 3 Acreditările delegaţilor

1 Acreditările delegaţilor trebuie să fie semnate de către Şeful Statului, de Şeful Guvernului sau Ministrul Afacerilor Externe din statul respectiv. Ele trebuie să fie redactate în forma corectă şi completă. Acreditările delegaţilor abilitaţi să semneze Actele (plenipotenţiarii) trebuie să indice forţa acestei semnături (semnătura sub rezerva ratificării sau aprobării, semnătura „ad referendum”, semnătura definitivă). În absenţa unei astfel de precizări, semnătura este considerată ca supusă ratificării sau aprobării. Acreditările care autorizează semnarea actelor includ implicit dreptul de deliberare şi vot. Delegaţii cărora autorităţile competente le-au încredinţat depline puteri fără să precizeze forţa acestor puteri, sunt autorizaţi să delibereze, să voteze şi să semneze acte, numai dacă din textul prin care se acordă acreditările, nu reiese în mod explicit ceva în contradictoriu.
2 Împuternicirile trebuie să fie înaintate de la deschiderea Congresului autorităţii desemnate în acest scop.
3 Delegaţii care nu au acreditări sau care nu le-au depus pot, dacă numele lor a fost comunicat de către Guvernul lor Guvernului ţării gazdă, să ia parte la dezbateri şi să voteze din momentul în care iau parte la lucrările Congresului. Acelaşi lucru va fi valabil şi pentru cei ale căror acreditări prezintă nereguli. Aceşti delegaţi nu vor mai fi autorizaţi să voteze începând din momentul în care Congresul a aprobat ultimul raport al Comisiei de verificare a acreditărilor care constată că acreditările lor sunt greşite sau prezintă nereguli şi atât timp cât situaţia nu este reglementată. Ultimul raport trebuie să fie aprobat de către Congres înainte de alegeri, altele decât cea a Preşedintelui Congresului şi înainte de aprobarea proiectelor de acte.
4 Acreditările unui stat-membru care este reprezentat la Congres de către delegaţia unui alt stat-membru (procură) vor fi prezentate în aceeaşi formă cu cele menţionate în paragraful 1.
5 Acreditările şi procurile adresate prin telegramă nu sunt admise. În schimb, vor fi acceptate telegramele care răspund unei solicitări de informaţii referitoare la o problemă legată de acreditări.
6 Delegaţia care, dupa ce şi-a depus acreditările, este împiedicată să asiste la una sau mai multe şedinţe, are posibilitatea să fie reprezentată de către delegaţia unui alt stat membru, cu condiţia să notifice, în scris, Preşedintele reuniunii respective. Totusi, o delegaţie poate reprezenta doar o singură ţară, alta decât a sa.
7 Delegaţii statelor-membre care nu sunt parte la un Acord pot lua parte, fără drept de vot, la deliberările Congresului referitoare la acel Acord.

Articolul 4

Ordinea de aranjare

1 La şedinţele Congresului şi Comisiilor, delegaţiile sunt aranjate în ordinea alfabetică franceză a statelor-membre reprezentate.
2 Preşedintele Consiliului de Administraţie trage la sorţi, la momentul oportun, numele statului care va ocupa primul loc în faţa tribunei prezidenţiale, cu ocazia şedinţelor Congresului şi Comisiilor.

Articolul 5 Observatorii de drept

1 Reprezentanţii Organizaţiei Naţiunilor Unite sunt admişi în calitate de observatori la lucrările Congresului, putând participa şi lua parte la dezbateri.
2 Uniunile Restrânse sunt admise ca observatori la Congres şi Comisiile sale.
3 Liga Statelor Arabe şi Uniunea Africană (UA) sunt admise ca observatori la Congres şi Comisiile sale.
4 Membrii Consiliului Consultativ vor fi admişi ca observatori la Congres şi Comisiile sale.
5 Observatorii menţionaţi în paragrafele 1 – 4 nu vor putea vota, dar pot lua cuvântul cu permisiunea Preşedintelui reuniunii.
6 În situaţii excepţionale, dreptul observatorilor menţionaţi în paragraful 4 de a participa la anumite întâlniri, sau părţi din întâlniri, poate fi restricţionat dacă este necesar pentru a păstra confidenţialitatea subiectului reuniunii. Aceştia vor fi informaţi în acest sens, în cel mai scurt timp posibil. Această restricţie poate fi decisă de la caz la caz de oricare organism interesat sau de Preşedintele acestuia. Aceste decizii vor fi revizuite de Biroul Congresului, care va avea autoritatea de a confirma sau infirma aceste decizii printr-un vot cu majoritate simplă.

Articolul 6 Invitaţi

1 Reprezentanţii agenţiilor specializate ale Naţiunilor Unite şi ai organizaţiilor interguvernamentale vor fi desemnaţi de către Consiliul de Administraţie să participle la anumite reuniuni ale Congresului şi ale Comisiilor sale, atunci când se discută probleme de interes pentru aceste organizaţii.
2 Reprezentanţii oricărui organism internaţional, oricărei asociaţii sau întreprinderi sau orice persoană calificată desemnată în timp util de către Consiliul de Administraţie va fi admisă la reuniunile specificate ale Congresului şi ale comisiilor sale.
3 Invitaţii la care se face referire în paragrafele 1 şi 2 nu vor avea drept de vot dar pot lua cuvântul cu permisiunea preşedintelui de şedinţă.

Articolul 7

Decanul Congresului

1 Statul membru care este gazda Congresului, de comun accord cu Biroul Internaţional, propune persoana care urmează a fi desemnată ca decan al Congresului. Consiliul de Administraţie aprobă această numire în timp util.
2 La deschiderea primei sesiuni plenare a fiecărui Congres, Decanul va servi drept Preşedinte, până ce Congresul alege Preşedintele. El va exercita de asemenea funcţiile care îi sunt atribuite în conformitate cu precedentele reguli.

Articolul 8

Preşedinţia şi vice-preşedinţia Congresului şi Comisiilor

1 În cadrul primei sesiuni plenare, Congresul, la propunerea Decanului, alege preşedintele Congresului şi apoi, la propunerea Consiliului de Administraţie, aprobă desemnarea statelor membre care urmează să îşi asume preşedinţia şi vice-preşedinţia

Congresului şi Comisiilor. Aceste poziţii vor fi atribuite luând în considerare cât mai mult posibil o distribuţie echitabilă a statelor membre.
2 Preşedinţii deschid şi închid şedinţele pe care le prezidează, conduc discuţiile, dau cuvântul oratorilor, supun la vot propunerile şi anunţă ce majoritate este necesară pentru adoptarea lor, anunţă deciziile şi, sub rezerva aprobării Congresului, dau eventual o interpretare a acestor decizii.
3 Preşedinţii vor veghea la respectarea prezentelor reguli şi la menţinerea ordinii în cursul şedinţelor.
4 Orice delegaţie poate să facă apel, în faţa Congresului sau a Comisiei, împotriva unei decizii luate de către Preşedintele acestora pe baza unei dispoziţii din reguli sau a unei interpretări a acestora. Decizia Preşedintelui va rămâne totuşi valabilă doar dacă ea nu este anulată de majoritatea membrilor prezenţi şi care votează.
5 Dacă statul membru desemnat să asigure preşedinţia nu mai este în măsură să âşi asume această funcţie, unul dintre Vice-Preşedinţi va fi desemnat de către Congres sau de către Comisia respectivă, să îl înlocuiască.

Articolul 9

Biroul Congresului

1 Biroul este organul central însărcinat să conducă lucrările Congresului. El este compus din Preşedintele şi Vice-Presedinţii Congresului, precum şi din Preşedinţii Comisiilor. El se reuneşte periodic pentru a examina derularea lucrărilor Congresului şi a Comisiilor acestuia şi pentru a formula recomandări care să favorizeze această derulare. El ajută Preşedintele să elaboreze ordinea de zi a fiecărei şedinţe plenare şi să coordoneze activitatea Comisiilor. El face recomandări referitoare la închiderea Congresului.
2 Secretarul General al Congresului şi Secretarul General Adjunct menţionaţi în articolul 12.1 asistă la reuniunile Biroului.

Articolul 10 Membrii comisiilor
1. 1 Statele-membre reprezentate în Congres sunt de drept membre în Comisiile însărcinate cu examinarea propunerilor referitoare la Constituţie, Regulamentul General şi Convenţie.
2. 2 Statele-membre reprezentate în Congres care sunt parte la unul sau mai multe Acorduri facultative sunt de drept membre ale Comisiei şi/sau Comisiilor însărcinate cu revizuirea acestor Acorduri. Dreptul de vot al membrilor acestor Comisii este limitat la Acordul sau Acordurile la care sunt parte.
3. 3 Delegaţiile care nu sunt membre ale Comisiilor care tratează Acordurile au posibilitatea să asiste la şedinţele acestor Comisii şi să ia parte la deliberări fără drept de vot.
Articolul 11 Grupele de lucru
1. 1 Congresul şi fiecare Comisie pot constitui Grupe de lucru pentru studiul problemelor speciale.
  
  Articolul 12
  
  Secretariatul Congresului şi Comisiilor
  1. 1 Directorul general şi Directorul General Adjunct al Biroului Internaţional îşi asumă funcţiile de Secretar General şi respectiv Secretar General Adjunct al Congresului.
  2. 2 Secretarul General şi Secretarul General Adjunct participă la şedinţele Congresului şi Biroului Congresului, luând parte la deliberări, fără drept de vot. De asemenea, ei pot, în aceleaşi condiţii, să asiste la şedinţele Comisiilor sau să fie reprezentaţi la aceste şedinţe de către un funcţionar (oficial) superior al Biroului Internaţional.
  3. 3 Activitatea de secretariat a Congresului, a Biroului Congresului şi a Comisiilor este efectuată de către personalul Biroului Internaţional în colaborare cu statul membru gazdă.
  4. 4 Funcţionarii superiori ai Biroului Internaţional îşi asumă funcţiile de Secretari ai Congresului, ai Biroului Congresului şi ai Comisiilor. Ei asistă Preşedintele în timpul şedinţelor şi sunt responsabili cu redactarea rapoartelor.
  5. 5 Secretarii Congresului şi Comisiilor sunt asistaţi de către Secretarii Adjuncţi.
  Articolul 13
  
  Limbile folosite pentru dezbateri
  1. 1 Sub rezerva paragrafului 2, limbile franceză, engleză, spaniolă şi rusă sunt admise pentru deliberări, prin intermediul unui sistem de interpretare simultană sau consecutivă.
  2. 2 Deliberările Comisiei de Redactare se desfaşoară în limba franceză.
  3. 3 Pentru dezbaterile menţionate în paragraful 1 pot fi folosite şi alte limbi. Limba ţării gazdă va avea prioritate în această privinţă. Delegaţiile care utilizează alte limbi asigură interpretarea simultană în una dintre limbile menţionate în paragraful 1, fie prin sistemul de interpretare simultană, cand pot fi aduse modificări de ordin tehnic, fie prin interpreţi particulari.
  4. 4 Cheltuielile de instalare şi de întreţinere a echipamentului tehnic sunt în sarcina Uniunii.
  5. 5 Cheltuielile serviciilor de interpretare sunt repartizate între statele-membre care utilizează aceeaşi limbă, proporţional cu contribuţia lor la cheltuielile Uniunii.
  Articolul 14
  
  Limbile de redactare a documentelor Congresului
  1. 1 Documentele elaborate în timpul Congresului, inclusiv proiectele de decizii supuse aprobării Congresului, sunt publicate în limba franceză de către Secretariatul Congresului.
  2. 2 În acest scop, documentele care provin de la delegaţiile statelor-membre trebuie să fie prezentate în limba franceză, fie direct, fie prin intermediul serviciilor de traducere ataşate Secretariatului Congresului.
  3. 3 Serviciile mai sus menţionate, organizate pe cheltuiala lor de către grupurile lingvistice constituite conform dispoziţiilor corespunzătoare din Regulamentul General, pot deasemenea să traducă documente ale Congresului în limbile respective.
  Articolul 15 Propuneri
  1. 1 Toate problemele aduse în faţa Congresului fac obiectul unor propuneri.
  2. 2 Toate propunerile publicate de către Biroul Internaţional înainte de deschiderea Congresului sunt considerate ca supuse Congresului.
  3. 3 Cu două luni înainte de deschiderea Congresului, nici o propunere nu va mai fi luată în consideraţie, în afara acelora care amendează propunerile anterioare.
  4. 4 Se consideră amendament orice propunere care, fară să altereze fondul propunerii originale, implică o suprimare, o adăugare la o parte a propunerii originale sau revizuirea unei părţi a acestei propuneri. Nici o propunere de modificare nu va fi considerată ca amendament dacă ea este incompatibilă cu sensul sau intenţia propunerii originale. În cazuri de dubiu, luarea deciziei îi revine Congresului sau Comisiei.
  5. 5 Amendamentele prezentate în Congres referitoare la propuneri deja făcute trebuie să fie remise în scris, în limba franceză la Secretariat înainte de ora 12.00 a zilei anterioare celei de punere a lor în discuţie, pentru a fi distribuite în aceeasi zi delegaţilor. Acest termen nu se aplică amendamentelor care rezultă direct din discuţiile în Congres sau în Comisie. În acest ultim caz, dacă se solicită, autorul amendamentului trebuie să prezinte textul în scris în limba franceză sau daca nu se poate, în orice limbă a dezbaterilor. Preşedintele interesat va citi sau va face să fie citit textul.
  6. 6 Procedura prevăzută în paragraful 5 se aplică şi pentru prezentarea propunerilor care nu vizează modificarea textului Actelor (proiecte de rezoluţie, de recomandări, opinii oficiale etc), atunci când aceste propuneri rezultă din activitatea Congresului.
  7. 7 Orice propunere sau amendament trebuie să conţină forma definitivă a textului care va fi introdus în Actele Uniunii, sub rezerva revizuirii de către Comisia de Redactare.
  Articolul 16
  
  Examinarea propunerilor în Congres şi Comisii
  1. 1 Propunerile de ordin redacţional (al căror număr este urmat de litera R) sunt atribuite Comisiei de Redactare fie direct, dacă din partea Biroului Internaţional nu există nici o îndoială privind natura lor (o listă a acestor propuneri este redactată de Biroul Internaţional în atenţia Comisiei de redactare), fie, dacă Biroul Internaţional are îndoieli privind natura lor, după ce celelalte Comisii au confirmat natura lor pur redacţională (o listă a lor este de asemenea redactată în atenţia Comisiilor interesate). Totuşi, dacă asemenea propuneri sunt legate de alte propuneri de fond ce trebuie evaluate de către Congres sau de către celelalte Comisii, Comisia de Redactare amână studierea până ce Congresul sau celelalte Comisii s-au pronunţat faţă de propunerile de fond corespunzătoare. Propunerile al căror număr nu este urmat de litera R, dar care, după părerea Biroului Internaţional, sunt propuneri de ordin redacţional, sunt repartizate direct Comisiilor care se ocupă de propunerile de fond corespunzătoare. Aceste Comisii decid, încă de la începerea lucrărilor lor, care dintre aceste propuneri vor fi atribuite direct Comisiei de redactare. O listă a acestor propuneri este redactată de către Biroul Internaţional în atenţia Comisiilor în cauză.
  2. 2 Dacă o aceeaşi problemă face obiectul mai multor propuneri, Preşedintele hotărăşte ordinea lor în discuţie, începând, în principiu, cu propunerea care se abate cel mai mult de la textul de bază şi care comportă schimbarea cea mai profundă faţă de status quo.
  3. 3 Dacă o propunere poate fi împărţită în mai multe părţi, fiecare dintre ele poate, cu acordul autorului propunerii sau al plenarei, să fie examinată şi supusă separat la vot.
  4. 4 Orice propunere retrasă în Congres sau în Comisie de către autorul său poate fi reluată de către delegaţia altui stat-membru. De asemenea, dacă un amendament la o propunere este acceptat de către autorul acesteia, o altă delegaţie poate relua propunerea originală neamendată.
  5. 5 Orice amendament la o propunere, acceptat de către delegaţia care prezintă această propunere, este imediat încorporat în textul propunerii. Dacă autorul propunerii originale nu acceptă un amendament, Preşedintele hotăraşte dacă trebuie să se voteze mai întâi asupra amendamentului sau asupra propunerii, începând cu varianta care se abate cel mai mult de la sensul sau intenţia textului de bază şi care antrenează schimbarea cea mai profundă faţă de status quo.
  6. 6 Procedura descrisă în paragraful 5 se aplică şi atunci când sunt prezentate mai multe amendamente pentru aceeaşi propunere.
  7. 7 Preşedintele Congresului şi Preşedinţii Comisiilor fac să fie remis Comisiei de redactare, după fiecare şedinţă, textul scris al propunerilor, amendamentelor sau hotărârilor adoptate.
  Articolul 17 Deliberări
  1. 1 Delegaţii nu pot lua cuvântul decât după ce au fost autorizaţi de Preşedintele reuniunii. El le recomandă să vorbească lent şi clar. Preşedintele trebuie să lase delegaţilor posibilitatea de a-şi exprima liber şi în întregime părerea asupra subiectului în discuţie, atâta timp cât exprimarea corespunde derulării normale a deliberărilor.
  2. 2 În afara unei decizii contrare luate de majoritatea membrilor prezenţi şi care votează, discursurile nu pot să depăşească cinci minute. Preşedintele este autorizat să întrerupă orice orator care depăşeşte timpul permis. De asemenea, el poate să invite delegatul să nu se îndepărteze de subiect.
  3. 3 În cursul unei dezbateri, Preşedintele poate, cu acordul majorităţii membrilor prezenţi şi care votează, să declare închisă lista oratorilor după ce i-a dat citire. Când lista este epuizată, el declară închise dezbaterile, sub rezerva de a acorda autorului propunerii în discuţie, chiar după închiderea listei, dreptul de a răspunde oricărui discurs pronunţat.
  4. 4 De asemenea, Preşedintele poate, cu acordul majorităţii membrilor prezenţi şi care votează, să limiteze numărul de intervenţii al uneia şi aceleiaşi delegaţii asupra unei propuneri sau a unui grup de propuneri determinat, trebuind totuşi să fie acordată autorului propunerii posibilitatea de a o prezenta şi de a interveni ulterior, dacă solicită, pentru a aduce elemente noi ca răspuns la intervenţiile altor delegaţii, în aşa fel încat el să poata sa aibă ultimul cuvânt dacă solicită.
  5. 5 Cu acordul majorităţii membrilor prezenţi şi care votează, Preşedintele poate limita numărul de intervenţii asupra unei propuneri sau a unui grup de propuneri determinat; această limitare nu poate fi inferioară de cinci pentru şi cinci contra propunerii în discuţie.
  Articolul 18
  
  Moţiuni de ordine şi moţiuni de procedură
  1. 1. În cursul discutării oricărei probleme şi chiar, dacă este cazul, după închiderea dezbaterilor, o delegaţie poate să ridice o moţiune de ordine pentru a cere:
    - – lămuriri asupra derulării dezbaterilor;
    - – respectarea regulilor de procedură;
    - – modificarea ordinii de discuţie sugerate de Preşedinte pentru discutarea propunerilor.
      
      Moţiunea de ordine are prioritate asupra tuturor problemelor, inclusiv a moţiunilor de procedură menţionate în paragraful 3.
  2. 2. Preşedintele face imediat precizările dorite sau ia decizia pe care o consideră oportună referitoare la moţiunea de ordine. În caz de obiecţii, hotărârea Preşedintelui este imediat supusă la vot.
3 În plus, în cursul discutării unei probleme, o delegaţie poate introduce o moţiune de procedură care vizează:
1. a suspendarea şedinţei;
2. b închiderea şedinţei;
3. c amânarea dezbaterilor asupra problemei în discuţie;
4. d închiderea dezbaterilor asupra problemei în discuţie.
  
  Moţiunile de procedură au prioritate, în ordinea stabilită mai sus, asupra tuturor celorlalte propuneri, în afara moţiunilor de ordine menţionate în paragraful 1.
4 Moţiunile referitoare la suspendarea sau ridicarea şedinţei nu sunt discutate, ci sunt supuse imediat la vot.
5 Când o delegaţie propune amânarea sau închiderea dezbaterilor asupra unei probleme în discuţie, cuvântul este acordat doar unui număr de doi vorbitori care se opun amânării sau închiderii dezbaterii, după care moţiunea este supusă la vot.
6 Delegaţia care prezintă moţiunea de ordine sau de procedură nu poate, în intervenţia sa, să trateze fondul problemei în discuţie. Autorul unei moţiuni de procedură poate să o retragă înainte ca ea să fie supusă la vot şi orice moţiune asemănătoare, amendată sau nu, care ar fi retrasă poate fi reluată de către o altă delegaţie.

Articolul 19 Quorum

1 Sub rezerva paragrafelor 2 şi 3, quorum-ul necesar pentru deschiderea şedinţelor şi pentru votare este constituit din jumătate dintre statele-membre reprezentate în Congres şi care au drept de vot.
2 În momentul votării modificării Constituţiei şi Regulamentului general, quorum-ul necesar este constituit din două treimi din statele-membre ale Uniunii cu drept de vot.
3 În cazul Acordurilor, quorum-ul necesar pentru deschiderea şedinţelor şi votare este constituit din jumătate din statele-membre, parte la Acordul în cauză, reprezentate în Congres şi care au drept de vot.
4 Delegaţiile prezente care nu participă la un vot determinat, sau care declară că nu vor să participe la el, nu sunt considerate ca absente în vederea determinării quorum-ului necesar conform paragrafelor 1, 2 şi 3.

Articolul 20

Principiul şi procedura de vot

1. Problemele care nu pot fi reglate de comun acord sunt tranşate prin vot.
1. 2 Votul se desfaşoară prin sistemul tradiţional sau prin intermediul dispozitivului electronic de votare. În mod normal, votul se desfăşoară prin intermediul dispozitivului electronic, atunci când acesta este la dispoziţia adunării. Totuşi, pentru votul secret, recurgerea la sistemul tradiţional poate avea loc dacă cererea prezentată în acest sens de către o delegaţie este sprijinită de către majoritatea delegaţiilor prezente şi care votează.
2. 3 Pentru sistemul tradiţional, metodele de votare sunt următoarele:
  1. a prin ridicarea mâinii. Dacă rezultatul unei astfel de votări produce îndoieli, Preşedintele poate, de la sine sau la cererea unei delegaţii, să facă să se procedeze imediat la votarea prin apel nominal a aceleiaşi probleme;
  2. b prin apel nominal, la cererea unei delegaţii sau dacă aşa decide Preşedintele. Apelul se face în ordinea alfabetică franceză a statelor-membre reprezentate, începând cu statul al cărui nume a fost tras la sorţi de către Preşedinte. Rezultatul votului, împreună cu lista statelor grupate în funcţie de natura votului, este consemnat în raportul şedinţei ;
  3. c prin scrutin secret, folosind buletinul de vot, la cererea a două delegaţii; în acest caz, Preşedintele reuniunii numeşte trei persoane, având în vedere o reprezentare geografică şi un
    
    nivel de dezvoltare economică echitabile, care să numere voturile şi ia măsurile necesare pentru a asigura secretul votului.
3. 4 Prin intermediul dispozitivului electronic, metodele de votare fiind următoarele:
  1. a vot neînregistrat: înlocuieşte votul prin ridicarea mâinii;
  2. b vot înregistrat: înlocuieşte votul prin apel nominal; totuşi, nu se procedează la apelul nominal al ţărilor, decât dacă o delegaţie solicită acest lucru şi dacă propunerea este sprijinită de către majoritatea delegaţiilor prezente şi care votează;
  3. c vot secret: înlocuieşte votul secret prin buletin de vot.
4. 5 Oricare ar fi sistemul utilizat, votarea prin scrutin secret are prioritate asupra oricărei alte proceduri de votare.
5. 6 Votul odată început, nu poate fi întrerupt de nici o delegaţie, decât dacă este vorba de o moţiune de ordine referitoare la modalitatea conform căreia se efectuează votarea.
6. 7 După votare, Preşedintele poate autoriza delegaţiile să-şi explice votul.
Articolul 21

Condiţii de aprobare a propunerilor

1 Pentru a fi adoptate, propunerile referitoare la modificarea actelor trebuie să fie aprobate:
1. a pentru Constituţie: de către cel puţin două treimi din statele membre ale Uniunii având drept de vot;
2. b pentru Regulamentul General: de către majoritatea statelor membre reprezentate în Congres şi având drept de vot;
3. c pentru Convenţie: de către majoritatea statelor-membre prezente şi având drept de vot;
4. d pentru Acorduri: de către majoritatea statelor-membre parte a respectivelor Acorduri, prezente la Congres şi având drept de vot.
2. Problemele de procedură care nu pot fi rezolvate de comun acord sunt hotărâte de către majoritatea statelor-membre prezente, cu drept de vot şi care votează. Acelaşi lucru este valabil şi pentru deciziile care nu privesc modificarea actelor, în afară de situaţia în care, în Congres, majoritatea statelor-membre prezente, cu drept de vot şi care votează nu decide altfel.
3. Sub rezerva paragrafului 5, prin „state-membre prezente şi care votează”, se înţelege statele-membre cu drept de vot care votează „pentru” sau „contra”, abţinerile nefiind luate în consideraţie în calculul voturilor necesare pentru constituirea majorităţii, la fel şi buletinele albe sau nule în caz de vot prin scrutin secret.
4. În caz de egalitate de sufragii, propunerea este considerată ca respinsă.
5. Când numărul de abţineri şi de buletine albe sau nule depăşeşte jumătate din numărul sufragiilor exprimate (pentru, contra, abţineri), examinarea problemei este amânată pentru o

şedinţă ulterioară în cursul căreia abţinerile precum şi buletinele albe sau nule nu vor mai fi luate în consideraţie.

Articolul 22

Alegerea membrilor Consiliului de Administraţie şi ai Consiliului de Exploatare Poştală

1 Pentru departajarea ţărilor care au obţinut acelaşi număr de voturi în alegerea membrilor Consiliului de Administraţie şi ai Consiliului de Exploatare Poştală, Preşedintele procedează prin tragere la sorţi.

Articolul 23

Alegerea Directorului General şi a Directorului General Adjunct al Biroului Internaţional

1. Alegerile pentru Directorul General şi Directorul General Adjunct al Biroului Internaţional au loc prin scrutin secret succesiv în una sau mai multe sedinţe ţinute în aceeaşi zi. Este ales candidatul care obţine majoritatea sufragiilor exprimate de către statele-membre prezente şi care votează. Se organizează atâtea scrutinuri câte sunt necesare pentru ca un candidat să obţină această majoritate.
2. Prin „state-membre prezente şi care votează” se înţeleg acele state care votează pentru unul dintre candidaţii ale căror candidaturi au fost anunţate în mod corespunzător, abţinerile, voturile albe sau nule şi neavenite nefiind luate în consideraţie la calculul voturilor necesare pentru constituirea majorităţii.
3. Dacă numărul de abţineri şi de buletine albe sau nule şi neavenite depăşeşte jumătate din numărul de sufragii exprimate conform paragrafului 2, alegerea este amânată pentru o şedinţă ulterioară, în cursul căreia abţinerile şi buletinele albe sau nule nu mai sunt luate în considerare.
4. Candidatul care la un tur de scrutin a obţinut cele mai puţine voturi este eliminat.
5. În caz de egalitate de voturi se realizează un scrutin suplimentar, ori un al doilea scrutin suplimentar, pentru a se departaja candidaţii, votarea executându-se doar pentru aceşti candidaţi. Dacă rezultatul nu este concludent, se decide prin tragere la sorţi, de către Preşedinte.

5bis Candidaţii pentru posturile de Director General şi Director General Adjunct ai Biroului Internaţional pot, la solicitarea lor, să fie reprezentaţi la numărarea voturilor

Articolul 24 Rapoarte

1 Rapoartele şedinţelor plenare ale Congresului reproduc mersul şedinţelor, rezumă pe scurt intervenţiile, menţionează propunerile şi rezultatul deliberărilor.
2 Deliberările şedinţelor Comisiilor fac obiectul rapoartelor către Congres. Ca regulă generală, Grupurile de Lucru redactează un raport în atenţia organelor care le-au creat.
3 Totuşi, fiecare delegat are dreptul să solicite inserţia analitică sau in extenso în raport a oricărei declaraţii făcute de el, cu condiţia să depună textul în franceză sau engleză la secretariat nu mai târziu de două ore de la sfârşitul şedinţei.
4 Din momentul în care au fost distribuite proiectele de rapoarte, delegaţii dispun de un termen de douăzeci şi patru de ore pentru a prezenta observaţiile lor Secretariatului care, eventual, serveşte de intermediar între cel interesat şi Preşedintele şedinţei în cauză.
5 Ca regulă generală şi sub rezerva paragrafului 4, la începutul fiecărei şedinţe a Congresului, Preşedintele supune aprobării raportul şedinţei precedente. Acelaşi lucru este valabil şi pentru rapoartele Comisiilor. Procesele-verbale sau rapoartele ultimelor şedinte care nu au putut fi aprobate în Congres sau în Comisie sunt aprobate de către Preşedinţii respectivi ai acestor reuniuni. Biroul Internaţional va ţine seama şi de eventualele observaţii pe care delegaţii statelor-membre le comunică în termen de patruzeci de zile de la trimiterea respectivelor rapoarte.
6 Biroul Internaţional este autorizat să rectifice în rapoartele şedintelor Congresului şi Comisiilor erorile de secretariat care nu au putut fi evidenţiate cu ocazia aprobării lor conform paragrafului 5.

Articolul 25

Apelul împotriva deciziilor luate de Comisii şi Congres

1 Orice delegaţie poate formula un apel împotriva deciziei referitoare la propuneri (acte, rezoluţii, etc) care au fost aprobate sau respinse in Comisie. Notificarea privind apelul va fi înmânată în scris Preşedintelui Congresului, în 48 de ore de la încheierea şedinţei Comisiei în care propunerea a fost aprobată sau respinsă. Apelul va fi discutat în următoarea şedinţă plenară.
2 Atunci când o propunere a fost adoptată sau respinsă de Congres, aceasta poate fi repusă în discuţie de către acelaşi Congres numai dacă apelul este sprijinit de cel puţin 10 delegaţii. Acest apel va trebui acceptat cu o majoritate de două treimi din membri prezenţi şi care votează, cu drept de vot. Această posibilitate va fi limitată la acele propuneri înaintate direct în şedinţele plenare, subînţelegându-se faptul că o singură problemă nu poate conduce la mai mult de un apel.

Articolul 26

Aprobarea de către Congres a proiectelor de hotărâri (acte, rezoluţii, etc)
1. 1. Ca regulă generală, fiecare proiect de Acte prezentat de către Comisia de redactare este examinat articol cu articol. Preşedintele poate, cu acordul majorităţii, să folosească o procedură accelerată, de exemplu capitol cu capitol. Fiecare Act va putea fi considerat ca adoptat doar după un vot de ansamblu favorabil. Articolul 21.1 este aplicabil acestui vot.
2. 2. Biroul Internaţional este autorizat să rectifice în Actele definitive erorile de redactare care n-au fost evidenţiate cu ocazia examinării proiectelor de Acte, numerotarea articolelor şi a paragrafelor precum şi referinţele.
3. 3. Proiectele de decizii altele decât acelea care modifică Actele, prezentate de către Comisia de redactare, sunt în general examinate în bloc. Dispoziţiile paragrafului 2 sunt aplicabile şi proiectelor acestor decizii.
Articolul 27

Atribuirea de studii Consiliului de Administraţie şi Consiliului de Exploatare Poştală
1. 1. La recomandarea Biroului său, Congresul atribuie studii Consiliului de Administraţie şi Consiliului de Exploatare Poştală, conform compoziţiei şi competenţelor respective ale acestor două organe, aşa cum sunt ele descrise în articolele 102 şi 104 din Regulamentul general.
Articolul 28 Rezerve la acte
1. 1. Rezervele trebuie să fie prezentate Secretariatului sub forma unei propuneri scrise într-una din limbile de lucru ale Biroului Internaţional (propuneri privind Protocolul Final) în cel mai scurt timp posibil după adoptarea propunerii privind articolul la care se referă rezerva.
2. 2. Pentru ca propunerile privind rezervele să poată fi distribuite tuturor statelor membre înaintea adoptării Protocolului Final de către Congres, Secretariatul Congresului va fixa un termen limită pentru prezentarea rezervelor şi îl va aduce la cunoştinţă statelor membre.
3 Rezervele la Actele Uniunii prezentate dupa acest termen limită fixat de Secretariat nu vor fi luate în considerare nici de către Secretariat, nici de către Congres.

Articolul 29 Semnarea actelor

1 Actele finale aprobate de către Congres vor fi înaintate plenipotenţialilor pentru semnare.

Articolul 30

Amendamente la regulile de procedură

1 Fiecare Congres poate amenda regulile de procedură. Pentru a fi acceptate în vederea dezbaterii, propunerile de amendare ale prezentelor reguli trebuie să fie sprijinite în Congres de cel puţin 10 delegaţii, în afara de cazul în care nu sunt înaintate de acel organ al Uniunii abilitat să înainteze propuneri.
2 Pentru a fi adoptate, propunerile de amendare ale prezentelor reguli trebuie aprobate de cel puţin două treimi din statele membre reprezentate la Congres şi având drept de vot.

Actele celui de-al 24-lea Congres UPU–2008

Primul Protocol Adiţional al Regulamentului General

Uniunea Poştală Universală

Indice de materii Articole
1. I. (art.101 bis nou) Funcţiile Congresului
2. II. (art.102 modificat) Componenţa, funcţionarea şi reuniunile Consiliului de Administraţie (Const.17)
3. III. (art.103 modificat) Informare asupra activităţilor Consiliului de Administraţie
4. IV. (art.104 modificat) Componenţa, funcţionarea şi reuniunile Consiliului de Exploatare Poştală (Const.18)
5. V. (art.105 modificat) Informarea asupra activităţilor Consiliului de Exploatare Poştală
6. VI. (art.106 modificat) Componenţa, funcţionarea şi reuniunile Comitetului Consultativ
7. VII. (art.107 modificat) Informare asupra activităţilor Comitetului Consultativ
8. VIII. (art.110 modificat) Limbile utilizate pentru documentare, deliberări şi corespondenţa de serviciu
9. IX. (art.112 modificat) Atribuţii ale Directorului General
10. X. (art.114 modificat) Secretariatul organismelor Uniunii (Const. 14, 15, 17 18)
11. XI. (art.116 modificat) Informaţii. Opinii. Cereri de interpretare şi modificare a Actelor Uniunii. Anchete. Intervenţie în lichidarea conturilor. (Const.20, Regl.Gral. 124,125, 126 )
12. XII. (art.118 modificat) Formulare furnizate de Biroul International (Const.20)
13. XIII. (art.119 modificat) Actele Uniunilor Restrânse şi Acordurile Speciale (Const. 8)
14. XIV. (art.121 modificat) Raportul bianual asupra activităţilor Uniunii (Const. 20, Regl. Gral. 102.6.17)
15. XV. (art.122 modificat) Procedura de prezentare a propunerilor în Congres (Const.29)
16. XVI. (art.123 modificat) Procedura de prezentare în Consiliul de Exploatare Poştală a propunerilor referitoare la elaborarea de noi regulamente, ţinând seama de deciziile adoptate de Congres
17. XVII. (art.124 modificat) Procedura de prezentare a propunerilor între doua Congrese ( Const.29, Regl. Gral. 116 )
18. XVIII. (art.125 modificat) Examinarea propunerilor între două Congrese ( Const.29, Regl.Gral. 116, 124 )
19. XIX. (art. 126 modificat) Notificarea deciziilor adoptate între două Congrese (Const.29, Regl.Gral. 124, 125)
20. XX. (art.128 modificat) Fixarea si reglarea cheltuielilor Uniunii ( Const. 21 )
21. XXI. (art. 130 modificat) Clasele de contribuţii (Const. 21, Regl.Gral. 115, 128 )
22. XXII. (art. 131 modificat) Plata furniturilor Biroul Internaţional ( Regl.Gral 118 )
23. XXIII. (art. 132 modificat) Procedura de arbitraj (Const. 32)
24. XXIV. (art. 135 modificat) Intrarea în vigoare şi durata Protocolului Adiţional la Regulamentul General al Uniunii Poştale Universale

Articolul I (Articolul 101 bis)

Funcţiile Congresului

1. Pe baza propunerilor ţărilor membre, ale Consiliului de Administraţie şi ale Consiliului de Expolatare Poştală, Congresul:
1. 1.1. va determina politicile generale pentru îndeplinirea misiunii şi a obiectivului Uniunii menţionate în preambulul Constituţiei şi în articolul unu al acesteia;
2. 1.2. va examina şi va adopta, pentru cazurile date, propunerile de modificare a Constituţiei, a Regulamentului General, a Convenţiei şi a Acordurilor depuse de ţările membre şi Consilii în conformitate cu articolul 29 din Constituţie şi articolul 122 din Regulamentul General;
3. 1.3. va fixa data la care actele vor intra în vigoare;
4. 1.4. va adopta Regulamentul său intern şi modificările conexe;
5. 1.5. va examina raporturile complete asupra activităţii Consiliului de Administraţie, Consiliului de Exploatare Poştală şi Comitetului Consultativ care se vor referi la perioada scursă de la Congresul anterior, în conformitate cu dispoziţiile articolelor 103, 105 şi 107 din Regulamentul General;
6. 1.6. va adopta planul strategic al Uniunii;
7. 1.7. va fixa plafonul maxim de cheltuieli al Uniunii, în conformitate cu articolul 21 din Constituţie;
8. 1.8. va alege ţările membre al Consiliului de Administraţie şi ale Consiliului de Exploatare Poştală;
9. 1.9. va alege Directorul General şi Directorul general Adjunct al Biroului Internaţional;
10. 1.10. va stabili prin rezoluţie limita maximă a cheltuielilor ce pot fi suportate de Uniune pentru realizarea documentelor în germană, chineză, portugheză şi rusă.
2. Congresul, în calitatea sa de organ suprem al Uniunii, va trata şi alte chestiuni referitoare în principal la serviciile poştale.

Articolul II

(Articolul 102 modificat)

Componenţa, funcţionarea şi reuniunile Consiliului de Administraţie (Const. 17)

1. Consiliul de Administraţie se compune din patruzeci şi unu de membrii care îşi exercită funcţiile în timpul perioadei dintre două Congrese succesive.
2. Preşedinţia este acordată de drept Statului membru gazdă a Congresului. Dacă aceast stat nu acceptă, ea devine membru de drept şi, datorită acestui fapt, grupul geografic căreia îi aparţine, dispune de un loc suplimentar, pentru care nu sunt aplicabile restricţiile din paragraful 3. În acest caz, Consiliul de Administraţie alege la preşedinţie unul dintre membriii grupului geografic din care face parte Statul membru gazdă.
3. Ceilalţi patruzeci de membrii ai Consiliului de Administraţie sunt aleşi de către Congres pe baza unei repartiţii geografice echitabile. Cel puţin o jumătate dintre membri este reînnoită cu ocazia fiecărui Congres; nici un stat membru nu poate fi ales succesiv de către trei Congrese.
4. Fiecare membru al Consiliului de Administraţie îşi desemnează reprezentantul, care trebuie să fie competent în domeniul poştal.
5. Funcţiile de membru al Consiliului de Administraţie nu sunt plătite. Cheltuielile de funcţionare ale acestui Consiliu sunt în sarcina Uniunii.
6. Consiliul de Administraţie are următoarele atribuţii :
1. 6.1 să supervizeze toate activităţile Uniunii în intervalul dintre Congrese, asigurând conformitatea cu deciziile Congresului, studiind problemele referitoare la politicile guvernamentale în materie poştală şi ţinând seama de evoluţia reglementărilor Internaţionale, cum ar fi cele referitoare la comerţul serviciilor şi la concurenţă;
2. 6.2 să analizeze şi să aprobe, în cadrul competenţelor sale, orice acţiune considerată ca necesară pentru salvarea şi întărirea calităţii serviciului poştal internaţional şi pentru modernizarea lui;
3. 6.3 să promoveze, să coordoneze şi să supervizeze toate formele de asistenţă tehnică poştală în cadrul cooperării tehnice, internaţionale;
4. 6.4 să analizeze şi să aprobe programul şi bugetul bienal şi conturile Uniunii;
5. 6.5 să autorizeze, dacă împrejurările o solicită, depăşirea plafonului de cheltuieli conform articolului 128.3 la 5;
6. 6.6 să stabilească Regulamentul financiar al Uniunii;
7. 6.7 să stabilească regulile care guvernează Fondul de Rezervă;
8. 6.8 să stabilească regulile care guvernează Fondul Special;
9. 6.9 să stabilească regulile care guvernează Fondul pentru Activităţi Speciale;
10. 6.10 să stabilească regulile care guvernează Fondul Voluntar;
11. 6.11 să asigure controlul activităţii Biroului Internaţional;
12. 6.12 să autorizeze, dacă se solicită, alegerea unei clase de contribuţie inferioare conform condiţiilor prevăzute în articolul 130, paragraful 6 ;
13. 6.13 să autorizeze schimbarea grupei geografice, dacă un stat membru solicită, ţinând cont de avizul exprimat de către statele membre care sunt membre ale grupelor geografice în cauză;
14. 6.14 să elaboreze Statutul Personalului şi condiţiile de serviciu ale oficialilor aleşi;
15. 6.15 să creeze sau să suprime posturi în Biroul Internaţional ţinând seama de restricţiile legate de plafonul de cheltuieli fixate;
16. 6.16 să stabilească Regulamentul Fondului Social;
17. 6.17 să aprobe rapoartele bienale prezentate de către Biroul Internaţional asupra activităţilor Uniunii şi a gestiunii financiare şi să prezinte, dacă este cazul, comentarii asupra acestor subiecte;
18. 6.18 să hotărască contactele de stabilit cu statele membre pentru îndeplinirea funcţiilor sale;
19. 6.19 după consultarea cu Consiliul de Exploatare Poştală, să decidă asupra contactelor de realizat cu organismele care nu sunt observatori de drept, să examineze şi să aprobe rapoartele Biroului Internaţional asupra relaţiilor UPU cu celelalte organisme internaţionale, să ia deciziile pe care le consideră oportune asupra gestionarii acestor relaţii şi acţiunile ce trebuie întreprinse în legătură cu ele; să desemneze, în timp util, după consultarea Consiliului de Exploatare Poştală şi a Secretarului General, organizaţiile internaţionale, asociaţiile, întreprinderile şi persoanele calificate care vor fi invitate să fie reprezentate în cadrul anumitor lucrări ale Congresului şi Comisiilor acestuia, atunci cand este în interesul Uniunii sau al lucrărilor Congresului, precum şi să însărcineze Directorul General să trimită invitaţiile necesare;
20. 6.20 să hotărască, în cazul în care consideră util, principiile de care Consiliul de Exploatare Poştală trebuie să ţină seama când va studia problemele care au repercusiuni financiare importante (taxe, cheltuieli terminale, cheltuieli de tranzit, taxa de bază pentru transportul aerian al curierului şi prezentarea în străinătate a trimiterilor de corespondenţă), să urmărească îndeaproape studiul acestor probleme şi să examineze şi să aprobe, pentru a le asigura conformitatea cu principiile sus-citate, propunerile Consiliului de Exploatare Postală referitoare la aceste subiecte;
21. 6.21 să studieze, la cererea Congresului, a Consiliului de Exploatare Poştală sau a statelor membre, problemele de ordin administrativ, legislativ şi juridic care interesează Uniunea sau serviciul poştal internaţional; Consiliului de Administraţie îi aparţine decizia, în domeniile sus-menţionate, dacă este oportun sau nu să se întreprindă studiile solicitate de către statele membre în intervalul dintre congrese ;
22. 6.22 să formuleze propuneri care să fie supuse aprobării fie Congresului, fie de către statele membre conform articolului 125 ;
23. 6.23 să aprobe, în cadrul competenţelor sale, recomandările Consiliului de Exploatare Poştală privind adoptarea, dacă este necesar, a unor noi reglementări sau a unei noi proceduri până când Congresul ia o decizie în aceasta problemă;
24. 6.24 să examineze raportul anual pregătit de către Consiliul de Exploatare Poştală şi propunerile supuse de către Consiliu ;
25. 6.25 să supună examinării Consiliului de Exploatare Poştală subiecte de studiu, conform articolului 104 , paragraful 9.16 ;
26. 6.26 să desemneze statul membru gazdă a viitorului Congres în cazul prevăzut de articolul 101, paragraful 4 ;
27. 6.27 să determine, în timp util şi după consultarea Consiliului de Exploatare Poştală, numărul de Comisii necesare pentru buna conducere a lucrărilor Congresului şi să le fixeze atribuţiile acestora ;
28. 6.28 să desemneze, după consultarea Consiliului de Exploatare Poştală şi sub rezerva aprobării Congresului, statele membre susceptibile:
  - – să îşi asume vice-preşedinţia Congresului precum şi preşedinţiile şi vice- preşedinţiile Comisiilor, ţinând seama pe cât este posibil de repartiţia geografica echitabilă a Statelor-membre;
  - – să facă parte din Comisiile restrânse ale Congresului.
29. 6.29 să examineze şi să aprobe în colaborare cu Consiliul de Exploatare Poştală, proiectul de Strategie pentru a-l prezenta în Congres;
7. La prima sa reuniune, care va fi convocată de către Preşedintele Congresului, Consiliul de Administraţie alege, dintre membrii săi, patru Vice-Preşedinţi şi îşi hotărăşte Regulamentul interior.
8. La Convocarea Preşedintelui său, Consiliul de Administraţie se reuneşte, în principiu o dată pe an, la sediul Uniunii.
9. Preşedintele, Vice-Preşedintele, Preşedinţii de Comisii ai Consiliului de Administraţie, precum şi Preşedintele Grupei de Planificare Strategică formează Comitetul de Conducere. Acest Comitet pregăteşte şi conduce lucrările fiecărei sesiuni a Consiliului de Administraţie. Aprobă, în numele Consiliului de Administraţie raportul anual întocmit de Biroul Internaţional asupra activităţilor Uniunii şi îşi asumă orice altă sarcină pe care Consiliul de Administraţie i-o încredinţează sau a cărei necesitate apare pe parcursul planificării startegice.

10 Cheltuielile de călătorie ale reprezentantului fiecăruia dintre membrii Consiliului de Administraţie care participă la sesiunile acestui organ, vor fi suportate de ţara sa membră. În schimb, reprezentantul fiecăruia dintre statele membre situate între statele în curs de dezvoltare sau statele mai puţin dezvoltate, în conformitate cu listele elaborate de către Organizaţia Naţiunilor Unite va avea dreptul, cu excepţia reuniunilor care se desfăşoară pe durata Congresului, la rambursarea fie a preţului unui bilet de avion dus-intors la clasa economică, fie a costului unui bilet la clasa I cu trenul, fie costul

călătoriei cu orice alt mijloc de transport, cu condiţia ca preţul să nu fie mai mare decât preţul unui bilet de avion dus-întors la clasa economică. Acelaşi drept este acordat reprezentantului fiecărui membru al Comisiilor sale, ale Grupelor sale de lucru sau al altor organe ale sale atunci cand acestea se reunesc în afara Congresului şi sesiunilor Consiliului.
11 Preşedintele Consiliului de Exploatare Poştală reprezintă acest Consiliu la şedinţele Consiliului de Administraţie pe a căror ordine de zi figurează probleme legate de organul pe care îl conduce.
12 Preşedintele Comitetului Consultativ va reprezenta acest Comitet la reuniunile Consiliului de Administraţie când pe ordinea de zi sunt puncte de interes pentru Comitetul Consultativ.
13 Pentru a asigura o legătură eficientă între lucrările celor două organe, Consiliul de Exploatare Poştală poate desemna reprezentanţi pentru a asista la reuniunile Consiliului de Administraţie în calitate de observatori .
14 Statul membru în care se reuneşte Consiliul de Administraţie va fi

invitat să participe la reuniuni în calitate de observator, dacă acest stat nu este membru al Consiliului de Administraţie.
15 Consiliul de Administraţie poate să invite la reuniunile sale, fără drept de vot orice organism internaţional, orice reprezentant de asociaţie sau înteprindere sau orice persoană calificată care doreşte să se asocieze lucrărilor sale. De asemenea el poate să invite în aceleaşi condiţii unul sau mai multe state membre interesate în problemele prevăzute pe ordinea sa de zi.
16 La cerere, în cadrul sesiunilor plenare şi lucrărilor în comisii ale Consiliului de Administraţie, pot participa ca observatori următorii, fără drept de vot:
1. 16.1 membrii Consiliului de Exploatare Poştală;
2. 16.2 membrii Comitetului Consultativ;
3. 16.3 organizaţii interguvernamentale interesate de lucrările Consiliului de Administraţie;
4. 16.4 alte state membre ale Uniunii.
17 Din motive logistice, Consiliul de Aministraţie poate limita numărul de participanţi ca observatori. Poate, de asemenea, să limiteze dreptul lor de a vorbi în timpul dezbaterilor.
18 Membrii Consiliului de Administraţie participă în mod activ la activităţile sale. Observatorilor li se poate permite, la cererea lor, colaborarea la studiile întreprinse, respectând condiţiile pe care Consiliul poate să le stabilească pentru a asigura randamentul şi eficacitatea muncii sale. De asemenea, ei pot fi solicitaţi pentru a prezida

Echipe de Proiect şi Grupe de Lucru atunci când cunoştintele sau experienţa lor justifică acest lucru. Participarea observatorilor se va face fară cheltuieli suplimentare pentru Uniune.
19 În situaţii excepţionale, observatorii pot fi excluşi de la întreaga sau numai de la o parte din întrunire sau li se poate restricţiona dreptul de a primi documente dacă este necesară asigurarea confidentialităţii subiectului întrunirii sau a documentului. Această restricţie poate fi decisă de la caz la caz de către orice organism sau de către Preşedintele acestuia. Aceste situaţii vor fi raportate Consiliului de Administraţie şi Consiliului de Exploatare Poştală când problemele privesc Consiliul de Exploatare Poştală. Dacă va considera necesar, Consiliul de Administraţie poate revizui restricţiile, consultându-se cu, Consiliul de Exploatare Poştală, unde este cazul.

Articolul III

(Articolul 103 modificat)

Informarea asupra activităţilor Consiliului de Administraţie

1. Dupa fiecare sesiune, Consiliul de Administraţie informează statele membre, operatorii lor desemnaţi, Uniunile Restrânse şi membrii Comitetului Consultativ asupra activităţilor lui, trimiţându-le o dare de seamă analitică precum şi rezoluţiile şi deciziile lui .
2. Consiliul de Administraţie va face un raport Congresului asupra ansamblului activităţii sale şi îl va transmite statelor membre, operatorilor lor desemnaţi şi membriilor Consiliului Consultativ, cu cel puţin două luni înainte de deschiderea Congresului .

Articolul IV

(Articolul 104 modificat)

Componenţa , funcţionarea şi reuniunile Consiliului de Exploatare Poştală (Const. 18)

1. Consiliul de Exploatare Poştală se compune din patruzeci de membri care îşi exercită funcţiile pe timpul perioadei care separă două Congrese succesive .
2. Membrii Consiliului de Exploatare Poştală sunt aleşi de către Congres, în funcţie de repartiţia geografică specifică. Douazeci şi patru de locuri sunt rezervate ţărilor membre în curs de dezvoltare şi şaisprezece ţărilor membre dezvoltate. Cel puţin o treime dintre membri este reînnoită cu ocazia fiecărui Congres.
3. Fiecare membru al Consiliului de Exploatare Poştală îşi va desemna reprezentatntul, care va avea responsabilitatea de a presta serviciile prevăzute în Actele Uniunii.
4. Cheltuielile de funcţionare ale Consiliului de Exploatare Poştală sunt în sarcina Uniunii. Membrii săi nu primesc nici o remuneraţie. Cheltuielile de voiaj şi sejur ale reprezentanţilor statelor membre care participă la Consiliul de Exploatare Poştală sunt în sarcina acestora. Totuşi reprezentantul fiecăreia dintre ţările membre considerate ca defavorizate conform listelor stabilite de Organizatia Natiunilor Unite are dreptul în afara reuniunilor care au loc în timpul Congresului, la rambursarea fie a preţului unui bilet- avion dus-întors clasa economică sau un bilet de cale ferată clasa 1, fie la costul călătoriei prin orice alt mijloc cu condiţia ca această valoare să nu depăşească preţul unui bilet- avion dus-întors clasa economică .
5. În prima sa reuniune, care este convocată şi deschisă de către Preşedintele Congresului, Consiliul de Exploatare Poştală va alege, dintre membrii săi, un Preşedinte, un Vice-Preşedinte, Preşedinţii Comisiilor.
6. Consiliul de Exploatare Poştală îşi va stabili Regulamentul său interior.
7. În principiu, Consiliul de Exploatare Poştală se reuneşte în fiecare an la sediul Uniunii. Data şi locul reuniunii sunt fixate de către Preşedintele său, după un acord cu Preşedintele Consiliului de Administraţie şi Directorul General al Biroului Internaţional .
8. Preşedintele, Vice-Preşedintele şi Preşedinţii Comisiilor Consiliului de Exploatare Poştală formează Comitetul de Conducere. Acest Comitet pregăteşte şi conduce lucrările fiecărei sesiuni a Consiliului de Exploatare Poştală şi îşi asumă toate sarcinile pe care acesta din urmă hotărăşte să i le încredinţeze sau a cărui necesitate apare în timpul procesului de planificare strategică.
9. Atribuţiile Consiliului de Exploatare Poştală sunt următoarele :
1. 9.1 să conducă studiul problemelor de exploatare, comerciale, tehnice, economice şi de cooperare tehnică cele mai importante care reprezintă interes pentru toate statele membre ale Uniunii sau pentru operatorii săi desemnaţi, în special problemele care au repercursiuni financiare importante (taxe, cheltuieli terminale, cheltuieli de tranzit, taxa de bază pentru transportul aerian al curierului, cote părţi ale coletelor poştale şi prezentarea în străinătate a trimiterilor poştei de scrisori ), să elaboreze informaţii şi avize asupra lor şi să recomande măsurile de luat în privinţa lor;
2. 9.2 să procedeze la revizuirea Regulamentelor Uniunii în următoarele şase luni după închiderea Congresului, dacă acesta nu hotărăşte altfel. În caz de necesitate urgentă, Consiliul de Exploatare Poştală poate să modifice respectivele Regulamente şi în alte sesiuni. În ambele cazuri, Consiliul de Exploatare Poştală rămâne subordonat directivelor Consiliului de Administraţie în ceea ce priveşte politicile şi principiile fundamentale;
3. 9.3 să coordoneze măsurile practice pentru dezvoltarea şi ameliorarea serviciilor poştale internaţionale;
4. 9.4 să întreprindă, sub rezerva aprobării Consiliului de Administraţie în cadrul competenţelor acestuia din urmă, orice acţiune considerată necesară pentru salvarea şi întărirea calităţii serviciului poştal internaţional şi pentru modernizarea lui;
5. 9.5 să formuleze propuneri care vor fi supuse spre aprobare fie Congresului, fie statelor membre conform articolului 125; aprobarea Consiliului de Administraţie este solicitată atunci când propunerile se referă la probleme aflate în competenţa acestuia din urmă;
6. 9.6 să examineze la cererea unui stat membru, orice propunere pe care acest stat membru o transmite Biroului Internaţional conform articolului 124, să pregătească comentariile aferente şi să însărcineze Biroul International să le anexeze la respectiva propunere înainte de a o supune aprobării statelor membre;
7. 9.7 să recomande, dacă este necesar, şi eventual după aprobarea de către Consiliul de Administraţie şi consultarea statelor membre, adoptarea reglementărilor sau a unei noi practici aşteptând Congresul să decidă în această materie;
8. 9.8 să elaboreze şi să prezinte, sub formă de recomandări statelor membre şi operatorilor lor desemnaţi, norme în materie tehnică, de exploatare şi în alte domenii de competenţa sa în care o practică uniformă este indispensabilă. La fel procedează, în caz de nevoie, şi pentru normele pe care deja le-a stabilit;
9. 9.9 Să prezinte în Consiliul de Administraţie elementele necesare pentru elaborarea proiectului de Strategie ce va fi supus Congresului.
10. 9.10 să aprobe acele părţi ale raportului bianual asupra activităţilor Uniunii stabilit de Biroul Internaţional care priveşte responsabilităţile şi funcţiile Consiliul de Exploatare Poştală;
11. 9.11 să decidă asupra contactelor de luat cu statele membre si operatorii lor desemnaţi în vederea îndeplinirii funcţiilor sale;
12. 9.12 să procedeze la studierea problemelor de învăţământ şi formare profesională care interesează statele membre şi operatorii lor desemnati, precum statele noi şi cele în curs de dezvoltare;
13. 9.13 să ia măsurile necesare în vederea studierii şi difuzării experienţelor şi progreselor realizate de anumite state membre şi operatorii lor desemnaţi în domeniul tehnicii, exploatării, economiei şi formării profesionale care interesează serviciile poştale;
14. 9.14 să studieze situaţia actuală şi nevoile serviciilor poştale în statele noi şi în statele în curs de dezvoltare şi să elaboreze recomandările convenabile asupra căilor şi mijloacelor de ameliorare a serviciilor poştale în aceste state;
15. 9.15 să ia, dupa înţelegerea cu Consiliul de Administraţie, măsurile corespunzătoare în domeniul cooperării tehnice cu toate statele membre ale Uniunii şi operatorii lor desemnaţi şi, în special cu statele noi şi cu statele în curs de dezvoltare şi operatorii lor desemnaţi;
16. 9.16 să examineze orice probleme care îi sunt supuse de către un membru al Consiliului de Exploatare Poştală, de către Consiliul de Administraţie sau oricare Stat membru sau operator desemnat.
17. 9.17 să primească şi să discute rapoartele, precum şi recomandările Consiliului Consultativ şi, în situaţia în care interesele Consiliului de Exploatare Poştală o cer, să examineze şi să comenteze asupra recomandărilor Comitetului Consultativ în vederea înaintării către Congres;
18. 9.18 să desemneze membrii care vor servi ca membrii în Comitetul Consultativ.
10. Pe baza Strategiei Uniunii adoptate de Congres şi în particular partea aferentă strategiilor Organelor Permanente ale Uniunii, Consiliul de Exploatare Poştală stabileşte, în prima sesiune după Congres, un program-proiect de lucru de bază conţinând un anumit număr de tactici vizând realizarea strategiei. Acest program de bază care va conţine un număr limitat de studii asupra subiectelor de actualitate şi interes comun, va fi revizuit în fiecare an în funcţie de realităţi şi priorităţi.
11. Pentru a asigura o legătură eficientă între lucrările celor două organe, Consiliul de Administraţie poate desemna reprezentanţi pentru a asista în calitate de observatori la reuniunile Consiliului de Exploatare Poştală.

12 La cerere, următoarele categorii de observatori pot participa la şedinţele plenare şi la cele ale Comisiilor Consiliului de Exploatare Poştală, fără drept de vot:
1. 12.1 membrii Consiliului de Administraţie;
2. 12.2 membrii Comitetului Consultativ;
3. 12.3 organizaţii interguvernamentale interesate de lucrările Consiliului de Exploatare Poştală
4. 12.4 alte state membre ale Uniunii.
13 Din motive logistice, Consiliul de Exploatare Poştală poate limita numărul de participanţi ca observatori. Acesta poate, de asemenea, să limiteze acestora dreptul de a vorbi în timpul dezbaterilor.
14 Membrii Consiliului de Exploatare Poştală participă efectiv la activităţile Consiliului. Observatorilor li se poate permite, la cererea lor, să colaboreze la studiile întreprinse, respectând condiţiile pe care Consiliul poate să le stabilească pentru a asigura randamentul şi eficacitatea muncii sale. Ei pot fi de asemenea invitaţi pentru a prezida Echipe de Proiect şi Grupuri de Lucru atunci când cunoştinţele sau experienţa lor justifică acest lucru. Participarea observatorilor va avea loc fără a determina costuri suplimentare din partea Uniunii.
15 În situaţii excepţionale, observatorii pot fi excluşi de la întreaga sau numai de la o parte din întrunire sau li se poate restricţiona dreptul de a primi documente dacă este necesar pentru a asigura confidenţialitatea subiectului întrunirii sau a documentului, după caz. Această restricţie poate fi decisă de la caz la caz de către orice organism sau de către Preşedintele acestuia. Aceste situaţii vor fi raportate Consiliului de Administraţie şi Consiliului de Exploatare Poştală. Dacă va considera necesar, Consiliul de Administraţie

poate revizui restricţiile, consultându-se cu Consiliul de Exploatare Poştală, unde este cazul.
16 Preşedintele Comitetului Consultativ va reprezenta această organziaţie la întrunirile Consiliului de Exploatare Poştală când pe ordinea de zi se află puncte de interes pentru Comitetul Consultativ.
17 Consiliul de Exploatare Poştală poate invita la reuniunile sale fără drept de vot:
1. 17.1 orice organism internaţional sau orice persoană calificată pe care el doreşte să o asocieze la lucrările sale;
2. 17.2 orice Stat membru care nu aparţine Consiliului de Exploatare Poştală;
3. 17.3 orice asociaţie sau înteprindere pe care el doreşte să o consulte asupra problemelor privind activităţile sale.

Articolul V

(Articolul 105 modificat)

Informarea asupra activităţilor Consiliului de Exploatare Poştală

1. După fiecare sesiune, Consiliul de Exploatare Poştală va informa statele membre, operatorii lor desemnaţi, Uniunile Restrânse şi membrii Comitetului Consultativ asupra activităţilor sale adresându-le o dare de seamă analitică precum şi rezoluţiile şi hotărârile sale.
2. Consiliul de Exploatare Poştală întocmeşte, pentru Consiliul de Administraţie, un raport anual asupra activităţilor sale.
3. Consiliul de Exploatare Poştală va face, în atenţia Congresului, un raport asupra ansamblului activităţii sale şi îl transmite statelor membre ale Uniunii, operatorilor lor desemnaţi şi membrilor Comitetului Consultativ, cu cel puţin două luni înainte de deschiderea Congresului.

Articolul VI

Articolul 106 (modificat)

Componenţa , funcţionarea şi reuniunile Consiliului Consultativ

1 Scopul Comitetului Consultativ va fi de a reprezenta interesele sectorului poştal internaţional lărgit, şi de a asigura un cadru general pentru un dialog eficient între părţile interesate. Acesta va fi alcătuit din organizaţii non-guvernamentale reprezentând interesele consumatorilor, furnizorilor de servicii de distribuire, organizaţiilor lucrătorilor, furnizorilor de bunuri şi servicii către sectorul poştal, precum şi organizaţiilor similare şi ale companiilor care doresc să contribuie la îndeplinirea misiunii

şi obiectivelor Uniunii. Organizaţiile înregistrate, trebuie să fie înregistrate într-un stat membru al Uniunii. Consiliul de Administraţie şi Consiliul de Exploatare Poştală îşi vor desemna membrii în Comitetul Consultativ. Pe lângă membrii desemnaţi de Consiliul de Adminstraţie şi de Consiliul de Exploatare Poştală, calitatea de membru în acest Comitet va fi stabilită printr-un proces de aplicare şi acceptare stabilit de către Consiliul de Administraţie, ce se va desfăşura în conformitate cu art. 102.6.31.
2 Fiecare membru al Comitetului Consultativ îşi va desemna reprezentantul.
3 Costurile operaţionale ale Comitetului Consultativ vor fi suportate de către Uniune şi de către membrii Comitetului astfel cum a decis Consiliul de Administraţie.
4 Membrii Comitetului Consultativ nu vor primi remuneraţie sau vreo altă formă de compensare.
5 Comitetul Consultativ se va reorganiza după fiecare Congres urmând cadrul general stabilit de Consiliul de Adminstraţie. Preşedintele Consiliului de Administraţie va prezida şedinţele de organizare ale Comitetului Consultativ, care îşi va alege Preşedintele la acea şedinţă.
6 Comitetul Consultativ îşi va stabili organizarea internă şi întocmi regulile de procedură, luând în considerare principiile generale ale Uniunii şi cu acordul Consiliului de Administraţie după ce acesta a consultat Consiliul de Exploatare Poştală.
7 Consilul Consultativ se va întruni de două ori pe an. În principiu, reuniunile vor fi ţinute la sediul Uniunii în acelaşi timp cu cele ale Consiliului de Administraţie şi respectiv ale Consiliului de Exploatare Poştală. Data şi locul fiecărei reuniuni vor fi stabilite de Preşedintele Comitetului Consultativ de comun acord cu Preşedintele Consiliului de Administraţie, respectiv al Consiliului de Exploatare Poştală, precum şi cu Directorul General al Biroului Internaţional.
8 Comitetul Consultativ îşi va stabili propriul program în limitele cadrului general cu următoarele funcţii:
1. 8.1 să examineze documente şi rapoarte ale Consiliului de Administraţie şi ale Consiliului de Exploatare Poştală. În situaţii excepţionale, dreptul de a primi anumite texte şi documente poate fi restricţionat dacă aceasta este necesar pentru păstrarea confidenţialităţii asupra întâlnirii sau a documentului. Această restricţie poate fi decisă de la caz la caz de către orice organism interesat sau de către Preşedintele acestuia. Aceste situaţii vor fi raportate Consiliului de Administraţie, şi Consiliului de Exploatare Poştală, dacă există probleme care privesc Consiliul de Exploatare Poştală. Dacă se va considera necesar, Consiliul de Administraţie va putea modifica ulterior aceste restricţii, consultând şi Consiliul de Exploatare Poştală, dacă este cazul;
2. 8.2 să elaboreze studii despre şi să dezbată probleme de importanţă pentru membrii Comitetului Consultativ;
3. 8.3 să ia în dezbatere probleme care afectează sectorul serviciilor poştale şi să emită rapoarte privind aceste aspecte;
4. 8.4 să colaboreze la lucrările Consiliului de Administraţie şi ale Consiliului de Exploatare Poştală, inclusiv prin trimiterea de rapoarte şi recomandări, puncte de vedere, la cererea celor două Consilii;
5. 8.5 să facă recomandări Congresului, sub rezerva aprobării Consiliului de Administraţie, şi, atunci când este vorba despre probleme de interes pentru Consiliul de Exploatare Poştală, sub rezerva examinării şi comentariului Consiliului de Exploatare Poştală;
9 Preşedintele Consiliului de Administraţie şi Preşedintele Consiliului de Exploatare Poştală vor reprezenta aceste organe la reuniunile Comitetului Consultativ atunci când pe ordinea de zi se află puncte de interes pentru ele.
10 Pentru a asigura o legătură eficientă cu organismele Uniunii, Comitetul Consultativ poate desemna reprezentanţi pentru a participa la reuniunile Congresului, ale Consiliului de Administraţie şi ale Consiliului de Exploatare Poştală, precum şi la cele ale comisiilor acestora, în calitate de observatori fără drept de vot.
11 Membrii Comitetului Consultativ, la cerere, pot participa la şedinţele plenare şi la reuniunile Comisiilor Consiliului de Administraţie şi ale Consiliului de Exploatare Poştală, în conformitate cu prevederile art. 102.16 si 104.12. Aceştia pot de asemenea participa la lucrările echipelor de proiect şi ale grupurilor de lucru în condiţiile prevăzute la art. 102.18 şi 104.14. Membrii Comitetului Consultativ pot participa la Congres ca observatori fără drept de vot.
12 Următorii, la cerere, pot participa la sesiunile Comitetului Consultativ, fără drept de vot:
1. 12.1 membrii ai Consiliului de Exploatare Poştală şi ai Consiliului de Administraţie;
2. 12.2 organizaţii interguvernamentale interesate de lucrările Comitetului Consultativ;
3. 12.3 Uniunile Restrânse;
4. 12.4 Alte state membre ale Uniunii.
13 Din motive logistice, Comitetul Consultativ poate limita numărul de participanţi ca observatori. Poate, de asemenea, limita dreptul acestora de a vorbi în timpul dezbaterilor.
14 În situaţii excepţionale, observatorii pot fi excluşi de la întreaga sau de la o parte a unei întruniri, sau li se poate restricţiona accesul la documente, dacă este necesar

de a se asigura confidenţialitatea subiectului întrunirii sau a documentului. Această restricţie poate fi decisă de la caz la caz de către oricare corp interesat sau de către Preşedintele acestuia. Aceste situaţii vor fi raportate Consiliului de Administraţie şi Consiliului de Exploatare Poştală atunci când este vorba de probleme de interes pentru Consiliul de Exploatare Poştală. Dacă va fi considerat necesar, Consiliul de Administraţie va putea modifica aceste restricţii, consultând Consiliul de Exploatare Poştală, acolo unde este cazul.
15 Biroul International, sub coordonarea Directorului General, va asigura secretariatul Comitetului Consultativ.

Articolul VII

(Articolul 107 modificat)

Informarea asupra activităţilor Consiliului Consultativ

1 După fiecare sesiune, Comitetul Consultativ va informa Consiliul de Administraţie şi Consiliul de Exploatare Poştală despre activităţile sale prin transmiterea catre Preşedinţii acestor organe, inter alia, o informare scurtă despre reuniunile, recomandările şi opiniile Consiliului.
2 Comitetul Consultativ va transmite Consiliului de Administraţie un raport anual de activitate cu o copie către Consiliul de Exploatare Poştală. Acest raport va fi inclus în documentaţia Consiliului de Administraţie către statele membre, operatorilor lor desemnaţi şi ale Uniunilor Restrânse, în conformitate cu art. 103 din Regulamentul General.
3 Comitetul Consultativ va întocmi pentru Congres un raport general asupra activităţii sale şi îl va transmite administraţiilor poştale ale statelor membre şi operatorilor lor desemnaţi cu cel puţin două luni înainte de deschiderea Congresului.

Articolul VIII

(Articolul 110 modificat)

Limbile utilizate pentru documentaţie, deliberări şi corespondenţa de serviciu

1 Pentru documentaţia Uniunii sunt utilizate limbile franceză, engleză, arabă şi spaniolă. Sunt de asemenea utilizate limbile germană, chineză, portugheză şi rusă, cu condiţia ca producţia în aceste ultime limbi să se limiteze la documentaţia de bază cea mai importantă. Sunt utilizate de asemenea şi alte limbi, cu condiţia ca statele membre care solicită acest lucru să suporte toate costurile aferente.
2 Statul sau statele membre care solicită o limbă, alta decât limba oficială constituie un grup lingvistic.
3 Documentaţia este publicată de către Biroul Internaţional în limba oficială şi în limbile grupurilor lingvistice constituite, fie direct, fie prin intermediul birourilor regionale ale acestor grupuri, conform modalităţilor convenite cu Biroul Internaţional. Publicarea în diferite limbi este realizată conform aceluiaşi model.
4 Documentaţia publicată direct de către Biroul Internaţional este, în măsura posibilului, distribuită simultan în diferitele limbi solicitate.
5 Corespondenţa între statele membre sau operatorii lor desemnaţi şi Biroul Internaţional şi dintre acesta din urmă şi terţi poate fi schimbată în oricare limbă pentru care Biroul Internaţional dispune de un serviciu de traduceri.
6 Cheltuielile de traducere într-o limbă indiferent care ar fi ea, inclusiv cele care rezultă din aplicarea paragrafului 5, sunt suportate de către grupul lingvistic care a solicitat această limbă. Statele membre utilizatoare a limbii oficiale varsă, cu titlu de traducere a documentelor neoficiale, o contribuţie forfetară a cărei valoare pe unitate contributivă este egală celei suportate de statele membre care au recurs la o altă limbă de lucru la Biroul International. Toate celelalte cheltuieli aferente furnizării documentelor sunt suportate de către Uniune. Plafonul cheltuielilor de suportat de către Uniune pentru producerea documentelor în germană, chineză, portugheză şi rusă este fixat printr-o rezoluţie a Congresului.
7 Cheltuielile de suportat de către un grup lingvistic sunt repartizate între membrii acestui grup în mod proporţional cu contribuţia lor la cheltuielile Uniunii. Aceste cheltuieli pot fi repartizate între membriii grupului lingvistic conform unei chei de repartiţie, cu condiţia ca, Statele membre interesate să se înţeleagă asupra acestui subiect şi să îşi notifice hotărârea lor către Biroul Internaţional prin intermediul unui purtător de cuvânt al grupului.
8 Biroul Internaţional dă curs oricărei schimbări în alegerea limbii solicitate de către un stat membru, după o perioadă care nu trebuie să depăşească doi ani.
9 Pentru deliberările reuniunilor organelor Uniunii, limbile franceză, engleză, spaniolă şi rusă sunt admise prin intermediul unui sistem de interpretare – cu sau fără echipament electronic – a căror alegere este lăsată la aprecierea organizatorilor reuniunii după consultarea Directorului General al Biroului Internaţional şi a statelor membre interesate.
10 Celelalte limbi sunt în general autorizate pentru deliberările şi reuniunile indicate în paragraful 9.
11 Delegaţiile care utilizează alte limbi îşi asigură interpretarea simultană într- una din limbile menţionate în paragraful 9, fie prin sistemul indicat în acelaşi paragraf, când modificări de ordin tehnic necesar pot fi aduse, fie prin interpreţi particulari.
12 Cheltuielile pentru serviciile de interpretare sunt repartizate între Statele membre care utilizează aceeaşi limbă proporţional cu contribuţia lor la cheltuielile Uniunii. Totuşi, cheltuielile de instalare şi întreţinere a echipamentului tehnic sunt suportate de către Uniune.
13 Statele membre şi/sau operatorii lor desemnaţi pot să se înţeleagă asupra limbii de utilizat în corespondenţa de serviciu în relaţiile lor reciproce. În lipsa unei asemenea înţelegeri, limba de utilizat este franceza.

Articolul IX

(Articolul 112 modificat) Funcţiile Directorului General

1 Directorul General organizează, administrează şi conduce Biroul Internaţional, al cărui reprezentant legal este. El este competent pentru a clasa posturile de gradele G1 la D2 şi pentru a numi şi promova funcţionari în aceste grade. Pentru numirile în gradele P1 la D2, el trebuie să ia în consideraţie calificarile profesionale ale candidaţilor recomandaţi de statele membre de a căror naţionalitate sunt, sau în care, îşi exercită activitatea lor profesională, ţinând seama de o echitabilă repartiţie geografică continentală şi de limbă. Posturile de Director de grad D 2 trebuie, în măsura posibilului să fie ocupate de candidaţi provenind din regiuni diferite, altele decât cele din care provin Directorul General şi Directorul General Adjunct, ţinând cont de considerente privind eficienţa Biroului Internaţional. În cazul posturilor care solicită calificări speciale, Directorul General poate să se adreseze în extern. El ţine de asemenea seama, cu ocazia numirii unui nou funcţionar, de faptul că în principiu persoanele care ocupă posturile gradelor D2, D1 şi P5 trebuie să fie venite din diferite state membre ale Uniunii. Cu ocazia promovării unui funcţionar al Biroului Internaţional în gradele D2, D1 si P5, nu este obligatoriu să se aplice acelaşi principiu. În plus, exigenţele unei repartiţii geografice echitabile şi de limbă trec după merit în procesul de recrutare. Directorul General informează Consiliul de Administraţie o dată pe an, în Raportul asupra activităţilor Uniunii, despre numirile şi promovările în gradele P4 la D2.
2 Directorul General are următoarele atribuţii:
1. 2.1 să asigure funcţiile de depozitar al Actelor Uniunii şi de intermediar în procedura de aderare şi admitere în Uniune precum şi de ieşire din aceasta;
2. 2.2 să notifice deciziile luate de către Congres tuturor Guvernelor statelor membre;
3. 2.3 să notifice tuturor statelor membre şi operatorilor lor desemnaţi Regulamentele hotărâte sau revizuite de către Consiliul de Exploatare Poştală;
4. 2.4 să pregătească proiectul bugetului anual al Uniunii la un nivel cât mai scăzut posibil compatibil cu nevoile Uniunii şi să îl supună în timp oportun examinării Consiliului de Administraţie; să comunice bugetul Guvernelor statelor membre ale Uniunii după aprobarea acestuia de către Consiliul de Administraţie şi să îl execute;
5. 2.5 să execute activităţile specifice cerute de către organele Uniunii şi pe cele care îi sunt atribuite prin Acte;
6. 2.6 să ia iniţiative care să vizeze realizarea obiectivelor fixate de către organele Uniunii, în cadrul politicii stabilite şi a fondurilor disponibile;
7. 2.7 să supună sugestii şi propuneri Consiliului de Administraţie sau Consiliului de Exploatare Poştală;
8. 2.8 după închiderea Congresului, să înainteze Consiliului de Exploatare Poştală propuneri privind modificările Regulamentului ca urmare a deciziilor Congresului, în conformitate cu Regulile de Procedură ale Consiliului de Exploatare Poştală;
9. 2.9 să pregătească, pentru Consiliul de Administraţie şi pe baza directivelor date de către Consiliu, proiectul Strategiei Uniunii pentru a fi supus Congresului;

2.9 bis să pregătească, pentru a supune aprobării Consiliului de Administraţie, un raport trimestrial asupra rezultatelor statelor membre în ceea ce priveşte aplicarea Strategiei Uniunii aprobată de Congresul anterior, care va fi supusă analizei în cadrul Congresului următor;
2.10 să asigure reprezentare a Uniunii;
2.11 să servească drept intermediar în relaţiile dintre:
- – Uniune şi Uniunile Restrânse;
- – Uniune şi Organizaţia Naţiunilor Unite;
- – Uniune şi organizaţiile internaţionale a căror activitate prezintă un interes pentru Uniune;
- – Uniune şi organismele internaţionale, asociaţiile sau întreprinderile pe care organele Uniunii doresc să le consulte sau să le asocieze la lucrările lor;
2.12 să îşi asume funcţia de Secretar General al organelor Uniunii şi să supravegheze cu acest titlu, ţinând seama de dispoziţiile speciale ale prezentului Regulament, în special:
- – pregătirea şi organizarea lucrărilor organelor Uniunii;
- – elaborarea, producerea şi distribuirea documentelor, rapoartelor şi proceselor-verbale;
- – funcţionarea secretariatului în timpul reuniunilor organelor Uniunii;
2.13 să asiste la şedintele organelor Uniunii şi să ia parte la deliberări fără drept de vot, cu posibilitatea de a se face reprezentat.

Articolul X

(Articolul 114 modificat)

Secretariatul organelor Uniunii (Const. 14. 15. 17. 18)

Secretariatul organelor Uniunii este asigurat de către Biroul Internaţional sub responsabilitatea Directorului General. El adresează toate documentele publicate cu ocazia fiecărei sesiuni statelor membre ale organului şi operatorilor lor desemnaţi, statelor membre şi operatorilor lor desemnaţi, care, fără să fie membre ale organului, colaborează la studiile întreprinse, Uniunilor Restrânse precum şi celorlalte state membre şi operatori desemnaţi care le solicită.

Articolul XI

(Articolul 116 modificat)

Informaţii. Opinii. Cereri de interpretare şi modificare a actelor. Anchete. Intervenţie în lichidarea conturilor. (Const. 20; Gen Regs 124, 125, 126)

1 Biroul Internaţional este tot timpul la dispoziţia Consiliului de Administraţie, a Consiliului de Exploatare Poştală şi a Statelor membre şi a operatorilor desemnaţi de acestea pentru a le furniza toate informaţiile utile asupra problemelor referitoare la serviciu.
2 El este însărcinat în special să reunească, să coordoneze, să publice şi să distribuie informaţii de orice natură care interesează serviciul poştal internaţional; să emită la cererea părţilor în cauză un aviz asupra problemelor litigioase; să dea curs cererilor de interpretare şi de modificare a Actelor Uniunii şi, în general, să realizeze studii şi lucrări de redactare sau documentare pe care respectivele Acte i le atribuie sau care ar fi în interesul Uniunii.
3 El realizează şi anchetele care sunt solicitate de către statele membre şi operatorii lor desemnaţi în vederea cunoaşterii opiniei celorlalte state membre şi a operatorilor lor desemnaţi asupra unei probleme determinate. Rezultatul unei anchete nu reprezintă caracterul unui vot şi nu se leagă formal de aceasta.
4 El poate interveni, cu titlul de oficiu de compensare, în lichidarea Conturilor de orice natură referitoare la serviciul poştal.

Articolul XII

(Articolul 118 modificat)

Formulare furnizate de Biroul Internaţional (Const. 20)

1 Biroul Internaţional este însărcinat să facă şi să confecţioneze cupoanele-răspuns internaţionale şi să aprovizioneze cu ele, la preţul de revenire, statele membre sau operatorii lor desemnaţi care solicită acest lucru.

Articolul XIII

(Articolul 119 modificat)

Actele Uniunilor Restrânse şi Acorduri Speciale (Const. 8)

1 Două exemplare din Actele Uniunilor Restrânse şi din Acordurile speciale încheiate prin aplicarea articolului 8 din Constituţie trebuie să fie transmise Biroului Internaţional de către oficiile acestor Uniuni, sau, în lipsă, de către una dintre părţile contractante.
2 Biroul Internaţional are grijă ca Actele Uniunilor Restrânse şi Acordurile speciale să nu prevadă condiţii mai puţin favorabile pentru public decât cele care sunt prevazute în Actele Uniunii şi să informeze statele membre şi operatorii lor desemnaţi de existenţa Uniunilor şi a Acordurilor susmentionate. El semnalează Consiliului de Administraţie orice neregulă constatată în virtutea prezentei dispoziţii.

Articolul XIV

(Articolul 121 modificat) Raportul bianual asupra activităţilor Uniunii (Const. 20; Gen Rgs. 102.6.17)

Biroul Internaţional întocmeste, asupra activităţilor Uniunii, un raport bianual care este comunicat, după aprobarea lui de către Consiliul de Administraţie, statelor membre şi operatorilor lor desemnaţi, Uniunilor Restrânse şi Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Articolul XV

(Articolul 122 modificat)

Procedura de depunere a propunerilor în Congres (Const 29)

1 Sub rezerva excepţiilor prevăzute în paragrafele 2 şi 5, procedura următoare reglează introducerea propunerilor de orice natură de supus Congresului de către statele membre:
1. a sunt admise propunerile care parvin Biroului Internaţional cu cel puţin şase luni înainte de data fixată pentru Congres;
2. b nici o propunere de ordin redacţional nu este admisă în timpul perioadei de şase luni care precede data fixată pentru Congres;
3. c propunerile de fond care parvin Biroului Internaţional în intervalul cuprins între şase şi patru luni înainte de data fixată pentru Congres nu sunt admise decât dacă ele sunt sprijinite de cel puţin două state membre;
4. d propunerile de fond care parvin Biroului Internaţional în intervalul cuprins între patru şi două luni care precede data fixată pentru Congres nu sunt admise decât dacă ele sunt sprijinite de cel puţin opt state membre; propunerile care parvin ulterior nu sunt admise;
5. e declaraţiile de sprijin trebuie să parvină Biroului Internaţional în acelaşi timp cu propunerile la care se referă.
2 Propunerile privind Constituţia sau Regulamentul General trebuie să parvină Biroului Internaţional cu cel puţin şase luni înainte de deschiderea Congresului; acelea care parvin ulterior acestei date dar înainte de deschiderea Congresului nu pot fi luate în consideraţie decât dacă Congresul decide astfel cu majoritate de două treimi din ţările reprezentate în Congres şi dacă sunt respectate condiţiile prevăzute în paragraful 1.
3 Fiecare propunere nu trebuie să aibă în principiu decât un obiectiv şi să nu conţină decât modificări referitoare la acest obiectiv. Aşadar, fiecare propunere care poate genera cheltuieli substanţiale pentru Uniune, va trebui să fie însoţită de un studiu privind impactul său financiar, pregătit de statul membru care a făcut propunerea, în colaborare cu Biroul Internaţional, în scopul de a determina resursele financiare necesare pentru realizarea sa.
4 Propunerile de ordin redacţional sunt prevăzute în antet de către statele membre care le prezintă, cu menţiunea “Propunere de ordin redacţional “ şi publicate de către Biroul Internaţional sub un număr urmat de litera R. Propunerile neprevăzute cu această menţiune, dar care, după părerea Biroul Internaţional, nu sunt decât redacţionale, sunt publicate cu o menţiune corespunzătoare; Biroul Internaţional întocmeşte pentru Congres o listă a acestor propuneri.
5 Procedura descrisă în paragrafele 1 şi 4 nu se aplică nici propunerilor privind Regulamentul Interior al Congreselor nici amendamentelor la propunerile deja făcute.

Articolul XVI

(Articolul 123 modificat)

Procedura de depunere a propunerilor către Consiliul de Exploatare Poştală privind pregătirea noilor Regulamente având în vedere deciziile adoptate de Congres

1 Regulamentele Convenţiei Poştale Universale şi Aranjamentul Serviciilor Poştale de Plată vor fi redactate de către Consiliul Operaţional Poştal în lumina deciziilor adoptate de Congres.
2 Propunerile care rezultă din amendamentele propuse la Convenţie sau la Aranjamentul privind Serviciile Poştale de Plată vor fi înaintate Biroului Internaţional împreună cu propunerile către Congres la care acestea fac referire. Aceste propuneri pot fi

depuse de un singur stat membru fără sprijinul altor state. Asemenea propuneri vor fi distribuite tuturor administraţiilor poştale din statele membre cu nu mai puţin de o lună înainte de Congres.
3 Alte propuneri privind Regulamentele, propuneri aflate în studiu în cadrul Consiliului Operaţional Poştal pentru pregătirea Regulamentelor în următoarele şase luni de la terminarea Congresului, vor fi înaintate Biroului Internaţional cu cel puţin două luni înainte de Congres.
4 Propunerile privind modificarea Regulamentelor ca urmare a deciziilor Congresului care sunt redactate de către statele membre vor trebui să ajungă la Biroul Internaţional nu mai târziu de două luni înaintea deschiderii lucrărilor Consiliului Operaţional Poştal. Astfel de propuneri vor fi distribuite tuturor statelor membre şi operatorilor lor desemnaţi nu mai târziu de o lună înaintea deschiderii lucrărilor Consiliului Operaţional Poştal.

Articolul VXII (Articolul 124 modificat)

Procedura de depunere a propunerilor între două Congrese (Const. 29; Gen. Regs. 116)

1 Pentru a fi luate în consideraţie, fiecare propunere privind Convenţia sau Acordurile şi introduse de către un stat membru între două Congrese trebuie să fie sprijinită de către cel puţin alte două state membre. Aceste propuneri rămân fără urmare atunci când Biroul Internaţional nu primeşte, în acelaşi timp, declaraţiile de sprijin necesare.
2 Aceste propuneri vor fi transmise celorlalte state membre prin intermediul Biroului Internaţional.
3 Propunerile privind Regulamentele nu au nevoie de sprijin dar nu sunt luate în consideraţie de către Consiliul de Exploatare Poştală decât dacă acesta le aprobă în urgentă necesitate.

Articolul XVIII (Articolul 125 modificat)

Examinarea propunerilor între două Congrese (Const. 29; Gen Regs 116, 124)

1 Orice propunere referitoare la Convenţie, Acorduri şi Protocoalele lor finale este supusă următoarei proceduri: atunci când un stat membru a transmis o propunere Biroului Internaţional, acesta din urmă o va înainta tuturor statelor membre pentru analiză. Un termen de două luni este lăsat statelor membre pentru examinarea propunerii

şi, eventual, pentru a transmite Biroului Internaţional observaţiile lor. Nu sunt admise amendamente. După expirarea acestui termen, Biroul Internaţional va înainta tuturor statelor membre toate observaţiile primite şi va invita fiecare stat membru să voteze pentru sau împotriva propunerii. Acele state care nu au făcut să parvina votul lor în termen de două luni sunt considerate că se abţin. Termenele sus-menţionate încep să curgă de la datele circularelor Biroului Internaţional.
2 Propunerile de modificare a Regulamentelor sunt tratate de către Consiliul de Exploatare Poştală.
3 Dacă propunerea priveşte un Aranjament sau Protocolul său final, numai statele membre care sunt parte la acest Aranjament pot lua parte la operaţiunile descrise în paragraful 1.

Articolul XIX

(Articolul 126 modificat)

Notificarea deciziilor adoptate între două Congrese ( Const.29, Regl. Gral. 124, 125 )

1 Modificările aduse Conventiei, Acordurilor şi Protocoalelor finale la aceste Acte sunt comunicate printr-o notificare a Directorului General al Biroului Internaţional către Guvernele statelor membre.
2 Modificările aduse de către Consiliul de Exploatare Poştală Regulamentelor şi Protocoalelor lor finale sunt notificate statelor membre şi operatorilor lor desemnaţi de către Biroul Internaţional. Acelaşi lucru este valabil pentru interpretările vizate în articolul 36.3.2 al Convenţiei şi dispoziţiile corespunzătoare din Acorduri.

Articolul XX

(Articolul 128 modificat)

Fixarea şi reglarea cheltuielilor Uniunii

1 Sub rezerva paragrafelor 2-6, cheltuielile anuale aferente activităţilor organelor Uniunii nu trebuie să depăşească următoarele sume pentru anul 2009 şi următorii: 37,000,000 franci elveţieni pentru anii 2009 şi 2010 şi 37 235 000 franci elveţieni pentru anii 2011 şi 2012. Limita de bază pentru anul 2012 se va aplica şi următorilor ani, dacă Congresul din 2012 se va amîna.
2 Cheltuielile aferente reuniunilor viitorului Congres (deplasarea secretariatului, cheltuieli de transport, cheltuieli de instalare tehnică a interpretării simultane, cheltuieli de reproducere a documentelor în timpul Congresului, etc.) nu trebuie să depăşească limita de 2.900.000 franci elveţieni.
3 Consiliul de Administraţie este autorizat să depăşească limitele fixate din paragrafele 1 si 2 pentru a ţine seama de majorările treptelor de prelucrare, de contribuţii cu titlul de pensii sau indemnizaţii, inclusiv indemnizaţii de post, admise de Naţiunile Unite pentru a fi aplicate personalului lor în funcţie la Geneva.
4 Consiliul de Administraţie este de asemenea autorizat să ajusteze, în fiecare an, valoarea cheltuielilor, altele decât cele referitoare la personal, în funcţie de indicele elveţian al preţului de consum.
5 Prin derogarea de la paragraful 1, Consiliul de Administraţie, sau în caz de extremă urgenţă Directorul General, poate autoriza depăşirea limitelor fixate pentru a face faţă reparaţiilor importante şi neprevăzute ale clădirii Biroului Internaţional, fără ca valoarea depăşirii să poată trece de 125.000 franci elveţieni pe an.
6 Dacă apar ca insuficiente creditele prevăzute în paragrafele 1 şi 2 pentru a asigura buna funcţionare a Uniunii, aceste limite nu pot fi depăşite decât cu aprobarea majorităţii statelor membre ale Uniunii. Orice consultaţie trebuie să comporte o expunere completă a faptelor care justifică o asemenea cerere.
7 Ţările care aderă la Uniune sau care sunt admise în calitate de membrii ai Uniunii precum şi cele care ies din Uniune trebuie să-şi achite cotizaţia pentru întregul an în cursul căruia admiterea sau ieşirea lor trebuie efectuată.
8 Statele membre plătesc în avans partea lor contributivă la cheltuielile anuale ale Uniunii, pe baza bugetului stabilit de către Congresul de Administraţie. Aceste părţi contributive trebuie să fie plătite cel mai târziu în prima zi a exerciţiului financiar la care se raportează bugetul. Depăşit acest termen, sumele datorate sunt productive de dobânzi în profitul Uniunii, respectiv 6% per an începând cu a patra lună.
9 Atât timp cât arieratele la contribuţiile obligatorii, în afara dobânzilor datorate Uniunii de către un stat membru sunt egale sau superioare sumei contribuţiilor respectivului stat membru pentru două exerciţii financiare anterioare, acest stat membru poate ceda irevocabil către Uniune în totalitate sau o parte din creanţele sale asupra altor state membre, conform modalităţilor fixate de Consiliul de Administraţie. Condiţiile creanţelor se definesc urmare a unui acord convenit între statul membru, debitori/creditori şi Uniune.
10 Statele membre care, din raţiuni juridice sau altele, sunt în imposibilitate să efectueze o astfel de cesiune, se angajează să încheie un plan de amortizare a arieratelor lor.
11 În afara unor circumstanţe excepţionale, recuperarea arieratelor la contribuţiile obligatorii datorate Uniunii nu pot fi extinse la mai mult de 10 ani.
12 În împrejurări excepţionale, Consiliul de Administraţie poate absolvi un stat membru de tot sau de o parte din dobânzile datorate dacă aceasta s-a achitat, în capital, de integritatea datoriilor restante.
13 Un stat membru poate de asemenea să fie absolvit, în cadrul unui plan de amortizare a conturilor sale întârziate aprobat de către Consiliul de Administraţie, de tot sau de o parte din dobânzile acumulate sau invers; absolvirea este totuşi subordonată executării complete şi punctuale a planului de amortizare într-un termen convenit la 10 ani maximum.
14 Pentru a acoperi insuficienţele de trezorerie ale Uniunii, s-a constituit un Fond de Rezervă a cărui valoare este fixată de către Consiliul de Administraţie. Acest fond este alimentat în primul rând prin excedente bugetare. El poate servi şi pentru echilibrarea bugetului sau reducerea valorii contribuţiilor statelor membre.
15 În ceea ce priveşte insuficienţele trecătoare ale trezoreriei, Guvernul Confederaţiei Elveţiene face în termen scurt, avansurile necesare conform condiţiilor care sunt fixate de comun acord. Acest Guvern supraveghează fără remuneraţie ţinerea conturilor financiare precum şi contabilitatea Biroului Internaţional în limitele condiţiilor fixate de către Congres.

15bis. Dispoziţiile cuprinse la pagrafele 1- 13 se vor aplica prin analogie cheltuielilor cu traducerile facturate de către Biroul Internaţional statelor membre afiliate grupurilor ligvistice.

Articolul XXI

(Articolul 130 modificat)

Clasele de contribuţie (Const.21; Gen regs 115, 128)

1 Statele membre contribuie la acoperirea cheltuielilor Uniunii conform clasei de contribuţie de care aparţin. Aceste clase sunt următoarele:

clasa de 50 unităţi clasa de 45 unităţi clasa de 40 unităţi clasa de 35 unităţi clasa de 30 unităţi clasa de 25 unităţi clasa de 20 unităţi clasa de 15 unităţi clasa de 10 unităţi clasa de 5 unităţi clasa de 3 unităţi clasa de 1 unităţi

clasa de 0,5 unităţi, rezervată ţărilor mai puţin avansate enumerate de către Organizaţia Naţiunilor Unite şi altor ţări desemnate de către Consiliul de Administraţie.
2 În afara claselor de contribuţie enumerate la paragraful 1, orice stat membru poate să aleagă să plătească un număr de unităţi de contribuţie superior categoriei de contribuţie căreia îi aparţine, pe timpul unei perioade minime echivalentă intervalului dintre două Congrese. Această schimbare va fi anunţată cel mai târziu în timpul Congresului. La finele intervalului de timp dintre două Congrese, statul membru va reveni automat la categoria de contribuţie iniţială, exceptând situaţia în care decide să continuie să plătească o contribuţie superioară clasei din care face parte. Plata contribuţiilor suplimentare va majora cu atât cheltuielile.
3 Statele membre sunt înscrise într-una dintre clasele de contribuţie de mai sus, în momentul admiterii lor sau aderării lor la Uniune, conform procedurii vizate din Articolul 21.4 din Constituţie.
4 Statele membre se pot situa ulterior într-o clasă de contribuţie inferioară, cu condiţia ca această solicitare de schimbare să fie trimisă Biroului Internaţional cu cel puţin două luni înainte de deschiderea Congresului. Congresul va emite o opinie în privinţa acestor solicitări de schimbare a clasei de contribuţie. Statul membru va fi liber să atace sau nu opinia Congresului. Decizia finală a Statului membru va trebui să fie transmisă Secretariatului Biroului Internaţional înainte de închiderea Congresului. Această solicitare de schimbare, va avea efect la data intrării în vigoare a dispoziţiilor financiare hotărâte de către Congres. Statele membre care nu şi-au făcut cunoscute intenţiile de a schimba clasa de contribuţie în perioada prevazută sunt menţinute în clasa de contribuţie la care au aparţinut până la acel moment.
5 Statele membre nu pot să solicite să fie declasate mai mult cu o clasă în acelaşi timp.
6 Totuşi, în împrejurări excepţionale, cum ar fi catastrofe naturale care necesită programe de ajutor internaţional, Consiliul de Administraţie poate autoriza declanşarea temporară cu o clasă de contribuţie o singură dată între două Congrese la cererea unui Stat membru dacă aceasta dovedeşte că nu îşi mai poate menţine contribuţia conform clasei alese iniţial. În aceleaşi condiţii, Consiliul de Administraţie poate să autorizeze de asemenea, declasarea temporară a statului membru care nu aparţine categoriei de ţări mai puţin avansate deja inclusă în clasa 1, trecând-o în clasa 0,5 unităţi.
7 În aplicarea paragrafului 6, declasarea temporară poate fi autorizată de către Consiliul de Administraţie pentru o perioadă de maxim doi ani sau până la viitorul Congres, dacă acesta are loc până la sfârşitul acestei perioade. La expirarea perioadei fixate ţara în cauză se reintegrează automat în clasa sa iniţială.
8 Prin derogarea de la paragrafele 4 si 5, surclasările nu sunt supuse nici unei restricţii.

Articolul XXII (Articolul 131 modificat)

Plata furniturilor Biroului Internaţional (Gen Regs 118)

Furniturile pe care Biroul Internaţional le oferă contra plată statelor membre şi operatorilor lor desemnaţi trebuie să fie plătite în cel mai scurt timp posibil şi cel mai târziu în şase luni începând din prima zi care urmează celei de transmitere a Contului de către Birou. Depăsit acest termen, sumele datorate sunt producătoare de dobânzi în folosul Uniunii, respectiv 5% pe an, începând din ziua expirării termenului sus menţionat.

Articolul XXIII (Articolul 132 modificat)

Procedura de arbitraj (Const. 32)

1 În caz de diferend de reglat prin arbitraj, fiecare dintre statele membre în cauză va alege un stat membru care nu este direct interesat în litigiu. Când mai multe state membre fac cauză comună, ele nu contează, pentru aplicarea acestor dispoziţii, decât ca un singur stat.
2 În cazul în care unul dintre statele membre în cauza nu dă urmare unei propuneri de arbitraj în termen de şase luni, socotite de la data trimiterii, Biroul Internaţional, dacă cererea i-a fost lui adresată provoacă la rândul său desemnarea unui arbitru printr-un stat membru lipsă sau va desemna el însuşi unul din oficiu.
3 Părţile în cauză pot să se înţeleagă pentru a desemna un arbitru unic care poate fi Biroul Internaţional.
4 Deciziile arbitrilor sunt luate cu majoritate de voturi.
5 În cazul unor păreri împărţite, arbitrii aleg pentru a tranşa diferendul, aleg un alt stat membru dezinteresat în litigiu. În lipsa unei înţelegeri asupra alegerii, acest stat membru va fi desemnat de către Biroul Internaţional dintre statele membre nepropuse de către arbitri.
6 Dacă este vorba de un diferend privind unul dintre Acorduri, arbitrii nu pot fi desemnaţi în afara statelor membre care participă la acest Acord.

6bis. În caz de diferend ce trebuie rezolvat printr-un proces arbitral între operatorii desemnaţi, operatorii omologi vor apela la statele lor membre pentru a acţiona în acord cu mecanismul prevăzut la paragrafele 1 la 6.

Articolul XXIV (Articolul 135 modificat)

Intrarea în vigoare şi durata Protocolului Adiţional la Regulamentul General al Uniunii Poştale Universale.

Modificările adoptate de un Congres vor constitui obiectul unui Protocol Adiţional şi, în cazul rezoluţiei contrare a acestui Congres, vor intra în vigoare în acelaşi timp cu Actele modificate în timpul Congresului.

Prezentul Protocol Adiţional va fi pus în aplicare la 1 ianuarie 2010 şi va rămâne în vigoare pe o perioadă nedeterminată.

Drept pentru care, Plenipotenţiarii Guvernelor statelor membre au semnat prezentul Protocol Adiţional, într-un exemplar care este depus pe lângă Directorul General al Biroului Internaţional. O copie va fi remisă fiecărei Părţi de către Biroul Internaţional al Uniunii Poştale Universale.

Geneva, 12 august 2008

Actele celui de-al 24-lea Congres UPU– 2008

Aranjamentul Serviciilor Poştale de Plată

Uniunea Poştală Universală

Aranjamentul serviciilor poştale de plată

Conţinut

Partea I

Principii comune aplicabile la serviciile poştale de plată

Capitolul I Dispoziţii generale

Articole

1 Obiectul Contractului
2 Definiţii
3 Desemnarea operatorului
4 Funcţii ale ţărilor membre
5 Funcţii operaţionale
6 Deţinătorii fondurilor serviciilor poştale de plată
7 Prevenirea spălării banilor, finanţării terorismului şi infracţiunilor financiare
8 Confidenţialitate
9 Neutralitatea tehnologică

Capitolul II

Principii generale şi calitatea serviciilor
10 Dispoziţii generale
11 Calitatea serviciilor

Capitolul III

Principii pentru schimbul electronic de date
12 Interoperabilitatea
13 Asigurarea calităţii pentru schimburile electronice
14 Track and trace (urmărire şi monitorizare)

Partea II

Normele care reglementează serviciile poştale de plată

Capitolul I

Prelucrarea mandatelor
15 Depozitarea, primirea şi transmiterea mandatelor
16 Verificarea şi eliberarea de fonduri
17 Valoare maximă
18 Rambursarea 18bis Reclamaţii

Capitolul II Răspunderea
19 Răspunderea operatorilor desemnaţi cu privire la utilizatori
20 Obligaţiile şi răspunderea operatorilor desemnaţi unul altuia
21 Non-răspunderea operatorilor desemnaţi
22 Rezerve cu privire la răspundere

Capitolul III Relaţii financiare
23 Contabilitate şi normele financiare
24 Compensare şi decontare

Partea III

Dispoziţii tranzitorii şi finale
25 Rezerve la Congres
26 Dispoziţii finale
27 Intrarea în vigoare şi durata Aranjamentului privind serviciile poştale de plată

Aranjamentul privind serviciile poştale de plată

Plenipotenţiarii Guvernelor statelor membre ale Uniunii Poştale Universale, în baza articolului 22.4 din Constituţia Uniunii Poştale Universale încheiată la Viena pe 10 iulie 1964, de comun acord şi sub rezerva articolului 25.4 din Constituţie, au întocmit următorul Aranjament, care este în conformitate cu principiile din Constituţie pentru a implementa un serviciu de plată sigur şi accesibil, adaptat la cel mai mare număr de utilizatori pe baza unor sisteme care să permită interoperabilitatea reţelelor operatorilor desemnaţi.

PARTEA I

Principii comune aplicabile serviciilor poştale de plată

Capitolul I Dispoziţii generale

Articolul 1: Obiectul Contractului

1. Fiecare ţară membră semnatară trebuie să depună toate eforturile necesare pentru ca cel puţin unul din următoarele servicii poştale de plată să fie furnizate pe teritoriul său:
1. 1.1 Mandat poştal: expeditorul depune fondurile la punctul de acces al operatorului desemnat şi cere suma totală ce urmează a fi plătită beneficiarului, fără deducere, în numerar.
2. 1.2 Mandat poştal extern: expeditorul oferă instrucţiuni pentru ca operatorul desemnat să ţină cont de ele pentru a fi debitat şi cere ca plata întregii sume să fie efectuată în numerar, fără deducere.
3. 1.3 Mandat poştal intern: expeditorul depune fondurile la punctul de acces serviciu al operatorului desemnat şi cere ca ele să fie depuse, fără deducere, în contul beneficiarului.
4. 1.4 Transfer poştal: expeditorul dă instrucţiuni pentru ca operatorul desemnat să-i debiteze contul şi cere operatorul desemnat creditarea contului beneficiarului cu echivalentul sumei, fără deducere.
2. Reglementările vor defini procedurile pentru executarea prezentului Aranjament.

Articolul 2: Definiţii

0.bis. Autoritatea competentă – orice autoritate naţională a ţării membră a Uniunii, care, în virtutea puterilor conferite prin lege sau regulamente, supraveghează activităţile desemnate de operator sau de către persoanele menţionate în prezentul articol. Autoritatea competentă poate contacta autorităţile administrative sau juridice implicate în combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului şi, în special, departamentul naţional de informaţii financiare şi autorităţile de supraveghere.

1. Rată – plată parţială în avans efectuată de operatorul desemnat care face retragerea către operatorul desemnat care face depunerea pentru a optimiza

situaţia financiară legată de serviciile poştale de plată oferite de operatorul desemnat care face depunerea.

1.bis. Spălarea banilor – conversia sau transferul de fonduri ştiind că aceste fonduri provin din activităţi criminale sau din participarea la astfel de activităţi, cu scopul de a ascunde sau a deghiza originile ilegale ale fondurilor sau de a ajuta orice persoană care a participat la o astfel de activitate pentru a scăpa de consecinţele juridice ale acţiunilor sale; spălarea banilor se consideră ca atare atunci când astfel de activităţi producătoare de fonduri sunt urmărite penal pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii sau al unei ţări terţe.

1 Evidenţierea separată a fondurilor: Separarea obligatorie a fondurilor utilizatorilor de cele aflate la operatorul desemnat care împiedică folosirea fondurilor utilizatorilor în alt scop decât pentru realizarea operaţiunilor de servicii poştale de plată.
2 Casa de compensaţie – în cadrul schimburilor multilaterale, o casă de compensaţie gestionează solicitările de plată şi datoriile reciproce rezultate din serviciile prestate de operatori unul altuia. Rolul său este de a contabiliza schimburile dintre operatori care sunt reglate printr-o bancă pentru reglementarea plăţilor şi să ia masurile necesare în eventualitatea unor nereguli legate de reglementare.
3 Clearing – un sistem care permite ca numărul de plăţi să fie redus la minimum prin evidenţierea periodică a soldului debitor sau creditor pentru părţile participante. Clearing-ul implică două etape: determinarea soldurilor la nivel bilateral şi, prin adunarea acestor solduri, calcularea situaţiei per total a fiecărei părţi cu privire la întregul ansamblu al participanţilor în vederea executării unei singure plăţi în funcţie de poziţia de creditor sau debitor a părţii în cauză.
4 Cont de concentrare – O agregare de fonduri din diferite surse combinate într-un singur cont.
5 Cont de legătură – contul giro deschis în mod reciproc de către operatorii desemnaţi ca parte a relaţiilor bilaterale, prin intermediul căruia sunt soluţionate datoriile reciproce, cât şi creditele.
6 Depozit de garanţie – suma depozitată, sub formă de numerar sau titluri de valoare, pentru a garanta plăţile dintre operatorii desemnaţi.
7 Beneficiarul – persoana fizică sau juridică desemnată de expeditor ca beneficiar a transferului de bani sau a transferului poştal giro.
8 Moneda terţă – moneda intermediară utilizată în cazurile de non-convertibilitate între două monede sau de compensare / închidere a conturilor.
9 Verificarea în raport cu utilizatorii – obligaţie generală a operatorilor desemnaţi, cuprinzând taxele provenite din:
- – identificarea utilizatorilor,
- – obţinerea de informaţii privind scopul comenzii
- – monitorizarea mandatelor poştale
- – verificarea dacă informaţiile referitoare la utilizatori sunt actualizate,
- – raportarea tranzacţiilor suspicioase către autorităţile competente.
  
  10bis Date electronice referitoare la mandatele poştale, date transmise prin intermediul mijloacelor electronice, de la un operator poştal la altul, privind executarea mandatelor, reclamaţiilor, modificarea sau corectarea de adrese sau rambursări, care sunt fie activate de operatorul desemnat fie generate automat de către sistemul lor de informaţii şi care indică o schimbare în starea comenzii sau cererii.
10 Date cu caracter personal – date de identificare cu caracter personal referitoare la expeditor sau beneficiar, care pot fi utilizate numai pentru scopul pentru care au fost colectate.
11 Date poştale – datele necesare pentru direcţionarea şi urmărirea unui serviciu de mandat poştal, precum şi pentru sistemul centralizat de clearing şi pentru scopuri statistice.
12 Schimb de date electronice (EDI) – schimb de date de la un calculator la altul, legate de operaţiuni, utilizarea reţelelor şi utilizarea de formate standard compatibile cu sistemul Uniunii.
13 Expeditor – persoana fizică sau juridică ce solicită operatorului desemnat să execute un serviciu poştal de plată în conformitate cu Actele Uniunii.
14 Finanţări teroriste – acoperă finanţarea actelor de terorism, a teroriştilor şi a organizaţiilor teroriste.
15 Utilizator de fonduri – suma trimisă în numerar de expeditor către operatorul desemnat emitent , sau transferată în contul expeditorului înregistrat în contabilitatea operatorului desemnat emitent sau prin orice altă metodă sigură de transfer bancar electronic pusă la dispoziţia expeditorului de către operatorul desemnat emitent sau de oricare alt operator financiar pentru a fi plătită beneficiarului specificat de expeditor în conformitate cu prezentul Acord şi cu Reglementările sale.
16 Moneda de emitere – moneda ţării de destinaţie sau moneda terţă autorizată de către ţara de destinaţie, în care este emisă comanda.
17 Operatorul emitent desemnat– operatorul desemnat care transmite un mandat poştal de la operatorul plătitor desemnat, în conformitate cu Actele Uniunii.
18 Plata operatorului desemnat – operatorul desemnat responsabil cu executarea unui mandat poştal în ţara de destinaţie, în conformitate cu Actele Uniunii.
19 Perioada de valabilitate – perioada de timp în care mandatul poştal poate fi executat sau anulat.
20 Punctul de acces servicii – locul fizic sau virtual unde utilizatorul poate depune sau primi un mandat poştal.
21 Remuneraţie – suma datorată de către operatorul desemnat emitent al plăţii la beneficiar.
22 Revocabilitate – capacitatea expeditorului să reamintească de mandatul său poştal (banii pentru transfer) până la momentul plăţii sau până la sfârşitul perioadei de valabilitate dacă plata nu a fost efectuată.
23 Riscul de parteneriat – riscul ca una din părţile contractante să nu plătească, ducând la pierdere sau risc de lichiditate.
24 Risc de lichiditate – riscul ca un participant la sistemul de decontare sau parteneriat este temporar în imposibilitatea de a-şi îndeplini o obligaţie în totalitate sau la termenul cerut.
25 Raportarea tranzacţiilor suspicioase – obligaţia operatorului desemnat , bazându-se pe legislaţia naţională si rezoluţiile UPU, să furnizeze autorităţii naţionale informaţii competente despre tranzacţii suspicioase.
26 Urmărire şi monitorizare – sistemul care permite monitorizarea mandatelor poştale, precum şi identificarea locaţiei şi statutului în orice moment.
27 Preţ – suma plătită de expeditor către operatorul desemnat emitent pentru servicii poştale de plată.
28 Tranzacţie suspicioasă – tranzacţie unică sau repetată sau solicitare de rambursare în conexiune cu spălarea banilor sau finanţarea activităţilor teroriste.
29 Utilizator – persoana fizică sau juridică, expeditor sau beneficiar, care utilizează servicii poştale de plată în conformitate cu acest Aranjament.

Articolul 3 – Desemnarea unui operator

1 Statele membre notifică Biroul Internaţional, în termen de şase luni de la Congres, numele şi adresa organului guvernamental responsabil pentru supravegherea serviciilor poştale de plată. Tot în termen de şase luni de la Congres, statele membre vor furniza Biroului Internaţional numele şi adresa operatorului sau operatorilor desemnaţi oficial să presteze serviciile poştale de plată prin intermediul propriei reţele şi să îndeplinească obligaţiile ce decurg din actele UPU pe teritoriul său. Între congrese, orice schimbare referitoare la organele guvernamentale şi operatorii desemnaţi oficial trebuie să fie notificată Biroului Internaţional în cel mai scurt timp posibil.
2 Operatorii desemnaţi vor furniza serviciile poştale de plată în conformitate cu prezentul Aranjament.

Articolul 4 – Funcţiile statelor membre

1 Statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru asigurarea continuităţii serviciilor poştale de plată şi în cazul în care operatorul desemnat nu şi-a îndeplinit obligaţiile, fără a aduce atingere responsabilităţii acestui (acestor) operator desemnat faţă de alţi operatori desemnaţi în temeiul Actelor Uniunii.
2 În cazul neîndeplinirii obligaţiilor de către operatorul desemnat, un stat membru semnatar trebuie să informeze celelalte state membre părţi ale Aranjamentului, prin Biroul Internaţional:
1. 2.1. cu privire la suspendarea serviciilor poştale de plată internaţionale, de la data indicată şi până la noi ordine,
2. 2.2. cu privire la luarea unor măsuri pentru restabilirea serviciilor sale sub supravegherea unui nou operator desemnat.

Articolul 5 – Funcţiile operaţionale

1 Operatorul desemnat va fi responsabil cu executarea serviciilor poştale de plată faţă de alţi operatori şi utilizatori.
2 Operatorii desemnaţi vor fi responsabili pentru riscuri, cum ar fi riscurile operaţionale, risc de lichiditate, risc de parteneriat, în conformitate cu legislaţia naţională.
3 Pentru a pune în aplicare serviciile poştale de plată care le sunt încredinţate de respectivele state membre, operatorii desemnaţi vor încheia la alegere acorduri bilaterale şi multilaterale cu operatori desemnaţi.

Articolul 6 – Proprietatea asupra fondurilor destinate serviciilor poştale de plată

1 Orice sumă de bani, emisă în numerar sau debitată dintr-un cont pentru executarea unui mandat de servicii poştale, trebuie să aparţină expeditorului până în momentul în care este plătit de beneficiar sau transferat în contul beneficiarului.
2 În perioada de valabilitate a mandatului poştal, expeditorul poate să amâne livrarea până când plata e efectuată de beneficiar sau până se creditează contul beneficiarului.

Articolul 7 – Prevenirea spălării banilor, finanţării terorismului şi infracţiunilor de natură financiară.

1 Operatorul desemnat trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a-şi îndeplini toate obligaţiile ce decurg din legislaţia naţională şi internaţională având ca scop combaterea spălării banilor sau de finanţare a crimelor şi terorismului.
2 Aceştia trebuie să informeze autorităţile competente din ţara lor cu privire la tranzacţiile suspecte , în conformitate cu legislaţia şi reglementările naţionale.
3 Reglementările stabilesc obligaţiile detaliate ale operatorilor desemnaţi privind identificarea utilizatorului şi implementarea şi punerea în aplicare a procedurilor împotriva spălării banilor şi finanţării terorismului.

Articolul 8 – Confidenţialitate

1 Operatorul desemnat trebuie să asigure confidenţialitatea şi să utilizeze datele cu caracter personal în conformitate cu legislaţia naţională şi, dacă este cazul, legislaţia internaţională şi de reglementare. Prevederea prezentului articol nu limitează furnizarea de date cu caracter personal privind cererea bazată pe fiecare stat membru semnatar al legislaţiilor naţionale.
2 Datele necesare pentru executarea mandatului poştal vor fie confidenţiale.
3 În scop statistic şi, de asemenea, în scopul măsurării calităţii serviciilor şi clearing centralizat, operatorilor desemnaţi li se cere să furnizeze Biroului Internaţional al Uniunii Poştale Universale date poştale, cel puţin o dată pe an. Biroului Internaţional i se cere să trateze cu confidenţialitate toate datele poştale ale persoanelor.

Articolul 9 – Neutralitate tehnologică

1 Schimbul de date necesare pentru furnizarea de servicii definite în prezentul Aranjament vor fi guvernate de principiul neutralităţii tehnologice, ceea ce înseamnă că la prestarea acestor servicii nu depinde de utilizarea unei tehnologii speciale.
2 Procedurile pentru executarea mandatelor poştale, inclusiv condiţiile pentru depozitare, intrare, expediere, plată şi rambursarea mandatelor şi de prelucrare a datelor, şi limita de timp pentru a pune la dispoziţia beneficiarului fondurile, poate varia în funcţie de tehnologia folosită pentru transmiterea mandatului.
3 Serviciile poştale de plată pot fi furnizate pe baza unei combinaţii de diferite tehnologii.

Capitolul II

Principii generale şi calitatea serviciului

Articolul 10 – Principii generale

1. Accesibilitate prin intermediul reţelei
1. 1.1. Serviciile poştale de plată se acordă de către operatorii desemnaţi prin intermediul reţelelor lor şi/sau prin orice partener din reţea, pentru a asigura accesibilitatea la aceste servicii unui număr cât mai mare de utilizatori.
2. 1.2. Toţi utilizatorii au acces la serviciile poştale de plată, indiferent de orice relaţii contractuale sau comerciale existente cu operatorul desemnat.
2. Separare de fonduri
1. 2.1. Fondurile utilizatorilor trebuie să fie evidenţiate separat. Aceste fonduri şi fluxurile pe care acestea le generează sunt separate de operatorii altor fonduri şi a fluxurilor, în special de fondurile proprii.
2. 2.2. Decontările legate de remuneraţia dintre operatorii desemnaţi sunt diferite faţă de decontările legate de fondurile utilizatorilor.
3. Moneda în care se emite şi moneda în care se efectuează plata în ceea ce priveşte serviciile de plată poştale.
1. 3.1. Valoarea mandatelor poştale trebuie să fie exprimată şi plătită în moneda ţării de destinaţie sau în orice altă monedă autorizată de către ţara de destinaţie.
4. Non-repudiabilitatea
1. 4.1. Transmiterea mandatelor poştale va fi supusă principiului non- repudiabilităţii, în sensul că operatorul desemnat emitent nu trebuie să nege existenţa depunerii şi operatorul desemnat plătitor nu trebuie sa nege primirea mandatului, în măsura în care mesajul este conform cu standardele tehnice aplicabile.
2. 4.2. Non-repudiabilitatea mandatelor poştale electronice trebuie să fie asigurată prin mijloace tehnologice, indiferent de sistemul utilizat de către operatorul desemnat.
5. Executarea mandatelor poştale
1. 5.1. Mandatele poştale transmise între operatorii desemnaţi trebuie să fie executate sub rezerva provizorie a prezentului Aranjament şi legislaţiei naţionale.
2. 5.2. În reţeaua operatorului desemnat, suma trimisă de expeditor operatorului desemnat emitent trebuie să fie aceeaşi cu suma plătită beneficiarului de către operatorul desemnat plătitor.
3. 5.3. Plata către beneficiar nu trebuie sa fie condiţionată de primirea de către operatorul desemnat a fondurilor corespunzătoare de la expeditor. Aceasta se face sub rezerva îndeplinirii de către operatorul desemnat emitent a obligaţiilor sale faţă de operatorul desemnat plătitor cu privire la rate sau furnizarea unui cont de legătură.
6. Stabilirea ratelor
1. 6.1. Operatorul emitent stabileşte preţul pentru serviciile poştale de plată.
2. 6.2. taxe pentru orice alte servicii opţionale sau suplimentare solicitate de către expeditor.
7. Scutirea de taxe
1. 7.1. Prevederile Convenţiei Poştale Universale privind scutirea de la taxele poştale pentru trimiterile poştale adresate prizonierilor de război sau deţinuţilor civili se pot înregistra la serviciile poştale de plată pentru această categorie de beneficiar.
8. Remuneraţia operatorul desemnat plătitor
1. 8.1. Operatorul desemnat plătitor trebuie sa fie remunerat de către operatorul desemnat emitent pentru executarea mandatelor.
9. Intervale de decontare între operatorii desemnaţi
1. 9.1. Frecvenţa decontărilor între operatorii desemnaţi cu privire la fondurile plătite sau creditate în beneficiul unui destinatar din contul unui expeditor poate diferi de cea stabilită pentru decontarea remuneraţiei între operatorii desemnaţi. Decontarea fondurilor plătite sau creditate este efectuată cel puţin o dată pe lună.
10. Obligaţia de a informa utilizatorii
1. 10.1. Utilizatorii au dreptul la următoarele informaţii, care trebuie publicate şi puse la dispoziţia tuturor expeditorilor: condiţiile care reglementează prestarea de servicii poştale de plată, preţuri, taxe, rate de schimb, aranjamente, condiţii şi implementarea răspunderii, precum şi adrese de informare şi servicii de reclamaţii.
2. 10.2. Accesul la aceste informaţii este furnizat gratuit.

Articolul 11 – Calitatea serviciului furnizat

1. Operatorii desemnaţi pot decide identificarea serviciilor poştale de plată prin intermediul unei mărci colective.

Capitolul III

Principii pentru schimbul de date electronice

Articolul 12 – Interoperabilitate 1 Reţele
1. 1.1. Pentru schimbul de date necesare executării serviciilor poştale de plată între toţi operatorii desemnaţi şi monitorizarea calităţii serviciului operatorii desemnaţi pot folosi sistemul de schimb de date electronice (EDI) al Uniunii Poştale Universale sau orice alt sistem care asigură interoperabilitatea între serviciile poştale de plată în conformitate cu prezentul Aranjament.

Articolul 13 – Asigurarea securităţii schimburilor de date electronice

13.1. Operatorii desemnaţi sunt responsabili cu buna desfăşurare a echipamentului lor.
13.2. Transmiterea electronică a datelor se face securizat pentru a asigura autenticitatea şi integritatea datelor transmise
13.3. Operatorii desemnaţi trebuie să efectueze tranzacţii sigure, în conformitate cu standardele internaţionale.

Articolul 14 – Track / Trace (Urmărire şi monitorizare)

1. Sistemul utilizat de operatorii desemnaţi va permite monitorizarea prelucrării mandatelor şi revocarea lor de către expeditor, până în momentul în care este plătit de beneficiar sau creditate în contul beneficiarului sau, dacă este cazul, rambursat expeditorului.

PARTEA II

Normele care reglementează serviciile poştale de plată

Capitolul I

Prelucrarea mandatelor

Articolul 15 – Depunere, intrare şi transmitere de mandate

1. Condiţiile pentru depunerea, intrarea şi transmiterea mandatelor poştale sunt stabilite în Regulamente.
2. Perioada de valabilitate pentru mandatele poştale nu poate fi prelungită şi este stabilită în Regulamente.

Articolul 16 – Verificarea şi deblocarea fondurilor

1. După confirmarea identităţii beneficiarului, în conformitate cu legislaţia naţională şi acurateţea informaţiilor pe care le-a furnizat, operatorul desemnat trebuie să facă plata în numerar. Pentru neplata unui mandat sau transfer, respectiva suma va fi creditată în contul beneficiarului.
2. Datele limită de deblocare a fondurilor sunt stabilite în acorduri bilaterale şi multilaterale între operatorii desemnaţi.

Articolul 17 – Suma maximă

1. Operatorii desemnaţi trebuie să informeze Biroul Internaţional al Uniunii Poştale Universale cu privire la sumele maxime pentru trimitere sau primire stabilite în conformitate cu legislaţia lor naţională.

Articolul 18 – Rambursarea

1. Limita de rambursare
1. 1.1. Rambursarea în cadrul serviciilor poştale de plată trebuie să acopere întreaga valoare a mandatului poştal în moneda ţării emitente. Suma care urmează a fi rambursată este egală cu suma plătită de expeditor sau cu suma percepută din contul lui. Preţul serviciilor poştale de plată se adaugă la suma rambursată în cazul unei erori a unui operator desemnat.

Articolul 18bis – Reclamaţii

1. Reclamaţiile vor fi luate în considerare (tratate) decurs de şase luni începând cu ziua următoare în care a fost acceptat mandatul poştal.
2. Sub rezerva legislaţiei lor naţionale, operatorii desemnaţi au dreptul să colecteze de la clienţi taxe pe reclamaţii în ceea ce priveşte mandatele poştale.

Capitolul II Răspundere

Articolul 19 – Răspunderea operatorilor poştali faţă de utilizatori

1. Gestionarea fondurilor
1. 1.1. Operatorul desemnat emitent va fi responsabil pentru sumele predate de expeditor la ghişeu sau debitate din contul expeditorului până ce mandatul poştal a fost plătit în mod corespunzător sau a fost creditat contul beneficiarului, sau până când fondurile au fost rambursate la expeditor sub forma de numerar sau a fost creditat contul lui.

Articolul 20 – Obligaţiile si răspunderile operatorilor poştali unii faţă de alţii

1. Fiecare operator poştal trebuie sa fie răspunzător pentru proprile sale erori.
2. Condiţiile şi procedurile referitoare la răspundere şi masura în care răspunderea este prevăzută în Regulamente.

Articolul 21 – Operatorii desemnaţi nu-şi asumă răspunderea

1. operatorii desemnaţi nu vor fi responsabili
1. 1.1. în cazul întârzierii în executarea serviciului,
2. 1.2. când ei nu au putut executa mandatul poştal din cauza deteriorării (dispariţiei) serviciului cauzat de Forţă Majoră, cu excepţia cazului în care răspunderea lor este dovedită în alt fel.
3. 1.3. atunci când prejudiciul a fost cauzat din vina sau neglijenţa expeditorului, în special privind responsabilitatea sa de a furniza informaţii corecte la completarea mandatului său poştal, inclusiv faptul că fondurile transmise sunt sub forma unei surse legitime şi că mandatul poştal este pentru un scop legitim,
4. 1.4. dacă fondurile trimise sunt confiscate,
5. 1.5. în cazul fondurilor unui prizonier de război sau civil internat (deţinut),
6. 1.6. când utilizatorul a făcut reclamaţia în afara perioadei stabilită în Regulamente,
7. 1.7. când timpul permis pentru recurs în ceea ce priveşte serviciile poştale de plată din ţara emitentă a expirat.

Articolul 22 – Rezerve privind răspunderea

1. Nu pot fi stabilite restricţii privind răspunderea prevăzută la articolele 19 –21, altele decât în cadrul unui raport bilateral.

Capitolul III Relaţiile financiare

Articolul 23 – Normele contabile şi financiare

1 Normele contabile
1. 1.1. Operatorii desemnaţi trebuie să respecte normele contabile definite în Regulamente.
2 Pregătirea conturilor lunare şi generale
1. 2.1. Operatorul plătitor desemnat trebuie să pregătească pentru fiecare operator emitent desemnat un cont lunar care indică suma plătită pentru mandatele poştale de serviciu. Contul lunar trebuie sa fie încorporat, la
  
  aceleaşi intervale, într-un cont general, inclusiv avansuri în numerar şi bilanţul.
3 Rata
1. 3.1. În cazul în care nu există un echilibru între schimburile dintre operatorii desemnaţi, operatorul desemnat emitent trebuie să plătească o rată operatorului desemnat plătitor , cel puţin o dată pe lună, la începutul perioadei de decontare. În cazul în care creşte frecvenţa de decontare a schimburilor reducând perioada la mai puţin de o săptămână, operatorii pot conveni să renunţe la această rată.
4 Cont special
1. 4.1. În principiu, fiecare operator desemnat trebuie să aibă un cont special pentru fondurile utilizatorilor. Aceste fonduri pot fi folosite exclusiv pentru soluţionarea ordinelor plătite către beneficiari sau pentru ordinele neexecutate către expeditori.
2. 4.2. Orice rate plătite de operatorul emitent desemnat trebuie să fie creditate în contul special pentru operatorul plătitor desemnat. Aceste rate sunt utilizate exclusiv pentru plăţile către beneficiari.
5 Depozit de garanţie
1. 5.1. Plăţile unui depozit de garanţie pot fi solicitate în conformitate cu condiţiile prevăzute în Regulamente.

Articolul 24 – Compensare şi Decontare

1 Decontare centralizată
1. 1.1. Decontările dintre operatorii desemnaţi pot fi adoptate de un departament de clearing, în conformitate cu procedurile stabilite în Regulamente şi se efectuează de la conturile speciale ale operatorilor desemnaţi.
2 Decontări bilaterale
1. 2.1. Facturare în funcţie de soldul contului general
  1. 2.1.1. În general, operatorii desemnaţi care nu sunt membri unui sistem de compensare centralizat vor achita sumele în baza balanţei contului general.
2. 2.2. Cont de legătură
  1. 2.2.1. Atunci când operatorii desemnaţi au o instituţie giro, fiecare din ei poate deschide un cont de legătura prin intermediul căruia pot lichida datoriile reciproce, precum şi creanţele rezultate din schimburile serviciilor poştale de plată.
  2. 2.2.2. Atunci când operatorii plătitori desemnaţi nu au un sistem giro, contul de legătura poate fi deschis la o altă instituţie financiară.
3. 2.3. Moneda de decontare
  1. 2.3.1. Decontările se efectuează în moneda ţării de destinaţie sau într-o monedă terţă agreată între operatorii desemnaţi.

Partea III

Dispoziţii tranzitorii şi finale

Articolul 25 – Restricţii cu privire la Congres

1 Orice restricţie care este incompatibilă cu obiectul şi scopul Uniunii nu este permisă.
2 Ca regulă generală, orice ţară membră ale cărui puncte de vedere nu sunt împărtăşite de alte ţări membre ar trebui să facă eforturi, pe cât posibil, să se conformeze opiniei majorităţii. Restricţiile se aplică numai în cazuri absolut necesare şi trebuie să fie justificate în mod corespunzător.
3 Restricţiile la orice articol a prezentului Aranjament vor fi trimise Congresului sub formă de propunere scrisă într-una din limbile de lucru ale Biroului Internaţional şi în conformitate cu dispoziţiile aferente din Regulamentul de Procedură al Congreselor.
4 Pentru a deveni executorii, propunerile referitoare la restricţii trebuie aprobate de către majoritatea necesară pentru modificarea articolului la care se referă restricţiile.
5 În principiu, restricţiile se aplică pe bază de reciprocitate între statele membre care le stabilesc şi celelalte state membre.
6 Restricţiile cu privire la prezentul Aranjament trebuie înserate în Protocolul Final pe baza propunerii aprobată de Congres.

Articolul 26 – Dispoziţii finale

1 Convenţia este aplicabilă, după caz, prin analogie, la tot ceea ce nu este reglementat în mod expres prin prezentul Aranjament.
2 Articolul 4 din Constituţie nu se aplică prezentului Aranjament.
3 Condiţiile pentru aprobarea propunerilor cu privire la prezentul Aranjament şi la Regulamente
1. 3.1. pentru a deveni executorii, propunerile supuse Congresului referitoare la prezentul Aranjament trebuie să fie aprobate de majoritatea ţărilor membre prezente cu drept de vot semnatare ale Aranjamentului. Cel puţin jumătate din aceste ţări membre reprezentate în Congres şi care au drept de vot trebuie să fie prezente în momentul votului.
2. 3.2. Pentru a deveni executorii propunerile referitoare la Regulamentul prezentului Aranjament trebuie să fie aprobate de către majoritatea membrilor Consiliului de Exploatare Poştala semnatari ai prezentului Aranjament care au drept de vot.
3. 3.3. Pentru a deveni executorii, propunerile elaborate între Congrese cu privire la prezentul Aranjament trebuie să obţină:
  1. 3.3.1. doua treimi din voturi, de la cel puţin jumătate din statele membre semnatare ale Aranjamentului şi cu drept de vot, care au luat parte la vot, în caz de adăugarea de noi dispoziţii.
  2. 3.3.2. majoritatea voturilor, de la cel puţin jumătate din statele membre semnatare ale prezentului Aranjament cu drept de vot care au luat parte la vot, în caz de modificări ale dispoziţiilor prezentului Aranjament.
  3. 3.3.3. majoritatea voturilor în caz de interpretarea dispoziţiilor prezentului Aranjament.
4. 3.4. Fără a aduce prejudicii dispoziţiilor prevăzute la art. 3.3.1., orice ţară membră a cărei legislaţie naţională este încă incompatibilă cu adăugarea propusă are posibilitatea, în decurse de 90 de zile de la data notificării, de a trimite Directorului General al Biroului Internaţional o declaraţie scrisă în care să specifice că nu poate accepta această adăugare.

Articolul 27 – Prezentul Aranjament va intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2010 şi va rămâne valabil până la intrarea în vigoare a Actelor următorului Congres.

Drept pentru care, Plenipotenţiarii Guvernelor ţărilor contractante au semnat prezentul Aranjament într-un singur exemplar care va fi depus la Directorul General al Biroului Internaţional. O copie va fi predată fiecărei părţi de către Biroul Internaţional al Uniunii Poştale Universale.

Geneva, 12 August 2008

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește

	Redacția Lex24
	Publicat in Repertoriu legislativ, 26/11/2024

Informatii Document

Al 8-lea Protocol Adiţional la Constituţia

Uniunii Poştale Universale

Regulile de procedură ale Congreselor

Primul Protocol Adiţional al Regulamentului General

Actele celui de-al 24-lea Congres UPU– 2008

Aranjamentul Serviciilor Poştale de Plată

Uniunea Poştală Universală

Aranjamentul privind serviciile poştale de plată