________Notă …
*) Traducere. +
Articolul 1Dispoziţii generalePrezentul regulament interior, denumit în continuare "Regulament", este stabilit prin aplicarea actelor Uniunii şi le este subordonat. În caz de divergenţe între una dintre dispoziţiile sale şi o dispoziţie a actelor, aceasta din urmă are autoritate. +
Articolul 2Delegaţii1. Prin termenul "delegaţie" se înţelege persoana sau ansamblul de persoane desemnat de un stat membru pentru a participa la Congres. Delegaţia se compune dintr-un şef de delegaţie şi, dacă este cazul, dintr-un adjunct al şefului de delegaţie, din unul sau mai mulţi delegaţi şi, eventual, din unul sau mai mulţi funcţionari ataşaţi (inclusiv experţi, secretari etc.).2. Şefii de delegaţie, adjuncţii lor, precum şi delegaţii sunt reprezentanţi ai statelor membre conform art. 14.2 din Constituţie, dacă ei au puteri care să răspundă condiţiilor fixate în cadrul art. 3 din prezentul regulament.3. Funcţionarii ataşaţi sunt admişi la şedinţe şi au dreptul de a participa la deliberări, dar nu au, în principiu, drept de vot. Totuşi, ei pot să fie autorizaţi de către şeful lor de delegaţie să voteze în numele ţării lor în şedinţele comisiilor. Asemenea autorizaţii trebuie să fie înaintate în scris preşedintelui Comisiei interesate înainte de începerea şedinţei. +
Articolul 3Puterile delegaţiilor1. Împuternicirile delegaţilor trebuie să fie semnate de şeful statului, de şeful guvernului sau de Ministerul Afacerilor Externe din ţara interesată. Ele trebuie să fie redactate în forma corectă. Împuternicirile delegaţiilor abilitate să semneze actele (plenipotenţiarii) trebuie să indice puterea acestei semnături (semnătura sub rezerva ratificării sau aprobării, semnătură "ad referendum", semnătura definitivă). În absenţa unei astfel de precizări, semnătura este considerată ca supusă ratificării sau aprobării. Împuternicirile care autorizează semnarea actelor în mod implicit trebuie să cuprindă dreptul de a decide şi dreptul de vot. Delegaţii cărora autorităţile competente le-au încredinţat depline puteri fără să precizeze nivelul acestor puteri sunt autorizaţi să delibereze, să voteze şi să semneze acte numai dacă din textul prin care se acordă împuternicirile nu rezultă contrariul.2. Împuternicirile trebuie să fie depuse încă de la deschiderea Congresului pe lângă autoritatea desemnată în acest scop.3. Delegaţii care nu au Împuterniciri sau care şi-au depus împuternicirile lor pot, dacă guvernul lor a anunţat guvernul ţării gazdă, să ia parte la deliberări şi să voteze în momentul în care încep să participe la lucrările Congresului. Acelaşi lucru va fi valabil şi pentru cei ale căror Împuterniciri prezintă nereguli. Aceşti delegaţi nu vor mai fi autorizaţi să voteze începând din momentul în care Congresul a aprobat ultimul raport al Comisiei de verificare a puterilor, care constată că Împuternicirile lor sunt greşite sau prezintă nereguli, atât timp cât situaţia nu este regularizată (ultimul raport trebuie să fie aprobat de Congres înainte de alegeri, altele decât cea a preşedintelui Congresului, şi înainte de aprobarea proiectelor cu privire la acte).4. Împuternicirile unui stat membru care este reprezentat la Congres de către delegaţia unui alt stat membru (procură) va prezenta aceeaşi formă cu cele menţionate în paragraful 1.5. Împuternicirile şi procurile adresate prin telegramă nu sunt admise. În schimb, vor fi acceptate telegramele care răspund unei cereri de informare cu privire la o problemă ce ţine de împuterniciri.6. Delegaţia care, după ce şi-a depus puterile, este împiedicată să asiste la una sau mai multe şedinţe are dreptul să fie reprezentată de către delegaţia unei alte ţări, cu condiţia să îl informeze în scris pe preşedintele reuniunii. Totuşi, o delegaţie poate reprezenta doar o singură ţară, alta decât a sa.7. Delegaţii statelor membre care nu sunt parte la acord pot lua parte, fără drept de vot, la deliberările Congresului referitoare la acel acord. +
Articolul 4Ordinea de aranjare1. La şedinţele Congresului şi comisiilor, delegaţiile sunt aranjate în ordinea alfabetică franceză a statelor membre reprezentate.2. Preşedintele Consiliului de administraţie trage la sorţi, la momentul oportun, numele statului care va ocupa primul loc în faţa tribunei prezidenţiale cu ocazia şedinţelor Congresului şi comisiilor. +
Articolul 5Observatorii de drept1. Reprezentanţii Organizaţiei Naţiunilor Unite sunt admişi în calitate de observator la lucrările Congresului.2. Uniunile restrânse sunt admise în calitate de observator la şedinţele Congresului şi în cadrul comisiilor sale.3. Liga Statelor Arabe şi Uniunea Africană (UA) sunt admise ca observatori la şedinţele Congresului şi în cadrul comisiilor sale.4. Membrii Comitetului consultativ vor fi admişi ca observatori la şedinţele Congresului şi în cadrul comisiilor sale.5. Observatorii menţionaţi la paragrafele 1-4 nu vor putea vota, dar pot lua cuvântul cu permisiunea preşedintelui reuniunii.6. În situaţii excepţionale, dreptul observatorilor menţionaţi la paragraful 4 de a participa la anumite reuniuni sau părţi din cadrul reuniunilor poate fi limitat dacă este necesar să se păstreze confidenţialitatea cu privire la subiectul reuniunii. Aceştia vor fi informaţi în acest sens în cel mai scurt timp posibil. Această restricţie poate fi decisă de la caz la caz de oricare organ interesat sau de preşedintele acestuia. Aceste decizii vor fi examinate de Biroul Congresului, care este abilitat să confirme sau să infirme aceste decizii printr-un vot cu majoritate simplă. +
Articolul 6Invitaţi1. Reprezentanţii agenţiilor specializate ale Naţiunilor Unite şi organizaţiile interguvernamentale vor fi desemnate de Consiliul de administraţie să ia parte la anumite întâlniri ale Congresului şi comisiilor sale atunci când sunt discutate puncte de interes pentru acestea.2. Reprezentanţii oricărui organism internaţional, ai oricărei asociaţii ori unităţi sau orice persoană calificată, desemnaţi de Consiliul de administraţie, vor fi admişi la anumite întruniri ale Congresului sau ale comisiilor sale.3. Invitaţii la care se referă paragrafele 1 şi 2 nu vor putea vota, dar vor putea lua cuvântul cu permisiunea preşedintelui reuniunii. +
Articolul 7Decanul Congresului1. Administraţia poştală a ţării gazdă a Congresului va sugera desemnarea decanului Congresului în acord cu Biroul Internaţional. Consiliul de administraţie va aproba această numire în timpul necesar.2. La deschiderea primei şedinţe plenare a fiecărui Congres, decanul va prezida Congresul până când acesta îşi alege preşedintele. El va exercita funcţiile care îi sunt atribuite de prezentul regulament. +
Articolul 8Preşedinţii şi vicepreşedinţii Congresului şi ai comisiilor1. În prima sa adunare plenară, Congresul va alege, la propunerea decanului, preşedintele Congresului, apoi va aproba, la propunerea Consiliului de administraţie, desemnarea statelor membre care îşi vor asuma vicepreşedinţia Congresului, precum şi preşedinţia şi vicepreşedinţia comisiilor. Aceste funcţii sunt atribuite ţinându-se seama, pe cât este posibil, de repartiţia geografică echitabilă a statelor membre.2. Preşedinţii deschid şi închid şedinţele pe care le prezidează, conduc discuţiile, dau cuvântul oratorilor, supun la vot propunerile şi anunţă ce majoritate este necesară pentru adoptarea lor, proclamă deciziile şi, sub rezerva aprobării Congresului, dau eventual o interpretare acestor decizii.3. Preşedinţii vor veghea la respectarea prezentului regulament şi la menţinerea ordinii în cursul şedinţelor.4. Orice delegaţie poate să facă apel, în faţa Congresului sau a Comisiei, împotriva unei decizii luate de către preşedintele acestora, pe baza unei dispoziţii din Regulament sau a unei interpretări din cadrul acestuia; decizia preşedintelui va rămâne, totuşi, valabilă doar dacă ea nu este anulată de majoritatea membrilor prezenţi care votează.5. Dacă un stat membru însărcinat cu preşedinţia nu mai este în măsură să îşi asume această funcţie, unul dintre vicepreşedinţi va fi desemnat de Congres sau de Comisie să îl înlocuiască. +
Articolul 9Biroul Congresului1. Biroul este organul central însărcinat să conducă lucrările Congresului. El este compus din preşedintele şi vicepreşedinţii Congresului, precum şi din preşedinţii comisiilor. El se reuneşte periodic pentru a examina derularea lucrărilor Congresului şi a comisiilor acestuia şi pentru a formula recomandări care să favorizeze această desfăşurare. El îl ajută pe preşedinte să elaboreze ordinea de zi a fiecărei şedinţe plenare şi să coordoneze lucrările comisiilor. El face recomandări referitoare la închiderea Congresului.2. Secretarul general al Congresului şi secretarul general adjunct menţionaţi la art. 12.1 asistă la reuniunile Biroului. +
Articolul 10Membrii comisiilor1. Statele membre reprezentate în Congres sunt de drept membre al comisiilor însărcinate cu examinarea propunerilor referitoare la Constituţie, Regulamentul general şi Convenţie.2. Statele membre reprezentate în Congres care fac parte din unul sau mai multe acorduri facultative sunt de drept membre ale Comisiei şi/sau comisiilor însărcinate cu revizuirea acestor acorduri. Dreptul de vot al membrilor acestei sau acestor comisii este limitat la acordul ori acordurile la care sunt parte.3. Delegaţiile care nu sunt membre ale comisiilor care se ocupă cu acordurile au posibilitatea să asiste la şedinţele acestor comisii şi să ia parte la deliberări fără drept de vot. +
Articolul 11Grupele de lucruCongresul şi fiecare comisie pot constitui grupe de lucru pentru studiul problemelor speciale. +
Articolul 12Secretariatul Congresului şi al comisiilor1. Directorul general şi directorul general adjunct al Biroului Internaţional îndeplinesc funcţiile de secretar general şi de secretar general adjunct în cadrul Congresului.2. Secretarul general şi secretarul general adjunct asistă la şedinţele Congresului şi Biroului Congresului, luând parte la deliberări fără drept de vot. De asemenea, ei pot, în aceleaşi condiţii, să asiste la şedinţele comisiilor sau să fie reprezentaţi în cadrul lor de către un funcţionar (oficial) superior al Biroului Internaţional.3. Lucrările secretariatului Congresului, Biroului Congresului şi comisiilor sunt asigurate de personalul Biroului Internaţional, în colaborare cu administraţia poştală a ţării gazdă.4. Funcţionarii superiori ai Biroului Internaţional îndeplinesc funcţiile de secretar al Congresului, al Biroului Congresului şi al comisiilor. Ei îl asistă pe preşedinte în timpul şedinţelor şi sunt responsabili cu redactarea rapoartelor.5. Secretarii Congresului şi comisiilor sunt asistaţi de secretari adjuncţi. +
Articolul 13Limbile de deliberare1. Sub rezerva dispoziţiilor prevăzute la paragraful 2, limbile franceză, engleză, spaniolă şi rusă sunt admise pentru deliberări, prin intermediul unui sistem de interpretare simultană sau consecutivă.2. Deliberările Comisiei de redactare se desfăşoară în limba franceză.3. Sunt autorizate şi celelalte limbi pentru deliberările indicate în paragraful 1. Limba ţării gazdă are drept de prioritate în această privinţă. Delegaţiile care utilizează alte limbi asigură interpretarea simultană în una dintre limbile menţionate la paragraful 1, fie prin sistemul de interpretare simultană, când pot fi aduse modificări de ordin tehnic, fie prin interpreţi particulari.4. Cheltuielile de instalare şi de întreţinere a echipamentului tehnic sunt în sarcina Uniunii.5. Cheltuielile serviciilor de interpretare sunt repartizate între statele membre care utilizează aceeaşi limbă, proporţional cu contribuţia lor la cheltuielile Uniunii. +
Articolul 14Limbile de redactare a documentelor Congresului1. Documentele elaborate în timpul Congresului, inclusiv proiectele de hotărâri supuse aprobării Congresului, sunt publicate în limba franceză de secretariatul Congresului.2. În acest scop, documentele care provin de la delegaţiile statelor membre trebuie să fie prezentate în limba franceză, fie direct, fie prin intermediul serviciilor de traducere ataşate secretariatului Congresului.3. Aceste servicii, organizate pe cheltuiala lor de către grupurile lingvistice constituite conform dispoziţiilor corespunzătoare din Regulamentul general, pot, de asemenea, să traducă documente ale Congresului în limbile lor respective. +
Articolul 15Propuneri1. Toate problemele aduse în faţa Congresului fac obiectul unor propuneri.2. Toate propunerile publicate de Biroul Internaţional înainte de deschiderea Congresului sunt considerate ca supuse Congresului.3. Cu două luni înainte de deschiderea Congresului, nici o propunere nu va fi luată în consideraţie, în afara celor care sunt supuse amendamentelor propunerilor anterioare.4. Se consideră amendament orice propunere de modificare care, fără să modifice fondul propunerii, comportă o suprimare, o adăugare la o parte a propunerii originale sau revizuirea unei părţi a acestei propuneri. Nici o propunere de modificare nu va fi considerată ca amendament dacă ea este incompatibilă cu sensul sau intenţia propunerii originale. În cazuri îndoielnice, tranşarea problemei revine Congresului sau Comisiei.5. Amendamentele prezentate în Congres, referitoare la propuneri deja făcute, trebuie să fie înaintate în scris, în limba franceză, la secretariat, înainte de ora 12,00 a zilei anterioare în raport cu ziua aleasă pentru deliberarea lor, pentru a fi distribuite în aceeaşi zi delegaţilor. Acest termen nu se aplică amendamentelor ce rezultă direct din discuţiile în cadrul Congresului sau în Comisie. În acest ultim caz, dacă se solicită, autorul amendamentului trebuie să prezinte textul în scris în limba franceză sau, în caz de dificultate, în orice limbă aleasă pentru dezbateri. Preşedintele interesat va citi sau va prezenta spre citire textul.6. Procedura prevăzută la paragraful 5 se aplică şi în prezentarea propunerilor care nu vizează modificarea textului actelor (proiecte de rezoluţie, de recomandări, legăminte etc.).7. Orice propunere sau amendament trebuie să primească forma definitivă a textului care va fi introdus în actele Uniunii, sub rezerva revizuirii de către Comisia de redactare. +
Articolul 16Examinarea propunerilor în Congres şi în comisii1. Propunerile de ordin redacţional (al căror număr este urmat de litera R) sunt atribuite Comisiei de redactare fie direct, dacă din partea Biroului Internaţional nu există nici o îndoială privind natura lor (o listă a lor este stabilită de Biroul Internaţional în atenţia Comisiei de redactare), fie dacă, conform avizului Biroului Internaţional, există îndoieli privind natura lor, după ce celelalte comisii au confirmat natura lor pur redacţională (o listă a lor este redactată în atenţia comisiilor interesate). Totuşi, dacă asemenea propuneri sunt legate de alte propuneri de fond ce trebuie evaluate de Congres sau de alte comisii, Comisia de redactare nu le studiază decât după ce Congresul sau celelalte comisii s-au pronunţat faţă de propunerile de fond corespunzătoare. Propunerile al căror număr nu este urmat de litera R dar care, după părerea Biroului Internaţional, sunt propuneri de ordin redacţional sunt repartizate direct comisiilor care se ocupă de propunerile de fond corespunzătoare. Aceste comisii decid încă de la începerea lucrărilor care dintre aceste propuneri vor fi atribuite direct Comisiei de redactare. O listă a acestor propuneri este redactată de Biroul Internaţional în atenţia comisiilor în cauză.2. Dacă aceeaşi problemă face obiectul mai multor propuneri, preşedintele hotărăşte ordinea lor pentru a fi discutate, începând, în principiu, cu propunerea care se abate cel mai mult de la textul de bază şi care comportă cea mai profundă schimbare faţă de status quo.3. Dacă o propunere poate fi subdivizată în mai multe părţi, fiecare dintre ele poate, cu acordul autorului propunerii sau al adunării, să fie examinată şi supusă separat votului.4. Orice propunere retrasă din cadrul Congresului sau în Comisie de autorul său poate fi reluată de către delegaţia altui stat membru. De asemenea, dacă un amendament la o propunere este acceptat de către autorul acesteia, o altă delegaţie poate relua propunerea originală neamendată.5. Orice amendament la o propunere, acceptat de către delegaţia care prezintă această propunere, este imediat încorporat în textul propunerii. Dacă autorul propunerii originale nu acceptă un amendament, preşedintele hotărăşte dacă trebuie să se voteze mai întâi asupra amendamentului ori asupra propunerii, plecând de la redactarea care se abate cel mai mult de la sensul sau intenţia textului de bază şi care produce schimbarea cea mai profundă faţă de status quo.6. Procedura descrisă în paragraful 5 se aplică şi atunci când sunt prezentate mai multe amendamente pentru aceeaşi propunere.7. Preşedintele Congresului şi preşedinţii comisiilor trimit Comisiei de redactare, după fiecare şedinţă, textul scris al propunerilor, amendamentelor sau hotărârilor adoptate. +
Articolul 17Deliberări1. Delegaţii nu pot lua cuvântul decât după ce au fost autorizaţi de preşedintele reuniunii. El le recomandă să vorbească lent şi distinct. Preşedintele trebuie să acorde delegaţiilor posibilitatea de a-şi exprima liber şi în totalitate părerea lor asupra subiectului în discuţie, atât timp cât exprimarea este compatibilă cu derularea normală a deliberărilor.2. În afara unei decizii contrare luate de majoritatea membrilor prezenţi şi votanţi, discursurile nu pot să depăşească 5 minute. Preşedintele este autorizat să întrerupă orice persoană care ia cuvântul şi care depăşeşte timpul acordat luării de cuvânt. De asemenea, el poate să invite delegatul să nu se îndepărteze de la subiect.3. În cursul unei dezbateri, preşedintele poate, cu acordul majorităţii membrilor prezenţi şi votanţi, să declare închisă lista oratorilor după ce i-a dat citire. Când lista este terminată, el declară dezbaterile închise, sub rezerva de a acorda autorului propunerii în discuţie, chiar după închiderea listei, dreptul de a răspunde oricărui discurs pronunţat.4. De asemenea, preşedintele poate, cu acordul majorităţii membrilor prezenţi şi votanţi, să limiteze numărul de intervenţii al uneia din cadrul aceleiaşi delegaţii asupra unei propuneri sau unui grup de propuneri determinat, acordând totuşi posibilitatea autorului propunerii de a o prezenta şi de a interveni ulterior, dacă solicită, pentru a aduce elemente noi ca răspuns la intervenţiile altor delegaţii, în aşa fel încât să poată avea ultimul cuvânt dacă solicită acest lucru.5. Cu acordul majorităţii membrilor prezenţi şi votanţi, preşedintele poate limita numărul intervenţiilor asupra unei propuneri sau a unui grup de propuneri determinat; această limitare nu poate fi mai mică de 5 pentru şi împotriva propunerii în discuţie. +
Articolul 18Moţiuni de ordine şi moţiuni de procedură1. În cursul discuţiei oricărei probleme şi chiar, dacă este cazul, după încheierea votului, o delegaţie poate să înainteze o moţiune de ordine pentru a cere:– lămuriri asupra derulării dezbaterilor;– respectarea Regulamentului interior;– modificarea ordinii sugerate de preşedinte pentru discutarea propunerilor.Moţiunea de ordine are prioritate asupra tuturor problemelor, inclusiv a moţiunilor de procedură menţionate în paragraful 3.2. Preşedintele face imediat precizările dorite sau ia decizia pe care o consideră necesară cu privire la moţiunea de ordine. În caz de obiecţii, hotărârea preşedintelui este imediat supusă votului.3. În plus, în cursul discutării unei probleme, o delegaţie poate introduce o moţiune de procedură având ca obiect propunerea pentru:a) suspendarea şedinţei; … b) închiderea şedinţei; … c) amânarea dezbaterilor asupra problemei în discuţie; … d) închiderea dezbaterilor asupra problemei în discuţie. … Moţiunile de procedură au prioritate, în ordinea stabilită mai sus, asupra tuturor celorlalte propuneri, în afara moţiunilor de ordine menţionate în paragraful 1.4. Moţiunile referitoare la suspendarea sau ridicarea şedinţei nu sunt discutate, fiind supuse imediat la vot.5. Când o delegaţie propune amânarea sau închiderea dezbaterilor asupra unei probleme în discuţie, cuvântul este acordat doar pentru două persoane care se opun amânării sau închiderii dezbaterii, după care moţiunea este supusă la vot.6. Delegaţia care prezintă o moţiune de ordine sau de procedură nu poate, în intervenţia sa, să trateze fondul problemei în discuţie. Autorul unei moţiuni de procedură poate să o retragă înainte ca ea să fie supusă la vot şi orice moţiune asemănătoare, amendată sau nu, care este retrasă poate fi reluată de către o altă delegaţie. +
Articolul 19Cvorum1. Sub rezerva paragrafelor 2 şi 3, cvorumul necesar pentru deschiderea şedinţelor şi pentru votare este constituit din jumătate din numărul statelor membre reprezentate în Congres şi care au drept de vot.2. În momentul votării modificării Constituţiei şi a Regulamentului general, cvorumul necesar este constituit din două treimi din numărul statelor membre ale Uniunii cu drept de vot.3. În ceea ce priveşte acordurile, cvorumul necesar pentru deschiderea şedinţelor şi pentru votare este constituit din jumătate din numărul statelor membre reprezentate în Congres, care sunt parte la acord şi care au drept de vot.4. Delegaţiile prezente, care nu participă la un vot determinat sau care declară că nu vor să participe la el, nu sunt considerate ca absente în vederea determinării cvorumului solicitat în cadrul paragrafelor 1, 2 şi 3. +
Articolul 20Principiul şi procedura de vot1. Problemele care nu pot fi reglate de comun acord sunt tranşate prin vot.2. Votul se desfăşoară prin sistemul tradiţional sau prin intermediul dispozitivului electronic de votare. În principiu, votul se desfăşoară prin intermediul dispozitivului electronic, atunci când acesta este la dispoziţia adunării. Totuşi, pentru votul secret, recurgerea la sistemul tradiţional poate avea loc dacă cererea prezentată în acest sens de către o delegaţie este sprijinită de majoritatea delegaţiilor prezente şi cu drept de vot.3. Pentru sistemul tradiţional, procedura de votare este următoarea:a) prin ridicarea mâinii: dacă rezultatul unei astfel de votări produce îndoieli, preşedintele poate, în cazul în care doreşte sau la cererea unei delegaţii, să procedeze imediat la votarea prin apel nominal cu privire la aceeaşi problemă; … b) prin apel nominal: la cererea unei delegaţii sau la dorinţa preşedintelui. Apelul se face în ordinea alfabetică franceză a statelor membre reprezentate, începând cu statul al cărui nume a fost tras la sorţi de către preşedinte. Rezultatul votului, cu lista statelor în funcţie de natura votului, este consemnat în raportul şedinţei; … c) prin scrutin secret, folosind buletinul de vot, la cererea a două delegaţii; în acest caz, preşedintele reuniunii desemnează 3 persoane care să numere voturile şi ia măsurile necesare pentru a asigura secretul votului. … 4. Prin intermediul dispozitivului electronic, procedura de votare este următoarea:a) vot neînregistrat: înlocuieşte un vot prin ridicarea mâinii; … b) vot înregistrat: înlocuieşte un vot prin apel nominal; totuşi, nu se procedează la apelul nominal al ţărilor decât dacă o delegaţie solicită acest lucru şi dacă propunerea este sprijinită de majoritatea delegaţiilor prezente şi cu drept de vot; … c) vot secret: înlocuieşte un vot secret prin buletin de vot. … 5. Oricare ar fi sistemul utilizat, votarea prin scrutin secret are prioritate asupra oricărei alte proceduri de votare.6. Când începe votarea, nici o delegaţie nu poate să o întrerupă, decât dacă este vorba de o moţiune de ordine referitoare la modalitatea conform căreia se efectuează votarea.7. După votare, preşedintele poate autoriza delegaţiile să îşi explice votul. +
Articolul 21Condiţii de aprobare a propunerilor1. Pentru a fi adoptate, propunerile referitoare la modificarea actelor trebuie să fie aprobate:a) pentru Constituţie: de către cel puţin două treimi din numărul statelor membre ale Uniunii cu drept de vot; … b) pentru Regulamentul general: de către majoritatea statelor membre reprezentate în Congres cu drept de vot; … c) pentru Convenţie: de către majoritatea statelor membre prezente şi cu drept de vot; … d) pentru acorduri: de către majoritatea statelor membre prezente şi cu drept de vot, care sunt părţi la acorduri. … 2. Problemele de procedură care nu pot fi rezolvate de comun acord sunt hotărâte de majoritatea statelor membre prezente care au drept de vot. Acelaşi lucru este valabil şi pentru deciziile care nu privesc modificarea actelor, cu condiţia ca în Congres majoritatea statelor membre prezente şi cu drept de vot să nu decidă altfel.3. Sub rezerva dispoziţiilor prevăzute în paragraful 5, prin "State membre prezente şi cu drept de vot" trebuie să se înţeleagă statele membre cu drept de vot care votează "pentru" sau "împotrivă", abţinerile nefiind luate în considerare la calculul voturilor necesare pentru constituirea majorităţii, la fel şi buletinele albe sau nule în caz de vot prin scrutin secret.4. În caz de egalitate de sufragii, propunerea este considerată respinsă.5. Când numărul de abţineri şi de buletine albe sau nule depăşeşte jumătate din numărul sufragiilor exprimate (pentru, împotrivă, abţineri), examinarea problemei este amânată pentru o şedinţă ulterioară în cursul căreia abţinerile, precum şi buletinele albe sau nule nu vor mai fi luate în considerare. +
Articolul 22Alegerea membrilor Consiliului de administraţie şi ai Consiliului de Exploatare PoştalăPentru departajarea ţărilor care au obţinut acelaşi număr de voturi în alegerea membrilor Consiliului de administraţie şi ai Consiliului de Exploatare Poştală, preşedintele procedează prin tragere la sorţi. +
Articolul 23Alegerea directorului general şi a directorului general adjunct ai Biroului Internaţional1. Alegerea directorului general şi a directorului general adjunct ai Biroului Internaţional au loc prin scrutin secret, succesiv, în una sau mai multe şedinţe ţinute în aceeaşi zi. Este ales candidatul care obţine majoritatea sufragiilor exprimate de către statele membre prezente şi cu drept de vot. Se organizează atâtea scrutine câte sunt necesare pentru ca un candidat să obţină această majoritate.2. Sunt considerate "state membre prezente şi cu drept de vot" cele care votează pentru unul dintre candidaţii anunţaţi în mod regulamentar, abţinerile şi buletinele necompletate sau nule nefiind luate în considerare la calculul voturilor necesare pentru constituirea majorităţii.3. Dacă numărul de abţineri şi de buletine necompletate sau nule şi cele anulate depăşeşte jumătate din numărul de sufragii exprimate conform dispoziţiilor paragrafului 2, alegerea este amânată pentru o şedinţă ulterioară, în cursul căreia abţinerile şi buletinele necompletate sau nule şi cele anulate nu mai sunt luate în considerare.4. Candidatul care la un tur de scrutin a obţinut cele mai puţine voturi este eliminat.5. În caz de egalitate de voturi se realizează un scrutin suplimentar ori un al doilea scrutin suplimentar, pentru a departaja candidaţii, votarea executându-se doar pentru aceşti candidaţi. Dacă rezultatul nu este concludent, se decide prin tragere la sorţi, de către preşedinte. +
Articolul 24Rapoarte1. Rapoartele şedinţelor plenare ale Congresului reproduc demersul şedinţelor, prezintă pe scurt intervenţiile, menţionează propunerile şi rezultatul deliberărilor.2. Deliberările şedinţelor comisiilor fac obiectul rapoartelor adresate Congresului.Ca regulă generală, grupurile de lucru redactează un raport în atenţia organelor care le-au creat.3. Totuşi, fiecare delegat are dreptul să solicite introducerea analitică sau în extenso cu privire la rapoartele oricărei declaraţii făcute de el, cu condiţia să depună textul în limba franceză sau engleză, la secretariat, în cel târziu două ore de la sfârşitul şedinţei.4. Din momentul în care au fost distribuite proiectele de rapoarte, delegaţii dispun de un termen de 24 de ore pentru a prezenta observaţiile lor secretariatului care, eventual, este intermediar între persoana interesată şi preşedintele şedinţei respective.5. În general şi sub rezerva dispoziţiilor paragrafului 4, la începutul fiecărei şedinţe a Congresului, preşedintele supune aprobării raportul şedinţei precedente. Acelaşi lucru este valabil şi pentru rapoartele comisiilor. Rapoartele ultimelor şedinţe care nu ar putea fi aprobate în cadrul Congresului sau în comisie sunt aprobate de preşedinţii respectivi ai acestor reuniuni. Biroul Internaţional va ţine seama şi de eventualele observaţii pe care delegaţii statelor membre le comunică în termen de patruzeci de zile de la trimiterea respectivelor rapoarte.6. Biroul Internaţional este autorizat să rectifice în rapoartele şedinţelor Congresului şi comisiilor erorile materiale care nu au putut fi evidenţiate cu ocazia aprobării lor conform dispoziţiilor paragrafului 5. +
Articolul 25Apelul împotriva deciziilor adoptate de comisii şi de Congres1. Orice delegaţie poate formula un apel împotriva deciziei referitoare la propuneri (acte, rezoluţii etc.) care au fost aprobate sau respinse în cadrul comisiei. Notificarea cu privire la apel va fi înmânată în scris preşedintelui Congresului, în 48 de ore de la încheierea şedinţei comisiei în care propunerea a fost aprobată sau respinsă. Apelul va fi discutat în următoarea şedinţă plenară.2. Atunci când o propunere a fost adoptată sau respinsă de Congres, aceasta poate fi reexaminată de către acelaşi congres numai dacă apelul este sprijinit de cel puţin 10 delegaţii. Acest apel trebuie acceptat cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor prezenţi şi votanţi cu drept de vot. Această posibilitate va fi limitată la acele propuneri înaintate direct în şedinţele plenare, înţelegându-se faptul că o singură întrebare nu poate conduce la mai mult de un apel. +
Articolul 26Aprobarea de către Congres a proiectelor de hotărâri (acte, rezoluţii etc.)1. În general, fiecare proiect de acte prezentat de către Comisia de redactare este examinat articol cu articol. Preşedintele poate, cu acordul majorităţii, să folosească o procedură mai rapidă, de exemplu capitol cu capitol. Fiecare act va putea fi considerat ca adoptat numai după un vot de ansamblu favorabil. Articolul 21.1 este aplicabil acestui vot.2. Biroul Internaţional este autorizat să rectifice în actele definitive erorile materiale care nu au putut fi evidenţiate cu ocazia examinării proiectelor de acte, numerotarea articolelor şi a paragrafelor, precum şi referinţele.3. Proiectele de decizii, altele decât cele care modifică actele, prezentate de către Comisia de redactare, sunt în general examinate în mod global. Dispoziţiile paragrafului 2 sunt aplicabile şi proiectelor acestor decizii. +
Articolul 27Atribuirea de studii Consiliului de administraţie şi Consiliului de Exploatare PoştalăLa recomandarea biroului său, Congresul atribuie studii Consiliului de administraţie şi Consiliului de Exploatare Poştală, conform alcătuirii şi competenţelor respective ale acestor două organe, aşa cum sunt ele descrise în art. 102 şi 104 din Regulamentul general. +
Articolul 28Rezervele actelor1. Rezervele trebuie să fie prezentate secretariatului sub forma unei propuneri scrise în una dintre limbile de lucru ale Biroului Internaţional (propuneri privind protocolul final), în cel mai scurt timp posibil după adoptarea propunerii privind articolul la care se referă rezerva.2. Pentru ca propunerile privind rezervele să poată fi distribuite tuturor statelor membre înaintea adoptării protocolului final de către Congres, Secretariatul Congresului va fixa un termen limită pentru prezentarea rezervelor şi îl va aduce la cunoştinţă statelor membre.3. Rezervele la actele Uniunii, prezentate după acest termen limită fixat de secretariat, nu vor fi luate în considerare nici de secretariat, nici de Congres. +
Articolul 29Semnarea actelorActele aprobate definitiv de către Congres sunt supuse semnării plenipotenţiarilor. +
Articolul 30Modificarea regulamentului1. Fiecare congres poate modifica Regulamentul interior. Pentru a fi supuse deliberărilor, propunerile de modificare a prezentului regulament, cu condiţia ca ele să nu fie prezentate de către un organ al UPU abilitat să introducă propuneri, trebuie să fie sprijinite în Congres de cel puţin 10 delegaţii.2. Pentru a fi adoptate, propunerile de modificare a prezentului regulament trebuie să fie aprobate de cel puţin două treimi din numărul statelor membre reprezentate în Congres şi care au drept de vot.__________
