REGULAMENTUL din 8 iunie 2016

Notă …
Aprobat prin Ordinul nr. 1.072 din 08 iunie 2016 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 605 din 09 august 2016.

Anexa nr. 1

Planul de management

al sitului de importanţă comunitară ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche

Cuprins

Introducere Capitolul I

ASPECTE DESCRIPTIVE

Demersuri conservative Obiective de conservare

Relevanţa obiectivelor de conservare Capitolul II

Descrierea succintă a sitului Geologie

Hidrologie şi hidrografie Clima

Soluri

Floră şi vegetaţie Faună

Starea actuală de conservare a sitului ROSCI0233 Valoarea sitului ROSCI0233

Capitolul III

SCOPUL, OBIECTIVELE ŞI TEMELE PLANULUI DE MANAGEMENT

Scopul PM Temele PM

Capitolul IV

IMPLEMENTAREA PLANULUI DE MANAGEMENT REPERE BIBLIOGRAFICE

Anexa 1 Matrice strategie Plan de management Anexa 2 Buget Plan de management

Anexa 3 Harta sit

REGULAMENTUL SITULUI NATURA 2000 ROSCI0223 SĂRĂTURILE OCNA VECHE

Introducere

Planul de management al unei arii naturale protejate este definit ca fiind acel instrument tehnico-administrativ prin care se arată ce anume este de protejat în teritoriul ţintă, unde se localizează elementele de interes conservativ, care este importanţa protecţiei acestora şi cum se pot duce la îndeplinire demersurile conservative.

Planul de management cuprinde obiective, ţinte, linii directioare şi măsuri privind conservarea elementelor de interes, precum şi propuneri de alocări bugetare, sau aspecte ce vizează evoluţia probabilă a demersurilor conservative cum ar fi: modele de succesiune de vegetaţie sau categoriile de impact ce sunt decelabile la nivelul perimetrului şi care sunt în măsură a afecta speciile de interes conservativ.

Regulamentul Sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche este conceput în baza Planului de management al Sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche, ambele documente fiind elaborate de SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL în cadrul proiectului "Managementul Sitului Natura 2000 Sărăturile Ocna Veche", finanţat prin POS Mediu, Axa Prioritară 4 – Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii; Domeniul major de intervenţie – Dezvoltarea infrastructurii şi a planurilor de management pentru protejarea biodiversităţii şi reţelei Natura 2000.

CAPITOLUL I

ASPECTE DESCRIPTIVE

Substratul geologic aparte, cu efilări ale depozitelor de sare spre suprafaţă a condus la apariţia unor condiţii pedologice particulare de sărătură, fenomen ce apare la nivelul Transilvaniei în mai multe localităţi, amintind aici Ocna Dej, jud. Cluj, Cojocna, jud. Cluj, Sărăţel, jud. Bistriţa-Năsăud.

Ca urmare, în condiţiile ecologice particulare ale biomurilor de sărături continentale, s-au instalat comunităţi de floră ce au stârnit un interes ştiinţific particular. Asociat faciesurilor vegetale, apar şi comunităţi de faună deosebite, însă prea puţin cunoscute, studiile în acest sens demarate recent scoţând la iveală aspecte spectaculoase, aşa cum este cazul semnalării foraminiferului Entzia tetrastomella, specie ce apare în zona Băile Sărate Turda, ca singura populaţie certă cunoscută la această dată1.

Demersuri conservative

In scopul conservării patrimoniului natural de sărătură din zona Turda, o primă iniţiativă a aparţinut Consiliului Judeţean Cluj, care prin a sa Delegaţie Permanentă a emis Decizia nr. 147 din 1994 de desemnare a Ariilor naturale de interes judeţean, unde a fost propus un areal de protecţie de 54 ha pentru „Băile Turda". Din păcate, decizia administrativă nu a fost însoţită şi de o documentaţie cartografică pentru delimitarea în teren a perimetrelor cu statut de protecţie, demersul păstrând o relevanţă conservativă limitată.

Prin Legea nr. 5/2000 de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a – zone protejate, Anexa 1, poziţia 2.343, a fost preluată iniţiativa anterioară de protejare a perimetrelor din zona Turda, fiind desemnată Rezervaţia de interes naţional Sărăturile Ocna Veche, însă pe o suprafaţă totală de 10 ha. Imediat după desemnare însă, au apărut elemente ce au indus o serie de confuzii, dată fiind lipsa unei concordanţe între suprafeţe, cu propunerea iniţiată de Consiliul Judeţean Cluj, a unor reprezentări cartografice conforme, a unor delimitări în teren, la care se adaugă în fapt considerarea a două suprafeţe distincte, localizate la peste 1km distanţă una de cealaltă şi situate în două zone depresionare aparte.

1 Telespan, A., Kaminski, M., A., Balc, R., Filipescu, S., Varga, I. (2012): Life cicle of Entzia – an agglutinated Foraminifer from Transylvania (pers comm.)

O încercare de delimitare a arealelor protejate s-a realizat în momentul completării Formularului standard a rezervaţiilor naturale, în cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Cluj, propunerea fiind preluată în acest sens de către Autoritatea centrală de mediu2. Pentru zona protejată a mai fost întocmită o propunere de Plan Urbanistic pentru Zonă Protejată SC Forum SRL, la nivelul anului 2001.

În momentul desemnării reţelei Natura 2000, prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare , a fost desemnat situl ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche, pe o suprafaţă de 140 ha. Astfel, situl ROSCI0223 se suprapune peste alte două arii naturale protejate:

1. a) de interes naţional „Sărăturile Ocna Veche” – categorie corespondentă conform „Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii” IUCN IV

2. b) de interes judeţean „Băile Turda” – balneară – cu o suprafaţă de 54 ha, conform Deciziei nr. 147/1994 a Delegaţiei Permanente a Consiliului Judeţean Cluj.

Actualmente, prin Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000, cu modificările şi completările ulterioare, ROSCI0223 este parţial inclus în aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0113 Cânepişti ce se întinde pe 6212 ha.

Obiective de conservare

Demersurile anterioare de trecere în regim de conservare a patrimoniului natural cuprins în prezent în situl ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche nu s-au bucurat de o documentaţie justificativă, cu argumentare ştiinţifică clară, fiind apreciată la modul general importanţa asociaţiilor de vegetaţie halofile la nivelul cărora apare şi specia Salicornia europaea.

Prin Formularul de desemnare a sitului ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche, au fost considerate următoarele elemente criteriu:

– 2 tipuri de habitate:

2http://www.mmediu.ro/beta/domenii/protectia-naturii-2/arii-naturale-protejate/

Tabel nr. 1

– 3 specii de plante:

Tabel nr. 2

Relevanţa obiectivelor de conservare

Ca urmare a studiilor de teren întreprinse pe perioada mai 2011 – august 2012, având ca obiectiv identificarea şi stabilirea atributelor elementelor criteriu, asumate în scopul fundamentării Planului de management, dar şi în urma analizării rezultatelor unor studii ştiinţifice de dată recentă, amintind aici:

• – Alec A. Teză de doctorat: 2010 Interrelaţia între substratul geologic şi populaţiile unor specii de halofile rare din Bazinul Transilvaniei

• – Mera O. Teză de doctorat: 2008 Studiul Formaţiunii cu sare din NV Municipiului Turda. Implicaţiile prezenţei şi valorificării sării asupra mediului şi luând în considerare atributele definite în cadrul Manualelor uzuale de interpretare a habitatelor

• – *** 2003: ,,Interpretation Manual of European Union Habitats", Eur. Comm. DG. Env.

• – Doniţă, N., şi Colab. 2005-2006: „Habitatele din România", Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti

• – Gafta, D., Moutford, O. 2008: Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România", Risoprint, Cluj-Napoca

S-a putut stabili faptul că din perimetrul sitului nu sunt întrunite condiţiile ecologice ale prezenţei habitatului 1310 Comunităţi cu Salicornia şi alte specii anuale care populează regiunile mlăştinoase şi nisipoase, lipsind speciile edificatoare altele decât Salicornia sp., respectiv corelarea cu distribuţia geografică, arealografică potenţială a acestui tip de habitat la nivel naţional. Cu toate acestea, în urma unor numeroase consultări, în mod particular cu reprezentanţii autoritaţii centrale de mediu, s-a stabilit faptul că excluderea acestuia derivă dintr-o posibilă interpretare îngustă a termenilor de definire a prezenţei acestui habitat, atât la nivel european cât şi naţional. Până la o tranşare a acestui element de incertitudine, din perspectiva aplicării principiului precauţiei în luarea deciziei, s-a convenit la menţinerea ipotezei de prezenţă a acestui habitat, suprapus pe zonele de desfăşurare a faciesurilor de vegetaţie cu Salicornia sp. Din acest punct de vedere, prezenţa habitatului va fi admisă sub forma unor stadii de tranziţie sau degradate, urmând ca în urma unor studii consecutive, inclusiv a consultării cu European Topic Centre, să se revină asupra eventualelor limitări, dând astfel posibilitatea calificării depline a faciesurilor identificate în zona Sărăturilor Turda de a beneficia de un statut de protecţie.

În ceea ce priveşte habitatul 1530* Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto – sarmatice, în urma corelării cu tipurile de habitate corespondente de la nivel naţional, s-a putut stabili prezenţa acestuia. Situaţia corespondenţelor cu categoriile de habitate descrise de la nivel naţional este prezentată sintetic în matricea de mai jos cu marcarea asociaţiilor corespondente potenţiale.

10

Denumire Raspandire Observatii Valoare conservativa 1530* Pajişti şi mlastini sărăturate panonice şi ponto – sarmatice

R1522 – Comunităţi ponto- sarmatice cu Plantago maritima şi Limonium gmelini

R1526 – Comunităţi ponto- sarmatice cu Triglochin maritima, Aster tripolium ssp. pannonicum, Scorzonera parviflora şi Peucedanum latifolium R1529 – Pajişti ponto- panonice de Hordeum hystrix

Terenuri sărăturate din Transilvania – Băile Sărate Turda, Muntenia – Câmpia Bărăganului, Moldova, Dobrogea, Delta Dunării

Transilvania, Oltenia – Murta, Dobreşti, Glavacioc, Muntenia – Caragele, jud. Buzău; Lunca Iencii, Lutu Alb, jud. Brăila

Transilvania, Crişana, Banat şi, în mai mică măsură, în Oltenia, Muntenia, Dobrogea şi Moldova

După cum rezultă din răspândirea habitatului, se regăseşte în aria protejată Sărăturile Ocna Veche

Speciile edificatoare ale habitatului R1526 işi au arealul de răspândire în Bazinul Transilvaniei, regăsindu-se şi în zona Băilor Sărate Turda3

Rămâne un habitat probabil în zona de interes, specia edificatoare Hordeum hystrix este semnalată cu areal de răspândire în judeţul Cluj, nefiind însă găsită de studiile cele mai recente în zonă, nici în relevee fitosociologice, nici ca specie în lista sistematică4

Mare

Mare

Moderată

3 Oprea, Adrian, Lista Critica a Plantelor Vasculare din Romania, Ed. Universitatii „Alexandru Ioan Cuza” Iasi, 2005, Iasi

4 Alec Andreea, Teza de doctorat, Interrelaţia între substratul geologic şi populaţiile unor specii de halofile rare din Bazinul Transilvaniei, 2009

R1530 – Pajişti ponto- panonice de Festuca pseudovina, Peucedanum officinale şi Artemisia santonicum ssp. Patens

Transilvania, Crişana, Banat, Muntenia, Moldova

Speciile edificatoare ale acestui habitat se regăsesc în zona băilor Sărate Turda5

Moderată

R1532 – Comunităţi dacice slab halofile cu Aster sedifolius şi Peucedanum officinale

Transilvania, Crişana, Banat În Transilvania se găseste pe Valea Florilor, în

afara zonei protejate a Băilor Sărate Turda

Mare

11

5Studii personale, SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL

Aşa cum se arată în mod explicit în lucrările de specialitate „Simpla prezenţă a unor specii de plante, indicate în Manualul de interpretare a habitatelor din UE ca importante pentru caracterizarea şi identificarea unor tipuri de habitate, nu implică obligatoriu existenţa în teren a habitatelor corespunzătoare. În general, speciile de recunoaştere trebuie să fie integrate în biocenoze bine conturate, a căror sinecologie reflectă condiţiile abiotice ale habitatului respectiv."6

Aşadar, stabilirea prezenţei habitatelor sau cel puţin a stărilor tranzitorii ale acestora este certificată de prezenţa în ansamblul său a asociaţiilor componente de vegetaţie, ce trebuie să prezinte stabilitate şi funcţionalitate, în timp ce prezenţa disparată a unor elemente floristice nu este în măsură a confirma prezenţa tipului respectiv de habitat.

În consecinţă, în ceea ce privesc habitatele desemnate ca elemente criteriu pentru desemnarea ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche, se întâlnesc doar stări de tranziţie, asimilabile faciesurilor unor tipuri descrise la nivel naţional decelabile la nivelul unor perimetre din cadrul sitului, o prezenţă certă fiind doar în cazul tipului 1530*, discuţiile şi analizele pe marginea prezenţei habitatului 1310 rămânând astfel deschise.

În ceea ce priveşte speciile criteriu considerate pentru desemnarea sitului ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche, nici una dintre specii nu a putut fi identificată în perimetrul propus spre conservare. Mai mult decât atât, condiţiile de biotop care să răspundă cerinţelor ecologice ale acestor specii – mlaştini eutrofe/oligotrofe, turbării – lipsesc din zona studiată, astfel că nici măcar o prezenţă potenţială, prezumtivă a acestora nu poate fi luată în considerare. Semnalarea acestor specii din zona sitului, considerăm că se datorează unor erori.

In urma consultării specialiştilor Dr. Oprean A., Dr. Sârbu I. ce au fost parte în procesul de desemnare a elementelor criteriu pentru sitului ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche, s-a confirmat faptul că datele au fost preluate din citări cu localizare aproximativă "Turda", foarte vechi, înainte de anii 1950, astfel că preluarea în cadrul formularului de desemnare poate fi considerată o eroare.

Ca urmare, obiectul de conservare al sitului ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche, ce poate fi considerat cu certitudine, rămâne habitatul 1530* Pajişti şi mlastini sărăturate panonice şi ponto – sarmatice, prin stările tranzitorii şi faciesurile inclusiv degradate ale

6 Gafta, D., Moutford, O. (2008): Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România", Risoprint, Cluj-Napoca (pg. 9)

asociaţiilor de vegetaţie ce sunt corespondente categoriilor de habitate descrise la nivel naţional.

În consecinţă, obiectul Planului de management rămâne centrat pe obiectivul reprezentat de conservarea şi acolo unde va fi posibil, readucerea la o stare favorabilă de conservare a habitatului 1530* Pajişti şi mlastini sărăturate panonice şi ponto – sarmatice, ce îşi păstrează însă relevanţa şi pentru prezervarea habitatului 1310, indiferent de starea sub care acesta urmează a fi definit.

CAPITOLUL II

DESCRIERE SUCCINTĂ A SITULUI

Perimetrul sitului ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche este amplasat la extremitatea estica a Municipiului Turda, într-o zona de cuvete, de unde zăcămintele de sare au fost solubilizate parţial, dând naştere la o salbă de lacuri sărate şi la zone sărăturate.

Geologie7

Complexul microdepresionar de la Băile Sărate este localizat la contactul dintre culmea interfluvială a Dealului Turda Nord şi terasa Viişoara 75-80 m. Microdepresiunea are un aspect aproximativ circular care se suprapune configuraţiei masivului de sare, pe care s-a format.

Microdepresiunea Băile Sărate a fost sculptată prin acţiunea de eroziune a Arieşului, într-o primă etapă de evoluţie şi de procesele de disoluţie realizate prin acţiunea apelor de infiltraţie, într-o fază ulterioară. Procesele de tasare, prăbuşire şi denudare în suprafaţă a terenului, au determinat definitivarea formării microdepresiunii şi atingerea aspectului morfologic actual.

Sculptarea microdepresiunii a început în timpul genezei terasei de 75-80 m şi a fost definitivată după evacuarea materialelor prin intermediul pârâului Aluniş. Prin îndepărtarea depozitelor sedimentare cu permeabilitate redusă din acoperişul formaţiunii salifere, Arieşul a înlesnit pătrunderea apelor de infiltraţie spre masivul de sare. Apele râului, în timpul sculptării terasei de 75-80 m, au transportat o cantitate însemnată de sare, schiţând microdepresiunea pe care, apoi, în faza colmatării cu aluviuni a terasei au umplut-o cu un strat gros de pietriş fluvial.

Procesul de distrugere a masivului de sare şi de sculptare a microdepresiunii a fost continuat de acţiunea apelor de infiltraţie, care au acţionat viguros, după ce Arieşul şi-a mutat cursul şi a lăsat suspendat, sub formă de terasă fluviatilă, vechiul pat de drenaj. Materialele au fost evacuate în direcţie sud-estică, conform drenajului apelor freatice şi superficiale. La sculptarea microdepresiunii cu aspect de dolină a mai contribuit pârâul Aluniş. Acesta, pătrunzând în microdepresiune, după individualizarea terasei Viişoara, a evacuat o mare cantitate de materiale, ceea ce s-a repercutat asupra echilibrului morfodinamic al versanţilor. Eroziunea regresivă a pârâului Aluniş a fost stimulată de

7 Aspectele de geologie au fost preluate din studiile de doctorat: Mera, O. Teză de doctorat : 2008 Studiul Formaţiunii cu sare din NV Mun. Turda. Implicaţiile prezenţei şi valorificării sării asupra mediului.

nivelul de bază coborât pe care l-a îndeplinit patul fluviatil al Arieşului, într-o continuă deplasare negativă pe verticală. Înaintarea regresivă a pârâului Aluniş în interiorul microdepresiunii este frânată în prezent în urma construirii unui dig de pământ, în sectorul prin care pârâul pătrunde în microdepresiune.

Hidrologie şi hidrografie

Hidrografia zonei din jurul masivelor de sare este trasată conform înclinării pantelor. Acestea în regiunea Turda urmăresc două sensuri principale: unul de la V la E dat de cursul Arieşului, iar celălalt de la N la S, dat de cumpăna de ape Feleac-Boj.

Zona Sărăturilor este drenată de Valea Sărată, dirijată NE-SV cu fundul larg şi pante şterse, arată o evoluţie independentă de pârâul Sf. Ion, al cărui curs superior îl alcătuieşte. Curgerea, dar şi salinitatea văii Sărate este puternic influenţată de regimul precipitaţiilor.

În zona Sărăturilor, dar şi a Băilor, apar mai multe ochiuri de apă, unele dintre acestea secând în perioadele secetoase, al căror nivel rămâne dependent de regimul pluvial.

Clima

Zona studiată se situează la interfaţa dintre sistemul climatic al Munţilor Apuseni şi cel al Campiei Transilvaniei. Poziţia particulară, face însă ca elementele dominante să fie cele legate de climatul Carpaţilor Occidentali Munţii Apuseni. Studii sistematice microclimatice, limitate la perimetrul Sărăturilor şi a Băilor Turda, nu au fost întreprinse, însă faciesul vegetaţiei trădează prezenţa unui marcat regim xero-termofil, beneficiind de un regim intens de insolare.

Soluri

Spre nord, dominante sunt cernoziomurile bogate în humus, ce se întind pe o conformaţie deluroasă, tipică Câmpiei Transilvaniei. Soluri aluvionare, humifere, slab alcaline şi lutoase apar în zona văilor de la baza dealurilor.

Particularitatea zonei Sărăturilor şi a primetrului Ocnei Vechi este suprapunerea pe un complex de galerii, unele prăbuşite, formate în masivul de sare ce pe alocuri este acoperit de un strat superficial de sol, pe alocuri apărând chiar aflorimente de sare la zi.

Astfel solurile sunt tipice „de sărătură", cu o reacţie puternic alcalină de până la pH=10-12.

Floră şi vegetaţie

În perimetrul sitului, dominante rămân asociaţiile de vegetaţie caracteristice sărăturilor, dominate fiind de speciile Salicornia europaea8şi Limonium gmelinii. Apar intercalate biomuri de zone umede sărăturate, asociate bălţilor temporare, mlaştinilor şi smârcurilor alcaline, respectiv a ochiurilor de ape permanente.

Pe suprafeţe restrânse apar biomuri antropizate şi/sau puternic impactate de tipul drumurilor, căilor de acces structurate şi nestructurate, precum şi perimetre degradate.

Din zona sitului ROSCI0223, au fost semnalate 71 specii de plante.

Faună

Din zona sitului ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche lipsesc studii faunistice sistematice. În etapa de fundamentare a Planului de management, în scopul decelării unor relaţii structurale şi funcţionale ce concură la menţinerea integrităţii sitului, au fost întreprinse observaţii sumare şi unele studii asupra speciilor de nevertebrate, un accent aparte fiind pus pe studiul speciilor de lepidoptere, dată fiind relaţia intimă ce există între acestea şi speciile de plante.

În perioada mai 2011 – august 2012, au fost întreprinse mai multe observaţii preliminare asupra speciilor de lepidoptere, cu ajutorul ecranelor luminoase, în încercarea de a defini spectrul speciilor asociate habitatelor caracteristice. Până la ora actuală au fost identificate un număr de 123 de specii de macroleptidoptere, fapt ce situează arealul studiat în rândul unor ecosisteme sărace în specii, însă care ar putea adăposti specii sau comunităţi particulare date fiind condiţiile de biotop aparte, astfel de aspecte urmând a face obiectul unor studii de viitor.

Starea actuală de conservare a sitului ROSCI0223

În urma studiilor din teren a putut fi observat impactul produs de activităţile antropice curente din cadrul perimetrului propus spre a fi inclus în reţeaua Natura 2000.

Zona nordică se dovedeşte a fi cea mai expusă la presiuni antropice susţinute, datorate depozitărilor de dejecţii, a depozitărilor de deşeuri menajere şi inerte, a practicilor agro-zootehnice necontrolate abuzive, în special suprapăşunat.

Afectate de practici necontrolate păşunat, depozitare de deşeuri, scurgeri încărcate cu materii organice, turism agresiv, practicare de sporturi motorizate, afectează suprafeţe extinse de la nivelul ambelor trupuri de rezervaţii.

8 Studii taxonomice de dată recentă, au arătat că la nivelul teritoriului României specia Salicornia herbacea lipseşte, fiind înlocuită de specia S. europaea. Astfel, certificarea prezenţei categoriei de habitat 1530* la nivelul României rămâne discutabilă.

Pentru viitor, previzionăm o continuare a degradării ce va conduce la pierderea funcţiilor ecologice şi a patrimoniului natural asociat, în lipsa aplicării unui management conservativ direct, prin replicarea experienţei de la nivelul perimetrului sudic. Implementarea unui set de măsuri responsabile de refacere a mediului va conduce la o redobândire a indicilor de biodiversitate în aproximativ o decadă, în acest sens având exemplul succesiunii de vegetaţie instalate rapid din zona sudică protejată prin gard, unde faciesul de vegetaţie a revenit la o stare de integritate înaltă, naturală.

Cu toate acestea remarcăm prezenţa unor perimetre total compromise, după cum urmează:

1. a. Zona Sărăturilor: în proximitatea batalului de dejecţii situat spre extremitatea estică, puncte disparate din lungul canalului de dren ce debuşează în Valea Sărată, încărcat cu poluanţi preponderent organici de la surse din amonte; zone de târlire;

2. b. Zona Băilor: suprafeţe afectate de depozitări necontrolate de deşeuri situate punctiform în lungul căilor de acces, sau ocupate de infrastructuri turistice;

Urmărind sistemul codificat al activităţilor cu impact antropic propus în vederea evaluării stării factorilor de mediu de la nivelul siturilor Natura 2000 a fost analizată mărimea impactului antropic prezent, sau aşa numita analiză a stării actuale a perimetrului studiat.

Pornind de la principiul propus de Leopold9 pentru evaluarea impactului asupra mediului, larg utilizat în documentaţiile tehnice de specialitate, am adaptat la categoriile de impact considerate atributele „magnitudine”, respectiv „importanţa”.

În acest sens, urmărind categoriile tipurilor de impact asociat activităţilor antropice, a fost realizată analiză ce a pus în evidenţă prezenţa unui număr de 30 de categorii de impact. Magnitudinea impactului a fost apreciată şi în baza aerofotogramelor realizate în perioada studiilor de teren, putându-se delimita extinderea asociată fiecărei categorii de impact.

În baza acestei analize, s-a apreciat că starea generală de conservare a sitului rămâne precară, cu excepţia unei suprafeţe restrânse, de aproximativ 2,8 ha, din imediata

9 Leopold, L. B., F. E. Clarke, B. B. Hanshaw, and J. E. Balsley. 1971. A procedure for evaluating environmental impact. U.S. Geological Survey Circular 645, Washington, D.C.

proximitate a amenajărilor realizate în scopul facilitării vizitării Ocnei Vechi, perimetru ce a fost împrejmuit în anul 2007, beneficiind astfel de o protecţie pasivă. La nivelul acestui perimetru se observă o revigorare a vegetaţiei caracteristice zonelor sărăturate.

Valoarea sitului ROSCI0223

În urma unei analize obiective, a reieşit faptul că de la nivelul sitului ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche, singurul element ce justifică desemnarea statutului de conservare specială este reprezentat de ansamblul faciesurilor de tranziţie inclusiv în stare degradată a unor asociaţii de vegetaţie ce participă la definirea unor categorii de habitate descrise la nivel naţional şi care prin corespondenţă, sunt superpozabile tipului 1530* Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto – sarmatice.

CAPITOLUL III

SCOPUL, OBIECTIVELE ŞI TEMELE PLANULUI DE MANAGEMENT

Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche, denumit în continuare Plan de management, este documentul oficial care stabileşte cadrul general de desfăşurare al acţiunilor ce urmează a fi promovate pentru îndeplinirea obiectivelor ariei protejate, acest document stând la baza activităţilor custodelui.

Planul de management este obiect al proiectului "Managementul Sitului Natura 2000 Sărăturile Ocna Veche" aprobat spre finanţare în cadrul POS Mediu Axa Prioritară 4 – Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii; Domeniul major de intervenţie – Dezvoltarea infrastructurii şi a planurilor de management pentru protejarea biodiversităţii şi reţelei Natura 2000, a cărui beneficiar este Primăria Municipiului Turda.

În Planul de management au fost incluse acţiuni de management generate de modificări survenite în urma armonizării cadrului legislativ român cu cel comunitar, în special prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/ 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Planul de management oferă un cadru stabil de integrare a problemelor de conservare şi protecţie a mediului natural cu cele care vizează dezvoltarea socio-economică durabilă în Situl Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche şi în zona învecinată. Cu toate acestea, Planul de management rămane un document flexibil, acesta putând fi ajustat şi actualizat la propunerea autorităţilor implicate în implementarea acestuia, în baza unor propuneri ce vizează în primul rând o conservare adecvată a elementelor de interes conservativ şi asigură o dezvoltare şi valorizare pe baze cu adevărat durabile a patrimoniului natural.

Planul de management devine astfel un instrument de dialog între proprietarii şi/sau custode al Sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche şi utilizatorii de resurse ale capitalului natural, cu comunităţile locale şi instituţiile care gestionează resursele naturale, economice şi umane de pe raza Sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna

Veche şi din zona învecinată. Acţiunile de management din Planul de management au fost formulate şi dimensionate ţinând cont de limitele capacităţii de suport ale complexelor de ecosisteme acvatice, terestre şi mixte, care se află într-o strânsă interdependenţă, formând un biom specific zonelor de sărătură, de la nivelul cărora, ca element de interes conservativ se diferenţiază habitatul 1530* Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto – sarmatice.

În conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, managementul Sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche necesită un plan de management adecvat, specific sitului desemnat sau integrat în alte planuri de management, şi măsuri legale, administrative sau contractuale în scopul evitării deteriorării habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor, precum şi a perturbării speciilor pentru care zonele au fost desemnate..

Astfel, managementul Sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche se realizează în scopul evitării deteriorării habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor, precum şi a perturbării speciilor pentru care zonele au fost desemnate.

Scopul Planului de management

De la bun început, intenţia Planului de management a fost de a promova un model de gestiune durabilă care să permită conservarea biodiversităţii, ca element fundamental al capitalului natural din Situl Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche în concordanţă cu dezvoltarea sistemelor socio-economice învecinate.

În vederea atingerii scopului, după o analiză a managementului practicat în diferite arii naturale protejate şi ţinând cont de Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenţiei privind diversitatea biologică, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992, există următoarele obiective subsumate celor trei direcţii strategice:

1. 1. Conservarea biodiversităţii

   •  Obiectiv strategic 1: Conservarea diversităţii ecologice, a structurilor cenotice precum şi a calităţii, productivităţii şi capacităţii de suport – temelie pentru dezvoltarea durabilă a sistemelor socio-ecologice adiacente.

2. 2. Cercetare şi monitoring

   •  Obiectiv strategic 2: Organizarea şi gospodărirea Sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche ca „zonă pilot” pentru dezvoltarea cunoaşterii şi expertizei manageriale în vederea dezvoltării durabile a zonelor de sărătură.

   •  Obiectiv strategic 3: Dezvoltarea cunoaşterii, capacităţii productive şi de suport a principalelor sisteme ecologice şi garantarea conservării biodiversităţii acestora.

3. 3. Dezvoltare economică durabilă

   •  Obiectiv strategic 4: Dezvoltarea expertizei manageriale, a tehnologiilor, metodelor, instrumentelor pentru managementul adaptativ şi utilizarea durabilă în limitele capacităţii productive şi de suport a resurselor şi serviciilor generate în sistemele ecologice specifice zonei.

   •  Obiectiv strategic 5: Diferenţierea sau redimensionarea activităţilor economice în funcţie de diversitatea resurselor şi serviciilor, respectiv de capacitate productivă şi de suport a sistemelor ecologice pe care le generează.

1. a.i. Scopul şi categoria ariei protejate Situl Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche

   Conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, scopul Sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche este conservarea, menţinerea şi, acolo unde este cazul, readucerea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale şi/sau a populaţiilor speciilor pentru care situl este desemnat.

   Ca arie naturală protejată de interes naţional, perimetrele desemnate corespund categoriei IV IUCN – "arie de gestionare a habitatelor/speciilor: arie protejată administrată în special pentru conservare prin intervenţii de gospodărire".

   Ca sit Natura 2000, Situl Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche a fost desemnat pentru conservarea unui număr de 3 specii de plante: Meesia longiseta, Liparis loeselii, Serratula lycopifolia şi a 2 habitate de interes conservativ: 1310 – Comunităţi cu salicornia şi alte specii anuale care colonizează terenurile umede şi nisipoase; 1530* – Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice. Studiile întreprinse au arătat însă că dintre aceste elemente doar 1530* – Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto- sarmatice poate fi pus în evidenţă cu certitudine. O eventuală consultare a European Topic Centre, conform propunerii venite din partea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice sub nr. 15233/AJ/07.02.2014 poate fi luată în considerare.

2. a.ii. Caracterul adaptativ şi integrat al Planului de management

   Caracterul integrat rezultă din faptul că Planul de management reprezintă un cadru stabil şi comun de armonizare a obiectivelor de conservare şi protecţie ale capitalului

   natural cu cele ce vizează dezvoltarea socio-economică în sit şi în zonele învecinate. Prin Planul de management sunt armonizate interesele, uneori antagoniste, ale tuturor categoriilor de actori preocupate de managementul Situl Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche. Astfel în urma consultărilor în cadrul proceselor de dezbatere publică a Planului de management, pe de-o parte, sunt reprezentate aspiraţiile de dezvoltare durabilă ale comunităţilor locale şi interesele utilizatorilor de servicii şi resurse oferite de capitalul natural din Situl Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche, pentru ambele categorii de actori, serviciile şi resursele pot fi valorificate numai în limitele de sustenabilitate permise de capacitatea de producţie şi de suport a complexelor de ecosisteme acvatice şi terestre din Situl Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche, şi pe de altă parte, în Planul de management sunt înscrise năzuinţele societăţii civile şi a societăţii academice de protejare şi conservare a capitalului natural din Situl Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche. De aceea, Planul de management devine un instrument eficient de dialog şi de armonizare a unor interese, uneori divergente, referitoare la managementul Sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche.

   Totodată Planul de management are un caracter adaptativ întrucât este astfel conceput încât să permită o armonizare periodică, de regulă, din 5 în 5 ani, atât faţă de dinamica complexelor de ecosisteme acvatice şi terestre din zona Sărăturilor Ocna Veche, în special în plan juridic în această perioadă de corelare cu legislaţia comunitară.

3. a.iii. Baza legală pentru Situl Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche şi pentru Planul de management

   Managementul în Situl Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche se desfăşoară în concordanţă cu legislaţia română în vigoare, fiind totodată armonizat cu principiile rezultate din conferinţele, convenţiile şi protocoalele internaţionale, precum şi cu Directivele Uniunii Europene. În continuare sunt enumerate, actele normative care au stat la baza elaborării Planului de management.

   1. a) Legea nr. 13/1998 pentru aderarea României la Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979.

   2. b) Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenţiei privind diversitatea biologică, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992.

   3. c) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatice, denumită în continuare Directiva Habitate.

   4. d) Legea nr. 13/1993 pentru aderarea României la Convenţia privind conservarea vietii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979.

   5. e) Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000.

   6. f) Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a – zone protejate, prin care Sărăturile Ocna Veche este declarată rezervaţie pe o suprafaţă de 10 ha.

   7. g) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006 , cu modificările şi completările ulterioare.Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

   8. h) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

   9. i) Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare, prin care Sărăturile Ocna Veche este declarat sit de importanţă comunitară, purtând codul ROSCI0023.

   10. j) Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare, prin care situl ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche se suprapune parţial cu ROSPA0113 Cânepişti.

   11. k) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare.

   12. l) Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 352/636/54/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiţionalitatea în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri în România, cu modificările şi completările ulterioare

4. a.iv. Procesul de elaborare a Planului de management

   În anul 2010 Primăria Municipiului Turda, realizează o propunere de proiect "Managementul Sitului Natura 2000 Sărăturile Ocna Veche" cu finanţare în cadrul POS Mediu Axa Prioritară 4 în scopul declarat al conceperii unui plan de management pentru situl Natura 2000 Sărăturile Ocna Veche, unei baze de date în sistem GIS, dezbateri publice, simpozion şi campanie de informare, conştientizare. Proiectul a fost acceptat spre finanţare.

   Fundamentarea ştiinţifică a Planului de management s-a bazat pe stadiul cunoştinţelor la acest moment asupra capacităţii productive şi de suport a sistemelor ecologice din Situl Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche, ce au fost completate de studii de teren îndreptate cu precădere asupra elementelor criteriu ce au stat la baza fundamentării acestuia. Procesul de elaborarea a Planului de management s-a desfăşurat în patru etape:

   1. a) identificarea şi certificarea elementelor criteriu cu valoare de patrimoniu natural de la nivelul Situl Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche;

   2. b) identificarea ameninţărilor care planau asupra capitalului natural din Situl Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche;

   3. c) stabilirea scopului ariei protejate şi a Planului de management care trebuia să fie în concordanţă cu legislaţia internaţională, naţională şi locală;

   4. d) identificarea obiectivelor strategice ca direcţii subsumate în vederea atingerii scopului enunţat;

   5. e) dezvoltarea principiilor de management, enunţate ca obiective strategice, într-un set de obiective tactice, urmat de un plan de acţiune operaţional pe o perioadă de cinci ani.

5. a.v. Procedura de reactualizare a Planului de management

   Actualizarea Planului de management va ţine cont de prevederile legale , Procedura presupune emiterea unui Ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, de regulă cu o periodicitate de 5 ani, presupunând:

   1. a) identificarea punctelor din Planul de management iniţial care, datorită schimbărilor legislative, a dinamicii capitalului natural şi/sau a evoluţiei sistemelor socio-economice adiacente, necesită a fi modificate ;

   2. b) discutarea Planului de management reactualizat în cadrul dezbaterilor publice;

   3. c) avizarea Planului de management, de către Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Cluj – Napoca;

   4. d) aprobarea prin Ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.

      Pentru prezentul Plan de management a fost organizată o şedinţă de dezbatere publică în cadrul Primăriei Turda, la data de 18 Noiembrie 2011, la care au participat persoane interesate din rândul agenţilor economici, societăţii civile, administraţiei publice locale şi publicului interesat.

      În cadrul acestei şedinţe de dezbatere publică au fost aduse modificări perimetrelor funcţionale propuse, în baza unor justificări cu caracter tehnic şi au fost propuse amendamente la Regulamentul inclus, fiind discutate de asemenea şi teme legate de conţinutul capitolului dedicat fundamentării ştiinţifice. Astfel, prezenta formă a Planului de management, conţine propunerile de modificări discutate, corecturile şi completările propuse.

      Prin adresa 183093/AF/15.11.2011, Ministerul Mediului şi Pădurilor a făcut cunoscute etapele aprobării Planului de management, fiind astfel demarat demersul conform în vederea avizării.

      Prin adresa 14925/02.12.2011, Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Cluj- Napoca a stabilit încadrarea Planului de management în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, cu modificările şi completările ulterioare.

6. a.vi. Procedura de implementare a Planului de management

Rolul determinant în fundamentarea, aplicarea şi reactualizarea Planului de management va reveni custodelui. La această dată, custodia sitului nu a fost acordată, deşi Primăria Turda a participat la ultima sesiune de atribuire a custodiei acestui sit, unde însă nu a obţinut punctajul necesar de calificare10. Cu toate acestea se păstrează în continuare

10Nr. de înregistrare la Ministerul Mediului şi Pădurilor : 71648/23.02.2011; 180695/23.02.2011; respectiv Nr. Primăria Municipiului Turda 119/23.02.2011

interesul de a prelua în custodie acest sit de către Primăria Turda, chiar şi în condiţiile în care, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, asumarea se va face pentru întreg arealul protejat prin programul Natura 2000.

Custodele va armoniza, ori de câte ori este necesar, Planul de management, va integra şi va adapta elementele de actualitate şi de interes din aria ţintă.

Temele Planului de management

O temă reprezintă o secţiune a Planului de management care abordează un set de subiecte, obiective, ale Situl Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche care au legătură între ele, după Appleton, 2004. În cadrul fiecărei teme se face o evaluare pornind de la ameninţările identificate la adresa Situl Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche, propunându-se căile de eliminare a acestora prin obiectivele stabilite în concordanţă cu scopul Sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche. Astfel, prin obiectivele stabilite în cadrul fiecărei teme a Planului de management, se fundamentează căile de eliminare a ameninţărilor identificate.

Pe de altă parte temele Planului de management vor fi analizate într-o perspectivă evolutivă: analiza în trecut, starea prezentă şi ce îşi propune Planul de management pentru viitor.

1. a.i. Cunoaşterea biodiversităţii

   Îmbogăţirea permanentă a cunoştinţelor referitoare la biodiversitatea Sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche reprezintă un demers esenţial în fundamentarea pe baze realiste a Planului de management. Dezvoltarea cunoştinţelor referitoare la complexele de ecosisteme din Situl Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche se poate face prin cercetare ştiinţifică, monitorizarea unor componente sistemice cheie şi supravegherea periodică a stării complexelor de ecosisteme.

   Cercetarea ştiinţifică are ca scop, pe de o parte dezvoltarea cunoaşterii capacităţii productive şi de suport cu privire la principalele categorii de sisteme ecologice în vederea garantării conservării biodiversităţii acestora, iar pe de altă parte dezvoltarea expertizei manageriale, a tehnologiilor, a metodelor cât şi a instrumentelor pentru managementul adaptativ şi utilizarea durabilă în limitele capacităţii productive şi de suport a resurselor sistemelor ecologice specifice zonei de sărătură. Cercetarea ştiinţifică nu este atributul custodelui, în contextul prezentului Plan de management custodelui îi revine numai un rol de sprijin prin activităţi de monitorizare şi observare a unor parametri biotici şi abiotici

   bine stabiliţi, aşa cum se va vedea în continuare, ca şi prin activităţi de însoţire a personalului de cercetare, în condiţiile stipulate prin regulament.

   În trecut, primele activităţi de cercetare în Băile Sărate Turda au fost întreprinse de către F.SCHUR, pe data de 11 iulie 1853, în lucrarea "Truppenweise bei Thordaan den Salzlachen den 11 Juli 1853 in Bluthe und Frucht beobachtet ", de SIMONKAI – 1886, în 1948 de către Todor Ioan în Flora şi vegetaţia de la Băile – Sărate Turda, de către Pop et al.

   – 1983, PAUCĂ ET NYARÂDY, 1961; CIOCÂRLAN, 2000, şi mulţi alţii.

   În prezent, în Situl Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche, se desfăşoară activităţi de cercetare în cadrul doctoratelor, lucrărilor de licenţă şi masterat integrată sub coordonarea profesorilor coordonatori.

   Custodele va trebui să sprijine în continuare cercetarea atât prin faptul că personalul de teren însoţeşte echipele de cercetători, cât şi prin observaţii în staţii şi monitorizare a unor elemente importante ale complexelor de ecosisteme din Situl Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche, la un nivel accesibil personalului de teren.

   Astfel, în viitor, este necesară acoperirea lacunelor în ceea ce priveşte identificarea speciilor şi habitatelor de interes comunitar şi naţional, înscrise pe anexele Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare şi alte specii şi habitate, neincluse pe listele speciale de conservare ale directivelor europene sau ale legislaţiei naţionale, dar periclitate în Situl Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche. Totodată, este necesară stabilirea măsurilor de protecţie integrată a speciilor şi habitatelor periclitate din Situl Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche.

   Realizarea bazei de date unitare a Sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche, ca şi identificarea şi stabilirea măsurilor de management a speciilor şi habitatelor periclitate din Situl Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche sunt două dintre obiectivele proiectului "Managementul Sitului Natura 2000 Sărăturile Ocna Veche" aprobat spre finanţare în cadrul POS Mediu Axa Prioritară 4 – Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii; Domeniul major de intervenţie – Dezvoltarea infrastructurii şi a planurilor de management pentru protejarea biodiversităţii şi reţelei Natura 2000.

   De asemenea, prin transferul expertizei ştiinţifice şi manageriale acumulate în Situl Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche către alte zone de sărătură se va realiza o

   integrare a Sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche în sistemele internaţionale existente în domeniul cercetării şi monitoringului pe termen lung.

   Monitorizarea unor componente ecosistemice cheie. În sensul celor arătate anterior, personalul de teren din cadrul custodelui realizează monitorizări, în baza protocoalelor de monitorizare, pentru fiecare dintre speciile şi habitatele pentru care a fost desemnat situl.

   Observarea periodică a stării complexelor de ecosisteme. Personalul de teren al Sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche realizează supravegherea în diferite staţii a evoluţiei anuale a unor factori abiotici, astfel: data când se înregistrează primul şi ultimul îngheţ şi data când se înregistrează alte fenomene meteorologice deosebite, ca furtuni, ploi cu caracter torenţial, perioade de secetă severă şi altele asemenea, ca şi dinamica unor populaţii sau habitate, este atributul personalului de teren din cadrul custodelui şi se realizează prin observaţii, a căror frecvenţă este bilunară, sub îndrumarea specialistului.

   Modalităţile în care alte entităţi de cercetare pot desfăşura activitatea de cercetare ştiinţifică în Situl Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche sunt prezentate în Regulament.

   De asemenea în Regulament este stipulat şi modul prin care custodele şi alte organizaţii, institute sau persoane fizice pot aduce un aport la această activitate.

2. a.ii. Educaţie ecologică, informare şi conştientizare

   Custodele va trebui să îşi asume continuarea acţiunilor de promovare a valorii Sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche. Până la ora actuală au fost întreprinse acţiuni de educaţie ecologică, informare şi conştientizare în baza unei strategii de comunicare bine fundamentată. Procesul de comunicare a fost unul complex, datorită numeroaselor relaţii stabilite între capitalul natural din Situl Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche şi mediul socio-economic aferent, atât de pe teritoriul Sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche, cât şi din zonele limitrofe. Prin strategia de comunicare a Sitului Natura 2000 ROSCI0223, în cadrul proiectului "Managementul Sitului Natura 2000 Sărăturile Ocna Veche" au fost realizate următoarele activităţi:

   Activitatea E.2. a) 1 simpozion organizat

   1. b) min. 2 comunicate ştiinţifice

   2. c) min. 30 de persoane informate asupra temelor de interes ale ariei protejate

   3. d) 180 materiale informative şi publicitare distribuite

   Activitatea E.3.

   1. E.3.1. 8 panouri informative privind proiectul şi legislaţia din domeniul protecţiei mediului

   2. E.3.2. a) 1 acţiune de informare a riveranilor sitului cu privire la efectele negative ale depozitării iresponsabile a deşeurilor în natură

      1. b) 150 pliante distribuite

   3. E.3.3. a) 5 concursuri şcolare organizate

      1. b) 1 eveniment special organizat – Zilele Biodiversităţii

      2. c) min. 300 elevi informaţi asupra importanţei protecţiei/conservării mediului

      3. d) 1160 materiale informative şi publicitare distribuite

   4. E.3.4. a) 3 panouri avertizoare asupra consecinţelor suprapăşunatului

      1. b) cca.8 fermieri informaţi asupra consecinţelor păşunatului/ supra-păşunatului

   Toate acestea au urmărit atingerea următoarelor ţinte:

   1. a) îmbunătăţirea cunoştinţelor, în rândul elevilor şi a populaţiei adulte din zona Sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche şi limitrof acesteia, referitoare la valoarea capitalului natural din Situl Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche;

   2. b) creşterea respectului comunităţilor locale faţă de valoarea capitalului natural din Situl Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche şi totodată faţă de efortul depus în vederea protejării şi conservării acestui capital natural, de către custode, prin revizuirea periodică şi implementarea Planului de management;

   3. c) diminuarea impactului negativ şi a agresiunii asupra capitalului natural, fapt ce va putea fi cuantificat prin scăderea acţiunilor de păşunat semisălbatic, turism necontrolat, depozitarea necontrolata de deşeuri în special deşeuri din construcţie.

      În trecut, activitatea de informare şi conştientizare s-a desfăşurat sporadic în cadrul unor întruniri reduse ca număr de participanţi cu ocazia diferitelor evenimente din cadrul calendarului ecologic susţinute de primărie, Agenţia pentru Protecţia Mediului Cluj, Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Cluj-Napoca şi diferite organizaţii neguvernamentale în cadrul unor proiecte de mici dimensiuni şi anvergură.

      În prezent, comunicarea şi conştientizarea se realizează în cadrul proiectului "Managementul Sitului Natura 2000 Sărăturile Ocna Veche".

      Pentru viitor se propune dezvoltarea acţiunilor de informare şi conştientizare, pe patru paliere, determinate de cele patru grupuri ţintă:

      1. a. elevi şi studenţi;

      2. b. comunităţi locale;

      3. c. turişti;

      4. d. mass-media pentru informarea publicului larg din alte categorii decât cele menţionate anterior.

   Pentru asigurarea unei vizite plăcute, eficiente şi sigure, turiştii individuali sau grupurile de turişti, care vizitează în mod direct sau prin intermediul unor turoperatori Situl Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche, vor trebui să stabilească o bună comunicare cu custodele. Procesul de comunicare dintre custode şi grupurile de turişti presupune realizarea următorilor paşi:

   1. a) promovarea potenţialului turistic al Sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche;

   2. b) realizarea contactului dintre tour-operatori şi custode;

   3. c) contactarea custodelui de către grupurile de turişti care doresc să viziteze în mod direct Situl Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche;

   4. d) programarea grupurilor, atât a celor care vizitează direct Situl Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche, cât şi a celor care vor veni prin tour-operatori pe pachetele turistice puse la dispoziţie;

   5. e) efectuarea vizitei în Situl Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche presupune:

      1. i. comunicarea în mod clar, concis şi elegant a regulilor de vizitare a Sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche,

      2. ii. însoţirea grupurilor de turişti de către reprezentanţi ai custodelui,

      3. iii. taxarea turiştilor după caz,

      4. iv. preluarea fişelor de observaţii a speciilor şi a habitatelor de la ecoturiştii pe diferite specializări,

      5. v. întocmirea de acte de constatare în vederea stabilirii contravenţiilor atunci când este cazul;

   6. f) monitorizarea activităţii de turism de către custode.

   Calea de promovare a valorii biodiversităţii Situl Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche şi de informare a opiniei publice asupra unor evenimente constă în

   organizarea de conferinţe locale de presă şi transmiterea de comunicate de presă, pe canale scrise şi/sau audiovizuale, făcându-se apel inclusiv la pagina web http://www.saraturileocnaveche.eu/ a Sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche, ori de câte ori situaţia va impune asemenea acţiuni.

   Declararea datei de 27 august ca Ziua Sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche are drept scop creşterea popularităţii sitului în rândul elevilor, populaţiei locale şi a societăţii civile. Perceperea acestei sărbători nu trebuie să devină un nou factor de presiune, ci să fie o mândrie locală şi regională, prin care se urmăreşte armonizarea relaţiilor dintre comunităţile locale, pe de-o parte şi viitorul custode, dintre categoriile enumerate anterior şi diferiţii proprietari, administratori şi/sau utilizatori de resurse naturale din Situl Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche. Alegerea datei s-a făcut ţinându- se cont de ciclul de desfăşurare a sezonului turistic, dar şi de evenimentele legate de celebrarea Zilelor Turzii ce se desfăşoară la debutul lunii Septembrie, apărând astfel o conexare a acestor date, cu centrarea pe data de 27 august, dedicată zilei Sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche. De asemenea această perioadă coincide şi cu sfârşitul perioadelor de concediu, asigurând un aflux semnificativ de turişti potenţiali, moment prielnic de promovare a alternativei de petrecere a timpului liber în interiorul sistemelor de cavernamente reabilitate, odată cu instalarea sezonului rece, ploios.

3. a.iii. Relaţiile cu comunităţile locale

   Din trecut şi până în prezent datorită lipsei unui custode, a unui plan de management şi regulament a condus la exercitarea unei presiuni constante asupra capitalului natural al zonei manifest prin suprapăşunat în special în zona Ocnei Vechi şi a Văii Sărate, turism necontrolat în cele două zone Băile Sărate şi parţial Ocna Veche, depozitări necontrolate de deşeuri, incendieri de mirişti.

   De aceea, custodele va trebui să acorde prin Planul de management o importanţă deosebită comunităţii locale şi societăţilor ce îşi desfăşoară activitatea în sit şi implicarea acestora în managementul Sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche.

   Pentru dezvoltarea durabilă a zonei, custodele va încuraja şi asista comunităţile locale în întocmirea de proiecte cu fonduri structurale şi de coeziune în domeniile ecoturismului, agriculturii ecologice, manufacturii unor categorii de produse tradiţionale; dar şi prin acţiuni mai concrete, cum ar fi încurajarea modernizării infrastructurii şi

   clasificarea unor locuinţe din zonă de către autoritatea de stat în domeniul turismului ca spaţii de cazare.

4. a.iv. Managementul utilizării durabile a resurselor regenerabile oferite de capitalul natural din Situl Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche

   Orice categorie de activităţi din Situl Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche se desfăşoară obligatoriu numai în limitele capacităţii productive şi de suport a ecosistemelor. Limitele capacităţii productive şi de suport se stabilesc prin studii de specialitate conform legislaţiei în vigoare care sunt avizate, fiind aprobate, de asemenea, în spiritul legilor.

   1. a) Utilizarea resurselor aparţinând florei terestre prin activităţi pastorale

      Exploatarea păşunilor de pe teritoriul Sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche se va face cu respectarea limitelor de încărcare (UVM/ha), astfel încât să se asigure continuitatea potenţialului de păşunare şi prezervarea elementelor de interes conservativ.

      Reglementarea activităţii de utilizare a resurselor aparţinând florei terestre prin activităţi pastorale se face prin Regulament.

   2. b) Utilizarea resurselor aparţinând faunei prin activităţi cinegetice

      Datorită caracteristicilor sitului şi a suprafeţei restrânse, vânătoarea în Situl Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche este restrânsă. Recoltarea acestor elemente de faună se face în condiţiile înscrise în Regulament.

   3. c) Utilizarea nămolului terapeutic

   Exploatarea nămolului se face în limitele prevederilor legale cu avizul custodelui.

5. a.v. Managementul utilizării durabile a serviciilor oferite de capitalului natural din Situl Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche.

   Pentru racordarea elementelor legate de turismul durabil în siturile Natura 2000 s-a realizat o corespondenţă şi cu următoarele documentaţii:

   1. a) Plan Urbanistic General Turda;

   2. b) Tourism in Natura 2000 sites11;

   3. c) Natura 2000 and Tourism12;

   4. d) Natura 2000 – Outdoor Recreation and Tourism13;

      

      11Prăbstl, Kovac, Knoll, Ruffini, Schneider, Martin (Eds). Tourism in Natura 2000 sites – Guidlines and Recomendations for the management planning in the alpine space

      12Report on the International Expert Meeting at the International Academy of nature Conservation, Isle of Vilm (Germany), September 11-14, 2005: Natura 2000 and Tourism

   5. e) Sustainable tourism and Natura 200014;

   Principiile turismului durabil, desprinse din Ghidul Tourism in Natura 2000 sites, asa cum sunt acestea enunţate de Comisia Europeana 2000/2 în corespondenţă cu componentele de dezvoltare durabilă – ce cuprinde cele trei componente de sprijin: ecologice/economice/sociale -, sunt prezentate sintetic în matricea de mai jos, fiind bifată/marcată relaţionarea pozitivă/negativă a proiectului propus cu acestea:

   Tabelul nr. 3

   Principiu	Componenta	Corespondenta	Comentariu
   Respectarea limitelor de capacitate a sitului	Ecologică	+	Zona Sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche – perimetrele de suprafaţă – cunoaşte un aflux scăzut de turişti; creşterea potenţialului turistic = obiectiv de atins în scopul valorizării şi completării ofertei turistice locale
   Contribuţia la moştenirea patrimoniului cu valoare conservativă – naturală şi cultural	Ecologică şi socială	+	Creşterea semnificativă a veniturilor directe şi

   

   13Natura 2000 – Outdoor Recreation and Tourism: A Guidline for the application of the Habitats Directive and the Birds Directive

   14Sustainable tourism and Natura 2000 – Guidlines, initiatives and good practices in Europe – Env. DG European Commission

   Principiu	Componenta	Corespondenta	Comentariu
   – şi îmbogăţirea acestuia			indirecte către comunităţi, respectiv către organismele de administrare a patrimoniului
   Prezervarea resurselor naturale	Ecologică	0	Promovarea proiectelor ce nu presupun „un consum" de resursă naturală, cu prioritate
   Sprijin a economiei locale	Socială şi economică	+	Creşterea semnificativă a veniturilor directe şi indirecte către comunităţi, respectiv către organismele de administrare a patrimoniului
   Promovarea implicării comunităţii locale	Socială şi economică	+	Politica de angajare cu prioritate a membrilor comunităţii locale
   Dezvoltarea unor practici turistice adecvate, de înalta calitate	Socială şi economică	+	Dezvoltarea unui turism de nişă, ce atrage în mod particular categorii de turişti în măsura

   Principiu	Componenta	Corespondenta	Comentariu
   			a cheltui sume semnificative pe plan local
   Accesibilizarea ariilor protejate pentru categorii cât mai largi de persoane	Ecologică şi socială	+	Deschiderea unei noi ferestre către natură. Îmbunătăţirea percepţiei populaţiei faţă de mediul natural
   Dezvoltarea unor noi spectre ocupaţionale	Socială şi economică	+	Ofertă semnificativă de locuri de muncă în sfera serviciilor
   Încurajarea comportamentelor îndreptate spre respectarea mediului	Ecologică, socială şi economică	+	Creşterea nivelului de constientizare a valorii resurselor naturale locale din partea turiştilor şi localnicilor
   Oferirea unui model pentru alte sectoare economice şi influenţarea practicilor din bransă	Socială şi economică	+	Prezenţa unui proiect inedit, cu caracter de pionierat, în masură a fi dezvoltat şi replicat, pentru a cataliza energii socio-economice aflate în prezent în stare latentă

   O analiză succintă a criteriilor prezentate mai sus relevă prezenţa unor premise favorabile de valorizare a cadrului natural local, fiind identificate un număr mare de aspecte pozitive – 9 din 10 -, lipsa aspectelor negative şi inducerea unui aspect evaluat ca neutru, atâta timp cât proiectele de promovat nu presupun utilizarea unor cantităţi semnificative de resurse naturale.

   Prin ghidul Natura 2000 and Tourism, se subliniază faptul că turismul şi managementul conservativ sunt legate de elemente ale frumosului aparţinând cadrului natural. Ambele elemente îşi trag beneficiile din acest capital, putând funcţiona în mod eficient doar în baza unei puternice relaţionări de tip simbiont. Percepţia conform careia între cele două componente există o relaţie antagonică, este total eronată şi porneşte de la o insuficientă aplicare în practică a unor norme teoretice elementare prin care sa fie funcţionalizate măsuri adecvate de diminuare/limitare a impactului. Acţiunile de promovare a practicilor turistice, împreună cu cele conservative trebuie să rămână sinergice, convergenţe, numai aşa fiind garantată o transpunere în practică a conceptelor de dezvoltare durabilă.

   Ghidul Natura 2000 – Outdoor Recreation and Tourism, prezintă o serie de proceduri de aplicare a Directivelor ce stau la baza conservării biodiversităţii – Directiva 92/43/CEE Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice, arătând că între eforturile de conservare şi promovarea practicilor turistice există o legătură foarte strânsă. O abordare corectă a gestiunii conservative va trebui astfel să pună accentul pe dezvoltarea şi diversificarea practicilor turistice în interiorul siturilor Natura 2000, susţinând dezvoltarea infrastructurii în mod deosebit, în scopul scăderii presiunii asupra elementelor cadrului natural.

   În cadrul acestui Ghid, se insistă asupra conceptului „fără deteriorare”, ce presupune atât evitarea acţiunilor cu potenţial agresiv asupra elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării sitului în cauză, cât şi la adecvarea managementului conservativ astfel încât să se garanteze perenitatea elementelor patrimoniale, fiind astfel descurajate şi descalificate abordările de tip non-intervenţionist.

   Ghidul Sustainable tourism and Natura 2000, face o trecere în revistă a modalităţilor practice de dezvoltare a turismului în interiorul siturilor Natura 2000, ca motor de susţinere a gestiunii conservative, susţinând astfel demersurile de conexare a

   elementelor cuprinse în Planul de gestiune conservativă cu strategiile locale/regionale de dezvoltare socio-economică a comunităţilor locale.

   Astfel, din punct de vedere al oportunităţii de implementare a managementului conservativ orientat spre promovarea practicilor turistice, se observă o congruenţă semnificativă cu documentele strategice prin care se definesc elementele de promovare a turismului în perimetrul ariilor naturale protejate, în mod explicit în siturile Natura 2000.

   a.v.a Utilizarea prin turism a serviciilor oferite de Situl Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche

   Potenţialul ecoturistic este ridicat pentru zonă având în vedere că pe teritoriul Sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche se poate intra la Salina Turda, Grădina Zoo Turda, lacurile sărate tampon, numai în anul 2010 numarul turiştilor care au intrat în salină atât ca vizitatori cât şi la tratament a fost de 375.404 persoane.

   În scopul dezvoltării unui turism sustenabil în Situl Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche, este necesară adoptarea unui management care să îmbine concomitent capacitatea de suport ecologic, capacitatea de suport economic, capacitatea de suport social capacitatea de suport psihologic.

   Categoriile de turism ce se pot desfăşura în Situl Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche sunt:

   1. a) ecoturismul,

   2. b) turismul ştiinţific,

   3. c) turismul educaţional

   4. d) turismul balnear

      Formele de turism permise Situl Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche sunt:

      1. a) cicloturismul,

      2. b) turismul pedestru.

6. a.vi. Reconstrucţia şi reabilitarea ecologică în Situl Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche

   În procesul istoric de reconciliere a omului cu natura un rol deosebit de important este şi va fi deţinut de reconstrucţia şi reabilitarea ecologică a ecosistemelor antropizate. Obiectivul fundamental al reconstrucţiei şi/sau al reabilitării ecologice îl constituie readucerea, pe cât este posibil, a structurii habitatelor deteriorate de factorii antropici sau

   naturali la stările structurale existente înaintea impactului sau la stări de conservare favorabile.

   Aceste aspecte vor putea fi atinse şi realizate de către custode prin proiecte complexe şi de anvergură de genul Life+ sau POIM, axa de Mediu.

7. a.vii. Managementul speciilor şi habitatelor de interes comunitar în Situl Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche

În anul 2007, aria naturală protejată de interes naţional Sărăturile şi Ocna Veche a fost inclusă în reţeaua Natura 2000, ca Sit de importanţă comunitară SCI. Situl Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche a fost declarat SCI pentru 2 tipuri de habitate şi 3 specii de plante, însă aşa cum s-a arătat în secţiunile anterioare alegerea elementelor criteriu a fost cel puţin nefericită.

În ceea ce priveşte habitatul 1530* Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto – sarmatice, pentru realizarea protecţiei şi conservării se impun unele măsuri generale şi specifice de management pentru menţinerea la un nivel favorabil de conservare a habitatului, măsuri ce îşi păstrează relevanţa şi pentru conservarea habitatului 1310 în cazul în care prezenţa acestuia va fi certificată, după cum urmează:

1. a) interzicerea/limitarea intervenţiilor asupra perimetrelor umede desecare, drenare

2. b) limitarea păşunatului în zonele de sărătură

3. c) interzicerea arderii vegetaţiei

4. d) interzicerea decopertării solului

5. e) blocarea accesului pentru autovehicule cu blocuri de piatră în zonele în care se regăseşte habitatul

6. f) interzicerea schimbării destinaţiei terenurilor

   CAPITOLUL IV

   IMPLEMENTAREA PLANULUI DE MANAGEMENT

   Realizarea Planului de management presupune într-o primă fază stabilirea unei liste de priorităţi şi planificarea în timp a modului de înfăptuire a acestor priorităţi şi într-o fază ulterioară, identificarea resurselor financiare şi stabilirea bugetului necesar.

   1. a. Priorităţi şi planificarea în timp

      Pentru a ajunge la lista acţiunilor necesare implementării Planului de management este necesară identificarea ameninţărilor la adresa capitalului natural din cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche

      S-au identificat la adresa Sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche un număr de 4 categorii de ameninţări:

      1. 1. Utilizarea abuzivă a resurselor oferite de capitalul natural – delicte silvice, păşunat abuziv în regim semisălbatic.

      2. 2. Starea actuală a unor ecosisteme – s-a constatat datorită practicilor enumerate la pct. a) o deteriorare a habitatelor de interes comunitar

      3. 3. Turism – practicarea unui turism necontrolat.

      4. 4. Deşeuri – depozitarea în Situl Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche în special a deşeurilor din construcţii moloz, dar şi a celor menajere.

      Strategia Planului de management. În urma analizei impactului asupra capitalului natural din Situl Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche cauzat de cele 4 ameninţări majore identificate anterior şi definirii celor trei direcţii strategice după modelul de management practicat pe plan mondial în alte arii protejate conform convenţiei biodiversităţii: conservarea biodiversităţii, cercetare şi monitoring, dezvoltare economică durabilă, sub formă de matrice strategică prezentată în Anexa 1 la Planul de management.

   2. b. Bugetul Planului de management – vezi Anexa 2 la Planul de management.

REPERE BIBLIOGRAFICE

Cheremisinoff, N. P., Bendavid-Val, A. (2001): "Green Profits", The Manager’s Handbook for ISO 14001 and Pollution Prevetion, Butterworth-Heinemann,Woburn, MA

Coste, I. (1982): "Omul, biosfera si resursele naturale", Ed. Facla, Timisoara

Cucu, V. (1980): "Revista ocrotirea mediului inconjurator – Natura, Terra", Subtitlul Terra, Anul XII (XXXII), nr.2, Societatea de stiinte geografice din RSR

Gherasimov, I., P. şi Colab. (1960): "Monografia geografică a României – vol. I Geografia Fizică", Ed Acad R.P.R., Bucureşti

Ghinea, L. (1978): "Apărarea naturii", Ed. Stiintifica si enciclopedica, Bucuresti Grigorescu, A. (2000): "Managementul proiectelor de mediu", Ed. Dacia Europa Nova,

Lugoj

Gruin, M. (1996-1997): "Evaluarea impactului asupra mediului", Curs de specializare postuniversitară, Eco-management industrial, Univ. Tehnica din Cluj-Napoca

Helsdingen, P., J., Willemse, L., Speight, M., C., D. (1996): "Background information on invertebrates of the Habitat Directive and the Bern Convention", Vol. I-II, Nature Environment, No. 79, Council of Europe, Strasbourg

Iancu, I., Iancu, V. (1984): "Pădurea şi apa", Ed. Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti Ionel, A., Manoliu, Al., Zanoschi, V. (1986): "Cunoaşterea şi ocrotirea plantelor rare",

Ed. Ceres, Bucuresti

Ionescu, Al., Barabas, N., Lungu, V. (1992): "Ecologie şi protecţia mediului", Imprimeria „Ceresi”, Bucuresti

Ionescu, M., Cusa, V. (1988): "Îndrumar metodologic de toxicologie acvatică", Consiliul naţional al apelor, Institutul de cercetări şi proiectări pentru gospodărirea apelor

Kettunen, M, Terry, A., Tucker, G. Jones A. (2007): "Guidance on the maintenance of landscape features of major importance for wild flora and fauna – Guidance on the implementation of Article 3 of the Birds Directive (79/409/EEC) and Article 10 of the Habitats Directive (92/43/EEC)", Institute for European Environmental Policy (IEEP), Brussels, 114 pp. Annexes.

Lindenmayer, D., Fischer, J. (2006): "Habitat Fragmentation and Landscape Change: An Ecological and Conservation Synthesis", Island Press

Manescu, Al. (1977): "Protecţia mediului, curs postuniversitar, protecţia şi epurarea apelor", Institutul de Construcţii Bucureşti

Marinescu, D. (2003): "Tratat de dreptul mediului", Ed. All Beck, Bucureşti

Mohan, Gh., Ardelean, A. (1993): "Ecologie şi protecţia mediului", Manual preparator, Ed. „Scaiul”, Bucureşti

Morgan, M., D., Moran, J., M., Wiersma, J., H. (1993): "Environmental Science – Managing Physical Resources", WCB Publ.,Dubuque – Iowa, Melbourne – Australia, Oxford – England

Oarcea, Z. (1999): "Ocrotirea naturii", Filozofie şi împliniri, Parcuri naţionale, Parcuri naturale, Ed. Presa Universitară Română, Timişoara

Platon, V. (1997): "Protecţia mediului şi dezvoltarea economică", Instituţii şi mecanisme în perioada de tranziţie, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti

Pop, T. (1996-1997): "Monitorizarea mediului şi controlul poluării", Curs de specializare postuniversitară, Eco-management industrial, Univ. Tehnică din Cluj – Napoca

Popse, C., Vrabete, M. (1996-1997): "Legislaţie şi etici de mediu", Curs de specializare postuniversitară, Eco-management industrial, Univ. Tehnică din Cluj -Napoca

Preda, V., Soran, V., Nemes, M. (1978): "Ecosistemele artificiale şi însemnătatea lor pentru omenire", Lucrările simpozionului din 14 ianuarie 1977, Academia Republicii Socialiste România, Filiala Cluj-Napoca, Subcomisia Om şi Natura

Rosetti-Balanescu, C. (1961): "Urmele animalelor sălbatice", Ed. Ştiinţifică

Rosu, Al., Ungureanu, I. (1977): "Geografia mediului înconjurător", Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti

Rusu, T. (1996-1997): "Tehnologii nepoluante", Curs de specializare postuniversitară, Eco-management industrial, Univ. Tehnică din Cluj -Napoca

Stugren, B. (1994): "Ecologie teoretică", Ed. „Sarmis”, Cluj-Napoca

Todor, I. (1948): "Flora şi vegetaţia de la Băile Sărate Turda", Bul. gr. Bot. şi al Muz.

Bot. Univ. Cluj vol. XXVII-XXVIII

Tărăk, Zs. (2008): "GIS used for delimiting the European biogeographical regions from Romania", Sc Annals of DDI, vol. 14, Tulcea, Romania

Tufescu, V., Tufescu, M. (1981): "Ecologia şi activitatea umană", Ed. Albatros, Bucureşti

Tumanov, S. (1989): "Calitatea aerului", Ed. Tehnică, Bucureşti

Vaughan, D. J., Wogelius, R. A. (2000): "Enviromental Mineralogy", volume 2, Eotvos University Press, Budapest

Zamfir, Gh. (1979): "Efectele unor poluanţi şi prevenirea lor", Ed. Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti

• * * * (1999): "Interpretation Manual of European Union Habitats", European Commission, DG Environment

• * * * (2002): "Methodological guidance on the provisions of Article 6(3) and (4) of the Habitat Directive 92/43/EEC”, European Commission, DG Environment

  Perimetrele de sărătură de la Turda au făcut obiectul mai multor studii şi cercetări ştiinţifice, dintre care amintim două de dată mai recentă, ce au fost utilizate şi pentru documentare la realizarea prezentului studiu:

  • – Alec A. Teză de doctorat: 2010 Interrelaţia între substratul geologic şi populaţiile unor specii de halofile rare din Bazinul Transilvaniei

  • – Mera O. Teză de doctorat: 2008 Studiul Formaţiunii cu sare din NV Mun.

Turda. Implicaţiile prezenţei şi valorificării sării asupra mediului

Identificarea, cartarea şi descrierea tuturor habitatelor din ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche, respectând sistemul habitatelor României (Doniţă et al., 2005) şi corespondenţa acestora cu sistemul de habitate Natura 2000 (Gafta Mountford (ed.), 2008.), precum şi a speciilor de plante de importanţă comunitară;

Utilizarea resurselor CORINE Land-cover s-a făcut conform:

EEA grants free access to all its data/applications provided that the user agrees:

• – to acknowledge the source as follows: Copyright EEA, Copenhagen, 2007

• – to display a link to the EEA web site http://www.eea.europa.eu

• – not to use the data/applications for commercial purposes unless the Agency has expressly granted the right to do so,

la care trebuie adăugate, obligatoriu, referinţe web către instituţiile româneşti care au contribuit la realizarea CLC2000:

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor: http://www.mmediu.roşi

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunarii": http://www.ddni.ro

Anexa nr. 1 la Planul de management

43

Obiectivele strategice, tactice, operaţionale şi acţiunile de management din Situl Natura 2000 Sărăturile Ocna Veche acţiunile de management programate

44

Obiectiv operaţional 4.B.1 : Informarea populaţiei locale asupra scopului şi rolului sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche, asupra cerinţelor şi avantajelor dezvoltării socio-economice durabile

45

Obiectiv tactic 5.A : Diferenţierea şi redimensionarea activităţilor în situl Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche

46

LISTA DE ABREVIERI

ABAM – Administraţia Bazinală de Apă Mureş

ADR – Agenţia de Dezvoltare Regională

ANPM – Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

ANT – Autoritatea Naţională pentru Turism

APDRP – Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit

APM – Agenţia pentru Protecţia Mediului

CJ – Consiliul Judeţean

CL – Consiliul Local

GNM – Garda Naţională de Mediu

IJJ – Inspectoratul de Jandarmi Judeţean IPJ – Inspectoratul de Poliţie Judeţean ISJ – Inspectoratul Şcolar Judeţean

MECRMA – Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri

MMAP – Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor

POIM – Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020

UBB – Universitatea Babeş-Bolyai

47

Angajamentul bugetar

Anexa nr. 2 la Planul de management

48

49

50

Anexa nr. 3 la Planul de

management

Anexa nr. 2 REGULAMENTUL SITULUI DE IMPORTANŢĂ COMUNITARĂ ROSCI0223

SĂRĂTURILE OCNA VECHE

Art. 1. (1) Sărăturile Ocna Veche este declarată arie naturală protejată de interes naţional prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III- a – zone protejate.

1. (2) Sărăturile Ocna Veche este declarat sit de importanţă comunitară prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare.

   Art. 2. Scopul Regulamentului este de a promova un model de gestiune durabilă care să permită conservarea biodiversităţii, ca element fundamental al capitalului natural din Situl Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche în concordanţă cu dezvoltarea sistemelor socio-economice adiacente. Scopul Regulamentului rezultă din cele trei direcţii strategice înscrise în Planul de management:

   1. i. Conservarea biodiversităţii.

   2. ii. Cercetare şi monitoring.

   3. iii. Dezvoltare economică durabilă.

      Art. 3. Suprafaţa Sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche este de 133 ha, în diverse forme de proprietate şi administrare, situat în partea de nord a municipiului Turda, într-o zonă depresionară cu altitudinea medie de 367 m.

      În ceea ce priveşte limitele geografice, aria protejată se învecinează la:

      1. a) Nord – zonă colinară sărăturată;

      2. b) Est – fîşie colinară sărăturată urmată de teren agricol;

      3. c) Vest – acces Salina Turda, parcări aferente obiectivului turistic, coline cu vegetaţie 200 m urmate de teren agricol;

      4. d) Sud – Lacul Dulce şi Lacul Durgău, urmate de o zonă rezidenţială.

         Art. 4. Responsabilitatea administrării Sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche revine custodelui.

         Art. 5. Regulamentul Sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche este principalul instrument de reglementare a activităţilor ce se pot desfăşura pe teritoriul Sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche. Planul de management integrat şi adaptativ al Sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche este documentul oficial care stabileşte cadrul general de desfăşurare a acţiunilor, din următorii 5 ani, promovate pentru îndeplinirea obiectivelor ariei protejate. Scopul, obiectivele şi activităţile cuprinse în Planul de management, împreună cu reglementările din Regulament stau la baza activităţii custodelui şi totodată definesc limitele şi modul în care pot acţiona pe teritoriul Sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche proprietarii, populaţia locală, administratorii de terenuri proprietate a statului, diverşii utilizatori, diversele

         Art. 6. Marcarea căilor de acces, delimitarea prin borne a perimetrului sitului, precum şi panourile de avertizare vizuală cu privire la interdicţiile ce trebuie respectate pe teritoriul sitului se realizează de către custode.

         Art. 7. (1) În procedura de emitere a actelor de reglementare pentru planuri, proiecte şi/sau activităţi care pot afecta semnificativ Situl Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche, autorităţile compentente pentru protecţia mediului solicită şi ţin seama de avizul custodelui.

         1. (2) Deţinătorii cu orice titlu de suprafeţe de teren, instituţiile care administrează terenurile statului, utilizatorii de resurse naturale din Situl Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche, persoane fizice sau juridice, au obligaţia de a anunţa în scris custodele asupra intenţiei de a demara o activitate pe teritoriul şi în imediata vecinătate a Sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche şi de a aştepta răspunsul în scris al acestuia.

         2. (3) Custodele are obligaţia de a răspunde în scris în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea notificării.

            Art. 8. Accesul pe teritoriul Sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche se face astfel :

            1. i. Accesul la aria protejată se face din DN1, prin reţeaua stradală municipală pe traseul str. Castanilor, str. Frăgărişte şi DC 161B.

            2. ii. Custodele are obligaţia să amenajeze trasee pentru deplasarea în bune condiţii a turiştilor.

            3. iii. Traseele vor evita apropierea faţă de arealele ce adapostesc speciile protejate.

            4. iv. Practicarea cicloturismului, echitaţiei se va face pe trasee specializate, amenajate prin grija custodelui.

               Amenajarea traseelor presupune :

               1. a) marcarea lor pe indicatoare şi panouri şi prin semne convenţionale;

               2. b) construirea unor observatoare fixe;

                  Traseele şi infrastructura turistică vor fi întreţinute prin grija custodelui ori de câte ori este cazul.

            5. v. Localnicii din comunităţile limitrofe au acces în Situl Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche fără să achite o eventuală taxă de vizitare, pe baza actului de identitate pe care sunt obligaţi să-l prezinte la cererea personalului – custodelui.

            6. vi. Pe teritoriul Sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche este permis accesul următoarelor categorii de mijloace motorizate:

               1. a) autovehicule adecvate numai pe drumurile de acces menţionate anterior;

               2. b) maşini de intervenţie ale pompierilor, jandarmeriei, salvare şi altele asemenea;

               3. c) elicoptere în caz de forţă majoră.

            7. vii. Exceptând situaţiile de forţă majoră conform legii, accesul organelor de control şi prevenire se face cu ştirea prealabilă a custodelui şi în prezenţa personalului desemnat să însoţească la astfel de acţiuni.

Art. 9. În Situl Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche, cercetarea se va face cu avizul custodelui.

Art. 10. Activităţi ocazionale de observare sau de monitorizare pot fi efectuate, în afara custodelui, şi de către organizaţii neguvernamentale, instituţii de învăţământ şi ştiinţifice sau de către turişti, cu condiţia de a le aduce la cunoştinţa custodelui.

Art. 11. Activitatea de cercetare ştiinţifică şi de monitorizare de către terţi pe teritoriul Sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche se desfăşoară cu avizul custodelui solicitat cu cel putin 15 zile înaintea începerii unor astfel de activităţi, pe bază de contract între instituţiile şi organizaţiile respective şi custode.

Art. 12. Rezultatele cercetărilor şi monitorizărilor desfăşurate pe teritoriul Sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche sunt puse la dispozitia custodelui în termenii stabiliţi de

comun acord cu instituţiile şi organizaţiile ce desfăsoară activităţi de cercetare şi monitorizare, conform contractelor încheiate.

Art. 13. Custodele introduce în termen de 30 de zile datele culese atât de la personalul de teren propriu, cât şi de la terţi în Baza de date unitară a Sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche cu obligaţia de a cita autorul.

Art. 14. Custodele va prezenta Agenţiei pentru Protecţia Mediului Cluj raportul anual privind starea de conservare a complexului de ecosisteme.

Art. 15. Activităţile de educare şi informare pe teritoriul Sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche, altele decât cele desfăşurate de custode, pot fi organizate cu avizul acestuia, solicitat în scris cu cel puţin 15 zile înainte, în prezenţa unui reprezentant al custodelui. Art. 16. Custodele sprijină organizaţiile ecologiste, instituţiile de învăţământ de orice grad şi alte organizaţii sau instituţii în organizarea de tabere, excursii, concursuri şi alte asemenea activităţi, pe teritoriul Sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche. Programul unor astfel de acţiuni vor fi anunţate şi stabilite de comun acord cu cel puţin 15 zile înainte. Calendarul desfăşurării acţiunilor este stabilit în ordinea cererilor depuse la custode.

Art. 17. Custodele va organiza periodic conferinţe locale de presă şi va transmite comunicate de presă ori de câte ori situaţia din Situl Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche o va cere. Art. 18. Custodele va organiza acţiuni de conştientizare în cadrul fiecărei comunităţi locale limitrofe Sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche, cel puţin de două ori pe an, în special în scopul diminuării impactului negativ asupra sitului.

Art. 19. Păşunatul pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche se va face cu asigurarea prezervării elementelor de interes conservativ.

Art. 20. În vederea desfăşurării activităţii de pază a fondului cinegetic între gestionarii fondurilor de vânătoare şi custode se vor încheia protocoale privind colaborarea în acest sens.

Art. 21. Recoltarea elementelor de floră şi faună se va efectua în limita capacităţii de suport aprobată de custode, prin tehnologii cu impact redus, cu autorizarea prealabilă de către Agenţia pentru Protecţia Mediului.

Art. 22. Exploatarea nămolurilor se va face doar cu avizul custodelui şi din zone de unde lipseşte interesul conservativ sau se aplică măsuri compensatorii adecvate.

Art. 23. Lucrările de reconstrucţie ecologică, se vor întreprinde numai în baza studiilor de specialitate, cu aprobarea autorităţii centrale pentru protecţia mediului.

Art. 24. În cazul producerii de fenomene de forţă majoră, instituţiile abilitate intervin conform prevederilor legale, cu înştiinţarea custodelui.

Art. 25. În raza Sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche este permisă ridicarea altor construcţii noi faţă de cele existente la data aprobării prezentului regulament, respectiv reabilitarea şi extinderea celor existente, doar cu avizul custodelui şi a autorităţii competente de protecţia mediului, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare la momentul realizării investiţiei.

Art. 26. Activitatea de turism în Situl Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche este încurajată în limitele capacităţii de suport.

1. i. Custodele are obligaţia să controleze, să dirijeze şi să monitorizeze activitatea de turism.

2. ii. În Situl Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche, turismul se desfăşoară pe bază de contracte, între custode, pe de-o parte şi firmele de turism acreditate şi asociaţiile familiale care practică activitatea de eco-agro-turism din cadrul comunităţilor locale din zonă, pe de altă parte.

Art. 27. (1) Vizitarea Sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche este permisă numai pe traseele marcate.

(2) Accesul pe alte trasee este interzis turiştilor.

Art. 28. Camparea pe teritoriul Sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche este interzisă.

Art. 29. Este interzisă utilizarea focului deschis.

Art. 30. Regimul deşeurilor pe teritoriul Sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche se reglementează astfel:

1. i. este interzisă abandonarea deşeurilor de orice fel pe teritoriul Sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche;

2. ii. turiştii au obligaţia de a evacua deşeurile pe care le generează în timpul vizitării Sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche. Deşeurile vor fi evacuate în afara Sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche;

3. iii. deversarea oricăror produse – solide sau lichide, în lacuri este interzisă;

4. iv. spălarea autovehiculelor în apele de pe teritoriul Sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche este interzisă.

   Art. 31. De asemenea, pe teritoriul Sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche sunt interzise :

   1. i. amplasarea corturilor;

   2. ii. perturbarea liniştii, deranjarea celorlalţi turişti;

   3. iii. colectarea de către turişti a elementelor de floră sau faună;

   4. iv. distrugerea şi/sau deteriorarea habitatelor, cuiburilor, arborilor, infrastructurii turistice şi altele asemenea;

Art. 32. Fotografierea sau filmarea în scop comercial fără aprobare este interzisă în Situl Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche. Cei interesaţi pot obţine permis de la custode, contra plăţii tarifului stabilit.

Art. 33. Custodele poate institui un sistem de tarife pentru vizitarea, facilităţile, serviciile şi activităţile specifice desfăşurate pe teritoriul Sitului Natura 2000 ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche. Tarifele vor fi stabilite în condiţiile respectării prevederilor legale. Tarifele practicate sunt comunicate prin pliante, afişe, panouri şi alte asemenea.

Art. 34. Nerespectarea măsurilor prevăzute în prezentul regulament sau desfăşurarea oricăror activităţi în alte condiţii decât cele prevăzute de normele în vigoare atrage, după caz, răspunderea contravenţională, penală, materială sau civilă conform legislaţiei în vigoare.

Art. 35. Atribuţiile de pază privind respectarea regimului ariilor protejate sunt realizate prin agenţii de teren aflaţi în subordinea custodelui cu sprijinul altor organe abilitate ale statului.

Art. 36. Aplicarea prezentului regulament se face de către personalul custodelui în colaborare cu personalul Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului, Romsilva – Regia Naţională a Pădurilor, Inspectoratul Judeţean de Poliţie, Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean, Garda Forestieră, precum şi de alte persoane împuternicite în acest sens de către custode.

Art. 37. Prezentul regulament poate fi modificat de către autoritatea publică competentă privind protecţia mediului la propunerea custodelui sau a factorilor interesaţi.

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește