REGULAMENTUL din 26 septembrie 1934

Notă …
*) Acest Regulament s-a aprobat cu Decretul Nr. 2.606/1934 şi publicat în Monitorul Oficial, Partea I, Nr. 222 din 26 Septembrie 1934. A se vedea şi Legea pentru organizarea şi reglementarea comerţului de banca (Legea bancară) din 8 Mai 1934. + 
Titlul IDispoziţiuni generale1. Prin întreprindere de banca se înţelege orice întreprindere comercială al carei obiect principal este acela de a săvârşi orice fel de operaţiuni asupra sumelor de bani în numerar (efectiv), asupra creditelor, asupra efectelor de comerţ, asupra diferitelor valori negociabile, precum şi orice alte operaţiuni în legătură cu acestea.2. Comerţul de banca nu se poate exercita decât numai de societăţi bancare, constituite în condiţiunile legii bancare.3. Se considera societate bancară orice societate comercială înscrisă în registrul societăţilor bancare. Timp de 5 ani de la data publicării legii bancare se considera întreprinderi bancare şi întreprinderile sub firma individuală înscrise în registrul societăţilor bancare, conform dispoziţiunilor art. 61 şi 62 din legea bancară. Întreprinderile, al căror obiect principal este comerţul de banca, neînscrise în acest registru, pe lîngă celelalte sancţiuni civile şi penale vor fi puse fi stare de lichidare potrivit art. 54, al. final al legii bancare şi dispoziţiunilor art. 99 din prezentul regulament. 4. Comerţul de banca nu se poate exercita decât pe baza unei autorizatiuni speciale.Aceasta autorizare se acordă de către Consiliul Superior Bancar, în condiţiunile legii bancare, conform normelor din prezentul regulament. Autorizaţiunea se acordă pentru tot felul de operaţiuni de banca, sau numai pentru un număr limitat din aceste operaţiuni.Societăţile bancare autorizate de Consiliul Superior Bancar sa exercite comerţul de banca, sînt obligate sa înceapă operaţiunile în termen de un an de la data autorizării, sub sancţiunea pierderii de plin drept a beneficiului autorizaţiunii.Autorizaţiunea va putea fi totuşi reînnoită după o noua examinare a condiţiunilor de încuviinţare.Întreprinderile existente la data publicării legii bancare şi înscrise în registrul societăţilor bancare, se socotesc autorizate de drept sa exercite comerţul de banca, putând efectua operaţiunile ordinare, pe care în mod efectiv le exercitau la data publicării legii pentru organizarea şi reglementarea comerţului de banca.Aceste întreprinderi nu vor putea însă exercita operaţiunile care necesita o autorizare expresă, prevăzute de art. 34 al legii bancare, decât cu autorizarea imediata şi expresă a Consiliului Superior Bancar.5. Cererea de autorizare se va adresa Consiliului Superior Bancar, alaturandu-se actul constitutiv şi statutele, precum şi recipisa Cassei de Depuneri sau adeverinta Băncii Naţionale a României de depunerea capitalului în condiţiunile prevăzute de art. 11 şi 12 din legea bancară.Cererea de autorizare trebuie să cuprindă toate informaţiunile cu privire la persoana şi activitatea anterioară a asociaţilor, fondatorilor, administratorilor şi censorilor, dovedind cu certificate că nu au suferit nici una din condamnările penale enumerate de art. 29 din legea bancară şi că nu au fost faliţi sau administratori, censori sau directori ai unei întreprinderi falite. Totodată se va arata în cerere şi naţionalitatea asociaţilor, fondatorilor, administratorilor şi censorilor.6. Consiliul Superior Bancar examinând oportunitatea economică generală şi locală a infiintarii unei noi societăţi bancare, precum şi îndeplinirea tuturor condiţiunilor cerute de lege, hotărăşte în mod definitiv, în termen de maximum 2 luni, asupra infiintarii societăţii. Consiliul Superior Bancar poate propune părţilor modificările şi completările care trebuiesc aduse actului constitutiv şi statutelor, cînd cele prezentate cuprind clauze sau norme contrare legii bancare sau celorlalte legi în vigoare.7. Înainte de îndeplinirea formalităţilor de constituire, fondatorii societăţilor bancare vor putea comunică spre examinare Consiliului Superior Bancar proiectul actului constitutiv şi statutelor.8. Nici o societate bancară nu-şi va putea modifica statutele decât cu autorizarea Consiliului Superior Bancar.9. Toate întreprinderile bancare funcţionînd în România, sînt supuse legii bugetare.Întreprinderile bancare, cu sediul principal în străinătate vor putea exercita comerţul de banca în România, constituindu-se în condiţiunile legii bancare. Numai întreprinderile bancare avînd sediul în România, pot înfiinţa sucursale pe teritoriul acestei tari.10. Nici o sucursala a unei societăţi bancare nu poate lua fiinta în ţara sau străinătate mai înainte de a fi autorizata de Consiliul Superior Bancar.Neinfiintarea sucursalei în timp de un an de la obţinerea autorizaţiunii, atrage de plin drept pierderea beneficiului de a o mai înfiinţa fără o noua aprobare.11. În toate societăţile bancare, funcţionînd în România, administratorul unic, 2/3 din numărul membrilor consiliului de administraţie şi al consiliului de censori vor fi cetăţeni români.12. Sînt aplicabile societăţilor bancare toate dispoziţiunile din codul de comerţ sau din celelalte legi în vigoare care nu sînt contrare prescripţiunilor legii bancare.Dispoziţiunile legii bancare se aplică şi institutiunilor comerciale de credit funcţionînd pe bază de legi speciale, în măsura în care nu contravin dispoziţiunilor din acele legi.Nu sînt supuse nici unora din dispoziţiunile legii bancare următoarele instituţiuni: Banca Naţionala a României, Casa Generală de Economii şi Cecuri Poştale, Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni, Banca Centrala Cooperativa şi Cooperativele de Credit funcţionînd în baza legii cooperaţiei din 27 Iunie 1933, institutiunile de credit şi ajutor cu caracter profesional şi mutual care nu fac operaţiuni de orice fel decât cu membrii lor, Casele de împrumut pe gaj ale agricultorilor şi industriasilor funcţionînd în baza legii din 9 Martie 1915, modificată la 30 Mai 1929, societăţile civile de credit funciar rural şi urban, funcţionînd pe baza legilor din 27 Iulie 1923 şi 2 August 1929. + 
Titlul IIDispoziţiuni referitoare la constituirea şi administrarea societăţilor bancare13. Societăţile bancare, oricare ar fi felul lor, trebuiesc constituite prin act autentic.Statutele societăţilor bancare vor arata operaţiunile pe care ele sînt autorizate a le exercita.În lipsa de statute, actul constitutiv al societăţilor bancare în nume colectiv, comandită simpla şi cu răspundere limitată, vor trebui sa arate operaţiunile pe care banca este autorizata a le exercita.14. La fiecare oficiu al registrului comerţului din ţara se va înfiinţa câte un registru special denumit "Registrul Societăţilor Bancare".Înscrierea în registrul societăţilor bancare înlocuieşte înscrierea în registrul comerţului. Nici o societate bancară nu va putea fi înscrisă în acest registru mai înainte ca actul constitutiv şi statutele sale sa fi fost aprobate de către Consiliul Superior Bancar.Societăţile înscrise în acest registru se considera regulat constituite fără îndeplinirea nici unei alte formalităţi şi au personalitate juridică. Sînt aplicabile registrului societăţilor bancare toate dispoziţiunile din legea şi regulamentul pentru înfiinţarea unui registru al comerţului şi care nu sînt contrare legii bancare*).La înscrierea în registrul societăţilor bancare se vor percepe taxele prevăzute de regulamentul pentru funcţionarea registrului comerţului.–––––––Notă …
*) A se vedea Legea pentru registrul de comerţ, din 10 Aprilie 1931 şi Regulamentul de aplicare.15. Înscrierea în registrul societăţilor bancare se va face pe baza unei ordonanţe data de judecătorul delegat pe lîngă Oficiul registrului comerţului din localitatea unde societatea bancară îşi va stabili sediul sau principal, în conformitate cu deciziunea data, potrivit art. 5 al legii bancare, fără a mai fi nevoie de vreo alta formalitate cerută de legile comerciale.În termen de 30 zile de la data rămînerii definitive a ordonanţei de înscriere, atît actul constitutiv şi statutele, cat şi deciziunea de încuviinţare data de Consiliul Superior Bancar vor fi publicate, prin îngrijirea oficiului, în întregime, în Monitorul Oficial şi în extras în "Buletinul Consiliului Superior Bancar" şi în unul din ziarele cele mai răspândite în localitate. Publicaţiunile în Buletinul Consiliului Superior Bancar înlocuiesc publicaţiunile prevăzute în legea registrului comerţului, în Buletinul Camerelor de Comerţ.16. Cererea de înscriere va trebui înaintată în termen de maximum o luna de la data acordării autorizării de funcţionare. La cerere se va anexa autorizarea Consiliului Superior Bancar, actul constitutiv şi statutele vizate de Consiliul Superior Bancar, precum şi recipisa Casei de Depuneri sau adeverinta Băncii Naţionale a României de depunerea capitalului în condiţiunile prevăzute de art. 11 şi 12 din legea bancară. Cererea de înscriere va trebui sa cuprindă toate informaţiunile cerute de legea şi regulamentul pentru înfiinţarea unui registru al comerţului, cu privire la persoana şi activitatea anterioară a asociaţilor fondatorilor, administratorilor, censorilor şi directorilor unei societăţi bancare.În registrul societăţilor bancare se va lua nota de toate aceste informaţiuni şi se va înscrie în întregime actul constitutiv. Totodată se va lua nota în registru de orice procura data pentru girarea afacerilor întreprinderii bancare, arătându-se numele, pronumele, naţionalitatea, domiciliul şi puterile reprezentantului.Statutele depuse se vor conserva la dosarul respectiv al societăţii.17. Trebuiesc de asemenea înscrise în registrul societăţilor bancare în termen de maximum o luna:a) toate schimbările sau modificările referitoare la faptele a căror înscriere este obligatorie; … b) hotărîrile prin care se pronunţa declararea falimentului, omologarea concordatului, rezoluţiunea sau anularea concordatului, anularea sau disoluţiunea societăţii, retragerea autorizării de funcţionare, sau limitarea operaţiunilor băncii; … c) hotărîrile definitive de condamnarea asociaţilor, administratorilor, censorilor sau directorilor pentru infracţiunile şi delictele prevăzute de legea bancară. … Menţiunile arătate la punctele b şi c se vor face din oficiu, la cererea instanţelor care le-au pronunţat.Modificările de statute se vor înscrie în registrul societăţilor bancare pe baza unei ordonanţe date de judecătorul delegat la Oficiul registrului de comerţ, potrivit procedurii fixate prin art. 9 din legea bancară şi art. 15 şi următoarele din regulament.18. Deciziunea de autorizare a Consiliului Superior Bancar pentru înfiinţarea unei sucursale, se va înscrie în registrul societăţilor bancare al Oficiului registrului de comerţ al locului sediului principal; aceasta deciziune, actul constitutiv al societăţii, precum şi numele şi puterile acordate reprezentanţilor ei din sucursala, se vor înscrie şi în registrul societăţilor bancare al locului unde va funcţiona sucursala, alaturandu-se la cerere şi un exemplar al statutelor.Deciziunea de autorizare se va publică în Monitorul Oficial, în Buletinul Consiliului Superior Bancar şi într-unul din ziarele cele mai răspândite în localitatea unde se înfiinţează sucursala.19. Cererile de înscriere, împreună cu anexele obligatorii, se vor depune la Oficiul registrului comerţului în patru exemplare, din care primul se va retine de Oficiul registrului comerţului, cel de al doilea se va inainta de Oficiu, Consiliului Superior Bancar şi va folosi la întocmirea registrului central al societăţilor bancare, cel de al treilea se va inainta Uniunii camerelor de comerţ pentru registrul central al comerţului, iar cel de al patrulea se va restitui societăţilor bancare. Ultimele trei exemplare vor purta numărul de înscriere şi certificarea secretarului ca înscrierea solicitată a fost efectuată în registrul societăţilor bancare.20. Registrul societăţilor bancare se compune din două părţi:a) un registru analitic, şi … b) cartoteca. … Registrele analitice vor fi alcătuite şi ţinute conform normelor arătate în capitolul II al regulamentului registrului comerţului.Organizarea cartotecii se va face pe baza unui regulament interior ce se va întocmi de Consiliul Superior Bancar.21. În afară de registrul central al comerţului de la Uniunea Camerelor de comerţ, un registru central al societăţilor bancare va fi păstrat la Consiliul Superior Bancar. El va fi pus sub conducerea Secretarului General al Consiliului.Registrul central va avea aceeaşi compunere ca şi registrul societăţilor bancare de la sediul fiecărei Camere de comerţ.În termen de 15 zile de la data ordonanţei de înscriere, secretarul fiecărei Camere de comerţ, delegat cu conducerea registrului comerţului, va inainta exemplarul cererii de înscriere, destinat registrului central al societăţilor bancare, Consiliului Superior Bancar, împreună cu toate anexele. De asemenea secretarul va comunică C. S. B. toate menţiunile şi modificările din registrul Soc. bancare, ulterioare înscrierii. 22. Întreprinderile bancare înscrise astăzi în registrul comerţului vor fi înscrise în registrul societăţilor bancare, pe baza unei cereri însoţită de actul constitutiv şi statute, cum şi de lista administratorilor, censorilor şi directorilor.Cererea se va adresa în termen de 2 luni de la promulgarea legii bancare, judecătorului delegat la Oficiul respectiv, indicând numărul de înscriere în registrul comerţului, fără nici o alta formalitate sau plata vreunei taxe.Băncile existente sub firma individuală vor anexa la cererea lor de înscriere o declaraţie, arătând capitalul propriu afectat întreprinderii.Secretarul fiecărei Camere de comerţ, delegat cu conducerea Oficiului registrului comerţului, va comunică Consiliului Superior Bancar, în 5 zile de la expirarea termenului de mai sus, depunerea cererilor de înscriere.23. Tot în termen de 2 luni de la promulgarea legii bancare, băncile existente sînt obligate a comunică Consiliului Superior Bancar, copie după ultimul bilanţ anual, însoţit de contul de profit şi pierderi, copie după actul constitutiv şi statute, cum şi lista administratorilor, censorilor şi directorilor.24. Societăţile bancare sînt supuse dispoziţiunilor referitoare la firmele sociale din legea pentru înfiinţarea unui registru al comerţului, precum şi următoarelor dispoziţiuni:Cuvântul de "Banca", precum şi denumirile derivate din acest cuvânt, nu pot fi întrebuinţate decât în firma socială a unei întreprinderi bancare, legalmente autorizata şi constituită.Pot întrebuinţa cuvântul de "Banca" în firma lor socială, Banca Naţionala a României, Banca Centrala Cooperativa şi băncile populare funcţionînd în baza legii cooperaţiei*).Nici o banca nu poate alege o firma socială care să poată da loc la confuziuni cu Banca Naţionala a României, sau cu o alta întreprindere bancară existenta.Orice modificare a firmei sociale nu se poate face decât cu autorizarea expresă a Consiliului Superior Bancar.Pe orice act de corespondenta a societăţilor bancare se va arata lămurit capitalul efectiv, vărsat, fondul general de rezerva, localitatea sediului principal şi adresa, sucursalele, precum şi data şi numărul de înscriere în registrul societăţilor bancare.––––––Notă …
*) A se vedea Legea cooperaţiei din 27 Iunie 1933.25. Capitalul unei societăţi bancare, în nume colectiv, în comandită simpla sau cu răspundere limitată, nu poate fi mai mic: în Bucureşti de 20.000.000 lei, în Municipii de 10.000.000 lei, în celelalte comune urbane de lei 5.000.000, iar în comunele rurale de lei 2.000.000.Este interzis a se constitui capitalul social prin aporturi în natura sau prin debitari în cont.Cel puţin jumătate din capitalul social va trebui să fie efectiv vărsat la constituirea societăţii, iar restul cel mai târziu într-un an de la constituire.26. Capitalul societăţilor bancare anonime sau în comandită pe acţiuni nu va putea fi mai mic decât indoitul sumelor specificate în articolul precedent, după localităţi.Este interzisă constituirea capitalului social prin aporturi în natura sau prin debitari în cont.Cel puţin jumătate din capitalul subscris va fi vărsat pînă în ziua constituirii societăţii, restul urmând a fi vărsat cel mai târziu într-un an de la constituire.Capitalul social va fi divizat în acţiuni a căror valoare nominală nu poate fi mai mica de 500 lei fiecare.Sînt interzise acţiunile cu vot plural.27. Fiecare din membrii fondatori ai societăţilor bancare pe acţiuni este obligat a păstra timp de 5 ani o cota de cel puţin 30% din capitalul ce a subscris. Aceste acţiuni vor fi nominative şi blocate la sediul Băncii. 28. Cheltuielile de constituire ale societăţilor bancare nu vor putea depăşi 5% din valoarea capitalului social şi ele vor fi amortizate în decursul primilor cinci ani de la înfiinţarea societăţii.29. Orice societate bancară este obligată a prelua în fiecare an cel puţin 10% din beneficiile nete pentru constituirea unui fond de rezerva destinat sa acopere eventualele pierderi din operaţiunile băncii.Aceste preluări se vor efectua pînă ce fondul de rezerva va atinge cel puţin capitalul social.După aceea aceasta obligaţie se reduce la 5% pînă cînd fondul de rezerva va fi egal cu de doua ori capitalul.Rezervele legale, constituite în limitele cotelor obligatorii arătate la alineatele de mai sus, sînt neimpozabile, prin derogare de la dispoziţiunile legii contributiunilor directe.Jumătate din rezervele astfel constituite, după promulgarea legii bancare vor fi plasate în titluri de Stat, garantate de Stat, sau în titluri lombardabile la Banca Naţionala a României.Rezervele legale existente la data publicării legii bancare vor trebui plasate conform dispoziţiunilor alin. precedent, în termen de 5 ani de la data legii bancare.30. Capitalul unei societăţi bancare nu poate fi sporit prin aporturi în natura sau prin debitari în cont.În caz cînd o societate bancară îşi sporeşte capitalul prin emitere de noi acţiuni la un curs superior valorii lor nominale, diferenţa va fi trecută în fondul de rezerva.Primele de emisiune, percepute peste valoarea nominală a acţiunilor cu ocaziunea sporirii capitalului unei societăţi anonime bancare, nu sînt impuse atîta timp cat raportul dintre prima de emisiune şi valoarea nominală a acţiunii este egal cu cel dintre rezerva legală existenta (constituită prin scutire de impozit) şi capitalul social.31. Membrii fondatori ai unei societăţi bancare pe acţiuni, nu pot stipula în propriul lor interes nici un avantaj de natura sa micşoreze capitalul social şi rezervele, nici în momentul constituirii şi nici în viitor.Orice stipulaţiune contrară este nulă.Ei pot totuşi stipula, prin actul constitutiv, o participare la beneficiile nete ale societăţii, care să nu reprezinte un procent mai mare de 6% calculat asupra beneficiului net aprobat de adunarea generală şi care să nu aibă o durată mai mare de 5 ani.În caz de sporire a capitalului social, în decursul acestor 5 ani, calculul beneficiului net se va face numai în raport cu capitalul social de constituire.Plata acestor avantaje sau părţi de fondator, nu poate avea loc decât după acordarea unui dividend de minimum 5% distribuit acţionarilor societăţii.Părţile de fondator vor fi reprezentate prin titluri nominative de egala valoare, care nu vor putea fi transmise prin acte între vii, sau gajate, decât cu consimţămîntul expres al consiliului de administraţie.Sînt consideraţi ca membri fondatori, în înţelesul acestui articol, numai persoanele desemnate ca atare prin actul constitutiv.Avantajele stipulate în favoarea părţilor de fondator, actualmente existente, nu vor putea fi distribuite decât în limitele fixate de acest articol şi numai pe un termen de maximum 5 ani de la data publicării legii, indiferent de durata pentru care au fost stipulate.32. Administratorii unei societăţi bancare pe acţiuni vor trebui să fie acţionari într-o proporţie de cel puţin 1/200 din valoarea capitalului social.Valoarea nominală a acţiunilor prevăzute de acest articol nu poate fi mai mica de 50.000 lei; statutele vor putea însă prevedea ca valoarea acestor acţiuni sa nu depăşească nominal 300.000 lei.La intrarea în funcţiune a administratorilor, acţiunile vor fi depozitate cu titlu de garanţie la sediul societăţii şi nu vor putea fi eliberate decât după expirarea sau încetarea mandatului şi numai după descărcarea lor de gestiune, data de adunarea generală a acţionarilor.Administratorii soc. bancare în nume colectiv sau în comandită simpla, vor fi numiţi de adunarea asociaţilor numai dintre asociaţii cu răspundere nemărginită.În societăţile cu răspundere limitată, administratorii vor fi aleşi tot de adunarea generală a asociaţilor numai dintre posesorii de cote a căror valoare nu poate fi mai mica, pentru fiecare administrator în parte, de 1/50 din valoarea capitalului social.Dispoziţiunile de mai sus nu se aplică administratorilor în funcţiune la data legii, care beneficiază de drepturi câştigate pînă la expirarea mandatului lor, mandat care în nici un caz nu va putea depăşi 5 ani de la data publicării legii bancare.33. Administratorii unei societăţi bancare sînt ţinuţi a executa personal funcţiunile ce le sînt încredinţate cu grija unui comerciant constiincios şi de a observa secretul comercial.Directorii şi funcţionarii băncii nu vor putea face parte nici din Consiliul de Administraţie şi nici din Consiliul de Censori.34. Administratorii unei societăţi bancare nu pot ocupa, fără autorizare expresă a consiliului de administraţie, sau în lipsa unui consiliu, fără autorizarea expresă a adunării asociaţilor, postul de membrii în consiliile de administraţie sau de directori în alte întreprinderi bancare şi nici sa participe în asemenea întreprinderi ca asociaţi cu răspundere nemărginită.Tot astfel, membrii directiunii nu pot conduce, pe contul lor sau pe contul unor terţe persoane, alte întreprinderi bancare, comerciale sau industriale; ei nu pot participa în alte întreprinderi de acest fel nici în calitate de asociaţi personal răspunzători şi nici ca administratori sau directori, afară de cazurile cînd exercita aceste funcţiuni cu autorizarea consiliului băncii.35. Consiliul de administraţie al unei bănci nu poate delibera valabil decât dacă sînt prezenţi sau reprezentaţi două treimi din numărul total al membrilor care îl compun. Deciziunile Consiliului de administraţie al unei bănci se iau cu majoritatea absolută a membrilor prezenţi sau reprezentaţi; statutele pot însă prevedea o majoritate mai însemnată.Un membru al Consiliului de Administraţie nu poate reprezenta în consiliu mai mult decât un alt membru şi numai pe baza unei delegatiuni speciale, valabilă pentru şedinţa Consiliului de a carei ordine de zi a luat în prealabil cunoştinţa administratorul reprezentat.Administratorii societăţilor bancare sînt datori a tine un registru de procese-verbale în care se vor consemna, în ordine cronologică, deciziunile luate de Consiliu, cu menţiunea membrilor care au luat parte la şedinţa, precum şi rezultatul votului.Acest registru, ţinut în conformitate cu dispoziţiunile art. 142 din codul de comerţ din Vechiul Regat, este obligatoriu pentru toate societăţile bancare care au mai mulţi administratori.Procesele-verbale vor trebui semnate de membrii care au luat parte la şedinţa. Ele vor consemna impotrivirile exprimate prin opiniile separate ale membrilor prezenţi şi la ele se vor alătură cele trimise ulterior de membrii absenţi.Pînă la redactarea definitivă a procesului-verbal, precum şi pînă la trecerea sa în registrul de procese-verbale ce trebuie efectuată în termen de maximum 10 zile de la data deliberatiunii Consiliului, minuta semnată de membrii prezenţi va tine loc de proces-verbal.36. Administratorii societăţilor bancare cu al căror vot s-a luat deciziunea, sînt solidari răspunzători, atît faţă de societate cat şi faţă de terţi, de toate prejudiciile cauzate prin culpa lor, conform regulelor de la mandat.Solidaritatea nu poate fi degajata decât prin împotrivirea formala la săvîrşirea actului prejudiciabil, consemnată în procesul-verbal dresat conform articolului precedent.Acţiunea în responsabilitate civilă în contra administratorilor aparţine societăţii prin adunarea sa generală; pentru deschiderea acţiunii este necesară numai majoritatea absolută de voturi a adunării asociaţilor. Orice clauza contrară este nulă.37. Directorii societăţilor bancare, precum şi conducătorii sucursalelor şi agentiilor lor, sînt responsabili, atît faţă de societate, cat şi faţă de terţi, de toate prejudiciile cauzate prin culpa lor, conform regulilor de la mandat. Cînd mai mulţi directori au participat la săvîrşirea unor asemenea acte prejudiciabile, responsabilitatea lor este solidară, afară de împotrivirea formala în chiar momentul luării deciziunii pentru încheierea actului.38. Întreprinderile bancare vor comunică Consiliului Superior Bancar, odată cu trimiterea bilanţurilor semestriale şi anuale, remuneraţia globală acordată administratorilor, directorilor şi censorilor care nu se preleva asupra beneficiului, făcînd parte din cheltuielile generale, cum ar fi: salariile fixe, jetoanele de prezenta, indemnizaţiile de locuinta, misiune şi transport, gratificatiile de orice fel, tantiemele contractuale sau orice alte sume de aceeaşi natură.Toate remuneraţiile alocate conducerii întreprinderilor bancare din beneficiul net, vor fi supuse aprobării adunării generale. Se va proceda în acelaşi mod şi pentru participatiile la beneficiu ale personalului.Statutele întreprinderilor bancare vor prevedea cotele maxime ce vor fi alocate conducerii şi personalului. Totalul cheltuielilor generale anuale ale băncii, exceptând dobânzile plătite, nu va putea depăşi 5% din totalul plasamentului, plasamentul cuprinzînd toate conturile active, reprezentând operaţiuni efectuate în vederea unui beneficiu.39. Censorii societăţilor bancare pe acţiuni vor trebui să fie acţionari într-o proporţie de cel puţin jumătate din aceea stabilită de art. 18 ale legii bancare şi art. 32 al regulamentului. La intrarea în funcţiune ei vor depune în garanţie aceste acţiuni, conform articolului mai sus arătat.Unul din censori va fi expert-contabil. Acesta nu este supus condiţiunilor din alineatul precedent.Durata funcţiunii censorilor va fi determinata prin statute, fără a putea depăşi 5 ani şi tot prin statute se va fixa şi modul lor de retribuire, independent de rezultate.Censorii al căror mandat a expirat sau a încetat, pot fi realeşi.40. Membrii din consiliul de censori trebuie să-şi îndeplinească personal atribuţiunile lor legale şi statutare şi sînt datori sa păstreze secretul comercial asupra tuturor celor constatate cu prilejul exercitării funcţiunii lor.Consiliul de censori, sau fiecare censor în parte, are dreptul de a asista la deliberaţiunile consiliului de administraţie. Ei vor fi convocaţi în acest scop de preşedintele consiliului de administraţie sau inlocuitorul sau.Censorii pot cere oricînd lămuriri şi documente de la administratorii societăţii, sa verifice registrele, casa, depozitele dc titluri, utilizarea fondului de rezerva, potrivit art. 13 din legea bancară şi art. 29 din regulament, bilanţul anual, repartizarea beneficiilor etc., despre care vor face o dare de seama prin raportul lor către adunarea generală.Aceste cercetări se vor face cu discretiune şi fără a tulbura activitatea normală a băncii.41. În cazul în care se constata abateri de la aplicarea legii sau nerespectarea statutelor, consiliul de censori, sau fiecare censor în parte, vor aduce cele constatate la cunoştinţa preşedintelui Consiliului de administraţie.Dacă acesta nu ia de îndată măsurile necesare de îndreptare, censorii vor aduce abaterile la cunoştinţa primei adunări generale, iar dacă neregulile sînt grave, Consiliul de censori va convoca în cel mai scurt timp posibil adunarea generală spre a delibera asupra acestor nereguli, sesizand despre aceasta şi Consiliul Superior Bancar.În acest din urmă caz, Consiliul Superior Bancar, verificand reclamatiunea consiliului de censori, va putea lua, după expirarea termenului pentru ţinerea adunării generale, măsurile dictate de titlul V din legea bancară.Censorii sînt direct şi solidari răspunzători de prejudiciile cauzate societăţii prin culpa lor, conform regulelor de la mandat.42. Administratorii, membrii directiunii şi censorii nu pot lua sume de bani pe credit de la societate şi nici încheia în interesul lor personal nici un fel de operaţiuni, privind patrimoniul băncii.Cu toate acestea, consiliul de administraţiune, cu avizul consiliului de censori, va putea autoriza încheierea unor asemenea operaţiuni şi va putea acorda, pe bază de garanţii reale, credite a căror valoare totală nu va putea întrece, pentru toţi administratorii, censorii şi directorii 20% din valoarea capitalului social, plus rezervele legale.Este de asemenea interzis a se acordă în cursul primului an de funcţionare credite fondatorilor, membrilor consiliului de administraţie, censorilor, directorilor şi rudelor lor pînă la al patrulea grad.Nerespectarea dispoziţiunilor prezentului articol atrage pentru administratorii care au semnat asemenea acte, pierderea mandatului lor, deosebit de responsabilitatea decurgînd din aceste acte.43. Banca nu va putea încheia cu nici unul din funcţionarii săi, nici un fel de operaţiuni privind patrimoniul băncii, decât cu autorizarea expresă a consiliului de administraţie şi cu avizul consiliului de censori.44. Nu pot fi fondatori de societăţi bancare, administratori, censori şi directori, persoanele care au suferit vreo condamnare penală pentru furt, escrocherie, abuz de încredere, fals, delapidare, bancruta simpla ori frauduloasă, sau orice crime sau delicte săvîrşite în vederea unui interes patrimonial ilicit, cum şi complicii la asemenea fapte.De asemenea nu pot fi fondatori de societăţi bancare, administratori, censori şi directori, faliţii chiar reabilitaţi, cum şi persoanele care sînt sau au fost directori ai unei întreprinderi falite.Administratorii, censorii şi directorii întreprinderilor bancare existente, care cad sub dispoziţiunile acestui articol, nu vor mai putea continua exercitarea funcţiunilor ce ocupa, după data publicării legii bancare.45. Bilanţul anual, precum şi contul de profit şi pierdere trebuiesc să fie întocmite şi aprobate de adunarea generală, cel mai târziu în termen de patru luni de la finele fiecărui an, după modelul tip stabilit prin acest regulament.Bilanţul anual, împreună cu contul de profit şi pierdere vor fi depuse la Oficiul Registrului Comerţului al locului unde banca îşi are sediul principal precum şi la Oficiul Registrului Comerţului al sediului fiecărei sucursale şi vor fi înaintate Consiliului Superior Bancar, împreună cu darea de seama anuală şi procesul-verbal al adunării generale, în termen de maximum 30 zile de la data aprobării lor de către adunarea generală, arătându-se şi data publicării în Monitorul Oficial.În termen de cel mult 15 zile, după aprobarea adunării generale, bilanţul anual se va publică împreună cu contul de profit şi pierdere în Monitorul Oficial, în Buletinul Consiliului Superior Bancar şi cel puţin într-unul din ziarele cele mai răspândite din localitate.46. În termen de 2 luni de la 30 Iunie, ale fiecărui an, administratorii societăţilor bancare sînt obligaţi sa înainteze Consiliului Superior Bancar şi să depună la Oficiul Registrului Comerţului al locului unde banca îşi are sediul principal, precum şi la Oficiul Registrului Comerţului al sediului fiecărei sucursale, bilanţ brut semestrial, precum şi contul de profit şi pierdere, întocmite conform modelului tip stabilit prin acest regulament.În termen de cel mult 15 zile de la expirarea termenului prevăzut de alineatul precedent, bilanţul semestrial se va publică în Buletinul Consiliului Superior Bancar, precum şi în cel puţin unul din ziarele cele mai răspândite în localitate. El nu se publică în Monitorul Oficial.47. Societăţile bancare sînt de asemenea obligate sa înainteze Băncii Naţionale a României situaţiuni sumare lunare, conform modelului stabilit prin acest regulament, în termen de maximum 15 zile de la sfîrşitul lunii expirate.Banca Naţionala a României va comunică Consiliului Superior Bancar numele băncilor care nu se conformează dispoziţiunilor acestui articol, în vederea aplicării sancţiunilor prevăzute de legea bancară.48. Bilanţul anual al întreprinderilor bancare se va întocmi după următorul model tip.BILANŢ TIPACTIV:1. Acţionari ……………………….. …….2. Casaa) Numerar efectiv………………… ……. … b) Disponibil la B.N.R. şi la C.E.C…. ……. … c) Cupoane scăzute şi titluri ieşite la  … sorţi ………………………… ……. …….3. Disponibil la bănci:a) În ţara ………………………. ……. … b) În străinătate ………………… ……. … 4. Portofoliu de titluri: I. Titluri româneşti:a) Efecte publice (val. nominală ..) .. ……. … b) Titluri cotate la Bursa  … (val. nom. …) ……………….. …….c) Titluri necotate la Bursa  … (val. nom. …) ……………….. …….II. Titluri străine (val. nom. …) ……………. ……. …….Din titlurile de mai sus sînt angajate titluriîn val nom. lei …………… şi val. realălei ………………5. Portofoliu de scont:I. Plătibil în ţara:a) Cambii fără garanţii ………….. ……. … b) Cambii garantate cu mărfuri,  … titluri etc. …………………. …….c) Cambii garantate cu ipoteci ……. ……. … d). Warante şi conosamente …………… …….II. Plătibil în străinătate ………. …….III. Cambii de circulaţie şi garanţiereescontate …………………. ……. …….6. Debitori:I. Din ţara:a) Debitori fără garanţii …………. …….  … b) Debitori garantaţi cu efecte  … comerciale ……………………. ……. c) Debitori garantaţi cu titluri …… ……. … d) Debitori garantaţi cu mărfuri …… ……. … e) Debitori garantaţi cu ipoteci …… ……. … f) Debitori garantaţi cu garanţii  … diverse ………………………. …….II. Din străinătate ……………….. ……. …….7. Debitorii beneficiind de legea lichidării datoriilor din 7.IV.1934 (cota rămasă) ……………………. …….8. Pierderi rezultând din aplicarea legii lichidării datoriilor …………….. …….9. Participatiuni:I. În ţara: a) La întreprinderi industriale ……. ……. … b) La alte întreprinderi ………….. ……. … II. În străinătate ……………….. ……. …….10. Împrumuturi pe termen lung ……….. …….11. Imobile:a) Imobile necesare exercitării  … comerţului de banca şi pentru locuintele funcţionarilor ……… …….b) Alte imobile ………………….. ……. … 12. Mobilier ……………………….. …….13. Conturi diverse …………………. …….14. Conturi transitorii ……………… …….15. Pierderi ……………………….. …….––––––Total … …….Conturi de ordine1. Cauţiuni statutare ……………………. ……. 2. Debitori pentru avaluri şi scrisori de garanţie date de banca:a) În ţara …………………………… ……. … b) În străinătate …………………….. ……. … 3. Efecte comerciale în gaj ………………. …….4. Cambii de circulaţiune ………………… …….5. Efecte spre încasare ………………….. …….6. Ipoteci, cesiuni, mărfuri şi garanţii diverse ……. 7. Depozite de titluri …………………… …….8. Debitori de titluri împrumutate ………… …….9. Acreditive şi diverse …………………. …….––––––Total … ……. PASIV:1. Capital social ……………………….. …….2. Fonduri de rezerva:a) Rezerva legală …………………….. ……. … b) Rezerva statutara ………………….. ……. … c) Rezerva specială …………………… ……. ……. … 3. Fonduri de amortisment:a) Pentru creanţe dubioase …………….. ……. … b) Pentru imobile …………………….. ……. ……. … 4. Fondul de pensii şi ajutoare al funcţionarilor ……………………….. …….5. Dobânzi nerealizate la creanţe dubioase …. ……. 6. Diferenţe de curs nerealizate la portof. detitluri ……………………………… …….7. Obligaţiuni proprii în circulaţie ………. …….8. Depuneri spre fructificare:I. Din ţara: a) La vedere …………………………. ……. … b) Pe termen …………………………. ……. … c) Pe livrete de economii ……………… ……. … d) Pe bonuri de casa ………………….. ……. … II. Din străinătate ………………….. ……. …….9. Creditori: I. În ţara:a) La vedere …………………………. ……. … b) La termen …………………………. ……. … II. În străinătate …………………… ……. …….10. Angajamente de reescont:I. În ţara:a) La B.N.R. …………………………. ……. … b) La alte instituţiuni ……………….. ……. … II. În străinătate: ………………….. ……. …….11. Cecuri de ordine de plată emise:a) Cu plata în ţara …………………… ……. … b) Cu plata în străinătate …………….. ……. ……. … (din care cecuri circulare sau de călătorie …….)12. Efecte de plată: a) În ţara ………………………….. ……. … b) În străinătate ……………………. ……. ……. … 13. Dividende neridicate …………………. ……. 14. Conturi diverse ……………………… …….15. Conturi transitorii ………………….. …….16. Beneficiul net: ……………………… …….a) reportat din anul trecut …………… ……. … b) al anului curent ………………….. ……. ……. … ––––––Total ….. …….Conturi de ordine1. Deponenti de cauţiuni statutare ………… …….2. Creditori pentru avaluri şi scrisori de garanţie date de banca:a) În ţara …………………………… ……. … b) În străinătate …………………….. ……. ……. … 3. Deponenti de efecte comerciale în gaj …… ……. …….4. Deponenti de cambii de circulaţiune …….. …….5. Remitenti de efecte spre încasare ………. ……. 6. Deponenti de ipoteci, cesiuni, mărfuri şigaranţii diverse ……………………… …….7. Deponenti de titluri ………………….. …….8. Diverse titluri împrumutate ……………. …….9. Acreditive şi diverse …………………. …….––––––Total ….. …….49. La întocmirea bilanţului se vor observa următoarele reguli:a) Debitele şi creditele băncii, astfel cum rezultă din registre, trebuiesc trecute în mod distinct în bilanţ după diferitele lor categorii. … Nu sînt admisibile compensatiuni de partide deosebite atît în bilanţ, cat şi în contul de profit şi pierdere;b) Capitalul social, atît cel subscris, cat şi cel deplin vărsat, va trebui să rezulte lămurit din bilanţ, vărsămintele neefectuate încă, inregistrandu-se la contul, "acţionari" din activ; … c) Conturile transitorii nu vor servi decât la înregistrarea cheltuielilor şi veniturilor privind exerciţiile viitoare, aceasta în scopul de a stabili rezultatul real al contului profit şi pierdere pentru exerciţiul respectiv. … De asemenea se pot trece prin contul transitoriu toate operaţiunile care se găseau la data încheierii bilanţului în curs de executare în raporturile dintre centrala şi sucursale.Cheltuielile de constituire a căror amortizare este obligatorie în decurs de cel mult 5 ani, nu vor figura la aceste conturi, ci vor fi arătate separat în bilanţ;d) Conturile diverse nu vor conţine decât acele operaţiuni ce nu se pot încadra în conturile prevăzute în bilanţul-tip; … e) O concentrare peste prevederile schemelor tip nu este admisibilă, detailarea conturilor se va putea face, arătându-se însă lămurit natura fiecărui cont. … 50. Posturile din activul bilanţului-tip vor avea următorul cuprins:a) Postul "acţionari" va cuprinde vărsămintele neefectuate de acţionari; … b) La postul "Cassa", se vor inregistra monezile şi biletele institutelor de emisiune avînd curs legal în ţara şi străinătate, aurul sub toate formele, cupoanele scăzute şi titlurile ieşite la sorţi, plătibile la casieriile publice, precum şi disponibilul imediat realizabil la Banca Naţionala a României şi la Casa ele Economii şi Cecuri Poştale ("Cec"). … Cupoanele neajunse încă la scadenta vor fi înregistrate la contul "portofoliu titluri".Monezile de aur, precum şi de vizele străine trebuiesc evaluate în bilanţ după media cursului schimbului din luna anterioară datei în care s-a întocmit bilanţul, prin derogare de la dispoziţiunile legii contributiunilor directe. Diferenţele de curs se vor inregistra conform dispoziţiunilor alin. d de mai jos;c) La postul "disponibil la bănci" se vor inregistra cecurile la vedere, precum şi disponibilul imediat realizabil aflator la alte instituţiuni de credit. … Sumele ce n-ar fi realizabile imediat se vor inregistra la postul "debitori";d) Titlurile proprietatea băncii se vor împărţi pe categorii după modelul bilanţului tip; titlurile gajate fie româneşti, fie străine, se vor arata numai în coloana interioară a bilanţului. … Titlurile cotate la bursa vor fi trecute în bilanţ, la cursul rezultat din media celor 30 zile anterioare datei de întocmire a bilanţului.Diferenţa de curs ce ar rezultă în plus – după scăderea diferenţelor de curs în minus din diferenţele de curs în plus la titlurile aflate la finele anului în portofoliu – nu va fi distribuita, ci se va inregistra la contul "diferenţe de curs nerealizate la portofoliul de titluri" în pasiv.Prin derogare de la dispoziţiunile legii contributiunilor directe, acest cont nu este impozabil*).Din contra, diferenţa în minus va fi trecută ca pierdere efectivă în contul de profit şi pierdere.Titlurile necotate în bursa nu vor putea fi trecute la un preţ mai mare decât cel de cumpărare sau cel din ultimul bilanţ.În caz ca valoarea actuala a acestor titluri ar fi inferioară preţului de cumpărare sau valorii înregistrate în bilanţul precedent, ele vor fi trecute la valoarea lor actuala, iar diferenţa în minus va fi trecută la pierdere.Valoarea actuala a acestor titluri este aceea care rezultă din aprecierea facuta de banca respectiva, luînd de baza bilanţul societăţii ale carei acţiuni se evalueaza.Beneficiile sau pierderile rezultate din operaţiunile de titluri efectiv făcute în cursul anului, se vor trece în contul profit şi pierdere.Titlurile provenite din reporturi, comodate, depozite şi gajuri vor fi trecute la conturile de ordine.La contul "portofoliu de scont" se vor inregistra: cambiile, împrumuturile cambiale de tot felul, la care garanţiile nu constituiesc decât un accesoriu, warantele şi conosamentele, grupate după cum sînt plătibile în ţara sau în străinătate şi după felul garanţiei.Cambiile primite în garanţie şi cele de circulaţiune nu pot fi reescontate decât în măsura în care corespund unui sold creditor pentru banca. În acest caz, ele vor figura la postul "cambii de circulaţiune şi garanţie reescontate".Toate celelalte cambii de circulaţie şi garanţie vor figura la conturile de ordine;––––––Notă …
*) A se vedea Legea contribuţiilor directe, cu toate modificările, la 19 Aprilie 1933, şi ultima modificare din 1 Aprilie 1934.f) Împrumuturile în cont-curent sau simple, cu sau fără garanţii speciale, precum şi avansurile pe gajuri sau ipoteci, vor figura la contul "debitori", la subdiviziunile respective, grupate după cum sînt plătibile în ţara sau străinătate. … Împrumuturile ipotecare rambursabile prin anuitati şi împrumuturile pe termen lung acordate întreprinderilor controlate de banca, nu se vor ingloba la contul debitori, ci vor fi înregistrate la contul "Împrumuturi pe termen lung".Toate creanţele băncii vor fi menţionate în activ la valoarea lor reală astfel cum rezultă din aprecierea instituţiilor respective.Prin derogare la dispoziţiunile legii contributiunilor directe creanţele asupra unor debitori recunoscuţi insolvabili sau pentru parte din aceste creanţe nu vor fi trecute în bilanţ, ci vor fi înregistrate la pierderi, dacă nu au fost amortizate printr-un fond de rezerva special.Creanţele sau parte din creanţe pentru care s-a făcut dovada insolvabilitatii debitorului prin acte judecătoreşti cu data certa în ce priveşte încetarea de plati a debitorului şi de la serviciile de constatare ale Ministerului de Finanţe, în ce priveşte averea debitorului, vor putea fi înregistrate la pierderi.Dobânzile calculate, dar nerealizate la creanţele dubioase, se vor contabiliza la un cont rectificativ neimpozabil, denumit "dobânzi nerealizate la creanţe dubioase", prin derogare de la dispoziţiunile legii contributiunilor directe; ele vor fi impuse numai în momentul realizării lor;g) Postul "debitori beneficiind de legea lichidării datoriilor, care va figura în bilanţul-tip, pe toată durata aplicării acestei legi, va cuprinde cota rămasă din creanţele de orice fel a băncilor, după efectuarea reducerilor prevăzute de legea lichidării datoriilor agricole şi urbane din 7 Aprilie 1934*). … Diferenţa pînă la valoarea nominală a acestor creanţe, reprezentând reducerea efectuată, va putea figura în conformitate cu art. 73 al numitei legi, la postul "pierderi, rezultând din aplicarea legii lichidării datoriilor";––––––Notă …
*) A se vedea Legea lichidării datoriilor agricole şi urbane, din 7 Aprilie 1934.h) La contul "participatiuni", se înregistrează acele titluri şi părţi sociale, pe care banca le-a dobîndit, fie prin subscriere la capitalul unei întreprinderi, fie pe alta cale, reprezentând plasamente imobilizate pe termen mai lung în diferite întreprinderi, banca exercitandu-şi eventual influenţa şi în administrarea acestora. … Înregistrarea acestor participatiuni la contul portofoliu-titluri, este interzisă.La evaluarea participaţiunilor se vor observa regulile stabilite la alin. d de mai sus:Societăţile bancare, care au participatiuni, sînt obligate, ca în mod informativ, să le specifice detailat în dările lor de seama anuale, cu indicarea numelui societăţii, a obiectului ei, a capitalului social, a fondurilor de rezerva, a vechimii, a profitului sau pagubei cu care s-a încheiat ultimul bilanţ şi a cifrei ultimului cupon de dividend plătit;i) Imobilele băncii vor fi trecute separat, pe de o parte cele destinate birourilor sau locuinţelor funcţionarilor, precum şi cele destinate sa servească la depozitarea de mărfuri, iar pe de altă parte, cele dobândite în executarea creanţelor băncii. … Imobilele băncii vor fi trecute la preţul lor de construcţie sau de cumpărare. Ele vor fi amortizate treptat, în proporţie cu uzarea lor, printr-un post special de amortizare.Prin derogare de la dispoziţiunile legii contributiunilor directe, la primul bilanţ ce se va alcătui după punerea în aplicare a legii bancare, plus valoarea ce va rezultă pentru imobile din evaluarea lor la preţul de reconstrucţie, faţă de preţul din registre, va fi trecută într-un cont special de amortizare, neimpozabil, figurand în bilanţ la contul "Fond de amortizare".51. Posturile din pasivul bilanţului-tip vor avea următorul cuprins:a) La "Fonduri de rezerva" se vor trece separat pe de o parte prelevarile din beneficiu, scutite de impunere (rezerva legală), pe de altă parte, prelevarile suplimentare, adică rezervele statutare şi rezervele speciale, hotărîte de adunarea generală. … În cazul introducerii de alte fonduri de rezerva specială, neprevăzute în schema bilanţului-tip, se va arata lămurit prin titulatura contului, scopul în vederea căruia se constituiesc;b) La "fonduri de amortisment", se vor trece prelevarile anuale în vederea amortizarii imobilelor şi creanţelor dubioase; … c) Obligaţiunile emise de o societate bancară, aflătoare în circulaţie vor figura la postul "obligaţiuni proprii în circulaţie"; … d) În contul "depuneri spre fructificare, vor figura în mod exclusiv toate sumele vărsate, cu titlul de depunere spre fructificare, sau pe livrete, precum şi "bonurile de casa" emise de o banca, grupate după cum sînt la vedere sau pe termen fix. Contabilizarea soldurilor creditoare, derivând din deschideri de credite acordate de banca sau de orice alta operaţiune la postul "depuneri", este interzisă; … e) La contul "creditori" se vor contabiliza toate soldurile conturilor – curente creditoare, care nu au caracterul de depuneri spre fructificare, precum şi soldurile creditoare, derivând din orice alta operaţiune curenta, nespecificata în celelalte conturi, specificate după scadenta lor şi după cum sînt plătibile în ţara sau în străinătate; … f) Cecurile de orice fel, ordinele de plată, scrisorile de credit etc., emise de banca, vor fi trecute la postul "cecuri şi ordine de plată emise", după locul de plată (în ţara sau în străinătate). … Cecurile de călătorie sau circulare vor figura separat în coloana interioară.Dividendele exigibile neachitate vor fi trecute în bilanţ, într-un post separat;g) La contul "efecte de plată" vor figura pe lîngă operaţiunile de acceptatiuni propriu zise şi angajamentele cambiale proprii ale societăţilor bancare, specificate după cum sînt de plată, în ţara sau în străinătate. … 52. Contul de profit şi pierdere al întreprinderilor bancare se va întocmi după un model tip.Conturile figurand în acest model tip sînt obligatorii. Totuşi detailarea acestor conturi se va putea efectua, arătându-se lămurit natura fiecărui cont.Schema contului de profit şi pierdere tipDEBIT:1. Cheltuieli de administraţie: a) Salarii şi indemnizaţii …………….. …….  … b) Diverse …………………………… ……. ……. … 2. Impozite şi taxe ……………………… ……. …….3. Dobânzi plătite: a) La depuneri ……………………….. ……. … b) La reescont ……………………….. ……. … c) La alţi creditori ………………….. ……. ……. … 4. Comisioane plătite ……………………. …….5. Amortizari:a) La creanţe dubioase ………………… ……. … b) La imobile şi mobilier ……………… ……. …….  … 6. Diferenţe de curs:a) La portofoliul titluri ……………… ……. … b) La diverse ………………………… ……. ……. … 7. Beneficiul net: a) Raportat din anul precedent …………. ……. … b) Al anului curent …………………… ……. ……. … CREDIT:a) Reportat din anul precedent …………. … 2. Dobânzi încasate:a) De la portofoliul de scont ………….. ……. … b) De la debitori …………………….. ……. ……. … 3. Comisioane încasate …………………… …….4. Venitul portof. de titluri …………….. …….5. Venitul participaţiunilor ……………… ……. 6. Venitul imobilelor ……………………. …….7. Beneficii diverse ……………………. ……. 8. Pierdere neta ………………………… …….53. La întocmirea contului de profit şi pierdere se vor observa următoarele reguli:a) Contul "salarii şi indemnizaţii" va cuprinde toate cheltuielile derivând din plata salariilor, accesoriilor, gratificatiilor, jetoanelor de prezenta, cheltuielilor de deplasare şi în general toate cheltuielile de personal sub orice titlu, atît a funcţionarilor, cat şi a conducerii băncii; … b) Contul "diverse" (cheltuieli de administraţie) va cuprinde chiriile, incalzitul şi iluminatul, întreţinerea imobilelor şi mobilierului, primele de asigurare, cheltuielile de cancelarie, porto, telegraf, telefon şi în general toate cheltuielile de administraţie care nu se încadrează în prima categorie; … c) Dobânzile plătite se vor inregistra separat de comisioane, cu specificarile prevăzute în modelul tip; … d) Dobânzile încasate se vor inregistra separat de comisioane cu specificarile prevăzute în modelul tip; … e) Compensatiunile între posturile contului de profit şi pierdere sînt interzise. … 54. Bilanţul brut, precum şi contul de profit şi pierdere semestrial se vor alcătui după normele stabilite la articolele 46 şi următoarele din prezentul regulament. 55. Situaţiile sumare lunare vor conţine soldurile conturilor astfel cum rezultă din registre, conform alaturatului model tip.Schema situaţiei lunare tipSolduri debitoare1. Acţionari ………………………. …….2. Casa:a) numerar efectiv …………………. …….  … b) disponibil la B.N.R. şi C.E.C …….. …….  … c) cupoane scăzute şi titluri ieşite la  … sorţi ………………………….. ……. …….3. Disponibil la bănci:a) în ţara ………………………… ……. … b) în străinătate ………………….. ……. ……. … 4. Portofoliu de titluri:a) titluri româneşti ……………….. ……. … b) titluri străine …………………. ……. ……. … 5. Portofoliu de scont:a) plătibil în ţara ………………… ……. … b) plătibil în străinătate ………….. ……. … c) cambii de circulaţiune şi garanţie  … reescontate …………………….. ……. …….6. Debitori:a) din ţara ……………………….. ……. … b) din străinătate …………………. ……. ……. … 7. Debitori beneficiind de legea lichidării datoriilor (cota rămasă) ……………. …….8. Pierderi rezultând din aplicarea legii lichidării datoriilor ………………. …….9. Participatiuni: a) în ţara ………………………… ……. ……. … b) în străinătate ………………….. ……. ……. … 10. Împrumuturi pe termen lung …………. ……. 11. Imobile şi mobilier ……………….. …….12. Conturi diverse …………………… …….13. Conturi tranzitorii ……………….. …….14. Cheltuieli de administraţie ………… …….15. Dobânzi şi comisioane plătite ………. …….16. Pierderi …………………………. …….Conturi de ordine1. Cauţiuni statutare …………………. …….2. Debitori pentru avaluri şi scrisori de garanţie date de banca:a) în ţara ………………………… …….  … b) în străinătate ………………….. ……. … 3. Efecte comerciale în gaj ……………. …….4. Cambii de circulaţiune ……………… …….5. Efecte spre încasare ……………….. …….6. Ipoteci, cesiuni, mărfuri şi garanţii diverse …………………………… …….7. Depozite de titluri ………………… ……. 8. Debitori de titluri împrumutate ……… …….9. Acreditive şi diverse ………………. …….––––––-Total ….. …….Solduri creditoare1. Capital social …………………….. …….2. Fonduri de rezerva …………………. …….3. Alte fonduri ………………………. …….4. Obligaţiuni proprii în circulaţie ……. …….5. Depuneri spre fructificare:a) la vedere ………………………. ……. … b) pe termen ………………………. ……. … c) pe livrete ……………………… ……. … d) pe bonuri de casa ……………….. ……. ……. … 6. Creditori: a) în ţara ………………………… ……. … b) în străinătate ………………….. ……. ……. … 7. Angajamente de reescont: I. în ţara:a) la B.N.R. ………………………. ……. ……. … b) la alte instituţiuni …………….. ……. … II. în străinătate ………………….. ……. …….8. Cecuri şi ordine de plată emise ……… …….9. Efecte de plată:a) în ţara ………………………… ……. … b) în străinătate ………………….. ……. ……. … 10. Conturi diverse …………………… …….11. Conturi tranzitorii ……………….. ……. 12. Dobânzi şi beneficii diverse ……….. …….Conturi de ordine1. Deponenti de cauţiuni statutare ……… …….2. Creditori pentru avaluri şi scrisori de garanţie date de banca: a) în ţara ………………………… ……. … b) în străinătate ………………….. ……. …….  … 3. Deponenti de efecte comerciale în gaj … ……. 4. Deponenti de cambii de circulaţiune ….. …….5. Remitenti de efecte spre încasare ……. ……. 6. Deponenti de ipoteci, cesiuni, mărfuri şi garanţii diverse …………………… …….7. Deponenti de titluri ……………….. …….8. Diverse titluri împrumutate …………. …….9. Acreditive şi diverse ………………. …….––––––-Total ….. ……. 56. Cuprinsul conturilor situaţiei lunare va fi identic celui prevăzut pentru bilanţul tip anual, cu următoarele excepţii: 1. Contul "Imobile şi Mobilier" va cuprinde atît valoarea imobilelor cat şi a mobilierului fără alta specificare; 2. Contul "Cheltuieli generale" va cuprinde toate cheltuielile efectuate sub orice titlu; 3. Contul "Dobânzi şi comisioane plătite", va cuprinde sumele debursate sub acest titlu; 4. Contul "Alte fonduri", va ingloba conturile "Fond de amortisment, diferenţe de curs nerealizate, precum şi "fondul de ajutoare şi pensii"; 5. Contul "Dobânzi şi beneficii diverse", va cuprinde toate veniturile şi beneficiile băncii, indiferent de natura lor.În situaţiile lunare pe care băncile le vor inainta Băncii Naţionale a României, sucursalele vor figura per sold, după cum sînt înregistrate în registrele centralei; totuşi, aceste sucursale vor inainta, prin centralele lor, Băncii Naţionale situaţiunile lunare după modelul indicat în acest regulament. + 
Titlul IIIDespre operaţiuni de banca57. Prin operaţiune de banca se înţelege orice operaţiune juridică asupra sumelor de bani în numerar, asupra creditelor, asupra efectelor de comerţ şi asupra valorilor negociabile, române sau străine, precum şi orice alte operaţiuni în legătură cu acestea, săvîrşite de o întreprindere bancară.58. Operaţiunile de banca se împart în:a) operaţiuni de banca ordinare, şi … b) operaţiuni de banca care necesita o autorizare expresă din partea Consiliului Superior Bancar. … Operaţiunile de banca necesitand o autorizaţiune expresă sînt: 1. Eliberarea de livrete de economie la purtător, sau nominative, dar plătibile la purtător. 2. Emiterea de bonuri de casa la purtător, sau nominative, dar plătibile la purtător.3. Emiterea de titluri de obligaţiuni. 4. Primirea de depozite spre fructificare pe termen, sau la vedere, şi5. Emiterea de cecuri circulare sau de cecuri de călătorie.Toate celelalte operaţiuni de banca sînt considerate ordinare.59. Autorizaţiunea expresă a Consiliului Superior Bancar poate fi data pentru toate operaţiunile prevăzute sub punctul b) al articolului precedent, sau numai pentru unele din ele.Autorizaţiunea poate fi cerută, fie la înfiinţarea societăţilor bancare, cu excepţia operaţiunilor a căror autorizare e supusă conform art. 60, condiţiunii unui minimum de vechime al societăţii, fie în cursul existenţei acesteia.Aceasta autorizaţiune expresă va trebui înscrisă în registrul societăţilor bancare şi publicată conform dispoziţiunilor art. 15 şi următoarele din prezentul regulament.60. Dreptul de a elibera livrete de economie la purtător, sau nominative, dar plătibile la purtător; precum şi de a elibera bonuri de casa la purtător, sau nominative, dar plătibile la purtător şi cecuri circulare sau de călătorie, nu poate fi acordat decât societăţilor bancare, avînd o existenta de cel puţin 5 ani, şi al căror capital social reprezintă, după felul societăţii, cel puţin indoitul capitalului social, cerut de art. 11 şi 12 al legii bancare.Aceste livrete, bonuri de casa şi cecuri circulare, sau de călătorie nu vor putea fi emise decât pe bază de depozit în numerar.Acest drept nu va putea fi acordat băncilor care au suferit condamnări pentru abateri de la legea bancară în cursul ultimilor 5 ani.61. Totalul depunerilor pe care o banca le poate primi, nu poate fi mai mare de 7 ori valoarea capitalului social, plus fondul general de rezerva.Din acest total, depozitele pe livretele de economie şi contra bonurilor de casa la purtător, sau nominative, dar plătibile la purtător şi cecuri circulare sau de călătorie, nu pot depăşi de trei ori valoarea capitalului social, plus fondul general de rezerva.Bonurile de casa emise conform acestui articol nu vor putea avea o valoare mai mica de 5.000 lei fiecare.62. Totalul obligaţiunilor de orice fel, pe care o banca le poate contracta, nu poate depăşi de 10 ori valoarea capitalului social, plus fondul general de rezerva.Prin totalul obligaţiunilor se înţeleg toate conturile din pasivul bilanţului cu excepţia capitalului social, a rezervelor de tot felul, a fondurilor de amortisment, a beneficiului şi a conturilor transitorii.63. Nici o banca nu va putea acorda unui singur client, fără garanţii reale, un credit mai mare de 10% din valoarea capitalului social, plus fondul general de rezerva. Aprobarea de credite unui singur client peste 5% din valoarea capitalului social, plus fondul general de rezerva, este exclusiv de competenţa Consiliului de Administraţie.Orice stipulaţiune contrară acestui articol, este nulă.64. Băncile nu pot face următoarele operaţiuni:1. De a cumpara şi vinde mărfuri pe cont propriu.Se exceptează de la aceasta interzicere cumpărarea acelor mărfuri care au fost dobândite în executarea creanţelor băncii şi care vor fi vândute în cel mai scurt timp posibil, precum şi primirea în depozit a mărfurilor en-gros ale clienţilor săi, sau ale persoanelor străine, în magazii anume destinate.2. De a cumpara imobile pe cont propriu, afară de acelea necesare exerciţiului comerţului sau de banca, sau uzului personalului băncii, precum şi afară de imobilele dobândite în executarea creanţelor băncii.Aceste din urma imobile vor fi vândute în cel mai scurt timp posibil.Imobilele care se găsesc la promulgarea legii bancare în patrimoniul unei bănci, nu sînt supuse acestor dispoziţiuni.De la aceasta interzicere se exceptează şi imobilele cumpărate pentru inmagazinarea mărfurilor a căror depozitare este permisă în condiţiunile alineatului 1 din acest articol.3. De a cumpara pentru contul lor propriu, titluri producătoare de dividende, pentru un total mai mare de 25% din valoarea capitalului social, plus fondul general de rezerva.4. De a crea sau de a participa în alte întreprinderi de orice natura, cu o sumă mai mare de 25% din valoarea capitalului social, plus fondul general de rezerva.În decursul termenului prevăzut de art. 62, al. 3 al legii bancare, întreprinderile bancare existente la data publicării legii, vor putea sa cumpere titluri producătoare de dividende şi sa creeze sau sa participe în alte întreprinderi, independent de limitele fixate la Nr. 3 şi 4 de mai sus, însă numai cu aprobarea expresă, pentru fiecare caz în parte, a Consiliului Superior Bancar şi cu obligaţiunea de a-şi proportiona aceste plasamente pînă la expirarea termenului mai sus indicat.5. De a cumpara propriile lor acţiuni pe cont propriu, de a acorda credite asupra lor, de a le constitui în gaj pentru datoriile băncii, de a le plasa prin colportaj, sau impunandu-le cu prilejul acordării împrumuturilor clienţilor.Se exceptează răscumpărarea de acţiuni proprii în vederea reducerii capitalului social, hotarita în prealabil de adunarea generală extraordinară a acţionarilor.6. De a primi depozite în numerar sau titluri, cînd patrimoniul băncii se afla în stare de încetare de plati, sau pasivul întrece activul.În toate aceste cazuri responsabilitatea Administratorilor este prezumată pînă la dovada contrarie.65. Nimeni nu poate exercita în mod obişnuit operaţiuni de credit pe termen scurt, nici din capitalul sau propriu şi nici din capitalul altor persoane sau bănci, decât în condiţiunile legii bancare.Prin credit pe termen scurt se înţelege orice fel de operaţiune de împrumut de sume de bani, al căror termen nu este mai lung de 6 luni.În ce priveşte creditele acordate agricultorilor, acestea se socotesc a fi pe termen scurt, cînd scadenta lor nu trece de un an de la acordarea împrumutului.Dovada ca o persoană este agricultor se face cu un certificat eliberat de Camera de agricultura competenţa sau de perceptia respectiva.66. Băncile care primesc depuneri la vedere sau contractează alte obligaţiuni la vedere, sînt obligate a avea o rezervă, de casa, constituită conform art. 40, de cel puţin 10 la suta din totalitatea acestor angajamente.În afară de aceasta, băncile sînt obligate a avea o rezervă uşor lichidabila, constând din titluri de Stat, sau garantate de Stat, efecte de comerţ sau warante scontabile la Banca Naţionala a României, în proporţie de 1/3 din aceste angajamente.Prin depozite şi obligaţiuni la vedere se înţeleg toate depozitele şi obligaţiunile contractate de banca, a căror executare trebuie să aibă loc la cerere, sau într-un termen de maximum 30 zile. Fac parte din angajamentele la vedere ale băncii şi acceptele şi girurile acordate de banca pe efecte scadente în maximum 30 zile.67. Întreprinderile bancare care primesc titluri sau efecte de comerţ în depozit sau în gaj, sînt obligate a le păstra cu grija unui comerciant constiincios, de a le înscrie în registrele speciale cu arătarea felului lor, a valorii lor nominale, a numerelor şi seriilor ce poarta, precum şi a tuturor semnelor ce le deosebesc de alte titluri, purtînd aceeaşi denumire.Aceste valori nu pot fi date în gaj de către banca şi nici încredinţate altor persoane decât cu consimţămîntul expres al deponentului sau al celui care a constituit gajul.Nici o banca nu poate exercita dreptul de vot aparţinînd titlurilor ce i-au fost date în depozit sau în gaj, decât cu încuviinţarea expresă a deponentului sau a constituitorului gajului. Aceasta încuviinţare trebuie data cu prilejul fiecărei depuneri de titluri în depozit sau în gaj.Pentru valorile primite în depozit sau în gaj, întreprinderea bancară este obligată a elibera clientului o adeverinta cuprinzînd enumerarea tuturor elementelor distinctive prevăzute în alin. 1 din acest articol. + 
Titlul IVSupravegherea şi controlul comerţului de bancaConsiliul superior bancar1. Scop-Atributiuni68. Pentru aplicarea legii bancare cum şi pentru supravegherea comerţului de banca în general, se instituie pe lîngă Banca Naţionala a României un Consiliu Superior Bancar, avînd de drept personalitate juridică.Sediul permanent al Consiliului Superior Bancar este în Capitala tarii.În justiţie şi faţă de terţi, Consiliul superior banca este reprezentat prin preşedintele sau sau printr-un mandatar al acestuia.Actele care angajează Consiliul superior bancar sînt semnate de preşedinte şi contrasemnate de secretarul general sau în lipsa lui de unul din funcţionarii consiliului, împuternicit sa o facă de consiliu.Preşedintele poate să delege temporar pe unul sau mai mulţi membri din Consiliu, să semneze orice acte sau documente. El poate da în mod general procura şi delegaţie.Actele încheiate de Consiliul Superior Bancar fac deplina credinţa în justiţie.69. Consiliul Superior Bancar are drept scop organizarea şi îndrumarea politicii bancare în conformitate cu interesele economice ale tarii.În vederea realizării acestui scop, Consiliul Superior Bancar are următoarele atributiuni:a) autoriza constituirile de noi societăţi bancare, fuziunile, infiintarile de sucursale precum şi toate modificările de statute; … b) autoriza în mod special exercitarea operaţiunilor de banca, prevăzute de art. 34, al legii bancare şi art. 52 din regulament;  … c) controlează activitatea tuturor societăţilor bancare, funcţionînd în România şi veghează la aplicarea tuturor dispoziţiunilor legii bancare;  … d) decide asupra modului de aplicare al legii bancare şi de alcătuire a bilanţurilor;  … e) decide limitarea operaţiunilor, retragerea autorizatiunilor de funcţionare sau lichidarea băncilor cînd acestea nu respecta prescripţiunile legii bancare; … f) sesizează ministerul public sau instanţele judecătoreşti competente, în caz de abatere de la legea bancară, în vederea aplicării sancţiunilor prevăzute de ea; … g) supraveghează lichidarea soc. bancare; … h) organizează un registru central al societăţilor bancare; … i) publică "Buletinul Consiliului Superior Bancar"; … j) numeşte şi revoacă funcţionarii consiliului şi le fixează retribuţiunile; … k) aproba bugetul anual de venituri şi cheltuieli; … l) fixează toate cotizaţiile şi taxele în limita cotelor prevăzute de legea bancară şi prezentul regulament; … m) îndeplineşte toate celelalte atributiuni prevăzute de legea bancară. … II. Compunerea70. Consiliul superior se compune din:Guvernatorul Băncii Naţionale a României;Un delegat desemnat din administratorii acestei instituţiuni;Un delegat al Ministerului de Finanţe;Un delegat al Ministerului de Justiţie, ales dintre membrii Curţii de apel din Bucureşti;Un delegat al Uniunii Camerei de Comerţ şi industrie;Un delegat al Uniunii Camerelor de agricultura;Profesorul de Moneta, Credit şi Bănci de la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti;Patru delegaţi ai Asociaţiei Băncilor Române, din care unul va fi desemnat de gruparea băncilor mici din aceasta asociaţiune. Cel puţin doi din aceşti delegaţi vor reprezenta băncile din provincie.71. Guvernatorul Băncii Naţionale a României este de drept preşedintele Consiliului Superior Bancar. Consiliul va desemna în fiecare an din sanul sau un vicepreşedinte.Preşedintele conduce administraţia consiliului, decide convocarea consiliului, stabileşte ordinea de zi şi alcătuieşte bugetul.72. Numirile membrilor care compun consiliul se fac prin decret regal, după propunerea ministrului de finanţe şi recomandarea institutiunilor care îi desemnează, cu excepţia guvernatorului Băncii Naţionale a României şi a profesorului de Moneta, Credit şi Bănci de la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti, ce sînt de drept membri ai consiliului.Membrii consiliului trebuie să fie cetăţeni români şi sa îndeplinească condiţiunile cerute de art. 29 al legii bancare.Ei sînt obligaţi a păstra secretul comercial. În cazul unei condamnări definitive pentru faptele prevăzute la acel articol, ei pierd de drept calitatea lor de membri. În cursul instanţei de judecată, pînă la pronunţarea sentinţei definitive, ei sînt consideraţi suspendaţi şi nu vor putea lua parte la nici una din întrunirile Consiliului Superior Bancar.73. Durata delegatiunilor membrilor din Consiliul Superior Bancar este de 4 ani. Delegaţiunea lor este irevocabilă, afară de abateri grave ce se vor constata prin deciziunea unanima a celorlalţi membri care compun Consiliul, deciziune ce se va lua cu vot secret.În acest caz revocarea se va face prin decret regal, după propunerea ministrului de finanţe, un nou membru trebuind a fi numit imediat în condiţiunile arătate mai sus.Membrii numiţi în baza calităţii pe care o deţin sînt consideraţi demisionaţi cînd aceasta calitate încetează.74. La doi ani de la instituire, trei dintre membrii Consiliului Superior Bancar, afară de guvernatorul Băncii Naţionale, profesorul de Moneta, Credit şi Bănci de la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti şi delegaţii Ministerelor de Finanţe şi Justiţie, se vor trage la sorţi, mandatul lor incetand de drept. În locul lor vor fi îndată numiţi alţi trei membri, în aceleaşi condiţiuni arătate mai sus.Membrii iesiti la sorţi sau al căror mandat a expirat sau a încetat, pot fi din nou recomandaţi şi numiţi.III. Modul de funcţionare75. Consiliul Superior Bancar va trebui să se întrunească cel puţin odată pe luna.Convocările Consiliului Superior Bancar se fac de secretarul general al Consiliului, conform hotărîrilor din şedinţa anterioară sau din iniţiativa preşedintelui, iar în lipsa acestuia, a vicepreşedintelui.Chestiunile ce se vor pune la ordinea de zi se hotărăsc de preşedintele Consiliului Superior Bancar, sau în lipsa acestuia de vicepreşedinte.Convocările, însoţite de ordinea de zi vor fi făcute prin scrisoare recomandată cu cel puţin trei zile libere înainte de data întrunirii.76. Consiliul Superior Bancar este valabil constituit cu 7 membri din numărul total al membrilor care îl compun.Membrii Consiliului sînt obligaţi a lua parte la şedinţe. Cei care lipsesc nemotivat de la trei şedinţe consecutive, cu excepţia guvernatorului Băncii Naţionale a României şi a profesorului de Moneta, Credit şi Bănci de la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti, se vor considera demisionaţi, iar locurile lor declarate vacante.77. Consiliul Superior Bancar judeca pe bază de memorii scrise.Desbaterile Consiliului Superior Bancar vor fi conduse de preşedinte sau vicepreşedinte, iar în lipsa lor de cel mai în vîrsta din membrii prezenţi.78. Partea interesată va fi citata prin scrisoare recomandată cu cel puţin 10 zile libere înainte de ziua termenului fixat.La primul termen partea interesată va putea cere încă un termen pentru depuneri de acte şi memorii.79. Pentru valabilitatea deciziunilor Consiliului Superior Bancar este necesară o majoritate de 6 voturi, oricare ar fi numărul membrilor prezenţi.80. Deciziunile Consiliului Superior Bancar trebuiesc motivate şi contrasemnate de secretarul general.Ele sînt definitive.Deciziunile Consiliului Superior Bancar sînt obligatorii pentru judecătorul delegat la Oficiul registrului de comerţ, chemat sa dea ordonanţa de înscriere în registrul societăţilor bancare, potrivit art. 9 din legea bancară şi 15 şi următorii din regulament.Aceste deciziuni se vor comunică prin scrisoare recomandată în termen de 30 zile de la pronunţarea lor, părţii interesate şi procurorului general al Curţii de Casaţie. În termen de 30 zile de la comunicarea deciziunii, partea interesată şi procurorul general vor putea face recurs în Casaţie. În caz de admitere a recursului, Curtea de Casaţie va evoca fondul. Curtea de Casaţie va judeca de urgenta în camera de consiliu. Recursul ministerului public nu suspenda executarea.81. În caz de abateri de la legea bancară sau de la statutele băncii, Consiliul Superior Bancar se poate sesiza fie din oficiu, fie din reclamatiunile oricărei părţi interesate, fie de către ministerul public. În cazul în care se sesizează, Consiliul Superior Bancar va ordonă o cercetare a situaţiunii reclamata.Cercetarea se va face de Consiliu prin organele speciale ale Băncii Naţionale a României.După depunerea raportului de constatare, preşedintele Consiliului Superior Bancar sau inlocuitorul sau, va fixa un termen pentru judecarea cazului, conform art. 77 de mai sus.Dacă Consiliul găseşte reclamatiunea intemeiata, va pronunţa o deciziune potrivit art. 45 al legii bancare şi art. 79 şi 80 din regulament, prin care va lua măsurile prevăzute în legea bancară, date în competinţa sa şi va sesiza, de va fi cazul, ministerul public sau instanţele judecătoreşti competente.Deciziunile Consiliului Superior Bancar pronunţate conform acestui articol sînt executorii de drept.Ele vor fi executate printr-un delegat al Consiliului Superior Bancar, ce în caz de necesitate va putea cere concursul autorităţii publice, conform legilor de executare silită*).Recursul în contra deciziunilor date pe baza acestui articol suspenda executarea.––––––Notă …
*) A se vedea Legea din 11 Iulie 1930.82. Toate deciziunile Consiliului Superior Bancar se vor consemna de secretarul general în procese-verbale ce se vor trece într-un registru de procese-verbale şi vor purta semnatura membrilor prezenţi şi a secretarului general. În aceste procese-verbale se vor consemna opiniile separate.Toate deciziunile Consiliului Superior Bancar se vor publică în Buletinul Consiliului Superior Bancar.83. Autorizaţiunile eliberate de Consiliul Superior Bancar şi date pe baza deciziunilor consemnate în procesele-verbale mai sus arătate, vor fi semnate numai de preşedinte sau delegatul acestuia şi contrasemnate de secretarul general.IV. Secretariatul general84. Pe lîngă Consiliul Superior Bancar se creează un secretariat general condus de un secretar general.Secretarul general va fi numit prin decret regal după propunerea Ministerului de Finanţe şi recomandarea Consiliului Superior Bancar, iar retribuţiunea sa va fi fixată de Consiliu.El va trebui să fie cetăţean român, să aibă un titlu academic de specialitate şi sa îndeplinească condiţiunile cerute de art. 29 al legii bancare.Secretarul general va putea fi revocat în caz de abateri de la îndatoririle sale numai pe baza deciziunii motivate a Consiliului Superior Bancar, luată cu majoritate absolută.85. Secretarul general va asista la toate deliberaţiunile Consiliului Superior Bancar, contrasemnand toate deciziunile acestuia.El are toată răspunderea bunului mers al lucrărilor administrative ale Consiliului, îngrijeşte de convocări şi comunicări, de pregătirea lucrărilor necesare consiliului, precum şi celor ce urmează hotărîrilor sale, contrasemnează actele şi corespondenta alături de preşedinte şi referă asupra tuturor chestiunilor ce i se vor cere de Consiliu.86. Organizarea Secretariatului general, precum şi numărul şi retribuţiunile funcţionarilor, se vor stabili de Consiliul Superior Bancar, printr-un regulament de organizare interioară, ce se va publică în "Buletinul Consiliului Superior Bancar".87. Secretarul General şi ceilalţi funcţionari ai Consiliului sînt obligaţi a păstra secretul comercial.În caz de nerespectarea acestei dispoziţiuni, Consiliul îl va putea pedepsi cu reţinerea salariului pe o luna sau cu suspendarea şi reţinerea salariului pînă la 3 luni, iar în cazuri foarte grave sau recidiva, cu destituirea. V. Bugetul Consiliului88. Pentru acoperirea cheltuielilor de organizare şi funcţionare, Consiliul Superior Bancar va putea percepe următoarele cotizatiuni şi taxe în limitele mai jos arătate:a) O cotizatiune anuală egala cu cel mult 0,25 la mie din capitalul social, percepută de la toate întreprinderile înscrise în registrul Societăţilor Bancare. … Aceasta cotizatiune se va achită în 4 rate trimestriale egale la începutul fiecărui trimestru.Consiliul Superior Bancar este autorizat a retrage autorizaţia de funcţionare şi a dispune radierea din registrul Societăţilor bancare a întreprinderilor care în termen de 15 zile de la primirea unei somaţii prin scrisoare recomandată, vor refuza în mod nejustificat achitarea cotizatiei fixată mai sus;b) pentru cererile de autorizari de înfiinţare se va plati o taxa proporţională de cel mult 0,50 la mie din capitalul social subscris; … c) pentru cererile de autorizare a executării operaţiunilor speciale prevăzute de art. 52, se va plati o taxa proporţională de cel mult 0,20 la mie din capitalul social; … d) pentru cererile de autorizare de infiintari de sucursale, taxa maxima va fi de 0,10 la mie din capitalul social; … e) pentru cererile de autorizare a modificării statutelor se va plati o taxa de maximum 0,10 la mie din capitalul social. … Modificările de statute făcute în vederea punerii în concordanta a statutelor actuale cu prevederile Legii Bancare, sînt scutite de taxele de mai sus;f) Pentru cererile de autorizare a fuziunilor, taxa va fi de maximum 0,10 la mie din capitalul social al societăţilor fuzionate. … Toate aceste cotizatiuni se vor fixa în limitele de mai sus de către Consiliul Superior Bancar, iar plata lor se va face la Casieria Consiliului, contra chitanţa.Cheltuielile ocazionate de efectuarea cercetărilor, expertizelor, anchetelor etc., ordonate de Consiliu, cad în sarcina întreprinderilor care fac obiectul acestor cercetări şi vor fi fixate, pentru fiecare caz, de Consiliul Superior Bancar.Pentru publicaţiunile în Buletinul Consiliului Superior Bancar, se va fixa de către Consiliu un tarif general.89. Exerciţiul financiar al Consiliului Superior Bancar, începe la 1 Ianuarie al fiecărui an.În cursul lunii Noiembrie, Preşedintele Consiliului Superior Bancar, ajutat de Secretarul General, va alcătui bugetul de venituri şi cheltuieli ce va trebui aprobat de Consiliu pînă cel mai târziu la 31 Decembrie.Bugetul aprobat, precum şi bilanţul anual, vor fi publicate în "Buletinul Consiliului Superior Bancar".90. Pentru fiecare şedinţa membrii Consiliului vor primi câte un jeton de prezenta, al cărui cuantum se va fixa de Consiliul Superior Bancar, neputând depăşi suma de lei 1.000.Consiliul Superior Bancar va rambursa cheltuielile efective de deplasare ale membrilor ce nu au domiciliul în Bucureşti.91. Toate cheltuielile vor trebui aprobate de preşedinte sau de delegatul acestuia.Preşedintele poate delega pe Secretarul general sa aprobe anumite cheltuieli în limita sumelor prevăzute în buget.92. Toate celelalte norme de funcţionare ale Consiliului Superior Bancar se vor fixa printr-un regulament de ordine interioară alcătuit de Consiliu. + 
Titlul VDispoziţiuni finale, penale şi tranzitorii93. Casele de schimb sau zarafiile, care îşi limitează comerţul numai la operaţiuni de schimb de orice fel de monede, nu sînt supuse art. 2 şi 4 din legea bancară şi nici celorlalte dispoziţiuni de constituire şi funcţionare, prevăzute de aceeaşi lege.Ele vor fi supuse supravegherii şi Controlului Consiliului Superior Bancar. Casele de schimb nu vor putea pune în firma lor cuvântul "banca" precum şi denumirile derivate din acest cuvânt.94. Întreprinderile comerciale care au de obiect principal al comerţului lor numai acordarea de împrumuturi pe gaj, de orice fel de obiecte şi care nu cad sub prevederile legii din 9 Martie 1915, modificate la 30 Mai 1929, referitoare la casele de împrumut pe gaj a agricultorilor şi industriasilor, se constituiesc şi funcţionează în condiţiunile legii de faţa*).Casele de împrumut pe amanet funcţionînd în baza legii pentru înfiinţarea caselor de împrumut pe amanet din 1906, sînt supuse dispoziţiunilor legii bancare, numai în măsura în care acestea nu contravin dispoziţiunilor legii lor speciale.Casele de împrumut pe gaj nu vor putea purta în firma lor cuvântul "Banca", precum şi denumirile derivate din acest cuvânt, ci numai denumirea de "casa de împrumut pe gaj" sau alta asemănătoare.––––––-Notă …
*) A se vedea Legea caselor de împrumut pe gaj a agricultorilor, din 10 Martie 1915 cu modificări, de asemeni Legea caselor de împrumut pe amanet din 23 Februarie 1906 cu modificări. 95. Fuziunea a doua sau mai multe societăţi bancare oricare ar fi felul lor se hotărăşte de fiecare societate în parte, cu votul necesar pentru modificarea statutelor.Consiliul de administraţie al fiecăreia din băncile care voiesc a fuziona va putea însă supune proiectul de fuziune vizei prealabile a Consiliului Superior Bancar.Deciziunea de fuzionare a fiecărei societăţi bancare cuprinzînd condiţiunile fuziunii, bilanţurile şi deciziunea de autorizare a Consiliului Superior Bancar, se vor depune la Oficiul registrului de comerţ al fiecărei societăţi care fuzionează, spre a fi înscrise în registrul societăţilor bancare şi publicate potrivit art. 15 şi urm. din regulament.96. În termen de 2 luni de la data publicării actelor de mai sus, oricare creditor va putea face opoziţie la fuziune la Tribunalul de comerţ al locului unde societăţile fuzionate şi-au fixat sediul central.Toate opoziţiile se vor judeca de urgenta în Camera de consiliu printr-o singura hotărîre.În contra hotărîrii tribunalului se poate face apel în termen de 10 zile de la pronunţare.Curtea va judeca de urgenta în Camera de consiliu.Termenul de recurs este de 10 zile de la pronunţare.Recursul se va judeca de urgenta în Camera de consiliu.Opoziţia suspenda fuziunea, afară de cazurile cînd se va justifica plata tuturor datoriilor sociale sau consemnarea lor la Banca Naţionala a României sau la Casa de Depuneri, cînd toţi creditorii consimt la fuziune sau cînd creditorii oponenţi au fost desinteresati prin plata sau consemnarea sumei.După expirarea termenului de mai sus, în cazul cînd s-a făcut opoziţiune şi oponentii nu au fost desinteresati în urma rămînerii definitive a hotărîrii data asupra opoziţiei, fuziunea va putea fi executată.Societatea rămasă în fiinta sau noua societate care rezultă din fuziune preia asupra sa toate drepturile şi obligaţiunile societăţilor stinse.Deciziunile de fuziune sînt opozabile acţionarilor, fără a se putea retrage din societate.97. Dacă la alcătuirea primului bilanţ al băncilor fuzionate ar rezultă din reevaluarea imobilelor sau altor active plusuri de valoare, care conform legilor în vigoare sînt impozabile, ele vor fi scutite de orice impunere, dacă vor fi trecute la rezervele băncii fuzionate.98. Dacă din cauza pierderilor suferite, capitalul social al unei bănci a scăzut la jumătate din valoarea capitalului statutar sau la jumătate din valoarea capitalului necesar prevăzut la art. 11, 12 şi 35 din legea bancară, cînd cel statutar nu a fost mai mare, administratorii, iar în caz de omisiune din partea lor, Consiliul de censori, sînt datori a convoca în maximum 2 luni de la aceasta constatare, adunarea generală extraordinară a asociaţilor, spre a decide asupra reintregirii sau reducerii capitalului social.Dacă adunarea generală nu va fi convocată de către aceste organe, convocarea se va face de urgenta în urma unei cercetări prealabile, de către Consiliul Superior Bancar.Dacă adunarea generală nu decide completarea capitalului social, reducerea lui sau lichidarea societăţii, sau dacă în termen de 3 luni de la data întrunirii adunării generale a asociaţilor completarea capitalului social nu este efectiv realizată, Consiliul Superior Bancar va retrage autorizaţiunea, putând decide şi lichidarea societăţii bancare.Societăţile bancare nu-şi vor putea reduce capitalul social decât cu maximum 50 la suta din valoarea capitalului statutar iniţial, acesta cu respectarea dispoziţiunilor art. 11, 12 şi 35 din legea bancară.Aceleaşi norme se vor putea aplica şi societăţilor în nume colectiv, în comandită simpla sau cu răspundere limitată, cînd adunarea asociaţilor va putea fi convocată de oricare dintre asociaţi.99. Lichidarea societăţilor bancare se va face conform prescripţiunilor codului de comerţ în materie de lichidare a societăţilor comerciale şi sub supravegherea Consiliului Superior Bancar care va sesiza în acest scop tribunalul de comerţ competinte.100. În caz de faliment din partea unei întreprinderi bancare, activul inventariat de judecătorul sindic se va lichidă de către un curator numit de tribunalul care a declarat falimentul, după o lista de specialişti întocmită de Consiliul Superior Bancar.Numirea curatorului se va face prin chiar sentinta declarativă de faliment sau printr-o încheiere posterioară.Activul băncilor falite se va lichidă de curator sub direcţiunea şi controlul judecătorului sindic.În caz de necesitate, adunarea creditorilor unei bănci falite va putea desemna o comisiune de creditori care să ajute şi sa supravegheze opera de lichidare încredinţată curatorului.Conturile de lichidare se vor depune judecătorului sindic, care le va supune omologării tribunalului.Toate acţiunile şi actele săvîrşite de curator în vederea lichidării, sînt scutite de orice taxe sau timbru, fără prejudiciul taxelor falimentare cuvenite Statului.Dispoziţiunile acestui articol se aplică şi falimentelor bancare în curs de lichidare.101. Dacă în cursul existenţei unei bănci se constată că aceasta nu respecta prescripţiunile legii bancare, Consiliul Superior Bancar va putea decide limitarea operaţiunilor băncii, sau la caz de necesitate, lichidarea acesteia.Dacă din cercetarea facuta se constată că valoarea totalului angajamentelor unei bănci întrece valoarea activului sau, Consiliul Superior Bancar va putea decide lichidarea şi va putea sesiza tribunalul comercial competent spre a proceda la lichidarea băncii.102. Oricine va exercita comerţul de banca fără autorizarea cerută de art. 4, sau va viola dispoziţiunile art. 39 din legea bancară, se va pedepsi cu închisoare de la 3 luni pînă la 2 ani şi cu amendă de la 20.000 pînă la 500.000 lei.Transmisiunea cambiilor care garantează împrumuturile de către împrumutătorul contravenient la dispoziţiunea art. 39 din legea bancară, nu-l apara de penalitatea prevăzută de acest articol.103. În caz de înfiinţare a unei sucursale fără autorizarea cerută de art. 16 al legii bancare, administratorii şi directorii vinovaţi se vor pedepsi cu amendă de la 50.000 pînă la 500.000 lei fiecare. În acest caz Consiliul Superior Bancar va decide desfiinţarea sucursalei.104. Fondatorii, administratorii, directorii şi censorii care vor fi trecut sub tăcere situaţiunea de falit sau vreuna din condamnările prevăzute de art. 29 al legii bancare, vor fi pasibili de pedeapsa de la 15 zile pînă la 6 luni închisoare şi amenda de la 10.000 pînă la 100.000 lei, fără aplicare de circumstanţe uşurătoare. Ei vor pierde de plin drept calitatea de administratori, censori sau directori ai băncilor respective.Aceasta decădere se va pronunţa de către Consiliul Superior Bancar, chiar mai înainte de deschiderea acţiunii publice, în care caz recursul nu suspenda executarea.105. În caz de faliment din partea unei bănci, violarea articolelor 4, 9-15, 17, 19, 20, 26-28, 3-32, 34-38, 40-41 din legea bancară, va atrage pentru administratorii, directorii şi censorii vinovaţi sancţiunea prevăzută de legi pentru bancruta frauduloasă, fără prejudiciul celorlalte sancţiuni civile şi penale, prevăzute în legea bancară sau alte legi în vigoare.106. Sancţiunile penale prevăzute în legea bancară sînt de competinţa tribunalelor ordinare.107. Întreprinderile existente la data publicării legii bancare vor trebui să se conformeze imediat dispoziţiunilor cuprinse în art. 6, 10, 13-16, 18-32, 36-41 şi 50-60 din lege şi al art. 8-11, 17-19, 24, 29-30, 32-56, 59-67 şi 93-106 din prezentul regulament.Băncile existente sub firma individuală vor putea primi depuneri spre fructificare, pe termen sau la vedere, încă timp de 2 ani de la data publicării legii bancare.Băncile existente sub forma de societăţi în nume colectiv, în comandită simpla sau cu răspundere limitată, care nu îndeplinesc prescripţiunile legii bancare, vor putea primi depozite numai pînă la valoarea capitalului lor social deplin vărsat. Depozitele primite pînă la data publicării legii bancare, cum şi totalul angajamentelor vor fi proportionate în termen de maximum 5 ani de la această dată, potrivit prescripţiunilor acestui regulament.De asemenea băncile existente sub forma de societăţi pe acţiuni, sînt obligate ca în termen de maximum 5 ani sa proportioneze depunerile şi totalul pasivului în conformitate cu dispoziţiunile prezentului regulament.De drepturile câştigate, prevăzute în prezentul articol, vor beneficia şi societăţile care vor fuziona în decursul acestor 5 ani.108. Termenele prevăzute de lege sau regulament vor putea fi prelungite de Consiliul Superior Bancar.–––––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește