REGULAMENTUL din 11 aprilie 2016

Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii Document

Emitent: MINISTERUL MEDIULUI, APELOR SI PADURILOR
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 379 bis din 18 mai 2016

Actiuni Suferite

Actiuni Induse

Refera pe

Referit de

Nu exista actiuni suferite de acest act

Nu exista actiuni induse de acest act

Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:

SECTIUNE ACT	REFERA PE	ACT NORMATIV
Actul	REFERIRE LA	ORDIN 711 11/04/2016
ART. 1	REFERIRE LA	ORDIN 1964 13/12/2007
ART. 3	REFERIRE LA	LEGE 49 07/04/2011
ART. 3	REFERIRE LA	OUG 57 20/06/2007
ART. 3	REFERIRE LA	LEGE 407 09/11/2006

Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACT	REFERIT DE	ACT NORMATIV
Actul	APROBAT DE	ORDIN 711 11/04/2016
Actul	CONTINUT DE	ORDIN 711 11/04/2016
Actul	REFERIT DE	ORDIN 711 11/04/2016

Notă …
Aprobat prin Ordinul nr. 711 din 11 aprilie 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 379 din 18 mai 2016

Anexa nr. 1

PLAN DE MANAGEMENT AL SITULUI NATURA 2000 ROSCI0014 BUCŞANI

CUPRINS

Acronime şi abrevieri/explicaţii termeni utilizaţi în text, glosar de termeni

1. Introducere
1. 1.1. Scurtă descriere a planului de management
2. 1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate
3. 1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea planului de management
4. 1.4. Procesul de elaborare a planului de management
2. Descrierea ariei naturale protejate
1. 2.1. Informaţii Generale
  1. 2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate
  2. 2.1.2. Limitele ariei naturale protejate
  3. 2.1.3. Zonarea internă a ariei naturale protejate
    
    2.1.4 Suprapuneri cu alte arii naturale protejate
2. 2.2. Mediul Abiotic
  1. 2.2.1. Geologie
  2. 2.2.2. Relief şi geomorfologie
    1. 2.2.2.1. Unităţi de relief
  3. 2.2.3. Hidrografie
  4. 2.2.4. Clima
  5. 2.2.5. Soluri
  6. 2.2.6. Elemente de interes conservativ, de tip abiotic
3. 2.3. Mediul Biotic
  1. 2.3.1. Ecosisteme
  2. 2.3.2. Habitate în baza cărora a fost declarată aria naturală protejată
    1. 2.3.2.1. Date referitoare la habitatul în baza căruia a fost declarată aria naturală protejată
  3. 2.3.3. Specii de faună pentru care a fost declarată aria naturală protejată
4. 2.4. Informaţii socio-economice şi culturale
  1. 2.4.1. Comunităţile locale şi factorii interesaţi
  2. 2.4.2. Utilizarea terenului
  3. 2.4.3. Situaţia juridică a terenurilor
  4. 2.4.4. Administratori, gestionari şi utilizatori
  5. 2.4.5. Infrastructură şi construcţii
  6. 2.4.6. Patrimoniul cultural
  7. 2.4.7. Peisajul
  8. 2.4.8. Obiective turistice
5. 2.5. Activităţi cu potenţial impact – presiuni şi ameninţări
  1. 2.5.1. Lista activităţilor cu potenţial impact
    1. 2.5.1.1. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate
    2. 2.5.1.2. Lista ameninţărilor viitoare cu potenţial impact la nivelul ariei naturale protejate
3. Evaluarea stării de conservare a speciilor şi tipului de habitate
1. 3.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ
  1. 3.1.1. Evaluarea stării de conservare a speciei de Triturus cristatus şi Bombina variegata din punctul de vedere al populaţiei speciei
  2. 3.1.2. Evaluarea stării de conservare a speciei de Triturus cristatus şi Bombina variegata din punctul de vedere al habitatului speciei
  3. 3.1.3. Evaluarea stării de conservare a speciei de Triturus cristatus şi Bombina variegata din punctul de vedere al perspectivelor speciei
  4. 3.1.4. Evaluarea globala a speciei de Triturus cristatus şi Bombina variegata
2. 3.2. Evaluarea stării de conservare a habitatului de interes conservativ
  1. 3.2.1. Evaluarea stării de conservare a habitatului 91Y0 – Păduri dacice de stejar şi carpen din punct de vedere al suprafeţei acoperite de către tipul de habitat
  2. 3.2.2. Evaluarea stării de conservare a habitatului 91Y0 – Păduri dacice de stejar şi carpen din punct de vedere al structurii şi funcţiilor specifice tipului de habitat
4. Scopul şi obiectivele Planului de Management

4.1 Scopul planului de management
5. Planul de activităţi
6. Planul de monitorizare a activităţilor
7. Bibliografie
8. Anexe

8.1 Hărţi

Acronime şi abrevieri/explicaţii termeni utilizaţi în text, glosar de termeni

Acronime şi abrevieri

ABA	Administraţoa Bazinală de Apă
AFIR	Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale
APIA	Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură
APM	Agenţia pentru Protecţia Mediului
GNM	Garda Naţională de Mediu
ISU	Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă
ONG	Organizaţie non-guvernamentală
OS	Ocolul silvic

1. Introducere

1.1. Scurtă descriere a planului de management

Planul de management al sitului de importanţă comunitară ROSCI0014 Bucşani reprezintă documentul oficial prin care se reglementează desfăşurarea tuturor activităţilor de pe cuprinsul ariei naturale protejate, precum şi din imediata vecinătate a ei. În planul de management este evaluată şi descrisă situaţia actuală a ariei naturale protejate, fiind definite măsurile de gospodărire necesare conservării acesteia.

Scopul planului de management este de a asigura un cadru legislativ adecvat pentru a menţine sau a îmbunătăţi, acolo unde este cazul, starea favorabilă de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară pentru care a fost desemnată aria protejată.

Obiectivele planului de management sunt:
1. 1. Descrierea şi evaluarea situaţiei prezente a ariei naturale protejate din punct de vedere al biodiversităţii şi al condiţiilor de mediu şi socio-economice;
2. 2. Definirea obiectivelor de management, precizarea acţiunilor de conservare necesare şi reglementarea activităţilor care se pot desfăşura pe teritoriul ariei protejate şi în imediata vecinătate în conformitate cu obiectivele de management propuse;
3. 3. Planificarea în timp şi spaţiu a măsurilor propuse pentru asigurarea conservării speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară, în concordanţă cu activităţile tradiţionale.
Conform art. 21 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, ,,respectarea planurilor de management şi a regulamentelor este obligatorie pentru administratorii ariilor naturale protejate, pentru autorităţile care reglementează activităţi pe teritoriul ariilor naturale protejate, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau care administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau care desfăşoară activităţi în perimetrul şi în vecinătatea ariei naturale protejate".

1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate

Situl Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani a fost instituit prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare.

În conformitate cu Formularul Standard Natura 2000 situl ROSCI0014 Bucşani a fost declarat arie naturală protejată de interes comunitar, datorită prezenţei habitatului 91Y0 – Păduri dacice de stejar şi carpen şi a speciei 1166 – Triturus cristatus – Triton cu creastă. În urma investigaţiilor din teren a fost identificată şi specia 1193 – Bombina variegata – Buhai de baltă cu burta galbenă.

Situl ROSCI0014 Bucşani se situează pe teritoriul administrativ al comunelor Bucşani şi Ion Luca Caragiale din judeţul Dâmboviţa.

Suprafaţa totală a sitului este de 513 hectare, după cum urmează:

– 511,5 hectare pădure, din care 25,8 proprietate privată – Stoicu Olivia Maria;
– 0,3 hectare vetre sondă în ua 87N şi 92N;
– 0,2 hectare drum forestier – drumul 207;
– 1,0 hectare curs apă – pârâul Crivăţ.

Pădurile existente în cuprinsul sitului ROSCI0014 Bucşani, fac parte din UP IX Neagra şi sunt administrate de OS Bucşani. Aceste păduri fac parte din unităţile amenajistice 70, 75, 76%, 77%, 81, 82, 83, 87, 88, 89, 92, 93, 94, 97, 98, 99, 102, 103, 106, 107, 110, 111, 114%, 115%,

119, 120, 125%.

Habitatul dominant din cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani îl constituie pădurile cu stejar pedunculat şi gorun pe soluri brun roşcat pseudogleizate şi brun roşcat vertice.

Speciile arborescente întâlnite pe suprafaţa sitului ROSCI0014 Bucşani sunt:

– stejarul şi gorunul – Quercus robur şi Quercus petraea – 344,3 hectare;
– teiul – Tilis cordata – 70 hectare;
– carpenul – Carpinus betulus – 84,2 hectare;
– diverse alte specii – 14,5 hectare.

Arboretele din cadrul sitului Bucşani sunt incluse în cadrul grupei I funcţională – funcţii speciale de protecţie, subgrupa funcţională I.4 – păduri cu funcţii de recreere, categoria funcţională 4 J – păduri de interes cinegetic deosebit – T IV.

Subarboretul este constituit din păducel, lemn câinesc, sânger iar pătura ierbacee este reprezentată de Poa pratensis, Festuca silvatica, Carex sp., Agrostis alba.

Situl Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani, se învecinează pe direcţie sud-est cu cea mai mare rezervaţie de zimbri din România – Zimbrăria Neagra, administrată de OS Bucşani.

Custodia sitului ROSCI0014 Bucşani este deţinută de Agenţia Română de Consultanţă, denumită în continuare custode, conform Convenţiei de custodie nr. 355 din 08.07.2014.

1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea planului de management

Elaborarea Planului de management s-a realizează în baza prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Actele normative relevante în contextul aplicării Planului de management sunt prezentate în tabelul nr. 1

Tabelul nr. 1

Nr. crt.	Acte normative
1	Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.
2	Hotărârea de Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, cu modificările şi completările ulterioare.
3	Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare
4	Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
5	Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 207/2006 privind aprobarea conţinutului Formularului Standard Natura 2000 şi a manualului de completare al acestuia.
6	Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
7	Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare.
8	Legea nr. 46/2008 – Codul silvic republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
9	Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervenţiile asupra speciilor invazive, precum

	şi reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, pe teritoriul naţional.
10	Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.
11	Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare.
12	Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3836/2012 privind aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentaţiilor şi eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul şi filmatul în scop comercial.
13	Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare.

1.4. Procesul de elaborare a planului de management

Elaborarea şi implementarea unui Plan de management pot fi redate schematic prin etapele ilustrate în schema nr. 1.

Schema nr. 1 – Etapele realizării Planului de management

Procesul parcurs pentru elaborarea Planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani a presupus următoarele două etape complementare şi intercorelate: evaluarea detaliată a biodiversităţii sitului şi elaborarea propriu-zisă a Planului de management.

Etapa de evaluare a biodiversităţii sitului, centrată pe speciile şi habitatul de interes comunitar, a făcut obiectul realizării unui studiu ştiinţific detaliat care stă la baza elaborării Planului de management pentru situl Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani. Realizarea studiului ştiinţific a presupus deplasări în teren în vederea inventarierii, cartării, evaluării stării de conservare a speciilor şi habitatului de interes comunitar, precum şi activităţi de laborator de prelucrare, interpretare şi redactare a datelor din teren. Ulterior, au fost proiectate măsuri de conservare şi a fost realizată consultarea factorilor interesaţi cu privire la implicarea acestora în aplicarea măsurilor proiectate.

Etapele, respectiv acţiunile elaborării Planului de management, au fost următoarele:

a) Pregătirea procesului de planificare: documentare, investigare;
b) Elaborarea unui plan de analiza şi participare a factorilor interesaţi: identificarea, analiza, informare şi angajarea conştientă a factorilor interesaţi în procesul participativ;
c) Elaborarea secţiunii introductive şi descrierea contextului Planului de management: documentare, prelucrare informaţii, redactare;
d) Realizarea descrierii sitului: analiza de surse bibliografice disponibile, evaluări în

teren pentru completarea informaţiilor lipsă, prelucrarea informaţiilor, redactarea textului;
e) Definirea scopului Planului de management;
f) Definirea temelor principale pentru Planul de management;
g) Evaluarea informaţiei pentru fiecare temă: ghidarea evaluării fiecărei teme principale, redactarea obiectivelor fiecărei teme şi identificarea indicatorilor de verificare; redactarea de indicatori cantitativi şi calitativi adecvaţi în concordanţa cu obiectivele/ tema;
h) Identificarea de sub-teme pentru fiecare obiectiv;
i) Identificarea celor mai bune opţiuni de management pentru fiecare sub-temă: selectare din meniul cu opţiuni standard de management;
j) Identificarea şi planificarea acţiunilor de monitorizare;
k) Prescrierea acţiunilor de management/măsurilor de conservare, verificarea încrucişată şi adăugarea de indicatori: redactarea opţiunilor de management în termeni acţionali;
l) Desemnarea priorităţilor, planificarea în timp şi identificarea colaboratorilor cheie;
m) Planificarea resurselor şi bugetelor.

2. Descrierea ariei naturale protejate

2.1. Informaţii Generale
1. 2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate
  
  Din punct de vedere biogeografic, situl se află în totalitate în cadrul bioregiunii continentală iar din punct de vedere geografic este amplasat între 44°53'29" latitudine Nordică şi 25°40'7" longitudine Estică. Situl Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani se afla la limita dintre Câmpia Ploieştilor, la sud şi dealurile subcarpatice, la nord, ocupând un teren slab ondulat în cadrul Câmpiei Cricovului – ,,Pintenul Măgurii", situat la aproximativ 3,5 km nord-est de localitatea Bucşani şi 2,5 km sud-vest de localitatea Ion Luca Caragiale.
  
  Limitele zonei de studiu se încadrează în arealul comunelor Bucşani şi Ion Luca Caragiale din judeţul Dâmboviţa. Cele două comune sunt situate în zona de influenţă a municipiului Târgovişte, la aproximativ 20-30 km, reşedinţa judeţului Dâmboviţa.
  
  Accesul în zonă se face din partea nordică, pe Drumul Naţional 72, care face legătura între oraşele Ploieşti şi Târgovişte, sau pe Drumul Judeţean 720A, care trece prin localitatea Bucşani situată aproape de limita vestică a sitului Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani.
  
  Harta localizării sitului Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani se găseşte în Anexe.
2. 2.1.2. Limitele ariei naturale protejate
  
  Limitele siturilor de importanţă comunitară delimitate la precizia scării 1:10.000 – 1:25.000, în format digital, ca vectori cu referinţă geografică în sistemul naţional de proiecţie Stereografic 1970, se pun la dispoziţie de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului tuturor instituţiilor şi persoanelor interesate, prin intermediul propriei pagini web.
  
  http://www.mmediu.ro/beta/domenii/protectia-naturii-2/arii-naturale-protejate/ Harta limitelor sitului Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani se găseşte în Anexe.
3. 2.1.3. Zonarea internă a ariei naturale protejate
  
  Nu este cazul.
  
  2.1.4 Suprapuneri cu alte arii naturale protejate
  
  Nu este cazul.
2.2. Mediul Abiotic
1. 2.2.1. Geologie
  
  Din punct de vedere geomorfologic situl ROSCI0014 Bucşani aparţine Câmpiei Române, ce se caracterizează printr-un relief relativ plan, cu o uşoară pantă către sud. Aspectul plan al câmpiei este întrerupt de cursurile de apă domoale. Perimetrul studiat aparţine Platformei Valahe.
  
  Aria naturală protejată ROSCI0014 Bucşani este pozată în zona piemontană, unde se găsesc depozite pleistocene, înclinate spre sud şi sud-est datorită regimului de depunere şi a mişcărilor neotectonice. Depozitele sunt constituite din prafuri nisipoase, nisipo-argiloase, luto-argiloase cu grosimea de 9 metri, aşezate pe nisipuri şi pietrişuri rissiene.
  
  Harta geologică aferentă sitului Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani se găseşte în
  
  Anexe.
  Nu este cazul.

2.3. Mediul Biotic

2.3.1. Ecosisteme

Descrierea ecosistemelor şi prezentarea speciilor şi tipurilor de habitate specifice

Situl Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani se află în apropierea localităţii cu acelaşi nume şi ocupă un teren slab ondulat de la limita dintre Câmpia Ploieştilor, la sud şi dealurile subcarpatice, la nord. Este amplasată pe terasa joasă dintre râurile Cricov, la est şi Ialomiţa la vest, la o altitudine medie de aproximativ 300 de metri.

Terenul pe care este amplasat situl Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani reprezintă un ansamblu de văi cu versanţi relativ abrupţi, cu substrat geologic format din pietrişuri şi nisipuri levantine, slab cimentate, peste care s-a format solul brun, cu anumite grade de podzolire.

Compoziţia floristică a ariei naturale protejate este foarte heterogenă, aici vegetează numeroase specii caracteristice zonei de câmpie, dar şi un număr mare de plante caracteristice zonei colinare sau chiar etajului montan.

Tabelul nr. 2

Ecosisteme

Procent din suprafaţa sitului

Păduri de foioase

100 %

Ecosistemul silvic

Speciile forestiere care alcătuiesc arboretele din situl Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani sunt puţine la număr, dar cu un număr mare de indivizi pe unitatea de suprafaţă.

Specia dominantă care se dezvoltă pe platou, dar şi pe pantele uşor înclinate, este Quercus petraea şi Quercus robur. Acestea sunt însoţite de Carpinus betulus, Tilia tomentosa, Tilia cordata şi mai rar Fraxinus excelsior, Cerasus/Prunus avium. Pe văile mai umede se dezvoltă bine Quercus robur care realizează arborete relativ dense. Fagul este mai puţin reprezentat, acesta a fost identificat numai pe văile mai adânci, pe versanţi înclinaţi cu expoziţie nordică sau nord-estică.

Deosebit de bogată este flora ierbacee, care în unele locuri, pe platou dar şi pe pantele uşor înclinate, formează o pătură ierboasă cu acoperirea de 30-40%. Numărul speciilor ierboase este mare şi unele devin dominante, realizând adevărate faciesuri.

Situl Natura 2000 Bucşani se încadrează în tipul de pădure cunoscut sub denumirea de gorunet şi este caracteristică zonelor de contact dintre câmpia înaltă cu regiunea dealurilor.

Tipurile de habitate româneşti identificate în ROSCI0014 Bucşani

Păduri temperate de foioase

– R4119 – Păduri dacice de fag – Fagus sylvatica şi carpen – Carpinus betulus cu Carex pilosa;

– R4124 – Păduri dacice de gorun – Quercus petraea, fag – Fagus sylvatica şi carpen –

Carpinus betulus cu Lathyrus hallersteinii;

– R4128 – Păduri geto – dacice de gorun – Quercus petraea cu Dentaria bulbifera;

– R4135 – Păduri vest-pontice mixte de gorun – Quercus petraea, tei argintiu – Tilia tomentosa şi carpen – Carpinus betulus cu Carpesium cernuum;
- – R4147 – Păduri danubiene mixte de stejar pedunculat – Quercus robur şi tei argintiu
  
  Tilia tomentosa cu Scutellaria altissima.
  
  Tufărişuri
- – R3119 – Tufărişuri de alun – Corylus avellana;
- – R3122 – Tufărişuri ponto-panonice de porumbar – Prunus spinosa şi păducel –
  
  Crataegus monogyna.
  
  Vegetaţie de margini de ape
- – R5301 – Comunităţi palustre cu Glyceria fluitans, Catabrosa aquatica şi Leersia oryzoides;
- – R5302 – Comunităţi danubiene mezo-higrofile cu Eleocharis palustris;
- – R5305 – Comunităţi danubiene cu Typha angustifolia şi Typha latifolia;
- – R5309 – Comunităţi danubiene cu Phragmites australis şi Schoenoplectus lacustris;
- – R5312 – Comunităţi ponto-danubiene cu Bidens tripartita, Echinochloa crus-galli şi
  
  Polygonum hidropiper;
- – R5423 – Comunităţi sud-est carpatice de izvoare şi pâraie cu Carex remota şi Caltha laeta.

2.3.2. Habitate în baza cărora a fost declarată aria naturală protejată

Tipul de habitat de interes comunitar pentru care a fost declarat situl Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani este 91Y0 ,,Păduri dacice de stejar şi carpen".

Acest habitat de interes comunitar ce acoperă în totalitate arealul sitului, este descris mai jos, indicându-se următoarele elemente: clasificarea tipului de habitat, codul unic al tipului de habitat, denumire habitat, palaearctic Habitats – PalHab, habitatele din România – HdR, Habitatele Natura 2000, asociaţii vegetale – AV, tipuri de pădure – TP, specii caracteristice, Harta distribuţiei tipului de habitat, statutul de prezenţă – spaţial, statutul de prezenţă – management, suprafaţa tipului de habitat din cadrul ariei naturale protejate, perioada de colectare a datelor din teren.

2.3.2.1. Date referitoare la habitatul în baza căruia a fost declarată aria naturală protejată

Tipul de habitat pentru care a fost declarată aria naturală protejată va fi descris din punctul de vedere al existenţei acestuia în aria naturală protejată şi al caracteristicilor pe care acesta le are în general şi în mod special în cadrul ariei, după cum urmează:

A. Date Generale ale tipului de habitat: date care sunt general valabile pentru habitatul respectiv indiferent de locul unde acesta este întâlnit/semnalat.
B. Date specifice ale tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate: date care sunt caracteristice tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate.

91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen

Tabelul nr. 3 – Date generale ale tipului de habitat

Nr.	Informaţie/Atribut	Descriere
1.	Clasificarea tipului de habitat	EC – tip de habitat de importanţă comunitară
2.	Codul unic al tipului de habitat	91Y0
3.	Denumire habitat	Păduri dacice de stejar şi carpen – Dacian oak hornbeam forests
4.	Palaearctic Habitats – PalHab	41.2C12 Dacian Lathyrus hallersteinii oak-hornbeam forests; 41.2C4 Southern sarmatic oak-lime-hornbeam forest; 41.2C22 Moldo-Muntenian sessille oak-hornbeam forest; 41.2C23 Western Pontic sessille oak-hornbeam-ash forest; 41.2C11 Dacian Melampyrum bihariense oak-hornbeam forest; 41.2C21 Moldo-Muntenian pedunculate oak-lime-hornbeam ash forest.
5.	Habitatele din România – HdR	R4124 – Păduri dacice de gorun – Quercus petraea, fag – Fagus sylvatica şi carpen – Carpinus betulus cu Lathyrus hallersteinii; R4125 – Păduri moldave mixte de gorun – Quercus petraea, fag – Fagus sylvatica, tei – Tilia cordata cu Carex pilosa; R4126 – Păduri moldave mixte de gorun – Quercus petraea, fag – Fagus sylvatica şi tei argintiu – Tilia tomentosa cu Carex brevicollis; R4128 – Păduri geto-dacice de gorun – Quercus petraea cu

		Dentaria bulbifera; R4135 – Păduri vest-pontice mixte de gorun – Quercus petraea, tei argintiu – Tilia tomentosa şi carpen – Carpinus betulus cu Carpesium cernuum; R4143 – Păduri dacice de stejar pedunculat – Quercus robur cu Melampyrum bihariense; R4144 – Păduri dacice de stejar pedunculat – Quercus robur cu Molinia caerulea; R4145 – Păduri panonice de stejar pedunculat – Quercus robur cu Carex brizoides; R4147 – Păduri danubiene mixte de stejar pedunculat – Quercus robur şi tei argintiu – Tilia tomentosa cu Scutellaria altissima.
6.	Habitatele Natura 2000	91Y0 Dacian oak hornbeam forests
7.	Asociaţii vegetale – AV	Lathyro hallersteinii-Carpinetum – Coldea 1975; Aro orientalis – Carpinetum – Dobrescu et. Kovacs 1973, Tăuber 1992; Dentario bulbiferae-Quercetum petrae – Resmeriţă 1974, 1975; Tilio tomentosae-Carpinetum betuli – Doniţă 1968; Melampyro bihariense-Carpinetum – Borza 1941, So6 1964 en Coldea 1975; Ornithogalo-Tilio-Quercetum – A. Dihoru 1976.
8.	Tipuri de pădure – TP	5311 Goruneto-şleau cu fag de productivitate superioară; 5313 Goruneto-şleau cu fag de productivitate mijlocie; 5316 Goruneto-şleau cu fag de productivitate inferioară; 5321 Goruneto-şleau de productivitate superioară; 5323 Goruneto-şleau de productivitate mijlocie; 5322 Şleau de deal cu gorun de productivitate superioară; 5324 Şleau de deal cu gorun de productivitate mijlocie; 5511 Stejăreto-goruneto-şleau de productivitate superioară; 5512 Şleau de deal cu gorun şi stejar pedunculat de productivitate superioară; 5513 Stejăreto-goruneto-şleau de productivitate mijlocie; 5514 Şleau de deal cu gorun şi stejar pedunculat de

productivitate mijlocie;

6212 Şleau de deal cu stejar pedunculat de productivitate superioară;

5111 Gorunet normal cu floră de mull; 5112 Gorunet de câmpie înaltă;

5113 Gorunet cu floră de mull;

5114 Gorunet de productivitate superioară pe soluri pseudogleizate;

5331 Şleau de deal dobrogean de productivitate mijlocie; 6111 Stejăret de câmpie înaltă;

6221 Stejăreto-şleau normal de câmpie; 6222 Şleau normal de câmpie;

6223 Stejăreto-şleau de câmpie de productivitate mijlocie; 6225 Şleau normal de câmpie;

6311 Şleau de luncă din regiunea deluroasă; 6321 Stejăreto-şleau de luncă;

6322 Şleau normal de luncă din regiunea de câmpie; 6324 Stejăreto-şleau de luncă de productivitate mijlocie;

6325 Şleau de luncă din regiunea de câmpie de productivitate

mijlocie.

Descrierea generală a tipului de habitat

Fitocenozele sunt compuse majoritar din specii europene nemorale, în anumite situaţii apar şi specii balcanice şi caucaziene. Condiţiile de vegetaţie sunt cele caracteristice unor altitudini joase, relieful specific zonelor cu acest habitat este divers, solurile sunt variate, în general din clasele luvisoluri şi cambisoluri. Ansamblul de condiţii este favorabil instalarii şi dezvoltării vegetaţiei forestiere şi formării unor amestecuri diverse – ,,păduri de şleau".

Arboretul este compus din specii de cvercinee: gorun – Quercus petraea, stejar pedunculat – Quercus robur, gârniţă – Quercus frainetto, cer – Quercus cerris, singure sau în amestec cu fag – Fagus sylvatica, gorun – Quercus petraea, tei – Tilia tomentosa, Tilia cordata, frasin – Fraxinus excelsior, Fraxinus angustifolia,

ulm – Ulmus glabra, Ulmus minor, diseminat pot apărea cireş –

Prunus avium, sorb – Sorbus torminalis. Etajul dominant al arborilor asigură o acoperire de 80-100% şi atinge înălţimi de 20-33 de metri la vârsta de 100 ani, în funcţie de bonitatea condiţiilor staţionale – la bonitate superioară atinge 25-35 de metri. Arborii sunt bine conformaţi, cu trunchiuri drepte, cilindrice şi bine elagate. În etajul inferior apar: carpenul – Carpinus betulus, jugastrul – Acer campestre, mărul pădureţ – Malus sylvestris, părul pădureţ – Pyrus pyraster, arţarul tătărăsc – Acer tataricum.

Stratul arbuştilor este prezent într-o proporţie variabilă – în funcţie de umbrirea coronamentului arboretului şi este reprezentat de alun – Corylus avellana, corn – Cornus mas, sânger – Cornus sanguinea, lemn câinesc – Cornus sanguinea, salbă moale – Euonymus europaeus, salbă râioasă – Euonymus verrucosus, dârmox – Viburnum lantana, clocotis – Staphylea pinnata, soc – Sambucus nigra, spinul cerbului – Rhamnus frangula, măceş – Rosa canina şi alte asemenea.

Flora indicatoare este diversă, ca şi condiţiile staţionale în care se întâlneşte habitatul. Gradul de acoperire diferă în funcţie de gradul de închidere a coronamentului arboretului. În condiţii optime, de echilibru al habitatului, gradul de acoperire al solului cu ierburi este mic, acestea dezvoltându-se pe măsură ce consistenţa arboretului scade din diferite cauze naturale sau

antropice.

10.

Specii caracteristice

Păduri formate din diverse specii arborescente de cvercinee – Quercus robur, Quercus petraea, Quercus cerris, Quercus frainetto, singure sau în amestec cu arbori din specii principale precum: tei – Tilia tomentosa, Tilia cordata, frasin – Fraxinus excelsior, Fraxinus angustifolia, ulm – Ulmus glabra, Ulmus minor, diseminat cireş – Prunus avium, sorb – Sorbus torminalis; în subetaj cu specii de arbori precum: carpen – Carpinus betulus, măr pădureţ – Malus sylvestris, păr pădureţ – Pyrus pyraster, arţar tătărăsc – Acer tataricum, arbuşti: păducel – Crataegus

monogyna, salbă moale – Euonymus europaeus, salbă râioasă –

		Euonymus verrucosus, corn – Cornus mas, sânger – Cornus sanguinea, clocotiş – Staphylea pinnata, subarbuşti: lemn câinesc – Ligustrum vulgare, măceş – Rosa canina şi alte asemenea, specii ierboase din flora indicatoare: Asarum europaeum, Brachypodium sylvaticum, Arum orientate, Arum maculatum, Melampyrum bihariense şi altele asemenea.
11.	Arealul tipului de habitat	Localizat pe flancurile şi piemonturile Carpaţilor de est şi sud şi în Podişul Ucrainei de vest.
12.	Distribuţia în România	Pădurile dacice de stejar cu carpen sunt larg răspândite la nivel naţional: toate dealurile peri şi intracarpatice din vestul şi centrul ţării, dealurile din nordul ţării, Podişul Transilvaniei şi podişurile din estul României, Subcarpaţii Moldovei şi de Curbură, în sud- estul României – în special în Dobrogea de Nord şi în Câmpia Dunării.
13.	Suprafaţa tipului de habitat la nivel naţional – ha	422.000 de hectare
14.	Calitatea datelor privind suprafaţa	Medie

Tabelul nr. 4 – Date specifice tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate

Nr.	Informaţie/Atribut	Descriere
1.	Clasificarea tipului de habitat	EC
2.	Codul unic al tipului de habitat	91Y0
3.	Distribuţia tipului de habitat – hartă	Harta distribuţiei habitatului 91Y0 în situl Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani se găseşte în Anexe.

4.	Distribuţia tipului de habitat – descriere	Habitatul are o distribuţie uniform răspândită pe teritoriul sitului, fiind o formaţiune forestieră caracteristică zonei de tranziţie deal-câmpie, pe terenuri preponderent plane, întrerupte de cursurile văilor şi de mici declivităţi ale terenului care au favorizat stagnarea temporară a apei din precipitaţii, modificând condiţiile staţionale şi de vegetaţie.
5.	Statutul de prezenţă – spaţial	Larg răspândit
6.	Statutul de prezenţă – management	Preponderent natural, cu stare parţială de degradare, în diferite grade. Există şi situaţii în care habitatul a fost reconstituit prin plantaţii, actualmente apărând ca arborete de diferite vârste, dar care nu totalizează mai mult de 15% din suprafaţa tipului de habitat.
7.	Suprafaţa tipului de habitat	511,5 hectare
8.	Suprafaţa din arie pentru tipul de habitat – raportată la suprafaţa naţională	0,12 %
9.	Perioada de colectare a datelor din teren	mai – septembrie 2012

2.3.3. Specii de faună pentru care a fost declarată aria naturală protejată

Speciile de faună pentru care a fost declarată aria naturală protejată vor fi descrise din punct de vedere al existenţei acestora în aria naturală protejată şi al caracteristicilor pe care acestea le au în general sau în mod special în cadrul acesteia, după cum urmează:

A. Date generale ale speciei: date care sunt general valabile pentru specia respectivă indiferent de locul unde aceasta este întâlnită/semnalată.
B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate: date care sunt caracteristice speciei în cadrul ariei studiate.

1166 Triturus cristatus

Tabelul nr. 5 – Date generale ale speciei

Nr.	Informaţie/ Atribut	Descriere
1	Cod Specie – EUNIS	1166

2	Denumirea ştiinţifică	Triturus cristatus
3	Denumirea populară	Română: Tritonul cu creastă Engleză: Great Crested Newt
4	Statutul de conservare în România	LC – Preocupare minimă/Least Concern – IUCN Europa. VU – Vulnerabil/Vulnerable – Cartea roşie a vertebratelor din România.
5	Descrierea speciei	Este cea mai mare specie de triton din România, femelele putând ajunge până la 18 cm. Corpul este robust, oval în secţiune, iar pielea este rugoasă atât dorsal cât şi ventral. Capul este relativ lat, botul rotunjit, lungimea trunchiului mijlocie, coada egală sau mai scurtă decât restul corpului, posedând creastă superioară şi inferioară. În perioada de reproducere masculul prezintă o creastă dorsală înaltă şi dinţată care începe dintre ochi şi este separată de creasta caudală printr-o adâncitură profundă; totodată, are şi ambele creste caudale foarte dezvoltate. Femela nu are creastă dorsală ci un şanţ medio-dorsal, iar crestele caudale sunt slab dezvoltate. Coada se termină ascuţit. Dacă se întind membrele de-a lungul trunchiului, cele anterioare spre partea posterioară iar cele posterioare spre partea anterioară, degetele se ating. Dorsal este brun închis spre negru, uneori cu nuanţe brun- roşcate. Prezintă pete negre neregulate, de dimensiuni variabile. Pe lateral, inclusiv pe cap, sunt prezente pete albe mai mult sau mai puţin numeroase. Atunci când sunt deranjaţi, tritonii secretă o substanţă albicioasă toxică, cu miros caracteristic. Oul este aproape sferic, alb, de aproximativ 2 mm, învelit într-o capsulă gelatinoasă ce-i măreşte diametrul la aproximativ 4 mm. Ponta este depusă în lunile martie – aprilie. Larvele sunt mari, ajungând înainte de metamorfoză la dimensiuni de 5-8 cm. Stă în apă între lunile martie – iunie; exemplare izolate pot fi întâlnite în apă pe tot parcursul anului. În iunie părăseşte apa,

		trăind pe uscat, pe maluri şi în porţiuni învecinate umede; ziua stă ascuns sub pietre, în găuri din pământ, sub frunzar, sub buşteni căzuţi, hrănindu-se cu râme şi diferite artropode. Hibernează în aceste adăposturi terestre; uneori şi în apă. Pe perioada reproducerii sunt în general mai nocturni decât tritonii comuni. Masculii se adună în grupuri şi execută dansuri nupţiale în faţa femelelor. După jocul nupţial şi fecundare, femela depune ouă izolate pe plante. Fecundarea este internă iar transferul spermatoforului se realizează în urma unei parade sexuale complexe, fără amplex – partenerii nu se ating. Deşi depune numeroase ouă -peste 100, multe nu se dezvoltă datorită unor frecvente mutaţii cromozomiale. Este o specie extrem de vorace, hrănindu-se atât cu artropode şi râme, cât şi cu mormoloci şi tritoni mai mici.
6	Perioade critice	Specia este îndeosebi vulnerabilă în perioada de reproducere şi până la metamorfoza larvelor – martie-iulie, când modificările caracteristicilor mediului acvatic pot influenţa supravieţuirea noilor generaţii de tritoni.
7	Cerinţe de habitat	Este o specie predominant acvatică, preferând ape stagnante sau lin curgătoare mari şi adânci – peste 0,5 metri, cu vegetaţie palustră şi expunere parţială la soare. Deseori poate fi întâlnită în bazine artificiale, locuri de adăpat, iazuri, piscine şi altele asemenea. Rareori poate fi găsit în şanţuri sau urme de cauciucuri acoperite cu apă. În perioada de viaţă terestră preferă pajiştile umede sau pădurile de foioase, putând parcurge chiar câteva sute de metri de la habiatul acvatic până la cel terestru. Este o specie extrem de vorace, hrănindu-se atât cu artropode şi râme, cât şi cu mormoloci şi tritoni mai mici.
8	Arealul speciei	Este răspândită în mare parte din Europa centrală şi de nord, din nordul Franţei şi Marea Britanie până în Munţii Urali.
9	Distribuţia în România	În România este răspândit aproape pretutindeni, lipsind însă din Dobrogea şi lunca Dunării unde este înlocuit de Triturus dobrogicus. Este întâlnit la altitudini cuprinse între 100-1000

de metri.

Populaţia naţională

Nu sunt date

Calitatea datelor

privind populaţia naţională

insuficientă – date insuficiente sau nesigure

Tabelul nr. 6 – Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate

Nr.	Informaţie/ Atribut	Descriere
1.	Specia	1166 – Triturus cristatus, prezentă în anexele 2 şi 4 ale Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatice (Habitate), respectiv anexele 3 şi 4 A din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
2.	Informaţii specifice speciei	Specia preferă pentru reproducere habitatele umede stătătoare sau lin curgătoare, cu vegetaţie bogată, lipsite de peşti. Pe perioada de viaţă terestră are nevoie de păduri de foioase sau pajişti umede aflate în vecinătatea habitatului acvatic.
3.	Distribuţia speciei – harta distribuţiei	Harta distribuţiei speciei Triturus cristatus în situl Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani se găseşte în Anexe.
4.	Distribuţia speciei – interpretare	Habitatele favorabile, reprezentate de zonele umede, în special de-a lungul pârâului Crivăţ, sunt prezente în zona de Nord-Est a sitului, iar punctele de prezenţă certă la nivelul anului 2012, sunt marcate cu roşu pe harta distribuţiei. Prezenţa tritonului cu creastă a fost detectată în perioada de primăvară, în ravenele cu apă stătătoare formate de torenţi la începutul primăverii.
5.	Statutul de prezenţă – temporal	rezident
6.	Statutul de prezenţă – spaţial	izolată
7.	Statutul de prezenţă	nativă

– management

Abundenţă

1.000 – 1.500 de indivizi

Perioada de

colectare a datelor din teren

martie – iulie 2012

Suplimentar faţă de specia Triturus cristatus listată în Formularul standard al sitului Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani, cu ocazia investigaţiilor din teren, a fost identificată specia de importanţă comunitară Bombina variegata – izvoraşul cu burtă galbenă.

1193 Bombina variegata

Tabelul nr. 7 – Date generale ale speciei

Nr .	Informaţie/ Atribut	Descriere
1	Cod Specie – EUNIS	1193
2	Denumirea ştiinţifică	Bombina variegata
3	Denumirea populară	Română: Izvoraşul/buhaiul de baltă cu burtă galbenă Engleză: Yellow-bellied Toad
4	Statutul de conservare în România	LC – Preocupare minimă/Least Concern – IUCN Europa. NT – Aproape ameninţat/Near Threatened – Cartea roşie a vertebratelor din România.
5	Descrierea speciei	Este o broască de dimensiuni mici, de până la 5 cm, având forma corpului mai îndesată decât buhaiul de baltă cu burta roşie. Corpul este aplatizat iar capul mare are botul rotunjit. Pupila este triunghiulară sau în formă de inimă. Dorsal, tegumentul este foarte verucos, aspru la pipăit, acoperit cu negi mari care posedă în vârf câte un spin cornos negru înconjurat de numeroşi spini mici. Negii nu sunt grupaţi sau dispuşi simetric. Coloritul este extrem de variabil. Dorsal, indivizii sunt coloraţi în cenuşiu deschis, maroniu sau măsliniu pătat cu negru. Uneori pot să apară indivizi parţial sau total verzi pe partea dorsală. Abdomenul şi guşa sunt colorate în galben, pe fondul căruia este un desen marmorat cenuşiu spre negru, dominând însă pigmentul galben. Coloritul este foarte intens,

reprezentând un mijloc de avertizare asupra toxicităţii. Vârfurile degetelor sunt de asemenea galbene. Masculii prezintă pe faţa interioară a membrelor anterioare calozităţile nupţiale – formaţiuni cornoase, de culoare neagră, ce apar în perioada de reproducere doar la masculi, vizibile chiar şi pe perioada hibernării. Masculii nu posedă sac vocal, dar în privinţa orăcăitului se aseamănă cu buhaiul de baltă cu burta roşie, doar frecvenţa sunetelor fiind mai ridicată. Ocupă orice ochi de apă, preponderent bălţi temporare, putându-se reproduce inclusiv în denivelări ale solului ce conţin sub un litru de apă, spre deosebire de buhaiul de baltă cu burta roşie care preferă bălţile mai mari din luncă sau valea apelor curgătoare. Este întâlnită aproape pretutindeni unde găseşte un minim de umiditate, de la 150 de metri până la aproape 2.000 de metri altitudine. Este o specie cu activitate atât diurnă cât şi nocturnă, preponderent acvatică, extrem de tolerantă şi rezistentă. Este sociabilă, foarte mulţi indivizi de vârste diferite putând convieţui în bălţi mici. Larvele sunt consumate de către peşti şi unele insecte, adulţii însă au foarte puţini duşmani datorită secreţiilor toxice.

Ouăle sunt depuse izolat sau în grămezi mici, fixate de plantele acvatice sau de ramuri submerse. O pontă poate cuprinde 80- 100 de ouă, iar aceeaşi femelă poate depune de două-trei ori pe an. Capacitatea de a depune doar câteva ouă odată îi permite să valorifice pentru reproducere orice ochi de apă, fără ca un eventual eşec să fie prea costisitor din punct de vedere al efortului reproductiv. În anii ploioşi, favorabili reproducerii, o pereche poate depune sute de ouă, diseminate în timp şi spaţiu, asigurând astfel condiţii bune de supravieţuire pentru larve şi limitând mult impactul prădatorismului.

Larvele sunt similare cu cele de Bombina bombina de care se deosebesc prin forma ovală a gurii, coloritul mai închis şi coada mai scurtă. După 8-10 zile, de la depunerea ouălelor,

apar mormolocii roşietici cu puncte cafenii pe spate, ventral

		cenuşii-albăstrui sau cafenii-cenuşii, care iau aspect de adult începând din iulie până în septembrie. Specie acvatică şi socială, poate fi întâlnită în număr destul de mare, plutind cu picioarele depărtate pe suprafaţa apei. La cel mai mic pericol se ascund în mâlul de pe fundul apei. Vânează şi pe uscat, mai ales noapte şi după ploaie, juvenilii putând să se îndepărteze chiar şi 500 de metri de apă. Apare în apă chiar de la mijlocul lui martie, retrăgându-se pe uscat pentru iernare la sfârşitul lui septembrie – începutul lui octombrie. Hibernează în gropi, galerii de rozătoare, sub pietre şi buşteni. Reproducerea începe prin aprilie, primele ponte apărând chiar la sfârşitul lui aprilie. Amplexul este lombar, ouăle sunt depuse izolat sau în grămezi mici, fixate de plantele acvatice sau pe ramuri submerse. Perioada de reproducere poate dura câteva luni, iar o femelă poate depune ponte de 2-3 ori pe an. Juvenilii devin apţi pentru reproducere la vârsta de 1-3 ani.
6	Perioade critice	Specia este mai vulnerabilă atunci când este în apă – aprilie- iulie, când modificarea caracteristicilor mediului acvatic poate influenţa supravieţuirea larvelor.
7	Cerinţe de habitat	Este o specie predominant acvatică, diurnă, dar activă şi noaptea. De obicei poate fi găsită în ape cu adâncime mică, însorite, temporare sau chiar efemere, putând folosi pentru reproducere bălţi, canale, zonele marginale ale lacurilor, zone inundate, mlaştini, adăpători, uneori chiar ape lin curgătoare, urme de cauciucuri acoperite cu apă, fiind puţin pretenţioasă. Vânează atât în apă, cât şi pe uscat, analizele conţinutului stomacal demonstrând că se hrăneşte predominant cu coleoptere, himenoptere, ortoptere şi altele asemenea.
8	Arealul speciei	Răspândită în vestul şi centru Europei cu excepţia peninsulei Iberice, Marii Britanii şi Scandinaviei. Limita estică a arealului este reprezentată de Polonia, vestul Ucrainei, România, Bulgaria şi Grecia.
9	Distribuţia în	În România, ocupă orice ochi de apă, preponderent bălţi

România

temporare, putându-se reproduce inclusiv în denivelări ale solului ce conţin un litru de apă, spre deosebire de Bombina bombina care preferă bălţile mai mari din luncă sau valea apelor curgătoare. Este întâlnită aproape pretutindeni unde găseşte un minim de umiditate, de la 150 de metri până la

aproape 2.000 de metri altitudine.

Populaţia naţională

Nu sunt date

Calitatea datelor privind populaţia

naţională

insuficientă – date insuficiente sau nesigure.

Tabelul nr. 8 – Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate

Nr.	Informaţie/ Atribut	Descriere
1.	Specia	1193 – Bombina variegata – prezentă în anexele 2 şi 4 ale Directivei Habitate, respectiv anexele 3 şi 4 A din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
2.	Informaţii specifice speciei	Specia este puţin pretenţioasă, folosind la nivelul sitului, pe perioada de reproducere, habitatele umede permanente sau nepermanente.
3.	Distribuţia speciei – harta distribuţiei	Harta distribuţiei speciei Bombina variegata în situl Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani se găseşte în Anexe.
4.	Distribuţia speciei – interpretare	Specia este răspândită pe aproape toată suprafaţa SCI-ului, din acest motiv reprezentarea distribuţiei speciei ca poligon nu se justifică. Punctele de prezenţă certa la nivelul anului 2012, sunt marcate cu roşu pe harta distribuţiei. Specia a fost observată de-a lungul întregii văi a Crivăţului, dar şi în toată pădurea, oriunde găseşte habitate umede favorabile, reprezentate de bălţi temporare, canale, chiar şi bălţi artificiale folosite pentru adăparea animalelor sălbatice sau bălţi efemere apărute pe drumurile forestiere.
5.	Statutul de prezenţă – temporal	rezident

6.	Statutul de prezenţă – spaţial	larg răspândită
7.	Statutul de prezenţă – management	nativă
8.	Abundenţă	1500 – 2000 de indivizi
9.	Perioada de colectare a datelor din teren	martie – august 2012

2.4. Informaţii socio-economice şi culturale

2.4.1. Comunităţile locale şi factorii interesaţi

A. Comunităţi locale

Tabelul nr. 9 – Lista unităţilor administrativ-teritoriale

Judeţ

Unitatea administrativ teritorială

Procent din unitatea administrativ

teritorială

Procent din aria naturală protejată

Dâmboviţa

Bucşani

~9%

99%

Ion Luca Caragiale

<1%

Sursa: Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2.387/2011

Tabelul nr. 10 – Populaţia localităţilor aflate în interiorul ariei naturale protejate

Nr.	Judeţ	Localitate	An de referinţă 2010	An de analizat 2014
				Număr total	Tendinţă
1	Dâmboviţa	Bucşani	6793	6918
2		Ion Luca Caragiale	6925	6817

Sursa: www.insse.ro

Tabelul nr. 11 – Utilităţi publice din anul 2014, pentru localităţile aflate în interiorul ariei naturale protejate

Utilităţi	Judeţ	Localitate	Există Da/Nu
Apă	Dâmboviţa	Bucşani	DA
Apă		Ion Luca Caragiale	DA
Canalizare		Bucşani	NU
Canalizare		Ion Luca Caragiale	DA, parţial
Staţie epurare		Bucşani	NU
Staţie epurare		Ion Luca Caragiale	DA
Incălzire cu lemne		Bucşani	DA
Incălzire cu lemne		Ion Luca Caragiale	DA
Incălzire cu gaze		Bucşani	DA
Incălzire cu gaze		Ion Luca Caragiale	DA
Colectare deşeuri		Bucşani	DA
Colectare deşeuri		Ion Luca Caragiale	DA
Comunicaţii – telefonie fixă		Bucşani	DA
Comunicaţii – telefonie fixă		Ion Luca Caragiale	DA
Comunicaţii – telefonie mobilă		Bucşani	DA
Comunicaţii – telefonie mobilă		Ion Luca Caragiale	DA

Sursa: www.insse.ro

Tabelul nr. 12 – Date privind activităţile economice

Domeniu activitate – CAEN	Formă de organizare	Judeţ	Localitate	Nr. societăţi comerciale
A – Agricultură, silvicultură şi pescuit	II1 – 9	Dâmboviţa	Bucşani	44
	PFA2 -19
	RA3 – 1
	SRL4 – 15

1 Întreprindere individuală

2 Persoană fizică autorizată

3 Regie autonomă

4 Societate cu răspundere limitată

	II – 3		Ion Luca Caragiale	16
	PFA – 5
	SRL – 8
C – Industria prelucrătoare	IF5 – 2	Dâmboviţa	Bucşani	24
	II – 2
	PFA – 7
	SRL – 13
	IF – 1		Ion Luca Caragiale	23
	PFA – 1
	RA – 1
	SA6 – 1
	SRL – 19

Sursa: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului

B. Factori interesaţi

Tabelul nr. 13 – Factori interesaţi de situl ROSCI0014 Bucşani

Nr.	Denumire factor interesat	Tip	Aria de interes
1	Consiliul Judeţean Dâmboviţa	Autoritate publică	Administraţie
2	Primăria şi Consiliul Local Bucşani	Autoritate publică	Amenajarea teritoriului
3	Primăria şi Consiliul Local Ion Luca Caragiale	Autoritate publică	Amenajarea teritoriului
4	APM Dâmboviţa	Instituţie publică	Protejarea şi conservarea speciilor şi habitatelor
5	Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Dâmboviţa	Instituţie publică	Protejarea şi conservarea speciilor şi habitatelor
6	ABA Buzău – Ialomiţa	Regie autonomă	Managementul resurselor de apă

Societatea pe Acţiuni

5 Întreprindere familială

Nr.	Denumire factor interesat	Tip	Aria de interes
7	Sistemul de Gospodărire a Apelor Dâmboviţa	Regie autonomă	Managementul resurselor de apă
8	Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA Direcţia Silvică Dâmboviţa – OS Bucşani	Regie autonomă	Managementul resurselor forestiere/cinegetice
9	Inspectoratul de Poliţie Judeţean Dâmboviţa	Instituţie publică	Ordine publică
10	Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Dâmboviţa ,,Mircea cel Bătrân"	Instituţie publică	Ordine publică
11	APIADâmboviţa	Instituţie publică	Agricultura
12	Proprietari fond forestier	Privat	Subvenţii, compensaţii
13	Custode	ONG	Protejarea şi conservarea speciilor şi habitatelor
14	Firmele/agenţii economici cu activităţi pe teritoriul sitului Natura 2000	Privat	Restricţii, subvenţii
15	Comunităţile locale din vecinătatea sitului Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani	Privat	Restricţii, subvenţii
16	Universitatea Valahia din Târgovişte – Facultatea de Ingineria Mediului şi Ştiinţa Alimentelor	Instituţie publică	Educaţie, cercetare – dezvoltare
17	Biserica Ortodoxă Română	Instituţie publică	Protejarea şi conservarea patrimoniului natural
18	OMV PETROM SA	Privat	Administrator sonde petrol

Tabelul nr. 14 – Analiza factorilor interesaţi

Nr.	Denumire factor interesat	Domeniul de interes	Cunoştinţe		Atitudini		Practici
Nr.	Denumire factor interesat	Domeniul de interes	Calificativ	Descriere	Calificativ	Descriere	Calificativ	Descriere
1	Consiliul Judeţean Dâmboviţa	Administraţie	Scăzut	Interes şi informaţii minimale	Neutru	Interes şi informaţii minimale	Negativ	Lipsa asumării unui rol activ
2	Administraţia Publică Locală – primăriile şi consiliile locale ale localităţilor de pe raza sitului	Clarificarea regulilor de amenajare a teritoriului	Scăzut	Interes şi informaţii minimale	Neutru	Interes şi informaţii minimale	Negativ	Lipsa asumării unui rol activ
3	APM Dâmboviţa	Protejarea şi conservarea speciilor şi habitatelor	Mare	Cunoaşte limitele sitului, speciile şi habitatele pentru care a fost declarat	Pozitiv	Realizează acţiuni de informare	Pozitiv	Analiza riguroasă pentru acordare actelor de reglementare – avize/acorduri/autorizaţii
4	Garda Naţională de	Protejarea şi	Mare	Cunoaşte	Pozitiv	Realizează	Pozitiv	Controlează existenţa

	Mediu – Comisariatul Judeţean Dâmboviţa	conservarea speciilor şi habitatelor.		limitele sitului, speciile şi habitatele pentru care a fost declarat		acţiuni de informare		actelor de reglementare şi respectarea acestora
5	ABA Buzău – Ialomiţa Sistemul de Gospodărire a Apelor Dâmboviţa	Managementul resurselor de apă	Scăzut	Interes şi informaţii minimale	Neutru	Interes şi informaţii minimale	Negativ	Lipsa asumării unui rol activ
6	OS Bucşani	Managementul resurselor forestiere/cineg etice	Mediu	Interes şi informaţii minimale despre situl Natura 2000	Negativ	Consideră situl Natura 2000 ca ceva restrictiv	negativ	Management forestier fără a ţine cont de nevoile de conservare a speciilor şi habitatului de interes comunitar
7	Inspectoratul de Poliţie Judeţean Dâmboviţa Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Dâmboviţa ,,Mircea	Ordine publică	Mediu	Interes şi informaţii minimale despre situl Natura 2000	Pozitiv	Interesaţi de domeniul protecţiei mediului	Pozitiv	Asigurarea respectării prevederilor planului de management

	cel Bătrân"
8	Proprietari fond forestier	Subvenţii, compensaţii, restricţii	Scăzut	Informaţii minimale despre situl Natura 2000	Negativ	Consideră situl Natura 2000 ca ceva restrictiv	Negativ	Nu sunt obişnuiţi cu respectarea condiţiilor generate de existenţa sitului Natura 2000
9	Custode	Protejarea şi conservarea speciilor şi habitatelor.	Mare	Informaţii legate de specii, habitate, stare de conservare, activităţi ce se desfăşoară în zonă.	Pozitiv	Realizează acţiuni de informare	Pozitiv	Analiza riguroasa în eliberarea de avize şi monitorizarea stării de conservare a speciilor şi a habitatului de interes comunitar.
10	Firmele/agenţii economici cu activităţi pe teritoriul sitului Natura 2000	Economic	Scăzut	Interes şi informaţii minimale	Negativ	Consideră situl Natura 2000 ca ceva restrictiv	Negativ	Nu sunt obişnuiţi cu respectarea condiţiilor generate de existenţa sitului Natura 2000
11	Comunităţile locale din vecinătatea sitului Natura 2000	–	Scăzut	Interes şi informaţii minimale	Negativ	Consideră situl Natura 2000 ca	Negativ	Nu sunt obişnuiţi cu respectarea condiţiilor generate de existenţa

	ROSCI0014 Bucşani					ceva restrictiv		sitului Natura 2000
12	Universitatea Valahia din Târgovişte – Facultatea de Ingineria Mediului şi Ştiinţa Alimentelor	Educaţie, cercetare, dezvoltare	Scăzut	Interes şi informaţii minimale	Neutru	Interes şi informaţii minimale	Negativ	Lipsa asumării unui rol activ
13	Biserica Ortodoxă Română	Protejarea şi conservarea patrimoniului natural	Scăzut	Interes şi informaţii minimale	Neutru	–	Neutru	–
14	OMV PETROM SA	Administrator sonde petrol	Mare	Cunoaşte limitele sitului, speciile şi habitatele pentru care a fost declarat	Pozitiv	Interesaţi de domeniul protecţiei mediului	Pozitiv	Utilizarea principiilor dezvoltării durabile în activităţile desfăşurate

2.4.2. Utilizarea terenului

Tabelul nr. 15 – Tipuri de utilizare a terenului în cadrul ariei naturale protejate

Nr.	Clasă Corine Land Cover	Suprafaţă totală ocupată – hectare	Ponderea din suprafaţa sitului – %
1	311 – Păduri de foioase	511,5	99,73%
2	511 – Cursuri de apă	1	0,19
3	996 – Drumuri	0,2	0,03
4	999 – Construcţii	0,3	0,05

2.4.3. Situaţia juridică a terenurilor

Tabelul nr. 16 – Centralizarea situaţiei juridice a terenurilor

Domeniu

Procent din suprafaţa ariei

naturale protejate – %

Domeniul Public

domeniu public al statului – DS

94,98

Proprietate Privată

Proprietate privată a persoanelor

fizice – PF – Stoicu Olivia Maria

5,02

2.4.4. Administratori, gestionari şi utilizatori

Tabelul nr. 17

Nr.

Adminstrator/ Gestionar

Perioada Administrare/

Gestionare

Suprafaţă totală – hectare

Detalii

Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA –

Direcţia Silvică

Dâmboviţa – OS Bucşani

Nedeteriminată cu actualizare odată la 10 ani

513

Gestionare fond forestier/cinegetic

2.4.5. Infrastructură şi construcţii

Localităţile pe teritoriul cărora se situează situl ROSCI0014 au o plasare nodală pe axe de circulaţie importante, de interes strategic pentru domenii şi instituţii ale statului. Căile de acces către ROSCI0014 Bucşani sunt reprezentate de drumuri şi căi ferate care ajung şi străbat comunele Bucşani şi Ion Luca Caragiale. Reţeaua de drumuri publice este formată

din DN72, DJ720A, DJ711 şi DC51. Căile ferate sunt prezente pe două rute: Ploieşti – Târgovişte şi respectiv Caragiale – Moreni. De asemenea, există o gară CFR în satul Ion Luca Caragiale.

Tabelul nr. 18 – Locuinţe existente, grupate pe localităţi

Nr.

Judeţ

Localitate

An de referinţă

An de analizat

2010

2013

1

Dâmboviţa

Bucşani

2291

2329

2

Ion Luca Caragiale

2468

2539

Sursa: www.insse.ro

40

2.4.6. Patrimoniul cultural

Tabelul nr. 19

Nr.	Judeţ	Localitate	Tip monument istoric – cod LMI7 2010	Adresa	Observaţii
1		sat Bucşani, comuna Bucşani	DB-II-m-B-17389	Str. Principală 3	1829
			Moara
2		sat Bucşani, comuna Bucşani	DB-II-m-B-17385	Str. Principală 338	1828, ref. 1894
			Biserica ,,Sf. Împăraţi
			Constantin şi Elena", ,,Sf.
			Ioan Botezătorul"
	Dâmboviţa
3	Dâmboviţa	sat Bucşani, comuna Bucşani	DB-II-m-B-17386	Str. Principală 933	1897
			Şcoala ,,Dora Dalles"
4		sat Bucşani, comuna Bucşani	DB-II-m-B-17387	Str. Principală 934	1889
			Spitalul de Psihiatrie, azi
			Centru de asistenţă
			medico-socială
5		sat Bucşani, comuna Bucşani	DB-II-a-B-17388	Str. Principală 1228	1935

7 Lista monumentelor istorice

	Dâmboviţa		Ansamblul conacului Jean Dalles, azi sediul Primăriei
6		sat Bucşani, comuna Bucşani	DB-II-m-B-17388.01 Conac	Str. Principală 1228	1935
7		sat Bucşani, comuna Bucşani	DB-II-m-B-17388.02 Parc	Str. Principală 1228	1935
8		sat Hăbeni, comuna Bucşani	DB-II-m-B-17532 Biserica ,,Sf. Nicolae"	Str. Bisericii 201	1822
9		sat Racoviţa, comuna Bucşani	DB-II-m-B-17676 Biserica ,,Sf. Treime", ,,Toţi Sfinţii"	Str. Bisericii 275	1806
10		sat Bucşani, comuna Bucşani	DB-III-m-A-17782 Statuia lui Ion Dalles	În parcul Dalles, lângă Primărie	sec. XX
11		sat Bucşani, comuna Bucşani	DB-IV-m-A-17804 Cruce de piatră	În cimitir	sec. XVll
12		sat Bucşani, comuna Bucşani	DB-IV-m-A-17805 Cruce de piatră	–	sec. XVlll
13		sat Ghirdoveni, comuna I. L. Caragiale	DB-I-m-A-17049.01 Biserică – ruine	,,Silişte" la V de sediul CAP, pe malul drept al pârâului	sec. XV – XVII, Epoca medievală

	Dâmboviţa			Cricovul
14		sat I. L. Caragiale, comuna I. L. Caragiale	DB-II-m-A-17535 Biserica ,,Sf. Dumitru Izvorâtorul de Mir" – de Afară	–	1680, rep. cca.1850
15		sat I. L. Caragiale, comuna I. L. Caragiale	DB-II-m-B-17536 Casa Steluţa Marinescu	–	1906
16		sat Ghirdoveni, comuna I. L. Caragiale	DB-IV-m-A-17823 Cruce de piatră	–	sec. XVll

Sursa: Ordinul nr. 2361/2010 pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, şi a Listei monumentelor istorice dispărute

2.4.7. Peisajul

Elementele de peisaj sunt dominate de zona acoperită cu păduri de foioase. Peisajul de pădure se remarcă cu uşurinţă, impresionând mai ales prin culorile de toamnă.
2.4.8. Obiective turistice

Zimbrăria Neagra din cadrul Ocolului Silvic Bucşani reprezintă o atracţie turistică importantă, având în vedere posibilitatea vizitatorilor de a observa o specie de faună extinctă în România, dar având şi o importantă semnificaţie istorică.

Rezervaţia de zimbri Neagra nu este inclusă pe teritoriul sitului ROSCI0014 Bucşani, dar fiind în imediata apropiere a acestuia poate constitui o componentă a unor trasee turistice. Rezervaţia a fost înfiinţată în 1983 cu scopul adaptării speciei la zona de câmpie, iar după 1995 s-a urmărit şi înmulţirea zimbrilor pentru transfer către alte rezervaţii. La 13.11.2015, în zimbrăria Neagra trăiau 32 de exemplare, toţi având nume care încep cu ,,ro". De asemenea, lângă zimbrăria Neagra există o cabană de vânătoare, administrată de OS Bucşani, având 12 locuri de cazare, ce poate fi închiriată.

2.5. Activităţi cu potenţial impact – presiuni şi ameninţări

Identificarea activităţilor cu potenţial impact – presiune sau ameninţare – asupra ariei naturale protejate este o etapă importantă în cadrul procesului de elaborare a planului de management. În acest sens se urmăreşte eliminarea efectelor negative ale acestor activităţi cu potenţial impact, în vederea micşorării, eliminării sau compensării acestor efecte şi/sau interzicerii oricărei activităţi viitoare susceptibile de a afecta semnificativ aria naturală protejată.

Din punct de vedere al temporalităţii activităţilor cu potenţial impact acestea trebuie clasificate în două categorii: presiuni actuale şi ameninţări viitoare. Definiţiile acestor doua categorii sunt următoarele:

 Presiune actuală – P – acea activitate cu potenţial impact negativ asupra stării de conservare a speciilor sau tipurilor de habitate de interes conservativ, care se desfăşoară în prezent, sau care s-a derulat în trecut, dar ale cărui efectele negative încă persistă;
 Ameninţare viitoare – A – acea activitate cu potenţial impact negativ asupra stării de conservare a speciilor sau tipurilor de habitate de interes conservativ, care este preconizată să se deruleze în viitor. Nu poate fi considerată ameninţare viitoare o presiune actuală decât dacă se preconizează o creştere semnificativă a intensităţii sau o schimbare a localizării presiunii actuale.

2.5.1. Lista activităţilor cu potenţial impact

2.5.1.1. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate Tabelul nr. 20 – Lista presiunilor actuale asupra ariei naturale protejate

Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	A07 Utilizarea produselor biocide, hormoni şi substanţe chimice
A.2	Detalii	Impactul este redus deoarece activităţile de combatere a dăunătorilor, în sit, sunt reduse. Nu se cunosc date exacte privind folosirea de substanţe chimice în arealul sitului. Harta presiunii A07 asupra sitului Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani se găseşte în Anexe. Presiune scăzută.
A.3	Presiune actuală	A11 Alte activităţi agricole
A.4	Detalii	Arderea miriştilor. Activitate ocazională şi punctuală, situată la limita pădurii, ce nu se poate delimita ca perimetru exact de manifestare. Riscul apariţiei acestei practici este difuz pe întreaga suprafaţă agricolă şi de pajişti din vecinătatea sitului, pe direcţiile Sud-Vest şi Nord-Est. Harta presiunii A11 asupra sitului Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani se găseşte în Anexe. Presiune scăzută.
A.5	Presiune actuală	B02 Gestionarea şi utilizarea pădurii şi plantaţiei; B02.02 Curăţarea pădurii; B02.03 Îndepărtarea lăstărişului; B02.04 Îndepărtarea arborilor uscaţi sau în curs de uscare.

A.6

Detalii

Suprafaţa efectiv acoperită cu păduri reprezintă 511,5 hectare, aproximativ 99,70% din suprafaţa sitului. Exploatarea lemnului pentru foc reprezintă una din activităţile economice locale. La nivelul sitului se apreciază că exploatarea lemnului pentru foc reprezintă una din principalele activităţi cu impact antropic asupra biodiversităţii sitului.

Exploatarea lemnului nu se face ţinând cont de regulile de exploatare care favorizează conservarea speciilor protejate pentru care a fost institutit situl.

În condiţiile în care planurile de exploatare a pădurilor nu includ prevederi legate de conservarea speciilor protejate, îndepărtarea arborilor uscaţi este o practică des utilizată mai ales de către localnicii care utilizează lemnul pentru încălzire. În ultimii ani, nu au fost semnalate furturi de cantităţi însemnate de lemn de pe teritoriul sitului, exploatarea masei lemnoase realizându-se conform normelor de exploatare, în baza amenajamentelor silvice.

Harta presiunilor B02, B02.02, B02.03, B02.04 asupra sitului Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani se găseşte în Anexe.

Presiune scăzută.

A.7

Presiune actuală

C02.01 Foraj de explorare

A.8	Detalii	Vetrele sondelor de petrol reprezintă o potenţială sursă de poluare. Pe suprafaţa sitului există 4 vetre de sondă, abandonate, aparţinând OMV PETROM SA, după cum urmează: Harta presiunii C02.01 asupra sitului Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani se găseşte în Anexe. În afara celor 4 vetre de sondă de pe teritoriul sitului, reprezentate pe hartă, în vecinătatea ROSCI0014, pe direcţie Sud-Vest, se găsesc alte numeroase astfel de sonde abandonate. Presiune medie.
A.9	Presiune actuală	D01.02 Drumuri, autostrăzi
A.10	Detalii	Situl este străbătut de drumul forestier 207. De asemenea, în arealul sitului există şi alte drumuri de folosinţă forestieră, figurate pe hartă, drumuri situate pe limitele parcelelor. Harta presiunii D01.02 asupra sitului Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani se găseşte în Anexe. Presiune scazută.
A.11	Presiune actuală	E01.01 urbanizare continuă – urbanizarea vine din partea vestică a sitului.

– sonda 40 AR Eforie Bucşani a fost forată în anul 1936, fiind actualmente abandonată, dupa ce a funcţionat;
– sonda 42 AR Eforie Bucşani a fost forată în anul 1937, fiind actualmente abandonată, dupa ce a funcţionat;
– sonda 44 A AR Eforie Bucşani a fost forată în anul 1937, fiind abandonata din foraj, adica fără să fi fost în funcţiune;
– sonda 576 MP Caragiale a fost forată în anul 1983, fiind abandonată din probe de producţie, adică fără să fi fost în funcţiune.

A.12	Detalii	Există o tendinţă de extindere a intravilanului şi de construire de case în special în extravilanul comunei Bucşani. Harta presiunii E01.01 asupra sitului Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani se găseşte în Anexe. Presiune scăzută.
A.13	Presiune actuală	E03.01 Depozitarea deşeurilor menajere
A.14	Detalii	Pe teritoriul sitului nu sunt amenajate locuri speciale de depozitare a gunoiului, fapt ce a favorizat depozitarea acestora la marginea sau în interiorul sitului. În principal sunt deşeuri menajere şi din gospodării. Intensitate scăzută, tendinţă de dezvoltare, localizată în interiorul sitului. Harta presiunii E03.01 asupra sitului Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani se găseşte în Anexe. Presiune scăzută.
A.15	Presiune actuală	F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj
A.16	Detalii	În zonă, încă se mai folosesc practici de braconaj din partea localnicilor, în special prin punerea de capcane tip laţ. Harta presiunii F03.02.03 este identică cu Harta presiunilor B02, B02.02, B02.03, B02.04 asupra sitului Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani şi se găseşte în Anexe. Presiune scăzută.
A.17	Presiune actuală	F04.02 colectare – ciuperci, licheni, fructe de pădure, plante medicinale şi altele asemenea

A.18	Detalii	Colectarea de ciuperci comestibile, fructe de pădure şi plante medicinale reprezintă una din principalele activităţi ce determină o prezenţă umană sporită în interiorul sitului. Trebuie acordată atenţie sporită la recoltarea corectă a speciilor de ciuperci, astfel încât să nu fie afectat potenţialul de reproducere prin smulgerea miceliului. Activitatea de colectare poate fi şi o ameninţare indirectă în cazul în care persoane neavizate fumează sau folosesc focul deschis în pădure în timpul activităţii de recoltare, putând fi cauzate în acest fel incendii accidentale. Harta presiunii F04.02 este identică cu Harta presiunilor B02, B02.02, B02.03, B02.04 asupra sitului Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani şi se găseşte în Anexe. Presiune scăzută.
A.19	Presiune actuală	G.01 Sport în aer liber şi activităţi de petrecere a timpului liber, activităţi recreative G01.02 Mersul pe jos, călărie şi vehicule non-motorizate
A.20	Detalii	Se practică într-un mod redus turismul de weekend – la iarbă verde şi grătar. De asemenea, începând cu anul 2012, în luna august, Asociaţia ,,Sportul pentru toţi", în colaborare cu Primăria Bucşani organizează în pădurea Bucşani, cursa de Mountain Bike Cross Country. Harta presiunilor G01, G01.02 este identică cu Harta presiunii D01.02 asupra sitului Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani şi se găseşte în Anexe. Presiune scăzută.
A.21	Presiune actuală	G04 Utilităţi militare şi antrenament civil
A.22	Detalii	În vecinătatea sitului Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani, în partea de nord-est, se află fabrica de armament Mija. Harta presiunii G04 asupra sitului Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani se găseşte în Anexe. Presiune scăzută.
A.23	Presiune actuală	H01 Poluarea apelor de suprafaţă

A.24	Detalii	În partea de nord-est a sitului, sunt prezente semne de eutrofizare a apei pârâului Crivăţ, posibila cauză fiind deversări de ape pluziale de pe suprafeţele betonate ale fabricii de armament Mija, situată limitrof sitului. Harta presiunii H01 asupra sitului Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani se găseşte în Anexe. Presiune scăzută.
A.25	Presiune actuală	H02.03 Poluarea apelor subterane asociată cu infrastructura din industria de petrol
A.26	Detalii	Vetrele sondelor de petrol reprezintă o potenţială sursă de poluare. Pe suprafaţa sitului există 4 vetre de sondă, abandonate, aparţinând OMV PETROM SA. De asemenea, faptul că numeroase gospodării din localităţile limitrofe sitului Bucşani se confruntă cu sărăturarea apelor din fântâni dovedeşte posibilitatea contaminării resurselor freatice şi în perimetrul ROSCI0014. Harta presiunii H02.03 asupra sitului Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani se găseşte în Anexe. Presiune medie.
A.27	Presiune actuală	K01.03 Secare
A.28	Detalii	Bălţile permanente şi temporare de pe teritoriul sitului au nevoie de un debit permanent, acest debit însă nu poate fi foarte mare, provenind în special din ape meteorice, din torentele numeroase de pe arealul sitului. În anii secetoşi acestea seacă în întregime, limitând habitatul speciei Triturus cristatus şi Bombina variegata. Harta presiunii K01.03 asupra sitului Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani se găseşte în Anexe. Presiune scăzută.
A.29	Presiune actuală	K04.01 competiţie

A.30

Detalii

Există o presiune din partea speciilor ,,copleşitoare": tei, carpen, chiar frasin uneori, asupra stejarului. În timp acestea pot determina succesiuni de vegetaţie, degradarea tipului de habitat – având ca specie principală stejarul, putând merge până la deteriorarea ireversibilă a acestuia. Astfel, menţinerea unui relativ echilibru între speciile componente, reprezintă principala problematică a tipului de habitat 91Y0. Creşterea speciilor copleşitoare este foarte activă la vârste mici, stejarul activându-şi creşterea mult mai târziu, rezultând astfel pierderea procentului optim pentru specia principală – stejarul.

Harta presiunii K04.01 este identică cu Harta presiunilor B02, B02.02, B02.03, B02.04 asupra sitului Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani şi se găseşte în Anexe.

Presiune medie.

2.5.1.2. Lista ameninţărilor viitoare cu potenţial impact la nivelul ariei naturale protejate

Tabelul nr. 21 – Lista ameninţărilor viitoare asupra ariei naturale protejate

Cod	Parametru	Descriere
B.1	Ameninţare viitoare	H01 Poluarea apelor de suprafaţă
B.2	Detalii	În partea de nord-est a sitului, sunt prezente semne de eutrofizare a apei pârâului Crivăţ, posibila cauză fiind deversări de ape pluziale de pe suprafeţele betonate ale fabricii de armament Mija, situată limitrof sitului. Harta ameninţării H01 este identică cu Harta presiunii H01 asupra sitului Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani şi se găseşte în Anexe. Presiune scăzută.
B.3	Ameninţare viitoare	H02.03 Poluarea apelor subterane asociată cu infrastructura din industria de petrol

B.4	Detalii	Vetrele sondelor de petrol reprezintă o potenţială sursă de poluare. Pe suprafaţa sitului există 4 vetre de sondă, abandonate, aparţinând OMV PETROM SA. De asemenea, faptul că numeroase gospodării din localităţile limitrofe sitului Bucşani se confruntă cu sărăturarea apelor din fântâni dovedeşte posibilitatea contaminării resurselor freatice şi în perimetrul ROSCI0014. Harta ameninţării H02.03 asupra sitului Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani se găseşte în Anexe. Presiune medie.
B.5	Ameninţare viitoare	K04.01 competiţie
B.6	Detalii	Există o presiune din partea speciilor ,,copleşitoare": tei, carpen, chiar frasin uneori, asupra stejarului. În timp acestea pot determina succesiuni de vegetaţie, degradarea tipului de habitat – având ca specie principală stejarul, putând merge până la deteriorarea ireversibilă a acestuia. Astfel, menţinerea unui relativ echilibru între speciile componente, reprezintă principala problematică a tipului de habitat 91Y0. Creşterea speciilor copleşitoare este foarte activă la vârste mici, stejarul activându-şi creşterea mult mai târziu, rezultând astfel pierderea procentului optim pentru specia principală – stejarul. Harta ameninţării K04.01 este identică cu Harta presiunii K04.01 asupra sitului Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani şi se găseşte în Anexe. Presiune medie.
B.7	Ameninţare viitoare	M01.02 Secete şi precipitaţii reduse
B.8	Detalii	Seceta poate cauza pierderea de suprafeţe semnificative de pădure şi de specii de animale care depind de umiditatea solului şi de băltirea apei. Harta ameninţării M01.02 este identică cu Harta presiunii K01.03 asupra sitului Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani şi se găseşte în Anexe Presiune scăzută.

3. Evaluarea stării de conservare a speciilor şi tipului de habitate

Evaluarea stării de conservare este esenţială în cadrul procesului de elaborare a unui plan de management pentru o arie naturală protejată, deoarece obiectivele specifice, măsurile, activităţile şi regulile necesare pentru fiecare tip de habitat, specie sau grup de specii de interes conservativ, prezente în cuprinsul respectivei arii naturale protejate derivă din starea lor actuală de conservare.

Astfel, dacă starea de conservare este evaluată ca favorabilă la momentul elaborării planului de management actual, activităţile din acest plan trebuie să se îndrepte cu predilecţie către menţinerea stării de conservare pe termen lung prin monitorizarea habitatului/speciei, iar regulile şi rezultatele procedurii de evaluare a impactului antropic să prevină şi să combată acele activităţi propuse, al căror impact potenţial ar putea periclita pe viitor actuala stare de conservare favorabilă.

Dacă starea de conservare a unei specii/unui tip de habitat este evaluată ca

,,nefavorabilă-inadecvată" sau ,,nefavorabilă-rea", activităţile din planul de management trebuie să se îndrepte cu predilecţie în sensul îmbunătăţirii acelor parametri care împiedică respectiva specie şi/sau habitat să ajungă în starea de conservare favorabilă, cum ar fi spre exemplu măsuri de reconstrucţie ecologică, iar regulile şi rezultatele procedurii de evaluare a impactului antropic să se îndrepte în sensul reducerii sau eliminării efectelor activităţilor prezente cu impact asupra speciei/tipului de habitat şi interzicerii oricărei activităţi viitoare susceptibile de a afecta şi mai mult specia sau tipul de habitat aflate în stare de conservare nefavorabilă.

Pentru toate situaţiile în care nu există suficiente informaţii pentru a realiza o evaluare corespunzătoare, starea de conservare este considerată ,,necunoscută".

Pentru o reprezentare grafică a celor patru stări de conservare, a fost adoptat un sistem de codificare pe culori – prin intermediul îndrumarului Comisiei Europene: Evaluarea şi raportarea în conformitate cu Articolul 17 al Directivei Habitate: Ghid de raportare pentru Perioada 2007-2012:

Tabelul nr. 22

Favorabilă	Nefavorabilă -inadecvată	Nefavorabilă – rea	Necunoscută

În cazul în care însă nivelul actual de cunoaştere ştiinţifică nu este suficient şi/sau datele de teren sunt insuficiente pentru a putea determina aceste valori, va fi utilizată

,,judecata experţilor" pentru estimarea valorilor de referinţă pentru starea favorabilă în raport cu valorile actuale.

3.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ

Evaluarea stării de conservare nu se justifică pentru toate speciile şi nu trebuie realizată pentru:

 speciile ocazionale, a căror prezenţă este doar accidentală, eratică, nefiind regulată şi stabilă;
 speciile nou sosite, a căror semnalare actuală în cuprinsul ariei protejate se datorează cel mai probabil schimbărilor climatice şi pentru care nu există informaţii suficiente;
 speciile cu prezenţă incertă, a căror prezenţă este nesigură, îndoielnică, dubioasă;
 speciile a căror populaţie în sit este nesemnificativă în raport cu populaţia naţională –

,,populaţia relativă" în formularul standard Natura 2000, fiind evaluată ca ,,D – Populaţie nesemnificativă".

Evaluarea stării globale de conservare a fiecărei specii se va realiza pe baza evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al:
 populaţiei speciei;
 habitatului speciei;
 perspectivelor speciei în viitor.

3.1.1. Evaluarea stării de conservare a speciei de Triturus cristatus şi Bombina variegata

din punctul de vedere al populaţiei speciei

Tabelul nr. 23 – Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Triturus cristatus din punct de vedere al populaţiei

Nr.	Parametru	Descriere
A.1.	Specia	1166 – Triturus cristatus, prezentă în anexele 2 şi 4 ale Directivei Habitate, respectiv anexele 3 şi 4 A din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
A.2.	Statut de prezenţă temporală a speciilor	Populaţie permanentă – sedentară/rezidentă
A.3.	Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată	1.000 – 1.500 de indivizi

A.4.	Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată	slabă – date estimate pe baza opiniei experţilor cu măsurători prin eşantionare.
A.5.	Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale	0 – 2 %
A.6.	Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populaţiei naţionale	Nesemnificativă
A.7.	Mărimea reevaluată a populaţiei estimate în planul de management anterior	Nu este cazul
A.8.	Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată	Nu există date
A.9.	Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă	Nu este cazul
A.10.	Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale	,,-;" – aproximativ egal
A.11.	Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei	,,x" – necunoscută
A.12.	Calitatea datelor privind	Slabă – date estimate pe baza opiniei experţilor cu

	tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei	măsurători prin eşantionare.
A.13.	Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei	Nu este cazul
A.14.	Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative	Nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei.
A.15.	Structura populaţiei speciei	Nu există date privind structura populaţiei.
A.16.	Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei	,,FV" – favorabilă
A.17.	Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei	,,0" – este stabilă
A.18.	Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populaţiei.	Nu este cazul

Tabelul nr. 24 – Matricea evaluării stării de conservare a speciei Triturus cristatus din punct de vedere al populaţiei speciei

Favorabilă

Nefavorabilă – Inadecvată

Nefavorabilă – Rea

Necunoscută

Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată – A.3.- nu este mai mică decât mărimea populaţiei de referinţă pentru

starea favorabilă în

aria naturală

protejată – A.10. –

Tabelul nr. 25 – Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Bombina variegata din punct de vedere al populaţiei

Nr.	Informaţie/ Atribut	Descriere
A.1.	Specia	1193 – Bombina variegata, prezentă în anexele 2 şi 4 ale Directivei Habitate, respectiv anexele 3 şi 4 A din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
A.2.	Statut de prezenţă temporală a speciilor	Populaţie permanentă – sedentară/rezidentă
A.3.	Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată	1500 – 2000 de indivizi
A.4.	Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată	slabă – date estimate pe baza opiniei experţilor cu măsurători prin eşantionare.
A.5.	Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale	0 – 2 %
A.6.	Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populaţiei naţionale	Nesemnificativă
A.7.	Mărimea reevaluată a populaţiei estimate în planul de management anterior	Nu este cazul
A.8.	Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată	1000 de adulţi

A.9.	Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă	În general, se consideră că o populaţie ar trebui să aibă cel puţin 1000 de adulţi – S0gaard et al., 2007; Meeske et al., 2009. Pentru zone din nordul Europei se consideră că statutul de conservare este favorabil pentru meta-populaţii când sub-populaţiile au în medie 100 de indivizi iar distanţa între sub-populaţii nu este mai mare de 2 kilometri – Meeske et al., 2009.
A.10.	Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale	,,-;" – aproximativ egal
A.11.	Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei	,,x" – necunoscută
A.12.	Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei	Slabă – date estimate pe baza opiniei experţilor cu măsurători prin eşantionare.
A.13.	Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei	Nu este cazul
A.14.	Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative	Nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei.
A.15.	Structura populaţiei speciei	Nu există date privind structura populaţiei.
A.16.	Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei	,,FV" – favorabilă
A.17.	Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei	Nu este cazul
A.18.	Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populaţiei	Nu este cazul

Tabelul nr. 26 – Matricea evaluării stării de conservare a speciei Bombina variegata din punct de vedere al populaţiei speciei

Favorabilă

Nefavorabilă – Inadecvată

Nefavorabilă – Rea

Necunoscută

Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată –

A.3. – nu este mai mică decât mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată –

A.8. – sau – A.10. –

3.1.2. Evaluarea stării de conservare a speciei de Triturus cristatus şi Bombina variegata

din punctul de vedere al habitatului speciei

Tabelul nr. 27 – Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Triturus cristatus din punct de vedere al habitatului speciei

Nr.	Parametru	Descriere
A.1.	Specia	1166 – Triturus cristatus, prezentă în anexele 2 şi IV ale Directivei Habitate, respectiv anexele 3 şi 4 A din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
A.2.	Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie permanentă – sedentară/rezidentă
B.3.	Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată	10 – 15 hectare
B.4.	Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei	Slabă – date estimate pe baza opiniei experţilor cu măsurători prin eşantionare.
B.5.	Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din	Nu este cazul

	planul de management anterior.
B.6.	Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată	Nu există date
B.7.	Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată	Nu este cazul
B.8.	Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei	,,-;" – aproximativ egal
B.9.	Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei	,,0" – stabilă
B.10.	Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei	slabă – date estimate pe baza opiniei experţilor cu măsurători prin eşantionare.
B.11.	Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată	bună – adecvată
B.12.	Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei	,,x" – necunoscută
B.13.	Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei	insuficientă – date insuficiente
B.14.	Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii	,,x" – necunoscută

	habitatului speciei
B.15.	Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	,,FV" – favorabilă
B.16.	Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	Nu este cazul
B.17.	Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei	Nu este cazul

Tabelul nr. 28 – Matricea evaluării stării de conservare a speciei Triturus cristatus din punct de vedere al habitatului speciei

Favorabilă

Nefavorabilă – inadecvată

Nefavorabilă – rea

Necunoscută

Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată – B.3. – este suficient de mare şi tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei – B.9 – este stabilă sau în creştere

şi

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată – B.11 – este adecvată pentru supravieţuirea pe termen lung a speciei.

Tabelul nr. 29 – Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Bombina variegata din punct de vedere al habitatului speciei

Nr.	Informaţie/ Atribut	Descriere
A.1.	Specia	1193 – Bombina variegata, prezentă în anexele 2 şi 4 ale Directivei Habitate, respectiv anexele 3 şi 4 A din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului , cu modificările şi completările ulterioare.
A.2.	Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie permanentă – sedentară/rezidentă
B.3.	Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată	15 – 20 hectare
B.4.	Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei	slabă – date estimate pe baza opiniei experţilor cu măsurători prin eşantionare
B.5.	Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior	Nu este cazul
B.6.	Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată	Nu există date
B.7.	Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată	Nu este cazul
B.8.	Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei	,,=" – aproximativ egal
B.9.	Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei	,,0" – stabilă
B.10.	Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei	slabă – date estimate pe baza opiniei experţilor cu măsurători prin eşantionare
B.11.	Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată	bună – adecvată
B.12.	Tendinţa actuală a calităţii	,,x" – necunoscută

	habitatului speciei
B.13.	Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei	insuficientă – date insuficiente
B.14.	Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei	,,x" – necunoscută
B.15.	Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	,,FV" – favorabilă
B.16.	Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	Nu este cazul
B.17.	Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei	Nu este cazul

Tabelul nr. 30 – Matricea evaluării stării de conservare a speciei Bombina variegata din punct de vedere al habitatului speciei

Favorabilă

Nefavorabilă -inadecvată

Nefavorabilă – rea

Necunoscută

Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată – B.3. – este suficient de mare şi tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei – B.9 – este stabilă sau în creştere şi

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată – B.11 – este

adecvată pentru

supravieţuirea pe termen lung a speciei.

3.1.3. Evaluarea stării de conservare a speciei de Triturus cristatus şi Bombina variegata

din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Tabelul nr. 31 – Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Triturus cristatus din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Nr.	Parametru	Descriere
A.1.	Specia	1166 – Triturus cristatus, prezentă în anexele 2 şi IV ale Directivei Habitate, respectiv anexele 3 şi 4 A din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
A.2.	Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată.	Populaţie permanentă – sedentară/rezidentă
C.3.	Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei	,,0" – stabilă
C.4.	Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei	,,-;" – aproximativ egal
C.5.	Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei	,,FV" – perspective bune
C.6.	Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei	,,0" – stabilă
C.7.	Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa	,,-;" – aproximativ egal

	habitatului speciei în viitor
C.8.	Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei	,,FV" – favorabile
C.9.	Perspectivele speciei în viitor	,,FV" – favorabile
C.10.	Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor	Scăzut – impacturile, respectiv presiunile actuale şi ameninţările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei.
C.11.	Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei	Scăzut
C.12.	Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra speciei	Scăzut
C.13.	Viabilitatea pe termen lung a speciei	Viabilitatea pe termen lung a speciei ar putea fi asigurată.
C.14.	Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	,,FV" – favorabilă
C.15.	Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	Nu este cazul
C.16.	Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	Nu este cazul

Tabelul nr. 32 – Matricea evaluării stării de conservare a speciei Triturus cristatus din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabilă

Nefavorabilă – inadecvată

Nefavorabilă – rea

Necunoscută

Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale şi ameninţările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei –

C.10. –

şi

perspectivele speciei în viitor – C.9. – sunt favorabile şi viabilitatea pe termen lung a speciei

– C.13. – este

asigurată.

Tabelul nr. 33 – Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Bombina variegata din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Nr.	Informaţie/ Atribut	Descriere
A.1.	Specia	1193 – Bombina variegata, prezentă în anexele 2 şi 4 ale Directivei Habitate, respectiv anexele 3 şi 4 A din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
A.2.	Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie permanentă – sedentară/rezidentă
C.3.	Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei	,,0" – stabilă

C.4.	Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei	,,-;" – aproximativ egal
C.5.	Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei	,,FV" – perspective bune
C.6.	Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei	,,0" – stabilă
C.7.	Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor	,,-;" – aproximativ egal
C.8.	Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei	,,FV" – favorabile
C.9.	Perspectivele speciei în viitor	,,FV" – favorabile
C.10	Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor	Scăzut – impacturile, respectiv presiunile actuale şi ameninţările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei.
C.11.	Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei	Scăzut
C.12.	Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra speciei	Scăzut
C.13.	Viabilitatea pe termen lung a speciei	viabilitatea pe termen lung a speciei ar putea fi asigurată.
C.14.	Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	,,FV" – favorabilă
C.15.	Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	Nu este cazul
C.16.	Starea de conservare	Nu este cazul

necunoscută din punct de vedere al perspectivelor

speciei în viitor

Tabelul nr. 34 – Matricea evaluării stării de conservare a speciei Bombina variegata din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabilă

Nefavorabilă -inadecvată

Nefavorabilă – rea

Necunoscută

Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale şi ameninţările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei – C.10 –

şi

perspectivele speciei în viitor – C.9. – sunt favorabile sau viabilitatea pe termen lung a speciei – C.13 – este asigurată

3.1.4. Evaluarea globala a speciei de Triturus cristatus şi Bombina variegata

Tabelul nr. 35 – Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei

Triturus cristatus în cadrul ariei naturale protejate

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

1166 – Triturus cristatus, prezentă în anexele 2 şi 4 ale Directivei Habitate, respectiv anexele 3 şi 4 A din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu

modificările şi completările ulterioare.

A.2.

Tipul populaţiei

Populaţie permanentă – sedentară/rezidentă

	speciei în aria naturală protejată
D.3.	Starea globală de conservare a speciei	,,FV" – favorabilă
D.4.	Tendinţa stării globale de conservare a speciei	,,0" – este stabilă
D.5.	Starea globală de conservare necunoscută	Nu este cazul
D.6.	Informaţii suplimentare	Deoarece este vorba de o specie destul de criptică în afara perioadei de reproducere şi deoarece observaţiile din prezentul studiu au fost făcute într-un interval restrâns de timp, este posibil ca pe viitor, printr-o monitorizare realizată în cadrul planului de management să se stabilească mult mai exact atât starea populaţiei cât şi dimensiunea habitatului.

Tabelul nr. 36 – Matricea evaluării stării globale de conservare a speciei Triturus cristatus în cadrul ariei naturale protejate

Favorabilă

Nefavorabilă – inadecvată

Nefavorabilă – rea

Necunoscută

Toţi cei trei parametri – A.16., B.15., C.14. – sunt

în stare favorabilă sau unul este necunoscut şi

ceilalţi în stare favorabilă

Tabelul nr. 37 – Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei

Bombina variegata în cadrul ariei naturale protejate

Nr.

Informaţie/ Atribut

Descriere

A.1.

Specia

1193 – Bombina variegata, prezentă în anexele 2 şi 4 ale Directivei Habitate, respectiv anexele 3 şi 4 A din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.

57/2007 aprobată cu modificări şi completări prin

Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările

		ulterioare.
A.2.	Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie permanentă – sedentară/rezidentă
D.3.	Starea globală de conservare a speciei	,,FV" – favorabilă
D.4.	Tendinţa stării globale de conservare a speciei	Nu este cazul
D.5.	Starea globală de conservare necunoscută	Nu este cazul
D.6.	Informaţii suplimentare	În aria naturală protejată ROSCI0014 Bucşani s-a găsit un număr mare de indivizi din această specie, deoarece habitatele optime pentru specie sunt multe ca număr şi suprafaţă. În anii ploioşi se pot forma bălţi temporare propice pentru reproducere, ducând astfel la extinderea distribuţiei speciei în aria protejată.

Tabelul nr. 38 – Matricea evaluării stării globale de conservare a speciei Bombina variegata în cadrul ariei naturale protejate

Favorabilă

Nefavorabilă – inadecvată

Nefavorabilă – rea

Necunoscută

Toţi cei trei parametri

-A.16., B.15., C.14. –

sunt în stare favorabilă sau unul este necunoscut şi ceilalţi

în stare favorabilă

3.2. Evaluarea stării de conservare a habitatului de interes conservativ

Evaluarea stării de conservare nu se justifică pentru toate tipurile de habitate şi nu trebuie realizată pentru:

 tipurile de habitate cu prezenţă incertă;
 tipurile de habitate a căror suprafaţă în sit este nesemnificativă în raport cu suprafaţa respectivului tip de habitat la nivel naţional – ,,suprafaţa relativă” fiind evaluată ca

,,D".

Evaluarea stării globale de conservare a fiecărui tip de habitat se va realiza pe baza evaluării stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al:
 suprafeţei ocupate;
 structurii şi funcţiilor sale specifice;
 perspectivelor sale în viitor.

3.2.1. Evaluarea stării de conservare a habitatului 91Y0 – Păduri dacice de stejar şi carpen din punct de vedere al suprafeţei acoperite de către tipul de habitat

Tabelul nr. 39 – Parametri pentru evaluarea stării de conservare a habitatului 91Y0 – Păduri dacice de stejar şi carpen din punct de vedere al suprafeţei ocupate

Nr.	Parametru	Descriere
E.1.	Clasificarea tipului de habitat	EC – tip de habitat de importanţă comunitară
E.2.	Codul unic al tipului de habitat	91Y0
E.3.	Suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată	511,5 hectare
E.4.	Calitatea datelor pentru suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată	Medie
E.5.	Raportul dintre suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată şi suprafaţa ocupată de acesta la nivel naţional	0,12%
E.6.	Suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală comparată cu suprafaţa totală ocupată de acesta la nivel naţional	Nesemnificativă

E.7.	Suprafaţa reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior	Nu este cazul
E.8.	Suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată	470 ha
E.9.	Metodologia de apreciere a suprafeţei de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată	Distribuţia tipului de habitat are, în principal, condiţionare staţională. Distribuţia habitatului 91Y0 este uniformă în cadrul ariei naturale protejate, exceptând cursul de apă Crivăţ, drumurile forestiere şi microdepresiunile provocate de tasarea straturilor de cuvertură – rovine, în care stagnarea apelor din precipitaţii a dus, în timp, la modificarea condiţiilor microstaţionale. Procentul suprafeţei acoperite cu pădure din cuprinsul sitului este ridicat; nu există suprafeţe de fond forestier neîmpădurite, de unde vegetaţia să fi fost înlăturată şi care să necesite reîmpădurire.
E.10.	Raportul dintre suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitat şi suprafaţa actuală ocupată	,,-;" – aproximativ egal
E.11.	Tendinţa actuală a suprafeţei tipului de habitat	,,0" – stabilă
E.12.	Reducerea suprafeţei tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat	Nu este cazul

E.13.	Explicaţii asupra motivului descreşterii suprafeţei tipului de habitat	Nu este cazul
E.14.	Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei tipului de habitat	Medie
E.15.	Magnitudinea tendinţei actuale a suprafeţei tipului de habitat	Nu este cazul
E.16.	Magnitudinea tendinţei actuale a suprafeţei tipului de habitat exprimată prin calificative	Nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia magnitudinea tendinţei actuale a suprafeţei tipului de habitat.
E.17.	Schimbări în tiparul de distribuţie a suprafeţelor tipului de habitat	Nu există schimbări în tiparul de distribuţie al suprafeţelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate sau acestea sunt nesemnificative.
E.18.	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate	,,FV" – favorabilă
E.19.	Tendinţa stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate	Nu este cazul
E.20.	Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate	Nu este cazul

Tabelul nr. 40 – Matricea de evaluare a stării de conservare a habitatului 91Y0 – Păduri dacice de stejar şi carpen din punct de vedere al suprafeţei ocupate

Favorabilă

Nefavorabilă – inadecvată

Nefavorabilă – rea

Necunoscută

Tendinţa actuală a suprafeţei tipului de habitat – E.11. – este stabilă

şi

Suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată – E.3.

– nu este mai mică decât Suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată – E.8.

şi

nu există schimbări în tiparul de distribuţie al suprafeţelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate sau acestea sunt nesemnificative -E.17.

–

3.2.2. Evaluarea stării de conservare a habitatului 91Y0 – Păduri dacice de stejar şi carpen din punct de vedere al structurii şi funcţiilor specifice tipului de habitat

Tabelul nr. 41 – Parametri pentru evaluarea stării de conservare a habitatului 91Y0 – Păduri dacice de stejar şi carpen din punct de vedere al structurii şi funcţiilor sale specifice

Nr.

Parametru

Descriere

E.1.	Clasificarea tipului de habitat	EC – tip de habitat de importanţă comunitară
E.2.	Codul unic al tipului de habitat	91Y0
F.3.	Structura şi funcţiile tipului de habitat	Structura şi funcţiile tipului de habitat, incluzând şi speciile sale tipice nu se află în condiţii bune, dar nici mai mult de 25% din suprafaţa tipului de habitat nu este deteriorată în ceea ce priveşte structura şi funcţiile sale, incluzând şi speciile sale tipice.
F.4.	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcţiilor specifice	,,U1" – nefavorabilă – inadecvată
F.5.	Tendinţa stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcţiilor specifice	,,+" – se îmbunătăţeşte
F.6.	Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcţiilor specifice	Nu este cazul

Tabelul nr. 42 – Matricea evaluării stării de conservare a habitatului 91Y0 – Păduri dacice de stejar şi carpen din punct de vedere al structurii şi funcţiilor specifice habitatului

Favorabilă

Nefavorabilă – inadecvată

Nefavorabilă – rea

Necunoscută

Structura şi funcţiile tipului de habitat, incluzând şi speciile sale tipice nu se află în condiţii bune, dar nici mai mult de 25% din suprafaţa tipului de habitat nu este deteriorată în ceea ce priveşte structura şi funcţiile sale, incluzând şi

speciile sale tipice.

3.2.3 Evaluarea stării de conservare a habitatului 91Y0 – Păduri dacice de stejar şi carpen din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor

Tabelul nr. 43 – Parametri pentru evaluarea stării de conservare a habitatului 91Y0 – Păduri dacice de stejar şi carpen din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare

Nr.	Parametru	Descriere
E.1.	Clasificarea tipului de habitat	EC – tip de habitat de importanţă comunitară
E.2.	Codul unic al tipului de habitat	91Y0
G.3.	Tendinţa viitoare a suprafeţei tipului de habitat	,,0" – stabilă

G.4.	Raportul dintre suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă şi suprafaţa tipului de habitat în viitor	,,-;" – aproximativ egal
G.5.	Perspectivele tipului de habitat în viitor	,,FV" – perspective bune
G.6.	Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor	Scăzut – impacturile, respectiv presiunile actuale şi ameninţările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra tipului de habitat, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat.
G.7.	Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat	Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat ar putea fi asigurată.
G.8.	Intensitatea presiunilor actuale asupra tipului de habitat	Scăzut
G.9.	Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra tipului de habitat	Scăzut
G.10.	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare	,,U1" – nefavorabilă – inadecvată

G.11.

Tendinţa stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor

sale viitoare

,,+" – se îmbunătăţeşte

G.12.

Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor

sale viitoare

Nu este cazul

Tabelul nr. 44 – Matricea evaluării stării de conservare a habitatului 91Y0 – Păduri dacice de stejar şi carpen din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia, în urma implementării planului de management actual

Favorabilă

Nefavorabilă – inadecvată

Nefavorabilă – rea

Necunoscută

Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale şi ameninţările viitoare vor avea în viitor un efect scăzut asupra tipului de habitat daca se vor aplica în mod corespunzător măsuri de management forestier, aşa încât viabilitatea pe termen lung a tipului de

habitat ar putea fi asigurată.

3.2.4 Evaluarea globală a stării de conservare a habitatului 91Y0 – Păduri dacice de stejar şi carpen

Tabelul nr. 45 – Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a habitatului 91Y0 – Păduri dacice de stejar şi carpen

Nr.	Parametru	Descriere
E.1.	Clasificarea tipului de habitat	EC – tip de habitat de importanţă comunitară
E.2.	Codul unic al tipului de habitat	91Y0
H.3.	Starea globală de conservare a tipului de habitat	,,U1" – nefavorabilă – inadecvată
H.4.	Tendinţa stării globale de conservare a tipului de habitat	,,+" – se îmbunătăţeşte
H.5.	Detalii asupra stării globale de conservare a tipului de habitat	Nu este cazul
H.6.	Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată	Starea globală de conservare s-a stabilit în urma agregării rezultatelor celor trei parametrii evaluaţi anterior. Din punct de vedere al suprafeţei ocupate, starea habitatului 91Y0 în situl Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani este evaluată ca ,,favorabilă", arboretele din acest tip ocupând suprafeţe suficiente pentru buna dezvoltare. Este tipul de habitat predominant în sit – 98% din suprafaţa acestuia şi nu sunt semnalate ameninţări potenţiale care să ducă la modificări semnificative ale suprafeţei ocupate. Din punct de vedere al structurii şi funcţiilor, tipul de habitat are per ansamblu o stare ,,nefavorabilă – inadecvată" de conservare: 76% din arborete conservate relativ ,,favorabil", 21% în stare ,,nefavorabilă – inadecvată" şi circa 3% în stare ,,nefavorabilă – rea". Alterările de structură ale habitatului s-au produs prin intervenţia omului asupra ecosistemului în decursul a sute de ani,

iar refacerea stării de conservare favorabilă în întreg arealul nu mai este posibilă fără intervenţia factorului uman, prin măsuri adecvate de management forestier, consecvent aplicate pentru o perioadă îndelungată de timp, depăşind cu mult durata prezentului plan de management. În lipsa managementului forestier adecvat habitatul va supravieţui, dar va continua degradarea acestuia, factorul principal fiind competiţia interspecifică şi deteriorarea compoziţiei şi structurii optime a habitatului. Continuarea degradării acestuia va duce, la o scara mare de timp, la succesiuni ireversibile de vegetaţie, la reducerea suprafeţei ocupate de habitat şi la înrăutăţirea stării globale de conservare a acestuia.

La data evaluării, circa 76% din arborete au stare bună de conservare, incluzând suprafeţe însemnate regenerate pe cale naturală, prin măsuri silviculturale adecvate: prin semănături efectuate cu ghindă sub adăpostul masivului urmate de îndepărtarea progresivă a arboretului matern, prin folosirea anilor de fructificaţie la specia stejar pedunculat, cu periodicitate 10-12 ani, precum şi regenerări artificiale din plantaţie. Experienţa acumulată în domeniul silviculturii de administratorii pădurii din sit, oferă o garanţie pentru perspectivele de îmbunătăţire a stării de conservare a habitatului 91Y0, fiind necesar a fi susţinută prin măsuri legislative care să facă posibilă aplicarea măsurilor de management specifice. În ordinea urgenţelor de intervenţie, este importantă regenerarea din sămânţă a arboretelor îmbătrânite, ţinând cont de faptul că arborele ca individ este un organism viu, cu durată limitată de viaţă; este necesară ajutorarea regenerării pădurii în ansamblu, cu conservarea corespunzătoare a habitatului

91Y0.

Tabelul nr. 46 Matricea evaluării stării globale de conservare a habitatului 91Y0 – Păduri dacice de stejar şi carpen în cadrul ariei naturale protejate

Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat s-a determinat prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:

 Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate – E.18;
 Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcţiilor specifice – F.4;
 Starea de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare – G.10.

Favorabilă

Nefavorabilă – inadecvată

Nefavorabilă – rea

Necunoscută

Evaluarea ,,nefavorabilă – inadecvată" a stării de conservare din punct de vedere al structurii şi funcţiilor specifice – F.4. – , precum şi pentru criteriul privind perspectivele viitoare ale tipului de

habitat – G.10. –

4. Scopul şi obiectivele Planului de Management

4.1 Scopul planului de management

Scopul planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani este acela de a promova conservarea habitatului şi speciilor de interes comunitar, precum şi crearea unui model de gestiune care să permită dezvoltarea durabilă a comunităţilor umane limitrofe ariei naturale protejate. Planul de management urmăreşte integrarea obiectivelor de conservare şi protecţie a habitatului şi speciilor de interes comunitar, educaţia, informarea şi implicarea publicului în gestionarea patrimoniului sitului Natura 2000.

4.2. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management şi activităţi

4.2.1. Obiective generale

Obiectivele generale au fost formulate pornind de la ameninţările cu care se confruntă habitatul şi speciile de interes comunitar şi de la nevoile de dezvoltare ale comunităţilor locale, după cum urmează:

Obiectivul general I: Asigurarea conservării habitatului şi speciilor de interes comunitar în sensul menţinerii/atingerii stării de conservare favorabilă.

Obiectivul general II: Asigurarea bazei de date/informaţii referitoare la habitatul şi speciile de interes comunitar, inclusiv starea de conservare a acestora, cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul conservării biodiversităţii şi evaluarea eficienţei managementului.

Obiectivul general III: Asigurarea managementului eficient al ariei naturale protejate cu scopul menţinerii/atingerii stării de conservare favorabilă a habitatului şi speciilor de interes comunitar.

Obiectivul general IV: Creşterea nivelului de conştientizare – îmbunătăţirea cunoştinţelor şi schimbarea atitudinii şi comportamentului – pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversităţii.

Obiectivul general V: Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, ce asigură suportul pentru habitatul şi speciile de interes comunitar.

Obiectivul general VI: Crearea de oportunităţi pentru desfăşurarea unui turism durabil, prin intermediul valorilor naturale şi culturale, cu scopul limitării impactului asupra mediului.

4.2.1.1. Obiective specifice

Tabelul nr. 47

Nr.

Cod OS8

Cod OG9

Denumire

OS 1.1

OG 1

Asigurarea conservării habitatului 91Y0 – Păduri

dacice de stejar şi carpen, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acestuia.

OS 1.2

OG 1

Asigurarea conservării speciei Triturus cristatus, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă a

acesteia.

OS 1.3

OG 1

Asigurarea conservării speciei Bombina variegata, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă a

acesteia.

OS 2.1

OG 2

Completarea/actualizarea inventarelor şi evaluarea detaliată a stării de conservare pentru habitatul şi

speciile de interes conservativ.

8 Obiectiv specific

9Obiectv general

5.	OS 3.1	OG 3	Funcţionarea eficientă a custodelui sitului ROSCI0014 Bucşani.
6.	OS 3.2	OG 3	Materializarea limitelor pe teren şi menţinerea acestora.
7.	OS 3.3	OG 3	Urmărirea respectării regulamentului şi a prevedereilor planului de management.
8.	OS 3.4	OG 3	Asigurarea finanţării/bugetului necesar pentru implementarea planului de management.
9.	OS 3.5	OG 3	Asigurarea logisticii necesare pentru custodia eficientă a ariei naturale protejate.
10.	OS 3.6	OG 3	Evaluarea şi monitorizarea implementării planului de management.
11.	OS 3.7	OG 3	Realizarea raportărilor necesare către autorităţile cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului: Ministerul Mediului, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, GNM şi altele asemenea.
12.	OS 4.1	OG 4	Elaborarea Strategiei şi a Planului de acţiune privind comunicarea şi conştientizarea publicului.
13.	OS 4.2	OG 4	Implementarea Strategiei şi a Planului de acţiune privind comunicarea şi conştientizarea publicului.
14.	OS 5.1	OG 5	Promovarea utilizării durabile a resurselor forestiere.
15.	OS 5.2	OG 5	Promovarea utilizării durabile a terenurilor agricole din vecinătatea sitului ROSCI0014 Bucşani.
16.	OS 5.3	OG 5	Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităţilor aflate pe teritoriul sau în vecinătatea ariei naturale protejate.
17.	OS 5.4	OG 5	Promovarea şi sprijinirea activităţilor tradiţionale din sit şi din vecinătatea acestuia, etichetate cu sigla ariei naturale protejate
18.	OS 6.1	OG 6	Elaborarea Strategiei de management a vizitatorilor.
19.	OS 6.2	OG 6	Implementarea Strategiei de management a vizitatorilor.

4.2.1.1.1 Măsuri specifice/măsuri de management

OS 1.1: Asigurarea conservării habitatului 91Y0 – Păduri dacice de stejar şi carpen, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acestuia.

Tabelul nr. 48

Cod MS10	Titlu A11/R12	Descriere A/R	Indicatori de realizat
	A – Efectuarea	Aplicărea lucrărilor silvotehnice de îngrijire	Lucrări silvice
	lucrărilor de	a arboretelor prin îndrumarea compoziţiei	executate conform
	îngrijire şi	arboretelor tinere înspre tipul fundamental	nevoilor de
	conducere a	de pădure şi, în acelaşi timp, urmărirea	conservare
	arboretelor	dezvoltării unor structuri diversificate ale
	tinere conform	arboretelor, atât în plan orizontal cât şi în
	planurilor	plan vertical, vor permite atingerea stării de
	prevăzute în	conservare faborabilă a habitatului. Se va
	amenajamentele	urmări promovarea regenerării naturale a
	silvice aprobate	arboretelor în toate situaţiile în care acest
A.1.1.1.	şi aflate în	lucru este posibil. Pentru menţinerea
	vigoare, cu	habitatului şi îmbunătăţirea stării lui de
	dirijarea	conservare se va acorda prioritate
	compoziţiei	regenerării pe cale naturală, din sămânţă.
	arboretelor	Prin amenajamentul silvic este adoptat
	înspre tipul	regimul de codru regulat, iar pentru
	fundamental de	arboretele ajunse la maturitate este prevăzut
	pădure şi înspre	tratamentul tăierilor progresive, cu perioadă
	structuri	lungă de regenerare, sub adăpostul
	orizontale şi	masivului. În acest fel se evita dezgolirea
	verticale cât mai	solului şi se creează condiţii propice pentru

10 Măsură specifică

11 Activitate de management

12 Activitate restricitvă

Cod MS10

Titlu A11/R12

Descriere A/R

Indicatori de

realizat

diversificate

dezvoltarea semintişului din specia principală stejar pedunculat, ulterior şi pentru celelelte specii de amestec şi a celor secundare. Pentru crearea unor condiţii bune de regenerare, în cazul în care pătura erbacee este foarte bine dezvoltată, va fi mobilizat solul pe 30 – 40 % din suprafaţa ce se urmăreşte a fi regenerată.

Activitatea trebuie aplicată în toate

arboretele habitatului din cadrul ariei naturale protejate ROSCI014 Bucşani.

A.1.1.2.

A – Menţinerea, respectiv refacerea unor structuri orizontale şi verticale ale arboretelor cât mai diversificate prin aplicarea tratamentelor silvotehnice – tăieri de regenerare ale arboretelor – conform planurilor prevăzute în amenajamentele silvice aprobate şi aflate în

vigoare

La întocmirea noilor amenajamente se vor adopta tratamente silvotehnice care să permită diversificarea structurală a arboretelor, atât în plan orizontal, cât şi în plan vertical. Prin aplicarea acestei măsuri se va asigura atingerea stării de conservare favorabilă a habitatului. Activitatea trebuie aplicată în arboretele cât mai diversificate din cadrul sitului Natura 2000 Bucşani.

Lucrări silvice executate conform nevoilor de conservare

Cod MS10	Titlu A11/R12	Descriere A/R	Indicatori de realizat
		Conform studiilor recente, circa 30% din	Număr arbori morţi
		speciile forestiere depind direct de prezenţa
		lemnului mort în pădure, folosindu-l ca
		hrană. Lemnul aflat în descompunere joacă
	A – Menţinerea	un rol important în ecosistemul de pădure,
	arborilor parţial	cu efecte pozitive directe asupra speciilor de
	uscaţi, bătrâni	licheni, muşchi, ciuperci, plante, insecte şi
	sau doborâţi,	animale.
	aproximativ 1-2	Un alt element foarte important pentru
	arbori/ 3ha	menţinerea biodiversităţii ecosistemelor
A.1.1.3.	uscaţi în	forestiere este reprezentat de arborii bătrâni,
	arboretele de	care prezintă scorburi şi cavităţi. Aceştia
	până la 80 de ani	asigură hrană şi habitat pentru diverse specii
	şi de 1-2 arbori/	de insecte, păsări, lilieci şi alte animale.
	3ha uscaţi în	Menţinerea arborilor uscaţi reprezintă o
	arboretele de	practică comună în prezent în managementul
	peste 80 de ani	diversităţii pădurilor din Europa.
		Lemnul în descompunere poate avea o
		distribuţie neuniformă în unitatea de
		management forestier – unele zone pot fi sub
		medie, iar altele peste medie.
		Diferite activităţi umane au potenţial	Raport anual privind
	A –	distructiv asupra habitatului de interes	activităţile cu impact
	Monitorizarea/li	comunitar. Monitorizarea şi limitarea	negativ
	mitarea	acestora dacă este cazul va ajuta la atingerea
	activităţilor cu	unei stări de conservare favorabile a
A.1.1.4.	potenţial impact	habitatului.
	negativ asupra	Astfel de activităţi în acest tip de habitat se
	stării de	pot efectua în baza unei evaluări a
	conservare a	impactului asupra sitului/habitatului,
	habitatului	conform prevederilor legale în vigoare,
		precum şi cu acordul custodelui sitului

Cod MS10	Titlu A11/R12	Descriere A/R	Indicatori de realizat
		Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani
		Reîmpăduririle cu specii străine sau	Lucrări silvice
		utilizând o singură specie pot provoca	executate conform
		alterarea şi chiar schimbarea tipului de	nevoilor de
		habitat. În lucrările de împădurire se vor	conservare
		utiliza specii adecvate staţiunii, conform
		tipului natural fundamental de pădure.
		Se va proceda la înlăturarea semintişurilor
		neutilizabile şi a subarboretului în anii cu
	R – Interzicerea	fructificaţie la stejar. Dacă există deja
	reîmpăduririlor	instalată regenerare la stejar, iar subarboretul
	şi a	şi speciile secundare sunt abundente, acestea
	completărilor	trebuie înlăturate imediat, de preferinţă spre
	utilizând specii	sfârşitul iernii, după trecerea perioadei cu
	alohtone,	geruri puternice, astfel încât să nu fie
A.1.1.5.	necaracteristice tipului natural	vătămat semintişul crescut la umbră şi incomplet lignificat. Semintişul speciilor
	fundamental de	principale vătămate cu ocazia tăierilor de
	pădure, precum	regenerare se va recupera.
	şi controlul	Pentru protejarea semintişurilor, de
	reîmpăduririlor	concurenţa speciilor ierboase şi arbustive, se
	utilizând o	vor executa descopleşiri. Se recomandă ca,
	singură specie	cel puţin în primii 2 – 3 ani de la instalare –
		până la atingerea unei înălţimi de 40 – 50 de
		cm, în funcţie de condiţiile caracteristice
		fiecărui arboret, să se efectueze câte 2
		descopleşiri pe an, una la începutul
		sezonului de vegetaţie, lunile mai – iunie, şi
		alta spre sfârşitul acestuia – luna septembrie.
		Tot în acest stadiu se vor extrage şi lăstarii şi
		drajonii care ameninţă dezvoltarea

Cod MS10	Titlu A11/R12	Descriere A/R	Indicatori de realizat
		exemplarelor din sămânţă.
A.1.1.6.	R – Interzicerea păşunatului în sit	Păşunatul în pădure poate provoca alterarea structurii floristice a habitatului de interes comunitar. De asemenea, regenerarea naturală poate fi întârziată sau perturbată de practicile de păşunat. Interzicerea acestor practici în interiorul habitatului de interes comunitar asigură conservarea acestuia şi atingerea stării de conservare favorabilă.	Patrulări în sit
		Arderea miriştilor poate periclita habitatele	Patrulări în sit
		forestiere, mai ales întrucât are loc în
		general în perioade ale anului când vegetaţia
		ierboasă este uscată. Efectele focului scăpat
		de sub control asupra ecosistemelor
		forestiere pot fi devastatoare, acesta fiind
		foarte greu de oprit.
		Având în vedere pericolul extinderii în
A.1.1.7.	R – Interzicerea practicilor de ardere a miriştilor	fondul forestier a unor incendii produse în terenurile limitrofe, arderea resturilor vegetale de pe terenurile agricole învecinate se va face doar cu acceptul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi cu
		informarea în prealabil a serviciilor publice
		comunitare pentru situaţii de urgenţă,
		conform prevederilor art. 94, litera n din
		Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
		195/2005 privind protecţia mediului
		aprobată cu modificări şi completări prin
		Legea nr. 265/2006, cu modificările şi
		completările ulterioare.
A.1.1.8.	R – Interzicerea	Măsura urmăreşte asigurarea unui	Lucrări silvice

Cod MS10

Titlu A11/R12

Descriere A/R

Indicatori de

realizat

lucrărilor de exploatare a lemnului prin

,,tăieri rase" pe o suprafaţă mai mare de 1 hectar, cu excepţia arboretelor

invazive

management durabil forestier prin interzicerea exploatării lemnului prin ,,tăieri rase" pe o suprafaţă mai mare de 1 hectar, cu excepţia speciilor alohtone. Pentru asigurarea acestei măsuri se vor realiza verificări în teren. Măsura se aplică în cadrul ariei naturale protejate ROSCI0014 Bucşani.

executate conform nevoilor de conservare

A.1.1.9.

A – Diminuarea până la eliminare a utilizării insecticidelor/ pesticidelor în situl Natura 2000

În aplicarea combaterilor dăunătorilor se vor promova şi adopta metode de combatere şi depistare non chimice. Se va evita utilizarea insecticidelor/pesticidelor de tip 1A şi 1B – cele persistente, toxice sau ale căror derivate rămân biologic active şi se acumulează în lanţurile trofice, la fel şi insecticidele/pesticidele interzise prin legislaţie. În situaţia în care se folosesc substanţe chimice de combatare, se va evita

folosirea substanţelor neselective.

Patrulări în sit

A.1.1.10.

A – Menţinerea efectivelor de vânat, în special a celor de ungulate la un nivel optim

Populaţiile de ungulate se vor menţine în efective optime pentru a nu periclita regenerarea speciilor edificatoare – ele pot distruge ghinda dar şi regenerarea. Dacă este necesar se vor aplica substanţe repelente sau se vor folosi alte metode de protejare a regenerării speciilor edificatoare împotriva

faunei sălbatice.

Raport anual privind populaţiile de ungulate prezente şi eventuale pagube aduse regenerării speciilor edificatoare

A.1.1.11.

A –

Monitorizarea evoluţiei

Monitorizată evoluţia speciilor de dăunători pentru a putea interveni prompt în cazul

producerii unor atacuri ale acestora. În

Raport anual privind speciile de dăunători

Cod MS10

Titlu A11/R12

Descriere A/R

Indicatori de

realizat

speciilor de dăunători

asemenea situaţii vor fi preferate metodele de combatere biologică, celelalte metode

fiind folosite doar ca ultimă alternativă.

A.1.1.12.

A –

Monitorizarea/ limitarea construirii de noi drumuri forestiere

Limitarea construirii de noi drumuri forestiere şi de noi drumuri de exploatare.

În cadrul avizării parchetelor de exploatare de către custode, conform prevederilor legale, pentru operaţiunile de scos-apropiat material lemnos, se vor utiliza drumurile de

exploatare existente.

Patrulări în sit

A.1.1.13.

A – Controlul şi eliminarea zonelor de depozitare necontrolată a deşeurilor pe suprafaţa şi în vecinătatea sitului Natura

2000 Bucşani

Depozitarea necontrolată de deşeuri menajere sau a altor tipuri de deşeuri pe suprafaţa ROSCI0014 Bucşani şi în vecinătatea acestuia trebuie eliminată.

Patrulări în sit

A.1.1.14.

A – Organizarea, reglementarea şi controlul activităţilor

turistice

În zonele turistice, impactul vizitatorilor este vizibil prin aruncarea gunoaielor, tăierea lemnelor pentru foc şi altele asemenea.

Patrulări în sit

A.1.1.15.

A – Închiderea sondelor de petrol de pe suprafaţa sitului, conform normelor legale

în vigoare

Ţinând cont de faptul că pe suprafaţa sitului se află 4 vetre de sondă abandonate, acestea se vor închide conform normelor legale în vigoare.

Sonde închise

OS 1.2: Asigurarea conservării speciei Triturus cristatus, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă a acesteia

Tabelul nr. 49

Cod MS

Titlu A/R

Descriere A/R

Indicatori de

realizat

A.1.2.1.

A – Menţinerea calităţii habitatelor acvatice

Poluarea habitatului speciei – apa din precipitaţii transportă substanţele chimice folosite în agricultură – modifică parametrii chimici ai apei şi implicit, influenţează dezvoltarea speciei. Vor fi monitorizate aspecte care reflectă calitatea habitatului

pentru specie şi se vor lua măsuri după caz.

Habitate acvatice menţinute

A.1.2.2.

A – Controlul şi eliminarea zonelor de depozitare necontrolată a deşeurilor

Depozitarea de deşeuri menajere sau a altor tipuri de deşeuri trebuie controlată pe toată suprafaţa ROSCI0014 Bucşani. Frecvent, deşeurile menajere sunt depozitate în apropierea bălţilor, conducând la moartea indivizilor şi modificarea ratei de natalitate/mortalitate. Se vor încheia convenţii cu autorităţile locale privind colectarea şi preîntâmpinarea depozitării

deşeurilor.

Patrulări în sit

A.1.2.3.

R – Reglementarea, limitarea şi/sau interzicerea oricăror activităţi

susceptibile să ducă

Vor fi interzise activităţile care ar putea duce imediat sau în timp la reducerea suprafeţei habitatelor acvatice.

Patrulări în sit

Cod MS

Titlu A/R

Descriere A/R

Indicatori de

realizat

la reducerea suprafeţelor ocupate de habitatele acvatice

din sit

A.1.2.4.

R – Interzicerea schimbării modului de utilizare a terenului fără obţinerea actelor de reglementare necesare

Tăierea suprafeţelor forestiere conduce la schimbarea microclimatului local şi degradarea habitatelor pentru amfibieni. Prin îndepărtarea foliajului este favorizată evaporarea apei şi habitatele de reproducere se usucă mult mai repede, iar larvele nu au timp să parcurgă întreg ciclul de dezvoltare. Măsura urmăreşte păstrarea modului actual

de utilizare a terenului.

Număr avize emise

OS 1.3: Asigurarea conservării speciei Bombina variegata, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă a acesteia

Tabelul nr. 50

Cod MS

Titlu A/R

Descriere A/R

Indicatori de

realizat

A.1.3.1.

A – Menţinerea calităţii habitatelor acvatice

Poluarea bălţilor – apa din precipitaţii transportă substanţele chimice folosite în agricultură – modifică parametrii chimici ai apei şi implicit, influenţează dezvoltarea speciei. Vor fi monitorizate aspecte care reflectă calitatea habitatului pentru specie şi

se vor lua măsuri după caz.

Habitate acvatice menţinute

A.1.3.2.

A – Controlul şi eliminarea zonelor de depozitare necontrolată a

deşeurilor

Depozitarea de deşeuri menajere sau a altor tipuri de deşeuri trebuie controlată pe toată suprafaţa ROSCI0014 Bucşani. Frecvent, deşeurile menajere sunt depozitate în

apropierea bălţilor, conducând la moartea

Patrulări în sit

Cod MS

Titlu A/R

Descriere A/R

Indicatori de

realizat

indivizilor şi modificarea ratei de natalitate/mortalitate. Se vor încheia convenţii cu autorităţile locale privind colectarea şi preîntâmpinarea depozitării

deşeurilor.

A.1.3.3.

R – Reglementarea, limitarea şi/sau interzicerea oricăror activităţi susceptibile să ducă la reducerea suprafeţelor ocupate de habitatele acvatice permanente şi

temporare din sit.

Vor fi interzise activităţile care ar putea duce imediat sau în timp la reducerea suprafeţei habitatelor acvatice.

Patrulări în sit

A.1.3.4.

R – Interzicerea circulaţiei în scop de agrement pe drumurile forestiere din sit, în perioada de reproducere a

speciei.

Specia se reproduce în bălţi, şanţuri şi ogaşe formate atât pe drumurile de pământ cât şi în afara lor. Maşinile şi motocicletele de teren, ATV-urile şi altele asemenea pot distruge pontele şi omorâ adulţii. Nu va fi permis accesul acestor vehicule în perioada de

reproducere – aprilie – iulie.

Patrulări în sit

A.1.3.5.

R – Interzicerea schimbării modului de utilizare a terenului fără obţinerea actelor de reglementare necesare

de utilizare a terenului.

Număr avize emise

OS 2.1: Completarea/actualizarea inventarelor şi evaluarea detaliată a stării de conservare pentru habitatul şi speciile de interes conservativ

Tabelul nr. 51

Cod MS

Titlu A/R

Descriere A/R

Indicatori de

realizat

A.2.1.1.

A – Actualizarea inventarelor prin evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare a habitatului 91Y0

Pentru a se realiza suportul necesar de informaţii cu privire la managementul conservării biodiversităţii şi evaluarea eficienţei managementului acestui tip de habitat este necesară actualizarea inventarelor şi evaluarea detaliată a stării de conservare. Activitatea trebuie efectuată pe toată suprafaţa ariei naturale protejate

ROSCI0014 Bucşani.

Raport inventar habitat 91Y0

A.2.1.2.

A – Actualizarea inventarelor prin evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare a speciei Triturus cristatus

Pentru a se realiza suportul necesar de informaţii cu privire la managementul conservării biodiversităţii şi evaluarea eficienţei managementului acestei specii este necesară actualizarea inventarelor şi evaluarea detaliată a stării de conservare. Activitatea trebuie efectuată pe toată suprafaţa ariei naturale protejate

ROSCI0014 Bucşani.

Raport inventar Triturus cristatus

A.2.1.3.

A – Actualizarea inventarelor prin evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare a speciei Bombina variegata

ROSCI0014 Bucşani.

Raport inventar Bombina variegata

OS 3.1: Funcţionarea eficientă a custodelui sitului ROSCI0014 Bucşani

Tabelul nr. 52

Cod MS

Titlu A/R

Descriere A/R

Indicatori de

realizat

A.3.1.1.

A – Implicarea unor instituţii/organizaţii partenere pentru realizarea unui management participativ

Custodele sitului va iniţa şi organiza întâlniri periodice cu instituţii/organizaţii având atribuţii referitoare la conservarea biodiversităţii în sit, cu scopul de a discuta problemele legate de implementarea planului de management şi realizarea funcţionării corelate a tuturor structurilor de administrare din zona sitului – inclusiv a administraţiilor localităţilor din cadrul şi din vecinătatea ariei. Comunitatea locală trebuie consultată permanent şi implicată participativ în acţiunile de management

prin întâlniri de informare periodice.

Număr de întâlniri

A.3.1.2.

A – Asigurarea personalului necesar administrării sitului

Custodele este responsabil pentru asigurarea personalului necesar administrării ariei naturale protejate. Acesta răspunde şi de asigurarea unui nivel adecvat de pregătire a personalului prin trimiterea la cursuri de perfecţionare

şi schimburi de experienţă.

Număr de personal

OS 3.2: Materializarea limitelor pe teren şi menţinerea acestora

Tabelul nr. 53

Cod MS

Titlu A/R

Descriere A/R

Indicatori de

realizat

A.3.2.1.

A – Realizarea şi montarea bornelor, panourilor şi indicatoarelor, pentru

evidenţierea limitelor

Se vor instala borne, panouri şi indicatoare pentru evidenţierea limitelor sitului.

Număr borne, panouri, indicatoare instalate

Cod MS

Titlu A/R

Descriere A/R

Indicatori de

realizat

sitului

A.3.2.2.

A – Întreţinerea mijloacelor de semnalizare a

limitelor sitului

Mijloacele de semnalizare vor fi întreţinute pentru a asigura utilizarea lor pe o perioadă cât mai îndelungată.

Patrulări în sit

OS 3.3: Urmărirea respectării regulamentului şi a prevederilor planului de management Tabelul nr. 54

Cod MS

Titlu A/R

Descriere A/R

Indicatori de

realizat

A.3.3.1.

A – Realizarea de patrule periodice pe teritoriul sitului

Efectuarea de patrule periodice pe teritoriul sitului în vederea asigurării reglementărilor şi prevederilor

planului de management.

Patrulări în sit

A.3.3.2.

A – Avizarea favorabilă/nefavorabilă a planurilor/programelor/pr oiectelor/activităţilor care se doresc a fi realizate pe teritoriul sitului

Planurile/programele/proiectele/activit ăţile vor fi analizate din punct de vedere al impactului potenţial asupra speciilor şi habitatului de interes conservativ şi se va urmări acordarea de avize pozitive celor care nu au impact negativ şi sunt în conformitate cu prevederile planului de

management.

Număr avize emise

OS 3.4: Asigurarea finanţării/bugetului necesar pentru implementarea planului de management

Tabelul nr. 55

Cod MS

Titlu A/R

Descriere A/R

Indicatori de

realizat

A.3.4.1.

A – Identificarea unor noi surse de finanţare – accesare

fonduri, sponsorizări

Având în vedere că resursele financiar proprii de multe ori se dovedesc insuficiente pentru a acoperii în totalitate

cheltuielile ce presupune implementarea

Surse de finanţare identificate şi proiecte depuse

Cod MS

Titlu A/R

Descriere A/R

Indicatori de

realizat

– şi elaborarea unor proiecte

acţiunilor din planul de management, este necesară atragerea de surse de finanţare prin proiecte naţionale, internaţionale sau din mediul privat. În acest scop se vor elabora cereri de finanţare pentru diferite fonduri şi programe de finanţare care vizează conservarea valorilor naturale, se vor organiza campanii de strângere de

fonduri – inclusiv 2%.

A.3.4.2.

A- Perceperea de taxe pentru avizele acordate şi vizitare

sitului

Custodele va percepe o taxă pentru evaluarea cererilor de avize cât şi pentru vizitare sitului. Aceasta va fi folosită pentru

implementarea planului de management.

Raport anual taxe percepute

OS 3.5: Asigurarea logisticii necesare pentru custodia eficientă a ariei naturale protejate

Tabelul nr. 56

Cod MS

Titlu A/R

Descriere A/R

Indicatori de

realizat

A.3.5.1.

A – Achiziţionarea elementelor de logistică necesare

Se vor achiziţiona elementele de logistică necesare: sediu, maşină, echipamente de teren, echipamente de birou şi altele

asemenea.

Număr echipamente achiziţionate

A.3.5.2.

A – Întreţinerea

elementelor de logistică

Se vor întreţine periodic elementele de logistică din dotare.

–

OS 3.6: Evaluarea şi monitorizarea implementării planului de management

Tabelul nr. 57

Cod MS

Titlu A/R

Descriere A/R

Indicatori de

realizat

A.3.6.1.

A – Urmărirea realizării

Se va monitoriza implementarea

Rapoarte realizate

Cod MS

Titlu A/R

Descriere A/R

Indicatori de

realizat

indicatorilor de monitorizare – calitativi

şi cantitativi

planului de management.

A.3.6.2.

A –

Ajustarea/modificarea indicatorilor în funcţie de modificarea implementării planului de management

Se vor efectua ajustări şi modificări ale indicatorilor în funcţie de modificarea planului de management.

–

OS 3.7: Realizarea raportărilor necesare către autorităţile cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului: Ministerul Mediului, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, GNM şi altele asemenea

Tabelul nr. 58

Cod MS

Titlu A/R

Descriere A/R

Indicatori de

realizat

A.3.7.1.

A – Elaborarea rapoartelor de activitate şi

financiare, necesare

Custodele va elabora rapoartele de activitate şi financiare.

Rapoarte realizate

A.3.7.2.

A – Trimiterea şi completarea acestora în funcţie de solicitările

autorităţilor

Custodele va răspunde solicitărilor de raportare primite de la autorităţile competente.

–

OS 4.1: Elaborarea Strategiei şi a Planului de acţiune privind comunicarea şi conştientizarea publicului

Tabelul nr. 59

Cod MS

Titlu A/R

Descriere A/R

Indicatori de

realizat

A.4.1.1.

A – Constituirea

Se va constitui un grup de lucru pentru

Grup de lucru

Cod MS

Titlu A/R

Descriere A/R

Indicatori de

realizat

unui Grup de lucru pentru elaborarea Strategiei şi a

Planului de acţiune

elaborarea Strategiei şi Planului de acţiune privind comunicarea şi conştientizarea publicului.

constituit

A.4.1.2.

A- Realizarea de întâlniri pentru elaborarea Strategiei şi a Planului de

acţiune

Se vor realiza întâlniri periodice în timpul elaborării Strategiei Strategiei şi Planului de acţiune privind comunicarea şi conştientizarea publicului.

Întâlniri realizate

OS 4.2: Implementarea Strategiei şi a Planului de acţiune privind comunicarea şi conştientizarea publicului

Tabelul nr. 60

Cod MS

Titlu A/R

Descriere A/R

Indicatori de

realizat

A.4.2.1.

A – Realizarea site- ului web al ariei naturale protejate ROSCI0014 Bucşani şi actualizarea permanentă a acestuia cu informaţii relevante pentru factorii interesaţi şi

publicul larg

Se va realiza şi actualiza periodic site-ul web al sitului.

Site realizat

A.4.2.2.

A – Realizarea şi amplasarea de panouri informative în localităţile din

cadrul sitului şi în sit

Se vor realiza şi monta panouri educative privind importanţa speciilor şi habitatelor de interes conservativ din zonă, precum şi panouri educative privind regulile de

comportament în sit.

Panouri informative realizate şi amplasate

A.4.2.3.

A – Realizarea de

informaţie tematică

Se va produce o gamă variată de materiale

informative, pliante, broşuri, CD-uri şi

Materiale

informative realizate

Cod MS

Titlu A/R

Descriere A/R

Indicatori de

realizat

referitoare la aria natural protejată

altele asemenea, ce vor contribui la o cunoaştere mai bună a biodiversităţii din cadrul sitului, problemele cu care se confruntă custodele sitului în implementarea măsurilor de management, restricţiilor de pe teritoriul sitului, proiectele desfăşurate în sit şi altele asemenea. Materialele informative se vor realiza în funcţie de grupul ţintă, de exemplu elevi, turişti, autorităţi locale, localnici şi altele asemenea, şi de mesajul care se doreşte a fi transmis. Materialele informative vor fi distribuite la centrul de informare/vizitare şi folosite la diferite evenimente organizate de către custodele sitului sau autorităţile

locale/judeţene/naţionale.

A.4.2.4.

A – Realizarea unui centru de informare/vizitare al sitului Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani

În scopul atragerii vizitatorilor şi a promovării valorilor naturale, dar şi culturale şi istorice, ale sitului ROSPA0014 Bucşani, custodele sitului prin intermediul unui proiect, va realiza un centru de informare/vizitare.

În cadrul centrului de informare/vizitare se vor amenaja spaţii pentru materiale informative, pentru expoziţii de fotografie permanente sau temporare, un mini- muzeu privind valorile naturale, culturale şi istorice ale sitului sau din vecinătatea acestuia. De asemenea, se pot amenaja spaţii de cercetare pentru

studenţi/doctoranzi/cercetători care vor

Centru de informare/vizitare realizat

Cod MS	Titlu A/R	Descriere A/R	Indicatori de realizat
		putea realiza activităţi de cercetare în cadrul sitului. Prezenţa activităţilor de cercetare va contribui la atragerea fondurilor de cercetare. În acest sens, custodele sitului va promova posibilitatea de realizare a studiilor/activităţilor de cercetare în cadrul sitului de către diferite instituţii de învăţământ naţionale.
A.4.2.5.	A – Implementarea unor activităţi educaţionale pentru a informa populaţia locală cu privire la importanţa biodiversităţii din cadrul sitului	Activităţile educaţionale vor contribui la educarea tinerei generaţii. Astfel, se vor stabili tematici specifice care vor fi abordate în profil educaţional în fiecare an, de exemplu protecţia habitatului şi speciilor de interes comunitar, gestionarea deşeurilor şi igienizarea sitului, protecţia pădurii şi altele asemenea. Tematicile vor ţine cont de problemele caracteristice la un moment dat în cadrul sitului, dar şi de viziunea de ansamblu a custodelui ariei naturale protejate faţă de problemele care urmează a fi rezolvate. În programul activităţilor educaţionale vor fi incluse o serie de sărbătorile clasice din calendarul mediului: Ziua Pământului, Ziua Mediului şi altele asemenea. De asemenea, se va stabili Ziua ariei naturale protejate cu scopul de a creşte popularitatea ariei naturale protejate în rândul populaţiei rezidente.	Activităţi educaţionale realizate
A.4.2.6.	A – Realizarea de cursuri tematice pentru cunoaşterea	Custodele sitului, în colaborare cu instituţiile de învăţământ/ONG-uri va realiza cursuri tematice ce vor include	Cursuri tematice realizate

Cod MS	Titlu A/R	Descriere A/R	Indicatori de realizat
	mai bună a speciilor şi habitatului de interes comunitar şi comportamentul acestora, acţiuni de protecţie necesare, incluzând lecţii în natură	teorie şi practică pentru elevii şi tinerii care doresc să cunoască mai bine biodiversitatea din situl ROSCI0014 Bucşani.
		Realizarea de expoziţii de fotografii va	Expoziţii de
		contribui la creşterea nivelul de informare	fotografii realizate
		şi promovare a sitului. Această acţiune
		poate va fi desfăşurată de către custodele
		ariei naturale protejate împreună cu
		unităţile de învăţământ din vecinătatea
		sitului ROSCI0014 Bucşani sau împreună
		cu consiliile judeţene, locale, APM şi altele
	A – Realizarea de	asemenea. Expoziţiile de fotografie se vor
	expoziţii de fotografii	axa pe valorile naturale ale sitului, în
	cu valorile naturale,	special habitatul şi speciile de interes
A.4.2.7.	culturale şi istorice	comunitar, dar şi asupra valorilor culturale
	din cadrul şi	şi istorice, şi promovarea activităţilor
	vecinătatea ariei	tradiţionale din localităţile situate în
	naturale protejate	vecinătatea sitului. Expoziţiile vor putea fi
		organizate pe două categorii: pentru elevii
		din diferite instituţii de învăţământ sau
		pentru fotografii semi-profesionşti şi
		profesionişti. Expoziţiile vor putea fi
		organizate cu ocazia a diferitelor
		evenimente privind protecţia mediului:
		Ziua Mediului, Ziua Pădurilor şi altele
		asemenea.

Cod MS	Titlu A/R	Descriere A/R	Indicatori de realizat
		Pentru eficientizarea implementării	Parteneriate realizate
		acţiunilor de conştientizare şi educaţionale
	A – Colaborarea cu	custodele sitului va colabora cu diferite
	unele instituţii şi	instituţii şi ONG-uri. Instituţiile ţintă pot fi
	organizaţii	reprezentate de agenţiile de protecţie a
	neguvernamentale	mediului, universităţi, unităţile de
A.4.2.8.	locale sau naţionale în	învăţământ din localităţile aferente sitului
	acţiuni periodice	şi altele asemenea. ONG-urile pot fi cele
	educaţionale şi de	cu profil de protecţie a mediului sau
	conştientizare a	educaţionale. Pentru o colaborare eficientă
	publicului	custodele sitului va încheia protocoale de
		colaborare cu instituţiile/ONG-urile
		implicate.
		Spre sfârşitul implementării prezentului	Studiu de evaluare a
		plan de management se va realiza o	activităţilor
		evaluare a impactului activităţilor de	educaţionale realizat
A.4.2.9.	A – Evaluarea impactului activităţilor de comunicare şi conştientizare realizate în sit: sondaje, chestionare sociologice şi altele asemenea.	comunicare, informare, conştientizare şi educaţiei ecologică. În acest sens se vor produce chestionare, sondaje cu conţinut specific în funcţie de grupurile ţintă. Grupurile ţintă vor fi reprezentate de: instituţiile de învăţământ, populaţia locală, investitori, ONG-uri şi altele asemenea. Întrebările din chestionare, sondaje vor face referire la acţiunile de comunicare, informare, conştientizare şi educaţiei
		organizate pe parcursul celor 5 ani de către
		custodele ariei naturale protejate şi în
		colaborare cu alte instituţii.

OS5.1: Promovarea utilizării durabile a resurselor forestiere

Tabelul nr. 61

Cod MS

Titlu A/R

Descriere A/R

Indicatori de

realizat

A.5.1.1.

A – Adoptarea certificării forestiere – FSC – pentru pădurile

aflate pe teritoriul sitului

Se vor adopta măsurile impuse pentru îndeplinirea condiţiilor de certificare forestieră – FSC – pentru pădurile aflate

pe teritoriul sitului.

Fondul forestier din sit certificat FSC

A.5.1.2.

A – Includerea prevederilor Planului de management al sitului în

amenajamentul silvic

Se va urmări o uniformizare a măsurilor din planul de management al sitului şi planurile de amenajamente silvice.

Amenajament silvic revizuit

A.5.1.3.

A – Promovarea recoltării în mod durabil a produselor nelemnoase oferite de pădure şi valorificarea

acestora

Se va promova recoltarea în mod durabil şi valorificarea produselor nelemnoase ale pădurii: fructe de pădure, ciuperci, plante medicinale şi altele asemenea.

Patrulări în sit

OS 5.2: Promovarea utilizării durabile a terenurilor agricole din vecinătatea sitului ROSCI0014 Bucşani

Tabelul nr. 62

Cod MS	Titlu A/R	Descriere A/R	Indicatori de realizat
	A – Promovarea	Se va promova Ghidul privind cele mai bune practici agricole şi a Codului pentru bune condiţii agricole şi de mediu – GAEC – în rândul agricultorilor din zona învecinată sitului.	Număr de acţiuni de
	Ghidului privind cele		promovare
	mai bune practici
A.5.2.1.	agricole şi a Codului pentru bune condiţii
	agricole si de mediu –
	GAEC – în rândul
	agricultorilor din

Cod MS

Titlu A/R

Descriere A/R

Indicatori de

realizat

vecinătatea sitului

A.5.2.2.

A – Promovarea fondurilor europene pentru administrarea durabilă a terenurilor agricole din vecinătatea sitului

ROSCI0014 Bucşani

Se vor promova fondurile europene pentru administrarea durabilă a terenurilor agricole prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, în rândul agricultorilor din zona învecinată sitului.

Număr de acţiuni de promovare

OS 5.3: Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităţilor aflate pe teritoriul sau în vecinătatea ariei naturale protejate

Tabelul nr. 63

Cod MS	Titlu A/R	Descriere A/R	Indicatori de realizat
	Armonizarea		Planuri de amenajare
	planurilor de	Asigurarea uniformităţii între prevederile	a teritoriului
A.5.3.1.	amenajare a teritoriului şi	Planului de management şi cele ale planurilor de urbanism -PUG, PUZ –	armonizate
	urbanism cu	aparţinând localităţilor de pe teritoriul şi
	prevederile planului	din zona învecinată sitului.
	de management

OS 5.4: Promovarea şi sprijinirea activităţilor tradiţionale din sit şi din vecinătatea acestuia, etichetate cu sigla ariei naturale protejate

Tabelul nr. 64

Cod MS

Titlu A/R

Descriere A/R

Indicatori de

realizat

A.5.4.1.

Conceperea şi distribuirea siglei

sitului către

Se va realiza şi pune la dispoziţia producătorilor locali de produse

tradiţionale sigla sitului.

Siglă realizată şi distribuită

Cod MS	Titlu A/R	Descriere A/R	Indicatori de realizat
	producătorii din zonă
A.5.4.2.	Realizarea de cursuri pentru obţinerea certificărilor necesare comercializării produselor tradiţionale	Se vor realiza cursuri pentru producătorii locali în vederea obţinerii certificărilor necesare comercializării produselor tradiţionale.	Cursuri realizate
A.5.4.3.	Promovarea produselor tradiţionale	Se va face promovarea produselor tradiţionale din zonă pe pagina web a sitului, precum şi în alte materiale si evenimente de promovare a ariei.	Număr de acţiuni de promovare

OS 6.1: Elaborarea Strategiei de management a vizitatorilor

Tabelul nr. 65

Cod MS

Titlu A/R

Descriere A/R

Indicatori de

realizat

A.6.1.1.

Constituirea unui

Grup de lucru pentru elaborarea Strategiei

Se va constitui un grup de lucru pentru

elaborarea Strategiei de management a vizitatorilor.

Grup de lucru constituit

A.6.1.2.

Realizarea de întâlniri pentru

elaborarea Strategiei

Se vor realiza întâlniri periodice în timpul elaborării Strategiei cu factorii interesaţi.

Întâlniri realizate

OS 6.2: Implementarea Strategiei de management a vizitatorilor

Tabelul nr. 66

Cod MS

Titlu A/R

Descriere A/R

Indicatori de

realizat

A.6.2.1.

Instalarea de panouri şi indicatoare în principalele puncte

de interes

Instalarea de panouri şi indicatoare va creşte vizibilitatea ariei şi gradul de conştientizare în rândul localnicilor şi

turiştilor.

Panouri şi indicatoare instalate

A.6.2.2.

Realizarea de

Se vor realiza publicaţii de promovare a

Publicaţii realizate

Cod MS

Titlu A/R

Descriere A/R

Indicatori de

realizat

publicaţii de promovare a valorilor

naturale şi culturale

valorilor naturale şi culturale: broşuri, pliante, postere, cărţi şi alte materiale de

promovare.

A.6.2.3.

Realizarea de cursuri pentru ghizi locali de prezentare a valorilor

naturale şi culturale

Se vor realiza cursuri pentru ghizi locali de prezentare a valorilor naturale şi culturale.

Cursuri realizate

A.6.2.4.

Realizarea de cursuri şi promovarea realizării de eco-

pensiuni

Se vor realiza cursuri privind realizarea de eco-pensiuni.

Cursuri realizate

A.6.2.5.

Realizarea unui ghid adresat pensiunilor de includere în activitatea acestora a unor programe de prezentare a valorilor

naturale şi culturale

Se va realizarea un ghid adresat pensiunilor de includere în activitatea acestora a unor programe de prezentare a valorilor naturale şi culturale.

Ghid realizat

A.6.2.6.

Realizarea infrastructurii de

vizitare

Se va realiza infrastructura de vizitare: trasee, zone de popas, centru de vizitare şi

informare şi altele asemenea.

Infrastructură de vizitare realizată

A.6.2.7.

Monitorizarea impactului turismului asupra stării de conservare a speciilor şi habitatului de

interes comunitar

Prin monitorizarea impactului se va asigura conservarea biodiversităţii prin propunerea de măsuri care să contracareze eventualele efecte negative.

Studiu de monitorizare a turismului realizat

5. Planul de activităţi

107

Tabelul nr. 67 – Planificare temporală a activităţilor

Nr.

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Prioritate

Responsabil

Partener

Obiectiv general I: Asigurarea conservării habitatului şi speciilor de interes comunitar în sensul menţinerii/atingerii stării de conservare

favorabilă

1.1

Obiectiv specific 1.1: Asigurarea conservării habitatului 91Y0 – Păduri dacice de stejar şi carpen, în sensul atingerii stării de conservare

favorabilă a acestuia

1.1.1

A.1.1.1.

Mare

Custode,

OS Bucşani

APM, GNM

1.1.2

A.1.1.2.

Mare

Custode,

OS Bucşani

APM, GNM

1.1.3

A.1.1.3.

Mare

Custode,

OS Bucşani

APM, GNM

1.1.4

A.1.1.4.

Mare

Custode, OS Bucşani, Primăria Bucşani şi Ion Luca

Caragiale

APM, GNM, OMV

Petrom SA, Fabrica de armament Mija, Localinicii din zona sitului.

1.1.5

A.1.1.5.

Mare

Custode,

OS Bucşani

APM

1.1.6

A.1.1.6.

Mare

Custode, OS Bucşani

APM, GNM,

Primăria Bucşani şi Ion Luca Caragiale

1.1.7

A.1.1.7.

Mare

Custode, ISU

APM, GNM, APIA

Primăria Bucşani şi

Ion Luca Caragiale

1.1.8

A.1.1.8.

Mare

Custode,

OS Bucşani

APM, GNM

1.1.9

A.1.1.9.

Mare

Custode,

OS Bucşani

APM, GNM

1.1.10

A.1.1.10.

Mare

Custode,

OS Bucşani

APM

1.1.11

A.1.1.11.

Mare

Custode,

OS Bucşani

APM

1.1.12

A.1.1.12.

Mare

Custode,

OS Bucşani

APM, GNM

1.1.13

A.1.1.13.

Mare

Custode,

OS Bucşani,

APM, GNM,

OMV Petrom SA,

108

Primăria Bucşani şi Ion Luca

Caragiale

Fabrica de armament Mija

1.1.14

A.1.1.14.

Mare

Custode, OS Bucşani, Primăria Bucşani şi Ion Luca

Caragiale

APM, GNM,

Proprietarii de pensiuni din vecinătatea sitului

1.1.15

A.1.1.15.

Mare

OMV PETROM

Custode, APM, OS Bucşani, Primăria

Bucşani

1.2

Obiectiv specific 1.2: Asigurarea conservării speciei Triturus cristatus, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă a acesteia

1.2.1

A.1.2.1.

Mare

Custode, GNM

APM, OS Bucşani, OMV Petrom SA, Fabrica de armament Mija

1.2.2

A.1.2.2.

Mare

Custode,

APM, OS Bucşani,

109

GNM,

Primăria Bucşani şi Ion Luca Caragiale

OMV Petrom SA, Fabrica de armament Mija

1.2.3

A.1.2.3.

Mare

Custode, APM,

Primăria Bucşani şi Ion Luca Caragiale,

ABA

OS Bucşani, OMV Petrom SA,

Fabrica de armament Mija,

1.2.4

A.1.2.4.

Mare

Custode, APM,

Primăria Bucşani şi Ion Luca Caragiale,

ABA

OS Bucşani, OMV Petrom SA,

Posibili investitori în vecinătatea sitului

1.3

Obiectiv specific 1.3: Asigurarea conservării speciei Bombina variegata, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă a acesteia

110

1.3.1

A.1.3.1.

Mare

Custode, GNM

APM, OS Bucşani, OMV Petrom SA, Fabrica de armament

Mija

1.3.2

A.1.3.2.

Mare

Custode, GNM,

Primăria Bucşani şi Ion Luca

Caragiale

APM, OS Bucşani, OMV Petrom SA, Fabrica de armament Mija

1.3.3

A.1.3.3.

Mare

Custode, APM,

Primăria Bucşani şi Ion Luca Caragiale,

ABA

OS Bucşani, OMV Petrom SA,

Fabrica de armament Mija

1.3.4

A.1.3.4.

Mare

Custode, GNM,

OS Bucşani

Primăria Bucşani şi Ion Luca Caragiale, Proprietarii de

pensiuni din zonă

111

1.3.5

A.1.3.5.

Mare

Custode, APM,

Primăria Bucşani şi Ion Luca

Caragiale

OS Bucşani, OMV Petrom SA,

Posibili investitori în vecinătatea sitului

Obiectiv general II: Asigurarea bazei de date/informaţii referitoare la habitatul şi speciile de interes comunitar, inclusiv starea de conservare a

acestora, cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul conservării biodiversităţii şi evaluarea eficienţei managementului

2.1

Obiectiv specific 2.1: Completarea/actualizarea inventarelor şi evaluarea detaliată a stării de conservare pentru habitatul şi speciile de interes

conservativ

2.1.1

A.2.1.1.

Mare

Custode

Institute de cercetare, Universităţi APM, OS Bucşani, ONG-

uri

2.1.2

A.2.1.2.

Mare

Custode

Institute de cercetare, Universităţi, APM, OS Bucşani, ONG-

uri

112

2.1.3

A.2.1.3.

Mare

Custode

Institute de cercetare, Universităţi APM, OS Bucşani, ONG-

uri

Obiectiv general III: Asigurarea managementului eficient al ariei naturale protejate cu scopul menţinerii/atingerii stării de conservare favorabilă a

habitatului şi speciilor de interes comunitar.

3.1

Obiectiv specific 3.1: Funcţionarea eficientă a custodelui sitului ROSCI0014 Bucşani.

3.1.1

A.3.1.1.

Mare

Custode

APM, OS Bucşani, Primăria Bucşani şi Ion Luca Caragiale OMV Petrom SA, Fabrica de armament

Mija, ONG-uri

3.1.2

A.3.1.2.

Mare

Custode

OS Bucşani, Localinici, Voluntari

3.2

Obiectiv specific 3.2: Materializarea limitelor pe teren şi menţinerea acestora

3.2.1

A.3.2.1.

Mare

Custode

OS Bucşani,

Localinici,

113

Voluntari, Primăria Bucşani şi Ion Luca

Caragiale

3.2.2

A.3.2.2.

Mare

Custode

OS Bucşani, Localinici, Voluntari, Primăria Bucşani şi Ion Luca

Caragiale

3.3

Obiectiv specific 3.3: Urmărirea respectării regulamentului şi a prevederilor planului de management

3.3.1

A.3.3.1.

Mare

Custode

GNM, OS Bucşani,

Primăria Bucşani şi Ion Luca Caragiale

3.3.2

A.3.3.2.

Mare

Custode

APM, OS Bucşani,

Primăria Bucşani şi Ion Luca Caragiale

3.4

Obiectiv specific 3.4: Asigurarea finanţării/bugetului necesar pentru implementarea planului de management

3.4.1

A.3.4.1.

Mare

Custode

APM, OS Bucşani, Primăria Bucşani şi Ion Luca Caragiale,

OMV Petrom SA,

114

Fabrica de armament

Mija

3.4.2

A.3.4.2.

Mare

Custode

–

3.5

Obiectiv specific 3.5: Asigurarea logisticii necesare pentru custodia eficientă a ariei naturale protejate

3.5.1

A.3.5.1.

Mare

Custode

OS Bucşani,

Primăria Bucşani şi Ion Luca

3.5.2

A.3.5.2.

Mare

Custode

OS Bucşani,

Primăria Bucşani şi Ion Luca

3.6

Obiectiv specific 3.6: Evaluarea şi monitorizarea implementării planului de management

3.6.1

A.3.6.1.

Mare

Custode

APM

3.6.2

A.3.6.2.

Mare

Custode

APM

3.7

Obiectiv specific 3.7: Realizarea raportărilor necesare către autorităţile cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului: Ministerul Mediului, Agenţia

Naţională pentru Protecţia Mediului, GNM şi altele asemenea

3.7.1

A.3.7.1.

Mare

APM

115

Custode

3.7.2

A.3.7.2.

Mare

Custode

APM

Obiectiv general IV: Creşterea nivelului de conştientizare – îmbunătăţirea cunoştinţelor şi schimbarea atitudinii şi comportamentului – pentru

grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversităţii

4.1.

Obiectiv specific 4.1: Elaborarea Strategiei şi a Planului de acţiune privind comunicarea şi conştientizarea publicului

4.1.1

A.4.1.1.

Mare

Custode

OS Bucşani, APM, Primăria Bucşani şi Ion Luca Caragiale, ONG-uri, Consiliul

Judeţean, Biserica

4.1.2

A.4.1.2.

Mare

Custode

APM, Primăria Bucşani şi Ion Luca Caragiale, Consiliul

Judeţean, Biserica

4.2

Obiectiv specific 4.2: Implementarea Strategiei şi a Planului de acţiune privind comunicarea şi conştientizarea publicului

4.2.1

A.4.2.1.

Mare

Custode

ONG-uri, APM

116

4.2.2

A.4.2.2.

Mare

Custode

OS Bucşani, Primăria Bucşani şi Ion Luca Caragiale,

APM

4.2.3

A.4.2.3.

Mare

Custode

OS Bucşani, Primăria Bucşani şi Ion Luca Caragiale,

APM

4.2.4

A.4.2.4.

Mare

Custode

OS Bucşani, Primăria Bucşani şi Ion Luca Caragiale,

APM

4.2.5

A.4.2.5.

Mare

Custode

OS Bucşani, Primăria Bucşani şi Ion Luca Caragiale, APM, OMV Petrom

4.2.6

A.4.2.6.

Mare

Custode

OS Bucşani, Instituţii de

învăţământ, ONG-

117

uri

4.2.7

A.4.2.7.

Medie

Custode

OS Bucşani, Primăria Bucşani şi Ion Luca Caragiale, APM, GNM, OMV

Petrom SA

4.2.8

A.4.2.8.

Mare

Custode

OS Bucşani, Primăria Bucşani şi Ion Luca Caragiale, APM, GNM, OMV

Petrom SA, Fabrica

de armament Mija, ONG-uri

4.2.9

A.4.2.9.

Mare

Custode

Institute Sociologice OS Bucşani, Primăria Bucşani şi

Ion Luca Caragiale

Obiectiv general V: Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, ce asigură suportul pentru habitatul şi speciile de interes comunitar

5.1

Obiectiv specific 5.1: Promovarea utilizării durabile a resurselor forestiere

5.1.1

A.5.1.1.

Mare

Custode,

APM

118

OS Bucşani

5.1.2

A.5.1.2.

Mare

Custode,

OS Bucşani

APM

5.1.3

A.5.1.3.

Medie

Custode,

OS Bucşani

APM

5.2

Obiectiv specific 5.2: Promovarea utilizării durabile a terenurilor agricole din vecinătatea sitului ROSCI0014 Bucşani

5.2.1

A.5.2.1.

Mare

Custode

APIA

5.2.2

A.5.2.2.

Medie

Custode

APIA

AFIR

5.3

Obiectiv specific 5.3: Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităţilor aflate pe teritoriul sau în vecinătatea ariei naturale protejate

5.3.1

A.5.3.1.

Mare

Custode, Primăria Bucşani şi Ion Luca

Caragiale,

APM

5.4

Obiectiv specific 5.4: Promovarea şi sprijinirea activităţilor tradiţionale din sit şi din vecinătatea acestuia, etichetate cu sigla ariei naturale

protejate

5.4.1

A.5.4.1.

Medie

Custode

Primăria Bucşani şi Ion Luca Caragiale,

Consiliul Judeţean,

119

AFIR

5.4.2

A.5.4.2.

Medie

Custode

Primăria Bucşani şi Ion Luca Caragiale, Consiliul Judeţean,

AFIR

5.4.3

A.5.4.3.

Medie

Custode

Primăria Bucşani şi Ion Luca Caragiale, Consiliul Judeţean,

AFIR

Obiectiv general VI: Crearea de oportunităţi pentru desfăşurarea unui turism durabil, prin intermediul valorilor naturale şi culturale, cu scopul

limitării impactului asupra mediului

6.1

Obiectiv specific 6.1: Elaborarea Strategiei de management a vizitatorilor

6.1.1

A.6.1.1.

Mare

Custode

APM, Primăria Bucşani şi Ion Luca Caragiale, OS Bucşani, Biserica, Proprietarii de

pensiuni, ONG-uri

6.1.2

A.6.1.2.

Mare

Custode

APM, Primăria

Bucşani şi Ion Luca

120

Caragiale, OS Bucşani, Biserica, Proprietarii de

pensiuni, ONG-uri

6.2

Obiectiv specific 6.2: Implementarea Strategiei de management a vizitatorilor

6.2.1

A.6.2.1.

Mare

Custode

Primăria Bucşani şi

Ion Luca Caragiale

6.2.2

A.6.2.2.

Mare

Custode

APM, Primăria Bucşani şi Ion Luca Caragiale, OS

Bucşani

6.2.3

A.6.2.3.

Medie

Custode

APM, Primăria Bucşani şi Ion Luca Caragiale, OS

Bucşani

6.2.4

A.6.2.4.

Medie

Custode

APM,

AFIR, Primăria Bucşani şi Ion Luca Caragiale, OS Bucşani

121

6.2.5

A.6.2.5.

Medie

Custode

APM, Primăria Bucşani şi Ion Luca Caragiale, OS

Bucşani

6.2.6

A.6.2.6.

Mare

Custode

APM, Primăria Bucşani şi Ion Luca Caragiale, OS

Bucşani

6.2.7

A.6.2.7.

Mare

Custode

Institute sociologice,APM, Primăria Bucşani şi Ion Luca Caragiale,

OS Bucşani

122

123

Tabelul nr. 68 – Estimarea resurselor necesare desfăşurării activităţilor planificate

Activitate

Resurse

Umane

Resurse Materiale – altele decât cele

necesare dotării permanente a custodelui

Resurse financiare estimate

Alocare subprogram

Total –

zile/om

Denumire

Cantitate

Total –

moneda

Sursă fonduri

Obiectiv general I: Asigurarea conservării habitatului şi speciilor de interes comunitar în sensul menţinerii/atingerii stării de

conservare favorabilă.

1.1

Obiectiv specific 1.1: Asigurarea conservării habitatului 91Y0 – Păduri dacice de stejar şi carpen, în sensul atingerii stării de

conservare favorabilă a acestuia

1.1.1

A.1.1.1.

Combustibil

Litri

–

20.000 lei

POIM 2014 –

2020, Life, Fonduri pentru ONG-uri

Sp13

1.1.2

A.1.1.2.

Combustibil

Litri

–

20.000 lei

POIM 2014 –

2020, Life, Fonduri pentru ONG-uri

Sp13

1.1.3

A.1.1.3.

Combustibil

Litri

–

10.000 lei

POIM 2014 –

2020, Life, Fonduri pentru ONG-uri

Sp13

1.1.4

A.1.1.4.

Combustibil

Litri

–

30.000 lei

POIM 2014 –

2020, Life, Fonduri pentru ONG-uri

Sp13

1.1.5

A.1.1.5.

Combustibil

Litri

–

10.000 lei

POIM 2014 –

2020, Life, Fonduri pentru ONG-uri

Sp13

1.1.6

A.1.1.6.

Combustibil

Litri

–

10.000 lei

POIM 2014 –

2020, Life, Fonduri pentru ONG-uri

Sp13

1.1.7

A.1.1.7.

Combustibil

Litri

–

10.000 lei

POIM 2014 –

2020, Life, Fonduri pentru ONG-uri

Sp13

1.1.8

A.1.1.8.

Combustibil

Litri

–

20.000 lei

POIM 2014 –

2020, Life, Fonduri pentru ONG-uri

Sp13

124

1.1.9

A.1.1.9.

Combustibil

Litri

–

10.000 lei

POIM 2014 –

2020, Life

Sp13

1.1.10

A.1.1.10.

Combustibil

Litri

–

10.000 lei

POIM 2014 –

2020, Life, Fonduri pentru ONG-uri

Sp13

1.1.11

A.1.1.11.

Combustibil

Litri

–

20.000 lei

POIM 2014 –

2020, Life, Fonduri pentru ONG-uri

Sp14

1.1.12

A.1.1.12.

Combustibil

Litri

–

20.000 lei

POIM 2014 –

2020, Life

Sp13

1.1.13

A.1.1.13.

Combustibil

Litri

–

20.000 lei

POIM 2014 –

2020, Life

Sp13

1.1.14

A.1.1.14.

Combustibil

Litri

–

20.000 lei

POIM 2014 –

2020, Life, Fonduri pentru ONG-uri

Sp13

125

1.1.15

A.1.1.15.

Vetre sonde închise

număr

–

Total obiectiv specific 1.1

290

n/a

230.000 lei

n/a

1.2

Obiectiv specific 1.2: Asigurarea conservării speciei Triturus cristatus, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă a

acesteia

1.2.1

A.1.2.1.

–

30.000 lei

POIM 2014 –

2020,

Life

Sp13

1.2.2

A.1.2.2.

–

10.000 lei

POIM 2014 –

2020,

Life

Sp13

1.2.3

A.1.2.3.

–

10.000 lei

POIM 2014 –

2020,

Life

Sp13

1.2.4

A.1.2.4.

–

10.000 lei

POIM 2014 –

2020,

Life

Sp13

Total obiectiv specific 1.2

n/a

60.000 lei

n/a

1.3

Obiectiv specific 1.3: Asigurarea conservării speciei Bombina variegata, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă a

126

acesteia

1.3.1

A.1.3.1.

–

30.000 lei

POIM 2014 –

2020,

Life

Sp13

1.3.2

A.1.3.2.

–

10.000 lei

POIM 2014 –

2020,

Life

Sp13

1.3.3

A.1.3.3.

–

10.000 lei

POIM 2014 –

2020,

Life

Sp13

1.3.4

A.1.3.4.

–

10.000 lei

POIM 2014 –

2020,

Life

Sp13

1.3.5

A.1.3.5.

–

10.000 lei

POIM 2014 –

2020,

Life

Sp13

Total obiectiv specific 1.3

n/a

70.000 lei

n/a

Total obiectiv general I

400

n/a

360.000 lei

n/a

Obiectiv general II: Asigurarea bazei de date/informaţii referitoare la habitatul şi speciile de interes comunitar, inclusiv starea de

127

	conservare a acestora, cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul conservării biodiversităţii şi evaluarea eficienţei managementului
2.1	Obiectiv specific 2.1: Completarea/actualizarea inventarelor şi evaluarea detaliată a stării de conservare pentru habitatul şi speciile de interes conservativ
2.1.1	A.2.1.1.	20	Studiu	număr	1 Studiu	70.000 lei	POIM 2014 – 2020, Life	Sp11, Sp12
2.1.2	A.2.1.2.	20	Studiu	număr	1 Studiu	70.000 lei	POIM 2014 – 2020, Life	Sp11, Sp12
2.1.3	A.2.1.3.	20	Studiu	număr	1 Studiu	70.000 lei	POIM 2014 – 2020, Life	Sp11, Sp12
Total obiectiv specific 2.1		60	n/a			210.000 lei	n/a
Total obiectiv general II		60	n/a			210.000 lei	n/a
3	Obiectiv general III: Asigurarea managementului eficient al ariei naturale protejate cu scopul menţinerii/atingerii stării de conservare favorabilă a habitatului şi speciilor de interes comunitar.
3.1	Obiectiv specific 3.1: Funcţionarea eficientă a custodelui sitului ROSCI0014 Bucşani.
3.1.1	A.3.1.1.	30	Instituţii/Organizaţii implicate	număr	–	25.000 lei	POIM 2014 – 2020, Life	Sp42
3.1.2	A.3.1.2.	100	Număr persoane	număr	–	34.000 lei	POIM 2014 – 2020, Life	Sp42, Sp44

128

Total obiectiv specific 3.1		130	n/a			59.000 lei	n/a
3.2	Obiectiv specific 3.2: Materializarea limitelor pe teren şi menţinerea acestora
3.2.1	A.3.2.1.	100	Borne	număr	–	53.000 lei	POIM 2014 – 2020, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp41
			Panouri	număr	–
			Indicatoare	număr	–
			Combustibil	Litri	–
3.2.2	A.3.2.2.	200	–	–	–	29.000 lei	POIM 2014 – 2020, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp41
Total obiectiv specific 3.2		300	n/a			82.000 lei	n/a
3.3	Obiectiv specific 3.3: Urmărirea respectării regulamentului şi a prevederilor planului de management
3.3.1	A.3.3.1.	50	Combustibil	Litri	–	20.000 lei	POIM 2014 – 2020, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp13
3.3.2	A.3.3.2.	–	Combustibil	Litri	–	8.600 lei	POIM 2014 – 2020, Life,	Sp43

129

							Fonduri pentru ONG-uri
Total obiectiv specific 3.3		50	n/a			28.600 lei	n/a
3.4	Obiectiv specific 3.4: Asigurarea finanţării/bugetului necesar pentru implementarea planului de management
3.4.1	A.3.4.1.	200	Birotică	număr	–	5.000 lei	Autofinanţare	Sp42
			Combustibil	Litri	–
			Cheltuieli de administraţie	–	–
3.4.2	A.3.4.2.	–	Combustibil	Litri	–	8.600 lei	Taxe avizare	Sp13, Sp43
Total obiectiv specific 3.4		200	n/a			13.600 lei	n/a
3.5	Obiectiv specific 3.5: Asigurarea logisticii necesare pentru custodia eficientă a ariei naturale protejate.
3.5.1	A.3.5.1.	100	Sediu	număr	1	650.000	POIM 2014 – 2020, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp41
			Mobilier	număr	5
			Maşină 4 x 4	număr	1
			GPS	număr	4
			Soft GIS	număr	1
			Soft windows	număr	5
			Laptopuri	număr	5
			Lanterne	număr	5

130

			Binoclu	număr	5
			Videoproiector	număr	1
			Ecran de Proiecţie	număr	1
			Televizor	număr	2
			Combustibil	Litri	–
3.5.2	A.3.5.2.	100	–	–	–	40.000 lei	POIM 2014 – 2020, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp41
Total obiectiv specific 3.5		200	n/a			690.000 lei	n/a
3.6	Obiectiv specific 3.6: Evaluarea şi monitorizarea implementării planului de management
3.6.1	A.3.6.1.	40	–	–	–	5.000 lei	Autofinanţare	Sp43
3.6.2	A.3.6.2.	40	–	–	–	5.000 lei	Autofinanţare	Sp43
Total obiectiv specific 3.6		80	n/a			5.000 lei	n/a
3.7	Obiectiv specific 3.7: Realizarea raportărilor necesare către autorităţile cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului: Ministerul Mediului, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, GNM şi altele asemenea
3.7.1	A.3.7.1.	20	–	–	–	4.000 lei	Autofinanţare	Sp43
3.7.2	A.3.7.2.	20	–	–	–	4.000 lei	Autofinanţare	Sp43
Total obiectiv specific 3.7		40	n/a			4.000 lei	n/a

131

Total obiectiv general III		1000	n/a			882.200 lei	n/a
4	Obiectiv general IV: Creşterea nivelului de conştientizare – îmbunătăţirea cunoştinţelor şi schimbarea atitudinii şi comportamentului – pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversităţii
4.1	Obiectiv specific 4.1: Elaborarea Strategiei şi a Planului de acţiune privind comunicarea şi conştientizarea publicului
4.1.1	A.4.1.1.	30	1 Strategie şi un Plan de acţiune privind comunicarea şi conştientizarea publicului			79.000 lei	POIM 2014 – 2020, Life, Granturi pentru ONG-uri	Sp32
4.1.2	A.4.1.2.	30				79.000 lei	POIM 2014 – 2020, Life, Granturi pentru ONG-uri	Sp32
Total obiectiv specific 4.1		60	n/a			79.000 lei	n/a
4.2	Obiectiv specific 4.2: Implementarea Strategiei şi a Planului de acţiune privind comunicarea şi conştientizarea publicului
4.2.1	A.4.2.1.	20	1 site web funcţional			5.000 lei	Autofinanţare	Sp32
4.2.2	A.4.2.2.	40	Panouri amplasate	număr	–	19.000 lei	Granturi pentru ONG-uri	Sp32
4.2.3	A.4.2.3.	40	Materiale informative – pliante, broşuri, pixuri şi altele asemenea	număr	–	30.000 lei	POIM 2014 – 2020, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp32
4.2.4	A.4.2.4.	200	Centru de informare/vizitare	număr	1	300.000 lei	POIM 2014 – 2020, Life,	Sp21

132

Fonduri pentru

ONG-uri

4.2.5

A.4.2.5.

Activităţi educaţionale realizate

număr

–

30.000 lei

POIM 2014 –

2020, Life, Fonduri pentru ONG-uri

Sp33

4.2.6

A.4.2.6.

Cursuri tematice realizate

număr

–

16.000 lei

POIM 2014 –

2020, Life, Fonduri pentru ONG-uri

Sp33

4.2.7

A.4.2.7.

Realizare expoziţii de

fotografie

număr

–

8.000 lei

Granturi pentru

ONG-uri

Sp32

4.2.8

A.4.2.8.

Acţiuni de

conştientizare

număr

–

10.000 lei

Granturi pentru

ONG-uri

Sp32

4.2.10

A.4.2.9.

Studiu impact evenimente conştientizare

număr

–

39.000 lei

POIM 2014 –

2020, Life, Fonduri pentru ONG-uri

Sp32

Total obiectiv specific 4.2

470

n/a

457.000 lei

n/a

133

Total obiectiv general IV		530	n/a			536.000 lei	n/a
5	Obiectiv general V: Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, ce asigură suportul pentru habitatul şi speciile de interes comunitar
5.1	Obiectiv specific 5.1: Promovarea utilizării durabile a resurselor forestiere
5.1.1	A.5.1.1.	–	–	–	–	–	–	Sp43
5.1.2	A.5.1.2.	–	–	–	–	–	–	Sp43
5.1.3	A.5.1.3.	20	Campanii de promovare	număr	–	10.000 lei	POIM 2014 – 2020, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp32
Total obiectiv specific 5.1		20	n/a			10.000 lei	n/a
5.2	Obiectiv specific 5.2: Promovarea utilizării durabile a terenurilor agricole din vecinătatea sitului ROSCI0014 Bucşani.
5.2.1	A.5.2.1.	20	Campanii de promovare	număr	–	10.000 lei	POIM 2014 – 2020, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp32
5.2.2	A.5.2.2.	20	Campanii de promovare	număr	–	10.000 lei	POIM 2014 – 2020, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp32
Total obiectiv specific 5.2		40	n/a			20.000 lei	n/a
5.3	Obiectiv specific 5.3: Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităţilor aflate pe teritoriul sau în vecinătatea ariei naturale protejate

134

5.3.1	A.5.3.1.	–	–	–	–	–	–	–
Total obiectiv specific 5.3		–	–			–	–
5.4	Obiectiv specific 5.4: Promovarea şi sprijinirea activităţilor tradiţionale din sit şi din vecinătatea acestuia, etichetate cu sigla ariei naturale protejate
5.4.1	A.5.4.1.	20	Siglă realizată	număr	1	8.000 lei	Granturi pentru ONG-uri	Sp31, Sp32
5.4.2	A.5.4.2.	20	Cursuri realizate	număr	–	30.000 lei	POIM 2014 – 2020, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp31
5.4.3	A.5.4.3.	30	–	–	–	20.000 lei	POIM 2014 – 2020, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp31
Total obiectiv specific 5.4		70	n/a			58.000 lei	n/a
Total obiectiv general V		130	n/a			88.000 lei	n/a
6	Obiectiv general VI: Crearea de oportunităţi pentru desfăşurarea unui turism durabil, prin intermediul valorilor naturale şi culturale, cu scopul limitării impactului asupra mediului
6.1	Obiectiv specific 6.1: Elaborarea Strategiei de management a vizitatorilor

135

6.1.1

A.6.1.1.

1 Strategie de management a vizitatorilor

70.000 lei

POIM 2014 –

2020, Life, Fonduri pentru ONG-uri

Sp23

6.1.2

A.6.1.2.

Total obiectiv specific 6.1

n/a

70.000 lei

n/a

6.2

Obiectiv specific 6.2: Implementarea Strategiei de management a vizitatorilor

6.2.1

A.6.2.1.

Panouri instalate

număr

–

19.000 lei

Granturi pentru

ONG-uri

Sp22

Indicatoare instalate

număr

–

6.2.2

A.6.2.2.

Publicaţii realizate

număr

–

69.000 lei

POIM 2014 –

2020, Life, Fonduri pentru ONG-uri

Sp22

6.2.3

A.6.2.3.

Cursuri realizate

număr

–

20.000 lei

POIM 2014 –

2020, Life, Fonduri pentru ONG-uri

Sp23

6.2.4

A.6.2.4.

Cursuri realizate

număr

–

20.000 lei

POIM 2014 –

2020, Life, Fonduri pentru ONG-uri

Sp22

136

6.2.5

A.6.2.5.

Ghid realizat

număr

–

18.000 lei

POIM 2014 –

2020, Life, Fonduri pentru ONG-uri

Sp22

6.2.6

A.6.2.6.

300

Infrastructură de vizitare realizată

număr

–

500.000 lei

POIM 2014 –

2020, Life, Fonduri pentru ONG-uri

Sp21, Sp23

6.2.7

A.6.2.7.

Studiu impact turism

număr

–

19.000 lei

POIM 2014 –

2020, Life, Fonduri pentru ONG-uri

Sp43

Total obiectiv specific 6.2

450

n/a

665.000 lei

n/a

Total obiectiv general VI

510

735.000 lei

TOTAL

2630

n/a

2.811.200

lei

n/a

137

6. Planul de monitorizare a activităţilor

Monitorizarea activităţilor planificate va fi realizată prin următoarele:

 6.1 Raportări periodice;
 6.2 Urmărirea activităţilor planificate;
 6.3 Indicarea activităţilor realizate.

6.1 Raportări periodice

Aceste raportări periodice au loc la un anumit moment de timp stabilit, exprimat în formatul An şi Trimestru, de exemplu An 1, Trimestrul 3, relativ la momentul începerii derulării planului de management – după aprobarea acestuia.

Tabelul nr. 69 – Raportări periodice

Nr	Denumire	Moment raportare		Activităţi incluse în raportare
Nr	Denumire	An	Trimestru	Activităţi incluse în raportare
				A.1.1.1, A.1.1.2, A.1.1.3,
				A.1.1.4, A.1.1.5, A.1.1.6,
				A.1.1.7, A.1.1.8, A.1.1.9,
				A.1.1.10, A.1.1.11, A.1.1.12,
				A.1.1.13, A.1.1.14, A.1.2.1,
				A.1.2.2, A.1.2.3, A.1.2.4,
				A.1.3.1, A.1.3.2, A.1.3.3,
				A.1.3.4, A.1.3.5, A.2.1.1,
				A.2.1.2, A.2.1.3, A.3.1.1,
1	Raportare anul 1	1	–	A.3.1.2, A.3.2.1, A.3.2.2, A.3.3.1, A.3.3.2, A.3.4.1,
				A.3.4.2, A.3.5.1, A.3.5.2,
				A.3.6.1, A.3.6.2, A.4.1.1,
				A.4.1.2, A.4.2.1, A.4.2.2,
				A.4.2.5, A.4.2.7, A.4.2.8,
				A.4.2.9, A.5.1.1, A.5.1.2,
				A.5.2.1, A.5.2.2, A.5.3.1,
				A.5.4.1, A.5.4.2, A.5.4.3,
				A.6.1.1, A.6.1.2, A.6.2.6,
				A.6.2.7.

				A.1.1.1, A.1.1.2, A.1.1.3,
				A.1.1.4, A.1.1.5, A.1.1.6,
				A.1.1.7, A.1.1.8, A.1.1.9,
				A.1.1.10, A.1.1.11, A.1.1.12,
				A.1.1.13, A.1.1.14, A.1.1.15,
				A.1.2.1, A.1.2.2, A.1.2.3,
				A.1.2.4, A.1.3.1, A.1.3.2,
				A.1.3.3, A.1.3.4, A.1.3.5,
				A.2.1.1, A.2.1.2, A.2.1.3,
				A.3.1.1, A.3.1.2, A.3.2.1,
2	Raportare anul 2	2	–	A.3.2.2, A.3.3.1, A.3.3.2, A.3.4.1, A.3.4.2, A.3.5.1,
				A.3.5.2, A.3.6.1, A.3.6.2,
				A.3.7.1, A.3.7.2, A.4.1.1,
				A.4.1.2, A.4.2.1, A.4.2.2.,
				A.4.2.3, A.4.2.4, A.4.2.5,
				A.4.2.6, A.4.2.7, A.4.2.8,
				A.4.2.9, A.5.1.1, A.5.1.3,
				A.5.2.1, A.5.2.2, A.5.3.1,
				A.5.4.1, A.5.4.2, A.5.4.3,
				A.6.1.1, A.6.1.2, A.6.2.1,
				A.6.2.2, A.6.2.6, A.6.2.7.
				A.1.1.1, A.1.1.2, A.1.1.3,
				A.1.1.4, A.1.1.5, A.1.1.6,
				A.1.1.7, A.1.1.8, A.1.1.9,
				A.1.1.10, A.1.1.11, A.1.1.12,
				A.1.1.13, A.1.1.14, A.1.1.15,
3	Raportare anul 3	3	–	A.1.2.1, A.1.2.2, A.1.2.3, A.1.2.4, A.1.3.1, A.1.3.2,
				A.1.3.3, A.1.3.4, A.1.3.5,
				A.2.1.1, A.2.1.2, A.2.1.3,
				A.3.1.1, A.3.1.2, A.3.2.2,
				A.3.3.1, A.3.3.2, A.3.4.1,
				A.3.4.2, A.3.5.1, A.3.5.2,

				A.3.6.1, A.3.7.2, A.4.2.4, A.4.2.7, A.5.1.3, A.5.4.1, A.6.2.1, A.6.2.4, A.6.2.7.	A.3.6.2, A.4.2.1, A.4.2.5, A.4.2.8, A.5.2.1, A.5.4.2, A.6.2.2, A.6.2.5,	A.3.7.1, A.4.2.3, A.4.2.6, A.4.2.9, A.5.2.2, A.5.4.3, A.6.2.3, A.6.2.6,
				A.1.1.1,	A.1.1.2,	A.1.1.3,
				A.1.1.4,	A.1.1.5,	A.1.1.6,
				A.1.1.7,	A.1.1.8,	A.1.1.9,
				A.1.1.10,	A.1.1.11,	A.1.1.12,
				A.1.1.13,	A.1.1.14,	A.1.1.15,
				A.1.2.1,	A.1.2.2,	A.1.2.3,
				A.1.2.4,	A.1.3.1,	A.1.3.2,
				A.1.3.3,	A.1.3.4,	A.1.3.5,
				A.2.1.1,	A.2.1.2,	A.2.1.3,
4	Raportare anul 4	4	–	A.3.1.1, A.3.3.1,	A.3.1.2, A.3.3.2,	A.3.2.2, A.3.4.1,
				A.3.4.2,	A.3.5.1,	A.3.5.2,
				A.3.6.1,	A.3.6.2,	A.3.7.1,
				A.3.7.2,	A.4.2.1,	A.4.2.3,
				A.4.2.4,	A.4.2.5,	A.4.2.6,
				A.4.2.7,	A.4.2.8,	A.4.2.9,
				A.5.2.1,	A.5.2.2,	A.5.4.1,
				A.5.4.2,	A.5.4.3,	A.6.2.2,
				A.6.2.3,	A.6.2.4,	A.6.2.5,
				A.6.2.6,	A.6.2.7.
				A.1.1.1,	A.1.1.2,	A.1.1.3,
				A.1.1.4,	A.1.1.5,	A.1.1.6,
5	Raportare anul 5	5	–	A.1.1.7,	A.1.1.8,	A.1.1.9,
				A.1.1.10,	A.1.1.11,	A.1.1.12,
				A.1.1.13,	A.1.1.14,	A.1.1.15,

A.1.2.1,	A.1.2.2,	A.1.2.3,
A.1.2.4,	A.1.3.1,	A.1.3.2,
A.1.3.3,	A.1.3.4,	A.1.3.5,
A.2.1.1,	A.2.1.2,	A.2.1.3,
A.3.1.1,	A.3.1.2,	A.3.2.2,
A.3.3.1,	A.3.3.2,	A.3.4.1,
A.3.4.2,	A.3.5.2,	A.3.6.1,
A.3.6.2,	A.3.7.1,	A.3.7.2,
A.4.2.1,	A.4.2.3,	A.4.2.4,
A.4.2.5,	A.4.2.6,	A.4.2.7,
A.4.2.8,	A.4.2.9,	A.5.2.1,
A.5.2.2,	A.5.4.1,	A.5.4.2,
A.5.4.3,	A.6.2.2,	A.6.2.6,
A.6.2.7.

6.2 Urmărirea activităţilor planificate

În acestă secţiune de urmărire a activităţilor planificate se vor completa datele referitoare la resursele consumate, procentul de îndeplinire precum şi rezultatele obţinute în urma acestor activităţi. Toate aceste informaţii se vor completa într-un tabel centralizator după cum urmează:

142

Tabelul nr. 70 – Centralizare resurse consumate, procent îndeplinire şi rezultate

Nr	Activitate	Resurse Umane	Resurse Materiale	Resurse financiare estimate		Procent îndeplinire	Rezultate	Observaţii
Nr	Activitate	Cheltuieli	Cheltuieli	Total – moneda	Sursă fonduri	Procent îndeplinire	Rezultate	Observaţii
1	Obiectiv general
1.1	Obiectiv specific 1.1
1.1.1	A.1.1.1
1.1.2	A.1.1.2
1.1.3	A.1.1.3
1.1.4	A.1.1.4
1.1.5	A.1.1.5
1.1.6	A.1.1.6
1.1.7	A.1.1.7
1.1.8	A.1.1.8
1.1.9	A.1.1.9
1.1.10	A.1.1.10
1.1.11	A.1.1.11
1.1.12	A.1.1.12
1.1.13	A.1.1.13

1.1.14	A.1.1.14
1.1.15	A.1.1.15
Total obiectiv specific 1.1		n/a	n/a
1.2	Obiectiv specific
1.2.1	A.1.2.1
1.2.2	A.1.2.2
1.2.3	A.1.2.3
1.2.4	A.1.2.4
Total obiectiv specific 1.2		n/a	n/a
1.3	Obiectiv specific
1.3.1	A.1.3.1
1.3.2	A.1.3.2
1.3.3	A.1.3.3
1.3.4	A.1.3.4
1.3.5	A.1.3.5
Total obiectiv specific 1.3		n/a	n/a
Total obiectiv general 1		n/a	n/a
2	Obiectiv general
2.1	Obiectiv specific
2.1.1	A.2.1.1

143

2.1.2	A.2.1.2
2.1.3	A.2.1.3
Total obiectiv specific 2.1		n/a	n/a
Total obiectiv general 2		n/a	n/a
3	Obiectiv general
3.1	Obiectiv specific
3.1.1	A.3.1.1
3.1.2	A.3.1.2
Total obiectiv specific 3.1		n/a	n/a
3.2	Obiectiv specific
3.2.1	A.3.2.1
3.2.2	A.3.2.2
Total obiectiv specific 3.2		n/a	n/a
3.3	Obiectiv specific
3.3.1	A.3.3.1
3.3.2	A.3.3.2
Total obiectiv specific 3.3		n/a	n/a
3.4	Obiectiv specific
3.4.1	A.3.4.1
3.4.2	A.3.4.2

144

Total obiectiv specific 3.4		n/a	n/a
3.5	Obiectiv specific
3.5.1	A.3.5.1
3.5.2	A.3.5.2
Total obiectiv specific 3.5		n/a	n/a
3.6	Obiectiv specific
3.6.1	A.3.6.1
3.6.2	A.3.6.2
Total obiectiv specific 3.6		n/a	n/a
3.7	Obiectiv specific
3.7.1	A.3.7.1
3.7.2	A.3.7.2
Total obiectiv specific 3.7		n/a	n/a
Total obiectiv general 3		n/a	n/a
4	Obiectiv general
4.1	Obiectiv specific
4.1.1	A.4.1.1
4.1.2	A.4.1.2
Total obiectiv specific 4.1		n/a	n/a
4.2	Obiectiv specific

145

4.2.1	A.4.2.1
4.2.2	A.4.2.2
4.2.3	A.4.2.3
4.2.4	A.4.2.4
4.2.5	A.4.2.5
4.2.6	A.4.2.6
4.2.7	A.4.2.7
4.2.8	A.4.2.8
4.2.9	A.4.2.9
Total obiectiv specific 4.2		n/a	n/a
Total obiectiv general 4		n/a	n/a
5	Obiectiv general
5.1	Obiectiv specific
5.1.1	A.5.1.1
5.1.2	A.5.1.2
5.1.3	A.5.1.3
Total obiectiv specific 5.1		n/a	n/a
5.2	Obiectiv specific
5.2.1	A.5.2.1
5.2.2	A.5.2.2

146

Total obiectiv specific 5.2		n/a	n/a
5.3	Obiectiv specific
5.3.1	A.5.3.1
Total obiectiv specific 5.3		n/a	n/a
5.4	Obiectiv specific
5.4.1	A.5.4.1
5.4.2	A.5.4.2
5.4.3	A.5.4.3
Total obiectiv specific 5.4		n/a	n/a
Total obiectiv general 5		n/a	n/a
6	Obiectiv general
6.1	Obiectiv specific
6.1.1	A.6.1.1
6.1.2	A.6.1.2
Total obiectiv specific 6.1		n/a	n/a
6.2	Obiectiv specific
6.2.1	A.6.2.1
6.2.2	A.6.2.2
6.2.3	A.6.2.3
6.2.4	A.6.2.4

147

6.2.5	A.6.2.5
6.2.6	A.6.2.6
6.2.7	A.6.2.7
Total obiectiv specific 6.2		n/a	n/a
Total obiectiv general 6		n/a	n/a
TOTAL		n/a	n/a

148

6.3 Indicarea activităţi realizate

Se vor indica, marcare cu un simbol, de exemplu ,,x", trimestrele activităţilor începute, în derulare sau încheiate relativ la momentul în care se face acest lucru. Această indicare va da o informaţie despre trimestrele în care s-a realizat respectiva activitate, din totalul celor pe care se întinde activitate, de exemplu primele trei trimestre din cele patru pe care se întinde activitatea.

Toate aceste informaţii se vor completa într-un tabel centralizator după cum urmează:

Tabelul nr. 71 – Indicare/marcare activităţi planificate

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

A.1.1.1

A.1.1.2

A.1.1.3

A.1.1.4

A.1.1.5

A.1.1.6

A.1.1.7

A.1.1.8

A.1.1.9

A.1.1.10

A.1.1.11

A.1.1.12

A.1.1.13

A.1.1.14

A.1.1.15

A.1.2.1

A.1.2.2

A.1.2.3

A.1.2.4

A.1.3.1

A.1.3.2

A.1.3.3

A.1.3.4

A.1.3.5

A.2.1.1

A.2.1.2

A.2.1.3

A.3.1.1

A.3.1.2

A.3.2.1

A.3.2.2

A.3.3.1

A.3.3.2

A.3.4.1

A.3.4.2

A.3.5.1

A.3.5.2

A.3.6.1

A.3.6.2

A.3.7.1

A.3.7.2

A.4.1.1

A.4.1.2

A.4.2.1

A.4.2.2

A.4.2.3

A.4.2.4

A.4.2.5

A.4.2.6

A.4.2.7

A.4.2.8

A.4.2.9

A.5.1.1

A.5.1.2

A.5.1.3

A.5.2.1

A.5.2.2

A.5.3.1

A.5.4.1

A.5.4.2

A.5.4.3

A.6.1.1

A.6.1.2

A.6.2.1

A.6.2.2

A.6.2.3

A.6.2.4

A.6.2.5

A.6.2.6

A.6.2.7

7. Bibliografie
1. 1. Arnold E.N., Burton J.A., 2004, ,,Reptiles and Amphibians of Britain and Europe”. Collins Field Guide, London;
2. 2. Botnariuc N., Tatole V., 2005, ,,Cartea roşie a vertebratelor din România”, Editura Academiei Române şi Muzeul Naţional de Istorie Naturală ,,Grigore Antipa”, Bucureşti;
3. 3. Buse J., Schroder B., Assmann T., 2007, ,,Modelling habitat and spatial distribution of an endangered longhorn beetle – A case study for saproxylic insect conservation”. Biological Conservation 137: 372-381. doi:10.1016/j.biocon.2007.02.025;
4. 4. Candrea Bogza St. B., Lazăr G., Tudoran Gh. M., Stancioiu P. T., 2009, ,,Habitate forestiere de importanţă comunitară incluse în proiectul LIFE05 NAT/RO/000176 – Habitate forestiere prioritare alpine, subalpine şi forestiere din România – Monitorizarea stării de conservare”, Ed. Universităţii ,,Transilvania” – Braşov;
5. 5. Chiriţă C., Vlad I., Păunescu C., Pătrăşcoiu N., Roşu C., Iancu I., 1997, ,,Staţiuni forestiere”, Vol. II, Ed. Academiei R.S.R., Bucureşti, 1977;
6. 6. Cogălniceanu D., 1997, ,,Practicum de ecologie a amfibienilor. Metode şi tehnici în studiul ecologiei amfibienilor.” Editura Universităţii Bucureşti;
7. 7. Cogălniceanu D., Aioanei F., Matei B., 2002, ,,Amfibienii din România. Determinator.” Editura Ars Docendi, Bucureşti;
8. 8. Cogălniceanu D., Szekely P., Samoilă C., Iosif R., Tudor M., Plăiaşu R., Stănescu F., Rozylowicz L., 2013, ,,Diversity and distribution of amphibians in Romania”. ZooKeys, 296: 35-57;
9. 9. Coldea G., 1991 – ,,Prodrome des associations vegetales des Carpates du Sud-Ouest – Carpates Roumaines”, Documents Phytosociologiques, N.S., XIII, Centro Interdipartimentale Audiovisivi e Stampa, Universita’ di Camerino, Camerino;
10. 10. Combroux I., Schwoerer C., 2007, ,,Evaluarea statului de conservare al habitatelor şi speciilor de interes comunitar din România – ghid metodologic”, Editura Balcanic, Timişoara, România;
11. 11. Doniţă N., Popescu A., Paucă – Comănescu M., Mihăilescu S., Biriş I., 2005, ,,Habitatele din România”, Editura Tehnică Silvică, Bucureşti;
12. 12. Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu M., Mihăilescu S., Biriş I., 2006, ,,Habitatele din România. Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva Habitate – 92/43/EEC”, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti;
13. 13. Fink G.H., 1977, ,,Pflanzengesellschaften der Schulergebirges – Sudostkarpaten”, Staphia Linz, 2;
14. 14. Fuhn I., 1960, ,,Amphibia. Fauna Republicii Populare Române.” Vol. 14, fasc. 1, Editura Academiei R.P.R., Bucureşti;
15. 15. Gafta D. Mountford J.O. coordinator, 2008, ,,Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România”, Ed. Risoprint, editor M.M.D.D.;
16. 16. Gafta D., Niculescu M., Oprea A., Sîrbu I., Coldea G., Alexiu V., 2008, ,,Păduri temperate europene”, în: Gafta D., Mountford O. – coordonator, 2008, ,,Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România”, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, pp. 64- 65;
17. 17. George F. Smith, Paul O’Donoghue, Katie O’Hora and Eamonn Delaney, 2011., ,,Best practice guidance for habitat survey and mapping”, The Heritage Council Church Lane, Kilkenny, Ireland;
18. 18. Kwet A., 2009, ,,European Reptile and Amphibian Guide”, New Holland, London;
19. 19. Mr6z W. – red., 2013, ,,Monitoring of natural habitats. Methodological guide.” GIOS, Warszawa;
20. 20. Negulescu E.G., Ciumac G., 1959, ,,Silvicultura”, Ed. Agro-Silvică de Stat, Bucureşti;
21. 21. Niculescu M., 2008, ,,Habitat Fact Sheets – Implementation of Natura 2000 Network in Romania” – EU Phare EuropeAid/12/12160/D/SV/RO;
22. 22. Pascovschi S., Leandru V., 1958, ,,Tipuri de pădure din R.P.R.”, Ed. Agro-Silvică de Stat, Bucureşti;
23. 23. Stănescu V., 1979, ,,Dendrologie”, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;
24. 24. S0gaard B., Skov F., Ejrnes R., Pihl S., Fredshavn J., Nielsen K.E., Clausen P., Laursen K., Bregnballe T., Madsen J, Baatrup-Pedersen A., S0ndergaard M., Lauridsen T.L., Aude E., Nygaard B., M0ller P.F., Riis-Nielsen T., Buttensch0n R.M., 2007, ,,Criteria for favourable conservation status in Denmark. Natural habitat types and species covered by the EEC”;
25. 25. Tatole V., Ieftime A., Stan M., Iorgu E. I., Iorgu I., Oţel V., 2009, ,,Speciile de animale Natura 2000 din România”, Muzeul Naţional de Istorie Naturală ,,Grigore Antipa”, Bucureşti;
26. 26. ,,Grid map of habitat occurrence at national level RO habitat type code: R3802 Implementation of Natura 2000 Network in Romania”-EU Phare Europe Aid/12/12160/D/SV/RO Habitat Fact Sheets 126;
27. 27. ,,Habitats Directive and birds covered by the EEC Birds Directive”. National Environmental Research Institute, University of Aarhus. 92 pp. – NERI Technical report No. 647;
28. 28. Directiva Consiliului 92/43/CEE, Directiva Habitate, 1992. Council Directive 92/43/EEC of 21 May 1992 on the conservation of natural habitats and of wild fauna and flora. 1-66;
29. 29. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
30. 30. Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2387/2011;
31. 31. Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1052 din 3 iulie 2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările şi completările ulterioare;
32. 32. Formularul standard al sitului Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani;
33. 33. The IUCN Red List of Threatened Species. Version 2013.1. Available at: http://www.iucnredlist.org;
34. 34. www.insse.ro;
35. 35. www.rga2010.djsct.ro;
36. 36. www.zimbrarianeagra.ro;
37. 37. www.bucsani.ro;
38. 38. www.comunacaragiale.ro.
8. Anexe

8.1 Hărţi

155

Harta localizării sitului Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani

Harta limitelor sitului Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani

Harta geologică aferentă sitului Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani

158

Harta treptelor de relief aferentă sitului Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani

Harta topografică aferentă sitului Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani

Harta hidrografică aferentă sitului Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani

Harta solurilor aferentă sitului Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani

162

Harta distribuţiei habitatului 91Y0 în situl Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani

163

Harta distribuţiei speciei Triturus cristatus în situl Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani

164

Harta distribuţiei speciei Bombina variegata în situl Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani

165

166

Harta utilizării terenurilor din situl Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani

167

168

Harta presiunii A.11 asupra sitului Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani

169

170

Harta presiunii C.02.01 asupra sitului Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani

171

172

Harta presiunii E.01.01 asupra sitului Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani

173

174

Harta presiunii G.04 asupra sitului Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani

175

176

Harta presiunii H.02.03 asupra sitului Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani

177

178

Harta ameninţării H.02.03 asupra sitului Natura 2000 ROSCI0014 Bucşani

Anexa nr. 2

REGULAMENTUL SITULUI NATURA 2000 ROSCI0014 BUCŞANI

ART. 1

(1) Situl de importanţă comunitară ROSCI0014 Bucşani, denumit în continuare situl ROSCI0014 Bucşani, a fost instituit prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Situl ROSCI0014 Bucşani contribuie semnificativ la menţinerea unei stări de conservare favorabilă a habitatelor naturale şi a speciilor de interes comunitar pentru care a fost declarat, în acest fel contribuind semnificativ la coerenţa reţelei Natura 2000 şi/sau la menţinerea diversităţii biologice în regiunea biogeografică din care face parte.

ART. 2

(1) Pe terenurile care fac parte din fondul forestier naţional inclus în situl ROSCI0014 Bucşani se execută numai activităţi silvice prevăzute în amenajamentele silvice, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind zonarea funcţională a pădurilor şi în concordanţă cu scopul pentru care a fost declarată arie naturală protejată.
(2) Amenajamentele silvice pentru fondul forestier de pe raza sitului ROSCI0014 Bucşani se aprobă conform prevederilor legale în vigoare, cu avizul custodelui, în vederea punerii în concordanţă cu planul de management.
(3) Custodele are dreptul de a verifica aplicarea în practică a tipului, intensităţii şi volumului tratamentelor/tăierilor aplicate în fondul forestier naţional de pe raza sitului ROSCI0014 Bucşani, urmând a sesiza administratorul fondului forestier şi reprezentantul teritorial al autorităţii publice care răspunde de silvicultură în cazul constatării unor nereguli.
(4) Administratorul fondului forestier naţional de pe raza sitului ROSCI0014 Bucşani este obligat să transmită custodelui, anual, situaţia aplicării amenajamentelor silvice pe aceste terenuri.
(5) Lucrările care nu sunt prevăzute în amenajamentele silvice se execute cu aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de mediu şi silvicultură şi cu avizul custodelui.
(6) Este interzisă degradarea traseelor turistice existente sau ce urmează a se realiza şi a drumurilor existente, prin lucrări de exploatare a masei lemnoase, construcţii, aducţiuni, utilităţi. Contravaloarea lucrărilor de refacere va fi suportată de către executanţii acestor lucrări.
(7) Amenajamentele silvice ale unităţilor de producţie/proprietăţilor ce intră în componenţa sitului ROSCI0014 Bucşani vor fi revizuite în mod obligatoriu în termen de 12 luni de la aprobarea planului de management, conform prevederilor legale în vigoare.

ART. 3

(1) Acţiunile de evaluare a vânatului şi de interpretare a rezultatelor se fac de către administratorul/gestionarul fondului cinegetic cu participarea custodelui sitului ROSCI0014 Bucşani şi a autorităţilor competente.
(2) Administratorul/gestionarul fondului cinegetic are obligaţia de a anunţa custodele despre intenţia de organizare a evaluării vânatului pe teritoriul sitului ROSCI0014 Bucşani, cu minimum 10 zile calendaristice înainte de organizarea evaluării.
(3) Vânătoarea pe teritoriul sitului ROSCI0014 Bucşani este permisă, cu excepţia zonelor de linişte pentru vânat, stabilite, în colaborare, de către administratorul/gstionarul fondului cinegetic, custode şi autorităţile competente.
(4) Suprafaţa zonelor de linişte a faunei cinegetice însumează minimum 10% din suprafaţa totală a fiecărui fond cinegetic.
(5) Pe raza sitului ROSCI0014 Bucşani activitatea de vânătoare se face în conformitate cu prevederile Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu prevederile prezentului regulament.
(6) În situl ROSCI0014 Bucşani se interzic:
1. a) vânarea puilor nezburători ai păsărilor de interes cinegetic;
2. b) vânătoarea în zonele de linişte a vânatului stabilite în zonele din sit cuprinse în fonduri cinegetice.
(7) Acţiunile de monitorizare a efectivelor din speciile de interes cinegetic, a stării de sănătate a acestora, precum şi paza împotriva acţiunilor ilegale care pot afecta fauna sau arealele unde acestea se găsesc se organizează de către personalul de specialitate al administratorului/gestionarului fondului cinegetic cu sprijin din partea custodelui, în limita posibilităţilor financiare.
(8) Recoltarea de ciuperci comestibile, fructe de pădure şi plante medicinale în scopul comercializării acestora se va face conform prevederilor legale în vigoare, cu avizul custodelui.
(9) Capturarea fără drept a oricăror specii de faună sălbatică, distrugerea cuiburilor

păsărilor şi colectarea ouălor acestora pe raza sitului ROSCI0014 Bucşani sunt interzise.
(10) Colectarea de specii de floră şi faună se face conform prevederilor legale în vigoare, cu avizul custodelui.

ART. 4

(1) Păşunatul pe suprafaţa sitului ROSCI0014 Bucşani este interzis.
(2) Este interzisă amplasarea locurilor de târlire pe suprafaţa sitului ROSCI0014 Bucşani.
(3) Câinii poartă obligatoriu jujee, iar stăpânul este obligat să facă dovada vaccinării acestora.
(4) Trecerea prin fondul forestier a turmelor/cirezilor se face cu respectarea reglementărilor în vigoare, în baza contractului încheiat cu administratorii proprietarilor de pădure.
(5) Activitatea pastorală este monitorizată de custodele sitului ROSCI0014 Bucşani, în vederea evaluării impactului acestei activităţi asupra florei şi faunei şi pentru stabilirea unor eventuale restricţii în zonele afectate.

ART. 5

(1) Autorizarea lucrărilor de construcţii/investiţii pe teritoriul sitului ROSCI0014 Bucşani şi în imediata vecinătate se face de către autoritatea administraţiei publice locale sau judeţene, după caz, cu respectarea planului urbanistic zonal şi general, în conformitate cu prevederilor legale în vigoare şi cu avizul custodelui.
(2) Realizarea de lucrări speciale care afectează suprafeţe mari, cum ar fi: drumuri auto, linii de înaltă şi medie tensiune, conducte de transport gaz metan şi altele asemenea se face cu respectarea prevederilor legale în vigoare şi cu avizul custodelui.
(3) Custodele are dreptul să verifice existenţa avizului său pentru activităţile desfăşurate în vecinătatea şi în situl ROSCI0014 Bucşani, precum şi modul de respectare a acestuia şi să sesizeze instituţiile abilitate în cazul în care se constată încălcări ale prevederilor acestuia.
(4) Actualizarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism pentru localităţile incluse în perimetrul sitului ROSCI0014 Bucşani se face de către autorităţile administraţiilor publice responsabile, prin integrarea în aceste documentaţii a prevederilor referitoare la situl de importanţă comunitară menţionat.
(5) Modificarea şi actualizarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism menţionate la alin. (4) se fac cu avizul custodelui sitului ROSCI0014 Bucşani, pentru asigurarea conformităţii cu prevederile Planului de management.
(6) Documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism menţionate la alin. (4)

modificate şi/sau actualizate de către autorităţile administraţiilor publice locale menţionate la alin. (5) vor include în piesele grafice/desenate şi limitele sitului ROSCI0014 Bucşani.

ART. 6

(1) Extragerea de resurse minerale şi captările de apă în scopuri comerciale şi industriale, fără respectarea prevederilor legale în vigoare şi fără avizul custodelui, sunt interzise pe suprafaţa sitului ROSCI0014 Bucşani.
(2) Recoltarea humusului şi decopertarea solului sunt interzise pe întreaga suprafaţă a sitului ROSCI0014 Bucşani, cu excepţia lucrărilor autorizate în conformitate cu prevederilor legale în vigoare şi cu avizul custodelui.

ART. 7

(1) Orice plan sau proiect care nu are o legătură directă cu situl ROSCI0014 Bucşani ori nu este necesar pentru managementul acestuia, dar care ar putea să îl afecteze în mod semnificativ, singur sau în combinaţie cu alte planuri ori proiecte, este supus unei evaluări adecvate a efectelor potenţiale asupra ariei naturale protejate de interes comunitar, având în vedere obiectivele de conservare a acesteia.
(2) Avizul custodelui pentru planurile/proiectele menţionate la alin. (1) este obligatoriu.
(3) Emiterea actelor de reglementare pentru planurile, programele, proiectele şi activităţile de pe teritoriul sitului ROSCI0014 Bucşani, care pot avea un impact negativ asupra speciilor şi habitatelor de interes comunitar, se face în conformitate cu prevederile legale şi cu avizul custodelui.
(4) Avizul custodelui se eliberează conform procedurii standard de emitere a avizelor de către custozi şi administratori, elaborată de către autoritatea publică centrală pentru protecţiei mediului.
(5) Pentru emiterea avizului, custodele poate percepe un sistem de tarife, în conformitate cu prevederile şi reglementările legale.

ART. 8

(1) Custodele susţine cercetarea ştiinţifică ce se desfăşoară în situl ROSCI0014 Bucşani şi are ca scop conservarea patrimoniului natural.
(2) Custodele acţionează permanent pentru includerea sitului ROSCI0014 Bucşani în programe de cercetare naţională şi internaţională.
(3) Activităţile de cercetare ştiinţifică pe teritoriul sitului ROSCI0014 Bucşani se desfăşoară cu acordul Academiei Române – Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, pentru domeniile de cercetare pentru care este prevăzut acest acord în legislaţia în

domeniu şi cu avizul custodelui, care le sprijină logistic şi financiar, în limita posibilităţilor.
(4) Accesul personalului de cercetare în perimetrul sitului ROSCI0014 Bucşani pentru desfăşurarea activităţilor prevăzute în proiectele de cercetare se face în baza permisului de cercetare emis de custode.
(5) Introducerea de specii alohtone sau modificate genetic pe suprafaţa sitului ROSCI0014 Bucşani este interzisă.
(6) Sunt interzise deţinerea şi creşterea în captivitate, indiferent de forma de captivitate, a animalelor din fauna sălbatică pe raza sitului ROSCI0014 Bucşani, cu excepţia cazurilor când se desfăşoară proiecte de repopulare sau protecţia speciilor cu avizul Academiei Române şi cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
(7) Reconstrucţia ecologică a habitatelor deteriorate se face pe baza unui studiu ştiinţific, cu avizul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. În cazul în care degradarea habitatelor a fost cauzată de activităţi umane desfăşurate în mod ilegal, contravaloarea proiectului de reconstrucţie se suportă de către cei vinovaţi, conform prevederilor legale în vigoare.
(8) În cazul apariţiei unor specii invazive de plante şi animale care periclitează integritatea ecosistemelor, custodele ia măsuri de stopare şi eliminare a acestora, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

ART. 9

(1) În situl ROSCI0014 Bucşani sunt permise activităţi de turism şi educaţie, cu respectarea prezentului regulament.
(2) Aprinderea focului pe teritoriul sitului ROSCI0014 Bucşani este strict interzisă.
(3) Incendierea, distrugerea ori degradarea prin orice mijloace a arborilor sau arbuştilor este interzisă.
(4) Tăierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieţi sau lăstari din fondul forestier naţional de pe raza sitului ROSCI0014 Bucşani, indiferent de forma de proprietate sunt interzise.
(5) Distrugerea, respectiv colectarea de plante sau de animale protejate din situl ROSCI0014 Bucşani sunt interzise.
(6) Prin excepţie de la alin. (5), colectarea de specii de floră, faună, roci, minerale se face cu respectarea prevederilor legale în vigoare şi cu avizul custodelui.
(7) Perturbarea liniştii prin strigăte, pocnitori, folosirea de echipamente audio, în interiorul şi în vecinătatea sitului ROSCI0014 Bucşani, este interzisă.
(8) Distrugerea ori degradarea panourilor informative şi indicatoare, precum şi a plăcilor,

stâlpilor sau a semnelor de avertizare care aduc informaţii despre situl ROSCI0014 Bucşani este interzisă.
(9) Degradarea podeţelor, barierelor, observatoarelor sau a oricărei alte construcţii ori amenajări de pe teritoriul sitului ROSCI0014 Bucşani este interzisă.
(10) Este interzisă devierea de la traseele turistice marcate.
(11) Este interzisă hrănirea animalelor sălbatice de către persoane neautorizate.
(12) Deschiderea şi omologarea de noi trasee turistice, amplasarea panourilor indicatoare şi informative se fac în condiţiile legii, cu avizul custodelui.
(13) Custodele poate institui un sistem de tarife, conform prevederilor legale în vigoare. Tarifele se percep la sedii, puncte de informare sau pe teritoriul sitului ROSCI0014 Bucşani de către persoane sau instituţii autorizate de custode. Tariful de vizitare poate fi inclus şi în contravaloarea serviciilor de cazare sau transport, de comun acord cu autorităţile administraţiilor publice locale şi cu proprietarii/administratorii obiectivelor turistice. Sunt exceptaţi de la plata tarifului de vizitare:

a) copiii sub 10 ani;
b) voluntarii, în baza adresei scrise sau a contractului de voluntariat semnat de custodele sitului ROSCI0014 Bucşani;
c) personalul de supraveghere a animalelor pentru care s-au contractat păşuni în vecinătatea sitului ROSCI0014 Bucşani;
d) personalul custodelui;
e) personalul Academiei Române;
f) persoanele fizice sau juridice care desfăşoară activităţi de cercetare pe suprafaţa sitului ROSCI014 Bucşani;
g) reprezentanţii autorităţilor publice centrale pentru protecţia mediului şi a structurilor din subordine;
h) împuterniciţii pentru implementarea regulamentului sitului ROSCI0014 Bucşani, pe bază de legitimaţie;
i) membrii comunităţilor locale;
j) ghizii de turism angajaţi de custode;
k) persoanele cu handicap, pentru care legislaţia în vigoare prevede scutirea de la plata unor taxe;
l) proprietarii/concesionarii şi administratorii de terenuri din situl ROSCI0014 Bucşani;
m) persoanele care desfăşoară activităţi autorizate prin acte de reglementare în vigoare pe teritoriul sitului ROSCI0014 Bucşani.
1. (18) Accesul în situl ROSCI0014 Bucşani este permis numai în zonele stabilite şi semnalizate ca atare accesului publicului, cu respectarea instrucţiunilor de pe panourile informative cu care sunt semnalizate acestea.
2. (19) Organizarea de competiţii şi manifestările de grup de orice fel, cursuri şi tabere care presupun accesul pe teren în situl ROSCI0014 Bucşani fără avizul custodelui sunt interzise.
3. (20) Deranjarea animalelor, distrugerea cuiburilor sau orice tip de poluare pe teritoriul sitului ROSCI0014 Bucşani sunt interzise.
4. (21) Custodele monitorizează turismul în vederea stabilirii impactului acestei activităţi asupra florei şi faunei din situl ROSCI0014 Bucşani şi pentru stabilirea măsurilor de protecţie ce se impun, inclusiv a celor de restricţionare a accesului turiştilor, dacă acest lucru este necesar pentru conservarea biodiversităţii.

ART. 10

(1) Regimul deşeurilor pe teritoriul sitului ROSCI0014 Bucşani este reglementat astfel:

a) este interzisă abandonarea, incinerarea sau depozitarea în gropi săpate în sol a deşeurilor de orice fel. Turiştii au obligaţia de a-şi evacua deşeurile pe care le generează pe timpul vizitării sitului ROSCI0014 Bucşani. Deşeurile se evacuează în afara sitului, în locuri special amenajate pentru colectare;
b) proprietarii şi/sau administratorii terenurilor aflate în perimetrul sitului ROSCI0014 Bucşani au obligaţia de a igieniza permanent suprafeţele afectate de abandonul deşeurilor, resturilor menajere şi alte asemenea şi în acelaşi timp de a-şi lua măsuri de prevenire a poluării mediului pe suprafaţa avută în proprietate/administrare;

ART. 11
1. (1) Circulaţia autovehiculelor, motoretelor, motocicletelor, bicicletelor şi a altor vehicule în situl ROSCI0014 Bucşani este permisă numai pe drumurile existente şi pe trasee special amenajate şi semnalizate ca atare.
2. (2) Circulaţiei vehiculelor de orice fel în scop de agrement pe drumurile forestiere din sit, în perioada de reproducere a speciei Bombina variegata este interzisă.
3. (3) Excepţiile de la restricţia de acces şi circulaţie cu autovehicule vor fi: personalul custodelui, personalul organelor statului cu competenţe în teritoriu cum sunt cele de poliţie, poliţia de frontieră, protecţia civilă, personal silvic, autorităţi de mediu, autorităţi de gospodărirea apelor, ambulanţă şi altele asemenea, pentru personalul împuternicit pentru intervenţie conform atribuţiilor specifice, în cazul în care aceste categorii sunt în exerciţiul funcţiunii, pe bază de delegaţie.
4. (4) Circulaţia vehiculelor de orice fel inclusiv a bicicletelor pe alte drumuri decât cele prevăzute acestui scop, cât şi circulaţia acestora într-o manieră ce deranjează publicul şi patrimoniul natural, este interzisă.

ART. 12

(1) Fotografierea sau filmarea în scop comercial fără aprobarea custodelui este interzisă în situl ROSCI0014 Bucşani.
(2) Fotografierea sau filmarea faunei sălbatice este permisă doar în locuri special amenajate şi semnalizate de către custode.

ART. 13

Folosirea substanţelor chimice periculoase pe teritoriul sitului ROSCI0014 Bucşani este interzisă.

ART. 14

Încălcarea dispoziţiilor prezentului regulament atrage, după caz, răspunderea disciplinară, contravenţională, penală, materială sau civilă, conform legislaţiei în vigoare.

ART. 15

(1) Verificarea respectării prezentului regulament se face de custodele sitului ROSCI0014 Bucşani sau de alte persoane, potrivit legislaţiei în vigoare. Personalul autorizat să verifice respectarea regulamentului îşi dovedeşte identitatea cu legitimaţii emise conform legii.

ART. 16

Prezentul regulament se publică pe pagina web a custodelui, la adresa www.mediu.a-r- c.ro.

ART. 17

Custodele are obligaţia de a sesiza instituţiile abilitate despre orice încălcare a prezentului regulament, a cărei soluţionare nu ţine de competenţa sa.

ART. 18

În cazul producerii fenomenelor de forţă majoră instituţiile abilitate intervin pentru eliminarea sau limitarea efectelor acestor fenomene, conform prevederilor legale.

ART. 19

Prezentul regulament poate fi modificat la propunerea custodelui, conform legislaţiei în vigoare.

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește

	Redacția Lex24
	Publicat in Repertoriu legislativ, 07/12/2024

Informatii Document

CUPRINS

Acronime şi abrevieri/explicaţii termeni utilizaţi în text, glosar de termeni

1. Introducere

2. Descrierea ariei naturale protejate

3. Evaluarea stării de conservare a speciilor şi tipului de habitate

3.2. Evaluarea stării de conservare a habitatului de interes conservativ

4. Scopul şi obiectivele Planului de Management

5. Planul de activităţi

6. Planul de monitorizare a activităţilor

7. Bibliografie

8. Anexe

Acronime şi abrevieri/explicaţii termeni utilizaţi în text, glosar de termeni

Acronime şi abrevieri

1. Introducere

1.1. Scurtă descriere a planului de management

1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate

1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea planului de management

Tabelul nr. 1

1.4. Procesul de elaborare a planului de management

Schema nr. 1 – Etapele realizării Planului de management

2. Descrierea ariei naturale protejate

2.1. Informaţii Generale

2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate

2.1.2. Limitele ariei naturale protejate

2.1.3. Zonarea internă a ariei naturale protejate

2.1.4 Suprapuneri cu alte arii naturale protejate

2.2. Mediul Abiotic

2.2.1. Geologie

2.2.2. Relief şi geomorfologie

2.2.2.1. Unităţi de relief

2.2.3. Hidrografie

2.2.4. Clima

2.2.5. Soluri

2.2.6. Elemente de interes conservativ, de tip abiotic

2.3. Mediul Biotic

2.3.1. Ecosisteme

Descrierea ecosistemelor şi prezentarea speciilor şi tipurilor de habitate specifice

Tabelul nr. 2

Ecosistemul silvic

Tipurile de habitate româneşti identificate în ROSCI0014 Bucşani

Păduri temperate de foioase

Tufărişuri

Vegetaţie de margini de ape

2.3.2. Habitate în baza cărora a fost declarată aria naturală protejată

2.3.2.1. Date referitoare la habitatul în baza căruia a fost declarată aria naturală protejată

A. Date Generale ale tipului de habitat: date care sunt general valabile pentru habitatul respectiv indiferent de locul unde acesta este întâlnit/semnalat.

B. Date specifice ale tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate: date care sunt caracteristice tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate.

91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen

Tabelul nr. 3 – Date generale ale tipului de habitat

Tabelul nr. 4 – Date specifice tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate

2.3.3. Specii de faună pentru care a fost declarată aria naturală protejată

A. Date generale ale speciei: date care sunt general valabile pentru specia respectivă indiferent de locul unde aceasta este întâlnită/semnalată.

B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate: date care sunt caracteristice speciei în cadrul ariei studiate.

1166 Triturus cristatus

Tabelul nr. 5 – Date generale ale speciei

Tabelul nr. 6 – Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate

1193 Bombina variegata

Tabelul nr. 7 – Date generale ale speciei

Tabelul nr. 8 – Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate

2.4. Informaţii socio-economice şi culturale

2.4.1. Comunităţile locale şi factorii interesaţi

A. Comunităţi locale

Tabelul nr. 9 – Lista unităţilor administrativ-teritoriale

Tabelul nr. 10 – Populaţia localităţilor aflate în interiorul ariei naturale protejate

Tabelul nr. 11 – Utilităţi publice din anul 2014, pentru localităţile aflate în interiorul ariei naturale protejate

Tabelul nr. 12 – Date privind activităţile economice

B. Factori interesaţi

Tabelul nr. 13 – Factori interesaţi de situl ROSCI0014 Bucşani

Tabelul nr. 14 – Analiza factorilor interesaţi

2.4.2. Utilizarea terenului

Tabelul nr. 15 – Tipuri de utilizare a terenului în cadrul ariei naturale protejate

2.4.3. Situaţia juridică a terenurilor

Tabelul nr. 16 – Centralizarea situaţiei juridice a terenurilor

2.4.4. Administratori, gestionari şi utilizatori

Tabelul nr. 17

2.4.5. Infrastructură şi construcţii

Tabelul nr. 18 – Locuinţe existente, grupate pe localităţi

2.4.6. Patrimoniul cultural

Tabelul nr. 19