REGULAMENTUL din 1 iunie 2016

Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii Document

Emitent: MINISTERUL MEDIULUI, APELOR SI PADURILOR
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 613 bis din 10 august 2016

Actiuni Suferite

Actiuni Induse

Refera pe

Referit de

Nu exista actiuni suferite de acest act

Nu exista actiuni induse de acest act

Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:

SECTIUNE ACT	REFERA PE	ACT NORMATIV
Actul	REFERIRE LA	ORDIN 1025 01/06/2016
ART. 1	REFERIRE LA	ORDIN 1964 13/12/2007
ART. 1	REFERIRE LA	HG 2151 30/11/2004
ART. 2	REFERIRE LA	LEGE 49 07/04/2011
ART. 2	REFERIRE LA	OUG 57 20/06/2007
ART. 4	REFERIRE LA	LEGE 49 07/04/2011
ART. 4	REFERIRE LA	OUG 57 20/06/2007
ART. 23	REFERIRE LA	LEGE 350 06/07/2001
ART. 24	REFERIRE LA	LEGE 350 06/07/2001

Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACT	REFERIT DE	ACT NORMATIV
Actul	APROBAT DE	ORDIN 1025 01/06/2016
Actul	CONTINUT DE	ORDIN 1025 01/06/2016
Actul	REFERIT DE	ORDIN 1025 01/06/2016

Notă …
Aprobat prin Ordinul nr. 1.025 din 1 iunie 2016 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 613 din 10 august 2016

Anexa nr. 1. PLANUL DE MANAGEMENT AL SITULUI NATURA 2000 ROSCI0169 PĂDUREA

SEACA – MOVILENI ŞI AL REZERVAŢIEI NATURALE SEACA – MOVILENI

CUPRINS

CAPITOLUL I. INTRODUCERE ŞI CONTEXT

1.1. Scurtă descriere a planului, scopului şi obiectivelor sale
1.2. Scopul şi categoria ariilor naturale protejate
1.3. Baza legală pentru aria protejată şi pentru planul de management
1.4. Procesul elaborării planului
1.5. Procedura de modificare şi actualizare a planului de management
1.6. Procedura de implementare

CAPITOLUL II. DESCRIEREA ARIILOR NATURALE PROTEJATE DE LA SEACA- MOVILENI

2.1. Informaţii generale
1. 2.1.1. Localizare
2. 2.1.2. Căi de acces
3. 2.1.3. Folosinţa şi forma de proprietate a terenurilor terenurilor
2.2. Mediul fizico-geografic
1. 2.2.1. Geologia
2. 2.2.2. Geomorfologia
3. 2.2.3. Clima
4. 2.2.4. Hidrologia
5. 2.2.5. Solurile
2.3. Mediul biotic
1. 2.3.1. Fitocenoza – Flora şi Vegetaţia
2. 2.3.2. Zoocenoza – Fauna
2.4. Informaţii socio-economice şi culturale
2.5. Evaluarea stării de conservare pentru speciile şi habitatele de interes conservativ
1. 2.5.1. Evaluarea stării de conservare a habitatelor forestiere
2. 2.5.2. Evaluarea stării de conservare pentru Echium russicum şi Iris aphylla
3. 2.5.3. Evaluarea stării de conservare pentru specia Felis silvestris

CAPITOLUL III. SCOP ŞI OBIECTIVE

3.1. Scopul managementului
3.2. Obiective pentru specii şi habitate CAPITOLUL IV.IMPLEMENTARE

4.1. Acţiuni/măsuri de management propuse pentru îndeplinirea obiectivelor
1. 4.1.1. Acţiuni/măsuri de management propuse pentru gospodărirea habitatelor forestiere
2. 4.1.2. Măsuri propuse pentru conservarea populaţiilor de plante de interes conservativ din ariile protejate de la Seaca-Movileni
3. 4.1.3. Măsuri propuse pentru conservarea speciei Felis silvestris în ariile protejate de la Seaca-Movileni
4. 4.1.4. Monitorizarea speciilor şi habitatelor de interes conservativ din Pădurea Seaca- Movileni
5. 4.1.5. Planul de acţiuni pentru fiecare obiectiv, cu rezultatele scontate şi indicatorii de realizat
4.2. Acţiuni care vizează desfăşurarea activităţilor de prevenire şi gestionare a incendiilor şi a altor calamităţi naturale
4.3. Resurse umane, financiare, instituţionale pentru fiecare acţiune
4.4. Calendar de implementare pentru fiecare acţiune

BIBLIOGRAFIE

Anexa 1. la Planul de management Harta cu localizarea sitului de importanţă comunitară ROSCI0169 Pădurea Seaca – Movileni şi a rezervaţiei naturale IV.73 Pădurea Seaca – Movileni

Anexa 2. la Planul de management Harta locaţiilor potenţiale pentru specia Echium russicum în cuprinsul ariei naturale protejate Seaca Movileni

Anexa 3. la Planul de management Harta locaţiilor unde a fost identificată în teren specia Iris aphylla în cuprinsul ariei naturale protejate Seaca Movileni

Anexa 4. la Planul de management Distribuţia tipurilor de habitate în cuprinsul ariei naturale protejate Seaca Movileni

LISTĂ DE ABREVIERI

DJ – Drum Judeţean

GNM – Garda Naţională de Mediu

IUCN – Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii (International Union for Conservation of Nature)

ONG – Organizaţie Non-Guvernamentală PUG – Plan Urbanistic General

PUZ – Plan Urbanistic Zonal

PATJ – Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean

u.a. – unitate amenajistică

U.P. – Unitate de Producţie

CAPITOLUL I. INTRODUCERE ŞI CONTEXT

1.1. Scurtă descriere a planului, scopului şi obiectivelor sale

Planul de management integrat al sitului de importanţă comunitară ROSCI0169 Pădurea Seaca – Movileni şi al rezervaţiei naturale IV.73 Pădurea Seaca – Movileni reprezintă documentul oficial prin care se reglementează desfăşurarea tuturor activităţilor de pe cuprinsul acestor arii naturale protejate, precum şi din imediata vecinătate a lor. În planul de management este evaluată şi descrisă situaţia actuală a ariilor naturale protejate fiind definite măsurile de gospodărire necesare conservării lor.

Scopul planului de management este de a asigura un cadru legislativ adecvat pentru a menţine sau a îmbunătăţi acolo unde este cazul starea favorabilă de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară şi naţională pentru care au fost desemnate cele două arii protejate.

Obiectivele planului de management sunt:
1. a) Descrierea şi evaluarea situaţiei prezente a ariilor naturale protejate din punct de vedere al biodiversităţii şi al condiţiilor de mediu şi socio-economice;
2. b) Definirea obiectivelor de management, precizarea acţiunilor de conservare necesare şi reglementarea activităţilor care se pot desfăşura pe teritoriul ariilor şi în imediata lor vecinătate în conformitate cu obiectivele de management propuse;
3. c) Planificarea în timp şi spaţiu a măsurilor propuse pentru asigurarea conservării speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară şi naţională, în concordanţă cu activităţile tradiţionale ale comunităţilor locale.
1.2. Scopul şi categoria ariilor naturale protejate

Planul de management se referă la două arii naturale protejate din categorii diferite, un sit de importanţă comunitară şi o rezervaţie naturală. Este vorba de situl de importanţă comunitară ROSCI0169 Pădurea Seaca – Movileni, desemnat prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare, în a cărui suprafaţă este inclusă şi rezervaţia naturală IV.73 Pădurea Seaca – Movileni, desemnată arie naturală protejată de interes naţional prin Hotărârea Guvernului nr. 2151/2004 privind instituirea

regimului de arie protejată pentru noi zone, în baza avizului Comisiei Monumentelor Naturii nr. 205/2004.

În ceea ce priveşte scopul ariilor protejate, în rezervaţia naturală de interes naţional

IV.73 Pădurea Seaca – Movileni, conform fişei rezervaţiei existente la Agenţia pentru Protecţia Mediului Vaslui, se urmăreşte protecţia şi conservarea unei specii de mamifere – pisica sălbatică – Felis silvestris – din anexa 4A a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare şi a unei specii de plante – iris – Iris aphylla – din anexa 3 a aceluiaşi act normativ.

Situl de importanţă comunitară ROSCI0169 Pădurea Seaca – Movileni a fost desemnat pentru conservarea habitatelor forestiere de importanţă comunitară 91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos şi 91I0 * Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. şi a unei specii de plante din anexa II a Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatice: Echium russicum, cod 40674, denumită popular capul şarpelui.

Din punct de vedere al modului în care trebuie atins scopul ariilor în cauză, în ambele arii protejate se prevede conservarea prin intervenţii active de gospodărire. Astfel, pentru situl de importanţă comunitară, care, după desemnarea printr-un act statutar, administrativ şi/sau contractual, va face parte din categoria ariilor speciale de conservare, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările, sunt prevăzute a fi aplicate măsurile de conservare necesare menţinerii sau refacerii unei stări de conservare favorabilă a habitatelor naturale şi populaţiilor speciilor de importanţă comunitară pentru care situl este desemnat. Rezervaţia naturală este inclusă în categoria IV IUCN – Uniunea Mondială pentru Conservarea Naturii, care conform definiţiei se referă la zone terestre şi/sau marine supuse unor intervenţii active de management pentru a asigura menţinerea habitatelor şi/sau îndeplinirea necesităţilor anumitor specii. Ca atare şi aceasta este o arie protejată administrată pentru conservarea naturii prin intervenţii active de management.
1.3. Baza legală pentru aria protejată şi pentru planul de management

Acest plan de management este elaborat în concordanţă cu următoarele acte normative:
1. a) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.49/2011,cu modificările şi completările ulterioare;
2. b) Hotărârea Guvernului nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie protejată pentru noi zone, prin care Pădurea Seaca – Movileni a fost desemnată ca rezervaţie naturală cod IV.73;
3. c) Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare, în care Pădurea Seaca Movileni figurează ca sit de importanţă comunitară la poziţia 169 având codul ROSCI0169;
4. d) Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare;
5. e) Legea nr. 46/2008 Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
1.4. Procesul elaborării planului

Planul de Management este elaborat ca un proces transparent, prin implicarea şi consultarea factorilor interesaţi, conform legislaţiei în vigoare. Procesul de elaborare a planului de management s-a desfăşurat în mai multe etape:
1. a) Evaluarea zonei – cartarea limitelor ariilor protejate, a formelor de proprietate asupra terenurilor, a regimului de administraţie şi a folosinţei terenurilor din ariile protejate; analiza mediului socio-economic şi mediului fizic – geologie, geomorfologie, hidrologie, climă şi soluri – din zona ariilor naturale protejate de la Seaca Movileni;
2. b) Evaluarea elementelor de biodiversitate – identificarea şi cartarea în teren a habitatelor şi arealelor speciilor care fac obiectul conservării în cele două arii protejate; identificarea potenţialelor ameninţări la adresa speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară şi naţională; evaluarea stării de conservare a acestora;
3. c) Fixarea obiectivelor de management, elaborarea măsurilor de gospodărire pentru îndeplinirea obiectivelor şi planificarea acestora în timp şi spaţiu.
Pentru culegerea datelor necesare acestor paşi au fost derulate studii specifice în cadrul proiectului „Conservarea biodiversităţii în ariile naturale protejate Pădurea Seaca-Movileni, Pădurea Bădeana şi Pădurea Bălteni – Hârboanca , Judeţul Vaslui" – COD: SMIS-CSNR 35985. Elaborarea planului de management are la bază informaţiile din aceste studii, extrase integral sau prelucrate, precum şi din planul de management elaborat anterior de către custode. Acolo unde a fost necesar au mai fost folosite informaţii din alte surse – legislaţie, lucrări de specialitate.
1.5. Procedura de modificare şi actualizare a planului de management

Planul de management al ariilor naturale protejate de la Seaca-Movileni este aprobat prin ordin al conducătorului autporităţii publice centrale pentru protecţia mediului, apelor şi pădurilor, după obţinerea avizului Agenţiei pentru Protecţia Mediului Vaslui.

Modificarea şi actualizarea planului se face după cum urmează:
1. a) la propunerea custodelui, cu respectarea procedurii de aprobare;
2. b) când anumite prevederi din planul de management nu mai corespund unor modificări legislative apărute ulterior aprobării acestuia.

Aşadar, planul de management cuprinde unele prevederi care iau în considerare, pe cât posibil, factorii ce ar putea schimba situaţia actuală, permiţând astfel o flexibilitate în luarea deciziilor, fără a compromite obiectivul principal, acela de conservare a mediului natural pentru care au fost desemnate ariile protejate în cauză.

Competenţa aprobării modificărilor în planul de management revine:

a) Autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului – în cazul în care se impun schimbări la nivel de obiective/acţiuni sau la nivelul regulamentului de funcţionare;
b) Custodelui – dacă modificările se referă la planificarea anuală a activităţilor şi alocarea fondurilor.

1.6. Procedura de implementare

Responsabilitatea implementării planului revine custodelui sau Agenţiei de Protecţie a Mediului Vaslui până la atribuirea în custodie. Organizarea activităţilor se va realiza în colaborare permanentă cu factorii de interes, administraţii publice locale, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, Inspectoratul de Regim Silvic şi Vânătoare Focşani, Garda

de Mediu Vaslui, proprietari şi administratori de terenuri, instituţii academice şi de cercetare, ONG-uri, specialişti şi alţii asemenea.

În conformitate cu prevederile Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare, după aprobarea planului de management, autorităţile administraţiei publice locale competente au obligaţia actualizării documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi a documentaţiilor de urbanism, prin integrarea prevederilor referitoare la ariile protejate aflate în discuţie în cuprinsul acestor planuri. Astfel, în vederea localizării cu exactitate a ariilor protejate în documentaţiile de amenajare a teritoriului si urbanism, în piesele grafice/desenate ale documentaţiilor vor fi incluse şi limitele ariilor naturale protejate.

Avizul custodelui ariilor este necesar la elaborarea sau actualizarea documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi urbanism ce cuprind şi suprafeţe ale ariilor naturale protejate sau sunt în imediata vecinătate a acestor arii.

Instituţia prefectului, în virtutea atribuţiilor legale conferite, va veghea asupra îndeplinirii de către autorităţile administraţiei publice locale a sarcinilor/răspunderilor care le revin sau care au fost asumate de către acestea.

Pentru ca valoarea practică a informaţiilor culese din teren să fie una ridicată, s-a realizat o aplicaţie dedicată de management a ariei naturale protejate, cu ajutorul căreia să fie gestionate atât informaţiile spaţiale referitoare la învelişul vegetal dar şi a informaţiilor legate de mediul abiotic: geologie, geomorfologie, sol, climă. Componenta de management, prin fereastra principală, asigură interfaţa grafică pentru accesul la următoarele domenii: Hărţi, Specii – amfibieni, mamifere, nevertebrate, pasari, plante, reptile, Habitate şi Metadate. Tot în fereastra principală a aplicaţiei de management apar câmpurile referitoare la Utilizatori şi Administrator precum şi opţiunea de părăsire a aplicaţiei – Logout.

În cadrul aplicaţiei GIS tabelele cu referinţă spaţială au fost grupate în ordine alafabetică pentru a putea fi mai uşor identificate de utilizator. Lista acestora precum şi o scurtă descriere este prezentată în continuare:

a) Administraţie/Proprietari/Folosinţe – grupul conţine informaţii despre proprietarii şi administratorii suprafeţelor din raza siturilor precum şi detalii despre categoriile de folosinţă.
b) Baza – grupul conţine limitele sitului şi informaţii cartografice de bază – imagini satelitare, date administrative generale – preluate din serviciile puse la dispoziţie de google maps.
c) Biodiveristate – grupul conţine limitele habitatelor identificate şi a rezervaţiilor vecine.
d) Căi de comunicaţie – grupul conţine date referitoare la toate căile de acces din cadrul sitului

– drumuri, căi ferate, linii de înaltă tensiune şi conducte – în general reprezentând toate structurile de acces din cadrul zonei.
e) Elemente climatice – grupul conţine informaţii de tip raster referitoare la precipitaţii, temperaturi, vânt şi insolaţie – valori simulate din baza de date WorldClim şi modelul digital de elevaţie.
f) Geologie – grupul conţine informaţii despre straturile geologice, vârsta substraturilor geologice şi faliile existente în zonă, datele fiind extrase din harta geologică 1:200000.
g) Geomorfologie – grupul conţine informaţii despre geomorfologia zonei stocate în format raster, extrase din modelul digital de elevaţie.
h) Habitate – grupul conţine informaţii despre distribuţia habitatelor de importanţă comunitară din ariile protejate
i) Hidrologie – grupul conţine informaţii despre bazinele hidrografice şi cursurile de apă din zona studiată stocate în format vectorial.
j) Limite administrative – conţine informaţii despre limitele administrativ teritoriale din cadrul zonei şi limitele localităţilor.
k) Mamifere – grupul conţine informaţii despre distribuţia speciilor de mamifere de interes conservativ din ariile protejate
l) Plante – grupul conţine informaţii despre distribuţia speciilor de plante de interes conservativ din ariile protejate
m) Silvic – conţine informaţii despre subparcelele şi bornele silvice precum şi bornele de contur ale ariilor protejate.
n) Soluri – conţine date despre solurile existente în zona, informaţii extrase din harta solurilor 1:200000.
o) Turism – grupul conţine date despre puctele de interes turistic şi traseele turistice existente.

CAPITOLUL II. DESCRIEREA ARIILOR NATURALE PROTEJATE DE LA SEACA-MOVILENI

Conform SRTM – Shuttle Radar Topography Mission, altitudinea medie faţă de nivelul mării este de 233 m, cea minimă de 197 m, iar cea maximă de 266 m.

2.1.2. Căi de acces

Accesul către ariile naturale protejate se face din partea de Sud, din drumul judeţean DJ243B Bârlad – Ciocani – Movileni – Coroieşti, pe un drum de pământ de cca. 3,0 km. Acesta este greu practicabil în perioade ploioase. Pe lângă această cale de acces mai există diverse drumuri de câmp, utilizate pentru accesul la culturile agricole din zonă, care însă sunt mai greu practicabile, mai ales în perioadele cu umezeală. Având în vedere faptul că accesul este relativ limitat, iar aria nu se află în imediata vecinătatea a unor drumuri asfaltate intens circulate sau localităţi mari, presiunea antropică asupra ariilor protejate este redusă.
2.1.3. Folosinţa şi forma de proprietate a terenurilor terenurilor

Întreaga suprafaţă a terenurilor din ariile protejate este inclusă în fond forestier având folosinţa pădure. Din punct de vedere al proprietăţii, întreaga suprafaţă este proprietate publică a statului român şi este în administrarea Ocolului Silvic Bârlad, subunitate a Direcţiei Silvice Vaslui din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva. Terenurile din jurul ariei

protejate reprezintă terenuri agricole în totalitate în proprietate privată a persoanelor fizice din localităţile limitrofe.

2.2. Mediul fizico-geografic
1. 2.2.1. Geologia
  
  Conform Hărţii Geologice a Institutului Geologic din 1968, Pădurea Seaca Movileni se suprapune peste simbolul qp2-qp3 care, conform notei explicative aferente, se referă la depozite loessoide aparţinând câmpului înalt formate începând din Pleistocenul mediu şi continuând în Pleistocenul superior. Depozitele au grosimi variabile, de la 5 la 50 metri. Sunt constituite în general din nisipuri prăfoase gălbui şi au un conţinut ridicat carbonaţi de calciu. Nu conţin resturi fosile.
2. 2.2.2. Geomorfologia
  
  Pădurea Seaca Movileni se află pe o culme inter-fluvială orientată nord-sud pe doi versanţi ai aceleiaşi văi cu expoziţie estică şi vestică. Relieful este uşor denivelat, cu pante domoale, circa 5 -15 grade. Din punct de vedere fizico-geografic, după clasificarea unităţilor de relief din România făcută de Posea şi Badea în 1984, locaţiei ariei protejate îi corespunde codul XII.C.b.0.2.1 adică, aceasta se află pe Culmea Huţanului, 021, din cadrul Colinelor Zeletinului, 02, parte a Colinelor Tutovei, b, din Podişul Bârladului, C, care la rândul său face parte din unitatea majoră – Podişul Moldovei – XII.
  
  În cuprinsul ariei naturale protejate se întâlneşte o variaţie redusă a pantei de la suprafeţe plane până la circa 10-15 grade pe cei doi versanţi.
3. 2.2.3. Clima
  
  Din punct de vedere climatic, în zona studiată regăsim sectorul de provincie climatică stepică de tip Dfax după sistemul de încadrare Koppen. Climatul este temperat-conţinental cu nuanţă excesivă, cu veri foarte călduroase şi secetoase şi ierni foarte reci.
  
  Datorită faptului că în zona Pădurii Seaca Movileni nu există nicio staţie meteorologică, pentru caracterizarea climatică a zonei studiate s-a recurs la utilizarea datelor climatice multianuale din modelul global WorldClim, care este un model climatic global ce redă valorile extrapolate ale factorilor climatici pentru orice punct geografic, pe baza unei reţele de staţii meteorologice.
  
  Temperatura aerului. Din datele obţinute rezultă că cea mai rece lună din an este luna ianuarie, cu o medie multianuală a temperaturii de -3,3°C, cea mai scăzută medie a acestei luni fiind de -6,7°C. De asemenea, luna cea mai călduroasă este luna iulie cu o medie multianuală de 20,8°C, iar cea mai ridicată medie lunară de-a lungul anilor a fost de 26,7°C. Conform datelor referitoare la temperaturile medii lunare, sezonul de vegetaţie s-ar întinde din luna aprilie până în luna octombrie.
  
  Precipitaţiile. Precipitaţiile medii anuale în zona studiată sunt de 529 mm, cu un maxim de 78 mm în luna iunie care precede celei mai călduroase luni a anului şi un minim de 28 mm în lunile ianuarie, martie şi octombrie. Din datele obţinute se poate observa că deşi lunile de vară sunt foarte călduroase precipitaţiile sunt cele mai ridicate. Deficite de precipitaţii apar la sfârşitul iernii – începutul primăverii dar şi la începutul toamnei.
  
  Mişcările aerului. Pădurea Seaca Movileni este situată într-o zonă cu vânturi de intensitate redusă, cu o viteză în jur de 4m/s.
4. 2.2.4. Hidrologia
  
  Conform Atlasului Cadastrului Apelor din România elaborat de I.G.F.C.O.T. în 1992, zona se încadrează în Bazinul hidrografic Siret. La nivel local, Pădurea Seaca Movileni este localizată în bazinul hidrografic al râului Tutova, mai precis între văile râurilor Cârjoani, la est şi Hreasca, la vest. Aria protejată nu este străbătută de cursuri de apă, dar se află în zona de influenţă a râului Tutova pe care se formează o Acumulare „ Cuibul vulturilor" la circa 3 km de aria protejată.
5. 2.2.5. Solurile
  
  Solul, conform definiţiei date de Dokuceaev în 1881, reprezintă un corp natural specific format sub influenţa condiţiilor de mediu, caracterizat prin anumite proprietăţi, capabil să întreţină viaţa plantelor. În Pădurea Seaca Movileni, conform Hărţii Solurilor din România realizată de Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie – I.C.P.A. Bucureşti, se întâlnesc cinci tipuri de sol: erodisoluri, cernoziomuri, cernoziomuri cambice tipice, erodate şi soluri cenuşii.

2.3. Mediul biotic

Aşa cum s-a menţionat în capitolul 1.2. Scopul şi categoria ariilor naturale protejate, în Pădurea Seaca – Movileni, se urmăreşte protecţia şi conservarea unei specii de mamifere şi

anume pisica sălbatică – Felis silvestris, a două specii de plante irisul – Iris aphylla şi capul şarpelui – Echium russicum şi a două habitate forestiere de importanţă comunitară, 91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos şi 91I0 * Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.

Cartarea speciilor şi habitatelor are ca scop reprezentarea pe hartă a răspândirii acestora pe teritoriul ariilor naturale protejate. Cartografierea s-a făcut cu ajutorul tehnicilor moderne şi în special cu ajutorul sistemelor de informaţie geografică GIS şi a sistemelor de poziţionare globală.

Pentru a se putea reprezenta cât mai concludent distribuţia speciilor rare, având în vedere suprafaţa şi configuraţia spaţială a suprafeţei protejate, s-a utilizat un caroiaj de tip pătrat cu latura de 30 m. Prezenţa fiecărei populaţii a unei specii rare a fost ulterior evaluată şi validată la nivel de pătrat în vederea realizării unei hărţi tematice privind distribuţia acelei specii.

Identificarea habitatelor s-a făcut prin recunoaşterea fitocenozelor care le caracterizează şi anume prin luarea în considerare a speciilor edificatoare, în general dominante şi indicatoare ecologic şi/sau cenologic, precum şi prin recunoaşterea caracteristicilor staţiunii, în primul rând localizare geografică, altitudine, relief, rocă şi sol.

Pentru cartografierea habitatelor s-au folosit echipamente GPS, preluându-se punctele de contur corespunzătoare limitelor fiecărui habitat în parte, la schimbarea fitocenozelor şi a staţiunilor care le caracterizează. Informaţiile culese în teren s-au prelucrat cu software GIS, în vederea integrării datelor geospaţiale în baza de date GIS şi realizarea hărţii de distribuţie a habitatelor şi a celorlalte hărţi tematice realizate.

2.3.1. Fitocenoza – Flora şi Vegetaţia

Fitocenoza din Pădurea Seaca Movileni prezintă interes conservativ atât din punct de vedere botanic cât şi din punct de vedere fitosociologic.

2.3.1.1 Flora

Echium russicum J.F. Gmel. – Capul sarpelui

Descriere: Planta erbacee bianuală, cu tulpina înaltă de 30-90 cm, neramificată, cilindrică, acoperită cu peri setiformi albi, rigizi, la baza tuberculaţi şi cu peri scurţi şi moi. Frunzele sunt liniar lanceolate; cele bazale formează o rozetă. Inflorescenţa este lungă de 25 – 30 cm, cilindrică, alcatuită din flori scurt pedicelate, rosii. Corola ajunge până la 17 mm

lungime, iar tubul acesteia depăşeste de două ori lungimea caliciului. Staminele şi stigmatul ies mult din corolă. Fructul este reprezentat de 4 nucule cu pericarpul pronunţat zgrabunţos. Înfloreşte în mai-iulie. Se deosebeşte de celelalte specii ale genului Echium de la noi prin culoarea corolei. La E. italicum corola este albă sau alb-roşietică, iar la E. vulgare corola este albastră.

Habitat: 62C0 Stepe ponto-sarmatice – frecvent în fitocenoze cu Stipa lessingiana

Distribuţie în Romania: sporadică în Transilvania, Banat, Muntenia, Moldova şi Dobrogea

Ecologie: Xeromezofită, subtermofilă. Creste prin pajişti şi tufărişuri din zona de stepă până în etajul gorunului.

Iris aphylla ssp. hungarica – Stânjenel, Iris

Descriere: Planta erbacee perenă, cu rizom, cu tulpina aeriană de 15-35 cm înălţime, ramificată de sub mijloc. Flori violete până la aproape purpurii, cu tepale interne şi externe uniform colorate şi spatul complet erbaceu. Tepalele externe sunt evident păroase pe nervura mediană, cu peri pluricelulari.

Habitat: 6110 Rupicolous calcareous or basophile grasslands of the Alysso-Sedion albi, 62C0 Ponto-Sarmatic steppes, 6240 Sub-pannonic steppic grasslands

Ecologie: Specia se instalează în pajişti naturale stepice, pe stâncării calcaroase, însorite sau pe loess, în poienile pădurilor termofile.

Bibliografie:
1. a) Săvulescu Tr., coord. pp., 1966, Flora R.S.R., XI, Bucuresti: Edit. Acad. Romane.
2. b) „Natura 2000 in Romania. Species Fact Sheet”, 2008, realizat în cadrul EU Phare Project on Implementation of Natura 2000 Network in Romania EU Phare EuropeAid/12/12160/D/SV/RO, beneficiar Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile
  
  Analiza florei – Metode de cercetare
  
  Cercetările asupra florei au cuprins două etape: etapa de birou şi etapa de teren.
  
  În etapa de birou a fost analizată literatura existentă referitoare atât la răspândirea speciilor cât şi la biologia şi ecologia acestora. Ulterior au fost realizate hărţi de teren în format digital pentru a putea fi încărcate în GPS. În etapa de teren s-au făcut deplasări în aria protejată în vara anului 2012 folosind pentru identificarea speciilor căutate metoda pe itinerar,
  
  propusă de Borza şi Boşcaiu în 1965. Pentru determinarea taxonilor s-au folosit cheile dicotomice din Flora ilustrată a României de Ciocârlan 2000 şi Flora României de Săvulescu şi colab. 1952-1976.
  
  Analiza florei – Rezultate
  
  Echium russicum J.F. Gmel. – Capul sarpelui
  
  Formularul standard al ariei protejate Natura 2000 mentionează prezenţa speciei Echium russicum J.F. Gmel. – Capul şarpelui. Prezenţa acestei specii este deasemenea menţionată în lucrări ştiinţifice mai vechi, precum cea elaborată de către Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi în 1997. Conform ecologiei sale, ochiurile de pajişti stepice din această rezervaţie sunt favorabile existenţei acestei specii – xeromezofită, subtermofilă, ce vegetează prin pajişti şi tufărişuri din zona de stepă până în etajul gorunului. Cu toate acestea, deşi toate zonele ariei protejate conţinând enclave de pajişti favorabile existenţei speciei Echium russicum au fost parcurse cu atenţie, nu a fost identificat nici un exemplar din această specie. În mod cert însă, habitatul specific acestei specii există în aria protejată studiată în zonele menţionate pe harta din Anexa 2 la planul de management. Pe lângă suprafeţele din cuprinsul ariei protejate, au fost parcurse şi fâşiile de pajişti, situate între rezervaţie şi terenurile arabile care o inconjoară. Nici în aceste zone specia nu a fost găsită.
  
  Iris aphylla ssp. hungarica – Stânjenel, Iris
  
  Specia a fost identificată şi des întâlnită în teren. Este bine răspândită pe suprafaţa rezervaţiei, preponderent în ochiurile stepice şi rarişti, în grupuri formate din 1-20 indivizi, în zonele menţionate pe harta din Anexa 3 la planul de management.

2.3.1.2 Vegetaţia

Descrierea habitatelor

Pentru identificarea şi mai ales validarea prezenţei habitatelor forestiere menţionate au fost folosite descrierile acestora din următoarele lucrări de specialitate:

Doniţă N., Popescu A, Paucă-Comănescu M, Mihăilescu S., Biriş I. A.. 2005a.

Habitatele din România, Editura Tehnică-Silvică, Bucureşti, 496 p.

Doniţă N., Popescu A, Paucă-Comănescu M, Mihăilescu S., Biriş I. A.. 2005b. Habitatele din România – Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva Habitate – 92/43/EEC, Editura Tehnică-Silvică, Bucureşti, 95 p.

Gafta D., O. Mountford eds. 2008 Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din Romania, Editura Rosprint, Cluj-Napoca, 101 pg.

*Comisia Europeană 2007 – Interpretation Manual of European Union Habitats, EUR27,

http://ec.europa.eu/environment/nature/legislation/habitatsdirective/docs/2007_07_im.pdf

Habitatul 91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică, cu stejar pufos

În România acest habitat a fost echivalat cu următoarele tipuri de ecosisteme forestiere, potrivit Doniţă şi colab. 2005 a:

a) R4161Păduri-rarişti vest-pontice de stejar pufos – Quercus pubescens cu Galium dasypodum, răspândit în sud-estul României, Dobrogea, Moldova de sud, în zona de silvostepă, subzona silvostepei cu păduri de stejari termofili; tip de pădure corespondent: 8223 Stejar pufos pur din silvostepă dobrogeană cu sol superficial – i;
b) R4162 Păduri vest-pontice mixte de stejar pufos – Quercus pubescens cu Paeonia peregrina, răspândit în Dobrogea, în etajul pădurilor submediteraneene; tipuri de pădure corespondente: 8212 Stejar pufos pe sol profund din Dobrogea – m; 8213 Stejar pufos cu cărpiniţă din zona forestieră – m; 8214 Stejar pufos cu cărpiniţă de productivitate inferioară – i; 8224 Stejar pufos cu cărpiniţă din silvostepă – i; 8531 Stejăreto-şleau dobrogean cu stejar pufos – m;
c) R4163 Păduri-rarişti balcanice de stejar pufos – Quercus pubescens cu Echinops banaticus, răspândit în Defileul Dunării, în etajul nemoral, subetajul pădurilor de gorun şi de amestec de gorun.

Având în vedere că dintre cele trei tipuri de habitate care se regăsesc în ţara noastră doar primul este în zona cercetată, în continuare se va face descrierea doar pentru acesta.

R4161 Păduri-rarişti vest-pontice de stejar pufos – Quercus pubescens cu Galium dasypodum

Suprafeţele ocupate de habitat sunt restrânse, circa 8.000 ha. Apare la altitudini de 100- 200 m. Temperatura medie anuală este de 10,5-10°C iar precipitaţiile medii anuale de circa 450-500 mm. Habitatul apare pe versanţi cu înclinări diferite, în general mici, însoriţi, platouri cu substrat din roci în general calcaroase, uneori şi vulcanice sau şisturi verzi. Solurile sunt de tip rendzină, superficiale, semischeletice, bogate în humus, eubazice, hidric puternic deficitare, eutrofice.

Din punct de vedere al structurii, fitocenozele sunt edificate de specii submediteraneene. Stratul arborilor este compus, exclusiv, din stejar pufos – Quercus pubescens sau cu rare exemplare de Pyrus pyraster, P. elaeagrifolia, Fraxinus ornus, Sorbus domestica. Arboretul are acoperire redusă, 20-50%, şi înălţimi de 8-10 m la 100 de ani. Frecvent este poienit, cu asociaţii stepice în poieni. Stratul arbuştilor este întotdeauna puternic dezvoltat, compus aproape exclusiv din Cotinus coggygria, cu acoperire până la 100%, dar local cu pâlcuri mai înalte de Prunus spinosa şi Crataegus monogyna. Stratul ierburilor şi subarbuştilor este dezvoltat variabil, în funcţie de acoperirea stratului arbuştilor, şi este compus din specii xerofile, sudice. Până la începutul verii se întâlnesc Paeonia peregrina şi Veratrum nigrum, în timp ce vara domină Lithospermum purpurocoeruleum, Asparagus verticillatus, Galium dasypodum, Carex michelii.

În ceea ce priveşte compoziţia floristică, speciile edificatoare de habitat sunt Quercus pubescens şi Cotinus coggygria. Specii caracteristice: Galium dasypodum.

Alte specii importante: Asparagus tenuifolius, Filipendula vulgaris, Lathyrus niger, Piptatherum virescens, Thalictrum minus, Vicia tenuifolia, Vinca herbacea, Vincetoxicum hirundinaria, Bromus inermis şi altele.

Habitatul 91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus sp

Conform manualului de interpretare european, acest tip de habitat este reprezentat de păduri şi rarişti xero-temofile de cvercinee din câmpiile Europei de sud-est. Climatul are un caracter pronunţat continental, cu o mare amplitudine termică, iar substratele pe care se dezvoltă sunt reprezentate în general de loess. Stejarul pedunculat – Quercus robur, cerul – Quercus cerris şi stejarul pufos – Quercus pubescens domină în etajul arborilor, habitatul fiind bogat în specii conţinentale stepice caracteristice alianţei Aceri tatarici – Quercion Zolyomi 1957. În prezent aceste păduri-rarişti au un areal foarte fragmentat şi adesea, în special în Austria, sunt degradate prin invazia salcâmului – Robinia pseudacacia.

În România, habitatul 91I0 este întâlnit în zonele cu caracter conţinental, începând din sudul ţării, în Câmpia Dunării, până în nord, în zonele de nisipuri de la Carei. Având în vedere distribuţia geografică largă a acestor păduri/rarişti dar şi particularităţile climatice şi compoziţia diversă în specii de cvercinee, potrivit Doniţă şi colab. 2005 a, se încadrează sub codul 91I0 următoarele tipuri de ecosisteme forestiere:

a) R4138 – Păduri dacice de gorun – Quercus petraea şi stejar pedunculat –

Quercus robur cu Acer tataricum; tipuri de pădure corespondente: 5411 Goruneto-

stejăret de productivitate mijlocie – m; 5412 Goruneto-stejăret de productivitate inferioară – i;
b) R4146 – Păduri-rarişti moldave de stejar pedunculat – Quercus robur şi cireş – Prunus avium cu Acer tataricum; tipuri de pădure corespondente: 6161 Stejăret normal din silvostepă – m; 6162 Stejăret de depresiune din silvostepă – m;
c) R4148 – Păduri panonice psamofile de stejar pedunculat – Quercus robur cu Convallaria majalis; tipuri de pădure corespondente: 6114 Stejăret de terenuri nisipoase din zona forestieră – m; 6163 Stejăret de terenuri nisipoase din silvostepă – i;
d) R4156 – Păduri danubian-balcanice de stejar brumăriu – Quercus pedunculiflora, cer – Q. cerris, gârniţă – Q. frainetto şi stejar pufos – Q. pubescens cu Acer tataricum; tipuri de pădure corespondente: 8221 Stejar pufos pur din silvostepă pe substrat de loess sau lut – i; 8431 Amestec de stejar pedunculat şi brumăriu cu cer şi gârniţă – m; 8432 Amestec de stejar brumăriu cu cer şi gârniţă – m; 8433 Amestec de cer şi gârniţă cu stejar brumăriu – m; 8441 Amestec de stejar brumăriu şi pufos cu cer şi gârniţă – m; 8451 Amestec de stejar pufos cu cer şi gârniţă – m;
e) R4157 – Păduri-rarişti danubian – vest-pontice de stejar brumăriu – Quercus pedunculiflora cu Acer tataricum; tipuri de pădure corespondente: 8111 Stejar brumăriu pur pe cernoziom puternic degradat, cu substrat de loess – m; 8112 Stejar brumăriu pur pe cernoziom slab degradat, cu substrat de loess – m; 8114 Stejar brumăriu pur din silvostepă dobrogeană – i; 8115 Stejar brumăriu din silvostepă de deal dobrogeană, de productivitate mijlocie – m; 8116 Stejar brumăriu tardiflor de silvostepă dobrogeană, de productivitate mijlocie – m;
f) R4159 – Păduri şi rarişti danubiene de stejar brumăriu – Quercus pedunculiflora şi stejar pedunculat – Quercus robur cu Tulipa bibersteiniana. tip de pădure corespondent: 8411 Amestec normal de stejar pedunculat şi stejar brumăriu – m.

În urma consultării autorilor lucrării Habitatele din România, habitatul R4142 „Păduri balcanice mixte de gorun – Quercus petraea şi alun turcesc – Corylus colurna cu Paeonia dahurica” nu a mai fost inclus în corespondenţa cu 91I0*, ca atare nu se mai regăseşte în listă.

Conform surselor menţionate anterior, pădurile şi rariştile de cvercinee din zona de silvostepă euro-siberiană au o răspândire largă la nivel naţional fiind întâlnite:

a) în Podişul Transilvaniei, mai frecvent în centrul podişului, Câmpia Transilvaniei şi teritoriile înconjurătoare, în etajul nemoral, subetajul pădurilor de gorun şi de amestec cu gorun;
b) în nord-estul României, în depresiunea Jijia – Bahlui, în silvostepa cu stejari mezofili;
c) pe nisipurile din nord-vestul României la Carei, Valea lui Mihai, Secuieni, în zona de silvostepă;
d) în centrul şi vestul Câmpiei Dunării, în zona de silvostepă, subzona silvostepei cu păduri termofile;
e) în estul Câmpiei Dunării, în Dobrogea, sudul Moldovei şi estul Munteniei în zona de silvostepă, subzona silvostepei cu păduri de stejari termofili.

Având în vedere că, în urma cercetărilor din teren, habitatul găsit în Pădurea Seaca Movileni se încadrează în R4159 Păduri şi rarişti danubiene de stejar brumăriu – Quercus pedunculiflora şi stejar pedunculat – Quercus robur cu Tulipa bibersteiniana , în continuare se va face descrierea doar pentru acesta.

Habitatul este răspândit în câmpiile şi dealurile joase din sudul Moldovei şi estul Munteniei, în zona de silvostepă, subzona silvostepei cu păduri de stejari termofili, habitatul ocupă suprafeţe restrânse de doar câteva sute de ha, având o valoare conservativă foarte mare. Este întâlnit la altitudini reduse, de 50-200 m. Clima este conţinentală, cu temperaturi medii ridicate de circa 11-10°C şi precipitaţii medii anuale relativ reduse de aproximativ 450-475

mm. Forma de relief dominantă este câmpie plană sau cu mici depresiuni mai rar văi largi aşezate pe depozite loessoide fine. Solurile sunt de tip faeoziom, profunde, luto-argiloase, slab acide, eubazice, hidric deficitare în timpul verii, eutrofice.

Din punct de verede al structurii, fitocenozele sunt edificate din specii europene nemorale, caucaziene şi conţinentale. Stratul arborilor, compus în etajul superior din stejar brumăriu şi stejar pedunculat – Quercus robur, Q. pedunculiflora, iar în etajul inferior, arţar tătărăsc – Acer tataricum, ulm – Ulmus minor, U. procera, păr pădureţ – Pyrus pyraster, jugastru – Acer campestre. Arboretul are acoperire variabilă, în rarişte 20-40%, în pădure 60- 80% şi înălţimi de 10-18 m la 100 de ani. Stratul arbuştilor bine dezvoltat, compus din Crataegus monogyna, Prunus spinosa, Rhamnus cathartica, Evonymus europaeus, E. verrucosus, Ligustrum vulgare, Sambucus nigra, uneori Cornus mas. Stratul ierburilor şi subarbuştilor este bine reprezentat, având sub masiv ca specii frecvente, Glechoma hirsuta,

Geum urbanum şi Lithospermum purpurocoeruleum, iar în poieni petece de pajişti stepice cu

Festuca valesiaca, Stipa pennata, Phlomis tuberosa, Campanula sibirica.

În ceea ce priveşte compoziţia floristică, speciile edificatoare de habitat sunt Quercus robur şi Q. pedunculiflora. Specii caracteristice: Tulipa bibersteiniana. Alte specii importante: Ajuga laxmani, Arum orientale, Asparagus tenuifolius, Brachypodium sylvaticum, Betonica officinalis, Carex michelii, Dactylis polygama, D. glomerata, Doronicum hungaricum, Fragaria viridis, Heracleum sphondylium, Poa angustifolia, Polygonatum latifolium, Vincetoxicum hirundinaria, Viola hirta şi altele.

Analiza vegetaţiei – Metode de cercetare

a. Evaluarea prezenţei habitatelor.

Pe baza descrierilor prezentate anterior s-a trecut la analiza datelor din amenajamentele silvice aferente suprafeţelor analizate. Pe baza corespondenţelor cu tipurile de pădure s-a realizat o hartă potenţială a prezenţei habitatelor în fiecare arie natural protejată analizată. Fiecare subparcelă silvică a fost analizată şi încadrată într-unul dintre habitatele analizate. Acolo unde datele erau neconcludente sau era indicată prezenţa probabilă a unui alt habitat, subparcela a fost analizată în detaliu pe teren.
b. Pregătirea materialelor pentru teren.

Pentru teren au fost pregătite copii ale hărţilor amenajistice, copii după descrierea fiecărei subparcele silvice din suprafeţele analizate şi o copie după harta silvică suprapusă peste ortofotoplanuri. Pe aceasta din urmă au fost însemnate şi limitele ariilor protejate. Hărţile astfel echipate au fost încărcate în format electronic în GPS.
c. Identificarea şi inventarierea tipurilor de habitate forestiere în teren.

Activitatea de identificare şi inventariere a tipurilor de habitate forestiere în teren s-a desfăşurat în perioada 20.06.2012 – 15.07.2012. Pentru eficienţă maximă a fost adoptată metoda de eşantionaj subiectiv – calitativă, uzuală în domeniul tipologiei forestiere şi amenajărilor silvice şi pe care o considerăm cea mai potrivită pentru ecosistemele forestiere. Metoda se bazează pe observaţii şi estimaţii realizate cu ocazia parcurgerii terenului pe transecte, pentru a identifica discontinuităţile de omogenitate ale arboretelor. Unitatea de bază a studiului a constituit-o subparcelarul silvic, în primul rând datorită faptului că gradul de omogenitate al subparcelelor silvice este în general mult superior celui pretins de tipurile de habitate forestiere Natura 2000 şi în al doilea rând pentru că astfel va exista o legătură biunivocă între amenajamentul silvic şi planul de management al ariei naturale protejate.

Astfel au fost culese date referitoare la: stratul arborilor în ceea ce priveşte compoziţia, acoperirea, speciile diseminate; la stratul arbustiv în ceea ce priveşte compoziţia, acoperirea, speciile diseminate; la seminţiş în ceea ce priveşte compoziţia, acoperirea, modul de regenerare, speciile diseminate; în cazul stratului ierbos s-a notat acoperirea, plus un inventar sumar la nivelul fiecărui sit. În plus au fost înregistrate imagini foto digitale, cu zone reprezentative de pe traseul eşantionajului.
d. Delimitarea şi cartarea tipurilor de habitate.

Ca bază de pornire au fost folosite hărţile amenajistice, la scara 1:20000, care au fost retuşate pe baza ortofotoplanurilor, la scara 1:5000. Situaţiile neclare din materialul cartografic semnalate din faza de birou au fost clarificate. Deasemenea acolo unde au apărut probleme legate de o separare insuficientă a subparcelarului silvic din punct de vedere al habitatelor de importnaţă comunitară şi eventuale erori de trasare a limitelor au fost remediate prin măsurători terestre cu receptoare GPS direct pe hărţile încărcate anterior, de la birou. Ulterior toate rezultatele obţinute au fost integrate în baza de date GIS.

Analiza vegetaţiei – Rezultate

În curpinsul ariilor protejate analizate au fost identificate ambele habitate forestiere de interes conservativ. Deasemenea au fost identificate porţiuni care nu sunt ocupate de aceste habitate şi cărora nu li se poate atribui cod Natura 2000. Suprafeţele pe aceste categorii rezultate în urma activităţii de teren sunt următoarele:
1. a) 91AA Vegetaţie ponto-sarmatică cu stejar pufos – pe 42,14 ha;
2. b) 91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. – pe 4,35
  
  ha;
3. c) Suprafeţe cărora nu li s-a putut atribui cod de habitat Natura 2000 – pe

4,15 ha

În tabelul de mai jos se prezintă detaliat situaţia acestor suprafeţe:

Tabelul nr. 1.

Habitatele de importanţă comunitară din Pădurea Seaca Movileni – judeţul Vaslui, Ocolul Silvic Bârlad, Unitatea de producţie II

u.a.	Suprafaţă aproximativă – hectare	Habitat Natura 2000	Habitat Românesc	Observaţii
4 A%	4,35	91I0*	R4159	Zona de vale din u.a. 4 A
4 A%	42,14	91AA	R4161	–
4 B	0,40	–	–	Plantaţie de salcâm
4 C	1,88	–	–	Plantaţie de salcâm
4 D	1,87	–	–	Plantaţie tânără de stejar, frasin, arţar
TOTAL	50,64

În continuare se prezintă un inventar sumar al florei ierboase întâlnite în cuprinsul celor două tipuri de habitate forestiere:

Achillea sp., Adonis vernalis – incert, Agrimonia eupatoria, Alliaria officinalis, Allium sp., Anthericum ramosum, Aristolochia clematitis, Artemisia sp., Asparagus tenuifolius, Astragalus glycyphyllos, Astragalus sp., Brachypodium sp., Bromus sp., Campanula bononiensis, Campanula macrostachya, Campanula persicifolia, Carex sp., Centaurea orientalis, Chenopodium album, Chrysopogon gryllus, Clinopodium vulgare, Consolida regalis, Coronilla varia, Cytisus sp., Dactylis sp., Dianthus sp., Elymus sp., Euphorbia cyparissias, Filipendula vulgaris, Fragaria sp., Galium sp., Galium verum, Geranium robertianum, Glechoma sp., Hieracium sp., Hypericum perforatum, Inula germanica, Inula sp., Iris aphylla, Iris graminea – incert, Knautia sp., Lactuca quercina, Lapsana communis, Lathyrus niger, Lathyrus pannonicus, Linaria sp., Lithospemum purpureocaeruleum, Lychnis coronaria, Muscari sp., Mycelis muralis, Origanum vulgare, Plantago media, Polygonum sp., Potentilla recta, Primula veris, Salvia nemorosa, Silene vulgaris, Stachys officinalis, Tanacetum corymbosum, Tanacetum vulgare, Thalictrum aquilegiifolium, Thalictrum sp., Torilis sp., Trifolium montanum, Trifolium sp., Trinia ramossisima, Valeriana sp., Verbascum phoeniceum, Veronica chamaedrys, Vicia sp., Vincetoxicum hirundinaria.

Habitatul 91I0* ocupă o mică parte din subparcela silvică 4A şi a fost delimitată cu ajutorul GPS în teren cu ocazia lucrărilor de identificare şi cartare a habitatelor forestiere. Subparcelele silvice 4B şi 4C sunt ocupate de salcâmete care nu fac obiectul conservării în ariile protejate. Fiind localizate la periferia ariilor, se recomandă ca pe viitor (eventual la prima revizuire a planului) să fie excluse din perimetrul acestora. Ca atare suprafaţa totală de conservat devine 48,39 ha (cu tot cu subparcelele 4B şi 4C ar fi de 50,66 ha). Distribuţia habitatelor la nivelul ariei protejate este prezentată în harta din Anexa 4 la planul de management.

2.3.2. Zoocenoza – Fauna

Fauna zonei este destul de diversă. În acest plan de management, în rândurile care urmează se va face referire directă doar la specia de mamifere pentru care a fost desemnată aria protejată de interes naţional.

2.3.2.1. Mamifere

Pisica sălbatică – Felis silvestris. Descrierea speciei se bazează pe informaţii extrase din lucrarea Vânătoare şi Salomincultură de Negruţiu 1983. Pisica sălbatică face parte din Phylum Vertebrata, Clasa Mammalia, Ordinul Carnivora, Familia Felidae. Din punct de vedere biogeografic, specia este răspândită în Africa, Europa şi sud vestul Asiei în India, China şi Mongolia. Lungimea corpului variază între 45 cm şi uneori masculii la 95 cm, coada de grosime uniformă până la varf cu o lungime intre 30-40 cm. Blana cu peri lungi, la mascul sură sau sură-negricioasă, la femela gălbuie. Pe gât prezintă o pată albă-gălbuie. Pe spate, prezintă o dungă neagră în lungul şirei spinării şi pe partea superioară a cozii. De o parte şi alta a acestei dungi, un număr de dungi transversale, puţin mai întunecate, ce se îndreaptă către abdomen. Urechile sure-ruginii în afară şi galbene-alburii în interior.

Poate fi întâlnită din Delta şi Lunca Dunări până în pădurile intinse, dese, liniştite, unde se poate adăposti prin scorburi, crăpăturile stâncilor şi peşteri. Deasemenea habiteză şi în zonele cu terenuri degradate acoperite de vegetaţie arbustivă.

Se hrăneşte cu reptile, amfibieni şi vertebrate, de la şoareci până la iezi de căprioare şi păsări. Din dieta pisicii sălbatice fac parte în procent redus şi seminţe şi fructe de pădure.

Împerecherea are loc prin februarie-martie iar după 9 săptamâni, pisica naşte 3-6 pui, fără vedere în primele 2 săptămâni. Aceştia ajung la maturitate după un an.

Prezenţa în teren a pisicii sălbatice poate fi determnată prin urmele tipar şi pârtie lăsate pe zăpadă sau teren moale sau după excrementele specifice atunci cand nu sunt îngropate.

Culegerea datelor din teren s-a realizat în doua etape: în luna iunie si in luna august. Au fost parcurse zilnic traseele de observaţii şi înregistrate în fişa de teren ce cuprinde câmpuri referitoare atât la existenţa speciei cât şi la condiţiile de habitat existente.

Analiza faunei – Rezultate

În urma vizitelor în teren au fost identificate urme şi lăsături care indică prezenţa cel puţin a unui exemplar din specia analizată. Suprafaţa redusă a ariei protejate comparativ cu habitatul optim la speciei, este nerelevantă şi ca atare numărul mic de exemplare din sit nu poate fi interpretat ca o ameninţare la adresa supravieţuirii speciei. În mod cert însă, habitatul specific acestei specii există în aria protejată aşa cum se prezintă pe harta din Anexa 5 la planul de management.

2.4. Informaţii socio-economice şi culturale

Cadrul natural în care se află ariile protejate oferă posibilitatea desfăşurării unei game reduse de activităţi economice, cele mai importante fiind cele de natură agricolă – culturi agricole şi creşterea animalelor.

Nu se cunosc referinţe din trecut privitoare la pădurea „ Seaca-Movileni" mai vechi de 1892. În anul 1892 se întocmeşte o hartă topografică a regiunii unde apare menţionată şi pădurea Seaca-Movileni care la momentul respectiv avea o suprafaţă considerabil mai mare decât cea actuală. Arboretele sunt constituite preponderent din specii de stejari xerofiţi, solul este înierbat. Aria protejată reprezintă actualmente un fragment vestigiar dintr-o vastă formaţiune stepică, ce acoperea în trecut mai ales versanţii sudici ai dealurilor. Arealul pădurii a fost redus treptat din nevoia de noi exploataţii agricole pentru locuitorii din zonă care erau proprietari ai pădurilor. Pădurea a aparţinut până în 1948 marilor proprietari, persoane fizice

.Recoltarea masei lemnoase se făcea în funcţie de necesităţi, iar ca sortimente predomina lemnul de foc în steri, bile manele din foioase şi lemn de mină. Nu se executau lucrări suplimentare pentru regenerare. În anul 1948 a avut loc naţionalizarea pădurilor.

Primul amenajament de după naţionalizare apare în anul 1952 . În acest amenajament nu este individualizat ca obiectiv de gospodărire şi protecţia deosebită a unor arborete valoroase. Abia la următorul amenajament care apare în anul 1968 se fixează ca obiectiv de gospodărire şi protecţia specială a arboretelor valoroase, iar rezervaţiile sunt incluse în grupa functională 1.5 a cu protecţie integrală şi aveau propuse doar lucrări de igienizare a arborelelor. Următorul amenajament apare în anul 1979. Ca urmare a modificării clasificării tipurilor de grupe funcţionale, în Normele tehnice pentru silvicultură din 1985, în amenajamentul silvic din anul 1988 , pădurea apare încadrată în grupa funcţională 1.5 c – Păduri cu funcţie de protecţie specială – rezervaţii naturale.

Având în vedere faptul că în prezent întreg trupul aparţine aceluiaşi proprietar, Statul Român, nu există presiuni economice asupra pădurii. Căile de acces sunt căi de pământ greu accesibile şi ca atare posibilitatea tăierilor ilegale este redusă. În plus, o mare parte din trupul de pădure în care se află aria proteajtă este în prezent ocupat de păduri de salcâm gospodărite pentru obiective de producţie şi ca atare, nevoile de material lemnos ale populaţiei din zonă sunt satisfăcute presiunea asupra ariei protejate fiind inexistentă.

2.5. Evaluarea stării de conservare pentru speciile şi habitatele de interes conservativ

2.5.1. Evaluarea stării de conservare a habitatelor forestiere

Conform Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatice, starea de conservare unui habitat este dată de totalitatea factorilor ce acţionează asupra sa şi asupra speciilor tipice şi care îi poate afecta pe termen lung răspândirea, structura şi funcţiile, precum şi supravieţuirea speciilor tipice. Această stare se consideră favorabilă atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) arealul natural al habitatului şi suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui areal sunt stabile sau în creştere;
b) habitatul are structura şi funcţiile specifice necesare pentru conservarea sa pe termen lung, iar probabilitatea menţinerii acestora în viitorul previzibil este mare;
c) speciile care îi sunt caracteristice se află într-o stare de conservare favorabilă.

În ceea ce priveşte habitatele de importanţă comunitară luate în studiu, considerăm că menţinerea structurii naturale şi a funcţiilor specifice pădurilor în cauză va conduce la menţinerea speciilor caracteristice într-o stare de conservare favorabilă şi ca atare va fi îndeplinită şi cea de-a treia condiţie necesară pentru asigurarea unei stări de conservare favorabilă la nivel de habitat. De aceea studiul de faţă se concentrează în special pe structura arboretelor.

În plus, starea de conservare, aşa cum este definită în primul paragraf, se referă la habitat ca întreg la nivel de sit şi nu la porţiuni din acesta – adică arborete individuale din cadrul sitului. Cu toate acestea, din motive tehnico-organizatorice, considerăm că aceasta trebuie să fie evaluată la nivelul fiecărui arboret, ca unitate elementară în gospodărirea pădurilor, folosind ca model de referinţă structura tipurilor natural fundamentale de pădure. Astfel, dacă fiecare arboret va prezenta o stare de conservare favorabilă cu atât mai mult suma lor, întreaga suprafaţă a habitatului la nivel de sit, va fi într-o astfel de stare. În plus, existenţa unei porţiuni mici într-o stare nefavorabilă conservării ar putea trece neobservată, adică efectul ei asupra întregului ar putea fi considerat drept nesemnificativ, în cazul în care habitatul este evaluat ca întreg şi nu la nivel de arboret individual.

Plecând de la această abordare, în vederea evaluării stării de conservare a unui habitat forestier s-a propus a se analiza o serie de indicatori, potrivit Candrea şi colab. 2009:

a) Indicatori de suprafaţă – dinamica
b) Indicatori de structură a habitatului
1. i. La nivel de arboret
2. ii. La nivelul regenerării
3. iii. La nivel de subarboret
4. iv. La nivel de pătură erbacee
5. v. Diverse perturbări

Pentru analiza stării de conservare a habitatului forestier au fost urmăriţi toţi indicatorii din tabelul de mai jos.

Tabelul nr. 2.

Indicatori pentru evaluarea stării favorabile de conservare, extras din Candrea şi colaboratorii 2009

Indicatorul

supus evaluării

Mod de exprimare

Valoarea indicatorului:

Normală

Pragul acceptabil

1. Suprafaţa

1.1. Suprafaţa minimă

hectare

> 1 la arboretele pure

Minim 1

> 3 la arboretele

amestecate

Minim 3

1.2. Dinamica suprafeţei

% de diminuare, privită ca distrugere atât a biotopului cât şi a biocenozei, din

suprafaţa subparcelei

Maxim 5

2. Etajul arborilor

2.1. Compoziţia

% de participare a speciilor principale de baza în compoziţia arboretului,

potrivit tipului natural

80 – 100 în cazul arboretelor pure sau constituite doar din

specii principale de baza

Minim 60

Indicatorul supus evaluării

Mod de exprimare

fundamental de pădure

Valoarea indicatorului:

Normală

Pragul acceptabil

50 – 70 în cazul arboretelor de amestec dintre specii principale

de baza şi alte specii

Minim 40

2.2. Specii

alohtone

% din compoziţia

arboretului

Maxim 20

2.3. Mod de regenerare

% de arbori regeneraţi din sămânţă din total arboret

100

Minim 60

2.4. Consistenţa – cu excepţia arboretelor în curs de

regenerare

% de închidere a coronamentului la nivel de arboret

80 – 100 în cazul

habitatelor de pădure

Minim 70

30 – 50 în cazul habitatelor de rarişte

Minim 20

2.5. Numărul de arbori uscaţi pe picior, cu excepţia arboretelor sub

20 ani

Număr de arbori la hectar

4 – 5 în arborete de până

la 80 ani

Minim 3

2 – 3 în arborete de

peste 80 ani

Minim 1

2.6. Numărul de arbori aflaţi în curs de descompunere pe sol, cu excepţia arboretelor sub

20 ani

Număr de arbori la hectar

4 – 5 în arborete de până

la 80 ani

Minim 3

2 – 3 în arborete de

peste 80 ani

Minim 1

3. Seminţişul – doar în arboretele sau terenurile în curs de regenerare

3.1. Compoziţia

% de participare a speciilor

principale de bază în compoziţia arboretului,

80 – 100 în cazul

arboretelor pure sau constituite doar din

Minim 60

Indicatorul

supus evaluării

Mod de exprimare

Valoarea indicatorului:

Normală

Pragul acceptabil

potrivit tipului natural fundamental de pădure

specii principale de bază

50 – 70 în cazul arboretelor de amestec dintre specii principale

de bază şi alte specii

Minim 40

3.2. Specii alohtone

% de acoperire pe care îl realizează speciile alohtone

din total subparcelă

Maxim 20

3.3. Mod de regenerare

% de acoperire pe care îl realizează exemplarele regenerate din sămânţă din

total seminţiş

100

Minim 70 %

3.4. Grad de acoperire

% de acoperire pe care îl realizează seminţişului plus arborii bătrâni, unde există

– în cazul arboretelor în care se aplică tratamente bazate pe regenerare sub

masiv, din total arboret

> 80 în cazul habitatelor

de pădure

Minim 70

> 30 în cazul habitatelor de rarişte

Minim 20

4. Subarboretul – doar în arboretele cu vârstă de peste 30 ani

4.1. Specii

alohtone

% de acoperire din

suprafaţa arboretului

Maxim 20

5. Stratul ierbos – doar în arboretele cu vârstă de peste 30 ani

4.2. Specii

alohtone

% de acoperire din

suprafaţa arboretului

Maxim 20

6. Perturbări

6.1. Suprafaţa afectată a etajului arborilor

% din suprafaţa arboretului pe care existenţa etajului arborilor este pusă în

pericol

Maxim 10

Indicatorul

supus evaluării

Mod de exprimare

Valoarea indicatorului:

Normală

Pragul acceptabil

6.2. Suprafaţa afectată a seminţişului

% din suprafaţa arboretului pe care existenţa seminţişului este pusă în

pericol

Maxim 20

6.3. Suprafaţa afectată a subarboretului

% din suprafaţa arboretului pe care existenţa subarboretului este pusă în

pericol

Maxim 20

6.4. Suprafaţa

afectată a stratului ierbos

% din suprafaţa arboretului

pe care existenţa stratului ierbos este pusă în pericol

Maxim 20

În ceea ce priveşte utilizarea indicatorilor din tabelul de mai sus se impun următoarele clarificări, potrivit Stăncioiu şi colaboratorii 2008:

a) Suprafaţa habitatului. Chiar dacă nu există limite de suprafaţă impuse de Reţeaua Natura 2000, în general, atunci când habitatul în cauză ocupă suprafeţe prea mici, întrucât menţinerea integralităţii şi a continuităţii acestuia sunt dificil de asigurat, se recomandă fie să i se mărească suprafaţa, fie suprafaţa respectivă să fie considerată – fără cod de habitat Natura 2000;
b) Dinamica suprafeţei. Trebuie reţinut faptul că acest indicator se referă strict la diminuarea suprafeţei pe care există habitatul de importanţă comunitară. În plus, chiar şi pentru cazurile în care diminuarea suprafeţei este sub pragul maxim admis prezentat în tabel, se vor lua măsuri de revenire cel puţin la suprafaţa iniţială, fie prin refacere pe vechiul amplasament, fie prin extindere într-o altă zonă.
c) Modul de regenerare al arboretului. Trebuie subliniat faptul că Reţeaua Ecologică Natura 2000 nu impune regenerarea exclusiv din sămânţă a habitatelor forestiere. Cu toate acestea, având în vedere efectele negative ale regenerării repetate din lăstari, este de preferat ca regenerarea generativă sau cea din drajoni, atunci când cea din sămânţă este dificil de realizat, să fie promovată ori de câte ori este posibil. Regenerarea generativă include şi plantaţiile, dar cu puieţi obţinuţi din sămânţă de provenienţă corespunzătoare – locală sau din ecotip similar.
d) Arbori uscaţi în arboret. Reţeaua Ecologică Natura 2000 nu impune prezenţa lemnului mort sub formă de arbori uscaţi pe picior sau căzuţi la sol. Cu toate acestea, prezenţa acestora în arboret denotă o biodiversitate crescută şi ca atare existenţa lor trebuie promovată. La evaluarea acestui indicator se vor inventaria arborii de acest fel de dimensiuni medii la nivel de arboret. În plus, în arboretele tinere, sub 20 ani, în care eliminarea naturală este foarte activă, aceşti indicatori nu au relevanţă.
e) Gradul de acoperire al seminţişului. Acest indicator nu se va estima în primii 2 ani după executarea unei tăieri de regenerare, mai ales în cazul celor cu caracter de însămânţare.
f) Compoziţia floristică a subarboretului şi păturii erbacee. La evaluare se va ţine seama de stadiul de dezvoltare al arboretului. În plus, în cazul păturii erbacee este de dorit ca evaluarea să surprindă atât aspectul vernal cât şi cel estival.
g) Perturbări. Se includ aici suprafeţe de pe care minim 50 % din exemplarele unui etaj al arboretului sunt vătămate, înţelegând prin aceasta că la nivel de fito-individ intensitatea distrugerilor reprezintă cel puţin 50 % din suprafaţa asimilatoare; nu vor face obiectul evaluării etajele care asigură o acoperire mai mică de 10%. Evaluarea se face la nivelul fiecărui etaj, nu se cumulează suprafeţele afectate de la mai multe etaje. Factorii de stres/situaţiile limitative care pot avea un impact major asupra habitatelor forestiere din sit sunt în general:
1. i. de natură abiotică: doborâturi/rupturi produse de vânt şi/sau de zăpadă, viituri/revărsări de ape, depuneri de materiale aluvionare şi altele asemenea;
2. ii. de natură biotică: vătămări produse de insecte, ciuperci, plante parazite, microorganisme, faună şi altele asemenea.;
3. iii. de natură antropică: tăieri ilegale, incendieri, poluare, exploatarea resurselor ca de exemplu rocă, nisip, pietriş, eroziunea şi reducerea stabilităţii terenului, păşunatul şi altele asemenea.

Cu toate că anumite perturbări – păşunatul şi trecerea animalelor prin habitat, incendiile de litieră – nu au un efect imediat şi foarte vizibil asupra etajului arborilor, suprafaţa afectată de acestea nu trebuie să depăşească 20% din suprafaţa totală a arboretului.

Analiza stării de conservare a habitatelor forestiere din ariile naturale protejate de la Seaca-Movileni se prezintă în tabelul următor:

Tabelul nr. 3

Starea de conservare a habitatelor forestiere

u.a.

Tip habitat

Stare de conservare:

Ameninţări identificate

Observaţii

Favorabilă

Nefavorabilă:

Suprafaţă

-hectare-

Suprafaţă

-hectare

Cauza

4 A%

91I0*

4,35

–

Regenerare arbori din lăstari 100 %;

Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol

4 A%

91AA

42,14

–

Prezenţa unor arborete de salcâm cu potenţial invaziv în imediata vecinătate a habitatului, în

u.a 4B şi 4C

Regenerare arbori din lăstari 100 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol

Total

46,49

– 100 %

–

Din analiza indicatorilor prezentaţi în tabelul anterior se constată că starea de conservare a ambelor habitate forestiere este în totalitate favorabilă. Probleme de importanţă secundară sunt regenerarea totală a cvercineelor din lăstari şi lipsa lemnului mort din pădure. De asemenea în apropierea limitelor cu arboretele de salcâm, din u.a. 4B şi 4C, acesta poate deveni invadant şi copleşitor pentru speciiile de cvercinee, mai ales în perioada tinereţii când cvercineele cresc foarte greu faţă de salcâm.

2.5.2. Evaluarea stării de conservare pentru Echium russicum şi Iris aphylla

Starea de conservare a populaţiei locale din specia Iris aphylla ssp. hungarica a fost evaluată pe baza parametrilor din tabelul următor:

Tabelul nr. 4.

Starea de conservare pentru specia Iris aphylla

Parametrii	Limite	Caracterizarea speciei pe baza observaţiilor din teren
Cantitativi
Tendinţa de evoluţie a populaţiei în sit	este posibil ca un declin cu 10% a numărului de indivizi/ populaţie să nu afecteze starea dinamicii multianuale a acestora	Populaţie bine reprezentată. În măsura în care se va menţine structura şi compoziţia actuală a habitatelor caracteristice (pajişte, rarişti de pădure); impactul antropic actual, redus, nu se prevede un declin al numărului de indivizi din sit.
Dimensiunea minimă a unei populaţii viabile	Populaţiile trebuie sa aibă minimum 10 indivizi pentru a putea fi viabile	Populaţia acestei specii este formată din peste 500 de indivizi.
Dinamica populaţiei
Pierderi din populaţie	în unele populaţii se află unele insecte Coleoptere ce consumă elementele florale la anteza acestora	Nu s-au observat atacuri ale insectelor consumatoare de elemente florale.

Parametrii	Limite	Caracterizarea speciei pe baza observaţiilor din teren
Diversitatea genetică
Hibridizarea	Nu	Nu este cazul
Habitatul speciei
Compoziţia specifică a comunităţilor vegetale în care se găseşte specia	Specia creşte în habitatele naturale: 6110, 62C0, 6240	Habitatul speciei are compoziţia specifică.
Menţinerea trăsăturilor specifice ale habitatului speciei	Ameninţări: schimbarea modului de utilizare sau chiar a categoriei de folosinţă a terenurilor unde creşte această specie, colectarea de către turişti sau localnici pentru a oferi florile spre vânzare	Habitatul speciei se află intr-o stare favorabilă de conservare, nefiind identificate semne ale unui impact antropic nefavorabil speciei.
Competiţie
Specii introduse/specii invazive	Poate apărea o competiţie cu alte specii de nuanţă xerofilă; un maximum de 5% de alte specii competitoare existente în imediata apropiere a populaţiilor de Iris aphylla ssp. hungarica poate fi admis	Nu este cazul
STAREA DE CONSERVARE	FAVORABILĂ

Deoarece specia Iris aphylla ssp. hungarica din acesta zonă este bine reprezentată şi se află într-o stare de conservare favorabilă se recomandă introducerea acestei specii şi în formularul standard al sitului ROSCI0169 Padurea Seaca Movileni şi desemnarea acestuia ca o zonă importantă pentru conservarea speciei.

În cazul speciei Echium russicum J.F. Gmel., aşa cum s-a precizat la capitolul 2.3.1.1. prezenţa speciei nu a fost confirmată, cu toate că au fost identificate suprafeţe – ochiurile de pajişti stepice – favorabile existenţei acestei specii. Ca atare, nu se poate vorbi de o stare de conservare a speciei.

Perioada scurtă avută la dispoziţie nu permite confirmarea absenţei speciei şi ca atare propunerea de eliminare a speciei din Formularul Standard Natura 2000, cu atât mai mult cu cât au fost identificate anumite porţiuni în care habitatul este propice acesteia. Lipsa impactului antropic în aria protejată pune totuşi serios sub semnul întrebării dispariţia ei din cauze antropice. Specia trebuie urmărită în continuare şi în urma monitorizării trebuie luată decizia corectă.

Ameninţările potenţiale la adresa integrităţii populaţiilor de plante sunt:

a) utilizarea ochiurilor stepice pentru culturi în scopul hrănirii complementare a speciilor de vânat;
b) extinderea în ochiurile stepice, sau instalarea artificială, a vegetaţiei lemnoase arbori şi arbuşti, uneori din specii alohtone cu caracter invaziv – cum este salcâmul;
c) păşunatul, atât prin distrugerea plantelor dar şi prin destructurarea solului poate pune în pericol integritatea populaţiilor de plante;
d) culegerea plantelor de către localnici în cantităţi mari în momentul înfloririi, împiedică dezvoltarea populaţiei;
e) incendiile de origine antropică care au ca scop curăţirea terenurilor din terenurile agricole limitrofe ariei naturale protejate pot pătrunde în interior şi pot conduce, de asemenea, la diminuarea populaţiilor.

Trebuie menţionat faptul că nici una dintre acestea nu reprezintă un pericol la momentul actual pentru ariile protejate din Pădurea Seaca Movileni.

2.5.3. Evaluarea stării de conservare pentru specia Felis silvestris

Populaţia speciei este redusă, însă acest lucru este pus pe seama suprafaţei restrânse a ariei protejate, care, în comparaţie cu cerinţele de habitat ale speciei, este foarte mică. Cu toate acestea, indicatorii utilizaţi pentru evaluarea stării de conservare, nu indică o stare nefavorabilă. Situaţia acestor indicatori este redată în tabelul de mai jos:

Tabelul nr. 5.

Starea de conservare pentru specia Felis silvestris

Atribut	Limite acceptabile	Statut de conservare
Atribut	Limite acceptabile	Favorabilă	Inadecvată	Nefavotrabilă	Necunoscută
POPULAŢIA
Mărime
• Mărimea populatiei	2 sau mai multe exemplare	x
• Prezenţa populaţiei	Prezenţă permanentă în ultimii 5 ani	x
• Tendinţa populaţiei	Reducerea populaţiei cu mai puţin de 25% pe an	x
Dinamica populaţiei
Reproducere	Pui de pisică sălbatică observaţi anual				x
Reducerea populaţiei	Mai puţin de 5% din populaţie este vânată	x
Bolile

Atribut	Limite acceptabile	Statut de conservare
Atribut	Limite acceptabile	Favorabilă	Inadecvată	Nefavotrabilă	Necunoscută
Lipsa bolilor	Lipsa rabiei în sit	x
Diversitatea genetică
Hibridare	Inexistentă în sit	x
HABITATUL
Mărimea habitatului
Suprafaţa habitatului în care se regăseşte specia	Pădure sau vegetaţie arbustivă pe mai mult de 30% din suprafaţa sitului	x
Conectivitatea habitatelor cheie	Trupuri de pădure sau vegetaţie arbustivă conectate cu situl	x
Condiţii de habitat
Menţinerea condiţiilor specifice de habitat	Mai mult 10% păduri clasa I de vârstă din total suprafaţă pădure din sit	x
Structura geologică	Terenuri drenate cu structura şi textură favorabilă pentru vizuini	x

Atribut	Limite acceptabile	Statut de conservare
Atribut	Limite acceptabile	Favorabilă	Inadecvată	Nefavotrabilă	Necunoscută
Menţinerea cerinţelor de hrană
Disponibilitatea hranei/speciilor pradă	Mai mult de 10 şoareci pe hectar	x
Disponibilitatea hranei/speciilor pradă	Existenţa speciilor secundare – păsări, reptile, amfibieni	x
Competiţia/prădarea
Braconajul	Inexistent în site	x
Specii introduse/invazive	Nu mai mult de 3 câini la stână	x
Perturbări
Păşunatul	Inexistent în pădure	x
Activităţi forestiere	La mai putin de 200m de zona de vizuinilor	x
Recreere şi turism	Doar pe trasee marcate şi zone amenajate	x
PERSPECTIVE VIITOARE	Nu se afla sub influenţă semnificativă din	x

Atribut	Limite acceptabile	Statut de conservare
Atribut	Limite acceptabile	Favorabilă	Inadecvată	Nefavotrabilă	Necunoscută
	punct de vedere al presiunilor şi ameninţărilor
EVALUAREA STATUTULUI DE CONSERVARE	Toate verzi maxim unul necunoscut	FAV.

Aşadar, starea de conservare a speciei, evaluată în anul 2012 pe baza metodologiei din Ghidul de Interpretare pentru Evaluarea Stării de Conservare elaborat de Centrul Tematic European pentru Protecţia Naturii şi Biodiversităţii, este favorabilă.

Principalele vulnerabilităţi care pot afecta specia indirect prin schimbarea condiţiilor de habitat şi direct prin reducerea populaţiei sub pragul minim ecologic de refacere al acesteia identificate la nivelul sitului sunt:

a) Habitat

– producerea unui incendiu de proporţii mari. posibilitatea este însă foarte redusă.

Managementul agro-silvic actual menţine habitatul favorabil.
b) Specie
1. i. reducerea populaţiei prin vânătoare legală sau ilegală sub pragul minim ecologic de refacere;
2. ii. populaţii ridicate de pisici domestice care pot genera hibridări şi astfel poate fi afectat genomul populaţiei sălbatice;

CAPITOLUL III. SCOP ŞI OBIECTIVE

3.1. Scopul managementului

Scopul managementului ariilor naturale protejate de Seaca-Movileni este de a menţine sau a îmbunătăţi acolo unde este cazul, prin intervenţii active de management, starea favorabilă de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară şi naţională pentru care au fost desemnate cele două arii protejate.
3.2. Obiective pentru specii şi habitate

a) Informaţiile din Formularul Standard al sitului de importanţă comunitară ROSCI0169 şi din documentaţia rezervaţiei naturale IV.73:
1. i. Obiectiv 1- Actualizarea informaţiilor din Formularul Standard şi revizuirea obiectivelor de conservare în cele două arii protejate din Pădurea Seaca Movileni.
b) Habitatele forestiere 91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos şi 91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.:
1. i. Obiectiv 2 – Conservarea habitatelor forestiere de importanţă comunitară 91AA şi 91I0* în ariile protejate din Pădurea Seaca-Movileni
2. ii. Obiectiv 3 – Monitorizarea stării de conservare a habitatelor forestiere de importanţă comunitară 91AA şi 91I0* în ariile protejate din Pădurea Seaca-Movileni
c) Speciile de plante Iris aphylla şi Echium russicum:
1. i. Obiectiv 4 – Conservarea populaţiilor de Iris aphylla şi Echium russicum în ariile protejate din Pădurea Seaca-Movileni
2. ii. Obiectiv 5 – Monitorizarea stării de conservare a populaţiilor de Iris aphylla şi
  
  Echium russicum în ariile protejate din Pădurea Seaca-Movileni
d) Pisica sălbatică – Felis silvestris:
1. i. Obiectiv 6 – Conservarea speciei de importanţă comunitară Felis silvestris în ariile protejate din Pădurea Seaca-Movileni
2. ii. Obiectiv 7 – Monitorizarea speciei de importanţă comunitară Felis silvestris în ariile protejate din Pădurea Seaca-Movileni
e) Obiective comune
1. i. Obiectiv 8 – Gestionarea activităţilor antropice în ariile naturale protejate de la Seaca-
  
  Movileni
2. ii. Obiectiv 9 – Conştientizarea şi informarea populaţiei locale din zonă

CAPITOLUL IV.IMPLEMENTARE

4.1. Acţiuni/măsuri de management propuse pentru îndeplinirea obiectivelor

4.1.1. Acţiuni/măsuri de management propuse pentru gospodărirea habitatelor forestiere

În ceea ce priveşte modul actual de planificare şi aplicare a managementului pădurilor, habitatele forestiere sunt incluse în fondul forestier naţional, administrarea acestora fiind supusă regimului silvic şi deci reglementată prin legislaţia naţională. Ca urmare, gospodărirea pădurilor se face prin amenajamente silvice. Acestea sunt elaborate de către entităţi specializate autorizate de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, după norme unitare la nivel naţional, indiferent de natura proprietăţii şi de forma de administrare. După elaborare amenajamentele sunt aprobate de autoritatea naţională care răspunde de silvicultură. Aceste planuri au la bază obiective de interes naţional şi nu urmăresc strict maximizarea profitului, obţinerea de venituri pe termen scurt ci continuitatea funcţiilor şi mai ales conservarea biodiversităţii, aşa cum sublinia şi Golob în 2005. Activitatea de amenajare a pădurilor, conform Leahu 2001 şi normelor tehnice de amenajare a pădurilor elaborate de către Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului în anul 2000, se bazează pe principii ce urmăresc gospodărirea durabilă a pădurilor: Principiul continuităţii exercitării funcţiilor atribuite pădurii, Principiul exercitării optimale şi durabile a funcţiilor multiple de producţie ori de protecţie, Principiul valorificării optimale şi durabile a resurselor pădurii, Principiul estetic; Principiul conservării şi ameliorării biodiversităţii. În plus, silvicultura în România promovează tipul natural de pădure şi regenerarea naturală din sămânţă a arboretelor.

Se poate deci afirma că, mai ales când este vorba de conservarea habitatului forestier în sine, modul actual de gospodărire al pădurilor conform instrucţiunilor în vigoare nu trebuie modificat foarte mult pentru a corespunde cerinţelor de conservare a habitatelor forestiere de interes comunitar, potrivit Golob, 2005.

Chiar dacă statutul legal al modului de gospodărire este definitivat şi funcţional, aplicarea în practică a măsurilor trebuie urmărită cu atenţie de către organele în drept. Ca atare, atât în habitatele forestiere de interes comunitar dar şi în pădurile din imediata vecinătate a acestora, aplicarea lucrărilor silvice trebuie să respecte cu stricteţe prevederile planurilor de gospodărire şi a instrucţiunilor în vigoare. Aceasta mai ales datorită faptului că siturile Natura 2000, pe lângă valoarea ştiinţifică şi turistică, trebuie să reprezinte zone model pentru conservare prin gospodărire activă. Ca atare, la exploatarea masei lemnoase din habitatele forestiere se vor respecta cu stricteţe regulile silvice prevăzute în actele normative

în vigoare, inclusiv din Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 1540/2011 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi transport al materialului lemnos, cu modificările şi completările ulterioare, în special capitolul

III. Cu atât mai mult vor trebui luate măsuri drastice de stopare a tăierilor ilegale dacă acestea vor apărea.

Pe baza experienţei acumulate în alte zone ale Reţelei Natura 2000 şi printr-un proces de monitorizare a efectelor managementului în situri, măsurile de gospodărire, respectiv planurile, vor trebui adaptate continuu la realităţile din teren, pentru a asigura conservarea eficientă a speciilor şi habitatelor.

Punctul de pornire în analiza măsurilor ce se impun pentru o gospodărire eficientă a habitatelor forestiere luate în studiu îl reprezintă informaţiile referitoare la starea actuală de conservare precum şi eventualele ameninţări ce pot afecta starea de conservare a acestora. În continuare, se prezintă pentru fiecare habitat forestier măsurile necesare în general pentru menţinerea şi refacerea stării de conservare favorabile. Acestea reprezintă măsuri ce pot fi aplicate pe termen lung şi nu neapărat cele necesare în prezent. Măsurile necesare în prezent şi pe termen relativ scurt vor fi deasemenea subliniate pentru fiecare habitat în parte. La baza lor au stat următoarele surse bibliografice:
- – Constantinescu N., 1976. Conducerea arboretelor, vol. I şi II. Editura Ceres, Bucureşti;
- – Florescu I. I., 1991. Tratamente silviculturale. Editura Ceres, Bucureşti;
- – Florescu I. I., Nicolescu N. V., 1998. Silvicultură, Vol. II – Silvotehnica. Editura Universităţii Transilvania, Braşov;
- – Haralamb A. M., 1963. Cultura speciilor forestiere (ediţia a II-a, revizuită şi adăugită).
  
  Editura Agro-Silvică de Stat, Bucureşti;
- – Stăncioiu P.T. et al., 2008. Habitate forestiere de interes comunitar incluse în proiectul LIFE05NAT/RO/000176 – Măsuri de gospodărire. Editura Universităţii Transilvania, Braşov;
- – Vlad I., Chiriţă C., Doniţă N., Petrescu L., 1997. Silvicultură pe baze ecosistemice.
  
  Editura Academiei Române, Bucureşti;
- – Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, 2000 – 2. Norme tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor. Bucureşti;
- – Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, 2000 – 3. Norme tehnice privind alegerea si aplicarea tratamentelor. Bucureşti;
- – Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, 2000 – 5. Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor. Bucureşti.
  
  Măsurile propuse sunt descrise în două mari cateogrii: cele necesare menţinerii unei stări de conservare favorabile pentru arboretele care au o stare bună la momentul actual şi cele necesare refacerii stării de conservare favorabile pentru arboretele care au o stare de conservare inadecvată sau chiar nefavorabilă în prezent.
  
  MĂSURI NECESARE MENŢINERII STĂRII DE CONSERVARE FAVORABILĂ
  1. a) MĂSURI SILVICULTURALE
    
    Habitatul 91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos
    
    Cu toate că etajul arborilor din aceste habitate are o compoziţie puţin diversificată, fiind constituit aproape în exclusivitate din stejar pufos, datorită condiţiilor de mediu specifice în care se găsesc în cele mai multe situaţii – climat uscat, expoziţii însorite, soluri superficiale, înclinare accentuată a terenului – gospodărirea lor reclamă multă atenţie. Toate intervenţiile silviculturale trebuie să se adapteze condiţiilor staţionale limitative şi în special să favorizeze regenerarea din sămânţă a stejarului pufos, mai ales în cazul arboretelor situate pe versanţi înclinaţi, cu sol superficial şi înierbare puternică. Fructificaţia acestora trebuie valorificată din plin, având în vedere frecvenţa redusă a anilor în care aceasta este abundentă, precum şi condiţiile în general vitrege instalării şi dezvoltării seminţişurilor. De asemenea, un alt aspect important ce trebuie avut în vedere în conducerea acestor ecosisteme este prevenirea declanşării unor procese erozionale.
    
    Arboretele din acest tip de habitat din Pădurea Seaca Movileni fac parte dintr-o rezervaţie naturală. În consecinţă, la momentul actual, din punct de vedere silvicultural sunt destinate ocrotirii integrale a naturii fiind exceptate de la orice fel de intervenţie. Se poate interveni doar în cazuri excepţionale, numai după obţinerea aprobării din partea forurilor abilitate legal. Totuşi, ţinând cont că rezervaţiile naturale corespund categoriei IUCN IV, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, sunt permise măsuri active de gospodărire în vederea menţinerii habitatelor şi / speciilor în stare favorabilă de conservare, inclusiv unele activităţi de valorificare durabilă a unor resurse naturale. Ca atare, gospodărirea arboretelor trebuie făcută prin lucrări speciale de conservare. Acestea urmăresc asigurarea continuităţii pădurii şi menţinerea arboretelor într-o stare corespunzătoare îndeplinirii funcţiei de protecţie atribuite. Reglementarea aplicării acestui tip de lucrări permit astfel o intervenţie promptă şi evitarea degradării stăriii de conservare. Chiar dacă modul lor de aplicare seamană într-o anumită măsură cu lucrările silviculturale clasice, trebuie înţeles că
    
    lucrările speciale de conservare trebuie aplicate doar în cazurile în care starea de conservare a habitatului este în pericol, precum invazia unei specii, succesiunea spre un alt tip de habitat, dispariţia unei părţi din habitat datorită unor calamităţi anturale sau intervenţii antropice, şi nu urmăresc scopuri economice. Aceste lucrări se împart în trei categorii:
    1. i. Tăierile de conservare.
      
      Se practică în arborete mature, aflate în perioada exploatabilităţii de regenerare şi au în vedere regenerarea treptată a acestora. Aşa cum reiese însăşi din denumirea lor, aceste tăieri au ca scop principal conservarea arboretului, asigurarea continuităţii lui pentru îndeplinirea rolului ecoprotectiv şi nu extracţia de material lemnos, potrivit Giurgiu 1988.
      
      În ceea ce priveşte aplicarea acestor tăieri, se fac următoarele recomandări:
      -  de regulă, tăierile vor începe din momentul atingerii exploatabilităţii de protecţie;
      -  prin tăieri se va urmări declanşarea regenerării naturale şi promovarea nucleelor de regenerare deja existente;
      -  intensitatea tăierilor în primul deceniu de aplicare nu va depăşi 10% din volumul arboretului, cu excepţia unor situaţii deosebite precum uscări anormale, doborâturi şi/sau rupturi provocate de vânt şi/sau de zăpadă şi altele asemenea. În deceniile ulterioare aceasta va fi corelată cu starea arboretului, dinamica regenerării şi cu cerinţele funcţiilor atribuite;
      -  tăierile se vor aplica în ochiuri. Acestea se vor amplasa treptat în timp şi vor fi dispersate pe suprafaţa arboretului, potrivit stării acestuia;
      -  ochiurile vor avea un diametru de până la o înălţime de arbore;
      -  de preferinţă, în ochiuri, vegetaţia lemnoasă, inclusiv subarboretul, cu excepţia speciilor rare, va fi extrasă integral, printr-o tăiere unică;
      -  tăierile se vor executa în anii cu fructificaţie abundentă a stejarilor pufoşi, eventual în cel următor şi de preferat iarna pe zăpadă, mai ales dacă există seminţişuri instalate şi sunt prezente specii rare. Doar dacă există seminţişuri deja instalate, nu se va ţine cont de anul de fructificaţie;
      -  dacă sunt porţiuni de arboret în care ponderea speciilor secundare sau invazive este importantă, acestea vor fi extrase cu precădere la prima intervenţie.
    2. ii. Lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor.
      
      La fel ca în cazul arboretelor în care se reglementează producţia, potrivit Giurgiu 1988, se vor executa lucrări specifice fiecărui stadiu de dezvoltare : degajări, curăţiri, rărituri. Prin
      
      aceste lucrări se va urmări reglarea competiţiei cu alte specii, mai ales cu salcâmul care are potenţial invaziv, formarea unor coroane şi rădăcini optim dezoltate pentru o rezistenţă sporită la secetă. În cazul arboretelor de pe versanţi abrupţi, cu soluri superficiale şi/sau fenomene de eroziune, este indicat ca în cazul plantaţiilor să se utilizeze puieţi cu rădăcina protejată. Intensitatea şi periodicitatea acestor lucrări se vor adopta în raport cu funcţia de protecţie prioritară atribuită. În general, conform Giurgiu 1988, intensitatea va fi mai mică iar periodicitatea mai mare decât în arboretele cu funcţii de producţie şi protecţie.
    3. iii. Lucrări de regenerare.
      
      Conform Giurgiu 1988, aceste lucrări vin în completarea eforturilor de regenerare făcute prin tăierile de conservare, urmărind realizarea unei compoziţii naturale. Ele se referă la lucrări de împădurire a terenurilor goale, de completare a regenerării naturale din nucleele existente, de ajutorare a regenerării naturale, de îngrijire a seminţişurilor instalate, de introducere a subetajului şi subarboretului şi altele asemenea, după cum menţionează.
      
      Cele mai importante măsuri silviculturale necesare pentru sprijinirea regenerării naturale din sămânţă în arboretele bătrâne, care au depăşit vârsta exploatabilităţii tehnice, sunt:
- – pentru crearea unor condiţii bune de regenerare, având în vedere faptul că în general pătura erbacee este foarte bine dezvoltată, solul poate fi mobilizat pe 20 – 30 % din suprafaţa ce se urmăreşte a fi regenerată, cu atenţie însă pentru protejarea speciilor rare de plante;
- – dacă subarboretul şi / sau speciile secundare sunt abundente acestea trebuie înlăturate, într-o proporţie care să permită instalarea şi apoi dezvoltarea seminţişului, imediat după instalarea seminţişului de stejar pufos, la sfârşitul iernii, după trecerea perioadei cu geruri puternice, astfel încât să nu fie vătămat seminţişul crescut la umbră şi incomplet lignificat. Tăierea arbuştilor se recomandă a fi executată de sub colet, cu atenţie însă pentru protejarea speciilor rare;
- – în cazul în care fructificaţiile sunt foarte rare sau seminţişul stejarului pufos nu se instalează în eventuale ochiuri apărute prin uscarea naturală a arborilor, se poate recurge la semănături directe eventual plantaţii. Materialul seminologic va fi de provenienţă locală sau din ecotipuri similare;
- – pentru protejarea seminţişurilor valoroase de concurenţa speciilor ierboase şi arbustive, se pot executa descopleşiri. Se recomandă ca în primii ani de la instalare, până la atingerea unei înălţimi de 40 – 50 cm, în funcţie de condiţiile caracteristice fiecărui arboret, să se efectueze câte 2 descopleşiri pe an, una la începutul sezonului de vegetaţie, în luna mai şi
  
  alta spre sfârşitul acestuia, în lunile septembrie – octombrie, însă cu atenţie maximă pentru protejarea speciilor rare de plante;
- – tot în acest stadiu se pot extrage şi lăstarii şi drajonii tineri care ameninţă dezvoltarea exemplarelor din sămânţă.
  
  Măsuri propuse pentru perioada de aplicare a planului:
  
  Pentru deceniul următor, cu atât mai puţin în următorii 5 ani – perioada de aplicare a acestui plan de mangement, date fiind starea şi vârsta, nu sunt necesare lucrări silvice în aceste arborete. În cazul unor fructificaţii abundente la stejarul pufos, care pot asigura succesul regenerării în ciuda prădării de către ungulate, rozătoare, insecte, păsări, se recomandă aplicarea lucrări de ajutorare a regenerării naturale.
  
  Habitatul 91I0 Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus sp.
  
  Chiar dacă sunt ecosisteme mai puţin complexe decât pădurile de şleau, managementul acestora reclamă multă atenţie. Gospodărirea lor trebuie să valorifice din plin fructificaţia stejarilor, având în vedere frecvenţa redusă a anilor în care aceasta este abundentă precum şi necesităţile speciale de dezvoltare a seminţişurilor. De asemenea, intervenţiile silviculturale trebuie să se adapteze condiţiilor staţionale limitative, în special pentru regenerarea speciilor de cvercinee. Un alt aspect important ce trebuie avut în vedere în conducerea acestor ecosisteme este prevenirea declanşării unor succesiuni în favoarea altor specii decât cele edificatoare de habitat, ca salcâmul, teiul argintiu, jugastrul, arţarul tătărăsc şi altele asemenea. Ca şi în cazul habitatului precedent, arboretele luate în studiu sunt fără rol productiv fiind incluse într-o rezervaţie naturală. Şi aici însă gospodărirea arboretelor trebuie făcută prin lucrări speciale de conservare, aşa cum sunt descrise pentru habitatul anterior.
  
  Măsuri propuse pentru perioada de aplicare a planului:
  
  Pentru deceniul următor, cu atât mai puţin în următorii 5 ani – perioada de aplicare a acestui plan de mangement, date fiind starea şi vârsta, nu sunt necesare lucrări silvice în aceste arborete. În viitorul amenajament silvic trebuie să se separe, ca subparcelă distinctă, zona ocupată de habitatul 91I0*.
  1. b) ALTE INTERVENŢII
    
    Alte măsuri necesare menţinerii stării de conservare favorabilă a habitatelor:
    1. i. Populaţiile de ungulate se vor menţine în efective optime pentru a nu periclita regenerarea stejarilorm ele putând distruge ghinda dar şi regenerarea de diferite dimensiuni. Având în vedere localizarea arboretelor de stejar în zone joase şi în vecinătatea terenurilor agricole, problema hranei este oarecum rezolvată şi deci presiunea faunei asupra vegetaţiei forestiere este în general redusă. Dacă este totuşi necesar, se vor aplica substanţe repelente sau se vor folosi alte metode de protejare a regenerării stejarilor împotriva faunei sălbatice;
    2. ii. Se va interzice păşunatul în pădure, în special în zonele cu regenerare naturală sau unde se urmăreşte instalarea acesteia;
    3. iii. Aprinderea focului va fi permisă doar zone special amenajate din afara habitatului. Având în vedere condiţiile de uscăciune caracteristice pentru aceste habitate, arderea resturilor vegetale de pe terenurile agricole limitrofe se va face doar cu acceptul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi cu informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, conform prevederilor art. 94 alin. (1) lit. n, din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
    4. iv. Se va interzice abandonarea în habitat a deşeurilor de orice natură.
    5. v. Chiar dacă la momentul actual turismul în arie este redus, reglementarea acestei activităţi este deosebit de importantă. În cazul în care în viitor se va urmări promovarea ariei pentru turism, afişarea unor reguli generale de vizitare reprezintă o cale eficientă de educare a publicului şi evitare a degradării ecosistemelor naturale. În habitatele protejate, accesul în afara potecilor marcate, cât şi utilizarea vehiculelor motorizate vor fi restricţionate în funcţie de cerinţele de conservare. Verificarea respectării acestor reguli trebuie făcută regulat şi eventualele abateri trebuie sancţionate prompt. Atât căile de vizitare prin habitatele protejate dar şi locurile speciale de campare şi modul de gestionare a deşeurilor trebuie respectate cu stricteţe.
  MĂSURI NECESARE REFACERII STĂRII DE CONSERVARE FAVORABILĂ
  1. a) INTERVENŢII SILVICULTURALE
    1. i. În urma unor perturbări catastrofale, pădurile de stejari se vor reface prin plantaţii, semănături directe sau prin regenerare naturală, dacă poate fi asigurată din arborete învecinate neafectate. Se va utiliza material de provenienţă locală;
    2. ii. Atunci când, din cauze naturale sau antropice, anumite specii ajung să domine şi să elimine stejarii, amestecul va fi reglat prin măsuri silviculturale adecvate, în funcţie de stadiul de dezvoltare: descopleşiri, degajări, curăţiri, rărituri, tăieri de regenerare, introducere prin însămânţări, plantaţii, ajutorarea regenerării naturale şi altele asemenea.
  2. b) ALTE INTERVENŢII
  În cazul în care, din diverse cauze, stabilitatea versanţilor este afectată sau sunt prezente fenomene de eroziune accentuată, de suprafaţă sau adâncime, se va acţiona prompt pentru înlăturarea factorilor declanşatori şi se vor aplica măsuri tehnice specifice pentru reabilitare a staţiunilor.
  
  ALTE HABITATE FORESTIERE DIN CUPRINSUL ARIEI PROTEJATE
  
  Arboretele de salcâm din cuprinsul ariei protejate, întrucât nu reprezintă nici un habitat de importanţă comunitară şi nici habitat pentru speciile de plante, se vor gospodări ca arborete cu scop de producţie dacă nu există alte motive întemeiate pentru a fi considerate cu rol de protecţie deosebită. Gospodărirea acestora conform regimului silvic nu periclitează habitatul pisicii sălbatice.
4.1.2. Măsuri propuse pentru conservarea populaţiilor de plante de interes conservativ din ariile protejate de la Seaca-Movileni

Măsuri de gospodărire pentru specia Echium russicum

Ca regulă generală, se va urmări menţinerea ochiurilor stepice care oferă habitat speciei.

În acest sens:
1. a) păşunatul în ochiurile stepice va fi interzis
2. b) recoltarea fânului, dacă e cazul, se va face după perioada coacerii seminţelor speciei
3. c) se vor extrage speciile lemnoase, de arbori sau arbuşti, care se instalează în ochiurile stepice şi au tendinţa de a deveni copleşitoare
4. d) nu se vor efectua plantaţii în ochiurile stepice şi nici lucrări de instalare a unor culturi agricole cu rol de asigurare a hranei complementare pentru vânat
5. e) dacă în anii următori va fi identificată specia în teren, se vor lua măsuri speciale de protejare împotriva oricăror ameninţări antropice sau naturale pentru asigurarea perpetuării ei şi a creşterii populaţiei
6. f) se vor aplica măsuri de conştientizare în rândul populaţiei din apropiere, asupra necesităţii de a proteja această specie
Măsuri de gospodărire pentru specia Iris aphylla L. ssp. hungarica

Ca regulă generală, sunt valabile aceleaşi măsuri ca la specia anterioară. În plus, se va interzice culegerea plantelor cu flori şi se va controla strict respectarea acestei prevederi.
4.1.3. Măsuri propuse pentru conservarea speciei Felis silvestris în ariile protejate de la Seaca-Movileni

Măsuri generele de conservare
1. a) Lucrările silvice de gospodărire a pădurilor trebuie aplicate conform normelor astfel încât să fie asigurată continuitatea acestora şi în consecinţă condiţiile de viaţă pentru speciile pradă şi pentru specia Felis silvestris.
2. b) Lucrările cinegetice de pază şi recoltare a speciilor invazive, pisici şi câini sălbăticiţi, trebuie să fie realizate continuu.
Măsuri detaliate de conservare
1. a) Asigurarea condiţiilor de linişte în zona vizuinilor, circa 200 m, prin restricţionarea lucrărilor silvice în perioada de creştere a puilor.
2. b) Interzicerea recoltării exemplarelor de pisică sălbatică din fondul de vânătoare în zona ariei protejate.
3. c) Recoltarea exemplarelor de pisică metisate care apar în aria protejată.

4.1.4. Monitorizarea speciilor şi habitatelor de interes conservativ din Pădurea Seaca- Movileni

Pentru a creşte eficienţa măsurilor de management în conservarea speciilor şi habitatelor pentru care a fost declarată arie protejată Pădurea Seaca- Movileni, este foarte important să se urmărească în timp efectele acestor măsuri. În acest sens, pentru fiecare obiectiv de interes conservativ, specie sau habitat, trebuie elaborat un plan de monitorizare a stării de conservare. Acesta trebuie să conţină următoarele:

a) întrebări posibile de monitorizare – derivate din acţiunile de management;
b) măsură/indicator;
c) justificare;
d) atribute;
e) eşantionare – numărul transectelor/zonelor pentru monitorizare, distribuţia şi selecţia transectelor/zonelor pentru monitorizare, dimensiunea transectelor/zonelor pentru monitorizare, localizarea/marcarea transectelor în teren;
f) protocoale de colectarea datelor – informaţii detaliate privind natura datelor şi modalitatea de colectare a acestora, formatul de colectare a datelor, asigurarea calităţii şi mecanisme de standardizare, frecvenţa şi sincronizarea monitorizării;
g) managementul şi analiza datelor – stocarea şi managementul datelor, analiza datelor, modalitatea de prezentare a rezultatelor responsabilului cu managementul sitului;
h) alocarea resurselor necesare monitorizării – personal implicat, resurse/echipamente necesare;
i) fişă standard de monitorizare

Indicatorii aleşi şi frecvenţa monitorizării trebuie stabilită în conformitate cu particularităţile fiecărui habitat sau specie. Pentru Pădurea Seaca-Movileni se propune următorul plan:

Tabelul nr. 6.

Planul de monitorizare pentru speciile şi habitatele din pădurea Seaca Movileni

Specia/habitat

Frecvenţa

Perioada

Specia/habitat	Frecvenţa	Perioada
91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos	Cu ocazia amenajarii sau la 5 ani pentru arboretele in curs de regenerare	mai-sept.
91I0 * Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.		mai-sept.
Echium russicum	anual	apr.-iun.
Iris aphylla	anual	apr.-iun.
Felis silvestris	anual	nov.-mar.

4.1.5. Planul de acţiuni pentru fiecare obiectiv, cu rezultatele scontate şi indicatorii de realizat

Pe baza obiectivelor de management şi a măsurilor propuse pentru conservarea celor două habitate forestiere şi trei specii, una de mamifere şi două de plante, în continuare se prezintă planul de acţiuni. Pentru realizarea acestuia cât şi pentru a evalua resursele umane şi materiel necesare ducerii la îndeplinire a acestuia şi pentru planificarea în timp a activităţilor s-a folosit modelul propus de Appleton în 2002.

Tabelul nr. 7.

Planul de acţiuni

Nr.	Acţiuni	Rezultatul scontat	Indicatori de realizat
Obiectiv 1. Conservarea habitatelor forestiere de importanţă comunitară 91AA şi 91I0* în ariile protejate din Pădurea Seaca-Movileni
1.1.	Realizarea lucrărilor silvice necesare – ajutorarea regenerării, controlul salcâmului invaziv şi altele asemenea	Gestionare durabilă a arboretului şi menţinerea tipului natural de pădure	Lucrări silvice executate conform nevoilor de conservare
1.2.	Promovarea speciilor edificatoare de arbori – stejar pufos, stejar – prin ajutorarea regenerării naturale a	Proporţie ridicată a speciilor edificatoare de habitat, conform pragului pentru o stare de conservare favorabilă	Proporţie ridicată, cel puţin la nivelul corespunzător tipului natural de pădure, a

Nr.	Acţiuni	Rezultatul scontat	Indicatori de realizat
	acestora		speciilor edificatoare
1.3.	Controlul tăierilor ilegale	Menţinerea pădurii în stare corespunzătoare	Lipsa tăierilor în delict
Obiectiv 2. Monitorizarea stării de conservare a habitatelor forestiere de importanţă comunitară 91AA şi 91I0* în ariile protejate din Pădurea Seaca -Movileni
2.1.	Actualizarea permanentă a informaţiilor privind habitatele forestiere	Oferirea de informaţii actuale asupra habitatelor forestiere	Informaţii actualizate
2.2.	Evaluarea periodică a stării de conservare a habitatelor forestiere	Menţinerea într-o starea favorabilă sau surprinderea acelor situaţii de natură să afecteze integritatea habitatelor şi care pot fi remediate	Raport privind starea de conservare a habitatelor
2.3.	Monitorizarea populaţiilor de ungulate	Limitarea pagubelor produse pădurii de către ungulate	Raport privind populaţiile de ungulate prezente şi eventuale pagube aduse regenerării speciilor edificatoare
Obiectiv 3. Conservarea populaţiilor de Iris aphylla şi Echium russicum în ariile protejate din Pădurea Seaca-Movileni
3.1.	Menţinerea condiţiilor de habitat – împiedicarea împăduririi naturale sau artificiale şi a cultivării ochiurilor stepice	Ochiuri stepice bine conservate	Habitat propice speciilor
3.2.	Interzicerea culegerii plantelor din cele două specii	Menţinerea sau chiar creşterea numărului de indivizi din cele două specii	Populaţii de iris şi echium stabile sau chiar în creştere
Obiectiv 4. Monitorizarea stării de conservare a populaţiilor de Iris aphylla şi Echium russicum în ariile protejate din Pădurea Seaca-Movileni
4.1.	Actualizarea informaţiilor	Oferirea de informaţii actuale	Informaţii actualizate

Nr.	Acţiuni	Rezultatul scontat	Indicatori de realizat
	privind populaţiile de Iris aphylla şi Echium russicum	asupra populaţiei speciei
4.2.	Evaluarea anuală a stării de conservare a speciilor	Menţinerea într-o starea favorabilă sau surprinderea acelor situaţii de natură să afecteze integritatea speciilor şi care pot fi remediate	Raport anual privind starea de conservare a speciilor
4.3.	Monitorizarea populaţiilor de ungulate	Limitarea pagubelor produse pădurii de către ungulate	Raport privind populaţiile de ungulate prezente şi eventuale pagube aduse speciilor
Obiectiv 5. Conservarea speciei de importanţă comunitară Felis silvestris în ariile protejate din Pădurea Seaca-Movileni
5.1.	Asigurarea condiţiilor de habitat	Asigurarea continuităţii pădurii şi populaţiilor pradă. Lipsă dăunători – câini şi pisici hoinare	Habitat nealterat.
5.2.	Asigurarea condiţiilor de linişte în zona vizuinilor prin restricţionarea activităţilor antropice	Condiţii favorabile de reproducere pentru specie	Zonă de linişte pentru reproducere
5.3.	Interzicerea recoltării exemplarelor de pisică sălbatică din fondul de vânătoare în zona ariei protejate	Lipsa exemplare recoltate	Populaţie stabilă sau în creştere
5.4.	Recoltarea exemplarelor de pisică metisate care apar în aria protejată	Evitarea hibridării	Absenţa exemplarelor de pisică metisate
Obiectiv 6. Monitorizarea speciei de importanţă comunitară Felis silvestris în ariile protejate din Pădurea Seaca-Movileni

Nr.	Acţiuni	Rezultatul scontat	Indicatori de realizat
6.1.	Actualizarea informaţiilor privind populaţia speciei	Oferirea de informaţii actuale asupra populaţiei speciei	Informaţii actualizate
6.2.	Evaluarea periodică a stării de conservare a populaţiei speciei	Surprinderea unor situaţii în măsură să ameninţe conservarea speciei	Raport privind starea de conservare a populaţiei speciei
6.3.	Monitorizarea implementării măsurilor de conservare	Implementarea corectă a măsurilor de conservare. Îmbunătăţirea măsurilor de conservare în timp	Măsuri de conservare corect implementate şi îmbunătăţite periodic
Obiectiv 7. Gestionarea activităţilor antropice în ariile naturale protejate de la Seaca-Movileni
7.1.	Elaborarea unui plan de pază pentru cele două arii naturale protejate	Reglementarea accesului, ce duce la limitarea daunelor asupra integrităţii ariilor naturale protejate	Plan de pază funcţional
7.2.	Interzicerea şi controlul depozitării gunoaielor în ariile naturale protejate	O arie protejată curată	Lipsa gunoaielor
7.3.	Interzicerea aprinderii focului în aria naturală protejată şi a arderii vegetaţiei pe terenuri limitrofe	Conservarea fitocenozelor.	Lipsa incendiilor de vegetaţie în arie
7.4.	Interzicerea păşunatului şi limitarea a tranzitului animalelor domestice prin aria naturală protejată	Regenerare bună a speciilor de arbori edificatoare de habitat. Menţinerea sau chiar creşterea numărului de indivizi din cele două specii de plante. Evitarea producerii fenomenelor de tasare şi eroziune a solului	Lipsa efectelor negative ale păşunatului asupra regenerării speciilor de arbori edificatoare de habitat şi a celor de plante şi asupra solului
Obiectiv 8. Conştientizarea şi informarea populaţiei locale
8.1.	Realizarea unui punct de	Facilitarea accesului la	Birou funcţional de

Nr.	Acţiuni	Rezultatul scontat	Indicatori de realizat
	informare turistică pentru cele două arii naturale protejate, la sediul custodelui	informaţii pentru turişti şi populaţia locală	informare turistică
8.2.	Promovarea celor două arii naturale protejate pe pagina web a custodelui	Facilitarea accesului la informaţii pentru turişti şi populaţia locală	Pagină web funcţională şi permanent actualizată
9.3.	Realizarea de acţiuni de informare a populaţiei din zonă cu ocazia Lunii Pădurii	Informarea populaţiei locale şi a turiştilor	Acţiuni de informare, comunicate de presă
9.4.	Realizarea unor parteneriate cu şcolile din zonă pentru promovarea celor două arii naturale protejate şi a protecţiei mediului	Creşterea respectului pentru natură în rândul elevilor	Parteneriate cu şcolile din zonă şi realizarea de prezentări tematice elevilor

4.2. Acţiuni care vizează desfăşurarea activităţilor de prevenire şi gestionare a incendiilor şi a altor calamităţi naturale

Custodele ariilor protejate vizate de prezentul plan de management dispune de personal pregătit în domeniul prevenirii şi gestionării incendiilor, urmând să continue acţiunile pe care le desfăşoară în mod normal pentru pregătirea personalului care deserveşte ariile naturale protejate precum şi pentru asigurarea dotării cu mijloace tehnice adecvate de intervenţie. De altfel, interzicerea utilizării focului deschis pentru diverse activităţi în perimetrul protejat este o măsură inclusă în planul de acţiuni prezentat în tabelul 7, la poziţia 8.3.

Direcţia silvică Vaslui dispune de planuri de intervenţie detaliate pentru cazurile de forţă majoră care includ întreaga suprafaţă a fondului forestier aflat în administrare, inclusiv suprafaţa ariilor protejate ce fac obiectul prezentului plan de management. Aceste planuri de intervenţie evidenţiază modalităţile şi mijloacele de intervenţie pentru limitarea şi/sau înlăturarea efectelor produse de calamităţile naturale inerente.

Administrarea şi gestiunea terenului se va face ţinându-se cont cu prioritate de principiile de conservare ale ariei naturale protejate, atât documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism – PUZ, PUG, PATJ, precum şi Amenajamentele silvice, trebuie să fie

actualizate şi armonizate cu prevederile din cadrul prezentului Plan de management, conform legislaţiei specifice în vigoare, cu avizul custodelui / administratorului.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare, în cadrul planului de management / regulamentului ariei naturale protejate, după aprobarea planului de management / regulamentului ariei naturale protejate, autorităţile administraţiei publice locale competente au obligaţia să actualizeze documentaţiile de amenajare a teritoriului şi documentaţiile de urbanism, prin integrarea în cuprinsul acestor documentaţii a prevederilor referitoare la aria naturală protejată.

4.3. Resurse umane, financiare, instituţionale pentru fiecare acţiune

Din punct de vedere instituţional, ariile protejate din Pădurea Seaca-Movileni, sunt în custodia Direcţiei silvice Vaslui, reprezentată prin Ocolul silvic Bârlad, conform Convenţiei de custodie nr. 0104/04.03.2010 încheiată între Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Direcţia Silvică Vaslui. Atât la nivelul direcţiei silvice cât şi la nivel de ocol silvic există câte o persoană responsabilă pentru ariile protejate avut în custodie. În teren, paza şi controlul sunt asigurate de personalul de teren – pădurari, şef district – sau de alte persoane specializate din cadrul ocolului cu responsabilităţi pe linie de pază, fond forestier, împăduriri, vânătoare.

De menţionat faptul că, după cum rezultă şi din cele ce urmează, resursele financiare necesare implementării planului de acţiuni nu sunt foarte mari, după cum şi necesarul de personal cu însărcinări pe linia implementării planului de management nu este excesiv. Relativ restrictiv rămâne nivelul de instruire al personalului cu atribuţii pe linia implementării unora dintre acţiunilor stabilite.

De asemenea, acţiunile ce necesită resurse financiare mai semnificative, reprezintă activităţi care sunt desfăşurate în mod curent de către custode şi reprezintă obligaţii de servici. Activităţile care nu sunt deja în sarcina custodelui, sunt însă eligibile pentru numeroase surse de finanţare, unele dintre ele cu finanţare 100%: Fondul Naţional de Mediu, POS Mediu, axa prioritară 4 şi altele asemenea.

În tabelul 8, resursele umane şi financiare identificate respectiv estimate se referă la întreaga perioadă de aplicare a planului de management, la nivelul organizaţiei însărcinate cu custodia celor două arii protejate suprapuse.

Tabel nr. 8

Detalierea resurselor umane şi financiare pe obiective şi acţiuni

Nr.

Acţiuni

Resurse umane necesare

Resurse financiare

necesare

Obiectiv 1. Conservarea habitatelor forestiere de importanţă comunitară 91AA şi 91I0* în

situl de importanţă comunitară ROSCI0169 Seaca-Movileni 1

1.1.

Realizarea lucrărilor silvice necesare – ajutorarea regenerării, controlul salcâmului invaziv şi altele asemenea

Persoane însărcinate cu supravegherea modului de elaborare şi aplicare a amenajamentelor silvice şi supravegherea altor activităţi externalizate, respectiv

cooperarea cu partenerii

Cheltuieli salariale şi pentru deplasări periodice pe teren – cca 4000 RON/lună, 12 luni pe an, 5 ani

1.2.

Promovarea speciilor edificatoare de arbori – stejar pufos, stejar – prin ajutorarea regenerării

naturale a acestora

Vezi acţiunea 2.1.

1.3.

Controlul tăierilor ilegale

Vezi acţiunea 2.1.

Obiectiv 2. Monitorizarea stării de conservare a habitatelor forestiere de importanţă

comunitară 91AA şi 91I0* în situl de importanţă comunitară ROSCI0169 Seaca-Movileni

2.1.

Actualizarea permanentă

a informaţiilor privind habitatele forestiere

Vezi acţiunea 2.1.

2.2.

Evaluarea periodică a stării de conservare a

habitatelor forestiere

Vezi acţiunea 2.1.

2.3.

Monitorizarea

populaţiilor de ungulate2

Vezi acţiunea 2.1.

Obiectiv 3. Conservarea populaţiilor de Iris aphylla şi Echium russicum în ariile protejate din

1Acţiunile din cadrul acestui obiectiv sunt efectiv în sarcina administratorilor fondului forestier ce trebuie să elaboreze şi să aplice amenajamentele silvice şi să asigure integritatea fondului forestier în condiţiile prevăzute de regimul silvic.

2In mod normal această activitate se execută de către gestionarul fondului de vânătoare ca o obligaţie pe linia unei bune gospodăriri a faunei cinegetice

Nr.

Acţiuni

Resurse umane necesare

Resurse financiare

necesare

Pădurea Seaca-Movileni

3.1.

Menţinerea condiţiilor de habitat – împiedicarea împăduririi naturale sau artificiale şi a cultivării

ochiurilor stepice

Vezi actiunea 2.1.

3.2.

Interzicerea culegerii plantelor din cele două

specii

Vezi acţiunea 2.1.

Obiectiv 4. Monitorizarea stării de conservare a populaţiilor de Iris aphylla şi Echium

russicum în ariile protejate din Pădurea Seaca-Movileni

4.1.

Actualizarea informaţiilor privind populaţiile de Iris aphylla

şi Echium russicum

O persoană însărcinată cu studierea speciilor, îmbunătăţirea stării de conservare şi monitorizarea speciilor – o lună pe an

Cheltuieli salariale şi pentru deplasări periodice pe teren – cca 4000 RON în fiecare an, platibili în luna în care are loc activitatea, 5 ani Cheltuieli materiale pentru echipamente de monitorizare 2500 RON

în primul an

4.2.

Evaluarea anuală a stării de conservare a speciilor

4.3.

Monitorizarea

populaţiilor de ungulate3

Vezi acţiunea 2.1.

Obiectiv 5. Conservarea speciei de importanţă comunitară Felis silvestris în ariile protejate

din Pădurea Seaca-Movileni

5.1.

Asigurarea condiţiilor de

habitat

Vezi acţiunea 2.1.

5.2.

Asigurarea condiţiilor de

Vezi acţiunea 2.1.

3In mod normal aceasta activitate se executa de catre gestionarul fondului de vanatoare ca o obligatie pe linia unei bune gospodariri a faunei cinegetice

Nr.

Acţiuni

Resurse umane necesare

Resurse financiare

necesare

linişte în zona vizuinilor prin restricţionarea

activităţilor antropice

5.3.

Interzicerea recoltării exemplarelor de pisică sălbatică din fondul de vânătoare în zona ariei

protejate

Vezi acţiunea 2.1.

5.4.

Recoltarea exemplarelor de pisică metisate care

apar în aria protejată3

Vezi acţiunea 2.1.

Obiectiv 6. Monitorizarea speciei de importanţă comunitară Felis silvestris în ariile protejate

din Pădurea Seaca-Movileni

6.1.

Actualizarea informaţiilor privind populaţia speciei

O persoană însărcinată cu aplicarea planului de monitorizare a specie în sensul verificării eficienţei măsurilor de conservare – o lună pe an

Cheltuieli salariale şi pentru deplasări periodice pe teren – 4000 RON în fiecare an, platibili în luna în care are loc activitatea, 5 ani Cheltuieli materiale pentru echipamente de monitorizare 2500 RON

în primul an

6.2.

Evaluarea periodică a stării de conservare a

populaţiei speciei

Vezi acţiunea 7.1.

6.3.

Monitorizarea implementării măsurilor

de conservare

Vei acţiunea 7.1.

Obiectiv 7. Gestionarea activităţilor antropice în ariile naturale protejate de la Seaca-

Nr.

Acţiuni

Resurse umane necesare

Resurse financiare

necesare

Movileni

7.1.

Elaborarea unui plan de

pază pentru cele două arii naturale protejate

Vezi acţiunea 2.1.

7.2.

Interzicerea şi controlul depozitării gunoaielor în

ariile naturale protejate

Vezi acţiunea 2.1.

7.3.

Interzicerea aprinderii focului în aria naturală protejată şi a arderii vegetaţiei pe terenuri

limitrofe

Vezi acţiunea 2.1.

7.4.

Interzicerea păşunatului şi limitarea a tranzitului animalelor domestice prin aria naturală

protejată

Vezi acţiunea 2.1.

Obiectiv 8. Conştientizarea şi informarea populaţiei locale

8.1.

Realizarea unui punct de informare turistică pentru cele două arii naturale protejate, la sediul custodelui

Vezi acţiunea 2.1.

Cheltuieli pentru amenajarea şi înzestrarea punctului de informare –

5.000 RON în primul an Întreţinerea anuală a punctului de informare

1000 RON/an, 4 ani

8.2.

Promovarea celor două arii naturale protejate pe pagina web a custodelui

O persoană însărcinată cu actualizarea permanentă a site-ului

Cheltuieli salariale o persoană 2000 RON/lună 1 luna în primul an Cheltuieli pentru

întreţinerea/găzduirea

Nr.

Acţiuni

Resurse umane necesare

Resurse financiare

necesare

site-ului 2000 RON/an, 5

ani

8.3.

Realizarea de acţiuni de informare a populaţiei din zonă cu ocazia Lunii

Pădurii

Vezi acţiunea 2.1.

8.4.

Realizarea unor parteneriate cu şcolile din zonă pentru promovarea celor două arii naturale protejate şi a protecţiei

mediului

Vezi acţiunea 2.1.

Bugetul centralizat estimativ necesar implementării măsurilor din planul de management este redat în tabelul 9.

Tabel nr. 9 Angajament bugetar al custodelui ariei naturale, necesar implementării planului de

management (RON)

	An I	An II	An III	An IV	An V	Total
P1 Managementul biodiversităţii
1.1. Inventariere şi cartare	2000	0	0	0	0	2000
1.2. Monitorizarea stării de conservare	8000	10000	10000	10000	10000	48000
1.3. Pază, implementare reglementări şi măsuri specifice de protecţie	28000	28000	28000	28000	28000	140000
1.4. Managementul datelor	6000	6000	6000	6000	6000	30000
1.5. Reintroducere specii extincte	0	0	0	0	0	0
1.6. Reconstrucţie	0	0	0	0	0	0

	An I	An II	An III	An IV	An V	Total
ecologică
P2 Turism
2.1. Infrastructură de vizitare	0	0	0	0	0	0
2.2. Servicii, facilităţi de vizitare şi promovarea turismului	0	0	0	0	0	0
2.3. Managementul vizitatorilor	5000	1000	1000	1000	1000	9000
P3 Conştientizare, conservare tradiţii şi comunităţi locale
3.1. Tradiţii şi comunităţi	0	0	0	0	0	0
3.2. Conştientizare şi comunicare	2000	2000	2000	2000	2000	10000
3.3. Educaţie ecologică	4000	4000	4000	4000	4000	20000
P4 Management şi Administrare
4.1. Echipament şi infrastructura de funcţionare	5000	0	0	0	0	5000
4.2. Personal conducere, coordonare, administrare	8000	8000	8000	8000	8000	40000
4.3. Documente strategice şi de planificare	0	0	0	0	0	0
4.4. Instruire personal	0	0	0	0	0	0
Total cheltuieli operaţionale	68000	59000	59000	59000	59000	304000
Cheltuieli indirecte (10%)	6800	5900	5900	5900	5900	30400
Total GENERAL	74800	64900	64900	64900	64900	334400

NOTE:

1.1. – cuprinde cheltuieli aferente re-verificării în teren în anul I de implementare a prezenţei speciei Echium russicum – a cărei prezenţă nu a putut fi confirmată încă.
1.2. – cuprinde cheltuieli aferente monitorizării în teren a stării de conservare pentru habitatele forestiere şi pentru speciile de plante şi mamifere
1.3. – cuprinde cheltuieli de salarii şi deplasări ale personalului de teren (pădurari, şef district) şi de birou (responsabil cu paza, resp. fond forestier, resp. regenerarea pădurilor, şef ocol) aferente activităţilor de pază şi implementare, fără cheltuieli efective aferente lucrărilor silvice.
1.4. – cuprinde cheltuieli de salarii ale personalului de teren (pădurari, şef district) şi de birou (responsabil arii protejate, resp. cu paza, resp. fond forestier, resp. regenerarea pădurilor, şef ocol) aferente culegerii de date şi managementului acestora

2.3. – cuprinde cheltuieli aferente amenajării unui punct de informare pentru vizitatori (în anul I de implementare), la sediul custodelui, precum şi cheltuieli anuale pentru consumabile

3.2. – cuprinde cheltuieli aferente elaborării şi întreţinerii unei pagini web aferente ariei protejate

3.3. – cuprinde cheltuieli de salarii şi deplasări ale persoanlului de teren şi birou al custodelui, aferente desfăşurării unor activităţi educative cu prilejul Lunii Pădurii sau altor sărbători din zonă;

4.1. – cuprinde cheltuieli pentru achiziţia de echipamnet necesar pentru monitorizare 4.2. – cuprinde cheltuieli de salarii ale personalului de birou – responsabil cu paza, resp. fond forestier, resp. regenerarea pădurilor, şef ocol – aferente activităţilor de management şi coordonare

4.4. Calendar de implementare pentru fiecare acţiune

Tabelul 10 prezintă calendarul de implementare al planului de acţiuni şi posibilii parteneri.

Tabel nr. 10

Calendarul de implementare a planului de acţiuni

ACŢIUNI

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Obiectiv 1. Conservarea habitatelor forestiere de importanţă comunitară 91AA şi 91I0* în situl de importanţă comunitară ROSCI0169 Seaca-

Movileni

1.1. Realizarea lucrărilor silvice necesare – ajutorarea regenerării, controlul salcâmului invaziv şi

altele asemenea

Lucrări silvice executate conform nevoilor de

conservare

Administratorii de terenuri forestiere

1.2. Promovarea speciilor edificatoare de arbori, prin ajutorarea regenerării naturale a acestora

Proporţie ridicată, cel puţin la nivelul corespunzător tipului natural de pădure, a speciilor

edificatoare

Administratorii de terenuri forestiere

1.3. Controlul tăierilor ilegale

Lipsa tăierilor în

delict

Administratorii de

terenuri forestiere

Obiectiv 2. Monitorizarea stării de conservare a habitatelor forestiere de importanţă comunitară 91AA şi 91I0* în situl de importanţă

comunitară ROSCI0169 Seaca-Movileni

2.1. Actualizarea permanentă a

informaţiilor privind habitatele forestiere

Informaţii actualizate

Administratorii de terenuri forestiere

2.2.Evaluarea periodică a stării de conservare a habitatelor forestiere

Raport privind starea de conservare

a habitatelor

Administratorii de terenuri forestiere

2.3.Monitorizarea populaţiilor de ungulate

Raport privind populaţiile de ungulate prezente şi eventuale pagube aduse regenerării

speciilor edificatoare

Administratorii de terenuri forestiere şi administratorul fondului de vânătoare

Obiectiv 3. Conservarea populaţiilor de Iris aphylla şi Echium russicum în ariile protejate din Pădurea Seaca-Movileni

3.1. Menţinerea condiţiilor de habitat – împiedicarea împăduririi naturale sau artificiale şi a

cultivării ochiurilor stepice

Habitat propice speciilor

Administratorii de terenuri forestiere

3.2. Interzicerea culegerii plantelor din cele două specii

Populaţii de iris şi

echium stabile sau chiar în creştere

Administratorii de terenuri forestiere

Obiectiv 4. Monitorizarea stării de conservare a populaţiilor de Iris aphylla şi Echium russicum în ariile protejate din Pădurea Seaca-Movileni

4.1. Actualizarea informaţiilor privind populaţiile de Iris aphylla

şi Echium russicum

Informaţii actualizate

Administratorii de terenuri forestiere

4.2. Evaluarea anuală a stării de conservare a speciilor

Raport anual privind

starea de conservare a speciilor

Administratorii de terenuri forestiere

4.3. Monitorizarea populaţiilor de ungulate

Raport privind populaţiile de ungulate prezente şi eventuale pagube

aduse speciilor

Administratorii de terenuri forestiere şi ai fondului de vânătoare

Obiectiv 5. Conservarea speciei de importanţă comunitară Felis silvestris în ariile protejate din Pădurea Seaca-Movileni

5.1. Asigurarea condiţiilor de habitat

Habitat nealterat

Administratorii de terenuri forestiere şi ai

fondului de vânătoare

5.2. Asigurarea condiţiilor de linişte în zona vizuinilor prin restricţionarea activităţilor

antropice

Zonă de linişte pentru reproducere

Administratorii de terenuri forestiere şi ai fondului de vânătoare

5.3. Interzicerea recoltării

exemplarelor de pisică sălbatică

Populaţie stabilă sau

în creştere

Administratorii de

terenuri forestiere şi ai

din fondul de vânătoare în zona

ariei protejate

fondului de vânătoare

5.4. Recoltarea exemplarelor de

pisică metisate care apar în aria protejata

Absenţa

exemplarelor de pisică metisate

Administratorii de

terenuri forestiere şi ai fondului de vânătoare

Obiectiv 6. Monitorizarea speciei de importanţă comunitară Felis silvestris în ariile protejate din Pădurea Seaca-Movileni

6.1. Actualizarea informaţiilor privind populaţia speciei

Informaţii actualizate

Administratorii de

terenuri forestiere şi ai fondului de vânătoare

6.2. Evaluarea periodică a stării de conservare a populaţiei speciei

Raport privind starea de conservare

a populaţiei speciei

Administratorii de terenuri forestiere şi ai

fondului de vânătoare

6.3. Monitorizarea implementării măsurilor de conservare

Măsuri de conservare corect implementate şi îmbunătăţite

periodic

Administratorii de terenuri forestiere şi ai fondului de vânătoare

Obiectiv 7. Gestionarea activităţilor antropice în ariile naturale protejate de la Seaca-Movileni

7.1.Elaborarea unui plan de pază pentru cele două arii naturale

protejate

Plan de pază funcţional

Administratorii de terenuri forestiere şi ai fondului de vânătoare,

autorităţi publice locale,

7.2. Interzicerea şi controlul

Lipsa gunoaielor

depozitării gunoaielor în ariile

naturale protejate

instituţii de control

7.3. Interzicerea aprinderii focului

în aria naturală protejată şi a arderii vegetaţiei pe terenuri limitrofe

Lipsa incendiilor de vegetaţie în arie

7.4. Interzicerea păşunatului şi limitarea a tranzitului animalelor domestice prin aria naturală protejată

Lipsa efectelor negative ale păşunatului asupra regenerării speciilor de arbori edificatoare de habitat şi a celor de plante şi asupra

solului

Obiectiv 8. Conştientizarea şi informarea populaţiei locale

8.1. Realizarea unui punct de informare turistică pentru cele două arii naturale protejate, la sediul

custodelui

Birou funcţional de informare turistică

Custodele

8.2. Promovarea celor două arii naturale protejate pe pagina web a

custodelui

Pagină web funcţională şi

permanent

Custodele

actualizată

8.3. Realizarea de acţiuni de informare a populaţiei din zonă cu

ocazia Lunii Pădurii

Acţiuni de informare,

comunicate de presă

Custodele, autorităţi locale

8.4. Realizarea unor parteneriate cu şcolile din zonă pentru promovarea celor două arii naturale protejate şi a protecţiei mediului

Parteneriate cu şcolile din zonă şi realizarea de prezentări tematice

elevilor

Custodele, Inspectoratul Şcolar Judeţean, autorităţi locale

BIBLIOGRAFIE

Appleton, M. R., 2002 Protected area management planning in Romania – A Manual and Toolkit. Fauna Flora International

Bârcă C., 1969 Flora şi vegetaţia Colinelor Tutovei. Teza de doctorat Universitatea Babeş-Bolyai Cluj

Borza, A., Boşcaiu, N., 1965 Introducere în studiul covorului vegetal. Editura Academiei Române, Bucureşti.

Candrea Bozga Şt. B., Lazăr G., Tudoran Gh. M., Stăncioiu P. T. 2009 Habitate forestiere de interes comunitar incluse în proiectul LIFE05NAT/RO/000176: "Habitate prioritare alpine, subalpine şi forestiere din România" – Monitorizarea stării de conservare. Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 74 pg.

Ciocârlan, V., 2000 Flora ilustrată a României. Editura Ceres, Bucureşti. Constantinescu N. 1976 Conducerea arboretelor, vol. I şi II. Editura Ceres, Bucureşti Doniţă N., Popescu A, Paucă-Comănescu M, Mihăilescu S., Biriş I. A. 2005-a.

Habitatele din România, Editura Tehnică-Silvică, Bucureşti, 496 p.

Doniţă N., Popescu A, Paucă-Comănescu M, Mihăilescu S., Biriş I. A. 2005-b. Habitatele din România – Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva Habitate 92/43/EEC, Editura Tehnică-Silvică, Bucureşti, 95 p.

Florescu I. I. 1991 Tratamente silviculturale. Editura Ceres, Bucureşti

Florescu, I. I., Nicolescu, N. V. 1998 Silvicultură, Vol. II – Silvotehnica. Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 194 p

Gafta D., O. Mountford eds. 2008 Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din Romania, Editura Rosprint, Cluj-Napoca, 101 pg.

Giurgiu, V., 1988 Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple. Editura Ceres, Bucureşti.

Golob, A., 2005 Challenges and opportunities in the practical implementation of the birds and habitats directives in Slovenian forests. Paginile 105 – 114 în: Legal aspects of European Forest Sustainable Development – Proceedings of the 6th IUFRO International Symposium, I.V. Abrudan, F. Schmithusen şi P. Herbst editori. Editura Universităţii Transilvania din Braşov

Haralamb A. M. 1963 Cultura speciilor forestiere ediţia a II-a, revizuită şi adăugită.

Editura Agro-Silvică de Stat, Bucureşti

Horeanu Cl., Cogean I. 1981 Rezervaţii naturale din judeţul Vaslui

Leahu, I. 2001 Amenajarea Pădurilor. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 616 p.

Mititelu D., Şelaru P. 1987 Flora şi vegetaţia rezervaţiei forestiere "Seaca-Movileni" Jud. Vaslui, Anal. Univ. Iaşi, t. XXXIII, s. II-a, Biol., p. 15-16

Negruţiu A. 1983 Vânătoare şi Salmonicultură. Editura Didactcă şi Pedagogică, Bucureşti

Papadopol A. 1975 Contribuţie la cunoaşterea avifaunei judeţului Vaslui.

Posea Gr., Badea L.1984 România. Unităţile de relief Regionarea geomorfologică, Ed.

Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.

Săvulescu, T. ed, 1952 – 1976 Flora României vol. I – XIII, Editura Academiei Române.

Stăncioiu P. T., Lazăr G., Tudoran Gh. M., Candrea Bozga Şt. B., Predoiu Gh., Şofletea N. 2008 Habitate forestiere de interes comunitar incluse în proiectul LIFE05NAT/RO/000176: "Habitate prioritare alpine, subalpine şi forestiere din România" – Măsuri de gospodărire. Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 184 pg.

Vlad I., Chiriţă C., Doniţă N., Petrescu L. 1997 Silvicultură pe baze ecosistemice.

Editura Academiei Române, Bucureşti

*** Institutul Geologic 1968 Harta Geologică 1:200.000 vol. 22. Bârlad, redactată de

C. Ghenea, A. Ghenea, E. Saulea. Comitetul de Stat al Geologiei, Bucureşti

***I.G.F.C.O.T. 1992 Atlasul cadastrului apelor din România. Harta hidrografică a Româniai, scara 1:100.000, Institutul de Geodezie, Fotogrametrie, Cartografie şi Organizarea Teritoriului, Bucureşti

***Comisia Europeană – Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatice

***Comisia Europeană 2007 – Interpretation Manual of European Union Habitats, EUR27,

http://ec.europa.eu/environment/nature/legislation/habitatsdirective/docs/2007_0 7_im.pdf

***MAPPM 2000 – 2. Norme tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor, 211

p. Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului

***MAPPM 2000 – 3. Norme tehnice privind alegerea şi aplicarea tratamentelor, 211

p. Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului

***MAPPM 2000 – 5. Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor, 163 p. Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului

***Monitorul Oficial 29 noiembrie 2011 – Anexele 1-4 la Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România

*** O.M. nr. 1540 din 3 iunie 2011 pentru aprobarea Instructiunilor privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi transport al materialului lemons

*** Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi 1997 – Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iaşi, Facultatea de Biologie – Contract 7011, Tema pe 1997 8-cod 697 – Studiul complex al ariilor protejate din judeţul Vaslui şi a situaţiei lor actuale. Director Prof. Dr. Ion Iordache, Autori: N. Ştefan, I. Sârbu, A. Oprea, I. Ion, Gh. Mustaţă, I Moglan, M. Nicoară, C. Gache, Şt. Zamfirescu

***OMMDD 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România modificat şi completat prin ordinul nr. 2387 din 29 septembrie 2011

***OUG nr. 57/20.06.2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice cu modificările şi completările din Legea nr. 49/2011

***WorldClim – Global Climate Data – Free climate data for ecological modeling and GIS – http://www.worldclim.org/

Anexa 1. la Planul de management Harta cu localizarea sitului de importanţă comunitară ROSCI0169 Pădurea Seaca –

Movileni şi a rezervaţiei naturale IV.73 Pădurea Seaca – Movileni

Anexa 2. la Planul de management Harta locaţiilor potenţiale pentru specia Echium russicum în cuprinsul ariei naturale

protejate Seaca Movileni

Anexa 3. la Planul de management Harta locaţiilor unde a fost identificată în teren specia Iris aphylla în cuprinsul ariei

naturale protejate Seaca Movileni

Notă: comparativ sunt prezentate pe hartă şi punctele unde există habitat potenţial pentru specia Echium russicum

Anexa 4. la Planul de management Distribuţia tipurilor de habitate în cuprinsul ariei naturale protejate Seaca Movileni

Anexa nr. 2.

REGULAMENTUL SITULUI NATURA 2000 ROSCI0169 PĂDUREA SEACA – MOVILENI ŞI AL REZERVAŢIEI NATURALE SEACA MOVILENI

Capitolul I. Cadrul general

Art.1 Pădurea Seaca Movileni a fost declarată arie naturală protejată de interes naţional, prin Hotărârea Guvernului nr. 2151/ 2004 privind instituirea regimului de arie protejată pentru noi zone, unde figurează la poziţia IV.73, dar şi ca sit de importanţă comunitară prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007, privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000, în România, cu modificările şi completările ulterioare.

Art.2 Aria naturală protejată IV.73 Seaca-Movileni, corespunde categoriei IV IUCN – arii protejate administrate în special pentru conservare, prin intervenţii active de gospodărire, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Conform aceluiaşi act normativ, în situl de importanţă comunitară sunt prevăzute a fi aplicate măsurile de conservare necesare menţinerii sau refacerii unei stări de conservare favorabilă a habitatelor naturale şi populaţiilor speciilor de importanţă comunitară pentru care acesta este desemnat.

Art.3 Responsabilitatea managementului sitului de importanţă comunitară ROSCI0169 Pădurea Seaca-Movileni şi a rezervaţiei naturale IV.73 Seaca-Movileni revine Direcţiei Silvice Vaslui, reprezentată prin Ocolul Silvic Bârlad.

Art.4 În sarcina custodelui revin obligaţiile legate de asigurarea conservării speciilor şi habitatelor pentru care au fost desemnate ariile protejate, în condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a Regulamentului privind paza fondului forestier.

Capitolul II Reglementarea activităţilor în sitului de importanţă comunitară ROSCI0169 Pădurea Seaca-Movileni şi a Rezervaţiei Naturale IV.73 Seaca-Movileni

Silvicultură

Art.5 În situl de importanţă comunitară ROSCI0169 şi în rezervaţia naturală IV.73 Seaca-Movileni, sunt admise numai activităţi silvice prevăzute în amenajamentele silvice, aprobate de autorităţile competente.

Vânătoare

Art.6 Faptele ilegale din domeniul vânătorii vor fi constatate şi sancţionate de către autorităţile abilitate în acest sens.

Art.7 În perimetrul sitului de importanţă comunitară ROSCI0169 Pădurea Seaca- Movileni şi a rezervaţiei naturale IV.73 Seaca-Movileni nu este permis accesul animalelor domestice.

Fenomene de forţă majoră

Art.8 În cazul producerii fenomenelor de forţă majoră, incendii, calamităţi, epizootii, focare de infecţie, instituţiile abilitate intervin conform prevederilor legale, în vederea eliminării efectelor unor asemenea evenimente

Utilizarea resurselor

Art.9 În perimetrul ariei naturale protejată IV.73 Seaca-Movileni, cu excepţia activităţilor necesare conservării speciilor şi habitatelor, sunt interzise, următoarele activităţi:

a) recoltarea florilor sau frunzelor, culegerea, tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea cu intenţie a plantelor din flora sălbatică şi a arborilor forestieri;
b) capturarea, uciderea sau vătămarea speciilor de faună în orice stadiu de dezvoltare biologică;
c) deteriorarea sau distrugerea cuiburilor de păsări, culegerea sau distrugerea ouălor;
d) recoltarea humusului şi a solului de pe întreaga suprafaţă a ariei naturale protejate;
e) captarea de apă în scopuri comerciale sau industriale;
f) introducerea de specii alohtone.

Construcţii

Art.10 Pe teritoriul a rezervaţiei naturale IV.73 Seaca-Movileni este interzisă realizarea oricăror construcţii cu excepţia celor destinate administrării ariei protejate sau activităţilor

ştiinţifice, a celor destinate asigurării siguranţei naţionale ori prevenirii unor calamităţi naturale, în condiţiile legii.

Cercetare ştiinţifică

Art.11 Cercetarea ştiinţifică în ariei naturale protejate Seaca -Movileni are ca scop primordial conservarea habitatelor forestiere. Pentru realizarea acestui scop, custodele rezervaţiei va asigura monitorizarea habitatelor forestiere.

Art.12 În baza rezultatelor temelor de cercetare desfăşurate în perimetrul ariilor naturale protejate Pădurea Seaca-Movileni, precum şi Seaca-Movileni, acceptate şi avizate de către forurile ştiinţifice abilitate, custodele ariei naturale protejate stabileşte măsurile necesare în vederea prevenirii şi împiedicării distrugerii florei şi faunei sălbatice de pe suprafaţa acesteia.

Art.13 Activităţile de cercetare ştiinţifică pe teritoriul ariei naturale protejate se desfăşoară cu avizul custodelui, care sprijină logistic, la solicitare şi în măsura posibilităţilor această activitate.

Art.14 În cazul temelor de cercetare care necesită date furnizate de către custode, se va încheia un contract cu cei care derulează tema, contract care să asigure accesul custodelui la rezultate, în vederea utilizării lor în activitatea de management al ariei naturale protejate.

Reguli pentru vizitare, turism

Art.15 Accesul turistic în perimetrul sitului de importanţă comunitară ROSCI0169 Pădurea Seaca-Movileni şi a rezervaţiei naturale IV.73 Seaca-Movileni este permis numai pe drumurile forestiere şi cu acordul custodelui.

Art.16 În vederea conservării florei şi faunei sălbatice de pe teritoriul ariilor naturale protejate Pădurea Seaca-Movileni şi Seaca-Movileni sunt interzise următoarele activităţi:

a) camparea, aprinderea focului, aruncarea de ţigări şi chibrituri;
b) perturbarea liniştii prin strigăte, pocnitori, folosirea de echipamente audio şi alte asemenea;
c) circulaţia cu autovehicule motorizate, cu excepţia accesului şi circulaţiei forşelor şi mijloacelor privind apărarea ţării, ordinea publică şi siguranţa naţională;
d) distrugerea sau degradarea panourilor informative şi indicatoare, precum şi a plăcilor, stâlpilor sau semnelor de marcaj ale ariei naturale protejate;
e) folosirea oricăror substanţe chimice pe teritoriul ariei naturale protejate, fără acordul custodelui.

Art.17 Competiţiile, manifestările de grup, taberele şi cursurile de orice fel care presupun accesul în perimetrul ariei naturale protejate, se organizează doar cu avizul custodelui.

Art.18 Regimul deşeurilor pe teritoriul ariilor naturale protejate Pădurea Seaca- Movileni şi Seaca-Movileni se reglementează astfel:

a) este interzisă abandonarea deşeurilor de orice fel;
b) turiştii au obligaţia de a evacua deşeurile pe care le generează pe timpul vizitării ariei naturale protejate, depozitându-le în locuri special amenajate în acest sens din afara ariei protejate.

Art.19 În vederea organizării activităţilor de administrare şi pază al ariei naturale protejate, custodele va solicita sprijinul Jandarmeriei Române, competente teritorial.

Finanţarea activităţilor

Art.20 Finanţarea activităţilor din cadrul rezervaţiei se poate asigura din fonduri provenite:

a) de la Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva;
b) din bugetul de stat sau al autorităţilor administraţiei publice locale;
c) din tarife şi amenzi conform legislaţiei în vigoare;
d) din proiecte realizate de organizaţii / instituţii şi finanţate prin programe locale, naţionale sau internaţionale;
e) din subvenţii, donaţii, sponsorizări, contribuţii ;
f) din alte surse.

Capitolul III Sancţiuni

Art.21 Încălcarea dispoziţiilor prezentului regulament atrage, după caz, răspunderea contravenţională, penală, materială sau civilă, potrivit legislaţiei în vigoare.

Art.22 Custodele are obligaţia de a sesiza instituţiile abilitate cu privire la toate încălcările prezentului regulament a căror soluţionare nu ţine de competenţa sa.

Capitolul IV Dispoziţii finale

Art. 23 În conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare, după aprobarea acestui regulament, autorităţile administraţiei publice locale au obligativitatea actualizării documentaţiilor de

amenajare a teritoriului şi urbanism, prin armonizarea acestora cu prevederile planului de management al ariilor protejate.

Art. 24 Actualizarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism existente, cât şi pentru cele care vor fi elaborate în viitor, se vor face în conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2001, cu modificările şi completările ulterioare, prin grija autorităţilor publice locale, numai cu avizul custodelui ariei naturale protejate. Piesele desenate ale acestor documentaţii vor cuprinde obligatoriu limitele ariilor protejate conform prevederilor legale în vigoare.

Art. 25 Prevederile prezentului regulament vor fi aduse la cunoştinţa autorităţilor locale, prin grija custodelui, în vederea îndeplinirii obligaţiilor ce revin autorităţilor publice locale, menţionate la art. 23 şi 24.

Art.26 Prezentul regulament poate fi modificat cu avizul direcţiei de specialitate, din cadrul autorităţii centrale privind protecţia mediului şi aprobat prin Hotărâre a Guvernului.

Art.27 Aplicarea prezentului Regulament se face de către Custode şi de către personalul instituţiilor statului, abilitat să constate şi să aplice sancţiuni potrivit competenţelor legale.

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește

	Redacția Lex24
	Publicat in Repertoriu legislativ, 07/12/2024

Informatii Document

Anexa nr. 1. PLANUL DE MANAGEMENT AL SITULUI NATURA 2000 ROSCI0169 PĂDUREA

SEACA – MOVILENI ŞI AL REZERVAŢIEI NATURALE SEACA – MOVILENI

CUPRINS

4.2. Acţiuni care vizează desfăşurarea activităţilor de prevenire şi gestionare a incendiilor şi a altor calamităţi naturale

4.4. Calendar de implementare pentru fiecare acţiune

LISTĂ DE ABREVIERI

CAPITOLUL I. INTRODUCERE ŞI CONTEXT

1.1. Scurtă descriere a planului, scopului şi obiectivelor sale

1.2. Scopul şi categoria ariilor naturale protejate

1.3. Baza legală pentru aria protejată şi pentru planul de management

1.4. Procesul elaborării planului

1.5. Procedura de modificare şi actualizare a planului de management

1.6. Procedura de implementare

CAPITOLUL II. DESCRIEREA ARIILOR NATURALE PROTEJATE DE LA SEACA-MOVILENI

2.1. Informaţii generale

2.1.1. Localizare

2.1.2. Căi de acces

2.1.3. Folosinţa şi forma de proprietate a terenurilor terenurilor

2.2. Mediul fizico-geografic

2.2.1. Geologia

2.2.2. Geomorfologia

2.2.3. Clima

2.2.4. Hidrologia

2.2.5. Solurile

2.3. Mediul biotic

2.3.1. Fitocenoza – Flora şi Vegetaţia

2.3.1.1 Flora

2.3.1.2 Vegetaţia

Tabelul nr. 1.

Habitatele de importanţă comunitară din Pădurea Seaca Movileni – judeţul Vaslui, Ocolul Silvic Bârlad, Unitatea de producţie II

2.3.2. Zoocenoza – Fauna

2.3.2.1. Mamifere

2.4. Informaţii socio-economice şi culturale

2.5. Evaluarea stării de conservare pentru speciile şi habitatele de interes conservativ

2.5.1. Evaluarea stării de conservare a habitatelor forestiere

Tabelul nr. 2.

Indicatori pentru evaluarea stării favorabile de conservare, extras din Candrea şi colaboratorii 2009

Tabelul nr. 3

Starea de conservare a habitatelor forestiere

2.5.2. Evaluarea stării de conservare pentru Echium russicum şi Iris aphylla

Tabelul nr. 4.

Starea de conservare pentru specia Iris aphylla

2.5.3. Evaluarea stării de conservare pentru specia Felis silvestris

Tabelul nr. 5.

Starea de conservare pentru specia Felis silvestris

CAPITOLUL III. SCOP ŞI OBIECTIVE

3.1. Scopul managementului

3.2. Obiective pentru specii şi habitate

CAPITOLUL IV.IMPLEMENTARE

4.1. Acţiuni/măsuri de management propuse pentru îndeplinirea obiectivelor

4.1.1. Acţiuni/măsuri de management propuse pentru gospodărirea habitatelor forestiere

4.1.2. Măsuri propuse pentru conservarea populaţiilor de plante de interes conservativ din ariile protejate de la Seaca-Movileni

4.1.3. Măsuri propuse pentru conservarea speciei Felis silvestris în ariile protejate de la Seaca-Movileni

4.1.4. Monitorizarea speciilor şi habitatelor de interes conservativ din Pădurea Seaca- Movileni

Tabelul nr. 6.

Planul de monitorizare pentru speciile şi habitatele din pădurea Seaca Movileni

4.1.5. Planul de acţiuni pentru fiecare obiectiv, cu rezultatele scontate şi indicatorii de realizat

Tabelul nr. 7.

Planul de acţiuni

4.2. Acţiuni care vizează desfăşurarea activităţilor de prevenire şi gestionare a incendiilor şi a altor calamităţi naturale

4.3. Resurse umane, financiare, instituţionale pentru fiecare acţiune

Tabel nr. 8

Detalierea resurselor umane şi financiare pe obiective şi acţiuni

Tabel nr. 9 Angajament bugetar al custodelui ariei naturale, necesar implementării planului de

management (RON)

NOTE:

4.4. Calendar de implementare pentru fiecare acţiune

Tabel nr. 10

Calendarul de implementare a planului de acţiuni

BIBLIOGRAFIE

Anexa 1. la Planul de management Harta cu localizarea sitului de importanţă comunitară ROSCI0169 Pădurea Seaca –

Movileni şi a rezervaţiei naturale IV.73 Pădurea Seaca – Movileni

Anexa 2. la Planul de management Harta locaţiilor potenţiale pentru specia Echium russicum în cuprinsul ariei naturale

protejate Seaca Movileni

Anexa 3. la Planul de management Harta locaţiilor unde a fost identificată în teren specia Iris aphylla în cuprinsul ariei

naturale protejate Seaca Movileni

Anexa 4. la Planul de management Distribuţia tipurilor de habitate în cuprinsul ariei naturale protejate Seaca Movileni

Anexa nr. 2.

REGULAMENTUL SITULUI NATURA 2000 ROSCI0169 PĂDUREA SEACA – MOVILENI ŞI AL REZERVAŢIEI NATURALE SEACA MOVILENI