privind informaţiile care trebuie furnizate de instituţiile de credit deponenţilor cu privire la schema de garantare a depozitelor în sistemul bancar
Având în vedere prevederile art. 43 şi 44 din Ordonanţa Guvernului nr. 39/1996 privind înfiinţarea şi funcţionarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare ordonanţa,în temeiul art. 46^1 din ordonanţă, Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, denumit în continuare Fondul, emite prezentul regulament. +
Articolul 1Prezentul regulament se aplică instituţiilor de credit care au fost autorizate de Banca Naţională a României să primească depozite de la public. +
Articolul 2Instituţiile de credit autorizate de Banca Naţională a României să primească depozite de la public sunt obligate să comunice deponenţilor toate informaţiile referitoare la schema de garantare de care aceştia au nevoie, în special cele privind depozitele garantate, respectiv depozitele negarantate, excluse de la plata compensaţiilor, nivelul plafonului de garantare, modul de calcul al compensaţiei, documentele, condiţiile şi formalităţile ce trebuie îndeplinite pentru a beneficia de compensaţiile plătite de către Fond, intervalul de timp în care pot fi plătite compensaţiile pentru depozitele garantate. +
Articolul 3În vederea aplicării prevederilor art. 2 se stabilesc următoarele reguli de prezentare a informaţiilor de către instituţiile de credit:a) informaţiile prevăzute la art. 2 sunt stabilite în forma prevăzută în anexele nr. 1 şi 2 la prezentul regulament, respectiv: … – anexa nr. 1 "Informaţii pentru deponenţi";– anexa nr. 2 "Lista depozitelor negarantate";b) informaţiile prevăzute la art. 2, precum şi orice alte comunicări sau precizări ulterioare ale Fondului trebuie să fie afişate la toate sediile instituţiilor de credit, într-un loc accesibil deponenţilor; … c) instituţiilor de credit li se interzice să facă alte anunţuri către deponenţi, în afara celor prevăzute de lege şi de prezentul regulament, în care să prevadă alte tipuri de depozite garantate sau niveluri de garantare a depozitelor mai mari decât cele stabilite conform legii şi prezentului regulament; … d) instituţiile de credit sunt obligate să comunice deponenţilor, la cererea expresă a acestora, informaţii de natura celor prevăzute la art. 2. … +
Articolul 4Conducerile instituţiilor de credit au obligaţia să asigure cunoaşterea şi aplicarea de către personalul implicat în efectuarea operaţiunilor cu clientela a prevederilor prezentului regulament. Totodată conducerile instituţiilor de credit vor include în obiectivele controlului intern şi ale auditului intern cerinţele legate de aplicarea întocmai a prevederilor prezentului regulament. +
Articolul 5Fondul va verifica la instituţiile de credit, atunci când va considera necesar, modul de respectare a prevederilor prezentului regulament. Verificarea se va face atât la sediul central, cât şi la unităţile teritoriale ale acestora, constatările se vor înscrie în procesul-verbal încheiat în urma controlului, iar un exemplar al procesului-verbal se va transmite conducerii instituţiei de credit pentru luarea măsurilor ce se impun. În cazul în care ulterior se va constata din nou că nu s-au respectat prevederile prezentului regulament, Fondul va notifica, conform legii, Băncii Naţionale a României – Direcţia supraveghere despre această situaţie pentru a se lua măsurile necesare în vederea eliminării deficienţelor semnalate. +
Articolul 6La data publicării prezentului regulament în Monitorul Oficial al României, Partea I, se abrogă Normele nr. 4 – ediţia 2002 – privind regulile de prezentare de către bănci şi casele centrale ale cooperativelor de credit a informaţiilor referitoare la garantarea depozitelor constituite la acestea de persoanele fizice.Preşedintele Consiliului de administraţieal Fondului de garantare a depozitelorîn sistemul bancar,Niculae VulpescuBucureşti, 31 august 2004.Nr. 4. +
Anexa 1INFORMAŢII PENTRU DEPONENŢII. Garantarea depozitelorFondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, denumit în continuare Fondul, garantează, în condiţiile şi în limitele prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 39/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare ordonanţa, depozitele constituite la instituţiile de credit în monedă naţională sau în valută convertibilă.Nu sunt garantate depozitele exprimate în valută neconvertibilă şi cele menţionate ca fiind negarantate în Lista depozitelor negarantate prevăzută în anexa nr. 2 la regulament.II. Obligaţia deponenţilor de a declara pe propria răspunderePotrivit art. 4 alin. (3) din ordonanţă, la deschiderea conturilor, titularii de conturi vor declara pe propria răspundere încadrarea sau nu în categoria de clienţi ale căror depozite sunt garantate sau nu, conform legii.Titularii de conturi, respectiv persoanele juridice (microîntreprinderile, întreprinderile mici şi mijlocii, alte persoane juridice ale căror depozite nu figurează în lista depozitelor negarantate), precum şi persoanele fizice aflate în relaţii speciale cu instituţia de credit, menţionate la pct. 1 din Lista depozitelor negarantate, vor depune la ghişeul instituţiei de credit unde au deschis contul, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a Legii nr. 178/2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/1996 privind înfiinţarea şi funcţionarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar, o declaraţie pe propria răspundere privind încadrarea depozitelor.Titularii de conturi din evidenţa instituţiilor de credit, la care au apărut modificări ce au dus la schimbarea încadrării în categoria garantat/negarantat, au obligaţia ca, în termen de 30 de zile de la modificare, să prezinte instituţiei de credit o declaraţie în care să menţioneze noua încadrare.III. Plafoane de garantare (suma maximă plătibilă unui deponent)Plafonul per deponent garantat – persoană fizică ori persoană juridică, inclusiv entitate fără personalitate juridică – este următorul:– echivalentul în lei a 6.000 euro începând cu 1 iulie 2004;– echivalentul în lei a 10.000 euro începând cu 1 ianuarie 2005;– echivalentul în lei a 15.000 euro începând cu 1 ianuarie 2006;– echivalentul în lei a 20.000 euro începând cu 1 ianuarie 2007.Echivalentul în lei al plafonului de garantare şi al depozitelor în valută se calculează la data indisponibilizării depozitelor, respectiv data deschiderii procedurii falimentului, prin utilizarea cursurilor de schimb pentru valutele respective, cursuri comunicate de Banca Naţională a României pentru această dată.Plafoanele menţionate mai sus sunt valabile numai pentru deponenţii a căror instituţie de credit intră în faliment după data de 1 iulie 2004.IV. Plata compensaţiilorFondul va efectua plata în lei a compensaţiilor pentru depozitele garantate atât prin sediile instituţiilor de credit mandatate în acest sens, cât şi, ulterior, direct la sediul Fondului.Plata compensaţiilor către deponenţii garantaţi se va efectua prin instituţiile de credit mandatate în acest scop, în termen de cel mult 3 luni de la data deschiderii procedurii falimentului instituţiei de credit respective, termen care poate fi prelungit, cu aprobarea Băncii Naţionale a României, de două ori cu câte 3 luni. După acest/aceste termen/termene, Fondul va putea plăti compensaţiile, la sediul său, într-un termen de cel mult 3 ani de la data începerii plăţii compensaţiilor.În cazul în care deponentul sau orice persoană îndreptăţită ori interesată de compensaţie se află în cercetare penală în legătură cu o infracţiune decurgând din sau având legătură cu spălarea banilor, Fondul poate suspenda orice plată pentru depozitul respectiv până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive.V. Calculul compensaţiilorCalculul în lei al compensaţiei unui deponent se va efectua avându-se în vedere atât depozitele deţinute de acesta, inclusiv dobânda datorată de instituţia de credit la data deschiderii procedurii falimentului, cât şi obligaţiile de plată ale acestuia – credite nerambursate, dobânzi, comisioane etc. – faţă de instituţia de credit în faliment.În cazul contului comun, calculul compensaţiei se face avându-se în vedere cota-parte a fiecărui deponent, care, însumate, nu pot depăşi limita plafonului de garantare.VI. Încasarea compensaţiilorÎncasarea compensaţiei se face de regulă de către titularii de depozite. Clauza de împuternicire înscrisă de titular în contractul de depozit încheiat cu instituţia de credit înainte de intrarea acesteia în faliment nu conferă persoanei împuternicite dreptul de încasare a compensaţiei.În situaţia în care, ca urmare a compensării între creanţele (depozitele) deponentului şi obligaţiile acestuia faţă de instituţia de credit în faliment, suma de încasat rezultată este mai mică decât nivelul plafonului garantat, deponentul va încasa drept compensaţie suma rezultată; în cazul în care suma rezultată este mai mare decât nivelul plafonului garantat, compensaţia încasată va fi la nivelul plafonului de garantare, iar în situaţia în care suma este negativă, deponentul nu este îndreptăţit la încasarea de compensaţii.VII. Informarea deponenţilorÎn situaţia în care depozitele devin indisponibile – atunci când instituţia de credit intră în faliment – Fondul va informa deponenţii asupra formalităţilor, condiţiilor şi documentelor necesare în vederea încasării compensaţiilor. +
Anexa 2LISTA DEPOZITELOR NEGARANTATE1. Depozite plasate de către persoanele aflate în relaţii speciale cu instituţia de credit, respectiv: administratorii, inclusiv conducătorii, directorii din centrală, cenzorii, auditorii financiari, acţionarii semnificativi ai instituţiei de credit precum şi deponenţii cu statut similar în cadrul altor societăţi din acelaşi grup, familiile persoanelor fizice de mai sus – soţii, precum şi rudele şi afinii de gradul întâi, persoanele terţe care acţionează în numele deponenţilor menţionaţi, precum şi depozitele plasate de societăţile din acelaşi grup2. Depozite ale persoanelor fizice şi juridice, inclusiv entităţi fără personalitate juridică care au obţinut, pe bază individuală, rate de dobândă şi concesii financiare*1) care au contribuit la agravarea situaţiei financiare a instituţiei de credit3. Depozite ale instituţiilor de credit, inclusiv cele provenind din fondurile proprii ale acestora4. Depozite ale instituţiilor financiare5. Depozite ale societăţilor de asigurare-reasigurare, inclusiv intermediarii în asigurări6. Depozite ale organismelor de plasament colectiv, precum fonduri mutuale, societăţi de investiţii7. Depozite ale fondurilor de pensii8. Depozite ale autorităţilor publice centrale şi locale9. Depozite ale regiilor autonome, companiilor naţionale, societăţilor naţionale, societăţilor comerciale, altele decât microîntreprinderile, întreprinderile mici şi mijlocii, încadrate ca atare potrivit prevederilor legale10. Depozite nenominative11. Depozite colaterale, reprezentând garanţii constituite pentru operaţiunile desfăşurate de deponent cu instituţia de credit12. Datorii de natură obligatară, precum şi obligaţii care izvorăsc din accepte proprii şi bilete la ordin emise de instituţia de credit13. Depozite rezultate din tranzacţii pentru care au fost pronunţate hotărâri judecătoreşti definitive de condamnare pentru infracţiunea de spălare de bani.––––*1) Se referă la rate de dobândă şi avantaje financiare care depăşesc nivelurile practicate de instituţia de credit pentru depozitele de aceeaşi natură, aceeaşi monedă, aceeaşi categorie, aceeaşi durată şi aceeaşi sumă.––––
