privind efectuarea operaţiunilor valutare
+
Capitolul 1Dispoziţii generale1. Persoanele juridice române, indiferent de forma de organizare şi tipul de proprietate (cu capital de stat, mixt sau privat), care produc şi comercializează mărfuri, executa lucrări şi prestează servicii, vor livra mărfurile, executa lucrările şi presta serviciile pe teritoriul României numai cu plata în lei.Operaţiuni de încasare de valuta pe teritoriul României pot fi efectuate de persoanele juridice menţionate la alineatul precedent numai în zone cu regim vamal şi cu regim de plati special, în cazurile expres autorizate de Banca Naţionala a României.2. Operaţiunile valutare curente şi transferurile de capital cu mijloace de plată străine ale rezidenţilor şi nerezidentilor se efectuează în conformitate cu prevederile prezentului regulament.3. În sensul prezentului regulament, sînt consideraţi rezidenţi în România, din punct de vedere valutar:a) persoanele juridice române, indiferent de forma de organizare şi tipul de proprietate (cu capital de stat, mixt sau privat), înregistrate în România; … b) sucursalele şi filialele firmelor străine, înregistrate în România; … c) persoanele fizice cu domiciliul în România, indiferent de cetăţenie; … d) persoanele fizice fără cetăţenie (apatrizi), care au domiciliul în România; … e) misiunile diplomatice, consulare şi alte reprezentante ale României în străinătate şi personalul român al acestora. … 4. În sensul prezentului regulament, sînt consideraţi nerezidenti, din punct de vedere valutar:a) persoanele juridice care nu sînt înregistrate în România; … b) reprezentantele firmelor străine, care operează şi sînt înregistrate în România; … c) misiunile diplomatice şi consulare ale altor tari în România şi organizaţiile internaţionale care funcţionează în România, precum şi personalul străin al acestora; … d) persoanele fizice cu domiciliul în străinătate, care se afla în România în mod temporar în scop de afaceri sau în scopuri turistice. … +
Capitolul 2Operaţiunile valutare curente (de cont curent)5. În sensul prezentului regulament, constituie operaţiuni valutare curente:a) încasările în valută din exporturi de mărfuri, executări de lucrări şi prestări de servicii internaţionale; … b) încasările în valută din vinzari de mărfuri, prestări de servicii, executări de lucrări, taxe, contribuţii sau din orice alte activităţi realizate pe teritoriul României, în baza autorizării prevăzute la pct. 1 alin. 2 din prezentul regulament; … c) plăţile în valută pentru importuri, executări de lucrări şi prestări de servicii internaţionale; … d) plăţile în valută de taxe, contribuţii şi cotizatii la organizaţii şi organisme internaţionale; … e) plăţile în valută pentru întreţinerea misiunilor diplomatice şi consulare ale României în străinătate şi încasările în valută realizate în străinătate de către acestea; … f) plăţile pentru deplasări externe în interes de serviciu; … g) plăţile şi încasările de dobinzi şi comisioane în valută, aferente creditelor comerciale şi creditelor bancare în valută; … h) plăţile şi încasările de dividende şi profituri în valută ale societăţilor comerciale cu capital integral străin sau în asociere cu persoane fizice ori persoane juridice române; … i) cheltuielile în străinătate ale persoanelor fizice rezidente în România, pentru operaţiuni curente cum sînt: călătorii turistice în grup organizat sau individual, pe cont propriu; vizite la rude sau prieteni; tratamente medicale sau procurarea de medicamente; participare la congrese, conferinţe, simpozioane sau alte categorii de manifestări ştiinţifice, culturale, sportive etc; studii în străinătate; procurari de bunuri de uz personal şi plati de servicii etc. Aceste destinaţii sînt exemplificative şi nu limitative; … j) operaţiunile de cumpărări şi vinzari de valuta, contra lei, efectuate de casele de schimb valutar şi celelalte unităţi autorizate de Banca Naţionala a României pentru rezidenţi şi nerezidenti, persoane fizice; … k) orice alte încasări şi plati în valută, care nu se încadrează în operaţiunile de transferuri de capital cu mijloace de plată străine prevăzute la cap. 3 din prezentul regulament. … 6. Persoanele juridice române, indiferent de forma de organizare şi tipul de proprietate, sînt obligate sa încaseze sumele în valută aferente exporturilor de mărfuri, executarilor de lucrări, prestărilor de servicii internaţionale, precum şi din orice alte operaţiuni şi tranzacţii externe în conturile băncilor comerciale române sau străine autorizate sa funcţioneze în România.Pentru mărfurile livrate la export, se menţin şi se aplică în continuare Normele Băncii Naţionale a României nr. V/32/1 din 10 ianuarie 1992 referitoare la întocmirea "Declaraţiei de încasare valutară" şi controlul valutar asupra încasărilor din activitatea de export.7. Persoanele juridice române, indiferent de forma de organizare şi tipul de proprietate, au dreptul să deţină şi sa dispună integral de încasările în valută provenind din exporturi de mărfuri, executări de lucrări, prestări de servicii internaţionale, precum şi din alte surse prevăzute în prezentul regulament.Aceste reglementări se aplică pentru încasările în valută provenind din livrările de mărfuri la export, efectuate începînd cu data de 4 mai 1992 şi confirmate în acest sens cu data vamuirii lor prin declaraţiile de încasare valutară, precum şi pentru executările de lucrări şi prestările de servicii internaţionale, efectuate începînd cu data de 4 mai 1992.Încasările valutare realizate după data de 4 mai 1992 şi provenind din exporturi de mărfuri, executări de lucrări şi prestări de servicii internaţionale, efectuate anterior datei de 4 mai 1992, urmează regimul valutar în vigoare pînă la 4 mai 1992. Ca urmare, sumele respective în valută vor fi utilizate, împreună cu alte surse, pentru executarea plăţilor autorizate de Banca Naţionala a României, conform reglementărilor valutare anterioare acestui regulament.8. Introducerea şi scoaterea din România de sume în valută efectivă (numerar), alte instrumente de plată în valută, precum şi de sume în lei în numerar se efectuează în limitele şi condiţiile prevăzute în normele din anexa nr. 1 la prezentul regulament. +
Capitolul 3Transferurile de capital cu mijloace de plată străine9. În sensul prezentului regulament, constituie transferuri de capital cu mijloace de plată străine sumele în valută transferate în străinătate, indiferent de forma sub care se efectuează – transferuri bancare, plati în numerar, compensaţii de creanţe etc.-, care sînt destinate pentru:a) investiţiile de capital în străinătate ale persoanelor juridice române şi ale persoanelor fizice române, sub forma de investiţie directa sau sub forma de participatii la capitalul social al unor firme din străinătate; … b) investiţii de portofoliu (acţiuni, obligaţiuni, titluri de stat şi alte hîrtii de valoare cumpărate de pe piaţa financiară externa de către persoanele juridice române şi persoanele fizice române); … c) creditele externe acordate de persoanele juridice române şi persoanele fizice române; … d) rambursarea ratelor de credit externe primite de persoanele juridice române şi persoanele fizice române; … e) orice alte transferuri de sume în valută în străinătate care nu au în corespondent o contraprestatie (livrări de mărfuri, executări de lucrări, prestări de servicii etc.). … 10. Operaţiunile de transferuri de capital prevăzute la pct. 9 de mai sus sînt supuse autorizării Băncii Naţionale a României şi se efectuează conform celor prevăzute în normele din anexa nr. 2 la prezentul regulament. +
Capitolul 4Conturile în valută ale rezidenţilor şi nerezidentilor11. Persoanele juridice române, indiferent de forma de organizare şi tipul de proprietate, pot deschide conturi în valută numai la băncile comerciale române şi străine autorizate sa funcţioneze în România.Deţinerea de disponibilitati valutare în conturi bancare sau sub orice alta forma, în străinătate, precum şi utilizarea acestor disponibilitati de către persoanele juridice române pot fi făcute numai pe baza şi în condiţiile autorizării prealabile a Băncii Naţionale a României.12. Conturile în valută ale persoanelor juridice române, indiferent de forma de organizare şi tipul de proprietate, pot fi alimentate cu:– încasări în valută provenind din exporturi de mărfuri, executări de lucrări şi prestări de servicii internaţionale, inclusiv avansuri în valută virate de partenerii externi în contul acestor operaţiuni;– aportul la capitalul vărsat în devize libere de partenerii străini la societăţile comerciale constituite în România şi majorările ulterioare ale acestuia;– sumele în valută primite cu titlu de donaţie, ajutor ori cu clauza de utilizare pentru anumite scopuri precizate în mod expres de ordonator (dotare, pregătirea personalului etc.);– creditele bancare primite în valută;– sumele în valută cumpărate de pe piaţa valutară bancară rezervată operaţiunilor persoanelor juridice;– sumele în valută realizate din activitatea de schimb valutar de către casele de schimb valutar şi celelalte societăţi comerciale autorizate în acest scop de Banca Naţionala a României;– cotizaţiile membrilor, donaţii, ajutoare etc., primite din ţara sau din străinătate de persoanele juridice române care au ca obiect de activitate activităţi din domeniul social, cultural, sportiv sau de alta natura, de interes obştesc sau în interesul persoanelor fizice ori al grupurilor sociale pe care le reprezintă (organizaţii, asociaţii, ligi, federaţii etc.);– comisioane încasate în valută;– orice alte încasări în valută provenind din relaţiile cu strainatatea.13. Din conturile în valută ale persoanelor juridice române, indiferent de forma de organizare şi tipul de proprietate, pot fi efectuate direct numai plati externe pentru operaţiuni de cont curent (importuri, executări de lucrări şi prestări de servicii internaţionale, dividende, deplasări externe în interes de serviciu, transferuri de profituri în străinătate în limitele şi în condiţiile prevăzute de lege, precum şi alte plati externe legate de obiectul de activitate al titularului contului).Operaţiunile de cumpărare şi vînzare de valuta de către persoanele juridice române se fac numai prin intermediul pieţei valutare bancare rezervată acestei categorii de persoane, în conformitate cu normele Băncii Naţionale a României emise în acest scop.Sînt interzise transferurile de valuta între persoanele juridice române, precum şi transferurile de valuta din conturile persoanelor juridice române în conturile persoanelor fizice. Transferuri de valuta din conturile persoanelor juridice române în conturi ale persoanelor fizice pot fi efectuate numai pentru plati de dividende în valută cuvenite, potrivit legii, persoanelor fizice în calitate de acţionari sau asociaţi la societăţi comerciale româneşti.14. Misiunile diplomatice, consulare şi reprezentantele României în străinătate au dreptul să deţină conturi la bănci din străinătate, prin care să efectueze operaţiunile de încasări şi plati necesare desfăşurării activităţii lor.15. Persoanele fizice rezidente în România pot deţine şi utiliza sumele în valută de care dispun.Persoanele fizice rezidente în România pot păstra disponibilităţile valutare în numerar sau în conturi personale la băncile comerciale autorizate sa funcţioneze în România.Persoanele fizice române care realizează venituri în valută în străinătate pot păstra sumele respective în conturi deschise la bănci în străinătate.16. Băncile comerciale române şi străine care funcţionează în România şi care sînt autorizate să efectueze operaţiuni valutare pot deschide conturi în valută pentru nerezidenti, persoane fizice şi juridice.Disponibilităţile din aceste conturi pot fi utilizate fără restrictii de către titulari, prin transferuri bancare în valută în străinătate, sau pot fi vîndute, contra lei, pe piaţa valutară din România.17. Misiunile diplomatice şi consulare ale statelor străine în România, precum şi persoanele juridice nerezidente, care sînt înregistrate în România şi realizează sume în lei din activităţi legale pe teritoriul României, pot păstra aceste disponibilitati în conturi în lei deschise la băncile comerciale autorizate sa funcţioneze în România.La fiecare alimentare a contului în lei, titularul acestuia are obligaţia să depună la banca o declaraţie scrisă asupra provenientei sumelor respective în lei.Disponibilităţile din aceste conturi în lei pot fi utilizate de titulari numai pentru plati în lei pe teritoriul României. +
Capitolul 5Piaţa valutară18. Piaţa valutară în România se compune din:a) piaţa valutară bancară rezervată operaţiunilor de vînzare-cumpărare de valuta, desfăşurate de persoanele juridice; … b) piaţa caselor de schimb valutar rezervată operaţiunilor de vînzare-cumpărare de valuta, desfăşurate de persoanele fizice. … 19. Cursurile de schimb ale leului faţă de valutele altor state se stabilesc pe piaţa valutară pe baza cererii şi ofertei şi cu respectarea procedurilor elaborate de Banca Naţionala a României.Organizarea şi funcţionarea pieţei valutare (pct. 18 lit. a) şi b) sînt prevăzute în anexele nr. 3 şi, respectiv, 4 la prezentul regulament. +
Capitolul 6Controlul valutar20. Băncile comerciale şi celelalte persoane juridice române autorizate să efectueze operaţiuni valutare răspund de aplicarea corecta a prevederilor prezentului regulament.În acest scop, la efectuarea operaţiunilor dispuse de clienţi, băncile comerciale autorizate vor urmări ca, pe documentele ce le sînt prezentate de persoanele juridice şi persoanele fizice în vederea efectuării oricărei operaţiuni de transfer bancar sau de ridicare de valuta în numerar, solicitanţii sa menţioneze destinaţia pe care o vor da sumelor respective. Totodată, băncile comerciale vor solicita documentele justificative corespunzătoare şi, după caz, autorizările prevăzute în prezentul regulament.Avînd în vedere prevederile normelor din anexa nr. 1 la prezentul regulament, referitoare la limita maxima de valuta efectivă (numerar) pe care persoanele fizice rezidente în România o pot scoate din ţara, băncile comerciale pot elibera valuta în numerar pentru operaţiuni valutare de cont curent sau de natura transferurilor de capital numai pînă la echivalentul a 5.000 dolari S.U.A. de persoana, indiferent de categoria titularului sumei, persoana juridică sau persoana fizica. Sumele peste aceasta limita se transfera numai pe cale bancară.21. Banca Naţionala a României va supraveghea şi controla respectarea prevederilor prezentului regulament.În îndeplinirea atribuţiilor sale de supraveghere şi control asupra operaţiunilor cu mijloace de plată străine şi cu lei, care fac obiectul prezentului regulament, Banca Naţionala a României va colabora cu băncile, ministerele, departamentele şi alte autorităţi guvernamentale în legătură cu operaţiunile ce intra şi în sfera lor de competenţa.22. Nerespectarea prevederilor prezentului regulament atrage după sine aplicarea contravenţiilor şi sancţiunilor prevăzute de lege. +
Capitolul 7Dispoziţii finale23. Prezentul regulament intră în vigoare începînd cu data de 4 mai 1992.Anexele nr. 1, 2, 3 şi 4 fac parte integrantă din prezentul regulament.Anexele nr. 3 şi 4 urmează a fi emise şi comunicate ulterior, în această perioadă raminind în vigoare reglementările anterioare în acest domeniu.Pe data intrării în vigoare a prezentului regulament îşi încetează aplicabilitatea Regulamentul privind operaţiunile curente şi transferurile de capital cu mijloace de plată străine, emis de Banca Naţionala a României la 13 mai 1991, Normele Băncii Naţionale a României nr. V/371/21 din 6 iunie 1991, nr. V/1275 din 12 septembrie 1991, nr. V/1906 din 29 noiembrie 1991, Circulara Băncii Naţionale a României nr. V/1471/57 din 7 octombrie 1991, precum şi orice dispoziţii contrare. Guvernatorul Băncii Naţionale a României,Mugur Isarescu +
Anexa 1NORMEprivind sumele în valută şi în lei ce pot fi introduse şi scoase din România I. Cu privire la sumele în valută efectivă (numerar) ce pot fi introduse în România1. Persoanele fizice pot intră în România cu valută efectivă (numerar), în limita unei sume echivalente a 50.000 dolari S.U.A.În sensul prezentelor norme, prin valuta efectivă (numerar) se înţeleg biletele de banca străine şi monedele străine în circulaţie.2. Limita de 50.000 dolari S.U.A. arătată la pct. 1 de mai sus constituie suma maxima în valută efectivă (numerar) de persoana fizica şi călătorie ce poate fi introdusă în România.În sensul prezentelor norme, în categoria persoanelor fizice se cuprind:– cetăţeni români cu domiciliul în România;– cetăţeni români cu domiciliul în străinătate;– cetăţeni străini cu domiciliul în străinătate;– cetăţeni străini cu domiciliul în România;– alte categorii de cetăţeni străini.De asemenea, se cuprind persoanele fizice care sînt reprezentante ale persoanelor juridice.3. La intrarea în România, persoanele fizice, cetăţeni români şi străini, sînt obligate sa declare organelor vamale româneşti sumele în valută efectivă (numerar) aflate asupra lor, care depăşesc echivalentul a 1.000 dolari S.U.A.Declaraţia vamală, vizata de vama, rămîne asupra declarantului, urmînd a fi prezentată la ieşirea din ţara, pentru justificarea valutei.4. Sumele în valută efectivă (numerar) ce depăşesc limita de 50.000 dolari S.U.A. se depun la organele vamale din punctele de trecere a frontierei de stat româneşti.Pentru aceste sume, organul vamal va întocmi o chitanţa de consemnare în 3 exemplare, conţinînd elementele necesare de identificare a depunatorului şi a sumei în valută (numele şi prenumele deponentului, numărul şi seria pasaportului, ţara care l-a eliberat, felul valutei, şi suma, motivul depunerii), precum şi denumirea băncii comerciale din România unde urmează să fie depusa suma în valută pentru consemnarea pe numele deponentului. Chitanţa de consemnare se datează şi se semnează de către organul vamal care a întocmit-o şi care va aplica, totodată, pe aceasta ştampila sa personală.Băncile comerciale la care s-au făcut depuneri de astfel de sume le pot transfera în străinătate, pe baza cererii titularului şi cu reţinerea de la acesta a originalului chitanţei vamale de consemnare, în termen de 3 ani de la data depunerii în banca. După acest termen, sumele în valută în cauza se fac venit la bugetul statului, conform reglementărilor în vigoare.La soluţionarea cererilor de transfer în străinătate, băncile comerciale vor avea în vedere şi vor aplica şi celelalte reglementări în vigoare în România privind supravegherea şi controlul tranzacţiilor valutare.5. Pentru operaţiunile efectuate, vamile şi băncile comerciale percep comisioanele, taxele şi spezele practicate de acestea în cadrul reglementărilor şi normelor specifice de lucru. II. Cu privire la sumele în valută efectivă (numerar) ce pot fi scoase din România6. Persoanele fizice rezidente în România pot ieşi din ţara cu sume în valută efectivă (numerar) echivalente cu maximum 5.000 dolar S.U.A./ persoana / călătorie .Persoanele fizice rezidente în România sînt cetăţenii români cu domiciliul în România, cetăţenii străini cu domiciliul în România, precum şi cetăţenii străini aflaţi temporar în România care au solicitat şi au obţinut statut de rezident în România.În cadrul limitei de la alin. 1, scoaterea din ţara a sumelor se efectuează în următoarele condiţii:a) sumele în valută efectivă (numerar) pînă la 1.000 dolari S.U.A. de persoana/călătorie se pot scoate fără justificarea provenientei lor cu vreun document; … b) sumele în valută efectivă (numerar) care depăşesc 1.000 dolari S.U.A., dar pînă la maximum 5.000 dolari S.U.A., pot fi scoase din ţara pe baza unui document bancar (adeverinta, certificat de valuta, buletin de schimb valutar etc.) care probează ca suma a fost ridicată de la banca sau provine dintr-un schimb de valuta contra lei, pe teritoriul României. Aceste sume se înscriu de către destinatar în declaraţia vamală. … 7. Persoanele fizice rezidente care scot din ţara sume în valută efectivă (numerar), în limita de la pct. 6 de mai sus, le pot utiliza în străinătate pentru operaţiuni curente, cum sînt: cheltuieli în cadrul călătorilor turistice în grup organizat sau individual, pe cont propriu; vizite la rude sau prieteni; tratamente medicale sau procurarea de medicamente; participarea la congrese, conferinţe, simpozioane sau alte categorii de manifestări ştiinţifice, culturale, sportive etc.; studii în străinătate; procurari de bunuri de consum de uz personal şi plati de servicii; deplasări în interes de serviciu etc. Aceste destinaţii sînt exemplificative şi nu limitative.În cazul în care aceste sume ar fi destinate unor investiţii de capital în străinătate (investiţie directa, cumpărări de acţiuni, obligaţiuni sau titluri de stat etc.), este necesar ca persoana fizica respectiva să obţină o autorizaţie prealabilă a Băncii Naţionale a României.8. În cazul în care persoanele fizice rezidente în România au asupra lor sume în valută efectivă (numerar) care depăşesc plafonul arătat la cap. 2 pct. 6 de mai sus, au obligaţia să le depună la organele vamale, care le vor consemna pe numele titularilor, urmindu-se procedura de la cap. 1 pct. 4 alin. 2 şi 3 din prezentele norme.9. Persoanele fizice aflate temporar în România (cetăţeni străini cu domiciliul în străinătate) pot scoate din România sume în valută efectivă (numerar) în limita sumelor declarate la intrarea în România. Sumele în cauza se justifica cu declaraţia vamală completată la intrarea în România, conform cap. 1 pct. 3 din prezentele norme.Aceste persoane pot avea, de asemenea, asupra lor sume în valută efectivă (numerar) care provin din ridicari de conturi şi transferuri bancare în România, ori din încasarea în România a cecurilor de călătorie, cecurilor bancare, cărţilor de credit şi a altor instrumente de plată ori de schimb valutar efectuat pe teritoriul României. Aceste sume se justifica cu un document eliberat de unitatea bancară sau o altă persoană juridică autorizata din România.În cazul în care persoanele fizice în cauza au asupra lor, la ieşirea din România, sume în valută în numerar peste cele justificate potrivit alin. 1 şi 2 de la acest punct, au obligaţia să le depună la organele vamale, urmindu-se procedura de la cap. 1 pct. 4 din prezentele norme.10. În cazul în care persoanele fizice incearca sa scoată din România valuta efectivă (numerar) peste limitele permise conform cap. 1 şi 2 din prezentele norme, în forme vadit frauduloase, organele vamale vor retine aceste sume. În acest scop, se întocmeşte un proces-verbal de constatare a contravenţiei, în 2 exemplare, din care un exemplar se inmineaza contravenientului.Sumele reţinute se dispun de către vama, în cont, la o banca comercială autorizata.Împotriva procesului verbal de contravenţie, contravenientul are dreptul să facă plîngere la judecătoria din raza teritorială a organului vamal constatator, în termen de 90 de zile de la data primirii procesului-verbal.În baza hotărîrii judecătoreşti, suma în valută confiscată se face venit la bugetul statului, conform reglementărilor în vigoare. III. Cu privire la alte instrumente de plată în valută11. Persoanele fizice române şi străine pot introduce şi scoate din România cecuri de călătorie, cecuri bancare, cărţi de credit şi orice alte instrumente bancare similare, exprimate în valută străină.Limitele şi condiţiile arătate la cap. 1 şi 2 din prezentele norme nu se referă la instrumentele de plată menţionate la alin. 1 din acest punct. IV. Cu privire la introducerea şi scoaterea de sume în lei din România12. Persoanele fizice nu pot introduce sau scoate din România sume efective (numerar) mai mari de 5.000 lei de persoana/călătorie.În sensul prezentelor norme, prin sume efective (numerar) în lei se înţeleg biletele de banca şi monedele româneşti în circulaţie.Cupiurile maxime admise la introducerea şi scoaterea din România sînt cele pînă la 1.000 lei inclusiv.13. La ieşirea din România, persoanele fizice menţionate la pct. 12 de mai sus au obligaţia sa declare sumele în lei care depăşesc plafonul de 5.000 lei de persoana şi să le depună organelor vamale contra chitanţa de consemnare, urmindu-se procedura de consemnare similară celei de la cap. 1 pct. 4 din prezentele norme.Deponentilor care sînt cetăţeni români sau cetăţeni străini cu domiciliul în România li se restituie aceste sume la întoarcerea din călătorie.În cazul persoanelor fizice aflate temporar în România – cetăţeni străini cu domiciliul în străinătate şi cetăţeni români cu domiciliul în străinătate -, restituirea se poate face cu ocazia unei noi călătorii în România.Termenul maxim de restituire este de 3 ani. După expirarea acestui termen, sumele în cauza se fac venit la bugetul statului.14. În cazul în care persoanele fizice incearca sa scoată din România sumele în lei, în numerar, peste limita permisă potrivit pct. 12 de mai sus, în forme vadit frauduloase, organele vamale vor retine aceste sume în vederea confiscării, procedîndu-se conform cap. 2 pct. 10 din prezentele norme. Totodată, în funcţie de gravitatea faptei, vor sesiza organele Ministerului de Interne din punctele de trecere a frontierei de stat, în vederea reţinerii şi declanşării procedurii de urmărire penală.15. La intrarea în România, persoanele fizice nu pot introduce sume în lei peste limita de 5.000 lei de persoana/călătorie, prevăzută la pct.12 de mai sus. Sumele în lei peste aceasta limita se confisca de organele vamale şi se fac venit la bugetul statului.16. Pentru operaţiunile efectuate în cadrul prevederilor de la cap. 4, vama retine comisioanele şi spezele practicate în baza reglementărilor şi normelor specifice de lucru. V. Alte dispoziţii17. Membrii reprezentantelor diplomatice, consulare şi comerciale ale statelor străine în România, cetăţeni străini, precum şi membrii familiilor lor sînt scutiţi de obligaţiile prevăzute în prezentele norme.Aceleaşi scutiri se aplică şi întregului personal al reprezentantelor diplomatice, consulare şi comerciale ale statelor străine în România, compus din cetăţeni străini, precum şi membrilor familiilor lor.Prevederile de la acest punct se aplică, de asemenea, cetăţenilor străini, persoane oficiale, posesoare de paşapoarte diplomatice, în misiune temporară, în vizita sau trecere prin România, precum şi persoanelor care se bucura de privilegii diplomatice, în baza convenţiilor diplomatice la care România a aderat.18. Scoaterea din România de titluri publice (titluri de stat) româneşti, exprimate în valută străină, cît şi a celor exprimate în lei, se poate efectua numai pe baza autorizaţiei date de Banca Naţionala a României. +
Anexa 2NORMEprivind modul de efectuare a transferurilor de capital cu mijloace de plată străine 1. Operaţiunile de transferuri de capital cu mijloace de plată străine, prevăzute la pct. 9 din regulament, sînt supuse autorizării Băncii Naţionale a României, după cum urmează:a) operaţiunile prevăzute la pct. 9 lit. a), b) şi e) din regulament, precum şi creditele pe termen de peste un an se autorizeaza de Banca Naţionala a României – Oficiul de Control al Devizelor. … În cazul persoanelor juridice cu capital integral sau majoritar de stat, solicitanţii vor trebui să prezinte, pentru autorizarea transferurilor prevăzute la pct. 9 lit. a) şi b) din regulament, avizul Ministerului Economiei şi Finanţelor;b) pentru operaţiunile prevăzute la pct. 9 lit. c) şi d) sînt delegate băncile comerciale să le autorizeze şi să le efectueze direct în baza atribuţiilor prevăzute în autorizaţiile lor de funcţionare. … 2. Sînt supuse, de asemenea, autorizării Băncii Naţionale a României – Oficiul de Control al Devizelor – succesiunile, sumele realizate de persoane fizice străine din valorificarea în România de bunuri imobiliare, precum şi pensiile ce se plătesc în străinătate de persoanele fizice române. Autorizarea acestor transferuri se va da pe baza avizului Ministerului Economiei şi Finanţelor, întemeiat pe prevederile legale şi ale acordurilor încheiate de România cu alte state.Pentru obţinerea avizului Ministerului Economiei şi Finanţelor şi a autorizării Băncii Naţionale a României, solicitanţii vor prezenta documentaţia din care să rezulte sursa de provenienţă a sumei pentru care se solicita transferul în străinătate, precum şi dovada scrisă din partea organelor financiare ca titularul sumei nu are debite în România reprezentind impozite sau alte obligaţii legale de plată, faţă de stat, neachitate.3. Băncile comerciale vor tine evidenta tuturor operaţiunilor reprezentind transferuri de capital executate şi le vor raporta Băncii Naţionale a României, conform modelului alăturat. MODEL Banca …………………………Direcţia ………………………SITUAŢIAoperaţiunilor de transferuri de capital efectuate în luna …………… 199…–––––––––––––––––––––––––––––––––-Nr. şi data Modalitatea de Ţara şi banca Scopul Nr. şi dataNr. Titularul Suma documentului efectuare (transfer unde s-a (destinaţia) autorizaţieicrt. şi adresa bancar bancar, ridicare efectuat sumei sau aprobăriinumerar etc.) transferul transferate de transfer–––––––––––––––––––––––––––––––––-0 1 2 3 4 5 6 7–––––––––––––––––––––––––––––––––-–––––––––––––––––––––––––––––––––-Director,NOTĂ:Situaţia se întocmeşte centralizat de băncile comerciale şi se remite Băncii Naţionale a României – Oficiul de Control al Devizelor pînă la data de 10 a lunii următoare.––––––
