REGULAMENT nr. 2 din 30 ianuarie 2020

Având în vedere prevederile art. 218, 219, precum și ale art. 244 alin. (2) din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative, în temeiul dispozițiilor art. 243 alin. (1) și art. 244 alin. (1) din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative, precum și ale art. 48 alin. (1) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, Banca Națională a României emite prezentul regulament. + 
Titlul IDomeniul de aplicare, obiectul și definiții + 
Articolul 1(1)Prezentul regulament stabilește:a)cerințele și documentația ce trebuie prezentată Băncii Naționale a României cu privire la măsurile de diminuare a riscurilor operaționale și de securitate, precum și mecanismele de control adecvate pentru a gestiona riscurile operaționale și de securitate, legate de serviciile de plată oferite de către entitățile menționate la alin. (2);  … b)raportarea incidentelor operaționale sau de securitate majore specifice serviciilor aferente plăților;  … c)obligațiile de raportare la Banca Națională a României a datelor și informațiilor statistice privind fraudele legate de diferite mijloace de plată.  … (2)Prezentul regulament se aplică după cum urmează:a)dispozițiile titlurilor I, II și V se aplică prestatorilor de servicii de plată prevăzuți la art. 223 alin. (1) lit. a)-e) din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative; … b)dispozițiile titlului III se aplică prestatorilor de servicii de plată prevăzuți la art. 223 alin. (1) lit. a), b) și e) din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative; … c)dispozițiile titlului IV se aplică prestatorilor de servicii de plată prevăzuți la art. 223 alin. (1) lit. a), c)-e) din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative. … (3)Documentele și informațiile menționate la alin. (1) sunt prezentate Băncii Naționale a României în limba română. (4)Pentru documentele și informațiile într-o limbă străină se prezintă și traducerea legalizată a acestora. Pentru documentele redactate într-o limbă de circulație internațională, Banca Națională a României poate excepta, de la caz la caz, aplicarea cerinței privind traducerea legalizată. + 
Articolul 2(1)Termenii și expresiile utilizați/utilizate în prezentul regulament au semnificațiile prevăzute de Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative, Legea nr. 210/2019 privind activitatea de emitere de monedă electronică, Regulamentul (UE) 2015/751 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind comisioanele interbancare pentru tranzacțiile de plată cu cardul, Regulamentul (UE) nr. 260/2012 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a cerințelor tehnice și comerciale aplicabile operațiunilor de transfer de credit și de debitare directă în euro. (2)În sensul prezentului regulament, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: a)active informaționale – date sau alte informații, corporale sau necorporale, care trebuie protejate; … b)activ TIC – un activ de natură software sau hardware care se găsește în mediul de afaceri, inclusiv sisteme TIC; … c)apărare în adâncime – ansamblu de mai multe tipuri de controale care acoperă același risc, precum principiul celor patru ochi, autentificarea pe baza a doi factori, segmentarea rețelei și mecanisme multiple de tip firewall;  … d)apetit la risc – nivelul și tipurile cumulate de risc pe care o instituție este dispusă să și le asume în limita capacității sale de risc, conform modelului său de afaceri, în vederea realizării obiectivelor sale strategice;  … e)autenticitate – proprietatea unei surse de a fi ceea ce se pretinde a fi;  … f)conducere superioară: (i)în cazul prestatorilor de servicii de plată prevăzuți la art. 223 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative, care sunt instituții de credit și sucursale ale instituțiilor de credit din state terțe, acest termen are înțelesul prevăzut la art. 3 alin. (1) pct. 3 din Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 5/2013 privind cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit, cu modificările și completările ulterioare; … (ii)în cazul prestatorilor de servicii de plată prevăzuți la art. 223 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative, care sunt instituții de plată, acest termen se referă la persoanele prevăzute la art. 13 alin. (2) din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative; … (iii)în cazul prestatorilor de servicii de plată prevăzuți la art. 223 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative, care sunt instituții emitente de monedă electronică, acest termen se referă la persoanele prevăzute la art. 10 alin. (2) din Legea nr. 210/2019 privind activitatea de emitere de monedă electronică; … (iv)în cazul prestatorilor de servicii de plată prevăzuți la art. 223 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative, acest termen se referă la persoanele prevăzute la art. 13 alin. (2) sau art. 98 alin. (2) din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative, după caz; … (v)în cazul prestatorilor de servicii de plată prevăzuți la art. 223 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative, acest termen are semnificația conferită în temeiul legislației naționale aplicabile referitoare la organele de conducere; …  … g)confidențialitate – proprietatea de a nu pune la dispoziție sau de a nu divulga informații persoanelor, entităților sau proceselor neautorizate;(la 15-03-2022,
Litera g) din Alineatul (2) , Articolul 2 , Titlul I a fost modificată de Punctul 1, Articolul I din REGULAMENT nr. 4 din 4 martie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 252 din 15 martie 2022
)
 … h)disponibilitate – proprietatea serviciilor aferente plăților de a fi deplin accesibile și utilizabile de către utilizatorii serviciilor de plată, potrivit nivelurilor acceptabile predefinite anterior de prestatorul de servicii de plată;(la 15-03-2022,
Litera h) din Alineatul (2) , Articolul 2 , Titlul I a fost modificată de Punctul 2, Articolul I din REGULAMENT nr. 4 din 4 martie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 252 din 15 martie 2022
)
 … i)«Emiterea unui ordin de plată de către autorul fraudei» – un tip de operațiune de plată neautorizată și se referă la situația în care un ordin de plată fals este emis de autorul fraudei după ce a obținut datele sensibile privind plățile ale plătitorului sau ale beneficiarului plății prin mijloace frauduloase; … j)funcția de audit:(i)în cazul prestatorilor de servicii de plată prevăzuți la art. 223 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative, care sunt instituții de credit și sucursale ale instituțiilor de credit din state terțe, funcția de audit are înțelesul prevăzut la art. 54-60 din Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 5/2013 privind cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit, cu modificările și completările ulterioare; … (ii)în cazul prestatorilor de servicii de plată, alții decât cei prevăzuți la art. 223 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative, funcția de audit trebuie să fie independentă de prestatorul de servicii de plată sau independentă în cadrul acestuia și poate fi o funcție de audit intern și/sau extern; …  … k)incident TIC operațional sau de securitate – un singur eveniment sau o serie de evenimente corelate neplanificate de prestatorul de servicii de plată, care are/au sau ar putea avea un impact negativ asupra integrității, disponibilității, confidențialității și/sau autenticității serviciilor aferente plăților;(la 15-03-2022,
Litera k) din Alineatul (2) , Articolul 2 , Titlul I a fost modificată de Punctul 3, Articolul I din REGULAMENT nr. 4 din 4 martie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 252 din 15 martie 2022
)
 … l)integritate – proprietatea de a asigura acuratețea și caracterul complet al activelor, inclusiv în ceea ce privește datele;(la 15-03-2022,
Litera l) din Alineatul (2) , Articolul 2 , Titlul I a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din REGULAMENT nr. 4 din 4 martie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 252 din 15 martie 2022
)
 … m)manipularea plătitorului – acțiune a unei persoane care are ca scop determinarea plătitorului să emită un ordin de plată sau să dea instrucțiuni prestatorului său de servicii de plată să îl emită, cu bună-credință, către un cont de plată despre care crede că aparține beneficiarului legitim al plății;  … n)mediu informatic – un subset al infrastructurii IT care este folosit pentru un scop bine determinat – de exemplu, mediu de dezvoltare, mediu de asamblare, mediu de test, mediu de producție;  … o)«Modificarea unui ordin de plată de către autorul fraudei» – un tip de operațiune neautorizată și se referă la situația în care autorul fraudei interceptează și modifică un ordin de plată autorizat la un moment dat, în timpul comunicării electronice între dispozitivul plătitorului și prestatorul de servicii de plată [precum programe malware sau atacuri care le permit atacatorilor să intercepteze comunicarea dintre două gazde care comunică în mod autorizat (atacuri de tip «omul din mijloc»)] sau modifică instrucțiunea de plată în sistemul prestatorului de servicii de plată înainte de compensarea și decontarea ordinului de plată;  … p)operațiune de plată neautorizată – operațiune de plată executată fără exprimarea consimțământului plătitorului în conformitate cu prevederile art. 147-149 din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative, inclusiv ca urmare a pierderii, furtului, deturnării datelor sensibile privind plățile sau a instrumentului de plată, indiferent dacă a putut fi detectată de către plătitor înaintea efectuării plății și indiferent dacă a fost cauzată de neglijența gravă a plătitorului;  … q)organ de conducere: (i)în cazul prestatorilor de servicii de plată prevăzuți la art. 223 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative, care sunt instituții de credit și sucursale ale instituțiilor de credit din state terțe, acest termen are înțelesul prevăzut la art. 3 alin. (1) pct. 1 din Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 5/2013 privind cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit, cu modificările și completările ulterioare; … (ii)în cazul prestatorilor de servicii de plată prevăzuți la art. 223 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative, care sunt instituții de plată, instituții emitente de monedă electronică sau furnizori specializați în servicii de informare cu privire la conturi, acest termen se referă la persoanele prevăzute la lit. f) pct. (ii)-(iv), după caz; … (iii)în cazul prestatorilor de servicii de plată prevăzuți la art. 223 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative, acest termen are semnificația conferită în temeiul legislației naționale aplicabile referitoare la organele de conducere; …  … r)principiul «privilegiilor minime» – prevede că personalul care are nevoie de acces la sistemele informatice și de comunicații trebuie să aibă accesul minim necesar pentru a-și îndeplini funcția. Acest principiu se aplică atât accesului fizic, cât și accesului logic la date și resurse TIC, precum și sistemelor și aplicațiilor care prelucrează date. Abilitatea de a citi, a crea, a actualiza și a șterge datele constituie controale de acces supuse principiului privilegiilor minime;  … s)proiect TIC – orice proiect sau parte a acestuia în care sunt modificate, înlocuite, respinse sau implementate sisteme și servicii TIC. Proiectele TIC pot face parte din programe de transformare mai ample în sectorul TIC sau în cel de afaceri;  … t)risc TIC și de securitate – se referă la riscurile operaționale și de securitate prevăzute la art. 218 alin. (1) din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative. Acesta reprezintă înregistrări de pierderi din cauza încălcării confidențialității, pierderii integrității sistemelor și a datelor, caracterului necorespunzător sau indisponibilității sistemelor și datelor sau incapacității de a schimba tehnologia informației (TI) într-o perioadă de timp rezonabilă și la costuri rezonabile, atunci când cerințele de mediu sau de afaceri se schimbă. Riscul TIC și de securitate include riscuri de securitate care rezultă fie din procese interne inadecvate sau care nu și-au îndeplinit funcția în mod corespunzător, fie din evenimente externe, inclusiv din atacuri cibernetice sau din securitatea fizică inadecvată; … u)serviciu aferent plăților – orice activitate din categoria serviciilor de plată prevăzute la art. 7 din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative și toate sarcinile tehnice de asistență necesare pentru prestarea serviciilor de plată;  … v)servicii TIC – serviciile furnizate de sisteme TIC unuia sau mai multor utilizatori interni sau externi, precum: serviciile de introducere a datelor, de stocare a datelor, de prelucrare și de raportare a datelor, însă și serviciile de monitorizare și serviciile- suport ale afacerii și deciziilor; … w)sisteme TIC – tehnologia informației și comunicațiilor configurată în cadrul unui mecanism sau al unei rețele de interconectare care susține operațiunile unui prestator de servicii de plată; … x)terț – o organizație care a încheiat contracte în vederea desfășurării unor relații comerciale sau a altui tip de raport juridic, pentru a furniza unei entități un produs sau un serviciu; … y)TIC – tehnologia informației și comunicațiilor; … z)RTO – obiectivul perioadei de recuperare reprezintă intervalul maxim admis în care un sistem sau un serviciu TIC trebuie să fie restabilit după o întrerupere, înainte de a avea un impact negativ asupra proceselor aferente activității unei instituții; … aa)RPO – obiectivul momentului de recuperare reprezintă perioada maximă anterioară momentului în care un serviciu este restaurat după o întrerupere, în care se acceptă pierderea datelor; … bb)exercițiu de testare a securității de tip «red team» – înseamnă un exercițiu care imită tactica, tehnicile și procedurile actorilor de amenințări din viața reală percepute ca reprezentând o amenințare cibernetică autentică, care oferă un test controlat, personalizat, desfășurat ca o simulare a unei tentative de atac în vederea compromiterii sistemelor critice aferente activității unei instituții, pentru a oferi o evaluare cuprinzătoare a capacității securității sistemelor TIC și a instituției. … (la 16-06-2021,
Alineatul (2) din Articolul 2 , Titlul I a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din REGULAMENT nr. 2 din 21 mai 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 599 din 16 iunie 2021
)
 + 
Titlul IIGestionarea riscurilor TIC și de securitate + 
Capitolul I Dispoziții generale + 
Articolul 3(1)Prestatorii de servicii de plată trebuie să prevadă într-un document formal măsuri de securitate adecvate pentru gestionarea riscurilor TIC și de securitate, legate de serviciile de plată pe care le oferă, cu respectarea dispozițiilor prevăzute în prezentul titlu.(2)Nivelul de detaliu al descrierii măsurilor de securitate prevăzute la alin. (1) trebuie să fie proporțional cu dimensiunea, organizarea internă a prestatorului de servicii de plată, precum și cu natura, scopul, extinderea, complexitatea și gradul de risc asociat serviciilor de plată și produselor pe care prestatorul de servicii de plată le oferă sau intenționează să le ofere.(3)Prestatorii de servicii de plată trebuie să fundamenteze în mod adecvat măsurile de securitate prevăzute la alin. (1) și să comunice documentația de fundamentare Băncii Naționale a României – Direcția monitorizare a infrastructurilor pieței financiare și a plăților, prin intermediul Rețelei de comunicații interbancare, anual, până cel târziu la data de 31 martie sau mai des la solicitarea acesteia.(4)Modificările intervenite cu privire la documentația prevăzută la alin. (1) se transmit Băncii Naționale a României – Direcția monitorizare a infrastructurilor pieței financiare și a plăților, în termen de 10 zile de la adoptarea deciziei cu privire la modificări.(5)Banca Națională a României (BNR) poate solicita prestatorilor de servicii de plată să pună la dispoziția acesteia orice alte date și informații pe care le consideră necesare în vederea evaluării adecvării la risc a măsurilor de securitate implementate de către prestatorii de servicii de plată. Prestatorii de servicii de plată au obligația de a pune la dispoziția BNR informațiile și documentele solicitate în termen de 10 zile de la primirea solicitării.(6)Banca Națională a României poate prelungi, cu maximum 90 de zile, termenul de comunicare a documentației prevăzut la alin. (3), în situații fundamentate de către prestatorii de servicii de plată, care necesită alocarea cât mai eficientă a resurselor umane și materiale existente la nivelul acestora, pentru punerea în aplicare a planurilor lor generale de asigurare a continuității activității în condițiile unor stări de urgență decretate de către autorități, sau alte situații speciale.(7)Prelungirea termenului prevăzut la alin. (6) se poate realiza în situația în care documentația pusă la dispoziția BNR, precum și istoricul acțiunilor întreprinse de prestatorii de servicii de plată probează față de BNR că îndeplinesc obligația de a deține, pe bază continuă, măsuri de securitate adecvate pentru gestionarea riscurilor TIC și de securitate.(8)Prelungirea termenului prevăzut la alin. (3), conform alin. (6), nu scutește prestatorii de servicii de plată de la îndeplinirea obligației de a deține, pe bază continuă, măsuri de securitate adecvate pentru gestionarea riscului TIC și de securitate.  + 
Capitolul II Guvernanța și strategia + 
Secţiunea 1Guvernanța + 
Articolul 4(1)Organul de conducere trebuie să se asigure că prestatorul de servicii de plată dispune de un cadru adecvat de administrare a activității sale de prestare de servicii aferente plăților și de un cadru de control intern corespunzător riscurilor sale TIC și de securitate.(2)Organul de conducere trebuie să stabilească roluri și responsabilități clare privind funcțiile TIC, administrarea riscurilor de securitate a informațiilor și continuitatea activității de prestare de servicii aferente plăților, inclusiv pentru organul de conducere și comitetele specializate ale prestatorului de servicii de plată, dacă este cazul. + 
Articolul 5(1)Organul de conducere trebuie să se asigure că numărul și competențele membrilor personalului prestatorului de servicii de plată sunt corespunzătoare pentru a sprijini permanent nevoile acestuia operaționale TIC și proceselor sale de administrare a riscurilor TIC și de securitate, precum și pentru a asigura punerea în aplicare a strategiei sale TIC. (2)Organul de conducere trebuie să se asigure că bugetul alocat este corespunzător pentru a îndeplini strategia TIC a prestatorului de servicii de plată.  + 
Articolul 6Organul de conducere este pe deplin răspunzător de stabilirea, aprobarea și supravegherea punerii în aplicare a strategiei TIC a prestatorului de servicii de plată în cadrul strategiei sale generale de afaceri, precum și de stabilirea unui cadru eficace de administrare a riscurilor TIC și de securitate. + 
Secţiunea a 2-aStrategia + 
Articolul 7(1)Strategia TIC trebuie aliniată la strategia generală de afaceri a prestatorului de servicii de plată și trebuie să definească:a)modul în care trebuie să evolueze TIC a prestatorului de servicii de plată pentru a sprijini și a participa în mod eficient la strategia sa de afaceri, inclusiv la evoluția structurii organizatorice, a modificărilor din sistemul TIC și a dependențelor-cheie de terți; … b)strategia planificată și evoluția arhitecturii TIC, inclusiv a dependențelor de terți; … c)obiective clare de securitate a informațiilor, punând accent pe sisteme și servicii TIC, pe personal și procese. … (2)Prestatorii de servicii de plată trebuie să instituie procese de monitorizare și măsurare a eficacității punerii în aplicare a strategiei lor TIC. + 
Articolul 8(1)Prestatorii de servicii de plată trebuie să stabilească seturi de planuri de acțiune care să conțină măsurile ce trebuie luate în vederea atingerii obiectivului strategiei TIC. (2)Planurile de acțiune menționate la alin. (1) trebuie să fie:a)comunicate tuturor membrilor relevanți ai personalului (inclusiv contractanților și furnizorilor terți, dacă este cazul și dacă este relevant); … b)revizuite periodic, pentru a se asigura relevanța și adecvarea acestora. …  + 
Secţiunea a 3-aExternalizarea unor funcții operaționale aferente serviciilor de plată + 
Articolul 9(1)În cazul în care au fost externalizate funcții operaționale aferente serviciilor de plată și/sau servicii TIC și sisteme TIC ale oricărei activități de prestare de servicii aferente plăților, inclusiv către entitățile din grup, sau atunci când se folosesc furnizori terți, prestatorii de servicii de plată trebuie să asigure eficacitatea măsurilor de securitate prevăzute în prezentul titlu.(2)Pentru îndeplinirea obligațiilor prevăzute la alin. (1) prestatorii de servicii de plată trebuie să se asigure că în contractele și acordurile privind nivelul de calitate al serviciilor, atât în circumstanțe normale, cât și în caz de întrerupere a serviciului potrivit art. 51^1, cu furnizori de servicii de externalizare, entități din grup sau furnizori terți către care au externalizat funcțiile respective sunt incluse următoarele: a)obiective și măsuri corespunzătoare și proporționale de securitate a informațiilor, inclusiv cerințe precum cerințe minime de securitate cibernetică, specificații ale ciclului de viață al datelor instituțiilor financiare, orice cerințe privind criptarea datelor, securitatea rețelei și procesele de monitorizare a securității și amplasarea centrelor de date;  … b)proceduri de gestionare a incidentelor operaționale și de securitate, inclusiv escaladarea și raportarea. … (3)Prestatorii de servicii de plată trebuie să monitorizeze și să se asigure că furnizorii către care au externalizat funcții operaționale îndeplinesc obiectivele de securitate, măsurile de securitate și obiectivele de performanță stabilite în acord cu alin. (2). (4)Prestatorii de servicii de plată rămân pe deplin responsabili pentru evaluarea eficacității măsurilor de securitate ale funcțiilor operaționale externalizate aferente serviciilor de plată și/sau serviciilor TIC și sistemelor TIC ale oricărei activități de prestare de servicii aferente plăților. + 
Capitolul III Cadrul de gestionare a riscurilor TIC și de securitate + 
Secţiunea 1Organizarea și obiectivele + 
Articolul 10(1)Prestatorii de servicii de plată trebuie să își identifice și să își administreze adecvat riscurile TIC și de securitate.(2)Funcția (funcțiile) TIC responsabilă (responsabile) de sistemele TIC, procesele și operațiunile de securitate trebuie să dispună de procese și controale corespunzătoare pentru a se asigura că toate riscurile sunt identificate, analizate, măsurate, monitorizate, administrate, raportate și menținute în limitele apetitului la risc al prestatorului de servicii de plată și că proiectele și sistemele pe care le livrează și activitățile pe care le prestează sunt în conformitate cu cerințele externe și interne. + 
Articolul 11(1)Prestatorii de servicii de plată trebuie să atribuie responsabilitatea administrării și supravegherii riscurilor TIC și de securitate unei funcții de control, prin aplicarea în mod corespunzător a prevederilor secțiunii a 4-a, capitolul I al titlului II din Regulamentul nr. 5/2013 privind cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit, cu modificările și completările ulterioare.(2)Prestatorii de servicii de plată trebuie să asigure independența și obiectivitatea acestei funcții de control, separând-o în mod corespunzător de procesele operațiunilor TIC. (3)Prestatorii de servicii de plată trebuie să se asigure că funcția de control menționată la alin. (1):a)este direct răspunzătoare în fața organului de conducere și este responsabilă de monitorizarea și controlul respectării cadrului de administrare a riscurilor TIC și de securitate; … b)trebuie să asigure că riscurile TIC și de securitate sunt identificate, măsurate, evaluate, administrate, monitorizate și raportate; … c)nu este responsabilă de niciun audit intern. …  + 
Articolul 12Funcția de audit intern stabilită prin aplicarea în mod corespunzător a prevederilor relevante din cadrul secțiunii a 4-a, capitolul I al titlului II din Regulamentul nr. 5/2013 privind cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit, cu modificările și completările ulterioare, trebuie să aibă capacitatea, urmând o abordare bazată pe riscuri, de a revizui independent și de a oferi asigurări obiective cu privire la conformarea tuturor unităților și activităților TIC și de securitate ale prestatorului de servicii de plată cu politicile și procedurile acestuia și cu cerințele externe. + 
Articolul 13(1)Prestatorii de servicii de plată trebuie să stabilească un cadru de gestionare a riscurilor TIC și de securitate potrivit prevederilor art. 218 alin. (1) din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative, denumit în continuare cadru de gestionare a riscurilor.(2)Cadrul de gestionare a riscurilor prevăzut la alin. (1) trebuie integrat în întregime în procesele generale de gestionare a riscurilor ale prestatorilor de servicii de plată și în concordanță cu aceste procese. + 
Articolul 14Prestatorii de servicii de plată trebuie să definească și să desemneze rolurile și responsabilitățile-cheie, precum și liniile de raportare relevante, necesare pentru punerea în aplicare a măsurilor de securitate și pentru gestionarea riscurilor TIC și de securitate. + 
Articolul 15(1)Cadrul de gestionare al riscurilor TIC elaborat de către prestatorii de servicii de plată potrivit art. 13 trebuie să includă stabilirea de procese pentru:a)determinarea apetitului la risc, în cazul riscurilor TIC și de securitate, în conformitate cu apetitul la risc al prestatorului de servicii de plată; … b)identificarea, măsurarea, monitorizarea și gestionarea gamei de riscuri TIC și de securitate, care decurg din activitatea de prestare de servicii aferente plăților desfășurată de prestatorul de servicii de plată și la care acesta este expus, inclusiv măsurile de asigurare a continuității activității de prestare de servicii aferente plăților prevăzute în cap. VII al prezentului titlu; … c)definirea măsurilor de diminuare a riscurilor TIC și de securitate, inclusiv a controalelor aferente acestora; … d)monitorizarea eficacității măsurilor stabilite potrivit lit. c), precum și a numărului de incidente TIC operaționale sau de securitate raportate la nivel intern, inclusiv a celor majore raportate în conformitate cu titlul III, care afectează activitățile legate de TIC, precum și acționarea în sensul corectării acestor măsuri, dacă este cazul;  … e)raportarea către organul de conducere cu privire la riscurile TIC și de securitate și cu privire la controalele aferente acestora;  … f)identificarea și evaluarea posibilității de apariție a riscurilor TIC și de securitate în urma modificărilor majore ale sistemelor sau serviciilor TIC, ale proceselor sau procedurilor TIC și/sau după orice incident major operațional sau de securitate. … (2)Cadrul de gestionare a riscurilor TIC și de securitate trebuie să fie documentat în mod corespunzător și îmbunătățit pe bază continuă cu experiența dobândită și documentată pe parcursul punerii în aplicare și monitorizării acestuia.(3)Cadrul de administrare a riscurilor TIC și de securitate trebuie aprobat și revizuit, cel puțin o dată pe an, de către organul de conducere. + 
Secţiunea a 2-a Identificarea funcțiilor, a proceselor și a activelor + 
Articolul 16Prestatorii de servicii de plată trebuie să identifice, să stabilească și să mențină o diagramă funcțională actualizată a funcțiilor activității lor de prestare de servicii aferente plăților, a rolurilor și a proceselor-suport, pentru a identifica importanța fiecăreia dintre ele, interdependențele acestora, raportat la riscurile TIC și de securitate. + 
Articolul 17Prestatorii de servicii de plată trebuie să identifice, să stabilească și să mențină o diagramă funcțională actualizată a activelor informaționale care susțin funcțiile activității lor de prestare de servicii aferente plăților și procesele-suport, cum ar fi sistemele TIC cu personalul, contractanții, terții și dependențele de alte sisteme și procese interne și externe, în vederea gestionării, cel puțin, a activelor informaționale care sprijină procesele și funcțiile critice ale activității lor de prestare a serviciilor aferente plăților. + 
Secţiunea a 3-aClasificarea și evaluarea riscurilor + 
Articolul 18(1)Prestatorii de servicii de plată trebuie să clasifice funcțiile activității lor de prestare de servicii aferente plăților, procesele-suport și activele informaționale identificate potrivit art. 16 și 17, în funcție de nivelul critic al acestora.(2)Prestatorii de servicii de plată trebuie să realizeze clasificarea potrivit alin. (1) prin definirea nivelului critic cu luarea în considerare, cel puțin, a cerințelor de confidențialitate, integritate și disponibilitate.(3)Prestatorii de servicii de plată trebuie să atribuie răspunderi și responsabilități clare pentru activele informaționale. (4)Prestatorii de servicii de plată trebuie să revizuiască caracterul adecvat al clasificării activelor informaționale și al documentației relevante, atunci când efectuează o evaluare a riscurilor.  + 
Articolul 19(1)Prestatorii de servicii de plată trebuie să efectueze o evaluare a riscurilor TIC și de securitate prin identificarea acestor riscuri cu impact asupra funcțiilor activității lor de prestare de servicii aferente plăților, proceselor-suport și activelor informaționale, identificate și clasificate în funcție de nivelul critic al acestora potrivit art. 18.(2)Prestatorii de servicii de plată trebuie să efectueze și să documenteze evaluările riscurilor cel puțin anual. (3)Evaluarea riscurilor prevăzută la alin. (1) și (2) trebuie să fie efectuată și din perspectiva gestionării oricăror modificări majore ale infrastructurii, proceselor sau procedurilor care afectează funcțiile activității lor de prestare de servicii aferente plăților, procesele-suport sau activele informaționale. (4)Prestatorii de servicii de plată trebuie să se asigure că monitorizează permanent amenințările și vulnerabilitățile relevante pentru procesele activității lor de prestare de servicii aferente plăților, funcțiile-suport și activele informaționale și să revizuiască în mod regulat scenariile de risc cu impact asupra lor.  + 
Secţiunea a 4-a Diminuarea riscului + 
Articolul 20(1)Pe baza evaluării riscurilor efectuată potrivit art. 19, prestatorii de servicii de plată trebuie să stabilească ce măsuri sunt necesare și dacă sunt necesare modificări ale proceselor activității lor de prestare de servicii aferente plăților, ale măsurilor de control, ale sistemelor și serviciilor TIC existente pentru diminuarea la un nivel acceptabil a riscurilor TIC și de securitate identificate.(2)Prestatorii de servicii de plată trebuie să ia în considerare durata necesară pentru punerea în aplicare a modificărilor prevăzute la alin. (1) și pentru luarea măsurilor provizorii adecvate în vederea diminuării riscurilor TIC și de securitate, astfel încât acestea să nu depășească apetitul la riscurile TIC și de securitate al prestatorului de servicii de plată. + 
Articolul 21Prestatorii de servicii de plată trebuie să elaboreze și să pună în aplicare măsuri pentru diminuarea riscurilor TIC și de securitate identificate și pentru a proteja activele informaționale, în funcție de clasificarea lor. + 
Secţiunea a 5-a Raportarea + 
Articolul 22(1)Prestatorii de servicii de plată trebuie să raporteze în mod clar și la timp organului de conducere rezultatele evaluării riscurilor TIC și de securitate. (2)Raportarea realizată potrivit alin. (1) nu aduce atingere obligației prestatorilor de servicii de plată de a furniza Băncii Naționale a României o evaluare actualizată și detaliată a riscurilor, astfel cum se prevede la art. 218 alin. (2) din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative. + 
Articolul 22^1Prestatorii de servicii de plată vor remite anual, până la data de 31 martie, pentru anul anterior, prin intermediul Rețelei de comunicații interbancare, următoarele informații:a)scenariile de test avute în vedere potrivit art. 43 și rezultatele testărilor prevăzute la art. 46; … b)extrase din rapoartele auditorilor, care să conțină concluziile acestora cu privire la reziliența cadrului de administrare a activității de prestare de servicii aferente plăților, sistemelor și proceselor aferente riscurilor TIC și de securitate; … c)modificările semnificative aduse cadrului de administrare a activității de prestare de servicii aferente plăților, sistemelor și proceselor aferente riscurilor TIC și de securitate, inclusiv a locațiilor sediilor secundare ce asigură continuitatea activității de procesare a plăților, decontărilor și a instrumentelor de plată. …  + 
Secţiunea a 6-a Auditul + 
Articolul 23(1)Prestatorii de servicii de plată trebuie să se asigure că cadrul de administrare a activității de prestare de servicii aferente plăților, sistemele și procesele aferente riscurilor TIC și de securitate sunt auditate periodic de către auditori cu suficiente cunoștințe, competențe și experiență în riscurile TIC și de securitate și în plăți, pentru a oferi organului de conducere asigurări independente cu privire la eficacitatea acestora.(2)Prestatorii de servicii de plată trebuie să se asigure că auditarea efectuată potrivit alin. (1) este realizată de auditori independenți din punct de vedere operațional de prestatorul de servicii de plată, indiferent dacă își desfășoară activitatea în cadrul sau separat de acesta.(3)Frecvența și obiectul auditurilor realizate potrivit alin. (1) trebuie să fie proporționale cu riscurile TIC și de securitate relevante. (4)Organul de conducere al unui prestator de servicii de plată trebuie să aprobe planul de audit care stă la baza auditurilor realizate potrivit alin. (1), inclusiv orice audituri TIC și orice modificări semnificative ale acestuia.(5)Planul de audit și execuția sa, inclusiv frecvența auditului, trebuie să reflecte și să fie proporționale cu riscurile TIC și de securitate asociate activității de prestare de servicii aferente plăților a prestatorului de servicii de plată și trebuie actualizat cel puțin anual.  + 
Articolul 24Prestatorii de servicii de plată trebuie să instituie un proces formal de monitorizare la nivel intern care să includă dispoziții pentru verificarea și remedierea la timp a constatărilor critice rezultate din auditul TIC. + 
Capitolul IVMăsurile de securitate preventive + 
Secţiunea 1 Dispoziții generale + 
Articolul 25Prestatorii de servicii de plată trebuie să elaboreze și să pună în aplicare măsuri de securitate preventive împotriva riscurilor TIC și de securitate identificate.  + 
Articolul 26Prestatorii de servicii de plată trebuie să elaboreze și să implementeze măsurile de securitate preventive potrivit art. 25, prin utilizarea unei abordări de tipul «apărare în adâncime», instituind controale pe mai multe niveluri, care vizează persoane, procese și tehnologia, fiecare nivel servind drept mecanism de siguranță pentru nivelurile anterioare.  + 
Secţiunea a 2-a Politica în domeniul securității informațiilor + 
Articolul 27(1)Prestatorii de servicii de plată trebuie să dezvolte și să documenteze o politică în domeniul securității informațiilor care trebuie să definească principiile generale și normele de protejare a confidențialității, integrității și disponibilității datelor și informațiilor prestatorilor de servicii de plată și ale clienților lor.(2)Politica prevăzută la alin. (1) trebuie să fie inclusă în documentul privind politica de securitate în materia prestării serviciilor de plată, care este adoptat în conformitate cu art. 29 alin. (1) lit. m) din Regulamentul nr. 4/2019 privind instituțiile de plată și furnizorii specializați în servicii de informare cu privire la conturi.(3)Politica în domeniul securității informațiilor trebuie să fie în concordanță cu obiectivele de securitate a informațiilor ale prestatorilor de servicii de plată stabilite potrivit art. 7 alin. (1) lit. c) și trebuie să se bazeze pe rezultatele relevante ale procesului de evaluare a riscurilor TIC și de securitate ale activității lor de prestare de servicii aferente plăților. (4)Politica în domeniul securității informațiilor realizată potrivit alin. (1) trebuie aprobată de organul de conducere.(5)Politica în domeniul securității informațiilor trebuie:a)să conțină o descriere a rolurilor și responsabilităților principale de gestionare a securității informațiilor; … b)să stabilească cerințele referitoare la securitatea informațiilor pentru personal și contractanți, procese și tehnologie, inclusiv cu privire la faptul că personalul și contractanții de la toate nivelurile trebuie să fie responsabili în asigurarea securității informațiilor prestatorilor de servicii de plată; … c)să asigure confidențialitatea, integritatea și disponibilitatea activelor fizice și logice critice, ale resurselor și ale datelor sensibile privind plățile, aferente prestatorilor de servicii de plată, fie că sunt în stare de repaus, în tranzit sau în folosință; … d)să fie comunicată tuturor membrilor personalului și contractanților prestatorilor de servicii de plată. … (6)Dacă datele sensibile privind plățile includ date cu caracter personal, astfel de măsuri trebuie puse în aplicare în conformitate cu prevederile art. 217 din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative. + 
Articolul 28(1)Prestatorii de servicii de plată trebuie să instituie și să pună în aplicare măsuri de securitate pentru diminuarea riscurilor TIC și de securitate la care sunt expuși, pe baza politicii în domeniul securității informațiilor.(2)Măsurile de securitate prevăzute la alin. (1) trebuie să includă:a)organizarea și administrarea activității; … b)securitatea logică; … c)securitatea fizică; … d)securitatea operațiunilor TIC; … e)monitorizarea securității; … f)revizuirea, evaluarea și testarea securității informațiilor; … g)formarea profesională și conștientizarea cu privire la securitatea informațiilor. …  + 
Secţiunea a 3-aSecuritatea logică + 
Articolul 29(1)Prestatorii de servicii de plată trebuie să definească, să documenteze, să pună în aplicare și să impună proceduri de control al accesului logic pentru gestionarea identității și a accesului.(2)Procedurile prevăzute la alin. (1) trebuie să fie monitorizate permanent, să includă controale pentru monitorizarea anomaliilor și să fie revizuite cel puțin anual. + 
Articolul 30(1)Procedurile prevăzute la art. 29 trebuie să pună în aplicare cel puțin următoarele elemente:a)necesitatea de a cunoaște, potrivit căreia prestatorii de servicii de plată trebuie să gestioneze drepturile de acces la activele informaționale și la sistemele lor suport pe baza principiului «necesității de a cunoaște», inclusiv în ceea ce privește accesul de la distanță; … b)privilegiile minime și separarea sarcinilor, potrivit cărora prestatorii de servicii de plată trebuie să acorde utilizatorilor drepturile minime de acces strict necesare pentru executarea sarcinilor lor (principiul «privilegiilor minime»), și anume pentru a proteja împotriva accesului nejustificat al utilizatorilor la un set mare de date sau pentru a împiedica alocarea unor combinații de drepturi de acces care pot fi utilizate pentru a eluda controalele (principiul «separării sarcinilor»); … c)cerința operațională legitimă, potrivit căreia prestatorii de servicii de plată trebuie să instituie controale eficiente care să asigure că accesul la sistemele TIC este permis doar persoanelor cu o cerință operațională legitimă; … d)răspunderea utilizatorului: potrivit căreia prestatorii de servicii de plată trebuie să limiteze pe cât posibil utilizarea de conturi de utilizator generice și partajate și trebuie să se asigure că utilizatorii pot fi identificați pentru acțiunile întreprinse în sistemele TIC; … e)drepturile de acces privilegiat, potrivit cărora prestatorii de servicii de plată trebuie să instituie controale stricte privind accesul privilegiat la sisteme TIC, prin limitarea strictă și prin supravegherea îndeaproape a conturilor utilizatorilor cu drepturi sporite de acces la sistem, inclusiv a conturilor de administrator; … f)comunicarea în condiții de siguranță și reducerea riscurilor, potrivit cărora prestatorii de servicii de plată trebuie să acorde accesul administrativ de la distanță la sistemele TIC critice numai pe baza principiului necesității de a cunoaște și atunci când se utilizează soluții de autentificare puternice, din categoria celor specificate la lit. j); … g)înregistrarea activităților utilizatorilor, potrivit căreia prestatorii de servicii de plată trebuie să se asigure că toate activitățile utilizatorilor cu drepturi sporite de acces la sistem trebuie cel puțin înregistrate și monitorizate și că jurnalele de acces sunt securizate pentru a împiedica modificarea sau ștergerea neautorizată a acestora. Prestatorii de servicii de plată trebuie să utilizeze aceste informații pentru facilitarea identificării și investigării activităților atipice, detectate în cadrul activității de prestare de servicii aferente plăților; … h)gestionarea accesului, potrivit căreia prestatorii de servicii de plată trebuie să acorde, să retragă sau să modifice drepturile de acces în conformitate cu termenele prevăzute în cadrul procedurilor interne, fără întârzieri nejustificate, și cu fluxurile de lucru de aprobare care îl implică pe proprietarul informațiilor accesate (proprietarul activelor informaționale). În caz de încetare a contractului de muncă al utilizatorilor, drepturile de acces trebuie retrase cel mai târziu până la încetarea raporturilor de muncă; … i)recertificarea accesului, potrivit căreia drepturile de acces prevăzute la lit. a) trebuie revizuite periodic, însă cel puțin anual pentru a se asigura că utilizatorii nu dețin privilegii excesive și că drepturile de acces sunt retrase atunci când nu mai sunt necesare; … j)metodele de autentificare, potrivit cărora prestatorii de servicii de plată trebuie să aplice metode de autentificare suficient de solide care să asigure respectarea adecvată și eficientă a politicilor și procedurilor de control al accesului. Metodele de autentificare trebuie să fie proporționale cu nivelul critic al sistemelor TIC, al informațiilor sau al procesului care sunt accesate. Acestea trebuie să conțină cel puțin parole complexe sau metode de autentificare mai sigure (cum ar fi autentificarea cu doi factori), în funcție de riscul relevant. … (2)Prestatorii de servicii de plată trebuie să păstreze jurnalele prevăzute la alin. (1) lit. g) pe o perioadă de timp proporțională cu nivelul critic al funcțiilor activității lor de prestare de servicii aferente plăților, proceselor de asistență și activelor informaționale, identificate în conformitate cu prevederile secțiunii a 3-a din capitolul III, fără a aduce atingere legislației naționale aplicabile referitoare la cerințele de păstrare a datelor.(3)În înțelesul prezentului articol, termenul utilizator include și utilizatori tehnici. + 
Articolul 31Prestatorii de servicii de plată trebuie să se asigure că autorizarea accesului electronic la date și sisteme TIC, prin intermediul unor aplicații, este limitată la minimul necesar pentru prestarea serviciului de plată relevant. + 
Articolul 32(1)Prestatorii de servicii de plată trebuie să se asigure că funcționarea produselor, a instrumentelor și a procedurilor referitoare la procesele de control al accesului sunt eficiente din perspectiva protejării respectivelor procese împotriva compromiterii sau eludării acestora.(2)Obligația prestatorilor de servicii de plată prevăzută la alin. (1) include înregistrarea, transmiterea, revocarea și retragerea produselor, instrumentelor și procedurilor corespunzătoare. + 
Secţiunea a 4-aSecuritatea fizică + 
Articolul 33Prestatorii de servicii de plată trebuie să definească, să documenteze și să pună în aplicare măsuri de securitate fizică corespunzătoare pentru a-și proteja sediile, centrele de date și zonele sensibile, în special a celor destinate pentru gestionarea datelor sensibile privind plățile ale utilizatorilor de servicii de plată, precum și a sistemelor TIC utilizate pentru prestarea serviciilor de plată, împotriva accesului neautorizat și al pericolelor de mediu. + 
Articolul 34(1)Accesul fizic la sistemele TIC trebuie să fie permis numai persoanelor care sunt autorizate.(2)Autorizarea prevăzută la alin. (1) trebuie atribuită în conformitate cu sarcinile și responsabilitățile personalului, limitată la persoanele care sunt instruite și monitorizate în mod corespunzător.(3)Accesul fizic trebuie revizuit periodic pentru a se asigura că drepturile de acces sunt revocate imediat ce nu mai sunt necesare. + 
Articolul 35Prestatorii de servicii de plată trebuie să instituie măsuri adecvate de protecție împotriva pericolelor de mediu, care trebuie să fie proporționale cu importanța clădirilor și nivelul critic al operațiunilor sau al sistemelor TIC din aceste clădiri, utilizate pentru prestarea serviciilor de plată. + 
Secţiunea a 5-aSecuritatea operațiunilor TIC + 
Articolul 35^1(1)Prestatorii de servicii de plată trebuie să pună în aplicare proceduri care să împiedice apariția de probleme de securitate în sistemele și prestarea serviciilor TIC și trebuie să minimizeze impactul acestora asupra prestării de servicii TIC.(2)Procedurile stabilite potrivit alin. (1) trebuie să cuprindă următoarele măsuri:a)identificarea posibilelor vulnerabilități, care trebuie evaluate și remediate prin asigurarea actualizării programelor software și firmware, inclusiv a programelor software furnizate de prestatorii de servicii de plată utilizatorilor lor interni și externi, prin instalarea de patch-uri de securitate critice sau prin punerea în aplicare de controale compensatoare; … b)implementarea de configurații securizate de referință pentru toate componentele rețelei; … c)implementarea segmentării rețelei, a unor sisteme de prevenire a pierderii datelor și criptarea traficului din rețea, în conformitate cu clasificarea datelor, respectiv critice sau sensibile privind plățile; … d)implementarea protecției punctelor finale de acces, inclusiv a serverelor, a stațiilor de lucru și a dispozitivelor mobile; … e)evaluarea dacă punctele finale de acces respectă standardele de securitate definite de prestatorii de servicii de plată, înainte de a li se acorda accesul la rețeaua prestatorului de servicii de plată sau a entităților către care au fost externalizate servicii operaționale; … f)asigurarea existenței și funcționării corespunzătoare a unor mecanisme de verificare a integrității programelor și aplicațiilor software, a firmware-ului și a datelor; … g)asigurarea că direcționarea, colectarea, prelucrarea, stocarea și/sau arhivarea și vizualizarea datelor sensibile privind plățile ale utilizatorului de servicii de plată sunt adecvate, relevante și limitate la ceea ce este necesar pentru prestarea serviciilor de plată; … h)criptarea datelor în stare de repaus, precum și a celor transmise prin intermediul unui canal de comunicare se realizează în conformitate cu clasificarea datelor, respectiv critice sau sensibile privind plățile. …  + 
Articolul 35^2(1)Prestatorii de servicii de plată trebuie să stabilească pe bază continuă dacă modificările la nivelul mediului operațional existent influențează măsurile de securitate existente sau dacă impun adoptarea de măsuri suplimentare pentru diminuarea în mod corespunzător a riscurilor asociate.(2)Modificările prevăzute la alin. (1) trebuie să facă parte din procesul formal de gestionare a modificărilor al prestatorilor de servicii de plată, proces care trebuie să asigure planificarea, testarea, documentarea, autorizarea și aplicarea corespunzătoare a modificărilor. + 
Secţiunea a 6-aMonitorizarea securității + 
Articolul 36(1)Prestatorii de servicii de plată trebuie să instituie și să pună în aplicare politici și proceduri pentru monitorizarea continuă a funcțiilor activității de prestare de servicii aferente plăților, proceselor de asistență, precum și a activelor informaționale și TIC, activității lor de prestare de servicii aferente plăților, pentru a detecta activitățile anormale care pot afecta securitatea informațiilor prestatorilor de servicii de plată și pentru a răspunde în mod corespunzător acestor evenimente.(2)În cadrul monitorizării continue prevăzute la alin. (1), prestatorii de servicii de plată trebuie să implementeze mecanisme corespunzătoare și eficiente de detectare și raportare a intruziunilor logice sau fizice, precum și a încălcărilor confidențialității, integrității și disponibilității activelor informaționale utilizate în prestarea serviciilor de plată.(3)Prestatorii de servicii de plată trebuie să aloce și să dețină resurse corespunzătoare pentru îndeplinirea obligațiilor prevăzute la alin. (1) și (2). + 
Articolul 37Politicile și procedurile de monitorizare continuă și detectare prevăzute la art. 36 trebuie să acopere:a)factorii interni și externi relevanți, inclusiv funcțiile administrative privind TIC și cele ale activității lor de prestare de servicii aferente plăților; … b)operațiunile pentru detectarea utilizării abuzive a accesului de către terți sau de către alte entități și a utilizării abuzive a accesului intern; … c)amenințările interne și externe potențiale. …  + 
Articolul 38(1)Prestatorii de servicii de plată trebuie să instituie și să pună în aplicare procese și structuri organizatorice, pentru a identifica și monitoriza constant amenințările de securitate care ar putea afecta semnificativ capacitatea acestora de a presta servicii de plată.(2)Prestatorii de servicii de plată trebuie să monitorizeze activ evoluțiile tehnologice, pentru a se asigura că au în vedere riscurile TIC și de securitate.(3)Prestatorii de servicii de plată trebuie să pună în aplicare măsuri de detecție pentru a identifica eventualele scurgeri de informații, coduri dăunătoare și alte amenințări la adresa securității și vulnerabilitățile cunoscute în mod public ale echipamentelor, aplicațiilor și sistemelor TIC și să verifice existența unor noi actualizări de securitate corespunzătoare.(4)Presatorul de servicii de plată trebuie să utilizeze procesul de monitorizare a securității prevăzut la alin. (1) în scopul susținerii înțelegerii naturii incidentelor operaționale sau de securitate, al identificării tendințelor în materie de securitate și al sprijinirii investigațiilor organizației. + 
Articolul 39(1)Prestatorii de servicii de plată trebuie să analizeze incidentele operaționale sau de securitate care au fost identificate sau care au avut loc în cadrul și/sau în afara prestatorului de servicii de plată.(2)Prestatorii de servicii de plată trebuie să ia în considerare experiența dobândită ca urmare a analizei realizate potrivit alin. (1) și să actualizeze în consecință măsurile de securitate prevăzute potrivit dispozițiilor prezentului titlu. + 
Secţiunea a 7-aRevizuirea, evaluarea și testarea măsurilor de securitate a informațiilor + 
Articolul 40(1)Prestatorii de servicii de plată trebuie să realizeze o varietate de revizuiri, evaluări și testări ale securității informațiilor pentru a asigura identificarea eficientă a vulnerabilităților din sistemele și serviciile lor TIC.(2)În desfășurarea activităților prevăzute la alin. (1) prestatorii de servicii de plată trebuie:a)să realizeze cel puțin analiza deficiențelor pe baza standardelor de securitate a informațiilor, revizuiri ale conformității, audituri interne și externe ale sistemelor informatice sau revizuiri ale securității fizice; … b)să țină seama de bunele practici, cum ar fi: revizuiri ale codului-sursă, evaluări ale vulnerabilităților, teste de penetrare și exerciții de testare a securității de tip «red team». …  + 
Articolul 41Prestatorii de servicii de plată trebuie să elaboreze și să pună în aplicare un cadru de testare al măsurilor de securitate a informațiilor stabilite de aceștia în aplicarea prezentului titlu, care să valideze robustețea și eficiența măsurilor de securitate a informațiilor și să se asigure că acest cadru de testare este adaptat pentru a lua în considerare noile amenințări și vulnerabilități, identificate prin intermediul procesului de monitorizare a amenințărilor și de evaluare a riscurilor TIC și de securitate. + 
Articolul 42(1)Cadrul de testare prevăzut la art. 41 trebuie să asigure că testele:a)sunt efectuate ca parte a procesului formal de gestionare a modificărilor, care trebuie prevăzut de către prestatorii de servicii de plată, pentru a asigura robustețea și eficiența măsurilor de securitate a informațiilor; … b)sunt efectuate de verificatori independenți, care au cunoștințe, competențe și expertize suficiente în testarea măsurilor de securitate a informațiilor aferente serviciilor de plată și care nu sunt implicați în dezvoltarea măsurilor de securitate a informațiilor aferente serviciilor de plată sau a sistemelor care urmează să fie testate; … c)includ scanări ale vulnerabilităților și teste de penetrare (inclusiv teste de penetrare bazate pe amenințări) corespunzătoare nivelului de risc identificat în cadrul sistemelor și proceselor aferente activității de prestare de servicii de plată; … d)cuprind examinarea măsurilor de securitate relevante. … (2)Măsurile de securitate relevante prevăzute la alin. (1) lit. d) se referă la:a)terminalele de plată și dispozitivele utilizate pentru prestarea serviciilor de plată; … b)terminalele de plată și dispozitivele utilizate pentru autentificarea utilizatorului de servicii de plată; … c)dispozitivele, programele și aplicațiile software furnizate de prestatorul de servicii de plată utilizatorului de servicii de plată pentru a genera/primi un cod de autentificare. …  + 
Articolul 43Prestatorii de servicii de plată trebuie să se asigure că testele măsurilor de securitate prevăzute la art. 42 includ scenariile atacurilor potențiale cunoscute și relevante, pe baza amenințărilor la adresa securității constatate și a modificărilor efectuate. + 
Articolul 44(1)Prestatorii de servicii de plată trebuie să efectueze testele prevăzute la art. 42 pe bază continuă și în mod repetat, cu privire la măsurile de securitate aferente serviciilor de plată oferite de aceștia.(2)Prestatorii de servicii de plată trebuie să efectueze, cel puțin anual, testarea sistemelor TIC, care au fost identificate drept critice pentru prestarea serviciilor de plată potrivit art. 18 alin. (1).(3)Testele realizate potrivit alin. (2) trebuie să facă parte din evaluarea detaliată a riscurilor de securitate asociate serviciilor de plată pe care aceștia le prestează, în conformitate cu art. 218 alin. (2) din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative.(4)Sistemele care nu sunt critice trebuie testate regulat de către prestatorii de servicii de plată printr-o abordare bazată pe riscuri, dar cel puțin la fiecare trei ani. + 
Articolul 45Prestatorii de servicii de plată trebuie să se asigure că testele măsurilor de securitate se efectuează în următoarele situații:a)în eventualitatea unor modificări ale infrastructurii, proceselor și procedurilor; … b)în situația în care aceste modificări sunt efectuate ca urmare a unor incidente operaționale sau de securitate majore; … c)în cazul lansării de aplicații critice cu acces la internet, noi sau modificate substanțial. …  + 
Articolul 46Prestatorii de servicii de plată trebuie să monitorizeze și să evalueze rezultatele testelor de securitate efectuate și să își actualizeze măsurile de securitate în mod corespunzător și fără întârzieri nejustificate în ceea ce privește sistemele TIC critice, identificate conform dispozițiilor art. 18 alin. (1). + 
Secţiunea a 8-aPrograme de formare și de cunoaștere în materie de securitate + 
Articolul 47(1)Prestatorii de servicii de plată trebuie să stabilească un program de formare profesională care trebuie:a)să includă programe periodice de conștientizare cu privire la securitate pentru toți membrii personalului și contractanți, pentru a se asigura că aceștia sunt instruiți pentru a-și îndeplini sarcinile și responsabilitățile, în conformitate cu procedurile și politicile de securitate relevante, în vederea prevenirii și diminuării factorilor de risc precum eroarea umană, furtul, frauda, utilizarea abuzivă sau pierderea și pentru a aborda adecvat riscurile TIC și de securitate asociate securității informațiilor; … b)să asigure instruirea tuturor membrilor personalului și contractanților cel puțin anual și, dacă este necesar, mai frecvent, la inițiativa prestatorului de servicii de plată ori la solicitarea Băncii Naționale a României. … (2)Prestatorii de servicii de plată trebuie să se asigure că toți membrii personalului, inclusiv persoanele care îndeplinesc rolurile-cheie și responsabilitățile-cheie asociate acestora, identificate conform dispozițiilor art. 16, sunt instruiți anual sau mai frecvent, dacă este necesar, prin programe de formare profesională adecvată cu privire la riscurile TIC și de securitate, inclusiv cu privire la securitatea informațiilor. (3)Tematica programelor prevăzute la alin. (1) trebuie să conțină inclusiv dispoziții cu privire la modalitatea în care membrii personalului prestatorului de servicii de plată sunt obligați să raporteze toate incidentele sau activitățile neobișnuite. + 
Capitolul VGestionarea operațiunilor TIC + 
Secţiunea 1Dispoziții generale + 
Articolul 47^1(1)Prestatorii de servicii de plată trebuie să își gestioneze, în ceea ce privește prestarea de servicii de plată, operațiunile TIC pe bază de procese și proceduri documentate, care să fie incluse în politica de securitate prin aplicarea în mod corespunzător a prevederilor art. 29 alin. (1) lit. m) din Regulamentul nr. 4/2019 privind instituțiile de plată și furnizorii specializați în servicii de informare cu privire la conturi. (2)Setul de documente prevăzut la alin. (1) trebuie:a)să fie aprobat de organul de conducere și să fie pus în aplicare de către prestatorii de servicii de plată în mod corespunzător; … b)să definească modul în care prestatorii de servicii de plată operează, monitorizează și își verifică sistemele și serviciile TIC, inclusiv documentarea operațiunilor TIC critice; … c)să permită prestatorilor de servicii de plată să își actualizeze inventarul activelor TIC. …  + 
Articolul 47^2(1)Prestatorii de servicii de plată trebuie să se asigure că performanța operațiunilor TIC este în concordanță cu cerințele lor de afaceri.(2)Prestatorii de servicii de plată trebuie să mențină și să își îmbunătățească, atunci când este posibil, eficiența operațiunilor TIC, cel puțin cu privire la necesitatea de a analiza modul în care pot fi minimizate eventualele erori ce decurg din executarea sarcinilor manuale. + 
Articolul 47^3Prestatorii de servicii de plată trebuie să pună în aplicare proceduri privind înregistrarea și monitorizarea în cazul operațiunilor TIC critice, pentru a permite detectarea, analiza și corectarea erorilor. + 
Articolul 47^4(1)Prestatorii de servicii de plată trebuie să mențină un inventar actualizat al activelor, inclusiv al sistemelor TIC, dispozitivelor de rețea și al bazelor de date. (2)Inventarul activelor TIC realizat potrivit prevederilor alin. (1) trebuie să conțină configurația activelor TIC, legăturile și interdependențele dintre diferitele active TIC, pentru a permite un proces adecvat de gestionare a configurațiilor și modificărilor.(3)Inventarul activelor TIC trebuie să fie suficient de detaliat pentru a permite identificarea imediată a unui activ TIC, a amplasamentului acestuia, a nivelului de securitate și a proprietarului.(4)Interdependențele dintre active trebuie documentate, pentru a ajuta prestatorii de servicii de plată să intervină în caz de incidente de securitate sau operaționale, inclusiv în caz de atacuri cibernetice. + 
Articolul 47^5(1)Prestatorii de servicii de plată trebuie să monitorizeze și să gestioneze ciclurile de viață ale activelor TIC, inclusiv cele dedicate utilizatorilor de servicii de plată, pentru a se asigura că acestea îndeplinesc și susțin în continuare cerințele de afaceri și de administrare a riscurilor TIC și de securitate. (2)Prestatorii de servicii de plată trebuie să monitorizeze dacă furnizorii lor interni sau externi și dezvoltatorii oferă asistență pentru activele lor TIC și dacă sunt instalate toate patch-urile și actualizările relevante pe bază de procese documentate. (3)Riscurile care decurg din activele TIC învechite sau pentru care nu se mai oferă suport trebuie evaluate și diminuate. + 
Articolul 47^6Prestatorii de servicii de plată trebuie să pună în aplicare procese de planificare și monitorizare a performanței și capacității, pentru a împiedica, a detecta și a răspunde prompt problemelor importante legate de performanța sistemelor TIC și de deficiențe ale capacității TIC. + 
Articolul 47^7(1)Prestatorii de servicii de plată trebuie să definească și să implementeze proceduri pentru realizarea de copii de rezervă și de restaurare a datelor și a sistemelor TIC, pentru a se asigura că acestea pot fi recuperate, conform cerințelor.(2)Domeniul de aplicare și frecvența operațiunilor de realizare a copiilor de rezervă prevăzute la alin. (1) trebuie stabilite în conformitate cu cerințele de redresare a activității de prestare de servicii aferente plăților și cu nivelul critic al datelor și al sistemelor TIC și trebuie analizate în funcție de evaluarea riscurilor. (3)Testarea procedurilor de realizare a copiilor de rezervă și de restaurare trebuie efectuată periodic.(4)Prestatorii de servicii de plată trebuie să asigure că este efectuată stocarea în siguranță a copiilor de rezervă ale datelor și ale sistemelor TIC realizate potrivit alin. (1), la o distanță suficient de mare față de amplasamentul principal, pentru a nu fi expuse acelorași riscuri. + 
Secţiunea a 2-aGestionarea și raportarea problemelor și incidentelor TIC operaționale sau de securitate + 
Articolul 47^8(1)Prestatorii de servicii de plată trebuie să elaboreze și să pună în aplicare un proces de gestionare a problemelor și incidentelor, pentru a monitoriza și înregistra incidentele TIC operaționale sau de securitate și pentru a permite prestatorilor de servicii de plată să continue sau să reia rapid procesele și funcțiile critice activității lor de prestare de servicii aferente plăților, atunci când se produc întreruperi. (2)Prestatorii de servicii de plată trebuie să stabilească praguri și criterii corespunzătoare pentru clasificarea unui eveniment drept incident TIC operațional sau de securitate, precum și indicatori de alertă timpurie pentru a permite detectarea anticipată a incidentelor TIC operaționale sau de securitate. (3)Criteriile și pragurile stabilite potrivit alin. (2) nu trebuie să aducă atingere clasificării incidentelor majore, în conformitate cu cerințele titlului III. + 
Articolul 47^9(1)Prestatorii de servicii de plată trebuie să stabilească proceduri și procese corespunzătoare și structuri organizatorice pentru a asigura monitorizarea, gestionarea și urmărirea în mod integrat și consecvent a incidentelor TIC operaționale sau de securitate, în vederea identificării și eliminării principalelor cauze care au condus la apariția acestora și pentru a evita reapariția unor astfel de incidente, în scopul diminuării impactului evenimentelor defavorabile și pentru a permite redresarea la timp. (2)Procesul de gestionare a problemelor și incidentelor prevăzut la alin. (1) trebuie să stabilească:a)proceduri de identificare, urmărire, înregistrare, categorisire și clasificare a incidentelor, potrivit unei reguli de prioritate, în funcție de nivelul critic al activității de prestare de servicii aferente plăților; … b)rolurile și responsabilitățile pentru diferite scenarii de incidente (de exemplu, erori, defecțiuni, atacuri cibernetice); … c)proceduri de gestionare a problemelor pentru a identifica, analiza și soluționa principala cauză a unuia sau a mai multor incidente – un prestator de servicii de plată trebuie să analizeze incidentele TIC operaționale sau de securitate care ar putea afecta prestatorul de servicii de plată, care au fost identificate sau care au avut loc în cadrul și/sau în afara organizației și trebuie să ia în considerare lecțiile-cheie învățate din aceste analize și să actualizeze în consecință măsurile de securitate; … d)planuri eficiente de comunicare internă, inclusiv proceduri de notificare și escaladare a incidentelor – care să acopere și reclamațiile clienților legate de securitate, care trebuie să asigure următoarele cerințe:(i)incidentele și plângerile clienților legate de securitate cu un posibil impact negativ ridicat asupra sistemelor și serviciilor TIC se raportează conducerii superioare și conducerii care coordonează domeniul TIC; … (ii)organul de conducere trebuie informat ad-hoc în caz de incidente semnificative, identificate în baza unor criterii stabilite intern la nivelul prestatorului de servicii de plată, cel puțin cu privire la impactul, măsurile luate și controalele suplimentare care urmează să fie definite ca urmare a incidentelor; …  … e)proceduri de intervenție în caz de incidente, pentru reducerea impactului acestora și pentru a asigura că serviciul devine, în timp util, operațional și sigur; … f)planuri specifice de comunicare externă pentru procese și funcții critice asociate activității de prestare a serviciilor aferente plăților pentru a asigura îndeplinirea următoarelor cerințe:(i)asigurarea colaborării cu părțile interesate relevante, pentru a interveni în mod eficient în caz de incidente și a se redresa în urma acestora; … (ii)furnizarea către părțile externe, inclusiv clienților, altor participanți în piață și Băncii Naționale a României de informații în timp util, în mod corespunzător și în conformitate cu titlul III. …  …  + 
Articolul 47^10Prestatorii de servicii de plată trebuie să se asigure de faptul că măsurile prevăzute în acord cu art. 47^9 definesc în mod clar toate responsabilitățile pentru raportarea incidentelor operaționale sau de securitate majore și aferente proceselor puse în aplicare pentru îndeplinirea cerințelor prevăzute de titlul III. + 
Capitolul VIGestionarea proiectelor și modificărilor TIC + 
Secţiunea 1 Gestionarea proiectelor TIC + 
Articolul 47^11Prestatorii de servicii de plată trebuie să pună în aplicare un program și/sau un proces de guvernanță a proiectelor care să definească rolurile, responsabilitățile și răspunderile, pentru a susține în mod eficient punerea în aplicare a strategiei TIC. + 
Articolul 47^12Prestatorii de servicii de plată trebuie să monitorizeze și să diminueze în mod corespunzător riscurile ce decurg din portofoliul lor de proiecte TIC (gestionarea programului), ținând seama și de riscurile care pot rezulta din interdependențele dintre diferite proiecte și din dependențele mai multor proiecte de aceleași resurse și/sau competențe. + 
Articolul 47^13Prestatorii de servicii de plată trebuie să instituie și să pună în aplicare o politică de gestionare a proiectelor TIC, care să includă cel puțin:a)obiectivele proiectului; … b)rolurile și responsabilitățile; … c)evaluarea riscurilor asociate proiectului; … d)planul, calendarul și etapele proiectului; … e)principalele obiective intermediare; … f)cerințele de gestionare a modificărilor. …  + 
Articolul 47^14Politica de gestionare a proiectelor TIC realizată potrivit art. 47^13 trebuie să asigure că cerințele de securitate a informațiilor sunt analizate și aprobate de către o funcție independentă de funcția care le-a elaborat. + 
Articolul 47^15Prestatorii de servicii de plată trebuie să se asigure că toate domeniile afectate de un proiect TIC sunt reprezentate în echipa de proiect și că echipa de proiect deține cunoștințele necesare pentru a asigura implementarea sigură și cu succes a proiectului. + 
Articolul 47^16(1)Elaborarea și evoluția proiectelor TIC și riscurile lor asociate trebuie raportate organului de conducere, individual sau agregat, în funcție de importanța și de dimensiunea proiectelor TIC, în mod regulat și ad-hoc, după caz.(2)Prestatorii de servicii de plată trebuie să includă riscul asociat proiectului în cadrul lor de administrare a riscurilor. + 
Secţiunea a 2-a Achiziția și dezvoltarea de sisteme TIC + 
Articolul 47^17(1)Prestatorii de servicii de plată trebuie să elaboreze și să pună în aplicare un proces care să reglementeze achiziția, dezvoltarea și întreținerea sistemelor TIC.(2)Procesul prevăzut la alin. (1) trebuie conceput folosind o abordare bazată pe riscuri. + 
Articolul 47^18Prestatorii de servicii de plată trebuie să se asigure că, înainte de orice achiziție sau dezvoltare a sistemelor TIC, cerințele funcționale și nefuncționale, inclusiv cerințele de securitate a informațiilor, sunt clar definite și aprobate de către conducerea relevantă. + 
Articolul 47^19Prestatorii de servicii de plată trebuie să instituite măsuri pentru diminuarea riscurilor de modificare neintenționată sau de manipulare intenționată a sistemelor TIC pe durata dezvoltării și implementării în mediul de producție. + 
Articolul 47^20(1)Prestatorii de servicii de plată trebuie să dețină o metodologie pentru testarea și aprobarea sistemelor TIC înainte de prima lor utilizare.(2)Metodologia prevăzută la alin. (1) trebuie să țină seama de nivelul critic al activelor și proceselor activității de prestare a serviciilor aferente plăților. (3)Testarea prevăzută la alin. (1) trebuie să asigure faptul că noile sisteme TIC funcționează așa cum au fost proiectate.(4)Prestatorii de servicii de plată trebuie să utilizeze medii de testare care să reflecte în mod corespunzător mediul de producție. + 
Articolul 47^21Prestatorii de servicii de plată trebuie să testeze sistemele TIC, serviciile TIC și măsurile de securitate a informațiilor, pentru a identifica eventualele puncte slabe, încălcări și incidente TIC operaționale sau de securitate. + 
Articolul 47^22(1)Prestatorii de servicii de plată trebuie să implementeze medii TIC separate pentru a asigura separarea adecvată a sarcinilor și pentru a atenua impactul modificărilor neverificate asupra sistemelor de producție.(2)Atunci când realizează separarea mediilor conform alin. (1) prestatorii de servicii de plată trebuie asigure inclusiv separarea mediilor de producție de alte medii care nu au legătură cu producția, inclusiv cele de dezvoltare și testare. (3)Prestatorii de servicii de plată trebuie să asigure integritatea și confidențialitatea datelor de producție în mediile care nu au legătură cu producția. Accesul la datele din mediul de producție este limitat la utilizatorii autorizați. + 
Articolul 47^23(1)Prestatorii de servicii de plată trebuie să pună în aplicare măsuri pentru protejarea integrității codurilor-sursă ale sistemelor TIC dezvoltate intern.(2)Prestatorii de servicii de plată trebuie să documenteze în mod amănunțit dezvoltarea, implementarea, operarea și/sau configurarea sistemelor TIC, pentru a reduce orice dependență inutilă de experții în domeniu. (3)Documentația prevăzută la alin. (2) aferentă sistemului TIC trebuie să conțină cel puțin documentația de utilizare, documentația tehnică a sistemului și procedurile de operare, dacă este cazul, inclusiv când nu sunt procese automate. + 
Articolul 47^24(1)Procesele de achiziție și dezvoltare a sistemelor TIC ale unui prestator de servicii de plată trebuie să se aplice și sistemelor TIC dezvoltate sau gestionate de către utilizatorii finali ai liniilor de afaceri din afara organizației TIC (de exemplu, în aplicațiile informatice ale utilizatorilor finali), folosind o abordare bazată pe riscuri. (2)Prestatorul de servicii de plată trebuie să țină o evidență a aplicațiilor prevăzute la alin. (1) care sprijină procesele și funcțiile critice ale activității de prestare a serviciilor aferente plăților. + 
Secţiunea a 3-aGestionarea modificărilor TIC + 
Articolul 48(1)Prestatorii de servicii de plată trebuie să instituie și să pună în aplicare un proces de gestionare a modificărilor TIC pentru a se asigura că toate modificările aduse sistemelor TIC sunt planificate, înregistrate, testate, evaluate, aprobate, implementate și verificate în mod controlat. (2)Prestatorii de servicii de plată trebuie să gestioneze modificările prevăzute la alin. (1) care sunt necesare și trebuie introduse cât mai curând posibil în timpul situațiilor de urgență, urmând proceduri care să asigure o protecție adecvată.(3)Prestatorii de servicii de plată trebuie să stabilească dacă modificările la nivelul mediului operațional existent influențează măsurile de securitate prevăzute la art. 25 sau dacă impun adoptarea de măsuri suplimentare pentru atenuarea riscurilor implicate.(4)Modificările prevăzute la alin. (1) trebuie să fie în conformitate cu procesul formal de gestionare a modificărilor pentru prestatorii de servicii de plată. + 
Capitolul VIIGestionarea continuității activității de prestare a serviciilor aferente plăților + 
Secţiunea 1Dispoziții generale + 
Articolul 49Prestatorii de servicii de plată trebuie să instituie un proces solid de gestionare a continuității activității de prestare a serviciilor aferente plăților pentru a-și maximiza capacitatea de a presta servicii de plată în mod continuu și pentru a limita pierderile în caz de întrerupere gravă a activității de prestare a serviciilor aferente plăților, prin aplicarea în mod corespunzător a prevederilor art. 61-64 din Regulamentul nr. 5/2013 privind cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit, cu modificările și completările ulterioare. + 
Secţiunea a 2-a Analiza impactului asupra activității de prestare a serviciilor aferente plăților + 
Articolul 50(1)Prestatorii de servicii de plată trebuie să realizeze o analiză de impact cu privire la expunerea activității de prestare a serviciilor aferente plăților la întreruperea gravă a acesteia, ca parte a bunei gestionări a continuității activității de prestare a serviciilor aferente plăților.(2)În cadrul analizei prevăzute la alin. (1) prestatorii de servicii de plată trebuie să evalueze, cantitativ și calitativ, impactul potențial al întreruperii grave a activității de prestare a serviciilor aferente plăților, inclusiv asupra confidențialității, integrității și disponibilității, folosind date interne și/sau externe, inclusiv date de la furnizorii terți, relevante pentru un proces aferent activității de prestare a serviciilor aferente plăților, sau date disponibile public care pot fi relevante pentru analiza de impact asupra activității de prestare a serviciilor aferente plăților și analize pe bază de scenariu.(3)Analiza de impact asupra activității de prestare a serviciilor aferente plăților realizată conform alin. (1) trebuie să țină seama și de nivelul critic al funcțiilor activității de prestare a serviciilor aferente plăților, al proceselor-suport, al terților și al activelor informaționale identificate și clasificate, precum și de interdependențele acestora, în conformitate cu prevederile art. 16-18. + 
Articolul 50^1Prestatorii de servicii de plată trebuie să se asigure că sistemele și serviciile lor TIC sunt concepute și în concordanță cu analiza lor de impact asupra activității de prestare a serviciilor aferente plăților, inclusiv din perspectiva redundanței anumitor componente critice, pentru a preveni întreruperile cauzate de evenimente cu impact asupra componentelor respective. + 
Secţiunea a 3-aPlanificarea continuității activității de prestare a serviciilor aferente plăților pe bază de scenariu + 
Articolul 51(1)În baza analizei de impact efectuate potrivit prevederilor art. 50, prestatorii de servicii de plată trebuie să implementeze:a)planuri de continuitate a activității de prestare a serviciilor aferente plăților pentru a se asigura că pot răspunde în mod corespunzător la urgențe și că pot menține activitățile lor operaționale critice; … b)măsuri de atenuare care trebuie adoptate în cazul încetării prestării serviciilor de plată și în cazul rezilierii contractelor existente, pentru evitarea efectelor negative asupra sistemelor de plăți și asupra utilizatorilor de servicii de plată și pentru a asigura executarea operațiunilor de plată în așteptare. … (2)Prestatorii de servicii de plată trebuie să se asigure că planul de continuitate prevăzut la alin. (1) este documentat și aprobat de organele lor de conducere.(3)Planurile trebuie să țină seama în mod special de riscurile care ar putea afecta în mod negativ sistemele și serviciile TIC. (4)Prestatorii de servicii de plată trebuie să se asigure că planurile de continuitate a activității de prestare a serviciilor aferente plăților sprijină obiectivele de a proteja și, dacă este cazul, de a restabili confidențialitatea, integritatea și disponibilitatea funcțiilor activității de prestare a serviciilor aferente plăților, a proceselor-suport și a activelor informaționale. (5)Prestatorii de servicii de plată trebuie să se coordoneze și să coopereze cu părțile relevante de la nivel intern și extern care sunt interesate, după caz, pe parcursul elaborării planurilor de continuitate a activității de prestare a serviciilor aferente plăților. + 
Articolul 51^1(1)Prestatorii de servicii de plată trebuie să pună în aplicare planuri de asigurare a continuității activității de prestare a serviciilor aferente plăților pentru a se asigura că acestea pot reacționa în mod corespunzător la eventuale scenarii de intrare în dificultate și că sunt capabile să își redreseze operațiunile critice ale activității lor de prestare a serviciilor aferente plăților în urma unor întreruperi, conform obiectivului timp de recuperare (RTO) și obiectivului punct de recuperare (RPO). (2)Prestatorii de servicii de plată trebuie să stabilească ordinea de prioritate pentru acțiunile specifice din cadrul planului de continuitate a activității de prestare a serviciilor aferente plăților, declanșate ca urmare a unei întreruperi grave a activității de prestare a serviciilor aferente plăților, folosind o abordare bazată pe riscuri, care se poate fundamenta pe evaluările riscurilor efectuate potrivit cap. III al prezentului titlu.(3)Planurile de asigurare a continuității activității de prestare a serviciilor aferente plăților prevăzute la alin. (1) trebuie să faciliteze cel puțin prelucrarea operațiunilor critice, în timp ce continuă eforturile de remediere. + 
Articolul 52(1)Prestatorii de servicii de plată trebuie să ia în considerare o serie de scenarii diferite în planul lor de asigurare a continuității activității de prestare a serviciilor aferente plăților, inclusiv cele extreme, dar plauzibile, la care ar putea fi expuși, inclusiv un scenariu de atac cibernetic, și trebuie să evalueze impactul potențial al unor astfel de scenarii.(2)Pe baza scenariilor prevăzute la alin. (1), prestatorii de servicii de plată trebuie să descrie modul în care sunt asigurate continuitatea sistemelor și serviciilor TIC și securitatea informațiilor acestora. + 
Secţiunea a 4-aPlanurile de intervenție și de redresare + 
Articolul 53(1)În baza analizei de impact asupra activității de prestare a serviciilor aferente plăților efectuate potrivit prevederilor art. 50 și a scenariilor plauzibile identificate potrivit prevederilor art. 52, prestatorii de servicii de plată trebuie să elaboreze planuri de intervenție și de redresare.(2)Planurile de intervenție și redresare prevăzute la alin. (1) trebuie: a)să precizeze condițiile în care poate fi declanșată activarea planurilor și măsurile care trebuie luate pentru a asigura disponibilitatea, continuitatea și redresarea cel puțin a sistemelor și serviciilor TIC critice ale prestatorilor de servicii de plată; … b)să vizeze atingerea obiectivelor de redresare a operațiunilor prestatorilor de servicii de plată; … c)să țină seama atât de opțiunile de redresare pe termen scurt, cât și de cele pe termen lung; … d)să se concentreze pe redresarea operațiunilor funcțiilor critice aferente activității de prestare a serviciilor aferente plăților, proceselor-suport, sistemelor și activelor informaționale, precum și ale interdependențelor dintre acestea pentru a evita efectele negative asupra funcționării prestatorilor de servicii de plată și asupra sistemului financiar, inclusiv asupra sistemelor de plată și asupra utilizatorilor serviciilor de plată, și pentru a asigura executarea operațiunilor de plată în așteptare; … e)să fie documentate și puse la dispoziția unităților operaționale și funcțiilor-suport și ușor accesibile în caz de urgență;  … f)să fie actualizate în conformitate cu experiența dobândită din incidente și teste, cu noile riscuri și amenințări identificate, precum și cu prioritățile și obiectivele de redresare modificate; … g)să aibă în vedere și opțiuni alternative, în cazul în care este posibil ca redresarea să nu fie fezabilă pe termen scurt, din cauza costurilor, riscurilor, logisticii sau a situațiilor neprevăzute. … (3)În cadrul planurilor de intervenție și de redresare, prestatorul de servicii de plată trebuie să aibă în vedere și punerea în aplicare a măsurilor de asigurare a continuității pentru a atenua incapacitățile furnizorilor terți, măsuri extrem de importante pentru asigurarea continuității serviciilor TIC ale prestatorului de servicii de plată în concordanță cu dispozițiile Ghidului ABE privind externalizarea EBA/GL/2019/02 referitoare la planurile de continuitate a activității. + 
Secţiunea a 5-aTestarea planurilor + 
Articolul 54(1)Prestatorii de servicii de plată trebuie să testeze planurile de asigurare a continuității activității de prestare a serviciilor aferente plăților. (2)Prestatorii de servicii de plată trebuie să se asigure că planurile de asigurare a continuității funcțiilor critice ale activității lor de prestare a serviciilor aferente plăților, ale proceselor-suport, ale activelor informaționale și ale interdependențelor dintre acestea, inclusiv cele furnizate de terți, unde este cazul, sunt testate cel puțin anual potrivit art. 56.  + 
Articolul 55(1)Prestatorii de servicii de plată trebuie să actualizeze planurile de continuitate a activității de prestare a serviciilor aferente plăților cel puțin anual, pe baza rezultatelor testelor prevăzute la art. 54 alin. (2), a informațiilor privind amenințările curente, a schimbului de informații și a experienței dobândite din evenimentele anterioare.(2)Orice modificări ale obiectivelor de redresare a activității de prestare a serviciilor aferente plăților (inclusiv ale RTO și RPO) și/sau modificări ale funcțiilor activității lor de prestare a serviciilor aferente plăților, ale proceselor-suport și ale activelor informaționale, dacă este cazul, trebuie să fie luate în considerare, inclusiv ca o bază pentru actualizarea planurilor de asigurare a continuității activității de prestare a serviciilor aferente plăților. + 
Articolul 56(1)Testarea planurilor de asigurare a continuității activității de prestare de servicii aferente plăților prevăzută la art. 54 trebuie să demonstreze capacitatea acestora de a susține viabilitatea activității de prestare de servicii aferente plăților a prestatorilor de servicii de plată până la restabilirea operațiunilor lor critice.(2)Testarea planurilor de asigurare a continuității activității de prestare de servicii aferente plăților prevăzută la alin. (1) trebuie:a)să includă un set adecvat de scenarii, extreme, dar plauzibile, inclusiv cele avute în vedere la elaborarea planurilor de asigurare a continuității activității de prestare de servicii aferente plăților prevăzute la art. 52, precum și testarea serviciilor prestate de terți, unde este cazul;  … b)să includă transferarea funcțiilor critice ale activității de prestare de servicii aferente plăților, ale proceselor-suport și ale activelor informaționale în mediul de redresare în caz de dezastru și demonstrarea faptului că pot fi gestionate astfel o perioadă suficient de reprezentativă și că funcționarea normală poate fi restabilită ulterior; … c)să fie concepute pentru a verifica ipotezele pe care se bazează planurile de asigurare a continuității activității de prestare de servicii aferente plăților, inclusiv mecanismele de guvernanță și planurile de comunicare în situații de criză; și … d)să includă proceduri pentru verificarea capacității personalului și a contractanților, a sistemelor și serviciilor TIC de a răspunde în mod corespunzător la scenariile prevăzute la art. 52. …  + 
Articolul 57Prestatorii de servicii de plată trebuie să documenteze rezultatele testelor și să analizeze, abordeze și să raporteze organului de conducere toate deficiențele identificate în urma testelor. + 
Secţiunea a 6-aComunicările în situații de criză + 
Articolul 58Prestatorii de servicii de plată trebuie să se asigure că atât în cazul unei întreruperi a activității lor de prestare de servicii aferente plăților sau al unei situații de urgență, cât și pe parcursul punerii în aplicare a planurilor de asigurare a continuității activității de prestare de servicii aferente plăților au prevăzut măsuri eficiente de comunicare în situații de criză, astfel încât toate părțile interesate interne și externe relevante, inclusiv furnizori de servicii de externalizare, entități din grup sau furnizori terți, precum și Banca Națională a României, sunt informate în timp util și în mod corespunzător. + 
Capitolul VIIIGestionarea relației cu utilizatorul serviciilor de plată + 
Articolul 59Prestatorii de servicii de plată trebuie să stabilească și să pună în aplicare procese de creștere a gradului de conștientizare al utilizatorilor de servicii de plată cu privire la riscurile de securitate aferente serviciilor de plată prestate acestora, acordând asistență și îndrumare utilizatorilor de servicii de plată. + 
Articolul 60Asistența și îndrumarea acordate utilizatorilor de servicii de plată potrivit art. 59 trebuie să fie actualizate în funcție de noile amenințări și vulnerabilități, iar prestatorii de servicii de plată trebuie să informeze utilizatorii de servicii de plată cu privire la aceste modificări. + 
Articolul 61În cazul în care funcționalitatea produsului o permite, prestatorii de servicii de plată trebuie să le permită utilizatorilor de servicii de plată să dezactiveze anumite funcționalități de plată aferente serviciilor de plată furnizate de către prestatorul de servicii de plată către utilizatorul de servicii de plată. + 
Articolul 62În cazul în care, în conformitate cu art. 163 alin. (1) din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative, un prestator de servicii de plată a acceptat limitele de cheltuieli ale plătitorului în ceea ce privește operațiunile de plată efectuate prin intermediul anumitor instrumente de plată, prestatorul de servicii de plată trebuie să ofere plătitorului opțiunea de a ajusta aceste limite până la limita maximă admisă. + 
Articolul 63Prestatorii de servicii de plată trebuie să acorde utilizatorilor de servicii de plată opțiunea de a primi alerte referitoare la încercările inițiate și/sau eșuate de inițiere a operațiunilor de plată, permițându-le să detecteze utilizarea frauduloasă sau premeditată a conturilor lor de plăți. + 
Articolul 64Prestatorii de servicii de plată trebuie să își informeze utilizatorii de servicii de plată despre actualizările procedurilor de securitate care afectează utilizatorii de servicii de plată în ceea ce privește prestarea serviciilor de plată. + 
Articolul 65(1)Prestatorii de servicii de plată trebuie să acorde asistență utilizatorilor de servicii de plată în orice solicitări, cereri de sprijin și notificări de anomalii sau aspecte referitoare la probleme de securitate legate de serviciile de plată.(2)Prestatorii de servicii de plată trebuie să informeze utilizatorii de servicii de plată în mod corespunzător cu privire la modalitatea în care se poate obține asistența prevăzută la alin. (1).(la 16-06-2021,
Titlul II a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din REGULAMENT nr. 2 din 21 mai 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 599 din 16 iunie 2021
)
 + 
Titlul IIIRaportarea incidentelor operaționale și/sau de securitate majore + 
Capitolul IÎncadrarea incidentelor operaționale și/sau de securitate în categoria incidentelor majore + 
Articolul 66Prestatorii de servicii de plată trebuie să evalueze dacă un incident operațional sau de securitate aferent serviciilor de plată prestate se încadrează în categoria incidentelor majore, în baza analizei asupra criteriilor și potrivit metodologiei menționate în anexa nr. 1.  + 
Articolul 67Prestatorii de servicii de plată trebuie să evalueze un incident prin a stabili, pentru fiecare criteriu în parte, dacă pragurile relevante din anexa nr. 2 sunt sau este probabil să fie atinse înainte de soluționarea incidentului.  + 
Articolul 68(1)Prestatorii de servicii de plată trebuie să încadreze în categoria incidentelor majore acele incidente operaționale sau de securitate pentru care: a)unul sau mai multe criterii se încadrează în categoria «Nivel de impact ridicat»; sau … b)trei sau mai multe criterii se încadrează în categoria «Nivel de impact redus». … (2)Criteriile prevăzute la alin. (1) se încadrează în categoria «Nivel de impact redus», respectiv «Nivel de impact ridicat», prin atingerea pragurilor prevăzute în anexa nr. 2.  + 
Articolul 69Prestatorii de servicii de plată trebuie să recurgă la estimări, de exemplu, în etapa investigației inițiale a incidentului, dacă nu dețin date efective pentru a-și fundamenta evaluarea realizată potrivit art. 66-68, cum ar fi un prag stabilit sau pentru care este o probabilitate foarte mare de a fi atins înainte ca incidentul să fie soluționat.  + 
Articolul 70(1)Prestatorii de servicii de plată trebuie să efectueze evaluarea menționată la art. 66-68 pe bază continuă, pe întreaga durată a existenței incidentului, pentru a identifica orice posibilă schimbare a încadrării incidentului, respectiv prin încadrarea incidentului din incident minor în major sau prin încadrarea incidentului din major în minor.(2)Orice schimbare a încadrării incidentului din categoria incident major în categoria incident minor trebuie transmisă Băncii Naționale a României fără întârzieri nejustificate, conform art. 91. + 
Capitolul IINotificarea incidentelor operaționale și/sau de securitate majore + 
Secţiunea 1Dispoziții generale + 
Articolul 71(1)Prestatorii de servicii de plată, prevăzuți la art. 223 alin. (1) lit. a), b) și e) din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative, trebuie să completeze și să transmită Băncii Naționale a României raportul privind incidentul major, potrivit formularelor și instrucțiunilor de completare prevăzute în anexa nr. 3. (2)Prin excepție de la aplicarea prevederilor art. 1 alin. (2) lit. b), prestatorii de servicii de plată prevăzuți la art. 223 alin. (1) lit. c) și d) din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative, care desfășoară activitate de prestare de servicii de plată pe teritoriul României, trebuie să transmită Băncii Naționale a României o copie a notificării prevăzute la art. 219 alin. (4) din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative, prin intermediul rețelei de comunicații interbancare.  + 
Articolul 72(1)Prestatorii de servicii de plată trebuie să utilizeze formularele de raport prevăzute în anexa nr. 3 atunci când transmit rapoartele inițiale, intermediare și finale privind același incident, astfel cum sunt menționate în secțiunile a 2-a-a 4-a.(2)Prestatorii de servicii de plată trebuie să completeze integral și progresiv rubricile din formularele de raport prevăzute la alin. (1), pe măsură ce sunt disponibile mai multe informații în cursul investigațiilor, și să indice informațiile modificate din rapoartele precedente, dacă este cazul.  + 
Articolul 73Prestatorii de servicii de plată trebuie să prezinte Băncii Naționale a României o copie a informării clienților săi, utilizatori ai serviciilor de plată, cu privire la incidentul operațional sau de securitate major și la toate măsurile pe care utilizatorii de servicii de plată le pot lua pentru a atenua efectele negative ale acestuia, conform prevederilor art. 219 alin. (2) din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative, de îndată ce această informare este disponibilă, dacă este cazul.  + 
Articolul 74(1)Prestatorii de servicii de plată trebuie să pună la dispoziția Băncii Naționale a României, la cererea acesteia, orice informații, date și documente suplimentare rapoartelor transmise.(2)Orice informație adițională conținută în documentele furnizate Băncii Naționale a României, din propria inițiativă sau la cererea acesteia, trebuie să fie inclusă în rapoarte.  + 
Articolul 75Prestatorii de servicii de plată trebuie să răspundă oricăror solicitări de furnizare de informații suplimentare sau clarificări din partea Băncii Naționale a României cu privire la documentația care a fost deja transmisă.  + 
Articolul 76Prestatorii de servicii de plată trebuie să păstreze în permanență confidențialitatea și integritatea informațiilor schimbate cu Banca Națională a României și să se autentifice în mod corespunzător în raporturile cu aceasta.  + 
Secţiunea a 2-aRaportul inițial + 
Articolul 77Prestatorii de servicii de plată trebuie să transmită un raport inițial Băncii Naționale a României după ce un incident operațional și/sau de securitate a fost clasificat ca fiind major.  + 
Articolul 78Prestatorii de servicii de plată trebuie să indice codul unic de referință de identificare a incidentului comunicat de către Banca Națională a României, atunci când transmit o actualizare a raportului inițial și rapoartele intermediar și final, exceptând situația în care rapoartele intermediar și final sunt transmise împreună cu raportul inițial. + 
Articolul 79Prestatorii de servicii de plată trebuie să transmită raportul inițial prevăzut la art. 77 în termen de 4 ore de la clasificarea incidentului ca incident operațional și/sau de securitate major, prin canalele de raportare comunicate de către Banca Națională a României sau de îndată ce aceste canale devin din nou disponibile/operaționale, dacă se constată la momentul transmiterii raportării către Banca Națională a României indisponibilitatea canalelor de raportare.  + 
Articolul 80(1)Prestatorii de servicii de plată trebuie să clasifice incidentul ca incident operațional și/sau de securitate major conform prevederilor art. 68 și anexei nr. 2, în timp util de la detectarea incidentului, dar nu mai târziu de 24 de ore de la detectarea incidentului și fără întârzieri nejustificate din momentul în care prestatorul de servicii de plată are disponibile informațiile necesare procesului de clasificare a incidentului.(2)Dacă este necesară extinderea termenului precizat la alin. (1) pentru clasificarea incidentului, prestatorii de servicii de plată trebuie să explice această necesitate în raportul inițial care va fi transmis Băncii Naționale a României. + 
Articolul 81(1)Prestatorii de servicii de plată trebuie să transmită, de asemenea, un raport inițial Băncii Naționale a României atunci când un incident cunoscut anterior ca fiind minor este reclasificat ca unul major, ca urmare a evaluării efectuate potrivit art. 70. (2)În situația prevăzută la alin. (1), prestatorii de servicii de plată trebuie să transmită Băncii Naționale a României, prin canalele de raportare comunicate de către aceasta, raportul inițial, de îndată ce se identifică o schimbare de stare sau de îndată ce aceste canale devin din nou disponibile/operaționale, dacă se constată la momentul transmiterii raportării către Banca Națională a României indisponibilitatea canalelor de raportare.  + 
Articolul 82(1)În rapoartele lor inițiale, prestatorii de servicii de plată trebuie să includă informațiile prevăzute în formularul «A – Raport inițial», cuprins în anexa nr. 3, prezentând unele caracteristici de bază ale incidentului și consecințele preconizate ale acestuia pe baza informațiilor disponibile imediat după încadrarea acestuia ca major, potrivit art. 70. (2)Prestatorii de servicii de plată trebuie să recurgă la estimări atunci când nu sunt disponibile date efective, în acord cu dispozițiile art. 69.  + 
Secţiunea a 3-aRaportul intermediar + 
Articolul 83(1)Prestatorii de servicii de plată trebuie să transmită raportul intermediar potrivit formularului «B – Raport intermediar», cuprins în anexa nr. 3, când activitățile desfășurate în mod uzual au revenit la normal, cu informarea corespunzătoare a Băncii Naționale a României cu privire la această situație. (2)Prestatorii de servicii de plată trebuie să considere că activitățile/operațiunile au revenit la normal atunci când acestea se desfășoară la nivelurile acceptabile predefinite anterior sau la nivelurile incluse în contractele încheiate cu furnizorii terți privind nivelul serviciilor cu referire cel puțin la timpii de prelucrare, capacitatea și cerințele de securitate și când măsurile de urgență nu mai sunt aplicabile. + 
Articolul 84(1)Prestatorii de servicii de plată trebuie să transmită Băncii Naționale a României raportul intermediar potrivit formularului «B – Raport intermediar», cuprins în anexa nr. 3, care să conțină o descriere mai detaliată a incidentului și a consecințelor acestuia. (2)Dacă activitățile desfășurate în mod uzual nu au fost restabilite, prestatorii de servicii de plată trebuie să transmită Băncii Naționale a României un raport intermediar în termen de 3 zile lucrătoare de la data transmiterii raportului inițial.(3)Prestatorii de servicii de plată trebuie să actualizeze informațiile deja furnizate în formularele «A – Raport inițial» și «B – Raport intermediar», cuprinse în anexa nr. 3, atunci când au cunoștință despre schimbări semnificative de la data transmiterii raportului anterior, cum ar fi, de exemplu, faptul că incidentul a crescut sau a scăzut în intensitate, sunt identificate cauze noi sau sunt luate măsuri pentru soluționarea incidentului. (4)În situația în care incidentul nu a fost soluționat în termen de 3 zile lucrătoare, prestatorii de servicii de plată vor actualiza informațiile potrivit alin. (3) și vor transmite Băncii Naționale a României un raport intermediar suplimentar.(5)Prestatorii de servicii de plată trebuie să transmită un raport intermediar suplimentar la solicitarea Băncii Naționale a României.  + 
Articolul 85Când datele efective nu sunt disponibile, prestatorii de servicii de plată trebuie să recurgă la estimări, prin aplicarea în mod corespunzător a prevederilor art. 69.  + 
Articolul 86În cazul în care activitatea prestatorului de servicii de plată a revenit la normal în termenul de 4 ore de la momentul clasificării incidentului operațional și/sau de securitate ca major, prestatorii de servicii de plată trebuie să aibă în vedere transmiterea în mod simultan a raportului inițial și a raportului intermediar, prin completarea și transmiterea formularelor «A – Raport inițial» și «B – Raport intermediar», cuprinse în anexa nr. 3, înainte de termenul de 4 ore.  + 
Secţiunea a 4-aRaportul final + 
Articolul 87Prestatorii de servicii de plată trebuie să trimită un raport final potrivit formularului «C – Raport final», cuprins în anexa nr. 3, atunci când a fost efectuată analiza cauzelor principale, indiferent dacă au fost deja implementate măsurile de atenuare a incidentului sau dacă a fost identificată cauza principală finală, și atunci când există date disponibile pentru a înlocui orice estimări.  + 
Articolul 88(1)Prestatorii de servicii de plată trebuie să transmită raportul final Băncii Naționale a României în termen de maximum 20 de zile lucrătoare de la data la care aceștia pot demonstra că activitatea a revenit la normal. (2)Prestatorii de servicii de plată care au nevoie de o prelungire a termenului prevăzut la alin. (1), inclusiv dacă nu sunt încă disponibile date efective cu privire la impact sau dacă nu a fost identificată cauza principală finală, trebuie să contacteze Banca Națională a României înainte de împlinirea termenului prevăzut la alin. (1) și să comunice o justificare adecvată a întârzierii, precum și o nouă dată estimată pentru transmiterea raportului final.  + 
Articolul 89În cazul în care prestatorii de servicii de plată pot să comunice toate informațiile necesare în raportul final potrivit formularului «C – Raport final», cuprins în anexa nr. 3, în decurs de 4 ore de la momentul clasificării incidentului ca major, aceștia trebuie să aibă în vedere furnizarea agregată a informațiilor referitoare la raportul inițial, raportul intermediar și raportul final prin completarea și transmiterea împreună/simultan a formularelor «A – Raport inițial», «B – Raport intermediar» și «C – Raport final», cuprinse în anexa nr. 3.  + 
Articolul 90Prestatorii de servicii de plată trebuie să includă în rapoartele finale informații complete cu privire la: a)datele efective privind impactul în locul estimărilor utilizate și orice alte actualizări necesare ale informațiilor referitoare la raportul inițial și raportul intermediar, cuprinse în formularele «A – Raport inițial» și «B – Raport intermediar», prevăzute în anexa nr. 3; și  … b)formularul «C – Raport final», cuprins în anexa nr. 3, care să includă cauza principală, dacă aceasta este deja cunoscută, precum și o prezentare succintă a măsurilor adoptate sau planificate a fi adoptate pentru a elimina problema și a preveni reapariția acesteia în viitor.  …  + 
Articolul 91(1)Prestatorii de servicii de plată trebuie să transmită rapoartele finale și atunci când, ca urmare a evaluării pe bază continuă a incidentului, aceștia constată faptul că un incident major deja raportat nu mai îndeplinește criteriile pentru a fi considerat major și nu se preconizează că acesta le va îndeplini înainte de soluționarea incidentului. (2)În situația prevăzută la alin. (1), prestatorii de servicii de plată trebuie să trimită rapoartele finale de îndată ce se constată această situație și, în orice caz, până la termenul transmiterii următorului raport. (3)În situația prevăzută la alin. (1), prestatorii de servicii de plată trebuie să indice reîncadrarea incidentului drept minor, să transmită formularul «C – Raport final», cuprins în anexa nr. 3, și să explice motivele acestei încadrări.  + 
Capitolul IIIRaportarea delegată și consolidată + 
Articolul 92(1)În cazul prestatorilor de servicii de plată, prevăzuți la art. 223 alin. (1) lit. a), b) și e) din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative, care intenționează să delege îndeplinirea obligațiilor de raportare a incidentelor majore unei terțe părți, aceștia trebuie să informeze în prealabil Banca Națională a României și să asigure îndeplinirea următoarelor condiții: a)contractul sau acordurile interne existente în cadrul unui grup, după caz, care stă/stau la baza raportării delegate dintre prestatorul de servicii de plată și terța parte definește/definesc în mod clar alocarea responsabilităților tuturor părților;  … b)delegarea respectă cerințele privind externalizarea funcțiilor operaționale importante prevăzute la: (i)art. 54 și 55 din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative și art. 46-50 din Legea nr. 210/2019 privind activitatea de emitere de monedă electronică în legătură cu instituțiile de plată și, respectiv, pentru instituțiile emitente de monedă electronică; sau  … (ii)cap. V al titlului II din Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 5/2013 privind cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit, cu modificările și completările ulterioare, pentru instituțiile de credit; …  … c)asigură în mod corespunzător confidențialitatea datelor sensibile, precum și calitatea, consecvența, integritatea și fiabilitatea informațiilor care vor fi transmise Băncii Naționale a României;  … d)transmiterea, în prealabil, către Banca Națională a României a tuturor informațiilor în acord cu prevederile art. 97 și obținerea aprobării prevăzute la art. 98.  … (2)În situația prevăzută la alin. (1) lit. a), contractul sau acordurile interne existente în cadrul unui grup, după caz, trebuie să prevadă în mod clar faptul că prestatorul de servicii de plată afectat rămâne pe deplin responsabil și răspunzător pentru îndeplinirea cerințelor prevăzute la art. 219 alin. (1), (2) și (4) din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative și pentru conținutul informațiilor prezentate Băncii Naționale a României. (3)În situația prevăzută la alin. (1) lit. b) pct. (i), prestatorii de servicii de plată vor trata obligația de raportare a incidentelor majore ca funcție operațională importantă. (4)În situația prevăzută la alin. (1) lit. b) pct. (ii), prestatorii de servicii de plată vor trata obligația de raportare a incidentelor majore ca activitate semnificativă, în înțelesul Regulamentului Băncii Naționale a României nr. 5/2013 privind cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit, cu modificările și completările ulterioare.  + 
Articolul 93(1)Prestatorii de servicii de plată, prevăzuți la art. 223 alin. (1) lit. a), b) și e) din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative, care intenționează să delege unei terțe părți îndeplinirea obligațiilor de raportare în mod consolidat, prin transmiterea unui singur raport care face referire la mai mulți prestatori de servicii de plată afectați de același incident operațional sau de securitate major, trebuie să informeze Banca Națională a României, să includă informațiile de contact cu privire la prestatorii de servicii de plată afectați, cuprinse în formularul «A – Raport inițial» din anexa nr. 3, și să se asigure de îndeplinirea următoarelor condiții: a)includerea dispozițiilor referitoare la raportarea consolidată în contractul care stă la baza raportării delegate;  … b)raportarea consolidată condiționată de faptul că incidentul este cauzat de o întrerupere a serviciilor prestate de către terța parte;  … c)limitarea raportării consolidate la prestatorii de servicii de plată stabiliți în același stat membru;  … d)transmiterea listei tuturor prestatorilor de servicii de plată afectați de incident și asigurarea faptului că terța parte evaluează semnificația incidentului pentru fiecare prestator de servicii de plată afectat și include în raportul consolidat doar prestatorii de servicii de plată pentru care incidentul a fost clasificat drept unul major. În cazul incertitudinii, asigură includerea unui prestator de servicii de plată în raportul consolidat atât timp cât nu există dovezi în sens contrar;  … e)asigurarea faptului că, atunci când nu este posibil să se furnizeze un singur răspuns în unele câmpuri cuprinse în formularele prevăzute în anexa nr. 3, terța parte fie completează date individuale pentru fiecare prestator de servicii de plată afectat, specificând în plus identitatea fiecărui prestator de servicii de plată la care se referă informațiile, fie utilizează valori agregate, astfel cum au fost observate sau estimate pentru acei prestatori de servicii de plată;  … f)trebuie să se asigure că terța parte informează în permanență prestatorii de servicii de plată, prevăzuți la art. 223 alin. (1) lit. a), b) și e) din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative, cu privire la toate informațiile relevante legate de incident și la toate interacțiunile pe care terța parte le-ar putea avea cu Banca Națională a României, precum și cu privire la conținutul acestora, însă doar în măsura în care acest lucru este compatibil cu evitarea oricărei încălcări a confidențialității în ceea ce privește informațiile referitoare la alți prestatori de servicii de plată.  … (2)Dispozițiile art. 92 alin. (1) lit. b) sunt aplicabile în mod corespunzător în ceea ce privește delegarea unei terțe părți pentru a îndeplini obligațiile de raportare în mod consolidat, în acord cu alin. (1).  + 
Articolul 94Prestatorii de servicii de plată, prevăzuți la art. 223 alin. (1) lit. a), b) și e) din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative, nu trebuie să își delege îndeplinirea obligațiilor de raportare potrivit art. 92 sau 93, după caz, înainte de a obține aprobarea Băncii Naționale a României potrivit prevederilor art. 98 sau după ce au fost informați de către Banca Națională a României cu privire la faptul că acordul de externalizare nu îndeplinește cerințele prevăzute la art. 94 alin. (1) lit. b).  + 
Articolul 95(1)Prestatorii de servicii de plată, prevăzuți la art. 223 alin. (1) lit. a), b) și e) din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative, care intenționează să retragă delegarea îndeplinirii obligațiilor lor de raportare trebuie să informeze Banca Națională a României în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data luării acestei decizii. (2)Prestatorii de servicii de plată prevăzuți la alin. (1) trebuie să informeze Banca Națională a României cu privire la orice evoluție semnificativă care afectează terța parte desemnată și capacitatea acesteia de a-și îndeplini obligațiile de raportare.  + 
Articolul 96(1)Prestatorii de servicii de plată trebuie să își îndeplinească obligațiile de raportare prevăzute în prezentul titlu, fără a recurge la asistența externă, ori de câte ori terța parte desemnată nu a informat Banca Națională a României cu privire la un incident operațional sau de securitate major în conformitate cu prevederile art. 219 alin. (1) și/sau (4) din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative și cu cele ale prezentului titlu. (2)Prestatorii de servicii de plată trebuie să se asigure că un incident operațional sau de securitate major nu este raportat de două ori, individual, de către prestatorul de servicii de plată în cauză și încă o dată de către terța parte către care prestatorul de servicii de plată a delegat îndeplinirea obligațiilor de raportare. (3)Prestatorii de servicii de plată trebuie să se asigure că în cazul în care un incident este cauzat de o întrerupere a serviciilor prestate de un furnizor terț de servicii tehnice sau de infrastructură, care afectează mai mulți prestatori de servicii de plată, raportarea delegată se referă la datele individuale aferente prestatorului de servicii de plată afectat, cu excepția cazului în care se raportează consolidat. + 
Articolul 97(1)Prestatorii de servicii de plată, prevăzuți la art. 223 alin. (1) lit. a), b) și e) din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative, care intenționează, în acord cu prevederile art. 92 și 93, să își delege unei terțe părți obligațiile de raportare a incidentelor operaționale sau de securitate majore specifice propriilor servicii de plată prestate, la nivel individual sau consolidat, trebuie să transmită Băncii Naționale a României, fără întârzieri nejustificate, o cerere însoțită de următoarele documente și informații: a)decizia internă cu privire la raportarea delegată sau consolidată a incidentelor majore specifice propriilor servicii de plată prestate, după caz, semnată la nivelul organului de conducere al prestatorilor de servicii de plată;  … b)extrasul din contractul/acordul intern care stă la baza delegării îndeplinirii obligațiilor de raportare, care să probeze îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 92 alin. (1) lit. a) și c) și, respectiv, art. 93 alin. (1) lit. a)-f), după caz.  … (2)În situația în care documentația transmisă de către prestatorii de servicii de plată nu îndeplinește cerințele menționate la alin. (1), Banca Națională a României comunică acestora, în termen de 30 de zile lucrătoare, documentele și informațiile necesare pentru conformarea la dispozițiile alin. (1). (3)Banca Națională a României poate solicita orice alte informații, date, documente și declarații relevante în scopul evaluării cu privire la delegarea obligațiilor de raportare, în acord cu prevederile art. 92 și 93. (4)Prestatorul de servicii de plată trebuie să transmită informațiile solicitate potrivit alin. (2) și/sau (3) în termen de maximum 45 de zile lucrătoare de la data comunicării solicitării. (5)Pentru situații bine fundamentate de prestatorul de servicii de plată, la cererea acestuia, Banca Națională a României poate prelungi termenul de transmitere a documentelor și informațiilor prevăzut la alin. (4). (6)Documentația este completă numai după ce prestatorii de servicii de plată au transmis toate documentele și informațiile potrivit alin. (1)-(3), în termenul prevăzut la alin. (4), respectiv alin. (5), dacă este cazul. (7)Informațiile și documentele prezentate după expirarea termenelor prevăzute în prezentul articol nu sunt luate în considerare la evaluarea cererii prestatorului de servicii de plată de delegare a unei terțe părți a obligațiilor de raportare a incidentelor operaționale sau de securitate majore.  + 
Articolul 98Banca Națională a României evaluează și comunică prestatorului de servicii de plată decizia sa cu privire la posibilitatea prestatorului de servicii de plată de a delega către o terță parte obligațiile sale de raportare a incidentelor majore potrivit prezentului titlu, în termen de 30 de zile lucrătoare de la data la care documentația este considerată completă potrivit art. 97 alin. (6).(la 15-03-2022,
Titlul III a fost modificat de Punctul 5, Articolul I din REGULAMENT nr. 4 din 4 martie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 252 din 15 martie 2022
)
 + 
Titlul IVRaportarea datelor statistice privind fraudele legate de diferite mijloace de plată + 
Capitolul IObiectul raportării + 
Articolul 99(1)Prestatorii de servicii de plată trebuie să raporteze către Banca Națională a României, pentru fiecare perioadă de raportare, datele statistice privind: a)totalul operațiunilor de plată; și  … b)totalul operațiunilor de plată frauduloase.  … (2)În sensul alin. (1) lit. b), prestatorii de servicii de plată, inclusiv emitentul instrumentului de plată, trebuie să raporteze operațiunile de plată neautorizate și operațiunile de plată efectuate în urma manipulării plătitorului de către autorul fraudei numai dacă acestea au fost inițiate și executate, inclusiv acceptate, dacă este cazul, și au generat un transfer de fonduri, în conformitate cu dispozițiile art. 5 alin. (1) pct. 36 din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative.(3)Datele statistice precizate la alin. (1) se raportează în formatul și condițiile prevăzute de titlul IV din Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 4/2021 privind raportarea de date și informații statistice la Banca Națională a României și anexele la acesta.(la 27-02-2023,
Articolul 99 din Capitolul I , Titlul IV a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din REGULAMENT nr. 1 din 6 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 166 din 27 februarie 2023
)
 + 
Articolul 100Abrogat.(la 27-02-2023,
Articolul 100 din Capitolul I , Titlul IV a fost abrogat de Punctul 2, Articolul I din REGULAMENT nr. 1 din 6 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 166 din 27 februarie 2023
)
 + 
Capitolul IIAbrogat.(la 27-02-2023,
Capitolul II din Titlul IV a fost abrogat de Punctul 2, Articolul I din REGULAMENT nr. 1 din 6 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 166 din 27 februarie 2023
)
 + 
Articolul 101Abrogat.(la 27-02-2023,
Articolul 101 din Capitolul II , Titlul IV a fost abrogat de Punctul 2, Articolul I din REGULAMENT nr. 1 din 6 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 166 din 27 februarie 2023
)
 + 
Articolul 102Abrogat.(la 27-02-2023,
Articolul 102 din Capitolul II , Titlul IV a fost abrogat de Punctul 2, Articolul I din REGULAMENT nr. 1 din 6 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 166 din 27 februarie 2023
)
 + 
Articolul 103Abrogat.(la 27-02-2023,
Articolul 103 din Capitolul II , Titlul IV a fost abrogat de Punctul 2, Articolul I din REGULAMENT nr. 1 din 6 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 166 din 27 februarie 2023
)
 + 
Articolul 104Abrogat.(la 27-02-2023,
Articolul 104 din Capitolul II , Titlul IV a fost abrogat de Punctul 2, Articolul I din REGULAMENT nr. 1 din 6 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 166 din 27 februarie 2023
)
 + 
Articolul 105Abrogat.(la 27-02-2023,
Articolul 105 din Capitolul II , Titlul IV a fost abrogat de Punctul 2, Articolul I din REGULAMENT nr. 1 din 6 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 166 din 27 februarie 2023
)
 + 
Articolul 106Abrogat.(la 16-06-2021,
Articolul 106 din Capitolul II , Titlul IV a fost abrogat de Punctul 8, Articolul I din REGULAMENT nr. 2 din 21 mai 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 599 din 16 iunie 2021
)
 + 
Capitolul IIIAbrogat.(la 27-02-2023,
Capitolul III din Tilul IV a fost abrogat de Punctul 2, Articolul I din REGULAMENT nr. 1 din 6 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 166 din 27 februarie 2023
)
 + 
Articolul 107Abrogat.(la 27-02-2023,
Articolul 107 din Capitolul III , Titlul IV a fost abrogat de Punctul 2, Articolul I din REGULAMENT nr. 1 din 6 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 166 din 27 februarie 2023
)
 + 
Capitolul IVAbrogat.(la 27-02-2023,
Capitolul IV din Titlul IV a fost abrogat de Punctul 2, Articolul I din REGULAMENT nr. 1 din 6 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 166 din 27 februarie 2023
)
 + 
Articolul 108Abrogat.(la 27-02-2023,
Articolul 108 din Capitolul IV , Titlul IV a fost abrogat de Punctul 2, Articolul I din REGULAMENT nr. 1 din 6 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 166 din 27 februarie 2023
)
 + 
Capitolul VAbrogat.(la 27-02-2023,
Capitolul V din Titlul IV a fost abrogat de Punctul 2, Articolul I din REGULAMENT nr. 1 din 6 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 166 din 27 februarie 2023
)
 + 
Articolul 109Abrogat.(la 27-02-2023,
Articolul 109 din Capitolul V , Titlul IV a fost abrogat de Punctul 2, Articolul I din REGULAMENT nr. 1 din 6 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 166 din 27 februarie 2023
)
 + 
Articolul 110Abrogat.(la 27-02-2023,
Articolul 110 din Capitolul V , Titlul IV a fost abrogat de Punctul 2, Articolul I din REGULAMENT nr. 1 din 6 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 166 din 27 februarie 2023
)
 + 
Articolul 111Abrogat.(la 27-02-2023,
Articolul 111 din Capitolul V , Titlul IV a fost abrogat de Punctul 2, Articolul I din REGULAMENT nr. 1 din 6 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 166 din 27 februarie 2023
)
 + 
Capitolul VIAbrogat.(la 27-02-2023,
Capitolul IV din Titlul IV a fost abrogat de Punctul 2, Articolul I din REGULAMENT nr. 1 din 6 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 166 din 27 februarie 2023
)
 + 
Articolul 112Abrogat.(la 27-02-2023,
Articolul 112 din Capitolul VI , Titlul IV a fost abrogat de Punctul 2, Articolul I din REGULAMENT nr. 1 din 6 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 166 din 27 februarie 2023
)
 + 
Articolul 113Abrogat.(la 27-02-2023,
Articolul 113 din Capitolul VI , Titlul IV a fost abrogat de Punctul 2, Articolul I din REGULAMENT nr. 1 din 6 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 166 din 27 februarie 2023
)
 + 
Articolul 114Abrogat.(la 27-02-2023,
Articolul 114 din Capitolul VI , Titlul IV a fost abrogat de Punctul 2, Articolul I din REGULAMENT nr. 1 din 6 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 166 din 27 februarie 2023
)
 + 
Articolul 115Abrogat.(la 27-02-2023,
Articolul 115 din Capitolul VI , Titlul IV a fost abrogat de Punctul 2, Articolul I din REGULAMENT nr. 1 din 6 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 166 din 27 februarie 2023
)
 + 
Articolul 116Abrogat.(la 27-02-2023,
Articolul 116 din Capitolul VI , Titlul IV a fost abrogat de Punctul 2, Articolul I din REGULAMENT nr. 1 din 6 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 166 din 27 februarie 2023
)
 + 
Articolul 117Abrogat.(la 27-02-2023,
Articolul 117 din Capitolul VI , Titlul IV a fost abrogat de Punctul 2, Articolul I din REGULAMENT nr. 1 din 6 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 166 din 27 februarie 2023
)
 + 
Articolul 118Abrogat.(la 27-02-2023,
Articolul 118 din Capitolul VI , Titlul IV a fost abrogat de Punctul 2, Articolul I din REGULAMENT nr. 1 din 6 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 166 din 27 februarie 2023
)
 + 
Articolul 119Abrogat.(la 27-02-2023,
Articolul 119 din Capitolul VI , Titlul IV a fost abrogat de Punctul 2, Articolul I din REGULAMENT nr. 1 din 6 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 166 din 27 februarie 2023
)
 + 
Articolul 120Abrogat.(la 27-02-2023,
Articolul 120 din Capitolul VI , Titlul IV a fost abrogat de Punctul 2, Articolul I din REGULAMENT nr. 1 din 6 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 166 din 27 februarie 2023
)
 + 
Articolul 121Abrogat.(la 27-02-2023,
Articolul 121 din Capitolul VI , Titlul IV a fost abrogat de Punctul 2, Articolul I din REGULAMENT nr. 1 din 6 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 166 din 27 februarie 2023
)
 + 
Articolul 122Abrogat.(la 27-02-2023,
Articolul 122 din Capitolul VI , Titlul IV a fost abrogat de Punctul 2, Articolul I din REGULAMENT nr. 1 din 6 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 166 din 27 februarie 2023
)
 + 
Articolul 123Abrogat.(la 27-02-2023,
Articolul 123 din Capitolul VI , Titlul IV a fost abrogat de Punctul 2, Articolul I din REGULAMENT nr. 1 din 6 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 166 din 27 februarie 2023
)
 + 
Titlul VMăsuri administrative și sancțiuni + 
Articolul 124Nerespectarea prevederilor prezentului regulament atrage, după caz, luarea măsurilor prevăzute la art. 223 alin. (2) lit. c) și/sau aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 227 din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative. + 
Titlul VIDispoziții finale + 
Articolul 125Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul regulament.(la 27-02-2023,
Articolul 125 din Titlul VI a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din REGULAMENT nr. 1 din 6 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 166 din 27 februarie 2023
)
 + 
Articolul 126Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 3/2018 privind monitorizarea infrastructurilor pieței financiare și a instrumentelor de plată, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 16 august 2018, se modifică și se completează după cum urmează:1.La articolul 122, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2)Cererea de autorizare este însoțită de o autoevaluare, inclusiv documentația justificativă aferentă, privind îndeplinirea permanentă a cerințelor aplicabile administratorilor IPF, stabilite la cap. I al titlului II din prezentul regulament. … 2.La articolul 128, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: + 
Articolul 128(1)Prestatorul de servicii de plată poate pune în circulație instrumente de plată electronică, în termen de 30 de zile lucrătoare de la notificarea Băncii Naționale a României -Direcția monitorizare a infrastructurilor pieței financiare și a plăților și transmiterea tuturor documentelor și informațiilor prevăzute la art. 129. … 3.La articolul 129, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2)Banca Națională a României poate solicita orice alte informații, date, documente și declarații necesare în vederea evaluării cu privire la punerea în circulație a instrumentului de plată electronică. Prestatorul de servicii de plată trebuie să transmită informațiile solicitate în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la data comunicării solicitării. … 4.După articolul 129 se introduce un nou articol, articolul 129^1, cu următorul cuprins: + 
Articolul 129^1(1)Prin excepție de la prevederile art. 128 alin. (1) prestatorii de servicii de plată pot desfășura proiecte-pilot de testare a instrumentelor de plată electronică, cu informarea în prealabil a Băncii Naționale a României și în următoarele condiții:a)perioada de testare să nu depășească 120 de zile calendaristice; … b)prestatorii de servicii de plată trebuie să se asigure că sunt testate toate funcționalitățile instrumentului de plată cu o masă critică de utilizatori, astfel încât să fie realizată verificarea tuturor funcționalităților și facilităților aferente noilor produse sau servicii care urmează să fie notificate către Banca Națională a României, în acord cu prevederile art. 128. … (2)Informarea transmisă conform prevederilor alin. (1) se va efectua potrivit formularului prevăzut în anexa nr. 8.(3)Prestatorii de servicii de plată trebuie să transmită Băncii Naționale a României, după finalizarea proiectului-pilot, concluziile aferente testării, inclusiv decizia de a pune sau nu în circulație instrumentul respectiv, în termen de 30 de zile lucrătoare de la finalizarea proiectului.(4)În situația în care prestatorul de servicii de plată decide să pună în circulație instrumentul de plată electronică care a făcut obiectul proiectului-pilot, acesta trebuie să notifice instrumentul de plată Băncii Naționale a României conform prevederilor art. 128. … 5.La articolul 130 alineatul (1), litera d) se abrogă. … 6.La articolul 135, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: + 
Articolul 135(1)Administratorii IPF, participanții și prestatorii de servicii de plată care pun în circulație și/sau acceptă instrumente de plată vor furniza Băncii Naționale a României, oricând la solicitarea acesteia, toate informațiile și documentele necesare pentru a evalua conformitatea cu cerințele stabilite de prezentul regulament. … 7.Articolul 136 se modifică și va avea următorul cuprins: + 
Articolul 136(1)Administratorii IPF, participanții și prestatorii de servicii de plată care pun în circulație și/sau acceptă instrumente de plată pe suport hârtie trebuie să informeze de îndată Banca Națională a României – Direcția monitorizare a infrastructurilor pieței financiare și a plăților, prin intermediul Rețelei de comunicații interbancare, cu privire la apariția oricăror incidente în funcționarea normală a IPF, a participantului sau a instrumentelor de plată pe suport hârtie, conform formularului din anexa nr. 7 – Raport incidente operaționale și/sau de securitate.(2)Prestatorii de servicii de plată trebuie să raporteze incidentele operaționale și/sau de securitate majore aferente serviciilor de plată potrivit reglementărilor Băncii Naționale a României.(3)Administratorii IPF, participanții și prestatorii de servicii de plată care pun în circulație și/sau acceptă instrumente de plată pe suport hârtie trebuie să transmită Băncii Naționale a României – Direcția monitorizare a infrastructurilor pieței financiare și a plăților un raport scris cu explicarea cauzelor incidentelor raportate conform alin. (1), precum și a măsurilor de remediere întreprinse sau avute în vedere, în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la data incidentului.(4)Banca Națională a României poate solicita în orice moment administratorilor IPF, participanților și prestatorilor de servicii de plată care pun în circulație și/sau acceptă instrumente de plată pe suport hârtie date, informații și rapoarte suplimentare referitoare la incidentele și fraudele apărute. … 8.Articolul 138 se modifică și va avea următorul cuprins: + 
Articolul 138(1)Administratorii IPF și participanții trebuie să efectueze cel puțin anual testări ale rezilienței, inclusiv la atacuri cibernetice, a infrastructurii informatice utilizate pentru procesarea plăților, decontărilor și a instrumentelor de plată.(2)Entitățile prevăzute la alin. (1) trebuie să remită anual, până la data de 31 martie, pentru anul anterior, prin intermediul Rețelei de comunicații interbancare, următoarele informații:a)scenariile de test avute în vedere și rezultatele testărilor prevăzute la alin. (1); … b)extrase din rapoartele auditorilor și/sau experților, care să conțină concluziile acestora cu privire la reziliența infrastructurii informatice; … c)modificările semnificative aduse infrastructurii informatice și locațiilor sediilor secundare ce asigură continuitatea activității de procesare a plăților, decontărilor și a instrumentelor de plată. …  … 9.Anexa nr. 7 se modifică și va avea următorul cuprins: + 
Anexa nr. 7
Model raport incident operațional sau de securitate1.Administrator IPF/Participant/Prestator de servicii de plată … 2.Numele, funcția și datele de contact ale persoanei care raportează incidentul … 3.Data și momentul apariției incidentului … 4.Data și momentul constatării incidentului … 5.Data și momentul finalizării incidentului … 6.Tip incident operațional/de securitate (echipament, soft, uman, social, procedură, cauză naturală, altele) … 7.Cauza incidentului … 8.Descrierea detaliată a incidentului … 9.Măsurile luate pentru limitarea consecințelor incidentului … 10.Măsurile luate pentru prevenirea unor incidente similare … 11.Numele, funcția și datele de contact ale persoanei/persoanelor care pot furniza informații suplimentare legate de incidentul raportat …  … 10.După anexa nr. 7 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 8, cu următorul cuprins: + 
Anexa nr. 8
Informare referitoare la desfășurarea proiectului-pilot de testare a instrumentelor de plată electronică…….(numele instituției)……, înmatriculată la oficiul registrului comerțului cu nr. …………………….., având cod unic de înregistrare ……………………….., cu sediul social în ……(țara/județul)……., localitatea ……………………, str. …………………. nr. …………., cod poștal …………….., prin ……..(numele și prenumele)…….., în calitate de reprezentant legal notifică lansarea unui proiect-pilot pentru instrumentul(ele) de plată electronică de tip ……………………….Informații suplimentare1.Denumirea produsului: ……………………………………… … 2.Perioada de testare: …………………………………………. … 3.Masa critică de utilizatori:  

 … 4.Tipuri de operațiuni permise:a)…………………………………………………………………………………………………………………… … b)…………………………………………………………………………………………………………………… … c)…………………………………………………………………………………………………………………… … d)…………………………………………………………………………………………………………………… … e)…………………………………………………………………………………………………………………… … f)…………………………………………………………………………………………………………………… … g)…………………………………………………………………………………………………………………… … h)…………………………………………………………………………………………………………………… …  … 5.Limite de tranzacționarea)limita pe tranzacție pentru plăți intrabancare:……………………………….. … b)limita pe tranzacție pentru plăți interbancare: ……………………………….. … c)limita zilnică pentru transferuri: ……………………………………… … d)limita zilnică pentru schimburi valutare: ……………………………………… … e)limită pe tranzacție pentru schimburi valutare: …………………………….. … etc. … … 6.Fondurile tranzacționate: ……………………………………………………………….. … 7.Ulterior perioadei de testare accesul la funcționalitățile testate va fi restricționat?[] [da][] [nu] … 8.Tehnologiile utilizate în dezvoltarea proiectului:

 … 9.Tipuri de inovație implicate:[] Produs/serviciu/activitate nou(ă)[] Utilizarea evolutivă sau inovatoare a produsului/serviciului/activității[] Proces/procedură intern(ă) nou(ă)[] Utilizarea evolutivă sau inovatoare a procesului/procedurii intern(e)[] Altele (indicați)Anexat solicitării se află următoarele documente:1.……………………………………………………………………….. … 2.……………………………………………………………………….. … 3.……………………………………………………………………….. … 4.……………………………………………………………………….. … 5.……………………………………………………………………….. … Persoanele de contact care pot oferi clarificări cu privire la această solicitare sunt:1.Numele și prenumele ……………………………………………Telefon: ………………., e-mail: ……………………………………… … 2.Numele și prenumele …………………………………………….Telefon: ………………., e-mail: ……………………………………..Datele și informațiile furnizate sunt adevărate, corecte și reflectă situația existentă (până) la data de …./…./…..Semnătura reprezentatului legal al prestatorului de servicii de plată solicitant,S.S./L.S. …  … NOTĂ:Cererea se va completa de către reprezentantul legal al prestatorului de servicii de plată, desemnat în conformitate cu prevederile Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare. …  + 
Articolul 127Prezentul regulament intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Președintele Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României,
Mugur Constantin IsărescuBucurești, 30 ianuarie 2020.Nr. 2. + 
Anexa nr. 1
Criterii relevante pentru calificarea incidentelor și indicatorii pe baza cărora acestea se cuantificăA.Operațiuni de plată afectatePrestatorii serviciilor de plată trebuie să stabilească valoarea totală a operațiunilor afectate și numărul operațiunilor de plată compromise, inclusiv numărul operațiunilor de plată compromise exprimate ca procent din nivelul obișnuit al operațiunilor de plată executate cu serviciile de plată afectate. Operațiuni afectate reprezintă toate operațiunile de plată naționale și transfrontaliere care au fost sau vor fi probabil afectate în mod direct sau indirect de incident și, în special, acele operațiuni de plată care nu au putut fi inițiate sau procesate, cele al căror conținut al mesajului de plată a fost modificat și cele care au fost dispuse în mod fraudulos, indiferent dacă fondurile aferente au fost recuperate sau nu sau executarea adecvată este prevenită sau împiedicată în orice fel de incident. Pentru incidentele operaționale care afectează inițierea și/sau procesarea operațiunilor de plată prestatorii de servicii de plată trebuie să raporteze doar acele incidente operaționale cu o durată mai mare de o oră. Durata incidentului trebuie măsurată de la momentul apariției incidentului până la momentul la care activitățile/operațiunile afectate au fost restabilite la nivelul existent anterior apariției incidentului.Prestatorii de servicii de plată trebuie să determine nivelul obișnuit al operațiunilor de plată ca media zilnică calculată la nivelul anului precedent a operațiunilor de plată naționale și transfrontaliere executate cu aceleași servicii de plată care au fost afectate de incident. Dacă prestatorii de servicii de plată nu consideră că această cifră este reprezentativă, de exemplu, din cauza caracterului sezonier, aceștia trebuie să utilizeze un alt indicator mai reprezentativ și să prezinte Băncii Naționale a României justificarea aferentă pentru această abordare și să indice această abordare în câmpul „Operațiuni de plată afectate/Comentarii“ din secțiunea B2 a formularului „B – Raport intermediar“ cuprins în anexa nr. 3 la regulament. Dacă nu este posibil a se stabili numărul și valoarea operațiunii afectate, prestatorii de servicii de plată trebuie să utilizeze estimări și să indice această abordare în câmpul „Estimare“ din secțiunea B2 a formularului „B – Raport intermediar“ cuprins în anexa nr. 3 la regulament.  … B.Utilizatori ai serviciilor de plată afectațiPrestatorii de servicii de plată trebuie să stabilească numărul utilizatorilor serviciilor de plată afectați, exprimat în termeni absoluți și ca procent din numărul total al utilizatorilor serviciilor de plată. Utilizatori ai serviciilor de plată afectați reprezintă toți clienții de la nivel național sau din străinătate, consumatori sau persoane juridice, care au un contract cu prestatorul serviciului de plată afectat, care le acordă acestora accesul la serviciul de plată afectat, și care au suportat sau vor suporta probabil consecințele incidentului. Dacă nu este posibil a se stabili numărul utilizatorilor serviciilor de plată care este posibil să fi folosit serviciul de plată pe durata incidentului, prestatorii de servicii de plată trebuie să utilizeze estimări bazate pe activitatea anterioară și să indice această abordare în câmpul „Estimare“ din secțiunea B2 a formularului „B – Raport intermediar“ cuprins în anexa nr. 3 la regulament. În cazul grupurilor, fiecare prestator de servicii de plată trebuie să aibă în vedere doar utilizatorii serviciilor de plată proprii. În cazul unui prestator de servicii de plată care oferă servicii operaționale altor persoane, acesta trebuie să aibă în vedere doar utilizatorii de servicii de plată proprii (dacă există), iar prestatorii de servicii de plată care beneficiază de respectivele servicii operaționale trebuie să evalueze incidentul în legătură cu utilizatorii serviciilor de plată proprii. Pentru incidentele operaționale care afectează inițierea și/sau procesarea operațiunilor de plată, prestatorii de servicii de plată trebuie să raporteze doar acele incidente operaționale care afectează utilizatorii serviciilor de plată cu o durată mai mare de o oră. Durata incidentului trebuie măsurată de la momentul apariției incidentului până la momentul la care activitățile/operațiunile afectate au fost restabilite la nivelul existent anterior apariției incidentului.Prestatorii de servicii de plată trebuie să considere numărul total al utilizatorilor serviciilor de plată ca fiind valoarea cumulată a utilizatorilor serviciilor de plată de la nivel național sau din străinătate cu care au raporturi contractuale la momentul incidentului (sau, alternativ, cea mai recentă valoare disponibilă) și care au acces la serviciul de plată afectat, indiferent de dimensiunea acestora sau dacă aceștia sunt considerați utilizatori activi sau pasivi ai serviciilor de plată.  … C.Încălcarea securității rețelelor sau a sistemelor informaticePrestatorii de servicii de plată trebuie să stabilească dacă orice acțiune răuvoitoare a compromis securitatea rețelelor sau a sistemelor informatice legate de furnizarea de servicii de plată.Prestatorii de servicii de plată trebuie să stabilească dacă orice acțiune răuvoitoare a compromis disponibilitatea, autenticitatea, integritatea sau confidențialitatea rețelelor sau a sistemelor informatice, inclusiv a datelor, legate de furnizarea de servicii de plată. … D.Perioadă de nefuncționare a serviciuluiPrestatorii de servicii de plată trebuie să stabilească perioada de timp în care serviciul va fi probabil nefuncțional pentru utilizatorul serviciilor de plată sau în care ordinul de plată nu poate fi executat de către prestatorul de servicii de plată. Prestatorii de servicii de plată trebuie să aibă în vedere perioada de timp în care orice activitate, proces sau canal asociat prestării serviciilor de plată este sau va fi probabil indisponibilă/indisponibil și, astfel, împiedică (i) inițierea și/sau executarea unui serviciu de plată și/sau (ii) accesul la un cont de plăți. Prestatorii de servicii de plată trebuie să calculeze perioada de nefuncționare a serviciului de la momentul inițial al indisponibilității și trebuie să ia în considerare atât intervalele de timp cuprinse într-o zi lucrătoare în care aceștia desfășoară activitate ce le permite executarea unui serviciu de plată, cât și orele din afara programului de activitate și perioadele de întreținere, dacă este cazul și dacă sunt aplicabile. Dacă prestatorii de servicii de plată nu pot să stabilească momentul inițial al nefuncționării serviciilor, aceștia trebuie să calculeze în mod excepțional perioada de nefuncționare a serviciului de la momentul în care s-a detectat nefuncționarea.  … E.Impact economicPrestatorii de servicii de plată trebuie să stabilească la nivel global costurile financiare asociate incidentului și să ia în calcul atât valoarea absolută, cât și, dacă este cazul, importanța relativă a acestor costuri în raport cu dimensiunea prestatorului de servicii de plată, respectiv cu fondurile proprii de nivelul 1 ale prestatorului de servicii de plată. Prestatorii de servicii de plată trebuie să aibă în vedere atât costurile care pot fi legate în mod direct de incident, cât și pe cele care sunt legate în mod indirect de incident. Printre altele, prestatorii de servicii de plată trebuie să țină cont de fondurile sau activele expropriate, costurile de înlocuire a echipamentelor hardware sau software, alte costuri realizate în scopuri judiciare sau de remediere, taxe aplicate ca urmare a neconformității cu obligațiile contractuale, sancțiuni, datorii externe și venituri pierdute. În ceea ce privește costurile indirecte, prestatorii de servicii de plată trebuie să le aibă în vedere doar pe cele care sunt deja cunoscute sau foarte probabil de a se concretiza.  … F.Nivel ridicat de escaladare internăPrestatorii serviciilor de plată trebuie să stabilească dacă acest incident a fost sau va fi probabil raportat conducerii superioare. Prestatorii de servicii de plată trebuie să aibă în vedere dacă, în urma impactului incidentului asupra serviciilor aferente plăților, conducerea relevantă, stabilită conform prevederilor art. 47^9 alin. (2) lit. d) din regulament, a fost sau va fi probabil informată cu privire la incident în afara oricărei proceduri de notificare periodice și în permanență pe durata existenței incidentului. Suplimentar, prestatorii de servicii de plată trebuie să aibă în vedere dacă, în urma impactului incidentului asupra serviciilor aferente plăților, a fost sau este susceptibil de a fi declanșat modulul de gestionare a situației de criză.  … G.Alți prestatori de servicii de plată sau infrastructuri relevante potențial afectați/afectatePrestatorii de servicii de plată trebuie să stabilească implicațiile sistemice pe care le va avea probabil incidentul, cum ar fi potențialul acestuia de a se propaga asupra altor prestatori de servicii de plată, infrastructuri ale pieței financiare și/sau scheme de plată. Prestatorii de servicii de plată trebuie să evalueze impactul incidentului asupra pieței financiare, care trebuie înțeleasă ca fiind infrastructurile pieței financiare și/sau schemele de plată care susțin serviciile lor de plată și alți prestatori de servicii de plată. În mod specific, prestatorii de servicii de plată trebuie să evalueze dacă incidentul s-a propagat sau probabil se va propaga în mod similar la alți prestatori de servicii de plată, dacă acesta a afectat sau va afecta probabil funcționarea infrastructurilor pieței financiare și dacă a compromis sau va compromite probabil funcționarea robustă a sistemului financiar în ansamblu. Prestatorii de servicii de plată trebuie să aibă în vedere diferite aspecte, precum dacă o componentă/un echipament software afectată/afectat este supusă/supus unor drepturi de proprietate sau este disponibilă/ disponibil în general, dacă rețeaua compromisă este internă sau externă și dacă prestatorul de servicii de plată a încetat sau va înceta probabil să își îndeplinească obligațiile rezultate din participarea sa la infrastructurile pieței financiare.  … H.Impact reputaționalPrestatorii de servicii de plată trebuie să stabilească modul în care incidentul poate submina încrederea utilizatorilor de servicii de plată în prestatorul de servicii de plată însuși și, în general, în serviciul aferent sau piața în ansamblu. Prestatorii de servicii de plată trebuie să aibă în vedere nivelul de vizibilitate pe care, după cunoștința lor, incidentul l-a atins sau îl va atinge probabil pe piață. În mod specific, prestatorii de servicii de plată trebuie să considere probabilitatea ca incidentul să provoace daune societății ca fiind un indicator bun al potențialului acestuia de a afecta reputația lor. Prestatorii de servicii de plată trebuie să țină cont dacă: (i) utilizatorii serviciilor de plată și alți prestatori de servicii de plată au sesizat efectele adverse ale incidentului; (ii) incidentul a afectat un proces vizibil aferent unui serviciu de plată și, prin urmare, este susceptibil de a dobândi sau a dobândit deja acoperire mediatică (având în vedere nu doar media tradițională, precum ziarele, ci și bloguri, rețele de socializare etc.); (iii) au fost sau vor fi probabil nerespectate obligațiile contractuale, care au condus la publicarea unor măsuri legale împotriva prestatorului/prestatorilor de servicii de plată; (iv) au fost sau vor fi probabil nerespectate cerințele prevăzute în cadrul de reglementare, care au condus la impunerea unor măsuri specifice supravegherii sau sancțiuni împotriva prestatorului/prestatorilor de servicii de plată, care au fost sau vor fi probabil publicate; sau (v) a apărut același tip de incident în trecut. … (la 15-03-2022,
Anexa nr. 1 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din REGULAMENT nr. 4 din 4 martie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 252 din 15 martie 2022
)
 + 
Anexa nr. 2
Praguri ale criteriilor luate în considerare la calificarea unui incident în categoria incidentelor majore

*) Pragul privind durata incidentului pe o perioadă mai mare de o oră se aplică numai la incidente operaționale care afectează capacitatea prestatorului de servicii de plată de a iniția și/sau procesa operațiuni de plată.**) Fondurile proprii de nivelul 1, astfel cum sunt definite la art. 25 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile și societățile de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012.(la 15-03-2022,
Anexa nr. 2 a fost modificată de Punctul 7, Articolul I din REGULAMENT nr. 4 din 4 martie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 252 din 15 martie 2022
)
 + 
Anexa nr. 3
Formularele de raportare a incidentelor majore*)*) Modelele formularelor sunt reproduse în facsimil.
Metodologie și instrucțiuni de completare a formularelor de raportare a incidentelor majorePrestatorii de servicii de plată trebuie să completeze secțiunea relevantă din formularele de raport cuprinse în prezenta anexă în funcție de etapa de raportare în care se află: secțiunea A – pentru raportul inițial, secțiunea B – pentru rapoarte intermediare și secțiunea C – pentru raportul final. Prestatorii de servicii de plată trebuie să utilizeze același formular atunci când transmit informațiile referitoare la raportul inițial, raportul intermediar și raportul final prin completarea și transmiterea formularelor „A – Raport inițial“, „B – Raport intermediar“ și „C – Raport final“. Toate câmpurile sunt obligatorii, exceptând cazurile în care se specifică altfel în mod clar.
TitluRaport inițial: aceasta este prima notificare pe care prestatorul de servicii de plată (PSP) o transmite Băncii Naționale a României (BNR).Raport intermediar: acesta conține o descriere detaliată a incidentului și a efectelor acestuia și reprezintă o actualizare a raportului inițial și intermediar, dacă este cazul, cu privire la același incident.Raport final: acesta este ultimul raport pe care PSP îl va trimite BNR cu privire la incident, întrucât: (i) a fost deja efectuată o analiză a cauzelor principale și estimările pot fi înlocuite cu cifre reale sau; (ii) incidentul nu mai este considerat unul major și trebuie reclasificat drept unul minor.Reîncadrarea incidentului drept unul minor: incidentul nu mai îndeplinește criteriile pentru a fi considerat major și nu este de așteptat să le îndeplinească înainte ca acesta să fie soluționat. PSP trebuie să explice motivele acestei reîncadrări.Data și ora raportului: data și ora exactă a transmiterii raportului către BNRCodul de identificare a incidentului (aplicabil pentru raportul intermediar și cel final, precum și pentru actualizări ale raportului inițial): cod de referință emis de BNR la primirea raportului inițial pentru a identifica în mod unic incidentulA– Raport inițialA 1– Detalii generaleTip de raport:Individual: trebuie indicat dacă raportul se referă la un singur prestator de servicii de plată afectat (PSP), după caz.Consolidat: trebuie indicat dacă raportul se referă la mai mulți PSP afectați de același incident major operațional și/sau de securitate, care utilizează opțiunea de raportare consolidată, după caz. Câmpurile de la secțiunea „Prestatorul de servicii de plată afectat“ trebuie lăsate necompletate (cu excepția câmpului „Țara/Țările afectată/afectate de incident“) și trebuie furnizată o listă a PSP incluși în raport prin completarea tabelului aferent (Raport consolidat – lista PSP).Prestatorul de servicii de plată afectat (PSP): se referă la PSP căruia i se întâmplă incidentul.Denumirea prestatorului de servicii de plată: trebuie indicat numele complet al PSP care face obiectul procedurii de raportare, așa cum apare în registrul național oficial al PSP aplicabil, administrat de BNR.Numărul unic de identificare al prestatorului de servicii de plată la nivel național: trebuie indicat numărul de identificare unic relevant, utilizat pentru identificarea PSP, astfel:a)numărul din registrul administrat de BNR pentru instituțiile de plată prevăzute la art. 223 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative; … b)numărul din registrul administrat de BNR pentru instituțiile emitente de monedă electronică prevăzute la art. 223 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative; … c)numărul din registrul administrat de BNR pentru furnizorii specializați în servicii de informare cu privire la conturi, persoane juridice române și persoane fizice cu sediul profesional în România, prevăzute la art. 223 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative; … d)numărul de înmatriculare din registrul instituțiilor de credit, administrat de BNR pentru entitățile care sunt instituții de credit, persoane juridice române sau sucursale ale instituțiilor de credit din state terțe autorizate de Banca Națională a României, prevăzute la art. 223 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative; … e)codul unic de identificare fiscală sau un element echivalent pentru entitățile care sunt furnizori de servicii poștale giro care prestează servicii de plată potrivit cadrului legislativ național aplicabil, prevăzute la art. 223 alin. (1) lit.e) din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative. … Conducerea/Entitatea-mamă la nivelul grupului: în cazul grupurilor de entități definite la art. 5 alin. (1) pct. 29 din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative trebuie indicat numele entității conducătoare.Țara/Țările afectată/afectate de incident: trebuie indicată țara sau indicate țările, după caz, în care s-a materializat impactul incidentului (de exemplu, sunt afectate mai multe sucursale ale unui PSP aflate în diferite țări), indiferent de severitatea incidentului în altă țară/alte țări. Este posibil ca aceasta să fie sau să nu fie aceeași cu statul membru de origine.Persoana de contact principală: trebuie indicate prenumele și numele de familie ale persoanei responsabile de raportarea incidentului sau, dacă o persoană terță raportează în numele PSP afectat, prenumele și numele de familie ale persoanei care conduce departamentul de gestionare a incidentelor/de risc sau o structură organizatorică similară din cadrul PSP afectat.E-mail: trebuie indicată adresa de e-mail la care ar putea fi adresate orice solicitări de clarificări suplimentare, dacă este necesar. Poate fi un e-mail personal sau din partea societății.Telefon: trebuie indicat numărul de telefon care este apelat pentru orice solicitări de clarificări suplimentare, dacă este necesar. Poate fi un număr de telefon personal sau din partea societății.Persoana de contact secundară: trebuie indicate prenumele și numele de familie ale unei persoane alternative care ar putea fi contactată de către BNR pentru a solicita informații despre un incident, atunci când persoana de contact principală nu este disponibilă. Dacă o parte terță raportează în numele PSP afectat, numele și prenumele unei persoane alternative din departamentul de gestionare a incidentelor/de risc sau o structură organizatorică similară din cadrul PSP afectat.E-mail: trebuie indicată adresa de e-mail a persoanei de contact alternative la care ar putea fi adresate orice solicitări de clarificări suplimentare, dacă este necesar. Poate fi o adresă de e-mail personală sau din partea societății.Telefon: trebuie indicat numărul de telefon al persoanei de contact alternative care este apelat pentru orice solicitări de clarificări suplimentare, dacă este necesar. Poate fi un număr de telefon personal sau din partea societății.Entitatea raportoare: această secțiune trebuie completată dacă o terță parte îndeplinește obligațiile de raportare în numele PSP afectat, dacă este cazul.Denumirea entității raportoare: trebuie indicată denumirea completă a entității care raportează incidentul, așa cum apare în registrul național oficial al companiilor aplicabil.Numărul unic de identificare al entității raportoare la nivel național: trebuie indicat numărul de identificare unic relevant utilizat în țara în care se află partea terță pentru a identifica entitatea care raportează incidentul.Persoana de contact principală: trebuie indicate prenumele și numele de familie ale persoanei responsabile de raportarea incidentului.E-mail: trebuie indicată adresa de e-mail la care ar putea fi adresate orice solicitări de clarificări suplimentare, dacă este necesar. Poate fi un e-mail personal sau din partea societății.Telefon: trebuie indicat numărul de telefon care este apelat pentru orice solicitări de clarificări suplimentare, dacă este necesar. Poate fi un număr de telefon personal sau din partea societății.Persoana de contact secundară: trebuie indicate prenumele și numele de familie ale unei persoane alternative din cadrul entității care raportează incidentul, care ar putea fi contactată de către Banca Națională României atunci când persoana de contact principală nu este disponibilă.E-mail: trebuie indicată adresa de e-mail a persoanei de contact alternative la care ar putea fi adresate orice solicitări de clarificări suplimentare, dacă este necesar. Poate fi o adresă de e-mail personală sau din partea societății.Telefon: trebuie indicat numărul de telefon al persoanei de contact alternative care este apelat pentru orice solicitări de clarificări suplimentare care pot fi abordate, dacă este necesar. Poate fi un număr de telefon personal sau din partea societății. … A 2– Detectarea și încadrarea incidentuluiData și ora detectării incidentului: trebuie indicate data și ora la care incidentul a fost identificat pentru prima dată.Data și ora încadrării incidentului: trebuie indicate data și ora la care incidentul operațional sau de securitate a fost clasificat ca major.Incidentul a fost detectat de către: trebuie indicat dacă incidentul a fost detectat de către un utilizator al unui serviciu de plată, o structură organizatorică din cadrul PSP (de exemplu, o funcție de audit internă) sau o parte externă (de exemplu, un furnizor extern de servicii). În alte cazuri vă rugăm să oferiți o explicație în câmpul aferent.Tipul incidentului: trebuie indicat dacă, din informațiile și datele deținute, este un incident operațional și/sau de securitate.Operațional: reprezintă un incident apărut ca urmare a unor procese inadecvate sau defectuoase, din cauza unor persoane și sisteme ori cazuri de forță majoră care afectează integritatea, disponibilitatea, confidențialitatea și/sau autenticitatea serviciilor aferente plăților.Securitate: reprezintă un incident cauzat de accesul, utilizarea, divulgarea, perturbarea, modificarea sau distrugerea neautorizată a activelor PSP care afectează integritatea, disponibilitatea, confidențialitatea și/sau autenticitatea serviciilor aferente plăților. Acest lucru se poate întâmpla atunci când, printre altele, PSP se confruntă o încălcare a securității rețelelor sau a sistemelor informatice.Criterii care declanșează elaborarea raportului privind incidentul major: trebuie indicat criteriul sau indicate criteriile care au generat raportarea incidentului ca major. Se pot selecta una sau mai multe opțiuni din următoarele criterii: operațiuni de plată afectate, utilizatori ai serviciilor de plată afectați, perioadă de nefuncționare a serviciului, încălcare a securității rețelelor sau a sistemelor informatice, impact economic, nivel ridicat de escaladare internă, alți prestatori de servicii de plată sau alte infrastructuri relevante potențial afectați/afectate și impact reputațional. O descriere scurtă și generală a incidentului: trebuie explicate pe scurt cele mai relevante aspecte ale incidentului, cu indicarea posibilelor cauze, a impactului imediat etc.Impactul asupra altor state ale UE, dacă este cazul: trebuie indicat în cazul în care se consideră că incidentul are impact în alt stat membru sau în alte state membre și se încadrează în termenele-limită de raportare aplicabile. Trebuie furnizată și traducerea în limba engleză.Raportarea incidentului către alte autorități: trebuie indicat dacă incidentul a fost/va fi raportat către alte autorități în baza altor cerințe legale de raportare, dacă acestea sunt cunoscute la momentul raportării. Trebuie indicată fiecare autoritate națională către care s-a efectuat/va fi efectuată raportarea.Motivul trimiterii întârziate a raportului inițial: trebuie indicată motivația pentru care prestatorul de servicii de plată necesită extinderea termenului de raportare de 24 de ore de la momentul clasificării incidentului ca major. …  … B– Raport intermediarB 1– Detalii generaleDescrierea mai detaliată a incidentului: trebuie furnizată o descriere detaliată a principalelor caracteristici ale incidentului, care să includă cel puțin următoarele: aspectele specifice și contextul aferent, apariția și evoluția incidentului, impactul, în special asupra utilizatorilor serviciilor de plată (USP), și, după caz, comunicarea avută cu USP. A fost considerat incidentul în legătură cu unul sau mai multe incidente anterioare?: trebuie indicat dacă incidentul este sau nu corelat cu incidente anterioare, în cazul în care aceste informații sunt disponibile. Dacă incidentul a fost corelat cu incidente anterioare, trebuie indicat/indicate care dintre acestea.Au fost afectați sau implicați alți furnizori de servicii sau terți?: trebuie indicat dacă incidentul a afectat sau nu alți furnizori de servicii/terțe părți, în cazul în care aceste informații sunt disponibile. Dacă incidentul a afectat sau a implicat alți furnizori de servicii/terțe părți, trebuie indicate părțile afectate, prin enumerare, și trebuie furnizate mai multe informații.S-au aplicat măsuri de gestionare a crizei (intern și/sau extern)?: trebuie indicat dacă a început sau nu gestionarea crizei la nivel intern și/sau extern. Dacă gestionarea crizei a început, trebuie furnizate mai multe informații.Data și ora începerii incidentului: trebuie indicate data și ora la care a apărut incidentul, dacă sunt cunoscute.Data și ora la care incidentul a fost restabilit (soluționat) sau este de așteptat să fie restabilit (soluționat): trebuie indicate data și ora când incidentul a fost sau se așteaptă să fie restabilit și activitățile au revenit sau se așteaptă să revină la normal.Arii funcționale afectate: trebuie indicată fiecare etapă din cadrul procesului de plată care a fost afectată de incident. Se pot selecta una sau mai multe opțiuni din următoarele: autentificare/ autorizare, comunicare, compensare, decontare directă, decontare indirectă, altele.Autentificare/Autorizare: reprezintă procedurile care permit PSP să verifice identitatea unui utilizator al serviciului de plată sau valabilitatea utilizării unui anumit instrument de plată, inclusiv a utilizării elementelor de securitate personalizate ale utilizatorului, și a exprimării acordului utilizatorului serviciului de plată (sau al unui terț care acționează în numele utilizatorului respectiv) față de transferarea fondurilor.Comunicare: reprezintă fluxul de informații în scopul identificării, autentificării, notificării și comunicării dintre PSP care oferă servicii de administrare cont și prestatorii de servicii de inițiere a plății, prestatorii de servicii de informare cu privire la conturi, plătitori, beneficiarii plății și alți PSP.Compensare: reprezintă un proces de transmitere, reconciliere și, în unele cazuri, confirmare a ordinelor de transfer înainte de decontare, eventual cu includerea compensării ordinelor și cu stabilirea pozițiilor finale pentru decontare.Decontare directă: reprezintă încheierea unei operațiuni de plată sau a procesării cu scopul de a îndeplini obligațiile participanților prin transferarea de fonduri atunci când această acțiune este desfășurată de către însuși PSP afectat.Decontare indirectă: reprezintă încheierea unei operațiuni de plată sau a procesării cu scopul de a îndeplini obligațiile participanților prin transferarea de fonduri atunci când această acțiune este desfășurată de către un alt PSP în numele PSP afectat.Altele: reprezintă altă arie funcțională afectată, diferită cele de mai sus. Trebuie furnizate detalii suplimentare în câmpul aferent textului liber.Modificări aduse rapoartelor anterioare: trebuie indicate modificările față de informațiile furnizate în rapoartele precedente cu privire la același incident (de exemplu, raportul inițial și, dacă este cazul, raportul intermediar). … B 2– Clasificarea incidentului și informații privind incidentulOperațiuni de plată afectate: trebuie precizate pragurile care sunt sau vor fi probabil atinse de către incident, dacă există, precum și valorile aferente: numărul operațiunilor de plată afectate, procentul operațiunilor de plată afectate în raport cu numărul operațiunilor de plată executate cu aceleași servicii de plată care au fost afectate de incident, precum și valoarea totală a operațiunilor. PSP trebuie să prezinte valori specifice pentru aceste variabile, care pot fi valori efective sau estimări. Ca regulă generală, PSP trebuie să înțeleagă ca fiind „operațiuni de plată afectate“ toate operațiunile interne și transfrontaliere care au fost sau vor fi probabil afectate în mod direct sau indirect de incident și, în mod specific, acele operațiuni care nu au putut fi inițiate sau procesate, cele al căror conținut al mesajului de plată a fost modificat și cele care au fost inițiate în mod fraudulos (indiferent dacă fondurile au fost recuperate sau nu). Mai mult, PSP trebuie să înțeleagă faptul că nivelul obișnuit al operațiunilor de plată este media anuală zilnică a operațiunilor interne și transfrontaliere executate cu aceleași servicii de plată care au fost afectate de incident, considerând anul anterior ca fiind perioada de referință pentru calcule. Dacă PSP nu consideră că această valoare este reprezentativă (de exemplu, din cauza caracterului sezonier), aceștia trebuie să utilizeze în schimb un alt indicator mai reprezentativ și să prezinte autorității naționale justificarea aferentă acestei abordări în câmpul „Comentarii“. În cazurile în care operațiunile de plată, denominate în alte monede decât euro, sunt afectate de incident, la calcularea pragurilor și raportarea valorii operațiunilor de plată, PSP trebuie să convertească valoarea acestor operațiuni în euro prin utilizarea cursului de schimb de referință zilnic al Băncii Centrale Europene publicat pentru ziua anterioară transmiterii raportului.Utilizatori ai serviciilor de plată afectați: trebuie precizate pragurile care sunt sau vor fi probabil atinse de către incident, dacă există, și valorile aferente: numărul total al utilizatorilor serviciilor de plată care au fost afectați și procentul utilizatorilor serviciilor de plată afectați din numărul total al utilizatorilor serviciilor de plată. PSP trebuie să prezinte valori concrete pentru aceste variabile, care pot fi valori efective sau estimări. PSP trebuie să înțeleagă ca fiind „utilizatori ai serviciilor de plată afectate“ toți clienții (de la nivel intern sau din străinătate, consumatori sau întreprinderi) care au un contract cu prestatorul serviciului de plată afectat, care le acordă acestora accesul la serviciul de plată afectat și care au suportat sau vor suporta probabil consecințele incidentului. PSP trebuie să recurgă la estimări bazate pe activitatea anterioară pentru a stabili numărul utilizatorilor serviciilor de plată care este posibil să fi folosit serviciul de plată pe durata incidentului. În cazul grupurilor, fiecare PSP trebuie să aibă în vedere doar utilizatorii serviciilor de plată proprii. În cazul unui PSP care oferă servicii operaționale altor persoane, acesta trebuie să aibă în vedere doar utilizatorii de servicii de plată proprii (dacă există), iar PSP care beneficiază de respectivele servicii operaționale trebuie să evalueze, de asemenea, incidentul în legătură cu utilizatorii serviciilor de plată proprii. Mai mult, PSP trebuie să considere ca fiind numărul total al utilizatorilor serviciilor de plată valoarea agregată a utilizatorilor serviciilor de plată interni și din străinătate față de care este obligat prin contract la momentul incidentului (sau, alternativ, cea mai recentă valoare disponibilă) și care au acces la serviciul de plată afectat, indiferent de dimensiunea acestora sau dacă aceștia sunt considerați utilizatori activi sau pasivi ai serviciilor de plată.Încălcare a securității rețelelor sau a sistemelor informatice: trebuie stabilit dacă orice acțiune răuvoitoare a compromis disponibilitatea, autenticitatea, integritatea sau confidențialitatea rețelelor sau a sistemelor informatice (inclusiv a datelor) legate de furnizarea de servicii de plată.Perioadă de nefuncționare a serviciului: trebuie precizate dacă pragul este sau va fi probabil atins de către incident, precum și valoarea aferentă: timpul total de indisponibilitate a serviciului. PSP trebuie să prezinte valori concrete pentru această variabilă, care pot fi exprimate în valori efective sau estimări. PSP trebuie să aibă în vedere perioada de timp în care orice activitate, proces sau canal asociat prestării serviciilor de plată este sau va fi probabil indisponibil și, astfel, împiedică: (i) inițierea și/sau executarea unui serviciu de plată; și/sau (ii) accesul la un cont de plăți. PSP trebuie să calculeze durata de nefuncționare a serviciului de la momentul inițial al indisponibilității și trebuie să ia în considerare atât intervalele de timp în care aceștia funcționează conform cerințelor de executare a serviciilor de plată, cât și orele în care nu funcționează, precum și perioadele de întreținere, dacă este cazul și dacă există. Dacă prestatorii de servicii de plată nu pot să stabilească momentul inițial al indisponibilității serviciului, aceștia trebuie să calculeze în mod excepțional durata de nefuncționare a serviciului de la momentul în care s-a detectat indisponibilitatea.Impact economic: trebuie precizate dacă pragul este sau va fi probabil atins de către incident, precum și valorile aferente: costurile directe și indirecte exprimate în euro. PSP trebuie să prezinte valori concrete pentru aceste variabile, care pot fi valori efective sau estimări. PSP trebuie să aibă în vedere atât costurile care pot fi legate în mod direct de incident, cât și cele care sunt legate în mod indirect de incident. Printre altele, PSP trebuie să țină cont de fondurile sau activele expropriate, costurile de înlocuire a echipamentelor hardware sau software, alte costuri specifice expertizei criminalistice sau costuri de remediere, taxe aplicate ca urmare a neconformității cu obligațiile contractuale, sancțiuni, datorii externe și venituri pierdute. În ceea ce privește costurile indirecte, PSP trebuie să le aibă în vedere doar pe cele care sunt deja cunoscute sau foarte probabil de a se concretiza. În cazurile în care costurile sunt exprimate în alte monede decât euro, atunci când se calculează pragul și se raportează valoarea impactului economic, PSP trebuie să convertească valoarea costurilor în euro prin utilizarea cursului de schimb de referință zilnic al Băncii Centrale Europene publicat pentru ziua anterioară transmiterii raportului.Costuri directe: suma de bani (în euro) asociată costului direct al incidentului, inclusiv fonduri necesare pentru remedierea incidentului (de exemplu, fonduri sau active expropriate, costuri de înlocuire a echipamentelor hardware și software, tarife datorate nerespectării obligațiilor contractuale).Costuri indirecte: suma de bani (în euro) asociată costului indirect al incidentului (de exemplu, costuri asociate reparațiilor/compensațiilor pentru clienți, venituri pierdute ca urmare a oportunităților de afaceri ratate, posibile cheltuieli judiciare).Nivel ridicat de escaladare internă: trebuie să se aibă în vedere dacă, în urma impactului incidentului asupra serviciilor aferente plăților, conducerea relevantă, stabilită conform prevederilor art. 47^9 alin. (2) lit. d) din regulament, a fost sau va fi probabil informată cu privire la incident în afara oricărei proceduri de notificare periodice și în permanență pe durata existenței incidentului. În plus, PSP trebuie să aibă în vedere dacă, în urma impactului incidentului asupra serviciilor aferente plăților, a fost sau este susceptibil de a fi declanșat modulul de gestionare a situației de criză.Alți PSP sau infrastructuri relevante potențial afectați/ afectate: trebuie evaluat impactul incidentului asupra pieței financiare, care este înțeleasă ca fiind infrastructurile pieței financiare și/sau schemele de plată care o susțin, precum și restul PSP. În mod specific, PSP trebuie să evalueze dacă incidentul s-a propagat sau probabil se va propaga în mod similar la alți PSP, dacă acesta a afectat sau va afecta probabil funcționarea fără probleme a infrastructurilor pieței financiare și dacă a compromis sau va compromite probabil soliditatea sistemului financiar în ansamblu. PSP trebuie să aibă în vedere diferite aspecte, precum dacă o componentă/un echipament software afectată/afectat este supusă/supus unor drepturi de proprietate sau este disponibilă/disponibil în general, dacă rețeaua compromisă este internă sau externă și dacă PSP a încetat sau va înceta probabil să își îndeplinească obligațiile rezultate din participarea sa la infrastructurile pieței financiare.Impact reputațional: trebuie să se aibă în vedere nivelul de vizibilitate pe care, după cunoștința PSP, incidentul l-a atins sau îl va atinge probabil pe piață. În mod specific, PSP trebuie să aibă în vedere probabilitatea ca incidentul să provoace daune societății ca fiind un indicator bun al potențialului acestuia de a afecta reputația lor. PSP trebuie să țină cont dacă: (i) utilizatorii serviciilor de plată și alți prestatori de servicii de plată au sesizat efectele adverse ale incidentului; (ii) incidentul a afectat un proces vizibil aferent unui serviciu de plată și, prin urmare, este susceptibil de a dobândi sau a dobândit deja acoperire mediatică (având în vedere nu doar media tradițională, precum ziarele, ci și bloguri, rețele de socializare etc. Acoperirea mediatică în acest context nu înseamnă doar câteva comentarii negative din partea urmăritorilor, ci ar trebui să existe o raportare valabilă sau un număr semnificativ de comentarii/alerte negative); (iii) au fost sau vor fi probabil nerespectate obligațiile contractuale, care au condus la publicarea unor măsuri legale împotriva prestatorului/prestatorilor de servicii de plată; (iv) au fost sau vor fi probabil nerespectate cerințele prevăzute în cadrul de reglementare, care au condus la impunerea unor măsuri specifice supravegherii sau sancțiuni împotriva prestatorului/ prestatorilor de servicii de plată, care au fost sau vor fi probabil publicate; sau (v) a apărut același tip de incident în trecut. … B 3– Descrierea incidentuluiTipul incidentului: trebuie precizată natura operațională sau de securitate a incidentului. Explicații suplimentare trebuie furnizate în câmpul corespunzător din raportul inițial.Cauza incidentului: trebuie precizată cauza incidentului sau, dacă aceasta nu se cunoaște încă, cea mai probabilă cauză. Se pot selecta una sau mai multe opțiuni.În curs de investigare: cauza nu a fost încă stabilită.Acțiune răuvoitoare: acțiuni care vizează în mod intenționat PSP. Acestea includ utilizarea de software rău intenționat, colectarea de informații, intruziunile, atacurile distribuite/refuzarea serviciului (D/DoS), acțiunile interne deliberate, daunele fizice cauzate de acțiuni externe deliberate, securitatea conținutului informațiilor, acțiunile frauduloase și altele. Pentru mai multe detalii, vă rugăm să consultați secțiunea C 2.Eșecul procesului: cauza incidentului a fost o proiectare sau o execuție defectuoasă a procesului de plată, a controalelor procesului și/sau a proceselor de sprijin (de exemplu, procesul de schimbare/migrare, testare, configurare, capacitate, monitorizare).Eșecul sistemului: cauza incidentului este asociată cu o proiectare, execuție, componente, specificații, integrare sau complexitate necorespunzătoare a sistemelor, rețelelor, infrastructurilor și bazelor de date care sprijină activitatea de prestare a serviciilor de plată.Eroare umană: incidentul a fost cauzat de eroarea neintenționată a unei persoane, fie ca parte a procedurii de plată (de exemplu, încărcarea fișierului unui lot de plăți greșit în sistemul de plăți), fie în legătură cu aceasta (de exemplu, puterea este întreruptă în mod accidental, iar activitatea de plată este suspendată).Evenimente externe: cauza este asociată cu evenimente aflate în general în afara controlului direct al organizației (de exemplu, dezastre naturale, o defecțiune la un furnizor de servicii tehnice).Altele: cauza incidentului nu este niciuna dintre cele de mai sus. Trebuie furnizate detalii suplimentare în câmpul aferent textului liber.Incidentul v-a afectat direct sau indirect prin intermediul unui furnizor de servicii?: trebuie indicat dacă incidentul a vizat în mod direct PSP sau dacă acesta îl afectează indirect prin intermediul unei terțe părți, dacă aceste informații sunt disponibile. În cazul unui impact indirect trebuie precizată denumirea furnizorului/furnizorilor de servicii. … B 4– Impactul incidentuluiImpact general: trebuie indicate dimensiunile care au fost afectate de incidentul operațional sau de securitate. Se pot selecta una sau mai multe opțiuni.Integritate: proprietatea de a asigura acuratețea și caracterul complet al activelor (inclusiv al datelor).Disponibilitate: proprietatea serviciilor aferente plăților de a fi deplin accesibile și utilizabile de către utilizatorii serviciilor de plată, potrivit nivelurilor acceptabile predefinite anterior de prestatorul de servicii de plată.Confidențialitate: proprietatea de a nu pune la dispoziție sau de a nu divulga informații persoanelor, entităților sau proceselor neautorizate.Autenticitate: reprezintă proprietatea unei surse de a fi ceea ce se pretinde a fi.Canale comerciale afectate: trebuie precizate canalul sau canalele de interacțiune cu utilizatorii serviciilor de plată, care au fost afectate de incident. Se pot selecta una sau mai multe opțiuni.Sucursale: sediul comercial (altul decât sediul social) care nu are personalitate juridică, prin intermediul căruia PSP execută în mod direct unele sau toate operațiunile inerente activității unui PSP. Toate sediile comerciale înființate în același stat membru de către un PSP al cărui sediu social se află întrun alt stat membru trebuie considerate ca fiind o singură sucursală.Servicii bancare electronice (E-banking): utilizarea de computere pentru desfășurarea operațiunilor financiare prin internet.Servicii bancare prin telefon (Telephone banking): utilizarea de telefoane pentru desfășurarea operațiunilor financiare.Servicii bancare prin telefon mobil (Mobile banking): utilizarea unei anumite aplicații bancare pe un telefon inteligent sau un dispozitiv similar pentru desfășurarea operațiunilor financiare.ATM-uri: dispozitive electromecanice care permit utilizatorilor serviciilor de plată să retragă numerar din conturile lor și/sau să acceseze alte servicii.Punct de vânzare: spațiu fizic al comerciantului în care este inițiată operațiunea de plată.Comerț electronic: operațiunea de plată este inițiată la un punct virtual de vânzare (de exemplu, pentru operațiunile de plată inițiate prin internet utilizând transferuri de credit, carduri de plată, transfer de monedă electronică între conturi de monedă electronică).Altele: canalul comercial afectat nu este niciunul dintre cele de mai sus. Trebuie furnizate detalii suplimentare în câmpul aferent textului liber.Servicii de plată afectate: trebuie precizate serviciile de plată care nu funcționează în parametri normali ca urmare a incidentului. Se pot selecta una sau mai multe opțiuni.Depunere de numerar într-un cont de plăți: depunerea de numerar la un PSP pentru a credita un cont de plăți.Retragere de numerar dintr-un cont de plăți: solicitarea primită de către un PSP din partea utilizatorului serviciului său de plăți pentru a furniza numerar și a-și debita contul de plăți cu suma aferentă.Operațiuni necesare funcționării unui cont de plăți: acele acțiuni care trebuie să fie realizate într-un cont de plăți pentru a activa, a dezactiva și/sau a menține contul respectiv (de exemplu, deschidere, blocare).Acceptare de instrumente de plată: un serviciu de plată care constă în faptul că un PSP stabilește în baza unui contract cu un beneficiar al plății să accepte și să proceseze operațiuni de plată, rezultând într-un transfer al fondurilor către beneficiarul plății.Operațiuni de transfer-credit: un serviciu de plată pentru creditarea unui cont de plăți al unui beneficiar al plății cu o operațiune de plată sau o serie de operațiuni de plată din contul de plăți al unui plătitor de către PSP care deține contul de plăți al plătitorului pe baza unei instrucțiuni date de către plătitor.Debitări directe: un serviciu de plată pentru debitarea contului de plăți al unui plătitor, în cazul în care o operațiune de plată este inițiată de beneficiarul plății pe baza consimțământului dat de către plătitor beneficiarului plății, prestatorului de servicii de plată al plătitorului sau propriului prestator de servicii de plată al beneficiarului plății.Operațiuni de plată inițiate cu card de plată: un serviciu de plată bazat pe infrastructura și regulile schemei de plată cu cardul pentru a iniția o operațiune de plată prin intermediul oricărui card, oricăror mijloace de telecomunicații, dispozitive digitale sau informatice ori software, dacă rezultatul acestuia este o operațiune cu cardul de debit sau cu cardul de credit. Operațiunile de plată bazate pe card exclud operațiunile bazate pe alte tipuri de servicii de plată.Emitere de instrumente de plată: un serviciu de plată care constă în faptul că un PSP stabilește cu un plătitor în baza unui contract ca acesta să îi furnizeze un instrument de plată pentru a iniția și a procesa operațiunile de plată ale plătitorului.Remitere de bani: un serviciu de plată prin care fondurile sunt primite de la plătitor, fără crearea unui cont de plăți pe numele plătitorului sau al beneficiarului plății pentru realizarea respectivei operațiuni de plată, cu scopul unic de a transfera o sumă echivalentă beneficiarului plății sau unui alt prestator de servicii de plată care acționează în numele și pe seama beneficiarului plății, inclusiv în situația în care fondurile sunt primite în numele și pe seama beneficiarului plății și sunt puse la dispoziția acestuia.Servicii de inițiere a plății: servicii de plată pentru inițierea unui ordin de plată la cererea utilizatorului serviciilor de plată cu privire la un cont de plăți deținut la un alt prestator de servicii de plată.Servicii de informare cu privire la conturi: servicii de plată online prin care se furnizează informații consolidate în legătură cu unul sau mai multe conturi de plăți deținute de utilizatorul serviciilor de plată la alt prestator de servicii de plată sau la mai mulți prestatori de servicii de plată. … B 5– Diminuarea incidentuluiCe acțiuni/măsuri au fost luate până în prezent sau sunt planificate pentru a restabili situația după incident?: trebuie furnizate detalii privind acțiunile care au fost luate sau prevăzute a fi luate pentru gestionarea temporară a incidentului.Planurile de asigurare a continuității activității și/sau de recuperare în caz de dezastre au fost activate?: trebuie precizate dacă acestea au fost activate și, în acest caz, trebuie furnizate cele mai relevante detalii despre ceea ce s-a întâmplat, cum ar fi, când au fost activate și în ce au constat aceste planuri. …  … C– Raportul finalC 1– Detalii generaleActualizarea informațiilor din raportul inițial și raportul intermediar sau rapoartele intermediare (rezumat): trebuie precizate informații suplimentare cu privire la incident, inclusiv modificările specifice aduse informațiilor furnizate în raportul intermediar. Trebuie indicate, de asemenea, orice alte informații relevante. Măsurile de control inițiale sunt în vigoare?: trebuie indicat dacă a trebuit sau nu să fie anulate sau reduse unele măsuri de control în orice moment pe durata manifestării incidentului. În caz afirmativ, trebuie indicate toate măsurile de control care au fost reinstituite și, în caz contrar, trebuie indicate în câmpul aferent textului liber care din măsurile de control nu sunt reinstituite și perioada suplimentară necesară pentru reinstituirea lor. … C 2– Analiza cauzei principale și acțiuni de urmărireCare a fost cauza principală (dacă este deja cunoscută)?: trebuie indicată care este cauza principală a incidentului sau, dacă aceasta nu este cunoscută încă, care este cea mai probabilă cauză a incidentului. Pot fi selectate mai multe opțiuni, dar trebuie să se facă distincție între cauza principală și impactul incidentului: Acțiune răuvoitoare: orice acțiune externă sau internă care vizează în mod intenționat PSP. Trebuie să selecteze una sau mai multe opțiuni din următoarele categorii:Software rău intenționat: de exemplu, un virus informatic, un vierme informatic, Trojan, spywareColectare de informații: de exemplu, scanare, sniffing, inginerie socialăIntruziuni: de exemplu, compromiterea unui cont privilegiat, compromiterea unui cont neprivilegiat, compromiterea aplicației, botAtac distribuit de indisponibilizare a serviciului (D/DoS): o încercare de a indisponibiliza un serviciu online prin încărcarea acestuia cu trafic (număr mare de solicitări) din mai multe surseAcțiuni interne deliberate: de exemplu, sabotaj, furtDaunele fizice cauzate de acțiuni externe deliberate: de exemplu, sabotaj, atac fizic al sediilor/centrelor de dateSecuritatea conținutului informațiilor: acces neautorizat la informații, modificarea neautorizată a informațiilorAcțiuni frauduloase: utilizare neautorizată a resurselor, drepturilor de autor, masquerada, phishingAltele: cauza incidentului nu este niciuna dintre cele de mai sus. Trebuie furnizate detalii suplimentare în câmpul aferent textului liber.Eșecul procesului: cauza incidentului a fost o proiectare sau o execuție defectuoasă a procesului de plată, a controalelor procesului și/sau a proceselor de sprijin (de exemplu, procesul de schimbare/migrare, testare, configurare, capacitate, monitorizare). Se pot selecta una sau mai multe opțiuni din următoarele categorii:Monitorizare și control deficitare: de exemplu, în ceea ce privește operațiunile în curs de desfășurare, datele de expirare a unui certificat, datele de expirare a unei licențe, datele de expirare a unor patch-uri, valorile maxime definite ale contorului, nivelurile de completare a bazei de date, gestionarea drepturilor utilizatorilor, principiul controlului dual.Aspecte de comunicare: de exemplu, între participanții la piață sau în cadrul organizației.Operațiuni necorespunzătoare: de exemplu, nu există niciun schimb de certificate, memoria cache este complet utilizată.Gestionarea inadecvată a schimbării: de exemplu, erori de configurare neidentificate, instalare, inclusiv actualizări, probleme de întreținere, erori neașteptate.Neadecvare a procedurilor și a documentației interne: de exemplu, lipsa de transparență în ceea ce privește funcționalitățile, procesele și apariția unei funcționări defectuoase, absența documentației.Aspecte legate de recuperare: de exemplu, gestionare a situațiilor de urgență, redundanță inadecvată.Altele: cauza incidentului nu este niciuna dintre cele de mai sus. Trebuie furnizate detalii suplimentare în câmpul aferent textului liber.Eșecul sistemului: cauza incidentului este asociată cu o proiectare, execuție, componente, specificații, integrare sau complexitate necorespunzătoare a sistemelor, rețelelor, infrastructurilor și bazelor de date care sprijină activitatea de prestare a serviciilor de plată. Se pot selecta una sau mai multe opțiuni din următoarele categorii:Eșecul echipamentului: defectarea echipamentelor tehnologice fizice implicate în desfășurarea proceselor și/sau stocarea datelor necesare PSP pentru a-și desfășura serviciile aferente plăților (de exemplu, defectarea unităților de hard-disk, a centrelor de date, a altor infrastructuri)Eșecul rețelei: funcționarea necorespunzătoare a rețelelor de telecomunicații, publice sau private, care permit schimbul de date și informații (de exemplu, prin internet) în timpul desfășurării proceselor aferente plățilorDeficiențe ale bazei de date: structura datelor care stochează informațiile cu caracter personal și informațiile legate de plăți necesare pentru executarea operațiunilor de platăEșecul aplicației/software: defecțiuni ale programelor, ale sistemelor de operare etc. care sprijină furnizarea de servicii de plată de către PSP (de exemplu, defecțiuni, funcții necunoscute)Daună fizică: de exemplu, daune neintenționate cauzate de condiții inadecvate, lucrări de construcții.Altele: cauza incidentului nu este niciuna dintre cele de mai sus. Trebuie furnizate detalii suplimentare în câmpul aferent textului liber.Eroare umană: incidentul a fost cauzat de eroarea neintenționată a unei persoane, fie ca parte a procedurii de plată (de exemplu, încărcarea fișierului unui lot de plăți greșit în sistemul de plăți), fie în legătură cu aceasta (de exemplu, energia electrică este întreruptă în mod accidental, iar activitatea de plată este suspendată). Se pot selecta una sau mai multe opțiuni din următoarele categorii:Neintenționată: de exemplu, greșeli, erori, omisiuni, lipsa de experiență și de cunoștințeLipsă de acțiune: de exemplu, din cauza lipsei de abilități, competențe, cunoștințe, experiență, conștientizareResurse insuficiente: de exemplu, lipsa resurselor umane, disponibilitatea personaluluiAltele: cauza incidentului nu este niciuna dintre toate cele indicate mai sus. Trebuie furnizate detalii suplimentare în câmpul aferent textului liber.Eveniment extern: cauza este asociată cu evenimente aflate în general în afara controlului direct al PSP. Se pot selecta una sau mai multe opțiuni din următoarele categorii:Eșec la nivelul unui furnizor/prestator de servicii tehnice: de exemplu, întreruperi ale alimentării cu energie electrică, întreruperi ale internetului, aspecte juridice, aspecte legate de afaceri, dependențe ale serviciuluiForță majoră: de exemplu, întreruperea alimentării cu energie electrică, incendii, cauze naturale precum cutremure, inundații, precipitații abundente, vânturi puterniceAltele: cauza incidentului nu este niciuna dintre cele de mai sus. Trebuie furnizate detalii suplimentare în câmpul aferent textului liber.Alte informații relevante privind cauza principală: trebuie furnizate orice detalii suplimentare privind cauza principală, inclusiv concluziile preliminare rezultate din analiza cauzelor principale.Acțiuni/măsuri corective principale luate sau planificate pentru prevenirea reapariției incidentului în viitor, dacă se cunosc deja: trebuie descrise acțiunile principale care au fost luate sau sunt prevăzute a fi luate pentru a preveni reapariția incidentului în viitor. … C 3– Informații suplimentareIncidentul a fost comunicat altor prestatori de servicii de plată în scopul informării?: trebuie furnizate informații cu privire la comunicarea incidentului altor PSP contactați, pe cale oficială sau neoficială, prezentând detalii despre PSP care au fost informați, informațiile care au fost comunicate și motivele care au stat la baza comunicării acestor informații.A fost luată vreo măsură cu caracter legal împotriva prestatorului de servicii de plată?: trebuie precizat dacă la data completării raportului final PSP a făcut obiectul vreunei acțiuni în justiție (de exemplu, a fost adus în instanță sau și-a pierdut licența) ca urmare a manifestării incidentului.Evaluarea eficacității măsurilor aplicate: trebuie indicată, dacă este cazul, o autoevaluare a eficacității măsurilor întreprinse pe durata incidentului, inclusiv a lecțiilor învățate în urma incidentului. …  … (la 15-03-2022,
Anexa nr. 3*) a fost modificată de Punctul 8, Articolul I din REGULAMENT nr. 4 din 4 martie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 252 din 15 martie 2022
)
 + 
Anexa nr. 4(la 27-02-2023,
Anexa nr. 4 a fost abrogată de Punctul 2, Articolul I din REGULAMENT nr. 1 din 6 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 166 din 27 februarie 2023
)
 + 
Anexa nr. 5(la 27-02-2023,
Anexa nr. 5 a fost abrogată de Punctul 2, Articolul I din REGULAMENT nr. 1 din 6 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 166 din 27 februarie 2023
)
 + 
Anexa nr. 6(la 27-02-2023,
Anexa nr. 6 a fost abrogată de Punctul 2, Articolul I din REGULAMENT nr. 1 din 6 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 166 din 27 februarie 2023
)
––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește