________Notă …
*) Traducere.Subsemnaţii, plenipotenţiari ai guvernelor statelor membre ale Uniunii, în virtutea art. 22.2 din Constituţia Uniunii Poştale Universale, adoptată la Viena la 10 iulie 1964, au hotărât de comun acord şi sub rezerva art. 25.4 din sus-numita Constituţie, în prezentul Regulament general, următoarele dispoziţii care asigură aplicarea Constituţiei şi funcţionarea Uniunii. +
Capitolul IFuncţionarea organelor Uniunii +
Articolul 101Organizarea şi convocarea congreselor şi congreselor extraordinare (Const. 14 şi 15)1. Reprezentanţii statelor membre se reunesc în Congres nu mai târziu de 4 ani de la sfârşitul anului în cursul căruia precedentul congres a avut loc.2. Fiecare stat membru este reprezentat la Congres de unul sau mai mulţi plenipotenţiari însărcinaţi de către guvernul lor cu puterile necesare. El poate, la nevoie, să fie reprezentat de către delegaţia unui alt stat membru. Totuşi, se înţelege că o delegaţie nu poate reprezenta decât un singur stat membru, altul decât al său.3. În deliberări fiecare stat membru dispune de un vot, sub rezerva sancţiunilor prevăzute la art. 129.4. În principiu, fiecare congres desemnează ţara în care va avea loc congresul următor. Dacă această desemnare este inaplicabilă, Consiliul de administraţie este autorizat să desemneze ţara în care va avea loc Congresul, după consultarea cu aceasta din urmă.5. După consultarea cu Biroul Internaţional, guvernul care invită fixează data definitivă şi locul exact ale Congresului. În principiu, cu un an înaintea acestei date guvernul care invită trimite o invitaţie guvernului fiecărui stat membru al Uniunii. Această invitaţie poate fi adresată fie direct, fie prin intermediul unui alt guvern, fie prin intermediul directorului general al Biroului Internaţional.6. Când un congres trebuie să fie convocat fără să existe un guvern gazdă, Biroul Internaţional, cu acordul Consiliului de administraţie şi după consultarea cu Guvernul Confederaţiei Elveţiene, va lua măsurile necesare pentru a convoca şi a organiza Congresul în ţara în care îşi are sediul Uniunea. În acest caz, Biroul Internaţional exercită funcţiile guvernului gazdă.7. Locul reuniunii unui congres extraordinar este fixat, după o consultare cu Biroul Internaţional, de către statele membre care au iniţiat acest congres.8. Dispoziţiile prevăzute la paragrafele 2-6 sunt aplicabile prin analogie cu congresele extraordinare. +
Articolul 102Alcătuirea, funcţionarea şi reuniunile Consiliului de administraţie (Const. 17)1. Consiliul de administraţie se compune din 41 de membri care îşi exercită funcţiile în timpul perioadei dintre două congrese succesive.2. Preşedinţia este acordată de drept ţării gazdă a Congresului. Dacă această ţară nu acceptă, ea devine membru de drept şi, datorită acestui fapt, grupul geografic căreia îi aparţine dispune de un loc suplimentar pentru care nu sunt aplicabile restricţiile din paragraful 3. În acest caz, Consiliul de administraţie alege la preşedinţie unul dintre membrii grupului geografic din care face parte ţara gazdă.3. Ceilalţi 40 de membri ai Consiliului de administraţie sunt aleşi de Congres pe baza unei repartiţii geografice echitabile. Cel puţin jumătate din numărul membrilor sunt reînnoiţi cu ocazia fiecărui congres; nici un stat membru nu poate fi ales succesiv de către 3 congrese.4. Fiecare membru al Consiliului de administraţie îşi desemnează reprezentantul, care trebuie să fie competent în domeniul poştal.5. Funcţiile de membru al Consiliului de administraţie nu sunt plătite. Cheltuielile de funcţionare ale acestui consiliu sunt în sarcina Uniunii.6. Consiliul de administraţie are următoarele atribuţii:6.1. să supervizeze toate activităţile Uniunii în intervalul dintre congrese, ţinând cont de deciziile Congresului, studiind problemele referitoare la politicile guvernamentale în materie poştală şi ţinând seama de evoluţia reglementărilor internaţionale, cum ar fi cele referitoare la comercializarea serviciilor şi la concurenţă;6.2. să examineze şi să aprobe, în cadrul competenţelor sale, orice acţiune considerată ca necesară pentru salvarea şi întărirea calităţii serviciului poştal internaţional şi pentru modernizarea lui;6.3. să favorizeze, să coordoneze şi să supervizeze toate formele de asistenţă tehnică poştală în cadrul cooperării tehnice, internaţionale;6.4. să examineze şi să aprobe bugetul şi conturile bianuale ale Uniunii;6.5. să autorizeze, dacă împrejurările o solicită, depăşirea plafonului de cheltuieli conform art. 128 paragrafele 3, 4 şi 5;6.6. să stabilească Regulamentul financiar al Uniunii;6.7. să stabilească regulile care guvernează Fondul de rezervă;6.8. să stabilească regulile care guvernează Fondul special;6.9. să stabilească regulile care guvernează Fondul pentru activităţi speciale;6.10. să stabilească regulile care guvernează Fondul voluntar;6.11. să asigure controlul activităţii Biroului Internaţional;6.12. să autorizeze, dacă se solicită, alegerea unei clase de contribuţie inferioare, conform condiţiilor prevăzute la art. 130.6;6.13. să autorizeze schimbarea grupului geografic, dacă o ţară solicită, ţinând cont de avizul exprimat de către statele membre ale grupelor geografice în cauză;6.14. să elaboreze statutul personalului şi condiţiile de serviciu ale oficialilor aleşi;6.15. să creeze sau să suprime posturile de muncă din cadrul Biroului Internaţional, ţinând seama de restricţiile legate de plafonul fixat de cheltuieli;6.16. să stabilească Regulamentul Fondului social;6.17. să aprobe rapoartele bienale prezentate de Biroul Internaţional asupra activităţilor Uniunii şi a gestiunii financiare şi să prezinte, dacă este cazul, comentarii asupra acestor subiecte;6.18. să decidă contactele ce vor fi stabilite cu administraţiile poştale pentru îndeplinirea funcţiilor sale;6.19. după consultarea Consiliului de Exploatare Poştală, să decidă asupra contactelor ce vor fi realizate cu organismele care nu sunt observatori de drept, să examineze şi să aprobe rapoartele Biroului Internaţional asupra relaţiilor UPU cu celelalte organisme internaţionale, să ia deciziile pe care le consideră necesare asupra gestionării acestor relaţii şi acţiunile ce trebuie întreprinse în legătură cu ele; să desemneze, în timp util, după consultarea Consiliului de Exploatare Poştală şi a secretarului general, organizaţiile internaţionale, asociaţiile, întreprinderile şi persoanele calificate care vor fi invitate să fie reprezentate în cadrul anumitor lucrări ale Congresului şi comisiilor acestuia, atunci când este în interesul Uniunii sau al lucrărilor Congresului, precum şi să îl însărcineze pe directorul general al Biroului să trimită invitaţiile necesare;6.20. să hotărască, în cazul în care consideră util, principiile de care Consiliul de Exploatare Poştală trebuie să ţină seama când va studia problemele ce au repercusiuni financiare importante (taxe, cheltuieli terminale, cheltuieli de tranzit, taxă de bază pentru transportul aerian al curierului şi prezentarea în străinătate a trimiterilor de corespondenţă), să urmărească îndeaproape studiul acestor probleme, să examineze şi să aprobe, pentru a le asigura conformitatea cu principiile sus-citate, propunerile Consiliului de Exploatare Poştală referitoare la aceste subiecte;6.21. să studieze, la cererea Congresului, a Consiliului de Exploatare Poştală sau a administraţiilor poştale, problemele de ordin administrativ, legislativ şi juridic care interesează Uniunea sau serviciul poştal internaţional; Consiliului de administraţie îi revine decizia, în domeniile sus-menţionate, dacă este oportun sau nu să întreprindă studiile solicitate de administraţiile poştale în intervalul dintre congrese;6.22. să formuleze propuneri care să fie supuse aprobării fie Congresului, fie administraţiilor poştale, conform art. 124;6.23. să aprobe, în cadrul competenţelor sale, recomandările Consiliului de Exploatare Poştală privind adoptarea, dacă este necesar, a unor noi reglementări sau a unei noi proceduri până când Congresul ia o decizie în această problemă;6.24. să examineze raportul anual pregătit de Consiliul de Exploatare Poştală şi propunerile supuse de acesta;6.25. să supună examinării Consiliului de Exploatare Poştală subiecte de studiu, conform art. 104 paragraful 9.16;6.26. să desemneze ţara gazdă a viitorului congres, în cazul prevăzut de art. 101 paragraful 4;6.27. să determine, în timp util şi după consultarea Consiliului de Exploatare Poştală, numărul de comisii necesare pentru buna conducere a lucrărilor Congresului şi să fixeze atribuţiile acestora;6.28. să desemneze, după consultarea Consiliului de Exploatare Poştală şi sub rezerva aprobării Congresului, statele membre susceptibile:– să îşi asume vicepreşedinţia Congresului, precum şi preşedinţiile şi vicepreşedinţiile comisiilor, ţinând seama pe cât este posibil de repartiţia geografică echitabilă a statelor membre;– să facă parte din comisiile restrânse ale Congresului; 6.29. să examineze şi să aprobe proiectul Planului strategic ce va fi prezentat în Congres şi elaborat de Consiliul de Exploatare Poştală cu ajutorul Biroului Internaţional; să examineze şi să aprobe revizuirile anuale ale Planului aprobat de Congres pe baza recomandărilor Consiliului de Exploatare Poştală şi să lucreze împreună cu Consiliul de Exploatare Poştală la elaborarea şi actualizarea anuală a Planului;6.30. să stabilească cadrul general pentru organizarea Comitetului consultativ şi să aprobe organizarea Comitetului consultativ în conformitate cu prevederile art. 106;6.31. să stabilească criteriile de aderare pentru a fi membru în Comitetul consultativ şi să aprobe sau să respingă, după caz, cererile de aderare ca membru în conformitate cu aceste criterii, asigurându-se că aceste decizii vor fi realizate conform unei proceduri rapide, între reuniunile Consiliului de administraţie;6.32. să desemneze acei membri care vor fi membri ai Comitetului consultativ;6.33. să primească şi să discute raporturile şi recomandările Comitetului consultativ şi să ia în considerare recomandările acestuia către Congres.7. La prima sa reuniune, care va fi convocată de către preşedintele Congresului, Consiliul de administraţie alege dintre membrii săi 4 vicepreşedinţi şi hotărăşte Regulamentul interior.8. La convocarea preşedintelui său, Consiliul de administraţie se reuneşte, în principiu, o dată pe an la sediul Uniunii.9. Preşedintele, vicepreşedinţii, preşedinţii de comisii ai Consiliului de administraţie, precum şi preşedintele Grupului de planificare strategică formează Comitetul de gestiune. Acest comitet pregăteşte şi conduce lucrările fiecărei sesiuni a Consiliului de administraţie. Comitetul de gestiune aprobă, în numele Consiliului de administraţie, raportul bianual întocmit de Biroul Internaţional asupra activităţilor Uniunii şi îşi asumă orice altă sarcină pe care Consiliul de administraţie decide să i-o încredinţeze sau a cărei necesitate apare pe parcursul planificării strategice.10. Reprezentantul fiecăruia dintre membrii Consiliului de administraţie care participă la sesiunile acestui organ, cu excepţia reuniunilor care au loc în timpul Congresului, are dreptul la rambursarea fie a preţului unui bilet de avion dus-întors clasa economică sau al unui bilet de cale ferată clasa 1, fie la costul călătoriei prin orice alt mijloc, cu condiţia ca această valoare să nu depăşească preţul biletului de avion dus-întors clasa economică. Acelaşi drept este acordat reprezentantului fiecărui membru al comisiilor sale, al grupurilor sale de lucru sau al altor organe ale sale atunci când acestea se reunesc în afara Congresului şi sesiunilor Consiliului.11. Preşedintele Consiliului de Exploatare Poştală reprezintă acest consiliu la şedinţele Consiliului de administraţie pe a căror ordine de zi figurează problemele legate de organul pe care îl conduce.12. Preşedintele Comitetului consultativ va reprezenta acest comitet la reuniunile Consiliului de administraţie, când pe ordinea de zi sunt puncte de interes pentru Comitetul consultativ.13. Cu scopul de a asigura o legătură eficace între lucrările celor două organe, Consiliul de Exploatare Poştală poate desemna reprezentanţi pentru a asista la reuniunile Consiliului de administraţie în calitate de observator.14. Administraţia poştală a ţării în care se reuneşte Consiliul de administraţie este invitată să participe la reuniuni în calitate de observator, dacă această ţară nu este membră a Consiliului de administraţie.15. Consiliul de administraţie poate să invite la reuniunile sale, fără drept de vot, orice organism internaţional, orice reprezentant al unei asociaţii sau întreprinderi ori orice persoană calificată care doreşte să se asocieze lucrărilor sale. De asemenea, el poate să invite în aceleaşi condiţii una sau mai multe administraţii poştale ale ţărilor interesate în problemele prevăzute pe ordinea sa de zi.16. La cerere, în cadrul sesiunilor plenare şi lucrărilor în comisii ale Consiliului de administraţie, pot participa ca observatori indicaţi mai jos, fără drept de vot:16.1. membrii Consiliului de Exploatare Poştală;16.2. membrii Comitetului consultativ;16.3. organizaţii interguvernamentale interesate de lucrările Consiliului de administraţie;16.4. alte state membre ale Uniunii.17. Pentru motive logistice, Consiliul de administraţie poate limita numărul de participanţi ca observatori. Poate, de asemenea, să limiteze dreptul acestora de a lua cuvântul în timpul dezbaterilor.18. Membrii Consiliului de administraţie participă în mod efectiv la activităţile acestuia. Observatorii pot, la cererea lor, să fie autorizaţi să colaboreze la studiile întreprinse, respectând condiţiile pe care Consiliul poate să le stabilească pentru a asigura randamentul şi eficacitatea muncii sale. De asemenea, ele pot fi solicitate pentru a prezida echipe de proiect şi grupe de lucru, atunci când cunoştinţele sau experienţa lor justifică acest lucru. Participarea observatorilor se va face fără cheltuieli suplimentare pentru Uniune.19. În situaţii excepţionale, observatorii pot fi excluşi de la întreaga sau numai de la o parte din întrunire ori li se poate restricţiona dreptul de a primi documente, dacă este necesară asigurarea confidenţialităţii subiectului întrunirii sau a documentului. Această restricţie poate fi decisă de la caz la caz de către orice organism sau de către preşedintele acestuia. Cazurile diferite vor fi raportate Consiliului de administraţie şi Consiliului de Exploatare Poştală atunci când este vorba de probleme cu un interes deosebit pentru Consiliul de Exploatare Poştală. Dacă va considera necesar, Consiliul de administraţie poate reexamina restricţiile, consultându-se cu Consiliul de Exploatare Poştală acolo unde este cazul. +
Articolul 103Informarea cu privire la activităţile Consiliului de administraţie1. După fiecare sesiune Consiliul de administraţie informează statele membre ale Uniunii, uniunile restrânse şi membri Comitetului consultativ asupra activităţilor lui, trimiţându-le o analiză analitică, precum şi rezoluţiile şi deciziile lui.2. Consiliul de administraţie va face un raport Congresului privind ansamblul activităţii sale şi îl va transmite statelor membre ale Uniunii şi membrilor Consiliului consultativ cu cel puţin două luni înainte de deschiderea Congresului. +
Articolul 104Alcătuirea, funcţionarea şi reuniunile Consiliului de Exploatare Poştală (Const. 18)1. Consiliul de Exploatare Poştală se compune din 40 de membri care îşi exercită funcţiile pe timpul perioadei care separă două congrese succesive.2. Membrii Consiliului de Exploatarea Poştală sunt aleşi de Congres, în funcţie de repartiţia geografică specifică. 24 de locuri sunt rezervate ţărilor în curs de dezvoltare şi 16 ţărilor dezvoltate. Cel puţin o treime din numărul membrilor este reînnoită cu ocazia fiecărui congres.3. Fiecare membru al Consiliului de Exploatare Poştală îşi va desemna reprezentantul, care va avea responsabilitatea de a presta serviciile prevăzute în actele Uniunii.4. Cheltuielile de funcţionare a Consiliului de Exploatare Poştală sunt în sarcina Uniunii. Membrii săi nu primesc nici o remuneraţie. Cheltuielile de voiaj şi de sejur ale reprezentanţilor administraţiilor poştale care participă la Consiliul de Exploatare Poştală sunt în sarcina acestora. Totuşi, reprezentantul fiecăreia dintre ţările considerate ca defavorizate conform listelor stabilite de Organizaţia Naţiunilor Unite are dreptul, în afara reuniunilor care au loc în timpul Congresului, la rambursarea fie a preţului unui bilet de avion dus-întors clasa economică sau al unui bilet de cale ferată clasa 1, fie la costul călătoriei prin orice alt mijloc, cu condiţia ca această valoare să nu depăşească preţul unui bilet de avion dus-întors clasa economică.5. În prima sa reuniune, care este convocată şi deschisă de preşedintele Congresului, Consiliul de Exploatare Poştală alege dintre membrii săi un preşedinte, un vicepreşedinte, preşedinţii comisiilor şi preşedintele Grupului de Planificare Strategică.6. Consiliul de Exploatare Poştală îşi va stabili regulamentul interior.7. În principiu, Consiliul de Exploatare Poştală se reuneşte în fiecare an la sediul Uniunii. Data şi locul reuniunii sunt fixate de preşedinte sau pe baza unui acord cu preşedintele Consiliului de administraţie şi cu directorul general al Biroului Internaţional.8. Preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii comisiilor Consiliului de Exploatare Poştală şi preşedintele Grupului de Planificare Strategică formează Comitetul de gestiune. Acest comitet pregăteşte şi conduce lucrările fiecărei sesiuni a Consiliului de Exploatare Poştală şi îşi asumă toate sarcinile pe care acesta din urmă hotărăşte să i le încredinţeze şi a căror necesitate apare în timpul procesului de planificare strategică.9. Atribuţiile Consiliului de Exploatare Poştală sunt următoarele:9.1. să conducă studiul celor mai importante probleme de exploatare, comerciale, tehnice, economice şi de cooperare tehnică, care prezintă interes pentru administraţiile poştale ale tuturor statelor membre ale Uniunii, în special problemele care au repercusiuni financiare importante (taxe, cheltuieli terminale, cheltuieli de tranzit, taxă de bază pentru transportul aerian al curierului, cote-părţi ale coletelor poştale şi depunerea în străinătate a trimiterilor poştei de scrisori), să elaboreze informaţii şi avize asupra lor şi să recomande măsurile ce trebuie luate în privinţa lor;9.2. să procedeze la revizuirea regulamentelor Uniunii în următoarele 6 luni după închiderea Congresului, dacă acesta nu hotărăşte altfel. În caz de necesitate urgentă, Consiliul de Exploatare Poştală poate să modifice respectivele regulamente şi în alte sesiuni; în ambele cazuri Consiliul de Exploatare Poştală rămâne subordonat directivelor Consiliului de administraţie în ceea ce priveşte politicile şi principiile fundamentale;9.3. să coordoneze măsurile practice pentru dezvoltarea şi ameliorarea serviciilor poştale internaţionale;9.4. să întreprindă, sub rezerva aprobării Consiliului de administraţie în cadrul competenţelor acestuia din urmă, orice acţiune considerată necesară pentru salvarea şi întărirea calităţii serviciului poştal internaţional şi pentru modernizarea lui;9.5. să formuleze propuneri care vor fi supuse spre aprobare fie Congresului, fie administraţiilor poştale, conform art. 125; aprobarea Consiliului de administraţie este solicitată atunci când propunerile se referă la probleme ce ţin de competenţa acestuia din urmă;9.6. să examineze la cererea administraţiei poştale a unui stat membru orice propunere pe care această administraţie poştală o transmite Biroului Internaţional conform art. 124, să pregătească comentariile aferente şi să însărcineze Biroul Internaţional să le anexeze la respectiva propunere înainte de a fi supusă aprobării administraţiilor poştale ale statelor membre;9.7. să recomande, dacă este necesar, şi, eventual, după aprobarea de către Consiliul de administraţie şi consultarea administraţiilor poştale, adoptarea reglementărilor sau a unei noi practici, aşteptând ca Congresul să decidă în această materie;9.8. să elaboreze şi să prezinte, sub formă de recomandări, administraţiilor poştale norme în materie tehnică, de exploatare şi în alte domenii ce ţin de competenţa sa, acolo unde este indispensabilă o practică uniformă. La fel procedează, în caz de nevoie, şi pentru normele pe care deja le-a stabilit;9.9. să examineze prin consultare cu Consiliul de administraţie şi cu aprobarea acestuia proiectul de Plan strategic al Uniunii, elaborat de Biroul Internaţional şi supus Congresului; în fiecare an să revizuiască planul aprobat de către Congres, cu ajutorul Grupului de Planificare Strategică şi al Biroului Internaţional, precum şi cu aprobarea Consiliului de administraţie;9.10. să aprobe acele părţi ale raportului anual asupra activităţilor Uniunii, stabilit de Biroul Internaţional, care interesează responsabilităţile şi funcţiile Consiliului de Exploatare Poştală;9.11. să decidă asupra contactelor ce vor fi stabilite cu administraţiile poştale în vederea îndeplinirii funcţiilor sale;9.12. să procedeze la studierea problemelor de învăţământ şi formare profesională care interesează ţările noi şi ţările în curs de dezvoltare;9.13. să ia măsurile necesare în vederea studierii şi difuzării experienţelor şi progreselor realizate de anumite ţări în domeniul tehnicii, exploatării, economiei şi formării profesionale care interesează serviciile poştale;9.14. să studieze situaţia actuală şi nevoile serviciilor poştale în ţările noi şi în ţările în curs de dezvoltare şi să elaboreze recomandările convenabile asupra căilor şi mijloacelor de ameliorare a serviciilor poştale în aceste ţări;9.15. să ia, după înţelegerea cu Consiliul de administraţie, măsurile corespunzătoare în domeniul cooperării tehnice cu toate statele membre ale Uniunii, în special cu ţările noi şi cu ţările în curs de dezvoltare;9.16. să examineze orice probleme care îi sunt supuse de către un membru al Consiliului de Exploatare Poştală, de către Consiliul de administraţie sau oricare administraţie poştală a unui stat membru;9.17. să primească şi să discute rapoartele, precum şi recomandările Consiliului consultativ şi, în situaţia în care interesele Consiliului de Exploatare Poştală o cer, să examineze şi să comenteze asupra recomandărilor Comitetului consultativ în vederea înaintării către Congres;9.18. să desemneze membrii care vor face parte din Comitetul consultativ.10. Pe baza Planului strategic al Uniunii adoptat de Congres şi, în particular, a părţii aferente strategiilor organelor permanente ale Uniunii, Consiliul de Exploatare Poştală stabileşte, în prima sesiune după Congres, un program-proiect de lucru de bază, care va conţine un anumit număr de tactici vizând realizarea strategiei. Acest program de bază, care va conţine un număr limitat de studii asupra subiectelor de actualitate şi interes comun, va fi revizuit în fiecare an în funcţie de realităţi şi priorităţi, precum şi de modificările aduse Planului strategic.11. Pentru a asigura o legătură eficace între lucrările celor două organe, Consiliul de administraţie poate desemna reprezentanţi pentru a asista în calitate de observatori la reuniunile Consiliului de Exploatare Poştală.12. La cerere, următoarele categorii de observatori pot participa la şedinţele plenare şi la cele ale comisiilor Consiliului de Exploatare Poştală, fără drept de vot:12.1. membrii Consiliului de administraţie;12.2. membrii Comitetului consultativ;12.3. organizaţii interguvernamentale interesate de lucrările Consiliului de Exploatare Poştală;12.4. alte state membre ale Uniunii.13. Pentru motive logistice, Consiliul de Exploatare Poştală poate limita numărul de participanţi ca observatori. Acesta poate, de asemenea, să limiteze acestora dreptul de a vorbi în timpul dezbaterilor.14. Membrii Consiliului de Exploatare Poştală participă efectiv la activităţile acestuia. Observatorilor li se poate permite, la cererea lor, să colaboreze la studiile întreprinse, respectând condiţiile pe care Consiliul poate să le stabilească pentru a asigura randamentul şi eficacitatea muncii sale. Ei pot fi solicitaţi pentru a prezida echipe de proiect şi grupuri de lucru atunci când cunoştinţele sau experienţa lor justifică acest lucru. Participarea observatorilor va avea loc fără a determina costuri suplimentare din partea Uniunii.15. În situaţii excepţionale, observatorii pot fi excluşi de la întreaga sau numai de la o parte din întrunire ori li se poate restricţiona dreptul de a primi documente dacă este necesar pentru a se asigura confidenţialitatea subiectului întrunirii ori a documentului, după caz. Această restricţie poate fi decisă, de la caz la caz, de către orice organism sau de preşedintele acestuia. Aceste situaţii vor fi raportate Consiliului de administraţie şi Consiliului de Exploatare Poştală. Dacă va considera necesar, Consiliul de administraţie poate reexamina restricţiile, consultându-se cu Consiliul de Exploatare Poştală, acolo unde este cazul.16. Preşedintele Comitetului consultativ va reprezenta această organizaţie la întrunirile Consiliului de Exploatare Poştală când pe ordinea de zi se află puncte de interes pentru Comitetul consultativ.17. Consiliul de Exploatare Poştală poate invita la reuniunile sale fără drept de vot:17.1. orice organism internaţional sau orice persoană calificată pe care doreşte să o asocieze la lucrările sale;17.2. administraţiile poştale ale statelor membre care nu aparţin Consiliului de Exploatare Poştală;17.3. orice asociaţie sau întreprindere pe care doreşte să o consulte asupra problemelor cu privire la activităţile sale. +
Articolul 105Informarea cu privire la activităţile Consiliului de Exploatare Poştală1. După fiecare sesiune, Consiliul de Exploatare Poştală informează administraţiile poştale ale statelor membre ale Uniunii, uniunile restrânse şi membrii Comitetului consultativ asupra activităţilor sale, adresându-le un raport analitic, precum şi rezoluţiile şi hotărârile sale.2. Consiliul de Exploatare Poştală întocmeşte, pentru Consiliul de administraţie, un raport anual asupra activităţilor sale.3. Consiliul de Exploatare Poştală stabileşte în atenţia Congresului un raport asupra ansamblului activităţii sale şi îl transmite administraţiilor poştale ale statelor membre ale Uniunii şi membrilor Comitetului consultativ, cu cel puţin două luni înainte de deschiderea Congresului. +
Articolul 106Alcătuirea, funcţionarea şi reuniunile Comitetului consultativ1. Scopul Comitetului consultativ va fi de a reprezenta interesele sectorului poştal internaţional în sensul larg al cuvântului şi de a asigura un cadru general pentru un dialog eficient între părţile interesate. Acesta este alcătuit din organizaţii nonguvernamentale reprezentând interesele consumatorilor, furnizorilor de servicii de distribuire, organizaţiilor lucrătorilor, furnizorilor de bunuri şi servicii către sectorul poştal, precum şi ale organizaţiilor similare şi ale companiilor interesate cu privire la serviciile poştale internaţionale. Dacă aceste organizaţii sunt înregistrate, trebuie să fie înregistrate într-un stat membru al Uniunii. Consiliul de administraţie şi Consiliul de Exploatare Poştală îşi vor desemna membrii respectivi în Comitetul consultativ. Pe lângă membrii desemnaţi de Consiliul de administraţie şi de Consiliul de Exploatare Poştală, aderarea la Comitetul consultativ este determinată printr-un proces de depunere a cererii şi de acceptare a acesteia, stabilit de Consiliul de administraţie, ce se va desfăşura în conformitate cu art. 102.6.31.2. Fiecare membru al Comitetului consultativ îşi va desemna reprezentantul.3. Costurile de funcţionare a Comitetului consultativ sunt repartizate între Uniune şi membrii Comitetului conform celor stabilite de Consiliul de administraţie.4. Membrii Comitetului consultativ nu vor primi remuneraţie sau vreo altă formă de compensare.5. Comitetul consultativ se va reorganiza după fiecare Congres, urmând cadrul general stabilit de Consiliul de administraţie. Preşedintele Consiliului de administraţie va prezida şedinţele de organizare ale Comitetului consultativ, care îşi va alege preşedintele din cadrul Comitetului.6. Comitetul consultativ îşi va stabili organizarea internă şi va întocmi regulamentul intern, luând în considerare principiile generale ale Uniunii şi cu acordul Consiliului de administraţie, după consultarea Consiliului de Exploatare Poştală.7. Consiliul consultativ se va întâlni de două ori pe an. în principiu, reuniunile vor fi ţinute la sediul Uniunii în acelaşi timp cu cele ale Consiliului de administraţie şi, respectiv, ale Consiliului de Exploatare Poştală. Data şi locul fiecărei reuniuni vor fi stabilite de preşedintele Comitetului consultativ, de comun acord cu preşedintele Consiliului de administraţie, respectiv al Consiliului de Exploatare Poştală, precum şi cu directorul general al Biroului Internaţional.8. Comitetul consultativ îşi va stabili propriul program, în limitele cadrului general, cu următoarele funcţii:8.1. să examineze documente şi rapoarte ale Consiliului de administraţie şi ale Consiliului de Exploatare Poştală. În situaţii excepţionale, dreptul de a primi anumite texte şi documente poate fi restricţionat, dacă acest lucru este necesar pentru păstrarea confidenţialităţii cu privire la subiectul reuniunii sau a documentului. Această restricţie poate fi decisă, de la caz la caz, de către orice organism interesat sau de către preşedintele acestuia. Cazurile diferite vor fi raportate Consiliului de administraţie şi Consiliului de Exploatare Poştală, dacă există probleme care privesc Consiliul de Exploatare Poştală. Dacă se va considera necesar, Consiliul de administraţie va putea modifica ulterior aceste restricţii, consultând şi Consiliul de Exploatare Poştală, dacă este cazul;8.2. să elaboreze studii şi să dezbată probleme importante pentru membrii Comitetului consultativ;8.3. să ia în dezbatere probleme care afectează sectorul serviciilor poştale şi să emită rapoarte privind aceste aspecte;8.4. să colaboreze la lucrările Consiliului de administraţie şi ale Consiliului de Exploatare Poştală, inclusiv prin prezentarea de rapoarte şi recomandări, puncte de vedere, la cererea celor două consilii;8.5. să facă recomandări Congresului, sub rezerva aprobării Consiliului de administraţie, şi, atunci când este vorba de probleme de interes pentru Consiliul de Exploatare Poştală, sub rezerva examinării şi comentariilor Consiliului de Exploatare Poştală.9. Preşedintele Consiliului de administraţie şi preşedintele Consiliului de Exploatare Poştală vor reprezenta aceste organe la reuniunile Comitetului consultativ atunci când pe ordinea de zi se află puncte de interes pentru aceste organe.10. Pentru a asigura o legătură eficientă cu organismele Uniunii, Comitetul consultativ poate desemna reprezentanţi pentru a participa la reuniunile Congresului, ale Consiliului de administraţie şi ale Consiliului de Exploatare Poştală, precum şi la cele ale comisiilor acestora, în calitate de observatori fără drept de vot.11. Membrii Comitetului consultativ, la cerere, pot participa la şedinţele plenare şi la reuniunile comisiilor Consiliului de administraţie şi ale Consiliului de Exploatare Poştală, în conformitate cu prevederile art. 102.16 şi 104.12. Aceştia pot, de asemenea, participa la lucrările echipelor de proiect şi ale grupurilor de lucru în condiţiile prevăzute la art. 102.18 şi 104.14. Membrii Comitetului consultativ pot participa la Congres ca observatori fără drept de vot.12. La cerere, pot participa la sesiunile Comitetului consultativ, fără drept de vot, următorii:12.1. membri ai Consiliului de Exploatare Poştală şi ai Consiliului de administraţie;12.2. organizaţii interguvernamentale interesate de lucrările Comitetului consultativ;12.3. uniunile restrânse;12.4. alte state membre ale Uniunii.13. Pentru motive logistice, Comitetul consultativ poate limita numărul de participanţi ca observatori; poate, de asemenea, limita dreptul acestora de a lua cuvântul în timpul dezbaterilor.14. În situaţii excepţionale, observatorii pot fi excluşi de la întreaga sau de la o parte a unei întruniri ori li se poate restricţiona accesul la documente, dacă este necesar să se asigure confidenţialitatea subiectului întrunirii sau a documentului. Această restricţie poate fi decisă, de la caz la caz, de către oricare corp interesat sau de către preşedintele acestuia. Cazurile diferite vor fi raportate Consiliului de administraţie şi Consiliului de Exploatare Poştală atunci când este vorba de probleme de interes pentru Consiliul de Exploatare Poştală. Dacă va fi considerat necesar, Consiliul de administraţie va putea modifica aceste restricţii, consultând Consiliul de Exploatare Poştală acolo unde este cazul.15. Biroul Internaţional, sub coordonarea directorului general, va asigura secretariatul Comitetului consultativ. +
Articolul 107Informarea asupra activităţilor Comitetului consultativ1. După fiecare sesiune, Comitetul consultativ va informa Consiliul de administraţie şi Consiliul de Exploatare Poştală despre activităţile sale, prin transmiterea către preşedinţii acestor organe, inter alia, a unui raport despre reuniunile, recomandările şi opiniile Consiliului.2. Comitetul consultativ va transmite Consiliului de administraţie un raport anual de activitate şi o copie către Consiliul de Exploatare Poştală. Acest raport va fi inclus în documentaţia Consiliului de administraţie către statele membre ale Uniunii şi ale uniunilor restrânse, în conformitate cu art. 103.3. Comitetul consultativ va întocmi pentru Congres un raport general asupra activităţii sale şi îl va transmite administraţiilor poştale ale statelor membre ale Uniunii cu cel puţin două luni înainte de deschiderea Congresului. +
Articolul 108Regulamentul interior al congreselor (Const. 14)1. Pentru organizarea lucrărilor sale şi a conducerii deliberărilor sale, Congresul aplică Regulamentul intern al congreselor.2. Fiecare congres poate modifica acest regulament în condiţiile fixate în regulamentul său intern. +
Articolul 109Limbile de lucru ale Biroului InternaţionalLimbile de lucru ale Biroului Internaţional sunt franceza şi engleza. +
Articolul 110Limbile utilizate pentru documentaţie, deliberări şi corespondenţă oficială1. Pentru documentaţia Uniunii sunt utilizate limbile franceză, engleză, arabă şi spaniolă. Sunt, de asemenea, utilizate limbile germană, chineză, portugheză şi rusă, cu condiţia ca documentele în aceste ultime limbi să se limiteze la documentaţia de bază cea mai importantă. Sunt utilizate, de asemenea, şi alte limbi, cu condiţia ca statele membre care solicită acest lucru să suporte toate costurile aferente.2. Statul sau statele membre care solicită o limbă, alta decât limba oficială, constituie un grup lingvistic.3. Documentaţia este publicată de către Biroul Internaţional în limba oficială şi în limbile grupurilor lingvistice constituite, fie direct, fie prin intermediul birourilor regionale ale acestor grupuri, conform modalităţilor convenite cu Biroul Internaţional. Publicarea în diferite limbi este realizată conform aceluiaşi model.4. Documentaţia publicată direct de către Biroul Internaţional este, în măsura posibilului, distribuită simultan în diferitele limbi solicitate.5. Corespondenţa dintre administraţiile poştale şi Biroul Internaţional şi dintre acesta din urmă şi terţi poate fi schimbată în oricare limbă pentru care Biroul Internaţional dispune de un serviciu de traduceri.6. Cheltuielile de traducere într-o limbă, indiferent care ar fi ea, inclusiv cele care rezultă din aplicarea dispoziţiilor paragrafului 5, sunt suportate de grupul lingvistic care a solicitat această limbă. Statele membre utilizatoare ale limbii oficiale virează, cu titlu de traducere a documentelor neoficiale, o contribuţie forfetară a cărei valoare pe unitate contributivă este egală celei suportate de statele membre care au recurs la o altă limbă de lucru la Biroul internaţional. Toate celelalte cheltuieli aferente furnizării documentelor sunt suportate de Uniune. Plafonul cheltuielilor ce va fi suportat de Uniune pentru producerea documentelor în limbile germană, chineză, portugheză şi rusă este fixat printr-o rezoluţie a Congresului.7. Cheltuielile ce urmează a fi suportate de un grup lingvistic sunt repartizate între membrii acestui grup în mod proporţional cu contribuţia lor la cheltuielile Uniunii. Aceste cheltuieli pot fi repartizate între membrii grupului lingvistic conform unui instrument de repartiţie, cu condiţia ca cei interesaţi să se înţeleagă asupra acestui subiect şi să notifice hotărârea lor către Biroul Internaţional prin intermediul unui purtător de cuvânt al grupului.8. Biroul Internaţional dă curs oricărei schimbări în alegerea limbii solicitate de către un stat membru, după o perioadă care nu trebuie să depăşească 2 ani.9. Pentru deliberările reuniunilor organelor Uniunii, limbile franceză, engleză, spaniolă şi rusă sunt admise, prin intermediul unui sistem de interpretare – cu sau fără echipament electronic – a cărui alegere este lăsată la aprecierea organizatorilor reuniunii, după consultarea directorului general al Biroul Internaţional şi a statelor membre interesate.10. Celelalte limbi sunt în general autorizate pentru deliberările şi reuniunile indicate la paragraful 9.11. Delegaţiile care utilizează alte limbi îşi asigură interpretarea simultană în una dintre limbile menţionate la paragraful 9, fie prin sistemul indicat în acelaşi paragraf, când modificări de ordin tehnic necesare pot fi aduse, fie prin interpreţi particulari.12. Cheltuielile pentru serviciile de interpretare sunt repartizate între statele membre care utilizează aceeaşi limbă, proporţional cu contribuţia lor la cheltuielile Uniunii. Totuşi, cheltuielile de instalare şi întreţinere a echipamentului tehnic sunt suportate de Uniune.13. Administraţiile poştale pot să se înţeleagă asupra limbii ce va fi utilizată în corespondenţa de serviciu în relaţiile reciproce. În lipsa unei asemenea înţelegeri, limba utilizată va fi franceza. +
Capitolul IIBiroul Internaţional +
Articolul 111Alegerea directorului general şi a directorului general adjunct ai Biroului Internaţional1. Directorul general şi directorul general adjunct ai Biroului Internaţional sunt aleşi de Congres pentru perioada care separă două congrese succesive, durata minimă a mandatului lor fiind de 4 ani. Mandatul lor poate fi reînnoit o singură dată. Cu excepţia unei decizii contrare a Congresului, data intrării lor în funcţie este fixată pentru 1 ianuarie a anului după Congres.2. Cu cel puţin 7 luni înainte de deschiderea Congresului, directorul general al Biroul Internaţional adresează o notă guvernelor statelor membre, invitându-le să prezinte eventualele candidaturi pentru posturile de director general şi director general adjunct şi să indice în acelaşi timp dacă directorul general sau directorul general adjunct în funcţie este interesat de o eventuală reînnoire a mandatului iniţial. Candidaturile însoţite de un curriculum vitae trebuie să ajungă la Biroul Internaţional cu cel puţin două luni înainte de deschiderea Congresului. Candidaţii trebuie să aparţină statelor membre care îi prezintă. Biroul Internaţional elaborează documentaţia necesară pentru Congres. Alegerea directorului general şi a directorului general adjunct are loc cu scrutin secret, prima alegere fiind realizată pentru postul de director general.3. În caz de eliberare a postului de director general, directorul general adjunct îşi asumă funcţiile directorului general până la sfârşitul mandatului prevăzut pentru acesta; el este eligibil în acest post şi admis din oficiu drept candidat, sub rezerva ca mandatul său iniţial ca director general adjunct să nu fi fost deja reînnoit o dată de către Congresul precedent şi ca el să îşi manifeste interesul de a fi considerat drept candidat la postul de director general.4. În caz de eliberare simultană a posturilor de director general şi director general adjunct, Consiliul de administraţie alege, pe baza candidaturilor primite, în urma unui concurs, un director general adjunct pentru perioada care urmează până la viitorul Congres. Pentru prezentarea candidaturilor, se aplică prin analogie paragraful 2.5. În cazul eliberării postului de director general adjunct, Consiliul de administraţie îl însărcinează, la propunerea directorului general, pe unul dintre directorii de grad D2 ai Biroul Internaţional să îşi asume, până la viitorul Congres, funcţiile directorului general adjunct. +
Articolul 112Funcţiile directorului general1. Directorul general organizează, administrează şi conduce Biroul Internaţional al cărui reprezentant legal este. El este competent pentru a clasa posturile de gradele G1 la D2 şi pentru a numi şi promova funcţionari în aceste grade. Pentru numirile în gradele P1 la D2, el trebuie să ia în consideraţie calificările profesionale ale candidaţilor recomandaţi de administraţiile poştale din statele membre de a căror naţionalitate sunt sau în care îşi exercită activitatea profesională, ţinând seama de o echitabilă repartiţie geografică continentală şi de limbă. Posturile de director de grad D2 trebuie, în măsura posibilului, să fie ocupate de candidaţi provenind din regiuni diferite, altele decât cele din care provin directorul general şi directorul general adjunct, ţinând cont de considerente privind eficienţa Biroului Internaţional. În cazul posturilor care solicită calificări speciale, directorul general poate să se adreseze în afară. El ţine seama, cu ocazia numirii unui nou funcţionar, de faptul ca, în principiu, persoanele care ocupă posturile gradelor D2, D1 şi P5 trebuie să provină din diferite state membre ale Uniunii. Cu ocazia promovării unui funcţionar al Biroului Internaţional în gradele D2, D1 şi P5, nu este obligatoriu să se aplice acelaşi principiu. În plus, cerinţele referitoare la o distribuţie echitabilă din punct de vedere geografic şi lingvistic sunt mai puţin importante decât calificarea în procesul de recrutare. Directorul general informează Consiliul de administraţie o dată pe an, în raportul asupra activităţilor Uniunii, despre numirile şi promovările în gradele P4 la D2.2. Directorul general are următoarele atribuţii:2.1. să asigure funcţiile de depozitar al actelor Uniunii şi de intermediar în procedura de aderare şi admitere în Uniune, precum şi de ieşire din aceasta;2.2. să notifice deciziile luate de Congres tuturor guvernelor statelor membre;2.3. să notifice tuturor administraţiilor poştale regulamentele hotărâte sau revizuite de Consiliul de Exploatare Poştală;2.4. să pregătească proiectul bugetului anual al Uniunii la un nivel cât mai scăzut posibil, compatibil cu nevoile Uniunii, şi să îl supună în timp necesar examinării Consiliului de administraţie; să comunice bugetul guvernelor statelor membre ale Uniunii după aprobarea acestuia de către Consiliul de administraţie şi să îl execute;2.5. să execute activităţile specifice cerute de organele Uniunii şi pe cele care îi sunt atribuite prin acte;2.6. să ia iniţiative care să vizeze realizarea obiectivelor fixate de organele Uniunii, în cadrul politicii stabilite şi al fondurilor disponibile;2.7. să supună sugestii şi propuneri Consiliului de administraţie sau Consiliului de Exploatare Poştală;2.8. după închiderea Congresului, să înainteze Consiliului de Exploatare Poştală propuneri privind modificările Regulamentului ca urmare a deciziilor Congresului, în conformitate cu Regulile de procedură ale Consiliului de Exploatare Poştală;2.9. să pregătească, pentru Consiliul de Exploatare Poştală şi pe baza directivelor date de către acesta din urmă, proiectul Planului strategic ce urmează să fie supus Congresului şi proiectul de revizuire anuală a planului;2.10. să asigure reprezentarea Uniunii;2.11. să servească drept intermediar în relaţiile dintre:– UPU şi uniunile restrânse;– UPU şi Organizaţia Naţiunilor Unite;– UPU şi organizaţiile internaţionale a căror activitate prezintă un interes pentru Uniune;– UPU şi organismele internaţionale, asociaţiile sau întreprinderile pe care organele Uniunii doresc să le consulte sau să le asocieze la lucrările lor;2.12. să îşi asume funcţia de secretar general al organelor Uniunii şi să supravegheze cu acest titlu, ţinând seama de dispoziţiile speciale ale prezentului regulament, în special:– pregătirea şi organizarea lucrărilor organelor Uniunii;– elaborarea, producerea şi distribuirea documentelor, rapoartelor şi proceselor-verbale;– funcţionarea secretariatului în timpul reuniunilor organelor Uniunii;2.13. să asiste la şedinţele organelor Uniunii şi să ia parte la deliberări fără drept de vot, cu posibilitatea de a se face reprezentat. +
Articolul 113Funcţiile directorului general adjunct1. Directorul general adjunct îl asistă pe directorul general şi este responsabil faţă de el.2. În caz de absenţă sau impediment din partea directorului general, directorul general adjunct exercită puterile acestuia. Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul eliberării postului de director general prevăzut la art. 111.3. +
Articolul 114Secretariatul organelor Uniunii (Const. 14, 15, 17, 18)Secretariatul organelor Uniunii este asigurat de Biroul Internaţional sub responsabilitatea directorului general. El adresează toate documentele publicate cu ocazia fiecărei sesiuni administraţiilor poştale membre ale organului Uniunii, administraţiilor poştale ale ţărilor care, fără să fie membre ale organului Uniunii, colaborează la studiile întreprinse, uniunilor restrânse, precum şi celorlalte administraţii poştale ale statelor membre care au solicitat. +
Articolul 115Lista ţărilor membreBiroul Internaţional stabileşte şi ţine la zi lista guvernelor statelor membre ale Uniunii, indicând în ea clasa lor de contribuţie, grupul lor geografic şi situaţia lor în raport cu actele Uniunii. +
Articolul 116(Const. 20; Regulamentul general 124, 125, 126)Informaţii.Opinii. Cereri de interpretare şi amendare a actelor.Anchete. Intervenţia în lichidarea conturilor1. Biroul Internaţional este tot timpul la dispoziţia Consiliului de administraţie, a Consiliului de Exploatare Poştală şi a administraţiilor poştale pentru a le furniza toate informaţiile utile asupra problemelor referitoare la serviciu.2. El este însărcinat, în special, să reunească, să coordoneze, să publice şi să distribuie informaţii de orice natură, care interesează serviciul poştal internaţional, să emită la cererea părţilor în cauză un aviz asupra problemelor litigioase, să dea curs cererilor de interpretare şi de modificare a actelor Uniunii şi, în general, să realizeze studii şi lucrări de redactare sau documentare pe care respectivele acte i le atribuie ori care ar fi în interesul Uniunii.3. El realizează şi anchetele care sunt solicitate de administraţiile poştale în vederea cunoaşterii opiniei celorlalte administraţii poştale asupra unei probleme determinate. Rezultatul unei anchete nu face obiectul unui vot şi nu va avea un caracter legal oficial.4. El poate interveni, cu titlul de oficiu de compensare, în lichidarea conturilor de orice natură referitoare la serviciul poştal. +
Articolul 117Cooperare tehnică (Const. 1)Biroul Internaţional este însărcinat, în cadrul cooperării tehnice internaţionale, să dezvolte asistenţa tehnică poştală sub toate formele ei. +
Articolul 118Formulare furnizate de Biroul internaţional (Const. 20)Biroul Internaţional este însărcinat să conceapă şi să confecţioneze cupoanele-răspuns internaţionale şi să aprovizioneze cu ele, la preţ de cost, administraţiile poştale care solicită acest lucru. +
Articolul 119Actele uniunilor restrânse şi acordurile speciale (Const. 8)1. Două exemplare din actele uniunilor restrânse şi din aranjamentele speciale încheiate prin aplicarea art. 8 din Constituţie trebuie să fie transmise Biroului Internaţional de către oficiile acestor uniuni sau, în lipsă, de către una dintre părţile contractante.2. Biroul Internaţional are grijă ca actele uniunilor restrânse şi aranjamentele speciale să nu prevadă condiţii mai puţin favorabile pentru public decât cele care sunt prevăzute în actele Uniunii şi să informeze administraţiile poştale despre existenţa uniunilor şi a aranjamentelor sus-menţionate. El semnalează Consiliului de administraţie orice neregulă constatată în virtutea prezentei dispoziţii. +
Articolul 120Revista UniuniiBiroul Internaţional redactează, cu ajutorul documentelor care îi sunt puse la dispoziţie, o revistă în limbile germană, engleză, arabă, chineză, spaniolă, franceză şi rusă. +
Articolul 121(Const. 20; Regulamentul general 102.6.17)Raportul bianual asupra activităţilor UniuniiBiroul Internaţional întocmeşte asupra activităţilor Uniunii un raport bianual care este comunicat, după aprobarea lui de către Consiliului de administraţie, administraţiilor poştale, uniunilor restrânse şi Organizaţiei Naţiunilor Unite. +
Capitolul IIIProcedura de introducere şi examinare a propunerilor +
Articolul 122Procedura de prezentare a propunerilor către Congres1. Sub rezerva excepţiilor prevăzute în paragrafele 2 şi 5, procedura următoare reglează introducerea propunerilor de orice natură ce vor fi supuse Congresului de către administraţiile poştale ale statelor membre:a) sunt admise propunerile care parvin Biroului Internaţional cu cel puţin 6 luni înainte de data fixată pentru Congres; … b) nici o propunere de ordin redacţional nu este admisă în perioada de 6 luni care precedă data fixată pentru Congres; … c) propunerile de fond care parvin Biroului Internaţional în intervalul cuprins între 6 şi 4 luni înainte de data fixată pentru Congres nu sunt admise decât dacă sunt sprijinite de cel puţin două administraţii poştale; … d) propunerile de fond care parvin Biroului Internaţional în intervalul cuprins între 4 şi 2 luni care precedă data fixată pentru Congres nu sunt admise decât dacă sunt sprijinite de cel puţin 8 administraţii poştale; propunerile care îi parvin acestuia ulterior nu sunt admise; … e) declaraţiile de sprijin trebuie să parvină Biroului Internaţional în acelaşi timp cu propunerile la care se referă. … 2. Propunerile privind Constituţia sau Regulamentul general trebuie să parvină Biroului Internaţional cu cel puţin 6 luni înainte de deschiderea Congresului; acelea care îi parvin acestuia ulterior acestei date, dar înainte de deschiderea Congresului, nu pot fi luate în consideraţie decât dacă Congresul decide astfel cu majoritate de două treimi din numărul ţărilor reprezentate în Congres şi dacă sunt respectate condiţiile prevăzute în paragraful 1.3. Fiecare propunere nu trebuie să aibă, în principiu, decât un obiectiv şi să nu conţină decât modificări referitoare la acest obiectiv.4. Propunerile de ordin redacţional sunt prevăzute în antet de către administraţiile poştale care le prezintă, cu menţiunea "Propunere de ordin redacţional", şi publicate de Biroul Internaţional sub un număr urmat de litera R. Propunerile neprevăzute cu această menţiune, dar care, după părerea Biroului Internaţional, nu sunt decât redacţionale, sunt publicate cu o menţiune corespunzătoare; Biroul Internaţional întocmeşte pentru Congres o listă a acestor propuneri.5. Procedura descrisă în paragrafele 1 şi 4 nu se aplică nici propunerilor privind Regulamentul interior al congreselor, nici amendamentelor la propunerile deja făcute. +
Articolul 123Procedura de înaintare a propunerilor către Consiliul de Exploatare Poştală privind pregătirea noilor regulamente, având în vedere deciziile adoptate de Congres1. Regulamentele Convenţiei Poştale Universale şi Aranjamentul privind serviciile de plată poştale vor fi redactate de Consiliul operaţional poştal, în lumina deciziilor adoptate de Congres.2. Propunerile care rezultă din amendamentele propuse la Convenţie sau la Aranjamentul privind serviciile de plată poştale vor fi înaintate Biroului Internaţional, Împreună cu propunerile către Congres la care acestea fac referire. Aceste propuneri pot fi depuse de o singură administraţie poştală a unui singur stat membru fără sprijinul altor administraţii poştale din alte state. Asemenea propuneri vor fi distribuite tuturor administraţiilor poştale din statele membre cu nu mai puţin de o lună înainte de Congres.3. Alte propuneri privind regulamentele, propuneri aflate în studiu în cadrul Consiliului operaţional poştal pentru pregătirea regulamentelor în următoarele 6 luni de la terminarea Congresului vor fi înaintate Biroului Internaţional cu cel puţin două luni înainte de Congres.4. Propunerile privind modificarea regulamentelor ca urmare a deciziilor Congresului, care sunt redactate de administraţiile poştale ale statelor membre, vor trebui să ajungă la Biroul Internaţional nu mai târziu de două luni înaintea deschiderii lucrărilor Consiliului operaţional poştal. Astfel de propuneri vor fi distribuite tuturor statelor membre nu mai târziu de o lună înaintea deschiderii lucrărilor Consiliului operaţional poştal. +
Articolul 124Procedura de prezentare a propunerilor între două congrese (Const. 29; Regulamentul general 116)1. Pentru a fi luate în consideraţie, propunerile privind Convenţia sau acordurile, introduse de către o administraţie poştală între două congrese, trebuie să fie sprijinite de către cel puţin alte două administraţii poştale. Aceste propuneri rămân fără urmare atunci când Biroul Internaţional nu primeşte, în acelaşi timp, declaraţiile de sprijin necesare.2. Aceste propuneri sunt adresate celorlalte administraţii poştale prin intermediul Biroului Internaţional.3. Propunerile privind regulamentele nu au nevoie de sprijin, dar nu sunt luate în consideraţie de Consiliul de Exploatare Poştală decât dacă acesta le aprobă în urgentă necesitate. +
Articolul 125Examinarea propunerilor între două congrese (Const. 29; Regulamentul general 116, 124)1. Orice propunere referitoare la Convenţie, acorduri şi protocoalele lor finale este supusă următoarei proceduri: atunci când o administraţie poştală a unui stat membru a transmis o propunere Biroului Internaţional, acesta din urmă o va înainta tuturor administraţiilor poştale ale statelor membre pentru analiză. Un termen de două luni este lăsat la dispoziţie administraţiilor poştale ale statelor membre pentru examinarea propunerii şi, eventual, pentru a transmite Biroului Internaţional observaţiile lor. Nu sunt admise amendamente. După expirarea acestui termen, Biroul Internaţional va înainta tuturor administraţiilor poştale din statele membre toate observaţiile primite şi va invita fiecare administraţie poştală a statului membru să voteze pentru sau împotriva propunerii. Acele administraţii poştale ale statelor membre care nu au făcut să parvină votul lor în termen de două luni sunt considerate că se abţin. Termenele sus-menţionate încep să curgă de la datele circularelor Biroului Internaţional.2. Propunerile de modificare a regulamentelor sunt tratate de Consiliul de Exploatare Poştală.3. Dacă propunerea priveşte un aranjament sau protocolul său final, numai administraţiile poştale ale statelor membre care sunt parte la acest acord pot lua parte la operaţiunile descrise în paragraful I. +
Articolul 126Notificarea deciziilor adoptate între două congrese1. Modificările aduse la Convenţie, aranjamentele şi protocoalele finale la aceste acte sunt consacrate printr-o notificare a directorului general al Biroului Internaţional către guvernele statelor membre.2. Modificările aduse de către Consiliul de Exploatare Poştală regulamentelor şi protocoalelor lor finale sunt notificate administraţiilor poştale de către Biroul internaţional. Acelaşi lucru este valabil pentru interpretările vizate în art. 36.3.2 din Convenţie şi dispoziţiile corespunzătoare din cadrul acordurilor. +
Articolul 127Punerea în vigoare a regulamentelor şi a celorlalte decizii adoptate între congrese1. Regulamentele intră în vigoare la aceeaşi dată şi au aceeaşi durată ca şi actele emise de Congres.2. Sub rezerva dispoziţiilor paragrafului 1, deciziile de modificare a actelor Uniunii care sunt adoptate între două congrese nu sunt executorii decât la cel puţin 3 luni după notificarea lor. +
Capitolul IVFinanţe +
Articolul 128Fixarea şi reglarea cheltuielilor Uniunii1. Sub rezerva paragrafelor 2-6, cheltuielile anuale aferente activităţilor organelor Uniunii nu trebuie să depăşească următoarele sume pentru anii 2005 şi următorii: 37.000.000 franci elveţieni pentru anii 2005-2008. Limita de bază pentru anul 2008 se va aplica şi următorilor ani, dacă Congresul din anul 2008 se va amâna.2. Cheltuielile aferente reuniunilor viitorului congres (deplasarea secretariatului, cheltuieli de transport, cheltuieli de instalare tehnică a interpretării simultane, cheltuieli de reproducere a documentelor în timpul Congresului etc.) nu trebuie să depăşească limita de 2.900.000 franci elveţieni.3. Consiliul de administraţie este autorizat să depăşească limitele fixate din paragrafele 1 şi 2 pentru a ţine seama de majorările treptelor de prelucrare, de contribuţii cu titlu de pensii sau indemnizaţii, inclusiv indemnizaţii de post, admise de Naţiunile Unite pentru a fi aplicate personalului lor în funcţie la Geneva.4. Consiliul de administraţie este, de asemenea, autorizat să ajusteze în fiecare an valoarea cheltuielilor, altele decât cele referitoare la personal, în funcţie de indicele elveţian al preţului de consum.5. Prin derogare de la paragraful 1, Consiliul de administraţie sau, în caz de extremă urgenţă, directorul general poate autoriza depăşirea limitelor fixate pentru a face faţă reparaţiilor importante şi neprevăzute ale clădirii Biroului Internaţional, fără ca valoarea depăşirii să poată trece de 125.000 franci elveţieni pe an.6. Dacă apar ca insuficiente creditele prevăzute în paragrafele 1 şi 2 pentru a asigura buna funcţionare a Uniunii, aceste limite nu pot fi depăşite decât cu aprobarea majorităţii statelor membre ale Uniunii. Orice consultaţie trebuie să comporte o expunere completă a faptelor care justifică o asemenea cerere.7. Ţările care aderă la Uniune sau care sunt admise în calitate de membru al Uniunii, precum şi cele care ies din Uniune trebuie să îşi achite cotizaţia pentru întregul an în cursul căruia admiterea sau ieşirea lor trebuie efectuată.8. Statele membre plătesc în avans partea lor contributivă la cheltuielile anuale ale Uniunii, pe baza bugetului stabilit de Consiliul de administraţie. Aceste părţi contributive trebuie să fie plătite cel mai târziu în prima zi a exerciţiului financiar la care se raportează bugetul. Depăşit acest termen, sumele datorate sunt producătoare de dobânzi în profitul Uniunii, respectiv 3% pe an în timpul primelor 6 luni şi 6% pe an începând cu a şaptea lună.9. Atât timp cât arieratele la contribuţiile obligatorii, în afara dobânzilor datorate Uniunii de către un stat membru, sunt egale sau superioare sumei contribuţiilor respectivului stat membru pentru două exerciţii financiare anterioare, acest stat membru poate ceda irevocabil către Uniune în totalitate sau o parte din creanţele sale asupra altor state membre, conform modalităţilor fixate de Consiliul de administraţie. Condiţiile creanţelor se definesc ca urmare a unui acord convenit între statul membru, debitori/creditori şi Uniune.10. Statele membre care, din motive juridice sau altele, sunt în imposibilitate să efectueze o astfel de cesiune, se angajează să încheie un plan de amortizare a arieratelor lor.11. În afara unor circumstanţe excepţionale, recuperarea arieratelor la contribuţiile obligatorii datorate Uniunii nu pot fi extinse la mai mult de 10 ani.12. În Împrejurări excepţionale, Consiliul de administraţie poate absolvi un stat membru, total sau numai de o parte din dobânzile datorate, dacă acesta a achitat integral datoriile restante.13. Un stat membru poate, de asemenea, să fie absolvit, în cadrul unui plan de amortizare a conturilor sale întârziate aprobat de către Consiliul de administraţie, total sau de o parte din dobânzile acumulate ori invers; absolvirea este totuşi subordonată executării complete şi punctuale a planului de amortizare într-un termen convenit la maximum 10 ani.14. Pentru a acoperi insuficienţele de trezorerie ale Uniunii, s-a constituit un fond de rezervă a cărui valoare este fixată de Consiliul de administraţie. Acest fond este alimentat în primul rând prin excedente bugetare. El poate servi şi pentru echilibrarea bugetului sau reducerea valorii contribuţiilor statelor membre.15. În ceea ce priveşte insuficienţele trecătoare ale trezoreriei, Guvernul Confederaţiei Elveţiene face în termen scurt avansurile necesare, conform condiţiilor care sunt fixate de comun acord. Acest guvern supraveghează fără remuneraţie contabilitatea conturilor financiare, precum şi contabilitatea Biroului Internaţional, în limitele condiţiilor fixate de Congres. +
Articolul 129Sancţiuni automate1. Orice stat membru, găsindu-se în imposibilitate de a efectua obligaţia prevăzută la art. 128.9 şi care nu acceptă să se supună unui plan de amortizare propus de Biroul Internaţional conform art. 128.10 sau nu îl respectă, îşi pierde în mod automat dreptul la vot în Congres şi la reuniunile Consiliului de administraţie sau ale Consiliului de Exploatare Poştală şi nu mai este eligibil în aceste două consilii.2. Sancţiunile automate sunt ridicate din oficiu şi cu efect imediat ce statul membru în cauză se achită în întregime de arieratele la contribuţiile obligatorii datorate Uniunii, în capital şi dobânzi, sau care acceptă să se supună unui plan de amortizare a arieratelor sale. +
Articolul 130Clasele de contribuţie (Const. 21; Regulamentul general 115, 128)1. Statele membre contribuie la acoperirea cheltuielilor Uniunii conform clasei de contribuţie de care aparţin. Aceste clase sunt următoarele:clasa de 50 unităţiclasa de 45 unităţiclasa de 40 unităţiclasa de 35 unităţiclasa de 30 unităţiclasa de 25 unităţiclasa de 20 unităţiclasa de 15 unităţiclasa de 10 unităţiclasa de 5 unităţiclasa de 3 unităţiclasa de 1 unitateclasa de 0,5 unităţi, rezervată ţărilor mai puţin avansate, enumerate de Organizaţia Naţiunilor Unite, şi altor ţări desemnate de Consiliul de administraţie.2. În afara claselor de contribuţie enumerate la paragraful 1, orice stat membru poate alege să plătească mai mult de 50 de unităţi.3. Statele membre sunt înscrise în una dintre clasele de contribuţie de mai sus, în momentul admiterii lor sau aderării lor la Uniune, conform procedurii vizate la art. 21.4 din Constituţie.4. Statele membre pot schimba ulterior clasa de contribuţie, cu condiţia ca această schimbare să fie notificată Biroului Internaţional cu cel puţin două luni înainte de deschiderea Congresului. Această notificare, care este adusă la cunoştinţă Congresului, va avea efect la data intrării în vigoare a dispoziţiilor financiare, hotărâtă de Congres. Statele membre care nu şi-au făcut cunoscută intenţia de a schimba clasa de contribuţie în perioada prevăzută sunt menţinute în clasa de contribuţie la care au aparţinut până la acel moment.5. Statele membre nu pot să solicite să fie declasate mai mult cu o clasă în acelaşi timp.6. Totuşi, în împrejurări excepţionale, cum ar fi catastrofe naturale care necesită programe de ajutor internaţional, Consiliul de administraţie poate autoriza declasarea temporară cu o clasă de contribuţie o singură dată între două congrese, la cererea unui stat membru, dacă acesta dovedeşte că nu îşi mai poate menţine contribuţia conform clasei alese iniţial. În aceleaşi condiţii, Consiliul de administraţie poate să autorizeze, de asemenea, declasarea temporară a statului membru care nu aparţine categoriei ţărilor mai puţin avansate deja incluse în clasa 1, trecându-l în clasa 0,5 unităţi.7. În aplicarea paragrafului 6, declasarea temporară poate fi autorizată de Consiliul de administraţie pentru o perioadă de maximum 2 ani sau până la viitorul congres, dacă acesta are loc până la sfârşitul acestei perioade. La expirarea perioadei fixate, ţara în cauză se reintegrează automat în clasa sa iniţială.8. Prin derogare de la paragrafele 4 şi 5, surclasările nu sunt supuse nici unei restricţii. +
Articolul 131Plata documentelor furnizate de Biroul Internaţional (Regulamentul general 118)Serviciile pe care Biroul Internaţional le oferă contra plată administraţiilor poştale trebuie să fie plătite în cel mai scurt timp posibil şi cel mai târziu în termen de 6 luni începând din prima zi ce urmează după cea de transmitere a contului de către Birou. Depăşit acest termen, sumele datorate sunt producătoare de dobânzi în folosul Uniunii, respectiv 5% pe an, începând din ziua expirării termenului sus-menţionat. +
Capitolul VArbitraje +
Articolul 132Procedura de arbitraj (Const. 32)1. În caz de diferend ce trebuie reglat prin arbitraj, fiecare dintre administraţiile poştale în cauză alege o administraţie poştală a unui stat membru care nu este direct interesată în litigiu. Când mai multe administraţii poştale fac cauza comună, ele sunt considerate, pentru aplicarea acestor dispoziţii, ca fiind o singură administraţie poştală.2. În cazul în care una dintre administraţiile poştale în cauză nu dă curs unei propuneri de arbitraj în termen de 6 luni, Biroul Internaţional, în situaţia în care cererea i-a fost adresată, determină la rândul său desemnarea unui arbitru prin administraţia poştală sau îi desemnează el însuşi unul din oficiu.3. Părţile în cauză pot să se înţeleagă pentru a desemna un arbitru unic care poate fi Biroul Internaţional.4. Deciziile arbitrilor sunt luate cu majoritate de voturi.5. În cazul unor păreri împărţite, arbitrii aleg pentru a tranşa diferendul o altă administraţie poştală dezinteresată în litigiu. În lipsa unei înţelegeri asupra alegerii, această administraţie poştală este desemnată de Biroul Internaţional dintre administraţiile poştale nepropuse de către arbitri.6. Dacă este vorba de un diferend privind unul dintre acorduri, arbitrii nu pot fi desemnaţi în afara administraţiilor poştale care sunt parte la acest acord. +
Capitolul VIDispoziţii finale +
Articolul 133Condiţii de aprobare a propunerilor privind Regulamentul generalPentru a deveni efective, propunerile supuse Congresului şi referitoare la prezentul regulament general trebuie să fie aprobate de majoritatea statelor membre reprezentate la Congres şi care au drept de vot. Cel puţin două treimi din numărul statelor membre ale Uniunii cu drept de vot trebuie să fie prezente în momentul votului. +
Articolul 134Propuneri privind acordurile cu Organizaţia Naţiunilor UniteCondiţiile de aprobare vizate la art. 133 se aplică şi propunerilor de modificare a acordurilor încheiate între Uniunea Poştală Universală şi Organizaţia Naţiunilor Unite, în măsura în care aceste acorduri nu prevăd condiţiile de modificare a dispoziţiilor pe care le conţin. +
Articolul 135Punerea în aplicare şi durata Regulamentului generalPrezentul regulament general va fi pus în aplicare la 1 ianuarie 2006 şi va rămâne în vigoare pe o perioadă nedeterminată.Drept care, plenipotenţiarii guvernelor statelor membre au semnat prezentul regulament general într-un exemplar, care este depus la directorul general al Biroului Internaţional. O copie va fi acordată fiecărei părţi de către Biroul Internaţional.Întocmit la Bucureşti la 5 octombrie 2004.___________
