REGULAMENT din 7 octombrie 2021

Notă …

Aprobat prin HOTĂRÂREA nr. 1.113 din 7 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 988 din 15 octombrie 2021. + 
Capitolul IDispoziții generale + 
Articolul 1(1)Evaluarea judecătorilor are ca obiective stabilirea nivelului de competență profesională al acestora și vizează îmbunătățirea performanțelor profesionale, creșterea eficienței activității instanțelor și a încrederii publice în puterea judecătorească, menținerea și consolidarea calității sistemului judiciar, inclusiv remedierea deficiențelor.(2)Procesul de evaluare a judecătorilor implică parcurgerea următoarelor etape: observarea de către membrul desemnat al comisiei a unor activități profesionale cu caracter public desfășurate de judecătorul evaluat, analiza documentelor care conțin rezultate ale activității profesionale a judecătorului evaluat, autoanaliza și autoaprecierea și acordarea calificativului. Procesul de evaluare a judecătorilor poate cuprinde și un interviu de evaluare.(3)Evaluarea activității profesionale a judecătorilor se realizează potrivit dispozițiilor legii, ale prezentului regulament și ale Ghidului de evaluare a activității profesionale a judecătorilor, cuprins în anexa nr. 1 la prezentul regulament, care face parte integrantă din acesta. + 
Articolul 2(1)Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competență profesională și de performanță, judecătorii sunt supuși unei evaluări privind eficiența, calitatea activității și integritatea, obligația de formare profesională continuă. În cazul judecătorilor numiți în funcții de conducere, evaluarea se face și asupra modului de îndeplinire a atribuțiilor manageriale.(2)În raport cu vechimea în funcția de judecător, evaluarea se realizează după cum urmează:a)o dată la 2 ani, pentru judecătorii cu o vechime între un an și 5 ani; … b)o dată la 3 ani, pentru judecătorii cu o vechime între 5 și 10 ani; … c)o dată la 4 ani, pentru judecătorii cu o vechime între 10 și 15 ani; … d)o dată la 5 ani, pentru judecătorii cu o vechime mai mare de 15 ani. …  + 
Articolul 3(1)Indicatorii sunt structurați în funcție de specificul activității judecătorilor, astfel încât să stimuleze dezvoltarea profesională a acestora și să le diferențieze performanțele profesionale.(2)Procesul de evaluare trebuie să respecte principiile independenței judecătorilor și supunerii lor numai legii, precum și autoritatea de lucru judecat. + 
Capitolul IIIndicatori de evaluare a performanțelor profesionale individuale + 
Secţiunea 1Indicatori de evaluare a performanțelor profesionale individualeA.Eficiența activității + 
Articolul 4(1)Eficiența activității desfășurate de judecători se apreciază în funcție de următorii indicatori:a)rata de soluționare a dosarelor (operativitatea) calculată exclusiv în raport cu dosarele nou-intrate; … b)stocul de dosare mai vechi de un an/un an și 6 luni; … c)ponderea dosarelor închise într-un an; … d)redactările sau, după caz, redactările și pronunțările peste termenul prevăzut de lege. … (2)Indicatorii corespunzători criteriului eficienței vor fi avuți în vedere în funcție de volumul de activitate al instanței în domeniul de specializare al judecătorului evaluat, volumul de activitate al judecătorului evaluat, complexitatea cauzelor cu care a fost învestit și încărcătura efectivă medie pe țară în același domeniu de specializare.(3)La analizarea și acordarea punctajelor pentru indicatorii prevăzuți la alin. (1) vor fi luate în considerare și celelalte activități desfășurate de judecători pe baza unor dispoziții din legi și regulamente.(4)Eficiența activității desfășurate de judecătorii de supraveghere a privării de libertate se apreciază în funcție de următorii indicatori:a)respectarea termenelor de soluționare a cauzelor; … b)respectarea termenelor legale de redactare a încheierilor și de efectuare a comunicărilor prevăzute de dispozițiile legale; … c)desfășurarea, în termenele legale sau, în lipsa lor, în mod constant și cu regularitate, a activităților cu caracter administrativ prevăzute de lege. … (5)Dispozițiile alin. (2) și (3) se aplică în mod corespunzător și cu privire la evaluarea eficienței activității desfășurate de judecătorii de supraveghere a privării de libertate.(6)Punctajul acordat pentru criteriul "eficiența activității" se diminuează corespunzător ori de câte ori în privința judecătorului evaluat s-a aplicat o sancțiune disciplinară, rămasă definitivă în perioada supusă evaluării, pentru una dintre următoarele abateri disciplinare:a)nerespectarea în mod repetat și din motive imputabile a dispozițiilor legale privitoare la soluționarea cu celeritate a cauzelor ori întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor, din motive imputabile, prevăzută la art. 99 lit. h) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare; … b)formularea de cereri repetate și nejustificate de abținere în aceeași cauză, care are ca efect tergiversarea judecății, prevăzută la art. 99 lit. i) teza a II-a din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare; … c)neredactarea sau nesemnarea hotărârilor judecătorești, din motive imputabile, în termenele prevăzute de lege, prevăzută la art. 99 lit. r) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare. …  … B.Calitatea activității + 
Articolul 5(1)Calitatea activității desfășurate de judecători se apreciază în funcție de următorii indicatori:a)calitatea redactării hotărârilor judecătorești; … b)numărul hotărârilor modificate/desființate/casate din motive imputabile, în condițiile prevăzute de prezentul regulament; … c)conduita în timpul ședinței de judecată și în exercitarea altor îndatoriri profesionale; … d)calitatea altor activități desfășurate de judecătorul evaluat. … (2)Calitatea activității desfășurate de judecătorii de supraveghere a privării de libertate se apreciază în funcție de următorii indicatori:a)calitatea redactării încheierilor pronunțate; … b)numărul încheierilor desființate din motive imputabile atunci când numărul acestora depășește media pe țară a încheierilor desființate; … c)conduita în timpul desfășurării procedurilor administrativ-jurisdicționale și a altor activități cu caracter administrativ; … d)organizarea evidenței activității judecătorului de supraveghere a privării de libertate. … (3)Pentru aprecierea indicatorului prevăzut la alin. (1) lit. a) și alin. (2) lit. a), dacă în urma evaluării hotărârilor/încheierilor pronunțate se constată că, în mod constant, acestea redau integral fragmente din susținerile părților cuprinse în cererile formulate de acestea sau din conținutul rechizitoriului, fără a le sintetiza, punctajul acordat pentru acest indicator se diminuează corespunzător.(4)Pentru aprecierea indicatorului prevăzut la alin. (1) lit. b) și alin. (2) lit. b), pot reprezenta motive imputabile aspectele de nelegalitate ce decurg din încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material și/sau procesual, următoarele:a)încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității; … b)depășirea atribuțiilor puterii judecătorești; … c)lipsa totală a motivării hotărârii, inserarea unor motive contradictorii ori numai a unor motive străine de natura cauzei; … d)încălcarea autorității de lucru judecat; … e)încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material; … f)nerespectarea deciziilor Curții Constituționale, a deciziilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursurilor în interesul legii sau a hotărârilor prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept; … g)nesocotirea sau ignorarea îndrumărilor instanțelor de control judiciar. … (5)În Ghidul de evaluare a activității profesionale a judecătorilor sunt prezentate exemple concrete vizând aspectele de nelegalitate ce pot reprezenta motive imputabile în sensul alin. (4).(6)Motivele imputabile sunt stabilite de instanța de control judiciar și vor fi luate în considerare la evaluarea judecătorului numai dacă vizează aspecte de nelegalitate vădite ce decurg din încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material și/sau procesual, cu privire la care există practică unitară în materie. Pentru informarea instanței a cărei hotărâre se atacă, la instanța de control judiciar se întocmește o fișă în care se face mențiune despre caracterul imputabil/neimputabil al modificării/ desființării/casării.(la 26-07-2022,
Alineatul (6) din Articolul 5 , Litera B. , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificat de Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 1.997 din 19 iulie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 749 din 26 iulie 2022
)
(7)Judecătorul a cărui hotărâre a fost modificată/desființată/casată din motive imputabile poate contesta caracterul imputabil printr-o cerere adresată instanței de control judiciar, în care va arăta punctual argumentele invocate, în limitele problematicii puse în discuție. Contestația va fi analizată în cadrul întâlnirii privind analiza practicii instanțelor de control judiciar și de unificare a practicii, organizate la nivelul secției corespunzătoare sau, după caz, al instanței de control judiciar, dacă nu există secții, în luna imediat următoare formulării respectivei contestații. Soluția asupra contestației se adoptă cu votul majorității judecătorilor prezenți, consemnându-se în minuta întâlnirii, iar modul de soluționare se comunică judecătorului și, în cazul admiterii contestației, instanței în cadrul căreia acesta funcționează, pentru a fi avut în vedere de comisia de evaluare.(8)Punctajul acordat pentru criteriul "calitatea activității" se diminuează corespunzător ori de câte ori în privința judecătorului evaluat s-a aplicat o sancțiune disciplinară, rămasă definitivă în perioada supusă evaluării, pentru una dintre următoarele abateri disciplinare:a)atitudinile nedemne în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu față de colegi, celălalt personal al instanței în care funcționează, inspectori judiciari, avocați, experți, martori, justițiabili ori reprezentanții altor instituții, prevăzută la art. 99 lit. c) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare; … b)refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de părțile din proces, prevăzută la art. 99 lit. e) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare; … c)refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu, prevăzută la art. 99 lit. f) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare; … d)absențe nemotivate de la serviciu, în mod repetat sau care afectează în mod direct activitatea instanței, prevăzută la art. 99 lit. k) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare; … e)nerespectarea în mod nejustificat a dispozițiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanței ori a altor obligații cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente, prevăzută la art. 99 lit. m) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare; … f)nerespectarea dispozițiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor, prevăzută la art. 99 lit. o) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare; … g)obstrucționarea activității de inspecție a inspectorilor judiciari, prin orice mijloace, prevăzută la art. 99 lit. p) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare; … h)utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătorești ori motivarea în mod vădit contrară raționamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiției sau demnitatea funcției de magistrat, prevăzută la art. 99 lit. s) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare; … i)nerespectarea deciziilor Curții Constituționale ori a deciziilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursurilor în interesul legii, prevăzută la art. 99 lit. s) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare; … j)exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență, dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni, prevăzută la art. 99 lit. t) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare. …  … C.Integritatea + 
Articolul 6(1)Integritatea judecătorilor se apreciază în funcție de următorul indicator: încălcări ale Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor, stabilite prin hotărâri definitive ale Secției pentru judecători; sancțiuni disciplinare care privesc aspecte de integritate, rămase definitive în perioada supusă evaluării; pronunțarea față de judecătorul evaluat a unor soluții de renunțare la urmărirea penală, de renunțare la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori de condamnare, pentru care Secția pentru judecători nu a propus eliberarea din funcție, în condițiile legii.(2)În sensul alin. (1), constituie sancțiuni disciplinare care privesc aspecte de integritate cele aplicate pentru următoarele abateri disciplinare:a)manifestările care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției, săvârșite în exercitarea sau în afara exercitării atribuțiilor de serviciu, prevăzută la art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare; … b)încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilități și interdicții privind judecătorii, prevăzută la art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare; … c)desfășurarea de activități publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuțiilor de serviciu, prevăzută la art. 99 lit. d) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare; … d)nerespectarea îndatoririi de a se abține atunci când judecătorul știe că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abținerea sa, prevăzută la art. 99 lit. i) teza a I-a din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare; … e)nerespectarea secretului deliberării sau a confidențialității lucrărilor care au acest caracter, precum și a altor informații de aceeași natură de care a luat cunoștință în exercitarea funcției, cu excepția celor de interes public, în condițiile legii, dacă fapta nu constituie infracțiune, prevăzută la art. 99 lit. j) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare; … f)imixtiunea în activitatea altui judecător sau procuror, prevăzută la art. 99 lit. l) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare; … g)folosirea funcției deținute pentru a obține un tratament favorabil din partea autorităților sau intervențiile pentru soluționarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toți cetățenii, dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni, prevăzută la art. 99 lit. n) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare; … h)participarea directă sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiții pentru care nu este asigurată transparența fondurilor, prevăzută la art. 99 lit. q) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare. … (3)Ori de câte ori în privința judecătorului evaluat s-a pronunțat cel puțin o soluție dintre cele prevăzute la alin. (1), punctajul acordat pentru acest criteriu se diminuează corespunzător. … D.Obligația de formare profesională continuă + 
Articolul 7(1)La analiza criteriului formării profesionale continue a judecătorilor se va avea în vedere următorul indicator: disponibilitatea de a participa la programele de formare profesională continuă ori la alte forme de perfecționare profesională, participarea la activitățile care au drept scop unificarea practicii judiciare și la învățământul profesional al judecătorilor, respectiv participarea la întâlnirile trimestriale ale judecătorilor de supraveghere a privării de libertate, precum și preocuparea pentru dezvoltare profesională prin studiu individual.(2)În aprecierea aceluiași criteriu pot fi avute în vedere și prezentarea de teme la colocvii, simpozioane de specialitate, lucrări și articole publicate, inclusiv contribuții la elaborarea unor culegeri sau buletine de jurisprudență, proiecte și culegeri de acte normative, activitatea didactică, inclusiv cea de formator, tutore de practică, responsabil cu formarea continuă descentralizată, fără ca nerealizarea uneia dintre aceste activități să constituie temei pentru depunctare. …  + 
Secţiunea a 2-aIndicatori de evaluare a performanțelor profesionale individuale pentru judecătorii care ocupă funcții de conducere + 
Articolul 8(1)Activitatea desfășurată de judecătorii care ocupă funcții de conducere se evaluează prin următorii indicatori:a)capacitatea de conducere și organizare; … b)capacitatea de control; … c)capacitatea decizională și asumarea răspunderii; … d)comportamentul și comunicarea. … (2)Evaluarea indicatorilor prevăzuți la alin. (1) se realizează inclusiv prin raportare la modul de implementare și de îndeplinire a obiectivelor stabilite prin proiectul referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere prezentat de judecătorul evaluat în calitate de candidat pentru respectiva funcție. + 
Articolul 9Integritatea judecătorilor care ocupă funcții de conducere se apreciază în funcție de indicatorii prevăzuți la art. 6. + 
Articolul 10La analizarea criteriului formării profesionale continue a judecătorilor care ocupă funcții de conducere vor fi avuți în vedere indicatorii prevăzuți la art. 7. + 
Articolul 11În situația în care judecătorul este evaluat atât pentru funcția de execuție, cât și pentru funcția de conducere, prin raportul de evaluare va fi acordat un singur punctaj la criteriile "integritate" și "obligația formării profesionale continue". + 
Capitolul IIIComisiile de evaluare + 
Articolul 12(1)Evaluarea judecătorilor se face de comisii formate astfel:a)pentru judecătorii de la judecătorii, tribunale, tribunale specializate și tribunale militare, comisiile se constituie prin hotărâre a colegiului de conducere al curții de apel, respectiv al Curții Militare de Apel. Comisiile sunt formate din președintele instanței din care face parte persoana evaluată, precum și 2 sau mai mulți judecători de la instanța ierarhic superioară desemnați de colegiul de conducere al acestei instanțe, cu aceeași specializare cu judecătorul evaluat. În aceleași condiții, colegiul de conducere al instanței ierarhic superioare desemnează unul sau mai mulți membri supleanți. … b)pentru judecătorii de la curțile de apel și de la Curtea Militară de Apel, comisiile se constituie prin hotărâre a colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Comisiile sunt formate din președintele instanței din care face parte persoana evaluată, precum și 2 sau mai mulți judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție desemnați de colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu aceeași specializare cu judecătorul evaluat. În aceleași condiții, colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție desemnează unul sau mai mulți membri supleanți. … c)pentru judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, comisia se constituie prin hotărâre a Secției pentru judecători. Comisia este formată din 3 judecători, desemnați dintre membrii aleși ai Secției pentru judecători, cu grad cel puțin de curte de apel. În aceleași condiții, Secția pentru judecători desemnează 2 membri supleanți. … (2)Evaluarea președintelui și a vicepreședintelui de la judecătorii, tribunale, tribunale specializate și tribunale militare, se face de o comisie formată din președintele instanței ierarhic superioare, președintele secției corespunzătoare specializării judecătorului evaluat, precum și un judecător de la instanța ierarhic superioară și unul sau mai mulți membri supleanți desemnați de colegiul de conducere al acestei instanțe. Comisia de evaluare se constituie prin hotărâre a colegiului de conducere al curții de apel.(3)Evaluarea președinților, vicepreședinților și a președinților de secție de la curțile de apel sau de la Curtea Militară de Apel se face de o comisie compusă din 3 sau mai mulți judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție și unul sau mai mulți membri supleanți desemnați de colegiul de conducere al acestei instanțe. Comisiile de evaluare se constituie prin hotărâre a colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție.(4)Evaluarea președintelui, a vicepreședinților și a președinților de secție ai Înaltei Curți de Casație și Justiție se face de comisia prevăzută la alin. (1) lit. c).(5)Pentru fiecare instanță pot fi constituite una sau mai multe comisii de evaluare, prin hotărâre a colegiului de conducere căruia îi revine atribuția de a adopta hotărârea de constituire a comisiei de evaluare, în raport de numărul și specializarea judecătorilor supuși evaluării.(6)Președintele fiecărei comisii este conducătorul instanței. În situațiile de imposibilitate temporară de exercitare a funcției președintelui instanței, vicepreședintele instanței care îl înlocuiește exercită și atribuțiile conferite de prezentul regulament. Președintele comisiei de evaluare constituite pentru judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție este desemnat de Secția pentru judecători dintre membrii comisiei de evaluare. Secția pentru judecători va desemna și un supleant al președintelui comisiei de evaluare.(7)În situația încetării mandatului conducătorului instanței, membru de drept și președinte al comisiei, precum și în situația în care acesta este numit sau delegat în funcție de conducere, nu este necesară constatarea modificării componenței comisiei de evaluare.(8)Evaluarea judecătorilor detașați la alte instituții decât instanțele se face conform prezentului regulament, după încetarea detașării, în raport cu vechimea în funcția de judecător prevăzută la art. 2 alin. (2), prin cumularea perioadei anterioare detașării cu perioada ulterioară acesteia.(9)În cazul judecătorilor care pe parcursul perioadei de evaluare își desfășoară activitatea la instanțe diferite, ca urmare a delegării, detașării, transferului sau a promovării, președintele comisiei de evaluare constituite pentru instanța la care judecătorul și-a desfășurat activitatea înainte de a fi transferat, detașat, delegat sau promovat are obligația de a transmite instanței la care funcționează în prezent judecătorul evaluat dosarul de evaluare întocmit, inclusiv datele statistice.(10)Evaluarea judecătorilor transferați sau promovați la terminarea unei perioade de evaluare, dar înainte de finalizarea raportului de evaluare, se va efectua de comisia de evaluare constituită pentru instanța la care au funcționat anterior datei transferului sau promovării.(11)La calculul intervalului la care se realizează evaluarea se ține seama doar de perioada în care judecătorul evaluat a desfășurat efectiv activitate ca judecător, de perioadele în care acesta s-a aflat în concediu de odihnă, precum și de perioadele în care acesta s-a aflat în alte concedii care, cumulate, nu depășesc 3 luni. + 
Articolul 13(1)Membrii comisiei de evaluare, precum și membrii supleanți, desemnați de colegiile de conducere, sunt numiți în comisiile de evaluare având în vedere următoarele criterii: pregătirea și experiența profesională, reputația de care se bucură, abilitățile de comunicare, precum și rezultatul obținut la ultima evaluare și trebuie să aibă aceeași specializare cu judecătorul evaluat. Nu pot fi numiți în comisiile de evaluare judecătorii care nu au fost evaluați în funcția de judecător ori cei care au fost sancționați disciplinar, în mod definitiv, în ultimii 3 ani.(2)Membrii comisiilor și membrii supleanți sunt numiți pentru o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînvestirii.(3)Membrii comisiilor de evaluare pot fi reînvestiți în funcție în condițiile art. 12 alin. (1)-(5).(4)După ce au fost numiți de colegiile de conducere, membrii comisiilor de evaluare trebuie să fie instruiți ca evaluatori. Instruirea se realizează de către unul dintre ceilalți membri ai comisiei de evaluare ori, după caz, de către unul dintre membrii comisiei de evaluare constituite la nivelul instanței ierarhic superioare.(5)Pentru instanțele la care sunt constituite mai multe comisii de evaluare, colegiul de conducere care a numit comisiile stabilește, pentru fiecare comisie de evaluare, judecătorii care vor fi evaluați de comisie.(6)Membrii comisiei de evaluare deliberează și hotărăsc cu privire la acordarea punctajelor pentru fiecare indicator și acordarea calificativului. Comisiile de evaluare hotărăsc cu majoritatea voturilor membrilor acestora.(7)În cazul în care unul dintre membri se află în imposibilitatea de a exercita funcția de evaluator, din motive obiective, evaluarea se va face după înlocuirea acestuia cu unul dintre membrii supleanți. Președintele comisiei de evaluare stabilește care dintre membrii supleanți îl va înlocui pe cel aflat în imposibilitate de a exercita funcția de evaluator. Actele îndeplinite până la momentul înlocuirii rămân valabile.(8)Dispozițiile alin. (7) se aplică în mod corespunzător în cazul încetării mandatului unuia dintre membrii comisiei de evaluare.(9)Există incompatibilitate între membrii comisiei de evaluare și judecătorul evaluat, în următoarele situații:1.când unul dintre membrii comisiei de evaluare este soț, rudă sau afin până la al patrulea grad inclusiv cu judecătorul evaluat; … 2.când există sau a existat în perioada de 5 ani înaintea evaluării un litigiu între unul dintre membrii comisiei de evaluare și judecătorul evaluat. … (10)Dacă un membru al comisiei de evaluare se află într-o situație care, deși nu se încadrează în cazurile de incompatibilitate prevăzute la alin. (9), este de natură să îi afecteze obiectivitatea în evaluarea unui judecător, acesta are obligația de a anunța de îndată colegiul de conducere căruia îi revine atribuția de a adopta hotărârea de constituire a comisiei de evaluare.(11)În situațiile prevăzute la alin. (9) și (10), membrul comisiei de evaluare care este incompatibil va fi înlocuit de unul dintre membrii supleanți. Dacă cel aflat în situația de incompatibilitate este președintele instanței, acesta va fi înlocuit de vicepreședintele instanței iar, în lipsa acestuia, de un membru supleant.(12)Nu pot face parte din aceeași comisie de evaluare judecătorii care sunt soți, rude sau afini până la al patrulea grad inclusiv.(13)Judecătorii, cu excepția președintelui instanței, nu pot fi în același timp membri în mai multe comisii de evaluare. Membrii supleanți nu pot desfășura în același timp activități în mai multe comisii de evaluare. + 
Articolul 14(1)Colegiul de conducere căruia îi revine atribuția de a adopta hotărârea de constituire a comisiei de evaluare constată situația de incompatibilitate în care se află un membru al comisiei de evaluare și dispune înlocuirea acestuia cu unul dintre membrii supleanți.(2)Competența constatării situațiilor de incompatibilitate a membrilor comisiei de evaluare constituită pentru judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție revine Secției pentru judecători.(3)În situația prevăzută la alin. (1), dacă membrul comisiei de evaluare este și membru al colegiului de conducere, hotărârea se va lua fără participarea acestuia. + 
Articolul 15(1)Membrii comisiilor de evaluare, inclusiv membrii supleanți, pot fi revocați din funcție pentru neîndeplinirea atribuțiilor ce le revin sau îndeplinirea necorespunzătoare a acestora, prin hotărâre a colegiului de conducere căruia îi revine atribuția de a adopta hotărârea de constituire a comisiei de evaluare.(2)Competența revocării membrilor comisiei de evaluare constituită pentru judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție revine Secției pentru judecători. + 
Articolul 16Secretariatul comisiei de evaluare este asigurat de una sau, după caz, două persoane desemnate de conducătorul instanței la care funcționează judecătorul evaluat. + 
Capitolul IVProcedura de evaluare + 
Articolul 17(1)Prima evaluare a judecătorilor se face la 2 ani de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a decretului de numire în funcție în condițiile art. 31 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, iar următoarele evaluări se fac în condițiile art. 2 alin. (2), de regulă până în luna iunie a anului următor. Evaluarea poate fi realizată și în altă perioadă calendaristică, la cererea judecătorului, în măsura în care evaluarea este necesară pentru promovarea în funcții de execuție ori numirea în funcții de conducere, însă numai după împlinirea intervalului prevăzut de lege pentru efectuarea evaluării.(2)Pentru judecătorii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, evaluarea se face după împlinirea perioadei pentru efectuarea evaluării prevăzute la art. 2 alin. (2), care se calculează de la încetarea mandatului. + 
Articolul 18(1)Activitatea de evaluare a activității profesionale a judecătorilor se desfășoară pe parcursul întregii perioade de evaluare.(2)Comisia de evaluare, prin secretariatul acesteia, întocmește un dosar de evaluare pentru fiecare judecător, dosar care va cuprinde datele statistice cu privire la volumul de activitate și la indicatorii de eficiență, depuse anual, autoevaluarea, raportul de evaluare, observațiile și obiecțiunile celui evaluat, precum și orice alte acte, date sau informații pe baza cărora se realizează evaluarea.(3)Judecătorii au acces oricând la propriul dosar de evaluare.(4)Președintele comisiei de evaluare ia măsurile necesare pentru păstrarea dosarului de evaluare, astfel încât să fie asigurată confidențialitatea acestuia. + 
Articolul 19(1)În cursul perioadei supuse evaluării, comisia de evaluare, dacă apreciază necesar pentru înlăturarea unor deficiențe constatate în activitatea desfășurată, poate formula recomandări judecătorului evaluat, în vederea îmbunătățirii activității, întocmind în acest sens un proces-verbal.(2)Procesul-verbal prevăzut la alin. (1) se aduce la cunoștința judecătorului evaluat, sub semnătură, care poate formula observații cu privire la aspectele constatate.(3)Recomandările de formare profesională vor fi comunicate Institutului Național al Magistraturii, odată cu opțiunile judecătorilor de participare la cursurile de formare continuă pentru anul următor. + 
Articolul 20(1)În procedura de evaluare, comisiile pot consulta și, după caz, pot solicita orice evidență sau document ale instanțelor, inclusiv actele de control.(2)Culegerea datelor și a informațiilor necesare evaluării poate fi făcută de oricare dintre membrii comisiei de evaluare. Inspecția Judiciară și judecătorii care ocupă funcții de conducere la instanța unde își desfășoară activitatea judecătorul sau la instanțele ierarhic superioare pot transmite și din oficiu comisiei de evaluare date și informații utile pentru efectuarea evaluării.(3)Consiliul Superior al Magistraturii transmite comisiilor de evaluare hotărârile definitive adoptate de secțiile acestuia, cu relevanță în aprecierea indicatorilor de integritate prevăzuți la art. 6.(4)Pentru evaluarea calității redactării hotărârilor, comisia de evaluare selectează aleatoriu un număr de cel puțin 10 hotărâri cu obiect diferit, pronunțate în diferite stadii procesuale, relevante pentru activitatea desfășurată de judecător. Nu vor fi avute în vedere hotărârile judecătorești prin care sunt soluționate incidente procedurale, se ia act de renunțarea la judecată, de renunțarea la drept sau de retragerea unei căi de atac, se constată perimarea ori cererea este anulată sau care au ca obiect încuviințarea executării silite, confirmarea renunțării la urmărirea penală ori acordul de recunoaștere a vinovăției. Comisia de evaluare poate stabili, pentru toți judecătorii pe care îi evaluează, și alte categorii de hotărâri care nu vor fi avute în vedere la realizarea selecției.(5)Lucrările se depun, anual, la dosarul de evaluare în format electronic. Alte acte întocmite de judecător, considerate de acesta sau de membrii comisiei relevante sub aspectul calității activității, se atașează la raportul de evaluare în copie sau în format electronic ori sunt indicate prin menționarea numărului lucrării.(6)Caracterul imputabil al modificării/desființării/casării hotărârilor se analizează de comisia de evaluare atunci când indicele de modificare/desființare/casare al judecătorului evaluat depășește indicele mediu de modificare/desființare/casare calculat pentru instanțele de același grad de jurisdicție din circumscripția aceleiași curți de apel sau, după caz, pentru curtea de apel, respectiv pentru Înalta Curte de Casație și Justiție, în funcție de instanța în cadrul căreia funcționează judecătorul evaluat și de materia în care a fost pronunțată hotărârea, respectiv penală sau nonpenală.(7)Indicele de modificare/desființare/casare se calculează anual, pe baza evidențelor deținute de instanțe, prin raportarea numărului hotărârilor modificate/desființate/casate în apel și recurs în materie nonpenală, respectiv în contestație, apel și recurs în casație în materie penală, la numărul total al hotărârilor pronunțate în aceeași perioadă de referință. Se iau în considerare doar hotărârile prin care instanța sau, după caz, judecătorul de drepturi și libertăți ori judecătorul de cameră preliminară se dezînvestește. În acest sens, datele statistice necesare se pot obține cu sprijinul Serviciului informatică și statistică judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.(8)Pentru evaluarea conduitei în timpul ședinței de judecată, cel puțin un membru al comisiei de evaluare asistă la cel puțin o ședință de judecată condusă de judecătorul evaluat și întocmește un proces-verbal în care se menționează abilitățile de comunicare clară și logică și profesionalismul interacțiunii sociale. Membrii comisiei de evaluare pot asculta înregistrările ședințelor de judecată conduse de judecătorul evaluat. + 
Articolul 21Autoevaluarea reprezintă procesul prin care judecătorul formulează propriile aprecieri cu privire la activitatea desfășurată în perioada supusă evaluării, acordând punctaje motivate la fiecare indicator, aceasta având rolul de a permite judecătorului să aibă o poziție cu privire la activitatea sa, inclusiv din perspectiva nevoilor de pregătire profesională. + 
Articolul 22(1)Comisia de evaluare întocmește un proiect de raport, separat pentru fiecare judecător, pe baza actelor dosarului de evaluare, care cuprinde descrierea activităților desfășurate de comisia de evaluare, fișa de evaluare, precum și eventualele recomandări făcute judecătorului evaluat. Modelul raportului de evaluare este prezentat în anexa nr. 2 la prezentul regulament, iar modelele fiselor de evaluare corespunzătoare sunt prezentate în anexele nr. 3, 4 și 5 la prezentul regulament. Fisa de evaluare cuprinde motivarea punctajelor acordate doar în situația în care judecătorul evaluat este depunctat, motivarea limitându-se la indicatorul respectiv.(2)Prin proiectul de raport se propune acordarea unuia dintre următoarele calificative: "Foarte bine", "Bine", "Satisfăcător" sau "Nesatisfăcător". În situația în care judecătorul este evaluat atât pentru funcția de execuție, cât și pentru funcția de conducere, prin proiectul de raport de evaluare se propune acordarea unui singur calificativ.(3)Proiectul de raport prevăzut la alin. (1) se comunică judecătorului evaluat, acesta având dreptul de a formula observații și obiecții în termen de 15 zile. Observațiile și obiecțiile se depun în scris la comisia de evaluare. + 
Articolul 23(1)După comunicarea proiectului de raport prevăzut la art. 22 alin. (1), judecătorul evaluat poate susține un interviu în fața comisiei de evaluare, atât cu privire la aspectele care nu au putut fi clarificate ca urmare a culegerii datelor și informațiilor necesare evaluării, cât și cu privire la aspectele în legătură cu care judecătorul a formulat observații și obiecții. În perioada supusă evaluării, între judecătorul evaluat și membrii comisiei de evaluare pot avea loc periodic discuții cu privire la orice aspecte privind procesul de evaluare.(2)Interviul de evaluare are loc la cererea judecătorului evaluat sau în cazul în care comisia de evaluare apreciază că este necesar.(3)Refuzul judecătorului evaluat de a întocmi fișa de autoevaluare, de a motiva punctajul acordat sau de a se prezenta la interviu, atunci când comisia apreciază necesar, nu împiedică parcurgerea următoarelor etape ale procedurii de evaluare și finalizarea acesteia.(4)Refuzul nejustificat al judecătorului evaluat de a se prezenta la interviu va fi avut în vedere la aprecierea indicatorului prevăzut la art. 5 alin. (1) lit. c). + 
Articolul 24(1)După susținerea interviului, comisia de evaluare analizează eventualele observații și obiecții formulate de judecătorul evaluat și celelalte aspecte rezultate din susținerea interviului și întocmește raportul de evaluare final, care are conținutul prevăzut la art. 22 alin. (1) și prin care se acordă unul din calificativele prevăzute la art. 22 alin. (2). În raportul de evaluare final se vor consemna și eventualele observații și obiecții formulate de judecătorul evaluat, precum și soluția argumentată a comisiei de evaluare cu privire la acestea.(2)Raportul de evaluare a activității profesionale are caracter confidențial și se întocmește în 3 exemplare, dintre care unul se comunică judecătorului evaluat, unul se păstrează la dosarul de evaluare, iar unul se atașează la mapa profesională. + 
Articolul 25(1)Pentru fiecare dintre criteriile privind eficiența activității și calitatea activității se acordă un punctaj de cel mult 40 de puncte, pentru criteriul privind integritatea se acordă un punctaj de cel mult 10 de puncte, iar pentru criteriul privind obligația de formare profesională continuă punctajul maxim este de 10 puncte.(2)Dacă există mai mulți indicatori, punctajul prevăzut la alin. (1) se distribuie în mod egal între aceștia. În situația în care activitatea desfășurată de judecătorul evaluat nu privește unul sau mai mulți indicatori, punctajul aferent se distribuie celorlalți indicatori.(3)Punctajul obținut de judecătorul evaluat la fiecare criteriu de evaluare reprezintă suma punctelor acordate de comisia de evaluare la indicatorii corespunzători acelui criteriu, iar punctajul final reprezintă suma punctelor acordate de comisia de evaluare pentru fiecare criteriu de evaluare.(4)Calificativul se acordă în funcție de punctajul final, astfel:– de la 90 de puncte (inclusiv) la 100 de puncte – calificativul "Foarte bine"; … – de la 70 de puncte (inclusiv) la 90 de puncte – calificativul "Bine"; … – de la 50 de puncte (inclusiv) la 70 de puncte – calificativul "Satisfăcător"; … – sub 50 de puncte – calificativul "Nesatisfăcător". … (5)Pentru judecătorii care au ocupat funcții de conducere în perioada supusă evaluării, punctajul final se acordă astfel: la criteriile de evaluare privind eficiența și calitatea activității câte cel mult 25 de puncte, la criteriile de evaluare privind integritatea și formarea profesională câte cel mult 10 puncte, iar la criteriul privind modul de îndeplinire a atribuțiilor manageriale cel mult 30 puncte.(6)Punctajul obținut la fiecare indicator de evaluare, precum și calificativul acordat trebuie să corespundă datelor, constatărilor și observațiilor comisiei de evaluare. + 
Articolul 26(1)Judecătorii nemulțumiți de calificativul acordat pot face contestație la Secția pentru judecători, în termen de 30 de zile de la comunicare. În susținerea contestației nu pot fi invocate critici care nu au fost formulate de judecător prin observațiile și obiecțiile prevăzute la art. 22 alin. (3), dacă acesta avea posibilitatea să le invoce pe baza proiectului de raport comunicat.(2)Contestația se depune la președintele comisiei de evaluare, care, în termen de 3 zile, o transmite Consiliului Superior al Magistraturii, împreună cu dosarul de evaluare.(3)Pentru soluționarea contestației, Secția pentru judecători poate cere conducătorului instanței ori comisiilor de evaluare orice informații pe care le consideră necesare. Contestația se soluționează cu citarea obligatorie a judecătorului. Audierea judecătorului prezent este obligatorie. Neprezentarea judecătorului legal citat nu împiedică soluționarea contestației.(4)Judecătorii evaluați de comisiile de evaluare din cadrul Secției pentru judecători pot face contestație la Secția pentru judecători în termenul prevăzut la alin. (1). Magistrații care au făcut parte din comisia de evaluare nu pot participa la soluționarea contestației de către Secția pentru judecători.(5)În soluționarea contestației, Secția pentru judecători poate:a)respinge contestația ca neîntemeiată, tardivă sau inadmisibilă; … b)admite contestația și:(i)modifică raportul de evaluare, acordând un alt calificativ; … (ii)desființează raportul de evaluare și dispune refacerea evaluării, atunci când constată încălcări ale procedurii de evaluare de natură să influențeze calificativul acordat; … (iii)desființează raportul de evaluare, atunci când evaluarea a fost efectuată înainte de împlinirea perioadei prevăzută la art. 39 alin. (2) din Legea nr. 303/2004. …  … (6)Ca urmare a soluției adoptate, nu se poate crea o situație mai grea pentru cel care a formulat contestația.(7)În situațiile prevăzute la alin. (5) lit. b) pct. (ii) și (iii), Secția pentru judecători stabilește termenul și, după caz, limitele în care se va reface evaluarea.(8)Hotărârile secției pot fi atacate cu recurs la secția de contencios administrativ și fiscal a curții de apel, în termen de 15 zile de la comunicare, fără parcurgerea procedurii prealabile. Hotărârea curții de apel este definitivă. + 
Articolul 27(1)Judecătorii care primesc calificativul "Nesatisfăcător", precum și cei care, în urma a două evaluări consecutive, primesc calificativul "Satisfăcător", sunt obligați să urmeze, pentru o perioadă cuprinsă între 3 și 6 luni, cursuri organizate de Institutul Național al Magistraturii.(2)Cursurile prevăzute la alin. (1) se încheie cu susținerea unui examen, organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Național al Magistraturii.(3)Disciplinele cursurilor ce vor fi urmate de judecătorii care au primit calificativul "Nesatisfăcător" sau care au primit la două evaluări consecutive calificativul "Satisfăcător" împreună cu tematica, bibliografia și metodologia de organizare și desfășurare a examenului prevăzut la alin. (2) se aprobă de Secția pentru judecători, la propunerea Institutului Național al Magistraturii, în funcție de recomandarea comisiilor de evaluare.(4)Comisiile de examen sunt formate, în funcție de materiile de examen și tipul probelor stabilite prin metodologia de organizare și desfășurare a examenului, din 2 judecători care au cel puțin același grad profesional cu judecătorul examinat, și un membru al personalului de instruire din cadrul Institutului Național al Magistraturii numiți prin hotărâre a Secției pentru judecători, la propunerea Institutului Național al Magistraturii.(5)Rezultatele examenului se prezintă Secției pentru judecători în vederea validării. Secția pentru judecători poate invalida examenul, în tot sau în parte, în cazurile în care constată că nu au fost respectate condițiile prevăzute de lege, de regulament sau de metodologie cu privire la organizarea examenului sau că există dovada săvârșirii unei fraude. + 
Articolul 28(1)Absența nejustificată echivalează cu nepromovarea examenului.(2)Pentru cei care din motive temeinice nu pot participa la examen, acesta se va susține în termen de maximum o lună de la încetarea cauzei ce a determinat neprezentarea. În aceste situații judecătorul are obligația de a înștiința conducerea Institutului Național al Magistraturii atât cu privire la motivul neprezentării la examen, cât și referitor la data încetării acestuia, prezentând dovada motivelor invocate. + 
Articolul 29Pentru judecătorii care primesc în urma a două evaluări consecutive calificativul "Nesatisfăcător" sau care nu au promovat examenul prevăzut la art. 27 alin. (2) , Consiliul Superior al Magistraturii propune președintelui României eliberarea din funcție, pentru incapacitate profesională. + 
Anexa Nr. 1la Regulamentul privind evaluarea activității profesionale a judecătorilor, aprobat prin Hotărârea Secției pentru judecători nr. 1113 din 7 octombrie 2021
GHID DE EVALUARE A ACTIVITĂȚII PROFESIONALE A JUDECĂTORILOR
– 2021
GHID DE EVALUARE PROFESIONALĂ A JUDECĂTORILOR + 
Capitolul INoțiuni introductive1.1.SCOPUL ȘI PRINCIPIILE EVALUĂRII

 … 1.2.CADRUL DE REFERINȚĂ PENTRU EVALUAREA BAZATĂ PE COMPETENȚE: PROFILUL JUDECĂTORULUIEvaluarea profesională a judecătorilor se desfășoară în limitele unui cadru de referință care cuprinde:1.Legea nr. 303/2004, care precizează criteriile de evaluare – eficiența, calitatea activității, integritatea și obligația de pregătire profesională continuă, precum și calificativele cu care este apreciată performanța – „foarte bine”, „bine”, „satisfăcător” și „nesatisfăcător” – și impactul lor asupra carierei judecătorului și asupra calității sistemului juridic. … 2.Regulamentul privind evaluarea activității profesionale a judecătorilor. … 3.Indicatorii de performanță individuală în activitățile profesionale ale judecătorului. Indicatorii precizează care sunt elementele și aspectele de performanță a judecătorului care trebuie apreciate cu ajutorul calificativelor, astfel încât să nu fie afectată independența judecătorului și să fie respectat dreptul fiecărui judecător la o evaluare corectă. … 4.Prezentul Ghid de evaluare a activității profesionale a judecătorilor care, într-o perspectivă de ansamblu a noii scheme de evaluare, evidențiază legătura între definiția, scopul, principiile evaluării și modalitățile și mijloacele prin care evaluarea se realizează, precum și aspecte legate de administrarea procesului de evaluare. …  … 1.3.CRITERII ȘI INDICATORI DE PERFORMANȚĂ INDIVIDUALĂ ÎN ACTIVITATEA PROFESIONALĂ1.3.1.Introducere:Evaluarea este un proces prin care performanța, adică nivelul calitativ la care judecătorul își îndeplinește atribuțiile curente în instanță, este apreciată în raport cu un cadru de referință, care definește indicatorii relevanți pentru criteriile de evaluare stabilite de lege.Procesul de evaluare presupune analiza modului cum judecătorul își îndeplinește activitățile profesionale curente, pentru a aprecia comportamentele și acțiunile profesionale îndeplinite la un nivel adecvat cerințelor profesionale și, de asemenea, pentru a identifica modurile de acțiune profesională în care judecătorul are nevoie prioritară de perfecționare și autodezvoltare.Procesul de evaluare cuprinde următoarele activități: observarea de către membrul desemnat al comisiei a unor activități profesionale cu caracter public desfășurate de judecătorul evaluat, analiza documentelor care conțin rezultate ale activității profesionale a judecătorului evaluat, autoanaliza și autoaprecierea și acordarea calificativului. Procesul de evaluare a judecătorilor poate cuprinde și un interviu de evaluare.Atât evaluarea, cât și aprecierea făcută de membrii comisiei de evaluare se fac prin raportare la același cadru de referință, care cuprinde: criteriile de evaluare prevăzute de lege, activitățile profesionale și indicatorii de performanță individuală în activitățile profesionale, precum și calificativele/standardele după care un judecător este apreciat ca fiind competent (sau incompetent) pentru îndeplinirea activităților de bază și specifice ale postului pe care îl ocupă.Criteriile de evaluare și indicatorii relevanți pentru aceste criterii alcătuiesc o structură în care criteriul prevăzut de lege, având un caracter general, este detaliat în elementele care îl definesc și care sunt pentru el indicatori.Indicatorii ghidează aprecierea comportamentelor, acțiunilor și conduitelor profesionale în activități profesionale specifice judecătorului. Structura de criterii și indicatori constituie principalul instrument care asigură transparența evaluării și caracterul ei unitar, respectarea independenței judecătorului și dreptul acestuia la o evaluare corectă.Fiecare criteriu poate fi demonstrat prin elementele sale definitorii, iar acestea, la rândul lor, pot fi demonstrate prin indicatori specifici (comportamente, acțiuni și conduite profesionale observabile sau care pot fi documentate).Un indicator de performanță specific trebuie să îndeplinească următoarele condiții:– să nu afecteze independența judecătorului; … – să stimuleze și să diferențieze performanțele judecătorilor; … – să fie măsurabil. …  … 1.3.2.Evaluarea activităților specifice funcției de judecător:

*1) Inclusiv încheieri (altele decât cele interlocutorii) prin care se soluționează diferite cauze – de exemplu încheierile date de judecătorul sindic, de judecătorul de la compartimentul de executări penale, civile, cele pronunțate în materia arestării preventive etc.

 … 1.3.3.Evaluarea îndeplinirii atribuțiilor manageriale ale judecătorilor cu funcții de conducere:

 … Observații:Conținutul funcțiilor managementului specific instanțelor, așa cum au fost definite cu ajutorul indicatorilor, se va aprecia de către evaluatori pe baza atribuțiilor conducătorilor, așa cum sunt cele precizate expres în Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești.Astfel, evaluatorul va avea în vedere faptul că există o serie de atribuții comune ale președinților judecătoriilor, tribunalelor și curților de apel, dar și atribuții distincte pentru managerii fiecărei categorii de instanțe.Se va observa, în această manieră, că în fiecare treaptă ierarhică, managerul trebuie să concentreze abilități și caracteristici care să conducă la realizarea atribuțiilor specifice – dacă la nivelul judecătoriei, managerul trebuie să dețină mai mult abilități tehnice, la nivelul tribunalului, acesta are atribuții sporite în domeniul comunicării, iar la nivelul curților de apel, esența tuturor caracteristicilor necesare face din manager un leader.Prin aprecierea indicatorilor menționați, evaluatorul va ajunge, practic, la evaluarea stilului de management al conducătorului evaluat, dar și a modului în care relaționează managerii pe același palier al scării organizaționale judiciare – președinte, vicepreședinte (vicepreședinți, președinți de secție – sau pe paliere diferite – președinții judecătoriilor, tribunalelor și curților de apel).Totodată, evaluatorul va avea în vedere atribuțiile vicepreședinților de instanțe și ale președinților de secție, așa cum sunt definite de Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, precum și hotărârile adoptate de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul managementului instanțelor, cum ar fi cele de aprobare a rapoartelor Inspecției Judiciare privind modul de îndeplinire a atribuțiilor manageriale sau cele privind revocarea dintr-o funcție de conducere. …  + 
Capitolul IIUnele aspecte privind procesul de evaluare2.1.Considerații generale:Autoritatea ultimă a determinării și implementării inițiativelor formale de evaluare a performanței judecătorilor este Consiliul Superior al Magistraturii.Procesul de evaluare trebuie să respecte principiile independenței judecătorilor și supunerii lor numai legii, precum și autoritatea de lucru judecat.Procesul de evaluare trebuie să fie liber de orice considerații politice, ideologice sau centrate pe probleme exterioare scopurilor prevăzute în Regulament și în prezentul ghid.Evaluatorii au obligația realizării unei evaluări unitare potrivit prevederilor din Regulament și din prezentul ghid.Principalele utilizări ale rezultatelor evaluării corespund obiectivelor evaluării stabilite la art. 1 alin. (1) din Regulament și vizează îmbunătățirea performanței judiciare a judecătorului și a instanței, menținerea și consolidarea standardelor de calitate ale activității de înfăptuire a justiției, definirea politicilor de resurse umane – ocuparea posturilor de execuție și conducere la toate instanțele. … 2.2.Interviul de evaluareInterviul poate să lămurească, pe de o parte, pe evaluator, asupra acelor aspecte care nu au putut fi cuantificate pe baza activităților anterioare și care se subsumează unui indicator, respectiv criteriu, iar, pe de altă parte, pe cel evaluat, asupra gradului de îndeplinire a obiectivelor stabilite anual și aprecierii evaluatorului.În același timp, interviul poate să clarifice unele deficiențe constatate în activitatea profesională a judecătorului evaluat, precum și unele aspecte în legătură cu care judecătorul a formulat observații sau obiecții.Prin intermediul interviului se va putea observa și capacitatea evaluatului de a conștientiza plusurile și minusurile activității sale și de a-și stabili obiective realizabile.Scopul interviului constă în îmbunătățirea performanțelor judecătorului evaluat și motivarea acestuia, corectarea comportamentului/atitudinilor, sens în care sunt necesare folosirea de către evaluator a unui ton amabil, politicos, considerație adecvată pentru cel evaluat, capacitatea evaluatorului de a comunica un mesaj obiectiv, bazat pe constatări reale (proces de informare și analiză transparent, capacitatea de a asculta etc.).Interviul de evaluare are loc doar la cererea judecătorului evaluat sau în cazul în care comisia de evaluare apreciază că este necesar. Cu titlu de exemplu, necesitatea interviului se poate ivi în situația în care comisia de evaluare constată că sunt necesare unele clarificări sau lămuriri din partea judecătorului evaluat ori în situația în care din analiza dosarului de evaluare rezultă unele deficiențe în activitatea profesională a judecătorului evaluat.La finalul unui ciclu de evaluare, evaluatorul folosește, dacă este cazul, interviul pentru a colecta informații concrete (legate de acțiuni și comportamente în situații profesionale) care să-i permită aprecierea corectă a performanței profesionale a judecătorului și acordarea unui calificativ.Indicatorii de evaluare, corespunzători criteriilor stabilite prin lege, au fost aleși pentru că sunt relevanți pentru criteriu, nu afectează independența judecătorului, diferențiază performanța, stimulează dezvoltarea profesională și descriu acțiuni și comportamente profesionale observabile.Structurat pe astfel de indicatori, interviul poate oferi informații importante despre felul cum își îndeplinește judecătorul activitățile profesionale, fără a-i afecta independența. Astfel:● Indicatorii sugerează ce fel de informații trebuie să obțină evaluatorul. Ei fundamentează principalele teme ale discuției conduse de evaluator. Dar nu toți indicatorii trebuie folosiți ca teme de dialog, nu trebuie transformați în întrebări care sunt adresate judecătorului evaluat.● Interviul poate fi folosit în scopul completării, precizării informației obținute din analiza hotărârilor judecătorești, precum și prin observarea conduitei profesionale a judecătorului în sala de judecată.● Interviul poate, de asemenea, corecta o primă impresie privind performanța judecătorului, oferindu-i acestuia posibilitatea de a-și prezenta performanța prin descrierea unor priceperi și expunerea unor cunoștințe pentru care nu au existat oportunități de manifestare în hotărârile (sau alte acte) alese pentru analiză, și nici în ședințele de judecată la care evaluatorul a fost prezent.Întrebările pot viza:a)Cunoștințe necesare îndeplinirii activităților profesionale:● Întrebările de acest tip creează posibilitatea judecătorului de a-și pune în evidență cunoștințe juridice substanțiale și procedurale, necesare pentru îndeplinirea cu succes a activităților profesionale specifice.● Avantajul întrebărilor care vizează cunoștințe în cadrul interviului vine din faptul că întrebările principale pot fi urmate de alte întrebări secundare, care cer clarificări sau investighează mai în profunzime răspunsul judecătorului evaluat (in-depth interview – interviul aprofundat). … b)Aprecierea exemplelor date de intervievat:● O cunoaștere a acțiunilor profesionale care să permită evaluarea celui care le îndeplinește, presupune cunoașterea circumstanțelor concrete în care acțiunile s-au desfășurat precum și a rezultatului acestor acțiuni. De aceea, pentru ca intervievatorul să înțeleagă complet comportamentul evocat, răspunsurile la întrebările comportamentale trebuie să includă următoarele componente:● Situația sau sarcina profesională în care intervievatul a fost implicat sau pe care a trebuit să o îndeplinească;● Acțiunea/activitatea desfășurată de intervievat în acea situație;● Rezultatul acțiunii/activității candidatului.Numai împreună aceste trei elemente permit să se aprecieze dacă cel intervievat a dovedit nivelul și calitatea comportamentului cerut în situația respectivă. De aceea, răspunsurile vagi, generale, nu sunt exemple comportamentale corespunzătoare acestui scop. …  …  + 
Capitolul IIIAplicarea schemei de evaluare bazată pe competențe în evaluarea hotărârii judecătorești evaluarea hotărârilor judecătoreștiI.PreambulCel mai important act juridic pe care îl redactează judecătorul este hotărârea judecătorească.Pentru o bună redactare a actelor judecătorești, în afara oricăror cerințe de ordin literar sau estetic, legea și tradiția juridică impun respectarea anumitor condiții de formă.Conținutul hotărârilor judecătorești este reglementat în prezent prin lege. … II.Ce trebuie să urmărească evaluatorul în hotărârea judecătorească?1.Existența gândirii independente, criticeLa nivelul simțului comun, a gândi independent, critic, înseamnă a gândi bine, a nu proceda ilogic, irațional. Gândirea critică se manifestă în capacitatea de a identifica concluzii inadecvate, necorespunzătoare; de a identifica date care pot susține o ipoteză; de a identifica informația nouă, necesară pentru a trage o concluzie; de a separa informația relevantă de cea ↑relevantă pentru rezolvarea unui caz; capacitatea de a învăța și a înțelege informația într-un domeniu nefamiliar; capacitatea de a analiza inferențe pe informații separate și a formula concluzii; capacitatea de a recunoaște modul în care noua informație poate schimba soluția unei probleme; capacitatea de a comunica eficient. Componentele gândirii critice sunt următoarele abilități cognitive: interpretarea, analiza, evaluarea, inferența, explicația și autoreglarea.Propriile prejudecăți (legate de rasă, sex, religie, naționalitate, dizabilități, vârstă, orientare sexuală, statut socioeconomic sau organizațional) predispoziții, propensiuni favorabile sau nefavorabile anumitor probleme juridice, vulnerabilități pentru anumite categorii de situații etc. sunt factori interni care pot afecta negativ judecata. … 2.Tratamentul imparțial în analiza probatoriuluiÎn hotărâre trebuie să se nominalizeze toate probele administrate în cauză, judecătorul trebuie să le analizeze în mod echitabil, egal, să răspundă fiecărei susțineri/apărări formulate de părți. … 3.Să comunice clar și simplu (Avizul nr. 7/2005 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni – CCJE)Justiție si societate:D.Accesibilitatea, simplitatea și claritatea limbajului utilizat de către instanțe în redactarea hotărârilor:D.1.CCJE consideră că limbajul juridic trebuie să fie, în același timp, simplu și clar. … D.2.CCJE consideră că limbajul utilizat în domeniul justiției ar trebui să fie concis și direct, evitându-se utilizarea termenilor în limba latină, precum și alte noțiuni care nu pot fi înțelese cu ușurință de către justițiabili, întrucât dreptul și termenii juridici pot fi clarificați prin citarea legislației sau a jurisprudenței. … D.3.CCJE consideră că motivarea hotărârilor judecătorești ar trebui să fie întotdeauna clară și completă. …  …  … 4.Hotărârea să fie credibilă, convingătoareSă existe concordanță între motivarea hotărârii și dispozitiv, precum și explicarea logico-rațională prin intermediul argumentului juridic a instituției ori principiului de drept care au fundamentat soluția pronunțată în cauză. …  … III.Criterii deduse din Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor, Profilul magistratului și Constituția României, republicată:– Abținerea de la exprimarea opiniei politice – art. 5 alin. (1) din Codul deontologic; … – Abținerea de la exprimarea unor reproșuri necorespunzătoare la adresa uneia dintre părți sau a reprezentanților lor, bazate pe comportamentul acestora în cursul judecății; … – Abținerea de la exprimarea unei opinii discriminatorii – art. 8 din Codul deontologic; punctul 2 din Profilul magistratului; art. 4 alin. (2) și art. 16 alin. (1) din Constituție.● Respectarea principiului nediscriminării: rasa, naționalitatea, originea etnică, religia, sexul, apartenența politică ș.a. …  … IV.Criteriile de evaluare a hotărârilor judecătoreștiI.STRUCTURA HOTĂRÂRILOR JUDECĂTOREȘTITrebuie să respecte limitele prevăzute de Codul de procedură civilă și Codul de procedură penală, în funcție de faza procesuală.1.JUDECATA ÎN PRIMĂ INSTANȚĂ:1.1.În materie civilă:Elemente prevalente în evaluare:Orice hotărâre pronunțată în materie civilă de prima instanță trebuie să respecte structura prevăzută de Codul de procedură civilă.Pornind de la aceste reglementări, dar ținând cont și de cerințele care trebuie să fie respectate pentru elaborarea unui act sistematic, părțile componente ale hotărârii sunt următoarele:1.Partea introductivă (practicaua, preambulul), pe care o redactează grefierul și care conține mențiunile prevăzute de Codul de procedură civilă. … 2.Considerentele, adică motivarea în fapt și în drept. … 3.Dispozitivul – soluția propriu-zisă. … În ceea ce privește considerentele, se propune următoarea structură a acestora:A.Expunerea cererii de chemare în judecată.A1.Petitul cererii, cu menționarea eventualelor modificări/completări/precizări ale cereriiExpunerea obiectului acțiunii trebuie să conțină toate capetele de cerere, să fie sintetică și să îmbrace o formă juridică. Se vor nominaliza părțile chemate în judecată și calitatea lor.Indiferent de felul în care reclamantul formulează capetele de cerere, judecătorul este dator să califice obiectul acțiunii și să îi dea un conținut juridic.Capetele de cerere vor fi expuse într-o ordine logică, într-o succesiune firească – cele principale, accesorii, incidentale etc.Asociată expunerii obiectului cererii de chemare în judecată va fi expunerea motivării ei de către reclamant, în fapt și în drept. … A2.Situația de fapt înfățișată de reclamantEste recomandat a se expune într-un mod rezumativ, care să cuprindă elementele de fapt esențiale, cu semnificație juridică, din întreaga situație de fapt prezentată de reclamant în cuprinsul cererii de chemare în judecată. … A3.Temeiul de drept invocat de reclamantÎn cazul în care cererea de chemare în judecată nu este motivată în drept, se va menționa această împrejurare (eventual se va menționa calificarea în drept dată de instanță, după punerea în discuția părților, în baza rolului său activ). …  … B.Expunerea poziției pârâtului față de acțiune.B1.Expunerea conținutului întâmpinăriiPoziția pârâtului față de acțiune va fi prezentată rezumativ, în elementele de fapt esențiale și cu semnificație juridică, fiind expuse excepțiile invocate de pârât și răspunsul la toate capetele de fapt și de drept ale cererii.În acest sens, judecătorul va trebui să manifeste preocuparea pentru sintetizare, să evite redarea susținerilor părților în toată amploarea formulată de acestea. … B2.Menționarea faptului că pârâtul a solicitat probe ori că pârâtul nu a solicitat încuviințarea și administrarea de probe.Expunerea poziției pârâtului față de acțiune demonstrează respectarea de către instanță a principiului contradictorialității și a dreptului de apărare al părților, întrucât judecătorul va trebui să demonstreze în continuare în sentință în ce măsură s-a preocupat de apărările pârâtului și cum le-a soluționat. … B3.Se va menționa, după caz, că pârâtul, deși legal citat, nu s-a prezentat în instanța/s-a prezentat, dar nu și-a precizat poziția față de cererea reclamantului, lăsând soluționarea cauzei la aprecierea instanței/nu a depus întâmpinare/că întâmpinarea nu este obligatorie. …  … C.Expunerea cererii reconvenționale, atunci când pârâtul formulează o astfel de cerere, urmărindu-se aceeași structură descrisă la expunerea cererii de chemare în judecată.C.*(după caz) Expunerea cererilor de intervenție, de chemare în garanție, chemarea în judecată a altor persoane, arătarea titularului dreptului, în cazul în care astfel de cereri au fost formulate. … C.** (după caz) Expunerea conținutului întâmpinării reclamantului – pârât reconvențional la cererea reconvențională. …  … D.Menționarea probelor administrate în cauză.Nu este necesar a se enumera (opisa, inventaria) într-un alineat distinct probele încuviințate și administrate în cauză, analiza lor în cadrul expunerii situației de fapt reținută de instanță fiind suficientă.O altă rațiune pentru care o inventariere a probelor încuviințate și administrate nu trebuie să constituie o cerință obligatorie a structurii hotărârii judecătorești este aceea că în multe cauze probatoriul este foarte amplu, dosarele fiind constituite din mai multe volume. Enumerarea probelor ar fi o activitate inutilă dacă acestea sunt descrise la modul generic (de ex. se menționează ca s-a încuviințat și administrat "proba cu înscrisuri", fără ca acestea să fie individualizate), iar pe de altă parte este o activitate împovărătoare pentru judecător.Se impune enumerarea probelor în cauzele în care dispozițiile legale prevăd imperativ existența anumitor înscrisuri la dosar (de ex. referatul de anchetă socială în cauzele privind încredințarea minorilor sau documentele obligatorii în cazul adopțiilor, expertiza în cazurile în care aceasta este obligatorie potrivit legii).D.* (după caz) Referiri la circuitul dosarului – modalitatea în care a fost sesizată instanța, de ex. prin hotărâre de declinare a competenței, rejudecări, conexări, disjungeri, strămutare etc., fără detalierea soluțiilor date de instanțele care s-au desesizat. …  … E.Expunerea situației de fapt reținută de judecător, cu referire la probele care au stat la baza reținerii acestei situații de fapt, precum și motivarea înlăturării unor probe.Această parte a motivării prezintă o relevanță deosebită, evidențiindu-se capacitatea judecătorului de a analiza în mod egal, imparțial, echitabil toate probele administrate, atât ale reclamantului, cât și ale pârâtului.Din practică s-a observat ca în multe cazuri judecătorul acordă o atenție deosebită și realizează o amplă analiză a probelor încuviințate reclamantului, omițându-se a se acorda același tratament probelor încuviințate pârâtului (uneori acestea din urma sunt ignorate, existența lor putând fi dedusă doar din cercetarea actelor din dosar).Simpla enumerare a mijloacelor de probă, fără indicarea semnificației lor probatorii, reprezintă o activitate inutilă, în ceea ce privește soluția pronunțată de judecător (poate fi apreciată ca o nemotivare a soluției pronunțate).Pentru ca analiza probatoriului administrat în cauză să fie completă, este obligatoriu a se arăta, după caz, probele care au fost înlăturate din deliberare, precum și motivul înlăturării acestora (motivul pentru care nu au fost reținute pentru stabilirea situației de fapt).Deficiențe care apar în reținerea stării de fapt:– judecătorul nu se referă în concret la probele pe baza cărora a reținut o anumită stare de fapt, mărginindu-se să arate că a reținut situația "din ansamblul probator aflat la dosarul cauzei"; … – modul în care este redactată hotărârea nu face legătura logică dintre probe și starea de fapt reținută; … – judecătorul aglomerează/încarcă în mod nejustificat textul hotărârii, cu elemente nerelevante sau inutile. Spre ex.: 1) se recurge la descrierea fiecărei probe administrate – de exemplu se redau, uneori între ghilimele, părți largi din declarațiile martorilor, fără a se sintetiza și analiza conținutul lor. În situațiile în care este necesar să se redea părți din declarațiile martorilor audiați în cauză, vor fi avute în vedere doar cele relevante, aflate în discuție (de ex., atunci când, într-o depoziție de martor sunt afirmații în vădită contradicție cu cele ce rezultă din alte probe cu caracter obiectiv, administrate în cauză (de ex., înscrisuri) sau chiar cu conținutul altor probe testimoniale); 2. transcrierea/copierea integrală sau a unor părți însemnate din actele deduse judecății (contracte, procese-verbale de constatare etc.). O redactare de calitate implică redarea conținutului lor în rezumat sau prin referire la aspectele care interesează soluționarea litigiului. … – nu se arată pentru ce motive anumite probe administrate nu au stat la baza reținerii situației de fapt. …  … F.* (după caz) Motivarea admiterii sau respingerii cererilor accesorii sau incidentale. … G.Motivarea soluției în drept – cerere principală, accesorie, incidentală, reconvențională, de intervenție etc.Motivarea soluției în drept presupune cu necesitate indicarea textului legal aplicabil situației de fapt reținute de instanță. Se va indica sediul materiei prin individualizarea articolului, alineatului și actului normativ aplicabil.Textele de lege aplicabile vor fi citate doar atunci când este necesar și numai pentru redarea aspectelor relevante în cauză. …  … 1.2.În materie penală:Orice hotărâre penală pronunțată de prima instanță în fond, trebuie să respecte structura prevăzută de Codul de procedură penală și anume:A.Partea introductivă a hotărârii (practicaua) – se întocmește de către grefier, trebuie verificată de judecător și trebuie să cuprindă elementele prevăzute de Codul de procedură penală.De asemenea, în cazul completelor specializate, se va menționa materia specializării completului. … B.Expunerea de motive (considerentele) – trebuie să fie respectate dispozițiile Codului de procedură penală.B1.Date de identificare:În considerente se expun datele privind identitatea părților – nume, prenume și, dacă este cazul, poreclă. … B2.Expunerea concisă a conținutului actului de trimitere în judecată:Se va/vor reda, în sinteză, fapta/faptele reținute în actul de sesizare a instanței, cu indicarea momentului și locului săvârșirii și a încadrării juridice; fiecare infracțiune reținută va fi individualizată atât prin textul legal aplicabil, cât și prin nominalizarea infracțiunii reglementată de acel text de lege. (ex. art. 238 din Codul penal – abuzul de încredere). … B3.Expunerea poziției inculpatului față de învinuire (din cursul urmăririi penale și în fața instanței).În cuprinsul hotărârii instanța are obligația de a verifica apărările inculpatului (dovedind astfel respectarea dreptului la apărare). … B4.Analiza probelor și indicarea stării de fapt reținută de instanță:– Analiza probelor administrate în cursul procesului penal și a relevanței lor în raport cu fapta dedusă judecății (în situația în care unele probe sunt irelevante sub aspect penal, se va menționa, pe scurt, acest lucru); … – Starea de fapt se impune a fi stabilită coerent și în raport de probele administrate, atât sub aspectul laturii penale, cât și sub aspectul acțiunii civile subsecvente acțiunii penale; … – Motivele pentru care sunt înlăturate celelalte probe (dacă este cazul). …  … B5.Încadrarea juridică a fiecărei fapte:Încadrarea juridică a faptei/faptelor, cu trimitere la toate normele de drept aplicabile în cauză, a formei și gradului de vinovăție. … B6.Individualizarea pedepsei:Indicarea stărilor de agravare sau de atenuare a răspunderii penale, dar și a circumstanțelor agravante și atenuante și a motivelor de fapt pe care se întemeiază;Se va indica relevanța penală a antecedentelor penale ale inculpatului (dacă este cazul). … B7.Alte soluții/aspecte:Se vor expune argumentele pentru soluțiile de achitare sau încetare a procesului penal, cu trimitere la probele și la împrejurările care susțin soluția.În situația în care se dispune condamnarea numai pentru o parte din fapte, se va arăta pentru care s-a pronunțat condamnarea și pentru care achitarea. …  … C.Dispozitivul – trebuie să cuprindă toate mențiunile prevăzute de Codul de procedură penală. …  …  … 2.JUDECATA ÎN CĂILE DE ATAC2.1.În materie civilă:Particularitatea motivării hotărârilor judecătorești în căile de atac este dată de faptul că instanța de control judiciar trebuie să aibă în vedere motivele de apel, respectiv de recurs formulate de părți.În consecință, obiectul examinării exercitate de instanțele de control îl constituie motivele pentru care părțile atacă o hotărâre. Împrejurarea că instanța de apel sau recurs, din oficiu, poate invoca motive de ordine publică, nu schimbă datele problemei.2.1.a)Judecata în apel:1.Partea introductivă (practicaua, preambulul), pe care o redactează grefierul și care conține mențiunile prevăzute de Codul de procedură civilă. … 2.Considerentele trebuie să cuprindă următoarele elemente:● Dispozitivul hotărârii instanței de fond:– se vor reda considerentele acesteia pe scurt, cu precizarea textelor incidente, dacă au fost inserate. … ● Expunerea cererii de apel:– Apel motivat: criticile aduse hotărârii atacate și temeiul de drept indicat de parte; … – Apel nemotivat: menționarea acestei împrejurări și trimiterea la dispozițiile art. 476 alin. (2) din Codul procedură civilă. … ● Poziția procesuală a intimatului cu expunerea apărărilor formulate sau a excepțiilor invocate; cererile incidentale;● Probele solicitate de părți și cele încuviințate și administrate de instanța de apel;● Examinarea motivelor de apel invocate de părți sau examinarea efectuată de instanță în conformitate cu dispozițiile Codului de procedură civilă;● Indicarea temeiului juridic de drept material sau procesual ce a condus la adoptarea soluției. … 3.Dispozitivul – soluția propriu-zisă cuprinsă în dispozitivul hotărârii nu face obiectul evaluării. …  … 2.1.b)Judecata în recurs:1.Partea introductivă (practicaua, preambulul), pe care o redactează grefierul și care conține mențiunile prevăzute de Codul de procedură civilă. … 2.Considerentele – cuprind doar elementele prevăzute de art. 499 din Codul de procedură civilă, respectiv: motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivelor de casare. … 3.Dispozitivul – soluția propriu-zisă cuprinsă în dispozitivul hotărârii nu face obiectul evaluării. …  …  … 2.2.În materie penală, în căile de atac, structura hotărârii trebuie să cuprindă:1.Preambulul (practicaua):În apel, trebuie să cuprindă, pe lângă mențiunile arătate în art. 424 din Codul de procedură penală, arătarea sentinței apelate și calitatea procesuală a părților în apel.În recursul în casație, partea introductivă trebuie să conțină mențiunile prevăzute de Codul de procedură penală.Numele și prenumele judecătorilor se menționează respectând structura completului stabilită potrivit Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare. … 2.Considerentele (partea expozitivă) – vor cuprinde dispozitivul hotărârii atacate, precum și considerentele, pe scurt, care au condus la soluția respectivă;– indicarea părții care a exercitat calea de atac și criticile aduse, dacă este cazul; … – motivarea în fapt și în drept a soluției de admitere/respingere a căii de atac sau a oricărei alte soluții pronunțate; … – instanța este obligată să răspundă la toate motivele invocate în căile de atac. …  … 3.Dispozitivul – trebuie să cuprindă toate mențiunile prevăzute de Codul de procedură penală. Soluția propriu-zisă cuprinsă în dispozitivul hotărârii nu face obiectul evaluării. …  …  …  …  … V.Unele aspecte negative susceptibile de depunctare în evaluarea hotărârilor judecătorești în materie civilă1.Nemenționarea poziției procesuale a pârâtului; … 2.Reluarea, în considerente, a măsurilor dispuse la fiecare termen de judecată, fără relevanță în ceea ce privește soluția pronunțată; … 3.Enumerarea inutilă, repetată, a înscrisurilor depuse la dosar, fără ca aceasta să aibă ca finalitate motivarea soluției; … 4.Globalizarea probatoriului, fără a indica în concret căreia dintre părți i s-a încuviințat proba respectivă; … 5.Nemenționarea, în practica, a obiectului probațiunii, în situația în care, la termenul de judecată, are loc dezbaterea asupra probelor; … 6.Nemenționarea textului de lege în baza căruia instanța a apreciat asupra cererii părții. De ex., instanța reține că neprezentarea pârâtului pentru a răspunde la interogatoriul propus de reclamant, constituie o mărturisire deplină, fără a indica textul legal; … 7.Expunerea într-o manieră incoerentă a succesiunii cererilor care au învestit instanța; … 8.Nemotivarea în fapt a hotărârii; … 9.Nemotivarea hotărârii sub aspectul îndeplinirii sau neîndeplinirii unor condiții legale pentru incidența unei anumite instituții de drept; … 10.Referirea, în considerente, la concluziile formulate de procuror ca probă în cauză (care sunt "coroborate" cu celelalte dovezi administrate); … 11.Dizertația asupra unor aspecte irelevante în cauză; … 12.Neanalizarea probelor în considerente, lipsa indicării modului în care au fost coroborate probele, a concluziilor desprinse, astfel încât să se stabilească o anumită situație de fapt. Nu sunt analizate critic mijloacele de probă, nu se indică cele înlăturate și motivele înlăturării; … 13.Existența unor părți din practica sau considerente care aparțin altei hotărâri, astfel încât conținutul hotărârii analizate nu poate fi cunoscut și înțeles; … 14.Existența unor exprimări cu alt sens gramatical decât cel pe care l-a dorit instanța; … 15.Lipsa oricăror mențiuni referitoare la cererile incidentale (de ex. pârâtul a formulat cerere reconvențională, fără ca instanța să facă vreo referire la aceasta, din motivarea hotărârii nerezultând care dintre cereri – principală sau reconvențională au fost examinate; existența cererii reconvenționale a fost dedusă din dispozitiv); … 16.Reproducerea excesivă a unor texte legale, chiar a unor pasaje care nu au legătură cu obiectul cauzei; … 17.Redarea integrală a unor fragmente din susținerile părților cuprinse în cererile formulate de acestea, fără a le sintetiza; … 18.Motivarea sumară a soluției pronunțate asupra unui capăt de cerere accesoriu (de ex. încredințarea minorului în urma desfacerii căsătoriei), prin trimitere la motivele expuse în susținerea soluției pronunțate în capătul principal, deși există rațiuni și argumentații diferite; … 19.Identificarea, în considerente, a unor tendințe de discriminare etnică sau utilizarea exclusivă a poreclelor părților în loc de nume; … 20.Folosirea citatelor în limbi străine sau a principiilor de drept roman, fără a fi însoțite de traducere sau explicarea conținutului lor; … 21.Folosirea fotografiilor sau a altor elemente grafice incompatibile cu structura hotărârii; … 22.Indicarea bibliografiei în cuprinsul hotărârii (numele autorului, al lucrării, editura, numărul paginii din care s-a citat textul); … 23.Indicarea unor instituții doar prin inițialele acestora, fără ca anterior să se expună denumirea completă; … 24.Utilizarea arhaismelor, a regionalismelor; … 25.Utilizarea prescurtărilor de tipul "pârâtul de r.1" ("pârât de rândul 1"); … 26.Întrebările retorice, stilul polemic/jurnalistic al exprimării, în locul unui stil obiectiv al limbajului juridic, adecvat și accesibil, expunerea unor proverbe. …  … VI.Alte aspecte de urmărit de către evaluatorSTIL, LIMBAJ, ACCESIBILITATEExprimare clară și accesibilăHotărârea judecătorească trebuie motivată simplu și clar, folosind limbajul juridic uzual.Judecătorul trebuie să utilizeze un limbaj accesibil, astfel încât justițiabilul să înțeleagă argumentele de fapt și de drept care au determinat adoptarea soluției, folosind limbajul juridic. Limbajul accesibil nu echivalează cu o exprimare simplistă, care face rabat la calitatea redactării ori renunțarea la desemnarea instituțiilor juridice (limbaj accesibil justițiabilului cu un nivel mediu de cultură și educație; partea să înțeleagă raționamentul și argumentele în baza cărora s-a pronunțat soluția, să înțeleagă dacă a câștigat sau a pierdut procesul).Părțile procesului trebuie să înțeleagă argumentele de fapt și se drept ce au determinat soluția. De altfel, aceasta este și o cerință a dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din CEDO, conținutul hotărârii putând determina conduita ulterioară a părții (de exemplu: promovarea căilor de atac).Se vor evita:1.Folosirea unor expresii în limba latină fără a fi traduse în limba română sau fără a reieși din context sensul acestora; … 2.Exprimarea contradictorie în reținerea situației de fapt; … 3.Exprimarea incorectă gramatical; … 4.Enunțarea neclară, incompletă, a cererilor, excepțiilor, problemelor dezbătute; … 5.Exprimările neclare, fără sens logic; … 6.Neindicarea temeiului juridic (lipsa motivării în drept a sentinței); … 7.Lipsesc mențiuni cu privire la depunerea (sau nedepunerea) de către pârât a întâmpinării; … 8.Expresii neuzuale, care nu pot fi asimilate unui limbaj comun, accesibil, raportat la un nivel mediu de înțelegere; … 9.Nu reiese din practica faptul că o excepție analizată în considerente ar fi fost supusă dezbaterii contradictorii a părților sau nu se analizează în considerente excepții invocate și cuprinse în cuvântul părților, dar asupra cărora instanța se pronunță în dispozitiv; … 10.Nu se expun conținutul sentinței apelate și nici considerentele avute în vedere de prima instanță. …  … VII.Unele aspecte negative susceptibile de depunctare în evaluarea hotărârilor judecătorești în materie penală1.Lipsa datelor esențiale de identificare a inculpatului/părților din proces; … 2.Lipsa denumirii infracțiunii, care trebuie menționată alături de textul de lege în care se încadrează fapta; … 3.Reluarea, în considerente, a măsurilor dispuse la fiecare termen de judecată, fără relevanță în ceea ce privește soluția pronunțată; … 4.Enumerarea inutilă, repetată, a înscrisurilor depuse la dosar, fără ca aceasta să aibă ca finalitate motivarea soluției; … 5.Lipsa evidentă a capacității de sinteză. Spre ex., în loc să se expună sintetic actul de sesizare cu menționarea faptei, locului și timpului săvârșirii, precum și a încadrării juridice, se expune conținutul rechizitoriului pe larg, cu toate amănuntele și mijloacele de probă administrate în cursul urmăririi penale; … 6.Lipsa menționării actelor procesuale menținute. Aceasta se întâmplă în mod frecvent în cazul deciziilor de desființare/casare cu trimitere spre rejudecare. În acest fel se reia judecata în totalitate (deși nu ar fi necesar), în detrimentul celerității. … 7.Nemotivarea în fapt a hotărârii sau nemotivarea hotărârii sub aspectul îndeplinirii sau neîndeplinirii unor condiții legale pentru incidența unei anumite instituții de drept; … 8.Lipsa motivării în concret a împrejurărilor faptei, a trăsăturilor persoanei și conduitei inculpatului, care atrag o atenuare/agravare a pedepsei; … 9.Exprimarea de convingeri și aprecieri ale instanței referitoare la situația de fapt, fără a fi întemeiate pe probe; … 10.Dizertația asupra unor aspecte irelevante în cauză; … 11.Reproducerea excesivă a unor texte legale, chiar a unor pasaje care nu au legătură cu obiectul cauzei; … 12.Nemotivarea soluțiilor de renunțare la aplicarea pedepsei, în sensul art. 80 din Codul penal, amânare a aplicării pedepse, în sensul art. 83 din Codul penal și de suspendare a executării pedepsei sub supraveghere, în sensul art. 91 din Codul penal; … 13.Lipsa preocupării pentru examinarea apărărilor inculpatului, celorlalte părți sau persoanei vătămate, pentru analizarea probelor acestora sau lipsa motivării eventualei înlăturări a probelor; … 14.Existența unor exprimări cu alt sens gramatical decât cel pe care l-a dorit instanța; … 15.Lipsa unei situații de fapt stabilită de instanță, preluându-se conținutul rechizitoriului; … 16.Lipsa indicării modului în care au fost coroborate probele, a concluziilor desprinse, astfel încât să se stabilească o anumită situație de fapt. Nu sunt analizate critic mijloacele de probă, nu se indică cele înlăturate și motivele înlăturării; … 17.Referirea, în considerente, la concluziile formulate de procuror ca probă în cauză (care sunt "coroborate" cu celelalte dovezi administrate); … 18.Referirea la faptul că instanța a aplicat pedeapsa minimă datorită sentimentelor și nu datorită faptului că pedeapsa aplicată este cea corectă în raport de fapta săvârșită; … 19.Existența unor părți din practica sau considerente care aparțin altei hotărâri, astfel încât conținutul hotărârii analizate nu poate fi cunoscut și înțeles; … 20.Redarea integrală sau a unor părți extinse, fără a le sintetiza, din conținutul rechizitoriului în considerente, cu analiza minuțioasă a tuturor probelor administrate în faza de urmărire penală, urmate de expunerea pe larg a probelor administrate în faza judecării fondului, însă fără a analiza și corobora toate probele; … 21.Omisiunea instanței de fond de a se pronunța cu privire la apărările inculpatului; … 22.Omisiunea instanței de apel/recurs în casație de a motiva deciziile de desființare/casare cu reținere spre rejudecare, atunci când se pronunță în calea de atac o soluție diferită față de cea de la fond. … 23.Nemotivarea laturii civile a cauzei/motivare insuficientă; … 24.Preluarea de către instanța de apel a conținutului rechizitoriului și al sentinței penale criticate, deși numai aceasta din urmă formează obiectul controlului; … 25.Identificarea, în considerente, a unor tendințe de discriminare etnică sau utilizarea exclusivă a poreclelor părților în loc de nume; … 26.Încălcarea frecventă a prezumției de nevinovăție în încheierile pronunțate în cauzele privind măsurile preventive, prin folosirea exprimărilor de genul: "fapta … a fost săvârșită de inculpat", "inculpatul se face vinovat de săvârșirea unei infracțiuni deosebit de grave" etc; … 27.Folosirea fotografiilor sau a altor elemente grafice incompatibile cu structura hotărârii; … 28.Folosirea citatelor în limbi străine sau a principiilor de drept roman, fără a fi însoțite de traducere sau explicarea conținutului lor; … 29.Indicarea bibliografiei în cuprinsul hotărârii (numele autorului, al lucrării, editura, numărul paginii din care s-a citat textul); … 30.Indicarea unor instituții doar prin inițialele acestora, fără ca anterior să se expună denumirea completă; … 31.Utilizarea arhaismelor, a regionalismelor; … 32.Întrebările retorice, stilul polemic/jurnalistic al exprimării, în locul unui stil obiectiv al limbajului juridic, adecvat și accesibil, expunerea unor proverbe. …  …  + 
Anexa Nr. 2la Regulamentul privind evaluarea activității profesionale a judecătorilor, aprobat prin Hotărârea Secției pentru judecători nr. 1113 din 7 octombrie 2021Instanța __________
RAPORT DE EVALUARE A ACTIVITĂȚII PROFESIONALE1.Numele și prenumele judecătorului evaluat __________________ … 2.Instanța la care funcționează ____________________________ … 3.Perioada supusă evaluării _______________ … 4.Traseul profesional al judecătorului evaluat în perioada supusă evaluării*1)*1) Se menționează instanța/instanțele la care a funcționat în perioada supusă evaluării, precum și funcții de conducere îndeplinite sau eventuale întreruperi de activitate (detașări, concedii pentru îngrijirea copilului, concedii fără plată ș.a ), dacă este cazul.__________________________________________________________________________________________________________________________I.1.Activități desfășurate de comisia de evaluare__________________________________________________________________________________________________________________________ … 2.Mențiuni privind autoevaluarea__________________________________________________________________________________________________________________________ … 3.Mențiuni privind desfășurarea interviului__________________________________________________________________________________________________________________________ … 4.Data comunicării proiectului de raport de evaluare__________________________________________________________________________________________________________________________ … 5.Observații și obiecții formulate la proiectul raportului de evaluare/Modul de soluționare a obiecțiunilor formulate__________________________________________________________________________________________________________________________ … 6.Alte mențiuni__________________________________________________________________________________________________________________________ …  … II.Fișele de evaluareÎn activitatea de evaluare a fost completată fișa de evaluare _____, anexă/anexe la prezentul raport de evaluare. … III.Calificativul acordat (punctajul obținut)______________________ … IV.Recomandări__________________________________________________________________________________________________________________________ …  … Prezentul raport de evaluare a fost întocmit astăzi, ………,în trei exemplare, conform art. 24 din Regulamentul privind evaluarea activității profesionale a judecătorilor, aprobat prin Hotărârea Secției pentru judecători nr. ….., din care unul se comunică judecătorului evaluat, un exemplar se atașează la dosarul de evaluare și un exemplar se înaintează Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea atașării la mapa profesională.Împotriva calificativului stabilit prin prezentul raport de evaluare, judecătorul evaluat poate formula contestație, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Contestația se depune la președintele comisiei de evaluare.Membrii comisiei de evaluare1.Nume, prenume – semnătură_________________________________ … 2.Nume, prenume – semnătură_________________________________ … 3.Nume, prenume – semnătură_________________________________ … 4.Nume, prenume membru supleant – semnătură_________________________________ … 
Judecător evaluat_________________________________
Data înmânării/comunicării_________________________________
Semnătura_________________________________ + 
Anexa Nr. 3la Regulamentul privind evaluarea activității profesionale a judecătorilor, aprobat prin Hotărârea Secției pentru judecători nr. 1113 din 7 octombrie 2021
FIȘA DE EVALUARE A ACTIVITĂȚII PROFESIONALE A JUDECĂTORILOR
ACTIVITATE DE EXECUȚIE*1)*1) Fișa de evaluare cuprinde motivarea punctajelor acordate de comisia de evaluare doar în situația în care judecătorul evaluat este depunctat, motivarea limitându-se la indicatorul respectiv.NUMELE ȘI PRENUMELE JUDECĂTORULUI EVALUATINSTANȚA LA CARE FUNCȚIONEAZĂI.EFICIENȚA ACTIVITĂȚIIa)Rata de soluționare a dosarelor (operativitatea) calculată exclusiv în raport cu dosarele nou-intratePunctajul acordat în urma autoevaluării:Observații și motivare:Punctajul acordat de către comisia de evaluare:Observații și motivare: … b)Stocul de dosare mai vechi de un an/un an și 6 luniPunctajul acordat în urma autoevaluării:Observații și motivare:Punctajul acordat de către comisia de evaluare:Observații și motivare: … c)Ponderea dosarelor închise într-un anPunctajul acordat în urma autoevaluării:Observații și motivare:Punctajul acordat de către comisia de evaluare:Observații și motivare: … d)Redactările sau, după caz, redactările și pronunțările peste termenul prevăzut de legePunctajul acordat în urma autoevaluării:Observații și motivare:Punctajul acordat de către comisia de evaluare:Observații și motivare: … Punctajul obținut la criteriul "eficiența activității":Observații:Obiecții: … II.CALITATEA ACTIVITĂȚIIa)Calitatea redactării hotărârilor judecătoreștiPunctajul acordat în urma autoevaluării:Observații și motivare:Punctajul acordat de către comisia de evaluare:Observații și motivare: … b)Numărul hotărârilor modificate/desființate/casate din motive imputabilePunctajul acordat în urma autoevaluării:Observații și motivare:Punctajul acordat de către comisia de evaluare:Observații și motivare: … c)Conduita în timpul ședinței de judecată și în exercitarea altor îndatoriri profesionalePunctajul acordat în urma autoevaluării:Observații și motivare:Punctajul acordat de către comisia de evaluare:Observații și motivare: … d)Calitatea altor activități desfășurate de judecătorul evaluatPunctajul acordat în urma autoevaluării:Observații și motivare:Punctajul acordat de către comisia de evaluare:Observații și motivare: … Punctajul obținut la criteriul "calitatea activității":Observații:Obiecții: … III.INTEGRITATEAÎncălcări ale Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor, stabilite prin hotărâri definitive ale Secției pentru judecători; sancțiuni disciplinare care privesc aspecte de integritate, rămase definitive în perioada supusă evaluării; pronunțarea față de judecătorul evaluat a unor soluții de renunțare la urmărirea penală, de renunțare la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori de condamnare, pentru care Secția pentru judecători nu a propus eliberarea din funcție, în condițiile legiiPunctajul acordat în urma autoevaluării:Observații și motivare:Punctajul acordat de către comisia de evaluare:Observații și motivare:Punctajul obținut la criteriul "integritate":Observații:Obiecții: … IV.FORMAREA PROFESIONALĂ CONTINUĂDisponibilitatea de a participa la programele de formare profesională continuă ori la alte forme de perfecționare profesională, participarea la activitățile care au drept scop unificarea practicii judiciare și la învățământul profesional al judecătorilor, respectiv participarea la întâlnirile trimestriale ale judecătorilor de supraveghere a privării de libertate, precum și preocuparea pentru dezvoltare profesională prin studiu individualPunctajul acordat în urma autoevaluării:Observații și motivare:Punctajul acordat de către comisia de evaluare:Observații și motivare:Punctajul obținut la criteriul "formare profesională continuă":Observații:Obiecții: … PUNCTAJUL OBȚINUT LA EVALUAREA CELOR PATRU CRITERII:CALIFICATIVUL ACORDAT:Observații:Obiecții: + 
Anexa Nr. 4la Regulamentul privind evaluarea activității profesionale a judecătorilor, aprobat prin Hotărârea Secției pentru judecători nr. 1113 din 7 octombrie 2021
FIȘA DE EVALUARE A ACTIVITĂȚII PROFESIONALE A JUDECĂTORILOR
Activitate de conducere și execuție*1)*1) Fișa de evaluare cuprinde motivarea punctajelor acordate de comisia de evaluare doar în situația în care judecătorul evaluat este depunctat, motivarea limitându-se la indicatorul respectiv.NUMELE ȘI PRENUMELE JUDECĂTORULUI EVALUATINSTANȚA LA CARE FUNCȚIONEAZĂI.EFICIENȚA ACTIVITĂȚIIa)Rata de soluționare a dosarelor (operativitatea) calculată exclusiv în raport cu dosarele nou-intratePunctajul acordat în urma autoevaluării:Observații și motivare:Punctajul acordat de către comisia de evaluare:Observații și motivare: … b)Stocul de dosare mai vechi de un an/un an și 6 luniPunctajul acordat în urma autoevaluării:Observații și motivare:Punctajul acordat de către comisia de evaluare:Observații și motivare: … c)Ponderea dosarelor închise într-un anPunctajul acordat în urma autoevaluării:Observații și motivare:Punctajul acordat de către comisia de evaluare:Observații și motivare: … d)Redactările sau, după caz, redactările și pronunțările peste termenul prevăzut de legePunctajul acordat în urma autoevaluării:Observații și motivare:Punctajul acordat de către comisia de evaluare:Observații și motivare: … Punctajul obținut la criteriul "eficiența activității":Observații:Obiecții: … II.CALITATEA ACTIVITĂȚIIa)Calitatea redactării hotărârilor judecătoreștiPunctajul acordat în urma autoevaluării:Observații și motivare:Punctajul acordat de către comisia de evaluare:Observații și motivare: … b)Numărul hotărârilor modificate/desființate/casate din motive imputabilePunctajul acordat în urma autoevaluării:Observații și motivare:Punctajul acordat de către comisia de evaluare:Observații și motivare: … c)Conduita în timpul ședinței de judecată și în exercitarea altor îndatoriri profesionalePunctajul acordat în urma autoevaluării:Observații și motivare:Punctajul acordat de către comisia de evaluare:Observații și motivare: … d)Calitatea altor activități desfășurate de judecătorul evaluatPunctajul acordat în urma autoevaluării:Observații și motivare:Punctajul acordat de către comisia de evaluare:Observații și motivare: … Punctajul obținut la criteriul "calitatea activității":Observații:Obiecții: … III.INTEGRITATEAÎncălcări ale Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor, stabilite prin hotărâri definitive ale Secției pentru judecători; sancțiuni disciplinare care privesc aspecte de integritate, rămase definitive în perioada supusă evaluării; pronunțarea față de judecătorul evaluat a unor soluții de renunțare la urmărirea penală, de renunțare la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori de condamnare, pentru care Secția pentru judecători nu a propus eliberarea din funcție, în condițiile legiiPunctajul acordat în urma autoevaluării:Observații și motivare:Punctajul acordat de către comisia de evaluare:Observații și motivare:Punctajul obținut la criteriul "integritate":Observații:Obiecții: … IV.FORMAREA PROFESIONALĂ CONTINUĂDisponibilitatea de a participa la programele de formare profesională continuă ori la alte forme de perfecționare profesională, participarea la activitățile care au drept scop unificarea practicii judiciare și la învățământul profesional al judecătorilor, respectiv participarea la întâlnirile trimestriale ale judecătorilor de supraveghere a privării de libertate, precum și preocuparea pentru dezvoltare profesională prin studiu individualPunctajul acordat în urma autoevaluării:Observații și motivare:Punctajul acordat de către comisia de evaluare:Observații și motivare:Punctajul obținut la criteriul "formare profesională continuă":Observații:Obiecții: … V.MODUL DE ÎNDEPLINIRE A ATRIBUȚIILOR MANAGERIALEa)Capacitatea de conducere și organizarePunctajul acordat în urma autoevaluării:Observații și motivare:Punctajul acordat de către comisia de evaluare:Observații și motivare: … b)Capacitatea de controlPunctajul acordat în urma autoevaluării:Observații și motivare:Punctajul acordat de către comisia de evaluare:Observații și motivare: … c)Capacitatea decizională și asumarea răspunderiiPunctajul acordat în urma autoevaluării:Observații și motivare:Punctajul acordat de către comisia de evaluare:Observații și motivare: … d)Comportamentul și comunicareaPunctajul acordat în urma autoevaluării:Observații și motivare:Punctajul acordat de către comisia de evaluare:Observații și motivare: … Punctajul obținut la criteriul "modul de îndeplinire a atribuțiilor manageriale":Observații:Obiecții: … PUNCTAJUL OBȚINUT LA EVALUAREA CELOR CINCI CRITERII:CALIFICATIVUL ACORDAT:Observații:Obiecții: + 
Anexa Nr. 5la Regulamentul privind evaluarea activității profesionale a judecătorilor, aprobat prin Hotărârea Secției pentru judecători nr. 1113 din 7 octombrie 2021
FIȘA DE EVALUARE A ACTIVITĂȚII PROFESIONALE A
JUDECĂTORILOR DE SUPRAVEGHERE A PRIVĂRII DE LIBERTATE*1)*1) Fișa de evaluare cuprinde motivarea punctajelor acordate de comisia de evaluare doar în situația în care judecătorul evaluat este depunctat, motivarea limitându-se la indicatorul respectiv.NUMELE ȘI PRENUMELE JUDECĂTORULUI EVALUAT?INSTANȚA LA CARE FUNCȚIONEAZĂI.EFICIENȚA ACTIVITĂȚIIa)Respectarea termenelor de soluționare a cauzelorPunctajul acordat în urma autoevaluării:Observații și motivare:Punctajul acordat de către comisia de evaluare:Observații și motivare: … b)Respectarea termenelor legale de redactare a încheierilor și de efectuare a comunicărilor prevăzute de dispozițiile legalePunctajul acordat în urma autoevaluării:Observații și motivare:Punctajul acordat de către comisia de evaluare:Observații și motivare: … c)Desfășurarea, în termenele legale sau, în lipsa lor, în mod constant și cu regularitate, a activităților cu caracter administrativ prevăzute de legePunctajul acordat în urma autoevaluării:Observații și motivare:Punctajul acordat de către comisia de evaluare:Observații și motivare: … Punctajul obținut la criteriul "eficiența activității":Observații:Obiecții: … II.CALITATEA ACTIVITĂȚIIa)Calitatea redactării încheierilor pronunțatePunctajul acordat în urma autoevaluării:Observații și motivare:Punctajul acordat de către comisia de evaluare:Observații și motivare: … b)Numărul încheierilor desființate din motive imputabile atunci când numărul încheierilor desființate depășește media pe țarăPunctajul acordat în urma autoevaluării:Observații și motivare:Punctajul acordat de către comisia de evaluare:Observații și motivare: … c)Conduita în timpul desfășurării procedurilor administrativ-jurisdicționale și a altor activități cu caracter administrativPunctajul acordat în urma autoevaluării:Observații și motivare:Punctajul acordat de către comisia de evaluare:Observații și motivare: … d)Organizarea evidenței activității judecătorului de supraveghere a privării de libertatePunctajul acordat în urma autoevaluării:Observații și motivare:Punctajul acordat de către comisia de evaluare:Observații și motivare: … Punctajul obținut la criteriul "calitatea activității":Observații:Obiecții: … III.INTEGRITATEAÎncălcări ale Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor, stabilite prin hotărâri definitive ale Secției pentru judecători; sancțiuni disciplinare care privesc aspecte de integritate, rămase definitive în perioada supusă evaluării; pronunțarea față de judecătorul evaluat a unor soluții de renunțare la urmărirea penală, de renunțare la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori de condamnare, pentru care Secția pentru judecători nu a propus eliberarea din funcție, în condițiile legiiPunctajul acordat în urma autoevaluării:Observații și motivare:Punctajul acordat de către comisia de evaluare:Observații și motivare:Punctajul obținut la criteriul "integritate":Observații:Obiecții: … IV.FORMAREA PROFESIONALĂ CONTINUĂDisponibilitatea de a participa la programele de formare profesională continuă ori la alte forme de perfecționare profesională, participarea la activitățile care au drept scop unificarea practicii judiciare și la învățământul profesional al judecătorilor, respectiv participarea la întâlnirile trimestriale ale judecătorilor de supraveghere a privării de libertate, precum și preocuparea pentru dezvoltare profesională prin studiu individualPunctajul acordat în urma autoevaluării:Observații și motivare:Punctajul acordat de către comisia de evaluare:Observații și motivare:Punctajul obținut la criteriul "formare profesională continuă":Observații:Obiecții: … PUNCTAJUL OBȚINUT LA EVALUAREA CELOR PATRU CRITERII:CALIFICATIVUL ACORDAT:Observații:Obiecții:

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește