privind cauza de utilitate naţionala, proprietăţile rurale, în măsura şi condiţiunile mai jos arătate, în scopul de a spori întinderea proprietăţii rurale taranesti
+
Capitolul 1 +
Articolul 1Se expropriaza pentru cauza de utilitate naţionala proprietăţile rurale, în măsura şi condiţiunile mai jos arătate, în scopul de a spori întinderea proprietăţii rurale taranesti, de a înfiinţa păşuni comunale şi pentru scopuri de interes general, economic şi cultural. +
Articolul 2Pământul cultivabil, din raza comunelor urbane, este considerat ca proprietate rurală din punctul de vedere a legii de expropriere.Se înţelege prin pamanturi cultivabile, din raza comunelor urbane, terenurile necladite şi cultivabile, situate dincolo de linia ultimelor case, limitrofe cu pământurile rurale cultivabile.Se exceptează locurile rezervate pentru oboare de vite, târguri, balciuri (iarmarocuri) şi cele care servesc actualmente nevoilor industriei şi comerţului.Comunele rurale devenite urbane, posterior decretului-lege No. 3.697/918, se considera comune rurale în ceea ce priveşte aplicarea legii agrare. +
Articolul 3Exproprierea facuta pe baza decretului-lege No. 3.697/918 este definitivă şi Statul e considerat proprietar asupra pămîntului şi accesoriilor expropriate, dela 15 Decemvrie 1918, cu rezerva dispoziţiilor prevăzute la art. 54 din lege.Prin accesorii se înţeleg toate categoriile de bunuri cari nu intră în definitia pămîntului cultivabil dela art. 58, precum şi construcţiile sau instalatiunile industriale de orice fel.În ce priveşte exproprierea de faţa, proprietatea terenurilor expropriate trece asupra Statului dela data hotărîrii definitive de expropriere, independent de hotărîrea asupra preţului.Luarea în posesie a pămîntului expropriat se va face după darea hotărîrii definitive de expropriere, cu excepţia dispoziţiunilor prevăzute în art. 61 şi 71. +
Articolul 4Exproprierea proprietăţilor particulare se aplică la întinderea mosiilor socotite după starea lor juridică la 15 August 1916, cu excepţiile prevăzute la art. 14 şi 15; se va ţine seama de efectul succesiunilor deschise dela această dată pînă la promulgarea legii agrare (17 Iunie 1921). +
Articolul 5Toate înstrăinările efectuate după 15 August 1916 sînt socotite nule de drept şi fără efect în ce priveşte aplicarea exproprierii pînă la definitivă ei infaptuire. +
Articolul 6Prin înstrăinări se înţeleg orice acte de dispoziţiune precum: vânzări, donatiuni, schimburi şi orice constituiri de drepturi reale, cari afectand fondul ar putea împiedica folosinţă terenului expropriat sau improprietarirea. +
Articolul 7Se exceptează şi rămîn valabile vînzările făcute cu acte autentice sau cu data certa, înainte de 1 Fevruarie 1921, către obstii, bănci populare sau sateni cultivatori de pămînt, fie individual, fie intruniti într-o asociaţie de fapt, stapanind pînă la 10 ha fiecare, precum şi vînzările de pămînt pentru constructiuni sau înfiinţare de stabilimente industriale.Suprafaţa astfel vândută nu intră în calculul celor 2 milioane ha. +
Articolul 8Terenurile astfel înstrăinate se calculează în întinderea mosiei expropriate, dar rămîn satenilor achizitori, iar cota legală de expropriat se va alege numai din restul mosiei sau mosiilor rămase nevandute dacă proprietarul poseda la 15 August 1916 mai multe, putându-se expropria astfel pentru completarea cotei, tot terenul rămas proprietarului pînă la minimul de 100 ha de moşie, şi sub acest minim în conformitate cu excepţiunile prevăzute mai jos în prezentul regulament. +
Articolul 9Exproprierea priveşte numai mosiile sau părţile de moşii dela 100 ha pămînt cultivabil în sus, oricine ar fi proprietarii lor şi oricare ar fi capacitatea lor juridică sau caracterul imobilului expropriat, cu excepţiunile prevăzute mai jos în acest regulament. +
Articolul 10Mosiile stapanite în indiviziune se considera ca fiind divizate în ceea ce priveşte exproprierea, afară de excepţiunile prevăzute în art. 46.Alegerea părţii expropriate se va face însă din întreaga suprafaţa cultivabila, socotindu-se moşia ca nedivizata. +
Articolul 11Mosiile şi părţile de moşii situate în aceeaşi comuna, precum şi mosiile situate în comune apropiate, aparţinînd aceluiaşi proprietar, se socotesc ca fiind o singura proprietate.Aceste moşii se vor expropria ca fiind una singura pînă la limitele prevăzute de art. 8, alin. a, al legii agrare, cînd sînt arendate, şi art. 8, alin. b sau c, ale aceleiaşi legi, cînd sînt toate sau numai una singura cultivate în regie.Se înţelege prin comune apropiate, comunele vecine, din acelaşi judeţ sau din judeţe limitrofe, situate la o depărtare de cel mult 4 km una de alta, socotindu-se distanta dela periferia satelor celor mai apropiate. +
Articolul 12Dacă mosiile ce urmează să fie considerate una singura, sînt în regiuni deosebite, se va expropria proprietarul pînă la mijlocia maximului regiunilor unde are mosiile. +
Articolul 13Terenurile comasate pe baza decretului-lege No. 3.697/918 fac excepţie dela regula art. 11, fără ca întinderea totală comasata sa treacă peste maximum 250 ha, în regiunile cu cereri de improprietarire mari, de 400 ha în regiunile cu cereri mijlocii şi 500 ha în regiunile cu cereri satisfacute. +
Articolul 14Se expropriaza în întregime proprietăţile rurale, în cuprinderea lor totală, ale străinilor, fie ca erau străini prin naştere, prin căsătorie sau alt mod la 15 August 1916 sau de atunci pînă la promulgarea legii agrare (17 Iunie 1921). +
Articolul 15Se expropriaza în întregime proprietăţile rurale, în cuprinderea lor totală, ale absenteistilor, adică ale acelora a căror proprietăţi au fost supuse unui impozit funciar indoit în ultimii 5 ani, înainte de promulgarea legii agrare. +
Articolul 16Exproprierile proprietăţilor rurale ale străinilor şi absenteistilor, făcute prin aplicarea decretului-lege No. 3.697/918, sînt definitive, cu excepţiunile prevăzute la art. 21. +
Articolul 17Se exproprieza de asemenea toate proprietăţile rurale cari au fost arendate şi cultivate prin arendasi, neintrerupt, dela 23 Aprilie stil vechiu, (Sft. Gheorghe) 1910, pînă la 24 Aprilie stil vechiu 1920 inclusiv, adică acelea cari au fost arendate şi cultivate prin arendasi şi în cursul anului agricol 1920.Nu intră în această categorie mosiile sau părţile de moşii arendate de proprietari direct şi individual satenilor, fie în bani, fie în dijma.În toate cazurile se are în vedere situaţia de fapt. Moşia nu este considerată ca arendată dacă contractul de arenda nu este reziliat, însă proprietarul a cultivat în cursul anului agricol 1920.În caz cînd exista proces de reziliere sau anulare, pentru a stabili dacă moşia era arendată sau nu, se va avea în vedere data desfiinţării contractului de arendare, fixată prin hotărîrea definitivă.Aceasta expropriere a pămîntului arendat se face fără consideraţie de întindere şi ca atare priveşte şi proprietăţile mai mici de 100 ha, chiar dacă sînt loturi taranesti.Nu sînt cuprinse în aceasta expropriere bunurile prevăzute în art. 21 din regulament. +
Articolul 18Se exceptează dela exproprierea totală prevăzută în art. 17:1. Mosiile cari în intervalul dela 23 Aprilie st. v. 1910 şi pînă la 24 Aprilie 1920 st. v. inclusiv au fost arendate cu acte autentice sau cu data certa, de către părinţi către copii sau gineri, de către administratori legali, curatori, sechestri sau conservatori juridici precum şi cele arendate de tutorii minorilor sau asazisilor.Excepţiunile din acest aliniat se fac sub condiţia ca persoanele arătate mai sus să fie proprietarii mosiilor, dânşii sau reprezentanţii lor prin moştenire în momentul exproprierii.2. Mosiile femeilor nemaritate sau maritate sub regim matrimonial, mosiile funcţionarilor publici, ale militarilor în activităţi.Pentru a se bucura de excepţiunile din acest alin. femeile, funcţionarii publici şi militarii în activitate trebuie să îndeplinească următoarele doua condiţiuni:a) Sa fi avut aceasta calitate ei sau părinţii lor, cat timp în intervalul dela 23 Aprilie 1910 st. v. pînă la 24 Aprilie st. v. 1920, însă neapărat sa fi avut la data încheierii contractului de arendare; … b) Sa fie proprietari dânşii sau reprezentanţii lor direcţi prin moştenire în momentul exproprierii. … Funcţionar public se considera orice persoană numita sau aleasă, care a îndeplinit un serviciu public sau de interes obştesc la Stat, judeţ, comuna sau vreun asezamant cu buget controlat de Parlament. +
Articolul 19Se expropriaza în întregime proprietăţile rurale în cuprinderea lor totală ale celor condamnaţi definitiv pentru crima împotriva Statului sau pentru dezertare la inamic. +
Articolul 20Prin proprietăţi rurale, în cuprinderea totală, se înţeleg terenurile cultivabile sau nu, pădurile, conacele, clădirile, hambarele, viile, livezile şi alte sadiri, baltile, parcurile etc. +
Articolul 21Casele de locuit cu parcurile lor, sadirile, pădurile, viile şi stabilimentele industriale şi terenul necesar întreţinerii lor, morile, apele cari le alimentează, expropriate pe baza decretului-lege No. 3.697/918 al legii agrare, în condiţiunile art. 7, alin. a) şi b) din lega 14, 15, 17 din acest regulament pot fi scoase din expropriere şi redate proprietarilor în urma cererii lor dacă ele nu sînt necesare unui scop economic, sau cultural obştesc. Aceasta scoatere sau retrocedare se face cu aprobarea ministerului agriculturii, în urma avizului conform al comitetului agrar şi cu condiţia ca proprietarul sa renunţe la despăgubiri de orice natura asupra lor.Ministerul agriculturii se va pronunţa în termen de 60 zile dela cererea proprietarului. +
Articolul 22Străinii expropriati, cărora li s-a retrocedat imobilele mai sus arătate, precum şi străinii cari le-ar fi dobîndit pînă la promulgarea legii agrare, sînt obligaţi să le vândă în 3 ani dela promulgarea acestei legi.Imobilele neînstrăinate în acest termen se vor vinde prin licitaţie publică, după cererea parchetului fie din oficiu, fie în urma interventiunii ministerului agriculturii.Aceste vânzări vor fi făcute înaintea tribunalului a situaţiunii imobilului. Ministerul agriculturii va da tribunalului elementele necesare pentru a fixa preţul cu care se începe licitaţia. Afiptele şi publicaţiile alcătuite conform art. 506 din procedura civilă, vor fi lipite pe usa tribunalului, la imobil şi vor fi publicate în Monitorul Oficial şi o gazeta locală. Termenul vânzării va fi de cel puţin o luna dela publicaţia în Monitorul Oficial.Taxele de timbru şi ale portareilor, precum şi costul publicatiunilor se vor retine din preţul adjudecatiunii.Orice contestaţie de orice natura va trebui să fie introdusă cu cel puţin 10 zile înaintea primului termen de vânzare.Pentru celelalte formalităţi se va aplica regulele de procedura civilă privitoare la executarea silită, cari nu sînt contrarii dispoziţiunilor de mai sus. Bunurile prevăzute de art. 21, dobândite de cetăţeni români pînă la promulgarea legii agrare, se considera ca au satisfăcut obligaţia înstrăinării prevăzută în acest articol +
Articolul 23Se expropriaza tot pământul cultivabil al Domeniului Coroanei, Casei Rurale, al tuturor persoanelor morale publice (judeţe, comune urbane şi rurale, etc.), de utilitate publică sau persoanelor morale private, fundatiunilor, etc., oricare ar fi natura lor. +
Articolul 24Exproprierea prevăzută la art. 23 se face chiar cînd actele de fundatiune, donatiune, testamente sau orice fel de clauze prohibitive neinstrainarea mosiilor aparţinînd institutiunilor, fundatiunilor, etc., sau le-ar fi dat o destinatiune specială. +
Articolul 25Se exceptează dela exproprierea prevăzută la art. 23, păşunile comunelor urbane şi rurale, oricare ar fi întinderea lor, precum şi terenurile cultivabile pînă la 12 ha ale bisericilor şi scoalelor. +
Articolul 26Se expropriaza în întregime terenul folosit cu titlul de locaţiune îndelungată sau perpetua, oricare i-ar fi denumirea (embatic, besman, locaţiune ereditara, otasnita etc.), fie ca este sau nu plantat, sadit, şi fie ca s-ar găsi în comune rurale sau urbane.Orice drepturi şi privilegii ce ar avea proprietarul asupra acestor terenuri sînt şi rămîn desfiinţate.Exproprierea se face numai în folosul celor cari au asupra acestor terenuri drepturile enunţate mai sus. +
Articolul 27Se expropriaza de asemeni pământul rural, inclusiv terenul silvic al Statului, arendat satenilor cultivatori de pămînt, timp de cel puţin 5 ani neintrerupti, înainte de promulgarea legii agrare, dacă aceştia îşi vor fi construit pe el locuinţe sau vor fi făcut plantaţii sau sadiri cari ocupa jumătate din teren.Exproprierea acestor terenuri se face numai în folosul locatarilor sateni.Nu intră în această categorie satenii arendasi ai pământurilor irigate. +
Articolul 28Se expropriaza de asemenea terenurile Statului, la munte, deal, şes şi balta, pe cari au fost păduri şi cari sînt acum goale sau sînt acoperite cu tufisuri ce nu vor putea deveni niciodată padure, cu condiţie ca aceste terenuri să poată fi cultivate sau sa servească pentru pasune.Se exceptează terenul necesar personalului silvic. +
Articolul 29Se declara expropriat parţial terenul cultivabil dela 100 ha în sus al mosiilor particulare, arendate şi cultivate prin arendasi, fie la 23 Aprilie st. v. (Sf. Gheorghe 1920), adică arendate şi cultivate prin arendasi în cursul anului agricol 1920, fie dela expirarea acelui an agricol şi pînă la promulgarea legii, adică anul agricol 1921. Sînt supuse acestei exproprieri şi mosiile proprietarilor prevăzuţi în excepţiunile arătate la art. 18.În toate cazurile se are în vedere situaţia de fapt. Moşia nu este considerată ca arendată dacă contractul de arenda nu este reziliat, însă proprietarul a cultivat în cursul anilor agricoli 1920 şi 1921.Nu intră în această categorie mosiile sau părţile de moşii arendate în bani sau dijma de proprietari, direct şi individual, satenilor cultivatori de pămînt sau crescatorilor de vite.În caz cînd exista proces de reziliere sau anulare, pentru a stabili dacă moşia era arendată sau nu, se va avea în vedere data desfiinţării contractului de arendare, fixată prin hotărîre definitivă. +
Articolul 30Prin excepţiune dela art. 29, exproprierea mosiilor arendate la datele de mai sus se va face – pentru improprietarirea satenilor – în regiunile de munte şi deal pînă la următoarele limite:I. La munte: dacă moşia era arendată, fie către obstii legal constituite, fie către particulari, minimul intangibil se va cobori pînă la 25 ha pămînt cultivabil.II. La deal:a) Dacă moşia era arendată către obstii, exproprierea se va cobori pînă la minimul intangibil de 50 ha pămînt cultivabil; … b) Dacă moşia era arendată altor persoane decât obstiilor, exproprierea se va cobori pînă la 25 ha pămînt cultivabil. … +
Articolul 31Se declara expropriat parţial pământul cultivabil al mosiilor particulare, cultivate de proprietarii lor în cursul anilor agricoli 1920 şi 1921, dela următoarele suprafeţe în sus:100 ha la munte şi deal;150 ha la şes, în regiunile cu cereri de improprietarire mari;200 ha la şes, în regiunile cu cereri de improprietarire mijlocii;250 ha la şes, în regiunile cu cereri de improprietarire satisfacute. +
Articolul 32Prin excepţiune de la art. 31, exproprierea mosiilor în regiunile de munte se va face – pentru improprietarirea satenilor – pînă la un minimum intangibil de 50 ha pămînt cultivabil. +
Articolul 33Pentru înfiinţarea sau completarea pasunilor comunale, se poate cobori exproprierea şi sub 100 ha şi anume:La munte pământul propriu numai pentru faneata şi pasune poate fi expropriat pînă la 25 ha, fie ca era arendat sau nu.La deal pământul de cultura poate fi expropriat pînă la 50 ha, dacă era cultivat de proprietar sau arendat la obstii, şi pînă la 25 ha, dacă era arendat altor persoane. +
Articolul 34În regiunile de munte şi deal se pot expropria şi poenile mai mici de 20 şi de 10 ha, dacă vor fi doua sau mai multe din aceste poeni depărtate între ele la maximum de 200 m şi întrerupte de grupuri mici de arbori.În aceste cazuri se expropriaza şi terenurile situate între poeni.Exproprierea de păduri, conform art. 12 din legea pasunilor comunale, se face cu aprobarea comitetului agrar, luându-se şi avizul consiliului tehnic al Casei pădurilor.Proprietarul are facultatea ca în schimbul poenilor expropriate să ofere în marginea pădurii o suprafaţa egala.Terenul domenial silvic expropriat, conform art. 7 alin. f din legea agrară, va servi de preferinta pentru înfiinţare de pasune comunală.Legea specială a pasunilor comunale se completează cu aliniatele de mai sus. +
Articolul 35Prin excepţie dela art. 31, 32 şi 33, se respecta pasunea şi faneata necesară pentru vitele (boi, cai, oi) proprietarului, ale personalului mosiei, personalului silvic, exploatării pădurilor, industriei, etc., conform dispoziţiunilor art. 8, 12, 15 şi 22 din legea pasunilor comunale, peste cotele fixate în legea pentru expropriere.De asemenea crescatoriilor de vite li se respecta pasunea şi faneata necesară, în conformitate cu dispoziţiunile art. 22 din legea pasunilor comunale, chiar dacă aceasta suprafaţa depăşeşte cotele fixate prin art. 8, alin. c. al legii agrare.Excepţiunile prevăzute în acest articol nu se aplică decât proprietarilor cari cultiva moşia, proprietarilor de păduri şi de industrii. +
Articolul 36Proprietarul expropriat, în regiunile de munte şi deal, conform art. 30, 32 şi 33, va putea declara în faţa comisiunilor de expropriere sau Casei centrale a împroprietăririi (Direcţia funciară), ca alege ca despăgubire a terenului expropriat sub 100 ha, sau plata în numerar, sau o suprafaţa echivalenta ca valoare în regiunile de colonizare, ce se vor fixa de ministerul agriculturii.În caz de lipsa de pămînt disponibil în regiunile de colonizare sau de neînţelegere asupra regiunii fixate de minister, despăgubirea se va plati în numerar. +
Articolul 37În caz cînd proprietarii, din regiunile de munte şi deal, oferă pentru expropriere partea ce le-ar mai rămîne după aplicarea dispoziţiunilor art. 29-33 inclusiv şi dacă Casa centrala a împroprietăririi aproba oferta, exproprierea se va face în întregime.Proprietarul astfel expropriat va avea drept sa ceara în regiunile de colonizare o suprafaţa odată şi jumătate cat suprafaţa cedata. +
Articolul 38Dacă proprietarii cari îşi cultiva moşia au avut la 1 Fevruarie 1921 investiri importante în:a) Inventar şi clădiri necesare exploatării, sau … b) Crescatorii de vite, sau … c) Instalaţii industriale agricole exproprierea pămîntului cultivabil se va face dela următoarele suprafeţe în sus: … 100 ha la munte şi deal;200 ha la şes, în regiunile unde cererile de improprietarire sînt mari;300 ha la şes, în regiunile unde cererile de improprietarire sînt mijlocii;500 ha la şes, în regiunile unde cererile de improprietarire sînt satisfacute +
Articolul 39Prin inventar se înţelege vitele, instrumentele şi maşinile necesare pentru exploatarea a 2/3 din întinderea ce rămîne proprietarului după exproprierea prevăzută prin legea agrară, precum şi clădirile necesare gospodăriei.Investirile mai mari în inventar compensează pe cele mai reduse în clădiri şi vice-versa. +
Articolul 40Prin crescatorii de vite se înţeleg exploatatiunile, cari au – pentru suprafaţa rămasă după exproprierea prevăzută prin legea agrară un cap de vita mare la 2 ha, sau echivalentul în vite mici, socotindu-se 5 vite mici sau 2 manzati, egale cu o vita mare. La crescatoriile de cai se va socoti un cap de vita mare la 3 ha. +
Articolul 41Prin instalatiuni industriale agricole se înţeleg toate industriile agricole propriu zise, inclusiv morile sistematice pentru făina şi cu excluderea morilor cari macina numai malai.Intra în această categorie şi acele exploatatiuni cari n-au instalatiunile necesare industriilor agricole, dar cultiva în mod obişnuit şi neintrerupt plantele necesare industriilor agricole, precum: sfecla de zahăr, legumele pentru conserve, cicoarea, inul, canepa, etc. şi cari în parte sau în total ocupa o suprafaţa de un sfert din întinderea mosiei rămasă după expropriere. +
Articolul 42Inventarul, clădirile, crescatoriile de vite şi instalatiunile industriale agricole se compensează unele pe altele, dacă se găsesc împreună în proporţii diferite de cele arătate la art. 39,. 40,. 41 sau dacă se găsesc la moşii diferite ale aceluiaşi proprietar.Inventarul şi crescatoriile aparţinînd bărbatului sau sotiei sale se compensează, chiar dacă sînt situate la moşii diferite. +
Articolul 43Intra în categoria proprietarilor prevăzuţi de art. 38 şi acei proprietari cari au mosiile situate în regiunile devastate de rasboi şi cari au avut asemenea inventar şi clădiri, crescatorii sau instalaţii agricole la 15 August 1916 şi au fost distruse sau reduse.Se considera regiuni devastate de rasboi, localităţile devastate, prădate ori distruse în urma luptelor, sau regiunilor ocupate de inamic, sau acelea în cari degradarea ori distrugerea este o consecinţa directa sau indirecta a stării de rasboi. +
Articolul 44Se înţeleg prin regiuni cu cereri de improprietarire mari acele regiuni unde pământul expropriat astăzi, în baza decretului-lege cu No. 3.697/918, împreună cu cel expropriabil prin dispoziţiunile art. 7 şi 8, alin. a din lege, nu indestuleaza pe toţi indreptatitii din categoriile 1, 2, 3, potrivit art. 78 din lege, pe baza lotului de completare din 5 ha; prin regiuni cu cereri de improprietarire mijlocii, acele unde indreptatitii din categoriile 1, 2, 3 potrivit art. 78 din lege, pe baza lotului de completare de 5 ha, sînt îndestulaţi, şi prin regiuni cu cereri de improprietariri satisfacute, acele regiuni unde toţi cei îndreptăţiţi pot fi improprietariti.În Dobrogea regiunile se determina pe baza lotului de completare pînă la 8 ha.Regiunea se socoteşte compusa din toate comunele şi satele ai căror locuitori, în majoritate, cel puţin 5 ani înainte de rasboi, au muncit în mod obişnuit în dijma sau alta învoiala agricolă pe moşie, sau au avut vitele de muncă invoite acolo în mod obişnuit.Nu intră în regiune comunele sau satele ai căror locuitori au muncit numai cu ziua pe moşie. În comunele compuse din mai multe sate, pentru determinarea regiunii se va avea în vedere numai satul sau satele ai căror locuitori se găsesc în condiţiunile de mai sus. +
Articolul 45Caracterizarea regiunilor din punctul de vedere al cererilor de improprietarire se face ţinându-se seama de numărul indreptatilor trecuţi în tablourile de improprietarire întocmite pe baza decretelor-legi cu No. 1.407 şi 2.097/920, de pământul expropriat pe baza decretului-lege cu No. 3.697/918 şi de cel ce urmează a fi expropriat pe baza art. 7 şi 8 al legii agrare.În acest scop, în fiecare regiune se va începe cu exproprierea mosiilor prevăzute de art. 7 şi 8, alin. a, al legii agrare şi numai în urma se va procede la stabilirea regiunii pentru celelalte moşii. +
Articolul 46La mosiile stapanite în indiviziune, la 1 Fevruarie 1921, fie ca starea de indiviziune – provenind din orice cauza – exista la 15 August 1916, fie ca starea de indiviziune a provenit din succesiuni deschise posterior acestei date, precum de asemenea şi la mosiile stapanite pe baza succesiunilor deschise după 1 Fevruarie 1921 pînă la promulgarea legii agrare, exproprierea se va cobori în regiunile cu cereri mari şi mijlocii de improprietarire şi dacă va fi nevoie şi în regiunile cu cereri de improprietarire satisfacute, în scop de înfiinţare de pasune comunală, pentru a atinge limitele prevăzute de art. 31, pînă la 100 ha de fiecare coproprietar şi de fiecare moşie. Exproprierea se va putea cobori şi sub aceasta limita, pînă la intinderile prevăzute de art. 31 pentru întreaga moşie, chiar dacă cota fiecărui cooproprietar ar fi mai mica de 100 ha. +
Articolul 47Coproprietarii expropriati astfel vor putea alege ca despăgubire a terenului ce li s-a expropriat sub 100 ha, sau plata în numerar, sau o suprafaţa echivalenta ca valoare în regiunile de colonizare.În caz de lipsa de pămînt disponibil în regiunile de colonizare sau de neînţelegere asupra regiunii fixate de minister, despăgubirea se va plati în numerar.În Dobrogea nu se vor coloniza proprietari pentru schimb benevol sau fortat. +
Articolul 48Cînd coproprietarii indivizi poseda mai multe moşii, fiecare din el îşi poate păstra într-o singura moşie suprafaţa la care sînt redusi conform art. 45 în fiecare din mosiile posedate, cu respectarea dispoziţiunilor art. 63 şi 64. +
Articolul 49Se exceptează dela aplicarea dispoziţiunilor art. 46, 47 şi 48 mosiile stapanite în indiviziune înainte de 15 August 1916, cari la această dată aveau cel puţin un coproprietar minor sau dacă unul din coproprietari a fost mobilizat în rasboiul pentru întregirea neamului.Mosiilor cari se afla în aceasta situaţiune li se va aplica la expropriere cota normală prevăzută de art. 29, 30, 31, 32 şi 38 pentru fiecare coproprietar, socotindu-se moşia ca fiind divizata. +
Articolul 50Proprietarul care are sau a avut la 15 August 1916 mai multe moşii şi poseda în total mai mult de 500 ha pămînt cultivabil expropriabil, divizat sau în indiviziune, va fi expropriat, lasandu-i-se un total de:200 ha pentru cel cu mosiile arendate în condiţiunile art. 8, alin. a) din lege;200 ha pentru cel care are mosiile la munte şi la deal, oricare ar fi regiunea;250 ha pentru cel care are mosiile la şes în regiunile cu cereri de improprietarire mari;400 ha pentru cel care are mosiile în regiunile de şes cu cereri de improprietarire mijlocii;500 ha pentru cel care are mosiile la şes în regiunile cu cereri de improprietarire satisfacute.Proprietarul care poseda moşii în regiuni diferite, va fi expropriat pînă la mijlocia maximului regiunile unde are mosiile.Exproprierea proprietarilor cu mai multe moşii se aplică şi acelor proprietari cari aveau la promulgarea legii în mai multe moşii mai puţin de 500 hectare pămînt cultivabil, însă mai mult decât maximul stabilit mai sus. +
Articolul 51Proprietarul care a avut la 1 Fevruarie 1921 ferme cu crescatorii de vite, sau clădiri necesare exploatării şi inventar sau instalaţii industriale agricole importante, va fi scutit de expropriere în mai multe moşii pînă la un total maximum de 500 hectare, indiferent de regiunile unde poseda mosiile.Pentru aplicarea acestor dispoziţiuni se va avea în vedere art. 38-43 inclusiv din acest regulament. +
Articolul 52Dacă un proprietar are mai multe moşii, divizate sau în indiviziune, dintre cari una sau mai multe arendate, iar celelalte cultivate în regie, se va aplica fiecaror din aceste moşii cota respectiva fixată de art. 29, 30, 31, 32, 33 şi 38, fără ca totalul pămîntului rămas proprietarului sa treacă de maximul prevăzut de art. 50 sau mijlocia maximului, cînd mosiile sînt în regiuni deosebite. +
Articolul 53Pentru stabilirea maximului, scutit de expropriere conform dispoziţiunilor art. 50, mosiile arendate se socotesc în întinderea rămasă după aplicarea art. 29 şi 30. +
Articolul 54Proprietarul care poseda mai multe moşii arendate şi cultivate în regie, poate să-şi oprească în oricare din ele suprafaţa scutită de expropriere, alegandu-şi terenul ce-şi rezerva, fără ca suprafaţa oprită să depăşească maximum prevăzut în art. 18 din lege. +
Articolul 55Proprietarilor cari studiază agronomia sau au unul ori mai mulţi fii cari studiază agronomia, li se poate rezerva din porţiunea expropriabila, potrivit acestei legi, în regiunile de şes, un lot de 50 hectare pentru fiecare dintr-înşii peste suprafaţa ce le rămîne neexpropriata conform prevederilor acestei legi, sub condiţiunea pentru cei din urma să fie înscrişi cel mai târziu pînă la 1 Ianuarie 1920 şi sa frecuenteze şcoala, şi cu obligaţiunea, sub pedeapsa ridicării acestui drept, ca diploma să fie obţinută în cel mult 5 ani dela promulgarea legii agrare şi în urma obţinerii diplomei să-şi cultive singuri moşia. +
Articolul 56Organele de expropriere vor proceda la exproprierea condiţională a loturilor rezervate în condiţiunile de mai sus (art. 55), făcînd alegerea şi determinarea limitelor lor şi fixând şi preţul.Casa centrala a împroprietăririi va intra, pe cale administrativă, în stăpânirea loturilor rezervate şi expropriate condiţionat, dacă în 5 ani dela promulgarea legii nu se va justifica obţinerea diplomei, plătind proprietarului pentru aceste terenuri preţul fixat prin hotărîrea de expropriere. +
Articolul 57Proprietarul care e agronom titrat la promulgarea legii sau are unul sau mai mulţi fii cari sînt agronomi titrati, are drept sa i se rezerve pentru el sau pentru aceşti fii câte 50 hectare în mod definitiv. +
Articolul 58Se socoteşte ca pămînt cultivabil, în înţelesul legii agrare, tot pământul pe care s-au făcut pînă astăzi arături, locurile de faneata, păşunile, precum şi pământul rar inundabil, care se cultiva sau se pasuneaza.Exproprierea se calculează asupra pămîntului cultivabil, adică asupra întinderii rămasă din fiecare moşie sau parte din moşie, după ce s-au scăzut: viile, plantatiunile de pomi roditori şi orice sadiri făcute pînă la 1 Ianuarie 1917, pământul irigat artificial (cu roata, cu pompa, prin canale), pădurile, zavoaiele, râurile, garlele, locurile mocirloase, iazurile, baltile, elesteele, suprafeţele ocupate de curţi, conac şi clădiri, stabilimentele industriale, staţiunile balneare şi terenul necesar întreţinerii lor, terenurile neproductive (drumuri, rape, nisipuri mişcătoare, saraturi etc.). +
Articolul 59Se înţelege prin pămînt rar inundabil pământul care se cultiva sau se pasuneaza obişnuit şi este inundat în mod excepţional în unii ani sau într-o perioadă scurta a unui an.Se înţelege prin pămînt des inundabil pământul care din cauza inundatiei sau florii speciale nu se poate pasuna cea mai mare parte a anului. +
Articolul 60Baltile şi albia râurilor, pământul des inundabil, mocirlos, neproductiv, rapele, pot fi expropriate în întregime, fără considerare de întindere, pentru a fi drenate, secate sau împădurite de comuna sau Stat.Dacă însă proprietarii unor asemenea terenuri se obliga să facă aceste îmbunătăţiri treptat, într-un termen de cel mult 10 ani, ministerul agriculturii, cu avizul comitetului agrar, poate hotărî sa nu fie expropriate, fixând şi sancţiunile pentru îndeplinirea obligaţiunilor proprietarului.Pentru ajungerea scopurilor arătate mai sus nu se tine seama la expropriere de întinderea mosiei.Acolo unde iazurile, lacurile şi baltile de o suprafaţa maxima de 150 hectare sînt inconjurate de pământul expropriat, se vor putea expropria, dându-se în proprietatea comunei pentru a fi folosite de sateni. +
Articolul 61Partea ce rămîne proprietarului potrivit art. 8 şi 9 din lege, se fixează de îndată de organele de aplicare ale legii, însă luarea în primire a pămîntului expropriat, care întrece exproprierea facuta conform decretului-lege No. 3.697/918, nu se va face deocamdată decât acolo unde el se poate da imediat în arenda sau în proprietatea satenilor.Pământul expropriat care întrece necesitatea actuala de improprietarire a satenilor se poate arenda proprietarului expropriat pe termen de trei ani, dacă nu va fi cerut de sateni.Proprietarii expropriati plătesc pentru pământul lăsat în folosinţă lor, conform dispoziţiunilor de mai sus, pe lîngă dările către Stat, judeţ şi comuna şi o arenda egala cu ratele pe cari le datoreşte Statului pentru valoarea pămîntului expropriat. Statul îşi rezerva totuşi dreptul de a lua din folosinţă proprietarului, înăuntrul acestor intervale de timp, suprafaţa necesară pentru executarea lucrărilor premergătoare colonizarii. +
Articolul 62Alegerea părţii de moşie expropriata prin dispoziţiunilor legii de faţa, peste exproprierea facuta prin aplicarea scării progresive prin decretul-lege No. 3.697/918, se face astfel încît moşia care rămîne proprietarului să fie comasata dacă acesta va cere. +
Articolul 63Se poate oferi pentru expropriere partea ce rămîne unui proprietar dintr-o moşie, rezervandu-se o suprafaţa egala în partea ce cade sub expropriere a mosiei unui alt proprietar în aceeaşi comuna. +
Articolul 64Pentru mosiile de şes, situate în comune diferite şi aparţinînd aceluiaşi proprietar sau la proprietari deosebiţi, schimbul în vederea comasarii se admite cu aprobarea ministerului şi avizul comitetului agrar, după următoarele norme:Dacă mosiile pentru cari se cere schimbul pentru comasare sînt ambele în regiuni cu cereri de improprietariri mari, suprafaţa comasata nu poate depăşi 250 ha.Dacă moşia care se cedează este într-o regiune cu cereri de improprietariri mari, iar moşia în care se cere comasarea este în regiune cu cereri mijlocii, suprafaţa comasata în regiunea cu cereri mijlocii nu va putea depăşi 400 ha.Dacă moşia care se cedează este situata în regiuni cu cereri mijlocii, satisfacute, şi moşia în care se cere comasarea este situata în regiune cu cereri satisfacute, suprafaţa comasata în aceasta ultima regiune nu va putea depăşi 500 ha, şi schimbul se va admite de drept.Schimbul în situaţiuni inverse celor de mai sus nu se poate admite. +
Articolul 65Ministerul agriculturii, cu avizul comitetului agrar, poate admite, după cererea părţilor, schimbul pămîntului expropriat pe baza decretului-lege No. 3.697/918, sau a legii agrare, cu pământul rural dobîndit prin legile dela 1864, cu cel al improprietaritilor dela 1879, cu cel dobîndit prin legea pentru regularea proprietăţii imobiliare în Dobrogea din 3 Aprilie 1882, şi prin legile de vînzarea bunurilor Statului, cu cel al izlazurilor comunale, sau cu pământul rămas proprietarilor.În cazul cînd schimbul priveşte terenuri expropriate şi satenii în folosul cărora se face improprietarirea nu consimt la schimb, comitetul agrar, în urma unei anchete la faţa locului, va putea hotărî schimbul cerut.Comasarile şi schimburile prevăzute la art. 63, 64 şi 65 sînt scutite de taxele de timbru şi înregistrare. +
Articolul 66Cînd un proprietar va fi expropriat de tot pământul cultivabil dintr-o moşie aflată în hotarul unei comune, sau cînd pământul îi va fi schimbat conform dispoziţiunilor art. 16 al legii, vor trebui să fie expropriate, la cererea lui, clădirile şi pământul nesupus exproprierii şi aparţinînd acelei moşii. +
Articolul 67Se poate expropria din pădurile aparţinînd proprietarilor particulari, persoanelor morale, publice şi private şi Statului, suprafaţa necesară pînă la maximum de 200 ha, pentru a schimba vatra satelor aşezate în locuri mlastinoase, inundabile şi insalubre sau pe terenuri fugitive. +
Articolul 68Împărţirea pe regiuni a terenurilor pentru fiecare moşie în parte se va hotărî de organele de aplicare a legii agrare, ţinându-se seama de definitia riguros ştiinţifică a fiecărei moşii în parte.Se vor considera ca moşii de munte acelea situate în regiunile colinelor şi dealurilor, unde în mod obişnuit se cultiva pomii sau viţă de vie şi a căror suprafaţa arabila este mai mica de 40% din suprafaţa totală a mosiei, mai puţin pădurile.Mosiile care nu intră în categoriile de mai sus sînt scutite moşii de şes.În caz de contestaţie asupra determinării naturei mosiei (de munte, deal sau şes), comisiunile de expropriere vor cere în prealabil avizul comitetului agrar, care va fi obligatoriu. +
Capitolul 2Dispoziţiuni generale +
Articolul 69Subsolul pămîntului expropriat pentru cultura rămîne proprietatea Statului, iar subsolul pămîntului expropriat pentru înfiinţarea pasunilor comunale la munte şi deal, precum şi acela al pămîntului schimbat conform art. 9 şi 16 al legii agrare, rămîne proprietarul expropriat. +
Articolul 70Organele de aplicarea legii agrare vor fixa în caz de nevoe vădită drumurile şi lucrările necesare folosinţei şi cultivarii pămîntului, adaparii vitelor şi adapatorile naturale, etc., atît pentru terenurile expropriate cat şi pentru cele rămase proprietarilor; ele vor fixa şi despăgubirea cuvenită partei pentru terenul necesar scopului de mai sus. Întreţinerea adapatorilor, drumurilor şi lucrărilor cad în sarcina celor interesaţi. Situaţia drumurilor şi lucrărilor necesare folosinţei şi cultivarii pămîntului se va arata în procesul-verbal de expropriere. +
Articolul 71Semănăturile aflate pe pământul expropriat aparţin proprietarului sau arendaşului care le-a făcut; dacă însă pe acest pămînt, la darea hotărîrii definitive, sînt ogoare sau arături, proprietarul sau arendaşul care le-a făcut are drept la valoarea lor, apreciată de comisiune, fie cu ocazia exproprierii, fie în urma.Din excepţie dela dispoziţiunile de mai sus, pământurile expropriabile, conform legii, se vor cultiva în anul agricol 1921-1922 de către actualii deţinători, proprietari sau arendasi.Pământurile expropriabile pentru păşuni comunale nu intră în prevederile acestui articol. +
Articolul 72Pentru semănăturile aflate în 1919 şi făcute de proprietari în terenurile ce s-au expropriat conform decretului-lege No. 3.697 din 15 Decemvrie 1918, semanaturi ce au fost luate de sateni, se va plati proprietarului muncile făcute, precum şi samanta pe preţul stabilit de tribunalele ordinare, dacă el nu a fost stabilit de consiliul superior al agriculturii.De asemenea acolo unde semănăturile s-au luat în dijma, sateanul se considera complet descărcat, proporţia dijmei rămînînd bine stabilită acea care s-a hotărât de comun acord sau s-a stabilit de comisia centrala judeteana.De asemenea acolo unde semănăturile s-au făcut de sateni în dijma pe pământul expropriat, iar recolta a fost ridicată de sateni, aceştia nu sînt obligaţi sa dea proprietarului vreo despăgubire. +
Articolul 73Mosiile rămase în urma exproprierii nu se pot arenda pe un termen mai mic de 7 ani.Arendarea în total a mosiilor rămase după expropriere se va face cu drept de preferinta la preţ şi condiţiuni egale obstiilor locale sau agronomilor de profesiune.Proprietarii cari voesc a-şi arenda mosiile sînt datori a anunta în scris pe primarul comunei şi pe consilierul agricol respectiv, comunicând condiţiunile arendării şi în special întinderea mosiei de arendat, durata şi preţul arendării.Primarul, primind aceasta comunicare, este obligat, sub pedeapsa destituirii, a o afişa, chiar în ziua primirii, la usa primăriei, dresand cuvenitul proces-verbal. În acelaşi timp, şi prin aceeaşi publicaţiune, primarul va convoca pe toţi locuitorii majori, sateni cultivatori de pămînt ai comunei, în dimineata primei Duminici după afişare, în localul primăriei.La ziua convocării primarul va face cunoscut satenilor condiţiunile arendării. Proprietarul sau reprezentantul vor putea lua parte la adunare pentru a da lămuririle ce li s-ar cere. Se va dresa proces-verbal, în care se va arata persoanele cari au luat parte la adunare şi cele ce s-au desbatut, convocandu-se din nou pentru Duminica următoare satenii spre a hotărî dacă înţeleg a lua în arenda sau nu moşia. Hotărîrea de arenda se va lua dacă cel puţin 25 sateni se declara gata a constitui o obşte de arendare.După aceasta a doua adunare se va încheia un nou proces-verbal, aducandu-se la cunoştinţa proprietarului hotărîrea luată.Dacă în termen de 15 zile dela aceasta adunare obstea nu s-a constituit şi nu s-a plătit sau obţinut termen de plată pentru primul castiu contractual şi eventual pentru garanţia prevăzută în condiţiunile de arendare, proprietarul e scutit de obligaţiunea de a mai arenda obstei.Consilierul agricol, primind oferta, va trimite-o spre publicare, chiar în ziua primirii, unui ziar din Capitala, costul publicaţiunii privind pe Stat.Dacă în termen de 15 zile dela data publicării nu se înregistrează la consilieratul agricol nici o cerere a vreunui agronom pentru a lua în arenda, proprietarul este scutit de obligaţia de a arenda moşia sa agronomilor.Dacă asemenea cereri s-au făcut consilierului agricol, acesta este obligat a le transmite proprietarului în chiar ziua primirii.În prezenta a mai multor oferte, proprietarul e liber a alege ca arendaş fie obstea, fie pe unul dintre agronomii concurenţi. În cazul cînd cel ales este un agronom şi în termen de 5 zile dela data conventiunii el nu depune castiul şi eventual garanţia cerută, proprietarul e liber a arenda oricărei alte persoane moşia sa.Nerespectarea condiţiunilor de arendare arătate mai sus, atrage anularea contractului încheiat contra acestor dispoziţiuni. +
Articolul 74Statul are dreptul sa rezerve din oricare din proprietăţile sale şi din oricare din cele expropriate, pe baza acestei legi sau pe baza decretului-lege No. 3.697/918, suprafeţele de pămînt cari au astăzi sau cari pot avea în viitor o destinatiune specială pentru împlinirea unui scop social, economic, cultural, general, militar, educatiune fizica, industrial etc.Aceste terenuri vor putea fi întrebuinţate de Stat pentru propriile sale instituţiuni, sau cu avizul comitetului agrar vor putea fi vândute asociaţiunilor sau întreprinderilor româneşti, precum şi particularilor, pentru scopurile arătate mai sus.Pentru dezvoltarea creşterii vitelor se va rezerva în regiunile cu cereri de improprietarire satisfacute, în regiunile de colonizare şi în regiunile inundabile, suprafeţele de pămînt cari se vor da în arenda pe termen lung agricultorilor români cari se obliga sa întemeieze crescatorii conform programului stabilit de direcţia agriculturii.Se prefera pentru aceste arendări proprietarii expropriati.Terenurile astfel cedate sau arendate nu vor putea avea alta destinatiune decât cea prevăzută în actul de cedare sau de arendare. Nerespectarea acestor destinatiuni atrage rezilierea de drept a vânzării sau a arendării şi reluarea terenului pe cale administrativă.Suprafeţele ce se vor retine, conform acestui articol, din fiecare moşie, nu vor fi mai mari ca 300 ha.Dacă nevoile celor îndreptăţiţi de a fi improprietariti nu sînt complet satisfacute, nu se poate rezerva decât pînă la maximum 1/8 din întinderea expropriata din fiecare moşie. +
Articolul 75Ministerul agriculturii va rezerva mănăstirilor intinderile de teren necesare acestora pentru vatra. +
Articolul 76Pentru construcţii de scoale şi biserici în comunele rurale se poate expropria cel mult un hectar din orice proprietate necladita, dându-se în schimb proprietarului un teren echivalent cu valoarea celui expropriat. +
Articolul 77Bunurile mici şi tot pământul cultivabil, cari sînt proprietatea Statului, trec în administraţia Casei centrale a împroprietăririi, pentru a fi întrebuinţate conform dispoziţiilor art. 1 din legea agrară. +
Articolul 78Contractele în curs de executare sînt desfiinţate de drept pentru partea sau părţile de moşii expropriate, reducându-se proporţional arenda, fără nici un fel de pretentiune din partea arendaşului.Proprietarul este obligat a restitui arendaşului din garanţie o parte proporţională cu întinderea de pămînt pentru care s-a desfiinţat contractul de arenda.Dacă suprafaţa expropriata trece de 25% din întinderea totală cultivabila a mosiei, arendaşii şi proprietarii au facultatea de a cere rezilierea contractului întreg, fără nici un fel de pretentiune.Aceasta reziliere se poate cere atît pentru exproprierea facuta în baza decretului-lege No. 3.697/918, a legii pentru păşuni comunale, cat şi pentru exproprierea ce o va face pe baza legii agrare.Pentru calcularea cuantumului de 25% se va avea în vedere suprafaţa mosiei la data contractului de arendare.Judecata unor asemenea cereri se va face de completul instanţei în camera de consiliu, de urgenta şi cu precădere.Hotărîrea se va da fără opoziţie şi recurs şi numai cu apel, în termen de 10 zile dela pronunţare.Contractele de arenda în curs de executare la 1 Fevruarie 1921 ale agronomilor titrati, se vor respecta pentru toate terenurile rămase neexpropriate pînă la terminarea lor. +
Articolul 79Ministerul agriculturii, prin Casa centrala a împroprietăririi, poate vinde prin buna învoiala atît bunurile mici cari sînt proprietatea Statului, cat şi suprafeţele de pămînt expropriate şi cari prin natura lor nu sînt proprii a fi întrebuinţate pentru improprietarire sau pentru pasune, precum şi terenurile expropriate aflate în raza comunelor urbane, preferîndu-se: aşezămintele culturale, sanitare şi cooperative, invalizii de rasboi, văduvele cu copii, vecinii sau cei cari l-au stapanit în arenda mai înainte.Se exclud dela vânzare, bunurile mici în cari se afla ape minerale, mine şi alte zăcăminte, precum şi bunurile mici cari sînt socotite în regiuni miniere şi petrolifere. +
Articolul 80Ministerul agriculturii, prin Casa centrala a împroprietăririi, poate vinde prin buna învoiala din pământul expropriat pînă la 5 hectare pentru instalatiunii industriale, dacă cumpărătorul se obliga ca în cel mult 2 ani dela cumpărare sa instaleze o industrie cu un capital de cel puţin 60.000 lei.Nerespectarea condiţiunilor arătate prin contractul de vânzare da drept Statului sa considere reziliata vînzarea şi sa reia terenul în posesie pe cale administrativă, fără nici o despăgubire pentru clădirile şi instalatiunile existente.Pentru garantarea Statului se va cere cumpărătorului şi depunerea unei garanţii. +
Articolul 81Conacele mosiilor expropriate în întregime, precum şi suprafeţele cari depăşesc 50 ha pămînt cultivabil formate dintr-una sau mai multe bucăţi, fie din mosiile nesupuse exproprierii, fie din cele rămase proprietarilor după expropriere, nu se vor putea vinde decât cu respectarea dreptului de preemptiune în favoarea Statului.Acest drept de preemptiune priveşte numai pământul cultivabil astfel cum este definit de art. 13 din lege şi el se exercită de Casa centrala a împroprietăririi.Orice proprietar poate să notifice Casei centrale interventiunea sa de a vinde, arătând preţul şi condiţiunile.Dacă Casa centrala nu a răspuns în scris, în termen de 30 de zile libere dela notificare, ca voieşte sa cumpere, proprietarul este liber sa vândă în termen de 6 luni, în condiţiunile şi cu preţul indicat în notificare.Dacă vînzarea nu se face în acest termen, imobilul rămîne în situaţia anterioară notificării.Cînd vînzarea s-a efectuat înainte de a face cunoscut Casei centrale intenţia sa de a vinde, vînzarea astfel încheiată nu va rămîne definitivă decât dacă va fi notificată Casei centrale, care are dreptul, timp de 30 zile libere dela notificare, sa retie imobilul vândut pe preţul şi în condiţiunile arătate în contractul de vânzare.În caz cînd Casa centrala în acest timp nu va comunică în scris vânzătorului hotărîrea de a cumpara pe acelaşi preţ şi în aceleaşi condiţiuni imobilul, vînzarea este definitivă. Comunicarea se face printr-o adresa, sub luare de dovada conform legii judecătoriilor de ocol.Cînd Casa centrala va răspunde ca înţelege sa exercite dreptul sau de preemptiune, proprietarul este obligat să-i puie la dispoziţie, în termen de 30 zile dela primirea răspunsului, actele de proprietate şi planul imobilului.Dreptul de preemptiune de mai sus se exercită numai la vânzări, fie voluntare, fie publice cu licitaţie.În caz de vânzări publice cu licitaţie, preşedintele tribunalului din oficiu va trimite Casei central e împroprietăririi o înştiinţare, arătând data şi toate condiţiunile vânzării. Aceasta înştiinţare tine loc de notificare. Casa centrala a împroprietăririi primind înştiinţarea îşi va exercita, dacă va crede de cuviinţă, dreptul sau de preemptiune, prezentându-se la licitaţii, unde va fi admisă sa concureze fără garanţii.Schimbul de moşii de o egala întindere sau echivalent ca valoare nu este supus dreptului de preemptiune. +
Articolul 82Nerespectarea dispoziţiunilor de mai sus atrage anularea vânzării şi Statul îşi va putea exercita dreptul sau de preemptiune cu preţul şi condiţiunile în cari s-a efectuat vînzarea. +
Capitolul 3Preţuirea +
Articolul 83Preţul cu care se plăteşte pământul expropriat se fixează în prima instanţa de comisiunea judeteana şi în a doua instanţa de Curtea de apel. +
Articolul 84Hotărîrile pronunţate de către comisiunile centrale judeţene, înfiinţate prin decretul-lege No. 3.697 din 1918, cu privire la fixarea preţului pămîntului expropriat, se pot ataca cu apel în termen de 15 zile dela publicarea extrasului hotărîrii în Monitorul Oficial; în caz cînd părţile interesate n-au făcut încă apel în termenul de mai sus, îi pot declara în 15 zile dela promulgarea legii agrare. +
Articolul 85După terminarea lucrărilor comisiilor judeţene, comitetul agrar va face un studiu de unificare şi armonizare a preţurilor fixate de aceste comisii. Acest studiu va fi înaintat Curţilor de apel respective, pentru ale servi de orientare la fixarea definitivă a preţurilor. +
Articolul 86Hotărîrile Curţilor de apel pot fi atacate în termen de 3 luni dela pronunţare, dinaintea înaltei Curţi de casaţie, pentru violarea legii agrare, numita de către ministerul agriculturii, prin procurorul general de pe lîngă înaltă Curte.Curtea de casaţie va judeca de urgenta şi cu precădere în secţiuni unite, citând părţile şi ministerul agriculturii.Dacă înaltă Curte casează hotărîrea, Curtea de trimitere este datoare să se supună hotărîrii Curţii de casaţie. +
Articolul 87Preţul exproprierii se stabileşte separat pentru fiecare moşie în parte şi pentru fiecare categorie şi calitate de pămînt.Pentru pământul cultivabil (aratura, faneata şi pasune), se va avea în vedere calitatea fizica a pămîntului şi puterea lui de productiune, depărtarea de târguri de desfacere, gări sau porturi, precum şi preţul de vânzare şi arenda în localitate.El se fixează după venitul net la hectar, dar nu va putea depăşi preţurile de arenda fixate de consiliul superior al agriculturii în anul 1916 pentru anii 1917/9 inmultit cu 40, cu excepţia pămîntului propriu numai pentru pasune (care nu se poate ara), întrebuinţat pentru înfiinţarea sau completarea pasunilor comunale, al cărui preţ nu poate depăşi preţurile de arenda fixate de consiliul superior al agriculturii în 1916 pentru anii 1917-1922 înmulţite cu 20.Pământul de faneata intră în categoria pămîntului de aratura în ceea ce priveşte fixarea preţului, acolo unde consiliul superior al agriculturii nu a fixat preţuri de arenda speciale pentru faneata.Suma necesară pentru plata pămîntului expropriat se va acoperi cu sumele încasate din vînzarea loturilor, diferenţa platindu-se de Stat.În acest scop, se înfiinţează o suprataxa adăugată la scara de impunere a averilor şi imbogatitilor de rasboi.Aceasta suprataxa va începe cu 1% la averile de 200.000 şi se va mari cu 0,50% pentru fiecare fracţiune în plus de 300.000 lei pînă la maximum de 5%. +
Articolul 88Pentru păduri, vii, plantaţii, clădiri, stabilimente industriale, balti, stufarii, iazuri, pămînt des inundabil şi necultivabil preţul se va aprecia de comisiuni, cari vor putea fi ajutate de experţi, calauzindu-se de preţul mijlociu de vânzare în localitate pe ultimii 5 ani şi de valoarea imbunatatirilor, modul plantaţiei, centrele de consumaţie, instalatiunile speciale etc. +
Articolul 89Pentru pământul supus embaticului şi expropriat potrivit art. 7, alin. d) din lege, precum şi pentru pământul ţinut în arenda de sateni şi expropriat potrivit art. 7, alin. e) din lege, preţul se stabileşte astfel:1. Pentru pământul cultivabil dela sate, târguri şi oraşe, precum şi pentru locurile de casa, pentru cari proprietarul primea o sumă fixa anuală, evaluarea se va face inmultind cu 20 această sumă;2. Pentru terenurile cultivabile dela sate, târguri şi oraşe, pentru cari proprietarul primea anual o prestaţiune în natura, evaluarea se va face inmultind cu 20 venitul la care se găsesc impuse prin ultimul recensământ în rolurile de contribuţiuni acele terenuri, platindu-se proprietarului cota-parte, în raport cu prestatiunea primită;3. Terenurile plantate cu vii, pomi fructiferi, precum şi orice alte plantatiuni, vor fi considerate ca terenuri arabile şi preţul lor se va socoti conform venitului regional stabilit în 1916 pentru anii 1917-1922, inmultit cu 20. +
Capitolul 4Organele de aplicare +
Articolul 90Organele de aplicare sînt:1. Comitetul agrar;2. Comisiunea judeteana de expropriere;3. Comisiunea de ocol pentru expropriere. +
Articolul 91Comitetul agrar se compune din 18 membri şi un preşedinte, numiţi prin decret regal pe termen de 5 ani, după propunerea ministrului de agricultura, autorizat printr-un jurnal al consiliului de miniştri; numărul membrilor va fi format jumătate din jurişti şi jumătate din specialişti în agronomie şi economie politica.Jurişti trebuie să fie numiţi dintre foştii şi actualii presedinti şi actualii presedinti şi consilieri ai Curţi de apel, profesorii facultăţilor de drept şi advocatii cari au exercitat în mod efectiv şi cu distinctiune profesiunea de advocat.Specialiştii în agronomie şi economie politica trebuie să fie numiţi dintre acele persoane cari pe lîngă titlul academic în specialitate s-au distins prin lucrări ştiinţifice de seama sau printr-o activitate notorie în aceste ramuri.Comitetul va forma din sanul sau 3 secţii, compuse din cel puţin 6 membri, şi anume:Secţiunea pentru vechiul Regat;" " Transilvania;" " Bucovina.Membrii comitetului cari alcătuiesc secţiunile pot face parte în acelaşi timp de 2 secţiuni.Comitetul agrar va avea câte un secretar pentru fiecare secţiune, iar secretarul secţiunii pentru vechiul regat va îndeplini şi funcţiunea de secretar al comitetului agrar. +
Articolul 92Secţiunile lucrează ca delegatiuni ale comitetului pentru chestiunile speciale ce le sînt deferite; ele examinează şi rezolva aceste chestiuni, cari se supun în urma plenului comitetului pentru confirmare.Fiecare secţiune va putea lucra în subsectii, compuse din cel puţin 3 membri.Şedinţele comitetului se prezidează de preşedinte, iar în lipsa acestuia de cel mai în vîrsta dintre membri.Preşedintele poate lucra în orice secţiune.Şedinţele secţiunilor vor fi prezidate de cel mai în vîrsta dintre membri, în lipsa preşedintelui.O secţiune nu poate lucra de nu vor fi de faţa cel puţin 4 membri, iar comitetul nu poate lucra şi hotărî de nu vor fi de faţa cel puţin 10 membri.Nici o hotărîre nu se poate pronunţa dacă nu întruneşte majoritatea voturilor celor prezenţi.În caz de paritate, votul preşedintelui hotărăşte.Hotărîrile comitetului şi ale secţiunilor vor fi motivate şi se vor transcrie într-un registru special. Ele sînt privite ca acte colective ale întregului comitet, iar nu a unei părţi din membrii ce-l compun. Toţi membrii prezenţi la şedinţa vor trebui să semneze hotărîrea ce s-a dat de majoritate.Pentru serviciul sau interior comitetul agrar îşi poate alcătui un regulament special. +
Articolul 93Comitetul agrar hotărăşte:a) Asupra oricărei cereri de revizuire ce i-ar fi supusă de ministru – sau de părţi – cu privire la hotărîrile definitive date de instanţele de expropriere sau cu privire la lucrările definitive de improprietarire. … Dacă comitetul agrar hotărăşte revizuirea, el trimite lucrarea de expropriere înaintea unei alte comisiuni judeţene de expropriere, care va reface lucrarea.Dacă lucrarea revizuită va fi tabloul de improprietarire, comitetul agrar va cere comitetului de ocol sa refacă acest tablou printr-un supliment de cercetare;b) Asupra revizuirii şi coordonării lucrărilor de expropriere, în caz cînd nu s-ar fi putut face de către comisiuni aplicarea art. 10 şi 11 din lege, din cauza ca mosiile sînt situate în doua sau mai multe judeţe sau din orice alte motive; … În asemenea caz, comitetul agrar va judeca, prin aceeaşi hotărîre, atît cererile de revizuire cat şi coordonarea lucrărilor de expropriere în vederea aplicării art. 10 şi 11 din lege, hotărînd întinderea exproprierii ce urmează a se face şi arătând mosiile în cari urmează a se face comasarea şi cele cari trebuiesc expropriate.În urma se va trimite dosarele la comisiunile judeţene pentru aplicarea exproprierii, în conformitate cu deciziunea comitetului agrar.Dacă proprietarul nu va arata unde vrea să-şi păstreze suprafaţa rămasă neexpropriata, aceasta alegere şi comasare o va face comitetul agrar. +
Articolul 94Deciziunea comitetului agrar privitoare la chestiunile de drept şi la interpretarea legilor şi regulamentelor, este obligatorie pentru comisiunile de trimitere, cari sînt ţinute să se conforme în totul, rămînînd însă libere în ceea ce priveşte judecarea chestiunilor de fapt.Dacă aceste comisiuni n-ar respecta aceasta îndatorire, comitetul agrar, judecand în plenul sau, va hotărî el asupra revizuirii, atît în drept, cat şi în fapt, în chip definitiv.Hotărîrea comisiunii judeţene de trimitere şi tabloul de improprietarire care a fost refăcut sînt definitive şi executorii, neputându-se ataca pe nici o cale ordinară sau extraordinară, afară de revizuirea prevăzută la alineatul 2 al acestui articol. +
Articolul 95Revizuirea se poate admite pentru violare de lege, incompetenta, omisiune esenţială, eroare vădită de fapt.Termenul de revizuire pentru hotărîrile date pe baza legii agrare este pentru părţi de 2 luni dela darea hotărîrii definitive de expropriere, iar pentru minister de 1 an dela aceeaşi dată.Pentru hotărîrile date pe baza decretului-lege cu No. 3697/918, aceste termene se vor socoti dela data publicării prezentului regulament. +
Articolul 96Comitetul agrar reglementează competenţa instanţelor de expropriere cînd s-ar ivi conflict între ele din cauza reunirii a 2 moşii potrivit art. 11 sau în orice alte cazuri. +
Articolul 97El poate suspenda, în total sau în parte, executarea unei hotărîri definitive de expropriere, dacă s-a cerut revizuirea ei. +
Articolul 98Comitetul agrar hotărăşte în chip definitiv asupra comasarii, schimburilor şi retrocedarilor de terenuri asupra caracterizarii regiunilor atît din punct de vedere al situaţiunii geografice, cat şi al exproprierii şi împroprietăririi. +
Articolul 99Comitetul agrar este de asemenea organul consultativ al ministerului de agricultura în toate chestiunile cari îi vor fi supuse cu privire la interpretarea legii şi la lucrările de expropriere şi improprietarire. +
Articolul 100În toate cazurile, părţile îşi vor apara drepturile lor înaintea comitetului agrar numai prin memorii scrise, depuse odată cu cererea de revizuire. +
Articolul 101Secţiunile comitetului agrar vor lucra ca delegatiuni pentru orice chestiuni ce le vor fi deferite printr-un regulament special. +
Articolul 102Comisiunea judeteana de expropriere, una de fiecare judeţ, se compune din 4 membri:a) Un consilier al Curţii de apel, desemnat de ministerul de justiţie ca preşedinte sau, în lipsa, prim-preşedintele sau preşedintele tribunalului local ori un judecător de tribunal desemnat de acesta; … b) Un delegat al Casei centrale a împroprietăririi; … c) Un delegat al proprietarilor sau, în lipsa, supleantul sau; … d) Un delegat al satenilor sau, în lipsa, supleantul sau. … Delegatul proprietarilor şi al satenilor vor fi înlocuiţi de drept, în caz de lipsa, de supleanţii respectivi, iar în caz de lipsa şi a acestora, ei vor fi înlocuiţi de alte persoane din categoria acelora al căror loc a rămas vacant şi cari vor fi desemnaţi de către preşedintele comisiunii.Membrii comisiunii cari nu sînt funcţionari, sînt obligaţi ca înainte de începerea lucrărilor să depună jurământ în faţa preşedintelui comisiunii.Pe lîngă fiecare comisiune judeteana va funcţiona şi un secretar, care va fi grefierul tribunalului local, sau în lipsa un ajutor de grefa, desemnat de preşedintele comisiunii.Şedinţele comisiunii se vor tine cu cel puţin 3 membri, dintre cari unul va fi magistratul, care prezidează.Hotărîrile comisiunii se iau cu majoritate de voturi; în caz de paritate, votul preşedintelui este precumpanitor.Aceste hotărîri vor fi semnate de membrii comisiunii şi de secretarul ei şi vor fi redactate în timp de cel mult 15 zile dela pronunţare; ele vor cuprinde şi părerile deosebite ale minorităţii şi vor fi însoţite de o schita de plan sumară. +
Articolul 103Delegatul proprietarilor şi supleantul sau se vor alege, fără a se tine seama de impunere, dintre proprietarii citaţi de preşedintele tribunalului, iar delegatul satenilor şi supleantul sau vor fi aleşi de către obştiile săteşti sau de comitetele de exploatare din judeţ prin mandatarii lor, câte unul de fiecare obşte, special împuternicit pentru aceasta de către ceilalţi mandatari.Acolo unde nu sînt obstii constituite sau comitete de exploatare, membrii comitetului local de improprietarire vor desemna pe unul dintre ei spre a participa la alegeri.Alegerile vor avea loc în capitala judeţului şi vor fi prezidate de către preşedintele tribunalului, sau în lipsa, de judecătorul, care îi tine locul. +
Articolul 104Atribuţiunile comisiunilor judeţene sînt:1. Se pronunţa în prima instanţa asupra preţului pămîntului, constructiunilor, pădurilor, viilor, plantatiunilor, stabilimentelor industriale, agricole, baltilor, stufariilor, iazurilor, etc. expropriate.Proprietarul, satenii interesaţi, Casa centrala a împroprietăririi şi toţi acei cari au vreun drept real asupra imobilului expropriat, pot ataca cu apel, înaintea Curţii de apel, hotărîrea comisiunii judeţene privitoare la preţul de expropriere.2. Se rosteste în ultima instanţa atît asupra hotărârilor date de comisiunile de ocol, fără unanimitate, cat şi asupra apelurilor făcute contra hotărârilor comisiunilor de ocol şi comisiunilor judeţene de expropriere, pentru înfiinţarea pasunilor comunale, cu privire la situaţia juridică a proprietăţii, la calitatea, întinderea, alegerea şi stabilirea terenului expropriat, asupra numărului mosiilor ce aparţine aceluias proprietar.Pentru scopurile arătate mai sus comisiunea da ascultare concluziunilor părţilor şi va face toate investigatiunile pentru dobândirea datelor ce va socoti necesare pentru darea hotărîrii.Comisiunea va putea pentru aceste lămuriri insarcina ca experţi orice persoane competente.Aceştia sînt obligaţi sa descinda pe teren pentru facerea expertizei.Cheltuielile şi onorariile expertizei privesc partea care a cerut-o şi care e datoare a le depune în 5 zile dela admiterea expertizei asa cum au fost fixate de comisiune.Hotărîrile comisiunii judeţene date asupra celor prevăzute la No. 2 din acest articol sînt definitive şi executorii şi fără drept de apel, opoziţie, recurs, cu rezerva dispoziţiunilor prevăzute la cap. VII al legii agrare şi a dreptului de revizuire din partea comitetului agrar timp de un an dela executarea în fapt a hotărîrii, adică luarea în posesiune a terenului expropriat.Executarea în fapt a hotărîrii comisiunii judeţene se va face pe cale administrativă de delegatul Casei centrale, în asistenţa primarului sau a ajutorului sau şi a proprietarului încunoştinţat prin scrisoare recomandată, de data facerii acestei operaţiuni. De efectuarea ei se va dresa proces-verbal, semnat de toţi cei prezenţi, în 4 exemplare, din cari unul se va inainta Casei centrale, unul consilierului agricol, unul va rămîne la primăria comunei şi al patrulea se va inmana sau trimite proprietarului cu scrisoare recomandată.Părţile au însă dreptul de contestaţie înaintea comisiunilor judeţene, după măsurătoare, în cazurile prevăzute de art. 56 şi următorii din legea agrară. +
Articolul 105Competenţa comisiunii judeţene se întinde asupra tuturor mosiilor situate în judeţele în cari sînt instituite.Dacă o moşie se afla situata în doua sau mai multe judeţe, competenţa este comisiunea judeteana în circumscripţia căreia se afla sediul administraţiei mosiei; iar dacă sînt moşii cari au exploatări diferite, situate în judeţe apropiate, dar cari, potrivit art. 11, sînt socotite ca formând una, fără de a se putea vorbi de un singur sediu al administraţiei, comisiunea competenţa va fi determinata de comitetul agrar, căruia i se va aduce la cunoştinţa de preşedintele comisiunii, de părţi sau de minister.Pentru determinarea acestei competente se va ţine seama de distanta pînă la centrul judeţului, de suprafaţa mosiilor, de importanţa investirilor sau de orice alte împrejurări. +
Articolul 106Dacă un proprietar are mai multe moşii în acelaşi judeţ şi dacă nu s-a putut face exproprierea conform art. 10 din lege. – cînd este cazul – comisiunea judeteana va conexă hotărîrile de exproprierea tuturor acestor moşii, chiar cînd unele din aceste hotărîri ar fi fost date cu unanimitate de comisiunile de ocol. +
Articolul 107Dacă proprietarul are moşii în mai multe judeţe, fiecare comisiune judeteana va face exproprierea mosiilor din circumscriptiunea sa, sub rezerva aplicării art. 10 şi 11 din lege şi coordonării lucrărilor de expropriere.În acest scop, după darea hotărîrii, dosarul se va inainta din oficiu comitetului agrar. +
Articolul 108Comisiunea de ocol pentru expropriere una pentru fiecare circumscriptiune de judecătorie de ocol, se compune din 4 membri:a) Judecătorul de ocol ca preşedinte; iar în caz de împiedicare, de un judecător delegat de ministerul justiţiei, după cererea Casei centrale a împroprietăririi. În nici un caz ajutorul de judecător nu va prezida comisiunea; … b) Un delegat al Casei centrale a împroprietăririi; … c) Un delegat al proprietarilor; … d) Un delegat al satenilor. … Delegatul proprietarilor şi al satenilor vor fi înlocuiţi de drept; în caz de lipsa şi a acestora, ei vor fi înlocuiţi de alte persoane din categoria acelora al căror loc a rămas vacant şi cari vor fi desemnate de către preşedintele comisiunii, după cererea delegatului Casei centrale a împroprietăririi.Membrii comisiunii cari nu sînt funcţionari, sînt obligaţi ca, înainte de începerea lucrărilor, să depună jurământ în faţa preşedintelui comisiunii.Pe lîngă fiecare comisiune de ocol va funcţiona un secretar, care va fi grefierul judecătoriei desemnat de preşedintele comisiunii.Şedinţele comisiunii de ocol se vor tine cu cel puţin 3 membri, dintre care unul va fi judecătorul care prezidează, iar hotărîrile se dau cu majoritate de voturi. În caz de paritate votul preşedintelui hotărăşte.Aceste hotărîri vor fi semnate de toţi membrii, inclusiv secretarul comisiunii, şi vor fi redactate cel mai târziu în timp de 15 zile; ele vor cuprinde părerile deosebite ale minorităţii şi vor fi însoţite de o schita de plan sumară, facuta cu mana, a terenului expropriat cu arătarea vecinatatilor.Hotărîrile date cu unanimitatea voturilor comisiunii dacă nu sînt apelate de nici una din părţi, sînt definitive şi se executa de îndată după ridicarea recoltei potrivit art. 7. +
Articolul 109Delegatul proprietar şi supleantul sau se vor alege după aceleaşi norme ca ale comisiunilor judeţene, iar delegatul satenilor şi supleantul sau vor fi aleşi de către obştiile săteşti sau comitetele de exploatare din circumscripţia judecătoriei de ocol, prin mandatarii lor, câte unul din fiecare obşte, special împuternicit pentru aceasta de către ceilalţi mandatari.Acolo unde nu sînt obstii constituite sau comitete de exploatare, membrii comitetului local de improprietarire vor desemna pe unul dintre ei spre a participa la alegeri.Alegerile vor avea loc în capitala judeţului, odată cu cele pentru alegerea delegaţilor în comisiunea judeteana; ele vor fi prezidate de către preşedintele tribunalului sau în lipsa, de judecătorul care îi tine locul.În caz cînd dispoziţiunile art. 7, alin. d) şi e) din lege, urmează să se aplice faţă de embaticarii aflaţi în raza comunelor urbane, aceasta expropriere se va face de către o comisiune de ocol prezidata de judecătorul de ocol urban respectiv şi completată printr-un delegat al proprietarilor, un delegat al embaticarilor ales din sanul lor şi un delegat al Casei centrale a împroprietăririi. +
Articolul 110Atribuţiunile comisiunilor de ocol sînt:Se pronunţa în prima instanţa asupra situaţiunii juridice a proprietăţilor din punctul de vedere al exproprierii, asupra întinderii aproximative şi calităţii terenului supus exproprierii, conform dispoziţiunilor legii agrare, peste exproprierea facuta în baza decretului-lege No. 3697/918, precum şi asupra alegerii şi determinării aproximative a părţii expropriate.De asemenea comisiunea se pronunţa în prima instanţa asupra tuturor exproprierilor făcute de comisiile locale şi comisiile judeţene ca organe de apel prevăzute de art. 31 din legea pentru înfiinţarea pasunilor comunale.În acest din urma scop toate lucrările de expropriere de pămînt cultivabil şi pentru păşuni comunale se vor trimite din oficiu de fostele comisiuni, cari rămîn desfiinţate dela data promulgării legii agrare, la comisiunile de ocol respective spre a le revizui în prima instanţa, cu drept de apel la comisiunea judeteana de expropriere.Comisiunile de ocol nu vor proceda la exproprierea prevăzută la art. 14 din lege decât după cererea ministerului agriculturii, cu avizul conform al comitetului agrar.Comisiunea îşi poate da avizul asupra necesităţii schimbului de moşie prevăzut la art. 18 şi 19 din lege.Pentru scopurile arătate mai sus, comisiunea da ascultare concluziunilor părţilor şi va face toate investigaţiile pentru dobândirea datelor ce va socoti necesare pentru darea hotărîrii.Comisiunea va putea pentru aceste lămuriri insarcina ca experţi orice persoane competinte; aceştia sînt obligaţi sa descinda pe teren pentru facerea expertizei.Cheltuielile şi onorariile expertizei privesc partea care a cerut-o şi care e datoare a le depune în 5 zile dela admiterea expertizei asa cum au fost fixate de comisiune. +
Articolul 111De asemenea comisiunea de ocol, prin încheierea unei hotărîri deosebite, se pronunţa asupra exproprierilor ce se fac în folosul embaticarilor şi al arendaşilor sateni, conform art. 7, alin. d) şi e) din lege. Pe lîngă aceste hotărîri se vor alătură, în mod obligator, un tablou semnat de membrii comisiunii, care va face parte integrantă din hotărîre. Acest tablou va cuprinde neapărat 7 coloane, arătându-se în dreptul fiecărui teren ce se expropriaza, următoarele:Numele embaticarului sau arendaşului satean în folosul căruia se face exproprierea;Comuna unde domiciliază embaticarul;Întinderea terenului cu vecinătăţile sale,Descrierea sumară a imobilului (cultura, plantaţie, casa, etc.);Enunţarea pe scurt a drepturilor exercitate de posesor şi a actelor prezentate comisiunii;Cuantumul şi natura dării anuale, pe baza căruia comisiunea va face în corpul hotărîrii evaluatiunea. +
Articolul 112Comisiunea de ocol aduna toate elementele necesare;a) Pentru evaluarea preţului pămîntului cultivabil expropriat după categorii(pămînt cultivabil, pasune şi faneata, etc.,) şi calităţi; … b) Pentru evaluarea preţurilor pădurilor, viilor, plantatiunilor de orice fel, clădirilor, stabilimentelor industriale, baltilor, stufariilor, iazurilor, pămîntului inundabil, necultivabil, etc., cari cad sub expropriere. … Hotărîrile comisiunii de ocol pentru expropriere sînt supuse apelului la comisiunea judeteana de expropriere în termenul prevăzut la art. 45 din lege. +
Articolul 113Comisiunile de ocol sînt competente sa rezolve toate lucrările de expropriere din circumscripţia lor.Dacă o moşie este în doua circumscriptiuni va fi competenţa comisiunea în circumscripţia căreia este sediul administraţiei.Dacă prin aplicarea art. 11 proprietatea este formată din 2 moşii, cari sînt situate în circumscripţii diferite, fără a avea un singur sediu al administraţiei, comisiunea competenţa va fi determinata de comitetul agrar, căruia i se va aduce aceasta împrejurare la cunoştinţa de prezidentii comisiunilor, de părţi sau de minister.Dacă proprietarul are moşii în diverse circumscripţii de ocol, fiecare comisie de ocol va face exproprierea mosiilor din circumscripţia sa, sub rezerva aplicării art. 10 şi 11 din lege şi a coordonării lucrărilor de expropriere, care se va efectua conform art. 106 şi 107. +
Capitolul 5Operaţiunile exproprierii +
Articolul 114Aplicarea dispoziţiunilor legii agrare privitoare la expropriere se face de către Casa centrala a împroprietăririi.Operaţiunile de expropriere se vor infaptui deodată în toată ţara. +
Articolul 115Toţi proprietarii a căror moşii sînt supuse în total sau în parte exproprierii prin legea de faţa, sînt datori ca în termen de o luna dela promulgarea ei sa remită fiecărui judecător de ocol al circumscripţiei în care se afla asezata fiecare din mosiile ce poseda, o declaraţiune în trei exemplare pentru fiecare moşie ce poseda sau a posedat la 15 August 1916, care să cuprindă următoarele:a) Numele proprietăţii, al satului, comunei, plăţii şi judeţului unde este asezata moşia; … b) Numele proprietarului, capacitatea lui juridică şi domiciliul lui real; … c) Starea juridică a proprietăţii şi sarcinile ei la facerea declaraţiei şi la 15 August 1916, precum şi actele de transmiterea proprietăţii dela această dată pînă în prezent; … d) Suprafaţa de pămînt ce i-a rămas în urma aplicării scării progresive de expropriere prin decretul-lege No. 3697/918 şi legii pasunilor comunale, specificându-se în hectare câtă padure, grădini, vii, terenuri inundabile, neproductive, balti, etc. şi cat pămînt cultivabil (aratura, faneata, păşuni etc.); … e) Numărul mosiilor ce poseda la 15 August 1916, cu arătarea situaţiei lor (comuna, plasa, judeţ). În caz cînd moşia a fost între timp vândută sau donata se va arata numele noului proprietar; … f) Dacă moşia pentru care se face declaraţia era cultivată prin arendaş la 23 Aprilie 1920, de cat timp şi cu ce contract vizat de administraţia financiară, dacă mai este arendată; … g) Moşia sau mosiile în cari înţelege să-şi păstreze maximul prevăzut de lege; … h) Dacă pe moşie are investiri de capital în construcţie, cu arătarea suprafeţei ocupate de aceste construcţii şi a evaluării lor; … i) Dacă moşia are plan şi hotarnicie sau plan economic, dacă şi planul şi hotărîrea sînt confirmate judecătoreşte; … j) Venitul net pe hectar şi categoria de pămînt cultivabil. … Declaraţiile de mai sus se fac de proprietari sau de procuratorii lor, iar pentru minori şi interzisi de reprezentanţii lor legali; cei puşi sub consiliu judiciar le vor putea face fără asistenţa consiliului; femeile maritate le pot face fără consimţămîntul soţilor, atît pentru averea parafernala cat şi pentru cea dotală. În caz cînd asupra imobilului e constituit vreun drept de uzufruct legal, declaraţia se face de către proprietar şi de uzufructuar.Judecătorul de ocol va legaliza doua din cele 3 declaraţii primite şi le va trimite, una Casei centrale a împroprietăririi şi alta consilierului agricol judeţean respectiv. +
Articolul 116Comisiunile de ocol pentru expropriere vor începe operaţiunile lor după 70 zile dela promulgarea legii. Ele îşi fac lucrările lor pe baza declaratiunii dela art. 115 sau după cerea Casei centrale a împroprietăririi, precum şi pe baza incunostintarii ce ar avea pe orice cale despre existenta vreunei moşii supuse exproprierii şi pentru care proprietarul nu a făcut deosebită declaraţie. Oricine este în drept sa aducă la cunoştinţa comisiunii omisiunile săvîrşite de cei obligaţi a face declaraţiunea conform art. 115. +
Articolul 117Preşedintele comisiunii de ocol pentru expropriere aduce la cunoştinţa părţilor ziua hotărâtă pentru judecata, prin citatiuni înmânate potrivit legii judecătorilor de ocol.Proprietarul va fi citat la domiciliul arătat prin declaraţiunea de expropriere, iar în lipsa domiciliul arătat la sediul mosiei. Casa centrala a împroprietăririi va fi citata prin consilierul agricol respectiv, iar satenii prin primăria comunei sau comunelor unde se afla moşia.Citatiunile vor fi puse în vederea părţilor cu cel puţin 10 zile înainte de ziua înfăţişării.Notarul comunei, iar în comunele urbane secretarul primăriei este obligat, pe lîngă aceasta, sa anunţe prin afişare, pe usa primăriei şi la reşedinţa sfatului sătesc cu cel puţin 10 zile înainte de ziua înfăţişării, în fiecare comuna, data fixată pentru judecata.Procedura se va îndeplini înaintea comisiunii potrivit art. 68 şi 69 din legea judecătoriilor de ocoale şi funcţionarul însărcinat cu îndeplinirea ei va putea fi amendat în caz de neglijenţa cu 50-100 lei. +
Articolul 188În ziua fixată, comisiunea de ocol se transporta la faţa locului şi, după ascultarea părţilor, oral sau prin memorii scrise, sau în lipsa lor, dacă sînt regulat citate, după informaţiunile culese la localitate şi din oficiu hotărăşte asupra întinderii proprietăţii, asupra situaţiei ei juridice, asupra numărului şi suprafeţelor mosiilor aparţinînd proprietarului, asupra felului cultivarii mosiei, asupra alegerii şi determinării suprafeţei expropriate, asupra clădirilor, inventarului, crescatoriilor de vite, instalatiunilor industriale agricole şi orice alte investiri de capital şi, în fine, asupra suprafeţei care în limitele legii urmează a se lasă proprietarului.În acelaşi timp comisiunea aduna elementele necesare pentru fixarea preţului.Comisiunea va putea pronunţa hotărîrea sa la localitatea sau la reşedinţa judecătoriei. +
Articolul 119Preşedintele comisiunii de ocol este obligat a trimite, în termen de 10 zile dela pronunţare, consilierului agricol al judeţului respectiv o copie de pe hotărîrile date de comisiune; iar proprietarului şi primăriei respective, în acelaşi termen, un extras de pe dispozitivul hotărîrii. Consilierul agricol va inainta de îndată Casei centrale o copie de pe hotărîrea comisiunii, arătând ca a făcut apel; în caz contrar, odată cu înaintarea copiei va arata motivul nefacerii apelului. +
Articolul 120Pot face apel în contra hotărârilor comisiunilor de ocol pentru expropriere atît proprietarii, taranii, cat şi delegatul Casei centrale a împroprietăririi în comisiune, consilierul agricol respectiv sau direcţia funciară a Casei centrale a împroprietăririi, în numele ministerului agriculturii, fără vreo autoritate prealabilă.Acest apel se poate adresa fie la comisiunea judeteana, fie la comisiunea de ocol, care e obligată a-l inainta neîntârziat, împreună cui dosarul, comisiei judeţene.Termenul de apel este de 30 zile libere. El curge dela publicarea în extras în Monitorul Oficial a hotărîrii comisiunii. În caz cînd părţile nu au făcut apel şi hotărîrea nu a fost pronunţată în unanimitate, ea va fi în mod obligator cercetata de comisiunea judeteana de expropriere.Casa centrala a împroprietăririi va putea face apel înaintea comisiunii judeţene oricînd, chiar după expirarea termenului arătat mai sus, pînă la momentul pronunţării hotărîrii definitive de expropriere în apelurile făcute de alte părţi interesate, adresandu-se în acest caz instanţei sesizate cu judecarea apelului uneia din părţi. +
Articolul 121Preşedintele comisiunii de ocol pentru expropriere este obligat a inainta din oficiu toate dosarele comisiunii de ocol către preşedintele comisiunii judeţene de expropriere. +
Articolul 122Preşedintele comisiunii judeţene de expropriere, primind dosarele comisiunii de ocol, fixează termenul de judecată, atît pentru preţ, cat şi pentru alegerea şi determinarea definitivă a părţii expropriate, în cazul în care hotărîrile comisiunilor de ocol vor fi fost apelate sau date fără unanimitate.În caz de apelare, acest termen nu va putea fi mai scurt de 30 zile dela data primirii apelului la comisiunea judeteana.Termenul se afişează la usa primăriei comunei respective cu cel puţin 10 zile înainte de judecată.Părţile vor fi incunostintate prin citatiuni, potrivit art. 66 şi 68 din legea judecătoriilor de ocoale şi anume:a) Proprietarului, prin citatiuni la sediul mosiei sau la domiciliul indicat prin declaraţia de expropriere, afară de aceia cari prin petitiunea de apel sau prin declaraţiune scrisă facuta preşedintelui comisiunii judeţene de expropriere vor alege alt domiciliu; … b) Satenilor, prin afişare la usa primăriei comunei sau comunelor unde se afla moşia; … c) Casei centrale a împroprietăririi (direcţia funciară), prin citatiuni la sediul ei în Bucureşti. … Părţile vor putea da verbal orice lămurire şi vor putea prezenta orice memorii scrise. Pe temeiul actelor prezentate sau prin cercetări locale a unuia din membri sau a completului ei, comisiunea va da hotărîri definitive şi executorii, cari nu sînt supuse nici unei cai de atac, afară de partea privitoare la fixarea preţului şi cu rezervele arătate la art. 37 din lege, paragraful II, alin. 2. +
Articolul 123Hotărîrile date de comisiunile judeţene de expropriere se publică numai în ceea ce priveşte preţul în extras în Monitorul Oficial.Preşedintele comisiunii este obligat ca în termen de 10 zile dela pronunţare sa trimită consilierului agricol o copie de pe hotărîrile date, iar proprietarului şi primăriei respective, în acelaşi termen, un extras de pe dispozitivul hotărîrii.Consilierul agricol va inainta de îndată Casei centrale o copie de pe hotărîrea comisiunii, arătând ca a făcut apel şi, în caz contrar, odată cu înaintarea copiei, va arata motivele nefacerii apelului. +
Articolul 124Înaintea ambelor comisiuni de expropriere satenii sînt reprezentaţi printr-un delegat, iar proprietarii în persoana sau printr-un reprezentant. Părţile pot fi asistate de advocati.Delegatul satenilor este desemnat de ei în faţa prezidentului comisiunii de ocol la începerea operaţiunii. În caz dacă ei nu cad de acord asupra numelui delegatului, atunci preşedintele îl va desemna din oficiu dintre fruntasii satului. +
Articolul 125Hotărîrile date de comisiunea judeteana pentru expropriere, cu privire la fixarea preţului, sînt supuse apelului la Curtea de apel respectiva. Pot face apel proprietarul, Casa centrala a împroprietăririi, satenii şi oricine are un drept real asupra imobilului expropriat, în termenele şi condiţiunile arătate mai jos.Termenul de apel este de 30 zile dela publicarea în extras în Monitorul Oficial.Casa centrala a împroprietăririi va putea face apel oricînd, cat timp nu s-a pronunţat hotărîrea definitivă asupra preţului, în apelurile făcute de alte părţi interesate. Apelul se va adresa în acest din urmă caz direct la instanţa sesizată cu judecarea apelului uneia din părţi.Procedura se va îndeplini potrivit art. 66 şi 68 din legea judecătorilor de ocoale şi funcţionarul însărcinat cu îndeplinirea ei va putea fi amendat în caz de neglijenţa cu 50-100 lei.Apelurile privitoare la aceeaşi moşie se vor conexă chiar din oficiu.Curtea de apel judeca aceste apeluri de urgenta şi cu precădere. Deciziunile ei nu sînt supuse opoziţiei, nici recursului în casaţie, cu excepţia prevăzută de art. 35 din lege. +
Capitolul 6Executarea definitivă a exproprierii şi aplicarea ei pe teren. +
Articolul 126Hotărîrile comisiunii judeţene pentru expropriere sau acelea ale comisiunii de ocol rămase definitive se executa prin direcţia cadastrului, care va determina pe teren partea expropriata, stabilind definitiv hotarele ei.Direcţiunea cadastrului va putea începe lucrările de măsurătoare după hotărîrea comisiunii de ocol, chiar în caz de apelare a acesteia. Toate lucrările ce s-au făcut pe baza hotărârilor comisiunilor judeţene de expropriere prevăzute de decretul-lege No. 3697/918, sau se vor face de pe hotărîrile comisiunilor de ocol pe baza legii agrare, vor fi valabile; procesul-verbal prevăzut de art. 55 din lege nu va putea fi însă încheiat şi publicat înainte de judecarea apelului şi rămânerea definitivă a hotărîrii de expropriere. Direcţiunea cadastrului va fixa, pe baza hotărîrii de expropriere, fie apelata, fie rămasă definitivă, data începerii lucrărilor pe teren şi va ordonă printr-o încunoştinţare colectivă chemarea tuturor părţilor interesate; proprietarul mosiei, obstea locală, comuna de care depinde sediul proprietăţii vecine, precum şi oricine ar avea vreun drept, de orice natura, la stabilirea hotarului. +
Articolul 127Încunoştinţarea colectivă va fi semnată de delegatul directiunii cadastrului şi va cuprinde: numele proprietăţii supusă exproprierii şi al comunei sediului proprietăţii; anul, luna, ziua şi ora fixată pentru începerea lucrărilor, precum şi punctul de pe moşie, sau locul din comuna, unde părţile chemate se vor infatisa.Aceasta încunoştinţare va fi notificată proprietarilor la domiciliul ales, conform art. 66 şi 68 din legea judecătorilor de ocol, şi va fi afişată de notarul comunei la usa primăriei de care depinde sediul proprietăţii, cel puţin cu 15 zile înainte de ziua înfăţişării şi anunţată prin strigări şi bătăi de toba în prima Duminica care precede ziua termenului.Aceasta operaţie se va face pentru toate comunele şi satele interesate la expropriere, precum şi pentru toate comunele de care depind mosiile invecinate cu moşia expropriata.Ea va rămîne afişată timp de 10 zile şi la expirarea acestui termen notarul comunei va încheia proces-verbal de constatarea afişării, sub sancţiunea destituirii şi a pedepsei prevăzută de art. 190 din codul penal în caz de neîndeplinire.Existenta procesului-verbal de constatarea afişării la dosarul lucrării şi adeverinta de predarea citaţiunii proprietarului, fac completa dovada ca părţile au fost regulat chemate. +
Articolul 128În ziua înfăţişării toate părţile vor prezenta actele şi planurile pe cari îşi sprijină drepturile lor, fără a se putea acorda mai mult de o amânare pentru aceasta, care va fi de 10 zile.În caz cînd hotărîrea de expropriere este apelata în momentul lucrării, părţile sînt datoare să prezinte copii certificate de pe motivele de apel.Odată începute lucrările, părţile vor fi datoare să le urmărească pe teren pînă la terminarea lor. +
Articolul 129Delegatul cadastrului, pe baza actelor prezentate, a declaraţiunilor părţilor, a informatiunilor luate şi a posesiei actuale, va stabili limitele terenului supus exproprierii, fixându-le prin repere numerotate pe plan şi trecute în inventar.Delegatul cadastrului va întocmi un proces-verbal de începerea lucrării, în care va constata îndeplinirea procedurii de chemarea părţilor, actele şi planurile înfăţişate, arătându-se cu amanuntime limitele terenului supus exproprierii. +
Articolul 130După efectuarea acestor lucrări se va proceda la masuratoarea terenului supus exproprierii şi la aplicarea cotei legale.Dacă însă la măsurătoare se va găsi ca suprafaţa terenului supus exproprierii sau suprafaţa celui rămas proprietarului după expropriere este mai mare sau mai mica decât cea constatată prin hotărîrile comisiunilor de expropriere, se va modifica hotărîrea definitivă numai în ce priveşte întinderea, stabilindu-se suprafaţa precisa atît a părţii expropriate cat şi a celei rămasă neexpropriata.În urma operaţiunii de măsurătoare se va determina pe teren partea expropriata şi se vor fixa hotarele ei prin repere numerotate pe plan şi trecute în inventar, atît dinspre partea rămasă neexpropriata, cat şi dinspre toţi vecinii, fără a se schimba însă cu aceasta ocaziune punctele definitiv judecate de comisiuni asupra situaţiunii juridice a proprietăţii, naturii şi calităţii terenului, alegerii părţii expropriate, etc. +
Articolul 131Delegatul cadastrului va întocmi, după terminarea acestei lucrări, un al doilea proces-verbal, prin care va constata întinderea terenului supus exproprierii, suprafaţa expropriata în raport cu suprafaţa terenului supus exproprierii, arătarea amănunţită a hotarelor fixate pentru aceasta parte, precum şi declaraţiunile făcute de părţi cu ocazia fixării acestor hotare.Delegatul cadastrului va inainta câte doua copii de pe ambele procese-verbale notarului comunei; acesta de îndată va afişa un exemplar timp de 10 zile la usa primăriei de care depinde sediul proprietăţii aducandu-se la cunoştinţa satului prin strigări şi batae de toba, iar al doilea exemplar se va păstra în arhiva primăriei.Aceasta operaţiune se va face în toate comunele şi satele interesate de expropriere.La expirarea termenului de afişare, notarul comunei, sau secretarul primăriei în comunele urbane, va încheia proces-verbal de constatarea afişării; un exemplar al procesului-verbal se va inainta de aceşti funcţionari directiunii cadastrului, sub sancţiunea destituirii şi a pedepsei prevăzute de art. 190 din codul penal, în caz de neîndeplinire.Originalele lucrărilor încheiate de delegatul cadastrului, împreună cu planul ridicat şi cu dovada de constatarea afisarilor şi aducerea la cunoştinţa satenilor vor rămîne la dosarul lucrărilor. +
Articolul 132Toţi cei nemultumiti de lucrarea de măsurătoare şi fixarea hotarelor terenului expropriat vor putea face contestaţie la comisia judeteana respectiva în termen de 15 zile dela expirarea termenului de afişare a proceselor-verbale la primărie şi a instiintarilor prevăzute la articolul precedent, fie ca lucrarea s-a făcut în prezenta lor, fie ca au lipsit.Aceasta contestaţie va putea fi depusa fie direct preşedintelui comisiunii judeţene, fie preşedintelui comisiunii de ocol pentru expropriere.În caz cînd nu s-a făcut contestaţie, lucrarea delegatului cadastrului rămîne definitivă pentru toate părţile interesate, fără nici o alta cale de atac. +
Articolul 133Contestaţia va fi iscălită de contestator, care poate fi şi orice satean interesat în cauza, sau de împuternicitul sau special, cu procura care se va alătură la dosar în copie.Petiţia va cuprinde: numele, pronumele, profesia şi domiciliul contestatorului şi va arata motivele contestaţiei de cari partea voieşte să se servească şi pe cari le va alătură în copii sau original. +
Articolul 134Prezidentul comisiei judeţene îndată ce va primi contestaţia va cere directiunii cadastrului dosarul cu lucrările respective, împreună cu părerea motivată a delegatului care a făcut lucrarea, va fixa termenul de judecată în cel mult 40 zile dela primirea contestaţiei şi va dispune citarea părţilor. +
Articolul 135Contestatorul va fi citat la domiciliul arătat, iar ministerul agriculturii, prin direcţiunea cadastrului, potrivit regulelor prevăzute de art. 66-68 din legea judecătoriilor de ocoale şi citaţiunea se va inmana cu cel puţin 5 zile libere înainte de înfăţişare.Toate celelalte părţi vor fi citate printr-o încunoştinţare colectivă, în care se va arata numele contestatorului, data proceselor-verbale încheiate de delegatul cadastrului, numele proprietăţii supuse exproprierii şi al comunei, sediul proprietăţii, precum şi anul, luna, ziua şi ora fixată pentru judecata.Aceasta încunoştinţare va fi afişată la usa localului comisiunii judeţene de către grefier, precum şi la primăriile respective, cu 15 zile înainte de ziua înfăţişării.Ea va rămîne afişată timp de 10 zile şi la expirarea acestui termen, grefierul comisiunii judeţene va încheia un proces verbal de constatarea afişării, care se va alătură la dosarul contestaţiei.Toate acestea sub sancţiunea, pentru grefier, a destituirii şi a pedepsei prevăzute la art. 190 din codul penal, în caz de neîndeplinire.Toată procedura va fi gratuita. +
Articolul 136Comisiunea judeteana se va pronunţa asupra contestaţiei făcute în privinta masuratoarei terenului supus exproprierii sau stabilirii hotarelor părţii expropriate, pe baza actelor şi a posesiei actuale, putând face cercetări sau ordonă verificarea măsurătorilor.În acest caz, verificarea se va face printr-un delegat al direcţiei cadastrului şi un inginer ales de contestator.Dacă ar fi nevoie de un al treilea expert, el va fi ales de comisia judeteana dintr-o lista întocmită de asociaţia generală a inginerilor români, iar lucrarea se va face de toţi împreună.Hotărîrea comisiunii judeţene se va da în cel mult trei luni dela primirea apelului.Ea va fi definitivă şi executorie, fără a mai fi supusă altei cai de atac, ordinară sau extraordinară, din partea oricărei părţi. +
Articolul 137Executarea acestei hotărîri se va face de către direcţia cadastrului, în asistenţa unui inginer al contestatorului, operandu-se pe teren modificările arătate în hotărîre şi fixându-se hotarele, potrivit acestor modificări.Inginerul delegat de contestator va fi chemat printr-o scrisoare recomandată, facuta de delegatul cadastrului.Constatarea executării se va face printr-un proces-verbal, însoţit de o schita de plan, semnată de ambii delegaţi prezenţi sau, în lipsa inginerului delegat de contestator, numai de către delegatul cadastrului.Procesul-verbal şi schita se vor inainta directiunii cadastrului. +
Articolul 138Hotărîrea comisiunii judeţene rămasă definitivă şi confirmată în suprafaţa în totul de delegatul direcţiei cadastrului, reprezintă un titlu definitiv pentru proprietar în ceea ce priveşte suprafaţa expropriata.Dacă lucrarea delegatului cadastrului va constata o suprafaţa mai mare sau mai mica decât cea cuprinsă în hotărîrea care se executa şi nici o parte n-a făcut contestaţie asupra acestei lucrări, procesul-verbal va fi înaintat comisiunii judeţene, care va face, în marginea hotărîrii executate, rectificarea suprafeţei.În ce priveşte rectificarea preţului corespunzător se va urma conform art. 36 din legea agrară.În cazul cînd părţile vor fi contestat lucrarea delegatului cadastrului, comisiunea judeteana prin hotărîrea ce va pronunţa va fixa în mod definitiv suprafaţa. +
Articolul 139În jurul reperelor de marcare a punctelor geodezice cari servesc de reţea pe baza lucrărilor de măsurătoare se vor lasă de proprietarii pe terenurile cărora se stabilesc aceste puncte o suprafaţa de 1 m 50 de raza pentru punctele de I-iul şi al II-lea ordin şi de 1 m, 30 pentru punctele de al III-lea şi al IV-lea ordin.Atît reperele cat şi zonele din jurul lor şi toate hotarele terenului expropriat se vor da în baza autorităţilor locale, cari vor fi obligate în fiecare an, în luna Aprilie, să raporteze directiunii cadastrului de starea în care se găsesc. +
Articolul 140Cei ce vor înfiinţa, muta, strica sau distruge semnele de hotare, reperele de marcare a punctelor geodezice cu zonele din jurul lor, se vor urmări şi pedepsi conform articolelor respective din codul penal.Deosebit faptuitorii vor mai fi condamnaţi la daune-interese către Casa centrala a împroprietăririi. +
Articolul 141Toate dispoziţiunile din acest capitol se aplică şi pămîntului expropriat pe baza decretului-lege No. 3697/918, precum şi termenul expropriat pe baza legii pasunilor comunale. +
Capitolul 7Exploatarea pămîntului expropriat +
Articolul 142Casa centrala a împroprietăririi, pe baza hotărârilor executorii de expropriere prevăzute la art. 49 din lege, va lua în primire terenul expropriat în limitele aproximativ determinate de aceste hotărîri şi va lua măsurile de mai sus în vederea masuratorii, a parcelarii şi a vânzării către sateni.Pînă la parcelarea şi vînzarea terenului, pământul expropriat va putea fi dat satenilor în arenda de Casa centrala a împroprietăririi; arendarea se face pe timp de un an agricol.Dacă în acest interval s-a făcut şi improprietarirea individuală definitivă, nouii proprietari nu pot intră în stăpânirea pămîntului decât treptat, după ridicarea recoltei de către arendasi. +
Articolul 143În vederea arendării către sateni, prevăzută de articolul precedent. Casa centrala a împroprietăririi va organiza, după nevoie, tovarasii de exploatare agricole, cărora li se va da în primire pământul expropriat.Tovarasiile agricole se vor constitui şi conduce după legea băncilor populare şi cooperativelor săteşti, cu derogarile de mai jos.Aceste tovarasii agricole sînt conduse de către un consiliu de administraţie, compus dintr-un administrator numit de Casa centrala a împroprietăririi şi doi membrii aleşi de sateni, fie prin actul constituit, fie ulterior, în adunare generală.Alesii vor fi dintre satenii cari lucrează pământul în terenul expropriat.Administratorul se plăteşte de Stat; el poate să funcţioneze în mai multe tovarasii agricole invecinate.Durata mandatului membrilor din consiliul de administraţie este de un an.Adunarea generală poate realege pe membrii al căror mandat a expirat.Membrii consiliului de administraţie pot fi oricînd revocaţi de Casa centrala a împroprietăririi, în caz de abuz, rea credinţa, rea administraţie sau incapacitate dovedită în serviciu, în urma unei cercetări făcute prin organele sale.Consiliul de administraţie al tovarasiilor agricole are obligaţiunea de a împărţi pământul expropriat între sateni, de a întocmi tablourile de debit, de a urmări încasarea arenzilor şi de a priveghea la buna cultura a pămîntului arendat.Tovarasiile de exploatare agricolă vor cuprinde în primul rând pe satenii cari au drept la improprietarire.Membrii tovarasi nu sînt răspunzători solidar, ci numai pentru obligaţiunile personale. +
Articolul 144Pământul expropriat şi luat astfel în folosinţă se plăteşte proprietarului cu preţul regional de arenda în vigoare pînă la plata preţului. Plata se socoteşte pe an agricol şi se face în doua rate egale, la 1 Mai şi 1 Noemvrie a fiecărui an.Pentru terenurile expropriate pe baza decretului-lege No. 3697/918 se aplică dispoziţiunile art. 42 din acel decret-lege cu modificările din decretul No. 3622 din 1919.Preţul arenzii se va calcula şi plati proprietarului de către Casa centrala a împroprietăririi prin organele sale. Arenda se va achită Casei centrale a împroprietăririi, conform tabloului de debit stabilit de consiliul de administraţie al tovarasiei sau de organele Casei centrale a împroprietăririi, acolo unde nu sînt tovarasii.Debitele stabilite de Casei centrale a împroprietăririi, în conformitate cu legea, în sarcina celor ce folosesc terenul expropriat, sînt definitive şi executorii, fără îndeplinirea vreunei alte formalităţi.Urmărirea acestor debite se face conform legii de urmărire a veniturilor Statului. +
Capitolul 8Plata preţului şi lichidarea sarcinilor +
Articolul 145Plata preţului cuvenit proprietarului expropriat se poate face în numerar sau în titluri de renta amortizabila în 50 ani şi purtătoare de dobînda de 5% pe an. În cazurile prevăzute în art. 30, 32, 33, 47, precum şi pentru fracţiunile sub 100 lei, plata se va face în numerar.Valoarea nominală este socotită la plata drept valoare reală.Plata exproprierii pentru toate persoanele morale publice (Stat, judeţ, comuna) se va face în renta perpetua purtătoare de dobînda de 5% pe an.Toate celelalte persoane morale vor primi renta amortizabila. +
Articolul 146Pentru proprietăţile Statului cari se găseau în administraţia ministerelor de rasboi, de agricultura şi domenii, inclusiv Casa pădurilor, alese şi destinate împroprietăririi în baza decretului-lege No. 3697/918, a legii pasunilor comunale şi a legii agrare, nu se vor emite titluri de renta. +
Articolul 147Plata preţului în numerar, în renta amortizabila sau perpetua, după cazuri, se va face pentru fiecare proprietate pe baza hotărârilor de expropriere şi de fixarea preţului rămas definitiv, şi anume: 80 % din valoare imediat, iar restul de 20% pe baza titlului definitiv de măsurătoare, în condiţiunile arătate la art. 62 din lege.Pînă atunci, pentru acest rest Statul plăteşte o dobînda de 5%. +
Articolul 148Statul va face plata preţului întotdeauna prin consemnarea numerarului sau rentei cuvenite la Casa de depuneri şi consemnaţiuni.El se liberează valabil prin simplul fapt al consemnarii, înaintând recipisa de depunere tribunalului situaţiei pămîntului expropriat, cu indicatiunea mosiei, numelui proprietarului, hotărârilor definitive de expropriere şi de fixarea preţului. Proprietarul va ridica numerariul şi titlurile de renta dela Casa de depuneri şi consemnaţiuni numai cu autorizarea preşedintelui tribunalului. +
Articolul 149Prin consemnarea preţului, terenul expropriat devine liber de orice obligaţiuni şi orice sarcini reale ar exista asupra lui, afară de ipotecile Creditului funciar rural.Toţi cei ce au sau pretind drepturi de orice fel asupra părţii de pămînt expropriata, nu le pot exercita decât asupra numerariului şi titlurilor de renta consemnate ca preţ. +
Articolul 150Privilegiile, ipotecile, urmăririle imobiliare şi de venituri, sechestrate de orice fel, uzufructul, anticreza, embaticul, besmanul, locaţiunea ereditara, dreptul de retentiune, starea de inalienabilitate sau oricare alt drept, de orice natura şi de ori unde ar deriva, cu privire la pământul expropriat, chiar cînd sînt cunoscute Statului, rămîn desfiinţate de drept asupra acestui pămînt din ziua exproprierii definitive.Pretentiunile de orice natura asupra pămîntului expropriat se vor valorifica numai asupra preţului consemnat la Casa de depuneri. +
Articolul 151Tribunalul, din oficiu, sau în urma cererii Casei centrale a împroprietăririi sau oricărei părţi interesate şi după ce i se va dovedi consemnarea preţului, va ordonă cu privire la terenul expropriat radierea tuturor sarcinilor şi urmăririlor de orice fel sau reducerea lor, facerea de menţiuni în registre şi închiderea oricăror dosare relative la aceste urmăriri şi încetarea lor în fapt. +
Articolul 152Nu se pot înfiinţa în mâinile Statului sau Casei centrale a împroprietăririi ceziuni, urmăriri, popriri şi sechestre de orice natura asupra preţului, Statul şi Casa centrala de improprietarire nu va ţine seama de cele cari s-ar ordonă, iar cele înfiinţate sînt considerate ca inexistente.Se pot face însă popriri în mâinile grefierului tribunalului, după consemnarea preţului şi chiar înainte pe sumele ce proprietarul ar avea sa primească ca preţ al părţii expropriate. +
Articolul 153Orice acţiune de revendicare, sau orice alta acţiune de orice natura privitoare la pământul expropriat se va valorifica, din moment ce exproprierea a rămas definitivă, numai asupra preţului acestui pămînt şi anume în proporţia în care preţul înlocuieşte pământul expropriat.Acţiunile introduse în justiţie vor continua avînd drept obiect preţul sau partea din preţ care înlocuieşte pământul expropriat, iar acţiunile neintroduse încă în justiţie vor avea dela început drept obiect preţul pămîntului expropriat. +
Articolul 154Dacă proprietatea din care s-a operat exproprierea este ipotecata numai Creditului funciar rural, şi pentru o sumă mai mare decât preţul exproprierii, capitalul rămas neamortizat se va divide între proprietarul mosiei şi între Stat, trecând asupra Statului, spre achitarea preţului, parte din datorie pînă la concurenta preţului exproprierii, iar restul din datoria neamortizata rămîne asupra părţii din moşie neexpropriata. Dacă însă capitalul rămas neamortizat este egal sau mai mic decât preţul exproprierii, atunci întreaga aceasta datorie trece asupra Statului, iar diferenţa, de va fi, pînă la completarea preţului exproprierii Statul o va plati expropriatului în modul arătat la art. 71 din lege.În toate cazurile sus arătate, ratele întârziate cu prorentele şi cheltuielile ce s-ar datora, vor rămîne ca sarcina privilegiată asupra preţului consemnat la Casa de depuneri şi consemnaţiuni, care nu va putea fi liberat decât după dovada achitării acestor rate.Acestea vor putea rămîne ca sarcina şi asupra părţii neexpropriata, dacă aceasta se va admite de consiliul de administraţie al Creditului.În acest caz, societatea îşi va rezerva asupra părţii neexpropriate ipoteca ce o are cu toate drepturile şi privilegiile în virtutea legii agrare, legii şi statutelor societăţii Creditului şi a actului de împrumut.Plata anuităţilor respective, pînă la stingerea datoriei, rămîne în sarcina Statului. +
Articolul 155Dacă sînt mai multe împrumuturi ipotecare ale societăţii Creditului asupra unei moşii, repartiţia şi diviziunea lor se va începe cu prima inscriptiune şi se va urma cu cele următoare pînă se va ajunge la o sumă egala cu preţul exproprierii, spre a se opera diviziunea care s-a arătat mai sus.Capitalul social în toate cazurile de mai sus rămîne în întregul lui proprietarului expropriat şi nu se va restitui decât după completa stingere a datoriei, atît după partea de moşie rămasă în proprietatea sa, cat şi după partea expropriata.Consiliul de administraţie al primei societăţi de Credit funciar român din Bucureşti va face repartiţia şi diviziunea ipotecilor pe aceste baze: Statul rămîne substituit în toate drepturile şi obligaţiunile proprietarului pentru partea de datorie luată asupra sa, fără a avea însă drept de vot la adunările societăţii.Datoria ipotecară luată în sarcina Statului nu este garantată solidar de proprietarii societari ai societăţii de Credit funciar rural. +
Articolul 156Consiliul de administraţie al Creditului rural, pentru mosiile ipotecate la Creditul rural, pe măsura ce hotărîrile de expropriere vor rămîne definitive şi în privinta preţului, va cere Casei centrale a împroprietăririi (direcţia Creditului ipotecar) îndeplinirea formalităţilor prevăzute mai sus, arătând existenta şi cuantumul creanţelor sale ipotecare asupra fiecărei moşii expropriate, precum şi sumele debitorului actual expropriat. +
Articolul 157Dacă proprietatea din care se face exproprierea este ipotecata, atît Creditului funciar, cat şi altor creditori, creanta Creditului se va regula conform articolelor precedente, iar ipotecile celelalte, precum şi privilegiul ce l-ar avea proprietarul anterior pentru preţul vânzării, prin derogare dela lege sau convenţiune, rămîn de drept desfiinţate în întregul lor, deasupra porţiuni expropriate.Drepturile creditorilor ipotecari sau privilegiaţi se resfrang numai asupra părţii rămase expropriatului, pentru fiecare creanta în rangul inscriptiunii ei şi numai pentru creanta ce ar mai avea de primit, după ce în primul rând ar incasa numerarul sau titlurile de renta cuvenite expropriatului conform art. 69 din lege, titluri cari în lipsa numerarului înlocuiesc orice calcul de moneta s-ar fi stipulat pentru plata datoriei, afară de excepţiile prevăzute la art. 76 din lege. Creanţele ipotecare şi privilegiile constituite băncilor şi instituţiilor financiare vor fi plătite numai în renta.Prin instituţiuni financiare, în sensul legii agrare, se înţeleg şi acele instituţiuni comerciale cari în mod principal au un caracter economic. +
Articolul 158În caz cînd proprietatea este ipotecata exclusiv mai multor persoane decât Creditului funciar, atunci creanţele ipotecare, prin derogare dela lege sau convenţiune, rămîn de drept desfiinţate asupra porţiunii expropriate, iar drepturile creditorilor ipotecari se exercită numai asupra preţului în renta consemnat la Casa de depuneri şi consemnaţiuni.Ele continua însă a subzistă proporţional asupra părţii ipotecate rămasă expropriatului şi în condiţiunile actului de ipoteca.Partea proporţională din creanta ipotecară care revine creditorului pentru partea expropriata se declara exigibile.Ea se va plati din renta consemnată, socotită valoare nominală drept o valoare reală.Din ziua de 15 Decemvrie 1918, creditorul nu va avea drept sa ia decât un procent de 6% urmând a se scade din capitalul împrumutat suma încasată de creditor în plus ca procent.Tot în renta socotită astfel se vor achită de debitori orice dobânzi datorite pînă în ziua consemnarii.În cazul exproprierii terenurilor persoanelor morale publice (Stat, judeţe, comune) valoarea creanţelor ipotecare şi privilegiate se va consemna în renta perpetua. +
Articolul 159Creditorii ipotecari, cari la cererea proprietarului, în loc de a primi renta consemnată ce li s-ar cuveni, ar consimţi ca întreaga lor creanta sa rămînă asigurata în restul proprietăţii neexpropriata şi în acelaşi timp ar prelungi termenul de exigibilitate cu 10 ani dela expirare şi cu dobînda de 5% pe an, vor putea primi la exigibilitate plata creanţei în numerar.Orice privilegii sau ipoteci cari ar fi înscrise pînă la 15 August 1916 asupra proprietăţii supuse exproprierii în o alta valuta decât în lei, se va putea plati de către debitori în lei, pe cursul din momentul contractării, oricare ar fi convenţia între părţi. +
Articolul 160Diviziunea, radierea, restrangerea creanţei şi tabloul de ordine între creditori se fixează prin ordonanţa preşedinţială data în camera de consiliu de preşedintele tribunalului situaţiei imobilului, după cererea creditorului sau a debitorului şi cu citarea părţilor. La tribunalele cu mai multe secţiuni pentru operaţiile de mai sus va fi competenţa secţiunea de notariat.Aceasta ordonanţa este supusă aceloraşi cai de atac ca şi ordonanţele preşedinţiale date în virtutea art. 66 bis din codul de procedura civilă. Pe baza acestei ordonanţe rămasă definitivă şi executorie, preşedintele va ordonă Casei de depuneri a plati creditorilor în numerar, sau în lipsa de renta, suma cuvenită, iar din oficiu va opera diviziunea, radierea sau restrangerea sarcinei porţiuni expropriate.Executarea creanţelor ipotecare sau privilegiate este suspendată pînă la consemnarea preţului. +
Articolul 161Pentru îndeplinirea celor prevăzute în art. 144, 145 şi următorii, consilierul agricol al judeţului va inainta tribunalului un tablou de toate mosiile expropriate din judeţ, în care se va arata: numele mosiei, al proprietarului şi orice alte indicatiuni.Preşedintele tribunalului va îngriji să se alcatuiasca dosarele separate pentru fiecare moşie, la care se va alătură tot ce se referă la aceasta moşie, ca sarcini, urmăriri, acţiuni, drepturi, întâmpinări, etc.Grefierul, sub controlul unui judecător, va cerceta registrele şi alcătui liste de sarcini pentru fiecare moşie. În acest scop se vor putea cere lămuriri debitorului şi creditorilor.Orice parte interesată este în drept sa arate preşedintelui tribunalului intampinarile sale, cari vor fi luate în considerare la liberarea preţului. +
Articolul 162Dacă nu exista nici o sarcina sau împiedicare legală, preşedintele tribunalului va dispune printr-o ordonanţa liberarea preţului. +
Articolul 163Dacă exista vreo acţiune în revendicare sau de alta natura, introdusă în justiţie asupra pămîntului expropriat şi nici o alta împiedicare ori sarcina, tribunalul cercetand seriozitatea acţiunii, va dispune ca să se retie din preţ o sumă care după aprecierea sa ar putea acoperi pretenţiile reclamantului.Cînd partea nu înfăţişează nici un titlu, va fi obligatorie depunerea unei cauţiuni de un sfert din valoarea reclamata. În celelalte cazuri depunerea cauţiunii e lăsată la aprecierea tribunalului.Acţiunile în revendicare sau oricărei altele privitoare la imobilul expropriat, cari au ca obiect preţul, vor continua să fie judecate de instanţele cari le-ar fi judecat dacă nu intervenea exproprierea şi după aceleaşi norme. Numai după ce au fost judecate în chip definitiv, cel în drept va putea cere partea din preţ, care reprezintă echivalentul imobilului, la instanţa unde se afla depus preţul.Pînă atunci, existenta unor asemenea acţiuni indrituesc numai măsura de conservare din articolul precedent la instanţa unde se afla depus preţul. +
Articolul 164Dacă asupra imobilului expropriat exista sarcini, urmări, etc. cari se exercită asupra preţului pentru liberare se v proceda conform dispoziţiunilor prevăzute în art. 160.Ar. 165Dacă asupra acestui imobil exista diferite drepturi, ca uzufruct sau altele de orice natura, preţul corespunzător va rămîne consemnat la Casa de depuneri iar titular îi acestor drepturi se vor adresa instanţelor competente, care vor decide asupra întrebuinţării acestor fonduri conform dreptului comun. +
Articolul 166Toate chestiunile privitoare la plata preţului şi lichidarea sarcinilor sau în legătură cu acestea vor fi rezolvate de preşedintele tribunalului, cu citarea părţilor.Ordonanţa preşedinţială este supusă apelului, înaintea tribunalului, în termen de 15 zile dela pronunţare.Sentinta tribunalului este supusă recursului în termen de 15 zile dela pronunţare.Recursul poate fi depus la grefa tribunalului.Recursul şi termenul de recurs suspenda executarea.Judecarea tuturor acestor chestiuni se face la toate instanţele în camera de consiliu, de urgenta cu precădere şi fără opoziţie. +
Articolul 167Toate aceste chestiuni sînt de competenţa tribunalului unde este situat imobilul.Acolo unde tribunalul are mai multe secţiuni, competenţa va fi secţiunea de notariat. +
Articolul 168Cînd plata preţului pentru termenul expropriat se face în doua fracţiuni, dispoziţiunile prevăzute în art. 154 şi următoarele de mai sus se aplică de îndată mai intaiu asupra cotei consemnată de 80% din preţ şi în urma asupra restului de 20% cînd va fi consemnat. +
Capitolul 9Ordinea de preferinta la improprietarire +
Articolul 169Pământul expropriat definitiv şi luat în primire de Casa centrala a împroprietăririi, pe temeiul decretului-lege No. 3.697/918 şi al legii agrare, precum şi terenurile Statului, se parceleaza, dacă sînt destinate împroprietăririi, spre a se vinde în loturi locuitorilor români, cultivatori de pămînt, în condiţiunile şi modul arătat în legea agrară.La improprietarire se va întrebuinţa, cu aprobarea comitetului agrar, şi părţi din pământul arabil al pasunilor comunale, acolo unde va fi nevoie. +
Articolul 170Pământul expropriat în baza decretului-lege No. 3697/918 se vinde în loturi celor îndreptăţiţi, în următoarea ordine de precădere:1. Mobilizatilor în rasboiul 1916/1919;2. Mobilizatilor în campania 1913;3. Copiilor cari erau minori la 16 Decemvrie 1918 ai mobilizatilor morţi în rasboi sau din cauza rasboiului, prin mama lor;4. Agricultorilor mici lipsiţi de pămînt;5. Agricultorilor cu proprietăţi mai mici de 5 ha.6. Orfanilor de rasboi, minori la 16 Decemvrie 1918. +
Articolul 171La condiţiuni egale de indreptatire, se vor preferi în aceeaşi categorie:a) Invalizii; … b) Cei cari în ultimii 5 ani, înainte de 15 August 1916, au muncit în mod obişnuit pe moşie, în dijma sau alte învoieli agricole; … c) Cei cari au inventar şi gospodărie intemeiata; … d) Cei care au mulţi copii; … e) Cei mai în vîrsta. … +
Articolul 172Improprietaririle făcute pînă la promulgarea legii agrare, pe baza decretelor legi No. 1407 din 1920 şi 2097 din 1920 sînt definitive şi nu pot fi schimbate decât cu aprobarea comitetului agrar.Comitetul agrar va revizui în mod obligatoriu tablourile de improprietarire, în ceea ce priveşte dezertorii, foştii prizonieri, precum şi cei admişi fără drept la improprietarire. +
Articolul 173Improprietarirea pe pământul expropriat în baza legii agrare, peste prevederile decretului-lege No. 3697/918, se va face în ordinea următoare:1. Invalizii de rasboi;2. Copiii minori ai mobilizatului mort în rasboi sau din cauza rasboiului, născuţi mai târziu la 1903 şi cari au inventar agricol.Ei vor fi improprietariti prin vaduva de rasboi ca tutoare sau prin oricare alt reprezentant legal.3. Preotii şi invatatorii cari nu au pămînt, cari au mai puţin de 5 ha, sau nu au fost improprietariti pînă la promulgarea legii de faţa. +
Articolul 174După satisfacerea integrală a tuturor categoriilor de preferinta sus menţionate, pământul rămas se va împărţi în ordinea următoare:1. Mobilizatilor în rasboiul 1916/919;2. Mobilizatilor în campania 1913;3. Copiilor mobilizatului mort în rasboi, sau din cauza rasboiului, minori la data împroprietăririi, prin mama lor vaduva reprezentanta legală, chiar dacă nu au inventar agricol;4. Agricultorilor mici lipsiţi de pămînt;5. Agricultorilor cu proprietăţi mai mici de 5 hectare;6. Orfanilor de rasboi, minori la 15 August 1916, prin reprezentanţii lor legali, chiar dacă nu au inventar agricol; +
Articolul 175Înăuntrul categoriilor de mai sus, la condiţiuni egale de indreptatire, se vor preferi:a) Cei cari în trecut, în ultimii 5 ani, înainte de 15 August 1916, au muncit în mod obişnuit pe moşie, în dijma sau alte învoieli agricole; … b) Cei cari au inventar şi gospodărie intemeiata; … c) Cei care au mai mulţi copii; … d) Cei mai în vîrsta … +
Articolul 176În caz de paritate de condiţiuni între indreptatitii din aceeaşi categorie şi de neajungerea numărului loturilor, se va proceda prin tragere la sorţi.La distribuirea loturilor pe lanuri se va avea în vedere legăturile de rudenie, de prietenie ale lotasilor, precum şi de situaţia în care se găseau ei în cultivarea acestor locuri, înainte de improprietarire. +
Articolul 177Dacă în unele comune nu sînt moşii expropriabile sau dacă cele expropriate nu sînt suficiente pentru satisface pe cei îndreptăţiţi din categoriile 1-3 inclusiv prevăzute la art. 78 din lege, aceştia vor fi preferiti la improprietarire pe mosiile expropriate din comunele invecinate, situate pînă la o depărtare de 5 km, înaintea indreptatitilor din categoriile 5 şi 6 din aceste comune, cu condiţiuni sa fi muncit în trecut, în mod obişnuit pe moşie. +
Articolul 178Pământul folosit prin embatic, precum şi locurile cu arenda pe cari satenii agricultori au cladit case, plantat vii sau pomi roditori, se expropriaza în folosul locatarilor şi embaticarilor.Înstrăinările unor asemenea pamanturi, cu începere dela 1916, către alte persoane decât către posesorii lor, sînt nule de drept din punct de vedere al exproprierii, afară de cazul în care printr-o sentinta judecătorească definitivă s-au desfiinţat raporturile de drept dintre proprietar şi posesorii pămîntului.Aceste terenuri se vor tine în seama la stabilirea întinderii posedata de sateni în vederea împroprietăririi, revizuindu-se în acest scop tablourile. +
Articolul 179Locuitorii români din marginea oraşelor sau targurilor a căror îndeletnicire principala este munca câmpului, au drept la improprietarire pe mosiile aflate într-o raza de 10 km dela marginea oraşului şi pe care au muncit în mod obişnuit, în dijma sau alte învoieli agricole, în ultimii 5 ani, înainte de 15 August 1916.Ei vor fi trecuţi la cerere în tabloul de improprietarire al comunelor din aceasta raza, de care depinde moşia pe care au muncit în mod obişnuit. +
Articolul 180Se considera ca îndreptăţiţi: preotii, invatatorii, precum şi toţi ceilalţi mici funcţionari publici avînd reşedinţa în comunele rurale, absolvenţii şcolilor de agricultura de toate gradele, sub condiţiunea ca şi unii şi alţii sa locuiască la ţara şi să se oblige sa lucreze pământul. +
Articolul 181Meseriaşii sateni (lemnari, fierari, croitori, lautari, etc.) din comunele rurale cari sînt şi plugari, au drept în categoriile respective numai la un loc de casa şi în completare pînă la 1 hectar.Marginasii oraşelor şi targurilor, cultivatori de pămînt, au drept la improprietarire numai pînă la 2 ha; de asemenea şi muntenii cari nu se muta pe lot.Dacă după satisfacerea tuturor categoriilor de improprietariti în condiţiunile de mai sus se mai găseşte teren disponibil, se va completa din disponibil pînă la 5 ha lotul meseriasilor plugari.După indestularea şi a acestora, se va putea da pînă la 5 ha meseriasilor neplugari, carciumarilor şi altor comercianţi, precum şi celor cari au avut pămînt şi l-au vândut. +
Articolul 182Ofiţerii invalizi vor primi cu precădere şi la cererea facuta înaintea comitetului de improprietarire al comunei unde cer improprietarirea, în condiţiunile de plată stabilite pentru satenii improprietariti, câte 5 ha pămînt; ei vor putea primi pînă la 25 ha în regiunile din colonizare după terminarea împroprietăririi, dacă se obliga a-l cultiva personal sau a se stabili pe lot.La cercetarea cererii făcute se va tine în seama dispoziţiunile art. 47, alin. II din legea I. O. V., cari sînt obligatorii. +
Articolul 183Reangajatii aflaţi în serviciul armatei la data promulgării legii agrare îşi păstrează drepturile din legea reangajatilor în armata în ceea ce priveşte dare pământurilor la reangajati, cu condiţiunea să se stabilească pe lot şi sa-l munceasca personal. Ei pot cere acest drept numai după ce şi-au regulat dreptul lor la pensie. +
Articolul 184Se exclud dela improprietarire dezertorii condamnaţi cu hotărîri rămase definitive, chiar dacă au fost amnistiati de delictul săvârşit, precum şi toţi aceia cari s-au pus în serviciul duşmanului.Fac excepţie de la cele prevăzute în aliniatul de mai sus, dezertorii în ţara, condamnaţi şi amnistiati, cari la revizuirea prevăzută de art. 90 din lege vor dovedi înaintea comitetului de ocol, cu copie de pe foaia matricola, certificată de către comandantul cercului de recrutare respectiv, ca în tot cursul rasboiului 1916-1919 nu au avut lipsuri nelegale dela corpul sau serviciul lor, urmate de mutaţie de dezertare, neanulate prin ordin de zi, mai mult de 30 de zile.Mobilizatii cari n-au urmat armata în Moldova şi au rămas în teritoriul vremelnic ocupat şi cari au fost cercetati de comisiunile instituite în acest scop şi gasiti ca au rămas în teritoriul ocupat, vor fi improprietariti în comunele lor numai după ce se vor satisface celelalte categorii de indreptatisi la improprietarire. În cazul cînd nu se va ajunge şi pentru ei pămînt în comunele lor, ei vor fi improprietariti prin colonizare.Răniţii şi invalizii, precum şi cei cari au fost făcuţi prizonieri de dusmani şi n-au fost condamnaţi de Curţile martiale, nu se considera ca rămaşi în teritoriul ocupat şi deci nu se tratează ca atare, în ceea ce priveşte improprietarirea. +
Articolul 185Acolo unde nu este destul pămînt pentru a improprietari pe toţi cei îndreptăţiţi, o parte din ei se vor muta în regiuni de colonizare. Aceasta alegere se va face de către locuitorii înşişi, iar cînd pe aceasta cale nu s-ar ajunge la un rezultat impaciuitor, alegerea se va face de comitetul local de improprietarire, preferîndu-se la improprietarire pe loc invalizii şi văduvele de rasboi, iar din aceeaşi categorie, satenii mai în vîrsta căsătoriti, cari poseda gospodării întemeiate. +
Articolul 186Pe loturile mari constituie pe pământul expropriat prin aplicarea legii de faţa, precum şi cel deja expropriat în regiunile de colonizare şi nedistribuit la sateni, se înfiinţează loturi demonstrative şi ferme model şi se improprietaresc absolvenţii şcolilor de agricultura din toate ramurile şi de toate gradele şi ofiţerii invalizi cari se obliga a cultiva pământul după condiţiunile impuse de Casa centrala a împroprietăririi, în baza unui regulament special. +
Articolul 187Dacă va prisosi în comuna pămînt în urma vânzării loturilor după normele de mai sus şi nu sînt cereri de colonizare, timp de 3 ani dela terminarea lucrărilor de improprietarire pe loc, se va mai putea vinde pînă la un al doilea lot celor cărora li s-a mai atribuit unul. Se prefera cei cari poseda inventar, brate de muncă mai numeroase şi cari plătesc anticipat o parte mai mare din preţ. +
Articolul 188Comitetul agrar va revizui în mod obligatoriu tablourile de improprietarire în ceea ce priveşte dezertorii, foştii prizonieri, precum şi cei admişi fără drept la improprietarire, sau cari au declarat mai mica întinderea de pămînt ce poseda.El va putea sa revizuiasca şi celelalte tablouri de improprietarire dacă conţin omisiuni sau erori.Acest drept de revizuire se va exercita de comitetul agrar la cererea ministerului de agricultura sau a celor interesaţi, potrivit dispoziţiunilor art. 93. +
Articolul 189Membrii comisiunilor de improprietarire cari în deplina ştiinţa vor înscrie pe tablourile de improprietarire, sau vor improprietari persoana cari nu au acest drept, vor fi destituiti nu numai din comisiunile de improprietarire, ci şi din funcţiunile publice dacă ocupa atari funcţiuni şi vor fi dati în judecata conform codului penal şi declaraţi incapabili de a mai ocupa alte funcţiuni publice. +
Articolul 190Locuitorii îndreptăţiţi la improprietarire cari la revizuirea ce s-ar face tablourilor de improprietarire nu vor declara exact întinderea pămîntului pe care îl posedau anterior aplicării acestei legi, vor fi deposedati de lotul care li s-a atribuit de comisiunile de improprietarire şi amendati în folosul fiscului dela 500 la 1.000 lei. +
Capitolul 10Parcelarea pămîntului expropriat +
Articolul 191Pământul expropriat se parceleaza în loturi de completare, loturi întregi pînă la 5 ha şi loturi de colonizare de 7 ha, în afară de izlazul comunal şi locul de casa.La formarea şi distribuirea loturilor se tine seama şi de pământul pe care cei îndreptăţiţi îl poseda sau au perspectiva a-l moşteni în linie directa. +
Articolul 192Acolo unde pământul cultivabil expropriat nu ar ajunge pentru improprietarirea tuturor celor îndreptăţiţi cu loturi de 5 ha, împreună cu pământul ce poseda sau ar putea poseda conform art. 191, precum şi acolo unde mijlocul principal de existenta al locuitorilor nu este agricultura, ministerul agriculturii va putea face loturi mai mici de 5 ha., avînd în vedere condiţiunile locale, natura pămîntului şi felul cultivarii lui. +
Articolul 193Pământul cu calităţi culturale deosebite va putea fi împărţit cu aprobarea ministerului agriculturii deopotrivă între toţi cei în drept, exceptându-se acei locuitori, cari poseda cel puţin 1 ha de asemenea pămînt. +
Articolul 194Loturile de completare se distribuie de preferinta în apropierea satelor: ele nu vor fi mai mici de jumătate de hectar, iar scara va merge din jumătate în jumătate de ha, fracţiunile mai mici de jumătate ha, completandu-se pînă la jumătate ha în favoarea satenilor. +
Articolul 195Pământul propriu pentru faneata din regiunea de munte, deal şi şes se vinde în loturi pînă la 3 ha. +
Articolul 196Locurile rezervate pentru constructiuni de casa se vor vinde deosebit satenilor cari nu au locuinta proprie, preferându-se cumpărătorii de loturi şi cei stabiliţi în sate noui înfiinţate.Suprafaţa locurilor de casa va fi 1.000-3.000 mp, şi nu va fi cuprinsă în suprafaţa lotului. +
Articolul 197Pe pământurile irigate sau pe cari se pot planta vii şi pomi roditori întinderea loturilor poate fi scoborata şi pînă la jumătate hectar. +
Articolul 198Baltile, stuhariile, izlazurile, cohalmurile, zavoaiele expropriate se pot vinde prin buna învoiala de preferinta comunei sau organizaţiilor cooperative ale satenilor din comuna. +
Articolul 199Clădirile se vand prin buna învoiala de preferinta comunei, judeţului sau organizaţiilor cooperative ale satenilor din comuna; iar în caz cînd aceştia nu vor avea nevoie, ele se vand împreună cu un lot de cel mult 50 ha celor îndreptăţiţi, în conformitate cu dispoziţiunile art. 186. +
Articolul 200Pe pământul expropriat din toate regiunile prin legea agrară, peste suprafaţa expropriata în baza decretului-lege No. 3697/918 şi în regiunile de colonizare pe pământul deja expropriat la promulgarea legii agrare, se vor putea face loturi de 10 ha la munte, deal şi în regiunile cu populatiune deasa şi pînă la 50 ha în celelalte regiuni, după avizul şi cu autorizaţia comitetului agrar. Unele din aceste loturi vor cuprinde şi clădiri, cari se găsesc pe pământul expropriat. Suprafaţa destinată acestor loturi nu va întrece 1/8 din întinderea pămîntului expropriat. +
Articolul 201În Dobrogea loturile vor fi pînă la 8, 10 şi 25 ha; aceste doua din urma categorii vor ocupa pînă la 30% din întreaga suprafaţa expropriata în comuna.Loturile de 25 ha se rezerva exclusiv taranilor cari se colonizeaza. +
Capitolul 11Organele de aplicare +
Articolul 202Organele de aplicare ale împroprietăririi: comitetul local şi comitetul de ocol.Comitetul local se compune din:a) Primar … b) Preot; … c) Invatator-diriginte; … d) Patru sateni delegaţi, aleşi din sanul lor. … Notarul comunei va îndeplini funcţiunea de secretar al comitetului.Cînd sînt mai mulţi preoti şi învăţători diriginti în aceeaşi comuna, se va alege dintre dânşii un preot şi un invatator prin tragere la sorţi de judecător, cu ocazia alegerii delegaţilor sateni.Satenii aleşi trebuie să facă parte dintre foştii mobilizati, să aibă situaţia militară regulată, să aibă ocupaţia principala plugaria şi sa nu posede mai mult de 5 ha.Carciumarii sau comercianţii de orice categorie nu vor putea fi delegaţi.Au dreptul sa ia parte la aceasta alegere toţi satenii cultivatori de pămînt capi de familie.Alegerea se va face în localul primăriei şi va fi prezidata de judecătorul de ocol sau de ajutorul sau, asistat de notarul sau secretarul comunei.În vederea acestei alegeri, satenii vor fi convocaţi printr-o publicaţie afişată la primăria comunei, la biserica şi la şcoala cu cel puţin 15 zile înainte.De constatarea operaţiunii alegerilor se va încheia proces-verbal, care se va ataşa la dosarul împroprietăririi.Casa centrala a împroprietăririi are dreptul de a invalida alegerile făcute ilegal.Comitetul local are îndatorirea de a întocmi în fiecare comuna un tablou de toţi satenii cari ar avea dreptul să fie improprietariti în conformitate cu dispoziţiile legii şi cu ordinea ce s-a stabilit şi cari se vor desvolta prin instrucţiuni. +
Articolul 203Comitetul de ocol se compune din:a) Judecătorul de ocol, ca preşedinte; … b) Agronomul regional, ca delegat al Casei centrale a împroprietăririi; … c) Administratorul de plasa; … d) Doi delegaţi ai satenilor; … e) Un delegat al ministerului de rasboi. … Delegaţii satenilor se vor alege de către satenii delegaţi în comitetele locale din circumscripţia judecătoriei de ocol, convocaţi de judecător la sediul judecătoriei pentru o dată că nu va trece de 10 zile dela constituirea ultimului comitet local.Alegerea va fi prezidata de judecător, asistat de grefier.Odată cu alegerea celor 2 delegaţi se vor alege şi 2 supleanţi, cari vor înlocui cu membrii titulari, în caz de împiedicare a acestora de a lucra.Delegaţii care au luat parte la lucrarile comitetelor locale nu vor putea lucra la revizuirea acestor lucrări în comitetul de ocol.Casa centrala a împroprietăririi are drept de a invalida alegerile făcute ilegal.Comitetul de ocol judeca, la faţa locului, contestaţiunile ce s-ar ivi la întocmirea tablourilor de improprietarire, stabilind în mod definitiv listele satenilor ce urmează a fi improprietariti.Delegatul ministerului de rasboi va cerceta situaţia militară a satenilor.Hotărîrea se da cu majoritate; în caz de paritate, votul preşedintelui este precumpanitor. +
Capitolul 12Procedura împroprietăririi +
Articolul 204Comitetul local întocmeşte tabloul de improprietarire pentru fiecare comuna. El nu poate lucra decât cu cel puţin 5 membri şi va fi prezidat de primar, în lipsa de cel mai în vîrsta dintre membrii.Tabloul de improprietarire va sta afişat 15 zile la usa primăriei, a şcolii, a bisericii şi a tuturor localurilor publice din comuna. Notarul comunei este obligat a da copie de pe tabloul de improprietarire la cerere. În acelaşi interval de improprietarire la cerere. În acelaşi interval se vor inainta la primărie contestaţiunile celor ce ar fi omisi, precum şi acelea privitoare la cei ce ar fi trecuţi pe tablou fără drept sau alta ordine decât cea legală.Contestaţiunile se fac în scris pe hârtie libera, primarul fiind obligat a da părţii dovada de primirea contestaţiei. Contestaţiunile se pot face în acelaşi termen şi înaintea judecătorului de ocol, care este obligat ca în termen de 3 zile să le trimită comitetului local, pentru aviz. +
Articolul 205Comitetul local, în timp de cel mult 15 zile după expirarea termenului pentru primirea contestatiunilor, va încheia un proces-verbal constatând îndeplinirea formalităţilor de mai sus şi primirea contestatiunilor ce s-ar fi ivit şi îşi va da avizul asupra fiecărei contestatiuni în parte.Procesul-verbal se face în 2 exemplare, din cari unul se trece în cond ca proceselor-verbale a deliberărilor consiliului comunal, iar altul se înaintează comitetului de ocol respectiv. +
Articolul 206Comitetul de ocol judeca la faţa locului contestaţiunile, după citarea colectivă facuta cu cel puţin 10 zile înainte de venirea în localitate şi întocmeşte în mod definitiv, în termen de cel mult 20 zile, tablouri cu ordinea de precădere a acelor în drept a cumpara pămînt.Citarea colectivă facuta de judecător va fi afişată de notarul comunei la primărie timp de 10 zile. +
Articolul 207Casa centrala a împroprietăririi, în afară de revizuirea prevăzută de art. 93, poate cere comitetului de ocol un supliment de cercetare, chiar dacă tablourile de improprietarire au fost definitiv încheiate, cînd din cauze de forta majoră o parte din sateni nu au putut cere timp trecerea pe acele tablouri, precum şi cînd din orice alte cauze unii sateni nu au fost trecuţi de loc sau au fost trecuţi în alte categorii, decât cele la cari au dreptul, ori cînd alţii au fost trecuţi pe nedrept în tablou. +
Capitolul 13Aplicarea împroprietăririi +
Articolul 208După ce hotărîrea de expropriere a rămas definitivă, pământul expropriat se va lua în posesie, conform art. 104 de Casa centrala a împroprietăririi, care va proceda la improprietariri. +
Articolul 209Împărţirea pămîntului între cei îndreptăţiţi se va face de organele Casei centrale a împroprietăririi după tablourile şi numărul loturilor întocmite de comitetele de ocol şi în limita terenului disponibil. +
Articolul 210Înainte de parcelare organele ministerului agriculturii vor destina din pământul expropriat mai întîi:a) Suprafeţele necesare pentru împlinirea intereselor obşteşti şi ale Statului şi infiintarii şi completării loturilor bisericesti şi şcolare ca: gradina de copii, scoale primare, de adulti, elementare de meserii, medii, etc., dela sate. Aceste loturi nu vor fi mai mari decât loturile tip din regiune; … b) Pământul necesar pentru constituirea sau, completarea izlazurilor comunale; … c) Suprafeţele necesare pentru mărirea vetrei satelor, pentru crearea de sate noui, pentru drumuri, adapatori, etc., precum şi pentru înfiinţarea de păduri în regiunile de colonizare sau pe pământul impropriu culturii şi pasunilor. … +
Articolul 211Dacă, prin aplicarea dispoziţiunilor de mai sus, suprafaţa destinată împroprietăririi se restrânge, se va micşora în aceeaşi proporţie şi numărul loturilor.La primirea lotului se va preda fiecărui lotas un certificat provizoriu în care să se constate suprafaţa şi situaţia lotului.Îndeplinirea acestei operaţiuni se înscrie într-un proces-verbal făcut în trei exemplare, unul rămîne în arhiva primăriei locale, altul se trimite consilieratului agricol din judeţ şi al treilea se înaintează Casei centrale a împroprietăririi, direcţia funciară. +
Articolul 212După ce direcţiunea cadastrului va măsura pământul expropriat, va revizui şi lucrarea de mai sus, întocmind planul de parcelare şi făcînd menţiune în certificatele provizorii de suprafeţele găsite în posesia lotasilor. Acest plan de parcelare se face în trei exemplare, unul se depune la primăria locală, al doilea la consilieratul agricol respectiv şi al treilea la direcţia cadastrului.Actul definitiv de proprietate se va preda lotasilor numai după achitarea integrală a lotului. +
Capitolul 14Colonizarea +
Articolul 213Întreaga operaţie a colonizarii regiunilor avînd populatiune rara în înţelesul legii de faţa e încredinţată Casei centrale a împroprietăririi, care ia măsurile necesare pentru alcătuirea de sate noui, sau mărirea celor existente. +
Articolul 214Casa centrala a împroprietăririi determina localităţile în cari urmează a se face colonizarea, stabilind, potrivit cu nevoile locale şi cu dezvoltarea viitoare, numărul loturilor ce pot forma rezervele, vetrele de sat, portiunile pentru sporirea vetrelor şi izlazurile comunale înfiinţate, loturile pentru şcoala, diferite aşezăminte de interese publice şi executa lucrările necesare.Prin derogare la art. 4, 6 şi 7 din legea pentru organizarea comunelor rurale, mărirea sau mutarea vetrelor de sat existente, cat şi înfiinţarea şi numirea de noui comune, cătune şi sate pe terenurile expropriate din orice regiune a tarii, se face pe baza unui jurnal al consiliului de miniştri.Planurile nouilor sate se vor întocmi şi aplica pe teren de către Casa centrala a împroprietăririi prin direcţia cadastrului şi lucrărilor tehnice. +
Articolul 215Pentru a înlesni colonistilor înfiinţarea gospodariilor, Casa centrala a împroprietăririi organizează depozite de materiale pentru construcţii. Unelte şi seminţe, acorda credite colonistilor, executa lucrările tehnice necesare şi elaborează, prin direcţiunea cadastrului şi a lucrărilor tehnice, planuri de construcţii rurale cu devizele de materiale şi cheltuieli respective, inlesnind colonistilor executarea, dacă aceştia o cer. +
Articolul 216Statul avanseaza prin Casa centrala a împroprietăririi sumele necesare pentru întocmirea gospodariilor dela articolul precedent, urmând ca jumătate din aceste cheltuieli să fie restituite de colonisti în timp de 40 ani, prin anuitati cari încep după scurgerea celor dintâi ani dela aşezarea colonistilor; cealaltă jumătate rămîne să fie suportată de Casa centrala a împroprietăririi din fondul ce i se va aloca anual din bugetul Statului. +
Articolul 217Au preferinta la colonizare, în ordinea de precădere stabilită în tablourile de improprietarire, locuitorii:a) din regiune; … b) din judeţ; … c) din alte judeţe, şi … d) din alte provincii. … +
Articolul 218Toate celelalte dispoziţiuni din prezentul regulament cari nu ar fi contrarii celor din acest capitol se aplică şi la colonizare. +
Capitolul 15Înstrăinarea loturilor +
Articolul 219Loturile mici se pot vinde, darui sau schimba numai după 5 ani dela punerea în posesie definitivă a loturilor.Prin punerea în posesie definitivă se înţelege darea în stapanire a loturilor pe baza certificatului provizoriu de improprietarire.Pînă la plata integrală a preţului, chiar după trecerea celor 5 ani, vînzările, donaţiile şi schimbările nu se pot face decât în suprafaţa totală a loturilor, astfel cum au fost cumpărate dela Casa centrala a împroprietăririi.Cumpărătorii sînt ţinuţi sa achite integral la facerea actului restul de preţ datorat Casei centrale a împroprietăririi.Nici un act de vânzare sau orice alta mutatiune de proprietate cu titlu oneros ori gratuit, sau creare de drept real asupra unui lot mic, nu se va putea autentifica pînă ce părţile nu vor fi produs recipisa Casei centrale a împroprietăririi de achitarea integrală a preţului lotului. +
Articolul 220Casa, gradina şi terenul alăturate sau împreună pînă la cel mult 1 hectar, cari fac corp comun cu casa, sînt intangibile; ele nu se pot ipoteca şi nu pot fi urmărite sau vândute silit, sub nici o formă. +
Articolul 221Pământul stapanit de sateni pe baza legilor de improprietarire poate fi înstrăinat cu titlul oneros sau gratuit numai românilor, fără deosebire de sex, cu obligaţiunea de a-l pune în valoare personal şi cu rezerva dreptului de preemptiune al Statului.Mutatiunile de proprietate dintre satenii cultivatori manual de pămînt, precum şi acele făcute absolvenţilor scoalelor de agricultura de toate gradele, nu sînt supuse dreptului de preemptiune al Statului.Acest drept de preemptiune se exercită de Casa centrala a împroprietăririi.Dacă Casa centrala, în timp de 50 de zile dela depunerea actului, nu răspunde proprietarului lotului ca înţelege sa exercite dreptul de preemptiune în condiţiunile actului comunicat, părţile sînt libere a încheia actul; comunicarea răspunsului Casei centrale a împroprietăririi se va face cu adresa oficială, prin notarul comunei, sub luare de dovada. +
Articolul 223Cumpărarea de loturi vândute prin legea agrară şi prin legile anterioare de improprietarire nu se poate face de o singura persoana decât pînă la 25 ha în regiunile de munte şi deal şi 100 ha în regiunile de şes.Institutiunile culturale recunoscute ca persoane morale, pot cumpara în fiecare comuna unul sau cel mult două loturi de câte 5 (cinci) hectare pentru a fi întrebuinţate în scopuri culturale şi de interes obştesc.În acest scop, şi în prealabil, institutiunile trebuie să ceara autorizarea specială a Casei centrale a împroprietăririi, care va avea dreptul de control asupra întrebuinţării lotului.Instanţele de autentificare şi transcriere vor cere sa li se prezinte autorizaţia de cumpărare data institutiunilor culturale, de care vor face menţiune în procesul-verbal de autentificare. +
Articolul 224Pământul pînă la 10 ha aparţinînd satenilor cultivatori nu se poate ipoteca decât numai către băncile populare, Casa centrala a împroprietăririi sau către instituţiile autorizate de Stat.Cererile de împrumuturi ipotecare se vor adresa Casei centrale direct sau prin mijlocirea serviciilor judeţene.Instanţele de autentificare şi înscriere vor refuza încheierea actelor de ipoteca convenite cu persoane particulare. +
Articolul 225Orice înstrăinări sau ipoteci făcute fără respectarea dispoziţiunilor de mai sus sînt nule de drept. Nulitatea se va pronunţa după cererea Casei centrale, sau a oricărei alte persoane interesate, de instanţele judecătoreşti, potrivit art. 139 din lege şi cu ceea ce era prevăzut acolo. Odată cu nulitatea se va produce şi deposedarea cumpărătorului.În acest caz cînd lotul a fost înstrăinat către o institutiune culturală, Casa centrala va despăgubi institutiunea culturală numai de preţul de cumpărare.Lotul devenit astfel disponibil va trece în proprietatea Casei centrale, care îl va vinde prin buna învoiala unui alt satean îndreptăţit la improprietarire. +
Articolul 226Terenurile pe cari s-au cladit fabrici sau orice alte stabilimente industriale nu sînt supuse restrictiunilor privitoare la pământurile rurale cuprinse în această lege, din momentul terminării constructiunii şi începerii funcţionarii. +
Articolul 227Dispoziţiunile din acest capitol se aplică şi loturilor dobândite în virtutea legilor anterioare de improprietarire, de înstrăinarea bunurilor Statului şi a acelor vândute de Casa rurală, afară de restrictia de 5 ani dela art. 120 din lege.Se respecta transferarilor pământurilor rurale dobândite în virtutea diferitelor legi de improprietarire şi efectuate pînă la data promulgării legii agrare.Dispoziţiunilor legilor din 12 Fevruarie 1879 şi 3 Aprilie 1882, 10 Aprilie 1910, 18 Martie 1912 şi 23 Aprilie 1916 sînt şi rămîn abrogate în ceea ce priveşte înstrăinarea, atît cu titlul oneros, cat şi gratuit, a loturilor mici cat şi a loturilor asa zise cu declaraţie din Dobrogea Veche.Rămîn în vigoare numai dispoziţiunile art. 2 din legea pentru regularea proprietăţii imobiliare din Dobrogea din 3 Aprilie 1882.Restrictia de 5 ani din art. 120 din lege nu se aplică acestor loturi. +
Capitolul 16Indivizibilitatea loturilor +
Articolul 228Pământul cultivabil nu se poate divide prin succesiune decât pînă la 2 ha la şes şi 1 ha la munte şi deal.Pentru locuri de casa, fabrica, grădini de legume, plantaţii de pomi şi vii diviziunea proprietăţii este permisă fără nici o limita. +
Articolul 229Prin derogare dela codul civil şi cu respectarea articolului precedent orice proprietar de pămînt poate desemna prin testament pe moştenitorul sau moştenitorii beneficiari cari vor avea sa pagubeasca pe comostenitori după normele legii de faţa. +
Articolul 230În cazul cînd împărţirea pămîntului între moştenitori nu s-ar putea face, fără a încalcă dispoziţiunile art. 120 din lege, şi în cazul cînd moştenitorul nu a fost desemnat conform articolului precedent, pământul poate fi atribuit, prin buna înţelegere, unuia din moştenitorii legali, cari sînt ţinuţi pentru aceasta a se prezenta singuri cînd sînt majori sau prin tutori cînd sînt minori ori interzisi, ori prin minori emancipati, asistaţi prin curatori, cînd sînt minori emancipati, în faţa judecătorului pentru a lua act de învoiala.Judecătorul de ocol poate să nu aprobe învoiala, numai dacă tutorul sau curatorul e altă persoană decât tatăl şi mama moştenitorului şi dacă socoteşte ca învoiala nu ocroteşte deajuns interesele moştenitorilor reprezentanţi. +
Articolul 231În caz de neînţelegere între moştenitori, judecătorul, în termen de 10 zile dela cererea oricăruia dintre ei, îi va chema pe toţi prin citatiuni individuale la domiciliu şi va cauta sa stabilească o înţelegere asupra aceluia sau acelora cari vor deveni proprietari ai lotului sau loturilor moştenitori, inscriind înţelegerea într-un proces-verbal semnat şi de părţi.În cazul cînd părţile nu cad la învoiala, judecătorul va trage la sorţi lotul sau loturile ce sînt de împărţit între moştenitori, fixând totodată şi preţul potrivit cu valoarea iniţială şi cu cota de scăzut din aceasta valoare pentru a nu impovara prea mult pe viitorul proprietar. El va încheia despre toate aceste operaţiuni un proces-verbal, semnat şi de părţile interesate.În toate aceste cazuri, judecătorul de ocol va inainta procesul-verbal de constatare în original Casei centrale a împroprietăririi, oprind însă la dosar o copie cu semnatura sa. +
Articolul 232Moştenitorul asupra căruia rămîne pământul ia de drept în sarcina sa întreaga suma cuvenită ca despăgubire fiecărui moştenitor în parte şi are obligaţiunea sa achite partea fiecăruia în termen de 5 ani, şi cu o dobînda de 5% pe an, platibila din 6 în 6 luni, începînd cu luna a doua dela recolta întâia a noului proprietar şi continuand anual la acelaşi termen. În caz de întîrziere mai mare de 3 luni dela data cînd urma să fie facuta plata, fie a capitalului, fie a dobânzii, comostenitorii pot sa ceara judecătorului de ocol, după normele arătate prin art. 129 din lege, excluderea moştenitorilor cari nu şi-au îndeplini obligaţiunile, rezilierea împărţelii şi facerea unei noui imparteli. +
Articolul 233Constructiunile sau îmbunătăţirile funciare făcute în cursul posesiunii de moştenitorul asupra căruia a rămas lotul, nu împiedica operaţiunea din articolul precedent, judecătorul urmând însă sa stabilească pe baza unei evaluări drepturile la despăgubiri. +
Articolul 234Hotărîrea judecătorului de ocol, în cazurile prevăzute de art. 231, 232, 233, va fi definitivă şi va fi data fără recurs. +
Articolul 235Moştenitorii loturilor pot să se imprumute la Casa centrala a împroprietăririi cu ipoteca asupra loturilor pentru sumele ce trebuie să răspundă celorlalţi comostenitori.În acest caz Casa centrala a împroprietăririi va incasa odată cu ratele împrumutului acordat şi anuitatea datorită pentru plata preţului loturilor. +
Articolul 236Toţi proprietarii de pămînt vor declara indivizibilă şi supusă transmisiunii, după dispoziţiunile cuprinse în acest capitol, o suprafaţa de 50 ha.Declaraţia va fi facuta în scris la judecătoria de ocol respectiva de către proprietari, cari se vor prezenta în persoana sau prin procurator, cu procura autentică.Declaraţia va cuprinde numele proprietarului, domiciliul, situaţia, întinderea şi vecinătăţile terenului ce voeşte sa declare indivizibil şi semnatura proprietarului.În caz cînd proprietarul nu ştie carte, declaraţia poate fi semnată de redactorul sau scriitorul actului, care se va prezenta în persoana la judecătorii de ocol. Judecătorul de ocol va primi declaraţia scrisă a proprietarului, va lua act de voinţa lui şi va încheia proces-verbal de cele constatate.Declaraţia şi procesul-verbal vor fi transcrise într-un registru anume alcătuit şi ţinut la judecătoria de ocol pe numele proprietarilor. +
Articolul 237Prin derogare la regulele stabilite prin codul civil, satenii proprietari de pămînt au libertatea de a dona sau a testa porţiunea indivizibilă arătată în art. 126 din lege, fără obligaţiunea pentru donator sau legatar de a raporta, nici chiar în numerar, excedentul peste cotitatea disponibilă. +
Capitolul 17Comasarea +
Articolul 238Pentru a se asigura putinta exploatării lesnicioase şi prielnice a pămîntului prin reunirea proprietăţilor rurale formate din mai multe parcele răzleţe, prin aşezarea izlazurilor şi a tuturor terenurilor cu destinaţia specială în situaţia cea mai potrivita cu scopul căruia servesc, prin crearea unui acces lesnicios în toate parcelele şi în genere prin parcelarea raţională a proprietăţii rurale, în raport cu necesităţile agricole, Casa centrala a împroprietăririi, prin direcţiunea cadastrului şi a lucrărilor tehnice, va executa comasarea terenurilor rurale în conformitate cu prevederile legii speciale de comasare. +
Capitolul 18Cultivarea loturilor +
Articolul 239Pentru asigurarea unei bune culturi a pămîntului micei proprietăţi, o cat mai buna întrebuinţare a izlazurilor comunale, cum şi punerea în valoare a produselor micii proprietăţi, Casa centrala a împroprietăririi are dreptul de a stabili şi impune micilor proprietari obligaţiuni privitoare la planul de cultura, la organizarea mijloacelor de cultura şi tovarasii, cari sa indrumeze pe sateni spre o cultura raţională şi intensiva la desfacerea produselor lor şi îmbunătăţirea rasei vitelor, determinând şi sancţiunile de luat. +
Articolul 240Toţi cumpărătorii de loturi după legea agrară, aflaţi într-o alta comuna, la o distanta mai mare de 15 km de comuna lor de reşedinţa, sînt datori ca, în termen de cel mult trei ani dela luarea în stapanire a lotului, să se mute în comuna de care depinde lotul.Se exceptează funcţionarii publici, muntenii improprietariti la camp cu loturi pînă la 2 ha şi lotasii care pastrandu-şi locuinta rămîn totuşi mai aproape de loturile lor, decât dacă s-ar muta în comuna de care depinde lotul. +
Articolul 241Acei care nu vor îndeplini obligaţiunile prevăzute în articolele de mai sus, vor fi deposedati fără somaţie, după cererea Casei centrale a împroprietăririi, printr-o hotărîre pronunţată de judecătorul de ocol, după ce va fi citat pe cel a cărui deposedare se cere.Hotărîrea se va da cu drept de apel la tribunal. Termenul de apel este de 30 zile libere dela pronunţare, dacă părţile sînt prezinte, şi dela comunicare, dacă lipsesc. Apelantul este dator sa arate motivele apelului, sub pedeapsa anulării apelului.Tribunalul va judeca în camera de consiliu, în termen de 15 zile maximum, de urgenta şi cu precădere; hotărîrea tribunalului va fi definitivă, fără opoziţie sau recurs.Procedura va fi gratuita şi părţile se vor cita din oficiu.Proprietarul deposedat are dreptul la restituirea ratelor plătite pentru pămînt şi a valorii clădirilor şi sadirilor. +
Articolul 242Cumpărătorii de loturi după legile anterioare cari pînă la promulgarea legii agrare nu s-au aşezat la lotul cumpărat în termenele prevăzute de acele legi şi nu l-au cultivat singuri, vor fi deposedati pe cale administrativă. +
Articolul 243În toate cazurile de deposedare loturile intră în proprietatea Casei centrale a împroprietăririi care va dispune de ele conform prevederilor legii agrare. +
Articolul 244Cumpărătorii de loturi cari nu vor fi achitat patru rate semestriale din preţ, vor fi deposedati de către Casa centrala a împroprietăririi, pe cale administrativă, în termen de 3 luni dela data incunostintarii, fără judecata şi fără îndatorirea de a urmări, în prealabil, încasarea ratelor.Încunoştinţarea se va face de Casei centrale a împroprietăririi cu adresa oficială, prin notar, sub luare de dovada. +
Capitolul 19Plata loturilor +
Articolul 245De îndată ce s-a făcut improprietarirea şi satenii au fost puşi în posesia loturilor, ei nu vor mai plati arenda dacă preţul pămîntului expropriat a fost fixat, ci anuitatea preţului, care va fi divizat în rate semestriale calculate pe baza unei dobânzi de 5% pe an şi amortisment după tabela. Dobînda de întîrziere va fi de 6% pe an. +
Articolul 246Pământul cultivabil expropriat pe baza decretului-lege No. 3697/918, şi a legii agrare, se va vinde satenilor muncitori de pămînt prevăzuţi în art. 77 şi următorii din lege în loturi mici.Preţul vânzării nu va putea întrece de 20 ori preţul regional de arenda, fixat în anul 1916 de către consiliul superior al agriculturii pentru anii 1917-1922. El va fi stabilit deocamdată pe baza suprafeţelor trecute în actele de improprietarire provizorii, rămînînd ca lichidarea definitivă a preţului să se facă după ce direcţiunea cadastrului va întocmi, conform art. 113 al legii, planul definitiv de parcelare.Toate celelalte vânzări, cum şi răscumpărarea acordată embaticarilor, se vor face pe preţul exproprierii stabilit la art. 36 al legii. +
Articolul 247Plata pămîntului pentru toate vînzările se face în principiu în momentul intrării în posesie.Acelora cari nu vor fi în măsura sa plătească în întregime pământul primit, se va acorda un termen de plată în rate pînă la 20 ani, cu condiţiunea de a vărsa înainte cel puţin 20% din preţ. Pentru satenii lipsiţi, ministerul agriculturii, cu avizul conform al comitetului agrar, va putea reduce aceasta obligaţie.Încasarea sumelor datorite se urmăreşte conform legilor ce sînt sau vor fi în vigoare pentru urmărirea veniturilor Statului, în baza rolurilor ce se vor trimite administraţiilor financiare. +
Articolul 248Din ratele ce se vor plati de cumpărători, partea reprezentând dobînda banilor se va înscrie în veniturile generale ale Statului.În ce priveşte plăţile anticipate, avansurile din preţ şi cota de amortisment cuprinsă în rate, ele vor fi consemnate, prin îngrijirea administraţiilor financiare, la Casa de depuneri şi consemnaţiuni, în contul şi la dispoziţia Casei centrale a împroprietăririi, direcţiunea Creditului ipotecar, spre a forma "fondul pentru amortizarea exproprierilor făcute pentru cauza de utilitate naţionala". +
Articolul 249Casa centrala a împroprietăririi va vărsa din acest fond în fiecare an ministerului de finanţe, spre a fi încasate la Stat, sumele prevăzute pentru amortizarea anula prin tragere la sorţi a titlurilor de renta amortizabila emise pentru plata exproprierilor, precum şi sumele ce se plătesc anual de Stat drept amortisment Creditului funciar rural pentru stingerea împrumuturilor ipotecare, cari grevează către acea societate pământurile expropriate şi cari ipoteci ar fi fost luate de Stat, conform legii, asupra sa. Restul ce va rămîne disponibil din fondul consemnat va fi întrebuinţat de Casa centrala a împroprietăririi, de asemenea la amortizarea prin tragere la sorţi a titlurilor de renta amortizabila, emise pentru plata pămîntului expropriat în plus şi peste cota anuală înscrisă pentru amortizare. +
Articolul 250Plata preţului pasunilor comunale înfiinţate sau completate prin legea promulgată prin decretul No. 3865 din 22 Septemvrie 1920 se face de comune, în condiţiunile prevăzute în acest capitol pentru sateni. +
Capitolul 20Dispozituni finale +
Articolul 251Casa centrala a împroprietăririi este în drept ca, în scopul de a revinde cultivatorilor de pămînt, sa cumpere portiunile de teren rămase pe seama proprietarului. +
Articolul 252Prin derogare dela art. 1252 şi 1253 din codul civil, toate proprietăţile rurale ale minorilor, interzişilor, precum şi cele supuse regimului dotal, pot fi înstrăinate prin buna învoiala, fără îndeplinirea altor formalităţi decât încuviinţarea tribunalului, luându-se garanţiile necesare conform dispoziţiunilor codului civil pentru conservarea sumelor provenind din preţ.În caz cînd prin actele dotale ale femeilor maritate sub acest regim se prevede întrebuinţarea averilor dotale exclusiv în cumpărare de moşii sau plasari în efecte rurale, sotii vor putea, cu autorizarea justiţiei, întrebuinţa fondurile lor dotale în cumpărări de imobile urbane sau orice alte plasamente, aplicându-se dreptul comun în aceasta privinta, cu derogare dela dispoziţiunile actelor dotale. +
Articolul 253Preţul pămîntului pentru mosiile cari au fost proprietatea judeţelor, comunelor şi persoanelor juridice cu caracter de utilitate publică şi cari au trecut în proprietatea Statului, în baza legii din 18 Martie 1912, va fi acela care se fixează de organele de aplicare ale legii agrare.De îndată ce aceste preţuri rămîn definitive, titlurile de renta perpetua de 4% emise în baza legii din 18 Martie 1912, vor fi înlocuite prin noui titluri de renta perpetua de 5% calculată în felul mai sus arătat şi reprezentând 80% asupra intinderilor trecute în stăpânirea Statului. Pentru restul de 20% se va plati aşezămintelor deocamdată o dobînda de 5% pe an pînă la masuratoarea definitivă a mosiilor, cînd se va emite, de va fi cazul, un supliment de renta perpetua de 5%.La calcularea preţului cuvenit aşezămintelor se va tine seama numai de preţuirea pămîntului. Aşezămintele nu au drept la plusul de dobînda cuvenit în baza titlului de renta perpetua de 5%, decât în momentul emisiunii noului titlu. +
Articolul 254Toate operaţiunile financiare decurgînd din expropriere şi improprietarire se fac prin Casa centrala a împroprietăririi. +
Articolul 255Toate actele şi transmisiunile, fără nici o excepţie, privitoare la expropriere şi comasare, precum şi toate actele judiciare în legătură directa cu exproprierea, comasarea şi improprietarirea, făcute în executarea legii, sînt scutite de orice taxe de timbru şi înregistrare. +
Articolul 256Toate termenele din acest regulament se socotesc pe zile libere. +
Articolul 257Prezentul regulament întocmit în baza art. 156 din legea pentru reforma agrară din vechiul Regat completează şi lamureste dispoziţiunile acelei legi.──────────────────
