REGULAMENT din 30 martie 2007

Redacția Lex24
Publicat in Repertoriu legislativ, 22/11/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Emitent: GUVERNUL
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 august 2007
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ART. 1REFERIRE LAACORD 15/09/2003 ART. 7
ART. 5REFERIRE LAACORD 15/09/2003
ART. 16REFERIRE LAACORD 15/09/2003 ART. 10
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulFA IN LUCRUPROTOCOL 17/05/2019
ActulCONTINUT DEHG 483 23/05/2007
ActulCONTINUT DEPROTOCOL 30/03/2007

de colaborare între organele teritoriale în cazul scurgerii apelor mici (extraordinare) pe râurile din subunităţile hidrografice care formează sau traversează frontiera româno-ungară (Anexa 7)



 + 
Capitolul IDispoziţii generale + 
Articolul 1Scopul regulamentuluiScopul prezentului regulament este de a stabili măsurile şi intervenţiile coordonate pe râurile din subunităţile hidrografice ce formează sau traversează frontiera, în cazul scurgerii apelor mici extraordinare, în conformitate cu prevederile art. 7 pct. 19 din Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003 şi intrat în vigoare la 17 mai 2004.
 + 
Articolul 2Domeniul de aplicare a regulamentuluiDomeniul de aplicare al prezentului regulament se extinde pe toate formele de intervenţii active asupra stocurilor de apă în perioadele când deficitul acestora poate produce efecte (pagube), în scopul asigurării cerinţelor ecologice de servitute în secţiunile de frontieră, pentru prevenirea deteriorării calităţii şi impunerea de restricţii folosinţelor (utilizatorilor).
 + 
Articolul 3Restricţii în folosirea apeiÎn situaţia în care stocul (debitul) de apă în secţiunea caracteristică (de frontieră) ajunge sau se prognozează să scadă sub pragul (valoarea) prestabilit de comun acord, organele hidrotehnice teritoriale competente pot impune restricţii utilizatorilor de apă, pe baza planurilor elaborate de fiecare parte, pe teritoriul său. Partea care impune restricţii informează neîntârziat cealaltă parte asupra măsurilor luate.
 + 
Capitolul IIElemente de bază ale determinării situaţiilor caracteristice + 
Articolul 4a) Stabilirea situaţiilor critice de ape mici din perioadele secetoase se va face luându-se în considerare debitul limită (prag) în secţiunea de frontieră stabilit între părţi.b) Urmărirea situaţiilor critice de ape mici se realizează la staţiile hidrometrice corespondente prezentate în anexă.
 + 
Articolul 5Debitul limită (prag) în secţiunea de frontieră se va calcula luându-se în considerare necesarul ecologic de apă din aval şi cerinţele minime de apă ale folosinţelor, ţinându-se seama de condiţia de servitute prevăzută în Acord, pe o lungime corespunzătoare a cursului de apă, măsurată din secţiunea de frontieră.
 + 
Articolul 6Pentru a se putea iniţia şi a se lua măsuri corespunzătoare, se stabileşte de comun acord între părţi, în secţiunea de frontieră, debitul caracteristic, respectiv debitul limită (prag).
 + 
Capitolul IIIModul de acţiune pe perioada situaţiilor caracteristice + 
Articolul 7a) În situaţia apariţiei fenomenului de ape mici extraordinare, activitatea de prevenire şi combatere a efectelor se face de organul hidrotehnic teritorial competent, conform legislaţiei naţionale a fiecărei părţi.b) Acţiunile operative de prevenire şi combatere a efectelor sunt coordonate de directorul organului hidrotehnic teritorial competent.
 + 
Articolul 8PregătireaSarcinile organelor hidrotehnice teritoriale competente, în scopul prevenirii efectelor, sunt următoarele:a) să urmărească cu atenţie situaţia bilanţului apei din subunităţile hidrografice de pe teritoriul propriu, să se îngrijească de prognozarea situaţiilor, condiţiilor deficitare de apă;b) menţinerea în stare funcţională a lucrărilor hidrotehnice aflate în administrare, precum şi a reţelei de puncte de măsurători hidrometrice;c) elaborarea şi ţinerea la zi a planurilor de restricţii bazinale;d) organizarea şi pregătirea personalului participant la acţiunile ocazionate de producerea fenomenului de ape mici;e) organizarea sistemului informaţional;f) nominalizarea persoanelor de contact, după declanşarea fenomenului, în vederea colaborării părţilor;g) părţile trebuie să se informeze reciproc asupra evoluţiei situaţiei de ape mici şi asupra prognozelor hidrologice referitoare la această evoluţie în conformitate cu Regulamentul privind transmiterea datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungară.
 + 
Articolul 9Apărarea împotriva situaţiilor de secetă, instituirea şi încetarea fazelora) Instituirea fazelor critice se face de fiecare parte pe teritoriul său, pe baza unei analize de ansamblu a stării resurselor de apă şi, după caz, a lucrărilor de gospodărire a apelor.b) Faza I (de atenţie) – se instituie pe baza evoluţiei situaţiei hidro-meteo când în secţiunea caracteristică (de frontieră) se atinge de 1,1 ori valoarea debitului limită (prag) şi se aşteaptă scăderea în continuare a acestuia.c) Faza a II-a (de intervenţie) – se instituie când valoarea debitului în secţiunea de frontieră este egal sau mai mic decât valoarea debitului limită (prag), respectiv:– există posibilitatea iminentă de producere a unor fenomene periculoase pentru ecosistemele acvatice (mortalitate piscicolă, diluţie nesatisfăcătoare);– sunt necesare măsuri pentru asigurarea condiţiilor minime ecologice şi pentru folosinţele de apă.d) Încetarea fazelor se realizează atunci când cauzele care le-au generat nu mai există.
 + 
Articolul 10Sarcini pe perioada instituirii fazelor criticea) Modul de acţiune se stabileşte în funcţie de situaţia critică (faza) declarată de directorul organului hidrotehnic teritorial competent.b) Părţile se informează imediat atât despre instaurarea fazei critice, cât şi despre măsurile luate.c) În perioada instituirii fazelor critice (secetă), organele hidrotehnice teritoriale competente iau următoarele măsuri:– analiza informaţiilor primite la depăşirea pragurilor critice prestabilite, declanşarea situaţiei critice, informarea celeilalte părţi şi convocarea personalului competent pentru urmărirea situaţiei create;– realizarea de măsurători cantitative şi calitative în secţiunea de frontieră, precum şi elaborarea de prognoze privind starea resurselor de apă şi instituirea situaţiilor caracteristice;– stabilirea stocului de apă de suprafaţă aflat la dispoziţie în acumulările proprii, precum şi în alte acumulări de apă;– stabilirea stocului de apă subteran posibil de luat în considerare;– analiza stării tehnice a lucrărilor de gospodărire a apelor, reţeaua de derivaţii, canale, acumulări, staţii de pompare, stăvilare etc.;– asigurarea mobilizării şi coordonarea personalului desemnat pentru realizarea activităţilor specifice;– organizarea dispeceratului de apărare şi derularea prin acesta a fluxului informaţional către cealaltă parte, cu privire la informaţiile hidrologice, meteorologice, informaţii de folosire a resurselor de apă existente şi de protecţie a calităţii apelor, precum şi validarea lor în colaborare cu compartimentele de resort;– funcţionarea sistemului de observare şi măsurare hidrometrică;– implicarea altor organisme abilitate şi informarea organelor de stat, a consiliilor locale, a prestatorilor şi a utilizatorilor de apă.Faza I
 + 
Articolul 11a) Menţinerea în stare de funcţionare a sistemelor de tranzitare şi de refacere a stocurilor de apă, a acumulărilor, a lucrărilor de artă, a sistemelor de măsurare şi urmărirea funcţionării acestorab) Verificarea capacităţii de scurgere liberă a apelor în reţeaua hidro şi canalec) Instituirea colectivului de dispecerat şi monitorizare a fenomenului (prognoze, reţeaua de măsurători)d) Eliminarea din albiile râurilor/canalelor a eventualelor obstacole pentru asigurarea unei scurgeri fluentee) Supravegherea riguroasă a funcţionării folosinţelor de apă şi verificarea stării debitmetriei la acesteaf) Acţiuni la utilizatorii de apă pentru eliminarea pierderilor de apă, verificarea instalaţiilor de rezervă pentru prelevarea apei din alte surse, asigurarea funcţionării captărilor de apă în condiţiile unor debite, respectiv nivele scăzute pe cursul de apă, executarea unor lucrări de curăţare a albiei în zona captării şi de dirijare a curentului de apă către prizăg) Controlul surselor de poluare.Faza a II-a
 + 
Articolul 12a) Aplicarea de fiecare parte a prevederilor planului propriu de restricţii şi folosire a apei în perioade secetoase în unitatea hidrografică respectivăb) Efectuarea de controale la folosinţele de apă pentru verificarea modului de respectare a prevederilor planului propriu de restricţii şi folosire a apei în perioade secetoase, precum şi a calităţii apelor uzate evacuatec) Acţiuni la utilizatorii de apă pentru punerea în funcţiune a instalaţiilor de rezervă pentru prelevarea apei din subteran sau din alte surse de apă, reutilizarea şi folosirea tuturor posibilităţilor de compensare internă, începerea reviziei (remont) sau reparaţiei planificate la folosinţele de apăd) Luarea în considerare a stocului de apă subterană pentru asigurarea nevoilor ecologice ale cursului de apăe) Luarea în considerare a stocurilor de apă aparţinând unor persoane fizice sau juridicef) Suspendarea autorizaţiilor de gospodărire a apelor la folosinţele care nu se încadrează în măsurile dispuse de organul hidrotehnic teritorial competentg) Suplimentarea stocului de apă în secţiunea de frontieră a cursului în funcţie de cerinţele părţii ungare şi de posibilităţile părţii române prin transfer de ape din alte cursuri, din acumulări, prin pompare sau alte intervenţii, care pot cauza cheltuieli suplimentare, acestea fiind acoperite de partea ungarăh) Alte măsuri specifice care se consideră necesar a fi luate, care pot avea efect favorabil.
 + 
Capitolul IVResponsabilităţi şi flux informaţional + 
Articolul 13a) Modul de acţiune în situaţii critice caracterizate de scurgeri de ape mici pe râurile care formează sau traversează frontiera de stat constituie sarcina organelor hidrotehnice teritoriale competente, cu luarea în considerare a legislaţiei proprii în domeniu şi a regulamentelor existente.b) Acţiunile specifice sunt coordonate de către directorul organelor hidrotehnice teritoriale competente respective, prin dispeceratul acestora, pe baza analizei şi corelării informaţiilor şi asigurarea armonizării activităţilor tehnice proprii sau ale altor organisme prestatoare.
 + 
Capitolul VMăsuri după încetarea situaţiei critice + 
Articolul 14a) În termen de 30 de zile de la încetarea situaţiei critice fiecare parte va întocmi un raport către Subcomisia de gospodărire a apelor şi hidrometeorologie.b) Raportul trebuie să conţină următoarele:– evaluarea situaţiei hidrometeorologice;– acţiuni dispuse pe perioada critică;– costuri înregistrate;– experienţa câştigată;– propuneri de îmbunătăţire şi modalităţi noi de acţiune.
 + 
Capitolul VIAlte acţiuni + 
Articolul 15a) Organele hidrotehnice teritoriale competente ale părţilor pot iniţia măsurători comune, extraordinare de debit în secţiunile de frontieră.b) La cererea uneia dintre părţi, reprezentanţii instituţiilor abilitate se pot întruni în cadrul unor întâlniri operative, unde se informează reciproc despre evoluţia fenomenului şi despre măsurile luate în vederea combaterii fenomenului.c) Trecerea frontierei de stat se va face în conformitate cu prevederile Regulamentului privind trecerea frontierei şi contactul între organele hidrotehnice ale României şi Republicii Ungare.
 + 
Capitolul VIIDispoziţii finale + 
Articolul 16a) Prezentul regulament poate fi modificat sau completat pe baza hotărârii Comisiei hidrotehnice, la cererea oricăruia dintre împuterniciţi. Intrarea în vigoare a acestei hotărâri se va face în conformitate cu prevederile art. 10 pct. 5 din Acord.b) Anexa face parte integrantă din prezentul regulament.c) Prezentul regulament a fost întocmit în două exemplare originale, compuse fiecare din câte un text în limba română şi unul în limba maghiară, toate textele fiind egal autentice.d) Prezentul regulament este aprobat de Comisia hidrotehnică, la Sesiunea a XVIII-a, iar intrarea în vigoare a acestuia, conform sistemului juridic intern, se va face numai după finalizarea şi aprobarea anexei.p. Împuternicitul părţii române,Ovidiu GaborÎmputernicitul părţii ungare,Haraszthy Laszlo
 + 
Anexa ––la Regulamentul de colaborare între organele teritoriale în cazul––––––––––––––––––––––scurgerii apelor mici (extraordinare) pe râurile din subunităţile––––––––––––––––––––––hidrografice care formează sau traversează frontiera româno-ungară––––––––––––––––––––––DATELE DE BAZĂutilizate pentru urmărirea situaţiilor critice de ape mici

           
  Nr. crt. Denumirea cursului Staţia corespondentă pe teritoriul român Staţia corespondentă pe teritoriul ungar Valorile debitelor limită (prag) m3/s
  1. Tur Turulung Garbolc  
  2. Someş Satu Mare Csenger  
  3. Crasna Domăneşti Agerdomajor  
  4. Barcău Sălard Kismarja  
  5. Crişul Repede Oradea Korosszakal  
  6. Crişul Negru Zerind Sarkad-Malomfok  
  7. Crişul Alb Chişineu-Criş Gyula  
  8. Mureş Arad Mako

––-

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x