privind autorizarea concentrărilor economice
În temeiul art. 28 alin. (1) şi (2) din Legea concurenţei nr. 21/1996 cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare „lege”, şi în scopul unei mai bune armonizări a legislaţiei româneşti în acest domeniu cu prevederile aquis-ului comunitar, Consiliul Concurenţei adoptă prezentul regulament.Scopul controlului concentrărilor economice de către Consiliul Concurenţei este de a veghea împotriva creării de monopoluri sau agenţi economici cu poziţie dominantă pe piaţă, care pot conduce la restrângerea, înlăturarea sau denaturarea semnificativă a concurenţei pe piaţa românească sau pe o parte a acesteia cu efecte nefavorabile asupra consumatorilor.Prezentul regulament este obligatoriu pentru Consiliul Concurenţei, agenţii economici sau asociaţiile de agenţi economici, precum şi pentru organele administraţiei publice centrale sau locale, urmărind aplicarea în mod unitar şi transparent, în condiţii de siguranţă juridică, a legii.Regulamentul cuprinde următoarele părţi:Partea I – Precizări cu privire la concentrările economice;Partea a II-a – Notificarea concentrărilor economice. Emiterea deciziilor în cazurile de concentrare economică;Partea a III-a – Investigarea operaţiunilor de concentrare economică;Partea a IV-a – Precizări privind modul de completare a formularului pentru notificarea concentrărilor economice;Partea a V-a – Dispoziţii finale şi tranzitorii;Anexa – Formular de notificare a concentrărilor economice. +
Partea IPrecizări cu privire la concentrările economice +
Capitolul IDispoziţii generaleÎn sensul legii şi al prezentului regulament, termenii şi expresiile de mai jos semnifică după cum urmează:1. Concentrarea economică se referă la situaţia în care un număr redus de agenţi economici deţine o pondere ridicată a activităţii economice – exprimată prin totalul vânzărilor, activelor sau forţei de muncă utilizate etc. – pe o anumită piaţă. Mărimea acestor indicatori caracterizează gradul de concentrare economică la un moment dat.Operaţiunile de concentrare economică, în accepţiunea art. 11 alin. (2) din lege, se realizează prin: fuziune sau prin dobândirea controlului.2. Fuziunea este combinarea a doi sau mai multor agenţi economici într-unul singur, cu scopul de a creşte eficienţa economică şi uneori de a evita concurenţa.3. Părţile implicate (agenţii economici implicaţi) sunt agenţii economici sau persoanele fizice participante la o operaţiune de concentrare economică.Agenţii economici implicaţi, la care se face referire la art. 15 din Legea concurenţei nr. 21/1996, reprezintă părţile implicate în operaţiunea de concentrare economică.Toate referirile la "persoană fizică" cuprinse în prezentul regulament privesc persoana fizică ce controlează deja, singură sau în comun, un alt agent economic.4. Controlul, în accepţiunea art. 11 alin. (1) din lege, reprezintă dreptul şi/sau posibilitatea unor agenţi economici ori persoane fizice de a exercita, direct sau indirect, o influenţă determinantă asupra unuia sau mai multor agenţi economici.5. Dobândirea controlului, în accepţiunea art. 11 alin. (2) lit. b) din lege, reprezintă o formă de realizare a concentrărilor economice prin care agenţi economici sau persoane fizice obţin, direct sau indirect, o influenţă determinantă asupra unuia sau mai multor agenţi economici, ori asupra unor părţi ale acestora, fie prin luare de participare la capital, fie prin cumpărare de elemente de activ, fie prin instituirea sau întărirea unei situaţii de dependenţă economică, prin contracte sau prin alte mijloace.Elementele conceptului de dobândire a controlului sunt: subiectul, obiectul şi modalitatea de dobândire a controlului.6. Subiectul controluluiControlul poate fi dobândit de către:a. un agent economic (control unic);b. o persoană fizică, ce controlează deja, singură sau în comun, un alt agent economic (control unic);c. doi sau mai mulţi agenţi economici acţionând în comun ori o asociaţie de agenţi economici (control în comun);d. două sau mai multe persoane fizice acţionând în comun şi care controlează deja, fiecare în parte, cel puţin un alt agent economic (control în comun).7. Obiectul controluluiControlul se poate exercita asupra:a. unuia sau mai multor agenţi economici care constituie entităţi independente (control total);b. unor active ale agentului economic (control parţial), cum ar fi:– una sau mai multe entităţi legale separate (filiale etc);– subdiviziuni interne ale agentului economic (de ex: o secţie sau o unitate);– elemente ale fondului de comerţ, cărora li se poate atribui o cifră de afaceri pe piaţă (de ex: mărci de fabrică, mărci de producţie, licenţe).8. Modalitatea de dobândire a controluluiFormele uzuale de dobândire a controlului sunt:a. participări la capitalul social prin achiziţionare de acţiuni (părţi sociale), inclusiv în cadrul procesului de privatizare;b. cumpărarea de active;c. relaţiile de dependenţă economică.9. Situaţia de dependenţă economică poate fi determinată de acorduri importante de livrare pe termen lung sau mediu, încheiate de furnizori şi de clienţi, combinate cu legături structurale, care conferă o influenţă determinantă a furnizorului sau a clientului asupra partenerului.În aceste condiţii, dobândirea controlului se realizează pe baza unui număr de elemente particulare, pe fiecare caz.10. Controlul direct este controlul exercitat de persoane fizice sau de agenţi economici, dobândit în mod oficial.11. Controlul indirect se realizează în cazuri excepţionale, atunci când deţinătorul oficial al dreptului de control diferă de persoanele fizice sau de agenţii economici care deţin puterea reală de exercitare a influenţei determinante.Astfel de situaţii se pot întâlni atunci când o persoană fizică sau un agent economic aflată/ aflat în spatele operaţiunii foloseşte o altă persoană sau un alt agent economic (deţinătorul oficial al dreptului de control) pentru a-şi exercită de facto controlul (influenţa determinantă).Exercitarea controlului indirect se poate stabili analizând, de exemplu, sursa de finanţare, existenţa unor legături familiale etc.12. Societate controlată în comun, denumită în continuare, societate în comun, este un agent economic creat sau achiziţionat de alţi agenţi economici care o controlează.13. Societate (companie) – mamă este un agent economic care deţine acţiuni (părţi sociale) la o societate în comun, pe care o controlează fie prin înfiinţarea acesteia, singur sau împreună cu alţi investitori, fie ca urmare a achiziţionării de acţiuni (părţi sociale) din capitalul social al unui agent economic deja existent.14. Grupul din care face parte un agent economic cuprinde:a. toţi agenţii economici controlaţi, direct sau indirect, de agentul economic respectiv,b. toţi agenţii economici şi/sau persoanele fizice care controlează, direct sau indirect, agentul economic respectiv,c. toţi agenţii economici, controlaţi direct sau indirect de agenţii economici şi/sau persoanele fizice prevăzute la lit. b). +
Capitolul IIDistincţia dintre operaţiunile de asociere concentrative şi cele de cooperareA. Introducere15. Agenţii economici de pe o piaţă execută operaţiuni specifice prin care se asociază, păstrându-şi însă caracterul de entităţi economice independente, în vederea realizării unor obiective comune.Astfel de operaţiuni de asociere îmbracă forme diferite, cum ar fi: coordonarea comportamentului concurenţial, crearea de societăţi în comun, cooperarea pentru activităţi specifice (cercetare-dezvoltare, producţie, distribuţie etc.).16. Aceste operaţiuni de asociere sunt tratate în mod diferit de lege, în funcţie de efectul lor asupra mediului concurenţial pe piaţă.17. Problema esenţială în acest context o reprezintă distincţia între operaţiunile de asociere care au ca efect o concentrare economică – care va fi tratată conform prezentului regulament – şi acelea care conduc la coordonarea acţiunilor agenţilor economici pe piaţă, ce cad sub incidenţa art. 5 alin. (1) din lege.18. Legea face în mod explicit acesta distincţie în art. 11 alin. (3): "Operaţiunile de asociere, având ca obiect sau ca efect coordonarea comportamentului concurenţial al agenţilor economici participanţi care rămân independenţi, nu constituie concentrare prin dobândirea controlului, chiar când asemenea operaţiuni ar consta în crearea de entităţi economice comune. Dacă entitatea economică comună este o persoană juridică îndeplinind statornic toate funcţiile unei entităţi economice autonome, fără însă a realiza o coordonare a comportamentului concurenţial fie între agenţi economici fondatori, fie între ea şi aceştia, operaţiunea este o concentrare în sensul prevederilor alin. (2) lit. b)".19. în acest capitol sunt definite operaţiunile de asociere care au ca efect o concentrare economică (operaţiuni de asociere concentrative), distingându-le de operaţiunile de asociere care dau naştere la societăţi în comun de cooperare.B. Societăţi în comun concentrative20. O operaţiune de asociere constituie o concentrare economică în sensul art. 11 alin. (2) din lege, dacă îndeplineşte concomitent următoarele condiţii:a. existenţa controlului în comun;b. autonomia structurală a societăţii în comun;c. societatea în comun să nu aibă ca obiect sau ca efect coordonarea comportamentului concurenţial al societăţilor-mamă şi/sau al agenţilor economici controlaţi de acestea.Controlul în comun21. O societate în comun cade sub incidenţa reglementărilor privind concentrările economice, dacă există o dobândire în comun a controlului asupra acesteia de către doi sau mai mulţi agenţi economici.Autonomie structurală22. O societate în comun are autonomie structurală atunci când, în calitate de persoană juridică, îndeplineşte statornic toate funcţiile unei entităţi economice autonome, respectiv are funcţionare deplină.23. O societate în comun are funcţionare deplină atunci când dispune de resursele financiare, umane şi tehnice necesare desfăşurării pe termen îndelungat a tuturor activităţilor sau funcţiilor îndeplinite în mod normal de oricare alt agent economic care acţionează pe piaţa respectivă.24. O societate în comun nu va fi considerată cu funcţionare deplină în cazul în care preia numai o funcţie specifică din afacerile societăţilor-mamă, fără a avea acces pe piaţă în nume propriu. Acesta este cazul, de exemplu, al societăţilor în comun, limitate la cercetare-dezvoltare, producţie, distribuţie sau vânzare a produselor societăţilor-mamă în calitate de agenţi de vânzări sau create în vederea participării la o licitaţie publică.Atunci când societatea în comun foloseşte reţeaua de distribuţie a uneia sau a mai multora dintre societăţile-mamă care acţionează în acest caz ca agenţi ai societăţii în comun, aceasta din urmă se consideră că are funcţionare deplină.25. Un alt aspect suplimentar care se are în vedere la aprecierea caracterului de funcţionare deplină a unei societăţi în comun este faptul că acea societate în comun îşi realizează aproape integral vânzările către societăţile-mamă sau se aprovizionează aproape în totalitate de la acestea.Această situaţie se întâlneşte frecvent în perioadele iniţiale, de pornire a activităţii, când societăţile în comun îşi câştigă şi consolidează poziţia pe piaţă. Stabilirea duratei perioadei iniţiale depinde de condiţiile specifice de pe piaţa respectivă, dar nu poate fi mai mare de 3 ani. înăuntrul acestei perioade, societatea în comun se consideră că funcţionează deplin.26. În cazul în care vânzările către societăţile-mamă se extind pe o perioadă îndelungată, societatea în comun are caracter de funcţionare deplină, numai dacă are un rol activ pe piaţă, adică:(i) ponderea vânzărilor către societăţile-mamă în producţia totală nu estesubstanţială;(îi) vânzările către societăţile-mamă se efectuează în condiţii normale de piaţă.27. Caracterul de funcţionare deplină în cazul aprovizionării făcute de societatea în comun de la societăţile-mamă pe o perioadă Îndelungată, se apreciază în funcţie de criteriul valorii adăugate produselor implicate, în cazul în care produselor achiziţionate de la societăţile-mamă li se adaugă o valoare scăzută în procesul de producţie şi/sau comercializare, societatea mixtă nu are funcţionare deplină, fiind mai apropiată de un agent de vânzare, în cazul în care societatea în comun are un rol activ pe piaţă, respectiv:(i) ponderea aprovizionărilor din alte surse decât de la societăţile-mamă estesubstanţială;(îi) are facilităţile necesare (de exemplu, pentru o specializare în activitatea dedistribuţie: magazine, depozite, mijloace de transport, personal etc.);(iii) cumpărările de la societăţile-mamă se fac în condiţii normale de piaţă, ea arefuncţionare deplină.28. Un alt aspect suplimentar care se are în vedere la definirea funcţionării depline, este durata de funcţionare, ca regulă generală funcţionarea deplină asociindu-se cu o activitate pe termen lung.Faptul că, societăţile-mamă asigură societăţilor în comun toate resursele necesare (financiare, materiale etc.) demonstrează o intenţie de activitate pe termen lung. Această constatare va fi întărită, dacă în contractul de societate şi statut se prevede o durată de funcţionare suficient de lungă pentru a determina o schimbare de durată în structura agenţilor economici implicaţi. O societate în comun nu va fi considerată ca funcţionând deplin, dacă este constituită pentru o perioadă scurtă. Acesta este cazul unei societăţi în comun, înfiinţată exclusiv pentru realizarea unui proiect specific şi care urmează să-şi înceteze activitatea în momentul înfăptuirii acestuia.Elemente relevante pentru aprecierea coordonării comportamentului concurenţial al agenţilor economici implicaţi29. În evaluarea riscului de coordonare a comportamentului concurenţial al agenţilor economici implicaţi – acesta fiind un criteriu major de departajare a societăţilor în comun concentrative de cele de cooperare – se va avea în vedere dacă agenţii economici implicaţi sunt concurenţi, actuali sau potenţiali, pe piaţa relevantă.30. Coordonarea comportamentului concurenţial ai agenţilor economici independenţi este exclusă, dacă societăţile-mamă îşi transferă integral activităţile sau totalitatea activităţilor dintr-un anumit sector industrial către societatea în comun.31. Coordonarea poate fi exclusă dacă societăţile-mamă nu sunt active pe piaţa societăţii în comun sau îşi transferă totalitatea activităţilor lor de pe această piaţă către societatea în comun.Situaţia este valabilă şi în cazul în care doar o societate-mamă rămâne activă pe piaţa societăţii în comun sau îşi menţine doar o mică parte a activităţii pe această piaţă.32. Spre deosebire de cazul menţionat la pct. 31, există o mare probabilitate de coordonare a comportamentului concurenţial atunci când două sau mai multe societăţi-mamă îşi păstrează, într-o măsură semnificativă, activităţile pe aceeaşi piaţă a produsului cu aceea a societăţii în comun, în măsura în care aceste activităţi se vor desfăşura pe aceeaşi piaţă geografică.33. Există probabilitatea coordonării şi în cazul în care societăţile-mamă şi societatea în comun se specializează pe segmente specifice importante ale pieţei produsului.Fac excepţie cazurile în care aceste segmente sunt de importanţă minoră în comparaţie cu activităţile de bază ale societăţilor-mamă sau ale societăţii în comun şi când societăţile-mamă au motive obiective să-şi reţină anumite activităţi, cum ar fi cele bazate pe tehnologii proprii, în aceste cazuri, simpla existenţă a societăţii în comun nu justifică presupunerea că ar exista o coordonare a comportamentului concurenţial în aceste domenii.34. Atunci când există deja o reţea de legături de cooperare între societăţile-mamă pe piaţa societăţii în comun, obiectivul sau efectul principal al societăţii în comun poate fi suplimentarea legăturilor şi, astfel, întărirea coordonării existente.35. În cazul în care societăţile-mamă sunt active pe piaţa din avalul pieţei societăţii în comun, poate apărea o coordonare între acestea, dacă societatea în comun este principalul lor furnizor şi dacă la nivelul societăţilor-mamă se adaugă produselor o valoare nouă, relativ mică; în mod similar, atunci când societăţile-mamă sunt active pe piaţa din amonte a pieţei societăţii în comun, poate apărea coordonarea, dacă principalul lor client este societatea în comun.36. Dacă două sau mai multe societăţi-mamă au activităţi semnificative pe o piaţă învecinată pieţei societăţii în comun, care din punct de vedere economic are o importanţă semnificativă comparativ cu piaţa societăţii în comun, colaborarea în cadrul societăţii în comun poate conduce la^coordonarea comportamentului concurenţial al societăţilor-mamă pe piaţa învecinată, în acest context, o piaţă învecinată este o piaţă separată, dar strâns legată de piaţa societăţii în comun, ambele pieţe având caracteristici comune, incluzând tehnologie, clienţi sau concurenţi.37. Atunci când societăţile-mamă şi societatea în comun sunt active pe pieţe geografice diferite, existenţa coordonării se evaluează în funcţie de legăturile dintre pieţe şi de probabilitatea interacţiunii lor prezente sau viitoare. Evaluarea se va face în mod similar şi în cazul în care doar o societate-mamă este prezentă pe piaţa geografică a societăţii în comun, celelalte societăţi-mamă fiind active pe alte pieţe geografice.38. În cazul în care societăţile-mamă sunt active pe aceeaşi piaţă geografică, care este diferită de cea a societăţii în comun, există posibilitatea coordonării comportamentului concurenţial al societăţilor-mamă, dacă activitatea societăţii în comun are o importantă economică deosebită comparativ cu activităţile societăţilor-mamă pe piaţa lor şi dacă există sau va exista interacţiune între piaţa societăţilor-mamă şi piaţa societăţii în comun, în prezent sau în viitorul apropiat.39. Faptul că printr-o societate în comun se realizează coordonarea comportamentului concurenţial ai societăţilor-mamă nu elimină posibilitatea unei concentrări atunci când elementele de cooperare sunt doar de importanţă economică minoră în comparaţie cu ansamblul operaţiunii. Totuşi, un cumul însemnat de elemente minore de coordonare poate conduce la aprecierea că operaţiunea în ansamblu este de cooperare. +
Capitolul IIIOperaţiunile de concentrare economică şi părţile implicate40. Scopul acestui capitol este să ofere un cadru unitar privind modul în care Consiliul Concurenţei aplică prevederile art. 11 alin. (2) din lege, conform căruia o operaţiune de concentrare economică are loc atunci când:a. doi sau mai mulţi agenţi economici, anterior independenţi, fuzionează;b. una sau mai multe persoane care deţin deja controlul cel puţin asupra unui agent economic ori unul sau mai mulţi agenţi economici dobândesc, direct sau indirect, controlul asupra unuia sau mai multor agenţi economici ori asupra unor părţi ale acestora, fie prin luare de participare la capital, fie prin cumpărare de elemente de activ, prin contract sau prin alte mijloace.A. Fuziuni între agenţi economici anterior independenţi. Părţile implicate41. O fuziune, în înţelesul art. 11 alin. (2) lit. a) din lege, poate avea loc prin contopire, prin absorbţie şi de facto.42. Contopirea are loc atunci când doi sau mai mulţi agenţi economici independenţi se reunesc într-un nou agent economic şi încetează să mai existe ca persoane juridice distincte.În cazul fuziunii prin contopire, părţile implicate sunt agenţii economici care fuzionează şi grupurile din care fac parte.43. Absorbţia are loc atunci când un agent economic este înglobat de un alt agent economic, acesta din urmă păstrându-şi personalitatea juridică, în timp ce primul încetează să mai existe ca persoana juridică.În cazul fuziunii prin absorbţie, părţile implicate sunt agentul economic absorbant şi grupul acestuia, pe de o parte, şi agentul economic absorbit şi agenţii economici pe care îi controlează, pe de altă parte.44. Fuziunea de facto este combinarea activităţilor a doi sau mai mulţi agenţi economici independenţi care, deşi îşi păstrează personalitatea juridică, în absenţa unui act juridic legal, creează un grup care se manifestă concurenţial ca o singură entitate economică.45. Premise de realizare a unei fuziuni de facto pot fi:a. existenţa unei conduceri unice, permanente, a agenţilor economici respectivi;b. compensarea internă a profiturilor şi pierderilor între agenţii economici respectivi; c. răspunderea comună a agenţilor economici respectivi faţă de terţi; d. deţinerea încrucişată de acţiuni între agenţii economici respectivi.În cazul fuziunii de facto, părţile implicate sunt agenţii economici care fuzionează şi grupurile din care aceştia fac parte.B. Dobândirea controlului unic. Părţile implicate46. Dobândirea controlului unic conduce la o operaţiune de concentrare economică, în sensul art. 11 alin. (2) lit. b) din lege.47. Controlul unic se exercită, de regulă, prin deţinerea majorităţii drepturilor de vot sau prin deţinerea unei poziţii minoritare de control.48. Majoritatea drepturilor de vot este conferită, ca regulă generală, de deţinerea majorităţii capitalului social.O excepţie de la regulă o reprezintă situaţia în care, datorită unor prevederi particulare din actul constitutiv al societăţii (de exemplu: algoritme de calcul al drepturilor de vot), deţinerea majorităţii capitalului nu conferă majoritatea drepturilor de vot.49.Controlul unic, exercitat de un acţionar (asociat) care deţine o poziţie minoritară de control, poate fi legal sau de facto.a) controlul unic legal poate fi exercitat de către un acţionar (asociat) minoritar căruia îi sunt acordate drepturi speciale, cum ar fi: … – acţiuni preferenţiale care conferă majoritatea drepturilor de vot;– puterea de a stabili strategia comportamentului comercial (cum ar fi: numirea a mai mult de jumătate din numărul membrilor organelor de conducere).b) controlul unic de facto este dobândit de un acţionar (asociat) minoritar, dacă există o probabilitate semnificativă ca acesta să exercite majoritatea drepturilor de vot în adunarea acţionarilor (asociaţilor), datorită faptului că acţiunile rămase sunt larg răspândite, într-un asemenea caz, determinarea existenţei controlului unic rezultă din evidenţa prezenţei acţionarilor (asociaţilor) la adunările generale din anii anteriori. … Se mai poate dobândi controlul unic, de facto de către un acţionar (asociat) minoritar, dacă acesta are dreptul să conducă activităţile agenţilor economici şi să le determine politica comercială.Părţile implicate în dobândirea controlului unic50. În cazul în care agentul economic este achiziţionat în întregime, sunt implicaţi:a. achizitorul şi grupul din care acesta face parte;b. agentul economic achiziţionat şi agenţii economici pe care îi controlează.51. în situaţia în care controlul unic este dobândit asupra unor părţi (active) dintr-un agent economic, sunt implicaţi:a. achizitorul şi grupul din care acesta face parte;b. partea sau părţile achiziţionate.52. În situaţia în care controlul unic este dobândit asupra unui agent economic care a fost redus sau mărit anterior, sunt implicaţi:a. achizitorul şi grupul din care acesta face parte;b. agentul economic achiziţionat în configuraţia lui ia data operaţiunii şi agenţii economici pe care îi controlează.Consiliul Concurenţei se bazează pe configuraţia agenţilor economici implicaţi, la data evenimentului care declanşează obligaţia notificării, respectiv la data încheierii acordului de fuziune, la data prezentării ofertei la o licitaţie publică pentru vânzarea activelor unui agent economic sau la data achiziţionării pachetului de acţiuni (părţi sociale) de control la un agent economic.53. În situaţia în care, controlul unic este dobândit prin intermediul unui membru al unui grup, sunt implicaţi:a. membrul achizitor din cadrul grupului şi grupul din care acesta face parte;b. agentul economic achiziţionat şi agenţii economici pe care îi controlează.În ceea ce priveşte notificarea, aceasta poate fi făcută de către:a. membrul achizitor din cadrul grupului;b. agentul economic sau persoana fizică ce controlează membrul achizitor.C. Dobândirea controlului în comun. Părţile implicate54. Controlul în comun există, dacă doi sau mai mulţi acţionari (asociaţi), agenţi economici ori persoane fizice ajung la un acord pentru luarea deciziilor importante privind agentul economic controlat, având astfel posibilitatea să exercite o influenţă determinantă asupra acestuia.55. Influenţă determinantă, în acest sens, înseamnă puterea de a bloca acţiunile care determină comportamentul strategic comercial al agentului economic controlat.Necesitatea unui acord prealabil între părţi, realizat pe baze legale sau de facto, este esenţială din cauza dificultăţii realizării unui consens în luarea deciziilor strategice.56. Controlul în comun exercitat pe baze legale sau de facto poate avea forme diverse de realizare: egalitatea în drepturile de vot sau la numirea organelor de conducere, drepturile de veto, sau chiar în situaţii rezultând din exercitarea obişnuită a drepturilor de vot.Egalitatea în drepturile de vot sau la numirea organelor de conducere57. Cea mai clară formă de control în comun există atunci când agentul economic controlat are numai doi acţionari (asociaţi) care deţin cote egale din capitalul social şi care îşi împart în mod egal drepturile de vot.Egalitatea poate fi realizată, de asemenea, dacă ambii acţionari (asociaţi) au dreptul să numească un număr egal de membri în organele de conducere ale agentului economic controlat.Drepturile de veto58. Controlul în comun poate exista, chiar dacă nu există egalitate în privinţa voturilor sau în reprezentarea în organele de conducere; aceste cazuri de control în comun se exercită când acţionarii (asociaţii) minoritari au drepturi suplimentare de veto care le permit să se opună deciziilor esenţiale pentru comportamentul strategic comercial al agentului economic controlat.59. Dreptul de veto – acela de a bloca o decizie – se prevede, de regulă, în statutul agentului economic controlat sau poate fi conferit prin acordul dintre acţionari (asociaţi). Dreptul de veto poate opera de facto şi prin intermediul unui cvorum specific cerut pentru deciziile care se iau în adunarea generală sau în alte organe de conducere, în măsura în care acţionarii (asociaţii) sunt reprezentaţi în acestea. Este posibil ca deciziile strategice să fie supuse aprobării unui organism (de exemplu: un comitet de supraveghere), în care acţionarii (asociaţii) minoritari sunt reprezentaţi şi fac parte dintr-un cvorum necesar pentru adoptarea acestor decizii.60. Se pot acorda drepturi de veto acţionarilor (asociaţilor) minoritari în vederea protejării intereselor lor financiare într-o societate comercială. Această protecţie normală a drepturilor acţionarilor (asociaţilor) minoritari este legată de decizii esenţiale ale societăţii în comun, cum ar fi: schimbări în statut, modificarea capitalului social sau lichidarea societăţii. Drepturile de veto care asigură protecţia sus-menţionată nu conferă acţionarilor (asociaţilor) minoritari controlul în comun în accepţiunea prezentelor precizări.61. Contrar celor prevăzute la pct. 60, drepturile de veto care asigură exercitarea controlului în comun sunt cele care privesc deciziile strategice asupra politicii de afaceri cu impact asupra comportamentului pe piaţă al agentului economic controlat, şi anume:a. alegerea conducerii şi adoptarea bugetului de venituri şi cheltuieliDrepturile de veto asupra acestor tipuri de decizii cu influenţă decisivă asupra politicii comerciale a agentului economic controlat conferă titularilor controlul în comun.b. planul de afaceriDreptul de veto asupra planului de afaceri conferă controlul în comun, numai dacă acesta prevede pe lângă obiectivele agentului economic şi măsurile ce vor fi luate pentru atingerea lor. în situaţia în care planul de afaceri conţine doar declaraţii generale privind obiectivele de afaceri, dreptul de veto nu conferă deţinătorilor controlul în comun.c. investiţiileImportanţa dreptului de veto asupra acestor decizii decurge din: volumul investiţiilor, ponderea investiţiilor în ansamblul activităţii agentului economic controlat, măsura în care investiţiile constituie o caracteristică esenţială a pieţei pe care acţionează agentul economic controlat, în legătură cu primul aspect, dacă volumul investiţiilor este foarte mare, dreptul de veto poate fi considerat ca o protecţie normală a intereselor acţionarilor (asociaţilor) minoritari. Referitor la celelalte doua aspecte, puterea de a determina comportamentul investiţional al unui agent economic este un element important în aprecierea existenţei controlului în comun, în măsura în care pe piaţa respectivă investiţiile joacă un rol semnificativ în comportamentul de piaţă al unui agent economic.d. alte decizii cu impact asupra comportamentului de piaţăAcestea se referă la decizii speciale care sunt importante doar în contextul unei anumite pieţe pentru agentul economic controlat, cum ar fi: tehnologia folosită, în măsura în care aceasta reprezintă o caracteristică esenţială pentru activitate; noi linii de producţie, în condiţiile în care agentul controlat îşi desfăşoară activitatea pe o piaţă caracterizată prin produse diferenţiate şi cu un grad semnificativ de înnoire.62. Controlul în comun există chiar dacă acţionarii (asociaţii) nu au făcut uz de influenţa lor decisivă conferită de dreptul de veto; este suficient să existe unul sau mai multe dintre drepturile de veto privind deciziile strategice menţionate.Exercitarea obişnuită a drepturilor de vot63. Controlul este exercitat, de regulă, de acţionarii (asociaţii) care deţin împreună majoritatea drepturilor de vot.Doi sau mai mulţi agenţi economici acţionari (asociaţi) minoritari la un alt agent economic pot dobândi controlul în comun chiar când aceştia nu au drepturi de veto speciale, atunci când prevăd şi pun în aplicare împreună, printr-un acord legal sau de facto mijloacele pentru controlul agentului economic care urmează a fi achiziţionat.În această situaţie, acţionarii (asociaţii) minoritari vor avea majoritatea drepturilor de vot şi vor acţiona concertat pentru exercitarea acestora.64. Mijloacele legale pentru asigurarea exercitării în comun a drepturilor de vot pot fi sub forma:a. unui agent economic căruia acţionarii (asociaţii minoritari) îi transferă drepturile;b. unui acord prin care acţionarii (asociaţii) minoritari se angajează ei înşişi să acţioneze în acelaşi mod (pooling agreement).În mod cu totul excepţional, acţiunea colectivă se poate realiza de facto, atunci când între acţionarii (asociaţii) minoritari există interese comune puternice care îi determină să nu acţioneze unul împotriva altuia în exercitarea drepturilor în legătură cu agentul economic controlat.65. Probabilitatea existenţei unor interese comune puternice apare atunci când:a. există legături anterioare între acţionarii (asociaţii) minoritari;b. operaţiunea de achiziţie a pachetelor de acţiuni (părţi sociale) se face în mod concertat;c. la înfiinţarea unui nou agent economic, societăţile-mamă pot dobândi controlul în comun, iar acest lucru este valabil mai ales atunci când ei îşi aduc o contribuţie vitală (tehnologii specifice, know-how, acorduri de livrare etc.), situaţie în care cooperarea deplină pe bază de acord între acţionari (asociaţi) este necesară. Dacă numărul societăţilor-mamă este mare, probabilitatea de a exista cooperare deplină (control în comun) este redusă.66. Atunci când deciziile nu se iau cu o majoritate stabilă – de fiecare dată realizându-se combinaţii diferite între acţionarii (asociaţii) minoritari, nu se poate presupune că aceştia controlează în comun agentul economic respectiv.Alte consideraţii în legătură cu controlul în comun67. În cazul în care unul dintre acţionari (asociaţi) deţine cunoştinţe specifice şi experienţă în afacerile societăţii controlate, iar celălalt acţionar (asociat) nu are specializarea necesară, acesta din urmă poate juca un rol modest sau chiar inexistent în conducerea curentă, deşi prezenţa lui este motivată de considerente financiare, de strategie pe termen lung, imagine de marcă etc.Dacă cel de-al doilea acţionar (asociat) îşi menţine posibilitatea reală^de a contesta deciziile luate de primul acţionar (asociat), există control în comun, în caz contrar, controlul este unic.Părţile implicate în cazul dobândirii controlului în comun68. În cazul dobândirii controlului în comun asupra unui agent economic nou creat, părţile implicate sunt cele care dobândesc controlul şi grupurile din care acestea fac parte.69. În cazul dobândirii controlului în comun asupra unui agent economic existent anterior, precum şi în cazul când în urma operaţiunii se realizează o trecere de la control unic la control în comun, părţile implicate sunt:a. agenţii economici şi/sau persoanele fizice care dobândesc controlul în comun şi grupurile din care acestea fac parte.b. agentul economic achiziţionat şi agenţii economici pe care îi controlează.70. în cazul în care doi sau mai mulţi agenţi economici şi/sau persoane fizice achiziţionează împreună un alt agent economic, cu scopul unic de a împărţi patrimoniul dobândit, imediat după încheierea tranzacţiei, pe baza unui plan preexistent, operaţiunea se defineşte astfel:a. ansamblul tranzacţiei nu reprezintă o concentrare, întrucât patrimoniul dobândit este controlat în comun, în mod legal doar temporar, până la împărţirea sa;b. tranzacţia se constituie din mai multe operaţiuni de dobândire de control unic de către fiecare achizitor asupra unei părţi din agentul economic achiziţionat, pe care o va controla efectiv după împărţire.Părţile implicate sunt fiecare achizitor inclusiv grupurile din care aceştia fac parte şi partea pe care o va dobândi după împărţire.D. Controlul exercitat de un singur acţionar (asociat) pe baza drepturilor de veto71. Un caz special de control există atunci când numai un acţionar (asociat) se poate opune prin veto deciziilor strategice în cadrul unui agent economic, dar acest acţionar (asociat) nu are puterea proprie de a impune astfel de decizii.O asemenea situaţie poate apărea, de exemplu, atunci când un acţionar (asociat) deţine 50% din capitalul social al unui agent economic, în timp ce restul de 50% este deţinut de doi sau mai mulţi acţionari (asociaţi) minoritari, sau atunci când există un cvorum necesar pentru deciziile strategice, care în fapt conferă un drept de veto numai unui acţionar (asociat) minoritar.În aceste situaţii, un singur acţionar (asociat) posedă acelaşi nivel de influenţă ca şi cel de care se bucură în mod normal deţinătorii controlului în comun, de exemplu puterea de a bloca adoptarea deciziilor strategice.Totuşi, acest acţionar (asociat) nu deţine puterile care sunt conferite în mod normal unui agent economic cu control unic, de exemplu puterea de a impune deciziile strategice.Întrucât acest acţionar, care deţine dreptul de veto, poate crea aceeaşi situaţie de blocaj ca şi în cazurile normale de control în comun, el dobândeşte influenţă determinantă şi, prin urmare, controlul în înţelesul reglementării concentrărilor economice, întrucât acest acţionar (asociat) este singurul agent economic care dobândeşte controlul, numai acest acţionar (asociat) este obligat să întocmească şi să depună notificarea operaţiunii conform prezentului regulament.E. Alte situaţiiSchimbări în structura controlului şi părţile implicate72. Structura acţionariatului – respectiv identitatea, numărul şi ponderea fiecărui acţionar (asociat) în capitalul social – se poate modifica în cursul existenţei unei societăţi în comun, de regulă prin vânzare-cumpărare de acţiuni (părţi sociale):a. fie între acţionarii (asociaţii) existenţi (schimbarea identităţii acestora şi/sau a ponderii lor în capitalul social);b. fie între acţionarii (asociaţii) existenţi şi acţionarii (asociaţii) noi;care poate să conducă la reducerea sau la majorarea numărului de acţionari (asociaţi) şi/sau a ponderii acestora în capitalul social.Schimbarea structurii acţionariatului poate avea ca efect modificări calitative ale controlului exercitat asupra societăţii în comun, astfel:a. trecerea de la controlul în comun la controlul unic;b. trecerea de la controlul unic la controlul în comun;c. menţinerea formei de control în comun, schimbându-se identitatea acţionarilor (asociaţilor) care-l exercită.În cazul în care operaţiunea de schimbare în structura acţionarilor (asociaţilor) conduce la modificări calitative ale controlului exercitat asupra societăţii în comun, operaţiunea constituie o concentrare economica ce trebuie supusă controlului Consiliului Concurenţei, în consecinţă, părţile implicate sunt acţionarii (asociaţii) achizitori – atât cei existenţi cât şi cei noi, inclusiv grupurile din care aceştia fac parte şi societatea în comun în cauză, inclusiv agenţii economici pe care îi controlează. Acţionarii care nu dobândesc controlul în urma operaţiunii de schimbare a acţionarilor (asociaţilor) nu sunt părţi implicate.Dobândirea controlului de către o societate în comun şi părţile implicate73. În tranzacţiile în care o societate în comun dobândeşte controlul asupra unui agent economic, părţile implicate sunt: agentul economic achiziţionat, inclusiv agenţii economici pe care îi controlează şi societatea în comun achizitoare, inclusiv grupurile din care fac parte societăţile-mamă sau persoanele fizice care controlează societatea achizitoare, dacă societatea în comun îndeplineşte condiţiile prevăzute la pct.20 din prezentul regulament.Ieşirea din fuziune, dezmembrarea agenţilor economici şi părţile implicate74. Atunci când doi agenţi economici fuzionează sau înfiinţează o societate în comun şi ulterior ies din fuziune sau desfiinţează societatea în comun, patrimoniul este împărţit între ei în mod diferit faţă de configuraţia iniţială, iar separarea va fi compusă din două operaţiuni:a. o achiziţie de către unul dintre agenţii economici a diverselor active (unele dintre cele deţinute anterior de el însuşi, unele deţinute anterior de către celălalt agent economic şi unele active dobândite în comun de către entitatea economică rezultată din fuziune);b. o achiziţionare similară de către celălalt agent economic.75. Pentru ieşirile din fuziune, părţile implicate sunt, pentru fiecare operaţiune, agenţii economici participanţi iniţial la fuziune şi grupurile din care aceştia fac parte, împreună cu patrimoniul pe care fiecare dintre aceşti agenţi economici îl achiziţionează.Pentru divizarea unei societăţi în comun, părţile implicate sunt, pentru fiecare operaţiune, partenerii iniţiali în societatea în comun fiecare în calitate de achizitor şi grupurile din care aceştia fac parte, împreună cu acea parte din societatea în comun achiziţionată de fiecare dintre partenerii iniţiali.Părţile implicate în schimbul de active76. Doi sau mai mulţi agenţi economici, care schimbă între ei, prin tranzacţii, elemente din patrimoniul propriu sunt părţile implicate în schimbul de active.Chiar dacă aceste transferuri de active sunt convenite printr-un singur contract sau au loc simultan, se consideră că schimbul se compune din două operaţiuni distincte de achiziţie de active.Prin urmare, părţile implicate pentru fiecare transfer de active vor fi agentul economic achizitor şi grupul din care acesta face parte şi activele dobândite.Dobândirea controlului de către un agent economic cu capital de stat şi părţile implicate77. În cazul în care are loc o fuziune sau o achiziţionare a controlului între doi agenţi economici cu capital de stat, operaţiunea se apreciază astfel:a. restructurare internă, dacă cei doi agenţi economici au fost anterior părţi ale aceluiaşi agent economic cu capital de stat;b. concentrare economică, dacă cei doi agenţi economici au fost anterior părţi ale unor agenţi economici cu capital de stat diferiţi, cu putere independentă de decizie, aceştia fiind părţi implicate.Dobândirea controlului de către persoane fizice şi părţile implicate78. Art. 11 alin. (2) lit. b) din lege prevede că o concentrare economică are loc, şi în cazul în care, una sau mai multe persoane fizice care controlează deja cel puţin un agent economic dobândesc, direct sau indirect, controlul integrai sau parţial asupra unuia sau mai multor agenţi economici.Acest text arată că dobândirea controlului de către persoane fizice va determina o schimbare de lungă durată în structura agenţilor economici implicaţi, numai dacă respectivele persoane fizice desfăşoară, direct sau indirect, activităţi economice proprii.79. Părţile implicate sunt agentul economic care urmează a fi achiziţionat şi agenţii economici pe care îi controlează, precum şi achizitorul – persoana fizică şi agenţii economici controlaţi, direct sau indirect, de către aceasta.Operaţiuni în cadrul grupului80. O operaţiunile de fuziune, respectiv de dobândire a controlului, nu constituie concentrare economică, în sensul art.11 alin. (2) din lege, atunci când părţile implicate fac parte din acelaşi grup, aşa cum este definit la pct.14 din prezentul regulament.F. Exceptări în baza prevederilor Legii concurentei cu privire la concentrările economice81. Art. 12 din lege stabileşte patru situaţii, în care dobândirea controlului nu constituie o concentrare economică, şi anume:a. Dobândirea şi exercitarea controlului de către un lichidator, desemnat prin hotărâre judecătorească, sau de către o altă persoană mandatată de autoritatea publică pentru îndeplinirea unor proceduri de încetare de plăţi, redresare, concordat, lichidare judiciară, urmărire silită sau altă procedură similară.b. Achiziţionarea şi deţinerea cu titlu temporar de participări la capitalul social al unui agent economic, de către bănci şi alte instituţii de credit, instituţii financiare şi societăţi financiare, societăţi de servicii de investiţii financiare sau societăţi de asigurare şi reasigurare, a căror activitate normală include tranzacţii şi negocieri de titluri pe cont propriu sau pe contul terţilor, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:– achiziţionarea titlurilor de participare este făcută în vederea revânzării lor;– agentul economic achizitor să nu exercite drepturile de vot aferente acestor participări, astfel încăt să determine comportamentul concurenţial al respectivului agent economic, ori le exercită numai în vederea pregătirii şi vânzării totale sau parţiale a respectivelor titluri de participare;– agentul economic achizitor poate dispune de mijloacele sale de control pe durata unui an de la data achiziţionării, perioadă în care trebuie să-şi vândă titlurile de valoare deţinute, respectiv să-şi reducă participarea cel puţin la un nivel care să nu-i confere controlul asupra agentului economic în cauză.La cerere, Consiliul Concurenţei poate prelungi termenul de un an, dacă solicitantul dovedeşte că revânzarea participării dobândite nu a fost rezonabil posibilă în decurs de un an de la data achiziţionării.Atunci când o societate bancară sau un grup de societăţi bancare dobândesc controlul asupra unui agent economic, prin preluarea datoriilor acestuia, în scopul redresării economice şi revânzării ulterioare, operaţiunea constituie concentrare economică.În acest caz, părţile implicate sunt societăţile bancare care achiziţionează controlul şi grupurile din care acestea fac parte, precum şi agentul economic achiziţionat, inclusiv agenţii economici pe care îi controlează.c. Dobândirea controlului de către persoanele sau agenţii economici prevăzuţi la art. 11 alin. (2) lit. b) din lege, cu condiţia ca drepturile de vot aferente participării deţinute să nu fie exercitate, mai ales la numirea de membri în organele de administrare, conducere executivă, supraveghere şi control ale agentului economic la care deţinea participarea, decât în scopul salvgardării valorii integrale a plasamentului respectiv, fără a determina direct sau indirect comportamentul concurenţial al agentului economic controlat.d. Operaţiunile de restructurare şi reorganizare realizate în cadrul grupului de către agenţii economici care fac parte din acelaşi grup.82. Pentru a se determina dacă drepturile aferente participărilor dobândite la un agent economic sunt folosite de către achizitor în scopul determinării comportamentului concurenţial al agentului economic respectiv, se va urmări modul de exercitare a următoarelor drepturi:– dreptul de a numi sau de a se opune la numirea de membri în organele de conducere ale agentului economic;– dreptul de a adopta sau de a se opune la adoptarea bugetului de venituri şi cheltuieli al agentului economic;– dreptul de a adopta sau de a se opune la adoptarea planului de afaceri al agentului economic;– dreptul de a adopta sau de a se opune la adoptarea planului de investiţii al agentului economic.Aceste drepturi pot fi stipulate în actele constitutive ale agentului economic achiziţionat sau în orice act juridic încheiat între părţile implicate.Exercitarea oricăruia dintre drepturile enumerate este suficientă pentru a se considera că achizitorul determină comportamentul concurenţial al agentului economic ia care a dobândit participarea.Pe de altă parte, acele drepturi care sunt necesare doar pentru ca investitorul (achizitorul) să-şi poată proteja interesele financiare nu sunt determinante pentru comportamentul concurenţial al agentului economic controlat. Printre acestea, se numără capacitatea de a împiedica creşterea sau scăderea valorii acţiunilor ori modificarea capitalului social al agentului economic controlat, lichidarea afacerii sau schimbări ale statutului. +
Capitolul IVEvaluarea restricţionărilor direct legate şi necesare implementării concentrărilor economice83. Prin precizările din acest capitol, Consiliul Concurenţei stabileşte interpretarea pe care o dă noţiunii de restricţionări direct legate şi necesare pentru implementarea concentrărilor economice.Restrictionările avute în vedere în prezentele precizări sunt cele convenite între părţile la o concentrare economica, ce limitează propria lor libertate de acţiune pe piaţă şi nu restricţionările în detrimentul terţilor.Principii generale84. O concentrare economică poate cuprinde înţelegeri contractuale şi acorduri care stabilesc controlul, în sensul art. 11 alin. (4) din lege. De asemenea, toate acordurile referitoare la activele necesare realizării obiectivului principal ai concentrării economice sunt părţi integrante ale operaţiunii, în plus faţă de aceste înţelegeri şi acorduri, părţile implicate într-o concentrare economică pot încheia şi alte acorduri care nu reprezintă parte integrantă a concentrării economice şi care limitează libertatea părţilor de a acţiona pe piaţă. Dacă aceste acorduri cuprind restricţionări direct legate şi necesare pentru implementarea concentrării economice şi sunt consecinţa inevitabilă a concentrării, acestea trebuie analizate împreună cu operaţiunea care le generează, în baza prevederilor din lege privind concentrările economice şi a prezentelor precizări.În caz contrar, este necesară o evaluare a efectelor restrictive în conformitate cu prevederile art. 5 şi 6 din lege şi cu reglementările elaborate pentru aplicarea acestora.85. Pentru ca restricţionăriie să fie considerate "direct legate de implementarea concentrării economice" nu este suficient ca un acord să fie încheiat în acelaşi timp sau în acelaşi context cu concentrarea economică.86. Acordurile convenite de părţile la o concentrare trebuie să fie "necesare implementării concentrării economice", ceea ce înseamnă că în absenţa acestora, concentrarea economică nu poate fi implementată sau poate fi aplicată în condiţii nesigure, cu un cost substanţial ridicat, după o perioadă apreciabil mai lungă sau cu dificultăţi considerabil mai mari. Aceste criterii sunt îndeplinite de obicei de acordurile care au drept scop protejarea valorii transferate, menţinerea continuităţii în aprovizionare după divizarea fostei entităţi economice sau care permit începerea activităţii de către o nouă entitate.87. În privinţa necesităţii restricţionării, trebuie să se ţină seama nu numai de natura restricţionării, ci şi – în mod egal – să se asigure că durata, subiectul şi aria geografică de aplicare a restricţionării nu depăşesc ceea ce este necesar, în termeni rezonabili, pentru implementarea concentrării economice. Dacă pentru atingerea scopului legitim propus sunt disponibile alte soluţii pentru concentrarea economică, agenţii economici trebuie să aleagă soluţia care, în mod obiectiv, este cea mai puţin restrictivă pentru concurentă.88. Pentru concentrările economice care se realizează în etape, înţelegerile contractuale referitoare la etapele anterioare dobândirii controlului, în sensul art. 11 alin. (2) şi (4) din lege, nu pot fi considerate direct legate şi necesare implementării concentrării economice. Acestea sunt supuse prevederilor art. 5 şi 6 din lege.Totuşi, acordurile care au ca obiect facilitarea dobândirii controlului pot fi considerate direct legate şi necesare implementării concentrării economice.89. Restricţionările nu sunt direct legate şi necesare pentru implementarea unei concentrări doar pentru că părţile implicate le consideră ca atare.A. Principii aplicabile clauzelor uzuale în cazul achiziţionării unui agent economic90. în contextul transferului unui agent economic, restricţionările stabilite între părţi pot fi în avantajul achizitorului sau al vânzătorului, în termeni generali, necesitatea ca achizitorul să beneficieze de o anumită protecţie este mai mare decât o astfel de necesitate corespunzătoare vânzătorului. Achizitorul are nevoie să se asigure că dobândeşte valoarea completă a activităţii achiziţionate. Astfel, ca regulă generală, restricţionările de care beneficiază vânzătorul, fie nu sunt direct legate şi necesare implementării concentrării economice, fie aria de aplicare şi/sau durata lor trebuie să fie mai limitată decât clauzele de care beneficiază achizitorul.Clauze de non-concurentă91. Obligaţiile de non-concurenţa care sunt impuse vânzătorului, în contextul transferului unui agent economic sau a unei părţi a acestuia, pot fi direct legate şi necesare implementării concentrării economice.În vederea dobândirii întregii valori a activelor transferate, achizitorul trebuie să beneficieze de o anumită protecţie împotriva acţiunilor concurenţiale ale vânzătorului, pentru a câştiga încrederea clienţilor şi pentru a asimila şi exploata know-how. Astfel de clauze de non-concurenţa garantează transferul către achizitor a întregii valori a activelor care fac obiectul tranzacţiei, care include, în general, atât active corporale, cât şi active necorporale, cum ar fi reputaţia mărcii câştigată de vânzător sau kwow-how-ul dezvoltat de acesta.Aceste restricţionări nu sunt doar direct legate de concentrarea economică dar sunt, de asemenea, necesare implementării acesteia deoarece, în absenta unor astfel de restricţionări ar exista motive rezonabile pentru ca vânzarea agentului economic sau a unei părţi din acesta să nu poată avea loc.92. Totuşi, astfel de clauze de non-concurenţa sunt justificate doar de obiectivul legitim al implementării concentrării economice atunci când durata, aria geografică de aplicare a acestora, subiectul şi părţile implicate nu depăşesc ceea ce în mod rezonabil este necesar pentru înfăptuirea concentrării, în general, o astfel de protecţie nu poate fi considerată ca necesară, în cazul în care transferul este de fapt limitat la activele corporale (cum ar fi terenul, clădirile sau utilajele) sau la drepturi exclusive de proprietate industrială şi comercială (deţinătorii acestora ar putea reacţiona imediat împotriva încălcărilor prin transfer a unor asemenea drepturi).93. Cu privire la durata acceptabilă a interdicţiei concurenţei, în cazul în care transferul unui agent economic include, atât reputaţia mărcii, cât şi know-how, clauzele de non-concurenţa sunt în general justificate pe o perioadă de până la 3 ani; în cazul în care este inclusă doar reputaţia mărcii, aceste clauze sunt în generai justificate pe o perioadă de până la 2 ani. Durate mai mari pot fi justificate doar în împrejurări specifice, de exemplu, atunci când se poate dovedi că fidelitatea clientului faţă de vânzător va persista pe o perioadă mai lunga de 2 ani sau mai lungă de 3 ani atunci când aria de aplicare sau natura know-how-ului transferat justifică o perioadă suplimentară de protecţie.94. Aria geografică de aplicare a clauzei de non-concurenţa trebuie, în mod normal, limitată la aria geografică în care vânzătorul comercializa produsele sau serviciile respective înainte de transfer. Se presupune că achizitorul nu are nevoie de protecţie împotriva concurenţei din partea vânzătorului în teritoriile în care vânzătorul nu a activat anterior transferului; excepţie face cazul în care se dovedeşte că o astfel de protecţie este cerută de împrejurările specifice ale cazului, de exemplu pe teritoriile în care vânzătorul intenţiona să pătrundă la momentul tranzacţiei, considerând că acesta investise deja în acest sens.95. în mod similar, clauzele de non-concurenţa trebuie limitate la produsele (inclusiv versiuni îmbunătăţite sau actualizate ale produselor şi produsele care le înlocuiesc) şi serviciile care constituie activitatea economică a agentului economic transferat. De asemenea, pot fi incluse produse şi servicii aflate, la momentul tranzacţiei, într-un stadiu avansat de îmbunătăţire sau produse care sunt în întregime îmbunătăţite, dar nu sunt încă introduse pe piaţă.Nu este nevoie ca achizitorul să fie protejat împotriva concurentei din parte vânzătorului pe pieţele produselor sau serviciilor pe care agentul economic transferat nu era activ anterior transferului.96. Vânzătorul îşi poate impune restricţionări lui însuşi, filialelor, sucursalelor şi reprezentanţelor sale comerciale. Totuşi, o obligaţie prin care se impun restricţionări similare terţilor nu va fi considerată ca direct legată şi necesară pentru implementarea concentrării economice. Aceasta se aplică în special clauzelor care ar putea restricţiona libertatea revânzătorilor sau utilizatorilor de a importa sau de a exporta.97. Clauzele care limitează dreptul vânzătorului de a cumpăra sau de a deţine acţiuni/părţi sociale într-o companie concurentă cu agentul economic transferat sunt considerate ca fiind direct legate şi necesare implementării concentrării economice, în aceleaşi condiţii menţionate mai sus pentru clauzele de non-concurenţa. Excepţie face cazul în care vânzătorul este împiedicat să achiziţioneze sau să deţină acţiuni/părţi socialei fără ca acestea să-i confere, direct sau indirect, funcţii de conducere sau o influenţa determinantă în compania concurentă.98. Clauzele de non-solicitare şi de confidenţialitate trebuie evaluate în mod similar cu clauzele de non-concurenţa, în măsura în care efectele lor restrictive nu depăşesc efectul unei clauze de non-concurenţa. Totuşi, deoarece aria de acoperire a clauzelor de non-solicitare şi de confidenţialitate poate fi mai limitata decât cea a clauzelor de non-concurenţa, acestea pot fi susceptibile de a fi considerate direct legate şi necesare implementării concentrării economice.Clauzele de confidenţialitate pot fi acceptate, dacă sunt justificate de circumstanţele specifice fiecărui caz, pentru perioade mai lungi de 3 ani, ţinând cont de interesele companiei de a proteja secretele importante ale afacerii.Acorduri de licenţa99. Transferul unui agent economic sau a unei părţi a acestuia include, în general, transferul către achizitor al activelor în vederea exploatării depline a acestora, a drepturilor de proprietate intelectuala sau know-how.Totuşi, vânzătorul poate rămâne proprietarul drepturilor, în vederea exploatării acestora pentru alte activităţi decât cele care fac obiectul transferului, în aceste cazuri, mijloacele uzuale care conferă achizitorului garanţia folosirii depline a activelor transferate sunt încheierea de acorduri de licenţiere în favoarea sa. De asemenea, dacă vânzătorul a transferat drepturile de proprietate intelectuală împreună cu afacerea, poate continua să utilizeze unele sau toate aceste drepturi pentru alte activităţi decât cele transferate; în acest caz achizitorul va acorda o licenţa vânzătorului.100. Licenţele de brevete, de drepturi similare sau de know-how pot fi considerate necesare implementării concentrării economice, în aceeaşi măsură, acestea pot fi considerate ca parte integrantă a concentrării economice şi, nu este necesară limitarea lor în timp. Aceste licenţe pot fi simple sau exclusive şi pot fi limitate la anumite domenii de utilizare, în măsura în care corespund activităţilor agentului economic transferat.Totuşi, limitarea teritorială a activităţii transferate nu este în mod normal necesară implementării concentrării economice. Restricţionările într-un acord de licenţa care depăşesc prevederile mai sus menţionate, cum ar fi cele care protejează titularul licenţei şi mai puţin pe cel care primeşte licenţa, nu sunt în mod normal necesare implementării operaţiunii de concentrare economică. Aceste restricţionari pot fi evaluate potrivit art 5 din lege. în cazul în care vânzătorul acordă cumpărătorului o licenţa pentru o anumită activitate, vânzătorul poate fi subiectul unei restricţionari teritoriale în cadrul unui acord de licenţa în aceleaşi condiţii stipulate pentru clauzele de non-concurenţa în contextul vânzării activităţii sale.101. În mod similar, în cazul licenţelor de mărci comerciale, a numelor de afacere, a drepturilor de design, de copyright sau al altor drepturi similare situaţiilor în care vânzătorul doreşte să rămână proprietarul acestora în legătură cu activităţile reţinute, în timp ce achizitorul are nevoie de aceste drepturi pentru comercializarea bunurilor sau serviciilor produse de agentul economic transferat sau de o parte a acestuia, se aplică aceleaşi condiţii ca şi cele mai sus menţionate.102. Acordurile referitoare la utilizarea numelor de afacere sau a mărcilor comerciale trebuie în mod normal să fie analizate în contextul drepturilor de proprietate intelectuală aferente licenţelor respective.Obligaţii de cumpărare şi de furnizare103. În multe cazuri, transferul unui agent economic sau a unei părţi a acestuia poate avea ca efect întreruperea relaţiilor tradiţionale de aprovizionare şi de furnizare, care existau anterior integrării activităţilor în cadrul entităţii economice a vânzătorului.Pentru a face posibilă divizarea unităţii economice a vânzătorului, precum şi transferul parţial al activelor către achizitor în condiţii rezonabile, este adesea necesară menţinerea legăturilor existente sau stabilirea unor legături similare între vânzător şi achizitor, cel puţin pentru o perioadă tranzitorie. Acest obiectiv este realizat, în mod normal, prin obligaţii de cumpărare sau de furnizare ale vânzătorului şi/sau ale achizitorului agentului economic sau a unei părţi a acestuia. Ţinând cont de situaţia particulară care rezultată din divizarea unităţii economice a vânzătorului, astfel de obligaţii care pot conduce la restricţionări ale concurenţei, pot fi recunoscute ca fiind direct legate şi necesare pentru implementarea concentrării economice. Acestea pot fi în favoarea vânzătorului sau a achizitorului, în funcţie de circumstanţele specifice fiecărui caz.104. Scopul unor astfel de obligaţii poate fi asigurarea continuităţii furnizării, către una sau alta din părţi, a produselor necesare pentru activităţile reţinute de vânzător sau preluate de achizitor. Astfel, există motive de recunoaştere, pentru o perioadă de tranziţie, a necesităţii unor obligaţii de furnizare. Acestea au drept scop garantarea cantităţilor furnizate anterior în cadrul entităţii integrate a vânzătorului care include, în mod corespunzător, posibilitatea adaptării acestora în funcţie de evoluţia previzibilă a cererii.105. De asemenea, scopul acestor obligaţii poate fi de a asigura continuitatea vânzărilor, aşa cum erau garantate anterior în cadrul unei singure entităţii economice. Obligaţiile de cumpărare de care beneficiază furnizorul unui produs vor necesita o justificare riguroasă, în funcţie de circumstanţele specifice fiecărui caz.106. Atât obligaţiile de furnizare, cât şi cele de cumpărare referitoare la cantităţi fixe sau variabile, pot fi recunoscute ca fiind direct legate şi necesare pentru implementarea concentrării economice. Totuşi, obligaţiile referitoare la furnizarea cantităţilor nelimitate sau care conferă un statut privilegiat furnizorului sau cumpărătorului nu sunt considerate necesare implementării concentrării economice. Astfel de obligaţii trebuie să fie justificate de circumstanţele specifice fiecărui caz.107. De asemenea, nu există o justificare generală pentru obligaţiile exclusive de cumpărare sau de furnizare, în afara unor circumstanţe excepţionale, ca de exemplu cele rezultate din absenţa unei pieţe sau din specificitatea produselor în cauză, o astfel de exclusivitate nu este necesară pentru implementarea concentrării economice.108. În ceea ce priveşte durata obligaţiilor de cumpărare şi de furnizare, aceasta trebuie limitată la o perioadă necesară pentru înlocuirea relaţiilor de dependenţă cu cele de autonomie pe piaţa. Durata contractelor de cumpărare şi de furnizare în cazul produselor industriale complexe este în mod normal justificată pentru o perioadă de tranziţie de 3 ani. în orice situaţie, aceasta trebuie să fie justificată de circumstanţele particulare ale cazului respectiv, ţinând cont de bunurile sau serviciile în discuţie.109. Efectul înţelegerilor privind serviciile poate fi similar cu cel al acordurilor de furnizare; în acest caz, se aplică aceleaşi principii menţionate mai sus. Acordurile de distribuţie pot fi de asemenea privite ca restricţii direct legate şi necesare implementării concentrării economice, în caz contrar, acordurile care conţin restricţii privind concurenta cad sub incidenţa prevederilor art. 5 din lege.B. Principii aplicabile clauzelor uzuale în cazul achiziţionării în comun110. Regulamentul privind autorizarea concentrărilor economice se aplică şi în cazul în care doi sau mai mulţi agenţi economici convin să achiziţioneze în comun, în special prin intermediul unei licitaţii publice, unul sau mai mulţi agenţi economici, având ca obiect sau ca efect împărţirea între achizitori a agenţilor economici achiziţionaţi sau a activelor acestora. Aceasta este o concentrare economică realizată în două etape succesive, strategia comună limitându-se la dobândirea controlului, în acest context, un acord între achizitori pentru lansarea unei oferte comune la licitaţie şi abţinerea acestora de la prezentarea de oferte separate, concurenţiale, sau de a nu obţine altfel controlul asupra aceluiaşi agent economic pot fi considerate direct legate şi necesare implementării concentrării economice.111. În plus, restricţionările care au ca scop împărţirea activelor agentului economic achiziţionat, controlat în comun, vor fi considerate direct legate şi necesare implementării concentrării economice. Aceast principiu se aplică şi înţelegerilor dintre părţi pentru dobândirea în comun a controlului asupra unui agent economic, în vederea împărţirii facilităţilor de producţie, a reţelelor de distribuţie, împreuna cu mărcile de comerţ existente ale agentului economic achiziţionat în comun.112. În măsura în care o astfel de divizare implică dezmembrarea entităţii economice existente anterior, înţelegerile care o fac posibilă în condiţii rezonabile pot fi considerate ca direct legate şi necesare implementării concentrării economice. Din acest punct de vedere, trebuie aplicate, prin analogie, principiile menţionate mai sus referitoare la înţelegerile de cumpărare şi de furnizare pentru o perioadă tranzitorie în cazul transferului agenţilor economici.C. Principii aplicabile clauzelor uzuale în cazul creării unei societăţi în comun, în conformitate cu art. 11 alin. (3) din Legea concurenţei nr. 21/1996 cu modificările şi completările ulterioareObligaţii de non-concurenţa113. O obligaţie de non-concurenţa între societăţile-mamă şi societatea în comun poate fi considerată direct legată şi necesară pentru implementarea concentrării economice. Clauzele de non-concurenţa pot reflecta, inter alia, necesitatea asigurării bunei credinţe în timpul negocierilor, utilizarea în totalitate a activelor societăţii în comun, acordarea permisiunii acesteia de a asimila know-how-ul şi reputaţia mărcii aduse ca aport de către societăţile-mamă sau de a proteja interesele societătilor-mamă în cadrul societăţii în comun împotriva actelor de concurenţa facilitate, printre altele, de accesul privilegiat al societăţilor-mamă la know-how şi la reputaţia mărcii transferate către sau dezvoltate de societatea în comun.114. Ca regulă generală, în cazul societăţilor în comun, astfel de clauze pot fi justificate pentru perioade de până la 5 ani. Totodată, în situaţia în care clauzele de non-concurenţa depăşesc 3 ani, acestea trebuie justificate în funcţie de circumstanţele specifice cazului în speţa, în plus, obligaţiile de non-concurenţa între societăţile-mamă şi o societate în comun, care depăşesc durata de viaţă a societăţii în comun, nu pot fi considerate niciodată ca direct legate şi necesare implementării concentrării economice.115. Aria geografică a unei clauze de non-concurenţa trebuie să fie limitată la zona în care societăţile-mamă îşi comercializau produsele şi serviciile în cauză, anterior creării societăţii în comun. Aceasta arie geografică poate fi extinsă la teritoriile în care societăţile-mamă intenţionau să pătrundă la momentul tranzacţiei, considerând că acestea investiseră deja în acest sens.116. De asemenea, clauzele de non-concurenţa trebuie să fie limitate la produsele şi serviciile care constituie activitatea economică a societăţii în comun. Acestea pot include produse şi servicii aflate într-un stadiu avansat de dezvoltare la momentul tranzacţiei, precum şi produse şi servicii care sunt deja dezvoltate dar nu sunt încă introduse pe piaţa.117. În cazul în care o societate în comun este creata în scopul intrării pe o nouă piaţă, în cadrul acordului sau al statutelor se vor face referiri la produsele, serviciile şi teritoriile care vor reprezenta domeniul de activitate al societăţii în comun. Se presupune că interesul uneia dintre societăţile-mamă în cadrul societăţii în comun nu necesită protecţie împotriva concurenţei celeilalte societăţi-mamă pe alte pieţe decât cele pe care societatea în comun va activa din momentul înfiinţării sale.118. în plus, se va considera, ca regulă generală, că obligaţiile de non-concurent între societăţile-mamă care nu exercită controlul şi o societate în comun nu sunt direct legate şi necesare implementării concentrării economice.119. Aceleaşi principii se aplică şi clauzelor de non-solicitare şi de confidenţialitate, în măsura în care efectul lor restrictiv nu depăşeşte efectul unei clauze de non-concurenţa. Deoarece aria de aplicare a clauzelor de non-solicitare şi de confidenţialitate poate fi mai restrânsă decât cea a clauzelor de non-concurenţa, acestea pot fi considerate, într-un număr mai mare de cazuri, ca fiind direct legate şi necesare implementării concentrării economice. Mai mult, durata clauzelor de confidenţialitate poate depăşi 5 ani, în funcţie de circumstanţele specifice cazului în speţa, ţinând cont de interesele companiilor de a proteja secretele importante de afaceri.Acordurile de licenţă120. O licenţă acordată societăţii în comun de către societăţile-mamă poate fi considerată ca fiind direct legată şi necesară implementării concentrării economice. Această regulă se aplică indiferent dacă licenţa este sau nu exclusivă şi indiferent dacă este limitată sau nu în timp. Licenţa poate fi restricţionată la un domeniu specific de utilizare care corespunde activităţilor societăţii în comun.121. Licenţele acordate de către societatea în comun uneia dintre societăţile-mamă sau licenţierile reciproce pot fi considerate ca direct legate şi necesare implementării concentrării economice în aceleaşi condiţii ca şi în cazul vânzării unei activităţi, în schimb, acordurile de licenţă între societăţile-mamă nu vor fi considerate direct legate şi necesare implementării unei societăţi în comun.122. Acordurile de licenţă care conţin o restricţionare a concurenţei, dar care nu sunt considerate direct legate şi necesare implementării concentrării economice pot cădea sub incidenţa art. 5 din lege.Obligaţii de cumpărare şi de furnizare123. În cazul în care societăţile-mamă rămân prezente pe piaţa situată în amonte sau în aval faţă de piaţa societăţii în comun, toate acordurile de cumpărare şi de furnizare, inclusiv cele de distribuţie, trebuie examinate în conformitate cu principiile aplicabile în cazul transferului unui agent economic. +
Partea a II-aNotificarea concentrărilor economice. Emiterea deciziilor în cazurile de concentrare economică +
Capitolul INotificarea concentrărilor economiceA. Părţile obligate să înainteze notificări. Termenul de notificare124. Concentrările economice care depăşesc pragurile valorice prevăzute de art. 15 din lege sunt supuse controlului şi vor fi notificate Consiliului Concurenţei.125. Părţile obligate să înainteze notificarea sunt:a. în cazul fuziunii, participanţii la fuziunea proiectată/preconizată;b. în cazul unei concentrări realizate prin dobândirea controlului unic, partea care dobândeşte controlul;c. în cazul unei concentrări economice realizate prin dobândirea controlului în comun asupra unui agent economic, părţile care dobândesc controlul în comun;d. în cazul unei concentrări realizate prin înfiinţarea unei societăţi în comun concentrative, părţile care participă la înfiinţarea respectivei societăţi.Pentru identificarea părţilor cărora le revine obligaţia notificării, în alte cazuri decât cele enumerate mai sus, vor fi avute în vedere precizările cuprinse în Capitolul III al Părţii l din prezentul regulament.126. Părţile menţionate la pct.125 vor înainta Consiliului Concurentei notificarea în termen de 30 de zile. În acest termen, Consiliul Concurenţei, la solicitarea scrisa a părţilor, poate prelungi termenul de 30 de zile cu maxim 15 zile, atunci când această solicitare este întemeiată.127. În termen de 7 zile, părţile vor informa, în scris, Consiliul Concurenţei cu privire la operaţiunea ce urmează să fie notificată. Termenul de 7 zile este inclus în termenul prevăzut la pct. 126.128. Termenele prevăzute la pct. 126 şi 127 încep să curgă:a. în cazul operaţiunilor realizate în condiţiile art. 11 alin. (2) lit. a) din lege, de la data semnării acordului de fuziune;b. în cazul operaţiunilor realizate în condiţiile art. 11 alin. (2) lit. b) din lege, de la data semnării actului juridic în baza căruia se realizează dobândirea controlului;c. în alte cazuri decât cele prevăzute la lit. a) şi b), de la data la care părţile implicate au luat cunoştinţă de realizarea operaţiunii.Când ultima zi a termenului nu este o zi lucrătoare, acesta se va prelungi până la sfârşitul următoarei zile lucrătoare.129. Notificarea se semnează de către reprezentanţii legali ai părţilor obligate să înainteze notificări.În cazul în care părţile obligate să notifice împuternicesc o terţă persoană pentru reprezentarea în raporturile cu Consiliul Concurenţei, aceasta trebuie să depună, în original, odată cu notificarea, şi împuternicirea legală, autentificată.Partea care înaintează notificarea este responsabilă pentru exactitatea şi corectitudinea informaţiilor furnizate.130. Notificările pentru operaţiunile de concentrare economică realizate prin dobândirea controlului în comun, vor fi prezentate de către un reprezentant împuternicit să transmită şi să primească documente în numele tuturor părţilor obligate să notifice.B. Publicarea informării cu privire la o notificare131. Atunci când Consiliul Concurenţei constată că o concentrare economică notificată prezintă un interes public major, va putea publică o informare privind notificarea primită, indicând numele părţilor, natura concentrării, sectoarele economice implicate şi data primirii notificării.Eventualele completări sau modificări ale informaţiilor care privesc concentrarea respectivă, vor putea fi, de asemenea, publicate.Consiliul Concurenţei va ţine seama de interesul legitim al agenţilor economici implicaţi privind păstrarea secretului de afaceri al acestora.C. Prezentarea notificărilor132. Notificarea prezentată Consiliului Concurenţei trebuie să cuprindă:a. adresa de înaintare, semnată de reprezentantul legal sau de persoana împuternicită;b. formularul de notificare, completat conform modelului cuprins în anexa la prezentul regulament;c. documentele justificative enumerate la pct. 199 din prezentul regulament; d. dovada plăţii tarifului de notificare.133. Notificarea va fi înaintată Consiliul Concurenţei în 3 (trei) exemplare: 2 exemplare în scris şi unul în format electronic.Documentele anexate la formular, vor fi prezentate în original şi/sau în copii, copiile fiind certificate, pentru conformitate, de către părţile care notifică.134. Odată cu înaintarea notificării, părţile vor face dovada plăţii tarifului de notificare.D. Informaţiile şi documentele care trebuie furnizate135. Notificările vor cuprinde informaţiile, inclusiv documentele, cerute în formularul cuprins în Anexa la prezentul regulament.Informaţiile furnizate trebuie să fie exacte şi complete, cuprinzând schimbările de jure şi de facto care se produc prin operaţiunea notificată. Părţile vor ţine seama de recomandările cuprinse în pct. 194 din prezentul regulament.136. În situaţia în care, informaţiile furnizate în formularul de notificare nu sunt corecte sau complete, Consiliul Concurenţei va solicita completarea acestora.Notificarea va fi considerată efectivă numai după completarea şi/sau corectarea ei. +
Capitolul IIExaminarea notificării. Emiterea deciziilor în cazurile de concentrare economicăA. Data efectivă a notificării137. Notificarea devine efectivă la data la care a fost înregistrată la Consiliul Concurenţei, cu excepţia cazurilor în care informaţiile cuprinse în notificare sunt inexacte sau incomplete.În aceste cazuri, în termen de 20 de zile, Consiliul Concurenţei va solicita, în scris, completarea notificării şi va stabili un termen limită pentru furnizarea informaţiilor solicitate. Termenul va fi stabilit în funcţie de natura informaţiilor solicitate, fără însă a depăşi 15 zile de la data solicitării.Notificarea devine efectivă la data la care au fost primite şi înregistrate la Consiliul Concurenţei informaţiile solicitate, cu condiţia ca acestea să fie exacte şi complete.Consiliul Concurenţei va comunică părţilor notificatoare, neîntârziat, data la care notificarea a devenit efectivă.B. Deciziile emise de Consiliul Concurenţei în cazurile de concentrare economică138. În termen de 30 de zile de la data la care notificarea a devenit efectivă, Consiliul Concurenţei:a. va emite o decizie de neintervenţie, când ajunge la concluzia că operaţiunea de concentrare economică notificată nu cade sub incidenţa legii;Decizia de neintervenţie va fi emisă în cazul în care operaţiunea de concentrare economică, deşi nu cade sub incidenţa legii, a fost totuşi notificată.Nu se va plăti taxă de autorizare în cazul în care se emite o decizie de neintervenţie.b. va emite o decizie de neobiecţiune, când constată că deşi operaţiunea de concentrare economică notificată cade sub incidenţa legii, nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurenţial normal;Consiliul Concurenţei analizează impactul anticoncurenţial pe care îl are sau ar putea să îl aibă concentrarea economică notificată şi, dacă nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurenţial normal, va autoriza concentrarea economică în cauză printr-o decizie de neobiecţiune, în sensul că autorizarea se face fără condiţii.Taxa de autorizare prevăzută de art. 33 alin 1) din lege va fi stabilită şi în cazul în care se autorizează concentrarea economică prin decizie de neobiecţiune.c. va decide deschiderea unei investigaţii, în cazul în care constată că operaţiunea de concentrare economică notificată cade sub incidenţa legii şi prezintă îndoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurenţial normal.139. În termen de maximum 5 luni de la data la care notificarea unei operaţiuni de concentrare economică a devenit efectivă, iar pentru operaţiunea respectivă de concentrare economică s-a emis un ordin de deschidere a investigaţiei, în condiţiile art. 51 alin. (1) lit. c) din lege, după audierea părţilor şi după evaluarea operaţiunii, Consiliul Concurenţei va emite o decizie, după cum urmează:a. decizie de refuz, dacă prin operaţiunea respectivă de concentrare economică se creează sau se consolidează o poziţie dominantă care conduce sau ar putea conduce la restrângerea, înlăturarea sau denaturarea semnificativă a concurenţei pe piaţa româneasca sau pe o parte a acesteia;b. decizie de autorizare, dacă prin operaţiunea respectivă de concentrare economică nu se creează şi nici nu se consolidează o poziţie dominantă care conduce sau ar putea conduce la restrângerea, înlăturarea ori denaturarea semnificativă a concurenţei pe piaţa româneasca sau pe o parte a acesteia;c. decizie de autorizare condiţionată, prin care se stabilesc obligaţiile şi/sau condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru autorizarea operaţiunii de concentrare economică în cauză, dacă operaţiunea respectivă, cu modificările respective, ar putea fi compatibilă cu un mediu concurenţial normal.140. înainte de emiterea unei decizii conform art. 51, Consiliul Concurenţei poate impune – printr-o decizie privind măsuri interimare – agenţilor economici implicaţi luarea oricărei măsuri pe care o consideră necesară în scopul restabilirii mediului concurenţial.Măsurile prevăzute trebuie să fie strict limitate, atât în durată, cât şi în obiectul lor, la ceea ce este necesar pentru a corija o afectarea manifesta şi intolerabilă a liberei concurenţe.141. Deciziile emise de Consiliul Concurenţei vor avea la bază şi analiza restricţionărilor direct legate şi necesare pentru implementarea concentrărilor economice, care pot afecta mediul concurenţial.142. Deciziile emise de Consiliul Concurenţei pot fi revocate şi concentrarea economică se suspendă automat, în situaţia în care părţile implicate în concentrarea economică nu îşi îndeplinesc obligaţiile asumate – menţionate în decizia de autorizare condiţionată de modificare a planului iniţial al concentrării.143. Deciziile emise conform art. 51 din lege vor fi comunicate de îndată părţilor în cauză, de către Secretariatul General al Consiliului Concurenţei, şi vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, pe cheltuiala solicitantului ori pe pagina de Internet a Consiliului Concurenţei.La publicarea deciziilor se va ţine seama de interesele legitime ale agenţilor economici în cauză, astfel încât secretul profesional să nu fie divulgat.144. În cazul în care Consiliul Concurenţei nu a luat nici o decizie în termenele prevăzute de art. 51 alin. (1) şi (2) din lege, operaţiunea de concentrare economică notificată poate avea loc.145. Deciziile luate de Consiliul Concurenţei cu privire la o operaţiune de concentrare economică pot fi atacate în contencios administrativ la Curtea de Apel Bucureşti în termen de 30 de zile de la data comunicării către părţi. Instanţa poate ordona, la cerere, suspendarea executării deciziei atacate.146. Decizia emisă cu privire la o operaţiune de concentrare în care este implicată o regie autonomă va fi notificată şi ministrului de resort, în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei, Guvernul, la propunerea ministrului de resort, poate lua, pe răspunderea sa, o decizie diferită de cea a Consiliului Concurenţei, pentru raţiuni de interes public general. Decizia este executorie şi va fi publicată împreună cu decizia Consiliului Concurenţei, în Monitorul Oficial al României, Partea I.C. Calculul termenelor147. Termenele de 30 de zile şi de maximum 5 luni, prevăzute de art. 51 alin. (1) şi (2) din lege, încep să curgă de la data la care notificarea a devenit efectivă.148. Termenele de 30 de zile, respectiv de 5 luni, se calculează potrivit art. 101 din Codul de procedură civila.149. Termenul de 30 de zile se va împlini în cea de a treizecea zi calendaristică.Termenul de 5 luni se va împlini la sfârşitul zilei care, în luna a cincea, cade în aceeaşi dată ca şi ziua în care a început să curgă termenul. Când o astfel de zi nu există în luna a cincea, perioada se va încheia la sfârşitul ultimei zile din luna a cincea.150. Când ultima zi a termenului nu este o zi lucrătoare, acesta se va prelungi până la sfârşitul următoarei zile lucrătoare.D. Schimbarea caracterului notificării151. Atunci când Consiliul Concurenţei constată că operaţiunea notificată nu constituie o concentrare economică în înţelesul legii, va informa, în scris, părţile notificatoare sau pe reprezentantul lor comun, în astfel de cazuri, cum ar fi înfiinţarea unei societăţi în comun de cooperare cu caracter structural, părţile care au înaintat notificarea pot solicita Consiliului Concurenţei acordarea unei dispense individuale, caz în care se urmează procedura corespunzătoare, prevăzută în Regulamentul pentru aplicarea prevederilor art. 5 şi 6 din lege, privind practicile anticoncurenţiale.E. Realizarea concentrărilor economice152. Concentrările economice vor putea fi puse în aplicare numai în următoarele situaţii:a. la primirea de către părţile notificatoare a deciziei de neintervenţie, respectiv a deciziei de neobiecţiune emisă de Consiliul Concurenţei, în condiţiile art. 51 alin. (1) lit. a) şi b) din lege;b. la primirea deciziei în condiţiile art. 51 alin. (2) lit. b) şi c) din lege;c. în condiţiile art. 51 alin. (3) din lege.153. Prevederile punctului precedent nu vor împiedica desfăşurarea unei licitaţii publice sau dobândirea controlului pe bază de ofertă publică, cu condiţia ca drepturile de vot aferente participării obţinute să nu fie exercitate, mai ales la numirea de membri în organele de administrare, conducere executivă, supraveghere şi control ale agentului economic la care deţin controlul, decât în scopul salvgardării valorii integrale a acestei investiţii, iar nu pentru a determina direct sau indirect comportamentul concurenţial al agentului economic controlat. Concentrarea economică devine efectivă în acest caz numai după primirea deciziei emisă de Consiliul Concurenţei.154. Până la emiterea de către Consiliul Concurenţei a unei decizii, în conformitate cu art. 51 din lege, este interzisă punerea în aplicare a unei operaţiuni de concentrare economică. Agenţii economici implicaţi pot lua numai acele măsuri legate de concentrare care nu sunt ireversibile şi nu modifică definitiv structura pieţei.Pot constitui măsuri ireversibile, printre altele:a. intrarea agentului economic achiziţionat pe o altă/nouă piaţă;b. ieşirea agentului economic achiziţionat de pe piaţa pe care activa;c. modificarea obiectului de activitate al agentului economic achiziţionat;d. exercitarea drepturilor de vot dobândite pentru numirea de membri în organele de conducere ale agentului economic;e. exercitarea drepturilor de vot dobândite pentru adoptarea bugetului de venituri şi cheltuieli al agentului economic;f. exercitarea drepturilor de vot dobândite pentru adoptarea planului de afaceri al agentului economic;g. exercitarea drepturilor de vot dobândite pentru adoptarea planului de investiţii al agentului economic achiziţionat;h. schimbarea denumirii agentului economic achiziţionat;i. restructurarea, închiderea sau divizarea agentului economic achiziţionat;j. vânzarea de active aparţinând agentului economic achiziţionat,k. concedierea angajaţilor agentului economic achiziţionat,l. încheierea sau rezilierea unor contracte pe termen lung sau a altor acorduri importante încheiate cu terţii,m. listarea (cotarea) agentului economic achiziţionat la bursa de valori.155. La cerere, Consiliul Concurenţei poate acorda o derogare de la regula instituită la art. 16 alin. (4) din lege; cererea de acordare a derogării trebuie să fie motivată.În decizia pe care o va emite Consiliul Concurenţei va tine cont de efectele suspendării concentrării economice asupra unuia sau mai multora dintre agenţii economici implicaţi în operaţiune, asupra unei terţe părţi, precum şi de efectele asupra concurentei.Această derogare poate fi condiţionată de impunerea unor obligaţii ce trebuie îndeplinite de către părţi şi poate fi acordată oricând, atât anterior, cât şi ulterior notificării.156. Validitatea oricărei operaţiuni realizate în contradicţie cu art. 16 alin. (4) din lege va depinde de decizia pe care Consiliul Concurenţei o va lua cu privire la operaţiunea notificată, conform art. 51 alin. (1) lit. b), alin. (2) lit. a), b) sau c) sau alin. (3). +
Capitolul IIIProcedura simplificată de analiză a anumitor concentrări economice157. Prezentul capitol stabileşte, în baza art. 50 alin. (5) din lege, procedura simplificată de analiză a anumitor operaţiuni de concentrare economică.Astfel, concentrările economice, care îndeplinesc condiţiile cerute în acest capitol şi în absenţa unor împrejurări speciale, pot fi analizate prin această procedură, deoarece nu prezintă îndoieli serioase în ceea ce priveşte compatibilitatea lor cu un mediu concurenţial normal.Prin procedura simplificată de analiză a anumitor concentrări economice, Consiliul Concurenţei urmăreşte eficientizarea controlului asupra acestor operaţiuni. Totodată se urmăreşte şi încurajarea contactelor dintre părţile notificatoare şi autoritatea de concurenţă, anterior înaintării formularului de notificare privind o operaţiune de concentrare economică.158. În cazul în care toate condiţiile necesare cerute de prezentul capitol sunt îndeplinite şi în absenţa unor împrejurări speciale, Consiliul Concurenţei va emite o decizie, în conformitate cu prevederile art. 51 din lege, în termen de 30 de zile de la data primirii notificării.Categoriile de concentrări economice care pot beneficia de procedura simplificată de analiză159. Procedura simplificată de analiză se va aplica următoarelor categorii de concentrări economice:a. în cazul în care, doi sau mai mulţi agenţi economici dobândesc controlul în comun asupra unui alt agent economic (societate în comun), cu condiţia ca societatea în comun să nu desfăşoare, să nu prevadă desfăşurarea sau să desfăşoare o activitate neglijabilă pe teritoriul României. Aceste prevederi se aplică atunci când:– cifra de afaceri*1) a societăţii în comun şi/sau cea a activităţilor*2) transferate nu depăşeşte echivalentul în lei a 4 milioane Euro pe teritoriul României; şi___________*1) Cifra de afaceri a societăţii în comun se calculează pe baza ultimelor bilanţuri contabile ale societăţilor-mamă sau ale societăţii în comun, potrivit cărora există sau nu înregistrări separate pentru resursele regrupate în cadrul societăţii în comun*2) Alternativa "şi/sau" este utilizată pentru a ţine cont de diversitatea situaţiilor vizate; spre exemplu:– în cazul achiziţionării în comun a unei societăţi ţinta, cifra de afaceri de luatîn considerare este cea a societăţii ţinta (adică societatea în comun),– în căzui creării unei societăţi în comun căreia societăţile-mamă îi transferăactivităţile lor, cifra de afaceri de luat în considerare este cea aferentăactivităţilor transferate,– în cazul în care o societate terţă devine una dintre părţile care controlează osocietate în comun existentă, cifra de afaceri de luat în considerare este cea asocietăţii în comun şi cea care este aferentă activităţilor transferate de cătrenoua societate-mamă (dacă este cazul).– valoarea totală a activelor*3) transferate societăţii în comun nu depăşeşte echivalentul în lei a 4 milioane Euro pe teritoriul României*4);__________*3) Valoarea totală a activelor societăţii în comun se calculează pe baza ultimului bilanţ contabil, elaborat şi aprobat, de către fiecare societate-mamă. Noţiunea de "active" include: 1) toate imobilizările corporale şi necorporale care sunt cedate/transferate societăţii în comun (de ex. imobilizări corporale precum echipamentele de producţie, reţelele de angrosişti sau detailişti şi stocurile de mărfuri; imobilizări necorporale precum proprietatea intelectuală, vadul comercial etc.) şi 2) suma creditelor sau a angajamentelor societăţii în comun pe care una dintre societăţile-mamă a acceptat să le acorde sau să le garanteze*4) În cazul în care activele transferate generează o cifra de afaceri, nici valoarea acestor active, nici cifra de afaceri nu trebuie să depăşească echivalentul în lei a 4 milioane Eurob. în cazul în care, doi sau mai mulţi agenţi economici fuzionează, ori unul sau mai mulţi agenţi economici dobândesc controlul unic sau controlul în comun asupra unui alt agent economic, cu condiţia ca nici una dintre părţile implicate să nu desfăşoare activităţi comerciale pe aceeaşi piaţă a produsului şi pe aceeaşi piaţă geografică sau pe o piaţă a produsului care se situează în amonte sau în aval faţă de o piaţă a produsului pe care operează orice altă parte implicată în operaţiunea de concentrare economică;c. în cazul în care, doi sau mai mulţi agenţi economici fuzionează, ori unul sau mai mulţi agenţi economici dobândesc controlul unic sau controlul în comun asupra unui alt agent economic:– două sau mai multe dintre părţile implicate desfăşoară activităţi comerciale pe aceeaşi piaţă a produsului şi aceeaşi piaţă geografică (relaţii orizontale); sau– una sau mai multe dintre părţile implicate desfăşoară activităţi comerciale pe o piaţă a produsului care se situează în amonte sau în aval faţă de o piaţă a produsului pe care orice altă parte implicată în concentrarea economică îşi exercită activitatea (relaţii verticale),cu condiţia ca segmentele de piaţă cumulate ale acestora să se situeze sub 15%, în cazul relaţiilor orizontale, şi sub 25%, în cazul relaţiilor verticale*5).___________*5) Aceasta înseamnă că numai concentrările economice în cadrul cărora nu este afectată nici o piaţa intră în această categorie. Pragurile referitoare la relaţiile orizontale şi verticale se aplică cotelor de piaţă pe piaţa/pieţele relevante definite. Este important ca definirea pieţei/pieţelor relevante în formularul de notificare, să fie suficient de precisă pentru a justifica faptul că aceste praguri nu sunt atinse şi că orice alte definiţii posibile ale pieţei/pieţelor sunt menţionate (inclusiv pieţele geografice mai restrânse decât piaţa naţională)160. Se consideră ca operaţiunile de concentrare economică descrise mai sus nu antrenează, cu excepţia unor împrejurări excepţionale, o combinaţie de poziţii pe piaţă care să fie susceptibilă de a afecta mediul concurenţial normal.Garanţii şi excluziuni161. Pentru a aprecia dacă o concentrare economică se încadrează într-una dintre categoriile definite mai sus, Consiliul Concurenţei se va asigura că toate circumstanţele relevante în acest sens sunt stabilite suficient de clar.Având în vedere că definirea pieţei este un element cheie al acestei aprecieri, părţilor notificatoare li se recomandă, ca anterior notificării, să furnizeze informaţii asupra tuturor posibilelor definiri ale pieţei. Părţile vor descrie toate posibilele pieţe relevante (ale produsului şi geografice) şi vor furniza date şi informaţii în legătură cu definirea acestor pieţe, asupra cărora concentrarea economică notificată ar putea produce efecte.În urma analizei cazului, Consiliul Concurenţei îşi rezervă dreptul de a stabili piaţa relevantă, în cazul în care este dificilă definirea pieţei relevante sau determinarea cotei de piaţă a părţilor, Consiliul Concurenţei nu va aplica procedura simplificată de analiză.162. În mod normal, se poate presupune că operaţiunile care intră în categoriile menţionate mai sus nu ridică îndoieli serioase în privinţa compatibilităţii cu un mediu concurenţial normal. Există însă anumite operaţiuni care, deşi s-ar putea încadra în categoriile de concentrări economice susceptibile de a beneficia de procedura simplificată, necesită o analiză aprofundată, deoarece pot conduce la consolidarea puterii de piaţă a părţilor. Exemple de asemenea operaţiuni:– concentrările economice realizate prin combinarea resurselor tehnologice, financiare sau a altor resurse, chiar dacă părţile la concentrare nu desfăşoară activităţi pe aceeaşi piaţă;– concentrările economice cu aspecte de conglomerat, în cazul în care una sau mai multe dintre părţile implicate deţin individual o cotă de piaţă de cel puţin 25% pe orice piaţă a produsului pe care nu există relaţii orizontale sau verticale între părţi;– concentrările economice în care părţile activează pe pieţe noi sau puţin dezvoltate, situaţie în care este dificilă stabilirea cu precizie a cotelor de piaţă ale acestora;– concentrările economice realizate pe pieţe caracterizate de puternice bariere la intrare, de un grad ridicat de concentrare sau de alte probleme de concurenţa bine cunoscute;– concentrările economice, în cazul în care se pune o problemă de coordonare, în sensul art. 11 alin. (3) din lege.În asemenea cazuri, Consiliul Concurenţei nu va aplica procedura simplificată de analiză a concentrării economice şi, în termenele stabilite la art. 51 din Legea concurenţei nr. 21/1996, va emite una dintre deciziile prevăzute la acelaşi articol din lege.Prevederi procedurale163. Pentru concentrările economice care îndeplinesc condiţiile prevăzute în acest capitol şi în absenţa unor împrejurări speciale, părţile în cauză pot solicita Consiliului Concurenţei permisiunea de a beneficia de procedura simplificată de analiză a respectivelor operaţiuni.În acest scop, părţile care urmează să înainteze notificarea, vor solicita în scris permisiunea de a beneficia de o analiză a concentrării economice în termen de 30 de zile de la data notificării. Solicitarea va fi temeinic motivată prin date şi informaţii care să justifice aplicarea acestei proceduri.Părţilor notificatoare li se recomandă să contacteze Consiliul Concurenţei, anterior înregistrării formularului de notificare. Contactele dintre autoritatea de concurenţă şi părţile notificatoare sunt considerate foarte utile în vederea stabilirii informaţiilor ce trebuie furnizate în formularul de notificare.164. În termen de 7 zile de la data înregistrării solicitării părţilor notificatoare, în urma analizei acesteia pe baza datelor şi informaţiilor furnizate, Direcţia în a cărei sferă de activitate revine analiza concentrării economice avută în vedere, va răspunde, în scris, în sensul acordării sau nu a permisiunii de a beneficia de procedura simplificată de analiză a operaţiunii respective.Îndeplinirea procedurii descrisă mai sus nu va aduce atingere termenului prevăzut la pct. 126 din prezentul regulament.165. În mod normal, pentru o concentrare economică notificată şi analizată prin procedura simplificată, Consiliul Concurentei va emite o decizie, în conformitate cu art. 51 din lege, în termen de 30 de zile de la data notificării. Totuşi, înaintea expirării termenului de 30 de zile, Consiliul Concurenţei îşi rezervă dreptul de a aplica procedura de analiză în termenele prevăzute la art. 51 din lege.Restricţionări direct legate şi necesare implementării concentrării economice166. Cu excepţia unei decizii contrare a Consiliului Concurentei, procedura simplificată de analiză a anumitor concentrări economice se va aplica şi restrictionărilor direct legate şi necesare pentru implementarea acestor operaţiuni. Decizia emisă în urma analizei unei concentrări economice prin procedura simplificată va acoperi şi restricţionările specificate de către părţile notificatoare şi care sunt direct legate şi necesare pentru implementarea concentrării economice. +
Partea a III-aInvestigarea operaţiunilor de concentrare economică +
Capitolul IProcedura de investigare şi de audiere167. În legătură cu o operaţiune de concentrare economică, Consiliul Concurenţei, poate porni investigaţii:a. din oficiu;b. la primirea unei cereri sau plângeri privind încălcarea prevederilor art. 13 şi/sau ale art. 16 din lege;c. în condiţiile art. 51 alin. (1) lit. c) din lege.168. Pornirea unei investigaţii, în cazurile prevăzute la pct. 167, este dispusă prin ordin de către preşedintele Consiliului Concurenţei.169. Investigaţia va fi condusă de un raportor desemnat de preşedintele Consiliului Concurenţei prin ordinul de deschidere a investigaţiei.170. Raportorul desemnat instrumentează toate actele procedurii de investigaţie, propune preşedintelui Consiliului Concurenţei dispunerea măsurilor care sunt de competenţa acestuia şi este răspunzător pentru întocmirea raportului asupra investigaţiei, comunicarea lui părţilor în cauză, primirea observaţiilor şi prezentarea raportului în plenul Consiliului Concurenţei.171. Orice procedură de investigare necesită audierea părţilor implicate în concentrarea economică. Audierea este dispusă de preşedintele Consiliului Concurenţei.Preşedintele Consiliului Concurenţei poate admite, la cerere, audierea oricărei persoane fizice sau juridice care declară că deţine date şi informaţii relevante pentru stabilirea adevăratelor condiţii în care urmează să se realizeze concentrarea economică investigată (cum ar fi: furnizori, agenţi economici concurenţi, clienţi, membri ai organelor de administraţie sau de conducere ale părţilor implicate ori reprezentanţi ai salariaţilor agenţilor economici implicaţi).172. Cu minimum 30 de zile înainte de data fixată de Consiliul Concurenţei pentru audiere, o copie de pe raportul asupra investigaţiei va fi transmisă pentru luare la cunoştinţă:a. părţilor participante la concentrarea economică, a căror audiere a fost dispusă;b. persoanelor şi agenţilor economici a căror audiere a fost admisă la cererea acestora, dacă preşedintele Consiliului Concurenţei apreciază că este util în interesul cauzei.În adresa de remitere a copiei de pe raportul de investigaţie, Consiliul Concurenţei va indica termenul până la care părţile respective vor putea prezenta observaţiile lor.În comentariile lor scrise, părţile sus menţionate pot expune toate aspectele semnificative pentru cazul investigat şi pot ataşa orice document relevant ca dovadă a faptelor susţinute.173. Persoanele fizice şi juridice a căror audiere a fost dispusă, respectiv admisă, vor fi citate pentru audiere la data stabilită de Consiliul Concurenţei, precizându-se ora şi locul de desfăşurare.Neprezentarea la audiere, precum şi refuzul de a face depoziţii, nu constituie impedimente pentru continuarea şi finalizarea procedurii de investigaţie.174. Audierile vor fi ţinute în plenul Consiliului Concurenţei, după prezentarea de către raportor a raportului asupra operaţiunii de concentrare economică investigată, completat cu eventualele observaţii ale părţilor.Audierile vor fi făcute separat sau, după caz, în prezenţa altor persoane citate, caz în care se va acorda atenţia cuvenită intereselor legitime ale părţilor implicate, pentru păstrarea secretelor lor de afaceri. Depoziţiile făcute de fiecare persoană audiată vor fi consemnate în scris şi semnate de persoana respectivă sau vor fi înregistrate pe bandă magnetică.175. Preşedintele Consiliului Concurenţei poate permite părţilor în cauză consultarea dosarului la secretariatul Consiliului Concurenţei şi obţinerea, contra cost, de copii şi extrase de pe actele procedurii de investigaţie.Documentele, datele şi informaţiile din dosarul cauzei, care prezintă caracter de secret de stat ori sunt confidenţiale, nu sunt accesibile pentru consultare ori pentru obţinerea de copii sau de extrase decât cu aprobarea preşedintelui Consiliului Concurenţei, în condiţiile legii.Dispoziţiile de mai sus, referitoare la consultarea dosarului sunt aplicabile asociaţilor şi directorilor executivi ai entităţilor participante la concentrare, în măsura în care aceştia justifică în cauză un interes legitim. +
Capitolul IISancţiuni176. Constituie contravenţii şi se sancţionează, potrivit art. 55 din lege, cu amendă de până la 1% din cifra de afaceri totală din anul financiar anterior emiterii deciziei de sancţionare, următoarele fapte:a. omisiunea notificării unei concentrări economice care depăşeşte pragurile valorice prevăzute de lege;b. furnizarea de informaţii inexacte sau incomplete prin notificarea concentrării economice;c. furnizarea de informaţii inexacte sau incomplete ori de documente incomplete sau nefurnizarea informaţiilor şi documentelor solicitate conform prevederilor art. 41 din lege;d. furnizarea de informaţii, documente, înregistrări şi evidenţe într-o formă incompletă în timpul inspecţiilor desfăşurate conform prevederilor art. 42 din lege;e. refuzul de a se supune unei inspecţii desfăşurate conform prevederilor art.42 şi 43 din lege.177. Constituie contravenţii şi se sancţionează, potrivit art. 56 din lege, cu amendă de până la 10% din cifra de afaceri totală realizată în anul financiar anterior sancţionării următoarele fapte:a. încălcarea prevederilor art. 13 din lege;b. punerea în practică a unei operaţiuni de concentrare economică cu încălcarea prevederilor art. 16 alin. (4) şi (5) din lege;c. începerea unei acţiuni de concentrare economică declarată incompatibilă cu prevederile legii, printr-o decizie a Consiliului Concurenţei luata conform prevederilor art. 51 alin. (2) lit. a);d. neindeplinirea unei obligaţii sau a unei condiţii impuse printr-o decizie luată în conformitate cu prevederile legii.178. Prin excepţie de la prevederile art. 56 alin. (1) din lege, Consiliul Concurenţei va stabili, prin instrucţiuni condiţiile şi criteriile de aplicare a unei politici de clemenţa, care poate merge până la absolvire de răspundere pecuniară.179. Individualizarea sancţiunilor în cazul contravenţiilor enumerate la pct. 176 şi 177 se face ţinând seama de gravitatea şi durata faptei şi a consecinţelor sale asupra concurenţei. Sancţiunile vor fi gradate pe tranşe, prin instrucţiuni adoptate de către Consiliul Concurenţei.180. Consiliul Concurentei poate obliga, potrivit art. 59 din lege, prin decizie, agenţii economici sau asociaţiile de agenţi economici la plata unor amenzi cominatorii, în sumă de până la 5% din cifra de afaceri zilnică medie din anul financiar anterior sancţionării, pentru fiecare zi de întârziere, calculată de la data stabilită prin decizie, pentru a-i determina:a. să respecte prevederile art. 13 din lege;b. să aplice măsurile enunţate printr-o decizie luată conform prevederilor art. 51 alin. (2) lit. c) şi ale art. 52 alin. (1) şi (2) din lege;c. să furnizeze în mod complet şi corect informaţiile şi documentele care le-au fost cerute conform prevederilor art. 41 din lege;d. să se supună inspecţiei prevăzute la art. 42 – 44 din lege.181. Contravenţiile prevăzute în lege se constată şi se sancţionează de către Consiliul Concurenţei în plen, de către comisii sau prin inspectorii de concurenţă.Sancţiunile pentru contravenţiile prevăzute la art. 55 lit. b)-e) şi la art. 56 alin. (1) lit. d) din lege se aplică de către inspectorii de concurenţă.Sancţiunile pentru contravenţiile prevăzute de art. 55 lit. a) şi la art. 56 alin. (1) lit. c), precum şi amenzile cominatorii prevăzute la art. 59 din lege se aplică de către comisiile Consiliul Concurenţei prin decizii. Sancţiunile pentru contravenţiile prevăzute la art. 56 alin. (1) lit. a) şi b) se aplică de către plenul Consiliului Concurenţei prin aceeaşi decizie prin care s-a constatat săvârşirea respectivei contravenţii.Deciziile luate în condiţiile paragrafului de mai sus pot fi atacate la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia contencios administrativ, în termen de 30 de zile de la comunicare.În baza deciziei Consiliului Concurenţei profiturile sau, după caz, veniturile suplimentare realizate de agenţii economici ca urmare a săvârşirii contravenţiilor prevăzute şi sancţionate de lege vor fi confiscate şi vărsate la bugetul de stat.182. Contravenţiilor prevăzute la art. 55 lit. b) – e) şi la art. 56 alin. (1) lit.d) din lege li se aplică prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare, cu excepţia art. 28-29.183. Deciziile emise conform art. 59 şi 60 din lege vor fi comunicate părţilor în cauză, de către Secretariatul General al Consiliului Concurenţei, şi vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, pe cheltuiala contravenientului ori pe pagina de Internet a Consiliului Concurenţei.184. Dreptul Consiliului Concurenţei de a aplica sancţiuni contravenţionale pentru încălcările prevederilor legii se prescrie după cum urmează:a) în termen de 3 ani, în cazul încălcării prevederilor art. 55 lit. c), d) şi e); … b) în termen de 5 ani, în cazul tuturor celorlalte încălcări ale legii. … Orice acţiune întreprinsă de către Consiliul Concurenţei în scopul unei examinări preliminare sau în scopul declanşării unei investigaţii în legătură cu o anumita încălcare a legii va întrerupe cursul termenelor de prescripţie, întreruperea termenului de prescripţie va avea efect de la data comunicării acţiunii întreprinse de către Consiliul Concurenţei, făcută către cel puţin un agent economic sau asociaţie de agenţi economici care a participat la săvârşirea încălcării legii.Acţiunile ce pot fi întreprinse de către Consiliul Concurenţei şi care întrerup cursul termenului de prescripţie includ, în principal, următoarele:a) solicitări de informaţii, în scris; … b) ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei de declanşare a unei investigaţii; … c) începerea procedurilor legale. … Întreruperea termenului de prescripţie îşi produce efectele faţă de toţi agenţii economici sau asociaţiile de agenţi economici care au participat la săvârşirea încălcării legii.În cazul întreruperii termenului de prescripţie, un nou termen, cu o durată similară, începe să curgă de la data la care Consiliul Concurenţei a întreprins una dintre acţiunile menţionate mai sus. Termenul de prescripţie va expira cel mai târziu în ziua în care se împlineşte perioada egală cu dublul termenului de prescripţie, aplicabil pentru săvârşirea încălcării în cauză, în situaţia în care Consiliul Concurenţei nu a impus nici una dintre sancţiunile prevăzute de lege. +
Capitolul IIIPrevederi diverseNoţiunea de piaţă relevantă185. Noţiunea de piaţă relevantă afectată de concentrarea economică, la care se face referire în "Instrucţiunile cu privire la calculul cifrei de afaceri în cazurile de comportament anticoncurenţial, prevăzute la art. 5 şi 6 din Legea concurentei şi în cazurile de concentrare economică" şi în "Instrucţiunile date în aplicarea art. 33 alin. (2) din Legea concurenţei nr. 21/1996, cu privire la calculul taxei de autorizare a concentrărilor economice”, trebuie interpretată în sensul de piaţă relevantă pe care are loc operaţiunea de concentrare economică.În cazul unei concentrări economice "pe verticală", piaţa relevantă pe care are loc operaţiunea de concentrare economică este piaţa relevantă a agentului economic achiziţionat.Confidenţialitatea informaţiilor186. Orice persoană care utilizează sau divulgă, în alte scopuri decât cele prevăzute de lege, documente sau informaţii cu caracter de secret profesional, primite sau despre care a luat cunoştinţă în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul, răspunde potrivit legii penale, putând fi obligată şi la repararea prejudiciului cauzat.Păstrarea secretului profesional nu împiedică publicarea de informaţii generale sau de rapoarte ce nu conţin şi secretele profesionale ale părţilor implicate în operaţiunea de concentrare.Stabilirea termenului pentru modificarea planului de concentrare187. Pentru modificarea planului concentrării economice notificate, în aşa fel ca aceasta, să poată deveni compatibilă cu un mediu concurenţial normal, în condiţiile unei decizii de autorizare condiţionată, Consiliul Concurenţei va stabili un termen adecvat.Transmiterea documentelor188. Transmiterea documentelor şi citaţiilor de către Consiliul Concurenţei, destinatarilor poate fi efectuată pe una dintre următoarele căi:a. personal, contra semnătură de primire (număr de înregistrare);b. scrisoare recomandată;c. telefax;d. telex;e. poştă electronică, cu confirmare de primire.189. Prevederile pct. 188 lit. a) şi b) se aplică şi pentru transmiterea, la Consiliul Concurenţei, a documentelor, de către părţile notificatoare, de către alte părţi implicate sau de către terţi, alte informaţii putând fi transmise şi prin căile menţionate la lit. c), d) sau e).190. Când un document sau o citaţie este trimisă prin telefax, telex sau poşta electronică, se consideră că a fost primit de destinatar în ziua în care a fost transmis/ transmisă. +
Partea a IV-aPrecizări privind modul de completare a formularului de notificare a concentrărilor economice în baza Legii concurenţei nr. 21/1996, cu modificările şi completările ulterioareA. Scopul formularului191. Formularul de notificare a concentrărilor economice precizează informaţiile care trebuie furnizate de un agent economic sau de mai mulţi agenţi economici atunci când notifică o concentrare economică.B. Necesitatea unei notificări corecte şi complete192. Toate informaţiile cerute în formular trebuie să fie corecte şi complete; furnizarea, prin notificarea făcută, a unor informaţii inexacte sau incomplete reprezintă contravenţie şi este sancţionată cu amendă.În cazul furnizării unor informaţii incomplete sau inexacte, Consiliul Concurenţei va informa, în scris, părţile notificatoare sau pe reprezentanţii acestora. Notificarea va deveni efectivă numai la data la care informaţiile complete şi corecte sunt primite de către Consiliul Concurenţei.C. Cine trebuie să notifice193. Au obligaţia să înainteze notificarea părţile identificate potrivit pct.125 din prezentul regulament.D. Cum se face notificarea194. Părţile care notifică o operaţiune de concentrare economică sunt sfătuite să acorde o importanţă deosebită modului în care completează formularul de notificare.Având în vedere faptul că termenele în care Consiliul Concurenţei trebuie să se pronunţe asupra unei operaţiuni de concentrare economică încep să curgă din momentul în care notificarea a devenit efectivă, prezentarea unui formular completat corespunzător reduce considerabil perioada de analiză a operaţiunii notificate.Părţile notificatoare vor completa formularul punct cu punct, adaptând cerinţele generale din acesta la specificul operaţiunilor, activităţilor sau pieţelor descrise. Formularul va fi însoţit de documentele justificative.O atenţie deosebită se va acorda completării capitolului VI din formular, informaţiile privind piaţa relevantă fiind absolut necesare în scopul unei corecte definiri a pieţelor relevante afectate şi, implicit, a unei corecte evaluări a operaţiunii de concentrare economică notificată.Părţile vor folosi, pe cât posibil, o terminologie unitară. Atunci când sunt utilizaţi termeni tehnici, specifici unui anumit domeniu de activitate, părţile vor defini termenii folosiţi.Notificarea trebuie să fie semnată de persoana împuternicită în acest sens şi poate fi expediată prin poştă, recomandat, sau prezentată prin curier, în timpul programului normal de lucru al Consiliului Concurenţei.E. Confidenţialitatea195. În conformitate cu art. 65 din lege, oficialităţile şi ceilalţi funcţionari ai Consiliului Concurenţei sunt răspunzători potrivit legii penale, putând fi obligaţi şi la repararea prejudiciului cauzat prin utilizarea sau divulgarea, în alte scopuri decât cele ale îndeplinirii procedurii de examinare a concentrării economice notificate, a documentelor sau informaţiilor cu caracter de secret profesional, primite sau de care au luat cunoştinţă în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul.În cazul în care partea sau părţile notificatoare consideră că interesele lor ar fi atinse, dacă anumite informaţii dintre cele cerute de notificare ar fi comunicate sau făcute accesibile altor părţi decât cele implicate în concentrarea economică, aceste informaţii ot fi înaintate separat, cu fiecare pagină numerotată şi marcată clar "secret de afaceri". În aceste cazuri, părţile notificatoare implicate vor trebui să explice, printr-o notă separată, motivele pentru care aceste informaţii constituie secrete de afaceri şi nu trebuie să fie divulgate sau publicate, în unele cazuri, secretele de afaceri pot fi înaintate în plicuri separate, menţionate ca anexă la notificare.F. Definirea unor termeni utilizaţi în formularul de notificare196. Partea sau părţile care notifică – în cazurile în care notificarea este făcută numai de unul dintre agenţii economici, parte la operaţiune, termenul, părţile care notifică sau părţile notificatoare se referă numai la agentul economic care face efectiv notificarea.197. Partea (părţile) la concentrarea economică – Acest termen se referă la părţile implicate (agenţii economici implicaţi), adică atât la părţile care achiziţionează, cât şi la părţile achiziţionate, la părţile care fuzionează sau la părţile care dobândesc controlul în comun, inclusiv la toţi agenţii economici la care pachetul de acţiuni (părţi sociale) de control este în curs de achiziţionare sau face obiectul unei licitaţii publice.Cu excepţia cazurilor în care termenii partea (părţile) notificatoare şi partea (părţile) la concentrare sunt altfel definiţi, aceşti termeni includ toţi agenţii economici care aparţin aceloraşi grupuri din care fac parte respectivele părţi.198. An – Toate referirile la cuvântul an vor fi citite cu sensul de an calendaristic, dacă nu este precizat altfel. Toate informaţiile solicitate în formular se referă, dacă nu este altfel precizat, la anul care precede celui în care este făcută notificarea.Datele financiare solicitate în formular trebuie furnizate în lei, iar atunci când este cazul, în valută, indicându-se cursul de schimb mediu leu/valută pentru perioada avută în vedere.G. Documentele justificative199. Formularul de notificare trebuie să fie însoţit de următoarele documente justificative:a. Copii certificate ale documentelor finale sau de pe cele mai recente versiuni ale tuturor documentelor în baza cărora are loc operaţiunea de concentrare economică.b. Copii certificate ale bilanţului contabil din anul anterior, pentru toate părţile participante la concentrarea economică, ca şi pentru grupurile din care acestea fac parte.c. Copii certificate ale analizelor, rapoartelor, studiilor şi cercetărilor prezentate sau pregătite pentru a fi prezentate adunării acţionarilor (asociaţilor), în scopul evaluării sau analizării concentrării economice din punct de vedere al condiţiilor concurenţiale, al concurenţilor (actuali şi potenţiali) şi al condiţiilor pieţei. +
Partea a V-aDispoziţii finale şi tranzitorii200. Anexa face parte integrantă din prezentul regulament.201. Prezentul regulament va fi pus în aplicare prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei şi va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.202. La data intrării în vigoare a prezentului regulament, se abrogă "Regulamentul privind autorizarea concentrărilor economice" publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 bis din 9 august 2002, precum şi orice dispoziţii contrare. +
AnexăFORMULARde notificare a concentrărilor economiceCapitolul IInformaţii despre părţi1. Pentru:a. partea (sau părţile) care notifică; şib. alte părţi implicate*) în operaţiunea de concentrare, comunicaţi:__________Notă …
*) la Capitolul III, Partea I sunt prezentate toate părţile implicate în diferite operaţiuni de concentrare economică, realizate în modalităţile prevăzute la art. 11 din lege1.1 Denumirea agentului economic, sediul legal (conform certificatului de înregistrare la Registrul Comerţului), sediul administrativ (sediul real), numărul şi data certificatului de înregistrare la Registrul Comerţului, codul fiscal, nr. telefon, nr. fax, numele persoanei indicate pentru relaţii;1.2 Obiectul de activitate al agenţilor economici, precizând activităţile principale şi activităţile secundare.Capitolul IIInformaţii despre operaţiunea de concentrare economică2. Descrieţi (pe scurt) natura operaţiunii de concentrare economică notificată, precizând:2.1. dacă operaţiunea se realizează prin fuziune, prin dobândirea controlului unic sau a controlului în comun, asupra unuia sau a mai multor agenţi economici, în totalitatea lor sau asupra unei părţi din aceştia, ori prin crearea unei societăţi în comun concentrative, precum şi dacă dobândirea controlului se face direct sau indirect;2.2. data propusă sau aşteptată a oricăror evenimente majore determinate de realizarea concentrării;2.3. dacă, în cazul unei licitaţii publice, oferta prezentată a fost selecţionată de organizatorul licitaţiei;2.4. dacă operaţiunea de concentrare economică trebuie avizată de alte autorităţi şi situaţia obţinerii avizelor respective;2.5. dacă realizarea operaţiunii este condiţionată de anumite evenimente speciale sau de îndeplinirea unor condiţii speciale.Capitolul IIIDeţinerea proprietăţii şi a controlului3. Pentru fiecare dintre părţile implicate în concentrarea economică, furnizaţi o listă a tuturor agenţilor economici (români şi străini) aparţinând aceluiaşi grup. Această listă trebuie să includă:3.1. toţi agenţii economici controlaţi sau persoanele care controlează, direct sau indirect, părţile implicate;3.2 toţi agenţii economici activi pe piaţa relevantă, care sunt controlaţi, direct sau indirect de:a. părţile implicate;b. de oricare agent economic identificat la pct. 3.1.3.3. Pentru fiecare dintre elementele enumerărilor de mai sus, specificaţi natura şi mijloacele de exercitare a controlului.3.4. Informaţiile prezentate în acest capitol pot fi ilustrate prin diagrame sau prin alte metode grafice, care să uşureze înţelegerea structurii de proprietate şi a exercitării controlului asupra agenţilor economici.Capitolul IVStructura economică şi financiară a concentrării economice4. Furnizaţi următoarele informaţii:4.1. structura proprietăţii şi deţinătorii controlului, înainte şi după realizarea operaţiunii de concentrare;4.2. natura şi valoarea oricărui eventual ajutor financiar sau de altă natură, de care beneficiază oricare dintre părţile implicate în concentrarea economică, în orice calitate şi de la orice entitate, inclusiv ajutor de stat;4.3. pentru fiecare dintre agenţii economici implicaţi în concentrarea economică, comunicaţi următoarele date pentru ultimii trei ani financiari, iar în cazul în care un agent economic implicat aparţine unui grup, se vor comunică şi datele aferente grupului, acordându-se atenţie ca, în cazul achiziţionării parţiale de agenţi economici, datele să se refere la partea care face obiectul concentrării economice:4.3.1. cifra de afaceri totală;4.3.2. cifra de afaceri realizată în România;4.3.3. profitul net;4.3.4. defalcarea cifrei de afaceri realizată în România pe categorii de activităţi şi produse.Capitolul VLegăturile personale şi financiare şi achiziţii precedente5. În legătură cu părţile implicate în concentrarea economică, precum şi cu fiecare agent economic sau persoana identificată în răspunsurile date la capitolul III, furnizaţi:5.1. o listă a tuturor agenţilor economici activi pe pieţele relevante, în cazul cărora agenţii economici, persoanele sau grupul deţin, individual sau colectiv, 10% sau mai mult din drepturile de vot, acţiunile sau alte valori mobiliare emise; în fiecare caz, numiţi deţinătorul şi procentajul deţinut;5.2 În cazul fiecărui agent economic: o listă a membrilor consiliilor de administraţie şi a directorilor executivi care sunt, în acelaşi timp, membri ai consiliilor de administraţie sau directori la oricare alt agent economic activ pe pieţele relevante; şi (acolo unde este cazul) pentru fiecare agent economic, o listă a membrilor consiliilor de administraţie care sunt directori la oricare alt agent economic activ pe pieţele relevante, în fiecare caz precizaţi denumirea celorlalţi agenţi economici şi poziţia deţinută;5.3. Detalii despre achiziţiile de agenţi economici, efectuate de grupurile identificate mai sus în ultimii trei ani.Capitolul VIInformaţii despre pieţele relevante6.1. Prezentaţi lista produselor fabricate şi/sau comercializate de agenţii economici implicaţi în operaţiunea de concentrare economică, aşa cum sunt definite aceste produse de înşişi agenţii economici, în scopuri de marketing.6.2. Definiţi pieţele relevante (a produsului şi geografică), pe care se realizează concentrarea economică, explicând care din produsele şi/sau serviciile agenţilor economici implicaţi în concentrare sunt incluse, respectiv excluse din aceste pieţe şi de ce.6.3. Furnizaţi pentru ultimii trei ani, pentru fiecare grupă de produse implicate în operaţiunea de concentrare, respectiv pentru fiecare piaţă relevantă:6.3.1. mărimea estimată a pieţei relevante (volum şi valoare). Comparaţi mărimea estimată cu cea provenind din alte surse;6.3.2. vânzările de produse (volum şi valoare) realizate de agenţii economici implicaţi şi grupurile lor, pe piaţă; estimaţi cota de piaţă deţinută de fiecare;6.3.3. cota de piaţă estimată a concurenţilor mai importanţi (inclusiv importatorii), prezenţi pe piaţa geografică relevantă afectată de concentrare;6.3.4. comparaţia între preţurile practicate de agenţii economici implicaţi în concentrare şi preţurile practicate de ceilalţi concurenţi importanţi, care activează pe aceeaşi piaţă relevantă;6.3.5. estimarea impactului operaţiunii de concentrare economică asupra preţului produselor şi/sau al serviciilor de pe piaţa relevantă, la nivelul consumatorilor;6.3.6. estimarea valorii şi, dacă este posibil, a volumului importurilor (indicând ţările de origine), pentru produsele de pe pieţele relevante, cât şi a procentului acestor importuri provenite de la grupurile de care aparţin agenţii economici implicaţi;6.3.7. estimarea impactului taxelor vamale şi a barierelor netarifare asupra preţului practicat la produsele de import similare cu cele de pe piaţa relevantă.Pentru fiecare dintre informaţiile furnizate se va preciza sursa acestora. +
Anexăla formularI. Condiţii generale pe pieţele afectateFurnizaţi informaţii despre primii cinci furnizori importanţi (naţionali şi internaţionali) ai părţilor implicate în operaţiunea de concentrare economică, indicând natura şi valoarea achiziţiilor părţilor implicate de la fiecare din aceşti furnizori, menţionând adresa şi numerele de telefon şi de fax la care pot fi contactaţi.1. Structura ofertei pe pieţele relevanteFurnizaţi următoarele informaţii:a. reţelele existente pentru distribuţie pe piaţă şi importanţa lor pentru extinderea vânzărilor; importanţa respectivelor reţele de distribuţie ale terţilor şi ale agenţilor economici aparţinând grupului din care fac parte agenţii economici implicaţi în concentrare;b. reţeaua existentă de service (întreţinere şi reparaţii) şi importanţa ei pentru extinderea vânzărilor, respectiv importanţa reţelelor conduse de terţi şi de agenţii economici care aparţin grupului din care fac parte agenţii economici implicaţi în concentrarea economică în cauză;c. o estimare a mărimii capacităţii totale a pieţei româneşti pentru ultimii trei ani; pentru aceasta perioadă, ce proporţie din această capacitate este deţinută de fiecare parte la concentrarea economică şi care au fost gradele respective de utilizare a capacităţii deţinute de fiecare parte.2. Structura cererii pe pieţele relevantea. Furnizaţi informaţii despre primii cinci clienţi (naţionali şi internaţionali) ai părţilor implicate indicând natura şi valoarea vânzărilor efectuate de părţi către fiecare dintre aceşti clienţi, menţionând adresa şi numerele de telefon şi de fax la care aceştia pot fi contactaţi;b. Descrieţi structura cererii pe pieţele relevante. Pentru aceasta luaţi în consideraţie următoarele elemente:– evaluarea ritmului de creştere a pieţelor relevante de concentrare;– importanţa preferinţelor clienţilor pentru anumite mărci de produse consacrate, diferenţele dintre produsele de pe piaţă relevantă şi măsura în care există o gamă completă de produse;– gradul de concentrare sau de dispersie a clienţilor;-segmentarea clienţilor în diferite grupuri şi descrierea consumatorului tipic pentru fiecare dintre aceste grupuri;– importanţa contractelor de distribuţie exclusivă şi a altor tipuri de contracte pe termen lung;– importanţa administraţiei publice, a altor organisme de stat, a agenţilor economici cu capital de stat sau cu participarea statului asupra dezvoltării cererii;c. Descrieţi efectul operaţiunii de concentrare economică asupra consumatorilor intermediari şi finali.d. Prezentaţi programul de investiţii asumat de achizitor pentru a fi realizat la agentul economic achiziţionat, specificând:– volumul total al investiţiilor şi eşalonarea anuală a acestora,– destinaţia investiţiilor, respectiv, domeniile de activitate în care sunt realizate (retehnologizare, crearea sau extinderea de capacităţi de producţie etc.),– stadiul realizării investiţiilor la data notificării.Precizaţi efectul programului de investiţii asupra creşterii eficienţei economice a agentului economic achiziţionat (scăderea costurilor de producţie şi/sau de distribuţie) şi asupra preţului de piaţă al produselor.3. Intrarea pe piaţăa. Indicaţi pentru ultimii cinci ani intrările de noi concurenţi semnificativi pe pe pieţele relevante; furnizaţi informaţii privind noii concurenţi şi evaluaţi cota lor actuală pe piaţă, indicând adresa şi numerele de telefon şi fax la care pot fi contactaţi;b. Precizaţi dacă, după părerea părţilor notificatoare, există agenţi economici potenţiali, în situaţia de a intra pe pieţele relevante; furnizaţi, în măsura în care este posibil, informaţii despre aceşti concurenţi potenţiali, indicând şi adresa şi numerele de telefon şi de fax la care pot fi contactaţi;c. Descrieţi detaliat diferiţii factori care influenţează intrarea pe pieţele relevante, pe care are loc concentrarea economică.Pentru aceasta:– estimaţi costurile totale ale intrării (cercetare-dezvoltare, realizarea sistemelor de distribuţie, activităţi de promovare, reclamă, asigurarea service-ului etc.), la scara echivalentă unui concurent semnificativ, indicând cota de piaţă a unui astfel de concurent;– indicaţi dacă intrarea pe piaţă este condiţionată de obţinerea unei autorizaţii de natură administrativă, de respectarea unor eventuale prescripţii cu caracter de norme obligatorii sau de existenţa unor controale legale sau administrative;– clarificaţi în ce măsură intrarea pe piaţă depinde de accesul la materiile prime;– precizaţi în ce măsură intrarea pe piaţă este condiţionată de durata contractelor dintre un agent economic care activează pe piaţă şi furnizorii şi/sau clienţii săi;– descrieţi importanţa licenţelor pentru tehnologie şi/sau know-how sau a licenţelor pentru alte drepturi, pe pieţele relevante.4. Cercetare-dezvoltarea. Apreciaţi importanţa cercetării şi dezvoltării asupra capacităţii unui agent economic, care activează pe pieţele relevante, pe care are loc concentrarea economică, de a concura pe termen lung;b. Explicaţi natura activităţilor de cercetare/dezvoltare pe pieţele afectate, desfăşurate de agenţii economici implicaţi în concentrarea economică, luând în considerare următoarele elemente:– intensitatea activităţii de cercetare-dezvoltare (definită ca raport între cheltuielile cu cercetarea-dezvoltarea şi cifra de afaceri) pentru pieţele relevante şi intensitatea activităţii de cercetare-dezvoltare pentru agenţii economici implicaţi; importanţa şi tendinţa cercetării-dezvoltării tehnologice pentru aceste pieţe în ultimii ani şi în viitor (atât în procesele de distribuţie, cât şi în sistemele de distribuţie);– inovaţiile majore făcute pe pieţele pe care are loc concentrarea economică propusă şi agenţii economici cărora acestea le sunt atribuite;– ciclul înnoirilor şi situaţia în care se află, în raport cu acest ciclu, agenţii economici implicaţi în concentrarea economică propusă;– importanţa pentru părţi a licenţelor pentru tehnologie, know-how şi pentru alte drepturi pe pieţele implicate în concentrarea economică propusă.5. Acorduri de cooperarea) Precizaţi în ce măsură există acorduri de cooperare pe orizontală şi/sau pe verticală pe pieţele afectate de operaţiunea de concentrare economică; … b) Furnizaţi informaţii despre acordurile de cooperare cele mai importante în care sunt angajaţi agenţii economici implicaţi în operaţiunea de concentrare economică pe pieţele afectate, cum ar fi acordurile de cercetare-dezvoltare, de licenţe, de producţie în comun, de specializare, de distribuţie, de livrare pe termen lung şi acordurile pentru schimburile de informaţii. … 6. Asociaţii profesionale şi patronalea. Precizaţi asociaţiile profesionale şi/sau patronale în care părţile la concentrarea economică sunt membre;b. Indicaţi cele mai importante asociaţii profesionale şi/sau patronale la care sunt membri clienţii şi furnizorii părţilor la concentrarea economică.Furnizaţi numele, adresa, numerele de telefon şi de fax pentru asociaţiile profesionale şi patronale de mai sus.II. Integrarea verticalăDescrieţi modul în care agenţii economici, inclusiv grupurile din care aceştia fac parte, implicaţi în operaţiunea de concentrare economică produc şi îşi vând produsele şi/sau serviciile, de exemplu dacă sunt numai producători, dacă sunt numai distribuitori, atât înainte de operaţiunea de concentrare economică propusă, cât şi după înfăptuirea acesteia. Precizaţi natura şi gradul de integrare verticală a fiecărui agent economic implicat, înainte de concentrarea economică şi gradul de integrare pe verticală a noii entităţi economice rezultate prin înfăptuirea operaţiunii de concentrare economică propuse.III. Restricţionări auxiliareDacă părţile Ia concentrare economică şi/sau alte părţi, inclusiv vânzătorul şi acţionarii (asociaţii) minoritari, sunt supuse la restricţionări auxiliare, respectiv direct legate şi necesare pentru implementarea concentrării economice:a. identificaţi fiecare restricţionare auxiliară prevăzută în acordurile prezentate împreună cu notificarea;b. explicaţi de ce aceste restricţionări sunt direct legate şi necesare pentru implementarea concentrării economice.IV. Contextul internaţionalDescrieţi eventualele aspecte internaţionale ale concentrării economice propuse, precizând poziţia pe pieţele internaţionale respective a părţilor implicate în concentrarea economică propusă.––––
