REGULAMENT din 28 aprilie 1998 (*republicat*)

privind organizarea stupăritului în România



 + 
Articolul 1În înţelesul prezentului regulament, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:a) apicultură – ramură agricolă din sectorul zootehnic ce cuprinde activitatea de creştere, ameliorare şi exploatare a albinelor melifere; ştiinţa care se ocupă cu creşterea şi îngrijirea raţională a albinelor, în scopul folosirii produselor lor; … b) produse apicole – mierea de albine, polenul, păstura, lăptişorul de matcă, apilarnilul, ceara, propolisul, veninul de albine; … c) apicultor – persoană care practică apicultura şi care poate deţine, creşte sau exploata familii de albine; … d) stup – cutia sau containerul standardizat care adăposteşte familia de albine în perioada de creştere şi exploatare; … e) familie de albine – unitatea biologică alcătuită din albine lucrătoare, matcă, trântori şi care este adăpostită într-un stup/container standardizat; … f) stupină – un ansamblu unitar de familii de albine – stupi/loc unde se cresc albinele, unde sunt amplasaţi stupii şi toate instalaţiile anexe; … g) vatra de stupină – locul de amplasare a unei stupine permanente sau temporare; … h) stupină staţionară/permanentă – stupina amplasată de obicei în locul unde albinele iernează; … i) stupină temporară – stupina transportată şi amplasată temporar lângă sursele melifere pentru perioada de cules şi mutată ulterior în alt loc; … j) bază meliferă – resursa naturală meliferă alcătuită din flora spontană şi plante cultivate; … k) polenizarea plantelor – tehnologie agrotehnică prin care se asigură fecundarea plantelor entomofile în scopul sporirii producţiei de seminţe, fructe şi legume; … l) plante/floră entomofilă – plante ce se polenizează cu ajutorul insectelor, inclusiv al albinelor; … m) stupăritul pastoral/transhumanţa – verigă tehnologică în activitatea de producţie apicolă, care cuprinde una sau mai multe deplasări ale stupinei temporare în cursul unui an; … n) stupăritul staţionar/permanent – verigă tehnologică în activitatea de producţie apicolă în care stupina se menţine pe vatra de stupină staţionară/permanentă; … o) rasă de albine – populaţia de familii de albine de origine comună suficient de numeroasă pentru creşterea "în sine", care are un genofond comun şi posedă anumite particularităţi fenotipice, adaptată condiţiilor pedoclimatice şi florei melifere din zona respectivă; … p) familie de albine de elită – familii de albine cu performanţe superioare, de rasă pură, care transmit constant, prin descendenţă, însuşirile respective; … q) stupină de elită – stupină cu familii de albine de elită, confirmate prin documentaţia de evidenţă zootehnică şi care a fost atestată oficial conform legislaţiei în vigoare; … r) stupină de reproducţie – stupină producătoare de mătci selecţionate împerecheate în care se multiplică materialul genetic de la familii de albine cu performanţe superioare, de rasă pură, din stupina de elită; … s) matcă – singurul individ femelă din familia de albine cu organe reproducătoare complet dezvoltate, capabilă să se împerecheze şi să depună ouă fecundate. …  + 
Articolul 2(1) Stupăritul staţionar se referă la practicarea apiculturii pe vatra fixă, constând în amplasarea stupilor pe toată perioada sezonului activ, cât şi pe perioada de iernare pe aceeaşi vatră. … (2) Vatra permanentă poate fi amplasată pe un teren proprietate privată sau pe un teren aflat în concesiune, închiriere, comodat, scoatere temporară din folosinţă ori pe un fond forestier. … (3) Stupinele staţionare vor fi înregistrate şi evidenţiate în baza de date oficială la primării, comisia locală de bază meliferă, dispensare veterinare teritoriale. … (4) Stupinele staţionare autorizate pentru creşterea mătcilor nu vor fi amplasate în masive melifere de importanţă naţională. … (5) Suprafaţa de teren pentru vatra de stupină se acordă în funcţie de mărimea stupinei, dar nu va fi mai mică de 5 mý pentru fiecare familie de albine şi 50 mý pentru fiecare pavilion apicol. …  + 
Articolul 3(1) Transhumanţa este veriga tehnologică în activitatea de producţie apicolă, prin care apicultorul deplasează familiile de albine în cursul anului la unul sau mai multe masive melifere aflate pe un teren agricol sau pe un fond forestier. … (2) Vatra de stupină în pastoral se atribuie în baza autorizaţiei prevăzute la anexa nr. 1a), pe care o eliberează comisia judeţeană de bază meliferă şi stupărit pastoral, la solicitarea scrisă a apicultorului, în care va preciza: masivul melifer şi punctele de reper cât mai exacte, numărul de familii de albine, data de plecare, perioada de deplasare, precum şi date personale de identificare şi comunicare. … (3) Stupinele deplasate în pastoral vor putea fi identificate după un panou pe care vor fi trecute următoarele date: numele proprietarului, adresa, telefonul, numărul de stupi pe vatră, numărul de înregistrare la direcţia sanitar-veterinară şi cel al autorizaţiei. … (4) Pentru sprijinirea şi monitorizarea activităţii de stupărit pastoral se constituie anual: … a) Comisia centrală de bază meliferă şi stupărit pastoral, în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; … b) comisii judeţene de bază meliferă şi stupărit pastoral, în subordinea Comisiei centrale de bază meliferă şi stupărit pastoral. …  + 
Articolul 4(1) Atribuţiile şi componenţa comisiilor de bază meliferă şi stupărit pastoral sunt următoarele: … 1. Atribuţiile Comisiei centrale de bază meliferă şi stupărit pastoral:a) coordonează şi controlează activitatea comisiilor judeţene şi rezolvă problemele care depăşesc competenţele comisiei judeţene; … b) centralizează resursele melifere raportate de comisiile judeţene; … c) efectuează balanţa meliferă la nivel naţional; … d) analizează necesarul şi excedentul fondului melifer de interes naţional; … e) repartizează excedentul fondului melifer comisiilor judeţene cu bază meliferă deficitară. … 2. Componenţa Comisiei centrale de bază meliferă şi stupărit pastoral:a) preşedinte – reprezentantul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; … b) vicepreşedinte – reprezentantul asociaţiei profesionale de apicultori; … c) secretar – reprezentantul Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România; … d) membru – reprezentantul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor; … e) membru – reprezentantul direcţiei cu atribuţii fitosanitare din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; … f) membru – reprezentantul Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva; … g) membru – reprezentantul Ministerului Administraţiei şi Internelor; … h) membru – reprezentantul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii; … i) membru – reprezentantul Ministerului Mediului şi Pădurilor. … 3. Atribuţiile Comisiei judeţene de bază meliferă şi stupărit pastoral:a) centralizează cererile apicultorilor solicitanţi de repartiţie pentru bază meliferă; … b) inventariază şi întocmeşte harta resurselor melifere la nivelul judeţului; … c) comunică rezultatul inventarului Comisiei centrale – excedentul sau deficitul rezultat ca urmare a solicitărilor şi inventarului bazei melifere; … d) eliberează autorizaţiile de stupărit pastoral; … e) analizează şi soluţionează litigiile apărute în derularea acţiunii de stupărit pastoral la nivelul judeţului. … 4. Componenţa comisiei judeţene de bază meliferă şi stupărit pastoral:a) preşedinte – reprezentantul direcţiei judeţene agricole şi pentru dezvoltare rurală; … b) vicepreşedinte – reprezentantul asociaţiilor profesionale de apicultori; … c) secretar – reprezentantul Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România; … d) membru – reprezentantul Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor; … e) membru – reprezentantul direcţiei judeţene pentru protecţia plantelor; … f) membru – reprezentantul inspectoratului judeţean de poliţie; … g) membru – reprezentantul consiliului judeţean; … h) membru – reprezentantul Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva; … i) membru – reprezentantul inspectoratului teritorial de regim silvic şi de vânătoare. … (2) Comisia centrală de bază meliferă şi stupărit pastoral coordonează întreaga activitate de stupărit la nivel naţional, prin comisiile judeţene de bază meliferă şi stupărit pastoral. …  + 
Articolul 5(1) În scopul protejării vieţii şi sănătăţii oamenilor şi animalelor, precum şi al protejării mediului şi proprietăţii, amplasarea stupilor cu albine pe terenurile deţinute de apicultor cu orice titlu se va face la o distanţă de cel puţin 5 m faţă de drumurile publice sau hotarele proprietăţii învecinate ori hotarele proprietăţii publice sau private aflate în intravilan ori în extravilan. … (2) În situaţia în care distanţele prevăzute la alin. (1) nu pot fi respectate, stupii cu albine vor fi despărţiţi de vecinătăţi printr-un gard, zid, plasă sau orice alt material prin care albinele să nu poată pătrunde în zbor, cu o înălţime minimă de 2 m de la nivelul solului, care să se continue pe aceeaşi linie încă 2 m lateral de extremităţile stupului. … (3) Numărul familiilor de albine amplasate pe un teren conform cerinţelor prevăzute la alin. (2) nu este limitat. … (4) Apicultorul nu răspunde pentru prezenţa albinelor în căutarea polenului şi nectarului pe diverse proprietăţi, vii, livezi ori pentru prezenţa roiurilor, ca urmare a instinctului de înmulţire. …  + 
Articolul 6Pentru utilizarea optimă a potenţialului melifer, se recomandă încărcături optime de familii de albine la hectar, după cum urmează:– salcâm – 15-30 de familii de albine/hectar;– tei – 10-15 familii de albine/hectar;– floarea-soarelui – 1-2 familii de albine/hectar;– pomi fructiferi – 2-3 familii de albine/hectar;– rapiţă – muştar – 2-3 familii de albine/hectar;– leguminoase perene – 4-6 familii de albine/hectar;– plante medicinale – 3-4 familii de albine/hectar; şi aromatice– zmeuriş şi zburătoare – 3-5 familii de albine/hectar. + 
Articolul 7(1) Termenele pentru depunerea cererilor de solicitare a repartiţiei de bază meliferă la nivelul judeţului, a inventarierii resurselor melifere, raportarea acestora la nivel central, precum şi repartizarea excedentului de fond melifer sunt prevăzute în anexa nr. 1b). … (2) Apicultorii solicitanţi de bază meliferă vor primi repartiţia de la comisia judeţeană de bază meliferă şi stupărit pastoral, prin eliberarea autorizaţiei de stupărit pastoral. … (3) Secretarii comisiilor judeţene de bază meliferă şi stupărit pastoral răspund atât de completarea corectă a autorizaţiilor de stupărit pastoral, cât şi de obţinerea vizelor. … (4) Deplasarea familiilor de albine în pastoral se va efectua numai pe baza acestor autorizaţii, care vor fi însoţite de carnetul de stupină. … (5) Vetrele de stupină se atribuie în pastoral pe perioadă determinată şi pe terenuri necultivate. …  + 
Articolul 8Pe întreaga perioadă de deplasare şi amplasare a stupinei, apicultorul este răspunzător de respectarea normelor privind distanţa dintre stupine, încărcătura la hectar, respectarea direcţiei de zbor a stupinelor amplasate anterior, având totodată obligaţia de a informa, în scris, consiliul local pe raza căruia este situată vatra de stupină, în cel mult 24 de ore de la instalarea pe vatră, asupra locului exact, perioadei de şedere, numărului familiilor de albine amplasate, cât şi cu privire la datele personale de identificare unde poate fi anunţat în cazul efectuării tratamentelor fitosanitare cu substanţe chimice, pentru prevenirea intoxicaţiilor la albine, conform prevederilor legale în vigoare. + 
Articolul 9Încălcarea prevederilor prezentului regulament se sancţionează potrivit reglementărilor în vigoare. + 
Articolul 10Anexele nr. 1a) şi 1b) fac parte integrantă din prezentul regulament. + 
Anexa 1a)–––la regulament––––-

––––Notă …
*) Obligaţiile posesorilor de autorizaţie sunt tipărite pe versoul autorizaţiei.Obligaţiile posesorilor de autorizaţie*)––––Notă …
*) Se tipăresc pe versoul autorizaţiei.1. Prezenta autorizaţie, împreună cu certificatul sanitar-veterinar, se păstrează la vatra stupinei, asupra apicultorului sau paznicului, pentru a fi prezentată organelor de control.2. Instalarea stupinei se va face numai pe vatra indicată în prezenta autorizaţie.3. Numărul stupilor instalaţi va corespunde cu cel înscris în autorizaţie. La masivele melifere din păduri, distanţa dintre două vetre va fi de cel puţin 100 m, iar la culturile agricole, distanţa va fi de cel puţin 300 m.4. Amplasarea unei stupine pe direcţia de zbor a albinelor aparţinând altor stupine (între aceste stupine şi sursa de cules) este interzisă.5. Apicultorii vor informa în scris primăria asupra instalării stupinei, imediat după instalarea stupinei pe vatră, precizând numărul familiilor de albine, locul exact al vetrei, perioada de folosire a acesteia şi adresa la care pot fi anunţaţi pentru a lua măsurile de prevenire a intoxicaţiilor la albine în cazul unor tratamente.6. Instalarea şi folosirea vetrelor se vor face cu respectarea măsurilor de prevenire a incendiilor, prevăzute de legislaţia în vigoare.7. Apicultorii amplasaţi cu stupinele în patrimoniul silvic vor respecta întocmai prevederile Codului silvic.8. În caz de nerespectare a regulamentului de stupărit pastoral şi a Codului silvic, contravenienţii vor fi sancţionaţi în conformitate cu legislaţia în vigoare. + 
Anexa 1b)–––la regulament––––-TABELprivind principalele acţiuni pregătitoarepentru campania de stupărit pastoral

–––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește