REGULAMENT din 23 martie 2004

privind ajutorul de stat regional



În temeiul art. 28 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996 cu modificările şi completările ulterioare şi ale 14 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, cu modificările şi completările ulterioare.Consiliul Concurenţei adoptă prezentul regulament.IntroducereElaborarea unui cadru juridic care reglementează materia ajutorului de stat reprezintă continuarea armonizării legislaţiei româneşti cu legislaţia europeană, parte a procesului de aderare a României la Uniunea Europeană.Scopul notificării şi autorizării ajutoarelor de stat acordate de autorităţile publice sau de organismele care administrează surse ale statului este de a urmări măsura în care un ajutor de stat este compatibil cu un mediu concurenţial normal, într-o economie de piaţă în care preţurile produselor şi tarifele serviciilor sunt reglate de cerere şi ofertă.Orice intenţie de a acorda un ajutor de stat nou sau de a modifica un ajutor existent trebuie să fie notificată Consiliului Concurentei. Fără autorizarea Consiliului Concurenţei nu poate fi acordat nici un ajutor de stat.Ajutoarele de stat regionale au ca obiectiv dezvoltarea durabilă a regiunilor slab dezvoltate prin încurajarea efectuării de investiţii şi a creării de locuri de muncă în aceste zone. Ele favorizează extinderea, modernizarea şi diversificarea activităţilor agenţilor economici localizaţi în aceste regiuni şi determină crearea de întreprinderi noi. În scopul favorizării acestei dezvoltări şi al reducerii potenţialelor efecte negative ale unor eventuale relocalizări, este necesar ca acordarea acestor ajutoare de stat să fie subordonată menţinerii pentru o perioadă minimă a investiţiilor realizate şi a locurilor de muncă create în regiunea respectivă.În cazuri excepţionale, atunci când dezavantajele structurale ale regiunii avute în vedere sunt prea mari, ajutoarele de stat regionale se pot dovedi insuficiente pentru declanşarea unui proces de dezvoltare regionala. Doar în aceste cazuri, ajutoarelor de stat regionale li se pot alătura ajutoare de operare. + 
Capitolul IDispoziţii generaleDomeniu de aplicare + 
Articolul 1(1) Prezentul regulament se aplică schemelor de ajutor de stat şi ajutoarelor individuale regionale acordate în toate sectoarele de activitate, cu excepţia producţiei, prelucrării şi comercializării produselor agricole cuprinse în anexa nr. 1 care face parte integrantă în prezentul regulament, pescuitului şi industriei carboniere. … (2) În cazul acordării de ajutoare de stat cu caracter regional în sectoarele transporturi şi construcţii navale se aplică legislaţia în vigoare în România până la adoptarea unor norme specifice privind acordarea de ajutoare de stat în aceste sectoare. … Scopul ajutoarelor de stat regionale + 
Articolul 2(1) Scopul ajutorului pentru dezvoltare regională este de a asigura agenţilor economici din zona avută în vedere aceleaşi şanse de dezvoltare ca şi celor din alte zone ale ţării, fără a determina creşterea capacităţii de producţie în sectoarele în care există deja probleme legate de supracapacitate. … (2) Ajutorul de stat regional poate fi în legătură cu investiţia iniţială sau cu crearea de locuri de muncă, poate lua forma unui ajutor având caracter de continuitate, conceput în scopul depăşirii unor dezavantaje regionale sau permanente, ori, în mod excepţional, poate fi în legătură cu reducerea cheltuielilor curente ale unei firme, în cazul ajutorului de stat pentru operare. … Modalităţi de acordare a ajutorului de stat regional + 
Articolul 3Ajutorul de stat regional poate include: subvenţii; exceptări de la plata unor obligaţii fiscale legate direct de investiţie sau de crearea de locuri de muncă; renunţarea la obţinerea unor venituri normale de pe urma fondurilor publice, inclusiv acordarea unor împrumuturi cu dobânzi preferenţiale; garanţii acordate de stat sau de alte autorităţi publice în condiţii preferenţiale; participări cu capital ale statului sau ale altor instituţii publice, dacă rata profitului acestor investiţii este mai mică decât cea normală, anticipată de către un investitor privat prudent; reduceri de preţ la bunurile furnizate şi la serviciile prestate de către autorităţi publice sau alte organisme care administrează surse ale statului, inclusiv vânzarea unor terenuri aparţinând domeniului privat al statului sub preţul pieţei, etc.Nivelul ajutorului regional + 
Articolul 4Nivelul ajutorului regional este definit în termeni de intensitate în raport cu costurile eligibile, potrivit art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (1) şi art. 13 din prezentul regulament. + 
Capitolul IIAjutor de stat pentru investiţia iniţialăConceptul de investiţie iniţială + 
Articolul 5(1) În sensul prezentului regulament, prin investiţie iniţială se înţelege o investiţie în capital fix în legătură cu crearea unei noi unităţi, extinderea unei unităţi existente sau demararea unei activităţi care implică o schimbare fundamentală în produsul sau procesul de fabricaţie al unei unităţi existente, prin raţionalizare, diversificare sau modernizare. … (2) Sunt excluse din categoria investiţiilor iniţiale: … a) Investiţia de înlocuire destinată conservării potenţialului de producţie, care nu aduce un spor de venit, ci are funcţia economică de a-l menţine. Ajutoarele pentru acest tip de investiţie fac parte din categoria ajutorului de operare, cărora li se aplică regulile prevăzute la capitolul IV din prezentul regulament; … b) Măsurile destinate restructurării financiare a unei întreprinderi aflate în dificultate, care intră sub incidenţa dispoziţiilor Regulamentului privind ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea firmelor aflate în dificultate; … (3) O investiţie în capital fix realizată sub forma achiziţionării unei unităţi care a fost închisă sau ar fi fost închisă dacă nu ar fi fost cumpărată, poate fi, de asemenea, considerată investiţie iniţială, cu excepţia cazului în care unitatea în cauză aparţine unei întreprinderi în dificultate. În acest din urmă caz, dacă ajutorul pentru achiziţia unei unităţi poate conferi un avantaj în favoarea întreprinderii aflate în dificultate, se aplică dispoziţiile Regulamentului privind ajutoarele de stat pentru salvarea şi restructurarea firmelor în dificultate. … Costuri eligibile pentru investiţii în imobilizări corporale + 
Articolul 6(1) Ajutorul pentru investiţia iniţială este calculat ca puncte procentuale din valoarea investiţiei. … (2) Această valoare este stabilită pe baza unui ansamblu uniform de cheltuieli, corespunzătoare elementelor investiţiei, respectiv terenuri, clădiri şi echipamente ce formează baza standard prevăzută în anexa nr. 2. În sectorul transporturilor, cu excepţia costurilor materialului feroviar rulant, cheltuielile destinate achiziţionării mijloacelor şi a materialului de transport, bunuri mobile, nu sunt incluse în ansamblul de cheltuieli ce formează baza standard şi, deci, nu sunt eligibile pentru ajutoare de stat referitoare la o investiţie iniţială. … (3) În cazul unei achiziţii, trebuie luate în considerare exclusiv costurile de achiziţie a celor trei elemente de activ din baza standard, cu condiţia ca tranzacţia să aibă loc în condiţiile pieţei. Valoarea activelor a căror achiziţionare a beneficiat deja de un ajutor înaintea cumpărării va fi dedusă. … (4) În cazul în care cumpărarea este însoţită de o altă investiţie iniţială, cheltuielile legate de aceasta din urmă se vor adăuga la costurile de achiziţie. … Costuri eligibile pentru investiţii în imobilizări necorporale + 
Articolul 7(1) Costurile eligibile pot să includă în egală măsură anumite categorii de investiţii în imobilizări necorporale, cu condiţia ca acestea să nu depăşească 25 % din baza standard pentru întreprinderile mari. Aceste cheltuieli sunt cheltuielile legate de transferul de tehnologie sub forma achiziţionării de brevete, licenţe de exploatare sau cunoştinţe brevetate, cunoştinţe tehnice nebrevetate. … (2) Activele necorporale eligibile sunt supuse condiţiilor necesare pentru a exista siguranţa că rămân legate de regiunea beneficiară eligibilă pentru ajutorai cu finalitate regională şi, în consecinţă, că nu vor face obiectul unui transfer în favoarea altor regiuni, şi, în special a unor regiuni neeligibile pentru ajutoarele cu finalitate regională, imobilizările necorporale eligibile trebuie să satisfacă cu prioritate condiţiile următoare: … a) să fie exploatate exclusiv în întreprinderea beneficiară de ajutor regional; … b) să fie considerate elemente de activ amortizabile; … c) să fie achiziţionate de la un terţ în condiţiile pieţei; … d) să figureze în activele firmei şi să rămână în patrimoniul întreprinderii beneficiare de ajutor regional pe o perioadă de cel puţin cinci ani. … Contribuţia beneficiarului ajutorului de stat regional + 
Articolul 8(1) În vederea garantării unui nivel viabil şi eficient al investiţiilor iniţiale care beneficiază de ajutor, aportul beneficiarului destinat finanţării lor trebuie să fie de cel puţin 25%. … (2) Aportul beneficiarului de cel puţin 25% nu poate face obiectul unui ajutor de stat. … Intensitatea ajutorului regional + 
Articolul 9Intensitatea brută a ajutorului regional nu trebuie să depăşească nivelul de 50% din echivalentul subvenţie nete, stabilit conform metodologiei din anexa nr. 2.Plafonul maxim pentru întreprinderi mici şi mijlocii + 
Articolul 10(1) Pentru întreprinderi mici şi mijlocii, plafonul maxim al intensităţii brute a ajutorului prevăzut la art. 9 poate fi suplimentat cu 15 puncte procentuale, cu condiţia ca intensitatea totală netă a ajutorului să nu depăşească 75%. … (2) Prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile întreprinderilor din sectorul transporturilor. … Menţinerea investiţiei + 
Articolul 11Ajutorul pentru investiţia iniţială trebuie condiţionat, prin modul de alocare sau prin condiţiile legate de obţinerea acestuia, de menţinere a investiţiei în cauză pentru o perioadă minimă de cinci ani. + 
Capitolul IIIAjutor de stat pentru crearea de locuri de muncăConceptul de ajutor pentru crearea de locuri de muncă + 
Articolul 12(1) Prin crearea de locuri de muncă se înţelege creşterea reală a numărului de locuri de muncă din întreprinderea beneficiară a unui ajutor de stat, raportată la media perioadei de referinţă, respectiv media ultimelor 12 luni. Orice loc de muncă pierdut de-a lungul perioadei de referinţă trebuie să fie dedus din numărul de locuri de muncă create de-a lungul aceleiaşi perioade. … (2) Un loc de muncă este legat de realizarea unei investiţii din momentul în care el vizează activitatea la care se raportează investiţia şi dacă a fost creat într-o perioadă de trei ani de la finalizarea investiţiei. … Nivelul ajutorului + 
Articolul 13(1) Ajutorul de stat pentru crearea de locuri de muncă trebuie să fie adaptat în funcţie de natura şi intensitatea problemelor/dificultăţilor pe care trebuie să le soluţioneze. Acest ajutor este calculat ca procent din nivelul costurilor salariale cu personalul angajat, pe o perioadă de doi ani. Acest procent este egal cu intensitatea admisă pentru ajutoarele de investiţii regionale. … (2) În stabilirea nivelului costurilor salariale, Consiliul Concurenţei are în vedere ca sistem de referinţă statisticile privind costul salarial mediu în România. Costurile salariale includ salariul brut şi contribuţiile la asigurările sociale obligatorii. … Menţinerea locurilor de muncă nou create + 
Articolul 14Ajutorul de stat regional pentru crearea de locuri de muncă trebuie condiţionat, prin modul de acordare sau prin condiţiile legate de obţinerea acestuia, de menţinerea locurilor de muncă create pentru o perioadă minimă de cinci ani. + 
Capitolul IVAjutor de stat pentru operare + 
Articolul 15(1) Ajutorul de stat pentru operare, acordat în vederea reducerii cheltuielilor curente ale întreprinderii este, în principiu, interzis. … (2) În mod excepţional, asemenea ajutoare pot fi acordate în regiunile beneficiare, cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: … a) ajutoarele să fie justificate prin contribuţia lor la dezvoltarea regională; … b) nivelul ajutoarelor să fie proporţional cu mărimea dezavantajelor pe care vizează să le atenueze. … (3) Furnizorul ajutorului de stat are sarcina să demonstreze existenţa dezavantajelor şi să evalueze gravitatea acestora, atunci când notifică Consiliului Concurentei intenţia de a acorda acest ajutor. … (4) Ajutorul pentru operare trebuie să fie limitat în timp şi redus progresiv. …  + 
Capitolul VReguli generale privind cumulul ajutoarelor de stat + 
Articolul 16(1) Plafoanele intensităţii ajutorului de stat prevăzute la art. 9 şi art. 10 se aplică la totalul ajutorului în cazul ajutoarelor acordate concomitent în cadrul mai multor scheme regionale, indiferent dacă fondurile provin din surse locale, regionale, naţionale sau comunitare. … (2) Ajutorul de stat pentru investiţii prevăzut în Capitolul II şi ajutorul pentru crearea de locuri de muncă prevăzut în Capitolul III pot fi cumulate în limita plafonului de intensitate prevăzut pentru regiunea în cauză în Harta ajutoarelor de stat cu finalitate regională în România. … (3) Condiţia prevăzută la alin. (2) este îndeplinită dacă suma ajutorului pentru investiţia iniţială, exprimată ca procent din valoarea investiţiei, şi cea a ajutorului pentru crearea de locuri de muncă, exprimată ca procent din costurile salariale, nu depăşeşte valoarea cea mai favorabilă ce rezultă din aplicarea plafoanelor prevăzute la art. 9 şi art. 10 sau a procentului prevăzut la art. 13. … (4) Atunci când cheltuielile eligibile pentru ajutoare cu finalitate regională sunt total sau parţial eligibile pentru ajutoare cu altă finalitate, partea comună este supusă plafonului cel mai favorabil în cadrul schemelor respective. … (5) În cazul în care un ajutor de stat acordat în cadrul unei scheme de ajutor este cumulat cu ajutoare acordate în cadrul altor scheme, furnizorul trebuie să specifice, pentru fiecare schemă în parte, modul prin care se asigură respectarea regulilor privind cumulul. …  + 
Capitolul VIDispoziţii finale + 
Articolul 17(1) Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României. … (2) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul regulament. … (3) Dispoziţiile prezentului regulament se aplică în conformitate cu Regulamentul privind forma, conţinutul şi alte detalii ale notificării unui ajutor de stat şi în conformitate cu Regulamentul privind pragul minim al ajutorului de stat care nu cade sub incidenţa obligaţiei de notificare, puse în aplicare prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurentei. … (4) Prezentul regulament se aplică ajutoarelor de stat notificate după intrarea sa în vigoare, precum şi atunci când ajutoarele de stat au fost notificate înainte de intrarea sa în vigoare, dar decizia Consiliului Concurenţei este ulterioară acestei date sau Consiliul Concurentei nu a emis încă o decizie. … (5) La data intrării în vigoare a prezentului regulament se abrogă Regulamentul privind ajutorul de stat regional şi ajutorul de stat pentru întreprinderile mici şi mijlocii, pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurentei nr. 92 din 10.05.2002 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470/02.07.2002. …  + 
Anexa 1––-la Regulamentul privind ajutorul de stat regional––––––––––––––––-Lista produselor agricole cărora nu li se aplică dispoziţiile prezentului regulament

 + 
Anexa 2––-la Regulamentul privind ajutorul de stat regional–––––––––––––––––ECHIVALENTUL SUBVENŢIEI NETE A UNUI AJUTOR PENTRU INVESTIŢIIMetoda de calcul a echivalentului subvenţiei nete, denumit în continuare ESN, este o metoda utilizata de Consiliul Concurentei în evaluarea pe care acesta o face în cazul schemelor notificate de furnizorul de ajutor.1. PRINCIPII GENERALECalculul ESN consta în aducerea tuturor formelor de ajutor legate de o investiţie la un numitor comun, acesta fiind intensitatea neta, în scopul de a le compara între ele sau cu un plafon predeterminat. Este vorba de o metoda de comparare ex ante care nu reflecta întotdeauna realitatea contabila. Ajutoarele fiscale sunt considerate ajutoare legate de investiţie atunci când au la baza o sumă investita în regiune. În plus, orice ajutor fiscal poate intră în această categorie dacă el este alocat până la concurenta unui plafon exprimat ca procent din suma investita în regiune. Atunci când acordarea unui ajutor fiscal este eşalonată pe mai mulţi ani, fiecare suma care rămâne la sfârşitul unui an dat poate fi reportată pentru anul următor şi majorata conform nivelului ratei de referinţa.Intensitatea neta reprezintă avantajul final pe care întreprinderea îl poate obţine de pe urma ajutorului, în comparaţie cu valoarea neta (fără suma TVA) a investiţiei subvenţionate. Calculul va lua în considerare numai cheltuielile de capital fix în terenuri, clădiri şi echipamente, care constituie baza standard.În cazul schemelor de ajutor de stat a căror baza cuprinde cheltuieli suplimentare, acestea din urma trebuie să fie limitate la o anumita proporţie din baza standard. Astfel, toate schemele de ajutor vor fi examinate în funcţie de intensitatea lor aferenta doar cheltuielilor prevăzute în baza standard, aşa cum prezintă următoarele exemple. Acest sistem de recalculare a intensităţilor nu se aplică investiţiilor în imobilizări necorporale vizate la art. 7 din prezentul Regulament.Exemplul nr. 1:– Baza schemei: echipamente;– Intensitatea maxima a schemei: 30%.Deoarece toate cheltuielile eligibile ale schemei de ajutor figurează în baza standard, Consiliul Concurentei va tine seama doar de intensitatea maxima a schemei, adică 30%. Dacă plafonul intensităţii autorizat de Consiliul Concurentei în regiunea avuta în vedere este de 30%, schema de ajutor va fi considerata compatibila în aceasta privinţa.Exemplul nr. 2:– Baza schemei: echipamente, clădiri + brevete în limita a 20% din cheltuielile precedente;– Intensitatea maxima a schemei: 30%.Toate cheltuielile eligibile figurează fie în baza standard (echipamente, clădiri), fie în lista cheltuielilor necorporale eligibile (brevete). Acestea din urma nu trebuie să depăşească 25% din baza standard. În aceste condiţii. Consiliul Concurentei va tine seama direct de intensitatea maxima a schemei, adică 30%. Dacă plafonul intensităţii autorizat de Consiliul Concurentei în regiunea avuta în vedere este de 30%, schema de ajutor va fi considerata compatibila din acest punct de vedere.Exemplul nr. 3:– Baza schemei: clădiri, echipamente, terenuri + stocuri în limita a 50% din cheltuielile precedente;– Intensitatea maxima a schemei: 30%.Consiliul Concurentei va lua în considerare intensitatea maxima a schemei redusa la baza standard, adică: 30% x 1,5 = 45%. Dacă plafonul intensităţii autorizat de Consiliul Concurentei în regiunea avuta în vedere este de 30%, schema de ajutor nu va fi considerata compatibila, decât dacă intensitatea sa va fi redusa la 30% : 1,5=20%Exemplul nr. 4:– Baza schemei: clădiri– Intensitatea maxima a programului: 60%Dacă plafonul regional autorizat de Consiliul Concurentei este de 30%, nu exista garanţia ca ajutoarele respective vor respecta acest plafon. Intensitatea prevăzuta prin schema de ajutor este superioara plafonului regional, dar este aplicata unei baze reduse. Schema nu va fi deci considerata compatibila în aceasta privinţa decât dacă este adăugata o condiţie expresa privind respectarea plafonului regional aplicat bazei complete.Determinarea ESN se fundamentează numai pe calcule legate de regimul de impozitare şi de metodele de actualizare, excepţie făcând anumite forme de ajutor care necesita un tratament special. Aceste calcule sunt efectuate pe baza unor elemente furnizate de schema de ajutor sau de legislaţia fiscala, precum şi pe anumiţi parametri stabiliţi prin convenţie.1.1. ImpozitareIntensitatea ajutorului trebuie calculată după impunerea fiscala, adică după ce au fost deduse impozitele plătibile pe suma ajutorului şi, în special, a impozitului pe profit. Aceasta este baza noţiunii de ESN, care reprezintă ajutorul obţinut de beneficiar după plata impozitelor legate de acesta, presupunând ca întreprinderea obţine profit încă din primul an, astfel încât asupra sumei ajutorului se percepe impozitul maxim.1.2. ActualizareaCalcule de actualizare sunt necesare în diferite stadii ale determinării ESN. În primul rând, atunci când ajutoarele şi/sau cheltuielile pentru investiţii sunt eşalonate în timp, trebuie luat în considerare calendarul real al vărsămintelor de ajutoare şi al cheltuielilor. În consecinţa, cheltuielile pentru investiţii şi vărsămintele de ajutoare sunt reportate, printr-un calcul de actualizare, la sfârşitul anului în care întreprinderea efectuează prima transa de amortizare. În al doilea rând, astfel de calcule sunt necesare pentru a actualiza valoarea beneficiilor obţinute ca urmare a rambursării unui împrumut cu dobânda subvenţionată sau a impozitului prelevat din ajutor.Rata utilizata în astfel de cazuri este rata de referinţa/de actualizare. Pe lângă utilizarea sa ca rata de actualizare, ea este de asemenea folosita pentru a calcula partea subvenţionată din dobânda unui împrumut cu dobânda redusa.1.3. Cazuri particulareÎn afară de calculele privitoare la impozitare şi actualizare descrise anterior, unele forme de ajutor necesita o analiza particulara. Astfel, în cazul ajutorului acordat în vederea închirierii unei clădiri, ajutorul este evaluat prin actualizarea diferenţei dintre chiria plătită de întreprindere şi o chirie teoretica egala cu o rata de referinţa aplicata la valoarea clădirii, majorata cu o sumă corespunzătoare amortizării clădirii în anul respectiv. O metoda similara este utilizata şi pentru ajutoarele pentru finanţarea investiţiilor prin leasing. Cheltuielile legate de achiziţionarea terenului sau clădirilor de către întreprinderea care arendează sau închiriază pot fi considerate eligibile cu condiţia să se dovedească necesitatea ajutorului în cauza.În cazul ajutorului acordat în vederea arendării de terenuri, arenda teoretica este calculată în funcţie de nivelul ratei de referinţa diminuat cu nivelul ratei inflaţiei, aplicata la valoarea terenului.2. ECHIVALENTUL SUBVENŢIEI NETE AL UNUI AJUTOR PENTRU INVESTIŢII ACORDAT SUB FORMA DE SUBVENŢIE DE CAPITAL2.1 Principii GeneraleAjutorul pentru investiţii acordat unei întreprinderi sub forma de subvenţie de capital este exprimat intr-o primă faza ca un procent din investiţie, reprezentând echivalentul subvenţiei nominale sau echivalentul subvenţiei brute.Conform metodei uzuale de evaluare a ajutoarelor, echivalentul subvenţiei nete a ajutorului îl constituie beneficiul care rămâne la dispoziţia întreprinderii după plata impozitului pe profit.În cea mai mare parte a cazurilor, subvenţia nu este impozabila ca atare, ci este deductibila fiscal din valoarea investiţiei amortizabile. Ca urmare, pentru ca beneficiază de ajutor, investitorul amortizează în fiecare an o sumă mai mica decât dacă nu ar fi beneficiat de ajutor, întrucât amortizările se deduc din profitul impozabil, o subvenţie creşte partea prelevată de stat în fiecare an sub forma de impozit pe profit.Aceasta metoda de impozitare a subvenţiei, care consta în integrarea acesteia în profituri în acelaşi ritm cu amortizările, este des utilizata, de exemplu, în tarile Uniunii Europene, fără ca aceasta sa însemne ca, în alte tari, nu pot fi întâlnite şi alte metode.2.2. Exemple de calculExemplul nr. 1: subvenţia nu este impozabilaSubvenţiile sunt contabilizate în general ca venituri şi sunt impozitate. Totuşi, în special în cazul anumitor ajutoare pentru cercetare-dezvoltare, este posibil ca ele să fie exceptate de la plata impozitului. În acest caz, echivalentul subvenţiei nete este egal cu subvenţia nominala.Exemplul nr. 2: Investiţia implica o singura categorie de cheltuieli şi subvenţia este impozitată în întregime la sfârşitul primului exerciţiu financiarAceasta presupune ca întreaga subvenţie este supusă impozitului pe profit aplicabil agenţilor economici încă din primul an. Aceasta reglementare nu este excesiva dacă se admite ca întreprinderile, în general deficitare pe parcursul primilor ani de activitate, au posibilitatea să-şi reporteze pierderile pe mai multe exerciţii financiare.Pentru a calcula ESN al acestei subvenţii, se deduce din această sumă impozitului cu care va fi taxata.De exemplu: Investiţii: 100Subvenţie nominala: 20Rata impozitării: 40%Impozitul prelevat pentru subvenţie este de 20 x 40%=8ESN va fi: (20-8)/100=12%Exemplul nr. 3: Investiţia implica o singura categorie de cheltuieli şi subvenţia este impozitată liniar, timp de cinci aniÎn acest caz, subvenţia este impozitată în cote egale, pe o perioadă de cinci ani. Pe durata acestor cinci ani beneficiile se vor majoră, în fiecare an, cu o cincime din subvenţie. Pentru a calcula ESN, sumele actualizate ale impozitului prelevat în fiecare an din cei cinci, conform regimului fiscal aplicabil, vor fi scăzute din suma ajutorului acordat.De exemplu: Investiţii: 100Subvenţie nominala: 20Rata impozitării: 40%Rata de actualizare: 8%În tabelul următor este prezentat modul în care sunt calculate impozitele prelevate anual asupra subvenţiei, precum şi valoarea lor actualizata:

Totalul ultimei coloane reprezintă suma impozitelor actualizate prelevate în fiecare an. Acesta trebuie scăzut din subvenţia nominala pentru a se obţine ESN.ESN va fi: (20-6,9)/100=13,1%Notă: Impozitul prelevat pe ajutor este actualizat la sfârşitul primului an presupunând ca întreprinderea efectuează prima transa de amortizare la această dată.Exemplul nr. 4: Investiţia presupune trei categorii de cheltuieli: terenuri, clădiri şi echipamente, impozitate în rate diferiteAceste trei categorii de cheltuieli constituie ceea ce s-a convenit a fi numita baza standard a ajutorului. Repartizarea investiţiei pe cele trei tipuri de cheltuieli, pentru calcularea ESN în cazul unei scheme de ajutor de stat, se realizează prin utilizarea ponderilor de mai jos, valoarea exacta urmând a fi stabilita de Consiliul Concurentei în funcţie de condiţiile concrete existente la momentul respectiv (suma ponderilor= 100):– terenuri – între 1% şi 5%– clădiri – între 30% şi 50%– echipamente – între 45% şi 65%Pe de altă parte, în cazul subvenţiilor individuale se utilizează ponderea efectivă a celor trei categorii de cheltuieli prezente în baza standard.Dat fiind ca rata de impozitare a subvenţiei este diferita pentru fiecare categorie de cheltuieli, este necesar, în primul rând, ca subvenţia să fie distribuita proporţional între poziţiile care formează baza ajutorului.Se calculează apoi sumele percepute cu titlu de impozit, separat pentru fiecare categorie de cheltuieli (aceste calcule sunt de acelaşi tip cu cele prezentate în tabelul de la Exemplul nr. 3).Aceste prelevări sunt scăzute apoi din subvenţia nominala pentru a obţine ESN:ESN= Subvenţia nominala minus:– impozitul prelevat pe subvenţia alocata pentru terenuri– impozitul prelevat pe subvenţia alocata pentru clădiri– impozitul prelevat pe subvenţia alocata pentru echipamenteDe exemplu: Investiţii: 100, din care:terenuri: 3 neamortizabilclădiri: 33 amortizare liniara, în 20 de aniechipamente: 64 amortizare degresiva în 5 ani.Subvenţia nominala: 20Rata impozitării: 55%Rata de actualizare: 8%Calculul impozitului prelevat pentru subvenţia destinata terenurilorÎn general, terenurile nu sunt amortizabile. Presupunând ca subvenţia este impozitată în acelaşi ritm în care are loc amortizarea, subvenţia acordată pentru terenuri nu este impozitată şi, în consecinţa, nu vor fi scăzute impozite din subvenţia acordată.Calculul impozitului prelevat pentru subvenţia destinata clădirilorPresupunând ca subvenţia pentru clădiri se impozitează în acelaşi ritm în care are loc amortizarea, adică 20 de ani, în transe egale:– subvenţia nominala alocata pentru clădiri va fi de 20 x 33%=6,6– în fiecare an, partea din subvenţie integrată în profit va fi de: 6,6/20=0,33– valoarea impozitului prelevat pentru aceasta parte va fi de: 0,33 x 55%=0,18Referitor la subvenţia acordată pentru clădiri, o valoare de 0,18 din profit va fi datorata în fiecare an pe o perioadă de 20 de ani. În cazul în care aceasta serie de plăti este actualizata la sfârşitul primului an (calcule de acelaşi tip cu cele din tabelul pentru Exemplul 3), totalul impozitului prelevat în această perioadă ca urmare a subvenţiei acordate pentru clădiri va fi de: 1,925.Calculul impozitului prelevat pentru subvenţia destinata echipamentelorSe presupune ca subvenţia destinata echipamentelor este impozitată în acelaşi ritm în care are loc amortizarea, adică degresiv, în cinci ani, ritmul fiind următorul: 40%, 24%, 14,4%, 10,8%, şi 10,8%.Spre deosebire de situaţia clădirilor, în acest caz impozitarea este diferita în fiecare an, astfel incit calculul impozitului va trebui efectuat an de an. Partea din subvenţia nominala destinata echipamentelor este de: 20 x 64%=12,8Calculul prelevărilor de impozit:

Calculul echivalentului subvenţiei nete– Subvenţie nominala 20Diminuată cu:– impozitul prelevat din subvenţia destinata terenurilor 0– impozitul prelevat din subvenţia destinata clădirilor 1,925– impozitul prelevat din subvenţia destinata echipamentelor 6,412ESN 11,6%Observaţii1. Impozitarea subvenţiilor, menţionată în metoda uzuala de evaluare a ajutoarelor prezentată mai sus depinde, pe de o parte, de legislaţia fiscala în vigoare şi, pe de altă parte, de modalităţile particulare presupuse de schema de ajutor în cauza.2. Pentru calculul ESN trebuie să se cunoască exact:– nivelul impozitului pe profit aplicat agentului economic respectiv;– regulile de amortizare în vigoare sau metoda specifică de integrare a subvenţiei în beneficiile prevăzute de schema de ajutor în cauza.3. ECHIVALENTUL SUBVENŢIEI NETE AL UNUI AJUTOR PENTRU INVESTIŢII ACORDAT SUB FORMA DE ÎMPRUMUT CU DOBÂNDA REDUSA3.1. Principii generaleAjutorul pentru investiţii acordat unei întreprinderi sub forma de împrumut cu dobânda redusa se exprima, în primul rând, prin numărul de puncte procentuale, reprezentând diferenţa între nivelul ratei de referinţa şi cel al ratei percepute de instituţia creditoare.Aceasta bonificaţie are ca unic efect diminuarea sarcinii dobânzii, rambursarea împrumutului putând să se efectueze în acelaşi mod, indiferent dacă rata dobânzii este normala sau redusa.Acest avantaj se exprima ca procent din investiţie, ca şi în cazul subvenţiei de capital, obţinîndu-se astfel echivalentul subvenţiei nominale sau echivalentul subvenţiei brute.Acesta nu reprezintă, însă, neapărat avantajul final pe care întreprinderea îl obţine de pe urma subvenţionării dobânzii. Dacă plata dobânzilor se deduce din profitul impozabil, subvenţionarea dobânzii determina pierderea unei părţi a acestui avantaj fiscal prin creşterea părţii prelevate de stat sub forma de impozit pe profit.Prin urmare, ESN se obţine scăzând din echivalentul subvenţiei brute impozitul perceput de stat în urma majorării profitului impozabil ca urmare a acordării bonificaţiei.Ca şi în cazul unei subvenţii de capital, calculul ESN al unui împrumut cu dobânda redusa se efectuează pornind de la elementele furnizate fie de schema de ajutor, fie de legislaţia fiscala, la care se adăuga eventuale alte elemente stabilite convenţional.Elementele necesare calculului ESN al unui ajutor pentru investiţii acordat sub forma unui împrumut cu dobânda redusa sunt următoarele:– durata împrumutului;– perioada de gratie a împrumutului, adică perioada iniţiala pe parcursul căreia împrumutul nu este rambursat, dobânzile fiind achitate la totalul sumei principale;– numărul de puncte procentuale reprezentând bonificaţia;– durata bonificaţiei, care nu este obligatoriu să fie aceeaşi ca durata împrumutului;– ponderea împrumutului în investiţie;– rata de referinţa/ actualizare;– rata impozitării.Trebuie cunoscute de asemenea modalităţile de rambursare a împrumutului. În marea majoritate a cazurilor împrumutul este rambursat liniar, în cote egale, dobânzile fiind plătite asupra sumei rămase. Uneori, rambursarea se efectuează sub forma de rate anuale constante, aceasta situaţie fiind luata în considerare la calcularea ESN.3.2. Exemple de calculExemplul nr. 11. Parametrii– împrumutul este acordat pentru o perioadă de 10 ani cu rambursare liniara şi fără perioada de gratie;– bonificaţia este de 3 puncte procentuale pe toata durata împrumutului;– ponderea împrumutului în investiţie este de 40%;– rata de referinţa/actualizare este de 8%;– rata impozitării este de 35%.2. Calculul unităţii de ajutorUnitatea de ajutor reprezintă echivalentul subvenţiei nominale a unei bonificări a dobânzii de un punct procentual pentru un împrumut care reprezintă 100% din investiţie, ţinând seama de caracteristicile ajutorului folosite ca parametri. Se calculează după cum urmează:

3. Calculul ESNESN se obţine prin multiplicarea unităţii de ajutor cu caracteristicile ajutorului (numărul de puncte de bonificaţie (3), ponderea împrumutului în investiţie (40%) şi partea neimpozabila din ajutor: (1-35%);ESN- 4,112 x 3 x 40% x (1-35%) = 3,21%Exemplul nr. 21. ParametriiParametrii sunt aceeaşi din Exemplul nr. 1 dar cu o perioadă de gratie de doi ani. Aceasta înseamnă ca în primii doi ani nu se rambursează nimic din împrumutul propriu-zis. Împrumutul acordat pe o durată de zece ani, va fi astfel rambursat în opt transe egale începând din al treilea an şi până în cel de-al zecelea. Pe durata acestor zece ani dobânzile vor fi plătite pentru sumele rămase după fiecare an.2. Calculul unităţii de ajutor

3. Calculul ESNCa şi în Exemplul 1, unitatea de ajutor este multiplicata cu numărul de puncte de bonificaţie, ponderea împrumutului în investiţie şi partea neimpozabila din ajutor:ESN=4,802 x 3 x 40% x (1-35%) = 3,75%Notă: Se constata ca toate elementele rămânând aceleaşi, introducerea unei perioade de gratie pentru rambursare are drept efect majorarea ESN. Perioada de gratie măreşte pentru fiecare an suma rămasa de rambursat, deci şi avantajul dobândit ca urmare a bonificării dobânzii şi, în consecinţa, măreşte şi unitatea de ajutor.Exemplul nr. 31. ParametriiAceleaşi elemente ca şi pentru Exemplul nr. 2, dar rambursarea împrumutului se va face sub forma de rate anuale constante.În acest caz, metoda de calcul este fundamental diferita de cea utilizata în cele doua exemple precedente: în primul rând, trebuie să fie calculate anuităţile "normale", adică vara reducerea ratei dobânzii, apoi anuităţile "bonificate" obţinute în condiţiile reducerii ratei dobânzii; diferenţa dintre cele doua serii este stabilita anual şi, în final, se actualizează rezultatele acestei ultime operaţii pentru a se obţine echivalentul subvenţiei.2. Calculul echivalentului subvenţieiAnuităţile constante, exprimate ca procent din împrumut, se calculează cu ajutorul următoarei formule:A = i/[1-r(n)]unde r=1/(1+i)"i" fiind rata dobânzii şi "n" numărul de ani pentru care se calculează anuitatea. Calculele următoare sunt efectuate pentru un împrumut de 100 unităţi:

ESN se obţine prin multiplicarea echivalentului subvenţiei cu procentul reprezentând ponderea împrumutului în investiţie, deducându-se apoi partea prelevată prin impozitare:ESN=14,85 x 40% x (1-35%) = 3,86%Notă: în absenta perioadei de gratie ESN calculat în acelaşi mod va fi de 3,41%.3.3. Formule de calculare a ESN pentru un împrumut cu dobânda redusaMetodele prezentate anterior, uşor de transpus în formule tabelare, permit calcularea ESN a unui împrumut cu dobânda redusa în funcţie de particularităţile fiecărui caz în parte. În cazurile uzuale se poate recurge şi la calculul direct prin intermediul formulelor prezentate în continuare.1. Notaţii– i = rata de referinţa, r = 1/(1+i)– i' = rata bonificata, r' = 1/(1+i')– P = durata (în număr de rate de rambursare) împrumutului– Q = ponderea împrumutului în investiţie– T = rata de impozitare– F = durata, exprimata în număr de rate de rambursare, a unei eventuale perioade de gratie. Pe parcursul perioadei de gratie nu se plătesc decât dobânzile pentru împrumut, la valoarea subvenţionată. (În absenta perioadei de gratie F=0)2. Cazul unei rambursări liniare:                  i' r^P – r^F    ESN=(1-T)Q(1- ─ )[1+ ───────── ]                  i i x (P-F)3. Rambursarea în forma unor anuitati constante:                   i' r^F – r^P    ESN=(1-T)Q(1-( ─ )x[1- r^F + ──────────── ])                   i 1 – r'^(P-F)–––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește