REGULAMENT din 20 decembrie 2000

de aplicare a Legii viei şi vinului nr. 67/1997



 + 
Capitolul 1Condiţiile de delimitare teritorială a arealelor viticole + 
Articolul 1Delimitarea teritorială a arealelor viticole, inclusiv a celor destinate producerii vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine, se realizează prin intermediul lucrărilor de întocmire a cadastrului viticol, potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea viei şi vinului nr. 67/1997, denumita în continuare lege. + 
Articolul 2(1) Prin normele de întocmire a cadastrului viticol, care sunt stabilite de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, se prevede că lucrările de delimitare a arealelor viticole să se facă de către specialiştii din domeniul evidentei funciare, în colaborare cu specialiştii din domeniul viticulturii şi vinificaţiei şi cu reprezentanţii producătorilor viticoli, constituiţi în comisii judeţene, care sunt definitivate de o comisie centrala constituită la nivelul Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei. … (2) Componenta comisiei centrale şi a comisiilor judeţene pentru efectuarea delimitării teritoriale a arealelor viticole prin intermediul lucrărilor de întocmire a cadastrului viticol şi modul de funcţionare a lor se vor stabili prin ordin al ministrului agriculturii şi alimentaţiei. …  + 
Articolul 3Până la finalizarea delimitării arealelor viticole Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei va realiza actualizarea lucrărilor de nominalizare a arealelor viticole, pe podgorii şi centre viticole, şi de stabilire a teritoriilor care intră în componenta acestora, până la nivel de comune şi sate. Forma actualizată a acestor lucrări va fi aprobată prin ordin al ministrului agriculturii şi alimentaţiei. + 
Capitolul 2Normele de înfiinţare, întreţinere şi defrişare a plantaţiilor de viţă de vie + 
Secţiunea IMaterialul săditor viticol + 
Articolul 4Definiţiile pentru categoriile de material săditor viticol şi de material de înmulţire, prevăzute la art. 6 din lege, sunt prevăzute în lista nr. 1. + 
Articolul 5(1) Categoriile biologice de material săditor viticol admise pentru producere în România sunt următoarele: … a) materialul amelioratorului; … b) material prebaza; … c) material baza; … d) material certificat; … e) material standard. … (2) Definiţiile acestor categorii sunt prevăzute în lista nr. 1. …  + 
Articolul 6(1) Producerea materialului săditor viticol se realizează în următoarele tipuri de plantaţii viticole: … a) plantaţii de conservare; … b) plantaţii de preinmultire; … c) plantaţii-mama de portaltoi; … d) plantaţii-mama de soiuri roditoare; … e) plantaţii de producţie recunoscute; … f) şcoli de vite. … (2) Definiţiile acestor tipuri de plantaţii viticole sunt prevăzute în lista nr. 2. …  + 
Articolul 7(1) Producerea materialului săditor viticol se realizează în următoarele tipuri de unităţi: … a) unităţi de selecţie; … b) unităţi de preinmultire; … c) unităţi de înmulţire; … d) unităţi de producţie. … (2) Definiţiile acestor unităţi sunt prevăzute în lista nr. 2. …  + 
Secţiunea a II-aÎnfiinţarea plantaţiilor de viţă de vie + 
Articolul 8(1) Zonarea soiurilor de viţă de vie, recomandate şi autorizate pentru cultura în cadrul fiecărui areal viticol, se aproba prin ordin al ministrului agriculturii şi alimentaţiei, cu avizul Oficiului Naţional al Viei şi Vinului, denumit în continuare O.N.V.V. … (2) Actualizarea acestei lucrări se face în baza propunerilor Institutului de Cercetări pentru Viticultura şi Vinificaţie şi ale staţiunilor de cercetări vitivinicole, prin consultarea specialiştilor din domeniu, cu avizul direcţiilor generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene şi al O.N.V.V. …  + 
Articolul 9(1) Autorizaţiile de plantare se eliberează de direcţiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în baza cererilor adresate acestora de către producătorii interesaţi, în condiţiile prevăzute la art. 10 din lege. Autorizaţiile de plantare se referă la  … suprafaţa totală care urmează să fie plantata de un producător, persoana fizica sau juridică, eşalonat pe mai mulţi ani.(2) Autorizaţia de plantare cuprinde următoarele elemente: … a) numele/denumirea producătorului, persoana fizica sau juridică; … b) adresa/sediul producătorului; … c) locul plantarii: podgoria, centrul viticol, iar dacă plantatia se înfiinţează în arealul viticol: comuna, satul, tarlaua, parcela, punctul cu denumirea cunoscută local; … d) suprafaţa care se planteaza: totală, din care, pe ani; … e) soiul/soiurile folosite la plantare; … f) distanţele de plantare între randuri şi pe rând; … g) perioada de repaus a solului a fost de …… ani sau terenul nu a mai fost plantat cu viţă de vie. … (3) Formularele-tip pentru cererile şi autorizaţiile de plantare a viţei de vie se aproba prin ordin al ministrului agriculturii şi alimentaţiei şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. …  + 
Articolul 10(1) Cererile pentru eliberarea autorizaţiilor de plantare se depun la direcţiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, cu cel puţin o luna înainte de data infiintarii plantaţiei. Ele vor conţine toate informaţiile necesare pentru completarea autorizaţiei de plantare şi vor fi vizate de specialistul de la centrul agricol teritorial şi de reprezentantul din teritoriu al I.S.C.T.V.B.A.N.D.O. … (2) În cazul infiintarii de plantaţii pe o suprafaţa mai mare de 3 ha, considerate ca suprafeţe totale pe un producător viticol, persoana fizica sau juridică, la cererea pentru eliberarea autorizaţiei de plantare se va anexa proiectul de înfiinţare a plantaţiei viticole, vizat de unitatea de cercetare vitivinicolă din zona. … (3) Proiectele pot fi întocmite de unităţi de cercetare vitivinicolă sau de agenţi, specialişti, autorizaţi de direcţiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, cu avizul unităţii de cercetare vitivinicolă din zona. …  + 
Articolul 11Înfiinţarea de plantaţii de viţă de vie sub forma de noi parcele încadrate în masive viticole se va face ţinându-se seama de condiţia adoptării de soluţii privind orientarea randurilor, alegerea distantelor de plantare şi asigurarea zonelor de întoarcere care să nu împiedice executarea lucrărilor de întreţinere a viilor, accesul în plantaţii, precum şi întreţinerea şi exploatarea lucrărilor hidroameliorative. + 
Articolul 12(1) Prin hibrizi direct producători se înţelege vitele obţinute prin hibridari interspecifice între genitori americani sau euro-americani din prima şi a doua generaţie, rezistente la filoxera şi la unele boli criptogamice, cu caracteristici inferioare ale strugurilor şi vinurilor. … (2) Soiurile din aceasta grupa, care intră în categoria celor interzise la plantare, conform prevederilor art. 11 din lege, precum şi cele obţinute prin hibridari complexe, admise pentru cultura, vor fi stabilite prin ordin al ministrului agriculturii şi alimentaţiei. …  + 
Secţiunea a III-aÎntreţinerea plantaţiilor de viţă de vie + 
Articolul 13Deţinătorii de plantaţii de viţă de vie sunt obligaţi să efectueze lucrări de întreţinere a acestora, care să asigure obţinerea unor recolte de struguri normale din punct de vedere calitativ şi cantitativ. + 
Articolul 14Institutul de Cercetări pentru Viticultura şi Vinificaţie, împreună cu reţeaua sa de unităţi zonale, va elabora norme tehnice de cultura a viţei de vie, adaptate diferitelor zone şi tipuri de plantaţii, care vor fi puse la dispoziţie producătorilor viticoli prin grija Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei. + 
Articolul 15(1) Cultivatorii de viţă de vie au obligaţia de a asigura conservarea amenajărilor pedo- şi hidroameliorative existente pe suprafeţele pe care aceştia le deţin. … (2) În acest scop ei se vor îngriji de întreţinerea taluzurilor pe terenurile terasate, de curatarea şi repararea canalelor de dirijare a apelor pe versanţi, de menţinerea în stare de funcţionare a sistemelor de irigaţii, precum şi de conservarea căilor de acces, a drumurilor de exploatare şi a zonelor de întoarcere. … (3) Distrugerea sau deteriorarea amenajărilor pedo- şi hidroameliorative constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit prevederilor art. 38 lit. a) din lege. …  + 
Secţiunea a IV-aDefrişarea plantaţiilor de viţă de vie + 
Articolul 16(1) Autorizaţiile de defrişare a plantaţiilor de viţă de vie din soiuri nobile şi de portaltoi se eliberează de direcţiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în baza cererilor adresate acestora de către deţinătorii plantaţiilor de viţă de vie. … (2) Autorizaţia de defrişare cuprinde următoarele elemente: … a) numele/denumirea deţinătorului, persoana fizica sau juridică; … b) adresa/sediul deţinătorului; … c) amplasarea plantaţiei: podgoria, centrul viticol, iar dacă plantaţia se afla în areal viticol: comuna, satul, tarlaua, parcela şi punctul cu denumirea cunoscută local; … d) suprafaţa supusă defrişării; … e) data defrişării: anul, luna, perioada de început/sfârşit; … f) soiul/soiurile din plantatia supusă defrişării; … g) vârsta plantaţiei – număr de ani; … h) procentul de goluri din plantaţii; … i) motivele invocate pentru propunerea de defrişare; … j) folosinţă care se da terenului propus pentru defrişare. … (3) Formularele-tip pentru cererile şi autorizaţiile de defrişare a plantaţiilor de viţă de vie se aproba prin ordin al ministrului agriculturii şi alimentaţiei şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. …  + 
Articolul 17Condiţia de obţinere a autorizaţiei de defrişare a plantaţiilor de viţă de vie din soiuri nobile şi de portaltoi pentru suprafeţe mai mari de 0,1 ha anual, de către fiecare deţinător, se referă la suprafaţa totală de plantaţii propuse spre defrişare pentru o perioadă de 5 ani. + 
Articolul 18Cererile pentru eliberarea autorizaţiilor de defrişare a plantaţiilor de viţă de vie din soiuri nobile şi de portaltoi se depun la direcţiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, cu cel puţin 6 luni înainte de data defrişării. Ele vor conţine toate informaţiile necesare pentru completarea autorizaţiei de defrişare şi vor fi vizate de specialistul de la centrul agricol teritorial şi de reprezentantul din teritoriu al I.S.C.T.V.B.A.N.D.O. + 
Articolul 19Defrişarea plantaţiilor de viţă de vie din soiuri de hibrizi direct producători se poate face fără autorizaţia de defrişare, indiferent de suprafaţa. + 
Capitolul 3Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească vinurile şi produsele pe bază de must, vin şi subproduse vinicole proprii consumului uman direct + 
Secţiunea IClasificarea vinurilor şi a altor produse pe bază de must, vin şi subproduse vinicoleI. Vinurile + 
Articolul 20Vinurile, indiferent de categoria de calitate (de consum curent, de calitate şi speciale), pot avea următoarele culori: alb, roz şi roşu, în diferite nuante.a) Vinurile de consum curent …  + 
Articolul 21Vinurile de consum curent, în funcţie de tăria alcoolică dobandita, se clasifica astfel:a) vin de masa, cu tăria alcoolică cuprinsă între 8,5% şi 9,5% în volume; … b) vin de masa superior, cu tăria alcoolică de peste 9,5% în volume. …  + 
Articolul 22Din categoria vinurilor de consum curent face parte şi vinul pelin, a cărui definiţie este prevăzută în lista nr. 3. + 
Articolul 23Vinurile de hibrizi, obţinute din soiurile de hibrizi direct producători, nu se încadrează în categoria vinurilor de consum curent, ele formând o categorie separată, care se valorifica potrivit prevederilor art. 17 din lege.b) Vinurile de calitate …  + 
Articolul 24(1) Vinurile de calitate, în funcţie de nivelul lor calitativ determinat de arealul de producere, de soiul sau de sortimentul de soiuri şi de tehnologia aplicată, pot fi: … a) vinuri de calitate superioară – VS; … b) vinuri cu denumire de origine. … (2) Vinurile de calitate superioară – VS trebuie să aibă o tărie alcoolică dobandita de minimum 10% în volume. Ele pot fi exportate sub denumirile generice "Landwein", "Vin de Pays", sau altele similare, cu menţionarea indicatiei geografice recunoscute. Pentru aceste vinuri se admite ca nivelul minim al tăriei alcoolice totale să fie de 10% în volume, iar cel al tăriei alcoolice dobândite, de 9% în volume. …  + 
Articolul 25(1) Vinurile cu denumire de origine pot fi: … a) vinuri cu denumire de origine controlată – DOC, având o tărie alcoolică dobandita de minimum 11% în volume; … b) vinuri cu denumire de origine controlată şi trepte de calitate DOCC, având o tărie alcoolică dobandita de minimum 11,5% în volume. … (2) Vinurile cu denumire de origine controlată – DOC trebuie să provină din struguri cu conţinut în zaharuri de minimum 190 g/l. … (3) Vinurile cu denumire de origine controlată şi trepte de calitate – DOCC se pot încadra, în funcţie de stadiul de maturare a strugurilor la cules, de caracteristicile lor calitative şi de compoziţie, în următoarele categorii: … a) cules la maturitatea deplina – DOCC-CMD: vinuri provenite din struguri cu conţinut în zaharuri de minimum 196 g/l; … b) cules târziu – DOCC-CT: vinuri provenite din struguri cu conţinut în zaharuri de minimum 220 g/l; … c) cules la innobilarea boabelor – DOCC-CIB: vinuri obţinute din struguri cu conţinut în zaharuri de minimum 240 g/l, cu atac de "mucegai nobil" sau culesi la stafidirea boabelor. … (4) Pentru producerea de vinuri roşii seci din această categorie recoltarea strugurilor poate fi facuta la un conţinut în zaharuri de minimum 204 g/l. … (5) Principalele caracteristici de compoziţie şi de calitate pentru fiecare tip de vin cu denumire de origine din categoriile DOC şi DOCC, precum şi modul lor de obţinere se stabilesc prin deciziile de acordare a dreptului de producere a vinurilor cu denumire de origine. …  + 
Articolul 26În funcţie de conţinutul lor în zaharuri, vinurile de consum curent şi de calitate pot fi:a) seci, cu un conţinut în zaharuri de până la 4 g/l inclusiv; … b) demiseci, cu un conţinut în zaharuri cuprins între 4,01 g/l şi 12 g/l inclusiv; … c) demidulci, cu un conţinut în zaharuri cuprins între 12,01 g/l şi 50 g/l inclusiv; … d) dulci, cu un conţinut în zaharuri de peste 50 g/l. … c) Vinurile speciale … Din categoria vinurilor speciale fac parte:Vinurile spumante + 
Articolul 27În funcţie de procesul tehnologic de obţinere, vinurile spumante se clasifica în:a) vinuri spumante obţinute prin fermentare în butelii; … b) vinuri spumante obţinute prin fermentare în butelii şi transvazate în rezervoare – procedeul prin transvazare; … c) vinuri spumante obţinute prin fermentare în rezervoare. …  + 
Articolul 28În funcţie de conţinutul în zaharuri vinurile spumante se clasifica în:a) extrabrut – între 0-6 g/l; … b) brut – între 6-15 g/l; … c) extrasec – între 12-20 g/l; … d) sec – între 17-35 g/l; … e) demisec – între 33-50 g/l; … f) dulce – peste 50 g/l. …  + 
Articolul 29Din grupa vinurilor spumante face parte şi vinul Muscat spumant, a cărui definiţie este prevăzută în lista nr. 3. + 
Articolul 30Anumite vinuri spumante, produse în condiţii speciale şi caracterizate prin însuşiri de înaltă calitate, vor putea purta denumiri de origine.Vinurile spumoase + 
Articolul 31După conţinutul în zaharuri vinurile spumoase se grupează în:a) seci – până la 12 g/l; … b) demiseci – între 12-30 g/l; … c) demidulci – peste 30 g/l. … Vinurile perlante şi petiante + 
Articolul 32Din categoria altor vinuri cu conţinut în dioxid de carbon, autorizate pentru producere, fac parte vinurile perlante şi vinurile petiante, ale căror definiţii sunt prevăzute în lista nr. 3.Vinurile aromatizate + 
Articolul 33(1) Din grupa vinurilor aromatizate fac parte: … a) vermutul; … b) alte vinuri aromatizate. … (2) Definitia vermutului este prevăzută în lista nr. 3. …  + 
Articolul 34După conţinutul în zaharuri vermuturile se clasifica astfel:a) extraseci – până la 12 g/l; … b) seci – între 12-40 g/l; … c) demiseci – între 40-80 g/l; … d) dulci – peste 80 g/l. … Vinurile licoroase + 
Articolul 35Din grupa vinurilor speciale fac parte şi vinurile licoroase, a căror definiţie este prevăzută în anexa nr. 2 la lege.II. Alte produse pe bază de must şi vina) Produse pe bază de must …  + 
Articolul 36(1) Din categoria altor produse pe bază de must fac parte: … a) mustul tăiat; … b) mustul de struguri concentrat; … c) mustul de struguri concentrat rectificat; … d) sucul de struguri; … e) sucul de struguri concentrat; … f) sucul de struguri impregnat cu dioxid de carbon; … g) băutura spumanta slab alcoolică din struguri – tip petillant de raisins; … h) mistelul; … i) tulburelul. … (2) Definiţiile produselor menţionate sunt prevăzute în lege şi în lista nr. 3. … b) Produse pe bază de vin …  + 
Articolul 37(1) Din categoria produselor pe bază de vin fac parte: … a) vinul alcoolizat; … b) distilatul de vin; … c) vinarsul; … d) rachiul de vin; … e) oţetul din vin. … (2) Definiţiile produselor menţionate sunt prevăzute în lege şi în lista nr. 3. …  + 
Articolul 38(1) Vinarsurile se clasifica în următoarele categorii: … a) vinarsuri comune; … b) vinarsuri superioare; … c) vinarsuri cu denumire de origine controlată. … (2) Menţiunile privind nivelul calitativ al acestor categorii, inclusiv durata invechirii vinarsurilor, se stabilesc prin standarde. … III. Produsele pe bază de subproduse vinicole + 
Articolul 39(1) Din categoria produselor obţinute din subproduse vinicole fac parte: … a) alcoolul de origine viticolă; … b) rachiul de drojdie; … c) spuma de drojdie; … d) rachiul de tescovina; … e) rachiul aromat de tescovina; … f) pichetul. … (2) Pichetul este destinat exclusiv industrializarii, fiind interzisă comercializarea sa pentru consumul uman direct. … (3) Definiţiile produselor menţionate sunt prevăzute în lege şi în lista nr. 3. …  + 
Articolul 40Prin prelucrarea drojdiei de vin şi a tescovinei de struguri se pot obţine şi alte produse ca: acid tartric, coloranti naturali, ulei din seminţe, tanin, furaje, composturi şi altele asemenea. + 
Secţiunea a II-aCaracteristici organoleptice şi de compoziţie chimică ale vinurilor, produselor pe bază de must, vin şi subproduse vinicole + 
Articolul 41Pentru vinurile proprii consumului uman direct, altele decât cele speciale, se interzice adăugarea de bonificatori sau aromatizanti. În momentul comercializării ele trebuie să prezinte următoarele caracteristici organoleptice şi de compoziţie chimica, atestate prin buletine de analiza eliberate de laboratoare autorizate:a) însuşiri organoleptice caracteristice categoriei de calitate şi tipului de vin, soiului sau sortimentului de soiuri, podgoriei, centrului viticol sau arealului delimitat, pentru cele cu denumire de origine; vinurile trebuie să fie fără defecte de miros şi de gust; … b) tăria alcoolică la 20°C – minimum 8,5% alcool dobândit în volume şi, respectiv, conţinutul în alcool corespunzător categoriei de calitate şi tipului de vin; … c) aciditate totală – minimum 4,5 g/l, exprimată în acid tartric (60 miliechivalenti pe litru); … d) aciditate volatila mai mica de 18 miliechivalenti pe litru (1,08 g/l, exprimată în acid acetic) pentru vinurile albe şi roze şi mai mica de 20 miliechivalenti pe litru (1,2 g/l, exprimată în acid acetic) pentru vinurile roşii. Aceste limite pot fi depăşite numai pentru unele vinuri vechi, produse după tehnologii speciale; … e) extract sec nereducator, minimum: … 1. pentru vinurile de consum curent albe şi roze – 15 g/l;2. pentru vinurile de consum curent roşii – 16 g/l;3. pentru vinurile de calitate superioară – VS – albe şi roze – 18 g/l;4. pentru vinurile de calitate superioară – VS – roşii – 19 g/l;5. pentru vinurile de calitate superioară cu denumire de origine, albe şi roze – 19 g/l pentru vinurile DOC şi 21 g/l pentru vinurile DOCC;6. pentru vinurile de calitate superioară cu denumire de origine, roşii – 21 g/l pentru vinurile DOC şi 23 g/l pentru vinurile DOCC.În anii nefavorabili se poate admite punerea în consum a unor vinuri de consum curent şi de calitate superioară – VS, cu un extract nereducator mai mic cu 1 g/l faţă de limitele menţionate;f) dioxid de sulf total, în următoarele limite maximale determinate în momentul punerii în consum: … 1. vinuri roşii, seci – 160 mg/l;2. vinuri albe şi roze, seci – 210 mg/l;3. vinuri roşii, demiseci – 210 mg/l;4. vinuri albe şi roze, demiseci – 260 mg/l;5. vinuri demidulci şi dulci – 300 mg/l;6. vinuri provenite din struguri culesi la supramaturare, bogate în zaharuri şi enzime oxidazice, de Cotnari, Murfatlar, Tarnave, Pietroasa – 350 mg/l;g) aluminiu – maximum 8 mg/l; … h) arsen – maximum 0,2 mg/l; … i) bor (exprimat în – maximum 80 mg/l; … acid boric)j) brom – maximum 1 mg/l; … k) cadmiu – maximum 0,01 mg/l; … l) cupru – maximum 1 mg/l; … m) fluor – maximum 1 mg/l; … n) plumb – maximum 0,2 mg/l; … o) staniu – maximum 1 mg/l; … p) zinc – maximum 5 mg/l; … r) metanol – maximum 150 mg/l pentru vinurile albe şi  … roze şi 300 mg/l pentru vinurile roşii;s) sulfatii, exprimati în sulfat de potasiu – maximum 1 g/l, cu următoarele excepţii: maximum 1,5 g/l pentru vinurile cu invechire de cel puţin 2 ani în vase, pentru cele indulcite şi pentru cele obţinute prin adaosul în must sau în vin de alcool sau distilat de vin; maximum 2 g/l pentru vinurile obţinute prin adaos de must concentrat şi pentru vinurile naturale dulci; maximum 2,5 g/l pentru vinurile obţinute prin evoluţie sub pelicula; … s) acid citric – maximum 1 g/l; … t) sodiu excedentar – maximum 60 mg/l, limita care poate fi depăşită pentru vinurile obţinute din plantaţii amplasate pe soluri saraturoase; … u) diglucozidul malvidinei – maximum 15 mg/l pentru vinurile roşii obţinute din struguri proveniţi din soiuri nobile. …  + 
Articolul 42(1) Sunt improprii consumului uman direct: … a) vinurile otetite, manitate, balosite şi cele cu miros de hidrogen sulfurat, de mucegai sau cu alte mirosuri străine; … b) lichidul rezultat din spalarea tescovinei – pichet; … c) vinurile produse prin folosirea unor practici şi tratamente neautorizate sau falsificate, precum şi cele ale căror componente nu se încadrează în limitele prevăzute la art. 41. … (2) Vinurile improprii consumului uman direct sunt destinate, după caz, distilarii sau producerii oţetului. …  + 
Articolul 43Mustul de struguri concentrat rectificat, definit la pct. 5 din anexa nr. 2 la lege, trebuie să prezinte următoarele caracteristici:a) un pH de maximum 5, determinat la 25° Brix; … b) densitate optica, la 425 mm, de maximum 0,100 la o grosime a stratului de lichid de 1 cm, la 25° Brix; … c) un conţinut în zaharoza nedecelabil; … d) un indice Follin-Ciocalteau de maximum 6, determinat la 25° Brix; … e) aciditate titrabila de cel mult 15 miliechivalenti pe kilogramul de zaharuri totale; … f) un conţinut în dioxid de sulf de maximum 25 mg pe kilogramul de zaharuri totale; … g) un conţinut în cationi totali de maximum 8 miliechivalenti pe kilogramul de zaharuri totale; … h) conductivitate care să nu depăşească 120 micro-Simens pe centimetru, la 25° Brix şi la 20° C; … i) un conţinut în hidroximetilfurfural de maximum 25 mg pe kilogramul de zaharuri totale; … j) prezenta mezoinozitolului. …  + 
Articolul 44(1) Vinarsul, definit la pct. 15 din anexa nr. 2 la lege, poate fi pus în consum dacă îndeplineşte următoarele condiţii atestate prin buletine de analiza eliberate de laboratoare autorizate: … a) nu prezintă gusturi particulare neplacute; … b) este obţinut din distilate provenite din vinuri netratate cu schimbatori de ioni, raze ultraviolete sau ionizante. … (2) Conţinutul vinarsului în metale nu poate depăşi următoarele limite: … a) arsen – 0,05 mg/l; … b) cupru – 5,0 mg/l; … c) plumb – 0,3 mg/l. … (3) Limitele conţinutului vinarsului în alte componente, raportate la 100 ml alcool anhidru, sunt următoarele: … a) alcool metilic – maximum 200 mg; … b) aciditate totală, exprimată în acid acetic – maximum 400 mg; … c) esteri, exprimati în acetat de etil – între 75 mg şi 500 mg; … d) alcooli superiori, exprimati în alcool izoamilic – maximum 400 mg; … e) aldehide, exprimate în aldehida acetică – între 5 mg şi 60 mg; … f) furfural – maximum 2 mg; … g) acid cianhidric – absent. … Aceste limite se vor diferentia, în funcţie de calitatea şi de vechimea vinarsurilor, prin standarde tehnice. + 
Articolul 45(1) Pentru rachiurile de vin şi cele obţinute din drojdie de vin şi tescovina de struguri se stabilesc următoarele limite ale conţinutului în compuşi raportati la 100 ml alcool anhidru, atestate prin buletine de analiza eliberate de laboratoare autorizate; … a) alcool metilic – maximum 1000 mg; … b) esteri, exprimati în acetat de etil – între 100 mg şi 600 mg; … c) alcooli superiori, exprimati în alcool izoamilic – între 100 mg şi 750 mg; … d) aciditate totală, exprimată în acid acetic – între 100 mg şi 750 mg; … e) aldehide, exprimate în aldehida acetică – între 5 şi 80 mg; … f) furfural – maximum 2 mg; … g) acid cianhidric – urme. … (2) Limitele de conţinut pentru metale sunt cele stabilite pentru vinars la art. 44. …  + 
Capitolul 4Practicile şi tratamentele oenologice autorizate + 
Articolul 46Practicile şi tratamentele utilizate în obţinerea vinurilor şi a băuturilor pe bază de must şi vin trebuie să asigure o buna elaborare, conservare şi evoluţie a produselor respective. Aplicarea lor nu trebuie să conducă la modificări ale compoziţiei acestor băuturi, în afară unor limite normale, asigurând păstrarea însuşirilor de naturaleţe, autenticitate şi legalitate pentru fiecare produs. + 
Articolul 47Practicile şi tratamentele autorizate să fie aplicate strugurilor proaspeţi, mustului de struguri, mustului de struguri parţial fermentat, mustului de struguri destinat concentrarii şi vinului nou în fermentare sunt următoarele:1. trierea, cu ocazia culesului, a strugurilor sanatosi de cei avariati sau cu coacere incompleta. Separarea, la cules, a strugurilor, fragmentelor de struguri sau a boabelor atacate de mucegai nobil sau cu un grad avansat de stafidire, în vederea obţinerii de vinuri dulci cu denumire de origine;2. spalarea strugurilor, la nevoie, atunci când aceştia sunt destinaţi producerii sucurilor, urmată de zvantare;3. zdrobirea boabelor;4. dezbrobonirea sau desciorchinarea strugurilor;5. tratarea strugurilor, mustuielii şi musturilor cu anhidrida sulfuroasa, bisulfit de potasiu sau metabisulfit de potasiu. În cazul folosirii soluţiilor apoase de anhidrida sulfuroasa, concentraţia acestora nu trebuie să fie mai mica de 5%;6. tratarea mustului sau mustuielii cu enzime pectolitice şi cu preparate enzimatice de betaglucanaza;7. macerarea mustuielii pentru obţinerea de vinuri roşii, roze sau aromate, precum şi a celor rezultate din struguri stafiditi sau atacati de mucegai nobil, prin asigurarea contactului mai mult sau mai puţin prelungit între must şi părţile solide ale strugurilor;8. macerarea carbonica;9. tratamentul termic al mustuielii pentru producerea de vinuri roşii din struguri slab colorati sau atacati de putregai cenusiu, fără ca prin acest procedeu să se producă o concentrare sau o diluare a mustului. Este interzisă încălzirea mustuielii prin injectare de vapori de apa;10. scurgerea mustului, statica sau dinamica;11. presarea strugurilor nezdrobiţi, a mustuielii sau a boştinei;12. limpezirea sau deburbarea mustului destinat producerii vinurilor albe pe cale gravitationala, cu sau fără răcire, prin centrifugare sau filtrare cu sau fără adjuvanti de filtrare inerti;13. pasteurizarea mustului;14. refrigerarea mustului, urmată de stocarea sa la temperaturi scăzute, în vederea folosirii sale ca materie prima pentru producerea de băuturi nealcoolice sau slab alcoolice, cu sau fără conţinut în dioxid de carbon, precum şi pentru utilizarea ca partener cu "rezerva de zahăr" în producerea de vinuri demiseci şi demidulci;15. tratarea musturilor, în vederea limpezirii, cu una sau mai multe dintre următoarele substanţe de uz oenologic: gelatina alimentara, clei de peste, cazeina şi cazeinat de potasiu, ovalbumina şi/sau lactalbumina, bentonita, dioxid de siliciu sub forma de gel sau de soluţie coloidala, caolin, tanin;16. insamantarea mustului cu maiele de drojdie preparate din levuri selecţionate sau din microflora spontana;17. adaosul, ca stimulenti ai fermentaţiei alcoolice, al unor substanţe chimice – "factori de creştere". Ca stimulenti se pot folosi:a) fosfat diamoniu sau sulfat de amoniu, singur sau în amestec, până la limita maxima de 0,3 g/l; … b) sulfit de amoniu sau bisulfit de amoniu, singur sau în amestec, până la limita maxima de 0,2 g/l; … c) diclorhidrat de tiamina, în limita a 0,6 mg/l exprimată în tiamina; … 18. folosirea maielelor de bacterii lactice pentru producerea fermentaţiei malolactice – dezacidifiere microbiologica;19. racirea mustului în fermentare pentru evitarea creşterii temperaturii acestuia peste limitele admisibile tehnologic;20. corectarea aciditatii totale a mustului – acidifierea musturilor, în anii cu deficit de aciditate, prin adaos de acid tartric în doza de maximum 2,5 g/l;21. reducerea aciditatii totale a musturilor – dezacidifierea chimica prin adaos de tartrat neutru de potasiu, carbonat acid de potasiu sau carbonat de calciu. Vinul obţinut din must dezacidifiat trebuie să conţină cel puţin 1 g/l acid tartric. Tratamentul se aplică, în cazuri excepţionale, la musturile cu aciditate totală ridicată;22. folosirea preparatelor din membrane celulare de levuri, în limita a 40 g/hl;23. în anii cu condiţii nefavorabile se poate practica, potrivit prevederilor art. 21 din lege, imbogatirea musturilor în zahăr, în vederea ridicării potenţialului alcoolic al vinurilor prin următoarele practici:a) adaos de zaharoza – saptalizare, must de struguri concentrat sau must de struguri concentrat rectificat; … b) deshidratare parţială. … Imbogatirea musturilor în zahăr poate fi facuta cu respectarea următoarelor condiţii:a) folosirea uneia dintre operaţiunile menţionate mai sus exclude posibilitatea utilizării celorlalte; … b) adaosul de zaharoza poate fi practicat numai în cazul producerii vinurilor seci; … c) adaosul de must concentrat sau de must concentrat rectificat nu poate avea ca efect mărirea volumului iniţial al mustului de struguri, al mustului parţial fermentat sau al vinului nou încă în fermentare cu mai mult de 6,5%; … d) concentrarea mustului în vederea deshidratarii sale parţiale nu poate determina o reducere cu mai mult de 20% a volumului sau iniţial; … e) pentru producerea de vinuri cu denumire de origine mustul trebuie să provină din struguri care să fi avut la recoltare un conţinut de minimum 170 g/l zahăr pentru vinurile DOC şi de minimum 180 g/l zahăr pentru vinurile DOCC; … f) adaosurile se fac în must sau în mustul în fermentare; … g) adaosul de zaharoza se face prin dizolvare direct în must. … Musturile care au fost corectate prin adaos de indulcitori nu pot fi supuse concentrarii. Metodologia de acordare a dreptului de folosire a adaosurilor pentru imbogatirea musturilor în zahăr şi controlul legat de executarea acestei operaţiuni vor fi stabilite prin ordin al ministrului agriculturii şi alimentaţiei;24. aerarea;25. desulfitarea mustului, prin folosirea exclusiva de procedee fizice;26. prelucrarea strugurilor, mustuielii şi a mustului sub atmosfera inerta, prin folosirea azotului şi a anhidridei carbonice;27. tratamentul cu cărbune de uz oenologic al musturilor albe patate. Cantitatea de cărbune utilizata trebuie să fie mai mica de 100 g/hl must;28. tratarea cu polivinilpolipirolidona, în doza de maximum 80 g/hl;29. adaosul în must de alcool rectificat de origine viticolă sau agricolă ori de distilat de vin, inaintea sau în timpul fermentaţiei alcoolice, în vederea obţinerii de mistel sau de vinuri licoroase;30. adaosul în must al unui agent tensioactiv – amestec de mono- şi digliceride ale acidului oleic – ca procedeu curativ pentru evitarea formării de spuma în timpul fermentaţiei alcoolice;31. oprirea fermentaţiei alcoolice a mustului în vederea obţinerii de vinuri cu conţinut în zaharuri, prin folosire de procedee fizice: frig, căldură, filtrare, centrifugare, precum şi prin adaosul de dioxid de sulf şi bentonita;32. concentrarea mustului proaspăt sau tăiat, prin deshidratarea parţială a mustului proaspăt sau tăiat, efectuată printr-o metoda autorizata, alta decât cea de încălzire pe foc direct;33. concentrarea mustului prin osmoza inversa, cu condiţia de a nu se provoca reducerea volumului iniţial al mustului cu mai mult de 20% şi o creştere a tăriei sale alcoolice potenţiale cu mai mult de 2% în volume;34. folosirea tratamentului cu carbonat de calciu cu un eventual conţinut de mici cantităţi de sare dubla de calciu, de acid L(+) tartric şi L(-) malic şi utilizarea rasinilor schimbatoare de ioni numai în scopul producerii mustului de struguri destinat obţinerii mustului concentrat rectificat. + 
Articolul 48Practicile şi tratamentele autorizate să fie aplicate vinurilor în etapele de păstrare, condiţionare, maturare şi imbuteliere sunt următoarele:1. tragerea vinului de pe drojdie, pritocul vinului;2. adaosul, în vederea conservării şi protejării antioxidante a vinurilor, de anhidrida sulfuroasa, bisulfit de potasiu sau metabisulfit de potasiu, astfel ca vinurile sa nu depăşească, la livrarea către consumatori, limitele maxime admise, prevăzute la art. 41 lit. f). În cazul folosirii soluţiilor apoase de anhidrida sulfuroasa concentraţia acestora nu trebuie să fie mai mica de 5%;3. tratamentul cu cărbune al vinurilor albe patate, cu condiţia ca doza de cărbune utilizata să fie mai mica de 100 g/hl;4. limpezirea vinului prin cleire, cu folosirea următoarelor produse: gelatina alimentara, clei de peste, cazeina şi cazeinat de potasiu, ovalbumina şi/sau lactalbumina, bentonita, dioxid de siliciu sub forma de gel sau de soluţie coloidala, caolin, preparate enzimatice de betaglucanaza, tanin de uz oenologic, alte substanţe de limpezire autorizate; alginati de calciu sau de potasiu numai pentru producerea vinurilor spumante cu fermentare în butelii;5. limpezirea şi stabilizarea vinurilor prin centrifugare sau filtrare, cu sau fără adjuvanti de filtrare inerti;6. tratamentul vinului cu guma arabica, înainte de imbuteliere, prin folosirea unei doze care nu poate depăşi 0,3 g/l;7. adaosul în vin de acid citric, cu condiţia ca la punerea sa în consum vinul sa nu conţină mai mult de 1 g/l acid citric;8. aerarea sau oxigenarea vinului;9. tratamentul vinului cu ferocianura de potasiu, pentru eliminarea excesului în metale grele. Tratamentul trebuie efectuat de persoane calificate, cu respectarea condiţiilor prevăzute prin instrucţiunile de aplicare în vigoare;10. tratamentul vinului cu fitat de calciu, pentru prevenirea casării ferice la vinurile cu conţinut ridicat în fier, dar fără exces de cupru;11. tratamentul vinului cu acid metatartric, pentru împiedicarea precipitarii tartratului monopotasic şi a tartratului de calciu. Adaosul se face înainte de imbuteliere, în doza de cel mult 10 g/hl;12. tratamentul prin frig – refrigerarea vinului, cu sau fără adaugare de cristale de bitartrat de potasiu, urmată de separarea, prin mijloace fizice, a cristalelor şi coloizilor precipitati;13. adaosul în vin de acid ascorbic, în doza de maximum 100 mg/l;14. pasteurizarea vinurilor, în vrac sau în sticle, ca procedeu de stabilizare biologica şi de inactivare a enzimelor prezente în vin;15. adaosul în vinurile cu conţinut în zaharuri fermentescibile de acid sorbic sau sorbat de potasiu, în doza care să nu depăşească 200 mg/l, exprimată în acid sorbic;16. dezacidifierea vinurilor se realizează prin:a) dezacidifierea chimica a vinurilor cu aciditate totală excesiva prin adaos de tartrat neutru de potasiu, bicarbonat de potasiu, carbonat de calciu conţinând eventuale mici cantităţi de sare dubla de calciu a acizilor L(+) tartric şi L(-) malic, tartrat de calciu sau acid tartric. Dezacidifierea chimica a vinurilor nu poate fi efectuată decât în limita maxima de 1 g/l, exprimată în acid tartric, sau 13,3 miliechivalenti/l; … b) dezacidifierea biologica a vinurilor prin folosirea bacteriilor lactice; … 17. acidificarea vinurilor prin adaos de acid tartric în limita maxima de 2,5 g/l sau 33,3 miliechivalenti/l;18. egalizarea şi cupajarea vinurilor. Cupajarea vinurilor se poate efectua în următoarele condiţii:a) cupajarea vinurilor albe cu cele roşii este interzisă; … b) pentru vinurile de calitate superioară – VS şi pentru cele cu denumire de origine se admite cupajarea între vinuri aparţinând aceleiaşi categorii şi care provin numai din arealele delimitate pentru producerea fiecărui vin. Cupajarea acestor vinuri trebuie facuta în interiorul arealelor destinate producerii lor; … c) cupajarea vinurilor importate din tari diferite este interzisă; … d) vinurile de cupaj care se valorifica sub denumirea unui soi sau prin indicarea unui an de recolta trebuie să provină în proporţie de minimum 85% din soiul sau din anul de recolta menţionat; … 19. indulcirea vinurilor prin adaos de parteneri cu rezerva de zahăr, care pot fi:a) must de struguri, must "tăiat" sau vin parţial fermentat bogat în zaharuri, cu condiţia ca tăria alcoolică totală a partenerului dulce să fie cel mult egala cu tăria alcoolică totală a vinului ce urmează să fie indulcit. Tăria alcoolică totală a mustului de struguri, a mustului "tăiat" sau a vinului parţial fermentat bogat în zaharuri poate fi mai mare decât cea a vinului care urmează să fie indulcit numai în cazul în care acesta din urma nu a beneficiat de prevederile art. 47 pct. 23; … b) must de struguri concentrat, must de struguri concentrat rectificat, în cantitate totală de maximum 35 g/l zaharuri. … Pentru producerea vinurilor cu denumire de origine prin acest procedeu partenerul cu rezerva de zahăr trebuie să provină din acelaşi areal delimitat de producere, iar operaţiunea de indulcire trebuie executată numai în interiorul arealului rezervat producerii vinului respectiv;20. tratarea vinurilor cu preparate enzimatice;21. adaosul în vin de polivinilpolipirolidona – PVPP, în vederea reducerii conţinutului vinurilor în tanin şi în alţi polifenoli. Doza de PVPP folosită nu poate depăşi 80 g/hl;22. tratarea vinurilor cu sulfat de cupru pentahidrat, în scopul indepartarii gustului şi mirosului de hidrogen sulfurat. Doza de sulfat de cupru nu poate depăşi 1 g/hl, iar conţinutul în cupru al vinului rezultat trebuie adus, prin tratament, la un nivel egal sau mai mic de 1 mg/l;23. stabilizarea tartrica a vinurilor prin electrodializa;24. maturarea vinului, cu sau fără contact cu lemn de stejar;25. utilizarea dioxidului de carbon, argonului sau azotului, separat sau în amestec, numai în scopul creării unei atmosfere inerte şi al manipulării produsului la adapost de aer;26. îmbutelierea vinurilor la cald;27. îmbutelierea sterila a vinurilor. + 
Articolul 49Introducerea în vin a unor cantităţi reduse de apa, strict reclamate de prepararea soluţiilor de dioxid de sulf sau a diferitelor preparate de limpezire, nu se considera ca fiind frauduloasă. + 
Articolul 50Practicile şi tratamentele autorizate să fie aplicate în producerea vinurilor speciale şi a altor produse de origine viticolă sunt următoarele:1. producerea vinurilor spumante cu fermentare secundară în butelii, prin aplicarea următoarelor operaţiuni tehnologice: pregătirea vinului de baza prin asamblare şi condiţionare; adaosul licorii de tiraj, al maielei de fermenti selecţionaţi sau preparate din membrane celulare de levuri, eventual de activatori de fermentare, precum şi al produselor de limpezire; tirajul; fermentarea vinului în butelii; remuajul; degorjarea, cu sau fără inghetarea depozitului adus pe dop; adaosul eventual al licorii de expediţie; dopuire definitivă. Licoarea de tiraj se prepara din must de struguri, must de struguri parţial fermentat, must de struguri concentrat, must de struguri concentrat rectificat, zaharoza şi vin. Licoarea de expediţie se prepara din vin, cu adaos de zaharoza, must de struguri sau must de struguri parţial fermentat, must de struguri concentrat sau must de struguri concentrat rectificat, folosite singure sau în amestec, cu eventual adaos de distilat de vin. În prepararea licorii de expediţie nu se folosesc produse sintetice. Adaosul licorii de tiraj nu poate determina o creştere a tăriei alcoolice totale a vinului de baza cu mai mult de 1,5% în volume, iar adaosul licorii de expediţie nu poate provoca o creştere a tăriei alcoolice dobândite a vinurilor spumante cu mai mult de 0,5% în volume;2. pentru producerea vinurilor spumante vinul materie prima va avea o tărie alcoolică totală de minimum 8,5% în volume. Tăria alcoolică dobandita a vinurilor spumante, inclusiv cea dobandita prin aportul alcoolului conţinut în licoarea de expediţie, este de minimum 9,5% în volume. Conţinutul în dioxid de sulf total al vinurilor spumante este de maximum 235 mg/l;3. pentru producerea vinurilor spumante cu denumire de origine vinul materie prima va avea o tărie alcoolică totală de minimum 9% în volume, iar tăria alcoolică dobandita a acestor vinuri spumante va fi de minimum 10% în volume;4. producerea vinurilor spumante cu fermentare secundară în rezervoare se face în mod asemănător cu cea a vinurilor spumante cu fermentare în butelii, cu deosebirea ca fermentarea vinului are loc în recipiente sub presiune, cu închidere etansa, eliminarea depozitului se face prin filtrare izobara, iar îmbutelierea se executa în condiţii izobare;5. producerea vinurilor spumoase prin impregnare cu anhidrida carbonica de uz alimentar, cu sau fără adaos de licoare de expediţie. Vinurile spumoase au o tărie alcoolică dobandita de minimum 8,5% în volume. În producerea acestor vinuri este interzisă folosirea oricărei aromatizari;6. vinurile spumante cu fermentare în butelii, cele cu fermentare în rezervoare şi vinurile spumoase nu pot fi produse în aceleaşi localuri;7. producerea vermutului prin folosirea adaosurilor de must, must concentrat, must concentrat rectificat, zaharoza, alcool alimentar rectificat, distilat de vin, caramel, administrate separat sau în amestec, precum şi din macerate de plante admise de legislaţia sanitară;8. producerea vinurilor speciale licoroase prin adaosul în must de alcool alimentar rectificat sau distilat de vin, precum şi prin adaosul în vin de must concentrat, must concentrat rectificat, mistel, folosite separat sau în amestec;9. producerea vinarsurilor prin aplicarea următoarelor operaţiuni tehnologice; cupajarea distilatelor invechite; aducerea distilatului la tăria alcoolică de comercializare, prin diluare cu apa dedurizata; adaos eventual de bonificatori, reprezentaţi prin extracte hidroalcoolice obţinute din fructe şi plante admise de legislaţia sanitară; adăugarea eventuala de zaharoza, glicerina alimentara şi caramel;10. producerea rachiurilor de drojdie şi tescovina prin aplicarea următoarelor operaţiuni tehnologice: cupajarea distilatelor, aducerea distilatului la tăria alcoolică de comercializare prin diluare cu apa dedurizata, adăugarea, eventual, de zaharoza şi caramel. Pentru producerea unor sortimente de rachiuri de drojdie şi tescovina aromatizate se pot folosi adaosuri de extracte hidroalcoolice obţinute din fructe şi plante admise de legislaţia sanitară;11. pentru condiţionarea şi stabilizarea produselor menţionate la acest punct este admisă aplicarea procedeelor prevăzute pentru vinuri la art. 47. + 
Articolul 51Utilajele, uneltele şi recipientele folosite la vinificaţie, precum şi în procesul maturarii, condiţionarii, imbutelierii şi transportului produselor vinicole vor fi confectionate din materiale care să îndeplinească următoarele condiţii:a) sa nu imbogateasca produsele cu care vin în contact în compuşi daunatori calităţii acestora. În acest sens este interzisă folosirea utilajelor, uneltelor şi recipientelor confectionate din staniu, zinc, plumb, fier, precum şi a unor rasini şi lacuri neautorizate din punct de vedere tehnologic şi sanitar sau în compozitia cărora intervin aceşti compuşi; … b) sa nu conţină compuşi solubili care, ajunsi în masa băuturilor, sa pună în pericol sănătatea omului; … c) sa nu influenteze nefavorabil însuşirile organoleptice ale produselor cu care vin în contact. …  + 
Articolul 52(1) În producerea oţetului din vin trebuie respectate următoarele condiţii: … a) sa nu fie produs prin adaosuri de acizi minerali sau organici, de substanţe toxice sau esente sintetice; … b) la prelucrarea lui sa nu fie folosite materii colorante străine de natura vinului. … (2) La fabricarea oţetului din vin sunt interzise următoarele practici: … a) folosirea vinurilor care au suferit, o dată cu fermentatia acetică, şi alte fermentatii paralele, cu excepţia celor malo- sau citrolactice; … b) folosirea uneltelor şi a recipientelor confectionate din alte materiale decât cele acidorezistente. … (3) Fabricile de oţet din vin nu au voie să deţină în incinta lor materii şi materiale care pot fi folosite la falsificarea acestui produs. … (4) Oţetul din vin destinat comercializării poate fi produs numai pe bază de licenţă de fabricaţie. …  + 
Articolul 53Condiţiile de calitate ale materialelor oenologice sunt cele prevăzute în Codexul oenologic internaţional, elaborat de Oficiul Internaţional al Viei şi Vinului. + 
Articolul 54(1) Principalele caracteristici de calitate şi compoziţie ale diferitelor produse de origine vitivinicolă şi ale băuturilor alcoolice naturale destinate comercializării se stabilesc prin standarde. … (2) Practicile şi tratamentele autorizate pentru producerea băuturilor alcoolice naturale sunt menţionate în lista nr. 5. …  + 
Capitolul 5Normele de realizare, evidenta şi atestare a produselor vitivinicole + 
Secţiunea IEvidenta producţiei vitivinicole + 
Articolul 55Declaraţia de stocuri se depune şi se înregistrează de către producătorii, depozitarii şi comercianţii de vinuri cu ridicată la autoritatea administraţiei publice locale în a carei raza teritorială sunt depozitate produsele, înainte de data de 15 august a fiecărui an, conform formularului-tip aprobat prin ordin al ministrului agriculturii şi alimentaţiei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. + 
Articolul 56(1) Declaraţia de recolta se depune şi se înregistrează de către producătorii de vin la autoritatea administraţiei publice locale în a carei raza teritorială este produs vinul, după terminarea fermentării mustului, dar nu mai târziu de data de 15 decembrie a anului de recolta, conform formularului-tip aprobat prin ordin al ministrului agriculturii şi alimentaţiei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. … (2) În cazul solicitării unei denumiri de origine, un exemplar al acestei declaraţii va fi depus şi la oficiul teritorial al ONDOV. …  + 
Secţiunea a II-aCondiţii de obţinere şi de atestare a vinurilor şi a produselor pe bază de must şi vin cu denumire de origine + 
Articolul 57(1) Dreptul de producere a vinurilor cu denumire de origine pe un anumit teritoriu este acordat prin decizii emise pentru fiecare denumire de origine, eliberate de ONDOV, avizate de O.N.V.V. şi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi alimentaţiei. … (2) Decizia de acordare a dreptului de producere a vinurilor cu denumire de origine cuprinde următoarele elemente: … a) denumirea de origine; … b) arealul delimitat pentru producerea vinurilor, cu indicarea comunelor şi a satelor care intră în areal şi a limitelor sale teritoriale; … c) soiurile sau sortimentul de soiuri; … d) categoriile şi tipurile de vin prevăzute să se obţină; … e) sistemul de cultura, numărul de butuci la hectar, formele de conducere şi sistemele de tăiere, regimul de fertilizare, irigare şi altele asemenea; … f) nivelul producţiei maxime de struguri la hectar, pe soiuri; … g) conţinutul minim de zaharuri al strugurilor la cules; … h) procedeele tehnologice de producere a vinurilor; … i) principalele caracteristici fizico-chimice şi organoleptice pe care trebuie să le îndeplinească vinurile. …  + 
Articolul 58(1) În baza deciziilor menţionate se acordă proprietarilor care deţin plantaţii apte sa producă vinuri cu denumire de origine, la solicitarea lor şi pentru suprafeţele care răspund cerinţelor prevăzute, dreptul de a produce astfel de vinuri, consemnat prin autorizaţii de producători de vinuri cu denumire de origine. … (2) Autorizaţiile de producători de vinuri cu denumire de origine cuprind următoarele elemente: … a) numele/denumirea, domiciliul/sediul deţinătorului plantaţiei; … b) denumirea de origine ce poate fi folosită; … c) plantaţiile recunoscute pentru producerea vinurilor, pe soiuri, parcele, suprafeţe; … d) productiile maxime de struguri şi de vin ce pot fi obţinute, pe categorii de calitate şi soiuri; … e) locurile şi unităţile în care se realizează diferitele faze ale procesului tehnologic de vinificare. … Aceste autorizaţii se actualizează ori de câte ori intervin modificări ale condiţiilor de producere a strugurilor şi vinurilor.(3) Autorizaţiile de producători de vinuri cu denumire de origine se eliberează de ONDOV în baza cererilor întocmite de deţinătorii plantaţiilor viticole îndreptăţite sa producă astfel de vinuri. Aceste cereri se reinnoiesc ori de câte ori se produc modificări ale plantaţiilor – suprafeţe noi intrate în producţie, defrisari – sau în legătură cu locul în care se realizează diferitele faze ale procesului de vinificare. … (4) Autorizaţiile de producători de vinuri cu denumire de origine pot fi acordate, în nume colectiv, şi producătorilor de vinuri autorizaţi care realizează vinificarea strugurilor preluati de la cultivatorii de viţă de vie situaţi în arealele destinate producerii vinurilor respective şi care deţin plantaţiile ce corespund condiţiilor stabilite prin deciziile menţionate la art. 57. În acest caz autorizaţiile pot fi acordate numai pe baza contractelor de arenda realizate cu deţinătorii de plantaţii viticole, pentru a putea fi supuse controlului. …  + 
Articolul 59(1) Dreptul de folosire de către producător a unor denumiri de origine pentru anumite loturi de vin produse se acordă anual de către ONDOV prin eliberarea de certificate de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor cu denumire de origine. … (2) Eliberarea acestor certificate se face potrivit următoarelor proceduri: … 1. În plantaţiile recunoscute ca fiind corespunzătoare pentru producerea vinurilor cu denumire de origine se verifica anual, prin sondaj, nivelul de întreţinere şi starea plantaţiei, urmărindu-se sa nu existe aspecte tehnologice care să pună în pericol calitatea recoltei.2. După terminarea culesului, respectiv după cel mult 15 zile de la încheierea fermentării mustului şi nu mai târziu de data de 15 decembrie, producătorii de struguri şi de vinuri vor depune la oficiul teritorial al ONDOV o declaraţie de recolta pentru luarea în evidenta a vinurilor considerate apte sa evolueze ca vinuri cu denumire de origine.3. După cel mult 6 luni de la vinificare vinurile luate în evidenta în baza declaraţiilor de recolta vor fi supuse aprecierii organoleptice şi unor analize sumare de laborator. Probele trimise pentru analiza vor fi furnizate de producătorii de vinuri, pe răspunderea lor, ele reprezentând vinuri lotizate pe tipuri. Va fi comunicată cantitatea de vin produsă din fiecare proba trimisa pentru analiza, cu indicarea recipientelor în care sunt depozitate vinurile.Analizele vor fi executate de laboratoare autorizate, iar aprecierea organoleptica va fi facuta în comisii de degustare care acţionează sub autoritatea ONDOV.4. Vinurile apte sa evolueze ca vinuri cu denumire de origine vor fi luate în evidenta de oficiul teritorial al ONDOV şi vor fi urmărite în fazele lor de stocare, condiţionare, maturare şi invechire. Evoluţia calităţii şi compoziţiei lor va fi urmărită periodic prin sondaje, prin analize de laborator şi aprecieri organoleptice făcute de laboratoarele autorizate. Dacă se constată că anumite loturi de vin şi-au pierdut însuşirile valoroase de compoziţie şi calitate, ele vor fi eliminate din rândul celor îndreptăţite sa primească o denumire de origine.5. Certificatele de atestare a denumirilor de origine se eliberează vinurilor luate în evidenta, urmărite pe tot parcursul evoluţiei lor potrivit prevederilor pct. 4, în urma analizelor de laborator şi a aprecierilor organoleptice executate de laboratoare autorizate asupra probelor de vin pregătite pentru punerea în consum.Certificatele de atestare a denumirilor de origine conţin următoarele elemente:a) numele şi adresa producătorului de vinuri, respectiv ale unităţii care executa îmbutelierea şi livrarea vinurilor; … b) identitatea loturilor de vin: soiul sau sortimentul, categoria de calitate, anul de recolta, cantitatea – numărul de butelii posibil de realizat; … c) provenienţă vinurilor; … d) caracteristicile de compoziţie şi calitate ale vinurilor. … În baza acestor certificate producătorii de vin primesc dreptul de a comercializa vinurile sub denumirile de origine revendicate, în limita cantităţilor înscrise în certificate. + 
Articolul 60Evidenta stocurilor de vin cu denumire de origine se tine la producătorul de vinuri, care este obligat sa înscrie într-un registru special toate livrările de vin, în limita cantităţii certificate. + 
Articolul 61O dată cu transferarea strugurilor şi, respectiv, a vinurilor de la un producător la altul prin vânzare-cumpărare sau pe alte cai se transfera şi toate drepturile şi obligaţiile privind producerea vinurilor cu denumire de origine. + 
Articolul 62(1) Declasarea unui vin de calitate superioară cu denumire de origine se face la producător sau la comerciant ori de câte ori se constată că vinul şi-a modificat în sens negativ caracteristicile organoleptice şi de compoziţie, nemaiindeplinind condiţiile stabilite pentru vinurile respective. … (2) Declasarea se face în urma sesizării reprezentanţilor organelor cu atribuţii pe linia controlului calităţii produselor, precum şi la cererea scrisă a producătorilor sau comercianţilor. Ea se efectuează în baza verificărilor făcute la faţa locului şi a rezultatelor analizelor fizico-chimice şi organoleptice efectuate de laboratoarele autorizate. … (3) În cazul în care din verificările efectuate se constata necesitatea declasarii unui vin, laboratoarele autorizate vor stabili categoria de calitate la care urmează să fie reincadrat vinul şi vor comunică decizia adoptată persoanei care deţine vinul, în termen de 15 zile de la data prelevarii probelor. … (4) Deţinătorul vinului poate face contestaţie asupra deciziei luate, în termen de 15 zile, depunând-o la ONDOV pentru reanalizare. Pe baza rezultatelor contraanalizei sau expertizei ONDOV va adopta hotărârea definitivă în decurs de 15 zile. … (5) Producătorul sau comerciantul în cauza va înscrie în evidentele sale decizia definitivă conform căreia îşi va valorifica vinul. …  + 
Articolul 63(1) Vinurile spumante cu denumire de origine sunt produsele de înaltă calitate obţinute din soiuri recomandate pentru aceasta direcţie de producţie, cultivate în areale viticole delimitate, prin folosirea tehnologiei de fermentaţie secundară în butelii. Atât producerea vinului materie prima, cat şi fermentarea în butelii trebuie făcute în arealul delimitat pentru denumirea de origine revendicata. … (2) În cazuri speciale Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei poate autoriza, prin ONDOV şi cu avizul O.N.V.V., ca fermentarea în butelii să se facă şi în afară arealului delimitat de provenienţă a strugurilor, cu condiţia ca vinul spumant obţinut să fie valorificat cu denumirea locului de producere a vinurilor materie prima şi cu indicarea unităţii în care s-a făcut fermentarea în butelii. …  + 
Articolul 64(1) Vinarsurile cu denumire de origine sunt produsele de înaltă calitate obţinute din soiuri recomandate pentru aceasta direcţie de producţie, cultivate în areale viticole delimitate. … (2) Pentru producerea vinarsurilor cu denumire de origine vor fi îndeplinite următoarele condiţii: … a) distilarea vinurilor să fie facuta numai cu instalaţii tip "Charente" sau cu alte instalaţii de distilare discontinua, cu dubla distilare şi cu eliminarea fracţiunilor de la începutul şi sfârşitul redistilarii; … b) învechirea distilatelor să fie facuta în vase din lemn de stejar cu capacitate de maximum 600 litri, pe o perioadă de cel puţin 3 ani; … c) obţinerea vinurilor materie prima, distilarea lor, învechirea distilatelor şi îmbutelierea vinarsurilor să fie realizate în arealul delimitat pentru denumirea de origine revendicata. … (3) În cazuri speciale Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei poate autoriza, prin ONDOV şi cu avizul O.N.V.V., ca învechirea distilatelor şi îmbutelierea vinarsurilor să se facă în afară arealului delimitat pentru denumirea de origine revendicata, cu condiţia ca vinarsul să fie valorificat sub denumirea locului de producere a strugurilor materie prima şi de distilare, precum şi cu indicarea unităţii în care s-au făcut învechirea distilatelor şi îmbutelierea vinarsurilor. …  + 
Articolul 65Denumirile de origine pot fi acordate şi unor vinuri licoroase de înaltă calitate. + 
Articolul 66În cazul producerii vinurilor speciale şi a vinarsurilor cu denumire de origine va fi respectata aceeaşi metodologie bazată pe controale efectuate atât în etapa de elaborare a materiei prime, cat şi în procesul de obţinere a produsului finit. + 
Articolul 67Metodologia de control şi de atestare în producerea vinurilor şi a vinarsurilor cu denumire de origine va fi stabilită prin instrucţiuni elaborate de ONDOV, avizate de O.N.V.V. şi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi alimentaţiei. + 
Capitolul 6Normele privind comercializarea vinurilor şi a celorlalte produse vinicole + 
Secţiunea IComercializarea pe piaţa interna + 
Articolul 68Vânzarea produselor în vrac se face prin folosirea documentelor tipizate, stabilite de Ministerul Finanţelor. + 
Articolul 69Producătorii şi comercianţii de produse în vrac sunt obligaţi sa ţină evidenta acestora, conform normelor Ministerului Finanţelor. Documentele de evidenta se ţin în acelaşi local în care sunt depozitate produsele. Intrările şi ieşirile de produse se operează în cel mult 24 de ore de la efectuarea lor. Stocurile trebuie să corespundă cu evidentele la zi. + 
Articolul 70Producătorii şi comercianţii de produse în vrac sunt obligaţi ca pe recipientele în care sunt depozitate produsele destinate vânzării sa înscrie următoarele: capacitatea, pentru recipientele mai mari de 100 litri, produsul şi anul de recolta. + 
Articolul 71(1) Pentru produsele cu denumire de origine care circulă în vrac în condiţiile legii, în vederea imbutelierii, la documentele de însoţire a transportului se vor adauga în mod obligatoriu copii de pe certificatul de atestare a denumirii de origine şi de pe buletinul de analiza. … (2) Pentru produsele cu denumire de origine imbuteliate nu mai este necesară copia de pe certificatul de atestare, elementele de garantare a calităţii fiind menţionate pe eticheta, sub răspunderea celui care a efectuat îmbutelierea. …  + 
Articolul 72În cadrul unităţilor cu specific de alimentaţie publică vinurile şi alte produse vinicole imbuteliate pot fi comercializate la consumator şi în cantităţi mai mici decât cele din recipientul în care au fost imbuteliate. + 
Secţiunea a II-aComercializarea la export + 
Articolul 73Pentru livrare la export vinurile şi celelalte produse vinicole cu denumire de origine pot fi exportate în stare îmbuteliată sau neîmbuteliată (în vrac). + 
Articolul 74(1) Documentele de certificare a calităţii produselor destinate livrării la export, solicitate de partenerii externi prin contracte între părţi, vor fi eliberate de organele menţionate în contracte. … (2) Lista cuprinzând laboratoarele autorizate în vederea executării de analize pentru vinurile şi celelalte băuturi destinate exportului şi pentru cele cu denumire de origine, precum şi lista cuprinzând specialiştii împuterniciţi de I.S.C.T.V.B.A.N.D.O. şi ONDOV să semneze documentele de atestare a calităţii vinurilor şi a celorlalte băuturi provenite din must şi vin vor fi stabilite prin ordin al ministrului agriculturii şi alimentaţiei, care va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. …  + 
Articolul 75Persoanele sau agenţii economici din străinătate care cumpara struguri pentru vinificare, produşi în condiţiile stabilite pentru obţinerea de vinuri cu denumire de origine, şi care doresc să le valorifice sub denumirea respectiva trebuie să execute vinificarea, până la obţinerea vinului finit, într-un centru de vinificare din România, în condiţiile legii. + 
Articolul 76Din strugurii pentru vinificare exportati ca atare nu se pot produce vinuri cu denumire de origine. + 
Secţiunea a III-aAmbalarea şi etichetarea + 
Articolul 77Prin punerea în consum a vinurilor şi a celorlalte băuturi pe bază de must şi vin sub forma îmbuteliată se înţelege valorificarea lor prin ambalarea în butelii de sticlă sau în alte ambalaje autorizate. Ambalarea în butelii de sticlă este obligatorie în cazul vinurilor cu denumire de origine, vinarsurilor şi al vinurilor speciale, cu excepţia vinului pelin. + 
Articolul 78La ambalarea vinurilor cu denumire de origine este obligatorie închiderea buteliilor de sticlă cu dopuri de pluta sau prin închidere filetata asigurata. + 
Articolul 79În etichetarea vinurilor de consum curent şi a celor de calitate se folosesc următoarele indicaţii obligatorii:1. categoria de calitate a vinului: vin de masa; vin de masa superior; vin de calitate superioară – VS; vin cu denumire de origine controlată – DOC; vin cu denumire de origine controlată şi trepte de calitate – DOCC-CMD; DOCC-CT; DOCC-CIB. Pentru vinurile cu denumire de origine controlată denumirea categoriei de calitate va trebui scrisă complet pe eticheta principala;2. indicaţia geografică recunoscută pentru vinurile de calitate superioară – VS, respectiv denumirea de origine recunoscută pentru vinurile cu denumire de origine;3. denumirea soiului sau a soiurilor pentru vinurile cu denumire de origine. Vinurile de calitate superioară – VS se valorifica numai prin indicarea provenientei lor geografice, fără menţionarea soiului sau soiurilor din care provin. Se admite folosirea denumirii de soi pentru vinurile de calitate superioară – VS, cu respectarea normelor privind recunoaşterea autenticităţii lor de soi, obţinute numai din următoarele soiuri autohtone, creatii vechi sau noi: Feteasca regala, Babeasca neagra, Zghihara de Husi, Galbena de Odobesti, Rosioara, Cramposie, Mustoasa de Maderat, Iordana, Plavaie, Novac. Lista cuprinzând aceste soiuri poate fi modificată prin ordin al ministrului agriculturii şi alimentaţiei. Atunci când vinul se comercializează sub denumirea unui soi, el trebuie să provină în proporţie de cel puţin 85% din soiul indicat. Când pe eticheta este indicată denumirea a doua sau trei soiuri, ele vor fi trecute în ordinea descrescanda a participării lor în constituirea vinului, cu condiţia ca soiul cel mai puţin reprezentat în cupaj să deţină minimum 15%;4. în cazul unor sortimente traditionale autorizate, constituite din mai mult de trei soiuri, se înscrie pe eticheta menţiunea sortiment tradiţional;5. tipul vinului dat de conţinutul sau în zaharuri: sec, demisec, demidulce, dulce;6. tăria alcoolică dobandita minima a tipului de vin, exprimată în procente în volume;7. volumul nominal al produsului în mililitri, centilitri sau decilitri pentru recipiente mai mici de un litru şi în litri pentru recipiente de un litru şi mai mari;8. ţara de origine pentru vinurile importate sau pentru cele care se exporta;9. denumirea unităţii care a executat îmbutelierea, înscrisă cu caracterele cele mai mici folosite în inscriptionarile de pe eticheta;10. data ambalarii sau numărul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalarii. + 
Articolul 80(1) Indicaţiile facultative ce pot fi folosite în etichetarea vinurilor de consum curent şi a celor de calitate sunt următoarele: … 1. marca de comerţ, cu condiţia ca ea sa nu creeze confuzii cu denumirea de origine sau cu indicaţia geografică recunoscută ce poate fi atribuită vinului;2. denumirea exploatării viticole, a domeniului, numai în cazul vinurilor de calitate provenite în exclusivitate din exploatarea indicată, cu condiţia de a nu se folosi denumiri care să creeze confuzii;3. anul de recolta, în cazul vinurilor cu denumire de origine sau al celor de calitate superioară – VS, cu condiţia ca vinul sa provină în proporţie de cel puţin 85% din anul indicat;4. vechimea vinului, cu posibilitatea folosirii termenului de vin vechi pentru vinurile supuse unui proces de invechire de cel puţin 3 ani în cazul celor roşii şi de cel puţin 2 ani în cazul celor albe;5. numele/denumirea persoanei/persoanelor fizice sau juridice care au participat la procesul de elaborare, imbuteliere ori comercializare a produselor;6. alte menţiuni care amplifica informaţia asupra calităţii vinurilor sau condiţiilor speciale de producere şi imbuteliere, după cum urmează:a) îmbuteliat la producător, la origine, pentru vinurile obţinute din recolta proprie şi imbuteliate în unitatea sau în domeniul în care au fost produse; … b) imbuteliere specială, pentru vinurile imbuteliate în legătură cu un eveniment deosebit sau într-un scop special, pentru care se va indica evenimentul sau scopul; … c) vin de vinoteca, pentru vinurile de calitate deosebită, cu buchet format în sticlă, invechite în vinoteca şi reprezentând loturi mai restrânse constituite din butelii, eventual numerotate la punerea în consum; … d) vin medaliat, pentru unele vinuri de înaltă calitate medaliate la concursuri naţionale sau internaţionale de anvergura; în acest caz se vor menţiona medalia primită, concursul la care a participat vinul şi anul; … e) soi pur, pentru vinurile foarte tipice, care provin în proporţie de 100% din soiul menţionat; … f) vin din butoaie alese, pentru vinurile de înaltă calitate, cu denumire de origine, produse în cantităţi limitate sub responsabilitatea deosebită a unui specialist de reputaţie care îşi înscrie numele pe eticheta; … g) comoara pivnitei, pentru vinurile cu denumire de origine obţinute în ani deosebit de favorabili, ajunse la apogeul calităţii lor sub responsabilitatea unui specialist de reputaţie care îşi înscrie numele pe eticheta; … h) rezerva, pentru vinurile păstrate în recipiente cel puţin 2 ani şi invechite în sticle cel puţin 3 luni; … i) vin tânăr, pentru vinurile puse în consum până la finele anului în care au fost obţinute ca produse condiţionate; … j) vin nou, pentru vinurile comercializate în anul următor celui în care au fost elaborate, până la noua recolta; … k) vin maturat în baricuri, pentru vinurile păstrate în vase din lemn de stejar cu capacitate între 200 l şi 350 l. … (2) Se pot înscrie pe eticheta şi alte menţiuni care se referă la: … a) istoria vinului sau a firmei producătoare; … b) condiţii naturale ale arealului de producere, tehnici de cultura speciale, de cules şi de elaborare a vinurilor; … c) recomandări privind consumarea vinului: temperatura, asociere cu mancaruri şi altele asemenea; … d) unele menţiuni suplimentare referitoare la însuşiri senzoriale, date analitice, altele decât tăria alcoolică, indicaţii complementare asupra provenientei, reprezentari grafice; … 7. codul produsului. + 
Articolul 81(1) Indicaţiile obligatorii se înscriu în acelaşi camp vizual. Indicaţiile facultative se pot înscrie fie pe eticheta principala, fie pe contraetichetă, capisoane, fluturasi sau buline. … (2) Folosirea contraetichetei este obligatorie pentru vinurile cu denumire de origine. …  + 
Articolul 82Indicaţiile înscrise pe eticheta trebuie să fie citete şi vizibile. Termenii folosiţi în etichetare trebuie să fie înţeleşi de consumatori. + 
Articolul 83Prin termen de valabilitate, în sensul legii, se înţelege termenul de garantare a stabilitatii, convenit între producător şi comerciant. Indicarea termenului de valabilitate este obligatorie numai în cazul băuturilor cu tărie alcoolică mai mica de 10% în volume. + 
Articolul 84(1) Pentru vinurile imbuteliate destinate exportului etichetele pot cuprinde indicaţii făcute în limba tarii importatoare, cu excepţia celor referitoare la denumirile de origine sau la indicaţiile geografice recunoscute. Menţiunile înscrise pe aceste etichete vor respecta prevederile contractelor încheiate şi/sau ale legislaţiei tarii importatoare. … (2) Pentru vinurile de export se pot folosi ca denumiri de soi cele sub care ele se cultiva în România sau sinonime ale acestora. Denumirile soiurilor pentru vin cultivate în România, care pot fi utilizate în etichetare, sunt prevăzute în lista nr. 4. … (3) Vinurile exportate vor purta pe etichete menţiunea "Produs în România" sau traducerea acesteia în limba tarii importatoare. …  + 
Articolul 85Vinurile de import sunt comercializate sub denumirile cu care au fost importate. Cele care se imbuteliaza în ţara trebuie să corespundă prevederilor legislaţiei româneşti şi sa poarte pe eticheta menţiunea "Îmbuteliat în România", indicandu-se denumirea unităţii imbuteliatoare. + 
Articolul 86(1) Vinurile speciale şi celelalte băuturi pe bază de must şi vin vor purta pe etichete menţiunile prevăzute la art. 81 şi 82, adaptate specificului produsului. … (2) În cazul vinurilor spumante pe etichete se va indica în mod obligatoriu, tehnologia de producere folosită: vin spumant obţinut prin fermentarea în sticlă, în aceasta sticlă sau prin metoda tradiţionala; vin spumant obţinut prin fermentare în rezervoare; vin spumant obţinut prin fermentare în sticle şi rezervoare. În cazul acestor vinuri se va indica, de asemenea, tipul vinului dat de conţinutul sau în zaharuri: extrabrut, brut, extrasec, sec, demisec, dulce. … (3) La vinarsuri etichetele trebuie să cuprindă în mod obligatoriu indicarea categoriei produsului, conform menţiunilor cuprinse la art. 38, şi a nivelului lor calitativ. Se va face, de asemenea, indicarea tăriei alcoolice dobândite a produsului – % în volume. … (4) Pentru vinurile speciale şi vinarsurile îndreptăţite la încadrare în categoria produselor cu denumire de origine pe etichete va fi menţionată şi denumirea de origine recunoscută pentru băuturile respective. …  + 
Articolul 87Este interzisă înscrierea pe etichete a oricărei indicaţii, însemn sau ilustratii susceptibile de a crea confuzii asupra originii sau naturii produsului. Aceasta interdicţie vizează şi invocarea unor denumiri de origine pe care produsele respective nu sunt îndreptăţite să le poarte în exprimari cum ar fi: tip, gen, după metoda din… şi altele asemenea. + 
Capitolul 7Atribuţiile şi modul de organizare şi funcţionare ale organismelor pentru îndrumarea şi coordonarea realizării producţiei vitivinicole + 
Secţiunea IInspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol şi al Băuturilor Alcoolice Naturale cu Denumire de Origine + 
Articolul 88Atribuţiile I.S.C.T.V.B.A.N.D.O. sunt următoarele:a) urmăreşte respectarea prevederilor legale privind înfiinţarea şi defrişarea plantaţiilor de viţă de vie, modul de întreţinere a plantaţiilor şi de conservare a amenajărilor de combatere a eroziunii solului la producătorii de orice fel, indiferent de forma de proprietate sau de exploatare; … b) avizează cererile întocmite pentru înfiinţarea şi defrişarea plantaţiilor de viţă de vie pe suprafeţe mai mari de 0,1 ha de familie sau agent economic, în vederea acordării autorizaţiilor de plantare, respectiv de defrişare, de către direcţiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti; … c) colaborează cu specialiştii din cadrul Inspecţiei de stat pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor din cadrul Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, în scopul aplicării normelor de producere şi comercializare a materialului săditor viticol; … d) verifica şi controlează modul de aplicare a prevederilor legale privind producerea, în vederea comercializării, a strugurilor, vinurilor şi a celorlalte produse vitivinicole, indiferent de producător; … e) verifica activitatea laboratoarelor autorizate de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei în vederea efectuării de analize şi expertize la vinuri şi alte băuturi obţinute din must şi subproduse vitivinicole pentru consumul intern şi pentru export; … f) executa în colaborare cu ONDOV acţiuni de control tehnic în legătură cu producerea vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine; … g) executa expertize tehnice şi analize în domeniul realizării producţiei de struguri, vinuri şi alte produse vitivinicole; … h) îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de actele normative în vigoare; … i) verifica respectarea prevederilor Legii viei şi vinului nr. 67/1997, cu modificările şi completările ulterioare; … j) preleveaza probe din produsele controlate, precum şi din alte materiale auxiliare necesare în procesul de producţie, pentru analizele efectuate în laboratoarele autorizate; contravaloarea acestor analize se stabileşte conform tarifelor de plată folosite de acestea; … k) verifica prin sondaj corectitudinea întocmirii declaraţiilor de stocuri şi de recolta, scriptic şi faptic, indiferent de declarant, persoana fizica sau juridică. …  + 
Articolul 89Pentru asigurarea calităţii produselor vitivinicole şi a băuturilor alcoolice naturale care intră în sfera comercializării I.S.C.T.V.B.A.N.D.O. colaborează cu organele Ministerului Sănătăţii şi ale Oficiului pentru Protecţia Consumatorilor. + 
Articolul 90Pentru contravenţiile constatate conform prevederilor art. 39-42 din lege, în afară de întocmirea actelor de constatare personalul I.S.C.T.V.B.A.N.D.O. este împuternicit să aplice amenzi, iar pentru amenzile încasate pe loc, sa emita chitanţe. Sumele încasate se vărsa în termenele legale în conturile indicate de organele teritoriale ale Ministerului Finanţelor, acestea constituind venituri la bugetul de stat. + 
Articolul 91(1) I.S.C.T.V.B.A.N.D.O. se organizează şi funcţionează în cadrul Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, cu finanţare de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei. … (2) Aceasta este constituită dintr-un compartiment central format din 6 posturi, care funcţionează la sediul ministerului, şi din 70 de posturi de inspectori teritoriali care funcţionează la direcţiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara din judeţele cu pondere viticolă şi pomicola şi din municipiul Bucureşti, a căror repartizare se aproba prin ordin al ministrului agriculturii şi alimentaţiei, care va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Numărul total de posturi prevăzut se va încadra în cel aprobat pentru activitatea din minister şi de la direcţiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti. …  + 
Articolul 92(1) Pentru executarea unor lucrări speciale legate de acţiunile de control tehnic vitivinicol şi al băuturilor alcoolice naturale, expertize, analize de vinuri, alte produse vitivinicole şi băuturi alcoolice naturale vor putea fi folosiţi şi specialişti atrasi, care vor fi retribuiţi pentru serviciile prestate. … (2) Costurile ocazionate de efectuarea analizelor în acţiunile de control tehnic vitivinicol şi al băuturilor alcoolice naturale se suporta, după caz, de producător sau de comerciant. …  + 
Secţiunea a II-aOficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri şi Alte Produse Vitivinicole (ONDOV) + 
Articolul 93ONDOV îndeplineşte următoarele atribuţii:a) elaborează norme tehnice pentru producerea vinurilor, altor produse vitivinicole şi a băuturilor alcoolice naturale cu denumire de origine, care se aproba prin ordin al ministrului agriculturii şi alimentaţiei, cu consultarea I.S.C.T.V.B.A.N.D.O. şi a O.N.V.V.; … b) întocmeşte, cu consultarea O.N.V.V., proiecte de ordine ale ministrului agriculturii şi alimentaţiei pentru aprobarea denumirilor de origine pentru vinuri, alte produse vitivinicole şi pentru băuturi alcoolice naturale; … c) eliberează decizii privind acordarea dreptului de producere a vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine; … d) eliberează autorizaţii de producător de vinuri şi de alte produse vitivinicole cu denumire de origine, în baza cererilor întocmite de deţinătorii plantaţiilor viticole îndreptăţiţi sa producă astfel de băuturi sau de producătorii de vinuri care realizează vinificarea strugurilor preluati de la cultivatorii de viţă de vie, care deţin astfel de plantaţii; … e) eliberează certificate de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine, în baza verificărilor efectuate în legătură cu respectarea normelor tehnice de realizare a acestor produse, precum şi a controlului analitic şi organoleptic executat asupra celor pregătite în vederea comercializării; … f) analizează contestaţiile depuse în legătură cu deciziile de retragere a certificatelor menţionate anterior; … g) controlează împreună cu I.S.C.T.V.B.A.N.D.O. modul de respectare şi aplicare a prevederilor legale în legătură cu regimul denumirilor de origine pentru produsele menţionate; … h) retrage temporar sau definitiv documentele de atestare, în cazul în care se constata nerespectarea de către producători a prevederilor din deciziile de producere a vinurilor şi altor băuturi cu denumire de origine, sesizand totodată I.S.C.T.V.B.A.N.D.O. în vederea constatării infracţiunilor sau a contravenţiilor la lege; … i) asigura, prin intermediul specialiştilor împuterniciţi, numiţi prin ordin al ministrului agriculturii şi alimentaţiei, semnarea documentelor de atestare a calităţii vinurilor, celorlalte produse vitivinicole şi a băuturilor alcoolice naturale cu denumire de origine; … j) îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de actele normative în vigoare. …  + 
Articolul 94(1) ONDOV se organizează şi funcţionează în subordinea Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei ca unitate cu personalitate juridică şi cu finanţare din venituri extrabugetare şi din alocaţii acordate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei. Acesta este constituit dintr-un compartiment central format din 5 posturi, care funcţionează la sediul ministerului, şi din 19 posturi de inspectori teritoriali, a căror repartizare se va aproba prin ordin al ministrului agriculturii şi alimentaţiei, care va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. … (2) Sursele de finanţare extrabugetara ale ONDOV se constituie din sumele încasate de la producătorii şi comercianţii de produse vitivinicole şi băuturi alcoolice naturale cu denumire de origine, care solicită dreptul de a produce şi valorifica produsele obţinute prin folosirea unei denumiri de origine. … (3) Nivelurile sumelor percepute în acest scop se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii şi alimentaţiei, care va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. …  + 
Articolul 95(1) Cheltuielile privind plata analizelor de laborator şi a aprecierilor organoleptice, în vederea atestării denumirilor de origine pentru produsele vitivinicole şi băuturile alcoolice naturale cu denumire de origine sunt suportate de producători. … (2) Aprecierea organoleptica a vinurilor, a altor produse vitivinicole şi a băuturilor alcoolice naturale pentru care se solicita dreptul folosirii denumirii de origine se face în comisii formate din degustatori autorizaţi. …  + 
Articolul 96Pentru executarea unor lucrări speciale legate de acţiunile de control şi de atestare a vinurilor, a altor produse vitivinicole şi a băuturilor alcoolice naturale cu denumire de origine vor putea fi folosiţi şi specialişti atrasi, care vor fi retribuiţi pentru serviciile prestate în limita bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat. + 
Secţiunea a III-aOficiul Naţional al Viei şi Vinului (O.N.V.V.) + 
Articolul 97O.N.V.V. se organizează şi funcţionează în subordinea Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei ca organism specializat, cu caracter tehnico-ştiinţific, cu personalitate juridică şi cu finanţare extrabugetara. + 
Articolul 98Atribuţiile O.N.V.V. sunt următoarele:a) participa la definirea politicii în domeniul vitivinicol şi la stabilirea cadrului legal de producere a strugurilor, vinurilor şi a băuturilor pe bază de must şi vin, în concordanta cu interesele economiei naţionale şi ale viticultorilor, precum şi cu reglementările adoptate pe plan internaţional; … b) participa la elaborarea unor proiecte de legi şi de alte acte normative pentru sectorul vitivinicol, ţinând seama de problemele dezvoltării viticulturii şi vinificaţiei în ţara noastră; … c) iniţiază şi participa la acţiunile importante reclamate de dezvoltarea viticulturii, conform prevederilor din lege privind delimitarea arealelor viticole, introducerea cadastrului viticol, stabilirea soiurilor recomandate şi autorizate pentru cultura pe areale, producerea vinurilor cu denumire de origine şi altele asemenea; … d) iniţiază şi sprijină organizarea de manifestări naţionale şi internaţionale cu caracter vitivinicol: congrese, simpozioane, consfatuiri, concursuri de struguri şi vinuri şi altele asemenea; … e) asigura legătură tarii noastre cu organismele internaţionale de profil; … f) participa la editarea unor reviste de specialitate destinate informării specialiştilor şi producătorilor interni şi externi; … g) îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de actele normative în vigoare. …  + 
Articolul 99Din O.N.V.V. fac parte specialişti din domeniul viticulturii, oenologiei şi economiei vitivinicole, recunoscuţi pentru valoarea lor profesională şi morala, din cercetare, învăţământ şi producţie. + 
Articolul 100Finanţarea activităţii O.N.V.V. se realizează prin:a) sponsorizări acordate de agenţi economici de producţie şi comercializare a produselor şi materialelor vitivinicole, de organizaţii profesionale ale producătorilor, de firme de producere şi comercializare a produselor auxiliare şi de uz fitosanitar, de unele organizaţii neguvernamentale, precum şi de alte instituţii şi organisme; … b) cotizatii ale membrilor săi şi donaţii. …  + 
Capitolul 8Dispoziţii finale + 
Articolul 101Pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la art. 32-35 din lege organismele nou-înfiinţate sunt sprijinite de unităţile de cercetare vitivinicolă din subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisesti", care efectuează studii şi analize pentru stabilirea strategiei naţionale în domeniul producţiei vitivinicole, elaborează şi promovează tehnologii noi, participa la stabilirea arealelor viticole şi a sortimentelor de soiuri recomandate şi autorizate în cadrul fiecărui areal, participa la elaborarea normelor tehnice pentru producerea strugurilor, vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine, participa la pregătirea viticultorilor şi vinificatorilor, efectuează analize specifice, emit buletine de analiza şi acorda asistenţa tehnica de specialitate. + 
Articolul 102(1) Limitele de derogare de la prevederile art. 10, 11, 13, 20 şi 21 din lege în cazul infiintarii sau deţinerii de plantaţii viticole, al realizării şi deţinerii în stoc de vinuri şi băuturi pe bază de must şi vin de către unităţile de cercetare, de învăţământ, de încercare a soiurilor sau de testare a produselor, în scop experimental sau didactic, sunt următoarele: … a) înfiinţarea sau deţinerea de plantaţii viticole din alte soiuri decât cele recomandate şi autorizate, până la maximum 1,0 ha din fiecare soi; … b) producerea şi deţinerea în stoc de vinuri sau de alte produse pe bază de must şi vin, în afară celor autorizate conform prezentului regulament, până la maximum 100 hl de fiecare produs sau varianta experimentala de produs. … (2) Aceste produse nu pot fi valorificate pentru consumul uman direct decât cu respectarea tuturor celorlalte prevederi cuprinse în regulament. …  + 
Articolul 103Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei este autorizat sa emita ordine în legătură cu următoarele obiective şi acţiuni privind dezvoltarea şi realizarea producţiei vitivinicole din România:a) nominalizarea arealelor viticole şi stabilirea localităţilor care intră în componenta acestora; … b) stabilirea soiurilor de viţă de vie roditoare, recomandate şi autorizate pentru cultura, pe areale viticole; … c) completarea şi actualizarea condiţiilor de compoziţie fizicochimica pe care trebuie să le îndeplinească vinurile, produsele pe bază de must şi vin, precum şi alte produse rezultate din subprodusele viticole; … d) actualizarea practicilor şi tratamentelor oenologice autorizate; … e) stabilirea normelor tehnice pentru producerea vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine; … f) aprobarea deciziilor privind acordarea dreptului de producere a vinurilor, a altor produse vitivinicole şi a băuturilor alcoolice naturale cu denumire de origine; … g) stabilirea listei cuprinzând laboratoarele autorizate pentru efectuarea controlului de calitate al vinurilor, al altor produse vitivinicole şi al băuturilor alcoolice naturale cu denumire de origine, precum şi a listei cuprinzând specialiştii împuterniciţi să semneze documentele de atestare a calităţii produselor menţionate; … h) aprobarea regulamentelor de organizare şi funcţionare a Oficiului Naţional al Viei şi Vinului (O.N.V.V.) şi Oficiului Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri şi Alte Produse Vitivinicole (ONDOV); … i) modificarea sau completarea prevederilor art. 2, 3, 8, 12, 47, 57, 67, 74, 91, 94 şi 103 din prezentul regulament; … j) armonizarea prevederilor tehnice din prezentul regulament cu reglementările Uniunii Europene şi cu recomandările Oficiului Internaţional al Viei şi Vinului. …  + 
Articolul 104Recensământul patrimoniului viticol se va realiza, potrivit prevederilor art. 45 din lege, de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, în colaborare cu Institutul Naţional pentru Statistica şi Studii Economice, în baza metodologiei care va fi elaborata de aceste instituţii. Fondurile necesare pentru efectuarea acestei lucrări vor fi înscrise în bugetul de venituri şi cheltuieli al Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei. Primul recensământ al patrimoniului viticol va fi realizat după definitivarea lucrărilor de stabilire a drepturilor de proprietate asupra terenurilor agricole. + 
Articolul 105Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei asigura difuzarea actelor normative emise pentru viticultura şi vinificaţie: Legea viei şi vinului nr. 67/1997, cu modificările şi completările ulterioare, prezentul regulament de aplicare a acestei legi, reglementări aprobate prin ordine ale ministrului agriculturii şi alimentaţiei şi altele asemenea, astfel încât ele să fie aduse la cunoştinţa producătorilor de struguri, material săditor viticol, vinuri, alte produse vitivinicole şi de băuturi alcoolice naturale. + 
LISTA Nr. 1DEFINIŢIIale categoriilor de material săditor viticol, de material de înmulţire şi ale categoriilor biologice ale acestora1. Materialul săditor viticol (de plantare) este constituit din:a) vite altoite – vite obţinute prin altoire între butasul altoi şi butasul portaltoi, având cel puţin trei rădăcini principale şi cordita maturata pe o lungime minima de 10 cm, destinate infiintarii de plantaţii sau plantari în goluri; … b) vite nealtoite din soiuri roditoare – vite obţinute prin inradacinarea butasilor de viţă de vie roditoare, având cel puţin trei rădăcini principale şi cordita maturata pe minimum 10 cm, destinate plantarii pe terenuri nisipoase, în care nu exista pericolul atacului de filoxera radicicola la soiurile sensibile sau pe orice tip de sol, la soiurile rezistente la filoxera; … c) vite portaltoi – vite obţinute prin inradacinarea butasilor portaltoi, având cel puţin trei rădăcini principale şi cordita maturata pe o lungime minima de 10 cm, destinate infiintarii de plantaţii de portaltoi sau plantarii în goluri. … 2. Materialul de înmulţire este constituit din:a) coardele altoi – ramificatii ale tulpinii cu lemn maturat de 1 an, cu lungimea de cel puţin 8 ochi viabili şi diametrul minim de 8 mm, obţinute din plantaţii recunoscute, destinate obţinerii de altoi sau de butaşi pentru înrădăcinare; … b) butaşi din soiuri roditoare pentru înrădăcinare – fragmente de coarde de vita roditoare de 1 an, cu lungimea minima de 30 cm şi diametrul de cel puţin 6 mm, având 1-2 ochi viabili în partea lor superioară; … c) butaşi de portaltoi pentru altoire – fragmente de coarde de 1 an, cu lungimea minima de 30 cm şi diametrul internodului de cel puţin 8 mm; … d) butaşi portaltoi pentru înrădăcinare – fragmente de coarde de 1 an, cu lungimea minima de 30 cm şi diametrul internodului de cel puţin 6 mm, care au în partea lor superioară 1-2 ochi viabili. … 3. Categoriile biologice de material săditor viticol sunt definite astfel:a) materialul amelioratorului este materialul săditor viticol care: … 1. a fost produs de ameliorator sau sub directa sa responsabilitate;2. este atestat ca liber de principalele boli virotice prin testare individuală;3. este destinat producerii de material săditor viticol din categoria biologica prebaza.Prin ameliorator se înţelege instituţia sau persoana care a creat sau a identificat prin metode ştiinţifice un soi sau un clon. Amelioratorii pot fi institutele şi staţiunile de cercetare agricole, instituţiile de învăţământ superior de profil agricol, întreprinderi particulare specializate, asociaţii între instituţii de cercetare, întreprinderi particulare şi firme străine, persoane fizice;b) materialul prebaza este materialul săditor viticol care: … 1. a fost produs de mentinatori;2. este constituit din clone libere de principalele boli virotice;3. provine din plantaţii de preinmultire în care exista o garanţie totală ca solul nu este infestat cu organisme dăunătoare sau cu vectori ai acestora, în special cu nematozi – vectori ai virusurilor;4. este destinat producerii de material săditor viticol din categoria biologica baza.În terminologia curenta, materialul prebaza este echivalentul categoriei biologice superelita.Prin mentinator se înţelege instituţia sau persoana indicată în Registrul de stat, cu responsabilitatea de a menţine un soi cu caracteristicile avute la data înscrierii. Mentinatorul poate fi amelioratorul soiului sau o persoană autorizata, juridică ori fizica, căreia amelioratorul i-a transferat acest drept printr-o tranzacţie legală.Plantaţiile cu material prebaza se înfiinţează în unităţile titulare de brevet al soiului nou sau al clonului după obţinerea certificatului ca materialul biologic este liber de principalele boli virotice, iar solul nu este infestat cu nematozi-vectori;c) materialul baza este materialul săditor viticol care: … 1. a fost produs de mentinator sau sub directa sa responsabilitate;2. provine din plantaţii de înmulţire înfiinţate cu material săditor viticol din categoria biologica prebaza, pe soluri pentru care exista o garanţie maximala ca sunt libere de organisme dăunătoare sau de vectori ai acestora;3. este liber de principalele boli virotice;4. este destinat producerii de material săditor viticol din categoria biologica certificat.În terminologia curenta, materialul săditor viticol din categoria baza corespunde categoriei elita;d) materialul certificat este materialul săditor viticol care: … 1. a fost produs de agenţi economici autorizaţi;2. provine din plantaţii-mama furnizoare de coarde şi de butaşi liberi de principalele boli virotice, înfiinţate cu material săditor viticol din categoria biologica baza;3. este destinat infiintarii de plantaţii de producţie sau de material de înmulţire.În terminologia curenta materialul săditor viticol din categoria certificat corespunde categoriei biologice înmulţirea I;e) materialul standard este materialul săditor care: … 1. a fost produs de agenţi economici autorizaţi;2. provine din plantaţii de producţie recunoscute în care s-au aplicat lucrări de selecţie în masa;3. este destinat infiintarii de plantaţii de producţie de struguri.În terminologia curenta materialul săditor viticol din categoria standard corespunde categoriei biologice selecţionat. Acest material va disparea în momentul în care producţia de material săditor viticol certificat va acoperi toate solicitarile.Pentru vitele altoite categoria biologica se stabileşte în funcţie de cea a materialului de înmulţire folosit la altoire după cum urmează:1. vitele altoite din categoria biologica prebaza pot fi obţinute prin folosirea de altoi din categoria prebaza şi portaltoi din categoriile prebaza şi baza;2. vitele altoite din categoria baza pot fi obţinute prin folosirea de altoi din categoria baza şi portaltoi din categoriile baza şi certificat;3. vitele altoite din categoria certificat pot fi obţinute prin folosirea de altoi din categoria certificat şi portaltoi din categoriile baza sau certificat;4. În toate combinatiile de altoire în care unul dintre parteneri, altoi sau portaltoi, este din categoria biologica standard vor rezultă vite altoite de această categorie.Vitele portaltoi, precum şi vitele nealtoite din soiuri roditoare vor avea aceeaşi categorie biologica cu cea a butasilor din care provin, dacă s-au respectat cu rigurozitate condiţiile tehnice şi biologice în pepiniera şi în afară acesteia: de manipulare, condiţionare, transport şi altele asemenea. + 
LISTA Nr. 2DEFINIŢIIale tipurilor de plantaţii viticole care produc material săditor viticol şi ale unităţilor producătoare1. Producerea materialului săditor viticol se realizează în următoarele tipuri de plantaţii:a) plantaţii de conservare – înfiinţate de amelioratori sau de mentinatori cu vite din categoria biologica materialul amelioratorului, testate individual ca libere de principalele boli virotice; … b) plantaţii de preinmultire – înfiinţate de amelioratori sau de mentinatori cu vite din categoria biologica prebaza, libere de principalele boli virotice şi care furnizează material de înmulţire pentru producerea de butaşi sau de vite din categoria biologica baza; … c) plantaţii-mama de portaltoi – înfiinţate cu vite portaltoi din categoria biologica baza de către mentinator sau sub supravegherea sa ori cu vite din categoria certificat de către agenţi economici autorizaţi; … d) plantaţii-mama de soiuri roditoare – înfiinţate cu vite din categoria biologica baza de către mentinator sau sub supravegherea sa ori cu vite din categoria certificat de către agenţi economici autorizaţi; … e) plantaţii recunoscute pentru producerea de coarde-altoi sau de butaşi portaltoi – plantaţii de producţie destinate obţinerii de material săditor din categoria standard în urma aplicării unor lucrări de selecţie în masa; … f) şcoli de vite – culturi destinate obţinerii de vite portaltoi sau de vite altoite ori nealtoite din soiuri roditoare. … 2. Producerea materialului săditor viticol se realizează în următoarele tipuri de unităţi:a) unităţi de selecţie – unităţi ale mentinatorului care preiau clone indiferent de origine, le devirozeaza, le cultiva în condiţii controlate, le studiază din punct de vedere genetic, sanitar şi al aptitudinilor culturale şi tehnologice, asigurând conservarea clonelor pe întreaga durata de multiplicare. Activitatea unităţilor de selecţie se desfăşoară potrivit schemelor şi normelor stabilite de Institutul de Cercetări pentru Viticultura şi Vinificaţie sub controlul Inspecţiei de stat pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor. Unităţile de selecţie sunt singurele abilitate sa producă material prebaza destinat unităţilor de preinmultire şi înmulţire, ele fiind reprezentate prin Institutul de Cercetări pentru Viticultura şi Vinificaţie şi întreaga reţea de staţiuni de cercetări viticole din subordinea sa; … b) unităţi de preinmultire – unităţi care produc şi distribuie material din categoria biologica baza în plantaţii de preinmultire, utilizând numai material din categoria biologica prebaza, furnizat de unităţile de selecţie. Materialul din categoria biologica baza produs este destinat infiintarii plantaţiilor-mama de preinmultire, care trebuie realizate pe clone, iar în cadrul acestora, pe familii sanitare plantate separat, cu posibilitatea de identificare a fiecărei clone; … c) unităţi de înmulţire – unităţi care produc şi distribuie material din categoria biologica certificat, destinat obţinerii materialului de plantare – vite altoite şi nealtoite. Pentru aceasta înfiinţează plantaţii-mama numai cu material din categoria biologica baza, furnizat de unităţi abilitate pentru producerea acestuia. Plantatiilemama de înmulţire se înfiinţează pe soiuri şi clone; … d) unităţi de producţie – unităţi care produc material de plantare necesar în vederea infiintarii plantaţiilor producătoare de struguri şi plantarii în goluri. În funcţie de condiţiile de care dispun, precum şi de materialul de înmulţire utilizat, aceste unităţi pot produce fie material de plantare din categoria biologica certificat, fie material standard, dar nu pot produce în acelaşi timp material din ambele categorii. … Activitatea unităţilor producătoare de material săditor viticol se desfăşoară sub controlul Inspecţiei de stat pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor şi sub îndrumarea unităţilor de cercetare vitivinicolă. Unităţile producătoare de material săditor viticol vor tine evidenta activităţilor şi a rezultatelor obţinute în registre însoţite de planuri ale plantaţiilor, pe care le prezintă organelor abilitate pentru control. + 
LISTA Nr. 3DEFINIŢIIale unor produse obţinute din must, vin şi subproduse vitivinicole1. Mustul de struguri parţial fermentat este produsul provenit prin fermentarea mustului de struguri, având o tărie alcoolică dobandita mai mare de 1% în volume, dar mai mica de trei cincimi din tăria sa alcoolică totală. Totodată, în cazul producerii unor vinuri de calitate cu denumire de origine, musturile a căror tărie alcoolică dobandita este mai mica de trei cincimi din tăria lor alcoolică totală, dar nu mai puţin de 5,5% în volume, nu sunt considerate musturi parţial fermentate.2. Vinul brut este vinul cu fermentaţie alcoolică încheiată, înaintea separarii sale de drojdie.3. Vinul pelin este produsul obţinut din mustul fermentat în prezenta pelinului sau a unor plante din rândul cărora predomina pelinul, eventual şi a unor fructe, precum şi din vin în care s-a adăugat extract alcoolic din aceleaşi plante şi fructe, cu sau fără folosirea indulcitorilor autorizaţi: must tăiat, must concentrat sau zaharoza.4. Vinul Muscat spumant este băutura efervescenta provenită din must de struguri cu aroma de tip Muscat, al cărui conţinut în zahăr este de minimum 180 g/l. El are un conţinut în dioxid de carbon de origine endogenă, rezultat în urma fermentării mustului în rezervoare, dezvoltand în sticlele în care este îmbuteliat ca produs finit o presiune de minimum 3 bari la temperatura de 20° C. Vinul Muscat spumant are o tărie alcoolică dobandita de minimum 6% în volume.5. Vinul petiant este produsul cu conţinut în dioxid de carbon de origine endogenă, care dezvolta în sticlele în care este îmbuteliat ca produs finit o presiune cuprinsă între 1 şi 2,5 bari la temperatura de 20° C, cu tărie alcoolică dobandita de minimum 7% în volume şi tărie alcoolică totală de minimum 9% în volume.6. Vinul perlant este produsul cu conţinut în dioxid de carbon de origine total sau parţial exogena, care dezvolta în sticlele în care este îmbuteliat ca produs finit o presiune cuprinsă între 1 şi 2,5 bari la temperatura de 20° C, cu tărie alcoolică dobandita de minimum 7% în volume şi tărie alcoolică totală de minimum 9% în volume.7. Băutura spumanta slab alcoolică din struguri – tip petillant de raisins este produsul cu tărie alcoolică dobandita de maximum 3% în volume şi conţinut în zahăr de peste 80 g/l, cu dioxid de carbon de origine endogenă, rezultat în urma fermentării mustului în rezervoare, care dezvolta în sticlele în care este îmbuteliat ca produs finit o presiune de minimum 2,5 bari la temperatura de 20° C.8. Sucul de struguri concentrat este produsul necaramelizat, obţinut prin deshidratarea parţială a sucului de struguri, prin folosirea unei metode autorizate, alta decât cea de încălzire pe foc direct, astfel ca indicele refractometric determinat la temperatura de 20° C sa nu fie mai mic de 50,9% . Se admite ca sucul de struguri concentrat să aibă un conţinut în alcool dobândit de cel mult 1% în volume.9. Vermutul este băutura aromatizata obţinută din vin, cu adaos de alcool alimentar, zaharoza, caramel şi extracte din plante admise de legislaţia sanitară. Proporţia vinului care intră în compozitia vermutului trebuie să fie de cel puţin 70% din volumul produsului finit. Tăria alcoolică dobandita a vermutului este de minimum 15% în volume.10. Distilatul de vin este produsul obţinut prin distilarea vinului, care se foloseşte pentru producerea vinarsului sau a rachiului de vin.11. Rachiul de vin este băutura alcoolică obţinută din distilat de vin, prin aducerea acestuia la tăria alcoolică de comercializare prin adaos de apa potabilă dedurizata, cu sau fără invechire şi adaugare de bonificatori autorizaţi.12. Rachiul de tescovina este băutura alcoolică obţinută prin distilarea tescovinei de struguri fermentate, cu sau fără adaos de apa, şi prin aducerea distilatului rezultat la tăria alcoolică de comercializare prin adaos de apa potabilă dedurizata.13. Rachiul de drojdie este băutura alcoolică obţinută prin distilarea drojdiei de vin şi aducerea distilatului rezultat la tăria alcoolică de comercializare prin adaos de apa potabilă dedurizata, cu sau fără adaugare de bonificatori autorizaţi.14. Spuma de drojdie este băutura alcoolică obţinută prin distilarea drojdiei de vin, cu separarea fracţiunilor de la începutul şi sfârşitul distilarii şi maturarea distilatului în vase din lemn de minimum 3 luni. Obţinerea produsului finit se face prin aducerea distilatului la tăria alcoolică de comercializare în urma adaosului de apa potabilă dedurizata. În producerea spumei de drojdie este admisă adăugarea de bonificatori autorizaţi.15. Pichetul este produsul obţinut prin epuizarea cu apa a tescovinei proaspete sau fermentate, fără adaos de zahăr. El poate fi folosit numai pentru industrializare, la producerea alcoolului de origine viticolă şi a oţetului, fiind interzisă comercializarea sa pentru consumul uman. + 
LISTA Nr. 4

NOTĂ:Lista poate fi completată sau actualizată prin ordin al ministrului agriculturii şi alimentaţiei. + 
LISTA Nr. 5PRACTICILE ŞI TRATAMENTELEautorizate pentru producerea băuturilor alcoolice naturale: tuica şi rachiuri din fructeI. Producerea tuicii1. Producerea tuicii poate fi facuta prin aplicarea următoarelor practici şi tratamente:a) fermentarea prunelor zdrobite sau întregi, cu sau fără separarea samburilor, în cazi, rezervoare sau bazine; … b) distilarea marcurilor fermentate în instalaţii autorizate, cu sau fără redistilare, cu separarea fracţiunilor de distilat obţinute la începutul şi la sfârşitul distilarii; … c) omogenizarea loturilor de distilare; … d) învechirea distilatelor în vase din lemn de stejar, salcam sau dud pe o durată care variaza în funcţie de calitatea produsului; … e) aducerea tuicii la tăria alcoolică de comercializare prin adaos de apa dedurizata, urmată de o perioadă de înfrăţire de minimum 30 de zile; … f) condiţionarea tuicii prin filtrare şi prin cleiri; … g) verificarea calităţii pe loturi pregătite pentru livrare sau imbuteliere, cu încadrarea în standardele de produs, precum şi în prevederile ordinelor ministrului sănătăţii nr. 975/1998 şi nr. 976/1998, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 11 iunie 1999, cu modificările şi completările ulterioare. … Tăria alcoolică a tuicii la comercializare este de minimum 28% în volume.2. Denumirea "tuica batrana" poate fi folosită pentru tuica având tăria alcoolică de minimum 32% în volume, invechita în vase din lemn de stejar pe o perioadă de cel puţin un an.3. Tuica de calitate deosebită produsă în condiţii speciale privind arealul de provenienţă a materiei prime, calitatea fructelor, tehnologia folosită în obţinerea sa şi însuşirile sale de calitate şi compoziţie va putea beneficia de dreptul la denumire de origine. Principalele condiţii de calitate şi compoziţie ale băuturilor din această categorie, precum şi elementele specifice ale tehnologiei folosite în obţinerea lor se stabilesc prin decizii de acordare a dreptului de producere a tuicilor cu denumire de origine, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi alimentaţiei.4. În producerea tuicii destinate comercializării nu este admis adaosul de alcool etilic rafinat.II. Producerea rachiurilor de fructe1. Producerea rachiurilor de fructe poate fi facuta prin aplicarea următoarelor practici şi tratamente:a) prelucrarea fructelor prin zdrobire, cu sau fără separarea samburilor sau prin obţinerea sucurilor de fructe; … b) fermentarea marcurilor sau a sucurilor de fructe; … c) distilarea marcurilor fermentate sau a produselor rezultate în urma fermentării sucului de fructe în instalaţii autorizate, cu sau fără redistilarea fracţiunilor de distilat obţinute la începutul şi la sfârşitul distilarii; … d) omogenizarea loturilor de distilare; … e) învechirea distilatelor în vase de lemn de stejar pe perioade determinate, în funcţie de tipul produsului finit; … f) aducerea rachiului la tăria alcoolică de comercializare prin adaos de apa dedurizata, urmată de o perioadă de înfrăţire de minimum 30 de zile; … g) condiţionarea rachiului prin filtrare şi prin cleiri; … h) verificarea calităţii loturilor înaintea livrării sau imbutelierii, cu încadrarea în standardele de produs, precum şi în reglementările legale în vigoare din acest domeniu. … Tăria alcoolică a rachiurilor din fructe la comercializare este de minimum 37,5% în volume.2. În producerea rachiurilor din fructe nu este admis adaosul de alcool etilic rafinat.––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește