---

Salveaza (0) Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide Adresa de e-mail Parolă Ține-mă minte No account yet? Register

---

de organizare şi funcţionare a Comisiei hidrotehnice româno-ungare*)



Notă …
*) Aprobat de Hotărârea nr. 454 din 5 aprilie 2006, publicată în Monitorul Oficial nr. 366 din 26 aprilie 2006, reprodusă şi în Monitorul Oficial nr. 366 bis din 26 aprilie 2006.

P R O T O C O L U L*)

Sesiunii a XVII-a Comisiei hidrotehnice româno-ungare

*) Protocolul este reprodus în facsimil.

2004, denumit în continuare Acord, a fost înfiinţată Comisia hidrotehnică romano-ungară, denumită în continuare Comisie.

Comisia constată că Împuterniciţii guvernamentali au nominalizat supleanţii, precum şi secretarii pentru ape de frontiera şi s-au informat în legătură cu acestea printr-un schimb de scrisori.

Comisia a stabilit următoarea

ORDINE DE ZI:

1. I. Informare asupra îndeplinirii hotărârilor Protocolului Sesiunii a XVI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare (semnat la Hajduszoboszlo, în 18 noiembrie 2004), în continuare Protocol.

2. II. Diverse.

1. I. Informare asupra Îndeplinirii hotărârilor Protocolului Sesiunii a XVI-a a Comisiei hidrotehnice romano-ungare (semnat la Hajduszoboszlo, în 18 noiembrie 2004), denumit în continuare Protocol.

   1. I.I. Activitatea Subcomisiei Ad Hoc pentru armonizarea regulamentelor in vigoare cu Acordul si elaborarea de noi regulamente, conform capitolului III, articolului 11, punctul 14 al Acordului.

1. 1.1. Comisia constată:

   1. S-a înfiinţat Subcomisia Ad Hoc şi Împuterniciţii guvernamentali au nominalizat conducătorii acesteia şi s-au informat în legătura cu acestea printr-un schimb de scrisori.

      Subcomisia a avut următoarele întâlniri:

      • o Mezohegyes, în perioada 4-6 aprilie 2005 ;

      • o Constanta, în perioada 6-8 septembrie 2005;

      • o Lovasbereny, în perioada 28-30 noiembrie 2005.

   Subcomisia Ad Hoc a coordonat verificarea şi reînnoirea Regulamentelor existente şi elaborarea noilor regulamente în conformitate cu Programul care reprezintă anexa 6 a Protocolului Sesiunii a XVI-a a Comisiei.

   Subcomisia Ad Hoc a finalizat conţinutul, structura si forma proiectelor de text ale unor Regulamente elaborate de Subcomisiile responsabile stabilite conform punctului 2 al Procesului verbal al Subcomisiei Ad Hoc de la Mezohegyes, din 4-6 aprilie 2005.

   În legătura cu proiectele de text ale Regulamentelor nefinalizate:

   • o Regulamentul privind apărarea împotriva inundaţiilor produse de cursuri de ap_ă au avut loc primele discuţii cu ocazia întâlnirii Subcomisiei de apărare împotriva inundaţiilor, de la Arad, din 15-17 noiembrie 2005; modernizarea Regulamentului se desfăşoară conform programului stabilit.

   • o Regulamentul privind apărarea împotriva inundaţiilor produse de ape interne – au avut loc discuţii cu ocazia întâlnirii Subcomisiei de apărare împotriva inundaţiilor, de la Arad, din 15-17 noiembrie 2005; modernizarea Regulamentului se desfăşoară conform programului stabilit.

   • o Regulamentul privind efectuarea de observaţii hidrometrice sistematice si determinarea în comun a resurselor de apa pe cursurile de apă transfrontiere – la întâlnirea extraordinara a Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie, de la Gyula, din 15-16 septembrie 2005, a fost rediscutat textul Regulamentului; modernizarea Regulamentului se desîaşoară conform programului stabilit.

   • o Regulamentul privitor la trecerea frontierei si la contactul între organele hidrotehnice ale României si Republicii Ungare – Subcomisia Ad Hoc a constatat cu ocazia întâlnirii de la Constanta, din 6-8 septembrie 2005, că organele competente în trecerea frontierei ale Parţilor au puncte de vedere diferite asupra unor articole. În vederea rezolvării acestor diferende, a propus ca la viitoarea întâlnire a Subcomisiei Ad Hoc să participe şi reprezentanţii organelor competente în trecerea frontierei. Subcomisia constată că din motive obiective, reprezentanţii organelor competente în trecerea frontierei nu au putut fi prezenţi. De aceea vor fi invitaţi din nou la viitoarea întâlnire a Subcomisiei Ad Hoc, considerând ca numai astfel se poate finaliza textul Regulamentului.

   • o Regulament privind exploatarea barajului Bekes la nivelul ridicat +510 cm de pe teritoriul ungar corelat cu funcţionarea staţiei de pompare Ant, de pe teritoriul roman Partea ungara a transmis un proiect de text la Mezohegyes, în 5-6 aprilie 2005, pentru a fi examinat de Partea romana. Partea romana va transmite în scris observaţiile sale pana la următoarea întâlnire a Subcomisiei Ad Hoc; modernizarea Regulamentului se desfăşoară conform programului stabilit.

   • o Regulament de colaborare intre organele hidrotehnice în domeniul scurgerii apelor mici (extraordinare) La întâlnirea extraordinară a Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie, de la Gyula, din 15-16 septembrie 2005, a fost rediscutat proiectul de text al Regulamentului; modernizarea Regulamentului se desfăşoară conform programului stabilit.

   • o Regulamentul privind principiile şi modul de acţiune detaliat pentru cazurile in care poluarea accidentala a apelor de frontieră produce pagube transfrontieră. Pâna în prezent Comisia Europeana nu a elaborat un Ghid de implementare a Directivei 2004/35/CE privind răspunderea de mediu în legătura cu prevenirea şi repararea daunelor de mediu în domeniul gospodăririi apelor.

   Regulamentul propus trebuie să se fundamenteze pe acest ghid al Uniunii Europene şi

   în acest sens experţii Părţilor îşi manifestă dorinţa şi disponibilitatea de a participa la lucrările organismului abilitat în elaborarea acestui document. Consultările dintre experţii Părţilor au condus la finalizarea textului unei scrisori comune adresate Comisiei Europene, care a fost transmisă Subcomisiei Ad Hoc.

   La prezenta Sesiune, Împuterniciţii guvernamentali au semnat propunerea comună, tradusă în limba engleză, spre a fi transmisă Comisiei Europene, cu o scrisoare de insoţire semnată de directorii de apă ai Părţilor.

2. 1.2. b. Comisia hotărăşte:

   Aprobă procesele verbale ale întâlnirilor Subcomisiei Ad Hoc. Aprobă următoarele Regulamente finalizate:

   1. 1. Regulamentul de organizare si funcţionare a Comisiei hidrotehnice, care reprezintă

      anexa 1la prezentul Protocol.

   2. 2. Regulament privind transferul de apă, pompări de ape interne si decontarea cheltuielilor, care reprezintă anexa 2la prezentul Protocol.

   3. 3. Regulament privind urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungara, care reprezintă anexa 3la prezentul Protocol.

   4. 4. Regulament privind transmiterea datelor si informaţiilor meteorologice si hidrologice între România şi Republica Ungară, care reprezintă anexa  4la prezentul Protocol.

   5. 5. Regulament privind schimbul de informaţii şi efectuarea pe bază de reciprocitate a zborurilor de observare vizuala de către organele de gospodărire a apelor din România şi Republica Ungară în cazul de pericol extraordinar de inundaţii din râuri şi ape interne, care reprezintă anexa 5la prezentul Protocol.

   6. 6. Regulament privind procedura aplicabilă proiectelor de natură a provoca impact transfrontier, care reprezintă anexa 6la prezentul Protocol.

   7. 7. Regulament privind procedura de urmat in cazul examinării intervenţiilor cu posibil efect transfrontier, care reprezintă anexa 7la prezentul Protocol.

   8. 8. Regulamentului privind procedura aplicabilă în cazul apariţiei unei stări de deteriorare neaşteptată a calitătii apelor, care reprezintă anexa  8la prezentul Protocol. Acest Regulament nu va intra în vigoare pâna când nu se va elabora Regulamentul privind principiile şi modul de acţiune detaliat pentru cazurile în care poluarea accidentală a apelor de frontieră produce pagube transfrontieră, iar atunci va trebui să fie armonizat cu Regulamentul amintit mai sus. Regulamentul privind procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale, periculoase care nu se mai pot evita, rămâne în continuare în vigoare.

Transmiterea propunerii comune la Comisia Europeana cu o scrisoare de însoţire semnată de directorii de apă ai Părţilor.

Continuarea de către Subcomisia Ad Hoc a activităţii conform Programului care reprezintă anexa 6 a Protocolului Sesiunii a XVI-a a Comisiei.

Următoarea întâlnire a Subcomisiei Ad Hoc va avea loc pe teritoriul României, m trimestrul II, 2006.

1. 1.2. ActiYitatca Subcomisiei de calitatea apelor

   1. 1.2.a. Comisia constată:

      Subcomisia a avut trei întâlniri: respectiv întâlnirea extraordinară de la Tapioszcntmarton, 13-17 iunie 2005, întâlnirea ordinară de la Moneasa, din 10-14 octombrie 2005 şi întâlnirea extraordinară de la Debrecen, din 23 noiembrie 2005.

      Experţii Părţilor au elaborat propunerile în legătură cu sarcinile Subcomisiei pe baza prevederilor Acordului.

      Experţii Părţilor au finalizat proiectul de text al Regulamentului privind urmărirea calitătii apelor pe râurile care formează sau fraversează frontiera româno-ungară pc care l-au transmis Subcomisiei Ad Hoc în vederea aprobării.

      Experţii Părţilor au finalizat proiectul de text al Regulamentului privind procedura aplicabilă în cazul apariţiei unei stări de deteriorare neaşteptată a caliăfii apelor, pe care l-au transmis Subcomisiei Ad Hoc în vederea aprobării.

      Experţii Părţilor au finalizat proiectul de text al Regulamentului privind procedura aplicabilă proiectelor de natură a provoca impact transfrontier, pe care l-au transmis Subcomisiei Ad I-Ioc în vederea aprobării.

      In legătură cu Regulamentul privind principiile şi modul de acţiune detaliat pentru cazurile in care poluarea accidentală a apelor de frontieră produce pagube transfrontieră, până în prezent Comisia Europeana nu a elaborat un Ghid de implementare a Directivei 2004/35/CE privind răspunderea de mediu în legătură cu prevenirea şi repararea daunelor de mediu în domeniul gospodăririi apelor.

      Regulamentul propus trebuie să se fundamenteze pe acest ghid al Uniunii Europene şi în acest sens experţii Părţilor îşi manifestă dorinţa şi disponibilitatea de a participa la lucrările organismului abilitat în elaborarea acestui document din cadrul Comisiei Europene. Consultările dintre experţii Părţilor au condus la finalizarea textului unei scnson comune adresate Comisiei Europene, care a fost transmisă Subcomisiei Ad Hoc.

      Conform prevederilor Regulamentului privind urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară, experţii Părţilor au efectuat în anul 2004, cu frecvenţă lunară, recoltări de probe de apă din râurile Tur, Someş, Crasna, Bacău, Ier, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb şi Mureş.

      Rezultatele analizelor efectuate de experţii celor doua Părţi asupra probelor de apă, în majoritatea secţiunilor şi la majoritatea indicatorilor, sunt comparabile, cu excepţia unor indicatori, din unele secţiuni de prelevare, unde există diferenţe care se datorează decalării cu doua săptămâni a perioadei de recoltare, precum şi etaloanelor, calităţii reactivilor şi aparaturii diferite utilizate de către cele două Părţi.

      Evaluarea schimbării calitaţii apei pentru indicatorii influenţaţi de mărimea debitului este influenţata în mare măsură de împrejurarea că în cei doi ani analizaţi 2004 şi 2003 debitele în momentul prelevării probelor au fost semnificativ diferite.

      Cursurile de apă pentru care media debitelor a fost diferită cu peste 20% sunt: Tur (2,35), Someş (2,13), Bacău (1,99), Crişul Repede (1,59), Crişul Negru (2,57), Crişul

      Alb (2,12) şi Mureş (1,42).

      ln anul 2004 comparativ cu anul 2003 s-a înregistrat o îmbunătăţire la 45 de indicatori şi o tendinţă de înrăutăţire la 40 de indicatori .

      Dintre indicatorii de calitate ai apei pentru care s-a înregistrat o înrăutăţire este de amintit indicatorul amoniu (în cazul a opt cursuri de apă), iar dintre cei care au înregistrat o îmbunătăţire indicatorul clorofila-a (în cazul a şapte cursuri de apă).

      1n concluzie, prin compararea indicatorilor determinaţi în anul 2004 pentru care s-a înregistrat o îmbunătăţire, respectiv o înrăutăţire faţă de anul 2003, apa râurilor care

      formează sau traversează frontiera de stat Româno-Ungară păstrează tendinţa generală de îmbunătăţire calitativă înregistrată în ultima perioadă.

      Experţii Părţilor au analizat rezultatele acţiunii de intercalibrare anuală a laboratoarelor participante la întâlnirea desfăşurată la Nyiregyhaza în perioada 27-30 septembrie 2005 şi au fost de acord cu cele cuprinse în Procesul verbal, încheiat cu această ocazie.

      Validarea rezultatelor a fost efectuată de Institutul VITUKI Kht., acreditat internaţional, neutru faţă de laboratoarele ambelor Părţi. În cazul probei de apă naturală, datorită domeniului de concentraţie mic şi a matricei probei, l O parnmetri nu au fost univoc interpretabili. Din acest motiv evaluarea acestor indicatori este doar informativă şi nu a fost luată în considerare la calculul performanţei.

      Pe baza evaluării rezultatelor analitice – pentru cei 17 indicatori determinaţi la proba de apă naturală – eficienţa laboratoarelor este în medie de 98 %, ceea ce se poate califica ca fiind foarte bună.

      Analiza probelor sintetice s-a efectuat pentru 16 parametri, din doua soluţii cu concentraţii diferite.

      Toate cele şapte laboratoare au obţinut rezultate de 100 % în cazul probelor sintetice, ceea ce înseamnă calificare foarte bună.

      În general se poate constata o îmbunătăţire mare în analiza probelor sintetice, toate laboratoarele obţinând calificativul foarte bine, dar determinările comparative continue sunt necesare şi în viitor.

      Pe baza rezultatelor validate, activitatea laboratoarelor se consideră ca fiind foarte bună.

      ln  legatura  cu  trecerea  în  revista  a  poluărilor  accidentale  cu  efect  transfrontier: Experţii Părţilor au constatat că de la ultima Sesiune a Comisiei şi până în prezent nu s-au produs poluări accidentale cu efect transfrontier pe apele de ce formeaza sau traversează frontiera româno-ungară.

      Experţii Părţilor au trecut în revistă colaborarea bilaterală ocazionată de evenimentul de la Baia Borşa, din 25noiembrie 2005. Partea română a informat în legatură cu colaborarea pe care a avut-o cu partea ucraineană privind acest eveniment. Comisia constată în continuare că în data de 27 noiembrie 2005, Partea romană a transmis şi Părţii ungare o informare scrisă, în afara sistemului AEWS (PIAC).

      Comisia constată că evenimentul a avut Ioc după întalnirea Subcomisiei de calitatea apelor, de aceea nu a avut înca loc evaluarea evenimentului în cadrul colaborarii bilaterale.

      Împuternicitul Părţii române a informat că Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale derulează cu sprijinul specialiştilor din Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor şi ai membrilor Comisiei Naţionale pentru Siguranţa Barajelor proiectul Reducerea riscului de producere a accidentelor miniere din bazinul hidrografic al Tisei, componentă a Proiectului de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităţilor şi pregătire pentru situaţii de urgenţă. Finanţarea este asigurată de Banca Mondiala iar în cadrul proiectului au fost elaborate studiile de fezabilitate pentru 3 iazuri miniere, urmând ca în primavara acestui an să aibă loc licitaţiile pentru elaborarea proiectele tehnice.

      Totodată, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor a înaintat Guvernului României un Memorandum pentru procurarea resurselor financiare necesare lucrărilor de închidere şi ecologizare a zonelor miniere care îşi vor sista activitatea. Valoarea

      solicitată este de 400 milioane Euro, iar proiectele vor fi realizate împreuna cu Ministerul Economiei şi Comerţului.

      În lcgatură cu preluarea în legislaţia naţională a Metodologiei ICPDR privind evaluarea integrată a riscului la poluări accidentale a râurilor în context transfrontier Împuternicitul Părtii române a informat ca: ‘ Metodologia ICPDR privind evaluarea integrată a riscului la poluări accidentale a râurilor în context transfrontier a fost preluată în legislaţia naţională, în anul 2002, prin Ordin al ministrului mediului şi gospodăririi apelor, cu titlu experimental.

      Pe baza acestuia, in cadrul proiectului UNDP intitulat ăEmergency preparedness for hazardous wast spills in the intemational inland waterways of north-westem Romania", desfaşurat in anul 2003, s-au stabilit în fiecare bazin hidrografic ce face obiectul Acordului hidrografic româno-ungar, principalii poluatori funcţie de profilul de activitate şi poluanţii specifici. Astfel, au fost determinaţi clasa de risc pentriu apă ( WRC) şi indicele de risc pentru apă (WRI).

      În prezent, în cadrul ICPDR se lucrează la îmbunătăţirea metodologiei mai sus amintite. Totodată, în România, se lucrează la detalierea metodologiei ICPDR în cadrul unui proiect româno-german pentru bazinele Prut şi Siret, care se va desfaşura până în anul 2007.

      Pe baza rezultatelor acestui proiect cât şi a recomandărilor viitoare ale ICPDR, va fi elaborat un nou Ordin al ministrului mediului si gospodăririi apelor, care-l va înlocui pe cel aplicat experimental.

      Împuternicitul Părţii ungare a informat asupra faptului că stabilirea obligaţiei unităţilor de a anunţa orice eveniment care este legat de poluarea accidentală a apelor este preluata in legislatia ungara in reglementarile legate de apararea împotriva dezastrelor şi de protecţia mediului.

      Cerinţele privind forma şi conţinutul informărilor unităţilor industriale figurează în hotărârea de guvern referitoare la prevenirea şi combaterea poluărilor accidentale şi în ordinele guvernamentale de aplicare a acestei hotărâri, cât şi în hotărârea guvernului privind procedura de autorizare integrată pentru protecţia mediului şi a reglementărilor privind aplicarea legilor legate de apărarea împotriva dezastrelor.

      Pe baza datelor declaraţiilor de funcţionare, autorităţile din domeniul protecţiei mediului elaborează evaluarea pe baza ămetodologiei ICPDR de evaluare integrată a riscului la poluări accidentale" şi conform acesteia alarmarea poate să ajungă în sistemul PIAC 5.

      În legatură cu transmiterea avertizarii internaţionale decizia o ia un colectiv format din experţi de la VITUKI Kht şi ministerul Mediului şi Apelor. Ungaria utilizează sistemul de avertizare al ICPDR pe baza Manualului de utilizare a metodologiei; evaluarea şi unificarea sistemlui legislativ este în curs şi în concordanţă cu Directiva 2004/35/CE a Parlamentului şi Consiliului Europei privind prevenirea pagubelor şi responsabilitatea în legătură cu pagubele provocate mediului.

      Experţii Părţilor au elaborat un sistem unitar de clasificare pe 5 clase de calitate care reprezintă anexa 7 a Regulamentului pentru urrnarirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară. Sistemul comun a avut la bază reglementările naţionale ale Părţiilor în domeniu cât şi propunerile ICPDR.

      Experţii Părţilor au constituit grupe comune de experţi pentru examinarea posibilităţilor teoretice de tranzitare a apelor pe canalele Horea, Cutas şi Ghepes.

      Experţii au realizat prelevări si analize comune privind calitatea apei pe cele trei canale. Evaluarea calităţii apelor pe cele trei canale va fi făcută de către Părţi, conform reglementărilor naţionale în vigoare. Experţii propun continuarea activităţii grupelor comune de experţi conform sarcinilor prevăzute la punctul 1 al odinei de zi, alineatul 3, din Procesul verbal întocmit cu ocazia întâlnirii Subcomisiei de gospodărirea apelor si hidrometeorologie de la Gyula in perioada 7-10 septembrie 2004.

      Experţii părţi lor au căzut de acord să realizeze o bază de date informatizată comună pentru calitatea apelor care să cuprindă date existente pe perioada 1987- 2004. După actualizarea datelor Părţile îşi vor transmite reciproc bazele de date în vederea punerii de acord.

      Experţii Părţilor s-au informat reciproc în legătură cu următoarele proiecte:

      • o Partea română a prezentat proiectul "Managementul bazinului râului transfrontier Crişuri, sub-bazin al Tisei – asistenţă pentru stabilirea instrumentelor de control şi management al bazinului transfrontier",

      • o Partea ungară a prezentat prounerea de proiect oglinda INTERREG III/A cu titlul ăAnaliza complexa a apelor de suprafaţa si monitorizarea apelor in euroregiunea Hajdu-Bihar – Bihor, cu scopul realizării obiectivelor de mediu in planul de management bazinal”

      În legatură cu calitatea râului Tur, începând din anul 1994, din cauza concentraţiei mari de ioni de zinc, calitatea apei pe sectorul de râu din Ungaria, se încadrează în clasa de calitate 5 (atât pe baza reglementărilor din Ungaria cât şi pe baza limitelor cuprinse în proiectul de Regulament comun; anexa Regulamentului comun în vigoare nu conţine limite pentru elementul zinc) Părţile au căzut de acord ca această problemă să fie analizată în amanunt, la nivelul experţilor, şi în acest sens să fie inclusă pe ordinea de zi a viitoarei întâlniri a Subcomisiei de calitatea apelor

   2. 1.2.b. Comisia hotărăşte:

      Aprobă procesele verbale al întâlnirilor Subcomisiei.

      Să se analizeze colaborarea ocazionată de evenimentul de la Baia Borşa, din 25 noiembrie 2005, pe baza Regulamentului privind procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale, periculoase care nu se mai pot evita.

      Expertii Părtilor să treacă în revistă şi să analizeze, problematica calităţii apelor râului Tur

      Să aibă loc o întâlnire extraordinară a Subcomisiei de calitatea apelor, în trimestrul II, 2006, pe teritoriul României, având pe ordinea de zi problematica evenimentului de la Baia Borşa, din 25 noiembrie 2005 şi calităţii râului Tur.

      Să se facă evaluarea şi explicarea rezultatelor analizelor fizico-chimice din anul 2005, în conformitate cu prevederile Regulamentului de urmărire a calităţii apelor pe râurile care formează sau sunt intretăiate de frontiera româno-ungară .

      Să se facă evaluarea activităţii de intercalibrare desfăşurate de laboratoarele care participa la verificarea calitatii cursurilor de apa care formează sau sunt întretăiate de frontiera.

      Să se facă trecerea in revista a poluărilor accidentale cu efect transfrontier.

      Să continue activitatea grupelor de experţi comuni pentru examinarea posibilităţilor teoretice de tranzitare a apelor pe canalele Horea, Cutaş şi Ghepeş conform sarcinilor prevăzute la punctul 1 al odinei de zi, alineatul 3, din Procesul verbal întocmit cu ocazia întâlnirii Subcomisiei de gospodărirea apelor si hidrometeorologie de la Gyula in perioada 7-10 septembrie 2004.

      Experţii Părţilor să pună de acord bazele de date proprii privind calitatea apelor în vederea realizării bazei de date informatizată comune.

      Experţii Părţilor să se informeze în legătură cu proiectele elaborate in comun.

      Următoarea întâlnire a Subcomisiei va avea loc în trimestrul IV, 2006, pe teritoriul Ungariei.

2. 1.3. Activitatea Subcomisiei de apărare împotriva inundaţiilor

   1. 1.3.a. Comisia constata că:

      Subcomisia a avut o întâlnire la Arad, in perioada 15-17 noiembrie 2005.

      Experţii Părţilor au elaborat propunerile in legătura cu sarcinile Subcomisiei pe baza prevederilor Acordului.

      În legatură cu modul de compensare de către Partea română a lucrărilor executate de către Partea ungară (pe Crişul Alb, mal drept), pe sectorul de interes comun cuprins între staţiile hidrometrice Sălard şi Berettyoujfalu nu s-au înregistrat fenomene de ape mari deosebite şi ca urmare nu a fost posibilă efectuarea măsurătorilor simultane de debite la viituri. In lipsa acestor măsurători nu s-au efectuat nici măsurătorile comune geodezice. Experţii Parţilor propun ca în anul 2006 să se efectueze măsurătorile simultane de debite la viituri in cazul în care vor exista condiţiile necesare, cât şi măsurătorile geodezice comune. În măsura în care acestea se vor efectua, se vor face calculele pentru analiza condiţiilor de formare şi scurgere a viiturilor pe râul Barcău în vederea examinării efectului lucrărilor pe teritoriul ungar. După realizarea acestuia, se va întocmi raportul final.

      In legătură cu elaborarea concluziilor privind analiza studiului Părţii române intitulat Condiţiile de formare şi scurgere a viiturilor în bazinul râului Barcău şi a studiului similar al Părţii ungare intitulat ”Inundaţiile şi hidrologia râului Barcău”, experţii Părţilor au căzut de acord că este necesară o evaluare unitară a fenomenului la nivel bazinal şi în acest scop experţii direcţiilor de apă implicate vor realiza până la viitoarea întâlnire a Subcomisiei un material integrator având la baza studiile efectuate de experţii Părţilor, predate reciproc, anterior.

      Experţii Părţilor propun să se iniţieze un studiu similar şi pentru râul Mureş.

      Au început discuţiile pentru elaborarea proiectului de text al Regulamentului de apărare impotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă şi au căzut de acord că este necesară elaborarea planurilor comune de intervenţie pentru sectoarele de râu de interes comun, care vor fi anexate ulterior Regulamentului. Experţii Părţilor propun ca pentru continuarea şi finalizarea Regulamentul de apărare împotriva inundaţiilor produse de râuri şi Regulamentul de apărare impotriva inundaţiilor produse de ape interne să aibă loc o întâlnire la nivel de experţi.

      În legătură cu reînnoirea anexelor la cele două Regulamente specifice, experţii părţilor vor face eforturi comune pentru ca şi Partea romana să poată accesa fonduri terţe în vederea finanţării activităţii.

      În legătură cu examinarea situaţiei îndeplinirii celor prevăzute in Regulamentul privind regimul de exploatare a barajului Bekes la nivel ridicat.(+5 IO cm) de pe teritoriul ungar, corelat cu funcţionarea staţiei de pompare Ant ,

      • o In perioada 5 august – 29 octombrie 2004 barajul Bekes de pe Crişul Dublu a menţinut nivelul ridicat de (+480 cm), fără ca acest fapt sa influenţeze funcţionarea staţiei de pompare Ant, iar

      • o în anul 2005 barajul Bekes de pe Crişul Dublu nu a funcţionat la nivelul ridicat.

      Experţii celor două Părţi au efectuat în perioada 31 august – 15 octombrie 2004 şi respectiv în perioada 6 septembrie – 21 octombrie 2005, examinarea anuală a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă şi de ape interne, din domeniul de aplicare al Acordului, de pe teritoriile celor două ţări. În conformitate cu cele consemnate în Procesele verbale întocmite cu ocazia verificărilor, lucrările de apărare împotriva inundaţiilor sunt în stare corespunzătoare. Procesele verbale întocmite cu ocazia acestor examinări, ca formă şi conţinut, sunt în conformitate cu cele înscrise în anexa nr. 1 a Protocolului Sesiunii a XI-a a Comisiei mixte. Experţii Părţilor şi-au predat reciproc dările de seama referitoare la activitatea de apărare împotriva inundaţiilor desfăşurată în perioada ce s-a scurs de la ultima verificare.

      Experţii Parţilor propun pe baza constatărilor din Procesul verbal încheiat la Arad, în 9 septembrie 2005, introducerea canalului Kutas – Mureş şi a staţiilor de pompare aferente în lista lucrărilor de interes comun, având în vedere că au o influenţă directă asupra canalelor transfrontieră, motiv pentru care acestea trebuie luate în considerare în mod unitar.

      Finalizarea proiectului NATO – Science for Peace – intitulat "Monitorizarea inundaţiilor periculoase in România si Ungaria folosind date satelitareă a creat premisele necesare elaborării studiului privind posibilităţile de exploatare coordonata a polderelor. Experţii Părţilor propun elaborarea până la următoarea întâlnire a Subcomisiei a studiului mai sus menţionat, pentru râul Crişul Negru, cu luarea în considerare a celor cuprinse la punctul 4 al Procesului verbal al întâlnirii Subcomisiei, de la Debrecen, din 21-23 septembrie 2004.

      1.3.b Comisia hotărăşte:

      Aprobă procesul verbal al întâlnirii Subcomisiei.

      Continuarea activităţii de reînnoire a Regulamentelor specifice conform Programului care reprezintă anexa 6 a Protocolului Sesiunii a XVI-a Comisiei, în cadrul unei întâlniri extraordinare a Subcomisiei, ce va avea loc pe teritoriul Ungariei în trimestrul I, 2006.

      Părţile sa depună eforturi comune pentru ca sa poată accesa fonduri terţe în vederea finanţării activităţii de refacere a Regulamentelor specifice.

      Să se examineze situaţia îndeplinirii prevederilor Regulamentului privind regimul de exploatare a barajului Bekes la nivel ridicat (+51O cm) de pe teritoriul ungar, corelat cu funcţionarea staţiei de pompare Ant.

      În legatură cu modul de compensare de către Partea româna a lucrărilor executate de către Partea ungară, experţii Parţilor să efectueze măsurătorile simultane de debite la viituri în anul 2006, în cazul în care vor exista condiţiile necesare cât şi măsurătorile geodezice comune. În măsura în care acestea se vor efectua, se vor face calculele pentru analiza condiţiilor de formare şi scurgere a viiturilor pe râul Barcău în vederea examinării efectului lucrărilor pe teritoriul ungar. După realizarea acestuia, se va întocmi raportul final.

      Experţii direcţiilor de apă implicate să realizeze pâna la viitoarea întâlnire a Subcomisiei un material integrator, la nivel bazinal, având la baza studiile efectuate anterior de experţii Părţilor, pentru scurgerea viiturilor pe râul Barcău.

      Să se iniţieze un studiu similar şi pentru râul Mureş.

      Să se examineze Procesele verbale ale întâlnirilor de experţi pentru verificarea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor, din anul 2006.

      Introducerea canalului Kutas – Mureş şi a staţiilor de pompare aferente în lista lucrărilor de interes comun, având în vedere ca au o influenţă directă asupra canalelor transfrontieră.

      Elaborarea până la următoarea întâlnire a Subcomisiei a studiului privind posibilităţile de exploatare coordonată a polderelor, pentru râul Crişul Negru, cu luarea în considerare a celor cuprinse în Proiectului NATO – Science for Peace – intitulat "Monitorizarea inundaţii/or periculoase în România şi Ungaria folosind date sa/elitareă cat si a celor cuprinse la punctul 4 al Procesului verbal al întâlnirii Subcomisiei, de la Debrecen, din 21-23 septembrie 2004.

      În legătură cu problematica influenţei Pragului de fund de pe Crişul Repede din secţiunea 55+830 km şi a Barajului cu Ace de pe Crişul Alb din secţiunea l 35+165 km, experţii Părţilor să efectueze măsurătorile geodezice în conformitate cu cele cuprinse în Procesului verbal al întâlnirii Subcomisiei de la Timişoara, din 24 februarie 2003. Analiza măsurătorilor să aibă loc la viitoarea întâlnire a Subcomisiei.

      Experţii Părţilor să se informeze în legătură cu proiectele elaborate în comun.

      Următoarea întâlnire a Subcomisiei va avea loc în trimestrul IV, 2006, pe teritoriul României.

3. 1.4. Activitatea Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie

   1. 1.4.a. Comisia constată:

      Au avut loc două întâlniri ale Subcomisiei, respectiv la Oradea, în 21-24 iunie 2005 şi o întâlnire extraordinară la Gyula, în 15-16 septembrie 2005.

      A avut loc o întâlnire a Grupei pentru Directiva Cadru pentru Apă (DCA), la Gyula, 26-28 octombrie 2005.

      Experţii Părţilor au elaborat propunerile în legătură cu sarcinile Subcomisiei pe baza prevederilor Acordului.

      Experţii Părţilor au finalizat proiectul de text al Regulamentului privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungară, pe care l-au transmis Subcomisiei Ad Hoc în vederea aprobării.

      Experţii PărFlor au convenit asupra proiectului de text în scopul reînnoirii Regulamentului privind efectuarea de observaţii hidrometrice sistematice şi determinarea fn comun a resurselor de apă pe cursurile de apă transfrontiere cât şi asupra faptului de a finaliza anexele pâna la sfârşitul trimestrului I, 2006.

      Experţii Părţilor au convenit asupra proiectului de text al Regulamentului de colaborare intre organele teritoriale în cazul scurgerii apelor mici (extraordinare) pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară .

      Experţii Parţilor au convenit că vor scoate din anexa 2 a Regulamentului acele noţiuni care nu se regăsesc în textul acestuia, şi că o vor completa cu noţiunile suplimentare convenite cu ocazia finalizării proiectului de text. Anexa va fi finalizată până la stărşitul trimestrului I, 2006. Experţii Părţilor propun Comisiei hidrotehnice ca metodologia de stabilire a valorii debitului minim necesar, cât şi valorile acestora, să fie elaborata de instituţiile specializate ale Părţilor.

      Sarcinile prevăzute în Regulamentul privind transmiterea datelor şi informaţiilor meteorologiceşsi hidrologice intre România şi Republica Ungară au fost îndeplinite. Schimbările survenite în datele de baza a staţiilor de transmitere a datelor ale Părţilor au fost actualizate în Regulament.

      Sarcinile prevăzute în Regulamentul privind efectuarea de observaţii hidrometrice sistematice şi determinarea în comun a resurselor de apă pe cursurile de apă transfrontiere au fost îndeplinite.

      Privind evaluarea şi stabilirea în comun valorile debitelor lunare medii, maxime şi minime, pentru anul 2003, experţii Părţilor constată următoarele:

      • o valorile debitelor medii lunare prezintă diferenţe importante în special în cazul

        perechilor de staţii Domanesti-Agerdomajor si Zerind-Sarkad Malomfok.

      • o Valorile debitelor maxime lunare prezintă diferenţele cele mai mari în cazurile perechilor de staţii Turulung-Garbolc şi Domaneşti-Agerdomajor.

      • o Valorile debitelor minime lunare prezintă diferenţele cele mai mari în cazurile perechilor de staţii Domănesti-Agerdoomajor, Oradea-Korosszakal, şi Chişineu Criş Gyula.

      Subcomisia propune ca în cazurile în care valorile diferenţelor sunt peste limitele admisibile cauzele acestora să fie analizate direct de către organele teritoriale şi să propună până la viitoare întâlnire a Subcomisiei valorile debitelor pentru secţiunile de frontieră.

      Experţii Părţilor au continuat măsurătorile comune de debit (în scopul intercalibrării) cât şi cele simultane, inclusiv în perioada de iama fără fenomene de înghet. A fost realizată evaluarea rezultatelor măsurătorilor de debit simultane pentru anul 2004 . Experţii Părţilor propun continuarea măsurătorilor comune de debit (in scopul intercalibrării) cât şi cele simultane, inclusiv în perioada de iama fără fenomene de îngheţ.

      Schimbul de experienţă între experţii români şi unguri implicaţi în elaborarea prognozelor hidrologice a avut loc la Budapesta, în perioada 21-23 septembrie 2004. Experţii Părţilor propun Comisiei examinarea posibilitătii armonizării listei staţiilor care fac parte din schimbul de date bilateral, anexate la regulamentele în vigoare, cu cea elaborata şi propusă spre aprobare în cadrul Forumului Tisei.

      Partea română a informat că sistemele de monitoring din cadrul proiectelor oglindă PHARE – CBC nu sunt complet operaţionale din cauza unor probleme tehnice care au apărut, în special, la senzorul de precipitaţii şi la senzorul de niveluri având în vedere procedura de calibrare. Experţii Părţilor propun ca, după finalizarea calibrării sistemelor de monitoring, să se reia discuţiile privind introducerea datelor obţinute în fluxul informaţional existent între Părţi.

      Experţii Părţilor au constituit grupe de experţi comune pentru examinarea posibilităţilor teoretice de tranzitare a apelor pe canalele Horea, Cutaş şi Ghepeş. Acestea au verificat sectoarele de interes comun ale canalelor şi au examinat starea tehnica a lucrărilor hidrotehnice. Experţii propun continuarea activitaţii grupelor de experţi comune conform sarcinilor prevăzute la punctul 1 al odinei de zi, alineatul 3, din Procesul verbal întocmit cu ocazia întâlnirii Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie de la Gyula în perioada 7-1O septembrie 2004.

      Experţii Părţilor propun ca examinarea acviferului transfrontîer al conului aluvionar al Mureşului să se efectueze, în viitor, în cadrul grupei de lucru pentru aplicarea DCA prin trecerea în revistă a sarcinilor finalizate până în prezent şi revizuirea programului de etapizare.

      Experţii Părţilor au concluzionat după finalizarea studiului Eficienta volumului de date schimbate intre Părţi şi a acţiunilor prevăzute in Regulamentele în vigoare cu costuri cât mai mici, ca schimbul de date a fost realizat eficient prin utilizarea serverelor FTP ceea ce a condus la scăderea costurilor transmisiilor de date fată de procedurile clasice (telex, telefon, fax). Aceştia recomandă ca schimbul de date operative să se realîzeze cu prioritate prin utilizarea serverelor FTP.

      Subcomisia propune Comisiei scoaterea acestei probleme de pe ordinea de zi.

      Partea română a predat un tabel care conţine valorile LiH pentru staţiile din anexa 4.a la Regulamentul privind transmiterea datelor şi informaţiilor meteorologice si hidrologice.

      A constatat că în cursul lunii iulie 2005 s-a experimentat transmisia autonomă de imagini radar în format GIF de la radarul Gcmatronik din Oradea la Direcţia Apelor Gyula. Partea ungara roagă ca Partea română să continue transmiterea experimentală a datelor radar spre Direcţiile de Ape din Ungaria, până când schimbul de date conform anexei 8.a. a Regulamentul privind transmiterea datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice intre România si Republica Ungara nu va intra in vigoare.

      Activitatea grupei de experţi pentru DCA:

      Au fost numiţi, atât din P ea romana cât şi din Partea ungară, şefii grupei de lucru pentru aplicarea DCA; Imputemiciţii guvernamentali s-au informat reciproc în legătura cu aceasta prin schimb de scrisori.

      Experţii Părţilor au propus ca sarcinile în cadrul grupei de lucru DCA să se extindă la toate corpurile de apa de suprafaţă şi subterane care sunt întretăiate de frontiera şi să fie efectuate conform programelor ICPDR având în vedere prevederile din DCA şi din Acord.

      În vara anului 2005 experţii Părţilor şi-au predat reciproc, Raportul naţional privind implementarea DCA, in limba engleză.

      Experţii Părţilor s-au informat reciproc în legătură cu corpurile de apa transfrontiere aflate în administrarea lor. Experţii Părţilor propun ca la viitoarea întâlnire să treacă în revistă caracteristicile corpurilor de apă transfrontieră de suprafaţă şi subterane.

      Partea ungară a transmis în formă editată tabelul pentru corpurile de apă de suprafaţă anexe la Roof report 2004. Experţii Părţilor au stabilit ca evaluarea detaliată se va face în cadrul procesului de compilare la nivel naţional.

      Experţii Părţilor s-au informat reciproc în legătură cu procesul de elaborare a Raportului naţional şi a planurilor de management al apelor. La baza Raportului naţional al Părţii române au stat cele 11 rapoarte bazinale, elaborate la nivelul direcţiilor de ape, in limba română. Experţii Părţii ungare roagă ca Partea română să transmită rapoartele Direcţiilor de Apa implicate, respectiv Someş-Tisa, Crişuri si Mureş.

      Părţile au analizat şi completat tabelul privind corpurile de apă transfrontieră.

      În legătură cu sarcina de mai sus Partea ungară a predat harta de lucru a corpurilor de apă transfrontiere, în format editat şi electronic, pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane, cât şi baza de date cartografice ale corpurilor de apă subterane transfrontieră (sistemul de referinţa SHAPE, WBS' 84), cât şi datele caracteristice pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane pe CD.

      În legătură cu aceasta problematică, Partea română a predat harta cu corpurile de apă transfrontiere şi tabelul completat pentru corpurile de apa subterane transfrontieră pc baza tabelului ICPDR. Partea ungară a completat şi a transmis pe cale electronică, tabelul similar completat cu informaţiile sale.

      Partea română a transms baza de date cartografică pentru corpurile de apă subterane transfronticră (sistemul de referinţa SHAPE, WBS’ 84).

      Experţii Părţilor propun Comisiei ca denumirile corpurilor de apă transfrontiere din Rapoartele naţionale sa fie concordate cu denumirile cursurilor de apa din Regulamentele anexe la Acord. ln cazul eventualelor abateri, Părţile să se informeze reciproc.

      Părţile s-au informat reciproc asupra faptului că informaţiile privind zonele protejate sunt conţinute în Rapoartele naţionale.

      Experţii Părţilor au căzut de acord, să se informeze despre stadiul realizării sistemelor de monitoring a corpurilor de apa transfrontieră, de suprafaţa şi subterane, in semestrul I, 2006.

      Referitor la Stabilirea detaliată a caracteristicilor hidrogeologice pentru corpul de apă a conului de dejecţie a Mureşului:

      • o Părţile au constat că au fost îndeplinite, în general, prevederile anexei 4, punctele 1-3 din procesul verbal al întâlnirii Subcomisiei de gospodărire a apelor sî hidrometeorologie, din data de 15-19 martie 2004 de la Cluj Napoca.

      • o Experţii Părţilor au căzut de acord ca pe baza analizei şi prelucrării detaliate a punctelor 1- 3 ale anexei 4 amintită mai sus, să stabilească corpurile de apă transfrontieră, în cadrul unui proiect Interreg – Phare CBC ce se va elabora pe baza hotărârii şedinţei comune a Guvernelor României şi Ungariei, din 20 octombrie 2005.

      • o Sarcina privind sistemul de monitoring stabilită în punctul 4 al anexei 4 amintită mai sus, a fost realizată conform anexei 7 a Regulamentului privind transmiterea datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungară.

      • o Sarcina privind întocmirea unui Raport pentru Comisia hidrotehnică stabilită in punctul 5 al anexei 4 amintita mai sus, al aceluiaşi Proces verbal, s-a realizat în cadrul ICPDR, prin elaborarea Roof Report 2004, referitor la delimitarea corpurilor de apăştransfrontiere precum şi caracterizarea iniţială a corpurilor de apa şi o prima evaluare a riscurilor. În această situaţie, nu este necesară prezentarea spre aprobarea de către Comisia hidrotehnica a acestui Raport.

        Imputemicitul Părţii române a informat că în vederea implementării prevederilor Directivei cadru pentru apa, respectiv îmbunătăţirea calităţii apelor râurilor de interes comun, vor fi alocate 60 milioane de Euro pentru modernizarea infrastructurii de alimentări cu apa şi canalizare în 6 localităţi din bazinul Crişurilor şi cu sprijinul Băncii Mondiale, 63 milioane dolari pentru modernizarea infrastructurii de apă potabilă şi canalizare în municipiul Arad.

   2. 1.4.b. Comisia hotărăşte:

      Aprobă Procesele verbale ale Subcomisiei ş1 a Grupei de experţi pentru Directiva Cadru pentru Apă.

      Subcomisia să aibă o întâlnire extraordinară, în trimestrul I, 2006, pe teritoriul României, pentru finalizarea anexelor la proiectele de text ale Regulamentului privind

      efectuarea de observaţii hidrometrice sistemahce şi determinarea în comun a resurselor de apă pe cursurile de apă transfrontiere şi a Regulamentului de colaborare între organele teritoriale în cazul scurgerii apelor mici (extraordinare) pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară,· la aceasta întâlnire se va stabili şi tematica privind metodologia de stabilire a valorii debitului mm1m necesar (cât şi valorile acestora) necesarş instituţiilor specializate ale Părţilor.

      Să se examineze îndeplinirea sarcinilor cuprinse în Regulamentul privind transmiterea datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice fntre România şi Republica Ungară, cât şi în Regulamentul privind efectuarea de observaţii hidrometrice sistematice şi determinarea în comun a resurselor de apă pe cursurile de apă transfrontiere.

      Să continue măsurătorile comune de debit (în scopul intercalibrării) cât ş1 cele simultane, inclusiv în perioada de iarnă fără fenomene de îngheţ.

      Să continue schimbul de experienţă între experţii români şi ungun implicaţi în elaborarea prognozelor hidrologice.

      Să se continue după calibrare discuţiile privind introducerea datelor obţinute din sistemele de monitoring elaborate în cadrul proiectelor Phare CBC, în fluxul informaţional existent între Părţi .

      Să continue activitatea grupelor de experţi comuni pentru examinarea posibilităţilor teoretice de tranzitare a apelor pe canalele Horea, Cutaş şi Ghepeş conform sarcinilor prevăzute la punctul 1 al odinei de zi, alineatul 3, din Procesul verbal întocmit cu ocazia întâlnirii Subcomisiei de gospodărirea apelor si hidrometeorologie de la Gyula, in perioada 7-10 septembrie 2004.

      Sa scoată de pe ordinea de zi a problematicii studiului Eficienţa volumului de date schimbate între Părţi şi a acţiunilor prevăzute în Regulamentele în vigoare cu costuri cât mai mici, aceasta fiind încheiată.

      În cazul în care pentru valorile stabilite în comun pentru debitele lunare medii, maxime şi minime, pentru anul 2003, diferenţele sunt peste limitele admisibile, organele teritoriale să examineze cauzele abaterilor şi până la viitoarea întâlnire a Subcomisiei să facă propuneri pentru valorile debitelor în secţiunile de frontieră.

      Partea română să continue transmiterea experimentală a datelor radar de la radarul Gematronik din Oradea la Direcţiile de Ape corespondente din Ungaria, până când schimbul de date conform anexei 8.a. a Regulamentul privind transmiterea datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungară nu va intra în vigoare.

      Grupa pentru Directiva Cadru pentru Apă sa-ş1 continue activitatea pe baza obiectivelor ICPDR pentru realizarea sarcinilor comune Părţilor pentru aplicarea Directivei Cadru pentru Apă şi a celor stabilite prin Procesul verbal de la Gyula, din 26-28 octombrie 2005 şi să informeze Subcomisia în legătură cu activitatea sa.

      Grupa DCA să facă concordarea denumirilor cursurilor de apă transfrontiere din Rapoartele naţionale şi Regulamentele anexe la Acord. Să informeze Comisia în legătură cu eventualele abateri.

      Experţii Părţilor să se informeze în legătură cu proiectele elaborate în comun.

      Următoarea întâlnire a Subcomisiei va avea loc in trimestrul II, 2006, pe teritoriul Ungariei.

4. 1.5. Întâlnirea Împuterniciţilor În scopul verificării pe teren a lucrărilor hidrotehnice

   1. 1.5.a. În legătura cu hotărârile de la punctul B.2.5 alineatul 1, Comisia constată:

In anul 2005 nu a avut loc nici · o întâlnire a Împuterniciţilor cu ocazia verificării comune pe teren a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor.

I.6. Colaborarea organelor teritoriale:

1. 1.6.a. 1n legătură cu hotărârile de la punctul B.2.5 alineatul 2, Comisia constată:

   Împuterniciţii au apreciat favorabil colaboarea directă dintre organele teritoriale ale Părţilor, desfăşurată între cele doua Sesiuni, în diferite domenii ale gospodăririi apelor care formează sau sunt întretăiate de frontiera de stat.

2. 1.6.b. Comisia hotărăşte:

Împuterniciţii vor sprijini în continuare colaborarea directa între organele teritoriale precum şi participarea specialiştilor din organele centrale şi teritoriale la manifestările din domeniul gospodăririi apelor, organizate de oricare dintre Părţi.

1.7.A. Decontarea de către Partea ungara a prestaţiilor efectuate de Partea română în anul2005

1.7.A.a. În legătură cu hotărârile de la punctul B.2.5 alineatul 3, Comisia constată:

În cursul anului 2005 livrarea de apă pentru Domeniile Hergheliei de Stat Mez6hegyes (Mez6hegyesi Allami Menesbirtok Rt.) şi pentru S.C Marosviz SRL Apatfalva – Mezohegyes s-a desfăşurat în conformitate cu "Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru livrări de apa şi pompări de ape interne", pe baza contractelor încheiate de furnizorii Administraţia Naţională "Apele Române" şi Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare S.A. pe de o parte şi de beneficiarul Domeniile Hergheliei de Stat Mezohegyes si S.C Marosviz SRL Apatfalva – Mezohegyes de pe altă parte.

Volumele de apă livrate în perioada 5 iunie -6 august 2005 au fost:

Pentru Domeniile Herghelie de Stat Mezohegyes 1.514.142 mc. Pentru S.C. Marosviz SRL Apatfalva – Mezohegyes 830.230 mc.

Total 2.347.372 mc.

Volumul a fost integral decontat si plătit

Cu ocazia examinării lucrărilor hidrotehnice de interes comun din anul 2005 experţii celor doua Părţi au constatat că lucrările hidrotehnice pentru livrarea apei sunt menţinute în stare de funcţionare şi au consemnat acest lucru în procesele verbale.

Experţii Părţii ungare au iniţiat discuţii cu experţii Părţii române pentru ca aceştia să examineze posibilităţile tehnice de a suplimenta transferul de apă.

I.7.A.b. Comisia hotărăşte:

Comisia să fie informată în legătură cu rezultatul tratativelor pentru încheierea unor noi contracte de livrare a apei.

1. 1.7. B. Decontarea pompării de către Partea ungară a apelor interne provenite de pe teritoriul român

   1. 1.7.B.a. 1n legătură cu hotărârile de la punctul B.2.5 alineatul 3 Comisia constată:

      in anul 2005 Partea ungară nu a efectuat pompări de ape interne provenite de pe teritoriul României, şi ca urmare Partea româna nu are de efectuat plăţi.

   2. 1.7.B.b. Comisia hotărăşte:

   Comisia să fie informată în cazul în care se efectuează pompări de ape interne

2. 1.8. Examinarea programului lucrărilor noi

   1. 1.8.a. 1n legătură cu hotărârile de la punctul B.2.5 alineatul 4 Comisia constată:

      Partea ungară a transmis spre avizare proiectul « Dezvoltare pentru apărare împotriva inundaţiilor pe Crişul Dublu şi Crişul Repede».

      Partea romana a avizat favorabil proiectul transmis de Partea ungară.

      In anul 2005, Partea romană nu a transmis proiecte spre examinarea Părţii ungare deoarece nu a efectuat lucrări noi pc sectoarele de interes comun.

   2. 1.8.b. Comisia hotărăşte :

      Organele teritoriale competente să transmită Comisiei, spre avizare, documentaţiile intervenţiilor cu posibil efect transfrontier, conform procedurii prevăzute in Regulamentul privind procedura de urmat în cazul examinării intervenţiilor cu posibil efect transfrontier.

      ln confonnitate cu prevederile articolului 11, punctul 7, Comisia va examina documentaţiile proiectelor intervenţiilor cu posibil efect transfrontier, conform procedurii prevăzute in Regulament privind procedura de urmat in cazul examinării intervenţiilor cu posihil efect transfrontier.

3. 1.9. Examinarea stadiului de elaborare a proiectelor realizate În domeniul de aplicare al Acordului hidrotehnic cu asistentă tehnică sau financiară terţă

Anexa 1 La Protocolul Sesiunii a XVII-a a Comisiei (Oradea, 2 februarie 2006)

REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCTIONARE A COMISIEI HIDROTEHNICE ROMANO-UN'GARE

Comisia hidrotehnică româno-ungară (numită în continuare Comisie) a fost înfiinţată pe baza articolului 1O al « Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră» (numit în continuare Acord) semnat la Budapesta, la 15 septembrie 2003, intrat în vigoare la 17 mai 2004.

I

Competenţele şi sarcinile Comisiei Art.1

Comisia are următoarele competenţe şi sarcini:

1. a). urmăreşte şi aduce la îndeplinire prevederile Acordului;

2. b). asigură dezvoltarea colaborării bilaterale în domeniul gospodăririi apelor din punct de vedere juridic, tehnic şi organizatoric, conform prevederilor Acordului;

3. c). asigură şi coordonează activitatea Subcomisiilor;

4. d). aprobă Regulamentele necesare pentru îndeplinirea prevederilor Acordului;

5. e). propune Părţilor modificări la Acord pentru îmbunătăţirea activităţii comune.

II

Componenţa Comisiei Art.2

1. a). Comisia se compune din câte 5 membri pentru fiecare Parte, din care un Împuternicit guvernamental, câte unul sau doi Supleanţi şi un secretar pentru ape de frontieră.

2. b). Împuterniciţii sunt numiţi de către Guvernele Părţilor, iar Supleanţii sunt numiţi conform legislaţiei proprii.

3. c). În cazul indisponibilităţii Împuternicitului, Supleantul are toate prerogativele acestuia.

4. d). În vederea asigurării colaborării curente între Sesiunile Comisiei, Împuterniciţii numesc secretari pentru ape de frontieră.

5. e). Părţile se vor informa reciproc, în timp util, asupra numirilor cât şi despre schimbările făcute.

Art.3

1. a). Pentru îndeplinirea sarcinilor din Acord, Comisia înfiinţează următoarele Subcomisii permanente:

   Subcomisia de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie, Subcomisia de calitatea a apelor,

   Subcomisia de apărare împotriva inundaţiilor.

2. b). Subcomisiile sunt continuatoarele din punct de vedere juridic ale Subcomisiilor înfiinţate pe baza Convenţiei între Guvernul Republicii Socialiste Române şi Guvernul Republicii Populare Ungare pentru reglementarea problemelor hidrotehnice referitoare la apele ce formează frontiera sau sunt întretăiate de frontieră, semnat la 25 iunie 1986, la Budapesta şi asigură continuitatea activitătii tehnice pe baza celor prevăzute în Acord.

3. c). Subcomisiile duc la îndeplinire hotărârile Comisiei, sarcinile consemnate în Regulamente, şi acţionează independent în cadrul prevederilor Regulamentelor pentru măsurile ce trebuie luate imediat.

4. d). Sarcinile Subcomisiilor, conform prevederilor din Acord sunt cuprinse în anexă la prezentul Regulament.

5. e). Pentru finalizarea sarcinilor concrete Comisia poate înfiinţa şi alte Subcomisii precum şi grupe de experţi. Şefii Subcomisiilor propun experţii participanţi la activitatea Subcomisiilor.

6. f). Şefii Subcomisiilor sunt numiţi de către Împuterniciţii Guvernelor. Părţile se informează reciproc, imediat, despre numirea Şefilor Subcomisiilor cât şi despre eventualele schimbări.

III

Funcţionarea Comisiei Art. 4

1. a). Comisia ţine o Sesiune ordinară în fiecare an, alternativ, pe teritoriul României şi teritoriul Republicii Ungare.

2. b). Sesiunea ordinară este convocată de Împuternicitul, sau în cazul indisponibilităţii acestuia, de Supleantul acestuia şi se desfăsoară pe teritoriul statului Părţii care a convocat-o. Partea care a convocat Sesiunea ordinară transmite invitaţia, face propuneri pentru ordinea de zi şi data desfăşurării Sesiunii, pe care Părţile de comun acord le convin cu cel puţin 30 de zile înaintea Sesiunii prin intermediul secretarilor Comisiei.

3. c). In caz de nevoie, la iniţiativa oricăruia dintre Împuterniciţi, sau în cazul indisponibilităţii acestora de Supleanţi, Comisia se poate întruni în Sesiune extraordinară. Sesiunea extraordinară se va ţine pe teritoriul Părţii solicitante.

4. d). Cu 7 zile înainte de începerea Sesiunii, Părţile se informează reciproc asupra componenţei delegaţiilor.

5. e). Împuterniciţii Comisiei, în baza unei înţelegeri anterioare, pot invita la şedinţele sale reprezentanţi ai Comisiei Europene, ai Secretariatului Permanent al Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR), autorităţile de gospodărire a apelor din statele părţi la Convenţia pentru protecţia si utilizarea durabilă a Dunării (Sofia, 1994) şi reprezentanţii organizaţiilor internaţionale care îşi exprimă interesul în finanţarea realizării unor intervenţii în legătura cu domeniul de aplicare al prezentului Acord.

6. f). Între Sesiunile Comisiei, Subcomisiile şi grupele de experţi ţin întâlniri. Pentru desfăşurarea întâlnirilor secretarii întocmesc programe de lucru comune aprobate de Împuterniciţi.

7. g). Subcomisiile permanente ţin întâlniri conform programului propriu alternativ pe teritoriul României şi teritoriul Republicii Ungare.

Art.5

1. a). Şedinţa fiecărei Sesiuni a Comisiei este prezidată de Împuternicitul Părţii pe teritoriul unde are 1oc Sesiunea.

2. b). Atât la Sesiunea ordinară cât şi la cea extraordinară, Comisia stabileşte ordinea de zi în prima şedinţă a Sesiunii respective.

   Comisia poate să discute la punctul 'Diverse' din ordinea de zi, pe baza convenirii între Împuterniciţi, orice problemă ce se poate ivi care este conform prevederilor Acordului.

3. c). La Sesiuni au loc discuţii între Împuterniciţi. La propunerea oricărui Împuternicit se va da cuvântul Supleanţilor Împuternicitului sau experţilor prezenţi la Sesiune.

4. d). Cele stabilite de Comisie se acceptă de comun acord, iar după aprobarea de către cele două Guverne intră în vigoare după notificarea aprobării. Împuterniciţi se vor înştiiţa reciproc despre aceasta în termen de 30 de zile de la aprobarea hotărârilor de către Guvern.

5. e). In situaţia în care Părţile nu ajung la un punct de vedere comun acestea vor consemna punctul de vedere diferit în Procesul verbal şi vor proceda conform capitolului IV, art.18 din Acord. Rezultatul punerii de acord în legătură cu divergenţele se va face cunoscut la următoarea Sesiune a Comisiei.

6. f). Intre Sesiuni, Comisia îşi desfăşoară activitatea prin comunicările scrise sau verbale ale Împuterniciţilor.

Art.6

1. a). La fiecare întâlnire a Comisiei se va întocmi un proces verbal care va fi semnat de către Împuterniciţi.

2. b). Pentru aplicarea celor stabilite de către lmputerniciţi, între două Sesiuni, sunt reponsabili Supleanţii Împuterniciţilor.

3. c). Înaitea fiecărei Sesiuni, secretarii şi apoi Supleanţii Imputerniciţilor se întâlnesc pentru a pregătii întâlnirea dintre Împuterniciţi.

4. d). La întâlnirile Subcomisiilor şi ale experţilor se vor întocmi procese verbale, care se vor semna de către Şefii Subcomisiilor şi se vor prezenta spre aprobare la următoarea întâlnire a Comisiei. Propunerile şi sarcinile convenite în procesul verbal vor deveni hotărâri numai după aprobarea acestora de către Comisie.

5. e). Limba oficială a Comisiei şi Subcomisiilor este limba româna şi limba maghiară. Procesul verbal se va întocmi în cate 2 exemplare originale în limba română şi limba maghiară care vor fi semnate de către Împuterniciţi, ambele exemplare fiind egal autentice.

   IV

   Asigurarea condiţiilor de lucru ale Comisiei

   Art.7

   1. a). Partea pe teritoriul căruia au Ioc întâlnirile Comisiei, Subcomisiiilor şi a grupelor de experţi suportă cheltuielile de organizare, translaţie şi asigură condiţiile necesare de lucru (tehnică it).

   2. b). La întâlnirile Comisiei şi Subcomisiilor cât şi la cele ale experţilor cheltuielile privind deplasarea şi cazarea pentru participarea la întâlniri sunt suportate de partea trimiţătoare.

   3. c). Dacă sunt necesare verificări pe teren, mijloacele de deplasare şi utilajele necesare vor fi puse Ia dispoziţie de Parte pe a cărui teritoriu se fac verificările.

   4. d). Pentru cheltuielile ocazionate de îndeplinirea .sarcinilor din domeniul de competenţă a Comisiei (ex: ediţii comune de documente, proiecte, planuri, organizarea diferitelor evenimente, etc.), Părţile pot conveni separat in legătură cu împărţirea acestora.

V

Dispoziţii finale Art.8

1. a). Prezentul Regulament poate fi modificat sau completat pe baza hotărârii Comisiei la cererea oricăruia dintre Împuterniciţi. Intrarea în vigoare a modificărilor sau completărilor se va face pe baza articolelor privind intrarea în vigoare a acestui Regulament.

2. b). Anexa la prezentul Regulament reprezintă parte integrantă din acesta.

3. c). Prezentul Regulament a fost întocmit în câte două exemplare originale, în limba română si limba maghiară, ambele texte fiind egal autentice.

4. d). Prezentul Regulament intră în vigoare după aprobarea Protocolului Sesiunii a XVII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, conform sistemului juridic intern.

5. e). Odată cu intrarea în vigoare a prezentului Regulament, anexa 2 a Protocolului Sesiunii a XVI-a a Comisiei, intitulat „Regulamentul de funcţionare a Comisiei hidrotehnice romano­ ungare” îşi pierde valabilitatea.

Anexă La regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei

TABEL CU REGULAMENTELE APLICABILE CONFORM ACORDULUI SI A ACTIVITĂTILOR SUBCOMISIILOR

25

'

Nr. crt	Denumire Regulament	Subcomisia responsabilă de aplicarea regulamentului	Prevederea din Acord	Observatii '
1	Regulamentu I de organizare şi funcţionare a Comisiei hidrotehnice.	Subcomisia Ad Hac
2	Regulament privind decontarea cheltuielilor pentru transfer de apă şi pompari de apa interne.	Subcomisia Ad Hoc	16.5
3	Regulament privind urmărirea calităţii râurilor care formează sau traversează frontiera româno-ungară.	Subcomisia de calitatea apelor	Art. 3 pct. 1, 2a, 2d Art. 6 pct. 1a Art. 7 pct.1a, 2, 8. Art. 14 pct. 1, 4, 5, 6, 9 Art. 15 pct. 4
4	Regulament privind transmiterea datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între Romania şi Republica Ungară.	Subcomisia de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie	Art. 3 pct. 1, 2c, 2d Art. 6 pct. 1a Art. 9 pct. 9, 1O Art. 11 pct. 2 Art. 14 pct. 1-3, 5-9	Art. 3 alin.1 este sarcina pentru toate cele 3 regulamente (4,8 si 12)

5	Regulament privind procedura deI urmat in cazul poluarilor accidentale, periculoase care nu se mai pot evita	Subcomisia de calitatea apelor	Art. 3 pct. 2b, 2c Art. 5 pct. 2c Art. 6 pct. 1a, 1b Art. 7 pct. 4, 7, 9, 10, 11,12,13,14 Art. 14 pct. 8 Art. 15 pct. 4	Propuneri preliminare până la finalizarea regulamentului
6	Regulament privind aparărea împotrivaI inundaţii lor produse de cursuri de apă	Subcomisia de apărare împotriva inundaţiilor	5.1; 5.2d; 5.2e; 6.1a; 6.1b; 6.5; 9· I 12; 13; 14.2; 14.3; 14.4; 14.5; 14.7; 14.8; 14.9
7	Regulament privind apărarea împotrivaI inundaţiilor produse de ape interne	Subcomisia de apărare împotriva inundaţiilor	5.1; 5.2d; 5.2e; 6.1a; 6.1b; 6.5; 9.3; 9.4a; 9.4b; 9.4c; 9.5; 9.7; 9.9; 9.10; 12; 13; 14.2; 14.3; 14.4;
8	Regulament privind efectuarea de observaţii hidrometrice sistematice şi I determinarea ln comun a resurselor de apă pe cursurile de apă transfrontiere	Subcomisia de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie	Art. 3 pct. 1, 2e Art. 7 pct. 15, 16 Art. 14 pct. 4	Art. 3 alin.1 este sarcina pentru toate cele 3 regulamente (4,8 si 12)
9	Regulament privitor la trecerea frontierei şi la contactul intre organele hidrotehnice ale Romaniei şi RepubUcii Ur,_gare	I Subcomisia Ad Hoc

26

IO	Regulament privind schimbul de informaţii şi efectuarea pe bază de reciprocitate a zborurilor de observare vizuală de către organele de gospodărire a apelor din Romania şi Republica Ungară în cazul de pericol extraordinar de inundaţii din rauri şi ape interne.	I Subcomisia Ad Hoc
11	Regulament privind exploatareaI barajului Bekes la nivelul ridicat +510 cm de pe teritoriul ungar corelat cu funcţionarea staţiei de pompare Ant, de pe teritoriul roman	Subcomisia de apărare împotriva inundaţiilor	5.2d; 5.2e; 6.4; 6.5; 9.1; 9.2; 9.3; 9.4a; 9.5;
12	Regulament de colaborare intreI organele hidrotehnice in domeniul scurgerii apelor mici (extraordinare)	Subcomisia de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie	Art.11, alin. 4-6. Art. 3 pct. 1, 2b, 2c Art. 7 pct. 1a, 1b, 8, 18-20 Art. 11 pct. 4-6	Art. 3 alin.1 este sarcina pentru toate cele 3 regulamente (4,8 si 12)
13			Art. 6 pct. 4, 5, 6 Art. 7 pct. 1, 5, 6 Art. 11 pct. 7, 8 Art. 15 pct. 2	Propuneri ale Subcomisiei de calitatea apelor
	Regulament privind procedura Subcomisia de calitatea aplicabilă proictelor de natură a apelor împreună cu provoca impact transfrontier. Subcomisia de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie
14	Regulament privind principiile şiI modul de actiune detaliat pentru cazurile in care poluarea apelor de frontieră produce pagube transfrontieră	Subcomisia de calitatea apelor	Art. 3 pct. 2b, 2c Art. 5 pct. 2c Art. 6 pct. 1a, 1b Art. 7 pct. 4, 7, 9, 1O, 11,12,13,14 Art. 8 pct. 1, 2 Art. 14 pct. 8, Art. 15 pct. 4	Propuneri preliminare până la finalizarea regulamentului
15	Regulament privind procedura de urmat în cazul examinarii interventiilor cu posibil efect transfrontier '	I Subcomisia Ad Hoc

27

Anexa 2 La Protocolul Sesiunii a XVII a a Comisiei (Oradea, 2 februarie 2006)

REGULAMENT

PRIVIND DECONTAREA CHELTUIELILOR PENTRU TRANSFERUL DE APĂ ŞI POMPĂRI DE APE INTERNE

Principiile de bază ale Regulamentului Art. 1

Prezentul Regulament are Ia bază art. 9 pararagraful 4, alin. b şic, art. 11, par. 6, respectiv art. 16 paragraful 5 din ăAcordul între Guvernul Romaniei şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră" (în continuare Acord), încheiat la Budapesta pc 15 septembrie 2003 şi intrat în vigoare la 17 mai 2004.

Domeniul de aplicare al Regulamentului Art.2

1. a). Regulamentul se aplică pentru decontarea costurilor activităţilor (pompări de ape interne, respectiv pomparea şi transferul apelor pentru diferite utilităţi prevăzute în art. 9, paragraful 4, alin. b. şic. din Acord.

2. b). Potrivit caracterului lor, activităţile prevăzute la paragraful a se împart în:

   1. I. Transfer de apă;

   2. II. Pompări de ape interne.

      iar Regulamentul se diferenţiază în acelaşi mod.

      1. I. TRANSFERUL DE APĂ

         Transferul volumelor de apă Art. 3

         1. a). Potrivit celor prevăzute la art. 9, paragraful 4, alin. c din Acord, transferul apelor pentru

            diferite utilităţi (alimentarea cu apă şi evacuarea apelor la sistemele de irigaţii, la pescării şi la unităţile industriale, pentru satisfacerea nevoilor de ape ecologice şi ale nevoilor de apă tehnologică ale activităţilor de înlăturare ale pagubelor ecologice) se va face cu avizul Comisiei hidrotehnice româno-ungare, denumit în continuare Comisie.

            Părţile consideră că transferul de apă pentru diferite utilităţi efectuat între Părţi conform Acordului, potrivit prevederilor Directivei Cadru a Apei şi cu respectarea legislaţiei în vigoare a celor două Părţi, nu este activitate comercială, apa din sursă prin definiţie nefiind produs comercial.

            Transferul de apă trebuie să se efectueze astfel încât această activitate să nu împiedice evacuarea apelor interne, să nu producă efecte păgubitoare transfrontiere şi în cazul canalelor prevăzute în Regulamentul de apărare împotriva inundaţiilor produse de ape interne, din domeniul de aplicare al Acordului, să nu depăşească parametrii reglementaţi ale evacuării de ape.

         2. b). Pentru utilităţile de apă din zona Mezohegyes, avizate anterior de Comisie, transferul de apă are loc de pe teritoriul român pentru teritoriul ungar prin canalul Ier de pe teritoriul român şi canalul Szarazer pe teritoriul ungar.

         Partea româna asigură, prelevează apă din râul Mureş la staţia de pompare Arad, şi dirijează debitele prin canalul Mureşel, canalul Legatar, iar prin intermediul staţiei de pompare Turnu în canalul Ier.

         Partea ungară preia apele canalului Ier în secţiunea de frontieră şi le dirijează prin canalul Szarazer în zona Mezohegyes.

         Decontarea pentru transferul volumului de apă Art.4

         1. a). Decontarea pentru transferul volumului de apă are loc pe bază de contract încheiat între Părţi. Contractul intră în vigoare după avizarea de către organul de gospodărirea apelor competent.

         2. b). Contractul va cuprinde următoarele condiţii pentru transferului de apă:

            modul de solicitare şi modul de îndeplinire a trasferului de apă; debitul şi volumul apei solicitate de una din Părţi pentru transfer; locul şi modalităţile determinării calităţii şi cantităţii apei transferate;

            regularitatea şi modalităţile verificărilor prevăzute în procedura de transfer a apei; modalităţile şi termenele de decontare;

            tarifele aplicate pentru transferul de apă; modul de achitare ale deconturilor;

            alte condiţii speciale, respectiv procedura de urmat în cazul apariţiei unei probleme litigioase .

         3. c). Părţile implicate în trasferul de apă se străduiesc ca decontările să se facă armonizat cu tarifele aplicate pentru pomparea apelor interne şi să fie exprimate la 1OOO m3 în valuta EUR.

            Îmbunătăţirea calităţii livrărilor de apă Art. 5

            1. a). Părţile se străduiesc pentrn îndeplinirea obiectivelor prevăzute în art. 3 al Acordului privind transferul de apă.

            2. b). În vederea realizării celor prevăzute în paragraful a, Părţile contractante, funcţie de posibilităţile de care dispun, se străduiesc sa realizeze dezvoltarea sistemelor proprii.

      2. II. POMPAREA APELOR INTERNE

Necesitatea pompărilor de ape interne Art. 6

1. a). Pomparea apelor interne, conform prevederilor Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor din ape interne, începe din momentul în care nu mai sunt condiţii pentru evacuarea gravitaţională în emisar, nici de reţinere în acumulări a acestor ape, iar la staţiile de pompare nivelul de apă în bazinul de aspiraţie a atins cota de pornire a staţiei. Partea care efectuează pomparea, va informa Partea beneficiară despre necesităţile de pompare cu 12 ore înainte de începerea activităţii prin fax sau e-mail.

2. b). Partea beneficiară a prestarii poate renunţa în termen de12 ore la pomparea apelor interne provenite de pe propriul teritoriu, comunicând aceasta prin fax sau e-mail, ca urmare a reţinerii acestor ape interne cu ajutorul stăvilarelor existente în secţiunea de frontieră şi a evacuării lor în emisar pe teritoriul propriu.

3. c). În cazul că Partea care beneficiază de pomparea apelor interne în termen de 12 ore nu adoptă poziţie, prestarea de servicii prin pompare se consideră începută, şi aceasta se continuă până ce nu se renunţă la efectuarea sa, respectiv nu încetează evacuarea de apă.

4. d). În cazul în care Partea româna nu are posibilitatea reţinerii ori dirijării apelor interne prin stăvilarele de pe teritoriul propriu, poate solicita de la Partea ungară închiderea lucrărilor hidrotehnice de frontieră, inclusiv ale stăvilarelor din digurile de localizare. Această activitate poate fi efectuată doar până când nivelul apelor din canale se menţine sub cotele prevăzute în Regulamentul de apărare împotriva inundaţiilor produse de ape interne.

5. e). În cazul evacuării prin secţiunea de frontieră a debitelor ce depăşesc prevederile Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor produse de ape interne şi în cazul când aceste debite depăşesc capacitatea staţiilor de pompare existente, cheltuielile amplasării şi funcţionării staţiilor de pompare provizorii pentru evacuarea acestor ape vor fi suportate de Partea care intenţionează să evacueze peste frontieră debitele de apă ce depăşesc debitul reglementat.

Modul de comunicare a activităţii de pompare Art. 7

1. a). Organul de gospodărirea apelor competent al Părţii care efectuează prestarea de serviciu transmite organului/unităţii competente a celeilalte Părţii, prevăzut în anexa 1 al Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor produse de ape interne, prin telefax ori prin E-mail, următoarele date caracteristice:

   data (ziua şi ora) deschiderii şi închiderii stăvilarelor de la staţiile de pompare; data (ziua şi ora) începerii şi opririi pompării;

   cotele apelor la mirele hidrometrice amplasate pe canal si pe râu la staţiile de pompare; zilnic datele debitelor şi ale volumelor de apă evacuate peste frontieră în ziua precedentă;

   volumele de apă reţinute în acumulările stabilite în Regulamentul de apărare împotriva inundaţiilor produse de ape interne, respectiv începerea şi terminarea reţinerii apelor interne evacuate de pe teritoriul român.

2. b). Organul de gospodărirea apelor competent al Părţii care beneficiază de prestările de serviciu, informează prin fax ori prin e-mail începerea şi terminarea evacuării peste frontieră a apelor interne (luna, ziua şi ora).

   Anunţul va fi comunicat de organele/unităţilor competente prevăzute în anexa 1 al Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor produse de ape interne.

   Stabilirea volumului de apă pompat în vederea decontării Art. 8

   Volumele de apă pompate în vederea decontării sunt acele volume de apă, micşorate cu volumele de apă reţinute în acumulările specificate în Regulamentul de apărare împotriva inundaţiilor produse de ape interne, care au fost evacuate prin secţiunile de frontieră ale canalelor aferente staţiei de pompare în perioada când nu au existat la respectiva staţie de pompare condiţii de evacuare gravitaţională a apelor în emisar.

   Modalităţile măsurătorilor necesare în vederea determinării volumelor de apă pompate şi verificarea acestora

   Art. 9

   În vederea concordării măsurătorilor de debite, experţii Părţilor vor proceda la concordarea şi la corectarea periodică a cheilor limnimetrice ale aparatelor de măsurare a debitelor, amplasate pe ambele sectoare ale canalelor transfrontieră aferente staţiilor de pompare respective.

   Pe durata efectuării pompărilor, organele locale de gospodărirea apelor ale Părţilor, în paralel cu transmiterea datelor prevăzute în Regulamentul de apărare împotriva inundaţiilor produse de ape interne prin fax sau prin e-mail, transmit reciproc datele prevăzute în art. 7. În caz că abaterile dintre datele comunicate reciproc de Părţi nu depăşesc 20%, atunci baza decontării se consideră media aritmetică a datelor comunicate.

   În caz că abaterile dintre debitele de apă comunicate reciproc de Părţi depăşesc 20%, în următoarele 24 de ore vor fi executate măsurători comune.

   Dacă măsurătorile comune în termen de 24 de ore nu au Ioc din vina celui care efectuează prestare de serviciu, la decontare se iau în considerare datele prezentate de cel care beneficiază de pomparea apelor interne.

   Verificarea comună a datelor ce stau la baza decontării Art. 10

   Verificarea comună a volumului de apă pompat se efectuează de experţii organelor locale de gospodărirea apelor ale celor două Părţi la staţiile de pompare situate pe teritoriul ambelor Părţi şi la sediul organului de gospodărirea apelor care a efectuat prestarea de serviciu, verificând următoarele date:

   datele de închidere şi deschidere a stăvilarelor de Ia gura de vărsare în emisar;

   cotele apelor la mirele hidrometrice de pe canale şi pe râul emisar, amplasate la staţiile de pompare;

   perioadele de funcţionare ale fiecărui agregat de pompare;

   confruntarea perioadelor de funcţionare ale staţiilor de pompare cu conţinutul comunicărilor transmise celeilalte Părţi, cu perioadele de evacuare ale apelor interne şi cu rezultatele măsurătorilor de debite efectuate în secţiunea de frontieră.

   Tariful pompărilor de ape interne Art. 11

   Pfu1ile vor conveni în fiecare an până la data de 15 februarie, în cadrul unei întâlniri de experţi tariful de pompare aplicat în anul respectiv.

   Stabilirea tarifului de pompare se face pe baza aceloraşi principii unitare pentru cele două Părţi, se determină pentru fiecare pompare şi pentru cate 1OOO m3, exprimându-se în valută EUR.

   Întocmirea şi transmiterea decontului privind pomparea de ape interne Art. 12

   Decontul este întocmit anual de două ori de către Partea care a efectuat pomparea. Decontul va cuprinde următoarele:

   denumirea staţiei de pompare; perioada de pompare;

   volumul de apă măsurat în secţiunea de frontieră; volumul de apă acumulat;

   tariful convenit; suma facturată.

   

   Anexa 3 La Protocolul Sesiunii a XVII-a a Comisiei (Oradea, 2 februarie 2006)

   REGULAMENT PENTRU URMĂRIREA CALITĂŢII APELOR PE RÂURILE CARE FORMEAZĂ SAU TRAVERSEAZĂ FRONTIERA ROMÂNO-UNGARĂ

   Temeiul legal al Regulamentului Art. 1

   Prezentul Regulament are la bază prevederile "Acordului între Guvernul Republicii Ungare şi Guvernul României privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră", semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003 şi intrat în vigoare la 17 mai 2004.

   Scopul Regulamentului Art.2

   Scopul Regulamentului este definirea metodologiei de evaluare a calităţii apei şi a tendinţei de evoluţie a acesteia, pe cursurile de apă care formează sau traversează frontiera şi sunt enumerate în art. 4.

   Organele care efectuează analizele Art. 3

   Adresele, numerele de telefon, telefax şi adresele E-mail ale organelor şi organizaţiilor abilitate sunt cuprinse în anexa 1 la prezentul Regulament. Organele locale abilitate au obligaţia ca orice modificare în datele anexelor să le opereze anual, până la data de 1 decembrie. Aceste modificări vor fi comunicate reciproc de către Părţi, anual, până la 31 decembrie.

   Locuri de prelevare a probelor Art. 4

   Probele de apă se prelevează de către organele care efectuează analizele pe următoarele râuri: Tur, Someş, Crasna, Barcău, Ier, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb şi Mureş. Prelevările de probe se efectuează în secţiunile stabilite în anexa 2 la prezentul Regulament, în apropiere de frontieră, pe teritoriul propriu al fiecărei Părţi. Concomitent cu aceste prelevări se vor efectua şi determinări de debit. Secţiunile de determinare a debitului sunt stabilite tot în anexa 2 la prezentul Regulament.

   Datele şi frecvenţa prelevării probelor de apă Art. 5

   1. a) Prelevările de probe de apă şi analizele fizico-chimice, biologice, microbiologice se vor efectua lunar, de către fiecare Parte pe teritoriul propriu (în secţiunile precizate în anexa 2 la prezentul Regulament), Partea ungară în prima săptămână din lună şi Partea română în a treia săptămână a lunii.

   2. b) În cadrul acestui program, de două ori pe an, prelevarea probelor de apă şi analizele de calitate se vor efectua în comun, alternativ, pe teritoriul român, respectiv pe teritoriul ungar, conform celor ce se vor stabili de Subcomisia de experţi pentru calitatea apelor. Rezultatele analizelor precum şi celelalte date vor fi consemnate în Buletinul de analiză prezentat în anexa 3 la prezentul Regulament.

      Cu această ocazie, reprezentanţii organelor teritoriale vor corela rezultatele măsurătorilor efectuate în perioada anterioară.

   3. c) În cazul în care prelevările de probe de apă nu pot începe la datele stabilite, din cauza unor condiţii deosebite, organul teritorial anunţă cu minim 48 de ore înainte de data stabilită, organul corespondent al celeilalte Părţi asupra amânării şi cauzei acesteia şi totodată se convine asupra unei noi date.

   4. d) În scopul intercalibrării, experţii laboratoarelor implicate, ungare şi române, se întâlnesc anual, la unul dintre locurile stabilite în anexa 1 la prezentul Regulament, alternativ pe teritoriul român şi ungar, conform celor ce se vor stabili de Subcomisia de experţi pentru calitatea apelor. Experţii prelevea.?.ă în comun proba de apă în secţiunea stabilită a cursului de apă desemnat, primesc probele sintetice de intercalibrare, transportă probele şi efectuează analizele independent, in laboratoarele proprii. Rezultatele vor fi transmise în decurs de trei săptămâni la o instituţie independentă, acreditată, care asigură şi probele sintetice. După o lună de zile de la efectuarea analizei experţii laboratoarelor se vor întâlni, pentru compararea şi aprecierea rezultatelor. Concluziile rezultatelor, propunerile privind data şi locul acţiunilor de prelevare/analiză comună anuală şi de intercalibrare, se consemnează într-un proces verbal.

      Indicatorii de calitate a apelor care se analizează, frecvenţa analitică Art. 6

      Indicatorii de calitate a apei analizaţi în apă sunt cuprinşi în anexa 4 la prezentul Regulament, în următoarea grupare:

      1. A Indicatorii regimului de oxigen

      2. B Indicatorii regimului de nutrienţi

      3. C Indicatori de salinitate

      4. D Indicatori complementari

      5. E Indicatori micropoluanţi anorganici

      6. F Indicatori micropoluanţi organici

      7. G Indicatori micropoluanţi organici specifici

      8. H Indicatori biologici

      9. I Indicatori microbiologici

      10. J Indicatori radiologici

      11. K Debitul cursului de apă

          Modul de prelevare, conservare, pregătire Art. 7

          Prelevarea, conservarea, transportul şi depozitarea probelor se efectuează conform prevederilor setului de standarde SR ISO 5667 şi cu respectarea metodologiilor şi normativelor de prelevare a probelor biologice în vigoare.

          Metodologia analizelor Art. 8

          Pentru indicatorii de calitate ai apei, stabiliţi în anexa 4 la prezentul Regulament, unităţile de măsură, standardele corespunzătoare, rotunjirea rezultatelor şi abaterea admisă sunt cuprinse în anexa 5 la prezentul Regulament.

          Evaluarea rezultatelor Art. 9

          Pentru evaluarea calităţii apelor se utilizează cele 24 de rezultate ale analizelor fizico-chimice, biologice şi bacteriologice, care se efectuează anual, câte 12 de fiecare Parte, care se vor înscrie, în buletine centralizatoare pe fiecare râu şi care vor fi transmise reciproc după cum urmează:

          pentru primul semestru, până la 15 septembrie; pentru al doilea semestru, până la I 5 februarie.

          Pentru evaluarea rezultatelor se utilizează următoarele valori statistice: valoarea minimă, valoarea medie, valoarea maximă, valoarea cu asigurare (în general de 90% percentile). În cazul oxigenului dizolvat se va considera valoarea cu asigurare de 10% percentile, în cazul pH-ului ambele. Amănuntele sunt cuprinse în anexa 6 Ia prezentul Regulament. Valorile indicatorilor substanţelor organice specifice, măsurate în apă vor fi prezentate în formă tabelară.

          Tabelul centralizator cu datele anuale pentru fiecare curs de apă, va fi transmis reciproc de către Părţi, pe cale electronică, în primul trimestru al anului următor celui analizat.

          Sistemul de valori limită utilizat Art. 10

          Valorile limită, ale sistemului de clasificare în cinci clase conform Directivei Cadru, sunt cuprinse în anexa 7 la prezentul Regulament. Denumirea claselor de calitate este următoarea:

          1. I. foarte bună

          2. II. bună

          3. III. moderată

          4. IV. slabă

          5. V. proastă

Sistemul de clasificare are în vedere cerinţele generale cu pnv1re la calitatea apelor, la prezenţa şi reproducerea speciilor de peşti existente, la utilizarea apelor de suprafaţă în scop potabil precum şi propunerile elaborate în cadrul activităţii conform monitoringului internaţional (TNMN) ICPDR.

Sistemul de valori limită poate fi modificat pe baza experienţei internaţionale dobândite în timpul implementării Directivei Cadru. De asemenea, după o utilizare pe o perioadă de cinci ani, sistemul de valori se va reanaliza.

Încadrare în clase Art. 11

Clasificarea calităţii apelor are la bază valorile statistice stabilite conform art. 9 pentru indicatorii de calitate ai apei cuprinşi în anexa 7 Ia prezentul Regulament. Rezultatele vor fi înscrise în ultimul rând al anexei 6 la prezentul Regulament. Pentru o viziune de ansamblu, încadrarea cea mai defavorabilă a indicatorilor din fiecare grupă, în fiecare secţiune în parte, este prezentată într-un tabel sintetic care se găseste în anexa 8 la prezentul Regulament.

Evaluarea tendinţelor de evoluţie a calităţii apelor Art. 12

Evaluarea tendinţelor de evoluţie a calităţii apelor va fi efectuată de Subcomisie, prin compararea valorilor medii ale anului analizat şi – pentru durată de cinci ani elaborate în prealabil – a valorilor medii pe două perioade a câte cinci ani (anexa 9 a-c la prezentul Regulament).

Evaluarea se efectuează pentru indicatorii Ia care există date analitice pentru o perioadă de cel puţin cinci ani. Pentru evaluarea tendinţelor de evoluţie a stării, din cinci în cinci ani trebuie efectuat calculul tendinţei de evoluţie pentru şirurile de date referitoare la ultimii zece ani.

Rapoarte de evaluare Art. 13

Rapoartele de evaluare vor fi înaintate de către Subcomisie, la Sesiunea unnătoare a Comisiei hidrotehnice româno-ungare. După o perioadă mai lungă (5 ani), Subcomisia va întocmi un raport de evaluare care va cuprinde starea calităţii apei pe perioada anterioară şi evaluarea tendinţelor de evoluţie a calităţii apelor.

Dispoziţii finale Art. 14

1. a). Prezentul Regulament poate fi modificat sau completat pe baza hotărârii Comisiei hidrotehnice la cererea oricăruia dintre Împuterniciţi. Intrarea în vigoare a modificărilor sau completărilor se va face pe baza articolelor privind intrarea în vigoare a acestui Regulament.

2. b). Anexele l, 2, 3, 4, 5, G, 7, 8 şi 9 la prezentul Regulament reprezintă parte integrantă din acesta.

3. c). Prezentul Regulament a fost întocmit în câte două exemplare originale, în limba română şi limba maghiară, ambele texte fiind egal autentice.

4. d). Prezentul Regulament intră în vigoare după aprobarea Protocolului Sesiunii a XVII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, conform sistemului juridic intern.

5. e). Odată cu intrarea în vigoare a prezentului Regulament, anexa 1 a Protocolului Sesiunii a XIII-a Comisiei, intitulat „Regulament pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară” îşi pierde valabilitatea.

Anexa 1

Lista instituţiilor care execută prelevările de probe şi analizele de calitate Pe teritoriul român:

ADMINISTRATIA NATIONALĂ "APELE ROMÂNE" DIRECŢIA APELOR CRIŞURI – ORADEA

Str. Ion Bogdan nr. 35, Oradea, 410125, România

– Telefon 40 – 259 – 443892

– Fax 40 – 259 – 444237

– E-mail dispecerat@dac.rowater.ro

ADMINISTRATIA NATIONALA "APELE ROMANE" DIRECŢIA APELOR SOMEŞ-TISA- CLUJ

Str. Vânătorului nr. 17, Cluj Napoca, România

– Telefon	40 –	264 –	433028
	40 –	788 –	235758
	40 –	788 –	235759
– Fax:	40 –	264 –	433026

• – Telefon Dispecerat: 40 – 264 – 433021

• – E-mail: apecj@dast.rowater.ro

  ADMINISTRATIA NATIONALĂ "APELE ROMÂNE" DIRECTIA APELOR SOMEŞ-TISA- CLUJ

  SISTEMUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR SATU MARE

  Str. Mircea cel Bătrân nr. 8a, Satu Mare, România

  – Telefon 40 – 261 – 770177

  40 – 261 – 770175

• – Dispecerat Tel/Fax 40 – 261 – 768302

• – E-mail sgasm@dast.rowater.ro

  ADMINISTRATIA NATIONALĂ "APELE ROMÂNE" DIRECŢIA APE' LOR M' UREŞ – TG. MUREŞ

  Str. Samuel Koteles nr.33, Tg. Mureş, România

  – Telefon: 40 – 265 – 261303

  40 – 265 – 260289

  -Fax: 40- 265 – 267955

  -E-mail: apems@dam.rowater.ro

  ADMINISTRATIA NATIONALĂ "APELE ROMÂNE"

  DIRECTIA APELOR MUREŞ

  SISTEMUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR ARAD

  B-dul. Dragalina nr. 16, Arad, România

  – Telefon 40 – 257 – 281949

  – Fax 40 – 257 – 280812

• – E-mail sgape@arad.ro

Pe teritoriul ungar:

FELSO-TISZA-VIDEKI KORNYEZETVEDELMI TERMESZETVEDELMI ES VIZUGYI FEL0GYEL6SEG (FTV-KTVF)

H-4401 Nyiregyhaza, Kolcsey LI. 12-14.

Telefon: 36 – 42 – 598 931 (kozpont)

36 – 42 – 504 971 (laborat6rium)

Telefax: 36 – 42 – 598 941

36 – 42 – 504 970 (laborat6rium)

E-mail: felsotiszavideki@zoldhatosag.huftvkvftitkarsaq@ftvkM.kvvm.hLI

ftvktvf  labor@ftvktvf.kvvm.hu(laborat6riLim) vizrajz@fetikovizig.hu

TISZĂNTULI KORNYEZETVEDELMI, TERMESZETVEDELMI ES vizOGYI FELUGYELOSEG (TT-KTVF)

H-4025 Debrecen, Hatvan LI. 16.

Telefon: 36 – 52 – 511 OOO

Telefax: 36 – 52 – 511 040

36 – 52 – 511 050

E-mail: tiszantuli@zoldhatosaq.hLI tikofe@tktvf.kvvm.hu

tiktvf labor@tktvf.kvvm.hLI vizrajz@tikovizig.hu

KOROS-VIDEKI KORNYEZETVEDELMI, TERMESZETVEDELMI ES VIZOGYI FEL0GYEL6SEG (KV-KTVF)

H-5700 Gyula, Megyehaz u. 5-7.

Telefon: 36 – 66- 362 944

36-66 -463 045

36-66-463 043

36 – 30 – 2194 108 {Ogyelet)

Telefax: 36 – 66 – 361 755

E-mail: korosvideki@zoldhatosag.hukorosvidekikofe@kvktvf.kvvm.hu(kăzpont) kvktvf labor@kvktvf.kwm.hu(1abor) vizrarz@korkovizig.hu

ALSO-TISZA-VIDEKI KORNYEZETVEDELMI, TERMESZETVEDELMI ES VIZUGYI FEL0GYEL6SEG (ATV-KTVF)

H-6721 Szeged, Felso-Tisza part 17.

Telefon: 36 – 62 – 553 033 (kozpont)

36 – 30 – 9382 389 (Ogyelet)

Teletax: 36 – 62 – 553 038

E-mail: alsotiszavideki@zoldhatosag.huatvktvftitk@atvktvf.kvvm.hu atvktvflabor@atvktvf.kvvm.hu(laborat6ri um) vizrajz@atikoviziq.hu

Anexa 2

Secţiunile de prelevare a probelor de apă şi de măsurare a debitului de apă

Râul	Sectiunile pentru
	prelevări de probe	I	măsurători de debit
1	2	I	3
1. Pe teritoriul român
Tur	La Micula	La TurulunQ
Someş	La Dara, la cca. 2 km de frontieră, pe malul drept	La postul hidrometric Satu Mare, la cca. 16 km de frontieră
Crasna	La Berveni, la cca. 3 km de frontieră, amonte pod rutier	În dreptul podului rutier de lângă localitatea Berveni, la cca.3 km
Barcău	La Parhida, la cca.1,5 km de frontieră, pe malul stânQ	La postul hidrometric Salard, la cca. 13 km de frontieră
Ier	La Diosiq	La Ianca
Crişul Repede	La Cheresig, la cca. 3 km de frontieră, la postul hidrometric	Determinarea debitului prin măsurători şi calcul
Crişul Negru	La Zerind, la cca. 7 km de frontiera, la postul hidrometric	La postul hidrometric Zerind, la cca. 7 km de frontieră
Crişul Alb	La Vârşand, la cca. 2 km de frontieră, în aval de confluenta cu canalul Morilor	La postul hidrometric Chişineu Griş, la cca. 26 km de frontieră
Mureş	La Nadlac, la cca. 2 km de frontieră, mal drept	La postul hidrometric Nadlac
2. Pe teritoriul ungar
Tur	Kishodos, pod rutier, sectiunea km 23,7	Garbolc, miră, sectiunea km 27,7
Someş	Csenger, miră, sectiunea km 43,6	Csenger, miră, sectiunea km 49,4
Crasna	Merk, pod rutier, sectiunea km 42,2	Agerdomajor, miră, sectiunea km 44,9
Barcău	Kismarja, pod rutier, secţiunea km 72,7	Kismarja, miră, sectiunea km 71,3
Ier	Zsinordulo, pod rutier, sectiunea km 6,8	Zsinordulo, pod rutier, sectiunea km 6,8
Crişul Repede	Korăsszakăl, frontieră, sectiunea km 56,4	Kărosszakăl, miră, sectiunea km 54,4
Crişul Negru	Sarkad, frontieră, sectiunea km 15,6	Sarkad-Malomfok, miră, sectiunea km 15,3
Crişul Alb	Gyulavari, frontieră, sectiunea km 8,1	Gyula, miră, sectiunea km 4,7
Mures	Nagylak, frontieră, sectiunea km 49,5	Mako, miră, sectiunea km 24,5

Anexa 3

BULETIN DE ANALIZĂ – VIZSGALATI ADATLAP

1. 1. Râul – Folyo …………………………………………………………………………………

2. 2. Data şi ora Începerii prelevării probelor de apă –

   Vizimintavetel kezdetenek napja es oraja ………………………………………………

3. 3. Sectiunea de prelevare a probelor de apa A vizimintavetel szelvenye

4. 4. Data măsurării debitului………… A vizhozammeres kelte ………..

5. 5. Secţiunea de măsurare a debitului A vizhozammeres szelvenye

6. 6. Data completării buletinului

   Az adatlap kitoltesenek kelte ….……………....………………………………………….

7. 7. CondiţN meteorologice: /nebulozitate, timp ploios, vant/……………………………

   Meteorologia! viszonyok: /felhozet, esos ido, szel/ …………………………………………

   Temperatura aerului: …………………………………………………………………

   A levego homerseklete ………………………………………………………………………..

   Fenomene de ingheţ:.………………………………………………………………..

   Jegviszonyok ……………………………………………………………………………………

   Culoare: ………………………………………………………………………………

   Szin:………………………………………………………………………………….

   Miros: …………………………………………………………………………………

   Szag ……………………………………………………………………………………………….

   Peliculă: ………………………………………………………………………………

   Hartya …………………………………………………………………………………………….

   Corpuri plutitoare vizibile: …………………………………………………………..

   Lathato uszadekok ………………………………………………………………………….. ..

8. 8. Rezultatele obţinute – A kapott eredmenyek

   Indicator Mutato	Undate de masura Mertekegyseg	Probă momentană Pontminta	Probă medie Atlagminta
   DO	mg/I
   Oxygen sat.	%
   B0D5	mg/I
   COD/KMn04	mg/I
   COD/K2Cr207	mg/I
   NH4- N	mg/I
   N02-N	mq/I
   N03-N	mg/I
   N org	mg/I
   N tot	mg/I
   o-P04 – P	mg/I
   P -tot	mg/I
   Ca	mg/I
   Mg	mg/I
   Na	mg/I
   K	mg/I
   CI	mq/I
   S04	mq/1
   C03	mg/I
   HC03	mq/I
   TSS	mg/I
   Conductivity	µS/cm
   Hardness (CaO)	mg/I
   TW	oe
   TOS	mg/I
   pH	–
   Alcalinitv	mmol/I
   Fe (dis)	mg/I
   Fe (tot)	mg/I
   Mn (dis)	mg/I
   Mn (tot)	mg/I
   Zn (dis)	µg/I
   Zn (tot)	ua/1
   Cu (dis)	µg/1
   Cu (tot)	µg/1
   Cr total (dis)	ua/1
   Cr total (tot}	µg/1
   Pb (dis)	µg/1
   Pb (tot)	µg/1
   Cd (dis)	µg/I
   Cd (tot)	µg/I
   Hg (tot)	µg/1
   Ni (dis)	µq/1
   Ni (tot)	µg/I

   Indicator Mutato	Unitate de măsură MertekeQvseQ	Probă momentană Pontminta	Probă medie Atlagminta
   As {dis)	µq/1
   As (tot)	µg/1
   CN	µq/1
   Phenol index	µg/1
   ANA det	µg/1
   Petroleum hrdrocarbons(UV)	µg/1
   Chlorophyl-a	u.a/1
   Total Coliform	i/m I
   Discharge (Q)	mJ/s

9. 9. Alte observat ii:...………..….....………......….......…..………………….….......…..

Egyeb megjegyzesek: ……..………………..….......……..…...…………….....………

1O.Responsabilii efectuarii analizelor: ………..…..…...………………....….....……..

A vizsgalatokert felelos szemelyek: ………...........…..………………...……….…

11. Responsabilul masurarii debîtului: ……….....…….....…………….....…....…..

A vizhozammeresert felelos szemely .….……....………………………...………….

/Numele şi semnătura I Nev es alairas/

Indicator de calitate	UM	Probe/an	2006		2007
			M	R	M	R
Crom total (dizolvat)	µg/I	12	X	X	X	X
Crom total (total)	µg/1	12	X	X	X	X
Plumb (dizolvat)	µg/I	12	X	X	X	X
Plumb (total)	µg/I	12	X	X	X	X
Cadmiu {dizolvat)	µg/I	12	X	X	X	X
Cadmiu (total)	µg/I	12	X	X	X	X
Mercur (total)	µg/I	12	X	X	X	X
Nichel (dizolvat)	µg/I	12	X	X	X	X
Nichel (total)	µg/I	12	X	X	X	X
Arsen (dizolvat)	µg/I	12	X	X	X	X
Arsen (total)	µg/I	12	X	X	X	X
Cianuri totale	µg/I	12	X	X	X	X
F Indicatori micropoluanţi organici
Index fenolic	µg/I	12	X	X	X	X
Detergenţi anionactivi	µg/I	12	X	X	X	X
Hidrocarburi petroliere (UV)	µg/I	12	X	X	X	X–
AOX 11	µg/I	6
G Indicatori micropoluanţl organici specifici 21
Alactor	µg/I	3			X
Atrazin	µg/I	3			X
Benzen	µg/1	3			X
Difenileteri bromuraţi	µg/1	3
C10-13 clorafcani	µg/I	3
Clorfenvinfos	µg/1	3
Clorpirifos	µg/1	3			X
1,2-dicloretan	µg/1	3	X		X
Diclormetan	µg/1	3	X		X
2-etil-hexil-diftalat	µg/I	3
Diuron	µg/1	3			X
Endosulfan (alfa-endosulfan)	µg/I	3
Hexaclor-benzen	µg/I	3
Hexaclor-butadiena	µg/I	3
Hexaclor-ciclohexan (lindan)	µg/I	3
lzoproturon	µg/I	3
Naftalina	ng/I	3
Pentaclor-benzen	ng/I	3
Pentaclor-fenol	ng/I	3
Simazin	µg/1	3			X
Compuşi tributil-stanici (cation Tributil-staniu)	µg/1	3
Triclorbenzeni {1,2,4 triclorbenzen)	µg/I	3
Triclormetan {clorofom)	tg/I	3			X
Trifluralin	tgl!_		3

Indicator de calitate	UM	Probe/an	-·– 2006		2007
			M	R	M	R
Tricloretilena	Lg/[	3	,..		X
Tetracloretilena	µg/I	3			X
Tetraclormetan	µg/1	3			X
H Indicatori biologici
Clorofila-a	ţtg/!	12	X	X	X	X
Fitoplancton 3>	i/m I	6	X	X	X	X
Fitobentos 41	–	1	X	X	X	X
Macrofite 51	–	1	X	X	X	X
Macronevertebrate acvatice 61	–	2	X	X	X	X
Peşti 7>	–	1 / 3 ani		X		X
I Indicatori microbiologici
Bacterii coliforme totale	i/m I	12	X	X	X	X
J Indicatori radiologici
Activitate -globală 5>	Bq/1	12	X		X
K Cantitate de apă
Debit (Q)	m3/s	12	X	X	X	X

1l Analiza se va efectua după dotarea laboratoarelor cu aparatura necesară.

2J Indicatorii de calitate din această grupă se vor analiza începând cu anul 2007, cu frecvenţă mică odată la câţiva ani şi numai după efectuarea unui screening pentru detectarea acestora, cu excepţia indicatorilor marcaţi în tabel şi care vor fi determinaţi

de unele laboratoare ale Părţii ungare.

(Pentru determinarea acestora este necesara o dotare specifică, corespunzătoare, de care actualmente nu dispun toate laboratoarele implicate ale Părţilor)

3) Pe baza componenţei de specii şi date cantitative, în perioada de vegetaţie, aprilie­ septembrie.

41 Pe baza diatomeelor, speciilor componente şi datelor cantitative stabillte în prealabil,

precum şi a indexului saprobic, primăvara, după perioada de ape mari, în regim hidrologic constant, cu debite mici şi uniforme.

5l Pe baza speciilor componente, a datelor cantitative stabilite în prealabil, în perioada

de vară.

6>Pe baza speciilor componente şi a datelor cantitative, primăvara şi toamna.

7

> Pe baza speciilor componente şi a datelor cantitative, în situaţia în care vor fi realizate condiţiile tehnice şi aprobările necesare.

B) Introducerea măsurătorilor se va realiza în funcţie de rezultatul demersurilor Părţii

române către Departamentul Mediu al MMGA.

Indicator de calitate	UM	– Probe/an	2006		–– – 2007
			M	R	M	R
–– Crom total (total)	µg/I	12	X	X	X	X
Plumb (dizolvat)	µg/I	12	X	X	X	X
Plumb (total)	µg/1	12	X	X	X	X
Cadmiu (dizolvat)	µg/1	12	X	X	X	X
~ Cadmiu (total}	µg/1	12	X	X	X	X
Mercur (total)	µg/I	12	X	X	X	X
Nichel (dizolvat}	µg/I	12	X	X	X	X
Nichel (total)	µg/1	12	X	X	X	X
Arsen (dizolvat)	µg/1	12	X	X	X	X
Arsen (total)	µg/1	12	X	X	X	X
Cianuri totale	µg/1	12	X	X	X	X
F Indicatori micropoluanţi organici
Index fenolic	µg/I	12	X	X	X	X
Detergen anionactivi	µg/1	12	X	X	X	X
Hidrocarburi petroliere (UV)	µg/1	12	X	X	X	X
AOX 1l	µg/1	6
2 G I.ndicatori micropoluan'ti organici specifici l
Alaclor	µg/I	3			X
Atrazin	µg/I	3	X		X
Benzen	µg/I	3	X		X
Difenileteri bromuraţi	µg/1	3
C10-13 cloralcani	µg/1	3
Clorfenvinfos	µg/1	3
Clorpirifos	µg/1	3			X
1,2-dicloretan	µg/1	3	X		X
Diclormetan	µg/1	3	X		X
2-etil-hexiI-diftaIat	µg/1	3			X
Diuron	µg/1	3
Endosulfan (alfa-endosulfan)	µg/I	3	X		X
Hexaclor-benzen	µg/I	3	X		X
Hexaclor-butadiena	µg/1	3
Hexaclor-ciclohexan (!indan)	µg/1	3	X		X
lzoproturon	µg/1	3
Naftalina	ng/1	3	X		X
Pentaclor-benzen	ng/I	3	X		X
Pentaclor-fenol	ng/1	3
Simazin	µg/I	3	X		X
Compuşi tributil-stanici (cation Tributil-staniu)	µg/1	3
Triclorbenzeni (1,2,4 triclorbenzen)	µg/I	3	X		X
Triclormetan {clorofom)	µg/1	3	X		X
Trifluralin	µg/1	3			X
Tricloretilena	µg/1	3	X		X

Indicator de calitate ..		UM	Probe/an	2006		2007
				M	R	M	R
Tetracloretilena		µg/1	3	X		X
Tetraclormetan		µg/1	3	X		X
H Indicatori biologici
Clorofila-a                 –· – Fitoplancton 3>		µg/I	12	X	X	X	X
		i/m l	6	X	X	X	X
Fitobentos 4)		–	1	X	X	X	X
Macrofite 5)		–	1	X	X	X	X
Macronevertebrate acvatice 5l		–	2	X	X	X	X
Peşti 7)		–	1 / 3 ani		X		X
I Indicatori microbiologici
Bacterii coliforme totale		i/m I	12	X	X	X	X
J Indicatori radiologici
Activitate -globală si		Bq/1	12	X		X
K Cantitate de apă
Debit (Q)		m3/s	12	X	X	X	X

1l Analiza se va efectua după dotarea laboratoarelor cu aparatura necesară.

2l Indicatorii de calitate din această grupă se vor analiza începând cu anul 2007, cu

frecvenţă mică odată la câţiva ani şi numai după efectuarea unui screening pentru detectarea acestora, cu excepţia indicatorilor marcaţi în tabel şi care vor fi determinaţi de unele laboratoare ale Părţii ungare.

(Pentru determinarea acestora este necesara o dotare specifică, corespunzătoare, de care actualmente nu dispun toate laboratoarele implicate ale Părţilor)

3l Pe baza componenţei de specii şi date cantitative, în perioada de vegetaţie, aprilie­ septembrie.

4l Pe baza diatomeelor, speciilor componente şi datelor cantitative stabilite în prealabil, precum şi a indexului saprobic, primăvara, după perioada de ape mari, în regim hidrologic constant, cu debite mici şi uniforme.

5l Pe baza speciilor componente, a datelor cantitative stabilite în prealabil, în perioada

de vară.

6) Pe baza speciilor componente şi a datelor cantitative, primăvara şi toamna.

7l Pe baza speciilor componente şi a datelor cantitative, în situaţia în care vor fi realizate condiţiile tehnice şi aprobările necesare.

aJ Introducerea măsurătorilor se va realiza în funcţie de rezultatul demersurilor Părţii române către Departamentul Mediu al MMGA.

Indicator de calitate	UM	Probe/an	2006		2007
					-·
			M	R	M	R
Crom total (dizolvat)	µg/I	12	X	X	X	X
Crom total (total)	µg/I	12	X	X	X	X
Plumb (dizolvat)	µg/I	12	X	X	X	X
Plumb (total)	µg/I	12	X	X	X ..– ·	X
Cadmiu (dizolvat)	µg/I	12	X	X	X	X
Cadmiu (total)	µg/1	12	X	X	X	X
Mercur (total)	µg/1	12	X	X	X	X
Nichel (dizolvat)	µg/1	12	X	X	X	X
Nichel (total)	Lg/1	12	X	X	X	X
Arsen (dizolvat)	µg/I	12	X	X	X	X
Arsen (total)	µg/I	12	X	X	X	X
Cianuri totale	µg/1	12	X	X	X	X
F Indicatori micropoluanţi organici
Index fenolic	µg/I	12	X	X	X	X
Detergenţi anionactivi	µg/1	12	X	X	X	X
Hidrocarburi petroliere (UV)	µg/1	12	X	X	X	X
AOX 11	µg/1	6
G Indicatori micropolu anţi organici specifici 2)
Alaclor	µg/1	3
Atrazin	µg/1	3
Benzen	µg/1	3
Difenileteri bromuraţi	µg/I	3
C10.13clora1cani	µg/I	3
Clorfenvinfos	µg/I	3
Clorpirifos	µg/1	3
1,2-dic!oretan	µg/I	3
Diclormetan	µg/I	3
2-etil–hexil-diftalat	µg/I	3
Diuron	lg/I	3
Endosulfan (alfa-endosulfan)	µg/I	3
Hexaclor-benzen	µg/1	3
Hexaclor-butadiena	µg/1	3
Hexaclor-ciclohexan (Hndan)	µg/1	3	X		X
lzoproturon	µg/1	3
Naftalina	ng/1	3
Pentaclor-benzen	ng/I	3
Pentaclor-fenol	ng/1	3
Simazin	µg/1	3
Compuşi tributil-stanici (cation Tributil-staniu)	µg/1	3
Triclorbenzeni (1,2,4 triclorbenzen)	µg/1	3
Triclormetan (clorofom)	µg/I	3	X		X
Trifluralin	µg/I	3

Indicator de calitate	UM	Probe/an	2006		2007
			M	R	M X	R
Tricloretilena	µg/I	3	X
Tetracloretilena	µg/I	3	X		X
Tetraclormetan	µg/I	3	X		X
H Indicatori biologici
–· Clorofila-a	µg/I	12	X	X	X	X
Fitoplancton 3l	i/m I	6	X	X	X	X
Fitobentos 41	–	1	X	X	X	X
Macrofite 51	–	1	X	X	X	X
Macronevertebrate acvatice 6)	–	2	X	X	X	X
Peşti 7l	–	1 / 3 ani		X		X
I Indicatori microbiologici
Bacterii coliforme totale	i/m l	12	X	X	X	X
J Indicatori radiologici
Activitate -globală e)	Bq/1	12	X		X
K Cantitate de apă
Debit {Q)	m3/s	12	X	X	X	X

1l Analiza se va efectua după dotarea laboratoarelor cu aparatura necesară.

2l Indicatorii de calitate din această grupă se vor analiza începând cu anul 2007, cu frecvenţă mică odată la câţiva ani şi numai după efectuarea unui screening pentru detectarea acestora, cu excepţia indicatorilor marcaţi în tabel şi care vor fi determinaţi de unele laboratoare ale Părţii ungare.

(Pentru determinarea acestora este necesara o dotare specffică, corespunzătoare, de care actualmente nu dispun toate laboratoarele implicate ale Părţilor.)

3l Pe baza componenţei de specii şi date cantitative, în perioada de vegetaţie, aprilie­

septembrie.

4> Pe baza diatomeelor, speciilor componente şi datelor cantitative stabilite în prealabil,

precum şi a indexului saprobic, primăvara, după perioada de ape mari, in regim hidrologic constant, cu debite mici şi uniforme.

5

) Pe baza spedilor componente, a datelor cantitative stabilite în prealabll, în perioada

de vară.

6) Pe baza speciilor componente şi a datelor cantitative, primăvara şi toamna.

7l Pe baza speciilor componente şi a datelor cantitative, în situaţia în care vor fi realizate condiţiile tehnice şf aprobările necesare.

I I

B) Introducerea măsurătorilor se va realiza în functie de rezultatul demersurilor Părtii

române către Departamentul Mediu al MMGA

Indicator de calitate	UM	Probe/an	~ -·•–- 2006 –		–-~– ––––– – 2007 –
			M	R	M	R
Crom total (total}	µg/I	12	X	X	X –	– X

Plumb (dizolvat) Plumb (total) Cadmiu (dizolvat) Cadmiu (total) Mercur (total) Nichel (dizolvat)

µg/I µg/I µg/f µg/I µg/I µg/I

12

12

12

––

12

12

12

X X –

X X

X X

X X

X X

X X

X X

–

X X

X X

-·-–––––

X X

X X

X X

Arsen (dizolvat)	µg/I	12	X	X	X	X
Arsen (total)	µg/1	12	X	X	X	X
–Cianuri totale	µg/I atori micro	12 poluanţl	X organici	X	X	X
Index fenolic	µg/I	12	X	X	X	X
Detergenţi anionactivi	µg/I	12	X	X	X	X
Hidrocarburi petroliere (UV)	µgif	12	X	X	X	X
AOX 11	µg/I	6
G Indicatori micropoluanţi organici specifici 21

Nichel (total)

µg/I 12

X – X – X X

– F Indic

Alac!or	µg/I	3			X
Atrazin	µg/1	3			X
Benzen	µg/I	3	X		X
Difenileteri bromuraţi	µg/I	3
C,0.,3 cloralcani	µg/I	3
Clorienvinfos	µg/I	3			X
Clorpiritos	µg/I	3			X
1,2-dicloretan	µg/1	3	X		X
Diclormetan	µg/1	3			X
2-etH-he xil-diftalat	µg/I	3			X
Diuron	µg/I	3
Endosulfan (alfa-endosulfan)	µg/I	3	X		X
Hexaclor-benzen	µg/1	3			X
Hexaclor-butadiena	µg/I	3	X		X
Hexaclor-ciclohexan (!indan)	µg/I	3	X		X
lzoproturon	µg/I	3
Naftalina	ng/1	3	X		X
Pentaclor-benzen	ng/I	3			X
Pentaclor-fenol	ng/J	3			X
f–– Simazin	µg/I	3			X

Compuşi tributil-stanici (cation Tributil-staniu}

Triclorbenzeni

(1,2,4 triclorbenzen} Triclormetan (dorofom) Trifluralin

Tricloretrlena

µg/I 3

µg/1 3 X X

–

µg/I 3 X X

µg/I 3 X

µg/J 3 X X

––

Anexa 5

56

Metode analitice utilizate (standard, principiu de determinare, limită de detecţie şi abatere admisă

Indicator de calitatea apei	UM	Standard (român)	Standard (maghiar}	Exprimare rezultat Nr. zecimale / precizie	Abatere admisă
A Indicatorii regimului de oxigen
Oxigen dizolvat	mg/I	SR EN 25813/2000	MSZ ISO 5813:1993	1 / O,1	± 0.5 mg/I
		SR EN 25814/1999	MSZ EN 25814:1999
–Oxigen dizolvat	%	Calcul	Calcul
CBOS	Mg/I	SR EN 1899-1-2000 SR EN 1899-2/2002	MSZ EN1899-1:2000 MSZ EN1899-2:2000	1 / O,1	±20 %
CCO-Mn	mg/I	SR EN ISO 8467/1998	MSZ EN ISO 8467:1998	1 / O,1	± 15 %
CCO-Cr	mg/I	SR ISO 6060/1996	MSZ ISO 6060:1991	1 / O,1	± 10 %
			MSZ 12750-21:1971		± 15 %
B Indicatorii regimului de nutrienţi
Amoniu-N	mg/I	SR ISO 7150/1/2001	MSZ ISO 7150-1:1992	2 / 0,01	± 15 %
Nitrit-N	mg/I	SR EN 26777/2002	MSZ EN 26777:1998	21 0,01	± 15 %
Nitrat-N	mg/I	SR ISO 7890-3/2000	MSZ 12750-18:1974 MSZ 448-12:1982 (2.2)	2 / 0,01	± 10%
Azot organic	mg/I	SR EN 25663/2000	MSZ EN 25663:1998	2 / 0,01
Azot total	mg/I	SR EN 25663-00 .	MSZ EN 25663:1998	210,01	± 15 %
Ortofosfat-P	mg/I	EN ISO 6878	MSZ EN ISO 6878:2004	2 I 0,01	±20%
Fosfor total	mg/1	EN ISO 6878	MSZ EN ISO 6878:2004	210,01	±20%

Indicator de calitatea apei	UM	Standard (român)	Standard (maghiar}	Exprimare rezultat Nr. zecimale / precizie	Abatere admisă
C Indicatori de salinitate
Calciu	mg/I	SR ISO 7980/1997	MSZ EN 1SO 7980:2000	1 / O,1	±10%
Magneziu	mg/I	SR ISO 7980/1997	MSZ EN ISO 7980:2000	1 / O,1	+ 15 %
Sodiu	mg/I	ISO 9964-3/1993	MSZ 448-10:1977	1 / o,1	± 10 %
Potasiu	mg/I	ISO 9964-3/1993	MSZ 448-1O:1977	1 / O,1	+ 15 %
Cloruri	mg/I	SR ISO 9297/2001	MSZ ISO 9297:2003	1 / o,1	± 10 %
Sulfaţi	mg/I	STAS 8601/1970	MSZ 448-13:1983	1 / O,1	± 15 %
Carbonati	mg/I	SR ISO 9963-1/1997	MSZ EN ISO 9963-1:1998	1 / O,1	± 10 %
Bicarbonati	mg/I	SR ISO 9963-2/1997	MSZ EN ISO 9963-1:1998	1 / o,1	± 10 %
Reziduu fix	mg/I	STAS 9187/1984	MSZ 448-19:1986	– I –	± 10 %
Conductivitate	µS/cm	SR EN 27888/1997	MSZ EN 27888:1998	– I –	± 10 %
Duritate (CaO)	mg/I	STAS 3026/1976	MSZ 448-21:1986	1 / O,1	± 10%
D Indicatori complementari
Temperatură	oe	STAS 6324/1961	MSZ 448-2:1967	1 / O,1	0.4 °C
Suspensii totale	mq/1	STAS 6953/1981	MSZ 12750-6:1971	– I –	+ 10 %
pH	–	SR 1SO 10523/1997	MSZ ISO 10523:2003	1 / O,1
Alcalinitate	mmol/1	SR ISO 9963-1/1997 SR ISO 9963-2/1997	MSZ EN ISO 9963-1:1998 MSZ EN ISO 9963-2:1998	1 / 0,1	± 0.2
E Indicatori micropoluanţi anorganici
Fier (dizolvat)	mg/I	SR 13315/1996 SR ISO 6332/1996	MSZ 1484-3:1998	2 / 0,01	± 15%
Fier (total)	mg/I	SR 13315-1996 SR ISO 6332/1996	MSZ 1484-3:1998	2 I 0,01	± 15 %
Mangan (dizolvat)	mg/I	SR 8662-21997 SR ISO 6333/1997	MSZ 1484-3:1993	2 I 0,01	± 15 %

57

58

Indicator de calitatea apei	UM	Standard (român)	Standard (maghiar)	Exprimare rezultat Nr. zecimale / precizie	Abatere admisă
angan (total)	mg/I	SR 8662-2/1996 SR ISO 6333/1997	MSZ 1484-3:1998	2 / 0,01	± 15 %
Zinc (dizolvat}	µg/1	SR ISO 8288/2001	MSZ 1484-3:1998 MSZ ISO 8288:2003	– I –	––– ±20 %
Zinc (total)	µg/1	SR ISO 8288/2001	MSZ 1484-3:1998 MSZ ISO 8288:2003	– I –	±20 %
Cupru(dizolvat)	µg/1	SR ISO 8288/2001	MSZ 1484-3:1998	– I –	±20%
		ISO 15586/2003	MSZ EN ISO 15586:2003
Cupru(total}	µg/1	SR ISO 8288/2001	MSZ 1484-3:1998	– I –	± 20 %
		ISO 15586/2003	MSZ EN ISO 15586:2003
Crom total (dizolvat)	µg/1	SR ISO 9174/1998	MSZ 1484-3:1998	– I –	±20 %
		ISO 15586/2003	MSZ EN ISO 15586:2003
Crom total (total)	µg/1	SR ISO 9174/1998	MSZ 1484-3:1998	– I –	±20%
		ISO 15586/2003	MSZ EN ISO 15586:2003
Plumb (dizolvat)	µg/1	SR ISO 8288/2001	MSZ 1484-3:1998	– I –	±20 %
		ISO 15586/2003	MSZ EN ISO 15586:2003
Plumb (total)	µg/1	SR ISO 8288/2001	MSZ 1484-3:1998	– I –	±20%
		ISO 15586/2003	MSZ EN ISO 15586:2003
Cadmiu {dizolvat)	µg/1	SR ISO 5961/2002	MSZ 1484-3:1998	2 / 0,01	±20%
		ISO 15586/2003	MSZ EN ISO 15586:2003
Cadmiu (total)	µg/1	SR ISO 5961/2002	MSZ 1484-3:1998	210,01	± 20 %
		ISO 15586/2003	MSZ EN ISO 15586:2003
Mercur (total}	µg/1	SR EN 1483/2003 ISO 5666/1999	MSZ 1484-3:1998 MSZ EN 1483:1998	2 / 0,01	± 20 % ±20 %
Nichel (dizolvat)	µg/1	SR ISO 8288/2001	MSZ 1484-3:1998	2 I 0,01	±20%
		ISO 15586/2003	MSZ EN ISO 15586:2003
Nichel (total)	µg/1	SR ISO 8288/2001	MSZ 1484-3:1998	2 / 0,01	±20 %
		ISO 15586/2003	MSZ EN ISO 15586:2003
Arsen (dizolvat)	µg/1	ISO 11969/1996 SR ISO 10566/2001	MSZ EN ISO 11969:1998	2 / 0,01	±20%

M

Indicator de calitatea apei	UM	Standard (român)	Standard (maghiar)	Exprimare rezultat Nr. zecimale / precizie	Abatere admisă
Arsen (total)	µg/I	ISO 11969/1996 SR ISO 10566/2001	MSZ EN ISO 11969:1998	2 I 0,01	± 20 %
Cianuri	µg/I	SR ISO 6703-1/1998 MSZ 260-30:1992	MSZ 260-30:1992	– I –	± 15 %
F Indicatori micropoluanţi organici
Index fenolic	µg/1	SR ISO 6439/2001	MSZ ISO 6439:2003	– I –	±20%
Detergenţi anionactivi	µg/1	SR ISO 7875/1996 SR EN 903/2003	MSZ EN 903:1998	– I –	± 15 %
Hidrocarburi petroliere (UV)	µq/1	metodă VITUKI	metodă VITUKl	– I –	± 20 %
AOX	µg/I	EN 1485	MSZ EN 1485:1998	– I –	±20 %
G Indicatori microlouanţi organici specifici
Alaclor	µg/I	SR EN ISO 6468/2000	MSZ EN ISO 6468:1998	– I –	±30%
Atrazin	µg/I	SR EN ISO 10695/2002	MSZ EN ISO 10695:2000	– I –	± 30 %
Benzen	µg/I	SR ISO 11423-1,2/2000	MSZ 1484-4:1998	– I –	± 30 %
Difenileteri bromuraţi	µg/1		VITUKI	-/-	± 30 %
C10-o cloralcani	µg/I			– I –
clorfenvinfos	µg/I	SR EN 12918/2002	MSZ EN ISO 6468:1998	– I –	± 30 %
clorpirifos	µg/1	SR EN 12918/2002	MSZ EN ISO 6468:1998	– I –	± 30 %
1,2-dicloretan	µg/I	EN ISO 10301/1997	MSZ EN ISO 10301:1999	– I –	± 30%
Diclormetan	µg/I	EN ISO 10301/1997	MSZ EN ISO 10301:1999	– I –	± 30%
2-etil-hexil-diftalat	µg/I	ISO/CD 18856	MSZ EN ISO 10301:1999	– I –	± 30%
Diuron	µg/I	EN ISO 11369/2004	MSZ EN ISO 11369:1999	– I –	± 30%
Endoszulfan (alfa-endoszulfan)	µg/1	SR EN ISO 6468/2000	MSZ EN ISO 6468:1998	– I –	±30%
Hexaclor-benzen	µg/I	ISO/DIS 17993	MSZ EN ISO 6468:1998	– I –	± 30%
Hexaclor-butadiena	µg/I	ISO 10301/1997	MSZ EN ISO 6468:1998	– I –	± 30%

59

Indicator de calitatea apei	UM	Standard (român)	Standard (maghiar)	Exprimare rezultat Nr. zecimale / precizie	Abatere admisă
Hexaclor-ciclohexan (lindan)	µg/1	SR EN ISO 6468/2000	MSZ EN ISO 6468:1998	– I –	± 30%
–lzoproturon	µg/1	EN ISO 11369	MSZ EN ISO 11369:1999	– I –	+ 30 %
Naftalina	µg/1	ISO/DIS 17993	MSZ EN ISO 17993:2004	– I –	± 30%
Pentaclor-benzen	µg/1	SR EN ISO 6468/2000	ISO 11423-2:1997	– I –	±30 %
Pentacior-fenol	µg/1	SR EN ISO 6468/2000	MSZ EN ISO 6468:1998	– I –	± 30 %
Simazin	µg/1	SR EN ISO 10695/2002	MSZ EN ISO 11369:1999	– I –	±30%
Cationi tributil-stanici	µg/1	ISO/CD 17353	rso 11423-2:1997	– I –	±30%
1.2.4-triclor-benzen	µg/J	SR EN ISO 6468/2000	MSZ EN ISO 10301:1999	– I –	±30 %
Triclor-metan (cloroform)	µg/1	EN ISO 10301/1997	MSZ EN ISO 6468:1998	– I –	±30 %
Trifluralin	µg/1	SR EN ISO 10695/2002	MSZ EN ISO 10301:1999	– I –	––– – ± 30% –
Tricloretilen	µg/1		MSZ EN ISO 10301:1999	– I –	± 30%
Tetracloretilen	µg/1		MSZ EN ISO 10301:1999	– I –	± 30 %
Tetraclormetan	µg/1		MSZ EN ISO 10301:1999	– I –	±30 %
H Indicatori biologici
Clorofila-a	µg/1	SR ISO 10260/1996	MSZ ISO 10260:1993	1 / O,1	± 10%
Fitoplancton	i/ml	lndr. Met. CNA 1984	Felfoldy L.: Bio16giai vizminosftes
Fitobentos	–	lndr. Met. ICIM 2002 EN 13946 EN 14407	MSZ EN 13946:2003 MSZ EN 14407:2004
Macrofite	–	Metoda Kohler- Janauer EN 14184	MSZ EN 14184:2004
Macronevertebrate acvatice	–	Metoda Pantle-Buck (modif) SR EN 27828/2000 SR EN 28265/2001 . SR EN 9391/2000	MSZ EN 27828:1998 MSZ EN 28265:1998 MSZ EN ISO 9391:2000

60

Anexa 6

Râul …………….

Folyo ……………

EVALUAREA REZULTATELOR ANALIZELOR EFECTUATE ÎN ZONA DE FRONTIERĂ ÎN ANUL

A HATAR KOZELEBEN ………..EVBEN VEGZETT VlZSGALATOK EREDMENYEINEK ERTEKELESE

Indicatori I Komponensek
Nr	Exe	Date	DO mgn	Oxygen Sat. %	B0D5 mg/I	CODI KMn04 mg/I	COD/ K2Cr207 mg/I	NH4-N mg/I	N02-N mg/I	N03-N mg/I	N org mg/I	N tot mg/1
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20					–	–
21
22
23
24
Minima/ Minimum
Maxima I Maximum
Medial At1ag												..
Abatere std I Sz6răs
Valoarea cu frecventa 90% 10%pentru 021 90 %-os relativ gyakorisăg, O2-nel 10%-os
Nr. valori măsurate/ Mert ertekek szâma
incadrare calitativă f Minositâs

Raul …..…....….

Folyo ………......

EVALUAREA REZULTATELOR ANALIZELOR EFECTUATE ÎN ZONA OE FRONTIERA ÎN ANUL A HATAR KOZELEBEN EVBEN VEGZETT VIZSGALATOK EREDMENYEINEK

ERTEKELESE

Indicatori/ Komponensek
Nr	Exe	Date	o-P04-P mg/I	P-tot mg/I	Ca mg/I	Mg mg/I	Na mg/I	K mg/I	CI mg/I	S04 mg/I	C03 mg/I	HC03 mg/I
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
Minima/ Minimum
Maxima/ Maximum
Media/ Atlag
Abatere std / Sz6râs
Valoarea cu frecvenţa 90% 10%pentru 02/ 90 %-os relativ gyakwisâg, 02-nel 10%-os
Nr, valori măsurate/ Mert ertekek szâma					...
Încadrare calitativă/ Minosftes

Raul ………..…..

Folyo …………...

EVALUAREA REZULTATELOR ANALIZELOR EFECTUATE ÎN ZONA DE FRONTIERA ÎN ANUL

A HATAR KOZELEBEN ..………EVBEN VEGZETT VIZSGALATOK EREDMENYEINEK ERTEKELESE

Indicatori/ Kornponensek
Nr	Exe	Date	TSS mg/I	Cond. µS/cm	Hardness (CaO) mg/I	TW ·c	TOS mg/I	pH –	Alcalin. mmol/1	Fe (dis) mg/I	Fe (tot) mg/I	Mn (dis) mg/I	Mn (tot) mg/I
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14											..
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
Minima I Minimum
Maxima/ Maximum
Media/ Ătlag												..
Abatere std I Sz6râs
Valoarea cu frecvenţa 90% 10%pentru 02/ 90 %-os relativ gyakorisâ.g, 02-nel 10%-os
Nr. valori măsurate/ Mert ertekek szâma
Încadrare calitativă f Minosites

Raul ....…………

Folyo .......….....

EVALUAREA REZULTATELOR ANALIZELOR EFECTUATE ÎN ZONA DE FRONTIERA ÎN ANUL A HATAR KOZELEBEN EVBEN VEGZETT VIZSGALATOK EREDMENYEINEK

ERTEKELESE

Indicatori I Komponensek
Nr	I Exe ! Date		Zn (dis) µg/I	Zn (lot) µg/1	Cu (dis) µg/I	Cu (tot) µg/1	Cr tot (dis) µg/I	Cr tot (tot) µg/1	Pb (dis) µg/I	Pb (tot) µg/I	Cd {dis) µg/I	Cd (tot) µg/1	Hg (tot) µg/1
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
Minima/ Minimum
Maxima/ Maximum
Media/ Atlag									–·
Abatere std I Sz6ras
Valoarea cu frecvenţa 90¾ 10¾pentru 021 90 ¾-os relativ gyakorlsag, 02-nel 10%-os
Nr. valori măsurate I Mert ertekek s:i:âma
Încadrare calitativă/ Min6sites

Raul ……..........

Folyo ...............

EVALUAREA REZULTATELOR ANALIZELOR EFECTUATE ÎN ZONA DE FRONTIERA ÎN ANUL

A HATAR KOZELEBEN …...…..EVBEN VEGZETT VIZSGALATOK EREDMENYEINEK ERTEKELESE

Indicatori/ Komponensek
Nr	Exe	Date	Ni (dis) µg/1	Ni (tot) µg/1	As (dis) µg/1	As (tot) µg/1	CN µg/1	Phenol index µg/1	ANA det µg/1	Petrol. hidrocarb. (UV) µg/1	Chiaro- phyl-a µg/1	Total Coliform i/ml	Disch. (Q) m3/s
1
2
3
4
5
6
7				–
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
Minima/ Minimum
Maxima I Maximum
Medial Atlag													·–··–
Abatere std I Sz6râs
Valoarea cu frecvenţa 90% 10¾pentru 02/ 90 %-os relativ gyakorisăg, O2-nel 10%-os
Nr. valori măsurate I Mert ertekek szăma
Încadrare calitativă I Minosites

Anexa 7

Sistemul de valori limită, utilizat la evaluare*

Indicator de calitatea apei I UM		Valori limită
		I.	11.	111.	IV.	V.
A Indicatorii regimului de oxigen
Oxigen dizolvat	mg/I	>7.0	6.0	4.0	3.0	<3.0
CBO5	mg/I	<3.0	5.0	10.0	25.0	>25.0
CCO-Mn	mg/I	<5.0	10.0	20.0	50.0	>50.0
CCO-Cr	mg/I	<10.0	25.0	50.0	125.0	>125.0
B Indicatorii regimului de n!,ltrienti
Amoniu-N	mg/I	<0.20	0.30	0.60	2.00	>2.00
Nitrit-N	mg/I	<0.01	0.06	0.12	0.3	>0.30
Nitrat-N	mg/I	<1.00	3.00	6.00	20.0	>20.0
Azot total	mg/I	<1.50	4.00	8.00	25.0	>25.0
Ortofosfat-P	mg/I		0.10	0.20	0.50	>0.50
Fosfor total	mg/I	<0.10	0.20	0.40	1.00	>1.00
C Indicatori de salinitate
Calciu	mg/I	<75	150	200	300	>300
Magneziu	mg/I	<25	50	100	200	>200
Sodiu	mg/I	<25	50	100	200	>200
Cloruri	mg/I	<50	100	250	300	>300
Sulfati	mg/I	<80	150	250	300	>300
Reziduu fix	mg/I	<300	500	800	1000	>1000
D Indicatori complementari
pH	–	7.0-7.9	6.5-6.9 8.0-8.4	6.0-6.4 8.5-8.9	5.5-5.9 9.0-9.4	<5.5 29.5
E Indicatori micropoluanti anorganici
Fier (dizolvat)	mg/I	<0.10	0.20	0.50	1.00	>1.00
Mangan (dizolvat)	mg/I	<0.05	0.10	0.20	O.SO	>0.50
Zinc (dizolvat)	µg/I	<2.5	5.0	10.0	25.0	>25.0
Zinc (total)	µg/I	<50	100	200	500	>500
Cupru(dizolvat)	µg/1	<1.0	2.0	4.0	8.0	>8.0
Cupru(total)	µg/1	<10	20	40	100	>100
Crom total (dizolvat)	µg/1	<1.0	2.0	4.0	10.0	>10.0
Crom total (total)	µg/1	<25	50	100	250	>250
Plumb (dizolvat)	µg/1	<0.5	1.0	2.0	5.0	>5.0
Plumb (total)	µg/1	<2.5	5.0	10.0	25.0	>25
Cadmiu (dizolvat)	µg/1	<0.05	0.10	0.20	0.50	>O.SO
Cadmiu (total)	µg/1	<0.5	1.0	2.0	5.0	>5.0
Mercur (dizolvat)	µg/1	<0.05	0.10	0.15	0.30	>0.30
Mercur (total)	µg/I	<0.05	0.10	0.20	0.50	>0.50
Nichel (dizolvat)	µg/I	<0.5	1.0	2.0	5.0	>5.0

Anexa 9a.

Evaluarea evoluţiei calităţii cursurilor de apă, pe baza valorilor medii anuale 1996-2000, 2001-2005 şi 2006 *

Indicator de calitatea apei	UM	Tur			Someş			Crasna ...
		1996- 2000	2001- 2005	2006	1996- 2000	2001- 2005	2006	1996- 2000	2001- 2005	2006
A Indicatorii regimului de oxigen
Oxigen dizolvat	mg/I
CBO5	mg/I
CCO-Mn	mg/I
B Indicatorii regimului de nutrienti
Amoniu-N	mg/I
Nitrit-N	mg/I
Nitrat-N	mg/I
Ortofosfat-P	mg/I
C Indicatori de salinitate
Calciu	mg/I
Magneziu	mg/I
Sodiu	mg/I
Potasiu	mg/I
Cloruri	mg/I
Sulfati	mg/I
Reziduu fix	mg/I
Conductivitate	µS/cm
D Indicatori complementari
Temperatură apă	oe
pH	–
E Indicatori micropoluanti anorganici
Fier (total} (dizolvat)	mg/I
Mangan (total) (dizolvat)	mg/I
Zinc (dizolvat)	µg/I
Cupru {dizolvat)	µg/I
Crom total (dizolvat)	µg/I
Plumb (dizolvat)	µg/I
F Indicatori micropouanţi organici
Index fenolic	µg/I
DAA	µg/I
Hidrocarburi petroliere {UV)	µg/I
H Indicator biologic r
Clorofila-a	µg/I
I Indicator microbiologic
Bacterii coliforme totale	i/ml
K Indicator de cantitatea apei
Debit (Q)	m3/s

• • Anii care figurează în tabel presupun intrarea în vigoare a Regulamentului în anul 2006.

Anexa 9b.

Evaluarea evoluţiei calităţii cursurilor de apă, pe baza valorilor medii anuale 1996-2000, 2001-2005 şi 2006 *

Indicator de calitatea apei	UM	Barcău			Ier		·.–•– ·. 2006	Crişul Repede
		1996- 2000	2001- 2005	2006	1996- 2000	2001- 2005		1996- 2000	2001- 2005	2006
A Indicatorii regimului de oxigen
Oxigen dizolvat	mg/I
CBO5	mg/I
CCO-Mn	mg/I
B Indicatorii regimului de nutrienti
Amoniu-N	mg/I
Nitrit-N	mg/I
Nitrat-N	mg/I
Ortofosfat-P	mg/I
C Indicatori de salinitate
Calciu	mg/I
Magneziu	mg/I
Sodiu	mg/I
Potasiu	mg/I
Cloruri	mg/I
Sulfati	mg/I
Reziduu fix	mg/I
Conductivitate	µS/cm
D Indicatori complementari
Temperatură apă	oe
pH	–
E Indicatori micropoluanti anorganici
Fier (total) (dizolvat)	mg/I
Mangan (total) (dizolvat}	mg/I
Zinc (dizolvat)	µg/1
Cupru (dizolvat)	µg/1
Crom total (dizolvat)	µg/1
Plumb (dizolvat)	µg/1
F Indicatori micropouanţi organici
Index fenolic	µg/1
OM	).tg/1
Hidrocarburi petroliere (UV)	µg/1
H Indicator biologic
Clorofila-a	µg/1
I Indicator microbiologic
Bacterii coliforme totale	i/ml
K Indicator de cantitatea apei
Debit (Q)	mj/s

• • Anii care figurează în tabel presupun intrarea în vigoare a Regulamentului în anul 2006.

  Anexa 9c.

  Evaluarea evoluţiei calităţii cursurilor de apă, pe baza valorilor medii anuale 1996-2000, 2001-2005 şi 2006 *

  Indicator de calitatea apel	UM	Crişul Negru			Crişul Alb			Mureş
  		1996- 2000	2001- 2005	2006	1996- 2000	2001- 2005	2006	1996- 2000	2001- 2005	2006
  A Indicatorii regimului de oxigen
  Oxigen dizolvat	mg/I
  C8O5	mg/I
  CCO-Mn	mg/I
  B Indicatorii regimului de nutrienţi
  Amoniu-N	mg/I
  Nitrit-N	mg/I
  Nitrat-N	mg/I
  Ortofosfat-P	mg/I
  C Indicatori de salinitate
  Calciu	mg/I
  Magneziu	mg/I
  Sodiu	mg/I
  Potasiu	mg/I
  Cloruri	mg/I
  Sulfati	mg/I
  Reziduu fix	mg/I
  Conductivitate	µS/cm
  ,D Indicatori complementari
  Temperatură apă	ac
  pH	–
  E Indicatori micropoluanti anorganici
  Fier (total) (dizolvat)	mg/I
  Mangan (total) (dizolvat)	mg/I
  Zinc (dizolvat)	µg/l
  Cupru (dizolvat)	µg/I
  Crom total (dizolvat)	µg/I
  Plumb (dizolvat)	µg/1
  F Indicatori micropouanti organici
  Index fenolic	µg/l
  DAA	µg/I
  Hidrocarburi petroliere (UV)	µg/1
  H Indicator biologic
  Clorofila-a	µg/I
  I Indicator microbiologic
  Bacterii coliforme totale	i/ml
  K Indicator de cantitatea apei
  Debit(Q)	m3/s

• • Anii care figurează în tabel presupun intrarea în vigoare a Regulamentului în anul 2006.

Schimbul de prognoze hidrologice

Art. 9

Părţile îşi vor transmite reciproc prognoze hidrologice curente şi de viitură confonn celor detaliate în anexa 6.a, respectiv anexa 6.b.

Completarea datelor zilnice meteorologice şi hidrologice Art. 10

Părţile îşi vor transmite reciproc datele lipsă din informările zilnice, conform celor detaliate în anexele 1 şi 4.

Schimbul şirurilor de date hidrologice anuale Art. 11

1. a). Partea română va transmite Părţii ungare două exemplare de fişe tip anuar şi valoarea pentru .0.H (diferenţa 'O’ miră şi ‘O’ grafic) de la staţiile prevăzute în anexa 4 a.

2. b). Partea ungară va transmite Părţii române două exemplare de „Anuar Hidrologic”.

Schimbul de date pentm ape subterane Art. 12

În confom1itate cu art. 7, paragraful 17 din cadml Acordului, pentru evaluarea stocurilor de apă subterană, Părţile îşi vor trimite până la 30 iunie a fiecărui an, conform celor explicitate în anexa 7, datele privind nivelul, debitul exploatat şi calitatea apelor subterane definite la art. 2, punctul l .f din Acord.

Informări operative privind schimbările survenite în datele de bază ale staţiilor

Art. 13

Părţile se vor infom1a reciproc, în mod operativ, asupra schimbărilor survenite în datele de baza ale staţiilor şi ale cotelor de avertizare.

Schimbul

Art. 14

Părţile îşi vor transmite datele obţinute din măsurătorile şi avertizările de la radarele meteorologice, confonn celor definite în anexele 8.a şi 8.b.

Anexa 1.a

SCHIMBUL ZILNIC AL DATELOR METEOROLOGICE

Transmiterea datelor de precipitaţii, temperaturi extreme şi grosimea stratului de zăpadă

Transmiterea, de doua ori pe zi, a datelor din Partea română se referă la următoarele staţii:

II

     Nr.    Codul statiei      Denumirea Statiei    Altitudine (m)

1. 1 15014 Baia Mare 216

2. 2 15015 Ocna Şugatag 503

3. 3 15033 Iezer 1785

4. 4 15042 Săcueni 125

5. 5 15044 Supuru de Jos 159

6. 6 15083 Dej 232

7. 7 15095 Borod 333

8. 8 15099 Huedin 560

9. 9 15107 Topliţa 685

10. 10 15118 Stâna de Vale 1108

11. 11 15119 Vlădeasa 1838

12. 12 15127 Joseni 750

13. 13 15136 Chişineu Griş 96

14. 14 15143 Turda 427

15. 15 15160 Stei 278

16. 16 15162 Câmpeni 581

17. 17 15163 Băişoara 1384

18. 18 15168 Odorhei 524

19. 19 15182 Gurahonţ 177

20. 20 15189 Dumbrăveni 318

21. 21 15204 Vărădia de Mureş 156

       22        15231    Sebeş           253  

Se transmite:

În raportul de dimineaţa:

• • suma cantităţilor de precipitaţii pentru cele 12 ore anterioare;

• • tempemtura minimă din ultimele 24 ore;

• • grosimea stratului de zăpadă.

  În raportul de seară:

• • suma cantităţilor de precipitaţii pentru cele 12 ore anterioare;

• • temperatura maximă din ultimele 24 ore.

Anexa 1.a. continuare

Ora transmiterii:la orele 06.30 şi 18.30 UTC.

Modul de transmitere:

ANM va depune datele pe serverul FTP propriu şi le va transmite pe serverul FTP de la VITUKI. Datele vor rămâne stocate pe serverul FTP al ANM timp de 30 de zile.

Ca linie de rezervă, prin e-mail, de către Observatorul radar Oradea, în urma cererii formulate de către KORKOVIZIG Gyula prin e-mail.

Forma transmiterii:

zczc

sxro41 yrbh YYGGgg aaxx YYGG1

15014 6ARRtR 333 2SnTnTnTn 4esss=

… . .… .. ……… …. .. .. . .. . ….. Cod FM 12-VII SYNOP

15231 6RRRtR 333 2sn TnTnTn 4esss= nnnn

unde,

• • YY=ziua, GG=ora, gg=00 (minutele) : GG=06 sau GG=18 UTC;

• • RRRtR, Sn TnTnTn, esss conform codului SYNOP reprezintă precipitaţii pe 12 ore, temperatura extremă (minimă sau maximă) pe ultimele 24 de ore şi grosimea stratului de zăpadă.

Modul de completare a datelor lipsă:

Datele lipsă ce se pot recupera din informările zilnice vor fi depuse de către ANM pe serverul FTP propriu şi transmise pe serverul FTP de la VITUKI. Datele din luna curentă vor rămâne stocate pe serverul FTP al ANM până în data de 7 a lunii următoare.

Anexa 1.b

SCHIMBUL ZILNIC CURENT AL DATELOR METEOROLOGICE

Transmiterea telegramelor SYNOP

Transmiterea telegramelor SYNOP triorare de către Partea română se referă la următoarele staţii meteorologice:

Nr.	Codul staţiei	Denumirea Staţiei	Altitudine (m)
1	15004	Sighetu Marmaţiei	275
2	15010	Satu Mare	123
3	15052	Rarău	1593
4	15063	Zalău	294
5	15080	Oradea	136
6	15085	Bistrit,a	366
7	15108	Ceahlău Tcaca	1897
8	15120	Cluj Napoca	410
9	15145	Târgu Mureş	308
10	15170	Mlercurea Ciuc	661
11	15200	Arad	117
12	15209	Blaj	337
13	15230	Deva	230
14	15235	Făgăraş	428
15	15247	Timişoara	86
16	15260	Sibiu	443
17	15280	Vârfu Omu	2504
18	15292	Caransebeş	241
19	15296	Petroşani	607
20	15302	Predeal	1090
21	15338	Oravita	309
22 23	15340 15346	Târgu' Jiu Râmnicu Vâlcea	205 237
24	15375	Târgovişte	296
25	15410	Drobeta Tr. Severin	77
26	15450	Craiova	192
27	15470	Roşiori de Vede	102

Se transmite:telegrama SYNOP

Anexa 1.c

SCHIMBUL ZILNIC CURENT AL DATELOR METEOROLOGICE

Transmiterea telegramelor SYNOP

Transmiterea telegramelor SYNOP triorare de către Partea ungară se referă la următoarele staţii meteorologice:

Nr.	Codul statiei	Denumirea Statiei	Altitudine (m)
1	12772	Miskolc	233
2	12805	Sopron	233
3	12812	Szombathely	201
4	12822	Gyor	117
5	12825	Papa/Nyarad	135
6	12830	Veszprem / Szentkiralyszabadja	281
7	12843	Budapest	139
8	12851	Kekesteto	1012
9	12860	Szolnok	90
10	12882	Debrecen	108
11	12892	Nyiregyhăza / Napkor	141
12	12910	Szentgotthard I Farkasfa	312
13	12915	Zalaegerszeg I Nagycutas	240
14	12922	Keszthely	120
15	12925	Nagykanizsa	140
16	12932	Taszar	157
17	12935	Siofok	108
18	12942	Pecs / Pogany	203
19	12950	Paks	97
20	12960	Baja	113
21	12970	Kecskemet	114
22	12982	Szeged	82
23	12992	Bekescsaba	86

I I

Se transmite:telegrama SYNOP

Ora transmiterii:triorar(00, 03,06, 09, 12, 15, 18, 21 UTC)

Modul de transmiterie:VITUKI va depune datele pe serverul FTP propriu şi le va transmite pe serverul FTP de la ANM. Datele vor rămâne stocate pe serverul FTP al VITUKI timp de 30 de zile.

Anexa 1.d

SCHIMBUL ZILNIC CURENT AL DATELOR METEOROLOGICE

Schimbul de date referitoare la echivalentul în apă al stratului de zăpadă

Partea română va transmite, o dată la 5 zile, datele privind echivalentul în apă (mm apă), atunci când grosimea stratului de zăpadă este egală sau mai mare de 5 cm, de la următoarele staţii:

l

Nr.    Codul statiei  Denumirea Staţiei Altitudine (m)

1	15004	Sighetu Marmaţiei	275
2	15014	Baia Mare	216
3	15033	Iezer	1785
4	15063	Zalău	294
5	15083	Dej	232
6	15085	Bistriţa	366
7	15107	Topliţa	685
8	15119	Vlădeasa	1838
9	15118	Stâna de Vale	1500
10	15145	Târgu Mureş	308
11	15160	Stei	278
12	15162	Câmpeni	591
13	15163	Băişoara	1384
14	15204	Vărădia de Mureş	156
15	15230	Deva	230

Se transmit:datele măsurate în zilele de 5, 1O, 15, 20, 25 şi ultima zi a lunii

Ora transmiterii: ora 06.30 UTC

Modul de transmitere:

ANM va depune datele pe serverul FTP propriu şi le va transmite pe serverul FTP de la VITUKI. Datele vor rămâne stocate pe serverul FTP al ANM timp de 30 de zile.

Anexa 1.e

SCHIMBUL ZILNIC CURENT AL DATELOR METEOROLOGICE

Rezerva de apă din stratul de zăpadă

Partea ungară va transmite datele referitoare la rezerva de apă din stratul de zăpadă, după cum urmează:

Se transmit:datele calculate privind rezerva de apă din stratul de zăpadă, pe baza măsurătorilor în zilele de luni – miercuri.

Ora transmiterii: în fiecare joi, ora 1O – ora locală.

Modul de transmitere:VITUKI va depune datele pe serverul FTP propriu şi le va transmite pe serverul FTP de la ANM. Datele vor rămâne stocate pe serverul FTP al VITUKI timp de 30 de zile.

Forma transmiterii:

zczc

srhu59 habp YYGGgg hhxx YYGG

00061 42302 88 YYSSS

00064 44231 88 YYSSS

nnnn

unde YY=ziua, GG=ora ( 06 UTC)

00061 42302 == Dunare – Bratislava ( Pozsony) 00064 44231 == Tisa – Szeged

YY = ziua efectuării calculului

SSS= rezerva de apă din stratul de zăpadă, în zecimi de km3, pentru bazinul de recepţie a staţiei respective

Modul de  completare a  datelor lipsă:Datele lipsă ce se pot recupera din informările zilnice vor fi depuse de către VITUKI pe serverul FTP propriu şi transmise pe serverul FTP de la ANM. Datele din luna curentă vor rămâne stocate pe serverul FTP al VITUKI până în data de 7 a lunii următoare

Anexa 3

PROGNOZA ZILNICĂ A PRECIPITATIILOR

'

Se transmite:

Partea ungară va transmite Părţii române prognoza precipitaţiilor medii (2 x 12 ore), (de la ora 06 la ora 06 UTC), elaborată pentru bazinele Tisa Superioară, Someş, Crişuri şi Mureş.

Ora transmiterii:zilnic, la 09 UTC

Modul de transmitere:

Comunicarea se va realiza după cum urmează:

• • VITUKl va stoca datele pe serverul FTP propriu şi pe serverul FTP de la ANM;

• • Organele locale depun datele din teritoriul lor după cum urmează:

  • o FETIKOVIZIG (DA Tisa Superioara Nyiregyhaza) va depune datele prin serverul FTP la DA Someş – Tisa

  • o KORKOVlZIG (DA Crisuri Gyula) va depune datele prin serverul FTP la DA Crişuri

  • o ATIKOVIZIG (DA Tisa lnferioră Szeged) va depune datele prin serverul FTP la DA Mureş

    Ca linie de rezervă

  • o FETIKOVIZIG va transmite datele prin e-mail la DA Someş – Tisa

  • o KORKOVIZIG va transmite datele prin e-mail la DA Crişuri

  • o ATIKOVIZIG va transmite datele prin e-mail la DA Mureş

    Forma transmiterii:

    zczc

    SRHU44 HABP YYGGgg

    1. 1 p1 p1 p1 p2 p2 p2 = (bazinul Tisa Superioară)

    2. 2 p1 p1 p1 p2 p2 p2 == (bazinul Someş)

    3. 3 pi p1 p1 p2 p2 p2 = (bazinul Crişuri)

    4. 4 p1 p1 p1 p2 p2 p2;:; (bazinul Mureş) unde YY = ziua, GG = ora, gg=minute

    p1 p1 p1 = cantitatea de precipitaţii prognozată în 12 ore

    (06-18 UTC) în zecimi de mm.

    p2 p2 p2 = cantitatea de precipitaţii prognozată în 12 ore (18-06 UTC) în zecimi de mm.

    Anexa 4.a

    SCHIMBUL ZILNIC CURENT AL DATELOR HIDROLOGICE 

    Transmiterea telegramelor HYDRA.

    Transmiterea curentă a datelor hidrologice din Partea română se referă la următoarele staţii:

    

    Nr. Cod Râul Staţia staţie hidrometrică				Punct li O" {MN}	Cote de aeărare     CA CI CP
    1	44102	Tisa	Sighetu M.	263,45	230	280	350
    2	44119	Vişeu	Bistra	359,66	220	300	370
    3	44149	Iza	Vad	276,00	300	390	520
    4	44188	Tur	Turulung	124,94	360	420	540
    5	44212	Someş	Dej	227,13	450	550	620
    6	44216		Ulmeni	158,12	330	450	550
    7 44220 Satu Mare 118,07					500	600	900
    8 44360		Lăpuşel	Lăpuşel	154,56	350	410	500
    g 44390		Crasna	Supuru de Jos	143,59	300	400	500
    10 44392			Domăneşti	112,76	400	500	550
    11	44405	Crişul Alb	Gurahont	158,73	150	200	300

    86,41	600	950	1000
    430,52	100	150	200
    120,15	220	320	370

    12 44409 Chişineu 'Criş 89,96					600	900	950
    13 44408 Ineu 104,1O					500	800	850
    14	44444	Cigher	Chier	110,52	300	400	450
    15	44453	Crişul Negru	Beiuş	176,84	225	325	350
    16	4455		Tinca	111,16	300	425	480
    17	44457		Talpos	94,28	680	850	850

    1. 18 44459 Zerind

       Repede

    2. 19 44519 Crişul Ciucea

    3. 20 44524 Oradea

       21	44573	Barcău	Nuşfalău	208,16	100	200	300
       22	44575		Marca	177,47	150	250	275
       23	44580		Sălard	103,07	510	700	700
       24	44612	Mureş	Alba Iulia*	214,13	235	425	480
       25	44616		Brănişca*	173,33	350	400	500
       26	44618		Săvârşin *	147,92	325	400	475
       27	44620		Radna*	122,24	350	450	550
       28	44622		Arad*	101,58	425	500	600
       29	44624		Nadlac	85,81	350	400	450
       30	44831	Strei	Pui	394,83	150	200	250
       31	44834		Petreni	205,93	250	300	450

       Observatie: Staţiile cu "*" se raportează la Marea Baltică.

       '

       CA – cota de atenţie CI – cota de inundaţie CP – cota de pericol

       Anexa 4.a. continuare

       Se transmit:

       • • cotele apelor de dimineaţă şi din seara anterioară;

       • • debitul de dimineaţă;

       • • temperatura apei;

       • • formaţiunile de gheaţă.

    Ora transmiterii:ora 1O, ora locală.

    Modul de transmitere:

    INHGA va stoca datele pe serverul FTP propriu şi le va transmite pe serverul FTP de la VITUKI. Datele vor rămâne stocate pe serverul FTP al INHGA timp de 30 de zile.

    La nivelul organelor teritoriale datele vor fi transmise astfel:

• • DA Someş – Tisa va depune datele prin serverul FTP la FETIKOVIZJG

• • DA Crişuri Oradea va depune datele prin serverul FTP la KORKOVIZIG

• • DA Mureş va depune datele prin serverul FTP la ATIKOVIZIG

  Ca linie de rezervă

• • DA Someş – Tisa va transmite datele prin e-mail la FETIKOVIZIG

• • DA Crişuri Oradea va transmite datele prin e-mail la KORKOVIZIG

• • DA Mureş va transmite datele prin e-mail la ATIKOVIZIG

Forma transmiterii:

zczc

srro40 yrbk YYGGgg hhxx YYGG 00067

44102 ························=

44834 ·························=

nnnn

Codul FM 67 – VI HYDRA

unde YY=ziua, GG=ora (06 UTC) gg=OO ( minute)

Modul de completare a datelor lipsa:

Datele lipsa ce se pot recupera din informările zilnice vor fi depuse de către INHGA pe serverul FTP propriu şi transmise pe serverul FTP de la VITUKI. Datele din luna curentă vor rămâne stocate pe seNerul FTP al INHGA până în data de 7 a lunii următoare.

Anexa 4.b

SCHIMBUL ZILNIC CURENT AL DATELOR HIDROLOGICE

Transmiterea telegramelor HYDRA

Transmiterea curentă a datelor hidrologice din Partea ungară se referă la următoarele stat,ii:

Nr.	Cod	Râul	Sta.tia hidrometrică	Punct ăO" (MN)	Cote	de    aeărare     aza li Faza
							111
1	44102	Duna	KomaromM.	103,88	500	620	680
2	44119		Budapest	94,97	620	700	800
3	44149		Dunafoldvar	88,86	600	750	850
4	44188		Mohacs	79,20	750	850	950
5	44212	Tisa	Vasarosnameny	101,98	600	750	800
6	44216		Tokaj	89,34	650	750	800
7	44220		Szolnok	78,78	650	750	850
8	44360		zeged	73,70	650	750	850
9	44390	Drava	Ortilos	125,94
10	44392		Baracs	98,14	465	505	545
11	44834		Drăvaszabolcs	86,76	410	460	510

stat,ie Faza I F

Se transmit:    

• • cotele apelor de dimineaţa şi din seara anterioară;

• • debitul de dimineaţă;

• • temperatura apei;

• • condiţiile de gheaţă.

Ora transmiterii: ora 1O, ora locală.

Modul de transmitere:

VITUKI va stoca datele pe serverul FTP propriu şi le va transmite pe serverul FTP de la INHGA. Datele vor rămâne stocate pe serverul FTP al VITUKI timp de 30 de zile.

Forma transmiterii:

zczc

srhu50 habp YYGGgg hhxx YYGG 00064

42522 ························=

46503 ·························=

nnnn

Codul FM 67 – VI

HYDRA

unde YY=ziua, GG=ora ( 06 UTC) , gg = 00 ( minute )

Modul de completare a datelor lipsa:

Datele lipsă ce se pot recupera din informările zilnice vor fi depuse de către VITUKI pe serverul FTP propriu şi transmise pe serverul FTP de la INHGA. Datele din luna curentă vor rămâne stocate pe serverul FTP al VITUKI până în data de 7 a lunii următoare.

AVERTIZĂRI HIDROLOGICE

Anexa 5.a

Transmiterea de avertizări hidrologice de către Partea română:

Se transmite

ln cazul cotelor ce se află peste cota de atenţie, de la staţiile menţionate în anexa 4.a:

• • toate cotele apelor citite între orele de transmisie, cu menţionarea datei (ziua, ora);

• • cota maximă, cu menţionarea datei (ziua, ora)

  Ora transmiterii:ora la care sunt disponibile datele zilnic, O1, 07, 13, 19 – ora locala.

  Modul de transmitere:

  INHGA va stoca datele pe serverul FTP propriu şi le va transmite pe serverul FTP de la VITUKI.

  La nivelul organelor teritoriale datele vor fi transmise astfel:

  • • DA Someş-Tisa va depune datele prin serverul FTP la DA Tisa Superioară Nyiregyhaza

  • • DA Crişuri Oradea va depune datele prin serverul FTP la DA Crişuri Gyula şi DA de dincolo de Tisa Debrecen

  • • DA Mureş va depune datele prin serverul FTP la DA Tisa Inferioară Szeged Ca linie de rezervă

  • • DA Someş-Tisa va transmite datele prin e-mail la DA Tisa Superioară Nyiregyhaza

  • • DA Crişuri Oradea va transmite datele prin e-mail la DA Crişuri Gyula şi DA de dincolo de Tisa Debrecen

  • • DA Mureş va transmite datele prin e-mail la DA Tisa Inferioară Szeged

  Forma transmiterii:

  zczc

  whro50 yrbh YYGGgg hhxx YYGG 00067

  AVERTIZARE HIDROLOGICĂ din YY/LUAA, ora GG:gg

  

  

  Cod li zz hh H Td CA CI CP Prec. Interval

  

  li zz hh HHH + cec cec cec ppp.p

  Iii Hi Hi H li zz hh HHH + cec cec cec ppp.p nnnn

  unde:

  hh.mm – hh.mm hh.mm – hh.mm

• • YYLLAAGGgg – sunt ziua, luna, anul, ora locală, minutul când s-a emis avertizarea

• • IiiH i H i H – codul staţiei ; li, zz, hh – sunt luna, ziua, ora locală când s-a efectuat măsurătoarea de cotă la staţia respectivă;

• • H – cota măsurată (cm); Td – tendinţa de evoluţie a cotei (+ creştere, – scădere,

  = staţionar);

• • CA, CI, CP – cotele corespunzătoare fazelor de apărare I, 11, 111;

•Prec – cantitatea de precipitaţii înregistrată în intervalul hh.mm – hh.mm (hh – ora locală, mm – minutul)

Anexa 5.b

AVERTIZĂRI HIDROLOGICE

Transmiterea de avertizări hidrologice de către Partea ungară:

Se transmite:

În cazul cotelor ce se află peste cota aferentă fazei li de apărare, de la staţiile menţionate în anexa 4.b exceptând staţia DRAVA 6rtiI6s :

• • toate cotele apelor citite între orele de transmisie, cu menţionarea datei (ziua, ora);

• • cota maximă, cu menţionarea datei (ziua, ora)

Ora transmiterii:

locală.

ora la care sunt disponibile datele zilnic, la orele pare – ora

Modul de transmitere:

VITUKI va stoca datele pe serverul FTP propriu şi le va transmite pe serverul FTP de la INHGA.

Forma transmiterii:

zczc

srhu51 habp YYGGgg hhxx YYGG 00064

42522 ..……….. – cod FM 67-VI HYDRA

46503 ……..…..

nnnn

unde:

YY = ziua,

GG = ora ( 06 UTC ),

gg = 00 ( minutul )

Anexa 6.a

SCHIMBUL DE PROGNOZE HIDROLOGICE

Transmiterea telegramelor HYFOR

Prognoza hidrologică elaborată de Partea română se va întocmi pentru următoarele staţii:

Nr.	Cod statie '	Râul	Mira	Punct "O" (MN)	Proanoza cotelor
					Cota de atenţie (cm)	Ore de anticipare (ore)
1	44119	Viseu	Bistra	359,66	220
2	44149	Iza	Vad	276,00	300
3	44188	Tur	Turuluna	124,94	360
4	44212	Someş	Oei	227,13	450
5	44220		Satu Mare	118,07	500	24
6	44392	Crasna	Domăneşti	112,76	400
7	44409	Crişul Alb	Chişineu Cris	89,96	600	24
8	44459	Crişul Neqru	Zerind	86,41	600	24
9	44524	Crlşul Repede	Oradea	120,15	220	24
10	44580	Barcău	Sălard	103,07	510	24
11	44612	Mureş	Alba Iulia*	214,13	235
12	44622		Arad*	101,58	425	24-48

Observaţii: Staţia cu"*" cu transmitere zilnică de prognoze.

Staţia cu "**" se raportează la Marea Baltică.

Se transmite:

• • În cazul cotelor normale, zilnic, prognoza nivelurilor şi debitelor se face numai pentru staţiile marcate cu „*”

  Ora transmiterii:

• • zilnic, ora 1O – ora locală, pentru staţiile notate cu „*”.

Modul de transmitere:

INHGA va stoca datele pe serverul FTP propriu şi le va transmite pe serverul FTP de la VITUKI.

Se transmite:

ln cazul cotelor ce se află peste cota de atenţie, se va transmite prognoza nivelului maxim de viitură şi a momentului producerii acestuia (H cm, ziua, ora) pentru toate staţiile din tabel. Pe măsura derulării evenimentelor hidrometeorologice, prognoza va fi amendată.

Ora transmiterii:După ce prognoza a fost elaborată, în cazul cotelor ce depăşesc cota de atenţie.

Anexa 6.a continuare

Modul de transmitere:

INHGA va stoca datele pe serverul FTP propriu şi le va transmite pe serverul FTP de la VITUKI.

La nivelul organelor teritoriale datele vor fi transmise astfel:

• • DA Someş-Tisa va depune datele prin serverul FTP la DA Tisa Superioară Nyiregyhaza

• • DA Crişuri Oradea va depune datele prin seiverul FTP la DA Crişuri Gyula şi DA de dincolo de Tisa Debrecen

• • DA Mureş va depune datele prin serverul FTP la DA Tisa Inferioară Szeged Ca linie de rezervă:

• • DA Someş-Tisa va transmite datele prin e-mail la DA Tisa Superioară Nyiregyhaza

• • DA Crişuri Oradea va transmite datele prin e-mail la DA Crişuri Gyula şi DA de dincolo de Tisa Debrecen

• • DA Mureş va transmite datele prin e-mail la DA Tisa Inferioară Szeged

Forma transmiterii:

Pentru datele zilnice transmise prin calculator:

zczc

fgro70 yrbk YYGGgg HYFOR YYGG 00064

44119 22 8H1H1H1H1 M1Y1Y1G1G1 33 8QQOeq M1Y1Y1G1G1=

…………………………………..cod FM 68-VI HYFOR

44612 22 8H1H1H1H1 M1Y1Y1G1G1 33 8QQOeq M1Y1Y1G1G1=

44622 22 8H1H1H1H1 M1Y1Y1G1G1 33 8QQOeq M1Y1Y1G1G1=

44622 22 8H2H2H2H2 M2Y2Y2G2G2 33 SQQOeq M2Y2Y2 G2G2

nnnn

unde M=luna, YY=ziua, GG=ora (06 UTC), gg=00 (minute)

Prognoza când maximul de viitura depaseste faza I: fgro71 yrbk YYGGgg

HYFOR YYGG 00064

42027 22 6H1H1H1H1 (6H2H2H2H2) M1Y1Y1G1G1) (M2Y2Y2G2G2)

unde:

cod HYFOR

46503 22 6H1H1H1H1 (6H2H2H2H2) M1Y1Y1G1G1) (M2Y2Y2G2G2)

nnnn

M – luna, YY – ziua, GG – ora ( UTC )

(6H2H2H2H2), (M2Y2Y2G2G2) – opţional, valoarea maximului de viitură prognozat

Anexa 6.b

SCHIMBUL DE PROGNOZE HIDROLOGICE

Transmiterea telegramelor HYFOR

Prognoza hidrologică elaborată de Partea ungară se va întocmi pentru următoarele staţii:

Nr.	Cod staţie	Râul	Mira	Punct O" ( " ) MB	Prognoza cotelor
					Faza I apărare (cm)	Zile de anticipare (zile)
1	42027	Duna	Budapest	94,97	620	1 – 4
2	42032	Duna	Mohacs	79,20	750	1 – 4
3	44231	Tisa	Szeged	73,70	650	1-2
4	46199	Drava	Baracs	98,14	465	1
5	46503	Drava	Dravaszabolcs	86,76	410	1

Se transmit:

• • În cazul cotelor normale, prognoza nivelurilor şi debitelor pentru toate staţiile din anexă, exceptând staţia Tisa – Szeged pentru care se transmite numai debit

• • În cazul cotelor ce se află peste cota aferentă fazei I, respectiv, până când nivelurile coboară sub limita fazei I, se transmite prognoza nivelurilor, debitelor, prognoza nivelului maxim de viitură şi a momentului producerii acestuia (cm, ziua, ora).

Ora transmiterii:

• • zilnic, ora 1O – ora locală;

• • după ce prognoza a fost elaborată, în cazul cotelor ce depăşesc cota aferentă fazei I.

Modul de transmitere:

VlTUKI va stoca datele pe serverul FTP propriu şi le va transmite pe serverui FTP de la INHGA.

Anexa 6.b. continuare

Forma transmiterii:

Pentru prognoza zilnică :

zczc

srhu50 habp YYGGgg HYFOR YYGG 00064

42027 22 8HHHH M1Y1Y1G1G1 8HHHH M2Y2Y2G2G 8HHHH M4Y4Y4G4G4

42027 33 8QQOeqM1Y1Y1G1G1 8QQOeq M2Y2Y2G2G 8QQOeq M4Y4Y4G4G4

cod FM 68-VI – HYFOR

46503 22 8HHHH M1Y1Y1G1G1 33 BQOOeq M1Y1Y1G1G1

nnnn

Prognoza când maximul de viitura depăşeşte faza I:

FGHU52 HABP YYGGgg HYFOR YYGG 00064

42027 22 6H1H1H1H1 (6H2H2H2H2) M1Y1Y1G1G1) (M2Y2Y2G2G2)

cod FM 68 – VI HYFOR

46503 22 6H1H1H1H1 (6H2H2H2H2) M1Y1Y1G1G1) (M2Y2Y2G2G2)

nnnn

unde

M – luna, YY – ziua, GG – ora ( UTC )

(6H2H2H2H2), (M2Y2Y2G2G2) – optional, valoarea maximului de viitura

prognozat

96

Anexa 7a

La Regulamentul privind transmiterea datelor şi infonnaţiilor

meteorologice si hidrologice între România şi Republica Ungară

Niveluri caracteristice ale apelor subterane in anul     2006    

DIN PARTEA ROMÂNĂ :

Se va transmite tabelul următor:

NIVELURI CARACTERISTICE IN cm

Nr. crt.

IAN

FEB

MAR

APR

MAI

IUN

IUL

AUG

SEP

OCT

NOI

DEC

ANUAL

1.

ATEA ORD li – F1

Mediu

Maxim

Ziua

Minim

Ziua

2.

TĂMĂŞENI ORO.li – F1

Mediu

Maxim

Ziua

Minim

Ziua

3.

BERCU ORO.li – F1MA

Mediu

Maxim

Ziua

Minim

Ziua

4.

BERVENI ORO. li – F1

Mediu

Maxim

Ziua

Minim

Ziua

5.

SCĂRIŞOARA NOUA ORC. li • F1

Mediu

Maxim

Ziua

Minim

Ziua

6.

CENAD- F1

Mediu

Maxim

Ziua

Minim

Ziua

7.

DOROBANŢI ORD. li • F1

Mediu

Maxim

Ziua

Minim

Ziua

8.

VARIAŞU MARE ORO. li – F1

Mediu

Maxim

Ziua

Minim

Ziua

9.

ROVINE NV. ORO. li • F1

Mediu

Maxim

Ziua

Minim

Ziua

10.

ŞEMLAC ORO. li – F1

Mediu

Maxim

Ziua

Minim

Ziua

11.

CHERESIG – F2

Mediu

Maxim

Ziua

Minim

Ziua

12.

VAR$ANO-F5

Mediu

Maxim

Ziua

Minim

Ziua

13.

CURTUIUSENI ORD. li – F1

Mediu

Maxim

Ziua

Minim

Ziua

14

SACUIENI ORO. li – F1

Mediu

Maxim

Ziua

Minim

Ziua

15.

TAMAŞEU-F2

Mediu

Maxim

Ziua

Minim

Ziua

100

DIN PARTEA UNGARĂ:

JELLEMZO VIZSZINTEK CM-BEN

Sor- szam

JAN

FEBR.

MĂRC.

APR.

MAJ.

JUN.

JUL.

AUG.

SZEPT.

OKT.

NOV.

DEC.

EVES

1.

Kispalăd/4337

Atlaq

Max.

Nap

Min.

Nap

2.

Csengersima/1660

Atlaq

Max.

Nao

Min.

Nap

3.

Merk-Vallaj-Pusztaterem/1627

Atfaq

Max.

Nao

Min.

Nap

4.

Nyfrbeltek/1644

Atlaq

Max.

Nao

Min.

5.

Ny[rlugos/3614

Atlaq

Max.

Nap

Min.

6.

Fulăp/2621

Atlaq

Max.

Nap

Min.

7.

Nyirabrany/2619

Atlag

Max.

Nap

Min.

8.

Bagamer/2648

Atlaq

Max.

Nap

Min.

9.

Biharkeresztes/2662

Atlao

Max.

Nap

Min.

10.

Berekboszormeny/2661

Atlag

Max.

Nap

Min.

11.

Letavertes/2647

Atlag

Max.

Nap

Min.

12.

Biharug ra/2804

Atlaq

Max.

Nap

Min.

101

13.	Geszt/2803
	Atlaq
	Max.
	Nap
	Min.
14. Mehkerek/2981
	Atlaq
	Max.
	Nap
	Min.
15.	Gvula/2822
	Atlaq
	Max.
	Nap
	Min.
16.	Naqykamaras/2827
	Atlaq
	Max.
	Nap
	Min.
17.	Kevermes/2341
	Atlaq
	Max.
	Nap
	Min.
18.	Kiszombor/2346
	Atlaq
	Max.
	Nap
	Min.
19.	Apatfalva/2348
	Atlaq
	Maximum
	Nap
	Minimum

102

Calitatea apelor subtera

DIN PARTEA ROMÂNĂ:

Se va transmitetabelul următor:

Nr. crt.	Cod foraj	Localit.itea	Data recoltării (zi, luna)	02 dizolv at (mg/I)	pH in situu (unitati pH}	Con- duct. la 20"C (µS/cm)	NO3 (mg/I}	NH4 (mg/I)	T apa ('C)	CCO- Mn (mgll 02)	Fe total (mg/I)
1	F1	ATEA ORO li
2	F1	TAMASENI ORO.li
3	F1MA	BERCU ORO.li
4	F1	BERVENI ORO.li
5	F1	SCARISOARA NOUA ORO.li
6	F1	CENAO
7	F1	OOROBANTI ORO.li
8	F1	VARIASU MARE ORO.li
9	F1	ROVINE NV.OR0.11
10	F1	SEMLAC ORO.li
11	F2	CHERESIG
12	F5	VARSANO
13	F1	CURTUIUSENI ORO.li
14	F1	SACUIENI ORO.li
15	F2	TAMASEU
16	F1	SANTAUL MIC ORO.li
17	F1	CUSTEANA ORO.li
18	F1	CIUMEGHIU SUD ORO.li
19	F1	SICLAU ORO.li

Balanţa ionică

Suma cationilor: (Na/23+K/39, 1+Ca/20,04+Mg/12,16+Fe/18,62+Mn/27,47+NHJ18,04), în mmol/1 Suma anionilor: NO2'46+NO3'62+Cl/34,45+SOJ48,03+HCO3'61,02+COJ/30), în mrnol/1

Observaţii:

1. 1. Valorile indicatorilor se vor reda cu 2 zecimale, exceptând valorile NO2 si Mn, care se vor reda cu 3 zecimală;

2. 2. în cazul în care valoarea unui indicator este sub limita de determinare a metodei de analiză, se va s

   Frecventa transmiterii:anual, până la data de 30 iunie a anului următor.

   Modul de transmitere:INHGA va stoca datele pe serverul FTP propriu şi le va transmite pe ser'II

   Forma de transmitere:tabel excel

   Modul de completare a datelor lipsa:

   Datele lipsă ce se pot recupera din informările anuale vor fi transmise până la data de 31 al anulL

   1ne în anul     2006    

   Anexa 7b

   La Regulamentu! privind transmiterea datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungară

   Mn (mg/I)

   Na (rng/1)

   K (mg/I)

   Ca (mg/I)

   Mg (mg/!)

   P04 (rng/l)

   N02 (mgll)

   CI (mg/1)

   so, (mg/I)

   HC03 ICOJ (mg/I) J (mg/I)

   Duritate totală ("G)

   Alcalinitate (ml HCI)

   m

   p

   –

   . zecimale; valoarea conductivităţii se va reda fără zecimale; valoarea temperaturii se va reda cu o Jecifica expresia „n.d.”(non determlnated) şi nu „o”.

   ierul FTP de la VITUKL Datele vor rămâne stocate pe serverul FTP al INHGA timp de 30 de zile.

   Ji următor.

   DIN PARTEA UNGARĂ:

   Sor zam	Telepules	Kut azonosit6 szam	Mintavetel idopontja ( 6nap, nap)	Oldott 02 (mg/I)	-·–· – pH ! Fajlagos elektro-rnos			NOJ (mg/I)	NH4 (mg/I)	Vf h6– KOlps·7
   					in situu (unităţi pH)	vezetbkepesseg 20"C (µS/cm)				("C) (mg/I 02)
   1.	Mak6	k050570220									·–
   2.	Csanadpalota	k050520064	––								–
   							–·
   3.	Lt>k5shaza	k030670069
   4.	Gyula	k030440492	–
   5.	Sarkad	k030360106
   6.	Sarkadkeresztur	TIM-12604A
   7.	Artand	k080720034
   8.	Merk	k142260011
   g_	Csenger	k142080057
   10_	Gacsaly	k141790016
   11.	Gacsaly	k141790018
   12.	Vamospercs	k080240022
   13,	Nyirlugos	k142320042
   14.	Battonya	k030780140
   15.	Letavertes	k080380039
   16.	Csenger	GACSG01B
   17.	Dombegyhaz	GADOE018
   18,	Terem	GATER01B

   Balanţa ionică

   Suma cationilor: (Na/23+1,

04+Mg/12,16+Fe/18,62+Mn/27,47+NHJ18,04 ), în mmol/I Suma anionilor: NO2/46+NO:/62+Cl/34,45+SOJ48,03+HCO3’61,02+CO3’30), în mmol/1

Observaţii:

1. 1. Valorile indicatoriior se vor reda cu 2 zecimale, exceptând valorile N02si Mn, care se vor reda cu 3 c

   zecimală;

2. 2. În cazul în care valoarea unui indicator este sub limita de determinare a metodei de analiză, se va spe

Frecventa transmiterii:anual, până la data de 30 iunie a anului următor.

Modul de transmiterie:VITUKI va stoca datele pe serverul FTP propriu şi le va transmite pe serv

Forma de transmitere:tabel excel

Modul de completare a datelor lipsa:

Datele lipsă ce se pot recupera din informările anuale vor fi transmise până la data de 31 al anului 1

.–:,,:– ·–,–– –––-,-––––––,–-––,– -.,,….–,–-,–

) Osszes Mn Na K Ca Mg P04 N02 Ci S04 HC03 CO:; i Os_szes_ Lugossag

) (;;/I)(mg/I)(mg/I)(mg/I)(mg/I)(mg/I)(mg/I)(mg/I)(mg/I)  (mg/I)(mg/I)  (mg/I)ke ne 6;eg –m (ml HCI)P

• – –-1–-t––t–+––+––-1––t–-,1–––+-–-+-–––+––-+-–-+–l

  – –+–-+-––t––+––t–t––-+––t––t––+-–t––1r––+–––f–·-4

  -t––+–––– ––-1–+––t––+–––t––,1–-+-––+-–-+–t––-+ 1

• – –––-i–,i––t––+–+–t––+–+––+–f––-+––+–-+––-+ ,

+––-+–+–-+––·–+-–+––+–+––-+–+–-1––l––-+–-+––+–-

–

_,

.

_,

._ .,

_,

……. –'–_ .

,

_.

. .,

_,

.

  _           _          

rncimale; valoarea conductivităţii se va reda fără zecimale; valoarea temperaturii se va reda cu o ecifica expresia "n.d.„(non determinated) şi nu "o".

verul FTP de la INHGA. Datele vor rămâne stocate pe serverul FTP al VITUKI timp de 30 de zile.

următor.

108

Anexa 7.c

La Regulamentul privind transmirerea dalelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice Între România şi Republica Ungară

DATELE DE BAZĂ ALE FORAJELOR PENTRU CARE SE FACE SCHIMBUL DE DATE DIN PARTEA ROMANĂ:

Se va transmite tabelul următor:

Cod corp apă

Cod foraj

Corpul de apă

Localitatea

Folosinţa terenului {CORINE LC)

Coordo- nata geogr. {WGS'84) xo

Coordo-nata geogr. {WGS'84) Yo

Nivel teren MB/MN

Adâncime foraj {m)

Pozitie filtru (m}

Anul începerii observaţiilor

Frecvenţa de măsurare

sup

inf

Np

Chi- mism

o

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

1

F1

Atea ord.11

2

F1

Tămăşeni ord. li

3

F1MA

Bercu ord. li

4

F1

Berveni ord. li

5

F1

Scărişoara Nouă ord.11

6

F1

Cenad

7

F1

Oorobanti ord. li

8

F1

Variaşu mare ord. li

9

F1

Rovine NV ord. li

10

F1

Şemlac ord.11

11

F2

Cheresig

12

FS

Vârşand

13

F1

Curtuiuşeni ord.11

14

F1

Săcuieni ord. li

15

F2

Tămăşeu

16

F1

Sântaul Mic ord. li

17

Fî

Cuşteana ord. 11

18

Fî

Ciumeghiu Sud ord.11

19

F1

Siclău ord. li

c · -•–• –                         

Frecvenţa transmiterii:prima dată pana la data de 30 iunie 2006, apoi, de câte ori au loc schimbări ale datelor de bază ale forajelor

Modul de transmitere:INHGA va stoca datele pe serverul FTP propriu şi le va transmite pe serverul FTP de la VITUKI. Datele vor rămâne stocate pe serverul FTP al INHGA timp de 30 de zile.

Forma de transmitere: tabel excel

109

DIN PARTEA UNGARĂ:

Sor- szam	Viztest k6dja	Azonosit6	Telepules	Terulethaszmilat (CORINE LC)	FoldraJzi xo koordlnata (WGS'84)	Făldrajzi yo koordinăta (WGS'84)	Terepszint (mBf)	Talpmelyseg (mta)	Szuro (m)		Az eszleles kezdete (ev)	Eszle lesi gyakorî saa
									als6	felso
Talajvizszînt eszlelo kutak
1.		4337	Kisoalad
2.		1660	Csem:iersima
3.		1627	Merk-VallaJ- Pusztaterem
4.		1644	Nyirbeltek
5,		3614	Nvfrlugos
6.		2621	Fulop
7.		2619	Nyfrabranv
8.		2648	Bagamer
9.		2662	Biharkeresztes
10.		2661	Berekboszormenv
11.		2647	Letavertes
12.		2804	Blharugra
13.		2803	Geszt
14.		2981	Mehkerek
15.		2822	Gyula
16.		2827	Na9ykamaras
17.		2341	Kevermes
18.		2346	Kiszombor

19.

2348 I Aoatfalva

I

20.

2350 I Nagy!ak

I

Vizmlnose mero kutak

21.

k050570220

Mak6

22.

k050520064

Csanâdpalota

23.

k030670069

Lokoshaza

24.

k030440492

Gyula

25.

k030360106

Sarkad

26.

TIM-12604A

Sarkadkereszte

27.

k080720034

Artănd

28.

k142260011

Merk

29.

k142080057

Csenger

30.

k141790016

Gacsălv

31.

k141790018

Gacsaly

32.

k080240022

Vămospercs

33.

k142320042

Nyirlugos

34.

k030780140

Battonva

35.

k080380039

Letavertes

36.

GACSG01B

Csenger

37.

GADOE01B

Dombeavhâz

38.

GATER01B

Terem

110

Frecventa transmiterii:prima dată până la data de 30 iunie 2006, apoi, de câte ori au loc schimbări ale datelor de bază ale forajelor

Modul deJrnnsmitere.: VITUKI va stoca datele pe serverul FTP propriu şi le va transmite pe serverul FTP de la INHGA. Datele vor rămâne stocate pe serverul FTP al VITUKI timp de 30 de zile.

Forma de transmitere: tabel excel

Anexa 8a SCHIMBUL DE DATE OBTINUTE DIN MĂSURĂTORI DE LA RADARELE

Din Partea română :

M' ETEOROLOGICE *)

Continutul schimbului de date:

Se vor transmite următoarele date radar, provenite de la radarul Gematronik de la Oradea (ADOR):

• • Informaţii radar în pseudo-CAPPl(R,Z) 8 bites în cod BUFA. Numele fişierului este: „urrdAAAALLZZ_OOMM.dat” unde primele patru caractere (urrd) sunt constante şi au semnificaţia de informaţie specifică de radar de la Oradea. Următoarele caractere au semnificaţia:

  • • AAAAA – anul

  • • LL – luna

  • • ZZ – ziua

  • • 00 – ora

    I

  • • MM – minutul la momentul efectuării observatiei radar.

    Modul de transmitere

    Informaţiile de la radarul Gematronik Oradea vor fi transmise la fiecare 7,5 minute

    în serverul FTP de la adresa ftp.met.hu , pe măsura generării lor.

    Din Partea ungară :

    Continutul schimbului de date

    Datele radar de la VITUKI Budapesta:

• • Harta radar integrată cu imagini compozite va fi transmisă la fiecare 15 minute. Numele fişierului este: „brodAAAALLZZ_OOMM.jpg" unde primele patru caractere (brod) sunt constante şi au semnificaţia de imagine compozită. Următoarele caractere au semnificaţia:

  • • AAAAA – anul

  • • LL – luna

  • • ZZ – ziua

  • • 00 – ora

  • • MM – minutul la momentul efectuării observaţiei radar.

Modul de transmitere

VITUKI Budapesta amplasează datele la fiecare 15 minute, pe serverul VITUKI FTP. Partea română va accesa datele la adresa ftp.vituki.hu.

Anexa 8.b

AVERTIZĂRI METEOROLOGICE PE BAZA DATELOR RADAR

Partea ungară transmite avertizări emise pe baza datelor de la radarele

• • Nyiregyhaza – Napkor

• • Budapesta – Pestlorincz

Se transmit avertizări în caz de:

Estimări radar de cantităţi de precipitaţii mai mari decât 25 mm, acumulate în ultimele 6 ore sau mai puţin, când suprafaţa afectată depăşeşte 100 km2.

Avertizările radar se referă la zona situată la est de Budapesta până la limita de percepţie a radarelor.

Ora transmiterii:imediat după detectarea fenomenului. în cazul unor fenomene cu durată mare avertizările se vor actualiza şi vor fi emise cu o cadenţă de maxim una la 6 ore.

Modul de transmitere:

Avertizările vor fi transmise de către OMSZ Budapesta la adresa e-mail a staţiei radar Oradea, respectiv: radaroradea@meteo.inmh.ro

Forma transmiterii:

Avertizările radar asupra fenomenelor meteorologice periculoase se vor da în clar, specificându-se următoarele:

• • data şi ora emiterii,

• • valoarea maxima a precipitaţiei acumulate estimată,

• • suprafaţa estimată a teritoriului afectat, în km2, de o precipitaţie mai mare de 25 mm.

Anexa 9

ADRESELE POŞTALE ŞI TELEFOANELE INSTITUŢIILOR CARE PARTICIPĂ LA SCHIMBUL DE DATE METEOROLOGICE ŞI HIDROLOGICE

Din Partea română:

ORGANE CENTRALE:

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALA DE METEOROLOGIE- BUCUREŞTI

Sos. Bucureşti – Ploieşti, nr. 97, Sector 1, Bucureşti 013686, România Telefon centrală: 40-21-3163240; 40-21-3163116

E-mail: relatii@meteo.inmh.ro

Director General: Tel: 40-21-3164292; Fax: 40-21-3163143

Director Tehnic: Tel./fax: 40-21-316 60 98

CENTRUL NATIONAL DE PROGNOZĂ METEOROLOGICĂ:

Telefon+ Fax: ' 40-21-3163732

Telefon+ Fax: 40-21- 3161191

Mobil : 40-723-344447

E-mail:dinu.marasolu@ meteo.inmh .ro

CENTRUL NA, TIONAL DE COMUNICAT'

Telefon: 40-21-2312138

Email: operator@meteo.inmh.ro;

II:

CENTRUL NAŢIONAL DE PROGNOZE HIDROLOGICE (CNPH) din cadrul INHGA:

E-mail: comun@hidro.ro; Tel./Fax.: 40-21-2302157;

Mobil: 40-724405329;

Şef C.N.P.H.: Marius MATREATA

E-mail: marius.matreata@hidro.ro; Mobil: 40-788-322947

ADMINISTRATIA NATIONALĂ "APELE ROMÂNE"

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, 010018, Bucureşti, România

Telefon centrală: 40-21-3110146

Telefon mobil: 40-788-235751

40-788-235752

40-788-235753

E-mail: Director Gen. Adj.: ovidiu.gabor@ rowater.ro

DISPECERATUL CENTRAL:

Telefon/Fax: 40-21-3103526

E-mail: dispecer@rowater.ro

SECRETARIAT:

Telefon: 40-21-3151301; Fax: 40-21-3122174

ORGANE LOCALE:

ADMINISTRATIA NATIONALĂ "APELE ROMÂNE" DIRECTIA APE' LOR S' OMEŞ-TISA – CLUJ

Str. Vân' ătorului nr. 17, 3400, Cluj Napoca, România

Telefon centrală: 40-264-433028

Director tehnic administrare lucrări: 40-264-433025

Telefon mobil: Director Tehnic	40-788-235758; 40-788-235759 40-264-433022
SECRETARIAT:
Telefon:	40-264-433020
Fax:	40-264-433026
DISPECERAT: Telefon:	40-264-433021
Fax:	40-264-433026 (orele 15.30 – 7.30)

E-mail: apecj@dast.rowater.ro; dispecerat@dast.rowater.ro;

I

ADMINISTRATIA NATIONALĂ "APELE ROMÂNE" DIRECTIA APE' LOR C' RIŞURI – ORADEA

Str. Ion Bogdan nr. 35, Oradea, 3700, România

DIRECTOR

Telefon

DISPECERAT

40-259-442033

Telefon 40-259-443892

Fax 40-259-444237

Telefon calculator 40-259-479166 E-mail: dispecerat@dac.rowater.ro

ADMINISTRATIA NATIONALĂ "APELE ROMÂNE" DIRECŢIA APE' LOR M' UREŞ – TG. MUREŞ

Str. Samuel Koteles nr.33, Tg. Mureş, 4300, România

Telefon: Teletax: Telef.calc:

40-265-161303

40-265-167955

40-265-164290

E-mail: dispecerat@dam.rowater.ro

Din Partea ungară:

ORGANE CENTRALE:

– KORNYEZETVEDELMI ES VIZGAZD.ĂLKOD.ĂSI KUTATO INTEZET KHT (VITUKI Kht) (INSTITUTUL DE CERCETARI DE PROTECTIA MEDIULUI ŞI DE GOSPODARIREA APELOR S.P.),

ViZGAZD.ĂLKODĂSI IGAZGATOSAG GOSPODĂRIREA APELOR)

Teletax: 36-1-2150440

(DIRECT,IA DE

ORSZĂGOS VIZJELZO SZOLGĂLAT (OVSZ) (SERVICIUL NATIONAL DE PROGNOZA HIDROLOGICA),

H – 1095 Budapest, Kvassay J. ut 1. Telefon: 36-1-215 5001

Telefax: 36-1-216 7670

E-mail: ovsz@vituki.hu, balint@vituki.hu

– ORSZ.ĂGOS METEOROLOGIAI SZOLGĂLAT (OMSZ) (SERVICIUL NAŢIONAL DE METEOROLOGIE),

H-1024 Budapest, Kitaibel Palu. 1. H-1525 Budapest, Pf. 38.

Telefon: 36-1-346 4694, 36-1-346 4672

Teletax: 36-1-346 4684 E-mail: bonta@met.hu

ORGANE LOCALE:

– FELSO-TISZA-VIDEKI KORNYEZETVEDELMI ES vfzOGYI IGAZGATOSĂG

{FETIKOVIZIG) (DIRECTIA APELOR TISA SUPERIOARĂ),

H-4400 Nyfregyha'za, Szechenyi u. 19., Pf. 14.

Telefon: 36-42-502 200

Telefax: 36-42-502 202

E-mail: vizrajz@fetikovizig.hu

– TISZĂNTULI KORNYEZETVEDELMI ES vizOGYI IGAZGATOSĂG (TIKOVIZIG) (DIRECŢIA APELOR DE DINCOLO DE TISA),

H-4025 Debrecen, Hatvan u. 8-10., Pf. 57 Telefon: 36-52-41o 677

Telefax: 36-52-316 662

E-mail: vizrajz@tikovizig.hu

– KOROS-VIDEKI KORNYEZETVEDELMI E.S VÎZUGYI IGAZGATOSĂG (KOR­ KOVIZIG) (DIRECŢIA APELOR CRIŞURI),

H – 5700 Gyula, Varoshaz u. 26., Pf. 19

Telefon: 36 – 66 – 526 400

Telefax: 36 – 66 – 526 407

E-mail: vizrajz@korkovizig.hu

– ALSO-TISZA-VIDEKI KORNYEZETVEDELMI ES VIZUGYI IGAZGATOS.ĂG (ATI-KOVIZIG) (DIRECŢIA APELOR TISA INFERIOARĂ)

H-6720 Szeged, Stefania 4. Pf. 390

Telefon: 36-62-599 599

Telefax: 36-62-420 774

E-mail: vizraiz@atikovizig.hu

FELSO-TISZA-VIDEKI KORNYEZETVEDELMI, TERMESZETVEDELMI ES ViZOGYI FELOGYELOSEG

H-4401 Nyfregyhaza, Kolcsey u. 12-14. Telefon: 36-42-31O 155

Telefax: 36-42-598 941

E-mail: fetikvf@ktm.x400gw.itb.hu

TISZĂNTULI KORNYEZETVEDELMI; TERMESZETVEDELMI ES ViZOGYI FELOGYELOSEG

H-4025 Debrecen, Piac u. 9/b.

Telefon: 36-52-319 406, 36-52-412 653

Teletax: 36-52-31O 428

E-mail: tikofe@mail.datanet.hu

KOROS-VIDEKI KORNYEZETVEDELMI, TERMESZETVEDELMI ES VIZOGYI FELOGYELOSEG

H-5700 Gyula, Megyehaz u. 5-7.

Telefon: 36-66-362 944, 36-66-463 045, 36-66-463 043

36-30-2194108 (Ogyelet)

Teletax: 36-66-361 755

E-mail: kovikvfi@ktm.x400gw.itb.hu

ALSO-TISZA-VIDEKI KORNYEZETVEDELMI,

TERMESZETVEDELMI ES ViZOGYI FELOGYELOSEG

H-6721 Szeged, Fels6-Tisza part 17.

Telefon: 36-62-553 033 (kozpont), 36-30-9382 389 (ugyelet)

Teletax: 36-62-553 038

E-mail:atikofi@ktm.x400w.itb.hu

Anexa 5 La Protocolul Sesiunii a XVII-a a Comisiei (Oradea, 2 februarie 2006)

REGULMANT PRIVIND SCHIMBUL DE INFORMAŢII ŞI EFECTUAREA PE BAZĂ DE RECIPROCITATE A ZBORURILOR DE OBSERVARE VIZUALĂ DE CĂTRE ORGANELE DE GOSPODĂRIREA APELOR DIN ROMÂNIA ŞI REPUBLICA UNGARĂ ÎN CAZURI DE PERICOL EXTRAORDINAR DE INUNDATU DIN RÂURI SI APE INTERNE, PRECUM ŞI ÎN SITUAŢII DE POLUĂRI ACCIDENTALE CU EFECT TRANSFRONTIER

Prezentul Regulament a fost elaborat pe baza Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003 şi intrat în vigoare la 17 mai 2004.

Art. 1

În perioada de pericol extraordinar de inundaţii din râuri şi ape interne, precum şi în situaţii de poluări accidentale cu efect transfrontier, fiecare Parte va efectua după necesităţi, zboruri de observare vizuală cu aeronavele sale, în imediata apropiere a frontierei comune, deasupra cursurilor de apă, lucrărilor hidrotehnice şi zonelor inundate de pe teritoriul propriu, informând cealaltă Parte asupra constatărilor efectuate.

Art. 2

În cazul zborurilor prevăzute deasupra teritoriului propriu, în apropierea şi de-a lungul frontierei de stat, în scopul arătat la art. 1, organul de dirijare a zborurilor al Părţii care efectuează zborul va informa despre Programul de zbor, organul similar al celeilalte Părţi, înainte de începerea zborului.

Art. 3

În situaţii cu totul deosebite de pericol de inundaţii din râuri şi ape interne, precum şi în situaţii de poluări accidentale cu efect transfrontier pe teritoriul uneia din Părţi, organul central de gospodărire a apelor al Părţii respective poate executa, cu acordul organului competent al celeilalte Părţi, în condiţiile prevăzute de prezentul Regulament, zboruri de observare vizuală, cu aeronave civile sau militare deasupra cursurilor de apă, lucrărilor hidrotehnice şi a zonelor inundate de pe teritoriul celeilalte Părţi.

Art. 4

Zborurile de observare vizuală deasupra teritoriului celeilalte Părţi se vor executa la înălţimi de cel mult 600 m deasupra reliefului, pe o adâncime de la frontieră ce se stabileşte de la caz la caz, de organele hidrotehnice ale Părţilor.

Art. 5

Cererile de autorizare a survolurilor se vor face prin conducătorii organelor centrale de gospodărire a apelor ale Părţilor, în cazul când zborurile de observare vizuală se efectuează cu aeronave civile şi se vor transmite organului competent de aprobare a zborurilor al fiecărei Părţi.

Art. 6

Autorizarea şi efectuarea survolului pentru aeronavele civile se va face în confonnitate cu procedurile prevăzute de Acordurile internaţionale relevante la care cele două state sunt Părţi şi de legislaţia naţională specifică în vigoare.

Art. 7

Organul central de gospodărire a apelor al Părţii care efectuează survolul pe teritoriul statului celeilalte Părţi are dreptul să ţină legătura prin radio cu aeronava sa, cu condiţia ca aceasta să nu stingherească legătura radio permanentă cu organele de dirijare a zborurilor celeilalte Părţi.

Art. 8

Dacă zborurile se efectuează cu aeronave militare, cererile de autorizare a survolului se vor face direct între statele majore generale ale forţelor amrnte ale Părţilor, după ce în prealabil au fost anunţate organele centrale de gospodărire a apelor aparţinând celor două Părţi şi după ce s-a procedat la coordonarea datelor zborurilor.

Art. 9

În cazul zborurilor cu aeronave militare, cererile de autorizare a survolurilor, programările şi efectuarea zborurilor se vor face potrivit reglementărilor stabilite între statele majore generale ale forţelor armate ale celor două Părţi.

Art. 10

Organul central de gospodărire a apelor al fiecărei Părţi, după perfectarea formelor de survol, va informa organele competente cu atribuţii la frontieră ale Părţii sale din sectorul respectiv, despre începerea şi terminarea zborurilor peste frontiera de stat.

Anexa 6 La Protocolul Sesiunii a XVII-a a Comisiei (Oradea, 2februarie 2006)

REGULAMENT

PRIVIND PROCEDURA APLICABILĂ PROIECTELOR DE NATURĂ A PROVOCA IMPACT TRASFRONTIER

Temeiul legal Art.1

Temeiul legal al prezentului Regulament îl constituie:

Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003, intrat în vigoare la 17 mai 2004 (denumit în continuare Acord),

Protocolul Sesiunii a XVI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, denumit în continuare Comisie, semnat la Hajduszoboszlo (Ungaria), la 18 noiembrie 2004.

Definirea noţiunilor Art. 2

În sensul prevederilor prezentului Regulament:

1. a). „proiect” înseamnă o activitate propusă care este prevăzută în planuri prealabile şi în studii şi a cărei realizare poate provoca un impact transfrontier;

2. b). ,,activitate propusă” înseamnă orice activitate sau orice schimbare majoră a unei activităţi care face obiectul unei decizii a autorităţilor competente conform procedurii naţionale de reglementare în domeniul evaluării impactului asupra mediului în contextul Acordului;

3. c). „impact transfrontier” înseamnă acele schimbări semnificative şi cuantificabile pe baza nivelului de cunoaştere din fiecare ţară şi cu luarea în considerare a metodologiilor Uniunii Europene, intervenite în regimul hidrologic, cantitatea, calitatea apelor, mediul acvatic şi în viata florei şi a faunei acvatice, care se manifestă pe teritoriul statului unei Părti contractante, în unna activităţii umane sau a unor evenimente naturale intervenite pe teritoriul statului celeilalte Părţi contractante.

Scopul Regulamentului Art. 3

Scopul acestui Regulament este stabilirea procedurii aplicabile proiectelor din domeniul gospodăririi apelor, care se execută pe apele de frontieră ce intră sub incidenţa Acordului, şi care sunt de natură a provoca un impact transfrontier.

Domeniul de aplicare Art. 4

1. a). Regulamentul se aplică următoarelor proiecte:

   • – acelora pentru care există obligaţia evaluării impactului în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale şi în cazul în care nu sunt folosite proceduri de consultare în înţelesul Convenţiei Espoo;

   • – acelora pentru care legislaţia naţională nu prevede obligaţia evaluării impactului asupra mediului.

2. b). Proiectele care reprezintă obiectul reglementării sunt următoarele:

• – cele care pot avea impact transfrontieră asupra calităţii apei;

• – cele care pot influenţa regimul hidrologic al apelor de frontieră;

• – cele care emit substante periculoase prevăzute în lista substanţelor periculoase stabilite de Comisie. Lista reprezintă anexă la prezentul Regulament.

Procedura aplicabilă proiectelor prevăzute la art. 4.a, alin l Art. 5

1. a). Evaluarea impactului transfrontier se face cu respectarea prevederilor UE şi a legislaţiei naţionale specifice fiecărei Părţi.

2. b). Evaluarea se face de către autorităţile competente ale acelei Părţi pe teritoriul statului căruia urmează să se realizeze proiectul.

3. c). Proiectele prevăzute la art. 4 a, alin 1 se includ de fiecare Parte pe o listă care se prezintă anual, celeilalte Părţi, în cadrul Comisiei hidrotehnice româno-ungare.

   Orice modificare a listei intervenită între Sesiuni se va aduce la cunostinţa celeilalte Părţi, prin intennediul Secretarului Comisiei.

4. d). Dacă una din Părţi se consideră posibil afectată de unul din proiectele incluse pe lista prevăzută la punctul c al acestui articol, poate solicita consultări şi informări, precum şi documentaţia studiului de impact în vederea exprimării puctului de vedere, conform art. 11, pct. 7 al Acordului.

5. e). Consultările şi informările Părţilor pot avea ca obiect:

   • – aspectele constructive ale proiectului;

   • – prezentarea studiului de impact pentru eventuale clarificări, cu excepţia informaţiilor confidenţiale şi secrete, astfel cum acestea sunt definite de legislaţia naţională;

   • – cunoaşterea reciprocă a poziţiei Părţilor;

   • – evaluarea folosirii celei mai bune tehnologii disponibile şi accesibile din punct de vedere economic pentru substanţele periculoase, conform art. 7, pct. 5 al Acordului;

   • – convin de comun acord valorile limită de calitate la evacuări, pe care le valorifică la emiterea autorizaţiei, ţinând cont de directivele specifice ale Uniunii Europene şi de prevederile tratatului de aderare la Uniunea Europeană, confonn art. 7, pct. 6 din Acord.

Anexă La Regulamentul prfvind procedura aplicabilă proiectelor de natură a provoca impact transfrontier.

LISTA SUBSTANTELOR PERICULOASE STABILITE DE COMISIE, ÎN CONCORDANTA CU PREVEDERILE DIRECTIVEI CADRU PENTRU APĂ 60/2000/CE (DCA),

POTRIVIT PREVEDERILOR ART.7.4 AL ACORDULUI

ANEXA X A DCA 1

LISTA SUBSTANŢELOR PRIORITARE ÎN DOMENIUL POLITICII DE APE.

	nr. CAS 1	nr.EU 2	Numele substanţei prioritare	Identificat ca substanţă prioritară periculoasă
(1)	15972-60-8	240-110-8	Alaclor	…
(2)	120-12-7	204-371-1	Antracen	(X) …
(3)	1912-24-9	217-617-8	Atrazin	(X)
(4)	71-43-2	200-753-7	Benzol ..	….
(5)	n.d.	n.d.	Difenileteri bromuraţi	X
(6}	7440-43-9	231-152-8	Cadmiu şi comp.u.şi	X
(7)	85535-84-8	287-476-5	C10-13-cloralcani	X
(8)	470-90-6	207-432-0	Clorfenvinfos
(9)	2921-88-2	220-864-4	Clorpirifos	(X) •••
(10)	107-06-2	203-458-1	1,2-Diclor-etan
(11)	75-09-2	200-838-9	Oiclor-metan	…
(12)	117-81-7	204-211-0	2-etil-hexil-diftalat (DEHP)	(X) …
(13)	330-54-1	206-354-4	Diuron	(X) …
(14)	115-29-7	204-079-4	Endosulfan	(X)
	959-98-8	n.d.	(alfa-endosu.lf an) ……
(15)	206-44-0	205-912-4	Fluoranten
(16)	118-74-1	204-273-9	Hexaclor-benzen	X
(17)	87-68-3	201-765-5	Hexaclor-butadiena	X
(18}	608-73-1	210-158-9	Hexaclor-ciclohexan	X
	58-89-9	200-401-2	(gamma-izomer, lindan)

	nr. CAS 3	nr.EU 4	Numele substanţei prioritare	Identificat ca substanţă prioritară p..e.riculoasă
(19)	34123-59-6	251-835-4	lzoproturon	(X) …
(20)	7439-92-1	231-100-4	Plumb şi compuşi	(X)
(21)	7439-97-6	231-106-7	Mercur şi compuşi	-· X …
(22)	91-20-3	202-049-5	Naftalina	(X)
(23)	7440-02-0	231-111-4	Nichel şi compuşikkel es vegyuletei
(24)	25154-52-3	246-672-0	Nonilfenoli	X
	104-40-5	203-199-4	(4-(para)-nonilfenol	…
(25)	1806-26-4	217-302-5	Octilfenol i	(X)
	140-66-9	n.d.	(para-terţ-octilfenol)
(26)	608-93-5	210-172-5	Pentaclor-benzen	X …
(27)	87-86-5	201-778-6	Pentaclor-fenol	(X)
(28)	n.d.	n.d.	Hidrocarburi poliaromatice	X
	50-32-8	200-028-5	(Benz(a)piren),
	205-99-2	205-911-9	(Benz(b)fluoranten),
	191-24-2	205-883-8	(Benz(g,h,i)perilen),
	207-08-9	205-916-6	(Benz(k)fluoranten),
	193-39-5	205-893-2	{lndeno(1,2,3-cd)piren)	…
(29)	122-34-9	204-535-2	Simazin	(X)
(30)	688-73-3	211-704-4	Com,puşi Tributilstanici	X
	36643-28-4	n.d.	(cation Tributilstaniu)	…
(31)	12002-48-1	234-413-4	Triclor-benzeni	(X)
	120-82-1	204-428-0	(1,2,4-Triclor-benzen)
(32)	67-66-3	200-663-8	Triclor-metan (cloroform)	…
(33)	1582-09-8	216-428-8	Trifluarln	(X)
(34)			Cianuri 2

în situaţia în care au fost alese grupe de substanţe, au fost evidenţiati ca parametrii reprezentanţi tipici (în paranteză, fără nr. crt.). Verificarea se referă la aceste substanţe, fără să excludă, în caz de nevoie, adăugarea altor substanţe.

Aceste clase de substante includ in mod normal un numar considerabil de compusi individuali; in prezent nu sunt stabiliti cei mai adecvati compusi individuali.

Aceste substante prioritare sunt supuse revizuirii pentru a fi considerate "substante prioritare periculoase". Comisia, în decurs de 12 luni de la acceptarea acestei liste, face o propunere către Parlamentul şl Consiliul European, pentru încadrarea definitivă a substanţei. Programarea propunerilor Comisiei, stabilită în art.16 al DC 60/2000, nu este afectată de această revizuire.

Se considera numai penta-bromo-bifenil-eter (CAS 32534-81-9)..

Fluorantrenul figurează în această listă ca indicator al altor hidrocarburi poliaromatice periculose.

anexa la DirectivaUE 2455/2001/EK EU

2 La propunere ungară, având în vedere relaţiile de emisie ale bazinului hidrografic, precum şi anexa

D 76/464/EGK, lista li , pct.7 şi DC60/2000 anexa VIII, pct. 6.

3CAS: Chemical Abstracts Service

4 nr. EU : Lista Europeană a Substanţelor Comerciale existente (ElNECS) sau Lista Europeană a Substanţelor Chimice înscrise (EUNCS).

Anexa 7 La Protocolul Sesiunii a XVII-a a Comisiei (Oradea, 2 februarie 2006)

REGULA IENT

PRIVIND PROCEDURA DE Uru1AT PENTRU EXAMINAREA INTERVENŢIILOR CU POSIBIL IMPACT TRANSFRONTIER

Baza legală a Regulamentului Art.1

Elaborarea Regulamentului are la bază:

– prevederile cuprinse în art. 6, alin. 5 si art. 11, alin. 7 al Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003 si intrat in vigoare la 17 mai 2004 (denumit în continuare Acord),

hotarârile cuprinse in punctul B.2.4. al Protocolului Sesiunii a XVI-a a Comisiei hidrotehnice romano-ungare (denumită în continuare Comisie).

Domeniul de aplicare a Regulamentului Art.2

1. a). Domeniul de aplicare al prezentului Regulament se extinde conform art.5 alineatul 2 al Acordului asupra intervenţiilor aflate în execuţie cât şi asupra celor proiectate, care pot schimba starea apelor, mediului acvatic şi a lumii vii în măsura în care au efect tranfrontier.

2. b). Noţiunile „impact transfrontier” şi „intervenţii” trebuie înţelese conform definiţiilor de la art. 2, puctele l .b si l .cale Acordului.

Procedura Art. 3

1. a). Comisia elaborează, la fiecare Sesiune, pe baza art.11(7) al Acordului lista acelor intervenţii ale căror proiecte (documentaţii) urmează sa fie prezentate spre a fi analizate.

2. b). Proiectele (documentaţiile) intervenţiilor selectate se vor transmite reciproc Părţilor contractante în termen de 30 de zile.

3. c). În măsura în care perioada dintre două Sesiuni, oricare Parte primeşte informaţii pe baza propriei legislaţii în legătură cu o intervenţie care nu se află pe lista întocmită, conform art.3.a). al prezentului Regulament, aceasta va transmite proiectul (documentaţia) intervenţiei în termen de 30 de zile Părţii celeilalte spre examinare.

4. d). Proiectele (documentaţiile) ce fac obiectul art. 3.b). si 3.c). vor fi trimise de către

lmputerniciţi.

Anexa 8 La Protocolul Sesiunii a XVII-a a Comisiei (Oradea, 2 februarie 2006)

REGULA.i'1ENT

PRIVIND PROCEDURA APLICABILĂ ÎN CAZUL APARITIEI UNEI STĂRI DE

DETERIORARE NEAŞTEPTATĂ A CALITĂŢII APEI

Temeiul legal al Regulamentului Art.I

Prezentul Regulament are la bază prevederile:

– "Acordului dintre Guvernul Republicii Ungare şi Guvernul României privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră", semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003, intrat în vigoare la 17 mai 2004;

-Convenţiei pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea (1992), Sofia;

• – Protocolului Sesiunii a XII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la Szeged, la data de 3 decembrie 1999, punctul I.6. (prin care s-a hotărât armonizarea Regulamentului cu normele Uniunii Europene şi metodologia folosită în cadrul Centrelor Internaţionale de Alarmare în caz de Poluări Accidentale la Dunăre);

• – Protocolului Sesiunii a XVI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la Hajduszoboszlo, la data de 18 noiembrie 2004, punctul B.2.1.b, punctul B.2.4 şi anexa 6.

  Scopul regulamentului

  Art. 2.

  1. a). Acest regulament se aplică apelor de frontieră şi subunităţilor hidrografice, în cazul în care oricare dintre părţi observă deteriorarea neaşteptată a calităţii apei, sau emisia accidentală de substanţe poluante.

  2. b). Prin acest Regulament se stabilesc:

     monitorizarea fenomenelor de deteriorare neaşteptată a calităţii apelor, respectiv, prelevarea de probe şi analize de laborator;

     modul de efectuare a observaţiilor; modul de informare reciprocă;

     măsurile şi acţiunile ce se întreprind pentru limitarea efectelor deteriorării neaşteptate a calităţii apelor ce vor face obiectul informărilor bilaterale;

     colaborarea între cele două Părţi.

  3. c). Regulamentul prevede de asemenea:

     • – eventualele acţiuni comune iniţiate la cererea unei Părţi în vederea limitării efectelor stării de deteriorare neaşteptată a calităţii apelor sau sistarea fenomenului în vederea protejării tronsonului din aval al râului;

     • – necesitatea colaborării Părţilor privind armonizarea planurilor de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale cât şi pentru alte intervenţii privind prevenirea deteriorării calităţii apelor rezultate din aplicarea Acordului pentru cursurile de apă care formează sau traversează frontiera, în scopul reducerii efectelor transfrontiere a acestora.

     • – Părţile colaborează, în limitele Regulamentului, în scopul informării publicului, pentru clarificarea ştirilor din media referitoare la poluări.

  Definirea noţiunilor utilizate

  1. a). Părţile constată o stare de deteriorare neaşteptată a calităţii apei, în următoarele situaţii:

• – când se atinge valoarea pragului de avertizare pentru cantitatea de emisie a substanţei periculoase legată de accident (valori limită ICPDR);

• – când se constată mortalitatea vizibilă a vieţuitoarelor acvatice, apariţia în masă a plutitorilor de origine antropică, modificarea culorii apei sau mirosului;

• – spălarea accidentală a deşeurilor menajere sau industriale, şi antrenarea lor cu ocazia propagării undelor de viitură.

1. b). Deteriorarea neaşteptată a calităţii apelor poate conduce la o stare extraordinară a calităţii apei prin apariţia unei poluări accidentale periculoase în secţiunea de frontieră.

2. c). Declanşarea stării de deteriorare neaşteptată a calităţii apei se face în conformitate cu prevederile art. 6.a). din prezentul Regulament.

3. d). Declanşarea monitoringului de investigare se face în situaţia constatării stării de deteriorare neaşteptată a calitatii, conform celor de la punctele (a) – (c) ale art. 3 şi în situaţia în care valorile măsurate ale indicatorilor în secţiunea de frontieră sunt mai mari decât valoarea maximă (Cmax) a prelucrărilor statistice obţinute în ultimii 5 ani ( 2000-2004) din măsurătorile lunare efectuate de fiecare Parte, valori care sunt prezentate în anexa 1 tabelul 3 la prezentul Regulament.

   Pentru indicatorul oxigen dizolvat deteriorarea neaşteptată se consideră atunci când valoarea determinată este mai mică decât valoarea minimă statistică determinată în perioada analizată, iar pentru pH atunci când se constată depăşirea valorii maxime sau scăderea sub valoarea minimă caracteristică.

   Atunci când aceste valori nu depăşesc limitele clasei a doua de calitate din anexa 7 a Regulamentului privind urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară, aceste schimbări nu se iau în considerare.

4. e). Procedura de declanşare a monitoringului de investigare la valori care depăşesc valoarea maximă a prelucrărilor statistice obţinute în ultimii 5 ani (Cmax) se aplică experimental pe o perioada de 1 an, după care va fi evaluată prin comparaţie astfel:

• – cu numărul cazurilor de declanşare a monitoringului de investigare în situaţia utilizării valorilor de 1,5 X Cmax din aceeaşi perioadă,

• – cu numărul cazurilor de declanşare a monitoringului de investigare in situaţia utilizării valorilor de 1,5 X C95% ,

• – cu numărul cazurilor de declanşare a monitoringului de investigare în situaţia celor prezentate la art. 3.a) şi 3.d).

După evaluare se va definitiva procedura de declanşare a monitoringului de investigare aplicabilă în continuare.

Efectuarea prelevărilor comune de probe şi analizelor de laborator, infonnarea Părţilor şi evaluarea rezultatelor obţinute

Art.4

1. a). În situaţia în care se consideră necesar de oricare dintre Părţi, la cererea acesteia vor avea loc prelevări comune de probe de apă în secţiunile de frontieră. Prelevarea trebuie efectuată în cel mai scurt timp. Prelevarea de probe va fi efectuată conform prevederilor „Regulamentului privind urmărirea calităţii apelor, pe râurile care fonnează sau traversează frontiera româno­ ungară”.

   În asemenea situaţii, pentru depistarea cauzelor, trebuie pornit fără întârziere, monitoringul de investigare. În această situaţie este necesară analiza apei cursului/cursurilor sau a sectorului/sectorelor de apă afectată (afectate) din punct de vedere al calităţii, în mai multe puncte, cu frecvenţă mărită, analiză pe parcursul căreia se vor determina, în principal, indicatorii de calitate carncteristici stării de deteriorare neaşteptată a calităţii apei.

2. b). La cererea oricăreia dintre Părţi, în tennen de 24 de ore, trebuie cercetată orice situaţie de punere în evidenţă a unei stări de deteriorare neaşteptată a calităţii apei.

3. c). Pe baza rezultatelor monitoringului de investigare, se va stabili dacă:

   au existat cauze naturale;

   este nevoie de măsuri de prevenire sau combatere a efectelor;

   deteriorarea neaşteptată a calităţii apei poate fi periculoasă pentru ecosisteme şi utilizatori;

   se aşteaptă efect transfrontier.

4. d). La cererea oricăreia dintre Părţi, reprezentaţii instituţiilor implicate se informează reciproc în legătură cu starea de deteriorare neaşteptată a calităţii apei şi despre măsurile luate în vederea depistării sursei care a produs fenomenul.

Măsurile de informare în cazul unei stări de deteriorare neaşteptată a calităţii apei Art.5

1. a). Informarea asupra apariţiei unei stări de deteriorare neaşteptată a calităţii apei se face şi în situaţia când din calculele de prognoză rezultă depăşirea valorilor pragurilor de avertizare prevăzute în tabelele nr.l si 2. Tabelele 1 şi 2 sunt cuprinse în anexa 1 la prezentul Regulament.

2. b). Informarea se poate face folosind telefonul, faxul, e-mailul instituţiilor abilitate cuprinse în

   anexa 2 la prezentul Regulament.

3. c). Partea atenţionată va confirma imediat primirea mesajului de atenţionare.

   Schimbul de infonnaţii Art.6

   1. a). În cazul declarării stării de deteriorare neaşteptată a calităţii apei, Părţile se vor infonna reciproc astfel:

      • – În cazul în care Partea română constată o deteriorare neaşteptată a calităţii apei pe teritoriul sau care prezintă riscul declarării unei stări extraordinare a calităţii apei în sectorul de frontieră, instituţia abilitată de gospodărire a apelor infonnează, prin orice mijloace de comunicaţie (ex. prin telefon, fax, e-mail, server FTP), în cel mai scurt timp, instituţia abilitată de pe teritoriul ungar, asupra elementelor de care dispune referitoare la această deteriorare, în special asupra următoarelor aspecte:

        • • data şi locul sesizării deteriorării calităţii apelor;

        • • caracterul şi concentraţia poluantului;

        • • măsurile luate în vederea eliminării stării de deteriorare neaşteptată a calităţii apelor;

        • • timpul prognozabil al apariţiei eventualei unde poluante în secţiunea de frontieră;

        • • alte date în legătură cu modul de intervenţie, dacă este cazul.

      • – În cazul în care Partea ungară constată pe teritoriul său o deteriorare neaşteptată a calităţii apei, pe un curs de apă de frontieră, instituţia abilitată de gospodărire a apelor va anunţa prin orice mijloace de comunicaţie (ex. prin telefon, fax, e-mail, server FTP), în cel mai scurt timp, instituţia abilitată de pe teritoriul român, asupra elementelor de care dispune referitoare la deteriorarea neaşteptată a calităţii apei.

   2. b). Frecvenţa furnizării de date legate de starea de deteriorare neaşteptată a calităţii apei se stabileşte de către Părţi de la caz la caz, în funcţie de amploarea şi caracteristicile fenomenului.

   3. c). Informarea reciprocă trebuie continuată până la revenirea calităţii apei la starea normală.

   4. d). Părţile pot elabora proceduri pentru primirea, manipularea şi protejarea informaţiilor cu caracter secret schimbate între ele. Comunicarea acestor informaţii către o ţară terţă este posibilă numai după acordul celor două Părţi.

Măsuri şi acţiuni pentru prevenirea deteriorării neaşteptate a calităţii apelor şi a apariţiei fenomenelor de poluare accidentală şi protecţia tronsonului de râu din aval

Art. 7

Părţile aplică principiul prevenirii în vederea evitării sau diminuării deteriorării neaşteptate a calităţii apei, în care scop:

1. a). elaborează metodologia de inventariere a surselor de poluare, realizează inventarul acestor surse şi întocmesc programe de acţiune în comun cu stabilirea priorităţilor;

2. b). asigură elaborarea evaluării riscului substanţelor prioritare/prioritar periculoase;

3. c). elaborează, în concordanţă cu directivele Uniunii Europene, lista orientativă a substanţelor periculoase şi iau măsuri pentru utilizarea ei în cadrul procedurilor comune;

4. d). pentru limitarea efectelor poluării cu produse petroliere şi corpuri plutitoare vor acţiona în secţiunile de intervenţie cuprinse în anexa 3 la prezentul Regulament;

   

   Anexa 1

   La Regulamentul privind procedura aplicabilă în cazul apariţiei unei

   stări de deteriorare neaşteptată a calităţii apei

   Tabe1ul a fost aprobat la a 7-a întâlnire a Steering Comitee al ICPDR din iunie 2002, la nivel internaţional de către reprezentanţii regionali ai fluviului Dunărea referitoare la pragurile de alarmare folosite de către ţările din bazinul Dunării în caz de poluare accidentală.

   Tabel nr. I

   Clasificarea substanţei poluante	VALOR! ALE PRAGURILOR DE AVERTIZARE
   WRC (Water Risk Class)	ALARMARE kg sau I
   o	100 OOO
   1	10 OOO
   2	1 OOO
   3	100
   WRI (Water Risk Index)	2

   Tabel nr. 2

   Amestec de substanţe poluante	VALORI ALE PRAGURILOR DE AVERTIZARE kg sau l
   Oil (necunoscute)	1 OOO
   Ape de răcire-spălare-incendiu	10 OOO
   Suspensii, nămoluri	10 OOO
   WRI (Wat r Risk Index)	2

   Tabel nr.3

   Valori limita pentru declansarea monitoringului de investigare în situatia constatarii starii de deteriorare ncasteptatat a calitatii apelor (Cmax)

   (pe baza rezultatelor analizelor Părţilor în anii 2000-2004)

   Indicator de calitate	UM	Tur	Somes	Crasna	Barcau	Ier	Crisul Repde	Crisul Negru	Crisul Alb	Mures
   		Cmax
   Tw	oe	25,8		26,3	25,2	25,0	29,0	25,4	29,0	30,0	28,0
   pH	–	8,0		8,3	8,2	8,7	8,5	8,4	8,5	8,6	9,0
   pH	–	5,8		6,7	6,9	7,0	7,3	7,0	7,2	7,0	7,5
   COD	mg/I	14,1		33,2	30,1	52,8	70,0	10,0	10,0	12,4	36,3
   DO	mg/I	4,1		2,5	0,8	5,3	0,6	4,4	4,8	5,0	6,6
   B0D5	mg/I	7,4		16,5	11,6	8,6	7,4	7,0	9,0	7,5	10,0
   TDS	mg/1	500		860	850	681	1653	500	500	500	732
   Cond.	µS/cm	522		1130	1050	1076	2361	375	385	546	1066
   CI	mg/I	100,0		177,7	100,0	168,7	358,7	100,0	100,0	100,0	198,0
   S04	mg/I	150,0		150,0	234,0	150,0	150,0	150,0	150,0	150,0	171,0
   Ca	mg/I	150,0		150,0	150,0	150,0	150,0	150,0	150,0	150,0	150,0
   Mg	mg/I	50,0		50,0	50,0	50,0	68,0	50,0	50,0	50,0	50,0
   Na	rng/1	50,0		116,2	84,6	157,0	575,0	50,0	50,0	50,0	100,0
   K	mg/1	12,3		17,2	23,0	10,0	15,0	5,0	5,5	7,1	7,4
   NH4	mg/I	2,96		3,9	8,38	2,00	1,35	1,80	0,37	1,13	0,97
   NH4-N	mg/1	2,30		2,99	6,52	1,56	1,05	1,40	0,30	0,88	0,75
   N02	rng/1	0,78		0,3	3,44	7,90	2,00	0,53	0,50	0,17	0,25
   N02-N	mg/1	0,24		0,09	1,05	2,40	0,61	0,16	0,15	0,06	0,08
   N03	mg/I	11,00		15,3	15,50	16,00	20,50	14,60	9,30	8,50	13,10
   N03-N	mg/I	3,00		3,46	3,50	3,61	4,63	3,30	3,00	3,00	3,00
   P04	mg/I	4,84		1,0	7,40	1,28	2,68	1,16	0,25	0,35	0,27
   P04-P	mg/I	1,58		0,33	2,42	0,42	0,88	0,38	0,10	0,11	0,10
   Fe	mg/1	4,0		1,0	1,62	2,63	0,68	0,68	1,20	1,51	0,99
   Mn	mg/1	1,8		1,2	0,76	0,72	2,53	0,43	0,80	0,32	0,09
   CN	µg/1	–		20,0	–	–	–	–	–	–	–
   Cr	µg/1	114,0		21,0	27,0	–	–	–	–	–	59,0
   Cu	µg/1	100,0		100,0	100,0	–	–	–	–	–	128,0
   Pb	µg/1	140,0		140,0	140,0	–	–	–	–	–	47,0
   Zn	µg/1	4690		820,0	822	–	–	–	–	–	121
   Phenols	mg/1	0,010		0,014	0,017	0,034	0,035	0,020	0,025	0,016	0,050
   ANA det.	mg/I	0,28		0,44	0,24	0,20	0,20	0,20	0,20	0,20	0,20
   Oit	mg/1	0,16		0,24	0,30	0,35	0,31	0,30	0,20	0,20	0,30
   Clor.-a	mg/m3	73,4		324,6	391,9	152,3	50,0	50,0	138,5	343,0	267,6
   Colifom1	i/ml	9200		54000	160000	–	–	–	–	–	20000

   Valorii îngroşate reprezintă limitele categoriei a li–a de calitate. deoarece valorile maxime măsurate sunt mai mici decât acestea.

   Anexa 2

   La Regulamentul privind procedura aplicabilă în cazul apariţiei unei

   stări de deteriorare neaşteptată a calităţii apei

   Lista instituţiilor abilitate

   pentru efectuarea schimburilor de infonnaţii referitoare la deteriorarea neaşteptată a calităţii apei şi la declararea stării extraordinare a calităţii apei care generează poluări accidentale cu impact transfrontier a cursurilor de apă care traversează frontieră de stat dintre România şi Ungaria

   1. A. pentru râurile Someş, Cras11a şi Tur

      1. a. Instituţii competente din România:

         Direcţia Apelor Someş – Tisa

         Str. Vânătorului nr. 17, 3400 Cluj – Napoca Tel: 40-264 – 433028, 433026

         FAX: 40-264 – 433026

         E-mail: apecj@dast.rowater.ro

         Sistemul de Gospodărire a Apelor Satu Mare- de rezervă 3900 Satu Mare, Str. Mircea cel Bătrân nr. 8/A

         Tel: 40-261 – 770177

         Fax : 40-261 – 768302

         E-mail: sgam@dast.rowater.ro

      2. b. Instituţii competente din Ungaria:

         Felso-Tisza-videki Komyezetvedelmi, Termeszetvedelmi es Vizugyi Felugyaloseg Nyiregyhaza

         4400 Nyiregyhaza, Kolcsey u. 12-14

         Tel: 36-42-598930, 598931

         Fax: 36-42-598941

         E-mail: felsotiszavideki@zoldhatosag.hu

   2. B. pentru râurile Barcău, Crişul Negru, Crişul Repede şi Crişul Alb

      1. a. Instituţii competente din România: Direcţia Apelor Crişuri

         410204 Oradea, Str. Jon Bogdan nr. 35 Tel: 40-259-442033, 443892

         FAX: 40-259-44423 7

         E-mail: dispecerat@dac.rowater.ro Iaborator@dac.rowater.ro

      2. b. Instituţii competente din Ungaria:

         Tiszantuli Komyezetvedelmi, Termeszetvedelmi es Vizugyi Felugyelosen Debrecen 4025 Debrecen, Piac u. 9/b

         Tel: 36-52-319406, 36-52-412653

         Fax: 36-52-310428

         E-mail: tiszantuli@zoldhatosag.hu

         Kăr6s-videki Kămyezetvedelrni Termeszetvedelmi es Yizugyi FelOgyeloseg, Gyula 5700 Gyula, Megyehaz u. 5-7.

         Telefon: 36-66-362944, 36-66-463045, 36-66-463043

         Telefon în afara orelor de program : 36-30-2194108 Fax: 36-66-361755

         E-mail: korosvideki@zoldhatosag.hu

         Tiszântuli Kărnyezetvedelmi es Viziigyi Igazgat6săg (Tikovizig) H-4025 Debrecen, Hatvan u. 8-10., Pf. 57.

         Telefon: 36-52-410 677

         Telefax: 36-52-316 662

         E-mail: vizrajz@tikovizig.hu

         Kăros-videki Komyezetvedelmi es Viziigyi Igazgat6sâg (kor-kovizig) H-5700 Gyula, Vâroshăz u. 26., Pf. 19.

         Telefon: 36-66-526-400

         Telefax: 36-66-526-407

         E-mail: vizrajz@korkovizig.hu

   3. C. pentru râul Mureş

      1. a. Instituţii competente din România: Direcţia Apelor Mureş

4300 Tg. Mureş, Str. Koteles Samuel nr. 33

Tel: 40-265-

Fax: 40-265-167955

E-mail: aperoms@fx.ro

Sistemul de Gospodărire a Apelor Arad – de rezervă 2900 Arad, Str. Gen, Dragalina nr. 16

Tel: 40-257 – 280362

Fax: 40-257 – 280812

E-mail: sgape@arad.ro

Anexa 9 La Protocolul Sesiunii a XVll-a a Comisiei (Oradea, 2 februarie 2006)

Informare

în legatură cu proiectele şi lucrările realizate în domeniul de aplicare al Acordului cu asistenţă tehnică financiară terţă

PROIECTE COMUNE ROMÂNO-UNGARE

1. 1. Proiectul „Managementul bazinului râului transfrontier Crisuri, sub-bazin al Tisei – asisteţă pentru stabilirea instrumentelor de control şi management al bazinului râului transfrontier Crisuri, sub-bazin al Tisei.

   Oficiul Internaţional al Apei din Paris (Franta) a acordat asistenţă tehnică şi financiară pentru elaborarea proiectului româno-ungar, intitulat "Managementul bazinului râului transfrontier Crisuri, sub-bazin al Tisei – asisteţă pentru stabilirea instrumentelor de control şi management al bazinului râului transfrontier Crisuri, sub-bazin al Tisei – asistenţă pentru stabilirea instrumentelor de control şi management al bazinului transfrontier ".

   Sprijinultehnic este acordat printr-un conso11ium de specialişti francezi, în cadrul misiunilor prin Oficiului Internaţional al Apei (OIEau).

   Sprijinulfinanciareste acordat de către Fondul Francez pentru Mediul Mondial (FFEM). Finanşarea către Partea româna şi cea ungară se va face prin Comisia lntemationala pentru Protectia Fluviului Dunarea (ICPDR), astfel cum s-a cerut de catre FFEM.

   Costurile totale ale proiectului se ridica la 3.700.000 Euro, din care Guvernul Frantei va contribui cu I .024.000 Euro, Partea română 800.000 Euro (în kind), Partea ungară 600.000 Euro (in kind), iar restul de 1.200.000 Euro reprezintă suma valoarilor proiectelor PRARE – EU care au fost implementate în bh Crisuri de către Partea româna şi Partea ungară (având în vedere că rezultatul acestor proiecte sunt folosite şi în cadrul proiectului în cauză).

   Obiectivulprincipaleste dezvoltarea durabilă a bazinului transfrontier prin managementul echilibrat al resurselor de apă:

   • • dezvoltarea capacităţilor Comisiei hidrotehnice româno-ungare;

   • • asistenta tehnica si elaborarea si implementarea instrumentelor comune pentru management, respectiv a sistemului de informaţii la nivelul bazinului.

     Rezultate şi activităti în cadrul proiectului:

   • • armonizarea procedurilor şi structurarea colectarii datelor (acord în legatura cu documentele specifice procedurilor comune şi standardelor);

   • • analiza şi armonizare – baza de date şi sistem GfS la nivelul bazinului (hărţi tematice şi rapoarte);

   • • definiţia şi implementarea proceselor şi schimbul metodologiilor şi al rezultatelor masurătorilor şi observaţiilor (sistem de schimb operational);

   • • asistenţă pentru optimizarea şi armonizarea sistemului de monitoring pentru controlul calitătii apelor şi alarmare în caz de poluari accidentale;

   • • caracterizarea bazinului (documente de lucru pentru starea resurselor de apă de suprafaţă şi subterane şi analiza economică a consumului de apă);

   • • armonizarea metodologiei pentru realizarea planului de Management al bazinului transfrontier în conformitate cu abordarea propusă de grupul de experţi River Basin Management RBM ai ICPDR şi luarea în considerare a recomandărilor Directivei Cadru pentru Apă în ceea ce priveste calitatea apelor şi în particular, a anexei 7 a acesteia, cât şi a Convenţiei Helsinki (privind utilizarea apelor şi lacurilor transfrontiere);

   • • înfiinţarea şi animarea unui comitet de pilotaj (Steering Committe Crisuri) compus din specialişti români, unguri, francezi sub egida Comisiei Internationale pentru Protectia Fluviului Dunarea (ICPDR), pentru proiectul de management transfrontier Crişuri.

     Organizare instituţională şi organizare privind desfăşurarea proiectului

     Urmărirea realizării proiectului este asigurată de către Comisia Internationala pentru Protecţia Fluviului Dunarea (ICPDR). Abordarea metodologică utilizată pentru Planul de management transfrontier va fi în coerentă şi complementar cu cel pentru râul Sava. Ambele proiecte (Crişuri şi Sava) vor fi considerate proiecte pilot în bazinul hidrografic al Dunării.

     Steering Committc va coordona execuţia proiectului. Comitetul de pilotaj asigură funcţiile următoare:

   • • aprobarea programului de actiune al consortium-ului de experti francezi condus de OTEau;

   • • supravegherea execuţiei proiectului, aprobarea rapoartelor tehnice şi rapoartelor periodice;

   • • organizarea auditurilor exterioare şi necesare;

   • • asigurarea coordonării activităţilor partenerilor;

   • • asigurararea coordonării cu alte proiecte;

   • • crearea condiţiilor pentru garantarea perenităţii instituţionale, tehnice şi financiare a proiectului;

   • • participarea la evaluarea proiectului realizat şi determinarea priorităţii acţiunilor suplimentare prevăzute în proiect.

     Proiectul are o durată de 2 ani (2005-2006) şi este în curs de desfăşurare.

2. 2. Proiect NATO – sfp 978016 – monitorizarea inundaţiHor periculoase în România şi Ungaria folosind date satelitarc

   Proiectul se desfasoară pe: Crişul Alb (aval Ineu) şi Crişul Negru (aval Talpoş) din România şi

   pe Crişul Dublu (Baraj Bekes)- Ungaria.

   Instituţia parteneră este Darthmouth Flood Observatory Hanover – NH –USA.

   Bugetul proiectului este de 268 OOO EURO din care 148 OOO EURO nerambursabili revin Părţii române.

   Durata proiectului este între l noiembrie 2002 – I august 2006.

   Direcţia Apelor Crişuri Oradea este şi co-participant la realizarea proiectului cu un buget de 24

   OOO EURO.

   Stadiul realizării lucrărilor realizate de O.A.Crişuri:

   • • Identificarea pc teren a zonei de studiu a tuturor lucrărilor hidrotehnice şi a caracteristicile lor

   • • Efectuarea de profile transversale – 16 pc Crişul Negru şi 24 pe Crişul Alb

   • • Localizarea cu GPS a secţiunilor principalelor lucrări

   • • S-au stabilit secţiunile suplimentare de prognoză (câte 2 pe fiecare râu)

   • • S-au efectuat corelaţii de prognoză între secţiunile principale şi cele suplimentare

   • • S-a achiziţionat un set de hărţi scara 1 : 25.000 a zonei de studiu

   • • S-au adus contribuţii la calibrarea parametrilor modelului de prognoză hidraulică

   • • S-a efectuat schimbul de experienţă cu partenerii unguri privind modelele maternetice

   • • S-au făcut acţiuni privind vizibilitatea şi popularizarea proiectului în mass-media şi prin participarea cu lucrări şi postere la manifestări internaţionale

     Din bugetul alocat de 24 OOO EURO până în prezent s-au realizat lucrări şi s-a achiziţionat aparatură şi tehnică de calcul în valoare de 20 OOO EURO, fiind în grafic cu eşalonarea cheltuielilor.

     În cadrul programului, în anul 2005, Partea ungară (VITUKI Kht, OMSZ, KORKOVIZIG) a efectuat următoarele:

     • • s-a realizat prin OMSZ varianta vectorială a hărţii satelitare, care se referă la acoperirea cu vegetaţie a teritoriilor implicate;

     • • au luat parte la Oradea, în 4-8 mai, la seminarul NATO ăTransboundary Flood”

     • • în perioada 15-22 iunie s-a organizat cursul pentru utilizatorii programului Arc View care participă la proiect;

     • • în iulie 2001, VITUKI a elaborat harta inundabilităţii pentru râul Tisa pe baza datelor satelitare digitale de la VITUKI, respectiv a datelor provenite din fotografiere la înălţime de la Studio Argus;

     • • în 19 octombrie au luat parte la prezentarea produselor organizată de GraphlT SRL, unde au fost prezentate softuri pentru cunoasterea terenului şi sisteme de colectare a datelor;

     • • au început investitia pentru utilizarea familiei software GeoMedia, respectiv a sistemului de colectare a datelor terestre GPS;

     • • în noiembrie a avut loc o instruire de 3 zile pentru programul Arc View a celor implicaţi în proiect;

     • • în lunile noiembrie-decembrie a fost achizitionat un note-book de mare capacitate pentru colectarea datelor de teren , respectiv unul mijlociu şi programul informaţional GPS GeoMedia terestru tip ProMark2 şi având precizia de ordinul centimetrului.

INFORMAREA PĂRŢII UNGARE

1. 1. Dezvoltare pentru apărare Împotriva inundaţiilor pe Crisul Dublu ş1 Crişul repede

   Direcţia Apelor şi Protecţia Naturii Crişuri a beneficiat de spnJm în cadrul programului PHARE CBC România-Ungaria 2003 în cadrul proiectului HU 2003/005-830-02, pentru urmatoarele lucrări:

   Construcţii:

   l. Crisul Dublu, mal drept, km 22+4 l I+ – 23+273 şi 24+965 – 25+280 – întărire de mal

2. 2. Crisul Dublu, mal drept, km 22+411+ – 25+200 – modernizare cablu de transmisie

3. 3. Cris Repede mal stâng km 55+474 – construcţie amplasament debitmetru cu ultrasunete

Investiţia se finalizează în 3 august 2006, iar contractul de achiziţii a fost încheiat de directie în 29 noiembrie 2005.

1. 2. Modernizarea anexelor Regulamentului de apărare Împotriva inundaţilor produse de ape interne (KORKOVIZIG Gyula)

   A fost câstigată licitaţia pentru proiecte PHARE CBC proiecte mici pentru 2003 şi s-a primit sprijin pentru modernizarea anexelor în format digital şi hârtie.

   Contractul de sprijin a fost încheiat anul trecut. Proiectul are termen de finalizare septembrie 2006.

2. 3. Curăţirea arsenului şi întreţinerea apelor subterane în partea Sudica a Ungariei –

proiect LIFE 05 ENV/H/000418

Proiectul a fost câstigat la licitaţia de proiecte a Directiei generale pentru mediu a Comisiei Europene şi a fost înregistrat sub numarul LIFE 05 ENV/H/000418. Proiectul a început în 15 noiembrie 2005 şi are termen 14 noiembrie 2008.

Iau parte la proiect:

Direcţia Apelor şi Protectia Naturii Crisuri, preferenţial.

Parteneri: Mak6-Tersegi Vfzikozmu Kft., Balint Analitika Kft., Smaragd-GSH Kft., SELOR eeig (Olanda), GTK, Geologica! Survey of Finland (Finlanda), Compania de apă Arad (Romania).

Proiectul constă în 3 sarcini de bază:

I. În faza de pregătire, se va realiza în sudul Ungariei, în special în judeţul Bckes, colectarea datelor privind calitatea stocurilor de apă subterane, completarea funcţie de neccsităti şi evaluarea acestora, cât şi modelarea hidrologică, calitativă şi cantitativă a arsenicului în 4 locuri stabilite.

1. 2. În faza a doua, în cursul demonstraţiei şi analizării, datele de calitate a apelor subterane vor fi introduse În sistem informatizat GIS. Ca urmare, respectiv în paralel cu aceasta incepe proiectarea şi execuţia staţiei de epurare complexe, cu container, semiautomate, de capacitate I 00 mc/zi, pentru îndepartarea substantelor poluatoare (arsenic, amoniu, fier, mangan, etc). Instalaţia semiautomată va funcţiona şi va fi reglementată pentru 5 locuri din Ungaria şi unul in Romania. Pe parcursul proiectului, va fi finalizată analiza unui ciclu de viaţă (Lyfe Cycle Analysis).

2. 3. În faza a treia, prezentarea rezultatelor se face în cadru mai larg naţional cât şi în ţările vecine, prin intermediul materialelor tipărite, CD-urilor şi a pagini1or internet şi acestea se referă la date noi referitoare în special la îmbunătăţirea calitătii apei potabile.

3. 4. Informare în legatură cu proiecte câstigate la licitaţia din Programul Interreg III/A în anul 2005, de către direcţiile apelor şi protecşia naturii din Ungaria:

   1. 1. Proiectare şi realizare sistem de informare pentru apărare împotriva inundaţiilor între Nyiregyhaza şi Satu Mare, Direcţia Apelor şi Protectia Naturii Tisa Superioară.

      Suport financiar: 50 750 Euro

   2. 2. Dezvoltare teritorială şi apărare împotriva inundaţiilor, drum de biciclete în lungul Somesului , Direcţia Apelor şi Protecţia Naturii Tisa Superioară.

      Suport financiar: 349.000 Euro

   3. 3. Modernizarea anexelor Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor pentru zona de interes comun, Direcţia Apelor şi Protecţia Naturii Tisa Superioară.

      Suport financiar: 246 446 Euro

   4. 4. Dezvoltare retea de transmisie la Direcţia apelor şi Protecţia Naturii Crişuri. Suport financiar: 15221O Euro

   5. 5. Modernizare acumulării nepermanente Kisdelta, faza I, Direcţia Apelor şi Protecţia Naturii de peste Tisa

      Suport financiar: 121 349 Euro

   6. 6. Realizare sistem de monitoring pentru cantitatea şi calitatea apelor, în secţiunile de frontieră Barcau şi Ier, Direcţia Apelor şi Protecţia Naturii de peste Tisa.

      Suport financiar: 355 369 Euro

   7. 7. Program de protecţia mediului în judeţul Hajdu-Bihar în zona de frontieră pentru protecţia resursei de apă, Direcţia Apelor şi Protecţia Naturii de peste Tisa.

Suport financiar: 452381 Euro

T A R I F E L E

aplicate pentru publicațiile prevăzute de lege a fi inserate în Monitorul Oficial al României începând cu 1 ianuarie 2006

1. 1.

   1. 1.1. Ordine ale miniștrilor, precizări, instrucțiuni, criterii, norme metodologice emise de organe ale administrației publice și de alte instituții publice, 490.000 lei/pag. de manuscris/49 lei noi/pag. de manuscris care nu sunt prevăzute de Constituție, republicată, în art. 78, 100, 108, 115 și 147

   2. 1.2. Deciziile pronunțate de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție 490.000 lei/pag. de manuscris/49 lei noi/pag. de manuscris

2. 2. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a III-a

   1. 2.1. Pierderi de acte, sigilii, ștampile, ciocane silvice 120.000 lei/act/12 lei noi/act

   2. 2.2. Schimbări de nume 120.000 lei/act/12 lei noi/act

   3. 2.3. Citații emise de instanțele judecătorești 120.000 lei/act/12 lei noi/act

   4. 2.4. Citații la care numărul persoanelor citate este mai mare de unu 120.000 lei/act + 2.500 lei/cuvânt/

      12 lei noi/act + 0,25 lei noi/cuvânt

   5. 2.5. Publicarea ordonanței judecătoriei privind pierderea, sustragerea sau distrugerea cecului ca instrument de plată, 650.000 lei/pag. de manuscris/65 lei noi/pag. de manuscris a cambiei și a biletului la ordin

   6. 2.6. Acte procedurale ale instanțelor judecătorești, a căror publicare este prevăzută de lege 650.000 lei/pag. de manuscris/65 lei noi/pag. de manuscris

   7. 2.7. Extras-cerere pentru dobândirea sau renunțarea la cetățenia română 750.000 lei/anunț/75 lei noi/anunț

   8. 2.8. Concursuri pentru ocuparea de posturi didactice în învățământul superior și a posturilor vacante de funcționari publici 650.000 lei/pag. de manuscris/65 lei noi/pag. de manuscris

   9. 2.9. Anunțuri privind concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, la concursul de admitere în magistratură, 650.000 lei/pag. de manuscris/65 lei noi/pag. de manuscris la examenul de capacitate pentru magistrații stagiari, precum și pentru locurile vacante de magistrați, executori

      judecătorești, notari publici

   10. 2.10. Anunțuri privind concursul pentru posturile vacante de manager economic și celelalte posturi vacante de personal ale curților de apel și tribunalelor 650.000 lei/pag. de manuscris/65 lei noi/pag. de manuscris

   11. 2.11. Anunțuri privind data la care au loc adunările generale ale judecătorilor și procurorilor, precum și perioada 650.000 lei/pag. de manuscris/65 lei noi/pag. de manuscris de depunere a propunerilor de candidaturi pentru Consiliul Superior al Magistraturii (C.S.M.)

   12. 2.12. Publicarea ordonanței de clasare a comisiei de cercetare a averilor sau a hotărârii irevocabile a instanței judecătorești, 650.000 lei/pag. de manuscris/65 lei noi/pag. de manuscris prin care se constată că proveniența bunurilor este justificată

   13. 2.13. Publicarea declarațiilor de avere potrivit legii 490.000 lei/pag. de manuscris/49 lei noi/pag. de manuscris

   14. 2.14. Publicarea rapoartelor periodice de activitate ale autorităților publice și a raportului privind starea justiției 490.000 lei/pag. de manuscris/49 lei noi/pag. de manuscris

   15. 2.15. Bilanțuri de ocupare a forței de muncă pe județe și la nivel național 490.000 lei/pag. de manuscris/49 lei noi/pag. de manuscris

   16. 2.16. Publicarea listei donatorilor și a donațiilor făcute partidelor politice 50.000 lei/rând tabel/5 lei noi/rând tabel

   17. 2.17. Publicarea raportului de venituri și cheltuieli electorale ale partidelor 490.000 lei/pag. de manuscris + 50.000 lei/rând tabel

       49 lei noi/pag. de manuscris + 5 lei noi/rând tabel

   18. 2.18. Alte publicații cu prezentare tabelară 50.000 lei/rând tabel/5 lei noi/rând tabel

   19. 2.19. Alte acte a căror publicare este prevăzută de lege 2.500 lei/cuvânt/0,25 lei noi/cuvânt

3. 3. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a IV-a

   1. 3.1. Publicarea în extras sau integral a încheierilor judecătorului delegat de autorizare a constituirii societăților comerciale și de înmatriculare a acestora 315.000 lei/pag. de manuscris/31,5 lei noi/pag. de manuscris

   2. 3.2. Alte hotărâri judecătorești prevăzute de lege 750.000 lei/pag. de manuscris/75 lei noi/pag. de manuscris

   3. 3.3. Publicarea proiectului de fuziune sau divizare 875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris

   4. 3.4. Bilanțuri și conturi de profit și pierdere (anunțuri-extras) 795.000 lei/anunț/79,5 lei noi/anunț

   5. 3.5. Bilanțuri ale băncilor 875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris

   6. 3.6. Acte adiționale 875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris

   7. 3.7. Publicarea dispozitivului hotărârii definitive de excludere a unui asociat (S.N.C., S.C.S., S.R.L.), precum 400.000 lei/anunț/40 lei noi/anunț

      și a hotărârii de declarare a nulității unei societăți comerciale

   8. 3.8. Alte publicații ale agenților economici, sub formă de text, a căror publicare este prevăzută de lege (somații, convocări de adunări generale, 875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris hotărâri ale adunărilor generale, acte de numire a lichidatorilor, bilanțuri contabile ale lichidatorilor, raportul cenzorilor în caz de lichidare etc.)

   9. 3.9. Publicații cu prezentare tabelară 50.000 lei/rând tabel/5 lei noi/rând tabel

   10. 3.10. Alte acte a căror publicare este prevăzută de lege 875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris

4. 4. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a V-a

   1. 4.1. Publicarea contractelor colective de muncă încheiate la nivel național și de ramură Tariful se calculează în funcție de numărul de pagini și de tirajul comandat

5. 5. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a VI-a

   1. 5.1. Publicarea anunțului de intenție pentru inițierea unor proiecte în condiții de parteneriat public-privat, conform O.G. nr. 16/2002 490.000 lei/pag. de manuscris/49 lei noi/pag. de manuscris

   2. 5.2. Publicarea hotărârilor judecătorești irevocabile pronunțate în aplicarea O.U.G. nr. 60/2001 720.000 lei/pag. de manuscris/72 lei noi/pag. de manuscris

   3. 5.3. Publicarea anunțului de licitație publică deschisă în vederea delegării gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apă și de canalizare 490.000 lei/pag. de manuscris/49 lei noi/pag. de manuscris

   4. 5.4. Publicarea anunțului de licitație publică deschisă pentru delegarea gestiunii serviciilor publice de salubrizare a localităților prin concesiune 490.000 lei/pag. de manuscris/49 lei noi/pag. de manuscris

   5. 5.5. Publicarea anunțului de licitație publică deschisă privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public 490.000 lei/pag. de manuscris/49 lei noi/pag. de manuscris

      și privat de interes local

   6. 5.6. Alte acte a căror publicare este prevăzută de lege 490.000 lei/pag. de manuscris/49 lei noi/pag. de manuscris

6. 6. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a VII-a

   1. 6.1. Încheierea judecătorului delegat de înmatriculare în registrul comerțului a societății cooperative, conform Legii nr. 1/2005 315.000 lei/pag. de manuscris/31,5 lei noi/pag. de manuscris

   2. 6.2. Hotărârea adunării generale și/sau actul adițional cuprinzând textul integral al clauzelor modificatoare 875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris

   3. 6.3. Hotărârea judecătorească irevocabilă de anulare a hotărârii adunării generale 400.000 lei/anunț/40 lei noi/anunț

   4. 6.4. Hotărârea adoptată de adunarea generală a membrilor cooperatori prin care se aprobă situația financiară anuală 875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris

   5. 6.5. Hotărârea adunării generale pentru majorarea capitalului social, numai dacă majorarea este mai mare de 10% 875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris

   6. 6.6. Proiectul de fuziune sau de divizare, vizat de judecătorul delegat, integral sau în extras 875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris

   7. 6.7. Actul modificator al actului constitutiv al societății cooperative absorbante, vizat de judecătorul delegat 875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris

   8. 6.8. Actul de dizolvare a societății 875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris

   9. 6.9. Actul de numire a lichidatorilor, precum și orice alt act care ar aduce schimbări în persoana acestora 875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris

Tarifele de publicare cuprind T.V.A. în cotă de 19%.