REGLEMENTĂRI TEHNICE*) din 19 aprilie 2001

Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii Document

Emitent: MINISTERUL INDUSTRIEI SI RESURSELOR
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 463 bis din 14 august 2001

Actiuni Suferite

Actiuni Induse

Refera pe

Referit de

Actiuni suferite de acest act:

Alegeti sectiunea:

SECTIUNE ACT	TIP OPERATIUNE	ACT NORMATIV
Actul	ABROGAT DE	OUG 126 27/12/2011
Actul	MODIFICAT DE	ORDIN 964 21/08/2007
Actul	MODIFICAT DE	ORDIN 778 08/11/2006
Actul	MODIFICAT DE	ORDIN 806 24/11/2004
ART. 1	INCETAT APLICABILITATEA	HG 941 14/08/2003
ART. 4	MODIFICAT DE	ORDIN 964 21/08/2007
ANEXA 2	MODIFICAT DE	ORDIN 778 08/11/2006
ANEXA 2	ABROGAT PARTIAL DE	HG 941 14/08/2003

Nu exista actiuni induse de acest act

Acte referite de acest act:

SECTIUNE ACT	REFERA PE	ACT NORMATIV
Actul	ARE LEGATURA CU	ORDIN 113 19/04/2001

Acte care fac referire la acest act:

Alegeti sectiunea:

SECTIUNE ACT	REFERIT DE	ACT NORMATIV
Actul	ABROGAT DE	OUG 126 27/12/2011
Actul	REFERIT DE	OUG 126 27/12/2011
Actul	MODIFICAT DE	ORDIN 964 21/08/2007
Actul	MODIFICAT DE	ORDIN 778 08/11/2006
Actul	MODIFICAT DE	ORDIN 806 24/11/2004
Actul	APROBAT DE	ORDIN 113 19/04/2001
Actul	CONTINUT DE	ORDIN 113 19/04/2001
ART. 1	INCETAT APLICABILITATEA	HG 941 14/08/2003
ART. 4	MODIFICAT DE	ORDIN 964 21/08/2007
ANEXA 2	MODIFICAT DE	ORDIN 778 08/11/2006
ANEXA 2	ABROGAT PARTIAL DE	HG 941 14/08/2003

SPECIFICE CATEGORIEI DE RECIPIENTE-BUTELII PENTRU GAZ, EXECUTATE DIN OŢEL FĂRĂ SUDURA – RT 84/525 –

Notă …
*) Aprobate de Ordinul nr. 113 din 19 aprilie 2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 463 din 14 august 2001.

ORDIN

privindaprobareaunorreglementăritehnicepentrurecipiente–butelii*)

Ministrulindustrieişiresurselor,

avândînvedereProgramulnaţionaldearmonizarelegislativăcareîncapitolul„Liberacirculaţieamărfurilor”includeprelua-readirectivelordindomeniulrecipientelorsubpresiuneşiadaptarealaprogresultehnicareglementărilorexistente,

întemeiulprevederilorAcorduluieuropeaninstituindoasociereîntreRomânia,pedeoparte,şiComunităţileEuropeneşistatelemembrealeacestora,pedealtăparte,semnatlaBruxellesla1februarie1993,ratificatprinLegeanr.20/1993,

înconformitatecuprevederileart.6şialeart.9pct.3dinHotărâreaGuvernuluinr.19/2001privindorganizareaşifuncţionareaMinisteruluiIndustrieişiResurselor,cumodificărileulterioare,

emiteurmătorulordin:

Art.1.–Seaprobăurmătoarelereglementăritehnice:

1. Reglementăritehnicecuprivirelaprevedericomunepentrurecipientesubpresiuneşimetodedeverificareaacestora,RT76/767,prezentateînanexanr.1.
2. Reglementăritehnicespecificecategorieiderecipiente–buteliipentrugaz,executatedinoţelfărăsudură,RT84/525,prezentateînanexanr.2.
3. Reglementăritehnicespecificecategorieiderecipiente–buteliipentrugaz,executatedinaluminiunealiatşialiajecualu-miniufărăsudură,RT84/526,prezentateînanexanr.3.
4. Reglementăritehnicespecificecategorieiderecipiente–buteliipentrugaz,executatedinoţelnealiatsudate,RT84/527,prezentateînanexanr.4.

Art.2.–Organismuldecontroldesemnatpentruverificarearespectăriiprevederilorreglementărilortehniceprevăzutelaart.1

esteInspecţiadeStatpentruControlulCazanelor,RecipientelorsubPresiuneşiInstalaţiilordeRidicat–ISCIR,carefuncţioneazăînsubordineaMinisteruluiIndustrieişiResurselor.Înacestscop,încadrulISCIRseînfiinţeazăostructurădistinctăpânăladataintrăriiînvigoareaprezentuluiordin.

Art.3.–Listacuprinzândorganismeledeinspecţiedesem-natedeMinisterulIndustrieişiResurselorpentruevaluareareci-pientelorcarefacobiectulreglementărilortehniceprevăzutelaart.1vafipublicatăînMonitorulOficialalRomâniei,ParteaI,pânăladataintrăriiînvigoareaprezentuluiordin,urmândsăfieactualizatăperiodic.

Art.4.–Anexelenr.1-4**)facparteintegrantădinprezen-tulordin.

Art.5.–Prezentulordinvaintraînvigoarela6lunideladatapublicăriiînMonitorulOficialalRomâniei,ParteaI.

Bucureşti,19aprilie2001.

Nr.113.

Ministrulindustrieişiresurselor,

DANIOANPOPESCU

*)OrdinulafostpublicatînMonitorulOficialalRomâniei,ParteaI,nr.463din14august2001şiestereprodusşiînacestnumărbis.

**)Anexelenr.1-4suntreproduseînfacsimil.

ANEXA Nr.I

REGLEMENTĂRI TEHNICE CU PRIVIRE LA PREVEDERI COMUNE PENTRU RECIPIENTE SUB PRESIUNE ŞI METODE DE VERIFICARE A ACESTORA.

RT 76/767

CAPITOLUL I

Definiţii şi principii de bază
CAPITOLUL II

Aprobarea de model CS
2.1O. Atunci cînd apare o dispută cu privire la oportunitatea retragerii unui certificat sunt necesare consultări între organismul de inspecţie care a efectuat verificările şi organismul de control. Soluţionarea disputei se va face pe baza consultărilor între organisme informând Ministerul Industriei şi Resurselor cu privire la soluţia adoptată.

2.11. Retragerea certificatului se poate face doar de către organismul de control.

CAPITOLUL III

Verificarea CS
4.7. Atunci când o reglementare specifică unei categorii de recipiente sub presiune nu prevede verificarea CS, producătorul, după ce a verificat că fiecare recipient sub presiune satisface

cerinţele respectivei reglementari, şi după caz, este conform modelului pentru aprobare, trebuie să aplice pe proprie răspundere:
1. a) un marcaj special după cum este descris în Anexa nr. I.A secţiunea 5.3, acolo unde este necesară aprobarea de model CS, sau
2. b) un marcaj special descris în Anexa nr.1.A secţiunea 5.4, atunci cînd nu este necesară aprobarea de model CS.
CAPITOLUL IV

Prevederi comune pentru aprobarea de model CS şi verificarea CS
1. 4.1. Marcajele prevăzute în prezentele reglementări tehnice sau în reglementările specifice recipientelor şi echipamentelor auxiliare ale acestora trebuie să fie aplicate în mod vizibil, uşor lizibil şi de neşters pe fiecare recipient şi echipament auxiliar al acestuia.
2. 4.2. Este interzisă aplicarea pe recipientele sub presiune şi echipamentele auxiliare ale acestora a marcajelor asemănătoare cu marcajul pentru aprobarea de model CS, care pot fi confundate cu acest marcaj.

CAPITOLUL V

Clauză derogatorie

5.1. În cazul în care proiectul şi metodele de fabricaţie ale unui recipient sub presiune nu corespund tuturor prevederilor reglementărilor specifice, este obligatoriu ca prevederile art.1.5. din prezentele reglementari să fie respectate, cu condiţia ca modificările făcute recipientului sub presiune să asigure un grad echivalent de securitate al acestuia.
5.2. Fiecare reglementare specifică recipientului trebuie să prezinte foarte clar prevederile de la care este posibilă o astfel de derogare sau, prevederile de la care nu se poate face nici o derogare.
5.3. Pentru acordarea unei derogări se procedează astfel:
1. a) producătorul sau importatorul, persoană juridică cu sediul în România adresează o solicitare pentru derogare organismului de control desemnat de Ministerul Industriei şi Resurselor;
2. b) solicitarea se face pe proprie răspundere şi va conţine soluţii compensatoare, motivate corespunzător din punct de vedere tehnic, care să nu afecteze siguranţa în funcţionare a recipientului şi să excludă pericolul accidentelor;
3. c) se constituie o comisie specială din care fac parte principalii factori interesaţi (proiectant, poducător, montator sau reparator, proprietar sau utilizator şi după caz Inspecţia Muncii, unităţi de cercetare şi proiectare, unităţi de învăţămînt superior de specialitate) şi un organism de inspecţie care întocmesc un raport, ce se înaintează organismului de control;
4. d) pe baza raportului întocmit de comisia specială, organismul de control desemnat de Ministerul Industriei si Resurselor acordă derogarea solicitată;
5. e) documentaţia necesară obţinerii derogării se transmite însoţită de o copie în limba română, după caz.

CAPITOLUL VI

Adaptarea la progresul tehnic

6.1. În scopul adaptării la progresul tehnic în vederea eliminării barierelor din calea comerţului cu echipamente sub presiune, Ministerul Industriei şi Resurselor va putea modifica cu respectarea legislatiei în vigoare:

Anexele m.1.A şi l .Bale prezentelor Reglementari, şi

prevederile cuprinse în reglementări specifice recipientului care, sunt indicate în mod particular în fiecare din acestea,
6.2. Modificările respective se aprobă prin Ordin al Ministrului Industriei şi Resurselor.

CAPITOLUL VII

Clauza de siguranţă

7.1. Cînd organismul de control constată că unul sau mai multe recipiente sub presiune constituie un pericol pentru siguranţă, chiar dacă satisfac prevederile prezentelor reglementari tehnice şi ale reglementărilor specifice recipientului, trebuie să ia măsurile necesare de interzicere temporară de la introducerea pe piaţă a recipientelor sau, să impună condiţii speciale recipientelor în cauză.

Organismul de control va informa Ministerul Industriei şi Resurselor cu privire la decizia

luată.
7.2. În cazul în care organismul de control consideră că sunt necesare modificări de

natură tehnică în textul reglementarilor, se vor aduce modificările necesare conform prevederilor din Capitolul VI.
7.3. În cazul în care s-a făcut uz de clauza de siguranţă descrisă la art. 7.1. aceasta va fi menţinută pînă cînd modificările reglementărilor intră în vigoare.

CAPITOLUL VIII

Prevederi pentru recipientele sub presiune tip CE din import

3.1. Nu se poate interzice sau restrânge introducerea pe piaţă şi punerea în funcţiune a recipientelor sub presiune tip CE provenite din import, dacă respectă condiţiile prezentate la art. 1.5.
3.2. Acceptarea recipientelor sub presiune tip CE provenite din import se va face conform prevederilor prezentelor reglementări tehnice şi conform procedurii din Anexa nr.1.D.
3.3. Atunci cînd organismul de control are motive bine întemeiate să considere că unul sau mai multe recipiente sub presiune provenite din import constituie un pericol pentru mediul înconjurător sau populaţie, cu toate că poartă marcajul CE specific şi sunt însoţite de certificatul pentru aprobarea de model CE, va interzice comercializarea acestora pe teritoriul României.

În această situaţie organismul de control va informa Ministerul Industriei şi Resurselor şi după caz, va face uz de clauza de siguranţă.

CAPITOLUL IX

Dispoziţii finale

9. l. În urma acţiunilor întreprinse de organismul de control sau de organismul de inspecţie, în conformitate cu prevederile prezentelor reglementări tehnice şi ale reglementărilor specifice recipientului, din care rezultă refuzul pentru aprobarea de model CS sau, refuzul de a aplica marcajul pentru verificarea CS, retragerea aprobării, sau interzicerea vânzării sau folosirii recipientelor sub presiune tip CS, în deciziea sa organismul de control desemnat de Ministerul Industriei si Resurselor va indica motivele exacte care stau la baza unei astfel de decizii. Decizia va fi adusă la cunoştină părţii sancţionate care, în acelaşi timp va fi informată cu privire la posibilităţile de remediere, conform reglementărilor în vigoare.

9.2. Ministerul Industriei şi Resurselor în calitate de autoritate de stat în domeniu, desemnează organismele de inspecţie, avînd în vedere criteriile minime specificate în Anexa nr. l.C, asfel încât aceste organisme să opereze în mod eficient, coordonat şi ireproşabil.
9.3. Dacă se constată că nu sunt îndeplinite sau au încetat să fie îndeplinite criteriile minime specificate în Anexa nr.1.C, Ministerul Industriei şi Resurselor poate retrage numirea acordată unui organism de inspecţie, complet sau doar pentru efectuarea anumitor verificări.
9.4. Doar Ministerul Industriei şi Resurselor poate retrage numirea unui organism de inspecţie, pentru acele competenţe care se înscriu în domeniul autorităţii sale.
9.5. Nerespectarea prevederilor prezentelor reglementari tehnice se sancţionează conform legislaţiei în vigoare.

ANEXA Nr. 1.A

Aprobarea de model CS

1. Solicitarea aprobării de model CS

I.I.Cererea şi corespondenţa referitoare la aprobarea de model CS va fi întocmită în limba română în conformitate cu legislaţia în vigoare în România. Documentele care se anexează la cerere se redactează, sau se traduc după caz, în limba română.
2. Examinarea pentru aprobarea de model CS
1. 2.1 Examinarea pentru aprobarea de model CS va fi făcută pe baza planurilor, şi când este cazul, pe recipiente mostră sau prototip.
  
  Examinarea va cuprinde:
  1. a) verificarea calculelor proiectului, metodelor de fabricaţie, execuţie şi a materialelor;
  2. b) când este cazul, verificarea dispozitivelor de securitate şi a aparatelor de măsurat şi a metodelor de instalare.
3. Certificatul şi marcajul pentru aprobarea de model CS
1. 3.1 Certificatul menţionat la art.2.5. al prezentelor reglementari tehnice trebuie să conţină concluziile examinării modelului şi va indica orice condiţii, conform art.1.3. la care poate fi supusă aprobarea. Certificatul trebuie să fie însoţit de descrierile şi desenele necesare pentru a identifica modelul şi, când este cazul, pentru a explica cum funcţionează.
  
  Marcajul pentru aprobarea CS menţionat la art.2.5. al prezentelor reglementări va fi o
  
  literă E stilizată care cantine:
  
  în partea superioară, numărul alocat reglementărilor tehnice specifice categoriei, în ordinea cronologică a adoptarii, şi majusculele RO pentru România şi anul acordării aprobării de model CS; numărul reglementărilor specifice recipientelor sunt atribuite de Ministerul Industriei şi Resurselor în ordinea adoptării acestora;
  
  în partea inferioară, numărul aprobării de model CS.
  
  Un exemplu al acestui marcaj este indicat la alin.5.1.
  Un exemplu al acestui marcaj este indicat la alin. 5.4.
4. Înregistrarea certificatului pentru aprobarea de model CS

Evidenţa certificatelor pentru aprobarea de model CS se va ţine într-un registru special constituit la Ministerul Industriei şi Resurselor.
5. Marcaje referitoare la aprobarea de model CS

[)

5.1. Marcajul pentru aprobarea de model CS (vezi alin. 3.1.). Exemplu:

– ,.

r -rJ

2:J

Aprobare de model CS acordată de Romania în 200 J, conform primelor reglementări specifice recipienn1lui

!

Numărul aprobării de model CS
5.2. Marcajul exceptării de la aprobarea de model CS (vezi alin.3.2.) Exemplu:

i•-GIr…,; 01t 3

,,,..,

LO

Recipient construit în Romania şi care nu este supus aprobării de model CS, conform primelor reglementări specifice recipientului.

Numărul de referinţă al categoriei exceptate de la aprobarea de model CS, dacă aşa se indică în reglementarea specifică recipientului.
5.3. Marcajul pentru aprobarea de model CS şi exceptarea de la verificarea CS (vezi alin.3.3.). Exemplu:

Aprobarea de model CS acordată de Romania în 200 I, conform primelor reglementări specifice recipientului

Numărul aprobării de model CS.
5.4. Marcajul exceptării de la aprobarea de model CS şi de la verificarea CS (vezi alin. 3.4.) Exemplu:

Recipient construit în Romania şi care nu este supus aprobării de model CS, conform primelor reglementari specifice recipientului.

Numărul de referinţă al categoriei exceptate de la aprobarea de model CS, dacă aşa se indică în reglementarea specifică recipientului.
5.5. Reglementările specifice recipientului trebuie să cuprindă indicaţii privind locul s, dimensiunile marcajelor referitoare la aprobarea de model CS.

Dacă nu se indică altfel în Reglementările tehnice specifice, literele şi numerele din fiecare marcaj trebuie să aibă cel puţin 5 mm inăltime.

1. Date Generale

VERIFICAREA CS

ANEXA Nr. 1.B
1. 1.1. Verificarea CS poate fi efectuată în una sau mai multe etape.
2. 1.2. În funcţie de prevederile cuprinse în reglementările specifice recipientului se procedează astfel:
  
  1.2. l Verificarea CS se efectuează într-o singură etapă numai pe recipientele care constituie un întreg atunci când părăsesc fabrica, adică recipientele care, teoretic, pot fi transferate la locul de instalare al acestora rară a fi necesar ca mai întâi să fie demontate.
  
  1.2.2 Verificarea recipientelor care nu sunt livrate dintr-o bucată se efectuează în două sau mai multe etape.
  
  1.2.3 Verificarea trebuie să asigure în special faptul că recipientul este confonn modelului aprobat, sau în cazul recipientelor exceptate de la aprobarea de model CS, este confonn cerinţelor indicate în respectivele reglementări specifice recipientului.
2. Conţinutul Verificarii CS

2.1 În funcţie de prevederile cuprinse în reglementările specifice recipientului, verificarea CS va cuprinde:

examinarea caracteristicilor materialelor;

verificarea calculelor proiectului, a metodei de fabricatie, a executiei şi a materialelor folosite;

o examinare interioară, care constă într-o verificare a componentelor interioare şi a sudurii;

o încercare la presiune;

verificarea tuturor dispozitivelor de siguranţă şi a aparatelor de măsurat montate pe recipient;

o examinare exterioară a diferitelor părţi ale recipientului;

o încercare de perfonnanţă atunci când aceasta este prevăzut în reglementări specifice recipientului.
3. Marcajele pentru verificarea CS
1. 3.1. Descrierea marcajelor pentru verificarea CS
  
  3.1. l. În funcţie de prevederile cuprinse în reglementarile specifice recipientului, marcajele pentru verificarea CS care sunt aplicate conform pct.3.3., vor fi după cum urmează:
2. 3.2. Forma şi dimensiunile marcajelor
  1. 3.2.1. Un exemplu al ştampilelor descrise la 3.1.1.1.1. şi 3.1.1.1.2. este ilustrat în figurile 1 şi 2 de mai jos.
    
    (') Notă explicativă pentru marcaj ul CS al verificării finale şi pentru marcajul CS al verificării parţiale.
    
    Dacă un recipient nu se poate asambla la locul de fabricaţie, sau dacă prin transportare pot fi afectate caracteristicile acestuia, verificarea CS trebuie efectuată după cum urmează:
    
    verificarea recipientului ia locui de fabricaţie de către un organism de certificare care, dacă recipientul este conform cerinţelor CS, va aplica ştampila "e" descrisă la 3.1.l.l.l. care este cunoscută ca marcajul pentru verificarea CS parţială.
    
    verificarea finală a recipientului la locul instalării de către un organism de certificare care, dacă recipientul
    
    este conform cerinţelor CS, va aplica ştampila descrisă la 3.1.1.1.2 şi care împreună cu marcajul pentru verificam CS parţială, formează marcaj ul pentru verificarea CS finală.
    
    Fig. 1

Fig. 2

ANEXA Nr.1.C

CRITERIILE MINIME DE AVUT ÎN VEDERE LA NUMIREA ORGANISMULUI DE INSPECŢIE

1. Organismul de inspecţie, directorul său şi personalul responsabil pentru executarea încercărilor de verificare trebuie să fie alţii decât proiectantul, producătorul, furnizorul sau instalatorul de recipiente pe care aceştia le inspectează şi alţii decât reprezentanţii autorizaţi ai acestora. Ei nu se vor implica direct în proiectarea, construcţia, comercializarea sau întreţinerea acestor recipiente şi nici nu vor reprezenta părţile angajate în aceste activităţi. Aceasta nu exclude posibilitatea schimburilor de informaţii tehnice între producător şi organismul de certificare.
2. Organismul de inspecţie şi personalul acestuia trebuie să execute încercările de verificare cu cel mai înalt grad de integritate profesională şi competenţa tehnică şi trebuie să fie independenţi de orice presiuni şi stimulente îndeosebi financiare, din partea unor persoane sau grupuri de persoane care au interes în rezultatul verificării şi care ar putea influenţa decizia acestora sau rezultatele verificărilor.
3. Organismul de inspecţie trebuie să aibă la dispoziţie personalul necesar şi să dispună de dotările necesare care să-i permită îndeplinirea în bune condiţii a sarcinilor sale administrative şi tehnice legate de verificare; de asemenea, trebuie să aibă acces la echipamentul necesar pentru verificări speciale.
4. Personalul organismului de inspecţie trebuie să aibă: o pregatire temeinică tehnică şi profesională,

cunostinţe satisfăcătoare ale cerinţelor încercărilor care trebuie executate ş1 experienţa adecvată pentru aceste încercări,

abilitatea de a emite certificate, înregistrări şi rapoarte de autentificare a performanţelor încercărilor.
5. Trebuie garantată imparţialitatea personalului de inspecţie. Remunerarea personalului nu trebuie să fie dependentă de numărul de încercări executate şi nici de rezultatul acestora.
6. Organismul de inspecţie trebuie să încheie o asigurare de răspundere civilă dacă răspunerea pentru încercări nu este asumată de către stat pe baza dreptului român sau, pentru încercările care nu sunt efectuate direct de către stat.
7. Personalul de inspec]ie este obligat să păstreze secretul profesional cu privire la informaţiile dobândite în exercitarea sarcinilor acestuia care decurg din respectarea prevederilor prezentei hotarâri sau ale altor reglementări, cu excepţia situaţiei în care informaţiile sunt solicitate de Ministerul Industriei şi Resurselor în calitate de autoritate de stat în domeniu.

ANEXA Nr. I.D

PROCEDURA ACCEPTARII RECIPIENTELOR SUB PRESRJNE IMPORTATE
1. 1. Procedura solicitării
  1. 1.1. În cazul in care un producător dintr-un stat membru al Unillllii Europene doreşte să exporte in România unul sau mai multe recipiente sub presilllle din acelaşi model, producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia, persoană juridică cu sediul în România, va înainta o cerere scrisă la organismul de control desemnat de Ministerul Industriei si Resurselor
  2. 1.2. Excepţie de la pct. 1.1. se poate face în cazul recipientelor sub presiune proiectate şi fabricate pentru o instalaţie complexă conform documentaţiei tehnice şi specificaţiilor fumizate de clientul din România sau de o firmă de consultanţă numită de acesta, cînd organismul de inspecţie poate fi ales de client din ţara producătorului, cu condiţia ca organismul de control să fie de acord.
  3. 1.3. Solicitarea scrisă menţionată la pct. 1.1. va fi însoţită de un dosar care va conţine următoarele:
    
    numele clientului sau importatorului;
    
    desene şi calcule referitoare la recipientele sub presiune; specificaţiile de materiale;
    
    proceduri de sudură şi normele de sudură aplicate; indicaţii privind tratamentul termic aplicat, procedura şi metodele de control nedistructiv; dotarea cu dispozitive de securitate şi control;
    
    placa de timbru a fabricantului, eticheta de firma, etc. instrucţiuni de exploatare şi de întreţinere;
    
    copia certificatului pentru aprobare de model CE; adresele spaţiilor de depozitare de pe teritoriul Romanici;
    
    orice alte informaţii pe care producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia, persoană juridică cu sediul în Romania, consideră că pot ajuta la obţinerea aprobării.
    
    Documentele vor fi înaintate in 4 exemplare în limba română sau în orice alta limbă acceptată de comun acord cu organismul de inspectie.
2. 2. Procedura acceptarii
  La primirea dosarului modificat se va proceda ca la pct. 2.3.1
  
  Criteriile folosite de organismul de control desemnat de Ministerul Industriei şi Resurselor pentru acordarea sau refuzarea derogărilor menţionate la pct. 2.3.1. şi 2.3.2. sunt cele prevăzute în reglementările tehnice aplicate în mod curent pentru producătorii din România.
  
  2.4. Taxele cuvenite pentru examinarea dosarului, precum şi pentru alte lucrări legate de completarea şi/sau modificarea acestuia, vor fi conform "Prescripţiilor Tehnice" colecţia ISCIR.
3. 3. Toate planurile şi documentele înaintate organismului de control desemnat de Ministerul Industriei şi Resurselor vor avea caracter confidenţial.

Schema logică a combinaţiilor posibile pentru Aprobarea de model CS sau Verificarea CS

Este recipientul supus aprobarii de model CS?

Este recipientul supus verificarii CS?

Producatorul trebuie

sa aplice marcajul

descris în 3.1. si

Producatorul trebuie

sa aplice marcajul

descris în 3.3. si

Producatornl trebuie

sa aplice marcajul

descris in 3.4. si

Producatorul trebuie

sa aplice marcajul

descris în 3.2. si

Organismul de inspectie

trebuie sa aplice marcajul descris

in 3.1.1.1 al Anexei

0 G)

Organismul de inspectie trebuie sa aplice marcajul descris

în 3.1.1.I al Anexei

eQ e

ANEXANR.2

REGLEMENTĂRI TEHNICE SPECIFICE CATEGORIEI DE RECIPIENTE-BUTELII PENTRU GAZ, EXECUTATE DIN OTEL FARA SUDURA

RT 84/525

Articolul 1

1.1. Prezentele reglementari tehnice se aplica mantalelor din otel rezistente la presiune ale recipientelor – butelii fara suduri, adica formate dintr-o singura bucata, ce pot fi reumplute si transportate, care au o capacitate variind intre 0,5 si 150 de litri inclusiv, ce sunt proiectate pentru a îmbutelia gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate. Aceste recipiente – butelii pentru gaz vor fi denumite în continuare „butelii”.
1.2. Prezentele reglementari tehnice nu se aplica buteliilor executate din otel austenitic sau acelor butelii carora li se adauga metal în momentul închiderii bazei.
1.3. Prezentele reglementari tehnice se aplica indiferent de numarul de orificii pe care le are butelia (unul sau doua).

Articolul 2

În sensul prezentelor reglementari tehnice, denumirea "butelie tip-CS1" va însemna orice butelie proiectata si fabricata astfel încât satisface cerintele din prezentele reglementari tehnice si din „Reglementarile tehnice cu privire la prevederi comune pentru recipiente sub presiune şi metode de verificare a acestora”.

Articolul 3:

3.1. Se admite introducerea pe piata si punerea in functiune a buteliilor tip CS care:
1. a) respecta cerintele prezentelor reglementari tehnice si ale „Reglementarilor tehnice cu privire la prevederi comune pentru recipiente sub presiune şi metode de verificare a acestora11;
2. b) poarta marcajul pentru aprobarea de model CS si pentru verificarea CS si sunt însotite de certificatul pentru aprobarea de model CS, sau
3. c) poarta marcajul pentru aprobarea de model CE si pentru verificarea CE şi sunt însoţite de certificatul pentru aprobarea de model CE.
3.2. Nu se admite, din motive datorate fabricarii sau verificarii unei butelii, sa se refuze, sa se interzica sau sa se restrânga comercializarea si punerea în functiune a buteliilor tip-CS care sunt conform cerintelor din prezentele reglementari tehnice si din „Reglementa.rile tehnice cu privire la prevederi comune pentru recipiente sub presiune şi metode de verificare a acestora”.

Articolul 4

4.1. Toate buteliile tip-CS trebuie supuse aprobarii de model CS.
4.2. Toate buteliile tip-CS trebuie supuse verificării CS cu excepţia buteliilor care au fost supuse încercării la presiune hidraulică de 120 bar sau mai putin si care au o capacitate ce nu depaseste un litru.

Articolul S

Orice modificări pentru adaptarea sectiunilor 2.1.3, 2.1.4, 2.3, 3.1.1.1, 3.4, 3.5, 3.6, 3.7, 4, 5 şi 6 din Anexa nr.2.A si a altor Anexe ale prezentelor reglementari tehice la progresul tehnic vor fi adoptate conform prevederilor "Reglementarilor tehnice cu privire la prevederi comune pentru recipiente sub

1• CS reprezinta marcajul national de conformitate a produselor cu cerintele prevazute în reglementarile tehnice române specifice

presiune şi metode de verificare a acestora"de catre Ministerului Industriei si Resurselor, cu respectarea legislatiei în vigoare.

Articolul 6

Procedura descrisă în Capitolul V (clauza derogatorie) al "Reglementarilor tehnice cu privire la prevederi comune pentru recipiente sub presiune şi metode de verificare a acestora" se aplică secţiunii 2.2. din Anexa nr. 2.A. la prezentele reglementari tehnice.

Articolul 7

Anexele nr.2.A, 2.B, 2.C, 2.D, şi 2.E fac parte integrantă din prezentele reglementari tehnice.

ANEXA Nr.2.A

I. DEFINITIILE SI SIMBOLURILE TERMENILOR UTILIZATI ÎN PREZENTA ANEXA

l. l. LIMITA DE CURGERE

În sensul prezentelor reglementari, valorile limitei de curgere utilizate la calculul partilor supuse la presiune, vor fi:

– în cazul în care un otel nu are limită de curgere inferioară si superioară, se va lua în calcul valoarea minima a limitei de curgere conventionala RP 0.2
– în cazul în care un otel are limita de curgere inferioară si superioară, valoarea care va fi considerată este:

-Re(,
- – Reu x 0,92, sau
- – R po,2

1.2. PRESIUNEA DE SPARGERE

În sensul prezentelor reglementari, termenul de "presiune de spargere" reprezintă presiunea corespunzatoare instabilitatii plastice, si anume, presiunea maxima obtinuta în timpul unei încercari la presiunea de spargere.
1.3. SIMBOLURI

Simbolurile utilizate în cadrul acestei anexe au unnatoarea semnificaţie:

Ph= presiunea de încercare hidraulica, în bari;

P, = presiunea de spargere a buteliei masurata în timpul încercarii de spargere, în bari. Pn = presiunea minima de spargere teoretica, în bari;

R., = valoarea limitei de curgere conform paragrafului LI. pentru a se putea determina valoarea lui

R, folosita la calcularea partilor supuse la presiune, în N/mm2;

ReL = valoarea minima a limitei de curgere inferioară, garantata de producatorul buteliei, în N/mm2ReH = valoarea minima a limitei de curgere superioară, garantata de producatorul buteliei, în N/mm2• R P, 0,2 = limita conventionala de curgere 0,2%, garantata de catre producator , în N/mm2

Limita de curgere conventionala reprezinta valoarea solicitarii care duce la o alungire neproportionala, egala cu 0,2% din lungimea initiala

R.n = Valoarea minima a rezistentei la tractiune, garantata de producatorul buteliei, în N/mnl.

a = grosimea minima calculata a mantalei cilindrice, în mm D = diametrul exterior nominal al buteliei, în mm

d = diametrul dornului utilizat pentru încercarile de îndoire, în mm

1

R.r, = Rezistenta reala la tractiune, în N/mm2
1.4. NORMALIZARE

Tennenul de 'normalizare' este utilizat în prezentele reglementari confonn definiţiei prezentate în SR EN I0052:1996 Vocabular de tratamente termice aJ produselor feroase.

Normalizarea poate fi unnata de revenire la o temperatura uniforma sub valoarea minima a punctului de transformare al otelului (Ac l)
1.5. CALIRE SI REVENIRE

Tennenul de 'calire si revenire' se refora la tratamentul tennic la care este supusa o butelie finită în cadrul caroia butelia este încalzita la o temperatura uniforma peste punctul superior de transformare al otelului (Ac3). Butelia este apoi racita cu o viteza care nu va depasi 80% din cea obtinuta prin racirea în apa la 20°C si apoi revenita la o temperatura uniforma sub punctul inferior de transformare al otelului (Acl).

Tratamentul termic trebuie sa fie astfel încât sa nu genereze fisuri în butelie. Buteliile nu trebuie calite în apa fara aditivi.

2. CERINTE TEHNICE

%0.1 TIPURI DE OTELURI UTILIZATE

%0.1.1. Un otel este definit în functie de metoda de fabricatie, compozitia sa chimica si tratamentul termic Ia care este supusa butelia finite side proprietatile sale mecanice. Producatorul va fumiza informatiile corespunzatoare, tinând seama de cerintele enumerate mai jos. Orice modificare a acestor informatii va corespunde cu o schimbare a tipului de otel, în sensul aprobării de model CS.

(a) Metoda de fabricatie

Metoda de fabricatie va fi definita prin referire la procesul utilizat (ex: cuptor Martin, convertizoare cu insuflare de oxigen, cuptor electric) si de metoda de calmare folosita.
(b) Compozitia chimica

Compozitia chimica, trebuie sa indice cel putin:
- – continutul maxim de sulf si fosfor pentru toate cazurile,
- – continutul de carbon, mangan si siliciu pentru toate cazurile,
- – continutul de nichel, crom, molibden si vanadiu atunci când aceste substante sunt introduse deliberat ca elemente de aliere.
Continutul de carbon, mangan, siliciu si unde este cazul , nichel, crom, molibden si vanadiu, trebuie indicat cu tolerante astfel încât diferentele între valoarea minima si maxima admisibila pentru fiecare turnare, sa nu depaseasca:
- ◊ carbon:
  
  0.06% atunci când continutul este mai mic de 0.30%,
  
  0.07% atunci când continutul maxim este de 0.30% sau mai mult;
- ◊ mangan si siliciu: 0.30%
- ◊ crom:
  
  0.30% atunci când continutul maxim este mai mic de 1.5%, 0.50% când continutul maxim este de 1.5% sau mai mult;
- ◊ nichel: 0.40%;
- ◊ molibden:
  
  0.15%;
- ◊ vanadiu:
0.10%;
(c) Tratament termic

Tratamentul termic trebuie definit în raport cu temperatura, intervalul de timp mentinut la temperatura si tipul fluidului pentru racire folosit pentru fiecare etapa de tratament (normalizare, urmata sau nu de revenire, sau calire si revenire).

Temperatura austenizarii înaintea calirii sau normalizarii trebuie fixata cu o toleranta de 35°C, în ambele sensuri.

Aceeasi conditie se aplica pentru temperatura de revenire.

2.1.2 Conditii ce trebuie respectate

Otelul folosit trebuie sa fie otel calmat si rezistent la îmbatrânire. Întreaga butelie finita trebuie supusa unui tratament termic care poate fi: normalizare urmata sau nu de revenire sau calire urmata de revenire. Continutul de sulf si fosfor din proba de turnare nu trebuie sa depaseasca valoarea de 0.035% pentru fiecare element în parte si nu trebuie sa depaseasca valoarea totala de 0.06%. Continutul de sulf si fosfor obtinut pentru produsul respectiv, nu trebuie sa depaseasca valoarea de 0.04% pentru fiecare element sinu trebuie sa depaseasca valoarea totala de 0.07%.

2.1.3. Un otel definit conform paragrafului 2.1.1. nu poate fi folosit de producator daca nu este acceptat, conform reglementarilor în vigoare în Romania sau, de catre un stat membru, pentru fabricarea buteliilor fara sudura. Autoritatile din Romania trebuie sa solicite statelor de unde provin buteliile din import, lista materialelor folosite la fabricarea buteliilor si va informa, la cerere, cu privire la materialele folosite pe teritoriul Romaniei pentru fabricarea buteliilor. Fiecare stat membru va furniza autorităţilor din Romania, la cerere, o lista a materialelor folosite pe teritoriul sau pentru fabricarea buteliilor cuprinse în prezentele reglementari.
2.1.4. Trebuie sa existe posibilitatea de a efectua analize independente, în special cu scopul de a verifica în special daca continutul de sulf si fosfor corespunde cerintelor de la paragraful 2.1.2. Aceste analize trebuie efectuate fie pe probe prelevate din produsul semi finit, asa cwn este el livrat producătorului de butelii de catre producatorul otelului, fie pe o proba prelevata din produsul finit: butelia.

Atunci când se hotaraste prelevarea unei probe dintr-o butelie, se accepta ca proba sa fie prelevata din una din buteliile selectionate anterior pentru încercarile mecanice indicate la 3.l. sau pentru proba de rupere la presiune, descrisa la 3.2.

2.2. CALCULUL ELEMENTELOR SUPUSE LA PRESIUNE

2.2. l. Grosimea minima a peretelui trebuie să fie cel putin egala cu cea mai mare valoare obtinuta din urmatoarea relatie de calcul:

PhxD

– a = mm

2.0R + Ph

4/3

unde R este cea mai mica dintre unnatoarele doua valori:

(I) Re;

(2) O.75 Rm, pentru butelii normalizate sau normalizate si revenite,

0.85 Rm, pentru butelii calite si revenite.

– a= D/250 + 1mm

– a= 1.5 mm

2.2.2. Atunci când un fund convex este obtinut prin forjarea din teava, grosimea peretelui masurata la centrul fundului convex va fi de cel putin 1.5 a.
2.2.3. Grosimea bazei concave a buteliilor nu trebuie sa fie mai mica de 2a în interiorului diametrului pe care se sprijina butelia.
2.2.4. Pentru a asigura o distributie unifonna a solicitarilor, grosimea pereţilor buteliei trebuie să crească progresiv în secţiunea de trecere între peretele cilindric şi bază.

2.3. FABRICAŢIE SI EXECUTIE

2.3. l. Grosimea fiecarei butelii va fi controlata si starea suprafetelor interioare si exterioare va fi inspectata de catre producator pentru a verifica daca:

• grosimea peretelui nu este în nici un punct mai mica decât cea specificata pe desen;

– suprafetele interioare si exterioare ale buteliei nu prezinta defecte care sa influenteze negativ functionarea sigura a buteliei.

2.3.2. Ovalitatea mantalei cilindrice trebuie limitata la o astfel de valoare încât diferenta între diametrele exterioare maxime si minime în aceeasi sectiune transversala sa nu fie mai mare de 1,5% din media acestor diametre.

Abaterea maxima a partii cilindrice a mantalei de la linia dreaptă nu trebuie să depaşească 3 mm/1 m lungime.

2.3.3. Postamentul buteliilor, acolo unde există, trebuie sa fie suficient de solid şi trebuie confectionat dintr-un material compatibil din punctul de vedre al coroziunii, cu tipul de otel din care este fabricata butelia. De asemenea, fonna postamentului trebuie sa confere buteliei un grad de stabilitate corespunzător. Postamentele nu trebuie sa permita acumulari de apa sau infiltrari de apa între acesta si corpul buteliei.

3. ÎNCERCĂRI

3.1. ÎNCERCĂRI MECANICE

3.1.1. Conditii generale
1. 3.1.1.1. În afara cazurilor în care se specifică altfel în cadrul prezentelor reglementari, încercările mecanice se vor efectua conform urrnatoarelor standarde:
  
  SR EN 10002-1:1995 Materiale metalice. Încercarea la tracţiune. Partea I: Metoda de încercare la temperatura ambiantă;
  
  SR EN 10003-1:1997: Materiale metalice. Încercarea de duritate Brinell. Partea 1: Metodă de încercare;
  
  SR ISO 7438:1993 Materiale metalice. Încercarea la îndoire;
  
  STAS 7737:1990 Încercările metalelor. Încercarea la îndoire alternantă a tablelor şi benzilor.
  
  SR EN 10045 – 1:1993 Materiale metalice. Încercarea la încovoiere prin şoc pe epruveta Charpy. Partea I: Metoda de încercare.
2. 3.1.1.2. Toate încercarile mecanice pentru verificarea calitatii materialului folosit la fabricarea buteliilor vor fi efectuate pe epruvete prelevate din butelia finita.

3.1.2. Tipuri de încercari si criterii de încercare

Fiecare butelie pentru încercare trebuie supusa la o încercare de tractiune în directie longitudinala, 4 încercari la îndoire în directie circumferentiala şi, acolo unde grosimea peretelui permite să se

preleveze epruvete cu o latime de cel putin 5 mm, încercari de rezilienta la tractiune. Epruvetele pentru încercarea de rezilienta vor fi prelevate în directie transversale; totusi, daca grosimea si/sau diametrul buteliei împiedica prelevarea unei epruvete cu o latime de cel putin 5 mm într-o directie transversala, epruvetele vor fi prelevate în directie longitudinala.

3.1.2. l. Încercare la tractiune

3.1.2.1.1. Epruveta va fi conform următoarelor prevederi, conform prevederilor din cap.4 al SR EN 10002-1:1995 pentru epruvete cu o grosime mai mică, sau mai mare de 3 mm:

În aceasta situatie, latimea si lungimea epruvetei va fi de 12,5 mm si respectiv, 50 mm, indiferent de grosimea acesteia.
3.1.2.1.2. Cele doua feţe ale epruvetei corespunzătoare peretilor interni si externi ai buteliei nu trebuie prelucrate.
3.1.2.1.3. Alungirea, exprimata procentual, nu trebuie sa fie mai mica de:

25X103

2 R.n,.

În plus, alungirea nu trebuie sa fie, in nici un caz, mai mica de 14% , respectiv 11% atunci când încercarea se efectueaza conform cu SR EN l 0002-1:1995

3.1.2. l.4. Valoarea obtinuta pentru rezistenta la tractiune nu trebuie sa fie mai mica decât R.n

Limita de curgere care se determină în timpul încercarii la tractiune, va fi folosita, conform paragrafului 1.1, la calculul buteliei. Limita de curgere superioara trebuie determinata din diagrama de curgere / alungire sau prin altă metodă la fel de precisă.

Valoarea obtinuta pentru limita de curgere nu trebuie sa fie mai mica decât "' L sau RP 0.2,

3.1.2.2. Încercarea de îndoire

3. l.2.2.1. Încercarea de îndoire se va efectua pe epruvete obtinute prin taierea unui inel cu o latime de 25mm, în doua parti de lungime egala, a caror margine poate fi prelucrata. Cele 2 fete ale fiecarei epruvete corespunzătoare peretilor interni si externi ai buteliei nu pot fi prelucrate.
Valoarea efectiva a rezistentei la tractiune

R,,.,N/mm1

Pâna la 440 inclusiv

Peste 440 pâna la 520 inclusiv

Peste 520 pâna la 600 inclusiv

Valoarea lui "n"

2

3

4

Peste 600 pâna la 700 inclusiv 5

Peste 700 pâna la 800 inclusiv 6

Peste 800 pâna la 900 inclusiv 7

Peste 900 8
3.1.2.3. Încercarile de rezilienţă
1. 3.1.2.3.1. Încercarea de rezilienta se efectuează pe epruvete conform cu SR EN 10045 – l: 1993 Toate măsurările rezistentei la soc se vor efectua la -20°C
  
  Crestatura va fi perpendiculara pe fetele peretelui buteliei.
  
  Epruvetele utilizate pentru încercarea de rezilienta nu trebuiesc îndreptate si trebuie prelucrate pe cele sase fete, dar numai atît cit este necesar pentru obtinerea de suprafete plane.
2. 3.1.2.3.2. Valoarea medie a rezistentei la soc obtinuta la trei încercari de rezilienta în directie longitudinala sau transversala, de la fiecare din valorile individuale obtinute din încercari, nu trebuie sa fie mai mici decât valoarea corespunzatoare, exprimata în J/cm2• cuprinse în tabelul de mat JOS.

	Oteluri pentru care Rm nu depaseste 650 N/mm2		Oteluri pentru care Rm este mai mare de 650 N/mnl
	longitudinal	transversal	longitudinal	transversal
Media celor trei epruvete	33	17	50	51
Fiecare valoare individuala	26	13	40	20

3.2. ÎNCERCAREA DE SPARGERE LA PRESIUNEA HIDRAULICA

3.2. l. Conditiile de încercare

Buteliile supuse la acest tip de încercare trebuie sa aiba marcajele specificate în sectiunea 6.

3.2.1.1. Încercarea de rezistenta la spargere la presiunea hidraulica trebuie efectuată în doua etape succesive, utilizând un banc de proba care permite cresterea presiunii în interiorul buteliei cu o viteza constanta, pâna când butelia se sparge si se înregistreaza curba variatiei presiunii functie de timp. Încercarea trebuie sa se efectueze la temperatura camerei
3.2.1.2. În timpul primei etape cresterea presiunii va fi constanta pâna la nivelul în care începe deformarea plastica. Aceasta viteza nu trebuie sa depaseasca 5 bar /sec.

De la începutul deformării plastice (etapa a 2-a), debitul pompei nu trebuie sa fie mai mare decât dublul debitului din prima etapa si trebuie mentinut constant pâna când butelia se sparge.

3.2.2. Interpretarea încercarii

3.2.2. l. Interpretarea încercarii de spargere la presiune implica:

– examinarea curbei presiune /timp pentru a determina presiunea de spargere,
– examinarea zonei rupte si forma muchiilor,
– în cazul buteliilor cu bază concavă se verifică dacă a aparut inversarea curburii bazei buteliei.

3.2.2.2. Presiunea de spargere masurata( Pr) nu va fi mai mare de valoarea data de:

20aRm

Pr-t

(D – a)
3.2.2.3. Încercarea de spargere nu trebuie sa ducala fragmentarea buteliei.
3.2.2.4. Ruprura principala nu trebuie sa fie casanta, în sensul că, muchiile rupturii nu trebuie sa fie dispuse radial ci înclinat în raport cu planul diametrului si trebuie sa prezinte o contractie.

O ruptura este acceptabila numai în cazul în care îndephneste unnatoarele conditii:
1. 1. Pentru buteliile a caror grosime „a” nu depaseste 7.5 mm:
  1. (a) partea mai mare a rupturii trebuie sa fie dispusa longitudinal;
  2. (b) ruptura nu trebuie sa prezinte ramificatii multiple;
  3. (c) ruptura nu trebuie sa aiba extindere pe circumferinţă mai mult de 90° pe ambele fete ale partii principale;
  4. (d) ruptura nu trebuie sa fie extinsă în părţile buteliei în care grosimea acesteia este de 1.5 ori mai mare decât grosimea maxima masurata la jumatatea buteliei.
  5. (e) în cazul buteliilor cu baza convexa , ruptura nu trebuie sa ajunga pâna în centrul bazei buteliei. Se accepta să nu fie îndeplinită condiţia de la punctul (d) în unul din unnatoarele cazuri:
    1. (a) în cazul existentei unui cap conic sau a unei baze convexe la care ruptura nu se extinde în partile buteliei care au un diametru mai mic decât 0.75 ori diametrul exterior nominal al buteliei.
    2. (b) în cazul unei baze concave, unde distanta dintre punctul cel mai îndepartat al rupturii si planul bazei buteliei depaseste de 5 ori grosimea „a”.
2. 2. În cazul în care grosimea „a” depaseste 7.5 mm, partea mai mare a rupturii trebuie sa fie dispusa longitudinal.
3.2.2.5. Ruptura nu trebuie să indice nici un defect evident în metal.

3.3. ÎNCERCAREA LA PRESIUNE CICLICA
1. 3.3.1. Buteliile supuse acestei încercări trebuie marcate cu simbolurile specificate în sectiunea 6 a prezentelor reglementari specifice.
2. 3.3.2. Încercarea la presiune ciclică se va efectua pe doua butelii garantate de producator ca fiind reprezentative pentru buteliile confectionate, la valorile minime specificate în proiectul de executie, folosind un fluid necoroziv.
3. 3.3.3. Aceasta încercare va fi ciclica. Presiunea ciclica maxima va fi egala cu valoarea presiunii Ph
  
  sau 2/3 din valoarea lui Ph.
  
  Valoarea cea mai mică pentru presiunea ciclica, nu trebuie să depăşească 10% din valoarea superioară pentru aceeasi presiune.
  
  Numarul minim de cicluri si frecventa maxima de încercare sunt prezentate în tabelul următor:
  
  Presiunea maxima aplicata
  
  Numarul minim de cicluri
  
  12000
  
  80000
  
  Frecventa maxima în cicluri pe minut
  
  5
  
  12
  
  Temperatura masurata pe peretele exterior al buteliei nu trebuie sa depaseasca 50°C pe durata încercării.
  
  Rezultatele acestei încercări se considera a fi satisfacatoare în situatia în care butelia a parcurs numarul prevazut de cicluri, fara a prezenta scurgeri.
3.4. ÎNCERCAREA LA PRESIUNE HIDRAULICĂ
1. 3.4.1. Presiunea apei în interiorul buteliei trebuie sa creasca uniform pâna la atingerea valorii lui Ph
2. 3.4.2. Butelia trebuie sa ramână la presiunea Ph un timp suficient de îndelungat astfel încât sa fie posibil de verificat faptul ca presiunea este constanta si butelia nu prezinta scurgeri.
3. 3.4.3. După încercarea la presiune hidraulica, butelia nu trebuie sa prezinte defonnatii remanente.
4. 3.4.4. Orice butelie care a fost supusa încercării si nu a îndeplinit conditiile de încercare trebuie respinsa.
3.5. VERIFICAREA CONSISTENTEI BUTELIEI

Această încercare implică verificarea ca nici unul din cele 2 puncte de pe metalul suprafetei exterioare a buteliei sa nu difere, ca duritate, cu mai mult de 25 HB. Încercările trebuie efectuate în doua sectiuni transversale ale buteliei lânga capat si baza, în patru puncte diferite, uniform distribuite.
3.6. VERIFICAREA CONSISTENTEI UNUI LOT DE BUTELII

Această încercare, care trebuie efectuată de producătorul buteliei, implica verificarea cu ajutorul unei încercari de duritate sau altă metodă corepunzătoare că nu a avut nici o eroare în alegerea materialului din care a fost fabricata butelia (foaia de tabla, hoituri, tevi) sau în efectuarea tratamentului termic. În cazul buteliilor de otel normalizat dar nerevenit, aceste încercări nu sunt necesare pentru fiecare butelie în parte
3.7. VERIFICAREA SUPORTULUI BUTELIEI

Se va efectua o sectiune mediana în suportului buteliei si una dintre suprafetele obtinute în acest mod se va slefui siva fi examinata cu un dispozitiv care asigura marirea imaginii între 5 si 10 ori. Butelia se va considera ca fiind cu defect în cazul în care se observa existenta unor fisuri în material. De asemenea se va respinge butelia si în situatia în care se detecteaza prezenta unor pori sau incluziuni ale caror valori reprezinta o amenintare pentru securitatea în exploatare a buteliei.

4. APROBAREA DE MODEL CS

Aprobarea de model CS la care se face referire în articolul 4 al prezentelor reglementari, poate fi emisa si pentru "familii de butelii”.

Termenul "familii de butelii" se refera la butelii fabricate de acelasi producator , care difera între ele numai din punctul de vedere al lungimii, dar care se încadreaza în urmatoarele limite:
- – lungimea minima nu trebuie sa fie mai mica decât de trei ori diametrul buteliei
- – lungimea maxima a buteliei nu trebuie sa depaseasca valoarea de 1.5 x lungimea buteliei verificate.
1. 4.1. Persoanele care solicita aprobarea de model CS trebuie sa puna la dispozitia organismului de inspectie, pentru fiecare familie de butelii, toata documentatia necesara pentru încercarile indicate mai jos precum si un lot de 50 butelii din care se vor lua acele butelii care vor fi supuse încercărilor descrise în acelasi paragraf. Solicitantul trebuie sa dea detalii organismului de inspectie cu privire la tipul si durata tratamentului termic efectuat, precum si asupra temperaturii la care a fost facut. De asemenea, trebuie sa obtina de la producatorul otelului certificat de analiza la turnare .
2. 4.2. În cadrul derularii procedurii pentru aprobarea de model CS, organismul de inspectie trebuie sa:
  1. 4.2.1. verifice daca :
    - – calculele prevazute în paragraful 2.2. sunt corecte,
    - – grosimea peretilor a doua butelii corespunde cu prevederile din paragraful 2.2., ca masurarile au fost efectuate în trei sectiuni transversale diferite si ca au acoperit întreaga circumferinta a sectiunilor longitudinale de la baza si vârf,
    - – conditiile prevazute în paragrafele 2. l . si 2.3.3. sunt respectate,
    - – cerintele descrise în paragraful 2.3.2. sunt respectate pentru toate buteliile selectionate,
    suprafetele interioare si exterioare ale buteliilor nu prezinta nici un defect care sa pericliteze securitatea în exploatare a acestora.
  2. 4.2.2. efectueze urmatoarele încercări pentru buteliile selectionate:
    
    încercările specificate în paragraful 3.1, pe doua butelii; acolo unde lungimea buteliei este egala sau mai mare de 1500 mm , încercarea la tractiune în directie longitudinala si încercarea de îndoire trebuie facute pe probe prelevate din zona superioara si inferioara a mantalei,
    
    încercările specificate în paragraful 3.2, pe doua butelii, încercările specificate în paragraful 3.3, pe doua butelii, încercările specificate în paragraful 3.5, pe o singura butelie,
    
    încercările specificate în paragraful 3.7, pe toate buteliile luate pentru proba.
3. 4.3. În situatia în care rezultatele încercărilor mai sus mentionate sunt satisfacatoare, organismul de control emite certificatul pentru aprobarea de model CS conform modelului expus în Anexa nr.2.D.
5. VERIFICAREA CS
1. 5.1. ÎN SCOPUL VERIFICARII CS, PRODUCATORUL BUTELIEI TREBUIE SA:
  
  5.l . l. prezinte organismului de inspectie certificatul pentru aprobarea de model CS,
2. 5.2. ÎN TIMPUL VERIFICARII CS
  1. 5.2.1. Organismul de inspectie trebuie sa:
    
    confirme ca a fost obtinut certificatul pentru aprobarea de model CS, si ca buteliile sunt confonne cu acesta,
    
    verifice documentatia care furnizeaza date cu privire la materiale,
    
    verifice daca sunt respectate conditiile specificate în sectiunea 2 si, în special sa verifice prin examinare vizuala daca au fost respectate specificatiile cu privire la constructie si probe confonn sectiunii 2.3.1.; examinarea vizuala trebuie sa acopere cel putin 10% din buteliile inspectate,
    
    efectueze Încercările descrise În paragraful 3.1. si 3.2,
    
    verifice daca infonnatiile furnizate de producator conform cu lista din paragraful 5.1.5. sunt corecte; aceasta verificare se va face prin alegerea aleatoare a buteliilor,
    
    sa evalueze rezultatele încercărilor de consistenta pentru lotul respectiv de butelii, în sensul ca acestea sa fie conform specificatiilor paragrafului 3.6.
    
    În cazul în care rezultatele verificarilor sunt satisfacatoare , organismul de inspectie va emite un certificat de verificare CS, asa cum este prezentat în modelul din Anexa nr.2.E la prezentele reglementari specifice.
  2. 5.2.2. Pentru cele doua tipuri de încercări recomandate în paragraful 3.1.si 3.2., se vor alege aleatoriu doua butelii din fiecare lot de 202 butelii sau parte din buteliile care au parcurs aceeasi metoda de turnare si acelasi tip de tratament termic, în conditii similare.
    
    Una dintre butelii se va supune la încercările specificate în paragraful 3.1. (încercări mecanice) si cealalta la încercările descrise în paragraful 3.2. (încercarea de spargere). În cazul în care rezulta ca una dintre încercări a fost efectuată incorect sau în cazul aparitiei unei erori, încercarea trebuie repetată.
    
    În cazul în care unul sau mai multe încercări s-au dovedit a fi total sau partial nesatisfacatoare, trebuie investigat imediat motivul de catre organismul de inspectie.
    1. 5.2.2.1. În cazul în care eroarea nu se datoreaza tratamentului termic, întregul lot va fi refuzat.
    2. 5.2.2.2. În cazul în care eroarea se datoreaza tratamentului termic, producătorul poate supune toate buteliile din lot la un nou tratament termic.
      
      În urma repetarii tratamentului termic:
      - – producatorul va trebui sa efectueze din nou toate încercările prevazute la paragraful 3.6,
      - – organismul de inspecţie trebuie să efectueze încercările prevazute în primul si al doilea paragraf de la punctul 5.2.2.
        
        În cazul în care buteliile nu sunt supuse din nou tratamentului termic sau daca rezultatele încercărilor şi probelor efectuate dupa repetarea tratamentului termic nu satisfac cerintele prezentelor reglementari specifice, lotul va fi respins.
  3. 5.2.3. Selectionarea mostrelor si toate încercările se vor efectua în prezenta s1 sub directa supraveghere a unui reprezentant al organismului de inspectie.
  4. 5.2.4. Dupa efectuarea tuturor încercărilor solicitate, toate buteliile din lotul respectiv vor fi supuse încercării la presiune hidraulica, asa cum este descris in paragraful 3.4. din prezentele reglementari. Încercarea la presiune hidraulică se va efectua sub directa supraveghere a unui reprezentant al organismului de inspectie.
3. 5.3. EXCEPTAREA DE LA VERJFICAREA CS.
  
  În cazul în care buteliile sunt exceptate de la verificarea CS confonn prevederilor art.4 al prezentelor reglementari specifice, toate încercările prevazute la paragraful 5.2. vor fi efectuate de producator pe propria raspundere.
  
  Producatorul va pune la dispozitia organismului de inspectie toate documentele si rapoartele încercarilor si verificarilor.
6. MARCAJE SI INSCRIPTIONARJ

Marcajele si inscriptionarile specificate în aceasta sectiune trebuie sa fie aplicate în mod vizibil, lizibil şi de nesters, pe umărul buteliei.

În cazul buteliilor cu o capacitate ce nu depaseste 15 litri, marcajele si inscriptionarile pot fi poansonate fie pe umarul buteliei sau, în orice alta zona cu o grosime mai mare.

O exemplificare a marcajelor si inscriptionarilor este prezentată în Anexa nr.2.B la prezentele reglementari specifice.
1. 6.1. INSCRJPTIONAREA MARCAJELOR
  
  Prin derogare de la cerintele sectiunii 3 a Anexei nr. I.A la "Reglementari tehnice cu privire la prevederi comune pentru recipiente sub presiune si metode de verificare a acestora", producatorul va inscriptiona aprobarea de model CS în ordinea urmatoare:
  
  – pentru buteliile care au aprobarea de model CS si verificarea CS confonn art.4 din prezentele prescripţii specifice:
  
  litera B stilizata,
  
  numarul de identificare al Reglementarilor tehnice, 123,
  
  litera(le) de tipar care simbolizeaza tara care a acordat aprobarea de model CS, pentru Romania RO, si ultimele doua cifre ale anului în care a fost acordata aceasta aprobare,
  
  numarul aprobarii de model CS (de ex.€ 123 RO Ol 45)
  
  – pentru buteliile exceptate de la verificarea CS din art.4 al prezentelor reglementari specifice: litera stilizata c înconjurata de un hexagon,
  
  numarul de identificare al Reglementarilor tehnice, 123,
  
  litera(le) de tipar care simbolizeaza tara care a acordat aprobarea de model CS, pentru Romania RO, si ultimele doua cifre ale anului în care a fost acordata aceasta aprobare,
  
  numarul aprobariide model CS (de ex.@ 123 RO O1 45)
  
  Prin derogare de la prevederile sectiunii 3 din Anexa nr. l.B la"Reglementari tehnice cu privire la prevederi comune pentru recipiente sub presiune si metode de verificare a acestora", organismul inspectie va trebui sa inscriptioneze însemnele verificarii CS, în urmatoarea ordine:
  
  litera "e"'
  
  litera(le) de tipar care simbolizeaza tara în care s-a efectuat verificarea, pentru
  
  Romania RO, împrem1a cu unul sau doua cifre prin care se identifica subdivizia teritoriala a organismului de inspectie,
  
  simbolul organismului de inspectie se aplica de catre agentul verificator, împreuna cu marca agentului verificator, acolo unde este cazul,
  
  un hexagon,
  
  data verificarii: anul, luna (de ex. e RO x O 01/11).
2. 6.2. INSCRIPTIONARI DE CONSTRUCTIE

Producatorul va inscriptiona unnatoarele detalii constructive:

6.2.1 referitoare la otel:
- – un numar care indica valoarea lui R, exprimata în N/mm 2, pe baza caroia s-au efectuat calculele.
- – simbolul N (butelie nonnalizata sau nonnalizata si revenita) sau simbolul T (butelie calita si revenita)

6.2.2. referitor la încercarea la presiune hidraulica:

valoarea presiunii de încercare exprimată în bari, unnata de simbolul "bar"
6.2.3. referitor la tipul buteliei:

masa buteliei, inclusiv partite componente, fara robinet, în kg, si capacitatea minima, exprimata în litri, garantata de producatorul buteliei

valorile pentru masă si capacitate trebuie sa aiba o zecimala. Aceasta valoare se va aproxima în minus, pentru capacitate si în plus pentru masă.
6.2.4. referitor la tara de origine

litera(le) de tipar care indica tara de origine, unnata de numarul de fabricatie si stampila producatorului.

ANEXA Nr.2.B

Aprobare de mode!CS

–

Tera de origine

Tipul t,otome11lului termic

(N= nominolizot)

Marco fabriconlului

Marcaj.JI si poansonu!

verificării CS

C<:ipo:ltolea minimo

garantato în litri

ANEXA Nr.2.C

d+3oaproximativJ

ÎNCERCAREA DE ÎNDOIRE

ANEXA Nr.2.D CERTIFICATUL PENTRU APROBARE DE MODEL CS

Emis de ……………………………………………………………………………………………..

pe baza ………………………………………………………………………………………………

...……………………….…………………...…….......…………………….(reglementari tehnice)

aplicând Reglementarile tehnice specifice categoriei:

RECIPIENTE BUTELII PENTRU GAZ, EXECUTATE DIN OTEL FARA SUDURA, RT 84/525

Nr. aprobare CS……………………………………………………………………. Data………………………

Tipul de butelie………………………………………………………………………………………………….

(descrierea familiei de butelii care a primit aprobarea de model CS)

Ph…………………………, D……………………………………, a……………………………………………..

Lmin………………………., Lmax…………………………, Vmin……………………., Vmax………………

Producatorul sau reprezentantul său autorizat.…………………………………………………………..

(numele si adresa producătorului sau a reprezentantului sau autorizat)

Marcajul aprobării de model CS E …………………………@ ………………………………

Detalii cu privire la rezultatele examinarii modelului pentru aprobarea CS si principalele caracteristici ale modelului sunt anexate

Toate informatiile pot fi obtinute de la……………………………………………………………………

(Numele si adresa organismului care aprobă)

Certificat la ………………………………………………......…….., data ……………………………………..

(Semnatura)

ANEXA TEHNICA LA CERTIFICATUL PENTRU APROBARE DE MODEL CS

1. Rezultatele examinarii CS a modelului în vederea aprobării de model CS.
2. Principalele caracteristici ale prototipului, în special:
- – sectiune transversala a tipului buteliei care a primit aprobarea de model indicând:
- – diametrul exterior nominal D,
- – grosimea minima a peretelui buteliei, a
- – grosimea minima la baza si la capac,
- – lungimea minima si maxima, Lmin• Lmax

– capacitatea sau capacitatile Vmin·, Vmax.
– presiunea Ph
– numele producatorului /nr. desenului, data
– numele tipului buteliei
– otelul, conform sectiunii 2.1. (tipul/ compoziţia chimică/metoda de fabricaţie/ tratarnenul termic/ caracteristicile mecanice garantate).

ANEXA Nr.2.E

MODEL

CERTIFICA TUL VERIFICARII CS

Aplicarea Reglementarilor tehnice specifice categoriei recipienet – butelii pentru gaz, executate din otel fara sudura, RT 84/525

Organismul de inspecţie……………………………………………………………………………….. .

Data……………………………………………………………………………………………………...

Nr. aprobării model CS………………………………………………………………………………….

Descrierea recipientelor – butelii …………………………………………………………………………..

Nr. verificarii CS……………………………………………………………………………………. .

Lotul de fabricatie nr…………………………………………. pâna la ………………………………....

Producător …………………………………………………………………………………………….

(Nume şi adresă)

Tara ……………………………………….. Marcaj………………….……………………………….

Beneficiar /proprietar ………………………………………………………………………………….

Client.…………………………………………………………………………………………………….

(Nume şi adresă)

(sernnatura inspectorului)

ÎNCERCARILE DE VERIFICARE

1. MASURARILE BUTELIILOR DE PROBĂ

Incercarea nr

Lot constând din nr pâna

la nr……………

Capacitatea în apă

(litri)

Masa buteliei goale (kg)

Grosimea minima masurata

a peretelui

(mm)

a bazei

(mm)

2. ÎNCERCARILE MECANICE EFECTUATE PE BUTELII DE PROBĂ

Încer- carea nr	Trata- ment termic nr	Incercare la tractiune				Incercare de rezilienta		Încer- carea de îndoire la 180°C fara fisurare	Încercare de spargere hidraulica	Descrierea rupem (Descriere sau diagrama anexata)
		Epruveta confonn SREN 10002- 1:1995	Limita de curgere R., (N/mm2)	Rezistenta a tractiune R.n, (N/mm2)	Alun gtrea A (%)	Piesa crestata (Charpy) la-20 ·c cu latimea mm
						Medie J/cm2	Min J/cm2

Valorile minime specificate

Eu, subsemnatul, declar ca am controlat ca verificarile, încercarile si controalele prescrise în sectiunea 5.2. a Anexei nr.2A la „Reglementari tehice specifice categoriei de recipiente-butelii pentru gaz, executate din oţel fara sudura, RT 84/525”, au fost efectuate cu succes.

Observat ii speciale………………………………………………………………………………………..

Observatii generale ………………...………………………………………………………………………

Data…………………………………………..Locul……………………………………………………

(semnatura inspectoru.lui)

În numele …………………………………………………………………………………….

(organismul de inspecţie)

ANEXANr.3

REGLEMENTĂRI TEHNICE SPECIFICE CATEGORIEI RECIPIENTE -BUTELII PENTRU GAZ, EXECUTATE DIN ALUMINIU NEALIAT ŞI ALIAJE CU ALUMINIU FARA SUDURA

RT 84/526

Articolul 1

1.1. Prezentele reglementari tehnice se aplica recipientelor – butelii pentru gaz executate din aluminiu nealiat si aliaje cu aluminiu, rară sudură, alcătuite dintr-o singura bucata, care pot fi reumplute si transportate, cu o capacitate cuprinsă între 0,5 si 150 de litri inclusiv si proiectate sa contina gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate. Aceste recipiente – butelii pentru gaz vor fi numite în continuare "butelii".
1.2. Prezentele reglementari tehnice nu se aplica la :
- – buteliile fabricate dintr-un aliaj cu alwniniu cu o rezistenta minima la tractiune garantata mai mare de 500 N/mm2;
- – buteliile la care metalul este adăugat dupa ce a fost sudata baza.

Articolul 2

Articolul 3

3.1. Se admite introducerea pe piata şi punerea în functiune a buteliilor tip CS care:
1. a) respecta cerintele prezentelor reglementari tehnice si ale II Reglementarilor tehnice cu privire la prevederi comune pentru recipiente sub presiune si metode de verificare a acestora”;
2. b) poarta marcajul pentru aprobarea de model CS si pentru verificarea CS si sunt însotite de certificatul pentru aprobare de model CS, sau
3. c) poarta marcajul pentru aprobarea de model CE si pentru verificarea CE şi sunt însoţite de certificatul pentru aprobarea de model CE.
3.2. Nu se admite, din motive datorate fabricarii sau verificarii unei butelii, sa se refuze, sa se interzica sau sa se restrânga comercializarea si punerea în functiune a buteliilor tip-CS care sunt conform cerintelor din prezentele reglementari tehnice si din II Reglementarile tehnice cu privire la prevederi comune pentru recipiente sub presiune si metode de verificare a acestora”.

Articolul 4

4.1. Toate buteliile tip – CS vor fi supuse aprobării de model CS.
4.2. Toate buteliile tip – CS trebuie supuse verificarii CS cu exceptia buteliilor care au fost supuse unei încercări de presiune hidraulică de 120 bar sau mai putin si care au o capacitate care nu depaseste un litru.

Articolul 5

Orice modificari pentru adaptarea sectiunilor 2.1.5, 2.4, 3.1.0, 3.4, 3.5, 3.6, 3.7, 4, si 6 din Anexa nr.3.A si din alte anexe ale prezentelor reglementari tehnice la progresul tehnic vor fi adoptate în conformitate cu prevederile "Prescripţiilor tehnice cu privire la prevederi comune pentru

1• CS reprezinta marcajul national de conformitate a produselor cu cerintele prevazute în reglementarile tehnice române specifice

recipiente sub presiune si metode de verificare a acestora" de către Ministerul Industriei şi Resurselor cu respectarea legislatiei în vigoare.

Articolul 6

Procedura descrisă în Capitolul V (clauza derogatorie) al 11 Reglementarilor tehnice cu privire la prevederi comune pentru recipiente sub presiune şi metode de verificare a acestora11 se aplică secţiunii 2.3. din Anexa nr. 3.A la prezentele reglementari tehnice.

Articolul 7

Din prezentele reglementari tehnice fac parte integranta si Anexele nr.3.A, 3.B, 3.C şi 3.D.

ANEXA Nr.3.A

l. TERMENI SI SIMBOLURI FOLOSITE ÎN ACEASTA ANEXA.

1.1. LIMITA DE CURGERE.

În sensul prezentelor reglementari valorile limitei de curgere folosite la calculele componentelor sub presiune vor fi urmatoarele:

pentru aliaje cu aluminiu, avînd o limită de curgere de 0,2% R,i02, adica valoarea limitei care determină la o alungire ne-proportionala egala cu 0,2% din lungimea epruvetei.

pentru aluminiu nealiat în stare necalita, 1% din limita de curgere.
1.2. În sensul prezentelor reglementari „presiune de spargere” înseamna presiunea la instabilitate plastica, adica presiunea maxima obtinuta în timpul unei încercari de spargere.
1.3. Simbolurile folosite în aceasta anexa au urmatoarea semnificaţie:

Ph = presiunea de încercare hidraulică, în bari;

P, = presiunea de spargere a buteliei, masurata în timpul încercarii de spargere la presiune hidraulică, în bari;

Pri = presiunea minimă de spargere teoretica calculata, în bari;

Re = valoarea minima a limitei de curgere, garantata de producătorul buteliei, în N/mm;2

R = valoarea minima a rezistentei la tractiune, garantata de producătorul buteliei, în

N/mm2;

a = grosimea minima calculata a peretelui partii cilindrice a buteliei, în mm; D = diametrul nominal exterior al buteliei, în mm;

Rm, = rezistenta reala la tractiune, în N/mm2;

d = diametrul dornului pentru încercarile de îndoire, în mm.

2. CONDITII TEHNICE

2.1. MATERIALE FOLOSITE, TRATAMENT TERMIC SI MECANIC

2.1.1. Un aliaj cu aluminiu sau, aluminiu nealiat va fi definit conform metodei de fabricatie, compozitia chimica nominala a acestuia si tratamentul termic suportat de butelie, rezistenta acesteia la coroziune si proprietatile sale mecanice. Producătorul va oferi informatiile corespunzatoare, tinând seama de cerintele indicate mai jos. Orice modificare a acestor informatii trebuie să corespundă cu schimbarea tipului de material pentru obţinerea aprobării de model CS.

2.1.2. Pentru fabricarea buteliilor se permit urmatoarele:

a) orice aluminu nealiat care contine cel putin 99,5% aluminiu;

b) aliaje cu aluminiu care au compozitia chimica indicata în tabelul 1 care au fost supuse la tratamentele termice si mecanice indicate în tabelul 2;

Tabelul 1

Comoozitia chimica ( %1

Ti+Zr

îi

Total celelalte

Aliaj B

mm max

–

0,10

4,0

5,1

–

0,5

–

0,5

l,O

–

0,2

–

0,25

–

0,20

–

0,10

0,15

Rămas

Aliaje

min max

–

0,10

0,6

1,2

0,7

1,3

–

0,5

0,4

I.O

–

0.2

–

0.25

–

0,10

0.15

Rămas

Tabelul 2

Tratamente termice si mecanice

Aliaj B

In ordine:

1. Tratament de inhibare a probei:

– durata determinata de producător,

– temperatura cuprinsă între 210 °e şi 260 °e.

Aliaje

– durata determinata de producător,

– temperatura, în nici un caz mai mica de 525 °e sau, mai mare de

550 °C.

2. Extrudere cu un grad de prelucrare la rece de cel mult 30%
3. Formarea fundului: temperatura metalului nu trebuie sa fie mai mica de 300 °e la siarsitul orocesului.

1. Introducere în solutie înainte de calire:

2. ealire
3. Îmbatrânire artificiala:
- – durata determinata de producător,
- – temperatura cuprinsă între 140 °e si 190 °c.

c) orice alt aliaj cu aluminiu poate fi folosit pentru fabricarea buteliilor, cu conditia ca mai întâi sa treaca încercarile de rezistenta la coroziune prezentate în Anexa nr.3.B.

2.1.3. Producătorul buteliei trebuie sa obcina si sa fumizeze certificatele analizei metalului lichid pentru materialul folosit la fabricarea buteliilor.
2.1.4. Trebuie sa existe o posibilitate pentru a efectua analize independente. Aceste analize trebuie sa fie efectuate fie pe epruvete prelevate din produsul semi-finit furnizat producătorului de butelii, fie pe butelii finite. Când se stabileste sa se preleveze o epruveta de pe butelie, se permite prelevarea acesteia de pe una din buteliile alese anterior pentru încercarile mecanice indicate la

3.1. sau, pentru încercarea de spargere la presiune indicată la 3.2.
2.1.5. Tratament termic si mecanic al aliajelor mentionate la 2.1.2. (b) si (c).
1. 2.1.5.1. Ultimul proces la fabricarea unei butelii, în afara de prelucrarea pentru finisare, va fi îmbatrânirea artificiala.
  1. 2.1.5.1.1. Producătorul va indica caracteristicile tratamentului final pe care-l efectueaza, adica:
    
    temperaturi nominale pe durata îmbatrânirii în solutie si a îmbătrînirii artificiale;
    
    durata nominala a timpului de mentinere efectivă la temperaturile de îmbatrânire în solutie si îmbătrînire artificiala.
    
    În timpul tratamentului termic producătorul trebuie sa se conformeze cu aceste caracteristici în cadrul urmatoarelor limite:
    
    temperatura solutiei: cuprinsă între ± 5 °e;
    
    temperatura îmbatrânirii artificiale: cuprinsă între ± 5 °e; durata de timp de mentinere efectivă: cuprinsă între ± 1O %.
  2. 2.1.5.1.2. Totusi, pentru îm.batrânirea în solutie si îmbătrînirea artificiala producătorul poate indica un domeniu de temperaturi, cu diferente între valorile extreme care nu depasesc 20 °c. Pentru fiecare din aceste valori extreme, producătorul va indica durata nominala a timpului de mentinere efectivă. Pentru fiecare temperatura intermediara durata nominala a timpului de mentinere efectivă va fi determinata prin interpolarea liniara pentru durata introducerii în solutie si, prin interpolarea liniara a logaritmului de timp pentru durata îmbatrânirii artificiale. Producătorul trebuie sa efectueze tratamentul termic la o temperatura inclusa în domeniul indicat pentru o durată de timp de mentinere efectivă, care nu trebuie să varieze cu mai mult de 10% fata de durata nominala calculata ca mai sus.
  3. 2.1.5.1.3. Producătorul trebuie sa indice caracteristicile tratamentului termic final pe care l-a efectuat, în dosarul înaintat în scopul verificarii CS
  4. 2.1.5.1.4. În plus, pe lânga tratamentul termic final trebuie sa indice, de asemenea, toate tratamentele termice efectuate la peste 200 °c.
2. 2.1.5.2. Fabricatia buteliei nu poate include calirea si îmbatrânirea artificiala.
  
  2.1.5.2. l. Producătorul trebuie sa specifice caracteristicile ultimului tratament termic pe care l-a efectuat la o temperatura mai mare de 200 °C, tinând seama de diferentele, daca este necesar, între diferitele parti ale buteliei. Acesta trebuie de asemenea sa specifice orice operatie de formare (de exemplu: extrudare, tragere sau formare de funduri ) în cursul careia temperatura metalului nu depaseste 200 °c si care nu este urmata de tratament termic la o temperatura mai mare decât acea valoare, precum şi pozitia sectiunii corpului format care a suportat cea mai mare prelucrare la rece si gradul corespunzator de prelucrare la rece.
  
  În sensul aplicării acestei prevederi "gradul de prelucrare la rece" este definit ca fiind raportul . unde "S" reprezintă sectiunea initiala si "s" reprezintă sectiunea finala. s Producătorul trebuie sa se conformeze cu aceste caracteristici ale tratamentului termic si formarii în cadrul urmatoarelor limite:
  
  durata tratamentului termic cuprinsă între ± 10 % si temperatura cuprinsă între ± 5°
  
  C;
  
  gradul de prelucrare la rece al sectiunii care a suportat cea mai mare prelucrare la rece cuprins între ± 6 % daca diametrul buteliei este egal sau mai mic de 100 mm si, cuprinsă între ± 3 % daca diametrul este mai mare de 100 mm.
  
  2.1.5.2.2. Totusi pentru tratamentul termic, producătorul poate indica un domeniu de temperaturi, cu o diferenta între valorile extreme care nu depaseste 20 °C. Pentru fiecare din aceste valori extreme el va indica durata nominala a timpului de mentinere efectivă. Pentru fiecare din temperaturile intermediare durata nominala a timpului de mentinere efectivă va fi determinata prin interpolare lineara. Producătorul trebuie sa efectueze tratamentul termic la o temperatura inclusa în domeniul indicat pentru o durata de timp de mentinere efectivă care nu trebuie să varieze cu mai mult de 10 % din durata nominala calculata ca mai sus.
  
  2.1.5.2.3. Producătorul trebuie sa indice caracteristicile tratamentului termic final pe care l-a efectuat si ale procesului de formare în dosarul transmis pentru verificarea CS.
3. 2.1.5.3. Atunci când producătorul a optat sa indice un domeniu de temperaturi pentru tratamentul termic conform 2.1.5.1.2. si 2.1.5.2.2, pentru aprobarea de model CS acesta trebuie sa prezinte 2 seturi de butelii, unul constituit din butelii care în timpul tratamentului termic au fost supuse la cea mai mica temperatura dintre cele prevazute si, un altul constituit din butelii care au fost supuse în timpul tratamentului termic la cea mai mare temperatura si, cu cele mai scurte durate corespunzatoare.

2.2. CALCULUL PARTILOR SUPUSE LA PRESIUNE
1. 2.2.1. Grosimea partii cilindrice a buteliei nu trebuie sa fie mai mica decât aceea calculata cu ajutorul formulei:
  
  – Ph ·D
  
  a- 20R
  
  -+P.
  
  4/3 h
  
  unde R reprezintă cea mai mica din urmatoarele două valori:
  
  –
  
  – 0,85 • Rm.
  
  -+l,5mm.
2. 2.2.2. Grosimea minima a peretelui „a” nu poate fi în nici un caz mai mica de D
  
  100
3. 2.2.3. Grosimea şi forma fundului si a capetelor superioare trebuie sa fie astfel încât sa satisfaca cerintele încercarilor descrise la 3.2. (încercarea de spargere) si 3.3. (încercarea ciclica la presiune).
4. 2.2.4. Pentru a obtine o distributie satisfacatoare a tensiunii, grosimea peretilor buteliei trebuie sa creasca progresiv în zona de trecere de la partea cilindrica la baza, unde fundul este mai gros decât peretele cilindric.
2.3. CONSTRUCŢIE SI EXECUTIE
1. 2.3.1. Producătorul trebuie să controleze grosimea fiecarei butelii st să exammeze starea suprafetelor interne si externe ale acesteia de pentru a verifica ca:
  - – grosimea peretelui nu este în nici un punct mai mica decât cea specificata pe desen;
  - – suprafetele interne si externe ale buteliei nu au defecte care ar afecta negativ siguranta functionarii buteliei.
2. 2.3.2. Ovalitatea mantalei cilindrice trebuie sa fie limitata la o valoare astfel încât, diferenta între diametrele exterioare maxime si minime, în aceeasi sectiune transversala, sa nu fie mai mare de 1,5 % din media acelor diametre. Abaterea maxima a partii cilindrice a mantalei de la linia dreapta nu trebuie sa depaseasca o lungime de 3mm/m.
3. 2.3.3. Inelele talpii buteliei, atunci când sunt fumizate, trebuie sa fie suficient de puternice si sa fie fabricate dintr-un material care, în ceea ce priveste coroziunea, sa fie compatibil cu tipul de material din care este construită butelia. Forma inelului trebuie sa confere buteliei un grad adecvat de stabilitate. Inelele talpii nu trebuie sa permita acumularea sau patrunderea de apa între inel si butelie.

3. ÎNCERCARI
1. 3.1. ÎNCERCARI MECANICE
  
  Cu exceptia cerintelor de mai jos, încercarile mecanice vor fi efectuate conform urmatoarelor standarde:
  
  SR EN 10002-1:1995 Materiale metalice. Încercarea la tracţiune. Partea 1: Metoda de încercare la
  
  temperatura ambiantă;
  
  SR EN 10003-1:1997: Materiale metalice. Încercarea de duritate Brinell. Partea 1: Metodă de încercare;
  
  SR ISO 7438:1993 Materiale metalice. Încercarea la îndoire;
  
  STAS 7737:1990 Încercările metalelor. Încercarea la îndoire alternantă a tablelor şi benzilor.
  1. 3.1.1. Cerinte generale
    
    Toate încercarile mecanice pentru verificarea calitatii metalului folosit pentru butelii vor fi efectuate pe metalul prelevat din buteliile finite.
  2. 3.1.2. Tipuri de încercari si evaluarea rezultatelor si în.cercarilor
    
    Pe fiecare butelie se va efectua o încercare la tractiune în directie longitudinala si 4 încercari de îndoire în directie circumferentiala.
    
    3.1.2. l. Încercarea la tractiune
    
    3.1.2. l. l. Epruveta pe care se efectueaza încercarea la tractîune trebuie sa se conformeze prevederilor din: cap.4 al SR EN 10002-1:1995, pentru epruvete cu o grosime mai mică, sau mai mare de 3 mm.
    
    În aceasta situatie, latimea si lungimea epruvetei va fi de 12,5 mm si respectiv, 50 mm, indiferent de grosimea acesteia.
    
    Cele două fete ale epruvetei care corespund peretilor interni si externi ai buteliei nu trebuie prelucrate.
    Limita de curgere care va fi determinată pe durata încercarii la tractiune va fi aceea folosita conform 1.1. pentru calculul buteliei.
    
    Valoarea obtinuta pentru limita de curgere nu trebuie sa fie mai mica de –
    
    3. l .2.2. Încercarea de îndoire
    Rezistenta reala la tractiune
    
    R rnt în N/mm2
    
    Valoarea lui n
    
    pâna la 220 inclusiv
    
    5
    
    de la 220 pâna la 330 inclusiv
    
    6
    
    de la 330 pâna la 440 inclusiv
    
    7
    
    peste 440
    
    8
2. 3.2. ÎNCERCAREA DE SPARGERE LA PRESIUNE HIDRAULICA
  1. 3.2.1. Conditiile de încercare
    
    Buteliile supuse acestui tip de încercare trebuie sa poarte marcajele specificate în sectiunea 6 de mai jos.
    1. 3.2.1.1. Încercarea de spargere la presiune hidraulica trebuie efectuata în 2 etape succesive, folosind un aparat pentru încercare care permite cresterea uniformă a presiunii pâna când butelia se sparge si se înregistreaza curba variatiei presiunii în raport de timp. Incercarea trebuie efectuata la temperatura camerei.
    2. 3.2.1.2. În prima faza, cresterea presiunii va fi constanta pâna la nivelul la care începe deformarea plastica. Aceasta viteza nu trebuie sa depaseasca 5 bar / sec.
      
      De la începerea deformarii plastice (a doua faza), presiunea de la pompa nu trebuie sa fie mai mare de două ori faţă de cât era în prima faza si, trebuie mentinuta constanta pâna când se sparge butelia.
  2. 3.2.2. Interpretarea încercarii
    1. 3.2.2.1. Interpretarea încercarii de spargere la presiune implica:
      
      examinarea curbei presiune / timp pentru a determina presiunea de spargere; examinarea rupturii si forma muchiilor acesteia;
      
      verificarea, în cazul buteliilor cu o baza concava, ca baza buteliei sa nu fi fost inversata.
    2. 3.2.2.2. Presiunea de spargere masurata (P1) va fi mai mare decît valoarea calculată cu relaţia :
      
      p= 20a·Rm
      
      rt D-a
    3. 3.2.2.3. Încercarea de rezistenta nu trebuie sa produca fragmentarea buteliei.
    4. 3.2.2.4. Ruptura principala nu trebuie sa fie de tip fragil, adica marginile rupturii nu trebuie sa fie radiale ci înclinate fata de un plan diametral si trebuie sa prezinte o contractie.
      
      O ruptura va fi acceptată numai daca se conformeaza cu una din urmatoarele descrieri: Pentru butelii cu o grosime de 13 mm sau mai mică:
      
      partea cea mai mare a rupturii trebuie sa fie longitudinala; ruptura nu trebuie sa prezinte multe ramificatii;
      
      ruptura nu trebuie sa prezinte o evolutie circumferentiala mai mare de 90° pe orice latura a partii principale a acesteia;
      
      – ruptura nu trebuie sa se întinda în acele parti ale buteliei care sunt mai groase de 1,5 ori grosimea maxima masurata la jumatatea buteliei; totusi, pentru buteliile cu baze convexe ruptura nu trebuie sa atinga centrul bazei buteliei;
      
      Pentru butelii cu o grosime mai mare de 13 mm, cea mai mare parte a rupturii trebuie sa fie longitudinala.
    5. 3.2.2.5. Ruptura nu trebuie sa prezinte un defect evident în metal.
3. 3.3. ÎNCERCAREA CICLICA LA PRESIUNE
  1. 3.3.1. Buteliile supuse la acest tip de încercare trebuie sa poarte marcajele specificate în sectiunea 6 de mai jos.
  2. 3.3.2. Încercarea va fi efectuata folosind un fluid necoroziv pe două butelii care sunt garantate de producător ca fiind reprezentative pentru valorile minime indicate în proiect.
  3. 3.3.3. Aceasta încercare va fi ciclica. Presiunea maxima ciclica va fi egala fie cu presiunea Ph sau, cu două treimi din aceasta.
    
    Presiunea ciclica inferioară nu trebuie sa depaseasca cu 10 % presiunea ciclica superioara. NumaruJ minim de cicluri si frecventa maxima de Încercare sunt alese
    
    Presiunea maxima aplicata
    
    ph
    
    2/3 ph
    
    Nr. minim de cicluri
    
    12000
    
    80000
    
    Frecventa maxima de cicluri pe minut
    
    5
    
    12
    
    Temperaturile masurate pe peretele exterior al buteliei nu trebuie sa depaseasca 50 °C în timpul încercarii. Încercarea va fi considerata satisfacatoare daca butelia atinge numarul cerut de cicluri fara sa apară scurgeri.
4. 3.4. ÎNCERCAREA HIDRAULICA
  1. 3.4.1. Presiunea apei din butelie trebuie sa creasca cu o viteza constanta pâna se atinge presiunea Ph.
  2. 3.4.2. Butelia trebuie sa ramâna sub presiunea Ph destul de mult timp pentru a se putea stabili ca presiunea nu are nici o tendinta de scădere si ca nu sunt scurgeri.
  3. 3.4.3. Dupa încercare, buteliile nu trebuie sa aiba nici o deformare remanenta.
  4. 3.4.4. Orice butelie care nu a trecut încercarea la presiune hidraulica trebuie respinsa .
5. 3.5. VERIFICAREA OMOGENITATII UNEI BUTELII
  
  Aceasta încercare implica verificarea ca oricare dintre cele doua puncte de pe metalul suprafetei exterioare a buteliei nu difera ca duritate cu mai mult de 15 HB. Verificarea trebuie efectuata pe două sectiuni transversale ale buteliei lânga cap si bază, în patru puncte distribuite uniform.
6. 3.6. VERIFICAREA OMOGENIT ATII UNUI LOT
  
  Aceasta încercare, care este efectuata de producător, implica verificarea cu ajutorul unei încercari de duritate sau a altor mijloace adecvate ca nu s-a facut nici o eroare în alegerea taglelor originale sau în efectuarea tratamentelor termice.
7. 3.7. VERIFICAREA BAZELOR
  
  Se va face o sectiune mediana în baza buteliei si va fi slefuita pentru a fi examinata la o marire între 5 si 10.
  
  Butelia trebuie considerata defecta daca se detecteaza prezenta fisurilor. Va fi de asemenea considerata defecta daca dimensiunile porilor sau incluziunilor prezente ating valori considerate ca fiind un pericol pentru siguranta în exploatare.
4. APROBAREA DE MODEL CS

Aprobarea de model CS la care se face referire în Articolul 4 al prezentelor reglementari, poate fi emisa si pentru "familii de butelii".

Termenul "familii de butelii" se refora la butelii fabricate de acelasi producator, care difera numai din punct de vedere al lungimii, dar care se încadreaza în unnatoarele limite:
- – lungimea minima nu trebuie sa fie mai mica de 3 ori diametrul exterior al buteliei,
- – lungim.ea maxima a buteliei nu trebuie sa depaseasca valoarea de 1.5 ori lungimea buteliei verificate.
1. 4.1. Solicitantii pentru aprobare de model CS trebuie sa puna la dispozitia organismului de insectie pentru fiecare familie de butelii, toata docum.entatia necesara pentru încercarile indicate mai jos, precum si un lot de 50 butelii sau, doua loturi de cite 25 de butelii conform 2.1.5.3, din care se iau un numar de butelii care sunt supuse încercărilor descrise în acelasi paragraf, precum si informatii suplimentare cerute de organismul de inspectie.
  
  Solicitantul trebuie sa fumizeze detalii organismului de inspectie cu privire la tipul si durata tratamentului termic efectuat, precum si asupra temperaturii la care a fost efectuat, confonn 2.1.5. De asemenea, trebuie sa obtina de la producatorul otelului certificat de analiza la turnare pentru materialele folosite în fabricaţia buteliilor .
2. 4.2. În cadrul derularii procedurii pentru aprobarea de model CS, organismul de inspectie recunoscut va:
  
  4.2. l. verifica daca :
  
  calculele prevazute la paragraful 2.2. sunt corecte,
  
  grosimea peretilor a doua butelii supuse încercării corespunde prevederilor din paragraful 2.2, ca masurarile au fost efectuate în trei sectiuni transversale diferite si ca au acoperit întreaga circumferinta a sectiunilor longitudinale de la baza si cap, cerinţele prevazute la paragrafele 2.1. si 2.3.3. sunt îndeplinite,
  
  cerintele prevăzute la paragraful 2.3.2. sunt respectate pentru toate buteliile selectionate de organismul de inspectie,
  
  suprafetele interioare si exterioare ale buteliilor nu prezinta nici un defect care sa pericliteze siguranta în exploatare a acestora;
  
  4.2.2. efectua urmatoarele încercări pentru buteliile selectionate:
  
  încercările de rezistenta la coroziune; coroziune intercristalina si coroziune la oboseala pe 12 epruvete, confonn Anexei nr.3 B la prezentele reglementari, încercările indicate în paragraful 3.1, pe doua butelii; acolo unde lungimea buteliei este egala cu 1500 mm sau mai mult, încercarea de tractiune în directie longitudinala si încercarea de îndoire trebuie efectuate pe probe prelevate din zona superioara si inferioara a mantalei,
  
  încercarea indicată la paragraful 3.2. , pe doua butelii, încercarea indicată la paragraful 3.3. , pe doua butelii, încercarea indicată la paragraful 3.5. , pe o singura butelie,
  
  încercarea indicată la paragraful 3.7. , pe toate buteliile luate pentru proba.
3. 4.3. În situatia în care rezultatele încercărilor mai sus mentionate sunt satisfacatoare, organismul de control emite certificatul pentru aprobarea de model CS conform modelului prezentat în Anexa 3 C.
5. VERIFICAREA CS
1. 5.1. În scopul verificarii CS, producatorul buteliei va pune Ia dispozitie organismului de inspectie:
  1. 5.1.1. certificatul pentru aprobarea de model CS,
  2. 5.1.2. un certificat care indica analiza de turnare a otelului furnizat pentru fabricatia buteliei.,
  3. 5.1.3. mijloace de identificare a metodei de turnare a otelului pentru fiecare butelie în parte.
  4. 5.1.4. documentatie referitoare la tratamentul tennic, fiind necesar sa se indice tipul de tratament aplicat confonn 2.1.5.
  5. 5.1.5. o lista a buteliilor, în care se dau date cu privire la numere şi inscripţii conform prevederilor paragrafului 6 de mai jos.
2. 5.2. În timpul verificarii CS
  1. 5.2.1. Organismul de inspectie va:
    
    confirma ca a fost obtinut certificatul pentru aprobare de model CS, respectiv CE si ca buteliile sunt conforme cu acesta,
    
    sa verifice documentatia care furnizeaza date referitoare la materiale,
    
    sa verifice daca sunt respectate cerinţele tehnice indicate în sectiunea 2, si în special sa verifice prin examinare vizuala exterioară, şi dacă este posibil interioară, daca au fost respectate indicaţiile referitoare la constructie si la verificări efectuate de producător conform sectiunii 2.3.1.; examinarea vizuala trebuie sa acopere cel putin 10% din buteliile produse.
    
    sa efectueze încercările de rezistenta la coroziune intercristalina pe trei epruvete, folosind cîte o epruveta pe fiecare sectiune (cap, corp, baza) conform sectiunii l la
    
    Anexa nr.3 B a prezentelor reglementari pe aliajele mentionate în 2.1.2 ( c) din aceasta Anexa,
    
    sa efectueze încercările descrise la paragraful 3.1. si 3.2.
    
    sa verifice daca informatiile fumizate de catre producator conform listei din paragraful
    
    5.1.5. sunt corecte ; aceasta verificare se va efectua prin alegerea buteliilor în mod aleatoriu.
    
    sa evalueze rezultatele încercărilor de consistenta pentru lotul respectiv de butelii, în sensul ca acestea sa fie conform indicaţiilor din paragraful 3.6.
    
    În cazul în care rezultatele încercărilor sunt satisfacatoare, organismul de inspectie va emite un certificat de verificare CS, asa cum este prezentat modelul în Anexa 3 D.
  2. 5.2.2. Pentru cele doua tipuri de încercări recomandate la paragraful 3.1.si 3.2., se vor lua în mod aleatoriu doua butelii din fiecare lot de 202 butelii sau din buteliile care au parcurs aceeasi metoda de turnare si acelasi tip de tratament termic, în conditii similare.
    
    Una dintre butelii se va supune la încercările indicate la paragraful 3.1. (încercări mecanice) si cealalta la încercările descrise la paragraful 3.2. (încercarea de spargere). În cazul în care rezulta ca una dintre încercări a fost efectuată incorect sau în cazul aparitiei unei erori, încercarea trebuie repetată.
    
    În cazul în care unul sau mai multe teste s-au dovedit a fi, fie chiar partial nesatisfacatoare, trebuie investigat imediat motivul de catre organismul de inspectie.
    1. 5.2.2.1. În cazul în care eroarea nu se datoreaza tratamentului termic, întregul lot trebuie respins.
    2. 5.2.2.2. În cazul în care eroarea se datoreaza tratamentului termic, producătorul poate supune toate buteliile din lot la un nou tratament termic. Se poate efectua doar un singur tratament termic suplimentar.
      
      În acest caz:
      - – producatorul va trebui sa efectueze din nou toate încercările prevazute la paragraful 3.6.
      - – organismul inspectie trebuie sa efectueze toate încercările prevazute la paragraful 5.2.2.
  3. 5.2.3. Selectionarea probelor si toate încercările se vor efectua în prezenta si sub directa supraveghere a unui reprezentant al organismului de inspectie. În orice caz, conform încercării indicate la alineatul al patru-lea din paragraful 5.2.1, organismul de inspecţie trebuie să fie reprezentat în special la prelevarea mostrelor şi la examinarea rezultatelor.
  4. 5.2.4. Dupa efectuarea tuturor încercărilor solicitate, toate buteliile din lotul respectiv vor fi supuse probei de presiune hidraulica, asa cum este descris paragraful 3.4. din prezentul document
    
    . Incercarea se va efectua sub directa supraveghere a unui reprezentant al organismului de inspectie.
3. 5.3. EXCEPTAREA DE LA VERIFICAREA CS.
  
  Pentru buteliile prezentate la Articolul 4 al prezentelor reglementari specifice si conform prevederilor din Capitolul IV alin.4.7. din "Reglementări tehnice cu privire la prevederi comune pentru recipiente sub presiune şi metode de verificare a acestora11 toate încercarile si operatiunile de inspectie prevazute în paragraful 5.2. vor fi efectuate de producator pe propria raspundere.
  
  Producatorul va pune la dispozitia organismului de inspectie recunoscut toate documentele si rapoartele încercarilor si verificarilor.
6. MARCAJE SI INSCRIPŢIONĂRI

Marcajele si inscriptionările din aceasta sectiune trebuie fixate de capul buteliei. În ceea ce priveste buteliile cu o capacitate nu mai mare de 15 l marcajele si inscriptionările pot fi fixate fie pe cap, fie pe o parte suficient de rezistenta a buteliei. La buteliile cu un diametru mai mic de 75 nun, astfel de marcaje trebuie sa aiba o înaltime de 3 mm.

Indiferent de cerintele cuprinse în sectiunea 3 din Anexa nr. 1 A la "Reglementări tehnice cu privire la prevederi comune pentru recipiente sub presiune şi metode de verificare a acestora", producatorul trebuie sa aplice marcajul pentru aprobarea de model CS în urmatoarea ordine:

Pentru buteliile din art.4 al prezentelor reglementari;
- – litera stilizata C ,
- – nr. de serie al prezentelor reglementari tehnice;
- – majusculele care identifica statul care a acordat aprobarea de model CS, RO pentru Remania, si ultimele 2 cifre ale anului în care s-a acordat aprobarea de model CS;
- – numarul aprobarii de model CS ( de ex. C 2 RO Ol 45);
  
  – Pentru buteliile supuse numai la aprobarea de model CS: litera stilizata C înconjurata de un hexagon;
- – nr. de serie 2 al prezentelor reglementari tehnice;
- – majusculele care identifica statul care a acordat aprobarea model CS, RO pentru Romania, si ultimele 2 cifre ale anului în care s-a acordat aprobarea de model CS;
- – numarul aprobariide model csQ (de exemplu 2 RO OI 45).
  
  Indiferent de cerintele din sectiunea 3 din Anexa nr. l.B din 11Reglementari tehnice cu privire la recipiente sub presiune si metode de verificare a acestora”, organismuJ de inspectie trebuie sa fixeze marcajul pentru verificarea CS în urmatoarea ordine:
- – litera mica "e".
- – majusculele car'e identifica statul în care se efectueaza verificarea cu, daca este necesar,
  
  unul sau două numere care identifica o subdiviziune teritoriala;
- – stampila organismului de inspectie aplicata de agentul de verificare, împreuna cu stampila agentului de verificare, daca este cazul;
- – un hexagon;
- – data verificarii: anul, luna (de exemplu e RO 12 480 01/01).
1. 6.1. INSCRIPTII REFERITOARE LA FABRICATIE
  1. 6.1.1. În ceea ce priveste metalul:
    
    un numar care indica valoarea lui R exprimată în N/mm2, pe care s-a bazat calculul;
  2. 6.1.2. În ceea ce priveste încercarea hidraulica:
    
    presiunea de încercare urmata de simbolul "bar";
  3. 6.1.3. În ceea ce priveste tipul de butelie:
    
    – masa buteliei, inclusiv toate partite integrale dar, exclusiv supapa si capacuJ, exprimată în kilograme, si capacitatea minima garantata de producător, exprimată în litri.
    
    Cifrele pentru masa si capacitate trebuie date cu o zecimală. Aceasta valoare va fi rotunjita în minus pentru capacitate si în plus pentru masa.
  4. 6.1.4. În ceea ce priveste originea:
    
    – majusculele care indica tara de origine urmate de marcajul producătorului s1 nr. de fabricatie.
2. 6.2. O diagrama care arata exemple de marcaje si inscriptii este prezentată în figural.

ANEXA Nr.3.B

ÎNCERCARILE DE COROZIUNE

1. ÎNCERCARILE PENTRU EVALUAREA SUSCEPTIBILIT ATII LA COROZillNE INTERCRIST ALINA

Metoda prezentată mai jos consta din scufundarea simultana a epruvetelor prelevate din butelia finita pentru încercare în două solutii diferite corozive si din examinarea acestora dupa o perioada de timp indicată pentru decapare pentru a detecta orice semne de coroziune intercristalina si a determina felul si gradul unei astfel de coroziuni. Propagarea coroziunii intercristaline este determinata metalografic pe suprafete slefuite taiate transversal fata de suprafata decapata.
1. 1.1. PRELEVAREA EPRUVETELOR
  
  Epruvetele sunt prelevate din capul, corpul si baza buteliei (figural B ) astfel încât încercarile cu solutia A definite la 1.3.2.1.sau solutia B definite la 1.3.2.2. sa fie efectuate pe metal din trei parti ale buteliei. Fiecare epruveta trebuie sa aiba forma generala si dimensiunile indicate în figura 2 B. Fetele al a2 a3 a4, bl b2 b3 b4, al a2 b2 bl, a4 a3 b3 b4 sunt toate taiate cu un fierastrau manual si apoi netezite cu o pila fina. Suprafetele a1 a4 b4 bI si a2 a3 b3 b2 care corespund la suprafetele interioare si exterioare ale buteliei sunt tasate În stare neprelucrata de fabricatie.
2. 1.2. PREGATIREA SUPRAFETEI ÎNAINTE DE DECAPAREA COROZIVA
  1. 1.2.1. Produsele necesare
    
    HNO3 pentru analiza, densitate 1,33
    
    HF pentru analiza, densitate 1,14 (la 40%) apa deionizata
  2. 1.2.2. Metode
    
    Pregatiti urmatoarea solutie într-un pahar gradat:
    
    HNO3: 63 cm3
    
    HF : 6 crn3
    
    2
    
    H O : 929 cm3.
    
    Aduceti solutia la o temperatura de 95°C.
    
    Tratati fiecare epruveta, suspendata de o sârma din aluminiu, în solutie timp de un minut. Spalati în apa curata si apoi în apa deionizata.
    
    Scufundati epruveta în acid azotic, ca la 1.2. l. timp de un minut la temperatura camerei pentru a
    
    îndeparta orice depunere de cupru care se poate forma. Clatiti în apa deionizata.
    
    Pentru a Împiedica oxidarea epruvetelor acestea trebuie scufundate, de îndata ce au fost pregatite,
    
    în baie de coroziune pregatita pentru acestea ( vezi paragraful 1.3.1.).
3. 1.3. EFECTUAREA ÎNCERCARII
  1. 1.3.1. Se va folosi una din urmatoarele două solutii corozive, la alegerea organului pentru verificare: una cu 57g/l clorura de sodiu si 3g/I apa oxigenata (solutia A) si cealalta 30g/l clorura de sodiu si Sg/l acid clorhidric (solutia B).
  2. 1.3.2. Pregatirea solutiilor corozive
    1. 1.3.2.1. Solutia A
      
      I. 3.2. l.1. Produse necesare NaCI cristalizata pentru analiza
      
      H2O2 I00 la 11O volum – medicinal K.MnO4 pentru analiza
      
      H2SO4 pentru analiza, densitatea 1,85 Apa deionizata
      Dizolvati 570 g de clorura de sodiu în apa deionizata pentru a obtine un volum total de aproximativ 9 litri. Adaugati cantitatea de apa oxigenata calculata mai jos. Amestecati si apoi faceti volumul pentru 1O litri cu apa deionizata.
      
      Calcularea volumului de apa oxigenata care se va pune în solutie.
      
      Cantitatea de apa oxigenata pura care este necesara: 30g.
      
      Daca apa oxigenata contine T grame de H2O2 /litru, volumul necesar, exprimat în cm3 va fi:
      
      1000X30
      
      T
    2. 1.3.2.2. Solutia B
      1. 1.3.2.2.1. Produsele necesare:
        
        NaCl cristalizata, pentru analiza, HCI, pur concentrat, 37%HCI, Apa deionizata
      2. 1.3.2.2.2. Prepararea solutiei Metoda pentru 1O litri de solutie
        
        Dizolvati 300g de NaCl si 50g HCl (50g = 0,5%) în 9 litri apa deionizata amestecati bine si
        
        adaugati pâna la 10 litri.
  3. 1.3.3. Conditii de decapare
    1. 1.3.3.1. Decaparea în solutia A
      
      Solutia coroziva este pusa într-un cristalizator (sau posibil un vas mare gradat) acesta fiind introdus într-o baie de apa. Baia de apa este amestecata cu un amestecator magnetic si temperatura este reglata cu un termometru de contact.
      
      Epruveta este fie suspendata în solutia coroziva cu ajutorul unei sârme din aluminiu, fie introdusa în solutie astfel încât sa stea numai pe colturi, a doua metoda fiind preferabila. Timpul pentru decapare este de şase ore si temperatura fixata la 30°C ± 1°C. Trebuie avut grija pentru a se asigura ca cantitatea de reactiv este cel putin IO cm3/cm2 de suprafata a epruvetei.
      
      Dupa decapare, epruveta este spalata în apa scufundata aproximativ 30 secunde în 50% acid azotic diluat, spalata din nou în apa si uscata cu aer comprimat.
    2. 1.3.3.2. Se pot decapa un numar de epruvete în acelasi timp cu conditia ca acestea sa nu fie în acelasi tip de aliaj si sa nu fie în contact. Cantitatea minima de reactiv pe unitate de suprafata a epruvetei trebuie desigur respectata.
      
      l.3.3.3. Decaparea în solutia B
      
      Solutia coroziva este turnata într-un recipient din sticla corespunzator (de exemplu un vas gradat). Încercarea este efectuata la temperatura camerei. Daca este imposibil sa se evite variatiile temperaturii camerei în timpul încercarii, este preferabil sa se efectueze încercarea într-o baie de apa, a carei temperatura este reglata la 23°C cu ajutorul unui termometru. Timpul pentru decapare este de 72 ore.
      
      Fixarea epuvetelor în solutia coroziva se face conform cu 2.3.1. Dupa decapare epruvetele sunt spalate foarte atent cu apa deionizata si uscate cu aer comprimat fara gaze. Trebuie avut grija pentru ca raportul dintre cantitatea de solutie coroziva si suprafata epruvetei în ml/cm2 sa fie de 10:1 (vezi 2.3.1.).
4. 1.4. PREGATIREA EPRUVETELOR PENTRU EXAMINARE
  1. 1.4.1. Produsele necesare:
    
    Forme pentru turnare, cu urmatoarele dimensiuni de exemplu: diametru exterior: 40 mm,
    
    înaltimea: 27 mm,
    
    grosimea peretelui: 2,5 mm,
    
    1raldite DCY 230} sau echivalent. Intaritor HY 951
  2. 1.4.2. Metode
    
    Fiecare epruveta este amplasata vertical într-o forma pentru turnare astfel încât ramâne pe faţa al a2 a3 a4. În jurul acesteia se toarna un amestec de Araldite DCY 230 si întaritor HY 951 în proportie de 9 la 1. Timpul de mentinere este de 24 h. Se scoate o anumita cantitate de material de pe faţa al a2 a3 a4, de preferat prin strunjire, astfel încât sectiunea a I' a2' a3' a4' examinata la microscop sa nu indice coroziunea de la suprafata al a2 a3 a4. Distanta dintre fetele al a2 a3 a4 si al' a2' a3' a4', adica grosimea îndepartata cu strungul trebuie sa fie de cel putin 2 mm (figurile 2.B si 3.B). Sectiunea pentru examinare este slefuita mecanic cu oxid de aluminiu mai întâi pe hârtie si apoi pe fetru.
5. 1.5. EXAMINAREA MICROGRAFICA A EPRUVETELOR
  
  Examinarea consta din notarea intensitatii coroziunii intercristaline pe partea perimetrului sectiunii care va fi examinata de la 1.6. Când se face acest lucru, se iau în considerare proprietatile metalului atât pe suprafetele exterioare cât si pe cele interioare ale buteliei si în grosimea acesteia. Sectiunea este mai întâi examinata mult marita ( x 40 de exemplu) pentru a localiza zonele cele mai corodate, si apoi la o marire mai mare de obicei de x 300, pentru a evalua felul si marimea coroziunii.
6. 1.6. INTERPRETAREA EXAMINARII MICROGRAFICE
  
  Aceasta consta din verificarea daca coroziunea intergranulara este superficiala:
  1. 1) pentru aliaje cu cristalizare echiaxiala, adâncimea coroziunii în jurul întregului perimetru al sectiunii nu trebuie sa depaseasca cea mai mare din urmatoarele două valori:
    
    3 granulatii în directia perpendiculara în raport de fata examinata; 0,2mm.
    
    Totusi este pennis ca aceste valori sa fie depasite local cu conditia ca acestea sa nu fie depasite în
    
    mai mult de patru domenii ale examinarii la o marire de x 300.
  2. 2) pentru aliaje cu cristalizarea într-o directie prin prelucrare la rece, adâncimea coroziunii în fiecare din cele două feţe care formeaza suprafetele interne si externe ale buteliei nu trebuie sa fie mai mare de 0,1 mm.
  Figura 3.B
  
  formo pentru metol lichid
  
  0 2
  
  ––..-.._ -epruveto din butelie
  
  o4 0'1
2. ÎNCERCARILE PENTRU EVALUAREA SUSCEPTIBILITATII LA COROZIUNE SUB SARCINA

Metoda prezentată mai jos consta din supunerea inelelor taiate din partea cilindrica a buteliei la solicitare, scufundarea acestora în solutie pentru o perioada specificata de timp, urmata de scoaterea solutiei si expunerea acestora la aer mai mult timp si repetarea acestui ciclu timp de 30 zile. Daca nu apar fisuri în inele

2.1 PRELEVAREA EPRUVETELOR

Sunt taiate 6 inele cu o latirne de 4a sau 25 mm, care este mai mare, din partea cilindrica a buteliei (vezi figura 4.B). Epruvetele trebuie sa aiba un unghi de 60° si sa fie supuse la solicitare cu ajutorul unui boit filetat si două piulite (vezi figura 5.B). Nu se vor prelucra nici suprafetele interioare si nici cele exterioare ale epruvetelor.

2.2. PREGATIREA SUPRAFETEI ÎNAINTE DE ÎNCERCAREA LA COROZIUNE

Toate urmele de grasime, ulei si adeziv folosite la aparatele pentru solicitare (vezi 2.3.2.4.) trebuie îndepartate cu un solvent adecvat.
2.3. EFECTUAREA ÎNCERCARII
1. 2.3.1. Pregatirea solutiei corozive
  1. 2.3.1.1. Solutia este pregatita dizolvând 3,5±0, l parti din masa de NaCl în 96,5 parti din masa de apa.
  2. 2.3.1.2. Valoarea pH solutiei proaspat pregatita trebuie sa varieze între 6,4-7,2.
  3. 2.3.1.3. PH poate fi corectat numai folosind acid clorhidric diluat sau soda diluata.
  4. 2.3.1.4. Solutia nu trebuie completata adaugând solutia de sare descrisa la 2.3.1.1. ci nwnai adaugând apa diluata pâna la nivelul initial al vasului. Completarea se poate efectua zilnic daca este necesar.
  5. 2.3.1.5. Solutia trebuie înlocuita în fiecare saptarnâna.
2. 2.3.2. Aplicarea solicitarii inelelor.
  
  2.3.2. l. Trei inele vor fi comprimate astfel încât suprafata exterioara sa fie sub tensiune.
2.4. INTERPRETAREA REZULTATELOR

Aliajul va fi considerat acceptabil pentru fabricarea buteliilor pentru gaze daca nici unul dintre inelele supuse la solicitare nu are fisuri vizibile cu ochiul liber la marire redusa (de la IO pînă la 30) la sf'arsitul încercarii: 30 zile.
2.5. EXAMINAR1 METALOGRAFICE POSIBILE
1. 2.5.1. În caz de dubiu în privinta prezentei fisurilor (de exemplu linie de corodare) nesiguranta poate fi îndepartata cu ajutorul unei examinari metalografice suplimentare a unei sectiuni prelevate perpendicular fata de axa inelului în zona suspecta. Se face o comparatie a formei (inter sau transcristalina) si a adâncimii patrunderii coroziunii asupra fetelor inelului supus la solicitarea la întindere si la corn.presiune.
2. 2.5.2. Aliajul va fi considerat acceptabil daca coroziunea de pe ambele fete ale inelului este similara. Pe de alta parte, daca fata inelului supus la întindere indica fisuri intercristaline care sunt în mod evident mai adânci decât coroziunea care afecteaza fata supusa la compresiune, inelul poate fi considerat ca nu a trecut încercarea.
2.6. RAPOARTE

Se întocmeşte un raport de încercări care trebuie să cuprindă următoarele:
1. 2.6.1. numele aliajului si /sau indicativul standardului;
2. 2.6.2. limitele compozitiei aliajului;

2.6.3. analiza reala a metalului lichid din care au fost fabricate buteliile;
2.6.4. raport privind proprietatile mecanice reale ale aliajului, împreuna cu cerintele minime ale proprietatilor mecanice;
2.6.5. rezultatele încercarii.

r·=1-=

–=-725m–m–=–7=

Figura 4.B

încercare Io întindere încercare Io compresiune

Figura 5.B

0.98

-,-·-· -·–1– ––. –r– •

0.9 – · –=

O.961–+– -+-………….–+–+–+–+-+ 1

J_t–-+–+–·t–·-1

_: –, -= =-'- '

' ! I :

– ·1 –I ;–11–1,– –1 .- -·

0.86 –

I I

–-J J „–·–‘· • ·

O 1O 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Z – factor de corecţie Figura 6.B

ANEXA Nr.3.C CERTIFICATUL PENTRU APROBARE DE MODEL CS

Emis de ……………………………………………………………………………………………..

pe baza ……………………………………………………………………………………………

….. ... .. … .. … … .. … .. .. … .. ... … .. … .. … … … .. … … ... … .. … .. .. ……….(reglementari tehnice,)

aplicând Reglementarile tehnice specifice categoriei:

RECIPIENTE – BUTELII PENTRU GAZ, EXECUTATE DIN ALUMINIU NEALIAT SI ALIAJE CU ALUMINIU, FĂRĂ SUDURĂ, RT 84/526

Nr. aprobare CS…………………………………………………………….. Data………………………

Tipul de butelie………………………………………………………………………………………….

(descrierea familiei de butelii care a primit aprobarea de model CS)

Ph………………………………, D………………………………, a……………………………………

Lmin………………….., Lmax…………………., Vmin………………………, Vmax……………………

Producatorul sau reprezentantul său autorizat………………………………………………………..

(numele si adresa producătorului sau a reprezentantului sau autorizat)

Marcajul pentru aprobarea de model CS E …………………………..® ……………………… Detaliile cu privire la rezultatele examinarii aprobării de model CS si principalele caracteristici ale modelului sunt anexate

Toate informatiile pot fi obtinute de la………………………………………………………………….

(Nwnele si adresa organismului care aprobă)

Certificat la ………………………………………………………………….., data ………………………….

(Semnatura)

ANEXA TEHNICA LA CERTIFICATUL PENTRU APROBARE DE MODEL CS

1. Rezultatele examinarii CS a prototipului în vederea aprobarii de model CS.
2. Principalele caracteristici ale prototipului, în special:

– sectiunea longitudinala a tipului de butelie care a primit aprobarea tip, care indica: diametrul nominal exterior, D, cu o indicatie a tolerantelor nominale indicate de producător;

grosimea minima a peretelui buteliei, a;

grosimea minima a bazei si a capului, cu o indicare a tolerantelor nominale indicate de producător;

lungimea minima si maxima, Lmin• Lma"; capacitatea sau capacitatile, Vmin, Vmax; presmnea ph;

numele producătorului / nr. de desen si data; numele tipului de butelie;

aliajul conform sectiunii 2.1. (felul /compozitia chimica /metoda de fabricatie /tratament termic/ caracteristici mecanice garantate (rezistenta la tractiune – limita de curgere)).

ANEXA Nr. 3.D

MODEL

CERTIFICAT PENTRU VERIFICAREA CS

Aplicarea Reglementarilor tehnice specifice categoriei recipienet – butelii pentru gaz, executate din aluminiu nealiat si aliaje cu aluminiu, fără sudură, RT 84/526.

Organismul de inspecţie……………………………………………………………………………….

Data…………………………………………………………………………………………………….

Nr. aprobării de model CS…………………………………………………………………………….

Descrierea recipientelor – buteliilor………………………………………………………………………

Nr. verificarii CS…………………………………………………………………………………….

Lotul de fabricatie nr…………………………………………. pâna la …………………………………

Producător…………………………………………………………………………………………..

(Nume şi adresă)

Tara ………………………………………………………..

Marcaj………………………………………………………..

Beneficiar /proprietar…………………………………………………………………………, ……

Client…………………………………………………………………………………………………..

(Nume şi adresă)

(Semnatura inspectorului)

ÎNCERCARILE DE VERIFICARE

1. MASURĂRILE BUTELIILOR DE PROBĂ

Încercarea

nr.

Lot constând din nr…… la nr………

Capacitate apa

(l)

Masa buteliei goale

(kg)

Grosimea minima masurata

a peretelui

(mm)

a bazei

(mm)
2. ÎNCERCARILE MECANICE EFECTUATE PE BUTELII DE PROBĂ

Încercarea nr.	TT	lncercarea la tractiune				Încercarea de îndoire 180° fara fisurare	Încercarea de spargere la presiune hidraulică (bar)	Descrierea rupturii (descrierea sau diagrama anexata)
Încercarea nr.	TT	Epruvete conform SREN 10002-1: 1995	limita de curgere N/mm2	Rezistenta a tractiune N/mm2	Alungire A (%)	Încercarea de îndoire 180° fara fisurare	Încercarea de spargere la presiune hidraulică (bar)	Descrierea rupturii (descrierea sau diagrama anexata)

Valorile minime specificate

Eu, subsemnatul, declar ca am controlat ca verificarile, încercarile si controalele prescrise în sectiunea 5.2. clin Anexa nr.3 .A la 11Reglementari tehnice specifice categoriei recipiente – butelii pentru gaz, executate din aluminiu si aliaje cu aluminiu, fora sudura,RT 84/52611, au fost efectuate cu succes.

Observatii speciale ………………………………………………………………

Observatii generale …………………………………………………………….

Certificare (la data de) ………………………..

(Loc)

(Sernnatura inspectorului)

În numele …………………………………………………………………………………………

(Organismul de inspectie)

ANEXANr.4

REGLEMENTĂRI TEHNICE SPECIFICE CATEGORIEI DE RECIPIENTE-BUTELU PENTRU GAZ, EXECUTATE DIN OTEL NEALIAT SUDATE

RT 84/527

Articolul 1

1.1. Prezentele reglementari tehnice se aplica recipientelor-butelii din otel neliat sudate, formate din mai multe parti componente cu o grosime de cel mult 5 mm, care pot fi reumplute de mai multe ori, si care au o capacitate variind intre 0,5 si 150 de litri inclusiv, proiectate pentru a îmbutelia şi transporta gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate cu excepţia gazelor lichefiate la temperaturi foarte scăzute şi a acetilenei.
1.2. Presiunea de proiectare (Ph) a acestor recipiente – butelii nu trebuie sa depa.şeasca 60 bar.
1.3. Aceste recipiente-butelii pentru gaz vor fi denumite în continuare „butelii”.

Articolul 2

Articolul 3:

3.1. Se admite introducerea pe piata si punerea in functiune a buteliilor tip CS care:
1. a) respecta cerintele prezentelor reglementari tehnice si ale „Reglementarilor tehnice cu privire la prevederi comune pentru recipiente sub presiune si metode de verificare a acestora”;
2. b) poarta marcajul pentru aprobarea de model CS si pentru verificarea CS si sunt însotite de certificatul pentru aprobarea de model CS, sau
3. c) poarta marcajul pentru aprobarea de model CE si pentru verificarea CE şi sunt însoţite de certificatul pentru aprobarea de model CE.
3.2. Nu se admite, din motive datorate fabricarii sau verificarii unei butelii, sa se refuze, sa se interzica sau sa se restrânga comercializarea si punerea în functiune a buteliilor tip-CS care sunt conform cerintelor din prezentele reglementari tehnice si din „Reglernentarile tehnice cu privire la prevederi comune pentru recipiente sub presiune si metode de verificare a acestora”.

Articolul 4

4.1. Toate buteliile tip-CS trebuie supuse aprobariî de model CS.
4.2. Toate buteliile tip-CS trebuie supuse verificării CS cu excepţia buteliilor care au o capacitate care nu depaseste un litru.

Articolul 5

Orice modificări pentru adaptarea sectiunilor:

1, 2.1.1, 2.3, cu exceptia 2.3.3, 2.4, şi

2.4.1, 2.4.2.1, 3.1.1, 3.1.2, 3.3, 3.4, 3.5, 5 cu exceptia 5.2.2 şi 5.3, şi 6

1– CS reprezinta marcajul national de conformitate a produselor cu cerintele prevazute în reglementarile tehnice române specifice

din Anexa nr.4.A si a Anexelor nr 4.B şi nr.4.C ale prezentelor reglementari tehice la progresul tehnic vor fi adoptate conform prevederilor "Reglementarilor tehnice cu privire la prevederi comune pentru recipiente sub presiune si metode de verificare a acestora"de catre Ministerului Industriei si Resurselor cu respectarea legislatiei în vigoare.

Articolul 6:

Procedura descrisă în Capitolul V (clauza derogatorie) al " Reglementarilor tehnice cu privire la prevederi comune pentru recipiente sub presiune şi metode de verificare a acestora" se aplică secţiunii 2.2, 2.3.2 si 3.4.1.1 din Anexa nr. 4.A la prezentele reglementari tehnice.

Articolul 7

Din prezentele reglementari tehnice fac parte integranta si Anexele nr.4.A, 4.B, 4.C şi 4.D.

ANEXA Nr.4.A

I. DEFINITIILE SI SIMBOLURILE TERMENILOR UTILIZAT! ÎN PREZENTA ANEXA

1.1. În sensul prezentelor reglementari, simbolurile utilizate în cadrul acestei anexe au urmatoarea semnificaţie:

Ph= presiunea de încercare hidraulica (presiunea de calcul), în bari;

Pr = presiunea de spargere a buteliei masurata în timpul încercării de spargere, în bari; Pn = presiunea minima de spargere teoretică calculată, în bari;

Re= valoarea minima a limitei de curgere garantata de producatorul buteliei, pentru butelia finita, în

N/rnm2•

R.n = V'aloarea minima a rezistentei la tractiune, garantata de standardul de material, în N/mrn.2;

R.n,= Rezistenta efectiva la tractiune, în N/mm2;

a = grosimea minima calculata a peretelui mantalei cilindrice, în mm;

b = grosimea minima calculata a fundurilor buteliei, în mm; D = diametrul exterior nominal al buteliei, în mm;

R = raza interioara a curburii bazei convexe, în mm;

r = raza interioara a îmbinarii bazei convexe, în mm;

H = înaltimea exterioara a partii ambutisate a fundului buteliei, în mm; h = înaltimea partii cilindrice a fundului ambutisat, în mm;

L = lungimea corpului mantalei buteliei rezistente la solicitari, în mm; A = valoarea alungirii metalului de baza, în %;

Vo = volumul initial al buteliei în momentul în care presiunea creşte în timpul încercării de

spargere, in litri;

V = volumul final al buteliei la spargere, în litri; Z = factor de reducere a tensiunii.
1.2. În sensul prezentelor reglementari, „presiune de spargere” semnifica presiunea la instabilitate plastica, adica pesiunea maxima înregistrata în timpul unei încercări de spargere.
1.3. NORMALIZARE

Termenul de 'normalizare' este utilizat în prezentele reglementari conform definiţiei date în SR EN I0052: 1996, Vocabular de tratamente termice al produselor ferose.
1.4. DETENSIONAREA

Termenul de "detensionare" se refera la tratamentul termic la care este supusa o butelie – produs finit, în timpul caruia butelia este încalzita la o temperatura sub punctul critic minim al otelului (Acl), cu scopul de a reduce tensiunile remanente.
1. 2. CERINTE TEHNICE
  1. 2.1 MATERIALE
    
    2. l. l. Pentru fabricarea mantalelor buteliilor rezistente la tensiuni trebuie întrebuintat un otel conform specificatiilor standardului european EN 1O120: 1996, Table şi benzi de oţel pentru butelii de gaz sudate.

%0.1.2. Toate componentele corpului buteliei precum si toate partile îmbinate prin sudura trebuie fabricate din materiale reciproc compatibile.
%0.1.3. Materialele de adaos trebuie sa fie compatibile cu otelul astfel încît sa formeze suduri cu proprietati echivalente celor specificate pentru materialul de baza.
%0.1.4. Producatorul buteliei trebuie sa obtina si sa faca dovada certificatului de analiza chimica a turnarii otelului furnizat pentru fabricarea partilor supuse tensiunii.

2. l.5. Trebuie permisa efectuarea de analize independente, care pot fi efectuate fie asupra unor epruvete prelevate din materialul fumizat producatorului de butelii, fie asupra buteliei ca produs finit.

2.1.6. Producatorul trebuie sa puna la dispozitia organelor de inspectie rezultatele încercărilor mecanice şi metalurgice si analizele efectuate pe suduri, de asemenea, producatorul trebuie sa puna la dispozitie descrierea metodelor si procedelor de sudura utilizate, care pot fi considerate reprezentative pentru sudurile efectuate în timpul fabricatiei.

2.2. TR.A.T AMENTE TERMICE

Buteliile vor fi livrate fie în stare normalizată, fie în stare detensionata. Producatorul de butelii va certifica faptul ca butelia a fost supusa tratamentului termic
2.3. CALCULELE PENTRU ELEMENTE SUPUSE LA PRESIUNE
1. 2.3.1. Grosimea peretelui mantalei buteliei în orice punct al mantalei, rezistenta la tensiuni a buteliei, nu trebuie sa fie mai mica decît valoarea calculata cu umatoarea formula:
  1. 2.3.1.1. pentru butelii fara suduri longitudinale:
    
    PhxD
    
    a = mm
    
    .20.R + Ph
    
    4/3
  2. 2.3.1.2. pentru butelii cu suduri longitudinale:
    
    PhxD
    
    a = nun
    
    20R xz + Ph 4/3
    
    Z este egal cu:
    
    – 0,85 în cazul în care producatorul radiografiaza intersectia sudurilor pe o lungime de 100 mm dincolo de intersectie, în cazul sudurilor longitudinale şi de 50 mm ( 25 nun de fircare parte ) în
    
    cazul sudurilor circumferintiale. Se va radiografia o butelie selectata la începutul si la sfirsitul fiecarui schimb de productie si pentru fiecare masina.
    
    I, în cazul în care producatorul radiografiaza intersectia sudurilor pe o lungime de I00 mm dincolo de intersectie, în cazul sudurilor longitudinale şi de 50 mm ( 25 mm de fircare parte ) în cazul sudurilor circumferintiale.
    
    Aceasta examinare va fi efectuata pe 10% din buteliile fabricate, alese aleatoriu.
    
    În cazul în care aceste examinari radiografice pot releva defecte inacceptabile, mentionate la 3.4.1.4, trebuie luate toate masurile necesare pentru a verifica fluxul de productie în cauza şi pentru a elimina defectele.
2. 2.3.2. Dimensiunile si calculul fundurilor (vezi figura. I)
  1. 2.3.2.1. Fundurile buteliilor trebuie să respecte urmatoarele conditii:
    
    – fundurile sferice racordate
    
    limite simultane: 0,003 D $ b $ 0,08 D r 0,1 D
    
    R$D
    
    H;?: 0,18 D
    
    r;?:2b h 4b
    
    – funduri elipsoidale
    
    limite simultane: 0,003 D $ b $ 0,08 D
    
    H 0,18 D
    
    h;?: 4b
    
    – funduri emisferice
    
    linite: 0,003 D $ b $ 0,16 D
  2. 2.3.2.2. Grosimea acestor funduri nu trebuie să fie, în nici un punct, mat mică decît valoarea calculata cu ajutorul formulei de mai jos:
    
    PhxD
    
    b– C
    
    2.QRe
    
    4/3
    
    Coeficientul de formă C care este utilizat pentru funduri pline este prezentat în Tabelul nr.3 din prezenta anexă.
    
    Cu toate acestea, grosimea nominala a marginii cilindrice a fundurilor nu trebuie sa fie mai mica decît grosimea nominala a partii cilindrice.
3. 2.3.3. Grosimea nominala a peretelui partii cilindrice si a fundului ambutisat nu trebuie, în nici un caz, sa fie mai mica decît:
  
  D
  
  – + O,7 mm, unde Ph <30 bar
  
  250
  
  D
  
  ––– + 1 mm, unde Ph 30 bar 250
  
  cu un minim de 1,5 mm în ambele cazuri
4. 2.3.4. Corpul buteliei, exceptînd suportul robinetului, poate fi compus din doua sau trei parti. Fundurile trebuie sa fie alcatuite dintr-o singura bucata si sa fie convexe.
2.4. CONSTRUCTIE SI EXECUTIE
1. 2.4.1. Cerinte generale
  1. 2.4.1.1. Producatorul garanteaza pe propria raspundere ca dispune de echipamentul si procedeele necesare pentru a asigura ca buteliile fabricate satisfac cerintele prezentelor reglementari
  2. 2.4.1.2. Producatorul trebuie sa asigure, printr-o supraveghere corespunzătoare ca tablele de origine si partite supuse deformarii, folosite pentru fabricarea buteliilor, nu contin defecte ce ar putea afecta negativ siguranta functionarii buteliei.
2. 2.4.2. Partile supuse la presiune
  1. 2.4.2.1. Producatorul trebuie sa descrie metodele s1 procedeele de sudura folosite s1 sa indice verificarile efectuate în timpul productiei.
  2. 2.4.2.2. Ceri.nte tehnice pentru sudura
    
    Sudurile cap la cap trebuie executate printr-un procedeu de sudura automat.
    
    Sudurile cap la cap pe mantaua rezistenta la tensiuni nu pot fi amplasate în nici o zona în care se produce o schimbare de profil.
    
    Sudurile de colt nu trebuie suprapuse peste sudurile cap la cap si trebuie amplasate la o distanta de cel putin 1O mm de acestea.
    
    Sudurile care îmbină părţi care formeaza mantaua buteliei trebuie sa respecte unnatoarele conditii (vezi figurile 2, 3. 4):
    
    sudura longitudinala: aceasta sudura se executa cap la cap pe întreaga sectiune a metalului peretelui,
    
    sudura circurnferentiala, alta decît cea care fixeaza gulerul flansei robinetului de capacul superior: aceasta sudura se executa sub forma unei suduri cap la cap, pe întreaga sectiune plina a metalului pîna la perete. O sudura de îmbinare pe inel este considerata o sudura cap la cap cu caracter special.
    
    sudura circumferentiala care fixeaza gulerul flansei robinetului de capacul superior: aceasta sudura se executa sub forma unei suduri cap la cap sau o sudură de colţ. Dacă este o sudură cap la cap, aceasta trebuie aplicată pe întreaga sectiune plina a metalului pîna la perete. O sudura de îmbinare pe inel este considerata o sudura cap la cap cu caracter special.
    
    Cerintele acestui alineat nu se aplica atunci cînd fundul superior are un suport în corpul buteliei sau în cazul în care acest suport este fixat de capac printr-o sudura ce nu afectează etanseitatea buteliei (vezi figura 5.).
    
    În cazul sudurilor cap la cap, abaterea de la aliniere a fetelor îmbinarii nu poate depasi o cincime din grosimea peretilor (1/5 a).
  3. 2.4.2.3. Verificarea sudurilor
    
    Producatorul trebuie sa asigure ca sudurile sunt cu patrundere continua, fara nici o abatere a cusaturii sudate, precum si ca nu exista defecte ce pot periclita siguranta întrebuintarii buteliei.
    
    În cazul buteliilor din doua bucati si cu exceptia sudurilor conform celei prezentate în figura 3 (A), sudurile circulare cap la cap trebuie radiografiate pe o lungime de 100 mm, pe cîte o butelie aleasa la începutul si sfirsitul unui schimb de productie continuu si, în cazul în care fluxul productiei este întrerupt o perioada mai mare de 12 ore, pe prima butelie sudata.
  4. 2.4.2.4. Ovalitatea
    
    Ovalitatea mantalei cilindrice a buteliei trebuie limitată astfel încît diferenta dintre valorile maxime si minime ale diametrului exterior ale aceleiasi sectiuni transversale sa nu fie mai mare decît 1% din media celor doua diametre.
3. 2.4.3. Fitinguri
  1. 2.4.3.1. Mînerele de prindere si capacele de protectie trebuie sa fabricate si sudate de corpul buteliei astfel încît sa nu dea nastere unor concentratii periculoase de tensiuni sau sa pennita colectarea apei.
  2. 2.4.3.2. Suportul buteliei trebuie sa fie suficient de rezistent si fabricat dintr-un metal compatibil cu tipul de otel întrebuintat pentru butelie; forma suportului trebuie sa acorde suficienta stabilitate buteliei. Capătul superior al suportului trebuie sudat de butelie, astfel încît sa nu permita colectarea sau infiltrarea apei între suport si butelie.
  3. 2.4.3.3. Acolo unde este cazul, placutele de identificare trebuie fixate pe mantaua rezistenta la tensiune astfel încît să nu poata fi scoase; trebuie luate toate masurile de prevenire a coroziunii.
  4. 2.4.3.4. Pentru fabricarea suportului, a mînerelor de prindere si a gulerelor de protectie se pot utiliza
    
    totusi orice materiale, cu conditia ca rezistenta acestora sa fie asigurata si sa fie eliminate riscurile de corodare a fundului buteliei.
  5. 2.4.3.5. Protectia robinetului sau a ventilului

Robinetul sau ventilul buteliei trebuie sa fie protejate în mod eficient prin masuri luate fie la proiectarea acestora, fie le proiectarea buteliei (de exemplu, guler de protectie) sau, printr-o calota protectoare ori prin fixare a unui capac.

3. îNCERCĂRI
4. APROBAREA DE MODEL CS
1. 4.1 Aprobarea de model CS la care se face referire în Articolul 4 al prezentelor reglementari, poate fi emisa si pentru „familii de butelii”.
  
  Termenul "familii de butelii" se refera la butelii fabricate de acelasi producător, care difera între ele numai din punctul de vedere al lungimii, dar care se încadreaza în urmatoarele limite:
  - – lungimea minima nu trebuie sa fie mai mica decât de trei ori diametrul buteliei;
  - – lungimea maxima a buteliei nu trebuie sa depaseasca valoarea de 1.5 x lungimea buteliei verificate.
    
    4.2. Persoanele care solicita aprobare de model CS trebuie sa puna la dispozitia organismului de inspectie, pentru fiecare familie de butelii, toata documentatia necesara pentru încercarile indicate mai jos precum si un lot de 50 butelii din care se vor lua acele butelii care vor fi supuse încercărilor descrise în acelasi paragraf. Solicitantul trebuie sa dea detalii cu privire la tipul si durata tratamentului termic efectuat precum si asupra temperaturii la care a fost efectuat. De asemenea, trebuie sa obtina de la producatorul otelului certificat de analiza la turnare .
    
    4.3. În cadrul derularii procedurii pentru aprobare de model CS, organismul de inspectie trebuie sa verifice daca :
    - – calculele prevazute în paragraful 2.3. sunt corecte,
    - – conditiile prevazute în paragrafele 2.1, 2.2, 2.4 si 3.5. sunt respectate.
      
      Urmatoarele încercări trebuie efectuate pe buteliile înaintate drept prototipuri:
    - – încercarea prescrisă la punctul 3.l, pe o butelie,
    - – încercarea prescrisă la punctul 3.2, pe o butelie,
    - – încercarea prescrisă la punctul 3.3, pe o butelie.
    Daca rezultatele verificarilor sunt satisfacatoare, organismul de control va emite certificatul pentru aprobarea de model CS conform modelului din Anexa nr.4.B.

5. VERIFICAREA CS

5.1. În scopul verificarii CS, producatorul buteliei trebuie sa puna la dispozitia organismului de inspectie:
1. 5.1.1. certificatul pentru aprobarea de model CS,
2. 5.1.2. certificatele care indica analiza de turnare a otelului furnizat pentru fabricatia buteliei,
3. 5.1.3. mijloace de identificare a metodei de turnare a otelului pentru fiecare butelie în parte.
4. 5.1.4. documentatie – în special referitoare la tratamentul termic – pentru buteliile furnizate acestuia, în care sa declare procedura aplicată, conform 2.2.;
5. 5.1.5. o lista a buteliilor, care sa ofere date cu privire la numerele si inscriptiile prevazute la paragraful 6.
6. 5.1.6. rezultatele examinarilor nedistructive realizate în timpul fabricatiei si metodele de sudura utilizate pentru a asigura o buna reproductibilitate a buteliilor în timpul fabricatiei. Producatorul trebuie sa furnizeze si o declaratie în sensul ca pentru productia de serie se angajeaza sa foloseasca o metoda de sudura identica cu cea folosita pentru buteliile înaintate pentru aprobarea de model CS.

5.2. ÎN TIMPUL VERIFICARII CS

5.2.1. Organismul de inspectie trebuie sa:

confirme ca a fost obtinut certificatul pentru aprobare de model CS, si că buteliile sunt conforme cu acesta,

verifice documentatia care furnizeaza date cu privire la materiale si procesul de fabriactie, în special cele specificate la 2.1.6,

verifice daca sunt respectate conditiile specificate în sectiunea 2, si în special sa verifice prin examinare vizuala interna si externa fiecare mostra de butelie aleasa aleatoriu,

fie prezent la efectuarea încercărilor descrise la paragraful 3.l. si 3.2 si sa verifice derularea lor,

verifice daca informatiile furnizate de catre producator, conform paragrafului 5.1.6. sunt corecte; si daca verificarile care s-au efectuat sunt satisfacatoare,

emite un certificat de verificare CS, asa cum este prezentat în modelul din Anexa nr.4.C la prezentele reglementari specifice.

5.2.2. Pentru a duce la îndeplinire încercările, se va lua o proba aleatoare, formata din butelii alese din fiecare lot.

Un lot va contine minim 3000 butelii de acelasi tip, dupa cum a fost specificat În cel de-al doilea paragraf al 4.1, fabricat în aceeasi zi sau, în zile consecutive.

Tabelul nr. l

N real din lot	Butelii luate drept mostre	Butelii supuse încercărilor
N real din lot	Butelii luate drept mostre	mecanice	De spare:ere
N :5 500	3	1	2
500	9	2	7
1500	18	3	15

În functie de marimea lotului, buteliile mostra vor fi supuse unor încercări mecanice indicate în 3.1. si încercarii de spargere la presiunea hidraulica descrisa la 3.2. conform distribuţiei indicate în tabelul nr.I

Daca doua sau mai multe butelii nu trec încercările, lotul trebuie respins.

Daca o butelie nu trece fie încercarea mecanică, fie încercarea de spargere, se va selecta un numar de butelii în aleatoriu, conform indicatiilor din tabelul nr.2 si se vor efectua încercări, conform distributiei indicate în tabelul nr. I.

Tabelul nr.2

$1500

Numarul N în lot	Butelii alese ca mostra	lncercări nesatisfacatoare	Butelii supuse la încercări
			macan1ce	de spargere
250	3	încercări macanice	2	I
		de spargere	I	2
500 <N	6	încercări macaruce	5	4
		de spargere	2	7
1500	9	încercări macan1ce	9	9
		de spargere	3	15

Daca una, sau mai multe butelii, nu sunt satisfacatoare, lotul trebuie respins.

5.2.3. Selectionarea mostrelor si toate încercările se vor efectua în prezenta s1 sub directa supraveghere a unui reprezentant al organismului de inspectie.

5.2.4. Toate buteliile din lotul respectiv vor fi supuse încercării la presiune hidraulica, asa cum este descris in paragraful 3.3, din prezentele reglementari. Încercarea la presiune hidraulică se va efectua sub directa supraveghere a unui reprezentant al organismului de inspectie.

5.3. EXCEPTAREA DE LA VERIFICAREA CS.

În cazul buteliilor cu o capacitate mai mica de l litru, toate încercările si verificarile specificate în sectiunea 5 trebuie sa fie efectuate de producator pe proprie raspundere.

Producatorul va pune la dispozitia organismului de inspectie toate documentele si rapoartele încercarilor si verificarilor.

6. MARCAJE SI INSCRIPTIONARI

6.1. Atunci cînd organismul de inspectie a efectuat toate încercările si verificarile prescrise si daca rezultatele sunt satîsfacatoare, trebuie sa emita un certificat care atesta ca verificarile au fost facute.
6.2. Pentru butelii cu capacitate mai mica de 6,5 I, marcajele si inscriptiile referitoare la constructia buteliei pot fi facute la bază; pentru alte butelii, ele vor fi facute pe fundul sau pe o parte întarita a buteliei sau pe o placuta de identificare. Cu toate acestea, unele din aceste inscriptii pot fi facute pe fundul ambutisat al buteliei în timpul formarii, cu conditia ca integritatea buteliei sa nu fie slabita.
6.3. Marcajul aprobarii model CS

Prin derogare de la cerintele sectiunii 3 a Anexei nr. l .A la "Reglementari tehnice cu privire la prevederi comune pentru recipiente sub presiune si metode de verificare a acestora", producatorul va inscriptiona aprobarea de model CS în ordinea urmatoare:
- – litera e stilizata,
- – nu.mami de identificare al Reglementarilor tehnice, 123
- – litera(le) de tipar care simbolizeaza tara care a acordat aprobarea de model CS, pentru Romania RO, si ultimele doua cifre ale anului în care a fost acordata aceasta aprobare,
- – numarul aprobarii de model CS (de ex. E 123 RO Ol 45)
6.4. MARCAJUL VERIFICARII CS

Prin derogare de la prevederile sectiunii 3 din Anexa nr. l .B la"Reglementari tehnice cu privire la prevederi comune pentru

recipiente sub presiune si metode de verificare a acestora", organismul inspectie va trebui sa inscriptioneze însemnele verificarii CS, în urmatoarea ordine:
- – litera "e",
- – Iitera(le) de tipar care simbolizeaza tara în care s-a efectuat verificarea, pentru Romania RO, împreuna cu unul sau doua cifre prin care se identifica subdivizia teritoriala a organismului de inspectie, dupa caz,
- – simbolul organismului de inspectie se aplica de agentul verificator, împreuna cu marca agentului verificator, acolo unde este cazul,
- – un hexagon,
- – data verificarii: anul, luna (de ex. e RO x O 01/11).
6.5. INSCRIPTIONARI LA CONSTRUCTIE
1. 6.5.1. În ce priveste otelul:
  
  – un numar care indica valoarea lui Re, exprimata în N/mm2, pe baza caruia s-au efectuat calculele,
  
  simbolul N (butelie în stare normalizata ) sau simbolul S (butelie in stare detensionata).
2. 6.5.2. În ce priveste încercarea la presiune hidraulică:
  
  Valoarea presiunii de încercare exprimată în bari, urmata de simbolul "bar'.'.
3. 6.5.3. În ce priveste tipul buteliei:
  
  Capacitatea minima în litri, garantată deproducatorul buteliei. Capacitatea trebuie data cu o zecimala, si rotunjita în minus.
4. 6.5.4. În ce priveste tara de origine
  
  Litera(le) de tipar care indica tara de origine, urmata de numarul de fabricatie si stampila producatorului.
6.6. ALTE INSCRIPTII

Atunci cînd sunt necesare alte inscriptii care, nu se refera nici la constructie nici la inspecţiile acesteia, conform prevederilor cuprinse în legislaţia naţionala, acestea trebuie facute pe butelii conform 6.2.

Figura l.

FUND ELIPSOIDAL FUND SFERIC RACORDAT

'· ….

1–<1–––-1–––'–t l

FUND EMISFERIC

Tabelul nr.3

COEFICIENTUL FORMEI C PENTRU FUNDURI AMBUTISATE

HID 0,180 0,200	Ph/IO f a/D	= 0,001 C		Ph/IO f a/D	= 0,0012 C		Phil Of= a/D 0,00211	0,0015 C 2,81		Ph/I O f a/D 0,00225 0,00218	= 0,002 C 2,55 2,18
	Ph/10 f	=	0,003	Ph/I O f	=	0,004	Ph/10 f	=	0,005	Ph/10 f	=	0,01
HID	a/D	C		a/D	C		a/D	C		a/D	C
0,180	0,00340	2,27		0,00423	2,12		0,00500	2,00		0,0088	1,76
0,190	0,00316	2,11		0,00395	1,98
0,200	0,00290	1,93		0,00364	1,82		0,00433	1,73		0,0077	1,54
0,210	0,00273	1,82		0,00342	1,71
0,220	0,00256	1,71		0,00320	1,60		0,00382	1,53		0,0068	1,38
0,230	0,00236	1,57		0,00295	1,48
0,240	0,00220	1,47		0,00276	1,38
0,250							0,00307	1,23		0,0055	1,10
0,300							0,00220	0,88		0,00395	0,79
0,350										0,00325	0,65
0,400										0,0030	0,60
0,450										0,0028	0,56
0,500										0,0027	0,54
	Ph/10 f = 0,02			Ph/10 f = 0,05			Ph/10 f = 0,1			Ph/10 f = 0,2
HID	a/D	C		a/D	C		a/D	C		a/D	C
0,180	0,0160	1,60		0,0366	1,46		0,0730	1,46		0,147	1,47
0,200	0,0141	1,41		0,0330	1,32		0,0650	1,30		0,130	1,30
0,220	0,0125	1,25		0,0292	1,17		0,0585	I, 17		0,118	I,18
0,250	0,0102	1,02		0,0250	1,00		0,0500	1,00		0,101	1,01
0,300	0,0077	0,77		0,0193	0,77		0,0385	0,77		0,077	0,77
0,350	0,0065	0,65		0,0162	0,65		0,0325	0,65		0,065	0,65
0,400	0,0059	0,59		0,0149	0,60		0,0295	0,59		0,059	0,59
0,450	0,0056	0,56		0,0140	0,56		0,0280	0,56		0,056	0,56
0,500	0,0054	0,54		0,0136	0,54		0,0270	0,54		0,054	0,54
	Ph/1O f = 0,05
HID	a/D	C
0,350	0,163	0,65
0,400	0,150	0,60
0,450	0,140	0,56
0,500	0,136	0,54

f = în N/rnm2

413

A B

Figura 2 Sudurii longitudinală

Figura 3

Sudură cirdumferenţială

Figura4

Sudură suport

excentric îmbinori circulare

_,,,, partea superioară

/ a fundului

"Sduro de rezistento

suport

Figura 5

Suport ventil

b) epruvetă pentru încercarea la tracţiune
c) epruvetă pentru încercarea la îndoire (partea superioară a sudurii)

e) epruvetă pentru încercarea la îndoire (sudură la compresiune)

Figura 6
1. a) epruvetă pentru încercarea la tracţiune
  
  Epruvete prelevate din butelii fabricate din două p iese
  
  c) epruvetă pentru încercarea la tracţiune
  1. e) epruvetă pentru încercarea la îndoire (partea superioară a sudurii)
  2. f) epruvetă pentru încercarea la îndoire (sudură la compresiune)
    
    /
    
    – _.1._
    
    I
    
    '
    
    /
    1. a) epruvetă pentru încercarea la tracţiune
    2. b) epruvetă pentru
. încercarea la tracţiune
d) epruvetă pentru încercarea la tracţiune

g) epruvetă pentru încercarea la îndoire (partea superioară a sudurii)
h) epruvetă pentru încercarea la îndoire (sudură la compresiune)

Figura 7

Epruvete prelevate din butelii fabricate din trei piese

l{)

Figura 8

Epruvete pentru încercarea la tracţiune perpendicular pe sudură (secţiunea 3.1.2.2.2)

Lungimea necesară

150

Figura 9.a.

Detalii ale pregătirii epruvetei

r·-+-t–d, 1

–– '

Figura 9.b o t

––·–-

Epruvetă pentru sudură cap la cap _. ,.. /

_,,./

,,……..,,,..– i

–;'

o· î

sudură prelucrată

Figura 9.c

Epruvetă pentru sudură pe suport

Figura 9 Încercarea la îndoire

[_OF +3a aproximativ I

Figura 10

Ilustrarea încercării la îndoire

ANEXA Nr.4.B CERTIFICATUL PENTRU APROBAREA DE MODEL CS

Emis de ……………………………………………………………………………………………….

pe baza ………………………………………………………………………………………………

.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .(reglementari tehnice)

aplicând Reglementarile tehnice specifice categoriei:

RECIPIENTE – BUTELII PENTRU GAZ, EXECUTATE DIN OTEL NEALIAT SUDATE, RT 84/527

Nr. aprobare CS…………………………………………………………………. Data………………………

Tipul de butelie…………………………………………………………………………………………………

(descrierea familiei de butelii care a primit aprobarea model CS)

Ph………………………………, D…………………………………………..,a …………………………….

Lmin …………………., Lmax………………….., Vmin………………………., Vlllilx………………………

Producatorul sau reprezentantul său autorizat.…………………………………………………………..

(numele si adresa producătorului sau a reprezentantului sau autorizat)

Marcajul avizarii model CS E ……………………………………… @) ……………………..

Detaliile cu privire la rezultatele examinarii aprobării model CS si principalele caracteristici ale modelului sunt anexate

Toate infonnatiile pot fi obtinute de la…………………………………………………………………….

(Numele si adresa organismului care aprobă)

Certificat la …………………………………………………………………………., data ………………………..

(Semnatura)

ANEXA TEHNICA LA CERTIFICATUL PENTRU APROBARE DE MODEL CS

1. Rezultatele examinarii CS a modelului în vederea aprobării de model CS.
2. Principalele caracteristici ale prototipului, în special:
- – sectiune longitudinala a tipului de butelie care a primit aprobarea de model indicând:
  - – diametrul exterior nominal D,
  - – grosimea minima a peretelui buteliei, a
  - – grosimea minima la baza si la capac,
  - – lungimea minima si maxima, Lmin, Lmax
- – capacitatea, sau capacitatile Vmin., Vmax,
- – presiunea Ph,
- – denumirea producatorului /nr. desenului, data,
- – denumirea tipului buteliei,
- – otelul conform sectiunii 2.1.

ANEXA Nr. 4.C

MODEL CERTIFICATUL VERIFICARII CS

Aplicarea Reglementarilor tehnice specifice categoriei recipienet – butelii pentru gaz, executate din otel nealiat sudate, RT 84/527

Organismul de inspecţie………………………………………………………………………………….

Data………………………………………………………………………………………………………

Nr. aaprobării model CS…………………………………………………………………………………

Descrierea recipientelor – buteliilor………………………………………………………………………..

Nr. verificarii CS……………………………………………………………………………………. .

Lotul de fabricatie m…………………………………………. pâna la ………………………………...

Producător …………………………………………………………………………………………….

(Nume şi adresă)

Tara ………………………………………………. Marcaj…………………………………………….

Beneficiar /proprietar ………………………………………………………………………………….

Client……………………………………………………………………………………………………..

(Nume şi adresă)

(Semnatura)

ÎNCERCARILE DE VERIFICARE

1. MASURĂRILE BUTELIILOR DE PROBĂ

lncercar ea nr

Lot constând din nr pâna

la nr……………

Capacitatea în

apă (litri)

Masa buteliei goale (kg)

Grosimea minima masurata

a peretelui

(mm)

a bazei

(mm)

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește

	Redacția Lex24
	Publicat in Repertoriu legislativ, 21/11/2024

Presiunea maxima aplicata
Numarul minim de cicluri	12000	80000
Frecventa maxima în cicluri pe minut	5	12

Rezistenta reala la tractiune R rnt în N/mm2	Valoarea lui n
pâna la 220 inclusiv	5
de la 220 pâna la 330 inclusiv	6
de la 330 pâna la 440 inclusiv	7
peste 440	8

Presiunea maxima aplicata	ph	2/3 ph
Nr. minim de cicluri	12000	80000
Frecventa maxima de cicluri pe minut	5	12