REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005

Redacția Lex24
Publicat in Repertoriu legislativ, 08/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Emitent: MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUI
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Actiuni suferite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTTIP OPERATIUNEACT NORMATIV
ActulMODIFICAT DEORDIN 77 16/01/2020
ART. 3ABROGAT DEORDIN 77 16/01/2020
ART. 3MODIFICAT DEORDIN 77 16/01/2020
ART. 3COMPLETAT DEORDIN 1678 20/11/2017
ART. 5COMPLETAT DEORDIN 77 16/01/2020
ART. 7MODIFICAT DEORDIN 77 16/01/2020
ART. 10ABROGAT DEORDIN 77 16/01/2020
ART. 10MODIFICAT DEORDIN 77 16/01/2020
ART. 10COMPLETAT DEORDIN 1678 20/11/2017
ART. 10MODIFICAT DEORDIN 1678 20/11/2017
ART. 16MODIFICAT DEORDIN 77 16/01/2020
ART. 16COMPLETAT DEORDIN 1678 20/11/2017
ART. 21ABROGAT DEORDIN 1678 20/11/2017
ART. 21MODIFICAT DEORDIN 1678 20/11/2017
ART. 27MODIFICAT DEORDIN 1678 20/11/2017
ART. 29ABROGAT DEORDIN 1678 20/11/2017
ART. 29COMPLETAT DEORDIN 1678 20/11/2017
ANEXA 0ABROGAT DEORDIN 77 16/01/2020
ANEXA 0MODIFICAT DEORDIN 77 16/01/2020
ANEXA 0MODIFICAT DERECTIFICARE 77 16/01/2020
ANEXA 0MODIFICAT DEORDIN 960 08/05/2020
ANEXA 0MODIFICAT DEORDIN 1678 20/11/2017
ANEXA 1MODIFICAT DEORDIN 77 16/01/2020
ANEXA 1MODIFICAT DEORDIN 1678 20/11/2017
ANEXA 4MODIFICAT DEORDIN 77 16/01/2020
ANEXA 4MODIFICAT DEORDIN 1678 20/11/2017
ANEXA 10MODIFICAT DEORDIN 960 08/05/2020
ANEXA 11MODIFICAT DEORDIN 77 16/01/2020
ANEXA 11MODIFICAT DEORDIN 1678 20/11/2017
ANEXA 13MODIFICAT DEORDIN 1678 20/11/2017
ANEXA 21MODIFICAT DEORDIN 77 16/01/2020
ANEXA 52ABROGAT DEORDIN 1678 20/11/2017
ANEXA 71COMPLETAT DEORDIN 77 16/01/2020
ANEXA 71COMPLETAT DEORDIN 960 08/05/2020
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulACTUALIZEAZA PEREGLEMENTARI 08/12/2005
Acte care fac referire la acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEORDIN 1223 15/09/2021
ActulFA IN LUCRURECTIFICARE 77 16/01/2020
ActulMODIFICAT DEORDIN 77 16/01/2020
ActulREFERIT DEORDIN 77 16/01/2020
ActulREFERIT DERECTIFICARE 77 16/01/2020
ActulREFERIT DEORDIN 766 11/03/2020
ActulREFERIT DEORDIN 960 08/05/2020
ActulREFERIT DEANEXA 17/04/2019
ActulREFERIT DEORDIN 1049 16/07/2019
ActulREFERIT DELEGE 152 24/07/2019
ActulREFERIT DEREGLEMENTARI 26/09/2019
ActulREFERIT DEORDIN 1319 31/08/2018
ActulREFERIT DEDECIZIE 716 20/11/2018
ART. 3ABROGAT DEORDIN 77 16/01/2020
ART. 3MODIFICAT DEORDIN 77 16/01/2020
ART. 3COMPLETAT DEORDIN 1678 20/11/2017
ART. 5COMPLETAT DEORDIN 77 16/01/2020
ART. 7MODIFICAT DEORDIN 77 16/01/2020
ART. 10ABROGAT DEORDIN 77 16/01/2020
ART. 10MODIFICAT DEORDIN 77 16/01/2020
ART. 10COMPLETAT DEORDIN 1678 20/11/2017
ART. 10MODIFICAT DEORDIN 1678 20/11/2017
ART. 16MODIFICAT DEORDIN 77 16/01/2020
ART. 16COMPLETAT DEORDIN 1678 20/11/2017
ART. 21ABROGAT DEORDIN 1678 20/11/2017
ART. 21MODIFICAT DEORDIN 1678 20/11/2017
ART. 27MODIFICAT DEORDIN 1678 20/11/2017
ART. 28REFERIT DEDECIZIE 716 20/11/2018
ART. 29ABROGAT DEORDIN 1678 20/11/2017
ART. 29COMPLETAT DEORDIN 1678 20/11/2017
ANEXA 0ABROGAT DEORDIN 77 16/01/2020
ANEXA 0MODIFICAT DEORDIN 77 16/01/2020
ANEXA 0MODIFICAT DERECTIFICARE 77 16/01/2020
ANEXA 0MODIFICAT DEORDIN 960 08/05/2020
ANEXA 0REFERIT DEANEXA 17/04/2019
ANEXA 0MODIFICAT DEORDIN 1678 20/11/2017
ANEXA 1MODIFICAT DEORDIN 77 16/01/2020
ANEXA 1MODIFICAT DEORDIN 1678 20/11/2017
ANEXA 4MODIFICAT DEORDIN 77 16/01/2020
ANEXA 4MODIFICAT DEORDIN 1678 20/11/2017
ANEXA 10MODIFICAT DEORDIN 960 08/05/2020
ANEXA 11MODIFICAT DEORDIN 77 16/01/2020
ANEXA 11MODIFICAT DEORDIN 1678 20/11/2017
ANEXA 13MODIFICAT DEORDIN 1678 20/11/2017
ANEXA 21MODIFICAT DEORDIN 77 16/01/2020
ANEXA 52ABROGAT DEORDIN 1678 20/11/2017
ANEXA 71COMPLETAT DEORDIN 77 16/01/2020
ANEXA 71COMPLETAT DEORDIN 960 08/05/2020





Notă
*) Aprobate de Ordinul nr. 2.133/2005, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005.
 + 
Capitolul IDispoziții generale + 
Articolul 1(1)Prezentele reglementări stabilesc cerințele, procedurile și aparatura necesare efectuării inspecției tehnice periodice, denumită în continuare ITP, pentru aprecierea, fără demontare, a stării tehnice a vehiculelor înmatriculate în România, precum și a existenței dotărilor obligatorii, din punct de vedere al siguranței circulației rutiere, protecției mediului și folosinței conform destinației.Alin. (1) al art. 1 a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei „siguranța rutieră” cu sintagma „siguranța circulației rutiere”.(2)ITP include în cazul autovehiculelor și inspecția tehnică pentru poluare.
 + 
Articolul 2Lucrările prevăzute în prezentele reglementări constau în controlul ansamblurilor, subansamblurilor și pieselor accesibile direct, precum și a dotărilor obligatorii prevăzute de normele privind siguranța circulației rutiere, protecția mediului și folosința conform destinației. Informațiile privind gradul de uzură și starea acestora, pentru care ar fi necesară demontarea lor, se obțin de către deținător cu ocazia lucrărilor de întreținere sau de reparații.Art. 2 a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei „siguranța rutieră” cu sintagma „siguranța circulației rutiere”. + 
Articolul 3(1)ITP se efectuează de Regia Autonomă "Registrul Auto Român", denumită în continuare RAR, organism tehnic specializat al Ministerului Transporturilor, prin reprezentanțele sale teritoriale sau prin operatori economici autorizați și monitorizați de RAR.(2)Activitatea de ITP se poate realiza prin operatori economici autorizați, numai pe baza unui contract de franciză încheiat cu RAR de către aceștia, în condițiile legii.(3)În activitatea de ITP, autoritatea RAR se concretizează prin folosirea mărcii înregistrate RAR de către operatorii economici autorizați sau de către instituțiile publice autorizate, denumite în continuare persoane autorizate, cu asumarea în consecință a drepturilor și obligațiilor ce decurg din aceasta.(4)Persoanele autorizate care au încheiat cu RAR contracte de franciză pentru ITP nu au dreptul să cesioneze această activitate.(5)Aparatura utilizată în stațiile de inspecție tehnică periodică, denumite în continuare SITP, trebuie să respecte cerințele prevăzute de legislația în vigoare privind activitatea de metrologie, precum și cerințele specifice activității de ITP prevăzute de prezentele reglementări.(6)Pregătirea tehnică specifică și atestarea personalului care efectuează ITP și controlul tehnic în trafic al vehiculelor se realizează de RAR.–––-Alin. (6) al art. 3 a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei „vehicul rutier” cu sintagma „vehicul”.(7)Monitorizarea persoanelor autorizate să execute ITP cuprinde:a)supravegherea tehnică a SITP, inclusiv prin mijloace informatice;b)controlul executării ITP în SITP, inclusiv prin reverificarea vehiculelor inspectate;c)controlul executării ITP prin reverificarea vehiculelor inspectate în stațiile reprezentanțelor RAR;d)controlul tehnic în trafic.(8)În vederea asigurării monitorizării prevăzute la alin. (7):a)Persoanele autorizate trebuie să asigure posibilitatea conectării informatice la sistemul național de supraveghere informatică a ITP, gestionat de RAR, și prin personalul implicat în activitatea de ITP trebuie să respecte cerințele de utilizare a programelor informatice furnizate de RAR;b)Vehiculul va fi reținut în SITP maximum 45 de minute după finalizarea verificărilor din planul de operațiuni, la solicitarea RAR, efectuată prin mijloace informatice sau prin intermediul personalului său abilitat, în vederea reverificării ulterioare de către inspectorii RAR în cadrul SITP respective;–––-Lit. b) a alin. (8) al art. 3 a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei „vehicul rutier” cu sintagma „vehicul”.c)Inspectorul tehnic din cadrul SITP, denumit în continuare inspector tehnic, are obligația de a înștiința persoanele ce prezintă vehiculele la ITP asupra posibilității selectării vehiculului pentru reverificare de inspectorii RAR, cu toate consecințele ce decurg din aceasta, inclusiv timpi suplimentari de așteptare, va pune la dispoziția inspectorului RAR vehiculul și documentele referitoare la acesta care trebuie prezentate obligatoriu la ITP. SITP și inspectorul tehnic vor asigura toate condițiile pentru efectuarea reverificării de inspectorul RAR (de exemplu: aparatură, calculator, cameră digitală etc.). În toate cazurile, reverificările efectuate de inspectorii RAR vor acoperi integral planul de operațiuni corespunzător categoriei vehiculului.(9)În urma reverificării prevăzute la alin. (7) lit. c) personalul abilitat al RAR poate anula ITP în condițiile prevăzute de prezentele reglementări.
 + 
Articolul 4În funcție de categorie, destinație și masa totală maximă autorizată, denumită în continuare MTMA, vehiculele ce vor fi supuse ITP sunt grupate în trei clase de ITP, astfel:Partea introductivă a art. 4 a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei „vehicul rutier” cu sintagma „vehicul”.a)clasa I: mopede, motociclete, mototricicluri, cvadricicluri și remorcile acestora;b)clasa a II-a: vehicule cu MTMA până la 3.500 kg inclusiv, cu excepția celor din clasa I;–––-Lit. b) a art. 4 a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei „vehicul rutier” cu sintagma „vehicul”.c)clasa a III-a: vehicule cu MTMA mai mare de 3.500 kg.Lit. c) a art. 4 a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei „vehicul rutier” cu sintagma „vehicul”.
 + 
Articolul 5(1)Vehiculele înmatriculate pot fi menținute în circulație numai dacă se face dovada încadrării acestora în cerințele tehnice specifice prevăzute în prezentele reglementări, prin efectuarea ITP, precum și a existenței dotărilor obligatorii.Alin. (1) al art. 5 a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei „vehicul rutier” cu sintagma „vehicul”.(2)Obligația efectuării ITP, precum și a respectării periodicității acestora, în funcție de categoria vehiculului, revine deținătorului legal al vehiculului.(3)Periodicitatea efectuării ITP, în funcție de categoriile vehiculelor supuse ITP, este următoarea:a)la 6 luni:i)autovehicule destinate transportului de persoane care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune;Pct. i) de la lit. a) a alin. (3) al art. 5 a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei „locuri șezând” cu sintagma „locuri pe scaune”.ii)autovehicule utilizate pentru transportul de persoane în regim de taxi sau în regim de închiriere;–––-Pct. ii) de la lit. a) a alin. (3) al art. 5 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.iii)autovehicule utilizate pentru învățarea conducerii auto care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune.Pct. iii) de la lit. a) a alin. (3) al art. 5 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.b)la 1 an:i)autovehicule destinate transportului de mărfuri cu MTMA mai mare de 3.500 kg;ii)remorci și semiremorci cu MTMA mai mare de 3.500 kg;iii)tractoare cu MTMA mai mare de 3.500 kg;Pct. iii) de la lit. b) a alin. (3) al art. 5 a fost modificat de pct. 7 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.iv) autovehicule speciale ambulanță.v)autovehicule destinate transportului de mărfuri cu MTMA care nu depășește 3.500 kg.Pct. v) de la lit. b) a alin. (3) al art. 5 a fost introdus de pct. 8 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.vi)autovehicule utilizate pentru învățarea conducerii auto, cu excepția autovehiculelor prevăzute la lit. a) pct. iii).–––-Pct. vi) de la lit. b) a alin. (3) al art. 5 a fost introdus de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.c)la 2 ani:i)mopede, motociclete, mototricicluri și cvadricicluri;–––-Pct. i) de la lit. c) a alin. (3) al art. 5 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.ii)autovehicule destinate transportului de persoane care au, în afara locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scaune;Pct. ii) de la lit. c) a alin. (3) al art. 5 a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei „locuri șezând” cu sintagma „locuri pe scaune”.iii)mașini și utilaje autopropulsate pentru lucrări, cu excepția mașinilor și utilajelor autopropulsate pentru lucrări cu o viteză maximă constructivă care nu depășește 25 km/h;–––-Pct. iii) de la lit. c) a alin. (3) al art. 5 a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.iv)remorci și semiremorci cu MTMA care nu depășește 3.500 kg, cu următoarele excepții:– remorci și semiremorci agreate pentru transportul mărfurilor periculoase, pentru care periodicitatea este de un an;– remorci și semiremorci apicole, precum și rulote, pentru care periodicitatea este de 3 ani.–––-Pct. iv) de la lit. c) a alin. (3) al art. 5 a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.v)tractoare cu MTMA care nu depășește 3.500 kg.–––-Pct. v) de la lit. c) a alin. (3) al art. 5 a fost modificat de pct. 9 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.d)abrogată;Lit. d) a alin. (3) al art. 5 a fost abrogată de pct. 4 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.(4)Autovehiculele destinate transportului de persoane care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune, inclusiv cele utilizate pentru învățarea conducerii auto, precum și autovehiculele utilizate pentru transportul de persoane în regim de taxi sau în regim de închiriere se supun primei ITP la un an, dacă la data primei înmatriculări în România au fost noi.–––-Alin. (4) al art. 5 a fost modificat de pct. 4 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.(4^1)Autorulotele care au, în afara locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scaune se supun primei ITP la 4 ani, dacă la data primei înmatriculări în România au fost noi.Alin. (4^1) al art. 5 a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei „locuri șezând” cu sintagma „locuri pe scaune”.(4^2)Autovehiculele destinate transportului de mărfuri, cu MTMA care nu depășește 3.500 kg, se supun primei ITP la 2 ani, dacă la data primei înmatriculări în România au fost noi, cu excepția autovehiculelor agreate pentru transportul mărfurilor periculoase pentru care termenul este de un an.–––-Alin. (4^2) al art. 5 a fost introdus de pct. 11 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.(5)Termenul pentru efectuarea primei ITP se socotește de la data primei înmatriculări, iar pentru următoarea ITP, de la data celei precedente. + 
Articolul 6În intervalul dintre două ITP, deținătorul vehiculului are obligația de a asigura menținerea acestuia într-o stare tehnică corespunzătoare, în vederea încadrării în normele tehnice privind siguranța circulației rutiere, protecția mediului și în categoria de folosință conform destinației, utilizând în acest scop numai sisteme, echipamente, componente, entități tehnice, piese de schimb, materiale de exploatare și dotări obligatorii de origine sau omologate/certificate conform legislației în vigoare.Art. 6 a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei „siguranța rutieră” cu sintagma „siguranța circulației rutiere”. + 
Articolul 7(1)ITP la vehiculele agreate pentru transportul mărfurilor periculoase, la vehiculele destinate exclusiv transportului de butelii de gaze, la remorcile-cisternă lente destinate transportului de mărfuri periculoase, la vehiculele istorice, la autovehiculele destinate competițiilor sportive, la vehiculele cu caracteristici speciale, la vehiculele înregistrate prevăzute la art. 5 alin. (3) lit. c) pct. iii), la vehiculele radiate din evidență care au fost înmatriculate ori înregistrate anterior în România, în vederea înmatriculării sau a înregistrării acestora, la vehiculele înmatriculate în alte state, precum și inspecția tehnică în vederea redobândirii certificatului de înmatriculare sau a certificatului de înregistrare se efectuează numai de personalul RAR.Alin. (1) al art. 7 a fost modificat de pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.(1^1)Abrogat.–––-Alin. (1^1) al art. 7 a fost abrogat de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.(2)ITP la autovehiculele echipate cu instalații de alimentare cu gaz petrolier lichefiat (GPL) și la autovehiculele echipate cu instalații de alimentare cu gaz natural comprimat (GNC) se efectuează în stațiile reprezentanțelor RAR sau în SITP autorizate în acest scop de RAR. + 
Articolul 8(1)La ITP, vehiculele supuse agreării pentru transportul de mărfuri periculoase, vehiculele destinate exclusiv pentru transportul de butelii de gaze și remorcile-cisternă lente destinate transportului de mărfuri periculoase, trebuie să corespundă cerințelor aplicabile din prezentele reglementări, precum și cerințelor suplimentare aplicabile pentru ITP prevăzute prin reglementările specifice în vigoare.Alin. (1) al art. 8 a fost modificat de pct. 14 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei „certificării” cu sintagma „agreării” și de pct. 39 al art. I din același act normativ, prin înlocuirea sintagmei „vehicul rutier” cu sintagma „vehicul”.(2)Abrogat.–––-Alin. (2) al art. 8 a fost abrogat de pct. 7 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.(3)ITP la autovehiculele pentru competiții sportive și la vehiculele cu caracteristici speciale se efectuează ținându-se seama de cerințele tehnice specifice pe baza cărora acestea au fost omologate.Alin. (3) al art. 8 a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei „vehicul rutier” cu sintagma „vehicul”.(4)ITP la vehiculele istorice se efectuează prin raportare la caracteristicile tehnice ale acestora de la data fabricației.
 + 
Capitolul IIOrganizarea SITP + 
Articolul 9(1)SITP este o (sub)unitate care aparține unui operator economic sau unei instituții publice, având prevăzută în obiectul de activitate cuprins în actul constitutiv sau actul de înființare desfășurarea de activități de testări și analize tehnice. SITP poate funcționa numai dacă deține autorizație tehnică în termen de valabilitate eliberată de RAR, conform prezentelor reglementări. Spațiul destinat activității de ITP trebuie să fie separat de spațiul destinat altor activități ale operatorului economic sau instituției publice și toată aparatura destinată acestei activități trebuie să fie amplasată într-o singură incintă, astfel încât activitatea de ITP să nu fie influențată de alte activități desfășurate de operatorul economic sau instituția publică respectivă.Alin. (1) al art. 9 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.(2)În cadrul SITP nu se admite efectuarea de operațiuni de întreținere și reparații în timpul programului pentru efectuarea ITP.(3)Utilajele și aparatura SITP pot fi utilizate pentru diagnosticare și pentru verificarea calității reparațiilor și reglajelor efectuate în cadrul atelierului propriu sau de către alte ateliere de reparații, în baza unui document de lucru însoțitor care se va înregistra în registrul prevăzut la art. 12 alin. (1) lit. j). + 
Articolul 10(1)SITP trebuie amenajată și dotată cu următoarele:1.SITP pentru clasa Ia)dispozitiv de ridicare/suspendare a vehiculului; se admite și un dispozitiv ce asigură suspendarea vehiculului roată cu roată;b)lampă portabilă de 12 V sau 24 V.2.SITP pentru clasa a II-a și/sau a III-aa)canal de vizitare dotat cu o instalație de iluminare de 12 V sau 24 V.Pentru SITP aflate la prima autorizare începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin, dimensiunile canalului de vizitare trebuie să fie: adâncime de minimum 1,5 m, lățime de minimum 0,8 m și lungime de minimum 6 m pentru clasa a II-a, respectiv 12 m pentru clasa a III-a.b)cric mobil pentru suspendarea vehiculului roată cu roată, cu capacitatea de încărcare de minimum 2.000 kg pentru clasa a II-a;–––-Lit. b) de la pct. 2 al alin. (1) al art. 10 a fost modificată de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.c)pentru clasa a II-a, în locul canalului de vizitare se admite un elevator cu capacitatea de încărcare de minimum 2.500 kg, caz în care este necesară și dotarea cu dispozitiv de ridicare/suspendare cu picior cu capacitatea de încărcare de minimum 1.000 kg. Amenajarea SITP trebuie să permită în dreptul elevatorului suspendarea vehiculului la o înălțime de minimum 1,5 m.d)platforme culisante pentru verificarea jocurilor care să permită minimum patru mișcări liniare sau minimum două mișcări liniare și două mișcări circulare – opțional pentru clasa a II-a, obligatorii pentru clasa a III-a. Pentru SITP de clasa a III-a ce efectuează ITP la autobuze articulate, sunt necesare platouri cu minimum opt mișcări.e)instalație pentru evacuarea forțată a gazelor arse;f)lampă portabilă de 12 V sau 24 V.(2)SITP trebuie dotată cu următoarea aparatură:1.Stand de frânare cu role corespunzător clasei de ITPa)pentru clasa I – pentru mopede cu 2 roți și motociclete fără atașa1) standul de frânare cu role trebuie să fie dotat cu dispozitiv de sesizare a alunecării relative la o valoare de 24% a acesteia, dispozitiv pentru măsurarea efortului la pedală și dispozitiv pentru măsurarea efortului la manetă. Diametrul rolelor trebuie să fie de minimum 160 mm, iar coeficientul de frecare dintre rolă și anvelopă trebuie să fie de minimum 0,6 în stare umedă.–––-Lit. a1) de la pct. 1 al alin. (2) al art. 10 a fost modificată de pct. 4 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.a2) standul de frânare cu role trebuie să aibă viteza periferică a rolelor de minimum 5 km/h.a3) standul de frânare cu role trebuie să fie prevăzut cu afișaj analogic (grafică analogică pe monitor) sau cu indicatoare analogice.a4) standul de frânare cu role trebuie să permită măsurarea rezistenței la rulare, a forței de frânare și să permită aprecierea ovalității. Forța maximă de frânare trebuie să fie măsurată la o alunecare relativă de 24%.a5) cerințele pentru mărimile măsurate sunt următoarele:i)pentru rezistența la rulare și forța de frânare – clasa de exactitate 3;ii) pentru masă – clasa de exactitate 2.a6) programul standului de frânare cu role trebuie să permită determinarea cel puțin a coeficientului de frânare pentru frâna de serviciu și pentru frâna de staționare.a7) standul de frânare cu role trebuie să permită transmiterea datelor către un calculator și o imprimantă sau numai către o imprimantă.a8) programul standului de frânare cu role trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurării. Pe buletinul de probă trebuie să fie tipărite cel puțin următoarele date:Partea introductivă a lit. a8) de la pct. 1 al alin. (2) al art. 10 a fost modificată de pct. 45 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea termenului „măsurătorii” cu termenul „măsurării”.i)marca, tipul și numărul de înmatriculare al vehiculului verificat – aceste date pot fi introduse de la tastatură sau completate manual de inspectorul tehnic pe buletinul de probă;ii) data, ora și minutul la care a fost efectuată verificarea;iii) masa efectivă a vehiculului sau masele efective pe roata față și spate, în momentul efectuării probei;iv) sistemul de frânare verificat (serviciu sau de staționare);v)roțile verificate(față/spate) și valorile forțelor de frânare măsurate;vi) valorile coeficienților de frânare (pentru frâna de serviciu și de staționare).vii) valoarea măsurată a forțelor de acționare (la pedală și/sau la manetă).Pct. vii) de la lit. a8) a pct. 1 al alin. (2) al art. 10 a fost introdus de pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.a9) nu este obligatorie tipărirea pe buletinul de probă a valorilor limită pentru coeficienții de frânare, precum și a rezultatului verificării. Totuși, în cazul respingerii vehiculului pentru neconformități ale sistemului de frânare, inspectorul tehnic va consemna manual pe buletinul de probă valorile limită ale parametrilor ce au condus la respingerea vehiculului.a10) se admit numai standurile de frânare cu cântărire dinamică și care au dispozitiv de fixare față/spate pe durata încercării frânelor.b)pentru clasa a II-a și a III-ab.1standul de frânare cu role trebuie să fie dotat cu dispozitiv de sesizare a alunecării relative la o valoare de 24% a acesteia, dispozitiv pentru măsurarea efortului la pedală (recomandabil fără cablu de legătură), iar pentru clasa a III-a și cu dispozitiv pentru măsurarea presiunii în instalația de frânare (0 – 10 atm). Diametrul rolelor trebuie să fie de minimum 160 mm, iar coeficientul de frecare dintre rolă și anvelopă trebuie să fie de minimum 0,6 în stare umedă.–––-Lit. b.1 a pct. 1 al alin. (2) al art. 10 a fost modificată de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea termenului „pneu” cu termenul „anvelopă”.b.2.b.2 standul de frânare cu role pentru clasa a II-a trebuie să aibă viteza periferică a rolelor de minimum 5 km/h, iar standul de frânare cu role universal, de minimum 5 km/h pentru clasa a II-a și de minimum 2,5 km/h pentru clasa a III-a.b.3.b.3 standul de frânare cu role trebuie să fie prevăzut cu afișaj analogic (grafică analogică pe monitor) sau cu indicatoare analogice. Afișajul analogic trebuie amplasat astfel încât să permită vizualizarea sa de către operator, indiferent de poziția ansamblului de vehicule pe stand.b.4.standul de frânare cu role pentru clasa a III-a trebuie să fie dotat cu dispozitiv de simulare a încărcării vehiculului pentru efectuarea ITP la vehiculele cu sistem de frânare pneumatic. Acesta trebuie să fie capabil să simuleze o încărcare de minimum 3.000 kg pe axă.Lit. b.4 a pct. 1 al alin. (2) al art. 10 a fost modificată de pct. 15 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.b.5.în cazul SITP cu flux discontinuu, standul de frânare cu role trebuie echipat cu capace de protecție a rolelor.b.6.standul de frânare cu role trebuie să permită măsurarea rezistenței la rulare, a forței de frânare, a forței de apăsare la pedală și a presiunii în instalația de frânare pneumatică și să permită aprecierea ovalității. Forța maximă de frânare trebuie să fie măsurată la o alunecare relativă de 24%.b.7.cerințele pentru mărimile măsurate sunt următoarele:i)pentru rezistența la rulare și forța de frânare – clasa de exactitate 3;ii)pentru forța de apăsare la pedală – clasa de exactitate 2;iii)iii) pentru presiunea din instalația de frânare pneumatică – clasa de exactitate 1;iv)pentru masă – clasa de exactitate 2.b.8.programul standului de frânare cu role trebuie să permită determinarea cel puțin a coeficientului de frânare pentru frâna de serviciu și pentru frâna de staționare, precum și a dezechilibrului dintre forțele de frânare la roțile aceleiași axe pentru frâna de serviciu și pentru frâna de staționare.b.9.pentru ITP la autovehiculele cu tracțiune integrală permanentă, stația trebuie să fie dotată cu stand de frânare care să permită efectuarea acestui tip de verificare.b.10.standul de frânare cu role trebuie să permită transmiterea datelor către un calculator și o imprimantă sau numai către o imprimantă.b.11.programul standului de frânare cu role trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurării. Pe buletinul de probă trebuie să fie tipărite cel puțin următoarele date:i)marca, tipul și numărul de înmatriculare al vehiculului verificat – aceste date pot fi introduse de la tastatură sau completate manual de inspectorul tehnic pe buletinul de probă;ii)data, ora și minutul la care a fost efectuată verificarea;iii)masa efectivă a vehiculului sau masele efective pe axe, în momentul efectuării probei;iv)sistemul de frânare verificat (serviciu sau staționare);v)axa verificată (axa 1, axa 2 etc) și valorile forțelor de frânare măsurate;vi)valorile coeficienților de frânare (pentru frâna de serviciu și cea de staționare);vii)vii) valorile dezechilibrelor forțelor de frânare pe axe (pentru frâna de serviciu și cea de staționare);viii)viii) valoarea măsurată a forței de apăsare la pedala de frână – după caz, calculul forței maxim admisibile la pedală pentru autovehiculul respectiv va fi efectuat manual de către inspectorul tehnic pe buletinul de probă. Această cerință se aplică numai în cazul dispozitivelor care pot asigura transmiterea semnalului;ix)valoarea măsurată a presiunii din instalația de frânare pneumatică.b.12.nu este obligatorie tipărirea pe buletinul de probă a valorilor limită pentru coeficienții de frânare și dezechilibre, precum și a rezultatului verificării. Totuși, în cazul respingerii vehiculului pentru neconformități ale sistemului de frânare, inspectorul tehnic va consemna manual pe buletinul de probă valorile limită ale parametrilor ce au condus la respingerea vehiculului.b.13.b.1 3 în cazul utilizării standurilor în regimul de măsurare pentru autovehicule cu tracțiune integrală permanentă, nu este obligatorie tipărirea pe buletinul de probă a valorilor dezechilibrelor forțelor de frânare pe axe, valorile respective urmând a fi calculate și înscrise de inspectorul tehnic pe buletinul de probă.2.Analizor de gaze pentru stațiile ce efectuează ITP la autovehiculele echipate cu motor cu aprindere prin scânteie (mas)2.1.Pentru stațiile ce efectuează ITP la autovehiculele echipate cu mas fără catalizator tricomponent și sondă lambda, este necesară dotarea cu analizor de gaze pentru măsurarea cel puțin a CO cu o precizie de minimum ± 0,2% și a HC cu o precizie de minimum ± 30 ppm, iar dacă măsoară și alte componente, cu o precizie de minimum ± 1% pentru CO(2) și ± 0,2% pentru O(2) (conform OIML R 99 clasa II);2.2.Pentru stațiile ce efectuează ITP la autovehiculele echipate cu mas, inclusiv la cele cu catalizator tricomponent și sondă lambda, este necesară dotarea cu analizor cu 4 gaze (pentru HC, CO și (lambda)) conform OIML R 99 – clasa I, cu precizie de minimum:± 0,06% pentru CO;± 0,5% pentru CO(2);± 0,1% pentru O(2);± 12 ppm pentru HC.2.3.Pentru ambele tipuri de analizoare de gaze timpul de răspuns nu trebuie să depășească 15 s. Ele trebuie dotate cu dispozitiv pentru măsurarea temperaturii uleiului, dispozitiv pentru măsurarea turației motorului și imprimantă. De asemenea, trebuie să aibă posibilitatea de conectare la un calculator.2.4.Se admit numai sondele de prelevare a gazelor și dispozitivele pentru măsurarea temperaturii uleiului de motor, de origine sau certificate în conformitate cu prescripțiile fabricantului.2.5. Programul analizorului de gaze trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurării. Pe buletinul de probă trebuie să fie tipărite cel puțin următoarele date:Partea introductivă a pct. 2.5. al alin. (2) al art. 10 a fost modificată de pct. 45 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea termenului „măsurătorii” cu termenul „măsurării”.a)data, ora și minutul efectuării probei;b)temperatura uleiului de motor, la momentul efectuării probei;c)turația de mers în gol încet la care s-a efectuat proba;d)valoarea CO(cor) la turația de mers în gol încet;e)valoarea HC măsurată la turația de mers în gol încet;f)turația de mers în gol accelerat la care s-a efectuat proba – numai în cazul analizoarelor cu 4 gaze;g)valoarea CO sau CO(cor) la turația de mers în gol accelerat – numai în cazul analizoarelor cu 4 gaze;h)valoarea coeficientului lambda la turația de mers în gol accelerat – numai în cazul analizoarelor cu 4 gaze;i)valoarea HC măsurată la turația de mers în gol accelerat.2.6.Analizoarele de gaze cu care sunt echipate SITP care efectuează ITP la autovehiculele echipate cu instalații de alimentare cu gaz petrolier lichefiat (GPL) și/sau la autovehiculele echipate cu instalații de alimentare cu gaz natural comprimat (GNC) trebuie să aibă posibilitatea de a efectua măsurarea emisiilor poluante pentru aceste autovehicule.3.Opacimetru pentru stațiile ce efectuează ITP la autovehiculele cu motoare cu aprindere prin comprimare (mac)3.1.Opacimetrul trebuie să permită măsurarea în flux parțial conform Regulamentului 24 CEE ONU*1), cu o precizie de minimum ± 0,3 m^(-1).Notă
*1) Regulamentul nr. 24 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU)- Dispoziții uniforme privind:
I. Omologarea motoarelor cu aprindere prin comprimare (AC) în ceea ce privește emisiile de poluanți vizibili
II. Omologarea autovehiculelor în ceea ce privește instalarea motoarelor cu aprindere prin comprimare de tip omologat
III. Omologarea autovehiculelor echipate cu motoare cu aprindere prin comprimare în ceea ce privește emisiile de poluanți vizibili
IV. Măsurarea puterii motoarelor cu aprindere prin comprimare
3.2.Camera de măsură a opacimetrului trebuie să fie mobilă.3.3.Opacimetrul trebuie prevăzut cu dispozitive adecvate măsurării temperaturii de intrare a gazelor, cu posibilitatea de a afișa valoarea echivalentă a opacității la temperatura de 100°C, dispozitiv pentru măsurarea temperaturii uleiului de motor, dispozitiv pentru măsurarea turației motorului care să poată măsura turația motorului indiferent de diametrul conductelor de injecție montate, precum și imprimantă. De asemenea, trebuie să aibă posibilitatea de conectare la un calculator.3.4.Se admit numai sondele de prelevare a gazelor și dispozitivele pentru măsurarea temperaturii uleiului de motor, de origine sau certificate în conformitate cu prescripțiilefabricantului.3.5.3.5 Pentru clasa a III-a, dispozitivul pentru măsurarea temperaturii uleiului de motor trebuie să aibă lungimea de minimum 2,5 m.–––-Subpct. 3.5, pct. 3 al alin. (2) al art. 10 a fost modificat de pct. 7 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.3.6.Programul aparatului va fi conform cu prevederile anexei nr. 13 la reglementări și trebuie să permită măsurarea timpului de bază (durata accelerării motorului).3.7.Programul opacimetrului trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurării. Pe buletinul de probă trebuie să fie tipărite cel puțin următoarele date:–––-Partea introductivă a pct. 3.7. al alin. (2) al art. 10 a fost modificată de pct. 45 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea termenului „măsurătorii” cu termenul „măsurării”.a)data, ora și minutul efectuării probei – numai pentru prima probă;b)temperatura uleiului de motor la momentul efectuării probei;c)timpul de bază;d)turația de mers în gol încet;e)turația de mers în gol maximă (de regulator);f)indicele de opacitate măsurat.3.8.Valoarea indicelui de opacitate mediu se calculează ca medie aritmetică a valorilor măsurate în cel puțin ultimele 3 cicluri de accelerare liberă cu condiția să nu se înregistreze diferențe semnificative între turațiile minime măsurate la ciclurile de accelerare sau între turațiile maxime măsurate la ciclurile de accelerare, în conformitate cu procedura prevăzută de anexa nr. 13 la reglementări.
4.Aparat de control al farurilor prevăzut cu nivelă5.Manometru pentru măsurarea presiunii în anvelopelele vehiculelor, cu domeniul de măsurare 0 – 10 bar și cu clasa de exactitate 2,5.Pct. 5 al alin. (2) al art. 10 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea termenului „pneu” cu termenul „anvelopă”.6.Dispozitiv de măsurare a adâncimii profilului anvelopelor vehiculelor, cu o precizie de ± 0,1 mm–––-Pct. 6 al alin. (2) al art. 10 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea termenului „pneu” cu termenul „anvelopă”.7.Cântar pentru măsurarea maselor (independent sau în cadrul standului de frânare), cu o precizie de minimum ± 2% din valoarea măsurată. Cântarul trebuie să fie conectat la același calculator ca și standul de frânare cu role.8.Decelerometru cu compensare și înregistrare a datelor pentru verificarea eficacității sistemului de frânare prin probe funcționale în parcurs (numai pentru tractoarele, autoremorcherele, autovehiculele speciale și autovehicule specializate care nu pot fi verificate pe standul de frânare cu role, pentru autovehiculele cu tracțiune integrală permanentă nedecuplabilă – legătură rigidă, precum și pentru mopede cu 3 roți, motociclete cu ataș, mototricicluri și cvadricicluri).Programul decelerometrului trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurării. Pe buletinul de probă trebuie să fie tipărite cel puțin următoarele date:a)marca, tipul și numărul de înmatriculare ale vehiculului verificat – aceste date pot fi introduse de la tastatură sau completate manual de inspectorul tehnic pe buletinul de probă;b)data, ora și minutul la care a fost efectuată verificarea;c)sistemul de frânare verificat (serviciu sau staționare);d)valoarea decelerației;e)valoarea măsurată a forței de acționare la pedală;f)viteza la care s-a efectuat proba (viteza de la care s-a efectuat frânarea).Al doilea paragraf de la pct. 8 al alin. (2) al art. 10 a fost introdus de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.9.Dispozitiv de simulare a forței de împingere la proțapul remorcii sau dispozitiv de ancorare dotat cu întinzător, pentru SITP ce efectuează ITP la remorcile cu sistem de frânare cu acționare prin inerție.10.10. Dispozitiv de ancorare dotat cu întinzător, pentru SITP ce efectuează ITP la tractoare – cu excepția SITP dotate cu decelerometru.11.Calculator pentru evidența ITP (desktop):–––-Titlul pct. 11 al alin. (2) al art. 10 a fost modificat de pct. 7 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.11.1.Calculatorul trebuie să aibă următoarea configurație minimală:a)procesor: minimum 1,5 Ghz;b)memorie internă: Ram minimum 1 Gb, Hdd minimum 40 Gb;c)CD-ROM sau CD-W;d)placa video pentru rezoluție de minimum 800×600 pixels;e)port paralel și port USB;f)sistem de operare: Windows XP SP 2 cu Internet Explorer 6;g)modem adaptat modului de transmisie: 56 Kb – obligatoriu numai pentru SITP ce utilizează același calculator și pentru activitățile de verificare a tahografelor și/sau a limitatoarelor de viteză.11.2. Calculatorul trebuie folosit numai pentru activități legate de ITP sau de verificare a tahografelor și/sau a limitatoarelor de viteză, nefiind permisă instalarea altor programe decât cele furnizate de RAR. Instalarea și întreținerea programelor se fac numai de personalul RAR abilitat pentru această activitate.12.Cameră foto digitală care să permită, la salvarea imaginilor prelevate în sistemul informatic, afișarea datei și orei prelevării imaginii.13.Ruletă cu lungimea de minimum 10 m.14.Ciocan cu cap rotund cu o masă de maximum 200 g.15.Leviere (2 bucăți) de mărime corespunzătoare clasei de ITP – minimum 300 mm pentru clasa a II-a și minimum 500 mm pentru clasa a III-a.16.Riglă cu bulă de nivel (2 bucăți): 200/5/30 mm și 1000/5/30 mm (pentru clasa a III-a).17.Șubler cu tijă cu o lungime de minimum 15 cm și cu o precizie de ± 0,1 mm pentru clasa a II-a, respectiv cu o lungime de minimum 20 cm și cu o precizie de ± 0,1 mm pentru clasa a III-a sau calibre de măsurare pentru clasele a II-a și a III-a, în vederea verificării sistemelor de cuplare.Pct. 17 al alin. (2) al art. 10 a fost modificat de pct. 8 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.18.Jaloane reflectorizant – fluorescente (5 bucăți), în vederea verificării câmpului de vizibilitate spre înapoi în conformitate cu anexa nr. 3 la reglementări.
(3)SITP trebuie să asigure instalarea analizorului de gaze și a opacimetrului într-o incintă echipată cu instalație de încălzire și climatizare, după caz, care să asigure, pe perioada desfășurării activității, menținerea temperaturii între 5°C și 37°C.(4)Utilizatorii aplicației informatice de ITP nu au voie să altereze baza de date cu înregistrări incomplete, eronate sau fictive prin folosirea necorespunzătoare și neavizată a aplicației pentru această activitate sau prin alte mijloace software.(5)Aparatele de măsură trebuie să aibă dovada conformității realizată periodic, potrivit prevederilor tabelului următor:

[poziție conform art. 10] Denumirea aparatului de măsură Dovada conformității Tipul aparatului sau mărimii certificate
[art. 10 alin. (2) pct. 1 lit. a)]Stand de frânare cu role corespun-zător clasei I de ITP – pentru mopede cu 2 roți și motociclete fără ataș   Certificat de etalonare      Forță de frânare Cântărire (masă) Forță de apăsare la pedală Forță de apăsare la manetă
[art. 10 alin. (2) pct. 1 lit. b)]Stand de frânare cu role corespun-zător clasei a II-a și a III-a de ITP       Buletin de verificare metrologică Forță de frânare   
Certificat de etalonare     Forță de apăsare la pedală Cântărire (masă) Presiune (traductor de presiune)
[art. 10 alin. (2) pct. 2] Analizor de gaze pentru stațiile ce efectuează ITP la autovehicu- lele echipate cu motor cu aprin- dere prin scânteie (mas) Buletin de verificare metrologică    Analizor de gaze de evacuare    
[art. 10 alin. (2) pct. 3] Opacimetru pentru stațiile ce efectuează ITP la autovehiculele cu motoare cu aprindere prin comprimare (mac) Buletin de verificare metrologică    Opacimetru pentru gazelede evacuare ale mac    
[art. 10 alin. (2) pct. 4] Aparat de control al farurilor prevăzut cu nivelă   Certificat de etalonare    Unghiuri (aparat pentru reglarea și verificarea farurilor la autovehicule)
[art. 10 alin. (2) pct. 5] Manometru pentru măsurarea presiunii în anvelopele vehiculelor Buletin de verificare metrologică   Manometru pentru verifi-carea presiunii în anvelopele vehiculelor  
[art. 10 alin. (2) pct. 6] Dispozitiv de măsurare a adâncimiiprofilului anvelopelor Certificat de etalonare   Lungimi (șubler)   
[art. 10 alin. (2) pct. 8] Decelerometru cu compensare    Certificat de etalonare sau buletin de măsurare Decelerație Forța de apăsare la pedală  
[art. 10 alin. (2) pct. 13] Ruletă cu lungimea de minimum 10 m     Buletin de verificare metrologică Ruletă   
Certificat de etalonare Lungimi (ruletă)  
[art. 10 alin. (2) pct. 17] Șubler cu tijă cu o lungime de minimum 15 cm și cu o precizie de ± 0,1 mm pentru clasa a II-a, respectiv cu o lungime de minimum 20 cm și cu o precizie de ± 0,1 mm pentru clasa a III-a sau calibre de măsurare pentru claselea II-a și a III-a Certificat de etalonare    Lungimi (șubler)    
Buletin de măsurare    Lungimi (calibre)    

Aparatele de măsură pentru care sunt necesare buletine de verificare metrologică fac parte din categoria mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal și obligatoriu au aprobare de model în România sau aprobare de model CE.Alin. (5) al art. 10 a fost modificat de pct. 9 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.(6)Certificatele de etalonare pot fi emise și de laboratoare acreditate de RENAR.(7)SITP trebuie să asigure posibilitatea de transmitere a datelor în timp real. În acest scop trebuie asigurată posibilitatea conexiunii prin internet cu următoarele caracteristici:a)lărgime de bandă: minimum 128 kbps;b)timpul de răspuns: maximum 200 ms;c)rata erorilor: aprox. 1/1000;d)sla: minimum 99,99%.(8)În cazul aparaturii de măsurare pentru care este necesară imprimarea rezultatelor, furnizorul echipamentului sau firma care a modernizat aparatul trebuie să pună la dispoziția RAR un model al buletinului de probă, în limba română, care va fi folosit în SITP din România, iar la orice modificare de soft va trebui pus la dispoziția RAR un model al noului buletin de probă. RAR poate verifica în cadrul SITP folosirea exclusivă a buletinului de probă și a versiunii de soft declarate.–––-Alin. (8) al art. 10 a fost modificat de pct. 8 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.(8^1)SITP trebuie să asigure posibilitatea imprimării certificatului de inspecție tehnică periodică.Alin. (8^1) al art. 10 a fost introdus de pct. 9 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.(9)SITP trebuie să dispună de o linie telefonică dedicată în permanență activității de ITP.(9^1)SITP trebuie să asigure, prin intermediul unui sistem video, înregistrarea activității efectuate pe linia de ITP, înregistrare care trebuie păstrată pe o perioadă de 6 luni de la data efectuării ITP. Aceste înregistrări vor fi puse la dispoziția RAR în scopul monitorizării activității de ITP.Sistemul de supraveghere video necesar trebuie să conțină minimum două camere de supraveghere și un înregistrator digital DVR (Digital Video Recorder) care să permită înregistrarea la rezoluții înalte HD (High Definition), având caracteristicile tehnice corelate cu dimensiunile și particularitățile spațiului destinat activității de ITP; sistemul trebuie să fie astfel proiectat, dotat și instalat încât să asigure înregistrarea continuă a activităților desfășurate pe linia de ITP. Sistemul de supraveghere video instalat în fiecare SITP trebuie să asigure următoarele funcționalități:a)să permită vizualizarea tuturor înregistrărilor realizate pe un ecran corespunzător și accesibil inspectorului RAR;b)să permită înregistrarea și vizualizarea pe fluxul de ITP a vehiculului inspectat, a culorii exacte a acestuia și a plăcii/plăcilor cu numărul de înmatriculare, indiferent de condițiile de iluminare existente;c)să permită înregistrarea activității de pe linia de ITP pe durata maximă de funcționare, respectiv de luni până vineri între orele 8,00 și 20,00 și sâmbătă între orele 8,00 și 14,00;d)să permită înregistrarea și vizualizarea corespunzătoare a indicațiilor afișajului/afișajelor analogic/analogice sau a indicatoarelor analogice ale standului/standurilor de frânare instalate pe linia de ITP;e)să permită stocarea înregistrărilor realizate, vizualizarea lor selectivă pe toată durata stocării și ștergerea automată a înregistrărilor realizate după 6 luni de la data preluării lor.În cazul SITP care dispun de mai multe linii de ITP se acceptă utilizarea unui singur sistem de supraveghere video, cu condiția ca acesta să fie astfel proiectat, dotat și instalat încât să asigure toate funcționalitățile prevăzute la lit. a)-e) pentru toate liniile de ITP utilizate, iar acestea să fie amplasate alăturat, în aceeași incintă.(la 01-11-2016,
Alineatul (9^1) din Articolul 10 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 1.319 din 21 octombrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 857 din 27 octombrie 2016
)
(10)În cazul SITP care dispun de mai multe linii de ITP, se acceptă utilizarea echipamentelor prevăzute la alin. (2), pct. 2 – 6, 8 și 11 – 18 la efectuarea ITP pe oricare din liniile de ITP, cu condiția ca liniile de ITP să fie amplasate alăturat, în aceeași incintă. + 
Articolul 11(1)Persoanele care efectuează ITP trebuie să fie atestate de RAR. Ele trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute în anexa nr. 7^1.(2)Inspectorul tehnic căruia i s-a anulat sau i-a fost retras permisul de conducere își pierde dreptul de a efectua ITP până la redobândirea unui nou permis de conducere.(3)În situația prevăzută la alin. (2), inspectorul tehnic trebuie să aducă la cunoștința RAR anularea sau retragerea permisului de conducere; de asemenea, acestuia îi revine obligația predării la RAR a ștampilei de inspector tehnic ce i-a fost anterior distribuită.(la 22-12-2017,
Articolul 11 din Capitolul II a fost modificat de Punctul 9, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017
)
 + 
Articolul 12(1)SITP vor deține în mod obligatoriu următoarele:a)registru de control al stației;b)formulare – tip raport de ITP care se completează corespunzător categoriei vehiculului și ale căror modele sunt prevăzute în anexele nr. 4 și 5 la reglementări;c)formular – tip anexă la certificatul de înmatriculare, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 6 la reglementări;d)ecuson de ITP al cărui model este prevăzut în anexa nr. 7 la reglementări;e)elemente de securizare pentru anexa la certificatul de înmatriculare;f)norme tehnice și instrucțiuni de utilizare a aparaturii;g)avizier care va cuprinde:i)autorizația tehnică a stației, în copie (față – verso);ii)metodologia de verificare a emisiilor poluante care se efectuează conform prevederilor anexei nr. 13 la reglementări;iii)tarifele de ITP;iv)iv) precizarea categoriilor de vehicule rutiere pentru care SITP nu efectuează ITP;iv)precizarea categoriilor de vehicule pentru care SITP nu efectuează ITP;Pct. iv) de la lit. g) a alin. (1) al art. 12 a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei „vehicul rutier” cu sintagma „vehicul”.v)precizarea actelor necesare efectuării ITP;vi)programul de lucru al SITP;vii)schița fluxului de efectuare a ITP;–––-Pct. vii) de la lit. g) a alin. (1) al art. 12 a fost modificat de pct. 15 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.viii)instrucțiunile și dispozițiile specifice de detaliere și precizare a prezentelor reglementări și pentru care se prevede în mod expres a fi afișate la avizier;h)dosarul stației care va cuprinde documentele ce atestă funcționarea legală a SITP:i)în original: autorizația tehnică, certificatele de atestare ale inspectorilor tehnici, buletinele de verificare metrologică, certificatele de etalonare și/sau buletinele de măsurare pentru aparatură întocmite conform prevederilor art. 10, precum și tarifele pentru ITP;Pct. i) de la lit. h) a alin. (1) al art. 12 a fost modificat de pct. 16 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.ii)în copie: raportul de evaluare a capabilității tehnice și contractul de franciză;i)dosar cu reglementări, norme, proceduri privind efectuarea ITP;j)registru de evidență a vehiculelor la care se efectuează pe linia de ITP diagnosticare sau verificarea calității reglajelor sau reparațiilor.(2)De asemenea, pentru informarea persoanelor care prezintă vehicule la ITP, SITP va afișa la loc vizibil sau va pune la dispoziție, la cerere, prezentele reglementări.Alin. (2) al art. 12 a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei „vehicul rutier” cu sintagma „vehicul”.
 + 
Capitolul IIICerințe și proceduri + 
Articolul 13ITP se execută numai la vehiculele la care se prezintă:Partea introductivă a art. 13 a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei „vehicul rutier” cu sintagma „vehicul”.a)certificatul de înmatriculare sau dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare, eliberată de autoritățile competente și completată în mod corespunzător cu datele necesare identificării sau, după caz, autorizația provizorie de circulație;b)cartea de identitate a vehiculului. + 
Articolul 14Vehiculele prezentate la ITP trebuie să fie curate, în special caroseria, șasiul, ansamblurile și subansamblurile ce urmează să fie controlate. Ele trebuie prezentate cu anvelopele umflate la presiunea nominală.Art. 14 a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei „vehicul rutier” cu sintagma „vehicul”. + 
Articolul 15La ITP se execută operațiunile prevăzute în Planul de operațiuni, al cărui model este prevăzut, în funcție de categoria vehiculului, în anexele nr. 1 și 2 la reglementări, pct. A. Ordinea de executare a operațiunilor precizate va fi stabilită de fiecare SITP în funcție de fluxul propriu de efectuare a ITP declarat în dosarul de autorizare, cu excepția identificării, care va fi prima operațiune efectuată.Art. 15 a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei „vehicul rutier” cu sintagma „vehicul”. + 
Articolul 16(1)Pentru fiecare vehicul prezentat la ITP se completează de inspectorul tehnic sau de inspectorul RAR un raport de ITP corespunzător categoriei vehiculului sau un raport de verificare RAR, după caz, corespunzător categoriei vehiculului. Raportul de ITP sau raportul de verificare RAR se înregistrează după finalizarea ITP a vehiculului respectiv în calculator.Alin. (1) al art. 16 a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei „vehicul rutier” cu sintagma „vehicul”.(2)Defectele constatate în cadrul ITP se încadrează de inspectorul tehnic sau de inspectorul RAR în una dintre următoarele grupe: defect minor (DMi), defect major (DMa) sau defect periculos (DP), definite în conformitate cu planurile de operațiuni prevăzute în anexele nr. 1, 2 și 2^1 la reglementări. Este obligatorie menționarea pe raportul de ITP a tuturor defectelor constatate, indiferent de grupa în care a fost încadrat defectul.–––-Alin. (2) al art. 16 a fost modificat de pct. 16 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.(3)Prima operațiune care se efectuează în cadrul ITP este identificarea.(4)În cazul în care la identificare se constată necesitatea respingerii pentru motivele precizate la cod 0.2, grupa DMa, se interzice continuarea efectuării ITP, persoana care a prezentat vehiculul fiind îndrumată la o reprezentanță RAR sau la celelalte organisme abilitate legal. În acest caz nu se acceptă efectuarea unei noi ITP decât după rezolvarea problemelor care au condus la respingere pentru motivele precizate la cod 0.2, grupa DMa. Este obligatorie înregistrarea în calculator a vehiculelor respinse pentru neconformități legate de identificare.–––-Alin. (4) al art. 16 a fost modificat de pct. 9 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.(5)Dacă vehiculul nu prezintă la identificare motive de respingere dintre cele precizate la cod 0.2, grupa DMa, se efectuează după aceea toate verificările prevăzute în Planul de operațiuni corespunzător categoriei vehiculului și tipului de ITP efectuată, precum și verificarea dotărilor obligatorii.Alin. (5) al art. 16 a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei „vehicul rutier” cu sintagma „vehicul”.(6)În continuare se procedează după cum urmează:a)Dacă vehiculul corespunde cerințelor tehnice precizate în planul de operațiuni corespunzător sau prezintă numai defecte încadrate în grupa DMi, inspectorul tehnic sau inspectorul RAR:i)consemnează în raportul de ITP sau în raportul de verificare RAR «Bun tehnic» sau «Bun tehnic cu DMi»;ii)semnează și ștampilează raportul, îl înregistrează în baza națională de date cu inspecții tehnice periodice și aplică pe raport matca elementului de securizare;iii)consemnează în anexa la certificatul de înmatriculare data-limită până la care trebuie efectuată următoarea ITP, semnează și ștampilează anexa, notează în anexă codul de tranzacție/numărul de înregistrare al ITP și aplică pe anexă elementul de securizare corespunzător;iv)emite certificatul de inspecție tehnică periodică, îl semnează, îl ștampilează și îl înmânează persoanei ce a prezentat vehiculul la ITP;v)aplică pe placa cu numărul de înmatriculare din față ecusonul corespunzător ITP, cu excepția remorcilor, a autovehiculelor cu două sau 3 roți și a cvadriciclurilor, în cazul cărora acesta se aplică pe placa cu numărul de înmatriculare din spate;vi)arhivează raportul de ITP sau raportul de verificare RAR completat, la el atașându-se, după caz, buletinul de probă de la operațiunea de verificare a emisiilor poluante și/sau buletinul de probă de la operațiunea de verificare a eficacității sistemului de frânare. Suplimentar, pentru autovehiculele echipate cu tahograf digital, atașează și două rapoarte zilnice de activitate, unul pentru ziua efectuării ITP și al doilea pentru precedenta zi cu activitate, cea mai apropiată de ziua efectuării ITP, rapoarte listate de conducătorul autovehiculului la finalizarea ITP.(la 01-11-2016,
Punctul vi) din Litera a) , Alineatul (6) , Articolul 16 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 1.319 din 21 octombrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 857 din 27 octombrie 2016
)
Dacă autovehiculul ce a efectuat ITP este destinat transportului de persoane în regim de taxi, atunci pe anexa la certificatul de înmatriculare se va menționa textul «ITP TAXI». Dacă vehiculul inspectat este utilizat pentru învățarea conducerii auto, atunci pe anexa la certificatul de înmatriculare se va menționa textul «ITP ȘCOALĂ».Nu se va efectua pentru același autovehicul simultan ITP pentru activitățile de transport de persoane în regim de taxi (TAXI) și, respectiv, de învățare a conducerii auto (ȘCOALĂ). Implicit, nu se poate completa un singur rând din anexa la certificatul de înmatriculare pentru ambele activități.Al treilea paragraf de la lit. a) a alin. (6) al art. 16 a fost modificat de pct. 10 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.
b)În cazul în care vehiculul este prezentat la una dintre reprezentanțele RAR pentru inspecția tehnică în vederea redobândirii certificatului de înmatriculare, verificarea se va efectua numai la subansamblurile (sistemele) la care sunt localizate defectele înscrise în raportul de control tehnic în trafic sau în dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare. Dacă vehiculul corespunde cerințelor tehnice precizate pentru subansamblurile (sistemele) la care au fost menționate defecte sau prezintă numai defecte încadrate în grupa DMi, inspectorul RAR:i)consemnează în raportul de verificare RAR «Bun tehnic» sau «Bun Tehnic cu DMi pentru… [subansamblurile (sistemele) la care au fost menționate defecte]»;ii)semnează și ștampilează raportul și aplică pe raport matca elementului de securizare;iii)consemnează pe versoul dovezii înlocuitoare a certificatului de înmatriculare «Bun tehnic» sau «Bun tehnic cu DMi pentru… [subansamblurile (sistemele) la care au fost menționate defecte]»;iv)semnează și ștampilează pe versoul dovezii înlocuitoare a certificatului de înmatriculare, notează numărul de înregistrare al activității și aplică elementul de securizare;v)înmânează dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare persoanei care a prezentat vehiculul la inspecția tehnică pentru redobândirea certificatului de înmatriculare; în acest caz nu se fac mențiuni în anexa la certificatul de înmatriculare;vi)arhivează raportul de verificare RAR completat, menționându-se la rubrica «Defecte constatate» numărul, seria și emitentul dovezii înlocuitoare a certificatului de înmatriculare; la raport se atașează, după caz, buletinul de probă de la operațiunea de verificare a emisiilor poluante și/sau buletinul de probă de la operațiunea de verificare a eficacității sistemului de frânare.În cazul în care se constată alte defecte conform prevederilor art. 18 alin. (4), se procedează la reverificarea vehiculului, conform prevederilor art. 18.În vederea redobândirii certificatului de înmatriculare se efectuează întreaga ITP dacă certificatul de înmatriculare a fost reținut ca urmare a constatării lipsei ITP sau a expirării valabilității acesteia ori dacă valabilitatea ITP a expirat în intervalul de timp scurs de la data reținerii certificatului de înmatriculare până la data prezentării vehiculului la una dintre reprezentanțele RAR. În acest caz se va completa anexa la certificatul de înmatriculare, respectându-se cerințele precizate anterior, iar elementul de securizare se va aplica pe anexa la certificatul de înmatriculare. În cazul în care nu se poate prezenta anexa la certificatul de înmatriculare, se va elibera și completa în mod corespunzător anexa la certificatul de înmatriculare, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 6 la reglementări.c)Se efectuează întreaga ITP la una dintre reprezentanțele RAR și în cazul în care ITP a fost anulată în condițiile prevăzute de Reglementările privind controlul tehnic în trafic al vehiculelor rutiere – RNTR 11, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor și al ministrului internelor și reformei administrative nr. 510/230/2007, cu modificările și completările ulterioare, respectându-se cerințele precizate anterior.d)Dacă vehiculul inspectat nu corespunde cerințelor tehnice precizate, prezentând defecte din grupele DMa și/sau DP, inspectorul tehnic sau inspectorul RAR consemnează defectele în raportul de ITP sau în raportul de verificare RAR la rubrica «Defecte constatate» și marchează codurile defectelor constatate în momentul identificării acestor defecte. Vehiculul nu va avansa la alt post de verificare până nu sunt consemnate explicit și amănunțit pe raport neconformitățile constatate la postul curent. La finalizarea ITP, raportul de ITP sau raportul de verificare RAR se înmânează persoanei care a prezentat vehiculul la ITP.–––-Alin. (6) al art. 16 a fost modificat de pct. 16 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.
(7)În cadrul ITP va fi respectată ordinea posturilor de verificare comunicată RAR și existentă în dosarul de autorizare al SITP. În eventualitatea modificării succesiunii posturilor de verificare, noua organizare a acestora trebuie comunicată RAR. Inspectorul tehnic nu va începe o altă ITP până nu o finalizează pe cea curentă, inclusiv înregistrarea în calculator și, după caz, completarea anexei la certificatul de înmatriculare și eliberarea certificatului de inspecție tehnică periodică.Alin. (7) al art. 16 a fost modificat de pct. 16 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.(8)Pentru fiecare vehicul inspectat se realizează două înregistrări fotografice digitale, una dintre ele cu vehiculul amplasat pe standul de frânare, iar cealaltă la finalizarea ITP. Suplimentar, pentru fiecare autovehicul inspectat din clasa a II-a de ITP se realizează o înregistrare fotografică digitală de ansamblu a compartimentului motor al autovehiculului cu capota ridicată, pentru autovehiculele dotate cu odometru (și, după caz, cu tahograf) se realizează la finalizarea ITP o înregistrare fotografică digitală care să surprindă indicația numărului de kilometri parcurși, iar pentru autovehiculele destinate transportului de persoane, care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 4 locuri pe scaune, se realizează și o înregistrare fotografică digitală a amenajării interioare. Toate înregistrările fotografice realizate vor fi salvate în calculatorul SITP. În cazul inspecției pentru redobândirea certificatului de înmatriculare prevăzute la alin. (6) lit. b) sau a ITP prevăzute la alin. (6) lit. c) se realizează o înregistrare fotografică digitală la finalizarea inspecției, care se salvează în sistemul informatic al RAR.(la 01-11-2016,
Alineatul (8) din Articolul 16 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 1.319 din 21 octombrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 857 din 27 octombrie 2016
)
(9)După finalizarea operațiunilor de verificare tehnică prevăzute în Planul de operațiuni corespunzător, inspectorii RAR pot efectua reverificarea vehiculului inspectat, prevăzută la art. 3, alin. (7), lit. b).(10)Reverificarea va fi efectuată integral, în conformitate cu Planurile de operațiuni corespunzătoare, indiferent dacă este efectuată la prima prezentare a vehiculului sau la revenire.Dacă în urma reverificării efectuată de inspectorul RAR sunt constatate alte defecte, acesta consemnează defectele respective pe raportul ITP în câmpurile aferente și apoi efectuează înregistrarea acestora în calculator, urmând ca finalizarea ITP să se realizeze în funcție de constatările inspectorului RAR.(11)Inspectorul tehnic va proceda la finalizarea ITP fără reverificarea vehiculului în următoarele situații:a)nu s-a solicitat de RAR prin mijloace informatice sau prin intermediul personalului său abilitat reverificarea vehiculului;b)RAR solicită reverificarea unui vehicul, dar inspectorul RAR nu se prezintă în intervalul de timp prevăzut la art. 3, alin. (8), lit. b).(11^1)Vehiculul inspectat va rămâne permanent în incinta SITP, până la finalizarea înregistrărilor în baza națională de date și eliberarea documentelor aferente ITP.–––-Alin. (11^1) al art. 16 a fost introdus de pct. 11 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.(11^2)În toate cazurile, ultima mențiune din anexa la certificatul de înmatriculare este cea valabilă și le anulează pe precedentele.Alin. (11^2) al art. 16 a fost introdus de pct. 11 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.(12)Se interzice completarea a două anexe la certificatul de înmatriculare pentru același vehicul.(13)Datele de identificare și rezultatele ITP se înregistrează în calculator.Alin. (13) al art. 16 a fost modificat de pct. 16 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.
 + 
Articolul 16^1Respingerea la ITP a unui vehicul pentru defecte majore sau defecte periculoase determină încetarea valabilității ITP (în cazul în care ITP este încă valabilă) pentru vehiculul respectiv și, coroborat cu legislația în vigoare privind circulația pe drumurile publice, i se interzice acestuia circulația pe drumurile publice până la obținerea unei noi ITP. În acest sens, inspectorul tehnic trebuie să procedeze la anularea ITP consemnată în anexa la certificatul de înmatriculare, iar RAR va anula ITP pentru acel vehicul în baza de date cu înregistrări."Art. 16^1 a fost introdus de pct. 12 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012. + 
Articolul 16^2Anularea ITP prevăzută la art. 16^1 nu se aplică în cazul defectelor majore încadrate la codul 0. (Identificare vehicul/Identificare autovehicul) din Planurile de operațiuni prevăzute prin prezentele reglementări.Art. 16^2 a fost introdus de pct. 17 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012. + 
Articolul 17(1)Dacă în termen de 30 de zile calendaristice de la data primei prezentări la ITP defectele constatate au fost remediate, verificarea se face numai la ansamblurile (sistemele) la care s-au constatat defectele și se procedează potrivit art. 16, alin. (6), lit. a), data următoarei ITP urmând să fie stabilită în funcție de data la care s-a constatat remedierea.(2)Dacă aceste verificări evidențiează și alte defecte la subansamblurile (sistemele) respective, produse în intervalul precizat de 30 de zile, acestea trebuie consemnate, iar admiterea la ITP este condiționată de remedierea acestor defecte. În cazul în care controlul vizual general evidențiază defecte produse în intervalul precizat de 30 de zile, acestea trebuie consemnate, iar admiterea la ITP este condiționată de remedierea acestora.(3)Aceste verificări impun în mod obligatoriu efectuarea identificării vehicului prezentat.Alin. (3) al art. 17 a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei „vehicul rutier” cu sintagma „vehicul”.(4)În cazul depășirii termenului de 30 de zile calendaristice de la data primei prezentări se va efectua o nouă ITP.–––-Alin. (4) al art. 17 a fost modificat de pct. 12 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.
 + 
Articolul 17^1(1)După finalizarea ITP se eliberează prezentatorului vehiculului un certificat de inspecție tehnică periodică, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 5^1 la reglementări.(2)Certificatul de inspecție tehnică periodică nu se eliberează pentru vehiculele înmatriculate în alte state.(3)Clasele de vehicule menționate la pct. 5 din certificatul de inspecție tehnică periodică sunt prevăzute în anexa nr. 5^2 la reglementări.(4)La cerere, la schimbarea numărului de înmatriculare al vehiculului, se eliberează un certificat de inspecție tehnică periodică nou, cu menționarea noului număr de înmatriculare, dar cu respectarea periodicității certificatului inițial.(5)Un nou certificat de inspecție tehnică periodică, cu respectarea periodicității certificatului inițial, se eliberează la cerere și în cazul în care certificatul inițial a fost eliberat de către RAR pentru un vehicul care nu era încă înmatriculat în România la data respectivă și din acest motiv numărul de înmatriculare nu a fost menționat în certificat.(6)În cazul eliberării unui duplicat al anexei la certificatul de înmatriculare, se eliberează și se completează în mod corespunzător un nou certificat de inspecție tehnică periodică, cu respectarea periodicității certificatului precedent, precedentul certificat de inspecție tehnică periodică eliberat pentru respectivul vehicul pierzându-și valabilitatea.–––-Art. 17^1 a fost modificat de pct. 17 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.
 + 
Articolul 18(1)Reverificarea unui vehicul prevăzută la art. 3, alin. (7), lit. c) se poate efectua cu ocazia prezentării acestuia la RAR pentru efectuarea activităților pentru care RAR este abilitat prin legislația în vigoare.(2)Abrogat.–––-Alin. (2) al art. 18 a fost abrogat de pct. 18 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.(3)Stabilirea oportunității reverificării unui vehicul, precum și reverificarea acestuia se efectuează numai de personal RAR atestat pentru activitatea de ITP.Alin. (3) al art. 18 a fost modificat de pct. 19 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.(4)Reverificarea unui vehicul constă în:a)verificarea sistemului de frânare, în cazul constatării de către inspectorul RAR, în timpul conducerii vehiculului, a unei eficacități reduse a sistemului de frânare;b)verificarea sistemului de direcție, în cazul constatării de către inspectorul RAR, în timpul conducerii vehiculului, a unui joc excesiv în sistemul de direcție;c)verificarea emisiilor poluante, în cazul constatării vizuale de către inspectorul RAR, în timpul funcționării motorului, a fumului în exces de orice culoare;d)verificarea tubulaturii de evacuare, de reducere a emisiilor și a amortizoarelor de zgomot, în cazul constatării auditive de către inspectorul RAR, în timpul funcționării motorului, a unor zgomote anormale;e)verificarea punților, suspensiei, șasiului sau caroseriei, după caz, în cazul constatării auditive de către inspectorul RAR, în timpul deplasării vehiculului, a unor zgomote anormale;f)verificarea caroseriei, în cazul constatării vizuale de către inspectorul RAR a unor coroziuni străpunse.–––-Alin. (4) al art. 18 a fost modificat de pct. 13 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.(5)Reverificarea unui vehicul se efectuează conform Planurilor de operațiuni precizate prin prezentele reglementări.(6)În cazul în care la un vehicul reverificat conform prevederilor alin. (4) și (5) se constată de către inspectorul RAR defecte majore sau defecte periculoase conform Planurilor de operațiuni prevăzute prin prezentele reglementări, inspectorul RAR procedează la anularea ITP. De asemenea, inspectorul RAR procedează la anularea ITP, fără efectuarea unei reverificări a vehiculului, în cazul în care vehiculul prezintă defecte evidente vizual și care se încadrează în categoria defectelor periculoase conform Planurilor de operațiuni prevăzute prin prezentele reglementări. În situația în care vehiculul prezintă defecte evidente vizual care se încadrează în categoria defectelor majore, inspectorul RAR va finaliza activitatea/activitățile pentru care vehiculul a fost prezentat doar după remedierea acestora.(la 01-11-2016,
Alineatul (6) din Articolul 18 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 1.319 din 21 octombrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 857 din 27 octombrie 2016
)
(7)Pentru fiecare reverificare inspectorul RAR completează un raport de verificare RAR. De asemenea, inspectorul RAR completează un raport de verificare RAR și pentru fiecare vehicul a cărui ITP a fost anulată fără a fi fost efectuată o reverificare a acestuia.–––-Alin. (7) al art. 18 a fost modificat de pct. 13 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.(8)Pe raportul de verificare RAR se vor menționa defectele care atrag anularea ITP, precum și celelalte defecte evidente vizual sau constatate cu ocazia reverificării și care sunt precizate în Planurile de operațiuni din prezentele reglementări.(la 01-11-2016,
Alineatul (8) din Articolul 18 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 1.319 din 21 octombrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 857 din 27 octombrie 2016
)
(9)Raportul de verificare RAR se înmânează persoanei care a prezentat vehiculul la ITP.–––-Alin. (9) al art. 18 a fost modificat de pct. 13 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.(10)În cazul anulării ITP conform prevederilor prezentului articol, după remedierea defectelor, vehiculul se supune ITP în SITP autorizate sau în stațiile reprezentanțelor RAR.
 + 
Articolul 19SITP va pune la dispoziția RAR datele privind activitatea de ITP.
 + 
Capitolul IVAutorizarea SITP + 
Articolul 20(1)Operatorii economici sau instituțiile publice pot presta activitatea de ITP în SITP autorizate, numai sub marca RAR, pe baza unui contract de franciză.Alin. (1) al art. 20 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei „persoană juridică” cu sintagma „operator economic sau instituție publică”.(2)Funcționarea SITP trebuie să se încadreze în perioada de activitate de luni până vineri între orele 8,00 și 20,00 și sâmbătă între orele 8,00 și 14,00, cu respectarea prevederilor legislației muncii.–––-Alin. (2) al art. 20 a fost modificat de pct. 14 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.(3)Autorizarea SITP deținute de operatorii economici sau instituțiile publice se face de RAR, pe baza cererii de autorizare și a rezultatului favorabil al Raportului de evaluare a capabilității tehnice, întocmit de personal RAR certificat pentru evaluarea conformității.Alin. (3) al art. 20 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei „persoană juridică” cu sintagma „operator economic sau instituție publică”.(4)SITP pot efectua ITP la autovehiculele echipate cu instalații de alimentare cu gaz petrolier lichefiat (GPL) sau la autovehiculele echipate cu instalații de alimentare cu gaz natural comprimat (GNC) numai dacă îndeplinesc cerințele specifice precizate prin prezentele reglementări.
 + 
Articolul 21(1)Autorizația tehnică se acordă operatorilor economici sau instituțiilor publice care dețin spații corespunzătoare desfășurării activității de ITP, îndeplinesc condițiile precizate la art. 10 și au personal atestat pentru activitatea de ITP, conform prevederilor cap. V. Modelul autorizației tehnice este prezentat în anexa nr. 8 la reglementări.Alin. (1) al art. 21 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei „persoană juridică” cu sintagma „operator economic sau instituție publică”.(2)Hala de ITP trebuie să permită accesul corespunzător al tuturor categoriilor de vehicule pentru care se solicită autorizarea. Fluxul de efectuare a ITP poate să fie continuu sau discontinuu. Dacă fluxul este discontinuu, SITP nu va fi autorizată în vederea efectuării ITP pentru vehicule tractate (remorci și semiremorci).(2^1)Lățimea spațiului delimitat în care se desfășoară activitatea de ITP, măsurată în orice punct pe lungimea acestuia, cu excepția stâlpilor din structura de rezistență, nu trebuie să fie mai mică de 2,5 m pentru SITP ce solicită autorizarea pentru clasa I de ITP, de 4,5 m pentru SITP ce solicită autorizarea pentru clasa a II-a de ITP și de 5,5 m pentru SITP ce solicită autorizarea pentru clasa a III-a de ITP.Alin. (2^1) al art. 21 a fost modificat de pct. 13 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.(2^2)(2^2) În scopul asigurării efectuării ITP în mod corespunzător în spațiul precizat la alin. (2^1) pentru vehiculele din clasa de ITP pentru care se solicită autorizarea, indiferent de dimensiunile de gabarit ale acestora, se recomandă centrarea canalului de vizitare, elevatorului și a standului de frânare pe axa de simetrie a spațiului dedicat activității de ITP.–––-Alin. (2^2) al art. 21 a fost introdus de pct. 21 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.(3)SITP pentru clasa a III-a care efectuează verificarea câmpului de vizibilitate spre înapoi la autovehiculele care se supun cerințelor privind echiparea ulterioară fabricației cu dispozitive de vizibilitate indirectă în conformitate cu prevederile din anexa nr. 3 la reglementări trebuie să dispună de o platformă orizontală, plană și betonată cu o suprafață minimă de 30 x 20 m.(3^1)(3^1) SITP care efectuează probe funcționale de verificare a performanței și eficacității sistemului de frânare prin probe în parcurs trebuie să dispună de o suprafață betonată sau asfaltată, marcată corespunzător și cu dimensiuni corespunzătoare categoriei de vehicule pentru care se solicită autorizarea.–––-Alin. (3^1) al art. 21 a fost introdus de pct. 15 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.(4)SITP dotate numai cu elevator (fără canal de vizitare) nu se autorizează în vederea efectuării ITP pentru vehicule tractate (remorci și semiremorci), iar în cazul în care SITP este dotată cu elevator cu brațe nu se vor efectua ITP la tractoare.(5)Incinta SITP trebuie să asigure funcționarea corespunzătoare a aparaturii din dotare.(6)În incinta SITP trebuie menținută, pe perioada desfășurării activității, o temperatură constantă de minim 10°C și maxim 30°C.(7)SITP trebuie să dispună de:a)spații de parcare suficiente care să permită staționarea vehiculelor în așteptarea efectuării ITP sau în așteptarea eliberării documentelor; în cazul în care intrarea/ieșirea din SITP se face direct pe un drum public, iar în curte nu există spațiu de parcare, se va prezenta un accept de la autoritățile locale pentru parcarea pe drumul public. Spațiile de parcare trebuie delimitate și marcate corespunzător, iar pe perioada de funcționare a SITP ele trebuie utilizate numai de vehiculele care efectuează ITP;Lit. a) a alin. (7) al art. 21 a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei „vehicul rutier” cu sintagma „vehicul”.b)spații sociale pentru personal – vestiar și grup sanitar;–––-Lit. b) a alin. (7) al art. 21 a fost modificată de pct. 16 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.c)spații sociale accesibile clienților – spațiu de așteptare (cu o suprafață de minimum 4 m²) și grup sanitar;Lit. c) a alin. (7) al art. 21 a fost modificată de pct. 16 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.d)birou inspector tehnic necesar înregistrărilor aferente ITP și pentru activitatea de supraveghere efectuată de RAR, cu o suprafață de minimum 4 mp.(8)SITP trebuie să asigure circulația pe standul de frânare în sensul stabilit de constructor.(9)Autorizația tehnică eliberată va fi în conformitate cu caracteristicile constructive și cu dotarea existentă a SITP, ținându-se cont de prevederile art. 10.(10)Pe autorizația tehnică eliberată se vor menționa clasele de ITP pentru care a fost autorizată SITP, precum și eventualele interdicții, limitări sau observații referitoare la efectuarea ITP din motive tehnice, constructive sau administrative.Alin. (10) al art. 21 a fost modificat de pct. 22 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.(11)Autorizația tehnică se eliberează de RAR după încheierea contractului de franciză cu operatorul economic sau instituția publică ce deține SITP.–––-Alin. (11) al art. 21 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei „persoană juridică” cu sintagma „operator economic sau instituție publică”.(12)Dacă operatorul economic sau instituția publică deține mai multe SITP, RAR va elibera autorizații tehnice pentru fiecare SITP.Alin. (12) al art. 21 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei „persoană juridică” cu sintagma „operator economic sau instituție publică”. + 
Articolul 22(1)În vederea autorizării, operatorii economici sau instituțiile publice vor depune la RAR, pentru fiecare SITP pe care o dețin, un dosar de autorizare.Alin. (1) al art. 22 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei „persoană juridică” cu sintagma „operator economic sau instituție publică”.(2)Dosarul de autorizare va conține următoarele documente:1.cerere – tip de autorizare a SITP, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 9 la reglementări, semnată de reprezentantul legal al operatorului economic sau instituției publice; în cuprinsul acesteia vor fi prezentate principalele date de identificare ale operatorului economic sau instituției publice și ale SITP;Pct. 1 al alin. (2) al art. 22 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei „persoană juridică” cu sintagma „operator economic sau instituție publică”.2.chestionar de autoevaluare a capabilității tehnice, completat și semnat pe propria răspundere de reprezentantul legal al operatorului economic sau instituției publice;–––-Pct. 2 al alin. (2) al art. 22 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei „persoană juridică” cu sintagma „operator economic sau instituție publică”.3.Abrogat.Pct. 3 de la alin. (2) al art. 22 a fost abrogat de pct. 17 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.4.certificat constatator emis de oficiul registrului comerțului în baza Legii nr. 26/1990 privind registrul comerțului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, eliberat de cel mult 3 luni în raport cu data depunerii cererii (original sau copie legalizată), cuprinzând date privind valabilitatea sediului social și a punctelor de lucru, persoanele împuternicite, domeniul de activitate, sedii și/sau activități autorizate, conform prevederilor art. 15 din Legea nr. 359/2004, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv activitatea «Activități de testări și analize tehnice»;–––-Pct. 4 de la alin. (2) al art. 22 a fost modificat de pct. 18 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.5.Abrogat.Pct. 5 de la alin. (2) al art. 22 a fost abrogat de pct. 17 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.6.copii de pe documentele care atestă angajarea inspectorilor tehnici de către operatorul economic sau instituția publică solicitantă a autorizării, însoțite de extrasul din registrul general de evidență a salariaților transmis inspectoratului teritorial de muncă;–––-Pct. 6 de la alin. (2) al art. 22 a fost modificat de pct. 18 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.7.copii de pe certificatele de aprobare de model, buletinele de verificare metrologică, certificatele de etalonare și/sau buletinele de măsurare pentru aparatură, după caz (conform prevederilor art. 10);Pct. 7 de la alin. (2) al art. 22 a fost modificat de pct. 20 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.8.schița SITP, la scara 1/100, cu amplasarea aparatelor și a utilajelor din dotarea SITP, amplasarea posturilor de lucru, parcare, vecinătăți, semnată pentru confirmare de reprezentantul SITP;9.fluxul de efectuare a ITP, semnat pentru confirmare de reprezentantul SITP.(3)Durata maximă de valabilitate a autorizației tehnice este de 2 ani și este condiționată de asigurarea respectării de titular a condițiilor legale de desfășurare a activității de ITP.(4)Fără a depăși acest termen, operatorul economic sau instituția publică va solicita RAR reautorizarea SITP. Reautorizarea se acordă în condițiile respectării prezentelor reglementări.Alin. (4) al art. 22 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei „persoană juridică” cu sintagma „operator economic sau instituție publică”.(5)Pe durata de valabilitate a autorizației tehnice, titularul acesteia poate solicita încetarea activității, restrângerea sau extinderea domeniului autorizării.(6)Autorizația tehnică cu termenul de valabilitate depășit devine nulă. + 
Articolul 23(1)Pentru verificarea în timp a menținerii capabilității tehnice a SITP, RAR va efectua supravegherea activității acesteia.(2)Neconformitățile constatate în cursul acestei activități vor fi menționate în registrul de control al SITP și, după caz, în certificatului de atestare a inspectorului tehnic.(3)În urma activității de supraveghere, RAR poate adopta una dintre următoarele măsuri:a)măsura de restrângere a domeniului de activitate se adoptă pentru perioada în care SITP și-a pierdut temporar capabilitatea tehnică de efectuare a ITP pentru o gamă de vehicule cuprinse în autorizația tehnică eliberată;–––-Lit. a) a alin. (3) al art. 23 a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei „vehicul rutier” cu sintagma „vehicul”.b)măsura de suspendare a autorizației tehnice se adoptă în cazul comiterii uneia dintre abaterile grave referitoare la desfășurarea activității de ITP ce sunt explicitate în cadrul art. 28, alin. (2), lit. a), b) și d)-i), ori în conformitate cu prevederile contractului de franciză;c)măsura de anulare a autorizației tehnice se adoptă în cazul comiterii în mod repetat a uneia dintre abaterile grave referitoare la desfășurarea activității de ITP ce sunt explicitate în cadrul art. 28, alin. (2), lit. a), b) și d) – i), ori în conformitate cu prevederile contractului de franciză.(4)În cazul suspendării autorizației tehnice, SITP va fi restricționată informatic, se vor retrage elementele de securizare neutilizate până la acel moment și va fi încheiat un proces verbal în registrul de control al SITP în care se va menționa codul de tranzacție și data ultimei ITP efectuate. În cazul anulării autorizației tehnice, se procedează ca și în cazul suspendării, suplimentar reținându-se de RAR autorizația tehnică a SITP.(5)Efectuarea de ITP în SITP neautorizate, cu autorizația tehnică suspendată, anulată sau cu termenul de valabilitate depășit atrage măsuri de sancționare corespunzător legislației în vigoare.
 + 
Articolul 23^1Pe durata de valabilitate a autorizației tehnice, operatorul economic autorizat trebuie să comunice către RAR orice modificare ce se referă la condițiile în baza cărora a fost acordată autorizația tehnică.Art. 23^1 a fost introdus de pct. 23 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.
 + 
Capitolul VAtestarea personalului care efectuează ITP + 
Articolul 24(1)Atestarea/Reatestarea personalului care efectuează ITP se face după absolvirea unui program de atestare/reatestare organizat de RAR, urmată de eliberarea unui certificat de atestare.(2)Atestarea/Reatestarea se realizează în conformitate cu anexa nr. 7^1.(la 22-12-2017,
Articolul 24 din Capitolul V a fost modificat de Punctul 13, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017
)
 + 
Articolul 25Abrogat.(la 22-12-2017,
Articolul 25 din Capitolul V a fost abrogat de Punctul 14, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017
)
 + 
Articolul 26Abrogat.(la 22-12-2017,
Articolul 26 din Capitolul V a fost abrogat de Punctul 14, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017
)
 + 
Articolul 27(1)După angajarea de o persoană autorizată ce deține o SITP, persoana atestată va primi din partea RAR o ștampilă individualizată pentru SITP respectivă care va fi utilizată în activitatea ca inspector tehnic. Ștampila respectivă va fi retrasă de RAR la expirarea valabilității certificatului de atestare, la anularea acestuia în conformitate cu prevederile art. 28, alin. (2) sau la încetarea activității în cadrul SITP respectivă.(2)În cazul transferului la o altă SITP deținută de aceeași persoană autorizată, se va atribui de RAR o nouă ștampilă, în baza unei solicitări a persoanei autorizate.(3)În cazul transferului la o altă SITP deținută de un alt operator economic sau de o altă instituție publică, se va atribui de RAR o nouă ștampilă, numai după transmiterea dovezii privind angajarea de către operatorul economic sau instituția publică respectiv/ă.Alin. (3) al art. 27 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei „persoană juridică” cu sintagma „operator economic sau instituție publică”.(4)Un inspector tehnic nu poate deține și folosi în aceeași perioadă de timp decât o singură ștampilă ITP, cu respectarea condițiilor prevăzute la alin. (1), (2) și (3).
 + 
Articolul 28(1)Se consideră abatere de la cerințele de desfășurare a activității de ITP de către un inspector tehnic și se menționează pe certificatul de atestare al acestuia următoarele cazuri:a)confirmarea drept corespunzătoare a stării tehnice a unui vehicul care nu îndeplinește cerințele tehnice precizate prin prezentele reglementări;–––-Lit. a) a alin. (1) al art. 28 a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei „vehicul rutier” cu sintagma „vehicul”.b)nerespectarea cerințelor, procedurilor și a instrucțiunilor de efectuare a ITP conform legislației și reglementărilor în vigoare;c)nemenționarea în raportul de ITP a tuturor defectelor constatate, din grupele DMa și DP, care impun respingerea unui vehicul la ITP conform prezentelor reglementări;d)transmiterea către RAR sau în baza națională de date privind ITP de date incomplete, eronate sau fictive cu privire la activitatea de ITP prestată;e)utilizarea unui aparat cu verificarea metrologică expirată;f)completarea raportului de ITP de către o persoană, alta decât inspectorul tehnic atestat ce are distribuită ștampila ce a fost aplicată pe raportul ITP;g)menționarea în raportul de ITP a unor neconformități tehnice, din grupele DMa și DP, pe care vehiculul nu le prezintă;h)lipsa inspectorului tehnic din incinta SITP la reverificarea de către inspectorul RAR a unui vehicul ce a fost selectat în acest scop;i)lipsa documentelor minime necesare pentru o ITP în cazul unui vehicul reverificat de un inspector RAR;j)divulgarea către o altă persoană sau realizarea de acțiuni prin care se facilitează cunoașterea de către o altă persoană a numelui de utilizator și/sau a parolei proprii de acces la sistemul național de supraveghere informatică a ITP gestionat de RAR;k)divulgarea către o altă persoană sau realizarea de acțiuni prin care se facilitează cunoașterea de către o altă persoană a parolei de acces a SITP la sistemul național de supraveghere informatică a ITP gestionat de RAR;l)neanularea ITP valabile pentru vehiculul la care au fost constatate defecte majore sau periculoase în cadrul ITP.Lit. l) a alin. (1) al art. 28 a fost introdusă de pct. 24 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.(2)Certificatul de atestare se anulează în cazul în care:a)în decursul unei perioade de 12 luni se constată două abateri de la cerințele de desfășurare a activității de ITP de către un inspector tehnic, menționate pe certificatul de atestare al acestuia;b)se certifică starea tehnică a vehiculului în lipsa acestuia;–––-Lit. b) a alin. (2) al art. 28 a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei „vehicul rutier” cu sintagma „vehicul”.c)se certifică starea tehnică a vehiculului în perioada în care autorizația tehnică a SITP este suspendată, anulată sau expirată;Lit. c) a alin. (2) al art. 28 a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei „vehicul rutier” cu sintagma „vehicul”.d)se certifică starea tehnică a vehiculului în perioada în care aparatura specifică necesară efectuării ITP nu îndeplinește cerințele specificate;–––-Lit. d) a alin. (2) al art. 28 a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei „vehicul rutier” cu sintagma „vehicul”.e)se certifică starea tehnică a vehiculului fără a fi utilizată aparatura de verificare impusă prin procedura de efectuare a ITP;f)se constată modificări sau intervenții neautorizate la aparatura utilizată sau la programele utilizate;g)se efectuează ITP la vehicule pentru care SITP are interdicție de a efectua ITP;h)se efectuează ITP la vehicule pentru care inspectorul nu are atestat corespunzător clasei respective;i)se aplică alt element de securizare, pe anexa certificatului de înmatriculare, decât cel care a fost generat de programul de evidență.(3)Certificatul de atestare al unui inspector tehnic poate fi suspendat pe o perioadă de maximum 30 de zile în cazul în care analizarea abaterilor menționate la alin. (2) necesită un timp suplimentar.(4)În cazul în care pentru aceeași SITP se anulează două certificate de atestare a inspectorilor tehnici (pentru același inspector tehnic sau pentru inspectori tehnici diferiți), se procedează suplimentar la suspendarea autorizației tehnice a SITP pe o perioadă de 30 de zile. La fiecare anulare ulterioară a unui certificat de atestare a unui inspector tehnic se procedează suplimentar la suspendarea autorizației tehnice a SITP pe o perioadă de 90 de zile.(5)Obținerea unui nou certificat de atestare se face în conformitate cu prevederile art. 24, contra cost. Programarea pentru reatestare se face după 30 de zile de la depunerea cererii prevăzută la art. 25, perioadă destinată reinstruirii în cadrul SITP, dar fără a depăși 60 de zile de la depunerea cererii.(6)Inspectorului tehnic căruia i s-a anulat certificatul de atestare a doua oară i se suspendă dreptul de a efectua ITP pe o perioadă de 2 ani. La orice anulare ulterioară a certificatului de atestare se procedează la suspendarea dreptului de efectuare a ITP pe o perioadă de 2 ani.Alin. (6) al art. 28 a fost modificat de pct. 25 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.(7)Atestarea stării tehnice corespunzătoare a unui vehicul, prin aplicarea ștampilei, a semnăturii și a elementului de securizare care certifică promovarea ITP, de către personal neatestat sau de către personal atestat, dar fără efectuarea în prealabil a ITP, atrage, după caz, răspunderea administrativă, disciplinară, materială sau penală.(8)Conducerea persoanei autorizate va lua măsuri de supraveghere a desfășurării activității inspectorilor tehnici și de sancționare administrativă a persoanelor care se fac vinovate de săvârșire a abaterilor menționate în alineatele precedente.
 + 
Capitolul VIDispoziții finale și tranzitorii + 
Articolul 29(1)Următoarele cerințe impuse la autorizarea SITP devin obligatorii de la datele menționate în continuare:a)echiparea cu dispozitiv de ridicare/suspendare a vehiculului sau cu dispozitiv ce asigură suspendarea vehiculului roată cu roată pentru clasa I (art. 10, alin. (1) pct. 1, lit. a)) se aplică începând cu prima autorizare în cazul SITP noi și cu prima reautorizare în cazul SITP autorizate înainte de data intrării în vigoare a prezentului ordin;b)abrogată;Lit. b) a alin. (1) al art. 29 a fost abrogată de pct. 26 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.c)echiparea cu elevator cu capacitatea de încărcare de minimum 2.500 kg se aplică începând cu prima autorizare în cazul SITP noi (art. 10, alin. (1), pct. 2, lit. c));d)echiparea cu stand de frânare cu role pentru clasa I de ITP (art. 10, alin. (2), pct. 1, lit. a)) se aplică de la 1 ianuarie 2010;e)echiparea cu decelerometru cu compensare și înregistrare a datelor pentru verificarea eficacității sistemului de frânare pentru mopede cu 3 roți, motociclete cu ataș, mototricicluri și cvadricicluri (art. 10, alin. (2), pct. 8) se aplică de la 1 ianuarie 2010;f)amplasarea aparaturii într-o singură incintă (art. 9, alin. (1)) se aplică începând cu prima autorizare în cazul SITP noi și cu prima reautorizare ulterioară datei de 01.07.2007 pentru stațiile autorizate înainte de 21.12.2005.g)cerința privind menținerea în incinta SITP a unei temperaturi de minimum 10°C și maximum 30°C [art. 21 alin. (6)] se aplică de la 1 ianuarie 2018;–––-Lit. g) a alin. (1) al art. 29 a fost modificată de pct. 29 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.h)cerința privind echiparea cu sistem video [art. 10 alin. (9^1)] se aplică de la 20 mai 2018.(la 01-11-2016,
Litera h) din Alineatul (1) , Articolul 29 , Capitolul VI a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 1.319 din 21 octombrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 857 din 27 octombrie 2016
)
(2)Cerința referitoare la viteza periferică minimă a rolelor standului de frânare pentru clasa a II-a și a III-a (art. 10, alin. (2), pct. 1, lit. b2)) nu se aplică la standurile de frânare care rămân în dotarea SITP ce au fost autorizate înainte de 21.12.2005.(3)Cerințele referitoare la dimensiunile minime prevăzute la art. 10 alin. (1) pct. 2 lit. a), precum și la art. 21 alin. (2^1) și (7) nu se aplică spațiilor aferente SITP pentru care a fost emisă autorizația tehnică până la 31 decembrie 2012 inclusiv și nici spațiilor aferente halelor de ITP pentru care a fost obținută autorizația de construire până la 31 decembrie 2012 inclusiv.Alin. (3) al art. 29 a fost modificat de pct. 14 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.(3^1)În cazul dimensiunilor minime prevăzute la art. 10 alin. (1) pct. 2 lit. a), precum și la art. 21 alin. (2^1) și (7) se acceptă o toleranță de – 5%.–––-Alin. (3^1) al art. 29 a fost introdus de pct. 15 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.(4)Dotările necesare pentru verificarea câmpului de vizibilitate spre înapoi la autovehiculele care se supun cerințelor privind echiparea ulterioară fabricației cu dispozitive de vizibilitate indirectă în conformitate cu prevederile din anexa nr. 3 la reglementări (jaloane reflectorizant – fluorescente – art. 10, alin. (2) pct. 18 și platformă orizontală, plană și betonată cu o suprafață minimă de 30 x 20 m – art. 21, alin. (3)) sunt obligatorii de la 1 aprilie 2009.
 + 
Articolul 30(1)Inspectorul tehnic și inspectorul RAR vor elibera anexa la certificatul de înmatriculare prevăzută în anexa nr. 6 la reglementări numai în cazul în care în certificatul de înmatriculare, în anexa corespunzătoare menționării efectuării ITP, nu mai există rubrici disponibile sau în cazul prezentării unui certificat de înmatriculare de tip vechi.(2)În cazul utilizării anexei la certificatul de înmatriculare prevăzute la alin. (1), inspectorul tehnic trebuie să completeze, suplimentar față de elementele menționate la art. 16, numărul de înmatriculare și seria certificatului de înmatriculare a vehiculului sau, după caz, numărul de identificare al vehiculului.–––-Alin. (2) al art. 30 a fost modificat de pct. 27 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.
 + 
Articolul 30^1În cazul în care certificarea stării tehnice a unui vehicul se realizează în condițiile prevăzute la art. 28 alin. (2) lit. b), c), g) și h), RAR va anula ITP pentru acel vehicul în baza de date cu înregistrări și va informa deținătorul vehiculului cu privire la anularea valabilității ITP a vehiculului respectiv.Art. 30^1 a fost introdus de pct. 22 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012. + 
Articolul 31Ecusoanele de ITP, elementele de securizare și imprimatele prevăzute în prezentele reglementări vor fi puse la dispoziția SITP de către RAR. Ecusonul de ITP va avea fondul colorat, distinct pentru fiecare an, astfel: 2012 – albastru, 2013 – galben, 2014 – roșu, 2015 – verde, 2016 – portocaliu. Începând din anul 2017, succesiunea culorilor va fi reluată. Ecusonul de ITP care se aplică pe placa cu numărul de înmatriculare trebuie să aibă culoarea corespunzătoare anului în care vehiculul va fi supus următoarei ITP și va fi amplasat între indicativul județului sau al municipiului București și numărul de înmatriculare, având înscrisul cu luna din anul în care va fi supus următoarei ITP îndreptat pe verticală, în sus.Art. 31 a fost modificat de pct. 28 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012. + 
Articolul 32Suspendarea și anularea autorizațiilor tehnice ale SITP și anularea certificatelor de atestare a inspectorilor tehnici se face numai de către RAR. + 
Articolul 33Abrogat.Art. 33 a fost abrogat de pct. 23 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012. + 
Articolul 34(1)Prevederile prezentelor reglementări se aplică mutatis mutandis și pentru vehiculele înregistrate.(2)În cazul vehiculelor înregistrate și care aparțin categoriilor de vehicule pentru care este obligatorie omologarea, la efectuarea ITP este necesară prezentarea certificatului de înregistrare și a cărții de identitate a vehiculului.(3)În cazul vehiculelor înregistrate, altele decât cele menționate la alin. (2), la efectuarea ITP este necesară prezentarea certificatului de înregistrare și a atestatului tehnic dacă acesta a fost eliberat de RAR.Art. 34 a fost modificat de pct. 24 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012. + 
Articolul 34^1În cazul ITP pentru vehiculele înmatriculate în alte state, este necesară prezentarea certificatului de înmatriculare, sau a dovezii înlocuitoare a certificatului de înmatriculare, eliberată de autoritățile competente din România și completată în mod corespunzător cu datele necesare identificării.Art. 34^1 a fost introdus de pct. 25 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012. + 
Articolul 35RAR va transmite Comisiei Europene o listă cu soluțiile tehnice naționale ce asigură îndeplinirea echipării ulterioare fabricației cu dispozitive de vizibilitate indirectă (anexa nr. 3 la reglementări). + 
Articolul 36Prevederile prezentelor reglementări vor putea fi detaliate și precizate atunci când este necesar, în scopul aplicării lor unitare, prin instrucțiuni și dispoziții specifice, fără ca acestea să modifice sau să completeze cadrul legal instituit; precizările constituie parte integrantă a reglementărilor privind certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în normele tehnice privind siguranța circulației rutiere, protecția mediului și în categoria de folosință conform destinației, prin inspecția tehnică periodică.Art. 36 a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei „siguranța rutieră” cu sintagma „siguranța circulației rutiere”. + 
Articolul 37Anexele nr. 1-15 fac parte integrantă din prezentele reglementări.Art. 37 a fost modificat de pct. 27 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.
 + 
Anexa nr. 1la reglementăriPrevederi privind efectuarea ITP – clasa Imopede, motociclete, mototricicluri și cvadricicluri–––-Titlul anexei 1 la reglementări a fost modificat de pct. 29 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.A.Plan de operațiuni

Nr. crt. Denumirea verificării Metoda de control și aparatura necesară Defecte constatate Cod defect
DMi DMa DP
0. IDENTIFICARE AUTOVEHICUL
0.1. Verificare stare plăci cu numărul de înmatriculare, concordanță dintre plăcile cu numărul de înmatriculare și numărul de înmatriculare din documentele vehiculului (CI și/sau CIV) Inspecție vizuală a) Placă lipsă sau fixată necorespunzător astfel încât s-ar putea desprinde de pe vehicul   X  
b) Număr de înmatriculare ilizibil sau lipsă   X  
c) Numărul de înmatriculare de pe placă nu este în concordanță cu documentele vehiculului   X  
d) Placă deteriorată / confecționată artizanal X X  
0.2. Verificare concordanță dintre datele prelevate de pe autovehiculul prezentat la ITP și datele din CIV Inspecție vizuală după curățarea locurilor unde se află poansonate numărul de identificare și seria de motor sau plăcuțele producătorului. Se verifică concordanța dintre vehiculul prezentat la ITP si datele din CIV privind: categorie, caroserie, marcă, tip, număr de identificare poansonat sau ștanțat pe plăcuța producătorului, prindere plăcuță producător, cod motor, serie motor, culoare a) Lipsă număr de identificare poansonat sau lipsă plăcuță producător cu număr de identificare, după caz   X  
b) Număr de identificare incomplet, ilizibil parțial sau total   X  
c) Număr de identificare neconform cu documentele sau înregistrările vehiculului   X  
d) Autovehiculul prezentat la ITP nu corespunde cu datele din CIV privind: categoria, caroseria, marca, tipul vehiculului, codul motorului, seria motorului sau culoarea   X  
e) Număr de identificare sau serie motor modificate sau poansonate neconform   X  
f) Suportul pe care se află poansonat numărul de identificare este fixat artizanal pe vehicul (ex. înconjurat de un cordon de sudură)   X  
g) Vehiculul are aplicat un colant de altă culoare decât cea din CIV pe o suprafață mai mare de 50% din suprafața vehiculului   X  
1. SISTEM DE FRÂNARE
1.1 Stare mecanică și funcționare
1.1.1. Ax pedală frână de serviciu/ax manetă de frână Inspecție vizuală și funcțională a componentelor, în timp ce sistemul de frânare este acționat Notă: Autovehiculele cu servofrână trebuie inspectate cu motorul oprit a) Efort excesiv la acționarea pedalei/manetei   X  
b) Uzură avansată sau joc excesiv   X  
c) Lipsă siguranță la pedală     X
1.1.2. Pedală / manetă de frână și cursa dispozitivului de acționare a frânei Inspecție vizuală și funcțională a componentelor, în timp ce sistemul de frânare este acționat Notă: Autovehiculele cu servofrână trebuie inspectate cu motorul oprit a) Cursă excesivă sau insuficientă a dispozitivului de acționare   X  
b) Dispozitivul de acționare nu revine corect la poziția inițială   X  
c) Îmbrăcăminte pedală (dacă a fost prevăzută de producător) uzată, fixată incorect sau lipsă X    
d) Dispozitivul de acționare deformat excesiv, fisurat, rupt   X  
1.1.3. Element de acționare pentru frâna de staționare, levier de comandă, mecanism cu clichet Inspecție vizuală și funcțională a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat a) Sistemul de blocare al mecanismului cu clichet funcționează nesigur   X  
b) Uzură excesivă a axului levierului sau a mecanismului cu clichet al levierului   X  
c) Cursă prea mare a levierului (reglaj incorect)   X  
d) Element de acționare lipsă, deteriorat sau nefuncțional   X  
e) Sistem inoperant (cursă prea mică, prea mare sau orice element deteriorat sau reglat necorespunzător)   X  
1.1.4. Dispozitiv servofrână, pompă centrală de frână Inspecție vizuală și funcțională a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat a) Dispozitiv servofrână deteriorat sau ineficient   X  
b) Pompă centrală neetanșă/defectă (pierde presiunea la apăsarea constantă a pedalei sau manetei)   X X
c) Fixare necorespunzătoare a pompei centrale de frână   X X
d) Cantitate insuficientă a lichidului de frână   X  
e) Lipsă capac rezervor lichid de frână X    
f) Martor nivel lichid de frână aprins sau defect X    
g) Funcționare defectuoasă a dispozitivului de avertizare în caz de nivel insuficient a lichidului de frână (dacă este prevăzut de producător) X    
1.1.5. Conducte de frână rigide Inspecție vizuală a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat a) Risc iminent de fisurare sau rupere   X X
b) Conductă sau conexiune neetanșă (pierderi reduse / importante)   X X
c) Deteriorări sau coroziuni excesive   X X
d) Conductă poziționată necorespunzător   X  
e) Conductă fisurată sau ruptă     X
1.1.6. Racorduri flexibile de frână Inspecție vizuală a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat a) Risc iminent de fisurare sau rupere   X X
b) Racord deteriorat, cu puncte de frecare, răsucit sau prea scurt X X  
c) Racord sau conexiune neetanșă (pierderi reduse/importante)   X X
d) Umflare excesivă la presiune   X X
e) Racord cu porozități   X  
f) Racord fisurat sau rupt     X
1.1.7. Garnituri de fricțiune (plăcuțe, saboți) Inspecție vizuală acolo unde există zonă de vizitare a) Uzură excesivă (la o roată/la mai multe roți)   X X
b) Garnituri contaminate cu ulei sau unsoare (la o roată / la mai multe roți)   X X
c) Lipsă     X
1.1.8. Tamburi și discuri de frână Inspecție vizuală, inclusiv în zona de ventilație a) Uzură excesivă, șanțuri, fisuri, spărturi, fixare necorespunzătoare sau alte defecte care compromit siguranța (la o roată/la mai multe roți)   X X
b) Tamburi sau discuri ancrasate cu ulei sau unsoare (la o roată/la mai multe roți) .   X X
c) Tambur sau disc lipsă     X
d) Platou fixat necorespunzător, joc platou   X  
e) Joc disc de frână     X
f) Disc frână deformat sau tambur ovalizat (la o roată/la mai multe roți)   X X
1.1.9. Cabluri de frână, leviere si conexiuni, tije de acționare Inspecție vizuală si funcțională a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat a) Cabluri deteriorate/înnodate   X X
b) Componente corodate sau uzate excesiv   X X
c) Cabluri, leviere, tije sau conexiuni fixate necorespunzător   X  
d) Ghidaje de cabluri necorespunzătoare   X  
e) Orice element care poate împiedica miscarea liberă a elementelor sistemului de frânare   X  
f) Cursă necorespunzătoare a timoneriei datorită reglajului incorect sau uzurii excesive   X  
g) Lipsă cabluri sau elemente ale timoneriei     X
h) Conexiune necorespunzătoare a cablurilor sau a tijelor   X  
i) Cabluri ce nu asigură funcționalitatea sau tije de acționare defecte corespunzătoare   X  
1.1.10 Elemente de acționare sistem frânare (inclusiv etriere, cilindri de frână hidraulici) Inspecție vizuală a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat a) Cu deteriorări/cu fisuri   X X
b) Neetanseități (pierderi reduse/importante)   X X
c) Fixare necorespunzătoare/montare incorectă   X X
d) Coroziuni excesive   X X
e) Burduf de protecție împotriva prafului rupt/lipsă X X  
1.1.11. Regulator automat al frânării în funcție de încărcare Inspecție vizuală si funcțională în timp ce sistemul de frânare este acționat a) Timonerie defectă   X  
b) Timonerie reglată necorespunzător   X  
c) Mecanism blocat (gripat) sau ineficient   X X
d) Regulator lipsă sau modificat     X
1.1.12. Ansamblul sistemului de frânare Inspecție vizuală si auditivă a) Alte componente corodate excesiv/deteriorate, astfel încât afectează funcționalitatea sistemului de frânare   X X
b) Orice altă componentă fixată sau montată necorespunzător   X  
c) Reparații necorespunzătoare/modificări neautorizate   X X
1.2. Performantă si eficacitate frână de serviciu
1.2.1. Performanță (+E) încercare pe standul de frânare cu role (pentru mopede cu 2 roți si motociclete fără atas) sau prin probe funcționale în parcurs folosind un decelerometru cu înregistrare si compensare (pentru mopede cu 3 roți, motociclete cu ataș, mototricicluri si cvadricicluri) Se acționează frâna gradual până la obținerea efortului maxim A se vedea anexa nr. 11 la reglementări a) Forță de frânare necorespunzătoare pe una/ mai multe roți   X X
b) în cazul frânării în parcurs, vehiculul deviază excesiv de la traiectoria rectilinie   X  
c) Forța de frânare nu variază gradual (blocarea bruscă a frânei)   X  
d) Frânare anormală a oricărei dintre roți (de ex. întârziere excesivă la frânare)   X  
e) Variație excesivă a forței de frânare în timpul frânării   X  
f) Zgomot la roată în timpul frânării X    
1.2.2. Eficacitate (+E) încercare pe standul de frânare cu role (pentru mopede cu 2 roți si motociclete fără ataș) sau prin probe în parcurs folosind un decelerometru cu înregistrare și compensare (pentru mopede cu 3 roți, motociclete cu ataș, mototricicluri și cvadricicluri) A se vedea anexa nr. 11 la reglementări Coeficient de frânare mai mic decât următoarele valori:     X
– Pentru ambele frâne:
– Categoria L1e: 42%
– Categoria L3e: 50%
– Categoria L2e: 4,0 m/s2
– Categoria L4e: 4,6 m/s2
– Categoria L5e: 4,4 m/s2
– Categoria L6e: 4,0 m/s2
– Categoria L7e: 4,4 m/s2
– Pentru frâna pe roata/axa din spate, după caz):
– Toate categoriile: 25% sau 2,5 m/s2
1.3. Performanță și eficacitate frână de securitate (dacă este acționată printr-un sistem separat) (mopede cu 3 roți, mototricicluri și cvadricicluri și, dacă este prevăzută, mopede cu 2 roți, motociclete fără ataș și motociclete cu ataș)
1.3.1. Performanță (+E) încercare pe standul de frânare cu role sau prin probe în parcurs Se acționează frâna gradual până la obținerea efortului maxim A se vedea anexa nr. 11 la reglementări a) Forță de frânare necorespunzătoare pe una/mai multe roți   X X
b) Autovehiculul deviază excesiv de la traiectoria rectilinie   X  
c) Forța de frânare nu variază gradual (blocare bruscă a frânei)   X X
d) întârziere excesivă la frânarea oricărei roți   X  
e) Variație excesivă a forței de frânare în timpul frânării   X  
f) Zgomot la roată în timpul frânării X    
1.3.2. Eficacitate (+E) încercare pe standul de frânare cu role role (pentru mopede cu 2 roți și motociclete fără ataș) sau prin probe funcționale în parcurs folosind un decelerometru cu înregistrare și compensare (pentru mopede cu 3 roți, motociclete cu ataș, mototricicluri și cvadricicluri) Se acționează frâna gradual până la obținerea efortului maxim A se vedea anexa nr. 11 la reglementări Eficacitatea mai mică de 50% din eficacitatea frânei de serviciu definită la punctul 1.2.2.     X
1.4. Performanță și eficacitate frână de staționare (mopede cu 3 roți, mototricicluri și cvadricicluri și, dacă este prevăzută, mopede cu 2 roți, motociclete fără ataș și motociclete cu ataș)
1.4.1 Performanță (+E) încercare pe standul de frânare cu role (pentru mopede cu 2 roți și motociclete fără ataș) sau prin probe funcționale în parcurs folosind un decelerometru cu înregistrare și compensare (pentru mopede cu 3 roți, motociclete cu ataș, mototricicluri și cvadricicluri) Se acționează frâna gradual până la obținerea efortului maxim A se vedea anexa nr. 11 la reglementări a) Frâna nu acționează pe una/mai multe roți în cazul frânării în parcurs vehiculul deviază excesiv de la traiectoria rectilinie   X X
b) întârziere excesivă la frânarea oricărei roți   X  
c) Zgomot la roată în timpul frânării X    
1.4.2. Eficacitate (+E) încercare pe standul de frânare cu role (pentru mopede cu 2 roți și motociclete fără ataș) sau prin probe în parcurs folosind un decelerometru cu înregistrare și compensare (pentru mopede cu 3 roți, motociclete cu ataș, mototricicluri și cvadricicluri) A se vedea anexa nr. 11 la reglementări Nu se asigură eficacitatea minimă de 16% sau 1,6 m/s2, după caz   X  
1.5. Sistem antiblocare (ABS) Inspecție vizuală a dispozitivului de avertizare sau prin probe funcționale în parcurs a) Dispozitivul de avertizare nu funcționează corespunzător   X  
b) Dispozitivul de avertizare indică funcționare necorespunzătoare a sistemului   X  
c) Senzorii de turație a roții lipsă sau deteriorați   X  
d) Instalație electrică deteriorată   X  
e) Alte componente lipsă sau deteriorate   X  
2.SISTEM DE DIRECȚIE
2.1. Stare mecanică
2.1.1. Stare, fixare, funcționare mecanism de direcție (+E) Inspecție vizuală în timp ce ghidonul/volanul este rotit stânga-dreapta sau roțile punții directoare sunt deplasate stânga-dreapta pe întreaga cursă utilizând un detector de jocuri corespunzător, elevator sau cric a) Mecanism de direcție greu manevrabil   X  
b) Axul sectorului de angrenare răsucit sau caneluri uzate   X X
c) Uzură excesivă a sectorului de angrenare   X X
d) Deplasare excesivă a sectorului de angrenare   X X
e) Neetanșeități ale casetei (scurgeri reduse/importante) X X  
2.1.2. Stare, fixare casetă de direcție (+E) Inspecție vizuală a fixării casetei de direcție în timp ce ghidonul/volanul este rotit stânga-dreapta, utilizând un detector de jocuri corespunzător, elevator sau cric a) Fixare necorespunzătoare a casetei   X X
b) Găuri de fixare ovalizate   X X
c) Șuruburi de fixare rupte/lipsă   X X
d) Caseta de direcție fisurată/spartă   X X
2.1.3. Jocuri în mecanismul de direcție (+E) Inspecție vizuală a componentelor timoneriei direcției în ceea ce privește uzura, fisurile și siguranța în timp ce ghidonul/volanul este rotit stânga-dreapta, utilizând un detector de jocuri corespunzător, elevator sau cric Verificare ax ghidon cu frâna față acționată a) Mișcare relativă între componentele mecanismului ce ar trebui să fie fixe   X X
b) Joc excesiv în articulațiile mecanismului de direcție   X X
c) Deformări/fisuri ale oricărui element   X X
d) Lipsă dispozitive de blocare la bracarea roților   X  
e) Aliniere defectuoasă a componentelor (ex. bara de comandă a direcției, bara de conexiune) .   X  
f) Reparații/modificări necorespunzătoare   X X
g) Burduf de protecție la praf deteriorat/lipsă X X  
2.1.4. Funcționare elemente mecanice de legătură la sistemul de direcție Inspecție vizuală a mișcării elementelor timoneriei în timp ce ghidonul/volanul este rotit, cu roțile pe sol și motorul în funcțiune. Se rotește ghidonul/volanul până la cursa maximă a) Cursă incompletă a sistemului de direcție la acționarea acestuia (lovirea de o parte fixă a cadrului/șasiului)   X  
b) Limitatoare mecanice de cursă nefuncționale (dacă sunt prevăzute)   X  
c) Atingerea componentelor.   X X
2.1.5. Stare, fixare, funcționare și etanșeitate servodirecție Verificarea servodirecției și a nivelului de lichid hidraulic din rezervor (dacă este vizibil) Cu roțile pe sol și cu motorul funcționând se verifică dacă servodirecția funcționează corect a) Neetanșeități (scurgeri reduse/importante)   X X
b) Nivel redus de lichid X X  
c) Mecanismul nu funcționează   X X
d) Mecanism fixat necorespunzător/fisurat   X X
e) Conducte care freacă/poziționate necorespunzător   X X
f) Reparații/modificări necorespunzătoare   X X
g) Conducte, furtunuri deteriorate/uzate sau corodate excesiv   X X
h) Zgomot anormal la pompă în timpul funcționării   X  
2.2. Ghidon/volan și coloană ghidon/volan (furcă față)
2.2.1. Stare, fixare ghidon/volan Cu roțile pe sol, se oscilează ghidonul/volanul dintr-o parte în alta într-un plan perpendicular pe coloana de direcție și se aplică de jos în sus și de sus în jos o forță slabă Se inspectează vizual jocurile a) Deplasare relativă între ghidon/volan și coloana de direcție care indică un joc excesiv   X  
b) Lipsa dispozitivului de reținere (siguranței) pe furcă/pe butucul volanului   X X
c) Butucul, coroana, spițele volanului sau ghidonul fisurate sau fixate necorespunzător   X X
2.2.2. Stare, fixare coloană de direcție ghidon/volan, jugul și furca ghidonului Se împinge și se trage de ghidon/volan în linie cu coloana, se împinge de ghidon/volan în diferite direcții perpendiculare pe coloana de direcție Se verifică vizual jocul și starea cuplajelor elastice sau a altor articulații (la motocvadricicluri) a) Joc excesiv axial al centrului ghidonului/volanului în raport cu coloana   X  
b) Joc excesiv radial al centrului ghidonului/volanului în raport cu coloana   X  
c) Joc anormal în cuplajul elastic sau cardanic (cuplaj deteriorat)   X  
d) Fixare defectuoasă a coloanei   X X
e) Reparație sau modificare necorespunzătoare     X
f) Cadru furcă deformat/fisurat   X X
g) Cadru furcă corodat excesiv/montat necorespunzător.   X X
h) Joc excesiv al furcii în cadru   X  
2.2.3. Joc la ghidon/volan Cu motorul în funcțiune în cazul autovehiculelor cu servodirecție și cu roțile în poziție dreaptă se rotește usor ghidonul/volanul stânga-dreapta, pe cât posibil fără a se mișca roțile.Se verifică vizual mișcarea liberă Joc excesiv (de exemplu ghidonul/volanul poate fi rotit pe un arc de cerc mare, fără ca roțile directoare să se miște)   X X
2.3. Aliniament roți Verificarea vizuală a aliniamentului față-spate pentru motociclete sau mopede cu 2 roți (conform Anexei nr. 2 pct. C) Roți nealiniate în mod evident   X  
3. VIZIBILITATE
3.1. Câmp de vizibilitate Inspecție vizuală de pe sa sau de la postul de conducere a) Obstrucționarea câmpului de vizibilitate al conducătorului care îi afectează vederea în față sau lateral X X  
b) Nu se asigură vizibilitatea corespunzătoare spre înapoi   X  
c) Nu se asigură vizibilitatea corespunzătoare   X  
3.2. Stare parbriz și celelalte geamuri (dacă au fost prevăzute de producător) Inspecție vizuală de pe sa sau de la postul de conducere (pentru parbriz, conform Anexei nr. 2 lit. D) a) Geam fisurat sau decolorat X X  
b) Geam cu transparență neconformă cu cerințele specifice X X  
c) Parbriz sau geam în stare necorespunzătoare (sablat, zgâriat/cu opacități importante sau din material neconform) X X  
d) Parbriz fisurat într-o zonă în care se acceptă/fisurat, spart sau cu transparență neconformă cu cerințele specifice X X  
3.3. Oglinzi retrovizoare Inspecție vizuală a) Oglindă lipsă ori care nu asigură vizibilitatea corespunzătoare b) Oglindă deteriorată sau fixată necorespunzător X X  
3.4. Ștergătoare de parbriz Inspecție vizuală și funcțională a) Ștergător care nu funcționează corespunzător sau lipsă   X  
b) Lamela ștergătorului deteriorată/lipsă X X  
3.5. Spălătoare de parbriz Inspecție vizuală și funcțională Spălător care nu funcționează corespunzător/lipsă X X  
3.6. Sistem de dezaburire (dacă a fost prevăzut de producător) Inspecție vizuală și funcțională Sistem care nu funcționează corespunzător sau deteriorat X    
4. LĂMPI, DISPOZITIVE REFLECTORIZANTE ȘI ECHIPAMENTE ELECTRICE
4.1. Faruri
4.1.1. Stare și funcționare Inspecție vizuală și funcțională a) Funcționare defectuoasă/lipsa farului sau a sursei de lumină X X  
b) Funcționare defectuoasă/lipsa sistemului de proiecție (dispozitiv reflectorizant sau lentile) X X  
c) Far fixat necorespunzător   X  
d) Far neomologat (fără marcă de omologare)   X  
e) Dispersor fisurat/spart, de culoare necorespunzătoare X X  
f) Fixare necorespunzătoare care poate conduce la căderea pe carosabil   X  
g) Montare necorespunzătoare   X  
h) Sursă de lumină defectă*   X  
i) Far cu oglinda deteriorată   X  
4.1.2. Orientare (+E) Inspecție vizuală și funcțională. Se determină centrul de focalizare orizontal al farului cu ajutorul unui dispozitiv. Inspectorul va regla farul dacă dispozitivul de reglare este funcțional a) Far reglat necorespunzător (centrul de focalizare al farului nu se încadrează în limitele stabilite)   X  
b) Sursa de lumină montată necorespunzător   X  
4.1.3. Comutare lumini Inspecție vizuală și funcțională a) Comutator care nu funcționează în conformitate cu cerințele (un număr de faruri iluminate concomitent)   X  
b) Dispozitiv de comandă defect   X  
c) Numărul de faruri aprinse simultan nu este în conformitate cu tipul omologat   X  
4.1.4. Respectare cerințe Inspecție vizuală și funcțională a) Far, culoare emisă, poziție sau intensitate neconformă cu cerințele   X  
b) Dispersor sau sursă de lumină obstrucționate, reducând intensitatea luminii sau modificând culoarea luminii emise   X  
c) Sursă de lumină și lampă incompatibile   X  
4.1.5. Dispozitive de reglare pe verticală a farurilor (dacă au fost prevăzute de producător) Inspecție vizuală și funcțională a) Dispozitivul nu funcționează   X  
b) Dispozitivul manual nu poate fi acționat de pe șa/ de la locul conducătorului   X  
* În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consideră defect dacă funcționează minim 50% din acestea, constituite într-un grup compact
4.2. Lămpi de poziție față și spate
4.2.1. Stare și funcționare Inspecție vizuală și funcțională a) Sursă de lumină defectă*   X  
b) Dispersor fisurat/spart, de culoare necorespunzătoare X X  
c) Fixare necorespunzătoare care poate conduce la căderea pe carosabil   X  
d) Lipsă lampă sau dispersor   X  
4.2.2. Comutare Inspecție vizuală și funcțională a) Funcționare necorespunzătoare a dispozitivului de comandă   X  
b) Dispozitiv defect   X  
4.2.3. Respectare cerințe Inspecție vizuală și funcțională a) Lampă, culoare emisă, poziție sau intensitate neconformă cu cerințele X X  
b) Acoperiri ale dispersorului sau ale sursei de lumină care reduc intensitatea luminii sau schimbă culoarea luminii emise X X  
c) Lampă neomologată (fără marcă de omologare)   X  
d) Montare necorespunzătoare   X  
* În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consideră defect dacă funcționează minim 50% din acestea, constituite într-un grup compact
4.3. Lămpi de frânare
4.3.1. Stare și funcționare Inspecție vizuală și funcțională a) Sursă de lumină defectă*   X  
b) Dispersor fisurat/spart, de culoare necorespunzătoare X X  
c) Fixare necorespunzătoare care poate conduce la căderea pe carosabil   X  
d) Lipsă lampă sau dispersor   X  
4.3.2. Comutare Inspecție vizuală și funcțională a) Funcționare necorespunzătoare a dispozitivului de comandă   X  
b) Dispozitiv de comandă defect   X  
4.3.3. Respectare cerințe Inspecție vizuală și funcțională a) Lampă, culoare emisă, poziție sau intensitate neconformă cu cerințele   X  
b) Acoperiri ale dispersorului sau ale sursei de lumină care reduc intensitatea luminii sau schimbă culoarea luminii emise   X  
c) Lampă neomologată (fără marcă de omologare)   X  
d) Montare necorespunzătoare   X  
* În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consideră defect dacă funcționează minim 50% din acestea, constituite într-un grup compact
4.4. Lămpi indicatoare de direcție și de avarie
4.4.1. Stare și funcționare Inspecție vizuală și funcțională a) Sursă de lumină defectă*   X  
b) Dispersor fisurat/spart, de culoare necorespunzătoare X X  
c) Fixare necorespunzătoare care poate conduce la căderea pe carosabil   X  
d) Lipsă lampă sau dispersor   X  
4.4.2. Comutare Inspecție vizuală și funcțională a) Funcționare necorespunzătoare a dispozitivului de comandă   X  
b) Dispozitiv de comandă defect   X  
4.4.3. Respectare cerințe Inspecție vizuală și funcțională a) Lampă, culoare emisă, poziție sau intensitate neconformă cu cerințele   X  
b) Acoperiri ale dispersorului sau ale sursei de lumină care reduc intensitatea luminii sau schimbă culoarea luminii emise c) Lampă neomologată (fără marcă de omologare)   X X  
d) Montare necorespunzătoare   X  
4.4.4. Frecvență semnal luminos Inspecție vizuală și funcțională Frecvența semnalului luminos necorespunzătoare X    
* În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consideră defect dacă funcționează minim 50% din acestea, constituite într-un grup compact
4.5. Faruri și lămpi de ceață
4.5.1. Stare și funcționare Inspecție vizuală și funcțională a) Sursă de lumină defectă*   X  
b) Dispersor fisurat/spart, de culoare necorespunzătoare X X  
c) Fixare necorespunzătoare care poate conduce la căderea pe carosabil   X  
d) Lipsă lampă sau dispersor   X  
4.5.2. Orientare (X) (+E) Inspecție funcțională și cu ajutorul unui dispozitiv de focalizare a luminii Deviere a farului de ceață de la orientarea orizontală în momentul în care modelul de lumină are o linie întreruptă X    
4.5.3. Comutare Inspecție vizuală și funcțională a) Funcționare necorespunzătoare a dispozitivului de comandă   X  
b)Dispozitiv de comandă defect   X  
4.5.4. Respectare cerințe Inspecție vizuală și funcțională a) Far sau lampă, culoare emisă, poziție sau intensitate neconformă cu cerințele   X  
b) Acoperiri ale dispersorului sau ale sursei de lumină care reduc intensitatea luminii sau schimbă culoarea luminii emise   X  
c) Far sau lampă neomologat(ă) (fără marcă de omologare)   X  
d) Montare necorespunzătoare   X  
*) În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consideră defect dacă funcționează minim 50% din acestea, constituite într-un grup compact (X) Elemente legate de starea vehiculului și utilizarea acestuia pe drumurile publice, dar care nu sunt considerate esențiale pentru o inspecție tehnică periodică
4.6. Lămpi de mers înapoi
4.6.1. Stare și funcționare Inspecție vizuală și funcțională a) Sursă de lumină defectă*   X  
b) Dispersor fisurat/spart, de culoare necorespunzătoare X X  
c) Fixare necorespunzătoare care poate conduce la căderea pe carosabil   X  
d) Lipsă lampă sau dispersor   X  
4.6.2. Respectare cerințe Inspecție vizuală și funcțională a) Lampă, culoare emisă, poziție sau intensitate neconformă cu cerințele   X  
b) Acoperiri ale dispersorului sau ale sursei de lumină care reduc intensitatea luminii sau schimbă culoarea luminii emise   X  
c) Lampă neomologată (fără marcă de omologare)   X  
d) Montare necorespunzătoare   X  
4.6.3. Comutare Inspecție vizuală și funcțională a) Funcționare necorespunzătoare a dispozitivului de comandă   X  
b) Dispozitiv de comandă defect   X  
*) În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consideră defect dacă funcționează minim 50% din acestea, constituite într-un grup compact; dacă este asigurată funcționarea cel puțin a unei surse de lumină (alta decât LED), defectul este considerat minor
4.7. Lămpi de iluminare a plăcii spate cu numărul de înmatriculare
4.7.1. Stare și funcționare Inspecție vizuală și funcțională a) Lampă care proiectează lumina direct în spate X X  
b) Sursă de lumină defectă X X  
c) Lampă fixată nesigur X X  
d) Lipsă lampă sau dispersor   X  
e) Montare necorespunzătoare X    
4.7.2. Respectare cerințe Inspecție vizuală și funcțională a) Nefuncționare a comutatorului în conformitate cu cerințele X    
b) Culoarea luminii emise neconformă cu cerințele   X  
c) Acoperiri ale dispersorului sau ale sursei de lumină care reduc intensitatea luminii sau schimbă culoarea luminii emise   X  
d) Lampă neomologată (fără marcă de omologare)   X  
4..8. Conexiuni electrice dintre autovehicul și remorcă Inspecție vizuală și funcțională a) Conexiuni electrice fixate / poziționate necorespunzător X X  
b) Izolație deteriorată   X  
c) Conexiunile electrice nu funcționează corespunzător   X X
d) Conexiunile electrice dintre autovehicul și remorcă nu sunt concepute astfel încât să împiedice orice deconectare accidentală   X  
4.9. Cablaj electric Inspecție vizuală a) Cabluri fixate/poziționate/securizate necorespunzător X X X
b) Instalație electrică deteriorată X X X
c) Izolație cablaj deteriorată X X X
4.10. Dispozitive reflectorizante și lămpi facultative (X) (dacă au fost prevăzute de producător) Inspecție vizuală și funcțională a) Lampă/catadioptru nemontat în conformitate cu cerințele X X  
b) Nefuncționarea lămpii în conformitate cu cerințele X X  
c) Lampă/catadioptru fixat nesigur X X  
d) Lampă sau dispersor lipsă X    
e) Lampă/catadioptru neomologat (fără marcă de omologare)   X  
f) Dispersor fisurat, spart, de culoare necorespunzătoare X    
g) Sursă de lumină defectă* X    
h) Culoarea luminii emise, neconformă cu cerințele   X  
i) Acoperiri ale dispersorului sau ale sursei de lumină care reduc intensitatea luminii sau schimbă culoarea luminii emise X    
4.11. Baterie de acumulatori Inspecție vizuală a) Fixată necorespunzător X X  
b) Scurgeri de electrolit (în funcție de debit) X X  
c) Siguranțe improvizate sau defecte   X  
*) În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consideră defect dacă funcționează minim 50% din acestea, constituite într-un grup compact (X) Elemente legate de starea vehiculului și utilizarea acestuia pe drumurile publice, dar care nu sunt considerate esențiale pentru o inspecție tehnică periodică
5. PUNȚI, ROȚI, ANVELOPE ȘI SUSPENSIE
5.1. Punți (axe)
5.1.1. Stare, fixare punți (+E) Inspecție vizuală utilizând cric, elevator sau detector de jocuri a) Punte corodată excesiv/deformată sau fisurată   X X
b) Jocuri în articulațiile de fixare/fixare nesigură pe vehicul   X X
c) Reparație/modificare necorespunzătoare   X X
d) Basculă corodată excesiv/deformată sau ruptă   X X
5.1.2. Stare, fixare fuzete (+E) Inspecție vizuală utilizând cric, elevator sau detector de jocuri prin aplicarea unei forțe verticale sau laterale asupra fiecărei roți a) Fuzetă deformată sau fisurată     X
b) Joc excesiv al pivotului fuzetei și/sau a bucșelor basculelor   X X
c) Mișcare excesivă între fuzetă și axa rigidă   X X
d) Pivotul fuzetei slăbit sau cu joc în punte   X X
e) Piulițe, prezoane sau șuruburi de fixare lipsă (în funcție de număr)   X X
5.1.3. Rulmenți roți (+E) Inspecție vizuală utilizând cric, elevator sau detector de jocuri prin rotirea și aplicarea unei forțe laterale asupra fiecărei roți a) Joc excesiv la rulment   X X
b) Rulment prea strâns, blocarea roții la rotire   X X
c) Zgomot la rotirea liberă a roții   X  
5.2. Roți (jante) și anvelope
5.2.1. Stare, fixare butuci roți (+E) Inspecție vizuală pe ambele părți ale fiecărei roți utilizând un cric sau un elevator a) Prezon sau piuliță lipsă sau slăbit(ă) (în funcție de număr)   X X
b) Butucul roții uzat excesiv, deteriorat sau fisurat     X
c) Joc excesiv la prinderea pe basculă sau furcă   X  
5.2.2. Stare, fixare roți (jante) Inspecție vizuală pe ambele părți ale fiecărei roți cu deplasarea vehiculului înainte și înapoi a) Jantă fisurată, sudată necorespunzător     X
b) Jantă deformată excesiv sau montată incorect   X X
c) Spițe rupte, deformate sau lipsă (în funcție de număr)   X X
d) Dimensiunile jantei nu sunt în conformitate cu documentele   X  
e) Jante de dimensiuni diferite montate pe aceeași punte   X  
f) Găurile de fixare a jantei ovalizate   X  
g) Valvă anvelopă deteriorată sau în poziție necorespunzătoare X    
5.2.3. Stare, fixare anvelope (+E) Inspecție vizuală a întregii anvelope prin deplasarea vehiculului înainte și înapoi (Anexa nr. 2 pct. C și D) a) Dimensiunea anvelopei, indicele de sarcină sau indicele de viteză, marca de omologare nu sunt conforme cu documentele   X X
b) Anvelope de dimensiuni diferite pe aceeași axă   X  
c) Anvelope de construcție diferită (radial sau diagonal) pe aceeași axă   X  
d) Tăieturi profunde sau deteriorări importante pe banda de rulare sau pe flancurile anvelopelor     X
e) Indicatorul de uzură al profilului anvelopei devine expus/Adâncimea profilului principal (zona corespunzătoare de 3/4 din lățimea benzii de rulare) mai mică de 1,6 mm   X X
f) Frecarea anvelopei de parți ale șasiului (cadrului) sau ale suspensiei     X
g) Uzură neuniformă pronunțată a anvelopei pe banda de rulare   X  
5.3. Suspensie
5.3.1. Arcuri (+E) Inspecție vizuală în funcție de soluția constructivă sau folosind un detector de jocuri a) Fixare sau montare necorespunzătoare a arcurilor pe șasiu sau punte   X X
b) O componentă a arcului deteriorată/fisurată   X X
c) Lipsă arc la una din punți (roți)     X
d) Reparație sau modificare necorespunzătoare   X X
e) Arc rupt   X  
5.3.2. Amortizoare (+E) Inspecție vizuală a) Amortizoare montate necorespunzător X X  
b) Amortizor deteriorat prezentând semne grave de neetanșeitate sau funcționare necorespunzătoare   X  
c) Jocuri excesive în articulațiile de fixare pe cadru sau șasiu   X  
d) Lipsă amortizor   X  
5.3.3. Articulațiile suspensiei(+E). Inspecție vizuală în funcție de soluția constructivă sau folosind un cric, elevator sau detector de jocuri a) Lipsă bolțuri fixare arc, plăcuțe reazem     X
b) Jocuri anormale/articulații rupte   X X
c) Bucsă uzată excesiv   X  
5.3.4. Simetrie suspensie Inspecție vizuală Diferență vizibilă privind înălțimea vehiculului pe cele două parți ale aceleiasi punți X    
6. CADRU (ȘASIU) ȘI ELEMENTE ATAȘATE ȘASIULUI (INCLUSIV ATAȘ)
6.1. Șasiu sau cadru și elemente atasate
6.1.1. Stare generală cadru (sasiu) Inspecție vizuală a) Coroziuni avansate (zone corodate, coroziuni străpunse) /fisuri, rupturi, deformări importante ale elementelor de rezistență   X X
b) Elemente de rezistență sudate necorespunzător     X
c) Plăcile de întărire, traversele și îmbinările nu prezintă siguranță     X
d) Cadru modificat     X
6.1.2. Tubulatura de evacuare, amortizoare de zgomot Inspecție vizuală și auditivă cu motorul în funcționare a) Sistem de evacuare fixat necorespunzător sau neetans   X  
b) Gazele de evacuare pătrund în habitaclu sau în cabina conducătorului   X X
c) Lipsă element din tubulatura de evacuare   X  
d) Tubulatura de evacuare nu este poziționată corespunzător   X  
6.1.3. Rezervor de combustibil și conducte de alimentare Inspecție vizuală a) Rezervor sau conducte fixate necorespunzător   X X
b) Rezervor neetans (prezintă scurgeri) , capacul rezervorului lipseste sau nu este corespunzător   X X
c) Conducte alimentare cu combustibil deteriorate, poziționate necorespunzător sau uzate datorită frecării de alte componente   X  
d) Dispozitiv de oprire a combustibilului (dacă e prevăzut de producător) nu funcționează corespunzător   X  
e) Risc de incendiu datorat: scurgerilor de combustibil, protecției necorespunzătoare a rezervorului sau tubulaturii de evacuare, condițiilor din compartimentul motor     X
f) Alimentare dintr-un rezervor modificat sau improvizat, altul decât cel montat prevăzut de producător     X
g) Lipsă coliere asigurare furtunuri   X  
h) Furtun alimentare cu benzină uzat/crăpat, tăiat   X X
6.1.4. Elemente atasate cadrului (bară față, spate, carene etc) Inspecție vizuală Lipsă/deteriorate astfel încât pot provoca răniri   X X
6.1.5. Suport pentru roata de rezervă (dacă a fost prevăzut de producător) Inspecție vizuală a) Suportul nu este într-o stare corespunzătoare X    
b) Suport fisurat sau fixat necorespunzător   X  
c) Roată de rezervă fixată necorespunzător cu pericol de desprindere (interiorul/exteriorul vehiculului)   X X
6.1.6. Dispozitive de cuplare și dispozitive de remorcare (+E) Inspecție vizuală și control cu echipament adecvat după caz în funcție de categoria vehiculului (calibru sau șubler) (pct. H din Anexa nr. 2) a) Element component deformat/ defect, fisurat   X X
b) Uzură excesivă a cuplelor   X X
c) Cuplaj defect   X X
d) Orice dispozitiv de siguranță lipsă, deteriorat sau care nu funcționează corespunzător   X  
e) Obstrucționarea plăcii de înmatriculare sau a oricărei lămpi atunci când nu sunt utilizate X X  
f) Reparație sau modificare necorespunzătoare   X X
g) Dispozitiv de cuplare remorcă neomologat     X
6.1.7. Transmisie Inspecție vizuală utilizându-se un cric sau elevator. Se verifică atent zona ambreiajului, a cutiei de viteze, a difențialului a) Surub de siguranță fixat necorespunzător/lipsă   X X
b) Palierele arborilor de transmisie uzate excesiv   X X
c) Cardan uzat excesiv   X X
d) Cuplaje flexibile deteriorate   X X
e) Arbore deteriorat sau îndoit   X  
f) Suportul palierului fisurat sau fixat necorespunzător   X X
g) Protecție deteriorată/lipsă la arborii planetari X X  
h) Modificare neautorizată a transmisiei   X  
i) Comandă ambreiaj deformată/fixată necorespunzător X X  
j) Acționare greoaie a manetei sau pedalei/lipsă siguranță de asigurare a manetei sau pedalei pe ax X X  
k) Manetă ambreiaj ruptă   X  
l) Levier selectare viteze fixat nesigur/modificat sau sudat. X X  
m) Arbore (cablu) ambreiaj fixat necorespunzător.   X  
n) Timonerie schimbător de viteze fixată necorespunzător/modificată constructiv X X  
o) Fixare necorespunzătoare schimbător de viteze pe traversă sau tampoane; fixare nesigură a traversei pe șasiu(ex. lipsă șuruburi de fixare) .   X  
p) Lipsă transmisie longitudinală sau a arborilor planetari la una din punțile autovehiculului în cazul autovehiculelor cu tracțiune integrală   X  
q) Joc și/sau zgomot rulmenți transmisie, inclusiv cruci cardanice X    
r) Joc excesiv în orice articulație a transmisiei   X  
s) Orice alt defect care împiedică mișcarea liberă a roții motoare   X  
t) Scurgeri ulei de transmisie ușoare/abundente X X  
6.1.8. Stare, fixare motor pe cadru și anexe motor Inspecție vizuală a) Suport motor fisurat, desprins de pe șasiu sau fixat nesigur   X X
b) Modificarea poziției motorului față de modelul omologat (ex. din montaj transversal în longitudinal)   X  
6.2. Caroserie
6.2.1. Stare, fixare caroserie (inclusiv ataș) Inspecție vizuală. Se vor face verificări și evaluări conform Anexei nr. 2 lit. G a) Panou, element lipsă sau deteriorat care ar putea produce răniri   X X
b) Montant deformat, corodat excesiv sau fisurat care poate genera deschiderea accidentală a capotelor sau a ușilor   X X
c) Neetanșeități care permit pătrunderea gazelor de evacuare în habitaclu   X X
d) Caroserie modificată constructiv sau reparată necorespunzător   X X
e) Caroserie incompletă sau deteriorată   X  
f) Caroserie corodată excesiv în zona compartimentului motor, a portbagajului, a pasajelor roților precum și în zona de fixare a suspensiei și a punților   X  
g) Caroseria sau un element de caroserie nu este fixată/fixat corespunzător astfel încât poate produce răniri/poate cădea pe carosabil   X X
h) Dispozitiv de cuplare ataș necorespunzător     X
6.2.2. Montare caroserie Inspecție vizuală. Se vor face verificări și evaluări conform Anexa 2 lit. G a) Caroseria nu este fixată corespunzător     X
b) Caroseria nu este fixată pe cadru în aliniament   X  
c) Element de fixare pe cadru fisurat, lipsă sau slăbit   X X
d) Caroserie fisurată sau corodată excesiv la punctele de prindere pe cadru.   X X
6.2.3. Uși și dispozitive de închidere uși Inspecție vizuală și funcțională. Se vor face verificări și evaluări conform Anexei nr. 2 lit. G a) Ușă care nu se deschide sau nu se închide corespunzător   X  
b) Ușă care se poate deschide accidental sau care nu se închide sigur   X  
c) Ușă, balama, dispozitiv de asigurare slăbite, deteriorate/lipsă X X  
d) Coroziuni excesive uși   X  
6.2.4. Structura de rezistență și podea (+E) Inspecție vizuală cu autovehiculul pe cric sau elevator. Se vor inspecta cu atenție mărită zonele de îmbinare ale caroseriei. Se vor face verificări și evaluări conform Anexa 2 lit. G a) Podea fisurată sau corodată excesiv, fixată necorespunzător   X X
b) Praguri, contrapraguri, contraaripi corodate excesiv   X  
c) Întărituri podea fisurate, deformate sau corodate excesiv   X  
6.2.5. Șa/scaun conducător auto Inspecție vizuală și funcțională a) Scaun/șa (inclusiv scaun ataș), fixate necorespunzător pe caroserie sau cadru sau cu o structură defectă   X X
b) Mecanismul de reglare a scaunului nu funcționează corect   X X
c) Scaun lipsă sau neomologat   X  
6.2.6. Alte scaune Inspecție vizuală a) Scaune fixate nesigur/defecte X X  
b) Scaune care nu au fost montate în conformitate cu cerințele X X  
c) Scaune lipsă sau configurația scaunelor nu corespunde cu CIV   X  
d) Scaune neomologate   X  
e) Mâner de susținere al pasagerului deteriorat sau lipsă X    
6.2.7. Comenzi necesare conducătorului Inspecție vizuală și funcțională Orice comandă necesară pentru a opera autovehiculul în siguranță nu funcționează corect   X X
6.2.8. Alte echipamente și accesorii interioare și exterioare (dacă au fost prevăzute de producător) Inspecție vizuală și funcțională a) Accesoriu sau echipament fixat necorespunzător sau defect   X  
b) Accesoriu sau echipament neomologatsau care nu corespunde reglementărilor   X  
6.2.9. Apărători de noroi, aripi, dispozitive antiîmproscare (dacă au fost prevăzute de producător) Inspecție vizuală a) Elemente slăbite, corodate excesiv/rupte sau lipsă X X  
b) Spațiu insuficient pentru roți   X  
c) Neconforme cu cerințele X X  
7. ALTE ECHIPAMENTE
7.1. Stare, fixare centuri de siguranță, catarame Inspecție vizuală și funcțională a) Centuri de siguranță obligatorii lipsă sau nu au fost montate   X  
b) Centură de siguranță deteriorată   X  
c) Centură de siguranță neomologată   X  
d) Dispozitivul de închidere este avariat sau nu funcționează corespunzător   X  
e) Mecanismul de recuperare a centurii avariat sau nu funcționează corect   X  
f) Punct de ancorare deteriorat excesiv   X X
g) Punct de ancorare fixat necorespunzător   X X
7.2. Încuietori și dispozitive antifurt Inspecție vizuală și funcțională a) Dispozitiv defect care nu previne furtul autovehiculului X    
b) Dispozitiv de închidere sau de blocare defect sau funcționând necorespunzător   X X
7.3. Avertizor acustic Inspecție vizuală și funcțională a) Nu funcționează   X  
b) Comandă nesigură X    
c) Neomologat   X  
7.4. Vitezometru Inspecție vizuală și funcțională în timpul probei în parcurs a) Nu este montat conform cerințelor   X  
b) Nu funcționează sau lipseste   X  
c) Nu este iluminat   X  
8. EMISII POLUANTE
8.1. Zgomot
8.1.1. Sistem de reducere a zgomotului Inspecție vizuală și auditivă a) Nivel de zgomot excesiv   X  
b) Orice parte a sistemului de reducere a zgomotului nesigură, lipsă, deteriorată, fixată incorect sau modificată în mod evident astfel încât ar putea afecta în mod semnificativ nivelul de zgomot   X X
8.2. Gaze de evacuare
8.2.1. Emisii
8.2.1.1. Echipament de control al emisiilor de gaze Inspecție vizuală Echipament de control al emisiilor prevăzut de producător lipsă, modificat sau defect în mod evident   X  
8.3. Alte aspecte referitoare la mediu
8.3.1. Scurgeri de lichide Inspecție vizuală Orice scurgere în exces de lichid care poate afecta mediul ambiant sau expune la riscuri pe alți utilizatori ai drumului   X X
8.3.2. Fum vizibil Inspecție vizuală Fum în exces de orice culoare   X  
9. ALTE VERIFICĂRI
9.1. Autovehiculul în ansamblu Inspecție vizuală sau prin utilizarea unui echipament adecvat a) Reparații sau modificări necorespunzătoare ale oricărei componente a autovehiculului X X X
b) Orice defect suplimentar constatat ce ar putea afecta siguranța circulației rutiere pe drumurile publice X X X

(la 01-11-2016,
Lit. A din anexa 1 la reglementări a fost modificată de Punctele 5-7, Articolul I ORDINUL nr. 1.319 din 21 octombrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 857 din 27 octombrie 2016
)
E – verificare ce necesită utilizarea unui echipament specializatReparație sau modificare necorespunzătoare înseamnă o reparație sau modificare cu efecte negative asupra siguranței circulației rutiere sau asupra mediului (inclusiv modificări neautorizate sau cu folosirea unor componente neomolgate sau necertificate).Definiția "Reparație sau modificare necorespunzătoare" poziționată după tabelul de la lit. A din anexa 1 la reglementări a fost modificată de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei „siguranța rutieră” cu sintagma „siguranța circulației rutiere”.DMi (defect minor) – defecțiune tehnică ce nu are un efect semnificativ asupra siguranței circulației rutiere și protecției mediului, precum și alte neconformități minore (inclusiv în ceea ce privește identificarea vehiculului). Nu este necesară reexaminarea vehiculului, dar este necesar ca defecțiunea respectivă să fie eliminată în cel mai scurt timp.–––-Definiția "DMi (defect minor)" poziționată după tabelul de la lit. A din anexa 1 la reglementări a fost modificată de pct. 31 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014 și de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei „siguranța rutieră” cu sintagma „siguranța circulației rutiere”.DMa (defect major) – defecțiune tehnică ce are un efect semnificativ asupra siguranței circulației rutiere (inclusiv în ceea ce privește ceilalți participanți la trafic) și asupra protecției mediului, precum și alte necooformități majore (inclusiv în ceea ce privește identificarea vehiculului).Definiția "DMa (defect major)" poziționată după tabelul de la lit. A din anexa 1 la reglementări a fost modificată de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei „siguranța rutieră” cu sintagma „siguranța circulației rutiere”.DP (defect periculos) – defecțiune tehnică care constituie un risc imediat privind siguranța circulației rutiere.–––-Definiția "DP (defect periculos)" poziționată după tabelul de la lit. A din anexa 1 la reglementări a fost modificată de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei „siguranța rutieră” cu sintagma „siguranța circulației rutiere”.În cazul defectelor care sunt încadrate în mai multe grupe de gravitate (DMi, DMa și/sau DP) încadrarea ține cont de despărțirea acestora pe grupe realizată prin semnul " / ". In cazul defectelor ce pot fi încadrate în mai multe grupe de gravitate (DMi, DMa și/sau DP), pentru care nu se specifică clar încadrarea, inspectorul tehnic este responsabil de încadrarea acestora în funcție de gravitatea lor în conformitate cu definițiile specifice.Prescurtări utilizate în tabel:CI – certificat de înmatriculareCIV – cartea de identitate a vehicululuiITP – inspecție tehnică periodicăCategoriile Lle, L2e, L3e, L4e, L5e, L6e, L7e sunt definite în reglementările RNTR 2–––-Lit. c) a pct. 6.1.3. de la lit. A "Plan de operațiuni" din anexa 1 la reglementări a fost modificată de pct. 28 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.B.Schemă efectuare ITP mopede și motocicleteSchema prezentată nu este obligatorie, nu conține toate punctele de verificare din planul de operațiuni, este numai o recomandare a RAR. Inspectorii trebuie să se asigure în cazul în care nu respectă schema de mai sus că toate sistemele și subansamblurile ce trebuie supuse verificării, conform planului de operațiuni, au fost controlate.C.Aliniamentul roților la mopede și motociclete cu 2 roțiOrice nealiniere vizibilă, suficientă pentru a afecta manevrabilitatea sau conducerea autovehiculului impune respingerea acestuia.D.Verificare anvelope + 
Anexa nr. 2la ReglementăriPrevederi privind efectuarea ITP – clasele a II-a și a III-aautovehicule, tractoare, precum și remorcile acestoraA.Plan de operațiuni

Nr. crt. Denumirea verificării Metoda de control și aparatura necesară Defecte constatate Cod defect
 
DMi DMa DP
0. IDENTIFICARE VEHICUL
0.1. Verificare stare plăci cu numărul de înmatriculare, concordanță dintre plăcile cu numărul de înmatriculare și numărul de înmatriculare din documentele vehiculului (CI și/sau CIV) Inspecție vizuală a) Placă lipsă sau fixată necorespunzător astfel încât s-ar putea desprinde de pe vehicul   X  
b) Număr de înmatriculare ilizibil sau lipsă   X  
c) Numărul de înmatriculare de pe placă nu este în concordanță cu documentele vehiculului   X  
d) Placă deteriorată/confecționată artizanal X X  
0.2. Verificare concordanță dintre datele de identificare prelevate de pe vehiculul prezentat la ITP și datele din CIV Inspecție vizuală după curățarea locurilor unde se află poansonate numărul de identificare și seria de motor sau unde se află plăcuțele producătorului Se verifică concordanța dintre vehiculul prezentat la ITP și datele din CIV privind: categorie, caroserie, marcă, tip, număr de identificare poansonat sau ștanțat pe plăcuța producătorului, prindere plăcuță producător, cod motor, serie motor, culoare, tip combustibil sau sursă de energie. a) Lipsă număr de identificare poansonat sau lipsă plăcuță producător cu număr de identificare de la bord   X  
b) Număr de identificare incomplet, ilizibil parțial sau total   X  
c) Număr de identificare neconform cu documentele sau înregistrările vehiculului   X  
d) Vehiculul prezentat la ITP nu corespunde cu datele din CIV privind: categoria, caroseria, marca, tipul vehiculului, codul motorului, seria motorului sau culoarea   X  
e) Număr de identificare sau serie motor modificate sau poansonate neconform   X  
f) Suportul pe care se află poansonat numărul de identificare este fixat artizanal pe vehicul (ex. înconjurat de un cordon de sudură)   X  
g) Vehiculul are aplicat un colant de altă culoare decât cea din CIV pe o suprafață mai mare de 50% din suprafața vehiculului   X  
h) Tipul de combustibil sau sursa de energie nu corespund cu datele din CIV.   X  
i) Abrogat prin art. 1, pct. 10 și 11 din Ordinul ministrului transporturilor nr. 1319/2016      
1. SISTEM DE FRANARE
1.1. Stare mecanică și funcționare
1.1.1. Ax pedală frână de serviciu/ax manetă de frână Inspecție vizuală și funcțională a componentelor, în timp ce sistemul de frânare este acționat Notă: Autovehiculele cu servofrână trebuie inspectate cu motorul oprit a) Efort excesiv la acționarea pedalei/manetei   X  
b) Uzură avansată sau joc excesiv   X  
c) Lipsă siguranță la pedală     X
1.1.2. Pedală/manetă de frână și cursa dispozitivului de acționare a frânei Inspecție vizuală și funcțională a componentelor, în timp ce sistemul de frânare este acționat Notă: Autovehiculele cu servofrână trebuie inspectate cu motorul oprit a) Cursă excesivă sau insuficientă a dispozitivului de acționare   X  
b) Dispozitivul de acționare nu revine corect la poziția inițială   X  
c) Îmbrăcăminte pedală (dacă a fost prevăzută de producător) uzată, fixată incorect sau lipsă X    
d) Dispozitivul de acționare deformat excesiv, fisurat, rupt   X  
1.1.3. Pompă de vacuum sau compresor și rezervoare de aer Inspecție vizuală a componentelor la presiunea normală de lucru, verificarea funcționării dispozitivului de avertizare a supapei multicircuit sau de suprapresiune Se verifică intervalul de timp necesar compresorului pentru realizarea presiunii de lucru în sistemul de frânare după ce se apasă pedala de frână repetat cu motorul oprit a) Presiune insuficientă/vacuum insuficient pentru asigurarea unei frânări repetate (cel puțin două frânări) după declanșarea semnalului de avertizare (sau dacă manometrul indică o valoare de pericol)   X X
b) Intervalul de timp pentru refacerea presiunii în instalație mai mare de 7s   X  
c) Supapa de protecție multicircuit sau supapa de suprapresiune nu funcționează   X  
d) Pierdere de aer care provoacă o scădere importantă de presiune sau pierdere de aer perceptibilă auditiv   X  
e) Deteriorare exterioară care poate afecta funcționarea sistemului de frânare   X X
f) Pompa de vacuum deteriorată sau nefuncțională   X  
1.1.4. Manometru sau indicator pentru presiune scăzută Verificare funcțională Funcționarea incorectă/nefuncționarea indicatorului sau a manometrului X X  
1.1.5. Supapă de comandă a frânei cu acționare manuală Inspecție vizuală, funcțională și auditivă a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat a) Uzată excesiv, fisurată sau deteriorată   X  
b) Dispozitiv de acționare a supapei nesigur sau supapă fixată necorespunzător   X  
c) Pierderi de aer în sistem, conexiuni nesigure   X  
d) Funcționare necorespunzătoare   X  
1.1.6. Element de acționare frână de mână, levier de comandă frână de mână, mecanism cu clichet frână de mână, frână de mână cu acționare electrică Inspecție vizuală și funcțională a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat a) Sistemul de blocare al mecanismului cu clichet funcționează necorespunzător   X  
b) Uzură excesivă a axului levierului sau a mecanismului cu clichet al levierului   X  
c) Cursă prea mare a levierului (reglaj incorect)   X  
d) Element de acționare lipsă, deteriorat sau nefuncțional   X  
e) Funcționare incorectă, indicatorul de avertizare indică o funcționare defectuoasă   X  
f) Elemente deteriorate sau reglate necorespunzător   X  
g) Sistem inoperant (cursă prea mică, prea mare sau orice element deteriorat sau reglat necorespunzător)   X  
1.1.7. Supape de frânare (supape de comandă, supape de descărcare, regulatoare de presiune etc.) Inspecție vizuală, funcțională și auditivă a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat a) Supapă deteriorată/neetansă (pierderi de aer în exces)   X X
b) Pierderi de ulei la compresor reduse/importante X X  
c) Supapă fixată sau montată necorespunzător   X  
d) Pierderi de lichid de frână reduse/importante   X X
1.1.8. Elemente de cuplare ale frânelor (semi) remorcii (electrice și pneumatice) Deconectarea și reconectarea tuturor elementelor de cuplare ale sistemelor de frânare dintre autovehiculul tractor și (semi) remorcă Inspecție vizuală, funcțională și auditivă a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat a) Robineți de închidere sau ventile cu etansare automată defecte   X  
b) Fixare necorespunzătoare/montaj necorespunzător X X  
c) Pierderi excesive de aer   X X
d) Funcționare necorespunzătoare   X X
1.1.9. Rezervoare de aer comprimat Inspecție vizuală și auditivă a) Deteriorate, corodate/neetanșe X X  
b) Robinet de purjare a apei defect X X  
c) Fixare sau montare necorespunzătoare   X  
1.1.10. Dispozitiv servofrână, pompă centrală de frână (pentru sistemul de frânare hidraulic) Inspecție vizuală și funcțională a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat a) Dispozitiv servofrână deteriorat sau ineficient   X  
b) Pompă centrală neetanșă/defectă (pierde presiunea la apăsarea constantă a pedalei sau la acționarea manetei)   X X
c) Fixare necorespunzătoare a pompei centrale de frână   X X
d) Cantitate insuficientă a lichidului de frână   X  
e) Lipsă capac rezervor lichid de frână X    
f) Martor nivel lichid de frână aprins sau defect X    
g) Funcționare defectuoasă a dispozitivului de avertizare în caz de nivel insuficient al lichidului de frână (dacă a fost prevăzut de producător) X    
1.1.11. Conducte de frână rigide Inspecție vizuală a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat a) Risc iminent de fisurare sau rupere   X X
b) Conductă sau conexiune neetanșă (pierderi reduse/importante)   X X
c) Deteriorări sau coroziuni excesive (conform pct. C)   X X
d) Conductă poziționată necorespunzător   X  
e) Conductă fisurată sau ruptă     X
1.1.12. Racorduri flexibile de frână Inspecție vizuală a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat a) Risc iminent de fisurare sau rupere   X X
b) Racord deteriorat, cu puncte X X  
de frecare, răsucit sau prea scurt      
c) Racord sau conexiune neetanșă (pierderi reduse/importante)   X X
d) Umflare excesivă la presiune   X X
e) Racord cu porozități   X  
f) Racord fisurat sau rupt     X
1.1.13. Garnituri de fricțiune (plăcuțe, saboți) Inspecție vizuală acolo unde există zonă de vizitare a) Uzură excesivă (la o roată/la mai multe roți)   X X
b) Garnituri contaminate cu ulei sau unsoare (la o roată/la mai multe roți) .   X X
c) Lipsă     X
1.1.14. Tamburi și discuri de frână Inspecție vizuală, inclusiv în zona de ventilație a) Uzură excesivă, șanțuri, fisuri, spărturi, fixare necorespunzătoare sau alte defecte care compromit siguranța (la o roată/la mai multe roți)   X X
b) Tamburi sau discuri ancrasate cu ulei sau unsoare (la o roată/la mai multe roți) .   X X
c) Tambur sau disc lipsă     X
d) Platou fixat necorespunzător, joc platou   X  
e) Joc disc de frână     X
f) Disc frână deformat sau tambur ovalizat (la o roată/la mai multe roți)   X X
1.1.15. Cabluri de frână, leviere și conexiuni, tije de acționare Inspecție vizuală și funcțională a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat a) Cabluri deteriorate/înnodate   X X
b) Componente corodate sau uzate excesiv   X X
c) Cabluri, leviere, tije sau conexiuni fixate necorespunzător   X  
d) Ghidaje de cabluri necorespunzătoare   X  
e) Orice element care poate împiedica mișcarea liberă a elementelor sistemului de frânare   X  
f) Cursă necorespunzătoare a timoneriei datorită reglajului incorect sau uzurii excesive   X  
g) Lipsă cabluri sau elemente ale timoneriei     X
h) Conexiune necorespunzătoare a cablurilor sau a tijelor   X  
i) Cabluri ce nu asigură funcționalitatea sau tije de acționare defecte   X  
1.1.16. Elemente de acționare sistem frânare (inclusiv etriere, cilindri de frână cu arc, cilindri de frână hidraulici) Inspecție vizuală a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat a) Cu deteriorări/cu fisuri   X X
b) Neetanșeități (pierderi reduse/importante)   X X
c) Fixare necorespunzătoare/montare incorectă   X X
d) Coroziuni excesive   X X
e) Cursă insuficientă sau prea mare a pistonului sau a mecanismului cu membrană   X X
f) Burduf de protecție împotriva prafului rupt/lipsă X X  
1.1.17. Regulator automat al frânării în funcție de încărcare Inspecție vizuală și funcțională în timp ce sistemul de frânare este acționat a) Timonerie defectă   X  
b) Timonerie reglată necorespunzător   X  
c) Mecanism blocat (gripat) sau ineficient   X X
d) Regulator lipsă sau modificat     X
e) Lipsa plăcuței cu datele tehnice principale (la vehicule clasa a III-a) X    
f) Date ilizibile pe plăcuță X    
1.1.18. Dispozitiv de reglare a jocului Inspecție vizuală a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat a) Dispozitiv deteriorat, gripat, cu mișcare anormală, uzat excesiv sau reglat necorespunzător   X  
b) Dispozitiv de reglare a jocului defect   X  
c) Dispozitiv de reglare a jocului montat incorect   X  
1.1.19. Frână de încetinire (dacă a fost prevăzută de producător sau dacă este obligatorie) Inspecție vizuală și prin probe în parcurs a) Montare incorectă, conexiuni necorespunzătoare sau deteriorate   X  
b) Funcționare necorespunzătoare sau lipsă   X  
1.1.20. Acționare automată a frânei (semi) remorcii Deconectarea cuplei de frânare dintre autovehicul și (semi)remorcă Frâna (semi) remorcii nu acționează automat la deconectarea dispozitivului de cuplare     X
1.1.21. Ansamblu sistem de frânare Inspecție vizuală si auditivă a) Alte componente (pompă antigel, uscătorul de aer etc.) corodate excesiv/deteriorate astfel încât afectează funcționalitatea sistemului de frânare   X X
b) Pierderi excesive antigel / aer X X  
c) Orice altă componentă fixată sau montată necorespunzător   X  
d) Reparații/modificări necorespunzătoare (1)   X X
1.1.22. Supape de testare (dacă au fost prevăzute de producător) Inspecție vizuală a) Lipsă   X  
b) Deteriorate, neutilizabile/neetanșe X X  
1.2. Performantă si eficacitate frână de serviciu
1.2.1. Performanță (+E) Inspecție pe standul de frânare cu role sau prin probe în parcurs Se acționează frâna gradual până la obținerea efortului maxim Pentru autovehiculele destinate învățării conducerii si pentru cele adaptate conducerii de către o persoană cu handicap se va efectua o probă suplimentară de frânare cu acționarea dispozitivului suplimentar A se vedea anexa nr. 11 la reglementări a) Forță de frânare necorespunzătoare pe una/mai multe roți   X X
b) Dezechilibrul forțelor de frânare de la roțile aceleiași punți este mai mare de 30% în cazul frânării în parcurs, vehiculul deviază excesiv de la traiectoria rectilinie   X  
c) Forța de frânare nu variază gradual (blocarea bruscă a frânei)   X  
d) Frânare anormală a oricăreia dintre roți (de ex. întârziere excesivă la frânare)   X  
e) Variație excesivă a forței de frânare în timpul frânării   X  
f) Zgomot la roată în timpul frânării X    
1.2.2. Eficacitate (+E) încercare pe standul de frânare cu role (cu utilizarea, după caz, a dispozitivului de măsurare a forței la pedală, a dispozitivului de măsurare a presiunii în instalația de frânare, a dispozitivului de ancorare) sau prin probe în parcurs folosind un decelerometru cu compensare si înregistrare și, după caz, dispozitiv de măsurare a efortului la pedală Pentru autovehicule destinate învățării conducerii si pentru cele adaptate conducerii de către o persoană cu handicap se va efectua o probă suplimentară de frânare cu acționarea dispozitivului suplimentar A se vedea anexa nr. 11 la reglementări Coeficient de frânare mai mic decât următoarele valori:     X
Vehiculele înmatriculate pentru prima dată după 28.07.2010:      
– Categoria N1: 50 %      
– Categoria M1: 58 %      
– Categoria M2 si M3: 50 %      
– Categoria N2 si N3: 50 %      
– Categoria O2, O3 si O4:      
– în cazul semiremorcilor: 45 %      
– în cazul remorcilor cu proțap: 50 %      
Vehiculele înmatriculate pentru prima dată înainte de 28.07.2010:      
Categoria N1: 45 %      
Categoria M1, M2 si M3: 50 % (2)      
Categoria N2 si N3: 43 % (3)      
Categoria O2, O3 si O4: 40 % (4)      
Valorile minime admisibile ale decelerației maxime în cazul probei în parcurs sunt precizate în anexa nr. 11 la reglementări      
1.3. Performantă si eficacitate frână de securitate (dacă este acționată printr-un sistem separat)
1.3.1. Performanță (+E) Inspecție pe standul de frânare cu role sau prin probe în parcurs Se acționează frâna gradual până la obținerea efortului maxim A se vedea anexa nr. 11 la reglementări a) Forță de frânare necorespunzătoare pe una/ mai multe roți   X X
b) Dezechilibrul forțelor de frânare de la roțile aceleiași punți este mai mare de 30% în cazul frânării în parcurs, autovehiculul deviază excesiv de la traiectoria rectilinie   X  
c) Forța de frânare nu variază gradual (blocarea bruscă a frânei)   X X
d) Întârziere excesivă în frânarea oricărei roți   X  
e) Variație excesivă a forței de frânare în timpul frânării   X  
f) Zgomot la roată în timpul frânării X    
1.3.2. Eficacitate (+E) încercare pe standul de frânare sau prin probe în parcurs folosind un decelerometru cu compensare si înregistrare A se vedea anexa nr. 11 la reglementări Eficacitatea mai mică de 50 %(5) din eficacitatea frânei de serviciu definită la punctul 1.2.2. în raport cu masa totală maximă autorizată ori, în cazul semiremorcilor, cu suma maselor autorizate pe axe     X
1.4 . Performanță si eficacitate frână de staționare (când nu este frână de securitate)
1.4.1. Performanță (+E) Inspecție pe standul de frânare sau prin probe în parcurs Se acționează frâna gradual până la obținerea efortului maxim A se vedea anexa nr. 11 la reglementări a) Frâna nu acționează pe una/mai multe roți în cazul frânării în parcurs, vehiculul deviază excesiv de la traiectoria rectilinie   X X
b) Întârziere excesivă în frânarea oricărei roți   X  
c) Zgomot la roată în timpul frânării X    
1.4.2. Eficacitate (+E) Inspecție pe standul de frânare sau prin probe în parcurs folosind un decelerometru cu compensare si înregistrare sau cu vehiculul pe o pantă cu unghi de înclinare cunoscut Se acționează frâna gradual până la obținerea efortului maxim A se vedea anexa nr. 11 la reglementări Coeficient de frânare mai mic de 16% sau 1,6 m/s2, după caz, pentru toate categoriile de vehiculele   X  
1.5. Performanță frână de încetinire Probe funcționale în parcurs a) Forța de frânare nu variază gradual (nu se aplică la frâna de încetinire pe evacuare)   X  
b) Sistem inoperant   X  
1.6. Sistem antiblocare (ABS) Inspecție vizuală a) Dispozitivul de avertizare nu funcționează corespunzător   X  
b) Dispozitivul de avertizare indică funcționarea necorespunzătoare a sistemului   X  
c) Senzorii de turație a roții lipsă sau deteriorați   X  
d) Instalație electrică deteriorată   X  
e) Alte componente lipsă sau deteriorate   X  
1.7. Sistem electronic de frânare (EBS) Inspecție vizuală a dispozitivului de avertizare a) Funcționare necorespunzătoare a dispozitivului de avertizare   X  
b) Dispozitivul de avertizare indică funcționarea   X  
necorespunzătoare a sistemului      
2. SISTEM DE DIRECȚIE
2.1. Stare mecanică
2.1.1. Stare, fixare, funcționare sistem de direcție (+E) Inspecție vizuală cu vehiculul pe canal, cric de canal sau elevator cu roțile suspendate Volanul este rotit stânga-dreapta sau roțile punții directoare sunt deplasate stânga-dreapta pe întreaga cursă a) Sistem de direcție greu manevrabil   X  
b) Axul sectorului de angrenare răsucit sau caneluri uzate   X X
c) Uzură excesivă a axului sectorului de angrenare   X X
d) Deplasare excesivă a axului sectorului de angrenare   X X
e) Neetanșeități ale casetei (scurgeri reduse/importante) X X  
2.1.2. Stare, fixare casetă de direcție (+E) Inspecție vizuală a fixării casetei de direcție Cu vehiculul aflat pe canal, se rotește volanul stânga-dreapta Se poate folosi un detector de jocuri corespunzător In cazul în care se utilizează un elevator, se deplasează manual roțile stânga-dreapta a) Fixare necorespunzătoare a casetei   X X
b) Găuri de fixare ovalizate   X X
c) Suruburi de fixare rupte/lipsă   X X
d) Casetă de direcție fisurată/spartă   X X
2.1.3. Jocuri în sistemul de direcție (+E) Inspecție vizuală a componentelor timoneriei direcției în ceea ce privește uzura, fisurile și siguranța în timp ce volanul este rotit stânga-dreapta cu autovehiculul pe canal utilizând un detector de jocuri corespunzător sau pe elevator deplasând manual roțile punții directoare stânga-dreapta a) Mișcare relativă între componentele sistemului ce ar trebui să fie fixe   X X
b) Joc excesiv în articulațiile sistemului de direcție   X X
c) Deformări/fisuri ale oricărui element   X X
d) Lipsă dispozitive de blocare la bracarea roților   X  
e) Alinierea defectuoasă a componentelor (ex. bară de comandă a direcției, bară de conexiune etc.)   X  
f) Reparații/modificări necorespunzătoare   X X
g) Burduf de protecție la praf deteriorat/lipsă X X  
2.1.4. Funcționare elemente mecanice de legătură la sistemul de direcție (+E) Inspecție vizuală a mișcării elementelor timoneriei în timp ce volanul este rotit, cu roțile pe sol și motorul în funcțiune Cu vehiculul pe un canal sau elevator se rotește volanul stânga – dreapta până la cursa maximă a) Cursă incompletă a sistemului de direcție la acționarea acestuia (lovirea de o parte fixă a șasiului)   X  
b) Limitatoare mecanice de cursă nefuncționale sau lipsă (dacă au fost prevăzute de producător)   X  
c) Atingerea componentelor   X X
2.1.5. Stare, fixare, funcționare și etanșeitate servodirecție Verificarea servodirecției și a nivelului de ulei hidraulic din rezervor (dacă este vizibil) Cu roțile pe sol și cu motorul funcționând se verifică dacă servodirecția funcționează corect a) Neetanșeități (scurgeri reduse/importante)   X X
b) Nivel redus de lichid X X  
c) Mecanismul nu funcționează   X X
d) Mecanism fixat necorespunzător/fisurat   X X
e) Conducte care freacă/poziționate necorespunzător   X X
f) Reparații/modificări necorespunzătoare   X X
g) Conducte, furtunuri deteriorate/uzate sau corodate excesiv   X X
h) Zgomot anormal la pompă în timpul funcționării   X  
2.2. Volan și coloană volan
2.2.1. Stare, fixare volan Cu roțile pe sol, se oscilează volanul dintr-o parte în alta într-un plan perpendicular pe coloana de direcție și se aplică de jos în sus și de sus în jos o forță slabă Se inspectează vizual jocurile a) Deplasare relativă între volan și coloana de direcție care indică un joc excesiv   X  
b) Lipsa dispozitivului de reținere (siguranței) pe butucul volanului   X X
c) Butucul, coroana sau spițele volanului fisurate sau fixate necorespunzător   X X
2.2.2. Stare, fixare coloană volan, cuplaj Se împinge și se trage de volan în linie cu coloana, se împinge de volan în diferite direcții perpendiculare pe coloana de direcție Se verifică vizual jocul și starea cuplajelor elastice sau a altor articulații a) Joc excesiv axial al centrului volanului în raport cu coloana   X  
b) Joc excesiv radial al centrului volanului în raport cu coloana   X  
c) Joc anormal în cuplajul elastic sau cardanic (cuplaj deteriorat)   X  
d) Fixare defectuoasă a coloanei   X X
e) Reparație sau modificare necorespunzătoare     X
2.3. Joc la volan Cu motorul în funcțiune în cazul vehiculelor cu servodirecție și cu roțile în poziție dreaptă, se rotește ușor volanul stânga -dreapta, pe cât posibil fără a mișca roțile Se verifică vizual mișcarea liberă Joc excesiv al direcției (de exemplu un punct de pe coroana volanului poate fi rotit pe un arc de cerc pe o distanță mai mare de o cincime din diametrul volanului fără ca roțile directoare să se miște)   X X
2.4. Aliniament roți Verificarea aliniamentului roților Control vizual Roți nealiniate în mod evident   X  
2.5. Stare, fixare punte directoare remorci (+E) Inspecție vizuală sau utilizând un detector de jocuri corespunzător Se decuplează remorca și apoi proțapul este rotit stânga-dreapta sau roțile punții directoare sunt deplasate stânga-dreapta până la cursa maximă a) Componente deteriorate/fisurate   X X
b) Mișcare neuniformă/joc excesiv   X X
c) Fixare defectuoasă   X X
2.6. Servodirecție electronică (EPS) Inspecție vizuală și verificarea concordanței dintre poziția volanului și poziția roților în momentul pornirii sau opririi motorului a) Ledul indicator de defecțiuni al servodirecției electronice indică o funcționare necorespunzătoare a sistemului   X  
b) Neconcordanță între poziția volanului și poziția roților   X X
c) Nefuncționare a servodirecției   X  
3. VIZIBILITATE
3.1. Câmp de vizibilitate Inspecție vizuală de la postul de conducere a) Obstrucționarea câmpului de vizibilitate al conducătorului care îi afectează vederea în față sau lateral X X  
b) Nu se asigură vizibilitatea corespunzătoare spre înapoi   X  
c) Nu se asigură vizibilitatea corespunzătoare   X  
3.2. Stare parbriz și celelalte geamuri Inspecție vizuală (conform lit. D) a) Geam fisurat sau decolorat X X  
b) Geam cu transparență neconformă cu cerințele specifice X X  
c) Parbriz sau geam în stare necorespunzătoare (sablat, zgâriat/cu opacități importante sau din material neconform) X X  
d) Parbriz fisurat într-o zonă în care se acceptă/fisurat, spart sau cu transparență neconformă cu cerințele specifice X X  
3.3. Oglinzi sau dispozitive retrovizoare, inclusiv cea suplimentară de la autovehiculele ȘCOALĂ (+E) Inspecție vizuală și funcțională de la postul de conducere Se va verifica vizibilitatea jaloanelor în poligonul de probe conform anexei nr. 3 la reglementări pentru oglinzile din clasele IV și V a) Oglindă sau dispozitiv lipsă ori care nu asigură vizibilitatea corespunzătoare   X  
b) Oglindă sau dispozitiv deteriorate sau fixate necorespunzător/dispozitiv nefuncțional X X  
3.4. Ștergătoare de parbriz Inspecție vizuală și funcțională a) Ștergător care nu funcționează corespunzător sau lipsă   X  
b) Lamela ștergătorului deteriorată/lipsă X X  
3.5. Spălătoare de parbriz Inspecție vizuală și funcțională Spălător care nu funcționează corespunzător/lipsă X X  
3.6. Sistem de dezaburire Inspecție vizuală și funcțională Sistem care nu funcționează corespunzător sau deteriorat X    
4. LĂMPI, DISPOZITIVE REFLECTORIZANTE ȘI ECHIPAMENTE ELECTRICE
4.1. Faruri
4.1.1. Stare și funcționare Inspecție vizuală și funcțională a) Funcționare defectuoasă/lipsa farului sau a sursei de lumină X X  
b) Funcționare defectuoasă/lipsa sistemului de proiecție (dispozitiv reflectorizant și lentile) X X  
c) Far fixat necorespunzător   X  
d) Nefuncționare faruri cu lumină diurnă X    
e) Far neomologat (fără marcă de omologare)   X  
f) Far cu oglinda deteriorată   X  
g) Dispersor fisurat/spart, de culoare necorespunzătoare X X  
h) Fixare necorespunzătoare care poate conduce la căderea pe carosabil   X  
i) Montare necorespunzătoare   X  
j) Sursă de lumină defectă   X  
4.1.2. Orientare (+E) Inspecție vizuală și funcțională. Se determină centrul de focalizare orizontal al fiecărui far cu lumină de întâlnire cu ajutorul aparatului de control al farurilor Inspectorul va regla farul dacă dispozitivul de reglare este funcțional a) Far reglat necorespunzător (centrul de focalizare al unui far nu se încadrează în limitele stabilite)   X  
b) Sursa de lumină montată necorespunzător   X  
4.1.3. Comutare lumini Inspecție vizuală și funcțională a) Comutator care nu funcționează în conformitate cu cerințele (un număr de faruri iluminate concomitent)   X  
b) Dispozitiv de comandă defect   X  
c) Numărul de faruri aprinse simultan nu este în conformitate cu tipul omologat   X  
4.1.4. Respectare cerințe Inspecție vizuală și funcțională a) Far, culoare emisă, poziție sau intensitate neconformă cu cerințele   X  
b) Dispersor sau sursă de lumină obstrucționate, reducând intensitatea luminii sau modificând culoarea luminii emise   X  
c) Sursă de lumină și far incompatibile   X  
d) Faruri destinate conducerii pe partea stângă   X  
4.1.5. Dispozitive de reglare pe verticală a farurilor (dacă au fost prevăzute de producător) Inspecție vizuală și funcțională, dacă este posibil a) Dispozitivul nu funcționează   X  
b) Dispozitivul manual nu poate fi acționat de pe scaunul conducătorului auto   X  
4.1.6. Dispozitiv de spălare a farurilor (ștergătorul sau spălătorul de far) (dacă a fost prevăzut de producător) Inspecție vizuală și funcțională Ștergătorul și/sau spălătorul nu funcționează X    
4.2. Lămpi de poziție față, spate și laterale, lămpi de gabarit
4.2.1. Stare și funcționare Inspecție vizuală și funcțională Se verifică și pentru caseta SCOALĂ (dacă e cazul) a) Sursă de lumină defectă* b) Dispersor fisurat/spart, de culoare necorespunzătoare X X X  
c) Fixare necorespunzătoare care poate conduce la căderea pe carosabil   X  
d) Lipsă lampă sau dispersor   X  
4.2.2. Comutare Inspecție vizuală și funcțională Se verifică și funcționarea casetei SCOALĂ (dacă e cazul) a) Funcționare necorespunzătoare a dispozitivului de comandă   X  
b) Dispozitiv defect   X  
c) Nefuncționare casetă SCOALĂ   X  
4.2.3. Respectare cerințe Inspecție vizuală și funcțională a) Lampă, culoare emisă, poziție sau intensitate neconformă cu cerințele X X  
b) Acoperiri ale dispersorului sau ale sursei de lumină care reduc intensitatea luminii sau schimbă culoarea luminii emise X X  
c) Lampă neomologată (fără marcă de omologare)   X  
d) Montare necorespunzătoare   X  
e) Casetă SCOALĂ necertificată, montată necorespunzător sau lipsă   X  
* În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consideră defect dacă funcționează minim 50% din acestea, constituite într-un grup compact
4.3. Lămpi de frânare
4.3.1. Stare și funcționare Inspecție vizuală și funcțională a) Sursă de lumină defectă*   X  
b) Dispersor fisurat/spart, de culoare necorespunzătoare X X  
c) Fixare necorespunzătoare care poate conduce la căderea pe carosabil   X  
d) Lipsă lampă sau dispersor   X  
4.3.2. Comutare Inspecție vizuală și funcțională a) Funcționare necorespunzătoare a dispozitivului de comandă   X  
b) Dispozitiv de comandă defect   X  
4.3.3. Respectare cerințe Inspecție vizuală și funcțională a) Lampă, culoare emisă, poziție sau intensitate neconformă cu cerințele   X  
b) Acoperiri ale dispersorului sau ale sursei de lumină care reduc intensitatea luminii sau schimbă culoarea luminii emise   X  
c) Lampă neomologată (fără marcă de omologare)   X  
d) Montare necorespunzătoare   X  
*) În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consideră defect dacă funcționează minim 50% din acestea, constituite într-un grup compact
4.4. Lămpi indicatoare de direcție și de avarie
4.4.1. Stare și funcționare Inspecție vizuală și funcțională a) Sursă de lumină defectă*   X  
b) Dispersor fisurat/spart, de culoare necorespunzătoare X X  
c) Fixare necorespunzătoare care poate conduce la căderea pe carosabil   X  
d) Lipsă lampă sau dispersor   X  
4.4.2. Comutare Inspecție vizuală și funcțională a) Funcționare necorespunzătoare a dispozitivului de comandă   X  
b) Dispozitiv de comandă defect   X  
4.4.3. Respectare cerințe Inspecție vizuală și funcțională a) Lampă, culoare emisă, poziție sau intensitate neconformă cu cerințele   X  
b) Acoperiri ale dispersorului sau ale sursei de lumină care reduc intensitatea luminii sau schimbă culoarea luminii emise   X  
c) Lampă neomologată (fără marcă de omologare)   X  
d) Montare necorespunzătoare   X  
4.4.4. Frecvență semnal luminos Inspecție vizuală și funcțională Frecvența semnalului luminos necorespunzătoare X    
* În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consideră defect dacă funcționează minim 50% din acestea, constituite într-un grup compact
4.5. Faruri și lămpi de ceață
4.5.1. Stare și funcționare Inspecție vizuală și funcțională a) Sursă de lumină defectă*   X  
b) Dispersor fisurat/spart, de culoare necorespunzătoare X X  
c) Fixare necorespunzătoare care poate conduce la căderea pe carosabil   X  
d) Lipsă lampă sau dispersor   X  
4.5.2. Orientare (X) (+E) Inspecție funcțională și cu ajutorul unui dispozitiv de focalizare a luminii Deviere a farului de ceață de la orientarea orizontală în momentul în care modelul de lumină are o linie întreruptă X    
4.5.3. Comutare Inspecție vizuală și funcțională a) Funcționare necorespunzătoare a dispozitivului de comandă b) Dispozitiv de comandă defect   X X  
4.5.4. Respectare cerințe Inspecție vizuală și funcțională a) Far sau lampă, culoare emisă, poziție sau intensitate neconformă cu cerințele   X  
b) Acoperiri ale dispersorului sau ale sursei de lumină care reduc intensitatea luminii sau schimbă culoarea luminii emise   X  
c) Lampă neomologată (fără marcă de omologare)   X  
d) Montare necorespunzătoare   X  
*) În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consideră defect dacă funcționează minim 50% din acestea, constituite într-un grup compact (X) Elemente legate de starea vehiculului si utilizarea acestuia pe drumurile publice, dar care nu sunt considerate esențiale pentru o inspecție tehnică periodică
4.6. Lămpi de mers înapoi
4.6.1. Stare și funcționare Inspecție vizuală si funcțională a) Sursă de lumină defectă*   X  
b) Dispersor fisurat/spart, de culoare necorespunzătoare X X  
c) Fixare necorespunzătoare care poate conduce la căderea pe carosabil   X  
d) Lipsă lampă sau dispersor   X  
4.6.2. Respectare cerințe Inspecție vizuală si funcțională a) Lampă, culoare emisă, poziție sau intensitate neconformă cu cerințele   X  
b) Acoperiri ale dispersorului sau ale sursei de lumină care reduc intensitatea luminii sau schimbă culoarea luminii emise   X  
c) Lampă neomologată (fără marcă de omologare)   X  
d) Montare necorespunzătoare   X  
4.6.3. Comutare Inspecție vizuală si funcțională a) Funcționare necorespunzătoare a dispozitivului de comandă   X  
b) Dispozitiv de comandă defect   X  
*) În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consideră defect dacă funcționează minim 50% din acestea, constituite într-un grup compact; dacă este asigurată funcționarea cel puțin a unei surse de lumină (alta decât LED), defectul este considerat minor
4.7. Dispozitiv de iluminare a plăcii spate cu numărul de înmatriculare
4.7.1. Stare și funcționare Inspecție vizuală și funcțională a) Lampă care proiectează lumina direct în spate X X  
b) Sursă de lumină defectă X X  
c) Lampă fixată nesigur X X  
d) Lipsă lampă sau dispersor   X  
e) Montare necorespunzătoare X    
4.7.2. Respectare cerințe Inspecție vizuală și funcțională a) Nefuncționare a comutatorului în conformitate cu cerințele X    
b) Culoarea luminii emise neconformă cu cerințele   X  
c) Acoperiri ale dispersorului sau ale sursei de lumină care reduc intensitatea luminii sau schimbă culoarea luminii emise   X  
d) Lampă neomologată (fără marcă de omologare)   X  
4.8. Catadioptri, plăci de identificare spate reflectorizant – fluorescente, marcaje reflectorizante pentru contur (dacă sunt obligatorii)
4.8.1. Stare și fixare Inspecție vizuală a) Catadioptri, plăci de identificare spate reflectorizant – fluorescente, marcaje reflectorizante de contur deteriorate/lipsă X X  
b) Catadioptri, plăci de identificare spate reflectorizant – fluorescente, marcaje reflectorizante de contur fixate necorespunzător / nesigur X X  
4.8.2. Respectare cerințe Inspecție vizuală A se vedea anexa nr. 15 la reglementări a) Dispozitiv, culoare reflectată sau poziție neconformă cu cerințele X X  
b) Dispozitiv neomologat   X  
4.9. Martori luminoși
4.9.1. Stare și funcționare Inspecție vizuală și funcțională În cazul troleibuzelor se verifică și funcționarea martorului dispozitivului de sesizare a tensiunii periculoase. Nu funcționează corespunzător (nu afectează/afectează direct siguranța circulației rutiere) X X  
4.9.2. Respectare cerințe Inspecție vizuală și funcțională Neconformi cu cerințele X    
4.10. Conexiuni electrice între autovehiculul tractor și (semi) remorcă Inspecție vizuală și funcțională Dacă există posibilitatea, se verifică continuitatea electrică dintre vehicule a) Conexiuni electrice fixate/poziționate necorespunzător X X  
b) Izolație deteriorată   X  
c) Conexiunile electrice nu funcționează corespunzător   X X
d) Conexiunile electrice dintre autovehicul și (semi) remorcă nu sunt concepute astfel încât să împiedice orice deconectare accidentală   X  
4.11. Cablaj electric Inspecție vizuală cu vehiculul pe canalul de vizitare sau pe elevator, inclusiv în compartimentul motor În cazul troleibuzelor se verifică și existența și starea cablurilor de descărcare la pământ. a) Cabluri fixate/poziționate/securizate necorespunzător X X X
b) Instalație electrică deteriorată X X X
c) Izolație cablaj deteriorată X X X
4.12. Dispozitive reflectorizante și lămpi facultative (X) (dacă au fost prevăzute de producător) Inspecție vizuală și funcțională a) Lampă/catadioptru nemontat în conformitate cu cerințele X X  
b) Nefuncționarea lămpii în conformitate cu cerințele X X  
c) Lampă/catadioptru fixat nesigur X X  
d) Lipsă lampă sau dispersor X    
e) Lampă neomologată (fără marcă de omologare)   X  
f) Dispersor fisurat, spart, de culoare necorespunzătoare X    
g) Sursă de lumină defectă* X    
h) Culoarea luminii emise neconformă cu cerințele   X  
i) Acoperiri ale dispersorului sau ale sursei de lumină care reduc intensitatea luminii sau schimbă culoarea luminii emise X    
4.13. Baterii(e) de acumulatori Inspecție vizuală a) Fixată necorespunzător X X  
b) Scurgeri de electrolit (în funcție de debit) X X  
c) Comutator defect (dacă este necesar)   X  
d) Siguranțe improvizate sau defecte   X  
e) Ventilate necorespunzător (dacă e cazul)   X  
*) În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consideră defect dacă funcționează minim 50% din acestea, constituite într-un grup compact (X) Elemente legate de starea vehiculului și utilizarea acestuia pe drumurile publice, dar care nu sunt considerate esențiale pentru o inspecție tehnică periodică
5. PUNȚI, ROȚI, ANVELOPE ȘI SUSPENSIE
5.1. Punți (axe)
5.1.1. Stare, fixare punți (+E) Inspecție vizuală cu vehiculul aflat pe elevator sau deasupra canalului de vizitare Se utilizează obligatoriu un detector de jocuri în cazul vehiculelor cu MTMA>3,5 tone a) Punte corodată excesiv/deformată sau fisurată (în cazul punților rigide)   X X
b) Jocuri în articulațiile de fixare/fixare nesigură pe vehicul   X X
c) Reparație/modificare necorespunzătoare   X X
d) Basculă corodată excesiv/deformată sau fisurată (în cazul punților independente)   X X
e) Tirant deformat, nefixat corespunzător pe sasiu/caroserie   X  
5.1.2. Stare, fixare fuzete (+E) Inspecție vizuală cu vehiculul aflat pe elevator sau deasupra canalului de vizitare Se utilizează obligatoriu un detector de jocuri în cazul vehiculelor cu MTMA>3,5 tone Se aplică o forță laterală sau verticală pe fiecare roată Jocurile se vor evalua conform procedurii prevăzute la lit. E a) Fuzetă fisurată sau deformată     X
b) Joc excesiv al pivotului fuzetei și/sau al bucșelor basculelor   X X
c) Mișcare excesivă între fuzetă și axa rigidă   X X
d) Pivotul fuzetei slăbit sau cu joc în punte   X X
e) Piulițe, prezoane sau șuruburi de fixare lipsă (în funcție de număr)   X X
f) Burduf de protecție la praf deteriorat/lipsă X X  
5.1.3. Rulmenți roți (+E) Inspecție vizuală cu vehiculul aflat pe elevator sau deasupra canalului de vizitare Se utilizează obligatoriu un detector de jocuri în cazul vehiculelor cu MTMA >3,5 tone Se rotește și se oscilează roata sau se aplică o forță laterală pe fiecare roată a) Joc excesiv la rulment   X X
b) Rulment prea strâns, blocarea roții la rotire   X X
c) Zgomot la rotirea liberă a roții   X  
5.2. Roți (jante) și anvelope
5.2.1. Stare, fixare butuci roți (+E) ' Inspecție vizuală pe ambele părți ale fiecărei roți cu vehiculul pe canal sau elevator a) Prezon sau piuliță lipsă sau slabit(ă) (în funcție de număr)   X X
b) Butucul roții uzat excesiv, deteriorat sau fisurat     X
5.2.2. Stare, fixare roți (+E) Inspecție vizuală pe ambele părți ale fiecărei roți cu vehiculul pe canal sau elevator a) Jantă fisurată, sudată necorespunzător     X
b) Inele elastice de reținere a anvelopei fixate incorect     X
c) Jantă deformată excesiv sau montată incorect   X X
d) Dimensiunile jantei nu sunt în conformitate cu documentele   X  
e) Găurile de fixare a jantei ovalizate   X  
5.2.3. Stare, fixare anvelope (+E) Inspecție vizuală a întregii anvelope prin deplasarea vehiculului înainte și înapoi pe canal sau prin rotirea roții când vehiculul este suspendat pe elevator sau cric de canal Conform lit. F a) Dimensiunea anvelopei, indicele de sarcină sau indicele de viteză, marca de omologare nu sunt conforme cu documentele   X X
b) Anvelope de dimensiuni diferite pe aceeași axă sau la roți jumelate   X  
c) Anvelope de construcție diferită (radial sau diagonal) pe aceeași axă   X  
d) Tăieturi profunde sau deteriorări importante pe banda de rulare sau pe flancurile anvelopelor     X
e) Indicatorul de uzură al profilului anvelopei devine expus/Adâncimea profilului principal (zona centrală de 3/4 din lățimea benzii de rulare) mai mică de 1,6 mm (pentru tractoare: 2 mm la anvelopele cu diametrul jantei până la 20' inclusiv sau 4 mm la anvelopele cu diametrul jantei peste 20')   X X
f) Frecarea anvelopei de părți ale șasiului/caroseriei sau ale suspensiei   X  
g) Anvelope reșapate neomologate     X
h) Funcționare defectuoasă/nefuncționarea evidentă a sistemului de monitorizare a presiunii (dacă a fost prevăzut de producător) X X  
i) Uzură neuniformă pronunțată a anvelopei pe banda de rulare   X  
5.3. Suspensie
5.3.1. Arcuri (+E) Inspecție vizuală cu vehiculul pe canal sau elevator utilizând un detector de jocuri dacă este necesar a) Fixare sau montare necorespunzătoare a arcurilor pe șasiu sau punte   X X
b) O componentă a arcului deteriorată/fisurată   X X
c) Lipsă arc la una din punți (roți)     X
d) Reparație sau modificare necorespunzătoare   X X
e) Arc rupt   X  
5.3.1.1. Simetrie suspensie (+E) Inspecție vizuală pe canal sau elevator Control comparativ al suspensiei roților de pe aceeași punte Diferență vizibilă privind înălțimea vehiculului pe cele două părți ale aceleiași punți X    
5.3.2. Amortizoare (+E) Inspecție vizuală cu vehiculul pe canal sau elevator a) Amortizoare montate necorespunzător pe șasiu sau punte X X  
b) Amortizor deteriorat prezentând semne grave de neetanșeitate sau funcționare necorespunzătoare   X  
c) Jocuri excesive în articulațiile de fixare pe cadru sau șasiu   X  
d) Lipsă amortizor   X  
5.3.2.1. Test de eficiență a amortizoarelor (X) Se utilizează un echipament special și se compară diferențele dintre partea stângă și partea dreaptă și/sau valorile absolute prevăzute de producător a) Diferențe semnificative între stânga și dreapta   X  
b) Neatingerea valorilor minime prevăzute   X  
5.3.3. Bară de torsiune, bielete antiruliu, bare și leviere ale suspensiei (+E) Inspecție vizuală utilizând un detector de jocuri sau elevator a) Montare necorespunzătoare a unei componente pe șasiu sau punte   X X
b) O componentă corodată excesiv/deteriorată sau fisurată   X X
c) Reparație sau modificare necorespunzătoare   X X
d) Rulment gripat sau joc anormal la rulment   X  
e) Lipsă bară stabilizatoare (dacă a fost prevăzută de producător)     X
5.3.4. Articulații suspensie (+E) Inspecție vizuală cu vehiculul pe elevator sau canal utilizând un detector de jocuri sau elevator a) Joc excesiv în bolțul articulației și/sau bucșe sau la articulațiile suspensiei   X X
b) Burduf de protecție la praf deteriorat/lipsă X X  
c) Lipsă bolțuri fixare arc și/sau bucșe     X
d) Lipsă plăcuțe reazem și/sau bride     X
e) Bolțul articulației, bucșe, articulațiile suspensiei rupte     X
5.3.5. Suspensie pneumatică Inspecție vizuală și auditivă cu vehiculul aflat pe canal a) Sistem inoperabil (nu se poate modifica presiunea de aer în perne)     X
b) Orice componentă deteriorată/defectă sau modificată astfel încât ar putea afecta funcționarea sistemului   X X
c) Burduf pernă neetanș/spart   X X
d) Fixare necorespunzătoare pe șasiu sau punte   X  
5.3.5.1. Simetrie suspensie (+E) Inspecție vizuală pe canal sau elevator Control comparativ al suspensiei roților de pe aceeași punte Diferență vizibilă privind înălțimea vehiculului pe cele două părți ale aceleiași punți X    
(X) Elemente legate de starea vehiculului și utilizarea acestuia pe drumurile publice, dar care nu sunt considerate esențiale pentru o inspecție tehnică periodică
6. ȘASIU, CABINA ȘI ELEMENTE ATAȘATE ȘASIULUI
6.1. Sasiu sau cadru și elemente atașate
6.1.1. Stare generală șasiu, șasiu suplimentar, lonjeroane față și spate la caroseria autoportantă (+E) Inspecție vizuală cu vehiculul aflat pe canal sau elevator Coroziunile se vor evalua conform procedurii prevăzute la lit. G a) Lonjeroane sau traverse fisurate sau deformate   X X
b) Plăci de strângere sau legături nesigure   X X
c) Coroziune excesivă care afectează rigiditatea șasiului   X X
d) Coroziuni avansate (zone corodate, coroziuni străpunse) /fisuri, rupturi, deformări importante ale elementelor de rezistență pe orice parte inclusiv pe traverse   X X
e) Elemente de rezistență sudate necorespunzător     X
f) Șasiul suplimentar corodat excesiv/fisurat sau cu deformări importante   X X
g) Șasiul suplimentar fixat necorespunzător   X  
6.1.2. Tubulatură de evacuare, amortizoare de zgomot Inspecție vizuală și auditivă cu vehiculul aflat pe canal sau elevator cu motorul în funcționare a) Sistem de evacuare fixat necorespunzător sau neetanș   X  
b) Gazele de evacuare pătrund în habitaclu sau în cabina conducătorului   X X
c) Lipsă element din tubulatura de evacuare   X  
d) Tubulatura de evacuare nu este poziționată corespunzător   X  
6.1.3. Rezervor de combustibil și conducte de alimentare (inclusiv rezervorul de combustibil pentru dispozitivul de încălzire și conducte) (+E) Inspecție vizuală cu vehiculul aflat pe canal sau elevator și detectarea neetanșeităților în cazul sistemelor GPL/GNC a) Rezervor sau conducte fixate necorespunzător   X X
b) Rezervor corodat excesiv, neetanș (prezintă scurgeri), capacul rezervorului lipsește sau nu este corespunzător   X X
c) Conducte alimentare cu combustibil deteriorate, poziționate necorespunzător sau uzate datorită frecării de alte componente   X  
d) Dispozitivul de oprire a combustibilului (dacă a fost prevăzut de producător) nu funcționează corespunzător   X  
e) Risc de incendiu datorat: scurgerilor de combustibil, protecției necorespunzătoare a rezervorului sau tubulaturii de evacuare, condițiilor din compartimentul motor   X X
f) Plăcuță cu data omologării rezervorului GPL lipsă ori cu data respectivă ilizibilă; etichetă sau inscripție poansonată cu data-limită de expirare a valabilității rezervorului GNC lipsă ori cu data respectivă ilizibilă/Sistem GPL, GNC sau cu hidrogen neomologat ori necertificat   X X
g) Lipsă rezervor corespunzător fiecărui combustibil menționat în CIV   X  
h) Rezervor suplimentar care nu este menționat în CIV   X  
i) Alimentare dintr-un rezervor improvizat, altul decât cel destinat     X
j) Rezervor GPL cu vechime mai mare de 10 ani față de data omologării poansonată; Rezervor GNC cu vechime mai mare decât data-limită de expirare a valabilității de pe etichetă sau poansonată   X  
k) Carcasă multisupapă neetansă/fisurată sau fără capac X X  
l) Tubulatură pentru evacuarea scăpărilor de GPL sau GNC neetanșă ori nefixată   X  
m) Scurgeri benzină, GPL sau GNC     X
n) Scurgeri motorină   X  
o) Furtun de alimentare cu benzină, motorină, GPL sau GNC uzat/crăpat, tăiat   X X
p)Lipsă coliere asigurare furtune   X  
q) Țevi pentru GPL din cupru fără înveliș de protecție din cauciuc sau plastic/racorduri GPL sudate sau lipite pe țevi; racorduri GNC lipite pe țevi   X X
6.1.4. Bare de protecție, protecție laterală și dispozitive de protecție antiîmpănare spate (dacă au fost prevăzute de producător) Inspecție vizuală a) Elemente fixate necorespunzător/deteriorate care pot provoca accidentări   X X
b) Dispozitive care nu corespund în mod evident cerințelor   X  
6.1.5. Suport pentru roata de rezervă (dacă a fost prevăzut de producător) Inspecție vizuală a) Suportul nu este într-o stare corespunzătoare X    
b) Suport fisurat sau fixat necorespunzător   X  
c) Roată de rezervă fixată necorespunzător cu pericol de desprindere (interiorul/exteriorul vehiculului)   X X
6.1.6. Dispozitiv de cuplare și dispozitiv de remorcare (+E) Inspecție vizuală urmărind cu atenție uzura și funcționarea corespunzătoare a tuturor dispozitivelor de siguranță montate și/sau prin utilizarea calibrelor de măsurare sau a șublerului Verificare și evaluare conform preocedurii prevăzute la lit. H a) Element component deformat/defect sau fisurat   X X
b) Uzură excesivă a cuplelor   X X
c) Cuplaj defect   X X
d) Orice dispozitiv de siguranță lipsă, deteriorat sau care nu funcționează corespunzător   X  
e) Nefuncționarea indicatoarelor   X  
f) Obstrucționarea plăcii cu numărul de înmatriculare sau a oricărei lămpi (atunci când nu sunt utilizate) X X  
g) Reparație sau modificare necorespunzătoare   X X
h) Dispozitiv de cuplare remorcă neomologat     X
i) Proțap cu coroziuni avansate/montat sau fixat necorespunzător, fisurat, cu deformări importante, reparat necorespunzător   X X
j) Coroziuni excesive ale elementelor de rezistență pe care sunt fixate dispozitivele de remorcare   X  
6.1.7. Transmisie (+E) Inspecție vizuală cu vehiculul aflat pe canalul de vizitare sau elevator Se verifică atent zona ambreiajului, cutiei de viteze, diferențialului, reductorului și a frânei de încetinire (dacă nu acționează pe evacuare) Se verifică inclusiv dubla comandă pentru ambreiaj în cazul autovehiculelor ȘCOALĂ a) Șurub de siguranță fixat necorespunzător/lipsă   X X
b) Palierele arborilor de transmisie uzate excesiv   X X
c) Cardan uzat excesiv   X X
d) Cuplaje flexibile deteriorate   X X
e) Arbore deteriorat sau îndoit   X  
f) Suportul palierului fisurat sau fixat necorespunzător   X X
g) Protecție deteriorată/lipsă la arborii planetari X X  
h) Modificare neautorizată a transmisiei   X  
i) Scurgeri lichid, ulei de transmisie sau pierderi de aer la sistemele comandate pneumatic (în funcție de debit redus/important) X X  
j) Pedală ambreiaj cu acționare greoaie/fixată necorespunzător, lipsă siguranță de asigurare pedală pe ax (inclusiv dubla comandă) X X  
k) Protecție pedală ambreiaj uzată sau lipsă (inclusiv dubla comandă) X    
l) Levier selectare viteze fixat necorespunzător/modificat X X  
m) Comandă ambreiaj poziționată sau fixată necorespunzător (inclusiv dubla comandă) X    
n) Timonerie schimbător de viteze fixată necorespunzător/modificată constructiv X X  
o) Modificarea neautorizată a transmisiei din manuală în automată (sau invers)   X  
p) Fixare necorespunzătoare a cutiei de viteze pe traversă sau tampoane de fixare a traversei nesigure pe șasiu (ex. lipsă șuruburi de fixare)   X  
q) Lipsă transmisie longitudinală sau a arborilor planetari la una din punțile autovehiculului în cazul autovehiculelor cu tracțiune integrală   X  
r) Fixare necorespunzătoare a transmisiei longitudinale, a arborilor planetari cu transmisie homocinetică (șuruburi, știfturi elastice etc.) sau a dispozitivelor de asigurare a transmisiei în cazul autovehiculelor cu ampatament mare (dacă dispozitivul de asigurare a fost prevăzut de producător)   X  
s) Zgomot la rulmenții transmisiei, inclusiv cruci cardanice/joc excesiv X X  
6.1.7.1. Funcționare transmisie Inspecție în parcurs a) Funcționare necorespunzătoare a ambreiajului, cutiei de viteze sau reductorului   X  
b) Zgomot anormal la transmisie   X  
6.1.8. Fixare motor pe șasiu sau caroserie Inspecție vizuală cu motorul în funcțiune a) Suport motor fisurat, desprins de pe șasiu sau fixat nesigur   X X
b) Modificarea poziției motorului față de modelul omologat (ex. din montaj transversal în longitudinal)   X  
6.1.8.1. Stare, fixare anexe pe motor Inspecție vizuală Ventilator lipsă sau deteriorat, paletă(e) ventilator fisurată(e) sau lipsă curele pentru antrenarea anexelor motorului   X  
6.1.8.2. Stare, fixare componente pentru alimentarea alternativă a motorului Inspecție vizuală a) Reductor-vaporizator GPL, regulator GNC sau unitate de control electronic fără marcaj conform Regulamentului CEE- ONU nr. 67 sau nr. 110   X  
b) Reductor-vaporizator GPL, regulator GNC sau alte componente (GPL ori GNC) poziționate sau fixate necorespunzător   X  
6.1.9. Performanțe motor Inspecție vizuală a) Modificare neautorizată a unității de comandă   X  
b) Modificare neautorizată a componenetelor motorului   X  
6.2. Cabină și caroserie
6.2.1. Stare, fixare caroserie, cabină Inspecție vizuală și funcțională pentru anumite verificări Se vor face verificări și evaluări conform lit. G a) Panou, element lipsă sau deteriorat care ar putea produce răniri   X X
b) Montant deformat, corodat excesiv sau fisurat care poate genera deschiderea accidentală a capotelor sau a obloanelor   X X
c) Neetanșeități care permit pătrunderea gazelor de evacuare în habitaclu   X X
d) Caroserie modificată sau reparată necorespunzător   X X
e) Caroserie, cabină incompletă sau deteriorată   X  
f) Caroserie corodată excesiv în zona compartimentului motor, în portbagaj, la pasajele roților, în zona de fixare a suspensiei și în zona punților   X  
g) Lipsă mecanism de zăvorâre a cabinei pe șasiu sau mecanism defect   X  
h) Dispozitv de rabatare a cabinei defect sau lipsă (dacă a fost prevăzut de producător)   X  
6.2.1.1. Stare, fixare semiremorcă autobuz articulat (+E) Inspecție vizuală cu vehiculul aflat pe canalul de vizitare Se va inspecta și zona de pe acoperișul autobuzului Se va utiliza un detector de jocuri cu 8 mișcări Se va inspecta și prin probă în parcurs a) Ansamblul burduf deteriorat   X  
b) Jocuri excesive în articulațiile brațelor de fixare   X  
c) Brațe cadru fixate necorespunzător, reparate necorespunzător sau cu deformări importante   X  
d) Zonele de fixare a brațelor corodate excesiv   X  
e) Jocuri în leviere, bare și articulațiile acestora la puntea directoare spate   X  
f) Zgomote la virarea ansamblului burduf   X  
6.2.2. Montare caroserie, cabină, suprastructură (+E) Inspecție vizuală în zonele de control cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe o rampă Se vor face verificări și evaluări conform lit. G a) Caroseria, cabina, suprastructura nu este fixată corespunzător     X
b) Caroseria, cabina, suprastructura nu este fixată pe șasiu în aliniament   X  
c) Element de fixare (pe șasiu sau pe șasiul suplimentar) fisurat, lipsă sau slăbit   X X
d) Coroziuni excesive în punctele de fixare ale caroseriei   X X
6.2.3. Uși și dispozitive de închidere uși Inspecție vizuală și funcțională Se vor face verificări și evaluări conform lit. G a) Ușă care nu se deschide sau nu se închide corespunzător   X  
b) Ușă care se poate deschide accidental sau care nu se închide sigur   X  
c) Ușă, balama, dispozitiv de asigurare slăbite, deteriorate/lipsă X X  
d) Coroziuni excesive uși   X  
6.2.4. Structură de rezistență și podea (+E) Inspecție vizuală cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe o rampă Se vor inspecta cu atenție mărită zonele de îmbinare a caroseriei Se vor face verificări și evaluări conform lit. G a) Podea fisurată sau corodată excesiv, fixată necorespunzător   X X
b) Praguri, contrapraguri, contraaripi corodate excesiv   X  
c) Întărituri podea fisurate, deformate sau corodate excesiv   X  
6.2.5. Scaun conducător auto Inspecție vizuală și funcțională a) Scaun fixat necorespunzător sau cu o structură defectă   X X
b) Mecanismulul de reglare a scaunului nu funcționează corect   X X
c) Scaun lipsă sau neomologat   X  
6.2.6. Alte scaune Inspecție vizuală a) Scaune defecte/fixate necorespunzător X X  
b) Scaune care nu au fost montate în conformitate cu cerințele X X  
c) Scaune lipsă sau configurația scaunelor nu corespunde cu CIV   X  
d) Scaune modificate sau neomologate   X  
6.2.7. Comenzi necesare conducătorului auto Inspecție vizuală și funcțională Orice comandă necesară pentru a opera vehiculul în siguranță nu funcționează corespunzător   X X
6.2.8. Scări pentru cabină Inspecție vizuală a) Treaptă/grup de trepte deteriorată(e) sau fixată(e) nesigur X X  
b) Treaptă/grup de trepte care pot provoca accidente X X  
6.2.9. Alte echipamente și accesorii interioare și exterioare (dacă au fost prevăzute de producător) Inspecție vizuală a) Accesoriu sau echipament fixat necorespunzător sau defect   X  
b) Accesoriu sau echipament neomologat sau care nu corespunde reglementărilor   X  
c) Neetanseități la echipamentul hidraulic auxiliar (în funcție de debit: redus/important) X X  
6.2.10. Apărători de noroi, aripi, dispozitive antiîmproscare (dacă au fost prevăzute de producător) Inspecție vizuală a) Elemente slăbite, corodate excesiv/rupte sau lipsă X X  
b) Spațiu insuficient pentru roți   X  
c) Neconforme cu cerințele X X  
7. ALTE ECHIPAMENTE
7.1. Centuri de siguranță/catarame și sisteme de reținere
7.1.1. Siguranța montării centurilor de siguranță și a cataramelor aferente Inspecție vizuală Verificare puncte de ancorare a) Punct de ancorare deteriorat excesiv   X X
b) Punct de ancorare fixat necorespunzător   X X
7.1.2. Stare, fixare centuri de siguranță, catarame Inspecție vizuală și funcțională a) Centuri de siguranță obligatorii lipsă sau nu au fost montate   X  
b) Centură de siguranță deteriorată   X  
c) Centură de siguranță neomologată   X  
d) Dispozitivul de închidere este avariat, lipseste sau nu funcționează corect   X  
e) Mecanismul de recuperare a centurii avariat sau nu funcționează corect (la cele retractabile)   X  
f) Funcționare necorespunzătoare martor centură la cele care sunt dotate X    
7.1.3. Dispozitiv limitator al sarcinii centurii de siguranță (dacă a fost prevăzute de producător) Inspecție vizuală Lipsă evidentă sau nepotrivirea limitatorului de sarcină pentru vehiculul în cauză   X  
7.1.4. Centură de siguranță cu dipozitiv de pretensionare (dacă a fost prevăzute de producător) Inspecție vizuală Lipsă evidentă sau nepotrivirea dispozitivelor de pretensionare pentru vehiculul în cauză   X  
7.1.5. Airbaguri Inspecție vizuală a) Lipsă evidentă sau nepotrivirea airbagurilor pentru vehiculul în cauză   X  
b) Airbag evident nefuncțional   X  
7.1.6. Sisteme SRS (sistem de reținere suplimentar) Inspecția vizuală a martorului indicator de defecțiuni (MIL) Martorul indicator de defecțiuni (MIL) al SRS indică ’ funcționarea defectuoasă a sistemului   X  
7.2. Stingător de incendiu Inspecție vizuală a) Cu termen de valabilitate expirat sau lipsește   X  
b) Nu corespunde reglementărilor   X  
7.3. încuietori și dispozitive antifurt Inspecție vizuală și funcțională a) Dispozitiv defect și care nu previne furtul vehiculului X    
b) Dispozitiv de închidere sau blocare defect sau funcționând necorespunzător   X X
7.4. Triunghiuri reflectorizante de presemnalizare Inspecție vizuală a) Lipsă sau incomplete X    
b) Neomologate X    
7.5. Trusă de prim ajutor Inspecție vizuală a) Incomplete/lipsă X    
b) Nu corespunde reglementărilor X    
7.6. Cale de roată (dacă sunt necesare) Inspecție vizuală A se vedea anexa nr. 14 la reglementări Deteriorate/lipsă X X  
7.7. Avertizor acustic (inclusiv cel suplimentar montat de producător) Inspecție vizuală și funcțională a) Nu funcționează   X  
b) Comandă nesigură X    
c) Neomologat   X  
7.8. Vitezometru Inspecție vizuală și funcțională în timpul probei în parcurs a) Nu este montat conform cerințelor   X  
b) Nu funcționează sau lipsește   X  
c) Nu este iluminat   X  
7.9. Tahograf (dacă este obligatoriu conform legislației) Inspecție vizuală și funcțională a) Neomologat   X  
b) Nu funcționează   X  
c) Sigiliile sau alte mijloace de protecție lipsă sau deteriorate, dacă verificarea este posibilă   X  
d) Placă de montare lipsă, ilizibilă sau cu termen de valabilitate expirat   X  
e) Falsificarea sau manipularea evidentă a sigiliilor, a plăcii de montare sau a altor elemente de protecție   X  
f) Dimensiunea anvelopelor pe puntea motoare diferită de cea înscrisă pe placa de montare   X  
g) Placa de montare nu corespunde cerințelor   X  
7.10. Limitator de viteză (dacă este obligatoriu conform legislației) (+E) Inspecție vizuală și funcțională (dacă echipamentul de verificare a limitatoarelor de viteză este disponibil) a) Autovehiculul nu este dotat cu limitator conform cerințelor specifice   X  
b) Evident nefuncțional   X  
c) Limitator de viteză setat incorect (dacă este verificat)   X  
d) Sigilii sau alte mijloace de protecție deteriorate sau lipsă, dacă verificarea este posibilă   X  
e) Placă de montare lipsă, ilizibilă sau cu termen de valabilitate expirat   X  
f) Dimensiunea anvelopelor nu corespunde cu parametrii de calibrare   X  
g) Placa de montare nu corespunde cerințelor   X  
7.11. Odometru (dacă a fost prevăzut de producător) Inspecție vizuală a) Modificare evidentă (fraudă) X X  
b) Nefuncționare evidentă X X  
7.12. Sistem de control electronic al stabilității (ESC) (dacă a fost prevăzut de producător/dacă este necesar) Inspecție vizuală a) Senzorii de turație din roată lipsă sau deteriorați   X  
b) Instalație electrică deteriorată   X  
c) Alte componente lipsă sau deteriorate   X  
d) Deteriorare sau funcționare necorespunzătoare a comutatorului   X  
e) Ledul indicator de defecțiuni (MIL) al ESC indică funcționarea defectuoasă a sistemului   X  
8. EMISII POLUANTE
8.1. Zgomot
8.1.1. Sistem de reducere a zgomotului Inspecție vizuală și auditivă a) Nivel de zgomot excesiv   X  
b) Orice parte a sistemului de reducere a zgomotului nesigură, lipsă, deteriorată, fixată incorect sau modificată în mod evident astfel încât ar putea afecta în mod semnificativ nivelul de zgomot   X X
8.2. Gaze de evacuare
8.2.1. Emisii produse de mas alimentate cu benzină, GPL sau GNC
8.2.1.1. Echipament de control al emisiilor de gaze Inspecție vizuală a) Echipament de control al emisiilor prevăzut de producător lipsă, modificat sau defect în mod evident   X  
b) Neetanșeități ce ar putea afecta semnificativ măsurarea emisiilor   X  
8.2.1.2. Emisii poluante (+E) Control cu analizor de gaze pentru CO și HC la autovehiculele cu mas fără catalizator tricomponent și sondă lambda, la turația de mers în gol încet Control cu analizor de gaze pentru CO și HC la autovehiculele cu mas cu catalizator tricomponent și sondă lambda, la turația de mers în gol încet și la turația de mers în gol accelerat (min. 2000 rot/min, max. 3000 rot/min) . Pentru vehiculele echipate cu un sistem de diagnosticare la bord (OBD), funcționarea corectă a sistemului de control al emisiilor poate fi verificată prin citirea corespunzătoare a OBD și a verificării funcționării corecte a OBD în locul măsurării unor emisii în conformitate cu cerințele specifice La motoarele cu alimentare duală benzină/GPL, GNC controlul va fi efectuat pentru ambele moduri de funcționare iar verificarea HC se efectuează numai pentru funcționarea cu benzină La autovehiculele cu sistem de alimentare hibrid sau la autovehiculele echipate cu mas în 2 timpi nu se va efectua verificarea emisiilor poluante A se vedea anexa nr. 13 la reglementări a) Fie emisiile de gaze depășesc nivelurile specifice stabilite de producător   X  
b) Fie, în cazul în care aceste informații nu sunt disponibile, emisiile de COcor și HC depășesc:   X  
1) pentru autovehiculele echipate cu mas:      
– 4,5% sau      
– 3,5%; pt. COcor, în funcție de data primei înmatriculări (data fabricației, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă), conform anexei nr. 13 la reglementări      
– 1000 ppm pt. HC      
2) pentru autovehiculele echipate cu mas-kat:      
– 0,5% la turația de mers în gol încet și      
– 0,3% la turația de mers în gol accelerat; sau      
– 0,3% la turația de mers în gol încet și      
– 0,2% la turația de mers in gol accelerat; pt. COcor, în funcție de nivelul de poluare menționat în CIV, conform anexei nr. 13 la reglementări      
– 100 ppm pt. HC la turația de mers in gol accelerat;      
c) Lambda nu se încadrează în domeniul 1±0,03 sau nu este conform cu valoarea specificată de producător la turația de mers în gol accelerat   X  
d) OBD indică funcționare defectuoasă   X  
8.2.2. Emisii produse de mac alimentate cu motorină
8.2.2.1. Echipament de control al emisiilor de gaze Inspecție vizuală a) Echipament de control al emisiilor prevăzut de producător lipsă sau defect în mod evident   X  
b) Neetanșeități ce ar putea afecta semnificativ măsurarea emisiilor   X  
8.2.2.2. Verificare opacitate (+E) Control cu opacimetru în accelerare liberă Se accelerează motorul de la turația de mers în gol la turația de regulator A se vedea anexa nr. 13 la reglementări Vehiculele fabricate înainte de 1 ianuarie 1980 sunt exceptate de la această verificare a) Opacitatea depășește nivelul înregistrat pe plăcuța producătorului de pe vehicul   X  
b) Dacă această informație nu este disponibilă, indicele de opacitate K depășește:   X  
1) pentru autovehiculele echipate cu mac supraalimentat (turbo): 3 m-1      
2)pentru autovehicule echipate cu mac normal aspirat: 2,5 m-1      
3)pentru autovehiculele prevăzute în anexa nr. 13 la reglementări: 1,5 m-1      
8.3. Suprimare interferențe electromagnetice
Interferență radio (X) Inspecție vizuală Orice nerespectare a cerințelor X    
8.4. Alte aspecte referitoare la mediu
8.4.1. Scurgeri de lichide Inspecție vizuală Orice scurgere în exces de lichid care poate afecta mediul ambiant sau expune la riscuri pe alți utilizatori ai drumului   X X
8.4.2. Fum vizibil Inspecție vizuală Fum în exces de orice culoare   X  
(X) Elemente legate de starea vehiculului și utilizarea acestuia pe drumurile publice, dar care nu sunt considerate esențiale pentru o inspecție tehnică periodică
9. INSPECȚII SUPLIMENTARE PRIVIND AUTOVEHICULELE DESTINATE TRANSPORTULUI DE PERSOANE CARE AU, ÎN AFARA LOCULUI CONDUCĂTORULUI, MAI MULT DE 8 LOCURI PE SCAUNE (M2, M3)
9.1. Uși
9.1.1. Stare, fixare și funcționare usi de intrare și de ieșire Inspecție vizuală și funcțională a) Funcționare necorespunzătoare la închidere și/sau deschidere   X  
b) Ușă deteriorată   X  
c) Sistem de control în caz de urgență defect   X  
d) Controlul de la distanță al ușilor sau dispozitive de avertizare defecte   X  
e) Neconforme cu cerințele X X  
f) Uși improvizate   X  
9.1.2. Ieșiri de siguranță Inspecție vizuală și funcțională (unde este posibil) a) Funcționare defectuoasă la închidere și deschidere   X  
b) Ideograme pentru ieșire de siguranță greu lizibile/ilizibile sau lipsă X X  
c) Ciocan de spart geamul lipsă   X  
d) Neconforme cu cerințele X X  
e) Greu accesibile   X  
9.2. Sistem de dezaburire și dezghețare la lunetă, parbriz, oglinzi, geam lateral Inspecție vizuală și funcțională a) Nu funcționează corect X X  
b) în timpul funcționării, în compartimentul conducătorului auto sau al pasagerilor sunt introduse gaze de evacuare     X
c) Sistem lipsă (dacă este obligatoriu)   X  
9.3. Sistem de ventilație și de încălzire Inspecție vizuală și funcțională a) Sistemul de încălzire și ventilație nu funcționează corespunzător X X  
b) în timpul funcționării, în compartimentul conducătorului auto sau al pasagerilor sunt introduse gaze de evacuare     X
9.4. Scaune
9.4.1. Scaune pasageri (inclusiv pentru personalul de însoțire) Inspecție vizuală a) Scaune defecte/fixate necorespunzător X X  
b) Strapontine (dacă sunt permise) neautomate X X  
c) Scaune modificate sau neomologate   X  
d) Scaune care nu au fost montate în conformitate cu cerințele X X  
e) Scaune lipsă sau configurația scaunelor nu corespunde cu CIV   X  
9.4.2. Scaun conducător auto (cerințe suplimentare) Inspecție vizuală și funcțională a) Dispozitive speciale defecte sau deteriorate (protecția parbrizului la lumină orbitoare) X X  
b) Sisteme de protecție a șoferului nesigure X X  
9.5. Lumini interioare și de ghidare (X) Inspecție vizuală și funcțională Dispozitiv defect sau neconform cu cerințele X X  
9.6. Culoare și zone de staționare în picioare Inspecție vizuală a) Podea deteriorată/nesigură sau care nu este fixată corespunzător   X X
b) Bare de sprijin deteriorate, nesigure sau fixate necorespunzător X X  
c) Neconforme cu cerințele X X  
d) Culoarele și zonele de staționare în picioare greu accesibile X X  
9.7. Scări și trepte Inspecție vizuală și funcțională (dacă este posibil) a) Scări de acces deteriorate, nesigure sau fixate necorespunzător/defecte   X X
b) Scări retractabile care nu funcționează corespunzător   X  
c) Neconforme cu cerințele X X  
d) Scări și trepte modificate   X  
9.8. Sistem de comunicare cu pasagerii (X) Inspecție vizuală și funcțională Sistem care nu funcționează corespunzător/defect X X  
9.9. Elemente de informare (dacă au fost prevăzute de producător) (X) Inspecție vizuală a) Element lipsă, cu mesaj eronat sau ilizibil X    
b) Neconforme cu cerințele X X  
9.10. Cerințe privind transportul copiilor
9.10.1. Uși Inspecție vizuală Siguranța ușilor neconformă cu cerințele privind acest mod de transport X X  
9.10.2. Semnalizare și echipamente speciale Inspecție vizuală Semnalizare sau echipamente speciale lipsă sau neconforme cu cerințele X X  
9.11. Cerințe privind transportul persoanelor cu handicap
9.11.1. Stare, fixare și funcționare uși, rampe și elevatoare Inspecție vizuală și funcțională a) Funcționare defectuoasă X X  
b) Uși, rampe, elevatoare deteriorate, nesigure sau fixate necorespunzător X X  
c) Elemente de comandă a ușilor, elevatoarelor și a rampelor defecte X X  
d) Dispozitive de avertizare defecte X X  
e) Neconforme cu cerințele X X  
9.11.2. Stare, fixare dispozitive de reținere scaune cu rotile Inspecție vizuală și funcțională a) Funcționare defectuoasă X X  
b) Dispozitive deteriorate/nesigure sau fixate necorespunzător X X  
c) Elemente de comandă necorespunzătoare/lipsă X X  
d) Neconforme cu cerințele X X  
9.11.3. Echipament special de semnalizare Inspecție vizuală și funcțională (dacă este cazul) Echipament necorespunzător/lipsă sau nu corespunde cerințelor X X  
9.12. Alte echipamente speciale (X)
9.12.1. Instalații de preparare a hranei Inspecție vizuală a) Instalație neconformă cu cerințele X X  
b) Instalație deteriorată astfel încât devine periculoasă utilizarea ei   X  
9.12.2. Instalație sanitară Inspecție vizuală Instalația sanitară deteriorată/defectă X X  
9.12.3. Alte dispozitive (de exemplu sisteme audio-video) Inspecție vizuală Instalația defectă/poziționată necorespunzător X X  
(X) Elemente legate de starea vehiculului și utilizarea acestuia pe drumurile publice, dar care nu sunt considerate esențiale pentru o inspecție tehnică periodică
10. ALTE VERIFICĂRI
10.1. Vehicul în ansamblu Inspecție vizuală sau prin utilizarea unui echipament adecvat a) Reparații sau modificări necorespunzătoare ale oricărei componente a vehiculului X X X
b) Orice defect suplimentar constatat ce ar putea afecta siguranța circulației rutiere pe drumurile publice X X X

(la 01-11-2016,
Lit. A din anexa 2 la reglementări a fost modificată de Punctele 8-17, Articolul I ORDINUL nr. 1.319 din 21 octombrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 857 din 27 octombrie 2016
)
E – verificare ce necesită utilizarea unui echipament specializat*1) Reparație sau modificare necorespunzătoare înseamnă o reparație sau modificare cu efecte negative asupra siguranței circulației rutiere sau asupra mediului (inclusiv modificări neautorizate sau cu folosirea unor componente neomolgate sau necertificate)*2) 48 % pentru vehiculele care nu sunt datate cu ABS sau înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) înainte de 1 octombrie 1991*3) 45 % pentru vehiculele înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) după 1988*4) 43 % pentru semiremorci și remorcile cu proțap înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) după 1988*5) 22 % pentru vehiculele din categoriile N(1), N(2) și N(3)DMi (defect minor) – defecțiune tehnică ce nu are un efect semnificativ asupra siguranței circulației rutiere și protecției mediului, precum și alte neconformități minore (inclusiv în ceea ce privește identificarea vehiculului). Nu este necesară reexaminarea vehiculului, dar este necesar ca defecțiunea respectivă să fie eliminată în cel mai scurt timpDMa (defect major) – defecțiune tehnică ce are un efect semnificativ asupra siguranței circulației rutiere (inclusiv în ceea ce privește ceilalți participanți la trafic) și asupra protecției mediului, precum și alte neconformități majore (inclusiv în ceea ce privește identificarea vehiculului). Utilizarea vehiculului este permisă în funcție de prevederile legislației privind circulația pe drumurile publiceDP (defect periculos) – defecțiune tehnică care constituie un risc imediat privind siguranța circulației rutiere. Vehiculul nu mai poate fi utilizat pe drumurile publiceÎn cazul defectelor care sunt încadrate în mai multe grupe de gravitate (DMi, DMa și/sau DP) încadrarea ține cont de despărțirea acestora pe grupe realizată prin semnul "/". În cazul defectelor ce pot fi încadrate în mai multe grupe de gravitate (DMi, DMa și/sau DP), pentru care nu se specifică clar încadrarea, inspectorul tehnic este responsabil de încadrarea acestora în funcție de gravitatea lor în funcție de definițiile specifice.Prescurtări utilizate în tabel:CI – certificat de înmatriculareCO – oxid de carbonCIV – cartea de identitate a vehicululuiHC – hidrocarburi totalITP – inspecție tehnică periodicăGNC – gaz natural comprimat (instalație de alimentare cu GNC)GPL – gaz petrolier lichefiat (instalație de alimentare cu GPL)MTMA – masa totală maximă autorizată (masa maximă tehnic admisibilă)Categoriile M(1), M(2), M(3), N(1), N(2), N(3), O(1), O(2), O(3), O(4) sunt definite în reglementările RNTR 2B.Schemă efectuare ITP (partea inferioară și exterioară)C.Coroziuni admise la conductele rigide de frânareConductele rigide de frânare nu trebuie să prezinte coroziuni atât de puternice încât dacă se îndepărtează stratul corodat suprafața rămasă să prezinte ciupituri (pitting).D.Defecte privind parbrizul și alte geamuri1. Defecte parbriz autoturisme și autovehicule cu MTMA până la 3.500 kg inclusivParbrizul a fost împărțit în 3 secțiuni imaginare, în funcție de importanța acestora, după cum urmează:1. Câmpul direct de vizibilitate – suprafața ce se află în fața frontului de vizibilitate al conducătorului auto. Aria acestei suprafețe este corespunzătoare cu aria unui dreptunghi cu lungimea de aproximativ 0,3 m (diametrul volanului) și înălțimea de 0,2 m proiectat pe parbriz (vezi figura);2. Câmpul indirect de vizibilitate – suma dintre suprafața generată prin rotirea câmpului direct de vizibilitate în raport cu linia mediană transversală a parbrizului și suprafața dreptunghiului de înălțime H dintre ele (reprezentat cu linie punctată în figură);3. Câmp neimportant pentru vizibilitate – suprafața rămasă din parbriz.Limita inferioară a dreptunghiului ce reprezintă câmpul direct de vizibilitate se definește ca intersecția dintre suprafața parbrizului și un plan orizontal imaginar tangent la extremitatea superioară a volanului (cu volanul reglat în poziție maximă superioară). Lungimea dreptunghiului ce reprezintă câmpul direct de vizibilitate este egală cu diametrul volanului (aprox. 0,3 m) proiectat perpendicular pe parbriz.Limita superioară a dreptunghiului ce reprezintă câmpul direct de vizibilitate se determină prin ridicarea unui segment vertical de dreaptă cu lungimea de 0,2 m între planul orizontal imaginar definit mai sus și suprafața parbrizului, conform figurii.Deteriorări permise:În câmpul de vizibilitate directă este permisă o singură deteriorare sau decolorare a cărei dimensiune poate fi încadrată într-un cerc imaginar cu diametrul de cel mult 10 mm.În câmpul de vizibilitate indirectă se admit:– o singură fisură neramificată indiferent de lungimea acesteia;– zgârieturi indiferent de lungime ce nu sunt mai late de 5 mm;– o deteriorare sau decolorare a cărei dimensiune poate fi încadrată într-un cerc imaginar cu diametrul de cel mult 40 mm;– patru deteriorări sau decolorări separate ale căror dimensiuni pot fi încadrate în patru cercuri imaginare cu diametre de cel mult 10 mm.Pe marginea parbrizului se admit fisuri simple neramificate ca în figură precum și alte deteriorări sau decolorări.2. Defecte autovehicule cu MTMA peste 3.500 kgParbrizul a fost împărțit în 3 secțiuni imaginare, în funcție de importanța acestora, după cum urmează:1. Câmpul direct de vizibilitate – suprafața ce se află în fața frontului de vizibilitate al conducătorului auto. Aria acestei suprafețe este corespunzătoare cu aria unui pătrat cu latura de 0,4 m proiectat pe parbriz (vezi figura);2. Câmpul indirect de vizibilitate – suma dintre suprafața generată prin rotirea câmpului direct de vizibilitate în raport cu linia mediană verticală a parbrizului și suprafața dreptunghiului de înălțime H dintre ele (reprezentat cu linie punctată în figură);3. Câmp neimportant pentru vizibilitate – suprafața rămasă din parbriz.Centrul câmpului direct de vizibilitate coincide cu intersecția dintre proiecția pe parbriz a liniei imaginare ce pornește din centrul scaunului șoferului și trece prin centrul volanului și proiecția pe parbriz a liniei orizontale ce este situată la 0,65 m deasupra celui mai de jos punct al scaunului conducătorului auto reglat în poziția minimă din punct de vedere al înălțimii și la distanță maximă față de volan (măsurarea se realizează cu scaunul conducătorului auto liber).Deteriorări permise:În câmpul de vizibilitate directă este permisă o singură deteriorare sau decolorare a cărei dimensiune poate fi încadrată într-un cerc imaginar cu diametrul de cel mult 30 mm.În câmpul de vizibilitate indirectă se admit:– o singură fisură neramificată indiferent de lungimea acesteia;– zgârieturi indiferent de lungime ce nu sunt mai late de 8 mm;– o deteriorare sau decolorare a cărei dimensiune poate fi încadrată într-un cerc imaginar cu diametrul de cel mult 100 mm;– trei deteriorări sau decolorări separate ale căror dimensiuni pot fi încadrate în trei cercuri imaginare cu diametre de cel mult 30 mm.Pe marginea parbrizului se admit fisuri simple neramificate ca în figura de mai sus precum și alte deteriorări sau decolorări.Prin deteriorări se înțeleg și bulele de aer ce pot să apară între straturile parbrizului.METODA DE CONTROL:1. Prin examinare vizuală;2. Dacă este cazul, prin măsurare utilizându-se dispozitive de verificare adecvate (ruletă, riglă, dispozitiv).3. Condiții privind transparența geamurilorGeamurile vehiculelor trebuie să fie omologate și să poarte marca de omologare în conformitate cu Directiva 92/22/CEE*2) cu modificările ulterioare sau cu Regulamentul 43 CEE-ONU*3).Notă
──────────
*2) Directiva 92/22/CEE a Consiliului din 31 martie 1992 privind geamurile de securitate și materialele pentru geamurile autovehiculelor și remorcilor acestora, modificată ultima dată de Directiva 2001/92/CE a Comisiei din 30 octombrie 2001 pentru adaptarea la progresul tehnic a Directivei 92/22/CEE a Consiliului privind geamurile de securitate și materialele pentru geamurile autovehiculelor și ale remorcilor lor, și a Directivei 70/156/CE a Consiliului referitoare la omologarea autovehiculelor și a remorcilor acestora.
*3) Regulamentul nr. 43 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) – Dispoziții uniforme privind omologarea geamurilor de securitate
──────────
Condiția se consideră îndeplinită și de către geamurile care sunt omologate conform normelor SAE sau DOT.Geamurile aflate în câmpul de vizibilitate principal al conducătorului auto trebuie să aibă un factor de transmisie normală a luminii de cel puțin 70%. Câmpul de vizibilitate principal al vehiculului este format din parbriz, geamurile laterale față și luneta.Al treilea alineat din secțunea 3 a lit. D din anexa 2 la reglementări a fost modificat de pct. 16 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.În cazul în care vehiculul este dotat și cu oglindă laterală dreapta, luneta nu mai face parte din câmpul principal de vizibilitate.În cazul în care geamurile vehiculului au o transparență modificată față de cea stabilită prin marcajul de omologare, se urmărește ca stratul aplicat ulterior să fie uniform și să nu creeze distorsiuni. De asemenea, tratamentul electrochimic sau foliile de protecție aplicate pe geamuri trebuie să fie certificate și marcate corespunzător, iar aplicarea acestora este permisă numai în ateliere autorizate potrivit legii.Al cincilea alineat din secțunea 3 a lit. D din anexa 2 la reglementări a fost modificat de pct. 32 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.Aceleași condiții se aplică motociclurilor carosate și tractoarelor.
E.Detectarea jocurilor excesive în articulațiiÎn funcție de caracteristicile constructive ale mecanismului de suspensie, există diverse metode pentru verificarea jocurilor:Notă: jocul radial poate fi verificat și manual pentru SITP de clasa a II-a ce nu sunt dotate cu detectoare de jocuriF.Verificări privind anvelopeleDimensiune anvelopăAdâncime profil anvelopăIndici de sarcină anvelope (IS)

IS KG IS KG IS KG IS KG IS KG
50 190 82 475 114 1180 146 3000 178 7500
51 195 83 487 115 1215 147 3075 179 7750
52 200 84 500 116 1250 148 3150 180 8000
53 207 85 515 117 1285 149 3250 181 8250
54 212 86 530 118 1320 150 3350 182 8500
55 218 87 545 119 1360 151 3450 183 8750
56 224 88 560 120 1400 152 3550 184 9000
57 230 89 580 121 1450 153 3650 185 9250
58 236 90 600 122 1500 154 3750 186 9500
59 243 91 615 123 1550 155 3875 187 9750
60 250 92 630 124 1600 156 4000 188 10000
61 257 93 650 125 1650 157 4125 189 10300
62 265 94 670 126 1700 158 4250 190 10600
63 272 95 690 127 1750 159 4375 191 10900
64 280 96 710 128 1800 160 4500 192 11200
65 290 97 730 129 1850 161 4625 193 11500
66 300 98 750 130 1900 162 4750 194 11800
67 307 99 775 131 1950 163 4875 195 12150
68 315 100 800 132 2000 164 5000 196 12500
69 325 101 825 133 2070 165 5150 197 12850
70 335 102 850 134 2120 166 5300 198 13200
71 345 103 875 135 2180 167 5450 199 13600
72 355 104 900 136 2240 168 5600 200 14000
73 365 105 925 137 2300 169 5800    
74 375 106 950 138 2360 170 6000    
75 387 107 975 139 2430 171 6150    
76 400 108 1000 140 2500 172 6300    
77 412 109 1030 141 2575 173 6500    
78 425 110 1060 142 2650 174 6700    
79 437 111 1090 143 2725 175 6900    
80 450 112 1120 144 2800 176 7100    
81 462 113 1150 145 2900 177 7300    

Indicele de sarcină reprezintă sarcina maximă în kilograme pe care o anvelopă o poate transporta la viteza maximă indicată de indicele de viteză. În cazul anvelopelor la care indicele de sarcină este precizat sub forma a două numere (de exemplu, 148/145L), al doilea număr reprezintă indicele de sarcină pentru utilizarea anvelopelor jumelate. Indicii de sarcină și viteză sunt prevăzuți în Directiva 92/23/CEE a Consiliului din 31 martie 1992 privind pneurile autovehiculelor și ale remorcilor acestora, precum și montarea lor, Regulamentul CEE-ONU nr. 30 și Regulamentul CEE-ONU nr. 54.–––-Alineatul de după tabelul de la litera F din anexa 2 la reglementări a fost modificat de pct. 33 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.Indici de viteză anvelope

Indice de viteza Viteza [Km/h]
A1 5
A2 10
A3 15
A4 20
A5 25
A6 30
A7 35
A8 40
B 50
C 60
D 65
E 70
F 80
G 90
J 100
K 110
L 120
M 130
N 140
P 150
Q 160
R 170
S 180
T 190
H 210
V 240
W 270
Y 300
ZR Peste 340

Indicele de viteză reprezintă viteza maximă la care o anvelopă poate transporta sarcina menționată ca indice de sarcină. Indicii de sarcină și de viteză sunt marcați pe ambele flancuri ale anvelopelor. La anvelopele radiale pentru vehicule grele, fără marcaj de viteză, limita maximă admisă este de 110 km/h, în timp ce la cele diagonale este de 100 km/h.

G.Defecte la caroserie datorate coroziuniiDefectele la caroserie datorate coroziunii vor fi evaluate în funcție de soluția constructivă a caroseriei:1. Autovehicul cu caroserie autoportantă2. Autovehicul cu șasiu portant1. Autovehicul cu caroserie autoportantăÎn cazul caroseriei autoportante vor fi evaluate zonele deteriorate prin coroziune în funcție de elementul caroseriei:a)Se vor accepta deteriorări datorate coroziunii (prin deteriorări datorate coroziunii înțelegându-se coroziuni străpunse) ale elementelor detașabile ce compun caroseria (capote, aripi, uși) dar de o anumită dimensiune și numai în anumite zone. Suprafața însumată a deteriorărilor datorate coroziunii ale elementelor detașabile trebuie să fie mai mică de 2500 mmp (pentru fiecare element considerat separat). Această suprafață se va calcula prin aproximarea cu o formă geometrică cunoscută (pătrat, dreptunghi, paralelogram, trapez sau cerc) a zonelor deteriorate prin coroziune, luându-se în considerare forma geometrică cea mai apropiată.Nu se vor accepta deteriorări datorate coroziunii în jurul punctelor de montare pe caroserie a elementelor detașabile la o distanță mai mică de 100 mm față de punctele de montare. În cazul capotelor și a ușilor, în zona dispozitivelor de închidere și a suporților acestora va fi considerată o zonă de siguranță de 50 mm de jur împrejur. În zona de siguranță nu se admit coroziuni străpunse.b)Se vor accepta deteriorări datorate coroziunii ale elementelor ce fac parte din structura de rezistență numai în anumite zone și având o anumită suprafață. Suprafața însumată a deteriorărilor datorate coroziunii (prin deteriorări datorate coroziunii înțelegându-se coroziuni străpunse) ale elementelor de rezistență trebuie să fie mai mică de 400 mmp (pentru fiecare element considerat separat). Această suprafață se va calcula prin aproximarea cu o formă geometrică cunoscută (pătrat, dreptunghi, paralelogram, trapez sau cerc) a zonelor deteriorate prin coroziune, luându-se în considerare forma geometrică cea mai apropiată. Vor fi acceptate deteriorări datorate coroziunii numai la următoarele elemente de caroserie: pasajele roților, contraaripi, podea și panourile caroseriei, cu condiția ca aceste coroziuni să se afle la o distanță mai mare de 100 mm față de îmbinarea elementului de caroserie respectiv.La autovehiculele cu caroserie autoportantă se va urmări verificarea elementelor prezentate în tabelul de mai jos.

 Elementul de caroserie ce trebuie evaluat   CoroziuneAcceptată  Dimensiunea suprafeței corodate (mmp)
Lonjeroane și traverse
Traverse: – Elemente transversale aflate în spatele suspensiei spate (la soluția constructivă cu motorul în spate) – Elemente transversale aflate în fața suspensiei față – Element transversal principal – Element transversal auxiliar – Element destinat rigidizării unui panou ce nu este fixat pe alt element de caroserie sau alt panou  Nu  Nu Nu Nu Da     400  
Elemente longitudinale: – Pragul: se va considera pragul pe toată lungimea, chiar dacă există sau nu un montant central – Contrapragul – Lonjeroanele spate se vor inspecta începând de la zona de prindere pe podea – Lonjeroanele față se vor inspecta începând de la zona de prindere pe podea sau pe panoul față – Elementul longitudinal principal – Elementul longitudinal auxiliar  Nu  Nu Nu  Nu  Nu Nu     
Lonjeron inferior (semilonjeron): – Lonjeron inferior față sau spate – Fixarea prin puncte a lonjeronului inferior de caroserie sau de alte elemente Consolele ce depășesc cu maxim 150 mm lungimea caroseriei Montanții în zona ușilor: lungimea acestora este prezentată în fig. 1 Montanții în zona geamurilor: lungimea acestora este prezentată în fig. 1  Nu Nu  Da  Nu  Nu     400    
Sectoare de panouri: Panoul podelei Elementul exterior de caroserie al ușii, altul decât structura de rezistență a acesteia Podea compartiment bagaje Zona de montare a rezervorului de combustibil sau a cârligului de remorcare pe podeaua spate Capotă compartiment bagaje Capotă compartiment motor Elementul/elementele de caroserie pe care sunt fixate lămpile și farurile Panoul față ce desparte compartimentul motor de compartimentul pasagerilor  Da Da  Da Nu  Da Da Nu  Da    400 2500  400  2500 2500  400  
Suporții de fixare a arcurilor Nu
Pasajele roților: Pasajele roților Pasajele roților față ce au rol de preluare parțială a sarcinii transmisă de amortizor sau arcul elicoidal: Fixarea la partea superioară Fixarea la panoul despărțitor Fixarea la partea inferioară Pasajele roților spate ce au rol de preluare parțială a sarcinii transmisă de amortizor sau arcul elicoidal: Fixarea la panoul de protecție exterior Fixarea celor două părți în zona de îmbinare Fixarea la panoul podelei sau podeaua compartimentului de bagaje Pasajele roților spate ce nu au rol de preluare parțială a încărcăturii de la amortizor sau arcul elicoidal Fixarea celor două părți în zona de îmbinare  Da   Nu Nu Nu   Nu Nu Nu  Da  Nu  400      400  
Motorul: Toate zonele pe care se fixează suporții motorului Suporții de fixare ai rezervorului de combustibil pe caroserie  Nu Nu     
Transmisia: Suporții de fixare a transmisiei  Nu  
Punți: Suporții bieletelor antiruliu sau a barelor stabilizatoareSuporții basculelor superioare și inferioare sau suporți de prindere a brațelor oscilante  Nu Nu     
Suspensia: Suporții de fixare a amortizoarelor Suporții de fixare a arcurilor elicoidale Suporții de fixare a arcurilor lamelare și a suporților de prindere a acestora  Nu Nu Nu     
Mecanismul de direcție: Suporții de fixare a semicasetei de direcție Suporții de fixare a casetei de direcție Suporții de fixare a părților auxiliare  Nu Nu Nu  
Sistemul de frânare: Zona de fixare a pompei centrale de frână Zona de fixare a pedalei de frână  Nu Nu  
Caroseria: Punctele de fixare ale centurilor de siguranță Balamalele și închizătorile ușilor: Suporții balamalelor și ghidajele mecanismului de glisarea a ușilor Fixarea mecanismului de închidere pe ușă Pentru centurile de siguranță montate pe ușă: Suporții articulațiilor și ghidajele mecanismului de glisare pe ușă Fixarea mecanismului de blocare pe ușă Capota motorului sau a compartimentului de bagaje din fața vehiculului: Suporții mecanismelor de închidere și deschidere Scaunele: Punctele de fixare a scaunelor Pentru centurile de siguranță montate pe scaune: Punctele de fixare pe scaune.  Nu  Nu  Nu  Nu  Nu   Nu  Nu  Nu          
Lămpile și farurile: Suporții de fixare ai sistemului de iluminare și semnalizare  Nu     
Legăturile dintre autovehicul și remorcă    
Punctele de fixare a suporților dispozitivului de remorcare Nu    

Fig. 1 Lungimea montanților din zona ușilor și a geamurilor (A = lungime la ușă, B = lungime la geam)2. Autovehicul cu șasiu portantÎn cazul autovehiculelor cu șasiu portant vor fi evaluate zonele deteriorate prin coroziune în funcție de elementul șasiului, urmărindu-se următoarele criterii de evaluare (prin deteriorări datorate coroziunii înțelegându-se coroziuni nestrăpunse):Zona deteriorată prin coroziune a cadrului șasiului este exprimată procentual în funcție de element (longitudinal sau transversal).Dimensiunile maxime permise ale zonelor deteriorate datorită coroziunii:– Elementele longitudinale și transversale ale cadrului șasiului precum și toate profilele ce fac parte din suportul dispozitivului de remorcare de tip șa, dispozitivul de cuplare al semiremorcii sau placa dispozitivului de cuplare nu trebuie să fie deteriorate datorită coroziunii (luându-se în considerare fiecare element longitudinal sau transversal) mai mult decât este specificat în tabelul de mai jos.Explicație: În cazul lonjeroanelor sunt incluse și suprafețele acestora pe care se fixează elementele direcției și ale suspensiei.

Elementele longitudinale și transversale   Procentajul maxim admis de reducere a grosimii elementului față de grosimea inițială
Toate elementele transversale 30%
Toate elementele longitudinale 20%
Toate elementele ce fac parte din suportul dispozitivului de tip șa sau din suportul dispozitivului de remorcare 20%    

La vehiculele cu șasiu portant se va urmări verificarea elementelor prezentate în tabelul de mai jos:

Elementul de șasiu sau caroserie ce trebuie evaluat Coroziune acceptata Dimensiunea suprafaței corodate (mm2)
Toate punctele de fixare a compartimentului pasagerilor și a cabinei nerabatabile pe șasiu Nu -
Cabina rabatabilă:  
– Suporții dispozitivului de blocare Nu -
– Suporții articulațiilor cabinei Nu
Montanții ușilor Nu -
Pragul (lungimea pragului este distanța dintre montanții ușii/ușilor) Nu
Elementul longitudinal principal (lonjeronul):    
Elementul transversal principal Nu
Elementul longitudinal auxiliar Nu -
Elementul transversal auxiliar Nu
Element destinat rigidizării unui panou ce nu este fixat pe alt element de caroserie sau alt panou Da 2500
Sectoare de panouri:    
Panoul podelei Nu -
Elementul exterior de caroserie al ușii, altul decât structura de rezistență a acesteia Da 2500
Podea compartiment bagaje Nu -
Suporții de prindere a rezervorului sau a cârligului de remorcare pe podeaua spate Nu
Capotă compartiment bagaje Da 2500
Capotă compartiment motor Da 2500
Elementul/elementele de caroserie pe care sunt fixate lămpile și farurile Nu -
Panoul față ce desparte compartimentul motor de compartimentul pasagerilor Nu
Panoul exterior față sau spate Da 400
Pasajele roților Da 2500
Montanții în zona geamurilor Nu -
Motorul:    
Toate zonele pe care se fixează suporții motorului Nu -
Suporții de fixare ai rezervorului de combustibil pe caroserie sau șasiu Nu
Transmisia:    
Suporții de fixare ai transmisiei Nu
Punți:    
Suporții bieletelor antiruliu sau a barelor stabilizatoare Nu
Suporții basculelor superioare și inferioare sau suporții de prindere a brațelor oscilante Nu -
Suspensia:    
Suporții de fixare a amortizoarelor Nu -
Suporții de fixare a arcurilor elicoidale Nu
Suporții de fixare a arcurilor lamelare și a suporților de prindere a acestora Nu -
Mecanismul de direcție:    
Suporții de fixare a semicasetei de direcție Nu -
Suporții de fixare a casetei de direcție Nu
Suporții de fixare a părților auxiliare Nu -
Sistemul de frânare:    
Zona de fixare a pompei centrale de frână Nu -
Zona de fixare a pedalei de frână Nu
Caroseria:    
Punctele de fixare ale centurilor de siguranță    
Balamalele și închizătorile ușilor: Nu -
  Suporții balamalelor și ghidajele mecanismului de glisarea a ușilor Nu -
  Fixarea mecanismului de închidere pe ușă Nu -
Pentru centurile de siguranță montate pe ușă:    
  Suporții articulațiilor și ghidajele mecanismului de glisare pe ușă Nu
  Fixarea mecanismului de blocare pe ușă Nu
Capota motorului sau a compartimentului de bagaje din fața vehiculului:    
  Suporții mecanismelor de închidere și deschidere Scaunele: Nu -
  Punctele de fixare a scaunelor Nu -
Pentru centurile de siguranță montate pe scaune:    
  Punctele de fixare pe scaune Nu
Lămpile și farurile:    
Suporții de fixare ai sistemului de iluminare și semnalizare Nu
Legaturile dintre autovehicul și remorcă:    
Punctele de fixare ai suporților dispozitivului de remorcare Nu

Metode de verificare:Evaluarea zonelor deteriorate prin coroziune se realizează prin:1)Inspecție vizuală, atunci când vehiculul se află pe canalul de vizitare sau pe elevator;2)Dacă există suspiciuni:a)prin utilizarea unui ciocan cu cap rotund de 200g prin aplicarea unor lovituri ușoare în jurul zonei ce ridică suspiciuni;b)prin măsurare, utilizându-se dispozitive adecvate.Standarde de evaluare a reparațiilor zonelor deteriorate prin coroziune:1. Condiții pentru reparațiile zonelor deteriorate prin coroziune:a)reparațiile zonelor deteriorate prin coroziune trebuie efectuate astfel încât îmbinarea părții sau a secțiunii elementului reparat să îndeplinească funcționalitatea inițială.b)nu se admit reparații prin cordon de sudură continuu sau în puncte în jurul zonei în care este poansonat numărul de identificare sau în jurul elementului de caroserie pe care se află poansonat numărul de identificare.Nu se admite prinderea prin nituire a suportului pe care este poansonat numărul de identificare sau a elementului de caroserie pe care se află poansonat numărul de identificare.Sunt admise reparații la o distanță mai mare de 30 mm față de conturul numărului de identificare poansonat ce nu afectează integritatea acestuia sau care nu împiedică vizualizarea integrală a sa.2. Metode de reparații admise:a)sunt permise reparații cu elemente construite individual, unde fiecare parte este sudată sigur de materialul original;b)dacă modalitatea de asamblare originală era prin nituire sau prin prindere cu șuruburi, se admite reparația prin sudură.c)nu sunt permise reparații combinate (sudură/nituri/șuruburi) care să depășească o suprafață maximă de 2500 mmp.Prin sudură sigură așa cum a fost menționat la lit. a) se înțelege:– cordon/cordoane de sudură ce acoperă cel puțin 50% din perimetrul secțiunii ce poate fi sudată și care sunt repartizate în mod egal în jurul perimetrului;– puncte de sudură cu diametrul de minim 4 mm și care sunt repartizate la o distanță de maximum 20 mm una de cealaltă.3. Deteriorarea prin coroziune la elementele de arc, elementele direcției și ale suspensiei:a)dacă un element al unui arc este deteriorat prin coroziune (material lipsă) sau fisurat ca urmare a deteriorării prin coroziune:– acesta nu se repară, se înlocuiește– elementul de arc poate fi înlocuit ca parte a sistemului arcului.b)dacă un element al mecanismului de direcție sau suspensie este deteriorat prin coroziune acesta nu va fi reparat.4. Metode de reparații admise pentru elemente longitudinale și transversale:a)elementele longitudinale și transversale ce fac parte din cadrul șasiului nu se vor repara prin aplicarea unor plăci peste zonele din care lipsește material.b)prin excepție de la prevederile lit. a), elementele longitudinale și transversale pot fi reparate prin aplicarea de plăci peste zonele corodate dacă grosimea acestor plăci este cel puțin aceeași cu grosimea secțiunii cea mai mare a elementului ce trebuie reparat. Plăcile trebuie sudate sigur, prin aceasta înțelegându-se cordoane de sudură ce acoperă cel puțin 75% din perimetrul părților ce trebuie sudate. Cordoanele trebuie repartizate în mod egal de-a lungul perimetrului.5. Profilele ce fac parte din suportul dispozitivului de tip șa sau a plăcii bolțului semiremorcii nu pot fi reparate prin aplicarea de plăci deasupra zonelor deteriorate prin coroziune.H.Defecte la dispozitivele de cuplareDispozitivele de cuplare cu care sunt echipate semiremorcile sunt de 2 tipuri, cu diametre exterioare de 2 inch și de 3,5 inch.– în cazul dispozitivelor de cuplare cu diametrul exterior de 2 inch, se admite o uzură până la diametrul minim prezentat în figură:– în cazul dispozitivelor de cuplare cu diametrul exterior de 3,5 inch, diametrul minim admis este prezentat în figură:Metoda de verificare: cu șubler sau utilizându-se un calibru.În cazul semiremorcilor cu MTMA mai mică sau cel mult egală cu 6.000 kg sau dacă sarcina pe dispozitivul de remorcare este mai mică sau cel mult egală cu 3.000 kg, indiferent de tipul dispozitivului de cuplare:În interiorul unui cerc cu raza de 260 mm măsurat din centrul dispozitivului de cuplare:– deformația maximă a platoului cuplei nu trebuie să depășească 2,5 mm, conform figurii:– dacă datorită uzurii pe platoul cuplei s-au format șanțuri, acestea nu trebuie să fie mai lungi de 100 mm și mai adânci de 2,5 mm;Cerințele de mai sus nu se aplică în cazul orificiilor constructive destinate gresării ce au fost practicate de către fabricant.În cazul semiremorcilor cu MTMA mai mare de 6.000 kg sau dacă sarcina pe dispozitivul de remorcare este mai mare de 3.000 kg, indiferent de tipul dispozitivului de cuplare:– în interiorul unui cerc cu raza de 450 mm măsurat din centrul dispozitivului de cuplare, deformația maximă a platoului cuplei nu trebuie să depășească 3,5 mm conform figurilor:– dacă datorită uzurii pe platoul cuplei s-au format șanțuri, acestea nu trebuie să fie mai lungi de 100 mm și mai adânci de 2,5 mm;Cerințele de mai sus nu se aplică în cazul orificiilor constructive destinate gresării ce au fost practicate de către fabricant.Metoda de verificare: cu șubler, riglă și ruletă.Dispozitive de cuplare de tip ochet pentru remorciÎn funcție de diametrul interior al cuplei, uzurile maxime permise sunt:De asemenea, sunt permise uzuri ale dispozitivelor de cuplare după cum urmează:– pentru dispozitivul de cuplare cu diametrul interior de 40 mm se acceptă o grosime a acestuia de până la 28 mm datorită uzurii:– pentru dispozitivul de cuplare cu diametrul interior de 50 mm se acceptă o grosime a acestuia de până la 41,5 mm datorită uzurii:– pentru dispozitivul de cuplare cu diametrul interior de 57,5 mm se acceptă o grosime a acestuia de până la 19 mm datorită uzurii:Metoda de verificare: cu șubler.Starea proțapului remorciiSe acceptă o deformare de maxim 18 mm pe o lungime de 90 cm a proțapului, conform figurii:Verificarea se va efectua în cel puțin două plane perpendiculare, orizontal și vertical de-a lungul proțapului.Metoda de verificare: cu șubler și riglă.Cârligul de remorcareÎn cazul cârligelor de remorcare de tip cuplaj sferic cu diametrul nominal de 50 mm se admite o uzură a cuplajului până la un diametru minim de 49 mmMetoda de verificare: utilizându-se un calibru sau cu șubler.Dacă un autovehicul cu MTMA mai mare de 3.500 kg este echipat cu un cârlig de remorcare, atunci acesta trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:– acesta trebuie să aibă dispozitiv de închidere și dispozitiv de asigurare;– dimensiunea orificiului din interiorul cârligului nu trebuie să fie mai mare de 49 mm ca în figură:Metoda de verificare: utilizându-se un calibru sau cu șubler.Cuple de remorcareDacă un autovehicul cu MTMA mai mare de 3500 kg este echipat cu o cuplă de remorcare, atunci aceasta trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:– uzura maximă permisă a pivotului de cuplare trebuie să fie astfel:Metoda de verificare: utilizându-se un calibru adecvat sau cu șublerul:– jocul axial al pivotului de cuplare după blocare nu trebuie să depășească 5 mm:Metoda de verificare: utilizându-se un calibru sau cu șublerul.– deplasarea radială a pivotului de cuplare nu trebuie să depășească 2 mm:Metoda de verificare: utilizându-se un calibru sau șubler.Fixarea dispozitivului de cuplare– nu sunt admise jocuri axiale ale dispozitivului de cuplare;– jocul radial maxim al dispozitivului de cuplare trebuie să fie de 2 mm;Se încearcă mișcarea cuplei de remorcare în sus și în jos conform figurii:Dispozitive de cuplare pentru autotractoareJocul maxim admis al cuiului pivotului de remorcare în dispozitivul de cuplare este de maxim 2 mm.Metoda de verificare: utilizându-se un calibru adecvat, șubler sau alt dispozitiv de măsurare.Abaterea de la planeitate a platoului dispozitivului de cuplare în partea centrală a sa trebuie să fie de maxim 3,5 mm conform figurii:Metoda de verificare: utilizându-se riglă și șubler sau calibru.Pe părțile laterale ale platoului dispozitivului de cuplare, în două benzi late de 50 mm de la extremitățile platoului dispozitivului de cuplare se admite o abatere de la planeitate de 5 mm conform figurii:Metoda de verificare: riglă și șubler sau calibru.Se admit deteriorări (șanțuri) ale platoului dispozitivului de cuplare ce nu sunt mai lungi de 100 mm și mai adânci de 2,5 mm:Metoda de verificare: riglă și șubler. + 
Anexa nr. 2^1la reglementăriPrevederi privind efectuarea ITP mașini și utilajeautopropulsate pentru lucrăriPlan de operațiuni

Nr. crt.   Denumirea verificării    Metoda de control și aparatura necesară   Defecte constatate    Cod defect
DMi DMa DP
0 1 2 3 4 5 6
0. IDENTIFICARE
0.1.      Verificare stare plăci cu numărul deînregistrare, concordanță între plăcile de cu numărul de înregistrare și numărul înregistraredin certificatul de înregistrare   Inspecție vizuală       a) Placă lipsă sau fixată necorespunzător astfelîncât s-ar putea desprinde de pe vehicul b) Număr de înregistrare ilizibil sau lipsă c) Numărul de înregistrare de pe placă nu este în concordanță cu certificatul de înregistrare. d) Placă deteriorată      X X  X X          
0.2.               Verificare concordanță între datele de identificare prelevate de pe vehiculul prezentat la ITP și dateledin certificatul de înregistrare, cartea de identitate a vehiculului și atestatul tehnic dacă a fost eliberat de RAR, după caz          Inspecție vizuală după curățarea locurilor unde seaflă poansonat numărul de identificare Se verifică concordanța dintre vehiculul prezentat la ITP și datele din certificatul de înregis- trare, cartea de identitatea vehiculului și atestatul tehnic dacă a fost eliberatde RAR, după caz, privind: categorie, marcă, tip, număr de identificare poansonat sau ștanțat. a) Lipsă număr de identificare poansonat sau ștanțat b) Număr de identificare incomplet, ilizibil parțial sau total c) Număr de identificare neconform cu datele dincertificatul de înregistrare d) Vehiculul prezentat la ITP nu corespunde cu datele privind: categoria, marca și tipul vehiculului. e) Număr de identificare modificat f) Suportul pe care se află poansonat numărul de identificare este fixat artizanal pe vehicul (ex. înconjurat de un cordon de sudură).                    X  X  X  X   X X                     
1. SISTEM DE FRÂNARE
1.1. Stare mecanică și funcționare
1.1.1.        Pedală/Manetă de frână și cursa dispozitivului de acționare a frânei       Inspecție vizuală și funcțională a componente- lor, în timp ce sistemul defrânare este acționat NOTĂ: Vehiculele cu servofrână trebuie inspectate cu motorul oprit. a) Uzură avansată sau joc excesiv a axului pedalei b) Cursă excesivă sau insuficientă a dispozitivului de acționare c) Dispozitivul de acționare nu revine corect lapoziția inițială. d) Dispozitivul de acționare deformat excesiv, fisurat, rupt          X  X  X  X           
1.1.2.     Element de acționare frână de mână, levier de comandă frână de mână, mecanism cu clichet frână de mână, frână de mână cu acționare electrică  Inspecție vizuală și funcțională a componentelorîn timp ce sistemul de frânare este acționat   a) Sistemul de blocare al mecanismului cu clichet nu funcționează. b) Element de acționare cu uzură excesivă, lipsă, deteriorat sau nefuncțional         X  X         
1.1.3.        Dispozitiv servofrână, pompă centrală de frână (pentru sistemul de frânare hidraulic)       Inspecție vizuală și funcțională a componentelorîn timp ce sistemul de frânare este acționat      a) Dispozitiv servofrână deteriorat sau ineficient b) Pompă centrală neetanșă/defectă (pierde presiunea la apăsarea constantă a pedalei sau laacționarea manetei) c) Fixare necorespunzătoare a pompei centrale defrână d) Cantitate insuficientă a lichidului de frână          X  X   X  X   X   X   
1.1.4.         Pompă de vacuum sau compresor și rezervoare de aer (dacă au fost prevăzute de producător)        Inspecție vizuală a componentelor la presiunea normală de lucru        a) Pierdere de aer care provoacă o scădere importantă de presiune sau pierdere de aer perceptibilă auditiv b) Pompa de vacuum deteriorată sau nefuncțională c) Rezervoare de aer comprimat deteriorate, corodate/neetanșe d) Fixare necorespunzătoare a rezervoarelor de aer comprimat      X     X   X  X  X            
1.1.5.          Conducte de frână rigide, racorduri flexibile de frână          Inspecție vizuală a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat        a) Conductă, racord sau conexiune neetanșă (pierderi reduse/importante) b) Deteriorări sau coroziuni excesive c) Conductă poziționată necorespunzător d) Conductă fisurată sau ruptă; racord fisurat sau rupt e) Racord deteriorat, cu puncte de frecare, răsucit sau prea scurt f) Umflare excesivă la presiune g) Racord cu porozități            X  X X   X  X X X  X  X  X  X  
1.1.6.      Leviere și conexiuni, tije de acționare      Inspecție vizuală și funcțională a componentelorîn timp ce sistemul de frânare este acționat    a) Componente corodate sau uzate excesiv b) Leviere, tije sau conexiuni fixate necorespunzător c) Orice element care poate împiedica mișcarea liberă a elementelor sistemului de frânare d) Lipsă elemente ale timoneriei        X X  X    X     X
1.1.7.            Elemente de acționare sistem frânare(inclusiv etriere, cilindri de frânăcu arc, cilindri de frână hidraulici, garnituri de fricțiune, tamburi și discuri de frână)         Inspecție vizuală a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat (unde există zonă de vizitare)         a) Neetanșeități (pierderi reduse/importante) b) Fixare necorespunzătoare/montare incorectă c) Coroziuni excesive d) Burduf de protecție împotriva prafului rupt/lipsă e) Lipsă garnituri de fricțiune f) Uzură excesivă, șanțuri, fisuri, spărturi, fixare necorespunzătoare sau alte defecte care compromit siguranța (la o roată/la mai multe roți) g) Tambur sau disc lipsă h) Joc disc de frână    X          X X X X   X       X X X   X X    X X
1.2. Performanță și eficacitate frână de serviciu
1.2.1.     Performanță      Inspecție prin probe în parcurs Se acționează frâna gradualpână la obținerea efortuluimaxim. a) Vehiculul deviază excesiv de la traiectoria rectilinie b) Zgomot la roată în timpul frânării      X    X           
1.2.2.          Eficacitate (+E)           a) Inspecție prin probe în parcurs folosind un decelerometru cu compensareși înregistrare (pentru vehicule cu viteza maximă constructivă mai mare de 25 km/h) A se vedea anexa nr. 11 la reglementări. b) abrogată Coeficient de frânare mai mic de 2,0 m/s²                                 X          
1.3. Performanță și eficacitate frână de staționare (cu excepția vehiculelor dotate cu frână electrică)
1.3.1.     Performanță      Inspecție prin probe în parcurs Se acționează frâna gradualpână la obținerea efortuluimaxim. a) Vehiculul deviază excesiv de la traiectoria rectilinie. b) Zgomot la roată în timpul frânării      X    X           
1.3.2.          Eficacitate (+E)           a) Inspecție prin probe în parcurs folosind un decelerometru cu compensareși înregistrare (pentru vehicule cu viteza maximă constructivă mai mare de 25 km/h) A se vedea anexa nr. 11 la reglementări. b) abrogată Coeficient de frânare mai mic de 1,6 m/s²                                 X          
1.4.    Frână de staționare (vehicule dotatecu frână electrică)    Cu frâna electrică acționată se verifică dacă vehiculul poate fi deplasatde pe loc. Vehiculul poate fi deplasat de pe loc.               X    
2. SISTEM DE DIRECȚIE
2.1. Stare mecanică
2.1.1.       Stare, funcționare sistem de direcție      Inspecție vizuală cu vehiculul pe sol sau pe canal (dacă este disponibil) Volanul este rotit stânga- dreapta. Sistem de direcție greu manevrabil              X             
2.1.2.    Stare, fixare casetă de direcție     Inspecție vizuală a fixăriicasetei de direcție Se rotește volanul stânga- dreapta. a) Fixare necorespunzătoare a casetei  b) Casetă de direcție fisurată/spartă        X  X   X  X  
2.1.3.         Jocuri în sistemul de direcție          Inspecție vizuală a componentelor timoneriei direcției în ceea ce privește uzura, fisurile șisiguranța în timp ce volanul este rotit stânga- dreapta cu vehiculul pe solsau pe canal (dacă este disponibil) a) Mișcare relativă între componentele sistemului ce ar trebui să fie fixe b) Joc excesiv în articulațiile sistemului de direcție c) Deformări/fisuri ale oricărui element d) Alinierea defectuoasă a componentelor (de exemplu, bară de comandă a direcției, bară de conexiune etc.) e) Burduf de protecție la praf lipsă         X X  X  X  X  X X  X  X     
2.1.4.        Stare, fixare, funcționare și etanșeitate servodirecție        Verificarea servodirecției și a nivelului de ulei hidraulic din rezervor (dacă este vizibil) Cu roțile pe sol și cu motorul funcționând, se verifică dacă servodirecțiafuncționează corect. a) Neetanșeități (scurgeri reduse/importante) b) Nivel redus de lichid c) Mecanismul nu funcționează d) Mecanism fixat necorespunzător/fisurat e) Conducte care freacă/poziționate necorespunzător f) Conducte, furtunuri deteriorate/uzate sau corodate excesiv  X        X X X X X  X   X  X X X  X  
2.2. Volan și coloană volan
2.2.1.        Stare, fixare volan         Cu roțile pe sol, se oscilează volanul dintr-o parte în alta într-un plan perpendicular pe coloana dedirecție și se aplică de jos în sus și de sus în jos. Se inspectează vizual jocurile. a) Deplasare relativă între volan și coloana de direcție care indică un joc excesiv b) Butucul, coroana sau spițele volanului fisurate sau fixate necorespunzător               X  X         X      
2.2.2.         Joc la volan          Cu motorul în funcțiune în cazul vehiculelor cu servodirecție și cu roțile în poziție dreaptă, se rotește ușor volanul stânga-dreapta, pe cât posibil fără a mișca roțile. Se verifică vizual mișcarea liberă. Joc excesiv al direcției (de exemplu, un punct de pe coroana volanului poate fi rotit pe un arc de cerc pe o distanță mai mare de o cincime din diametrul volanului fără ca roțile directoare să se miște)                X          X         
2.3.   Aliniament roți    Verificarea aliniamentului roților Control vizual Roți nealiniate în mod evident        X       
2.4.     Stare, fixare comandă direcție      Se acționează comanda direcției și se verifică vizual jocul și starea cuplajelor elastice sau a altor articulații. a) Jocuri excesive în articulații sau cuplaje b) Reparație sau modificare necorespunzătoare           X       X    
3. VIZIBILITATE
3.1.     Câmp de vizibilitate      Inspecție vizuală de la postul de conducere     a) Obstrucționarea câmpului de vizibilitate al conducătorului care îi afectează vederea în fațăsau lateral b) Nu se asigură vizibilitatea corespunzătoare spre înapoi. X      X   X        
3.2.    Stare parbriz și celelalte geamuri     Inspecție vizuală     a) Parbriz sau geam în stare necorespunzătoare (sablat, zgâriat/cu opacități importante sau dinmaterial necorespunzător) b) Parbriz fisurat, spart X   X X   X     
3.3.    Oglinzi retrovizoare     Inspecție vizuală și funcțională de la postul de conducere   a) Oglindă lipsă ori care nu asigură vizibilitatea corespunzătoare b) Oglindă deteriorată sau fixată necorespunzător   X   X  X       
3.4.   Ștergătoare de parbriz    Inspecție vizuală și funcțională   a) Ștergător care nu funcționează corespunzător sau lipsă b) Lamela ștergătorului lipsă     X  X    
3.5.  Spălătoare de parbriz   Inspecție vizuală și funcțională Spălător care nu funcționează corespunzător/ lipsă X   X     
   4. LĂMPI, DISPOZITIVE REFLECTORIZANTE ȘI ECHIPAMENTE ELECTRICE (în funcție de echiparea prevăzută de producător)
4.1. Faruri
4.1.1.       Stare și funcționare        Inspecție vizuală și funcțională       a) Funcționare defectuoasă/lipsa farului sau a sursei de lumină b) Far fixat necorespunzător c) Far cu oglinda deteriorată d) Dispersor fisurat/spart, de culoare necorespunzătoare e) Sursă de lumină defectă X    X    X  X X X  X        
4.1.2.           Orientare (+E) (numai pentru farurile utilizate pentru circulațiarutieră)          Inspecție vizuală și funcțională Se determină centrul de focalizare orizontal al fiecărui far cu lumină de întâlnire cu ajutorul aparatului de control al farurilor. Inspectorul va regla farul dacă dispozitivul de reglare este funcțional. a) Far reglat necorespunzător b) Sursa de lumină montată necorespunzător                       X X                      
4.1.3.   Comutare lumini    Inspecție vizuală și funcțională   Dispozitiv de comandă defect        X       
4.2. Lămpi de poziție față, spate și laterale, lămpi de gabarit
4.2.1.     Stare și funcționare      Inspecție vizuală și funcțională     a) Sursă de lumină defectă b) Dispersor fisurat/spart, de culoare necorespunzătoare c) Fixare necorespunzătoare d) Lipsă lampă sau dispersor  X     X X  X X      
4.2.2.  Comutare   Inspecție vizuală și funcțională Funcționare necorespunzătoare a dispozitivului de comandă    X     
4.3. Lămpi de frânare
4.3.1.     Stare și funcționare      Inspecție vizuală și funcțională     a) Sursă de lumină defectă b) Dispersor fisurat/spart, de culoare necorespunzătoare c) Fixare necorespunzătoare d) Lipsă lampă sau dispersor  X     X X  X X      
4.3.2.  Comutare   Inspecție vizuală și funcțională Funcționare necorespunzătoare a dispozitivului de comandă    X     
4.4. Lămpi indicatoare de direcție și de avarie
4.4.1.     Stare și funcționare      Inspecție vizuală și funcțională     a) Sursă de lumină defectă b) Dispersor fisurat/spart, de culoare necorespunzătoare c) Fixare necorespunzătoare d) Lipsă lampă sau dispersor  X     X X  X X      
4.4.2.  Comutare   Inspecție vizuală și funcțională Funcționare necorespunzătoare a dispozitivului de comandă    X     
4.5. Faruri și lămpi de ceață
4.5.1.     Stare și funcționare      Inspecție vizuală și funcțională     a) Sursă de lumină defectă b) Dispersor fisurat/spart, de culoare necorespunzătoare c) Fixare necorespunzătoare d) Lipsă lampă sau dispersor  X     X X  X X      
4.5.2.  Comutare   Inspecție vizuală și funcțională Funcționare necorespunzătoare a dispozitivului de comandă    X     
4.6. Lămpi de mers înapoi
4.6.1.     Stare și funcționare      Inspecție vizuală și funcțională     a) Sursă de lumină defectă b) Dispersor fisurat/spart, de culoare necorespunzătoare c) Fixare necorespunzătoare d) Lipsă lampă sau dispersor  X     X X  X X      
4.6.2.  Comutare   Inspecție vizuală și funcțională Funcționare necorespunzătoare a dispozitivului de comandă    X     
4.7.     Dispozitiv de iluminare a plăcii spate cu numărul de înregistrare     Inspecție vizuală și funcțională     a) Lampă care proiectează lumina direct în spateb) Sursă de lumină defectă c) Lampă fixată nesigur d) Lipsă lampă sau dispersor e) Fixare necorespunzătoare X X X  X X X X X        
4.8.     Proiectoare de lucru      Inspecție vizuală și funcțională     a) Sursă de lumină defectă b) Dispersor fisurat/spart, de culoare necorespunzătoare c) Fixare necorespunzătoare d) Lipsă lampă sau dispersor X X      X  X X      
4.9.     Lămpi speciale de avertizare (girofar)     Inspecție vizuală și funcțională     a) Sursă de lumină defectă b) Dispersor fisurat/spart, de culoare necorespunzătoare c) Fixare necorespunzătoare d) Lipsă lampă sau dispersor   X    X  X X X      
4.10. Catadioptri Inspecție vizuală Catadioptri deteriorați/lipsă X X  
4.11.  Martori luminoși   Inspecție vizuală și funcțională Nu funcționează corespunzător (nu afectează/ afectează direct siguranța circulației rutiere).  X  X   
4.12.  Conexiuni electrice între vehiculul tractor și remorcă Inspecție vizuală și funcțională a) Conexiuni electrice fixate necorespunzător b) Izolație deteriorată X   X X   
4.13.    Cablaj electric     Inspecție vizuală     a) Cabluri fixate/poziționate/securizate necorespunzător b) Instalație electrică deteriorată c) Izolație cablaj deteriorată  X X X  X X X  X X X
4.14.  Baterii(e) de acumulatori   Inspecție vizuală   a) Fixată necorespunzător b) Scurgeri de electrolit (în funcție de debit) X X X X   
5. PUNȚI, ROȚI, ANVELOPE ȘI SUSPENSIE
5.1. Punți (axe)
5.1.1.      Stare, fixare punți       Inspecție vizuală cu vehiculul pe sol sau pe canal (dacă este disponibil)    a) Punte corodată excesiv/deformată sau fisuratăb) Jocuri în articulațiile de fixare/fixare nesigură pe vehicul c) Reparație/modificare necorespunzătoare d) Tirant deformat, nefixat corespunzător pe șasiu/caroserie        X  X X  X X  X X   
5.1.2.      Stare, fixare fuzete       Inspecție vizuală cu vehiculul pe sol sau pe canal (dacă este disponibil) Se rotește volanul stânga-dreapta. a) Fuzetă fisurată sau deformată b) Joc excesiv al pivotului fuzetei c) Piulițe, prezoane sau șuruburi de fixare lipsă (în funcție de număr)            X  X    X X  X   
5.1.3.      Rulmenți roți (dacă verificarea esteposibilă)      Inspecție vizuală cu vehiculul pe sol sau pe canal (dacă este disponibil) Se rotește volanul stânga-dreapta. Joc excesiv la rulment              X       X      
5.2. Roți (jante) și anvelope
5.2.1.   Stare, fixare butuci roți    Inspecție vizuală pe ambelepărți ale fiecărei roți cu vehiculul pe sol Prezon sau piuliță lipsă sau slăbit(ă) (în funcție de număr)        X    X  
5.2.2.    Stare, fixare roți     Inspecție vizuală cu vehiculul pe sol sau pe canal (dacă este disponibil) Jantă deformată excesiv, fisurată, sudată necorespunzător         X         
5.2.3.                 Stare, fixare anvelope                  Inspecție vizuală a întregii anvelope prin deplasarea vehiculului înainte și înapoi               a) Dimensiunea anvelopei nu corespunde cu cea menționată în atestatul tehnic (dacă acesta a fost emis). b) Anvelope de dimensiuni diferite pe aceeași axă sau la roți jumelate c) Tăieturi profunde sau deteriorări importante pe banda de rulare sau pe flancurile anvelopelor d) Indicatorul de uzură al profilului           anvelopei devine expus/Adâncimea profilului     principal (zona centrală de 3/4 din lățimea     benzii de rulare) mai mică de 2 mm la anvelopelecu diametrul jantei până la 20" inclusiv sau    4 mm la anvelopele cu diametrul jantei peste    20"                                             e) Frecarea anvelopei de părți ale șasiului/caroseriei sau ale suspensiei                   X    X   X      X    X          X        
5.3. Suspensie
5.3.1.     Arcuri (dacă au fost prevăzute de producător)     Inspecție vizuală cu vehiculul pe sol sau pe canal (dacă este disponibil)   a) Fixare sau montare necorespunzătoare a arcurilor pe șasiu sau punte b) O componentă a arcului deteriorată/fisurată c) Lipsă arc la una din punți (roți) d) Arc rupt        X X  X  X X X  
5.3.2.      Amortizoare (dacă au fost prevăzute de producător)      Inspecție vizuală cu vehiculul pe sol sau pe canal (dacă este disponibil)    a) Amortizor deteriorat prezentând semne grave de neetanșeitate sau funcționare necorespunzătoare b) Jocuri excesive în articulațiile de fixare pe cadru sau șasiu c) Lipsă amortizor          X  X X       
5.3.3.    Articulații suspensie (dacă au fost prevăzute de producător)    Inspecție vizuală cu vehiculul pe sol sau pe canal (dacă este disponibil) a) Lipsă bolțuri fixare arc și/sau bucșe b) Lipsă plăcuțe reazem și/sau bride c) Bolțul articulației, bucșe, articulațiile suspensiei rupte           X X  X
5.3.4.    Suspensie pneumatică (dacă a fost prevăzută de producător)    Inspecție vizuală și auditivă cu vehiculul pe sol sau pe canal (dacă estedisponibil) a) Orice componentă deteriorată/defectă b) Fixare necorespunzătoare pe șasiu sau punte         X X    X    
6. ȘASIU, CABINĂ ȘI ELEMENTE ATAȘATE ȘASIULUI
6.1. Șasiu sau cadru și elemente atașate
6.1.1.         Stare generală șasiu, șasiu suplimentar         Inspecție vizuală cu vehiculul aflat pe sol sau pe canal (dacă este disponibil)       a) Lonjeroane sau traverse fisurate sau deformate b) Coroziune excesivă care afectează rigiditateașasiului c) Coroziuni avansate (zone corodate, coroziuni străpunse)/fisuri, rupturi, deformări importanteale elementelor de rezistență pe orice parte, inclusiv pe traverse d) Elemente de rezistență sudate necorespunzător            X  X    X    X  X    X X
6.1.2.       Tubulatură de evacuare, amortizoare de zgomot       Inspecție vizuală și auditivă cu vehiculul cu motorul în funcționare      a) Sistem de evacuare fixat necorespunzător sau neetanș b) Gazele de evacuare pătrund în habitaclu sau în cabina conducătorului. c) Lipsă element din tubulatura de evacuare d) Tubulatura de evacuare nu este poziționată corespunzător.          X  X X  X    X    
6.1.3.                  Rezervor de combustibil și conducte de alimentare (inclusiv rezervorul de combustibil pentru dispozitivul de încălzire și conducte)                Inspecție vizuală cu vehiculul aflat pe sol sau pe canal (dacă este disponibil)                a) Rezervor sau conducte fixate necorespunzător b) Rezervorul neetanș (prezintă scurgeri), capacul rezervorului lipsește sau nu este corespunzător. c) Conducte alimentare cu combustibil deteriorate, poziționate necorespunzător sau uzate datorită frecării de alte componente d) Risc de incendiu datorat scurgerilor de combustibil, protecției necorespunzătoare a rezervorului sau tubulaturii de evacuare, condițiilor din compartimentul motor e) Alimentare dintr-un rezervor improvizat, altul decât cel destinat f) Scurgeri benzină g) Scurgeri motorină h) Furtun de alimentare cu benzină, motorină uzat/crăpat, tăiat i) Lipsă coliere asigurare furtunuri                    X   X   X    X    X  X X X   X       X  X X   X  
6.1.4.    Bare de protecție, protecție laterală și dispozitive de protecțieantiîmpănare spate (dacă au fost prevăzute de producător) Inspecție vizuală     Elemente fixate necorespunzător/deteriorate carepot provoca accidentări          X     X   
6.1.5.          Dispozitiv de remorcare (dacă a fostprevăzut de producător)          Inspecție vizuală urmărind cu atenție uzura și funcționarea corespunzătoare a tuturor dispozitivelor de siguranțămontate      a) Element component deformat/defect sau fisuratb) Orice dispozitiv de siguranță lipsă, deteriorat sau care nu funcționează corespunzător c) Obstrucționarea plăcii cu numărul de înregistrare sau a oricărei lămpi (atunci când nu sunt utilizate) d) Coroziuni excesive ale elementelor de rezistență pe care sunt fixate dispozitivele de remorcare       X     X   X   X   X X          
6.1.6.            Transmisie             Inspecție vizuală cu vehiculul aflat pe sol sau pe canal (dacă este disponibil) Se verifică atent zona ambreiajului, cutiei de viteze, diferențialului și a reductorului.      a) Jocuri excesive în elementele transmisiei b) Elemente de siguranță fixate necorespunzător/lipsă c) Pedală ambreiaj cu acționare greoaie, lipsă siguranță de asigurare pedală pe ax d) Levier selectare viteze fixat necorespunzător/modificat e) Comandă ambreiaj fixată necorespunzător f) Timonerie schimbător de viteze fixată necorespunzător/modificată constructiv g) Fixare necorespunzătoare a cutiei de viteze (de exemplu, lipsă șuruburi de fixare)     X  X X      X  X    X   X  X X  X          
6.1.6.1.   Funcționare transmisie    Inspecție în parcurs    a) Funcționare necorespunzătoare a ambreiajului,cutiei de viteze sau reductorului b) Zgomot anormal la transmisie      X X    
6.1.7.  Fixare motor   Inspecție vizuală cu motorul în funcțiune Suport motor fisurat, desprins sau fixat nesigur     X   X  
6.2. Cabină și caroserie
6.2.1.            Stare, fixare caroserie, cabină             Inspecție vizuală și funcțională pentru anumite verificări           a) Panou, element lipsă sau deteriorat care ar putea produce răniri b) Montant deformat, corodat excesiv sau fisuratcare poate genera deschiderea accidentală a capotelor sau a obloanelor c) Elemente de caroserie sau cabină incomplete, deteriorate sau reparate necorespunzător d) Elemente de caroserie corodate excesiv e) Caroseria, cabina, suprastructura nu este fixată corespunzător f) Coroziuni excesive în punctele de fixare ale caroseriei               X   X  X X  X  X  X   X        
6.2.2.     Uși și dispozitive de închidere uși      Inspecție vizuală și funcțională     a) Ușă care nu se deschide sau nu se închide corespunzător b) Ușă, balama, dispozitiv de asigurare slăbite,deteriorate/lipsă c) Coroziuni excesive uși    X    X  X X      
6.2.3.     Scaun conducător vehicul      Inspecție vizuală și funcțională     a) Scaun fixat necorespunzător sau cu o structură defectă b) Mecanismul de reglare a scaunului nu funcționează corect. c) Scaun lipsă        X  X X  X  X  
6.2.4.  Alte scaune   Inspecție vizuală   a) Scaune defecte/fixate necorespunzător b) Scaune montate suplimentar X   X X   
6.2.5.    Scări pentru cabină     Inspecție vizuală     a) Treaptă/grup de trepte deteriorată(e) sau fixată(e) nesigur b) Treaptă/grup de trepte care poate (pot) provoca accidente  X  X  X  X     
6.2.6.   Apărători de noroi, aripi, dispozitive antiîmproșcare (dacă au fost prevăzute de producător) Inspecție vizuală    a) Elemente slăbite, corodate excesiv/rupte sau lipsă b) Spațiu insuficient pentru roți X    X  X    
7. ALTE ECHIPAMENTE
7.1. Centuri de siguranță/catarame și sisteme de reținere (dacă au fost prevăzute de producător)
7.1.1.   Siguranța montării centurilor de siguranță și a cataramelor aferente   Inspecție vizuală Verificare puncte de ancorare a) Punct de ancorare deteriorat excesiv b) Punct de ancorare fixat necorespunzător       X X   X X  
7.1.2.     Stare, fixare centuri de siguranță, catarame     Inspecție vizuală și funcțională     a) Centură de siguranță deteriorată b) Dispozitivul de închidere este avariat, lipsește sau nu funcționează corect. c) Mecanismul de recuperare a centurii avariat sau nu funcționează corect (la cele retractabile       X  X  X      
7.2.  Încuietori   Inspecție vizuală și funcțională Dispozitiv de închidere sau blocare defect sau funcționând necorespunzător  X      
7.3.  Cale de roată (dacă au fost prevăzute) Inspecție vizuală   Deteriorate/lipsă   X   X     
7.4.  Avertizor acustic   Inspecție vizuală și funcțională a) Nu funcționează. b) Comandă nesigură  X X     
7.5.   Vitezometru (dacă a fost prevăzut deproducător)   Inspecție vizuală și funcțională în timpul probei în parcurs a) Nu funcționează sau lipsește. b) Nu este iluminat.       X X      
7.6.    Elemente de asigurare ale echipamentului (lor) de lucru pentrudeplasarea în siguranță pe drumurilepublice Inspecție vizuală și funcțională    a) Elemente neconforme b) Elemente deteriorate, lipsă sau nu funcționează corect        X  X       
8. EMISII POLUANTE
8.1. Zgomot
8.1.1.      Sistem de reducere a zgomotului       Inspecție vizuală și auditivă      a) Nivel de zgomot excesiv b) Orice parte a sistemului de reducere a zgomotului nesigură, lipsă, deteriorată, fixată incorect sau modificată în mod evident, astfel încât ar putea afecta în mod semnificativ nivelul de zgomot        X     X       
8.2. Gaze de evacuare
8.2.1. Emisii
8.2.1.1.   Echipament de control al emisiilor de gaze (dacă a fost prevăzut de producător) Inspecție vizuală    Echipament de control al emisiilor prevăzut de producător lipsă, modificat sau defect în mod evident     X       
8.3. Alte aspecte referitoare la mediu
8.3.1.   Scurgeri de lichide    Inspecție vizuală    Orice scurgere în exces de lichid care poate afecta mediul ambiant sau expune la riscuri pe alți utilizatori ai drumului   X   X    
8.3.2. Fum vizibil Inspecție vizuală Fum în exces de orice culoare   X  
9. ALTE VERIFICĂRI
9.1.     Vehicul în ansamblu      Inspecție vizuală sau prin utilizarea unui echipament adecvat    a) Reparații sau modificări necorespunzătoare ale oricărei componente a vehiculului b) Orice defect suplimentar constatat ce ar putea afecta siguranța circulației pe drumurile publice  X   X  X   X  X   X

(la 01-11-2016,
Anexa 2^1 la reglementări a fost modificată de Punctele 18-19, Articolul I ORDINUL nr. 1.319 din 21 octombrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 857 din 27 octombrie 2016
)
E – verificare ce necesită utilizarea unui echipament specializatReparație sau modificare necorespunzătoare înseamnă o reparație sau modificare cu efecte negative asupra siguranței rutiere sau asupra mediului (inclusiv modificări neautorizate sau cu folosirea unor componente neomologate sau necertificate).DMi (defect minor) – defecțiune tehnică ce nu are un efect semnificativ asupra siguranței rutiere și protecției mediului, precum și alte neconformități minore (inclusiv în ceea ce privește identificarea vehiculului). Nu este necesară reexaminarea vehiculului, dar este necesar ca defecțiunea respectivă să fie eliminată în cel mai scurt timp.DMa (defect major) – defecțiune tehnică ce are un efect semnificativ asupra siguranței rutiere (inclusiv în ceea ce privește ceilalți participanți la trafic) și asupra protecției mediului, precum și alte neconformități majore (inclusiv în ceea ce privește identificarea vehiculului). Utilizarea vehiculului este permisă în funcție de prevederile legislației privind circulația pe drumurile publice.DP (defect periculos) – defecțiune tehnică care constituie un risc imediat privind siguranța circulației rutiere. Vehiculul nu mai poate fi utilizat pe drumurile publice.În cazul defectelor care sunt încadrate în mai multe grupe de gravitate (DMi, DMa și/sau DP) încadrarea ține cont de despărțirea acestora pe grupe realizată prin semnul "/". În cazul defectelor ce pot fi încadrate în mai multe grupe de gravitate (DMi, DMa și/sau DP), pentru care nu se specifică clar încadrarea, inspectorul RAR este responsabil de încadrarea acestora în funcție de gravitatea lor în funcție de definițiile specifice.Notele poziționate după tabelul din anexa 2^1 la reglementări au fost introduse de pct. 17 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.Lit. b) a pct. 1.2.2 și lit. b) a pct. 1.3.2 din anexa 2^1 la reglementări au fost abrogate de pct. 32 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.Pct. 5.2.1 și pct. 7.5 din anexa 2^1 la reglementări au fost modificate de pct. 33 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.Sintagma "siguranța rutieră" a fost înlocuită cu sintagma "siguranța circulației rutiere", conform pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014. + 
Anexa nr. 3la reglementăriCerințe privind echiparea ulterioară fabricațieicu dispozitive de vizibilitate indirectă a autovehiculelordin categoriile N(2) și N(3)I. DEFINIȚIIDispozitive pentru vizibilitate indirectă – dispozitive pentru observarea câmpului de vizibilitate adiacent autovehiculului ce nu poate fi observat prin vizibilitate directă. Acestea pot fi oglinzi convenționale, monitoare-cameră sau alte dispozitive capabile să furnizeze informații despre câmpul indirect de vizibilitate al conducătorului auto.Oglindă – orice dispozitiv, cu excepția dispozitivelor de tip periscop, ce poate oferi o imagine clară spre înapoi, lateral sau în fața vehiculului.Clasificarea oglinzilor:a)clasa I – oglindă retrovizoare interioară;b)clasa II și III -oglinzi retrovizoare exterioare principale;c)clasa IV – oglindă retrovizoare exterioară cu unghi mare de vizibilitate;d)clasa V – oglindă retrovizoare exterioară de proximitate (apropiere);e)clasa VI – oglindă frontală.II. CERINȚE DE ECHIPARE ULTERIOARĂ FABRICAȚIEI CU OGLINZI RETROVIZOARE1. Cerința echipării ulterioare fabricației cu oglinzi retrovizoare suplimentare sau cu alte dispozitive de vizibilitate indirectă se aplică autovehiculelor din categoriile N(2) și N(3) care nu au fost omologate de tip sau individual în conformitate cu Directiva 2003/97/CE*4).Notă
*4) Directiva 2003/97/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 noiembrie 2003 privind armonizarea legislației Statelor membre privind omologarea de tip a dispozitivelor de vizibilitate indirectă și a vehiculelor echipate cu aceste dispozitive și care modifică Directiva 70/156/CEE și abrogă Directiva 71/127/CEE, modificată ultima dată prin Directiva 2005/27/CE a Comisiei din 29 martie 2005 care modifică pentru adaptarea la progresul tehnic Directiva 2003/97/CE
2. Prezentele cerințe nu se aplică următoarelor:a)autovehiculelor din categoriile N(2) și N(3) înmatriculate înainte de 01.01.2000;b)autovehiculelor din categoria N(2) a căror MTMA nu depășește 7,5 tone, în cazul cărora nu este posibilă montarea unei oglinzi retrovizoare de clasa V astfel încât să se asigure îndeplinirea următoarelor condiții:i)nicio componentă a oglinzii retrovizoare nu se află la o distanță mai mică de 2 m față de sol (se poate aplica o toleranță de + 10 cm), indiferent de poziția de reglare, atunci când autovehiculul este încărcat la MTMA;ii) oglinda retrovizoare este complet vizibilă din poziția conducătorului auto;3. Până la 31 martie 2009, toate autovehiculele prevăzute la pct. 1, cu excepția celor menționate la pct. 2, trebuie echipate, pe partea pasagerului, cu oglinzi cu unghi mare de vizibilitate și de proximitate, care îndeplinesc cerințele prevăzute pentru oglinzile de clasele IV și, respectiv V, prevăzute de Directiva 2003/97/CE.4. În cazul autovehiculelor ce sunt prevăzute, pe partea pasagerului, cu oglinzi cu unghi mare de vizibilitate și de proximitate astfel încât combinația câmpurilor lor de vizibilitate acoperă cel puțin 95% din câmpul de vizibilitate la nivelul solului prevăzut pentru oglinzile retrovizoare de clasa IV și cel puțin 85% din câmpul de vizibilitate la nivelul solului prevăzut pentru oglinzile retrovizoare de clasa V (în conformitate cu cerințele Directivei 2003/97/CE), condițiile se consideră a fi respectate și nu este necesară montarea altor oglinzi sau sisteme de vizibilitate suplimentare.5. Autovehiculele prevăzute la pct. 2 ce nu pot fi echipate cu oglinzi retrovizoare conform prezentelor cerințe ca urmare a lipsei de soluții tehnice disponibile și viabile din punct de vedere economic, pot fi echipate cu oglinzi retrovizoare suplimentare și/sau cu alte dispozitive de vizibilitate indirectă, cu condiția ca respectivele dispozitive combinate să asigure o vizibilitate de cel puțin 95% din câmpul de vizibilitate la nivelul solului prevăzut pentru o oglindă retrovizoare de clasa IV și cel puțin 85% din câmpul de vizibilitate la nivelul solului prevăzut pentru o oglindă retrovizoare de clasa V (în conformitate cu cerințele Directivei 2003/97/CE).6. Prezentele cerințe nu se aplică autovehiculelor istorice.III. METODA DE VERIFICARE:1. În condițiile în care, pentru oglinzile cu unghi mare de vizibilitate și de proximitate cu care este echipat autovehiculul prezentat la ITP, sunt prezentate certificate de conformitate care atestă îndeplinirea prevederilor Directivei 2003/97/CE în ceea ce privește câmpul de vizibilitate, nu mai este necesară verificarea câmpurilor de vizibilitate pentru cele două tipuri de oglinzi.1.1. Certificatele de conformitate trebuie emise de RAR sau comunicate către RAR în cazul în care au fost emise de autoritatea competentă a unui alt stat membru al Uniunii Europene.2. În condițiile în care nu pot fi prezentate certificate de conformitate, atunci se va verifica existența mărcii de omologare pe suportul oglinzilor, care trebuie să fie conform modelelor din exemplele următoare:– pentru oglinzile de clasa IV:Oglinda ce poartă marcajul reprezentând omologarea comunitară din exemplu este o oglindă ce face parte din clasa IV ce a fost omologată în Italia (e 3) iar numărul de omologare este 03*1248.– pentru oglinzile din clasa V:Oglinda ce poartă marcajul reprezentând omologarea comunitară din exemplu este o oglindă ce face parte din clasa V ce a fost omologată în Grecia (e 23) iar numărul de omologare este 03*3901.3. Dacă nu sunt îndeplinite condițiile de la pct. 1. sau 2., câmpurile de vizibilitate se verifică în poligoane specifice fiecărei clase de oglinzi:3.1. Pentru oglinda retrovizoare laterală cu unghi mare de vizibilitate amplasată pe partea pasagerului (clasa IV), este necesară marcarea unui poligon de verificare conform figurii de mai jos, realizat prin aplicarea unor jaloanelor amplasate în colțurile poligonului de verificare:3.2. Pentru oglinda laterală de proximitate amplasată pe partea pasagerului (Clasa V), în cazul unui autovehicul cu cabină retrasă este necesară marcarea unui poligon de verificare conform figurii de mai jos, realizat prin aplicarea unor jaloanelor amplasate în colțurile poligonului de verificare:3.3. Pentru oglinda laterală de proximitate amplasată pe partea pasagerului (Clasa V), în cazul unui autovehicul cu cabină semi-avansată sau avansată este necesară marcarea unui poligon de verificare conform figurii de mai jos, realizat prin aplicarea unor jaloanelor amplasate în colțurile poligonului de verificare:3.4. Cerințele prevăzute se consideră îndeplinite dacă inspectorul poate vizualiza de pe locul conducătorului auto, utilizând oglinzile respective, toate jaloanele amplasate în colțurile celor două poligoane de verificare (atât pentru oglinda retrovizoare laterală cu unghi mare de vizibilitate, cât și pentru oglinda laterală de proximitate), avându-se în vedere, dacă este cazul, prevederile pct. 4 și 5 din Secțiunea II.3.5. Nu sunt admise reglaje diferite ale scaunului conducătorului auto pentru vizualizarea celor două poligoane de verificare.4. Respectarea cerințelor prevăzute prin prezenta anexă este atestată prin dovada de ITP.NOTĂ: Prin autovehicule din categoriile N(2) și N(3) se înțelege:categoria N(2) – vehicule concepute și construite pentru transportul de mărfuri având o MTMA care depășește 3,5 t, dar nu depășește 12 t.categoria N(3) – vehicule concepute și construite pentru transportul de mărfuri având o MTMA ce depășește 12 t.
 + 
Anexa nr. 4la reglementăriRaport de inspecție tehnică periodică pentru categoria L*Font 8*    Date identificare vehicul    Serie CIV ┌────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┐ ┌──────────────────────┬──────────┐ │ │ – │ │ │ │ │ │ │ │ │Cod │ Matcă │ └────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘ │tranzacție……….. │ folie │                                                                     ├──────────────────────┤ │                                                                     │ITP este valabil │ │    Număr de identificare (VIN) │până la …/…/….. │ │ ┌──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┐ └──────────────────────┴──────────┘ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┘                                                         Acest vehicul a fost prezentat la ITP de către:  > Număr de înmatriculare și dată Dl(dna) …………………………………    …………/……………………….. Adresa ………………………………….  > Marcă și tip Act identitate Serie …….. Nr……………    …………………………………… care cunoaște și este de acord cu condițiile de  > Categorie efectuare a ITP impuse de legislația națională.    ……………./……………………. Semnătură ……………………….  > Număr de omologare (registru) ┌──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┐ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ Defecte constatate └──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┘                                                  ──────────────────────────────────────────────────────  > Cod și serie motor  ………………/…………………… ──────────────────────────────────────────────────────  > Culoare  ……………………………………. ──────────────────────────────────────────────────────  > Serie ataș  ……………………………………. ──────────────────────────────────────────────────────  > Număr kilometri  ………………/…………………… ──────────────────────────────────────────────────────  Rezultat ITP la data  ● Bun tehnic ……/…/……… ──────────────────────────────────────────────────────  ● Bun tehnic cu DMi ……/…/………  ● Respins ……/…/……… ──────────────────────────────────────────────────────  Răspuns RAR după înregistrarea datelor ──────────────────────────────────────────────────────  Cod tranzacție R1…………………….. ──────────────────────────────────────────────────────  Cod tranzacție R2…………………….. ──────────────────────────────────────────────────────    REINSPECȚIE DA [] NU []  Sfârșit timp așteptare pentru REINSPECȚIE ──────────────────────────────────────────────────────  Oră și minut …………………………  Observații: …………………………. ──────────────────────────────────────────────────────  …………………………………….  ……………………………………. ──────────────────────────────────────────────────────  …………………………………….  Acest vehicul a fost inspectat la:  Operator economic/Persoană autorizată Cod SITP Această secțiune va fi completată de inspectorul RAR  ……………………………/………  de către inspector Vehiculul a fost reinspectat de către inspectorul RAR        SITP:   Nume și prenume Semnătura și Ștampila Nume și prenume Semnătură  1)………………………………….. 1)…………………………………………..  2)………………………………….. 2)…………………………………………..1)ATENȚIE! În cazul depășirii termenului de 30 de zile calendaristice pentru remedierea defectelor, se va efectua o nouă inspecție tehnică periodică completă2)Dacă o reinspecție este anunțată, trebuie ca vehiculul să rămână în incinta SITP, iar inspectorul tehnic are obligația să pună la dispoziție vehiculul și actele acestuia. SITP și inspectorul trebuie să asigure toate condițiile pentru efectuarea reinspecției de către inspectorul RAR3)Defectarea vehiculului în timpul inspecției tehnice periodice, datorată viciilor ascunse, nu implică răspunderea SITP4)Emisiile poluante nu se măsoarăPlanul operațiunilor pentru inspecția tehnică periodică la categoria L*Font 7*                          DMi DMa DP DMi DMa DP DMi DMa DP  0. IDENTIFICARE AUTOVEHICUL 4. LĂMPI, DISPOZITIVE REFLECTORIZANTE 5.3. Suspensie  0.1. a b c d [] [] ȘI ECHIPAMENTE ELECTRICE 5.3.1.a b c d e [] []  0.2. a b c d e f g [] [] 4.1. Faruri 5.3.2.a b c d [] []  1. SISTEM DE FRÂNARE 4.1.1.a b c d e f g h i [] [] 5.3.3.a b c [] []  1.1. Stare mecanică și funcționare 4.1.2.a b [] 5.3.4. []  1.1.1. a b c [] [] 4.1.3.a b c [] 6. CADRU (ȘASIU) ȘI ELEMENTE ATAȘATE  1.1.2. a b c d [] [] 4.1.4.a b c [] ȘASIULUI (INCLUSIV ATAȘ)  1.1.3. a b c d e [] 4.1.5.a b [] 6.1. Șasiu sau cadru și elemente  1.1.4. a b c d e f g [] [] [] 4.2. Lămpi de poziție față și spate atașate  1.1.5. a b c d e [] [] 4.2.1.a b c d [] [] 6.1.1. a b c d [] []  1.1.6. a b c d e f [] [] [] 4.2.2.a b [] 6.1.2. a b c d [] []  1.1.7. a b c [] [] 4.2.3.a b c d [] [] 6.1.3. a b c d e f g h [] []  1.1.8. a b c d e f [] [] 4.3. Lămpi de frânare 6.1.4. [] []  1.1.9. a b c d e f g h i [] [] 4.3.1.a b c d [] [] 6.1.5. a b c [] [] []  1.1.10.a b c d e [] [] [] 4.3.2.a b [] 6.1.6. a b c d e f g [] [] []  1.1.11.a b c d [] [] 4.3.3.a b c d [] 6.1.7. a b c d e f g h i j [] [] []  1.1.12.a b c [] [] 4.4. Lămpi indicatoare de direcție k l m n o p r s t  1.2. Performanță și eficacitate frână și de avarie 6.1.8.a b [] []  de serviciu 4.4.1.a b c d [] [] 6.2. Caroserie  1.2.1.a b c d e f [] [] 4.4.2.a b [] 6.2.1.a b c d e f g h [] []  1.2.2. [] 4.4.3. a b c d [] 6.2.2.a b c d [] []  1.3. Performanță și eficacitate frână 4.4.4. [] 6.2.3.a b c d [] []  de securitate 4.5. Faruri și lămpi de ceață 6.2.4.a b c [] []  1.3.1.a b c d e f [] [] [] 4.5.1.a b c d [] [] 6.2.5.a b c [] []  1.3.2. [] 4.5.2.(X) [] 6.2.6.a b c d e [] []  1.4. Performanță și eficacitate frână 4.5.3.a b [] 6.2.7. [] []  de staționare 4.5.4.a b c d [] 6.2.8.a b []  1.4.1.a b c [] [] [] 4.6. Lămpi de mers înapoi 6.2.9.a b c [] []  1.4.2. [] 4.6.1.a b c d [] [] 7. ALTE ECHIPAMENTE  1.5.a b c d e [] 4.6.2.a b c d [] 7.1.a b c d e f g [] []  2. SISTEM DE DIRECȚIE 4.6.3.a b [] 7.2.a b [] [] []  2.1. Stare mecanică 4.7. Lămpi de iluminare a plăcii 7.3.a b c [] []  2.1.1.a b c d e [] [] [] spate cu numărul de înmatriculare 7.4.a b c []  2.1.2.a b c d [] [] 4.7.1.a b c d e [] [] 8. EMISII POLUANTE  2.1.3.a b c d e f g [] [] [] 4.7.2.a b c d [] [] 8.1. Zgomot  2.1.4.a b c [] [] 4.8.a b c d [] [] [] 8.1.1.a b [] []  2.1.5.a b c d e f g h [] [] [] 4.9.a b c [] [] [] 8.2. Gaze de evacuare  2.2. Ghidon/volan și coloană ghidon/ 4.10.a b c d e f g h i [] [] 8.2.1. Emisii  volan (furcă față) 4.11.a b c [] [] 8.2.1.1. []  2.2.1.a b c [] [] 5. PUNȚI, ROȚI ANVELOPE ȘI 8.3. Alte aspecte referitoare la mediu  2.2.2.a b c d e f g h [] [] SUSPENSIE 8.3.1. [] []  2.2.3. [] [] 5.1. Punți (axe) 8.3.2. []  2.3. [] 5.1.1.a b c d [] [] 9. ALTE VERIFICĂRI  3. VIZIBILITATE 5.1.2.a b c d e [] [] 9.1.a b [] [] []  3.1.a b c [] [] 5.1.3.a b c [] []  3.2.a b c d [] [] 5.2. Roți (jante) și anvelope  3.3.a b [] [] 5.2.1.a b c [] []  3.4.a b [] [] 5.2.2.a b c d e f g [] [] []  3.5. [] [] 5.2.3.a b c d e f g [] []  3.6. []Anexa 4 la reglementări a fost înlocuită cu anexa 3 din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, conform pct. 34 al art. I din același act normativ. + 
Anexa nr. 5la reglementăriRaport de inspecție tehnică periodică pentrucategoriile M, N, O și T*Font 8*    Date identificare vehicul    Serie CIV ┌────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┐ ┌──────────────────────┬──────────┐ │ │ – │ │ │ │ │ │ │ │ │Cod │ Matcă │ └────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘ │tranzacție……….. │ folie │                                                                     ├──────────────────────┤ │                                                                     │ITP este valabil │ │    Număr de identificare (VIN) │până la …/…/….. │ │ ┌──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┐ └──────────────────────┴──────────┘ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┘                                                         Acest vehicul a fost prezentat la ITP de către:  > Număr de înmatriculare și dată Dl(dna) …………………………………    …………/……………………….. Adresa ………………………………….  > Marcă și tip Act identitate Serie …….. Nr……………    …………………………………… care cunoaște și este de acord cu condițiile de  > Categorie efectuare a ITP impuse de legislația națională.    ……………./……………………. Semnătură ……………………….  > Număr de omologare (registru) ┌──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┐ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ Defecte constatate └──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┘                                                  ──────────────────────────────────────────────────────  > Cod și serie motor  ………………/…………………… ──────────────────────────────────────────────────────  > Culoare  ……………………………………. ──────────────────────────────────────────────────────  > Număr kilometri  ……………………………………. ──────────────────────────────────────────────────────  Rezultat ITP la data  ● Bun tehnic ……/…/……… ──────────────────────────────────────────────────────  ● Bun tehnic cu DMi ……/…/………  ● Respins ……/…/……… ──────────────────────────────────────────────────────  Răspuns RAR după înregistrarea datelor ──────────────────────────────────────────────────────  Cod tranzacție R1…………………….. ──────────────────────────────────────────────────────  Cod tranzacție R2…………………….. ──────────────────────────────────────────────────────    REINSPECȚIE DA [] NU []  Sfârșit timp așteptare pentru REINSPECȚIE ──────────────────────────────────────────────────────  Oră și minut …………………………  Observații: …………………………. ──────────────────────────────────────────────────────  …………………………………….  ……………………………………. ──────────────────────────────────────────────────────  …………………………………….  Acest vehicul a fost inspectat la:  Operator economic/Persoană autorizată Cod SITP Această secțiune va fi completată de inspectorul RAR  ……………………………/………  de către inspector Vehiculul a fost reinspectat de către inspectorul RAR        SITP:   Nume și prenume Semnătura și Ștampila Nume și prenume Semnătură  1)………………………………….. 1)…………………………………………..  2)………………………………….. 2)…………………………………………..1)ATENȚIE! În cazul depășirii termenului de 30 de zile calendaristice pentru remedierea defectelor, se va efectua o nouă inspecție tehnică periodică completă2)Dacă o reinspecție este anunțată, trebuie ca vehiculul să rămână în incinta SITP, iar inspectorul tehnic are obligația să pună la dispoziție vehiculul și actele acestuia. SITP și inspectorul trebuie să asigure toate condițiile pentru efectuarea reinspecției de către inspectorul RAR3)Defectarea vehiculului în timpul inspecției tehnice periodice, datorată viciilor ascunse, nu implică răspunderea SITPPlanul operațiunilor pentru inspecțiatehnică periodică la categoriile M, N, O și T*Font 7*                           DMi DMa DP DMi DMa DP DMi DMa DP  0. IDENTIFICARE AUTOVEHICUL 4.2.2.a b c [] 6.2.1.1.a b c d e f []  0.1. a b c d [] [] 4.2.3.a b c d e [] [] 6.2.2.a b c d [] []  0.2. a b c d e f g h i [] 4.3. Lămpi de frânare 6.2.3.a b c d [] []  1. SISTEM DE FRÂNARE 4.3.1.a b c d [] [] 6.2.4.a b c [] []  1.1. Stare mecanică și funcționare 4.3.2.a b [] 6.2.5.a b c [] []  1.1.1. a b c [] [] 4.3.3.a b c d [] 6.2.6.a b c d [] []  1.1.2. a b c d [] [] 4.4. Lămpi indicatoare de direcție 6.2.7. [] []  1.1.3. a b c d e f [] [] și de avarie 6.2.8.a b [] []  1.1.4. [] [] 4.4.1.a b c d [] [] 6.2.9.a b c [] []  1.1.5. a b c d [] 4.4.2.a b [] 6.2.10.a b c [] []  1.1.6. a b c d e f g [] 4.4.3. a b c d [] 7. ALTE ECHIPAMENTE  1.1.7. a b c d [] [] [] 4.4.4. [] 7.1. Centuri de siguranță/catarame și  1.1.8. a b c d [] [] [] 4.5. Faruri și lămpi de ceață sisteme de reținere  1.1.9. a b c [] [] 4.5.1.a b c d [] [] 7.1.1.a b [] []  1.1.10.a b c d e f g [] [] [] 4.5.2.(X) [] 7.1.2.a b c d e f [] []  1.1.11.a b c d e [] [] 4.5.3.a b [] 7.1.3. []  1.1.12.a b c d e f [] [] [] 4.5.4.a b c d [] 7.1.4. []  1.1.13.a b c [] [] 4.6. Lămpi de mers înapoi 7.1.5.a b []  1.1.14.a b c d e f [] [] 4.6.1.a b c d [] [] 7.1.6. []  1.1.15.a b c d e f g h i [] [] 4.6.2.a b c d [] 7.2.a b []  1.1.16.a b c d e f [] [] [] 4.6.3.a b [] 7.3.a b [] [] []  1.1.17.a b c d e f [] [] [] 4.7. Dispozitiv de iluminare a 7.4.a b []  1.1.18.a b c [] plăcii spate cu numărul de 7.5.a b []  1.1.19.a b [] înmatriculare 7.6. [] []  1.1.20. [] 4.7.1.a b c d e [] [] 7.7.a b c [] []  1.1.21.a b c d [] [] [] 4.7.2.a b c d [] [] 7.8.a b c []  1.1.22.a b [] [] 4.8. Catadioptri, plăci de 7.9.a b c d e f g []  1.2. Performanță și eficacitate frână identificare spate reflect-fluor, 7.10.a b c d e f g []  de serviciu marcaje reflectorizante pentru 7.11.a b [] []  1.2.1.a b c d e f [] [] [] contur 7.12.a b c d e []  1.2.2. [] 4.8.1.a b [] [] 8. EMISII POLUANTE  1.3. Performanță și eficacitate frână 4.8.2.a b [] [] 8.1. Zgomot  de securitate 4.9. Martori luminoși 8.1.1.a b [] []  1.3.1.a b c d e f [] [] [] 4.9.1. [] [] 8.2. Gaze de evacuare  1.3.2. [] 4.9.2. [] 8.2.1. Emisii mas  1.4. Performanță și eficacitate frână 4.10.a b c d [] [] [] 8.2.1.1.a b []  de staționare 4.11.a b c [] [] [] 8.2.1.2.a b []  1.4.1.a b c [] [] [] 4.12.a b c d e f g h i [] [] 8.2.2. Emisii mac  1.4.2. [] 4.13.a b c d e [] [] 8.2.2.1.a b []  1.5.a b [] 5. PUNȚI, ROȚI, ANVELOPE ȘI 8.2.2.2.a b []  1.6.a b c d e [] SUSPENSIE 8.3.(X) []  1.7.a b [] 5.1. Punți (axe) 8.4. Alte aspecte referitoare la mediu  2. SISTEM DE DIRECȚIE 5.1.1.a b c d e [] [] 8.4.1. [] []  2.1. Stare mecanică 5.1.2.a b c d e f [] [] [] 8.4.2. []  2.1.1.a b c d e [] [] [] 5.1.3.a b c [] [] 9. INSPECȚII SUPLIMENTARE M2, M3  2.1.2.a b c d [] [] 5.2. Roți (jante) și anvelope 9.1. Uși  2.1.3.a b c d e f g [] [] [] 5.2.1.a b [] [] 9.1.1.a b c d e f [] []  2.1.4.a b c [] [] 5.2.2.a b c d e [] [] 9.1.2.a b c d e [] []  2.1.5.a b c d e f g h [] [] [] 5.2.3.a b c d e f g h i [] [] [] 9.2.a b c [] [] []  2.2. Volan și coloană volan 5.3. Suspensie 9.2.a b [] [] []  2.2.1.a b c [] [] 5.3.1.a b c d e [] [] 9.4. Scaune  2.2.2.a b c d e [] [] 5.3.1.1. [] 9.4.1.a b c d e [] []  2.3. [] [] 5.3.2.a b c d [] [] 9.4.2.a b [] []  2.4. [] 5.3.2.1.(X)a b [] 9.5.(X) [] []  2.5.a b c [] [] 5.3.3.a b c d e [] [] 9.6.a b c d [] [] []  2.6.a b c [] [] 5.3.4.a b c d e [] [] [] 9.7.a b c d [] [] []  3. VIZIBILITATE 5.3.5.a b c d [] [] 9.8.(X) [] []  3.1.a b c [] [] 5.3.5.1. [] 9.9.(X)a b [] []  3.2.a b c d [] [] 6. CADRU, CABINĂ ȘI ELEMENTE ATAȘATE 9.10. Cerințe privind transportul  3.3.a b [] [] SAȘIULUI copiilor  3.4.a b [] [] 6.1. Șasiu sau cadru și elemente 9.10.1. [] []  3.5. [] [] atașate 9.10.2. [] []  3.6. [] 6.1.1. a b c d e f g [] [] 9.11. Cerințe privind transportul  4. LĂMPI, DISPOZITIVE REFLECTORIZANTE 6.1.2. a b c d [] [] persoanelor cu handicap  ȘI ECHIPAMENTE ELECTRICE 6.1.3. a b c d e f g h i j [] [] [] 9.11.1.a b c d e [] []  4.1. Faruri k l m n o p q 9.11.2.a b c d [] []  4.1.1.a b c d e f g h i j [] [] 6.1.4.a b [] [] 9.11.3. [] []  4.1.2.a b [] 6.1.5. a b c [] [] [] 9.12. Alte echipamente speciale (X)  4.1.3.a b c [] 6.1.6. a b c d e f g h i j [] [] [] 9.12.1.a b [] []  4.1.4.a b c d [] 6.1.7. a b c d e f g h i j [] [] [] 9.12.2. [] []  4.1.5.a b [] k l m n o p q r s 9.12.3. [] []  4.1.6. [] 6.1.7.1.a b [] 10. ALTE VERIFICĂRI  4.2. Lămpi de poziție față, spate 6.1.8.a b [] [] 10.1.a b [] [] []  și laterale, lămpi de gabarit 6.1.8.1. []  4.2.1.a b c d [] [] 6.1.8.2.a b []                                          6.1.9.a b []                                          6.2. Cabină și caroserie                                          6.2.1.a b c d e f g h [] []–––-Anexa 5 la reglementări a fost înlocuită cu anexa 4 din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, conform pct. 35 al art. I din același act normativ.
 + 
Anexa nr. 5^1la reglementăriCERTIFICAT DE INSPECȚIE TEHNICĂ PERIODICĂ(ROADWORTHINESS CERTIFICATE)[Format A4 (210 x 297 mm)](1)numărul de identificare al vehiculului (VIN number) ……………….(2)numărul de înmatriculare al vehiculului și simbolul statului de înmatriculare (registration plate number of the vehicle and country symbol of the State of registration) …………./RO(3)locul și data inspecției (place and date of the test) ………………(4)indicația contorului kilometric la data efectuării inspecției, dacă este disponibilă (odometer reading at the time of the test, if available) …………..(5)clasa vehiculului, dacă este disponibilă (vehicle class, if available) ………….(6)defecte identificate și categoria aferentă (identified defects and their category)    Cod (item) Denumire defect (identified defect) Categorie (category)    ………………………………………………………………….    ………………………………………………………………….    ………………………………………………………………….    ………………………………………………………………….    ………………………………………………………………….    ………………………………………………………………….    ………………………………………………………………….(7)evaluarea globală a vehiculului (overall assessment of the vehicle) ……………(8)data următoarei inspecții tehnice periodice (date of next periodical test): conform anexei la certificatul de înmatriculare (see the Annex to the Registration Certificate)(9)stația de inspecție tehnică periodică (name of the inspection organisation) ………..semnătura și ștampila inspectorului responsabil de inspecție (signature and stamp of the inspector responsible for the test)……………………….(10)alte informații (other information)poziția în baza națională de date cu inspecții tehnice periodice (entry in the national data basis regarding the periodic technical inspections) ……./………..*A se păstra la bordul autovehiculului.Schimbarea numărului de înmatriculare prevăzut la pct. 2 impune înlocuirea certificatului (inclusiv în cazul în care certificatul a fost eliberat pentru un vehicul care nu era încă înmatriculat în România la data respectivă și din acest motiv numărul de înmatriculare nu a fost menționat în certificat).–––-Anexa 5^1 la reglementări a fost introdusă de pct. 34 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, având conținutul anexei 1 din același act normativ.
 + 
Anexa nr. 5^2la reglementăriClasele de vehicule menționate la pct. 5 din certificatul de inspecție tehnică periodicăClasa 1 – autovehicule destinate transportului de persoane care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scauneClasa 2 – autovehicule destinate transportului de mărfuri cu MTMA mai mare de 3.500 kgClasa 3 – remorci și semiremorci cu MTMA mai mare de 3.500 kgClasa 4 – autovehicule utilizate pentru transportul de persoane în regim de taxi, autovehicule speciale ambulanțăClasa 5 – autovehicule cu cel puțin 4 roți destinate transportului de mărfuri cu MTMA care nu depășește 3.500 kg, cu excepția tractoarelor și a mașinilor și utilajelor autopropulsate pentru lucrăriClasa 6 – autovehicule cu cel puțin 4 roți destinate transportului de persoane care au, în afara locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scauneAnexa 5^2 la reglementări a fost introdusă de pct. 34 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, având conținutul anexei 2 din același act normativ. + 
Anexa nr. 6la reglementăriAnexă la Certificatul de înmatriculare*Font 8*               – față – – verso -┌────────────────────────────────────────────┐ ┌───────────────────────────────────────────┐│ ┌────────────────────────────────────────┐ │ │ ┌──────────────┬───────────┬────────────┐ ││ │ ANEXA │ │ │ │ │ │ │ ││ │ LA CERTIFICATUL DE ÎNMATRICULARE │ │ │ │ │ │ │ ││ │ Nr. ___________________ │ │ │ ├──────────────┼───────────┼────────────┤ ││ │Numărul de │ │ │ │ │ │ │ ││ │înmatriculare │ │ │ │ │ │ │ ││ ├────────────────────────────────────────┤ │ │ ├──────────────┼───────────┼────────────┤ ││ │ INSPECȚII TEHNICE PERIODICE │ │ │ │ │ │ │ ││ ├───────────────┬───────────┬────────────┤ │ │ │ │ │ │ ││ │Data următoarei│ Stația și │Semnătura și│ │ │ ├──────────────┼───────────┼────────────┤ ││ │ inspecții │numărul din│ ștampila │ │ │ │ │ │ │ ││ │ tehnice │ registru │ │ │ │ │ │ │ │ ││ ├───────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ ├──────────────┼───────────┼────────────┤ ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ ├───────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ ├──────────────┼───────────┼────────────┤ ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ ├───────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ ├──────────────┼───────────┼────────────┤ ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ ├───────────────┼───────────┼────────────┤ │ │ ├──────────────┼───────────┼────────────┤ ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ └───────────────┴───────────┴────────────┘ │ │ └──────────────┴───────────┴────────────┘ │└────────────────────────────────────────────┘ └───────────────────────────────────────────┘ + 
Anexa nr. 7la reglementăriEcuson de inspecție tehnică periodicăAnexa 7 la reglementări a fost înlocuită cu anexa 5 din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, conform pct. 36 al art. I din același act normativ. + 
Anexa nr. 7^1
Cerințe privind competența, examinarea și atestarea/reatestarea inspectorilor tehnici
1.În vederea atestării unui inspector tehnic, RAR verifică îndeplinirea de către fiecare solicitant a următoarelor cerințe:a)cu privire la competența profesională, că acesta deține cunoștințe și capacitate de înțelegere certificate, referitoare la vehiculele rutiere, în următoarele domenii:– mecanică;– dinamică;– dinamica vehiculului;– motoarele cu ardere internă;– construcția vehiculelor rutiere;– diagnosticarea vehiculelor rutiere;– materiale și prelucrarea materialelor;– electronică;– electricitate;– componentele electronice ale vehiculului;– aplicații IT.b)cu privire la experiența profesională documentată, că acesta a desfășurat cel puțin 3 ani, cu normă întreagă sau cu normă parțială pe o perioadă echivalentă, în calitate de angajat, titular al unei persoane fizice autorizate, titular al unei întreprinderi individuale ori de membru al unei întreprinderi familiale, una dintre următoarele activități:– reparații auto, în cadrul unor ateliere autorizate potrivit legii pentru desfășurarea cel puțin a activităților de reparații pentru motor, sistemul de rulare, sistemul de direcție și sistemul de frânare;– omologări sau verificări tehnice pentru vehicule, în cadrul unor autorități de omologare ori servicii tehnice notificate;– ITP (în calitate de personal tehnic auxiliar neatestat), în cadrul unor SITP autorizate potrivit legii.(la 11-04-2018,
Litera b) din Punctul 1. , Anexa nr. 7^1 a fost modificată de Punctul 37, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018
)
c)cu privire la experiența necesară manevrării unui vehicul în cursul efectuării ITP, că posedă permis de conducere corespunzător clasei de ITP pentru care solicită atestarea, cu respectarea următoarelor cerințe minimale:a)pentru clasa I – permis de conducere categoriile A și B1;b)pentru clasa a II-a – permis de conducere categoria B;c)pentru clasa a III-a – permis de conducere categoria C și/sau D.
2.Cerințele de competență profesională precizate la pct. 1 lit. a) și cele de experiență profesională precizate la pct. 1 lit. b) sunt considerate îndeplinite în cazul solicitanților care dețin titlul de inginer în domeniul de studii de licență „Ingineria autovehiculelor” (se consideră ca echivalente calificările inginer autovehicule rutiere sau subinginer mecanic automobile).3.Atestarea se acordă după absolvirea unui program de atestare organizat de RAR, care include o examinare teoretică și o examinare practică.4.Programul de atestare acoperă cel puțin următoarele aspecte:a)construcția vehiculului:– identificarea vehiculului;– sistemul de frânare;– sistemul de direcție;– vizibilitatea;– lămpi, dispozitive reflectorizante și echipamente electrice;– punți, jante, anvelope și suspensie;– șasiu și elemente atașate șasiului;– alte echipamente;– emisii poluante;– inspecții suplimentare pentru vehicule cu utilizare specifică;b)metode de inspecție;c)evaluarea deficiențelor;d)cerințe legale aplicabile privind starea vehiculului în vederea omologării;e)cerințe legale privind inspecția tehnică;f)dispoziții administrative privind omologarea, înmatricularea și inspecția tehnică periodică a vehiculelor;g)aplicații IT folosite în procedura de inspecție tehnică periodică și în cea administrativă.5.Atestarea în vederea efectuării ITP la autovehiculele echipate cu instalații de alimentare cu carburanți alternativi este condiționată de absolvirea unui program de atestare suplimentar, în condițiile prevăzute la pct. 3, cu includerea elementelor specifice privind construcția și inspecția tehnică periodică a acestor vehicule.6.Atestarea în vederea efectuării controlului tehnic în trafic al vehiculelor în conformitate cu reglementările aplicabile în vigoare este condiționată de absolvirea unui program de atestare suplimentar, în condițiile prevăzute la pct. 3, cu includerea elementelor specifice privind controlul tehnic în trafic.7.După absolvirea programului de atestare, RAR eliberează solicitantului un certificat de atestare, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 10 la reglementări.8.În cazurile menționate la pct. 5 și 6, în certificatul de atestare se menționează în mod expres activitățile respective.9.Termenul de valabilitate al certificatului de atestare/ reatestare este de 2 ani de la data absolvirii programului de atestare/reatestare.(la 11-04-2018,
Punctul 9. din Anexa nr. 7^1 a fost modificat de Punctul 37, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018
)
10.La cererea inspectorului tehnic, RAR eliberează un duplicat al certificatului de atestare cu aceeași valabilitate ca a certificatului inițial, în baza documentelor doveditoare.11.În cazul solicitării de către un inspector tehnic a modificării anumitor date înscrise în certificatul de atestare, care nu influențează valabilitatea certificatului de atestare sau activitățile pentru care a fost atestat inspectorul tehnic, RAR eliberează un certificat de atestare modificat, cu aceeași valabilitate ca a certificatului inițial, în baza documentelor doveditoare.12.În cazul solicitării de către un inspector tehnic a extinderii valabilității certificatului de atestare pentru activități suplimentare față de cele pentru care a fost inițial atestat, RAR eliberează un certificat de atestare modificat, cu aceeași valabilitate ca a certificatului inițial, în baza documentelor doveditoare și a promovării unei examinări suplimentare aferente extinderii solicitate.13.În vederea atestării ca inspector tehnic, persoana care solicită atestarea va prezenta la RAR un dosar care va conține următoarele:a)cerere de atestare, care va include, după caz, și o recomandare din partea operatorului economic sau a instituției publice la care va urma să își desfășoare activitatea;b)copie de pe diploma de studii sau de pe diploma de calificare profesională, după caz;c)copie de pe permisul de conducere sau de pe dovada înlocuitoare a permisului de conducere emisă de autoritatea competentă;d)documentele care atestă îndeplinirea cerinței privind experiența profesională documentată minimă, după cum urmează: copie de pe contractul individual de muncă, extrasul din registrul general de evidență a salariaților transmis inspectoratului teritorial de muncă în original, copie de pe carnetul de muncă, copie de pe fișa postului și/sau un document eliberat de inspectoratul teritorial de muncă în original, după caz; în cazul titularului unei persoane fizice autorizate, titularului unei întreprinderi individuale ori al membrului unei întreprinderi familiale, o declarație pe propria răspundere privind desfășurarea activităților prevăzute la pct. 1 lit. b), certificatul constatator emis de oficiul registrului comerțului în baza Legii nr. 26/1990 privind registrul comerțului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, eliberat cu cel mult 3 luni înainte de data depunerii cererii (original sau copie legalizată), cuprinzând date privind valabilitatea sediului social și a punctelor de lucru, persoanele împuternicite, domeniul de activitate, sedii și/sau activități autorizate conform prevederilor art. 15 din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităților la înregistrarea în registrul comerțului a persoanelor fizice, asociațiilor familiale și persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum și la autorizarea funcționării persoanelor juridice, cu modificările și completările ulterioare;(la 11-04-2018,
Litera d) din Punctul 13. , Anexa nr. 7^1 a fost modificată de Punctul 37, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018
)
e)copie de pe actul de identitate.
14.Copiile menționate la pct. 13 lit. b) – e) vor fi certificate pentru conformitate cu originalul.15.La prezentarea la programul de atestare, solicitantul trebuie să prezinte în original documentele valabile prevăzute la pct. 13 lit. c) și e).16.Atestarea ca inspector tehnic se face fără plată în cazul în care cererea de atestare include recomandarea menționată la pct. 13 lit. a) .17.Atestarea ca inspector tehnic se face contra cost în cazul în care cererea de atestare nu include recomandarea menționată la pct. 13 lit. a) .18.În vederea reatestării, inspectorul tehnic trebuie să transmită RAR o solicitare în acest sens.19.Reatestarea inspectorilor tehnici se acordă după absolvirea unui program de reatestare organizat de RAR, care include o examinare teoretică și o examinare practică.20.Programul de reatestare asigură menținerea și actualizarea cunoștințelor și abilităților cerute inspectorilor tehnici în domeniile menționate la pct. 4 lit. a) – g) .21.Reatestarea se acordă contra cost, cu aplicarea mutatis mutandis a prevederilor pct. 5-12.22.La prezentarea la programul de reatestare, inspectorul tehnic trebuie să prezinte cererea de reatestare, permisul de conducere valabil sau dovada înlocuitoare a permisului de conducere emisă de autoritatea competentă, în original, actul de identitate valabil, în original, precum și certificatul de atestare, în original, dacă acesta este în termen de valabilitate.(la 22-12-2017,
Actul a fost completat de Punctul 24, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017
)
 + 
Anexa nr. 8la reglementări*Font 8*                                                                                          (față)┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│REGISTRUL AUTO ROMÂN ││ (Timbru sec) ││ ││ AUTORIZAȚIE TEHNICĂ ││ Nr. …………… din ………………….. ││ ││Se autorizează ………………………………………………………………………..││ (operator economic sau instituție publică) ││cu sediul în ………………………………………. jud. ……………………………││str. ……………………………………….. nr. …………………… cu certificatul││cu certificatul de înmatriculare/înregistrare la oficiul registrului comerțului nr. …………..││să execute inspecții tehnice periodice la clasele de inspecție tehnică periodică ……………..││……………………………………………………………………………………..││conform specificației de pe verso, în stația de inspecție tehnică periodică din ………………││jud. ……………………… str. …………………………………. nr. ……………││începând cu data de ……………………………………… ││ ││Autorizarea s-a făcut în baza Cererii nr. ……. din …………. înregistrată la Registrul Auto││Român și a Raportului de evaluare a capabilității tehnice nr. ….. din ……………., întocmit││de Registrul Auto Român – Organismul de Certificare Sisteme de Management. ││ ││ DIRECTOR GENERAL RAR ││ │└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘                                                                                            (verso)                                             COD STAȚIE

Nr. crt.  Vehicule pentru care se autorizează stația de inspecție tehnică periodică Clasa de ITP   Interdicții    Observații   
1   I    
2   II    
3   III    

Anexa 8 la reglementări (față) a fost modificată de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea textului „cu certificatul de înmatriculare/înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului nr. ……. din …………….” cu textul „cu certificatul de înmatriculare/înregistrare la oficiul registrului comerțului nr. …………” și de pct. 44 al art. I din același ordin, prin înlocuirea sintagmei „persoană juridică” cu sintagma „operator economic sau instituție publică”.

 + 
Anexa nr. 9la reglementăriCererepentru autorizarea stației de inspecție tehnicăperiodică a vehiculelorTitlul anexei 9 la reglementări a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei „vehicul rutier” cu sintagma „vehicul”.Operatorul economic sau instituția publică ……………………………… cu sediul în ……………… județul ………….. str. ……………………… nr. …………….. cod poștal …………. telefon ……….. fax ……….. solicită eliberarea autorizației pentru stația de inspecție tehnică periodică din …………………. județul …………. str. ………….. nr. ……….. cod poștal ………… telefon ………….. fax …………. pentru următoarele clase de inspecție tehnică periodică ………………………..–––-Primul paragraf din anexa 9 la reglementări a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei „persoană juridică” cu sintagma „operator economic sau instituție publică”.Anexăm:1. chestionar de autoevaluare a capabilității tehnice;2. abrogat;Pct. 2 din anexa 9 la reglementări a fost abrogat de pct. 38 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.3. certificat constatator emis de oficiul registrului comerțului în baza Legii nr. 26/1990 privind registrul comerțului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, eliberat de cel mult 3 luni în raport cu data depunerii cererii (original sau copie legalizată), cuprinzând date privind valabilitatea sediului social și a punctelor de lucru, persoanele împuternicite, domeniul de activitate, sedii și/sau activități autorizate, conform prevederilor art. 15 din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităților la înregistrarea în registrul comerțului a persoanelor fizice, asociațiilor familiale și persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum și la autorizarea funcționării persoanelor juridice, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv activitatea «Activități de testări și analize tehnice»;–––-Pct. 3 din anexa 9 la reglementări a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.4. abrogat;Pct. 4 din anexa 9 la reglementări a fost abrogat de pct. 38 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.5. copii de pe documentele care atestă angajarea inspectorilor tehnici de către operatorul economic sau instituția publică solicitantă a autorizării, însoțite de extrasul din registrul general de evidență a salariaților transmis inspectoratului teritorial de muncă;–––-Pct. 5 din anexa 9 la reglementări a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.6. copii de pe certificatele de aprobare de model, buletinele de verificare metrologică, certificatele de etalonare și/sau buletinele de măsurare ale aparatelor, după caz (conform art. 10 din reglementări);Pct. 6 din anexa 9 la reglementări a fost modificat de pct. 34 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.7. schița SITP, la scara 1/100, cu amplasarea aparatelor și a utilajelor din dotarea SITP, amplasarea posturilor de lucru, parcare, vecinătăți, semnată pentru confirmare de reprezentantul SITP;8. fluxul de efectuare a ITP, semnat pentru confirmare de reprezentantul SITP.Programul de lucru al stației de inspecție tehnică esteîn zilele de …………………….. orele ………………………….și în zilele de ………………….. orele ………………………….Ne obligăm ca pe timpul funcționării stației de inspecție tehnică periodică să respectăm întocmai toate prevederile legale privitoare la inspecția tehnică periodică.Nr. ……. din ……………..REPREZENTANT LEGAL,(numele, prenumele, funcția, semnătura, ștampilă)
 + 
Anexa nr. 10la reglementări–––-Anexa 10 la reglementări a fost înlocuită cu anexa 3 din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, conform pct. 35 al art. I din același act normativ.
 + 
Anexa nr. 11la reglementăriCondiții tehniceprivitoare la verificarea eficacității șiperformanței sistemului de frânare al vehiculelorA. Verificarea eficacității și performanței sistemului de frânare al vehiculelor pe standul de frânare cu roleVerificarea eficacității și performanței sistemului de frânare al vehiculelor pe standul de frânare cu role presupune verificarea coeficienților de frânare realizați de frâna de serviciu și frâna de staționare, precum și verificarea dezechilibrului între forțele de frânare la roțile aceleiași punți pentru frâna de serviciu și frâna de staționare.Coeficientul de frânare reprezintă raportul dintre suma forțelor de frânare la roțile pe care acționează frâna a cărei eficacitate se verifică și greutatea vehiculului prezentat la ITP:        n        Σ Fis + Fid       i=1  Cf = ────────────── x 100(%)             Gîn care:Fis (daN) – forța de frânare la roțile de pe partea stângă a punții i;Fid (daN) – forța de frânare la roțile de pe partea dreaptă a punții i;n – numărul de punți;G (daN) – greutatea vehiculului prezentat la ITP.Valorile minime admisibile ale coeficientului de frânare pentru vehiculele sunt precizate în tabelul 1 pentru frâna de serviciu și tabelul 2 pentru frâna de staționare.Sintagma "vehicul rutier" din anexa 11 la reglementări a fost înlocuită cu sintagma "vehicul" conform pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.Tabelul 1 – Valori minime admisibile alecoeficientului de frânare pentru frâna de serviciu

Autovehicule, remorcile acestora și tractoare
Categoria vehiculului Frâna de serviciu
Efortul deacționare maxim admisibil la pedală (daN) Coeficient defrânare minimadmisibil (%)(vehicule înmatriculatepână la 28.07.2010) Coeficient defrânare minimadmisibil (%)(vehicule înmatriculatepână la 28.07.2010)
Autovehicule transport persoane care au, în afara locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scaune (autotu- risme, autovehicule taxi,autovehiculespeciale ambulanță etc.) [(M(1)] 50 50*1) 58
Autovehicule transport persoane care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune (microbuze, autobuze) [M(2), M(3)] 70 50*1) 50
Autovehicule transport marfă cu MTMA până la 3.500 kg inclusiv [N(1)] 70 45 50
Autovehicule transport marfă cu MTMA peste 3.500 kg [N(2), N(3)] 70 43*2) 50
Semiremorci*) [O(2), O(3) și O(4)] 40*3) 45
Remorci cu proțap [O(2),O(3) și O(4)] 40*3) 50
Tractoare 60 20
Autovehicule cu două roți
Categoria vehiculului Frâna de serviciu
Efortul deacționare maxim admisibil la pedală (daN) Coeficient defrânare minimadmisibil (%)(ambele frâne) Coeficient defrânare minimadmisibil (%)(frână pe roata din spate)
Mopede cu două roți (L1e) 35 42 25
Motociclete fară ataș (L3e) 35 42 25

_________*) la semiremorci, coeficientul de frânare se calculează în raport cu greutatea repartizată pe punțile semiremorcii*1) 48 % pentru autovehiculele care nu sunt dotate cu ABS sau înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) înainte de 1 octombrie 1991;*2) 45 % pentru autovehiculele înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) după 1988;*3) 43 % pentru semiremorci și remorcile cu proțap înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) după 1988.La autovehiculele care nu sunt echipate cu servofrână (cu excepția celor din categoria L) este obligatorie verificarea eficacității frânei de serviciu prin acționarea acesteia cu un efort de acționare la pedală care nu trebuie să depășească valoarea determinată în funcție de starea de încărcare a autovehiculului:F(p) = F(pmax) x [m(ef)/m(tot)] (daN),în careF(pmax) (daN) – efortul de acționare maxim admisibil la pedala de frână (tabelul 1);m(ef) (kg) – masa efectivă a autovehiculului inspectat;m(tot) (kg) – MTMA a autovehiculului inspectat.Tabelul 1 de la lit. A din anexa 11 la reglementări a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei „locuri șezând” cu sintagma „locuri pe scaune”.Tabelul 2 – Valori minime admisibile alecoeficientului de frânare pentru frâna de staționare

Categoria vehiculului Frâna de staționare
Efortul deacționare maxim admisibil la pedală (daN) Coeficient de frânare minim admisibil (%)
dacă frânade staționarenu este șifrână de securitate dacă frâna de staționare este și frână de securitate
vehicule înmatriculatepână la 28.07.2010 vehicule înmatriculatedupă 28.07.2010
Autovehicule transport persoane care au, în afaralocului conducătorului,celmult 8 locuri pe scaune (autoturisme, autovehiculetaxi,autovehicule specialeambulanță etc.)[(M(1)] 50 16 25*1) 29
Autovehicule transport persoane care au, în afaralocului conducătorului,maimult de 8 locuri pe scaune(microbuze, autobuze) [(M(2), (M(3)] 70 16 25*1) 25
Autovehicule transport marfă cu MTMA până la 3.500 kg inclusiv N(1) Autovehicule transport marfă cu MTMA peste 3.500 kg [N(2), N(3)] 70 70 16 16 22 22 25 25
Semiremorci*) [O(2),O(3) și O(4)] 16 20*2) 22
Remorci cu proțap [O(2),O(3) și O(4)] 16 20*2) 25
Tractoare 16
Mopede cu două roți (L1e) (dacă e prevăzută) 50 16 21
Motociclete fără ataș(L3e)(dacă e prevăzută) 50 16 25

–––-*) coeficientul de frânare se calculează în raport cu greutatea repartizată pe punțile semiremorcii.(1)24% pentru vehiculele care nu sunt dotate cu ABS sau înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) înainte de 1 octombrie 1991;(2)22% pentru semiremorci și remorcile cu proțap înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) după 1988.Dezechilibrul dintre forțele de frânare la roțile aceleiași punți se determină cu relația:        F(max) – F(min)    d = ────────────── x 100(%)             F(max)în care:F(max) [daN] – forța de frânare la roata ce înregistrează forța de frânare superioară;F(min) [daN] – forța de frânare la roata ce înregistrează forța de frânare inferioară.Valorile maxime admisibile ale dezechilibrului dintre forțele de frânare la roțile aceleiași punți pentru vehiculele sunt precizate în tabelul 3 pentru frâna de serviciu și tabelul 4 pentru frâna de staționare.Tabelul 2 de la lit. A din anexa 11 la reglementări a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei „locuri șezând” cu sintagma „locuri pe scaune”.Tabelul 3 – Valori maxime admisibile aledezechilibrului dintre forțele de frânarela roțile aceleiași punți pentru frâna de serviciu

Frâna de serviciu
Categoria vehiculului Dezechilibrul maxim admisibil (%)
Toate categoriile, cu excepția mope- delor cu două roți și a motocicletelorfără ataș 30

–––-Tabelul 3 de la lit. A din anexa 11 la reglementări a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei „vehicul rutier” cu sintagma „vehicul”.Tabelul 4 – Valori maxime admisibile ale dezechilibrului dintreforțele de frânare la roțile aceleiași punți pentru frâna de staționare

Frâna de staționare
Categoria vehiculului Dezechilibrul maxim admisibil (%)
dacă frâna de sta- ționare nu este și frână de securitate dacă frâna de sta- ționare nu este și frână de securitate
Toate categoriile, cu excepția mope-delor cu două roți și a motocicle- telor fără ataș d <100 30

Tabelul 4 de la lit. A din anexa 11 la reglementări a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei „vehicul rutier” cu sintagma „vehicul”.B. Verificarea eficacității și performanței sistemului de frânare al vehiculelor cu decelerometrul–––-Partea introductivă a lit. B din anexa 11 la reglementări a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei „vehicul rutier” cu sintagma „vehicul”.Verificarea eficacității și performanței sistemului de frânare al vehiculelor cu decelerometrul presupune verificarea decelerațiilor realizate de frâna de serviciu și frâna de staționare în cazul frânării pe pistă, precum și aprecierea dezechilibrului între forțele de frânare la roțile aceleiași punți pentru frâna de serviciu și frâna de staționare în funcție de comportamentul la frânarea pe pistă.Primul paragraf al lit. B din anexa 11 la reglementări a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei „vehicul rutier” cu sintagma „vehicul”.Această verificare se efectuează prin probe funcționale în parcurs, cu măsurarea decelerației maxime la o frânare bruscă de la viteza, de 30 km/h (sau, după caz, de la viteza, maximă constructivă) în cazul frânei de serviciu și 15 km/h în cazul frânei de staționare.Această verificare se aplică pentru mașini și utilaje autopropulsate pentru lucrări cu viteza maximă constructivă mai mare de 25 km/h, tractoare, autoremorchere, autovehicule speciale și autovehicule specializate ale căror caracteristici constructive nu permit verificarea eficacității și performanței sistemului de frânare pe standul de frânare cu role, autovehicule cu tracțiune integrală permanentă nedecuplabilă – legătură rigidă, mopede cu 3 roți, motociclete cu ataș, mototricicluri și cvadricicluri.Al treilea paragraf de la lit. B din anexa 11 la reglementări a fost modificat de pct. 35 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.Valorile minime admisibile ale decelerației maxime măsurate sunt precizate în tabelul 5 pentru frâna de serviciu și tabelul 6 pentru frâna de staționare.Tabelul 5 – Valori minime admisibile aledecelerației maxime pentru frâna de serviciu

Autovehicule, remorcile acestora și tractoare
Categoria vehiculului Frâna de serviciu
Efortul de acțio- nare maxim admisi-bil la pedală (daN) Valoarea minimă a decelerației maximemăsurate (m/s²) (vehicule înmatri- culate până la 28.07.2010) Valoarea minimă a decelerației maxi-me măsurate (m/s²)(vehicule înmatri-culate după 28.07.2010)
Autovehicule transport persoane care au, în afara locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scaune (autoturisme, autovehicule taxi, autovehicule speciale ambulanță etc.) [M(1)] cu tracțiune integrală perma- nentă nedecuplabilă – legătură rigidă 50 5,0*1) 5,8
Autovehicule transport persoane care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune (microbuze, autobuze) [M(2), M(3)] cu tracțiune integrală permanentă nedecu- plabilă – legătură rigidă 70 5,0*1) 5,0
Autovehicule transport marfă cu MTMA până la 3.500 kg inclusiv [N(1)] cu tracțiune integrală permanentă nedecuplabilă – legătură rigidă 70 4,5 5,0
Autovehicule transport marfă MTMA peste 3.500 kg [N(2), N(3)] cu tracțiune integrală permanenta nedecu- plabilă – legătură rigidă 70 4,3*2) 5,0
Autoremorchere, autospeciali-zate și autospeciale 70 4,3*2) 5,0
Tractoare 60/40*) 2,0
Mașini și utilaje autopropulsate pentru lucrăricu viteza maximă constructivămai mare de 25 km/h 2,0
Autovehicule cu trei roți și cvadricicluri
Categoria vehiculului Frâna de serviciu
Efortul de acțio- nare maxim admisi-bil (daN)la pedală/la manetă Valoarea minimă a decelerației maximemăsurate (m/s²) (ambele frâne) Valoarea minimă a decelerației maxi-me măsurate (m/s²)(frână pe roata/ axa din spate, după caz)
Mopede cu trei roți (L2e) 35/20 4,0 2,5
Motociclete cu ataș (L4e) 35/20 4,6 2,5
Tricicluri (L5e) 50/20 4,4 2,5
Cvadriciciuri ușoare (L6e) 35/20 4,0 2,5
Cvadriciciuri (L7e) 50/20 4,4 2,5

*) cu acționare prin manetă.*1) 4,8 m/s² pentru autovehiculele care nu sunt dotate cu ABS sau înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) înainte de 1 octombrie 1991;*2) 4,5 m/s² pentru autovehiculele înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) după 1988.Tabelul 5 de la lit. A din anexa 11 la reglementări a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei „locuri șezând” cu sintagma „locuri pe scaune”.Tabelul 6 – Valori minime admisibile aledecelerației maxime pentru frâna de staționare

Categoria vehiculului Frâna de staționare
Efortul de acționare maxim admi- sibil Valoarea minimă a decelerației maxime măsurate (m/s²)
la manetă (daN) la pedală (daN) dacă frânăde staționare nu este și frână de securitate dacă frâna de stațio-nare este și frână desecuritate
Vehiculeînmatriculatepână la28.07.2010 vehicule înmatriculatedupă28.07.2010
Autovehicule transport persoane careau, în afara locului conducătorului,cel mult 8 locuri pe scaune (autoturisme, autovehicule taxi, autovehi- cule speciale ambulanță etc.) [M(1)] cu trancțiune integrală permanentă nedecuplabilă – legatură rigidă 40 50 1,6 2,5*1) 2,9
Autovehicule transport persoane careau, în afara locului conducătorului,mai mult de 8 locuri pe scaune (microbuze, autobuze) [M(2), M(3)] cu tracțiune integrală permanentă nedecuplabilă – legătură rigidă 60 70 1,6 2,5*1) 2,5
Autovehicule transport marfa cu MTMApână la 3.500 kg inclusiv [N(1)] cu tracțiune integrală permanentă nedecuplabilă – legătură rigidă 60 70 1,6 2,2 2,5
Autovehicule transport marfa cu MTMApeste 3.500 kg [N(2), N(3)] cu tracțiune integrală permanentă nedecuplabilă – legătură rigidă 60 70 1,6 2,2 2,5
Autoremorchere, autospecializate și autospeciale 60 70 1,6 2,2 2,5
Tractoare 40 1,6
Mașini și utilaje autopropulsate pentru lucrări cu viteza maximă constructivă mai mare de 25 km/h 1,6
Mopede cu trei roți (L2e) 40 50 1,6 2,0
Motociclete cu ataș (L4e) (dacă esteprevăzută) 40 50 1,6 2,3
Tricicluri (L5e) 40 50 1,6 2,2
Cvadricicluri ușoare (L6e) 40 50 1,6 2,0
Cvadricicluri (L7e) 40 50 1,6 2,2

–––*1) 2,4 m/s² pentru vehiculele care nu sunt dotate cu ABS sau înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) înainte de 1 octombrie 1991.–––-Tabelul 6 de la lit. A din anexa 11 la reglementări a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei „locuri șezând” cu sintagma „locuri pe scaune”.C. Verificarea eficacității și performanței sistemului de frânare al vehiculelor prin probă în parcursVerificarea eficacității și performanței sistemului de frânare al vehiculelor prin probă în parcurs se aplică (semi)remorcilor care nu pot fi verificate, din motive constructive, pe standul de frânare. Pentru verificare se efectuează:– o frânare pe pistă a ansamblului autovehicul tractor – (semi)remorcă, verificându-se dacă sistemul de frânare de serviciu funcționează, precum și comportamentul la frânare (păstrarea traiectoriei);– acționarea sistemului de frânare de staționare al (semi)remorcii, verificându-se dacă sistemul de frânare de staționare al (semi)remorcii funcționează.–––-Primul paragraf al lit. C din anexa 11 la reglementări a fost modificat de pct. 36 al art. I ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.Metodologia de încercare a sistemelor defrânare ale vehiculelor din categoriile M, N și O cu masa totalămaximă autorizată mai mare de 3,5 t utilizând un stand de frânare cu role1. Determinarea coeficientului de frânare pentru sistemele de frânare pneumatice1.1. Determinarea coeficientului de frânare pentru un vehicul încărcat la MTMA Calcularea coeficientului de frânare a vehiculului încărcat la MTMA nu necesită extrapolare, acesta rezultând simplu din ecuația următoare:          n          Σ Fis + Fid         i=1    Cf = ───────────── x 100(%)               Gîn care:

Fis (daN) = forța de frânare la roțile de pe partea stângă a punții i;Fid (daN) = Forța de frânare la roțile de pe partea dreaptă a punții i;n = numărul de punți;G (daN) = greutatea vehiculului prezentat la ITP.–––-Sintagma "vehicul rutier" din anexa 11 la reglementări a fost înlocuită cu sintagma "vehicul" conform pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.1.2. Determinarea coeficientului de frânare pentru un vehicul descărcat sau parțial încărcat metoda de măsurare într-un punctAceasta este o metodă de extrapolare a valorilor forțelor de frânare obținute la verificarea vehiculului descărcat sau parțial încărcat în vederea calculării coeficientului de frânare al vehiculului încărcat la MTMA.Metoda presupune existența supapelor de testare a presiunilor din rezervoarele de aer comprimat ce comandă circuitul de frânare pe fiecare punte sau a celor din cilindri de frână, după caz.În timpul verificării pe fiecare punte, cel puțin 30% din presiunea nominală maximă a sistemului de frânare trebuie obținută printr-o încărcare adecvată a vehiculului sau prin simularea încărcării.Pentru calculul coeficientului de frânare este necesară cunoașterea următorilor parametrii:a)valoarea forțelor maxime de frânare pentru nivelul de încărcare al vehiculului prezentat (se obțin prin măsurarea pe standul de frânare cu role);

b)valorile presiunilor din rezervoarele de aer comprimat ce comandă circuitul de frânare pe fiecare punte ce se verifică sau cele din cilindri de frână (în funcție de amplasarea supapei de testare) la care se obțin forțele de frânare maxime pentru nivelul de încărcare cu care vehiculul a fost prezentat la ITP (se obțin prin măsurare în timpul verificării pe standul de frânare cu role, cuplându-se traductorii de măsurare a presiunii);c)valoarea/valorile presiunii de extrapolare pentru fiecare punte (se preiau sau se calculează în funcție de datele existente pe plăcuța regulatorului automat al frânării în funcție de încărcare). în cazul în care presiunea de extrapolare de pe plăcuța regulatorului automat al frânării în funcție de încărcare este prevăzută pentru o masă diferită de cea a axei/grupului de axe pe care acționează regulatorul care este menționată în documente, se calculează o presiune de extrapolare corespunzătoare masei din documente, care va fi folosită în calcul.Pentru o anumită punte, forțele de frânare maxime se obțin la blocarea standului de frânare sau, dacă acesta nu se blochează, prin citirea de pe panoul de afișaj a valorilor maxime.Se calculează factorii de extrapolare pentru fiecare punte conform formulei:          p(ex) – 0,4    Ei = ────────────          p(i) – 0,4în care:i = numărul punții verificate;p(ex) = valoarea presiunii de extrapolare;p(i) = valoarea presiunii măsurate la care s-au obținut forțele maxime de frânare pe puntea i.Se calculează valoarea coeficientului de frânare cu formula:          (F1s + F1d) x E1 + (F2s + F2d) x E2 + … + (Fns + Fnd) x En    Cf = ────────────────────────────────────────────────────────────── x 100(%)                                       Gîn care:Fis (daN) – forța de frânare la roțile de pe partea stângă a punții i;Fid (daN) – forța de frânare la roțile de pe partea dreaptă a punții i;Ei = factorul de extrapolare pentru puntea i;n = numărul de punți;G (daN) = greutatea vehiculului încărcat la MTMA.Sintagma "vehicul rutier" din anexa 11 la reglementări a fost înlocuită cu sintagma "vehicul" conform pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.În cazul în care vehiculul nu este echipat din fabricație cu 2 supape de testare a presiunilor din rezervoarele de aer comprimat ce comandă circuitul de frânare pe fiecare punte sau a celor din cilindri de frână, după caz, coeficientul de frânare se determină direct prin măsurarea forțelor de frânare ale vehiculului descărcat sau parțial încărcat utilizând ecuația următoare:          n          Σ Fis + Fid         i=1    Cf = ───────────── x 100(%)               Gîn care:Fis (daN) = forța de frânare la roțile de pe partea stângă a punții i;Fid (daN) = forța de frânare la roțile de pe partea dreaptă a punții i;n = numărul de punți;G (daN) = greutatea vehiculului prezentat la ITP.Sintagma "vehicul rutier" din anexa 11 la reglementări a fost înlocuită cu sintagma "vehicul" conform pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.Dacă coficientul de frânare astfel determinat are o valoare mai mică decât valoarea minimă admisibilă, atunci vehiculul va trebui să fie prezentat la ITP în stare încărcată cu cel puțin 50% din sarcina maximă.2. Determinarea coeficientului de frânare pentru sistemele de frânare hidropneumatice și pentru sistemele de frânare complet hidrauliceCoeficientul de frânare pentru vehiculele echipate cu sisteme de frânare hidropneumatice sau complet hidraulice se determină direct prin măsurarea forțelor de frânare ale vehiculului descărcat sau parțial încărcat utilizând ecuația următoare:          n          Σ Fis + Fid         i=1    Cf = ───────────── x 100(%)               Gîn care:Fis (daN) = forța de frânare la roțile de pe partea stângă a punții i;Fid (daN) = forța de frânare la roțile de pe partea dreaptă a punții i;n = numărul de punți;G (daN) = greutatea vehiculului prezentat la ITP.Sintagma "vehicul rutier" din anexa 11 la reglementări a fost înlocuită cu sintagma "vehicul" conform pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.Dacă coficientul de frânare astfel determinat are o valoare mai mică decât valoarea minimă admisibilă, atunci vehiculul va trebui să fie prezentat la ITP în stare încărcată cu cel puțin 50% din sarcina maximă.–––-Anexa 11 la reglementări a fost înlocuită cu anexa 6 din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, conform pct. 40 al art. I din același act normativ. + 
Anexa nr. 12la reglementăriCondițiiprivind culoarea luminilor la elementeleinstalației electrice de iluminare și semnalizare(în funcție de dotare)

Față: – Faruri – Faruri de ceață – Faruri pentru circulația de zi – Lămpi indicatoare de direcție – Lămpi de poziție, lămpi de gabarit – Lămpi de staționare (de parcare) – Catadioptri netriunghiulari Spate – Lămpi de poziție, lămpi de frânare, lămpi gabarit, lămpi de ceață – Lămpi indicatoare de direcție – Lămpi de staționare (de parcare) – Lămpi de mers înapoi, lămpi de iluminare a plăcii cu numărul de înmatriculare; – Catadioptri netriunghiulari autovehicule), triunghiulari (remorci) Lateral: – Lămpi de poziție            – Lămpi indicatoare de direcție – Lămpi de staționare (de parcare)     – Catadioptri netriunghiulari            Altele: – Catadioptri pedală (la autovehiculele cu două sau trei roți)  – lumină albă – lumină albă sau galbenă – lumină albă – lumină galben-auto – lumină albă – lumină albă – culoare albă sau incolor  – lumină roșie  – lumină galben-auto – lumină roșie – lumină albă  – culoare roșie   – lumină galben-auto; cu toate acestea, cea mai din spate lampă de poziție laterală poate fi roșie dacă este grupată sau combinată sau incorporată reciproc cu lampa de poziție spate, cu lampa de gabarit spate,cu lampa de ceață spate, cu lampade frânare sau dacă este grupată sau are o parte a suprafeței emițătoare de lumină comună cu catadioptrul spate – lumină galben-auto – lumină galben-auto dacă sunt incorporate reciproc cu lămpile indicatoare de direcție laterale sau lămpile de poziție laterale – culoare galben-auto; cu toate acestea, cel mai din spate catadioptru lateral poate fi roșudacă este grupat sau are o parte a suprafeței emițătoare de luminăcomună cu lampa de poziție spate,lampa de gabarit spate, lampa de ceață spate, lampa de frânare, cucea mai din spate lampă de poziție laterală roșie sau cu catadioptrul spate netriunghiular.  – lumină galben-auto (pentru mopede cu pedale neretractabile)

–––-Anexa 12 la reglementări a fost înlocuită cu anexa 7 din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, conform pct. 41 al art. I din același act normativ. + 
Anexa nr. 13la reglementăriVerificarea emisiilor poluante1. Autovehicule echipate cu mas alimentate m benzină, GPL sau GNC1.1. Atunci când emisiile nu sunt limitate de un sistem de reglare perfecționat, cum ar fi un catalizator tricompooent gestionat de sonda lambda, se efectuează următoarele verificări;1.1.1. Inspecția vizuală a sistemului de evacuare, pentru a se verifica dacă acesta este complet și într-o stare satisfăcătoare și dacă nu există neetanșeități;1.1.2. Inspecția vizuală a oricărui echipament de reglare a emisiilor instalat de producător, pentru a se verifica dacă acesta este complet și într-o stare satisfăcătoare și dacă nu există neetanșeități.1.1.3. După aducerea motorului la parametrii normali de funcționare, ținând cont de recomandările producătorului, se măsoară concentrația emisiilor de monoxid de carbon (CO) și de hidrocarburi (HC), cu motorul la turația de mers în gol încet, cu ambreiajul cuplat (fară apăsarea pedalei de ambreiaj) și cu schimbătorul cutiei de viteze la punctul mort (în cazul cutiilor de viteză automate, schimbătorul trebuie să fie în poziția "Neutru" sau "Parcare").1.1.4. Conținutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebuie să depășească următoarele valori:a)pentru autovehiculele înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) până în anul 1986 inclusiv: CO(cor): 4,5% în vol.;b)pentru autovehiculele înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) începând cu anul 1987: CO(cor): 3,5% în vol.1.1.5. Conținutul maxim admisibil de HC din gazele de evacuare nu trebuie să depășească 1000 ppm.Nu se efectuează măsurarea emisiilor de HC din gazele de evacuare în cazul autovehiculelor alimentate cu GPL sau GNC.1.1.6. La motoarele cu alimentare duală benzină/GPL, GNC controlul va fi efectuat pentru ambele moduri de funcționare.1.1.7. Nu se efectuează această probă pentru autovehiculele hibride și pentru autovehiculele echipate cu motoare în doi timpi.1.2 Atunci când emisiile sunt controlate de un sistem de reglare perfecționat, cum ar fi un catalizator tricomponent gestionat de sonda lambda, se efectuează următoarele verificări:1.2.1. Inspecția vizuală a sistemului de evacuare, pentru a se verifica dacă acesta este complet și într-o stare satisfăcătoare și dacă nu există neetanșeități;1.2.2. Inspecția vizuală a oricărui echipament de reglare a emisiilor instalat de producător, pentru a se verifica dacă acesta este complet și într-o stare satisfăcătoare și dacă nu există neetanșeități;1.2.3. Determinarea eficacității sistemului de reglare a emisiilor prin măsurarea valorii lambda și a conținutului de CO și de hidrocarburi (HC) din gazele de evacuare, conform dispozițiilor pct. 1.2.4 și 1.2.5. Pentru fiecare dintre cele două teste, motorul este adus la parametrii normali de funcționare, conform recomandărilor producătorului autovehiculului.1.2.4. Emisii la ieșirea din țeava de evacuare – valori limităConținutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebuie să depășească următoarele valori:a)măsurări efectuate la turația de mers în gol încet, cu ambreiajul cuplat (fară apăsarea pedalei de ambreiaj) și cu schimbătorul cutiei de viteze la punctul mort (în cazul cutiilor de viteză automate, schimbătorul trebuie să fie în poziția "Neutru" sau "Parcare"): conținutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebuie să depășească valoarea CO(cor): 0,5% în vol.; el nu trebuie să depășească valoarea CO(cor): 0,3% în vol. pentru autovehiculele omologate conform valorilor limită indicate la linia A sau B a tabelului din secțiunea 5.3.1.4 a anexei I la Directiva 70/220/CEE, modificată prin Directiva 98/69/CE [autovehicule Euro 3 sau Euro 4 din categoria M(1), N(1), M(2) ori N(2)] sau omologate conform Regulamentului (CE) nr. 715/2007 [autovehicule Euro 5 sau Euro 6 sau ulterior din categoria M(1), N(1), M(2) ori N(2)];b)măsurări efectuate cu motorul la turația de mers în gol accelerat, de cel puțin 2000 rot/min și de maximum 3000 rot/min, cu ambreiajul cuplat (fară apăsarea pedalei de ambreiaj) și cu schimbătorul cutiei de viteze la punctul mort (în cazul cutiilor de viteză automate, schimbătorul trebuie să fie în poziția "Neutru" sau "Parcare"): conținutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebuie să depășească valoarea CO(cor): 0,3% în vol.; el nu trebuie să depășească valoarea CO(cor): 0,2% în vol. pentru autovehiculele omologate conform valorilor limită indicate la linia A sau B a tabelului din secțiunea 5.3.1.4 a anexei I la Directiva 70/220/CEE, modificată prin Directiva 98/69/CE [autovehicule Euro 3 sau Euro 4 din categoria M(1), N(1), M(2) ori N(2)] sau omologate conform Regulamentului (CE) nr. 715/2007 [autovehicule Euro 5 sau Euro 6 sau ulterior din categoria M(1), N(1), M(2) ori N(2)].1.2.5. Lambda: 1±0,03 sau conform specificațiilor producătorului, măsurat la turația de mers în gol accelerat precizată la pct. 1.2.4. lit. b).1.2.6. Conținutul maxim admisibil de HC din gazele de evacuare la turația de mers în gol accelerat nu trebuie să depășească 100 ppm.Nu se efectuează măsurarea emisiilor de HC din gazele de evacuare în cazul autovehiculelor alimentate cu GPL sau GNC.1.2.7. La motoarele cu alimentare duală benzină/GPL, GNC controlul va fi efectuat pentru ambele moduri de funcționare.1.2.8. Pentru autovehiculele echipate cu un sistem de diagnosticare la bord (OBD), funcționarea corectă a sistemului de control al emisiilor poate fi verificată prin citirea corespunzătoare a OBD și a verificării funcționării corecte a OBD în locul măsurării unor emisii în conformitate cu cerințele specifice.1.2.9. Nu se efectuează această probă, pentru autovehiculele hibride.2. Autovehicule echipate cu mac alimentate cu motorină2.1 Verificarea autovehiculelor echipate cu mac are în vedere măsurarea opacității gazelor de evacuare în accelerare liberă, de la turația de mers în gol încet la turația de întrerupere a alimentării, cu ambreiajul cuplat (fără apăsarea pedalei de ambreiaj) și cu schimbătorul cutiei de viteze la punctul mort (în cazul cutiilor de viteză automate, schimbătorul trebuie să fie în poziția "Neutru" sau "Parcare").2.2 Pentru efectuarea verificării este necesar aducerea motorului la parametrii normali de funcționare a autovehiculului, după cum urmează:2.2.1. Autovehiculele pot fi controlate cu respectarea, din motive de securitate, cel puțin a condiției ca motorul să fie cald și într-o stare mecanică satisfăcătoare;2.2.2. Sub rezerva dispozițiilor de la pct. 2.4.3, nici un autovehicul nu poate fi respins fară a fi fost respectate următoarele condiții:a)motorul trebuie să fie cald: temperatura uleiului motorului măsurată de o sondă în tubul jojei trebuie să fie de cel puțin 80°C sau să corespundă temperaturii de funcționare normale, dacă aceasta este inferioară, sau temperatura blocului motor, măsurată după nivelul radiației în infraroșu trebuie să atingă o valoare echivalentă. Dacă, din cauza configurației autovehiculului, nu este posibil să se procedeze în acest mod, temperatura normală de funcționare a motorului va putea fi stabilită altfel, de exemplu pe baza funcționării ventilatorului de răcire;b)sistemul de evacuare trebuie curățat prin 3 accelerări libere.2.3 Procedura de încercare are în vedere următoarele:2.3.1. Inspecția vizuală a oricărui echipament de reglare a emisiilor instalat de producător, pentru a se verifica dacă este complet și într-o stare satisfăcătoare și dacă nu există neetanșeități;2.3.2. Motorul și, dacă este cazul, turbocompresorul, trebuie să funcționeze la turația de mers în gol încet înainte de începerea fiecărui ciclu de accelerare liberă. Pentru motoarele autovehiculelor din categoriile M(2), M(3), N(2) și N(3) aceasta înseamnă a se aștepta cel puțin 10s după eliberarea pedalei de accelerație;2.3.3. La începerea fiecărui ciclu de accelerare liberă, pedala de accelerație trebuie apăsată total, în mod rapid și progresiv (în mai puțin de o secundă), dar nu brutal, astfel încât să se obțină debitul maxim al pompei de injecție și să se atingă turația de întrerupere a alimentării;2.3.4. La fiecare ciclu de accelerare liberă, motorul trebuie ca, înainte să fie eliberată pedala de accelerație, să atingă turația de întrerupere a alimentării sau, în cazul autovehiculelor cu transmisie automată, turația indicată de producător ori, dacă aceasta nu este cunoscută, două treimi din turația de întrerupere a alimentării. Aceasta se poate asigura, de exemplu, prin supravegherea regimului motorului sau lăsând să treacă un timp suficient între momentul de acționare și cel de eliberare a pedalei de accelerație, adică cel puțin 2 s pentru autovehiculele destinate transportului de persoane, care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune și pentru autovehiculele destinate transportului de mărfuri având o masă totală maximă autorizată mai mare de 3.500 kg.Pct. 2.3.4. din anexa 13 la reglementări a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei „locuri șezând” cu sintagma „locuri pe scaune”.2.4. Valori limită2.4.1. Nivelul opacității nu trebuie să depășească valorile limită ale indicelui de opacitate (coeficientului de absorbție), care sunt următoarele:Indice de opacitate (coeficient de absorbție) maxim pentru:a)mac cu aspirație naturală: 2,5 m^-1;b)mac cu turbocompresor: 3 m^-1;c)o limită de 1,5 m^-1 se aplică următoarelor autovehicule omologate conform valorilor limită indicate:i)la linia B a tabelului din secțiunea 5.3.1.4. a anexei I la Directiva 70/220/CEE, modificată prin Directiva 98/69/CE [autovehicule EURO 4 din categoria M(1), N(1), M(2) ori N(2)];ii) la linia Bl a tabelelor din secțiunea 6.2.1 a anexei I la Directiva 88/77/CEE, modificată prin Directiva 1999/96/CE [autovehicule EURO IV din categoria M(1), N(1), M(2) ori N(2)];iii) la linia B2 a tabelelor din secțiunea 6.2.1 a anexei I la Directiva 88/77/CEE, modificată prin Directiva 1999/96/CE [autovehicule EURO V din categoria M(1), N(1), M(2) ori N(2)];iv) la linia C a tabelelor din secțiunea 6.2.1 a anexei I la Directiva 88/77/CEE, modificată prin Directiva 1999/96/CE [autovehicule EEV din. categoria M(1), N(1), M(2) ori N(2)];v)în Regulamentul (CE) nr. 715/2007 [autovehicule Euro 5 sau Eu.ro 6 sau ulterior din categoria. M(1), N(1), M(2) ori N(2)];vi) în Regulamentul (CE) nr. 595/2009 [autovehicule Euro VI sau ulterior din categoria M(1), N(1), M(2) ori N(2)].2.4.2. Autovehiculele nu trebuie respinse decât dacă media aritmetică a valorilor măsurate în cel puțin ultimele trei cicluri de accelerare liberă depășește valoarea limită, cu condiția să nu se înregistreze diferențe semnificative între turațiile minime măsurate la ciclurile de acceelerare sau între turațiile maxime măsurate la ciclurile de accelerare. Această medie poate fi calculată ignorând valorile observate care se îndepărtează cu mult față de media măsurată.2.4.3. Pentru a evita efectuarea de încercări inutile, prin derogare de la dispozițiile de la pct. 2.4.2, sunt admise autovehiculele pentru care valorile măsurate în mai puțin de 3 cicluri de accelerare liberă sunt mai mici cu 0,5 m^-1 față de valorile limită precizate la pct. 2.4.1.2.5. Vehiculele înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) înainte de 01.01.1980 sunt exceptate de la această verificare.–––-Anexa 13 la reglementări a fost înlocuită cu anexa 8 din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, conform pct. 42 al art. I din același act normativ.
 + 
Anexa nr. 14la reglementăriCondiții privind echiparea vehiculelor cu cale de blocareSintagma "vehicul rutier" din titlul anexei 14 la reglementări a fost înlocuită cu sintagma "vehicul" conform pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.Vehiculele trebuie prevăzute cu cale de blocare a roților, amplasate într-un loc ușor accesibil pe vehicul, după cum urmează:a)o cală de blocare pentru:i)autovehicule cu o MTMA mai mare de 3,5 tone;ii) remorci cu două axe, cu excepția semiremorcilor cu șa, cu o MTMA mai mare de 0,75 tone.b)două cale de blocare pentru:i)vehicule cu trei sau mai multe axe;ii) semiremorci cu șa;iii) remorci cu axă simplă sau dublă, având distanța dintre axe de cel mult 1,00 m, cu o MTMA mai mare de 0,75 tone;iv) remorci cu două axe, cu o MTMA mai mare de 7,5 tone.
 + 
Anexa nr. 15la reglementăriI. Condiții privind echiparea vehiculelor grele și lungi cu plăci de identificare spateSintagma "vehicul rutier" de la pct. I din anexa 15 la reglementări a fost înlocuită cu sintagma "vehicul" conform pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.(1)Autovehiculele pentru transport marfă cu MTMA care depășește 12 tone (cu excepția autotractoarelor pentru semiremorci), autobuzele articulate (cu excepția celor urbane), (semi)remorcile cu MTMA mai mică sau egală cu 10 tone și a căror lungime depășește 8 m, precum și remorcile sau semiremorcile având o MTMA mai mare de 10 tone trebuie să fie echipate cu plăci de identificare spate conform cerințelor precizate prin prezentele reglementări.(2)Plăcile de identificare spate trebuie să fie omologate în conformitate cu Regulamentul CEE ONU nr. 70*9) (cu marcă de omologare). Pentru autovehicule, aceste plăci de identificare sunt dreptunghiulare și compuse din benzi oblice alternante roșii (fluorescente sau reflectorizante) și galbene (reflectorizante), înclinate și descendente către exteriorul vehiculului. Pentru (semi)remorci ele sunt compuse dintr-un fond reflectorizant galben și o bordură roșie (fluorescentă sau reflectorizantă).Notă
*9) Regulamentul nr. 70 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite(CEE/ONU) – Dispoziții uniforme privind omologarea plăcilor de identificare spate pentru autovehicule grele și lungi
(3)Placa de identificare trebuie montată cu cuvântul "TOP" înscris orizontal pe partea superioară a plăcii (dacă există acest marcaj). Plăcile de identificare trebuie montate pe o suprafață perpendiculară pe axa longitudinală a vehiculului și simetric față de aceasta; linia marginilor inferioare trebuie să fie paralelă la sol. Lungimea totală a unei serii formată din 1, 2 sau 4 plăci este de minimum 1.130 mm și maximum 2.300 mm.II. Condiții privind echiparea vehiculelor lente cu plăci de identificare spateSintagma "vehicul rutier" de la pct. II din anexa 15 la reglementări a fost înlocuită cu sintagma "vehicul" conform pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.(1)Vehiculele lente trebuie să fie echipate cu cel puțin o placă de identificare spate conform cerințelor precizate prin prezentele reglementări. Se înțelege prin vehicule lente: autovehicule care au, prin construcție, o viteză maximă care nu depășește 40 km/h, precum și remorcile acestora.(2)Plăcile de identificare trebuie să fie omologate în conformitate cu Regulamentul CEE-ONU nr. 69*10) (cu marcă de omologare). Ele sunt triunghiulare și compuse dintr-un fond fluorescent roșu și o bordură reflectorizantă roșie.Notă
──────────
*10) Regulamentul nr. 69 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite(CEE/ONU) – Dispoziții uniforme privind omologarea plăcilor de identificare spate pentru vehicule lente (prin construcție) și a remorcilor lor
──────────
–––-Sintagma "vehicul rutier" din Nota anexa 15 la reglementări a fost înlocuită cu sintagma "vehicul" conform pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.(3)Placa de identificare trebuie montată pe partea stângă spate cu vârful orientat în sus sau cu cuvântul "TOP" înscris orizontal pe partea superioară a plăcii (dacă există acest marcaj). Placa de identificare trebuie montată pe o suprafață perpendiculară pe axa longitudinală a vehiculului, iar marginea sa inferioară trebuie să fie paralelă la sol.III. Condiții privind echiparea vehiculelor cu marcaje reflectorizante pentru conturSintagma "vehicul rutier" de la pct. III din anexa 15 la reglementări a fost înlocuită cu sintagma "vehicul" conform pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.(1)Trebuie echipate cu marcaje reflectorizante pentru contur:a)pe spate: marcaj integral pentru autovehicule transport marfă cu MTMA mai mare de 7,5 tone (cu excepția autotractoarelor pentru semiremorci) și pentru (semi)remorci cu MTMA mai mare de 3,5 tone, și dacă lățimea autovehiculelor și (semi)remorcilor este mai mare de 2.100 mm;b)pe părțile laterale: marcaj parțial pentru autovehicule transport marfă cu MTMA mai mare de 7,5 tone (cu excepția autotractoarelor pentru semiremorci) și pentru (semi)remorci cu MTMA mai mare de 3,5 tone, și dacă lungimea autovehiculelor și (semi)remorcilor este mai mare de 6.000 mm.Totuși, dacă forma, structura sau funcționarea nu permit montarea acestor marcaje, se poate monta un marcaj liniar.(2)Marcajele reflectorizante pentru contur trebuie să fie omologate în conformitate cu Regulamentul CEE-ONU nr. 104*11) (cu marcă de omologare). Ele trebuie să fie de culoare albă sau galbenă pe părțile laterale și de culoare albă, galbenă sau roșie pe spate.Notă
──────────
*11) Regulamentul nr. 104 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite(CEE/ONU) – Dispoziții uniforme privind omologarea marcajelor retroreflectorizante pentru vehiculele din categoriile M, N și O
──────────
(3)Recomandări privind prescripțiile referitoare la forma și la montajul marcajelor:1. Marcaje laterale și spate constituite din benzi1.1. Marcajele reflectorizante aplicate pe vehicule pot fi constituite dintr-un singur element sau din mai multe elemente, de preferință continue, paralele sau cât mai apropiate de paralela cu solul.Se aplică aceeași regulă pentru autotractoare, semiremorci și alte combinații de vehicule. Trebuie să se evite constituirea de ansambluri compuse din vehicule cu și fără marcaje.1.2. Montajul marcajelor trebuie să identifice cât mai fidel întreaga lungime și lățime a vehiculului."Întreagă" înseamnă cel puțin 80% din lungime și/sau lățime.1.3. În cazul benzilor discontinue spațiul care separă elementele distinctive trebuie să fie cât mai scurt posibil și nu trebuie să depășească 50% din lungimea celui mai scurt element.1.4. Partea inferioară a marcajelor reflectorizante trebuie să fie la o înălțime minimă deasupra solului de cel puțin 250 mm și o înălțime maximă de 1500 mm.2. Marcaje și grafici distinctive (publicitare)2.1. Marcajele și graficile distinctive reflectorizante nu trebuie să fie plasate decât în interiorul marcajelor periferice laterale, cu condiția ca ele să nu diminueze vizibilitatea marcajelor laterale sau a dispozitivelor obligatorii de iluminare și de semnalizare luminoasă. Marcajele și graficile distinctive trebuie să fie discrete.2.2. Prin "discrete" se înțelege:2.2.1. mai puțin de 15 litere/caractere;2.2.2. înălțimea literelor/caracterelor cuprinsă între 300 mm și 1000 mm;2.2.3. o suprafață reflectorizantă totală de cel mult 2,0 m2;2.2.4. concizia mențiunilor, cum ar fi adresele și numerele de telefonExemple de marcaje reflectorizante constituite din benziExemple de marcaje periferice reflectorizante(cuprinzând marcaje și grafici distincte)
 + 
Anexa nr. 16la reglementăriAbrogată.Anexa 16 la reglementări a fost abrogată de pct. 43 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.Anexa a fost înlocuită cu anexa din ORDINUL nr. 1.002 din 12 august 2008, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 608 din 15 august 2008, conform pct. 3 al art. I din același act normativ.

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x