REGLEMENTARE TEHNICĂ din 5 ianuarie 2023

Notă …

Aprobată prin ORDINUL nr. 15 din 5 ianuarie 2023, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 43 din 16 ianuarie 2023.
NORMATIV NP 133 – VOLUMUL I
SISTEME DE ALIMENTARE CU APĂ + 
CUPRINSAbrevieri1.Elemente generale1.1.Obiectul volumului I al normativului … 1.2.Obiectivele volumul I normativului … 1.3.Beneficiarii normativului1.3.1.Competențe necesare pentru specialiștii din domeniul alimentărilor cu apă …  … 1.4.Domeniul de aplicabilitate … 1.5.Durata de viață estimată a sistemelor de alimentare cu apă … 1.6.Corelarea cu alte normative, legi și standarde în vigoare …  … 2.Schema generală a sistemului de alimentare cu apă2.1.Studii necesare pentru proiectarea obiectelor sistemului de alimentare cu apă2.1.1.Studii hidrologice … 2.1.2.Studii hidrogeologice … 2.1.3.Studii geotehnice … 2.1.4.Studii topografice … 2.1.5.Studii de inundabilitate … 2.1.6.Studii de calitate a apei brute … 2.1.7.Studii de tratabilitate … 2.1.8.Studiu privind balanța apei …  …  … 3.Debite de calcul ale obiectelor sistemului de alimentare cu apă3.1.Debite ale necesarului de apă3.1.1.Consumuri specifice ale necesarului de apă3.1.1.1.Consumuri specifice pentru nevoi gospodărești … 3.1.1.2.Consumuri specifice pentru nevoi publice și industrie locală … 3.1.1.3.Consumuri specifice pentru creșterea animalelor domestice în gospodării … 3.1.1.4.Consumuri specifice pentru alte folosințe asigurate din sistemul centralizat …  … 3.1.2.Coeficienți de variație ai necesarului de apă3.1.2.1.Coeficienți de variație zilnică ai necesarului de apă3.1.2.1.1.Coeficienți de variație zilnică pentru nevoi gospodărești … 3.1.2.1.2.Coeficienți de variație zilnică pentru nevoi publice și industrie locală … 3.1.2.1.3.Coeficienți de variație zilnică pentru creșterea animalelor domestice în gospodării … 3.1.2.1.4.Coeficienți de variație zilnică pentru alte folosințe asigurate din sistemul centralizat …  … 3.1.2.2.Coeficienți de variație orară ai necesarului de apă3.1.2.2.1.Coeficienți de variație orară pentru nevoi gospodărești … 3.1.2.2.2.Coeficienți de variație orară pentru nevoi publice și industrie locală … 3.1.2.2.3.Coeficienți de variație orară pentru creșterea animalelor domestice în gospodării … 3.1.2.2.4.Coeficienți de variație orară pentru alte folosințe asigurate din sistemul centralizat …  …  … 3.1.3.Calculul debitelor necesarului de apă3.1.3.1.Debitul necesar zilnic mediu … 3.1.3.2.Debitul necesar zilnic maxim … 3.1.3.3.Debitul necesar orar maxim …  …  … 3.2.Debite ale cerinței de apă3.2.1.Coeficienți de spor ai debitelor necesarului de apă … 3.2.2.Calculul debitelor cerinței de apă3.2.2.1.Debitul cerinței de apă zilnic mediu … 3.2.2.2.Debitul cerinței de apă zilnic maxim … 3.2.2.3.Debitul cerinței de apă orar maxim …  …  … 3.3.Debite necesare pentru stingerea incendiilor … 3.4.Debite de dimensionare și de verificare a obiectelor sistemului de alimentare cu apă …  … 4.Captări de apă4.1.Proiectarea captărilor de apă4.1.1.Proiectarea captărilor din surse subterane4.1.1.1.Clasificare, caracteristici strate acvifere, realimentarea stratelor acvifere … 4.1.1.2.Reguli generale de alegere a tipului de captare a apei din subteran … 4.1.1.3.Principii generale în dimensionarea captărilor din apă subterană … 4.1.1.4.Studii necesare pentru elaborarea proiectului captărilor din sursa subterană4.1.1.4.1.Studiu hidrogeologic … 4.1.1.4.2.Studii de calitate a apei subterane …  … 4.1.1.5.Captarea apei subterane prin puțuri4.1.1.5.1.Elementele generale ale captării … 4.1.1.5.2.Conținutul cadrul al unui proiect de captare a apei prin puțuri … 4.1.1.5.3.Prescripții generale privind proiectarea elementelor constructive ale puțurilor de captare a apei … 4.1.1.5.4.Colectarea apei din puțuri4.1.1.5.4.1.Sistemul de colectare cu sifonare clasică … 4.1.1.5.4.2.Sistemul de colectare cu electropompe submersibile …  …  … 4.1.1.6.Alte prevederi4.1.1.6.1.Protecția sanitară a captărilor cu puțuri …  … 4.1.1.7.Captări cu dren4.1.1.7.1.Aplicabilitatea captărilor cu dren … 4.1.1.7.2.Elementele componente, clasificarea drenurilor … 4.1.1.7.3.Elemente constructive … 4.1.1.7.4.Calculul hidraulic al drenului4.1.1.7.4.1.Calculul hidraulic al drenurilor în acvifer cu nivel liber … 4.1.1.7.4.2.Calculul hidraulic al drenurilor în acvifer sub presiune …  … 4.1.1.7.5.Protecția sanitară a captărilor cu dren …  … 4.1.1.8.Captarea izvoarelor4.1.1.8.1.Studii necesare pentru captarea izvoarelor … 4.1.1.8.2.Condiționări privind captarea izvoarelor … 4.1.1.8.3.Prescripții generale privind construcția captărilor de izvoare … 4.1.1.8.4.Protecția sanitară a captărilor de izvoare …  …  … 4.1.2.Proiectarea captărilor din râuri4.1.2.1.Clasificare, tipuri de captări, alegerea tipului și amplasamentului captării … 4.1.2.2.Studii necesare pentru elaborarea proiectului captărilor din râuri … 4.1.2.3.Prescripții generale de proiectare pentru captările din râuri …  … 4.1.3.Proiectarea captărilor din lacuri4.1.3.1.Clasificare, tipuri de captări, alegerea tipului și amplasamentului captării … 4.1.3.2.Studii necesare pentru elaborarea proiectului captărilor din lacuri … 4.1.3.3.Prescripții de proiectare pentru captările din lacuri …  …  … 4.2.Execuția captărilor de apă4.2.1.Execuția captărilor subterane4.2.1.1.Execuția captărilor cu puțuri4.2.1.1.1.Amplasamentele puțurilor și montarea instalației de foraj … 4.2.1.1.2.Săparea batalului pentru fluidul de foraj … 4.2.1.1.3.Prepararea și întreținerea fluidului de foraj … 4.2.1.1.4.Săparea forajului … 4.2.1.1.5.Tubarea coloanei de ancoraj și/sau protecție … 4.2.1.1.6.Investigațiile geofizice … 4.2.1.1.7.Tubarea coloanei de exploatare … 4.2.1.1.8.Realizarea coroanei filtrante … 4.2.1.1.9.Realizarea deznisipării … 4.2.1.1.10.Izolarea spațiului inelar din dreptul coloanei de prelungire … 4.2.1.1.11.Testele de eficiență și performanță și calculul eficienței hidrodinamice a puțului … 4.2.1.1.12.Sterilizarea puțului … 4.2.1.1.13.Recoltarea probelor de apă … 4.2.1.1.14.Întocmirea cărții tehnice a forajului (studiul hidrogeologic final) …  … 4.2.1.2.Execuția captărilor cu drenuri … 4.2.1.3.Execuția captărilor din izvoare …  … 4.2.2.Execuția captărilor din surse de suprafață …  … 4.3.Exploatarea captărilor de apă4.3.1.Regulamentul de exploatare și întreținere … 4.3.2.Regulamentul de exploatare și întreținere specific … 4.3.3.Planul de mentenanță și procedurile de intervenție (planificare și de urgență) … 4.3.4.Intervențiile în sistemul de alimentare cu apă … 4.3.5.Înregistrarea documentelor … 4.3.6.Exploatarea captărilor subterane4.3.6.1.Exploatarea captărilor cu puțuri … 4.3.6.2.Exploatarea captărilor cu drenuri … 4.3.6.3.Exploatarea captărilor din izvoare …  … 4.3.7.Exploatarea captărilor din surse de suprafață …  …  … 5.Stații de tratare a apei5.1.Calitatea apei5.1.1.Calitatea apei din surse subterane … 5.1.2.Calitatea apei din râuri … 5.1.3.Calitatea apei din lacuri … 5.1.4.Calitatea apei din alte surse5.1.4.1.Calitatea apei de mare … 5.1.4.2.Calitatea apei meteorice …  … 5.1.5.Calitatea apei destinată consumului uman …  … 5.2.Proiectarea stațiilor de tratare a apei5.2.1.Schema generală a stației de tratare. Criterii de alegere a schemei … 5.2.2.Studii minime necesare pentru elaborarea proiectului tehnologic al stației de tratare … 5.2.3.Deznisiparea apei … 5.2.4.Procese de coagulare-floculare. Camere de reacție … 5.2.5.Decantarea apei5.2.5.1.Decantoare statice5.2.5.1.1.Decantoare orizontal-longitudinale … 5.2.5.1.2.Decantoare orizontal radiale … 5.2.5.1.3.Decantoare verticale …  … 5.2.5.2.Decantoare cu strat suspensional …  … 5.2.6.Filtrarea ap ei5.2.6.1.Filtre lente … 5.2.6.2.Filtre rapide de nisip … 5.2.6.3.Filtre rapide sub presiune … 5.2.6.4.Filtrarea pe membrane …  … 5.2.7.Procese de oxidare și dezinfecție5.2.7.1.Selectarea agenților oxidanți, criterii de utilizare5.2.7.1.1.Procese de pre-oxidare …  … 5.2.7.2.Ozonul5.2.7.2.1.Generatoare de ozon …  … 5.2.7.3.Clorul5.2.7.3.1.Stații de clor gazos … 5.2.7.3.2.Neutralizarea pierderilor accidentale de clor … 5.2.7.3.3.Hipocloritul de sodiu … 5.2.7.3.4.Clorarea la breakpoint …  … 5.2.7.4.Dioxidul de clor … 5.2.7.5.Permanganatul de potasiu … 5.2.7.6.Radiații ultraviolete …  … 5.2.8.Procese de adsorbție pe cărbune activ5.2.8.1.Caracteristici cărbune activ. Forme de prezentare … 5.2.8.2.Proiectarea sistemelor de adsorbție pe cărbune activ pudră … 5.2.8.3.Criterii de proiectare a filtrelor CAG …  … 5.2.9.Procese de deferizare și demanganizare5.2.9.1.Deferizarea5.2.9.1.1.Deferizarea fără sedimentare5.2.9.1.1.1.Aerarea apei …  … 5.2.9.1.2.Deferizarea cu sedimentare …  … 5.2.9.2.Demanganizarea … 5.2.9.3.Reținerea fierului și a manganului … 5.2.9.4.Reținerea fierului și a manganului prin filtrare pe medii catalitice …  … 5.2.10.Procese de dedurizare și decarbonatare a apei5.2.10.1.Decarbonatarea apei … 5.2.10.2.Dedurizarea5.2.10.2.1.Precipitare chimică … 5.2.10.2.2.Dedurizarea prin schimb ionic …  …  … 5.2.11.Procese de corecție a echilibrului calco-carbonic5.2.11.1.Indicele Langelier … 5.2.11.2.Indicele Larson …  … 5.2.12.Osmoză inversă și remineralizare5.2.12.1.Osmoza inversă … 5.2.12.2.Remineralizarea5.2.12.2.1.Remineralizarea cu var stins și dioxid de carbon … 5.2.12.2.2.Remineralizarea cu clorură de calciu și bicarbonat de sodiu …  …  … 5.2.13.Stații de reactivi5.2.13.1.Stocarea, prepararea și dozarea reactivilor pulverulenți sau granulari5.2.13.1.1.Dimensionare siloz stocare reactivi pulverulenți și granulari … 5.2.13.1.2.Dimensionare dozator uscat și transportor … 5.2.13.1.3.Dimensionare bazine de preparare și dozare … 5.2.13.1.4.Dimensionare pompe dozatoare … 5.2.13.1.5.Stocarea, prepararea și dozarea varului5.2.13.1.5.1.Dimensionare dozator uscat și transportor … 5.2.13.1.5.2.Dimensionare bazine de preparare lapte de var … 5.2.13.1.5.3.Dimensionare saturatoare de var … 5.2.13.1.5.4.Dimensionare bazine stocare-dozare apă de var … 5.2.13.1.5.5.Dimensionare pompe dozatoare …  … 5.2.13.1.6.Stocarea, prepararea și dozarea polimerilor5.2.13.1.6.1.Dimensionare bazine de preparare și dozare …  … 5.2.13.1.7.Dimensionare pompe dozatoare …  … 5.2.13.2.Stocarea, preparare și dozarea reactivilor lichizi5.2.13.2.1.Dimensionare bazin stocare, dozare reactiv … 5.2.13.2.2.Dimensionare pompe dozatoare …  … 5.2.13.3.Stocarea, preparare și dozarea reactivilor gazoși5.2.13.3.1.Stocarea și dozarea dioxidului de carbon … 5.2.13.3.2.Stocarea și dozarea oxigenului …  …  … 5.2.14.Recuperarea apelor de la spălare filtre și a nămolului din decantoare …  … 5.3.Execuția stațiilor de tratare a apei5.3.1.Elemente privind execuția construcțiilor din cadrul stațiilor de tratare … 5.3.2.Elemente privind execuția instalațiilor hidraulice aferente obiectelor tehnologice …  … 5.4.Exploatarea stațiilor de tratare a apei5.4.1.Riscuri care pot să apară în operarea stației de tratare … 5.4.2.Exploatarea deznisipatoarelor … 5.4.3.Exploatarea decantoarelor … 5.4.4.Exploatarea filtrelor rapide de nisip … 5.4.5.Exploatarea filtrelor de cărbune activ granular … 5.4.6.Exploatarea stațiilor de reactivi … 5.4.7.Exploatarea instalațiilor de preparare-dozare ozon … 5.4.8.Exploatarea stațiilor de clor … 5.4.9.Exploatarea instalațiilor de preparare-dozare dioxid de clor … 5.4.10.Exploatarea instalațiilor de ultraviolete … 5.4.11.Exploatarea instalațiilor de deferizare-demanganizare … 5.4.12.Exploatarea instalațiilor de dedurizare și decarbonatare … 5.4.13.Exploatarea instalațiilor de osmoza inversă și de remineralizare …  …  … 6.Stații de pompare6.1.Elemente generale6.1.1.Tipuri de pompe, clasificare … 6.1.2.Parametri caracteristici ai pompelor …  … 6.2.Proiectarea stațiilor de pompare6.2.1.Criterii de selectare a pompelor. Punctul de funcționare … 6.2.2.Gruparea pompelor în serie și în paralel … 6.2.3.Determinarea cotă ax pompă … 6.2.4.Criterii de proiectare privind pompare apei din puțuri … 6.2.5.Instalația hidraulică aferentă stației de pompare … 6.2.6.Clădirea stației de pompare … 6.2.7.Instalații electrice și de automatizare …  … 6.3.Execuția stațiilor de pompare … 6.4.Exploatarea stațiilor de pompare6.4.1.Riscuri care pot să apară în operarea stațiilor de pompare …  …  … 7.Aducțiuni7.1.Elemente generale7.1.1.Tipuri de aducțiuni. Clasificare7.1.1.1.Aducțiuni gravitaționale7.1.1.1.1.Aducțiuni gravitaționale cu nivel liber … 7.1.1.1.2.Aducțiuni gravitaționale sub presiune …  … 7.1.1.2.Aducțiuni prin pompare …  … 7.1.2.Studii necesare pentru elaborarea proiectului aducțiunii7.1.2.1.Studii hidrochimice …  … 7.1.3.Materiale și îmbinări pentru conducte sub presiune …  … 7.2.Proiectarea aducțiunilor7.2.1.Alegerea traseului aducțiunii … 7.2.2.Proiectarea hidraulică a aducțiunilor7.2.2.1.Aducțiuni gravitaționale sub presiune … 7.2.2.2.Aducțiuni gravitaționale cu nivel liber …  … 7.2.3.Proiectarea tehnico-economică a aducțiunilor prin pompare … 7.2.4.Dublarea aducțiunilor … 7.2.5.Construcții accesorii în traseul aducțiunii7.2.5.1.Cămine de vane de linie și golire … 7.2.5.2.Cămine de ventil de aerisire-dezaerisire … 7.2.5.3.Cămine pentru echipamente de control … 7.2.5.4.Masive de ancoraj … 7.2.5.5.Traversări …  … 7.2.6.Protecția la efectele loviturii de berbec … 7.2.7.Protecția sanitară a aducțiunilor …  … 7.3.Execuția aducțiunilor7.3.1.Elemente generale … 7.3.2.Ordinea generală de execuție a aducțiunilor … 7.3.3.Trasarea lucrărilor … 7.3.4.Criterii generale privind lucrările de terasamente7.3.4.1.Lățimea minimă a tranșeei … 7.3.4.2.Sprijinirea săpăturilor … 7.3.4.3.Săpătură sub nivelului apelor subterane …  … 7.3.5.Execuția săpăturii și instalarea conductelor … 7.3.6.Proba de presiune … 7.3.7.Spălarea și dezinfectarea conductei … 7.3.8.Umplerea tranșeei …  … 7.4.Exploatarea aducțiunilor …  … 8.Construcții pentru înmagazinarea apei8.1.Elemente generale8.1.1.Clasificarea construcțiilor pentru înmagazinarea apei …  … 8.2.Proiectarea construcțiilor pentru înmagazinarea apei8.2.1.Calculul volumului rezervoarelor8.2.1.1.Volumul de compensare … 8.2.1.2.Volumul rezervei intangibile de incendiu … 8.2.1.3.Volumul de avarie … 8.2.1.4.Numărul de cuve în funcție de volumul total …  … 8.2.2.Amplasarea complexului de înmagazinare. Cota rezervorului … 8.2.3.Instalațiile rezervoarelor și castelelor de apă8.2.3.1.Instalația hidraulică a rezervoarelor și castelelor de apă … 8.2.3.2.Instalațiile de iluminat și semnalizare … 8.2.3.3.Instalațiile de ventilație …  … 8.2.4.Măsuri pentru asigurarea termoizolației construcțiilor de înmagazinare … 8.2.5.Măsuri pentru asigurarea etanșeității rezervoarelor … 8.2.6.Dezinfectarea construcțiilor de înmagazinare apă potabilă … 8.2.7.Monitorizarea nivelelor și a debitelor de apă care tranzitează construcțiile de înmagazinare … 8.2.8.Elemente de calculul de rezistență și de stabilitate pentru rezervoarele metalice8.2.8.1.Încărcări din zăpadă … 8.2.8.2.Evaluarea acțiunii vântului … 8.2.8.3.Acțiunea seismică … 8.2.8.4.Proiectarea fundațiilor …  …  … 8.3.Prescripții constructiv … 8.4.Exploatarea rezervoarelor și castelelor de apă 9 Rețele de distribuție a apei …  … 9.Rețele de distribuție a apei9.1.Elemente generale9.1.1.Tipuri de rețele de distribuție. Clasificare9.1.1.1.Configurația în plan … 9.1.1.2.Schema tehnologică … 9.1.1.3.Modul de gestionare a presiunii maxime … 9.1.1.4.Presiunea asigurată în timpul incendiului …  … 9.1.2.Trasarea rețelei de distribuție … 9.1.3.Materiale și îmbinări pentru conductele de distribuție …  … 9.2.Proiectarea rețelelor de distribuție9.2.1.Calculul hidraulic – elemente generale9.2.1.1.Schema de calcul … 9.2.1.2.Evaluarea pierderilor de sarcină hidraulică … 9.2.1.3.Presiunea în rețeaua de distribuție … 9.2.1.4.Viteza de curgere admisă în rețeaua de distribuție … 9.2.1.5.Scenariile de calcul …  … 9.2.2.Calculul hidraulic al rețelelor ramificate … 9.2.3.Verificarea rețelei ramificate … 9.2.4.Calculul hidraulic al rețelelor inelare … 9.2.5.Modelarea hidraulică a rețelelor de distribuție … 9.2.6.Monitorizarea și zonarea rețelelor de distribuție … 9.2.7.Construcții accesorii în rețelele de distribuție9.2.7.1.Branșamente … 9.2.7.2.Cămine și armături în rețelele de distribuție … 9.2.7.3.Hidranți în rețelele de distribuție … 9.2.7.4.Fântâni publice9.2.7.4.1.Fântâni publice pentru apă de băut … 9.2.7.4.2.Fântâni arteziene … 9.2.7.4.3.Cișmele … 9.2.7.4.4.Instalații de alimentare cu apă în piețe publice, fixe volante, amplasate în aer liber …  … 9.2.7.5.Traversări …  …  … 9.3.Execuția rețelelor de distribuție … 9.4.Cerințe privind exploatarea9.4.1.Regulamentul tehnic de exploatare a lucrărilor … 9.4.2.Masuri generale de protecția, siguranța și igiena muncii la exploatarea lucrărilor … 9.4.3.Masuri pentru apărarea împotriva incendiilor pe durata exploatării conductelor pentru transportul apei … 9.4.4.Cerințe specifice privind exploatarea rețelelor de distribuție9.4.4.1.Lucrări de exploatare a conductelor pentru transportul apei potabile9.4.4.1.1.Lucrări pentru supravegherea rețelelor de distribuție … 9.4.4.1.2.Lucrări de reparații la aducțiuni și rețele de distribuție … 9.4.4.1.3.Lucrări de reabilitare la aducțiuni și rețele de distribuție …  …  … 9.4.5.Evaluarea performanței operării rețelelor de distribuție … 9.4.6.Managementul calității lucrărilor …  …  … BIBLIOGRAFIEAnexa nr. 1Anexa nr. 2Anexa nr. 3Anexa nr. 4Anexa nr. 5TABELETabelul 1.1. Standarde române de referințăTabelul 1.2. Reglementări tehnice de referințăTabelul 4.1. Viteza aparentă admisibilă de intrare a apei în puțTabelul 4.2. Programul minimal de recoltare a probelor de apăTabelul 4.3. Metode de intervenție forajeTabelul 5.1. Valori orientative ale vitezei de sedimentare vs, în funcție de diametrul particulelor dTabelul 5.2. Valorile coeficientului KTabelul 5.3. Clasificare decantoareTabelul 5.4. Variația coeficientului de vâscozitate cinematică a apei în funcție de temperaturăTabelul 5.5. Clasificarea filtrelor în funcție de viteza de filtrareTabelul 5.6. Performanțele oxidanților utilizați în tratarea apeiTabelul 5.7. Hidroejectoare utilizate, în funcție de presiunea în punctul de injecțieTabelul 5.8. Condiții de montaj pentru dozatoare de clor cu vacuumTabelul 5.9. Doze relative UV pentru diferite microorganisme din apăTabelul 5.10. Doze stoechiometrice ale oxidanților pentru oxidarea fierului și a manganuluiTabelul 6.1. Presiunea de vaporizare pv a apei la diferite temperaturiTabelul 7.1. Lățimea recomandată a șanțului de pozareTabelul 9.1. Valori rugozități conducteTabelul 9.2. Presiuni minime la branșament, Hb în funcție de înălțimea clădirilor de locuitTabelul 9.3. Valori preliminare ale vitezei economiceTabelul 9.4. Calcule dimensionare rețea ramificatăTabel 9.5. Matricea de evaluare a categoriilor de performanță pe baza indicatorului ILITabel 9.6. Matricea de evaluare a categoriilor de performanță pe baza indicatorului NRWFIGURIFigura 2.1. Schema generală a sistemului de alimentare cu apăFigura 3.1. Debitele de calcul pe componente ale sistemului de alimentare cu apăFigura 4.1. Tipuri de captări din surse subteraneFigura 4.2. Tipuri de puțuri, în funcție de gradul de deschidere și tipul de acvifer exploatatFigura 4.3. Calcul debit captare prin puțuriFigura 4.4. Schemă decizională în alegerea diametrelor pentru execuția unui forajFigura 4.5. Determinarea debitului și denivelarii optime pentru strat acvifer cu nivel liberFigura 4.6. Determinarea debitului și denivelării optime pentru strat acvifer sub presiuneFigura 4.7. Delimitarea zonei de protecție sanitară pentru o captare cu puțuriFigura 4.8. Diagrama pentru calculul distanțelor de protecție sanitară pentru captări cu puțuri sub presiuneFigura 4.9. Schema sistemului de colectare prin sifonareFigura 4.10. Schema sistemului de colectare prin pompareFigura 4.11. Determinarea punctului de funcționare pentru o electropompăFigura 4.12. Elementele componente ale drenuluiFigura 4.13. Dren perfect în acvifer sub presiune, situat într-un interfluviuFigura 4.14. Dren perfect în acvifer sub presiune, executat în vecinătatea unei limite de alimentareFigura 4.15. Captare de izvorFigura 4.16. Captarea izvorului de coastăFigura 4.17. Schema instalației de pompare aer-lift în sistem alăturatFigura 4.18. Schema instalației de pompare aer-lift în sistem concentricFigura 5.1. Schema generală a unei stații de tratareFigura 5.2. Deznisipator orizontal cu curățire manualăFigura 5.3. Decantor orizontal-longitudinalFigura 5.4. Decantor orizontal radialFigura 5.5. Decantor vertical cu doua cuveFigura 5.6. Decantor suspensional cu camere de reacție, modul lamelar și concentrator de nămolFigura 5.7. Tipuri uzuale de module lamelareFigura 5.8. Determinarea lungimii modulului lamelarFigura 5.9. Schema unui filtru lentFigura 5.10. Secțiune longitudinală prin stația de filtre rapide de nisipFigura 5.11. Schema unei stații de filtre rapid de nisip – secțiune transversalăFigura 5.12. Schema unei stații de filtre rapid de nisip – vedere în plan la diferite niveleFigura 5.13. Schema unui filtru rapid sub presiuneFigura 5.14. Încadrarea procesului de post-oxidare în stația de tratareFigura 5.15. Bazin contact ozonFigura 5.16. Exemplu de curbă de clorare efectuată experimentalFigura 5.17. Diagrama Langelier [4]Figura 5.18. Curba de titrare cu varFigura 5.19. Preparare apă de varFigura 5.20. Instalație de preparare polimerFigura 5.21. Schema de recuperare apa de la spălare filtre și nămol din decantoareFigura 6.1. Schema unui sistem de pompareFigura 6.2. Tipuri de pompe și curbe caracteristice. Alegerea tipului de pompăFigura 6.3. Punct de funcționare pentru o stație de pompare cu (2+1) pompeFigura 6.4. Punct de funcționare stație de pompare echipată cu 4 pompe identice dintre care una este acționată cu turație variabilăFigura 6.5. Schema de calcul pentru o stație de pompare echipată cu două pompe cuplate în serieFigura 6.6. Punctul de funcționare pentru două pompe identice cuplate în serieFigura 6.7. Schema de calcul pentru o stație de pompare echipată cu două pompe cuplate în paralelFigura 6.8. Punctul de funcționare pentru două pompe identice cuplate în paralelFigura 6.9. Determinare cotă ax pompăFigura 6.10. Sistem de colectare a apei cu pompe submersibileFigura 6.11. Schema instalației hidraulice pentru o stație de pompare apă potabilă (3+1 pompe)Figura 6.12. Stație de pompare. Secțiune orizontalăFigura 6.13. Stație de pompare. Secțiune longitudinalăFigura 6.14. Stație de pompare. Secțiune transversalăFigura 7.1. Masiv de ancorajFigura 7.2. Tipuri de masive de ancorajFigura 7.3. Masive de ancorajFigura 7.4. Ancorarea conductei înainte de turnarea betonului pentru prevenirea flotațieiFigura 9.1. Scheme de rețele de distribuțieFigura 9.2. Scheme tehnologice de funcționare a rețelei de distribuțieFigura 9.3. Modul de gestionare a presiunii în rețeaANEXEAnexa 1 Indicatori de calitate a apei, surse posibile, efecte posibile asupra sănătății umane, procese de tratare aplicabileAnexa 2 Metodologii pentru efectuarea unor determinări nestandardizateAnexa 3 Evaluarea riscurilor în exploatarea sistemelor de alimentare cu apăAnexa 4 Relații de calcul hidraulic utilizate frecvent în proiectarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizareAnexa 5 Relații generale pentru calculul parametrilor hidrogeologici + 
AbrevieriAB Apa brutăAdez. Apa deznisipatăAD Apa decantatăAF Apa filtratăAlk Alcalinitatea totală a apeiAT Apa tratatăAWWA Asociația Americană a Producătorilor de Apă (American Water Works Association)CaO Oxid de calciu (var nestins)Ca(OH)_2 Hidroxid de calciu (var stins)Ca(HCO_3)_2 Bicarbonat de calciuCARL Pierderile reale măsurate în rețea (Current Annual Real Losses)C1O_2 Dioxid de clorCMA Concentrația Maxim AdmisăCO_2 Dioxid de carbonCRL Clor rezidual liberEBCT Timpul de contact aparent (Empty Bed Contact Time)FIDIC Federația Internațională a Inginerilor Consultanți (Federation Internaționale des Ingenieurs – Conseils)d_10 Diametrul ochiurilor sitei prin care trece 10% din materialul cernutd_6o Diametrul ochiurilor sitei prin care trece 60% din materialul cernutILI Indicele de Pierderi al Infrastructurii (Infruastructure Leakage Index)INHGA Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a ApelorIWA Asociația Internațională a Apei (Internațional Water Association)LOX Oxigen lichidMON Materii Organice NaturaleNTPA Normativ Tehnic privind Protecția ApelorNTU Unități Nefelometrice de TurbiditateNRW Apa care nu aduce venit (Non Revenue Water)O_2 OxigenO_3 OzonPAH Hidrocarburi Aromatice PoliciclicePFAS Substanțe Per- și Poli FluoroalchilatePMRSP Planul de management al riscului asupra sănătății publicePUG Plan Urbanistic GeneralPUZ Plan Urbanistic ZonalSNC Sistem Nervos CentralST Stație de TratareSP Stație de PompareTc Timp de ContactTDS Total Substanțe DizolvateTHM TrihalometaniTHMFP Potențialul de Formare a TrihalometanilorTOC Carbon Organic TotalUARL Pierderile reale medii care ar putea fi obținute din punct de vedere tehnic pentru rețeaua de distribuție (Unavoidable Average Real Losses) + 
Capitolul 1Elemente generale1.Elemente generale(1)Normativul privind proiectarea, execuția și exploatarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare ale localităților, Indicativ NP 133-2022, denumit în continuare în acest document normativ NP 133, cuprinde pârghiile necesare pentru asigurarea serviciilor fundamentale necesare dezvoltării umanității, în acord cu protejarea mediului, asigurând:a.furnizarea apei potabile pentru localități; … b.colectarea, epurarea și descărcarea în condiții de siguranță a apelor uzate în mediul natural. … (2)Normativul NP 133-2022 cuprinde prevederi specifice României, ținând cont de situația actuală a țării dar și de dezvoltările prognozate în următorii ani în domeniul alimentărilor cu apă și canalizărilor.(3)Normativul NP 133-2022 se dezvoltă pe trei volume:● Volumul I – Sistemul de alimentare cu apă;● Volumul II – Sistemul de canalizare;● Volumul III – Construcții din beton armat pentru sistemele de alimentare cu apă și canalizare.(4)Prevederile normativului NP 133 sunt obligatorii. Acolo unde anumite prevederi nu au caracter de obligativitate se precizează în mod specific. Excepțiile privind caracterul de obligativitate al anumitor prevederi ale normativului pot fi generate de:a.schimbări frecvente ale anumitor componente și/sau procese tehnologice determinate de progresul tehnic și evoluția cunoașterii din domeniu; … b.protejarea prin patente pentru anumite materiale, prevederi tehnice, procese și tehnologii; … c.alte situații, a căror justificare se va prezenta în cadrul normativului. … 1.1.Obiectul volumului I al normativului(1)Obiectul Volumului I al normativului NP 133 îl reprezintă componentele sistemului de alimentare cu apă al localităților, descrise în detaliu în cadrul reglementării.(2)Normativul NP 133 se adresează localităților unde serviciile de alimentare cu apă sunt furnizate pentru:a.populație; … b.instituții publice; … c.industria locală și agenți economici. … (3)Normativul NP 133, poate fi utilizat și de către platforme industriale care își dezvoltă propriile sisteme de alimentare cu apă, în condițiile necesității asigurării prevederilor legale pentru furnizarea apei potabile către angajații proprii. … 1.2.Obiectivele volumul I normativului(1)Obiectivul principal al Volumului I al normativului NP 133 este asigurarea cunoștințelor minim necesare pentru:a.proiectarea obiectelor sistemelor de alimentare cu apă; … b.execuția obiectelor sistemelor de alimentare cu apă; … c.exploatarea obiectelor sistemelor de alimentare cu apă. … (2)Volumul I al normativului NP 133 asigură premizele necesare pentru:a.conceperea de sisteme de alimentare cu apă noi; … b.extinderea și dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă existente; … c.reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă existente; … d.retehnologizarea sistemelor de alimentare cu apă existente. … (3)Volumul I al normativului NP 133 asigură dezvoltarea durabilă și judicioasă a sistemelor de alimentare cu apă, fiind conceput pe baze tehnico-economice.(4)Normativul NP 133 este conceput fără a încălca drepturile de autor ale proprietarilor de tehnologii, dar cu asigurarea deschiderii necesare în vederea asigurării posibilității utilizării tuturor tipurilor de tehnici și tehnologii existente, acolo unde acestea sunt aplicabile și optime din punct de vedere tehnico-economic. … 1.3.Beneficiarii normativului(1)Volumul I al normativului NP 133 pleacă de la conceptul că apa este o componentă fundamentală în asigurarea vieții și în acest sens, asigurarea apei în condiții de potabilitate, continuitate și siguranță pentru beneficiarii sistemului de alimentare cu apă, reprezintă o premiză implicită; Apa nu este un produs comercial oarecare, ci este un patrimoniu natural care trebuie protejat, tratat și apărat ca atare, fiind o resursă strategică de siguranță și securitate națională.(2)Principalii beneficiari ai normativului NP 133 sunt:a.proiectanții sistemelor de alimentare cu apă; … b.constructorii sistemelor de alimentare cu apă; … c.operatorii sistemelor de alimentare cu apă. … (3)De prevederile normativului NP 133 mai pot beneficia și următoarele categorii profesionale sau alți utilizatori:a.cercetători din domeniul alimentărilor cu apă sau din domenii conexe; … b.cadre didactice, studenți și elevi din instituțiile de învățământ care pregătesc profesioniști în domeniu; … c.instituții publice, agenți economici sau industrii, beneficiari sau deținători de sisteme sau de componente ale sistemelor de alimentare cu apă, verificatorii de proiecte, organele de avizare a proiectelor, publicul larg. … (4)Normativul NP 133 este conceput în ideea de a fi un instrument flexibil și ușor de aplicat pentru specialiștii din domeniu care, dacă respectă prevederile sale, pot proiecta și executa în mod corect, respectiv pot exploata în condiții de siguranță componentele sistemului de alimentare cu apă.1.3.1.Competențe necesare pentru specialiștii din domeniul alimentărilor cu apă(1)Competențele necesare pentru specialiștii din domeniul alimentărilor cu apă sunt următoarele:a.capacitatea de a proiecta, executa, exploata și întreține lucrări inginerești de construcții din domeniul construcțiilor aferente sistemelor de alimentări cu apă (de exemplu: captări de apă, stații de tratare a apei, aducțiuni de apă, stații de pompare, rezervoare de înmagazinare, rețele de distribuție a apei etc.); … b.managementul, organizarea și conducerea proceselor proiectare, execuție și exploatare a obiectelor și proceselor tehnologice din cadrul sistemelor de alimentări cu apă; … c.abilități de utilizare a programelor de calcul în domeniile: hidraulică, tratarea apei, rețele de distribuție, structuri hidroedilitare etc. … d.capacitatea de a evalua din punct de vedere tehnico-economic elementele componente aferente obiectelor tehnologice și a instalațiilor aferente construcțiilor din sistemele de alimentări cu apă; … e.abilitatea de a controla calitatea execuției și siguranță în exploatare a obiectelor aferente sistemelor de alimentări cu apă; … f.capacitatea de a planifica, organiza și gestiona resursele tehnice și umane necesare pentru construirea și exploatarea sistemelor de alimentări cu apă; … g.capacitatea de a instrui și/sau evalua cunoștințele la nivel vocațional în domeniul sistemelor de alimentări cu apă; … h.abilitatea de a desfășura activități de cercetare, dezvoltare, consultanță, asistență tehnică, verificare de proiecte și expertize tehnice în ceea ce privește sistemele de alimentare cu apă. … (2)Competențele specialiștilor din domeniul alimentărilor cu apă pot fi dobândite prin studii medii, universitare și post-universitare de profil sau prin certificare ca urmare a parcurgerii unor cursuri de pregătire profesională de specialitate, desfășurate de către instituții de învățământ de profil, în cadrul unor programe de studii adecvate. …  … 1.4.Domeniul de aplicabilitate(1)Volumul I al normativului NP 133 este aplicabil și are caracter obligatoriu pentru sistemele publice de alimentare cu apă.(2)Sistemul public de alimentare cu apă se dezvoltă de la sursa de apă până la contorul/debitmetrul de la branșamentul către beneficiar. Nu fac parte din sistemul public de alimentare cu apă următoarele componente:a.rețetele de distribuție incintă, care se dezvoltă în platformele industriale sau private, dincolo de contorul/debitmetrul general de la branșamentul către beneficiar; … b.instalațiile interioare de alimentare cu apă care se dezvoltă în interiorul clădirilor, aflate dincolo de contorul/debitmetrul general de la branșamentul către beneficiar. …  … 1.5.Durata de viață estimată a sistemelor de alimentare cu apă(1)Normativul NP 133 asigură concepția și dezvoltarea sistemului de alimentare cu apă, pentru o durată de viață care, în condițiile de dezvoltare actuale, este de 50 ani. … 1.6.Corelarea cu alte normative, legi și standarde în vigoare(1)Normativul NP 133 se acordează cu legi, standarde, ghiduri de proiectare precum și cu alte normative existente, după cum se precizează în mod specific în fiecare capitol al normativului. Prezentul normativ a luat în considerare documentele de referință specificate în tabelele următoare.(2)Se utilizează cele mai recente ediții ale standardelor române de referință, împreună cu, după caz, anexele naționale, amendamentele și eratele publicate de către organismul național de standardizare.Tabelul 1.1. Standarde române de referință.

(3)Lista reglementărilor tehnice de referință dată în această reglementare tehnică se consultă împreună cu lista documentelor normative aflate în vigoare publicată de către autoritățile de reglementare de resort.Tabelul 1.2. Acte normative/Reglementări tehnice de referință.

 …  …  + 
Capitolul 2Schema sistemului de alimentare cu apă2.Schema generală a sistemului de alimentare cu apă(1)Sistemul de alimentare cu apă este complexul de lucrări inginerești prin care se asigură prelevarea apei din mediul natural, corectarea calității, transportul, înmagazinarea și distribuția acesteia în cantitatea și la calitatea și presiunea solicitate de utilizator.(2)Obiectivul fundamental al sistemului de alimentare cu apă îl reprezintă asigurarea permanentă a apei potabile pentru comunități umane inclusiv instituții publice și agenți economici de deservire a comunității.(3)Sistemul de alimentare cu apă cuprinde următoarele obiecte:a.captarea apei, care poate fi din:i.surse subterane; … ii.surse de suprafață; …  … b.aducțiune de apă brută; … c.stație de tratare a apei; … d.aducțiune de apă tratată; … e.rezervoare și castele de apă; … f.stații de pompare și de repompare; … g.rețele de distribuție a apei.
Figura 2.1. Schema generală a sistemului de alimentare cu apă.Notații: CAPT – Captarea apei; SP – Stație de pompare; AD-AB – Aducțiune apa brută; STAP – Stația de tratare; AD-AT – Aducțiune apă tratată; REZ – Complex de înmagazinare (Rezervor și/sau castel de apă); RD – Rețea de distribuție a apei. … (4)Configurația sistemului de alimentare cu apă se particularizează de la caz la caz, în funcție de necesități și de alte criterii care pot avea efect asupra proiectării, execuției și exploatării obiectelor componente.(5)Sistemul de alimentare cu apă trebuie să asigure următoarele cerințe:a.fiabilitatea ridicată a sistemului; … b.rezistența la schimbările climatice; … c.flexibilitatea proceselor, configurațiilor și sistemelor adoptate; … d.redundanța anumitor obiecte pentru a evita întreruperile îndelungate determinate de avarii; … e.durabilitatea ridicată a construcțiilor, instalațiilor și proceselor; … f.posibilitatea de adaptare la provocări generate de:i.modificarea numărului de beneficiari; … ii.schimbarea calității apei sursei; … iii.modificarea tehnologiilor și creșterea gradului de cunoaștere. …  … g.posibilitatea de a asigura dezvoltarea în etape a sistemului de alimentare cu apă, în funcție de dezvoltarea estimată a centrului populat; … h.sistemul de alimentare cu apă se va încadra în Planul de amenajare și în Planul de Management al bazinului hidrografic, atât din punct de vedere al surselor de apa, cât și din punct de vedere al descărcării apelor uzate epurate. … (6)Tipul și elementele componente ale sistemului de alimentare cu apă se aleg în baza unei analize tehnico-economice. Criteriile de alegere a schemei sistemului de alimentare cu apă sunt:a.sistemul de alimentare cu apă trebuie să asigure furnizarea apei pentru consumatori, în mod continuu, la nivelul de calitate, în cantitatea și la presiunea necesară; … b.sistemul de alimentare cu apă propus trebuie să conducă la valori minime ale costurilor de investiție amortizată însumate cu costurile de exploatare anuale. Atunci când există mai multe scheme care conduc la valori apropiate ale costurilor de investiție amortizate și de exploatare anuale, se preferă schemele care au costuri de exploatare mai reduse; … c.sistemul de alimentare cu apă trebuie să țină cont de capabilitatea operatorului:i.când nivelul de cunoștințe al operatorului este limitat, se preferă scheme cu grad mare de automatizare; … ii.când nivelul de cunoștințe și experiența operatorului sunt ridicate, se pot utiliza orice tehnologii și procese, care trebuie însă să fie selectate pe baze tehnico-economice. …  … d.pentru sisteme de alimentare cu apă care deservesc comunități mari, este de preferat, atunci când este posibil, ca alimentarea cu apă să se facă din mai multe surse; … e.se va acorda prioritate utilizării surselor de suprafață. Sursele subterane se vor utiliza, pe cât posibil, doar în situația în care nu sunt disponibile alte surse sau când sursele de suprafață sunt extrem de poluate sau cu un debit insuficient, fiind considerate surse strategice și cu un nivel de protecție ridicat; … f.în vederea reducerii consumurilor de energie se preferă, atunci când este posibil, sistemele de alimentare cu apă cu curgere preponderent gravitațională, în detrimentul sistemelor cu multe trepte de pompare; … g.în vederea optimizării schemei, atât din punct de vedere al costurilor de investiție, cât și al exploatării obiectelor, se preferă ca, atunci când este posibil, anumite obiecte ale sistemului să fie grupate. … 2.1.Studii necesare pentru proiectarea obiectelor sistemului de alimentare cu apă(1)Studiile prealabile proiectării sistemelor de alimentare cu apă sunt necesare pentru:a.alegerea sursei de apă și a sistemului constructiv al captării (studii hidrologice, hidrogeologice studii de calitate a apei care trebuie să precizeze elementele cantitative și calitative ale surselor subterane și de suprafață); … b.stabilirea sistemului de fundare a construcțiilor și de izolare hidrofugă a acestora (studii geotehnice și studii geologice); … c.alegerea materialelor conductelor și a sistemului de protecție anticorozivă (studii electrometrice, studiul calității apei subterane freatice și a apei de transport din punct de vedere al gradului de coroziune); … d.stabilirea schemei tehnologice pentru stația de tratare a apei (studiu de calitate a apei brute, studiu de tratabilitate); … e.stabilirea parametrilor stațiilor de pompare; … f.stabilirea situației existente a lucrărilor de alimentare cu apă; … g.stabilirea schemei generale a sistemului de alimentare cu apă în plan și pe verticală, a amplasamentului fiecărui obiect și a încadrării acestuia în teren (studii topografice); … h.stabilirea posibilităților de instaurare a zonelor de protecție sanitară la fiecare obiect al sistemului de alimentare cu apă; … i.stabilirea datelor cu caracter economic: sursa materialelor necesare, distanțe de transport, posibilități de alimentare cu energie electrică și combustibil. … (2)Toate studiile necesare pentru proiectarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare se efectuează conform legislației în vigoare, de către instituții specializate și cu experiență în domeniu.2.1.1.Studii hidrologice(1)Studiile hidrologice trebuie să stabilească:a.dinamica albiei în zona captării cu referire la fenomenele de depunere și eroziune, afuieri generale și locale, limita de inundabilitate pentru probabilitatea de depășire a debitului maxim anual corespunzătoare clasei de importanță a lucrării; … b.debite medii lunare (dacă sursa este în regim amenajat) și zilnice (pentru sursa în regim neamenajat) corespunzătoare probabilităților de depășire necesare; calculele statistice se vor realiza pe baza unui șir de minim 30 ani; … c.debitul minim de calcul stabilit funcție de obiectivul pentru care se face captarea; … d.corelația între turbiditatea medie și debitul lichid corespunzător, precum și corelațiile între debitul solid (târât, respectiv în suspensie) și debitul lichid; … e.date statistice privind temperatura apei (medie, minimă, maximă) și variația ei în timp (pe luni sau preferabil pe sezoane); … f.corelația debit – nivelul apei din râu (cheia liminimetrică în secțiunea prizei); … g.încadrarea în Planul de amenajare și Planul de management pe bazin; … h.debite ecologice și de servitute în aval. …  … 2.1.2.Studii hidrogeologice(1)Studiile hidrogeologice se execută în două etape:a.studiul hidrogeologic preliminar, care are la bază:i.cercetarea și interpretarea datelor existente (la autorități locale și/sau central) în zona viitoarei captări: foraje existente, date de exploatare, disfuncțiuni, cunoștințe existente despre stratele acvifere din zonă; … ii.date obținute prin metodele: geoelectrică, microseismică, alte metode nedistructive prin care se pot pune în evidență: adâncimile la care sunt cantonate stratele de apă subterană, calitatea apei subterane. … iii.rezultatele studiului preliminar trebuie să pună în evidență: estimarea configurației viitoarei captări; estimarea complexității și extinderii studiului hidrogeologic definitiv; etapele de derulare a studiului hidrogeologic definitiv. …  … b.studiul hidrogeologic definitiv – se execută prin foraje de explorare-exploatare, care vor fi definitivate ca părți componente ale viitoarelor lucrări de captare, precum și prin etapa de elaborare a modelului matematic al acviferului studiat. Studiul hidrogeologic trebuie să pună la dispoziția proiectantului cele ce urmează:i.poziția exactă a captării, grosimea formațiunilor acvifere, nivelul hidrostatic, inclusiv variația acestuia în timp pe baza precipitațiilor din zonă; se vor estima nivelele hidrostatice minime cu probabilitatea de depășire de 95 – 97%; … ii.coloana litologică din forajele de studiu; … iii.secțiuni hidrogeologice pe direcția de curgere și perpendicular pe aceasta; … iv.propunerea de foraje de observație; … v.hărți cu hidroizohipse medii multianuale; … vi.capacitatea de debitare a forajelor de studiu; … vii.conductivități hidraulice obținute prin probe de pompare; … viii.compoziția granulometrică a stratului; … ix.modelul conceptual al acviferului (extindere spațială în plan vertical și orizontal; model monostrat, bistrat sau multistrat; zone de alimentare și zone de drenaj natural etc); … x.modelul matematic al acviferului (condiții de margine, interacțiunea cu rețeaua hidrografică, evaluarea alimentării acviferelor freatice din precipitații, calibrarea și validarea parametrilor hidrogeologici) și evaluarea resursei de apă subterană; … xi.scenarii de exploatare a acviferului pentru a asigura gospodărirea durabilă a resursei de apă subterană; … xii.proiectarea frontului de puțuri ținând seama atât de restricțiile tehnologice (interferența dintre puțuri, nedepășirea vitezei de acces și prevenirea colmatării puțurilor) cât și de resursa disponibilă pentru exploatare; … xiii.definirea zonelor de protecție și a perimetrului de protecție hidrogeologică pe bază de formule și/sau modelare matematică. …  … (2)Studiul hidrogeologic trebuie să cuprindă și referat de expertiză INHGA, conform prevederilor legale în vigoare. … 2.1.3.Studii geotehnice(1)Se vor întocmi în conformitate cu cerințele normativului NP 074. … 2.1.4.Studii topografice(1)Studiul topografic se va realiza în sistemul de coordonate național STEREOGRAFIC 1970 și sistemul de cote Marea Neagră 1975; punctele rețelei de îndesire (materializată în teren prin borne rezistente și stabile – de exemplu din beton sau tip feno) vor fi determinate utilizând tehnologia GNSS (procedeul static) și stații totale (dacă este cazul), iar cotele vor fi determinate prin nivelment geometric; densitatea de puncte care se vor ridica prin studiul topografic este caracteristica planurilor la scara minim 1:2000.(2)Ridicarea topografică trebuie să conțină poziționarea tuturor elementelor existente de pe amplasamentul studiat (rețele edilitare, cursuri de apă, drumuri, canale de desecare, limite de proprietăți etc). … 2.1.5.Studii de inundabilitate(1)Studiul de inundabilitate trebuie să conțină limitele de inundabilitate ale zonei funcție de categoria amenajărilor hidrotehnice (alimentare cu apă, canalizare) și de clasa de importanță, inclusiv referat Apele Române. Se recomandă ca pe hartă să fie trecută și limita de inundabilitate pentru debitul maxim cu probabilitatea de depășire de 1%, care reprezintă un standard de protecție. … 2.1.6.Studii de calitate a apei brute(1)Studiul de calitate a apei are la bază analize de calitate iar interpretarea acestora se face în raport cu legislația în vigoare, astfel:a.pentru apa subterană – în raport cu Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei destinată consumului uman, cu modificările și completările ulterioare, și cu Legea nr. 301/2015 privind stabilirea cerințelor de protecție a sănătății populației în ceea ce privește substanțele radioactive din apa potabilă; … b.pentru apa de suprafață – în raport cu norma NTPA 013, dar și cu Legea nr. 458/2002, cu modificările și completările ulterioare, pentru a identifica parametrii care trebuie corectați. … (2)Evaluarea calității apei ține seama de:a.variația sezonieră a calității apei, de evenimentele meteorologice, de deversările și de afluenții de-a lungul sursei până la captare, de natura terenului, în cazul apelor de suprafață; … b.perioadele cu dezvoltare masivă a algelor, în cazul lacurilor. … (3)Prelevarea probelor de apă pentru analiză se face astfel încât să se prindă cele mai defavorabile situații din punct de vedere al calității apei.(4)Studiul de calitate a apei sursei trebuie să conțină:a.analiza datelor istorice disponibile privind calitatea apei sursei; … b.analiza rezultatelor obținute în campaniile de recoltare efectuate conform Capitolului 5.1 – Calitatea apei. …  … 2.1.7.Studii de tratabilitate(1)Studiul de tratabilitate a apei are la bază studiul de calitate a apei brute.(2)Pentru studiul de tratabilitate, apa se prelevează în cea mai defavorabilă perioadă din punct de vedere al calității apei.(3)Studiul de tratabilitate trebuie să furnizeze:a.schema optimă de tratare pentru apa respectivă, selectată pe baza analizei diverselor tipuri de scheme posibile; … b.tipul reactivilor de coagulare-floculare și dozele necesare; … c.gradienți de viteză pentru reacția lentă și reacția rapidă; … d.tehnologia de limpezire și parametrii tehnologici; … e.tipul reactivilor de oxidare, doze necesare, timpi de contact; … f.viteze de filtrare, încărcări hidraulice; … g.tipul reactivilor pentru corectarea caracterului coroziv, doze necesare, timpi de contact. …  … 2.1.8.Studiu privind balanța apei(1)Studiu privind balanța apei cuprinde următoarele elemente:a.măsurători simultane ale debitelor de:i.apa brută preluată de la sursă; … ii.apă brută intrată în stația de tratare; … iii.apa potabilă la ieșirea din stația de tratare; … iv.apa potabilă intrată în rezervoare; … v.apa potabilă injectată în rețea; …  … b.stabilirea nivelului de pierderi în sistemul de alimentare cu apă și a tuturor componentelor acestuia, conform metodologiei Asociației Internaționale a Apei (IWA); … c.balanța apei pentru situația existentă și balanța apei pentru situația propusă la orizontul proiectului, pentru apa potabilă. …  …  …  …  + 
Capitolul 3Debite de calcul3.Debite de calcul ale obiectelor sistemului de alimentare cu apă3.1.Debite ale necesarului de apă(1)Necesarul de apă al unei localități reprezintă suma cantităților medii zilnice de apă distribuite fiecărui tip de consumator la branșamentul acestuia.(2)Cantitatea medie zilnică de apă necesară unui consumator, se numește consum (necesar) specific și se exprimă în l/om,zi. în funcție de tipul consumatorului, consumul specific al acestuia poate include cantități de apă necesare acestuia pentru:a.nevoi gospodărești (casnice) (q_g): băut, preparare hrană, spălatul corpului, spălatul rufelor și vaselor, curățenia locuinței, utilizarea WC-ului, precum și pentru animale de companie; … b.nevoi publice (q_p) și industrie locală (q_ind.loc): unități de învățământ de toate gradele, creșe, spitale, policlinici, băi publice, cantine, cămine, hoteluri, moteluri, pensiuni, restaurante, magazine, spălătorii auto, cișmele publice de băut apă etc.; … c.nevoi pentru creșterea animalelor domestice în gospodării (q_dom); … d.alte folosințe asigurate din sistemul centralizat; în această categorie intră stropitul străzilor, spălatul piețelor și străzilor (q_ss), stropitul spațiilor verzi (q_sv); pentru toate aceste folosințe este recomandabil să nu se utilizeze apă potabilă din sistemul centralizat, și să se folosească surse alternative de apă netratată (apă decantată din râuri/lacuri, apă subterană din stratul freatic). … (3)Pentru agenții economici mari se pot asigura cantitățile de apă din sistemul de alimentare cu apă centralizat în cazul în care aceștia solicită, necesare pentru:a.nevoi gospodărești în unități industriale, funcție de numărul de angajați, dacă acestea au asigurată apa potabilă din sistemul centralizat de alimentare cu apă; … b.nevoi tehnologice specifice activității de producție a agentului industrial respectiv. … (4)Debitul total al necesarului de apă într-o localitate se calculează prin însumarea debitelor necesarului de apă, calculate pe tipuri de consumatori.3.1.1.Consumuri specifice ale necesarului de apă3.1.1.1.Consumuri specifice pentru nevoi gospodărești(1)Pentru sisteme noi de alimentare cu apă, atunci când nu pot fi justificate alte valori rezultate în urma unor studii legate de consumurile caracteristice specifice zonei în care se implementează proiectul, valorile consumului specific de apă pentru nevoi gospodărești (q_g) vor fi adoptate conform datelor din Tabelul 3.1.(2)Pentru localitățile în care se extinde sistemul de alimentare cu apă, valoarea consumului specific pentru nevoi gospodărești în zona de extindere se va adoptă în funcție de gradul de dotare cu instalații de apă rece, caldă și canalizare în conformitate cu Tabelul 3.1.Tabelul 3.1 Consumuri specifice pentru nevoi gospodărești*)

*) NOTA 1 – Valorile orientative pentru q_g pot fi mărite sau micșorate funcție de:– mărimea zonei sau a centrului populat, densitatea populației (loc/ha) și tipul de locuințe; … – specificul zonei/localității (urbană, rurală, stațiune turistică, balneară, etc.); … – gradul de confort al locuințelor: apartamente în blocuri cu centrală proprie sau asigurarea căldurii și apei calde centralizat, case individuale standard în mediul urban și/sau rural, vile în cartiere rezidențiale; … – obiceiurile utilizatorilor din zonă referitoare la utilizarea apei. … Creșterea valorilor va fi susținută prin studii care să demonstreze necesitatea valorii adoptate.*) NOTA 2 – Pentru K_zi valorile de deasupra liniei sunt date pentru localitățile având climă continental temperată, iar valorile de sub linie pentru localitățile având climă continental excesivă. Definirea climei se face pe baza numărului anual de zile de vară (n) ca medie multianuală, cu temperatură maximă măsurată t°C ≥ 25°, astfel:– n ° 80 – climă continental temperată; … – n > 80 climă continental excesivă. … 

 … 3.1.1.2.Consumuri specifice pentru nevoi publice și industrie locală(1)Necesarul de apă pentru consumatorii publici și agenții economici minori din localități sau zone ale acestora se va calcula analitic în funcție de tipul și mărimea acestuia, prin însumarea cantităților de apă necesare fiecărui utilizator în parte.(2)Valorile debitelor specifice medii se adoptă în conformitate cu datele din Tabelul 2 din SR 1343-1.(3)Pentru localitățile în care se extinde sistemul de alimentare cu apă, valorile consumurilor specifice pentru nevoi publice și industrie locală în zona de extindere se vor adoptă în conformitate cu datele din Tabelul 2 din SR 1343-1.(4)Necesarul de apă pentru agenții industriali mari, asigurat din rețeaua de apă potabilă pentru nevoile igienico-sanitare ale personalului, se consideră similar necesarului de apă potabilă pentru nevoi publice, și se calculează în concordanță din STAS 1478. … 3.1.1.3.Consumuri specifice pentru creșterea animalelor domestice în gospodării(1)Necesarul de apă pentru creșterea animalelor domestice în gospodării se va calcula analitic, prin însumarea cantităților de apă necesare fiecărei categorii de animale în parte.(2)Valorile consumurilor specifice medii se adoptă conform celor prezentate în Tabelul 3.2.Tabelul 3.2 Norme specifice pentru creșterea animalelor domestice

 … 3.1.1.4.Consumuri specifice pentru alte folosințe asigurate din sistemul centralizat(1)Necesarul de apă pentru stropitul străzilor, spălatul piețelor și străzilor se calculează analitic considerând consumurile specifice conform paragrafului 4.3.3.2 din SR 1343-1.(2)Necesarul de apă pentru stropit spații verzi se calculează analitic considerând consumurile specifice conform paragrafului 4.3.3.1. din SR 1343-1.(3)Consumul specific de apă pentru agenții industriali mari, asigurat din rețeaua de apă potabilă va fi stabilit de către agentul economic solicitant. …  … 3.1.2.Coeficienți de variație ai necesarului de apă3.1.2.1.Coeficienți de variație zilnică ai necesarului de apă3.1.2.1.1.Coeficienți de variație zilnică pentru nevoi gospodărești(1)Pentru sisteme noi de alimentare cu apă și pentru zonele de extindere a sistemelor de alimentare cu apă existente se vor adoptă coeficienții de variație zilnică prezentați în Tabelul 3.1 în conformitate cu gradul de dotare cu instalații de apă rece, caldă și canalizare a zonelor respective. … 3.1.2.1.2.Coeficienți de variație zilnică pentru nevoi publice și industrie locală(1)Pentru sisteme noi de alimentare cu apă și pentru zonele de extindere a sistemelor de alimentare cu apă existente se vor adoptă coeficienți de variație zilnică similari celor din zonele de locuit în care este amplasat consumatorul, în conformitate cu Tabelul 3.1. … 3.1.2.1.3.Coeficienți de variație zilnică pentru creșterea animalelor domestice în gospodării(1)Coeficienții de variație zilnică pentru creșterea animalelor domestice în gospodării se vor considera în conformitate cu Tabelul 3.3.Tabelul 3.3 Coeficienți de variație zilnică pentru creșterea animalelor domestice

 … 3.1.2.1.4.Coeficienți de variație zilnică pentru alte folosințe asigurate din sistemul centralizat(1)Coeficientul de variație zilnică pentru alte folosințe asigurate din sistemul centralizat de alimentare cu apă se va considera K_zi = 1. …  … 3.1.2.2.Coeficienți de variație orară ai necesarului de apă3.1.2.2.1.Coeficienți de variație orară pentru nevoi gospodărești(1)Pentru sisteme noi de alimentare cu apă și pentru zonele de extindere a sistemelor de alimentare cu apă existente, se vor adopta coeficienți de variație orară în conformitate cu Tabelul 3.4, în funcție de numărul total de consumatori din întreg sistemul de alimentare cu apă.Tabelul 3.4 Coeficienți de variație orară pentru nevoi gospodărești*)

*) NOTA 1 – În cazul în care distribuirea apei nu se face continuu (situație anormală) ci după un program de furnizare propriu, coeficientul de variație orară K_or poate fi mărit pe bază de calcule justificative. Alimentarea discontinuă cu apă trebuie însă considerată ca provizorie.*) NOTA 2 – Pentru valori intermediare ale numărului de consumatori coeficientul K_or se calculează prin interpolare; odată cu reducerea numărului de locuitori crește valoarea coeficientului de variație orară (valoare maximă 5,0 la un număr de 25 de locuitori).*) NOTA 3 – Pentru sistemele existente care se extind, coeficientul de variație orară pentru zona de extindere se determină luând în considerare numărul total de consumatori pentru întreg sistemul după finalizarea lucrărilor de extindere. … 3.1.2.2.2.

Coeficienți de variație orară pentru nevoi publice și industrie locală(1)Coeficientul de variație orară pentru un utilizator public sau din industria locală (consumator economic minor) se determină pe baza numărului de ore de funcționare zilnică a acestuia, ca raportul între numărul de ore dintr-o zi și numărul maxim zilnic de ore de funcționare din decursul unui an.(2)Pentru sisteme noi de alimentare cu apă și pentru zonele de extindere a sistemelor de alimentare cu apă existente se va calcula un coeficient mediu de variație orară pentru toți utilizatorii, determinat ca medie ponderată a coeficienților de variație orară ai fiecărui utilizator, conform relației următoare.K_or p ind.loc med = [Suma de la i=1 la n din (K_ori x T_Fi)] / [Suma de la i=1 la n din (T_Fi)](3.1)în care:K_or p ind.loc med – coeficient de variație orară mediu pentru consumatorii publici și ai industriei locale;K_or i – coeficient de variație orară al consumatorului "i" public sau economic minor;T_Fi – numărul de ore de funcționare a consumatorului "i" public sau economic minor;i – consumator individual public sau economic minori. … 3.1.2.2.3.Coeficienți de variație orară pentru creșterea animalelor domestice în gospodării(1)Coeficienții de variație orară pentru creșterea animalelor domestice în gospodării se vor considera în conformitate cu Tabelul 3.5.Tabelul 3.5 Coeficienți de variație orară pentru creșterea animalelor domestice

 … 3.1.2.2.4.Coeficienți de variație orară pentru alte folosințe asigurate din sistemul centralizat(1)Coeficientul de variație orară pentru alte folosințe asigurate din sistemul centralizat de alimentare cu apă se va considera K_or = 1. …  …  … 3.1.3.Calculul debitelor necesarului de apă3.1.3.1.Debitul necesar zilnic mediu(1)Debitul necesar zilnic mediu de apă pentru toți consumatorii din sistemul de alimentare cu apă se calculează prin însumarea debitelor necesare zilnice medii de apă calculate pe tipuri de consumatori conform relației următoare:Q_n zi med = Q_n zi med g + Q_n zi med p ind.loc + Q_n zi med dom + Q_n zi med ss + Q_n zi med sv + Q_nind [mc/zi] (3.2)în care:Q_n zi med – Debitul necesar zilnic mediu pentru toți consumatorii din sistemul de alimentare cu apă;Q_n zi med g – Debitul necesar zilnic mediu de apă potabilă pentru nevoi gospodărești;Q_n zi med p ind.loc – Debitul necesar zilnic mediu de apă potabilă pentru nevoi publice și industrie locală;Q_n zi med dom – Debitul necesar zilnic mediu de apă potabilă pentru creșterea animalelor domestice în gospodării;Q_n zi med ss – Debitul necesar zilnic mediu de apă potabilă pentru stropitul străzilor, spălatul piețelor și străzilor;Q_n zi med sv – Debitul necesar zilnic mediu de apă potabilă pentru stropit spații verzi;Q_n ind – Debitul necesar zilnic de apă pentru agenții industriali mari, asigurat din rețeaua de apă potabilă.(2)Debitul necesar zilnic mediu de apă potabilă pentru nevoi gospodărești Qn zi med g se calculează prin însumarea debitelor necesare zilnice medii de apă pentru nevoi gospodărești calculate pe zone diferențiate în funcție de gradul de dotare cu instalații de apă rece, caldă și canalizare conform relației următoare:Q_n zi med g = 1 / 1000 [Suma de la i=1 la n din (N_i . q_gi)] [mc/zi] (3.3)în care:N_i – numărul de consumatori casnici din zona de tip i;q_g i – consumul specific pentru nevoi gospodărești corespunzător zonei de tip i, determinat în conformitate cu Tabelul 3.1, exprimat în [l/om,zi];i – tip de zonă, în conformitate cu Tabelul 3.1.(3)Debitul necesar zilnic mediu de apă potabilă pentru nevoi publice și industrie locală Q_n zi med p ind.loc se calculează prin însumarea debitelor necesare zilnice medii de apă pentru fiecare instituție publică și agent economic minor, conform relației următoare:Q_n zi med p ind.loc = 1 / 1000 [(Suma de la k=1 din m din Suma de la i=1 la n) din (N_ik . q_pik)] [mc/zi] (3.4)în care:N_ik – numărul de consumatori de tip i dintr-o instituție publică sau agent economic minor de tip k;q_p ik – consumul specific corespunzător unei unități de consum de tip i pentru o categorie de instituție publică sau agent economic minor de tip k, adoptat conform Tabelului 2 din SR 1343-1, exprimat în [l/unitate,zi];i – tip de consumator din instituție publică sau agentul economic minor, conform Tabelului 2 din SR 1343-1;k – tip de instituție publică sau agent economic minor, conform Tabelului 2 din SR 13431.(4)Debitul necesar zilnic mediu de apă potabilă pentru creșterea animalelor domestice în gospodării Q_n zi med dom se calculează prin însumarea debitelor necesare zilnice medii de apă calculate pe fiecare categorie de animale conform relației următoare:Q_n zi med dom = 1 / 1000 [(Suma de la k=1 la m din Suma de la i=1 la n din) N_ik . q_dom ik] [mc/zi] (3.5)în care:N_ik – numărul de animale de tip i dintr-o categorie de tip k;q_dom ik – consumul specific corespunzător unui animal de tip i dintr-o categorie de tip k, conform cu Tabelul 3.2, exprimat în [l/animal,zi];i – tip de animal dintr-o categorie de tip k, în conformitate cu Tabelul 3.2;k – categorie de animal, în conformitate cu Tabelul 3.2.(5)Debitul necesar zilnic mediu de apă potabilă pentru stropitul străzilor, spălatul piețelor și străzilor Q_n zi med ss se calculează conform relației următoare:Q_n zi med ss = 1 / 1000 N_tot . q_ss [mc/zi] (3.6)în care:N_tot – numărul total de consumatori casnici din sistemul de alimentare cu apă;q_ss – consumul specific pentru stropitul străzilor, spălatul piețelor și străzilor, adoptat conform paragrafului 4.3.3.2 din SR 1343-1 exprimat în [l/om,zi].(6)Debitul necesar zilnic mediu de apă potabilă pentru stropit spații verzi Q_n zi med sv se calculează conform relației următoare:Q_n zi med sv = 1 / 1000 S_tot . q_sv [mc/zi] (3.7)în care:S_tot – suprafața verde totală care se stropește cu apă potabilă din sistemul de alimentare cu apă, exprimată în [mp];q_ss – consumul specific pentru stropitul suprafețelor verzi, adoptat conform paragrafului 4.3.3.1. din SR 1343-1 exprimat în [l/mp, zi].(7)Debitul necesar zilnic de apă pentru agenții industriali mari, asigurat din rețeaua de apă potabilă Q_nind va fi stabilit de către agentul economic solicitant. … 3.1.3.2.Debitul necesar zilnic maxim(1)Debitul necesar zilnic maxim de apă pentru toți consumatorii din sistemul de alimentare cu apă se calculează prin însumarea debitelor necesare zilnice maxime de apă calculate pe tipuri de consumatori conform relației următoare:Q_n zi max = Q_n zi max g + Q_n zi max p ind.loc + Q_n zi max dom + Q_n zi max ss + Q_n zi max sv + Q_nind [mc/zi] (3.8)în care:Q_n zi max – Debitul necesar zilnic maxim pentru toți consumatorii din sistemul de alimentare cu apă;Q_n zi max g – Debitul necesar zilnic maxim de apă potabilă pentru nevoi gospodărești;Q_n zi max p ind.loc – Debitul necesar zilnic maxim de apă potabilă pentru nevoi publice și industrie locală;Q_n zi max dom – Debitul necesar zilnic maxim de apă potabilă pentru creșterea animalelor domestice în gospodării;Q_n zi max ss – Debitul necesar zilnic maxim de apă potabilă pentru stropitul străzilor, spălatul piețelor și străzilor;Q_n zi max sv – Debitul necesar zilnic maxim de apă potabilă pentru stropit spații verzi;Q_n ind – Debitul necesar zilnic de apă pentru agenții industriali mari, asigurat din rețeaua de distribuție apă potabilă.(2)Debitul necesar zilnic maxim de apă potabilă pentru nevoi gospodărești Q_nzi max g se calculează prin însumarea debitelor necesarului zilnice maxime de apă pentru nevoi gospodărești calculate pe zone diferențiate în funcție de gradul de dotare cu instalații de apă rece, caldă și canalizare conform relației următoare:Q_n zi max g = 1 / 1000 [(Suma de la i=1 la n din) K_zi i . N_i . q_gi] [mc/zi] (3.9)în care:K_zi i – coeficient de variație zilnică a consumul specific pentru nevoi gospodărești corespunzător zonei de tip i, adoptat conform cu Tabelul 3.1N_i – numărul de consumatori casnici din zona de tip i;q_gi – consumul specific pentru nevoi gospodărești corespunzător zonei de tip i, conform cu Tabelul 3.1 exprimat în [l/om,zi];i – tip de zona conform cu Tabelul 3.1.(3)Debitul necesar zilnic maxim de apă potabilă pentru nevoi publice și industrie locală Q_nzi max p ind.loc se calculează prin însumarea debitelor necesare zilnice maxime de apă pentru fiecare instituție publică și agent economic minor, conform relației următoare:Q_n zi max p ind.loc = 1 / 1000 [(Suma de la k=1 la m din Suma de la i=1 la n din) K_zi i . N_ik . q_pik] [mc/zi] (3.10)în care:K_zi i – coeficient de variație zilnică a consumul specific pentru nevoi publice și industrie locală corespunzător zonei în care se găsește amplasat consumatorul de tip i, determinat conform specificațiilor subcapitolului 3.1.2.1.2N_ik – numărul de consumatori de tip i dintr-o instituție publică sau agent economic minor de tip k;q_p ik – consumul specific corespunzător unității de consum de tip i pentru o categorie de instituție publică sau agent economic minor de tip k, conform Tabelului 2 din SR 1343-1, exprimat în [l/unitate,zi];i – tip de consumator din instituția publică sau agentul economic minor k, conform Tabelului 2 din SR 1343-1;k – tip de instituție publică sau agent economic minor, conform Tabelului 2 din SR 13431.(4)Debitul necesar zilnic maxim de apă potabilă pentru creșterea animalelor domestice în gospodării Qn zi max dom se calculează prin însumarea debitelor necesare zilnice maxime de apă calculate pe fiecare categorie de animale, conform relației următoare:Q_n zi max dom = 1 / 1000 [(Suma de la k=1 la m din Suma de la i=1 la n din) K_zi i . N_ik . q_dom ik] [mc/zi] (3.11)în care:K_zi i – coeficient de variație zilnică a consumul specific pentru un animal de tip i, determinat conform specificațiilor subcapitolului 3.1.2.1.3N_ik – numărul de animale de tip i dintr-o categorie de tip k;q_dom ik – consumul specific corespunzător unui animal de tip i dintr-o categorie de tip k, conform cu Tabelul 3.2, exprimat în [l/animal, zi];i – tip de animal dintr-o categorie de tip k, în conformitate cu Tabelul 3.2;k – categorie de animal, în conformitate cu Tabelul 3.2.(5)Debitul necesar zilnic maxim de apă potabilă pentru stropitul străzilor, spălatul piețelor și străzilor Q_n zi max ss se calculează conform relației următoare.Q_n zi max ss = 1 / 1000 . K_zi . N_tot . q_ss [mc/zi] (3.12)în care:K_zi – coeficient de variație zilnică a consumul specific pentru stropitul străzilor, spălatul piețelor și străzilor i, determinat conform specificațiilor subcapitolului 3.1.2.1.4N_tot – numărul total de consumatori casnici din sistemul de alimentare cu apă;q_ss – consumul specific pentru stropitul străzilor, spălatul piețelor și străzilor, adoptat conform paragrafului 4.3.3.2 din SR 1343-1 exprimat în [l/om, zi].(6)Debitul necesar zilnic maxim de apă potabilă pentru stropit spații verzi Q_n zi max sv se calculează conform relației următoare:Q_n zi max sv = 1/1000 . K_zi . S_tot . q_sv [mc/zi] (3.13)în care:K_zi – coeficient de variație zilnică a consumul specific pentru stropit spații verzi, determinat conform specificațiilor subcapitolului 3.1.2.1.4;S_tot – suprafața verde totală care se stropește cu apă potabilă din sistemul de alimentare cu apă;q_ss – consumul specific pentru stropitul suprafețelor verzi, adoptat conform paragrafului 4.3.3.1 din SR 1343-1 exprimat în [l/mp, zi].(7)Debitul necesar zilnic de apă pentru agenții industriali mari, asigurat din rețeaua de apă potabilă Q_nind va fi stabilit de către agentul economic solicitant. … 3.1.3.3.Debitul necesar orar maxim(1)Debitul necesar orar maxim de apă pentru toți consumatorii din sistemul de alimentare cu apă se calculează prin însumarea debitelor necesare orare maxime de apă calculate pe tipuri de consumatori conform relației următoare:Q_n or max = Q_n or max g + Q_n or max p ind.loc + Q_n or max dom + Q_n or max ss + Q_n or max sv + Q_nind (3-14)în care:Q_n or max – Debitul necesar orar maxim pentru toți consumatorii din sistemul de alimentare cu apă [mc/h];Q_n or max g – Debitul necesar orar maxim de apă potabilă pentru nevoi gospodărești;Q_n or max p ind.loc – Debitul necesar orar maxim de apă potabilă pentru nevoi publice și industrie locală;Q_n or max dom – Debitul necesar orar maxim de apă potabilă pentru creșterea animalelor domestice în gospodării;Q_n or max ss – Debitul necesar orar maxim de apă potabilă pentru stropitul străzilor, spălatul piețelor și străzilor;Q_n or max sv – Debitul necesar orar maxim de apă potabilă pentru stropit spații verzi;Q_n ind – Debitul necesar zilnic de apă pentru agenții industriali mari, asigurat din rețeaua de distribuție apă potabilă.(2)Debitul necesar orar maxim de apă potabilă pentru nevoi gospodărești Q_n or max g se calculează prin însumarea debitelor necesare orare maxime de apă pentru nevoi gospodărești calculate pe zone diferențiate în funcție de gradul de dotare cu instalații de apă rece, caldă și canalizare conform relației următoare:Q_n or max g = 1 / 24 . K_or . Q_n zi max g [mc/h] (3.15)în care:K_or – coeficient de variație orară a consumul specific pentru nevoi gospodărești, determinat conform specificațiilor subcapitolului 3.1.2.2.1Q_n zi max g – Debitul necesar zilnic maxim de apă potabilă pentru nevoi gospodărești, determinat conform specificațiilor subcapitolului 3.1.3.2 paragraful (2).(3)Debitul necesar orar maxim de apă potabilă pentru nevoi publice și industrie locală Qn or max p ind.loc se calculează prin însumarea debitelor necesare orare maxime de apă pentru fiecare instituție publică și agent economic minor, conform relației următoare:Q_n or max p ind.loc = 1 / 24 . K_or p ind.locmed . Q_n zi max p ind.loc [mc/h] (3.16)în care:K_or p ind.loc med – coeficient de variație orară a consumul specific pentru nevoi publice și industrie locală, determinat conform specificațiilor subcapitolului 3.1.2.2.2Q_n zi max p ind.loc – Debitul necesar zilnic maxim de apă potabilă pentru nevoi publice și industrie locală, determinat conform specificațiilor subcapitolului 3.1.3.2 paragraful (3).(4)Debitul necesar orar maxim de apă potabilă pentru creșterea animalelor domestice în gospodării Qn or max dom se calculează prin însumarea debitelor necesare orare maxime de apă calculate pe fiecare categorie de animale conform relației următoare:Q_n or maxdom = 1 / 1000 . 1 / 24 . [(Suma de la k = 1 la m) . K_ork . (Suma de la i=1 la n din) K_zi i . N_ik . q_dom ik] [mc/h] (3.17)în care:K_or k – coeficient de variație orară a consumul specific pentru un animal dintr-o categorie de tip k, determinat conform specificațiilor subcapitolului 3.1.2.2.3;K_zi i – coeficient de variație zilnică a consumul specific pentru un animal de tip i, determinat conform specificațiilor subcapitolului 3.1.2.1.3;N_ik – numărul de animale de tip i dintr-o categorie de tip k;q_dom ik – consumul specific corespunzător unui animal de tip i dintr-o categorie de tip k, conform cu Tabelul 3.2, exprimat în [l/animal,zi];i – tip de animal dintr-o categorie de tip k, în conformitate cu Tabelul 3.2;k – categorie de animal, în conformitate cu Tabelul 3.2.(5)Debitul necesar orar maxim de apă potabilă pentru stropitul străzilor, spălatul piețelor și străzilor Q_n or max ss se calculează conform relației următoare:Q_n or max ss = 1 / 24 . K_or . Q_n zi max ss [mc/s] (3.18)în care:K_or – coeficient de variație orară a consumul specific pentru stropitul străzilor, spălatul piețelor și străzilor, determinat conform specificațiilor subcapitolului 3.1.2.2.4;Q_n zi max ss – Debitul necesar zilnic maxim de apă potabilă pentru stropitul străzilor, spălatul piețelor și străzilor, determinat conform specificațiilor subcapitolului 3.1.3.2 paragraful (5).(6)Debitul necesar orar maxim de apă potabilă pentru stropit spații verzi Qn or max sv se calculează conform relației următoare:Q_n or max sv = 1 / 24 . K_or . Q_n zi max sv [mc/s] (3.19)în care:K_or – coeficient de variație orară a consumul specific pentru stropitul străzilor, spălatul piețelor și străzilor, determinat conform specificațiilor subcapitolului 3.1.2.2.4;Q_n zi max sv – Debitul necesar zilnic maxim de apă potabilă pentru stropit spații verzi, determinat conform specificațiilor subcapitolului 3.1.3.2 paragraful (6).(7)Debitul necesar orar de apă pentru agenții industriali mari, asigurat din rețeaua de apă potabilă Q_n ind va fi stabilit de către agentul economic solicitant. …  …  … 3.2.Debite ale cerinței de apă(1)Cerința de apă a unei localități reprezintă cantitatea totală de apă prelevată de la sursa sistemului de alimentare cu apă pentru asigurarea necesarului de apă a tuturor consumatorilor dintr-o localitate.(2)Debitele cerinței de apă se obțin prin suplimentarea debitelor corespunzătoare necesarului de apă cu cantități care să acopere nevoile tehnologice proprii sistemului de alimentare cu apă și a pierderilor fizice de apă din sistem. Debitele cerinței de apă se vor determină după următoarea relație generală:Q_s = K_p . K_s . Q_n (3.20)în care:Q_s – debitul cerinței de apă pentru asigurarea debitului corespunzător al necesarului de apă;K_p – coeficient spor a debitului necesarului de apă pentru acoperirea pierderilor fizice de apă din sistem;K_s – coeficient spor a debitului necesarului de apă pentru acoperirea nevoilor tehnologice proprii sistemului de alimentare cu apă;Q_n – debit al necesarului de apă.3.2.1.Coeficienți de spor ai debitelor necesarului de apă(1)Stabilirea coeficienților de spor ai debitelor necesarului de apă se va face diferențiat pentru sistemele noi de alimentare cu apă respectiv pentru sistemele existente de alimentare cu apă.(2)Pentru sistemele noi de alimentare cu apă se vor considera următorii coeficienți de spor:a.K_p = 1,10; … b.K_s = (K_SS + K_SR)-1.0 – în funcție de tipul sursei și proceselor tehnologice din stația de tratare: … i.pentru surse subterane care nu necesită procese de tratare ce implică utilizarea frecventă de apă de spălare în funcționarea curentă a obiectelor tehnologice:A.K_SS = 1,02 – coeficient de spor care ține cont de tipul sursei; … B.K_SR = 1,03 – coeficient de spor pentru compensarea nevoilor tehnologice proprii rețelei de distribuție; …  … ii.pentru surse subterane sau de suprafață care necesită procese de tratare ce necesită utilizarea frecventă de apă de spălare în funcționarea curentă a obiectelor tehnologice.A.K_SS = 1,07 – coeficient de spor care tine cont de tipul sursei; … B.K_SR = 1,03 – coeficient de spor pentru compensarea nevoilor tehnologice proprii rețelei de distribuție. …  … (3)Pentru sistemele existente de alimentare cu apă, determinarea volumelor de apă pierdute, respectiv consumate pentru nevoi tehnologice proprii se vor stabili în urma întocmirii balanței de apă a sistemului, pe baza măsurătorilor de debite realizate de operatorul sistemului, în conformitate cu metodologia IWA (Internațional Water Association). Componentele balanței de apă conform metodologiei IWA sunt prezentate în Tabelul 3.6.Tabelul 3.6. Componentele balanței de apă [1]

Sursa: Allan Lambert, "IWA Best Practice Water Balance," 2022. [https://www.leakssuitelibrary.com/iwa-water-balance/Semnificațiile definițiilor din tabel sunt:[1] Volumul de apă anual captat din sursele proprii [mc/an];[2] Volumul de apă anual cumpărat din alte sisteme de alimentare cu apă [mc/an];[3] Volumul de apă tratată ieșit din stația de tratare [mc/an];[4] Volumul anual de apă utilizat de consumatorii autorizați: persoane fizice, instituții publice, agenți economici, precum și de operatorul sistemului, inclusiv volume de apă exportate [mc/an];[5] Pierderi de apă [5] = diferența [3] – [4] [mc/an];[6] Volumele de apă facturate pe baza contorizării sau altor sisteme de estimare [mc/an];[7] Volumele de apă nefacturate: măsurate/nemăsurate, pentru: spălare rezervoare, spălare rețea, exerciții pompieri, alte utilități urbane/rurale [mc/an];[8] Volume de apă utilizate de consumatori neautorizați, utilizare frauduloasă, erori tehnice la apometre și aparatele de măsură [mc/an];[9] Pierderi reale [fizice] de apă – volume de apă pierdute prin avarii la conducte, branșamente, aducțiuni, deversări preaplin rezervoare [mc/an];[10] Apa care nu aduce venit [NRW] rezultă suma [7]+[8]+[9] [mc/an].(4)Pentru sistemele de alimentare cu apă existente, se vor realiza de campanii de măsurători simultane de debite și presiuni în toate secțiunile relevante ale sistemului (plecarea de la captare, intrarea în stația de tratare, plecările din stația de tratare, intrarea în rezervoare, plecările din rezervoare, ieșirile din arterele principale etc.), care se vor desfășura continuu pentru o perioadă de minim 7 zile. Se vor înregistra valorile debitelor vehiculate și presiunilor, din minut în minut. Valorile măsurate vor valida valorile înregistrate de operator în aceeași perioadă a anului cu cea în care s-au realizat măsurătorile și vor constitui baza în care se vor stabili componentele balanței de apă din sistem.(5)Pentru estimarea de perspectivă a debitelor de apă pierdută din sistemele existente, se va realiza o prognoză de variație a acestora, pornind de la situația măsurată, respectiv:a.consumul autorizat nefacturat [7], se evaluează pentru situația de perspectivă funcție de măsurile de investiție prevăzute în stațiile de tratare pentru recuperarea apelor tehnologice; … b.volumul fizic pierdut [9], luând în considerare efectele cumulate ale următoarelor componente:i.înlocuirile/reconfigurările/extinderile sistemului de transport al apei se fac cu conducte noi, pierderile aferente fiind considerate în consecință; … ii.conductele menținute vor înregistra o evoluție a pierderilor fizice, care se evaluează distinct, pe baza rezultatelor măsurătorilor și managementului pierderilor de apă. …  … (6)Pe baza prognozei elaborate, la dimensionarea lucrărilor în sisteme existente:a.sporurile considerate în calcul reprezintă suma dintre consumul autorizat nefacturat [7] și pierderile fizice de apă [9]; … b.pierderile aparente nu intră în calculul debitelor de dimensionare pentru situația de perspectivă, această componentă fiind gestionată prin programul de mentenanță al operatorului de apă. …  … 3.2.2.Calculul debitelor cerinței de apă3.2.2.1.Debitul cerinței de apă zilnic mediu(1)Debitul cerinței de apă zilnic mediu Qs zi med pentru sistemele noi se calculează conform relației următoare:Q_s zi med = K_p . K_s . Q_n zi med (3.21)în care:Q_s zi med – debitul zilnic mediu al cerinței de apă pentru asigurarea debitului necesar zilnic mediu [mc/zi];K_p, K_s – coeficienți de spor a debitului necesarului de apă calculați conform prevederilor subcapitolului 3.2.1 pentru sisteme noi;Q_n zi med – debit necesar zilnic mediu calculat conform subcapitolului 3.1.3.1.(2)Pentru sistemele existente, debitul cerinței zilnic mediu Q_s zi med se determină pe baza prognozelor de debite, adunând la debitul mediu consumat prognozat, debitele corespunzătoare prognozelor pentru apa tehnologică și pierderile fizice. … 3.2.2.2.Debitul cerinței de apă zilnic maxim(1)Debitul cerinței de apă zilnic maxim Qs zi max pentru sistemele noi se calculează conform relației următoare:Q_s zi max = K_p . K_s . Q_n zi max (3.22)în care:Q_s zi max – debitul zilnic maxim al cerinței de apă pentru asigurarea debitului necesar zilnic maxim [mc/zi];K_p, K_s – coeficienți de spor a debitului necesarului de apă calculați conform prevederilor subcapitolului 3.2.1 pentru sisteme noi;Q_n zi max – debit necesar zilnic maxim calculat conform subcapitolului 3.1.3.2.(2)Pentru sistemele existente, debitul cerinței zilnic mediu Q_s zi max se determină pe baza prognozelor de debite, adunând la debitul mediu consumat prognozat, debitele corespunzătoare prognozelor pentru apa tehnologică și pierderile fizice. … 3.2.2.3.Debitul cerinței de apă orar maxim(1)Debitul cerinței de apă zilnic maxim Qs or max pentru sistemele noi se calculează conform relației următoare:Q_s or max = K_p . K_SR . Q_n or max [mc/h] (3.23)în care:Q_s or max – debitul orar maxim al cerinței de apă pentru asigurarea debitului necesar orar maxim;K_p, K_SR – coeficienți de spor a debitului necesarului de apă stabiliți conform prevederilor subcapitolului 3.2.1 pentru sisteme noi;Q_n or max – debit necesar orar maxim calculat conform subcapitolului 3.1.3.2.(2)Pentru sistemele existente, debitul cerinței zilnic mediu Q_s or max se determină pe baza prognozelor de debite, adunând la debitul mediu consumat prognozat, debitele corespunzătoare prognozelor pentru apa tehnologică și pierderile fizice. …  …  … 3.3.Debite necesare pentru stingerea incendiilor(1)Pentru determinarea debitului necesar pentru refacerea rezervei intangibile de incendiu Q_ri, se vor folosi toate elementele descriptive (definițiile, tabelele și explicațiile) prezentate în Capitolul 6 din SR 1343-1, cu excepția relațiilor (10), (11), (12) din SR 1343-1, care vor fi înlocuite cu expresia următoare:V_RI = a . Q_s or max . T_ie + 3,6 . T_ie (Suma de la i=1 la n din) Q_ie + 3,6 / 60 . T_ii (Suma de la i=1 la n din) Q_ii (3.24)în care:V_ri – Volumul rezervei intangibile de incendiu [mc];a – coeficient de reducere a debitului necesar orar maxim în perioada de combatere a incendiului; coeficientul "a" are valoarea a=0,7;Q_s or max – debitul cerinței de apă orar maxim calculat conform subcapitolului 3.2.2.3, exprimat în [mc/h];T_ie – este timpul teoretic de funcționare a hidranților exteriori; T_ie = 3 ore;Q_ie – este debitul asigurat la un hidrant exterior [l/s];T_ii – este timpul teoretic de funcționare a hidranților interiori; T_ii se adoptă conform prevederilor articolului 4.35 din normativul P11822;Q_ii – este debitul asigurat la un hidrant interior [l/s];n – numărul de incendii teoretice simultane din localitate; n se adoptă conform prevederilor normativului P118/2.(2)Pentru stabilirea volumului rezervei intangibile de incendiu, se vor considera incendiile amplasate în situația cea mai defavorabilă din punct de vedere al consumului, respectiv la clădirile care necesită cel mai mare volum de apă pentru stingerea incendiilor.(3)În situația în care într-o clădire sunt utilizate alte instalații interioare de stingere a incendiului interior decât hidranții interiori, în calculul rezervei intangibile de incendiu se vor utiliza pentru clădirea respectivă timpul teoretic de funcționare și debitul corespunzător instalației respective, conform normativului P118/2.(4)În cazul în care gospodăria de apă alimentează mai multe localități rurale, separate prin zone neconstruite de peste 500 m, se consideră condițiile de incendiu corespunzător localității cu cel mai mare număr de locuitori existenți.(5)În cazul localităților rurale care nu sunt separate prin zone neconstruite, sau zonele neconstruite sunt la mai puțin de 500 m, se consideră condițiile de incendiu corespunzător numărului total de locuitori din localitățile respective. … 3.4.Debite de dimensionare și de verificare a obiectelor sistemului de alimentare cu apă(1)Pentru sisteme noi, toate obiectele sistemului de alimentare cu apă, de la captare până la ieșirea din stația de tratare, se dimensionează la debitul Q_IC, calculat conform relației următoare:Q_IC = K_p . K_s . Q_n zi max + K_p . K_S . Q_RI = Q_s zi max + K_p . K_S . Q_RI (3.25)în care:Q_IC – debitul de dimensionare al tuturor obiectelor sistemului de alimentare cu apă, între captare și ieșirea din stația de tratare[mc/zi];Q_s zi max – debitul cerinței de apă zilnic maxim, calculat conform subcapitolului 3.2.2.2.;K_p, K_S – coeficienți de spor, calculați conform specificațiilor din subcapitolului 3.2.1.;Q_RI – Debitul de refacere al rezervei intangibile de incendiu, calculat conform specificațiilor subcapitolului 3.3.(2)Pentru sistemele existente:a.debitele de dimensionare sunt cele corespunzătoare celei mai mari valori calculate din întreaga perioadă de prognoză; … b.în calculul debitului Q_IC se va avea în vedere suplimentarea debitului de refacere a rezervei intangibile Q_RI cu o valoare determinată pe baza măsurătorilor de debite, astfel încât să se acopere pierderea de apă pentru transportul acestuia la rezervoare. … (3)Toate obiectele sistemului de alimentare cu apă, de la ieșirea din stația de tratare până la intrarea în rezervorul din cadrul complexului de înmagazinare, se dimensionează la debitul Q'_IC, calculat conform relațiilor următoare:a.pentru sisteme noi de alimentare cu apă:Q'_IC = Q_IC . K_SR / K_S (3.26) … b.pentru sisteme existente de alimentare cu apă se va scădea din debitul Q_IC debitul măsurat consumat în stația de tratare.în care:Q'_IC – debitul de dimensionare al tuturor obiectelor sistemului de alimentare cu apă, între ieșirea din stația de tratare până la intrarea în rezervorul din cadrul complexului de înmagazinare [mc/zi];K_S, K_SR – coeficienți de spor, stabiliți conform specificațiilor din subcapitolului 3.2.1.;Q_IC – Debitul de dimensionare al tuturor obiectelor sistemului de alimentare cu apă, între captare și ieșirea din stația de tratare [mc/zi]. … (4)Toate obiectele sistemului de alimentare cu apă, de la ieșirea din rezervorul din cadrul complexului de înmagazinare până la branșamentele consumatorilor, se dimensionează la debitul Q_IIC și se verifică la debitul Q_IIV, calculate conform relațiilor următoare:Q_IIC = Q_s or max + 3.6 (Suma de la i=1 la n din) Q_ii (3.27)Q_IIV = Q_s or max + 3.6 (Suma de la i=1 la n din) Q_ie (3.28)în care:Q_IIC – debitul de dimensionare al tuturor obiectelor sistemului de alimentare cu apă, între ieșirea din rezervorul din cadrul complexului de înmagazinare până la branșamentele consumatorilor [mc/h];Q_s or max – debitul cerinței de apă orar maxim, calculat conform subcapitolului 3.2.2.3 [mc/h];Q_ii – este debitul asigurat la un hidrant interior, conform specificațiilor subcapitolului 3.3 [l/s];Q_IIV – debitul de verificare al tuturor obiectelor sistemului de alimentare cu apă, între ieșirea din rezervorul din cadrul complexului de înmagazinare până la branșamentele consumatorilor [mc/h];Q_ie – este debitul asigurat la un hidrant exterior, conform specificațiilor subcapitolului 3.3 [l/s];n – numărul de incendii teoretice simultane din localitate, conform specificațiilor subcapitolului 3.3.
Figura 3.1. Debitele de calcul pe componente ale sistemului de alimentare cu apă.C – Captare, SP – Stație de tratare, ST – Stație de tratare, A – Aducțiune de apa tratată, R – Complex de înmagazinare, RD – Rețea de distribuție. …  …  + 
Capitolul 4Captări de apă4.Captări de apă4.1.Proiectarea captărilor de apă4.1.1.Proiectarea captărilor din surse subterane4.1.1.1.Clasificare, caracteristici strate acvifere, realimentarea stratelor acvifere(1)Prin ape subterane se înțeleg corpuri de apă, care circulă prin porii și fisurile rocilor, în interiorul scoarței terestre. În anumite condiții hidrogeologice, apele subterane pot ieși la suprafața terenului sub formă de izvoare [2].(2)Acviferul este partea saturată cu apă a unei formațiuni permeabile suficient de conductoare pentru a permite curgerea a unui curent semnificativ de apă și captarea profitabilă a apei subterane [3].(3)O formațiune suficient de conducătoare se referă la o formațiune caracterizată de o conductivitate hidraulică K>0,1 m/zi. Curgerea semnificativă este reprezentată de o viteză minimă v=0,1×10^-3 m/s pentru un gradient hidraulic minim i=0,001.(4)Acviferul este componenta elementară a hidrostructurilor, fiind situat pe prima treaptă într-o scară a complexității hidrogeologice.(5)În funcție de conductivitatea hidraulică, formațiunile geologice ce delimitează formațiunile acvifere (în partea inferioară – culcuș și uneori în partea superioară – acoperiș) se clasifică în:a.formațiuni impermeabile, cu capacități de transfer și stocare practic nule (argile, marne); … b.formațiuni semipermeabile, cu capacitate de stocare redusă, dar care permit alimentarea acviferelor adiacente, prin drenanță. … (6)Apa subterană provine din infiltrația directă a precipitațiilor atmosferice, și/sau din infiltrarea apei de suprafață și poartă denumirea de apă vadoasă. O mică parte din apa subterană provine din condensarea vaporilor de apă, în porii rocilor și reprezintă apa juvenilă.(7)Acviferele pot fi cu nivel liber (freatic) și sub presiune. Un strat acvifer este cu nivel liber atunci când la executarea unui foraj, nivelul apei în foraj coincide cu suprafața liberă a apei subterane – nivel hidrostatic (nivelul apei subterane). În cazul stratelor acvifere sub presiune, nivelul apei se ridică deasupra acoperișului formațiunii până la un nivel potențial denumit nivel piezometric (cotă piezometrică sau energetică). Dacă nivelul piezometric depășește nivelul terenului, acviferul se numește artezian. Nivelul acviferului poate scădea atunci când cantitatea de apă captată pentru aprovizionare sau pentru irigații depășește capacitatea naturală de realimentare a acestuia.(8)Funcțiile importante ale acviferului sunt: (1) de stocaj (capacitivă) realizată prin înmagazinarea sau cedarea apei subterane la variații de volum sau presiune, (2) conducătoare, care se manifestă prin transferul volumelor de apă, a substanțelor minerale și a microorganismelor și (3) funcția de schimb fizic, chimic, radioactiv și biologic între roca colectoare și apa subterană.(9)Realimentarea formațiunilor acvifere poate avea loc pe cale naturală sau artificială. Realimentarea naturală se realizează prin infiltrațiile apelor meteorice, din corpurile de apă de suprafață și/sau prin drenanță verticală ascendentă sau descendentă din formațiuni acvifere adiacente. Realimentarea artificială este rezultatul activităților antropice (amenajări pentru alimentarea artificială prin bazine, tranșee, foraje etc, irigații după depășirea capacității de câmp a solului pentru apă, pierderi din infrastructura hidroedilitară etc.).(10)Captările din resursă subterană sunt: captări cu puțuri (Figura 4.1 a și b), captări cu dren (Figura 4.1 . c și d), captări de izvoare (Figura 4.1.e)
Figura 4.1. Tipuri de captări din surse subterane.Notații: (a) captare prin puț din acvifer freatic, (b) captare prin puț din acvifer sub presiune, (c) captare prin dren, (d) sistem de drenuri radiale cu puț central colector, (e) captare izvor. … 4.1.1.2.Reguli generale de alegere a tipului de captare a apei din subteran(1)Regula calității apei – se alege captarea de apă ale cărei caracteristici calitative sunt în limita de calitate cerută de normele în vigoare; se respectă astfel condiția de apă sanogenă pentru apa potabilă; în cazul captării din straturi acvifere cu alimentare din malul râurilor, se va urmări atât modificarea calității apei captate din subteran, precum și calitatea apei de suprafață.(2)Regula existenței unei configurații hidrogeologice favorabile pentru stratul acvifer: extinderea spațială și grosimea stratului acvifer ce asigură o resursă exploatabilă cu parametri hidrogeologici favorabili – conductivitate hidraulică, variații de nivel minime în timp (sezoniere/anuale).(3)Regula disponibilității terenului – se ia în studiu captarea (inclusiv zona de protecție sanitară cu regim sever) situată pe un teren liber sau care nu va fi destinat altei folosințe și care are sau poate avea destinație publică;(4)Regula facilităților de exploatare – se preferă amplasamentul la care există un drum de acces, o linie de alimentare cu energie electrică;(5)Regula de disponibilitate – se vor lua în considerare toate sistemele de exploatare ce utilizează apa din acviferul studiat, pentru a nu se depăși capacitatea de realimentare a acviferului.(6)Regula alocării apei de calitate – apa subterană de calitate va fi alocată în principal pentru folosința de apă potabilă;(7)Regula economică – se adoptă soluția cea mai economică din punct de vedere al costurilor totale, prin comparație cu alte variante viabile.(8)Reguli tehnice: (1) pentru debite mici și strate sărace în apă până la adâncimi de 8-10 m (grosime mică, conductivitate hidraulică redusă) se aplică soluția cu dren realizat în săpătură deschisă, iar pentru adâncimi mai mari se poate utiliza forajul dirijat orizontal; (2)pentru debite mici, dar în strate acvifere adânci se adoptă soluția cu puțuri forate; (3) pentru debite mari și strat de adâncime mică- mare se adoptă soluția cu puțuri forate; (4) în situațiile în care se întâlnesc mai multe strate acvifere, se va decide dacă exploatarea se face prin puțuri ce vor deschide doar stratele acvifere aparținând aceeași formațiuni sau orizont acvifer (caracteristici hidrogeologice și hidrochimice similare) sau o captare cu puțuri separate pe strate.(9)Regula celei mai bune soluții: într-o configurație hidrogeologică determinată, va exista o singură soluție tehnică optimă, și anume aceea care va asigura prelevarea unui debit maxim în condiții de siguranță, inclusiv a calității apei. … 4.1.1.3.Principii generale în dimensionarea captărilor din apă subterană(1)Captarea de apă subterană se dimensionează atunci când se demonstrează, prin studii adecvate, că există o resursă de apă corespunzătoare.(2)Captarea se dimensionează la debitul Q_IC definit în subcapitolul 3.4.(3)Frontul de puțuri va avea un număr de puțuri de rezervă, numărul minim este de 20% din numărul celor necesare pentru debitul cerut.(4)Captarea se dimensionează și va funcționa continuu la debite cu valori constante pe perioade cât mai lungi de timp; reglarea debitului necesar consumului se va face numai prin rezervorul de compensare a debitelor din schema sistemului de alimentare cu apă.(5)Puțurile nu vor fi supraexploatate și nu vor funcționa dincolo de valoarea limită a vitezei de înnisipare; alegerea pompelor amplasate în puț este deosebit de importantă; este rațional ca alegerea pompelor și echiparea să se facă după cunoașterea efectivă a parametrilor fiecărui puț finalizat.(6)Fiecare puț va fi prevăzut cu un cămin (cabină) izolat etans, cu ventilație asigurată natural și posibilitatea de intervenție la coloana definitivă a puțului.(7)Captarea va avea zona de protecție sanitară chiar dacă apa captată nu este potabilă.(8)Captarea se amplasează în concordanță cu prevederile planului de amenajare al bazinului hidrografic respectiv.(9)Captarea va fi astfel amplasată, încât să poată fi dezvoltată ulterior până la limita capacității stratului acvifer. … 4.1.1.4.Studii necesare pentru elaborarea proiectului captărilor din sursă subterană(1)Pentru determinarea caracteristicilor hidrogeologice necesare proiectării și dimensionării unei captări de apă subterană, este necesară realizarea unor studii de specialitate conform STAS 1628-1.(2)Pentru formațiunile acvifere cu dezvoltare regională, de interes național, cu sisteme de exploatare a apei existente ce pot fi influențate, determinarea variantelor de poziție a zonelor de captare și debitele exploatabile se face prin modelare numerică a condițiilor hidrodinamice.(3)Lista minimă a studiilor necesare pentru realizarea proiectelor de captare a apei subterane include:a.Studiu topografic; … b.Studiu geotehnic, hidrogeologic; … c.Studii de calitate a apei; … d.Studiu hidrologic (pentru izvoare și captare de mal prin foraje și drenuri); … e.Studiu de inundabilitate (pentru foraje și drenuri aflate în zone inundabile) a zonei corespunzând unei probabilități de depășire corespunzătoare clasei de importanță a captării. … 4.1.1.4.1.Studiu hidrogeologic(1)În cazul în care în zona de amplasament a captării de apă există foraje/drenuri de exploatare pentru care se cunosc caracteristicile hidrogeologice ale formațiunilor acvifere (debite exploatate, niveluri hidrostatice și hidrodinamice, coloana litologică, poziții filtre, conductivități hidraulice, calitatea apei), se poate realiza un studiu hidrogeologic ce servește la proiectarea captării de apă.(2)În cazul în care în zona de amplasament nu există lucrări de exploatare a apei subterane prin foraje/drenuri, se va realiza un studiu hidrogeologic preliminar.(3)Studiul hidrogeologic preliminar se va realiza utilizând date regionale: geologice, hidrogeologice, hidrologice, măsurători prin metode neinvazive – geofizice, cartări geomorfologice, analiza apei de suprafață – în cazul exploatării acviferelor de mică adâncime în contact hidraulic cu apele de suprafață.(4)În baza studiul hidrogeologic preliminar, împreună cu documentația de obținere a avizului de gospodărire a apelor, se va realiza un număr minim de foraje cu caracter de explorare, dependent de mărimea frontului de captare.(5)În cazul în care execuția forajelor de explorare respectă prevederile și prescripțiile SR 1629-2, acestea pot fi incluse ulterior în proiectul de captare, cu dimensionarea debitului aferent rezultatelor obținute. Dacă execuția forajelor de explorare nu respectă prevederile SR 1629-2, acestea pot deveni foraje de monitorizare pentru viitoarea captare, cu respectarea prevederilor delimitării zonei de protecție sanitară cu regim sever conform Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 1278/2011 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind delimitarea zonelor de protecție sanitară și a perimetrului de protecție hidrogeologică.(6)Pe baza acestor foraje, se vor realiza investigațiile și testele hidrogeologice necesare pentru caracterizarea corectă a resursei de apă subterană (debite admisibile, niveluri hidrostatice și hidrodinamice, coloana litologică, poziții filtre, conductivități hidraulice, calitatea apei).(7)Pentru captările prin drenuri, studiul hidrogeologic va conține suplimentar foraje de explorare poziționate după direcția normală la direcția de curgere a apei subterane la max. 500 m unul de altul. Aceste foraje de explorare se vor definitiva ca foraje de observație pentru viitoarea captare.(8)Pentru captările de apă infiltrată prin mal, studiul hidrogeologic se va derula pe o perioadă de minimum un an, astfel încât să surprindă integral relația dintre nivelele apei din râu și din stratul acvifer. Totodată, se va face și analiza colmatării zonei de infiltrație.(9)În cazul captării izvoarelor, studiul hidrogeologic se va face pe o durată de minimum un an (urmărire debite) numai dacă există posibilitatea completării datelor cu informații obținute de la autoritățile locale pe o perioadă de minimum 10 ani. În caz contrar perioada de studiu se va mări în funcție de informațiile certe existente.(10)Datele de teren colectate vor sta, cel puțin în cazul acviferelor regionale și a captărilor importante, la baza elaborării modelului conceptual al acviferului în vederea elaborării unui model matematic pe baza căruia să fie estimată resursa și regimul de exploatare care să asigure gospodărirea durabilă a resurselor de apă subterană. … 4.1.1.4.2.Studii de calitate a apei subterane(1)În cazul în care în zona de amplasament a captării de apă există foraje/drenuri de exploatare pentru care se cunosc caracteristicile organoleptice, fizico-chimice, bacteriologice și radioactive ale resursei de apă, studiul de calitate a apei subterane se va baza pe analiza indicatorilor ceruți prin Legea nr. 458/2002, cu modificările și completările ulterioare, și Legea nr. 301/2015.(2)Se vor lua în considerare buletinele de analiză de la execuție, precum și din exploatare.(3)În cazul în care pentru întocmirea studiului hidrogeologic se realizează foraje de explorare, studiul de calitate a apei se efectuează pe probe recoltate din fiecare foraj de explorare astfel: câte o probă înainte și după deznisipare foraj; o probă la fiecare mărime a debitului aferentă treptei de pompare la testare.(4)Pentru captările de apă infiltrată prin mal, studiul hidrogeologic se va derula pe o perioadă de minim un an, pentru a evidenția relația dintre modificările calitative ale apei din râu în raport cu apa subterană.(5)Pentru captarea izvoarelor, studiul de calitate a apei se va face pe o perioadă de minim un an, cu recoltare de probe săptămânal inclusiv în perioadele ploioase, sau după topirea zăpezii. Analizele de calitate vor urmări în mod obligatoriu: temperatura apei, culoare, turbiditate, gust, conductivitate, reziduu fix, substanțe organice, analize bacteriologice și biologice. La acestea se vor adăuga și alte elemente care pot prezenta depășiri, identificate în bazinul hidrogeologic de alimentare, cu ocazia execuției altor lucrări.(6)Se vor identifica toate sursele potențiale de poluare situate în cadrul perimetrului de protecție hidrogeologică și caracteristicle acestora în vederea modelării ulterioare a transportului de poluanți sub influența prelevării de debite în cadrul captării preconizate. …  … 4.1.1.5.Captarea apei subterane prin puțuri4.1.1.5.1.Elementele generale ale captării(1)Prezentul normativ stabilește prescripțiile de proiectare ale captării apei subterane prin puțuri pentru următoarele situații:a.puțuri perfecte și imperfecte după gradul de deschidere ce exploatează acvifere cantonate în roci granulare ( … b.Figura 4.2 a), b)). … c.puțuri perfecte și imperfecte după gradul de deschidere ce exploatează acvifere cantonate în roci fisurate ( … d.Figura 4.2 c), d)). … 
Figura 4.2. Tipuri de puțuri, în funcție de gradul de deschidere și tipul de acvifer exploatat(2)Elementele generale ale captării apei subterane sunt: puțurile care alcătuiesc frontul de captare, cabinele de protecție, instalația hidromecanică (pompă, conductă de refulare, racorduri, vane și robinet pentru recoltarea de probe de apă, supapă de sens, apometru, foraje de monitorizare), instalația electrică de comandă și control și perimetrul de protecție sanitară.(3)După modul de execuție, puțurile pentru captarea apei sunt de două feluri: puțuri forate și puțuri săpate.(4)Puțurile săpate sunt lucrări de captare cu diametrul interior al tubulaturii de cel puțin 1,5 m, la care coloana de exploatare, prevăzută cu barbacane în dreptul stratului acvifer, vine în contact direct cu acesta, fără a exista o coroană filtrantă intermediară. Sunt utilizate pentru captarea acviferelor freatice caracterizate de valori mici ale conductivității hidraulice când, pentru obținerea unor debite corespunzătoare, viteza mică de acces a apei subterane în puț este compensată de creșterea suprafeței de acces.(5)Puțurile forate au diametrul uzual de săpare sub 1,0 m și în dreptul stratelor acvifere sunt prevăzute cu filtre și coroană filtrantă, în spațiul inelar dintre coloana definitivă și pereții găurii de sondă existând posibilitatea izolării stratelor acvifere. Acestea pot fi realizate în sistem uscat, cu coloane de lucru recuperabile, sau în sistem hidraulic cu circulație directă sau inversă a fluidului de foraj.(6)După modul de extracție a apei, puțurile pot fi: prin pompare sau prin sifonare.(7)Pentru menținerea calității apei exploatate, se vor prevedea măsuri de protecție a integrității cabinei de foraj împotriva inundațiilor din apele de suprafață sau meteorice, și a infiltrațiilor diferitelor substanțe poluante.(8)Lucrările de protecție împotriva inundațiilor se vor realiza în conformitate cu prevederile STAS 4273 și STAS 4068/1.(9)În cazul captărilor de apă cu infiltrație prin mal, consolidarea malurilor și stabilizarea albiei se vor executa înainte sau în același timp cu captarea de apă, astfel încât să nu împiedice alimentarea captării sau colmatarea albiei.(10)În cazul captării apei din stratul freatic și prezenței în vecinătate a unor balastiere, amplasarea captării va ține cont de studii de specialitate ce evaluează impactul balastierelor asupra corpului de apă subteran.(11)Materialele folosite pentru captarea de apă nu trebuie să schimbe calitatea apei subterane și trebuie să fie rezistente la agresivitatea apelor sau a rocilor. … 4.1.1.5.2.Conținutul cadrul al unui proiect de captare a apei prin puțuri(1)Primul pas, absolut obligatoriu, îl constituie elaborarea modelului matematic al acviferului și evaluarea resursei totale, respectiv a resursei exploatabile. Prin modelare matematică se va stabili poziția optimă a captării și extinderea acesteia ținând seama de grosimea formațiunilor acvifere și mai ales de capacitatea de stocare și regularizare naturală a bazinului hidrogeologic din amonte de captare. Cunoscând debitul solicitat de folosințe și care urmează să fie captat se va evalua impactul regional al captării (denivelări la nivelul întregului acvifer, favorizarea deplasării poluanților din zona depozitelor de deșeuri către zona captării etc). Se va stabili dacă potențialul acviferului (exprimat prin capacitatea sa de regularizare și de tranzitare) permite exploatarea debitului solicitat de folosințe.(2)Se vor stabili reguli de exploatare ale acviferului care să asigure sustenabilitatea resursei, adaptând debitul exploatabil la condițiile concrete din amonte de captare. Astfel, în condiții de secetă prelungită și la niveluri cu trend descendent, debitul exploatat va fi redus corespunzător pentru a nu supraexploata resursa și pentru a nu forța puțurile captării (prevenirea colmatării acestora).(3)De abia după stabilirea potențialului sursei se va proceda la dimensionarea tehnologică a captării (debitul capabil al fiecărui puț, numărul de puțuri necesare). Procesul de evaluare a resursei corespunzătoare frontului de captare și dimensionarea tehnologică a captării (număr puțuri, distanța dintre puțuri) poate presupune un proces iterativ.(4)Pentru dimensionarea captării cu puțuri prin pompare (dimensionare tehnologică) – se vor urmări etapele de calcul și prevederile SR 1629-2 pentru:a.determinarea debitelor de exploatare din condiții tehnologice, în următoarele condiții:i.în situația în care roca gazdă este reprezentată prin nisipuri fine, nisipuri refulante sau materiale poros-permeabile granulare cu stratificație încrucișată și grosimi reduse și cu posibilă variabilitate spațială, diametrul de calcul de al debitului admisibil va fi egal cu diametrul filtrului, sau cel mult egal cu diametrul determinat la jumătatea spațiului inelar al coroanei filtrante (filtrul invers din pietriș); … ii.viteza aparentă admisă la intrarea apei în filtru V_a se determină pe baza rezultatelor din pompări experimentale realizate în forajele de explorare, sau în forajele de exploatare existente în proximitate. Valorile determinate pe baza curbelor granulometrice (D_40) din SR 1629-2 au doar un caracter estimativ. … iii.în cazul captării a două sau mai multe strate acvifere sub presiune în același foraj, determinarea debitului maxim exploatabil pe foraj Q_o, se face folosind reprezentarea grafică din Figura 4.3. în care:Q_o = q_i + q_2 +.. =pi * d_e * l_fi * V_a1 + pi * d_e * l_f2 * V_a2 + .. (4.1)relație în care se va adoptă cea mai mică valoare dintre V_a1 și V_a2. Reprezentarea grafică pentru fiecare strat acvifer se va face conform SR 1629-2.
Figura 4.3. Calcul debit captare prin puțuri …  … b.dimensionarea frontului de captare;i.fronturile de captare se vor amplasa, pe cât posibil, perpendicular pe direcția de curgere a apei subterane. … ii.fronturile de captare cu infiltrație de mal se vor amplasa paralel cu traseul apei de suprafață, la o distanță determinată conform SR 1629-2. … iii.se elaborează planul de situație cu amplasarea tuturor puțurilor, a forajelor de monitorizare, a zonelor de protecție sanitară, a lucrărilor hidrotehnice și hidroedilitare. … iv.se elaborează secțiuni hidrogeologice transversale și longitudinale pe aliniamentul frontului de captare cu indicarea forajelor de studiu executate. … v.se elaborează fișa prezumtivă a forajului/forajelor, conform studiului hidrogeologic. … vi.se elaborează planuri de execuție a cabinelor, instalații hidromecanice, electrice etc. …  … c.se elaborează memorii de execuție a componentelor captării. … (5)Memoriul de execuție a forajului/forajelor care va cuprinde:a.date generale:i.denumirea investiției; … ii.proiectant general; … iii.proiectant de specialitate; … iv.amplasament; … v.scopul investiției; … vi.documente utilizate la întocmirea proiectului. …  … b.organizarea de șantier: posibilități de acces, paza la punctul de lucru, depozitare utilaje, materiale, scule și dispozitive de foraj, identificarea surselor de apă tehnologică și energie electrică și posibilități de racordare. … c.indicarea lucrărilor pregătitoare în funcție de caracteristicile fiecărui amplasament: predare-primire amplasamente, trasarea lucrărilor, instruirea personalului (proceduri de lucru, securitatea în muncă, apărarea împotriva incendiilor), modul de protejare a solului vegetal împotriva contaminării, săparea batalului, montarea instalației pe punctul de lucru etc.; … d.programul de construcție al sondei:i.date geotehnice și hidrogeologice (rezumativ din studiul hidrogeologic); … ii.alegerea diametrelor pompei submersibile, de săpare și tubare. Se va respecta schema din Figura 4.4.
Figura 4.4. Schemă decizională în alegerea diametrelor pentru execuția unui foraj … iii.stabilire diametru coloană de ancoraj și protecție (dacă este cazul); … iv.stabilire metodă de foraj; … v.stabilire componența garnitură de foraj; … vi.stabilire fluid de foraj (caracteristici). …  … e.execuția găurii de sondă:i.regimul de foraj; … ii.calculul lungimii maxime a tronsonului de prăjini grele (dacă este cazul) cu relația:L_pg = P / α . K . q_pg (m) (4.2)în care:α = 0,86 este coeficientul de flotabilitate care depinde de valorile greutăților specifice ale noroiului de foraj și oțelului;K = 0,8 este coeficientul de deviere;q_pg – greutatea pe metru liniar a prăjinii grele (t/m);P – apăsarea pe sapă (tf). … iii.calculul sarcinii maxime la cârlig, determinată prin comparație între greutatea totală a garniturii de foraj posibil a fi utilizată (prăjini grele, prăjini obișnuite și sapă) și cu greutatea coloanei de ancoraj și cea a coloanei de exploatare. Se alege valoarea cea mai mare, care va fi multiplicată cu coeficientul de flotabilitate α și un coeficient de suprasarcină ø = 1,1; … iv.săparea forajului; … v.modul de prelevare și conservare a probelor de teren pe baza cărora se va realiza descrierea litologică; … vi.investigațiile geofizice (minim: rezistivitate electrică, potențial spontan și gamma – natural) …  … f.definitivarea forajului:i.tubarea coloanei de ancoraj; … ii.tubarea coloanei de exploatare (coloană de prelungire, filtre, decantor) și poziții. Instrucțiunile de montare a filtrelor și decantorului vor ține seama de prescripțiile SR 1629-2. Tubulatura folosită trebuie să fie agrementată pentru foraje de alimentare cu apă și să reziste la presiunea de colaps funcție de adâncimea forajului; … iii.dimensionarea și realizarea filtrului invers (coroana filtrantă) se va face conform SR 1629. Dacă studiul hidrogeologic nu oferă informații despre compoziția granulometrică a stratului acvifer, în faza de proiectare se va face o estimare a dimensionării coroanei filtrante urmând ca la execuție aceasta să fie redimensionată pe baza probelor recoltate în timpul săpării; … iv.modul de izolare a stratelor acvifere superioare (dacă este cazul) și a spațiului inelar la suprafața terenului. Pentru izolare se pot folosi lapte de ciment cu greutatea specifică gamma = 1,7…1,75 tf/mc și granule de argilă bentonitică. Greutatea specifică a laptelui de ciment poate fi mărită, pe bază de calcul, în cazul în care stratul acvifer se manifestă artezian. Modul de introducere a materialului izolator va fi stabilit de proiectant astfel încât să se realizeze o izolare completă a spațiului inelar pe înălțimea stabilită. condițiile generale de utilizare a materialelor izolatoare sunt:aa.peste coroana filtrantă se va realiza un dop de argilă bentonitică granulată cu înălțimea de 20-50 cm; … bb.laptele de ciment se va turna peste dopul de argilă bentonitică, dar numai în dreptul intervalului cu rocă impermeabilă. Lungimea pe care se face turnarea trebuie corelată cu cota nivelului piezometric, cota nivelului hidrodinamic, caracteristicile de rezistență ale tubulaturii, astfel încât să nu se creeze suprapresiuni care pot conduce la colapsare. Se va evita pe cât posibil turnarea laptelui de ciment în dreptul stratelor poros-permeabile care urmează a fi izolate. …  …  … g.proceduri de dezvoltare – punerea în funcțiune – a forajului (deznisipare, testele de eficiență și de performanță). Se va indica modul de realizare, funcție de caracteristicile lucrării cu respectarea cerințelor minime conform SR 1629-2; … h.recoltarea probelor de apă, sterilizarea forajului și protecția provizorie; … i.prescripții privind determinarea zonelor și perimetrelor de protecție (sanitară și hidrogeologică) în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică, și Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 1278/2011; … j.proiectul trebuie să prevadă întocmirea studiului hidrogeologic final, realizat pe baza testelor de pompare în foraje, cu calculul parametrilor hidrogeologici finali din vecinătatea puțurilor (parametri hidrogeologici locali), precum și a modelului matematic calibrat și validat (cu estimarea parametrilor hidrogeologici regionali) pentru evaluarea resursei și stabilirea regulilor de exploatare atât din punct de vedere al resursei cât și al protejării puțurilor împotriva colmatării și înnisipării. Studiul va conține și instrucțiunile generale de exploatare, întreținere și urmărire a calității apei; … k.prevederi privind protecția muncii, norme sanitare și apărarea împotriva incendiilor: … l.programul fazelor determinante de execuție. … (6)Memoriu de execuție cabină de foraj.(7)Memoriu de execuție instalații hidraulice și hidromecanice.(8)Caiete de sarcini cu prescripții de calitate a materialelor și cerințe de execuție, antemăsurători și deviz.(9)Memoriul de execuție pentru puțurile care colectează apa prin sifonare este identic cu cel privind colectarea prin pompare cu deosebirea că forajele nu vor fi prevăzute cu pompe submersibile, însă testele de eficiență și performanță se vor realiza cu pompa submersibilă care, la final, se va recupera. … 4.1.1.5.3.Prescripții generale privind proiectarea elementelor constructive ale puțurilor de captare a apei(1)Se vor respecta următoarele reguli generale, precum și prevederile din SR 1629-2.a.debitul optim și denivelarea optimă:i.debitul optim se determină pe baza rezultatelor obținute la probele de pompare, punându-se condiția de limitare a vitezei de intrare a apei în puț, pentru a se evita înnisiparea puțului. … ii.viteza aparentă admisibilă de intrare a apei în puț se calculează cu relația Sichardt:V_a = radical din k / a (m/s) (4.3)în care:k – conductivitatea hidraulică (m/s);a – coeficient care se adoptă:a = 15 la strate acvifere cu granulație normală;a = 18 la strate acvifere cu granulație foarte fină.În lipsa datelor experimentale de pompare care să permită calculul conductivității hidraulice, viteza aparentă admisibilă se poate estima în raport cu compoziția granulometrică a stratului acvifer.Tabelul 4.1. Viteza aparentă admisibilă de intrare a apei în puț

NOTA: d_40 – diametrul ochiurilor sitei prin care trece 40% din materialul cernut. … iii.

în cazul unui strat freatic, determinarea debitului maxim capabil al unui puț singular se face prin metoda grafică dupa cum urmează:A.se trasează curba debitului în funcție de denivelare, utilizând rezultatele obținute la probele de pompare constituită din perechi de puncte (q-debit extras, s-denivelare măsurată) însă raportate la nivelul apei subterane din perioadele de secetă, adică la nivelul H_min față de stratul impermeabil de bază; … B.din curba granulometrică a materialului din stratul acvifer se determină d_40 și cu ajutorul tabelului anterior se alege viteza aparentă admisibilă de intrare a apei în puț; … C.se calculează debitul de apă intrat în puț:Q = A_LAT . V_a = 2 . pi . r . (H-s) . V_a (mc/s) (4.4)în care:A_LAT – aria laterală a cilindrului format de coloana filtrantă a puțului (mp);r – raza puțului (m);H – înălțimea coloanei filtrante (m);s – denivelarea puțului (m);V_a – viteza maxim admisibilă a apei în puț (m/s); … D.se calculează debitul extras din puț în două situații:● pentru s = H (denivelarea maximă ipotetică) rezultă:Q = 0 (mc/s) (4.5)● pentru s = 0 (denivelarea minimă) rezultă:Q = 2 x pi x r x H x V_a (mc/s) (4.6) … E.cu perechile de puncte obținute se trasează cea de-a doua curbă; … F.debitul maxim capabil (debitul optim) al puțului se găsește la intersecția celor două curbe; în același punct se determină și denivelarea optimă (ex. în figura următoare).
Figura 4.5. Determinarea debitului și denivelarii optime pentru strat acvifer cu nivel liber.Notații: H_min – Grosimea minimă a stratului acvifer conform măsurătorilor, NH_min – Nivelul hidrostatic conform măsurătorilor din perioada anilor secetoși, Q_opt – Debitul optim, sopt – Denivelarea optimă, 1 … 4 – Perechi puncte (Q, s) din proba de pompare estimată conform studiilor, 1' … 4' – Perechi puncte (Q, s) din proba de pompare reală conform măsurătorilor; D – Diametrul puțului. …  … iv.în cazul unui strat acvifer sub presiune determinarea debitului capabil al puțului se face în același mod ca la stratele freatice. Curba debitului în funcție de denivelare este compusă dintr-o dreaptă înclinată pe înălțimea stratului acvifer și o dreaptă verticală în tot domeniul în care apa rămâne sub presiune. Pe grosimea stratului acvifer debitul variază liniar între zero și Q_max = 2 pi r Mva, iar din dreptul tavanului stratului acvifer în sus debitul rămâne constant la această valoare până în dreptul nivelului piezometric al stratului. Intersecția celor două curbe se obține în general în domeniul în care stratul rămâne sub presiune, astfel încât Q_opt = Q_max = 2 pi r Mva.
Figura 4.6. Determinarea debitului și denivelării optime pentru strat acvifer sub presiune.Notații: H_min – Diferența dintre nivelul hidrostatic și talpa forajului, corespunzătoare anilor secetoși, NH_min – Nivelul hidrostatic conform măsurătorilor din perioada anilor secetoși, M – Grosimea stratului acvifer, Q_opt – Debitul optim, S_opt – Denivelarea optimă, 1 … 2 – Perechi de puncte (Q, s) din proba de pompare estimată conform studiilor efectuate, D – Diametrul puțului. … v.lungimea frontului de captareLungimea frontului de captare se calculează într-o etapă preliminară în ipoteza în care întreaga lungime a stratului acvifer care transportă debitul ce trebuie captat este interceptată de frontul de puțuri, dispus perpendicular pe direcția de curgere a curentului subteran:A.pentru strate de apă cu nivel liber, expresia de calcul este:L = Q_c / H_min . k . i (4.7) … B.pentru strate de apă sub presiune, expresia de calcul este:L = Q_c / M . k . i (4.8)în care:L – Lungimea frontului de captare (m);Q_c – debitul de calcul al captării (mc/s);H_min- grosimea medie a stratului de apă subterană cu nivel liber pe lungimea frontului de captare la nivelul cel mai scăzut al apei subterane, după perioade lungi de secetă (m);M – grosimea medie a stratului acvifer sub presiune (m);k – conductivitatea hidraulică a stratului acvifer (m/s);i – panta hidraulică medie a curentului subteran.Lungimea finală a frontului de puțuri va fi confirmată prin simulare numerică, cu ajutorul modelului matematic. …  … vi.numărul de puțuri:A.numărul puțurilor rezultă din raportul între debitul captării și debitul maxim optim al unui puț, majorat cu un coeficient care ia în calcul închiderea unui număr de foraje pe perioada de efectuare a reviziilor, conform formulei următoare:n = 1,2 . Q_c / Q_opt (4.9)în care:Q_c – debitul de calcul al captării (mc/s);Q_opt – debitul optim al unui puț (mc/s);1,2 – coeficient de majorare a numărului de puțuri în vederea asigurării unui număr minim de puțuri de rezervă, pentru situația în care se efectuează revizii. …  … vii.distanța dintre puțuri. Influența între puțuriA.distanța dintre puțurile unei captări care este dezvoltată pe un front liniar de captare, se determină cu formula următoare:a = L / n – 1 4.10)în care:a – distanța între două foraje consecutive (m);L – lungimea frontului de captare (m);n – numărul de puțuri. … B.în cazul unor strate de apă care au un caracter pronunțat de neuniformitate și neomogenitate, calculul numărului de puțuri și al distanței dintre ele trebuie să se facă pe sectoare cu caracteristici hidrogeologice relativ constante. … C.pentru a se ține seama de faptul că puțurile din frontul captării se vor influența reciproc în timpul exploatării, deoarece în calculele precedente ele au fost considerate că lucrează izolat iar în timpul funcționării normale lucrează simultan, este necesar să se calculeze raza de influență folosind relațiile următoare:1)formula empirică stabilită de Sichardt:R = 3000 . s . radical din k (m) (4.11) … 2)formula empirică stabilită de Kusakin:R = 575 . s . radical din H . k (m) (4.12)în care:R – raza de influență (m);s – denivelarea (m);k – conductivitatea hidraulică a stratului acvifer (m/s);H – grosimea medie a stratului de apă (m). …  … D.se recomandă ca distanța între puțuri să nu fie mai mică de 50 m. Lungimea frontului de captare L se va putea menține neschimbată, dacă distanța dintre puțuri nu este mai redusă de 50 m și dacă nu există influență între puțuri. …  … viii.mărimea zonei de protecție sanitarăA.se determină prin calcul la captările de apă potabilă, pentru condiția îndeplinirii unui timp normat de filtrație T prin strat:1)T = 20 zile pentru zona cu regim sever; … 2)T = 70 zile pentru zona de restricție, din care 50 zile în afara zonei cu regim sever. …  … B.în figura următoare este reprezentată limita zonei de protecție sanitară cu regim sever a unei captări de apă subterană, cu elementele geometrice principale. Pentru determinarea acestor elemente geometrice se admite o schemă de calcul simplificată, la care apa parcurge drumul subteran de la limita zonei de protecție sanitară până la puțurile de captare în timpul normat, neglijându-se timpul în care apa impurificată ajunge de la suprafața terenului până la stratul de apă subterană; această simplificare reprezintă un grad de asigurare sporit al calculului.
Figura 4.7. Delimitarea zonei de protecție sanitară pentru o captare cu puțuri.Notații: D_am – Distanța amonte de protecție sanitară, D_av – Distanța aval de protecție sanitară, D_lat – Distanța laterală de protecție sanitară. … C.Pentru calculul distanțelor de protecție sanitară se utilizează relațiile:1)Distanța de protecție pentru puț singular în strat sub presiune:D_1 = radical din [(Q_opt . T) / (pi . p . M)] (4.13)în care:D_1 – distanța de protecție sanitară pentru puț singular în strat sub presiune (m);Q_opt – debitul optim (maxim) al puțului (mc/zi);T – timpul normat pentru protecția sanitară (zile);p – coeficientul de porozitate efectivă (p = 10 … 25%);M – grosimea stratului de apă sub presiune (m).Pentru determinarea distanțelor D_am, D_av și D_lat se utilizează diagrama prezentată în figura următoare în care se introduce rezultatul raportului D_1/a și se determină valorile rapoartelor D_am/a D_av/a și D_lat/a.
Figura 4.8. Diagrama pentru calculul distanțelor de
protecție sanitară pentru captări cu puțuri sub presiune.Notații: D_am – Distanța amonte de protecție sanitară, D_av – Distanța aval de protecție sanitară, D_1 – Distanța de protecție sanitară pentru puț singular; a – Distanța între puțuri. … 2)Pentru stratele de apă freatică, se adoptă acoperitor expresia distanței de protecție spre amonte:D_am = radical din [Q_opt . T / pi . p . (H_min – S_opt / 2)] (4.14)în care:D_am – distanța de protecție sanitară amonte pentru puțuri în strat acvifer cu nivel liber (m);Q_opt – debitul optim (maxim) al puțului (mc/zi);T – timpul normat pentru protecția sanitară (zile);p – coeficientul de porozitate efectivă (p = 10 … 25%);H_min – grosimea minimă a stratului acvifer, în ani secetoși (m);S_opt – denivelarea optimă (m).Distanțele D_av și D_lat se pot adoptă la limită egale cu distanța D_am.Mărimea zonelor de protecție sanitară va fi confirmată prin modelare matematică, prin intermediul modelului de curgere și transport. …  …  …  …  … 4.1.1.5.4.Colectarea apei din puțuri4.1.1.5.4.1.Sistemul de colectare cu sifonare clasică(1)În figura următoare se prezintă schema sistemului de colectare prin sifonare și elementele componente. Sistemul va fi adoptat numai în condiții speciale, justificate.
Figura 4.9. Schema sistemului de colectare prin sifonare.Notații: P1, Pn – Puțuri forate; CS – Colector sifonare; PC – Puț colector; PV – Pompă vid; SP – Stație pompare; delta i- Pierderea de sarcină între puț și colector; va fi controlată cu vana din puț.(2)Colectarea apei se realizează prin sifonare între Pi și un puț colector PC; pentru siguranță, puțul colector se așează la jumătatea captării.(3)Dimensionarea sistemului hidraulic de sifonare:a.viteze economice v = 0,5 – 0,8 m/s; recomandabil crescătoare către puțul colector; … b.pompa de vacuum: q_aer = 10% Q_apă; se prevăd o pompă în funcțiune și una de rezervă; … c.panta constructivă a colectorului de sifonare: min. 1 la mie ascendentă spre puțul colector; … d.diferența de cotă între punctul cel mai înalt al colectorului de sifonare (cota A) și nivelul minim al apei în puțul colector (cota B): max. 5 m; … e.conductele de sifonare vor fi închise hidraulic în fiecare puț și puțul colector: imersarea minimă a capetelor conductelor va fi de 0,75 m. … (4)Condiționări privind aplicarea soluției prin sifonare:a.calitatea apei extrase din foraje – va trebui să existe asigurarea că apa nu conține compuși dizolvați care, datorită presiunii de vacuum, pot să-și schimbe starea și să producă depuneri pe conductă (ex. apă cu Fe: Fe^2+ Fe^3+). … b.lungimea maximă a colectorului de sifonare nu va depăși 500,0 m; … c.configurația terenului – terenul va trebui să ofere posibilitatea să se realizeze:i.pozarea colectorului de sifonare cu pantă ascendentă către puțul colector; … ii.să se poată asigura acoperirea peste generatoarea superioară cu min. h_îngheț; … iii.adâncimile de pozare max. 4,0 m. …  … (5)Este esențială realizarea unui sistem etanș. O singură neetanșeitate (ruptură, fisură), scoate din funcțiune toată conducta. … 4.1.1.5.4.2.Sistemul de colectare cu electropompe submersibile(1)Schema cuprinde:a.echiparea fiecărui puț cu pompe individuale submersibile; … b.construcția unui sistem de conducte de legătură (tip conducte sub presiune prin pompare) între puțuri. … (2)În Figura 4.10 este prezentată o schemă pentru sistemul de colectare prin pompare în rezervor tampon așezat pe amplasament și repomparea apei. Dacă se justifică, pomparea poate fi făcută direct în rezervor.(3)Rezolvările care se cer:a.dimensionarea conductelor de legătură între puțuri și rezervor; … b.alegerea electropompelor pentru echiparea fiecărui puț. … c.dimensionarea conductelor. Se va asigura dimensionarea pe principiul: cheltuieli anuale minime din investiții și exploatare. … 
Figura 4.10. Schema sistemului de colectare prin pompare(4)Etapele vor fi:a.o predimensionare hidraulică, pe baza cunoașterii debitelor și vitezelor economice; V_ec = 0,8 – 1,2 m/s iar caracteristicile pompelor, pe baza debitelor și a înălțimilor de pompare pentru schema adoptată în predimensionare; … b.stabilirea punctului de funcționare pentru fiecare electropompă care echipează puțurile; punctul de funcționare este reprezentat de intersecția între curbele q = f(H) pentru pompă și q = f(hr) pentru sistemul de conducte de refulare. … 
Figura 4.11. Determinarea punctului de funcționare pentru o electropompă.(5)Punctul de funcționare va trebui să pună în evidență:a.valoarea q_p – debitul pompat; această valoare va trebui să nu depășească debitul maxim al puțului P_i; … b.poziția punctului de funcționare va trebui să indice:i.un randament cât mai ridicat, recomandabil minim de 75%, al electropompei pentru debite ≥ 15 l/s pompă; … ii.pentru debite reduse, se vor adoptă soluțiile care să conducă la cheltuieli minime din investiții și exploatare. …  … (6)În situația în care cele 2 condiții anterioare nu sunt realizate:a.se urmărește schimbarea curbei q = f(hr), prin modificarea unor diametre; … b.se elaborează soluții pentru îndeplinirea condițiilor: alt tip de pompă. …  …  …  … 4.1.1.6.Alte prevederi(1)Pentru captări importante (peste 50 l/s), se va face un calcul de optimizare a alcătuirii captării prin:a.alegerea diametrului forajului q = f(s,d); … b.alegerea distanței dintre puțuri a = f(q,s); … c.alegerea sistemului de colectare a apei din puțuri. … (2)Se impune dotarea sistemului cu:a.electrovane de reglaj-limitare debit prelevat din foraje; … b.sisteme automate pentru asigurarea funcționării electropompelor; … c.sisteme de măsură on-line: debite, presiuni, parametri foraj, parametri energetici, stare de funcționare. … (3)Echipamentele vor fi amplasate în căminul/cabina puțului; toate datele vor fi transmise la un dispecer zonal care va urmări permanent operarea captării.(4)La fiecare km din lungimea frontului de captare va fi prevăzută o linie de foraje de observație (minim 2 amonte și unul aval).4.1.1.6.1.Protecția sanitară a captărilor cu puțuri(1)Se va realiza conform Hotărârii Guvernului nr. 930/2005 și Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 1278/2011. Dimensiunile efective ale zonelor de protecție precum și a perimetrului de protecție hidrogeologică se vor stabili prin modelare matematică cu ajutorul modelului de curgere și transport. …  … 4.1.1.7.Captări cu dren(1)Și în cazul captărilor cu dren, primul pas îl constituie evaluarea resursei disponibile prin modelare matematică.4.1.1.7.1.Aplicabilitatea captărilor cu dren(1)Soluția de captare cu dren (captare orizontală) realizat în săpătură deschisă se aplică în situațiile:a.baza (culcușul) stratului acvifer se află la adâncimi ≤ 10,0 m; … b.stratul freatic, grosime 4 – 5 m; … c.elemente favorabile pentru configurația curgerii stratului subteran, astfel încât acesta să poată fi interceptat după o direcție determinată printr-un dren; … d.drenul se va executa ca dren perfect, așezat pe culcușul stratului acvifer. … (2)Actualul normativ nu face referire la soluția de captare cu dren realizat prin foraj dirijat.(3)Soluția de captare prin drenuri se adoptă numai dacă, în urma analizei tehnico-economice, rezultă că aceasta este mai avantajoasă în comparația cu soluția de captare prin puțuri verticale.(4)Drenurile de captare a apei subterane se clasifică în funcție de gradul de pătrundere, a presiunii apei:a.din punct de vedere al gradului de pătrundere al elementului de captare în stratul permeabil, în cazul drenurilor realizate în săpătură deschisă:i.drenuri perfecte pozate pe culcușul stratului acvifer. … ii.drenuri imperfecte pozate în înteriorul stratului acvifer. Acest tip de dren se folosește doar în cazuri justificate tehnico-economic deoarece debitul captat se reduce substanțial prin scăderea sarcinii hidraulice. …  … b.din punct de vedere al presiunii apei în stratul acvifer:i.drenuri în strat acvifer cu nivel liber; … ii.drenuri în strat acvifer sub presiune. …  …  … 4.1.1.7.2.Elementele componente, clasificarea drenurilor(1)Elementele componente ale captărilor prin drenuri sunt: dren, cămin de vizitare, cameră colectoare, tub de aerisire, conductă de plecare, echipamente hidromecanice (Figura 4.12).
Figura 4.12. Elementele componente ale drenului.(2)Tuburile de drenaj vor fi prevăzute cu orificii pe suprafața laterală de deasupra diametrului orizontal, astfel:a.procentul orificiilor: 3 – 4% din suprafața laterală de deasupra diametrului orizontal; … b.diametrul orificiilor: d_or ≤ 1,5 d_g; d_g – diametrul granulelor primului strat de filtru de pietriș al filtrului invers care îmbracă tubul drenului. … c.tubul drenului va fi realizat astfel încât să fie în concordanță cu agresivitatea mediului (apă+sol), calitatea apei și presiunea rocii. … (3)În cazuri justificate drenul poate fi realizat cu secțiune vizitabilă. Diametrul minim al tuburilor de drenaj este de 20 cm.(4)Filtrul invers – Filtrul din jurul tuburilor de drenaj va lua în considerație:a.minim 3 straturi, fiecare de pietriș mărgăritar de 10 cm grosime; … b.stratul exterior d_g ext ≥ 3 d_40 al stratului acvifer; … c.stratul median d_g m = 3 d_g ext; … d.stratul de contact cu tubul de drenaj d_g cd = 3 d_g m. Prin d_g se înțelege diametrul d_10. … (5)Realizarea filtrului din jurul drenului se va face din material granular (pietrișuri sortate și spălate). Principalele condiționări sunt:a.domeniul diametrelor granulelor se va adoptă respectând principiile: coeficient de uniformitate cu = d_60/d_10 ≤ 1,4; procentele de parte fină (d d_max) nu vor depăși 5% din total; … b.materialul va fi spălat și sortat corespunzător; … c.stratele se vor amplasa folosind cofraje mobile. … (6)Evitarea infiltrațiilor în dren de la suprafață prin zona de umplutură – Se va amenaja la 50 cm deasupra stratului de apă în regim natural, cu un sistem etanș format din geomembrană și/sau strat de argilă de min. 30 cm grosime. … 4.1.1.7.3.Elemente constructive(1)Tuburi de drenaj – Tuburile de drenaj se pot executa din: beton simplu sau armat, gresie, materiale plastice sau materiale compozite. Orificiile vor fi realizate uzinat. Condiționările sunt impuse de:a.rezistența la solicitările date de împingerea pământului; … b.compatibilitățile sanitare la calitatea apei; … c.rezistența la acțiunea agresivă a apei și a solului; … d.se recomandă îmbinarea tuburilor cu mufă sau manșon. … (2)Cămine de vizitare:a.se prevăd în aliniament la max. 60 m și la toate schimbările de direcție în plan orizontal și vertical. … b.la fiecare cămin se va prevedea:i.un depozit de 50 cm adâncime, pentru reținerea nisipului fin; … ii.o supraînălțare de 50 cm peste cota terenului amenajat; aceasta va fi închisă cu capac și va fi prevăzută cu gură de aerisire. …  … c.căminele vor fi prevăzute cu scări, pentru accesul personalului de exploatare. … (3)Puțul colector:a.se amenajează la jumătatea lungimii drenului sau în punctul de intersecție a 2 ramuri de dren. … b.diametrul puțului colector rezultă din:i.acumularea unui volum sub cota radierului drenurilor influente format din:A.volum de acumulare nisip min. 100 cm din înălțime; … B.volum de aspirație electropompe:V_AP = Q_captat . T_u (mc) (4.15)în care:T_u = 1 – 10 minute. …  … ii.volum de închidere hidraulică conducte aspirație min. 30 cm din înălțime. …  … c.se adoptă o adâncime de min. 1,5 – 2,0 m și rezultă diametrul puțului colector. Proiectantul poate decide amenajarea stației de pompare în interiorul puțului colector, pe baza analizei următorilor factori:i.calitatea apei captate – în situațiile în care apa este potabilă, SP se prevede într-o construcție independentă în exteriorul PC; … ii.dacă apa captată urmează să fie tratată – SP se poate amenaja în interiorul PC; se interzice dezinfectarea apei în puțul colector. …  … (4)Foraje de observație:a.la captările importante, în lungul drenului, pe fiecare kilometru se va realiza un sistem de foraje de observație organizate în profile de 3 foraje (2 în amonte și unul în aval). …  … 4.1.1.7.4.Calculul hidraulic al drenului(1)Secțiunea de scurgere a drenului se dimensionează astfel încât să se realizeze un grad de umplere de maximum 50%.4.1.1.7.4.1.Calculul hidraulic al drenurilor în acvifer cu nivel liber(1)Pentru calculul hidraulic al drenului realizat în săpătură deschisă în acvifere cu nivel liber, se vor urmări prescripțiile STAS 1629/3.(2)Expresia sarcinii hidrodinamice a mișcării H_x la distanța x față de sursa de alimentare este dată de relația:H_x = radical din [H^2 – (H^2 – h_o^2) / (D) x)] = radical din [h_o^2 + (H^2 – h_o^2) / (D)(D – x)] (4.16)în care:D – distanța de la axul drenului la limita zonei de influență și care, conform STAS 1629/3 poate fi:● D_1 – pentru acvifer fără limite de alimentare în vecinătate (ipotetic infinit);● D_2 – pentru acvifer situat în vecinătatea unei limite de alimentare (râu, lac etc.)H – sarcina hidraulică inițială în regim static (grosimea stratului de apă) corespunzătoare nivelului minim în condițiile specificate în STAS 1629/3:● H_1 – pentru acvifer fără limite de alimentare în vecinătate (ipotetic infinit);● H_2 – pentru acvifer situat în vecinătatea unei limite de alimentare (râu, lac etc.). … 4.1.1.7.4.2.Calculul hidraulic al drenurilor în acvifer sub presiune(1)În cazul drenului executat între două limite de alimentare (Figura 4.13.), debitul unitar q_t (pe unitatea de lungime de front de strat acvifer) se calculează cu relațiile:{q_t = q_1 + q_2{q_1 = k [(H_1 – H_0) / (iota_1)] = kM [(H_1 – H_0) / (iota_1)] (4.17){q_2 = k [(H_2 – H_0) / (iota_2)] = kM [(H_2 – H_0) / (iota_2)](2)Ecuațiile profilului de depresiune în lungul axei x sunt:{H_x = H_0 + [(H_1 – H_0) / (iota_1)] (x_0 – x), pentru x ≤ x_0 (4.18){H_x = H_0 + [(H_2 – H_0) / (iota_2)] (x – x_0), pentru x ≥ x_0
Figura 4.13. Dren perfect în acvifer sub presiune, situat într-un interfluviu(3)În cazul unui dren perfect executat în vecinătatea unei limite de alimentare (Figura 4.14.) debitul unitar al drenului este:{q_t = q_a + q (4.19){q = kM [(H_1 – H_0) / (iota_1)]Unde q_a este debitul unitar al acviferului rezultat din condițiile hidrogeologice ale zonei, q_a=kMI unde / este gradientul hidraulic.
Figura 4.14. Dren perfect în acvifer sub presiune, executat în vecinătatea unei limite de alimentare(4)Ecuațiile profilelor piezometrice în lungul axei x sunt:{H_x = H_0 + [(H_1 – H_0) / (iota_1)] (x_0 – x), pentru x ≤ x_0 (4.20){H_x = H_0 + [(q_a) / (kM)] (x – x_0), pentru x ≥ x_0(5)Pentru calculul debitului total și al debitului de dimensionare, se vor aplica relațiile din STAS 1629/3. …  … 4.1.1.7.5.Protecția sanitară a captărilor cu dren(1)Se va realiza conform Hotărârii Guvernului nr. 930/2005 și Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 1278/2011. …  … 4.1.1.8.Captarea izvoarelor(1)Izvoarele sunt definite ca surse subterane care se formează în condiții hidrogeologice favorabile. Sunt puse în evidență:a.izvoare concentrate, care apar la zi concentrat, în zone limitate; … b.izvoare distribuite, care se manifestă și curg pe zone mai largi. … (2)Izvoarele pot fi descendente, dacă curg la baza unui taluz, sau ascendente, dacă apar la suprafață dintr-o zonă inferioară hidrogeologic.
Figura 4.15. Captare de izvor.Notații: a) izvor descendent (de coastă), b) izvor ascendent.4.1.1.8.1.Studii necesare pentru captarea izvoarelor(1)Studiile necesare pentru realizarea unei captări de apă din izvoare sunt similare celor pentru captările de apă din subteran, acestora adăugându-se câteva elemente specifice.(2)Urmărirea debitului izvorului prin măsurători "în situ" se va realiza pe o perioadă de minim 1 an, datele fiind completate cu informații obținute de la factorii locali pentru o perioadă de minim 10 ani.(3)Măsurătorile de debit se realizează cu o cadență ce poate surprinde variația hidrologică sezonieră, precum și evenimente meteorologice și climatice (ploi abundente, secetă prelungită etc.)(4)Se definește indicele de debit:I = Q_max / Q_min (4.21)(5)În funcție de valoarea raportului dintre debitul maxim și debitul minim există trei situații:a.I <10 – se recomandă captarea; … b.10  … c.I > 20 – nu se recomandă captarea. … (6)Datorită variabilității debitelor izvoarelor, este necesar ca în studiile de fundamentare să existe referire la impactul schimbărilor climate asupra acestora.(7)Calitatea apei izvorului se va urmări prin probe recoltate curent (1 probă săptămânal) și în perioadele evenimentelor meteorologice (ploi, topirea zăpezilor). Concomitent cu prelevarea probelor de apă se va realiza și o măsurătoare de debit.(8)Analizele de calitatea apei izvorului vor pune în evidență: t°C, culoare, turbiditate, gust, conductivitate, reziduu fix, substanțe organice, analize bacteriologice și biologice.(9)Analizele de calitate apă și urmărirea variației debitului izvorului vor pune în evidență bazinul hidrogeologic de alimentare al acestuia. Studiile vor trebui să inventarieze/analizeze toate sursele posibile de poluare din bazinul hidrogeologic aferent izvorului.(10)Elementele care sunt luate în calcul pentru captarea unui izvor:a.debitul minim care asigură cerința de apă solicitată; … b.calitatea apei corespunde cerinței sau poate fi corectată cu tehnologii existente, fără costuri exagerate; … c.să se poată asigura protecția sanitară. …  … 4.1.1.8.2.Condiționări privind captarea izvoarelor(1)Se captează integral debitul izvorului; surplusul de debit peste cerința solicitată se descarcă prin prea-plin controlat.(2)Captarea trebuie să preia izvorul la punctul real de apariție a apei sau amonte de acesta.(3)Prin construcția captării se va menține regimul natural de curgere.(4)Execuția cu mijloace care să nu producă modificări în structura geologică a configurației izvorului.(5)Eliminarea influențelor exterioare care pot periclita existența izvorului (cariere, mine, construcții drumuri, CF). … 4.1.1.8.3.Prescripții generale privind construcția captărilor de izvoare(1)Se vor urmări prevederile STAS 1629/1.(2)Captarea unui izvor este formată din:a.cameră de deznisipare (1); se produce reținerea particulelor antrenate din strat; volumul camerei se dimensionează la un timp de staționare de 30 – 50 minute; compartimentul va fi prevăzut cu un preaplin pentru descărcarea debitului neutilizat și un prag pentru încărcarea camerei (2); … b.cameră de încărcare aducțiune (2); dimensiunile și volumul acestui compartiment sunt determinate pe baza elementelor constructive pentru realizare construcție și elemente de calcul hidraulic pentru încărcare aducțiune, golire și înălțime lamă deversoare; … c.cameră instalații hidraulice: vane închidere aducțiune, golire compartimente; dimensiunile sunt impuse de gabaritul instalațiilor hidraulice.
Figura 4.16. Captarea izvorului de coastăNotații: 1. cameră de deznisipare; 2. cameră de încărcare; 3. cameră uscată. …  … 4.1.1.8.4.Protecția sanitară a captărilor de izvoare(1)Se va realiza conform Hotărârii Guvernului nr. 930/2005 și Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 1278/2011. …  …  … 4.1.2.Proiectarea captărilor din râuri4.1.2.1.Clasificare, tipuri de captări, alegerea tipului și amplasamentului captării(1)Captările din râuri pentru alimentări cu apă pot fi clasificate în două mari categorii:a.captări în curent liber; … b.captări în derivație (în regim barat). … (2)Tipurile mai importante de captări în curent liber sunt, conform STAS 1629-4, următoarele:a.captări de mal cu camere; … b.captări în turn sau în pilă; … c.captări cu crib; … d.captări cu stație de pompare plutitoare. … (3)Tipurile mai importante de captări în regim barat sunt, conform STAS 1629-4, următoarele:a.captări cu cameră de mal și prag de fund; … b.captări cu baraj mobil și priză în culee; … c.captări cu baraj fix și priză în culee; … d.captări cu baraj fix și priză pe coronament. … (4)Alegerea tipului captării se face conform criteriilor detaliate în standardul STAS 1629-4, luând în calcul următorii parametri:a.coeficientul de captare; … b.adâncimea de apă minimă în râu; … c.adâncimea minimă necesară la priză; … d.necesitățile de autospălare a aluviunilor din fața prizei. … (5)La proiectarea captărilor din râuri se va ține seama și de factorii particulari din amplasamentul propus, cu influență asupra funcționării prizei (conform STAS 1829-4): gheață, valuri, plutitori, navigație.(6)Alegerea amplasamentului captării se face conform STAS 1629-4, luându-se în considerare următoarele aspecte:a.posibile surse de poluare a apei; … b.stabilitatea albiei; … c.adâncimea curentului de apă; … d.traseul în plan al cursului de apă; … e.natura și caracteristicile terenului de fundare. …  … 4.1.2.2.Studii necesare pentru elaborarea proiectului captărilor din râuri(1)În vederea elaborării proiectelor pentru captări de apă de suprafață se vor realiza investigații, studii și cercetări de laborator conform SR 1628-2, după cum urmează:a.studii hidrologice; … b.studii topografice; … c.studii geomorfologice; … d.studii geologice și geotehnice; … e.studii climatologice și meteorologice; … f.alte studii și investigații considerate necesare. …  … 4.1.2.3.Prescripții generale de proiectare pentru captările din râuri(1)Captările din râuri sunt lucrări hidrotehnice care necesită o dimensionare adecvată scopului corelată cu satisfacerea exigențelor de performanță în construcții.(2)Alcătuirea constructivă a prizelor urmărește împiedicarea pătrunderii particulelor solide în interiorul prizei și antrenarea lor pe aducțiune.(3)Dimensionarea hidraulică a elementelor constructive aferente unei captări din râu (grătare, ferestre de priză, galerii, conducte) se va face cu respectarea STAS 1629-4.(4)Elementele de construcții (praguri deversoare, pile, culei, chesoane, stavile, galerii, conducte îngropate etc.) precum și construcțiile anexă se vor dimensiona conform normativelor în vigoare la solicitările specifice (presiune hidrostatică, împingerea pământului, seism, alte solicitări). …  … 4.1.3.Proiectarea captărilor din lacuri4.1.3.1.Clasificare, tipuri de captări, alegerea tipului și amplasamentului captării(1)Tipurile mai importante de captări din lac sunt, conform STAS 1629-5, următoarele:a.captări de mal cu camere; … b.captări în turn; … c.captări cu criburi; … d.captări în corpul barajului lacului de acumulare; … e.captări cu stații de pompare plutitoare. … (2)Alegerea tipului captării se face conform criteriilor detaliate în STAS 1629/5, în funcție de următorii parametri:a.tipul lacului (natural sau artificial); … b.tipul de baraj (în cazul lacurilor de acumulare); … c.variația nivelului apei în lac; … d.gradul estimat de colmatare; … e.variația calității apei în lac (atât pe verticală, cât și în funcție de distanța față de mal); … f.funcționarea în condiții de siguranță; … g.regimul de funcționare al amenajării în care este integrată priza. … (3)Alegerea amplasamentului captării se face conform STAS 1629/5. … 4.1.3.2.Studii necesare pentru elaborarea proiectului captărilor din lacuri(1)În vederea elaborării proiectelor pentru captări de apă de suprafață se vor realiza investigații, studii și cercetări de laborator, conform SR 1628-2, după cum urmează:a.studii hidrologice; … b.studii topografice; … c.studii geomorfologice; … d.studii geologice și geotehnice; … e.studii privind starea trofică a lacurilor de acumulare artificiale sau naturale; … f.studii climatologice și meteorologice; … g.alte studii și investigații considerate necesare. …  … 4.1.3.3.Prescripții de proiectare pentru captările din lacuri(1)Captările din lacuri sunt lucrări hidrotehnice care necesită o dimensionare adecvată scopului acestora, corelată cu satisfacerea exigențelor de performanță în construcții.(2)Dimensionarea hidraulică a elementelor constructive care alcătuiesc o captare din lac (grătare, ferestre de priză, galerii, conducte) se va face cu respectarea STAS 1629-5.(3)Elementele de construcții (turnuri de priză, chesoane, galerii, conducte îngropate etc.) și echipamentele hidromecanice se vor dimensiona conform normativelor în vigoare la solicitările specifice (presiune hidrostatică, împingerea pământului, seism etc.). …  …  … 4.2.Execuția captărilor de apă4.2.1.Execuția captărilor subterane4.2.1.1.Execuția captărilor cu puțuri(1)Puțurile de captare se vor realiza conform proiectului de execuție. Orice abatere de la proiect trebuie justificată și se va face cu acordul proiectantului și beneficiarului.4.2.1.1.1.Amplasamentele puțurilor și montarea instalației de foraj(1)Beneficiarul are obligația de a preda executantului locațiile forajelor și spațiile tehnologice necesare, libere de orice sarcini și de a-i asigura accesul la amplasamente ori de câte ori este nevoie și de a indica executantului spațiile cu utilități subterane (cabluri, conducte etc.)(2)Înainte de montare, se va face verificarea părților componente ale instalației (geamblac, macarale, bolțuri etc.). Instalația de foraj se va monta numai în amplasament nivelat pe o distanță de cel puțin 8 m de la gura puțului. Se va verifica orizontalitatea la masa instalației și verticalitatea mastului.(3)Prăjinile de foraj se vor monta într-un rastel, astfel construit încât să prevină rostogolirea acestora, amplasat la o distanță corespunzătoare, în spatele mesei rotative, astfel încât pașii de prăjini sau tubing să poată fi prinși cu ușurință și în condiții de siguranță în cârligul macaralei de manevră. … 4.2.1.1.2.Săparea batalului pentru fluidul de foraj(1)Volumul batalului pentru fluidul de foraj trebuie să fie de minimum 1,5…2 ori mai mare decât volumul găurii de sondă.(2)Lungimea acestuia trebuie să fie de circa trei ori mai mare decât lățimea, astfel încât fluidul de foraj încărcat cu detritus să parcurgă un drum cât mai lung până la reintrarea în circuit.(3)Dacă formațiunea în care se sapă batalul este permeabilă, se vor lua măsuri speciale de impermeabilizare (ex. folie de plastic recuperabilă).(4)Dacă nu este posibilă săparea batalului (rocă dură, infrastructură din beton), se va folosi un sistem de habe interconectate, pentru fluidul de foraj.(5)Batalul va fi prevăzut cu două compartimente (de decantare și de reintrare în circuit), despărțite de un prag. Compartimentul de decantare va fi curățat periodic. … 4.2.1.1.3.Prepararea și întreținerea fluidului de foraj(1)Cel mai uzual fluid de foraj este noroiul bentonitic obținut din amestecul de praf de argilă bentonitică cu apă, activat sau nu cu carbonat de sodiu (trasgel). Pe durata execuției forajului, parametrii noroiului bentonitic trebuie menținuți în următoarele limite:a.greutate specifică, gamma = 1,06-1,15 tf/mc; … b.vâscozitate Marsh, niu = 38-45 secunde; … c.filtrat, V_f = 8-10 cmc; … d.turta de noroi 0,5 … e.depunere <4%; … f.conținut de nisip <2%; … g.pH=8…9,5 … (2)Pentru menținerea proprietăților noroiului de foraj, zilnic se vor face două determinări ale acestora, iar rezultatele se vor consemna în registrul de rapoarte de șantier.(3)Dacă este cazul, se va proceda la corectarea proprietăților noroiului de foraj conform instrucțiunilor din proiectul tehnic. La fel se va proceda și în cazul interceptării stratelor acvifere care se manifestă artezian, unde este necesară mărirea greutății specifice.(4)Pentru întreținerea și corectarea noroiului de foraj, executantul va trebui să dețină în șantier: balanță de noroi (pentru determinarea greutății specifice), pâlnie Marsh (pentru determinarea vâscozității), presă Baroid (determinarea turtei și filtratului), cilindru gradat cu volumul de 100 cmc (determinarea depunerii), indicatori pH.(5)În cazul utilizării de fluide de foraj biodegradabile, pentru preparare și întreținere se vor respecta instrucțiunile producătorului, avându-se în vedere ca degradarea acestora să nu intervină anterior tubării sondei și realizării filtrului invers. … 4.2.1.1.4.Săparea forajului(1)Se vor respecta diametrele de săpare și lărgire prevăzute în proiect. În timpul săpării se vor urmări și nota în registrul de rapoarte zilnice:a.variația calității fluidului de foraj; … b.creșterea sau scăderea nivelului fluidului de foraj în batal; … c.creșterea sau micșorarea vitezei de avansare. … (2)Pentru stabilirea profilului litologic se vor recolta probe la sită (tulburate) la intervalele prevăzute în proiectul tehnic.(3)În cazuri speciale, dacă proiectul prevede sau dacă apar situații neprevăzute, cu acordul proiectantului, se pot recolta probe prin carotaj continuu sau intermitent.(4)Probele la sită vor fi introduse în pungi de plastic, etichetate corespunzător, cu precizarea adâncimii și datei de recoltare și vor fi depozitate în lădițe de lemn sau plastic.(5)Carotele vor fi depozitate în lădițe speciale cu indicarea capetelor de sus respectiv de jos ale carotei, intervalul de carotaj, recuperajul.(6)Asistența tehnică de specialitate va face descrierea litologică macroscopică și va întocmi profilul litologic primar. … 4.2.1.1.5.Tubarea coloanei de ancoraj și/sau protecție(1)Aceasta se tubează numai în cazurile în care este prevăzută prin proiect, sau când la săpare au fost întâlnite situații deosebite, care nu au putut fi prevăzute prin studiul hidrogeologic sau prin proiect.(2)În cel de-al doilea caz, operația se va executa cu acordul proiectantului și beneficiarului. Întotdeauna șiul coloanei se va încastra într-un strat impermeabil, iar spațiul inelar dintre pereții găurii de sondă și coloană se va cimenta cu lapte de ciment cu greutatea specifică gamma = 1,7-1,75 tf/mc folosindu-se ciment tip S1 conform SR 1544.(3)Laptele de ciment se va introduce conform procedurii prevăzute prin proiect (turnare prin țevi de cimentare cu sau fără presiune, la exterior sau la interior cu dop de cimentare etc.).(4)Este interzisă turnarea laptelui de ciment cu găleata sau alt vas direct de la suprafața terenului. Nivelul până la care se umple spațiul inelar trebuie să corespundă cu adâncimea de fundare a radierului viitoarei cabine de protecție. … 4.2.1.1.6.Investigațiile geofizice(1)Rolul investigațiilor geofizice este de a stabili cât mai exact poziția stratelor poros-permeabile, furnizând informații calitative privind granulozitatea acestora.(2)Acestea se vor realiza numai la forajele executate în sistem hidraulic. Nu se realizează la forajele realizate în sistem uscat cu sprijinirea pereților găurii de sondă pe timpul săpării cu coloană de lucru recuperabilă.(3)După săparea forajului, se va executa carotajul geofizic de către o unitate specializată, care va furniza executantului atât înregistrările curbelor, cât și interpretarea acestora. Investigațiile geofizice minime sunt: rezistivitate, potențial spontan și gamma natural.(4)Anterior realizării investigațiilor geofizice, se va proceda la pregătirea găurii de sondă. Funcție de situația geologică din amplasament, operațiile minimale care se vor executa sunt:a.efectuarea manevrei de corectare a găurii de sondă pe intervalul netubat, până la talpa acesteia; … b.se va circula fluidul de foraj în vederea curățării acestuia și se va trata, pentru readucerea la parametrii de calitate inițiali; … c.pe tot timpul circulației, garnitura de foraj se va roti și manevra pe verticală. … (5)Pe baza rezultatelor carotajului geofizic, corelate cu descrierea litologică și fișa litologică prezumată prin proiect, executantul va întocmi propunerea pentru tubare, pe care o va transmite proiectantului spre avizare. … 4.2.1.1.7.Tubarea coloanei de exploatare(1)Pentru a se asigura reușita operației de tubare, anterior se vor executa o serie de operații pregătitoare:a.verificarea instalației de foraj – se vor verifica toate componentele sistemului de manevră (troliu, macara, geamblac, cabluri etc.) precum și stabilitatea acesteia; … b.verificarea sculelor necesare manevrării și susținerii coloanei de exploatare: șarniere, suveie, elevatoare, chiolbași etc. … c.aducerea burlanelor de tubaj pe podul sondei și dispunerea acestora în ordinea tubării, se controlează filetele și se șablonează pentru a nu prezenta ovalizări. Lungimea tronsoanelor se va alege astfel încât, împreună cu macaraua și elevatorul, să fie mai mică cu cel puțin 0,5 m decât înălțimea liberă a mastului. … d.se va realiza corectarea găurii de sondă până în talpă. … (2)Pe coloana de exploatare se vor monta centrori la distanțele prevăzute prin proiect și obligatoriu la partea inferioară și superioară a tronsoanelor cu filtre.(3)Diametrul centrorilor în zona de curbură maximă trebuie să fie cu cca. 20% mai mic decât diametrul găurii de sondă.(4)Șarniera de la partea inferioară a centrorului se fixează solidar pe burlan, iar cea de la partea superioară va avea un joc, pentru a se putea arcui la contactul cu pereții găurii de sondă.(5)Înălțimea de siguranță dintre filtru și culcușul, respectiv acoperișul impermeabil, trebuie fie de 0,5 m, respectând în același timp condiția ca lungimea activă a filtrului să fie minim 75% din grosimea stratului acvifer, conform SR 1629-2.(6)În cazul în care coloana filtrantă este de tip liner, coloana de prelungire atașată trebuie să depășească cu minim 3 m șiul coloanei exterioare.(7)Sub coloana filtrantă se montează decantorul, prevăzut cu piesă de fund cu lungimea direct proporțională cu adâncimea puțului și invers proporțională cu granulația stratului acvifer, dar nu mai mică de 2 m.(8)Piesa de fund trebuie să aibă părțile laterală și inferioară perforate, astfel încât fluidul de foraj să aibă acces ușor. Lățimile fantelor nu trebuie să fie mai mari decât valoarea inferioară a sortului de pietriș din componența coroanei filtrante, care se va stabili pe baza probelor recoltate la săpare din dreptul stratului acvifer conform SR 1629-2.(9)La lansarea coloanei de exploatare, se va evita sprijinirea acesteia pe talpa sondei, pentru a nu supune coloana filtrantă la compresiune. Distanța față de talpa forajului trebuie să fie de 0,5-1 m, iar acest decalaj va fi luat în considerare la întocmirea propunerii de tubare.(10)În cazul apariției efectului de plutire în timpul lansării tronsoanelor de coloană, a manșonării sau lipirii de pereții găurii de sondă, se vor respecta indicațiile din proiectul tehnic.(11)Capătul coloanei de exploatare de la partea superioară va fi cu cca. 0,5 m deasupra solului și va fi prevăzut cu un capac provizoriu, până când forajul va fi înglobat în cabina de protecție. După înglobare, acesta va fi la 0,5 m deasupra pardoselii.(12)Pe toată durata tubării, se vor verifica nivelele fluidului de foraj din spațiul inelar și din batal, care trebuie să fie egale. … 4.2.1.1.8.Realizarea coroanei filtrante(1)Sortul de pietriș stabilit inițial prin proiect va fi redimensionat conform SR 1629-2, dacă pe baza probelor recoltate la săpare din stratele acvifere se constată o granulozitate și un grad de neuniformitate diferite.(2)Imediat după tubare, se va introduce instalația în sistem aer-lift cu sorbul la aproximativ 1 m mai sus de partea inferioară a decantorului și se va restabili circulația (foraj-batal) într-un timp cât mai scurt, pentru a nu se produce dărâmări ale pereților găurii de sondă în spațiul inelar și depuneri mari pe talpă.(3)În timpul restabilirii circulației se va aduce fluidul de foraj la o greutate specifică de 1,05-1,06 tf/mc. Pomparea în sistem aer-lift nu se mai oprește până la finalizarea realizării filtrului invers.(4)Introducerea materialului filtrant se va face în mod continuu, fără întreruperi, cu un volum care trebuie să fie maximum 15-20% din volumul fluidului extras respectând procedura din proiect.(5)În timpul pompării în sistem aer-lift se va avea grijă ca nivelul fluidului din coloana de exploatare să fie egal cu cel din spațiul inelar. O denivelare mare la exterior poate conduce, prin micșorarea contrapresiunii asupra stratelor acvifere, la punerea în activitate a acestora și la dărâmarea pereților găurii de sondă. O denivelare mare la interiorul coloanei de exploatare poate conduce la colapsarea acesteia.(6)Dacă în timpul pompării, din cauza creșterii rezistenței hidraulice pe măsura creșterii înălțimii coroanei filtrante, se va diminua debitul de pompare, atunci sorbul instalației aer-lift se va ridica la nivelul calculat la acel moment al coroanei filtrante.(7)Dimensionarea instalației aer-lift (în sistem concentric sau paralel) se va face conform prescripțiilor din proiect. Pentru eficientizare, se va avea în vedere ca suprafața totală a orificiilor de injecție a aerului din camera de amestec să fie de două ori mai mare decât secțiunea transversală a țevii de injecție a aerului. … 4.2.1.1.9.Realizarea deznisipării(1)Deznisiparea se va face imediat după realizarea coroanei filtrante, prin pompare în sistem aer-lift (concentric sau paralel) și se vor urmări:a.variația debitului în funcție de timp, Q=f(t); … b.variația nivelului hidrodinamic sau a denivelării funcție de timp, S=f(t); … c.variația debitului specific, q=Q/S; … d.conținutul de nisip în apa extrasă (vizual). … (2)Pomparea se va face în sistem descendent și va începe cu debite și denivelări mici, care se vor mări treptat, pentru a forma în jurul forajului un filtru natural, pe o rază care depinde de denivelarea realizată.(3)În cele ce urmează sunt prezentate câteva etape, cu caracter general, acestea putând suferi modificări cu acordul proiectantului, funcție de proiectul de foraj și de condițiile hidrogeologice reale întâlnite la săparea forajului:a.inițial, instalația aer-lift se va fixa cu sorbul la partea superioară a filtrului și se începe deznisiparea cu un debit mai mic decât cel de exploatare prevăzut în proiect (cca. 20% din debitul de exploatare); … b.când apa este aproape limpede (0,5-2 g nisip/mc apă extrasă), se coboară treptat sorbul în dreptul filtrului și, pentru fiecare poziție, se repetă operația în două sau trei trepte crescătoare de debit, până la limpezirea completă. (ex. 40% pentru treapta doi și 60% pentru treapta trei din debitul de exploatare); … c.la final, după parcurgerea fiecărui interval cu filtre, se coboară sorbul instalației aer-lift la cca. 0,5 m de talpa forajului și se reia deznisiparea în trepte crescătoare, până la atingerea debitului final proiectat, care trebuie să fie cu cca. 20-25% mai mare decât debitul optim proiectat. … (4)Deznisiparea se va termina când se îndeplinesc simultan următoarele condiții:a.apa este limpede la debitul maxim (conținut de nisip mai mic de 0,1 g/mc apă extrasă); … b.variația debitului și a nivelului hidrodinamic este minimă sau se păstrează la valori constante; … c.variația debitului specific între treptele de pompare este constantă sau prezintă tendința de scădere. … (5)Dacă aceste condiții nu se realizează, însemna că noroiul de foraj nu a fost întreținut corespunzător și a condus la colmatarea filtrelor. În această situație, se vor aplica măsurile de decolmatare prevăzute prin proiect.(6)Dacă granulozitatea și geometria stratelor acvifere în locația respectivă diferă substanțial de cele estimate prin studiul hidrogeologic și nu se realizează deznisiparea pentru debitele prevăzute în proiect nici în urma măsurilor de decolmatare, atunci, pe baza debitului maxim de la deznisipare și a denivelării corespunzătoare acestuia, pentru care apa este limpede, se va redimensiona debitul optim prin recalcularea valorii conductivității hidraulice. Funcție de această valoare, se va reface programul testelor de eficacitate și eficiență.(7)Durata deznisipării nu trebuie să fie mai mică de 4 ore. Duratele de timp scăzute sunt caracteristice stratelor acvifere cu grosimi de câțiva metri și granulozitate mare. Cu cât grosimea stratelor acvifere și numărul acestora cresc și granulozitatea scade, va crește în mod corespunzător și durata deznisipării. … 4.2.1.1.10.Izolarea spațiului inelar din dreptul coloanei de prelungire(1)Această operație se va realiza conform proiectului. Este posibil ca la săparea forajului pozițiile stratelor acvifere să difere față de cele prevăzute prin proiect și implicit, să fie necesară modificarea intervalelor de adâncime care urmează a fi izolate, care se va face cu acordul proiectantului.(2)Izolarea se va face după operațiunea de deznisipare. Dacă este necesar, se va completa nivelul de pietriș din spațiul inelar.(3)Laptele de ciment cu gamma = 1,7-1,75 tf/mc se va introduce peste dopul de argilă bentonitică granulată, prin pompare sau turnare, conform procedurilor prevăzute în proiect … 4.2.1.1.11.Testele de eficiență și performanță și calculul eficienței hidrodinamice a puțului(1)Testele se realizează în conformitate cu prevederile proiectului și prescripțiile SR 1629-2, în regim permanent.(2)Pe baza testului de performanță, se calculează parametrii hidrogeologici reali ai stratului acvifer. Durata minimă a testului de performanță este, de regulă, cuprinsă între 24 și 72 ore și este stabilită prin proiect, în funcție de complexitatea hidrogeologică a amplasamentului.(3)În funcție de nivelul hidrodinamic corespunzător debitului ce urmează a fi captat, pompa submersibilă se montează la 5-10 m sub acest nivel și în niciun caz în dreptul filtrului. … 4.2.1.1.12.Sterilizarea puțului(1)Se va face la sfârșitul testului de eficiență, folosind soluție de hipoclorit de sodiu sau alte substanțe avizate sanitar conform legislației în vigoare în România, în dozajele și condițiile indicate de producător, ținând seama și de condițiile specifice impuse prin proiect. … 4.2.1.1.13.Recoltarea probelor de apă(1)În Tabelul 4.2 este indicat programul minimal de recoltare a probelor de apă. Acesta poate fi adaptat condițiilor specifice din amplasament. Analizele se vor realiza doar în laboratoare autorizate.Tabelul 4.2. Programul minimal de recoltare a probelor de apă