REGLEMENTARE TEHNICĂ din 5 ianuarie 2023

Notă …

Aprobată prin ORDINUL nr. 14 din 5 ianuarie 2023, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 41 din 13 ianuarie 2023. + 
CUPRINSAbrevieriSimboluri1.Elemente generale1.1.Obiectul volumului II al normativului … 1.2.Obiectivele volumului II al normativului … 1.3.Beneficiarii normativului1.3.1.Competențe necesare pentru specialiștii din domeniul canalizărilor …  … 1.4.Domeniul de aplicabilitate … 1.5.Durata de viață estimată a sistemelor de canalizare … 1.6.Corelarea cu alte normative, legi și standarde în vigoare1.6.1.Documente de referință …  …  … 2.Schemele sistemelor de canalizare2.1.Obiectele sistemului de canalizare … 2.2.Tipuri de rețele de canalizare … 2.3.Aglomerări … 2.4.Criterii de alegere a schemei sistemului de canalizare …  … 3.Rețele de canalizare3.1.Elemente generale … 3.2.Tipuri de rețele de canalizare. Criterii de alegere … 3.3.Debite de calcul pentru rețeaua de canalizare3.3.1.Debite de calcul ape uzate menajere … 3.3.2.Debite de calcul ape meteorice … 3.3.3.Alte debite luate în calcul la dimensionarea sistemului de canalizare3.3.3.1.Debite de infiltrații …  …  … 3.4.Proiectarea rețelelor de canalizare3.4.1.Trasarea rețelei de canalizare și a bazinelor de colectare … 3.4.2.Studii necesare pentru proiectarea rețelelor de canalizare … 3.4.3.Rețele de canalizare gravitaționale3.4.3.1.Criterii de proiectare a rețelelor de canalizare3.4.3.1.1.Forma secțiunii de curgere … 3.4.3.1.2.Diametre minime ale colectoarelor … 3.4.3.1.3.Gradul de umplere … 3.4.3.1.4.Adâncimea de îngropare a colectoarelor … 3.4.3.1.5.Pantele longitudinale ale colectoarelor … 3.4.3.1.6.Viteza de curgere … 3.4.3.1.7.Racordarea colectoarelor …  … 3.4.3.2.Calculul hidraulic al rețelelor de canalizare în procedeu divizor … 3.4.3.3.Calculul hidraulic al rețelelor de canalizare în procedeu unitar … 3.4.3.4.Modelarea hidraulică a rețelelor de canalizare gravitaționale … 3.4.3.5.Construcții accesorii în rețeaua de canalizare gravitațională3.4.3.5.1.Cămine de vizitare3.4.3.5.1.1.Cămine de vizitare de trecere … 3.4.3.5.1.2.Cămine de vizitare de intersecție …  … 3.4.3.5.2.Cămine pentru schimbarea de direcție … 3.4.3.5.3.Cămine de rupere de pantă … 3.4.3.5.4.Cămine de spălare … 3.4.3.5.5.Racorduri … 3.4.3.5.6.Sifoane de canalizare … 3.4.3.5.7.Guri de scurgere … 3.4.3.5.8.Guri de zăpadă … 3.4.3.5.9.Deversoare … 3.4.3.5.10.Guri de descărcare …  …  … 3.4.4.Rețele de canalizare cu vacuum3.4.4.1.Calculul hidraulic al rețelelor de canalizare cu vacuum … 3.4.4.2.Construcții accesorii în rețeaua de canalizare cu vacuum …  … 3.4.5.Rețele de canalizare sub presiune3.4.5.1.Calculul hidraulic al rețelelor de canalizare sub presiune … 3.4.5.2.Construcții accesorii în rețeaua de canalizare sub presiune …  … 3.4.6.Traversări … 3.4.7.Stații de pompare ape uzate … 3.4.8.Toalete publice … 3.4.9.Instalații de canalizare în piețe publice, fixe, volante, amplasate în aer liber … 3.4.10.Materiale pentru tuburile din rețeaua de canalizare …  … 3.5.Managementul apelor meteorice3.5.1.Soluții bazate pe natură … 3.5.2.Bazine de retenție …  … 3.6.Execuția obiectelor din cadrul rețelelor de canalizare3.6.1.Execuția rețelelor de canalizare … 3.6.2.Execuția stațiilor de pompare ape uzate …  … 3.7.Exploatarea rețelelor de canalizare3.7.1.Elemente generale … 3.7.2.Regulamentul de exploatare și întreținere … 3.7.3.Măsuri de protecția muncii și a sănătății populației3.7.3.1.Măsuri de protecția și securitatea muncii la execuția, exploatarea și întreținerea rețelei de canalizare … 3.7.3.2.Măsuri de protecția și securitatea muncii pentru stațiile de pompare …  … 3.7.4.Protecția sanitară … 3.7.5.Măsuri de apărare împotriva incendiilor … 3.7.6.Măsuri specifice de exploatare a rețelei de canalizare3.7.6.1.Repararea rețelelor de canalizare … 3.7.6.2.Exploatarea stațiilor de pompare ape uzate …  …  …  … 4.Stații de epurare4.1.Definiții. Tipuri de procedee de epurare4.1.1.Epurarea mecanică … 4.1.2.Epurarea biologică convențională (secundară) … 4.1.3.Epurarea avansată … 4.1.4.Epurarea terțiară …  … 4.2.Studii privind calitatea apelor uzate4.2.1.Calitatea apelor uzate influente în stația de epurare … 4.2.2.Indicatori de calitate pentru efluentul stației de epurare …  … 4.3.Debitele și încărcările cu poluanți pentru stația de epurare4.3.1.Concentrații și încărcări … 4.3.2.Locuitor echivalent4.3.2.1.Stații de epurare noi … 4.3.2.2.Retehnologizare, extindere stații de epurare existente …  … 4.3.3.Debite de calcul …  … 4.4.Alegerea schemei stației de epurare4.4.1.Gradul de epurare necesar …  … 4.5.Scheme tehnologice pentru stații de epurare4.5.1.Alegerea schemei stației de epurare …  … 4.6.Proiectarea obiectelor tehnologice din treapta de epurare mecanică4.6.1.Deversorul amonte de stația de epurare4.6.1.1.Debitul de calcul a deversorului …  … 4.6.2.Bazinul de retenție … 4.6.3.Stație recepție vidanje … 4.6.4.Grătare rare și dese4.6.4.1.Debite de dimensionare și verificare a grătarelor … 4.6.4.2.Proiectarea grătarelor …  … 4.6.5.Măsurarea debitelor de apă uzată în stația de epurare4.6.5.1.Debite de dimensionare …  … 4.6.6.Deznisipatoare4.6.6.1.Debite de dimensionare și verificare … 4.6.6.2.Parametri de dimensionare … 4.6.6.3.Deznisipator orizontal longitudinal cu secțiune transversală parabolică … 4.6.6.4.Deznisipator orizontal tangențial … 4.6.6.5.Deznisipator cu insuflare de aer … 4.6.6.6.Deznisipator – separator de grăsimi cu insuflare de aer …  … 4.6.7.Separatoare de grăsimi4.6.7.1.Debite de dimensionare și verificare … 4.6.7.2.Parametri de proiectare …  … 4.6.8.Decantoare primare4.6.8.1.Debite de dimensionare și verificare … 4.6.8.2.Parametri de dimensionare a decantoarelor primare … 4.6.8.3.Decantoare orizontale longitudinale4.6.8.3.1.Dimensionarea decantoarelor orizontale longitudinale …  … 4.6.8.4.Decantoare orizontale radiale4.6.8.4.1.Dimensionarea decantoarelor orizontale radiale …  … 4.6.8.5.Decantoare cu etaj …  … 4.6.9.Stații de pompare apă uzată din stațiile de epurare4.6.9.1.Amplasarea stațiilor de pompare … 4.6.9.2.Parametri de proiectare …  …  … 4.7.Proiectarea obiectelor tehnologice din treapta de epurare biologică / treapta de epurare avansată4.7.1.Bilanțul general de substanțe pe linia apei4.7.1.1.Cantități de substanță influente în stația de epurare … 4.7.1.2.Concentrații ale substanțelor poluante influente în treapta biologică … 4.7.1.3.Cantități de substanță influente în treapta biologică … 4.7.1.4.Cantități de substanță din efluentul stației de epurare … 4.7.1.5.Cantități de substanță reținute în treapta biologică …  … 4.7.2.Fracționarea consumului chimic de oxigen (CCO-Cr) … 4.7.3.Epurarea biologică naturală4.7.3.1.Câmpuri de irigare și infiltrare4.7.3.1.1.Parametri de proiectare pentru dimensionarea câmpurilor de irigare și infiltrare …  … 4.7.3.2.Iazuri biologice4.7.3.2.1.Iazuri biologice anaerobe4.7.3.2.1.1.Parametri de proiectare pentru dimensionarea iazurilor biologice anaerobe …  … 4.7.3.2.2.Iazuri biologice facultative4.7.3.2.2.1.Parametri de proiectare pentru dimensionarea iazurilor biologice facultative …  … 4.7.3.2.3.Iazuri biologice aerate4.7.3.2.3.1.Parametri de proiectare pentru dimensionarea iazurilor biologice anaerobe …  …  … 4.7.3.3.Filtre cu stuf4.7.3.3.1.Filtre cu stuf cu flux vertical … 4.7.3.3.2.Filtre cu stuf cu flux orizontal …  …  … 4.7.4.Epurarea biologică cu biomasă atașată4.7.4.1.Filtre biologice percolatoare (cu picurare) de înălțime redusă … 4.7.4.2.Filtre biologice cu discuri4.7.4.2.1.Parametri de proiectare …  … 4.7.4.3.Bioreactoare cu medii plutitoare (MBBR) …  … 4.7.5.Epurarea biologică cu biomasă în suspensie4.7.5.1.Bazine cu nămol activat4.7.5.1.1.Generalități … 4.7.5.1.2.Dimensionarea bazinelor cu nămol activat4.7.5.1.2.1.Debite de dimensionare și verificare … 4.7.5.1.2.2.Vârsta nămolului … 4.7.5.1.2.3.Determinarea concentrației de azot din azotatul care trebuie denitrificat … 4.7.5.1.2.4.Determinarea raportului VDV … 4.7.5.1.2.5.Reținerea fosforului din apele uzate urbane … 4.7.5.1.2.6.Calculul cantității de nămol … 4.7.5.1.2.7.Determinarea volumului bazinului biologic … 4.7.5.1.2.8.Calculul Alcalinității … 4.7.5.1.2.9.Calculul capacității de oxigenare …  …  … 4.7.5.2.Bazine cu nămol activat cu funcționare secvențială … 4.7.5.3.Bioreactoare cu membrane (MBR) …  … 4.7.6.Decantoare secundare4.7.6.1.Clasificare … 4.7.6.2.Parametri de dimensionare4.7.6.2.1.Parametri de dimensionare – decantoare secundare în scheme cu bazine cu nămol activat … 4.7.6.2.2.Parametri de dimensionare – decantoare secundare în scheme cu filtre biologice …  … 4.7.6.3.Decantoare secundare orizontale radiale … 4.7.6.4.Decantoare verticale tip pâlnie …  … 4.7.7.Precipitarea fosforului4.7.7.1.1.Pre-precipitarea … 4.7.7.1.2.Precipitarea simultană … 4.7.7.1.3.Post-precipitarea … 4.7.7.1.4.Influența reactivilor de precipitare asupra procesului de epurare și asupra nămolului … 4.7.7.1.5.Parametri de proiectare pentru precipitarea fosforului …  …  … 4.8.Tratarea nămolului din stațiile de epurare4.8.1.Caracteristicile nămolului din stațiile de epurare4.8.1.1.Caracteristici fizice4.8.1.1.1.Umiditatea … 4.8.1.1.2.Materiile solide … 4.8.1.1.3.Greutatea specifică … 4.8.1.1.4.Culoarea și mirosul … 4.8.1.1.5.Filtrabilitatea … 4.8.1.1.6.Puterea calorică …  … 4.8.1.2.Caracteristici chimice4.8.1.2.1.pH – ul … 4.8.1.2.2.Fermentabilitatea … 4.8.1.2.3.Metalele grele … 4.8.1.2.4.Nutrienții …  … 4.8.1.3.Caracteristici biologice și bacteriologice …  … 4.8.2.Bilanțul de substanță pe linia nămolului4.8.2.1.Bazinul de amestec și omogenizare …  … 4.8.3.Concentratoare de nămol4.8.3.1.Fermentarea anaerobă a nămolului într-o singură treaptă … 4.8.3.2.Fermentarea anaerobă a nămolului în două trepte … 4.8.3.3.Stabilizarea nămolului … 4.8.3.4.Deshidratarea nămolului …  … 4.8.4.Cantități specifice de nămol … 4.8.5.Condiționarea chimică a nămolurilor4.8.5.1.Reactivi minerali … 4.8.5.2.Polielectroliți sintetici …  … 4.8.6.Concentrarea nămolurilor4.8.6.1.Concentrarea gravitațională a nămolurilor … 4.8.6.2.Parametri de proiectare a concentratoarelor gravitaționale de nămol … 4.8.6.3.Concentrarea nămolurilor prin procedeul de flotație cu aer dizolvat … 4.8.6.4.Centrifugarea nămolurilor4.8.6.4.1.Date de bază pentru proiectare …  … 4.8.6.5.Concentrator filtru bandă …  … 4.8.7.Stabilizarea nămolurilor din stațiile de epurare urbane/ rurale4.8.7.1.Stabilizarea (fermentarea) anaerobă4.8.7.1.1.Factorii ce influențează fermentarea anaerobă4.8.7.1.1.1.Materiile solide și timpul de retenție hidraulic … 4.8.7.1.1.2.Temperatura … 4.8.7.1.1.3.pH – ul … 4.8.7.1.1.4.Substanțe toxice …  … 4.8.7.1.2.Aplicarea fermentării anaerobe … 4.8.7.1.3.Soluții pentru procesele de fermentare … 4.8.7.1.4.Dimensionarea tehnologică a rezervoarelor de fermentare a nămolului4.8.7.1.4.1.Colectarea și stocarea biogazului … 4.8.7.1.4.2.Necesarul de reactivi chimici … 4.8.7.1.4.3.Construcția rezervoarelor de fermentare … 4.8.7.1.4.4.Alte elemente tehnologice ale rezervoarelor de fermentare anaerobă …  …  … 4.8.7.2.Stabilizarea aerobă separată4.8.7.2.1.Dimensionarea tehnologică a stabilizatorului de nămol …  … 4.8.7.3.Stabilizarea cu var …  … 4.8.8.Deshidratarea nămolurilor4.8.8.1.Deshidratarea naturală … 4.8.8.2.Deshidratarea mecanică4.8.8.2.1.Deshidratarea prin centrifugare … 4.8.8.2.2.Deshidratarea cu filtre bandă presă … 4.8.8.2.3.Deshidratarea cu filtre presă …  …  … 4.8.9.Pomparea nămolurilor în stațiile de epurare4.8.9.1.Stațiile de pompare a nămolurilor … 4.8.9.2.Elemente de proiectare a stațiilor de pompare nămol4.8.9.2.1.Tipuri de pompe utilizate în vehicularea nămolului …  …  … 4.8.10.Uscarea nămolurilor … 4.8.11.Incinerarea nămolurilor … 4.8.12.Alte procese termice de tratare a nămolurilor … 4.8.13.Compostarea nămolurilor împreună cu deșeurile menajere … 4.8.14.Depozitarea nămolurilor … 4.8.15.Valorificarea nămolurilor …  … 4.9.Elemente tehnologice de legătură între obiectele stației de epurare … 4.10.Exploatarea stațiilor de epurare4.10.1.Elaborarea manualului de operare … 4.10.2.Exploatarea și urmărirea funcționării stației de epurare … 4.10.3.Măsuri de protecție a muncii și a sănătății populației4.10.3.1.Măsuri de protecția și securitatea muncii pentru stațiile de epurare … 4.10.3.2.Protecția sanitară … 4.10.3.3.Măsuri de apărare împotriva incendiilor …  …  … 4.11.Execuția lucrărilor stației de epurare4.11.1.Elemente privind execuția construcțiilor din cadrul stațiilor de epurare … 4.11.2.Elemente privind execuția instalațiilor hidraulice aferente obiectelor tehnologice …  …  … Bibliografie + 
TABELETabelul 1.1. Standarde române de referințăTabelul 1.2. Acte normative și reglementări tehnice de referințăTabelul 3.1. Gradul de umplere maxim pentru colectoare de ape uzate menajereTabelul 3.2. Tabel de calcul tronson canalizare menajera j-kTabelul 3.3. Tabel de calcul tronson canalizare unitară pe timp de ploaie i-kTabelul 3.4. Raportul aer/apăTabelul 3.5. Debite, diametreTabelul 3.6. Viteze minime de curgereTabelul 3.7. Tipuri de materiale utilizate la construcția rețelelor de canalizare gravitaționale cu nivel liberTabelul 4.1. Norme tehnice, hotărâri și standarde naționale care reglementează condițiile de descărcare în mediul natural a apelor uzateTabelul 4.2. Limitele indicatorilor de calitate pentru efluentul stațiilor de epurareTabelul 4.3. Debitele de calcul și de verificare ale obiectelor tehnologice din stația de epurareTabelul 4.4. Valorile maxime ale concentrațiilor în poluanți (CMA) impuse prin norma tehnică NTPATabelul 4.5. Cantități specifice de substanțe reținute pe grătareTabelul 4.6. Variația coeficienților cinematic (niu) și dinamic (eta) de vâscozitate în funcție de temperatură (θ °C)Tabelul 4.7. Valori ale mărimii hidraulice și vitezei de sedimentare în curent, particule de nisip cu γ = 2,65 tf/mcTabelul 4.8. Eficiențele de reținere a principalilor poluanți în funcție de timpul de decantareTabelul 4.9. Valori ale vitezei de sedimentareTabelul 4.10. Dimensiuni caracteristice ale decantoarelor orizontale longitudinaleTabelul 4.11. Dimensiuni caracteristice ale decantoarelor orizontale radialeTabelul 4.12. Capacitatea specifică și durata de fermentare funcție de temperatura medie anuală a aeruluiTabelul 4.13. Distanțe minime recomandate la amplasarea echipamentelor în stațiile de pompare apă uzatăTabelul 4.14. Viteze recomandate pe conductele de aspirație și pe conductele de refulareTabelul 4.15. Conținutul apelor uzate și nămolurilor în substanțe fertilizanteTabelul 4.16. Norme de udare și de irigare cu ape uzate orientative în funcție de culturiTabelul 4.17. Distanța dintre drenuri pentru diferite soluri și adâncimiTabelul 4.18. Valorile orientative ale eficienței de reducere a concentrației de CCO-Cr în funcție de numărul de trepte de aerareTabelul 4.19. Valori ale F_h și F_b în funcție de R (f=0,9)Tabelul 4.20. Parametri de proiectare ai filtrelor biologiceTabelul 4.21. Valorile încărcării organice specifice a biodiscurilor, la o temperatură a apei uzate de 12°C, pentru epurare biologică convenționalăTabelul 4.22. Valorile încărcării organice specifice a biodiscurilor și a încărcării cu azot Kjeldahll specifice a biodiscurilor, la o temperatură a apei uzate de 12°C, pentru epurare cu nitrificareTabelul 4.23. Valorile factorului de siguranță în funcție de factorul de vârf al încărcării cu azot și valorile medii de monitorizare ale azotului amoniacalTabelul 4.24. Caracteristicile surselor externe de carbonTabelul 4.25. Valori recomandate pentru I_VNTabelul 4.26. Valori ale concentrației nămolului activatTabelul 4.27. Valori pentru f_C și f_NTabelul 4.28. Parametri de proiectare a decantoarelor secundare în scheme cu filtre biologiceTabelul 4.29. Dimensiuni caracteristice decantoarelor secundare radialeTabelul 4.30. Valorile parametrilor recomandați pentru dimensionarea decantoarelor secundare verticale tip pâlnie în scheme cu bazine cu nămol activatTabelul 4.31. Factorul de impact pentru consumul de reactiv de precipitare (f_P)Tabelul 4.32. Greutăți specifice ale nămolurilorTabelul 4.33. Valori caracteristice ale concentrațiilor de metale grele întâlnite în nămoluriTabelul 4.34. Compoziția chimică a nămolurilorTabelul 4.35. Cantități specifice de nămol reținute în stațiile de epurareTabelul 4.36. Încărcări specifice cu substanță uscatăTabelul 4.37. Cantități de reactivi utilizați la deshidratarea cu filtre – presăTabelul 4.38. Consumul mediu de polielectroliți în cazul filtrelor bandă/centrifugeTabelul 4.39. Reducerea umidității nămolurilor – concentrator gravitaționalTabelul 4.40. Valori recomandate pentru I_SUTabelul 4.41. Valori maxim recomandate pentru I_hTabelul 4.42. Performanțe centrifugare nămolTabelul 4.43. Concentrațiile unor substanțe toxice și inhibatoare.Tabelul 4.44. Parametri de dimensionare ai proceselor de fermentare anaerobăTabelul 4.45. Producția specifică de gaz a diferitelor materii organiceTabelul 4.46. Valori ale I_SUTabelul 4.47. Gradul de separare a materiilor solideTabelul 4.48. Încărcări, doze polimer – filtre bandă presăTabelul 4.49. Consum polimer, conținut substanță uscată – filtre presăTabelul 4.50. Alegere tipuri de pompe pentru nămoluriTabelul 4.51. Scenarii de valorificare a nămolurilor provenite de la stațiile de epurareTabelul 4.52. Recomandări privind punctele de recoltare, analize uzuale efectuate, frecvențele de prelevare și tipul de eșantion necesar pentru procesele din stațiile de epurare a apelor uzateTabelul 4.53. Dotarea mfigurinimă cu aparatură de laborator și accesoriile de laborator necesare pentru efectuarea analizelor uzuale + 
FIGURIFigura 2.1. Schema sistemului de canalizare unitarFigura 2.2. Relații posibile între aglomerări și stațiile de epurare aferenteFigura 3.1. Racordare radier secțiune de calculFigura 3.2. Configurație cămin de rupere de pantăFigura 3.3. Schema sifon inferior pentru canalizareFigura 3.4. Configurație montaj conductă colector în rețelele vacuumatice [SR EN 16932-3/2018]Figura 3.5. – Camere colectoare: a) – pentru instalare în stradă, b) – pentru instalare în curte [SR EN 169323/2018]Figura 3.6. – Stație de vacuum: a) cu pompe de evacuare submersibile b) cu pompe de evacuare în cameră uscată [SR EN 16932-3/2018]Figura 3.7. – Configurație liftFigura 3.8. – Diagrama de simultaneitateFigura 3.9. Stație de pompare pentru rețele de canalizare sub presiune [SR EN 16932-2/2018]Figura 3.10. Stație de pompare ape uzate cu pompe submersibile: a) – fără cămin de vane; b) – cu cămin de vane exterior [SR EN 16932-2/2018]Figura 3.11. Stație de pompare ape uzate cu pompe montate în camera uscată [SR EN 16932-2/2018]Figura 4.1. Deznisipator orizontal tangențial. Secțiune transversală și planFigura 4.2. Deznisipator – separator de grăsimi cu insuflare de aerFigura 4.3. Decantor orizontal – longitudinalFigura 4.4. Decantor orizontal radial. Vedere în plan și secțiuni caracteristiceFigura 4.5. Secțiune transversală prin jgheabul de decantare al apeiFigura 4.6. Decantoare cu etaj. Dispoziție în plan și secțiuni caracteristiceFigura 4.7. Decantor cu etaj – Sistem de evacuare nămolFigura 4.8. Filtru biologic percolator de înălțime redusă ("jos")Figura 4.9. Filtru biologic cu discuriFigura 4.10. Etapele de operare pentru bazinele cu funcționare secvențialăFigura 4.11. Schema de principiu a decantorului secundar orizontal radialFigura 4.12. Schema de principiu a decantorului secundar orizontal longitudinalFigura 4.13. Secțiuni transversale prin decantorul secundar orizontal radialFigura 4.14. Schema de principiu a decantorului vertical – tip pâlnieFigura 4.15. Schema unui bazin de omogenizare – egalizare (BOE)Figura 4.16. Schema unui concentrator de nămol (CN)Figura 4.17. Schema unui rezervor de fermentare nămol (RFN) cu rezervor de gaz (RG)Figura 4.18. Schema unui rezervor de fermentare nămol (RFN) în 2 trepte cu rezervor de gaz (RG)Figura 4.19. Schema unui stabilizator de nămol (SN)Figura 4.20. Schema deshidratare nămol (DN)Figura 4.21. Concentrator gravitațional de nămolFigura 4.22. Schemă flotație cu presurizare supernatant – bazin radialFigura 4.23. Schemă flotație cu presurizare supernatant – bazin longitudinalFigura 4.24. Centrifugă utilizată pentru concentrarea nămolurilorFigura 4.25. Determinarea factorului capacității "Σ"Figura 4.26. Concentrator filtru bandăFigura 4.27. Fermentarea anaerobă de mare încărcare într-o singură treaptăFigura 4.28. Fermentarea anaerobă în două etapeFigura 4.29. Rezervor de fermentare anaerob de formă ovoidalăFigura 4.30. Filtru bandă presăFigura 4.31. Schema filtrului presăFigura 4.32. Tehnologia deshidratării cu filtre presăFigura 4.33. Tipuri de pompe și stații de pompareFigura 4.34. Tipuri de pompe utilizate pentru pomparea nămoluluiFigura 4.35. Tipuri de pompe utilizate pentru pomparea nămolului + 
Abrevieri

 + 
Simboluri

 + 
Capitolul 2Schemele sistemelor de canalizare1.Elemente generale(1)Normativul privind proiectarea, execuția și exploatarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare ale localităților, Indicativ NP 133-2022, cuprinde pârghiile necesare pentru asigurarea serviciilor fundamentale necesare dezvoltării umanității, în acord cu protejarea mediului, asigurând:a.furnizarea apei potabile pentru localități; … b.colectarea, epurarea și descărcarea în condiții de siguranță a apelor uzate în mediul natural. … (2)Normativul NP 133-2022 cuprinde prevederi specifice României, ținând cont de situația actuală a țării dar și de dezvoltările prognozate în următorii ani în domeniul alimentărilor cu apă și canalizărilor.(3)Normativul NP 133-2022 se dezvoltă pe trei volume:● Volumul I – Sistemul de alimentare cu apă;● Volumul II – Sistemul de canalizare;● Volumul III – Construcții din beton armat pentru sistemele de alimentare cu apă și canalizare.(4)Prevederile normativului NP 133-2022 sunt obligatorii. Acolo unde anumite prevederi nu au caracter de obligativitate se precizează în mod specific. Excepțiile privind caracterul de obligativitate al anumitor prevederi ale normativului pot fi generate de:a.schimbări frecvente ale anumitor componente și/sau procese tehnologice determinate de progresul tehnic și evoluția cunoașterii din domeniu; … b.protejarea prin patente pentru anumite materiale, prevederi tehnice, procese și tehnologii; … c.alte situații, a căror justificare se va prezenta în cadrul normativului. … 1.1.Obiectul volumului II al normativului(1)Obiectul Volumului II al normativului NP 133-2022 îl reprezintă componentele sistemului de canalizare al localităților, descrise în detaliu în cadrul reglementării, care cuprind următoarele componente:a.rețeaua de canalizare; … b.stația de epurare. … (2)Normativul NP 133 se adresează localităților unde serviciile canalizare și epurare ape uzate sunt furnizate pentru:a.populație; … b.instituții publice; … c.industria locală și agenții economici. … (3)Normativul NP 133, poate fi utilizat și de către platforme industriale, care își dezvoltă propriile sisteme de alimentare cu apă, în condițiile necesității asigurării prevederilor legale pentru furnizarea apei potabile către angajații proprii sau descărcării apelor uzate parțial pre-epurate în sistemul public de canalizare, respectiv epurate atunci când se descarcă în mediul natural. … 1.2.Obiectivele volumului II al normativului(1)Obiectivul principal al Volumului II al normativului NP 133-2022 este asigurarea cunoștințelor minim necesare pentru:a.proiectarea obiectelor sistemelor de canalizare; … b.execuția obiectelor sistemelor de canalizare; … c.exploatarea obiectelor sistemelor de canalizare. … (2)Volumul II al normativului NP 133-2022 asigură premizele necesare pentru:a.conceperea de sisteme de canalizare noi; … b.extinderea și dezvoltarea sistemelor de canalizare existente; … c.reabilitarea sistemelor de canalizare existente; … d.retehnologizarea sistemelor de canalizare existente. … (3)Normativul NP 133-2022 asigură dezvoltarea durabilă și judicioasă a sistemelor de canalizare, fiind conceput pe baze tehnico-economice.(4)Normativul NP 133-2022 este conceput fără a încălca drepturile de autor ale proprietarilor de tehnologii, dar cu asigurarea deschiderii necesare în vederea asigurării posibilității utilizării tuturor tipurilor de tehnici și tehnologii existente, acolo unde acestea sunt aplicabile și optime din punct de vedere tehnico-economic. … 1.3.Beneficiarii normativului(1)Normativul NP 133-2022 ia în considerare minimizarea impactului apelor uzate asupra mediului, prin prevederea de măsuri specifice de colectare și epurare a apelor uzate, în condițiile specifice ale legislației naționale și europene existente în momentul de față.(2)Principalii beneficiari ai normativului NP 133-2022 sunt:a.proiectanții sistemelor de canalizare; … b.constructorii sistemelor de canalizare; … c.operatorii sistemelor de canalizare. … (3)De prevederile normativului NP 133-2022 mai pot beneficia și următoarele categorii profesionale sau alți utilizatori:a.cercetători din domeniul canalizărilor sau din domenii conexe; … b.cadre didactice, studenți și elevi din instituțiile de învățământ care pregătesc profesioniști în domeniu; … c.instituții publice, agenți economici sau industrii, beneficiari sau deținători de sisteme sau de componente ale sistemelor de canalizare. … (4)Normativul NP 133-2022 este conceput în ideea de a fi un instrument flexibil și ușor de aplicat pentru specialiștii din domeniu care, dacă respectă prevederile sale, pot proiecta și executa în mod corect, respectiv pot exploata în condiții de siguranță componentele sistemului de canalizare.1.3.1.Competențe necesare pentru specialiștii din domeniul canalizărilor(1)Competențele necesare pentru specialiștii din domeniul canalizărilor sunt următoarele:a.capacitatea de a proiecta, executa, exploata și întreține lucrări inginerești de construcții din domeniul construcțiilor aferente sistemelor de canalizare (de exemplu: rețele de canalizare, stații de pompare ape uzate, stații de epurare etc.); … b.managementul, organizarea și conducerea proceselor de proiectare, execuție și exploatare a obiectelor și proceselor tehnologice din cadrul sistemelor canalizări; … c.abilități de utilizare a programelor de calcul în domeniile: hidraulică, epurare a apelor uzate, rețele de canalizare, structuri hidroedilitare etc. … d.capacitatea de a evalua din punct de vedere tehnico-economic elementele componente aferente obiectelor tehnologice și a instalațiilor aferente construcțiilor din sistemele de canalizare; … e.abilitatea de a controla calitatea execuției și siguranța în exploatare a obiectelor aferente sistemelor de canalizare; … f.capacitatea de a planifica, organiza și gestiona resursele tehnice și umane necesare pentru construirea și exploatarea sistemelor de canalizare; … g.capacitatea de a instrui și/sau evalua cunoștințele la nivel vocațional în domeniul sistemelor de canalizare; … h.abilitatea de a desfășura activități de cercetare, dezvoltare, consultanță, asistență tehnică, verificare de proiecte și expertizare tehnică în ceea ce privește sistemele de canalizare. … (2)Competențele specialiștilor din domeniul canalizărilor pot fi dobândite prin studii medii, universitare și post-universitare de profil sau prin certificare ca urmare a parcurgerii unor cursuri de pregătire profesională de specialitate, desfășurate de către instituții de învățământ de profil, în cadrul unor programe de studii adecvate. …  … 1.4.Domeniul de aplicabilitate(1)Normativul NP 133-2022 este aplicabil și are caracter obligatoriu pentru sistemele publice de canalizare.(2)Sistemul public de canalizare se dezvoltă de la racordul de canalizare al beneficiarului până la descărcarea apelor uzate epurate în efluenții naturali. Nu fac parte din sistemul public de canalizare următoarele componente:a.rețetele de canalizare de incintă, care se dezvoltă în platformele industriale sau private, până la racordul general la rețeaua publică de canalizare; … b.instalațiile interioare de canalizare care se dezvoltă în interiorul clădirilor, aflate în amonte de racordul la rețeaua publică de canalizare. …  … 1.5.Durata de viată estimată a sistemelor de canalizare(1)Normativul NP 133-2022 asigură concepția și dezvoltarea sistemului de canalizare, pentru o durată de viață care, în condițiile de dezvoltare actuale, este de 50 ani. … 1.6.Corelarea cu alte normative, legi și standarde în vigoare(1)Indicatorii de calitate a apelor uzate evacuate din stațiile de epurare în receptorii naturali corespund cerințelor Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane pentru zone sensibile, publicată în jurnalul Oficial al Comunităților Europene L135 din 30.5.1991. România, la momentul aderării la Uniunea Europeană a declarat întregul teritoriu drept zonă sensibilă, conform art. 5^1 din Hotărârea Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările și completările ulterioare.(2)Elementele de proiectare a construcțiilor și instalațiilor de epurare cuprinse în acest normativ sunt în concordanță cu prevederile actelor normative existente în țara noastră și cu normele Uniunii Europene.(3)Normativul are în vedere conformarea cu Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane, transpusă în legislația națională prin Hotărârea Guvernului nr. 188/2002, cu modificările și completările ulterioare.(4)Hotărârea Guvernului nr. 188/2002, cu modificările și completările ulterioare, aprobă normele tehnice de protecția apelor, și anume:a.NTPA 001/2002 – Norme tehnice privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanți a apelor uzate urbane la evacuarea în receptori naturali, denumite în continuare în acest document norme tehnice NTPA 001; … b.NTPA 002/2002 – Norme tehnice privind condițiile de evacuare a apelor uzate în rețelele de canalizare ale localităților și direct în stațiile de epurare, denumite în continuare în acest document norme tehnice NTPA 002; … c.NTPA-011 – Norme tehnice privind colectarea, epurarea și evacuarea apelor uzate urbane, denumite în continuare în acest document norme tehnice NTPA 011. … (5)Prezentul normativ a luat în considerare tehnologiile de epurare de referință a apelor uzate, utilizate în țările Uniunii Europene, precum și metodologiile de dimensionare aplicate frecvent în aceste țări.1.6.1.Documente de referință(1)Normativul NP 133-2022 se acordează cu legi, standarde, ghiduri de proiectare precum și cu alte normative existente, după cum se precizează în mod specific în fiecare capitol al normativului. Prezentul normativ a luat în considerare documentele de referință specificate în tabelele următoare.(2)Se utilizează cele mai recente ediții ale standardelor române de referință, împreună cu, după caz, anexele naționale, amendamentele și eratele publicate de către organismul național de standardizare.Tabelul 1.1. Standarde române de referință.

(3)Lista reglementărilor tehnice de referință dată în această reglementare tehnică se consultă împreună cu lista documentelor normative aflate în vigoare publicată de către autoritățile de reglementare de resort.Tabelul 1.2. Acte normative și reglementări tehnice de referință.

 …  …  … 2.Schemele sistemelor de canalizare(1)Sistemul de canalizare este ansamblul de construcții și instalații inginerești care colectează apele de canalizare, le transportă la stația de epurare unde se asigură gradul de epurare stabilit în funcție de condițiile impuse de mediu și apoi le descarcă în receptorii naturali (emisari).(2)Totalitatea apelor colectate în rețelele de canalizare poartă denumirea de ape de canalizare. Apele de canalizare includ ape uzate, ape meteorice și ape de infiltrație.(3)Curgerea apelor meteorice se poate face atât prin rigole sau canale deschise (șanțuri), cât și prin canale închise. Pentru restul tipurilor de ape de canalizare, curgerea se face numai prin canale închise.2.1.Obiectele sistemului de canalizare(1)Sistemul de canalizare are în componență următoarele grupuri de construcții și instalații:a.obiectele sanitare și rețeaua interioară; … b.rețeaua exterioară (publică) de canalizare; … c.stația de epurare; … d.construcții de evacuare. … (2)Obiectele sanitare și rețeaua interioară. În interiorul clădirilor de locuit, social – culturale sau administrative, există obiecte sanitare de tip chiuvete, băi și alte utilități. De la obiectele sanitare apa este preluată de instalațiile interioare ale clădirilor și direcționată către rețeaua de canalizare din interiorul incintelor, denumita rețea interioară.(3)Rețeaua exterioară se compune din canale subterane și de suprafață precum și combinații de elemente constructive convenționale și metode de control alternative, stații de pompare și din alte construcții auxiliare și instalații amplasate între punctele de colectare și stația de epurare sau gurile de vărsare în emisar:a.legătura dintre rețeaua interioară și cea exterioară se face printr-un canal de racord și un cămin de inspecție, numit cămin de racord, ce servește pentru control și intervenții; … b.construcțiile auxiliare pe rețea includ: guri de scurgere care primesc apele meteorice de pe străzi, cămine de vizitare, camere de legătură, cămine de rupere de pantă, cămine de spălare, deversoare, bazine de retenție, separatoare de hidrocarburi, treceri pe sub depresiuni și căi de comunicație. … c.stațiile de pompare se construiesc în punctele joase ale teritoriului ce se canalizează, atunci când – din cauza configurației terenului – nu este posibil ca apele de canalizare să curgă gravitațional sau viteza de curgere nu este suficientă; … d.metodologii alternative de dezvoltare cu impact redus. … (4)Stația de epurare este alcătuită din totalitatea construcțiilor și instalațiilor prin care se corectează parametrii de calitate a apelor uzate influente astfel încât caracteristicile apelor uzate epurate să corespundă normativelor în vigoare funcție de caracteristicile receptorului, precum și construcții și instalații specifice pentru îndepărtarea reținerilor din apele uzate influente și valorificarea acestora.(5)Construcțiile pentru evacuare asigură descărcarea apelor în receptori în condiții de siguranță pentru sistemul de canalizare și receptor.(6)Schema generală a unui sistem de canalizare unitar este prezentată în figura următoare.
Figura 2.1. Schema sistemului de canalizare unitar1– canale de serviciu (secundare) … 2– colectoare secundare … 3– colectoare principale … 4– sifon … 5– cameră de intersecție … 6– camera deversorului … 7– canal deversor … 8– stație de epurare … 9– colector de descărcare … 10– gură de vărsare … 11– sisteme pentru valorificarea nămolurilor rezultate din SE … (7)Schemele sistemelor de canalizare diferă de la un sistem de canalizare la altul, acestea fiind unice pentru fiecare sistem în parte.(8)Receptorul este orice depresiune naturala cu scurgere (pârâu, râu, fluviu, lac, mare, ocean, teren permeabil). … 2.2.Tipuri de rețele de canalizare(1)Funcție de modul în care sunt colectate și evacuate apele de canalizare, se deosebesc 3 tipuri de procedee pentru rețelele de canalizare:a.procedeu divizor (separativ); … b.procedeu unitar; … c.procedeu mixt. … (2)O rețea de canalizare în procedeu divizor colectează și transportă prin minim 2 rețele diferite apele de canalizare de pe teritoriul unei localități:a.rețea de canalizare pentru colectarea și transportul, la stația de epurare, a apelor uzate de calitatea apelor uzate menajere, provenite de la diferiți utilizatori. … b.rețea de canalizare pentru colectare și evacuare ape meteorice. … (3)O rețea de canalizare în procedeu unitar colectează și transportă prin aceeași rețea de canalizare toate apele de canalizare: ape uzate, ape meteorice și ape de infiltrație.(4)O rețea de canalizare în procedeu mixt colectează și transportă apele de canalizare prin sisteme de canalizare diferite interconectate, în parte prin sistem de canalizare unitar și în parte prin sistem de canalizare separativ. … 2.3.Aglomerări(1)O "aglomerare" reprezintă, așa cum este definită prin Articolul 2(4) al Directivei privind epurarea apelor uzate orășenești 91/271/EEC, "o zonă unde populația și/sau activitățile economice sunt suficient de concentrate pentru ca apa uzată orășenească să fie colectată și transportată la o stație de epurare sau la un punct final de deversare."(2)Existența unei aglomerări este independentă de existența unui sistem de colectare a apelor uzate, iar existența unei aglomerări nu este legată de existența unei stații de epurare.(3)Existența unei aglomerări este legată de situația de factori în care "populația și/sau activitățile economice sunt suficient de concentrate pentru ca apa uzată orășenească să fie colectată și transportată la o stație de epurare sau la un punct final de deversare.". Astfel, noțiunea de aglomerare include și zonele suficient de concentrate în care încă nu există sisteme de colectare a apelor uzate.(4)Termenul de "aglomerare" nu trebuie confundat cu Unitățile Administrativ Teritoriale (UAT), (municipii, orașe sau alte unități), care au același nume. Limitele unei aglomerări pot să corespundă sau nu, cu limitele unei unități administrativ teritoriale. Astfel, mai multe UAT-uri pot constitui o singură aglomerare și invers, un singur UAT poate conține mai multe aglomerări, dacă acesta include zone suficient de concentrate, având locații distincte rezultate din dezvoltarea istorică sau economică. Trebuie subliniat faptul că o aglomerare poate conține și zone suficient de concentrate în care încă nu există sisteme de colectare a apelor uzate și/sau unde gestionarea apelor uzate se realizează cu sisteme individuale sau alte soluții adecvate, sau colectarea se realizează în orice alt fel.(5)Aglomerarea poate fi deservită de o singură stație de epurare (relație 1:1) sau de mai multe stații de epurare (relație 1:n). În plus, o singură aglomerare poate fi deservită de mai multe sisteme de colectare, fiecare sistem fiind conectat la una sau mai multe stații de epurare. În mod similar, mai multe sisteme de colectare pot fi conectate la aceeași stație de epurare.(6)În figura următoare sunt ilustrate principalele tipuri de relații dintre aglomerări și stațiile de epurare care le deservesc.
Figura 2.2. Relații posibile între aglomerări și stațiile de epurare aferente(7)Semnificațiile scenariilor din figura anterioară sunt următoarele:a.Scenariul a) reprezintă cazul simplu în care o aglomerare este deservită de un singur sistem de colectare și de o singură stație de epurare (SE); … b.Scenariul a-1) reprezintă o variație a scenariului a) în care o singură SE deservește niște zone apropiate, suficient de concentrate și conectate de o zona continuă îngustată, care fac parte din același UAT. Un exemplu de situație de acest tip îl reprezintă localitățile unde zona concentrată este despărțită de un râu sau o autostradă. Un alt exemplu îl reprezintă satele sateliți ai unor orașe, care fiind foarte apropiate de oraș reprezintă parte din aglomerare și sunt conectate la același sistem de colectare a apelor uzate. În asemenea situații, este adecvată considerarea sistemului rezultat (ex: rețea de canalizare și SE) ca reprezentând o singură aglomerare, întrucât există continuitate și încărcările rezultate ar putea afecta un singur corp de apă. Acest tip de consolidare trebuie încurajat acolo unde conduce la o abordare coerentă privind epurarea apelor uzate generate în sate și orașe care sunt apropiate și conectate; … c.Scenariul a-2) reprezintă o singură aglomerare, care cuprinde mai multe UAT-uri adiacente, deservite de un singur sistem de colectare și o singură SE; … d.Scenariul b) reprezintă o aglomerare deservită de două sisteme de colectare, fiecare dintre sisteme fiind conectat la câte o SE. Împărțirea unei zone suficient de concentrate în mai multe aglomerări nu este admisă dacă această împărțire conduce la reducerea sau amânarea aplicării cerințelor de colectare și epurare a apelor uzate care altfel s-ar aplica dacă localitatea sau zona ar fi definită ca o singură aglomerare. O asemenea împărțire nu va întâmpina probleme de aprobare în situațiile în care nu conduce la afectarea cerințelor Directivei; … e.Scenariul b-1) reprezintă o singură aglomerare care cuprinde mai multe UAT-uri distincte, adiacente, deservite de mai multe sisteme de colectare și mai multe SE; … f.Scenariul c) cuprinde mai multe aglomerări distincte delimitate fizic având sisteme separate de colectare, dar deservite de o singură SE (acesta este un exemplu de cluster). În timp ce obligațiile legale impuse de Directivă sunt stabilite de dimensiunile fiecărei aglomerări și de natura emisarului, este importantă luarea în considerare a efectului cumulativ generat de existența unui punct unic de descărcare. În cazuri particulare, acesta poate afecta obiectivele de conformare ale cerințelor privind calitatea apelor din legislația de mediu UE, ca de exemplu Directiva privind calitatea apei de îmbăiere sau Directiva Cadru privind apa. …  … 2.4.Criterii de alegere a schemei sistemului de canalizare(1)Alegerea schemei sistemului de canalizare are la bază datele configurației amplasamentului și elementele funcționale ale utilizatorului. Documentațiile obiectiv necesare pentru elaborarea schemei sistemului de canalizare sunt:a.P.U.G, și P.U.Z. pentru localitate cu situația existentă și perspectiva de dezvoltare pentru minim 30 de ani. … b.Studii topografice, geotehnice, meteorologice, hidrogeologice, hidrologice asupra teritoriului, apelor de suprafață și subterane din zonă. … c.Analiza opțiunilor disponibile. Orice sistem de canalizare trebuie studiat în variante multiple, dintre care proiectantul va propune acea variantă care va asigura:i.colectarea apelor uzate în condiții sanitare fără risc privind sănătatea populației; … ii.efecte minime asupra mediului înconjurător; … iii.costuri unitare și energetice minime, independente de factorii variabili care pot să apară în timp. …  … d.Criterii tehnice și economice pe care se bazează alegerea sistemului:i.colectare unitară/separativă pe categorii de ape uzate; … ii.criterii de transport ape uzate (gravitațional, sub presiune sau rețea vacuumată); … iii.elementele impuse de trasee și amplasamente disponibile, poziția receptorului, valorificarea substanțelor reținute și a nămolurilor. …  … (2)Calculele tehnice și economice, care să permită stabilirea variantei optime trebuie să cuprindă:a.volumul total al investițiilor; … b.planul de eșalonare a investițiilor; … c.dotările și costurile de exploatare pentru fiecare variantă; … d.costul apei canalizate (colectare, epurare, evacuarea substanțelor reținute) în corelație cu gradul de suportabilitate a utilizatorilor sistemului. … (3)Schema sistemului de canalizare trebuie să se încadreze permanent în dezvoltarea centrului populat, astfel încât serviciul de canalizare să poată asigura satisfacerea exigențelor utilizatorilor și dezvoltările tehnologice. …  …  + 
Capitolul 3Rețele de canalizare3.Rețele de canalizare3.1.Elemente generale(1)Rețeaua de canalizare este ansamblul de construcții și instalații din sistemul de canalizare cu rol de colectare și transport a apelor uzate de la folosințe casnice, a apelor uzate industriale pre-epurate, a apelor uzate de la folosințe publice și a apelor provenite din precipitațiile căzute pe suprafața deservită de rețea și evacuarea acestora în afara aglomerării, în condiții de siguranță pentru sănătatea utilizatorilor și mediului.(2)Rețeaua de canalizare colectează apa de pe o suprafață delimitată, numită bazin de colectare. Bazinul de colectare poate fi diferit pentru diversele categorii de ape uzate.(3)Dezvoltarea de rețele de canalizare se face cu respectarea cerințelor aplicabile aglomerării, stabilite prin:a.Master Planul privind dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă, respectiv canalizare; … b.Planul de Management al bazinului hidrografic. … (4)Apele preluate în rețeaua de canalizare pot proveni din următoarele surse:a.apă uzată menajeră, generată în:i.instalațiile interioare ale locuințelor; … ii.instalațiile interioare ale clădirilor cu destinație de utilitate publică (școli, spitale, unități de activitate publică, complexe sportive, unități militare etc.); … iii.grupurile sanitare ale unităților industriale. …  … b.apă uzată industrială – colectată direct, atunci când calitatea acesteia o permite, sau provenind de la stații de pre-epurare, utilizate atunci când calitatea apei uzate nu corespunde cerințelor impuse pentru descărcarea în rețeaua publică de canalizare; … c.apă pluvială de șiroire sau apă meteorică – apele care provin din precipitații atmosferice (zăpadă, ploaie, grindină, brumă) și se scurg prin șiroire, descărcate în canalizare prin gurile de scurgere; … d.apa infiltrată prin orificiile capacelor căminelor, îmbinările imperfecte și defecțiunile colectoarelor sau construcțiilor accesorii aferente. … (5)Cu excepția apei infiltrate în canalizare, pentru a putea fi acceptate în rețeaua publică de canalizare, pentru toate celelalte categorii de apă se impune respectarea cerințelor de calitate normate prin norma tehnică NTPA 002.(6)Inclusiv pentru rețelele de canalizare din mediul rural, preluarea de ape uzate de la ferme agrozootehnice, unități de prelucrare produse sau crescătorii de animale, se face cu respectarea cerințelor de calitate normate prin norma tehnică NTPA 002.(7)Preluarea oricărei categorii de calitate de ape uzate în rețeaua publică este condiționată de:a.asigurarea funcționării rețelei publice fără deteriorări, influențe asupra materialului, pericole sau limitări ale exploatării în siguranță; … b.respectarea cerințelor de calitate normate prin norma tehnică NTPA 002 pentru toate categoriile de apă, cu excepția apelor din infiltrații; … c.limitarea oricăror influențe negative asupra proceselor biologice din stația de epurare; … d.cunoașterea permanentă a volumelor de ape uzate și a calității acestora. …  … 3.2.Tipuri de rețele de canalizare. Criterii de alegere(1)Rețelele de canalizare pot fi clasificate astfel:a.după modul de curgere al apei:i.rețea gravitațională, în care se asigură curgerea apei cu nivel liber; … ii.rețea cu funcționare sub vacuum, în care transportul apelor uzate menajere se realizează sub o presiune negativă (p: 0,4 – 0,6 at.), asigurată sistematic de o instalație de vid; … iii.rețea cu funcționare sub presiune, în care curgerea apei se asigură prin pompare. …  … b.după calitatea apelor colectate:i.în procedeu unitar – toate apele de pe suprafața aglomerării sunt colectate de o singură rețea de canalizare; … ii.în procedeu divizor/separativ – în aglomerări pot exista două rețele (rețea de canalizare ape uzate urbane/rurale și rețea de canalizare pentru ape meteorice), apele având caracteristici apropiate fiind evacuate prin aceeași rețea; … iii.în procedeu mixt, unitar și separativ, pe zone ale aglomerării. …  … c.după forma rețelei:i.rețeaua de canalizare este o rețea ramificată; … ii.în cazuri excepționale, ținând cont și de condițiile de exploatare/reparații, configurația inelară poate fi favorabilă pentru realizarea de remedieri în timpul exploatării sau pentru evacuarea apei meteorice din aglomerări unde nu plouă simultan pe toate suprafețele. În asemenea cazuri, rețeaua se poate realiza de tip inelar, dacă se demonstrează că această configurație este rațională. …  … (2)Modul de racordare a colectoarelor din rețeaua de canalizare depinde de mărimea, forma și relieful localității, schema sistemului de canalizare, distribuția marilor consumatori de apă care sunt racordați la canalizare, perspectiva de dezvoltare, respectiv criteriile de optimizare considerate de proiectant.(3)Pentru rețelele de canalizare prevăzute pentru funcționare în procedeu divizor:a.este interzisă descărcarea de apă uzată menajeră sau industrială de pe domeniul public sau privat în rețeaua de canalizare pentru apă meteorică; … b.este interzis descărcarea apelor meteorice de pe domeniul public sau privat în rețeaua de canalizare de apă uzată menajeră. … (4)Tipul și configurația rețelei de canalizare se adoptă pe baza unui calcul tehnico-economic, considerând criterii de minimizare a costului de investiție și a costurilor de exploatare. … 3.3.Debite de calcul pentru rețeaua de canalizare(1)Debitul apelor de canalizare dintr-o localitate constă din debitele de ape uzate provenite de la utilizatori, debitele de ape meteorice colectate de pe suprafața localității și descărcate în rețeaua de canalizare și debitele de ape de infiltrație în rețeaua de canalizare.(2)Debitul de calcul al rețelei de canalizare rezultă în funcție de tipul sistemului de canalizare, astfel:a.pentru procedeu divizor:i.rețeaua de canalizare ape uzate menajere se dimensionează la debitul dat de suma debitelor orare maxime ale apelor uzate preluate de la utilizatori și a debitelor de apă de infiltrație în rețeaua de canalizare; … ii.rețeaua de canalizare ape meteorice se dimensionează la debitele de ape meteorice colectate de pe suprafața localității și a debitelor de apă de infiltrație descărcate în rețea. …  … b.pentru procedeu unitar:i.rețeaua de canalizare în procedeu unitar se dimensionează la debitul pe timp de ploaie, debitul de dimensionare fiind dat de suma debitelor orare maxime ale apelor uzate menajere preluate de la utilizatori, a debitelor de ape meteorice colectate de pe suprafața localității și descărcate în rețeaua de canalizare și a debitelor de ape de infiltrație în rețeaua de canalizare. … ii.rețeaua de canalizare în procedeu unitar se verifică la debitul pe timp uscat, dat de suma debitelor orare maxime ale apelor uzate menajere preluate de la utilizatori și a debitelor de ape de infiltrație în rețeaua de canalizare (verificarea asigurării vitezei de autocurățire). …  … c.pentru procedeul mixt, rețeaua se va dimensiona la debitele rezultate pentru fiecare zonă de funcționare specifică de tip divizor sau de tip unitar, considerând cele specificate mai sus pentru fiecare tip de procedeu. … 3.3.1.Debite de calcul ape uzate menajere(1)Pentru consumatorii casnici, publici și industrie locală, rata de restituție la canalizare a apei potabile distribuite se consideră 100%; pentru consumatori industriali, rata de restituție la canalizare a apei potabile distribuite se consideră funcție de profilul activității.(2)Debitul uzat orar maxim considerat în dimensionarea rețelei de canalizare, provenit din utilizarea apei potabile pe tipuri de consumatori se calculează cu relația:
Q_uz or max = Q_n or max g + Q_n or max p ind.loc + Q_n ind [mc/h] (3.1)în care:Q_uz or max – Debitul uzat orar maxim provenit de la toți consumatorii conectați la sistemul de alimentare cu apă.Q_n or max g – Debitul necesar orar maxim de apă potabilă distribuit pentru nevoi gospodărești, calculat în conformitate cu subcapitolul 3.1.3.3 din NP 133, Volumul I – Sisteme de alimentare cu apă.Q_n or max p ind.loc – Debitul necesar orar maxim de apă potabilă distribuit pentru nevoi publice și industrie locală, calculat în conformitate cu subcapitolul 3.1.3.3 din NP 133, Volumul I – Sisteme de alimentare cu apă.Q_n ind – Debitul necesar orar maxim de apă uzată preluată de la agenții industriali mari, descărcată în rețeaua publică de canalizare. Stabilirea cantităților de apă uzată preluată de la consumatorii industriali mari se face obligatoriu pe baza măsurătorilor debitelor descărcate de aceștia în rețeaua de canalizare.(3)Pentru consumatorii care au surse proprii de alimentare cu apă și descarcă apa uzată în sistemul centralizat de canalizare, determinarea cantităților de apă uzată descărcată se face punctual, pe baza măsurătorilor de debite.(4)Pentru stabilirea debitului minim se utilizează următoarea relație:
Q_uz or min = p/24 . Q_uz zi max (3.2)în care:p = coeficient adimensional, care are următoarele valori orientative0,05 pentru localități sub 1000 locuitori;0,10 pentru localități între 1001 și 10000 locuitori;0,25 pentru localități între 10001 și 50000 locuitori;0,35 pentru localități între 50001 și 100000 locuitori;0,40 pentru localități peste 100000 locuitori. … 3.3.2.Debite de calcul ape meteorice(1)Dimensionarea lucrărilor de drenaj și evacuare a apelor meteorice din zonele urbane impune cunoașterea "ploii de calcul". Ploaia de calcul are durată egală cu timpul de concentrare și intensitatea medie corespunzătoare unei probabilități de depășire (frecvență) dată. Această ploaie are o distribuție în timp stabilită pe bază de ipoteze cu valoare euristică și generează un debit maxim în secțiune.(2)Caracteristicile principale ale ploii de calcul sunt:a.intensitatea medie a ploii de calcul, determinată ca raport între stratul de apă căzută pe unitatea de suprafață și durata de ploaie; … b.distribuția temporală a ploii, cu efect direct asupra valorilor debitelor de vârf ale hidrografului de viitură. … (3)Evaluarea caracteristicilor ploii de calcul se face cu respectarea prevederilor SR 1846-2.(4)Concept: Cantitățile de ape meteorice, pentru bazine mici (sub 1000 ha) se determină prin metoda rațională care se bazează pe conceptul: o ploaie de frecvență normată conduce la realizarea debitului maxim într-o secțiune a unui bazin când durata ploii de calcul este egală cu timpul de concentrare (timpul maxim de curgere din punctul cel mai îndepărtat până în secțiunea considerată); pe această bază, pentru fiecare secțiune de calcul va exista o singură ploaie cu frecvența normată a teritoriului din care rezultă debitul de dimensionare.(5)Debitul de calcul evaluat pentru bazine mici (sub 1000 ha) are la bază conceptul menționat anterior și următoarele ipoteze simplificatoare, neaplicabile pentru bazine mai mari:a.durata de ploaie este egală cu timpul de concentrare; … b.intensitatea medie a ploii de calcul se stabilește din curba IDF/recomandabil din studiul meteorologic actualizat, aferent amplasamentului. … (6)Debitul apelor meteorice se calculează cu relația:
Q_max f = m . S . psi . i_f [l/s] (3.3)în care:Q_max f – debitul maxim al apelor meteorice în secțiunea de calculm – coeficient de înmagazinare; se consideră efectul de acumulare în rețea cu valorile:m = 0,8 pentru durata ploii de calcul ≤ 40 min.m = 0,9 pentru durata ploii de calcul > 40 min.S – suprafața bazinului de colectare aferent secțiunii de calcul, [ha].psi – coeficient de scurgere; raportul dintre volumul de apă ajuns în canalizare și volumul ploii căzute pe bazinul de colectare.i_f – intensitatea medie a ploii de calcul, [l/s,ha], corespunzătoare frecvenței ploii de calcul f; se determină pe baza curbelor IDF (STAS 9470) sau studiu de specialitate (obligatoriu pentru amplasamente cu suprafața peste 1000 ha), funcție de frecvența normată și durata ploii de calcul.(7)Coeficientul de scurgere psi se determină în funcție de tipul îmbrăcăminții suprafețelor bazinelor de colectare; se determină ca medie ponderată pentru suprafețe neomogene:
psi = (ΣS_i . psi_i)/ΣS_i (3.4)în care:psi_i – coeficient de scurgere specific pentru diferite tipuri de îmbrăcăminți ale suprafețelor.S_i – suprafețele din componența bazinului de canalizare.(8)Valorile psi pentru diferite tipuri de suprafețe pot fi adoptate conform SR 1846-2. Coeficientul de scurgere se consideră constant pe fiecare suprafață.(9)Frecvența normată a ploii de calcul: notată f, se adoptă:a.pentru localități cu populație ≤ 100.000 locuitori, f = 1/5; … b.pentru localități cu populație ≥ 100.000 locuitori, f = 1/10. … (10)Durata ploii de calcul (t_p) reprezintă timpul de curgere a apei de la punctul cel mai îndepărtat al bazinului de canalizare până în secțiunea de calcul pentru care se face dimensionarea și se calculează cu relația:
t_p = t_cs + 1/v_ap [minute] (3.5)în care:t_p – durata ploii de calcul (timp de ploaie).t_cs – timp de concentrare superficială:– t_cs = 5 min. pentru pante medii ale suprafeței bazinului > 5 la mie. … – t_cs = 10 min. pentru pante medii ale suprafeței bazinului între 1 – 5 la mie. … – t_cs = 15 min. pentru pante medii ale suprafeței bazinului <1 la mie. … l – lungimea cea mai mare parcursă de apă în colectorul de canalizare, de la capătul amonte al colectorului de canalizare și până în secțiunea de calcul, [m].v_ap – viteza apreciată pe trosonul de calcul, [m/s].(11)La intersecția a 2 colectoare pentru secțiunea de calcul a primului tronson aval de intersecție se ia în calcul valoarea cea mai mare a timpului ploii de calcul pentru cele 2 colectoare.(12)Viteza apreciată se estimează pe baza pantei terenului și experienței proiectantului; valoarea rezultată prin calcul a vitezei efective nu trebuie să difere cu mai mult de ±20% de valoarea apreciată. În cazul în care diferența este mai mare de ±20%, se reia calculul considerând viteza efectivă calculată drept viteza apreciată. Calculul se consideră încheiat când viteza efectivă respectă condiția față de viteza apreciată.(13)Pentru bazine mari (> 1000 ha) calculul se face respectând cerințele SR 1846 – 2.(14)Intensitatea ploii de calcul se determină pe baza duratei de ploaie (t_p), pe baza frecvenței normate adoptate (f) cu ajutorul curbelor IDF conform STAS 9470, recomandabil pe baza studiilor de actualizare elaborate de ANM; pentru rețele care deservesc un teritoriu > 1.000 ha, proiectantul va comanda la Administrația Națională de Meteorologie studii statistice pentru amplasament; acestea vor indica ploile maxime istorice ca durată și intensitate și vor actualiza curbele IDF corespunzătoare zonei amplasamentului.(15)Intensitatea ploii de calcul se determină pentru fiecare secțiune de calcul, pe baza timpului de ploaie și a frecvenței normate adoptate. … 3.3.3.Alte debite luate în calcul la dimensionarea sistemului de canalizare3.3.3.1.Debite de infiltrații(1)Pentru rețelele noi de canalizare, apa infiltrată în rețeaua de canalizare prin orificiile capacelor căminelor, îmbinările imperfecte și defecțiunile colectoarelor sau construcțiilor accesorii aferente, se poate evalua cu expresia:
Q_inf = Σ[(q_inf . L_i . Dn_i)/1000] [mc/zi] (3.6)în care:Q_inf – debitul total infiltrat în rețeaua de canalizare.q_inf – debit specific infiltrat în rețea.L_i – lungimea totală a colectoarelor de același diametru Dn_i [m].Dn_i – diametrul colectorului [m].(2)Valorile debitului specific infiltrat se adoptă:a.pentru rețea de canalizare pozată deasupra nivelului apei subterane: q_inf = 25 dmc/zi și m de rețea pentru un diametru al colectorului de 1 m; … b.pentru rețea de canalizare pozată la mai mult de 1 m sub nivelul apei subterane q_inf = 50 dmc/zi și m de rețea pentru un diametru al colectorului de 1 m. … (3)Valorile debitului de infiltrații din apa subterană considerat pentru dimensionarea rețelelor noi de canalizare nu vor depăși 5% din valoarea totală a debitului orar maxim de apă uzată menajeră preluată de la toți consumatorii conectați la canalizare.(4)Pentru sistemele de canalizare existente determinarea valorilor debitului total infiltrat (inclusiv debitul infiltrat prin defecte ale capacelor etc.) în rețeaua de canalizare se face prin măsurători de debite nocturne. Se calculează debitul total infiltrat ca media valorilor minime orare măsurate de operator pe parcursul unui an între orele 24 și 4 în următoarele secțiuni ale sistemului:a.dacă în sistem există stație de epurare și nu există descărcări directe în receptor, punctul de măsurare a debitului va fi intrarea în stația de epurare; … b.dacă în sistem există stație de epurare și puncte de descărcare directă în receptor, se fac măsurători simultane atât la intrarea în stația de epurare cât și în toate punctele de descărcare directă; … c.dacă în sistem nu există stație de epurare ci numai descărcări directe în emisar, se fac măsurători de debite simultane în toate punctele de descărcare în emisar. … (5)Pentru sistemele de canalizare existente se realizează campanii de măsurători de debite în secțiunile sistemului conform celor menționate la punctul anterior, care se desfășoară continuu pentru o perioadă de minim 7 zile. Se înregistrează valorile debitelor vehiculate din minut în minut. Valorile măsurate validează valorile înregistrate de operator în aceeași perioadă a anului cu cea în care s-au realizat măsurătorile și constituie baza în care se stabilește debitul total infiltrat în rețea. …  …  … 3.4.Proiectarea rețelelor de canalizare3.4.1.Trasarea rețelei de canalizare și a bazinelor de colectare(1)Rețeaua de canalizare este alcătuită din:a.colectoarele care asigură colectarea și transportul apei colectate; … b.construcțiile accesorii care asigură buna funcționare a rețelei: racorduri, cămine de vizitare, guri de scurgere, deversoare, stații de pompare, bazine de retenție, sisteme de monitorizare a calității apei și de măsurare a debitului de apă vehiculată. … (2)Stabilirea configurației rețelei se face luând în considerare următoarele elemente, prezentate în ordinea priorității:a.trama stradală actuală și în perspectivă (minim 25 ani), conform P.U.G. și P.U.Z. aferente aglomerărilor deservite; … b.situația topografică a amplasamentului, pentru asigurarea curgerii gravitaționale ori de câte ori este posibil; … c.pozițiile marilor utilizatori de apă care sunt racordați la canalizare; … d.pozițiile stabilite pentru stația de epurare, respectiv punctul de descărcare în receptor; … e.asigurarea evacuării apelor de canalizare pe drumul cel mai scurt; … f.corelarea cu traseele și adâncimile de îngropare a utilităților existente în amplasament; … g.soluționarea rațională a rețelei în zone critice: depresiuni, contrapante, subtraversări, pasaje și orice alte zone vulnerabile, prin asigurarea că apa colectată se poate evacua prin pompare. În astfel de situații, este rațională adoptarea de soluții cu rezerve suplimentare de capacitate, din motive de siguranță. Se recomandă analizarea de măsuri combinate, ca de exemplu:i.alimentare dublă cu energie electrică; … ii.adoptarea unui număr de pompe active mai mare decât cel rezultat pentru debitul de calcul, care să poată fi utilizate simultan exclusiv în situațiile extraordinare, în care debitul de calcul este depășit și nivelul apei în bazinul de aspirație crește peste nivelul maxim de alarmă. Se admite pentru perioade scurte de timp, funcționarea în următoarele condiții:1)utilizare simultană a tuturor pompelor active; … 2)viteze de curgere prin conducta de refulare superioare valorii de 2,0 m/s (viteza maximă admisă în funcționarea curentă). …  …  … h.stabilirea unui plan de dezvoltare etapizată, corelat cu dezvoltarea aglomerării deservite; … i.posibilitatea prevederii galeriilor edilitare în zone cu densitate mare de rețele, în zone centrale, cu trafic intens și terenuri dificile privind pozarea. … (3)În fază preliminară se analizează scheme de canalizare posibile, urmărind:a.trasarea colectoarelor principale, pe cât posibil în zona joasă a aglomerării și în paralel cu receptorul; … b.evaluarea numărului și poziției stațiilor de pompare necesare; … c.evaluarea numărului și poziției traversărilor de drumuri/cursuri de apă necesare. … (4)Dintre schemele preliminare elaborate inițial, se selectează cele care conduc la un număr minim de stații de pompare, trasând-se schema de calcul prin completarea cu traseele colectoarelor secundare și discretizarea rețelei în următoarele elemente:a.nod – în punctele de intersecție a două sau mai multe colectoare, la schimbarea diametrului, la schimbarea pantei, la punctele de schimbarea a adâncimii de îngropare, în punctele în care există racorduri având debite concentrate semnificative, la capetele amonte ale colectoarelor; … b.tronson de calcul: colector cu diametrul constant care unește două noduri succesive. Se recomandă ca lungimea unui tronson de calcul să nu depășească 250 m; … c.alte elemente (stații de pompare, deversoare, bazine de retenție, puncte de descărcare în stația de epurare sau în receptor). … (5)Atunci când la un racord se descarcă un debit cu valoare semnificativă, punctul de racordare se consideră un nod de calcul în care există debit concentrat.(6)Următoarele debite descărcate se consideră ca având valoare semnificativă:a.pentru rețele mici (Q_uz or max ≤ 100 l/s) – orice debit concentrat mai mare de 5 l/s. … b.pentru rețele mari (Q_uz or max > 100 l/s) – orice debit concentrat mari mai mare de 10 l/s. … (7)La trasarea rețelei se urmărește, pe cât posibil:a.în raport cu axul străzii, colectoarele se amplasează pe partea străzii pe care sunt cei mai mulți utilizatori, pentru reducerea lungimii totale a conductelor de racord necesare; … b.pentru străzi și trotuare cu lățimea sub 10-12 m, amplasarea colectoarelor lângă axul străzii, în spații verzi sau în carosabil, dar într-o singură banda de circulație, pentru reducerea efectelor asupra traficului în fazele de execuție, respectiv exploatare; … c.pentru străzi și trotuare cu lățimi > 16 m, se analizează opțiunea amplasării colectoarelor pe fiecare parte a străzii, luând în considerare cu prioritate spațiul public disponibil între trotuar și linia clădirilor; … d.alegerea traseelor cu terenuri de fundație cât mai bune, pentru evitarea adoptării unor soluții de fundare complexe și costisitoare; … e.amplasarea racordurilor utilizatorilor la cote inferioare celorlalte rețele. … (8)Poziția colectoarelor și construcțiilor accesorii aferente se adoptă ținând cont de poziția celorlalte rețele subterane și de condițiile specifice impuse de funcționalitatea acestora, distanțele fiind stabilite conform prevederilor SR 8591.(9)În cazuri speciale, definite prin dificultăți în realizarea distanțelor minime între rețele, se stabilesc protocoale și înțelegeri cu deținătorii acestora și autoritățile locale, în vederea amplasării rețelei de canalizare în spațiul disponibil cu adoptarea de distanțe modificate față de SR 8591. Conceptul general admis va ține seama de următoarele:a.poziția colectoarelor nu trebuie să pericliteze siguranța celorlalte rețele subterane și siguranța sanitară a utilizatorilor; … b.asigurarea soluțiilor raționale pentru intervenții în rețea pentru reparații/reabilitări fără deteriorarea altor rețele; … c.distanța admisă atât în plan, cât și pe verticală, pentru asigurarea spațiului de lucru efectiv, inclusiv pentru pozarea sprijinirilor necesare, pe durata instalării, respectiv în cazul lucrărilor de reparații, măsurată între generatoarea exterioară a colectorului și generatoarea exterioară a altor conducte/fețele exterioare ale pereților construcțiilor accesorii aferente altor rețele edilitare, se adoptă:i.minim 0,40 m pentru colectoare cu diametrul sub 1000 mm; … ii.minim 0,60 m pentru colectoare cu diametrul peste 1000 mm. …  … d.pe verticală, colectoarele de canalizare sunt așezate sub conductele de apă potabilă, apă minerală pentru cură internă, conducte de gaz, cabluri electrice, canale de cabluri telefonice; … e.în cazurile în care la încrucișarea traseelor nu este posibilă instalarea colectorului de canalizare sub conductele de apă potabilă, colectorul de canalizare se instalează în tub de protecție, etanșat la capete, având lungimea suficientă pentru asigurarea, înainte și după punctul de încrucișare, a unei distanțe de minim:i.5,0 m în teren impermeabil; … ii.10,0 m în teren permeabil. …  … f.în cazul rețelelor de canalizare sub vacuum, colectoarele de canalizare pot fi așezate deasupra conductelor de apă potabilă, cu respectarea distanței minime specificată la punctul c; … g.se admite instalarea a două sau mai multe colectoare de canalizare cu nivel liber și/sau conducte sub presiune/sub vacuum în tranșee comună, sub rezerva prevederii în proiect a următoarelor cerințe privind ordinea de execuție a lucrărilor:i.execuția tranșeei la lățimea necesară pozării tuturor colectoarelor, până la 0,10 m deasupra cotei de pozare aferente colectorului/conductei de refulare prevăzute cel mai aproape de nivelul terenului; … ii.continuarea execuției tranșeei, în trepte descrescătoare, cu reducerea lățimii la necesarul aferent colectoarelor/conductelor pozate la adâncimi superioare, până la atingerea adâncimii maxime de îngropare și a lățimii minime aferente tranșeei; … iii.după instalarea colectorului/conductei pozate la adâncimea cea mai mare, se realizează umplutura în trepte crescătoare, corespunzătoare cotelor de pozare ale celorlaltor colectoare/conducte. … iv.după instalarea succesivă, a colectoarelor și conductelor, în ordinea de pozare stabilită pe verticală, se continuă umplerea tranșeei pană la minim 0,5 m peste banda de semnalizare aferentă conductei pozate la cea mai ridicată cotă; … v.înainte de realizarea umpluturii finale și aducerea terenului la starea inițială, se realizează probele de etanșeitate/presiune aferente tuturor colectoarelor/ conductelor pozate în tranșee comună. …  … (10)Prin excepție de la prevederile (9)b, în cazul colectoarelor/conductelor pozate prin tehnologii fără săpătură deschisă, distanța minimă se adoptă ca valoarea mai mare dintre 0,40 m și 1,5 x DN.(11)După trasarea rețelei de canalizare, se face trasarea bazinelor de colectare, prin delimitarea suprafețelor deservite de fiecare tronson de calcul. Limitele bazinelor de colectare se stabilesc:a.pentru suprafețe relativ plane, în general, prin trasarea bisectoarelor formate la intersecțiile străzilor; … b.pentru suprafețe cu diferențe de cotă pronunțate, trasarea bisectoarelor formate la intersecțiile străzilor are aplicabilitate limitată:i.se poate admite ipoteza scurgerii apei contra pantei naturale a terenului numai pentru zone înguste paralele cu strada, unde se pot amenaja platforme orizontale; … ii.se analizează cu atenție situațiile străzilor cu incinte amplasate la cote mai joase față de nivelul străzii, pentru a se putea identifica soluții raționale de racordare. …  … (12)Întrucât pentru aceeași rețea stradală pot fi adoptate mai multe configurații de rețele, alegerea se face urmărind în același timp asigurarea serviciului de colectare a apei uzate în condițiile legii, precum și aplicarea unor criterii de optimizare, ca de exemplu:a.reducerea costurilor de investiție; … b.reducerea costurilor de exploatare; … c.creșterea siguranței în exploatare; … d.obținerea unor costuri totale anuale minime (exploatare + amortizare). … (13)Schema și caracteristicile rețelei pot fi schimbate în timp, pentru adaptarea la extinderea suprafeței deservite și/sau modificării debitului transportat, prin retehnologizare în vederea creșterii siguranței și calității serviciului de canalizare, reducerii infiltrațiilor/exfiltrațiilor, precum și creșterii eficienței energetice. Măsurile de adaptare se stabilesc tot prin optimizare, ținând cont de noile condiții de funcționare.(14)La reabilitarea/retehnologizarea rețelelor de canalizare, soluțiile se stabilesc cu respectarea prevederilor stabilite prin ghidul GP 127. … 3.4.2.Studii necesare pentru proiectarea rețelelor de canalizare(1)Amploarea și gradul de aprofundare a studiilor de teren se stabilesc în conformitate cu cerințele legale aplicabile fazei de proiectare corespunzătoare obiectivului, cu precizarea de către proiectant a oricăror cerințe specifice lucrării și condițiilor din amplasament.(2)Studiile și documentațiile necesare pentru proiectarea rețelelor de canalizare includ:a.Plan de Urbanism General/ Zonal aferent aglomerării, inclusiv informații privind perspectivele de dezvoltare aferente zonelor care urmează a fi construite; … b.studii/date privind numărul și tipul utilizatorilor, cu identificarea pozițiilor și evaluarea debitelor aferente marilor consumatori de apă care sunt/vor fi racordați la canalizare; … c.studiu topografic, conform cerințelor specificate în normativul NP133 Volumul I capitolul 2.1 și prevederilor din normativele și standardele aplicabile; … d.studiu geotehnic, în conformitate cu cerințele normativului NP 074. … e.în cazul proiectelor de reabilitare/modernizare a rețelelor de canalizare existente:i.rapoarte de inspecție CCTV pe tronsoanele unde în exploatare s-au înregistrat deversări/surpări/alte deficiente notabile; … ii.măsurători ale parametrilor de funcționare a rețelei, realizate pe o durată continuă de minim 7 zile, la o frecvență de minim 1 înregistrare pe minut, în cel puțin următoarele puncte relevante din rețea:1)măsurători de debite:A.la intrarea în stația de epurare; … B.la ieșirea din stațiile de pompare; … C.pe tronsoanele unde în exploatare s-au înregistrat deversări. …  … 2)măsurători de niveluri:A.în chesoanele stațiilor de pompare; … B.la deversoare; … C.pe tronsoanele unde în exploatare s-au înregistrat deversări. …  … 3)măsurători de presiuni – pe conductele generale de refulare ale stațiilor de pompare. …  …  … f.studiu meteorologic – stabilirea caracteristicilor precipitațiilor necesare calculului debitelor apelor de ploaie, prin identificarea ploilor maxime istorice, ca durată și intensitate, cu actualizarea curbelor IDF corespunzătoare zonei amplasamentului. …  … 3.4.3.Rețele de canalizare gravitaționale3.4.3.1.Criterii de proiectare a rețelelor de canalizare(1)Rețeaua se discretizează conform prevederilor de la capitolul 3.4.1 paragraful (4), cu identificarea poziției și valorilor aferente tuturor debitelor concentrate descărcate în rețea, corespunzătoare scenariului de calcul analizat.(2)Pe baza traseelor stabilite, înainte de elaborarea calculelor hidraulice, se elaborează profile longitudinale ale terenului, cu identificarea următoarelor elemente:a.punctele obligate; … b.poziția și dimensiunile obstacolelor/utilităților îngropate pe traseu; … c.nivelul apei subterane; … d.tronsoanele cu pante pronunțate ale terenului; … e.eventualele tronsoane cu contrapantă în raport cu direcția de curgere propusă în schema de calcul. … (3)Pentru simplificarea calculelor, se admite ipoteza mișcării permanente în rețelele de canalizare:a.în cazul calculelor realizate manual, se analizează punctual situațiile instantanee aferente debitelor maxime de dimensionare, luându-se în considerare numai debitul maxim de calcul; … b.pentru analiza unor sisteme/scenarii complexe, calculele se realizează utilizând programe de calcul automat, în cadrul unor simulări în care se admite ipoteza că, la fiecare pas de timp (considerat de regulă cu durata de maxim 1 oră), mișcarea este permanentă, luând în considerare evoluția de la un pas de timp la altul a funcționarii rețelelor, prin:i.tipare de variație a debitelor colectate; … ii.hietograme ale ploilor de calcul; … iii.curbele pompelor și setările stațiilor de pompare (cote de pornire, oprire); … iv.suprapunerea debitelor din secțiunile de calcul, atât gravitațional, cât și prin pompare; … v.evaluarea volumelor efectiv acumulate în rețea; … vi.evaluarea și posibilitatea vizualizării nivelului apei în fiecare tronson de calcul, precum și identificarea fenomenelor apărute la racordarea între tronsoane. … În acest caz, coeficienții de variație se stabilesc de către Proiectant, justificat:i.pe baza rezultatelor campaniilor de măsurători de debite și nivele; … ii.pe baza unor tipare de variație a consumului preluate din literatura tehnică pentru sisteme cu dimensiuni și condiții de funcționare similare. …  … 3.4.3.1.1.Forma secțiunii de curgere(1)Dimensiunile secțiunii de curgere rezultă din calculul rețelei de canalizare. De regulă, se adoptă forma circulară ca fiind secțiunea optimă din punct de vedere hidraulic.(2)Pentru situații determinate de: spații înguste disponibile pentru pozare, necesitatea transportului unor debite mari, funcționarea la debite reduse pe timp uscat, se poate utiliza secțiunea ovoidă care asigură, în raport cu secțiunea circulară, la aceeași înălțime de apă, o viteză de curgere mai mare.(3)Pentru colectoare mari, cu debite de ordinul mc/s, unde se urmărește economisirea spațiului pe verticală, se poate utiliza secțiunea clopot. … 3.4.3.1.2.Diametre minime ale colectoarelor(1)Diametrul minim pentru colectoarele de canalizare se adoptă:a.Dn 250 mm pentru rețele de ape uzate în procedeu separativ (divizor); … b.Dn 300 mm pentru rețele de ape meteorice (procedeu separativ) și rețele în procedeu unitar. … (2)Prin excepție de la prevederile (1)a, pentru rețele noi se pot adopta colectoare cu diametrul minim Dn 200 mm, în următoarele situații:a.colectoare stradale din rețele canalizare a apelor uzate (procedeu divizor), cu lungimea de cel mult 500 m și pe care sunt necesare cel mult 100 de racorduri; … b.gradul de umplere la debitul de calcul este a ≤ 0,5; … c.diferența între diametrul interior al colectorului de canalizare și diametrul interior al conductei de racord să fie minim 30 mm. … (3)În cazul sifoanelor, diametrul minim admis este de 200 mm. … 3.4.3.1.3.Gradul de umplere(1)Gradul de umplere este definit ca raportul între înălțimea apei la debitul maxim în secțiune și înălțimea constructivă a canalului (DN sau H, funcție de forma secțiunii de curgere):
a = h/DN; a = h/H (3.7)în care:a – grad de umplere;DN – diametrul nominal, (mm);H – înălțimea interioară a canalului, (mm);h – înălțimea apei în canal, (mm).(2)Gradul maxim de umplere recomandat la debitul de calcul pentru colectoarele de ape uzate menajere în procedeu divizor se adoptă utilizând Tabelul 3.1.Tabelul 3.1. Gradul de umplere maxim pentru colectoare de ape uzate menajere.

(3)Gradul maxim de umplere admis la debitul de calcul este a=1,0, pentru colectoarele de ape meteorice în procedeu divizor, respectiv pentru colectoarele din rețele în procedeu unitar. … 3.4.3.1.4.Adâncimea de îngropare a colectoarelor(1)Adâncimea de îngropare inițială, precum și adâncimea minimă de îngropare de pe traseul colectoarelor se stabilesc luând în considerare următoarele cerințe minime privind acoperirea minimă peste generatoarea superioară a colectoarelor, prezentate în ordinea priorității:a.pentru evitarea solicitării tuburilor la ciclurile de îngheț-dezgheț, acoperirea se adoptă cel puțin egală cu adâncimea de îngheț stabilită prin STAS 6054; … b.pentru a se putea amplasa colectoarele și racordurile aferente la cote inferioare celorlalte rețele:i.acoperirea minimă se adoptă de 0,80 m; … ii.la încrucișarea traseelor cu alte rețele edilitare subterane se adoptă măsuri de protecție corespunzătoare, conform prevederilor STAS 8591. …  … c.pentru a se putea prelua gravitațional apa uzată de la utilizatori, colectorul se pozează cu generatoarea superioară sub cota radier a căminului de racord; … d.în cazul solicitărilor date de încărcările din trafic, acoperirea minimă se stabilește prin calcul; … e.ori de câte ori este posibil, colectoarele rețelei se instalează deasupra nivelului apei subterane; … f.colectoarele rețelei se instalează la adâncimi care permit extinderea ulterioară. … (2)Pentru colectoare cu diametrul de până la 500 mm, inclusiv, adâncimea maximă de îngropare se adoptă, de regulă, până la limita de 7,0 m (diferența de cotă radier și cotă teren). Limitarea este impusă de posibilitatea efectuării de intervenții prin executarea de săpături.(3)Curgerea apei într-o rețea de canalizare este o curgere nepermanentă, datorită variației zilnice și orare a debitelor, gradului de simultaneitate a debitelor colectate și racordărilor hidraulice la intersecțiile dintre colectoare, la punctele de modificare a pantelor/diametrelor/materialului colectoarelor. Acestea pot conduce, în intervale scurte de timp, la schimbări în valoarea nivelului apei, valoarea vitezei de curgere și, pe unele tronsoane, chiar a sensului de curgere. … 3.4.3.1.5.Pantele longitudinale ale colectoarelor(1)Pantele colectoarelor se adoptă urmărind-se asigurarea următoarelor cerințe:a.panta minimă constructivă este valoarea minimă dintre 1 la mie și ≥ 1: DN; … b.se recomandă urmărirea pantei terenului, pentru reducerea volumelor de excavații. Dacă sensul de curgere a apei coincide cu sensul descendent al străzii, panta se poate adopta egală cu panta străzii, dar nu mai mică decât panta minimă constructivă; … c.se asigură acoperirea minimă deasupra generatoarei superioare a colectorului; … d.panta efectivă se stabilește prin proiect, pentru fiecare tronson de calcul, ținând cont de tipul de material, asigurând-se că la debitul de calcul sunt respectate cerințele următoare, prezentate în ordinea priorității:i.viteza efectivă asigură autocurățirea colectorului; … ii.viteza efectivă nu depășește viteza maximă admisibilă pentru materialul colectorului, indicată de producător; … iii.gradul de umplere se încadrează sub limita recomandată. …  … (2)Pentru colectoare cu diametre sub 800 mm, schimbările de pantă se realizează în cămine de vizitare.(3)În cazul în care viteza efectivă corespunzătoare debitului de calcul depășește viteza maximă admisibilă pentru materialul colectorului, panta acestuia se reduce și se prevăd cămine de rupere de pantă. … 3.4.3.1.6.Viteza de curgere(1)Viteza de curgere prin colectoare și canale se stabilește în vederea atingerii vitezei minime de 0,7 m/s, pentru care se asigură autocurățirea (particulele în suspensie sunt antrenate, evitând-se formarea de depuneri în rețea).(2)Prin excepție de la prevederile (1), pentru tronsoanele pe care debitele de calcul au valori reduse, care nu permit asigurarea vitezei de autocurățire în condiții raționale (pantele necesare nu pot fi asigurate fără utilizarea de adâncimi excesive de pozare și/sau un număr ridicat de stații de pompare), se admite realizarea unor viteze efective de curgere sub viteza de autocurățire, cu respectarea următoarelor condiții:a.se adoptă panta maximă permisă de condițiile efective din teren, dar nu mai mică decât panta minimă constructivă; … b.tronsoanele respective se indică în breviarul de calcul/raportul de modelare hidraulică aferent rețelei de canalizare, în scopul introducerii de către Operatorul sistemului de canalizare în programul acestuia de monitorizare a depunerilor și spălare regulată. … (3)În cazul colectoarelor de ape meteorice și al celor în procedeu unitar, unde funcționarea se face cu variații mari ale debitului, pentru realizarea vitezei de autocurățire se pot adoptă profile cu cunetă la partea inferioară.(4)Pentru canale închise, vitezele maxime admise sunt, de regulă până la 5,0 m/s. În cazuri particulare, se pot accepta valori superioare, dar fără depășirea vitezei maxime indicate de producătorul tuburilor.(5)Pentru canalele/rigolele deschise de ape meteorice:a.viteza minimă se adoptă 0,6 m/s, iar în rigolele/canalele exterioare localității, necesare pentru evacuarea apelor meteorice, vitezele minime se adoptă între 0,25 și 0,40 m/s; … b.se recomandă adoptarea de soluții care să asigure viteze mai ridicate pe tronsoanele din zona aval a canalelor. …  … 3.4.3.1.7.Racordarea colectoarelor(1)Cotele radierului în nodurile de calcul se stabilesc considerând racordarea la generatoarea superioară a tuburilor adiacente.(2)Nu se admite introducerea colectoarelor/conductelor dincolo de fața interioară a construcțiilor la care se face conectarea.(3)Se recomandă ca racordarea colectoarelor să se facă asigurând profilarea hidraulică, luând-se măsuri pentru evitarea generării de puncte unde mișcarea apei este neuniformă rapid variată (salt hidraulic). …  … 3.4.3.2.Calculul hidraulic al rețelelor de canalizare în procedeu divizor(1)Dimensionarea rețelei de canalizare se face pentru debitul maxim dat de suma dintre debitul orar maxim de apă uzată și debitul infiltrațiilor colectate de rețea.(2)Dimensionarea rețelei se face folosind:a.ecuația de continuitate – în fiecare nod suma debitelor care intră în nod este egală cu suma debitelor care ies din nod;
ΣQ_i = 0 (3.8) … b.relația de calul derivată din ecuația energiilor – transportul apei se face sub influența diferenței dintre cota energetică din secțiunea amonte și cota energetică din secțiunea aval, dată de panta nivelului apei, respectiv sub influența formei secțiunii și rugozității suportului curgerii;
Q = AC radical din R . i (3.9)
R = A/P (3.10)
C = 1/n R^1/6 (3.11)în care:Q – debitul de apă transportat (mc/s);A_u – Aria secțiunii udate, normală la direcția de curgere (mp);P_u – Perimetrul secțiunii udate, normală la direcția de curgere (m);1/n – coeficientul de rugozitate;R – raza hidraulică (m);i – panta nivelului apei, considerată egală cu panta radierului colectorului, admițând ipoteza simplificatoare a mișcării permanente în rețelele de canalizare. … (3)Pentru determinarea debitelor de calcul pe tronsoane, cu luarea în considerare a debitelor colectate pe lungimea acestora, precum și starea colectoarelor existente privind nivelul de infiltrații, se utilizează ipoteza unei descărcări uniforme a debitului în rețea. Astfel, în zonele cu racorduri dese, în care dotările utilizatorilor de apă cu instalații tehnico-sanitare sunt similare, iar nivelul infiltrațiilor este similar (ex: rețea complet nouă, colectoare în zone cu apă subterană), se stabilește aportul unitar de apă uzată:
q_sp uz = (Q_uz or max + Q_inf)/ΣI_tr [l/s.m] (3.12)în care:Q_uz or max – debitul orar maxim de apă uzată colectată de rețea.Q_inf – debitul de infiltrații colectat de rețea.(4)Proiectantul stabilește, pe zone, densitatea populației, numărul de racorduri, dotarea cu instalații tehnico-sanitare, nivelul infiltrațiilor și evaluează pentru fiecare zonă valorile aportului unitar de apă uzată.(5)Valoarea debitului de calcul este egală cu suma debitelor colectate de rețea până în secțiunea aval a tronsonului care se dimensionează.(6)Calculul se începe întotdeauna de la capetele rețelei și se conduce din tronson în tronson, mergând spre aval, astfel încât debitul pe tronsonul analizat să fie întotdeauna cunoscut.(7)Pentru fiecare tronson, componenta debitului de calcul dată de debitele descărcate uniform de-a lungul rețelei se consideră:
Q_calcul^i → i + 1 = Q_calcul^i – 1 → i + Q_lat^i + q_sp,uz . L^i → i + 1 (l/s) (3.13)în care:Q_calcul^i – 1 → i – debitul tronsonului amonte tronsonului curent, conform relației.Q_lat^i – suma debitelor debite concentrate și a debitelor deversate colectoarele laterale în nodul i.(8)Calculul manual se poate efectua tabelar, tronson cu tronson, în paralel cu elaborarea profilului longitudinal al colectorului, utilizând un tabel de tipul celui prezentat în Tabelul 3.2. și urmărind îndeplinirea cerințelor aplicabile, stabilite la 3.4.3.1 Criterii de proiectare a rețelelor de canalizare.Tabelul 3.2. Tabel de calcul tronson canalizare menajera j-k.

în care:L – lungime tronson (m).Q_uz – debit ape uzate în secțiunea aval a tronsonului (l/s).i_T – panta teren.i_R – panta radierV_ef – viteza efectivă (m/s).Delta h_i-k = i_R . L (m)C_R^k = C_R^i – Delta h_i-k (m)DN – diametru nominal colector (mm).H_s – adâncimea săpăturiih – înălțimea de apă (m)Q_pl – debit la secțiune plină (l/s)V_pl – viteza la secțiune plină (m/s)α = Q_uz/Q_plβ = v/v_pla = h/DN_H – gradul de umplereDelta H_j-k = i_R . L_j-k(9)Realizarea calculelor utilizând Tabelul 3.2. implică următoarele etape:a.dacă panta străzii este descendentă, cu valoarea ≥ 1/DN se adoptă valoarea i_R = i_T; … b.se alege un DN astfel ca din calcul să rezulte: a ≤ a_max; v ≥ v_mn. Nerealizarea acestei condiții impune refacerea calculului prin adoptarea i_R > i_T și eventual utilizarea unui alt diametru sau formă de colector (ex: ovoid); … c.coloanele 1 – 14 caracterizează tronsonul (j – k); … d.coloanele 15 – 17 caracterizează capetele tronsonului; … e.stabilirea Q_pl, v_pl, α, β și a se poate realiza cu diagrame de calcul, selectate corespunzător în raport cu materialul (rugozitatea relativă) și forma secțiunii de curgere; … f.tronsoanele aval tronsonului (j – k) trebuie să păstreze DN ≥ DN_j-k; … g.cotele radierului în aceeași secțiune se determină considerând racordarea la creasta tuburilor adiacente secțiunii:
C_R2 = C_R1 – (DN_k,k+i – DN_ik) (3.14)
Figura 3.1. Racordare radier secțiune de calcul … h.rezultatele calculelor se consemnează în profile longitudinale elaborate pentru fiecare colector; … i.se ține cont de poziția finală de racordare la colectorul următor; … j.se ține cont de posibilitatea de ocolire a eventualelor obstacole de pe traseu (puncte fixe – alte rețele, cote impuse etc.). …  … 3.4.3.3.Calculul hidraulic al rețelelor de canalizare în procedeu unitar(1)Dimensionarea rețelei de canalizare în procedeu unitar se face pentru condițiile de funcționare pe timp de ploaie, la debitul dat de suma dintre:a.debitul de ploaie rezultat în secțiunea de calcul pentru intensitatea ploii de calcul, stabilită în ipoteza de intensitate constantă, obținută din curbele IDF aferente amplasamentului, pe baza timpului de ploaie și frecvenței normate corespunzătoare rețelei; … b.debitul orar maxim de apă uzată și debitul infiltrațiilor colectate de rețea. … (2)Calculul manual se poate efectua tabelar, tronson cu tronson, în paralel cu elaborarea profilului longitudinal al colectorului, utilizând un tabel de tipul celui prezentat în Tabelul 3.3. și urmărind îndeplinirea cerințelor aplicabile, stabilite la 3.4.3.1 Criterii de proiectare a rețelelor de canalizare.Tabelul 3.3. Tabel de calcul tronson canalizare unitară pe timp de ploaie i-k.

în care:L – lungime tronson (m)S – suprafața de colectare (ha)V_a – viteza apreciată (m/s)t_p – timp de ploaie (min)m – coeficient de reducere (0,8÷0,9)Φ – coeficient de scurgerei – intensitatea ploii de calcul (l/s, ha)Q_c – debit de calcul (l/s)i_T – panta tereni_R – panta radierDN(H) – diametru sau înălțime canalQ_pl – debit secțiune plină (l/s)V_pl – viteza secțiune plină (m/s)α = Q_c/Q_plβ = V_ef/V_pla = h/DN(H) ≤ 1,0h – înălțimea de apă (m)V_ef – viteza efectivă (m/s)Delta h_i-k = i_R . L (m)C_R^k = C_R^i – Delta h_i-k (m)Hs – adâncimea săpăturii

(3)Realizarea calculelor utilizând Tabelul 3.3. implică următoarele etape:a.se completează coloanele 1, 2, 3, 4, 7, 10, 11, 21; … b.se estimează o valoare pentru viteza de curgere a apei pe tronson (col. 4) și se calculează durata ploii de calcul aferent (col.5); … c.în funcție de durata ploii de calcul, se alege coeficientul m (col. 6); … d.se determină, din curbele IDF sau din studiile speciale, intensitatea ploii de calcul (col. 8), pentru f = normată și durata ploii de calcul – t_p aferent; … e.se determină Q_c (col. 9); … f.se alege un diametru pentru colectorul de canalizare (col. 12), cunoscând debitul și o pantă a radierului adoptată (col. 11); … g.se determină din diagramele cu grad de umplere, mărimile din coloanele 15, 16, 17 (α,β,a); … h.se calculează înălțimea apei în colectorul de canalizare (col. 18) și viteza efectivă de curgere a apei (col. 19). Dacă valoarea acestei viteze diferă cu mai mult de 20% față de viteza apreciată (col. 4), se reia calculul, adoptând în următoarea iterație valoarea v_ap = v_ef obținută în iterația anterioară; … i.se determină cotele radierului colectorului (col.22) astfel încât adâncimea de îngropare să fie minim 0,8 m (peste generatoarea superioară a canalului) și racordarea între două tronsoane vecine să se facă la creastă, adică păstrând continuă linia bolții superioare a canalului; … j.colectoarele de canalizare în procedeu unitar, respectiv colectoarele pentru ape meteorice, pot funcționa pe timp de ploaie la secțiune plină (a=1,0). … (4)Pentru colectoare cu diametre DN > 1000 mm sau cu înălțime H > 1000 mm și debite reduse de ape uzate (pe timp uscat), pentru realizarea vitezei minime de autocurățire, se prevăd prin proiect măsuri de creștere a vitezei prin execuția unei rigole la baza colectorului. Această soluție se impune să fie analizată și pentru retehnologizarea colectoarelor de mari dimensiuni existente, cu funcționare în procedeu unitar.(5)Același calcul se utilizează și în cazul rețelelor de canalizare ape meteorice, în acest caz debitul de dimensionare fiind dat de suma dintre:a.debitul de ape meteorice rezultat în secțiunea de calcul pentru intensitatea ploii de calcul, stabilită pe baza timpului de ploaie și frecvenței normate corespunzătoare rețelei; … b.debitul infiltrațiilor colectate de rețea. … (6)Verificarea rețelei de canalizare în procedeu unitar se face pentru condițiile de funcționare pe timp uscat, la debitul maxim dat de suma dintre debitul orar maxim de apă uzată și debitul infiltrațiilor colectate de rețea (verificarea asigurării vitezei de autocurățire). … 3.4.3.4.Modelarea hidraulică a rețelelor de canalizare gravitaționale(1)Pentru toate rețelele de canalizare care deservesc comunități cu peste 1000 de locuitori, Operatorul sistemului de canalizare are obligația elaborării, prin proiectanți de specialitate, a modelului hidraulic al întregii rețele:a.proiectele de extindere/reabilitare a rețelelor de canalizare existente se elaborează exclusiv după actualizarea modelului hidraulic al rețelei existente și verificarea funcționării corespunzătoare a rețelei în configurația proiectată, prin simulări pe modelul hidraulic aferent configurației respective; … b.modelul hidraulic se elaborează cu respectarea următoarelor cerințe minime:i.documentația de modelare hidraulică include:A.modelul propriu-zis în format electronic; … B.raportul de modelare hidraulică, în care sunt indicate toate informațiile relevante privind ipotezele de calcul considerate și rezultatele obținute pentru fiecare scenariu și sub-scenariu analizat; …  … ii.permite editarea de către Operatorul sistemului de canalizare, în vederea sprijinirii procesului decizional privind dezvoltarea rețelei și abordarea situațiilor de urgență, prin rularea de simulări suplimentare, cu modificarea modelului inițial privind configurația sau parametrii de funcționare a rețelei; … iii.se actualizează, prin grija Operatorului sistemului de canalizare:A.periodic, la intervale de maxim 5 ani; … B.la maxim 1 an după realizarea de modificări permanente în configurația sau parametrii de funcționare ai rețelei. …  …  … (2)Prin excepție de la (1):a.în cazul:i.racordurilor individuale noi/înlocuite; … ii.înlocuirilor de tronsoane existente cu colectoare noi având aceleași diametre și puncte de conectare, cu preluarea tuturor racordurilor existente și scoaterea din funcțiune a colectorului înlocuit, se admite elaborarea proiectului lucrărilor respective fără actualizarea modelului hidraulic, sub rezerva furnizării prin acordul de furnizare emis de Operatorul Sistemului de canalizare (aviz bazat pe simulările realizate de Operator pe modelul hidraulic existent), pentru fiecare punct de conectare:A.debitul maxim admis pentru preluarea în rețeaua de canalizare; … B.posibilitatea preluării apei de la utilizator, gravitațional cu nivel liber, sau necesitatea realizării de către utilizator a unei stații de pompare proprii, în amonte de căminul de racord; … C.cota minimă la radier, admisă pentru instalarea căminului de racord. …  …  … b.în cazul extinderilor de rețea cu lungimea de maxim 500 m și deservind maxim 100 de gospodării/proprietăți, se admite elaborarea proiectului lucrărilor respective fără actualizarea de către proiectant a modelului hidraulic al sistemului existent, în următoarele condiții:i.pentru fiecare punct de conectare, prin acordul de furnizare emis de Operatorul Sistemului de canalizare (aviz bazat pe simulările realizate de Operator pe modelul hidraulic existent), se indică:A.debitul maxim admis pentru preluarea în rețeaua de canalizare; … B.posibilitatea preluării apei de la utilizator, gravitațional cu nivel liber, sau necesitatea realizării unei/unor stații de pompare, în amonte de punctul de racord; … C.cota radier, nivelul maxim al apei, diametrul și materialul colectorului existent la punctul de racordare; …  … ii.în cadrul proiectului lucrărilor de extindere, se elaborează modelul hidraulic aferent acestora; … iii.în perioada dintre începerea execuției și punerea în funcțiune a lucrărilor, Operatorul Sistemului de canalizare actualizează modelul hidraulic al sistemului existent, prin integrarea în acesta a modelului hidraulic elaborat de proiectant. …  … (3)Construirea modelului hidraulic al unei rețele de canalizare, pentru simularea funcționării acesteia din punct de vedere tehnologic, constă în parcurgerea următoarelor etape principale:a.pentru o rețea nouă de canalizare:i.elaborarea propunerii inițiale privind condițiile generale de colectare a apelor uzate și meteorice, bazate pe analiza condițiilor specifice:A.privind apele uzate menajere (ex: cote teren, clădiri cu/fără subsoluri, categorii și repartiție spațiala utilizatori); … B.privind apele meteorice, după caz (ex: caracterizarea suprafețelor după tip, pantă, grad de impermeabilizare, dimensiuni, amplasare etc.). …  … ii.trasarea rețelei de canalizare pe planul de situație al localității și stabilirea schemei de calcul; … iii.stabilirea tuturor conexiunilor între nodurile rețelei de canalizare; … iv.stabilirea, pentru fiecare nod, a minim următoarelor elemente:A.coordonate X,Y pentru prezentarea sub formă de hărți a parametrilor hidraulici rezultați în cadrul simulărilor efectuate pe modelul hidraulic al rețelei de canalizare; … B.cote geodezice; … C.numerotarea nodurilor; … D.determinarea și alocarea debitelor descărcate în rețea; … E.stabilirea adâncimilor minime necesare la racorduri; … F.nominalizarea nodurilor atipice din rețeaua de canalizare (subtraversări, stații de pompare, bazine de retenție, guri de descărcare etc.):– stația de pompare este atașată unui bazin de aspirație; descrierea stației de pompare în modelul numeric al rețelei de canalizare se realizează prin:1)precizarea cotelor la radierul colectoarelor conectate la bazinul de aspirație; … 2)precizarea dimensiunilor în plan și adâncimii bazinului de aspirație; … 3)precizarea curbelor caracteristice ale pompelor care echipează stația de pompare: curba caracteristică a pompei H = f_Q și curba caracteristică de randament eta = f_Q; … 4)precizarea nivelelor de pornire și oprire, pentru fiecare pompă. …  … – pentru simulări preliminare, se poate utiliza abordarea simplificată, în care stația de pompare este schematizată fără indicarea curbelor. … – prezența gurilor de scurgere și a punctului de intrare în stația de epurare se realizează prin stabilirea nodului în care sunt amplasate obiectele și precizarea cel puțin a cotelor la radierele aferente; opțional, mai poate fi precizat nivelul apei în aval, atunci când se verifică funcționarea rețelei la descărcarea în receptor cu nivel variabil în timp. …  …  … v.stabilirea pentru fiecare tronson a minim următoarelor elemente:A.lungime; … B.coeficienți de rugozitate corespunzători materialelor alese; … C.forma secțiunii și dimensiunile aferente; … D.cota radier la capătul amonte; … E.cota radier la capătul aval; … F.se va acorda atenție deosebită la declararea caracteristicilor și analiza rezultatelor aferente conductelor de refulare, la care:● se impune indicarea în model a sensului de curgere, prin declararea existentei clapetei antiretur;● gradul de umplere efectiv are valoarea 1; …  … vi.stabilirea, pentru fiecare dintre bazinele de colectare a apelor meteorice, (determinate utilizând metoda poligoanelor Thiessen, menționată la 3.4.1 punctul (11)), a minim următoarelor elemente:A.suprafață; … B.coeficient mediu de scurgere; … C.pantă medie; … D.nodul/colectorul în care se face descărcarea apei meteorice. …  …  … b.pentru rețele existente, se impune:i.constituirea/actualizarea bazei de date GIS care reflectă cu precizie corespunzătoare amplasamentele, traseele, conectivitatea hidraulică și caracteristicile elementelor rețelei existente; … ii.determinarea prin măsurători "in situ" a tuturor elementelor cerute la (1) a; … iii.înainte de elaborarea de simulări privind modificarea situației existente, elaborarea modelului hidraulic aferent rețelei existente și calibrarea acestuia pe baza măsurătorilor de debite și niveluri realizate. …  … c.pentru analize de detaliu în zone urbane, se impune să se analizeze situațiile efective de funcționare, în care, în locul unei ploi constante, așa cum s-a prezentat paragraful 3.3.2 – aplicabil pentru suprafețe reduse și calcul manual, se ia în considerare o ploaie cu intensitate variabilă. În acest sens, este necesară elaborarea unui model hidrologic dedicat:i.bazat pe modelul digital detaliat al terenului, cu o rezoluție sub 5,0 m în plan (rezultate optime se obțin pentru o rezoluție sub 1,0 m) și o precizie pe verticală sub 0,20 m; … ii.capabil să evalueze cantitatea de apă generată la nivelul bazinelor sau sub-bazinelor de colectare; … iii.se menționează faptul că, pentru o simulare exactă a modului în care apa se deplasează la suprafața terenului în zone urbane, sunt necesare atât modele hidrodinamice 2D cât și un model digital de mare precizie al terenului. Astfel, se utilizează o modelare cuplată, 2D la suprafața terenului și 1D+ pentru rețeaua de canalizare, cu cuplare prin intermediul gurilor de scurgere. …  … (4)Calculul rețelei de canalizare se consideră finalizat atunci când, pentru toate scenariile și sub scenariile aplicabile sistemului, analizate de Proiectant, sunt îndeplinite cerințele aplicabile stabilite la 3.4.3.1 Criterii de proiectare a rețelelor de canalizare. … 3.4.3.5.Construcții accesorii în rețeaua de canalizare gravitațională(1)Pentru asigurarea funcționalității, în același timp cu exploatarea sigură și facilă a rețelelor de canalizare, pe colectoarele rețelei se prevăd accesorii și construcții conexe, ca de exemplu: racorduri, cămine/camere, stavile, deversoare, sifoane, puncte de monitorizare debite/nivele, guri de scurgere, guri de zăpadă, bazine de retenție.3.4.3.5.1.Cămine de vizitare(1)Căminele de vizitare din rețelele de canalizare sunt construcții verticale care fac legătura între nivelul terenului și colectoare, pentru asigurarea următoarelor funcțiuni:a.accesul personalului de operare la colectoare; … b.ventilarea rețelei; … c.spălarea periodică a rețelei. … (2)Amplasarea căminelor de vizitare se face:a.la începutul fiecărui colector; … b.pe aliniamentele colectoarelor; … c.în secțiunile de schimbare a diametrelor și/sau direcției în plan vertical și/sau orizontal; … d.în secțiunile de intersecție și racordare cu alte canale; … e.în secțiunile unde este necesară spălarea rețelei. … (3)Amplasamentele și soluțiile constructive aferente căminelor de vizitare se stabilesc cu respectarea prevederilor aplicabile stabilite prin SR EN 752, STAS 2448, SR EN 1917, SR EN 13476 (standard pe părți), SR CEN/TS 13598-3 (standard pe părți), SR EN ISO 23856, SR EN 295 (standard pe părți), SR EN 681 (standard pe părți), completate cu următoarele cerințe minime:a.căminele se instalează:i.pe domeniul public; … ii.fără a se afecta celelalte instalații subterane. …  … b.structura căminului asigura minim următoarelor cerințe:i.etanșeitate la apa freatică:1)trecerea colectoarelor/conductelor prin pereți se face fără afectarea etanșeității căminului. Se recomandă evitarea spargerii ulterioare turnării căminului/realizării elementelor prefabricate, prin realizarea golurilor odată cu execuția/instalarea structurii și utilizarea de piese de trecere speciale, etanșe; … 2)se prevăd trepte anti-alunecare, protejate anticoroziv. Se recomandă evitarea spargerii ulterioare turnării căminului/ realizării elementelor prefabricate, prin instalarea de elemente etanșe aferente sau direct instalarea treptelor odată cu execuția structurii. …  … ii.protecție împotriva înghețului; … iii.protecție la plutire, … iv.rezistența la solicitări mecanice; … v.pentru facilitarea accesului personalului în operațiunile de inspecție/intervenție, la partea inferioară a căminului se amenajează rigolă deschisă, profilată hidraulic pentru racordarea radierelor capetelor colectoarelor. …  … c.dimensiunile interioare ale căminelor se prevăd cu asigurarea minim a următoarelor cerințe:i.permit acces ușor și posibilitate de intervenție facilă la colector:1)accesul se face printr-un coș cu diametrul interior minim 0,80 m; … 2)căminele instalate pe colectoare cu adâncimea de pozare de minim 2,00 m se prevăd cu o camera de lucru cu dimensiuni minime:A.înălțime 1,80 m; … B.diametru interior 1,0 m. …  … 3)căminele instalate pe colectoare cu adâncimea de pozare sub 2,00 m se prevăd fără cameră de lucru, coșul de acces cu diametrul interior de minim 800 mm putând fi prelungit până la cota radierului. …  … ii.se acoperă cu plăci, recomandabil realizate din elemente prefabricate, prevăzute cu goluri de acces; …  … d.golurile de acces în cămine se prevăd cu ansambluri de capace cu goluri și rame conforme cu prevederile SR EN 124, asigurând-se:i.deschiderea minimă (pas liber) 600 mm și balama îngropată; … ii.posibilitate de blocare, pentru deschidere fiind utilizată cheie/unealtă specifică; … iii.protejare internă și externă cu acoperire epoxidică pentru condiții foarte corozive și erozive; … iv.instalarea ramelor și a capacelor se face astfel încât acestea să fie aduse la cota amplasamentului:1)ansamblurile ramă+capac se încastrează în plăci, asigurând-se:A.etanșeitatea și integritatea ansamblului cămin-capac; … B.aducerea la cota terenului odată cu execuția căminului; … C.readucerea la cota terenului, de fiecare dată când se realizează lucrări de modernizare/reabilitare a carosabilului. …  … 2)în cazul amplasării în zone carosabile cu structuri realizate cu mixturi asfaltice la cald, se recomandă utilizarea de ansambluri capac+ramă cu autonivelare, capabile să preia încărcările din trafic și din variațiile de temperatură, fără transfer direct asupra structurii căminului, asigurând-se în același timp:A.etanșeitatea și integritatea ansamblului cămin-capac; … B.evitarea degradării carosabilului adiacent; … C.reducerea costurilor aferente lucrărilor de aducere la cotă. …  …  … v.se recomandă utilizarea de capace de clasă minim D400, chiar și în situația amplasării în spații necarosabile. …  … (2)În cămine nu pot fi amplasate alte instalații decât cele aferente rețelei de canalizare.(3)Nu se admite introducerea colectoarelor/conductelor dincolo de fața interioară a căminului de vizitare.(4)Pentru conectarea colectorului cu căminul de vizitare, se recomandă să se utilizeze un tronson independent, din același material și același diametru cu colectorul, având lungimea de maxim 2 m.(5)Se recomandă ca proiectantul să analizeze, în ansamblul proiectului rețelei de canalizare, uniformizarea tipo-dimensională a căminelor.(6)Alegerea configurației căminelor de vizitare se face ținând cont de:a.diametrele colectoarelor pe care le deservesc; … b.necesitatea racordării hidraulice între colectorul/colectoarele din amonte și colectorul din aval; … c.necesitatea asigurării spațiului de lucru în interiorul căminului; … d.necesitatea reducerii dimensiunilor în plan ale căminelor de vizitare. … 3.4.3.5.1.1.Cămine de vizitare de trecere(1)Se prevăd cămine de vizitare de trecere:a.la începutul fiecărui colector; … b.pe tronsoanele în aliniament, distanța între două cămine adiacente se adoptă:i.maxim 80 m, pentru colectoare cu diametrul până la 1500 mm; … ii.maxim 100 m, pentru colectoare cu diametrul între 1500 și 2000 mm; … iii.maxim 150 m, pentru colectoare cu diametrul peste 2000 mm. …  … (2)Se pot executa cămine de vizitare de trecere cu radiere decalate și profilarea adecvată a cunetei, fără alte măsuri suplimentare, pe colectoare cu diametrul până la 800 mm, la care se îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiții:a.viteza de curgere nu depășește viteza maximă indicată de producătorul tuburilor; … b.este necesară adâncirea locală a profilului colectorului cu mai puțin de 0,80 m, diferența măsurată între radierul amonte și bancheta căminului de vizitare. …  … 3.4.3.5.1.2.Cămine de vizitare de intersecție(1)Căminele de vizitare de intersecție se amplasează la intersecția a 2 sau mai multe colectoare.(2)Intersecțiile se realizează cu respectarea simultană a următoarelor condiții:a.alinierea colectoarelor se face la generatoarea superioară; … b.intersecția se face în același sens cu direcția de curgere apei în rețea sau cel mult perpendicular pe direcția de curgere. Nu se admit intersecții pentru care curentul de apă deversat în cămin este invers sensului normal de curgere. … (3)În cazul colectoarelor cu DN <500 mm, intersecția se poate realiza în cămine de vizitare obișnuite. În acest caz, recomandă evitarea descărcării același cămin a mai mult 3 colectoare la aceeași cotă radier.(4)În cazul colectoarelor cu DN ≥ 500 mm, construcțiile se realizează sub formă de camere de intersecție, la care se impune realizarea unei racordări hidraulice:a.forma și dimensiunile camerelor se adoptă în funcție de numărul colectoarelor care se intersectează; … b.amestecul curenților se face fără fenomene hidraulice care să deterioreze contracția, să genereze remuu care ar afecta curgerea în amonte sau să genereze zone stagnante în care se pot produce depuneri:i.axul colectorului de preluat, cu diametrul D, se racordează la colectorul din aval cu o raza de la 1,5 D până la 10 D; … ii.axul colectorului la care se face racordarea se poziționează tangent la curbura colectorului de preluat; … iii.colectorul de preluat se continuă în interiorul camerei cu o rigolă până la punctul de intersecție cu colectorul la care se face racordarea, rezultând o muchie verticală până la radier. …  … (5)Forma camerei rezultă pe baza dimensiunilor generate prin:a.realizarea de pereți perpendiculari pe axul fiecărui capăt de colector care intră/iese din cameră; … b.asigurarea dimensiunilor în plan, necesare la fiecare perete, pentru înglobarea pieselor de trecere aferente capetelor fiecărui colector. …  …  … 3.4.3.5.2.Cămine pentru schimbarea de direcție(1)Căminele de vizitare pentru schimbarea direcției se amplasează în pozițiile unde este necesară schimbarea direcției colectoarelor, fiind realizate cu respectarea următoarelor condiții:a.pentru colectoare cu diametrul până la 500 mm, schimbarea de direcție se poate realiza la unghiuri de maxim 90°, în cămine de vizitare obișnuite, cu profilarea hidraulică a rigolei; … b.pentru colectoare cu diametrul între 500 mm și 1000 mm:i.se admite schimbarea de direcție în cămine de vizitare obișnuite, cu profilarea corespunzătoare a rigolei, numai dacă unghiul este de cel mult 45°. Pentru unghiuri între 45° și 90° se execută 2 cămine de vizitare; … ii.dacă nu este posibilă realizarea a 2 cămine, se utilizează camere de schimbare de direcție. …  … c.pentru colectoare cu diametrul peste 1000 mm, se utilizează camere de schimbare de direcție. … (2)Forma și dimensiunile camerelor se adoptă în funcție de dimensiunile și unghiul sub care se realizează schimbarea direcției.(3)Pe radierul camerei se execută un jgheab (rigolă) care să permită o dirijare ușoară a apei și o curgere normală.(4)Pentru debite mici, raza de curbură minimă admisă este de 1,5 D, în care D este diametrul colectorului.(5)Pentru debite mari, respectiv colectoare cu dimensiuni mari, raza de curbură se stabilește în funcție de debit și viteză. În general, raza de curbură pentru diametre peste 500 mm este de (3-5) diametre, uneori putând ajunge și până la 10 diametre. … 3.4.3.5.3.Cămine de rupere de pantă(1)Căminele de rupere de pantă se prevăd cu următoarele scopuri:a.protecția colectoarelor prin limitarea vitezei de curgere și disiparea energiei; … b.împiedicarea depunerii suspensiilor în secțiunea de coborâre bruscă a radierului canalului. … 
Figura 3.2. Configurație cămin de rupere de pantă(2)Pentru colectoare cu diametrul până la 500 mm și diferență de nivel între radierul amonte și banchetă de peste 0,80 m, căminele de rupere de pantă se pot executa în configurații similare celei din Figura 3.2:a.construcția constă dintr-un cămin asemănător căminelor de vizitare, pe exteriorul căruia se instalează o ramificație, o conductă orizontală și o conductă verticală din material rezistent la uzură, înglobate în beton. În condiții de funcționare normală, apa circulă prin tubul vertical, iar când debitul este mai mare, o parte din acesta curge prin tubul orizontal; … b.tubul orizontal se adoptă de diametru egal cu D1, iar tubul vertical se dimensionează urmărindu-se evitarea formării de depuneri:i.pentru D1 ≤ 300 mm, diametrul tubului vertical adoptă minim 150 mm; … ii.pentru D1 între 300 și 500 mm, diametrul tubului vertical adoptă minim 200 mm. …  … (3)Pentru colectoare cu diametrul peste 500 mm, se prevăd camere de rupere de pantă, configurația și dimensiunile fiind stabilite prin proiect, ținând cont de minim următoarele elemente:a.diametrul colectoarelor amonte și aval; … b.diferența de nivel între radierele colectoarelor amonte și aval; … c.prevederea, după caz, a unui paravan în zona de cădere a apei, pentru protecția personalului de exploatare; … d.profilarea hidraulică a radierului camerei, după caz, pentru asigurarea disipării energiei. … (4)Pentru descărcarea apei din conductele de refulare se adoptă măsuri de protecție a colectorului și căminului de conectare, pentru evitarea fenomenelor de eroziune locală și deranjamente pentru personalul de exploatare; de exemplu, conectarea se poate face printr-un cămin cu o configurație similară căminelor de rupere de pantă prezentate la Figura 3.2, dar fără segmentul de tub orizontal. … 3.4.3.5.4.Cămine de spălare(1)Pentru tronsoane de canalizare a apelor uzate în procedeu divizor, fie din rețele existente, fie din rețele noi, proiectate conform excepțiilor indicate la (2), unde viteza de autocurățire nu poate fi asigurată, operațiunile de exploatare includ spălarea regulată.(2)Spălarea se poate face:a.cu utilaje specializate; … b.prin amenajarea unor cămine de spălare, prevăzute cu volum de acumulare a apei pentru spălare și instalații specifice, care să asigure descărcarea în amonte de tronsoanele respective a unui volum de apă suficient pentru antrenarea depunerilor formate pe radierul canalului. … (3)Întrucât eficiența spălării este cu atât mai mare, respectiv volumul de apă necesar pentru spălare este mai redus, cu cât debitul și presiunea sunt mai mari, se recomandă spălarea cu utilaje specializate.(4)Suplimentar față de tronsoanele pe care nu se asigură viteza de autocurățire, indicate în breviarul de calcul/raportul de modelare hidraulică aferent rețelei de canalizare, Operatorul actualizează programul acestuia de monitorizare a depunerilor și spălare regulată, conform situațiilor constatate în funcționarea rețelei de canalizare. … 3.4.3.5.5.Racorduri(1)Racordul reprezintă partea din rețeaua publică de canalizare care asigură legătura între rețeaua publică de canalizare și rețeaua interioară a unei incinte sau a unei clădiri.(2)Principalele componente ale unui racord sunt:a.cămin de racord; … b.conducta de racord; … c.conectarea conductei de racord la colectorul public, stradal. … (3)Racordul, între colectorul stradal și căminul de racord, inclusiv căminul de racord, aparține rețelei publice de canalizare, indiferent de modul de finanțare a realizării acestuia.(4)Amplasamentele și soluțiile constructive aferente racordurilor se stabilesc cu respectarea următoarelor cerințe minime:a.căminele de racord, folosite pentru inspecția și întreținerea racordului:i.se instalează:A.în afara spațiului carosabil, la limita de proprietate; … B.fără a se afecta celelalte instalații subterane; … C.ori de câte ori este posibil, pe domeniul public. …  … ii.adâncimea căminului de racord se adoptă astfel:A.maxim 1,5 m pentru clădiri:1.fără subsol; … 2.clădiri cu subsoluri având cota radier la ieșire din clădire la mai mult de 1,5 m sub cota terenului; … 3.clădiri aflate în situații particulare în care nu este posibilă preluarea gravitațională a apei uzate de la utilizator, întrucât fie colectorul stradal existent este pozat la cotă superioară cotei instalațiilor interioare, fie soluția de pozare a colectorului stradal proiectat sub cota instalațiilor interioare nu este rațională. …  … B.întotdeauna inferioară adâncimii de pozare a colectorului stradal aferent, pentru asigurarea descărcării gravitaționale cu nivel liber, fără risc de influențare a capacității hidraulice a racordului (remu) sau punere sub presiune a instalațiilor interioare; …  … iii.structura căminului asigură minim următoarelor cerințe:A.etanșeitate la apa freatică; … B.protecție împotriva înghețului; … C.protecție la plutire; … D.rezistență la solicitări mecanice. …  … iv.în căminul de racord nu pot fi amplasate alte instalații decât cele aferente racordului. … v.se acoperă cu plăci în care se încastrează capace și rame conforme cu prevederile SR EN 124:A.cu goluri, cu deschiderea minimă (pas liber) 300 mm și balama îngropată; … B.cu posibilitate de blocare, pentru deschidere fiind utilizată cheie/unealtă specifică; … C.protejate intern și extern cu acoperire epoxidică pentru condiții foarte corozive și erozive; … D.ramele capacelor se încastrează în plăci, cu asigurarea corespunzătoare a etanșeității și integrității ansamblului cămin-capac; … E.instalarea ramelor și capacelor se face astfel încât acestea să fie aduse la cota amplasamentului; … F.se recomandă utilizarea de capace de clasă minim C250, chiar și în situația amplasării în spații necarosabile. …  …  … b.conducta de racord:i.între căminul de racord și punctul de conectare la colectorul stradal se prevede conducta de racord cu DN ≥ 150 mm; … ii.profilul conductei de racord se adoptă întotdeauna descrescător spre punctul de conectare, panta minimă recomandată fiind de 0,003; … iii.între căminul de racord și colectorul stradal se realizează exclusiv tronsoane rectilinii (nu se admite instalarea de coturi pe traseul conductei de racord). …  … c.conectarea canalului de racord la colectorul stradal – se poate face atât direct la tuburile colectorului stradal, cât și prin conectare la căminele de pe colectorul stradal. Soluțiile se stabilesc cu respectarea următoarelor cerințe minime:i.conectări la tuburile colectorului stradal:A.se execută cu piese speciale de racord, care îndeplinesc următoarele cerințe:1.sunt certificate pentru instalarea pe colectoare realizate din materialele și la diametrele aferente colectoarelor pe care sunt prevăzute; … 2.sunt capabile să preia deviații unghiulare la punctul de îmbinare, pentru evitarea concentrării de eforturi în colector sau în conducta de racord; … 3.montajul nu necesită scoaterea din funcțiune sau demontarea tubului pe care se montează; … 4.pentru conectarea a două racorduri adiacente, se recomandă adoptarea unei distanțe minime interax de 2,0 m, măsurată în lungul colectorului stradal; în cazuri justificate, distanța se poate reduce până la 1,0 m. …  …  … ii.conectări la cămine de pe colectorul stradal:A.în cazul colectoarelor pozate la adâncimi de îngropare de până la 4,0 m, conectarea racordurilor la cămine se face direct la cămin, cu asigurarea diferenței de maxim 0,80 m între generatoarea superioară a colectorului și radierul conductei de racord; … B.în cazul colectoarelor pozate la adâncimi de îngropare de peste 4,0 m, conectarea racordurilor la cămine se face obligatoriu cu rupere de pantă:1.pentru conducta verticală se utilizează minim DN 150 mm; … 2.intrarea în cămin se face cu asigurarea distanței de maxim 0,80 m între generatoarea superioară a colectorului și radierul conductei de racord. …  … C.conectările cu racorduri se execută la cote diferite:1.în cazul căminelor realizate din elemente prefabricate, piesele de trecere etanșe pentru racorduri se instalează din fabrică, maxim 2 goluri/la același nivel, cu distanța interax pe verticală de minim 3xDN racord; … 2.în cazul căminelor din beton turnate în amplasament, piesele de trecere etanșe se execută la cote diferite, distanța interax pe verticală fiind de minim 3xDN racord. …  … D.se recomandă limitarea la maxim 3 conducte de racord conectate la același cămin de pe colectorul stradal; … E.descărcarea racordurilor în cămin trebuie să se realizeze în același sens cu direcția de curgere apei în rețea sau cel mult perpendicular pe direcția de curgere. Nu se admit racorduri pentru care curentul de apă deversat în cămin este invers sensului normal de curgere; …  … iii.indiferent de soluția de conectare adoptată, nu se admite introducerea conductei de racord dincolo de fața interioară a tubului sau căminului la care se face conectarea. …  … d.proiectele racordurilor se supun avizării Operatorului sistemului de canalizare; … e.pentru eficientizarea operării se recomandă standardizarea tipo-dimensională a materialelor și construcțiilor accesorii utilizate. … (2)Se realizează racorduri pentru toți utilizatorii cu acces la rețeaua publică de canalizare a apelor uzate menajere (procedeu divizor sau unitar).(3)În situațiile indicate la (4)a.i.3) sau în alte situații specifice condițiilor din amplasament, soluțiile se stabilesc de Proiectant, prin analiza a cel puțin următoarelor variante:a.includerea în instalația utilizatorului a unei stații de pompare a apelor uzate menajere, cu descărcarea apei uzate în căminul de racord executat la adâncimea de maxim 1,5 m; … b.în cazul în care numărul de clădiri conduce la concluzia că este eficientă soluția grupării racordurilor, se pot prelua racordurile aferente clădirilor respective într-un colector paralel cu colectorul stradal, cu:i.descărcarea apei uzate în aval, unde cotele permit preluarea gravitațională în colectorul stradal; … ii.descărcarea apei uzate într-o stație de pompare comună și descărcarea apei uzate în colectorul stradal printr-o conductă de refulare. …  … (4)În cazul amplasamentelor cu densitate mare de clădiri, unde pozarea racordurilor aferente implică dificultăți deosebite (de exemplu: densitate mare de utilități, străzi modernizate pe care nu este rațională execuția excavațiilor/forajelor necesare în dreptul fiecărei proprietăți), se recomandă reducerea numărului de puncte de conectare la colectorul stradal, prin gruparea conductelor de racord în sistem "pieptene". … 3.4.3.5.6.Sifoane de canalizare(1)Se prevăd în situațiile trecerii colectoarelor pe sub alte construcții, cursuri de apă, drumuri, căi ferate sau depresiuni.(2)Sifoanele sunt alcătuite din:a.camere de intrare și ieșire pe fiecare latură a subtraversării; … b.conducte de sifonare. … (3)Numărul de conducte de sifonare în cadrul aceleiași traversări se stabilește în funcție de tipul de sistem de canalizare:a.în procedeu separativ, se poate realiza un singur fir pentru fiecare funcțiune (ape uzate, ape meteorice); … b.în procedeu unitar, se execută întotdeauna 2 fire:i.un fir va funcționa pe timp uscat; … ii.al doilea fir devine funcțional la ploaie. …  … (4)Dimensionarea conductelor de sifonare se face cu asigurarea unor viteze minime de curgere:a.pentru canalizare în procedeu divizor: 0,5 … 0,6 m/s la debitul de calcul; … b.pentru canalizare în procedeu unitar:i.1,25 … 1,5 m/s la debitul de calcul; … ii.0,5 … 0,6 m/s la debitul de verificare pe timp uscat. …  … (5)Pentru cerințe deosebite privind siguranța în exploatare, se impune dublarea conductelor de sifonare, fiecare fir fiind dimensionat la 0,75 . Q_calcul.(6)Cerințele de eliminare a riscului în funcționarea conductelor subtraversării impun:a.în cazul funcționarii la viteze de peste 3 m/s, alegerea de materiale cu rezistență sporită la abraziune, ca de exemplu: tuburi de oțel protejat, fontă ductilă, poliester armat cu fibră de sticlă de construcție specială, ceramică vitrificată, polimer beton; … b.adoptarea de măsuri constructive pentru stabilitatea albiei, preluarea sarcinilor dinamice din circulație, consolidarea terenului în zona subtraversării. … (7)Pentru evitarea depunerilor la Q_uz or min, se recomandă adoptarea unor pante de 1:1-1:2 pentru tronsonul amonte, respectiv 1:3-1:6 pentru tronsonul aval.(8)În situațiile când se impune izolarea conductelor de sifonare, se prevăd stavile de închidere în camerele de intrare/ieșire; vor fi prevăzute, în tronsoanele din camerele de intrare, sisteme care să permită spălarea (curățarea) conductelor de sifonare și/sau descărcarea rețelei de canalizare.(9)Dimensionarea hidraulică a conductelor de sifonare are la bază ecuația:
DeltaH = Σh_r (3.15)în care:DeltaH – diferența minimă între nivelul din camera de intrare și nivelul din camera de ieșire;Σh_r – suma pierderilor de sarcină locale și distribuite pe circuitul hidraulic între camera de intrare și ieșire.(10)Schema unui sistem de sifon inferior pentru canalizare este prezentată în Figura 3.3.
Figura 3.3. Schema sifon inferior pentru canalizare.(11)Adâncimea de pozare sub nivelul talvegului se stabilește la obținerea avizului de gospodărire a apelor, funcție de adâncimea de afuiere din secțiunea respectivă. … 3.4.3.5.7.Guri de scurgere(1)Gurile de scurgere reprezintă partea din rețeaua publică de canalizare care asigură colectarea și descărcarea apelor meteorice în rețeaua de canalizare.(2)Gurile de scurgere se execută, de regulă, sub formă de cămine circulare.(3)Capacele gurilor de scurgere se prevăd de tip carosabile, clasa D400, conform SR EN 124.(4)În interiorul căminului gurii de scurgere se instalează un recipient care să poată fi scos mecanizat pentru simplificarea curățirii gurilor de scurgere.(5)După forma constructivă, gurile de scurgere se pot realiza:a.cu depozit și sifon, cu grătar carosabil, Tip A conform STAS 6701. Sifonul are rolul de a opri gazele din canalizare să ajungă în atmosferă; … b.guri de scurgere fără depozit și fără sifon. Se utilizează pe rețeaua de canalizare meteorică în procedeu divizor, numai pe străzi asfaltate, unde cantitatea de materii în suspensie sau alte depuneri care pot fi antrenate în rețea este redusă (inexistentă). … (6)Racordurile aferente se execută din conducte cu DN 150 mm.(7)Gurile de scurgere se amplasează:a.pe rigola străzii, amonte de trecerea de pietoni; … b.în intersecțiile mari, la limita cu trotuarul, pe spații necirculate; … c.pe platforme amenajate cu pante în spațiile puțin circulate. … (8)Distanța între gurile de scurgere se stabilește pe baza debitului capabil al rigolei (funcție de panta străzii și coeficientul de rugozitate a rigolei), astfel încât nivelul maxim al apei în rigolă (la ploaia de calcul) să fie sub nivelul superior al bordurii (gardă ≥ 5cm). … 3.4.3.5.8.Guri de zăpadă(1)Pe colectoarele de apă pluvială, sau în procedeu unitar, cu diametre de peste 1 000 mm sau secțiuni peste 800/1200 mm, care transportă debite de peste 250 l/s, se poate realiza descărcarea de zăpadă în rețeaua de canalizare. Se pot utiliza fie direct cămine de vizitare, fie guri de zăpadă.(2)Gurile de zăpadă se realizează cu două deschideri de acces:a.acces pentru personalul operatorului sistemului de canalizare; … b.acces pentru zăpadă, prin care zăpada este descărcată de la nivelul terenului, pe un podest înclinat cu panta minim 1:5, de unde alunecă în colectorul adiacent. … (3)Pentru a nu afecta buna funcționare a stațiilor de pompare, sifoanelor sau deversoarelor din rețea, gurile de zăpadă se instalează la minim 1000 m în amonte de acestea.(4)Pentru a nu afecta traficul, gurile de zăpadă se instalează în puncte cu trafic rutier și pietonal mai redus, recomandabil pe străzi mai late sau în piețe.(5)Se recomandă evitarea introducerii unui volum mare de zăpadă într-un timp scurt, sens în care se utilizează utilaje de transport cu volum mic.(6)Întrucât odată cu zăpada sunt antrenate și materialele existente pe suprafața deszăpezită, de exemplu nisip, după topirea zăpezii se realizează inspecția și curățarea colectorului în aval de gura de zăpadă. … 3.4.3.5.9.Deversoare(1)Deversoarele se prevăd în rețelele de canalizare în procedeu unitar, pentru descărcarea unor volume de apă direct în receptor.(2)Stabilirea raportului de diluare pentru apele uzate ce sunt descărcate în receptor se face utilizând următoarele relații:
n = 1 + n_0 (3.16)
n_0 = Q_meteoric/Q_uzat (3.17)în care:n_0 – coeficient de diluare.(3)La adoptarea raportului de diluare se iau în considerare prevederile SR EN 752.(4)Debitul de ape uzate în amestec cu ape meteorice care poate fi deversat în receptor se determină cu relația:
Q_adm = Q_recept . (CBO_5^recept – CBO_5^adm)/(CBO_5^uz – CBO_5^adm) (mc/s) (3.18)în care:Q_adm – debitul de ape uzate și meteorice admise a fi descărcate în receptor, (mc/s);CBO_5^recept – consumul biochimic de oxigen la 5 zile aferent apei receptorului, înainte de deversor (mg O_2/l);CBO_5^uz – consumul biochimic de oxigen la 5 zile aferent apelor uzate în amestec cu apele meteorice (mg O_2/l);CBO_5^adm – consumul biochimic de oxigen la 5 zile aferent receptorului, conform prevederilor normei tehnice NTPA 001 (mg O_2/l).(5)Deversoarele sunt alcătuite din:a.camera de deversare; … b.canalul de evacuare a apei deversate în receptor; … c.gura de vărsare a canalului de evacuare. … (6)După forma constructivă, deversoarele pot fi:a.deversor lateral – tipul cel mai utilizat; … b.deversor frontal; … c.deversor circular. … (7)Cerințele constructive obligatorii pentru deversoare includ:a.asigurarea accesului și lucrului în camera deversorului:i.se prevăd scări și rigole; … ii.înălțimea camerei deversorului, măsurată de la rigolă, se adoptă ≥ 1,80m. …  … b.Elemente privind evitarea inundării camerei deversorului la ape mari ale receptorului:i.se prevede închiderea canalului de descărcare în receptor cu batardou; … ii.pentru receptorii cu variații mari și frecvente ale nivelului se prevăd:1)stăvilare echipate cu stavile cu închidere automată; … 2)senzori de nivel cu monitorizare on-line a nivelurilor amonte și aval. …  …  … c.pentru deversoarele amplasate la intrarea în stația de epurare, construcția camerei poate fi deschisă. Radierul camerei se prevede cu bașă pentru reținerea corpurilor mari, curățată periodic cu o cupă tip graifer; … d.deversorul se prevede cu grătar rar. …  … 3.4.3.5.10.Guri de descărcare(1)Gurile de descărcare sunt construcții care se execută în punctul de descărcare a apelor de canalizare în receptor.(2)Forma și dimensiunile gurilor de descărcare se adoptă ținând cont de:a.mărimea debitelor receptorului; … b.cantitatea și calitatea apelor ce se evacuează; … c.condițiile specifice amplasamentului. … (3)Gurile de vărsare trebuie să îndeplinească următoarele condiții:a.să asigure condiții hidraulice care să permită amestecul cu apele receptorului; … b.să nu fie inundată la ape mari pe râu; … c.să nu producă degradări ale malurilor și albiei receptorului sau alte perturbări în scurgerea normală acestuia; … d.se recomandă ca amplasarea gurilor de vărsare să se facă sub un unghi de 30 – 45° față de direcția de curgere a receptorului; … e.întreaga construcție este asigurată structural și din punct de vedere al stabilității, cu sisteme de protecție pentru toate situațiile de debite și nivele întâlnite pe râu; … f.gurile de vărsare necesare evacuării apelor uzate provenite din procedeu divizor de canalizare, precum și cele din procedeu unitar de canalizare, epurate mecanic sau biologic, trebuie să asigure o dispersie cât mai bună a apelor de canalizare în receptor. … (4)În secțiunea unde se termină canalul se execută un perete de beton, care să consolideze legătura dintre canal și patul receptorului.(5)Patul receptorului se amenajează și taluzurile se perează pe cel puțin 10 m în amonte și 30 m în aval de punctul de descărcare.(6)Se recomandă amenajarea gurilor de scurgere pentru disiparea energiei în zonele de contact între apele receptorului și apele descărcate.(7)Radierul gurii de descărcare se adoptă la o înălțime suficientă în raport cu receptorul, încât să se evite colmatarea cu suspensii din apa receptorului.(8)Pentru receptori cu debite mai mari, în vederea asigurării unui amestec complet și evitării afectării calității apei receptorului în apropierea malului, se recomandă construirea de tuburi de descărcare așezate în patul receptorului, cu descărcarea apelor cât mai aproape de talveg. …  …  … 3.4.4.Rețele de canalizare cu vacuum(1)Sistemele de canalizare vacuumatice sunt sisteme mecanice, pentru care funcționarea se realizează prin menținerea presiunii negative (-0,6…-0,7 bar) în rețeaua de conducte colectoare.(2)Sistemele de canalizare vacuumatice sunt destinate transportului de apă uzată menajeră, nu și pentru ape meteorice.(3)Implementarea sistemelor de canalizare vacuumatice trebuie să aibă la bază o analiză tehnico- economică comparativă cu sistemul clasic gravitațional.(4)Aplicarea se realizează pentru sectoare/zone limitate la 1.500 – 2.000 utilizatori, și lungimea totală maximă a colectoarelor rețelei ΣL_i ≤ 5 km; alegerea sectoarelor pentru soluția cu rețea vacuumată va fi determinată de dificultățile de execuție a unei rețele de tip gravitațional, impuse de natura terenului, existența apei subterane și greutăți ulterioare de intervenție în cazul adâncimilor de pozare mari (≈ 5…7 m).(5)Profilul rețelei de conducte colectoare de vacuum trebuie să fie conceput și construit în așa numitul profil "dinți de fierăstru", sub forma unor tronsoane descendente prevăzute cu lifturi succesive similar schemei din Figura 3.4.
Figura 3.4. Configurație montaj conductă colector în rețelele vacuumatice [SR EN 16932-3/2018]
Notații: 1- conducta vacuum; 2 – lift; 3 – conducta de inspecție; L_1 – lungime lift;L_2 – lungime conductă vacuum; L – distanța între lifturi(6)Lungimea unui lift trebuie să îndeplinească condiția: L_1 > 2 . radical din h . RL_1 – lungime lift;h – înălțimea liftului, în metri [m];R – raza minimă a cotului (de îndoire a conductei de vacuum), în metri [m].(7)Funcție de configurația terenului (plat, pantă descendentă, pantă ascendentă), lifturile se prevăd după cum urmează:a.terenuri plate (i_T ≈ 0)i.se adoptă tronsoane cu pantă descrescătoare i_R = 2 la mie; … ii.distanța între 2 lifturi consecutive L_min = 6 m, L_max = 100 m; … iii.numărul maxim de lifturi: 25. …  … b.terenuri cu pantă descendentă:i.se prevede 1 lift la 100,0 m. …  … c.terenuri cu pantă crescătoare/contrapantă:i.se adoptă tronsoane cu pantă descrescătoare i_R = 2 la mie. … ii.distanța între lifturi se adoptă funcție de mărimea contrapantei terenului. …  … (8)Camerele colectoare trebuie să prezinte rezistență la coroziune și la agesivitatea apelor uzate. Acestea pot fi amplasate în stradă sau în curte.
Figura 3.5. – Camere colectoare: a) – pentru instalare în stradă, b) – pentru instalare în curte
[SR EN 169323/2018]
Notații: 1 – conducta gravitațională; 2 – camera colectare apă uzată; 3 – conducta de vacuum;
4 – capac camera colectoare; 5 – vană de vacuum; 6 – conductă senzor
7 – controler; 8 – admisie aer; 9 – conductă.(9)Funcție de diametrul conductei de vacuum, înălțimea lifturilor poate fi după cum urmează:

(10)Izolarea tronsoanelor rețelei se realizează cu vane montate pe ramificații, astfel încât să poată fi scoasă din funcțiune pentru intervenții maxim 20% din lungimea totală a rețelei.

(11)Configurația echipamentelor în stația de vacuum se adoptă ca în Figura 3.6.
Figura 3.6. – Stație de vacuum: a) cu pompe de evacuare submersibile
b) cu pompe de evacuare în cameră uscată [SR EN 16932-3/2018]
Notații: 1 – conducta de vacuum; 2 – rezervor de vacuum; 3 – pompe de evacuare; 4 – conductă de refulare apă uzată;
5 – pompă de vacuum; 6 – conductă evacuare direct în atmosferă sau prin filru (bioflitru); 7 – senzor de nivel.3.4.4.1.Calculul hidraulic al rețelelor de canalizare cu vacuum(1)Se calculează debitul maxim de apă uzată menajeră (Q_uz or max), funcție de numărul de utilizatori.(2)Se calculează lungimea totală a rețelei de canalizare vacuumatică.(3)Se determină lungimea celui mai lung tronson până la stația de vacuum.(4)Se calculează densitatea populației, ca fiind raportul dintre numărul total de consumatori de apă și lungimea celui mai lung tronson.(5)Se calculează debitul total de aer al rețelei de canalizare vacuumatică (Q_L), ca fiind produsul dintre debitul maxim de apă uzată și raportul aer/apă. Valoarea raportului aer/apă se alege din Tabelul 3.4, cunoscând lungimea celui mai lung tronson și densitatea populației.Tabelul 3.4. Raportul aer/apă

*) Doar în cazuri excepționale(6)Diametrul conductelor colectoare se determină conform Tabelul 3.5.Tabelul 3.5. Debite, diametre.

*) Doar în cazuri excepționale(7)

Se stabilește numărul de lifturi, funcție de lungimea maxim admisă între două lifturi consecutive.(8)Se determină pierderea de sarcină pentru fiecare lift. Pierderea de sarcină pe lift se calculează cu relația h = H – D;în care:h – pierdere de sarcină în lift;H – este înălțimea liftului (20 cm, 30 cm, 45 cm);D – diametrul interior a conductei colector.
Figura 3.7. – Configurație lift(9)Se determină pierderea de sarcină pentru fiecare tronson de conductă colector și apoi pierderea de sarcină pentru toată lungimea rețelei, însumând pierderile de sarcină pe tronsoane. Pierderea de sarcină pe rețea trebuie să fie mai mică de 5 m.(10)Calculul debitului de aer pentru alegerea pompelor de vacuum. Se folosește relația:
Q_aer^nec = k . Q_L . p_at/p_rv (3.19)în care:k – este un coeficient de siguranță; k = 1,25;Q_L – debitul total de aer al rețelei de canalizare vacuumatice, (mc/h);p_at – presiunea absolută atmosferică; p_at = 100 kPa;p_rv – presiune absolută în rezervorul de vacuum; p_rv = 40 kPa.(11)Numărul pompelor de vacuum se alege astfel încât în stația de vacuum să existe o pompă de rezervă.(12)Se calculează volumul rezervorului de vacuum. Volumul rezervorului de vacuum rezultă din însumarea volumului de apă uzată, volumului de aer și a volumului de rezervă.a.volumul de apă se calculează cu relația:
V_w = 0,25 . Q_uz or max/f (3.20) … b.volumul de aer se calculează cu relația:
V_L = 0,25 Q_Lp/2 . (p_max + p_min)/(p_max – p_min) . f . n_p (3.21) … c.volumul de rezervă este volumul calculat pentru conducta colectoare între rezervor și primul lift.Q_uz or max – debitul orar maxim de apă uzată, (mc/h);f – frecvența de porniri pe oră, f=12 porniri pe oră;Q_Lp – debitul de aer pentru o pompă de vacuum, (mc/h);p_min – presiunea minimă de oprire a pompei de vacuum, p_min = 35 kPa;p_max – presiunea maximă de pornire a pompei de vacuum, p_max = 45 kPa;n_p – numărul de pompe. … (13)Volumul total al rezervorului de vacuum trebuie să respecte cerința V_total ≥ 3 . V_w.(14)Selectarea pompelor de apă uzată, pentru evacuarea apei uzate colectate în rezervorul de vacuum se face pe baza parametrilor debit, înălțime de pompare și NPSH. … 3.4.4.2.Construcții accesorii în rețeaua de canalizare cu vacuum(1)Stația de vacuum – obiectul tehnologic în care se generează vacuumul necesar sistemului. În stația de vacuum sunt amplasate pompele de vacuum, rezervorul de vacuum și pompele de evacuare a apei uzate. Componentele principale sunt:a.clădirea stației de vacuum se realizează după tehnologia de construcție specifică clădirilor supraterane, semiîngropate sau subterane; … b.clădirea supraterană a stației de pompare se caracterizează printr-o infrastructură simplă, similară unei hale industriale, având fundație continuă (pentru construcția de zidărie portantă) sau discontinuă (pentru construcția metalică cu pereți din panouri tip sandwich); … c.vasul de vacuum poate fi montat vertical sau orizontal. … (2)Camere de colectare cu bazin de colectare a apei uzate și unitatea care adăpostește vana de vacuum.(3)Conducte de inspecție, necesare pentru introducerea mingilor gonflabile utilizate la izolarea unor sectoare din rețeaua vacuumatică sau pentru conectarea manometrelor pentru testare și verificare privind neetanșeitățile. Conductele de inspecție se montează, de regulă, imediat după un lift, la distanțe de maxim 100 m. Conductele de inspecție finale se montează atât la capătul conductelor principale de vacuum, cât și la capătul conductelor de ramificație.(4)Vane de separare, montate la distanțe de 450 m și la ramificațiile laterale.(5)Conductele colectoare se pozează astfel încât să prevină deteriorarea acestora din cauza traficului rutier.(6)Patul de pozare a conductelor vacuumate se realizează perfect neted și cu panta continuă corespunzător pantelor date în proiect. Ultimul strat de 10 cm al șanțului se sapă manual, pentru a se putea realiza o netezime maximă la panta cerută.(7)Racordurile la ramurile principale, atât ale ramurilor secundare cât și ale camerelor colectoare, se realizează în mod obligatoriu la 45°, cu ajutorul pieselor speciale Y, atât în secțiunile transversale ale ramurilor principale, cât și în secțiunile longitudinale ale acestora.(8)În timpul execuției se realizează ridicarea topografică pe toate traseele, rezultând cotele de pozare a conductelor cu poziția lor exactă în plan vertical și orizontal, cu evidențierea precisă a lifturilor, îmbinărilor și a racordurilor "Y".(9)Conductele colectoare de vacuum se testează prin probe de presiune și probe de vacuum. Proba de presiune se face pentru verificarea îmbinărilor la o presiune de 1,5 ori presiunea nominală a conductelor. Proba de vacuum la o presiune a vidului de -0,8 bar și timp de probă de 4 ore, cu măsurarea și urmărirea variației presiunii cu un manovacuumetru. Presiunea vidului în timpul probei de vacuum nu trebuie să scadă cu mai mult de 1% pe oră. …  … 3.4.5.Rețele de canalizare sub presiune(1)Aplicarea se realizează pentru amplasamente limitate la 10.000 utilizatori; alegerea sectoarelor pentru soluția cu rețea de canalizare sub presiune este determinată de dificultățile de execuție a unei rețele de tip gravitațional, impuse de configurația terenului, existența apei subterane și greutăți ulterioare de intervenție în cazul adâncimilor de pozare mari (5…7 m).(2)Soluția se adoptă pe baza unei analize tehnico-economice de opțiuni între:a.rețea cu funcționare gravitațională cu asigurarea vitezei de autocurățire (0,7 m/s) prin pante pronunțate și una sau mai multe stații de pompare în rețea. … b.rețea de canalizare sub presiune. … În ambele opțiuni se vor lua în calcul:a.consumurile energetice specifice [kWh/mc apă uzată); … b.costurile anuale de operare luând în considerare intervențiile pentru întreținere pentru o perioadă determinată (10 ani); … c.costurile de investiții. … (3)Se asigură personal calificat pentru operarea rețelei de canalizare, care să verifice anual starea agregatelor de pompare și a dotărilor din rețeaua de canalizare sub presiune.(4)Condițiile impuse pentru pozarea conductelor rețelei de canalizare sub presiune sunt:a.toate traseele vor avea pante continue ascendente sau descendente între punctele joase și punctele înalte; … b.în toate punctele joase se montează (în cămine) piese manloc, care să permită accesul pentru utilaj/instrumente de verificare/curățire a tronsonului de conductă adiacent; … c.în toate punctele înalte se montează ventile sau sisteme care să permită introducerea/evacuarea aerului la umplerea sau golirea conductelor; … d.în toate nodurile în amonte de joncțiunea cu utilizatorul, se montează clapeți de sens, astfel încât să se asigure un sens unic al curgerii apelor uzate; … e.sistemul de conducte sub presiune se verifică la proba de presiune conform prevederilor SR EN 805:2000. … (5)Se iau în considerare, în mod suplimentar, solicitările speciale. Toate țevile și fitingurile de pe conductele de presiune trebuie să corespundă unei presiuni nominale de cel puțin 10 bar.3.4.5.1.Calculul hidraulic al rețelelor de canalizare sub presiune(1)Conceptul funcționării rețelei de canalizare sub presiune – rețea ramificată. La o cameră de recepție pot fi racordate una sau mai multe clădiri. Numărul maxim de clădiri este limitat de capacitatea generatorului de presiune.(2)Calculele de dimensionare a conductelor rețelei de canalizare se realizează astfel încât viteza minimă de curgere a apei în conducte să corespundă valorilor prezentate în Tabelul 3.6.Tabelul 3.6. Viteze minime de curgere