REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015

"Specificație tehnică privind protecția elementelor de construcții din lemn împotriva agenților agresivi. Cerințe, criterii de performanță și măsuri de prevenire și combatere – Indicativ ST 049-2014"*)



Notă …

──────────
*) Aprobată de Ordinul nr. 713 din 3 aprilie 2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 11 mai 2015.
────────── + 
CUPRINS ┌────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ 1. │PREVEDERI GENERALE │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 1.1. │Obiect și domeniu de aplicare │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 1.2. │Terminologie │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 2. │CLASIFICAREA MEDIILOR AGRESIVE CARE ACȚIONEAZĂ ASUPRA │ │ │ELEMENTELOR DE CONSTRUCȚII DIN LEMN │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 2.1. │Clasificarea mediilor agresive din construcții │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 2.2. │Clase de expunere în zone climatice │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 2.3. │Clase de exploatare pentru structurile din lemn │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 2.4. │Clase de utilizare │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 2.5. │Risc de atac biologic asupra lemnului │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 2.6. │Clase de reacție la foc │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 2.7. │Clase de reacție la foc a elementelor de construcții din lemn │ │ │ignifugat │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 2.8. │Clase de durabilitate a performanței de reacție la foc a │ │ │lemnului ignifugat │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 2.9. │Clase de reacție la foc pentru lemnul din construcții │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 3. │CONDIȚII GENERALE DE PROIECTARE ȘI CERINȚE DE BAZĂ PRIVIND │ │ │ALCĂTUIREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCȚII DIN LEMN PENTRU │ │ │ASIGURAREA PROTECȚIEI ÎMPOTRIVA AGENȚILOR AGRESIVI │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 3.1. │Cerințe fundamentale │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 3.2. │Cerințe funcționale │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 3.3. │Cerințe privind punerea în operă (tehnologice) │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 3.4. │Durabilitatea sistemelor de protecție │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 3.5. │Condiții și cerințe generale de proiectare privind durabilitatea│ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 3.6. │Condiții și cerințe privind durabilitatea lemnului pentru │ │ │anumite utilizări │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 3.7. │Clase de durabilitate naturală │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 3.8. │Clase de impregnabilitate │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 3.9. │Clase de penetrare │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 3.10. │Factori care decurg din relația între durata de utilizare │ │ │scontată și durabilitatea naturală │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 3.11. │Cerințe tehnice pentru produse de antiseptizare (protecție la │ │ │agenți biologici) │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 3.12. │Cerințe tehnice pentru produse de hidrofobizare (protecție la │ │ │umiditate) │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 3.13. │Cerințe tehnice pentru produse de ignifugare │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 3.14. │Cerințe de calitate privind stratul suport │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 4. │CRITERII ȘI NIVELURI DE PERFORMANȚĂ PENTRU STRATUL SUPORT │ │ │ȘI PENTRU SISTEMELE DE PROTECȚIE │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 4.1. │Criterii și niveluri de performanță pentru stratul suport │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 4.2. │Criterii și niveluri de performanță pentru protecțiile împotriva│ │ │agenților fizici și chimici │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 4.3. │Criterii și niveluri de performanță pentru protecțiile împotriva│ │ │agenților biologici │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 4.4. │Criterii și niveluri de performanță pentru protecțiile împotriva│ │ │focului │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 5. │ALCĂTUIREA SISTEMELOR DE PROTECȚIE A ELEMENTELOR DE │ │ │CONSTRUCȚII DIN LEMN SITUATE ÎN MEDII ATMOSFERICE CU │ │ │DIFERITE CLASE DE AGRESIVITATE │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 5.1. │Sisteme de protecție împotriva agenților fizici, chimici, │ │ │biologici și termici │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 5.2. │Elemente de construcții expuse la acțiunea agenților agresivi, │ │ │inaccesibile după montaj │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 5.3. │Criterii și niveluri de performanță satisfăcute de stratul │ │ │suport tratat cu produs de protecție │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 5.4. │Criterii și niveluri de performanță îndeplinite de sistemele de │ │ │protecție │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 5.5. │Alcătuirea sistemelor de protecție a elementelor de construcții │ │ │din lemn │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 5.6. │Aplicarea produselor de protecție (impregnant, grund, vopsea) │ │ │din alcătuirea sistemelor │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 5.7. │Produse de protecție a elementelor de construcții din lemn │ │ │împotriva agenților biologici │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 5.8. │Durabilitatea sistemelor de protecție aplicate împotriva │ │ │agenților fizici, chimici, biologici, termici │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 6. │INSTRUCȚIUNI DE PREVENIRE ȘI COMBATERE A CIUPERCILOR │ │ │XILOFAGE șI DE ALTERARE CROMATICĂ │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 6.1. │Metode și produse pentru protecția de scurtă durată a lemnului, │ │ │1…6 luni, de prevenire a atacului de ciuperci de alterare │ │ │cromatică │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 6.2. │Metode și produse pentru protecția de lungă durată a lemnului, │ │ │de prevenire a atacului de ciuperci xilofage și de alterare │ │ │cromatică │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 6.2.1. │Metode de suprafață, prin imersie de scurtă durată │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 6.2.2. │Metode de suprafață, prin pensulare │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 6.2.3. │Metode de suprafață, prin pulverizare │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 6.2.4. │Metode de profunzime, la presiune atmosferică prin băi │ │ │calde-reci │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 6.2.5. │Metode de profunzime, la presiune diferită de presiunea │ │ │atmosferică │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 6.3. │Măsuri, metode și produse pentru prevenirea ăi combaterea │ │ │(eradicarea) ciupercilor xilofage (lignicole de putrezire) │ │ │inclusiv a Buretelui de casă │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 6.3.1. │Măsuri de prevenire în faza de proiectare │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 6.3.2. │Măsuri de prevenire în faza de execuție │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 6.3.3. │Combaterea atacului activ de ciuperci de putrezire. │ │ │Identificarea atacului │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 6.3.4. │Etapele de intervenție în combaterea ciupercilor lignicole de │ │ │putrezire │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │6.3.4.1.│Cerințe preliminare pentru intervenția de combatere a │ │ │ciupercilor lignicole de putrezire │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │6.3.4.2.│Măsurile de combatere a ciupercilor lignicole de putrezire │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │6.3.4.3.│Măsurile de limitare a degradării lemnului │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │6.3.4.4.│Măsurile pentru eradicarea ciupercii │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │6.3.4.5.│Lucrările de reparații care se efectuează după un atac de │ │ │ciuperci xilofage (lignicole de putrezire) │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 6.3.5. │Procedee și produse pentru tratarea lemnului la combaterea │ │ │ciupercilor lignicole de putrezire │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 6.3.6. │Plan de monitorizare și întreținere curentă a construcțiilor cu │ │ │atac fungic dezactivat │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 7. │INSTRUCȚIUNI DE PREVENIRE ȘI COMBATERE A INSECTELOR XILOFAGE │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 7.1. │Metode și produse pentru protecția de prevenire, de scurtă │ │ │durată a lemnului │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 7.1.1. │Măsuri fitosanitare pentru sterilizarea lemnului rotund și a │ │ │cherestelei proaspăt debitate │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 7.1.2. │Metode și produse de tratare a lemnului rotund și a cherestelei │ │ │proaspăt debitate │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 7.2. │Metode și produse pentru protecția de prevenire, de lungă durată│ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 7.3. │Metode și produse pentru combaterea insectelor xilofage. │ │ │Identificarea atacului │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 7.3.1. │Sterilizarea lemnului infestat cu insecte xilofage, prin │ │ │iradiere │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 7.3.2. │Tratamente curative cu produse insecticide │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 7.3.3. │Plan de monitorizare și întreținere curentă a construcțiilor cu │ │ │atac de insecte eradicat │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 8. │MĂSURI DE PROTECȚIA MEDIULUI, DE PROTECȚIA ȘI IGIENA MUNCII │ │ │ȘI DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 8.1. │Măsuri privind protecția mediului │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 8.2. │Măsuri privind protecția și igiena muncii │ ├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 8.3. │Măsuri privind apărarea împotriva incendiilor │ ├────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ANEXE │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ANEXA 1- Referințe legislative și tehnice │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ANEXA 2- informativă – Exemplu de sistem de descriere a eficacității │ │produselor de protecție a lemnului împotriva agenților biologici │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ANEXA 3- informativă – Exemple de specificații minimale pentru protecția │ │împotriva coroziunii la elementele metalice pentru îmbinări │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ANEXA 4- informativă – Factori agresivi de mediu abiotici │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ANEXA 5- Factori agresivi de mediu biotici: ciuperci xilofage din │ │construcții în aer liber și din interiorul construcțiilor │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ANEXA 6 – Factori agresivi de mediu biotici: insecte xilofage │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ANEXA 7 – informativă – Generalități privind instalarea și biologia │ │ciupercii Merulius lacrymans │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ANEXA 8 – informativă – Cerințe de calitate ale lemnului │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ANEXA 9 – informativă – Exemple de valori ale umidității lemnului în │ │funcție de condițiile de mediu │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ANEXA 10 – Cerințe minime de tratament fitosanitar │ └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ + 
LISTĂ TABELE ┌────┬───────────────┬───────────────────────────────────────────────────────┐ │Nr. │ Număr tabel │ Denumire tabel │ │crt.│ │ │ ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │ 1.│Tabelul 1.1 │Criterii de performanță pentru elementele de │ │ │ │construcții din lemn și pentru sistemele de protecție │ │ │ │împotriva agenților agresivi corelate cu cerințele │ │ │ │fundamentale aplicabile construcțiilor │ ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │ 2.│Tabelul 2.1 │Agenții agresivi fizici, chimici, biologici și termici │ │ │ │din interiorul și din exteriorul construcției │ ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │ 3.│Tabelul 2.2 │Clase de expunere a elementelor de construcții din lemn│ │ │ │în zone climatice │ ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │ 4.│Tabelul 2.3 │Agenți biologici, tipul și riscul apariției acestora în│ │ │ │condițiile claselor de utilizare │ ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │ 5.│Tabelul 2.4 │Clase de reacție la foc ale elementelor de construcții │ │ │ │din lemn ignifugat │ ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │ 6.│Tabelul 2.5 │Clase de durabilitate a performanței de reacție la foc │ │ │ │a lemnului ignifugat │ ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │ 7.│Tabelul 3.1 │Criterii de performanță ale sistemelor de protecție │ │ │ │asociate cerințelor fundamentale │ ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │ 8.│Tabelul 3.2 │Cerințe și criterii de performanță ale sistemelor de │ │ │ │protecție asociate cerințelor funcționale │ ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │ 9.│Tabelul 3.3 │Cerințe și criterii de performanță ale sistemelor de │ │ │ │protecție asociate cerințelor de punere în operă │ │ │ │(tehnologice) │ ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │ 10.│Tabelul 3.7.1.a│Clase de durabilitate față de ciuperci lignicole │ ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │ 11.│Tabelul 3.7.1.b│Clase de durabilitate față de insecte coleoptere │ ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │ 12.│Tabelul 3.7.1.c│Clase de durabilitate față de termite (insecte │ │ │ │isoptere) │ ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │ 13.│Tabelul 3.7.2 │Clase de durabilitate față de ciuperci alese după │ │ │ │esențe de importanță tehnică în România │ ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │ 14.│Tabel 3.7.3 │Clase de durabilitate față de insecte xilofage alese │ │ │ │după esențe de importanță tehnică în România │ ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │15. │Tabelul 3.8.1 │Clasificarea impregnabilității lemnului │ ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │16. │Tabelul 3.8.2 │Clase de impregnabilitate a principalelor esențe de │ │ │ │importanță tehnică în România │ ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │17. │Tabelul 3.9 │Clase de penetrație cu cerințele de penetrare și zonele│ │ │ │de analiză corespunzătoare pentru măsurarea retenției │ ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │18. │Tabelul 4.1 │Criterii și niveluri de performanță care trebuie │ │ │ │satisfăcute de stratul suport de lemn │ ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │19. │Tabelul 4.2 │Criterii și niveluri de performanță pentru sistemele de│ │ │ │protecție cu peliculă, împotriva agenților fizici și │ │ │ │chimici, stabilite pentru utilizare în clasele de │ │ │ │expunere a construcțiilor │ ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │20. │Tabelul 4.3 │Criterii și niveluri de performanță pentru sistemele de│ │ │ │protecție cu peliculă, aplicate prin procedee de │ │ │ │suprafață, împotriva agenților fizici și chimici │ ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │21. │Tabelul 4.4 │Criterii și niveluri de performanță pentru calitatea │ │ │ │protecției prin impregnare │ ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │22. │Tabelul 4.5 │Criterii și niveluri de performanță pentru protecțiile │ │ │ │împotriva agenților biologici de origine vegetală │ ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │23. │Tabelul 4.6 │Criterii și niveluri de performanță pentru protecțiile │ │ │ │împotriva agenților biologici de origine animală │ ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │24. │Tabelul 4.7 │Criterii și niveluri de performanță pentru protecțiile │ │ │ │împotriva agenților biologici în câmp │ ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │25. │Tabelul 5.1 │Clasificarea procedeelor și produselor de protecție │ │ │ │funcție de domeniile de utilizare │ ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │26. │Tabelul A 1 │Referințe legislative și tehnice – Legislație │ ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │27. │Tabelul A 2 │Referințe legislative și tehnice – Standarde │ ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │28. │Tabelul A 3 │Referințe legislative și tehnice – Reglementări tehnice│ ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │29. │Tabelul A 2.1 │Exemplu de sistem de descriere a eficacității │ │ │ │produselor de protecție a lemnului împotriva agenților │ │ │ │biologici existenți în Clasa de utilizare 1, după │ │ │ │condițiile minime de încercare cerute │ ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │30. │Tabelul A 2.2 │Exemplu de sistem de descriere a eficacității │ │ │ │produselor de protecție a lemnului împotriva agenților │ │ │ │biologici existenți în Clasa de utilizare 2, după │ │ │ │condițiile minime de încercare cerute │ ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │31. │Tabelul A 2.3 │Exemplu de sistem de descriere a eficacității │ │ │ │produselor de protecție a lemnului împotriva agenților │ │ │ │biologici existenți în Clasa de utilizare 3, după │ │ │ │condițiile minime de încercare cerute │ ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │32. │Tabelul A 2.4 │Exemplu de sistem de descriere a eficacității │ │ │ │produselor de protecție a lemnului împotriva agenților │ │ │ │biologici existenți în Clasa de utilizare 4, după │ │ │ │condițiile minime de încercare cerute │ ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │33. │Tabelul A 2.5 │Exemplu de sistem de descriere a eficacității │ │ │ │produselor de protecție a lemnului împotriva agenților │ │ │ │biologici existenți în Clasa de utilizare 5, după │ │ │ │condițiile minime de încercare cerute │ ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │34. │Tabelul A 2.6 │Exemplu de sistem de descriere a eficacității │ │ │ │produselor de protecție a lemnului împotriva agenților │ │ │ │biologici, după codul de eficacitate în clasa de │ │ │ │utilizare │ ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │35. │Tabelul A 3.1 │Exemple de specificații minimale pentru protecția │ │ │ │împotriva coroziunii a elementelor metalice pentru │ │ │ │îmbinări │ ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │36. │Tabelul A 5.1 │Ciuperci xilofage care produc putrezirea lemnului din │ │ │ │construcții și a altor elemente aflate în aer liber │ ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │37. │Tabelul A 5.2 │Ciuperci xilofage care produc putrezirea lemnului aflat│ │ │ │în interiorul construcțiilor │ ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │38. │Tabelul A 6 │Insecte xilofage care atacă mobila, parchete, lambriuri│ │ │ │și alte decorațiuni interioare din lemn │ ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │39. │Tabelul A 8.1 │Cerințe de calitate pentru rigle cu secțiune │ │ │ │dreptunghiulară și lemn rotund │ ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │40. │Tabelul A 9 │Exemple de valori ale umidității lemnului funcție de │ │ │ │condițiile de depozitare │ ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │41. │Tabelul A 10.1 │Durata de încălzire a cherestelei pentru temperatura │ │ │ │inițială a cherestelei de 20°C │ ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │42. │Tabelul A 10.2 │Durata de încălzire a cherestelei pentru temperatura │ │ │ │inițială a cherestelei de 10°C │ ├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │43. │Tabelul A 10.3 │Durata de încălzire a cherestelei pentru temperatura │ │ │ │inițială a cherestelei de 0°C │ └────┴───────────────┴───────────────────────────────────────────────────────┘ + 
ABREVIERI ┌────┬──────────────────────────────────────────────────────┬────────────────┐ │Nr. │ Nume întreg │ Abreviere │ │crt.│ │ │ ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │ 1.│Temperatura aerului │t │ ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │ 2.│Umiditate relativă a aerului │UR │ ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │ 3.│Durabilitatea performanței de reacție la foc pe termen│ │ │ │scurt │DRF ST │ ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │ 4.│Durabilitatea reacției la foc permanentă, clasa de │ │ │ │exploatare 1 │DRF INT1 │ ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │ 5.│Durabilitatea reacției la foc permanentă, clasa de │ │ │ │exploatare 2 │DRF INT2 │ ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │ 6.│Durabilitatea reacției la foc permanentă, clasa de │ │ │ │exploatare 3 │DRF EXT │ ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │ 7.│Durabil │D │ ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │ 8.│Sensibil │S │ ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │ 9.│Mediu durabil │M │ ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │ 10.│Specie neprecizată dar din gen cunoscut │spp. │ ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │ 11.│Preconizare de aplicare dată de fabricant │p.a.f. │ ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │ 12.│Prag de eficacitate mediu │p.e.m. │ ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │ 13.│Prag de eficacitate la limita superioară │s.e.m. │ ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │ 14.│Clasificare medie nominală pentru repetițiile după un │ │ │ │examen nedistructiv │V^n │ ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │ 15.│Clasificare medie nominală pentru repetițiile pentru │ │ │ │suprafețele exterioare și a celor vizibile în │ │ │ │interiorul asamblării după un examen nedistructiv │V^e │ ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │ 16.│Clasificare medie nominală pentru repetițiile pentru │ │ │ │suprafețele realizate prin decupare după un examen │ │ │ │distructiv │V^i │ ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │ 17.│Număr de repetiții tratate cu produsul de protecție a │ │ │ │lemnului cu o clasificare 2 sau mai mare │R2^TP │ ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │ 18.│Număr de repetiții tratate cu produsul de protecție de│ │ │ │referință cu o clasificare 2 sau mai mare │R2^R │ ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │ 19.│Retenție nominală superioară a produsului de protecție│ │ │ │a lemnului │rsnP │ ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │ 20.│Retenție nominală inferioară a produsului de protecție│ │ │ │a lemnului │rinP │ ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │ 21.│Retenție de referință │r.r. │ ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │ 22.│Cerința pentru retenție │c.r. │ ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │ 23.│Retenție efectivă nominală │r.e.n. │ ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │ 24.│Valoare de referință biologică │v.r.b. │ ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │ 25.│Valoare critică │v.c. │ ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │ 26.│Zona pentru analiză │z.a. │ ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │ 27.│Substanța activă │s.a. │ ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │ 28.│Valoare maximă de aplicare │v.m.a. │ ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │ 29.│Masă/masă │m/m │ ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │ 30.│Metoda de aplicare de suprafață │S │ ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │ 31.│Metoda de aplicare în profunzime │P │ ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │ 32.│Metoda de aplicare de suprafață și metoda de aplicare │ │ │ │în profunzime │SP │ ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │ 33.│Eficacitate insecticidă (toate insectele) │I │ ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │ 34.│Eficacitate preventivă împotriva insectei Hylotrupes │ │ │ │bajulus │H │ ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │ 35.│Eficacitate preventivă împotriva insectei │ │ │ │Anobium punctatum │A │ ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │ 36.│Eficacitate preventivă împotriva insectei │ │ │ │Lyctus bruneus │L │ ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │ 37.│Eficacitate preventivă împotriva insectelor │ │ │ │Termite europene │T │ ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │ 38.│Eficacitate preventivă împotriva ciupercilor de │ │ │ │albăstreală (fungi și ascomycete) │B(A) │ ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │ 39.│Eficacitate preventivă împotriva ciupercilor de │ │ │ │mucegăire (fungi și ascomycete) │B(M) │ ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │ 40.│Eficacitate preventivă împotriva ciupercilor de │ │ │ │putregai tare, din specii basidiomycete, Coriolus │ │ │ │versicolor, pe specii foioase (hardwood) │VH │ ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │ 41.│Eficacitate preventivă împotriva ciupercilor de │ │ │ │putregai tare (specii basidiomycete), Coriolus │ │ │ │versicolor, pe specii rășinoase (softwood) │VS │ ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │ 42.│Eficacitate preventivă împotriva ciupercilor de │ │ │ │putregai tare (specii basidiomycete), prin încercări │ │ │ │în câmp, deasupra solului │FC │ ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │ 43.│Eficacitate preventivă împotriva microorganismelor │ │ │ │(ciuperci de putregai moale și/sau termite), prin │ │ │ │încercări în câmp, în contact cu solul │F │ ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │ 44.│Eficacitate preventivă împotriva organismelor marine │ │ │ │sfredelitoare, prin încercări în ape de nord │FN │ ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤ │ 45.│Eficacitate preventivă împotriva organismelor marine │ │ │ │sfredelitoare, prin încercări în ape de sud │FS │ └────┴──────────────────────────────────────────────────────┴────────────────┘ + 
1. PREVEDERI GENERALE1.1. Obiect și domeniu de aplicare1.1.1. Prezenta specificație tehnică are ca obiect stabilirea cerințelor și criteriilor de performanță privind protecția elementelor de construcții din lemn, noi și existente, utilizate la construcții civile, industriale, agrozootehnice și construcții inginerești, împotriva agenților agresivi, precum și măsurile de prevenire și combatere a degradării elementelor de construcții din lemn expuse la atacul acestora.1.1.2. Specificația tehnică stabilește cerințele, criteriile și nivelurile de performanță privind sistemele de protecție cu eficacitate împotriva agenților fizici, biologici, chimici și termici, aplicate prin procedeele de suprafață și de profunzime, pe elementele de construcții din lemn expuse în interiorul și la exteriorul construcției, deasupra solului, îngropate în sol, imersate parțial sau total în lichide agresive, cu scopul prevenirii degradării și creșterii durabilității naturale a lemnului.1.1.3. Cerințele și criteriile de performanță ale protecției împotriva biodegradării și măsurile de prevenirea și combaterea agenților agresivi biologici asupra elementelor de construcții din lemn, impun obligativitatea asigurării cerinței de durabilitate naturală adecvată, prin utilizarea unei specii de lemn cu durabilitate naturală suficientă pentru clasa de utilizare proiectată sau prin aplicarea unei protecții, conform art. 4, paragr. 4.1 din SR EN 1995-1-1, art. 4 din SR EN 15228, art. 4 din SR EN 335, art. 4 din SR EN 350-1, art. 4 din SR EN 350-2, art. 6 din SR EN 460, art. 5 din SR EN 599-1+A1, art. 5 din SR EN 351-1, art. 7 și art. 8 din SR EN 351-2.1.1.4. Aplicarea sistemelor de protecție cu produse biocide și ignifuge pe elementele de construcții din lemn, din construcțiile noi și existente, este o cerință tehnologică obligatorie, care trebuie executată cu personal instruit, atestat conform legislației în vigoare, respectiv ignifugator (muncitor care aplică straturi de protecție și decorative), vopsitor lemn (lucrător în tratarea lemnului), restaurator șarpante și structuri din lemn (muncitor care produce, repară și tratează structuri din lemn).1.1.5. Specificația tehnică se adresează investitorilor, proiectanților, executanților de lucrări, proprietarilor/utilizatorilor de lucrări de construcții din lemn precum și organismelor de verificare și control (verificarea și/sau expertizarea proiectelor; verificarea, controlul și/sau expertizarea lucrărilor).1.1.6. Specificația tehnică are caracter informativ pentru construcțiile monumente istorice și de patrimoniu cultural.1.1.7. Criteriile de performanță pentru elementele de construcții din lemn și pentru sistemele de protecție împotriva agenților agresivi corelate cu cerințele fundamentale, aplicabile construcțiilor, sunt prezentate în tabelul 1.1.Tabelul 1.1 – Criterii de performanță pentru elementele de construcții din lemn și pentru sistemele de protecție împotriva agenților agresivi corelate cu cerințele fundamentale aplicabile construcțiilor ┌────┬───────────────────────────────────┬───────────────────────────────────┐ │Nr. │ Cerințe fundamentale │ Criterii de performanță pentru: │ │crt.│ aplicabile construcțiilor ├─────────────────┬─────────────────┤ │ │ │ Elementul │ Sistemul de │ │ │ │ de construcții │ protecție │ │ │ │ din lemn │ împotriva │ │ │ │ (fără sistem │ agenților │ │ │ │ de protecție) │ agresivi │ ├────┼───────────────────────────────────┼─────────────────┼─────────────────┤ │ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ ├────┼───────────────────────────────────┼─────────────────┼─────────────────┤ │ 1 │Rezistență mecanică și stabilitate │- rezistență │- aplicat prin │ │ │Elementele de construcții din lemn │mecanică │procedee de │ │ │trebuie proiectate (cu protecție │ │suprafață nu │ │ │împotriva agenților agresivi) și │ │influențează │ │ │executate astfel încât încărcările │ │cerința; │ │ │care pot fi exercitate asupra lor, │ │- aplicat prin │ │ │în timpul construirii și utilizării│ │impregnare nu │ │ │să nu ducă la niciunul dintre │ │influențează │ │ │următoarele evenimente: │ │semnificativ │ │ │(a) prăbușirea întregii construcții│ │cerința*1). │ │ │sau a unei părți a acesteia; │ │ │ │ │(b) deformații de o mărime │ │ │ │ │inadmisibilă; │ │ │ │ │(c) deteriorarea altor părți ale │ │ │ │ │construcției sau a instalațiilor │ │ │ │ │sau a echipamentelor instalate ca │ │ │ │ │urmare a unor deformații majore ale│ │ │ │ │elementelor portante; │ │ │ │ │(d) deteriorare disproporționată │ │ │ │ │față de evenimentul cauzator │ │ │ │ │inițial. │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────┼─────────────────┼─────────────────┤ │ 2 │Securitatea la incendiu │- clasă de │- clasa de │ │ │Elementele de construcții din lemn │reacție la │reacție la foc*2)│ │ │trebuie proiectate (cu protecție │foc, cu │cu caracter │ │ │împotriva agenților agresivi) și │caracter │obligatoriu; │ │ │executate astfel încât, în caz de │obligatoriu │- durabilitatea │ │ │incendiu: │ │performanței │ │ │(a) stabilitatea elementelor │ │privind reacția │ │ │portante ale construcției să poată │ │la foc*2) cu │ │ │fi asumată pe o perioadă │ │caracter │ │ │determinată; │ │de recomandare; │ │ │(b) apariția și propagarea focului │ │- eficacitatea │ │ │și a fumului în interiorul │ │ignifugării*2) │ │ │construcției să fie limitate; │ │cu caracter de │ │ │(c) extinderea focului către │ │recomandare. │ │ │construcțiile învecinate să fie │ │ │ │ │limitată; │ │ │ │ │(d) ocupanții să poată părăsi │ │ │ │ │construcția sau să poată fi salvați│ │ │ │ │prin alte mijloace; │ │ │ │ │(e) să fie luată în considerare │ │ │ │ │siguranța echipelor de intervenție.│ │ │ ├────┼───────────────────────────────────┼─────────────────┼─────────────────┤ │ 3 │Igienă, sănătate și mediu │- clasă de │- emisii reduse │ │ │înconjurător │impregnabilitate;│de substanțe │ │ │Elementele de construcții din lemn │- emisii reduse │periculoase │ │ │trebuie proiectate (cu protecție │de substanțe │(pentaclorfenol, │ │ │împotriva agenților agresivi) și │periculoase; │formaldehidă, │ │ │executate astfel încât să nu │- stare │biocide); │ │ │reprezinte pe întregul lor ciclu de│fitosanitară. │- emisii reduse │ │ │viață, o amenințare pentru │ │de compuși │ │ │igiena sau pentru sănătatea și │ │organici volatili│ │ │siguranța lucrătorilor, a │ │(COV); │ │ │ocupanților sau a vecinilor, nici │ │- permeabilitate │ │ │să exercite un impact exagerat │ │la apă; │ │ │asupra calității mediului sau a │ │- rezistență la │ │ │climei pe întregul lor ciclu de │ │umiditate; │ │ │viață, în cursul construirii, │ │- eficacitate │ │ │utilizării, demolării, în special │ │hidrofugă; │ │ │ca rezultat al oricărora din │ │- eficacitate │ │ │următoarele: │ │biocidă; │ │ │(a) emanații de gaze toxice; │ │- eficacitate │ │ │(b) emisii de substanțe │ │ignifugă. │ │ │periculoase, de compuși organici │ │ │ │ │volatili (COV), de gaze care │ │ │ │ │produc efect de seră sau de │ │ │ │ │particule periculoase în aerul din │ │ │ │ │interior sau în atmosferă; │ │ │ │ │(c) emisie de radiații periculoase;│ │ │ │ │(d) scurgerea de substanțe │ │ │ │ │periculoase în apa freatică, apa │ │ │ │ │marină, apa de suprafață sau în │ │ │ │ │sol; │ │ │ │ │(e) scurgerea de substanțe │ │ │ │ │periculoase în apa potabilă sau │ │ │ │ │substanțe care au un impact negativ│ │ │ │ │diferit asupra apei potabile; │ │ │ │ │(f) evacuarea defectuoasă a apelor │ │ │ │ │reziduale, a fumului sau a │ │ │ │ │deșeurilor solide sau lichide; │ │ │ │ │(g) prezența umidității în anumite │ │ │ │ │părți ale construcției sau pe │ │ │ │ │suprafețe din interiorul acesteia. │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────┼─────────────────┼─────────────────┤ │ 4 │Siguranță și accesibilitate în │- rezistență la │- rezistență la │ │ │exploatare │alunecare │alunecare │ │ │Elementele de construcții din lemn │ │ │ │ │trebuie proiectate (cu protecție │ │ │ │ │împotriva agenților agresivi) și │ │ │ │ │executate astfel încât să nu │ │ │ │ │prezinte riscuri inacceptabile de │ │ │ │ │accidente sau pagube în cursul │ │ │ │ │funcționării sau al utilizării, │ │ │ │ │cum ar fi alunecări, căderi, │ │ │ │ │loviri, arsuri, electrocutări, │ │ │ │ │leziuni cauzate de explozii și │ │ │ │ │tâlhării. În special, construcțiile│ │ │ │ │trebuie să fie proiectate și │ │ │ │ │executate astfel încât să fie │ │ │ │ │accesibile și utilizabile pentru │ │ │ │ │persoanele cu dizabilități. │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────┼─────────────────┼─────────────────┤ │ 5 │Protecție împotriva zgomotului │- absorbție │- nu influențează│ │ │Elementele de construcții din lemn │acustică │semnificativ │ │ │trebuie proiectate (cu protecție │ │cerința*3) │ │ │împotriva agenților agresivi) și │ │ │ │ │executate astfel încât zgomotul │ │ │ │ │perceput de către ocupanți sau de │ │ │ │ │către persoane aflate în apropiere │ │ │ │ │să fie menținut la un nivel la care│ │ │ │ │să nu fie periclitată sănătatea │ │ │ │ │acestora și să le permită să │ │ │ │ │doarmă, să se odihnească și să │ │ │ │ │lucreze în condiții satisfăcătoare.│ │ │ ├────┼───────────────────────────────────┼─────────────────┼─────────────────┤ │ 6 │Economie de energie și izolare │- conductivitate │- nu influențează│ │ │termică │termică │cerința │ │ │Construcțiile realizate cu elemente│ │ │ │ │din lemn și instalațiile lor de │ │ │ │ │încălzire, răcire, iluminare, │ │ │ │ │ventilare trebuie proiectate și │ │ │ │ │executate astfel încât consumul de │ │ │ │ │energie necesar funcționării să │ │ │ │ │fie mic, ținând cont de ocupanți și│ │ │ │ │de condițiile locale de climă. │ │ │ │ │Construcțiile trebuie să fie │ │ │ │ │eficiente din punct de vedere │ │ │ │ │energetic, consumând cât mai puțină│ │ │ │ │energie pe parcursul construirii și│ │ │ │ │demontării lor. │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────┼─────────────────┼─────────────────┤ │ 7 │Utilizare sustenabilă a resurselor │- material │- durabilitate │ │ │naturale │ecologic │protecție; │ │ │Construcțiile realizate cu elemente│reutilizabil; │- emisii reduse │ │ │din lemn trebuie proiectate, │- durabilitate │de substanțe │ │ │executate și demolate astfel încât │naturală; │periculoase; │ │ │utilizarea resurselor naturale să │- material │- emisii reduse │ │ │fie sustenabilă și să asigure în │natural, │de compuși │ │ │special următoarele: │compatibil cu │organici volatili│ │ │(a) reutilizarea sau │mediul. │(COV). │ │ │reciclabilitatea construcțiilor, a │ │ │ │ │materialelor și părților │ │ │ │ │componente, după demolare; │ │ │ │ │(b) durabilitatea construcțiilor; │ │ │ │ │(c) utilizarea la construcții a │ │ │ │ │unor materii prime și secundare │ │ │ │ │compatibile cu mediul. │ │ │ └────┴───────────────────────────────────┴─────────────────┴─────────────────┘Notă …

──────────
*1) protecția prin impregnare se aplică la tratarea lemnului expus în clasele de utilizare 4 și 5, unde lemnul este în contact permanent cu solul și/sau cu apa, și la tratarea lemnului utilizat în lucrări de reparații, în cazurile speciale de combatere a atacului activ de ciuperci bazidiomycete, pentru care se recomandă testări suplimentare;
*2) aceste noțiuni sunt asociate cu elementul de construcție din lemn pe care s-a aplicat un sistem de protecție împotriva incendiilor;
*3) pentru destinații speciale (de exemplu, săli de audiție, ș.a.) se recomandă testări suplimentare.
──────────1.2. TerminologieÎn prezenta specificație tehnică sunt utilizați următorii termeni de specialitate: ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │agent agresiv sinonim factor agresiv: (1) element de natură fizică, chimică,│ │biologică și termică, component al unui ansamblu de elemente din care este │ │alcătuit mediul înconjurător, care determină fenomene de degradare; │ │(2) factor agresiv care determină fenomene de degradare asupra elementului │ │de construcții din lemn; │ │(3) factor agresiv ce acționează distructiv asupra construcției din lemn sau│ │a diverselor sale părți componente, provocând degradarea lemnului și │ │sistemului de protecția lemnului; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │agenți biologici: agenți agresivi de natură biologică, de origine vegetală │ │(ciuperci și bacterii) și animală (insecte și animale marine), care distrug │ │lemnul și sistemul de protecție prin modificări la starea fitosanitară, │ │aspect și integritate (alterări cromatice, putrezire, perforare); │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │agenți chimici: agenți agresivi de natură chimică (compuși chimici în stare │ │gazoasă, lichidă și solidă), care distrug lemnul și sistemul de protecție │ │prin reacții chimice; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │agenți fizici: agenți agresivi de natură fizică (radiații tehnologice și │ │solare), care distrug lemnul și sistemul de protecție prin iradiere; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │agenți termici: agenți agresivi de natură termică (încălzire, foc, │ │temperaturi minime, medii și maxime specifice climei unei zone geografice), │ │care distrug lemnul și sistemul de protecție prin variații de temperatură și│ │incendiu; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │antiseptizare: operația care previne, limitează sau se opune infecției, cu │ │ajutorul substanțelor de antiseptizare (insecticide și fungicide); │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │cherestea: piesă de lemn, obținută prin tăierea longitudinală sau așchierea │ │buștenilor sau lemnului brut de dimensiuni mari și posibil o retezare și/sau│ │prelucrări ulterioare; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ciuperci de colorare a lemnului: agenți agresivi biologici, de origine │ │vegetală, care provoacă alterarea cromatică a lemnului prin pătare, │ │mucegăire și albăstrire, și care afectează aspectul lemnului și acoperirilor│ │decorative; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ciuperci de albăstrire: ciuperci de colorare a lemnului, care colorează │ │permanent de la albastru până la negru, alburnul unor specii de rășinoase, │ │fără o modificare importantă a proprietăților mecanice, cu efect de creștere│ │a impregnabilității lemnului; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ciuperci de mucegăire: ciuperci de colorare a lemnului, care provoacă pete │ │divers colorate pe suprafața lemnului umed, numai când conținutul de │ │umiditate a suprafeței lemnului depășește 20 % (în cazul unei umidități │ │ridicate a lemnului sau din condens); nu determină modificări importante ale│ │proprietăților mecanice, nu sunt specifice lemnului și pot apărea pe oricare│ │alt material cu un conținut de umiditate ridicat; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ciuperci de putregai moale: ciuperci de putrezirea lemnului care determină │ │schimbarea consistenței și aspectului lemnului aflat în contact direct cu │ │solul sau cu apa, și care necesită un conținut de umiditate a lemnului mai │ │ridicat decât ciupercile de putregai tare; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ciuperci de putregai tare, sinonim ciuperci bazidiomicete: ciuperci care │ │produc putregaiul brun, cubic, sfărâmicios și putregaiul alb, fibros, în │ │paralel cu diminuarea proprietăților mecanice; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ciuperci lignicole: ciuperci capabile de a altera lemnul; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ciuperci xilofage: ciuperci lignicole de putrezire capabile de a scinda │ │celuloza și lignina, producând deteriorarea lemnului; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │combatere: protecția lemnului aplicată cu scopul de a opri atacul agenților │ │agresivi; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │contaminare: prezența microorganismelor în mediul extern (sol, apă, aer, │ │hrană, diferite obiecte, spații, suprafețe); │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │dăunători marini sinonim sfredelitoare marine: animale marine nevertebrate, │ │moluște și crustacee (limnoria spp., teredo spp.), care trăiesc în apa │ │sărată, și care atacă lemnul din construcțiile marine (poduri, cheiuri de │ │acostare, stăvilare, stâlpi, instalații portuare); │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │dăunătorul marin Limnoria lignorum Leach: crustaceu, care face parte din │ │încrengătura Arthropoda, subîncrengătura Crustacea, clasa Malacostraca, │ │ordinul Isopoda, familia Limnoriidae, genul Limnoria, specia L. lignorum; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │dăunătorul marin Teredo navalis Linnaeus: moluscă, care face parte din clasa│ │Bivalvia, ordinul Myoida, familia Teredinidae, genul Teredo, specia │ │T. navalis; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │decontaminare: totalitatea metodelor și mijloacelor folosite în scopul │ │distrugerii parțiale sau totale a microorganismelor patogene în vederea │ │asigurării și menținerii stării de sănătate (fitosanitare); │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │degradarea lemnului: alterarea caracteristicilor fizice, chimice, mecanice │ │și biologice ale lemnului sub acțiunea agenților agresivi fizici, chimici, │ │biologici și termici; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │durabilitate naturală a lemnului: rezistența intrinsecă a lemnului la │ │atacurile unor agenți agresivi, în absența oricărui tratament de protecție; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │durabilitatea lemnului: totalitatea proprietăților fizice, chimice, │ │biologice și mecanice, naturale sau conferite printr-un procedeu de │ │protecție, care se cuantifică în rezistența proprie unei specii de lemn │ │față de atacul până la un anumit nivel, determinat de agenții agresivi │ │fizici, chimici, biologici și termici; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │durabilitatea sistemelor de protecție: rezistența sistemelor de protecție │ │aplicate pe suprafața suportului față de efectele agenților agresivi din │ │mediu; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │element de construcții din lemn: element de construcții constituit din lemn;│ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │element de construcții: element component al unui ansamblu de elemente din │ │care este alcătuită o construcție, cu funcțiuni structurale sau │ │nestructurale; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │element de lemn: parte componentă a unui ansamblu de elemente de natură │ │lignocelulozică, cu compoziție, structură și particularități specifice │ │speciei și zonei de debitare din care provine lemnul; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │exigență (cerință) de penetrare: profunzimea minimă pe care trebuie să o │ │atingă în lemn substanța sau substanțele active din produsul de protecția │ │lemnului; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │exigență (cerință) de retenție: cantitatea de produs de protecție a lemnului│ │prevăzută în zona de analiză, exprimată în grame de produs pe metru pătrat │ │pentru procedeele de aplicare superficială, și în kilograme de produs pe │ │metru cub pentru procedeele prin impregnare; se deduce din valoarea critică │ │pentru diverse moduri de utilizare, în funcție de metoda de încercare │ │stabilită; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ignifugare: aplicarea prin diferite procedee a substanțelor ignifuge; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │infectare: (1) acțiunea de instalare a agenților biologici de origine │ │vegetală (bacterii, fungi imperfecți, ascomycete, bazidiomycete); │ │(2) acțiunea microorganismelor de origine vegetală, asupra unui corp de │ │origine biologică – organism gazdă, soldată cu apariția unui răspuns de │ │apărare din partea acestuia. Lemnul are rezistența limitată la infectare │ │datorită încetării funcției vitale prin debitare și compoziției chimice │ │specifice fiecărei specii lemnoase; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │infestare: (1) acțiunea de instalare a agenților biologici de origine │ │animală (insecte coleoptere-dăunători forestieri, insecte isoptere-termite, │ │dăunători marini); │ │(2) acțiunea organismelor de origine animală (insecte, termite, dăunători │ │marini, etc.), asupra unui corp de origine biologică – organism gazdă, │ │soldată cu apariția unui răspuns de apărare din partea acestuia. │ │Lemnul are rezistența limitată la infestare datorită încetării funcției │ │vitale prin debitare și compoziției chimice specifice fiecărei specii │ │lemnoase; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │insecta Anobium punctatum De Geer: insectă care atacă alburnul anumitor │ │specii de rășinoase și foioase folosite pentru elemente de construcții cu │ │funcțiuni structurale, provocând scăderea rezistențelor mecanice ale │ │elementelor de construcții situate în climat cu umiditatea ridicată; face │ │parte din clasa Insecta, ordinul Coleoptera, familia Anobiidae, genul │ │Anobium, specia A. punctatum; │ │denumire populară: gândac comun, cariul mobilei; simbol A; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │insecta Hesperophanes pubescens Haldeman: insectă care atacă numai alburnul │ │lemnului de foioase din zona europeană de sud, provocând daune pe toată │ │lățimea alburnului până la duramen; face parte din clasa Insecta, ordinul │ │Coleoptera, familia Cerambycidae, genul Hesperophanes, specia H. pubescens; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │insecta Hylotrupes bajulus Linnaeus: insectă care atacă numeroase specii de │ │rășinoase și poate să cauzeze importante daune elementelor de structură; │ │face parte din clasa Insecta, ordinul Coleoptera, familia Cerambycidae, │ │genul Hylotrupes, specia H. bajulus; denumire populară: gândac cu antene │ │lungi, croitorul de casă; simbol H; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │insecta Lyctus brunneus Stephens: insectă care atacă alburnul unor specii de│ │foioase care conțin amidon; este un dăunător important pentru lemnul de │ │foioase european precum și pentru cel de import; │ │face parte din clasa Insecta, ordinul Coleoptera, familia Bostrichidae, │ │genul Lyctus, specia L. brunneus, gândacul de parchet; simbol L; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │insecta Reticulitermes lucifugus Rossi: specie de termite, care trăiește în │ │colonii alcătuite din nimfe, soldați, lucrători și indivizi reproducători; │ │se înmulțește sexuat și asexuat-neotenie; în zona europeană, speciile │ │Reticulitermes lucifugus și Reticulitermes santonensis, prezintă pericol │ │pentru clădirile din lemn, unde provoacă atacul din subsol, la fundații, │ │spre zonele superioare, la ziduri și planșee, față de care se impun măsuri │ │de protecție chimică și constructivă; face parte din clasa Insecta, ordinul │ │Isoptera, familia Rhinotermitidae, genul Reticulitermes, specia │ │R. lucifugus; simbol T; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │insecta Xestobium rufovillosum De Geer: insectă prezentă numai la lemnul │ │deja atacat de ciuperci, care poate provoca importante daune la lemnul de │ │foioase utilizat în structuri, ca în cazul clădirilor vechi din cea mai mare│ │parte a continentului european; face parte din clasa Insecta, ordinul │ │Coleoptera, familia Anobiidae, genul Xestobium, specia X. rufovillosum; │ │denumire populară: gândacul mare; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │insecte coleoptera (coleoptere): insecte zburătoare, care în stadiul de │ │împerechere își depun ouăle în vechile găuri de zbor, în porii lemnului sau │ │în crăpături, și care, în stadiul larvar, atacă lemnul, provocând găuri și │ │galerii care reduc în timp rezistențele mecanice ale lemnului; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │insecte xilofage: dăunători forestieri; sunt insecte capabile de a degrada │ │lemnul; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │lemn masiv: piesă de lemn tăiat cu fierestrăul sau prelucrat, sau o piesă │ │realizată din elemente de lemn asamblate prin îmbinare cap la cap și/sau │ │lamele încleiate; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │lemn rotund: buștean, trunchi de lemn, strat suport cu secțiune transversală│ │rotundă; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │măsuri constructive: măsuri aplicate la executarea sau repararea │ │construcțiilor cu scopul prevenirii acțiunii agenților distructivi; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │mediu agresiv: mediul care conține unul sau mai mulți agenți agresivi; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │prag de eficacitate mediu: valoarea medie dintre limita superioară și limita│ │inferioară a pragului de eficacitate obținut prin încercări biologice │ │standardizate; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │preconizare de aplicare dată de fabricant: cantitatea de produs de protecție│ │a lemnului impregnată în epruvetă, corespunzătoare cantității medii de │ │produs, pe care o recomandă fabricantul ca necesară și posibilă, de aplicare│ │în zona (zonele) analizată (analizate); │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │prevenire: protecția lemnului aplicată cu scopul de a evita atacul agenților│ │agresivi; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │procedeu de tratament de suprafață: procedeul care nu modifică rezistența │ │naturală a lemnului la pătrunderea unui produs de protecția lemnului, │ │realizat prin peliculizare, stropire și imersie de scurtă durată, în timpul │ │căruia, contactul lemnului cu produsul de protecție durează numai câteva │ │minute; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │procedeu de tratament prin impregnare: procedeul de protecție aplicat în │ │vederea creșterii durabilității biologice naturale a lemnului, prin │ │penetrarea în profunzime a produsului de protecția lemnului, în instalații │ │cu vid și presiune sau alte tipuri de instalații care pot asigura exigența │ │(cerința) de adâncime de penetrare pentru clasa de penetrare specificată; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │produs antiseptic: substanță sau produs care are efect toxic asupra │ │ciupercilor și insectelor xilofage, realizat pe bază de substanțe biocide și│ │aplicat pentru prevenirea și limitarea atacului biologic; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │produs biocid: substanță activă care intră în compoziția unor preparate │ │utilizate cu scopul să distrugă, să împiedice, să facă inofensivă și să │ │prevină sau să exercite un alt efect de control asupra oricărui organism │ │dăunător prin mijloace chimice sau biologice; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │produs de protecție: produs lichid sau sub formă de pastă sau pulbere, care │ │aplicat pe un suport formează un film cu calități de protecție, decorative │ │și/sau specifice; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │produs fungicid: substanță sau produs care are efect toxic asupra │ │ciupercilor lignicole, oprind sau prevenind degradarea lemnului; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │produs hidrofug: substanță sau produs care crește rezistența lemnului la │ │umezire în contact cu apa, micșorând umflarea, deformarea și riscul │ │degradării lemnului sub influența agenților agresivi biologici și │ │atmosferici; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │produs ignifug: substanță care îmbunătățește performanțele de comportare la │ │foc a lemnului; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │produs insecticid: substanță sau produs care are efect toxic asupra │ │insectelor xilofage, oprind sau prevenind degradarea lemnului; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │produs termicid: substanță sau produs care are efect toxic asupra │ │termitelor, oprind sau prevenind degradarea lemnului; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │protecția elementelor de construcții din lemn: totalitatea măsurilor care se│ │aplică împotriva degradării lemnului, cauzată de acțiunea agenților fizici, │ │chimici, biologici și termici; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │protecția lemnului sinonim conservarea lemnului: acțiunea de aplicare a │ │protecției și rezultatul acesteia; aplicarea unui tratament pentru │ │menținerea neschimbată a stării fitosanitare; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │protecție biocidată, sinonim protecție antiseptică: este protecția chimică a│ │lemnului care folosește un sistem de protecție realizat din substanțe │ │biocide, pentru prevenirea și combaterea acțiunii agenților biologici; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │protecție chimică: protecția lemnului care folosește un sistem de protecție │ │realizat din substanțe chimice, pentru prevenire și combatere; protecția │ │chimică are remanență datorată produsului chimic aplicat în profunzime și/ │ │sau la suprafață; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │protecție fizică: protecția lemnului care folosește procedee fizice în │ │scopul combaterii; protecția fizică nu are remanență; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │sistem de protecție: ansamblul straturilor formate din unul sau mai multe │ │produse de protecție aplicate pe o suprafață suport din lemn, pentru a │ │realiza protecția acesteia împotriva agenților agresivi; │ │strat de finisare: ultimul strat al unui sistem de protecție; │ │strat intermediar: strat situat între stratul anterior și stratul următor; │ │strat primar: primul strat al unui sistem de protecție aplicat pe un suport;│ │suport: suprafața pe care a fost sau trebuie să fie aplicat un produs/sistem│ │de protecție; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │sterilizare: distrugerea tuturor formelor de viață, în stare vegetativă sau │ │de rezistență (spori), indiferent de nivelul lor de patogenitate față de │ │plante, animale sau om; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │valoare critică: reprezintă cantitatea echivalentă cu cea mai ridicată │ │valoare de referință biologică obținută din toate încercările biologice │ │efectuate pentru o anumită clasă de utilizare; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │valoare de referință biologică: cantitate (exprimată în grame pe metru │ │pătrat sau în kilograme pe metru cub) de produs de protecția lemnului, │ │determinată într-o încercare, pentru a asigura o protecție eficace împotriva│ │agentului biologic specific la care se face referire; │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │valoare maximă de aplicare: cantitate maximă (exprimată în grame pe metru │ │pătrat sau în kilograme pe metru cub) de produs de protecția lemnului care │ │poate fi aplicată pe epruvetele de lemn într-o încercare biologică specială;│ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │zonă de analiză: parte a lemnului tratat care este analizată pentru │ │evaluarea cerinței de retenție, care este cuprinsă între fețele laterale ale│ │lemnului tratat și a cărei profunzime de eșantionare necesară depinde de │ │specia de lemn care se analizează și de nivelul de tratament cerut. │ └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ + 
2. CLASIFICAREA MEDIILOR AGRESIVE CARE ACȚIONEAZĂ ASUPRA ELEMENTELOR DE CONSTRUCȚII DIN LEMN2.1. Clasificarea mediilor agresive din construcții2.1.1. Agenții agresivi fizici, chimici, biologici și termici, care acționează asupra elementelor de construcții din lemn, se clasifică după natura și sursa lor de producere, așa cum se arată în mod explicativ, în tabelul 2.1 și în anexele 5 și 6. Pentru informații suplimentare privind umiditatea, radiațiile solare și intemperiile, se poate consulta Anexa 4 – informativă.Tabelul 2.1 – Agenții agresivi fizici, chimici, biologici și termici din interiorul și din exteriorul construcției ┌────┬─────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Nr. │ Natura │ Sursa: │ │crt.│agentului├────────────────────┬────────────────────────────────────────┤ │ │ │ din interiorul │ din exteriorul construcției*2) │ │ │ │ construcției*1) ├─────────────────────┬──────────────────┤ │ │ │ │ din atmosferă │ din sol/apă │ ├────┼─────────┼────────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┤ │ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ ├────┴─────────┴────────────────────┴─────────────────────┴──────────────────┤ │ 1. Agenți fizici │ ├────┬─────────┬────────────────────┬─────────────────────┬──────────────────┤ │ 1.1│Radiații │lămpi, radiații │radiații solare │ – │ │ │ │tehnologice │ │ │ ├────┴─────────┴────────────────────┴─────────────────────┴──────────────────┤ │ 2. Agenți chimici │ ├────┬─────────┬────────────────────┬─────────────────────┬──────────────────┤ │ 2.1│Apă │- apă potabilă │- umiditatea aerului │- ape de suprafață│ │ │ │- ape uzate │- precipitații │- ape subterane │ │ │ │- condens │ │- ape minerale │ │ │ │- infiltrații │ │ │ ├────┼─────────┼────────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┤ │ 2.2│Acizi │gaze, vapori și │gaze și vapori de │- acid carbonic │ │ │ │soluții de: │substanțe cu caracter│- acid humic etc. │ │ │ │- clor │acid │ │ │ │ │- bioxid de sulf │ │ │ │ │ │- oxizi de azot │ │ │ │ │ │- acizi minerali: │ │ │ │ │ │● acid clorhidric │ │ │ │ │ │● acid azotic │ │ │ │ │ │● acid sulfuric, │ │ │ │ │ │ etc. │ │ │ │ │ │- acizi organici: │ │ │ │ │ │● acid acetic │ │ │ │ │ │● acid formic │ │ │ │ │ │● acid oxalic, │ │ │ │ │ │ etc. │ │ │ │ │ │- fenoli │ │ │ │ │ │- aldehide, etc. │ │ │ ├────┼─────────┼────────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┤ │ 2.3│Baze │vapori, soluții și │vapori și particule │soluții și │ │ │ │particule solide de:│solide de substanțe │particule solide │ │ │ │- hidroxid de sodiu │cu caracter bazic │de substanțe cu │ │ │ │- hidroxid de │ │caracter bazic │ │ │ │ potasiu │ │ │ │ │ │- leșii │ │ │ │ │ │- vâscoză │ │ │ │ │ │- celuloză │ │ │ │ │ │- uree │ │ │ │ │ │- amine │ │ │ │ │ │- detergenți, etc. │ │ │ ├────┼─────────┼────────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┤ │2.4.│Săruri │vapori, soluții și │- vapori și particule│soluții și │ │ │ │particule solide de:│solide de săruri │particule solide │ │ │ │- carbonați │- ceață salină. │de săruri │ │ │ │- bicarbonați │ │ │ │ │ │- sulfați │ │ │ │ │ │- sulfuri │ │ │ │ │ │- sulfiți │ │ │ │ │ │- cloruri │ │ │ │ │ │- hipocloriți │ │ │ │ │ │- clorați │ │ │ │ │ │- fluoruri │ │ │ │ │ │- azotați │ │ │ │ │ │- cromați │ │ │ │ │ │- bicromați │ │ │ │ │ │- cianuri │ │ │ │ │ │- formiați │ │ │ │ │ │- săruri complexe │ │ │ │ │ │- dezinfectanți, │ │ │ │ │ │ etc. │ │ │ ├────┼─────────┼────────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┤ │2.5.│Materii │particule solide de:│particule solide de: │ – │ │ │chimice │- zguri │- zguri │ │ │ │pulveru- │- cenuși │- cenuși │ │ │ │lente │- carbine │- carbine │ │ │ │ │- pirite │- pirite │ │ │ │ │- fosforite etc. │- fosforite etc. │ │ ├────┴─────────┴────────────────────┴─────────────────────┴──────────────────┤ │ 3. Agenți biologici │ ├────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │3.1.│Ciuperci lignicole │ │ ├─────────┬────────────────────┬─────────────────────┬──────────────────┤ │ │a) │- │- ciuperci │- ciuperci de │ │ │Ciuperci │ │basidiomicete de │putregai moale │ │ │de │ │putregai tare: │ │ │ │putrezire│ │● cubic │ │ │ │care │ │● fibros │ │ │ │distrug │ │ │ │ │ │lemnul │ │ │ │ │ ├─────────┼────────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┤ │ │b) │- │- ciuperci de │- │ │ │Ciuperci │ │albăstrire │ │ │ │care │ │- ciuperci de mucegai│ │ │ │colorează│ │ │ │ │ │lemnul │ │ │ │ │ │(de │ │ │ │ │ │alterare │ │ │ │ │ │cromati- │ │ │ │ │ │că) │ │ │ │ ├────┼─────────┴────────────────────┴─────────────────────┴──────────────────┤ │3.2.│Insecte xilofage │ │ ├─────────┬────────────────────┬─────────────────────┬──────────────────┤ │ │a) │- │- Hylotrupes bajulus │- │ │ │Ordinul │ │- Anobium punctatum │ │ │ │Coleop- │ │- Xestobium │ │ │ │tera │ │ rufovillosum │ │ │ │ │ │- Lyctus brunneus │ │ │ │ │ │- Hesperophanes spp. │ │ │ ├─────────┼────────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┤ │ │b) │- │- │- Reticulitermes │ │ │Ordinul │ │ │spp. │ │ │Isoptera │ │ │ │ │ │(termite)│ │ │ │ ├────┼─────────┼────────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┤ │3.3.│Dăunători│- │- │- Limnoria spp. │ │ │marini │ │ │- Teredo spp. │ ├────┴─────────┴────────────────────┴─────────────────────┴──────────────────┤ │ 4. Agenți termici │ ├────┬─────────┬────────────────────┬─────────────────────┬──────────────────┤ │ 4.1│Agenți │încălzire, foc │căldură, îngheț │căldură, îngheț │ │ │termici │ │ │ │ └────┴─────────┴────────────────────┴─────────────────────┴──────────────────┘Notă …

──────────
*1) Agenți agresivi proveniți din procesul tehnologic.
*2) Agenți agresivi proveniți din atmosferă și din sol (surse de poluare).
──────────2.1.2. Stabilirea naturii și gradului de agresivitate a mediului în care se va amplasa o construcție nouă din lemn se face de către proiectant, pe baza analizei mediului exterior și a datelor furnizate de proiectantul tehnolog privind existența, natura și concentrația agenților agresivi (fizici, chimici, biologici și termici) care vor rezulta pentru mediul interior.2.1.3. Pentru stabilirea naturii și gradului de agresivitate a mediului în care este amplasată o construcție din lemn aflată în exploatare, vor fi precizate rezultatele analizelor calitative și cantitative de agenți agresivi (fizici, chimici, biologici și termici), atât pentru interior, cât și pentru exterior, efectuate de un laborator de specialitate în domeniu și înscrise în buletine de analiză/rapoarte de încercare.2.1.4. Se vor prevedea măsuri pentru reducerea agresivității mediului, a naturii și surselor de agenți care acționează în exteriorul și din interiorul construcției, prin adaptarea tehnologiilor de fabricare și de aplicare a protecțiilor la progresul tehnic.2.2. Clase de expunere în zone climatice2.2.1. Se definesc trei clase de expunere în zone climatice a elementelor de construcții din lemn:a)blândă; … b)medie; … c)severă. … 2.2.2. Clasele de expunere a elementelor de construcții din lemn în zone climatice, corespund pentru climatul din țara noastră, unor valori medii anuale ale temperaturii și umidității relative a aerului, pentru 3 zone climatice de vară și 4 zone climatice de iarnă (precizate în hărțile de zonare climatică a României prevăzute de reglementările tehnice, în vigoare), așa cum se arată în mod explicativ, în tabelul 2.2.Tabelul 2.2 – Clase de expunere a elementelor de construcții din lemn în zone climatice ┌──────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Element │ Tip de expunere în condiții climatice │ │de construcții│ umiditatea relativă a aerului exterior: UR │ │ din lemn ├─────────────────────────┬───────────────────────────────┤ │ │ Vară, UR = 70 % │ Iarnă, UR = 85 % │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────────────┤ │ │ Temperaturi exterioare │ Temperaturi exterioare │ │ ├──────┬───────┬──────────┼──────┬───────┬────────┬───────┤ │ │Zona I│Zona II│Zona III │Zona I│Zona II│Zona III│Zona IV│ │ ├──────┼───────┼──────────┼──────┼───────┼────────┼───────┤ │ │ 22 °C│ 25 °C│ 28 °C │-12 °C│ -15 °C│ -18 °C │ – 21°C│ ├──────────────┼──────┼───────┼──────────┼──────┼───────┼────────┼───────┤ │Adăpostit*1) │blândă│ blândă│ blândă │blândă│ blândă│ blândă │ blândă│ ├──────────────┼──────┼───────┼──────────┼──────┼───────┼────────┼───────┤ │Parțial │ │ │ │ │ │ │ │ │adăpostit*2) │medie │ medie │ medie │ medie│ medie │ medie │ medie │ ├──────────────┼──────┼───────┼──────────┼──────┼───────┼────────┼───────┤ │Neadăpostit*3)│medie │ medie │ medie │severă│ severă│ severă │ severă│ └──────────────┴──────┴───────┴──────────┴──────┴───────┴────────┴───────┘Notă …

──────────
*1) Adăpostit: situația în care elementul de construcții din lemn este la adăpost, în interior, protejat în totalitate de intemperii și neexpus umezelii.
*2) Parțial adăpostit: situația în care elementul de construcții din lemn este la adăpost, în interior, protejat în totalitate de intemperii, dar unde umiditatea ridicată a mediului poate conduce la o umezire ocazională, nepersistentă.
*3) Neadăpostit: situația în care lemnul sau produsul pe bază de lemn nu este nici adăpostit, nici în contact cu solul, ci este expus continuu la intemperii sau la adăpost de intemperii dar supus unei umeziri frecvente.
──────────2.3. Clase de exploatare pentru structurile din lemnStructurile din lemn, ținând cont de condițiile climatice, se încadrează în trei clase de exploatare, după cum urmează:2.3.1 Clasa de exploatare 1, se definește prin îndeplinirea simultană a următoarelor condiții:a)temperatură aer: t = (20±2) °C … b)umiditate relativă a aerului: UR ≤ 65 % … c)umiditatea medie a lemnului: U ≤ 12 % … 2.3.2. Clasa de exploatare 2, se definește prin îndeplinirea simultană a următoarelor condiții:a)temperatură aer: t = (20±2)°C … b)umiditate relativă a aerului: UR = 65% – 80% … c)umiditatea medie a lemnului: U ≤ 20% … 2.3.3. Clasa de exploatare 3, se definește prin îndeplinirea simultană a următoarelor condiții:a)temperatură aer: t = (20±2)°C … b)umiditate relativă a aerului: UR ≥ 80% … c)umiditatea medie a lemnului: U ≥ 20% … 2.4. Clase de utilizareClasele de utilizare, conform art. 4 din SR EN 335:2013 – Durabilitatea lemnului și a produselor pe bază de lemn. Clase de utilizare: definiții, aplicație pentru lemnul masiv și produsele pe bază de lemn, corespund cu anumite condiții de exploatare, care favorizează apariția și dezvoltarea unor agenți biologici specifici și sunt definite după cum urmează:2.4.1. Clasă de utilizare 1Situații în care lemnul sau produsul pe bază de lemn se utilizează la interiorul unei construcții, fără expunere la intemperii și la umiditate.Atacul cu ciuperci de decolorare sau cu ciuperci lignicole este nesemnificativ și întotdeauna accidental.Este posibil un atac cu insecte xilofage, inclusiv termitele, dar frecvența și importanța riscului în cazul apariției «insectei» sunt funcție de situația geografică*1).2.4.2. Clasă de utilizare 2Situații în care lemnul sau produsul pe bază de lemn se află la adăpost și nu este expus la intemperii (în special ploaie și ploaie puternică) dar în care acesta poate fi supus unei umeziri ocazionale care nu durează.În această clasă de utilizare se poate forma condens pe suprafața lemnului și a produselor pe bază de lemn.Se poate produce un atac cu ciuperci de decolorare și cu ciuperci lignicole.Este posibil un atac cu insecte xilofage, inclusiv termitele, dar frecvența și importanța riscului în cazul apariției «insectei» sunt funcție de situația geografică*1).NOTA 1- Poate să existe o expunere limitată la radiația solară.Notă …

──────────
*1) Dacă standardele naționale nu precizează riscul de atac cu insecte, se recomandă să se consulte experți locali sau naționali pentru consiliere în ceea ce privește riscul de atac cu insecte.
──────────2.4.3. Clasă de utilizare 32.4.3.1. GeneralitățiSituații în care lemnul sau produsul pe bază de lemn se află deasupra solului și este expus la intemperii (în special la ploaie).Se poate produce un atac cu ciuperci de decolorare și cu ciuperci lignicole.Este posibil un atac cu insecte xilofage, inclusiv termitele, dar frecvența și importanța riscului în cazul apariției «insectei» sunt funcție de situația geografică*1).Notă …

──────────
*1) Dacă standardele naționale nu precizează riscul de atac cu insecte, se recomandă să se consulte experți locali sau naționali pentru consiliere în ceea ce privește riscul de atac cu insecte.
──────────Situațiile de expunere pot fi foarte diferite și, dacă este cazul, clasa de utilizare 3 poate fi împărțită în două sub-clase: clasa de utilizare 3.1 și clasa de utilizare 3.2.NOTĂ – Riscul de alterare cu ciuperci depinde de condițiile climatice și de utilizare (temperatură, umiditate relativă, ploi puternice,condiții structurale, detalii de proiectare și prevederi referitoare la mentenanță).2.4.3.2. Sub-clasa 3.1În această situație, produsele de lemn și pe bază de lemn nu vor rămâne umede pentru perioade lungi de timp. Apa nu se va acumula.NOTĂ – Acest lucru poate fi posibil, de exemplu, prin utilizarea finisajelor de întreținere și adecvate, sau printr-o proiectare adaptată sau o orientare a elementelor care să permită scurgerea apei sau o uscare rapidă.2.4.3.3. Sub-clasa 3.2În această situație, produsele de lemn și pe bază de lemn vor rămâne umede pentru perioade lungi de timp. Apa se poate acumula.NOTĂ – Elementele nu sunt orientate astfel încât să lase apa să se scurgă sau proiectate astfel încât să se usuce rapid.2.4.4. Clasă de utilizare 4Situație în care lemnul sau materialul pe bază de lemn se află în contact direct cu solul și/sau apa.Se poate produce un atac cu ciuperci de decolorare și cu ciuperci lignicole.Este posibil un atac cu insecte xilofage, inclusiv termitele, dar frecvența și importanța riscului în cazul apariției «insectei» sunt funcție de situația geografică*1).Notă …

──────────
*1) Dacă standardele naționale nu precizează riscul de atac cu insecte, se recomandă să se consulte experți locali sau naționali pentru consiliere în ceea ce privește riscul de atac cu insecte.
──────────NOTĂ – Lemnul și produsele pe bază de lemn care sunt imersate în permanență sau complet îngropate și saturate cu apă nu sunt susceptibile de a fi atacate de ciuperci, dar pot fi atacate de bacterii.2.4.5. Clasă de utilizare 5Situație în care lemnul sau materialul pe bază de lemn se află imersat în apă sărată (apă de mare sau apă salmastră) în mod constant sau permanent.Atacul organismelor nevertebrate marine este principala problemă, în special în apele calde, în care organisme precum Limnoria spp., Teredo spp. și foladele pot fi cauza deteriorărilor semnificative. De asemenea, se produce un atac cu ciuperci lignivore și creșterea mucegaiurilor de suprafață și a ciupercilor de albăstreală.Partea anumitor elemente de construcție, situată deasupra apei, de exemplu stâlpii utilizați în porturi, poate fi expusă la insecte xilofage.2.4.6. Criterii de echivalență între clasele de exploatare și clasele de utilizarea)clasa de exploatare 1 este echivalentă cu clasa de utilizare 1. … b)clasa de exploatare 2 este echivalentă cu clasa de utilizare 1 sau cu clasa de utilizare 2 dacă elementul de construcții din lemn este în situația în care umezirea este cauzată, de exemplu, de condens. … c)clasa de exploatare 3 este echivalentă cu clasa de utilizare 2 sau cu clasa de utilizare 3 sau superioară acesteia dacă elementul de construcții din lemn este utilizat în exterior. … 2.5. Risc de atac biologic asupra lemnului2.5.1. Agenții biologici, tipul și riscul apariției acestora în condițiile claselor de utilizare, pentru care se execută încercări de eficacitate a protecției biocidate (antiseptică), sunt prezentați în tabelul 2.3.Tabelul 2.3 – Agenți biologici, tipul și riscul apariției acestora în condițiile claselor de utilizare ┌─────────┬─────────────────┬────────────┬────────────────────────────────┐ │Clasa de │ Domeniul │ Risc de │ Tipul agenților biologici │ │utilizare│ de │ umiditate ├──────────────┬─────────┬───────┤ │ │ expunere │ │ Ciuperci │ Insecte │Animale│ │ │ │ ├────┬────┬────┼────┬────┤marine │ │ │ │ │ *1)│ *2)│ *3)│ *4)│ *5)│ │ ├─────────┼─────────────────┼────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┤ │ 1 │Interior, uscat │ Nu │ O │ O │ O │ ■ │ ■ │ O │ ├─────────┼─────────────────┼────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┤ │ 2 │Interior sau │ocazional, │ ■ │ ■ │ O │ ■ │ ■ │ O │ │ │acoperit, cu │nepersistent│ │ │ │ │ │ │ │ │condens posibil │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────────┼─────────────────┼────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┤ │ 3 │Sub-clasa 3.1 │frecvent, │ ■ │ ■ │ O │ ■ │ ■ │ O │ │ │Exterior, │nepersistent│ │ │ │ │ │ │ │ │deasupra solului │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────────────────┼────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┤ │ │Sub-clasa 3.2 │frecvent, │ ■ │ ■ │ O │ ■ │ ■ │ O │ │ │Exterior, │persistent │ │ │ │ │ │ │ │ │deasupra solului │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────────┼─────────────────┼────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┤ │ 4 │Exterior, în │permanent │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ O │ │ │contact cu solul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │sau cu apa dulce │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────────┼─────────────────┼────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┤ │ 5 │Exterior, în │permanent │O/■ │O/■ │O/■ │O/■ │O/■ │ ■ │ │ │contact cu apa │ │ │ │ │ │ │ │ │ │sărată │ │ │ │ │ │ │ │ └─────────┴─────────────────┴────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴───────┘Notă …

──────────
*1) ciuperci de colorare: mucegăire și albăstrire
*2) ciuperci de putregai tare
*3) ciuperci de putregai moale
*4) insecte coleoptere
*5) insecte isoptere
■ risc de atac biologic în clasa de utilizare
O nu există risc de atac biologic
──────────2.5.2. Risc de atac biologic asupra lemnului pentru clasa de utilizare 1a)lemnul utilizat în clasa de utilizare 1: amenajări interioare, scări, grinzi și stâlpi aparenți, parchet. … b)clasa de utilizare 1 prezintă risc de atac biologic caracterizat prin frecvența ridicată a atacului de insecte și termite. … 2.5.3. Risc de atac biologic asupra lemnului pentru clasa de utilizare 2a)lemnul utilizat în clasa de utilizare 2 – elemente situate sub acoperiș precum: căpriori, grinzi, stâlpi, astereală, șipci, pereți interiori. … b)clasa de utilizare 2 prezintă risc de atac biologic caracterizat prin frecvența ridicată a atacului de insecte și termite, concomitent cu atac de ciuperci de colorare și de putrezire. … 2.5.4. Risc de atac biologic asupra lemnului pentru clasa de utilizare 3a)lemnul utilizat în clasa de utilizare 3, în situații în care umiditatea acestuia poate atinge valoarea de 30% și/sau alternarea umezirii cu uscarea: lambriuri exterioare, traverse și montanți de pereți exteriori, pereți din lemn rotund/ecarisat, balcoane, scări exterioare, balustrade etc. … b)clasa de utilizare 3 prezintă risc de atac biologic caracterizat prin frecvența ridicată a atacului de insecte și termite, concomitent cu atac de ciuperci de colorare și de putrezire. … 2.5.5. Risc de atac biologic asupra lemnului pentru clasa de utilizare 4a)lemnul utilizat în clasa de utilizare 4, corespunde unor situații în care: … – este în permanent contact cu solul: piloți pentru fundații, tălpi inferioare pe pământ sau pe socluri de zidărie, grinzi, traverse, sau– este permanent expus la intemperii fără a fi protejat prin vopsire: sițe și șindrile de acoperișuri.b)clasa de utilizare 4 prezintă risc de atac biologic caracterizat prin frecvența ridicată a atacului de insecte și termite, concomitent cu atac de ciuperci de colorare, de putrezire și de putregai moale. … 2.5.6. Risc de atac biologic asupra lemnului pentru clasa de utilizare 5a)lemnul utilizat în clasa de utilizare 5: construcții marine, pontoane. … b)clasa de utilizare 5 prezintă risc de atac biologic caracterizat prin frecvența ridicată a atacului de animale marine, moluște și crustacee. De asemenea sunt posibile și atacurile de insecte și ciuperci de colorare, de putrezire și de putregai moale. … 2.6. Clase de reacție la focReacția la foc se clasifică conform sistemului de clasificare din standardul SR EN 13501-1+A1:2010.2.7. Clase de reacție la foc a elementelor de construcții din lemn ignifugatClasele de reacție la foc a elementelor de construcții din lemn ignifugat, criteriile de performanță privind emisia de fum și producerea de picături și/sau particule arzânde, stabilite pe baza încercărilor de comportare la foc, sunt prezentate în tabelul 2.4.Tabelul 2.4 – Clase de reacție la foc ale elementelor de construcții din lemn ignifugat*Font 9* ┌────┬──────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Nr. │ Clasa │ emisia de fum, picături (s) și/sau particule arzânde (d) │ │crt.│de reacție├──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬────┤ │ │ la foc │s1, d0│s1, d1│s1, d2│s2, d0│s2, d1│s2, d2│s3, d0│s3, d1│s3, d2│ d2 │ ├────┼──────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼────┤ │ 1 │ B │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ O │ ├────┼──────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼────┤ │ 2 │ C │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ O │ ├────┼──────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼────┤ │ 3 │ D │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ O │ ├────┼──────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼────┤ │ 4 │ E │ O │ O │ O │ O │ O │ O │ O │ O │ O │ ■ │ └────┴──────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴────┘    ■ încadrare posibilă în clasele de reacție la foc    O neîncadrarea în clasele de reacție la foc2.8. Clase de durabilitate a performanței de reacție la foc a lemnului ignifugat2.8.1. Durabilitatea performanței de reacție la foc are caracter de recomandare și se clasifică conform SR CEN/TS 15912.2.8.2. Clasele de durabilitate a performanței de reacție la foc sunt prezentate în tabelul 2.5.Tabelul 2.5 – Clase de durabilitate a performanței de reacție la foc a lemnului ignifugat ┌────┬───────────────┬───────────┬───────────────────────┬───────────────────┐ │Nr. │ Clasa de │ Durata de │Domeniul de utilizare │Cerințe de expunere│ │crt.│durabilitate a │ utilizare │ SR EN 1995-1-1 │pentru încercarea │ │ │performanței de│ │ SR EN 335 │ durabilității │ │ │reacției la foc│ │ │lemnului ignifugat │ ├────┼───────────────┼───────────┼───────────────────────┼───────────────────┤ │ 1 │DRF ST*1) │pe termen │ – │nu se verifică nici│ │ │ │scurt (mai │ │o performanță de │ │ │ │puțin de │ │durabilitate │ │ │ │un an) │ │ │ ├────┼───────────────┼───────────┼───────────────────────┼───────────────────┤ │ 2 │DRF INT1*2) │permanentă │Interior, clasa de │UR = (70 ± 3) % │ │ │ │ │exploatare 1 (elemente │t = (25 ± 2) °C │ │ │ │ │de compartimentare │Umiditate lemn <│ │ │ │ │și acoperiș) │20 % │ ├────┼───────────────┼───────────┼───────────────────────┼───────────────────┤ │ 3 │DRF INT2*3) │permanentă │Interior, clasa de │UR = (90 ± 3) % │ │ │ │ │exploatare 2 (elemente │t = (27 ± 2) °C │ │ │ │ │de compartimentare │Umiditate lemn <│ │ │ │ │și acoperiș) │28 % │ ├────┼───────────────┼───────────┼───────────────────────┼───────────────────┤ │ 4 │DRF EXT*4) │permanentă │Exterior, clasa de │UR = (90 ± 3) % │ │ │ │ │exploatare 3 (placări │t = (27 ± 2) °C │ │ │ │ │exterioare) │Umiditate lemn <│ │ │ │ │ │28 % │ └────┴───────────────┴───────────┴───────────────────────┴───────────────────┘Notă …

──────────
*1) Clasa de durabilitate a performanței privind reacția la foc a lemnului ignifugat utilizat pe termen scurt
*2) Clasa de durabilitate a performanței privind reacția la foc a lemnului ignifugat utilizat în clasa de exploatare 1
*3) Clasa de durabilitate a performanței privind reacția la foc a lemnului ignifugat utilizat în clasa de exploatare 2
*4) Clasa de durabilitate a performanței privind reacția la foc a lemnului ignifugat utilizat în clasa de exploatare 3
──────────2.9. Clase de reacție la foc pentru lemnul din construcțiiProdusele și/sau materialele pentru construcții realizate din lemn, care sunt încadrate în clase de reacție la foc fără a fi nevoie să fie încercate, sunt cele specificate în următoarele acte normative:– Regulamentul privind clasificarea și încadrarea produselor pentru construcții pe baza performanțelor de comportare la foc – Anexa 2;– Decizia 2006/213/CE, de stabilire a clasificării caracteristicilor de comportare la foc pentru anumite produse de construcții în ceea ce privește pardoselile din lemn și lambriurile și placările din lemn masiv;– Decizia 2007/348/CE, de modificare a Deciziei 2003/43/CE de stabilire a claselor de performanță de comportare la foc pentru anumite produse pentru construcții, în ceea ce privește panourile de lemn. + 
3. CONDIȚII GENERALE DE PROIECTARE ȘI CERINȚE DE BAZĂ PRIVIND ALCĂTUIREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCȚII DIN LEMN PENTRU ASIGURAREA PROTECȚIEI ÎMPOTRIVA AGENȚILOR AGRESIVI(i) Cerințele de bază pentru protecția elementelor de construcții din lemn împotriva agenților agresivi se referă la sistemele de protecție împotriva agenților fizici, chimici, biologici (ciuperci, insecte), și termici (foc).(ii) Cerințele privind sistemele de protecție aplicate pe suprafața sau în profunzimea elementelor de construcții din lemn, împotriva agenților agresivi, se referă la toate componentele care intervin în realizarea protecțiilor, precum și în asigurarea durabilității acestora, și anume:a)elementul din lemn – stratul suport pe care se aplică sistemul de protecție; … b)sistemul de protecție în sine; … c)produsele de protecție utilizate. … (iii) cerințele pentru stratul suport și pentru protecțiile aplicate acestuia se prezintă în trei categorii principale:a)cerințe fundamentale; … b)cerințe funcționale; … c)cerințe privind punerea în operă (tehnologice). … 3.1. Cerințe fundamentale3.1.1. Cerințele fundamentale aplicabile construcțiilor, cu referire la sistemele de protecție aplicate pe suprafață sau în profunzimea elementelor de construcții din lemn împotriva agenților agresivi, sunt următoarele:a)securitatea la incendiu; … b)igienă, sănătate și mediu înconjurător; … c)siguranță și accesibilitate în exploatare; … d)utilizare sustenabilă a resurselor naturale. … 3.1.2. Sistemele de protecție aplicate elementelor de construcții din lemn împotriva agenților agresivi nu influențează semnificativ următoarele două cerințe fundamentale:– rezistență mecanică și stabilitate;– protecție împotriva zgomotului. și nu influențează cerința:– economie de energie și izolare termică.3.1.3. În tabelul 3.1 sunt prezentate criteriile de performanță ale sistemelor de protecție asociate cerințelor fundamentale:Tabelul 3.1 – Criterii de performanță ale sistemelor de protecție asociate cerințelor fundamentale ┌────┬────────────────────────────────┬────────────────────┬────────────────┐ │Nr. │ Criterii de performanță │Modul de determinare│ Observații │ │crt.│ │ │ │ ├────┴────────────────────────────────┴────────────────────┴────────────────┤ │ a) Securitatea la incendiu │ ├────┬────────────────────────────────┬────────────────────┬────────────────┤ │ 1 │Reacție la foc │tabelul 2.4, │ │ │ │ │nr. crt. 1-4 │ │ │ │ ├────────────────────┼────────────────┤ │ │ │tabelul 2.5, │ │ │ │ │nr. crt. 1-4 │ │ │ │ ├────────────────────┼────────────────┤ │ │ │pct. 2.9 │fără protecție │ │ │ │ │aplicată │ ├────┼────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────┤ │ 2 │Durabilitatea performanței de │tabelul 2.5, │ │ │ │reacție la foc │nr. crt. 1-4 │ │ ├────┼────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────┤ │ 3 │Eficacitatea ignifugării │pct. 4.4.4. │pierderea de │ │ │ │ │masă │ ├────┴────────────────────────────────┴────────────────────┴────────────────┤ │ b) Igienă, sănătate și mediu înconjurător │ ├────┬────────────────────────────────┬────────────────────┬────────────────┤ │ 4 │Conținut de compuși organici │tabelul 4.3, │ │ │ │volatili │nr. crt. 3 │ │ ├────┼────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────┤ │ 5 │Permeabilitate la apă │tabelul 4.2, │ │ │ │ │nr. crt. 6 │ │ ├────┼────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────┤ │ 6 │Rezistență la umiditate │tabelul 4.2, │ │ │ │ │nr. crt. 7 │ │ ├────┼────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────┤ │ 7 │Eficacitatea protecției │tabelul 4.3, │ │ │ │hidrofuge │nr. crt. 11 │ │ ├────┼────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────┤ │ 8 │Eficacitatea protecției la │ │ │ │ │agenți biologici │tabelele 4.5 – 4.7 │ │ ├────┴────────────────────────────────┴────────────────────┴────────────────┤ │ c) Siguranță și accesibilitate în exploatare │ ├────┬────────────────────────────────┬────────────────────┬────────────────┤ │ 9 │Rezistența la alunecare │coeficient de │în cazul │ │ │ │frecare │utilizării │ │ │ │conform │lemnului la căi │ │ │ │reglementării │de acces │ │ │ │tehnice NP 051 │pietonale la │ │ │ │ │exterior │ ├────┴────────────────────────────────┴────────────────────┴────────────────┤ │ d) Utilizare sustenabilă a resurselor naturale │ ├────┬────────────────────────────────┬────────────────────┬────────────────┤ │ 10 │Durabilitatea protecției │tabelul 4.3, │ │ │ │ │nr. crt. 8-11 │ │ ├────┼────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────┤ │ 11 │Conținut de compuși organici │tabelul 4.3, │ │ │ │volatili │nr. crt. 4 │ │ └────┴────────────────────────────────┴────────────────────┴────────────────┘3.2. Cerințe funcționale3.2.1. Cerințele funcționale la care trebuie să răspundă sistemele de protecție aplicate pe suprafața elementelor de construcții din lemn împotriva agenților agresivi sunt următoarele:a)rezistență la agenți agresivi biologici (durabilitate naturală); … b)rezistență la agenți agresivi fizico-chimici; … c)rezistență la solicitări mecanice; … d)impregnabilitate; … e)aspect corespunzător; … f)compatibilitate cu sănătatea și mediul înconjurător a produselor biocide. … 3.2.2. În tabelul 3.2 sunt prezentate cerințe și criterii de performanță ale sistemelor de protecție asociate cerințelor funcționale:Tabelul 3.2 – Cerințe și criterii de performanță ale sistemelor de protecție asociate cerințelor funcționale ┌────┬────────────────────────────────┬────────────────────┬────────────────┐ │Nr. │ Criterii de performanță │Modul de determinare│ Observații │ │crt.│ │ │ │ ├────┴────────────────────────────────┴────────────────────┴────────────────┤ │ a) Rezistență la agenți agresivi biologici │ ├────┬────────────────────────────────┬────────────────────┬────────────────┤ │ 1 │Eficacitatea protecției la │tabelele 4.5 – 4.7 │ │ │ │agenți biologici │ │ │ ├────┴────────────────────────────────┴────────────────────┴────────────────┤ │ b) Rezistență la agenți agresivi fizico-chimici │ ├────┬────────────────────────────────┬────────────────────┬────────────────┤ │ 2 │Rezistență la spălare │pct. 5.7 │ │ │ │ ├────────────────────┼────────────────┤ │ │ │tabelul 4.5, │se referă la │ │ │ │nr.crt. 3, 4 și 5 │îmbătrânirea │ │ │ │tabelul 4.6, │accelerată │ │ │ │nr.crt. 1, 2, 3 și 4│ │ ├────┼────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────┤ │ 3 │Rezistență la condensare │tabelul 4.2, │ │ │ │repetată │nr.crt. 7 │ │ ├────┼────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────┤ │ 4 │Rezistență la variații de │tabelul 4.2, │ │ │ │temperatură │nr.crt. 9 │ │ ├────┼────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────┤ │ 5 │Rezistență la radiații UV │tabelul 4.2, │ │ │ │ │nr.crt. 8 și 10 │ │ ├────┼────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────┤ │ 6 │Rezistență la lichide │tabelul 4.2, │ │ │ │ │nr.crt. 11 │ │ ├────┼────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────┤ │ 7 │Rezistență la îmbătrânire │tabelul 4.2, │ │ │ │naturală │nr.crt. 5 │ │ ├────┼────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────┤ │ 8 │Rezistență la umiditate │tabelul 4.3, │ │ │ │ │nr.crt. 11 │ │ ├────┴────────────────────────────────┴────────────────────┴────────────────┤ │ c) Rezistență la solicitări mecanice │ ├────┬────────────────────────────────┬────────────────────┬────────────────┤ │ 9 │Aderență la suport │tabelul 4.2, │se referă numai │ │ │ │nr.crt. 1 și 2 │la protecțiile │ ├────┼────────────────────────────────┼────────────────────┤prin vopsire │ │ 10 │Rezistență la lovire │tabelul 4.2, │ │ │ │ │nr.crt. 3 │ │ ├────┼────────────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ 11 │Rezistență la zgâriere │tabelul 4.2, │ │ │ │ │nr.crt. 4 │ │ ├────┴────────────────────────────────┴────────────────────┴────────────────┤ │ d) Impregnabilitate │ ├────┬────────────────────────────────┬────────────────────┬────────────────┤ │ 12 │Penetrare │tabelul 3.9 │se referă numai │ │ │ │tabelul 4.4, │la protecțiile │ │ │ │nr.crt. 1-6 │prin impregnare │ ├────┼────────────────────────────────┼────────────────────┤ │ │ 13 │Retenție │tabelele 4.5 – 4.7 │ │ ├────┴────────────────────────────────┴────────────────────┴────────────────┤ │ e) Aspect │ ├────┬────────────────────────────────┬────────────────────┬────────────────┤ │ 14 │Uniformitatea culorii │vizual │ │ ├────┼────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────┤ │ 15 │Textură/luciu suprafață │tabelul 4.3, │ │ │ │ │nr. crt. 2 │ │ ├────┼────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────┤ │ 16 │Posibilitatea curățării, │specificație │ │ │ │întreținerii │fabricant │ │ ├────┴────────────────────────────────┴────────────────────┴────────────────┤ │f) Compatibilitate cu sănătatea și mediul înconjurător a produselor biocide│ ├────┬────────────────────────────────┬────────────────────┬────────────────┤ │ 17 │Fără risc pentru sănătate și │Produsele biocide │ │ │ │mediul înconjurător │trebuie avizate │ │ │ │ │pentru plasare pe │ │ │ │ │piață pe teritoriul │ │ │ │ │României în │ │ │ │ │conformitate cu │ │ │ │ │Ordinul │ │ │ │ │nr. 10/368/11/2010 │ │ └────┴────────────────────────────────┴────────────────────┴────────────────┘3.3. Cerințe privind punerea în operă (tehnologice)3.3.1. Cerințele privind punerea în operă se referă la ansamblul activităților premergătoare aplicării și în timpul aplicării, cu scopul asigurării calității specificate a produselor și echipamentelor, precum și asigurarea cerințelor specifice pentru resursele umane privind calificarea și măsurile de securitate și sănătate în muncă, pe toată durata aplicării produselor și sistemelor de protecție a elementelor de construcții din lemn împotriva agenților agresivi.3.3.2. Cerințele privind punerea în operă sunt:a)asigurarea condițiilor prealabile pentru executarea lucrărilor; … b)conformitatea frontului de lucru; … c)conformitatea modului de lucru cu tehnologiile și/sau procedeele prevăzute. … 3.3.3. În tabelul 3.3 sunt prezentate cerințe și criterii de performanță ale sistemelor de protecție asociate cerințelor de punere în operă (tehnologice).Tabelul 3.3 – Cerințe și criterii de performanță ale sistemelor de protecție asociate cerințelor de punere în operă (tehnologice) ┌────┬────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────┐ │Nr. │ Cerințe și criterii de performanță │ Modul de determinare │ │crt.│ │ │ ├────┴────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────┤ │ a) Asigurarea condițiilor prealabile pentru executarea lucrărilor │ ├────┬────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────┤ │ 1 │Existența documentației tehnice │conform legislației în vigoare│ ├────┼────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤ │ 2 │Existența autorizației de aplicare a │conform legislației în vigoare│ │ │protecției, în cazul folosirii │ │ │ │produselor cu substanțe active │ │ │ │insecticide, fungicide și ignifuge │ │ ├────┼────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤ │ 3 │Aprovizionarea produselor de protecție │conformitatea cu prevederile │ │ │ │din proiect │ ├────┼────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤ │ 4 │Asigurare accese, facilități, măsuri de │de către executant, conform │ │ │securitate și sănătate în muncă și │legislației specifice │ │ │pentru apărarea împotriva incendiilor │ │ ├────┴────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────┤ │ b) Conformitatea frontului de lucru │ ├────┬────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────┤ │ 5 │Starea suprafeței: │conform proiectului și │ │ │a) formă; b) rugozitate; c) umiditate │specificației fabricantului │ │ │ │produselor de protecție │ ├────┼────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤ │ 6 │Integritatea materialului (suportului) │conform proiect sau, după caz,│ │ │ │expertizare tehnică, proces │ │ │ │verbal de predare-primire a │ │ │ │frontului de lucru │ ├────┼────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤ │ 7 │Condiționări prealabile pentru suport și│conform proiectului și │ │ │materiale de protecție, t°C, UR │specificației fabricantului │ │ │ │produselor de protecție │ ├────┼────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤ │ 8 │Documente privind calitatea │proces verbal de recepție a │ │ │ │frontului de lucru, conform │ │ │ │condițiilor din proiect și │ │ │ │celor din specificația │ │ │ │fabricantului produselor de │ │ │ │protecție │ ├────┴────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────┤ │ c) Conformitatea modului de lucru cu tehnologiile și/sau procedeele │ │ prevăzute │ ├────┬────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────┤ │ 9 │Caracteristicile echipamentelor și ale │conform specificației │ │ │dispozitivelor utilizate │fabricantului produselor de │ │ │ │protecție și a reglementărilor│ │ │ │aplicabile │ ├────┼────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤ │ 10 │Personal calificat │conform legislației în vigoare│ ├────┼────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤ │ 11 │Respectarea timpilor/duratelor │conform specificației │ │ │tehnologice │fabricantului produselor de │ │ │ │protecție │ ├────┼────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤ │ 12 │Respectarea tratamentelor specifice │conform specificației │ │ │ │fabricantului produselor de │ │ │ │protecție │ ├────┼────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤ │ 13 │Asigurarea condițiilor de mediu ambiant │conform specificației │ │ │la executarea lucrărilor: │fabricantului produselor de │ │ │a) temperatură; b) umiditate; c) alte │protecție │ │ │condiții │ │ └────┴────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────┘3.4. Durabilitatea sistemelor de protecție3.4.1. Sistemele de protecție, care sunt utilizate pentru a asigura durabilitatea elementelor de construcții pe care sunt aplicate, trebuie să aibă asigurată, la rândul lor, o bună durabilitate. În acest sens, pe lângă caracteristicile care permit evaluarea durabilității în condiții normale, trebuie avute în vedere măsuri constructive și, după caz, măsuri suplimentare pentru condițiile și zonele cu expunere deosebită, cu pericol mai mare, unele aspecte fiind prezentate în capitolul 5.3.4.2. Pentru elementele de construcții din lemn, unele din zonele sensibile sub aspectul durabilității sunt cele în care se folosesc elemente metalice pentru îmbinări și fixări/prinderi. Aceste zone sunt sensibile sub mai multe aspecte, astfel:a)contactul metal-lemn conduce la producerea condensului pe metal, scăderea temperaturii și creșterea umidității în zona metalului; … b)în spațiul dintre metal și lemn, care nu este etanș, umiditatea sporită se menține, cu valori variabile, perioade mai îndelungate; … c)în condițiile de la pct. a) și b) sunt favorizate atât acțiunea agresivă asupra lemnului, cât și coroziunea pieselor metalice în zona respectivă. … 3.4.3. Protecția anticorozivă a elementelor metalice folosite pentru montajul sau solidarizarea elementelor de construcții din lemn se va face în conformitate cu prevederile din Partea I – "Proiectarea și execuția protecției împotriva coroziunii a construcțiilor din oțel" a ghidului GP 121. În cazul în care accesul pentru aplicarea sistemului de protecție anticorozivă pe suprafața suportului de oțel nu este posibil, se vor prevedea alte măsuri, ca de exemplu: execuția elementelor metalice dintr-un material rezistent la coroziune (oțeluri inoxidabile), supradimensionarea elementelor pentru compensarea pierderilor prin coroziune, asigurarea posibilității înlocuirii elementelor degradate datorită coroziunii.3.4.4. Realizarea sistemelor de protecție trebuie să aibă în vedere următoarele:a)executarea sistemelor de protecție, pe elementele componente, înainte de montarea acestora; … b)acordarea unei atenții deosebite zonelor care se vor acoperi la montare (părți din lemn suprapuse și cele pe care se montează plăci metalice), zone în care protecțiile devin lucrări ascunse. … 3.5. Condiții și cerințe generale de proiectare privind durabilitateaCerințele de proiectare privind durata de viață și durabilitatea construcțiilor inclusiv a construcțiilor/elementelor de construcții din lemn, specifice structurilor din lemn masiv pentru elementele cu secțiune dreptunghiulară și rotundă, și pentru alte elemente de construcții cu funcțiuni structurale și nestructurale, sunt următoarele:a)durata de viață proiectată este o mărime cuantificată în ani, conform paragr. 2.3 din SR EN 1990; … b)durabilitatea adecvată trebuie să asigure performanțele clădirii pe toată durata de viață proiectată, conform paragr. 2.4 din SR EN 1990; … c)rezistența la organisme biologice, conform paragr. 4.1 din SR EN 1995-1-1; … d)rezistența la coroziune a elementelor metalice pentru îmbinări, conform paragr. 4.2 din SR EN 1995-1-1. … 3.6. Condiții și cerințe privind durabilitatea lemnului pentru anumite utilizări(i) Durabilitatea naturală a unei esențe de lemn este specifică pentru fiecare din organismele xilofage.(ii) Cerințele privind durabilitatea lemnului pentru anumite utilizări sunt următoarele:a)produsele de cherestea pot include alburnul și duramenul; … b)dacă proporția de alburn prezent reduce performanțele elementului sau dacă proporțiile de alburn și duramen nu sunt diferențiate, este necesar să se considere durabilitatea elementului în totalitatea sa ca echivalență cu cea a alburnului; … c)clasele de durabilitate și de impregnabilitate față de diferite organisme xilofage sunt stabilite prin metodele menționate în standardele SR EN 350-1 pentru încercări și SR EN 350-2 pentru valori tabelare, determinate pe specii de importanță tehnică europene. … d)dacă durabilitatea naturală nu este suficientă la utilizare, lemnul se supune unor tratamente de protecție cu produse/sisteme de protecție adecvate, conform schemei următoare: … Figura 3.1 – Schemă decizională pentru stabilirea necesității unui tratament de protecție                         ┌──────────────────────┐                         │ TIPUL CONSTRUCȚIEI │                         └───────────┬──────────┘                                     ↓       ┌─────────────────────────────────────────────────────────────┐       │CONDIȚIILE DE EXPUNERE: clase de utilizare, conform SR EN 335│       └─────────────────────────────┬───────────────────────────────┘                                     ↓          ┌───────────────────────────────────────────────────────┐ ┌──┐          │ALEGEREA SPECIEI LEMNOASE ÎN FUNCȚIE DE DURABILITATE ȘI├←─┤DA│          │ IMPREGNABILITATE, conform SR EN 350-1,2 │ └┬─┘          └──────────────────────────┬────────────────────────────┘ ↑                                     ↓ │              ┌─────────────────────────────────────────────┐ │              │PROIECTUL CONSTRUCȚIEI – DETALII CONSTRUCTIVE│ │              └──────────────────────┬──────────────────────┘ │                                     ↓ │        ┌──┐ ┌────────────────────────────────────────────────┐ ┌──┐ │        │DA│←┤LEMNUL – ESTE SUFICIENTĂ DURABILITATEA NATURALĂ?├→│NU│ │        └─┬┘ │Este adecvată impregnabilitatea speciei de lemn?│ └─┬┘ │          ↓ └────────────────────────────────────────────────┘ ↓ │ ┌────────┴──────┐ ┌──────────────────────────────────────────────┴───┴┐ │NU ESTE NECESAR│ │MODIFICARE CONSTRUCTIVĂ PENTRU A PROTEJA │ │ TRATAMENT DE │ │LEMNUL sau ALEGEREA ALTEI SPECII LEMNOASE sau │ │ PROTECȚIE │ │SE APLICĂ TRATAMENT DE PROTECȚIE, conform SR EN 460│ └───────────────┘ └─────────────────────────────────────────────────┬─┘                                                                     ↓             ┌───────────────────────────────────────────────────┐ ┌──┐             │ SE VOR UTILIZA PRODUSE DE PROTECȚIA LEMNULUI ├←─┤DA│             │Se asigură cerința de retenție și penetrare conform│ └──┘             │ SR EN 351-1,2 │             └───────────────────────────────────────────────────┘3.7. Clase de durabilitate naturală3.7.1. Standardul SR EN 350-2:1997 – Durabilitatea lemnului și a materialelor derivate din lemn. Durabilitatea naturală a lemnului masiv. Partea 2: Ghid de durabilitate naturală a lemnului și de impregnabilitate a esențelor de lemn alese după importanța lor europeană, prevede la paragr. 4.2 următoarele sisteme de clasificare pentru descrierea durabilității naturale a lemnului:a)Clasificarea durabilității naturale, față de ciuperci lignicole. … Se utilizează o clasificare pe cinci niveluri:Tabelul 3.7.1.a – Clase de durabilitate față de ciuperci lignicole ┌─────────────────────┬───────────────────┐ │Clase de durabilitate│ Descriere │ ├─────────────────────┼───────────────────┤ │ 1 │ Foarte durabil │ │ 2 │ Durabil │ │ 3 │Durabilitate medie │ │ 4 │Durabilitate redusă│ │ 5 │ Nedurabil │ └─────────────────────┴───────────────────┘b)Clasificarea durabilității naturale, față de Hylotrupes bajulus, Anobium punctatum, Lyctus brunneus și Hesperophanes cinnereus. … O clasificare cu două niveluri este utilizată pentru a caracteriza durabilitatea naturală a lemnului față de Hylotrupes bajulus, Anobium punctatum, Lyctus brunnes și Hesperophanes cinnereus.Tabelul 3.7.1.b – Clase de durabilitate față de insecte coleoptere ┌─────────────────────┬───────────────────┐ │Clase de durabilitate│ Descriere │ ├─────────────────────┼───────────────────┤ │ D │ Durabil │ │ S │ Sensibil │ └─────────────────────┴───────────────────┘c)Clasificarea durabilității naturale față de termite. … Se utilizează o clasificare cu trei niveluri:Tabelul 3.7.1.c – Clase de durabilitate față de termite (insecte isoptere) ┌─────────────────────┬───────────────────┐ │Clase de durabilitate│ Descriere │ ├─────────────────────┼───────────────────┤ │ D │ Durabil │ │ M │Durabilitate medie │ │ S │ Sensibil │ └─────────────────────┴───────────────────┘3.7.2. Indicațiile privind folosirea unei esențe de lemn în diverse clase de utilizare, în funcție de nivelul său de durabilitate naturală la ciuperci, sunt prezentate în tabelul 3.7.2. Dacă durabilitatea naturală nu este suficientă se prevede un tratament de protecție.Tabelul 3.7.2 – Clase de durabilitate față de ciuperci alese după esențe de importanță tehnică în România ┌─────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Clasă │ Clasă de durabilitate (în duramen) │ │ de ├────────┬───────┬─────────────┬──────────────┬─────────────────┤ │utilizare│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ │ ├────────┼───────┼─────────────┼──────────────┼─────────────────┤ │ │Salcâm │Tisa │Larice │Brad │Paltin, Anin │ │ │ │Castan │Pin silvestru│Larice │negru │ │ │ │Stejar │Nuc │Molid │Mesteacăn, │ │ │ │Salcâm │Cer │Pin silvestru,│Carpen, Fag │ │ │ │ │ │Ulm │Frasin, Plop, Tei│ ├─────────┼────────┼───────┼─────────────┼──────────────┼─────────────────┤ │ 1 │■ │■ │■ │■ │■ │ ├─────────┼────────┼───────┼─────────────┼──────────────┼─────────────────┤ │ 2 │■ │■ │■ │■ ■ │■ ■ │ ├─────────┼────────┼───────┼─────────────┼──────────────┼─────────────────┤ │ 3 │■ │■ │■ ■ │■ ■ ■ ■ │■ ■ ■ ■ │ ├─────────┼────────┼───────┼─────────────┼──────────────┼─────────────────┤ │ 4 │■ │■ ■ │■ ■ ■ │■ ■ ■ ■ ■ │■ ■ ■ ■ ■ │ ├─────────┼────────┼───────┼─────────────┼──────────────┼─────────────────┤ │ 5 │■ │■ ■ ■ │■ ■ ■ │■ ■ ■ ■ ■ │■ ■ ■ ■ ■ │ └─────────┴────────┴───────┴─────────────┴──────────────┴─────────────────┘Este necesar să se considere alburnul tuturor esențelor de lemn ca având clasa de durabilitate 5, dacă nu sunt alte date disponibile.■ durabilitate naturală suficientă■ ■ tratament recomandat■ ■ ■ tratament recomandat chiar dacă durabilitatea poate fi suficientă■ ■ ■ ■ durabilitate naturală suficientă, dar în funcție de esența de lemn, de permeabilitate și de utilizarea sa finală, se poate stabili ca fiind necesar un tratament de protecție■ ■ ■ ■ ■ tratament necesar3.7.3. Indicațiile privind folosirea unei esențe de lemn în diversele clase de utilizare, în funcție de nivelul său de durabilitate naturală la insecte, sunt prezentate în tabelul 3.7.3. Dacă durabilitatea naturală nu este suficientă este necesar să se prevadă un tratament de protecție.Tabelul 3.7.3 – Clase de durabilitate față de insecte xilofage, alese după esențe de importanță tehnică în România ┌─────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Clasă │ Clasă de durabilitate (în duramen) │ │ de ├───────────┬───────────────────┬────────────────────────────────┤ │utilizare│ D │ M │ S │ │ ├───────────┼───────────────────┼────────────────────────────────┤ │ │Salcâm.: │Castan: alburn – │Brad: alburn/duramen – S(H), │ │ │alburn – │M(T) │S(A); alburn – S(T); │ │ │D(T) │Cer: alburn – M(T) │Larice: alburn – S(H), S(A); │ │ │ │Stejar: alburn – │alburn – S(T); │ │ │ │M(T) │Molid: SH(H), SH(A), S(T); │ │ │ │ │Pin silvestru: S(H), S(A), S(T);│ │ │ │ │Tisa: S(H), S(A), n/d(T); │ │ │ │ │Paltin: S(A), S(T); │ │ │ │ │Castan: SH(A), S(T); │ │ │ │ │Anin negru: S(A), S(T); │ │ │ │ │Mesteacăn: S(A), S(T); │ │ │ │ │Carpen: n/d(A), S(T); │ │ │ │ │Castan: S(A); │ │ │ │ │Fag: S(A), S(T); │ │ │ │ │Frasin: S(A), │ │ │ │ │S(T); Nuc: S(A), S(T); │ │ │ │ │Plop: S(A), S(T); │ │ │ │ │Cer: n/d(A), S(L); │ │ │ │ │Stejar: S(A), S(L); │ │ │ │ │Salcâm: S(A); │ │ │ │ │Tei: n/d(A), S(T); │ │ │ │ │Ulm: S(A), S(T) │ ├─────────┼───────────┼───────────────────┼────────────────────────────────┤ │1 … 5 │■ │■ ■ │■ ■ ■ │ └─────────┴───────────┴───────────────────┴────────────────────────────────┘a)în tabel sunt utilizate următoarele notații pentru insecte xilofage: H – Hylotrupes bajulus, A – Anobium punctatum, L – Lyctus linearis, T – Termite, SH – duramenul este de asemenea recunoscut ca sensibil. … b)este necesar să se considere alburnul tuturor esențelor de lemn ca având clasa de durabilitate S, cu excepția clasei de durabilitate a alburnului la salcâm, castan, cer și stejar, față de termite. … c)durabilitatea față de Lyctus este dată numai pentru lemnul speciilor foioase, care conține amidon în alburn. … d)durabilitatea față de Hylotrupes bajulus nu este dată decât pentru rășinoase. … e)duramenul tuturor speciilor este recunoscut ca durabil față de insecte, în afară de Hylotrupes bajulus și Anobium punctatum. … f)riscul unui atac din partea lui Hylotrupes bajulus asupra rășinoaselor sensibile, diminuează odată cu vârsta lemnului și de umiditatea sa în serviciu. … g)n/d – date disponibile insuficiente. … h)■ durabilitate suficientă dar pentru anumite utilizări se recomandă un tratament de protecție. … i)■ ■ durabilitatea poate fi suficientă dar pentru anumite utilizări, funcție de permeabilitate și utilizare, este necesar un tratament de protecție. … j)■ ■ ■ tratament necesar. … 3.8. Clase de impregnabilitateStandardul SR EN 350-2:1997-Durabilitatea lemnului și a materialelor derivate din lemn. Durabilitatea naturală a lemnului masiv. Partea 2: Ghid de durabilitate naturală a lemnului și de impregnabilitate a esențelor de lemn alese după importanța lor europeană, clasifică la paragr. 4.3, impregnabilitatea lemnului, în patru niveluri, prezentată în tabelul 3.8.1.Tabelul 3.8.1 – Clasificarea impregnabilității lemnului ┌────────────────┬────────────────┬──────────────────────────────────────────┐ │ Clase de │ Descrieri *) │ Explicație │ │impregnabilitate│ │ │ ├────────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │ 1 │ Impregnabil │Ușor de tratat, lemnul debitat poate fi │ │ │ │penetrat cu un tratament sub presiune, │ │ │ │fără dificultăți. │ ├────────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │ 2 │Impregnabilitate│Destul de ușor de tratat: în mod obișnuit │ │ │ medie │o penetrație completă nu este posibilă, │ │ │ │dar după 2h sau 3h cu un tratament sub │ │ │ │presiune, poate fi atinsă o penetrație │ │ │ │laterală de peste 6 mm în cazul │ │ │ │rășinoaselor, iar în cazul foioaselor, o │ │ │ │proporție importantă de vase pot fi │ │ │ │penetrate. │ ├────────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │ 3 │ Puțin │Dificil de tratat, 3h până la 4h cu un │ │ │ impregnabil │tratament sub presiune nu poate da mai │ │ │ │mult de 3 mm până la 6 mm de penetrație │ │ │ │laterală. │ ├────────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │ 4 │Neimpregnabil │În mod virtual imposibil de tratat, puțin │ │ │ │din produsul de protecție absorbit chiar │ │ │ │după 3h sau 4h de tratament sub presiune; │ │ │ │penetrații laterale și longitudinale │ │ │ │minime. │ ├────────────────┴────────────────┴──────────────────────────────────────────┤ │*) În trecut, pentru datele privind impregnabilitatea s-au utilizat alți │ │termeni descriptivi corespunzând aproximativ claselor de impregnabilitate și│ │care sunt următorii: clasa 1 (permeabil), clasa 2 (permeabilitate medie), │ │clasa 3 (puțin permeabil), clasa 4 (impermeabil). │ └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘Tabelul 3.8.2 – Clase de impregnabilitate a principalelor esențe de importanță tehnică în România ┌────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┐ │ Specia de lemn │ Clasă de impregnabilitate │ │ ├─────────┬───────────┬─────────┬──────────┤ │ │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ ├────────────────────────────────┼────┬────┼─────┬─────┼────┬────┼─────┬────┤ │ │ A │ D │ A │ D │ A │ D │ A │ D │ ├────────────────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┤ │Brad – Abies alba Mill │ O │ O │ v │ ■ │ O │ ■ │ O │ O │ ├────────────────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┤ │Larice – Larix decidura Mill. │ O │ O │ v │ O │ O │ O │ O │ ■ │ ├────────────────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┤ │Molid – Picea abies (L.) Karst │ O │ O │ O │ O │ v │ ■ │ O │ ■ │ ├────────────────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┤ │Pin silvestru – Pinus sylvestris│ │ │ │ │ │ │ │ │ │L. │ ■ │ O │ O │ O │ O │ ■ │ O │ ■ │ ├────────────────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┤ │Tisa – Taxus baccata L. │ O │ O │ ■ │ O │ O │ ■ │ O │ O │ ├────────────────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┤ │Paltin – Acer pseudoplatanus L. │ ■ │ ■ │ O │ O │ O │ O │ O │ O │ ├────────────────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┤ │Castan – Castanea sativa Mill. │ ■ │ ■ │ O │ O │ O │ O │ O │ O │ ├────────────────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┤ │Anin negru – Alnus glutinosa L. │ ■ │ ■ │ O │ O │ O │ O │ O │ O │ ├────────────────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┤ │Mesteacăn – Betula pubescens │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ O │ O │ O │ O │ ├────────────────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┤ │Carpen – Carpinus betulus L. │ ■ │ ■ │ O │ O │ O │ O │ O │ O │ ├────────────────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┤ │Fag – Fagus sylvatica L. │ ■ │ ■ │ O │ O │ O │ O │ O │ O │ ├────────────────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┤ │Frasin – Fraxinus excelsior L. │ O │ O │ ■ │ ■ │ O │ O │ O │ O │ ├────────────────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┤ │Nuc – Juglans refia L. │ ■ │ O │ O │ O │ O │ ■ │ O │ O │ ├────────────────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┤ │Plop – Populus nigra L. │ v │ O │ O │ O │ O │ v │ O │ O │ ├────────────────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┤ │Cer – Quercus cerris L. │ ■ │ O │ O │ O │ O │ O │ O │ ■ │ ├────────────────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┤ │Stejar – Quercus robur L., │ ■ │ O │ O │ O │ O │ O │ O │ ■ │ ├────────────────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┤ │Salcâm – Robinia pseudoacacia L.│ ■ │ O │ O │ O │ O │ O │ O │ ■ │ ├────────────────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┤ │Tei – Tilia cordata Mill. │ ■ │ ■ │ O │ O │ O │ O │ O │ O │ ├────────────────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┤ │Ulm – Ulmus carpinifolia │ ■ │ O │ O │ ■ │ O │ ■ │ O │ O │ └────────────────────────────────┴────┴────┴─────┴─────┴────┴────┴─────┴────┘    A – alburn; D – duramen    ■ – nivel de impregnabilitate    V – această specie prezintă un nivel excepțional de ridicat de variație        a impregnabilității    O – nici un nivel3.9. Clase de penetrareStandardul SR EN 351-1:2007-Durabilitatea lemnului și a produselor pe bază de lemn. Lemn masiv tratat cu produs de protecție. Partea 1: Clasificarea penetrației și retenției produselor de protecție, prevede la paragr. 5.2.1 – Cerințe de penetrare, următoarele:Cerința de penetrare se referă la penetrația laterală a alburnului, dar include duramenul atunci când limita dintre alburn și duramen nu se poate distinge cu ochiul liber și, în anumite cazuri specificate, când duramenul a fost expus prin ferestruire. Cerințele de penetrare laterală pot fi, de asemenea, completate printr-o cerință referitoare la penetrația longitudinală care trebuie să fie cel puțin de zece ori mai riguroasă decât cerința de penetrare laterală corespunzătoare.Acest document descrie șase clase de penetrație, de la NP1 la NP6. Aceste clase de penetrație cu zonele de analizat care le sunt asociate pentru măsurările retenției figurează în tabelul 3.9.Tabelul 3.9 – Clase de penetrație cu cerințele de penetrare și zonele de analiză corespunzătoare pentru măsurarea retenției ┌───────────────────────────────────────────────-────────────────────────–─┐ │Legenda figurilor: │ │_______ limita alburnului când se distinge de duramen. │ │- – – – limita alburnului când nu se distinge de duramen. │ │a) Se aplică numai lemnului rotund din specii refractare.                  │ │b) Aptitudinea de a răspunde cerințelor unei clase de penetrație depinde   │ │de impregnabilitatea speciei respective. Se recomandă să se admită că nu se│ │pot îndeplini anumite cerințe de penetrație la anumite specii lemnoase și │ │la altele, pot fi cerute măsuri speciale pentru a realiza penetrațiile │ │țintă (de exemplu, incizii, uscări speciale, imersare-difuzie). Experiența │ │arată că acesta este cazul pentru tratamentele NP5 și NP6 ale molidului │ │(Picea spp.) │ │c) Dacă distincția dintre alburn și duramen este imposibilă, cerința de    │ │penetrare și zona de analizat se presupune a fi grosimea alburnului │ │specificată pentru fiecare clasă de penetrație corespunzătoare. │ └───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘3.10. Factori care decurg din relația între durata de utilizare scontată și durabilitatea naturală3.10.1. Durata de utilizare depinde de durabilitatea naturală față de organismele xilofage și de următorii factori:a)detaliile de concepție: … de exemplu: în clasa de utilizare 3, detaliile de concepție împiedică pătrunderea și acumularea apei și favorizează eliminarea sa și ventilarea;b)condițiile climatice și operațiile de întreținere: … de exemplu: în clasa de utilizare 4, condițiile climatice și operațiile de întreținere au efect de scădere a performanței.3.10.2. Durata de utilizare se stabilește pornind de la următoarele aspecte privind durabilitatea naturală:a)se alege pentru execuția elementului de construcție o esență cu un nivel minim de durabilitate naturală; … b)durata de utilizare crește prin utilizarea unei esențe de lemn cu durabilitate mai mare decât cea necesară; … c)pentru elemente de construcție cu durata de utilizare foarte scurtă (construcție provizorie) sau pentru elemente de construcție cu durata de utilizare net mai lungă decât cea normală, se folosește o esență cu durabilitate fie mai mică fie mai mare decât cea indicată în tabelele 3.7.1.a ÷ 3.7.3. … d)durata de utilizare estimată constă în compararea durabilității lemnului care se propune să se folosească față de cea a esențelor de lemn bine cunoscute, prelucrate în condiții similare (aceeași amplasare în lucrare, aceeași localizarea, aceeași întreținere) și a căror durată de utilizare se cunoaște. … e)durata de utilizare a unui element de construcție din lemn cu durabilitate naturală insuficientă se prelungește mărind grosimea. De exemplu, durata de utilizare a unei piese de lemn cu secțiunea 50 mm x 50 mm înfiptă în sol poate fi aproximativ de două ori mai mare față de cea a unei piese cu secțiunea de 25 mm x 50 mm cu aceeași durabilitate. … 3.10.3. Când diminuarea caracteristicilor mecanice ale unui element de lemn contribuie la scăderea rezistenței mecanice, stabilității și siguranței în exploatare, se poate specifica un alt lemn cu o durabilitate mai mare decât a celui utilizat în mod obișnuit. Acesta poate fi adecvat când:a)elementele se utilizează ca piese portante; … b)elementele sunt greu de înlocuit sau de renovat; … c)există necesitatea unei durate prelungite de utilizare; … d)poziția elementului de construcție prezintă un risc special (de exemplu, o suprafață orizontală care este ușor drenată); … e)există un risc local, excepțional, de atac cu organisme speciale (de exemplu, sfredelitori marini, termite); … f)expunerea la factori climatici este severă (de exemplu, ploaie puternică). … 3.10.4. Riscul de scădere a caracteristicilor mecanice poate fi diminuat printr-o protecție a elementelor structurale ale construcției, de exemplu, acoperirea suprafețelor superioare cu materiale mai durabile, sau protecția lemnului de la început.3.11. Cerințe tehnice pentru produse de antiseptizare (protecție la agenți biologici)Cerințele tehnice de calitate pentru produse de antiseptizare sunt prevăzute în tabelele 4.5-4.7.3.12. Cerințe tehnice pentru produse de hidrofobizare (protecție la umiditate)Cerințele tehnice de calitate pentru produse de hidrofobizare sunt prevăzute în tabelul 4.2, la nr. crt. 5, 6, 7, 11 și în tabelul 4.3, la nr. crt. 7, 9, 10, 11.3.13. Cerințe tehnice pentru produse de ignifugareCerințele tehnice de calitate pentru produse de ignifugare sunt prevăzute la pct. 2.7, 2.8 și pct. 4.4.3.14. Cerințe de calitate privind stratul suportCerințele de calitate privind stratul suport din lemn existent cu diverse forme geometrice sau structurale, au la bază criteriile și nivelurile de performanță, prezentate în tabelul 4.1. Pentru informații suplimentare se poate consulta Anexa 8 informativă. + 
4. CRITERII ȘI NIVELURI DE PERFORMANȚĂ PENTRU STRATUL SUPORT ȘI PENTRU SISTEMELE DE PROTECȚIE4.1. Criterii și niveluri de performanță pentru stratul suport4.1.1. Principalele criterii și niveluri de performanță care trebuie satisfăcute de stratul suport de lemn pe suprafața căruia se aplică sistemele de protecție împotriva agenților chimici și biologici sunt prezentate în tabelul 4.1.Tabelul 4.1 – Criterii și niveluri de performanță care trebuie satisfăcute de stratul suport de lemn ┌────┬──────────────────────┬─────────────┬────┬─────────────────────────────┐ │Nr. │ Criterii de │ Metoda de │U.M.│ Niveluri de performanță │ │crt.│ performanță │ determinare │ │ │ ├────┼──────────────────────┼─────────────┼────┼─────────────────────────────┤ │ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ ├────┼──────────────────────┼─────────────┼────┼─────────────────────────────┤ │ 1 │Rugozitatea suprafeței│SR 13150 │ – │Corespunzătoare naturii │ │ │ │ │ │suportului și tipului de │ │ │ │ │ │produs/sistem de protecție │ ├────┼──────────────────────┼─────────────┼────┼─────────────────────────────┤ │ 2 │Umiditate │SR EN 13183-1│ % │- max. 12*1) – clasa de │ │ │ │SR EN 13183- │ │exploatare 1 │ │ │ │1:2003/AC │ │- max. 20*1) – clasa de │ │ │ │SR EN 13183-2│ │exploatare 2 │ │ │ │SR EN 13183- │ │ │ │ │ │2:2003/AC │ │ │ ├────┼──────────────────────┼─────────────┼────┼─────────────────────────────┤ │ 3 │Temperatură │ – │ °C │min.: + 5*1), max.: + 40*1) │ ├────┼──────────────────────┼─────────────┼────┼─────────────────────────────┤ │ 4 │Conținutul de │vizual │ – │lipsă │ │ │impurități (praf, │ │ │ │ │ │săruri, uleiuri, │ │ │ │ │ │grăsimi, etc.) │ │ │ │ ├────┼──────────────────────┼─────────────┼────┼─────────────────────────────┤ │ 5 │Defecte de suprafață, │SR EN 1927-1 │ – │- Clase după aspect: │ │ │lemn rotund și │SR EN 1927-2 │ – │ A, B, C, D │ │ │cherestea: │SR EN 1927- │ │- Clase după aspect: │ │ │- noduri aderențe │2:2008/AC │ │ A, B, C, D │ │ │- noduri neaderente │SR EN 1927-3 │ │- Clase după aspect: │ │ │- noduri putrede │SR EN 1316-1 │ │ A, B, C, D │ │ │- crăpături de inimă │SR EN 1316-2 │ │- Clase după aspect: │ │ │- ruluri și gelivură │SR EN 1611-1 │ │ A, B, C, D │ │ │- fibră încâlcită │SR EN 1611- │ │- Clase după aspect: G2, G4 │ │ │ │1:2001/A1 │ │- Clase după aspect: │ │ │ │SR EN 975-1 │ │ Q-A, Q-B, Q-C, Q-D │ │ │ │SR EN 1309-1 │ │ │ │ │ │SR EN 1309-2 │ │ │ │ │ │SR EN 1310 │ │ │ │ │ │SR EN 1311 │ │ │ │ │ │SR EN 1312 │ │ │ │ │ │SR EN 1313-1 │ │ │ │ │ │SR EN 1313- │ │ │ │ │ │2+AC │ │ │ ├────┼──────────────────────┼─────────────┼────┼─────────────────────────────┤ │ 6 │Stare fitosanitară │vizual │ – │Fără atac biologic │ │ │- putregai │ │ │ │ │ │- atac de insecte în │ │ │ │ │ │ alburn │ │ │ │ ├────┼──────────────────────┼─────────────┼────┼─────────────────────────────┤ │ 7 │Impregnabilitate │SR EN 350-1 │ – │Clase de impregnabilitate: │ │ │ │SR EN 350-2 │ │1, 2, 3, 4 │ ├────┼──────────────────────┤ ├────┼─────────────────────────────┤ │ 8 │Alburn │ │ cm │Lățime alburn: │ │ │ │ │ │- Foarte puțin: tf <2 │ │ │ │ │ │- Puțin: 2 │ │ │ │ │- Mediu: 5 │ │ │ │ │- Lat: l >10 │ │ │ │ │ │- Nici o distincție între │ │ │ │ │ │ alburn și duramen: x │ │ │ │ │ │- În mod obișnuit nici o │ │ │ │ │ │ distincție clară între │ │ │ │ │ │ alburn și duramen: (x) │ ├────┼──────────────────────┤ ├────┼─────────────────────────────┤ │ 9 │Rezistența la ciuperci│ │ – │Clase de durabilitate la │ │ │ │ │ │ciuperci: 1, 2, 3, 4, 5 │ ├────┼──────────────────────┤ ├────┼─────────────────────────────┤ │ 10 │Rezistența la insecte │ │ – │Clase de durabilitate la │ │ │coleoptere │ │ │insecte: S, D │ ├────┼──────────────────────┤ ├────┼─────────────────────────────┤ │ 11 │Rezistența la insecte │ │ – │Clase de durabilitate la │ │ │isoptere (termite) │ │ │termite: S, M, D │ └────┴──────────────────────┴─────────────┴────┴─────────────────────────────┘Notă …

──────────
*1) Dacă în fișa produsului de protecție nu se specifică altfel.
──────────4.1.2. Rugozitatea suprafeței rezultă din gradul și modul de prelucrare mecanică (debitare manuală sau mecanică, tipul echipamentului de debitare, șmirgheluire manuală sau mecanică, granulozitatea șmirghelului folosit).4.1.3. Umiditatea lemnului este o caracteristică variabilă, influențată de umiditatea și temperatura aerului. Există diverse diagrame de condiționare, de exemplu Curba de echilibru higroscopic a lemnului, în funcție de condițiile de mediu prezentată la paragr. 2.3 din SR EN 1995-1-1/NB care oferă informații privind valoarea umidității lemnului pentru anumite valori ale parametrilor de mediu.Pentru informații suplimentare se va consulta Anexa 9 (informativă) în care sunt prezentate valori ale variației temperaturii și umidității lemnului funcție de temperatura și umiditatea mediului.4.2 Criterii și niveluri de performanță pentru protecțiile împotriva agenților fizici și chimici4.2.1. Principalele criterii și niveluri de performanță pe care trebuie să le îndeplinească sistemele de protecție cu peliculă, aplicate prin procedee de suprafață, împotriva agenților fizici și chimici, expuse în clasele de expunere în zone climatice, prezentate la pct. 2.2, precum și metodele de determinare (evaluare și/sau verificare a performanțelor acestora), sunt prezentate în tabelul 4.2.Tabelul 4.2 – Criterii și niveluri de performanță pentru sistemele de protecție cu peliculă, împotriva agenților fizici și chimici, stabilite pentru utilizare în clasele de expunere a construcțiilor*Font 9* ┌────┬───────────────────────┬───────────────────┬───────┬───────────────────────────┐ │Nr. │Criterii de performanță│ Metoda de │ U.M. │ Niveluri de performanță │ │crt.│ │ determinare │ │pentru condiții de expunere│ │ │ │ │ ├────────┬────────┬─────────┤ │ │ │ │ │blândă │medie │severă │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤ │ 1.│Aderența la suport – │SR EN ISO 2409 │ nivel │ 0 │ 1 │ 1,5 │ │ │metoda grilei*1) │ │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤ │ 2.│Aderența la suport – │SR EN ISO 4624 │ MPa │min. 0,5│min. 1,0│min. 1,5 │ │ │metoda smulgerii*2) │ │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤ │ 3.│Rezistența la lovire*3)│SR EN ISO 6272-1,2 │ cm │min. 40 │min. 60 │min. 80 │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤ │ 4.│Rezistența la zgâriere │SR EN ISO 1518-1,2 │ g │min. 250│min. 300│min. 350 │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤ │ 5.│Rezistența la │SR EN 927-3 │ luni │ 12 │ 14 │ 16 │ │ │îmbătrânire naturală │ │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤ │ 6.│Permeabilitate la apă │SR EN 927-5 │ g/mp │≤ 250 │≤ 200 │ ≤ 175 │ │ │lichidă (absorbția de │ │ │ │ │ │ │ │apă) │ │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤ │ 7.│Rezistența la umiditate│SR ISO 11503 │ ore │min. 240│min. 480│min. 720 │ │ │(condensare repetată) │ │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤ │ 8.│Rezistența la radiații │SR EN 927-6 │cicluri│min. 56 │min. 56 │min.56 │ │ │UV și apă │ │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤ │ 9.│Rezistența la variații │SR EN 60068-2-14 │cicluri│min. 25 │min. 56 │min.56 │ │ │de temperatură │ │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤ │ 10.│Rezistența la radiații │SR EN 60068-2-5 │cicluri│min. 56 │min. 56 │min.56 │ │ │UV*4) │ │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤ │ 11.│Rezistența la lichide │SR EN ISO 2812-1,2 │ ore │min. 24 │min. 168│min. 168 │ └────┴───────────────────────┴───────────────────┴───────┴────────┴────────┴─────────┘Notă …

──────────
*1) Metoda grilei se utilizează pentru acoperiri de protecție cu grosimi de până la 250 мm.
*2) Metoda smulgerii se utilizează pentru acoperiri de protecție cu grosimi de peste 250 мm.
*3) Determinarea nu se efectuează pentru acoperiri de protecție cu deformabilitate ridicată.
*4) Determinarea se efectuează pentru acoperiri de protecție dacă sunt supuse tehnologic, unor asemenea acțiuni.
──────────4.2.2. Principalele criterii și niveluri de performanță pentru sistemele de protecție cu peliculă, aplicate prin procedee de suprafață, împotriva agenților fizici și chimici, conform sistemelor specifice de evaluare a performanței, sunt prezentate în tabelul 4.3.Tabelul 4.3 – Criterii și niveluri de performanță pentru sistemele de protecție cu peliculă, aplicate prin procedee de suprafață, împotriva agenților fizici și chimici*Font 9* ┌────┬───────────────────────┬───────────────────┬───────┬───────────────────────────────┐ │Nr. │Criteriu de performanță│ Metoda de │ UM │ Nivel de performanță │ │crt.│ │ determinare │ │ │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼───────────────────────────────┤ │ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼───────────────────────────────┤ │ 1.│Grosimea peliculei │SR EN ISO 2808 │ мm │Clasa E1 (400) │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼───────────────────────────────┤ │ 2.│Reflexia regulată │SR EN ISO 2813 │ grad │Clasa G1 luciu 60°>60 │ │ │ │SR EN ISO │ de │Clasa G2 semilucios │ │ │ │2813:2003/C91 │ luciu │60° ≤ 60; 85° > 10 │ │ │ │ │ │Clasa G3 mat 85° ≤ 10 │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼───────────────────────────────┤ │ 3.│Conținut de compuși │SR EN ISO 11890-1 │ g/l │A se vedea Anexa 2 la Ghidul │ │ │organici volatili │SR EN ISO 11890-2 │ │privind produse de finisare │ │ │(COV) │ │ │peliculogene utilizate în │ │ │ │ │ │construcții, indicativ GE 056 │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼───────────────────────────────┤ │ 4.│Aderența peliculei │SR EN ISO 2409 │ cifra │0 – suprafață perfect netedă │ │ │ │ │ de │1 – desprindere 5% din caroiaj │ │ │ │ │aderen-│2 – desprindere 5% până la 15% │ │ │ │ │ță │3 – desprindere 15% până la 35%│ │ │ │ │ │4 – desprindere 35% până la 65%│ │ │ │ │ │5 – desprindere > 65% │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼───────────────────────────────┤ │ 5.│Rezistența la șoc a │SR EN ISO 6272-1 │ cm │10-100, fără desprindere │ │ │peliculei │ │ │ │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼───────────────────────────────┤ │ 6.│Rezistența la zgâriere │SR EN ISO 1518-1 │ grame │50-500, fără desprindere │ │ │ │SR EN ISO 1518-2 │ │ │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼───────────────────────────────┤ │ 7.│Durabilitatea │SR EN ISO 11507 │număr, │fără defecte │ │ │peliculei după │SR EN ISO 4628-1 │dimen- │ │ │ │îmbătrânire artificială│ │siuni │ │ │ │la UV și apă │ │inten- │ │ │ │ │ │sitate │ │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼───────────────────────────────┤ │ 8.│Durabilitatea │SR EN ISO 16474-2 │grad de│fără bașicare și ruginire │ │ │peliculei după │SR EN ISO 4628-2 │bași- │ │ │ │îmbătrânire artificială│SR EN ISO 4628-3 │care și│ │ │ │la xenon │ │de │ │ │ │ │ │rugi- │ │ │ │ │ │nire │ │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼───────────────────────────────┤ │ 9.│Durabilitatea │SR EN ISO 2810 │grad de│fără fisurare și exfoliere │ │ │peliculei după │SR EN ISO 4628-4 │fisu- │ │ │ │îmbătrânire naturală │SR EN ISO 4628-5 │rare și│ │ │ │în condiții de mediu │ │de ex- │ │ │ │urban-industrial │ │fo- │ │ │ │ │ │liere │ │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼───────────────────────────────┤ │ 10.│Durabilitatea │SR EN ISO 9227 │grad de│fără cretare, exfoliere │ │ │peliculei după │SR EN ISO 4628-6 │cre- │ │ │ │îmbătrânire naturală │SR EN ISO 4628-7 │tare, │ │ │ │în condiții de ceață │SR EN ISO 4628-8 │ex- │ │ │ │salină │ │foliere│ │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼───────────────────────────────┤ │ 11.│Eficacitatea │STAS 10787 │ [%] │Umflare │ │ │produselor hidrofuge │ │ │Indice de hidrofugare │ │ │ │ │ │Clase de hidrofugare: I …V │ └────┴───────────────────────┴───────────────────┴───────┴───────────────────────────────┘4.2.3. Principalele criterii și niveluri de performanță pentru calitatea protecției aplicată prin impregnare, sunt prezentate în tabelul 4.4.Tabelul 4.4 – Criterii și niveluri de performanță pentru calitatea protecției prin impregnare*Font 9* ┌────┬───────────────────────┬───────────────────┬───────┬───────────────────────────┐ │Nr. │ Criteriu de evaluare │ Metoda de │ UM │ Niveluri de performanță │ │crt.│ │ determinare │ │ în zona de analiză │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼───────────────────────────┤ │ 1.│Penetrare │SR EN 351-1 │mm │<3, pe lateral │ │ │ │SR EN 351-2 │ │Clasa de penetrare NP 1 │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼───────────────────────────┤ │ 2.│Penetrare │SR EN 351-1 │mm │≥ 3, pe lateral în alburn │ │ │ │SR EN 351-2 │ │Clasa de penetrare NP 2 │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼───────────────────────────┤ │ 3.│Penetrare │SR EN 351-1 │mm │≥ 6, pe lateral în alburn │ │ │ │SR EN 351-2 │ │Clasa de penetrare NP 3 │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼───────────────────────────┤ │ 4.│Penetrare │SR EN 351-1 │mm │≥ 25, pe lateral │ │ │ │SR EN 351-2 │ │Clasa de penetrare NP 4 │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼───────────────────────────┤ │ 5.│Penetrare │SR EN 351-1 │mm │Întreg alburnul │ │ │ │SR EN 351-2 │ │Clasa de penetrare NP 5 │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼───────────────────────────┤ │ 6.│Penetrare │SR EN 351-1 │mm │Alburnul în întregime și │ │ │ │SR EN 351-2 │ │cel puțin 6 mm din │ │ │ │ │ │duramenul expus │ │ │ │ │ │Clasa de penetrare NP 6 │ └────┴───────────────────────┴───────────────────┴───────┴───────────────────────────┘4.3. Criterii și niveluri de performanță pentru protecțiile împotriva agenților biologici4.3.1. Principalele criterii și niveluri de performanță pe care trebuie să le îndeplinească sistemele de protecție preventivă a lemnului împotriva agenților biologici sunt prezentate după cum urmează:4.3.1.1. Pentru sistemele de protecție aplicate prin procedee de suprafață sau prin procedee în profunzime, împotriva agenților biologici de origine vegetală, expuse în clase de utilizare definite de SR EN 335 (pct.2.4), precum și metodele de determinare (evaluare și/sau verificare a performanțelor acestora), sunt prezentate în tabelul 4.5.Tabelul 4.5 – Criterii și niveluri de performanță pentru protecțiile împotriva agenților biologici de origine vegetală*Font 9* ┌────┬────────────────────────────┬──────────────┬──────┬────────────────────────────────┐ │Nr. │ Criteriu de performanță │ Metoda de │ UM │ Nivel de performanță │ │crt.│ │ determinare │ │ │ ├────┼────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ ├────┼────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ 1.│Protecție împotriva │STAS 8022 │ – │Rezistență la specii de ciuperci│ │ │ciupercilor │ │ │de mucegăire (Fungi imperfecți │ │ │1)Chaetomium globosum Kunze │ │ │și Ascomycete), care colorează │ │ │2)Paecilomyces varioti │ │ │lemnul la suprafață, fără │ │ │ Brainier │ │ │modificarea rezistențelor │ │ │3)Stachybotrys atra Corda │ │ │mecanice – simbol B │ │ │4)Alternaria tenuis Ness │ │ │ │ │ │5)Trichoderma viride Person │ │ │ │ │ │ ex Fr. │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │Îmbătrânire │- │ – │ – │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │Dezvoltarea atacului │STAS 8022 │ % │0 … 100 │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │Grad de dezvoltare │STAS 8022 │ % │clasa 0, 1, 2, 3 │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │Eficacitatea protecției │STAS 8022 │ – │f. bună, bună, mijlocie, │ │ │ │ │ │necorespunzătoare │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.m.a., tratament de │SR EN 599-1+A1│ g/mp │200 │ │ │suprafață, numai pentru │ │ │ │ │ │clasele de utilizare 2 și 3 │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.m.a., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│specificații fabricant │ │ │impregnare pentru clasele │ │ │ │ │ │de utilizare 2, 3, 4 și 5 │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.r.b., tratament de │SR EN 599-1+A1│ g/mp │Clasă la sfârșitul încercării: │ │ │suprafață, numai pentru │ │ │nici o clasa ≥ 2 │ │ │clasele de utilizare 2 și 3 │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.r.b., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│Clasă la sfârșitul încercării: │ │ │impregnare pentru clasele de│ │ │nici o clasa ≥ 2 │ │ │utilizare 2, 3, 4 și 5 │ │ │ │ ├────┼────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ 2.│Protecție împotriva │SR EN 152 │ – │Rezistență la specii de ciuperci│ │ │ciupercilor │(2 specii) │ │de albăstreală fungică (Fungi │ │ │1)Sclerophoma pithyophila │SR 13154 │ │imperfecți și Ascomycete), care │ │ │(Corda) V.Hohn – S 231 │(4 specii) │ │colorează lemnul în profunzime, │ │ │2)Aureobasidium pullulans │ │ │fără modificarea rezistențelor │ │ │(de Bary) Berkhant – P 268 │ │ │mecanice – simbol B │ │ │3)Cladosporium herbarum │ │ │ │ │ │Pers. │ │ │ │ │ │4)Ceratocystis pilifera │ │ │ │ │ │(Fr.) │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │Îmbătrânire │SR EN 152 │ – │Rezistență în condiții naturale │ │ │ ├──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │ │SR EN 73 │ – │Rezistență la evaporare │ │ │ │SR EN │ │ │ │ │ │73:1995/AC │ │ │ │ │ ├──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │ │SR 13154 │ – │ – │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │Dezvoltarea atacului: │SR EN 152 │ % │0 … 100 │ │ │ ├──────────────┤ │ │ │ │ │SR 13154 │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │Grad de dezvoltare: │SR EN 152 │ % │clasa 0, 1, 2, 3 │ │ │ ├──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │ │SR 13154 │ % │clasa 0, 1, 2, 3, 4-5 │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │Eficacitatea protecției │SR EN 152 │ – │- nealbăstrit │ │ │ │SR 13154 │ │- albăstrit nesemnificativ │ │ │ │ │ │- albăstrit │ │ │ │ │ │- puternic albăstrit │ │ │ │ │ ├────────────────────────────────┤ │ │ │ │ │f. bună, bună, moderată, slabă, │ │ │ │ │ │necorespunzătoare │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.m.a., tratament de │SR EN 599-1+A1│ g/mp │200 │ │ │suprafață, numai pentru │ │ │ │ │ │clasele de utilizare 2 și 3 │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.m.a., tratament prin │SR EN 599-1+A1│kg/mc │specificații fabricant │ │ │impregnare pentru clasele de│ │ │ │ │ │utilizare 2, 3, 4 și 5 │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.r.b., tratament de │SR EN 599-1+A1│ g/mp │clasă la sfârșitul încercării: │ │ │suprafață, numai pentru │ │ │nici o clasă ≥ 2 │ │ │clasele de utilizare 2 și 3 │ ├──────┼────────────────────────────────┤ │ │ │ │ mm │zonă fără albăstreală: minim 1,0│ │ │ │ │ │mm și medie ≥ 1,5 mm │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.r.b., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│clasă la sfârșitul încercării: │ │ │impregnare pentru clasele de│ │ │nici o clasa ≥ 2 │ │ │utilizare 2, 3, 4 și 5 │ ├──────┼────────────────────────────────┤ │ │ │ │ mm │zonă fără albăstreală: minim 1,0│ │ │ │ │ │mm și medie ≥ 1,5 mm │ ├────┼────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ 3.│Protecție împotriva │SR EN 113 │ – │Rezistență la specii de ciuperci│ │ │ciupercilor │SR EN │ │de putregai tare │ │ │1) Coniophora puteana (Schu.│113:2003/A1 │ │(bazidiomycete), care modifică │ │ │ex Fr.) – BAM Ebv. 15 │ │ │rezistențele mecanice ale │ │ │2) Coriolus versicolor │ │ │lemnului – simbol V │ │ │(Linnaeus) Quelet – │ │ │ │ │ │CTB 863 A │ │ │ │ │ │3) alte spp. conform │ │ │ │ │ │SR EN 113, SR EN 113:2003/A1│ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │Îmbătrânire │SR EN 73 │ – │Rezistență la evaporare │ │ │ │SR EN │ │ │ │ │ │73:1995/AC │ │ │ │ │ ├──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │ │SR EN 84 │ – │ Rezistență la spălare │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.m.a., tratament de │SR EN 599-1+A1│ – │ – │ │ │suprafață: │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┤ ├──────┼────────────────────────────────┤ │ │clasa de utilizare 2 │ │ kg/mc│100 │ │ ├────────────────────────────┤ ├──────┼────────────────────────────────┤ │ │clasele de utilizare 3 │ │ kg/mc│p.a.f., pentru alburn de pin │ │ │ │ │ │silvestru │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.m.a., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ – │ – │ │ │impregnare: │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┤ ├──────┼────────────────────────────────┤ │ │clasa de utilizare 2 │ │ kg/mc│100 │ │ ├────────────────────────────┤ ├──────┼────────────────────────────────┤ │ │clasele de utilizare │ │ kg/mc│p.a.f. pentru alburn de pin │ │ │3, 4 și 5 │ │ │silvestru │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.r.b., tratament de │SR EN 113 │ % │maxim 1 epruvetă are pierdere de│ │ │suprafață: │SR EN │ │masă > 3 (m/m) și <5 (m m) │ │ ├────────────────────────────┤113:2003/A1 ├──────┼────────────────────────────────┤ │ │clasa de utilizare 2 │SR EN 599-1+A1│ g/mp │p.e.m. pentru ciuperca cea mai │ │ │ │ │ │agresivă │ │ ├────────────────────────────┤ ├──────┼────────────────────────────────┤ │ │clasa de utilizare 3 │ │ g/mp │s.e.m. pentru ciuperca cea mai │ │ │ │ │ │agresivă │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.r.b., tratament prin │SR EN 113 │ % │maxim 1 epruvetă are pierdere de│ │ │impregnare: │SR EN │ │masă > 3 (m/m) și <5 (m m) │ │ ├────────────────────────────┤113:2003/A1 ├──────┼────────────────────────────────┤ │ │clasa de utilizare 2 │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│p.e.m. pentru ciuperca cea mai │ │ │ │ │ │agresivă │ │ ├────────────────────────────┤ ├──────┼────────────────────────────────┤ │ │clasele de utilizare │ │ kg/mc│s.e.m. pentru ciuperca cea mai │ │ │3, 4 și 5 │ │ │agresivă │ ├────┼────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ 4.│Protecție împotriva │SR EN 599-1+A1│ – │Rezistență la specii de ciuperci│ │ │ciupercilor │paragr. 5.2.12│ │de putregai tare, care modifică │ │ │1) Coniophora puteana (Schu.│ │ │rezistențele mecanice ale │ │ │ex Fr.) – BAM Ebv. 15 │ │ │lemnului │ │ │2) Coriolus versicolor │ │ │ │ │ │(Linnaeus) Quelet – │ │ │ │ │ │CTB 863 A │ │ │ │ │ │3) alte spp. conform │ │ │ │ │ │pct. 5.2.12 │ │ │ │ │ │din SR EN 599-1+A1 │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │Îmbătrânire │SR EN 73 │ – │Rezistență la evaporare │ │ │ │SR EN │ │ │ │ │ │73:1995/AC │ │ │ │ │ ├──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │ │SR EN 84 │ – │Rezistență la spălare │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.m.a., tratament de │SR EN 599-1+A1│ g/mp │200 │ │ │suprafață: │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┤ │ │ │ │ │clasa de utilizare 3.1 │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.r.b., tratament de │SR EN 599-1+A1│ – │maxim 1 epruvetă prezintă │ │ │suprafață: │ │ │degradare internă │ │ ├────────────────────────────┤ ├──────┼────────────────────────────────┤ │ │clasa de utilizare 3.1 │ │ – │maxim 1 epruvetă prezintă │ │ │ │ │ │degradare de suprafață │ │ ├────────────────────────────┤ ├──────┼────────────────────────────────┤ │ │ │ │ % │maxim 1 epruvetă are pierdere │ │ │ │ │ │de masă > 3 (m/m) și <5 (m m) │ ├────┼────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ 5.│Protecție împotriva │SR ENV 807 │ – │Rezistență la specii de ciuperci│ │ │ciupercilor │ │ │de putregai moale, care │ │ │1) Chaetomium globosum Kunze│ │ │modifică rezistențele mecanice │ │ │- ATCC 6205 │ │ │ale lemnului │ │ │2) Humicola grisea Traaen – │ │ │ │ │ │MG 28 │ │ │ │ │ │3) Petriella setifera (Alf. │ │ │ │ │ │Schmidt) Curzi – MG 50 │ │ │ │ │ │4) Lecythophora mutabilis │ │ │ │ │ │(van Beyma) W. Gams et │ │ │ │ │ │Mc Ginnis – S 24 E │ │ │ │ │ │5) Trichurus spiralis │ │ │ │ │ │Hasselbr.- MG 31 │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │Îmbătrânire │SR EN 84 │ – │Rezistență la spălare │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.m.a., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│p.a.f. pentru alburn de pin │ │ │impregnare: │ │ │silvestru │ │ │clasa de utilizare 4 │ │ │pentru alburn de fag │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.r.b., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│r.e.n. Anexa E, SR ENV 807 │ │ │impregnare: │ │ │ │ │ │clasa de utilizare 4 │ │ │ │ └────┴────────────────────────────┴──────────────┴──────┴────────────────────────────────┘4.3.1.2. Pentru sistemele de protecție aplicate prin procedee de suprafață sau prin procedee în profunzime, împotriva agenților biologici de origine animală, expuse în clase de utilizare definite de SR EN 335, precum și metodele de determinare (evaluare și/sau verificare a performanțelor acestora), sunt prezentate în tabelul 4.6.Tabelul 4.6 – Criterii și niveluri de performanță pentru protecțiile împotriva agenților biologici de origine animală*Font 9* ┌────┬────────────────────────────┬──────────────┬──────┬────────────────────────────────┐ │Nr. │ Criteriu de performanță │ Metoda de │ UM │ Nivel de performanță │ │crt.│ │ determinare │ │ │ ├────┼────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ ├────┼────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ 1.│Protecție împotriva │SR EN 599-1+A1│ – │Rezistență la specii de insecte,│ │ │insectelor │SR EN 46-1 │ │clasa Insecta, ordinul │ │ │1) Hylotrupes bajulus │SR EN 46-2 │ │Coleoptera, familia │ │ │ │SR EN 47 │ │Cerambycidae, genul Hylotrupes, │ │ │ │SR EN │ │specia H. bajulus, gândac cu │ │ │ │47:2005/AC │ │antene lungi, croitorul de casă │ │ │ │ │ │- simbol H │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │Îmbătrânire: │SR EN 599-1 │ – │Rezistență la evaporare │ │ │clasele de utilizare │SR EN 73 │ │ │ │ │1, 2 și 3 │SR EN │ │ │ │ │ │73:1995/AC │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │Îmbătrânire: │SR EN 599-1 │ – │Rezistență la spălare │ │ │clasele de utilizare │SR EN 84 │ │ │ │ │3, 4 și 5 │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.m.a., tratament de │SR EN 599-1+A1│ g/mp │200 (cufundare sau pipetă) │ │ │suprafață: │SR EN 46-1 │ │ │ │ │clasele de utilizare │SR EN 46-2 │ │ │ │ │1, 2 și 3 │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.m.a., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│p.a.f. pentru alburn de pin │ │ │impregnare: │SR EN 47 │ │silvestru │ │ │clasele de utilizare │SR EN │ │ │ │ │1, 2 , 3, 4 și 5 │47:2005/AC │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.r.b., tratament de │SR EN 599-1+A1│ % │la sfârșitul încercării: │ │ │suprafață: │SR EN 46-1 │ │100 mortalitate │ │ │clasele de utilizare │SR EN 46-2 │ │ │ │ │1, 2 și 3 │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.r.b., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│p.e.m. la sfârșitul încercării: │ │ │impregnare: │SR EN 47 │ │pentru insecta cea mai agresivă │ │ │clasele de utilizare │SR EN │ │ │ │ │1, 2 , 3, 4 și 5 │47:2005/AC │ │ │ ├────┼────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ 2.│Protecție împotriva │SR EN 49-1 │ – │Rezistență la specii de insecte,│ │ │insectelor │SR EN 49-2 │ │clasa Insecta, ordinul │ │ │1) Anobium punctatum de Geer│ │ │Coleoptera, familia Anobiidae, │ │ │ │ │ │genul Anobium, specia A. │ │ │ │ │ │punctatum, gândac comun, │ │ │ │ │ │cariul mobilei – simbol A │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │Îmbătrânire: │SR EN 73 │ – │Rezistență la evaporare │ │ │clasele de utilizare │SR EN │ │ │ │ │1, 2 și 3 │73:1995/AC │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │Îmbătrânire: │SR EN 599-1 │ – │Rezistență la spălare │ │ │clasele de utilizare │SR EN 84 │ │ │ │ │3, 4 și 5 │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.m.a., tratament de │SR EN 599-1+A1│ g/mp │200 (cufundare sau pipetă) │ │ │suprafață: │SR EN 49-1 │ │ │ │ │clasele de utilizare │ │ │ │ │ │1, 2 și 3 │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.m.a., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│p.a.f. pentru alburn de pin │ │ │impregnare: │SR EN 49-2 │ │silvestru │ │ │clasele de utilizare │ │ │ │ │ │1, 2 , 3, 4 și 5 │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.r.b., tratament de │SR EN 599-1+A1│ % │la sfârșitul încercării: │ │ │suprafață: │SR EN 49-1 │ │100 mortalitate │ │ │clasele de utilizare │ │ │ │ │ │1, 2 și 3 │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.r.b., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│la sfârșitul încercării: │ │ │impregnare: │SR EN 49-2 │ │pentru insecta cea mai agresivă │ │ │clasele de utilizare │ │ │ │ │ │1, 2 , 3, 4 și 5 │ │ │ │ ├────┼────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ 3.│Protecție împotriva │SR EN 20-1 │ – │Rezistență la specii de insecte,│ │ │insectelor │SR EN 20-2 │ │clasa Insecta, ordinul │ │ │1) Lyctus brunneus Stephens │ │ │Coleoptera, familia │ │ │ │ │ │Bostrichidae, genul Lyctus, │ │ │ │ │ │specia L. brunneus, gândacul de │ │ │ │ │ │parchet – simbol L │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │Îmbătrânire: │SR EN 73 │ – │Rezistență la evaporare │ │ │clasele de utilizare │SR EN │ │ │ │ │1, 2 și 3 │73:1995/AC │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │Îmbătrânire: │SR EN 599-1 │ – │Rezistență la spălare │ │ │clasele de utilizare │SR EN 84 │ │ │ │ │3, 4 și 5 │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.m.a., tratament de │SR EN 599-1+A1│ g/mp │200 (cufundare sau pipetă) │ │ │suprafață: │SR EN 20-1 │ │ │ │ │clasele de utilizare │ │ │ │ │ │1, 2 și 3 │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.m.a., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│p.a.f. pentru alburn de stejar │ │ │impregnare: │SR EN 20-2 │ │ │ │ │clasele de utilizare │ │ │ │ │ │1, 2 , 3, 4 și 5 │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.r.b., tratament de │SR EN 599-1+A1│ % │la sfârșitul încercării: │ │ │suprafață: │SR EN 20-1 │ │100 mortalitate │ │ │clasele de utilizare │ │ │ │ │ │1, 2 și 3 │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.r.b., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│s.e.m. la sfârșitul încercării: │ │ │impregnare: │SR EN 20-2 │ │pentru insecta cea mai agresivă │ │ │clasele de utilizare │ │ │ │ │ │1, 2 , 3, 4 și 5 │ │ │ │ ├────┼────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ 4.│Protecție împotriva │SR EN 117 │ – │Rezistență la specii de termite │ │ │insectelor │SR EN 118 │ │europene, clasa Insecta, ordinul│ │ │1) Reticulitermes lucifugus │ │ │Isoptera, familia │ │ │Rossi │ │ │Rhinotermitidae, genul │ │ │2) Reticulitermes │ │ │Reticulitermes, specia R. │ │ │santonensis │ │ │lucifugus – simbol T │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │Îmbătrânire: │SR EN 73 │ – │Rezistență la evaporare │ │ │clasele de utilizare │SR EN │ │ │ │ │1, 2 și 3 │73:1995/AC │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │Îmbătrânire: │SR EN 599-1 │ – │Rezistență la spălare │ │ │clasele de utilizare │SR EN 84 │ │ │ │ │3, 4 și 5 │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.m.a., tratament de │SR EN 599-1+A1│ g/mp │200 (cufundare sau pipetă) │ │ │suprafață: │SR EN 118 │ │ │ │ │clasele de utilizare │ │ │ │ │ │1, 2 și 3 │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.m.a., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│p.a.f. pentru alburn de pin │ │ │impregnare: │SR EN 117 │ │silvestru │ │ │clasele de utilizare │ │ │ │ │ │1, 2 , 3, 4 și 5 │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.r.b., tratament de │SR EN 599-1+A1│ % │la sfârșitul încercării: │ │ │suprafață: │SR EN 118 │ │nici un atac de clasa > 2 , un │ │ │clasele de utilizare │ │ │singur atac = 2 │ │ │1, 2 și 3 │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.r.b., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│clasa la sfârșitul încercării: │ │ │impregnare: │SR EN 117 │ │nici un atac de clasa > 1 │ │ │clasele de utilizare │ │ │ │ │ │1, 2 , 3, 4 și 5 │ │ │ │ └────┴────────────────────────────┴──────────────┴──────┴────────────────────────────────┘4.3.1.3. Pentru sistemele de protecție aplicate prin procedee de suprafață sau prin procedee în profunzime, împotriva agenților biologici, expuse în clase de utilizare definite de SR EN 335 (pct.2.4), în câmp, precum și metodele de determinare (evaluare și/sau verificare a performanțelor acestora), sunt prezentate în tabelul 4.7.Tabelul 4.7 – Criterii și niveluri de performanță pentru protecțiile împotriva agenților biologici în câmp*Font 9* ┌────┬────────────────────────────┬──────────────┬──────┬────────────────────────────────┐ │Nr. │ Criteriu de performanță │ Metoda de │ UM │ Nivel de performanță │ │crt.│ │ determinare │ │ │ ├────┼────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ ├────┼────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ 1.│Protecție împotriva │SR EN 330 │ – │Rezistență la specii de ciuperci│ │ │agenților biologici │ │ │și insecte prin expunere în │ │ │1) Încercări în câmp pentru │ │ │câmp. │ │ │folosire cu o acoperire și │ │ │Metodă cu îmbinare în L │ │ │în afara contactului cu │ │ │ │ │ │solul │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │Îmbătrânire │- │ – │- │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.m.a., tratament de │SR EN 599-1+A1│ g/mp │p.a.f. pentru alburn de pin │ │ │suprafață: │ │ │silvestru │ │ │clasa de utilizare 3.1 │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.m.a., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│p.a.f. pentru alburn de pin │ │ │impregnare: │ │ │silvestru │ │ │clasa de utilizare 3.2 │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.r.b., tratament de │SR EN 599-1+A1│ g/mp │clasa la sfârșitul încercării: │ │ │suprafață: │ │ │după ce eșantioanele netratate │ │ │clasa de utilizare 3.1 │ │ │au atins o clasă medie ≥ 3, │ │ │ │ │ │V^n, V^e și V^i egală sau mai │ │ │ │ │ │bună decât produsul de │ │ │ │ │ │referință, R2^TP ≤ R2^R │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.r.b., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│p.e.m. la sfârșitul încercării: │ │ │impregnare: │ │ │după ce eșantioanele netratate │ │ │clasa de utilizare 3.2 │ │ │au atins o clasă medie ≥ 3, V^n,│ │ │ │ │ │V^e și V^i egală sau mai bună │ │ │ │ │ │decât produsul de referință, │ │ │ │ │ │R2^TP ≤ R2^R, SR EN 330 │ ├────┼────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ 2.│Protecție împotriva │SR EN 252 │ – │Rezistență la specii de ciuperci│ │ │agenților biologici │SR EN │ │și insecte prin expunere în │ │ │1) Încercarea în poligon în │252:1995/AC1 │ │poligon. │ │ │contact cu solul │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │Îmbătrânire │- │ – │- │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.m.a., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│p.a.f. pentru alburn de pin │ │ │impregnare: │ │ │silvestru │ │ │clasa de utilizare 4 │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.r.b., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│rsnP, rinP la sfârșitul │ │ │impregnare: │ │ │încercării: │ │ │clasa de utilizare 4 │ │ │după 5 ani media rsnP/0,75 și a │ │ │ │ │ │rinP/0,17 │ ├────┼────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ 3.│Protecție împotriva │SR EN 275 │ – │Rezistență la specii de animale │ │ │agenților biologici │ │ │marine │ │ │1) Încercarea în poligon în │ │ │ │ │ │contact cu apa sărată. │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │Îmbătrânire │- │ – │- │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.m.a., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│p.a.f. pentru alburn de pin │ │ │impregnare: │ │ │silvestru │ │ │clasa de utilizare 5 │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.r.b., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│rsnP, rinP la sfârșitul │ │ │impregnare: │ │ │încercării: │ │ │clasa de utilizare 5 │ │ │după 5 ani media rsnP/0,75 și a │ │ │ │ │ │rinP/0,17 │ └────┴────────────────────────────┴──────────────┴──────┴────────────────────────────────┘Note:(1)Dacă în tabelele 4.5 – 4.7 se prevede ca produsul de protecție a lemnului să fie rezistent la încercările de spălare și/sau de evaporare, atunci încercările prevăzute în standardul de referință SR EN 73, SR EN 73:1995/AC și SR EN 84 trebuie efectuate separat.(2)Utilizând criteriul potrivit pentru valoarea de referință biologică (v.r.b.) precizată în tabelele 4.5 – 4.7, v.r.b. trebuie stabilită pentru fiecare încercare cu un nivel de aplicare egal sau mai mic decât valoarea maximă de aplicare (v.m.a.) dată.(3)În standardele de încercare biologică care prevăd calculul pragului de eficacitate, v.r.b. trebuie să fie pragul de eficacitate mediu (p.e.m.), cu excepțiile prevăzute de SR EN 599-1+A1.4.3.2. Cerințele de eficacitate protectoare preventivă împotriva atacurilor agenților biologici sunt specificate pentru fiecare din cele 5 clase de utilizare.4.3.3. Pentru clasa de utilizare 1, produsele de protecție a lemnului, care pot fi aplicate prin procedee de tratament de suprafață sau prin impregnare, trebuie să prezinte eficacitate biologică față de unul din cazurile:a)– oricare din insectele pentru care protecția este cerută; … b)– insecta cea mai puțin sensibilă la acest produs; … c)– Hylotrupes bajulus, în calitate de insectă reprezentativă. … 4.3.4. Pentru clasa de utilizare 2, produsele de protecție a lemnului, care pot fi aplicate prin procedee de tratament de suprafață sau prin impregnare, trebuie să prezinte eficacitate față de ciupercile bazidiomicete lignicole, după îmbătrânire (exclusiv Coriolus versicolor). Toate produsele cu acțiune insecticidă, trebuie să prezinte eficacitate față de agenții biologici de referire, demonstrată prin încercările corespunzătoare pentru clasa de risc 1.4.3.5. Pentru clasa de utilizare 3, produsele de protecție a lemnului, care pot fi aplicate prin procedee de tratament de suprafață sau prin impregnare, trebuie să prezinte eficacitate pentru:a)– ciuperci lignicole bazidiomicete, exclusiv Coriolus versicolor; … b)– agenți biologici la care se referă produsul, demonstrată prin încercările pentru clasa de risc 2. … 4.3.6. Pentru clasa de utilizare 4, produsele de protecție a lemnului, care pot fi aplicate numai prin procedee de tratament prin impregnare, trebuie să prezinte eficacitate pentru:a)– ciuperci lignicole bazidiomicete, inclusiv Coriolus versicolor pe fag și/sau pin silvestru; … b)– putregai moale. … 4.3.7. Pentru clasa de utilizare 5, produsele de protecție a lemnului, care pot fi aplicate numai prin procedee de tratament prin impregnare, trebuie să prezinte eficacitate pentru:a)– ciuperci lignicole bazidiomicete inclusiv Coriolus versicolor pe fag și/sau pin silvestru; … b)– putregai moale; … c)– dăunători marini după o perioadă minimă de 5 ani. … 4.3.8. Criteriile și nivelurile de performanță pentru eficacitatea protecției, în clasa de utilizare, cât și metodele de determinare a performanțelor produselor de protecție, conform SR EN 599-1+A1, sunt prezentate în tabelele 4.5 – 4.7.Cu titlu informativ, în Anexa 2 se prezintă un exemplu de sistem de descriere a eficacității produselor de protecție a lemnului împotriva agenților biologici.4.4. Criterii și niveluri de performanță pentru protecțiile împotriva focului4.4.1. Produsul de ignifugare trebuie să modifice clasa de reacție la foc a materialului de bază astfel încât acesta să se încadreze după aplicarea protecției într-o clasă superioară, conform sistemului de clasificare din standardul SR EN 13501-1+A1.4.4.2. Metodele de încercare pentru produsul de ignifugare sunt cele prevăzute de standardele SR EN ISO 11925-2 și SR EN 13823.4.4.3. Durabilitatea performanței de reacție la foc, corespunde uneia din clasele DRF ST, DRF INT1, DRF INT2, DRF EXT, conform sistemului de clasificare și încercare din SR CEN/TS 15912.4.4.4. Calitatea ignifugării executată de un aplicator, trebuie să corespundă unei eficacități exprimată în % pierdere de masă, conform SR 652.4.4.5. Ignifugarea se execută conform normelor tehnice pentru ignifugarea materialelor și produselor combustibile din lemn și textile utilizate în construcții.4.4.6. Nivelurile de performanță ale produselor de ignifugare a lemnului și a materialelor pe bază de lemn, respectiv a calității protecției ignifuge, se stabilesc prin încercări după metode standardizate, în rapoarte de încercări emise de un laborator autorizat/acreditat pentru domeniul relevant de activitate. + 
5. ALCĂTUIREA SISTEMELOR DE PROTECȚIE A ELEMENTELOR DE CONSTRUCȚII DIN LEMN SITUATE ÎN MEDII ATMOSFERICE CU DIFERITE CLASE DE AGRESIVITATE5.1. Sisteme de protecție împotriva agenților fizici, chimici, biologici și termici5.1.1. Condițiile generale de alcătuire a sistemelor de protecție împotriva agenților fizici, chimici, biologici și termici sunt următoarele:a)sistemele de protecție a elementelor de construcții din lemn împotriva agenților fizici, chimici, biologici și termici se vor alege în funcție de natura și starea suportului de lemn, de natura și agresivitatea mediului, de durabilitatea estimată a protecției și de considerente economice. … b)protecția elementelor de construcții din lemn împotriva agenților fizici, chimici, biologici și termici este, de regulă, cu atât mai economică, cu cât are o durabilitate mai ridicată, deoarece astfel se reduc la minimum lucrările de întreținere/refacere a protecției pe durata de serviciu a construcției. … c)elementele de construcții din lemn expuse la acțiunea agenților agresivi și care, după montaj, nu mai sunt accesibile, se vor proteja în așa fel încât, pe durata de serviciu a construcției să nu afecteze durabilitatea acesteia. … d)în cazul în care accesul pentru aplicarea sistemului de protecție pe suprafața suportului din lemn nu este posibil, se vor prevedea alte măsuri, ca de exemplu: execuția elementelor de construcții dintr-un material rezistent la acțiunea agenților agresivi, asigurarea posibilității înlocuirii elementelor degradate ș.a. … e)principalele criterii și niveluri de performanță care trebuie satisfăcute de stratul suport de lemn pe suprafața căruia se aplică sistemele de protecție sunt precizate la pct. 4.1 (tabelul 4.1). … f)principalele criterii și niveluri de performanță care trebuie îndeplinite de sistemele de protecție, în funcție de tipul agenților agresivi sunt precizate la pct. 4.2 … pct. 4.4 (tabelele 4.2 ÷ 4.7). … 5.2. Elemente de construcții expuse la acțiunea agenților agresivi, inaccesibile după montaj5.2.1. Elementele de construcții din lemn expuse la acțiunea agenților agresivi și care, după montaj, nu mai sunt accesibile, se vor proteja în așa fel încât, pe durata de serviciu a construcției să nu afecteze durabilitatea acesteia.5.2.2. Funcție de natura agentului agresiv identificat, se prevăd măsuri de protecție chimică și constructivă, concomitent cu măsuri de reducere la maxim a acțiunii acestuia.5.2.3. În cazul în care accesul pentru aplicarea sistemului de protecție pe suprafața suportului din lemn nu este posibil, se prevăd alte măsuri de execuție a suportului, de exemplu, execuția suportului dintr-un material rezistent la acțiunea agenților agresivi identificați.5.3. Criterii și niveluri de performanță satisfăcute de stratul suport tratat cu produs de protecție5.3.1. Lemnul tratat pentru construcții trebuie să îndeplinească cerințele din SR EN 15228.5.4. Criterii și niveluri de performanță îndeplinite de sistemele de protecție5.4.1. Sistemele de protecție trebuie să îndeplinească cerințele din capitolul 4.5.5. Alcătuirea sistemelor de protecție a elementelor de construcții din lemn5.5.1. Alcătuirea generală a sistemelor de protecție aplicate prin procedee de suprafață, de exemplu prin vopsire a elementelor de construcții din lemn împotriva agenților agresivi fizici și chimici include următoarele straturi succesive:a)– strat primar (grund); … b)– strat(uri) intermediar(e) (strat de nivelare: chit, vopsea); … c)– strat(uri) final(e)/de finisare (vopsea, email). … Stratul primar de grund are rolul de a pătrunde în stratul superficial al suportului de lemn și de a îmbunătăți aderența straturilor de protecție ulterioare la suport.Stratul(urile) intermediar(e) de protecție, are (au) rolul de a asigura o bună aderență și o impermeabilitate la agenți agresivi, fizici și chimici.Stratul(urile) final(e) de protecție are (au) rolul de a asigura o rezistență chimică ridicată la acțiunea agenților agresivi fizici și chimici. Totodată are (au) un rol decorativ.5.5.2. Alcătuirea generală a sistemelor de protecție aplicate prin procedee de profunzime (imersie, impregnare) urmate de procedee de suprafață (vopsire a elementelor de construcții din lemn împotriva agenților agresivi biologici, fizici și chimici), include următoarele straturi succesive:a)– strat(uri) primar(e) fără peliculă (impregnant); … b)– strat(uri) intermediar(e) (grund); … c)– strat(uri) intermediar(e) (strat de nivelare: chit, vopsea); … d)– strat(uri) final(e)/de finisare (vopsea, email). … Stratul primar de impregnant are rolul de a pătrunde în profunzimea suportului de lemn și de a îmbunătăți rezistența suportului la agenți biologici.Stratul(urile) intermediar(e) de protecție, are (au) rolul de a asigura o bună aderență și o impermeabilitate la agenți agresivi fizici și chimici.Stratul(urile) final(e) de protecție are (au) rolul de a asigura o rezistență chimică ridicată la acțiunea agenților agresivi fizici și chimici. Totodată are (au) un rol decorativ.Notă: Pentru protecția stâlpilor prin procedeul de impregnare cu vid și presiune utilizați în clasa 4 de utilizare nu se mai aplică straturile (c) … (d). Protecția hidrofugă se aplică prin procedeul de impregnare cu ulei de creozot, prin procedeul cu bandaje bituminoase și prin procedeul cu paste hidrofuge în zona de interferență aer-sol.5.5.3. Alcătuirea generală a sistemelor de protecție aplicate prin procedee de suprafață, de exemplu prin vopsire a elementelor de construcții din lemn împotriva agenților agresivi biologici, termici (foc), fizici și chimici, include următoarele straturi succesive:a)– strat(uri) primar (impregnant, soluție care nu modifică aspectul lemnului) fără peliculă; … b)– strat(uri) secundar (impregnant, soluție care nu modifică aspectul lemnului) fără peliculă; … c)– strat(uri) intermediar(e) (grund); … d)– strat(uri) intermediar (e) (strat de nivelare: chit, vopsea); … e)– strat(uri) final(e)/de finisare (vopsea, email). … Stratul primar de impregnant are rolul de a pătrunde în stratul superficial al suportului de lemn și de a îmbunătăți rezistența suportului la agenți biologici.Stratul secundar de impregnant are rolul de a pătrunde în stratul superficial al suportului de lemn și de a îmbunătăți performanțele de comportare la foc.Stratul(urile) intermediar(e) de protecție, are (au) rolul de a asigura o bună aderență și o impermeabilitate la agenți agresivi fizici și chimici.Stratul(urile) final(e) de protecție are (au) rolul de a asigura o rezistență chimică ridicată la acțiunea agenților agresivi fizici și chimici. Totodată are (au) un rol decorativ.Notă 1: Pentru protecția elementelor de construcții din lemn utilizate la șarpantă, nu se mai aplică straturile (c)-(e).Notă 2: Prezenta notă este valabilă pentru cele trei sisteme prezentate la pct. 5.5.1, 5.5.2 și 5.5.3. Pentru protecția elementelor de construcții din lemn, sistemele de protecție pot fi alcătuite din straturi succesive, cu produse cu rol (straturi primare, intermediare, finale) și eficacitate de protecție adecvate (la agenți fizici, chimici, biologici și termici), în funcție de riscurile și frecvența agenților agresivi și în funcție de durabilitatea naturală și clasa de utilizare a stratului suport din lemn.5.6. Aplicarea produselor de protecție (impregnant, grund, vopsea) din alcătuirea sistemelor5.6.1. Aplicarea produselor de protecție (impregnant, grund, vopsea) din alcătuirea sistemelor de protecție se efectuează prin următoarele procedee principale:a)aplicarea cu pensula; … b)aplicarea cu rola/trafalet de cauciuc; … c)aplicarea prin pulverizare cu pistolul: pulverizare cu aer sub presiune, fără aer (airless); … d)aplicarea prin imersie în cuve sau bazine de imersie; … e)aplicarea prin impregnare cu vid-presiune, în instalații speciale. … Notă: Protecțiile împotriva agenților biologici implică în lucrările de combatere, și procedee prin gazare, fumigare și iradiere. Acestea asigură decontaminarea lemnului, în cazul infectării cu fungi sau infestării cu insecte.5.7. Produse de protecție a elementelor de construcții din lemn împotriva agenților biologici5.7.1. Produsele de protecție a elementelor de construcții din lemn împotriva agenților biologici (ciuperci lignicole și insecte xilofage) sunt produse chimice sau combinații de produse chimice, cu acțiune fungicidă și insecticidă.5.7.2. Din punct de vedere al caracteristicilor fizico-chimice ale solventului utilizat, produsele de protecție a lemnului se clasifică în:a)produse de protecție solubile în apă; … b)produse de protecție solubile în solvenți organici. … 5.7.3. Din punct de vedere al lavabilității (după o perioadă de fixare de două … șase săptămâni), produsele de protecție a lemnului se clasifică în:a)produse lavabile; … b)produse greu lavabile; … c)produse nelavabile. … 5.7.4. Sistemul de clasificare al procedeelor și produselor de protecție funcție de domeniile de utilizare, este prezentat în tabelul 5.1.Tabelul 5.1 – Clasificarea procedeelor și produselor de protecție funcție de domeniile de utilizare ┌─────────────┬─────────────┬──────────────────────────────┬─────────────────┐ │ Procedeu de │ Mod de │ Domeniu de utilizare │ Produse de │ │ protecție │ aplicare │ │ protecție │ │ chimică a │ │ │ utilizate │ │ lemnului │ │ │ │ ├─────────────┼─────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────┤ │Vid-presiune │Impregnare în│Clasa de utilizare 4 și 5: │Produse solubile │ │Vid-presiune-│profunzime la│- în condiții de utilizare: │în apă, │ │vid │presiuni │în exterior, în aer liber, în │nelavabile sau │ │Vid-presiune │diferite de │contact cu solul, în subteran,│greu lavabile și │ │atmosferică │presiunea │în mediu acvatic, în condiții │antiseptici │ │Vid-presiune │atmosferică, │de deteriorare accelerate. │uleioși │ │atmosferică- │conform │- pentru materiale lemnoase │ │ │vid │STAS 9302/1 │ușor impregnabile. │ │ │ │SR 9302/2 și │- utilizare: piese și elemente│ │ │ │STAS 9302/5 │din lemn utilizate în │ │ │ │ │exteriorul clădirii în contact│ │ │ │ │cu solul sau în condiții de │ │ │ │ │umiditate excesivă și de lungă│ │ │ │ │durată. │ │ │ │ │- sortimente: grinzi, │ │ │ │ │cosoroabe, tălpi, căpriori, │ │ │ │ │astereală, cherestea pentru │ │ │ │ │cofraje, panouri de pereți │ │ │ │ │exteriori. │ │ ├─────────────┼─────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────┤ │Băi calde- │Impregnare în│Clasa de utilizare 3: │Produse solubile │ │reci │profunzime la│- în condiții de umiditate │- în apă │ │Băi simple │presiune │relativă a aerului U > 70%, │- în solvenți │ │ │atmosferică, │fără contact cu solul. │organici │ │ │conform │- utilizare: piese și elemente│ │ │ │STAS 9302/1 │din lemn utilizate temporar în│ │ │ │STAS 9302/3 │interiorul clădirii în │ │ │ │ │condiții de umiditate excesivă│ │ │ │ │(de ex. procedeele umede din │ │ │ │ │timpul execuției). │ │ │ │ │- sortimente: grinzi, capete │ │ │ │ │de grinzi, piese de legătură │ │ │ │ │și alte panouri pentru │ │ │ │ │dușumele, panouri de pereți │ │ │ │ │interiori multistrat precum și│ │ │ │ │uși, ferestre de exterior │ │ ├─────────────┼─────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────┤ │Imersie │Tratament de │Clasele de utilizare 1, 2 și │Produse solubile │ │Pulverizare │suprafață, │3: │- în apă │ │Pensulare │conform │- în condiții de utilizare în │- în solvenți │ │ │STAS 9302/1 │interior sau exterior sub │organici │ │ │STAS 9302/4 │protecția unui acoperiș. │ │ │ │ │- utilizare: piese și │ │ │ │ │elemente din lemn utilizate │ │ │ │ │temporar în interiorul │ │ │ │ │construcțiilor provizorii, în │ │ │ │ │condiții de umiditate │ │ │ │ │excesivă. │ │ │ │ │- sortimente: dușumele în │ │ │ │ │lambă și uluc, pervazuri, │ │ │ │ │tocuri, uși-ferestre de │ │ │ │ │exterior. │ │ └─────────────┴─────────────┴──────────────────────────────┴─────────────────┘5.8. Durabilitatea sistemelor de protecție aplicate împotriva agenților fizici, chimici, biologici, termici5.8.1. Durabilitatea sistemelor de protecție aplicate pe suprafața elementelor de construcții din lemn împotriva agenților fizici, chimici, biologici, termici, este determinată de următorii factori:a)concepția structurii; … b)calitatea materialului lemnos; … c)calitatea produselor folosite pentru protecție; … d)starea inițială a suportului; … e)stadiul pregătirii suportului; … f)condițiile și metodele de aplicare; … g)calitatea aplicării; … h)condițiile de expunere după aplicare. …  + 
6. INSTRUCȚIUNI DE PREVENIRE ȘI COMBATERE A CIUPERCILOR XILOFAGE ȘI DE ALTERARE CROMATICĂ6.1. Metode și produse pentru protecția de scurtă durată a lemnului, 1…6 luni, de prevenire a atacului de ciuperci de alterare cromatică6.1.1. Metodele și produsele pentru protecția de scurtă durată a lemnului, 1…6 luni, de prevenire a atacului de ciuperci de alterare cromatică se aplică în fazele de prelucrare primară a lemnului proaspăt debitat, cu umiditate ridicată, pe durata uscării naturale, împotriva atacului de ciuperci de mucegăire și de albăstrire.6.1.2. Protecția lemnului rotund după tăiere, în perioada uscării, depozitării și transportului, are în vedere următoarele aspecte:a)pierderea funcției vitale și, ulterior a cojii, constituie condiții optime primare pentru pierderea sevei și a apei libere, lăsând loc liber pentru infiltrarea agenților agresivi biologici și de destabilizare dimensională prin crăpare la capete și fisurare în lungul fibrei; … b)pierderea apei libere, până la punctul de saturație a fibrei, urmată de pierderea apei legate concomitent cu contragerea lemnului, sunt fenomene însoțite adesea de atac biologic cauzat de dăunătorii forestieri; … c)în perioada de după doborâre și în timpul depozitării și transportului este necesar luarea de măsuri de protecție și conservare în vederea scăderii pierderilor calitative și deprecierii cauzate de ciuperci; … d)asociate atacului de ciuperci de alterare cromatică sunt fenomenele de incindere și răscoacere în sezonul cald, pe un număr mare de specii foioase; … e)metodele și produsele de protecție a lemnului rotund după tăiere se bazează pe imersie în apă, ploaie artificială, paste antiseptice, aerosoli calzi și reci, măsuri silvotehnice și fitosanitare. … 6.1.3. Protecția cherestelei de foioase și rășinoase după debitare (și aburire) este cunoscută sub denumirile de conservare/antiseptizare, și are în vedere următoarele aspecte:a)cheresteaua este expusă la deprecieri calitative prin mucegăire și albăstrire datorate atacului biologic fungic, favorizat de natura și compoziția chimică a lemnului, modul de stivuire și condițiile de depozitare. … b)fenomenele de mucegăire și albăstrire sunt provocate de specii de fungi imperfecți și ascomycete, pe fondul umidității ridicate a lemnului și condițiilor climatice, de temperatură și umiditate optime. … c)mucegăirea apare la suprafață și după uscare poate fi înlăturată prin periere, în timp ce albăstrirea se dezvoltă în profunzime și nu mai poate fi înlăturată chimic sau mecanic. … d)biodegradarea prin alterare cromatică nu afectează rezistențele mecanice ale lemnului. … e)metodele de protecție a cherestelei de foioase și rășinoase după debitare, se bazează pe procedee industriale prin: … e1) aburire; … e2) antiseptizare prin imersie scurtă; … e3) hidrofugarea capetelor; … e4) stivuirea; … e5) uscarea naturală; … e6) etuvare. … f)produsele de protecția cherestelei de foioase și rășinoase după debitare, sunt … f1) soluții antiseptice (impregnanți) pe bază de biocide; … f2) paste de hidrofugare. … 6.2. Metode și produse pentru protecția de lungă durată a lemnului, de prevenire a atacului de ciuperci xilofage și de alterare cromaticăProtecția de lungă durată a lemnului, de prevenire a atacului de ciuperci xilofage și de alterare cromatică se aplică pe elemente din lemn aduse la cote finale de prelucrare mecanică, fără atac biologic.Procedeele de aplicare sunt diferențiate pentru anumite utilizări, conform prezentării din tabelul 5.1 și în precizările de la punctele 6.2.1÷6.2.5.La montarea în construcții se vor folosi elemente de construcții din lemn cu umidități finale maxime, după cum urmează:a)12% pentru clasa de utilizare 1; … b)15% pentru clasa de utilizare 2; … c)18% pentru clasa de utilizare 3. … 6.2.1. Metode de suprafață, prin imersie de scurtă durată6.2.1.1. Imersia simplă este o metodă de tratare chimică, de antiseptizare, de prevenire, și constă în imersarea lemnului în soluția de tratare pentru o perioadă de la câteva secunde la câteva minute.6.2.1.2. Eficacitatea metodei și gradul de pătrundere a soluției sunt determinate de durata de tratare, specia lemnoasă, structura și umiditarea lemnului, temperatura soluției și temperatura atmosferică, absorbția soluției variind și cu raportul secțiune-lungime.6.2.1.3. În cazul elementelor de mici dimensiuni sau a elementelor de binale, tratamentul prin imersare într-o soluție antiseptică este suficient dacă durata de imersie este de 3 minute.6.2.1.4. Imersia timp de 10 minute asigură o eficacitate similară unui tratament aplicat printr-o pensulare în 3 straturi.6.2.2. Metode de suprafață, prin pensulare6.2.2.1. Pensularea este cea mai simplă metodă de protecție chimică de prevenire și constă în aplicarea unui strat antiseptic (pensulare simplă) sau a 2 straturi (pensularea dublă), cu respectarea timpului de uscare a primului strat.6.2.2.2. Pentru realizarea unei penetrări suficiente a soluțiilor antiseptice și o bună anduranță a grundurilor antiseptice, aplicarea se realizează corespunzător prin pensularea în ambele sensuri și anume, în sens longitudinal (respectiv pe direcția fibrelor), apoi transversal și din nou longitudinal.6.2.2.3. Consumul de soluție antiseptică variază funcție de specia lemnoasă, natura produsului și a solventului utilizat, textura și starea de sănătate a lemnului, raportul suprafață-volum și mod de aplicare.6.2.2.4. Sub raport economic, pensularea este convenabilă în cazul în care volumul de material lemnos este redus. Asigură o durabilitate a peliculei de protecție de cca 1-2 ani.6.2.3. Metode de suprafață, prin pulverizare6.2.3.1. Pulverizarea, din punct de vedere al eficacității tratamentului preventiv, se situează pe loc aproximativ egal cu pensularea dublă, aplicarea realizându-se în două reprize pentru a se asigura continuitatea peliculei de protecție și integritatea suprafeței.6.2.3.2. Pulverizarea se poate realiza cu diferite aparate acționate manual sau pistoale cu presiune, prevăzute cu duze cu diametru corespunzător vâzcozității soluției.6.2.3.3. Prin pulverizare, consumul specific de soluție se majorează cu cca. 30-40% față de pensulare, ca urmare a pierderii de soluție, pierdere care poate fi economisită în cazul unor aparate prevăzute cu un sistem de recuperare a soluției dispersate în atmosferă.6.2.3.4. Sub raport economic, pulverizarea este mai eficientă decât pensularea, în cazul în care este necesar a se trata suprafețe mari de lemn. Asigură o durabilitate a protecției de 1-2 ani.6.2.4 Metode de profunzime, la presiune atmosferică prin băi calde-reci6.2.4.1. Procedeul de impregnare fără presiune este un procedeu de protecție de prevenire și este eficient, asigurând o bună pătrundere în lemn, astfel:a)absorbția soluției în lemn, prin metoda băii calde-reci variază funcție de specia și structura lemnului și raportul lungime-secțiune; în cazul speciilor de rășinoase fără alburn, absorbția este de cca. 20% pe secțiunea transversală; în alburn, se realizează o pătrundere de cca. 85% din secțiune. … b)la foioasele ușor impregnabile, cu vase deschise ca de exemplu, fagul, se poate realiza și o impregnare totală în cazul lungimilor de max. 50 cm. … c)absorbția medie a substanțelor solubile în apă este de cca. 16 kg/mc, iar a produselor uleioase de cca. 32 kg/mc. … 6.2.4.2. Durata băii reci variază funcție de temperatura mediului exterior.6.2.4.3. Procedeul băilor calde-reci se utilizează în cazul elementelor din lemn de dimensiuni reduse sau în cazul secțiunilor de elemente destinate lucrărilor de consolidare sau restaurare.6.2.5 Metode de profunzime, la presiune diferită de presiunea atmosferică6.2.5.1. Tratamentele de protecție de prevenire prin impregnare cu presiune, se realizează în autoclave, în care soluțiile de impregnare sunt forțate să pătrundă datorită presiunii. Impregnarea, spre deosebire de procedeul cu băi, decurge în timp mult mai scurt, fiind un procedeu controlat.6.2.5.2. Impregnarea cu presiune poate fi combinată cu vid, aburire, presiune atmosferică, care permit reglarea absorbției, penetrării și repartiției substanțelor în lemn, funcție de domeniul de utilizare a materialului lemnos și se practică în cazul în care lemnul urmează a fi utilizat în condiții de exterior, în contact direct cu pământul sau în condiții de umiditate excesivă, caz în care lemnul este supus degradării accelerate.6.2.5.3. Impregnarea cu vid sau vid-presiune se realizează în instalații speciale, închise etanș și materialul lemnos impregnat se stivuiește pentru uscare sub acoperiș (pentru a se asigura fixarea produsului antiseptic).6.3. Măsuri, metode și produse pentru prevenirea și combaterea (eradicarea) ciupercilor xilofage (lignicole de putrezire) inclusiv a Buretelui de casăCiupercile xilofage, conform cheii de identificare prezentată în Anexa 5, fac parte din încrengătura Basidiomycota și sunt clasificate după cum urmează:a)ciuperci xilofage care produc putrezirea lemnului aflat în aer liber, așa cum sunt prezentate cele mai importante ciuperci din această clasă în tabelul A5.1: … – Lenzites sepiaria (Wulf) Fr. syn. Gloephyllum sepiarium (Wulf) Karst;– Lenzites abietina (Bull) Karst syn. Gloephyllum abietinum (Bull) Karst;– Lenzites betulina (L) Fr. Syn. Trametes betulina (L) Pil.;– Lentinus lepideus Fr. Syn. L.Squamosus (Schaeffer) Schrot;– Daedalea quercina (L) Fr. Syn. Trametes quercina (L) Pil.b)ciuperci xilofage care produc putrezirea lemnului aflat în interiorul construcțiilor, așa cum sunt prezentate cele mai importante ciuperci din această clasă în tabelul A5.2. … – Merulius Lacrymans (Wulf) Fr. – buretele de casă;– Coniophora cerebella (Pers) Duby – buretele de pivniță;– Poria vaporaria (Pers) Fr. – Buretele țurțure de mină;– Paxillus panuoides Fr.Măsurile, metodele și produsele pentru prevenirea și combaterea (eradicarea) ciupercilor xilofage inclusiv buretele de casă se aplică pentru construcții cu elemente din lemn și construcții mixte (cu elemente din lemn și de zidărie).Elementele din lemn contaminate, aflate în vecinătatea elementelor de zidărie cu umiditate ridicată se supun unei intervenții comune, pentru eliminarea surselor de contaminare biologică6.3.1. Măsuri de prevenire în faza de proiectareMăsurile de prevenire care se iau în faza de proiectare a construcțiilor constau în următoarele:a)se alege pentru amplasament un teren drenat; … b)se proiectează soluții constructive respectând principiul asigurării ventilației tuturor elementelor de construcții din lemn (acoperiș, pardoseli, pereți etc.); … c)se asigură protecția corespunzătoare a pereților față de agresivitatea precipitațiilor; … d)se prevede utilizarea lemnului din specii rezistente la atacul ciupercilor xilofage, conform SR EN 350-2 (duramen de stejar, pin, salcâm) sau lemn protejat chimic (impregnat) în cazul contactului cu solul sau cu umiditatea excesivă; … d)se prevede termoizolație pentru evitarea condensului; … e)se stabilește panta optimă a acoperișului (care să asigure îndepărtarea rapidă a precipitațiilor) precum și mărimea streașinei; … f)se stabilește un material de umplutură corespunzător și uscat, sub pardoseli, cu evitarea zgurei care din cauza porozității întreține umiditatea. … 6.3.2 Măsuri de prevenire în faza de execuțieMăsurile preventive în faza de execuție a construcțiilor constau în următoarele:a)terenul pe care se execută construcția trebuie să fie uscat sau drenat; … b)lemnul utilizat trebuie să aibă umiditățile prevăzute la punctul 6.2; … c)depozitarea lemnului pe șantier trebuie să se facă deasupra solului, sub un acoperiș și ventilat; … d)materialele lemnoase, la sosirea în depozit sau pe șantier, trebuie să fie cojite și sortate; … e)se elimină porțiunile din lemn care prezintă putregai, forme de dislocare sau galerii (indicii pentru atacuri de ciuperci sau insecte xilofage) prin secționare la 20 cm de zona putrezită; … f)pentru rezemarea elementelor de construcții din lemn, se utilizează cuzineți din materiale neatacabile: beton, piatră, zidărie (izolate hidrofug) sau lemn greu atacabil, cu durabilitate mare, conform SR EN 350-2 (din specii de lemn rezistente, de ex.: duramen de pin, salcâm, stejar) sau lemn impregnat cu produse fungicide; … e)se respectă măsurile de protecție prevăzute în proiectul tehnic al construcției. … 6.3.3. Combaterea atacului activ de ciuperci de putrezire. Identificarea atacului.6.3.3.1. Criteriile de depistare a ciupercii sunt:a)prezența la suprafață a miceliului sau a corpului fructifer; … Pentru informații suplimentare se va consulta Anexa 7 (informativă) în care sunt prezentate generalități privind instalarea și biologia ciupercii Merulius lacrymans.b)apariția petelor de umezeală, fără legătură vizibilă cu o sursă de umiditate presupune existența ciupercii (cu timpul, tencuielile se fărâmițează și se desprind, dușumelele se umflă excesiv, se umezesc accentuat în jurul cuielor metalice, treptat se lasă marginile scândurilor, se deformează, capătă un sunet surd la ciocănire, iar la parchete se constată un joc mai pronunțat) și se simte mirosul caracteristic de ciuperci; … c)atac asupra elementelor de pardoseli și la tălpile de lemn ale pereților, de unde se propagă la tocurile ușilor, între zid și tâmplărie până în partea superioară; … d)tăbliile ușilor se umflă și crapă; înainte de aceasta, din cauza pierderii rezistenței lemnului, ușile se lasă și se mișcă greu în balamale; … e)prezența lemnului în construcții prin intermediul căruia se face ușor propagarea ciupercilor, de la un perete la altul, prin elementele comune de lemn. … 6.3.4. Etapele de intervenție în combaterea ciupercilor lignicole de putrezire6.3.4.1. Cerințe preliminare pentru intervenția de combatere a ciupercilor lignicole de putrezireÎn cazul construcțiilor cu elemente din lemn sau cu elemente din lemn și de zidărie, cu atac de ciuperci lignicole de putrezire se impun următoarele măsuri:a)se controlează periodic atât interiorul încăperilor și podurilor cât și exteriorul acestora; … b)se stabilește tipul, amploarea atacului și cauzele care au provocat infectarea constatată cu ocazia controlului periodic, prin prezența ciupercilor lignicole de putrezire (fie în construcțiile de lemn, fie în construcțiile de zidărie), pentru care sunt necesare următoarele activități: … b1) pentru a se stabili amploarea atacului, se decopertează elementele construcției (pardoseli, lambriuri, socluri etc.); … b2) se prelevează probe pentru identificarea ciupercii de către personal avizat; … b3) se întocmește un raport de constatare cu următorul conținut: … b3.1) data apariției;b3.2) locul atacului (la pardoseală, planșeu, plafon, etc.);b3.3) nivelul la care s-au prelevat probele;b3.4) extinderea atacului de suprafață;b3.5) intensitatea degradării lemnului;b3.6) concluzii asupra cauzelor și agenților care au provocat atacul;b3.7) măsurile de combatere și asanare recomandate.6.3.4.2. Măsurile de combatere a ciupercilor lignicole de putrezire se referă la un complex de măsuri și lucrări care se execută după apariția atacului și anume:a)măsuri pentru limitarea atacului; … b)măsuri pentru eradicarea ciupercii (combaterea propriu-zisă); … c)lucrări de reparații de natură de a preveni atacurile recidivante. … 6.3.4.3. Măsurile de limitare a degradării lemnului se aplică fără întârziere, imediat după combaterea atacului, indiferent de anotimp și constau din următoarele:a)se detașează corpurile fructifere (în cazul apariției acestora), de urgență, cu grijă și se introduc direct în pungi (pentru a se limita la minimum diseminarea sporilor), se îndepărtează din locuință și se distrug prin ardere; în prealabil se decupează o porțiune și se trimite spre analiză la un laborator de specialitate, pentru determinarea tipului și stadiului de atac; se menționează că această operațiune comportă urgență și trebuie luate toate măsurile necesare pentru limitarea propagării atacului până la expertiza unui specialist sau constituirea unei comisii de expertiză; … b)se decopertează parțial elementele infectate sau amenințate cu extinderea ciupercii (de exemplu: dușumele, pereți, plafoane, etc.) pentru asigurarea uscării, cu precădere la nivelul atacului activ; în cazul atacului la nivelul dușumelelor se îndepărtează toate pervazurile din cameră, pentru ventilare; … c)se aerisesc intens încăperile, se ventilează infrastructura, spațiile de sub pardoseli etc. și se creează curenți de aer cald în întreg ansamblul clădirii; … d)se evacuează încăperile sau etajele intens atacate și se sprijină provizoriu construcția pentru a se evita accidentele (în cazul în care atacul este avansat la nivelul elementelor de rezistență sau planșee din lemn); … e)în cazul prezenței în construcție a unor elemente de zidărie umede, se tratează cu substanțe fungicide concentrate, solubile în apă, deoarece numai în acest caz soluția antiseptică difuzează până la zona de creștere a ciupercii respectiv în zona miceliului vegetativ; … f)tratamentele chimice nu se vor aplica în cazul zidăriilor uscate datorită faptului că soluția fungicidă nu poate fi transmisă pe traiectul miceliului devitalizat astfel încât soluția antiseptică să poată ajunge până la zona de creștere a miceliului (care se poate afla la distanțe mari de locul decopertat) având în vedere că aportul de umiditate a soluției apoase favorizează creșterea ciupercii. În asemenea situații se apelează la factori inhibitori de ordin fizic și anume: curent de aer cald și uscare prin ardere cu lampa de benzină sau iradiere cu microunde mobile, pentru a scădea umiditatea relativă a aerului sub limita minimă; … g)în cazul în care elementele de rezistență sunt din lemn (stâlpi sau grinzi de susținere a planșeelor) se vor efectua sondaje și la nivelul acestora în vederea stabilirii rezistenței; … h)în cazul în care focarul de infecție este localizat la nivelul instalațiilor sanitare defecte (ca sursă de umiditate excesivă) acestea se vor repara de urgență și se vor controla și repara toate instalațiile sanitare defecte; … i)dacă focarul de infecție este determinat ca urmare a infiltrațiilor de apă, din cauza terenului insuficient drenat, se va proceda în primă urgență la asigurarea drenării terenului (de ex., prin realizarea unui canal colector, etc.). … 6.3.4.4. Măsurile pentru eradicarea ciupercii (combaterea propriu-zisă) se execută în general vara (în anotimpul uscat) sau în condiții speciale de ventilație și uscare cu aer cald (după completa uscare și asanare a construcției și constau din următoarele:a)se scot și se îndepărtează din încăperi atât piesele din lemn puternic atacate de ciuperci precum și cele parțial atacate, care pot constitui focare pentru noi atacuri; în cazul elementelor parțial atacate, acestea se vor secționa la 40-50 cm de la limita vizibilă a atacului (colectarea se va efectua în saci de hârtie sau polietilenă în cazul prezenței maselor sporifere) și se va distruge prin ardere; în cazul pardoselilor atacate se va proceda la îndepărtarea straturilor componente (dușumea oarbă, grinzișoare precum și a materialului de umplutură); în cazul focarelor localizate numai la piesele din lemn din unele încăperi, se vor îndepărta pervazurile din camerele învecinate și se vor efectua sondaje de control sub pardoseală; … b)materialul lemnos sănătos se stivuiește spațiat pentru uscare sau se usucă în uscătorii; … c)elementele de lemn sănătoase rezultate ca urmare a secționării zonelor afectate se stivuiesc spațiat pentru uscare, sub acoperiș (1-2 luni), în uscătorii (2-3 zile ) sau în etuve, regimul de uscare urmând a se stabili funcție de umiditatea lemnului pentru a preveni crăparea. … Observații: Se procedează la uscarea în uscătorii sau etuve și la sterilizare, în cazul atacurilor incipiente de suprafață, caz în care nu este afectată rezistența lemnului; se poate proceda la sterilizarea lemnului care prezintă mase sporifere sau atac în zona de alburn (sau a lemnului cu vase deschise, de ex. fagul) și prin gazare, în spații închise (în încăperi etanșate), camere de gazare sau în exterior în saci de polietilenă, de către personal autorizat, cu produse introduse pe piață conform legislației în vigoare.d)se dezinfectează zidăria afectată prin curățirea miceliului și arderea repetată cu lampa de benzină a pereților (sub protecția unor panouri termoizolante pentru a preveni un eventual incendiu) sau iradierea cu microunde mobile, în scopul deshidratării miceliului ciupercii până la completa uscare a zidăriei; de asemenea, se vor dezinfecta sculele utilizate; … e)se decopertează zidăria intens atacată până la 25-30 cm de la limita vizibilă a atacului deoarece zonele atacate conțin miceliu infiltrat în lemn sau zidărie până la distanța de cca. 15-20 cm de la ultimul punct vizibil atacat; în cazul neeradicării complete a ciupercii, rețeaua de hife macroscopice evoluează spre focare de infecții secundare și atacuri recrudescente, în mod obișnuit după 2-3 ani; … f)se înlătură (se demolează) zidăria puternic atacată după sprijinirea prealabilă cu popi (la fel în cazul demolării pereților construcțiilor din lemn) urmând a se efectua reparații și lucrări de subzidire; … g)se colectează și se îndepărtează din încăperi materialul de umplutură și molozul provenit din demolări, și se îngroapă la o adâncime de 0,5-0,7 m, la o distanță convenabilă de construcție (sau se expun la uscare, la soare, în cazul în care nu prezintă și spori ci numai miceliu vegetativ și rizomorfe); … h)se efectuează operațiile de drenare a solului în cazul în care una din cauzele apariției atacului a fost și umiditatea excesivă la nivelul infrastructurii; … i)se asigură ventilația în întreg ansamblul clădirii și se creează aer cald în încăperi pe parcursul lucrărilor de combatere; … j)se remediază eventualele defecțiuni existente care au favorizat apariția ciupercilor și degradarea lemnului (instalații interioare și exterioare, hidroizolații, etc.). … 6.3.4.5. Lucrările de reparații care se efectuează după un atac de ciuperci xilofage (lignicole de putrezire) se execută cu o grijă deosebită, în scopul prevenirii recidivării atacurilor.Operațiunile de reparații se vor efectua numai după asigurarea uscării și asanării complete a construcției, care se realizează în anotimpul cald sau în condiții cu totul speciale de ventilare și uscare cu aer cald, după cum urmează:a)în cazul în care atacul s-a manifestat la nivelul pardoselilor, peste materialul de umplutură uscat se toarnă placa de beton; după întărirea plăcii de beton se aplică o membrană hidroizolantă (figura 6.1) care se racordează cu zidăria netencuită pe o înălțime de 10 cm. … Figura nr. 6. 1 – Exemplu de reprezentare a pardoselii de lemnb)în cazul degradării zidăriei exterioare învecinate straturilor de pardoseală atacate, se execută canale de ventilare periferice, legate direct cu exteriorul (și cu canalul exterior de drenare și ventilare), executându-se hidroizolația ca și în cazul aliniatului precedent, la fel și hidroizolarea soclurilor (figura 6.2A și figura 6.2B); … Figura nr. 6. 2A – Exemplu de lucrare de drenare și asanare a zidărieiFigura nr. 6. 2B – Secțiune prin canal interiorc)cu ocazia reparațiilor de zidărie, tencuielile se vor efectua numai după completa uscare a zidăriei (întâi interiorul, apoi exteriorul) utilizându-se tencuirea cu adaos de apa-stop, asigurând izolarea și distrugerea miceliului în stadiul inițial de creștere; … d)în cazul unor atacuri deosebite, cu avizul personalului de specialitate se pot aplica produse fungicide odată cu aplicarea tencuielilor, asigurându-se izolarea corespunzătoare; … e)gletuirea și zugrăvirea pereților se va efectua numai după uscarea tencuielilor și după ce în prealabil s-a procedat din nou la arderea cu lampa de benzină a pereților, în scopul distrugerii eventualilor spori diseminați pe parcursul lucrărilor; … f)operațiunile de reparații se vor efectua numai cu material de construcții bine uscat, atât lemn cât și materiale de umplutură, neadmițându-se zgura, care din cauza porozității întreține umiditatea; … g)materialul lemnos utilizat la reparații după atacuri de ciuperci xilofage va fi tratat fungicid. … Observație: În cazul în care atacul a avut loc la nivelul pardoselilor de la parter, se recomandă să se practice canale de ventilare sub nivelul pardoselii, precum și ventilarea pardoselilor (atacul ciupercilor manifestându-se în special în spațiile cu aer stagnat).6.3.5. Procedee și produse pentru tratarea lemnului la combaterea ciupercilor lignicole de putrezire6.3.5.1. Măsurile de protecție chimică preventivă se execută cu produse biocide (fungicide) care răspund cerințelor de utilizare pentru condiții de risc de atac biologic provocat de ciupercile lignicole de putrezire testate pentru eficacitate conform SR EN 599-1+A1 și comercializate pe piață în conformitate cu legislația națională și europeană specifică domeniului, în vigoare.6.3.5.2. Procedeele și produsele de protecție chimică se stabilesc în funcție de riscul de umiditate și de domeniul de utilizare al materialului lemnos (mediu uscat, ocazional umed, permanent umed).6.3.5.3. Criteriile care trebuie avute în vedere la tratarea lemnului cu produse fungicide sunt: umiditatea lemnului, dimensiuni, clasa de exploatare, produse de protecție.6.3.6. Plan de monitorizare și întreținere curentă a construcțiilor cu atac fungic dezactivat6.3.6.1. Pentru monitorizarea unei construcții cu atac fungic dezactivat se desfășoară următoarele activități:a)se elaborează un plan de monitorizare și măsurile de mentenanță a construcției; … b)se supraveghează zonele cu risc de umiditate; … c)se controlează parametrii de mediu: temperatură, umiditate. … 6.3.6.2. Monitorizarea parametrilor de mediu și a stării fitosanitare, perioadele și metodologia de monitorizare, se stabilesc de către proiectant sau expert. + 
7. INSTRUCȚIUNI DE PREVENIRE ȘI COMBATERE A INSECTELOR XILOFAGE7.1. Metode și produse pentru protecția de prevenire, de scurtă durată a lemnuluiMetodele pentru protecția de prevenire, de scurtă durată a lemnului constau în tratamente de uscare sau de iradiere, care asigură lemnului uscarea și nivelul de performanță fitosanitară, fără atac de insecte.7.1.1. Măsuri fitosanitare pentru sterilizarea lemnului rotund și a cherestelei proaspăt debitate7.1.1.1. Se iau măsuri împotriva răspândirii organismelor forestiere dăunătoare prin intermediul lemnului în interiorul construcțiilor.7.1.1.2. Necesitatea introducerii măsurilor fitosanitare rezultă din furnizarea și utilizarea unor elemente din lemn pentru construcții (lemn rotund, rigle, scândură, parchet), preinfestate de la pădure sau datorită unor condiții de depozitare cu risc de atac de insecte.7.1.1.3. Se impune respectarea cerinței minime fitosanitare, de sterilizare a lemnului după debitare.Pentru sterilizare se folosesc procedee de gazare, etuvare, iradiere gamma, iradiere cu microunde.Procedeul prin gazare necesită respectarea cerințelor de protecția mediului, conform legislației în vigoare.7.1.2 Metode și produse de tratare a lemnului rotund și a cherestelei proaspăt debitate7.1.2.1. Metodele și produsele de tratare a lemnului rotund și a cherestelei, proaspăt debitate, împotriva dăunătorilor forestieri trebuie să îndeplinească cerințe funcționale și de protecția mediului. Se folosesc produsele chimice testate pentru eficacitate conform SR EN 599-1+A1 și comercializate pe piață în conformitate cu legislația națională și europeană specifică domeniului, în vigoare.7.1.2.2. Metoda fitosanitară de sterilizare este etuvarea (tratamentul termic la 55-60°C în miezul lemnului, timp de 30 de minute), cu simbol internațional HT. În anexa 10 sunt prezentate cerințele tratamentului termic. Acestea se pot aplica lemnului înainte de montare.7.1.2.3. Pentru tratarea lemnului cu atac de insecte pus în operă, se folosesc metode de fumigare cu aerosoli calzi și aerosoli reci, iradiere cu microunde mobile, alte metode penetrante, recunoscute.7.2. Metode și produse pentru protecția de prevenire, de lungă durată7.2.1. Pentru protecția de lungă durată se folosesc produse insecticide și metodele prezentate la punctul 6.2.7.3. Metode și produse pentru combaterea insectelor xilofage. Identificarea ataculuiInsectele xilofage, conform cheii de identificare prezentată în anexa 6, fac parte din ordinul Coleoptera (gândaci), un număr redus aparținând ordinului Hymenoptera (viespi și furnici), Lepidoptera (fluturi), Isoptera (termite) și sfredelitoare marine, după cum urmează:a)Coleopterele sunt insecte zburătoare care își depun ouăle în porii sau fisurile lemnului și ale căror larve atacă lemnul. Cele mai importante sunt Hylotrupes bajulus, Anobium punctatum și Lyctus brunneus. Există numeroase alte coleoptere xilofage de importanță mai scăzută, ca de exemplu Xestobium rufovillosum. … b)Isopterele (termite), sunt insecte sociale repartizate în mai multe familii. În Europa, sunt importante numai patru specii. Cele mai periculoase pentru clădiri sunt speciile subterane, Reticulitermes lucifugus și Reticulitermes santonensis. … c)Sfredelitoarele marine, sunt organismele nevertebrate precum Limnoria spp., Teredo spp. și Pholade, care forează galerii și pot cauza daune serioase structurilor de construcții marine. … d)Pentru combaterea atacului cu insecte xilofage se folosesc metode fizice și metode chimice. … 7.3.1. Sterilizarea lemnului infestat cu insecte xilofage, prin iradiere7.3.1.1. Prin iradiere, se asigură eradicarea populațiilor de insecte prin proprietățile penetrante în profunzime ale undelor radiante. Furnizorul de servicii garantează eficacitatea tratamentului, în instalații fixe sau cu echipamente mobile.7.3.2. Tratamente curative cu produse insecticide7.3.2.1. Tratamentele curative se aplică cu produse insecticide ce îndeplinesc cerințe de eficacitate, comercializate conform punctului 7.1.2.1.7.3.2.2. Tratamentele curative cu produse chimice se aplică cu respectarea cerințelor de penetrare și retenție, prin metode indicate și garantate de fabricant.7.3.2.3. Metodele pentru tratamente curative cu produse insecticide sunt: injectarea, stropirea, imersia de scurtă durată, pensularea, pulverizarea, fumigarea cu aerosoli și gazarea.7.3.2.4. Combaterea insectelor necesită izolarea și etanșarea spațiilor în care se fac tratamentele, în vederea menținerii elementelor din lemn o perioadă de 10… 20 zile, funcție de produsul chimic folosit.7.3.2.5. Nu se execută lucrări de construcții cu lemn cu atac activ, sau continuarea lucrărilor începute până ce atacul activ, identificat conform criteriilor din anexa 6, a fost eradicat.7.3.3. Plan de monitorizare și întreținere curentă a construcțiilor cu atac de insecte eradicat7.3.3.1. Pentru monitorizarea unei construcții cu atac de insecte eradicat se desfășoară următoarele activități:a)se elaborează un plan de monitorizare și măsurile de mentenanță a construcției; … b)se supraveghează zonele cu risc de umiditate; … c)se controlează parametrii de mediu: temperatură, umiditate; … 7.3.3.2. Monitorizarea parametrilor de mediu și a stării fitosanitare, perioadele și metodologia de monitorizare, se stabilesc de către proiectant sau expert. + 
8. MĂSURI DE PROTECȚIA MEDIULUI, DE PROTECȚIA ȘI IGIENA MUNCII ȘI DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR8.1. Măsuri privind protecția mediului8.1.1. În cadrul acțiunii de aplicare a tratamentelor de protecție, se păstrează distanța față de scurgeri, apa de suprafață, apa freatică și sol. Produsul nu va fi deversat în apă sau sol fără o tratare prealabilă.8.1.2. Pentru absorbția cantităților mari de produs se vor utiliza materiale absorbante (nisip, diatomită, liant acid, liant universal, rumeguș).8.1.3. Se adună reziduurile împrăștiate și se depozitează în containere speciale în vederea distrugerii lor ulterioare. Deșeurile se vor gestiona în conformitate cu legislația în vigoare.8.2. Măsuri privind protecția și igiena muncii8.2.1. Pe durata executării lucrărilor de protecție, se vor respecta cu strictețe măsurile de protecție și igiena muncii cuprinse, în mod obligatoriu, în documentația de execuție întocmită de proiectant.8.2.2. Măsurile privind protecția și igiena muncii vor fi bazate pe prevederile indicate de fabricanții produselor de protecție, precum și pe prevederile legislației aplicabile în domeniu, în vigoare:a)Hotărârea Guvernului nr. 300/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru șantierele temporare sau mobile, cu modificările și completările ulterioare; … b)Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă, cu completările ulterioare; … c)Hotărârea Guvernului nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, cu modificările și completările ulterioare; … d)Ordinul ministrului muncii și solidarității sociale și al ministrului sănătății și familiei nr. 508/933 din 2002, privind aprobarea Normelor generale de protecția muncii, cu modificările ulterioare. … 8.2.3. În afara prevederilor menționate la pct. 8.2.2. se fac următoarele precizări:a)muncitorii care execută lucrările de protecție chimică (antiseptiseptică, hidrofugă și ignifugă), precum și persoanele care supraveghează lucrul, trebuie să poarte costume speciale, ochelari de protecție și mănuși speciale de protecție; … b)la întreruperea lucrului, muncitorii trebuie să-și curețe mâinile cu solvenți adecvați după care se spală cu apă cu detergent sau săpun și se ung cu o cremă emolientă; aceste operațiuni se desfășoară în afara ariei de lucru; … c)păstrarea alimentelor și consumul lor la locul de muncă sunt strict interzise; … d)în spațiile de lucru, pe toată durata executării lucrărilor de protecție a lemnului, sunt interzise fumatul sau utilizarea focului deschis; … e)instalațiile electrice (cabluri, echipamente etc.) trebuie să fie corespunzătoare cerințelor pentru utilizarea în atmosferă potențial explozivă; … f)se interzice folosirea, pentru ștergerea suprafețelor, a materialelor din fibre sintetice sau lână, care pot produce scântei datorită încărcărilor electrostatice prin frecare; … g)muncitorii trebuie să fie instruiți și asigurați, în special pentru lucrul la înălțime (coarde, centuri de blocare etc.), conform reglementărilor tehnice în vigoare. … 8.2.4. Față de prevederile menționate la pct. 8.2.2. și 8.2.3., responsabilul cu protecția muncii și responsabilul de lucrare vor lua măsuri specifice, suplimentare privind protecția și igiena muncii.8.3. Măsuri privind apărarea împotriva incendiilor8.3.1. Pe durata executării lucrărilor de protecție a lemnului se vor respecta cu strictețe măsurile privind apărarea împotriva incendiilor cuprinse, în mod obligatoriu, în documentația de execuție întocmită de proiectant.8.3.2. Măsurile privind apărarea împotriva incendiilor vor fi bazate pe prevederile indicate de fabricanții produselor de protecție a lemnului, precum și pe prevederile legislației aplicabile în domeniu, în vigoare:a)Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările ulterioare; … b)Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor; … c)Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispozițiilor generale privind instruirea salariaților în domeniul situațiilor de urgență, cu modificările și completările ulterioare. … 8.3.3. Față de prevederile menționate mai sus, personalul cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor și responsabilul de lucrare vor lua măsuri specifice, suplimentare de apărare împotriva incendiilor. + 
Anexa 1
REFERINȚE LEGISLATIVE ȘI TEHNICENotă:1. Referințele datate au fost luate în considerare la data elaborării prezentei reglementări tehnice.2. La data utilizării reglementării tehnice se va consulta ultima formă în vigoare a referințelor legislative și tehnice.3. Lucrarea conține reproduceri din standarde, marcate cu simbol linie verticală, " | " , plasat în pagină pe partea stângă a textului.Aceste reproduceri au fost făcute cu acordul Asociației de Standardizare din România-ASRO nr. LUC/14/174-1 din 28.07.2014. Orice încălcare a dreptului de autor asupra standardelor SR EN 335:2013, SR EN 350-2:1997 și SR EN 351-1:2007 constituie infracțiune și se pedepsește conform Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe.Tabel A1. Legislație: ┌────┬──────────────────────────────────────────┬────────────────────────────┐ │Nr. │ Acte legislative │ Publicația │ │crt.│ │ │ ├────┼──────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ 1.│Hotărârea Guvernului nr. 300/2006 privind │Monitorul Oficial al │ │ │cerințele minime de securitate și sănătate│României, Partea I, nr. 252 │ │ │pentru șantierele temporare sau mobile, cu│din 21 martie 2006 │ │ │modificările și completările ulterioare │ │ ├────┼──────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ 2.│Legea nr. 319/2006 a securității și │Monitorul Oficial al │ │ │sănătății în muncă, cu completările │României, Partea I, nr. 646 │ │ │ulterioare. │din 26 iulie 2006 │ ├────┼──────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ 3.│Hotărârea Guvernului nr. 1425/2006 pentru │Monitorul Oficial al │ │ │aprobarea Normelor metodologice de │României, Partea I, nr. 882 │ │ │aplicare a prevederilor Legii securității │din 30 octombrie 2006 │ │ │și sănătății în muncă nr. 319/2006, cu │ │ │ │modificările și completările ulterioare. │ │ ├────┼──────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ 4.│Ordinul ministrului muncii și │Monitorul Oficial al │ │ │solidarității sociale și ministrului │României, Partea I, nr. 880 │ │ │sănătății și familiei nr. 508/933 din 2002│din 6 decembrie 2002 │ │ │privind aprobarea Normelor generale de │ │ │ │protecție a muncii, cu modificările │ │ │ │ulterioare │ │ ├────┼──────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ 5.│Legea nr. 307/2006, privind apărarea │Monitorul Oficial al │ │ │împotriva incendiilor, cu modificările │României, Partea I, nr. 633 │ │ │ulterioare. │din 21 iulie 2006 │ ├────┼──────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ 6.│Ordinul ministrului administrației și │Monitorul Oficial al │ │ │internelor nr. 163/2007 pentru aprobarea │României, Partea I, nr. 216 │ │ │Normelor generale de apărare împotriva │din 29 martie 2007 │ │ │incendiilor │ │ ├────┼──────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ 7.│Ordinul ministrului transporturilor, │Monitorul Oficial al │ │ │construcțiilor și turismului și │României, Partea I, nr. 90 │ │ │ministrului administrației și internelor │din 27 ianuarie 2005 │ │ │nr. 1.822/ 394/2004 pentru aprobarea │ │ │ │Regulamentului privind clasificarea și │ │ │ │încadrarea produselor pentru construcții │ │ │ │pe baza performanțelor de comportare la │ │ │ │foc, cu modificările și completările │ │ │ │ulterioare │ │ ├────┼──────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ 8.│Ordinul ministrului administrației și │Monitorul Oficial al │ │ │internelor nr. 712/2005 pentru aprobarea │României, Partea I, nr. 599 │ │ │Dispozițiilor generale privind instruirea │din 12 iulie 2005 │ │ │salariaților în domeniul situațiilor de │ │ │ │urgență, cu modificările și completările │ │ │ │ulterioare. │ │ ├────┼──────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ 9.│Decizia 2006/213/CE, de stabilire a │Jurnalul Oficial al Uniunii │ │ │clasificării caracteristicilor de │Europene, L79/27 din │ │ │comportare la foc pentru anumite produse │16 martie 2006 │ │ │de construcții în ceea ce privește │ │ │ │pardoselile din lemn și lambriurile și │ │ │ │placările din lemn masiv │ │ ├────┼──────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ 10.│Decizia 2007/348/CE, de modificare a │Jurnalul Oficial al Uniunii │ │ │Deciziei 2003/43/CE de stabilire a │Europene, L131/21 din │ │ │claselor de performanță de comportare la │23 mai 2007 │ │ │foc pentru anumite produse pentru │ │ │ │construcții, în ceea ce privește panourile│ │ │ │de lemn │ │ ├────┼──────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ 11.│Ordinul nr. 10/368/11/2010 al ministrului │Monitorul Oficial al │ │ │sănătății, ministrului mediului și │României, Partea I, nr. 196 │ │ │pădurilor și al președintelui autorității │din 29 martie 2010 │ │ │naționale sanitar-veterinară și pentru │ │ │ │siguranța alimentelor privind aprobarea │ │ │ │procedurii de avizare a produselor biocide│ │ │ │care sunt plasate pe piață pe teritoriul │ │ │ │României │ │ └────┴──────────────────────────────────────────┴────────────────────────────┘Tabel A2. Standarde: ┌────┬─────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────┐ │Nr. │ Indice │ Denumire │ │crt.│ │ │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 1.│STAS 9302/1-88 │Protecția lemnului. Prescripții tehnice generale de │ │ │ │protecție chimică. │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 2.│SR 9302-2:1994 │Protecția lemnului. Impregnare la presiuni diferite │ │ │ │de presiunea atmosferică cu produse de protecție │ │ │ │chimică solubile în apă │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 3.│STAS 9302/3-88 │Protecția lemnului. Impregnare la presiune │ │ │ │atmosferică cu produse fluide. Prescripții tehnice │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 4.│STAS 9302/4-88 │Protecția lemnului. Tratamente de suprafață. │ │ │ │Prescripții tehnice. │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 5.│STAS 9302/5-90 │Protecția lemnului. Impregnare la presiuni diferite │ │ │ │de presiunea atmosferică cu antiseptici uleioși. │ │ │ │Prescripții tehnice │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 6.│SR EN 335:2013 │Durabilitatea lemnului și a produselor pe bază de │ │ │ │lemn. Clase de utilizare: definiții, aplicație pentru│ │ │ │lemnul masiv și produsele pe bază de lemn │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 7.│SR EN 350-1:1997 │Durabilitatea lemnului și a materialelor derivate din│ │ │ │lemn. │ │ │ │Durabilitatea naturală a lemnului masiv. Partea 1: │ │ │ │Ghid de principii de încercare și de clasificare a │ │ │ │durabilității naturale a lemnului │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 8.│SR EN 350-2:1997 │Durabilitatea lemnului și a materialelor derivate din│ │ │ │lemn. │ │ │ │Durabilitatea naturală a lemnului masiv. Partea 2: │ │ │ │Ghid de durabilitate naturală a lemnului și de │ │ │ │impregnabilitate a esențelor de lemn alese după │ │ │ │importanța lor europeană │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 9.│SR EN 351-1:2007 │Durabilitatea lemnului și a produselor pe bază de │ │ │ │lemn. Lemn masiv tratat cu produs de protecție. │ │ │ │Partea 1: Clasificarea penetrației și retenției │ │ │ │produselor de protecție │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 10.│SR EN 351-2:2007 │Durabilitatea lemnului și a produselor pe bază de │ │ │ │lemn. Lemn masiv tratat cu produs de protecție. │ │ │ │Partea 2: Ghid de eșantionare pentru analiza lemnului│ │ │ │tratat cu un produs de protecție │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 11.│SR EN 460:1998 │Durabilitatea lemnului și a materialelor derivate din│ │ │ │lemn. │ │ │ │Durabilitatea naturală a lemnului masiv. Ghid de │ │ │ │condiții referitoare la durabilitatea lemnului pentru│ │ │ │anumite utilizări, conform claselor de risc │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 12.│SR EN 599-1+ │Durabilitatea lemnului și a materialelor pe bază de │ │ │A1:2014 │lemn. Eficacitatea produselor de protecție preventivă│ │ │ │a lemnului, stabilită prin încercări biologice. │ │ │ │Partea 1: Specificație conform claselor de utilizare │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 13.│SR EN 599-2:1998 │Durabilitatea lemnului și a materialelor derivate din│ │ │ │lemn. │ │ │ │Performanțe ale produselor de protecție preventivă a │ │ │ │lemnului stabilite prin încercări biologice. │ │ │ │Partea 2: Clasificare și etichetare │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 14.│SR EN 20-1:1998 │Produse de protecție a lemnului. Determinarea │ │ │ │eficacității de protecție față de Lyctus brunneus │ │ │ │(Stephens). Partea 1: Aplicare prin tratament de │ │ │ │suprafață (Metodă de laborator) │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 15.│SR EN 20-2:2002 │Produse de protecția lemnului. Determinarea │ │ │ │eficacității de protecție față de Lyctus brunneus │ │ │ │(Stephens). Partea 1: Aplicare prin tratament │ │ │ │în profunzime (Metoda de laborator) │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 16.│SR EN 46-1:2010 │Produse pentru protecția lemnului. Determinarea │ │ │ │acțiunii preventive împotriva larvelor recent │ │ │ │eclozate de Hylotrupes bajulus (Linnaeus). │ │ │ │Partea 1: Aplicare prin tratament de suprafață │ │ │ │(Metoda de laborator) │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 17.│SR EN 46-2:2010 │Produse pentru protecția lemnului. Determinarea │ │ │ │acțiunii preventive împotriva larvelor recent │ │ │ │eclozate de Hylotrupes bajulus (Linnaeus). │ │ │ │Partea 2: Efect ovicid (Metoda de laborator) │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 18.│SR EN 47:2005 │Produse de protecție a lemnului. Determinare a │ │ │ │pragului de eficacitate împotriva larvelor de │ │ │ │Hylotrupes bajulus (Linnaeus) (Metoda de laborator). │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 19.│SR EN 47:2005/ │Produse de protecție a lemnului. Determinare a │ │ │AC:2007 │pragului de eficacitate împotriva larvelor de │ │ │ │Hylotrupes bajulus (Linnaeus) (Metoda de laborator) │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 20.│SR EN 49-1:2005 │Produse de protecție a lemnului. Determinarea │ │ │ │eficacității de protecție față de Anobium punctatum │ │ │ │(De Geer) prin observarea pontei și a procentului de │ │ │ │supraviețuire a larvelor. Partea 1: Aplicare prin │ │ │ │tratament de suprafață (Metoda de laborator) │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 21.│SR EN 49-2:2005 │Produse de protecție a lemnului. Determinarea │ │ │ │eficacității de protecție față de Anobium punctatum │ │ │ │(De Geer) prin observarea pontei și a procentului de │ │ │ │supraviețuire a larvelor. Partea 2: Aplicare prin │ │ │ │impregnare (Metoda de laborator) │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 22.│SR EN 73:1995 │Produse de protecție a lemnului. Încercări de │ │ │ │îmbătrânire accelerată a lemnului tratat înainte de │ │ │ │încercări biologice. Încercare de evaporare. │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 23.│SR EN 73:1995/ │Produse de protecție a lemnului. Încercări de │ │ │AC:2003 │îmbătrânire accelerată a lemnului tratat înainte de │ │ │ │încercări biologice. Încercare de evaporare │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 24.│SR EN 84:2000 │Produse de protecție a lemnului. Încercări de │ │ │ │îmbătrânire accelerată a lemnului tratat înainte de │ │ │ │încercări biologice. Încercare la spălare │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 25.│STAS 8022-91 │Lemn. Determinarea eficacității antiseptizării │ │ │ │împotriva mucegăirii. │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 26.│SR EN 113:2003 │Produse de protecție a lemnului. Metodă de încercare │ │ │ │pentru determinarea eficacității protectoare față de │ │ │ │ciupercile basidiomycete lignicole. Determinarea │ │ │ │pragului de eficacitate │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 27.│SR EN 113:2003/ │Produse de protecție a lemnului. Metodă de încercare │ │ │A1:2004 │pentru determinarea eficacității protectoare față de │ │ │ │ciupercile basidiomycete lignicole. Determinarea │ │ │ │pragului de eficacitate │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 28.│SR EN 117:2013 │Produse de protecție a lemnului. Determinarea │ │ │ │pragului de eficacitate împotriva speciilor europene │ │ │ │de termite din genul Reticulitermes │ │ │ │(Metodă de laborator) │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 29.│SR EN 118:2014 │Produse de protecție a lemnului. Determinarea │ │ │ │acțiunii preventive împotriva speciilor de │ │ │ │Reticulitermes (termite europene) (Metodă de │ │ │ │laborator) │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 30.│SR EN 152:2012 │Produse de protecție a lemnului. Determinarea │ │ │ │eficacității preventive a unui tratament de protecție│ │ │ │a lemnului prelucrat împotriva albăstrelii fungice. │ │ │ │Metodă de laborator │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 31.│SR 13154:1993 │Produse de protecție a lemnului. Determinare a │ │ │ │eficacității preventive contra ciupercilor care │ │ │ │produc albăstreala lemnului de rășinoase │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 32.│SR EN 252:1995 │Încercarea în poligon pentru determinarea │ │ │ │eficacității de protecție a unui produs de protecție │ │ │ │a lemnului în contact cu solul │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 33.│SR EN 252:1995/ │Încercare în poligon pentru determinarea │ │ │AC1:2003 │eficacității de protecție a unui produs de protecție │ │ │ │a lemnului în contact cu solul │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 34.│SR EN 275:1995 │Produse de protecție a lemnului. Determinare a │ │ │ │eficacității de protecție împotriva organismelor │ │ │ │marine sfredelitoare │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 35.│SR EN 330:1997 │Produse de protecție a lemnului. Încercări în câmp │ │ │ │pentru determinarea eficacității de protecție a unui │ │ │ │produs de protecție a lemnului pentru folosire cu o │ │ │ │acoperire și în afara contactului cu solul: metoda cu│ │ │ │îmbinare în L │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 36.│SR ENV 807:2003 │Produse de protecție a lemnului. Determinarea │ │ │ │eficacității față de microorganisme de putregai moale│ │ │ │și de alte microorganisme ale solului │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 37.│STAS 10787-77 │Protecția lemnului. Determinarea eficacității │ │ │ │substanțelor hidrofuge │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 38.│SR EN 927-3:2012 │Vopsele și lacuri. Produse și sisteme de vopsire │ │ │ │pentru lemn utilizat la exterior. │ │ │ │Partea 3: Încercarea la îmbătrânire naturală │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 39.│SR EN 927-5:2007 │Vopsele și lacuri. Produse de vopsire și sisteme de │ │ │ │vopsire pentru lemn în exterior. │ │ │ │Partea 5: Determinarea permeabilității la apă lichidă│ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 40.│SR EN 927-6:2007 │Vopsele și lacuri. Produse de vopsire și sisteme de │ │ │ │vopsire pentru lemn în exterior. │ │ │ │Partea 6: Îmbătrânirea artificială a straturilor de │ │ │ │acoperire pentru lemn folosind lămpile UV │ │ │ │fluorescente și apă │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 41.│SR EN ISO │Vopsele și lacuri. Evaluarea degradării suprafețelor │ │ │4628-1:2004 │acoperite. │ │ │ │Aprecierea numărului și dimensiunii defectelor și a │ │ │ │intensității modificărilor uniforme ale aspectului. │ │ │ │Partea 1: Introducere generală și sistemul de notare │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 42.│SR EN ISO │Vopsele și lacuri. Evaluarea degradării suprafețelor │ │ │4628-2:2004 │acoperite. │ │ │ │Aprecierea numărului și dimensiunii defectelor și a │ │ │ │intensității modificărilor uniforme ale aspectului. │ │ │ │Partea 2: Evaluarea gradului de bășicare │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 43.│SR EN ISO │Vopsele și lacuri. Evaluarea degradării suprafețelor │ │ │4628-3:2004 │acoperite. │ │ │ │Aprecierea numărului și dimensiunii defectelor și a │ │ │ │intensității modificărilor uniforme ale aspectului. │ │ │ │Partea 3: Aprecierea gradului de ruginire │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 44.│SR EN ISO │Vopsele și lacuri. Evaluarea degradării suprafețelor │ │ │4628-4:2004 │acoperite. │ │ │ │Aprecierea numărului și dimensiunii defectelor și a │ │ │ │intensității modificărilor uniforme ale aspectului. │ │ │ │Partea 4: Aprecierea gradului de fisurare │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 45.│SR EN ISO │Vopsele și lacuri. Evaluarea degradării suprafețelor │ │ │4628-5:2004 │acoperite. │ │ │ │Aprecierea numărului și dimensiunii defectelor și a │ │ │ │intensității modificărilor uniforme ale aspectului. │ │ │ │Partea 5: Aprecierea gradului de exfoliere │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 46.│SR EN ISO │Vopsele și lacuri. Evaluarea degradării suprafețelor │ │ │4628-6:2012 │vopsite. │ │ │ │Aprecierea numărului și dimensiunii defectelor și a │ │ │ │intensității schimbărilor uniforme de aspect. │ │ │ │Partea 6: Evaluarea gradului de cretare prin metoda │ │ │ │benzii adezive │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 47.│SR EN ISO │Vopsele și lacuri. Evaluarea degradării suprafețelor │ │ │4628-7:2004 │acoperite. │ │ │ │Aprecierea numărului și dimensiunii defectelor și a │ │ │ │intensității modificărilor uniforme ale aspectului. │ │ │ │Partea 7: Aprecierea gradului de cretare prin metoda │ │ │ │cu o bucată de velur │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 48.│SR EN ISO │Lacuri și vopsele. Evaluarea degradării suprafețelor │ │ │4628-8:2013 │acoperite. │ │ │ │Aprecierea numărului și dimensiunii defectelor și a │ │ │ │intensității modificărilor uniforme ale aspectului. │ │ │ │Partea 8: Evaluarea gradului de exfoliere și a │ │ │ │coroziunii în jurul unei zgârieturi sau alte defecte │ │ │ │artificiale │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 49.│SR EN ISO │Vopsele și lacuri. Determinarea grosimii peliculei │ │ │2808:2007 │ │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 50.│SR EN ISO │Vopsele și lacuri. Determinarea reflexiei regulate a │ │ │2813:2003 │peliculelor de vopsea nemetalizată la 20 grade, │ │ │ │60 grade și 85 grade │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 51.│SR EN ISO │Vopsele și lacuri. Determinarea reflexiei regulate a │ │ │2813:2003/ │peliculelor de vopsea nemetalizată la 20 grade, │ │ │C91:2013 │60 grade și 85 grade │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 52.│SR EN ISO │Vopsele și lacuri. Determinarea conținutului de │ │ │11890-1:2007 │compuși organici volatili (COV). │ │ │ │Partea 1: Metoda prin diferență │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 53.│SR EN ISO │Vopsele și lacuri. Determinarea conținutului de │ │ │11890-2:2013 │compuși organici volatili (COV). │ │ │ │Partea 2: Metoda gaz-cromatografică │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 54.│SR ISO 11503:1997│Vopsele lacuri. Determinarea rezistenței la umiditate│ │ │ │(condensare repetată) │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 55.│SR EN ISO │Vopsele și lacuri. Îmbătrânire naturală a │ │ │2810:2005 │acoperirilor. Expunere și evaluare │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 56.│SR EN │Încercări de mediu. Partea 2-5: Încercări. │ │ │60068-2-5:2011 │Încercarea Sa: Radiație solară simulată la nivelul │ │ │ │solului și ghid pentru încercări ale radiațiilor │ │ │ │solare │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 57.│SR EN │Încercări de mediu. Partea 2-14: Încercări. │ │ │60068-2-14:2010 │Încercarea N: Variații de temperatură │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 58.│SR EN ISO │Vopsele și lacuri. Metode de expunere la surse de │ │ │16474-2:2014 │lumină de laborator. │ │ │ │Partea 2: Lămpi cu arc cu xenon │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 59.│SR EN ISO │Vopsele și lacuri. Determinarea rezistenței la │ │ │1518-1:2011 │zgâriere. Partea 1: Metodă cu încărcare constantă │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 60.│SR EN ISO │Vopsele și lacuri. Determinarea rezistenței la │ │ │1518-2:2012 │zgâriere. Partea 2: Metoda cu încărcare variabilă │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 61.│SR EN ISO │Vopsele și lacuri. Încercări de deformare rapidă │ │ │6272-1:2012 │(rezistența la șoc). │ │ │ │Partea 1: Încercarea prin căderea unei mase cu │ │ │ │penetrator cu suprafață mare │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 62.│SR EN ISO │Vopsele și lacuri. Încercări de deformare rapidă │ │ │6272-2:2012 │(rezistența la șoc). │ │ │ │Partea 2: Încercarea prin căderea unei mase cu │ │ │ │penetrator cu suprafață mică │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 63.│SR EN ISO │Vopsele și lacuri. Încercare la caroiaj │ │ │2409:2013 │ │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 64.│SR EN ISO │Vopsele și lacuri. Încercare la tracțiune │ │ │4624:2003 │ │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 65.│SR EN ISO │Vopsele și lacuri. Determinarea rezistenței la │ │ │2812-1:2007 │lichide. Partea 1: Metoda prin imersiune în lichide, │ │ │ │altele decât apa │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 66.│SR EN ISO │Vopsele și lacuri. Determinarea rezistenței la │ │ │2812-2:2007 │lichide. Partea 2: Metoda prin imersiune în apă │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 67.│SR EN 844-1:1998 │Lemn rotund și cherestea. Terminologie. │ │ │ │Partea 1: Termeni generali comuni pentru lemn rotund │ │ │ │și cherestea │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 68.│SR EN 844-2:2000 │Lemn rotund și cherestea. Terminologie. │ │ │ │Partea 2: Termeni generali referitori la lemn rotund │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 69.│SR EN 844-3:1998 │Lemn rotund și cherestea. Terminologie. │ │ │ │Partea 3: Termeni generali referitori la cherestea │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 70.│SR EN 844-4:2000 │Lemn rotund și cherestea. Terminologie. │ │ │ │Partea 4: Termeni referitori la conținutul de │ │ │ │umiditate │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 71.│SR EN 844-5:2000 │Lemn rotund și cherestea. Terminologie. │ │ │ │Partea 5: Termeni referitori la dimensiunile lemnului│ │ │ │rotund │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 72.│SR EN 844-6:2000 │Lemn rotund și cherestea. Terminologie. │ │ │ │Partea 6: Termeni referitori la dimensiunile │ │ │ │cherestelei │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 73.│SR EN 844-7:2000 │Lemn rotund și cherestea. Terminologie. │ │ │ │Partea 7: Termeni referitori la structura biologică a│ │ │ │lemnului │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 74.│SR EN 844-8:2000 │Lemn rotund și cherestea. Terminologie. │ │ │ │Partea 8: Termeni referitori la particularitățile │ │ │ │lemnului rotund │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 75.│SR EN 844-9:2000 │Lemn rotund și cherestea. Terminologie. │ │ │ │Partea 9: Termeni referitori la particularitățile │ │ │ │cherestelei │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 76.│SR EN 844-10:2000│Lemn rotund și cherestea. Terminologie. │ │ │ │Partea 10: Termeni referitori la colorație și la │ │ │ │atacurile ciupercilor │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 77.│SR EN 844-11:2000│Lemn rotund și cherestea. Terminologie. │ │ │ │Partea 11: Termeni referitori la degradările cauzate │ │ │ │de insecte │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 78.│SR EN 942:2007 │Lemn pentru tâmplărie. Clasificare generală a │ │ │ │calității lemnului │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 79.│SR EN 975-1:2009 │Cherestea. Clasificare după aspect a lemnului de │ │ │ │foioase. Partea 1: Stejar și fag │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 80.│SR EN 975- │Cherestea. Clasificare după aspect a lemnului de │ │ │1:2009/AC:2011 │foioase. Partea 1: Stejar și fag │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 81.│SR EN 975-2:2004 │Cherestea. Clasificare după aspect a lemnului de │ │ │ │foioase. Partea 2: Plop │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 82.│SR EN 1309-1:2000│Lemn rotund și cherestea. Metodă de măsurare a │ │ │ │dimensiunilor. Partea 1: Cherestea │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 83.│SR EN 1309-2:2006│Lemn rotund și cherestea. Metodă de măsurare a │ │ │ │dimensiunilor. Partea 2: Lemn rotund. Cerințe pentru │ │ │ │măsurare și regulile de calcul al volumului │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 84.│SR EN 1310:2000 │Lemn rotund și cherestea. Metodă de măsurare a │ │ │ │particularităților │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 85.│SR EN 1311:2000 │Lemn rotund și cherestea. Metodă de măsurare a │ │ │ │alterărilor biologice. │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 86.│SR EN 1312:2001 │Lemn rotund și cherestea. Determinarea volumului unui│ │ │ │lot de cherestea │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 87.│SR EN 1313-1:2010│Lemn rotund și cherestea. Abateri admisibile și │ │ │ │dimensiuni preferențiale. Partea 1: Cherestea de │ │ │ │rășinoase │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 88.│SR EN │Lemn rotund și cherestea. Abateri admisibile și │ │ │1313-2+AC:2001 │dimensiuni preferențiale. Partea 2: Cherestea de │ │ │ │foioase │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 89.│SR EN 1611-1:2001│Cherestea. Clasificare după aspect a lemnului de │ │ │ │rășinoase. Partea 1: Molid, brad, pin și │ │ │ │Duglas European │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 90.│SR EN 1611- │Cherestea. Clasificare după aspect a lemnului de │ │ │1:2001/A1:2003 │rășinoase. Partea 1: Molid, brad, pin, Douglas și │ │ │ │larice europene │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 91.│SR EN 1927-1:2008│Clasificarea calitativă a lemnului rotund de │ │ │ │rășinoase. Partea 1: Molid și brad │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 92.│SR EN 1927-2:2008│Clasificarea calitativă a lemnului rotund de │ │ │ │rășinoase. Partea 2: Pin │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 93.│SR EN 1927- │Clasificarea calitativă a lemnului rotund de │ │ │2:2008/AC:2009 │rășinoase. Partea 2: Pin │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 94.│SR EN 1927-3:2008│Clasificarea calitativă a lemnului rotund de │ │ │ │rășinoase.Partea 3: Larice și Duglas │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 95.│SR EN │Conținutul de umiditate al unei piese de cherestea. │ │ │13183-1:2003 │Partea 1: Determinare prin metoda de uscare │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 96.│SR EN 13183- │Conținutul de umiditate al unei piese de cherestea. │ │ │1:2003/AC:2004 │Partea 1: Determinare prin metoda de uscare │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 97.│SR EN │Conținutul de umiditate al unei piese de cherestea. │ │ │13183-2:2003 │Partea 2: Determinare prin metoda rezistenței │ │ │ │electrice │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 98.│SR EN 13183- │Conținutul de umiditate al unei piese de cherestea. │ │ │2:2003/AC:2004 │Partea 2: Determinare prin metoda rezistenței │ │ │ │electrice │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 99.│SR EN 1316-1:2013│Lemn rotund de foioase. Clasificare calitativă. │ │ │ │Partea 1: Stejar și fag │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │100.│SR EN 1316-2:2013│Lemn rotund de foioase. Clasificare calitativă. │ │ │ │Partea 2: Plop │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │101.│SR 13150:1993 │Construcții civile, industriale și agrozootehnice. │ │ │ │Produse pentru pardoseli. Determinarea rugozității │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │102.│SR EN 15228:2009 │Lemn de construcție. Lemn de construcție tratat cu un│ │ │ │produs de protecție împotriva atacului biologic │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │103.│SR EN 1990:2004 │Eurocod: Bazele proiectării structurilor │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │104.│SR EN │Eurocod: Bazele proiectării structurilor. │ │ │1990:2004/NA:2006│Anexa națională │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │105.│SR EN │Eurocod: Bazele proiectării structurilor │ │ │1990:2004/A1:2006│ │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │106.│SR EN 1990:2004/ │Eurocod: Bazele proiectării structurilor. │ │ │A1:2006/NA:2009 │Anexa A2:Aplicație pentru poduri. Anexa națională │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │107.│SR EN 1990:2004/ │Eurocod: Bazele proiectării structurilor │ │ │A1:2006/AC:2010 │ │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │108.│SR EN │Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lemn. │ │ │1995-1-1:2004 │Partea 1-1: Generalități. │ │ │ │Reguli comune și reguli pentru clădiri │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │109.│SR EN 1995-1- │Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lemn. │ │ │1:2004/AC:2006 │Partea 1-1: Generalități – Reguli comune și reguli │ │ │ │pentru clădiri │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │110.│SR EN 1995-1- │Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lemn. │ │ │1:2004/NB:2008 │Partea 1-1: Generalități. │ │ │ │Reguli comune și reguli pentru clădiri. Anexă │ │ │ │națională │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │111.│SR EN 1995-1- │Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lemn. │ │ │1:2004/A1:2008 │Partea 1-1: Generalități. │ │ │ │Reguli comune și reguli pentru clădiri │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │112.│SR EN 13501- │Clasificare la foc a produselor și elementelor de │ │ │1+A1:2010 │construcție. Partea 1: Clasificare folosind │ │ │ │rezultatele încercărilor de reacție la foc. │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │113.│SR EN 13501-1+ │Clasificare la foc a produselor și elementelor de │ │ │A1:2010/C91:2014 │construcție. Partea 1: Clasificare folosind │ │ │ │rezultatele încercărilor de reacție la foc │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │114.│SR EN ISO │Încercări de reacție la foc. Aprinzibilitatea │ │ │11925-2:2011 │produselor care vin în contact direct cu flacăra. │ │ │ │Partea 2: Încercare cu sursă cu o singură flacără │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │115.│SR EN │Încercări de reacție la foc ale produselor pentru │ │ │13823+A1:2014 │construcții. Produse pentru construcții, cu excepția │ │ │ │îmbrăcămintei de pardoseală, expuse acțiunii termice │ │ │ │a unui singur obiect arzând │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │116.│SR CEN/TS │Durabilitatea performanțelor reacției la foc. │ │ │15912:2013 │Clasificare a produselor pe bază de lemn, ignifugate,│ │ │ │pentru utilizare finală în interior și în exterior │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │117.│SR 652:2009 │Lemn, placaj, plăci de așchii de lemn, plăci de fibre│ │ │ │de lemn. Determinarea eficacității ignifugării │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │118.│SR EN ISO │Acoperiri metalice și alte acoperiri anorganice. │ │ │2081:2009 │Acoperiri electrochimice de zinc pe fontă sau oțel, │ │ │ │cu tratament suplimentar │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │119.│SR EN ISO │Încercări la coroziune în atmosfere artificiale. │ │ │9227:2012 │Încercări în ceață salină │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │120.│SR EN 1912: 2012 │Lemn de construcție. Clase de rezistență. │ │ │ │Încadrarea claselor și speciilor prin examinare │ │ │ │vizuală │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │121.│SR EN │Lemn de construcție. Clase de rezistență. │ │ │1912:2012/AC 2013│Încadrarea claselor și speciilor prin examinare │ │ │ │vizuală │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │122.│SR EN 338:2010 │Lemn pentru construcții. Clase de rezistență │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │123.│SR EN 1315: 2010 │Clasificare dimensională a lemnului rotund │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │124.│SR EN 13556: 2004│Lemn rotund și cherestea. Nomenclatorul lemnului │ │ │ │utilizat în Europa │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │125.│SR EN 384: 2010 │Structuri de lemn. Determinarea valorilor │ │ │ │caracteristice ale proprietăților mecanice și ale │ │ │ │masei volumice │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │126.│SR EN │Structuri de lemn. Lemn masiv și lemn lamelat │ │ │408 + A1:2012 │încleiat. Determinarea anumitor proprietăți fizice și│ │ │ │mecanice │ └────┴─────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────┘Tabel A3. Reglementări tehnice: ┌────┬──────────────────────────────────────────┬────────────────────────────┐ │Nr. │ Reglementarea tehnică │ Publicația │ │crt.│ │ │ ├────┼──────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ 1.│Ghid de proiectare și execuție privind │Monitorul Oficial al │ │ │protecția împotriva coroziunii, indicativ │României, Partea I, │ │ │GP 121-2013, aprobat prin Ordinul │nr. 120 și 120 bis │ │ │viceprim-ministrului, ministrul │din 18 februarie 2014 │ │ │dezvoltării regionale și administrației │ │ │ │publice nr. 27/2014 │ │ ├────┼──────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ 2.│Ghid privind produse de finisare │Monitorul Oficial al │ │ │peliculogene utilizate în construcții, │României, Partea I, │ │ │indicativ GE 056-2013, aprobat cu Ordinul │nr. 259 și 259 bis │ │ │viceprim-ministrului, ministrul │din 9 mai 2013 │ │ │dezvoltării regionale și administrației │ │ │ │publice nr. 1768/2013 │ │ ├────┼──────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ 3.│Normativ privind adaptarea clădirilor │Monitorul Oficial al │ │ │civile și spațiului urban la nevoile │României, Partea I, │ │ │individuale ale persoanelor cu handicap, │nr. 121 și 121 bis │ │ │indicativ NP 051-2012 – Revizuire │din 5 martie 2013 │ │ │NP 051/2000, aprobat cu ordinul │ │ │ │viceprim – ministrului, ministrul │ │ │ │dezvoltării regionale și administrației │ │ │ │publice nr. 189/2013 │ │ └────┴──────────────────────────────────────────┴────────────────────────────┘ + 
Anexa 2(informativă)
EXEMPLU DE SISTEM DE DESCRIERE A EFICACITĂȚII
PRODUSELOR DE PROTECȚIE A LEMNULUI ÎMPOTRIVA
AGENȚILOR BIOLOGICIa)În tabelele A2.1- A2.5 se prezintă exemple de sisteme de descriere a eficacității produselor de protecție a lemnului împotriva agenților biologici, după condițiile minime de încercare cerute. … Tabelul A2.1 – Exemplu de sistem de descriere a eficacității produselor de protecție a lemnului împotriva agenților biologici existenți în Clasa de utilizare 1, după condițiile minime de încercare cerute ┌────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────┐ │NUMELE PRODUSULUI DE PROTECȚIE………………….│Clasa de utilizare 1│ ├────────────────────────────────────────────────────┤ │ │1. Condiții minime de încercare*1) │ │ ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┬─────────┤ │Lemn corespunzător: Rășinoase │ [] │ │ ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┤ │Lemn corespunzător: Foioase │ │ [] │ ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┤ │2.1. Insecte │ │ │ │ – Hylotrupes bajulus │ [] │ – │ │ – Lyctus brunneus │ – │ [] │ │ – Anobium punctatum │ [] │ [] │ │2.2. Termite │ [] │ [] │ ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┤ │3. Spălare, conform SR EN 84, opțional numai pentru │ [] │ [] │ │tratament de suprafață │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┤ │4. Procedee de aplicare*2) │ │ │ │- Tratament de suprafață: Valoare critică g/mp │ [] xx │ [] xx│ │- Impregnare: Valoare critică Kg/mc │ [] xx │ [] xx│ └────────────────────────────────────────────────────┴──────────┴─────────┘Notă …

──────────
[] Se marchează căsuțele corespunzătoare în cazul clasei de utilizare.
– Nu se aplică la această clasă de risc.
*1) Vezi tabelul 1 după SR EN 599-1+A1
*2) Se înscriu valorile cerute în locul xx.
──────────Tabelul A2.2 – Exemplu de sistem de descriere a eficacității produselor de protecție a lemnului împotriva agenților biologici existenți în Clasa de utilizare 2, după condițiile minime de încercare cerute ┌────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────┐ │NUMELE PRODUSULUI DE PROTECȚIE………………….│Clasa de utilizare 2│ ├────────────────────────────────────────────────────┤ │ │1. Condiții minime de încercare*1) │ │ ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┬─────────┤ │Lemn corespunzător: Rășinoase │ [] │ │ ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┤ │Lemn corespunzător: Foioase │ │ [] │ ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┤ │2. Eficacitatea suplimentară │ │ │ │2.1 Ciuperci │ │ │ │- Coriolus versicolor │ – │ – │ │- Mucegăire pe timpul cât lemnul este pus în operă │ [] │ [] │ │- Albăstrire pe timpul cât lemnul este pus în operă │ [] │ [] │ │2.2. Insecte │ │ │ │- Hylotrupes bajulus │ [] │ – │ │- Lyctus brunneus │ – │ [] │ │- Anobium punctatum │ [] │ [] │ │2.3. Termite │ [] │ [] │ ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┤ │3. Spălare, conform SR EN 84, opțional numai pentru │ [] │ [] │ │tratament de suprafață │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┤ │4. Procedee de aplicare*4) │ │ │ │- Tratament de suprafață: Valoare critică g/mp │ [] xx │ [] xx│ │- Impregnare: Valoare critică Kg/mc │ [] xx │ [] xx│ └────────────────────────────────────────────────────┴──────────┴─────────┘Notă …

──────────
[] Se marchează căsuțele corespunzătoare în cazul clasei de utilizare.
– Nu se aplică la această clasă de risc.
*1) Vezi tabelul 1 după SR EN 599-1+A1
*4) Punctul 4: Se înscriu valorile cerute în locul xx.
──────────Tabelul A2.3 – Exemplu de sistem de descriere a eficacității produselor de protecție a lemnului împotriva agenților biologici existenți în Clasa de utilizare 3, după condițiile minime de încercare cerute ┌────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────┐ │NUMELE PRODUSULUI DE PROTECȚIE………………….│Clasa de utilizare 3│ ├────────────────────────────────────────────────────┤ │ │1. Condiții minime de încercare*1) │ │ ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┬─────────┤ │Lemn corespunzător: Rășinoase │ [] │ │ ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┤ │Lemn corespunzător: Foioase │ │ [] │ ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┤ │Încercare în câmp │ [] │ []*2)│ ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┤ │2. Eficacitatea suplimentară │ │ │ │2.1 Ciuperci │ │ │ │- Coriolus versicolor │ [] │ [] │ │- Mucegăire pe timpul cât lemnul este pus în operă │ [] │ [] │ │- Albăstrire pe timpul cât lemnul este pus în operă │ [] │ [] │ │2.2. Insecte │ │ │ │ – Hylotrupes bajulus │ [] │ – │ │ – Lyctus brunneus │ – │ [] │ │ – Anobium punctatum │ [] │ [] │ │2.3. Termite │ [] │ [] │ │2.4. Încercări în câmp │ │ │ │ SR EN 330 clasa 3 (FC) │ [] │ [] │ ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┤ │3. Spălare, conform SR EN 84, opțional numai pentru │- │- │ │tratament de suprafață │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┤ │4. Procedee de aplicare*4) │ │ │ │- Tratament de suprafață: Valoare critică g/mp │ [] xx │ [] xx│ │- Impregnare: Valoare critică Kg/mc │ [] xx │ [] xx│ └────────────────────────────────────────────────────┴──────────┴─────────┘Notă …

──────────
[] Se marchează căsuțele corespunzătoare în cazul clasei de utilizare.
– Nu se aplică la această clasă de risc.
*1) Vezi tabelul 1 după SR EN 599-1+A1
*2) Produsele de încercare conform SR EN 330 pentru utilizare în Clasa de utilizare 3 cu acoperire sunt codificate FC;
Produsele de încercare conform SR EN 252 pentru utilizare în Clasa de utilizare 4 cu acoperire sunt codificate F;
*4) Punctul 4: Se înscriu valorile cerute în locul xx.
──────────Tabelul A2.4 – Exemplu de sistem de descriere a eficacității produselor de protecție a lemnului împotriva agenților biologici existenți în Clasa de utilizare 4, după condițiile minime de încercare cerute ┌────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────┐ │NUMELE PRODUSULUI DE PROTECȚIE………………….│Clasa de utilizare 4│ ├────────────────────────────────────────────────────┤ │ │1. Condiții minime de încercare*1) │ │ ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┬─────────┤ │Lemn corespunzător: Rășinoase │ [] │ │ ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┤ │Lemn corespunzător: Foioase │ │ [] │ ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┤ │Încercare în câmp │ []*2) │ []*2)│ ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┤ │2. Eficacitatea suplimentară │ │ │ │2.1 Ciuperci │ │ │ │- Coriolus versicolor │ [] │ [] │ │- Mucegăire pe timpul cât lemnul este pus în operă │ [] │ [] │ │- Albăstrire pe timpul cât lemnul este pus în operă │ [] │ [] │ │2.2. Insecte │ │ │ │ – Hylotrupes bajulus │ [] │ – │ │ – Lyctus brunneus │ – │ [] │ │ – Anobium punctatum │ [] │ [] │ │2.3. Termite │ [] │ [] │ ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┤ │3. Spălare, conform SR EN 84, opțional numai pentru │ – │ – │ │tratament de suprafață │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┤ │4. Procedee de aplicare*4) │ │ │ │- Tratament de suprafață: Valoare critică g/mp │ [] xx │ [] xx│ │- Impregnare: Valoare critică Kg/mc │ [] xx │ [] xx│ └────────────────────────────────────────────────────┴──────────┴─────────┘Notă …

──────────
[] Se marchează căsuțele corespunzătoare în cazul clasei de utilizare.
– Nu se aplică la această clasă de risc.
*1) Vezi tabelul 1 după SR EN 599-1+A1
*2) Produsele de încercare conform SR EN 330 pentru utilizare în Clasa de utilizare 3 cu acoperire sunt codificate FC;
Produsele de încercare conform SR EN 252 pentru utilizare în Clasa de utilizare 4 cu acoperire sunt codificate F;
*4) Punctul 4: Se înscriu valorile cerute în locul xx.
──────────Tabelul A2.5 – Exemplu de sistem de descriere a eficacității produselor de protecție a lemnului împotriva agenților biologici existenți în Clasa de utilizare 5, după condițiile minime de încercare cerute ┌────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────┐ │NUMELE PRODUSULUI DE PROTECȚIE………………….│Clasa de utilizare 5│ ├────────────────────────────────────────────────────┤ │ │1. Condiții minime de încercare*1) │ │ ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┬─────────┤ │Lemn corespunzător: Rășinoase │ [] │ │ ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┤ │Lemn corespunzător: Foioase │ │ [] │ ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┤ │Încercare în câmp │ []*3) │ []*3)│ ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┤ │2. Eficacitatea suplimentară │ │ │ │2.1 Ciuperci │ │ │ │- Coriolus versicolor │ [] │ [] │ │- Mucegăire pe timpul cât lemnul este pus în operă │ [] │ [] │ │- Albăstrire pe timpul cât lemnul este pus în operă │ [] │ [] │ │2.2. Insecte │ │ │ │ – Hylotrupes bajulus │ [] │ – │ │ – Lyctus brunneus │ – │ [] │ │ – Anobium punctatum │ [] │ [] │ │2.3. Termite │ [] │ [] │ ├────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┤ │4. Procedee de aplicare*4) │ │ │ │- Tratament de suprafață: Valoare critică g/mp │ [] xx │ [] xx│ │- Impregnare: Valoare critică Kg/mc │ [] xx │ [] xx│ └────────────────────────────────────────────────────┴──────────┴─────────┘Notă …

──────────
[] Se marchează căsuțele corespunzătoare în cazul clasei de utilizare.
– Nu se aplică la această clasă de risc.
*1) Vezi tabelul 1 după SR EN 599-1+A1
*3) Produsele de încercare conform SR EN 275 pentru utilizare în Clasa de utilizare 5 ape de Nord sunt codificate FN și produsele pentru utilizare în Clasa de utilizare 5 ape de Sud sunt codificate FS;
*4) Punctul 4: Se înscriu valorile cerute în locul xx.
──────────b)În tabelul A2.6 se prezintă un exemplu de sistem de descriere a eficacității produselor de protecție a lemnului împotriva agenților biologici, după codul de eficacitate în clasa de utilizare. … Tabelul A2.6 – Exemplu de sistem de descriere a eficacității produselor de protecție a lemnului împotriva agenților biologici, după codul de eficacitate în clasa de utilizare ┌─────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────┐ │Tip de marcare: │ Simboluri │ ├─────────────────────────────────────────────────────┼───┬───┬───┬───┬───┤ │1. Cod de eficacitate în clasa de utilizare │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ ├─────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │2. Caracteristici ale procedeului de aplicare: │ │ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │- numai tratament de suprafață │ S │ S │ S │ – │ – │ ├─────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │- numai tratament în profunzime │ P │ P │ P │ P │ P │ ├─────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │- procedee de suprafață și în profunzime, simultan │ SP│ SP│ SP│ – │ – │ ├─────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │3. Coduri ale eficacității biologice specifice: │ │ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │- Anobium punctatum, atacă foioase și rășinoase │ A │ A │ A │ A │ A │ ├─────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │- Hylotrupes bajulus, atacă rășinoase │ H │ H │ H │ H │ H │ ├─────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │- Lyctus brunneus, atacă foioase │ L │ L │ L │ L │ L │ ├─────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │- Toate speciile de insecte │ I │ I │ I │ I │ I │ ├─────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │- Termite │ T │ T │ T │ T │ T │ ├─────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │- Albăstrire │ – │ B │ B │ B │ B │ ├─────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │- Coriolus versicolor – încercare pe rășinoase │ – │ – │ VS│ VS│ VS│ ├─────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │- Coriolus versicolor – încercare pe foioase │ – │ – │ VH│ VH│ VH│ ├─────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │- Încercări în câmp (SR EN 330) │ – │ – │ FC│ – │ – │ ├─────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │- Încercări în câmp (SR EN 252) │ – │ – │ – │ F │ – │ ├─────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │- Încercări în câmp (SR EN 275) ape din nord │ – │ – │ – │ – │ FN│ ├─────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │- Încercări în câmp (SR EN 275) ape din sud │ – │ – │ – │ – │ FS│ └─────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┘ + 
Anexa 3(informativă)
EXEMPLE DE SPECIFICAȚII MINIMALE PENTRU PROTECȚIA
ÎMPOTRIVA COROZIUNII LA ELEMENTELE METALICE
PENTRU ÎMBINĂRILa conceperea sistemelor, selectarea produselor și alcătuirea sistemelor de protecție se ține cont de următoarele prevederi:a)rezistența lemnului la organisme biologice – este dată de durabilitatea naturală adecvată a lemnului, conform prevederilor SR EN 350-2 pentru clasa de utilizare, definită în SR EN 335; dacă durabilitatea naturală nu este suficientă, se aplică un tratament de protecție, ales conform SR EN 351-1, 2 și SR EN 460; … b)rezistența la coroziune a elementelor metalice pentru îmbinări și a altor elemente pentru îmbinări structurale, este definită în SR EN 1995-1-1. … În tabelul A3 sunt prezentate exemple de specificații minimale pentru protecția împotriva coroziunii a elementelor metalice pentru îmbinări, conform SR EN ISO 2081, în funcție de clasa de exploatare.Tabelul A3.1- Exemple de specificații minimale pentru protecția împotriva coroziunii a elementelor metalice pentru îmbinări ┌────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Dispozitiv de îmbinare │ Clasa de exploatare*b) │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Cuie și șuruburi cu d<4 mm │clasa de exploatare 1: – │ │ │Clasa de exploatare 2: Fe/Zn 12c*a) │ │ │Clasa de exploatare 3: Fe/Zn 25c*a) │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Buloane, tije, cuie și șuruburi cu │Clasa de exploatare 1: – │ │d>4 mm │Clasa de exploatare 2: Fe/Zn 12c*a) │ │ │Clasa de exploatare 3: Fe/Zn 25c*a) │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Plăcuțe metalice perforate pentru │Clasa de exploatare 1: Fe/Zn 12c*a) │ │îmbinări și plăcuțe metalice de până│Clasa de exploatare 2: Fe/Zn 12c*a) │ │la 3 mm grosime │Clasa de exploatare 3: Oțel inoxidabil│ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Plăcuțe metalice de la 3 mm până la │Clasa de exploatare 1: – │ │5 mm grosime │Clasa de exploatare 2: Fe/Zn 12c*a) │ │ │Clasa de exploatare 3: Fe/Zn 25c*a) │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Plăcuțe metalice de peste 5 mm │Clasa de exploatare 1: – │ │grosime │Clasa de exploatare 2: – │ │ │Clasa de exploatare 3: Fe/Zn 25c*a) │ ├────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┤ │*a) Dacă se folosește galvanizarea, Fe/Zn 12c se înlocuiește cu Z275 și │ │Fe/Zn 25c cu Z350 │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │*b) Pentru condiții deosebit de corozive, se ia în calcul galvanizarea cu │ │un strat mai gros sau oțelul inoxidabil. │ └───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ + 
Anexa 4(informativă)
FACTORI AGRESIVI DE MEDIU ABIOTICIUmiditateaDe umiditate depind aproape toate caracteristicile de bază ale lemnului. Lemnul și apa sunt, în mod tipic, foarte compatibile. Datorită structurii și compoziției lor chimice complexe, elementele anatomice din care este constituit lemnul, au proprietățile corpurilor coloidal-capilare, una din proprietățile lor fiind higroscopicitatea, respectiv capacitatea de a elibera sau absorbi vapori de apă din atmosferă. Ca urmare a adsorbției moleculare sau chemoadsorbției, lemnul realizează un conținut în umiditate diferit, funcție de temperatura și umiditatea relativă a aerului, la presiune atmosferică normală (legea echilibrului higroscopic). Ca parte a acestui proces natural, lemnul poarte absorbi, fără probleme, cantități mari de apă favorabilă apariției ciupercilor.Înțelegerea conținutului în umiditate este esențială pentru utilizatorii lemnului:a)un conținut în umiditate variabil duce la contragerea și dilatarea elementelor din lemn; … b)un conținut mare în umiditate poate duce la apariția ciupercilor. … Două valori ale umidității sunt foarte importante de reținut:a)19%: există tendința de a numi "uscat" lemnul utilizat în construcții, cu un conținut în umiditate de 19% sau mai mic. … b)28%: punctul mediu la care toate fibrele lemnului sunt complet saturate. … La un conținut în umiditate peste punctul de saturație a fibrei, apa începe să umple celulele și creează pericolul apariției ciupercilor. Lemnul se contrage și se dilată pe măsură ce conținutul în umiditate se schimbă, dar numai când apa este absorbită sau eliberată de pereții celulari. Modificarea dimensiunilor și a formei pieselor din lemn, datorită variației umidității sub punctul de saturație a fibrei, cauzează cele mai multe și mai importante dificultăți la prelucrarea și utilizarea lemnului. Cele mai mari schimbări dimensionale apar pe direcția tangențială față de inelele anuale, iar cele mai mici (practic neglijabile) după direcția radială, paralelă cu fibrele. Fenomenul anizotropiei lemnului este rezultatul comportării diferite a elementelor anatomice sub influența variațiilor umidității sau orientării microfibrelor în membrana celulară. O influență negativă, deosebit de puternică, o exercită umiditatea variabilă de la nivelul solului, unde, de regulă, putrezirea lemnului are loc mai repede. La instalarea lemnelor pe fundație, trebuie să existe o izolare corespunzătoare între soclul de beton și pardoseală, verificată în diferite condiții de umiditate.Radiații solare și intemperiiLemnul natural, expus îndelung la radiații solare și intemperii, este supus la o serie de procese de degradare, de natură complexă și anume:– fotochimice, care conduc la o închidere a culorii, fără însă a influența în mod semnificativ rezistențele mecanice ale lemnului;– termice, cauzate de radiațiile termice directe sau ale mediului;– fizico-mecanice, prin acțiunea apei din precipitații;– biochimice, sub acțiunea microorganismelor din natură.În procesele de degradare fotochimică sub influența luminii solare, rolul principal îl au radiațiile ultraviolete. Procesul fotochimic este intensificat de acțiunea apei, în cazul în care lemnul nu este protejat contra precipitațiilor atmosferice și variațiilor umidității relative a mediului înconjurător.Un asemenea proces de degradare are loc în numeroase cazuri la lemnul pentru construcții, spre exemplu: la ferestrele și ușile exterioare, la placarea exterioară a pereților, la elementele de structură, aparente sau semiîngropate în zidărie.Razele ultraviolete, acționând asupra materiei lignocelulozice, descompun, în principal, lignina, începând cu grupele hidroxil ale compușilor fenolici și continuând cu anumite polioze ale lemnului, până la adâncimea de 30 – 100 мm. Fotoliza poate fi recunoscută prin creșterea conținutului în metoxili și acizi, precum și prin reducerea sau eliminarea completă a colorării pereților celulari în prezența unui reactiv.Procesul de descompunere sub influența luminii poate fi observat și prin schimbarea culorii naturale a lemnului, care la început devine mai închisă (lemnul se brunifică la suprafață). Crăpăturile macroscopice încep să fie vizibile, cu timpul, pe suprafața atacată și conduc la reducerea rezistențelor mecanice în zona degradată. Împotriva acțiunii fotochimice sunt necesare tratamente de protecție cu produse de absorbție sau de reflectare a radiațiilor ultraviolete. În continuarea procesului de degradare fotochimică a lemnului, apa provenită din precipitații exercită în prima fază o acțiune de spălare și îndepărtare a produselor de culoare brună, rezultate în urma fotolizei. Deoarece pe suprafața atacată se acumulează, în acest fel, resturi de celuloză, de regulă mai rezistentă la descompunerea foto-chimică, cu timpul lemnul începe să se albească, cu excepția cazului în care sunt instalate deja ciuperci de mucegăire. Suprafața lemnului expusă la intemperii devine mai aspră și prezintă neregularități, datorită faptului că degradarea se produce inegal, în funcție de structura mai mult sau mai puțin densă a lemnului (zonele de lemn târziu din inelele anuale, mai dense, rezistă mai mult în comparație cu zonele de lemn timpuriu, mai moi). Acest proces de degradare decurge lent. Uneori, cu ochiul liber aproape că nu poate fi observat.După mai mult timp se constată că, toate elementele decorative din lemn ale fațadelor devin din ce în ce mai șterse și mai puțin reliefate. Cercetările făcute în această direcție au arătat că, la lemnul de rășinoase, în cazul unei expuneri intense la acțiunea radiațiilor solare și a intemperiilor, trebuie luată în considerare o degradare medie pe o adâncime de circa 0,01 mm/an.Temperatura produsă de radiațiile solare directe sau difuze, poate conduce, în cazul pereților din lemn expuși numai pe o parte, la un gradient de căldură asimetric pe grosimea elementelor. Variațiile mari de temperatură care au loc în decursul unei zile, fac ca acest gradient de căldură pe secțiunea pieselor din lemn să fie mare în raport cu situația care se creează la intervale mai lungi, provocând tensiuni destul de însemnate în lemn. Odată cu ele și variațiile de umiditate ale lemnului sunt relativ mari.Creșterea temperaturii accelerează procesul de degradare a lemnului cauzat de radiațiile ultraviolete.Pentru structurile din lemn, creșterea temperaturii suprafeței conduce la creșterea vitezei de evaporare a umidității din interiorul materiei lemnoase, cauzând apariția fisurilor. Înghețarea și dezghețarea alternativă a apei absorbite din atmosferă contribuie la apariția de crăpături și fisuri.Substanțele de tratare, de culori închise, aplicate la suprafața lemnului, datorită înlesnirii unei acumulări mai intense a căldurii, duc la creșterea contragerilor și tensiunilor interne. Totuși, în practică, acestea nu împiedică să se aplice acoperiri peliculogene, închis colorate.Împotriva unor asemenea inconveniente, la executarea construcțiilor din lemn se recomandă să se aplice măsuri preventive, încă de la proiectare, care să împiedice formarea de tensiuni interne în elementele de construcții. În acțiunea fotochimică a radiațiilor ultraviolete trebuie avută în vedere și o eventuală acțiune directă a factorului căldură. Astfel, în urma cercetărilor efectuate, s-a constatat că degradările de natură fotochimică pot fi intensificate numai la temperaturi relativ ridicate.Până la 120°C, căldura acumulată în lemn înlesnește numai evaporarea unora din produsele de scindare fotochimică, fără să fie semnalate procese de carbonizare propriu-zise sau de dezagregare a structurii celulare. Sub influența căldurii, începând de la 60°C și până la 120°C, lemnul expus la radiațiile solare se colorează ușor în brun, se albește apoi treptat, devine cenușiu deschis. Culoarea cenușie, caracteristică lemnului expus timp îndelungat la acțiunea luminii, se poate produce și fără umezirea lemnului. În consecință, culoarea cenușie, constatată la suprafața lemnului din pereți expuși la intemperii, este urmarea fotolizei și a pierderilor de substanțe de la suprafața lemnului și nu trebuie pusă pe seama exclusiv a instalării ciupercilor, așa cum s-a considerat până nu demult.În regiunile climatice calde dar uscate sau în cele foarte reci, ciupercile nu se pot dezvolta și, în consecință, lemnul se conservă mai bine decât în regiunile cu clima temperată sau caldă, dar umedă.Astfel, în condițiile climatice ale Europei, în partea de nord stâlpii de pin, netratați, ating o durata de viață de 6-8 ani, în zona mijlocie 4-5 ani, iar la sud 2-5 ani.Acțiunea mecanică a vântului, nisipului și prafului sunt factori de degradare a suprafeței lemnului sau a materialului exterior de finisaj. Particulele purtate de vânt pot avea efect de abraziune. + 
Anexa 5
FACTORI AGRESIVI DE MEDIU BIOTICI:
CIUPERCI XILOFAGE DIN CONSTRUCȚII ÎN
AER LIBER ȘI DIN INTERIORUL CONSTRUCȚIILORTabelul A5.1 – Ciuperci xilofage care produc putrezirea lemnului din construcții și a altor elemente aflate în aer liber ┌────┬────────────┬───────────────────────────────────────────────────────┐ │Nr. │ Denumire │ Criterii de identificare │ │crt.│științifică │ │ ├────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │ 1.│ Lenzites │1.1.Specia de lemn atacată – localizarea atacului: │ │ │ sepiaria │ Rășinoase (molid, brad) – lemn expus la variații │ │ │(Wulf) Fr. │ mari de umiditate, uscăciune, soare, vânt; apare în│ │ │ syn. │ special pe grinzi. │ │ │Gloephyllum │ │ │ │ sepiarium │1.2.Tipul de putregai: │ │ │(Wulf) Karst│ Brun-roșcat în interiorul lemnului lăsând suprafața│ │ │ │ intactă. Lemnul putrezit se crapă cu ușurință și se│ │ │ │ desface în prisme. │ │ │ │ │ │ │ │1.3.Identificarea macroscopică a atacului după: │ │ │ │ a) Corpul fructifer: culoare cafenie-ruginie. Apare│ │ │ │ în crăpăturile longitudinale ale lemnului sub forma│ │ │ │ unor trepte paralele, pe distanțe de până la 1 m cu│ │ │ │ lățimea de până la 3 cm. Corpul fructifer poate fi │ │ │ │ sub formă de grinzișoare sau console duble; │ │ │ │ b) Miceliu de suprafață: tipic de substrat, nu │ │ │ │ apare la suprafața lemnului decât la formarea │ │ │ │ corpului fructifer. │ │ │ │ │ │ │ │1.4.Alte aspecte: │ │ │ │ a) Atacul în interiorul lemnului lasă exteriorul │ │ │ │ aparent sănătos; │ │ │ │ b) Elementele din lemn se prăbușesc sub greutatea │ │ │ │ construcției; │ │ │ │ c) Atacul este rezistent în timp, pe perioade lungi│ │ │ │ de uscăciune, când folosește doar umiditatea din │ │ │ │ lemn. │ ├────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │ 2.│ Lenzites │2.1.Specia de lemn atacată – localizarea atacului: │ │ │ abietina │ Rășinoase (molid, brad) – lemn expus la variații │ │ │(Bull) Karst│ mari de umiditate, uscăciune, soare, vânt; apare în│ │ │ syn. │ special pe grinzi. │ │ │Gloephyllum │ │ │ │ abietinum │2.2.Tipul de putregai: │ │ │(Bull) Karst│ Castaniu-roșcat cu pete albe, înguste în lungul │ │ │ │ fibrelor. În fază finală, lemnul se desface în │ │ │ │ bucăți mari, colorate în galben-roz cu miceliu alb │ │ │ │ între crăpături. │ │ │ │ │ │ │ │2.3.Identificarea macroscopică a atacului după: │ │ │ │ a) Corpul fructifer: sub formă de lamelă │ │ │ │ anastomozată, cu marginea albicioasă și lamelele │ │ │ │ brune. Apare în tot timpul anului pe grinzi; │ │ │ │ b) Miceliu de suprafață: tipic de substrat, nu │ │ │ │ apare la suprafața lemnului decât la formarea │ │ │ │ corpului fructifer. │ │ │ │ │ │ │ │2.4.Alte aspecte: │ │ │ │ a) Atacul în interiorul lemnului lasă exteriorul │ │ │ │ aparent sănătos; │ │ │ │ b) Elementele din lemn se prăbușesc sub greutatea │ │ │ │ construcției; │ │ │ │ c) Atacul este rezistent în timp, pe perioade lungi│ │ │ │ de uscăciune, când folosește doar umiditatea din │ │ │ │ lemn. │ ├────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │ 3.│ Lenzites │3.1.Specia de lemn atacată – localizarea atacului: │ │ │betulina (L)│ Foioase-lemn expus la intemperii. │ │ │ Fr. │ │ │ │ Syn. │3.2.Tipul de putregai: alb, prismatic. │ │ │ Trametes │ │ │ │betulina (L)│3.3.Identificarea macroscopică a atacului după: │ │ │ Pil. │ a) Corpul fructifer: sub formă de pălărie │ │ │ │ semirotundă, subțire, având fața superioară de │ │ │ │ culoare cenușie sau gălbuie cu zone concentrice; │ │ │ │ b) Miceliu de suprafață: tipic de substrat, nu │ │ │ │ apare la suprafața lemnului decât la formarea │ │ │ │ corpului fructifer. │ │ │ │ │ │ │ │3.4.Alte aspecte: │ │ │ │ a) Atacul în interiorul lemnului lasă exteriorul │ │ │ │ aparent sănătos; │ │ │ │ b) Elementele din lemn se prăbușesc sub greutatea │ │ │ │ construcției; │ │ │ │ c) Atacul este rezistent în timp, pe perioade lungi│ │ │ │ de uscăciune, când folosește doar umiditatea din │ │ │ │ lemn. │ ├────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │ 4.│ Lentinus │4.1.Specia de lemn atacată – localizarea atacului: │ │ │ lepideus │ Rășinoase (duramen)- pe lemn proaspăt prelucrat, cu│ │ │ Fr. Syn. │ umiditate ridicată, expus la intemperii, dar nu │ │ │ L.Squamosus│ lipsește nici din case și pivnițe umede. │ │ │(Schaeffer) │ │ │ │ Schrot │4.2.Tipul de putregai: brun-închis, prismatic. │ │ │ │ │ │ │ │4.3.Identificarea macroscopică a atacului după: │ │ │ │ a) Corpul fructifer: sub formă de pălărie cu picior│ │ │ │ central lung ce se dezvoltă la suprafața lemnului │ │ │ │ atacat și care prin rupere emană un miros de │ │ │ │ balsam. Apare în locuri umede și întunecoase; │ │ │ │ b) Miceliu de suprafață: nu apare la suprafața │ │ │ │ lemnului atacat. │ │ │ │ │ │ │ │4.4.Alte aspecte: │ │ │ │ Atacul apare în duramenul de rășinoase și este │ │ │ │ foarte periculos prin faptul că acest lemn este │ │ │ │ greu impregnabil cu produse de protecție. │ ├────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │ 5.│ Daedalea │5.1.Specia de lemn atacată – localizarea atacului: │ │ │quercina (L)│ Stejar – pe grinzi aflate în condiții de umiditate;│ │ │ Fr. Syn. │ infectarea are loc în alburnul arborilor pe picior,│ │ │ Trametes │ după care se extinde și în duramen. │ │ │quercina (L)│ │ │ │ Pil. │5.2.Tipul de putregai: │ │ │ │ Roșu în alburn, brun în duramen, care se crapă pe │ │ │ │ direcție radială iar în crăpături se observă │ │ │ │ miceliu cenușiu. │ │ │ │ │ │ │ │5.3.Identificarea macroscopică a atacului după: │ │ │ │ a) Corpul fructifer: apare în crăpăturile lemnului │ │ │ │ atacat, are forma unei jumătăți de pălării plane, │ │ │ │ prinsă lateral de substrat, de culoare cenușiu spre│ │ │ │ cafeniu; │ │ │ │ b) Miceliu de suprafață: apare în crăpăturile │ │ │ │ lemnului, de culoare cenușie. │ │ │ │ │ │ │ │5.4.Alte aspecte: │ │ │ │ Prevenirea extinderii atacului din alburn la │ │ │ │ duramen se face prin îndepărtarea alburnului, care │ │ │ │ de cele mai multe ori prezintă numeroase forme de │ │ │ │ degradare biologică. │ └────┴────────────┴───────────────────────────────────────────────────────┘Tabelul A 5.2 – Ciuperci xilofage care produc putrezirea lemnului aflat în interiorul construcțiilor ┌────┬────────────┬───────────────────────────────────────────────────────┐ │Nr. │ Denumire │ Criterii de identificare │ │crt.│științifică │ │ ├────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │ 1.│ Merulius │1.1.Specia de lemn atacată – localizarea atacului: │ │ │ Lacrymans │ Rășinoase de obicei, dar și foioase – pe zidărie, │ │ │ (Wulf) Fr. │ umplutură de sub pardoseli, grinzi, planșee, │ │ │buretele de │ dușumele, parchete, tocuri de uși și ferestre, │ │ │ casă │ lambriuri și alte decorațiuni interioare, tablouri,│ │ │ │ tapete precum și alte materiale: hârtie, covoare, │ │ │ │ piele, stofă, lână, etc. │ │ │ │ │ │ │ │1.2.Tipul de putregai: │ │ │ │ Brun-roșcat de tip coroziv sau prismatic, moale în │ │ │ │ faza incipientă și casant, sfărămicios în fază │ │ │ │ avansată. │ │ │ │ │ │ │ │1.3.Identificarea macroscopică a atacului după: │ │ │ │ a) Corpul fructifer: aderent la substrat, sub │ │ │ │ diferite forme, funcție de stadiul de dezvoltare și│ │ │ │ anume: │ │ │ │ – ca o masă rotundă albă, cărnoasă, buretoasă, │ │ │ │ bogată în apă; │ │ │ │ – sub formă de paletă fără picior sau cu picior │ │ │ │ foarte scurt pe suprafața verticală (de ex. pe │ │ │ │ perete). Formează cantități mari de spori de │ │ │ │ culoare galben-portocalie (în masă, ei formează un │ │ │ │ praf brun). │ │ │ │ Se formează an de an în toate perioadele. │ │ │ │ b) Miceliu de suprafață: de culoare cenușiu murdar │ │ │ │ ce formează pânze de rețea sau plăci pâsloase, │ │ │ │ filamentoase, întinse și puțin aderențe la │ │ │ │ substrat, care se desprind cu ușurință înlesnind │ │ │ │ astfel propagarea ciupercii de la o piesă de lemn │ │ │ │ la alta. │ │ │ │ │ │ │ │1.4.Alte aspecte: │ │ │ │ a) Este cea mai periculoasă ciupercă pentru lemnul │ │ │ │ din construcții; │ │ │ │ b) Pericolul de distrugere este sporit pe de o │ │ │ │ parte prin capacitatea ciupercii de a-și crea │ │ │ │ singură umiditatea de care are nevoie în lemn, iar │ │ │ │ pe de altă parte prin propagarea cu repeziciune în │ │ │ │ toată construcția prin sporii vehiculați de │ │ │ │ curenții de aer și prin lemnul infectat. │ ├────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │ 2.│ Coniophora │2.1.Specia de lemn atacată – localizarea atacului: │ │ │ cerebella │ Rășinoase și foioase – lemn aflat în pivnițe și în │ │ │(Pers) Duby-│ spații cu umiditate ridicată (prin infiltrații de │ │ │buretele de │ apă). │ │ │ pivniță │ │ │ │ │2.2.Tipul de putregai: │ │ │ │ Brun-roșu până la negru, de tip uscat; lemnul se │ │ │ │ desface în bucăți mai mici decât la Merulius, în │ │ │ │ sensul fibrelor de lemn; adesea se păstrează o │ │ │ │ pojghiță la suprafață; nedegradată care de multe │ │ │ │ ori împiedică observarea putrezirii dacă nu apar │ │ │ │ crăpături. │ │ │ │ │ │ │ │2.3.Identificarea macroscopică a atacului după: │ │ │ │ a) Corpul fructifer: subțire, întins ca o piele, │ │ │ │ lipită de lemn, la început de culoare galben-auriu │ │ │ │ iar mai târziu devine brun-măsliniu cu marginile │ │ │ │ albe pufoase. În centru se formează spori │ │ │ │ oliv-verzui sau oliv-brun și nu galbeni ca la │ │ │ │ Merulius, care pot germina direct pe lemn sănătos; │ │ │ │ b) Miceliu de suprafață: inițial alb, apoi │ │ │ │ galben-ocru, cu diametrul mai mare decât miceliul │ │ │ │ de Merulius, cu viteză de creștere mare. │ │ │ │ El se termină adesea cu niște coloane ramificate în│ │ │ │ mod neregulat, care după uscare capătă o culoare │ │ │ │ galben-brună până la negru. │ │ │ │ │ │ │ │2.4.Alte aspecte: │ │ │ │ a) Este la fel de periculoasă ca și Merulius, dar │ │ │ │ în comparație cu acesta, atacul este mai redus, │ │ │ │ fiind limitat de conținutul de umiditate din lemn │ │ │ │ mai mare, de care are nevoie pentru dezvoltare; │ │ │ │ b) În condiții de umiditate și căldură, Coniophora │ │ │ │ Cerebella se dezvoltă și se propagă foarte repede, │ │ │ │ provocând mari distrugeri în clădiri noi, încă │ │ │ │ neatacate. │ ├────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │ 3.│ Poria │3.1.Specia de lemn atacată – localizarea atacului: │ │ │ vaporaria │ Rășinoase, mai rar foioase – pe lemnăria planșeelor│ │ │ (Pers) Fr. │ din clădiri; este identificată frecvent pe capetele│ │ │ Buretele │ grinzilor încastrate în zidărie. │ │ │ țurțure │ │ │ │ de mină │3.2.Tipul de putregai: │ │ │ │ Roșu, uscat, de tip coroziv sau prismatic, casant │ │ │ │ sfărâmicios în faze avansate. │ │ │ │ │ │ │ │3.3.Identificarea macroscopică a atacului după: │ │ │ │ a) Corpul fructifer: placă albă, întinsă, aderentă │ │ │ │ la substrat, moale; pe aceste corpuri fructifere se│ │ │ │ formează tuburi lungi în care se găsesc sporii; │ │ │ │ b) Miceliu de suprafață: alb ca vata, fapt care îl │ │ │ │ deosebește de cel de Merulius. Tot pe lemn, miceliu│ │ │ │ mai formează membrane și rizomorfe ca niște mase │ │ │ │ floconoase (țurțuri), de mărimea și forma unor │ │ │ │ stalactite care la atingere se strâng în mici │ │ │ │ pielițe gelatinoase. │ │ │ │ Miceliul și lemnul atacat au un miros caracteristic│ │ │ │ de acru. │ │ │ │ │ │ │ │3.4.Alte aspecte: │ │ │ │ a) Ciuperca produce distrugerea lemnului într-un │ │ │ │ mod asemănător cu buretele de casă, fapt pentru │ │ │ │ care adesea se confundă cu acesta, însă analizând │ │ │ │ aspectul corpului fructifer și creșterea miceliului│ │ │ │ pe lemn se poate face o identificare corectă. │ │ │ │ b) Ciuperca are nevoie de mai multă umiditate decât│ │ │ │ Merulius, fapt căruia se datorește intensitatea mai│ │ │ │ mică a distrugerilor în comparație cu buretele de │ │ │ │ casă. │ ├────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │ 4.│ Paxillus │4.1.Specia de lemn atacată – localizarea atacului: │ │ │ panuoides │ Rășinoase, rar foioase – pe lemnăria din pivnițe și│ │ │ Fr. │ magazii. │ │ │ │ │ │ │ │4.2.Tipul de putregai: │ │ │ │ Galben-brun, care se crapă și se desface în prisme │ │ │ │ mici. Putrezirea se produce încet și este de cele │ │ │ │ mai multe ori limitată. │ │ │ │ │ │ │ │4.3.Identificarea macroscopică a atacului după: │ │ │ │ a) Corpul fructifer: cărnos cu diferite forme │ │ │ │ precum evantai, pălărie, pahar, scoică sau rotund, │ │ │ │ subțire și cu diametrul mic, fără sau cu picior │ │ │ │ scurt lateral, la început de culoare albicioasă, │ │ │ │ apoi galben sau cafeniu. │ │ │ │ b) Miceliu de suprafață: la suprafața lemnului │ │ │ │ atacat se află atât miceliu de culoare gălbuie cât │ │ │ │ și numeroase cordoane (rizomorfe) subțiri, dispuse │ │ │ │ în evantai, ramificate, de culoare alburie sau │ │ │ │ verzui-galbene. │ │ │ │ │ │ │ │4.4.Alte aspecte: │ │ │ │ Atacul este limitat la lemnăria aflată în spații │ │ │ │ întunecoase și cu umiditate mare. │ └────┴────────────┴───────────────────────────────────────────────────────┘ + 
Anexa 6
FACTORI AGRESIVI DE MEDIU BIOTICI: INSECTE XILOFAGETabelul A 6 – Insecte xilofage care atacă mobila, parchete, lambriuri și alte decorațiuni interioare din lemn ┌────┬────────────┬───────────────────────────────────────────────────────┐ │Nr. │ Denumire │ Criterii de identificare │ │crt.│științifică │ │ ├────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │ 1.│ Anobium │1.1.Specia de lemn atacată – localizarea atacului: │ │ │ punctatum │ Rășinoase dar și foioase – lemn vechi sub formă de:│ │ │ De Geer, │ piese de mobilier, lambriuri, tablouri și alte │ │ │Cariul comun│ obiecte aflate în muzee, biserici. │ │ │ │ │ │ │ │1.2. Caracteristicile atacului: │ │ │ │ a) Lemnul infestat prezintă la suprafață numeroase│ │ │ │ găuri de zbor ale adulților, prin care părăsesc │ │ │ │ lemnul atacat; │ │ │ │ b) Larvele rod în lemn numeroase galerii cu │ │ │ │ diametrul de 1-2 mm, pline cu rumeguș fin. Adulții│ │ │ │ depun ouă fie în același lemn atacat, fie zboară │ │ │ │ la alt lemn atacat sau neatacat. Este cel mai │ │ │ │ periculos dăunător al lemnului uscat și vechi │ │ │ │ (aprox. 80% din totalul daunelor produse de insecte│ │ │ │ xilofage), unde pagubele sunt considerabile și pot│ │ │ │ fi de neînlocuit; │ │ │ │ c) Atacă lemnul în spații reci, calde, și cu │ │ │ │ umiditate relativă ridicată a aerului (pivnițe, │ │ │ │ biserici, etc.); │ │ │ │ d) Insecta are lungime de 3-5 mm; │ │ │ │ e) Găurile sunt rotunde, cu diametru de │ │ │ │ 1,0-2,0 mm; │ │ │ │ f) Ciclul de dezvoltare este de 1-2 ani; │ │ │ │ g) Zborul de împerechere este în iunie-august; │ │ │ │ h) Depun cca 15-20 ouă; │ │ │ │ i) Condiții de viață: │ │ │ │ – temperatura aerului: 14-28 °C, optimă: 22-23 °C;│ │ │ │ – umiditatea aerului peste 55-60 %; │ │ │ │ – umiditatea lemnului: peste 10-12 %, optimă 28%. │ │ │ │ │ │ │ │1.3. Criterii de depistare a unui atac activ: │ │ │ │ a) Găuri de zbor cu rumeguș fin și proaspăt în │ │ │ │ jurul lor sau rumeguș căzut sub mobilă; │ │ │ │ b) Rumegușul este cilindric, ascuțit la ambele │ │ │ │ capete; │ │ │ │ c) Depune ouăle în crăpăturile lemnului sau în │ │ │ │ vechile găuri de zbor; │ │ │ │ d) Atacă lemnul de preferință din încăperi umede. │ ├────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │ 2.│ Xestobium │2.1.Specia de lemn atacată – localizarea atacului: │ │ │rufovillosum│ Cu precădere foioase (stejar, fag) însă și │ │ │ De Geer │ rășinoase atacate de ciuperci (molid, brad) – lemn │ │ │ Ceasul │ vechi din piese de mobilier, obiecte din lemn │ │ │ morții │ prelucrat aflat în locuințe, muzee, etc. │ │ │ │ │ │ │ │2.2. Caracteristicile atacului: │ │ │ │ a) Lemnul infestat prezintă la suprafață numeroase│ │ │ │ găuri de zbor ale adulților, prin care părăsesc │ │ │ │ lemnul atacat; │ │ │ │ b) Larvele rod în lemn numeroase galerii cu │ │ │ │ diametrul de 2-3 mm, pline cu rumeguș fin; │ │ │ │ c) Adulții depun ouă fie în același lemn atacat, │ │ │ │ fie zboară la alt lemn atacat sau neatacat; │ │ │ │ d) Este unul din cei mai periculoși dăunători ai │ │ │ │ lemnului uscat și vechi care produc pagube │ │ │ │ considerabile în construcțiile existente, cu │ │ │ │ elemente din lemn atacate; │ │ │ │ e) Atacă lemnul în spații reci, calde și cu │ │ │ │ umiditate relativă ridicată a aerului (pivnițe, │ │ │ │ biserici, etc.); │ │ │ │ f) Insecta are lungime de 6-9 mm; │ │ │ │ g) Găurile sunt rotunde, cu diametru de 3,0 mm; │ │ │ │ h) Ciclul de dezvoltare este de 4-5 ani; │ │ │ │ i) Zborul de împerechere este în mai- iunie; │ │ │ │ j) Depun cca 70 ouă; │ │ │ │ k) Condiții de viață: │ │ │ │ – temperatura aerului: 14-28 °C, optimă: 22-23 °C;│ │ │ │ – umiditatea aerului peste 55-60 %; │ │ │ │ – umiditatea lemnului: peste 10-12 %, optimă 28%. │ │ │ │ │ │ │ │2.3. Criterii de depistare a unui atac activ: │ │ │ │ a) Găuri de zbor cu rumeguș fin și proaspăt în │ │ │ │ jurul lor sau rumeguș căzut sub mobilă; │ │ │ │ b) Rumegușul are formă de cocoloașe (fărâmituri de│ │ │ │ pâine); │ │ │ │ c) Depune ouăle în crăpăturile lemnului sau în │ │ │ │ vechile găuri de zbor; │ │ │ │ d) Atacă lemnul de preferință din încăperi umede. │ ├────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │ 3.│ Anobium │3.1.Specia de lemn atacată – localizarea atacului: │ │ │ pertinax L.│ Rășinoase și rar foioase – piese de mobilier, │ │ │ Cariul │ tâmplărie, lambriuri, pardoseli, precum și alte │ │ │ lemnului │ obiecte din lemn aflate în locuințe încălzite. │ │ │de rășinoase│ │ │ │ │3.2. Caracteristicile atacului: │ │ │ │ a) Lemnul infestat prezintă la suprafață puține │ │ │ │ găuri de zbor ale adulților, de formă circulară, │ │ │ │ cu diametrul de aproximativ 3 mm, căptușite, prin │ │ │ │ care părăsesc lemnul atacat; │ │ │ │ b) Galeriile din lemn au lungimea de aprox. 10 mm │ │ │ │ și diametrul de cca 3 mm, căptușite cu rumeguș și │ │ │ │ așchii; │ │ │ │ c) Obiectele atacate se cunosc greu la exterior │ │ │ │ deoarece gândacii, de cele mai multe ori depun │ │ │ │ ouăle în același lemn atacat, fără a-l părăsi; la │ │ │ │ exterior sunt puține găuri, astfel că lemnul │ │ │ │ ajunge să fie distrus complet în interior. │ │ │ │ │ │ │ │3.3. Criterii de depistare a unui atac activ: │ │ │ │ După rumegușul proaspăt din jurul găurilor de zbor│ │ │ │ sau în lipsa acestora după zgomotul pe care-l │ │ │ │ produc gândacii când lovesc pereții galeriilor cu │ │ │ │ toracele. │ ├────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │ 4.│ Lyctus │4.1.Specia de lemn atacată – localizarea atacului: │ │ │ linearis │ a) Stejar, în alburn – piese de mobilier, parchete,│ │ │ Goeze │ etc.; │ │ │Gândacul de │ b) Alte foioase cu conținut ridicat de amidon (nuc,│ │ │ parchet │ castan, salcâm, frasin). │ │ │ │ │ │ │ │4.2. Caracteristicile atacului: │ │ │ │ a) Lemnul infestat prezintă la suprafață numeroase│ │ │ │ găuri de zbor ale adulților, de formă rotundă, cu │ │ │ │ diametrul de aprox. 1,6 mm prin care părăsesc │ │ │ │ lemnul atacat. Larvele rod în lemn numeroase │ │ │ │ galerii cu diametrul variabil, pline cu rumeguș │ │ │ │ fin ca o pudră; │ │ │ │ b) Atacă lemnul în spații calde îi cu umiditate │ │ │ │ relativă ridicată a aerului; │ │ │ │ c) Insecta are lungime de 2,5-5 mm; │ │ │ │ d) Găurile sunt rotunde, cu diametru de │ │ │ │ 0,8-2,0 mm; │ │ │ │ e) Ciclul de dezvoltare este de 1-2 ani; │ │ │ │ f) Zborul de împerechere este în aprilie-august; │ │ │ │ g) Depun cca 70-200 ouă; │ │ │ │ h) Condiții de viață: │ │ │ │ – umiditatea lemnului: 7-17 %. │ │ │ │ │ │ │ │4.3. Criterii de depistare a unui atac activ: │ │ │ │ După rumegușul proaspăt din jurul găurilor de zbor│ │ │ │ sau prezent sub formă de pulbere fină pe │ │ │ │ suprafețele de mobilier sau parchet. │ ├────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │ 5.│ Hylotrupes │4.1.Specia de lemn atacată – localizarea atacului: │ │ │ bajulus │ Rășinoase, în alburn, foarte rar în duramen de pin │ │ │Croitorul de│ – atacă lemnul din construcții: grinzile și popii │ │ │ casă │ podurilor de lemn, astereala acoperișurilor, │ │ │ │ mobila, etc. │ │ │ │ │ │ │ │4.2. Caracteristicile atacului: │ │ │ │ a) La suprafața lemnului rămâne o pojghiță subțire│ │ │ │ de lemn sub care se află galeriile larvare; │ │ │ │ b) Atacă lemnul în spații calde și cu umiditate │ │ │ │ relativă ridicată a aerului; │ │ │ │ c) Masculul are lungime de 7-17 mm și femela de │ │ │ │ 11-22 mm; │ │ │ │ d) Găurile sunt ovale, cu diametru de 5/10 mm; │ │ │ │ e) Ciclul de dezvoltare este de 3-10 ani; │ │ │ │ f) Zborul de împerechere este în iunie-august; │ │ │ │ g) Depun cca 400 ouă; │ │ │ │ h) Condiții de viață: │ │ │ │ – temperatura aerului: 16-36 °C, optimă: 28-30 °C.│ │ │ │ – umiditatea lemnului: optimă 28%. │ │ │ │ │ │ │ │4.3. Criterii de depistare a unui atac activ: │ │ │ │ Forma rumegușului din galerii: așchii grosiere, │ │ │ │ praf, excremente cilindrice tari. │ └────┴────────────┴───────────────────────────────────────────────────────┘ + 
Anexa 7(informativă)
GENERALITĂȚI PRIVIND INSTALAREA ȘI BIOLOGIA
CIUPERCII MERULIUS LACRYMANSGeneralități1. Lemnul, utilizat pe scară largă ca material de construcții, având structură organică, este expus biodegradării de către agenții vegetali (îndeosebi ciuperci) sau dăunătorii animali (în special insecte xilofage).2. În condiții de umiditate și temperatură optime fiziologiei ciupercilor xilofage, lemnul este degradat în ritm accelerat, ceea ce conduce la pagube importante ca urmare a costurilor înlocuirilor repetate a elementelor din lemn pentru materiale și manoperă suplimentară aferentă decopertărilor și reparațiilor.3. Prin aplicarea măsurilor corespunzătoare de protecție preventivă, se poate asigura prelungirea duratei de utilizare a lemnului în construcții și reducerea consumului de material lemnos la nivel de economie națională.4. În construcțiile noi, degradările determinate de ciupercile xilofage încep să se manifeste vizibil în general după 3-5 ani de la terminarea construcțiilor (timp în care are loc creșterea miceliului și apare evidentă degradarea lemnului afectat).5. Cauzele care conduc la atacuri primare și degradarea accelerată a lemnului de către buretele de casă – Merulius Lacrymans (Wulf.Fr.) sunt:– umiditatea atmosferică excesivă (caracteristică regiunilor de munte);– nerespectarea măsurilor de protecție (în faza de proiectare și execuție);– nerespectarea măsurilor de protecție chimică preventivă și de întreținere curentă a igienei construcției din prezenta specificație.6. Atacurile secundare, recidivante se semnalează în cazul în care nu se respectă cu rigurozitate măsurile de combatere din prezenta specificație tehnică. În asemenea cazuri, după 2-3 ani de la efectuarea reparațiilor pot apare atacuri recrudescente, în special ca urmare a neeradicării formelor existente și a introducerii de lemn proaspăt, insuficient uscat și netratat antiseptic.7. Infectarea primară a materialelor lemnoase din construcții poate avea loc fie prin sporii ciupercilor care se depun pe suprafață sau în crăpăturile elementelor din lemn, fie prin introducerea unor elemente din lemn afectate din pădure și insuficient uscate, cu miceliul ciupercii în stadiu vegetativ.8. În construcția infectată, propagarea ciupercii se face de regulă prin răspândirea sporilor, extinderea miceliului sau a rizomorfelor de la o încăpere la alta. Un rol important în această propagare îl poate avea omul și animalele prin transportarea sporilor sau apei de infiltrare; sporii por fi duși la mari distanțe și de curenții obișnuiți de aer din atmosferă. În construcțiile cu pereți din lemn, propagarea ciupercilor se face ușor de la un perete la altul prin elementele comune de lemn, precum și prin spațiile libere.Biologia ciupercii merulius lacrymans (wulf. fr.) – buretele de casă1. Buretele de casă este principala ciupercă xilofagă care determină mari pagube prin distrugerea caselor din lemn, a obiectivelor din aer liber, precum și a elementelor din lemn din interiorul construcțiilor; atacul se manifestă în special la lemnul de rășinoase (molid, brad), la fag și alte specii de foioase puțin durabile, la nivelul zonelor de alburn a speciilor cu duramen, și într-o măsură mai mică la stejar. Atacul ciupercii se manifestă la nivelul pereților celulari ai lemnului, sub formă de putregai prismatic. Atacul lemnului este potențat în condiții de umiditate și temperatură favorabilă, ca urmare a germinării sporilor și creșterii luxuriante a hifelor, la suprafață și în fisurile lemnului.2. Prezența miceliului la suprafața lemnului se constată în general în momentul în care ciuperca a pătruns și în țesuturile interioare ale lemnului. Miceliul tânăr formează rețele sau o pâslă continuă, de culoare alb-cenușiu-murdar, cenușiu-liliachie, puțin aderentă de substrat, cu nuanțe gălbui, la extremitatea zonelor de atac exterior și care în condiții nefavorabile virează spre galben-portocaliu, având aspectul unor plăci. Aceste plăci se formează la întuneric sau semiobscuritate, în zonele ascunse ale clădirii, goluri de zidărie, pe fețele interioare ale tâmplăriei de binale, lambriuri, scări, sub cartonul asfaltat, canale termice, etc., formând un strat pâslos până la 10 cm; datorită metabolismului ridicat, această ciupercă are capacitatea de a-și asigura umezirea substratului și de a evolua și în zonele cu umiditate scăzută, prin rosturile și prin porii cărămizilor, a mortarului sau betonului, propagându-se la distanțe mari de locul de potențiere a atacului prin rizomorfe.3. Rizomorfele sunt țesuturi de propagare care au forma unor cordoane și se formează prin anastomoza filamentelor miceliene, care sunt mai mult sau mai puțin groase. Ca urmare a creșterii în ritm accelerat a rizomorfelor, ciuperca se poate strecura astfel prin orice crăpătură a zidurilor, trecând de la subsol până la parter sau etaj, ajungând uneori până la șarpanta acoperișului. Secțiunea transversală a rizomorfelor este rotundă; culoarea în stadiu tânăr este albă, la maturitate cenușie, iar a celor devitalizate cenușie-brun-negricioasă (și friabile). Prezența, forma și culoarea rizomorfelor ca și a corpurilor fructifere sunt criterii în determinarea ciupercii.4. Corpul sporifer (fructifer) al ciupercii este cărnos, având forma unei mase rotunde sau ovale (ca o clătită sau pălărie), de culoare albicioasă la început și ulterior ruginie pe măsură ce se mărește suprafața purtătoare de spori (himenoforul), cu conținut ridicat în apă și grosime de circa 10 mm. Această suprafață poate fi ondulată, sub forma unor cute sau pori neregulați. Marginea corpului de fructificație rămâne sterilă și de culoare albă. Se formează în general spre sfârșitul verii, până toamna; în anumite condiții de temperatură și umiditate, respectiv în verile reci se formează și în timpul verii, iar în încăperile insuficient încălzite și iarna. De regulă, corpurile fructifere ale ciupercii se formează în interiorul clădirilor și mai rar la exterior, de exemplu pe suprafețele exterioare ale soclurilor și pereților. Dezvoltarea corpurilor fructifere se face la lumină difuză și sunt alimentate de miceliul vegetativ al ciupercii care se găsește în interiorul structurii lemnului. Corpurile fructifere se orientează în afară prin rosturile scândurilor, prin crăpăturile dintre dușumele sau prin spațiile libere dintre ziduri și golurile ușilor. La maturitate, corpurile fructifere au mărimi diferite, de la câțiva cmp până la 1 mp sau chiar mai mult. Corpurile fructifere iau în general forma de palete, și, mai rar, cea de pălării sau console (fără picior sau cu un picior scurt). Suprafața himenială a corpului fructifer are o culoare caracteristică, galbenă-ruginie, mărginită de o zonă sterilă de culoare albă-gălbuie, cu aspect pufos. Partea himenială prezintă încrețituri alveolare sau pori, care conțin un număr mare de spori aglutinați într-o substanță mucilaginoasă. După uscare, masa de spori se prezintă sub formă de praf, se desprinde cu mare ușurință de pe corpurile fructifere și este dusă de curenții de aer la mari distanțe.5. Sporii sunt de culoare galbenă-portocalie (ruginie), au forma elicoidală, cu lungimea de 9-10 мm și lățimea de 4-6 мm, prezentând la unul din capete un mic cioc. Se menționează că sporii sunt foarte rezistenți și își păstrează vitalitatea timp de mai mulți ani (3-5ani). După desprinderea și diseminarea sporilor, corpul fructifer se usucă, menținându-se în această stare, aderent de substrat, mai mulți ani. În condiții favorabile, sporii maturi germinează, dând naștere din nou hifelor miceliene, care sunt subțiri în stadiul tânăr (1,6-2,0 мm), incolore, prezentând cleme de conectare, frecvente, cu diametrul longitudinal mai mare decât cel transversal; microscopic, pereții celulari prezintă numeroase perforații de mici dimensiuni, adesea și cristale de oxalat de calciu.6. Activitatea metabolică a ciupercii determină atât o creștere rapidă a miceliului cât și degradarea în ritm accelerat a lemnului. Bogat echipată cu polifenol-oxidază, ciuperca distruge atât celuloza cât și lignina pereților celulelor lemnoase determinând un putregai brun-roșcat, prismatic, umed în faza activă și uscat, sfărâmicios, în stadiul final al degradării.7. Lemnul putrezit se caracterizează prin prezența unor fisuri adânci, mari, paralele și perpendiculare pe direcția fibrelor, care determină desprinderea lemnului putred în cuburi sau prisme (putregai cubic) și care în stadiul final se transformă ușor prin simplă frecare, într-o pulbere roșie-brună. Ciuperca poate distruge și alte materiale organice care conțin celuloză ca: hârtie, tablouri, pânzeturi, covoare, tapete etc. și poate vegeta și prin substraturile care conțin resturi organice (de ex. umplutura de pământ de sub pardoselile sau de lângă fundațiile clădirilor).8. Atacul activ al ciupercii este determinat în primul rând de condițiile de temperatură, limitele temperaturii de creștere fiind cuprinse între 3 și 35°C, temperaturile optime între 15-20°C, iar cele de inhibiție sub 2°C și peste 40°C. Din cauza conductivități termice reduse a lemnului, miceliul ciupercii își poate păstra însă vitalitatea și în condițiile unor limite de temperatură a aerului care depășesc limitele menționate, respectiv sub 2°C și peste 40°C. Umiditatea relativă a aerului favorabilă atacului lemnului este de 60-80%, umiditatea optimă a lemnului fiind între 30-40% și umiditatea minimă de 20%; în schimb, ciuperca este sensibilă la curenții de aer, care coboară umiditatea relativă a aerului. Germinarea sporilor și creșterea miceliului este condiționată de umiditatea ridicată a lemnului.9. Distrugerea rapidă a lemnului de către buretele de casă este favorizată de faptul că ciuperca este capabilă să provoace o umezire a lemnului (ca urmare a metabolismului ridicat, finalizat prin degradarea hidraților de carbon în bioxid de carbon și apă) și deci să-și creeze astfel singură condițiile optime de atac. Datorită faptului că miceliul ciupercii secretă mai multă apă decât se poate evapora într-un mediu saturat, pe suprafața substratului atacat apar picături de exudat, ceea ce a făcut să i se dea denumirea de "lacrymans". Această particularitate a buretelui de casă îi dă posibilitatea să se extindă în locuințe și să atace lemnul uscat de la parter sau de la etajele superioare, având ca bază de plecare locurile mai umede care au constituit focare primare de infecție.10. Sub raport biochimic, buretele de casă preferă substraturile cu reacție acidă (pH=2,5…5) și este sensibil la alcalii. Ciuperca nu este exigentă pentru oxigen dar totuși ea nu se dezvoltă în spațiile complet lipsite de oxigen sau în concentrație mare de CO(2). Viabilitatea sporilor este în general de 3 ani; uneori însă sporii germinează și după 5 ani. În concentrații mari de CO(2), rezultat ca urmare a activității metabolice a ciupercii, se produce un fenomen de "autoinhibiție" (în spații închise), caz în care ciuperca nu mai degradează lemnul, în schimb produce mase sporifere abundente, care pot constitui focare de infecție secundară.11. Propagarea ciupercii se realizează în principal prin extinderea miceliului ciupercii sau a rizomorfelor de la o încăpere la alta sau prin diseminarea sporilor, după apariția corpurilor fructifere. Depistarea ciupercii într-o clădire infectată se face cu ușurință după corpurile fructifere. + 
Anexa 8(informativă)
CERINȚE DE CALITATE ALE LEMNULUI1. Cerințe de calitate ale lemnului după aspectul vizual și după valorile rezistențelor mecanicea)Lemn rotund – Clasificări dimensionale, în conformitate cu art. 4 din SR EN 1315:2010 … Clasificarea dimensională conține:a.1) Lemn rotund fără coajă – simbol D:● D 0, D 1a, D 1b, D 2a, D 2b, D 3a, D 3b, D 4, D 5, D 6, D 7, D 8.a.2) Lemn rotund cu coajă – simbol R:● R 0, R 1a, R 1b, R 2a, R 2b, R 3a, R 3b, R 4, R 5, R 6, R 7, R 8.b)Lemn rotund – Clasificare calitativă pentru specii rășinoase, în conformitate cu SR 1927-1: … Clasificare calitativă a lemnului rotund de rășinoase. Partea 1. Molid și brad● clasificare calitativă în 4 clase de calitate A, B, C, D (când se cunoaște destinația de utilizare).c)Lemn rotund – Clasificare calitativă pentru specii rășinoase, în conformitate cu SR EN 1927-2: … Clasificare calitativă a lemnului rotund de rășinoase. Partea 2. Pin● clasificare calitativă în 4 clase de calitate A, B, C, D (când se cunoaște destinația de utilizare);● când nu se cunoaște destinația de utilizare trebuie inclusă o listă de caracteristici menționată în standard;● se referă la speciile de pin silvestru, pin negru, pin maritim și pin radial.d)Lemn rotund – Clasificare calitativă rășinoase, în conformitate cu SR EN 1927-3: Clasificare calitativă a lemnului rotund de rășinoase. Partea 3. Larice și Pin Douglas … ● clasificare calitativă în 4 clase de calitate A, B, C, D (când se cunoaște destinația de utilizare);● când nu se cunoaște destinația de utilizare trebuie inclusă o listă de caracteristici menționată în standard.e)Lemn rotund – Clasificare calitativă foioase – stejar și fag, în conformitate cu art.4 din SR EN 1316-1: Lemn rotund de foioase. Clasificare calitativă. Partea 1. Stejar și fag. … ● clase de calitate pentru care nu se cunoaște destinația de utilizare (Q-A, Q-B, Q-C, Q-D, F-A, F-B, F-C, F-D);● la clasa D, la ambele specii trebuie ca volumul de lemn utilizabil să fie > 40%;● clasificarea se aplică la speciile Quercus robur L., Quercus petraea L. și Fagus sylvatica;● conține subclase A și B roșu cu inimă 100% roșie sănătoasă și uniformă.f)Cherestea – Terminologie și dimensiuni, în conformitate cu art. 4-7 din SR EN 1309-1: Lemn rotund și cherestea. Metodă de măsurare a dimensiunilor. Partea 1. Cherestea, conține: … ● metode de măsurare pentru cherestea tivită și scândură de foioase și rășinoase;● nu se aplică pentru lemnul tropical.g)Cherestea – Clasificare calitativă, în conformitate cu SR EN 1611-1, SR EN 1611-1:2001/A1 Cherestea. Clasificare după aspect a lemnului de rășinoase. Partea 1. Molid, brad, pin și Duglas european. … ● clasificare după aspect a cherestelei după:– noduri pe 2 fețe – clasele G2;– noduri pe 2 fețe și 2 canturi- clasele G4.h)Cherestea – Clasificare calitativă, în conformitate cu SR EN 975-1, SR EN 975-1:2009/AC Cherestea. Clasificare după aspect a lemnului de foioase. Partea 1: Stejar și fag … ● clasificare după aspectul fețelor și canturilor și a defectelor de debitare; se aplică la bulzi, cherestea tivită și netivită, grinzi ecarisate.i)Cherestea – Clasificare calitativă în conformitate cu SR 975-2: Cherestea. Clasificare după aspect a lemnului de foioase. Partea 2: Plop. … ● clasificare după aspectul fețelor și canturilor, defectelor de structură și deformații;● conține clase de calitate de la 1 la 4.j)Lemn de construcție – Clase de rezistență, în conformitate cu SR EN 338: … ● clasele de rezistență pentru lemnul utilizat în construcții: C12…C50 (rășinoase), D30…D70 (foioase);● rezistență la încovoiere: 14…50 N/mmp (rășinoase), 18…70 N/mmp (foioase);● rezistență la tracțiune paralel cu fibrele: 8…30 N/mmp (rășinoase), 11…42 N/mmp (foioase);● rezistență la tracțiune perpendicular pe fibre: 0,4 N/mmp (rășinoase), 0,6 N/mmp (foioase);● rezistență la compresiune paralel cu fibrele: 16…29 N/mmp (rășinoase), 18…34 N/mmp (foioase);● rezistență la compresiune perpendicular pe fibre: 2,0…3,2 N/mmp (rășinoase), 7,5…13,5 N/mmp (foioase);● rezistență la forfecare: 3,0….4,0 N/mmp (rășinoase), 3,4…5,0 N/mmp (foioase).2. Cerințele de calitate ale lemnului după forma geometricăCherestea și lemn rotundCerințele de calitate pentru cherestea și lemn rotund sunt prezentate în tabelul A 8.1.Tabelul A 8.1 – Cerințe de calitate pentru rigle cu secțiune dreptunghiulară și lemn rotund ┌───────────────┬───────────────┬─────────────────────┬─────────────────────┐ │ Utilizare │ Criterii de │Nivel de performanță/│ Referențial pentru │ │ preconizată │ performanță │ clasificări/ │ metoda de evaluare │ │ │ │ codificări │ a caracteristicii │ │ │ │ │ esențiale │ ├───────────────┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤ │ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ ├───────────────┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤ │Lemn pentru │1.Originea │cod țară │SR EN 350-2 │ │construcții ├───────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤ │(rigle cu │2.Specia │rășinoase │SR EN 844-1 │ │secțiune │ │foioase │SR EN 844-2 │ │dreptunghiulară│ │ │SR EN 844-3 │ │și lemn rotund)│ ├─────────────────────┼─────────────────────┤ │ │ │nume comercial │ │ │ │ ├─────────────────────┤SR EN 13556 │ │ │ │nume botanic │SR EN 1912 │ │ │ ├─────────────────────┤ │ │ │ │cod specie │ │ │Clădiri ├───────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤ │și poduri │3.Umiditate │lemn uscat, │SR EN 1995-1-1 │ │ │ │maxim 20 % │SR EN 844-4 │ │ │ │ │SR EN 13183-1 │ │ │ │ │SR EN 13183-1:2003/AC│ │ │ │ │SR EN 13183-2 │ │ │ │ │SR EN 13183-2:2003/AC│ │ ├───────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤ │ │4.Masă volumică│minim 400 kg/mc │SR EN 1995-1-1 │ │ │ │ │SR EN 844-5 │ │ │ │ │SR EN 844-6 │ │ │ │ │SR EN 384 │ │ ├───────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤ │ │5.Viteza de │15 mm/an │ │ │ │creștere │10 mm/an │SR EN 844-7 │ │ │ │8 mm/an │ │ │ │ │6 mm/an │ │ │ │ │4 mm/an │ │ │ │ │3 mm/an │ │ │ ├───────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤ │ │6.Noduri │clase de calitate │SR EN 844-8 │ │ │ │ │SR EN 844-9 │ │ │ │ │SR EN 1310 │ │ ├───────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤ │ │7.Deformații │clase de calitate │SR EN 844-8 │ │ │ │ │SR EN 844-9 │ │ │ │ │SR EN 1310 │ │ ├───────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤ │ │8.Crăpături │clase de calitate │SR EN 844-8 │ │ │ │ │SR EN 844-9 │ │ │ │ │SR EN 1310 │ │ ├───────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤ │ │9. Particulari-│atac biologic │SR EN 844-10 │ │ │tăți │ │SR EN 844-11 │ │ │biologice: │ │SR EN 1310 │ │ │alterare │ │ │ │ │biologică găuri│ │ │ │ │și galerii │ │ │ │ ├───────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤ │ │9.Rezistență la│clasă de rezistență │clasificare vizuală │ │ │încovoiere │SR EN 338 │SR EN 338 │ │ │10.Rezistență │ │SR EN 1912*) │ │ │la compresiune ├─────────────────────┼─────────────────────┤ │ │11.Rezistență │clasă de rezistență │clasificare mecanică │ │ │la tracțiune │SR EN 338 │SR EN 384 │ │ │12.Rezistență │ │SR EN 408 +A1 │ │ │la forfecare │ │ │ │ │13.Modul de │ │ │ │ │elasticitate │ │ │ │ │mediu │ │ │ │ ├───────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤ │ │14.Rigiditate │valoare de proiectare│SR EN 1995-1-1/NB │ │ │(stabilitate │ │ │ │ │dimensională) │ │ │ │ ├───────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤ │ │15.Durabilitate│clase de durabilitate│SR EN 350-2 │ │ │naturală │- ciuperci: 1 … 5; │SR EN 350-1 │ │ │(rezistența la │- termite: D, M, S; │ │ │ │agenți │- coleoptere: D, S; │ │ │ │biologici) │- organisme marine: │ │ │ │ │D, M, S. │ │ │ ├───────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤ │ │16. Eficacita- │- mucegăire: grad │ │ │ │tea protecției │dezvoltare, v.r.b. │ │ │ │(lemn tratat │- albăstrire: grad │SR EN 15228 │ │ │împotriva │dezvoltare, v.r.b. │SR EN 599-1+A1 │ │ │atacurilor │- putrezire: prag de │SR EN 599-2 │ │ │biologice) │eficacitate, v.r.b. │ │ │ │ │- insecte: nivel │ │ │ │ │atac/prag de │ │ │ │ │eficacitate, v.r.b. │ │ │ ├───────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤ │ │17. Reacție la │clase C, D, E, F │SR EN 13823 │ │ │foc fără │ │SR EN ISO 11925-2 │ │ │îmbunătățirea │ │SR EN 13501-1 │ │ │performanței │ │SR EN 13501- │ │ │ │ │1+A1:2010/C91 │ │ │ ├─────────────────────┼─────────────────────┤ │ │ │clasa D-s2, d0 **) │fără încercări │ │ │ │- masa volumică │ │ │ │ │min.350 kg/mc; │ │ │ │ │- grosime min.22 mm. │ │ └───────────────┴───────────────┴─────────────────────┴─────────────────────┘Notă …

──────────
*) SR EN 1912 se aplică în evaluare pentru lemnul provenit din alte țări, altele decât România.
**) Ordin nr. 1.822/394/2004 cu modificările și completările ulterioare.
────────── + 
Anexa 9(informativă)
EXEMPLE DE VALORI ALE UMIDITĂȚII LEMNULUI
ÎN FUNCȚIE DE CONDIȚIILE DE MEDIUÎn tabelul A9 sunt prezentate exemple de valori ale umidității lemnului în funcție de condițiile de mediuTabelul A9 – Exemple de valori ale umidității lemnului funcție de condițiile de depozitare ┌────┬───────────┬────────────────────────────┐ │Nr. │Temperatură│Umiditate relativă a aerului│ │crt.│ (t°C) ├────────┬────────┬──────────┤ │ │ │ UR=50% │ UR=65% │ UR=85% │ │ │ ├────────┴────────┴──────────┤ │ │ │ Umiditate lemn % │ ├────┼───────────┼────────┬────────┬──────────┤ │ 1.│ 0 │ 9,75 │ 12,40 │ 18,50 │ ├────┼───────────┼────────┼────────┼──────────┤ │ 2.│ 5 │ 9,80 │ 12,42 │ 18,65 │ ├────┼───────────┼────────┼────────┼──────────┤ │ 3.│ 10 │ 9,82 │ 12,44 │ 18,80 │ ├────┼───────────┼────────┼────────┼──────────┤ │ 4.│ 15 │ 9,85 │ 12,45 │ 19,00 │ ├────┼───────────┼────────┼────────┼──────────┤ │ 5.│ 20 │ 9,89 │ 12,46 │ 19,25 │ ├────┼───────────┼────────┼────────┼──────────┤ │ 6.│ 23 │ 9,90 │ 12,47 │ 19,35 │ ├────┼───────────┼────────┼────────┼──────────┤ │ 7.│ 25 │ 9,92 │ 12,48 │ 19,50 │ ├────┼───────────┼────────┼────────┼──────────┤ │ 8.│ 30 │ 9,95 │ 12,49 │ 19,70 │ ├────┼───────────┼────────┼────────┼──────────┤ │ 9.│ 35 │ 10,00 │ 12,50 │ 20,00 │ └────┴───────────┴────────┴────────┴──────────┘ + 
Anexa 10
CERINȚE MINIME DE TRATAMENT FITOSANITARTratamentul termic este singurul tratament aprobat a fi utilizat în România pentru tratament fitosanitar. Realizarea acestuia presupune încălzirea lemnului în conformitate cu un program specific de timp-temperatură care atinge un minim de temperatură de 56°C pentru o durată minimă de 30 minute pe întreg profilul de lemn (inclusiv în inima lui). Diferite surse de energie sau procedee pot fi potrivite pentru atingerea acestor parametri. De exemplu, cuptorul de uscare, impregnarea chimică prin presiune favorizată de căldură, cuptorul cu microunde sau alte tratamente pot fi considerate tratamente termice, cu condiția ca ele să îndeplinească parametrii de tratament termic specificați. Cerințele tratamentului conțin timpii de încălzire ai lemnului stabiliți pentru respectarea cerințelor fitosanitare. Timpii indicați cuprind urcarea temperaturii și cele 30 minute de încălzire la temperatura de 56°C în inima lemnului. Timpii de încălzire ceruți țin seama de toți parametrii întâlniți în timpul tratamentului termic: esențe, umiditatea lemnului, temperatura lemnului, viteza aerului, etc. Încălzirea în stare verde trebuie să se realizeze cu aport de umiditate pentru a se păstra calitatea lemnului.Durata de încălzire a cherestelei de 22 mm și 45 mm la 60°C, 70°C și 80°C și cherestelei de 80 mm la 70°C și 80°C este redată în tabelele A 10.1÷A 10.3, valabilă pentru toate esențele.1)Temperatura inițială a cherestelei: 20°C, toate esențele, toate umiditățile. … Pentru încălzirea la 60°C, temperatura umedă trebuie să fie ≥ 55°C.Tabelul A 10.1 – Durata de încălzire a cherestelei pentru temperatura inițială a cherestelei de 20°C ┌────────────────┬───────────────────────────────┐ │Temperatura (°C)│ Grosime │ │ ├──────────┬──────────┬─────────┤ │ │ 22 mm │ 45 mm │ 80 mm │ ├────────────────┼──────────┼──────────┼─────────┤ │ 60 │ 1 h 40 │ 3 h 30 │ – │ ├────────────────┼──────────┼──────────┼─────────┤ │ 70 │ 1 h 10 │ 2 h 30 │ 3 h 10 │ ├────────────────┼──────────┼──────────┼─────────┤ │ 80 │ 1 h │ 2 h │ 3 h 50 │ └────────────────┴──────────┴──────────┴─────────┘2)Temperatura inițială a cherestelei: 10°C, toate esențele, toate umiditățile. … Pentru încălzirea la 60°C, temperatura umedă trebuie să fie ≥ 55°C.Tabelul A 10.2 – Durata de încălzire a cherestelei pentru temperatura inițială a cherestelei de 10°C ┌────────────────┬───────────────────────────────┐ │Temperatura (°C)│ Grosime │ │ ├──────────┬──────────┬─────────┤ │ │ 22 mm │ 45 mm │ 80 mm │ ├────────────────┼──────────┼──────────┼─────────┤ │ 60 │ 1 h 50 │ 3 h 50 │ – │ ├────────────────┼──────────┼──────────┼─────────┤ │ 70 │ 1 h 20 │ 2 h 50 │ 3 h 40 │ ├────────────────┼──────────┼──────────┼─────────┤ │ 80 │ 1 h 10 │ 2 h 20 │ 3 h 20 │ └────────────────┴──────────┴──────────┴─────────┘3)Temperatura inițială a cherestelei: 0°C, toate esențele, toate umiditățile. … Pentru încălzirea la 60°C, temperatura umedă trebuie să fie ≥ 55°C.Tabelul A 10.3 – Durata de încălzire a cherestelei pentru temperatura inițială a cherestelei de 0°C ┌────────────────┬───────────────────────────────┐ │Temperatura (°C)│ Grosime │ │ ├──────────┬──────────┬─────────┤ │ │ 22 mm │ 45 mm │ 80 mm │ ├────────────────┼──────────┼──────────┼─────────┤ │ 60 │ 2 h │ 4 h 15 │ – │ ├────────────────┼──────────┼──────────┼─────────┤ │ 70 │ 1 h 30 │ 3 h 15 │ 4 h 10 │ ├────────────────┼──────────┼──────────┼─────────┤ │ 80 │ 1 h 20 │ 2 h 45 │ 3 h 50 │ └────────────────┴──────────┴──────────┴─────────┘––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește