---

Salveaza (0) Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide Adresa de e-mail Parolă Ține-mă minte No account yet? Register

---

"Ghid privind adaptarea scarii de intensitati seismice europene EMS-98 la condiţiile seismice ale României şi la necesitatile ingineresti", indicativ GT-053-04



Notă …
*) Aprobată de Ordinul nr. 803/28.04.2004 publicat în Monitorul Oficial Nr. 882/2004

ANEXĂ

GHID PRIVIND ADAPTAREA

SCĂRII DE INTENSITĂŢI SEISMICE EUROPENE EMS- 98

LA CONDIŢIILE SEISMICE ALE ROMÂNIEI ŞI LA NECESITĂŢILE INGINEREŞTI

1. 1. GENERALITĂŢI

   Lucrarea prezintă elemente metodologice pentru dezvoltarea unei scări de intensităţi seismice de factură tradiţională de aşa natură, încât să se realizeze o apropiere de unele necesităţi actuale de natură ştiinţifică şi tehnică, de importanţă incontestabilă. Dintre scările de intensităţi de factură tradiţională, este adoptată ca referinţă scara EMS-98, [ 2], cea mai evoluată, în prezent însuşită de Comisia Seismologică Europeană. Lucrarea pleacă de la o serie de realizări şi constatări care evidenţiază merite importante ale scării menţionate, dar şi o serie de limitări ale acesteia, ca şi posibilităţi de dezvoltare, având în vedere atât evoluţia cunoştinţelor de bază, cât şi disponibilitatea actuală a unui tezaur de date instrumentale (accelerografice), atât·1a nivel mondial, cât şi în ţara noastră. Trebuie menţionată în acest context, ca un element de importanţă fundamentală, experienţa directă din ţara noastră, determinată de incidenţa cutremurelor puternice recente. În urma cutremurului din 1977.03.04 a devenit disponinbilă o primă înregistrare de bună calitate la nivelul terenului, obţinută la INCERC – Bucureşti. În timpul cutremurelor din 1986.08.30, 1990.05.30 şi 1990.05.31 s-au obţinut numeroase înregistrări, care au oferit o imagine a fenomenelor seismice de o precizie şi o certitudine de neatins în absenţa instrumentării.

   Lucrarea are ca obiectiv principal prezentarea unor dezvoltări care urmăresc adaptarea abordării macroseismice la necesităţile inginereşti de precizie şi certitudine, ca şi_ la necesitatea de a se acoperi problemele generate (cu deosebire în ţara noastră) de varietatea de compoziţii spectrale evidenţiată de fondul de date accelerografice disponibile în prezent.

   Prezenta lucrare a fost elaborată în cadrul activităţilor care urmăresc perfecţionarea şi dezvoltarea bazei normative privind protecţia antiseismică. Printre elementele metodologice fundamentale, necesare activităţilor de specialitate, se găseşte rară îndoială, în primele

   rânduri, problema cuantificării severităţii mişcării seismice a terenului. Importanţa disponibilităţii unor instrumente de măsură adecvate în acest domeniu este cel puţin evidentă. Examinarea retrospectivă a activităţii de specialitate evidenţiază eforturile făcute de cercetători în vederea dezvoltării unor instrumente de măsură adecvate. Se pot identifica două orientări de bază care, din punct de vedere cronologic, se succed în mare măsură:

   1. a) abordările specifice perioadei preinstrumentale (iniţiate în Europa practic în secolul 18), care s-au axat în linii mari pe definirea şi cuantificarea intensităţii macroseismice (între aceste abordări se încadrează şi unele tentative, în prezent vechi, de atribuire, pe baza unor elemente de apreciere, pentru diferitele grade de intensitate, a unor valori, sau intervale de valori, ale unor parametri cinematici ai mişcării seismice a terenului);

   2. b) abordările specifice perioadei instrumentale, în care s-a putut beneficia pe de o parte de date instrumentale (accelerografice) de bună calitate şi, pe de altă parte, de un suport analitic coerent (dezvoltările specifice Dinamicii structurilor şi Ingineriei seismice), care au fost caracterizate de introducerea unui număr mare de caracterizări pe baze instrumentale (accelerografice) a severităţii mişcării terenului pentru cazurile în care se dispunea de date instrumentale utillizabile în bune condiţii.

      Cele două orientări coexistă în prezent, iar în sprijinul fiecăreia dintre ele există argumente puternice, de necontestat.

      În sprijinul orientării (a) există două argumente principale:

      • – pentru dezvoltarea cunoştinţelor din domeniul seismologiei, seismologiei ingenereşti şi ingineriei seismice nu se poate face abstracţie de experienţa trecutului, iar pentru evenimentele din trecut (anterioare, în linii mari, jumătăţii secolului 20) se dispune exclusiv de informaţie macroseismică;

      • – chiar în prezent, în ciuda faptului că la nivel mondial numărul accelerografelor instalate este de ordinul zecilor de mii, densitatea reţelelor accelerografice se situează, chiar în ţările cele mai avansate, sub necesităţile implicate de necesităţile de cunoaştere detaliată, astfel încât este necesară completarea informaţiei instrumentale cu informaţie de provenienţă macroseismică.

        Pe de altă parte, în sprijinul orientării (b) există alte două argumente principale:

      • – informaţia de natură instrumentală prezintă o precizie şi o certitudine care, într-un fel, o apropie de perfecţiune, situând-o într-o categorie mult superioară, din punctul de vedere al exigenţelor ştiinţifice şi tehnice, faţă de informaţia macroseismică;

        -informaţia de natură instrumentală este în acord cu conceptele moderne din domeniul Dinamicii structurilor şi Ingineriei seismice.

        De pe poziţile orientării moderne se pot aduce mai multe critici stadiului reprezentat de utilizarea exclusivă, în concepţia tradiţională, a criteriilor macroseismice de cuantificare a intensităţii seismice. Deşi nu este singura critică, cea mai importantă se referă la totala neglijare, de către criteriile macroseismice de factură tradiţională, a caracterizării spectrale a mişcării seismice, caracterizare care, în lumina concepţiilor inginereşti actuale, este de importanţă fundamentală. După cum se arată exemplificativ în subcapitolul 2.2, neglijarea caracterizării spectrale a mişcării seismice a terenului a condus în trecut Ia erori evidente de zonare a teritoriului, fapt cu implicaţii sociale serioase.

        Avantajele fiecăreia dintre cele două orientări fac ca acestea să aibă un caracter complementar şi să apară necesitatea de utilizare corelată a lor, în vederea dezvoltării cunoştinţelor metodologice de bază, ca şi în vederea acumulării de cunoştinţe concrete privind condiţiile seismice ale diferitelor zone geografice. Din păcate, în prezent se observă continuarea unei separări între activităţile specifice celor două orientări, ca şi o lipsă de comunicare între ele. Prezenta lucrare se constituie într-un ghid în cadrul căruia se urmăreşte o abordare mai generală şi mai nuanţată a scării de intensităţi seismice, de aşa natură încât:

      • – să se tindă spre o compatibilizare cu necesităţile inginereşti de precizie şi certitudine;

      • – să se acopere (în consecinţă) problemele ridicate (în mod deosebit în ţara noastră) de varietatea de compoziţii spectrale, evidenţiată de datele instrumentale disponibile.

   În scopul îmbunătăţirii şi îmbogăţirii fondului de cunoaştere şi de metodologii de specialitate, a fost efectuată traducerea în limba română a textului documentului [2], prezentându-se în paralel, în [7], textul original şi textul românesc. Textul respectiv este însoţit de o prezentare comparativă a scărilor de intensităţi MSK-64 şi EMS-98, de exemple ilustrative referitoare la estimarea gradului de avariere pentru unele clădiri din România afectate de cutremurul din 1977 şi de exemple de atribuire a intensităţii EMS-98 pentru cutremure puternice din trecut (din 1802 şi 1838), pe baza unor însemnări documentare.

   Lucrarea îşi are originile în experienţa cutremurului din 1977.03.04, iar în dezvoltările prezentate se dau unele detalii în acest sens, cu privire la dezvoltarea preocupărilor de punere

   în valoare, la un nivel cât mai complet, a informaţiei macroseismice, şi de dezvoltare a unor instrumente analitice adecvate problematicii de specialitate (în această direcţie se prezintă dezvoltări referitoare atât la criteriile instrumentale, cât şi la legătura dintre conceptele de vulnerabilitate seismică şi de intensitate seismică, prin care s-a devansat abordarea întâlnită în cadrul scării EMS-98).

   În urma cutremurului din 1 977.03.04, s-a efectuat o anchetă macroseismică uzuală, conform metodologiei definite de scara MSK-64. Pe lângă aceasta, a fost iniţiată o anchetă inginerească aprofundată, în cadrul căreia s-a acordat atenţie unui aspect neglijat de toate scările de intensităţi de factură tradiţională, anume compoziţia spectrală a mişcării seismice. Ca rezultat al anchetei inginereşti, s-au determinat pentru câteva zeci de carouri geografice din Bucureşti spectre statistice de avariere, raportate la o succesiune de intervale spectrale. Pe această bază s-au schiţat hărţi de isoseiste raportate la anumite intervale spectrale şi, de asemenea, s-au făcut estimări de vulnerabilitate pentru o serie de categorii de construcţii. Trebuie menţionată în acest context corelaţia încurajatoare constatată între estimările spectrale efectuate pe baza anchetei inginereşti şi caracteristicile spectrale ale mişcării seismice determinate pe baza prelucrării înregistrării de la INCERC – Bucureşti. Această constatare încurajatoare a stat la baza unor lucrări cu caracter analitic, în care au fost propuse măsuri ale intensităţii seismice bazate pe date instrumentale, au fost făcute comparaţii cu estimările macroseismice de intensitate şi au fost efectuate analize statistice privind corelaţiile dintre o serie de măsuri alternative, ca şi calibrări ale unor parametri proprii măsurilor respective [8]. O altă direcţie de dezvoltări analitice a fost aceea a legăturii dintre conceptele de vulnerabilitate seismică şi de intensitate seismică [8]. Aceasta a anticipat atenţia prioritară acordată în cadrul scării EMS-98 conceptului de vulnerabilitate seismică, apreciat ca element fundamental pentru definirea şi estimarea intensităţii seismice.

   Deşi scările de intensităţi moderne (în special MSK şi EMS) reprezintă un progres incontestabil în comparaţie cu scările mai vechi, trebuie menţionat faptul că ele sunt afectate şi de unele caracteristici criticabile, dintre care în primul rând: lipsa unei corelări satisfăcătoare între criteriile macroseismice şi cele instrumentale, ca şi lipsa de preocupare pentru compoziţia spectrală a mişcării terenului (a cărei importanţă este larg recunoscută în cadrul ingineriei seismice).

   4

   O soluţie posibilă şi coerentă a problemei relaţiei dintre criteriile macroseismice şi cele instrumentale, este aceea a unei modificări radicale a raportului dintre criteriile macroseismice şi cele instrumentale, în sensul de a se postula un sistem de criterii instrumentale drept criterii fundamentale de estimare a intensităţii şi de a se considera criteriile macroseismice drept criterii secundare [8]. Implementarea acestei soluţii ar întâmpina însă în prezent obstacole importante. Pe de o parte, densitatea reţelelor accelerografice actuale este încă modestă, chiar în ţările bogate şi avansate, iar acest fapt limitează informaţia instrumentală. Pe de altă parte, un obstacol şi mai puternic ar putea fi constituit de lipsa de disponibilitate a celor interesaţi, de a accepta o astfel de schimbare radicală. Având în vedere aceste fapte, este de aşteptat că introducerea în practică a unei abordări pe linia modificărilor preconizate va fi posibilă numai după un timp relativ îndelungat, în care să se lucreze în regim de colaborare interdisciplinară şi să se acumuleze date şi experienţă directă. Dezvoltările din lucrare sunt concepute în acest spirit.

   Ghidul prezintă dezvoltări susceptibile de aplicare în împrejurările în care prezintă interes conceptul de intensitate:

   • – estimarea nivelului de severitate a mişcării seismice produse în timpul cutremurelor puternice, după incidenţa acestora;

   • – revederea estimărilor nivelului de severitate pentru cutremure anterioare, chiar „istorice”;

   • – precizarea semnificaţiei conceptului de intensitate în documentele normative în care acesta este utilizat;

   • – precizarea conceptului de vulnerabilitate, din punctul de vedere al cuantificării severităţii mişcării terenului, la care se raportează distribuţiile condiţionate în raport cu gradele de avariere.

     Din cele arătate, rezultă că dezvoltările prezentate se adresează cercetătorilor din domeniile seismologiei şi seismologiei inginereşti, ca şi cercetătorilor preocupaţi de analjza vulnerabilităţii construcţiilor.

     Lucrarea se adresează astfel cercetătorilor din domeniile seismologiei inginereşti şi ingineriei seismice, ca şi specialiştilor implicaţi în utilizarea scărilor de intensităţi seismice (în mod special a scării EMS-98, în prezent adoptată oficial de Comisia Seismologică

     Europeană), având în vedere diferitele funcţiuni ale scărilor de intensităţi seismice, menţionate în continuare.

     Prezenta lucrare pleacă de la următoarele premize principale:

   • – scările de factură tradiţională (inclusiv scara EMS-98) prezintă limitări semnalate în continuare, care implică limitări ale satisfacerii rolului atribuit lor;

   • – dezvoltarea scării de intensităţi seismice implică o activitate de anvergură şi de durată, în care aplicarea experimentală cu ocazia producerii unor cutremure semnificative joacă un rol de primă importanţă.

     Scopul lucrării este acela, de a contribui la utilizarea unei mai complete şi consecvente caracterizări a mişcării seismice a terenului, prin intermediul:

   • – prezentării unor elemente metodologice care completează prevederile scărilor de intensităţi seismice de factură tradiţională, oferind posibilitatea unei caracterizări mai complete a mişcării seismice a terenului;

   • – favorizării aplicării experimentale a unei metodologii adaptate necesităţilor prezentate în lucrare, în vederea acumulării de date şi de experienţă, în special cu ocazia producerii unor viitoare cutremure puternice.

     Caracterizarea mai completă, la care se face referire, are în vedere toate funcţiunile conceptului de intensitate seismică.

     Adaptarea scării EMS-98 la necesităţile inginereşti şi la condiţiile seismice ale ţării noastre constă în esenţă în:

   • – prezentarea unui sistem de criterii instrumentale care permite o abordare flexibilă a evaluării intensităţii seismice, mergând de la o caracterizare globală, similară celei date de scările de factură tradiţională, până la o caracterizare detaliată, capabilă de a reflecta, după caz, caracteristici de natură spectrală şi direcţională ale mişcării seismice;

   • – crearea de posibilităţi de caracterizare într-un cadru unitar a intensităţii unor mişc_ări seismice cu caracteristici spectrale considerabil diferite, situaţie specifică ţării noastre;

   • – crearea de premize pentru extinderea criteriilor macroseismice date în prezent de scara EMS-98 prin considerarea unor sisteme constructive noi, utilizate în trecutul recent pentru dezvoltarea fondului construit din ţara noastră.

   Structura lucrării este următoarea: în corpul principal se prezintă elemente de fundamentare şi elemente referitoare la aplicare şi dezvoltarea ghidului; se fac unele referiri la cercetările prezentate în lucrarea [8], unde se prezintă: un sistem de criterii de estimare a intensităţii bazat pe date instrumentale, o variantă simplificată a acestuia, consideraţii privind relaţia dintre conceptele de intensitate seismică şi de vulnerabilitate seismică, precum şi un chestionar destinat în principal urmăririi comportării unor construcţii aparţinând unui eşantion supus mai multor cutremure semnificative succesive, în vederea identificării modului şi măsurii în care evenimentele succesive şi eventualele intervenţii ale omului influenţează vulnerabilitatea seismică şi ar trebui considerate în dezvoltarea sistemului de criterii macrose1sm1ce.

2. 2. ELEMENTE DE FUNDAMENTARE

   1. 2.1. Referiri la dezvoltarea scărilor de intensităţi

      Preocuparea pentru compararea nivelului de severitate a mişcărilor seismice şi pentru cuantificarea acestei severităţi a apărut în Europa spre sfârşitul secolului al XVIII-lea. Treptat s-au dezvoltat mai multe scări de intensitate seismică, dintre care mai sunt utilizate în prezent:

      • – scara MCS (Mercalli – Cancani – Sieberg), mai mult în Italia;

      • – scara MM (Mercalli modificată, de Neumann şi Richter), mai mult în America;

      • – scara MSK (Medvedev – Sponheuer – Karnfk), încă, în Europa şi

      • – scara EMS (European Macroseismic Scale, elaborată sub coordonarea grupului G. Griinthal – J. Schwarz – R. Musson – M. Stucchi), în perspectivă de utilizare generalizată în Europa.

        Scara EMS este însuşită în prezent de Comisia Seismologică Europeană în varianta

        EMS-98 [2], după ce şi unele scări precedente fuseseră însuşite anterior. Scările enumerate prezintă o filieră comună şi reprezintă, în mare măsură, continuări şi perfecţionări ale unor începuturi mai vechi, neamintite mai înainte. De notat că în Japonia se utilizează o scară dezvoltată într-o filieră diferită, scara JMA (Japan Meteorological Agency).

        O trăsătură comună a scărilor menţionate este faptul că ele acordă prioritate (dacă nu exclusivitate) utilizării criteriilor macroseismice (criterii care corespund observaţiei vizuale în situaţia în care se efectuează anchete după cutremure, în scopul estimării distribuţiei geografice a nivelului de severitate a mişcării terenului). Fără a se aprofunda în acest loc

        problematica criteriilor macroseismice, trebuie menţionat faptul că în etapele succesive de dezvoltare a scărilor de intensităţi s-a înregistrat un progres continuu în aprofundarea criteriilor macroseismice de estimare a intenstăţii seismice. Astfel, în scara MSK, criteriile macroseismice pot fi grupate în trei categorii:

        1. a) criterii referitoare la reacţia oamenilor şi animalelor;

        2. b) criterii referitoare la comportarea lucrărilor omului (în primul rând, a construcţiilor);

        3. c) criterii referitoare la efectele cutremurului asupra mediului natural, geologic – hidrologic.

        Dintre acestea, criteriile din categoria (a) sunt semnificative practic numai pentru intensităţile joase, care nu au efecte din alte categorii. Criteriile din categoria (b) sunt cele mai importante şi elaborate, fiind de importanţă fundamentală în cazul intensităţilor semnificative, ridicate (asupra lor se revine succint în continuare). Criteriile din categoria (c) sunt semnificative de regulă numai pentru intensităţile cele mai ridicate (şi prezintă mai puţină relevanţă pentru ţara noastră).

        Criteriile din categoria (b) au la bază următoarele coordonate principale:

      • – definirea categoriei de lucrări la care se referă criteriile;

      • – descrierea şi cuantificarea gradelor de avariere care pot caracteriza efectele asupra diferitelor categorii de lucrări;

      • – caracterizarea distribuţiei gradelor de avariere (frecvenţei relative cu care se observă aceste grade în cadrul anchetelor);

      • – estimarea, pe această bază (cu considerarea ponderată a mai multor categorii de lucrări), a intensităţii.

        Aceste criterii sunt formulate de aşa natură, încât ele să fie utilizabile de către persoanele care răspund formularelor de anchetă (pe de o parte, să poată fi înţelese de acestea; pe de altă parte, informaţia cerută să poată fi obţinută rapid, fără eforturi speciale).

        După ce scara MSK a înregistrat, în comparaţie cu scările anterioare, un progres remarcabil în ceea ce priveşte formularea criteriilor macroseismice, scara EMS a adus o nouă perfecţionare, care o situează din acest punct de vedere la un nivel superior. Elementul conceptual nou, cel mai semnificativ, al scării EMS (în varianta în prezent oficializată EMS- 98) este reprezentat de utilizarea explicită şi consecventă a conceptului de vulnerabilitate

        seismică, făcându-se şi utilizându-se în permanenţă legătura logică între criteriile macroseismice din categoria (b) şi propoziţii (relativ vagi) referitoare la vulnerabilitatea seismică a lucrărilor omului. Trebuie menţionat faptul că textul scării EMS-98 este însoţit de comentarii şi exemplificări elaborate cu un înalt grad de atenţie şi competenţă.

        În trecut au fost făcute încercări de a se formula şi criterii instrumentale pentru estimarea intensităţii seismice. Dintre acestea, soluţia cea mai recentă, care s-a încercat să fie şi cea mai completă, este cea corespunzătoare scării MSK, standardizată în ţara noastră în varianta MSK-64 [3]. Criteriile instrumentale, considerate drept criterii secundare, date în anexa standardului, sunt cele din tabelul 1.

        Tabelul I. Criterii instrumentale de evaluare a intensităţii seismice, conform scării MSK-64.

        Gradul de intensitate	Criterii instrumentale de evaluare
        	Acceleraţia de vârf a mişcării terenului, cm/s2	Viteza de vârf a mişcării terenului, emis	Deplasarea de vârf a seismoscopului SBM, mm
        VI	25… 50	2… 4	1…2
        VII	50… 100	4… 8	2.. .4
        VIII	100… 200	8… 16	4… 8
        IX	200ă.400	16… 32	8… 16

        Notă: seismoscopul SBM (Medvedev) are perioada proprie 0.25s şi decrementul logaritmic 0.5.

        Trebuie menţionat că un istoric al acestor tentative de cuantificare evidenţiază faptul că, pentru un grad de intensitate dat, nivelul amplitudinii atribuite mişcării terenului a avut o tendinţă continuă de creştere (spre exemplu, între variantele MSK-64 şi MSK-76 a apărut o creştere medie de cca. 40%; astfel, pentru gradul VIII, după criteriul acceleraţiilor de vârf, valorile erau cuprinse în intervalul 100… 200 cm/s2 în varianta MSK-64, respectiv se considerau în medie de 200 cm/s2 în varianta MSK-76).

        De notat că în scara EMS-98 s-a renunţat total la criteriile instrumentale. Se arată în textul scării EMS-98 că o reintroducere a acestora este o problemă a viitorului, pe măsura

        sistematizării şi sintezei bogatei informaţii instrumentale care este oferită în prezent şi în perspectivă de înregistrările obţinute în timpul cutremurelor puternice. Se poate aprecia că această renunţare reprezintă un pas înapoi faţă de scara MSK. În loc de a se ocoli dificultăţile create de inadvertenţele criteriilor instrumentale ale scării MSK (semnalate exemplificativ în continuare), ar fi fost de dorit găsirea unei soluţii mai bune, respectiv dezvoltarea unui sistem de criterii instrumentale în cât mai mare măsură satisfăcător. Această filosofie a scării EMS (alături de un caracter vag al unora dintre formulările referitoare la criteriile macroseismice) a fost adoptată în esenţă sub presiunea seismologilor interesaţi în estimarea intensităţilor pentru cutremurele istorice (inclusiv a celor din antichitate), pentru care informaţia disponibilă este vagă şi caracterizată printr-o incertitudine ridicată.

   2. 2.2. Referiri la datele instrumentale

      În ţara noastră primele înregistrări ale mişcării seismice produse de un cutremur puternic au fost obţinute în timpul cutremurului din 1977.03.04. Cea mai importantă înregistrare (singura completă, la nivelul terenului liber) a fost cea obţinută la INCERC – Bucureşti, cu ajutorul unui accelerograf japonez SMAC – B. Dintre componentele mişcării, cea mai puternică a fost componenta N-S. Tentativa de utilizare a criteriilor instrumentale date de scara MSK în vederea estimării intensităţii seismice pentru această componentă s-a soldat cu următorul rezultat:

      • – după criteriul acceleraţiilor de vârf ale mişcării terenului, VIII;

      • – după criteriul vitezelor de vârf ale mişcării terenului, X (pe baza extrapolării valorilor date în tabel);

      • – după criteriul deplasărilor de vârf ale seismoscopului Medvedev, VII.

        Aceste rezultate prezintă discrepanţe inacceptabil de mari, care evidenţiază lipsuri majore ale sistemului de criterii menţionat. Principala cauză a acestor discrepanţe a fost faptul că principalul autor al scării, S. V. Medvedev, a calibrat criteriile instrumentale plecând de la înregistrările şi spectrele de acceleraţii absolute pentru cutremure californiene, singurele care îi erau accesibile în jurul anului 1960. Criteriile dezvoltate corespund unui spectru standard de acceleraţii absolute, de forma:

        Sa (T, 0.05) = Sa,max (T<0.5 s)

        Sa (T, 0.05) = Sa,max X 0.5 /T (T?. 0.5 s)

        (1)

        care este compatibil, statistic vorbind, cu baza de date disponibilă în perioada respectivă. Pe de altă parte, se poate verifica uşor compatibilitatea criteriilor din tabelul 1 cu expresiile (1).

        În cele patru decenii care s-au scurs de la elaborarea criteriilor din tabelul 1 s-a acumulat o informaţie instrumentală uriaşă, care evidenţiază varietatea mare a compoziţiei spectrale a mişcării seismice a terenului în timpul diferitelor cutremure, în amplasamente diferite etc.. În particular, examinarea spectrelor determinate pe baza înregistrării din 1977.03.04 de la INCERC – Bucureşti arată marea diferenţă a acestora faţă de expresiile (1). Aceasta constituie cauza esenţială a inadvertenţelor constatate în tentativa de aplicare a criteriilor standardizate conform scării MSK-64.

        În perioada imediat următoare cutremurului a fost întreprinsă în ţara noastră, de către Centrul de Fizica Pământului şi Seismologie, în baza prevederilor standardului menţionat, o anchetă macroseismică, pe baza căreia s-au determinat isoseistele cutremurului pentru teritoriul ţării noastre. Astfel de anchete s-au întreprins şi în ţările învecinate, iar isoseistele determinate s- au racordat în general satisfăcător la frontiere. Aceasta evidenţiază aplicarea unitară a criteriilor macroseismice în ţările din regiune.

        Pe de altă parte trebuie semnalat, ca un exemplu semnificativ, cazul isoseistelor din zona apropiată municipiului Bucureşti (situaţie regăsită şi în alte cazuri). Pentru teritoriul oraşului s-a estimat intensitatea VIII, pe când pentru zona înconjurătoare s-a estimat intensitatea VII. Situaţia este similară constatărilor rezultate din ancheta efectuată după cutremurul din 1940.11.1O, când în zona capitalei a fost evidenţiată de asemenea o insulă de intensitate mai ridicată decât cea din zona înconjurătoare. Drept urmare, atât în harta de zonare din STAS 2923 – 52, cât şi în harta de zonare din STAS 11100 I 1 – 77, s-a atribuit zonei municipiului Bucureşti intensitatea VIII, pe când zonei înconjurătoare i s-a atribuit intensitatea VII. O astfel de diferenţiere nu este susţinută de datele geologice şi a făcut impresia de a fi determinată de considerente subiective. Un răspuns calificat la această problemă s-a putut da în urma examinării şi prelucrării informaţiei instrumentale obţinute în timpul cutremurelor puternice din 1986.08.30, 1990.05.30 şi 1990.05.31. Examinarea accelerogramelor şi spectrelor în lungul unui aliniament N-S (Văleni, Ploieşti, Periş, Otopeni, Bucureşti – diferite staţii, Giurgiu) şi a unui aliniament E-W (Brăneşti, Bucureşti – diferite

        staţii, Bolintin) a arătat că, pentru toate cele trei evenimente, zona municipiului Bucureşti nu a constituit o insulă de intensitate mai ridicată, ci s-a încadrat (cu fluctuaţii inerente) în tendinţa generală (statistică) de scădere a intensităţilor odată cu creşterea distanţei faţă de zona epicentrală. Drept urmare, în hărţile din STAS 11100/1 – 91 şi SR 11100/1 – 93 nu mai există o insulă ca cea menţionată, ci teritoriul Municipiului Bucureşti, ca şi zona înconjurătoare, se situează în zona de grad VIII. Situaţia este aceeaşi Ia nivelul normativului de proiectare antiseismică P.100 – 92. Acest episod evidenţiază efectele serioase ale inadvertenţelor scării de intensităţi seismice.

   3. 2.3. Referiri la ancheta inginerească aprofundată din 1977

      În Bucureşti a fost organizată, în aceeaşi perioadă, o anchetă inginerească mai detaliată, care a avut Ia bază evaluarea gradelor de avariere suferite de un număr de peste 18000 clădiri, alese după un algoritm special pe întinderea a 62 de carouri stabilite pe întinderea oraşului. Pe baza rezultatelor s-au determinat spectre statistice ale gradelor de avariere, pentru fiecare dintre carourile menţionate (spectrele respective evidenţiau gradul mediu de avariere ca funcţie de perioadele proprii fundamentale ale clădirilor, estimate pe baza unui algoritm simplu). În continuare, pe această bază, au fost schiţate hărţi de isoseiste pentru diferite intervale de perioade de oscilaţie [I]. Spectrele statistice de avariere, ca şi hărţile de isoseiste menţionate, au evidenţiat faptul că intensităţile estimate (manifestate prin efecte asupra construcţiilor) au diferit în funcţie de intervalele de perioade (sau frecvenţe) de oscilaţie pentru care au fost întocmite. Cu alte cuvinte, a fost evidenţiat faptul că intensitatea seismică era în general diferită pentru diferite intervale de perioade (sau de frecvenţe) de oscilaţie. Această constatare a stat la baza unor lucrări de cercetare în care a predominat aspectul analitic şi în care au fost propuse criterii instrumentale care să permită estimarea intensităţii seismice pe baze instrumentale, cu evitarea unor contradicţii ca cele semnalate mai înainte în legătură cu tentativa de utilizare a criteriilor scării MSK, redate în tabelul I. Prezentarea unor dezvoltări în această direcţie constituie unul din obiectele principale ale preocupărilor de specialitate [8].

   4. 2.4. Funcţiuni ale conceptului de intensitate seismică

      Examinarea domeniilor şi activităţilor în care intervine conceptul de intensitate seismică evidenţiază trei funcţiuni principale ale acestuia:

      1. a) instrument de evaluare a intensităţii mişcării seismice a terenului, la un amplasament dat sau într-o zonă dată, în timpul unui cutremur produs;

      2. b) element de referinţă pentru zonarea (respectiv microzonarea) seismică a unm teritoriu (respectiv a unei localităţi, unei zone de activitate umană etc.);

      3. c) element de referinţă pentru caracterizarea vulnerabilităţii seismice a construcţiilor (sau a altor lucrări ale omului).

      Considerarea acestor funcţiuni este de primă importanţă pentru a se preciza cerinţele cărora trebuie să le răspundă definirea intensităţii şi precizarea metodelor de cuantificare a ei. În cadrul lucrării se urmăreşte să se răspundă în cât mai mare măsură cerinţelor respective. Dezvoltările analitice prezentate în lucrarea [8] servesc drept suport acestei preocupări.

   5. 2.5. Caracteristici ale mişcării seismice a terenului bazate pe date instrumentale

      Cunoştinţele actuale din domeniile seismologiei inginereşti şi ingineriei seismice se găsesc într-un stadiu în care criteriile de factură cinematică, referitoare la caracterizarea şi cuantificarea mişcării seismice a terenului, în prezent întru totul compatibile cu datele obtenibile cu mijloace instrumentale, se bucură de o largă aplicare. Analizele inginereşti actuale privind comportarea construcţiilor supuse acţiunii seismice introduc explicit în calcule parametri sau funcţii din această categorie. Doi factori de bază au condus la acest stadiu de dezvoltare:

      • – pe de o parte, dezvoltarea Dinamicii structurilor, disciplină al cărei obiect este reprezentat de analiza mişcării structurilor supuse acţiunilor dinamice;

      • – pe de altă parte, dezvoltarea aparaturii de măsurare – înregistrare a parametrilor mişcării (acceleraţii, viteze, deplasări); acestea se referă atât la mişcarea unor puncte ale terenului, cât şi la mişcarea unor puncte ale construcţiilor.

        Preocupările de specialitate privind caracterizarea mişcării seismice pot avea în vedere două situaţii principial diferite:

      • – pe de o parte, cazul unor mişcări trecute, cu privire la care se dispune de anumite date (în cel mai bun caz, date instrumentale de bună calitate);

      • – pe de altă parte, cazul unor mişcări posibile (sau aşteptate) în viitor, ale căror caracteristici trebuie anticipate.

        Diferenţa dintre cele două situaţii este fundamentală. În timp ce, dacă se dispune de înregistrări de calitate, o mişcare trecută poate fi cunoscută complet şi caracterizată, în consecinţă, cu mijloace deterministe, mişcările viitoare nu pot fi anticipate, în lumina cunoştinţelor actuale, în termeni determinişti. Din acest motiv, în stadiul actual de dezvoltare a cunoaşterii, se utilizează pe scară largă, pentru anticiparea caracteristicilor mişcărilor viitoare, mijloace de factură probabilistică. Acestea trebuie să acopere o gamă largă de probleme, mergând de la caracterizarea unei mişcări individuale până Ia considerarea anticipativă a succesiunilor aşteptate de mişcări seismice de diferite niveluri de severitate, cu diferite compoziţii spectrale etc..

        Prezenta lucrare are drept obiect principal cazul mişcărilor seismice trecute, iar din acest motiv nu apare necesitatea utilizării reprezentărilor probabilistice din punctul de vedere al caracterizării detaliate a mişcărilor seismice (problema utilizării unor noţiuni de factură probabilistică apare, totuşi, în legătură cu criteriile macroseismice care, în lumina cunoştinţelor actuale, au la bază conceptul de vulnerabilitate seismică, concept care, la rândul lui, este de factură probabilistică).

        Înregistrările de interes ingineresc ale mişcării seismice a terenului, iniţiate încă înainte de jumătatea secolului 20, s au făcut cu două categorii principale de instrumente:

        • – instrumente care înregistrează trasa unui pendul (de regulă sferic), fără a oferi informaţii asupra variaţiei în timp a mişcării, numite seismoscoape;

        • – instrumente care înregistrează o caracteristică a mişcării seismice (deplasare sau derivată de anumit ordin în raport cu timpul a acesteia) ca funcţie explicită de variabila timp, numite seismografe, accelerografe etc.

        Trebuie menţionat în acest sens faptul că seismoscoapele, care, datorită preţului lor modest, s­ au bucurat de o anumită utilizare în urmă cu câteva decenii, sunt în prezent scoase din uz, datorită limitării informaţiei pe care o pot oferi şi datorită faptului că accelerografele au devenit treptat mai accesibile ca preţ, în paralel cu progresul net al performanţelor lor. Instrumentele de bază, utilizate în prezent pe scară largă, sunt accelerografele (care au la bază penduli seismici cu frecvenţe proprii cât mai ridicate posibil). În special dezvoltările recente, în care s-a asociat utilizarea unor captori cu frecvenţe proprii foarte ridicate cu utilizarea tehnicii digitale de măsurare – înregistrare, au condus la instrumente deosebit de performante,

        care satisfac la un foarte bun nivel necesităţile de colectare a datelor privind mişcarea seismică la nivelul terenului, la nivelul unor etaje ale construcţiilor etc..

        Ţinând seama de cele arătate, în cele ce urmează se consideră caracteristici ale mişcărilor seismice obţinute pe baza accelerogramelor. Nu interesează în acest loc problematica prelucrării primare a accelerogramelor (corecţii, integrări pentru a se obţine istorii în timp ale vitezelor şi deplasărilor), care din punctul de vedere al lucrării se consideră depăşite. Tot astfel, nu interesează anumite detalii ale unor algoritme de calcul.

   6. 2.6. Categorii principale de caracteristici

      Caracteristicile mişcării seismice deduse pe baza accelerogramelor pot fi împărţite în mai multe categorii. Fără a se încerca o clasificare exhaustivă (care este greu de făcut, datorită numeroaselor concepte introduse în literatură în acest domeniu), pot fi semnalate câteva categorii importante de parametri şi funcţii, care prezintă interes atât datorită frecvenţei cu care sunt utilizate în literatură, cât şi datorită interesului direct pe care acestea îl prezintă pentru prezenta lucrare. Acestea sunt:

      1. a) parametri obţinuţi direct din examinarea „vizuală” (practic, în prezent, bazată pe căutare automată în lungul unei înregistrări): valori de vârf ale acceleraţiei terenului, PGA (peak ground acceleration), ale vitezei terenului, PGV, ale deplasării terenului, PGD;

      2. b) caracteristici obţinute din integrări simple în timp: pe lângă vitezele şi deplasările la care s-a făcut referire mai înainte, integrala pătratului acceleraţiilor, propusă de Arias (referinţa [l] din lucrarea [8]) şi utilizată direct în lucrare, caracteristici convenţionale ale duratei mişcării;

      3. c) caracteristici obţinute pe baza unor transformări Fourier (spectre Fourier de amplitudini sau spectre Fourier complexe, pentru acceleraţii, viteze, deplasări, integrale ale pătratului modulului spectrelor Fourier);

      4. d) caracteristici obţinute pe baza unor integrări parametrice ale ecuaţiei de mişcare a unui pendul şi căutării (automate a) unor maxime ale valorilor absolute (spectre 1iniare de acţiune seismică sau de răspuns seismic, pentru acceleraţiile absolute, pseudovitezele relative,

         vitezele relative sau absolute, deplasările relative sau absolute; spectre Fourier glisante pentru ferestre succesive de timp);

      5. e) caracteristici obţinute pe baza precedentelor: valori spectrale de vârf pentru acceleraţii, PSA (peak spectral acceleration), viteze, PSV, pseudoviteze PSPVetc.;

      6. f) caracteristici omoloage celor din categoria (d), obţinute pentru modele neliniare de diferite naturi ale unui pendul (spectre neliniare);

      7. g) caracteristici de tipul funcţiilor de autocorelaţie (pentru diferiţi parametri ai mişcării) şi de tipul densităţilor spectrale clasice (practic, caracteristici corespunzând caracterizării unor funcţii aleatoare staţionare şi ergodice, utilizate întrucâtva abuziv, în ciuda caracterului tranzitoriu al mişcării seismice) sau evolutive;

      8. h) caracteristici de tipul spectrului înfăşurător al răspunsului în viteze, spectre de durată etc.

      Deşi categoriile menţionate nu acoperă marea varietate reală a metodelor şi căilor de caracterizare a mişcării seismice, ele dau o idee utilă asupra posibilităţilor din acest domeniu.

3. 3. STRATEGIE DE UTILIZARE ŞI DEZVOLTARE PRECONIZATĂ

   1. 3.1. Generalităţi

      Conform titlului lucrării, obiectul central al acesteia este constituit de dezvoltarea scării de intensităţi seismice EMS-98 de aşa natură, încât prin aceasta să fie acoperite în mod satisfăcător atât necesităţile inginereşti, cât şi situaţiile specifice din ţara noastră. În mod mai concret, aceste obiective revin la:

      1. a) asigurarea compatibilităţii şi chiar a corelării (mergând până la integrare) cu concepţiile şi mijloacele inginereşti modeme care privesc caracterizarea mişcării seismice a terenului;

      2. b) acoperirea problemelor ridicate în ţara noastră:

         • – de varietatea de compoziţii spectrale observate (pe baza datelor instrumentale disponibile), ca şi

         • – de specificul fondului construit existent.

      Obiectivele din cele două categorii explicitate sunt strâns corelate. În măsura în care se va asigura compatibilitatea cu concepţiile inginereşti actuale, care fac uz de cunoştinţele de Dinamica structurilor, elementele metodologice specifice vor trebui să facă uz sistematic de aceste cunoştinţe.

      În cele ce urmează, sunt urmărite pe rând căile de utilizare şi dezvoltare a metodologiei destinate utilizării la un nivel îmbunătăţit a conceptului de intensitate seismică. Acestea au la bază dezvoltările din lucrarea [8], privind estimarea intensităţii seismice, cu utilizarea drept criterii fundamentale a criteriilor instrumentale.

   2. 3.2. Utilizarea criteriilor instrumentale

      În cele ce urmează, se examinează modul de utilizare a criteriilor instrumentale având în vedere funcţiunile conceptului de intensitate, enumerate în introducere.

      Criteriile instrumentale, bazate pe prelucrarea accelerogramelor, prezentate în Anexa 1 [8], urmează să fie utilizate în primul rând pentru prelucrarea iriformaţiei instrumentale obţinute în timpul cutremurelor. Un exemplu în acest sens este dat în tabelele 5… 8 din Anexa 1 [8], care se referă la prelucrarea a patru înregistrări accelerografice succesive, obţinute la staţia Bucureşti – INCERC. Prelucrarea prezentată se referă numai la intensităţi bazate pe spectru (intensităţi globale ls, respectiv intensităţi mediate pe anumite benzi spectrale (rp', ((J "), cu frecvenţele ((J exprimate în Hz, is*(rp‘, rp„), de diferite lăţimi de bandă, cu extremităţile ordonate în progresie geometrică). După acest model se pot determina intensităţi globale bazate pe definiţia lui Arias, IA (care sunt identice cu intensităţile bazate pe spectre Fourier, h), ca şi intensităţi mediate pe anumite benzi spectrale (rp', rp"), bazate pe conceptul _de destructivitate, id*( ((J ', rp"), respectiv pe transformata Fourier a accelerogramei, ii*( rp‘, rp„). De notat că analizele de corelaţie [8] evidenţiază corelaţiile puternice dintre rezultatele aplicării definiţiilor alternative, care fac ca abaterile dintre rezultatele aplicării diferitelor definiţii să fie inferioare unor abateri sesizabile pe baza criteriilor macroseismice.

      Având în vedere cele arătate, este recomandabilă aplicarea criteriilor instrumentale în vederea estimărilor de intensitate, în situaţiile în care intensitatea macroseismică este de cel puţin VI, conform scărilor de factură tradiţională, MSK sau EMS. Aplicarea acestor criterii în cazul unor intensităţi mai reduse va servi în principal la acumularea de informaţie destinată examinării posibilităţilor de extindere a utilizării criteriilor instrumentale în acest domeniu.

      În situaţiile în care se urmăreşte utilizarea conceptului de intensitate ca element de referinţă pentru zonarea seismică a teritoriului, apare, în lumina dezvoltărilor din Anexa I [8], necesitatea unei definiri mai precise a semnificaţiei intensităţii. O primă cale este aceea, a conversiei intensităţii globale (considerate implicit spre exemplu în standardul SR 11100/1-93 [4]) în parametri de calcul ingineresc (după procedeul adoptat în prezent în normativul P.100- 92, [5], parametrii ks şi Te), Această conversie necesită şi o informaţie suplimentară, care să fie reprezentativă pentru compoziţia spectrală a mişcărilor seismice aşteptate, întrucât în caz contrar apare situaţia unei ecuaţii cu două necunoscute. O altă cale, care poate fi considerată pentru viitor, este aceea, de a se înlocui o zonare raportată la o intensitate unică printr-o zonare reflectată de un sistem de hărţi, referitoare la benzi spectrale succesive. O astfel de soluţie, care în principiu ar fi deosebit de interesantă, ar cere studii speciale de anvergură deosebită, atât sub raportul reexprimării legilor de atenuare în termeni spectrali, cât şi sub raportul unei sinteze satisfăcătoare a cunoştinţelor referitoare la implicaţiile mecanismelor de sursă şi condiţiilor locale asupra radiaţiei seismice şi compoziţiei spectrale a mişcării seismice a terenului. În consecinţă, această soluţie poate fi considerată ca o soluţie pentru un viitor mai îndepărtat.

      În situaţiile în care se efectuează analize de vulnerabilitate pentru anumite categorii de lucrări (de regulă, anumite categorii de clădiri), disponibilitatea acestui instrument de analiză şi cuantificare oferă posibilitatea de raportare la severitatea mişcării seismice a terenului pentru benzile spectrale semnificative din punctul de vedere al categoriilor de lucrări considerate. Având în vedere dezvoltările din lucrarea [8], se pot considera, în mod alternativ:

      1. a) intensităţi mediate pentru benzile spectrale în care se găsesc frecvenţele fundamentale ale categoriei de lucrări investigate;

      2. b) vectori de intensităţi mediate, pentru diferitele benzi succesive de frecvenţe care sunt incluse în intervalul de referinţă (0.25 Hz, 16.0 Hz).

      Dintre cele două căi, calea (a) apare drept cea mai fezabilă, întrucât calea (b) include inevitabil complicaţii considerabile (datorită unei generalizări importante a conceptului de vulnerabilitate) şi disponibilitatea unei mari cantităţi de informaţie (cerută de caracterizarea intensităţii pentru diferitele benzi spectrale succesive). Drept urmare, calea (b) trebuie considerată drept o cale de viitor mai îndepartat, iar pentru viitorul apropiat se poate recomanda procedura corespunzătoare căii (a).

   3. 3.3. Utilizarea rezultatelor anchetelor macroseismice inginereşti

      În cele ce urmează, se consideră anchete macroseismice inginereşti referitoare la comportarea construcţiilor de diferite categorii. În acest scop este prezentat în lucrarea [8] un chestionar destinat inspecţiilor inginereşti (inspirat de o fişă de anchetă de nivel I, dezvoltată în Italia, sub egida GNDT). Se au în vedere două direcţii de utilizare de bază a datelor culese în acest cadru:

      1. a) estimarea intensităţii seismice;

      2. b) estimarea caracteristicilor de vulnerabilitate ale anumitor categorii de construcţii.

      În fiecare caz în parte, chestionarul preconizat permite colectarea unei informaţii mai bogate decât cea oferită de anchetele macroseismice standard. Pe de altă parte, spre deosebire de anchetele macroseismice standard, care sunt susceptibile de a beneficia de concursul unor nespecialişti (persoane din administraţia de stat, personal didactic etc.) şi care oferă date pe baza unei priviri de ansamblu, inspecţia detaliată se raportează la construcţii individuale (de tipul unor clădiri) şi are un caracter tehnic, care reclamă prezenţa şi activitatea unor specialişti.

      Din punctul de vedere al estimărilor de intensitate, urmează să se utilizeze regulile de estimare a gradului de avariere date de scara EMS-98, cu observaţia că estimările vor trebui raportate la banda de frecvenţe de oscilaţie în care se situează frecvenţele proprii semnificative ale construcţiilor (de regulă, pentru ansamblul structural, frecvenţele proprii fundamentale, dar, pentru anumite componente nestructurale, care prezintă o individualitate marcată ca sisteme dinamice, cum ar fi aticele, coşurile de fum etc., şi banda de frecvenţe în care se situează frecvenţele proprii fundamentale ale acestora). Pe această bază, se vor putea efectua estimări de intensitate raportate la anumite benzi spectrale.

      Din punctul de vedere al analizelor de vulnerabilitate, un grad de avariere constatat este de dorit să se raporteze la intensitatea corespunzătoare benzii de frecvenţă relevante (având în vedere cele arătate în alineatul precedent, cu privire la semnificaţia diferitelor benzi de frecvenţă din punctul de vedere al diferitelor categorii de lucrări). Se înţelege, pentru estimarea intensităţii referitoare la o bandă de frecvenţe relevantă, este necesar să se utilizeze date din altă sursă (de preferinţă, când se dispune de date instrumentale fumizate de o staţie accelerografică apropiată, date furnizate de prelucrările la care s-a făcut referire în subcapitolul precedent; în lipsa acestora, estimări de intensitate pe baza inspecţiei de tip macroseismic, efectuate asupra unor categorii de lucrări ale căror caracteristici de vulnerabilitate se consideră cunoscute la un nivel satisfăcător).

   4. 3.4. Aspecte suplimentare

      Dezvoltările prezentate evidenţiază necesitatea unei activităţi stabile, de urmărire şi de creare a unor baze de date de specialitate. Acestea condiţionează punerea în valoare a elementelor metodologice specifice domeniului, evidenţiate mai înainte.

      Dezvoltarea unei activităţi de urmărire implică stabilirea unor categorii de lucrări care să constituie obiect de preocupare şi colectarea informaţiei relevante referitoare la starea lor actuală. Din acest punct de vedere, sunt de avut în vedere precizările conţinute în chestionarul din lucrarea [8]. Pe de altă parte, categoriile de lucrări la care se referă un proiect de urmărire trebuie să constituie eşantioane relevante pentru nişte categorii de lucrări care prezintă importanţă la nivel social şi economic. În crearea şi constituirea de baze de date trebuie să se aibă în vedere o colaborare interdisciplinară, între altele cu autorităţile responsabile de activităţile de recensământ şi de evidenţă cadastrală.

4. 4. ADAPTAREA SCĂRII DE INTENSITĂŢI LA CONDIŢIILE ROMÂNIEI ŞI LA NECESITĂŢILE INGINEREŞTI. STRUCTURĂ PRECONIZATĂ.

Scara de intensităţi macroseismice EMS-98, [2], în prezent însuşită oficial de Comisia Seismologică Europeană, a fost concepută în esenţă în tradiţia scărilor anterioare de intensităţi seismice, în sensul că:

• – acordă prioritate absolută criteriilor macroseismice (lăsând explicit în sarcina viitorului o corelare cu criteriile instrumentale, în prezent total omise, ceea ce se poate considera ca un pas înapoi faţă de scara MSK);

• – adoptă drept criterii cu cea mai mare pondere criteriile referitoare la comportarea

  unor categorii tradiţionale de construcţii;

• – este orientată implicit, în mare măsură, spre estimarea intensităţilor evenimentelor din trecutul mai îndepărtat, istoric, care prezintă de altfel un interes obiectiv pentru ţările care dispun de un patrimoniu vechi bogat;

• – se preocupă de estimarea intensităţii (medii) pentru arii geografice relativ întinse

(eventual părţi ale unor oraşe mari), nefiind recunoscut (cu excepţia unui comentariu prezentat în subsidiar) faptul că intensitatea trebuie concepută în principiu ca o caracteristică a mişcării locale, care poate fi eventual mediată pe anumite zone geografice, zone urbane etcă

Prin aceasta, scara EMS-98 aderă la filosofia scărilor clasice, nearătând deschiderea necesară spre viitor.

Plecând de Ia aceste consideraţii critice, adaptarea scării de intensităţi din punctele de vedere arătate în titlu revine la preocuparea pentru două aspecte de bază:

1. a) pe de o parte, compatibilizarea cu punctul de vedere ingineresc, sau filosofia inginerească, pentru care se poate remarca tendinţa spre o precizie ridicată (dacă se poate, totală); aceasta revine în esenţă la:

   ai) recunoaşterea faptului că, la bază, intensitatea seismică trebuie considerată drept o caracteristică a mişcării locale (punctuale) a terenului, care poate diferi sensibil chiar între puncte destul de apropiate (chiar dacă aceasta nu se poate pune în evidenţă de datele de observaţie macroseismică, insuficient de detaliate şi certe);

   aii) compatibilizarea cu utilizarea informaţiei instrumentale, care tinde în prezent, în toate ţările, să se dezvolte rapid şi să devină bogată, densă;

   aiii) compatibilizarea criteriilor macroseismice referitoare la comportarea construcţiilor cu o definiţie de precizie îmbunătăţită a vulnerabilităţii construcţiilor;

   aiv) precizări metodologice privind corelarea, compatibilizarea şi reconcilierea informaţiei de diferite provenienţe;

2. b) pe de altă parte, compatibilizarea cu situaţia în care fondul construit modem (de regulă bazat pe o proiectare antiseismică explicită) reprezintă o fracţiune importantă (de multe ori chiar majoritară) a fondului construit existent; aceasta revine în esenţă la:

bi) dezvoltarea în mai mare măsură a criteriilor de estimare a intensităţii seismice pentru cazul clădirilor modeme (de regulă, proiectate inginereşte pentru a rezista acţiunii seismice), mergându-se până la caracterizarea explicită a clădirilor pe baza parametrilor de referinţă avuţi în vedere la proiectare şi la privirea mai analitică asupra gradului de avariere, pe categorii de componente ale construcţiilor;

bii) crearea de mecanisme pentru dezvoltarea în continuare a criteriilor definite de scara de intensităţi, de aşa natură încât informaţia colectată în urma cutremurelor puternice să conducă nu numai la estimări de intensitate, ci şi la dezvoltarea criteriilor de estimare.

Cerinţele exprimate mai înainte sunt, fără îndoială, legitime. Traducerea lor consecventă în realitate reprezintă însă o sarcină de mare dificultate şi amploare, a cărei rezolvare implică eforturi considerabile, în cadrul unui program vast, din unele puncte de vedere chiar la scară internaţională. În orice caz, este de dorit să se facă apel la colaborarea tuturor celor interesaţi şi competenţi. În cele ce urmează, se prezintă totuşi o serie de paşi în direcţiile menţionate. Aceşti paşi este de dorit să fie continuaţi şi amplificaţi în viitor, pe baza mobilizării unor forţe supenoare.

Compatibilizarea cu necesităţile inginereşti revine la preocuparea atât pentru criteriile instrumentale, cât şi pentru criteriile macroseismice. Mai mult, ea revine, plecând de la observaţiile anterioare, la o concepţie diferită a structurii scării de intensităţi, în care criteriile de bază sunt cele de natură instrumentală, iar criteriile macroseismice sunt considerate drept criterii derivate şi drept mijloace de completare a informaţiei instrumentale care, în viitorul previzibil, va rămâne limitată, datorită densităţii limitate a reţelelor accelerografice.

Pe linia arătată, paşii consideraţi la un nivel mai detaliat sunt următorii:

1. a) reconsiderarea structurii scării de intensităţi;

2. b) formularea explicită a sistemului de criterii instrumentale, conceput ca sistem de bază şi, în acelaşi timp, ca un sistem flexibil, care poate fi utilizat pentru cuantificări de niveluri diferite, dar compatibile, de detaliere, mergând de la estimarea unei intensităţi unice,

   globale, pentru un loc dat, până la estimarea unei intensităţi dependente de frecvenţa de oscilaţie sau de direcţie, cu definirea unor procedee de mediere pentru anumite intervale de frecvenţă şi/sau pentru direcţii orizontale ortogonale;

3. c) plecând de la faptul că criteriile macroseismice sunt echivalente cu propoziţii (vagi) de vulnerabilitate (notă: în scara EMS-98 se fac, în mod justificat, repetate referiri la conceptul de vulnerabilitate), introducerea unor moduri de definire a vulnerabilităţii care să fie în cât mai mare măsură compatibile cu cunoştinţele actuale privind factorii care determină solicitările construcţiilor în regim de oscilaţii seismice şi factorii care caracterizează comportarea (inclusiv avarierea de diferite niveluri de severitate a acestora); între altele, în primul rând, definirea caracteristicilor de vulnerabilitate prin raportare la (mai precis, condiţionare în sens probabilistic în raport cu) intensitatea definită în modul cel mai relevant pentru o categorie de construcţii (relevanţa referindu-se în măsura posibilităţilor la un anumit interval de frecvenţe de oscilaţie, semnificativ pentru tipul de construcţie, eventual şi la direcţia de mişcare a terenului);

4. d) dezvoltarea de proceduri de comparare şi reconciliere a informaţiei privind intensităţile seismice produse, provenite din diferite surse.

Structura preconizată pentru dezvoltarea scării de intensităţi este în linii mari următoarea:

definirea obiectului scării de intensităţi;

definirea calitativă, de principiu, a intensităţii, plecând de la cazul în care se dispune de informaţie instrumentală certă pentru un anumit amplasament, atrăgându-se atenţia asupra direcţiilor în care pot să intervină detalieri sau medieri; prezentarea funcţiunilor conceptului de intensitate;

criterii instrumentale de cuantificare a intensităţii (criterii alternative, valori globale şi valori raportate la frecvenţă, cu reguli de mediere pe intervale de frecvenţă şi pentru direcţii orizontale ortogonale);

criterii macroseismice de diferite categorii, bazate pe conceptul de vulnerabilitate, cu accent pe criteriile corespunzând comportării construcţiilor (definite în moduri alternative, plecând de la modurile de definire a vulnerabillităţii, cu referiri la domeniul de frecvenţe pentru care informaţia macroseismică este relevantă);

reguli şi recomandări privind alegerea eşantioanelor utilizate pentru estimarea intensităţii macroseismice;

reguli de interpretare a estimărilor bazate pe anchete macroseismice, cu considerarea perioadelor de colţ prezumate;

reguli de sinteză pentru informaţia instrumentală, în vederea precizării criteriilor macroseismice şi a extinderii sistemului de criterii macroseismice existente la categorii noi de lucrări.

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

l. Cutremurul de pământ din România de la 4 martie 1977. Ed. Academiei, Bucureşti, 1982. (Bălan, Şt., Cristescu, V., Cornea, I.(coord.)).

1. 2. Cahiers du Centre Europeen de Geodynamique et Seismologie, vol. 15. 1998: European Macroseismic Scale 1998. Luxembourg (ed.: G. Grtinthal).

2. 3. IRS: Scara de intensităţi macroseismice. STAS 3684 – 71.

3. 4. IRS: Zonarea seismică a României. SR 11100 /1 – 93.

4. 5. MLPAT: Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social­ culturale, agrozootehnice şi industriale. Buletinul Construcţiilor, 12, I 992.

5. 6. MLPAT: Regulament privind metodologia de inventariere a construcţiilor tip clădiredin fondul construit existent, din punct de vedere al riscului seismic. Buletinul Construcţiilor, 6, 1995.

6. 7. INCERC şi Institutul de Geodinamică „Sabba S. Ştefănescu” al Academiei Române:

   Scara Macroseismică Europeană (lucrarea [2] în original şi traducere în limba română).

   Eul. Institutului de Geodinamică nr. 1, 2002.

7. 8. INCERC şi Institutul de Geodinamică „Sabba S. Ştefănescu” al Academiei Române: Cercetări privind adaptarea scării de intensităţi seismice europene EMS – 98 la condiţiile seismice ale României şi la necesităţile inginereşti 2002.

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCfiIILOR ȘI TURISMULUI

O R D I N

pentru aprobarea Reglementării tehnice îGhid privind constituirea, întreținerea

și utilizarea băncii de date cuprinzând înregistrări ale cutremurelor puternice, obținute pe clădiri instrumentate seismic în rețeaua seismică națională INCERC“, indicativ GT—055-04

În temeiul prevederilor art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările ulterioare, ale art. 2 pct. 45 și ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului,

având în vedere procesul-verbal de avizare nr. 28 din 16 iulie 2002 al Comitetului tehnic CT-S4 — Risc seismic, acțiuni și siguranța construcțiilor,

ministrul transporturilor, construcțiilor și turismului emite următorul ordin:

Art. 1. — Se aprobă Reglementarea tehnică îGhid privind constituirea, întreținerea și utilizarea băncii de date cuprinzând înregistrări ale cutremurelor puternice, obținute pe clădiri instrumentate seismic în rețeaua seismică națională INCERC“, indicativ GT—055-04, elaborată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții și

Economia Construcțiilor — INCERC București, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. — Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. — Direcția tehnică va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

București, 28 aprilie 2004.

Nr. 804.

p. Ministrul transporturilor, construcțiilor și turismului,

Traian Panait,

secretar de stat

*) Ordinul nr. 804/2004 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882 din 27 septembrie 2004 și este reprodus și în acest

număr bis.

**) Anexa este reprodusă în facsimil.

ANEXĂ

GHID PRIVIND CONSTITUIREA, ÎNTREŢINEREA ŞI UTILIZAREA BĂNCII DE DATE CUPRINZÂND ÎNREGISTRĂRI ALE CUTREMURELOR PUTERNICE, OBŢINUTE PE CLĂDIRI INSTRUMENTATE SEISMIC, ÎN REŢEAUA SEISMICĂ NAŢIONALĂ INCERC

1. 1. INTRODUCERE

   Dintre hazardurile naturale, hazardul seismic are efectele cele mai dezastruoase. Cutremurul din 4 martie 1977, cel mai devastator din secolul 20, a avut un impact de durată, resimţit pe parcursul mai multor ani. Dintre zonele seismogene ale României, zona Vrancea are un rol predominant, eliberând în medie, pe secol, peste 95% din energia seismică totală. Activitatea zonei vrâncene, manifestată prin producerea frecventă a unor cutremure puternice (MGR 2': 6), oferă posibilităţi de cercetare şi de cunoaştere remarcabile.

   In România s-au obţinut înregistrări accelerografice în timpul mai multor cutremure vrâncene puternice cu magnitudini MGR 2': 6.: 1977.03.04 (MGR = 7.2) , 1986.08.30 (MGR =

   7.0) , 1990.05.30 (MGR = 6.7) , 1990.05.3l(MGR = 6.1). Înregistrările seismice obţinute

   constituie un valoros tezaur de informaţie, oferind date cu privire la specificul mişcării terenului şi a comportării structurilor instrumentate seismic în timpul unor cutremure semnificative.

   Situaţia actuală în Remania este sintetizată, în primul rând, de nivelul prevederilor din baza normativă a proiectării antiseismice a construcţiilor. În prezent există o macrozonare a teritoriului în raport cu doi parametri. Acceleraţiile de referinţă sunt fixe (pentru o singură perioadă de revenire), de asemenea perioadele de colţ sunt specificate fără a se considera dependenţa acestora de magnitudine). Este necesară o îmbunătăţire a acestor reglementări în vederea unei reflectări mai realiste în norme a condiţiilor seismice din ţara noastră.

   Primele date accelerografice obţinute de INCERC sunt înregistrările din 1977.03.04: o înregistrare la nivelul terenului la sediul INCERC – Bucureşti şi o înregistrare la ultimul etaj al blocului E5 din Bucureşti – Balta Albă.

   Datele instrumentale considerate în prezentul Ghid au fost obţinute prin intermediul unor accelerografe analogice, tip SMA-1 şi SMAC. Informaţia seismică primară a fost digitizată şi prelucrată standard(corecţii şi filtrări), obţinându-se rezultate de utilitate inginerească directă:

   1. 1. înregistrări numerice de tipul istoriilor în timp (accelerograme, vitezograme, seismograme de deplasări);

   2. 2. spectre de răspuns seismic, pentru acceleraţii absolute, viteze relative, pseudoviteze relative, deplasări relative etc.);

   3. 3. spectre Fourier complexe, spectre Fourier de amplitudine, etc. rezultate ale unor transformări Fourier numerice;

   Înregistrările răspunsului unor construcţii instrumentate seismic în timpul unor cutremure puternice reprezintă una din cele mai valoroase surse de date privind comportarea construcţiilor Ia acţiunea dinamică generată de mişcarea terenului din amplasament.

   Aceste înregistrări oferă posibilitatea perfecţionării normelor şi codurilor de proiectare antiseismică. Observaţiile, rezultatele şi concluziile extrase din studiile de caz privind comportarea unor structuri instrumentate seismic pot fi utilizate în dezvoltarea unor metodologii modeme de analiză si reabilitare a construcţiilor existente bazate pe criterii de performanţă.

   Există numeroase aplicaţii în care se utilizeaza înregistrări seismice structurale:

   • • validarea şi îmbunătăţirea modelelor dinamice care descriu comportarea construcţiilor expuse acţiunilor dinamice generate de mişcări seismice puternice ale terenului din amplasament prin compararea răspunsului calculat pe baza codurilor de proiectare cu răspunsul seismic măsurat pe construcţii la scară naturală ;

   • • identificarea unor caracteristici dinamice structurale şi estimarea parametrilor modali (perioade proprii, amortizări, vectori proprii, factori de participare);

   • • studiul unor fenomene de interacţiune (teren-structură; structura suport-componente nestructurale şi echipamente) ;

   • • monitorizarea şi diagnoza stării construcţiilor existente pe baza detecţiei avariilor/ degradărilor şi corelarea acestora cu comportarea inelastică structurală;

   • • fundamentarea şi adoptarea unor decizii raţionale privind soluţiile de intervenţie şi evaluarea eficienţei unor lucrări de reabilitare a construcţiilor afectate de cutremure;

   • • dezvoltarea unor noi generaţii de echipamente şi tehnici de instrumentare/încercare dinamică a construcţiilor.

   Disponibilitatea unui set de înregistrări simultane pe trei direcţii ortogonale ale miscărilor în puncte situate la diferite niveluri ale construcţiei, permite identificarea unor proprietati dinamice structurale condiţionate de caracteristicile actiunii seismice.

   Analiza răspunsului înregistrat evidenţiază diferenţe clare între proprietăţile dinamice structurale asociate unor nivele severe ale acţiunii seismice şi proprietăţile dinamice corespunzătoare unor excitaţii seismice cu intensităţi reduse. Proprietăţile dinamice structurale asociate diferitelor nivele de solicitare sunt relevante pentru calculul si proiectarea antiseismică. Înregistrările cu diverse amplitudini: reduse (corespunzătoare agitaţiei microseismice), medii (pentru cutremure moderate) şi mari (pentru cutremure puternice), sunt esenţiale pentru identificarea surselor de neliniaritate, a nivelelor de amplitudini asociate răspunsului liniar/ neliniar şi a cuantificării efectelor neliniare asupra parametrilor structurali.

   Numeroase înregistrări seismice au fost obţinute pe construcţii instrumentate de INCERC în timpul cutremurelor Vrâncene subcrustale din 4 martie 1977, 30 august 1986, 30 mai 1990 si 31 mai 1990. Existenţa înregistrărilor discretizate în timp şi corectate uniform printr-o procedură standard de prelucrare impune constituirea unei bănci de date.

   Scopul reglementării este elaborarea unui ghid dedicat constituirii, întreţinerii şi utilizării unei bănci de date care cuprinde, pe lînga înregistrările structurale din reţeaua naţională INCERC, atât principalii parametri seismici asociaţi înregistrărilor, cât şi informaţii privind caracteristicile construcţiilor instrumentate şi condiţiile seismice de amplasament.

   Ghidul se adresează utilizatorilor potenţiali reprezentaţi de specialişti din cercetare şi proiectare.

2. 2. REŢEAUA SEISMICĂ NAŢIONALĂ INCERC

   Iniţiată în anul 1969, când a fost achiziţionat primul aparat de înregistrare automată a cutremurelor puternice, reţeaua seismografică lNCERC include, în prezent, 71 accelerografe SMA-1 (61 amplasate la nivelul solului, 10 montate la partea superioară a construcţiilor (etajele 4 – 11, etajele ultime ale construcţiilor respective)). Staţiile componente ale reţelei accelerografice INCERC sunt amplasate în 47 localităţi, acoperind practic zonele cu seismicitate ridicată ale ţării.

   Accelerografele din reţeaua INCERC furnizează înregistrări pe peliculă fotografică. În timpul ultimelor cutremure puternice (cu magnitudine peste 6) s-au obţinut 138 înregistrari fotografice utilizabile, înregistrări care au fost digitizate şi prelucrate (2 înregistrări în 1977, 42 înregistrări în 1986 şi 94 înregistrări în 1990).

   Digitizările înregistrărilor accelerografice au fost efectuate în mai multe etape succesive cu mijloace şi proceduri diferite. O primă digitizare, pentru înregistrarea Bucureşti – INCERC din 1977, a fost efectuată la INCERC cu ajutorul unei lupe gradate. Ulterior s-au efectuat digitizări în ţară şi străinătate (în Japonia si SUA, pentru înregistrarea din staţia INCERC din anul 1977). De asemenea, prelucrările numerice au fost efectuate în mai multe etape.

   Incepând cu anul 1995, când a fost achiziţionat un pachet modern de programe, elaborat de firma Kinemetrics (SUA), digitizările şi prelucrările au fost realizate cu acest instrument software standard la nivel internaţional. Pentru prelucrările suplimentare au fost utilizate programe elaborate în INCERC şi UTCB.

   Din înregistrările la nivelul terenului (fiecare conţinând câte 3 componente: 2 orizontale şi 1 verticală) s-au calculat, pe lângă spectrele de răspuns (pentru fracţiunile din amortizarea critică n=0.00, 0.02, 0.05, 0.10, 0.20) şi parametri cinematici determinaţi din prelucrarea informaţiei instrumentale: acceleraţie "efectivă" de vârf, EPA (m/s2), viteza "efectivă" de vârf, EPV (m/s) şi perioada de colţ Te (s); pentru aceste prelucrări s-au obţinut şi rezultate grafice de calitate (pentru istoriile în timp ale acceleraţiei, vitezei şi deplasării, pentru spectre de răspuns în scara normală şi în scară dublu logaritmică).

   Pentru numele fişierelor (NUME.EXT) s-au adoptat următoarele codificări:

   1. 1. NUME este format din 8 caractere alfanumerice astfel:

      primele două caractere sunt două cifre care desemnează anul evenimentului seismic înregistrat (astfel: 77 pentru 1977, 86 pentru 1986 şi 90 pentru 1990);

      al 3 – lea caracter indică numărul cutremurului puternic înregistrat în anul respectiv ; caracterele 4 – 6 sunt litere care reprezintă codul localităţii de amplasare a staţiei seismice (ALX pentru Alexandria, FTS pentru Feteşti, dar şi INC pentru INCERC, DRS pentru Drumul Sării, etc.);

      caracterul al 7 -lea este o cifră care indică numărul staţiei în cadrul localităţii;

      caracterul al 8 -lea este o cifră care indică al câtelea aparat a furnizat înregistrarea respectivă: 1 desemnând aparatul montat la partea inferioară a unei construcţii (subsol, parter), 2 desemnând aparatul montat la partea superioară a construcţiei.

   2. 2. Extensia fişierelor (.EXT) este formată din cel mult trei caractere alfanumerice şi desemnează

• • TIF pentru imaginea scanată;

• • FLM pentru imaginea vectorizată a traselor;

• • V 1 pentru accelerogramele necorectate;

• • V 2 pentru accelerogramele corectate, vitezograme şi deplasograme;

• • V 3 pentru spectrele de răspuns;

• • PLT pentru editarea grafică cu software-ul Kinemetrics.

Staţiile seismice din componenţa reţelei seismice INCERC au fost clasificate, după destinaţia rezultatelor înregistrărilor, astfel:

1. 1. Staţii de înregistrare a miscării seismice a terenului, asimilabile condiţiilor de teren liber (free field); rezultatele prelucrărilor acestui tip de înregistrări dau măsura severităţii mişcării seismice a terenului în diferitele puncte de înregistrare; aparatul de înregistrare pentru astfel de staţii este montat în clădiri joase, care nu afectează semnificativ mişcarea terenului.

2. 2. Staţii de înregistrare a mişcării diferitelor puncte din clădirile în care sunt montate accelerografe. Aceste staţii au fost împărţite în 3 grupe:

   staţii montate numai la partea inferioară a construcţiei, care furnizează în general o informaţie mai puţin utilizabilă în ingineria de structuri, dar aceste înregistări ale unor

   evenimente seismice succesive oferă indicaţii cu privire la unele caracteristici de amplasament;

   staţii montate numai la partea superioară a construcţiei, care furnizează informaţie utilizabilă în specificarea condiţiilor seismice pentru echipamente, instalaţii, etc. montate la nivelul respectiv al construcţiei, dar furnizează informaţii şi asupra istoriei în timp a acceleraţiilor, vitezelor şi deplasărilor reale, răspuns înregistrat in timpul evenimentului se1sm1c;

   staţii amplasate în clădiri instrumentate seismic, având 2 accelerografe situate la baza construcţiei şi la ultimul nivel al acesteia.

   Accelerografele au fost instalate, la nivelurile menţionate pentru fiecare tip de staţie, în locuri accesibile şi sigure. De regulă, în clădirile instrumentate, accelerografele nu au putut fi instalate în lungul unei axe principale, de relativă simetrie dinamică a structurii, ci la distanţe mai mici sau mai mari de această axă, în funcţie de condiţiile specifice, ceea ce impune o anumită atenţie în utilizarea înregistrărilor.

   Prin instrumentarea seismică a clădirilor se urmăreşte înregistrarea mişcărilor seismice potenţial distructive în staţii permanente amplasate în construcţii reprezentative.

   Datele instrumentale obţinute sunt extrem de utile atât pentru inginerii proiectanţi ai sistemelor structurale cât şi pentru cercetătorii care îşi desfăşoară activitatea în domeniul ingineriei seismice şi seismologiei inginereşti, din institute de cercetare şi universităţi tehnice. Rezultatele obţinute în urma procesării înregistrărilor structurale contribuie la elucidarea comportării dinamice reale a clădirilor în timpul cutremurelor puternice.

   Se prezintă in continuare hărţile cu staţiile seismice INCERC care au furnizat înregistrări la cutremurele Vrâncene din 1977, 1986 şi 1990 în clădiri instrumentate seismic.

   

   20'.

   21•,

   22".

   23'!

   24•

   25••

   26"

   29•

   29'

   30"

   48°

   Legenda

   Instrument analogic pe cladiri

   o

   47''

   +*

   Epicentru

   $

   ,'

-16 1–, Ic 

-44•

•

.,.

   ,,'ArcV;;,…   iu,ESRăÎc.,    CA          •                

150

225

34

ROMÂNIA : Staţiile seismice amplasate pe clădiri instrumentate seismic, care au fumizat înregistrări la cel puţin unul din cutremurele vrâncene din 1977, 1986 şi 1990

li
10
11
u
}3
14
1,
16 fan 11· –    Nord – 18 l'loicsli		l'.ASi im':.. PI.Sl
19	SI.,.	SLJîl
lO	:vI.‘o,rl,•	1LC2
21		vtsl

7

BUCUREŞTI



fI

––1–:- -+-l+-::'

Nr.

………..+-=–:–:–+-………:,i f

1-J.·,

i=

mo

(

'

J

o–-==2=.5 = 5====:7.:5:::::iK1m0

Staţiile seismice amplasate pe clădiri instrumentate seismic, care au furnizat înregistrări la cel puţin unul din cutremurele vrâncene din 1977, 1986 şi 1990

o

3. 3. BANCA DE DATE CUPRINZÂND ÎNREGISTRĂRI ALE CUTREMURELOR PUTERNICE DIN ANII 1977, 1986 ŞI 1990, OBŢINUTE PE CLĂDIRI INSTRUMENTA TE SEISMIC, ÎN REŢEAUA SEISMICĂ NATIONALĂ INCERC.

   În banca de date specifică înregistrărilor pe clădiri s-au inclus fişierele cu extensiile

   .V2 şi .V3, care conţin valorile numerice ale istoriilor în timp ale acceleraţiilor, vitezelor şi deplasărilor, respectiv spectrele de răspuns (pentru 5 valori ale fracţiunii din amortizarea critică) şi spectrele Fourier, în format compatibil Kinemetrics.

   Pentru înregistrările obţinute în clădiri instrumentate seismic (la nivelul inferior sau la nivelul superior), spectrele de răspuns reprezintă spectre de acţiune (spectre de nivel sau spectre de etaj) pentru echipamente, instalaţii, etc. amplasate la acel nivel al structurii. Trebuie subliniat faptul că aceste spectre nu reprezintă spectre de proiectare.

   Reprezentările grafice sunt conţinute în fişierele nume.avdl.gif, nume.avdt.gif, nume.avdv.gif pentru acceleraţiile, vitezele şi deplasările componentei 1, componentei t şi respectiv componentei verticale v. De asemenea, reprezentările grafice corespunzătoare spectrelor de răspuns şi Fourier sunt conţinute în fişierele nume.spel.gif, etc ..

   În fişierul Excel SM INCERC clad (Strong Motion INCERC clădiri instrumentate) sunt create 4 tabele:

   • – tabelul Earthq conţine informaţiile referitoare la cele 4 cutremure puternice înregistrate de reţeaua seismică INCERC,

   • – tabelul Station conţine informaţiile referitoare la cele 24 staţii care au furnizat cel puţin o înregistrare la unul din cele 4 cutremure puternice,

   • – tabelul Record conţine informaţiile referitoare la cele 71 înregistrări obţinute în clădiri, fiecare înregistrare având 3 componente (2 orizontale, 1 verticală),

   • – Tabelul Component conţine informaţiile referitoare la cele 213 componente ale înregistrărilor obţinute în clădirile instrumentate.

   Se prezintă semnificaţia coloanelor din care sunt alcătuite tabelele bazei de date SM INCERC clad.

   Tabelul SM INCERC clad. Earthq. este alcătuit din următoarele coloane: Earthq. Code: cutremurul vrâncean cu magnitudinea Gutemberg- Richter;

   Lat. N: latitudinea nordică a epicentrului cutremurului; Long. E: longitudinea estică a epicentrului cutremurului;

   Code Earthq.:caracterele 1-3 din numele fişierelor; h (km): adâncimea focarului;

   Date: data producerii cutremurului;

   Poz înreg Tara: fişierelor grafice ce conţin hărţile cu amplasarea staţiilor ce au înregistrat respectivul cutremur în România;

   Poze înreg Buc.: fişierelor grafice ce conţin hărţile cu amplasarea staţiilor ce au înregistrat respectivul cutremur în Bucuresti;

   foto clăd: fişier grafic ce conţine fotografia clădirii;

   foto ap. jos: fotografia accelerografului amplasat la nivelul inferior al construcţiei; foto ap. sus: fotografia accelerografului amplasat la nivelul superior al construcţiei.

   Tabelul SM INCERC clad. Station este alcătuit din următoarele coloane:

   Station: numele staţiei seismice; Address: adresa staţiei seismice;

   Latitude N: latitudinea staţiei seismice (în grade); Longitude E: longitudinea staţiei seismice (în grade); Code Station: caracterele 4-7 din numele fişierelor;

   Code record niv. teren: caracterele 4-8 din numele fişierelor; Cod record ultim nivel: caracterele 4-8 din numele fişierelor; Building Height: regimul de înălţime al construcţiei;

   Position: amplasarea accelerografelor (accelerografului) în clădire: înregistrări obţinute la respectivul cutremur :

   4 Martie 1977

   30 Aug. 1986

   30 Mai. 1990

   31 Mai. 1990;

   foto clăd: fişier grafic ce conţine fotografia clădirii;

   foto ap.jos: fotografia accelerografului amplasat la nivelul inferior al construcţiei; foto ap. sus: fotografia accelerografului amplasat la nivelul superior al construcţiei.

   Tabelul SM INCERC clad.record este alcătuit din următoarele coloane: Station: numele staţiei seismice;

   Code Earthq.: caracterele 1-3 din numele fişierelor; Code Station: caracterele 4-7 din numele fişierelor; Code record: caracterul 8 din numele fişierelor;

   Orientare l: orientarea direcţiei longitudinală a accelerografului (componenta l); ace.max: acceleraţia maximă (cmls2);

   vel. max.: viteza maximă (emis); dis. max.: deplasarea maximă (cm);

   Orientarea t: orientarea direcţiei transversală a accelerografului (componenta t); Direcţia v: componenta verticală a înregistrării (componenta V).

   Tabelul SM INCERC clad. component este alcătuit din următoarele coloane: Station: numele staţiei seismice;

   Code Earthq.:caracterele 1-3 din numele fişierelor; Code Station: caracterele 4-7 din numele fişierelor; Code record: caracterul 8 din numele fişierelor;

   Code axis: orientarea componentei respective a înregistării (V pentru vertical, celelalte sunt orientări în plan orizontal);

   ace.max: acceleraţia maximă (cmls2); vel.max.: viteza maximă (emis); dis.max.: deplasarea maximă (cm);

   time histories: fişierul grafic ce conţine istoria în timp a acceleraţiei, vitezei şi deplasării componentei respective a înregistrării;

   spectra: fişierul grafic ce conţine spectrele de răspuns pentru 5 valori ale fracţiunii din amortizarea critică, în reprezentare trilogaritmică.

   Fişierul SM INCERC clad permite ordonarea în tabele funcţie de mai mulţi (cel mult 3 deodată) parametrii.

   S-a creat baza de date SMDB INCERC clad (Strong Motion Data Base INCERC clădiri instrumentate) utilizând MS Access. Tabelele în baza de date au fost importate din fişierul excel SM INCERC clad.

   Atât în fişierul excel SM INCERC clad cât şi în baza de date SMDB INCERC clad se pot vizualiza fişierele .gif si .jpeg conţinînd reprezentările grafice.

4. 4. ÎNTREŢINEREA ŞI UTILIZAREA BĂNCII DE DATE SMDB INCERC clad

Întreţinerea băncii de date SMDB INCERC clad (fişierul excel SM INCERC clad şi baza de date SMDB INCERC clad) şi completarea acesteia cu noi înregistrări ce se vor obţine la viitoarele cutremure vrâncene vor fi asigurate de către elaborator.

Potenţialii utilizatori ai băncii de date SMDB INCERC clad, pentru obţinerea acesteia pe suport magnetic (CD-ROM), se vor adresa elaboratorului.

Condiţiile Hardware minime pentru exploatarea bazei de date cuprinzând înregistrările cutremurelor puternice din anii 1977, 1986 si 1990, obţinute pe clădiri instrumentate seismic, în reţeaua seismică naţională INCERC sunt :

P.C. Pentium II/ 233 MHz; 32 MB RAM; 5 GB HDD; CD ROM.

Condiţiile Software minime pentru exploatarea bazei de date sunt : MS WINDOWS 98; MS Office 2000.

Pentru exploatarea bazei de date SMDB INCERC clad este suficientă cunoaşterea la nivel elementar a tehnicilor de bază ale lucrului cu Microsoft Access 2000.

Se prezintă tabelele bazei de date SMDB INCERC clad.

SM INCERC cladEarthq.

No.	Earthquake	Lat.N	Long.E	CodeEarthq.	h (km)	Date	poze inreg. Tara	poze inreg. Buc.
1	Vrancea M (G-R) = 7.2	45,34	26,30	771	109	1977.03.04	tara cladiri 77.aif	tara cladiri toate.aif
2	Vrancea M (G-R) = 7.0	45,53	26,47	861	133	1986.08.30	tara cladiri 86.aif	buc cladiri 86.aif
3	Vrancea M (G-R) = 6.7	45,82	26,90	901	91	1990.05.30	tara cladiri 901.oif	buc cladiri 901.gif
4	Vrancea M (G-R) = 6.1	45,83	26,89	902	79	1990.05.31	tara cladiri 902.gif	buc cladiri 902.gif

40

SM INCERC clad Station

No.

Station

Address

Latit. N

Long. E

Code Station

Code record niv.teren

Code record ultim nivel

Building Height

Position

4.mar. 1977

30. aug 1986

30. mai. 1990

31. mai. 1990

foto clad

foto ap ios

foto ap sus

I

Balta Alba

Postavarului 11, bl.E5

44,413

26,169

BLAJ

BLAJ!

BLAI2

B+GF+I0S

B IOS

– x

x –

x x

x x

BLA CL.j12g

BLA APj.jng

BLA APs.inP

2

Carlton

Ion Campineanu, Subsol II

44,436

26,102

CRLI

CRLII

2B+GF+6S

B

X

X

X

3

Colentina

Str Masina de Paine nr. 6, bl. R3 I

44,541

26,125

COLI

COLI2

B+GF+I0S

!OS

– x

– x

– x

COLCL.j12g

COLAPi.irw

COLAPs.inP

4

Rahova

Alexandriei I 14, BIODI

44,401

26,052

RAHI

RAH12

B+GF+I0S

B !IS

– x

– x

– x

RAHCL.jQg

RAHAPs.gif

5

Adjud

I Mai 12, Adm Financiara

46,095

27,181

ADJI

ADJII

GF+2S

GF

X

X

ADJ CL.in"

ADJ ani.in"

6

Alexandria

Str. Republicii – Modul Proiect S.A.

43,960

25,410

ALXI

ALX12

B+GF+I0S*

JOS

– x

– x

ALX cl.jQg

ALX a12s.jQg

7

Bacau

Comisa Bistritei, bi 7B, locuinte

46,554

26,916

BACI

BACII

BACI2

B+GF+I0S

B I0S

x x

8

Braila

Unirii 72,Bloc turn, locuinte

45,269

27,966

BRLI

BRLll

BRLI2

B+GF+I0S

B I0S

x x

x x

x x

9

Brasov

Iuliu Maniu 43, SC Proiect Brasov

46,656

25,652

BRSI

BRSll

B+GF+8S

B

X

BRSCL.ioe

BRS AP.jQg

10

Buzau

N. Balcescu bl.9, locuinte

45,147

26,809

BUZI

BUZll

B+GF+I0S

B

X

X

BUZcl.jQg

BUZ aQj.jQg

11

Campulung Muscel

Negru Voda 164, Hotel

45,272

25,046

CMPI

CMPll

B+GF+6S

B

X

X

12

Constanta

Mircea cel Batrin 104, IMC

44,181

28,650

CNTI

CNTII

B+GF+7S

B

X

13

Craiova

Ioan Maiorescu IO, Proiect SA

44,321

23,798

CRVI

CRVII

CRV12

B+GF+7S

B 7S

x –

x x

14

Focsani

Republicii 9, Vrancea Proiect SA

45,693

27,192

FOC2

FOC21

B+P+3S

B

X

X

X

FOC2(Ljorr

FOC2 AP.inrr

15

Gaiali

Navelor 3, Proiect Galati SA

45,430

28,058

GLT2

GLT21

GLT22

B+GF+9S

B 9S

x x

x x

16

Galati

Brailei bl II ,Cartier Tiglina, locuinte

45,427

28,028

GLTI

GLTll

GLTI2

B+GF+l0S

B IOS

x x

x x

x x

17

Giurgiu

Alexandriei 7-9,Policlinica judeteana

43,893

25,982

GRGI

GRG!l

GF+2S

GF

X

X

GRGcl.jQg

GRGaQj.jQg

18

Iasi

Centru – Alexandru cel Bun

47,190

27,570

IAS2

IAS21

IAS22

B+GF+4S*

B 4S

x x

– x

x –

19

Iasi

Copou 4, Habitat Proiect SA

47,169

27,576

!AS!

!ASll

B+GF+2S

B

X

X

!AS! CL.j12g

IASl a12i-i12g

20

Pitesti – Nord

Sos. Cimpulung 6-8, CN Apele Romane

44,868

24,883

PITI

PITII

B+GF+2S

B

X

21

Ploiesti

Bloc 149 Cartier Vest

44,900

26,040

PLS!

PLSll

PLSI2

B+GF+l0S

B l0S

x x

x x

x x

PLS cl.j12g

22

Slobozia

Garii 3, SACO SA

44,565

27,350

SLBI

SLB!l

GF+4S

GF

X

X

SLB cl.jQg

SLB a12j.j12g

23

Tulcea

Prefectura

45,176

28,804

TLC2

TLC21

B+GF+4S

B

X

X

24

Vaslui

Stefan cel Mare nr. 79

46,637

27,733

VLSI

VLSII

B+GF+4S

GF

X

X

X

VLS CL,jlli;

VLS apjjQg

41

SM INCERC clad Record

No.	Station	Code Earthq.	Code Station	Code record	orientare 1	ace.max	vei.max	dis.max	orientare t	ace.max	vei.max	dis.max	directie v	ace.max	vei.max	dis.max
1	Bucuresti-Balta Alba	771	BLAl	2	N70E	326,00	79,960	19,6200	N20W	363,50	75,220	20,4000	V	99,0500	10,8900	1,8330
2	Bacau	861	BACI	2	NllOE	153,40	10,460	1,1910	N20E	176,80	19,200	1,6250	V	50,4000	2,4380	0,5348
3	Bacau	861	BACI	l	Nl l0E	57,67	4,921	0,9285	N20E	116,50	8,326	1,2420	V	25,1600	3,0480	0,5195
4	Bucuresti-Balta Alba	861	BLAJ	1	N70E	91,96	15,910	3,0340	N20W	89,08	18,350	3,6180	V	33,7800	5,4020	1,1110
5	Braila	861	BRLl	2	E-W	219,90	29,510	5,6970	N-S	274,10	28,930	4,8710	V	51,8100	4,6530	0,7152
6	Braila	861	BRLl	1	N-S	91,55	10,580	1,8200	E-W	61,80	7,190	1,7270	V	44,6200	3,9910	0,6058
7	Campulung Muscel	861	CMPl	I	N-S	73,36	13,640	2,6480	E-W	75,94	13,600	3,6480	V	23,4000	5,1990	1,4610
8	Bucuresti-Colentina	861	COLI	2	Nll0E	260,70	23,750	2,6370	N20E	162,80	25,580	4,8090	V	109,7000	4,5690	0,7965
9	Bucuresti-Carlton	861	CRLl	1	N165E	62,46	9,654	2,4130	N75E	79,59	9,733	2,3540	V	36,8000	3,4160	0,6988
10	Craiova	861	CRVI	1	N05E	112,30	12,390	2,4920	N95E	140,70	12,380	1,8670	V	61,0300	2,3110	0,3898
11	Focsani	861	FOC2	I	N07W	166,80	27,200	5,8990	N97W	237,60	20,730	2,0690	V	91,5100	3,9450	0,5850
12	Galati	861	GLTl	2	N06W	389,70	49,470	8,6270	N84E	298,80	43,340	5,9980	V	128,2000	8,4160	0,8926
13	Galati	861	GLTl	1	N06W	150,70	23,040	4,6930	N84E	157,60	20,740	2,9130	V	81,4900	6,4210	1,0010
14	Iasi	861	IAS2	2	N-S	151,30	IO,180	1,1600	E-W	168,70	13,850	1,4370	V	47,3200	2,0660	0,3194
15	Iasi	861	IAS2	I	N-S	64,10	6,038	0,8947	E-W	146,40	11,750	1,4430	V	36,5000	1,9340	0,1399
16	Ploiesti	861	PLSI	2	Nl00E	588,20	54,310	9,5520	Nl0E	422,60	68,190	13,0600	V	159,5000	7,3360	1,5940
17	Ploiesti	861	PLSl	1	NI0E	219,30	28,440	4,8620	Nl00E	207,20	21,650	3,1620	V	58,1100	4,1930	1,134(]
18	Bucureşti-Rahova	861	RHVl	2	N70E	178,10	20,960	2,6640	N20W	139,70	24,000	5,0970	V	58,9300	3,8720	0,6688
19	Vaslui	861	VLSl	I	N	154,30	7,985	1,8170	s	171,30	18,580	2,4720	V	135,8000	4,2150	0,5363
20	Adjud	901	ADJl	1	N50E	82,14	9,919	2,3790	N40W	89,59	10,440	2,7480	V	105,0000	4,1920	0,6812
21	Alexandria	901	ALXl	2	N45W	264,90	20,860	1,9820	N45E	211,80	17,840	1,9090	V	69,0600	2,6710	0,4908
22	Bucuresti-Balta Alba	901	BLAl	2	N160E	219,60	29,200	5,5280	N70E	112,60	9,246	1,2760	V	127,6000	4,8860	0,9770
23	Bucuresti-Balta Alba	901	BLAl	1	N160E	67,69	14,320	2,5450	N70E	63,13	4,290	0,8152	V	53,5400	3,3390	0,6488
24	Braila	901	BRLl	2	N-S	170,60	19,310	3,3000	E-W	207,10	16,510	2,8610	V	61,7800	2,7720	0,5587
25	Braila	901	BRLl	I	E-W	73,88	8,193	1,3580	N-S	79,62	9,792	1,9800	V	36,5700	3,3120	0,7312
26	Brasov	901	BRSl	1	N16W	38,24	4,017	0,7021	N74E	48,98	53,740	1,3290	V	20,3000	1,4550	0,3523
27	Buzau	901	BUZI	l	Nl35W	155,60	23,130	6,4090	N45W	196,30	19,160	3,9180	V	111,1000	5,9490	1,494(]
28	Campulung Muscel	901	CMPl	I	E-W	46,40	3,708	0,8295	N-S	41,19	4,330	0,9116	V	18,9900	3,2290	0,9321
29	Constanta	901	CNTl	l	Nl48W	33,99	2,431	0,4926	N58W	45,39	3,734	0,5887	V	33,9900	2,4310	0,4926

SM INCERC clad Component

No.	Station	Code Earthq.	Code Station	Code record	Code axis	ace.max	vei.max	dis.max	time histories	spectra
1	Bucuresti-Balta Alba	771	BLAJ	2	N70E	326,00	79,960	19,6200	771BLA12.avdl.aif	771BLA12.soel.aif
2	Bucuresti-Balta Alba	771	BLAJ	2	N20W	363,50	75,220	20,4000	771BLA12.avdt.aif	771BLA12.soet.aif
3	Bucuresti-Balta Alba	771	BLAJ	2	V	99,05	10,8900	1,8330	771BLA12.avdv.aif	771BLA12.soev.aif
4	Bacau	861	BACI	I	NllOE	57,67	4,921	0,9285	861BAC11.avdl.aif	861BAC11.soel.aif
5	Bacau	861	BACI	I	N20E	116,50	8,326	1,2420	861BAC11.avdt.aif	861BAC11.soet.aif
6	Bacau	861	BACI	I	V	25,16	3,0480	0,5195	861BAC11.avdv.aif	861BAC11.soev.aif
7	Bacau	861	BACI	2	NllOE	153,40	10,460	1,1910	861BAC12.avdl.aif	861BAC12.snel.aif
8	Bacau	861	BACI	2	N20E	176,80	19,200	1,6250	861BAC12.avdt.aif	861BAC12.soet.aif
9	Bacau	861	BACI	2	V	50,40	2,4380	0,5348	861BAC12.avdv.aif	861BAC12.soev.oif
10	Bucuresti-Balta Alba	861	BLAI	I	N70E	91,96	15,910	3,0340	861BLA11.avdl.aif	861BLA11.soel.aif
11	Bucuresti-Balta Alba	861	BLAI	I	N20W	89,08	18,350	3,6180	861BLA11.avdt.aif	861BLA11.soet.oif
12	Bucuresti-Balta Alba	861	BLAI	I	V	33,78	5,4020	I,1110	861BLA11.avdv.aif	861BLA11.soev.aif
13	Braila	861	BRLI	I	N-S	91,55	10,580	1,8200	861BRL11.avdl.aif	861BRL11.soel.aif
14	Braila	861	BRLI	I	E-W	61,80	7,190	1,7270	861BRL11.avdt.aif	861BRL11.soet.aif
15	Braila	861	BRLI	I	V	44,62	3,9910	0,6058	861BRL11.avdv.aif	861BRL11.soev.aif
16	Braila	861	BRLI	2	E-W	219,90	29,510	5,6970	861BRL12.avdl.aif	861BRL12.soel.aif
17	Braila	861	BRLI	2	N-S	274,10	28,930	4,8710	861BRL12.avdt.aif	861BRL12.soet.aif
18	Braila	861	BRLI	2	V	51,81	4,6530	0,7152	861BRL12.avdv.aif	861BRL12.soev.aif
19	Campulung Muscel	861	CMPI	I	N-S	73,36	13,640	2,6480	861CMP11.avdl.aif	861CMP11.soel.aif
20	Campulung Muscel	861	CMPI	I	E-W	75,94	13,600	3,6480	861CMP11.avdt.aif	861CMP11.soet.aif
21	Campulung Muscel	861	CMPI	I	V	23,40	5,1990	1,4610	861CMP11.avdv.aif	861CMP11.soev.ai1
22	Bucuresti-Colentina	861	COLI	2	NllOE	260,70	23,750	2,6370	861COL12.avdl.aif	861COL12.soel.aif
23	Bucuresti-Colentina	861	COLI	2	N20E	162,80	25,580	4,8090	861COL12.avdt.aif	861COL12.soet.aif
24	Bucuresti-Colentina	861	COLI	2	V	109,70	4,5690	0,7965	861COL12.avdv.aif	861COL12.soev.aif
25	Bucuresti-Carlton	861	CRLI	I	N165E	62,46	9,654	2,4130	861CRL11.avdl.aif	861CRL11.soel.aif
26	Bucuresti-Carlton	861	CRLI	I	N75E	79,59	9,733	2,3540	861CRL11.avdt.aif	861CRL11.soet.aif
27	Bucuresti-Carlton	861	CRLI	I	V	36,80	3,4160	0,6988	861CRL11.avdv.aif	861CRL11.soev.aif
28	Craiova	861	CRVI	I	N05E	112,30	12,390	2,4920	861CRV11.avdl.aif	861CRV11.soel.aif
29	Craiova	861	CRVI	I	N95E	140,70	12,380	1,8670	861CRV11.avdt.aif	861CRV11.sQet.gif
30	Craiova	861	CRVI	I	V	61,03	2,3110	0,3898	861CRV11.avdv.aif	861CRV11.soev.aif
31	Focsani	861	FOC2	I	N07W	166,80	27,200	5,8990	861FOC21.avdl.aif	861FOC21.sQel.gif
32	Focsani	861	FOC2	1	N97W	237,60	20,730	2,0690	861FOC21.avdt.aif	861FOC21.soet.aif
33	Focsani	861	FOC2	I	V	91,51	3,9450	0,5850	861FOC21.avdv.aif	861FOC21.soev.aif
34	Galati	861	GLTl	I	N06W	150,70	23,040	4,6930	861GLT11.avdl.aif	861GLT11.soel.aif
35	Galati	861	GLTl	I	N84E	157,60	20,740	2,9130	861GLT11.avdt.aif	861GLT11.soet.aif
36	Galati	861	GLTI	I	V	81,49	6,4210	1,0010	861GLT11.avdv.aif	861GLT11.soev.aif
37	Galati	861	GLTI	2	N06W	389,70	49,470	8,6270	861GLT12.avdl.aif	861GLT12.soel.aif
38	Galati	861	GLTI	2	N84E	298,80	43,340	5,9980	861GLT12.avdt.aif	861GLT12.SQet.gif
39	Galati	861	GLTI	2	V	128,20	8,4160	0,8926	861GLT12.avdv.gif	861GLT12.SQev.gif
40	Iasi	861	IAS2	1	N-S	64,10	6,038	0,8947	861IAS21.avdl.aif	861IAS21.soel.aif

No.	Station	Code Eartha	Code . Station	Code record	Code axis	ace.max	vei.max	dis.max	time histories	soectra
41	Iasi	861	IAS2	1	E-W	146,40	11,750	1,4430	861IAS21.avdt.nif	861IAS21.snet.aif
42	Iasi	861	IAS2	1	V	36,50	1,9340	0,1399	861IAS21.avdv.aif	861IAS21.soev.aif
43	Iasi	861	IAS2	2	N-S	151,30	10,180	1,1600	861IAS22.avdl.nif	861IAS22.soel.aif
44	Iasi	861	IAS2	2	E-W	168,70	13,850	1,4370	861IAS22.avdt.aif	861IAS22.soet.aif
45	Iasi	861	IAS2	2	V	47,32	2,0660	0,3194	861IAS22.avdv.aif	861IAS22.soev.aif
46	Ploiesti	861	PLSl	1	Nl0E	219,30	28,440	4,8620	861PLS11.avdl.aif	861PLS11.snel.aif
47	Ploiesti	861	PLSI	1	NI00E	207,20	21,650	3,1620	861PLS11.avdt.nif	861PLS11.snet.aif
48	Ploiesti	861	PLSl	1	V	58,11	4,1930	1,1340	861PLS11.avdv.aif	861PLS11.soev.aif
49	Ploiesti	861	PLSI	2	NI00E	588,20	54,310	9,5520	861PLS12.avdl.aif	861PLS12.snel.aif
50	Ploiesti	861	PLSI	2	N!0E	422,60	68,190	13,0600	861PLS12.avdt.aif	861PLS12.soet.aif
51	Ploiesti	861	PLSl	2	V	159,50	7,3360	1,5940	861PLS12.avdv.aif	861PLS12.snev.aif
52	Bucureşti-Rahova	861	RHVI	2	N70E	178,10	20,960	2,6640	861RHV12.avdl.nif	861RHV12.sRel.gif
53	Bucureşti-Rahova	861	RHVI	2	N20W	139,70	24,000	5,0970	861RHV12.avdt.aif	861RHV12.sRet.gif
54	Bucureşti-Rahova	861	RHVl	2	V	58,93	3,8720	0,6688	861RHV12.avdv.aif	861RHV12.soev.aif
55	Vaslui	861	VLSI	1	N-S	154,30	7,985	1,8170	861VLS11.avdl.aif	861VLS11.snel.aif
56	Vaslui	861	VLSI	1	E-W	171,30	18,580	2,4720	861VLS11.avdt.aif	861VLS11.soet.aif
57	Vaslui	861	VLSI	1	V	135,80	4,2150	0,5363	861VLS11.avdv .nif	861VLS11.snev.aif
58	Adiud	901	ADJI	1	N50E	82,14	9,919	2,3790	901ADJ11.avdl.aif	901ADJ11.snel.aif
59	Adjud	901	ADJl	1	N40W	89,59	10,440	2,7480	901ADJ11.avdt.nif	901ADJ11.snet.aif
60	Adiud	901	ADJl	1	V	105,00	4,1920	0,6812	901ADJ11.avdv.aif	901ADJ11.soev.aif
61	Alexandria	901	ALXI	2	N45W	264,90	20,860	1,9820	901ALX12.avdl.nif	901ALX12.snel.aif
62	Alexandria	901	ALXI	2	N45E	211,80	17,840	1,9090	901ALX12.avdt.aif	901ALX12.soet.aif
63	Alexandria	901	ALXI	2	V	69,06	2,6710	0,4908	901ALX12.avdv.nif	901ALX12.soev.aif
64	Bucuresti–Balta Alba	901	BLAJ	I	N160E	67,69	14,320	2,5450	901BLA11.avdl.aif	901BLA11.snel.aif
65	Bucuresti-Balta Alba	901	BLAJ	1	N70E	63,13	4,290	0,8152	901BLA11.avdt.aif	901BLA11.soet.aif
66	Bucuresti-Balta Alba	901	BLAJ	I	V	53,54	3,3390	0,6488	901BLA11.avdv.nif	901BLA11.snev.aif
67	Bucuresti-Balta Alba	901	BLAJ	2	NI60E	219,60	29,200	5,5280	901BLA12.avdl.aif	901BLA12.sRel.gif
68	Bucuresti-Balta Alba	901	BLAJ	2	N70E	112,60	9,246	1,2760	901BLA12.avdt.aif	901BLA12.snet.aif
69	Bucuresti-Balta Alba	901	BLAl	2	V	127,60	4,8860	0,9770	901BLA12.avdv.nif	901BLA12.sRev.gif
70	Braila	901	BRL!	1	E-W	73,88	8,193	1,3580	901BRL11.avdl.nif	901BRL11.snel.aif
71	Braila	901	BRLI	I	N-S	79,62	9,792	1,9800	901BRL11.avdt.aif	901BRL11.soet.aif
72	Braila	901	BRL!	1	V	36,57	3,3120	0,7312	901BRL11.avdv.aif	901BRL11.snev.aif
73	Braila	901	BRLI	2	N-S	170,60	19,310	3,3000	901BRL12.avdl.aif	901BRL12.snel.aif
74	Braila	901	BRLI	2	E-W	207,10	16,510	2,8610	901BRL12.avdt.nif	901BRL12.snet.aif
75	Braila	901	BRLI	2	V	61,78	2,7720	0,5587	901BRL12.avdv.aif	901BRL12.snev.aif
76	Brasov	901	BRSI	I	NI6W	38,24	4,017	0,7021	901BRS11.avdl.nif	901BRS11.snel.aif
77	Brasov	901	BRSI	I	N74E	48,98	53,740	1,3290	901BRS11.avdt.aif	901BRS11.sQet.gif
78	Brasov	901	BRSI	I	V	20,30	1,4550	0,3523	901BRS11.avdv.aif	901BRS11.snev.aif
79	Buzau	901	BUZI	I	N135W	155,60	23,130	6,4090	901BUZ11.avdl.nif	901BUZ11.soel.aif
80	Buzau	901	BUZI	I	N45W	196,30	19,160	3,9180	901BUZ11.avdt.aif	901BUZ11.snet.aif
81	Buzau	901	BUZI	1	V	111,!0	5,9490	1,4940	901BUZ11.avdv.nif	901BUZ11.snev.aif
82	Camoulung Muscel	901	CMPl	1	E-W	46,40	3,708	0,8295	901CMP11.avdl.aif	901CMP11.soel.aif
83	Campulung Muscel	901	CMPI	I	N-S	41,19	4,330	0,9116	901CMP11.avdt.nif	901CMP11.soet.aif
84	Camoulung Muscel	901	CMPI	I	V	18,99	3,2290	0,9321	901CMP11.avdv.aif	901CMP11.soev.ai
85	Constanta	901	CNTI	I	Nl48W	33,99	2,431	0,4926	901CNT11.avdl.nif	901CNT11.snel.aif
86	Constanta	901	CNTl	l	N58W	45,39	3,734	0,5887	901CNT11.avdt.nif	901CNT11.snet.aif
87	Constanta	901	CNTl	I	V	33,99	2,431O	0,4926	901CNT11.avdv.aif	901CNT11.snev.aif
88	Bucuresti-Colentina	901	COLI	2	N20E	151,40	20,700	3,6920	901COL12.avdl.nif	901COL12.soel.aif

No.	Station	Code Earthq.	Code Station	Code record	Code axis	ace.max	vel.max	dis.max	time histories	spectra
89	Bucuresti-Colentina	901	COLI	2	NllOE	237,30	25,650	4,3930	901COL12.avdt.aif	901COL12.soet.aif
90	Bucuresti-Colentina	901	COLI	2	V	96,66	5,6570	0,791I	901COL12.avdv.aif	901COL12.soev.aif
91	Bucuresti-Carlton	901	CRLI	I	N75E	99,94	6,533	1,3900	901CRL11.avdl.aif	901CRL11.soel.aif
92	Bucuresti-Carlton	901	CRLJ	I	N165E	114,70	21,170	3,8910	901CRL11.avdt.aif	901CRL11.soet.aif
93	Bucuresti-Carlton	901	CRLl	1	V	99,44	3,8690	0,8883	901CRL11.avdv.aif	901CRL11.soev.aif
94	Craiova	901	CRVI	I	N95E	48,54	3,670	0,4795	901CRV11.avdl.aif	901CRV11.soel.aif
95	Craiova	901	CRVI	I	N05E	62,41	4,950	0,6371	901CRV11.avdt.aif	901CRV11.soet.aif
96	Craiova	901	CRVI	I	V	23,26	1,4880	0,2708	901CRV11.avdv.aif	901CRV11.soev.aif
97	Craiova	901	CRVI	2	N05E	112,50	10,090	1,4400	901CRV12.avdl.aif	901CRV12.soel.aif
98	Craiova	901	CRVI	2	N95E	49,24	1,850	0,2227	901CRV12.avdt.aif	901CRV12.soet.aif
99	Craiova	901	CRVI	2	V	102,40	7,9470	0,8816	901CRV12.avdv.aif	901CRV12.soev.aif
100	Focsani	901	FOC2	I	N07W	117,90	17,090	4,4150	901FOC21.avdl.aif	901FOC21.soel.aif
101	Focsani	901	FOC2	I	N83E	71,02	11,330	2,7170	901FOC21.avdt.aif	901FOC21.soet.aif
102	Focsani	901	FOC2	I	V	163,90	4,9390	1,0590	901FOC21.avdv.aif	901FOC21.soev.aif
103	Galati	901	GLTJ	I	N84E	155,00	14,260	3,5880	901GLT11.avdl.aif	901GLT11.soel.aif
104	Galati	901	GLTI	I	N06W	139,50	11,600	1,9290	901GLT11.avdt.aif	901GLT11.soet.aif
105	Galati	901	GLTI	I	V	94,48	6,5850	0,9526	901GLT11.avdv.aif	901GLT11.soev.aif
106	Galati	901	GLTI	2	N84E	278,50	28,310	5,5400	901GLT12.avdt.aif	901GLT12.soel.aif
107	Galati	901	GLTI	2	N06W	261,50	31,243	4,0670	901GLT12.avdt.aif	901GLT12.soet.aif
108	Galati	901	GLTI	2	V	114,20	6,6070	0,9462	901GLT12.avdv.aif	901GLT12.soev.aif
109	Galati	901	GLT2	I	E-W	97,47	15,010	4,0760	901GLT21.avdl.aif	901GLT21.soel.aif
I 10	Galati	901	GLT2	I	N-S	74,23	9,874	1,6980	901GLT21.avdt.aif	901GLT21.soet.aif
III	Galati	901	GLT2	I	V	80,63	4,2820	0,9267	901GLT21.avdv.aif	901GLT21.soev.aif
112	Galati	901	GLT2	2	E-W	195,50	22,140	6,8150	901GLT22.avdl.aif	901GLT22.soel.aif
113	Galati	901	GLT2	2	N-S	182,10	29,850	4,9310	901GLT22.avdt.aif	901GLT22.soet.aif
114	Galati	901	GLT2	2	V	139,20	5,4560	0,8034	901GLT22.avdv.aif	901GLT22.soev.aif
115	Giurgiu	901	GRGI	1	N-S	108,50	9,208	1,1190	901GRG11.avdl.aif	901GRG11.soel.aif
I 16	Giurgiu	901	GRGl	I	E-W	50,08	4,125	0,5575	901GRG11.avdt.aif	901GRG11.soet.aif
117	Giurgiu	901	GRGJ	I	V	41,69	2,2030	0,2663	901GRG11.avdv.aif	901GRG11.soev.ai
118	Iasi	901	IASl	I	N150E	135,60	6,012	0,8776	901IAS11.avdl.aif	901IAS11.soel.aif
119	Iasi	901	IASI	I	N60E	89,96	6,793	0,8899	901IAS11.avdt.aif	901IAS11.soet.aif
120	Iasi	901	IASJ	I	V	83,87	4,4500	0,9415	901IAS11.avdv.aif	901IAS11.soev.aif
121	Iasi	901	IAS2	2	N-S	170,50	10,760	3,0540	901IAS22.avdl.aif	901IAS22.soel.aif
122	Iasi	901	IAS2	2	E-W	202,40	13,510	2,7070	901IAS22.avdt.aif	901IAS22.soet.aif
123	Iasi	901	IAS2	2	V	89,55	3,5430	0,6040	901 IAS22.avdv.aif	901IAS22.soev.aif
124	Pitesti – Nord	901	PITI	I	E-W	47,14	3,257	0,3446	901PIT11.avdl.aif	901PIT11.soel.aif
125	Pitesti – Nord	901	PITI	I	N-S	46,50	3,580	0,5197	901PIT11.avdt.aif	901PIT11.soet.aif
126	Pitesti – Nord	901	PITI	I	V	13,34	1,0930	0,2981	901PIT11.avdv.aif	901PIT11.soev.aif
127	Ploiesti	901	PLSI	I	NlO0E	81,41	11,850	2,7650	901PLS11.avdl.gif	901PLS11.soel.aif
128	Ploiesti	901	PLSl	I	NI0E	72,62	10,800	2,6790	901PLS11.avdt.aif	901PLS11.soet.aif
129	Ploiesti	901	PLSI	I	V	32,50	2,8810	0,8698	901PLS11.avdv.aif	901PLS11.soev.aif
130	Ploiesti	901	PLSI	2	NI0E	378,60	24,600	3,3600	901PLS 12.avdl.aif	901PLS12.soel.aif
131	Ploiesti	901	PLSI	2	NlO0E	362,30	44,930	6,9200	901PLS12.avdt.aif	901PLS12.soet.aif
132	Ploiesti	901	PLSI	2	V	80,10	5,0560	0,9488	901PLS12.avdv.aif	901PLS12.soev.aif
133	Bucuresti-Rahova	901	RAHI	2	N70W	383,20	25,000	3,7510	901RHV12.avdl.aif	901RHV12.soel.aif
134	Bucuresti-Rahova	901	RAHl	2	N20E	275,00	25,780	2,8730	901RHV12.avdt.aif	901RHV12.soet.aif
135	Bucuresti-Rahova	901	RAHI	2	V	115,80	9,4700	2,1900	901RHV12.avdv.aif	901RHV12.soev.aif
136	Slobozia	901	SLBI	I	N-S	139,10	19,290	2,8430	901SLB11.avdl.aif	901SLB11.soel.aif

No.	Station	Code Eartha.	Code Station	Code record	Code axis	ace.max	vei.max	dis.max	time histories	soectra
137	Slobozia	901	SLBI	1	E-W	85,54	15,270	3,8560	901SLB11.avdt.aif	901SLB11.soet.aif
138	Slobozia	901	SLBl	1	V	74,80	4,6660	0,9001	901SLB11.avdv.aif	901SLB11.soev.aif
139	Tulcea	901	TLC2	I	N-S	89,00	7,468	1,4200	901TLC21.avdl.aif	901TLC21.soel.aif
140	Tulcea	901	TLC2	1	E-W	51,39	3,477	0,4721	901TLC21.avdt.aif	901TLC21.soet.aif
141	Tulcea	901	TLC2	I	V	52,22	2,7900	0,5932	901TLC21.avdv.aif	901TLC21.soev.aif
142	Vaslui	901	VLSI	I	E-W	130,00	12,640	2,7310	901VLS11.avdt.aif	901VLS11.soel.aif
143	Vaslui	901	VLSl	I	N-S	133,60	11,080	1,9360	901VLS11.avdt.aif	901VLS11.soet.aif
144	Vaslui	901	VLSl	1	V	112,10	3,9820	0,6954	901VLS11.avdv.aif	901VLS11.soev.aif
145	Adjud	902	ADJl	1	N40W	35,14	2,040	0,3453	902ADJ11.avdl.aif	902ADJ11.soel.aif
146	Adjud	902	ADJl	1	N50E	36,46	2,630	0,2978	902ADJ11.avdt.aif	902ADJ11.soet.aif
147	Adjud	902	ADJl	I	V	33,01	1,0610	0,2665	902ADJ11.avdv.aif	902ADJ11.soev.aif
148	Alexandria	902	ALXl	2	N135E	38,00	3,141	0,4403	902ALX12.avdl.aif	902ALX12.sQel.gif
149	Alexandria	902	ALXl	2	N45E	37,25	3,055	0,2977	902ALX12.avdt.aif	902ALX12.sQet.gif
150	Alexandria	902	ALXI	2	V	11,47	0,8999	0,1994	902ALX12.avdv.aif	902ALX 12.soev.aif
151	Bucuresti-Balta Alba	902	BLAJ	1	N70E	16,47	1,426	0,2373	902BLA11.avdl.aif	902BLA11.soel.aif
152	Bucuresti-Balta Alba	902	BLAJ	I	N20W	15,93	0,822	0,1585	902BLA11.avdt.aif	902BLA11.soev.aif
153	Bucuresti-Balta Alba	902	BLAJ	I	V	11,86	0,7224	0,2068	902BLA11.avdv.aif	902BLA11.soev.aif
154	Bucuresti-Balta Alba	902	BLAJ	2	N70E	37,27	3,690	0,5397	902BLA12.avdl.aif	902BLA12.soel.aif
155	Bucuresti-Balta Alba	902	BLAJ	2	N20W	32,05	3,728	0,5645	902BLA12.avdt.aif	902BLA12.soet.aif
156	Bucuresti-Balta Alba	902	BLAJ	2	V	26,09	1,6160	0,2508	902BLA12.avdv.aif	902BLA12.soev.aif
157	Braila	902	BRLI	I	N-S	46,80	4,138	0,6652	902BRL11.avdl.aif	902BRL11.soel.aif
158	Braila	902	BRLI	I	E-W	62,17	4,491	0,5303	902BRL11.avdt.aif	902BRL11.soet.aif
159	Braila	902	BRLI	I	V	19,30	1,7790	0,2870	902BRL11.avdv.aif	902BRL11.soev.aif
160	Braila	902	BRLI	2	E-W	70,76	10,230	1,2860	902BRL12.avdl.aif	902BRL12.soel.aif
161	Braila	902	BRLI	2	N-S	92,05	7,052	1,4210	902BRL12.avdt.aif	902BRL12.soet.aif
162	Braila	902	BRLl	2	V	28,77	2,0720	0,3884	902BRL12.avdv.aif	902BRL12.s12ev.gif
163	Buzau	902	BUZJ	I	N135W	47,17	3,263	0,5740	902BUZ11.avdl.aif	902BUZ11.soel.aif
164	Buzau	902	BUZI	I	N45E	95,81	3,410	0,4926	902BUZ11.avdt.aif	902BUZ11.soet.aif
165	Buzau	902	BUZI	I	V	32,92	1,4920	0,4056	902BUZ11.avdv.aif	902BUZ11.soev.aif
166	Bucuresti-Colentina	902	COLI	2	Nll0E	33,18	3,306	0,5436	902COL12.avdl.aif	902COL12.soel.aif
167	Bucuresti-Colentina	902	COLI	2	N20E	48,11	4,332	0,5242	902COL12.avdt.aif	902COL12.soet.aif
168	Bucuresti-Colentina	902	COLI	2	V	16,73	1,0760	0,3031	902COL12.avdv.aif	902COL12.soev.aif
169	Bucuresti-Carlton	902	CRLI	I	N165E	22,56	1,629	0,3875	902CRL11.avdl.aif	902CRL11.soel.aif
170	Bucuresti-Carlton	902	CRLI	1	N75E	19,48	1,791	0,2606	902CRL11.avdt.aif	902CRL11.sQet.gif
171	Bucuresti-Carlton	902	CRLJ	I	V	17,27	1,0910	0,2275	902CRL11.avdv.aif	902CRL11.soev.aif
172	Focsani	902	FOC2	1	N07W	87,69	11,760	1,7880	902FOC21.avdl.aif	902FOC21.soel.aif
173	Focsani	902	FOC2	1	N97W	161,80	17,800	2,7820	902FOC21.avdt.aif	902FOC21.soet.aif
174	Focsani	902	FOC2	1	V	44,89	1,7480	0,3680	902FOC21.avdv.aif	902FOC21.soev.aif
175	Galati	902	GLTI	1	N06W	65,13	7,943	1,4810	902GLT11.avdl.aif	902GLT11.soel.aif
176	Galati	902	GLTI	I	N84E	74,18	6,436	0,8281	902GLT11.avdt.aif	902GLT11.sQet.gif
177	Gaiali	902	GLTI	I	V	35,77	2,8010	0,4793	902GLT11.avdv.aif	902GLT11.s12ev.gif
178	Galati	902	GLTJ	2	N06W	180,40	18,020	3,0650	902GLT12.avdl.aif	902GLT12.soel.aif
179	Galati	902	GLTl	2	N84E	134,40	12,460	1,7830	902GLT12.avdt.aif	902GLT12.soet.aif
180	Galati	902	GLTl	2	V	71,22	3,0230	0,6280	902GLT12.avdv.aif	902GLT12.soev.aif
181	Galati	902	GLT2	1	N-S	71,86	7,600	1,8130	902GLT21.avdl.aif	902GLT21.soel.aif
182	Galati	902	GLT2	2	N-S	123,40	14,580	3,1690	902GLT22.avdl.aif	902GLT21.soel.aif
183	Galati	902	GLT2	I	E-W	47,11	5,141	0,6694	902GLT21.avdt.aif	902GLT21.soet.aif

No.	Station	Code Eartha.	Code Station	Code record	Code axis	ace.max	vei.max	dis.max	time histories	soectra
184	Galati	902	GLT2	1	V	32,94	3,8880	0,6030	902GLT21.avdv.aif	902GLT21.snev.aif
185	Galati	902	GLT2	2	E-W	67,65	12,210	2,2060	902GLT22.avdt.nif	902GLT22.snet.aif
186	Galati	902	GLT2	2	V	47,98	3,8190	0,5074	902GLT22.avdv.aif	902GLT22.snev.aif
187	Giurgiu	902	ORGI	1	N-S	11,76	0,624	0,8094	902GRG11.avdl.nif	902GRG11.snel.aif
188	Giurgiu	902	ORGI	I	E-W	10,28	0,909	0,2753	902GRG11.avdt.aif	902GRG11.soet.aif
189	Giurgiu	902	ORGI	I	V	7,60	0,7329	0,2137	902GRG11.avdv.nif	902GRG11.snev.ai
190	lasi	902	IASI	I	N150E	75,98	4,143	0,6054	902IAS11.avdl.aif	902IAS11.snel.aif
191	lasi	902	IASI	I	N60E	31,23	1,980	0,3514	902IAS11.avdt.nif	902IAS11.snet.aif
192	lasi	902	IASI	I	V	41,01	1,1370	0,1366	902IAS11.avdv.aif	902IAS11.snev.aif
193	Iasi	902	IAS2	I	N-S	36,82	2,196	0,3830	902IAS21.avdl.aif	902IAS21.snel.aif
194	Iasi	902	IAS2	I	E-W	45,76	3,668	0,6062	902IAS21.avdt.aif	902IAS21.snet.aif
]95	Iasi	902	IAS2	I	V	30,85	1,1080	0,2091	902IAS21.avdv.aif	902IAS21.soev.aif
]96	Ploiesti	902	PLSI	I	Nl0E	12,12	1,627	0,4482	902PLS11.avdl.gif	902PLS11.sQel.gif
197	Ploiesti	902	PLSl	1	Nl00E	16,42	1,041	0,2015	902PLS11.avdt.aif	902PLS11.snet.aif
198	Ploiesti	902	PLSl	1	V	8,95	0,7095	0,2437	902PLS11.avdv.nif	902PLS11.snev.aif
199	Ploiesti	902	PLSl	2	NlO0E	30,14	2,536	0,3380	902PLS12.avdl.aif	902PLS12.snel.aif
200	Ploiesti	902	PLSl	2	Nl0E	41,06	5,367	0,7060	902PLS12.avdt.nif	902PLS12.snet.aif
201	Ploiesti	902	PLSI	2	V	18,23	1,2430	0,3155	902PLS12.avdv.nif	902PLS12.snev.aif
202	Bucuresti-Rahova	902	RAHl	2	N70W	72,08	5,610	0,6419	902RHV12.avdl.aif	902RHV12.snel.aif
203	Bucuresti-Rahova	902	RAHl	2	N20E	46,69	2,312	0,3579	902RHV12.avdt.aif	902RHV12.snet.aif
204	Bucuresti-Rahova	902	RAHl	2	V	14,60	0,7908	0,1885	902RHV12.avdv.aif	902RHV12.snev.aif
205	Slobozia	902	SLBI	I	N-S	30,13	2,410	0,3670	902SLB11.avdl.aif	902SLB11.snel.aif
206	Slobozia	902	SLBI	I	E-W	38,17	3,434	0,5640	902SLB11.avdt.aif	902slb11.snet.aif
207	Slobozia	902	SLBI	I	V	23,02	1,3200	0,3408	902SLB11.avdv.nif	902SLB11.snev.aif
208	Tulcea	902	TLC2	I	N-S	20,09	1,888	0,3053	902TLC21.avdl.aif	902TLC21.snel.aif
209	Tulcea	902	TLC2	1	E-W	19,59	0,870	0,1250	902TLC21.avdt.aif	902TLC21.snet.aif
210	Tulcea	902	TLC2	I	V	19,25	0,9371	0,1552	902TLC21.avdv.aif	902TLC21.snev.aif
211	Vaslui	902	VLSI	I	N-S	49,28	3,076	0,5160	902VLS11.avdl.nif	902VLS11.soel.aif
212	Vaslui	902	VLSI	I	E-W	51,27	2,606	0,4746	902VLS11.avdt.aif	902VLS11.snet.aif
1213	Vaslui	902	VLSI	I	V	40,35	2,2790	0,4386	902VLS11.avdv.gif	902VLS11.sQev.gif

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCfiIILOR ȘI TURISMULUI

O R D I N

pentru aprobarea Reglementării tehnice îGhid privind constituirea, întreținerea

și utilizarea băncii de date pe suport magnetic (CD-ROM) cuprinzând înregistrări ale mișcărilor seismice ale terenului la cutremurele din 1977, 1986 și 1990, obținute în rețeaua seismică națională INCERC“, indicativ GT—054-04

În temeiul prevederilor art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările ulterioare, ale art. 2 pct. 45 și ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului,

având în vedere procesul-verbal de avizare nr. 27 din 16 iulie 2002 al Comitetului tehnic CT-S4 — Risc seismic, acțiuni și siguranța construcțiilor,

ministrul transporturilor, construcțiilor și turismului emite următorul ordin:

Art. 1. — Se aprobă Reglementarea tehnică îGhid privind constituirea, întreținerea și utilizarea băncii de date pe suport magnetic (CD-ROM) cuprinzând înregistrări ale mișcărilor seismice ale terenului la cutremurele din 1977, 1986 și 1990, obținute în rețeaua seismică națională INCERC“, indicativ GT—054-04, elaborată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții și Economia

Construcțiilor — INCERC București, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. — Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. — Direcția tehnică va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

p. Ministrul transporturilor, construcțiilor și turismului,

Traian Panait,

secretar de stat

București, 28 aprilie 2004.

Nr. 805.

*) Ordinul nr. 805/2004 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882 din 27 septembrie 2004 și este reprodus și în acest

număr bis.

**) Anexa este reprodusă în facsimil.

ANEXĂ

GHID PRIVIND CONSTITUIREA, ÎNTREŢINEREA ŞI UTILIZAREA BĂNCII DE DATE PE SUPORT MAGNETIC (CD-ROM) CUPRINZÂND ÎNREGISTRĂRI ALE MIŞCĂRILOR SEISMICE ALE TERENULUI LA CUTREMURELE DIN 1977, 1986 SI 1990, OBŢINUTE ÎN REŢEAUA SEISMICĂ NAŢIONALĂ INCERC.

1. 1. INTRODUCERE

   Toate reţelele seismice din ţările cu seismicitate ridicată au întocmite bănci de date pe suport magnetic (CD-ROM), cuprinzând înregistrări ale miscărilor seismice ale terenului la cutremurele resimţite pe teritoriile respective, împreună cu prelucrările acestora.

   Banca de date cuprinzând înregistrările miscărilor seismice ale terenului Ia cutremurele vrâncene din 1977, 1986 si 1990 va constitui un instrument indispensabil pentru studiile privind identificarea unor caracteristici ale mişcării seismice a terenului în timpul cutremurelor vrâncene, dependenţa de magnitudine a intensitătii, acceleraţiilor şi vitezelor de vârf, a acceleraţiilor şi vitezelor spectrale, a perioadelor de colţ etc., ca şi a unor perioade de oscilaţie specifice diferitelor amplasamente.

   Constituirea, întreţinerea si completarea băncii de date cu noi înregistrări şi/sau noi prelucrări sunt necesare proiectării avansate în zonele cu seismicitate ridicată şi în activitatea de elaborare şi armonizare cu normele europene a codurilor de proiectare antiseismică.

   Banca de date pe suport magnetic (CD-ROM), cuprinzând înregistrări ale mişcărilor seismice ale terenului la cutremurele din 1977, 1986, 1990 cuprinde datele numerice si grafice ale accelerogramelor înregistrate, prelucrările efectuate şi rezultatele acestora şi permite interogarea după mai mulţi parametrii definitorii: cutremur, coordonate geografice, valori de vârf ale acceleraţiei, vitezei şi deplasării, etc.

2. 2. CARACTERISTICI ALE MIŞCĂRII SEISMICE A TERENULUI

   Mişcarea seismică a terenului este o entitate de o complexitate deosebită. Una dintre problemele importante care se pun din punctul de vedere ingineresc este aceea a comparării severităţii diferitelor mişcări seismice. În acest scop este necesară o caracterizare pe cât se poate sintetică a mişcării seismice, de aşa natură încât compararea să fie fezabilă şi, în acelaşi

   timp, concludentă. Acesta este principalul mobil al numeroaselor propuneri făcute de cercetătorii de specialitate pentru a introduce diferite caracteristici ale mişcărilor seismice.

   Printre cele mai simple caracterizări ale severităţii unei mişcări seismice înregistrate sunt mărimile :

   pga : valoarea maximă a acceleraţiei ; pgv : valoarea maximă a vitezei ;

   pgd : valoarea maximă a deplasării,

   mărimi obţinute direct din istoriile în timp ale acceleraţiei, vitezei si deplasării, precum şi mărimile :

   epa : valoarea « efectivă » a acceleraţiei maxime ; epv : valoarea « efectivă » a vitezei maxime ;

   epd : valoarea « efectivă » a deplasării maxime,

   mărimi obţinute prin medieri ale spectrelor de răspuns pentru fracţiunea din amortizarea critică n=5%.

   Cu notaţiile :

   Saa pentru spectrul de răspuns în acceleraţii absolute ; Svr pentru spectrul vitezelor relative, şi

   Sdr pentru spectrul deplasărilor relative,

   valorile « efective » au fost calculate cu ajutorul relaţiilor : epa=maxSaa( O.4s)/2.5

   epv=maxSrv(0.4s)/2.5 epd=maxSrd(0.4s)/2.5,

   unde (0.4s) semnifică medierea pe câte un interval de perioadă de lungime 0.4 s, reţinându-se valoarea maximă dintre valorile calculate pentru fiecare interval de lungime 0.4 s între 0.1 s – 4.0 s.

   Perioadele de colţ (de control) Te (viteză/acceleraţie) şi Td (deplasare/viteză), introduse şi în legătură cu spectrul de normativ, au fost calculate urmând relaţiile

   Te= 2 n epv / epa Td = 2 n epd I epv .

   Pentru caracterizarea sintetică a severităţii unei mişcări înregistrate (pentru fiecare

   componentă orizontală), se utilizează intensitatea globală bazată pe spectru, Is, definită astfel

   Is = log4 [maxy (Saa/2.5) x maxy (Saa*T/(2n)/2.5)] + 8.0

3. 3. REŢEAUA SEISMICĂ NAŢIONALĂ INCERC

   Iniţiată în anul 1969, an în care a fost achiziţionat primul aparat de înregistrare automată a cutremurelor puternice, reţeaua seismografică INCERC dispune în prezent de 71 accelerografe SMA-1 (61 montate Ia nivelul solului, 10 montate la partea superioară a construcţiilor (etajele 4 – 11, etajele ultime ale construcţiilor)). Staţiile componente ale reţelei accelerografice INCERC sunt amplasate în 47 localităţi, acoperind practic zonele cu seismicitate ridicată ale ţării.

   Accelerografele SMA-1 din staţiile componente ale reţelei INCERC furnizează înregistrări pe peliculă fotografică. În timpul ultimelor cutremure puternice (cu magnitudine peste 6) s-au obţinut 138 înregistrari fotografice utilizabile, înregistrări care au fost digitizate şi prelucrate (2 înregistrări în 1977, 42 înregistrări în 1986 şi 94 înregistrări în 1990).

   Pentru aceste înregistrări (fiecare conţinând câte 3 componente: 2 orizontale şi I

   verticală) s-au calculat, pe lângă spectrele de răspuns (pentru fracţiunile din amortizarea critică n=0.00, 0.02, 0.05, O.I O, 0.20) şi parametri cinematici determinaţi din prelucrarea informaţiei instrumentale: acceleraţie "efectivă" de vârf, EPA (m/s2), viteza "efectivă" de

   vârf, EPV (m/s) şi perioada de colţ Te (s); pentru aceste prelucrări s-au obţinut şi ieşiri grafice de calitate (pentru istoriile în timp ale acceleraţiei, vitezei şi deplasării, pentru spectre de răspuns în scara normală şi în scara dublu logaritmică).

   Pentru numele fişierelor (NUME.EXT) s-au adoptat următoarele codificări:

   1. 1. NUME este format din 7 caractere alfanumerice astfel:

      – primele două caractere sunt două cifre care desemnează anul evenimentului seismic înregistrat (astfel: 77 pentru 1977, 86 pentru 1986 şi 90 pentru 1990);

      – caracterul al 3-lea desemneaza al catelea eveniment seismic puternic este înregistrat de retea in anul respectiv ;

      – caracterele 4-6 sunt litere care reprezintă codul localităţii de amplasare a staţiei seismice (ALX pentru Alexandria, FTS pentru Feteşti, dat şi INC pentru INCERC, DRS pentru Drumul Sării, etc.);

      – caracterul al 7-lea este o cifră care indică numărul staţiei în cadrul localităţii;

   2. 2. Extensia fişierelor (.EXT) este formată din cel mult trei caractere alfanumerice şi desemnează

      TIF pentru imaginea scanată;

      FLM pentru imaginea vectorizată a traselor;

      V 1 pentru accelerogramele necorectate;

      V 2 pentru accelerogramele corectate, vitezograme şi deplasograme; V 3 pentru spectrele de răspuns;

      PLT pentru editarea grafică cu softul Kinemetrics.

4. 4. BANCA DE DATE CUPRINZÂND ÎNREGISTRĂRI ALE MIŞCĂRILOR SEISMICE ALE TERENULUI LA CUTREMURELE PUTERNICE DIN ANII 1977, 1986 şi 1990. GHID.

In banca de date specifică înregistrărilor asimilabile condiţiei de câmp liber (free field) s-au reţinut fişierele cu extensiile .V2 şi .V3, care conţin istoriile în timp (valori numerice) ale acceleraţiilor, vitezelor şi deplasărilor, respectiv spectrele de răspuns (5 amortizări) şi spectrele Fourier (valori numerice), în format Kinemetrics, precum si reprezentările grafice ale istoriilor în timp ale acceleraţiilor, vitezelor şi deplasărilor, şi respectiv spectrele, pentru fiecare componentă orizontală I (longitudinal) şi t (transversal) şi pentru componenta verticală V.

Reprezentările grafice corespunzătoare spectrelor de răspuns (5%) sunt conţinute în fişierele nume.Saa5%.jpg .

În fişierul Excel SM INCERC FF (Strong Motion INCERC free field) sunt create 4 tabele:

tabelul Earthq conţine informaţiile referitoare la cele 4 cutremure puternice înregistrate de reţeaua seismică INCERC,

tabelul Station conţine informaţiile referitoare la cele 28 staţii care au fumizat cel puţin o înregistrare la unul din cele 4 cutremure puternice,

tabelul Record conţine informaţiile referitoare la cele 63 înregistrări obţinute în condiţii

Reţeaua seismică naţională INCERC de înregistrare a cutremurelor puternice

20"

48',i

21

22°Î

25•1

26".

29"1.

30"i

',

. -····-··· –

i

Legenda

Instrument analogic freefield

4t

..

Epicentru

*·•.·

•

45

' l ···I•··· l# ·"l:H.::

44–-.·...1··–i;;·1,-··-; :::: ::::.  I f.;m;I

53

Staţiile care au înregistrat mişcările seismice ale terenului la cutremurele vrâncene din 1977, 1986 si 1990

Reţeaua seismică naţională INCERC de înregistrare a cutremurelor puternice Staţiile care au înregistrat mişcările seismice ale terenului în Bucureşti la cutremurele

vrâncene din 1977, 1986 şi 1990

Freefleld

analog instrument

•

–-===:::::a ===:::::iKm

o 2.5 5 7.5 10

ArcVlew 8.1, ESRI Inc., CA © UTCB INCERC

asimilabile cu condiţia de teren liber (free field), fiecare înregistrare având 3 componente; tabelul Component conţine informaţiile referitoare la cele 189 componente ale

înregistrărilor obţinute în condiţii asimilabile cu condiţia de teren liber (free field).

Semnificaţia datelor conţinute în tabelele fişierului SM INCERC FF este următoarea : Tabelul Earthq :

nr. crt. : numerotarea înregistrărilor în tabel;

Earthquake : Definirea seismului (zona epicentrală, magnitudinea Gutenberg – Richter); LatN : Latitudinea nordică a epicentrului, în grade;

LongE : Longitudinea estică a epicentrului, în grade;

CodeEarthq: cod cutremur, ex:. 901 pentru seismul din 30 mai 1990; H(km) : adâncimea focarului; km;

Date : data producerii seimului puternic înregistrat; Mw : magnitudinea din moment;

Tarafree : harta staţiilor din teritoriu care au înregistrat seismul; Bucfree : harta staţiilor din Bucureşti care au înregistrat seismul;

Tabelul Station :

nr. crt. : numerotarea înregistrărilor în tabel; Station : numele staţiei seimice (oraş); Address : adresa staţiei seimice;

LatN : latitudinea nordică a amplasamentului staţiei; LongE : longitudinea estică a amplasamentului staţiei;

CodeStation : codul staţiei, ex.: VLMI pentru staţia amplasată în oraşul Vălenii de Munte;

BuildingHeight : regimul de înălţime al clădirii în care este amplasat accelerograful;

Position : locul de amplasare al aparatului în clădire;

4.Mar.1977: este semnalat prin "x" dacă staţia a înregistrat seismul de la 04.03.1977;

30. Aug. 1986: este semnalat prin "x" dacă staţia a înregistrat seismul de la 30.08.1986; 30 May 1990: este semnalat prin "x" dacă staţia a înregistrat seismul de la 31.05.1990; building's pictures : fotografiile clădirilor în care sunt amplasate accelerografele; apparatus pictures : fotografiile a paratelor care au fumizat înregistrările cutremurelor

puternice;

Tabelul Record

nr. crt. : numerotarea înregistrărilor în tabel; Station : Numele staţiei seismice ( oraş);

CodeEarthq: cod cutremur, ex.: 861 pentru seismul din 30 august 1986;

CodeStation : cod staţie, ex.: INCl pentru staţia INCERC, RMS2 pentru a doua staţie seismică amplasată în Râmnicu Sărat;

Saa5% : reprezentarea grafică a spectrelor de răspuns în acceleraţii (n=5%) pentru cele 2 componente orizontale;

Duration : Durata înregistrării (comună pentru cele 3 componente ale unei înregistrări); secunde;

Tabelul Component :

nr. crt. : numerotarea înregistrărilor în tabel; Station : Numele staţiei seismice ( oraş);

CodeEarthq : cod cutremur, ex.: 902 pentru seismul din 31 mai 1990;

CodeStation : cod staţie, ex.: DRSl pentru staţia Drumul Sării din Bucureşti, CMN2 pentru a doua staţie seismică amplasată în oraşul Câmpina;

CodeAxis : codul componentei înregistrării: V pentru direcţia verticală, NS, EW sau de exemplu N20E pentru cele 2 componente (direcţii) orizontale;

Pga : valoarea de vârf a acceleraţiei; m/s2; Pgv: valoarea de vârf a vitezei; m/s;

Pgd : valoarea de vârf a deplasării; m;

Epa : valoarea "efectivă" a acceleraţiei maxime, m/s2;

maxSaa/2.5 : valoarea maximă a spectrului de răspuns în acceleraţii absolute împărţită la valoarea convenţională 2.5, m/s2;

Epv : valoarea "efectivă" a vitezei maxime, m/s; Epd : valoarea „efectivă” a deplasării maxime, m; Te: valoarea perioadei de control (de colţ) Te, sec.; Td: valoarea perioadei de control (de colţ) Td, sec.; Is : valoarea intensităţii bazată pe spectru;

TimeHistories : reprezentările grafice ale istoriilor în timp ale acceleraţiei, vitezei şl deplasării;

Spectra : reprezentările grafice ale spectrelor de răspuns, pentru 5 fracţiuni din amortizarea critică, în reprezentare tri-logaritmică.

Fişierul SM INCERC FF permite ordonarea componentelor înregistrărilor funcţie de mai mulţi (cel mult 3 deodată) parametri.

S-a creat baza de date SMDB INCERC ff (Strong M otion Data Base INCERC free

field) utilizând MS Access. Tabelele în baza de date au fost importate din fişierul excel SM INCERCFF.

Atât în fişierul excel SM INCERC FF cât şi în baza de date SMDB INCERC ff se pot vizualiza fişierele cu extensiile .gif si .jpg conţinînd reprezentările grafice şi fotografii ale staţiilor seismice şi ale accelerografelor SMA-1 care au furnizat înregistrările.

5. ÎNTREŢINEREA ŞI UTILIZAREA BĂNCII DE DATE SMDB INCERCff

Întreţinerea băncii de date SMDB INCERC Jf(fişierul excel SM INCERC FF şi baza de date SMDB INCERC ff) şi completarea acesteia cu noi înregistrări ce se vor obţine la viitoarele cutremure vrâncene vor fi asigurate de către elaborator.

Potenţialii utilizatori ai băncii de date SMDB INCERC ff, pentru obţinerea acesteia pe suport magnetic (CD-ROM), se vor adresa elaboratorului.

Condiţiile Hardware minime pentru exploatarea bazei de date cuprinzând înregistrările mişcărilor seismice ale terenului la cutremurele vrâncene din 1977, 1986 şi din 1990 sunt :

P.C. Pentium II/ 233 MHz; 32 MB RAM; 5 GB HDD; CD ROM.

Condiţiile Software minime pentru exploatarea bazei de date sunt : MS WINDOWS 98; MS Office 2000.

Pentru exploatarea bazei de date SMDB INCERC ff este suficientă cunoaşterea la nivel elementar a tehnicilor de bază ale lucrului cu Microsoft Access 2000.

Se prezintă tabelele bazei de date SMDB INCERC.ff

SM INCERC FF Earthq.

No	Earthquake	LatN	LongE	Code Earthq	h(km)	Date	Mw	Ro maps Buc maps _
1 Vrancea M (G-R) = 7.2		45,34	26,30	771	109	1977.03.04	7,5	tara free 77 c.aif	–
2	Vrancea M (G-R) = 7.0	45,53	26,47	861	133	1986.08.30	7,3	tara free 86 c.aif	Buc free 86 c.aif
3	Vrancea M (G-R) = 6.7	45,82	26,90	901	91	1990.05.30	7,0	tara free 901 c.aif	Buc free 901 c.aif
4	Vrancea M (G-R) = 6.1	45,83	26,89	902	79	1990.05.31	6,4	tara free 902 c.aif	Buc free 902 c.aif
								ltara free toate r- 11i1	Bur. free to::itP. c.ai1

SM INCERC FF Record

No	Station	CodeEarthq	CodeStation	Saa5%	Duratior
I	INCERC	771	INC!	771INC1.Saa5%.inn	60,650
2	Ramnicu Sarat	861	RMS2	861RMS2.Saa5%.inn	79,765
3	Focsani	861	FOCI	861FOC1.Saa5%.ioa	72,630
4	Cemavoda	861	CVDl	861CVD1.Saa5%.ioa	70,170
5	Metalurgiei/Berceni	861	METI	861MET1.Saa5%.ioa	67,375
6	Ramnicu Sarat	861	RMSl	861RMS1.Saa5%.ioa	66,600
7	Peris	861	PRSl	861PRS1.Saa5%.ioa	66,030
8	Onesti	861	ONSl	861ONS1.Saa5%.inn	63,300
9	Valeni de Munte	861	VLMl	861VLM1.Saa5%.ioa	62,295
10	Branesti	861	BRNl	861BRN1.Saa5%.inn	60,590
11	Otopeni	861	OTPl	861OTP1.Saa5%.ioa	59,305
12	Tulcea	861	TLCl	861TLC1.Saa5%.inn	58,605
13	Militari	861	MLTl	861MLT1.Saa5%.ioa	56,650
14	Panduri	861	PNDl	861PND1.Saa5%.ioa	51,795
15	Bolintin Vale	861	BLVl	861BLV1.Saa5%.ina	50,130
16	Baia -Tulcea	861	BAAl	861BAA1.Saa5%.inn	49,490
17	Titulescu	861	TITI	861TIT1.Saa5%.ioa	48,865
18	INCERC	861	INCl	861INC1.Saa5%.ioa	47,975
19	Metrou IMGB-1	861	MTRl	861MTR1.Saa5%.inn	42,915
20	Barlad	861	BIRl	861BIR1.Saa5%.ioa	42,615
21	Piatra Neamt	861	PNTI	861PNT1.Saa5%.inn	28,265
22	Botosani	861	BTSl	861BTS1.Saa55.ioa	26,155
23	Buc-EREN	861	EXPl	861EXP1.Saa5%.inn	14,490
24	Fetesti	901	FETI	901FET1.Saa5%.ioa	79,130
25	Baia -Tulcea	901	BAAl	901BAA1.Saa5%.inn	78,405
26	Ramnicu Sarat	901	RMS2	901RMS2.Saa5%.ina	76,145
27	Ramnicu Sarat	901	RMSl	901RMS1.Saa5%.ioa	70,715
28	Tulcea	901	TLCl	901TLC1.Saa5%.ioa	70,655
29	Peris	901	PRSl	901PRS1.Saa5%.ina	68,130
30	Panduri	901	PNDl	901PND1.Saa5%.ioa	67,635
31	Calarasi	901	CLSl	901CLS1.Saa5%.ioa	59,155
32	Drumul Sarii/Ghencea	901	DRSl	901DRS1.Saa5%.ioa	59,145
33	Militari	901	MLTl	901MLT1.Saa5%.ina	58,255
34	Branesti	901	BRNl	901BRN1.Saa5%.ioa	57,010
35	Onesti	901	ONSl	901ONS1.Saa5%.ioa	56,650
36	Cemavoda	901	CVDl	901CVD1.Saa5%.ioa	56,170
37	Titulescu	901	TITI	901TIT1.Saa5%.ioa	54,640
38	Valeni de Munte	901	VLMl	901VLM1.Saa5%.inn	54,100
39	Metalurgiei/Berceni	901	METI	901MET1.Saa5%.ioa	53,650
40	INCERC	901	INCl	901INC1.Saa5%.inn	52,480
41	Metrou IMGB-1	901	MTRl	901MTR1.Saa5%.ina	51,185
42	Campina	901	CMNl	901CMN1.Saa5%.inn	50,525
43	Turnu Magurele	901	TRMl	901TRM.Saa5%.ina	45,730
44	Bolintin Vale	901	BLVl	901BLV1.Saa5%.inn	44,125
45	Barlad	901	BIRl	901BIR1.Saa5%.inn	42,120
46	Campina	901	CMN2	901CMN2.Saa5%.ioa	22,155

No	Station	CodeEarthq	CodeStation	Saa5%	Duration
47	Fetesti	902	FETI	902FET1.Saa5%.inn	49,135
48	Ramnicu Sarat	902	RMS2	902RMS2.Saa5%.ioa	44,625
49	Calarasi	902	CLSI	902CLS1.Saa5%.inn	42,735
50	Panduri	902	PNDI	902PND1.Saa5%.ioa	40,115
51	Branesti	902	BRNI	902BRN1.Saa5%.inn	36,770
52	Onesti	902	ONSI	902ONS1.Saa5%.inn	35,500
53	Drumul Sarii/Ghencea	902	DRSI	902DRS1.Saa5%.ina	33,155
54	Baia -Tulcea	902	BAAI	902BAA1.Saa5%.inn	31,365
55	Valeni de Munte	902	VLMI	902VLM1.Saa5%.inn	30,035
56	Tulcea	902	TLC!	902TLC1.Saa5%.ioa	29,150
57	Barlad	902	BIRl	902B!R1.Saa5%.inn	27,620
58	Cernavoda	902	CVDl	902CVD1.Saa5%.ioa	21,510
59	Bolintin Vale	902	BLVI	902BLV1.Saa5%.inn	15,205
60	Metrou IMGB-1	902	MTRI	902MTR1.Saa5%.ioa	14,665
61	Metalurgiei/Berceni	902	METl	902MET1.Saa5%.inn	14,215
62	Campina	902	CMNl	902CMN1.Saa5%.inn	14,200
63	Titulescu	902	TITI	902TIT1.Saa5%.ioa	13,930

SM INCERC FF Component

61

No	Station	Code Earthq	Code Station	CodeAxis	pga	pgv	pgd	epa	maxSaa/2.5	epv	epd	Te	Td	Is I	TimeHistories I spectra
I	INCERC	771	INC!	EW	1,8840	0,3030	0,0922	1,5897	1,7930	0,3301	0,1278	1,30	2,43	7,64	771inc1.avdl.aif	771inc1.soel.aif
2	INCERC	771	INC!	NS	2,0690	0,6795	O,1619	2,5329	2,6010	0,6275	0,1940	1,56	1,94	8,3î	771inc1.avdt.aif	771inc1.soet.aif
3	INCERC	771	INC!	V	1,3010	0,1145	0,0249								771inc1.avdv.aif	771inc1.soev.aif
4	Baia – Tulcea	861	BAAl	N175W	0,3127	0,0255	0,0042	0,3591	0,5191	0,0271	0,0072	0,47	1,66	5,H	861BAA1.avdl.qif	861BAA1.soel.aif
5	Baia -Tulcea	861	BAAl	N85W	0,3294	0,0317	0,0058	0,4258	0,6182	0,0317	0,0072	0,47	1,43	5,47	861BAA1.avdt.aif	861BAA1.soet.aif
6	Baia – Tulcea	861	BAAl	V	0,1554	0,0125	0,0033								861BAA1.avdv.aif	861BAA1.soev.aif
7	Barlad	861	BIR!	EW	1,6860	0,2282	0,0436	1,7989	2,6350	o,1538	0,0430	0,54	1,76	7,43	861BIR1.avdl.aif	861BIR1.soel.aif
8	Barlad	861	BIR!	NS	1,5220	O,1612	0,0237	1,6908	2,1500	0,1407	0,0231	0,52	1,03	7,32	861BIR1.avdt.aif	861BIR1.soet.aif
9	Barlad	861	BIR!	V	0,6017	0,0450	0,0069								861BIR1.avdv.aif	861BIR1.soev.aif
10	Bolintin Vale	861	BLVl	N65E	0,9018	0,1448	0,0342	0,7719	1,0310	0,1877	0,0506	1,53	1,69	6,85	861BLV1.avdl.aif	861BLV1.soel.aif
11	Bolintin Vale	861	BLVl	Nl55E	0,8372	0,0913	0,0177	0,8566	1,1730	0,0789	0,0261	0,58	2,08	6,39	861BLV1.avdt.aif	861BLV1.soet.aif
12	Bolintin Vale	861	BLVl	V	0,3167	0,0264	0,0053								861BLV1.avdv.aif	861BLV1.soev.aif
13	Branesti	861	BRNl	Nl63E	0,7529	0,1330	0,0230	0,9341	1,1730	0,1199	0,0304	0,81	1,59	6,60	861BRN1.avdl.aif	861BRN1.soel.aif
14	Branesti	861	BRNl	Nl07W	0,9330	0,1675	0,0313	0,8543	1,1830	0,1533	0,0391	1,13	1,60	6,80	861BRN1.avdt.aif	861BRN1.soet.aif
15	Branesti	861	BRNl	V	0,4430	0,0401	0,0095								861BRN1.avdv.aif	861BRN1.soev.aif
16	Botosani	861	BTSl	Nl20W	O,1147	0,0138	0,0033	0,1447	0,1983	0,0217	0,0063	0,94	1,83	4,17	861BTS1.avdl.aif	861BTS1.soel.aif
17	Botosani	861	BTSl	Nl50E	0,0987	0,0113	0,0022	0,1127	0,1644	0,0153	0,0046	0,85	1,91	3,80	861BTS1.avdt.aif	861BTS1.soet.aif
18	Botosani	861	BTSl	V	0,0730	0,0930	0,0023								861BTS1.avdv.aif	861BTS1.soev.aif
19	Cernavoda	861	CVDl	EW	0,5426	0,0373	0,0045	0,7100	1,0220	0,0461	0,0056	0,41	0,76	6,05	861CVD1.avdl.aif	861CVD1.soel.aif
20	Cernavoda	861	CVDl	NS	0,4289	0,0389	0,0080	0,4936	0,7427	0,0429	0,0112	0,55	1,64	5,64	861CVD1.avdt.aif	861CVD1.soet.aif
21	Cernavoda	861	CVDl	V	0,5527	0,0219	0,0031								861CVD1.avdv.aif	861CVD1.soev.aif
22	Buc-EREN	861	EXPl	Nl62E	1,5600	0,1513	0,0309	1,3852	1,650	O,1582	0,0407	0,72	1,62	7,11	861EXP1.avdl.ioa	861EXP1.soel.ioa
23	Buc-EREN	861	EXPl	Nl08W	1,0580	0,1446	0,0279	1,0702	1,326	0,1210	0,0299	0,71	1,55	6,84	861EXP1.avdt,inn	861EXP1.soet.inn
24	Focsani	861	FOCI	N7W	1,9880	0,2671	0,05813	1,7410	2,479	0,2381	0,0757	0,86	2,00	7,71	861FOC l .avdl ,gif	86 lFOC l .snel,gjf
25	Focsani	861	FOCI	N97W	2,8780	0,2013	0,0250	2,5221	3,0400	0,1952	0,0249	0,49	0,80	7,73	861FOC1.avdt.aif	861FOC1.soet.aif
26	Focsani	861	FOCI	V	1,1110	0,0359	0,0104								861FOC1.avdv.aif	861FOC1.soev.aif
27	INCERC	861	INC1	EW	1,0910	O,1131	0,0256	0,8922	1,0160	O,1190	0,0338	0,84	1,79	6,48	861INC1.avdl.aif	861INC1.soel.aif
28	INCERC	861	INCl	NS	0,9696	O,1551	0,0365	0,8392	1,0160	0,1909	0,0487	1,43	1,60	6,84	861INC1.avdt.aif	861INC1.soet.aif

I

No	Station	Code Earthq	Code Station	CodeAxis	pga	pgv	pgd	epa	maxSaa/2.5	epv	epd	Te	Td	ls	TimeHistories	spectra
29	INCERC	861	INC!	V	0,2066	0,0271	0,0058								861INC1.avdv.oif	861INC1.soev.aif
30	Metalurgiei/Berceni	861	METl	N37W	0,4067	0,0482	0,0101	0,5300	0,7443	0,0624	0,0163	0,74	1,64	6,70	861MET1.avdl.aif	861MET1.soel.oif
31	Metalurgiei/Berceni	861	METl	Nl27W	0,7171	0,1475	0,0312	0,7343	0,8877	O,1751	0,0447	1,50	1,60	6,70	861MET1.avdt.aif	861MET1.soet.aif
32	Metalurgiei/Berceni	861	METl	V	0,3439	0,0315	0,0072								861MET1.avdv.oif	861MET1.soev.aif
33	Militari	861	MLTl	Nl78E	0,7210	0,0842	0,0226	0,9023	1,2080	0,0940	0,0262	0,65	1,75	6,45	861MLT1.avdl.aif	861MLT1.soel.oif
34	Militari	861	MLTl	N92W	1,0060	0,1397	0,0325	1,0651	1,4420	0,1623	0,0437	0,96	1,69	6,98	861MLT1.avdt.qif	861MLT1.soet.aif
35	Militari	861	MLTl	V	0,4113	0,0330	0,0075								861MLT1.avdv.oif	861MLT1.soev.aif
36	Metrou IMGB-1	861	MTRl	N30W	0,6928	0,1278	0,0283	0,7845	0,8420	0,1876	0,0471	1,50	1,58	6,73	861MTR1.avdl.aif	861MTR1.soel.aif
37	Metrou IMGB-1	861	MTRl	Nl20W	0,5945	0,0706	0,0159	0,5908	0,8766	0,0831	0,0194	0,88	1,47	6,14	861MTR1.avdt.oif	861MTR1.soet.oif
38	Metrou IMGB-1	861	MTRl	V	0,2954	0,0244	0,0062								861MTR1.avdv.aif	861MTR1.soev.aif
39	Onesti	861	ONSl	N290E	1,0210	O,1116	0,0260	1,0912	1,4420	0,0964	0,0216	0,56	1,41	6,7C	8610NS1.avdl.oif	8610NS1.soel.oif
40	Onesti	861	ONSI	N200E	1,4790	0,1096	0,0123	2,0003	2,4440	0,1455	0,0134	0,46	0,58	7,35	861ONS1.avdt.aif	861ONS1.soet.aif
41	Onesti	861	ONSl	V	0,8204	0,0408	0,0066								861ONS1.avdv.oif	861ONS1.soev.aif
42	Otopeni	861	OTPl	EW	2,1980	0,2617	0,0413	2,0110	2,7300	0,2032	0,0514	0,63	1,59	7,62	861OTP1.avdl.aif	861OTP1.soel.oif
43	Otopeni	861	OTPl	NS	1,2360	O,1115	0,0188	1,1496	1,6430	0,0719	0,0241	0,39	2,11	6,5(	861OTP1.avdt.qif	861OTP1.soet.aif
44	Otopeni	861	OTPl	V	0,6102	0,0377	0,0086								861OTP1.avdv.aif	8610TP1.soev.aif
45	Panduri	861	PNDl	V	0,6413	0,0540	0,0081								861PND1.avdv.oif	861PND1.soev.oif
46	Panduri	861	PNDl	Nl39W	0,9616	0,1503	0,0283	0,9717	1,3500	0,1612	0,0400	1,04	1,56	6,92	861PND1.avdl.aif	861PND1.soel.aif
47	Panduri	861	PNDl	Nl31E	0,8943	0,0815	0,0144	0,9193	1,1540	0,1015	0,0182	0,69	1,13	6,6'i	861PND1.avdt.aif	861PND1.soet.aif
48	Piatra Neamt	861	PNTl	N45W	0,0812	0,0084	0,0029	0,0885	0,1282	0,0116	0,0060	0,82	3,26	3,3t	861PNT1.avdl.oif	861PNT1.soel.aif
49	Piatra Neamt	861	PNTl	Nl35W	0,1242	0,0120	0,0021	0,1376	0,2048	0,0092	0,0048	0,423,29		3,65	861PNT1.avdt.aif	861PNT1.soet.aif
50	Piatra Neamt	861	PNTl	V	0,0921	0,0087	0,0024								861PNT1.avdv.aif	861PNT1.soev.aif
51	Peris	861	PRSl	NlOW	1,1670	0,1050	0,0320	1,0622	1,6800	0,1360	0,0396	0,80	1,83	6,9t	861PRS1.avdl.aif	861PRS1.soel.oif
52	Peris	861	PRSl	N80E	1,5010	0,2378	0,0399	1,5378	1,9310	0,2258	0,0561	0,92	1,56	7,44	861PRS1.avdt.aif	861PRS1.soet.aif
53	Peris	861	PRSl	V	1,0040	0,0441	0,0097								861PRS1.avdv.aif	861PRS1.soev.aif
54	Ramnicu Sarat	861	RMSl	N55E	1,4030	0,1620	0,0231	1,2839	1,6200	0,1339	0,0523	0,66	2,46	6,9S	861RMS1.avdl.aif	861RMS1.soel.aif
55	Ramnicu Sarat	861	RMSl	N145E	1,0510	0,0759	0,0156	1,0652	1,7200	0,0917	0,0305	0,54	2,09	6,78	861RMS1.avdt.aif	861RMS1.soet.aif
56	Ramnicu Sarat	861	RMSl	V	0,9383	0,0396	0,0123								861RMS1.avdv.oif	861RMS1.soev.ai
57	Ramnicu Sarat	861	RMS2	Nl02W	0,8352	0,0523	0,0165	0,7447	1,2140	0,0743	0,0255	0,63	2,15	6,35	861RMS2.avdl.aif	861RMS2.soel.aif
58	Ramnicu Sarat	861	RMS2	Nl68E	0,8892	0,1451	0,0325	0,8250	1,7490	0,1434	0,0489	1,09	2,14	7,oc	861RMS2.avdt.aif	861RMS2.soet.aif

62

No	Station	Code Earthq	Code Station	CodeAxis	pga	pgv	pgd	epa	maxSaa/2.5	epv	epd	Te	Td	1s	TimeHistories	spectra
59	Ramnicu Sarat	861	RMS2	V	0,4874	0,0304	0,0111								861RMS2.avdv.aif	861RMS2.soev.ai1
60	Titulescu	861	TITl	N55W	0,8378	0,0753	0,0137	0,7856	1,0100	0,0780	0,0241	0,62	1,94	6,31	861TIT1.avdl.aif	861TIT1.soel.aif
61	Titulescu	861	TITI	Nl45W	0,8754	0,1538	0,0323	0,8843	1,2330	0,1574	0,0407	1,12	1,62	6,84	861TIT1.avdt.aif	861TIT1.soet.aif
62	Titulescu	861	TITI	V	0,5290	0,0503	0,0091								861TIT1.avdv.aif	861TIT1.soev.aif
63	Tulcea	861	TLCl	NS	0,3532	0,0258	0,0048	0,4572	0,8972	0,0254	0,0072	0,35	1,78	5,7C	861TLC1.avdl.aif	861TLC1.soel.aif
64	Tulcea	861	TLCl	EW	0,5726	0,0288	0,0029	0,5768	1,6090	0,0264	0,0060	0,29	1,43	6,45	861TLC1.avdt.aif	861TLC1.soet.aif
65	Tulcea	861	TLCl	V	0,2829	0,0190	0,0041								861TLC1.avdv.aif	861TLC1.soev.aif
66	Valeni de Munte	861	VLMl	N84W	1,8690	0,2273	0,0385	1,8178	2,0340	0,2247	0,0476	0,78	1,33	7,51	861VLM1.avdl.aif	861VLM1.soel.aif
67	Valeni de Munte	861	VLMl	Nl74W	1,6240	0,2079	0,0379	1,9138	2,3000	0,2072	0,0543	0,68	1,65	7,5'i	861VLM1.avdt.aif	861VLM1.soet.aif
68	Valeni de Munte	861	VLMl	V	1,3950	0,0453	0,0162								861VLM1.avdv.aif	861VLM1.soev.aif
69	Baia -Tulcea	901	BAAl	Nl75W	0,8928	0,0522	0,0067	0,9212	1,2690	0,0743	0,0107	0,51	0,91	6,64	901BAA1.avdl.aif	901BAA1.soel.aif
70	Baia – Tulcea	901	BAAl	N85W	0,7774	0,0630	0,0084	0,9796	1,4070	0,0884	0,0105	0,57	0,75	6,7c	901BAA1.avdt.aif	901BAA1.soet.aif
71	Baia – Tulcea	901	BAAl	V	0,1305	0,0111	0,0034								901BAA1.avdv.aif	901BAA1.soev.aif
72	Barlad	901	BIRl	EW	1,4370	0,1453	0,0385	1,3951	1,9240	0,1522	0,0550	0,69	2,27	7,12	901BIR1.avdl.aif	901BIR1.soel.aif
73	Barlad	901	BIRl	NS	1,5190	0,1460	0,0221	1,3945	1,7350	0,1369	0,0258	0,62	1,19	7,11	901BIR1.avdt.aif	901BIR1.soet.aif
74	Barlad	901	BIRl	V	0,6527	0,0303	0,0049								901BIR1.avdv.aif	901BIR1.soev.aif
75	Bolintin Vale	901	BLVl	N65E	2,1830	0,1284	0,0143	2,0389	2,9270	0,1314	0,0144	0,41	0,69	7,57	901BLV1.avdl.aif	901BLV1.soel.aif
76	Bolintin Vale	901	BLVl	Nl55E	2,1500	0,1379	0,0266	2,3757	3,1780	0,1521	0,0290	0,40	1,20	7,57	901BLV1.avdt.aif	901BLV1.soet.aif
77	Bolintin Vale	901	BLVl	V	0,8960	0,0345	0,0043								901BLV1.avdv.aif	901BLV1.soev.aif
78	Branesti	901	BRNl	Nl63E	1,2600	0,1305	0,0225	1,4113	1,8750	0,0887	0,0321	0,40	2,28	6,87	901BRN1.avdl.aif	901BRN1.soel.aif
79	Branesti	901	BRNl	V	0,7850	0,0324	0,0094								901BRN1.avdv.aif	901BRN1.soev.aif
80	Branesti	901	BRNl	N107W	1,4220	o,1160	0,0122	1,3998	1,8850	0,0882	0,0120	0,40	0,86	6,92	901BRN1.avdt.aif	901BRN1.soet.aif
81	Calarasi	901	CLSl	Nl50W	1,1180	0,1097	0,0246	0,9477	1,4100	0,1197	0,0236	0,79	1,24	6,78	901CLS1.avdl.aif	901CLS1.soel.aif
82	Calarasi	901	CLSl	Nl20E	0,8951	0,1322	0,0230	1,0391	1,1630	0,1114	0,0253	0,67	1,42	6,65	901CLS1.avdt.aif	901CLS1.soet.aif
83	Calarasi	901	CLSl	V	0,7232	0,0309	0,0047								901CLS1.avdv.aif	901CLS1.soev.aif
84	Campina	901	CMNl	N52W	2,7060	0,2736	0,0504	2,4287	2,6260	0,2440	0,0330	0,63	0,85	7,71	901CMN1.avdl.aif	901CMN1.soel.aif
85	Campina	901	CMNl	N142W	2,2660	0,1908	0,0230	2,7251	4,9310	0,1833	0,0263	0,42	0,90	8,34	901CMN1.avdt.aif	901CMN1.soet.aif
86	Campina	901	CMNl	V	0,6125	0,0622	0,0097								901CMN1.avdv.aif	901CMN1.soev.ai
87	Campina	901	CMN2	NS	1,5820	0,1497	0,0188	1,5944	2,3200	0,1584	0,0237	0,62	0,94	7,34	901CMN2.avdl.aif	901CMN2.soel.aif
88	Campina	, 901	CMN2	EW	2,0500	0,1936	0,0329	2,1236	2,3920	0,2464	0,0345	0,73	0,88	7,70	901CMN2.avdt.aif	901CMN2.soet.aif

63

No	Station	Code Earthq	Code Station	CodeAxis	pga	pgv	pgd	epa	maxSaa/2.5	epv	epd	Te	Td	Is	TimeHistories	spectra
89	Campina	901	CMN2	V	0,6424	0,0509	0,0065								901CMN2.avdv.ai	901CMN2.soev.ai
90	Cernavoda	901	CVDl	EW	1,0090	0,0888	0,0172	1,2613	1,6850	0,0992	0,0148	0,49	0,94	6,92	901CVD1.avdl.aif	901CVD1.snel.aif
91	Cernavoda	901	CVDl	NS	0,9259	0,0864	0,0113	1,2386	1,6770	0,0941	0,0111	0,48	0,74	6,93	901CVD1.avdt.aif	901CVD1.soet.aif
92	Cernavoda	901	CVDl	V	0,3566	0,0200	0,0055								901CVD1.avdv.aif	901CVD1.soev.aif
93	Drumul Sarii/Ghencea	901	DRSl	N84W	0,9792	0,0543	0,0095	1,0741	1,5210	0,0612	0,0146	0,36	1,50	6,46	901DRS1.avdl.aif	901DRS1.snel.aif
94	Drumul Sarii/Ghencea	901	DRSl	N174W	1,1250	0,1382	0,0195	0,8718	1,5910	0,0862	0,0217	0,62	1,58	6,61	901DRS1.avdt.aif	901DRS1.soet.aif
95	Drumul Sarii/Ghencea	901	DRSl	V	0,8773	0,0253	0,0054								901DRS1.avdv.aif	901DRS1.soev.aif
96	Fetesti	901	FETI	Nl58W	0,9574	0,1273	0,0225	0,8522	1,5170	0,0969	0,0227	0,71	1,47	6,66	901FET1.avdl.aif	901FET1.soel.aif
97	Fetesti	901	FETI	N68W	1,0110	0,0621	0,0135	0,7982	1,5860	0,0748	0,0149	0,59	1,25	6,50	901FET1.avdt.aif	901FET1.soet.aif
98	Fetesti	901	FETI	V	0,8547	0,0393	0,0056								901FET1.avdv.aif	901FET1.soev.aif
99	INCERC	901	INCl	EW	0,9891	0,1697	0,0291	0,9417	1,0870	O,1191	0,0373	0,79	1,97	6,55	901INC1.avdl.aif	901INC1.snel.aif
100	INCERC	901	INCl	NS	0,6621	0,0635	0,0106	0,7679	0,9331	0,0559	0,0129	0,46	1,45	6,02	901INC1.avdt.aif	901INC1.soet.aif
101	INCERC	901	INCl	V	0,2797	0,0275	0,0056								901INC1.avdv.aif	901INC1.soev.aif
102	Metalurgiei/Berceni	901	METl	N37W	0,7494	0,1024	0,0205	0,5632	0,6909	0,0840	0,0242	0,94	1,81	5,98	901MET1.avdl.aif	901MET1.soel.aif
103	Metalurgiei/Berceni	901	METI	Nl27W	0,5539	0,0886	0,0166	0,6343	0,8737	0,0708	0,0181	0,70	1,60	6,05	901MET1.avdt.aif	901MET1.soet.aif
104	Metalurgiei/Berceni	901	METI	V	0,3958	0,0251	0,0071								901MET1.avdv.aif	901MET1.soev.aif
105	Militari	901	MLTI	N92W	0,8393	0,1008	0,0164	0,8616	1,0220	0,0854	0,0148	0,62	1,09	6,34	901MLT1.avdl.aif	901MLT1.soel.aif
106	Militari	901	MLTI	N178E	0,5062	0,0381	0,0108	0,5539	0,7727	0,0391	0,0127	0,44	2,04	5,63	901MLT1.avdt.aif	901MLT1.snet.aif
107	Militari	901	MLTI	V	0,5213	0,0295	0,0067								901MLT1.avdv.aif	901MLT1.soev.aif
108	Metrou IMGB-1	901	MTRl	N30W	0,8273	0,1142	0,0201	0,8443	1,0470	0,0963	0,0209	0,72	1,36	6,40	901MTR1.avdt.aif	901MTR1.soel.aif
109	Metrou IMGB-1	901	MTRl	N120W	0,5985	0,0829	0,0126	0,6775	0,8376	0,0767	0,0157	0,71	1,29	6,08	901MTR1.avdt.aif	901MTR1.snet.aif
110	Metrou IMGB-1	901	MTRl	V	0,4735	0,0293	0,0063								901MTR1.avdv.aif	901MTR1.soev.aif
111	Onesti	901	ONSl	N290E	1,2380	0,1192	0,0239	1,1836	1,6180	0,0875	0,0230	0,46	1,65	6,67	901ONS1.avdl.aif	901ONS1.soel.aif
112	Onesti	901	ONSl	N200E	2,4160	0,1400	0,0207	2,6824	3,6490	0,1513	0,0315	0,35	1,31	7,71	901ONS1.avdt.aif	901ONS1.soet.aif
113	Onesti	901	ONSl	V	1,0070	0,0654	0,0145								901ONS1.avdv.aif	901ONS1.soev.aif
114	Panduri	901	PNDl	N139W	1,5110	0,1061	0,0139	1,7051	2,4240	0,0976	0,0156	0,36	1,01	7,15	901PND1.avdl.aif	901PND1.soel.aif
115	Panduri	901	PNDl	Nl31E	1,3130	0,0960	0,0139	1,3215	2,3290	0,0801	0,0182	0,38	1,43	6,94	901PND1.avdt.aif	901PND1.soet.aif
116	Panduri	901	PNDl	V	0,8103	0,0292	0,0058								901PND1.avdv.aif	901PND1.soev.aif
117	Peris	901	PRSl	NlOW	1,8480	0,0927	0,0132	1,6791	2,9120	0,0871	0,0247	0,33	1,78	7,28	901PRS1.avdt.aif	901PRS1.snet.aif
118	Peris	901	PRSl	V	0,9957	0,0299	0,0043								901PRS1.avdv.aif	901PRS1.soev.aif

64

No	Station	Code Earthq	Code Station	CodeAxis	pga	pgv	pgd	epa	maxSaa/2.5	epv	epd	Te	Td	Is	TimeHistories	spectra
119	Peris	901	PRSl	N80E	2,4140	0,1492	0,0233	2,3226	4,3360	O,1188	0,0209	0,32	1,10	7,97	901PRS1.avdv.aif	901PRS1.soel.aif
120	Ramnicu Sarat	901	RMSl	Nl02W	1,2520	0,2835	0,0813	1,0356	1,2510	0,3105	0,1203	1,88	2,43	7,33	901RMS1.avdl.aif	901RMS1.soel.aif
121	Ramnicu Sarat	901	RMSl	Nl68E	1,6040	0,2891	0,0561	1,3808	1,8220	0,2426	0,0837	1,10	2,17	7,42	901 RMS 1.avdt.aif	861RMS1.soet.aif
122	Ramnicu Sarat	901	RMSl	V	0,9776	0,0646	0,0170								901RMS1.avdv.aif	901RMS1.soev.ai1
123	Ramnicu Sarat	901	RMS2	Nl45E	0,9913	0,1584	0,0366	0,9417	1,0350	0,1569	0,0477	1,05	1,91	6,7C	901RMS2.avdl.aif	901RMS2.soel.aif
124	Ramnicu Sarat	901	RMS2	N55E	1,5590	0,3551	0,0902	1,1140	1,3490	0,3452	0,1340	1,95	2,44	7,46	901 RMS2.avdt.aif	901RMS2.soet.aif
125	Ramnicu Sarat	901	RMS2	V	0,6476	0,0517	0,0151								901RMS2.avdv.aif	901RMS2.soev.ai1
126	Titulescu	901	TITI	N55W	0,6744	0,0963	0,0166	0,6385	1,0100	0,0701	0,0193	0,69	1,73	6,11	901TIT1.avdl.aif	901TIT1.soel.aif
127	Titulescu	901	TITI	Nl45W	0,5684	0,0666	0,0128	0,5998	0,8508	0,0524	0,0157	0,55	1,88	5,78	901TIT1.avdt.aif	901TIT1.soet.aif
128	Titulescu	901	TITI	V	0,4869	0,0488	0,0141								901TIT1.avdv.aif	901TIT1.soev.aif
129	Tulcea	901	TLCl	NS	0,6944	0,0770	0,0103	0,8198	1,2900	0,0723	0,0118	0,55	1,02	6,51	901TLC 1.avdl.aif	901TLC1.soel.aif
130	Tulcea	901	TLCl	EW	0,6757	0,0524	0,0058	0,8226	1,3270	0,0539	0,0138	0,41	1,61	6,47	901TLC1.avdt.aif	901TLC1.soet.aif
131	Tulcea	901	TLCl	V	0,3041	0,0207	0,0046								901 TLC1.avdv.aif	901TLC1.soev.aif
132	Turnu Magurele	901	TRMl	Nl58E	1,1270	0,0386	0,0048	0,9496	2,0600	0,0378	0,0077	0,25	1,28	6,63	901TRM1.avdl.aif	901TRM1.soel.aif
133	Turnu Magurele	901	TRMl	Nll2W	0,7037	0,0287	0,0059	0,6711	1,2280	0,0302	0,0092	0,28	1,92	5,9(	901TRM1.avdt.aif	901TRM1.soet.aif
134	Turnu Magurele	901	TRMl	V	0,6495	0,0195	0,0026								901TRM1.avdv.aif	901TRM1.soev.aif
135	Valeni de Munte	901	VLMl	N84W	1,3360	O,1101	0,0239	1,3211	2,0300	0,1026	0,0436	0,49	2,67	7,01	901VLM1.avdl.aif	901VLM1.soel.aif
136	Valeni de Munte	901	VLMl	Nl74W	1,4820	0,1259	0,0160	1,7037	2,2800	0,1452	0,0303	0,54	1,31	7,42	901VLM1.avdt.aif	901VLM1.soet.aif
137	Valeni de Munte	901	VLMl	V	0,5570	0,0386	0,0105								901VLM1.avdv.aif	901VLM1.soet.aif
138	Baia -Tulcea	902	BAAl	Nl75W	0,6060	0,0396	0,0042	0,6777	1,0470	0,0602	0,0058	0,56	0,61	6,37	902BAA1.avdl.aif	901BAA1.soel.aif
139	Baia -Tulcea	902	BAAl	N85W	0,3875	0,0345	0,0041	0,6218	1,0520	0,0588	0,0062	0,59	0,67	6,3c	902BAA1.avdt.aif	902BAA 1.soet.aif
140	Baia -Tulcea	902	BAAl	V	0,4131	0,0085	0,0041								902BAA1.avdv.aif	902BAA1.soev.aif
141	Barlad	902	BIRl	EW	0,9126	0,0661	0,0074	1,0797	1,4100	0,0889	0,0085	0,52	0,60	6,61	902BIR1.avdl.aif	902BIR1.soel.aif
142	Barlad	902	BIRl	NS	0,8806	0,0618	0,0135	0,9273	1,2590	0,0782	0,0123	0,53	0,98	6,45	902BIR1.avdt.aif	902BIR1.soet.aif
143	Barlad	902	BIRl	V	0,3501	0,0182	0,0033								902BIR1.avdv.aif	902BIR1.soev.aif
144	Bolintin Vale	902	BLVl	N65E	0,2678	0,0137	0,0019	0,2377	0,3289	0,0143	0,0024	0,38	1,07	4,27	902BLV1.avdl.aif	902BLV1.soel.aif
145	Bolintin Vale	902	BLVl	N155E	0,3556	0,0187	0,0019	0,3750	0,6184	0,0231	0,0022	0,39	0,61	5,11	902BLV1.avdt.aif	902BLV1.soet.aif
146	Bolintin Vale	902	BLVl	V	0,1694	0,0044	0,0008								902BLV1.avdv.aif	902BLV1.soev.aif
147	Branesti	902	BRNl	Nl63E	0,2444	0,0184	0,0036	0,2625	0,4733	0,0162	0,0066	0,39	2,58	4,6A	902BRN1.avdl.aif	902BRN1.soel.aif
148	Branesti	902	BRNl	Nl07W	0,2377	0,0214	0,0041	0,2227	0,3109	0,0149	0,0067	0,42	2,81	4,25	902BRN1.avdt.aif	902BRN1.soet.aif

65

No	Station	Code Earthq	Code Station	CodeAxis	pga	pgv	pgd	epa	maxSaa/2.5	epv	epd	Te	Td	1s	TimeHistories	spectra
149	Branesti	902	BRNl	V	O,1681	0,0103	0,0026								902BRN1.avdv.aif	902BRN1.soev.aif
150	Calarasi	902	CLSl	Nl50W	0,1586	0,0183	0,0045	0,1948	0,2722	0,0218	0,0077	0,70	2,20	4,38	902CLS1.avdl.aif	902CLS1.soel.aif
151	Calarasi	902	CLSl	Nl20E	0,2360	0,0187	0,0042	0,2110	0,3038	0,0223	0,0093	0,66	2,61	4,44	902CLS1.avdt.aif	902CLS1.soet.aif
152	Calarasi	902	CLSl	V	0,1030	0,0122	0,0033								902CLS1.avdv.aif	902CLS1.soev.aif
153	Campina	902	CMNl	N52W	0,2614	0,0174	0,0032	0,2647	0,4237	0,0167	0,0041	0,40	1,55	4,72	902CMN1.avdl.aif	902CMN1.soel.aif
154	Campina	902	CMNl	N142W	0,4133	0,0252	0,0032	0,3547	0,4570	0,0176	0,0050	0,31	1,77	4,77	902CMN1.avdt.aif	902CMN1.soet.aif
155	Campina	902	CMNl	V	0,1234	0,0079	0,0023•								902CMN1.avdv.aif	902CMN1.soev.ai
156	Cernavoda	902	CVDl	EW	0,6822	0,0569	0,0055	0,8706	1,3110	0,0744	0,0071	0,54	0,60	6,55	902CVD1.avdl.aif	902CVD1.soel.aif
157	Cernavoda	902	CVDl	NS	0,3170	0,0243	0,0030	0,4032	0,6961	0,0313	0,0043	0,49	0,85	5,57	902CVD1.avdt.aif	902CVD1.soet.aif
158	Cernavoda	902	CVDI	V	0,1466	0,0090	0,0015								902CVD1.avdv.aif	902CVD1.soev.aif
159	Drumul Sarii/Ghencea	902	DRSl	N84W	0,1809	0,0153	0,0033	0,1781	0,3315	0,0147	0,0089	0,52	3,80	4,18	902DRS1.avdl.aif	902DRS1.soel.aif
160	Drumul Sarii/Ghencea	902	DRSl	N174W	0,3066	0,0140	0,0032	0,2102	0,4919	0,0160	0,0097	0,48	3,81	4,55	902DRS1.avdt.aif	902DRS1.soet.aif
161	Drumul Sarii/Ghencea	902	DRSl	V	0,1376	0,0102	0,0026								902DRS1.avdv.aif	902DRS1.soev.aif
162	Fetesti	902	FETI	Nl58W	0,4470	0,0436	0,0046	0,3862	0,5139	0,0335	0,0071	0,55	1,33	5,17	902FET1.avdl.aif	902FET1.soel.aif
163	Fetesti	902	FETI	N68W	0,2825	0,0185	0,0035	0,2594	0,4087	0,0186	0,0084	0,45	2,84	4,58	902FET1.avdt.aif	902FET1.soet.aif
164	Fetesti	902	FETI	V	0,2658	0,0141	0,0035								902FET1.avdv.aif	902FET1.soev.aif
165	Metalurgiei/Berceni	902	METl	N37W	0,1278	0,0142	0,0026	0,1172	0,1557	0,0128	0,0053	0,68	2,63	3,55	902MET1.avdl.aif	902MET1.soel.aif
166	Metalurgiei/Berceni	902	METI	Nl27W	0,1207	0,0102	0,0024	O,1088	0,1439	0,0119	0,0052	0,69	2,77	3,46	902MET1.avdt.aif	902MET1.soet.aif
167	Metalurgiei/Berceni	902	METI	V	0,7212	0,0101	0,0030								902MET1.avdv.aif	902MET1.soev.aif
168	Metrou IMGB-1	902	MTRl	N30W	0,1627	0,0112	0,0023	0,1426	0,2038	0,0154	0,0042	0,68	1,72	3,94	902MTR 1.avdl.aif	902MTR 1.soel.aif
169	Metrou IMGB-1	902	MTRl	N120W	0,1419	0,0166	0,0026	0,1462	0,2125	0,0130	0,0043	0,56	2,09	3,82	902MTR1.avdt.aif	902MTR1.soet.aif
170	Metrou IMGB-1	902	MTRl	V	0,1084	0,0099	0,0021								902MTR1.avdv.aif	902MTR1.soev.aif
171	Onesti	902	ONSl	N290E	0,5911	0,0449	0,0059	0,4948	0,8358	0,0311	0,0074	0,39	1,50	5,5C	902ONS1.avdl.aif	902ONS1.soel.aif
172	Onesti	902	ONSl	N200E	1,1360	0,0754	0,0060	1,3684	1,8650	0,0821	0,0062	0,38	0,47	7,0C	902ONS1.avdt.aif	902ONS1.soet.aif
173	Onesti	902	ONSl	V	0,5002	0,0269	0,0029								902ONS1.avdv.aif	902ONS1.soev.aif
174	Panduri	902	PNDl	Nl39W	0,3856	0,0198	0,0033	0,2806	0,4613	0,0183	0,0067	0,41	2,31	4,66	902PND1.avdl.aif	902PND1.soel.aif
175	Panduri	902	PNDl	Nl31E	0,3303	0,0246	0,0036	0,3251	0,6171	0,0193	0,0072	0,37	2,33	4,92	902PND1.avdt.aif	902PND1.soet.aif
176	Panduri	902	PNDI	V	0,2463	0,0127	0,0032								902PND1.avdv.aif	902PND1.soev.aif
177	Ramnicu Sarat	902	RMS2	Nl45E	0,5018	0,0820	0,0169	0,5779	0,8382	0,0657	0,0190	0,71	1,81	5,93	902RMS2.avdl.aif	902RMS2.soel.aif
178	Ramnicu Sarat	902	RMS2	N55E	0,6642	0,0630	0,0097	0,5838	0,9131	0,0367	0,0138	0,40	2,36	5,67	902RMS2.avdt.aif	902RMS2.soet.aif

66

No	Station	Code Earthq	Code Station	CodeAxis	pga	pgv	pgd	epa	maxSaa/2.5	epv	epd	Te	Td	1s	TimeHistories	spectra
179	Ramnicu Sarat	902	RMS2	V	0,4042	0,0187	0,0097								902RMS2.avdv.aif	902RMS2.soev.ai
180	Titulescu	902	TITI	N55W	0,1638	0,0121	0,0029	O,1261	0,2094	0,0131	0,0060	0,65	2,88	3,77	902TIT1.avdl.aif	902TIT1.soel.aif
181	Titulescu	902	TITI	V	0,0717	0,0099	0,0026								902TIT1.avdv.aif	902TIT1.soev.aif
182	Titulescu	902	TITI	Nl45W	0,1073	0,0107	0,0026	O,1105	0,1854	0,0116	0,0049	0,66	2,65	3,60	902TIT1.soet.aif	902TIT1.soet.aif
183	Tulcea	902	TLCl	NS	0,2909	0,0287	0,0051	0,3615	0,6867	0,0280	0,0062	0,49	1,40	5,58	902TLC1.avdl.aif	902TLC1.soel.aif
184	Tulcea	902	TLCl	EW	0,3567	0,0225	0,0036	0,3789	0,6376	0,0262	0,0071	0,43	1,70	5,47	902TLC1.avdt.aif	902TLC1.soet.aif
185	Tulcea	902	TLCl	V	0,1690	0,0124	0,0035								902TLC1.avdv.aif	902TLC1.soev.aif
186	Valeni de Munte	902	VLMl	N84W	0,1760	0,0106	0,0031	0,1778	0,2698	0,0149	0,0066	0,53	2,79	4,08	902VLM1.avdl.aif	902VLM1.soel.aif
187	Valeni de Munte	902	VLMI	Nl74W	o,1339	0,0144	0,0033	0,1489	0,1999	0,0167	0,0063	0,70	2,37	3,96	902VLM1.avdt.aif	902VLM1.soet.aif
188	Valeni de Munte	902	VLMl	V	0,0764	0,0105	0,0025								902VLM1.avdv.aif	902VLM1.soev.aif

67

P R E fi U R I L E

publicațiilor legislative pentru anul 2004

— pe suport tradițional —

Valoarea Valoarea

crt. anual                                           — lei —              

Nr. Denumirea publicației abonamentului abonamentului trimestrial

	— lei —	Trim. I	Trim. II	Trim. III	Trim. IV
1. Monitorul Oficial, Partea I, în limba română	9.875.000	2.468.750	2.715.750	2.987.500	3.286.000
2. Monitorul Oficial, Partea I, în limba română, numere bis*)	1.780.000	—	—	—	—
3. Monitorul Oficial, Partea I, în limba maghiară	7.900.000	1.975.000	1.975.000	1.975.000	1.975.000
4. Monitorul Oficial, Partea a II-a	12.500.000	3.125.000	3.125.000	3.125.000	3.125.000
5. Monitorul Oficial, Partea a III-a	2.530.000	632.500	632.500	632.500	632.500
6. Monitorul Oficial, Partea a IV-a	10.680.000	2.670.000	2.670.000	2.670.000	2.670.000
7. Monitorul Oficial, Partea a VI-a	9.850.000	2.462.500	2.462.500	2.462.500	2.462.500
8. Colecția Legislația României	2.500.000	625.000	687.500	756.500	832.500
9. Colecția de hotărâri ale Guvernului și alte acte normative	4.150.000	1.038.000	1.141.500	1.255.500	1.381.500
10. Repertoriul actelor normative	625.000	—	—	—	—
11. Decizii ale Curții Constituționale	470.000	—	—	—	—
12. Ediții trilingve	2.500.000	—	—	—	—

*) Cu excepția numerelor bis în care se publică acte cu un volum extins și care interesează doar un număr restrâns de utilizatori.

Toate publicațiile Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ sunt purtătoare de T.V.A. în cotă de 9%, aceasta fiind inclusă în prețul de abonament.

Pentru siguranța clienților, abonamentele la publicațiile Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ se pot efectua prin următorii difuzori:

u COMPANIA NAfiIONALĂ îPOȘTA ROMÂNĂ“ — S.A. — prin oficiile sale poștale

u RODIPET — S.A. — prin toate filialele

u INTERPRESS SPORT — S.R.L. — București, str. Hristo Botev nr. 6(telefon/fax: 313.85.07; 313.85.08; 313.85.09)

u PRESS EXPRES — S.R.L. — Otopeni, str. Flori de Câmp nr. 9 (telefon/fax: 221.05.37; 0745.133.712)

u M.T. PRESS IMPEX — S.R.L. — București, bd. Basarabia nr. 256 (telefon/fax: 255.48.15; 255.48.16)

u INFO EUROTRADING — S.A. — București, Splaiul Independenței nr.202A (telefon/fax: 212.73.54)

u ACTA LEGIS — S.R.L. — București, str. Banul Udrea nr. 10, (telefon/fax: 411.91.79)

u CURIER PRESS — S.A. — Brașov, str. Traian Grozăvescu nr. 7 (telefon/fax: 0268/47.05.96)

u MIMPEX — S.R.L. — Hunedoara, str. Ion Creangă nr. 2, bl. 2, ap. 1 (telefon/fax: 0254/71.92.43)

u CALLIOPE — S.R.L. — Ploiești, str. Candiano Popescu nr. 36 (telefon/fax: 0244/51.40.52, 0244/51.48.01)

u ASTOR-MED — S.R.L. — Iași, str. Sucidava nr. 2, bl. U2, sc. C, ap. 2 (telefon/fax: 0232/27.91.76, 0232/25.84.27)