REGLEMENTARE TEHNICĂ din 24 iulie 2024

Redacția Lex24
Publicat in Repertoriu legislativ, 29/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Emitent: MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI ADMINISTRATIEI
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 774 bis din 7 august 2024
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAORDIN 2748 24/07/2024
ART. 1REFERIRE LAHOTARARE 668 13/09/2017
ART. 1REFERIRE LAORDIN 212 02/02/2012
ART. 1REFERIRE LAHG 766 21/11/1997
ART. 1REFERIRE LAREGULAMENT 21/11/1997
ART. 1REFERIRE LALEGE (R) 10 18/01/1995
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulAPROBAT DEORDIN 2748 24/07/2024
ActulCONTINUT DEORDIN 2748 24/07/2024
ActulREFERIT DEORDIN 2748 24/07/2024





Notă
Aprobată prin ORDINUL nr. 2.748 din 24 iulie 2024, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 7 august 2024.
 + 
CUPRINSIntroducere1 Domeniu de aplicare2 Documente de referință3 Definiții, simboluri și prescurtări4 Specificația betonului5 Metoda descriptivă de proiectare a durabilității5.1 Considerații generale5.2 Stabilirea caracteristicilor principale ale betonului proaspăt și întărit5.3 Alegerea materialelor componente5.3.1 Ciment5.3.2 Agregate5.3.3 Apă5.3.4 Aditivi5.3.5 Alte tipuri de materiale5.4 Stabilirea parametrilor compoziției5.4.1 Considerații generale5.4.2 Raport apa eficace/ ciment A_ef/C5.4.3 Dozajul minim de ciment5.4.4 Conținutul minim de aer antrenat6 Metode de performanță a proiectării durabilității6.1 Considerații generale6.2 Stabilirea nivelului de performanță a durabilității betonului6.3 Clase de rezistență la acțiunea mediului ("ERC")7 Proiectarea compoziției7.1 Considerații generale7.2 Parametrii compoziției7.2.1 Tipul de ciment7.2.2 Tipul/ tipurile de aditiv(i)7.2.3 Raportul A_ef/C7.2.4 Dozajul de ciment7.2.5 Consistența betonului7.2.6 Cantitatea de apă7.2.7 Agregate7.3 Calculul componenților7.4 Efectuarea încercărilor inițiale și finalizarea compoziției8. Evaluarea conformității8.1 Beton proaspăt8.2 Beton întăritAnexa A1. Exemple practice de stabilire a compoziției betonului și de verificare a nivelurilor de performanță ale rezistenței la compresiune a betonuluiAnexa A2. Exemple practice de determinare a nivelurilor de performanță a betonului în funcție de acțiunea mediului. Aplicarea metodei de performanță la acțiunea de îngheț-dezgheț și la atacul sulfatic, criterii de evaluare.A2.1 Rezistența la îngheț-dezgheț cu și fără agenți de dezghețareA2.1.1 Metoda de referință slab test, STA2.1.2 Metoda informativă cube test, CTA2.2 Rezistența la atac sulfaticA2.2.1 Aplicație pentru clasa de expunere XA2Anexa A3. Exemple practice privind modul de determinare a clasei de rezistență a betonului la îngheț-dezgheț, la acțiunea carbonatării și la acțiunea clorurilor.A3.1 Determinarea experimentală a clasei de rezistență a betonului la îngheț-dezghețA3.2. Determinarea experimentală a clasei de rezistență la acțiunea carbonatăriiA3.2.1 Determinarea adâncimii de carbonatare a probelor de beton menținute în camera climatică (încercare de referință)A3.2.2 Stabilirea grosimii stratului de acoperire cu beton a armăturii în conformitate cu pr.EN 1992-1-1A3.2.2.1 Procedura pentru determinarea grosimii stratului de acoperire cu beton a armăturii în conformitate cu SR EN 1992-1-1A3.2.2.2 Procedura pentru determinarea grosimii stratului de acoperire cu beton a armăturii în conformitate cu prEN 1992-1-1A3.3 Determinarea experimentală a clasei de rezistență a betonului la acțiunea clorurilorA3.3.1 Considerații generaleA3.3.2 Determinarea experimentală a coeficientului de migrareA3.3.3 Caracteristici ale betoanelor încercateA3.3.4 Stabilirea grosimii stratului de acoperire cu beton a armăturiiA3.3.4.1 Procedura pentru determinarea grosimii stratului de acoperire cu beton a armăturii în conformitate cu SR EN 1992-1-1A3.3.4.2 Procedura pentru determinarea grosimii stratului de acoperire cu beton a armăturii în conformitate cu prEN 1992-1-1Anexa A4. Exemple practice de aplicare a controlului de conformitate pentru caracteristici ale betonului proaspăt și întăritA4.1 Exemple privind aplicarea controlului de conformitate, beton proaspăt, pentru raportul A_ef/C și tasareA4.1.1 Evaluarea conformității pentru raportul A_ef/CA4.1.2 Evaluarea conformității pentru tasareA4.2. Exemple de aplicare a criteriilor de conformitate pentru rezistența la compresiuneA4.2.1 Considerații generaleA4.2.2 Metodologia de aplicare a conformității betonului produs la stațiile de beton pentru familii de betoaneA4.2.3 Exemple de aplicare a controlului de conformitate al rezistenței la compresiune a betonului
 + 
INTRODUCERE(1)Prezentul Ghid detaliază reguli conținute în reglementarea tehnică "Normativ pentru producerea betonului și executarea lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimat – Partea 1: Producerea betonului, indicativ NE 012/1-2022" și prezintă, în principal, aplicații având caracter informativ ale unor reguli privind stabilirea compoziției în funcție de nivelurile de performanță ale betonului pentru structurile turnate in-situ și structurile prefabricate pentru clădiri și construcții inginerești.(2)Prezentul Ghid se aplică în mod obligatoriu împreună cu reglementarea tehnică "Normativ pentru producerea betonului și executarea lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimat. Partea 1: Producerea betonului, indicativ NE 012/1-2022", aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației nr. 53/2023, și care are ca bază standardul SR EN 206+A2:2021 "Beton. Partea 1: Specificație, performanță, producție și conformitate".(3)Numerotarea articolelor și alineatelor la care se face referire în prezentul Ghid, precum și titlurile articolelor sunt corespondente celor din reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022, respectiv din standardul SR EN 206+A2:2021 "Beton. Partea 1: Specificație, performanță, producție și conformitate".(4)Pentru facilitarea înțelegerii și ușurința aplicării, în Ghid se prezintă tabele preluate din reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022 și din standardul SR EN 206+A2:2021, indicându-se numerele corespondente ale acestora din documentele specificate.(5)În principal, au făcut obiectul detalierilor și aplicării, următoarele prevederi și reguli ale reglementării tehnice indicativ NE 012/1-2022:a)stabilirea și proiectarea compoziției betonului;b)principii, concepte și metode referitoare la abordarea descriptivă și de performanță a durabilității;c)clasele de rezistență ale betonului la diferite acțiuni ale mediului;d)evaluarea conformității.(6)Pentru aplicarea acestui Ghid se utilizează standardele române, europene și internaționale la care se face referință (respectiv standardele române identice cu acestea).(7)Prezentul Ghid va fi aplicat, în condiții climatice și geografice specifice României și cu niveluri de protecție stabilite pe baza experienței actuale naționale și internaționale.(8)Prezentul Ghid conține reguli de utilizare și pentru materiale componente ale betonului care sunt acoperite de standarde și agremente tehnice adoptate în România.
1.DOMENIU DE APLICARE(1)Acest Ghid se aplică pentru producerea betonului destinat structurilor turnate in-situ și structurilor prefabricate pentru clădiri și construcții inginerești, pentru următoarele tipuri de beton:a)greu sau de densitate normală;b)preparat pe șantier, preparat într-o stație și gata de utilizare, respectiv produs într-o fabrică de prefabricate;c)compactat, în așa fel încât cantitatea de aer oclus, alta decât din aerul antrenat, să fie neglijabilă.(2)Prezentul Ghid detaliază cerințe prevăzute în reglementarea tehnică "Normativ pentru producerea betonului și executarea lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimat. Partea 1: Producerea betonului, indicativ NE 012/1-2022", în particular pentru:a)alegerea materialelor componente;b)modul de proiectare a compoziției betonului pentru atingerea unor niveluri specifice de performanță, de exemplu rezistența betonului la compresiune, clasele de rezistență la acțiunea mediului în principal în funcție de mediile (clasele) de expunere și durata de viață proiectată a construcțiilor din beton armat;c)metodele de proiectare a durabilității betonului – metoda descriptivă și de performanță;d)aplicarea metodelor experimentale pentru determinarea nivelurilor de performanță necesare, inclusiv încadrarea în diferite clase de rezistență la acțiunea mediului, în funcție de domeniile de utilizare ale betonului încadrat în clase/combinații de clase de expunere la acțiunea mediului înconjurător;e)aplicarea criteriilor de conformitate și evaluarea conformității pentru diferite caracteristici ale betonului.(3)Cerințe complementare sau diferite pot fi date în alte reglementări tehnice/ standarde europene specifice, de exemplu:a)beton rutier sau alte suprafețe circulabile (de exemplu, îmbrăcăminți rutiere din beton în conformitate cu SR EN 13877-1 și SR EN 13877-2);b)tehnologii speciale (de exemplu, beton aplicat prin pulverizare (torcretat) în conformitate cu SR EN 14487-1, 2) sau beton semiuscat (de exemplu, pavele în conformitate cu SR EN 1338).(4)Cerințe complementare sau modalități diferite de efectuare a încercărilor, sunt necesare, de exemplu pentru:a)beton pentru structuri masive (de exemplu: baraje);b)beton predozat;c)beton cu dimensiunea D_max inferioară sau egală cu 4 mm (mortar);d)beton autocompactant (BAC) ce conține agregate ușoare sau grele;e)beton cu structura deschisă (de exemplu beton drenant);f)beton armat dispers cu fibre;g)beton cu agregate reciclate;h)metode experimentale de aplicare a conceptului coeficientului k pentru adaosuri, zgura de furnal granulată, cenușă și silice ultrafină.(5)Prezentul Ghid nu se aplică pentru:a)beton celular;b)beton spumat;c)beton ușor cu masă volumică mai mică de 800 kg/mc;d)beton refractar.(6)Prezentul Ghid nu conține cerințe referitoare la sănătate și securitate, pentru protecția operatorilor în timpul producției, livrării, punerii în operă, tratării și protecției betonului.2.DOCUMENTE DE REFERINȚĂ(1)Documentele de referință minim aplicabile cu caracter legislativ sunt prezentate în continuare:a)Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare;b)Hotărârea Guvernului nr. 668/2017 privind stabilirea condițiilor pentru comercializarea produselor pentru construcții;c)Regulamentul privind agrementul tehnic în construcții – Anexa nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții, cu modificările și completările ulterioare.(2)Documentele prezentate în continuare sunt indispensabile pentru aplicarea acestui ghid. Pentru referințele datate, se aplică numai ediția citată. Pentru referințele nedatate, se aplică ultima ediție a documentului la care se face referire (inclusiv erate și amendamente), cu excepția standardelor armonizate, caz în care trebuie aplicată ediția citată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE).(3)Acest ghid conține trimiteri la referințe datate sau nedatate, prevederi din alte publicații. Aceste referințe sunt citate în locul corespunzător din text și publicațiile sunt enumerate mai jos.(4)În cazul unei referințe la un proiect de standard european, prevederile naționale pot fi aplicate până când acesta este disponibil în forma finală.(5)Standardele naționale de referință sunt prezentate în continuare în Tabelul 1.Tabelul 1. Standarde de referință

1. SR EN 197-1 Ciment – Partea 1: Compoziție, specificații și criterii de conformitate ale cimenturilor uzuale
2. SR EN 197-5 Ciment. Partea 5: Ciment Portland compozit CEM II/C-M și Ciment compozit CEM VI
3. SR EN 197-6 Ciment. Partea 6: Ciment cu materiale de construcții reciclate
4. SR EN 206+A2:2021 Beton. Specificație, performanță, producție și conformitate
5. prEN 206-100 Exposure resistance classes
6. SR EN 1008 Apa de preparare pentru beton – Specificații pentru prelevare, încercare și evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv a apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca apă de preparare pentru beton
7. SR EN 1097-6 încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice și fizice ale agregatelor Partea 6: Determinarea densității și a absorbției de apă a granulelor
8. SR EN 1262 Agenți activi de suprafață. Determinarea valorii pH-ului soluțiilor sau dispersiilor.
9. SR EN 1338 Pavele de beton. Condiții și metode de încercări
10. SR EN 1367-1 încercări pentru determinarea caracteristicilor termice și de alterabilitate ale agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistenței la îngheț-dezgheț
11. SR EN 1367-2 încercări pentru determinarea caracteristicilor termice și de alterabilitate ale agregatelor. Partea 2: încercarea cu sulfat de magneziu
12. SR EN 1990 Eurocod: Bazele proiectării structurilor
13. SR EN 1992 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Standard pe părți
14. prEN 1992-1-1 Eurocode 2: Design of concrete structures — Part 1-1: General rules — Rules for buildings, bridges and civil engineering structures
15. SR ISO 2859-1 Proceduri de eșantionare pentru inspecția prin atribute. Partea 1: Scheme de eșantionare indexate după nivelul de calitate acceptabil (AQL) pentru inspecția lot cu lot.
16. SR EN 12350-1 încercare pe beton proaspăt. Partea 1: Eșantionare
17. SR EN 12350-2 Încercare pe beton proaspăt. Partea 2: Încercare de tasare
18. SR EN 12350-3 Încercare pe beton proaspăt. Partea 3: Încercare Vebe
19. SR EN 12390-1 Încercare pe beton întărit. Partea 1: Formă, dimensiuni și alte cerințe pentru epruvete și tipare
20. SR EN 12390-2 Încercare pe beton întărit. Partea 2: Pregătirea și păstrarea epruvetelor pentru încercări de rezistență
21. SR EN 12390-3 Încercare pe beton întărit. Partea 3: Rezistența la compresiune a epruvetelor
22. SR CEN/TS 12390-9 Încercare pe beton întărit. Partea 9: Rezistență la îngheț-dezgheț cu ajutorul sărurilor de dezghețare. Exfoliere
23. SR EN 12390-10 încercări pe beton întărit. Partea 10: Determinarea rezistenței la carbonatare a betonului la nivelurile atmosferice de dioxid de carbon
24. SR EN 12390-11 Încercări pe beton întărit. Partea 11: Determinarea rezistenței betonului la cloruri, difuzie unidirecțională
25. SR EN 12390-12 Încercări pe beton întărit. Partea 12: Determinarea rezistenței la carbonatare a betonului. Metoda de carbonatare accelerată
26. SR EN 12390-18 Încercări pe beton întărit — Partea 18: Determinarea coeficientului de migrare a clorurilor
27. SR EN 12620 Agregate pentru beton
28. SR EN 13670 Execuția structurilor de beton.
29. SR EN 13877-1 Îmbrăcăminți rutiere de beton. Partea 1: Materiale
30. SR EN 13877-2 Îmbrăcăminți rutiere de beton. Partea 2: Caracteristici funcționale pentru îmbrăcămințile rutiere de beton
31. SR CR 13902 Metode de încercare pentru determinarea raportului apă/ciment în betonul proaspăt
32. SR EN 14216 Ciment. Compoziție, specificații și criterii de conformitate ale cimenturilor speciale cu căldură de hidratare foarte redusă
33. SR EN 14487-1 Beton pulverizat. Partea 1: Definiții, specificații și conformitate
34. SR EN 14487-2 Beton care se aplică prin pulverizare. Partea 2: Executare

(6)Se utilizează cele mai recente ediții ale standardelor române de referință, împreună cu, după caz, anexele naționale, amendamentele și eratele publicate de către organismul național de standardizare.(7)Reglementările tehnice și cercetările prenormative de referință sunt prezentate în continuare în Tabelul 1a.Tabelul 1a. Reglementările tehnice și cercetările prenormative de referință

Nr. crt. Reglementare tehnică/ cercetare prenormativă
1. Normativ pentru producerea betonului și executarea lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimat. Partea 1: Producerea betonului, indicativ NE 012/1-2022, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației nr. 53/2023
2. Normativ pentru producerea și executarea lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimat. Partea 2: Executarea lucrărilor din beton, indicativ NE 012/2-2022, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației nr. 48/2023
3. Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcție a clădirilor, indicativ C107/3-2005, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 2055/2005
4. Normativ pentru protecția anticorozivă a elementelor din beton ale suprastructurilor podurilor expuse factorilor climatici, noxelor și acțiunii fondanților chimici utilizați pe timp de iarnă, indicativ CD 139-2002, aprobat prin Decizia directorului Administrației Naționale a Drumurilor nr. 240/2002
5. Cercetare prenormativă – Stabilirea, în funcție de domeniul de utilizare, a cerințelor pentru caracteristicile betonului determinate prin aplicarea standardelor europene armonizate. Metode bazate pe încercări
6. Procedura privind controlul de stat la producerea și livrarea betonului, indicativ PCC 022/2008, aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și locuințelor și al șefului Cancelariei Primului-Ministru nr. 1392/2815/D.M./2008, cu modificările și completările ulterioare
7. Ghid de proiectare pentru controlul fisurii elementelor masive și pereților structurali de beton armat datorită contracției împiedicate, indicativ GP 115 – 2011, aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 212/2012

(8)Reglementările tehnice de referință citate în acest Ghid se consultă împreună cu lista documentelor normative, aflate în vigoare și publicată de către autoritățile de reglementare de resort.3.DEFINIȚII, SIMBOLURI ȘI PRESCURTĂRI(1)În acest Ghid se utilizează termenii și definițiile, simbolurile și prescurtările din SR EN 206, articolul 3, precum și din reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022, articolul 3.4.SPECIFICAȚIA BETONULUI(1)În conformitate cu reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022 și SR EN 206 specificația tehnică a betonului este întocmită de un elaborator de specificație care este responsabil pentru aceasta, în conformitate cu art. 6 din aceste documente, iar producătorul este responsabil pentru controlul conformității și al producției betonului specificat. În general, elaboratorul de specificații este proiectantul.(2)În cele mai multe cazuri, betonul este definit a fi un beton cu proprietăți specificate, ale cărui proprietăți și caracteristici sunt precizate (comunicate) producătorului de beton care devine responsabil de furnizarea unui beton care satisface aceste proprietăți sau caracteristici suplimentare. A doua categorie este cea a betoanelor cu compoziție prescrisă în care materialele componente și compoziția sunt specificate producătorului care devine responsabil pentru furnizarea unui beton care să respecte compoziția prescrisă. Categoria betoanelor cu compoziție specificată printr-un standard nu face obiectul acestui ghid.(3)La paragraful 6.2.2 al standardului SR EN 206 se prezintă cerințele de bază care trebuie să cuprindă specificația betonului, în general fiind cerințe de bază legate de rezistența la compresiune, clasa de expunere, conținutul de cloruri etc. În ceea ce privește cerința legată de D_sup. și D_inf. se vor face anumite precizări suplimentare. Dimensiunea maximă a agregatelor se specifică în funcție de distanța dintre armături și dimensiunea minimă a secțiunii elementelor fiind necesară verificarea și a posibilității de pompare, unde este cazul. Aceasta este notată cu dg în SR EN 1992-1-1, iar în SR EN 206 este notată cu D_sup. și este definită ca fiind cea mai mare valoare declarată a lui D pentru agregatele cu dimensiunea cea mai mare utilizată efectiv în beton. În SR EN 1992-1-1 modelul de calcul la forța tăietoare ține seama de dimensiunea agregatelor și rezistența lor, prin așa zisul fenomen de "interlock" (forța tăietoare preluată de-a lungul fisurii). În consecință în SR EN 206 se definește valoarea lui D_inf. ca fiind cea mai mică valoare a lui D care poate fi folosită ca dimensiune maximă a agregatelor în rețetă. În prezent nu se prezintă nicio propunere în SR EN 1992-1-1 privind o valoare recomandată pentru D_inf. Totuși numeroase cercetări experimentale au indicat că o valoare a lui D_inf. de 16 mm poate asigura fenomenul de "interlock". Producătorul de beton este liber să aleagă pentru dimensiunea maximă a agregatelor raportul dintre fracțiunile D_inf. / D_sup. sau oricare mărime dintre acestea și să o considere ca valoare declarată pentru dimensiunea cea mai mare utilizată efectiv în beton, D_max.. În consecință, D_sup. și D_inf. prezintă semnificație numai pentru elaboratorul de specificație, iar valoarea D_max. pentru producător. În cazul în care elaboratorul de specificație nu declară valoarea lui D_inf., D_max. va avea valoarea lui D_sup. De exemplu, în cazul în care D_sup. = 32 mm și D_inf. = 8 mm, producătorul va folosi o fracțiune cuprinsă între D/32 și D/8, și va declara valoarea D ca fiind valoarea maximă a mărimii selectate, D_max.(4)Notarea betonului cu proprietăți specificate se efectuează în conformitate cu reglementarea tehnică indicativ NE012/1-2022 și SR EN 206, având în vedere caracteristici ale betonului proaspăt și întărit, precum și mediul în care va fi expus, de exemplu:NE012/1 C30/37 XC4/XF1 D_sup = 32 D_inf = 16 C1 0,20 S3 (se menționează clasa de tasare sau valoarea țintă pentru betonul gata de utilizare și betonul de șantier), în care:● NE012/1 – referință la normativ;● C30/37 – clasa de rezistență la compresiune (Tabelul 12 din SR EN 206 și Tabelul 7 din prezentul Ghid);● XC4/XF1 – combinații de clase de expunere, XC4 – coroziune datorată carbonatării, alternanța umiditate – uscare și XF1 – atac de îngheț- dezgheț fără agenți de dezghețare, saturație moderată cu apă (Tabelele 1 și 1a din NE 012/1, Tabelele 2 și 2a din prezentul Ghid);● D_sup=32mm, D_inf=16mm – dimensiuni ale agregatelor în funcție de care se alege D_max. (a se vedea (3));● C1 0,20 – conținutul maxim de cloruri, definit în Tabelul 15 din SR EN 206;● S3 – clasa de consistență prin tasare (Tabelul 3 din SR EN 206 și Tabelul 5 din prezentul Ghid) așa cum este definită la punctul 4.2.1 din SR EN 206.● dacă producătorul de beton dorește să adauge la notația betonului diferite alte elemente de codificare, acest lucru este posibil cu explicarea codurilor folosite, de exemplu "a" pentru aer antrenat.(5)Având în vedere că cerințele referitoare la clasele de expunere sunt date prin valori limită pentru compoziția betonului și prin clase minime de rezistență la compresiune, clasa de rezistență trebuie să fie specificată întotdeauna ca având cel puțin valoarea minimă corespunzătoare unei anumite clase/combinații de clase de expunere în conformitate cu Tabelele 3 și 4 din prezentul Ghid, respectiv F1.1 și F1.2 din reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022.5.METODA DESCRIPTIVĂ DE PROIECTARE A DURABILITĂȚII5.1.Considerații generale(1)În conformitate cu reglementarea tehnică indicativ Normativul NE 012/1-2022, pentru asigurarea durabilității betonului pot fi aplicate două metode, o metodă descriptivă (A) sau o metodă de performanță (B). În Figura 5.1 se prezintă schema de aplicare a celor două metode, precum și capitolele, respectiv Anexele în care este detaliată aplicarea acestora. Metoda de performanță este prezentată în capitolul 6 al Ghidului.Figura 5.1. Metode de proiectare a durabilității(2)În conformitate cu pct. 5.2.1 din SR EN 206, compoziția betonului și materialele componente vor fi selectate pentru a satisface cerințele specificate pentru betonul proaspăt și întărit, mai ales consistența, rezistența și durabilitatea, luând în considerare metoda de punere în operă a betonului.(3)Valorile și cerințele referitoare la compoziția betonului, clasa minimă de rezistență la compresiune, raport A_ef/C*1 maxim, dozajul minim de ciment, conținutul minim de aer antrenat, când este cazul, precum și altele, sunt menționate în Tabelele 3 și 4 din prezentul Ghid în funcție de clasele/combinațiile de clase de expunere din Tabelele 2 și 2a prezentate în continuare. Trebuie înțeles că valorile și cerințele reglementate trebuie respectate integral și nu selectiv, intrând în sarcina elaboratorului specificației menționarea lor completă în documentații (proiecte).*1 Raportul de masă dintre cantitatea de apa eficace și dozajul de ciment din betonul proaspătTabelul 2. Clase de expunere

Denumirea clasei Descrierea mediului înconjurător Exemple informative ilustrând alegerea claselor de expunere
1. Niciun risc de coroziune sau atac
X0 Beton simplu și fără piese metalice înglobate. Toate expunerile, cu excepția cazurilor de îngheț- dezgheț, de abraziune și de atac chimic.Pentru beton armat sau cu piese metalice înglobate: Foarte uscat Beton la interiorul clădirilor unde conținutul de umiditate al aerului ambiant este foarte redus.
2. Coroziunea datorată carbonatării
Când betonul care conține armături sau piese metalice înglobate, este expus la aer și umiditate, expunerea este clasificată în modul următor:Notă: Condițiile de umiditate luate în considerare sunt cele din betonul ce acoperă armăturile sau piesele metalice înglobate, dar în numeroase cazuri, această umiditate poate fi considerată că reflectă umiditatea ambiantă. În acest caz, o clasificare fondată pe diferite medii ambiante poate fi acceptabilă. Situația nu poate fi aceeași dacă există o barieră între beton și mediul său înconjurător (acoperirea betonului cu un material de protecție).
XC1 Uscat sau permanent umed Beton în interiorul clădirilor unde gradul de umiditate a mediului ambiant este redus (inclusiv bucătăriile, băile și spălătoriile clădirilor de locuit).Beton imersat permanent în apă.
XC2 Umed, rareori uscat Suprafețe de beton în contact cu apa pe termen lung (de exemplu elemente ale rezervoarelor de apă).Un mare număr de fundații.
XC3 Umiditate moderată Beton în interiorul clădirilor unde umiditatea mediului ambiant este medie sau ridicată (bucătării, băi, spălătorii profesionale altele decât cele ale clădirilor de locuit). Beton la exterior, însă la adăpost de intemperii (elemente la care aerul din exterior are acces constant sau des, de exemplu: hale deschise).
XC4 Alternanță umiditate – uscare Suprafețe supuse contactului cu apa, dar care nu intră în clasa de expunere XC2 (elemente exterioare expuse intemperiilor).
3. Coroziunea datorată clorurilor având altă origine decât cea marină
Când betonul care conține armături sau piese metalice înglobate, este în contact cu apa având altă origine decât cea marină, conținând cloruri, inclusiv din sărurile pentru dezghețare, clasele de expunere sunt după cum urmează:Notă: În ceea ce privește condițiile de umiditate, a se vedea secțiunea 2 din acest tabel.
XD1 Umiditate moderată Suprafețe de beton expuse la cloruri transportate de curenți de aer (de exemplu suprafețele expuse agenților de dezghețare de pe suprafața carosabilă, pulverizați și transportați de curenții de aer, la garaje etc.).
XD2 Umed, rar uscat Piscine, rezervoare.Beton expus apelor industriale conținând cloruri.
XD3 Alternanță umiditate – uscare Elemente ale podurilor, ziduri de sprijin, expuse stropirii apei conținând cloruri.Șosele, dalele parcajelor de staționare a vehiculelor.

Tabelul 2. Continuare

Denumirea clasei Descrierea mediului înconjurător Exemple informative ilustrând alegerea claselor de expunere
4. Coroziunea datorată clorurilor din apa de mare
Când betonul care conține armături sau piese metalice înglobate, este pus în contact cu cloruri din apa de mare, sau expus acțiunii aerului ce vehiculează săruri marine, clasele de expunere sunt următoarele:
XS1 Expunere la aerul ce vehiculează săruri marine, însă nu sunt în contact direct cu apa de mare Structuri pe, sau în apropierea litoralului (agresivitatea atmosferică marină acționează asupra construcțiilor din beton, beton armat pe o distanță de 5 km de țărm).
XS2 Imersate în permanență Elemente de structuri marine.
XS3 Zone de variație a nivelului mării, zone supuse stropirii sau ceții Elemente de structuri marine.
5. Atac din îngheț-dezgheț cu sau fără agenți de dezghețare
Când betonul este supus la un atac semnificativ datorat ciclurilor de îngheț-dezgheț, atunci când este umed, clasele de expunere sunt următoarele:
XF1 Saturație moderată cu apă fără agenți de dezghețare Suprafețe verticale ale betonului expuse la ploaie și la îngheț.
XF2 Saturație moderată cu apă, cu agenți de dezghețare Suprafețe verticale ale betonului din lucrări rutiere expuse la îngheț și curenților de aer ce vehiculează agenți de dezghețare.
XF3 Saturație puternică cu apă, fără agenți de dezghețare Suprafețe orizontale ale betonului expuse la ploaie și la îngheț.
XF4 Saturație puternică cu apă, cu agenți de dezghețare sau apă de mare/ape naturale conținând cloruri Șosele și tabliere de pod expuse la agenți de dezghețare. Suprafețele verticale ale betonului expuse la îngheț și supuse direct stropirii cu agenți de dezghețare.Zonele structurilor marine expuse la îngheț și supuse stropirii cu agenți de dezghețare
6. Atac chimic
Când betonul este expus la atac chimic, care survine din soluri naturale, ape de suprafață și ape subterane, clasificarea se face după cum se indică în Tabelul 21). Clasificarea apelor de mare depinde de localizarea geografică, în consecință se aplică clasificarea valabilă pe locul de utilizare a betonului.
XA1 Mediu înconjurător cu agresivitate chimică slabă, conform Tabelului 2*1)
XA2 Mediu înconjurător cu agresivitate chimică moderată, conform Tabelului 2*1)
XA3 Mediu înconjurător cu agresivitate chimică intensă, conform Tabelului 2*1)
7. Solicitarea mecanică a betonului prin uzură
Dacă betonul este supus unor solicitări mecanice care produc uzura acestuia, atunci acest tip de expunere poate fi clasificat după cum urmează:
XM1 Solicitare moderată de uzură Elemente din incinte supuse la circulația vehiculelor echipate cu anvelope.
XM2 Solicitare intensă de uzură Elemente din incinte industriale supuse la circulația stivuitoarelor echipate cu anvelope sau bandaje de cauciuc.
XM3 Solicitare foarte intensă de uzură Elemente din incinte industriale supuse la circulația stivuitoarelor echipate cu bandaje de elastomeri/ metalice sau mașini cu șenile.

Nota 1: Tabelul 2 din reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022Nota 2: Betonul poate fi supus la mai multe din acțiunile descrise în Tabelul 2, în acest caz, condițiile de mediu înconjurător la care el este supus, pot fi exprimate sub formă de combinații de clase de expunere. În Tabelul 2a se prezintă exemple de astfel de combinații. Părțile unui anumit element structural pot fi expuse la diferite acțiuni de mediu.Tabelul 2a. Combinații de clase de expunere

Expunere
Combinații de clase de expunere
Descriere Exemple BNA *1) BA *2) / BP *3)
La interior Interiorul clădirilor cu destinație de locuit sau birouri X0 XC1
Plăcile planșeelor parcajelor subterane în centre comerciale XC4, XD3, XM1
La exterior
Fără îngheț Fundații sub nivelul de îngheț X0 XC2
Cu îngheț dar fără contact cu ploaia Garaje deschise acoperite, pasaje etc. XF1 XC3+XF1
Îngheț și contact cu ploaia Elemente exterioare expuse la ploaie. XF1 XC4+XF1
Îngheț-dezgheț cu agenți de dezghețare Elemente ale infrastructurii rutiere orizontale. XM2+XF4 XM2+XD3+XF4+XC4
Verticale (în zona de stropire). XF4 XF4+XD3+XC4
Mediu marin
Fără contact cu apa de mare (aerul marin până la 5 km de coastă)
Cu îngheț Elemente exterioare ale construcțiilor expuse ploii în zonele litorale. XF2 XC4+ XS1+ XF2
În contact cu apa de mare
Imersate Elemente structurale sub apă. XA1 (XA2) XC1+XS2+XA1 (XA2)
Elemente supuse stropirii Pereții cheiurilor. XF4+XA2 (XA1) XC4+XS3+XF4+XA2 (XA1)
Note: *1) Beton nearmat*2) Beton armat*3) Beton precomprimat

Tabelul 3. Valorile limită pentru compoziția și proprietățile betonului pentru clasele de expunere X0, XC, XD și XS

Clasele de expunere
Niciun risc de coroziune sau atac chimic Coroziunea oțelului beton indusă prin carbonatare Coroziunea oțelului beton datorată clorurilor
Cloruri din alte surse decât apa de mare Cloruri din apa de mare
X0 XC1 XC2 XC3 XC4 XD1 XD2 XD3 XS1 XS2 XS3
Raport maxim apă /ciment *b) 0,65 0,60 0,55 0,50 0,55 0,50 0,45 0,50 0,45 0,45
Clasa minimă de rezistență C12/15 C20/25 C25/30 C30/37 C30/37 C30/37 C30/37 C35/45 C35/45 C35/45 C35/45
Dozaj minim de ciment (kg/mc) 260 280 280 300 300 300 *a) 320 *a) 300 320*a) 340*a)
Conținut minim de aer antrenat (%) - - - - -
Alte condiții - - - - -
*a) Pentru elemente masive (conform definiției de la art.3.1.4.5 din NE 012/1) se folosește un ciment cu căldură de hidratare redusă LH.*b) Se consideră apa eficace (a se vedea definiția dată în SR EN 206 la pct. 3.1.3.4).

(4)Valoarea dozajului de ciment prezentată în Tabelele 3 și 4 este cea minimă și nu există întotdeauna o relație directă între prevederea acestui dozaj și obținerea rezistenței corespunzătoare clasei de rezistență minimă indicată în aceste tabele, fiind în cele mai multe cazuri, necesară majorarea acestuia pentru clasele de consistență și procedeele tehnologice de punere în operă uzual folosite pentru lucrări de construcții. Dimensiunea maximă considerată pentru aceste dozaje este 20…32 mm (art. 2 Anexa F din reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022).

(5)Valorile prezentate în Tabelele 3 și 4 se referă la asigurarea unei durate de viață proiectate de 50 de ani pentru o structură. În cazul necesității asigurării unei durate mai mari, de exemplu 100 de ani, se recomandă aplicarea metodelor de performanță pentru asigurarea durabilității betonului, metode care fac legătura între clasele de rezistență la acțiunea mediului, clasele de expunere și prevederea unei anumite grosimi și calități*2 a stratului de acoperire cu beton a armăturilor. În abordarea actuală din SR EN 1992-1-1 singura măsură aplicabilă, și aceasta numai în cazul coroziunii, este majorarea grosimii stratului de acoperire cu beton a armăturii cu 10 mm în cazul trecerii de la o durată de viață de 50 de ani la 100 de ani, indiferent de clasa de expunere, dar cu respectarea unor clase minime de rezistență la compresiune a betonului în funcție de clasa de expunere, prin majorarea clasei structurale cu două clase, pentru construcțiile obișnuite, de la S4 la S6.* 2 Tratarea și protecția betonului se vor efectua în conformitate cu SR EN 13670 și reglementarea tehnică indicativ NE 012/2 -2022Tabelul 4. Valorile limită pentru compoziția și proprietățile betonului pentru clasele de expunere XF, XA și XM

Clasele de expunere
Atac îngheț-dezgheț Atac chimic Atac mecanic
XF1 XF2 XF3 XF4 XA1 XA2c XA3c XM1 XM2 XM3
Raport maxim apă /ciment *e) 0,50 0,55 0,50 0,50 0,50 0,45 0,55 0,50 0,45 0,55 0,55 0,45 0,45
Clasa minimă de rezistență C30/37 C30/37 C35/45 C30/37 C35/45 C30/37 C30/37 C35/45 C35/45 C30/37 C30/37 C35/45 C35/45
Dozaj minim de ciment (kg/mc) 300 300 320 320 320 340 *d) 300 320 360 300 300 320 320
Conținut minim de aer antrenat (%) - 4,0 *a) - 4,0 *a) - 4,0 *a) - - - -
Alte condiții Agregate rezistente la îngheț-dezgheț conform SR EN 12620, SR EN 1367-1 și SR EN 1367-2 Ciment rezistent la sulfați *b)
*a) Conținutul de aer antrenat se stabilește în funcție de dimensiunea maximă a granulei în conformitate cu 5.4.3 din NE012/1. Dacă betonul nu conține aer antrenat cu intenție, atunci performanța betonului se măsoară conform unei metode de încercări adecvate, în comparație cu un beton pentru care a fost stabilită rezistența la îngheț-dezgheț pentru clasa de expunere corespunzătoare.*b)Tratarea suprafeței betonului prin metode ce conferă suprafeței proprietăți superioare de impermeabilizare/ durificare, de exemplu tratare prin vacuumare.*c)Când prezența de SO_4^(2-) conduce la o clasă de expunere XA2 și XA3 este esențial să fie utilizat un ciment rezistent la sulfați (a se vedea și Tabelele 8..11 din prezentul Ghid sau Tabelele F.2 din NE012/1).*d) În cazul expunerii în zonele marine se utilizează cimenturi rezistente la acțiunea apei de mare (combinațiile specifice ale claselor de expunere).*e) Se consideră apa eficace (a se vedea definiția dată în SR EN 206 la pct. 3.1.3.4).

(6)Exemple de aplicare a metodei descriptive de proiectare a durabilității se prezintă în Anexa A1.(7)Durabilitatea structurilor din beton este asigurată dacă:● clasele de expunere au fost selectate corect;● grosimea stratului de acoperire cu beton este cea corespunzătoare în conformitate cu SR EN 1992-1-1;● betonul este pus în operă în mod corespunzător, compactat și tratat/protejat în conformitate cu reglementarea tehnică indicativ NE 012/2-2022;● este realizată o întreținere corespunzătoare.Notă: Pentru asigurarea duratei de viață proiectate, nivelul de exigență al urmăririi în timp de-a lungul duratei de viață (serviciu) a structurii, în special în prima parte a acesteia, este foarte important. O inspecție corespunzătoare din punct de vedere tehnic și suficient de detaliată, în funcție de gradul (categoria) de importanță al structurii, efectuată de-a lungul perioadei de viață (serviciu) va oferi proprietarului/ administratorului posibilitatea de a aplica operativ măsuri eficiente de întreținere.5.2.Stabilirea caracteristicilor principale ale betonului proaspăt și întărit(1)Nivelurile de performanță ale betonului se pot defini în funcție de starea acestuia, în beton proaspăt și beton întărit.(2)Betonul obișnuit, proaspăt, este clasificat, în principal, în funcție de consistența sa.(3)Dintre clasele de consistență, cea mai folosită în lucrările uzuale de construcții este clasa de tasare, notată cu S în conformitate cu Tabelul 5 din prezentul Ghid, ce reproduce parțial Tabelul 3 din SR EN 206. Consistența poate fi specificată și printr-o valoare țintă.Tabelul 5. Clase de tasare

Clasă Tasare, încercare în conformitate cu SR EN 12350-2 (mm)
S1 de la 10 până la 40
S2 de la 50 până la 90
S3 de la 100 până la 150
S4 de la 160 până la 210

(4)Consistența trebuie menționată în specificația betonului și este prevăzută de către elaboratorul de specificație în funcție de anumiți factori legați de dimensiunile, caracteristicile armării elementului și tehnologia de punere în operă a betonului, de exemplu prin pompare. Betoanele denumite vârtoase/semiuscate/semiumede, de clasă de tasare mai mică de S2, pot fi transportate doar cu basculanta/bena (sau cu skip-ul/ banda transportoare în cazul elementelor prefabricate) și vor fi vibrate energic cu echipamente speciale. În cazul betonului rutier, este util să fie specificată consistența prin timpul Vebe (în conformitate cu SR EN 12350-3). Consistența betoanelor autocompactante (BAC) se verifică prin intermediul unor metode specifice. Betoanele de clase de tasare mai mari sau egale cu S3 pot fi puse în operă prin pompare, cu adaptarea D_max. în funcție de diametrul minim al coloanei de pompare. Indiferent de modalitatea aleasă de punere în operă, aceasta trebuie să se facă în conformitate cu prevederile specifice ale SR EN 13670 și reglementarea tehnică indicativ NE 012/22022, standardelor specifice (ex. betonul aplicat prin pulverizare – beton torcretat) sau agrementelor tehnice elaborate pentru procedee sau tehnologii speciale de preparare/ punere în operă.(5)În mod orientativ, pentru lucrări obișnuite de construcții, elaboratorul de specificații va stabili clasa de tasare a betonului proaspăt, având în vedere prevederile Tabelului 6.Tabelul 6. Stabilirea tasării în funcție de tipurile de elemente turnate

Tipul de elemente turnate Tasare după „S” (mm) Clasa de tasare „S”
Fundații din beton simplu sau slab armat, pardoseli industriale, betoane masive 10-40 S1
50-90 S2
100-150 S3
Fundații din beton armat, stâlpi, grinzi, pereți structurali, recipienți și monolitizări 100-150 S3
160-210 S4
Elemente sau monolitizări cu armături dese sau cu dificultăți de compactare, cămășuieli, elemente cu secțiuni reduse 160-210 S4

Nota 1: O clasă de tasare redusă (S1, S2) sau ridicată (S4) nu exclude obligativitatea vibrării la punerea în operă, adaptată în consecință.Nota 2: Pentru betoanele rutiere ale plaformelor industriale, puse în operă cu mașini de turnare continuă în cofraje glisante, consistența poate fi determinată și prin timpul VE-BE, conform reglementării tehnice Normativ pentru executarea îmbrăcăminților rutiere din beton de ciment în sistem de cofraje fixe și glisante indicativ NE 014-2002, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1718/2002.

(6)Principala caracteristică a betonului întărit este rezistența la compresiune, caracterizată prin clasa de rezistență la compresiune care reprezintă rezistența caracteristică la compresiune la 28 de zile măsurată pe cilindri cu diametrul 150 mm și înălțimea de 300 mm sau pe cuburi cu latura de 150 mm în conformitate cu SR EN 12390-3. În Tabelul 7 (Tabelul 12 din SR EN 206) se prezintă clasele de rezistență pentru betoanele cu densitate normală și betoanele grele.Tabelul 7. Clase de rezistență la compresiune pentru betoanele cu densitate normală și betoanele grele

Clasă de rezistență la compresiune Rezistență caracteristică minimă pe cilindriF_(ck,cyl)(N/mmp) Rezistență caracteristică minimă pe cuburiF_(ck,cube)(N/mmp)
C8/10 8 10
C12/15 12 15
C16/20 16 20
C20/25 20 25
C25/30 25 30
C30/37 30 37
C35/45 35 45
C40/50 40 50
C45/55 45 55
C50/60 50 60
C55/67 55 67
C60/75 60 75
C70/85 70 85
C80/95 80 95
C90/105 90 105
C100/115 100 115

(7)Alegerea clasei de rezistență la compresiune a betonului se face pe criterii ce țin de calculul structural, precum și prin considerarea unei clase minime pe baza încadrării elementului/structurii în clase de expunere în conformitate cu Tabelele 2, 2a, 3 și 4 (proiectarea durabilității). Se va lua în considerare întotdeauna valoarea maximă (acoperitoare) dintre acestea, recomandându-se efectuarea proiectării durabilității înaintea calculelor structurale.(8)Pentru betoane utilizate la lucrări complementare structurii (de ex. egalizări, umpluturi etc.) se pot utiliza clase inferioare clasei C12/15 precizate pentru X0.5.3.Stabilirea materialelor componenteStabilirea materialelor componente se face în conformitate cu reglementările și agrementele tehnice aplicabile, în vigoare.5.3.1.Ciment(1)Cimenturile utilizate în beton trebuie să fie în conformitate cu SR EN 197-1, SR EN 197-5 sau SR EN 197-6. În cazurile speciale de utilizare a betonului în structuri masive, cimenturile vor fi obligatoriu cu căldură de hidratare redusă ("LH"), în conformitate cu SR EN 197-1 sau SR EN 14216. Conform reglementării tehnice indicativ NE 012/1- 2022 (art. 3.1.4.5.) și a reglementării tehnice "Normativ pentru producerea betonului și executarea lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimat – Partea 2: Executarea lucrărilor din beton, indicativ NE 012/2, aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației nr. 28/2023 (art. FII.3.15) – care ambele se corelează cu reglementarea tehnică Ghid de proiectare pentru controlul fisurii elementelor masive și pereților structurali de beton armat datorită contracției împiedicate, indicativ GP 115 – 2011, aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 212/2012 – se consideră element masiv acel element a cărui cea mai mică dimensiune este de cel puțin 0,8 m sau cele cu grosimea mai mare de 0,5 m, dacă volumul acestora depășește 100 mc. Conform ghidului de proiectare indicativ GP 115 – 2011 (art. 2.2) „elementele masive sunt acele elemente care au un volum de beton și dimensiuni suficient de mari pentru a necesita luarea unor măsuri speciale cu privire la căldura generată de hidratarea cimentului. De regulă, elementele masive au grosimi de peste 0,50 m (de exemplu, elevații ale infrastructurii clădirilor, ziduri de sprijin, pile, culei, fundații radier etc.)”, dar în practică s-au întâlnit situații în care căldura de hidratare a condus la gradienți de temperatură excesivi chiar și pentru grosimi mai reduse ale elementelor (în corelare cu temperaturile la care s-au turnat betoanele respective).(2)Domeniile de utilizare ale cimenturilor se stabilesc în conformitate cu reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022, Tabelele F 2.1…F2.4, reproduse în prezentul Ghid prin Tabelele 8….11.Tabelul 8. Domenii de utilizare pentru cimenturi conform standardelor SR EN 197-1, SR EN 206 și NE012/1*a)

Tip ciment Clasele de expunere
Niciun risc de coroziune sau atac chimic Coroziunea oțelului beton indusă prin carbonatare Coroziunea oțelului beton datorată clorurilor
Cloruri din alte surse decât apa de mare Cloruri din apa de mare
XO XC1 XC2 XC3 XC4 XD1 XD2 XD3 XS1 XS2 XS3
CEM I X X X X X X X X X X X
CEM II A/B S X X X X X X X X X X X
A/B V X X X X X X X X X X X
A LL X X X X X X X X X X X
B X X X O O O O O O O O
A L X X X X X X X X X X X
B X X X O O O O O O O O
A M Se utilizează în conformitate cu prevederile Tabelelor 9 și 10
B Se utilizează în conformitate cu prevederile Tabelelor 9 și 10
CEM III A X X X X X X X X X X X
CEM III B*e) X O O O O O O O O O O
CEM III C*e) X O O O O O O O O O O

Notă: În cazul utilizării altor tipuri de cimenturi fabricate în conformitate cu SR EN 197-1, domeniile de utilizare se stabilesc pe baza demonstrării performanțelor în conformitate cu Anexa normativă J din reglementarea tehnică NE 012/1-2022.Tabelul 8. (continuare)

Tip ciment Clasele de expunere
Atac îngheț-dezgheț Atac chimic Atac mecanic
XF1 XF2 XF3 XF4 XA1 XA2*c) XA3*c) XM1 XM2 XM3
CEM I X X X X X X X X X X
CEM II A /B S X X X X X X X X X X
A V X X X X X X X X X X
B X O O O X X X X X X
A LL X X X X X X X X X X
B O O O O O O O O O O
A L O O O O X X X X X X
B O O O O O O O O O O
A M Se utilizează în conformitate cu prevederile Tabelelor 9 și 10
B Se utilizează în conformitate cu prevederile Tabelelor 9 și 10
CEM III A X X X X*b) X X*d) X*d) X X X
CEM III B*e) O O O O O O O O O O
X Se poate aplica.0 Nu se aplică (din lipsa experienței naționale).*a) Prezentul tabel prezintă domeniile de utilizare a unor cimenturi fabricate în conformitate cu SR EN 197-1. Condițiile de utilizare a cimenturilor sunt formulate la 5.1.2.din reglementarea tehnică indicativ NE 012/12022*b) Se utilizează CEM III având clasa de rezistență ≥ 42,5 sau ≥ 32,5 cu zgură în cantitate ≤ 50 % din masă, exclusiv ghipsul, în cazul demonstrării comportării corespunzătoare la acțiunile de îngheț-dezgheț și agenți de dezghețare sau apa de mare / lacuri sărate.*c) Când prezența de SO_4^2- conduce la o clasă de expunere XA2 și XA3 este esențial să fie utilizat un ciment rezistent la sulfați în conformitate cu SR EN 197-1*d) Se poate aplica, pe baza demonstrării performanțelor în conformitate cu Anexa normativă J din reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022*e) Se poate aplica pentru anumite expuneri pe baza demonstrării performanțelor în conformitate cu Anexa normativă J din reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022

Tabelul 9. Domenii de utilizare pentru cimenturi de tip CEM II-M, IV, V și VI conform standardelor SR EN 197-1 și SR EN 197-5

Tip ciment Clasele de expunere
Niciun risc de coroziune sau atac chimic Coroziunea oțelului beton indusă prin carbonatare Coroziunea oțelului beton datorată clorurilor
Cloruri din alte surse decât apa de mare Cloruri din apa de mare
XO XC1 XC2 XC3 XC4 XD1 XD2 XD3 XS1 XS2 XS3
CEM II M A S-LL X X X X X X X X X X X
S-V; V-LL X X X X X X X X X X X
B S-V X X X X X X X X X X X
S-LL; V-LL X X X C C C O O O O O
CEM II M B S-V-LL X C C O O O O O O O O
CEM II M C*b) S-V; S-LL; V-LL X O O O O O O O O O O
CEM IVA*b) X O O O O O O O O O O
CEM IVBb*b) X O O O O O O O O O O
CEM VA*b) X O O O O O O O O O O
CEM VB*b) X O O O O O O O O O O
CEM VI*b) S-V; S-LL; V-LL X O O O O O O O O O O

Tabelul 9. (continuare)

Tip ciment Clasele de expunere
Atac îngheț-dezgheț Atac chimic Atac mecanic
XF1 XF2 XF3 XF4 XA1 XA2*a) XA3*a) XM1 XM2 XM3
CEM II M A S-LL X X X X X X X X X X
S-V ; V-LL X C X C X X X X X X
B S-V X C C C X X X X X X
S-LL; V-LL C*e) C*e) C*(c;e) C*(d;e) O O O X O O
CEM II M C*b) S-V; S-LL; V-LL O O O O O O O O O O
CEM IVA*b) O O O O O O O O O O
CEM IVB*b) O O O O X X X O O O
CEM VA*b) O O O O O O O O O O
CEM VB*b) O O O O O O O O O O
CEM VI*b) S-V; S-LL; V-LL O O O O O O O O O O
X Se poate aplica;O Nu se aplică (din lipsa experienței naționale)C Aplicare condiționată de demonstrarea performanțelor conform Anexei normative J din reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022.*a) Când prezența de SO_4^(2-) conduce la o clasă de expunere XA2 și XA3 este esențial să fie utilizat un ciment rezistent la sulfați în conformitate cu SR EN 197-1*b) Se poate aplica pentru alte expuneri pe baza demonstrării performanțelor în conformitate cu Anexa normativă J din NE 012/1 *c) Se poate aplica pentru beton cu aer antrenat*d) Pentru aplicații specifice se tratează suprafața betonului prin acoperire cu pelicule de protecție sau șlefuire mecanică în conformitate cu CD 139*e) Se pot utiliza pe baza demonstrării performanțelor în conformitate cu Anexa normativă J din reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022. În cazul în care procentul de calcar (exclusiv ghips) depășeste 15% LL, cimenturile trebuie să îndeplinească toate criteriile de performanță pentru rezistența la îngheț-dezgheț, metodele ST și CT aplicabile.

Tabelul 10. Exemple de utilizare a unor tipuri de cimenturi pentru diferite combinații de clase de expunere

Component / Construcție Clase de expunere relevante pentru proiectare CEM I CEM II CEM III
SA-LLA-V V*2)A-L*3) B-LLB-L A-MB-M A
Beton simplu (nearmat) X0 X X X X Se utilizează X
Elemente protejate împotriva înghețului (în interior sau în apă) XC1, XC2, XC3, XC4 X X X X*5) X
Elemente exterioare XC, XF1 X X X O X
Construcții hidrotehnice XC, XF3 X X X O X
Elemente exterioare supuse la îngheț-dezgheț și agenți de dezghețare XC, XD, XF2, XF4 X X O O X*1)
Structuri marine XC, XS, XF2, XF4 X X O O X*1)
Atac chimic*4)4 XA X X X O X
Zone cu trafic XF4, XM X X O O X*1)
Abraziune fără îngheț-dezgheț XM X X X O X
X Se poate aplicaO Nu se aplică (din lipsa experienței naționale)*1) Pentru expunere în clasa XF4: se va utiliza, in cazul demonstrării comportării corespunzătoare a betonului aflat supus acțiunilor de îngheț-dezgheț și agenți de dezghețare sau apă de mare / lacuri sărate, numai CEM III A cu clasa de rezistență ≥ 42,5 sau ≥ 32,5 R cu zgură în cantitate ≤ 50 % din masă.*2) CEM II/B-V nu se va utiliza pentru clasa de expunere XF3.*3) Nu se utilizează pentru clasele de expunere XF1 și XF3.*4) În caz de atac chimic sulfatic peste clasa de expunere XA1 este obligatorie utilizarea cimenturilor rezistente la sulfați. Pentru CEM III A a se vedea Tabelul 8 și Anexa normativă J din reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022.*5) Nu se utilizează pentru clasele de expunere XC3 și XC4, decât în cazul demonstrării performanțelor conform Anexei J din reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022.

Tabelul 11. Exemple privind utilizarea cimenturilor de tip CEM II-M (funcție de componența principalilor constituenți), fabricate în conformitate cu standardul SR EN 197-1

Component / Construcție CEM II-M
Clase de expunere relevante pentru proiectare A S-LLS-V A V-LL B S-V B S-LLV-LL
Beton simplu (nearmat) X0 X X X X
Elemente protejate împotriva înghețului (în interior sau în apă) XC1, XC2, XC3, XC4 X X X C*3)
Elemente exterioare XC, XF1 X X X C*3)
Construcții hidrotehnice XC, XF3 X X C C*4)
Elemente exterioare supuse la îngheț-dezgheț și agenți de dezghețare XC, XD, XF2, XF4 X 0 C C*4)
Structuri marine XC, XS, XF2, XF4 X X 0 0
Atac chimic*1) XA X X X 0
Zone cu trafic XF4, XM X2 0 0 0
Abraziune fără îngheț-dezgheț XM X X X 0
X Se poate aplica; 0 Nu se aplică (din lipsa experienței naționale).C Aplicare condiționată de demonstrarea performanțelor conform Anexei normative J din NE 012/1.*1) În caz de atac chimic sulfatic, peste clasa de expunere XA1 se utilizează ciment rezistent la sulfați (a se vedea Tabelele 8 și 10)*2) Nu este permisă utilizarea pentru beton de drumuri.*3) Se poate utiliza pentru clasele de expunere XC3, XC4 și XF1, pe baza demonstrării performanțelor în conformitate cu Anexa normativă J din reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022. A se vedea și Tabelul 9.*4) Se poate utiliza pentru clasele de expunere XC3, XC4, XF2, XF3 și XF4 pe baza demonstrării performanțelor în conformitate cu Anexa normativă J din reglementarea tehnică NE 012/1-2022. A se vedea și Tabelul 9.

(3)Prevederile acestor tabele au suferit modificări față de ediția anterioară a reglementării tehnice indicativ NE 012/1 din anul 2007, având în vedere rezultatele unor cercetări experimentale efectuate în țară, experiența internațională, precum și dezvoltarea și aplicarea unor metode experimentale performante, unele din ele accelerate. Având în vedere necesitatea extinderii domeniilor de aplicare a cimenturilor cu adaosuri, legată în principal de reducerea emisiilor de CO2 și eficientizarea consumului de energie, s-a căutat să se aplice metode experimentale care să conducă la stabilirea domeniilor de utilizare, astfel încât indiferent de tipurile de cimenturi utilizate, să se poată asigura o aceeași durată de viață proiectată pentru structurile din beton, încadrabilă în categorii de durate de viață conform SR EN 1990.(4)Aplicarea prevederilor Tabelelor 8 11 se face având în vedere situații distincte specificate cu claritate:a)cimenturi care pot fi utilizate în anumite medii/clase de expunere (X);b)cimenturi care nu pot fi utilizate în anumite medii/clase de expunere (0);c)cimenturi care pot fi utilizate în anumite clase de expunere condiționat de atingerea unor niveluri de performanță specifice mediului în care se dorește utilizarea lor, prin aplicarea unor metode de proiectare de performanță a durabilității în conformitate cu Anexa J a reglementării tehnice indicativ NE 012/1-2022 (C).Se observă că, practic, metoda descriptivă de proiectare a durabilității poate fi aplicată numai în cazul situațiilor (a) și (b).(5)Alegerea tipului și clasei de rezistență a cimentului (32,5, 42,5 sau 52,5) trebuie să mai țină seama și de următoarele aspecte:a)clasa de rezistență a betonului;b)tehnologia de punere în operă a betonului, inclusiv în ceea ce privește temperatura mediului ambiant;c)utilizarea finală a betonului (aplicația);d)condițiile de tratare (de ex. termică);e)dimensiunile elementului/ structurii;f)reactivitatea potențială a agregatelor față de alcaliile din materialele componente.(6)Detalii privind alegerea tipului de ciment în ceea ce privește atingerea rezistenței la 28 de zile, în condiții normale, respectiv în condiții speciale de temperatură, sunt prezentate în Anexa M a reglementării tehnice indicativ NE 012/1-2022.(7)Conținutul de părți fine din beton în funcție de clasa de beton, dozajul de beton și dimensiunile agregatelor sunt prezentate în Tabelele 12 și 13 (Tabelele F 3.1 și F 3.2 din reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022).Tabelul 12. Conținutul maxim admis de părți fine în betonul preparat cu agregate având dimensiunea granulelor cuprinsă de la 16 mm până la 63 mm pentru betoane uzuale de clasă ≤ C50/60

Dozaj ciment (kg/mc) Conținut maxim în părți fine (kg/mc) <0,125 mm
≤ 300 400
300 … 400 Dozaj de ciment + 100
≥ 400 500

Tabelul 13. Conținutul maxim admis de părți fine în betonul preparat cu agregate având dimensiunea granulelor cuprinsă de la 16 mm până la 63 mm pentru betoane uzuale de clasă > C50/60

Dozaj ciment (kg/mc) Conținut maxim în părți fine (kg/mc) <0,125 mm
≤400 500
400 … 450 Dozaj de ciment + 100
450 … 500 550
≥ 500 600

5.3.2.Agregate(1)Aptitudinea de utilizare pentru agregate este stabilită, în general, în conformitate cu SR EN 12620.(2)Dimensiunea maximă a agregatului se stabilește în funcție de mai mulți parametri legați de dimensiunea minimă a elementului structural (D), distanța dintre barele de armătură (sl), necesitatea (cerința beneficiarului) ca betonul să fie pompat și grosimea stratului de acoperire cu beton (c_min), recomandându-se:● D_max. ● D_max. ● D_max. <1,3 c_min.(3)D max. are aceeași semnificație cu notația dg din SR EN 1992-1-1.(4)Alegerea dimensiunii maxime a agregatului se face și în funcție de tehnologia de punere în operă, în cazul betoanelor pompate, recomandându-se ca D_max. (5)Zonele de granulozitate recomandate pentru prepararea betonului obișnuit sunt indicate în Anexa L a reglementării tehnice indicativ NE 012/1-2022. În cazuri speciale, de exemplu pentru betoanele autocompactante, este posibilă o încadrare diferită. În anumite cazuri, când aspectul betonului proaspăt este corespunzător și nu influențează negativ punerea în operă, se admit abateri de la curbele recomandate în Anexa L, verificându-se totodată caracteristicile betonului întărit.(6)Utilizarea agregatelor recuperate sau reciclate se face în conformitate cu regulile prezentate în reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022 și SR EN 206, pct. 5.2.3.3 pentru agregate recuperate, respectiv Anexa E pentru agregate reciclate.(7)Tipurile de agregate se aleg și în funcție de rezistența betonului ce se proiectează, betoanele de înaltă rezistență sau cele rutiere (BcR) necesitând folosirea de agregate concasate pentru sorturile mari.(8)Având în vedere abordarea actuală din reglementarea tehnică indicativ NE 012/12022 privind considerarea raportului de masă dintre conținutul de apă eficace și cantitatea de ciment din betonul proaspăt (apa eficace A_ef reprezentând diferența dintre cantitatea totală de apă conținută în beton A_t și cantitatea de apă absorbită de agregate A_WA24) determinarea absorbției de apă a agregatelor este obligatorie pentru producătorul de agregate și respectiv pentru producătorul de beton, aceasta efectuându-se în conformitate cu SR EN 1097-6.(9)Se va face controlul materialelor componente conform reglementării tehnice indicativ NE 012/1-2022 Tabel 4a și 5a, controlul echipamentelor conform Tabel 28 și 6a, respectiv controlul procedurilor de producție și al proprietăților betonului Tabel 29 și 7a.5.3.3.Apa(1)Apa de amestecare va îndeplini cerințele prevăzute în SR EN 1008.5.3.4.Aditivi(1)Aditivii vor fi utilizați obligatoriu, în conformitate cu prevederile reglementării tehnice indicativ NE 012/1-2022, fiind necesară verificarea inițială a compatibilității acestora, în cazurile în care se utilizează mai mulți aditivi.(2)În cazul în care cantitatea totală de aditivi este mai mare de 3 l/mc, aceasta se va lua în considerare la calculul raportului A_ef/C.(3)Aditivii reducători de apă/plastifianți, respectiv intens reducători de apă/ superplastifianți, se utilizează în toate cazurile având în vedere rolul principal de reducere a raportului A_ef/C sau de creștere a lucrabilității la raport A_ef/C constant. Aceste tipuri de aditivi se asociază în cazurile în care betonul este expus la îngheț-dezgheț cu utilizarea aditivilor antrenori de aer în clasele de expunere XF4, în mod obligatoriu și ca alternativă în cazul claselor de expunere XF2 și XF3, în conformitate cu Tabelul 4.(4)Utilizarea altor tipuri de aditivi se face în funcție de tehnologie, de condițiile de mediu la punerea în operă, caracteristici speciale precizate în proiect sau la punerea în operă. Condițiile de utilizare a aditivilor sunt date în Tabelul 2a din reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022.(5)Se vor verifica posibilele efecte secundare ale aditivilor în cadrul încercărilor inițiale.(6)Consistența comandată a betonului obișnuit se referă la valoarea obținută și verificabilă la locul de punere în operă.5.3.5.Alte tipuri de materiale(1)Betonul mai poate conține și alte componente cum ar fi, de exemplu, diferite adaosuri sau fibre pentru armare dispersă. Detalierea utilizării acestor componente nu face obiectul prezentului Ghid, fiind necesare reglementări independente, având în vedere complexitatea și particularitățile betoanelor ce au în componență astfel de materiale.5.4.Stabilirea parametrilor compoziției5.4.1.Considerații generale(1)Stabilirea parametrilor compoziției se va face în funcție de anumiți factori care sunt importanți în vederea asigurării rezistenței la compresiune și a altor caracteristici fizico- mecanice ale betonului, precum și pentru asigurarea unei comportări corespunzătoare pe durata de viață proiectată a structurilor din beton.(2)Rezistența la compresiune, respectiv clasa de rezistență la compresiune se alege ca fiind cea mai mare dintre valorile rezultate pe criterii de rezistență (rezultatul calculului structural), respectiv din condițiile de asigurare a durabilității în diferite medii de expunere în conformitate cu Tabelele 3 și 4.(3)Abordarea descriptivă care reprezintă varianta de bază prezentată în reglementarea tehnică NE 012/1-2022 și SR EN 206 prezintă valori limită și caracteristici ale betonului în funcție de o anumită clasă de expunere «X» în cazul unei durate de viață proiectate prevăzute de 50 de ani.(4)În conformitate cu SR EN 206 (Anexa F, Tabelele F1), valorile limită ale raportului maxim A_ef/C și dozajul minim de ciment se vor aplica în toate cazurile, în timp ce condițiile referitoare la clasa de rezistență minimă (care reprezintă o condiție de performanță) se specifică suplimentar. Dar, în mod evident condiția de clasă minimă din Tabelele 3 și 4 este deosebit de importantă, având în vedere atât faptul că este o caracteristică esențială în specificația betonului asociată cu cerința fundamentală de rezistență și durabilitate a structurilor din beton, dar și legat de posibilitățile de verificare ulterioare, mult mai facile și accesibile față de celelalte cerințe inițiale de durabilitate, precum raportul maxim A_ef/C și respectiv dozajul minim de ciment.5.4.2.Raport apa eficace/ciment, A_ef/C(1)Raportul A_ef/C este parametrul esențial pentru asigurarea rezistenței (la toate termenele de încercare) și durabilității betonului, acesta putând fi estimat conform SR CR 13902.(2)Raportul A_ef/C se stabilește din condiția realizării clasei de rezistență prescrisă și diferă în funcție de tipul de ciment și de clasa de rezistență a acestuia, de curba granolumetrică a agregatelor, de utilizarea adaosurilor și fibrelor, valoarea aleasă nu va fi mai mare decât cea limită indicată în Tabelele 3 și 4 în funcție de clasele de expunere.(3)Raportul A_ef/C se calculează după alegerea raportului At/C (At – cantitatea totală de apă care reprezintă cantitatea de apă introdusă în compoziția betonului, inclusiv cantitatea de aditiv, dacă aceasta este mai mare de 3 l/mc), în cazurile speciale ale unor betoane supuse presiunii unor lichide și în funcție de anumite cerințe legate de asigurarea unor grade de permeabilitate în conformitate cu Tabelul 14 (pct.5.5.3(4) din reglementarea tehnică NE 012/1-2022), ulterior fiind necesară verificarea experimentală pentru încadrarea în gradul de permeabilitate corespunzător.Tabelul 14. Valoarea raportului maxim At/C pentru asigurarea unor grade de permeabilitate

Grad permeabilitate Raport A_t/C
P_4^10 ≤ 0,60
P_8^10 ≤ 0,50
P_12^10 ≤ 0,45

(4)În general, pentru stabilirea compoziției betonului, inițial se poate considera valoarea raportului maxim A_ef/C impus pentru o anumită clasă de beton în funcție de încadrarea în anumite clase de expunere (Tabelele 3 și 4).5.4.3.Dozajul minim de ciment(1)Dozajul minim de ciment obligatoriu este corelat cu raportul A_ef/C maxim și cu obținerea unei anumite clase minime de rezistență la compresiune.(2)Dozajul minim de ciment indicat în Tabelele 3 și 4 este consecința necesității realizării unei structuri compacte (suficient de dense) a betonului, corelată cu gradul de agresivitate al mediului și nu trebuie interpretat ca având o valoare fixă, obligatoriu a fi respectată și asociată cu o anumită clasă de rezistență la compresiune, ci doar ca un prag minim, dozajul utilizat în mod efectiv nesituându-se sub această valoare.5.4.4.Conținutul minim de aer antrenat(1)Utilizarea aditivilor antrenori de aer îmbunătățește substanțial rezistența la îngheț-dezgheț a betonului, fiind necesară prevederea unui conținut minim în conformitate cu Tabelele 3 și 4 pentru clasa de expunere XF4 în mod obligatoriu și respectiv XF2 și XF3 ca variante ale unor compoziții. Adăugarea aditivilor antrenori de aer în compoziția betonului, cu respectarea dozajului minim este o obligație a producătorului de beton, iar verificarea conținutului minim de aer antrenat la locul de punere în operă a betonului, intră în sarcina executantului.6.METODE DE PERFORMANTĂ A PROIECTĂRII DURABILITĂȚII6.1.Considerații generale(1)Standardul SR EN 206 a introdus principii legate de performanță, iar aceste concepte au fost detaliate în reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022 pentru a servi ca alternativă pentru conceptul valorilor limită ale compoziției betonului.(2)Principiile conceptului de performanță echivalentă a betonului au fost introduse în scopul permiterii unor modificări ale compoziției urmărind obținerea unor performanțe echivalente pentru un beton "candidat" (având diferite materiale componente, inclusiv diferite tipuri de ciment) cu cele ale betonului de referință.(3)Apariția unor standarde europene care conțin metode de încercare bazate pe performanță, SR CEN/TS 12390-9, SR EN 12390-10 și SR EN 12390-11, a creat condițiile pentru aplicarea unor proceduri de determinare a durabilității echivalente.(4)În reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022 sunt prezentate metode bazate pe performanță pentru durabilitate, detaliate în Anexa J. S-au stabilit astfel metode de performanță aplicabile pentru rezistența la îngheț-dezgheț (XF), coroziune datorată carbonatării (XC) sau acțiunii clorurilor (XD, XS) și respectiv atac sulfatic (XA).(5)Trebuie subliniat că această abordare completează metoda descriptivă a valorilor limită a compozițiilor, în sensul că respectă cerințele referitoare la compoziția betonului din Anexa F a reglementării tehnice indicativ NE 012/1-2022 făcând totodată posibilă testarea unor materiale noi, în special cimenturi cu amprentă mai redusă de CO2, în vederea stabilirii și/sau extinderii unor domenii de utilizare a acestora.(6)Conceptul de performanță privind durabilitatea produsului final (betonul) poate fi aplicat în mai multe moduri:a)prepararea unor betoane utilizând aceiași parametri de compoziție pentru un ciment etalon, "de referință", care a trecut "proba timpului", precum și pentru un ciment "candidat", determinarea și compararea nivelelor de performanță, după care se efectuează, dacă este cazul, ajustarea compoziției betonului cu cimentul "candidat" pentru a se ajunge la performanțe similare cu ale betonului preparat cu cimentul etalon;b)aplicarea metodelor de determinare a anumitor caracteristici asociate cu criterii de performanță specifice tipului de încercări în scopul încadrării în anumite clase de expunere (aplicabile rezistenței la îngheț-dezgheț și atacului sulfatic). În Anexa A2 se prezintă exemple de aplicare.c)încadrarea betonului în clase de rezistență la acțiunea mediului (de exemplu carbonatare, migrare cloruri, îngheț-dezgheț). În Anexa A3 se prezintă exemple de aplicare.(7)Avantajele utilizării acestor metode constau în faptul că parametrii compoziției betonului pot fi adaptați (îmbunătățiți) în cazul utilizării unor diferite materiale componente (diferite tipuri de cimenturi, aditivi și agregate, inclusiv agregate reciclate) astfel încât să se poată asigura aceeași durată de viață proiectată pentru produsul final (betonul).(8)În ceea ce privește încadrarea în clasele de rezistență la acțiunea carbonatării și respectiv la acțiunea clorurilor, această abordare face posibilă legătura cu viitoarele prevederi ale SR EN 1992-1-1 în ceea ce privește stabilirea grosimii și calității stratului de acoperire cu beton a armăturilor, fiind astfel posibile prevederi mai bine fundamentate tehnic legate de asigurarea unei durate de viață mai mari de 50 de ani.6.2.Stabilirea nivelului de performanță a durabilității betonului(1)Încercările experimentale prin care se stabilesc nivelurile de performanță ale betonului, respectiv, domeniile de utilizare ale betonului și materialelor componente ale betonului vor fi efectuate în laboratoare terțe, iar în cazurile în care se efectuează în laboratoare ale producătorilor de ciment/ betoane/ elemente prefabricate vor fi validate în urma unor verificări experimentale prin sondaj efectuate în laboratoare terțe, independente de cele ale producătorilor, autorizate și/sau acreditate, având experiență în efectuarea unor astfel de încercări.(2)Criteriile de evaluare pentru rezistența la îngheț-dezgheț, în conformitate cu Anexa normativă J din reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022, sunt prezentate în continuare.A.Criterii de evaluare pentru rezistența la îngheț-dezgheț cu și fără agenți de dezghețare(3)Aceste criterii se referă la posibilitatea de utilizare a diferite cimenturi în betoane expuse la îngheț-dezgheț, utilizând compoziții fixe (dozaj de ciment și raport apă totală/ciment obținut prin utilizarea aditivilor). Metodele de încercare (cube test și slab test) utilizate sunt standardizate la nivel european și național și sunt prezentate în SR CEN/TS 12390-9, existând deja acumulată o anumită experiență națională.(4)Conform reglementării tehnice indicativ NE 012/1-2022 criteriile bazate pe teste pe cuburi prin metoda cube test (CT) sunt informative, iar cele bazate pe teste pe fâșii de beton prin metoda slab test (ST) sunt de referință.(5)În ceea ce privește compozițiile fixe ale betonului, nu se impun condiții pentru consistența acestuia.A1.Teste pe cuburi de beton de 100x100x100 mm, metoda cube test (CT)– Pentru clasa de expunere XF1 (dozaj de ciment 300 kg/mc și raport A_t/C = 0,6):Cantitatea de material exfoliat determină o reducere mai mică de 5% a masei probei de beton după aplicarea a 56 de cicluri și respectiv mai mică de 10% după 100 de cicluri.– Pentru clasa de expunere XF3 (dozaj de ciment 300 kg/mc și raport A_t/C = 0,6):Cantitatea de material exfoliat determină o reducere mai mică de 3% a masei probei de beton după aplicarea a 56 de cicluri și respectiv mai mică de 5% după 100 de cicluri.A2.Teste pe fâșii de beton de 50x150x150 mm, metoda slab test (ST)– Pentru clasa de expunere XF1 (dozaj de ciment 320 kg/mc și raport A_t/C = 0,5): Cantitatea de material exfoliat este mai mică de 1,3 kg/mp după 56 de cicluri.– Pentru clasa de expunere XF2 (dozaj de ciment 320 kg/mc și raport A_t/C = 0,5, aer antrenat):Cantitatea de material exfoliat este mai mică de 1,3 kg/mp după 56 de cicluri de îngheț- dezgheț și agenți de dezghețare.– Pentru clasa de expunere XF3 (dozaj de ciment 320 kg/mc și raport A_t/C = 0,5):Cantitatea de material exfoliat este mai mică de 1 kg/mp după 56 de cicluri.– Pentru clasa de expunere XF3 (dozaj de ciment 320 kg/mc și raport A_t/C = 0,5, aer antrenat):Cantitatea de material exfoliat este mai mică de 1 kg/mp după 56 de cicluri.– Pentru clasa de expunere XF4 (dozaj de ciment 320 kg/mc și raport A_t/C = 0,5, aer antrenat):Cantitatea de material exfoliat este mai mică de 1 kg/mp după 56 de cicluri de îngheț- dezgheț și agenți de dezghețare.(6)Criteriile de evaluare pentru rezistența la atacul sulfatic în conformitate cu Anexa normativă J din reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022 sunt prezentate în continuare.B1.Pentru încadrarea în clasa de expunere XA2:Valoarea expansiunii probelor de mortar trebuie să fie mai mică de 0,5 mm/m după 90 de zile și 0,8 mm/m după 180 de zile de menținere într-o soluție de 2,37% Na_2SO_4. Valorile expansiunilor se compară cu cele obținute pentru cimenturi rezistente la sulfați, diferențele dintre valorile obținute trebuie să fie mai mici de 20%, pentru ambele termene de încercare.B2.Pentru încadrarea în clasa de expunere XA3:Valoarea expansiunii probelor de mortar trebuie să fie mai mică de 0,5 mm/m după 90 de zile și 0,8 mm/m după 180 de zile de menținere într-o soluție 4,4% Na_2SO_4. Valorile expansiunilor se compară cu cele obținute pentru cimenturi rezistente la sulfați, diferențele dintre valorile obținute trebuie să fie mai mici de 10%, pentru ambele termene de încercare.(7)Aplicarea criteriilor de evaluare absolute pentru un anumit tip de ciment (experimental), cel puțin la nivelul valorilor acceptate în prezent la nivel european (probele de mortar preparate cu diferite tipuri de cimenturi au o valoare a expansiunii mai mică de 0,5 mm/m după 90 de zile de expunere și 0,8 mm/m după 180 de zile) este completată cu compararea rezultatelor obținute pe mortarele preparate cu cimentul experimental cu cele obținute pentru cel puțin un ciment recunoscut ca fiind rezistent la sulfați prin standardul de produs SR EN 197-1:CEM I ……. SR 0 (C_3A = 0)CEM I ……. SR 3 (C_3A ≤ 3%)CEM I ……. SR 5 (C_3A ≤ 5%)CEM III/B … SR SCEM III/C … SR SCEM IV A …. SR PCEM IV B …. SR P(8)Astfel, analiza privind utilizarea unui anumit tip de ciment în medii cu agresivitate sulfatică se face cu multă prudență, pe baza rezultatelor obținute pentru cimentul respectiv (utilizând teste și criterii de evaluare standardizate privind expansiunea, în unele cazuri prelungind durata de expunere) și a rezultatelor obținute, în aceleași condiții, utilizând cimenturi rezistente la sulfați.(9)Aplicarea metodei, precum și a criteriilor indicate în literatura tehnică de specialitate pentru diferite sortimente de cimenturi a scos în evidență faptul că aceste criterii sunt uneori prea permisive. Din acest motiv, aceste criterii pot fi utilizate (ca și criterii absolute) numai în cazul acceptării utilizării cimenturilor în clasa de expunere XA1, iar pentru clasele XA2 și XA3, în mod obligatoriu, se vor compara rezultatele cu ale unui ciment rezistent la sulfați, nepermițându-se valori ale expansiunii mai mari de 20% pentru cimentul "experimental" în clasa XA2, respectiv 10% în clasa XA3.6.3.Clase de rezistență la acțiunea mediului ("ERC")(1)Având în vedere elaborarea unor standarde care permit determinarea unor caracteristici importante ale durabilității (rezistența la îngheț-dezgheț, carbonatare, migrarea clorurilor) s-a putut propune la nivelul CEN (Comitetului European de Standardizare) un sistem nou de caracterizare a durabilității betonului.(2)Acest sistem de caracterizare consideră principalii parametri ai proiectării durabilității betonului:a)caracterizarea condițiilor de expunere;b)caracterizarea rezistenței betonului;c)reguli legate de rezistența la diferite expuneri;d)cerințe legate de grosimea minimă de acoperire cu beton a armăturii, fisurare etc.(3)Sistemul actual de caracterizare a condițiilor de expunere, prin intermediul claselor de expunere ("X"), va fi menținut. Acesta este un sistem suficient de robust care ține seama de principalele mecanisme de deteriorare a betonului:a)deteriorarea betonului din cauza acțiunii de îngheț-dezgheț, atacuri chimice etc.b)coroziunea armăturilor din cauze legate de carbonatare, cloruri.(4)Definirea clasei de rezistență la acțiunea carbonatării ("XRC") și respectiv la acțiunea clorurilor ("XRDS") va fi enunțată pe bază de criterii de performanță. Definirea trebuie să fie legată de actualul sistem de clase de expunere ("X").(5)Cerința pentru clasa de rezistență la acțiunea carbonatării ("XRC") va fi legată de clasa de expunere XC3, în timp ce clasa de rezistență la cloruri ("XRDS") va fi legată de clasa de expunere XS2. XC3 "oferă" condițiile unei viteze de carbonatare relativ mari, iar riscul de coroziune este semnificativ.(6)Luând în considerare faptul că durata de viață proiectată este definită ca perioada de timp în care frontul de carbonatare a ajuns la nivelul armăturii, clasa de expunere XC3 prezintă condiții mai severe în ceea ce privește carbonatarea comparativ cu XC4. Umiditatea relativă mai mare în clasa XC4 indică faptul că, în acest mediu, viteza de carbonatare este mai mică, dar cea de coroziune a armăturilor este mai mare.(7)Perioada de expunere de referință va fi de 50 de ani, perioadă ce corespunde unei durate de viață normale a unei structuri obișnuite din beton armat, încadrabile în categoria de durate de viață "4" conform SR EN 1990. în reglementarea tehnică indicativ NE012/1-2022 se fac referiri la aplicarea acestui concept:a)prEN 1992-1-1 introduce o nouă metodă de specificare a rezistenței la coroziune a elementelor din beton armat. Aceste noi clase de rezistență la expunere (ERC) pot fi determinate prin testare sau pot fi considerate prin valori limită. Pentru rezistența la coroziunea indusă de carbonatare sunt prevăzute opt clase, iar pentru rezistența la coroziunea indusă de cloruri sunt prevăzute zece clase. Clasele de rezistență la expunere (ERC) pot fi asociate cu clasele de expunere XC, XS și XD corespunzătoare, betonul neputând fi specificat prin ambele clase (ERC și XC).b)Clasa de rezistență la expunere (ERC) reprezintă o abreviere pentru un set de cerințe de performanță pentru beton, care trebuie să reziste la tipul de expunere definit de clasa de expunere, atingând durata de viață reglementată în contextul respectării grosimii și calității acoperirii cu beton a armăturii din prEN 1992-1-1.c)Clasele XRC (clasa de rezistență la coroziunea indusă de carbonatare, care este definită ca fiind grosimea stratului de beton carbonatat (mm) după 50 de ani de expunere în clasa de expunere XC3, cu o probabilitate de depășire de 10%) și XRDS (clasa de rezistență la coroziunea indusă de acțiunea clorurilor care este definită ca fiind grosimea (mm) stratului de beton având o concentrație de clor de 0,6%, cu o probabilitate de depășire de 10%, după 50 de ani de expunere în clasa XS3) se vor prezenta în versiunile naționale ale tabelelor din prEN 1992-1-1.d)Cerințele pentru ca betonul să satisfacă ERC specificate, sunt date în termeni de conformitate cu valorile limită pentru compoziția și proprietățile betonului, sau de conformitate cu criteriile bazate pe încercare.(8)Clasele de rezistență la îngheț-dezgheț, în conformitate cu Anexa normativă J din reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022, sunt prezentate în continuare:a)în ceea ce privește corespondența dintre clasele de rezistență specifice la îngheț- dezgheț definite în funcție de modalitatea de testare în apă RFW, sau în soluție de sare RFD (Tabelul 15) și cele de expunere XF (Tabelul 2) există mai multe criterii. În acest caz, pentru teste, se vor utiliza compozițiile corespunzătoare fiecărei aplicații, condiția fiind ca cimentul să fi trecut criteriile prezentate anterior (pct.6.2 (1));b)rezistența adecvată împotriva acțiunii de îngheț-dezgheț pentru betoanele moderat saturate (clasele de expunere XF1 și XF2) poate fi obținută prescriptiv, prin utilizarea unui beton având compoziția în conformitate cu Tabelul 4. Durabilitatea adecvată împotriva acțiunii de îngheț-dezgheț a betonului expus la umiditate (clasele de expunere XF3 și XF4) poate fi asumată prin selectarea claselor RFW sau RFD conform Tabelului 15 cu privire la condițiile climatice la locul de amplasare și la durata de serviciu proiectată (L) a structurii.Tabelul 15. Criterii și clase de rezistență la îngheț-dezgheț (aplicabile claselor de expunere XF3 și XF4)

Deteriorarea betonului
Rezistența la îngheț – dezgheț
RFW H*1)(Rezistență ridicată) RFW M*1)(Rezistență moderată) RFW L*1)(Rezistență scăzută)
m_56 <0,5 kg/mp m_56 <1,0 kg/mp m_56 <2,0 kg/mp
RFD H*2)(Rezistență ridicată) RFD M*2)(Rezistență moderată) RFD L*2)(Rezistență scăzută)
m_56 <0,5 kg/mp m_56 <1,0 kg/mp m_56 <2,0 kg/mp
*1) Testate conform metodei ST – SR CEN/ S 12390-9 cu apă*2) Testate conform metodei ST – SR CEN/TS 12390-9 cu soluție de sarem_56 – cantitatea de material exfoliat (kg/mp) după 56 de cicluri de îngheț-dezgheț
Clasa de expunere
XF3 XF4
Ierni blânde*1) și L<100 RFW LRFW M RFD LRFD M
Ierni blânde*1) și L≥100
Ierni moderate*2) și L<100 RFW MRFW H RFD MRFD H
Ierni moderate*2) și L≥100
Ierni severe*3) RFW H RFD H
*1) Puține cicluri de îngheț pe an, temperaturi rareori sub -5 °C (zona I din Figura 6.1)*2) Câteva cicluri de îngheț pe an, temperaturi rareori sub -10 °C (zona II din Figura 6.1)*3) Multe cicluri de îngheț pe an, temperaturi ocazional sub -20 °C (zonele III…V din Figura 6.1)L = durata de serviciu proiectată

Notă: Zonarea climatică a României pentru perioada de iarnă este prevăzută în Anexa D a normativului C107 Partea 3 – Normativ privind calculul performanțelor termoenergetice ale elementelor de construcție ale clădirilor.Figura 6.1. Zonarea climatică a României(9)În Anexa A3 sunt prezentate exemple practice de aplicare.(10)În conformitate cu reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022, criteriile de conformitate pentru încadrarea în clasele de rezistență la acțiunea carbonatării sunt prezentate în Tabelul 16, metoda de referință fiind în conformitate cu SR EN 12390-10.Tabelul 16. Criterii de conformitate pentru încadrarea în clasele de rezistență la acțiunea carbonatării în funcție de viteza de carbonatare k

Clase de rezistență la acțiunea carbonatării XRC SR EN 12390-10 (camera climatică) SR EN 12390-12 (carbonatare accelerată) SR EN 12390-10 (exterior adăpostit)
Maximul valorii medii k (mm/ani^0,5) Maximul valorii mediik (mm/ani^0,5) Maximul valorii mediik (mm/ani^0,5)
XRC 0,5 0,3 0,15 0,7
XRC 1 0,6 0,25 1,1
XRC 2 1,1 0,5 1,7
XRC 3 1,7 0,8 2,1
XRC 4 2,2 1,1 2,5
XRC 5 2,8 1,3 3,2
XRC 6 3,4 1,6 3,8
XRC 7 4,0 1,9 4,2

(11)În conformitate cu prEN 1992-1-1 se prezintă grosimile stratului de acoperire cu beton în funcție de durata de viață proiectată (Tabelul 17).Tabelul 17. Grosimea stratului de acoperire cu beton c_min,dur (mm) – carbonatare

Clase de rezistență la acțiunea carbonatării XRC Clasa expunere XC
XC1 XC2 XC3 XC4
Durata de viață (ani)
50 100 50 100 50 100 50 100
XRC 0,5 10 10 10 10 10 10 10 10
XRC 1 10 10 10 10 10 15 10 15
XRC 2 10 15 10 15 15 25 15 25
XRC 3 10 15 15 20 20 30 20 30
XRC 4 10 20 15 25 25 35 25 40
XRC 5 15 25 20 30 25 45 30 45
XRC 6 15 25 25 35 35 55 40 55
XRC 7 15 30 25 40 40 60 45 60

(12)Clasele de rezistență la acțiunea clorurilor sunt în conformitate cu Anexa normativă J din reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022 și se prezintă în continuare:1.pentru încadrarea în diferite clase de rezistență la acțiunea clorurilor se pot aplica diferite metode, criteriile de conformitate fiind date, informativ, în conformitate cu reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022, în Tabelul 19, pentru aplicarea metodei în conformitate cu SR EN 12390-18, pentru diferite valori ale factorului de îmbătrânire "α".2.Factorul de îmbătrânire "α" poate fi determinat:a)prin testarea la mai multe vârste și considerarea pantei variației coeficientului de difuzie în timp sau a valorii la vârsta maximă de testare conform SR EN 12390-11 sau SR EN 12390-18 sau,b)prin aplicarea ecuațiilor (6.1) sau (6.2) și a prevederilor Tabelului 18.Tabelul 18. Factori standard de îmbătrânire pentru betoanele de clasa de rezistență la expunere XRDS realizate cu lianți în care constituentul principal, altul decât clincherul este cenușa, zgura, praful de silice sau calcarul*

Tip liant Factor îmbătrânire
CEM I, CEM II/A și în combinație cu până la 20% cenușă/ zgură/ calcar 0,3
Ciment sau alt liant cu praf de silice între 8-12% 0,4
Ciment sau alt liant cu zgură între 35-45% 0,5
Ciment sau alt liant cu cenușă între 20-24% 0,5
Ciment sau alt liant cu combinație de zgură, cenușă și praf de silice unde adaosurile combinate reprezintă între 20-45% din liant 0,5
Ciment sau alt liant cu zgură 46% 0,6
Ciment sau alt liant cu cenușă ≥ 25% 0,6
Notă :* Valorile nu se pot aplica acolo unde sunt doi sau mai mulți constituenți principali în plus față de clincher

3.Pentru betoane care conțin CEM I, CEM II, zgură (S) și/sau cenușă zburătoare silicioasă (V) cu sau fără silice ultrafină (D) și calcar (LL) și betoane realizate cu cimenturi care conțin doar aceste componente ca și constituenți principali (ca adaosuri de fabricație):α = 0,3+min (0,4*S; 0,25)+min (1,1*V; 0,30)+min (1,1*D; 0,05) (6.1)4.Pentru betoanele care conțin doar CEM II/A-D sau CEM I / CEM II/A și silice ultrafină:α = 0,3+min (2,5*D; 0,25) (6.2)unde multiplicatorul dintre termenii aflați între paranteze este proporția celui de-al doilea sau al treilea component principal al cimentului sau adaosul de liant.Tabelul 19. Criterii de conformitate pentru încadrarea în clasele de rezistență la acțiunea clorurilor – coeficientul de migrare (SR EN 12390-18)

Clase de rezistență la acțiunea clorurilor XRDS Maximul valorilor medii
Coeficientul de migrare a clorului la 90 de zilex 10^-12mp/s
ɑ ≥ 0,3 ɑ ≥ 0,4 ɑ ≥ 0,5 ɑ ≥ 0,6
XRDS 0,5 0,5 0,9 1,5 2,5
XRDS 1 0,9 1,5 2,6 4,3
XRDS 1,5 1,2 2,0 3,5 5,9
XRDS 2 1,5 2,5 4,2 7,2
XRDS 3 2,0 3,5 5,9 10,0
XRDS 4 2,5 4,2 7,1 12,1
XRDS 5 3,0 5,0 8,5 14,5
XRDS 6 3,4 5,8 9,8 16,7
XRDS 8 4,4 7,4 12,2 21,3
XRDS 10 5,3 8,9 12,6 25,8

(13)Pentru încadrarea în diferite clase de rezistență la acțiunea clorurilor se pot aplica diferite metode, criteriile de conformitate fiind date, informativ, în conformitate cu reglementarea tehnică NE 012/1-2022, în Tabelul 20, pentru aplicarea metodei în conformitate cu SR EN 12390-11.Tabelul 20. Criterii de conformitate pentru încadrarea în clasele de rezistență la acțiunea clorurilor – coeficientul de difuzie (SR EN 12390-11)

Clase de rezistență la acțiunea clorurilor XRDS Maximul valorilor medii
Coeficientul de difuzie a cloruluix 10^-12mp/s
ɑ ≥ 0,3 ɑ ≥ 0,4 ɑ ≥ 0,5 ɑ ≥ 0,6
XRDS 0,5 0,23 0,44 0,84 1,61
XRDS 1 0,46 0,88 1,69 3,23
XRDS 1,5 0,69 1,32 2,53 4,84
XRDS 2 0,93 1,77 3,37 6,46
XRDS 3 1,38 2,65 5,07 9,68
XRDS 4 1,85 3,53 6,75 12,91
XRDS 5 2,31 4,42 8,44 16,14
XRDS 6 2,77 5,30 10,13 19,37
XRDS 8 3,70 7,06 13,51 25,82
XRDS 10 4,62 8,83 16,88 32,28

(14)În funcție de încadrarea în clasele de rezistență la acțiunea clorurilor XRDS și respectiv de expunere XS/XD se prezintă informativ, în conformitate cu prEN 1992-11, grosimile stratului de acoperire cu beton în funcție de durata de viață (Tabelul 21).Tabelul 21. Grosimea stratului de acoperire cu beton c_min,dur (mm) – cloruri

Clase de rezistență la acțiunea clorurilor XRDS Clasa expunere XS/XD
XS1 XS2 XS3 XD1 XD2 XD3
Durata de viață (ani)
50 100 50 100 50 100 50 100 50 100 50 100
XRDS 0,5 20 20 20 30 30 40 20 20 20 30 30 40
XRDS 1 20 25 25 35 35 45 20 25 25 35 35 45
XRDS 1,5 25 30 30 40 40 50 25 30 30 40 40 50
XRDS 2 25 30 35 45 45 55 25 30 35 45 45 55
XRDS 3 30 35 40 50 55 65 30 35 40 50 55 65
XRDS 4 30 40 50 60 60 80 30 40 50 60 60 80
XRDS 5 35 45 60 70 70 35 45 60 70 70
XRDS 6 40 50 65 80 - 40 50 65 80 -
XRDS 8 45 55 75 - 45 55 75 -
XRDS 10 50 65 80 - - 50 65 80 - -

Nota 1: Desemnarea claselor XRDS pentru rezistența la coroziune indusă de pătrunderea clorurilor este derivată din adâncimea de penetrare a clorurilor [mm] (valoare caracteristică 90% fractil), corespunzătoare unei concentrații de cloruri de referință (0,6% din masa liantului + adaosuri de tip II), presupusă a fi obținută după 50 de ani pe un beton expus la penetrarea unilaterală a apei de mare de referință (30 g/l NaCl) la 20°C. XRDS are ca dimensiune coeficientul de difuzie 10^-13 mp/s.Nota 2: Valorile minime recomandate de acoperire a betonului c_min,dur presupun executarea și tratarea/ protecția în conformitate cu reglementarea tehnică indicativ NE 012/2-2022, cel puțin Clasa de execuție 2 și Clasa de tratare 2.Nota 3: Acoperirile minime pot fi mărite printr-un element suplimentar de siguranță Deltac_(dur,epsilon) având în vedere cerințe speciale (de exemplu, condiții de mediu extreme).Nota A: Pentru asigurarea rezistenței la coroziune a elementelor din beton armat, elaboratorul de specificație va preciza :a)clasa de rezistență la acțiunea mediului recomandată sau

b)încadrarea în clase de expunere (XC, XS sau XD) identificând cerințele pentru compoziția betonului prezentate în Tabelele 3 și 4, precum și în Tabelele 8 11.Nota B: În cazul în care specificația include una sau mai multe clase de rezistență la acțiunea mediului, de exemplu XRC și o clasa XRDS sau combinații de clase de expunere, de exemplu XA, XF sau XM trebuie precizate cerințele pentru toate clasele.7.PROIECTAREA COMPOZIȚIEI7.1.Considerații generale(1)Compoziția betonului trebuie să fie alcătuită astfel încât, în condițiile utilizării unui dozaj minim de ciment și a unui raport maxim A_ef/C limitat în conformitate cu clasa/ clasele de expunere corespunzătoare și ale unor caracteristici în stare proaspătă a betonului, impuse de tehnologia de execuție, să se asigure realizarea tuturor cerințelor specificației betonului în ceea ce privește rezistența, durabilitatea și după caz a altor cerințe prevăzute prin proiect.(2)Stabilirea compoziției betonului este în responsabilitatea producătorului de beton, (în cazul cel mai frecvent al betonului cu proprietăți specificate). Etapa de proiectare a compoziției betonului poate fi abordată doar dacă toate materialele componente sunt apte de utilizare în conformitate cu prevederile reglementărilor și agrementelor tehnice în vigoare, la data livrării betonului.(3)Pentru a stabili dacă o compoziție de beton satisface toate cerințele pentru betonul proaspăt și întărit se vor efectua încercări inițiale în conformitate cu Anexa A din SR EN 206, parcurgându-se următoarele etape:a)stabilirea parametrilor compoziției;b)calculul componenților;c)efectuarea încercărilor inițiale și finalizarea compoziției.(4)Pentru betoane cu proprietăți specificate (obișnuite, nu betoane cu adaosuri sau betoane autocompactante), decizia efectuării sau nu a încercărilor inițiale în momentul schimbării tipului de ciment aparține integral producătorului de beton și se bazează pe experiența sa profesională, acumulată pe o lungă durată de timp, a laboratorului propriu sau a laboratorului cu care colaborează, în limitele prevăzute de SR EN 206 și de reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022. Existența supravegherii producției (inițiale și continue) de beton de către un laborator autorizat I.S.C. este un aspect obligatoriu prin PCC 022, art.6.2.(f).(5)Dacă Producătorul (laboratorul, prin șef laborator) poate dovedi în cadrul reglementat de sistemul calității implementat:a)că are o experiență îndelungată cu un beton similar putând face interpolări/ extrapolări limitate, conform art.9.5.1 din SR EN 206;b)o lungă experiență acumulată cu un beton comparabil, conform reglementării tehnice indicativ NE 012/1-2022 la art. 5.2.5.1 și SR EN 206 la cap 6.1.(3);c)că o rețetă de beton este corespunzătoare plecând de la datele rezultate pe baza încercărilor precedente sau pe baza unei experiențe dobândite pe o durată lungă de timp, conform SR EN 206 și reglementării tehnice indicativ NE 012/1-2022 la Anexa A,atunci, respectând reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022 și SR EN 206, poate limita numărul de încercări preliminarii și/sau introduce direct un nou tip de ciment în acele rețete de beton pentru care poate dovedi siguranța înlocuirii bazată pe experiența sa profesională (rezultate) acumulată într-o perioadă lungă de timp. Dovada siguranței înlocuirii se face în fața Autorității de Control, precum și în fața Organismului de Certificare/Inspecție.7.2.Parametrii compozițieiPrincipalii parametri ai compoziției sunt:a)tipul de ciment;b)tipul de aditiv;c)raportul A_ef/C;d)dozajul minim de ciment;e)consistența betonului;f)cantitatea de apă de amestecare;g)tipul de agregate și diametrul maxim al granulei de agregat "D_max".7.2.1.Tipul de ciment(1)Alegerea cimentului se face în conformitate cu punctul 5.3.1 din prezentul Ghid și cu prevederile reglementării tehnice indicativ NE 012/1-2022, punctele 5.1.2, 5.2.2, Anexa M, a tuturor regulilor prezentate în normativ pentru acest material, precum și după caz a agrementelor tehnice aplicabile cu respectarea prevederilor cuprinse în prezentul Ghid.(2)Specificația betonului va cuprinde caracteristicile betonului în stare proaspătă și întărită și alte cerințe de bază și poate specifica suplimentar tipuri sau clase speciale de ciment; tipuri sau categorii speciale de agregate sau alte cerințe suplimentare în conformitate cu reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022 și SR EN 206. Producătorul de beton va alege tipul de ciment cu respectarea prevederilor articolului anterior, furnizând către utilizator informația privind tipul și clasa de rezistență a cimentului, ales și folosit în conformitate cu Tabelele 8.11.7.2.2.Tipul/ tipurile de aditiv(i)(1)Alegerea tipului/tipurilor de aditiv(i) din compoziția betonului se va face având în vedere prevederile punctului 5.3.4 din prezentul Ghid, a punctului 5.1.5 din SR EN 206, 5.2.6 din reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022, a tuturor regulilor prezentate în normativ pentru acest material.(2)Aditivii se utilizează întotdeauna în conformitate cu fișele tehnice ale producătorilor.(3)Producătorul de beton va informa utilizatorul cu privire la tipul/tipurile de aditiv(i) utilizate prin intermediul bonului de livrare/avizului de însoțire marfă.7.2.3.Raportul A_ef/C(1)Stabilirea raportului A_ef/C maxim pentru realizarea clasei betonului se efectuează în conformitate cu prevederile punctului 5.4.2 al prezentului Ghid, a tuturor regulilor prezentate în reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022 și agrementelor tehnice aplicabile pentru acest parametru esențial pentru compoziția, tehnologia de punere în operă și durabilitatea betonului.(2)Relația dintre raportul A_ef/C și rezistența betonului depinde de tipul de ciment, de rezistența la compresiune a acestuia, de caracteristicile agregatelor, de curba de granulozitate aleasă și de aditivii utilizați. Având în vedere gama variată de cimenturi și aditivi disponibili în România este practic imposibil să fie stabilită o corespondență unică între acești doi parametri, chiar și pentru diferite tipuri de cimenturi având aceeași clasă de rezistență la compresiune. De aceea este recomandabil ca producătorul de ciment/beton să stabilească o astfel de corespondență pentru fiecare ciment în parte aplicând procedura indicată în Anexa A1.7.2.4.Dozajul de ciment(1)Stabilirea dozajului de ciment se face în conformitate cu punctul 5.4.3 din prezentul Ghid, a tuturor prevederilor specifice acestui parametru cuprinse în reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022 și din agrementele tehnice aplicabile și pe baza experienței acumulate.(2)Având în vedere că dozajele minime prezentate în reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022, în funcție de clasele de expunere "X" au fost stabilite pentru compoziții la care s-au utilizat agregate de dimensiuni între 20 și 32 mm, în cazul frecvent al utilizării agregatelor cu dimensiunea maximă de 16 mm, dozajele minime de ciment se vor majora cu min. 20 kg, în funcție de dozajul de ciment inițial, aceasta fiind experiența națională, de majorare a dozajului de ciment pe măsura reducerii diametrului maxim al granulei de agregat, pentru menținerea unui nivel similar al rezistențelor la compresiune.7.2.5.Consistența betonului(1)Consistența betonului obișnuit se va considera având în vedere prevederile punctului 5.2 al prezentului Ghid, respectându-se totodată toate prevederile reglementării tehnice indicativ NE 012/1-2022 ce fac referire la acest parametru important al compoziției betonului din punctul de vedere al punerii în operă. Pentru betonul autocompactant (BAC) se vor folosi clasele pentru proprietățile suplimentare aplicabile, conform SR EN 206 (art.4.2.2. și Anexa G).(2)Consistența betonului trebuie urmărită, realizată și verificată la locul de punere în operă, în funcție de durata de transport, temperatura mediului înconjurător și condițiile concrete de punere în operă.7.2.6.Cantitatea de apă(1)Cantitatea de apă se alege în funcție de clasa de beton, consistența, tipul, dimensiunea maximă și curba de granulozitate a agregatelor, tipul cimentului și a aditivului utilizat. Se va urmări întotdeauna prepararea betonului cu o cantitate minimă de apă, cu menținerea plasticității dorite, în special în cazul betonului structural și/sau expus unor medii agresive pe durata de viață, incluzând aici atacul dat de îngheț-dezgheț (XF2, XF3, XF4) și celelalte tipuri de agresivități.(2)Având în vedere gama deosebit de variată a materialelor componente ce se pot utiliza și în special a aditivilor (inclusiv a substanțelor active din compoziția acestora) este dificil să se stabilească o relație între cantitatea de apă și obținerea unei anumite clase de consistență (tasare, de exemplu). Orientativ, cantitatea de apă necesară preparării poate varia între 140 l/mc și 180 l/mc în special în funcție de clasa de rezistență a betonului, de clasa de tasare, de dimensiunea maximă a agregatelor și de tipul acestora (de balastieră, de carieră, reciclate etc.). De exemplu, orientativ pentru clasa de tasare S3, cantitatea de apă necesară preparării betoanelor poate fi de 150-175 l/mc pentru o dimensiune maximă a agregatelor de balastieră de 16 mm. Pentru a obține tasări mai mari, cantitatea de apă poate crește peste 180 l/mc.(3)La malaxare, cantitatea de apă trebuie adăugată treptat în compoziția betonului, urmărind constant consistența acestuia. Adăugarea aditivului/aditivilor diluați se va face în a doua parte a apei de amestecare.7.2.7.Agregate(1)În ceea ce privește agregatele, importantă este stabilirea tipurilor de agregate, dimensiunii granulei maxime (D_max) și granulozității. Referiri la aceste aspecte sunt prezentate la punctul 5.3.2 din prezentul Ghid, respectându-se totodată toate prevederile referitoare la acest material din reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022 și din agrementele tehnice aplicabile.7.3.Calculul componențilorStabilirea compoziției betonului(1)Pentru stabilirea compoziției pentru 1 mc de beton se parcurg următoarele etape:a)Cantitatea orientativă de apă eficace (A_ef) se evaluează aplicând relația:A_ef = D^A_ef / C = A' + Ad – A_WA24 = A_t – A_WA24 (7.1)în care:A_ef – cantitatea orientativă de apă eficace, care depinde, în principal, de clasa de rezistență a betonului, tasare, tipul și dimensiunea maximă a agregatelor, tipul cimentului și tipul/eficiența aditivului/aditivilor utilizați, (litri);A' – cantitatea de apă de amestecare/preparare (litri);Ad – cantitatea totală de aditiv, dacă aceasta este mai mare de 3 litri;D – dozajul minim de ciment impus pentru o clasă de beton încadrată într-o anumită clasă de expunere (Tabelele 3 și 4), (kg/mc) sau din agrementele tehnice aplicabile;A_ef/C – raportul maxim apă eficace/ciment impus pentru o clasă de rezistență a betonului încadrată într-o anumită clasă de expunere (Tabelele 3 și 4) sau din agrementele tehnice aplicabile;A_WA24 – apa absorbită de agregate;A_t cantitatea totală de apă (inclusiv cantitatea de aditiv, dacă aceasta este mai mare de 3 litri).b)Determinarea cantității de agregate în stare uscată Ag (kg) se evaluează aplicând relația:Ag = rho_ag (1000 – D / rho_c – A_t – P) (7.2)în care:rho_c – densitatea (masa volumică reală) cimentului (între 2,9 – 3,1 kg/dmc în funcție de tipul de ciment);Nota: Densitatea cimentului utilizată la elaborarea rețetei trebuie solicitată la producătorul acestuia.rho_ag – masa volumetrică reală a agregatelor (kg/dmc) determinată în conformitate cu SR EN 1097-6;P – procentul de aer oclus (dmc/mc) egal cu 2% (respectiv 20 dmc/mc). În cazul în care se utilizează aditivi antrenori de aer, P se va considera orientativ egal cu 4% (respectiv 40 dmc/mc) sau corespunzător cantității determinate de aer antrenat.(2)Exemple de valori ale coeficientului de absorbție a apei "WA_24" pentru diferite șorțuri de agregate după imersarea în apă timp de 24 de ore sunt prezentate în Tabelul 22. Coeficientul de absorbție a apei trebuie determinat în conformitate cu SR EN 1097-6. Atunci când coeficientul de absorbție a apei "WA_24", este mai mic sau egal de 1%, agregatul poate fi considerat ca fiind rezistent la îngheț-dezgheț.Tabelul 22. Masa volumetrică reală a agregatelor și coeficientul de absorbție a apei (exemple)

Tip agregate Masa volumetrică reală (kg/dmc) Coeficient de absorbție a apei, WA_24 (%)
Nisip 0-4mm 2,68 0,74
Agregate 4-8mm 2,64 0,51
Agregate 8-16mm 2,65 0,62
Agregate 16-32mm 2,66 0,66

c)Cantitățile de agregate pe șorțuri se stabilesc în conformitate cu Figurile L1…L5, Anexa L a reglementării tehnice indicativ NE 012/1-2022, în funcție de dimensiunea maximă a agregatelor ("D_max"). În anumite cazuri, când aspectul betonului proaspăt este corespunzător și nu va influența negativ punerea în operă, se admit abateri de la curbele recomandate în Anexa L, verificându-se totodată caracteristicile betonului întărit.d)Evaluarea densității aparente a betonului proaspăt este o verificare a corectitudinii aplicării rețetei de beton.rho = D + Ag + A_t (kg/mc) (7.3)în care:A_t – cantitatea totală de apă (litri) pentru 1 mc de beton;D – dozajul de ciment (kg/mc);Ag – cantitatea de agregate în stare uscată (kg) pentru 1 mc de beton.(3)În Anexa A1 se prezintă exemple de stabilire a compoziției betonului.e)Verificarea conținutului de părți fine în conformitate cu Tabelele 12 și 13, pct.5.3.1 din prezentul Ghid.7.4.Efectuarea încercărilor inițiale și finalizarea compoziției(1)Verificarea experimentală a compoziției betonului se face pe baza încercărilor inițiale în conformitate cu Anexa A a SR EN 206. Volumul betonului pentru testare trebuie să fie suficient, de cel puțin 1,5 ori cantitatea necesară pentru încercări, conform SR EN 12350-1. Amestecul trebuie să fie proiectat de la început suficient din punct de vedere cantitativ pentru testele ce urmează a fi derulate.(2)Pentru stabilirea compoziției necesară verificării rezistenței la compresiune a betonului se procedează astfel:a)se prepară un amestec de bază de aprox. 30 litri (0,03 mc) luând în considerare cantitățile de ciment, agregate uscate și aditivi calculate în conformitate cu precizările anterioare.Apa de amestecare/preparare se introduce treptat până la obținerea tasării prescrise, fără a depăși raportul A_ef/C maxim impus de clasa de expunere. Aditivul/aditivii se adaugă împreună cu o parte suficientă de apă de amestecare spre finalul malaxării, după ce a fost introdusă o anumită cantitate de apă în compoziția betonului. în cazul în care nu se atinge tasarea prescrisă se mai adaugă aditiv plastifiant/superplastifiant, fără însă a depăși valoarea maximă indicată de producător și nici raportul maxim A_ef/C. Cantitatea de apă necesară obținerii tasării prescrise este notată A'. A_ef = A' + Ad – A_WA24b)se recalculează dozajul de ciment D' = A_ef / A_ef/C (kg/mc) și dozajul de aditiv;c)se determină densitatea aparentă a betonului rho' (kg/mc) prin cântărire;d)se recalculează cantitatea de agregate pentru un mc de beton Ag'= (rho' + rho / 2) – A_t – D' (kg);e)dacă amestecul de bază nu îndeplinește condițiile de rezistență, se prepară un amestec suplimentar cu dozajul de ciment al compoziției de bază suplimentat cu 20 kg/mc, recalculându-se cantitatea de apă, agregate și aditiv, cu încadrarea în limitele date de Tabelele 3 și 4. Se recalculează cantitățile de apă și agregate pentru îndeplinirea condițiilor ce decurg din clasa de expunere. Din fiecare amestec se confecționează câte 9-12 cuburi de beton, din care 6 probe se încearcă la compresiune la 2 și 7 zile și respectiv 3 probe la vârsta de 28 de zile. Se recomandă încercarea unei serii la 56 de zile (pentru cimenturile cu adaosuri în procent mai mare de 20%).f)finalizarea compoziției ca urmare a rezultatelor încercărilor inițiale: se adoptă compoziția pentru care valoarea rezistenței este mai mare sau cel puțin egală cu rezistența indicată în Anexa A din SR EN 206 și anume (f_ck + 6.. .12) (N/mmp), în cazul încercărilor inițiale, unde f_ck este rezistența caracteristică (clasa betonului).8.EVALUAREA CONFORMITĂȚII8.1.Beton proaspăt(1)Regulile privind aplicarea controlului de conformitate pentru betonul proaspăt sunt prezentate în SR EN 206 la punctul 8.2.3.3.(2)în prezentul Ghid se prezintă criteriile și aplicarea lor (Anexa A4) pentru raportul A_ef/C și dozajul de ciment (Tabelele 23.26).Tabelul 23. Criterii de conformitate pentru alte proprietăți decât rezistența

Proprietate Numărul minim de probe sau de determinări Numărul de acceptare Abaterea maximă admisă a rezultatelor individuale ale încercărilor în raport cu valorile limită ale claselor specificate sau cu toleranțele valorilor țintă
Limita inferioară Limita superioară
Raportul maxim apă/ciment sauraportul maxim apă/ (ciment+adaos)sauraportul maxim apă/ (ciment+k x adaos) o determinare pe zi a se vedea Tabelul 24 fără limită + 0,02
Dozajul minim de ciment saudozajul minim de (ciment+adaos)saudozajul minim de (ciment+k x adaos) o determinare pe zi a se vedea Tabelul 24 – 10 kg/mc fără limită

Tabelul 24. Numărul de acceptare pentru criteriile de conformitate aplicabile altor caracteristici decât rezistența

Nivelul de calitate acceptabil AQL = 4%
Număr de rezultate de încercări Număr de acceptare
de la 1 până la 12 0
de la 13 până la 19 1
de la 20 până la 31 2
de la 32 până la 39 3
de la 40 până la 49 4
de la 50 până la 64 5
de la 65 până la 79 6
de la 80 până la 94 7
de la 95 până la 100 8
Pentru un număr de rezultate de încercări > 100, numerele de acceptare corespunzătoare pot fi preluate din Tabelul 2A al SR ISO 2859-1

Tabelul 25. Criterii de conformitate pentru consistența determinată prin tasare

Proprietatea Metoda de încercare sau metoda de determinare Numărul minim de probe sau determinări Abaterea maximă admisă, la locul de livrare, a rezultatelor încercărilor individuale în raport cu valorile limită sau cu limitele claselor specificate pentru consistență
Limita inferioară Limita superioară
Aspect Compararea prin inspecție vizuală a aspectului betonului considerat cu aspectul său normal fiecare amestec, în cazul mai multor livrări cu vehicul la fiecare livrare -
Proprietatea Metoda de încercare sau metoda de determinare Numărul minim de probe sau determinări Abaterea maximă admisă, la locul de livrare, a rezultatelor încercărilor individuale în raport cu valorile limită sau cu limitele claselor specificate pentru consistență
Limita inferioară Limita superioară
Proprietatea Metoda de încercare sau metoda de determinare Numărul minim de probe sau determinări Abaterea maximă admisă, la locul de livrare, a rezultatelor încercărilor individuale în raport cu valorile limită sau cu limitele claselor specificate pentru consistență
Limita inferioară Limita superioară
Tasare SR EN 12350-2 i) frecvența identică cu cea indicată pentru rezistența la compresiuneii) în cazul determinării conținutului de aeriii) în caz de dubiu după examinarea vizuală – 10 mm– 20 mm*b) – + 10mm – + 20mm*b)
*a) În absența limitei superioare sau inferioare în clasele de consistență la care se referă, aceste abateri nu se aplică.*b) Se aplică numai pentru încercările de consistență efectuate asupra descărcării inițiale din autobetonieră sau malaxor.

Tabelul 26. Toleranțe ale valorilor specificate pentru consistență

Tasare
Valoare țintă (mm) ≤ 40 de la 50 la 90 ≥ 100
Toleranță (mm) ± 10 ± 20 ± 30

(3)În Anexa A4 sunt prezentate exemple practice de aplicare.8.2.Beton întărit(1)În conformitate cu SR EN 206, pentru a se putea determina clasa betonului în funcție de rezistențele la compresiune obținute la 28 zile, trebuie aplicate criterii de conformitate. Nu există o condiționare a atingerii unor anumite praguri de rezistență la compresiune la termene intermediare de încercare, anterioare termenului de 28 de zile. Aceste criterii diferă în funcție de etapa de realizare a betoanelor, astfel:(2)În cazul în care sunt necesare încercări inițiale pentru determinarea compoziției betonului, în vederea atingerii unei anumite clase de beton, trebuie ca rezistența la compresiune obținută la 28 de zile, după menținerea probelor în condiții standard, să fie mai mare de (f_ck + 6…12) (N/mmp), în care f_ck este rezistența caracteristică (clasa betonului).(3)Pentru producția inițială și continuă la stație sunt aplicabile următoarele criterii:1.Criterii pentru rezultate individuale (producția inițială și continuă)(4)Conformitatea rezistenței la compresiune a betonului este evaluată pe probe încercate la 28 de zile. Fiecare rezultat individual f_ci va îndeplini relația:f_ci ≥ (f_ck – 4) N/mmp (8.1)Notă: Dacă rezistența este specificată la o vârstă diferită, conformitatea este evaluată pe probe încercate la acea vârstă.2.Criterii pentru media rezultatelor(5)Obținerea rezistenței caracteristice specificate va fi evaluată prin una din următoarele metode:Metoda A: Producția inițială(6)Pentru producția inițială, valoarea medie a trei rezultate consecutive a rezistențelor care se suprapun sau nu, trebuie să satisfacă relația (SR EN 206 la #8.2.1.3.2):f_cm ≥ (f_ck + 4) N/mmp (8.2)Notă: Criteriul de conformitate este dezvoltat pe baza rezultatelor care nu se suprapun. (rezultate care sunt considerate o singură dată în ordinea obținerii lor). Aplicarea criteriului pentru rezultate care se suprapun crește riscul de respingere.Metoda B: Producția continuă(7)Metoda se aplică doar în cazul în care sunt stabilite toate condițiile pentru trecerea de la producția inițială la producția continuă de beton.(8)Evaluarea conformității va fi făcută pe baza rezultatelor încercărilor pe o perioadă de evaluare care nu va depăși perioada dată de una din următoarele opțiuni ce depind de frecvența încercărilor:a)pentru stațiile de betoane la care frecvența de încercare este mică (numărul de rezultate ale încercărilor pentru un beton cu proprietăți specificate este mai mic de 35 pe un trimestru), perioada de evaluare trebuie să cuprindă cel puțin 15 rezultate și nu mai mult de 35 rezultate consecutive obținute pe o perioadă care nu depășește 6 luni;b)pentru stațiile de betoane la care frecvența de încercare este mai ridicată (numărul de rezultate ale încercărilor pentru un beton cu proprietăți specificate este mai mare de 35 pe un trimestru), perioada de evaluare trebuie să cuprindă cel puțin 15 rezultate și să nu depășească 3 luni.(9)Rezistența medie a grupurilor de rezultate ale încercărilor consecutive cu sau fără suprapunerea rezultatelor obținute pe un singur beton sau pe o familie de betoane în cursul unei perioade de evaluare trebuie să corespundă relației:f_cm ≥ (f_ck + 1,48σ) N/mmp (8.3)(10)Criteriile de conformitate sunt prezentate sistematizat în Tabelul 27.Tabelul 27. Criterii de conformitate pentru încercările de rezistență la compresiune (criteriile 1 și 2)

Producția Numărul n de rezultate de încercări pentru grupe de rezistența la compresiune Criteriul 1 Criteriul 2
Media a n rezultate(f_cm)(N/mmp) Fiecare rezultat individual al încercărilor (f_ci) (N/mmp)
Inițială 3 ≥ f_ck + 4 ≥ f_ck – 4
Continuă 15 ≥ f_ck + 1,48 a ≥ f_ck – 4
σ = abaterea standard

(11)Când această metodă este aplicată unei familii de betoane, media tuturor rezultatelor netranspuse ale încercărilor (f_cm) ale unui singur membru al familiei va fi evaluată în conformitate cu criteriile date în Tabelul 28. Oricare beton care nu îndeplinește acest criteriu, va fi înlăturat din familie și va fi evaluat ca un beton individual.(12)Betonul sau betoanele eliminate vor fi evaluate individual pentru conformitate, utilizând criteriile stabilite pentru producția inițială (Metoda A). Reintroducerea în familie a betoanelor înlăturate este acceptată numai după revizuirea relațiilor stabilite între compoziția înlăturată și betonul de referință.Tabelul 28. Criterii de confirmare pentru membrii unei familii (Criteriul 3)

Numărul “n” de rezultate ale încercărilor de rezistențe la compresiune pentru un beton din familie Media a “n” rezultate (f_cm), pentru un beton din familie (N/mmp)
2 ≥ f_ck – 1,0
3 ≥ f_ck + 1,0
4 ≥ f_ck + 2,0
5 ≥ f_ck + 2,5
6 ≥ f_ck + 3,0
7, 8, 9 ≥ f_ck + 3,5
10, 11, 12 ≥ f_ck + 4,0
13, 14 ≥ f_ck + 4,5
≥ 15 ≥ f_ck + 1,48 σ

(13)La finalul producției inițiale, abaterea (σ) a populației va fi estimată din cel puțin 35 de rezultate consecutive obținute pe o perioadă care nu depășește 3 luni. Când producția continuă începe, această valoare a abaterii standard va fi utilizată pentru verificarea conformității în prima perioadă de evaluare. La sfârșitul primei perioade de evaluare, dar și pentru celelalte de perioade, abaterea standard este verificată pentru a se determina dacă au apărut schimbări semnificative, utilizând Tabelul 29. Dacă nu au intervenit schimbări semnificative, se va aplica această abatere și pentru perioadele de evaluare următoare. În cazul în care au intervenit schimbări semnificative, se va calcula o altă abatere standard utilizând cele mai recente 35 rezultate consecutive, abatere care va fi utilizată în perioadele următoare de evaluare.Tabelul 29. Valorile de verificare a abaterii standard

Numărul de rezultate Limitele pentru s_n
De la 15 la 19 0,63 σ ≤ s_n ≤ 1,37 σ
De la 20 la 24 0,68 σ ≤ s_n ≤ 1,31 σ
De la 25 la 29 0,72 σ ≤ s_n ≤ 1,28 σ
De la 30 la 34 0,74 σ ≤ s_n ≤ 1,26 σ
35 0,76 σ ≤ s_n ≤ 1,24 σ

Încercări de identificare pentru rezistența la compresiune (conform anexei B din SR EN 206)(14)O încercare de identificare arată dacă volumul definit de beton examinat aparține aceleiași populații cu cea verificată, care se conformează clasei de rezistență prin care se face evaluarea conformității de către producător.Plan de eșantionare și de încercări (B.2 din SR EN 206)(15)Când se efectuează încercări de identificare, volumul particular de beton trebuie definit, de exemplu:a)un singur amestec sau șarjă în caz de dubiu asupra calității lor;b)betonul furnizat pentru fiecare etaj al unei clădiri sau a unui ansamblu de grinzi/ planșee sau de stâlpi/ pereți ai unui etaj, a unei clădiri sau părți comparabile ale altor structuri (pe parte de obiect definită conform NE 012/2 la art.12.5.4.);c)betonul livrat pe un șantier în timpul unei săptămâni, însă nu mai mult de 400 mc.(16)Numărul de probe de prelevat dintr-un volum particular de beton trebuie anterior definit.(17)Epruvetele trebuie să fie preparate și tratate în conformitate cu SR EN 12350-1 și SR EN 12390-2. Rezistența la compresiune a epruvetelor trebuie determinată în conformitate cu SR EN 12390-3. Rezultatele încercărilor trebuie să provină din media a două sau mai multe epruvete realizate pornind de la aceeași probă pentru a fi încercate la aceeași vârstă. Când două sau mai multe epruvete sunt realizate pornind de la același eșantion și când împrăștierea rezultatelor este mai mare de 15% din valoarea medie, rezultatele trebuie eliminate exceptând situațiile în care investigația permite identificarea unui motiv care să justifice eliminarea unui rezultat individual.(18)Rezultatele obținute pe betonul prelevat pe șantier când sunt utilizate pentru verificarea vitezei de întărire în vederea stabilirii momentului de decofrare (reglementarea tehnică indicativ NE 012/2-2022 la art. F II.7) și menținut la locul de punere în operă (probele "LPO") nu pot fi folosite în sensul atribuirii unei clase de rezistență la compresiune.Criterii de identificare pentru rezistența la compresiune, pentru betonul livrat pe șantierBeton supus unui control de certificare a producției (conform B.3.1 din SR EN 206)(19)Identificarea betonului este evaluată pentru fiecare rezultat de rezistență individual și pentru media de "n" rezultate discrete care nu se suprapun.(20)Betonul livrat pe șantier este considerat ca provenit dintr-o populație conformă, dacă cele două criterii din Tabelul 30 sunt satisfăcute pentru "n" rezultate derivate din rezultatele rezistențelor probelor prelevate din volumul de beton definit.Tabelul 30. Criterii de identificare pentru rezistența la compresiune

Numărul “n” al rezultatelor de rezistență la compresiune pentru volumul de beton definit Criteriul 1 Criteriul 2
Media a “n” rezultatef_cm (N/mmp) Toate rezultatele individuale ale încercărilor f_ci (N/mmp)
1 Neaplicabil ≥ f_ck – 4
2-4 ≥ f_ck + 1 ≥ f_ck – 4
5-6 ≥ f_ck + 2 ≥ f_ck – 4
Notă: Criteriile de identificare dau o probabilitate de 1% de eliminare a unui volum de beton conform.

(21)În Anexa A4 a Ghidului sunt prezentate exemple practice de aplicare, inclusiv pentru cazul familiilor de betoane. + 
Anexa A1
Exemple practice de stabilire a compoziției betonului și de
verificare a nivelurilor de performanță ale
rezistenței la compresiune a betonului
(1)Stabilirea relației dintre raportul A_ef/C și rezistența betonului pentru diferite tipuri de cimenturi, precum și a compoziției pentru o anumită clasă de expunere se efectuează în conformitate cu Figura A1.1.Figura A1.1. Schema de stabilire a relației dintre raportul A_ef/C și rezistența betonului pentru diferite tipuri de cimenturi și a compoziției pentru o anumită clasă de expunere(2)Stabilirea compoziției betonului se realizează în două etape. + 
Etapa 1: Exemplu de stabilire a relației dintre raportul A_ef/C și rezistența la compresiuneCompozițiile de betoane utilizate pentru a stabili relații între raportul A_ef/C și rezistența la compresiune au fost realizate cu ciment notat CE1 de clasa 42,5N, cu diferite dozaje de ciment.Astfel, s-au preparat betoane cu agregate sort 0-4 mm (40%), 4-8 mm (20%) și 8-16 mm (40%). Agregatele au fost uscate în incinta laboratorului. Curba de granulozitate a agregatului total se încadrează în prevederile reglementării tehnice indicativ NE 012/12022, Anexa L, Fig. L2.În Tabelul A1.1 sunt prezentate valorile coeficientului de absorbție a apei determinate în conformitate cu SR EN 1097-6 pentru cele 3 șorțuri de agregate, după imersarea acestora în apă timp de 24 de ore.Tabelul A1.1. Coeficientul de absorbție a apei pentru agregate

Tip agregate Coeficient de absorbție a apei, WA_24 (%)
Nisip 0-4 mm 0,94
Agregate 4-8 mm 0,68
Agregate 8-16 mm 0,71

1.Caracteristicile betoanelor proaspete preparate cu ciment notat CE1În Tabelul A 1.2 se prezintă dozajul de ciment și cantitatea de agregate utilizate la prepararea betoanelor, aditivul superplastifiant (SP) pe baza de polimeri de policarboxilat-eter. Densitatea aditivului superplastifiant utilizat în proporție de 1% din masa de ciment este 1,05 kg/mc. Betoanele au fost preparate astfel încât să se obțină o tasare S3, apropiată de maximul intervalului 100-150 mm (beton pompabil). Cantitățile de apă A' necesare preparării betoanelor de clase de tasare S3 sunt prezentate în Tabelul A1.2.Tabelul A1.2. Materiile prime din compoziția betoanelor preparate cu CE1

Dozaj ciment(kg/mc) Apa A' (l/mc) Aditiv SP (l/mc) Agregate(kg/mc) din care
sort 0-4 mm(kg/mc) sort 4-8 mm(kg/mc) sort 8-16 mm (kg/mc)
260 167,5 2,48 1916,9 766,8 383,4 766,8
280 165,1 2,67 1905,1 762,0 381,0 762,0
300 167,5 2,86 1880,6 752,2 376,1 752,2
320 171,1 3,05 1852,8 741,1 370,6 741,1
360 164,3 3,43 1834,5 733,8 366,9 733,8

Cantitatea totală de apă A_t este cantitatea de apă introdusă în compoziția betonului A' la care se adaugă și cantitatea de aditivi Ad în conformitate cu reglementarea tehnică indicativ NE012/1-2022, pct. 5.2.6(3).Cantitatea de apă eficace A_ef este cantitatea totală de apă At introdusă în compoziția betonului din care se scade cantitatea de apă absorbită de agregate. Apa eficace A_ef reprezintă cantitatea de apă care participă la reacția de hidratare a cimentului și la asigurarea lucrabilității împreună cu cantitatea de aditivi Ad. Rapoartele A_t/C și A_ef/C sunt prezentate în Tabelul A1.3.Tabelul A1.3. Cantitatea de apă pentru preparare A', apa totală At, apa eficace A_ef, rapoartele A_t/C și A_ef/C

Dozaj ciment(kg/mc) Apa A' (l/mc) Aditiv(Ad)(l/mc) Apa totală A_t=A’+Ad(l/mc) Apa absorbită de agregate A_wa24 (l/mc) Apa eficace A_ef=A’+Ad- A_wa24 (l/mc) A_t/C A_ef/C
260 167,5 2,48 167,5 15,26 152,24 0,64 0,59
280 165,1 2,67 165,1 15,16 149,94 0,59 0,54
300 167,5 2,86 167,5 14,97 152,53 0,56 0,51
320 171,1 3,05*) 174,2*) 14,75 159,40*) 0,54 0,50
360 164,3 3,43*) 167,7*) 14,60 153,13*) 0,47 0,43

Nota *) În conformitate cu reglementarea tehnică indicativ NE012/1-2022, pct. 5.2.6(3) dacă cantitatea totală de aditiv lichid (în soluție), este mai mare de 3 l/mc de beton, conținutul său de apă este luat în considerație la calculul raportului apă/ciment.În Tabelul A1.4 se prezintă caracteristicile betoanelor proaspete obținute pentru tasări cuprinse între 140 și 155 mm.Tabelul A1.4. Caracteristicile betoanelor proaspete preparate cu ciment notat CE1

Dozaj ciment (kg/mc) RaportA_ef/C Tasare (mm) Densitate (kg/mc) Aer oclus (%)
260 0,59 140 2311 3,9
280 0,54 150 2354 3,9
300 0,51 150 2341 3,8
320 0,50 155 2372 3,7
360 0,43 145 2375 3,7

2.Caracteristicile betoanelor întărite preparate cu ciment notat CE1În Tabelul A 1.5 se prezintă caracteristicile de rezistență la compresiune obținute la vârstele de 2, 7 și 28 zile.Tabelul A1.5. Valorile rezistențelor la compresiune la 2, 7 și 28 de zile

Dozaj ciment(kg/mc) RaportA_ef/C Rezistența la compresiune (N/mmp)
2 zile 7 zile 28 zile
260 0,59 7,7 7,8 17,9 16,9 29,2 29,2
8,1 16,6 28,8
7,6 16,4 29,5
280 0,54 10,7 10,5 19,8 19,8 32,8 33,0
10,4 20,6 33,2
10,4 19,0 33,0
300 0,51 14,1 13,5 22,0 22,9 37,8 37,7
13,3 23,8 37,8
13,1 22,8 37,4
320 0,50 15,5 15,2 25,4 25,3 39,8 40,4
15,1 25,1 40,5
15,0 25,4 40,9
360 0,43 16,1 16,3 31,6 31,1 46,1 45,9
16,3 30,4 45,6
16,5 31,2 46,1

La vârsta de 28 de zile s-au obținut valori ale rezistenței la compresiune între 29 N/mmp (dozaj de ciment 260 kg/mc) și 46 N/mmp (dozaj de ciment 360 kg/mc).Pentru stabilirea duratei de tratare a betonului, se calculează raportul f_cmp/f_cmp8. În Tabelul A1.6 sunt prezentate rapoartele f_cmp/f_cmp8 și f_cm7/f_cmp8.Tabelul A1.6. Evoluția rezistenței la compresiune

Dozaj ciment(kg/mc) RaportA_ef/C f_cmp/f_cmp8 f_cm7/f_cmp8
260 0,59 0,27 0,58
280 0,54 0,32 0,60
300 0,51 0,36 0,61
320 0,50 0,38 0,63
360 0,43 0,35 0,68

Betoanele preparate cu ciment notat CE1 au o evoluție lentă a rezistențelor pentru un raport A_ef/C=0,59 și respectiv evoluție medie pentru betoanele cu rapoarte mai mici sau egale cu 0,54 (Tabelul 16, reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022).În conformitate cu reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022, în cazul încercărilor inițiale pentru determinarea compoziției betonului în vederea atingerii unei anumite clase de beton trebuie ca rezistența medie la compresiune obținută la 28 de zile, după menținerea probelor în condiții standard, să fie mai mare de f_ck + (6…12) (N/mmp), unde f_ck este rezistența caracteristică (clasa betonului). În acest caz, clasele obținute pentru betoanele preparate cu cimentul notat CE1 sunt prezentate în Tabelul A1.7.Tabelul A1.7. Clasele de beton obținute in conformitate cu reglementarea tehnică indicativ NE

Dozaj ciment(kg/mc) RaportA_ef/C f_cm 28 zile (N/mmp) Încercări inițiale Clasa conform încercări inițiale
f_cm > f_ck + (6…12) (N/mmp)
260 0,59 29,2 (f_ck+9) pentru C16/20 (f_ck=20) Marja =9 N/mmp C16/20
280 0,54 33,0 (f_ck+8) pentru C20/25 (f_ck=25) Marja =8 N/mmp C20/25
300 0,51 37,7 (f_ck+8) pentru C25/30 (f_ck=30) Marja=8 N/mmp C25/30
320 0,50 40,4 (f_ck+10) pentru C25/30(f_ck=30) Marja =10 N/mmp C25/30
360 0,43 45,9 (f_ck+9) pentru C30/37(f_ck=37) Marja =9 N/mmp C30/37

La stabilirea dozajelor minime de ciment, trebuie avute în vedere cerințele prevăzute în reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022 (Anexa F) pentru realizarea unei anumite clase de beton, indicate pentru anumite clase de expunere, precum și reducerea marjelor, în momentul trecerii de la prepararea în laborator la producerea betonului la stație.În Figura A1.2 se prezintă valorile rezistențelor la compresiune în funcție de rapoartele A_ef/C obținute pentru o tasare S3. Cu ajutorul graficului se poate determina rezistența la compresiune pentru un anumit raport A_ef/C și respectiv se poate determina clasa de rezistență a betonului.De exemplu, pentru un raport A_ef/C = 0,45, rezistența la compresiune la vârsta de 28 de zile, f_cm, este aproximativ 45 N/mmp, valoare corespunzătoare clasei de rezistență C30/37, clasa obținută pentru încercări inițiale, unde f_cm ≥ f_ck + (6…12) (N/mmp), f_k fiind rezistența caracteristică (clasa betonului). Pentru betonul de clasa C30/37, f_ck = 37 N/mmp, f_ck+6 = 43 N/mmp, f_ck+12 = 49 N/mmp.Figura A1.2. Valoarea rezistenței la compresiune obținută pentru diferite rapoarte A_ef/C și exemplificarea determinării clasei de rezistențăProiectarea compoziției de beton se face în conformitate cu Tabelele 3 și 4 din prezentul Ghid pentru un raport A_ef/C maxim, o clasă minimă de rezistență și un dozaj minim de ciment.De exemplu, pentru clasa de expunere XD3, în conformitate cu Tabelul 3, raportul A_ef/C maxim este 0,45, dozaj minim de ciment 320 kg/mc, clasa minimă de rezistență fiind C35/45.Din graficul prezentat în Figura A1.2 se observă că pentru raportul A_ef/C = 0,45 se obține o clasă de rezistență C30/37. în cazul în care clasa de rezistență obținută este mai mică decât cea precizată în Tabelul 3, în cazul de față C35/45, se va considera un raport A_ef/C <0,45. Din Tabelul A1.7 se observă că pentru raportul A_ef/C = 0,43 și dozaj de ciment 360 kg/mc s-a obținut clasa C30/37. Pentru obținerea clasei de rezistență C35/45 vom lua în considerare un raport A_ef/C <0,43 și un dozaj de ciment mai mare de 360 kg/mc.Din graficul prezentat în Figura A1.3 se observă că pentru A_ef/C = 0,40 se obține o rezistență la compresiune de aproximativ 53 N/mmp, corespunzătoare unei clase de rezistență C35/45 (f_cm = 53 N/mmp, f_ck = 45 N/mmp, f_ck+6 = 51 N/mmp, f_ck+12 = 57 N/mmp).Figura A1.3. Valoarea rezistenței la compresiune obținută pentru A_ef/C =0,40 și determinarea clasei de rezistență + 
Etapa 2: Exemplu de stabilire a compoziției betonului de clasa C35/45Pentru stabilirea compoziției pentru 1 mc de beton se parcurg etapele prezentate la cap.7.3.În practica curentă din România s-a utilizat până în prezent, pentru stabilirea compozițiilor, raportul dintre cantitatea totală de apă (A_t) și ciment (C). Aceste valori ale rapoartelor A_t/C sunt acoperitoare din punct de vedere al asigurării durabilității betonului, având în vedere că raportul A_ef/C, așa cum este definit în SR EN 206, nu ține seama de absorbția de apă a agregatelor (determinată în conformitate cu SR EN 10976). Cantitatea totală de apă ține seama și de cantitatea absorbită de agregate, deci rezultă un raport A_t/C acoperitor față de SR EN 206, mai mare decât A_ef/C. Cantitatea de apă eficace A_ef este cantitatea totală de apă A_t din care se scade cantitatea de apă absorbită de agregate Awa24.Observații:1.pentru obținerea unei anumite consistente, cantitatea de apă introdusă în compoziția betonului obișnuit A' depinde de clasa betonului, tasare, tipul, dimensiunea maximă a agregatelor și curba de granulozitate, clasa cimentului, tipul de aditivi, etc. De exemplu, pentru un beton în clasa de tasare S3 și agregate de balastieră cu dimensiunea maximă de 16 mm, A' se poate găsi în intervalul 150-175 l/mc;2.în cazul utilizării aditivilor antrenori de aer se înregistrează o scădere a rezistenței la compresiune a betonului;3.cantitatea de agregate se determină utilizând formula:Ag = rho_ag (1000 – D / rho_c – A_t – P) (1)rho_c – densitatea (masa volumică reală a) cimentului (între 2,9 -3,1 kg/dmc în funcție de tipul de ciment)Notă: Densitatea cimentului utilizată la elaborarea rețetei trebuie solicitată la producătorul acestuia.Rho_ag masa volumetrică reală a agregatelor (kg/dmc) determinată în conformitate cu SR EN 1097-6.D dozajul de ciment (kg/dmc)P procentul de aer oclus (dmc/mc) egal cu 2% (respectiv 20 dmc/mc). În cazul în care se utilizează aditivi antrenori de aer, P se va considera orientativ egal cu 4% (respectiv 40 dmc/mc), în funcție de dimensiunea maximă a agregatului sau corespunzător cantității determinate de aer antrenat.Relația (1) consideră o aceeași masă volumetrică pentru toate sorturile, alternativ se poate determina volumul de agregate pe șorțuri, determinându-se apoi cantitățile în kg/mc pentru fiecare sort în parte, pe baza masei volumetrice a fiecărui sort în parte.Observații:1.zonele de granulozitate se stabilesc având în vedere dozajul de ciment, tasarea betonului și dimensiunea maximă a agregatelor în conformitate cu Anexa L din reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022;2.se verifică conținutul maxim de părți fine în conformitate cu Tabelul 12 din prezentul Ghid pe baza conținutului de părți fine <0,125 mm din fiecare sort de agregate și a dozajului de ciment. Se are în vedere și limita din SR EN 12620 (Anexa D) privind conținutul maxim admis de părți ultrafine (fracție care trece prin sita de 0,063 mm) din agregatul fin (nisip).Un exemplu de determinare a compoziției betonului pentru a obține o tasare de aprox. 150 mm (clasa de tasare S3), beton preparat cu ciment notat CE1 pentru clasa prescrisă C35/45 este ilustrat în Tabelul A1.8, formatul tabelului fiind adaptat de fiecare producător.Dozajul minim de ciment pentru betonul de clasa C35/45 în conformitate cu reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022 este 320 kg/mc, A_ef/C maxim = 0,45 (aceste valori au fost alese pentru clasa de expunere XD3).Din graficul prezentat în Figura A1.3, pentru un raport A_ef/C = 0,40 s-a obținut o rezistență la compresiune corespunzătoare unei clase de rezistență C35/45. Considerând A_ef/C = 0,40 și un dozaj de ciment de 400 kg/mc, se determină cantitatea de agregate în stare uscată, densitatea agregatelor fiind 2,65 kg/dmc, densitatea cimentului 3,0 kg/dmc, procentul de aer oclus 20 dmc/mc. Densitatea aditivului superplastifiant (policarboxilat eter, în acest caz) utilizat în proporție de 1% din masa de ciment este 1,05 kg/mc, cantitatea de aditiv rezultată fiind 3,811/mc, în conformitate cu prevederile cap.5.2.6.(3) din reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022, aceasta va fi luată în considerare la calculul raportului apă/ciment.Densitatea aparentă a betonului proaspăt se poate estima în funcție de materialele componente, în cazul de față aceasta fiind 2356 kg/mc.Pentru un raport A_ef/C = 0,40 cantitatea de apă eficace pentru un dozaj de ciment de 400 kg/mc este 1601/mc, cantitatea de apă care va fi introdusă în compoziția betonului pentru obținerea unei tasări S3 este A' = 170,38 1/mc, cantitatea de apă totală A_t fiind 174,19 l/mc, raport A_t/C= 0,44 (pct.2 din Tabelul A1.8).Cantitatea de agregate în stare uscată calculată cu relația (1) este 1782,1 kg/mc (pct. 6 din Tabelul A1.8). Sorturile de agregate utilizate sunt: 0-4 mm (40%), 4-8 mm (20%) și 8-16 mm (40%). S-a determinat granulozitatea agregatelor în conformitate cu SR EN 933-1, valorile obținute fiind prezentate în Tabelul A1.8.Tabelul A1.8. Exemplu de stabilire a compoziției betonului

STABILIREA COMPOZIȚIEI BETONULUI
Reteta nr. ……. din ……………
1. Cerinte
Clasa beton Dmax. mm Clasa de tasare Zona de granulozitate A_ef/C max A_ef max, l/mc Clase de expunere Condiții NE012/1-2022 (dozaj min, A_ef/C max)
C35/45 16 S3 Favorabilă 0,43 172,00 XD3 - 320 0,45 C35/45
2. Caracteristici initiale beton proaspăt
Clasa beton Dmax. mm Consistenta mm Zona de granulozitate A_ef/C val initiala A_ef, val initiala l/mc A' = A_ef-A_D+A_WA24 A_t= A' + Ad l/mc A_t/C Densitate beton kg/mc Aer oclus Aer oclus+antrenat
%
C35/45 16 150 Favorabilă 0,40 160,00 170,38 174,19 0,44 2356 2
3. Materiale componente
Ciment Aditivi Agregate
Tip Densitate, kg/mc Dozaj D, kg/mc Tip Subst. de bază Dozaj Densitate, kg/mc Ad, l/mc Tip Densitate, kg/mc Obs.
CE1 3 400 Superplast SP policarboxilat eter 1,00% 1,05 3,81 Agregate nat. de balastiera 2,65 uscate in interior
Antrenor -
4. Granulozitatea agregatelor
Sort agregate (mm) Tip Treceri prin site si ciururi, %
0,125 0,25 0,5 1 2 4 8 16
Sort 0 – 4 agregate balastieră 0,79 8,27 32,68 68,65 87,06 98,5 100,00 100,00
Sort 4 – 8 0,53 0,79 1,20 2,08 15,23 72,69 99,32 100,00
Sort 8 – 16 0,42 0,17 0,23 0,33 0,43 0,63 22,44 94,79
5. Incadrarea amestecului total în curba de granulozitate
Sort 0 – 4 mm 40% 0,32 3,31 13,1 27,5 34,8 39,4 40,0 40,0
Sort 4 – 8 mm 20% 0,11 0,16 0,24 0,42 3,05 14,54 19,86 20,0
Sort 8 – 16 mm 40% 0,17 0,07 0,09 0,13 0,17 0,25 8,98 37,9
Total 100% 0,6 3,5 13,4 28,0 38,0 54,2 68,8 97,9
Limite zona de granulozitate favorabila conf. NE012/1 max. 5 8 20 32 42 46 76 100
min. 1 3 8 12 21 36 60 100
6. Cantitati materiale mc beton C35/45400 kg/mc
Agregate uscate interior sort. % kg/mc Coeficient de absorbtie agregate WA_24 % A_WA24, l/mc
0 – 4 mm 40% 712,8 0,94 6,70
4 – 8 mm 20% 356,4 0,68 2,42
8 – 16 mm 40% 712,8 0,71 5,06
verif. 1782,1
Total agregate 100% 1782,1 2,33 14,19
Ciment 400
Aditivi plast/superplast 1,00% 4,00 l/mc 3,81
antrenor 0 l/mc 0
Cantitatea de apă adaugată în compoziție A', l/mc 174,30 A_t = A' + Ad = 178,1 A_t/C = 0,45 A_ef = A' + Ad – A_WA24 = 163,9 A_ef/C = 0,41

Notă: Această formă tabelară de stabilire a compoziției betonului este un exemplu, producătorul va putea alege o altă formă de prezentare cu respectarea regulilor prevăzute în prezentul Ghid.Curba de granulozitate a agregatului total se încadrează în prevederile reglementării tehnice indicativ NE 012/1-2022, Anexa L, Fig. L2.

În Figura A1.4 se prezintă încadrarea agregatului total în zona de granulozitate.Figura A1.4. încadrarea agregatului total în zona de granulozitateValorile coeficientului de absorbție a apei determinate în conformitate cu SR EN 10976 pentru cele 3 șorțuri de agregate, după imersarea acestora în apă timp de 24 de ore au fost prezentate în Tabelul A1.1. Cu ajutorul acestora și a proporțiilor de agregate pentru fiecare sort se determină cantitatea de apă absorbită pe fiecare sort și respectiv cantitatea totală, în cazul de față aceasta fiind 14,19 litri pentru un mC de beton.Cantitatea de apă adăugată pentru prepararea betonului a fost A' =174,3 1/mc, mai mare decât cea estimată inițial, cantitatea totală de apă pentru o tasare de 140 mm devenind 178,1 1/mc, raportul At/C=0,45. Cantitatea de apă eficace (inclusiv aditiv) este 163,9 1/mc, raportul A_ef/C fiind aproximativ 0,41.Rețeta se recalculează pentru raportul A_ef/C= 0,41, cu cantitatea de apă A' =174,3 1/mc introdusă în amestecul de beton, cantitatea totală de agregate calculată cu relația (1) modificându-se de la 1782,1 kg/mc la 1771,7 kg/mc. Rețeta recalculată este prezentată în Tabelul A1.9.Tabelul A1.9. Stabilirea compoziției betonului

STABILIREA COMPOZIȚIEI BETONULUI
Reteta nr. ……. din ……………
1. Cerinte
Clasa beton Dmax. mm Clasa de tasare Zona de granulozitate A_ef/C A_ef max, l/mc Clase de expunere Condiții NE012/1-2022 (dozaj min, A_ef/C max)
C35/45 16 S3 Favorabilă 0,41 164,00 XD3 - 320 0,45 C35/45
2. Caracteristici initiale beton proaspăt
Clasa beton Dmax. mm Consistenta mm Zona de granulozitate A_ef/C A_ef l/mc A' = A_ef-Ad+A_WA24 l/mc A_t = A' + Ad l/mc A_t/C Densitate beton kg/mc Aer oclus Aer oclus+antrenat
%
C35/45 16 150 Favorabilă 0,41 164,00 174,3 178,1 0,45 2350 2
3. Materiale componente
Ciment Aditivi Agregate
Tip Densitate, kg/mc Dozaj D, kg/mc Tip Subst. de bază Dozaj Densitate, kg/mc Ad, l/mc Tip Densitate, kg/mc Obs.
CE1 3 400 Superplast SP policarboxilat eter 1,00% 1,05 3,81 Agregate nat. de balastiera 2,65 uscate in interior
Antrenor -
4. Granulozitatea agregatelor
Sort agregate (mm) Tip Treceri prin site si ciururi, %
0,125 0,25 0,5 1 2 4 8 16
Sort 0 – 4 agregate balastieră 0,79 8,27 32,68 68,65 87,06 98,5 100,00 100,00
Sort 4 – 8 0,53 0,79 1,20 2,08 15,23 72,69 99,32 100,00
Sort 8 – 16 0,42 0,17 0,23 0,33 0,43 0,63 22,44 94,79
5. Incadrarea amestecului total în curba de granulozitate
Sort 0 – 4 mm 40% 0,32 3,31 13,1 27,5 34,8 39,4 40,0 40,0
Sort 4 – 8 mm 20% 0,11 0,16 0,24 0,42 3,05 14,54 19,86 20,0
Sort 8 – 16 mm 40% 0,17 0,07 0,09 0,13 0,17 0,25 8,98 37,9
Total 100% 0,6 3,5 13,4 28,0 38,0 54,2 68,8 97,9
Limite zona de granulozitate favorabila conf. NE012/1 max. 5 8 20 32 42 56 76 100
min. 1 3 8 12 21 36 60 100
6. Cantitati materiale mc beton C35/45400 kg/mc
Agregate uscate interior sort. % kg/mc Coeficient de absorbtie agregate WA_24 % A_WA24, l/mc
0 – 4 mm 40% 708,7 0,94 6,66
4 – 8 mm 20% 354,3 0,68 2,41
8 – 16 mm 40% 708,7 0,71 5,03
verif. 1771,7
Total agregate 100% 1771,7 2,33 14,10
Ciment 400
Aditivi plast/superplast 1,00% 4,00 l/mc 3,81
antrenor 0 l/mc 0
Cantitatea de apă adaugată în compoziție A', l/mc 174,30 A_t = A' + Ad = 178,1 A_t/C = 0,45 A_ef = A' + Ad – A_WA24 = 164,0 A_ef/C = 0,41

Cantitatea de apă adăugată în compoziția betonului este A' = 174,30 1/mc la care se adaugă 3,81 1/mc aditiv, raportul devenind A_t/C=0,45. Cantitatea de apă eficace (inclusiv aditiv) este 164 1/mc, raport A_ef/C= 0,41.În continuare se prezintă caracteristicile materialelor și respectiv ale betonului proaspăt din compoziția prezentată în Tabelul A1.9.1.Caracteristicile betoanelor proaspete preparate cu ciment notat CE1În Tabelul A1.10 se prezintă dozajul de ciment și cantitatea de agregate utilizate la prepararea betoanelor, aditivul superplastifiant pe baza de polimeri de policarboxilat- eter având dozajul de 1% din cantitatea de ciment.Tabelul A1.10. Materiile prime din compoziția betoanelor preparate cu ciment notat CE1

Dozaj ciment (kg/mc) Apa A' (l/mc) Aditiv (Ad) (l/mc) Apa totală A_t (l/mc) Agregate (kg/mc) din care
sort 0-4 mm (kg/mc) sort 4-8 mm (kg/mc) sort 8-16 mm (kg/mc)
400 174,3 3,81 178,1 1771,7 708,7 354,3 708,7

Rapoartele A_t/C și A_ef/C sunt prezentate în Tabelul A1.11.Tabelul A1.11. Cantitatea de apa totală, apa eficace, rapoartele A_t/C și A_ef/C

Dozaj ciment (kg/mc) Apa A' (l/mc) Aditiv (Ad) (l/mc) Apa totală A_t = A' + Ad (l/mc) Apa absorbită de agregate A_WA24 (l/mc) Apa eficace A_ef = A' + Ad – A_WA24 (l/mc) A_t/C A_ef/C
400 174,3 3,81*) 178,1 14,10 164,0 0,45 0,41

Nota *) În conformitate cu reglementarea tehnică NE012/1-2022, pct. 5.2.6. (3) dacă cantitatea totală de aditiv lichid (în soluție), este mai mare de 31/mc de beton, conținutul său de apă este luat în considerație la calculul raportului apă/ ciment.În Tabelul A1.12 se prezintă caracteristicile betoanelor proaspete obținute pentru o tasare de 150 mm.

Tabelul A1.12. Caracteristicile betoanelor proaspete preparate cu ciment notat CE1

Dozaj ciment (kg/mc) Raport A_ef/C Tasare (mm) Densitate (kg/mc) Aer oclus (%)
400 0,41 150 2385 3,6

2.Caracteristicile betoanelor întărite preparate cu ciment notat CE1În Tabelul A1.13 se prezintă caracteristicile de rezistență la compresiune obținute la vârstele de 2, 7 și 28 zile.Tabelul A1.13 – Valorile rezistențelor la compresiune la 2, 7 și 28 de zile

Clasa prescrisă Dozaj ciment (kg/mc) Raport A_ef/C Rezistenta la compresiune (N/mmp)
2 zile 7 zile 28 zile
C35/45 400 0,41 22,1 21,4 35,7 35,4 53,1 52,8
20,3 34,9 52,8
21,9 35,6 52,7

La vârsta de 28 de zile s-a obținut o rezistență la compresiune de 53 N/mmp.Tabelul A1.14 – Evoluția rezistenței la compresiune

Clasa prescrisă Dozaj ciment (kg/mc) Raport A_ef/C f_cm2 /f_cm28 f_cm7 /f_cm28
C35/45 400 0,41 0,41 0,67

Betoanele preparate cu ciment notat CE1 au o evoluție medie pentru betoanele cu dozaje de 400 kg/mc (Tabelul 16, reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022).Clasele obținute pentru betoanele preparate cu cimentul notat CE1 în cazul încercărilor inițiale sunt prezentate în Tabelul A1.15.Tabelul A1.15. Clasele de beton obținute în conformitate cu NE 012/1

Dozaj ciment (kg/mc) Raport A_ef/C f_cm 28 zile (N/mmp) Încercări inițiale Clasa conform încercări inițiale
f_cm ≥ f_ck + (6…12) (N/mmp)
400 0,41 52,8 (f_ck+8) pentru C35/45(f_ck=45) Marja = 8 N/mmp C35/45

În conformitate cu reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022, pentru clasa de rezistență C35/45 este necesar un dozaj minim de ciment de 320 kg/mc și un raport maxim A_ef/C de 0,45 pentru clasa de expunere XD3. În acest caz clasa C35/45 s-a obținut pentru un raport A_ef/C= 0,41 și un dozaj de ciment de 400 kg/mc.

 + 
Anexa A2
Exemple practice de determinare a nivelurilor de
performanță a betonului în funcție de
acțiunea mediului. Aplicarea metodei de performanță la
acțiunea de îngheț-dezgheț și la atacul sulfatic, criterii de evaluare
Aplicații ale metodelor de evaluare pentru rezistența la îngheț-dezgheț cu și fără agenți de dezghețare și rezistența la atac sulfaticA2.1.Rezistența la îngheț-dezgheț cu și fără agenți de dezghețareÎn această Anexă se prezintă aplicații pentru exemplificarea modului de evaluare a betonului și a posibilităților de utilizare a unor cimenturi notate cu CE2 și CE3 de clasă 42,5R, în betoane expuse la îngheț-dezgheț, utilizând compoziții fixe (dozaj de ciment și raport apă totală/ ciment obținut cu utilizarea aditivilor).A2.1.1.Metoda de referință slab test, STS-a urmărit determinarea comportării la îngheț-dezgheț a betoanelor în conformitate cu SR CEN/TS 12390-9, lucrările aferente constând în:a)Prepararea șarjelor de beton și determinarea caracteristicilor betonului proaspăt;b)Determinarea cantității de beton exfoliat prin metoda slab test pentru compoziția de beton cu dozaj de ciment de 320 kg/mc și raport A_t/C =0,5 (probe menținute în apă cu/fără sare) după 56 cicluri de îngheț – dezgheț;Compozițiile fixe utilizate, respectiv dozaj de ciment 320 kg/mc și raport A_t/C= 0,5 (cu sau fără aer antrenat) pentru determinarea cantității de beton exfoliat prin metoda slab test sunt acceptate pe plan european și respectiv național prin NE 012/1.Granulozitatea agregatelor s-a determinat în conformitate cu SR EN 933-1, valorile obținute fiind prezentate în Tabelul A2.1.Tabelul A2.1. Granulozitatea agregatelor utilizate la turnarea betoanelor, treceri (volum %)

mm 0,063 0,125 0,2 0,5 1 2 4 8 16
0-4 0,14 0,65 8,27 32,68 68,65 87,06 98,50 100,00 100,00
4-8 0,18 0,35 0,79 1,20 2,08 15,23 72,69 99,32 100,00
8-16 0,07 0,35 0,17 0,23 0,33 0,43 0,63 16,44 88,79

S-au realizat compoziții de betoane cu agregate sort 0-4 mm (36%), 4-8 mm (18%) și 8-16 mm (46%), aditiv superplastifiant 1% din masa de ciment (policarboxilat eter) și respectiv 1% superplastifiant (policarboxilat eter) asociat cu 0,06% aditiv antrenor de aer (pe baza de tenside sintetice) în cazul betoanelor utilizate pentru determinarea cantității de beton exfoliate prin metoda slab test cu agenți de dezghețare.A2.1.1.1.Caracteristicile betoanelor proaspeteÎn Tabelul A2.2 se prezintă dozajul de ciment, dozajul de aditiv superplastifiant, aditiv antrenor de aer și cantitatea de agregate utilizate la prepararea betoanelor.Tabelul A2.2. Materiile prime utilizate pentru betoanele preparate cu cimenturile notate CE2 și CE3

Rețeta Dozaj ciment (kg/mc) Apa totală (l/mc) Aditiv superplastifiant (l/mc) Aditiv antrenor de aer (l/mc) Agregate (kg/mc) din care
sort 0-4 mm (kg/mc) sort 4-8 mm (kg/mc) sort 816 mm (kg/mc)
ST 320 157,0 3,02 1892,9 681,5 340,7 870,7
STag 320 156,8 3,02 0,19 1892,9 681,5 340,7 870,7

Betoanele preparate cu dozaj de ciment de 320 kg/mc și A_t/C = 0,5 au avut tasări de 175 și 230 mm (betoane fără aer antrenat) și respectiv diametru de răspândire de 525 și 515 mm (betoane preparate cu aer antrenat).Tabelul A2.3. Caracteristicile betoanelor proaspete preparate cu cimenturile notate CE2 și CE3

Rețeta Dozaj ciment (kg/mc) A_t/C Tasare (mm) Diametru răspândire (mm) Densitate (kg/mc) Aer oclus (%)
CE2
ST 320 0,50 175 2433 3,0
STag 320 0,50 525 2275 6,3*
CE3
ST 320 0,50 230 - 2432 3,5
STag 320 0,50 - 515 2314 6,0*
NOTA *: Valoare care conține și componenta de aer antrenat

A2.1.1.2.Caracteristicile betoanelor întăriteA2.1.1.2.1.Rezistența la compresiuneÎn Tabelul A.2.4 se prezintă caracteristicile de rezistență la compresiune obținute la vârstele 2 și 28 zile pentru betoanele preparate cu cimenturile notate CE2 și CE3.Tabelul A2.4. Caracteristicile betoanelor întărite preparate cu cimenturile notate CE2 și CE3

Rețeta Raport A_t/C Dozaj ciment (kg/mc) Rezistența la compresiune (N/mmp)
2 zile 28 zile
CE2
ST 0,50 320 30,1 30,6 49,4 49,2
31,5 49,7
30,4 48,5
STag* 0,50 320 22,7 21,6 39,0 39,0
21,0 38,8
21,2 39,4
CE3
ST 0,50 320 24,3 23,2 47,6 48,0
23,0 48,6
22,3 48,0
STag* 0,50 320 19,1 18,9 40,2 39,8
18,5 39,8
19,0 39,5
Nota *: Beton cu aer antrenat

Clasele de beton obținute în conformitate cu reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022, în cazul încercărilor inițiale, sunt prezentate în Tabelul A2.5.Tabelul A2.5. Clasele de beton obținute în conformitate cu reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022

Rețeta Dozaj ciment (kg/mc) Raport A_t/C f_cm 28 zile (N/mmp) Încercări inițiale Clasa conform încercări inițiale
f_cm ≥ f_ck + (6…12) (N/mmp)
CE2
ST 320 0,50 49,2 (f_ck+12) pentru C30/37(f_ck = 37) Marja =12 N/mmp C30/37
STag 320 0,50 39,0 (f_ck+9) pentru C25/30a (f_ck=30) Marja =9 N/mmp C25/30a
CE3
ST 320 0,50 48,0 (f_ck+11) pentru C30/37(f_ck=37) Marja =11 N/mmp C30/37
STag 320 0,50 39,8 (f_ck+10) pentru C25/30a (f_ck=30) Marja =10 N/mmp C25/30a

Observație: Betoanele cu dozaj de ciment 320 kg/mc și At-/C=0,5, cu sau fără aer antrenat, nu trebuie să îndeplinească cerințele (valorile limită pentru compoziția și proprietățile betonului pentru clasele de expunere XF) din reglementarea tehnică indicative NE 012/1-2022 (Anexa F) fiind compoziții fixe, prestabilite, utilizate pentru testarea cu metoda slab test și aplicarea unor criterii de conformitate.A2.1.1.2.2.Rezistența la îngheț-dezghețPentru a se studia comportarea la îngheț – dezgheț a betoanelor, s-a aplicat metoda de încercare de referință slab test în conformitate cu SR CEN/TS 12390-9, determinându- se cantitatea de material exfoliat după un anumit număr de cicluri de îngheț – dezgheț, cu sau fără agenți de dezghețare.Criteriile de performanță prezentate sunt practicate pe plan european, se regăsesc la nivelul unor cercetări experimentale (inclusiv prenormative) în vederea evaluării performanțelor unor cimenturi și/sau betoane, respectiv a studierii posibilității utilizării acestora în diferite clase de expunere (XF), fiind preluate și în reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022.– Determinarea rezistenței la îngheț-dezgheț prin exfoliere – clasele de expunere XF1, XF3Cantitatea de material exfoliat s-a determinat pe fâșii de beton de 150x150x50 mm. Probele de beton s-au preparat cu dozaj de ciment de 320 kg/mc, aditiv superplastifiant 1%, raport A_t/C = 0,5, rezultatele obținute fiind prezentate în Tabelul A2.6.Tabelul A2.6. Cantitatea de beton exfoliat măsurată după 7, 14, 28 și 56 cicluri de îngheț- dezgheț

A_t/C Dozaj ciment (kg/mc) 7 cicluricantitate beton exfoliat (g) 14 cicluricantitate beton exfoliat (g) 28 cicluricantitate beton exfoliat (g) Total cantitate beton exfoliat dupa 28 cicluri (g) Sn (kg/mp) Sn medie, (kg/mp) 56 cicluricantitate beton exfoliat (g) Total cantitate beton exfoliat dupa 56 cicluri m_s,n (g) Sn (kg/mp) Sn, medie (kg/mp)
CE2
0,5 320 0,02 0,11 0,22 0,35 0,02 0,02 3,02 3,37 0,15 0,16
0,04 0,18 0,34 0,56 0,02 2,90 3,46 0,15
0,03 0,08 0,52 0,63 0,03 3,58 4,21 0,19
total 0,09 0,37 1,08 1,54 0,07 9,50 11,04 0,49
CE3
0,5 320 0,01 0,11 0,21 0,33 0,01 0,02 3,91 4,24 0,19 0,15
0,02 0,15 0,28 0,45 0,02 2,14 2,59 0,12
0,04 0,08 0,38 0,50 0,02 2,58 3,08 0,14
total 0,07 0,34 0,87 1,28 0,06 8,63 9,91 0,44

Cantitatea de beton exfoliat pe unitatea de suprafață este:S_n = (m_s,n/A) ● 10^3 (A2.1)unde:S_n – reprezintă masa materialului exfoliat raportată la suprafață, după n cicluri de îngheț-dezgheț (kg/mp)m_s,n – cantitatea de beton exfoliat (g)A – aria totală a suprafeței testate calculată înainte de pregătirea probei pentru încercare (mmp).Din Tabelul A2.6 se poate observa că valorile obținute pentru cantitatea de beton exfoliat pentru betoanele preparate cu cele două tipuri de cimenturi sunt similare, ceea ce arată potențialul anumitor tipuri de cimenturi de atingere a unor performanțe similare cu cimenturi pentru care există experiență, în ceea ce privește rezistența la îngheț- dezgheț.

 + 
Criterii de evaluare a rezistenței la îngheț-dezgheț prin exfoliere din Anexa normativă J a reglementării tehnice indicativ NE 012/1-2022, metoda de referință ST– Pentru clasa de expunere XF1 (dozaj de ciment 320 kg/mc și raport A_t/C = 0,5): Cantitatea de material exfoliat este mai mică de 1,3 kg/mp după 56 de cicluri.– Pentru clasa de expunere XF3 (dozaj de ciment 320 kg/mc și raport A_t/C = 0,5): Cantitatea de material exfoliat este mai mică de 1 kg/mp după 56 de cicluri.Valorile obținute pentru cantitatea de beton exfoliat după 56 de cicluri de îngheț – dezgheț sunt mult mai reduse decât valoarea limită aferentă celor două criterii de performanță. Betoanele preparate cu CE2 și respectiv CE3 îndeplinesc ambele criterii de performanță pentru clasele de expunere XF1 și XF3 după 56 de cicluri de îngheț – dezgheț.– Determinarea rezistenței la îngheț-dezgheț prin exfoliere – clasele de expunere XF2, XF4S-a determinat cantitatea de material exfoliat pe fâșii de beton de 150x150x50 mm, pentru un dozaj de ciment de 320 kg/mc și un raport fix A_t/C =0,5, betoane preparate cu aditiv antrenor de aer și superplastifiant.Rezultatele privind exfolierea betonului efectuate cu metoda slab test sunt prezentate în Tabelul A2.7.Tabelul A2.7. Cantitatea de beton exfoliat măsurată după 7, 14, 28 și 56 cicluri de îngheț – dezgheț

A_t/C Dozaj ciment (kg/mc) 7 cicluri 14 cicluri 28 cicluri Total cantitate beton exfoliat dupa 28 cicluri (g) Sn (kg/mp) Sn medie, (kg/mp) 56 cicluri Total cantitate beton exfoliat dupa 56 cicluri m_s,n (g) Sn (kg/mp) Sn, medie (kg/mp)
cantitate beton exfoliat (g) cantitate beton exfoliat (g) cantitate beton exfoliat (g) cantitate beton exfoliat (g)
CE2
0,5 320 0,08 0,22 0,56 0,86 0,04 0,05 4,64 5,50 0,24 0,27
0,10 0,12 0,89 1,11 0,05 5,56 6,67 0,30
0,04 0,16 1,02 1,22 0,05 5,11 6,33 0,28
total 0,22 0,50 2,47 3,19 0,14 15,31 18,50 0,82
CE3
0,5 320 0,03 0,22 0,56 0,81 0,04 0,05 3,18 3,99 0,18 0,20
0,07 0,16 0,89 1,12 0,05 3,48 4,60 0,20
0,07 0,21 1,02 1,30 0,06 3,69 4,99 0,22
total 0,17 0,59 2,47 3,23 0,14 10,35 13,58 0,60

 + 
Criterii de evaluare a rezistenței la îngheț-dezgheț prin exfoliere din Anexa normativă J a reglementării tehnice indicativ NE 012/1-2022, metoda ST– Pentru clasa de expunere XF2 (dozaj de ciment 320 kg/mc și raport fix A_t/C = 0,5, aer antrenat):Cantitatea de material exfoliat este mai mică de 1,3 kg/mp după 56 de cicluri de îngheț-dezgheț și agenți de dezghețare.– Pentru clasa de expunere XF4 (dozaj de ciment 320 kg/mc și raport fix A_t/C = 0,5, aer antrenat):Cantitatea de material exfoliat este mai mică de 1 kg/mp după 56 de cicluri de îngheț- dezgheț și agenți de dezghețare.
Betoanele cu aer antrenat preparate cu cele două tipuri de cimenturi cu dozaj fix, predeterminat, de 320 kg/mc și A_t/C = 0,5 îndeplinesc criteriile pentru încadrarea în clasele de expunere XF2 și XF4, după efectuarea a 56 de cicluri de îngheț -dezgheț și agenți de dezghețare.De menționat este faptul că, în conformitate cu reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022, pentru clasa de expunere XF2, este necesar un raport A_ef/C de maximum 0,55, dozaj minim 300 kg/mc și o clasă minimă de rezistență C30/37a, iar pentru XF4 valorile prevăzute sunt dozaj minim de ciment 340 kg/mc, raport A_ef/C maxim 0,45 și clasa minimă C30/37a.Din rezultatele obținute, prin aplicarea metodelor de determinare a rezistenței la îngheț – dezgheț în conformitate cu SR CEN/TS 12390-9 și a criteriilor de performanță, coroborat cu prevederile reglementării tehnice indicativ NE 012/1-2022 a rezultat că betoanele preparate cu cimenturile analizate se pot încadra în domeniile de utilizare corespunzătoare claselor de expunere XF1, XF2, XF3 și XF4 (Tabelul A2.8).Tabelul A.2.8. Îndeplinirea criteriilor de încadrare în clasele de expunere XF

Expunere XF1 XF2 XF3 XF4
Notare ciment/Metoda Slab test Slab test Slab test Slab test
CE2 X X X X
CE3 X X X X
X = criteriu îndeplinit

Conform criteriilor de performanță, compozițiile de beton utilizate în aceste teste accelerate de laborator au valori predeterminate (fixe) pentru dozajul de ciment și respectiv raportul A_t/C. În practica curentă, în toate cazurile, se vor respecta cerințele referitoare la compoziția betonului și la clasele minime de rezistență la compresiune, la tratarea și la punerea în operă a betonului în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare, o relevanță deosebită având reglementările tehnice indicativ NE 012/1-2022 și NE 012/2-2022.Efectuarea testelor prezentate intră în responsabilitatea producătorului de ciment pentru condițiile de rețetă impusă (compozițiile de beton cu valori predeterminate (fixe) pentru dozajul de ciment și respectiv raportul A_t/C). Dacă cimentul îndeplinește criteriile prezentate la acest punct corespunzătoare claselor de expunere XF1, XF2, XF3, XF4 acesta poate fi utilizat în aceste clase de expunere cu respectarea regulilor privind compoziția betonului (abordare descriptivă) în conformitate cu reglementarea tehnică NE 012/1-2022.Testarea compozițiilor de beton corespunzătoare aplicațiilor și încadrarea în clasele de rezistență la îngheț – dezgheț din Tabelul J1 din Anexa normativă J a reglementării tehnice indicativ NE 012/1-2022, pentru XF3 și XF4 (abordare de performanță) intră în responsabilitatea producătorilor de beton*1).Nota *1) Producătorii de beton au o varietate mare de posibilități compoziționale, respectiv de surse de materii prime (componente ale betonului). Producătorul de beton trebuie să urmărească influența calității tuturor componentelor asupra proprietăților betonului.În general, cu excepțiile indicate în Tabelul F.2.2 (Tabelul 9 din prezentul Ghid) din Anexa F a reglementării tehnice indicativ NE012/1-2022, criteriile de referință pentru evaluarea rezistenței la îngheț-dezgheț prin exfoliere se consideră cele obținute prin aplicarea metodei ST (slab test) care este recunoscută ca metodă de referință și de către SR CEN/TS 12390-9. Criteriile și rezultatele obținute prin aplicarea metodei CT (cube test) vor avea doar un caracter informativ (neobligatoriu pentru decizie). În toate cazurile în care nu se îndeplinesc criteriile de performanță pentru o anumită clasă de expunere XF la atacul din îngheț-dezgheț, cimentul nu se utilizează pentru clasa de expunere XF superioară ca agresivitate.A.2.1.2.Metoda informativă cube test, CTÎn continuare se exemplifică testarea probelor de beton preparate cu un tip de ciment notat CE3, prin metoda informativă cube test.Probele de beton de 100x100x100mm au fost preparate cu dozaj de ciment 300 kg/mc, raport (fix) A_t/C =0,6, agregate sort 0-4 mm (36%), 4-8 mm (18%) și 8-16 mm (46%), aditiv 0,5% pe bază de lignosulfonat modificat. Probele de beton au fost menținute și încercate în conformitate cu SR CEN/TS 12390-9.Caracteristicile betoanelor proaspete preparate cu CE3 sunt prezentate în Tabelul A2.9.Tabelul A2.9. Caracteristicile betoanelor proaspete

Dozaj ciment (kg/mc) Raport A_t/C Tasare (mm) Densitate (kg/mc) Aer oclus (%)
300 0,60 140 2411 4,1

Caracteristicile de rezistență ale betoanelor întărite preparate cu CE3 sunt prezentate în Tabelul A2.10.Tabelul A2.10. Valorile rezistenței la compresiune la 2, 7 și 28 de zile

Dozaj ciment (kg/mc) Raport A_t/C Rezistența la compresiune (N/mmp)
2 zile 7 zile 28 zile
300 0,60 14,5 14,6 27,1 28,1 36,8 36,6
14,6 29,7 36,1
14,8 27,3 36,9

Se calculează absorbția de apă L, pentru fiecare cub înainte de introducerea acestuia în camera frigorifică:L= (m_28d – m_27d)/m_27d ● 100 (%)unde:m_27d – reprezintă masa cubului uscat în aer la 27 de zile (g)m_28d – reprezintă masa cubului saturat la 28 de zile (g)În Tabelul A2.11 se prezintă valorile obținute pentru absorbția de apă a betoanelor determinată în conformitate cu SR CEN/TS 12390-9.Tabelul A2.11. Valorile absorbției de apă a betoanelor la 28 de zile

Masa probei înainte de introducerea în apă m_27d (g) Masa probei după introducerea în apă 24h, m_28d (g) Absorbție apă (g) Absorbție apă, medie (g) Absorbția de apă (%) Absorbția de apă, medie (%)
2346 2393 47 45,50 2,00 1,94
2340 2384 44 1,88

Probele de beton au fost menținute în apă în timpul efectuării ciclurilor de îngheț – dezgheț și apoi au fost încercate în conformitate cu SR CEN/TS 12390-9. Rezultatele obținute privind cantitatea de beton exfoliat sunt prezentate în Tabelul A2.12.Tabelul A2.12. Cantitatea de beton exfoliat măsurată după 7, 14, 28 și 56 de cicluri de îngheț – dezgheț

Nr. cicluri 7 cicluri 14 cicluri 28 cicluri 56 cicluri Total cantitate beton exfoliat după 56 cicluri, m_s,n (g) Pierderea masei probei de beton după 56 cicluri
A_t/C=0,6 cantitate beton exfoliat (g) cantitate beton exfoliat (g) cantitate beton exfoliat (g) cantitate beton exfoliat (g) P (%) P, medie (%)
300 kg/mc 0,11 0,13 1,22 52,02 53,48 2,28*1) 1,94
0,21 0,18 2,18 45,54 48,11 2,06*1)
sediment 0,14 0,23 4,34 64,36 69,07 1,47*2)
total 0,46 0,54 7,74 161,92 170,66 5,81
*1) Pierdere de masă calculată pentru un cub*2) Pierdere de masă calculată pentru 2 cuburi

Pentru fiecare determinare se calculează "pierderea" P a celor două cuburi din container ca procent din masă:P= m_s,n/m_0 ● 100 (%) (A2.2)unde:m_0 reprezintă masa unui cub respectiv a celor două cuburi uscate în aer (dintr- un container) la 27 de zile (g)m_s,n reprezintă masa cumulată de material exfoliată după n cicluri de îngheț- dezgheț (rotunjită la 0,1 g)m_s,n = m_s before + m_c+f+bîn care:m_s,n reprezintă masa cumulată de material exfoliată după n cicluri de îngheț- dezgheț (rotunjită la 0,1 g)m_s before reprezintă masa cumulată de material determinată anterior (g)m_c+f+b reprezintă masa totală a materialului exfoliat (g).

Pierderea de masă a probelor de beton preparate cu cimentul notat CE3 după 56 de cicluri de îngheț – dezgheț este 1,94%.În cazul acestei metode de testare criteriile de evaluare a rezistenței la îngheț-dezgheț prin exfoliere pentru ca betonul cu dozaj de 300 kg/mc și A_t/C=0,6 să poată fi considerat utilizabil într-o anumită clasă de expunere (XF1, XF3), după 56/100 de cicluri de îngheț -dezgheț, sunt:– Pentru clasa de expunere XF1 (dozaj de ciment 300 kg/mc și raport fix A_t/C= 0,6):Cantitatea de material exfoliat determină o reducere mai mică de 5% a masei probei de beton după aplicarea a 56 de cicluri și respectiv mai mică de 10% după 100 de cicluri.

– Pentru clasa de expunere XF3 (dozaj de ciment 300 kg/mc și raport fix A_t/C= 0,6):Cantitatea de material exfoliat determină o reducere mai mică de 3% a masei probei de beton după aplicarea a 56 de cicluri și respectiv mai mică de 5% după 100 de cicluri.Se poate observa că pentru clasele de expunere XF1 și XF3, în cazul betoane lor preparate cu cimentul notat CE3, criteriile de performanță sunt îndeplinite.Conform criteriilor de performanță, compoziția de beton folosită în aceste teste accelerate de laborator are valori predeterminate (fixe) pentru dozajul de ciment și respectiv raportul A_t/C. În practica curentă, în toate cazurile, se vor respecta cerințele referitoare la compoziția betonului și la clasele minime de rezistență la compresiune, la tratarea și punerea în operă a betonului în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare, o relevanță deosebită având reglementările tehnice indicativ NE 012/1-2022 și respectiv NE 012/2-2022.Încadrarea betoanelor în clasele de expunere XF poate diferi pentru un același tip de ciment fabricat conform SR EN 197-1, în funcție de procentele de adaosuri, de rezistența la compresiune a cimentului, etc.A2.2.Rezistența la atac sulfaticSe prezintă modul de aplicare a criteriilor de performanță în vederea evaluării rezistenței la atacul sulfatic al betonului.A2.2.1.Aplicație pentru clasa de expunere XA2Încercările experimentale se efectuează în vederea determinării rezistenței la atacul sulfatic pentru mortarele preparate cu un ciment notat CE4, în conformitate cu SR EN 196-1. Astfel, s-au determinat valorile expansiunilor la 28, 60, 90 și 180 zile pe probe de mortar menținute în mediu sulfatic moderat (soluție 2,37% Na2SO4 corespunzătoare clasei de expunere XA2).Evaluarea expansiunii în medii agresive chimic s-a efectuat după fiecare perioadă de imersie în soluția de sulfat de sodiu, fiind diferența dintre media lungimilor celor trei epruvete imersate în mediu sulfatic și media lungimilor inițiale ale epruvetelor determinate la vârsta de 28 zile.S-au efectuat măsurători ale expansiunii probelor de mortar la 28 zile, 60 zile, 90 zile și 180 zile.Criteriul de performanță pentru rezistența la atacul sulfatic al betonului, în conformitate cu Anexa normativă J a NE 012/1, pentru acceptarea încadrării în clasa de expunere XA2 cu atac sulfatic, este:Valoarea expansiunii probelor de mortar trebuie să fie mai mică de 0,5 mm/m după 90 de zile și 0,8 mm/m după 180 de zile de menținere într-o soluție de 2,37% N2SO4.Valorile expansiunilor se compară cu cele obținute pentru cimenturi rezistente la sulfați, diferențele dintre valorile obținute trebuie să fie mai mici de 20%, pentru ambele termene de încercare. + 
Rezultate obținuteValorile expansiunilor obținute pentru cimentul notat CE4 sunt prezentate în Tabelele A2.13, A2.14 și A2.15.Tabelul A2.13. Valorile obținute pentru probele ("martor") menținute în apă

Ciment notat CE4 Alungiri ale prismelor de mortar (mm)
Martor în apă potabilă Valori după 28 zile în apă Apă +28 zile Apă +60 zile Apă +90 zile Apă+180 zile
0,158 0,176 0,178 0,181 0,186
0,105 0,124 0,125 0,127 0,133
0,131 0,148 0,150 0,153 0,159
Valoare medie 0,131 0,149 0,151 0,154 0,159
Valoare expansiune/deformație specifică (mm/m) 0,112 0,125 0,144 0,175

Observație: Valorile expansiunilor se obțin considerând diferența dintre citirile înregistrate la vârsta t (28, 60, 90 și 180 de zile) și citirea inițială a probelor menținute 28 de zile în apă, raportată la lungimea măsurată înainte de menținerea într-un anumit mediu.Tabelul A2.14. Valorile obținute pentru probele menținute în soluție de 2,37% Na2SO4

Ciment notat CE4 Alungiri ale prismelor de mortar (mm)
Soluție de 2,37% Na2SO4 (atac corespunzător XA2) Valori după 28 zile în apă Soluție +28 zile Soluție +60 zile Soluție +90 zile Soluție +180 zile
1,809 1,832 1,836 1,840 1,851
1,390 1,413 1,417 1,421 1,432
1,344 1,376 1,370 1,375 1,385
Valoare medie 1,514 1,540 1,541 1,545 1,556
Valoare expansiune/ deformație specifică (mm/m) 0,161 0,167 0,192 0,260

Tabelul A2.15. Valorile obținute pentru expansiunea mortarelor preparate cu ciment notat CE4 și cele aferente criteriilor absolute

Soluție Mediu Expansiune 90 zile (mm/m) Expansiune 180 zile (mm/m)
Apa Apa 0,14 0,18
2,37% Na2SO4 XA2 0,19 0,26
Criteriu XA2 0,50 0,80

Valoarea obținută pentru expansiunea la 90 zile pentru mortarul preparat cu un ciment considerat rezistent la sulfați, mediul XA2, este 0,16 mm/m, iar la 180 de zile este de 0,22 mm/m.Comparând rezultatele obținute, diferențele dintre valorile obținute pentru cimentul rezistent la sulfați și cel notat CE4 sunt mai mici de 20% pentru ambele termene de încercare (în conformitate cu NE 012/1).Mortarele preparate cu cimentul notat CE4 îndeplinesc criteriile pentru încadrarea în clasa de expunere XA2.Asemănător, se poate încadra un tip de ciment în clasa de expunere XA3. Criteriul de evaluare pentru rezistența la atacul sulfatic al betonului pentru clasa de expunere XA3 dat în NE 012/1 este:Valoarea expansiunii probelor de mortar trebuie să fie mai mică de 0,5 mm/m, după 90 de zile și 0,8 mm/m după 180 de zile de menținere într-o soluție 4,4% N2SO4. Valorile expansiunilor se compară cu cele obținute pentru cimenturi rezistente la sulfați, diferențele dintre valorile obținute trebuie să fie mai mici de 10%, pentru ambele termene de încercare.

 + 
Anexa A3
Exemple practice privind modul de determinare a clasei de rezistență a
betonului la îngheț-dezgheț, la acțiunea carbonatării și la acțiunea clorurilor
A3.1.Determinarea experimentală a clasei de rezistență a betonului la îngheț- dezghețRezistența adecvată împotriva acțiunii de îngheț-dezgheț pentru betoanele preparate cu ciment notat CE1 de clasa 42,5N, moderat saturate (clasele de expunere XF1 și XF2) poate fi obținută prescriptiv, prin utilizarea unui beton având compoziția realizată în conformitate cu reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022, Anexa F.Durabilitatea împotriva acțiunii de îngheț-dezgheț a betonului expus la umiditate (clasele de expunere XF3 și XF4) poate fi obținută prin selectarea claselor RF adecvate conform Tabelului J.1 din Anexa normativă J a reglementării tehnice indicativ NE 012/1-2022, respectiv Tabelul 15 din prezentul Ghid cu privire la condițiile climatice, la locul de amplasare și la durata de serviciu proiectată (L) a structurii.În conformitate cu Tabelul 4 din prezentul Ghid, pentru încadrarea în clasa de expunere XF3, betonul va avea un raport maxim A_ef/C de 0,5, dozaj minim 320 kg/mc, clasa minimă de rezistență C30/37, cu aer antrenat și respectiv un raport maxim A_ef/C de 0,5, dozaj minim 320 kg/mc, clasa minimă de rezistență C35/45. Ambele variante compoziționale sunt aplicabile.Pentru încadrarea în clasa de expunere XF4, betonul trebuie să aibă un raport maxim A_ef/C de 0,45, un dozaj minim 340 kg/mc, iar clasa minimă de rezistență C30/37 cu aer antrenat.Respectând aceste cerințe ale compozițiilor betonului, se efectuează teste pe fâșii de beton de 150x150x50 mm prin metoda de referință slab test, în conformitate cu SR CEN/TS 12390-9, se calculează cantitatea de material exfoliat (kg/mp) după 56 de cicluri de îngheț-dezgheț m_56 și apoi se încadrează în clase de rezistență la îngheț- dezgheț în conformitate cu Tabelul 15 din prezentul Ghid.În funcție de cantitatea de beton exfoliat, betoanele se pot utiliza în anumite clase de expunere având în vedere caracteristicile iernii (blândă, moderată sau severă) din locul de amplasare a elementului/ structurii, încadrarea în clasele de rezistență la îngheț- dezgheț RFW (clasa de expunere XF3) sau RFD (clasa de expunere XF4) și de numărul de cicluri de îngheț-dezgheț în conformitate cu Tabelul 15 din prezentul Ghid.Exemplu:Pentru a putea încadra betoanele preparate cu cimentul notat CE1 în clasele de rezistență la îngheț-dezgheț RFW (clasa de expunere XF3) sau RFD (clasa de expunere XF4), sau preparat betoane cu și fără aer antrenat.În Tabelul A3.1 se prezintă dozajul de ciment notat CE1, dozajul de aditiv superplastifiant pe baza de polimeri de policarboxilat-eter (SP) și respectiv antrenor de aer (Aa), cantitatea de apă A' necesară obținerii unei tasări S3 și cantitatea de agregate utilizate la prepararea betoanelor.Tabelul A3.1. Materiile prime din compoziția betoanelor preparate cu cimentul notat CE1

Dozaj ciment (kg/mc) Apa A' (l/mc) Aditiv SP (l/mc) Aditiv Aa (l/mc) Agregate (kg/mc) din care
sort 0-4 mm (kg/mc) sort 4-8 mm (kg/mc) sort 8-16 mm (kg/mc)
Aditiv superplastifiant („SP”) 1% și antrenor de aer („Aa”) 0,4%
400 174,3 3,81 1771,7 708,7 354,3 708,7
440 173,3 4,19 1,76 1733,2 693,3 346,6 693,3

Rapoartele A_t/C și A_ef/C obținute pentru tasări aflate în clasa de tasare S3 sunt prezentate în Tabelul A3.2.Tabelul A3.2. Cantitatea de apă totală, apa eficace, rapoartele A_t/C și A_ef/C

Dozaj ciment (kg/mc) Apa A' (l/mc) Aditiv (Ad) (l) Apa totală At=A'+Ad (l/mc) Apa absorbită de agregate A_wA24 (l/mc) Apa eficace A_ef=A' + Ad – A_WA24 (l/mc) A_t/C A_ef/C
Aditiv SP (l/mc) Aditiv Aa (l/mc)
400 174,3 3,81* 178,1 14,1 164,0 0,45 0,41
440 173,3 4,19* 1,76 179,3 13,8 165,5 0,41 0,38

Nota *) În conformitate cu reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022, pct. 5.2.6. (3) dacă cantitatea totală de aditiv lichid (în soluție), este mai mare de 3 l/mc de beton, conținutul său de apă este luat în considerație la calculul raportului apă/ciment.În Tabelul A3.3 se prezintă caracteristicile betoanelor proaspete obținute pentru tasări de 150 mm.Tabelul A3.3. Caracteristicile betoanelor proaspete preparate cu cimentul notat CE1

Dozaj ciment (kg/mc) Raport A_ef/C Tasare (mm) Densitate (kg/mc) Aer oclus (%)
400 0,41 150 2385 3,6
440 0,38 150 2293 5,8*)

Nota *) Valoare care conține și componenta de aer antrenatÎn Tabelul A3.4 se prezintă caracteristicile de rezistență la compresiune obținute la vârstele de 2, 7 și 28 zile.Tabelul A3.4. Valorile rezistențelor la compresiune la 2, 7 și 28 de zile

Dozaj ciment (kg/mc) Raport A_ef/C Rezistența la compresiune (N/mmp)
2 zile 7 zile 28 zile
400 0,41 22,1 21,4 35,7 35,4 53,1 52,8
20,3 34,9 52,8
21,9 35,6 52,7
440 0,38 23,0 22,6 33,1 34,3 48,8 49,0
22,3 35,1 49,4
22,4 34,6 48,7

La vârsta de 28 de zile s-au obținut valori ale rezistenței la compresiune de 53 N/mmp (dozaj de ciment 400 kg/mc) și 49 N/mmp (beton cu aer antrenat cu dozaj de ciment 440 kg/mc).Tabelul A3.5. Clasele de beton obținute în conformitate cu NE 012/1

Dozaj ciment (kg/mc) Raport A_t/C Raport A_ef/C f_cm 28 zile (N/mmp) Încercări inițiale Clasa conform încercări inițiale
f_cm ≥ f_ck + (6…12) (N/mmp)
400 0,45 0,41 52,8 (f_ck+8) pentru C35/45(f_ck=45) Marja = 8 N/mmp C35/45
440 0,41 0,38 49,0 (f_ck+12) pentru C30/37a (f_ck=37) Marja =12 N/mmpC30/37a

Pentru încadrarea în clasa de expunere XF3, s-au obținut betoane cu aer antrenat de clasă C30/37a, preparate cu cimentul notat CE1, cu un dozaj de 440 kg/mc și raport A_ef/C de 0,38 (A_t/C de 0,41) și respectiv betoane clasa de rezistență C35/45 cu un dozaj de ciment 400 kg/mc și raport A_ef/C de 0,41 (A_t/C de 0,45).În Tabelul A3.6. se prezintă rezultatele obținute pentru cantitatea de beton exfoliat măsurată până la 56 de cicluri, testarea facându-se cu apă.Tabelul A3.6. Cantitatea de beton exfoliat măsurată după 7, 14, 28 și 56 cicluri de îngheț – dezgheț

Dozaj ciment (kg/mc) Cantitate 7 cicluri 14 cicluri 28 cicluri Total cantitate beton exfoliat după 28 cicluri (g) Sn, (kg/mp) Sn, medie, (kg/mp) 56 cicluri Total cantitate beton exfoliat după 56 cicluri (g) m_56(kg/mp) m_56, medie (kg/mp)
cantitate beton exfoliat (g) cantitate beton exfoliat (g) cantitate beton exfoliat (g) cantitate beton exfoliat (g)
400 Indiv. 0,00 0,00 1,65 1,65 0,07 0,07 1,41 3,06 0,14 0,14
0,00 0,11 1,46 1,57 0,07 1,23 2,80 0,12
0,00 0,19 1,18 1,37 0,06 2,45 3,82 0,17
total 0,00 0,30 4,29 4,59 0,20 5,09 9,68 0,43
440 Indiv. 0,00 0,00 0,87 0,87 0,04 0,05 1,01 1,88 0,08 0,10
0,00 0,00 1,19 1,19 0,05 1,21 2,40 0,11
0,00 0,00 1,44 1,44 0,06 1,19 2,63 0,12
total 0,00 0,00 3,50 3,50 0,16 3,41 6,91 0,31

Cantitatea obținută de beton exfoliat pentru cele două clase de beton m_56 este mai mică de 0,5 kg/mp, astfel că betoanele se pot încadra în clasa de rezistență la îngheț-dezgheț RFW H, precum și în celelalte clase RFW M și RFW L.Pentru încadrarea în clasa de expunere XF4, betonul de clasă de rezistență C30/37 cu aer antrenat a fost obținut pentru un dozaj de ciment 440 kg/mc și raport A_ef/C de 0,38 (A_t/C = 0,41).În Tabelul A.3.7 se prezintă rezultatele obținute pentru cantitatea de beton exfoliat măsurată până la 56 de cicluri, testarea făcându-se cu agenți de dezghețare.Tabelul A3.7. Cantitatea de beton exfoliat măsurată după 7, 14, 28 și 56 cicluri de îngheț – dezgheț, beton cu aer antrenat

Dozaj ciment (kg/mc) Cantitate 7 cicluri 14 cicluri 28 cicluri Total cantitate beton exfoliat după 28 cicluri (g) Sn, (kg/mp) Sn, medie, (kg/mp) 56 cicluri Total cantitate beton exfoliat după 56 cicluri (g) m_56 (kg/mp) m_56, medie (kg/mp)
cantitate beton exfoliat (g) cantitate beton exfoliat (g) cantitate beton exfoliat (g) cantitate beton exfoliat (g)
440 Indiv. 0,00 0,00 1,23 1,23 0,05 0,05 1,43 2,66 0,12 0,13
0,00 0,24 1,09 1,33 0,06 1,88 3,21 0,14
0,00 0,44 0,55 0,99 0,04 2,09 3,08 0,14
total 0,00 0,68 2,87 3,55 0,16 5,40 8,95 0,40

Cantitatea obținută de beton exfoliat m56 este mai mică de 0,5 kg/mp, astfel că betonul cu aer antrenat și dozaj de ciment de 440 kg/mc se poate încadra în clasa de rezistență la îngheț-dezgheț RFD H, precum și în celelalte clase RFD M și RFD L. De asemenea, cimentul notat CE1 îndeplinește criteriile prezentate în Anexa A2.A3.2.Determinarea experimentală a clasei de rezistență la acțiunea carbonatăriiDeterminarea adâncimii de carbonatare se efectuează în conformitate cu standardul SR EN 12390-10, menținerea probelor în camera climatică furnizând valorile pentru încadrarea de referință. Determinarea informativă a adâncimii de carbonatare în mediu natural (adăpostit), conform SR EN 12390-10, respectiv în poligoane ("in-situ") sau în mediu controlat în laborator, furnizează rezultate experimentale importante, de natură a fundamenta o decizie coroborat cu rezultatele obținute în încercarea de referință.Pentru încadrarea în clasele de rezistență la acțiunea carbonatării în funcție de raportul A_ef/C a unor betoane preparate cu diferite tipuri de cimenturi se vor parcurge etapele prezentate în Figura A3.1.

Tip ciment XRC0,5 XRC 1 XRC 2 XRC3 XRC4 XRC5 XRC6 XRC7
CE2 A_ef/C=? A_ef/C=? A_ef/C=? A_ef/C=? A_ef/C=? A_ef/C=? A_ef/C=? A_ef/C=?
CE3 A_ef/C=? A_ef/C=? A_ef/C=? A_ef/C=? A_ef/C=? A_ef/C=? A_ef/C=? A_ef/C=?

Figura A3.1. Etapele necesare încadrării betoanelor în clase de rezistență la acțiunea carbonatăriiCompozițiile de betoane prezentate pentru cele două cimenturi notate CE2 și CE3 au fost testate privind rezistența la compresiune și pentru a determina adâncimea de carbonatare la diferite termene, în conformitate cu SR EN 12390-10. Se prezintă în continuare rezultatele obținute pentru diferite clase de beton preparate cu două tipuri de ciment notate CE2 și CE3, de clasa 42,5R, cu diferite rapoarte A_ef/C.A3.2.1.Determinarea adâncimii de carbonatare a probelor de beton menținute în camera climatică (încercare de referință)A3.2.1.1.Betoane preparate cu ciment notat CE2Probele de beton au fost preparate, decofrate după 24 ore, introduse 27 zile în apă, în conformitate cu SR EN 12390-2 și păstrate 16 h în condiții de laborator (umiditate 65%, temperatură 20°C) după care au fost menținute, până la vârsta de încercare, în camera climatică cu umiditate 65%, temperatură 20°C și concentrație de 0,04% CO2.Anterior despicării probelor de beton pentru efectuarea testului cu soluție de fenolftaleină, acestea au fost încercate la compresiune, rezultatele fiind prezentate în Tabelul A3.8.Tabelul A3.8. Valorile rezistenței la compresiune la diferite vârste ale betonului

Clasa beton Raport A_ef/C Rezistența la compresiune la 90 zile (N/mmp) Rezistența la compresiune la 180 zile (N/mmp) Rezistența la compresiune la 365 zile (N/mmp)
val.indiv. val.medie val.indiv. val.medie val.indiv. val.medie
C30/37 0,48 56,6 55,5 55,1 56,5 57,7 57,4
54,5 57,4 57,8
55,6 57,0 56,7
C35/45 0,42 61,9 62,3 64,2 63,6 66,5 65,2
62,6 63,6 64,6
62,6 63,0 64,5
C35/45 0,40 63,4 64,0 64,1 65,3 66,6 67,1
62,7 65,2 67,0
65,9 66,7 67,6

Valorile individuale și medii ale adâncimii de carbonatare ale betoanelor sunt prezentate în Tabelele A3.9 – A3.11.Tabelul A3.9. Valorile adâncimii de carbonatare pentru betoane de clasă C30/37, raport A_ef/C= 0,48

Raport A_ef/C Adâncimea de carbonatare 90 zile (mm) Adâncimea de carbonatare180 zile (mm) Adâncimea de carbonatare365 zile (mm)
val. indiv val. medii/ latura val. medie val. indiv val. medii/ latura val. medie val. indiv val. medii/ latura val. medie
0,48 3,05 3,18 2,42 2,60 3,00 3,07 3,96 4,23 3,56
2,38 3,44 4,41
4,10 2,97 4,33
1,13 1,53 2,53 3,20 4,27 3,46
1,79 3,46 3,67
1,67 3,62 2,44
3,48 2,94 2,99 3,08 2,54 2,76
2,94 3,44 2,58
2,39 2,81 3,17
2,47 2,05 2,62 3,00 4,45 3,80
1,87 3,41 3,85
1,80 2,98 3,09
0,48 2,47 2,41 2,14 3,50 3,59 2,77 3,81 4,34 3,95
2,85 2,85 4,34
1,91 4,42 4,87
2,80 2,27 2,94 2,84 4,77 4,20
2,11 3,06 3,89
1,89 2,52 3,95
1,56 1,89 1,76 2,12 3,40 3,33
1,92 2,80 3,92
2,20 1,79 2,67
2,17 1,99 2,75 2,52 4,03 3,93
1,95 2,63 3,85
1,85 2,18 3,92
0,48 3,67 2,96 2,07 2,85 2,86 2,67 3,82 3,85 3,65
3,20 3,32 4,26
2,02 2,41 3,46
2,14 1,97 2,98 2,73 4,45 3,67
1,53 2,30 3,86
2,24 2,92 2,70
Raport A_ef/C Adâncimea de carbonatare 90 zile (mm) Adâncimea de carbonatare180 zile (mm) Adâncimea de carbonatare 365 zile (mm)
val.Indiv val. medii/ latura val. medie val.Indiv val. medii/ latura val. medie val.Indiv val. medii/ latura val. medie
0,88 1,12 2,44 2,72 2,88
0,92 3,04 2,67
1,56 2,69 2,53
1,98 2,23 2,18 2,36 4,11 4,39
1,62 2,45 4,67
3,10 2,44 4,38
Val.medie 2,21 2,84 3,72

Tabelul A3.10. Valorile adâncimii de carbonatare pentru betoane de clasă C35/45, raport A_ef/C= 0,42TABEL PG. 69

Raport A_ef/C Adâncimea de carbonatare 90 zile (mm) Adâncimea de carbonatare 180 zile (mm) Adâncimea de carbonatare 365 zile (mm)
val. indiv val. medii/ latura val. medie val. indiv val. medii/ latura val. medie val. indiv val. medii/ latura val. medie
0,42 2,44 2,74 2,13 2,37 1,96 2,15 3,76 3,29 3,43
3,14 1,97 3,29
2,64 1,53 2,83
2,40 2,08 1,68 1,96 3,18 3,44
2,31 1,87 3,54
1,53 2,32 3,61
1,52 1,59 2,19 1,99 3,15 3,21
1,66 1,45 3,11
1,58 2,32 3,36
2,38 2,09 2,21 2,69 4,36 3,77
1,60 2,81 3,88
2,30 3,05 3,07
0,42 2,04 1,80 2,04 2,12 2,27 2,11 3,41 3,31 3,27
1,34 1,67 3,80
2,01 3,03 2,73
1,89 1,84 2,42 1,61 3,42 3,05
1,29 1,24 3,04
2,34 1,16 2,70
2,01 2,05 2,39 2,40 4,06 3,27
1,84 1,76 3,00
2,30 3,04 2,75
2,33 2,46 1,39 2,14 3,02 3,42
2,94 2,18 3,23
2,10 2,86 4,02
0,42 1,59 1,04 1,44 2,83 2,13 2,37 3,23 3,30 3,33
0,88 2,33 3,72
0,64 1,24 2,95
1,49 1,61 1,73 2,37 3,41 3,41
2,46 2,52 3,34
0,87 2,86 3,48
1,55 1,81 1,89 2,44 3,60 3,38
2,70 3,03 3,78
1,17 2,39 2,76
0,83 1,29 3,11 2,54 3,70 3,21
1,20 2,39 2,85
1,85 2,11 3,08
Val.medie (mm) 1,87 2,21 3,34

Tabelul A3.11. Valorile adâncimii de carbonatare pentru betoane de clasă C35/45, raport A_ef/C= 0,40

Raport A_ef/C
Adâncimea de carbonatare 90 zile (mm) Adâncimea de carbonatare180 zile (mm) Adâncimea de carbonatare 365 zile (mm)
val. indiv val. medii/ latura val. medie val. indiv val. medii/ latura val. medie val. indiv val. medii/ latura val. medie
0,40 0,94 1,32 1,23 1,85 1,98 1,98 3,01 2,88 2,92
1,83 2,18 2,69
1,19 1,92 2,95
1,25 1,19 1,52 1,94 3,08 3,05
1,36 2,58 2,84
0,97 1,71 3,24
0,78 1,12 1,82 1,96 2,62 2,85
1,20 1,88 3,18
1,39 2,19 2,74
1,83 1,27 2,00 2,04 2,98 2,91
1,10 1,92 3,10
0,88 2,19 2,65
0,40 1,31 1,21 1,19 1,79 1,91 1,88 2,71 2,65 2,81
0,83 2,50 2,18
1,48 1,45 3,05
0,65 1,20 2,27 1,92 2,87 2,88
1,52 1,51 2,91
1,44 1,97 2,87
1,05 1,06 1,82 1,78 2,17 2,77
1,10 1,42 2,38
1,03 2,09 3,76
0,94 1,27 2,34 1,93 2,02 2,93
1,70 1,64 2,95
1,18 1,81 3,81
0,40 1,92 1,45 1,42 2,30 1,75 1,88 3,37 2,79 2,78
1,83 1,28 2,69
0,60 1,67 2,32
1,22 1,50 2,35 1,91 2,64 2,95
1,97 1,61 2,78
1,32 1,78 3,44
1,33 1,39 2,10 1,93 2,89 2,44
0,95 1,61 2,48
1,89 2,07 1,96
1,20 1,34 1,75 1,95 3,65 2,93
0,93 1,95 2,11
1,88 2,14 3,03
Val.medie (mm) 1,28 1,92 2,84

Viteza de carbonatare și coeficientul de corelație se determină din graficul prezentat în Figura A3.2.Figura A3.2. Determinarea vitezei de carbonatare pentru diferite rapoarte A_ef/CValorile vitezei de carbonatare sunt prezentate în Tabelul A.3.12.Tabelul A3.12. Valorile vitezei de carbonatare

Clasa de beton Raport A_ef/C Rezistența la compresiune la 28 zile (N/mmp) Viteza de carbonatare (mm/ani^0’5)
C30/37 0,48 46,2 3,9
C35/45 0,42 53,9 3,3
C35/45 0,40 55,8 2,8

A3.2.1.2.Betoane preparate cu ciment notat CE3În Tabelul A3.13 se prezintă valorile rezistenței la compresiune obținute anterior despicării probelor de beton pentru efectuarea testului cu soluție de fenolftaleină pentru betoanele menținute în camera climatică.Tabelul A3.13. Valorile rezistenței la compresiune la diferite vârste ale betonului

Clasa beton Raport A_ef/C Rezistența la compresiune la 90 zile (N/mmp) Rezistența la compresiune la 180 zile (N/mmp) Rezistența la compresiune la 365 zile (N/mmp)
val.indiv. val.medie val.indiv. val.medie val.indiv. val.medie
C30/37 0,49 56,3 56,7 59,0 58,7 60,1 60,6
57,3 58,2 60,0
56,6 59,0 61,7
C35/45 0,42 62,1 61,8 65,0 63,7 64,5 64,8
61,9 63,2 65,3
61,5 63,0 64,7
C35/45 0,39 65,1 64,9 64,8 65,3 66,7 66,7
65,1 65,1 67,2
64,4 66,1 66,1

Valorile individuale și medii ale adâncimii de carbonatare ale betoanelor sunt prezentate în Tabelele A3.14 – A3.16.Tabelul A3.14. Valorile adâncimii de carbonatare pentru betoane de clasa C30/37, raport A_ef/C= 0,49

Raport A_ef/C Adâncimea de carbonatare 90 zile (mm) Adâncimea de carbonatare180 zile (mm) Adâncimea de carbonatare 365 zile (mm)
val.Indiv val. medii/ latura val. medie val.Indiv val. medii/ latura val. medie val.Indiv val. medii/ latura val. medie
0,49 1,97 2,54 2,45 3,67 3,72 3,40 4,04 4,76 4,91
3,39 3,81 4,13
2,26 3,68 6,10
2,29 2,31 3,93 3,30 4,35 4,79
2,65 3,10 5,70
1,98 2,87 4,32
1,73 2,82 2,99 3,07 4,89 4,86
3,54 3,37 4,72
3,18 2,86 4,98
1,88 2,14 4,29 3,49 5,27 5,25
2,39 2,62 5,16
2,15 3,57 5,31
0,49 2,03 2,24 2,40 3,02 3,31 3,26 5,20 5,58 4,59
2,72 3,41 5,08
1,96 3,50 6,47
1,93 2,38 3,76 3,30 4,75 4,59
2,29 2,75 4,25
2,93 3,38 4,78
2,05 2,62 4,61 3,41 3,50 4,08
3,09 2,99 3,88
2,73 2,62 4,85
1,58 2,34 2,36 3,01 4,16 4,11
3,05 3,21 4,34
2,38 3,46 3,82
0,49 3,38 2,26 2,39 2,94 2,91 3,50 5,64 5,55 4,49
2,61 3,04 5,79
0,78 2,74 5,23
2,32 2,32 3,27 3,72 5,63 5,28
2,45 3,64 5,52
2,19 4,24 4,69
3,39 2,40 4,02 4,03 2,95 3,16
1,92 4,13 3,10
1,89 3,95 3,42
2,39 2,57 2,85 3,35 3,82 3,95
3,20 3,70 4,08
2,11 3,49 3,96
Val.medie (mm) 2,41 3,38 4,66

Tabelul A3.15. Valorile adâncimii de carbonatare pentru betoane de clasa C35/45, raport A_ef/C= 0,42

Raport A_ef/C Adâncimea de carbonatare 90 zile (mm) Adâncimea de carbonatare180 zile (mm) Adâncimea de carbonatare 365 zile (mm)
val.Indiv val. medii/ latura val. medie val.Indiv val. medii/ latura val. medie val.Indiv val. medii/ latura val. medie
0,42 2,75 2,03 2,16 2,26 2,85 2,69 2,76 2,93 3,39
2,11 3,32 2,92
1,23 2,98 3,12
2,42 2,26 2,38 2,35 2,11 2,16
2,16 2,12 2,02
2,20 2,55 2,34
2,65 2,32 3,04 2,85 3,86 3,81
2,26 2,49 3,98
2,05 3,02 3,60
2,37 2,04 2,40 2,72 4,58 4,64
1,83 2,95 4,92
1,93 2,81 4,42
0,42 2,80 2,20 2,28 2,57 2,66 2,56 3,84 4,01 3,41
1,82 2,36 3,77
1,98 3,05 4,42
2,67 2,31 1,98 2,74 3,09 2,91
1,92 3,04 3,46
2,34 3,20 2,17
2,84 2,31 2,85 2,29 3,22 3,09
2,40 1,98 2,82
1,70 2,04 3,22
1,98 2,29 2,51 2,54 3,95 3,64
2,19 2,08 3,87
2,71 3,02 3,11
0,42 2,90 2,17 2,06 3,18 3,30 2,67 3,88 3,76 3,66
2,00 3,23 3,96
1,62 3,48 3,45
1,75 1,92 2,67 2,96 3,66 3,64
1,82 3,08 3,88
2,20 3,12 3,37
2,88 2,17 2,10 2,14 3,75 3,61
1,64 1,60 3,98
1,98 2,72 3,11
2,67 1,99 2,85 2,28 3,43 3,64
2,19 2,10 3,89
1,10 1,88 3,60
Val.medie (mm) 2,17 2,64 3,49

Tabelul A3.16. Valorile adâncimii de carbonatare pentru betoane de clasa C35/45, raport A_ef/C= 0,39

Raport A_ef/C Adâncimea de carbonatare 90 zile (mm) Adâncimea de carbonatare180 zile (mm) Adâncimea de carbonatare 365 zile (mm)
val.Indiv val. medii/ latura val. medie val.Indiv val. medii/ latura val. medie val.Indiv val. medii/ latura val. medie
0,39 1,87 1,21 1,52 1,53 1,79 2,44 2,73 2,94 3,37
1,59 2,29 3,60
0,18 1,55 2,48
1,23 1,00 2,29 2,38 2,85 3,25
0,78 2,20 3,12
0,98 2,64 3,78
2,90 2,00 2,25 2,54 3,86 3,67
1,86 2,98 3,63
1,23 2,39 3,52
2,51 1,89 3,43 3,07 3,48 3,62
1,38 3,11 3,70
1,77 2,67 3,68
0,39 2,19 1,74 1,52 2,60 2,15 2,34 2,89 2,80 3,28
2,00 1,84 2,18
1,04 2,02 3,32
1,03 1,44 1,52 1,59 2,96 3,25
1,93 2,04 3,28
1,36 1,20 3,50
1,08 1,58 2,61 2,60 2,73 3,46
1,76 2,16 3,86
1,91 3,02 3,80
1,23 1,31 3,54 3,04 3,49 3,62
2,11 3,72 3,62
0,58 1,85 3,75
0,39 1,58 1,27 1,52 2,33 2,63 2,36 4,22 3,65 3,25
1,22 2,16 3,78
1,02 3,39 2,94
1,18 1,55 2,62 1,74 4,02 3,95
1,45 1,04 4,20
2,03 1,55 3,63
1,92 1,73 2,03 2,67 2,70 2,82
1,44 2,60 3,36
1,83 3,37 2,39
1,04 1,50 2,87 2,41 2,36 2,58
1,88 2,17 2,50
1,59 2,19 2,88
Val.medie (mm) 1,52 2,38 3,30

Viteza de carbonatare și coeficientul de corelație se determină din graficul prezentat în Figura A3.3.Figura A3.3. Determinarea vitezei de carbonatare pentru diferite rapoarte A_ef/CValorile vitezei de carbonatare pentru betoanele preparate cu ciment notat CE3 sunt prezentate în Tabelul A3.17.Tabelul A3.17. Valorile vitezei de carbonatare

Clasa de beton Raport A_ef/C Rezistența la compresiune la 28 zile (N/mmp) Viteza de carbonatare (mm/ani^0,5)
C30/37 0,49 48,8 4,7
C35/45 0,42 54,2 3,7
C35/45 0,39 56,1 3,3

Criteriile de conformitate pentru încadrarea în clasele de rezistență la acțiunea carbonatării, pentru probe menținute până la vârsta de încercare în camera climatică, sunt prezentate în Tabelul 16 din Capitolul 6 al prezentului Ghid.Menționăm că aceste criterii se referă la încercarea inițială de tip (IIT) care poate fi efectuată de către un producător de beton (primă parte), furnizorul de ciment sau aditivi, client sau de către utilizatorul betonului (a doua parte), fiind verificată experimental și validată de către o parte independentă (terță parte) în condițiile formulate lapunctul 6.2 (1).Desemnarea claselor XRC pentru rezistența la coroziune indusă de carbonatare este derivată din adâncimea de carbonatare [mm] (valoare caracteristică 90% fractil) presupusă a fi obținută după 50 de ani în condiții de referință (0,04% CO2 într-un mediu constant cu umiditate de 65% și temperatură 20°C). XRC are ca dimensiune viteza de carbonatare, în mm/ani^0,5.În Tabelul A3.18 și Figura A3.4 se prezintă încadrarea betoanelor în clase de rezistență la acțiunea carbonatării.Tabelul A3.18. Criterii de conformitate pentru încadrarea în clasele de rezistență la acțiunea carbonatării

Clase de rezistență la acțiunea carbonatării XRC SR EN 12390-10 (camera climatică) CE2 CE3
Maximul valorii medii k (mm/ani^0,5) k (mm/ani^0,5) A_ef/C k (mm/ani^0,5) A_ef/C
XRC 0,5 0,3 - -
XRC 1 0,6 - -
XRC 2 1,1 - -
XRC 3 1,7 - -
XRC 4 2,2 - -
XRC 5 2,8 2,8 0,40 -
XRC 6 3,4 3,3 0,42 3,3 0,39
XRC 7 4,0 3,9 0,48 3,7 0,42

Figura A3.4. Încadrarea în clase de rezistență la acțiunea carbonatăriiÎncadrarea cimenturilor în clase de rezistență la acțiunea carbonatării depinde de mulți factori care trebuie luați în considerare.În prEN 206-100 se propune calcularea maximului valorii medii cu formula:Tabelul A3.19. Valorile lui t_calc în funcție de numărul de rezultate

Grade de libertate n -1 t_0,100
2 1,886
3 1,638
4 1,533
5 1,476
6 1,440
7 1,415
8 1,397
9 1,383
10 1,372
11 1,363
12 1,356
13 1,350
14 1,345
15 1,341
16 1,337
17 1,333
18 1,330
19 1,328
20 1,325
25 1,316
30 1,310
1,282

A3.2.2Stabilirea grosimii stratului de acoperire cu beton a armăturii în conformitate cu pr.EN 1992-1-1În funcție de încadrarea în clasele de rezistență la acțiunea carbonatării XRC și respectiv de expunere XC se prezintă informativ, în conformitate cu pr.EN 1992-1-1 grosimile stratului de acoperire cu beton în funcție de durata de viață (Tabelul A3.20). Aceste valori sunt corespunzătoare elementelor din beton armat. Pentru elementele din beton precomprimat se majorează valorile cu 10 mm.Tabelul A3.20. Grosimea stratului de acoperire cu beton c_min,dur (mm) – carbonatare pentru elemente de beton armat

Clase de rezistență la acțiunea carbonatării XRC Clasa expunere XC
XC1 XC2 XC3 XC4
Durata de viață (ani)
50 100 50 100 50 100 50 100
XRC 0,5 10 10 10 10 10 10 10 10
XRC 1 10 10 10 10 10 15 10 15
XRC 2 10 15 10 15 15 25 15 25
XRC 3 10 15 15 20 20 30 20 30
XRC 4 10 20 15 25 25 35 25 40
XRC 5 15 25 20 30 25 45 30 45
XRC 6 15 25 25 35 35 55 40 55
XRC 7 15 30 25 40 40 60 45 60

Avantajul acestei proceduri este că furnizează posibilitatea prevederii unor grosimi ale stratului de acoperire cu beton a armăturii în funcție de compoziția betonului, încadrarea în anumite clase de expunere și durata de viață proiectată, pe baza unor rezultate ale unor cercetări experimentale.Desigur, aplicarea acestei proceduri este condiționată de anumite aspecte legate de cunoașterea încadrării betoanelor în clase de rezistență la acțiunea carbonatării în funcție de tipurile de ciment utilizate și de compoziția betonului. Această încadrare poate fi făcută, așa cum s-a precizat, de producătorii de ciment și/sau beton. Pe plan național există deja date privind performanțele unor anumite tipuri de cimenturi în ceea ce privește rezistența betonului la acțiunea carbonatării și încadrării în clase de rezistență la această acțiune a mediului. Astfel, se vor avea la dispoziție datele necesare pentru a se putea face o optimizare tehnico-economică legată de prevederea unei anumite grosimi de acoperire cu beton a armăturilor în funcție de tipul de ciment și clasa de rezistență/raportul A/C.În continuare se va prezenta o comparație între abordarea propusă în prEN 1992-1-1 și procedura actuală pentru determinarea grosimii stratului de acoperire cu beton a armăturii pe baza rezultatelor experimentale obținute.A3.2.2.1Procedura pentru determinarea grosimii stratului de acoperire cu beton a armăturii în conformitate cu SR EN 1992-1-1Procedura pentru determinarea grosimii stratului de acoperire cu beton a armăturii în conformitate cu SR EN 1992-1-1 (în vigoare) nu face nicio diferență între utilizarea unor diferite tipuri de cimenturi, cu toate că este evident că adâncimea de carbonatare este influențată de tipul de ciment.În abordarea actuală, practic, se pun numai condiții legate de parametrii compoziționali și o anumită rezistență minimă la compresiune a betonului. Rezultatele cercetărilor experimentale efectuate au scos în evidență faptul că prin aplicarea acestei abordări nu se poate asigura aceeași durată de viață proiectată. Dacă ne referim la clasa de expunere XC4 și considerăm clasa structurală S4, valoarea lui C_min,dur = 30 mm, iar pentru XC1 clasa structurală S4 C_min,dur = 15 mm, pentru o durată de viață proiectată de 50 de ani. În ambele cazuri pot interveni reduceri ale grosimii stratului de acoperire în cazul utilizării unor clase de rezistență ridicate.Având în vedere rezultatele cercetărilor experimentale obținute, în Tabelul A3.21 se prezintă valorile lui C_min,dur ce rezultă prin aplicarea acestei proceduri.Tabelul A3.21. Grosimea stratului de acoperire cu beton C_min,dur pentru durata de viață de 50 de ani, elemente din beton armat

Notare ciment Clasa de expunere Clasa de rezistență la compresiune C_min,dur^1) (mm)
CE2CE3 XC1 C30/37C35/45 10^2)10^2)
CE2CE3 XC4 C30/37C35/45 3030
NOTE: 1) In acest caz, tipul de ciment nu influențează valoarea lui cmin,dur2) Valoare redusă având în vedere clasa de rezistență ridicată a betonului

A3.2.2.2Procedura pentru determinarea grosimii stratului de acoperire cu beton a armăturii în conformitate cu prEN 1992-1-1În cazul aplicării acestei proceduri, în conformitate cu prEN 1992-1-1, este evident că valoarea lui C_min,dur este diferită pentru betoanele preparate cu cimenturi diferite depinzând și de compoziția betonului. Grosimea stratului de acoperire cu beton C_min,dur se determină având în vedere prevederile Tabelului A3.22.Tabelul A3.22. Grosimea stratului de acoperire cu beton C_min,dur, durata de viață 50 de ani, elemente din beton armat

Notare ciment Clasa de expunere Clasa de rezistență la acțiunea carbonatării c_min,dur^1) (mm) Raport A_ef/C^2) Clasa de rezistență la compresiune^3)
CE2 XC1 XRC 5XRC 6XRC 7 151515 0,400,420,48 C35/45C35/45C30/37
CE3 XRC 6XRC 7 1515 0,390,42 C35/45C35/45
Notare ciment Clasa de expunere Clasa de rezistență la acțiunea carbonatării C_min,dur^1) (mm) Raport A_ef/C^2) Clasa de rezistență la compresiune^3)
CE2 XC4 XRC 5XRC 6XRC 7 304045 0,400,420,48 C35/45C35/45C30/37
CE3 XRC 6XRC 7 4045 0,390,42 C35/45C35/45
Note: 1)In conformitate cu Tabelul A3.202)In conformitate cu Tabelul A3.183) In conformitate cu Tabelele A3.12 și A3.17

Notă : Exemplele prezentate sunt informative și au drept scop familiarizarea cu aplicarea diferitelor metode de performanță pentru asigurarea durabilității betonului, astfel încât utilizarea unor tipuri de cimenturi similare cu cele prezentate în aceste exemple se va face pe baza încercărilor experimentale.A3.3.Determinarea experimentală a clasei de rezistență a betonului la acțiunea clorurilorA3.3.1.Considerații generalePentru încadrarea în clasele de rezistență la acțiunea clorurilor a betoanelor, în funcție de tipul de ciment sau adaos utilizat în beton, se vor parcurge următoarele etape:1.întocmirea rețetelor pe baza valorilor limită pentru compozițiile prevăzute în Tabelul F.1.1 din reglementarea tehnică indicatvi NE 012-1-2022, a rezultatelor obținute pe materialele respective și a experienței acumulate în stațiile de betoane cu tipuri de cimenturi similare;2.efectuarea încercării de migrare a clorurilor în conformitate cu prevederile standardului SR EN 12390-18;3.încadrarea în clasa de rezistență la acțiunea clorurilor;4.corelarea clasei de rezistență la acțiunea clorurilor cu grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturilor C_min,dur , pentru o durată de viață de 50 ani sau 100 ani.A3.3.2.Determinarea experimentală a coeficientului de migrareDeterminarea experimentală a coeficientului de migrare a clorurilor se efectuează asupra betonului întărit de compoziție cunoscută pe un număr minim de probe de beton pentru fiecare rețetă, confecționate și păstrate până la vârsta de încercare, în conformitate cu prevederile standardului SR EN 12390-18. Vârsta de încercare este în mod obișnuit de 28 de zile, iar în cazul utilizării în compoziția betonului a unor cimenturi cu adaosuri în cantități mai mari, încercarea se va efectua la 90 de zile.Determinarea experimentală are drept scop evaluarea rezistenței betonului la penetrarea clorurilor, caracteristică determinantă pentru durabilitatea betonului.Principiul metodei, prevăzută în SR EN 12390-18, constă în determinarea adâncimii de migrare a ionilor de clor, în probele de beton saturate cu apă, prin aplicarea unui câmp electric extern.Măsurarea adâncimii de penetrare a clorurilor se efectuează după menținerea probei în echipamentul de încercare pe durata precizată în standardul SR EN 12390-18, pe cele două fețe ale secțiunii transversale (obținute prin despicarea probei în zona centrală).Măsurătorile se efectuează după evidențierea prin pulverizarea suprafeței proaspăt despicate cu soluție de azotat de argint AgNO3. Zona de beton, în care au migrat clorurile, se distinge printr-o culoare semnificativ mai deschisă.Din valorile de penetrare individuale (xd1, xd2 … xdn) măsurate se determină adâncimea medie de penetrare a clorurilor, iar rezultatul se înregistrează cu o precizie de 0,5 mm.Se înregistrează, de asemenea, și adâncimea maximă de penetrare, x_max, din valorile citirilor individuale.A3.3.3.Caracteristici ale betoanelor încercateSe prezintă în continuare rezultatele obținute pentru diferite clase de beton preparate cu două tipuri de ciment notate CE5 și CE6, de clasa 42,5.În Tabelul A3.23 se prezintă valorile unor caracteristici ale betonului proaspăt și întărit ale betonului preparat cu cimentul tip CE5, iar în Tabelele A3.24 și A3.25 se prezintă exemple de măsurare a penetrării clorurilor pentru beton de clasă C35/45, D16, S4 realizată cu cimentul notat CE5 și respectiv valorile coeficienților de migrare cloruri pentru diferite clase de betoane realizate cu cimentul notat CE5.Tabel A3.23. Valori ale unor caracteristici ale betonului proaspăt și întărit preparate cu cimentul CE5

Clasă beton Raport A_ef/C Tasare (mm) Rezistența la compresiune la 28 zile (N/mmp) Rezistența la compresiune la 28 zile, val. medie (N/mmp)
C30/37 0,46 220 48,6 48,9
49,1
C35/45 0,41 190 55,4 56,1
56,8
C40/50 0,40 210 60,8 59,9
59,0

Tabelul A3.24. Exemplu de măsurare a penetrării clorurilor pentru beton de clasă C35/45, D16, S4 realizată cu cimentul notat CE5

Fișă de măsurători determinare Coeficient migrare cloruri – cf. SR EN 12390-18
Indicativ probă D313
Vârsta la data testarii (zile) 90 Dată testare 2023
Voltaj aplicat (V) 30 Durată încercare (ore) 48
Nr. probă 1 Grosime probă (mm) 50,78 50,87
Temperatura (°C) în soluția de NaOH 0.3 N (inițial / final) 25,6 27,9
Adâncime de penetrare Cl- (mm) în punctul …
1 2 3 4 5 6 7 8 9 X_d Medie
15,82 11,13 10,93 11,97 11,46 10,00 10,96 10,52 11,94 11,64 11,63
10,10 11,63 10,49 11,35 10,68 10,85 12,60 10,51 16,35 11,62
M_nss 2,52 x 10^ -12 mp / secundă
Nr. probă 2 Grosime probă (mm) 51,39 51,23
Temperatura (°C) în soluția de NaOH 0,3 N (inițial / final) 25,9 25,5
Adâncime de penetrare Cl- (mm) în punctul …
1 2 3 4 5 6 7 8 9 X_d Medie
10,72 10,93 10,79 10,8 9,73 11,54 10,46 11,55 10,65 10,80 10,76
10,31 10,52 10,32 11,53 11,23 10,04 11,32 10,42 10,7 10,71
M_nss 2,33 x 10^ -12 mp / secundă
Nr. probă 3 Grosime probă (mm) 51,62 51,23
Temperatura (°C) în soluția de NaOH 0,3 N (inițial / final) 25,9 25,5
Adâncime de penetrare Cl- (mm) în punctul …
1 2 3 4 5 6 7 8 9 x_d Medie
12,55 10,23 9,25 8,41 8,88 13,90 11,67 11,65 12,86 11,04 11,36
13,39 11,15 11,06 11,44 10,96 11,00 11,47 11,72 12,89 11,68
M_nss 2.49 x 10^ -12 mp / secundă
Nr. probă 4 Grosime probă (mm) 51,15 51,20
Temperatura (°C) în soluția de NaOH 0,3 N (inițial / final) 21,1 23,4
Adâncime de penetrare Cl- (mm) în punctul .
1 2 3 4 5 6 7 8 9 x_d Medie
9,92 9,50 8,50 7,32 10,38 9,71 11,20 9,32 9,81 9,52 9,20
7,57 7,90 13,13 8,88 8,54 7,81 7,62 10,20 8,32 8,89
M_nss 1,94 x 10^ -12 mp / secundă
Rezultat
M_nss Average 2,32 x 10^ -12 mp / secundă

Determinarea coeficientului de migrare a clorurilor M_nss în funcție de x_d măsurat, în Tabelul A3.24, s-a efectuat aplicând următoarea relație simplificată:unde:U: valoarea voltajului aplicat (V);T: valoarea medie a temperaturii înregistrate (K);x_d: valoarea medie a adâncimii de penetrare măsurată pentru o probă (ambele jumătăți); (mm)t: durată încercare (ore)h: grosime probă (mm).

Tabelul A3.25. Valorile coeficienților de migrare cloruri pentru betoanele realizate cu cimentul notat CE5

Dimensiuni probă Temperatura medie a soluției(°C) Voltajul aplicat(V) Durata testului(ore) Adâncimea medie de penetrare(mm) Coeficient de migrare M_nss(x 10^-12 mp/s)
Diametru (mm) Grosime (mm)
100 51,2 21,2 30 48 16,1 3,54
C 35 /45 D16 S4 realizat cu ciment CE5
Dimensiuni proba Temperatura medie a soluției Voltajul aplicat Durata testului Adâncimea medie de penetrare Coeficient de migrare M_nss
Diametru (mm) Grosime (mm) (°C) (V) (ore) (mm) (x 10^-12 mp/s)
100 51,2 24,5 30 48 10,7 2,32
C 40 /50 D16 S4 realizat cu ciment CE5
Dimensiuni probă Temperatura medie a soluției Voltajul aplicat Durata testului Adâncimea medie de penetrare Coeficient de migrare M_nss
Diametru (mm) Grosime (mm) (°C) (V) (ore) (mm) (x 10^-12 mp/s)
100 51,1 21,8 30 48 9,37 1,97

În Tabelul A3.26 se prezintă valorile unor caracteristici ale betonului proaspăt și întărit ale betonului preparat cu cimentul tip CE6, iar în Tabelele A3.27 se prezintă valorile coeficienților de migrare a clorurilor pentru betoanele realizate cu cimentul notat CE6.Tabel A3.26. Valori ale unor caracteristici ale betonului proaspăt și întărit preparate cu cimentul notat CE6

Clasa beton Raport Aef/C Tasare (mm) Rezistența la compresiune la 28 zile (N/mmp) Rezistența la compresiune la 28 zile val. medie (N/mmp)
C30/37 0,46 220 46,5 46,7
47,0
C30/37 0,44 190 51,8 50,8
49,9
C35/45 0,40 200 59,3 59,3
59,3
C35/45 0,39 220 57,3 56,8
56,2

Tabelul A3.27. Valorile coeficienților de migrare a clorurilor pentru betoanele realizate cu cimentul notat CE6

C30/37 D16 S4 realizat cu ciment notat CE6
Dimensiuni probă Temperatura medie a soluției Voltajul aplicat Durata testului Adâncimea medie de penetrare Coeficient de migrare M_nss
Diametru (mm) Grosime (mm) (°C) (V) (ore) (mm) (x 10^-12 mp/s)
100 50,5 23,6 30 48 8,38 1,74
C30/37 D16 S4 realizat cu ciment notat CE6
Dimensiuni probă Temperatura medie a soluției(°C) Voltajul aplicat(V) Durata testului(ore) Adâncimea medie de penetrare(mm) Coeficient de migrare M_nss(x 10^-12 mp/s)
Diametru (mm) Grosime (mm)
100 51,2 25,4 30 48 7,54 1,57
C35/45 D16 S4 realizat cu ciment notat CE6
Dimensiuni probă Temperatura medie a soluției Voltajul aplicat Durata testului Adâncimea medie de penetrare Coeficient de migrare M_nss
Diametru (mm) Grosime (mm) (°C) (V) (ore) (mm) (x 10^-12 mp/s)
100 49,7 25,6 30 48 5,61 1,10
C35/45 D16 S4 realizat cu ciment notat CE6
Dimensiuni probă Temperatura medie a soluției in anod Voltajul aplicat Durata testului Adâncimea medie de penetrare Coeficient de migrare M_nss
Diametru (mm) Grosime (mm) (°C) (V) (ore) (mm) (x 10^-12 mp/s)
100 50,9 24,4 30 48 3,4 0,83

Criteriile de conformitate pentru încadrarea în clasele de rezistență la acțiunea clorurii, pentru probe menținute până la vârsta de încercare în apa, sunt prezentate în Tabelul 18 din Capitolul 6 al prezentului Ghid.Menționăm că aceste criterii se referă la încercarea inițială de tip (IIT) care poate fi efectuată de către un producător de beton (primă parte), furnizorul de ciment sau aditivi, client sau de către utilizatorul betonului (a doua parte), fiind verificată experimental și validată de către o parte independentă (terță parte) în condițiile formulate la punctul 6.2 (1).În Tabelul A3.28 se prezintă încadrarea betoanelor în clase de rezistență la acțiunea clorurilor pe baza coeficientului de migrare în conformitate cu Tabelul 18 prezentat în Ghid la capitolul 6.Tabelul A3.28. Criterii de conformitate pentru încadrarea în clasele de rezistență la acțiunea clorurilor – coeficientul de migrare

Clase de rezistență la cloruri XRDS SR EN 12390-18 CE5 SR EN 12390-18 CE6
Maximul valorii medii pt α≥0,3 (x 10^-12 mp/s) Coeficient de migrare a clorurilor (x 10^-12 mp/s) A_ef/C Clasa beton Maximul valorii medii pt α≥0,5 (x 10^-12 mp/s Coeficient de migrare a clorurilor (x 10^-12 mp/s) A_ef/C Clasa beton
XRDS 0,5 0,5 - 1,5 1,10 0,40 C35/45
0,83 0,39
XRDS 1 0,9 - 2,6 1,74 0,46 C30/37
1,57 0,44
XRDS 1,5 1,2 - 3,5 -
XRDS 2 1,5 - 4,2 -
XRDS 3 2,0 1,97 0,40 C40/50 5,9 -
XRDS 4 3,0 2,32 0,41 C35/45 8,5 -
XRDS 5 3,4 - 9,8
XRDS 8 4,4 3,54 0,46 C30/37 12,2
XRDS 10 5,3 - 12,6
α = = factor de îmbătrânire care ia în considerare compoziția cimentului

A3.3.4.Stabilirea grosimii stratului de acoperire cu beton a armăturiiÎn funcție de încadrarea în clasele de rezistență a betonului la acțiunea clorurilor XRDS și corelarea acestora cu clasele de expunere XD/XS se prezintă informativ, în conformitate cu Anexa normativă J a reglementării tehnice indicativ NE 012/1-2022 (valori preluate din pr.EN 1992-1-1) grosimile stratului de acoperire cu beton în funcție de durata de viață (Tabelul A.3.29). Aceste valori sunt corespunzătoare elementelor din beton armat. Pentru elementele din beton precomprimat se majorează valorile cu 10 mm.Tabelul A.3.29. Grosimea stratului de acoperire cu beton C_min,dur (mm) – cloruri, pentru elemente de beton armat

Clase de rezistență la acțiunea clorurilorXRDS Clasa expunere XS/XD
XS1 XS2 XS3 XD1 XD2 XD3
Durata de viață (ani)
50 100 50 100 50 100 50 100 50 100 50 100
XRDS 0,5 20 20 20 30 30 40 20 20 20 30 30 40
XRDS 1 20 25 25 35 35 45 20 25 25 35 35 45
XRDS 1,5 25 30 30 40 40 50 25 30 30 40 40 50
XRDS 2 25 30 35 45 45 55 25 30 35 45 45 55
XRDS 3 30 35 40 50 55 65 30 35 40 50 55 65
XRDS 4 30 40 50 60 60 80 30 40 50 60 60 80
XRDS 5 35 45 60 70 70 - 35 45 60 70 70 -
XRDS 6 40 50 65 80 - 40 50 65 80 -
XRDS 8 45 55 75 - - 45 55 75 - -
XRDS 10 50 65 80 - 50 65 80 -

Avantajul acestei proceduri este că furnizează posibilitatea prevederii unor grosimi ale stratului de acoperire cu beton a armăturii în funcție de compoziția betonului, încadrarea în anumite clase de expunere și durata de viață proiectată, pe baza unor rezultate ale unor cercetări experimentale.Desigur, aplicarea acestei proceduri este condiționată de anumite aspecte legate de cunoașterea încadrării betoanelor în clase de rezistență la acțiunea clorurilor în funcție de tipurile de ciment utilizate și de compoziția betonului. Această încadrare poate fi făcută, așa cum s-a precizat, de producătorii de ciment și / sau beton. Pe plan național există deja date privind performanțele unor anumite tipuri de cimenturi în ceea ce privește rezistența betonului la acțiunea clorurilor și încadrării în clase de rezistență la această acțiune a mediului. Astfel, se vor avea la dispoziție datele necesare pentru a se putea face o optimizare tehnico-economică legată de prevederea unei anumite grosimi de acoperire cu beton a armăturilor în funcție de tipul de ciment și clasa de rezistență / raportul A_ef/C.În continuare se va prezenta o comparație între abordarea propusă în prEN 1992-1-1 și procedura actuală pentru determinarea grosimii stratului de acoperire cu beton a armăturii pe baza rezultatelor experimentale obținute.A3.3.4.1.Procedura pentru determinarea grosimii stratului de acoperire cu beton a armăturii în conformitate cu SR EN 1992-1-1Procedura pentru determinarea grosimii stratului de acoperire cu beton a armăturii în conformitate cu SR EN 1992-1-1 nu face nicio diferență între utilizarea unor diferite tipuri de cimenturi, cu toate că este evident că adâncimea de penetrare a clorurilor este influențată de tipul de ciment.În abordarea actuală, practic, se pun numai condiții legate de parametrii compoziționali și o anumită rezistență minimă la compresiune a betonului. Rezultatele cercetărilor experimentale efectuate au scos în evidență faptul că prin aplicarea acestei abordări nu se poate asigura aceeași durată de viață. Dacă ne referim la clasa de expunere XD1 și considerăm clasa structurală S4, valoarea lui C_min,dur = 35 mm, iar pentru XD3, clasa structurală S4, C_min,dur = 45 mm. În ambele cazuri pot interveni reduceri în cazul utilizării unor clase de rezistență ridicate.Având în vedere rezultatele cercetărilor experimentale obținute, în Tabelul A3.30 se prezintă valorile lui C_min,dur ce rezultă prin aplicarea acestei proceduri, pentru o durată de viață de 50 de ani.Tabelul A3.30. Grosimea stratului de acoperire cu beton C_min,dur pentru durata de viață de 50 de ani, clasa structurală S4, elemente din beton armat

Notare ciment Clasa de expunere Clasa de rezistență la compresiune C_min,dur ^1) (mm)
CE5 XD1 C30/37 35
CE6 C35/45 35
CE5 XD3 C30/37 45
CE6 C35/45 45
Notă: 1) In acest caz, tipul de ciment nu influențează valoarea lui c_min,dur

A3.3.4.2.Procedura pentru determinarea grosimii stratului de acoperire cu beton a armăturii în conformitate cu prEN 1992-1-1În cazul aplicării acestei proceduri, în conformitate cu prEN 1992-1-1, este evident că valoarea lui C_min,dur este diferită pentru betoanele preparate cu cimenturi diferite depinzând și de compoziția betonului. Grosimea stratului de acoperire cu beton C_min,dur se determină având în vedere prevederile Tabelului A3.31 pentru o durată de viață de 50 de ani.Tabelul A3.31. Grosimea stratului de acoperire cu beton C_min,dur, durata de viață 50 de ani, elemente din beton armat

Notare ciment Clasa de expunere Clasa de rezistență la acțiunea clorurilor cmin,dur^1) (mm) Raport A_ef/C^2) Clasa de rezistență la compresiune^3)
CE6 XD1 XRDS 0,5 20 0,40 C35/45
XRDS 1 20 0,44 C30/37
CE5 XRDS 3 30 0,40 C40/50
XRDS 4 30 0,41 C35/45
XRDS 8 45 0.46 C30/37
CE6 XD3 XRDS 0,5 30 0,40 C35/45
XRDS 1 35 0,44 C30/37
CE5 XRDS 3 55 0,40 C40/50
XRDS 4 60 0,41 C35/45
Note: 1)In conformitate cu Tabelul A3.292) In conformitate cu Tabelele A3.23 si A3.263) In conformitate cu Tabelele A3.23, A3.26 și A3.28

Notă: Exemplele prezentate sunt informative și au drept scop familiarizarea cu aplicarea diferitelor metode de performanță pentru asigurarea durabilității betonului, astfel încât utilizarea unor tipuri de cimenturi similare cu cele prezentate în aceste exemple se va face pe baza încercărilor experimentale.În cazul încercărilor de tip ITT pentru fiecare tip de beton se vor considera minimum trei rezultate, în cazul în care fiecare rezultat provine dintr-o probă sau probe preparate dintr-o șarjă reprezentativă de beton proaspăt. Fiecare probă este luată dintr-un lot separat de beton preparat în laborator sau lot de producție de beton în conformitate cu SR EN 12350-1.

 + 
Anexa A4
Exemple practice de aplicare a controlului de conformitate
pentru caracteristici ale betonului proaspăt și întărit
A4.1.Exemple privind aplicarea controlului de conformitate, beton proaspăt, pentru raportul A_ef/C și tasareA4.1.1.Evaluarea conformității pentru raportul A_ef/CÎn cazul evaluării conformității pentru raportul A_ef/C se aplică prevederile din Tabelele 23 și 24, prezentate la punctul 8.1 din prezentul Ghid.În Tabelul A.4.1 se prezintă un sistem bazat pe analiza unor rezultate consecutive având în vedere numărul de acceptare pentru un nivel de calitate acceptabil AQL=4% pentru criteriile de conformitate aplicabile altor caracteristici decât rezistența. De asemenea, se prezintă analiza pentru raportul A_ef/C, în acest caz fiind necesară o determinare pe zi conform SR EN 206, pct.5.4.2 și Tabelul 29, poz.16 din acest standard. Valoarea prescrisă a raportului A_ef/C este 0,45. Se consideră că această compoziție a intrat în producție curentă și trebuie aplicată evaluarea conformității.Tabelul A.4.1. Aplicarea evaluării conformității pentru raportul A_ef/C

Nr. crt. Rezultate înregistrate A_ef/C prescris Clasă beton prescrisă Abatere maximă Număr acceptare Este îndeplinit criteriul?
Val. inf. Val. sup.
1 0,46 0,45 C30/37 Fară limită 0,02 0 Da
2 0,43
3 0,45
4 0,47
5 0,42
6 0,40
7 0,43
8 0,42
9 0,40
10 0,40
11 0,44
12 0,41
13 0,43 1 Da
14 0,40
15 0,41
16 0,48*
17 0,45
18 0,42
19 0,41
20 0,45 0,45 C30/37 Fară limită 0,02 2 Da
21 0,43
22 0,41
23 0,42
24 0,48*
25 0,45
26 0,43
27 0,42 0,45 C30/37 Fară limită 0,02 2 Da
28 0,44
29 0,42
30 0,41
31 0.42
32 0,42 3 Da
33 0,45
34 0,41
35 0,48*
36 0,40
37 0,42
38 0,45
39 0,46

Notă*) Valori ale raportului A_ef/C ce depășesc valoarea maximă admisăObservații:(1)

În conformitate cu Tabelul 23 din prezentul Ghid, abaterea maximă admisă pentru valoarea superioară este 0,02, deci în cazul exemplului de mai sus putem accepta o valoare a raportului A_ef/C de 0,47, raportul A_ef/C prescris fiind 0,45.(2)În conformitate cu Tabelul 24 din prezentul Ghid, se admit depășiri ale acestor abateri maxime de la valoarea superioară în funcție de numărul de valori înregistrate, de exemplu, între 1 și 12 nu se admit depășiri (nicio depășire în cazul exemplului dat), de la 13 la 19 o depășire (s-a înregistrat o valoare de 0,48 în cazul exemplului dat, o singură depășire, deci criteriul este îndeplinit) de la 20 la 31 se admit două depășiri (s-a înregistrat o valoare de 0,48 în acest interval, dar cumulat cu depășirea anterioară avem două depășiri în exemplul dat, deci criteriul este îndeplinit), etc.A4.1.2.Evaluarea conformității pentru tasareDeterminarea consistenței se efectuează prin una din metodele cunoscute, dintre care cea mai utilizată este metoda tasării care se evaluează în conformitate cu prevederile Tabelului 25 în ceea ce privește abaterea maximă admisă a rezultatelor, prezentate la punctul 8.1 din Ghid.Abaterile maxime se aplică atât în cazul limitelor claselor specificate, cât și în raport cu toleranțele valorii specificate care sunt prezentate în Tabelul 26.în Tabelul A4.2 se prezintă un exemplu de aplicare al criteriilor de conformitate pentru determinarea consistenței prin metoda tasării. Valorile tasării corespund betonului livrat de la stație, beton cu valoarea specificată a tasării de 150 mm.Tabelul A4.2. Aplicarea criteriilor de conformitate pentru tasare

Nr. crt. Clasă beton prescrisă Rezultate înregistrate tasare (mm) Valoare specificată (mm) Abatere maximă Este îndeplinit criteriul?
Val.inf. (mm) Val.sup. (mm)
1 C30/37 150 150 (120-180) -10110 +10190 Da
2 140
3 135
4 140
5 155
6 130
7 120
8 125
9 130
10 140
11 135
12 145
13 140
14 150
15 140
16 155
17 130
18 135
19 140
20 145
21 140
22 145
23 135
24 125
25 135
26 145
27 140
28 145
29 150
30 135
31 140

Observații:(1)În conformitate cu Tabelul 26 din prezentul Ghid, pentru o valoare țintă de 150 mm toleranța tasării este ± 30mm, deci în cazul exemplului dat valorile tasării se găsesc în intervalul 150 ± 30 = 120 – 180 mm;(2)Abaterea maximă admisă a rezultatelor încercărilor individuale în raport cu valorile limită de mai sus în conformitate cu Tabelul 25 din prezentul Ghid, este -10 mm pentru valoarea inferioară și respectiv + 10 mm pentru valoarea superioară, deci în cazul exemplului dat valorile obținute ale tasării trebuie să găsească în intervalul 120 – 10 = 110 mm și 180 + 10 = 190 mmA4.2.Exemple de aplicare a criteriilor de conformitate pentru rezistența la compresiuneA4.2.1.Considerații generaleA4.2.1.1.Clase de rezistență la compresiuneCând betonul este clasificat după rezistența la compresiune se aplică Tabelul 7 din prezentul Ghid, pentru betoanele de densitate normală și betoanele grele.A4.2.1.2.Criterii de conformitate pentru rezistența la compresiuneCriteriile pentru rezultatele individuale, pentru media rezultatelor, în ceea ce privește producția inițială și continuă, pentru clasele de betoane considerate individual sau pentru familiile de betoane sunt prezentate la punctul 8.2 din prezentul Ghid.A4.2.2.Metodologia de aplicare a conformității betonului produs la stațiile de beton pentru familii de betoaneA4.2.2.1.Selectarea unei familii de betoane:a.ciment de un singur tip, o singură clasă de rezistență și o singură sursă;b.agregate similare;c.beton cu sau fără aditivi reducători de apă (sau alte tipuri de aditivi);d.toată gama claselor de consistență;e.betoane având un domeniu limitat al claselor de rezistență.A4.2.2.2.Alegerea unui beton de referințăBetonul de referință poate fi ales ca fiind situat în "clasa de mijloc" dintre clasele ce compun familia, sau cel mai comun produs în sensul celui mai solicitat tip de beton (din punct de vedere al livrărilor pe parcursul mai multor luni).De exemplu, într-o familie compusă din clasele C12/15, C16/20, C20/25 betonul de clasă C16/20 poate fi ales ca fiind situat în "clasa de mijloc", dar și celelalte betoane pot fi alese ca beton de referință dacă sunt cele mai "solicitate" din punct de vedere comercial.A4.2.2.3.Stabilirea relațiilor (de referință) între betonul de referință și ceilalți membri ai familieiPrima etapă constă în stabilirea rezistenței "țintă" a clasei de beton de referință. Această rezistență țintă este indicat să fie mai mare sau egală decât valoarea f_ck+6.De exemplu, în cazul unei clase C16/20, valoarea țintă poate fi 20+6=26 N/mmp, dacă ne referim la rezistența determinată pe probe cubice.A doua etapă constă în stabilirea valorilor rezistențelor la compresiune țintă și pentru ceilalți membri ai familiei, având ca bază același criteriu.A treia etapă este determinarea relațiilor (de referință) între betonul de referință și ceilalți membrii care se poate determina utilizând următoarea relație de transformare:Delta_(Beton i) = f_c țintă, beton ref. – f_c țintă, beton iiar valoarea rezistenței transpuse pentru betonul i va fi:f_ci, transp. = f_ci, (Beton i) + Delta (Beton i)De exemplu, pentru betonul de clasă C16/20 ales ca beton de referință,f_c țintă, beton ref. = 26 N/mmpiar pentru un beton din familie, de clasă C12/15,f_c țintă, beton i = 15 + 7 = 22 N/mmp;Rezultă că:Delta_(Beton i) = 26 – 22 = 4 N/mmpÎn cazul obținerii unui rezultat (prin încercarea la compresiune) de 19 N/mmp pentru betonul de clasă C12/15,f_ci, (Beton i) = 19 N/mmpobținem valoarea transpusă:f_ci, transp. = 19 + 4 = 23 N/mmp, valoare care se ia în considerare în cazul aplicării criteriului 1.

A patra etapă este aplicarea criteriilor de conformitate:1.aplicarea criteriului 2 (Tabelul 27): Acest criteriu se referă la analiza rezultatelor individuale și se aplică atât în cazul betoanelor "considerate individual", cât și membrilor familiei de betoane și se referă la rezultatele obținute la încercarea la compresiune (f_ci,(Beton,i)).2.aplicarea criteriului 3 (Tabelul 28): Aplicarea acestui criteriu este specifică analizei pe familii de betoane și este dependentă de numărul de rezultate. Trebuie însă subliniat că analiza face referire tot la valorile individuale obținute pe fiecare tip de beton (f_ci,(Beton,i)).3.aplicarea criteriului 1 (Tabelul 27): în acest caz există diferențe de abordare între analizele ce se efectuează pe betoane luate individual și pe familii de betoane. De asemenea, pot exista diferențe între analiza producției inițiale și continue, evident prin numărul de rezultate avute la dispoziție.În cazul analizei familiei de betoane atât în cazul verificării producției inițiale, cât și producției continue, analiza se face având în vedere valorile rezistențelor transpuse f_ci,transp. Cu aceste valori se calculează valorile medii ale rezistențelor f_cm, care trebuie să îndeplinească relația:f_cm ≥ f_ck + 4, în cazul verificării "producției inițiale",în care f_ck este rezistența caracteristică a betonului de referință.În cazul producției continue, se aplică regulile prezentate în Tabelul 27. Se utilizează, de asemenea, rezultatele transpuse ale rezistențelor f_ci,transp (pentru calculul valorii f_cm) și se verifică relația:f_cm ≥ f_ck + 1,48σ (f_ck este valoarea caracteristică a betonului de referință).În acest caz trebuie, în mod evident, să se verifice și îndeplinirea criteriului 3 pentru fiecare membru al familiei de beton.O sinteză a schemei de verificare este prezentată în Figura A4.1.Figura A4.1 Schema pentru evaluarea unui membru și a conformității unei familii de betoaneA4.2.3.Exemple de aplicare a controlului de conformitate al rezistenței la compresiune a betonuluiTabelul A4.3 Producția de beton a stației pe 3 luni

Denumire beton Clasă beton Producție (mc)
Martie Aprilie Mai
B102 C8/10 220 270 320
B103 C12/15 160 250 320
B101 C16/20 250 320 430
B104 C25/30 750 700 940

Un criteriu de stabilire a betonului de referință este, așa cum s-a precizat, acela care prezintă cel mai ridicat volum al producției, astfel încât poate fi selectat betonul B104 de clasă C25/30.Alegerea rezistențelor țintă și determinarea rezistențelor transpusePentru fiecare din aceste tipuri de betoane se alege o rezistență țintă în funcție de care se vor transpune rezultatele.În general, valoarea rezistențelor țintă trebuie să fie mai mare decât valorile corespunzătoare rezistențelor caracteristice ale betonului cu cel puțin 6 N/mmp. În cazul în care se urmărește, pentru un anumit tip de beton, o valoare a rezistențelor țintă superioară, se poate majora valoarea rezistenței caracteristice chiar și cu 12 N/mmp .Tabelul A4.4 Rezistențe țintă și factorul de conversie

Denumire beton Clasă beton Rezistența țintă (N/mmp) Factori de conversie
B102 C8/10 16 (10+6) 24 (40-16)
B103 C12/15 21 (15+6) 19 (40-21)
B101 C16/20 28 (20+8) 12 (40-28)
B104 C25/30 40 (30+10) 0 (40-40)

Tabelul A4.5 Stabilirea valorilor rezistențelor ^ transpuse

Data prelevării Denumire beton Clasă beton f_ci(N/mmp) Factori de conversie (C) f_ci, transp (N/mmp)
02.mar B102 C8/10 15 24 39
09.mar B102 C8/10 13 24 37
16.mar B102 C8/10 14 24 38
02.mar B103 C12/15 22 19 41
09.mar B103 C12/15 20 19 39
16.mar B103 C12/15 19 19 38
02.mar B101 C16/20 26 12 38
10.mar B101 C16/20 25 12 37
17.mar B101 C16/20 24 12 36
23.mar. B101 C16/20 25 12 37
02.mar B104 C25/30 37 0 37
09.mar B104 C25/30 38 0 38
16.mar B104 C25/30 39 0 39
23.mar. B104 C25/30 36 0 36
30.mar. B104 C25/30 35 0 35

Exemplul de mai sus ia în considerare că există o certificare a controlului producției (relevant pentru frecvența de prelevare).A4.2.3.1.Conformitatea rezistenței la compresiune a betoanelor considerate individual pentru clasa C25/30Tabelul A4.6. Aplicarea criteriului 2

Nr. crt. Data prelevării Indicativ beton Clasă beton f_ci (N/mmp) f_ck-4 (N/mmp) Criteriul este îndeplinit? f_ci≥ f_ck-4
1 02.mar B104 C25/30 37 26 Da
2 09.mar 38 Da
3 16.mar 39 Da
4 23.mar 36 Da
5 30.mar 35 Da
6 07.apr etc. 38 Da

Tabelul A4.7. Aplicarea criteriului 1 pentru 3 rezultate

Nr. crt. Data prelevării Indicativ beton Clasă beton f_ci (N/mmp) f_cm (N/mmp) f_ck+4 (N/mm2) Criteriul este îndeplinit? f_cm≥ fck+4
1 02.mar B104 C25/30 37 38 34 Da
2 09.mar 38
3 16.mar 39
4 23.mar 36 36 Da
5 30.mar 35
6 07.apr etc. 38

Tabelul A4.8. Aplicarea criteriului 2 pentru 15 rezultate

Nr. crt. Data prelevării Indicativ beton Clasă beton f_ci (N/mmp) F_ck-4 (N/mmp) Criteriul este îndeplinit?f_ci ≥ fck-4
1 02.mar B104 C25/30 37 26 Da
2 09.mar 38 Da
3 16.mar 39 Da
4 23.mar 36 Da
5 30.mar 35 Da
6 07.apr 38 Da
7 14.apr 37 Da
8 21.apr 35 Da
9 28.apr 35 Da
10 01.mai 38 Da
11 08.mai 37 Da
12 12.mai 36 Da
13 17.mai 35 Da
14 23.mai 36 Da
15 30.mai 37 Da

Tabelul A4.9. Aplicarea criteriului 1 pentru 15 rezultate

Nr. crt. Data prelevării Indicativ beton Clasă beton f_ci (N/mmp) f_cm (N/mmp) f_ck+1,48 σ(N/mmp) (f_cm ≥ fck+1,48 σ)
1 02.mar B104 C25/30 37 37 32 Da
2 09.mar 38
3 16.mar 39
4 23.mar 36
5 30.mar 35
6 07.apr 38
7 14.apr 37
8 21.apr 35
9 28.apr 35
10 01.mai 38
11 08.mai 37
12 12.mai 36
13 17.mai 35
14 23.mai 36
15 30.mai 37

Notă: Abaterea standard a a fost calculată pentru cele 15 rezultate, dar în conformitate cu prevederile standardului SR EN 206, aceasta trebuie calculată pentru minimum 35 rezultate consecutive.A.4.2.3.2.Conformitatea rezistenței la compresiune a betoanelor considerate organizate în familiiTabelul A4.10 Aplicarea criteriului 2

Nr. crt. Data prelevării Denumire beton Clasă beton f_ci (N/mmp) f_ck-4 (N/mmp) Este îndeplinit criteriul?f_ci ≥ fck-4
1 02.mar B102 C8/10 15 6 Da
2 09.mar B102 C8/10 13 6 Da
3 16.mar B102 C8/10 14 6 Da
4 02.mar B103 C12/15 22 11 Da
5 09.mar B103 C12/15 20 11 Da
6 16.mar B103 C12/15 19 11 Da
7 02.mar B101 C16/20 26 16 Da
8 10.mar B101 C16/20 25 16 Da
9 17.mar B101 C16/20 24 16 Da
10 23.mar B101 C16/20 25 16 Da
11 02.mar B104 C25/30 37 26 Da
12 09.mar B104 C25/30 38 26 Da
13 16.mar B104 C25/30 39 26 Da
14 23.mar B104 C25/30 36 26 Da
15 30.mar B104 C25/30 35 26 Da

Aplicarea criteriului 3a.Acest criteriu este specific în cazul analizării rezultatelor obținute pentru rezistența la compresiune pentru încadrarea într-o anumită familie de betoane.b.Trebuie precizat că pentru a se putea aplica acest criteriu trebuie ca din fiecare tip de beton să avem la dispoziție cel puțin două rezultate. De asemenea, ca și în cazul aplicării criteriului 2, se iau în considerare rezultatele individuale netranspuse.Tabelul A4.11. Aplicarea criteriului 3

Nr. crt. Data prelevării Indicativ beton Clasă beton Nr.total de rezultate f_cm (N/mmp) Criteriul 3 f_ck-1 (2 rez.) f_ck+1(3 rez.) f_ck +2(4 rez.) f_ck+ 2,5(5 rez.) Criteriul este îndeplinit?
1 02.mar B102 C8/10 1 -
2 09.mar B102 C8/10 2 14 9 Da
3 16.mar B102 C8/10 3 14 11 Da
4 02.mar B103 C12/15 1 -
5 09.mar B103 C12/15 2 21 14 Da
6 16.mar B103 C12/15 3 20 16 Da
7 02.mar B101 C16/20 1 -
8 10.mar B101 C16/20 2 26 19 Da
9 17.mar B101 C16/20 3 25 21 Da
10 23.mar B101 C16/20 4 25 22 Da
11 02.mar B104 C25/30 1 -
12 09.mar B104 C25/30 2 38 29 Da
13 16.mar B104 C25/30 3 38 31 Da
14 23.mar B104 C25/30 4 38 32 Da
15 30.mar B104 C25/30 5 37 32,5 Da

Aplicarea criteriului 1– Acest criteriu trebuie aplicat având în vedere valorile transpuse ale rezistențelor la compresiune pentru diferitele clase de betoane. Se exemplifică aplicarea acestui criteriu pentru un număr de 3 rezultate și respectiv de 15 rezultate în Tabelele A4.12 și A4.13.Tabelul A4.12. Aplicarea criteriului 1 pentru 3 rezultate

Nr. crt.
Data prelevării Indicativ beton f_ci (N/mmp) Factori de conversie f_ci transp.(N/mmp) f_cm(N/mmp) F_ck+4(N/mmp) Este îndeplinit criteriul?f_cm≥ f_ck+4
Clasă beton
1 02.mar B102 15 24 39 38 34 Da
C8/10
2 09.mar B102 13 37
C8/10
3 16.mar B102 14 38
C8/10
4 02.mar B103 22 19 41 39 Da
C12/15
5 09.mar B103 20 39
C12/15
6 16.mar B103 19 38
C12/15
7 02.mar B101 26 12 38 37 Da
C16/20
8 10.mar B101 25 37
C16/20
9 17.mar B101 24 36
C16/20

Tabelul A4.13. Aplicarea criteriului 1 pentru 15 rezultate

Nr crt. Data prelevării Indicativ beton f_ci (N/mmp) Factori de conversie f_ci transp. (N/mmp) f_cm (N/mmp) f_ck+1,48 σ f_cm ≥ f_ck+ 1,48 σ
Clasă beton
1 02.mar B102 15 24 39 38 32 Da
C8/10
2 09.mar B102 13 24 37
C8/10
3 16.mar B102 14 24 38
C8/10
4 02.mar B103 22 19 41
C12/15
5 09.mar B103 20 19 39
C12/15
6 16.mar B103 19 19 38
C12/15
7 02.mar B101 26 12 38
C16/20
8 10.mar B101 25 12 37
C16/20
9 17.mar B101 24 12 36
C16/20
10 23.mar B101 25 12 37
C16/20
11 02.mar B104 37 0 37 38 32 Da
C25/30
12 09.mar B104 38 0 38
C 25/30
13 16.mar B104 39 0 39
C25/30
14 23.mar B104 36 0 36
C25/30
15 30.mar B104 35 0 35
C25/30

Notă: Abaterea standard a a fost calculată pentru cele 15 rezultate prezentate în Tabel. În conformitate cu prevederile standardului SR EN 206, abaterea standard trebuie calculată pentru minimum 35 rezultate consecutive.Observație: f_ck din Tabelele A4.12 și A4.13 reprezintă rezistența caracteristică cubică pentru clasa de rezistență a betonului de referință C25/30.

–––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x