REGLEMENTARE TEHNICĂ din 12 octombrie 2015

Notă …

Aprobată prin ORDINUL nr. 845 din 12 octombrie 2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 897 din 2 decembrie 2015.Notă …

Articolul III din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023 prevede:
Articolul IIIPrezentul ordin nu se aplică obiectivelor/ proiectelor de investiții:a) ale căror lucrări sunt în curs de execuție la data intrării în vigoare a prezentului ordin;b) pentru ale căror proiecte tehnice/studii de fezabilitate/ documentații de avizare a lucrărilor de intervenții au fost inițiate procedurile de achiziție publică până la data intrării în vigoare a prezentului ordin, prin transmiterea spre publicare a anunțului de participare/emiterea invitației de participare, respectiv ale căror proiecte tehnice/studii de fezabilitate/documentații de avizare a lucrărilor de intervenții au fost recepționate de investitor/beneficiar ori au fost depuse spre aprobare/avizare;c) ale căror proiecte tehnice sunt elaborate în baza studiilor de fezabilitate/documentațiilor de avizare a lucrărilor de intervenții menționate la lit. b);d) ale căror proiecte tehnice/studii de fezabilitate/ documentații de avizare a lucrărilor de intervenții necesită actualizare, în conformitate cu actele normative în vigoare, dacă au fost elaborate și recepționate de investitor/beneficiar până la data intrării în vigoare a prezentului ordin ori sunt depuse spre reaprobare/reavizare;e) pentru care a fost aprobată finanțarea. + 
CUPRINSCapitol1.OBIECT. DOMENIU DE APLICARE … 2.CONDIȚII GENERALE DE PROIECTARE ȘI EXECUTARE … 3.PROIECTAREA INSTALAȚIILOR DE ÎNCĂLZIRE … 4.NECESARUL DE CĂLDURĂ PENTRU ÎNCĂLZIRE … 5.SISTEME DE ÎNCĂLZIRETipuri de sisteme de încălzire și alcătuirea principială a acestora.Alegerea agentului termic în instalațiile interioareÎncălzirea de gardăSisteme de încălzire centrală cu apă caldăSisteme de încălzire centrală cu abur de joasă presiune.Sisteme de încălzire centrală cu aer cald Sisteme de încălzire prin radiație … 6.ECHIPAMENTE DE ÎNCĂLZIRE A ÎNCĂPERILOR … 7.SURSE DE ENERGIE UTILIZATE PENTRU ÎNCĂLZIREA CLĂDIRILORCentrale termice cu apă caldă și abur de joasă presiunePuncte termice și module termiceSurse regenerabile de energieAparate de măsură, automatizare și contorizare … 8.REȚELE DE DISTRIBUȚIE A AGENTULUI TERMICRețele de distribuție exterioareRețele de distribuție interioareDimensionarea și echilibrarea hidraulică a rețelelor termice … 9.EXECUTAREA INSTALAȚIILOR DE ÎNCĂLZIRE … 10.CONDIȚII TEHNICE PENTRU EFECTUAREA PROBELOR ȘI PUNEREA ÎN FUNCȚIUNEA INSTALAȚIILOR DE ÎNCĂLZIRE … 11.RECEPȚIA ȘI INTRAREA ÎN EXPLOATARE … 12.EXPLOATAREA INSTALAȚIILOR DE ÎNCĂLZIRE … 13.ÎNTREȚINEREA INSTALAȚIILOR DE ÎNCĂLZIRE … 14.PROTECȚIA, SIGURANȚA ȘI IGIENA MUNCII …  + 
ANEXEAnexa 1 – Lista standardelor aplicabile la proiectarea și executarea instalațiilor de încălzire centrală1OBIECT. DOMENIU DE APLICARE1.1.Prevederile din prezenta reglementare tehnică se aplică la proiectarea și executarea instalațiilor de încălzire centrală din clădiri, în centralele termice și punctele termice aferente acestora, precum și rețelelor termice, instalațiilor de preparare a apei calde de consum, folosind în continuare, denumirea convențională "instalații de încălzire centrală". … 1.2.Domeniul de aplicare al normativului este cel privind:a)sistemele de instalații de încălzire din clădiri noi (inclusiv clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero – nZEB, definite conform Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, republicată, cu modificările ulterioare); … b)sistemele de instalații de încălzire din clădiri existente, atunci când se introduc, se modernizează sau se modifică după criterii funcționale, energetice, de siguranță în exploatare, ecologice, economice și altele specifice, după caz. … (la 15-03-2023,
Punctul 1.2. din Punctul 1 a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 1.3.Normativul include reguli de proiectare ecologică a sistemelor de încălzire, prevederi privind siguranța executării și exploatării acestora, pentru evitarea unor situații care pot pune în pericol viața oamenilor sau pot afecta construcții sau alte valori materiale, precum și reguli referitoare la asigurarea cerințelor obligatorii de calitate, specificate la art. 2.2.(la 15-03-2023,
Punctul 1.3. din Punctul 1 a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 1.4.În conținutul normativului se găsesc și prevederi care nu se referă strict la instalațiile de încălzire centrală, cum ar fi cele privind elementele constructive ale clădirilor, securitatea la incendiu, intercondiționări cu alte categorii de instalații, etc.(1)Respectivele prevederi fac trimiteri la alte reglementări tehnice; ele nu se substituie acestora și nu au prioritate față de acestea. Prevederile menționate sunt incluse în fiecare capitol, în corelare cu problemele de încălzire centrală, specifice capitolului respectiv. … 1.5.În sensul menționat anterior, la proiectarea, executarea și exploatarea sistemelor de încălzire centrală se respectă, de asemenea, și prevederile corespunzătoare referitoare la:a)securitatea la incendiu a construcțiilor și a celorlalte sisteme tehnice ale clădirilor; … b)protecția antiseismică a tuturor categoriilor de clădiri (rezidențiale, terțiare, agrozootehnice și industriale); … c)protecția termică a clădirilor și conformarea lor energetică și de mediu; … d)protecția acustică a clădirilor; … e)sistemele de alimentare cu combustibili sau energie electrică; … f)sistemele de instalații sanitare; … g)sistemele de instalații de ventilare și climatizare; … h)protecția muncii; … i)alte normative și prescripții cuprinse în anexa nr. 1. … (la 15-03-2023,
Punctul 1.5. din Punctul 1 a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 1.6.Nu fac obiectul prezentului normativ:a)centralele termice echipate cu cazane de apă fierbinte având puterea unitară peste 6 MW și cele echipate cu cazane de abur la presiunea de peste 8 bar sau având capacitatea termică peste 6 t/h; … b)depozitele exterioare și instalațiile de transport pentru combustibil solid, aferente centralelor termice; … c)rețelele de termoficare cu apă fierbinte sau abur; … d)sistemele de încălzire electrice și partea corespondentă instalațiilor electrice aferente sistemelor de cogenerare; … e)instalațiile de încălzire din sere, adăposturi pentru animale sau spații deschise; … f)instalațiile de încălzire din clădiri cu întreruperi de utilizare repetate cu o durată mai mare de 48 de ore și din construcții cu caracter special (de exemplu, adăposturi de protecție civilă); … g)instalațiile cu caracter special, pentru procese tehnologice; … h)sistemele sau elementele de instalații care fac obiectul unei cercetări sau experimentări. … (la 15-03-2023,
Punctul 1.6. din Punctul 1 a fost modificat de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 1.7.(1)Anexa nr. 1 conține normativele și prescripțiile tehnice cu caracter obligatoriu, aplicabile împreună cu prezentul normativ. În anexa nr. 2 sunt listate standardele și ghidurile utile la proiectarea, executarea și exploatarea sistemelor de instalații de încălzire centrală.(2)În situațiile în care se identifică contradicții între prevederi din reglementarea tehnică I 13 și prevederi similare cuprinse în alte reglementări tehnice, se aplică prevederile din reglementarea tehnică I 13.(la 15-03-2023,
Punctul 1.7. din Punctul 1 a fost modificat de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 …  … 2.CONDIȚII GENERALE DE PROIECTARE ȘI EXECUTARE2.1.Proiectarea și echiparea clădirilor cu sisteme de instalații de încălzire se fac în scopul asigurării confortului termic interior, a cerințelor tehnologice sau a condițiilor de muncă, în funcție de destinația clădirilor.(la 15-03-2023,
Punctul 2.1. din Punctul 2. a fost modificat de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 2.2.Proiectarea și executarea instalațiilor de încălzire centrală se face astfel încât acestea să corespundă calitativ cel puțin nivelurilor minime de performanță prevăzute prin Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările și completările ulterioare:a)rezistență mecanică și stabilitate; … b)securitate la incendiu; … c)igienă, sănătate și mediu înconjurător; … d)siguranță și accesibilitate exploatare; … e)protecție împotriva zgomotului; … f)economie de energie și izolare termică. … g)utilizarea sustenabilă a resurselor naturale … (1)Nivelurile minime de performanță referitoare la aceste cerințe sunt prevederi obligatorii și se aplică la proiectarea și executarea instalațiilor de încălzire centrală potrivit reglementărilor tehnice aplicabile. … 2.3.(1)Alegerea soluțiilor de încălzire se face având în vedere criterii tehnice și economice principiale, ținând seama de necesitățile specifice, de tipul și destinația clădirilor, de posibilitățile de realizare și de obligativitatea, în cazul clădirilor noi, de încadrare în categoria nZEB.(2)Criterii tehnice principiale pot fi: performanța energetică minim admisă a clădirii, nivelul maxim al emisiilor poluante indicate de normele în vigoare, inclusiv CO_2 echivalent, echiparea cu surse regenerabile, care devin obligatorii pentru clădirile noi.(3)În analiza privind fezabilitatea economică a unei soluții de încălzire sau privind oportunitatea modernizării sau modificării unui sistem de încălzire, se aplică principiul costului global, incluzând costul investiției, al exploatării, costuri de înlocuire, precum și alte costuri înregistrate pe întreaga durata de viață a clădirii.(4)Pentru încălzirea clădirilor se recomandă soluția de încălzire centrală, ținând seama de cerințele pe care aceasta le poate satisface (art. 2.1, 2.2), de avantajele soluției și de criteriile tehnico-economice menționate anterior.(la 15-03-2023,
Punctul 2.3. din Punctul 2. a fost modificat de Punctul 7, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 2.4.Proiectarea sistemelor de instalații de încălzire centrală se realizează doar de către ingineri de instalații sau având alte specializări care asigură competențe similare cu cele ale inginerilor de instalații, conform prevederilor legale în vigoare la data realizării proiectului.(la 15-03-2023,
Punctul 2.4. din Punctul 2. a fost modificat de Punctul 8, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 2.5.(1)Instalațiile de încălzire centrală se execută doar în baza unui proiect tehnic de execuție, verificat.(2)Documentația tehnică de proiectare se verifică de către verificatori de proiecte atestați, în conformitate cu legislația în vigoare. Referatele de verificare elaborate de verificatorii tehnici fac parte integrantă din documentația tehnică de proiectare.(la 15-03-2023,
Punctul 2.5. din Punctul 2. a fost modificat de Punctul 9, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 2.6.(1)În cazul construcțiilor existente, lucrările de intervenții pentru sistemele de încălzire sunt asimilate obiectivelor de investiții și pot consta în: reparații capitale, transformări, modificări sau modernizări, ca urmare a unor consolidări, reabilitări termice, intervenții pentru prevenirea sau înlăturarea efectelor produse de acțiuni accidentale și calamități naturale. Toate intervențiile la sistemele de încălzire se efectuează cu obligația asigurării cerințelor esențiale de calitate, dar și a cerințelor funcționale ale construcțiilor, potrivit destinației lor.(2)Lucrările de intervenții la sistemele de încălzire din clădirile rezidențiale multifamiliale (blocuri) și cele nerezidențiale se vor realiza numai după efectuarea unei expertize tehnice efectuate de un expert tehnic atestat pentru domeniul de atestare tehnico-profesională It, conform Procedurii privind atestarea tehnico-profesională a verificatorilor de proiecte și a experților tehnici, aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației nr. 817/2021, cu modificările și completările ulterioare.(la 15-03-2023,
Punctul 2.6. din Punctul 2. a fost modificat de Punctul 10, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 2.7.Executarea și controlul executării lucrărilor de instalații de încălzire centrală se realizează repectând prevederile legale, aplicabile, în vigoare. …  … 3.PROIECTAREA INSTALAȚIILOR DE ÎNCĂLZIRE CENTRALĂ
Cerințe pentru încălzirea clădirilor și a încăperilor3.1.Indiferent de tip, complexitate și putere termică, sistemele de încălzire trebuie să asigure confort termic cu consum cât mai redus de energie, astfel încât să se obțină un microclimat sănătos propice ocupanților, inclusiv productivitatea maximă a activităților acestora.(la 15-03-2023,
Punctul 3.1. din Punctul 3. a fost modificat de Punctul 11, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 3.2.Condițiile de confort termic se stabilesc în funcție de categoria clădirii, destinația clădirii, destinațiile spațiilor interioare, regimul de ocupare și tipul de activitate, specificate în proiect. … 3.3.Parametrii confortului termic caracteristici spațiului încălzit sunt: temperatura aerului interior, temperatura medie de radiație a elementelor de construcție care formează spațiul respectiv, viteza curenților de aer și umiditatea aerului interior. Valorile acestor parametri sunt indicate în SR EN 16798-1/NA, în funcție de destinația încăperilor, fiind variabile după tipul de activitate desfășurată și îmbrăcămintea ocupanților.(la 15-03-2023,
Punctul 3.3. din Punctul 3. a fost modificat de Punctul 12, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 3.4.(1)Pe perioada de încălzire, în spațiile încălzite trebuie îndeplinite cerințele de calitate a aerului interior și nivelul de zgomot în funcție de destinația spațiilor.(2)Categoriile de calitate a aerului interior sunt stabilite în funcție de destinația clădirii, de activitatea în încăperi și de nivelul concentrațiilor de CO_2, conform prevederilor din SR EN 16798-1/NA.(3)Cerințele privind nivelul de zgomot și valorile recomandate pentru nivelul de zgomot continuu echivalent de proiectare sunt indicate în SR EN 16798-1/NA și normativul C125-3.(la 15-03-2023,
Punctul 3.4. din Punctul 3. a fost modificat de Punctul 13, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 3.5.Indicatorii confortului termic, PMV (vot mediu previzibil) și PPD (procentul de persoane nemulțumite de condițiile de confort termic), sunt definiți și se calculează potrivit SR EN ISO 7730. … 3.6.Din punctul de vedere al calității aerului și al confortului interior, clădirile se clasifică în patru categorii naționale de ambianță (I-IV), așa cum se specifică în SR EN 16798-1/NA.(la 15-03-2023,
Punctul 3.6. din Punctul 3. a fost modificat de Punctul 14, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … Tabelul 3.1Abrogat.(la 15-03-2023,
Tabelul 3.1 a fost abrogat de Punctul 15, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
3.7.Pentru cele 4 categorii de ambianță pentru mediul interior, în SR EN 16798-1/NA sunt date domeniile de valori recomandate ale votului mediu previzibil (PMV) și respectiv ale procentului previzibil de nemulțumiți (PPD), definiți conform SR EN ISO 7730.(la 15-03-2023,
Punctul 3.7. din Punctul 3. a fost modificat de Punctul 16, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … Tabelul 3.2Abrogat.(la 15-03-2023,
Tabelul 3.2 a fost abrogat de Punctul 17, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
3.8.(1)Temperatura interioară convențională de calcul este considerată o temperatură operativă, fiind definită ca medie ponderată a temperaturii aerului interior și a temperaturii medii de radiație.(2)Valorile de proiectare ale temperaturii interioare convenționale de calcul pentru dimensionarea instalațiilor de încălzire sunt redate în SR EN 16798-1/NA.(3)Temperaturile interioare convenționale de calcul ale încăperilor de producție cărora nu le sunt impuse condiții tehnologice se aleg din SR EN 16798-1/NA, în funcție de categoria muncii prestate.(4)Pentru piscine interioare obișnuite, medicale sau cerințe speciale, valorile normate ale temperaturilor de confort sunt indicate în SR EN 16798-1/NA.(la 15-03-2023,
Punctul 3.8. din Punctul 3. a fost modificat de Punctul 18, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 3.9.Valorile maxime ale vitezei medii a aerului interior sunt date în SR EN 16798-1/NA, în funcție de categoria de ambianță, de sezon (presupunând nivelul de activitate de 1,2 met, intensitatea turbulenței aerului de 40% și temperatura aerului egală cu temperatura operativă de 20°C iarna și 23°C vara).(la 15-03-2023,
Punctul 3.9. din Punctul 3. a fost modificat de Punctul 19, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 3.10.Sistemele de încălzire trebuie să limiteze senzația de disconfort termic local produsă de:a)asimetria temperaturii de radiație; … b)gradientul de temperatură pe verticală (diferența de temperatură între 1,1 m și 0,1 m deasupra pardoselii); … c)temperatura pardoselii. … (la 15-03-2023,
Punctul 3.10. din Punctul 3. a fost modificat de Punctul 20, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 3.11.Criteriile de disconfort termic local și valorile recomandate pentru proiectarea sistemelor de încălzire sunt prezentate în SR EN 16798-1/NA. Criteriile se referă la:– viteza maximă a curenților de aer; … – diferența de temperatură a aerului pe verticală (între nivelul capului și zona gleznelor); … – domeniul de temperatură a pardoselii; … – asimetria temperaturii de radiație. … (la 15-03-2023,
Punctul 3.11 din Punctul 3. a fost modificat de Punctul 21, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … Tabelul 3.3Abrogat.(la 15-03-2023,
Tabelul 3.3 a fost abrogat de Punctul 22, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
3.12.Abrogat.(la 15-03-2023,
Punctul 3.12. din Punctul 3. a fost abrogat de Punctul 23, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … Tabelul 3.4Abrogat.(la 15-03-2023,
Tabelul 3.4 a fost abrogat de Punctul 24, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
3.13.Abrogat.(la 15-03-2023,
Punctul 3.13. din Punctul 3. (incluzând și Tabelul 3.5) a fost abrogat de Punctul 25, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 3.14.Abrogat.(la 15-03-2023,
Punctul 3.14. din Punctul 3. a fost abrogat de Punctul 27, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … Tabelul 3.6.Abrogat.(la 15-03-2023,
Tabelul 3.6 a fost abrogat de Punctul 28, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 4.NECESARUL DE CĂLDURĂ PENTRU ÎNCĂLZIRE + 
Determinarea necesarului de căldură4.1.(1)Sarcina termică nominală de încălzire a unui spațiu (cameră) se calculează conform SR EN 12831-1 și reprezintă puterea termică necesară pentru realizarea temperaturilor interioare convenționale la temperaturile exterioare de calcul. Pe baza sarcinii termice nominale se dimensionează ulterior elementele sistemului de încălzire centrală.(2)La proiectarea clădirilor noi, cu consum de energie aproape egal cu zero (definite conform Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, republicată, cu modificările ulterioare), sarcina termică nominală se calculează în conformitate cu prevederile SR EN 12831-1.(3)Pentru determinarea sarcinii termice nominale pentru încălzirea clădirilor existente, calculul se efectuează potrivit SR EN 12831-1.(la 15-03-2023,
Punctul 4.1. din Punctul 4. a fost modificat de Punctul 29, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 4.2.Sarcina termică nominală pentru încălzire se calculează în funcție de temperatura interioară convențională de calcul. Valorile de proiectare ale temperaturii interioare convenționale de calcul pentru dimensionarea instalațiilor de încălzire sunt prezentate în SR EN 16798-1/NA.(la 15-03-2023,
Punctul 4.2. din Punctul 4. a fost modificat de Punctul 30, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 4.3.Pentru încăperile încălzite cu sisteme de încălzire având componente înglobate în elementele de construcție, sarcina termică nominală pentru încălzire se calculează ținând cont de prevederile SR EN 1264-1 si SR EN 1264-2, iar proiectarea se va face respectând toate reglementările tehnice care fac referire la sistemele de încălzire prin radiație.(la 15-03-2023,
Punctul 4.3. din Punctul 4. a fost modificat de Punctul 31, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 4.4.Sarcina termică nominală pentru încălzirea încăperilor poate fi repartizată unui singur sistem de încălzire sau unor sisteme de încălzire diferite care funcționează simultan sau separat (de exemplu, corpuri statice și radiație de joasă temperatură sau corpuri statice și aer cald).(la 15-03-2023,
Punctul 4.4. din Punctul 4. a fost modificat de Punctul 32, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 4.5.Pentru încăperi cu suprafața peste 100 m^2 sau înălțimi peste 5 m, sarcina termică nominală de încălzire se calculează separat pentru zonele cu degajări de căldură și pentru cele fără degajări, în vederea repartizării judicioase a aparatelor de încălzire.(la 15-03-2023,
Punctul 4.5. din Punctul 4. a fost modificat de Punctul 33, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 4.6.Se recomandă recuperarea căldurii evacuate și utilizarea ei ca sursă secundară de căldură, pe baza unor analize de bilanț și tehnico economice. În acest sens, se poate considera utilizarea căldurii evacuate de la surse tehnologice, de la procese de combustie, din aerul viciat eliminat prin sisteme de ventilare, din apa de răcire industrială etc. … 4.7.Căldura recuperată și utilizată ca sursă secundară pentru prepararea unui agent termic nu se ia în considerare la întocmirea bilanțului termic al încăperii respective, ci la întocmirea bilanțului sursei de căldură a instalației de încălzire. … 4.8.Se recomandă îmbunătățirea protecției termice a clădirilor încălzite central, respectiv a caracteristicilor lor termotehnice, cu precădere prin mărirea rezistenței termice a elementelor opace și vitrate ale elementelor de anvelopă, precum și prin reducerea infiltrațiilor de aer exterior. Astfel, se obține:a)reducerea puterii termice a surselor și a instalațiilor de încălzire din clădiri; … b)creșterea confortului termic; … c)protecția sporită a mediului ambiant prin reducerea poluării; … d)economie de energie; … e)reducerea cheltuielilor de investiții și de exploatare pentru instalația de încălzire. … (1)Pentru clădirile existente, oportunitatea reabilitării, din punct de vedere energetic, a acestora se stabilește în funcție de consumul de energie, calculat pe baza metodologiei de calcul al performanței energetice a clădirilor, iar soluțiile propuse se stabilesc potrivit reglementărilor tehnice aplicabile domeniului. …  + 
Prevederi referitoare la elementele constructive ale clădirilor încălzite central4.9.Pentru realizarea unor soluții constructive ale clădirilor cu încălzire centrală (noi sau care se reabilitează) care să conducă la o sarcină termică redusă pentru încălzire, se recomandă următoarele măsuri:a)prevederea, prin proiectul de arhitectură, a unor suprafețe exterioare minime ale clădirilor, în raport cu volumul lor (factorul de formă al clădirii cu valori minime); … b)prevederea unor elemente opace și vitrate ale anvelopei termice a clădirii, caracterizate de valori cât mai mari ale rezistenței termice, conform reglementărilor specifice (normativul privind calculul termotehnic al elementelor de construcție ale clădirilor, indicativ C 107-2005, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 2.055/2005, cu modificările și completările ulterioare), respectând în același timp cerințele impuse de procesul tehnologic sau funcțional specific clădirii; … c)eventual, adoptarea unor măsuri constructive complementare de volumetrie și izolare termică a clădirii care să conducă la încadrarea în valorile normate minime ale coeficienților globali de izolare termică, prevăzute de normativul C 107; … d)alcătuirea elementelor de construcție, astfel încât (i) temperaturile pe fața interioară să nu conducă la disconfort termic sau fenomenul de condensare superficială (conform SR EN 16798-1/NA), (ii) să limiteze fenomenul de condensare a vaporilor de apă în straturile care alcătuiesc elementele opace ale anvelopei clădirilor, (iii) iar stabilitatea termică să respecte normele tehnice în vigoare; … e)utilizarea favorabilă a orientării, astfel încât încăperile interioare să beneficieze de aporturi solare pe durata iernii; … f)evitarea, prin proiect, a amplasării adiacente a încăperilor cu diferențe mari de temperatură și, în special, a încăperilor încălzite lângă cele reci sau frigorifice; … g)stabilirea gradului de vitrare (raportul între suprafața vitrată și suprafața totală utilă a clădirii) al pereților și acoperișurilor clădirilor pentru asigurarea nivelului normat de iluminare naturală, precum și pentru reducerea consumului de energie pentru încălzire și iluminat pe ansamblul clădirii; este indicată determinarea gradului de vitrare printr-un calcul de optimizare a cheltuielilor de investiție și exploatare, pentru construcții, instalații termice și electrice; … h)utilizarea tâmplăriei exterioare eficiente energetic, cu sisteme de etanșare, având o valoare ridicată a rezistenței termice globale; în lipsa acestora se pot lua măsuri echivalente precum: montarea de garnituri de etanșare, ferestre fixe, multiplicarea numărului de rânduri de geamuri etc.; … i)în cazul folosirii pereților complet vitrați (de exemplu, la clădiri social-culturale, comerciale, birouri) se recomandă realizarea acestora numai cu elemente etanșe la aer și având o valoare ridicată a rezistenței termice; … j)stabilirea, prin proiect, a unui număr cât mai redus de uși exterioare și goluri tehnologice în elementele exterioare ale anvelopei clădirilor; … k)prevederea de sasuri sau perdele elastice la ușile exterioare și la golurile tehnologice din elementele exterioare ale clădirilor; … l)prevederea perdelelor de aer la ușile exterioare ale clădirilor cu frecvență mare de deschidere; … m)acolo unde este cazul, prevederea dispozitivelor de închidere automată la ușile exterioare de la intrările clădirilor. … (la 15-03-2023,
Punctul 4.9. din Punctul 4. a fost modificat de Punctul 34, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 4.10.Pentru clădirile noi sau pentru clădirile existente care se reabilitează, elementele de construcție respectă cerințele privind valorile minime ale rezistențelor termice corectate ale elementelor de anvelopă ale acestora, astfel încât consumul de energie pentru încălzire să corespundă cerințelor de performanță energetică în vigoare. …  … 5.SISTEME DE ÎNCĂLZIRE + 
Tipuri de sisteme de încălzire și alcătuirea principială a acestora.5.1.Încălzirea spațiilor interioare se realizează cu sisteme descentralizate (aparate independente în fiecare dintre încăperile clădirii) sau cu sisteme centralizate de încălzire. … 5.2.Aparatele independente sunt alimentate individual cu combustibil și furnizează local energia termică. … 5.3.(1)Sistemele de încălzire centrală pot fi: sisteme de apartament, sisteme de clădire, sisteme pentru un grup de clădiri sau sisteme urbane.(2)Sistemele de încălzire centrală conțin, în principiu, subsistemul de emisie a căldurii (aparatele terminale), subsistemul de distribuție a energiei termice (rețeaua de conducte), eventual subsistemul de stocare a energiei (vase-tampon) și, eventual, subsistemul de generare a căldurii (sursele de căldură).(la 15-03-2023,
Punctul 5.3. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 35, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 5.4.Sursele de energie pentru sistemele de încălzire sunt:a)combustibili convenționali; … b)surse regenerabile; … c)energia electrică provenind din Sistemul Energetic Național – SEN (cu componenta regenerabilă, după caz); … d)energia generată cu sisteme de cogenerare și/sau trigenerare. … (la 15-03-2023,
Punctul 5.4. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 36, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 5.5.Agentul termic utilizat în sistemele de încălzire centrală poate fi: apă caldă, apă fierbinte sau aburul de joasă presiune.(la 15-03-2023,
Punctul 5.5. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 37, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 5.6.Abrogat.(la 15-03-2023,
Punctul 5.6. din Punctul 5. a fost abrogat de Punctul 38, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … Tabelul 5.1.Abrogat.(la 15-03-2023,
Tabelul 5.1. a fost abrogat de Punctul 39, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
NOTA: Se poate folosi ca agent termic și aburul, în condițiile prevăzute la art. 5.15, utilizând agregate de aer cald și corpuri de încălzire.5.7.Alegerea sistemului de încălzire adecvat pentru o clădire/unitate de clădire se face în funcție de:a)energia primară disponibilă; … b)cele mai eficiente sisteme de încălzire in situ sau ex situ disponibile în arealul în care este amplasată clădirea (cogenerare de înaltă eficiență, căldură reziduală, alte tehnologii) care contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pe termen lung; … c)numărul de zone care necesită încălzire și programul prevăzut de încălzire pentru fiecare zonă; … d)categoria clădirii; … e)destinația și sarcinile termice ale încăperilor; … f)condițiile de confort sau tehnologice impuse; … g)dimensiunile încăperilor și posibilitățile de amplasare a echipamentelor de încălzire; … h)compatibilitatea de cuplare cu sistemele de răcire și de ventilare, acolo unde este cazul; … i)costurile implicate de implementarea și exploatarea sistemului; … j)caracteristicile arhitecturale ale clădirilor și încăperilor încălzite; … k)inerția termică a clădirii și perioada de ocupare etc. … (la 15-03-2023,
Punctul 5.7. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 40, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 5.8.La alegerea sistemului de încălzire se poate avea în vedere soluția de răcire a spațiilor interioare, astfel încât, pe cât posibil, să fie utilizate aceleași echipamente terminale și același subsistem de transport al agentului termic, atât iarna, cât și vara.(la 15-03-2023,
Punctul 5.8. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 41, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 5.9.Abrogat.(la 15-03-2023,
Punctul 5.9. din Punctul 5. a fost abrogat de Punctul 42, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 5.10.În cazul spațiilor industriale destinate proceselor tehnologice care impun încălzirea centrală generală și în care densitatea de ocupare este mai mică de 1/50 muncitori/m^2, dar cu o repartiție neomogenă, se poate adopta un sistem de încălzire zonală.(la 15-03-2023,
Punctul 5.10. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 43, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 …  + 
Alegerea agentului termic în instalațiile interioare5.11.Agentul termic utilizat pentru încălzirea clădirilor poate fi apa caldă, apa fierbinte sau aburul de joasă presiune. Aburul se utilizează limitat, în situațiile prevăzute la art. 5.15.(la 15-03-2023,
Punctul 5.11. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 44, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 5.12.(1)Apa caldă poate atinge o temperatură maximă de 95°C la nivelul sursei de căldură.(2)Temperatura nominală a apei ca agent termic de încălzire se alege în funcție de destinația spațiului încălzit și de sistemul de încălzire folosit. Trebuie luat în considerare că reducerea valorii superioare a temperaturii apei conduce la sporirea confortului, dar și la creșterea suprafeței de încălzire și a costului instalației.(3)Pentru clădiri (spații) cu cerințe specifice de confort termic și de utilizare (clădiri cu caracter medical, creșe, grădinițe, locuințe, hoteluri etc.), temperatura maximă a agentului termic este de 55°C.(4)Pentru sistemul de încălzire prin radiație de joasă temperatură, utilizat în sectorul rezidențial și cel asimilat acestuia, temperatura maximă a agentului termic este de 55-60°C.(5)Pentru situațiile în care instalația de încălzire se află într-o zonă care utilizează ca agent termic apa caldă la temperatura de 95°C, în cazul modernizării sau al unor extinderi în clădirile existente, se poate adopta o valoare mai redusă a temperaturii nominale a apei, dacă prin aceasta nu sunt afectate instalațiile existente care folosesc apa caldă la 95°C.(6)Pentru situațiile în care instalația de încălzire se află într-o zonă care utilizează ca agent termic apa caldă la temperatura de 95°C, iar clădirile au cerințe specifice (grădinițe, școli etc.), se vor lua măsuri de evitare a contactului direct al persoanelor cu suprafețele de încălzire, prin utilizarea unor elemente de protecție pentru evitarea accidentării ocupanților prin atingerea directă a suprafețelor calde.(la 15-03-2023,
Punctul 5.12. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 45, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 5.13.Abrogat.(la 15-03-2023,
Punctul 5.13. din Punctul 5. a fost abrogat de Punctul 46, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 5.14.(1)Ecartul nominal de temperatură în sistemele de încălzire se alege pe baza configurației sistemului de încălzire și a echipamentelor terminale de emisie a căldurii instalate în încăperile/spațiile clădirii.(2)Pentru instalațiile de încălzire cu apă caldă, având temperatura nominală pe conducta de ducere 80-95°C la ieșirea din sursă, se recomandă un ecart nominal de temperatură de 20°C.(3)În cazul sistemelor de încălzire prin radiație de joasă temperatură, ecartul de temperatură recomandat este de 5-10°C.(la 15-03-2023,
Punctul 5.14. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 47, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 5.15.Utilizarea ca agent termic a apei fierbinți sau aburului de joasă presiune (cu presiune maximă 1,7 bar) pentru încălzirea unor spații de producție se poate întâlni în cazul unor sisteme de încălzire existente, utilizate eventual pentru recuperarea căldurii dintr-un proces tehnologic pentru care apa fierbinte sau aburul constituie principalul agent de lucru.(la 15-03-2023,
Punctul 5.15. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 48, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 5.16.Temperatura agentului termic se corelează cu temperaturile maxime admise de normele sanitare pentru suprafețele corpurilor de încălzire, în raport cu destinația clădirilor și încăperilor.(1)Parametrii apei calde folosite în instalația de încălzire prin radiație se aleg în condițiile arătate la art. 6.35. … 5.17.În instalațiile de încălzire ale încăperilor cu risc de explozie volumetrică, precum și ale celor cu risc foarte mare sau mare de incendiu, cu praf combustibil, agentul termic și parametrii nominali ai acestuia se aleg astfel încât temperaturile maxime ale suprafeței componentelor instalațiilor de încălzire să fie cu cel puțin 10°C mai mici decât temperaturile de aprindere, explozie, detonare sau mocnire, prevăzute prin reglementările tehnice specifice.(la 15-03-2023,
Punctul 5.17. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 49, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 5.18.(1)Temperatura maximă a agentului termic nu trebuie să depășească valoarea-limită superioară stabilită în etapa de proiectare.(2)Echipamentele și componentele sistemului de încălzire trebuie selectate în funcție de valoarea-limită superioară stabilită în etapa de proiectare, astfel încât să asigure o funcționare fără niciun risc de defectare sau de producere de accidente.(la 15-03-2023,
Punctul 5.18. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 50, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 …  + 
Încălzirea de gardă5.19.Instalațiile de încălzire de gardă se prevăd în clădirile și în încăperile folosite cu intermitență, în care, în perioadele de nefolosire, este necesară menținerea unei temperaturi interioare pozitive.(la 15-03-2023,
Punctul 5.19. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 51, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 5.20.(1)Încălzirea de gardă se prevede și în cazurile în care temperatura interioară minimă este impusă de necesități tehnologice (utilaje, materiale etc.), dar nu poate fi asigurată prin căldură acumulată sau degajată de utilaje și de elementele construcției (corelată eventual cu mărirea rezistenței termice a elementelor de închidere a spațiului respectiv).(2)Pentru protecția împotriva înghețului a instalațiilor de orice fel se poate folosi încălzirea de gardă, dacă beneficiarul va aprecia că este mai economică decât luarea altor măsuri, cum ar fi:a)golirea instalațiilor; … b)prevederea unor conducte însoțitoare; … c)încălzirea cu aparate independente; … d)utilizarea altor sisteme. … (la 15-03-2023,
Punctul 5.20. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 52, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 5.21.(1)Încălzirea de gardă poate fi realizată prin folosirea uneia din soluțiile următoare:a)utilizarea instalației de încălzire normală, cu reducerea temperaturii agentului termic până la valori care să asigure o temperatură de minimum +5°C pentru evitarea fenomenului de îngheț (de exemplu, a instalațiilor de stingere a incendiilor); … b)utilizarea unei părți din instalația de încălzire normală; … c)utilizarea unei instalații speciale de încălzire, folosind aceeași sursă și eventual o parte din rețeaua de distribuție a instalației normale. … (2)Alegerea variantei optime se face după criterii economice și funcționale, de asigurare a unei exploatări ușoare și sigure.(la 15-03-2023,
Punctul 5.21. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 53, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 5.22.Prevederea încălzirii de gardă este obligatorie în spațiile dotate cu instalații speciale de stingere a incendiilor pline cu apă.(la 15-03-2023,
Punctul 5.22. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 54, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 …  + 
Sisteme de încălzire centrală cu apă caldă5.23.Sistemele de încălzire cu apă, în funcție de numărul de conducte ale sistemului, sunt: monotubulare și bitubulare. Distribuția agentului termic se poate face la partea inferioară a clădirii, la partea superioară sau mixt. … 5.24.Sistemele de încălzire cu apă caldă, se prevăd, în general, în clădiri cu încăperi care nu necesită instalații de ventilare mecanică sau instalații de încălzire cu aer cald. … 5.25.(1)În încăperi de tipul halelor de producție, spații comerciale etc., încălzirea prin intermediul corpurilor de încălzire se poate folosi în paralel cu sisteme de încălzire cu aer cald, în cazurile în care este necesară compensarea efectului de radiație negativă a suprafețelor de închidere reci și/sau atunci când locurile de muncă sau activitate sunt în apropierea acestora.(2)Încălzirea cu corpuri de încălzire în paralel cu încălzirea cu aer cald se poate face și în alte situații în care soluția este justificată tehnic și economic.(la 15-03-2023,
Punctul 5.25. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 55, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 5.26.Circulația agentului termic în sistemele de încălzire se poate realiza: natural, forțat sau mixt (natural și forțat).(la 15-03-2023,
Punctul 5.26. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 56, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 5.27.Se recomandă ca sistemul de încălzire cu circulație naturală să se aplice la clădiri cu dezvoltare verticală importantă și dezvoltare orizontală limitată. În această situație, cazanul trebuie amplasat la o cotă inferioară cotei consumatorilor.(la 15-03-2023,
Punctul 5.27. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 57, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 5.28.La proiectarea sistemului de încălzire se prevăd fie aparate de măsurare a parametrilor sistemului, fie puncte sau dispozitive de cuplare a aparatelor de măsurare.(la 15-03-2023,
Punctul 5.28. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 58, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 5.29.În interiorul clădirilor, consumatorii se grupează, ori de câte ori este posibil, pe zone de consum unitar, definite ca zone de proprietate, program de utilizare, orientare cardinală, tipuri de aparate terminale de încălzire etc.(la 15-03-2023,
Punctul 5.29. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 59, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 5.30.Zonele de consum unitar se alimentează cu agent termic, ori de câte ori este posibil, printr-un racord individual echipat cu contor de energie termică, armături de reglare și echilibrare hidraulică, armături de separare și golire, echipamente de măsură și control. … 5.31.În clădirile noi sau în cele în care rețelele de distribuție interioare sunt reabilitate sau, ori de câte ori este posibil, se utilizează scheme de alimentare de tip centralizat – individuale, prin care se asigură centralizat furnizarea și transportul agentului termic, iar distribuția este individuală, la nivel de zone de consum unitare (apartament, nivel din clădire etc.).(la 15-03-2023,
Punctul 5.31. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 60, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 5.32.Distribuția individuală se poate racorda la instalația centralizată prin intermediul modulelor termohidraulice (MTH). … 5.33.(1)Modulele de racordare termohidraulice (MTH) au în componență armături de separare (pentru izolarea rețelei interioare față de rețeaua generală centralizată) pe fiecare racord (ducere, întoarcere), precum și armătură/armături de echilibrare hidraulică (montată/montate în general pe conducta de întoarcere).(2)Suplimentar, aceste module pot fi eventual echipate cu contor de energie termică, echipamente și armături pentru menținerea stabilității hidraulice, respectiv echipamente pentru reglarea căldurii livrate în zona de consum unitar. În anumite cazuri, modulul poate include și echipamente pentru prepararea apei calde de consum.(la 15-03-2023,
Punctul 5.33. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 61, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 5.34.Modulele de racordare termohidraulice se amplasează în zonele comune, în nișe, casete sau aparent, astfel încât armăturile de separare, echilibrare hidraulică și de contorizare să poată fi oricând accesate. … 5.35.În cazul sistemelor de încălzire cu zone de consum diferite echipate cu module termohidraulice, reglarea fiecărei zone se poate realiza, după caz, prin:a)reglare calitativă centralizată, la nivelul centralei termice/sursei de producere a agentului termic, pentru fiecare zonă; … b)reglare calitativă zonală, la nivelul modulului de racordare termohidraulic; … c)reglare cantitativă locală, la nivelul aparatelor terminale (robinete cu termostat, vane cu două sau trei căi, etc); … d)reglare combinată. …  … 5.36.(1)Se va evita alegerea soluțiilor cu agent termic apă în spațiile încălzite intermitent, cu perioade mari de întrerupere. În aceste cazuri se utilizează aparate independente de încălzire sau sisteme centralizate cu agent termic amestecat cu un antigel.(2)Pentru clădirile de locuit, soluțiile pentru instalațiile interioare de încălzire, utilizând subsisteme de producere a agentului termic de tip centrală termică de apartament, de scară sau de bloc, sunt detaliate în reglementările tehnice specifice.(la 15-03-2023,
Punctul 5.36. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 62, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 …  + 
Armături de închidere, reglare, golire și dezaerisire5.37.Instalațiile interioare de încălzire se prevăd cu armături de închidere:a)pe conductele principale și pe ramurile de distribuție; … b)pentru sectorizarea instalației; … c)pentru izolarea unor circuite restrânse, la care sunt posibile frecvente avarii. …  …  + 
Armăturile de închidere se montează în locuri accesibile.5.38.(1)La toate elementele instalației de încălzire unde pot apărea variații ale debitelor în exploatare se prevăd armături de reglare. Acestea se montează la nivel de corp de încălzire, la baza coloanelor, pe ramuri de distribuție sau la branșamentul rețelei interioare. Se recomandă, ori de câte ori este posibil, introducerea echipamentelor automate de reglare.(2)Pentru instalații de încălzire cu corpuri de încălzire se recomandă:a)în clădirile de locuit și alte clădiri civile, după gradul de utilizare al reglării: robinete cu dublu reglaj, cu reglaj prestabilit sau termostatice, la fiecare corp de încălzire, cu excepția situațiilor când există riscul manevrării necontrolate a acestora (școli, grădinițe etc.), caz în care se vor utiliza robinete cu dublu reglaj sau reglaj prestabilit sau robinete termostatice cu sisteme antivandalism; … b)în clădirile industriale: robinete de reglare la un grup de corpuri de încălzire situate în aceeași încăpere, pe o ramură comună. … (3)Pentru accesul de control și intervenție se prevăd spațiile necesare în zonele de amplasare a armăturilor de reglare.(4)Armăturile de reglare și echilibrare hidraulică se vor monta în mai multe părți ale instalației:– la nivelul apartamentelor: echilibrarea traseelor corpurilor de încălzire se va realiza prin robinete montate fie lângă corpurile de încălzire, fie în cutiile de distribuție/colectare a agentului termic; … – la nivelul rețelelor de distribuție de nivel (etaj): echilibrarea traseelor diferitelor module termohidraulice de racord se va realiza prin intermediul robinetelor montate între branșamentul la coloană și modulele de racord. Montarea se va realiza de preferință lângă contorul de căldură sau în spații tehnice special amenajate (firide, ghene tehnice etc.); … – la nivelul coloanelor: echilibrarea se va realiza prin intermediul robinetelor de echilibrare montate pe racordul rețelelor de nivel la coloană pe conductele de tur sau retur; se pot prevedea regulatoare de presiune diferențială la baza fiecărei coloane de instalație de încălzire cu apă caldă. Toate regulatoarele se vor regla astfel încât să asigure la baza fiecărei coloane aceeași diferență de presiune între conducta de tur/retur; … – la nivelul rețelelor de distribuție: echilibrarea traseelor dintre branșament și baza coloanelor se va realiza prin intermediul robinetelor de echilibrare montate pe conductele de racord dintre tronsonul principal spre baza fiecărei coloane, de preferință în apropierea coloanei. … (5)Armăturile de separare a coloanelor se vor prevedea distinct de cele de reglare. În cazul instalațiilor cu număr redus de coloane (2, 3, 4), la decuplarea unei coloane de la instalația de încălzire prin închiderea robinetelor de separare se va asigura trecerea agentului termic de pe conducta de tur pe cea de retur printr-o conductă de bypass prevăzută cu robinet de închidere/deschidere. Măsura este necesară în vederea continuării regimului de funcționare hidraulic al instalației la parametrii de proiectare.(6)Se vor prevedea armături pe închidere în cadrul modulelor de racord termohidraulice aferente anumitor zone de clădire/apartamente, prin care să se ofere posibilitatea decuplării complete a zonei respective de la instalația comună de încălzire.(la 15-03-2023,
Punctul 5.38. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 63, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 5.39.Pe circuitele de conducte a căror echilibrare hidraulică nu poate fi realizată numai prin alegerea traseelor și prin dimensionarea conductelor, se folosesc măsurile indicate la art. 5.38, referitoare la echilibrarea hidraulică a instalației.(1)Pentru verificarea echilibrării hidraulice a circuitelor instalației interioare se prevăd, fie armături specializate pentru determinarea presiunilor din instalație, fie perechi de prize de presiune (de ex. racorduri din țeavă Dn 15, prevăzute cu armături de închidere), în punctele în care această măsură este considerată strict necesară (de ex. la baza coloanelor principale de la capătul ramurilor de distribuție, pe circuite cu regim hidraulic variabil etc.). … 5.40.(1)Pentru golirea apei din instalațiile de încălzire se prevăd armături de golire în punctele cele mai joase ale porțiunilor din sistemul de încălzire separate prin armături de închidere.(2)Se prevăd armături de golire și în cazul echipamentelor de încălzire sau preparare apă caldă de consum care necesită golire pentru operații de mentenanță și care nu sunt echipate ele însele cu armături de golire.(la 15-03-2023,
Punctul 5.40. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 64, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 5.41.(1)Pentru golirea apei din instalațiile de încălzire se prevăd armături de golire în punctele cele mai joase ale porțiunilor din sistemul de încălzire separate prin armături de închidere.(2)Pentru un echipament separat prin armături de închidere și golire se prevede un sistem propriu (individual) de dezaerisire.(3)Evacuarea locală a aerului se face cu armături de dezaerisire, de preferință automate, amplasate în punctele în care aerul se poate colecta.(4)Evacuarea centrală a aerului necesită conducte speciale de dezaerisire și, eventual, vase de colectare a aerului. Din cauza pericolului de ancrasare și blocare a conductelor de dezaerisire, această soluție se poate utiliza doar în cazuri speciale, când evacuarea locală a aerului din sistemul de încălzire nu este posibilă.(5)La instalațiile de încălzire cu radiatoare din tablă de oțel nu se utilizează armături de dezaerisire automată.(la 15-03-2023,
Punctul 5.41. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 65, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 …  + 
Sisteme de încălzire centrală cu abur de joasă presiune. + 
Prevederi specifice instalațiilor cu abur5.42.La corpurile de încălzire și agregatele de aer cald funcționând cu abur se prevăd separatoare de condensat individuale. Se pot folosi separatoare de condensat comune pentru un grup de consumatori, utilizând abur cu aceeași presiune și având același program de funcționare. … 5.43.Pe conductele instalației interioare de distribuție a aburului, se face separarea condensatului la punctele de evacuare (purjare) prevăzute la ruperi de pantă și la capătul ramurilor.(1)Aerisirea pe conductele de condensat se face prin separatoare de condensat sau prin dispozitive speciale de dezaerisire. … 5.44.Pentru separarea condensatului de abur, se folosesc după caz, oale, aparate sau sifoane de condensat.(1)Oalele de condensat se prevăd la consumatori de căldură ce folosesc debite mari de abur (în special schimbătoare de căldură) sau în cazul aburului de medie presiune.(2)Aparatele de condensat se folosesc în special la corpuri de încălzire.(3)Sifoanele de condensat se folosesc mai ales la separarea condensatului pe conductele de abur de joasă presiune, având presiuni sub 0,3 bar. …  + 
Sisteme de încălzire centrală cu aer cald5.45.Sistemele de încălzire cu aer cald pentru încălzirea încăperilor din clădiri civile, de producție și/sau depozitare se adoptă ca soluție atunci când:a)condițiile funcționale și dimensiunile încăperilor nu permit folosirea eficientă a altor sisteme de încălzire, mai ales în zona centrală (de exemplu, săli de spectacole, săli de sport, încăperi de producție fără nocivități, hale industriale cu dimensiuni mari și înălțimi sub 8 m); … b)procesele de producție impun debite mari de aer extrase local; aerul de compensare se va încălzi în agregate utilizate și pentru încălzire; … c)sistemele de încălzire cu transfer termic preponderent prin radiație nu pot asigura integral sarcina termică a încăperii; … d)procesele interioare necesită debite mari de ventilare pentru asigurarea calității aerului; în acest caz, dacă nu există indicații de climatizare care să realizeze și răcirea, aerul de ventilare va fi utilizat și pentru încălzire. … (la 15-03-2023,
Punctul 5.45. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 66, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 5.46.Încălzirea cu aer cald se folosește în paralel cu încălzirea cu corpuri de încălzire sau cu panouri (benzi) radiante atunci când soluția este necesară pentru satisfacerea condițiilor de confort termic în zonele perimetrale, cu pereți exteriori (de ex: în încăperi cu locuri fixe de muncă sau activitate în apropierea suprafețelor vitrate exterioare – a se vedea art. 5.25.). …  + 
Alegerea sistemului de încălzire cu aer cald5.47.În cazul în care adoptarea încălzirii cu aer cald rezultă din necesitatea ventilării, soluția de realizare a încălzirii este cea determinată de cerințele ventilării și se stabilește potrivit reglementării tehnice pentru proiectarea, executarea și exploatarea instalațiilor de ventilare și climatizare. … 5.48.Sistemul de încălzire cu aer cald trebuie să asigure încadrarea valorilor vitezei și temperaturii aerului în limitele de confort termic, în cazul clădirilor civile sau cele prescrise de reglementările privind protecția muncii, în cazul clădirilor industriale. Limitele se referă atât la refularea aerului cât și la zona de lucru a încăperii. Temperatura și viteza aerului refulat se corelează cu debitele de căldură și de aer necesare. … 5.49.Debitul de căldură furnizat de instalația de încălzire cu aer cald se determină pe baza bilanțului termic al spațiului de încălzit, ținând seama – dacă este cazul – și de debitul de căldură furnizat de corpurile de încălzire montate în spațiul respectiv.(1)În cazul spațiilor prevăzute cu ventilare mecanică, la stabilirea necesarului total de căldură pentru încălzire și ventilare se ține seama și de căldura necesară pentru încălzirea aerului proaspăt până la temperatura încăperii respective. … 5.50.La determinarea debitului de aer cald al instalației de încălzire și ventilare se ține seama de:a)debitul de căldură necesar încăperii – furnizat astfel încât să nu se depășească limitele de temperatură admise ale aerului (a se vedea art. 5.48 și 5.57); … b)debitul de aer necesar pentru ventilarea încăperii. …  … 5.51.În cazul în care debitul de aer proaspăt necesar ventilării generale nu poate acoperi sarcina termică nominală a încăperii în limitele admise pentru temperatura de refulare sau nu se asigură o repartiție corespunzătoare a temperaturii aerului în zona de lucru, se adoptă una dintre următoarele măsuri:a)utilizarea aerului recirculat (dacă recircularea este admisă); … b)completarea sarcinii termice cu alte sisteme de încălzire ce funcționează cu preponderență cu transfer termic prin radiație. … (la 15-03-2023,
Punctul 5.51. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 67, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 5.52.La determinarea debitului de aer al instalației de încălzire se recomandă reducerea debitului de aer vehiculat, fără a se coborî sub limita minimă necesară asigurării unei distribuții satisfăcătoare a aerului în încăpere.(la 15-03-2023,
Punctul 5.52. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 68, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 5.53.Amplasarea în plan a gurilor de refulare a aerului se face astfel încât jeturile de aer să acopere cât mai omogen spațiul încălzit.(1)Înălțimea de amplasare a gurilor de refulare și viteza de refulare a jeturilor de aer se aleg astfel încât în zona de lucru să se asigure parametrii specifici proceselor tehnologice (a se vedea art. 5.48). … 5.54.Repartizarea debitelor de aer cald în zona de lucru, în planul încăperii, trebuie să fie cât mai uniformă.(1)Se exceptează de la această prevedere cazurile în care instalația de aer cald este combinată cu ventilarea și are funcția de diluare a nocivităților distribuite neuniform, când distribuția debitelor de aer se face în funcție de cantitatea și natura nocivităților degajate în diferite zone ale spațiului respectiv. … 5.55.În instalațiile de încălzire cu aer cald combinate cu ventilarea, în care este necesară repartizarea neuniformă a debitelor de aer cald sau a căldurii, se pot utiliza, în acest scop, agregate pentru aer cald suplimentare și independente de instalația de ventilare sau baterii de încălzire secundare, montate pe rețeaua de distribuție a aerului. … 5.56.La alegerea vitezei de refulare a aerului cald în hală, se ține seama de vitezele admise în zona de lucru (a se vedea art. 5.48) Bătaia jeturilor de aer cald ale gurilor de refulare se corelează cu caracteristicile constructive ale halei astfel încât să se satisfacă prescripțiile art. 5.54. … 5.57.La stabilirea temperaturii de refulare a aerului din instalațiile de încălzire cu aer cald se ține seama de următoarele:a)temperatura maximă corespunde prevederilor generale de protecție a muncii; … b)temperatura minimă se alege astfel încât, la pătrunderea jetului în zona de lucru, temperatura acestuia să depășească temperatura ambiantă cu valoarea impusă de viteza aerului în zona respectivă; îndeplinirea prevederilor privind valoarea temperaturii minime se verifică și în condițiile perioadei de tranziție a încălzirii. …  … 5.58.În clădirile care adăpostesc încăperi sau secții cu programe diferite de funcționare se prevăd sisteme separate de încălzire cu aer cald, pe zonele cu același program de funcționare. … 5.59.În construcțiile echipate cu instalații de protecție împotriva incendiilor sau cu alte dispozitive de securitate la incendiu acționate de elemente termosensibile, instalația de încălzire cu aer cald trebuie să fie realizată astfel încât temperatura, viteza și direcția jetului de aer cald să nu determine declanșarea accidentală a acestora. … 5.60.(1)La instalațiile de încălzire cu aer cald care funcționează exclusiv cu aer exterior și care nu sunt utilizate continuu timp de 24 de ore se recomandă prevederea unor sisteme automate de închidere pentru împiedicarea pătrunderii aerului rece în încăpere, în perioadele de nefuncționare a instalației. De asemenea instalația va fi prevăzută cu priză de aer, cu grile și plasă de protecție și cu filtre clasa eM5.(2)Atunci când instalația de distribuție a aerului se utilizează și pentru aerul rece, se vor utiliza guri de introducere care să asigure amestecul cu aerul interior.(la 15-03-2023,
Punctul 5.60. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 69, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 …  + 
Soluții de încălzire cu aer cald5.61.Soluția de încălzire cu aer cald preparat centralizat și distribuit prin canale de aer se utilizează mai ales în cazul în care se prevede ventilarea mecanică generală cu canale de distribuție și guri de refulare, în conformitate cu prevederile reglementării tehnice pentru proiectarea, executarea și exploatarea instalațiilor de ventilare și climatizare. … 5.62.Parametrii de debit și temperatură se stabilesc centralizat pentru întreaga instalație, reglarea fiind automatizată.(1)La alegerea, amplasarea și dimensionarea gurilor de refulare se asigură condițiile privind omogenitatea distribuției aerului și parametrii jetului de aer refulat (a se vedea art. 5.53 și 5.56.). … 5.63.La determinarea capacității bateriilor de încălzire ale sistemelor de încălzire cu aer cald preparat centralizat se iau în considerare și pierderile de căldură ale aerului pe canalele de distribuție. Pentru reducerea acestor pierderi se analizează oportunitatea izolării termice a canalelor. … 5.64.Izolarea termică a canalelor se prevede, în caz de necesitate și pentru:a)împiedicarea condensării vaporilor de apă pe pereții canalelor; … b)prevenirea aprinderii materialelor combustibile aflate în apropierea lor." …  … 5.65.Abrogat.(la 15-03-2023,
Punctul 5.65. din Punctul 5. a fost abrogat de Punctul 70, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 5.66.Pentru spații cu înălțime mai mare de 6 m, în scopul realizării unor economii de energie, al diminuării stratificării termice și al asigurării omogenității încălzirii cu aer cald, se prevede obligatoriu utilizarea destratificatoarelor termice.(la 15-03-2023,
Punctul 5.66. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 71, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 5.67.Încălzirea aerului se poate asigura și prin instalația de climatizare din unele încăperi cu cerințe funcționale deosebite din clădiri civile și de producție și/sau depozitare. Aerul este tratat, centralizat sau local pentru a se asigura temperatura și umiditatea necesară. … 5.68.(1)Încălzirea cu aer cald care nu asigură și ventilarea spațiilor se realizează de preferință prin prepararea locală a aerului cald – de exemplu: generatoare de aer cald sau aeroterme.(2)Prepararea aerului se face local, în aerotermă, folosind un agent termic distribuit din centrala termică. Soluția este recomandată în special în încăperile de producție, depozite, unde aerotermele pot introduce aerul cald de sus în jos, realizând și destratificare.(la 15-03-2023,
Punctul 5.68. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 72, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 5.69.(1)În lipsa unui agent termic sau în situații în care soluția rezultă ca avantajoasă, pentru încălzirea cu aer cald a încăperilor se pot folosi generatoare cu aer cald cu focar propriu, echipamente la care încălzirea aerului se face prin arderea unui combustibil lichid sau gazos.(2)Utilizarea generatorului de aer cald pentru încălzirea încăperilor se face cu luarea tuturor măsurilor necesare de securitate la incendiu și de siguranță în exploatare: generatoare cu focar etanș, la care circuitul gazelor de ardere nu este în contact cu mediul ambiant.(3)Pentru utilizarea generatoarelor de aer cald cu montaj în interiorul spațiilor încălzite este necesară respectarea prevederilor Normelor tehnice pentru proiectarea, executarea și exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, aprobate prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 89/2018, cu modificările și completările ulterioare, și a prescripțiilor tehnice ale Inspecției de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat (ISCIR).(4)Generatoarele de aer cald pot fi folosite cu montaj la exterior, arderea combustibilului și circuitul gazelor de ardere fiind situate în exteriorul spațiului încălzit. Se vor respecta în continuare prevederile prescripțiilor tehnice ale ISCIR.(5)În cazul utilizării unor soluții de sisteme de încălzire cu componente care necesită străpungerea anvelopei clădirii, se vor lua măsuri specifice pentru asigurarea etanșeității la aer a anvelopei clădirii.(la 15-03-2023,
Punctul 5.69. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 73, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 5.70.În încăperile cu suprafața sub 100 mp și având cerințe de climatizare (birouri, magazine etc.), încălzirea se poate asigura prin intermediul agregatelor locale de climatizare. … 5.71.(1)Pentru încălzirea cu aer cald în încăperi în care nivelul-limită de zgomot este scăzut se vor utiliza atenuatoare de zgomot pe tubulaturi pentru a împiedica transmiterea acestuia la interior. De asemenea utilizarea aerotermelor sau a generatoarelor de aer cald la interior sau exterior se va face numai după verificarea nivelului de zgomot al acestora.(2)În încăperi cu degajări de pulberi, praf nu este recomandată încălzirea cu aer cald datorită curenților de aer care antrenează aceste pulberi și particule de praf.(3)În încăperi cu degajări de gaze sau vapori combustibili sau explozivi este admisă numai utilizarea aerotermelor pentru aer cald de construcție specială, antiexplozie.(la 15-03-2023,
Punctul 5.71. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 74, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 5.72.La amplasarea prizelor de aer exterior se ține seama de prevederile reglementării tehnice pentru proiectarea și execuția instalațiilor de ventilare și climatizare, urmărindu-se ca tubulatura dintre prizele de aer și agregat să fie cât mai scurtă, cu cât mai puține piese speciale. … 5.73.Halele industriale fără degajări importante de căldură, pulberi, praf, vapori și gaze toxice și fără obstacole tehnologice pot fi încălzite cu aer cald utilizând jeturi de aer cu bătaie mare.(la 15-03-2023,
Punctul 5.73. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 75, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 5.74.La ușile și porțile exterioare ale încăperilor în care se desfășoară procese sau activități care nu permit coborârea sensibilă a temperaturii interioare sau necesită un tampon termic la intrarea persoanelor se prevăd perdele de aer cald cu baterie de încălzire electrică, cu agent termic sau cu gaz. Pentru reducerea consumului energetic se recomandă perdele de aer fără baterie de încălzire, care utilizează aerul cald din zona superioară a încăperilor.(la 15-03-2023,
Punctul 5.74. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 76, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 5.75.În instalațiile de încălzire cu aer cald care realizează și ventilarea se prevede recuperarea căldurii conținute în aerul extras.(la 15-03-2023,
Punctul 5.75. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 77, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 …  + 
Sisteme de încălzire prin radiație5.76.Sistemele de încălzire prin radiație utilizate în clădiri se clasifică astfel:a)sisteme de joasă temperatură, utilizând apa caldă sau apa fierbinte ca agent termic, temperatura emitorului radiant nedepășind 150°C; … b)sisteme de medie temperatură, utilizând apa fierbinte sau aburul ca agent termic sau gazele, temperatura emitorului fiind cuprinsă între 150°C și 650°C; … c)sisteme de înaltă temperatură, utilizând energia electrică sau gaze, temperatura emitorului fiind peste 650°C. … (la 15-03-2023,
Punctul 5.76. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 78, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 5.77.Sistemul de încălzire prin radiație se utilizează în următoarele domenii:a)în clădiri civile, în încăperi cu cerințe igienice și de confort deosebite, precum și pentru asigurarea unei încălziri uniforme; … b)în hale industriale cu înălțimi mari, cu sau fără necesități de ventilare, pentru asigurarea unei distribuții omogene a încălzirii și dirijarea fluxului termic cu precădere în zona de lucru; … c)în spații industriale cu înălțimi mari, pentru a realiza o încălzire zonală (art. 5.10), zone de temperaturi diferite în același spațiu fără necesitatea delimitărilor constructive sau încălzire perimetrală (art. 5.46) pentru eliminarea efectului radiației reci; … d)în depozite, hangare, depouri, săli expoziționale de mari dimensiuni, spații deschise și semideschise. … (la 15-03-2023,
Punctul 5.77. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 79, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 …  + 
Alegerea sistemului de încălzire prin radiație5.78.Încălzirea prin radiație a clădirilor civile se realizează, de regulă, cu suprafețe radiante din elemente de încălzire (panouri radiante cu apă caldă, fierbinte) montate aparent sau sisteme înglobate în tavan, în pereți sau în pardoseală (pardoseală radiantă). Aceste sisteme fac parte din categoria sistemelor cu radiație de joasă temperatură. Pentru încălzirea spațiilor semideschise sau înalte ale clădirilor civile se pot utiliza și tuburi radiante sau panouri radiante care fac parte din categoria radiație de medie sau înaltă temperatură.(la 15-03-2023,
Punctul 5.78. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 80, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 5.79.În încăperile de tip industrial se pot utiliza oricare din sistemele de încălzire prin radiație – de joasă, de medie sau de înaltă temperatură -, alegerea sistemului de încălzire potrivit depinzând de o serie de factori cum ar fi: tipul activității desfășurate, suprafața și înălțimea încăperii, îndeplinirea condițiilor impuse de normativele specifice de proiectare și exploatare a instalațiilor de alimentare cu combustibil și de prescripțiile tehnice ale ISCIR.(la 15-03-2023,
Punctul 5.79. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 81, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 5.80.Încălzirea prin radiație de temperatură medie și înaltă se aplică clădirilor supuse variațiilor termice mari, care au inerție termică redusă, însorire mare, etc. și care au utilizare intermitentă. Încălzirea prin radiație de joasă temperatură nu se aplică încăperilor cu program de utilizare cu durate scurte (până la câteva ore) și întreruperi lungi. … 5.81.Înglobarea elementelor de încălzire în elementele de construcție ale clădirii se poate face numai prin cuprinderea lor în planurile de construcții și de instalații.(la 15-03-2023,
Punctul 5.81. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 82, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 5.82.Încălzirea prin radiație cu suprafețe radiante în tavan se aplică în cazul încăperilor cu cerințe igienice deosebite, cu mobilier care împiedică transferul termic, și care se vor utiliza și pentru răcirea încăperilor respective.(la 15-03-2023,
Punctul 5.82. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 83, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 5.83.Încălzirea prin radiație cu suprafețe radiante în pardoseală (radiație de pardoseală de joasă temperatură) se aplică în cazul încăperilor cu necesar redus de căldură, cu mobilier suspendat sau în care temperatura mai ridicată a pardoselii este cerută de modul de utilizare a încăperii (de exemplu, băi publice, piscine etc.). Stratificarea termică redusă face ca încălzirea prin radiație de pardoseală să fie recomandată și în cazul halelor industriale de tip depozit, în care mărfurile sunt depozitate de la o înălțime de cel puțin 50 cm de la sol, datorită uniformității temperaturii obținute.(la 15-03-2023,
Punctul 5.83. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 84, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 5.84.Încălzirea prin radiație cu suprafețe radiante în pereți se utilizează ca sistem complementar al încălzirii prin radiație de tavan sau de pardoseală și când este necesară ridicarea temperaturii superficiale a pereților. … 5.85.(1)Datorită stratificării termice reduse realizate în cazul încălzirii prin radiație și economiilor de energie importante, pentru încăperile de tip industrial se utilizează încălzirea prin radiație de medie temperatură, tuburi radiante, tubulatură radiantă sau de înaltă temperatură, panouri radiante electrice sau ceramice.(2)În cazul panourilor radiante ceramice la care arderea se face cu flacără deschisă se vor prevedea obligatoriu, din faza de proiectare, grile pentru admisia aerului pentru compensarea oxigenului necesar arderii. Acest aer se va introduce încălzit la temperatura ambientală pentru evitarea curenților reci de aer.(la 15-03-2023,
Punctul 5.85. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 85, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 5.86.(1)Încălzirea prin radiație la temperaturi înalte folosind panouri radiante electrice sau cu gaze se poate prevedea pentru spații deschise (terase, peroane, intrări în clădiri) sau chiar în spații închise, atunci când folosirea soluției în aceste spații este admisă de reglementările de securitate la incendiu.(2)Pentru panourile radiante cu gaze se iau măsuri pentru menținerea concentrațiilor de noxe în limitele admise și se compensează aerul necesar arderii prin aport de aer proaspăt care se va introduce obligatoriu la temperatura ambientală prin grile dimensionate corespunzător.(la 15-03-2023,
Punctul 5.86. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 86, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 5.87.Încălzirea cu tuburi radiante se utilizează în hale industriale de producție, hangare, depozite cu înălțimi mai mari de 5 m, în care nu sunt degajări accidentale de substanțe care se pot autoaprinde la temperaturi mai mici sau egale cu cea a suprafeței tubului radiant, atât pentru încălzirea generală, cât și pentru încălzirea zonală la temperaturi diferite sau pentru încălzirea zonală a unor posturi de lucru. Amplasarea tuburilor radiante cu arzătorul în interiorul spațiului încălzit se va face cu respectarea Normelor tehnice pentru proiectarea, executarea și exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale și a prescripțiilor tehnice ale ISCIR.(la 15-03-2023,
Punctul 5.87. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 87, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 5.88.Atunci când nu se pot respecta prevederile Normelor tehnice pentru proiectarea, executarea și exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale sau din alte considerente nu se pot monta tuburi radiante cu arzătorul la interior, se pot utiliza tuburi radiante cu arzătorul montat în exterior sau tubulatură radiantă cu grupul de combustie montat la exteriorul încăperii.(la 15-03-2023,
Punctul 5.88. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 88, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 5.89.În încăperile în care există degajări de pulberi și praf și în care nu pot fi utilizate sisteme de încălzire cu aer cald pentru a se evita antrenarea prafului, se pot utiliza tuburi radiante cu cameră etanșă sau tubulatură radiantă care are grupul de combustie montat în exteriorul încăperii.(la 15-03-2023,
Punctul 5.89. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 89, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 5.90.Dacă aerul necesar arderii este preluat din interiorul spațiului încălzit se va prevedea obligatoriu aport de aer proaspăt din exterior care se va introduce încălzit până la temperatura ambientală, prin grile dimensionate corespunzător.(la 15-03-2023,
Punctul 5.90. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 90, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 5.91.La utilizarea panourilor radiante ceramice cu flacără deschisă se va prevedea obligatoriu aport de aer proaspăt din exterior care se va introduce încălzit până la temperatura ambientală, prin grile dimensionate corespunzător.(la 15-03-2023,
Punctul 5.91. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 91, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 …  + 
Amplasarea suprafețelor de încălzire prin radiație5.92.În încăperile industriale, amplasarea tuburilor, panourilor sau tubulaturii radiante se face în strictă corelare cu cerințele impuse de fluxul tehnologic, pentru a nu provoca ecranarea parțială a fluxului radiant emis de echipamente și nici restricții tehnologice.(la 15-03-2023,
Punctul 5.92. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 92, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 5.93.Amplasarea panourilor radiante se face în așa fel încât să se asigure uniformitatea intensității radiației la înălțimea de 1,80 m pentru încăperi în care activitatea se desfășoară stând în picioare și la înălțimea de 1,20 m când activitatea se desfășoară în poziție șezând.(la 15-03-2023,
Punctul 5.93. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 93, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 5.94.În funcție de fluxul tehnologic în halele de producție, amplasarea panourilor, tuburilor sau tubulaturii radiante se face corespunzător unei încălziri generale a spațiului sau zonale a locurilor de muncă sau liniilor tehnologice. Distanța dintre axele echipamentelor sau dintre echipamente și elementele de construcții se stabilește astfel încât să se asigure distribuția uniformă a radiației emise de acestea, la înălțimea de 1,80 m, respectiv 1,20 m, conform art. 5.93. Distanța dintre axele tuburilor radiante se determină în funcție de caracteristicile tehnice și constructive ale panourilor, tuburilor sau tubulaturii radiante și înălțimea de amplasare, indicate de producători.(la 15-03-2023,
Punctul 5.94. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 94, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 5.95.La amplasarea suprafețelor radiante se urmărește compensarea efectului de radiație rece a suprafețelor delimitatoare în scopul obținerii unei uniformități a temperaturii în planul captator.(la 15-03-2023,
Punctul 5.95. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 95, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 5.96.În încăperile echipate cu instalații de protecție împotriva incendiilor sau cu alte dispozitive de securitate la incendiu acționate de elemente termosensibile, amplasarea suprafețelor radiante trebuie realizată astfel încât să nu determine declanșarea accidentală a acestora, de obicei în același plan cu acestea sau mai jos, fără a împiedica aria de acoperire a acestora, la distanțe indicate de normativele specifice sau în alte norme aplicabile.(la 15-03-2023,
Punctul 5.96. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 96, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 5.97.În cazul pardoselii radiante sau al panourilor radiante alimentate cu agent termic, se recomandă ca circulația agentului termic în elementele încălzitoare să se facă de la peretele exterior spre centrul încăperii și să se intercaleze circuitul de ducere cu cel de întoarcere pentru o distribuție cât mai uniformă a temperaturii suprafeței radiante (distribuție de tip «melc dublu»).(la 15-03-2023,
Punctul 5.97. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 97, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 5.98.În cazul tuburilor, tubulaturii sau panourilor radiante este obligatoriu ca senzorii de temperatură să măsoare temperatura medie de radiație și aceștia să fie amplasați în zona de radiație directă la înălțimea de 1,80 m. Nu se vor utiliza senzori care măsoară temperatura aerului interior. Elementele de comandă și control se prevăd fie individual pentru fiecare echipament, fie pentru grupuri de echipamente atunci când se stabilesc zone de temperatură diferită și se montează la o înălțime ușor accesibilă.(la 15-03-2023,
Punctul 5.98. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 98, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 5.99.Pentru sistemele de încălzire prin radiație alimentate cu apă caldă se urmărește ca prin mărimea elementelor încălzitoare și prin înserierea acestora să se realizeze echilibrarea hidraulică a zonelor și un ecart de temperatură similar între ducerea și întoarcerea circuitelor.(la 15-03-2023,
Punctul 5.99. din Punctul 5. a fost modificat de Punctul 99, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 …  … 6.ECHIPAMENTE DE ÎNCĂLZIRE A ÎNCĂPERILOR + 
Moduri de încălzire a încăperilor.6.1.Încălzirea încăperilor (spațiilor) se realizată cu aparate de încălzire prin emisie convectivă și cu circulația aerului naturală sau forțată, prin emisie radiativă de intensitate mică, medie sau mare și prin emisie combinată. … 6.2.Încălzirea încăperilor prin emisie convectivă cu circulație naturală sau forțată a aerului se realizează prin recircularea aerului din încăpere în contact cu suprafața caldă a aparatului de încălzire și prin stratificare termică. Viteza curenților de aer este medie, încălzirea pereților este redusă … 6.3.Încălzirea încăperilor prin emisie radiativă se realizează direct între suprafețele calde și suprafețele reci delimitatoare. Aerul din încăpere se încălzește prin contact cu suprafețele calde. …  + 
Criterii generale de alegere a aparatelor de încălzire6.4.Caracteristicile principale ale aparatelor de încălzire (terminale sau autonome), sunt prezentate în documentele tehnice ale aparatelor, puse la dispoziție de producător. … 6.5.Alegerea tipului de aparate de încălzire (sau de unitate autonomă) se face în funcție de:a)sarcina termică maximă necesară în spațiul încălzit; … b)regimul termic impus spațiului încălzit; … c)regimul de funcționare; … d)destinația și condițiile de confort termic impuse spațiului respectiv; … e)tipul combustibilului sau agentului termic; … f)caracteristicile geometrice și caracteristicile termice ale încăperii (spațiului încălzit). … (la 15-03-2023,
Punctul 6.5. din Punctul 6. a fost modificat de Punctul 100, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 6.6.Nu se recomandă sistemele de încălzire convective (radiatoare, convectoradiatoare, convectoare, ventiloconvectoare) pentru încăperi cu înălțime peste 4,5 m și cu izolare termică redusă. … 6.7.Pentru încăperile cu înălțime mare (peste 4 m) și zona de lucru inferioară sunt indicate, după caz, sistemele de încălzire cu panouri radiante cu apă sau abur, tuburi radiante cu gaze, radianți cu gaze sau electrici, pardoseală radiantă, precum și destratificatoare.Pentru acest tip de încăperi nu se recomandă sistemul de încălzire cu aer cald.(la 15-03-2023,
Punctul 6.7. din Punctul 6. a fost modificat de Punctul 101, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 …  + 
Pentru acest tip de încăperi nu se recomandă sistemul de încălzire cu aer cald.6.8.Sistemele de încălzire cu aparate independente se racordează la rețelele de alimentare cu combustibil și electricitate, precum și la dispozitive de evacuare a gazelor de ardere și a cenușii, conform normelor în vigoare și a instrucțiunilor furnizorului. … 6.9.Orice aparat de încălzire se alege și se montează astfel încât să nu provoace accidente legate de temperatura suprafețelor aparatului sau de temperatura de refulare a aerului. … 6.10.Sistemele de încălzire cu generatoare de aer cald montate în spații cu degajări mari de praf vor fi de tip "cu cameră de ardere etanșă". … 6.11.Sistemele de încălzire cu generatoare de aer cald montate în spații în care sunt persoane, au puteri termice instalate mai mici sau egale cu 35 kW/aparat, iar puterea totală utilă instalată nu va depăși 180 kW/încăpere. … 6.12.Corpurile de încălzire statice nu se montează pe pereți translucizi în dreptul vitrajului.(la 15-03-2023,
Punctul 6.12. din Punctul 6. a fost modificat de Punctul 102, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 6.13.Încălzirea cu pardoseală radiantă așezată direct pe pământ sau peste o încăpere neîncălzită poate fi adoptată numai dacă rezistența termică globală a pardoselii este conformă cerințelor minime privind rezistența termică.(la 15-03-2023,
Punctul 6.13. din Punctul 6. a fost modificat de Punctul 103, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 6.14.În cazul în care sursa primară este un cazan cu condensare, reglarea locală la aparatele de tip baterie cu aripioare se face numai cu vane cu două căi sau vane cu trei căi de amestec.(la 15-03-2023,
Punctul 6.14. din Punctul 6. a fost modificat de Punctul 104, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 6.15.În aceeași instalație de încălzire centrală se recomandă utilizarea unor corpuri de încălzire cu curbe caracteristice de variație a cedării de căldură cât mai apropiate.Sunt preferate corpurile de încălzire cu un indice ridicat de încărcare termică al metalului, pentru durata de viață, (W/kg) x ani durată de viață. … 6.16.În încăperi în care există pericolul de lovire (ateliere, depozite, căi de circulație etc.) se prevăd corpuri de încălzire cu rezistență mecanică corespunzătoare.De asemenea, la alegerea corpului de încălzire se are în vedere ca acesta să fie rezistent la acțiunea corozivă a mediului în care se montează; radiatoarele din tablă de oțel nu se montează în medii corozive. … 6.17.La folosirea apei fierbinți ca agent termic, corpurile de încălzire trebuie să reziste la presiunea corespunzătoare temperaturii de vaporizare a apei fierbinți.(1)În încăperi cu medii încărcate cu pulberi, praf, scame, vapori sau suspensii organice, se prevăd corpuri de încălzire ușor de curățat și cu forme care nu favorizează depunerea prafului sau suspensiilor; în acest caz se evită folosirea corpurilor de încălzire convective.(2)În încăperi cu degajări de pulberi, praf combustibil nu se admite folosirea corpurilor de încălzire cu aripioare, cu convecție liberă. … 6.18.În încăperile cu pericol de explozie, corpurile de încălzire trebuie să aibă temperatura superficială sub limita de siguranță prescrisă la art. 5.17 sau de alte reglementări în vigoare. … 6.19.Pentru încălzirea perimetrală a încăperilor în care există locuri fixe de muncă sau activitate în apropierea suprafețelor vitrate exterioare, (a se vedea art. 5.25.) utilizează corpuri de încălzire cu temperaturi superficiale cât mai ridicate și care cedează căldura preponderent prin radiație; în aceste cazuri se utilizează corpuri de încălzire cu un număr redus de rânduri de coloane verticale sau cu o singură placă radiantă.(1)Pentru combaterea infiltrațiilor de aer rece, corpurile de încălzire au, pe cât posibil, lungimea egală cu cea a ferestrelor, adoptând corpuri de încălzire cu înălțime redusă. … 6.20.În grupuri sanitare sau alte încăperi, cu spații restrânse, se pot folosi – cu acceptul beneficiarului – registre verticale cu un număr redus de țevi. …  + 
Amplasarea corpurilor de încălzire6.21.Corpurile de încălzire se amplasează astfel încât să se asigure funcționarea lor cu eficiență termică maximă și să se coreleze cu elementele construcției, cu amplasarea mobilierului sau a utilajelor de producție și cu celelalte instalații aferente clădirilor, să asigure circulația persoanelor și accesul la instalațiile de protecție împotriva incendiilor și celelalte mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor.(1)La amplasarea corpurilor de încălzire se ține seama, în funcție de specificul clădirii, de o eventuală recompartimentare a spațiilor.(2)Este necesar ca soluțiile de ansamblu să satisfacă cerințele funcționale, estetice și economice. … 6.22.Corpurile de încălzire se amplasează față de instalațiile electrice potrivit prevederilor din reglementările tehnice privind proiectarea și executarea instalațiilor electrice în clădiri, referitoare la prevenirea accidentelor prin electrocutare. … 6.23.Pentru obținerea unei eficiențe termice maxime se recomandă amplasarea corpurilor de încălzire la partea inferioară a încăperilor, în vecinătatea suprafețelor reci. Corpurile de încălzire care cedează căldura preponderent prin convecție se montează în dreptul parapetului ferestrelor sau, dacă nu este posibil, în imediata apropiere a acestuia. … 6.24.Nișele pentru montarea corpurilor de încălzire se prevăd în planurile de construcții.La nișele din pereții exteriori, se recomandă ca rezistența termică a peretelui din spatele corpurilor de încălzire să fie cel puțin egală cu cea din câmpul normal al pereților respectivi; pentru creșterea eficienței termice se poate prevedea, în plus, o placă sau folie reflectorizantă, pe perete, în spatele corpurilor de încălzire. … 6.25.În casele scărilor, corpurile de încălzire se amplasează, de regulă, la parter. Dacă nu este suficient pentru acoperirea necesarului de căldură, se prevăd corpuri de încălzire și la nivelurile imediat superioare. … 6.26.Pe căile de evacuare (circulații orizontale și verticale), amplasarea corpurilor de încălzire se face cu respectarea reglementărilor privind securitatea la incendiu. …  + 
Mascarea corpurilor de încălzire6.27.Mascarea corpurilor de încălzire se prevede:a)la folosirea agenților termici cu parametri ridicați, în scopul evitării pericolului de arsură prin atingere directă; … b)în încăperi destinate copiilor preșcolari (în creșe, grădinițe, cămine); … c)în încăperi cu cerințe estetice speciale; … d)în alte situații, la cererea beneficiarului. …  … 6.28.Măștile corpurilor de încălzire trebuie să asigure circulația nestânjenită a aerului, reducerea minimă a debitului de căldură al corpului de încălzire, realizarea cerințelor estetice locale, demontarea și curățarea ușoară a corpului de încălzire. … Racordarea la instalație a corpurilor de încălzire6.29.Corpurile de încălzire se racordează la instalație astfel încât circulația agentului termic să se facă, de regulă, de sus în jos în acestea.(1)În cazul când se folosesc alte scheme de racordare a corpurilor de încălzire, se ține seama de influența respectivă asupra temperaturii medii a corpurilor de încălzire, specifică tipului de corp și dimensiunilor sale. … 6.30.La folosirea schemei de distribuție cu coloane verticale, legăturile corpurilor de încălzire se prevăd, de regulă, pe aceeași parte, dacă – prin construcția corpurilor – nu sunt prevăzute pe părți opuse; dacă circulația agentului termic se face de sus în jos, corpurile de încălzire cu lungime mai mare de 1,20 m se racordează în diagonală. … 6.31.Pentru legarea corpurilor de încălzire la coloane se recomandă distanțele minime între corp și coloană, prevăzute la art. 8.70 și în tabelul 8.5 pentru a se asigura compensarea dilatărilor. În cazul când nu se pot respecta aceste distanțe, se prevede racordarea corpului de încălzire la capătul opus coloanei (prin spate).(1)În cazul altor scheme de distribuție (ex. distribuție individuală monotub orizontală în pardoseală), legarea corpurilor de încălzire se face conform instrucțiunilor tehnice ale furnizorului elementelor de racordare folosite. …  + 
Dimensionarea corpurilor de încălzire și a suprafețelor radiante6.32.Dimensionarea corpurilor de încălzire se face potrivit STAS 1797 și prescripțiilor tehnice ale producătorilor, referitoare la caracteristicile tehnice, hidraulice și mecanice.(1)Pentru dimensionarea corpurilor de încălzire amplasate perimetral se poate utiliza și reglementarea tehnică pentru proiectarea instalațiilor de încălzire perimetrală la clădiri. … 6.33.Bateriile de încălzire a aerului racordate la cazane cu condensare se dimensionează pentru un regim termic 60 – 40°C. … 6.34.Radiatoarele de fontă se limitează la lungimea de 2 m. Pentru alte corpuri de încălzire lungimea limită este cea prevăzută de instrucțiunile producătorului. … 6.35.La alegerea tipului și temperaturii suprafeței radiante și la amplasarea acesteia se au în vedere următoarele:a)menținerea intensității energiei radiante la nivelul capului ocupanților în limitele de 12-14 W/mp pentru temperaturi interioare de 15-22°C (valorile mici corespund temperaturilor mai ridicate); … b)limitarea temperaturii medii admisibile la 26-29°C pentru suprafețele radiante de la pardoseală – în cazul încăperilor cu locuri fixe de muncă și activitate îndelungată și la 29°C – în cazul încăperilor cu folosință de scurtă durată; … c)indicațiile și metodele de calcul furnizate de producători. …  … 6.36.În cazul sistemelor de încălzire prin radiație de joasă temperatură înglobate în elementele de construcție se verifică temperatura superficială a suprafeței radiante. Pentru încălzirea în pardoseală temperatura suprafeței radiante se înscrie între 26 – 29 °C în zona de ședere și până la maxim 33 °C în zonele de trecere și cele perimetrale. … 6.37.Dimensionarea conductelor sistemelor de radiație de joasă temperatură înglobate în elementele de construcție se face conform metodelor indicate de furnizorii sistemelor de radiație și a reglementării tehnice pentru proiectarea, executarea și exploatarea instalațiilor de încălzire prin radiație de pardoseală. … 6.38.Dimensionarea sistemelor de încălzire prin radiație de medie și înaltă temperatură se face în conformitate cu indicațiile furnizorului având în vedere amplasarea sistemului, amplasarea zonei de lucru și caracteristicile tehnologice ale incintei. …  … 7.SURSE DE ENERGIE UTILIZATE PENTRU ÎNCĂLZIREA CLĂDIRILOR + 
Surse primare pentru sistemele de încălzire și alcătuirea principală a acestora7.1.Sursele primare se pot clasifica în funcție de energia primară utilizată pentru producerea energiei termice, astfel :a)sursă care utilizează energii primare epuizabile … b)sursă care utilizează energii primare regenerabile … c)sursă care utilizează mixt energie convențională și energie regenerabilă. …  … 7.2.Sursele primare furnizează agent termic primar de tipul:a)apă caldă; … b)apă fierbinte; … c)abur de medie și joasă presiune. …  … 7.3.Sursele de energie primare se clasifică în funcție de gradul de centralizare al consumatorilor alimentați cu căldură, astfel :a.Grad redus de centralizare– centrale individuale (imobil unifamilial, apartament). …  … b.Grad mediu de centralizare– centrale termice de imobil sau de obiectiv; … – centrale termice urbane (cartier, cvartal, grup de imobile); … – centrale termice industriale; … – centrale cu cogenerare de mică și medie capacitate. …  … c.Grad ridicat de centralizare– centrale termice orășenești cu apă fierbinte; … – centrale termice orășenești cu abur de joasă și medie presiune. …  …  … 7.4.Centralele termice urbane se amplasează în localități, de regulă, în centrul de greutate al consumatorilor alimentați, furnizând apă fierbinte, apă caldă sau abur de joasă presiune.(1)Centralele de apă fierbinte alimentează cu agent termic, prin rețelele primare, punctele termice de imobil, urbane sau industriale .(2)Centralele termice pot fi amplasate în interiorul clădirilor, în clădiri independente sau alipite unor imobile. … 7.5.Centralele termice de imobil sau de obiectiv produc apă caldă și/sau abur de joasă presiune și sunt amplasate în incinte proprii.(la 15-03-2023,
Punctul 7.5. din Punctul 7. a fost modificat de Punctul 105, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 7.6.Centralele cu cogenerare de mică capacitate pot fi utilizate pentru producerea combinată a energiei electrice și a căldurii pentru grupuri restrânse de consumatori, utilizându-se un singur tip de combustibil, de regulă gazul natural sau combustibilul lichid. Centralele sunt echipate cu agregate de cogenerare cu motor termic sau turbină cu gaze. Energia termică este folosită iarna ca sarcină de bază pentru încălzire și, tot timpul anului, pentru prepararea apei calde de consum. … 7.7.Pe perioada de vară se va urmări cuplarea centralelor termice cu cogenerare de mică capacitate cu centrale termice cu apă caldă. În acest mod, pe perioada de vară, agregatele de cogenerare funcționează la regim normal de producere a energiei electrice și de alimentare cu apă caldă de consum și a consumatorilor cuplați la centralele cu apă caldă.(1)Surplusul de energie termică rezultat după prepararea apei calde de consum poate fi furnizat unor instalații de răcire în sistem cu absorbție, realizându-se regimul de trigenerare …  + 
Criterii generale de alegere a surselor primare de încălzire7.8.La investițiile noi stabilirea tipului de sursă termică primară pentru încălzire implică o analiză complexă având la bază caietele de sarcini ale lucrării, atât în privința sursei cât și al celorlalte instalații alimentate de aceasta.(1)De asemenea, analiza ține cont de condițiile tehnice, ecologice, edilitare și juridice ale tuturor elementelor care concură la luarea unei decizii, toate cu respectarea reglementărilor specifice și a legislației în vigoare. … 7.9.Condițiile tehnice de care analiza trebuie să țină cont se referă în principal la:a)stabilirea capacității sursei termice funcție de necesarul de consum, corelat cu regimul și programul de funcționare al instalațiilor alimentate; … b)tipul agentului termic funcție de instalațiile și caracteristicile consumului, precum și de distanța între sursă și consumator; … c)tipul de combustibil utilizat, funcție de dotarea zonei cu utilități sau a resurselor primare de energie specifice ariei geografice analizată, corelat cu posibilitățile de aprovizionare și acces; … d)amplasament, cu referire la suprafețe necesare și disponibile, zone de protecție, spații și cote de montaj după caz, amenajări necesare, vecinătăți, funcțiuni conexe , etc.; … e)gradul de siguranță în exploatare, privind dotările cu unități de rezervă la nivelul sursei sau tip de combustibil, pentru perioade de vârf a consumului, cât și în regim de avarie (întreruperea funcționării unei unități de producere a energiei, întreruperea alimentării cu combustibilul de bază, etc.); … f)măsuri specifice de apărare împotriva incendiilor. …  …  + 
Centrale termice cu apă caldă și abur de joasă presiune + 
Tipuri de centrale termice7.10.Prin centrală termică se înțelege ansamblul echipamentelor, instalațiilor și aparatelor utilizate pentru producerea și furnizarea agentului termic împreună cu incinta și amenajările constructive care le adăpostesc. Centrala termică furnizează, după caz, agent termic pentru încălzire, preparare apă caldă de consum, ventilare și consum tehnologic. … 7.11.Pentru producerea agentului termic, centralele termice utilizează combustibili din următoarele categorii:a)fosili de tipul: gaze naturale și GPL, lichid (hidrocarburi – CLU și combustibil tip M), solid (cărbune); … b)organici de origine vegetală: lemn, deșeuri sau produse din deșeuri de lemn, biomasă, peleți, etc. … (1)Centralele termice pot utiliza ca sursă primară de energie, integral sau parțial, sursele regenerabile de energie. … 7.12.Centralele termice se clasifică în funcție de puterea instalată (Pi), astfel :a)centrale termice mici, având Pi <300 kw , … b)centrale termice medii, având 300 kW  … c)centrale termice mari, având Pi > 2000 kW. … (1)Funcționarea cazanelor aferentele centralelor termice trebuie să respecte prevederile specifice ale prescripțiilor tehnice ISCIR. … 7.13.Centralele termice pot fi clasificate după tipul și numărul agenților termici furnizați, precum și după modul de producere al acestora: clasic, cogenerare, mixt. … 7.14.Centralele termice existente care se modernizează sau se refac integral trebuie să respecte cel puțin nivelul minim al exigențelor de performanță energetică și protecție a mediului în vigoare la data realizării centralei sau a lucrărilor de modernizare. … 7.15.Capacitatea centralei termice se determină pe baza cronogramei consumurilor de căldură, alcătuită astfel încât să satisfacă toate necesitățile de căldură, în condiții nominale.(1)Se recomandă aplatizarea vârfurilor de consum, folosind – eventual – acumularea apei calde de consum, funcționarea centralei termice în regim de prioritate pentru prepararea apei calde de consum sau prin cuplarea cu instalații care utilizează energii regenerabile … 7.16.Pentru centralele termice cu apă caldă care alimentează grupuri neomogene de consumatori, diferite prin sistemele de încălzire folosite și programul de funcționare, se recomandă soluția cu butelie de decuplare hidraulică și cu separarea circuitelor hidraulice pentru diversele tipuri de consumatori sau/și zone de consum.Această soluție permite realizarea independenței hidraulice (din punctul de vedere al circulației agentului termic) a tuturor circuitelor racordate în butelia de decuplare hidraulică.(la 15-03-2023,
Punctul 7.16. din Punctul 7. a fost modificat de Punctul 106, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 7.17.La transformarea punctelor termice industriale în centrale termice pentru ansambluri urbane, se poate utiliza și reglementarea tehnică referitoare la transformarea punctelor termice alimentate de la industrie, în centrale termice pentru ansambluri urbane. … 7.18.Pentru soluțiile de alcătuire aferente centralelor termice mici care asigură apă caldă pentru încălzire și preparare apă caldă de consum, poate utiliza și reglementarea tehnică referitoare la proiectarea, execuția și exploatarea centralelor termice mici. … 7.19.Soluțiile recomandate pentru centralele de abur de joasă presiune care alimentează mai multe categorii de consumatori, diferiți prin presiunea nominală necesară, sunt următoarele:a)cu un singur tip de cazan de abur cu un singur nivel de presiune, cea mai mare solicitată de consumator, iar la consumatorii sunt prevăzute echipamente de reducere a presiunii ; … b)cu cazane diferite care asigură nivelurile de presiune cerute, pe grupe de consumatori. …  … 7.20.Recuperarea condensatului se poate realiza :a)prin cădere liberă, dacă consumatorii au aceeași presiune nominală, sunt amplasați în apropierea centralei termice și racordarea lor se poate face direct cu pantă continuă a conductei de colectare; … b)prin soluții corespunzătoare pentru colectarea, depozitarea și întoarcerea prin pompare a condensatului la cazane funcție de amplasarea consumatorilor și regimul de funcționare. …  … 7.21.Soluțiile centralelor termice cuprind și stațiile de tratare pentru apa de umplere și apa de completare cu contorizarea aferentă. …  + 
Agenți termici produși în centralele termice7.22.Energia termică furnizată de o centrală termică depinde de tipul și parametrii agenților termici produși de sursă. … 7.23.Alegerea agenților termici produși în centralele termice și a parametrilor acestora se face ținându-se seama de economicitatea și efectele asupra mediului ale întregului sistem alcătuit din: sursa de căldură, rețelele termice și instalațiile interioare. … 7.24.Agenții termici produși și utilizați cel mai des pentru încălzirea clădirilor și preparare apei calde de consum sunt:a)apa caldă la o temperatură maximă de 95 °C în condiții nominale de funcționare a instalațiilor interioare de încălzire și preparare apă caldă de consum; … b)apa caldă la o temperatură maximă de 80 °C, specifică cazanelor care funcționează cu condensație și a celor de joasă temperatură; … c)apa fierbinte cu o temperatură maximă mai mare de 110 °C și mai mică de 150 °C în condiții nominale; … d)abur de joasă presiune având presiunea maximă a aburului de 0,5 bar ; … e)abur de medie presiune având presiunea maximă a aburului mai mare de 0,5 bar și mai mică de 8 bar. …  … 7.25.Se recomandă producerea într-o centrală termică a cel mult doi agenți termici și prevederea posibilității de a fi folosiți la diverși parametrii nominali de temperatură, adaptați la necesitățile instalațiilor consumatoare de căldură. … 7.26.Circulația agenților termici apă caldă și apă fierbinte se face prin pompare.Adoptarea unui sistem de circulație naturală (gravitațională), se va aplica numai consumatorilor izolați și de mică capacitate. … 7.27.Stabilirea debitelor nominale pentru agenții termici utilizați se face în funcție de necesarul de căldură al consumatorilor de încălzire, apă caldă de consum, ventilare și tehnologic. …  + 
Amplasarea centralelor termice7.28.În ansamblurile clădirilor de locuit alimentate centralizat cu căldură, amplasarea centralelor termice se face respectând diverse criterii, printre care situația juridică a zonei vizate, sau analizând posibilitatea de cooperare cu surse de căldură existente în zonă, etc. … 7.29.În cazul folosirii combustibilului lichid sau gazos se urmărește amplasarea centralelor termice cât mai aproape de centrul de greutate al consumatorilor, ținând seama de condițiile locale: ecologice (direcția vânturilor dominante, poziția coșurilor de fum față de clădirile din zonă), configurația terenului, posibilitatea extinderilor viitoare, etc. … 7.30.Centralele termice funcționând cu cărbune și combustibili organici de origine vegetală se amplasează, de regulă în afara zonelor de locuit, ținând seama de dificultățile create de transportul combustibilului, zgurii și cenușii, precum și de pericolul de poluare. Fac excepție centralele termice folosind combustibili din categoria celor menționați, echipate cu cazane având capacitatea sub 70 kW, pentru care condițiile de amplasare sunt aceleași ca și pentru cele folosind combustibil lichid sau gazos. … 7.31.La amplasarea centralelor termice care au în componență și agregate pentru producerea combinată a energiei electrice și termice (de exemplu, agregate de cogenerare cu motor termic) se ține seama și de condițiile și soluțiile tehnice pe care sistemul energetic le impune pentru preluarea energiei electrice, în conformitate cu reglementările legale. Se vor respecta, după caz, și normele tehnice pentru proiectarea, executarea și exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale. … 7.32.În ansamblurile de clădiri de locuit, centralele termice cu apă caldă se amplasează, de regulă, în clădiri independente sau alipite unora din clădirile alimentate cu căldură. … 7.33.Centralele termice individuale se pot amplasa în interiorul clădirii sau pe terasa acesteia, respectând, în principal, prevederile cuprinse în reglementările tehnice referitoare la proiectarea, execuția și exploatarea centralelor termice mici, de securitate la incendiu în clădiri, a prescripțiilor tehnice specifice ISCIR, etc.(1)Alipirea, înglobarea într-o clădire sau montarea centralei termice pe terasă se face fără a afecta siguranța și buna funcționalitate a clădirii precum și structura de rezistență a acesteia. … 7.34.Incintele centralelor termice destinate alimentării cu căldură a unei singure clădiri pot fi amplasate la subsolul, demisolul, parterul, etajele și terasa clădirii, cu luarea în considerare a prevederilor specifice de realizare, cu excepția celor care utilizează gaze peroliere lichefiate a căror amplasare la subsolul și demisolul clădirii este interzisă. … 7.35.Pentru centralele termice medii se recomandă ca amplasarea la nivelele superioare parterului să se facă numai la ultimul etaj al clădirii sau pe terasa acesteia, în incinte individuale sau alăturate altor spații tehnice. … 7.36.În centralele termice amplasate pe terasa clădirii se pot utiliza cazane funcționând cu combustibil gazos și lichid cu condiția limitării stocului de combustibil la valoarea echivalentă rezervorului de zi conform art. 7.116. … 7.37.Centralele termice din dotarea clădirilor de producție cu risc mare, mijlociu și mic de incendiu, precum și ale clădirilor de depozitare a materialelor incombustibile, se pot amplasa în interiorul clădirilor. … 7.38.Centralele termice echipate cu cazane de apă fierbinte și abur cu presiunea mai mare de 0,5 bar respectă condițiile tehnice prevăzute în prescripțiile tehnice specifice ISCIR și a reglementării tehnice privind securitatea la incendiu a construcțiilor. … 7.39.Amplasarea centralelor termice care utilizează drept combustibil gaze naturale se face cu respectarea prevederilor normelor tehnice specifice privind proiectarea, executarea și exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale și a reglementărilor tehnice privind securitatea la incendiu a construcțiilor. … 7.40.Amplasarea centralelor termice cu combustibil gaze petroliere lichefiate se face cu respectarea prevederilor normelor tehnice specifice privind proiectarea și executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate și a reglementărilor tehnice privind securitatea la incendiu a construcțiilor. … 7.41.Centralele termice se grupează, ori de câte ori este posibil, cu alte gospodării, ca: stații de hidrofor, stații de pompare, posturi trafo, centrale de aer comprimat. Încăperile centralelor termice se separă prin elemente rezistente la foc față de spațiile tehnice mai sus menționate potrivit reglementărilor privind securitatea la incendiu. … 7.42.Centralele termice înglobate în clădiri, în mod obligatoriu, nu se amplasează:a)în și sub încăperi cu risc foarte mare de incendiu sau cu risc de explozie volumetrică și nici alipite acestora; … b)în și sub săli aglomerate și căi de evacuare ale sălilor aglomerate, sub scene și sub încăperi cu aglomerări de persoane; … c)în și sub încăperile de zi și dormitoarele colectivităților pentru copii de vârstă preșcolară, precum și alipite lor; … d)alipit, în și sub săli de clasă, laboratoare sau săli de gimnastică din clădiri pentru învățământ; … e)în clădiri de spitale sau cu caracter spitalicesc, sub saloane de bolnavi sau sub săli de operații și nici alipite acestora; … f)la subsolul clădirilor, în cazul în care se folosește drept combustibil gazul petrolier lichefiat (GPL); … g)în interiorul clădirilor înalte și foarte înalte, exceptând porțiunile de clădire care nu ating această înălțime; se exceptează de la această prevedere centralele termice de apartament; … h)în spații cu risc foarte mare și mare de incendiu din clădiri civile, definite conform reglementărilor privind securitatea la incendiu" …  … 7.43.În clădiri civile se recomandă să nu se amplaseze centrale termice, direct, sub sau alături de încăperi de locuit sau încăperi în care se desfășoară o activitate sensibilă la zgomot, trepidații sau exces de temperatură. În cazul în care nu este posibilă evitarea vecinătății cu astfel de încăperi se iau măsuri de izolare termică și fonică potrivit destinației încăperilor respective precum și măsuri de evitare a transmiterii trepidațiilor la elementele de construcție ale clădirii. … 7.44.Montarea cazanelor instalațiilor de încălzire de apartament se face în încăperi aerisite, care nu sunt folosite drept camere de dormit (cu excepția cazanelor cu cameră etanșă care se pot folosi și în camere de locuit, de exemplu garsoniere) sau cămări și care nu prezintă pericol de incendiu. Amplasarea cazanului se face astfel încât să se asigure acces ușor la cazan, să nu se stânjenească alte activități și să se respecte cerințele reglementarilor tehnice în vigoare specifice tipului de combustibil utilizat, precum și cele din cartea tehnică a cazanului.(la 15-03-2023,
Punctul 7.44. din Punctul 7. a fost modificat de Punctul 107, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 7.45.La centralele termice care utilizează gazele naturale și gaze petroliere lichefiate, poziționarea suprafețelor vitrate necesare, determinate potrivit normelor tehnice specifice, se poziționează astfel încât să nu blocheze în caz de explozie, căile de evacuare și cele de acces pentru intervenție. …  + 
Planuri și secțiuni generale pentru instalații7.46.Planurile și secțiunile generale a centralelor termice cuprind reprezentarea – cu ajutorul simbolurilor grafice-a ansamblului format din totalitatea utilajelor, echipamentelor, elementelor de conductă și a sistemelor de reglare automată care alcătuiesc centrala termică. … 7.47.Traseele conductelor de legătură între echipamentele din centrala termică trebuie să fie cât mai scurte și simple asigurându-se concomitent condițiile pentru exploatarea și întreținerea instalațiilor. … 7.48.Poziționarea conductelor în centrala termică poate fi aerian sau în pardoseala cu o pantă minimă de 1% pentru asigurarea aerisirii și golirea instalației. Conductele amplasate aerian nu trebuie supuse pericolului de lovire sau smulgere și nu trebuie să blocheze căile de acces și evacuare. La amplasarea în pardoseală, în canale termice, se realizează acoperirea cu elemente ușor demontabile. … 7.49.Conductele din centrala termică se izolează termic. Pe traseul conductelor se montează armături de aerisire și golire. …  + 
Reglarea sarcinii termice7.50.Reglarea sarcinii termice are ca scop controlul și modificarea în timp a cantității de căldură produsă și furnizată consumatorilor în conformitate cu nevoile reale al acestora. … 7.51.În centrala termică, reglarea debitului de căldură produs și furnizat se realizează prin variația :a)temperaturii agentului termic (reglare calitativă); … b)debitului agentului termic (reglare cantitativă); … c)simultană a temperaturii și debitului de agent termic (reglare mixtă). …  … 7.52.În funcție de durata reglajului acesta poate fi :a)continuu constant; … b)continuu variabil; … c)reglare cu întreruperi. …  … 7.53.Reglarea furnizării căldurii poate fi efectuată :a)manual – la centrale existente care nu au fost modernizate; … b)automat. …  … 7.54.Reglarea automată a sarcinii termice emise de cazan sau de bateria de cazane se face prin următoarele mijloace:a)modificarea debitului de căldură al cazanului prin acționarea asupra arzătorului (în funcție de tipul arzătorului: cu variație tot-nimic, variație a treptei de putere, respectiv variație continuă pentru arzător modulant); … b)modificarea numărului de cazane în funcționare (pornirea, respectiv oprirea în cascadă a cazanelor din bateria de cazane). … (la 15-03-2023,
Punctul 7.54. din Punctul 7. a fost modificat de Punctul 108, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 7.55.Reglarea sarcinii termice livrate către circuitele de consumatori din centrala termică se poate realiza și prin următoarele mijloace:a)reglare calitativă centrală, realizată prin adaptarea temperaturii agentului termic livrat spre circuitul de consum, conform curbei de reglare climatică, prin amestecul dintre agentul termic primit de la cazan/bateria de cazane și agentul termic care revine din circuit, prin intermediul unui robinet de reglare «cu trei căi» montat «în amestec», pe aspirația pompei de circulație a respectivului circuit; … b)reglare cantitativă centrală, realizată prin modificarea debitului de agent termic livrat spre circuitul de consum, prin utilizarea pompelor cu turație variabilă sau a robinetelor de reglare «cu trei căi» montate «în repartiție», respectiv prin pornirea sau oprirea pompelor de circulație a respectivelor circuite; … c)reglare cantitativă centrală, prin modificarea debitului de abur produs de cazanele de abur, prin intermediul robinetelor de reglare. … (la 15-03-2023,
Punctul 7.55. din Punctul 7. a fost modificat de Punctul 109, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 …  + 
Echiparea centralelor termice cu cazane și arzătoare – condiții de performanță energetică7.56.Cazanele cu care se echipează centralele termice trebuie să respecte prevederile specifice pentru utilizarea preconizată, menționată în cartea tehnică care însoțește fiecare cazan în parte. … 7.57.Documentația tehnică de proiectare pentru centrala termică trebuie să specifice obligația ca la achiziția cazanelor, sunt consemnate randamentele la sarcină nominală și la sarcină parțială precum și condițiile în care acestea sunt stabilite.După stabilirea tipului de cazane, proiectul se completează cu calculul randamentului anual al fiecărui tip de cazan și cu randamentul anual al centralei termice. … 7.58.(1)Cazanele de apa caldă funcționează la presiuni nominale de maximum Pn 6 bar.(2)Cazanele care alimentează clădiri înalte și foarte înalte, precum și pentru situații speciale vor fi prevăzute pe zone de presiune.(3)Cazanele pot fi montate în spații special amenajate, inclusiv pe terasă, cu respectarea cerințelor normativelor de alimentare cu combustibilii utilizați în fiecare caz.(la 15-03-2023,
Punctul 7.58. din Punctul 7. a fost modificat de Punctul 110, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 7.59.Cazanele de abur de joasă presiune cu elemente din fontă sau țevi din oțel sunt :a)cazane cu volum mare de apă, de regulă ignitubulare, … b)cazane cu volum mic, de apă de tip acvatubular. …  … 7.60.Cazanele din centralele termice sunt dotate cu echipamente de măsură și control care asigură supravegherea, protecția și reglajul funcționării acestora. … 7.61.Se recomandă echiparea centralelor termice cu cazane având randament ridicat și emisii de noxe reduse. Pe cât este posibil, se utilizează sisteme de recuperare a căldurii din gazele de ardere. … 7.62.Pentru acoperirea sarcinilor variabile ale consumatorilor în condiții de bună eficiență energetică, respectiv pentru a realiza o uzură echivalentă a cazanelor din aceeași clasă (/tip), pentru centralele termice de medie și mare putere se recomandă soluțiile cu mai multe cazane, racordate hidraulic în paralel (în baterii de cazane), iar conducerea automată a acestora să se facă după principiul «în cascadă», prin sisteme de automatizare specifice.(la 15-03-2023,
Punctul 7.62. din Punctul 7. a fost modificat de Punctul 111, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 7.63.Când nu sunt impuse criterii obligatorii de alegere a cazanelor privitoare la randamente, acestea se recomandă a avea la puterea nominală, următoarele valori globale minime:a)90 % pentru combustibil gazos ( gaze naturale, gaze petroliere lichefiate) … b)89 % pentru combustibil lichid (combustibil lichid ușor, combustibil tip M, etc.) – 88 % pentru peleți … c)83 % pentru combustibil solid (cărbune) … d)75 % pentru lemn și deșeuri din lemnScăderea randamentului la funcționarea în sarcină redusă nu poate fi mai mare de 3 %. …  … 7.64.Pentru noxele rezultate în urma arderii combustibilului la cazane, se recomandă utilizarea, în calculele specifice pentru protecția mediului, în funcție de tipul combustibilului, a următoarelor valori maxime de emisie a poluanților:● pentru combustibil gazos (gaze naturale, gaze petroliere lichefiate)– monoxid de carbon (CO): 100 mg/mcN … – oxizi de sulf (SO(x)): 35 mg/mcN … – oxizi de azot (NO(x)): 350 mg/mcN … ● pentru combustibil lichid (combustibil lichid ușor, motorină etc.)– pulberi: 50 mg/mcN … – monoxid de carbon (CO): 170 mg/mcN … – oxizi de sulf (SO(x)): 1700 mg/mcN … – oxizi de azot (NO(x)): 450 mg/mcN … ● pentru combustibil solid (cărbune, lemn)– pulberi: 100 mg/mcN … – monoxid de carbon (CO): 250 mg/mcN … – oxizi de sulf (SO(x)): 2000 mg/mcN … – oxizi de azot (No(x)): 500 mg/mcN …  … 7.65.(1)La alegerea numărului de cazane se vor lua în considerare:a)graficul estimat de variație a sarcinii centralei termice, pentru toate regimurile și perioadele de funcționare; … b)variantele de compunere a bateriei de cazane (clasa/tipul acestora); … c)implicațiile provocate de avarierea unui cazan, respectiv posibilitățile de amplasare a echipamentelor în spațiul centralei termice. … (2)Soluția aleasă va urmări realizarea unor indici optimi ai consumului energetic și ai gradului de uzură a echipamentelor.(3)Orientativ, numărul de cazane ce poate fi ales, în funcție de sarcina termică nominală, este:a)un cazan, la centrale cu capacitate sub 0,3 MW; … b)două cazane, la centrale cu capacități între 0,3 MW și 2 MW; … c)minimum trei cazane, la centrale cu capacități peste 2 MW. … (la 15-03-2023,
Punctul 7.65. din Punctul 7. a fost modificat de Punctul 112, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 7.66.Cazanele instalate în centrala termică, care prepară un singur fel de agent termic sunt, de regulă, de același tip și mărime. În funcție de perioada și natura consumurilor de căldură se pot folosi cazane de mărimi diferite, de exemplu, pentru prepararea apei calde de consum în perioada de vară. … 7.67.În funcție de fiabilitate, gradul de siguranță în exploatare și durata de viață a echipamentului, se pot prevedea în centrala termică cazane de rezervă. … 7.68.În cazul construirii în etape a obiectivelor din zonă, se analizează echiparea centralei termice, la început, numai pentru obiectivele din primele etape, prevăzându-se posibilități de extindere. … 7.69.În cazul în care se prevede alimentarea din centrala termică a consumatorilor pe zone de presiune, pentru fiecare zonă se folosesc cazane sau schimbătoare de căldură proprii. … 7.70.Pentru alimentarea consumatorilor care utilizează agent termic de temperatură joasă (de exemplu, pentru sisteme de încălzire prin radiație) se recomandă cazane cu condensare care funcționează cu gaze naturale sau combustibil lichid.(la 15-03-2023,
Punctul 7.70. din Punctul 7. a fost modificat de Punctul 113, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 7.71.Cazanele pot fi instalate și în container, conform documentației tehnice a acestora. Amplasarea containerului trebuie să respecte condițiile prevăzute în prezenta reglementare tehnică, precum și prescripțiile tehnice specifice ISCIR funcție de tipul și categoria de clasificare a cazanului/cazanelor și a combustibilului utilizat. Limitele exterioare ale containerului se asimilează limitelor exterioare sălii cazanelor. … 7.72.În centralele termice care folosesc combustibil gazos în perioadele cu sarcini termice medii și combustibil lichid la vârful de consum, se recomandă folosirea arzătoarelor mixte de tip gaze-păcură (combustibil lichid ușor sau tip M ), în vederea creerii posibilității de a trece ușor de la un combustibil la celălalt. … 7.73.Pentru centralele termice cu cărbune se recomandă ca la alegerea tipului de cazan să se aibă în vedere următoarele:a)combustibilul aprovizionat trebuie să poată fi ars direct fără să mai fie necesară o preparare locală; … b)alimentarea cazanelor cu combustibil și îndepărtarea cenușii să se facă, pe cât posibil, mecanizat. … (1)În cazul utilizării drept combustibili a unor resurse locale (lemne, rumeguș, deșeuri agricole etc.) este necesar ca instalația de ardere a cazanelor să fie adaptată corespunzător iar alimentarea cu combustibil și evacuarea cenușii să se facă, pe cât posibil mecanizat. … 7.74.Combustibilii solizi organici, lemnul sau deșeuri din lemn, utilizați în centralele termice nu se marchează cu vopsele, lacuri, etc.. Peleții utilizați se obțin cu lianți naturali sau prin simpla presare. … 7.75.Pentru încălzirea apartamentelor și prepararea apei calde de consum se utilizează, de regulă cazane cu cameră de ardere închisă și control automat al arderii. … 7.76.Arzătoarele cazanelor se aleg în funcție de tipul combustibilului, de modelul constructiv și de capacitatea cazanului. La cazanele de capacitate mică arzătoarele sau sistemul de ardere complet echipat se află încorporat acestora.La cazanele fără arzător încorporat, acesta se alege conform specificațiilor tehnice ținând cont de parametrii cazanului precum și de caracteristicile geometrice ale focarului. … 7.77.Arzătoarele utilizate la cazane se clasifică astfel:a.după combustibilul utilizat:1)arzătoare pentru gaze naturale … 2)arzătoare pentru combustibil lichid … 3)arzătoare mixte …  … b.după aportul de aer de combustie1)arzătoare atmosferice … 2)arzătoare cu aer insuflat …  … c.după modul de reglare a arderii:1)cu reglare în trepte … 2)cu reglare continuă (reglare modulară) …  …  … 7.78.Se recomandă utilizarea arzătoare automatizate la care inițierea flăcării se face automat prin diverse sisteme. Arzătoarele automatizate sunt dotate cu sisteme de siguranță privind lipsa combustibilului sau presiunea scăzută a acestuia, supraveghere flacără, sisteme de avertizare, etc. … 7.79.La cazanele cu focar deschis este obligatorie prevederea unui sistem de detecție a prezenței monoxidului de carbon și de oprire a alimentării cu combustibil a arzătorului. … 7.80.Se recomandă ca arzătoarele să aibă în furnitură și consola pentru combustie.a)Pentru arzătoarele de gaze naturale, consola cuprinde:1)robinet închidere a gazelor; … 2)filtru de gaze; … 3)regulator de presiune a gazelor; … 4)două ventile electromagnetice; … 5)controlul etanșeității; … 6)ventil magnetic de aprindere; … 7)supravegherea presiunii gazelor. …  … b)Pentru arzătoarele de combustibil lichid, consola cuprinde:1)preîncălzitor de combustibil; … 2)filtru de combustibil; … 3)pompă de combustibil; … 4)ventil electromagnetic la admisia combustibilului. …  …  …  + 
Asigurarea cazanelor și a instalației7.81.Asigurarea cazanelor și a instalațiilor din centralele termice se face în scopul:a)preluării volumului de apă rezultat din dilatare ca urmare a creșterii temperaturii, respectiv returnării acestuia în sistem odată cu scăderea temperaturii, fără variații importante ale presiunii din sistem; … b)limitării temperaturii și presiunii agentului termic sub valorile maxime prescrise; … c)evacuării suprapresiunilor generate de creșterea temperaturii sau presiunii peste limitele admise; … d)evitării funcționării cazanelor fără irigare suficientă (debite de agent termic prin cazan prea mici); … e)evitării pericolului de condensare a vaporilor de apă din gazele de ardere în cazan, respectiv evitării șocurilor termice generate de funcționarea cazanelor în condiții de temperatură de retur prea scăzută; … f)protejării cazanului împotriva funcționării în condiții de lipsă de apă (agent termic). … (la 15-03-2023,
Punctul 7.81. din Punctul 7. a fost modificat de Punctul 114, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 7.82.Sistemele de asigurare respectă prescripțiile tehnice specifice ISCIR privind recipientele sub presiune. … 7.83.Utilajele și echipamentele sunt însoțite de fișe tehnice, instrucțiuni de utilizare și de punere în funcțiune. … 7.84.În instalațiile cu apă caldă (până la 110°C) asigurarea se realizează potrivit prevederilor din STAS 7132, a prescripțiilor tehnice specifice ISCIR, a reglementării tehnice privind alegerea, proiectarea, întreținerea și exploatarea sistemelor și echipamentelor de siguranță din dotarea instalațiilor de încălzire. … 7.85.Condițiile și cerințele tehnice pentru utilizare, verificarea, reparare și reglare a dispozitivelor de siguranță sunt prevăzute în prescripțiile tehnice specifice ISCIR, completate cu prescripțiile tehnice referitoare la autorizarea/admiterea funcționării și verificări periodice și neprogramate ale instalațiilor și cazanelor aferente. … 7.86.În instalațiile de încălzire cu apă caldă, pentru preluarea excedentului de apă provenit din dilatare, se recomandă folosirea soluțiilor cu vase de expansiune închise, cu membrană, cu presiune constantă sau cu presiune variabilă, respectiv soluția cu vase de expansiune închise cu presiune variabilă, rezervor de descărcare și pompă de adaos. Utilizarea vaselor de expansiune închise se supune prescripțiilor tehnice specifice ISCIR.(la 15-03-2023,
Punctul 7.86. din Punctul 7. a fost modificat de Punctul 115, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 7.87.(1)În cazul adoptării soluției cu vas de expansiune deschis, montat în zona superioară a clădirii, se iau măsuri corespunzătoare pentru asigurarea împotriva pericolului de inundare în caz de avarie și eventual pentru evitarea contactului agentului termic cu aerul (prin membrana elastică).(2)Lungimile – orizontale și verticale – ale conductei de siguranță de legătură cu vasul de expansiune deschis vor corespunde prevederilor din STAS 7132.(la 15-03-2023,
Punctul 7.87. din Punctul 7. a fost modificat de Punctul 116, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 7.88.Protejarea cazanelor și a instalației de încălzire și de preparare apă caldă de consum împotriva înghețului se poate face prin următoarele metode: asigurarea unei circulații minime în perioadele de utilizare redusă din sezonul rece, porniri-opriri de scurtă durată ale centralei termice, asigurarea temperaturii de gardă, utilizarea de antigel sau golirea instalației. … 7.89.Soluțiile de asigurare a cazanelor de abur de joasă presiune, sunt cu dispozitive de siguranță hidraulice sau supape de siguranță. …  + 
Echipamente pentru circulația apei7.90.Circulația agentului termic în instalațiile cu circulație forțată se face cu ajutorul pompelor. … 7.91.Alegerea pompelor se face în funcție de tipul de consumator, de debitul de agent termic și de înălțimea de pompare. La alegerea pompelor se utilizează curbele caracteristice de funcționare ale acestora din cataloagele de produs.La clădirile echipate cu centrale termice montate la partea superioară(pe terasă, etaj tehnic) la stabilirea înălțimii de pompare se ia în considerare efectul presiunii termice. … 7.92.Pompele trebuie alese în funcție de clasa energetică, cu un consum de energie redus pe mc pompat și un nivel de zgomot redus. … 7.93.În cazul în care regimul debitelor de apă circulată este variabil în cursul unei zile sau al anului se poate adopta una din următoarele soluții:a)pompe separate pentru fiecare regim; … b)un număr diferit de pompe în funcțiune; … c)pompe antrenate cu motoare cu turație variabilă. …  … 7.94.Pentru circulația apei fierbinți se folosesc pompe corespunzătoare temperaturii de regim. … 7.95.Pompele de circulație se prevăd cu organe de separare, precum și cu armături de reținere unisens pe conductele de refulare (montate între armăturile de închidere și pompe), după caz.(la 15-03-2023,
Punctul 7.95. din Punctul 7. a fost modificat de Punctul 117, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 7.96.Pe conductele de întoarcere de la instalațiile interioare, înainte de intrarea în cazane sau schimbătoare de căldură, se prevăd separatoare de impurități și filtre. În vederea reducerii numărului de separatoare și filtre se recomandă ca acestea să se monteze pe conducte comune de întoarcere. …  + 
Echipamente pentru prepararea apei calde de consum7.97.În centrala termică se instalează de regulă echipamentul aferent preparării centralizate a apei calde de consum. Se folosește agentul termic produs în centrală ca agent primar. Se pot utiliza sisteme bivalente (combinate) de preparare apă caldă de consum care folosesc și energii regenerabile. … 7.98.La alegerea schimbătoarelor de căldură se are în vedere ca acestea să corespundă caracteristicilor agentului termic și să aibă un gabarit și o greutate cât mai reduse. Prevederile din prezentul capitol se referă numai la agentul termic primar provenit din centrala termică. Proiectarea sistemului de preparare a apei calde de consum se realizează reglementării tehnice privind proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor sanitare aferente clădirilor. … 7.99.Prepararea apei calde de consum pentru ansamblurile de clădiri civile se poate face:a)cu schimbătoare de căldură cu acumulare; … b)cu schimbătoare de căldură fără acumulare și rezervoare de acumulare; … c)cu schimbătoare de căldură fără acumulare. … (1)Alegerea soluției se face pe baza unei analize economice și a condițiilor de amplasare. Numărul schimbătoarelor de căldură instalate (cu și fără acumulare) se aleg în funcție de regimul de funcționare, posibilitățile de întreținere și reparații, etc. Nu sunt necesare unități de rezervă. … 7.100.Schimbătoarele de căldură sunt alimentate cu agent termic primar de la cazane specializate pentru apă caldă de consum sau de la cazane care furnizează agent termic cu mai multe destinații. Ori de câte ori este posibil, se recomandă utilizarea căldurii recuperate de la gazele de ardere. …  + 
Alimentarea cu apă a cazanelor7.101.(1)La umplerea cu apă a cazanelor, a rețelei de distribuție și a instalațiilor interioare de încălzire se folosește apa din instalațiile de apă potabilă, cu condiția respectării art. 7.103.(2)Racordarea se face la conducta de întoarcere a instalației de încălzire prin intermediul unui racord demontabil prevăzut cu o armătură de reținere, pentru a împiedica pătrunderea apei din instalația de încălzire în instalația din care se face alimentarea. Racordul de umplere se decuplează de la instalația de apă după umplerea instalației de încălzire.(3)Pentru sistemele de mari dimensiuni, cantitatea de apă pentru umplerea instalației de încălzire și «apa de adaos» se contorizează.(la 15-03-2023,
Punctul 7.101. din Punctul 7. a fost modificat de Punctul 118, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 7.102.La instalațiile de încălzire cu apă caldă sau la cele cu cazane de abur cu presiune sub 0,5 bar, se asigură indicii de calitate a apei de alimentare, potrivit indicațiilor producătorului, prevăzându-se în acest scop, instalații corespunzătoare de tratare a apei (dedurizare, corecție PH, degazare). … 7.103.Pentru centralele termice de apă caldă amplasate în zone în care duritatea apei depășește 10 °d se prevăd instalații de dedurizare pentru apa de alimentare astfel încât duritatea să fie redusă sub 5 °d. De asemenea conținutul de clor trebuie să fie de cel mult 200 mg/l. … 7.104.Pentru alimentarea cazanelor de apă fierbinte, având temperatura peste 110 °C, precum și a celor de abur având presiunea peste 0,5 bar, se prevăd instalații de tratare a apei. Valoarea indicilor de calitate a apei și soluția de alimentare cu apă a cazanelor trebuie să fie potrivit indicațiilor producătorului, completate cu cerințele reglementărilor tehnice specifice. … 7.105.Pentru realimentarea cu condensat a cazanelor de abur de joasă presiune (sub 0,5 bar) se prevăd două electropompe, dintre care una de rezervă.Pompele se montează sub cota minimă a apei din rezervorul de colectare a condensatului.(1)Diferența de nivel dintre nivelul nominal al apei din rezervor și axul orizontal al orificiului de aspirație al pompelor se alege astfel încât să se evite fenomenul de vaporizare în conducta de aspirație a pompei. … 7.106.Pompele de alimentare a cazanelor de abur se prevăd cu instalații de comandă pentru pornire și oprire, în funcție de nivelul apei din cazane. …  + 
Instalații pentru alimentare cu combustibil7.107.Alegerea tipului de combustibil pentru centrala termică se face în funcție de disponibilitatea și prețul combustibilului, posibilitățile de procurare și stocare, condițiile de mediu, gradul de asigurare a consumatorului, modul de exploatare al centralei termice, etc. … 7.108.În cazul consumatorilor care impun o mare siguranță în funcționare și la care există posibilitatea întreruperii sau diminuării alimentării cu combustibil (cum ar fi, de exemplu, gazele naturale) se poate prevedea folosirea a doi combustibili (gaze naturale și combustibil lichid, combustibil lichid și gaze petroliere lichefiate), adoptându-se soluțiile tehnice adecvate (arzătoare mixte, specializarea cazanelor pe tip de combustibil etc.). … 7.109.La proiectarea instalațiilor de combustibil gazos din centrale termice se respectă prevederile normelor tehnice pentru proiectarea, executarea și exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale și gaze petroliere lichefiate. … 7.110.Instalațiile de alimentare cu combustibil a cazanelor se prevăd cu sisteme de siguranță în vederea înlăturării pericolului de incendiu și explozie.(1)Pentru centralele termice care utilizează gaze naturale/gaze petroliere lichefiate este obligatorie prevederea unui sistem de detecție a scăpărilor de gaze și a unui sistem pentru închiderea alimentării cu combustibil la cazane. … 7.111.La instalațiile de alimentare cu gaze a cazanelor fără supraveghere permanentă se prevăd dispozitive automate de reglare, semnalizare și control ale arderii, precum și de închidere a alimentării cu gaze în cazul întreruperilor de orice natură (alimentare cu gaze, energie electrică) sau a reducerii presiunii gazelor sub valoarea specificată minimă de funcționare a arzătorului. … 7.112.Pentru instalațiile de alimentare cu combustibil lichid a cazanelor fără supraveghere permanentă se prevăd dispozitive automate pentru conducerea arderii, pentru preventilarea focarului înaintea aprinderii, precum și pentru blocarea admisiei combustibilului în caz de întrerupere a curentului electric sau de defectare a motoarelor electrice ale utilajelor care asigură arderea. … 7.113.Arzătoarele automatizate de combustibil gazos sau lichid se prevăd cu dispozitive de protecție care să blocheze alimentarea cu combustibil la:a)nerealizarea aprinderii … b)existența flăcării înaintea admisiei combustibilului … c)stingerea flăcării … d)presiunea gazului sub limita admisă … e)întreruperea alimentării cu combustibil lichid … f)întreruperea alimentării cu energie electrică Deblocarea va fi făcută numai manual după înlăturarea defecțiunii. …  … 7.114.Alimentarea cu gaz petrolier lichefiat drept combustibil pentru cazane, se face numai de la depozite exterioare.(1)Depozitele de gaze petroliere lichefiate care alimentează centralele termice se realizează (soluții constructive, capacități, distanțe de amplasare) în conformitate cu prevederile din normele tehnice specifice.(2)Este interzisă alimentarea arzătoarelor cazanelor de la butelii individuale mobile de gaze petroliere lichefiate, indiferent de amplasarea acestora (în exteriorul sau interiorul clădirii). … 7.115.În clădirile civile care nu sunt înalte și foarte înalte, precum și în cele de producție și/sau depozitare se admite depozitarea a maximum 10 mc de combustibil lichid necesar folosirii în centrala termică din clădire (combustibil lichid ușor, motorină, păcură).(1)Depozitarea se face, obligatoriu, în încăperi separate de restul clădirii prin pereți, uși și planșee realizate potrivit art. 7.184 din prezenta reglementare tehnică. Se prevăd praguri pentru evitarea împrăștierii lichidelor revărsate în caz de avarie, asigurarea golirii rapide și instalații de semnalizare și stingere a incendiului. La aceste încăperi nu se prevăd dispozitive pentru evacuarea fumului în caz de incendiu și nici panouri de deburare (explozie). … 7.116.În interiorul sălilor de cazane independente, alipite clădirilor, înglobate în acestea sau amplasate pe terasă se admite amplasarea unui rezervor de combustibil lichid de consum zilnic, cu capacitate de maximum 2 mc.(1)Rezervorul de consum zilnic nu se montează deasupra cazanelor, ci lateral, la o distanță de cel puțin 2,50 m de injectoare și nu pe direcția eventualelor rateuri de gaze sau pe direcția de evacuare a gazelor de ardere, la deschiderea clapetelor de explozie. … 7.117.Depozitarea în exterior a combustibilului lichid se face atunci când aceasta este posibilă, când volumul depozitului depășește 10 mc și când soluția exterioară se dovedește mai economică. … 7.118.Depozitele pot fi supraterane, semi-îngropate sau îngropate. Depozitele îngropate, având o capacitate de cel mult 30 mc se pot amplasa fără restricții de distanță față de construcție.(1)Depozitele exterioare având o capacitate de peste 30 mc și cel mult 200 mc se amplasează la o distanță de minimum 15 m de orice construcție. Distanța se reduce cu 25 % pentru depozite semi-îngropate și cu 50 % pentru cele îngropate.(2)Depozitele exterioare supraterane și depozitele exterioare semiîngropate cu capacitatea de până la 10 mc se amplasează la o distanță minimă față de construcție de 3 m, iar cele cu capacitatea cuprinsă între 10 și 30 mc, la o distanță minimă de 5 m.Prin semiîngropat se înțelege acoperirea rezervorului cu un strat de pământ cu grosimea minimă de 50 cm. … 7.119.În scopul protecției mediului, rezervoarele metalice de combustibil lichid pentru depozite semi-îngropate și îngropate se prevăd, fie cu pereți dubli, cu instalație automată de detecție a prezenței combustibilului în spațiul dintre pereți și montare direct în sol, fie cu pereți simpli și montare în cuvă de beton.(1)Pentru amplasamente în care există pericolul ca nivelul apelor freatice să depășească cota de îngropare a rezervoarelor de combustibil se iau măsuri constructive de lestare a rezervoarelor.(2)Pentru un grup de rezervoare îngropate și semi-îngropate se prevede o cameră de comandă, în care se montează armăturile de închidere pe conductele instalației de combustibil și instalațiile corespunzătoare de semnalizare, iar camera va avea o gură de acces.(3)Cuvele rezervoarelor îngropate și semi-îngropate pentru combustibilii de ardere nu se prevăd cu panouri de deburare și dispozitive de evacuare a fumului, accesul asigurându-se printr-o trapă.(4)Rezervoarele exterioare supraterane se prevăd cu o cuvă pentru colectarea scurgerilor accidentale de combustibil și cu un sistem de semnalizare a scurgerilor de combustibil. … 7.120.Rezervoarele de combustibil lichid, indiferent de capacitatea lor, se prevăd cu conducte de alimentare (dacă alimentarea se face pe sus, aceasta se prelungește până la 50 cm de la fundul rezervorului), conducte de plecare, conducte de recirculare (dacă plecarea se face prin pompare), conducte de preaplin cu indicatoare de nivel care nu sunt din sticlă și cu conducte de aerisire comunicând direct cu exteriorul și având la capătul exterior opritoare de flăcări. … 7.121.În toate cazurile în care depozitul exterior este suficient de apropiat și există diferența de nivel necesară, se prevede și posibilitatea golirii rapide a rezervorului de consum zilnic în depozitul exterior. Atât preaplinul cât și golirea rapidă se conduc la rezervorul de depozitare printr-o conductă comună. … 7.122.În situația în care construcția pe care o deservește centrala termică este prevăzută cu instalații de semnalizare a incendiului, acestea trebuie să supravegheze încăperea centralei termice și camerele rezervoarelor de combustibil lichid. … 7.123.Pentru umplerea rezervoarelor de combustibil (de depozit sau de consum zilnic), dacă aceasta nu se poate face gravitațional, se prevăd pompe electrice (una activă și una de rezervă).(1)În instalațiile având puterea termică nominală până la 100 kW se poate folosi, ca rezervă pentru umplerea rezerorului de consum zilnic, o pompă de mână.(2)Utilizarea rezervoarelor de combustibil pentru consum zilnic nu este obligatorie; pot fi adoptate soluții de alimentare a arzătoarelor direct din rezervorul de depozit, fie fără pompă de alimentare, când condițiile de amplasament permit alimentarea gravitațională, fie cu pompă de alimentare, supapă de presiune pentru descărcare și conductă de întoarcere a combustibilului în rezervor, când alimentarea gravitațională nu este posibilă.(3)Pentru stația de pompare se iau măsurile necesare de semnalizare și protecție la foc. … 7.124.Este interzisă trecerea conductelor de combustibil lichid prin încăperi, canale, ghene, în care scăpările de lichid combustibil sau de gaze prezintă pericol de incendiu sau explozie. … 7.125.În clădirile centralelor termice se admite amplasarea depozitelor de combustibil solid cu o capacitate de max. 20 mc. Depozitarea se face, obligatoriu, în încăperi separate de restul construcției și vor au cel puțin un perete exterior pe care se amplasează dotările specifice în vederea aprovizionării periodice cu combustibil.(1)Se iau măsuri pentru a evita apariția energiei electrostatice ținând cont de tipul combustibilului solid (cărbune, deșeuri de lemn, peleți ).(2)La amplasarea depozitului se ține cont și de posibilitățile de acces ale mijloacelor de aprovizionare (auto, CF, cisterne) sau de distanțele maxime pentru transvazare pneumatica, după caz (peleți).(3)Pereții și planșeul încăperii de depozitare, precum și ușa de comunicare a acesteia cu sala cazanelor se realizează conform art 7.185.(4)În sălile de cazane funcționând cu combustibil solid, cu alimentare manuală a focarelor, se admite depozitarea a maximum 2 mc combustibil. … 7.126.Buncărele cu o capacitate de cel mult 2 mc, pentru fiecare unitate de cazan, pot fi amplasate în interiorul sălii cazanelor.(1)Buncărele cu o capacitate mai mare de 2 mc, pentru alimentarea cazanelor, se amplasază într-un spațiu separat de sala cazanelor, conform prevederilor art. 7.186 din prezenta reglementare tehnică și au o capacitate corespunzătoare consumului pentru un schimb, pentru fiecare unitate de cazan.(2)Pentru ambele categorii de buncăre menționate anterior, construcția lor se face cu îndeplinirea, obligatoriu, a prevederilor art 7.186 luând măsuri de apărare împotriva incendiilor. … 7.127.Pentru centralele termice cu cărbune funcționând în condițiile prevăzute la art. 7.73 se recomandă ca alimentarea cazanelor cu combustibil, ca și îndepărtarea cenușii să se facă mecanic. … 7.128.Depozitarea cenușii și a zgurii se face în spații exterioare, adăpostite de vânt (eventual cu parapet incombustibil).(1)La depozitele de zgură și cenușă cu capacitatea peste 50 mc se prevăd instalații fixe de stingere cu apă.(2)La stabilirea măsurilor pentru evacuarea zgurii și a cenușii se respectă și prescripțiile specifice ISCIR. …  + 
Asigurarea aerului de combustie7.129.Pentru admisia aerului de combustie se prevăd grile în pereții exteriori ai centralei, de regulă în peretele din spatele cazanelor sau în zonele adiacente acestuia din pereții laterali.(1)Dacă aceste soluții nu pot fi adoptate, prizele se amenajează în peretele frontal sau în zonele adiacente acestuia din pereții laterali. În aceste cazuri, aerul de combustie este condus prin canale de aer până la zona din spatele cazanelor.(2)Aerul se introduce cât mai aproape de tavanul sălii cazanelor pentru a se utiliza excedentul de căldură din zona superioară și pentru a se asigura ventilarea întregului spațiu. … 7.130.Secțiunea liberă a grilelor de aer pentru combustie se determină prin calcul, în funcție de puterea termică a centralei, de tipul combustibilului utilizat și de tipul arzătorului.(1)Pentru centralele termice echipate cu cazane funcționând cu gaze naturale, aria golului de pătrundere a aerului necesar arderii, se calculează potrivit normelor tehnice pentru proiectarea, executarea și exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale. … 7.131.În caz că nu este posibilă asigurarea aerului de combustie prin ventilare naturală (grile de admisie sau prize cu canale), se prevăd în acest scop ventilatoare. Nu se prevăd, pentru acestea, unități de rezervă. …  + 
Evacuarea gazelor de ardere7.132.Evacuarea gazelor de ardere se face în atmosferă, cu condiția obligatorie de a se lua măsurile necesare pentru ca noxele conținute de gazele de ardere, după pătrunderea în atmosferă și dispersia lor, să se încadreze în limitele admise pentru concentrațiile din aer și de la sol. Încadrarea în limitele admise se referă atât la noxele evacuate de centrala termică cât și, separat, la ansamblul format de această centrală și alte surse de noxe existente sau previzibile în zonă. … 7.133.La centralele termice funcționând cu combustibil solid se analizează necesitatea prevederii de dispozitive de reținere a cenușii zburătoare, pentru a nu se depăși concentrația admisibilă de noxe în atmosferă, potrivit legislației în vigoare la data proiectării instalațiilor de evacuare a gazelor de ardere. … 7.134.Dimensionarea coșului de fum se face în funcție de puterea cazanelor și tipul de combustibil. Înălțimea și secțiunea coșului de fum se stabilește în funcție de:a)debitul de gaze de ardere și conținutul de noxe; … b)temperatura gazelor de ardere la ieșirea din focar; … c)parametrii meteorologici locali: stratificarea termică verticală, direcția și viteza vântului; … d)regimul de înălțime al clădirilor din zonă; … e)caracteristicile altor surse de noxe din zonă. …  … 7.135.Soluția constructivă și materialele componente ale coșului de fum trebuie să răspundă, în principal, cerințelor privind:a)rezistența și stabilitatea constructivă; … b)rezistența la temperaturi extreme; … c)rezistența la coroziune; … d)etanșare; … e)securitate la incendiu. …  … 7.136.Pentru centralele termice mici (cu puterea termică maximă de 0,3 MW) se aplică următoarele prevederi:1.Coșurile de fum la care sunt racordate cazane care evacuează gaze de ardere cu temperaturi scăzute sau la care se poate produce condensat pe suprafața interioară a acestora se execută din materiale rezistente la coroziune chimică: de exemplu, din tuburi de șamotă, aluminiu, oțel-inox etc., rezistente și la temperatură. … 2.La baza coșului se va prevedea obligatoriu un sistem de colectare și evacuare a condensatului acid. Înainte de evacuare la canalizare, condensatul colectat de la baza coșului se va trece printr-un dispozitiv de neutralizare. … 3.Racordarea canalelor la coșul de fum se face la cote diferite, astfel încât să se asigure circulația normală a gazelor de ardere. … (la 15-03-2023,
Punctul 7.136. din Punctul 7. a fost modificat de Punctul 119, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 7.137.Evacuarea gazelor de ardere se face, când este posibil, prin tiraj natural, ținând seama și de tipul de cazan folosit. … 7.138.Tirajul forțat se prevede în cazurile în care tirajul natural este insuficient pentru evacuarea gazelor de ardere și atunci când se constată:a)pierderi mari de sarcină pe circuitul gazelor de ardere; … b)temperatura redusă a gazelor de ardere (căldura gazelor de ardere a fost parțial recuperată); … c)condițiile particulare impun coșului o înălțime mai mică decât cea necesară pentru funcționarea cu tiraj natural. …  … 7.139.Pentru centralele termice mici (cu puterea termică maximă de 0,3 MW) se aplică următoarele prevederi:1.Coșul de evacuare a gazelor de ardere situat la mai puțin de 1,50 m în plan orizontal de coama acoperișului trebuie să depășească coama cu minimum 0,50 m pentru învelitori incombustibile și 1 m pentru învelitorile combustibile. Coșul de evacuare a gazelor de ardere amplasat la distanțe mai mari de 1,50 m față de coama acoperișului va avea înălțimea de cel puțin 1 m față de învelitoare. … 2.Înălțimea coșului față de terasa acoperișului trebuie să fie de minimum 1 m. Coșurile de evacuare a gazelor de ardere trebuie să depășească cu minimum 0,50 m înălțimea elementelor de supraînălțare a terasei (atice, ziduri antifoc etc.), când sunt situate la mai puțin de 3 m de marginea terasei, și cu minimum 1 m, când sunt situate la peste 3 m de marginea terasei. … 3.Înălțimea minimă de amplasare a conductelor tip «ventuză» față de zona pietonală este de 2,20 m (fig. 1).Fig. 1.*) – Înălțimea minimă de amplasare a conductelor tip «ventuză»*) Figura 1 este reprodusă în facsimil. … (la 15-03-2023,
Punctul 7.139. din Punctul 7. a fost modificat de Punctul 120, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 7.140.În ansamblurile de locuințe, coșurile de fum ale centralelor termice funcționând cu combustibil lichid sau gazos se alipesc sau se înglobează în cele mai înalte clădiri din ansamblu. … 7.141.Se recomandă ca, pe cât posibil, coșurile înglobate în clădiri să nu treacă prin încăperi în care căldura degajată influențează negativ confortul necesar sau materialele depozitate.(1)Dacă nu se poate evita un asemenea amplasament al coșurilor, se iau măsuri de izolare termică suplimentară. … 7.142.Pentru centralele termice amplasate la ultimul nivel sau pe terasa clădirii se recomandă utilizarea cazanelor cu suprapresiune în camera de ardere care necesită pentru evacuarea gazelor de ardere coșuri de fum cu înălțimi reduse. … 7.143.Coșurile de fum trebuie să fie proiectate, instalate și puse în funcțiune în conformitate cu SR EN 15287. … 7.144.În cazul tirajului natural se admite racordarea la același coș de fum necompartimentat a mai multor cazane, cu condiția încadrării vitezei gazelor de ardere în limitele recomandate de STAS 3417, în funcție de regimul de funcționare și încărcare al cazanelor.(1)În cazul în care viteza gazelor de ardere nu se încadrează în limitele recomandate și dacă secțiunea liberă a coșului depășește 2 mp, iar pierderile de sarcină prin canalul de fum și coș nu se pot acoperi prin tiraj natural, după caz, se pot prevedea coșuri separate sau se compartimentează coșul. Compartimentarea se face pe toată înălțimea coșului, prevăzându- se canale de fum orizontale separate, pentru fiecare compartiment al coșului. … 7.145.Pe racordurile dintre cazane și canalul de fum se prevăd dispozitive pentru reglarea tirajului cazanelor în funcțiune, pentru închiderea traseului gazelor de ardere – la cazanele care nu funcționează – și pentru compensarea dilatărilor.(1)Pentru măsurarea temperaturii, prelevarea probelor necesare analizei gazelor de ardere, precum și pentru măsurarea tirajului, se prevăd ștuțuri din țeavă, de regulă Dn 32, pe racordul de fum al fiecărui cazan, precum și la baza fiecărei secțiuni a coșului de fum care asigură tirajul unui grup de cazane. … 7.146.Canalele de fum se prevăd cu guri de vizitare și control care să se închidă etanș prin capace sau uși metalice termoizolante, amplasate la începutul canalului de fum și la schimbările de direcție ale acestuia. La baza coșului de fum se prevede o deschidere de vizitare cu ușă etanșă, pentru inspecție și curățire. … 7.147.Canalele de fum se prevăd, cu clapete de explozie astfel proiectate încât să se deschidă la o presiune inferioară presiunii de explozie care poate distruge canalul.(1)Clapeta de explozie trebuie să asigure o închidere etanșă și se amplasează astfel încât să nu producă accidente la deschidere. … 7.148.În cazul tirajului natural, lugimea canalului de fum nu va depăși 1/3 din înălțimea coșului de fum. … 7.149.Se recomandă ca la evacuarea forțată a gazelor de ardere să se prevadă coșuri individuale pentru fiecare cazan.(1)În cazul folosirii unui singur coș pentru mai multe cazane cu tiraj forțat, fiecare ventilator de gaze de ardere se prevede cu canal independent de fum, până la coșul de fum.(2)Racordarea canalelor la coșul de fum se face la cote diferite, astfel încât să se asigure circulația normală a gazelor de ardere. … 7.150.Canalele de fum realizate din diferite materiale (tuburi metalice rigide sau flexibile, materiale ceramice, zidărie, etc.) se protejează la interior, în funcție de temperatura și de caracterul agresiv al gazelor de ardere.(1)Coșurile de fum din zidărie, înglobate în clădiri, se amplasează astfel încât nici una din laturile lor să nu fie inclusă în vreun perete exterior al clădirii. Dacă această soluție nu este posibilă, se iau măsuri constructive pentru evitarea apariției condensului.(2)Coșurile de fum metalice, din țeavă de oțel, se protejează anticoroziv la interior și se termoizolează la exterior. … 7.151.Pentru centralele termice mici (cu puterea termică maximă de 0,3 MW) se aplică următoarele prevederi:1.Trecerea conductelor de admisie a aerului necesar arderii/evacuării gazelor de ardere prin pereți sau planșee se face:a)protejată, în tub de protecție; … b)fără îmbinări în tubul de protecție; … c)cu luarea măsurilor specifice pentru asigurarea etanșeității la aer a anvelopei clădirii. …  … 2.Orificiile de evacuare ale coșurilor tip «ventuză» se montează la distanțe minime față de elementele constructive ale clădirii, astfel încât să nu se producă o poluare a spațiilor interioare. … 3.La proiectarea și executarea construcției coșurilor de fum independente, alipite clădirilor sau înglobate în clădiri, se respectă și prevederile reglementărilor tehnice de proiectare antiseismică a construcțiilor de locuințe, social-culturale, agrozootehnice și industriale. … 4.Se recomandă ca racordarea mai multor cazane la coș să se facă prin canale de fum cu secțiune variabilă (fig. 2); numărul schimbărilor de direcție va fi redus la minimum.Fig. 2.*) – Racordarea cazanelor la un canal de fum comun: 1 – cazan, 2 – coș fum, 3 – canal fum … 5.Conducta de evacuare a gazelor de ardere a cazanelor cu condensare tip C – tip «ventuză» trebuie să aibă o pantă ascendentă de 3% către exteriorul clădirii (în cazul în care nu există alte recomandări ale producătorului). … 6.Extremitatea «ventuzei» trebuie să depășească peretele exterior cât mai puțin posibil, în concordanță cu recomandările producătorului, pentru a preveni înghețarea condensului provenit din vaporii de apă din gazele de ardere (fig. 3).Fig. 3.*) – Distanța de ieșire a «ventuzei» în exteriorul peretelui … 7.În cazul în care admisia aerului necesar arderii și evacuarea gazelor de ardere se fac cu conducte separate, trebuie respectate următoarele distanțe între cele două conducte (în cazul în care producătorul nu recomandă alte distanțe) (fig. 4):Fig. 4.*) – Distanțe recomandate între conducte de admisie/evacuare separate*) Figurile 2-4 sunt reproduse în facsimil. … 8.Nu se admite racordarea cazanelor/aparatelor individuale de încălzire și de preparare a apei calde de consum la conductele de extracție prevăzute pentru ventilare. … 9.În cazul în care conductele de admisie/evacuare ies printr-o lucarnă, distanța dintre axul conductelor și acoperiș trebuie să fie de minimum 0,40 m (fig. 5).Fig. 5.*) – Distanță minimă față de acoperiș … 10.În cazul aparatelor cu admisie/evacuare pe verticală – tip C3 care ies pe o terasă (acoperiș cu suprafață orizontală), distanța dintre extremitatea terminalului de evacuare și acoperiș trebuie să fie de minimum 0,40 m (fig. 6).Fig. 6.*) – Distanță minimă față de podeaua terasei … 11.Distanța dintre terminalul vertical de evacuare a gazelor de ardere și alt terminal pentru evacuarea gazelor de ardere trebuie să fie de minimum 0,60 m (fig. 7).Fig. 7.*) – Distanță minimă față de alt coș … 12.Distanța pe orizontală dintre terminalul de evacuare vertical și fereastra unei lucarne trebuie să fie de minimum 1,50 m (fig. 8).Fig. 8.*) – Distanță minimă față de fereastra unei lucarne … 13.Distanța pe orizontală «d» dintre terminalul de evacuare vertical și un perete incombustibil trebuie să fie de minimum 0,50 m, iar în cazul unui perete combustibil de 1,00 m (fig. 9).Fig. 9.*) – Distanță minimă față de un perete … 14.În cazul în care clădirea are formă de «U», distanța minimă dintre «ventuză» și peretele situat paralel/față în față cu peretele prin care iese coșul tip «ventuză» trebuie să fie de minimum 3 m în cazul în care peretele are ferestre și de minimum 2 m în cazul în care acesta nu are ferestre (fig. 10).Fig. 10.*) – Distanțe minime față de un perete aflat în fața «ventuzei»*) Figurile 5-10 sunt reproduse în facsimil. … 15.Conducta de evacuare a gazelor de ardere/admisie a aerului necesar arderii nu poate avea orificiul de evacuare «ventuză» în:– pasaje înguste (cu distanțele minime definite în fig. 10); … – curți interioare, în cazul în care lungimea sau lățimea curții este mai mică decât înălțimea celei mai înalte clădiri care împrejmuiește curtea; … – logie sau ganguri acoperite. …  … 16.În cazul centralelor murale cu tiraj forțat instalate în condominii se recomandă ca evacuarea gazelor de ardere să se facă în tipul C4 sau C8 – cu coș care depășește nivelul acoperișului condominiului (coș proiectat conform SR EN 15287-2 și SR EN 13384-2). … 17.Distanța minimă pe verticală față de un acoperiș/balcon trebuie să fie de 30 cm. Dacă această distanță minimă nu poate fi respectată, coșul «ventuză» trebuie să depășească nivelul părții din față a balconului sau acoperișului.Fig. 11.*) – Distanța minimă pe verticală față de un acoperiș/balcon … 18.Înălțimea minimă de amplasare a coșului «ventuză» față de zona nepietonală este de 40 cm. … 19.Distanța minimă dintre două orificii de evacuare ale coșurilor «ventuză» situate la același nivel trebuie să fie de 60 cm.Fig. 12.*) – Distanța minimă pe orizontală dintre două «ventuze»*) Figurile 11 și 12 sunt reproduse în facsimil. … 20.Distanța minimă dintre două orificii de evacuare ale coșurilor «ventuză» care nu sunt dispuse pe aceeași verticală este de 1,50 m (fig. 13).Fig. 13.*) – Distanța minimă pe verticală dintre două «ventuze» care nu sunt pe aceeași axă … 21.Distanța minimă dintre două orificii de evacuare ale coșurilor «ventuză» dispuse pe aceeași verticală este de 2 m (fig. 14).Fig. 14.*) – Distanța minimă pe verticală dintre două «ventuze» dispuse pe aceeași axă … 22.În cazul în care centralele termice se instalează în blocuri de apartamente nou-construite, evacuarea gazelor de ardere se va realiza cu ajutorul unor coșuri de fum comune, la care să se racordeze câte o centrală de pe fiecare etaj. Terminalul coșului de fum comun va depăși aticul blocului cu minimum 0,5 m. … 23.În cazul în care mai multe centrale termice cu tiraj forțat sunt racordate la un coș de fum comun, fiecare centrală termică trebuie să aibă pe conducta de evacuare a gazelor de ardere o clapetă antiretur gaze de ardere. … 24.Coșurile de fum la care sunt racordate cazane care evacuează gaze de ardere cu temperaturi scăzute sau la care se poate produce condensat pe suprafața interioară a acestora se execută din materiale rezistente la coroziune chimică, de exemplu, din tuburi de șamotă, aluminiu, oțel-inox etc., rezistente și la temperatură.La baza coșului se va prevedea obligatoriu un sistem de colectare și evacuare a condensatului acid. Înainte de evacuarea la canalizare, condensatul colectat de la baza coșului se va trece printr-un dispozitiv de neutralizare.Racordarea canalelor la coșul de fum se face la cote diferite, astfel încât să se asigure circulația normală a gazelor de ardere.În fig. 15 este prezentată această situație (cazan care are conductele de admisie a aerului necesar arderii și de evacuare a gazelor de ardere separate).Fig. 15.*) – Evacuarea condensatului1– conductă admisie aer necesar arderii … 2– conductă de evacuare a gazelor de ardere … 3– racord cu cot la 90° … 4– condensat … 5– sifonul centralei … 7– dispozitiv de neutralizare condensat … 8– evacuare condensat cu înclinarea >3% …  … 25.Evacuarea condensatului se face printr-un echipament de neutralizare a condensatului. Traseul până la gura de canalizare trebuie să fie la vedere. Conducta de evacuare trebuie să fie montată în pantă și trebuie să fie dotată cu elementele corespunzătoare pentru luarea de probe.Dacă centrala termică cu condensare se instalează sub nivelul de retenție de ape reziduale, trebuie instalată o pompă pentru condensat.Fig. 16.*) – Evacuarea condensatului*) Figurile 13-16 sunt reproduse în facsimil.A– evacuarea condensatului … B– echipament de neutralizare … C– aerisire deasupra acoperișului …  … 26.Racordarea centralelor termice consumatoare de combustibili gazoși la coșuri de fum prin canale de racordare din tablă metalică, rigide sau flexibile, se admite în următoarele condiții:a)secțiunea canalului de racordare este cel puțin egală cu secțiunea racordului de ieșire din centrala termică; … b)porțiunea verticală a canalului de racordare, la ieșirea din centrala termică, este de cel puțin 0,40 m; … c)distanța de la coșul de fum până la centrala termică este mai mică de 3 m; … d)dacă distanța de la coșul de fum până în centrala termică depășește 1 m, panta către coșul de fum este de minimum 8%; … e)îmbinarea și racordarea la coșul de fum se execută cu asigurarea etanșeității; … f)canalele de racordare rigide sau flexibile trebuie să fie conforme cu standardele pentru coșuri de fum metalice, respectiv cu standardele SR EN 1856-1, SR EN 1856-2, SR EN 14989-1 și SR EN 14989-2.Fig. 17.*) – Racordarea la coș de fum cu burlane:*) Figura 17 este reprodusă în facsimil.1 – rozetă de fixare, 2 – canal de fum, 3 – ușă de curățare, 4 – burlan, 5 – aparat consumator de combustibili gazoși, 6 – perete exterior …  … 27.La centralele termice alimentate cu combustibili gazoși sunt interzise:a)trecerea canalelor de racordare dintr-o încăpere în alta, cu excepția canalelor de racordare agrementate în condițiile legislației în vigoare, care îndeplinesc cerințele de etanșeitate; … b)montarea dispozitivelor de închidere sau obturare a secțiunii de ieșire a gazelor de ardere de la centrala termică; … c)evacuarea gazelor de ardere în podurile caselor; … d)evacuarea gazelor de ardere direct prin pereții exteriori ai clădirilor, cu excepția aparatelor consumatoare de combustibili gazoși prevăzute din fabricație cu astfel de evacuare; … e)racordarea la canalele de fum aferente focarelor alimentate cu alt tip de combustibil (lemn, păcură, cărbune etc.). …  … 28.La centralele termice alimentate cu combustibili gazoși:a)canalele de racordare se montează asigurându-se rezistența mecanică a întregii tubulaturi și etanșarea între tronsoanele care alcătuiesc canalul; … b)tronsoanele se introduc unul în altul în sensul curgerii gazelor de ardere; … c)pentru etanșarea tronsoanelor se folosesc numai materiale special destinate acestei operații; … d)racordarea canalului de racordare la coșul de fum se realizează cu asigurarea etanșeității; … e)în spații de pericol de explozie sau incendiu nu se folosesc canale de racordare din tablă. …  … 29.Coșurile sunt prevăzute cu guri de vizitare etanșe și cu ștuțuri de evacuare a condensatului amplasate la partea inferioară. … 30.Canalele de fum au panta ascendentă de minimum 10% spre coș. … 31.Se recomandă ca unghiul de intrare al canalului de racordare în sistemul de coș măsurat între axele canalului de racordare și axa verticală a sistemului de coș să nu depășească 45°. … 32.Secțiunea coșului de fum (în cazul racordării unui singur cazan la acesta) nu va fi mai mică decât secțiunea racordului de evacuare a gazelor de ardere de la cazan. … 33.Coșurile de fum se prevăd cu termoizolație pentru realizarea tirajului și evitarea scăderii temperaturii gazelor de ardere sub temperatura punctului de rouă. … 34.Coșurile de fum execută și izolează față de elementele combustibile ale construcției conform reglementărilor tehnice în acest domeniu, astfel încât să nu conducă la incendii din cauza transmiterii căldurii sau scăpărilor de gaze fierbinți, flăcări, scântei etc. … 35.Nu se recomandă montarea de dispozitive de protecție la gurile de evacuare a coșurilor. … 36.Este total contraindicată prelungirea coșurilor cu burlane de tablă neizolate, aceasta provocând o zonă rece care împiedică tirajul. … 37.Este interzis a se folosi coșurile de zid netencuite. … 38.Burlanele din metal nu vor fi instalate la o distanță mai mică de 70 cm față de pereții de scândură sau paiantă. … 39.Nu este permis ca în coșuri să fie zidite elemente combustibile ale acoperișului, planșeului etc. … 40.Se interzice trecerea conductelor de încălzire și ale instalațiilor de utilizare (inclusiv a celor de dezaerisire) prin coșuri și canale de fum (cu excepția instalațiilor pentru recuperarea căldurii gazelor de ardere). … 41.În cazul în care înălțimea acoperișului unei clădiri adosate depășește înălțimea clădirii centralei termice, cotele de supraînălțare a coșului de fum se referă la acoperișul clădirii vecine. … 42.Pentru coșurile înalte la care se produce o răcire a gazelor se prevede o secțiune variabilă a coșului, aceasta scăzând de la bază către partea superioară, condiție necesară pentru a păstra o viteză cât mai constantă a gazelor. … 43.Coșurile de fum se execută din materiale ceramice rezistente la temperatură, metal sau alte materiale rezistente la coroziune și temperatură, ținând seama și de indicațiile producătorului de cazane și de reglementările specifice. … 44.Coșurile de fum și canalele de fum montate în exteriorul clădirii se termoizolează. … 45.Coșurile de fum din zidărie, înglobate în clădiri, se șamotează/tubează la partea interioară. … 46.La executarea coșurilor se are în vedere ca acestea să nu străbată spații cu pericol de incendiu sau explozie sau să nu ajungă în contact cu elemente combustibile ale șarpantelor sau incombustibile cu rezistența scăzută la foc, luându-se măsuri de realizare a protecției acestora. … 47.Pentru protecția la coroziune se iau și alte măsuri, inclusiv acoperiri rezistente la temperatură ale suprafețelor metalice. … 48.Coșurile de fum metalice autoportante se montează pe fundații de beton, care au o înălțime de minimum 30 cm față de nivelul solului. … 49.Se verifică să fie respectate toate indicațiile producătorului. … 50.Coșurile cazanelor alimentate cu combustibil gazos trebuie curățate cel puțin o dată pe an, iar coșurile centralelor alimentate cu combustibil lichid sau solid trebuie curățate cel puțin de două ori pe an. … (la 15-03-2023,
Punctul 7.151. din Punctul 7. a fost modificat de Punctul 121, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 …  + 
Probleme specifice ale centralelor termice care alimentează instalații de încălzire existente7.152.În cazul modernizării unei centrale termice sau în cazul proiectării unei centrale termice noi care alimentează și clădiri existente se ține seama de reducerea sarcinii termice dacă aceste clădiri au fost reabilitate termic. … 7.153.Cazanele care alimentează instalații existente trebuie să furnizeze necesarul de căldură calculat ținând seama de starea reală de exploatare a clădirilor. … 7.154.La dimensionarea și alegerea pompelor de circulație din centrala termică se stabilesc pierderile de sarcină hidraulică reale în instalațiile interioare. Totodată se face reechilibrarea hidraulică a ramurilor principale de distribuție ale instalației. … 7.155.La modernizarea centralei termice existente și la înlocuirea cazanelor vechi se verifică:a)capacitatea de evacuare a gazelor de ardere; … b)starea fizică și funcțională a coșului și canalului de fum; … c)posibilitatea recuperării căldurii din gazele de ardere. …  … 7.156.Alimentarea cu căldură de la centrala termică a unor consumatori existenți se face cu condiția contorizării fiecărui consumator. … 7.157.În cazul în care, la racordarea centralei termice la o instalație de încălzire existentă, nu este posibilă reabilitarea sau modernizarea acesteia din urmă, se face în mod obligatoriu, înainte de racordare, spălarea cu dezincrustanția instalației și curățarea interioară a corpurilor de încălzire. … 7.158.Cazanele și echipamentele din centrala termică se protejează împotriva înfundării circuitelor hidraulice cu depuneri provenind din instalațiile interioare prin prevederea unor filtre de impurități pe conductele de întoarcere din instalațiile interioare. … 7.159.La modernizarea centralelor termice se urmărește introducerea surselor regenerabile de energie. …  + 
Organizarea centralei termice și amenajări constructive + 
Organizarea spațiilor din centrala termică7.160.Dimensiunile centralelor termice se stabilesc ținând seama de tipul, numărul și gabaritul utilajelor, de spațiile necesare pentru montarea, exploatarea și întreținerea lor, de condițiile impuse de mormele generale de protecție a muncii și de prescripțiile tehnice specifice ISCIR.(1)Se ține seama de posibilitatea de extindere în viitor a centralei termice, precum și de eventuala înlocuire a echipamentelor. … 7.161.Organizarea spațiilor și amplasarea utilajelor se face astfel încât distanțele străbătute de personalul de exploatare să fie minime, iar supravegherea utilajelor și operațiunile de exploatare și întreținere să se facă ușor.(1)Se asigură, după caz, spațiul necesar pentru revizii, reparații, control etc.Spațiile libere indicate la art. 7.162 – 7.168 au înălțimea utilajelor respective, dar nu mai puțin de 1,80 m. … 7.162.În fața cazanelor se lasă un spațiu liber (culoar), a cărui lățime se stabilește în funcție de necesitățile de exploatare, întreținere și curățare, ținând seama și de recomandările producătorului cazanului și arzătorului. … 7.163.La cazanele alimentate cu combustibil solid, la stabilirea acestui spațiu se ține seama de sistemul de alimentare al cazanelor și de evacuarea cenușii și zgurii, la care se adaugă un spațiu de siguranță și circulație de 1 m. … 7.164.La cazanele alimentate cu combustibil lichid sau gaze, pentru care nu se prescriu condiții speciale de exploatare, întreținere și curățare, spațiul liber (art. 7.162) se consideră de la elementul cel mai ieșit în afara cazanului.(1)În funcție de suprafața de încălzire a cazanului, lățimea spațiului liber se recomandă a fi:a)până la 10 mp circa 1,00 m … b)între 10 și 30 mp circa 1,50 m … c)între 30 și 55 mp circa 1,75 m … d)între 55 și 90 mp circa 2,00 m … e)peste 90 mp sau peste 1 MW circa 2,50 m …  … 7.165.În cazul amplasării cazanelor pe două fronturi, cu focarele față în față, lățimea culoarelor din fața cazanelor se alege cu 1,0 m mai mare decât cea stabilită pentru cazanele amplasate pe un singur front. … 7.166.Distanța de la mantaua laterală a cazanelor până la elementele de construcție ale sălii cazanelor sau până la limita platformei deschise, respectiv până la mantaua cazanului vecin – dacă nu sunt și alte indicații ale producătorului – este de:a)0,80 m la cazanele având suprafața de încălzire până la 100 mp; … b)1,00 m la cazanele având suprafața de încălzire peste 100 mp. … (1)Dacă condițiile de control și întreținere permit, cazanele se pot așeza în grupuri de câte două, fără distanță între cazanele din același grup.(2)Între părțile laterale cele mai ieșite în afară ale cazanelor și pereții laterali ai centralei termice trebuie să rămână un spațiu liber de cel puțin 0,50 m. … 7.167.Distanța de la spatele cazanelor până la canalul de fum și coșul de fum se stabilește pentru a permite accesul, supravegherea și întreținerea instalațiilor de evacuare a gazelor de ardere. … 7.168.Înălțimea minimă liberă între părțile cele mai ieșite în afară ale cazanului și elementele cele mai apropiate ale instalațiilor din centrala termică (conducte, vane, suporturi, aparataje ș.a.) este de 20 cm. … 7.168.1.Centralele termice murale cu cameră etanșă se instalează pe pereți incombustibili. Când nu este posibil acest lucru, montarea pe materiale combustibile a centralelor termice murale se face interpunând materiale incombustibile între acestea și materialul combustibil sau elementele de distanțare care pot fi:– straturi de tencuială de minimum 1 cm grosime sau plăci din materiale electroizolante incombustibile cu grosimea de minimum 0,5 cm, cu o lățime care depășește cu cel puțin 3 cm pe toate laturile centralei termice murale; … – elemente de susținere din materiale incombustibile (de exemplu, console metalice etc.) care distanțează centrala termică murală cu cel puțin 3 cm pe toate laturile față de elementul combustibil. … (la 15-03-2023,
Punctul 7. a fost completat de Punctul 122, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 7.169.Distanțele de montare ale cazanelor de perete (murale), din cadrul centralelor termice de apartament sunt în conformitate cu prevederile din reglementarea tehnică de proiectare, execuție și exploatare a centralelor termice mici. … 7.170.La schimbătoarele de căldură, pentru scoaterea, întreținerea și repararea elementelor demontabile, se lasă un spațiu liber pe acea parte pe care se scot elementele demontabile.(1)Spațiul va fi suficient de mare pentru operațiunile de scoatere și întreținere, urmând ca repararea să se facă, eventual, într-un alt spațiu special amenajat.(2)Pe celelalte părți ale schimbătoarelor de căldură montate până la înălțimea de 1,80 m se prevăd spații libere de cel puțin 0,8 m(3)În cazul montării schimbătoarelor de căldură la înălțimi peste 1,80 m deasupra pardoselii, distanța minimă laterală până la alte aparate, până la pereții încăperii sau până la limita platformelor deschise este de 0,50 m.(4)Distanțele menționate se prevăd dacă nu există alte indicații ale producătorului. … 7.171.Pompele din centralele și punctele termice se montează la pardoseală, pe postamente sau pe conducte.(1)Pompele montate la pardoseală se amplasează astfel încât să ofere posibilități de supraveghere ușoară. Ele se montează, pe cât posibil, grupate și aliniate. Nu se admite montarea pompelor în spatele cazanelor.(2)Spațiul liber din jurul pompelor montate pe postament se stabilește în funcție de mărimea pompelor, a diametrelor conductelor de racordare, cât și de mărimea și poziția de montare a armăturilor de pe aceste conducte, dar nu mai mic de 0,5 m (socotit de la postamentul pompelor).(3)Când tipul și greutatea pompelor permit, se pot monta două sau mai multe pompe pe un postament comun.(4)La montarea pompelor pe conducte, stabilirea spațiului necesar se face ținând seama de construcția pompelor (cu ax vertical sau orizontal), de modul de îmbinare (cu flanșe sau filet) și de tipul pompelor, simple sau gemene. … 7.172.În jurul rezervoarelor cu apă se prevăd spații de acces de minimum 0,50 m. Aceste spații pot fi micșorate pe două laturi la 0,10 m, dacă rezervorul poate fi deplasat pentru revizii și reparații.(1)Dacă rezervorul este prevăzut pentru a fi izolat termic, se asigură pe toate laturile spații de acces de cel puțin 0,50 m.(2)Rezervoarele având suprafața bazei peste 5 mp se montează pe suporturi, asigurând sub rezervor un spațiu de minimum 0,20 m.(3)Deasupra rezervoarelor care au gura de vizitare cu acces din partea superioară, se lasă un spațiu liber cu înălțimea minimă 0,60 m. … 7.173.Montarea separatoarelor de impurități se face astfel încât să existe acces la organele demontabile pentru curățarea sitelor și eliminarea depunerilor.(1)În situațiile în care pentru curățare și eliminarea depunerilor se impune demontarea separatorului din instalație, se prevăd în amonte și în aval tronsoane din țeavă cu îmbinări demontabile (mosoare); tronsoanele demontabile se montează între separator și armăturile de închidere din amonte și aval ale acestora și se prevăd cu prize de presiune. … 7.174.Traseele conductelor de legătură la utilajele din centrale termice (cazane, schimbătoare de căldură, pompe etc.) se aleg astfel încât să nu împiedice demontarea armăturilor și diferitelor părți ale aparatelor. În caz de necesitate se prevăd pe conducte îmbinări demontabile. … 7.175.Conductele din centralele termice se pozează aparent. Se pot poza sub pardoseală în canale vizitabile, cu panta de 1 %, prevăzute cu golire la recipientul de ape uzate numai porțiuni scurte de racordare, în cazul în care pozarea aparentă ar împiedica circulația sau exploatarea utilajelor. … 7.176.Armăturile de închidere prevăzute pentru separarea aparatelor sau a unor porțiuni din instalații se montează în locuri accesibile, iar cele care se manevrează mai des se amplasează astfel încât să se ajungă la ele fără intermediul unei scări. … 7.177.Conductele de preaplin, conductele de evacuare de la supapele de siguranță, conductele de dezaerisire și conductele principale de golire se conduc la dispozitive de colectare, ca: recipiente, jgheaburi, sifoane, pâlnii etc. Aceste conducte se dispun astfel încât scurgerea apei să poată fi observată. Evacuarea condensului colectat de la coșurile de fum se face conform art. 7.136.(1)Scurgerea apei, de la dispozitivele de colectare, la canalizarea exterioară se asigură, pe cât posibil, prin gravitație. …  + 
Prescripții privind clădirea7.178.Instalațiile din clădirile centralelor termice cu apă fierbinte (110°C) și cele cu abur cu presiune peste 0,5 bar se proiectează potrivit prevederilor prescripțiilor tehnice specifice ISCIR. … 7.179.Clădirile centralelor termice cu apă caldă (sub 110°C) și cele cu abur de joasă presiune (sub 0,5 bar) au nivelul I sau II de stabilitate le foc, cu excepția celor la care suprafața de încălzire totală a cazanelor este de cel mult 450 mp, care pot avea nivelul III de stabilitate la foc . … 7.180.Pentru agenții termici menționați la art. 7.179 centralele termice se încadrează în risc mijlociu de incendiu.” … 7.181.Încăperile centralelor termice, inclusiv sălile de cazane, se separă, obligatoriu, de clădiri (cu altă destinație) prin pereți și planșee rezistente la foc potrivit reglementărilor tehnice privind securitatea la incendiu. … 7.182.La proiectarea centralelor termice alimentate cu gaze naturale se ține seama de normelor tehnice pentru proiectarea, executarea și exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale și a reglementărilor tehnice privind securitatea la incendiu a construcțiilor. … 7.183.Clădirile centralelor termice alimentate cu gaze petroliere lichefiate se proiectează ținând seama de prevederile reglementărilor tehnice pentru proiectarea și executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate și a reglementărilor tehnice privind securitatea la incendiu a construcțiilor.Este interzisă utilizarea gazelor petroliere lichefiate drept combustibil la centrale termice amplasate sub nivelul terenului (la subsolul și demisolul clădirilor). … 7.184.Încăperile din clădirile civile și de producție și/sau depozitare în care se depozitează maximum 10 mc lichide combustibile pentru centrala termică (conform art. 7.115 din prezenta reglementare tehnică) se separă, obligatoriu, de restul clădirii având altă destinație, prin pereți și planșee proiectate potrivit reglementărilor tehnice de securitate la incendiu a construcțiilor.(1)Golurile strict funcționale de acces, realizate în elementele respective, se protejează prin elemente rezistente la foc proiectate potrivit reglementărilor tehnice de securitate la incendiu a construcțiilor. … 7.185.Încăperile din centralele termice, în care se depozitează maximum 20 mc combustibili solizi (conform art. 7.125) se separă de restul clădirii prin pereți și planșee care trebuie să îndeplinească, obligatoriu, condițiile prevăzute la art. 7.184.(1)Comunicarea cu sala cazanelor se poate face prin uși rezistente la foc, potrivit reglementărilor tehnice de securitate la incendiu a construcțiilor. … 7.186.Buncărele pentru combustibili solizi (art. 7.126), precum și pâlniile de alimentare a instalațiilor de ardere se realizează, din materiale incombustibile și se iau măsuri pentru evitarea încărcării electrostatice.(1)Spațiul în care se amplasează buncărele, care au o capacitate mai mare de 2 mc, se separă de sala cazanelor prin pereți și planșee incombustibile, având o rezistență la foc potrivit reglementărilor tehnice de securitate la incendiu a construcțiilor. … 7.187.Ușile de acces ale centralelor termice se amplasează astfel încât să conducă direct în spațiul principal de supraveghere a utilajelor și au deschiderea în afară, direct spre exterior sau într-un spațiu în legătură cu exteriorul, care nu poate fi blocat. Se exceptează de la această prevedere centralele termice de apartament.(1)Dimensiunile ușilor și ale spațiilor intermediare de legătură cu exteriorul se aleg astfel încât să asigure introducerea și scoaterea principalelor utilaje care nu se pot dezasambla. … 7.188.Accesul în centralele termice situate pe terasa clădirii este posibil doar de pe terasă sau din casa scării, printr-o încăpere tampon. Nu se admite accesul direct de la un etaj inferior prin deschideri sau trape în pardoseala centralei termice. … 7.189.În cazul în care accesul principal în centrala termică se face printr-o scară, aceasta se execută din beton, cu suprafață rugoasă, cu o înclinare sub 450 și se prevede cu balustradă. … 7.190.Ușile de acces (evacuare) nu au praguri. În cazul în care pragurile nu pot fi evitate, racordarea lor cu pardoseala se face prin planuri înclinate cu panta 1:8 și cu finisaj care să împiedice alunecarea oamenilor. … 7.191.Ușile încăperilor anexe trebuie să se deschidă spre sala principală a centralei termice. … 7.192.Pentru compartimentele rezervate altor unități (de ex: post trafo, stații de hidrofor, centrale de ventilare etc.) grupate cu centrala termică se prevăd accese separate, direct din exterior.(1)În clădirile civile, la care centralele termice se grupează cu stația de hidrofor și, eventual, alte utilități, toate pot avea o comunicare funcțională, prin intermediul unui coridor comun.(2)Nu se poate grupa centrala termică (sala cazanelor) cu stația de pompare a apei pentru incendiu. … 7.193.Centralele termice sunt prevăzute cu ferestre exterioare pentru iluminarea și ventilare naturală a încăperii.(1)În cazul centralelor termice folosind combustibil gazos, suprafața ferestrelor exterioare trebuie să satisfacă și condițiile prevăzute de normele tehnice pentru proiectarea, executarea și exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale și a gazelor petroliere lichefiate, privind raportul dintre suprafața vitrată și volumul sălii cazanelor. … 7.194.La centralele termice este obligatoriu să se asigure introducerea aerului de combustie prin ventilare naturală organizată sau prin ventilare mecanică, prin măsurile prevăzute la art. 7.129. … 7.195.La centralele amplasate direct, sub sau alături de încăperi sensibile la zgomot, trepidații sau exces de temperatură, se iau măsuri de izolare fonică și termică pentru a nu se depăși limitele de zgomot și temperatură admise, potrivit destinației încăperilor respective, precum și măsuri de evitare a transmiterii trepidațiilor la elementele de construcție ale clădirii. … 7.196.Prescripțiile constructive privind condițiile de amplasare a centralelor termice mici (de apartament, de scară de bloc, ș.a), cu capacitatea sub 0,3 MW, sunt prevăzute în reglementările tehnice de proiectare, execuție și exploatare a centralelor termice mici. …  + 
Prescripții privind instalațiile sanitare și electrice7.197.La centralele cu capacitate mai mare de 2 MW și cu personal permanent se recomandă a se amenaja un grup sanitar (WC și duș).(1)La unitățile mai mici 2 MW la care nu se amenajează un grup sanitar se asigură accesul la un WC din apropiere, în cadrul clădirii. Distanța până la acest WC este de maximum 75 m pe orizontală, fără a depăși 4 m pe verticală. Dacă aceste prevederi nu pot fi respectate, se amenajează un WC și la centralele termice cu capacitate mai mică de 2 MW, cu personal permanent. … 7.198.Centralele termice se prevăd cu chiuvete cu robinet dublu serviciu și cu recipient de pardoseală legat direct la canalizare. Pardoseala acestor încăperi are panta de cel puțin 5 %o spre recipient.(1)Când nivelul canalizării exterioare nu permite legarea directă sau când există pericolul de refulare a rețelei de canalizare, recipientul se racordează la canalizare prin intermediul unei pompe de mână – în cazul instalațiilor sub 2 MW, respectiv a unei pompe electrice – în cazul instalațiilor mai mari de 2MW. … 7.199.Instalațiile electrice cu care se prevăd centralele termice sunt:a)instalațiile electrice pentru iluminat general (normal) și de securitate pentru intervenții; … b)instalații electrice de forță, comandă și automatizare; … c)instalații electrice de protecție contra electrocutării … d)instalații de telecomunicații: post telefonic și teletransmisie, dispecerizare, BMS, după caz; … e)prize de joasă tensiune pentru lampă portabilă. …  …  + 
Elemente de construcții aferente echipamentului7.200.Elementele de construcții aferente cazanelor (postamente, șamotări, înzidiri) se execută conform planurilor și instrucțiunilor de montaj ale producătorului de echipamente. … 7.201.La elaborarea proiectului structurii de rezistență al centralelor termice se ține seama de sarcinile statice și dinamice ale aparatelor, utilajelor și conductelor instalației de încălzire, respectându-se prevederile reglementărilor tehnice de proiectare antiseismică a construcțiilor de locuințe, social-cultural, agrozootehnice și industriale. … 7.202.În cazul centralelor termice care se modernizează sau se transformă se are în vedere ca sarcinile date de utilaje și instalații să nu afecteze capacitatea de rezistență a elementelor de construcții. … 7.203.Stabilirea soluțiilor constructive se face în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice privind acustica în construcții și zone urbane, aplicabile, în vigoare. … 7.204.Pompele și ventilatoarele se montează pe postamente cu strat elastic sau dispozitive pentru amortizarea trepidațiilor.Stratul elastic, respectiv dispozitivul de amortizare, se protejează împotriva apei provenite din goliri, spălări ș.a. … 7.205.Coșurile și canalele de fum se realizează și execută ținând seama de prevederile art. 7.132 – 7.151 din prezenta reglementare tehnică și de prevederile cuprinse în STAS 3417, prescripții tehnice specifice ISCIR și a reglementărilor tehnice de securitate la incendiu a construcțiilor. Coșurile de fum trebuie să fie proiectate, instalate și puse în funcțiune în conformitate cu SR EN 15287. … 7.206.La proiectarea și executarea construcției coșurilor de fum independente, alipite clădirilor sau înglobate în clădiri, se respectă și prevederile reglementărilor tehnice de proiectare antiseismică a construcțiilor de locuințe, social-cultural, agrozootehnice și industriale. …  + 
Dotări ale centralelor termice7.207.Centralele termice se prevăd cu masă de lucru și panou pentru afișarea permanentă a schemelor și instrucțiunilor de exploatare, a graficelor de reglare, etc. … 7.208.Centralele termice cu o capacitate mai mare de 1 MW se prevăd, în plus, și cu o încăpere atelier dotată cu dulapuri metalice, truse de scule și banc de lucru pentru efectuarea lucrărilor de întreținere. …  + 
Măsuri de apărare împotriva incendiilor7.209.În vederea satisfacerii exigențelor de siguranță se respectă prevederile privind proiectarea, executarea și exploatarea instalațiilor de detectare, semnalizare și avertizare a incendiilor potrivit reglementărilor tehnice de securitate la incendiu a construcțiilor. … 7.210.Centralele termice se dotează cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor și se echipează cu instalații de stingere a incendiilor conform reglementărilor în vigoare. … 7.211.În centralele termice cu combustibil lichid sau gazos, în sala cazanelor, se prevăd stingătoare având performanța de stingere 21A și 113B, amplasate câte unul la fiecare 100 mp suprafață de pardoseală. … 7.212.Pentru depozitele închise cu combustibil lichid din exteriorul construcției se asigură, pentru fiecare 20 t de capacitate, minimum:a)2 stingătoare având performanța de stingere 21Ași 113B; … b)1 stingător transportabil cu performanța de stingere IIB; … c)1 ladă cu nisip de 0,5 mc; … d)1 lopată. …  … 7.213.În centralele termice cu combustibil solid, în sala cazanelor se prevăd hidranți interiori de incendiu, dacă aceasta este amplasată într-o construcție echipată cu asemenea instalații, sau stingătoare având performanța de stingere 21A și 113B, amplasate câte unul la fiecare 100 mp suprafață de pardoseală. … 7.214.Sub injectoarele cu combustibil lichid se prevăd tăvi etanșe din tablă, umplute cu nisip, pentru evitarea împrăștierii pe pardoseală a eventualelor pierderi de combustibil. …  + 
Puncte termice și module termice + 
Clasificarea punctelor termice7.215.Punctele termice urbane (de zonă, de cvartal) sau punctele termice industriale se realizează potrivit Normativului pentru proiectarea și executarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică – rețele și puncte termice, indicativ NP 058-02, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 931/2002*).*) Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 931/2002 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.(la 15-03-2023,
Punctul 7.215. din Punctul 7. a fost modificat de Punctul 123, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 7.216.(1)Punctele termice urbane se împart în:a)puncte termice ce prepară agent termic secundar pentru încălzire și apă caldă de consum; … b)puncte termice care prepară apă caldă de consum, iar pentru încălzire sunt doar puncte de predare-primire (în cazul racordării directe a instalațiilor de încălzire); … c)puncte termice care prepară numai apă caldă de consum. … (2)În funcție de modul de racordare a instalațiilor de încălzire la rețeaua de agent termic primar, punctele termice se împart în:a)puncte termice cu racordare directă; … b)puncte termice cu racordare directă cu amestec; … c)puncte termice cu racordare indirectă. … (3)În funcție de tipul consumatorilor deserviți, punctele termice se împart în:a)puncte termice urbane; … b)puncte termice industriale. … (la 15-03-2023,
Punctul 7.216. din Punctul 7. a fost modificat de Punctul 124, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 …  + 
Agenți termici. Sarcini termice. Capacitatea punctului termic7.217.Agenții termici primari utilizați sunt:a)apa fierbinte cu temperatura nominală de 150 °C; … b)apa caldă cu temperatura nominală de maximum 110°C; … c)aburul de presiune joasă (0,1 0,5 bar) sau medie presiune (0,5 6 bar) …  … 7.218.(1)În funcție de temperatura agentului termic primar, punctele termice se clasifică în:a)puncte termice alimentate cu apă fierbinte (utilizate atât pentru consumatori industriali, cât și pentru consumatori urbani); … b)puncte termice alimentate cu apă caldă (utilizate numai pentru consumatori urbani). … (2)Agentul termic pentru încălzirea consumatorilor urbani (rezidențiali) furnizat de punctele termice are temperatura maximă de 95°C.(la 15-03-2023,
Punctul 7.218. din Punctul 7. a fost modificat de Punctul 125, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 7.219.Pentru creșe și grădinițe, temperatura agentului termic pentru încălzire este de 80-85°C. Pentru sistemele de încălzire prin radiație, temperatura este mai mică de 60°C.(la 15-03-2023,
Punctul 7.219. din Punctul 7. a fost modificat de Punctul 126, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 7.220.(1)Diferența de temperatură nominală între ducere și întoarcere este de:a)40°C-60°C, pentru rețelele de apă fierbinte; … b)20°C pentru rețelele de apă caldă. … (2)Pentru rețelele de abur, temperatura/presiunea se stabilește în funcție de procesele tehnologice și termice la care sunt utilizate.(la 15-03-2023,
Punctul 7.220. din Punctul 7. a fost modificat de Punctul 127, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 …  + 
Modulele termice7.221.Modulele termice reprezintă puncte termice individuale sau centralizate compacte, utilizate în clădiri civile (locuințe individuale, scări de bloc sau blocuri, spații comerciale sau administrative) sau anexe ale clădirilor industriale. … 7.222.Modulele termice se proiectează pentru:a)încălzire; … b)prepararea apei calde de consum; … c)încălzire și prepararea apei calde de consum. …  … 7.223.Modulul termic pentru încălzire, asigură reglajul sarcinii termice, protecția la suprapresiune, contorizarea energiei termice și monitorizarea funcționării. … 7.224.Modulul termic pentru prepararea apei calde este prevăzut cu schimbătoare de căldură fără acumulare, asigură prepararea apei calde de consum la temperatura și la programul prescris, protecția la suprapresiune, contorizarea energiei termice și monitorizarea funcționării. … 7.225.Modulul termic pentru încălzire și prepararea apei calde de consum asigură reglajul sarcinii termice, protecția la suprapresiune, prepararea apei calde de consum la temperatura și la programul prescris, contorizarea energiei termice și monitorizarea funcționării. … 7.226.Modulele termice pot fi concepute și pentru utilizarea altor forme de energie primară, surse regenerabile, cum ar fi energia solară, geotermală, căldura aerului atmosferic.(la 15-03-2023,
Punctul 7.226. din Punctul 7. a fost modificat de Punctul 128, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 …  + 
Alegerea și amplasarea modulelor termice7.227.La dimensionarea echipamentelor punctelor termice se respectă prevederile reglementărilor tehnice privind criteriile de performanță pentru instalațiile de încălzire centrală. … 7.228.La dimensionarea punctului termic modular de imobil se ține seama de:a)graficul de temperatură al agentului termic primar livrat; … b)presiunea maximă și medie a agentului termic; … c)diferența minimă și maximă de presiune pe rețeaua de agent termic primar. …  … 7.229.Punctul termic de imobil se amplasează în clădirea alimentată. Stabilirea locului de amplasament se face pe baza unor criterii funcționale, constructive și economice ținând seama de posibilitățile de racordare, la rețelele exterioare de agent primar, la utilități (energie electrică, apă) și la instalațiile interioare de încălzire. … 7.230.De regulă, punctul termic se amplasează la subsolul sau la parterul clădirii, într-o încăpere separată, special destinată.(1)Încăperea în care se amplasează punctul termic trebuie să îndeplinească următoarele condiții:a)să nu prezinte pericol de incendiu … b)să fie protejată contra înghețului … c)să fie iluminată natural și/sau artificial … d)să asigure spațiul necesar pentru exploatarea normală și în siguranță a … e)echipamentelor precum și pentru montaj, întreținere și reparații … f)să permită un acces ușor și direct, din spațiile comune ale imobilului. …  … 7.231.În cazul amplasării punctului termic în vecinătatea unor încăperi sensibile la zgomot, vibrații sau exces de temperatură se iau măsuri de izolare fonică și termică pentru a nu se depăși limitele de zgomot și temperatură, admise potrivit destinației încăperilor respective. … 7.232.Punctele termice de imobil pot fi amplasate și în încăperi cu alte destinații în situația în care se îndeplinesc următoarele condiții:a)punctul termic să fie realizat în varianta constructivă monobloc … b)destinația încăperii în care se montează punctul termic să facă parte din spațiile comune ale imobilului: holuri, casa scării (sub scară), subsol tehnic etc. … c)spațiul în care se montează punctul termic să fie delimitat și separat de încăpere printr-o împrejmuire care se poate închide. …  …  + 
Surse regenerabile de energie7.233.Sursele regenerabile de energie utilizate în general în sistemele de încălzire sunt:a)energia vântului; … b)energia solară; … c)energia aerotermală; … d)energia geotermală și hidrotermală; … e)biomasa certificată; … f)gazul din deșeuri; … g)gazul din tratarea apelor uzate; … h)biocombustibilii. … (la 15-03-2023,
Punctul 7.233. din Punctul 7. a fost modificat de Punctul 129, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 7.234.Sursele regenerabile pot acoperi în totalitate sau parțial sarcina de încălzire, în funcție de capacitățile disponibile și de caracteristicile echipamentelor utilizate. … 7.235Utilizarea energiei solare pentru încălzire se poate aplica în general ca aport suplimentar pentru sursele clasice. În toate cazurile, aportul energiei solare se face cu acumularea energiei termice. … 7.236.Sistemele care utilizează energia solară sunt sisteme pasive și sisteme active. … 7.237.Sistemele solare active, cu sau fără agent termic intermediar, sunt compuse din panouri de captare, rețea de distribuție a agentului termic, rezervor de acumulare cu sau fără schimbător de căldură, echipamente de preluare a dilatărilor, dispozitive de limitare a presiunii, pompe de circulație și după caz, de reglare automată a funcționării. … 7.238.În sistemele solare active cu agent termic intermediar, circulația agentului termic se poate face prin termosifon sau prin circulație prin pompare. … 7.239.În cazul panourilor solare utilizate și în sezonul rece, se utilizează ca agent termic o soluție antigel. Utilizarea soluțiilor antigel implică dimensionarea și alegerea echipamentelor conform concentrației și tipului de antigel utilizat. … 7.240.Sursele geotermale de potențial termic scăzut (apă, sol de adâncime medie și mică) se exploatează prin intermediul pompelor de căldură. … 7.241.Pompele de căldură cu compresie mecanică utilizate în sistemele de încălzire trebuie să asigure o valoare a coeficientului COP global(raportul dintre puterea termică produsă și puterea electrică absorbită) de minim 2,5. … 7.242.Pompele de căldură se dimensionează pentru a prelua 60-80% din sarcina nominală pentru încălzire. Restul sarcinii termice este asigurat printr-o sursă suplimentară sau pot fi utilizate sisteme de pompe de căldură hibride (sistem de pompă de căldură care înglobează și o centrală termică cu combustibil gazos).(la 15-03-2023,
Punctul 7.242. din Punctul 7. a fost modificat de Punctul 130, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 7.243.Abrogat.(la 15-03-2023,
Punctul 7.243. din Punctul 7. a fost abrogat de Punctul 131, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 7.244.Abrogat.(la 15-03-2023,
Punctul 7.244. din Punctul 7. a fost abrogat de Punctul 132, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 7.245.Pompele de căldură utilizate pentru preluarea căldurii din sol, la mică și medie adâncime, utilizează conducte verticale sau orizontale. Prin conducte poate circula un agent frigorific sau lichid antigel. … 7.246.Conductele verticale sunt rezistente la coroziune, se montează în puțuri forate de medie adâncime, amplasate la distanțe minime între foraje, utilizând tehnologiile indicate de furnizor. … 7.247.Conductele sau registrele de conducte orizontale, rezistente la coroziune, se montează în tranșee, la aproximativ 1,2 m adâncime, pe 1, 2 sau 3 rânduri. Așezarea țevilor se face astfel încât între conductele de pe aceeași verticală să fie o distanță de cel puțin 0,3 m. Montarea și dimensionarea conductelor orizontale se face conform indicațiilor furnizorilor. … 7.248.Pompele de căldură cu preluarea directă a apei din forajul de adâncime sunt alimentate cu apă pompată din foraj, care, după trecerea prin schimbătorul de căldură al pompei, este introdusă într-un puț de reinjectare. Preluarea și reinjectarea apei freatice este supusă reglementărilor tehnice specifice,aplicabile, în vigoare. … 7.249.Sistemele de încălzire cu pompe de căldură se proiectează pentru a funcționa cu unități terminale cu temperaturi nominale reduse: pardoseală radiantă, plafon radiant (35/30°C), ventiloconvectoare și baterii apă-aer (45/40°C), radiatoare (50/40°C). … 7.250.În cazul utilizării surselor primare combinate (de exemplu, sistem de pompă de căldură hibrid compus dintr-o pompă de căldură și cazan), sursa de vârf se montează în serie cu pompa de căldură, pe conducta de ieșire din aceasta.(la 15-03-2023,
Punctul 7.250. din Punctul 7. a fost modificat de Punctul 133, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 …  + 
Aparate de măsură, automatizare și contorizare7.251.În funcție de schema de alcătuire și modul de exploatare, instalațiile de încălzire se echipează cu aparatură de măsură, automatizare și contorizare. …  + 
Aparate de măsură7.252.Aparatele de măsură au drept scop afișarea, înregistrarea, stocarea și transmiterea informațiilor privind parametrii caracteristici agentului termic. … 7.253.Parametrii caracteristici funcționării instalațiilor de încălzire sunt: temperatura agentului termic, debitul agentului termic, presiunea din sistem alături de temperatura și compoziția chimică a gazelor de ardere. … 7.254.Funcționarea instalațiilor de încălzire este influențată de mărimi exterioare sistemului care trebuie măsurate, cum sunt: parametrii climatici exteriori, temperatura din centrala termică, temperatura din spațiile utilizate, etc. … 7.255.Aparatele de măsură sunt specifice parametrului măsurat, astfel:a)pentru temperatură: termometre și termocuple … b)pentru debite de fluid: debitmetre … c)pentru presiune: manometre și .presostate … d)pentru analiza gazelor de ardere: analizor de gaz. …  … 7.256.Pentru măsurarea temperaturii se prevăd termometre indicatoare:a)la cazanele de apă caldă, pe conductele de ieșire; … b)la schimbătoarele de căldură:i.în cazul unui singur aparat – pe intrarea și ieșirea circuitelor primar și secundar; … ii.în cazul mai multor aparate, montate alăturat și racordate în paralel – câte un singur termometru pe circuitele principale primar și secundar și câte un termometru pe ieșirea circuitelor primar și secundar din fiecare aparat; … iii.în cazul mai multor aparate racordate în serie – câte un termometru pe circuitele primar și secundar – înainte și după fiecare aparat; …  … c)pe distribuitoarele instalațiilor de încălzire cu apă caldă sau fierbinte; … d)pe toate ramurile care intră în colectoarele instalațiilor de încălzire cu apă caldă sau fierbinte, precum și pe ieșirea generală din colectoare; … e)pe conductele care intră și care ies în și din butelia de egalizare a presiunilor; … f)la intrările și ieșirea în și din dispozitivul de amestec prin care se reglează temperatura agentului termic (robinete cu trei căi etc.); … g)pe rezervoarele de condensat; … h)pe ieșirea din reductoarele de presiune.Gradul de precizie minim al termometrelor cu citire directă va fi de ±0,5°C. …  … 7.257.Se prevede o teacă metalică pentru montarea unor termometre indicatoare în scopul reglării și controlului ocazional al instalațiilor:a)pe conductele de alimentare cu apă caldă sau fierbinte a clădirilor, la intrarea sau ieșirea acestora; … b)pe ramurile principale (ducere și întoarcere) ale rețelelor exterioare sau interioare de distribuție de apă caldă sau fierbinte; … c)la intrarea și ieșirea apei calde sau fierbinți la echipamente consumatoare mari (baterii de încălzire, aeroterme, etc.). … (1)În cazul în care, în exploatare, este necesar un control frecvent al funcționării instalațiilor respective, se montează termometre permanente, cu condiția prevederii măsurilor de protecție a acestora. … 7.258.Se recomandă prevederea unei bucle de semnalizare acustică și, eventual optică, a atingerii temperaturii maxime admisibile la cazanele de apă caldă, respectiv pe circuitul secundar al schimbătoarelor de căldură care produc apă caldă pentru încălzire sau pentru consum. … 7.259.Pentru măsurarea presiunii se prevăd manometre indicatoare:a)pe distribuitoarele și colectoarele instalațiilor de încălzire cu apă cu circulație prin pompe (în cazul când distribuitoarele sau colectoarele se află în imediata apropiere a pompelor de circulație și sunt legate direct de acestea, montarea manometrelor nu este obligatorie); … b)pe aspirație și refularea pompelor de circulație, adaos, amestec etc.; … c)pe conductele de ducere de la cazanele de apă caldă sau apă fierbinte; … d)la cazanele de abur de joasă presiune; … e)la intrarea și ieșirea în și din reductoarele și regulatoarele de presiune; … f)pe distribuitoarele de abur; … g)pe rezervoarele închise sub presiune (rezervoare închise de condensat, expandoare, vase de expansiune închise etc.). … h)înainte și după separatoarele de impurități. …  … 7.260.Clasa de precizie a manometrelor și limitele maxime de lucru vor fi conform prevederilor din SREN 837; … 7.261.În scopul verificării echilibrării hidraulice a circuitelor de conducte, a căderilor de presiune în aparate cu rezistență hidraulică mare și variabilă în timp, precum și pentru măsurarea debitului agentului termic, se prevăd, fie armături specializate pentru determinarea presiunilor, fie perechi de prize de presiune (racorduri din țeavă Dn 15 cu robinete de închidere) pentru montarea manometrelor diferențiale sau cu citire directă, astfel:a)pe racordurile punctelor termice la rețeaua de transport a căldurii; … b)pe racordurile instalațiilor interioare de încălzire la rețeaua termică; … c)pe conductele de ducere și întoarcere ale grupurilor de distribuție ale instalațiilor interioare; … d)înainte și după: schimbătoare de căldură, diafragme pentru măsurarea debitului sau pentru echilibrare hidraulică; – eventual – la baza câte unei coloane principale de la capătul fiecărei ramuri de distribuție din instalațiile interioare de încălzire; … e)pe conductele de abur la ieșirea din centrala termică. … (1)Se prevăd prize de presiune pe canalele de fum ale cazanelor. … 7.262.Se prevăd manometre cu contacte electrice sau presostate la vasele de expansiune închise pentru pornirea și oprirea pompelor de adaos.(1)La cazanele de abur se prevăd manometre cu contacte electrice în legătură cu un releu electric și o hupă pentru semnalizare acustică (completată, eventual, cu semnalizare optică), pentru semnalizarea atingerii presiunii maxime. … 7.263.Se prevăd indicatoare de nivel cu tub de sticlă la:a)cazanele de abur – în condițiile prescripțiilor tehnice specifice ISCIR; … b)rezervoarele de condensat; … c)vasele de expansiune închise; … d)rezervoarele de acumulare de pe lângă vasele de expansiune închise. … (1)La rezervoarele de condensat greu accesibile (în cuve adânci) se prevede un indicator de nivel cu plutitor care să poată fi citit dintr-un loc accesibil. … 7.264.Instalațiile de preparare a apei calde de consum se prevăd cu termoregulatoare limitatoare de temperatură, oricare ar fi agentul termic utilizat. … 7.265.Centralele termice cu capacitate începând de la 4 MW se prevăd cu câte un aparat pentru analiză chimică a gazelor de ardere și termometre pentru măsurarea temperaturii gazelor de ardere. …  + 
Automatizare7.266.Pentru asigurarea protecției utilajelor și a instalațiilor și funcționarea lor în condiții de eficiență maximă, se prevăd sisteme de automatizare. … 7.267.Principalele funcții avute de sistemele de automatizare sunt :a)de monitorizare; … b)de comandă; … c)de reglare; … d)de protecție; … e)de programare; … f)de optimizare; … g)de semnalizare; … h)de comunicare și comandă în sistem erarhic (dispecer, BMS,etc) … (1)Dotarea și echiparea cu aparatura de automatizare pentru realizarea acestor funcții este de regulă asigurată de producător conform scopului și parametrilor funcționali pentru care a fost proiectat și executat utilajul respectiv. … 7.268.Automatizarea instalațiilor din centrale și puncte termice se face potrivit reglementării tehnice de proiectare a automatizării instalațiilor din centrale și puncte termice. … 7.269.Automatizarea instalațiilor se bazează pe o schemă tehnologică care indică prin simboluri grafice echipamentele de automatizare și legăturile funcționale dintre acestea. … 7.270.În centralele termice de apă caldă sistemul de reglare automată asigură:a)reglarea procesului de ardere; … b)protecția cazanelor la supraîncălzire, la lipsa circulației apei și la scăderea temperaturii apei la intrarea în cazan sub valoarea limită admisă; … c)reglarea temperaturii agentului termic pe conducta de ducere spre instalațiile de încălzire în funcție de temperatura exterioară și de diagrama de reglaj(reglaj calitativ); … d)variația debitului de agent termic furnizat consumatorilor prin oprirea/pornirea treptată ("în cascadă") a cazanelor în funcție de solicitările consumatorilor(reglaj cantitativ); … e)prepararea apei calde de consum și furnizarea ei la temperatura prescrisă, după caz cu prioritate. …  … 7.271.Cazanele centralei termice se dotează, obligatoriu, cu elemente automate de protecție la creșterea accidentală a temperaturii (supraîncălzire).(1)Se prevăd următoarele elemente automate de protecție la creșterea temperaturii peste valorile admise:a)un limitator de temperatură de lucru (termostat de lucru); … b)un limitator de temperatură de siguranță (termostat de siguranță); … c)elementele de protecție la creșterea temperaturii, în cazul în care acestea nu sunt cuprinse în specificația tehnică a cazanelor. … (2)Instalația de automatizare pentru protecția cazanelor la creșterea accidentală a temperaturii se completează cu sisteme de avertizare sonoră și optică. … 7.272.În punctele termice se automatizează:a)reglarea temperaturii agentului termic pe conducta de ducere spre instalațiile de încălzire(agent secundar) în funcție de temperatura exterioară și de diagrama de reglaj a instalațiilor de încălzire (reglaj calitativ); … b)prepararea apei calde de consum și furnizarea ei la o temperatură prescrisă; … c)recircularea apei calde de consum din rețeaua de distribuție; … d)protecția schimbătoarelor de căldură la supraîncălzire. …  … 7.273.Automatizarea funcționării arzătoarelor cazanelor se face în conformitate cu documentele tehnice și instrucțiunile de utilizare și de prescripțiile tehnice specifice ISCIR. … 7.274.În instalațiile interioare de încălzire centrală cu apă caldă cu distribuție individuală, de apartament, se automatizează reglarea debitului și a temperaturii agentului termic în funcție de temperatura interioară a unei încăperi de referință (de regulă camera de zi). … 7.275.În instalațiile interioare de încălzire centrală cu apă caldă, se recomandă echiparea corpurilor de încălzire din încăperile de locuit cu robineți cu cap termostatic, care mențin temperatura interioară constantă prin modificarea debitului de agent termic. … 7.276.Se recomandă montarea regulatoarelor de presiune diferențială la baza coloanelor din instalațiile interioare de încălzire centrală cu apă caldă care alimentează corpuri de încălzire echipate cu robinete cu cap termostatic.Reglarea acestor echipamente se va realiza astfel încât la baza fiecărei coloane din clădire să fie același disponibil de presiune.(la 15-03-2023,
Punctul 7.276. din Punctul 7. a fost modificat de Punctul 134, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 7.277.Se recomandă ca schemele de automatizare să fie concepute astfel încât să permită dotarea etapizată cu echipamente de automatizare în funcție de prioritate, importanță și posibilități financiare. …  + 
Contorizare7.278.În scopul realizării economiei de energie și stabilirii unor relații corecte între distribuitorul și consumatorul de căldură se prevede contorizarea consumului de căldură în instalațiile de încălzire centrală. … 7.279.La centralele și punctele termice se contorizează – obligatoriu – căldura furnizată separat diferitelor categorii de consumatori de căldură: încălzire centrală, prepararea centralizată a apei calde de consum sau alte scopuri. La aceeași categorie de consumatori contorizarea se va face pe ramurile de distribuție de la sursa termică. … 7.280.La punctele termice de imobil (clădire, bloc de locuințe) se contorizează – obligatoriu – căldura primită de la sursa de căldură. Contorizarea căldurii furnizate se face la consumatori. … 7.281.Apa de adaos folosită pentru umplerea și completarea cu apă a instalațiilor din centrale termice se contorizează separat. … 7.282.Soluția de contorizare a căldurii în instalațiile interioare de încălzire centrală se stabilește corelat cu destinația spațiului încălzit, modul de gestionare al cheltuielilor și schema de distribuție folosită. Se poate contoriza consumul de căldură global pe clădire sau parțial pentru un tronson din aceasta. … 7.283.(1)Pentru clădirile de locuit, contorizarea se face pe clădire, tronson de clădire sau pe apartament, în funcție de schema de distribuție adoptată.(2)Este obligatorie contorizarea separată a consumurilor de căldură aferente spațiilor cu altă destinație decât locuirea din clădirile de locuit colective (magazine, birouri etc.).(3)În cazul clădirilor multifuncționale (cu destinații multiple) se va realiza contorizarea pentru fiecare zonă termică climatizată (încălzită/răcită).(la 15-03-2023,
Punctul 7.283. din Punctul 7. a fost modificat de Punctul 135, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 7.284.La consumatorii din alte categorii de clădiri civile se ține seama de necesitatea de contorizare parțială în funcție de destinația spațiului. … 7.285.La clădirile nou proiectate este obligatorie prevederea contorizării consumului de căldură la fiecare consumator. Contorizarea căldurii nu este obligatorie pentru centralele termice care alimentează un singur consumator. … 7.286.Se prevede spațiul necesar pentru amplasarea, montarea și exploatarea corespunzătoare a echipamentului de contorizare. De asemenea, se prevede un acces ușor la contoare. Pentru clădirile de locuit se recomandă ca la contorizarea pe apartamente, citirea să se facă din afara apartamentelor. … 7.287.Montarea și exploatarea contoarelor, condițiile de amplasare și schemele adoptate sunt detaliate în reglementările referitoare la contoare de apă rece, apă caldă, energie termică, gaze naturale. … 7.288.În cazul în care la execuție nu se poate monta echipamentul de contorizare odată cu restul instalației, se prevede spațiul necesar și se montează tronsoane demontabile, în locul cărora se montează ulterior echipamentul de contorizare. …  … 8.REȚELE DE DISTRIBUȚIE A AGENTULUI TERMIC + 
Prevederi generale8.1.Rețelele termice servesc la transportul agenților termici (apă caldă, apă fierbinte sau abur) de la sursele de producere a agentului termic și punctele termice la instalațiile interioare de încălzire.(la 15-03-2023,
Punctul 8.1. din Punctul 8. a fost modificat de Punctul 136, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 8.2.Prevederile din prezenta reglementare tehnică se aplică la:a)rețelele termice exterioare, de la sursele de producere a agentului termic și punctele termice la clădirile alimentate cu căldură; … b)rețelele termice interioare, de la centralele termice de imobil sau punctele termice de imobil (module termice) sau de la branșament la instalațiile interioare de încălzire. … (la 15-03-2023,
Punctul 8.2. din Punctul 8. a fost modificat de Punctul 137, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 8.3.Proiectarea și executarea rețelelor de distribuție a agentului termic apă caldă și apă fierbinte se face aplicând prevederile din reglementările tehnice de proiectare și executare a sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică – rețele și puncte termice. … 8.4.Rețelele termice se compun din:a)conductele propriu-zise și piesele de legătură aferente (coturi, curbe, ramificații, reducții etc.); … b)izolația termică a conductelor și mantaua de protecție; … c)elemente pentru preluarea eforturilor provenite din dilatare (compensatoare de dilatare); … d)armături de închidere, reglare, golire, dezaerisire; … e)elemente de susținere (reazeme fixe și mobile); … f)sistemul de măsură, control și localizare a avariilor, după caz; … g)elemente auxiliare de construcție (canale termice, cămine, estacade). … (la 15-03-2023,
Punctul 8.4. din Punctul 8. a fost modificat de Punctul 138, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 8.5.Conductele rețelelor termice exterioare se pot executa din oțel-carbon și/sau din alte materiale rezistente la temperatură ridicată. Conductele pot fi izolate cu vată minerală sau cu alte materiale izolatoare sau pot fi conducte preizolate cu spumă de poliuretan.(la 15-03-2023,
Punctul 8.5. din Punctul 8. a fost modificat de Punctul 139, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 8.6.Conductele rețelelor termice interioare se pot executa din oțel, cupru, oțel crom-nichel (INOX), polietilenă reticulară (PE-X), polibutilenă (PB) și/sau din alte materiale care se încadrează în cerințele pentru utilizarea preconizată și care utilizează agenți termici a căror temperatură maximă este cuprinsă în domeniul de temperaturi în care pot funcționa conductele. Conductele pot fi neizolate sau izolate.(la 15-03-2023,
Punctul 8.6. din Punctul 8. a fost modificat de Punctul 140, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 8.7.Sistemele constructive ale conductelor preizolate sunt:a)sisteme de conducte rigide alcătuind un sistem legat; … b)sisteme de conducte flexibile alcătuind un sistem flexibil. …  … 8.8.Termoizolația conductelor preizolate poate fi din poliuretan expandat, polietilenă expandată, izolație poliolefine pentru conductele din polibutilenă și/sau din alte materiale termoizolante care se încadreză în cerințele pentru utilizare. … 8.9.Îmbinarea conductelor se face conform indicațiilor din reglementările tehnice aplicabile. Pentru menținerea calității instalației și exploatare eficientă, se recomandă utilizarea fitingurilor și accesoriilor indicate de producătorul de conducte. …  + 
Rețele de distribuție exterioare + 
Configurația și traseul rețelelor8.10.Stabilirea configurației și traseului rețelei de distribuție se face pentru a se asigura transportul și repartiția energiei termice în condiții de eficiență, siguranță și economicitate, cuprinse în reglementările tehnice de proiectare și executare a sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică – rețele și puncte termice. Conductele de abur și de apă fierbinte trebuie să respecte cerințele prescripției tehnice specifice ISCIR, unde este cazul. … 8.11.Se pot adopta următoarele tipuri de scheme de distribuție:a)schema arborescentă (radială); … b)schema inelară; … c)schema inelar-radială (buclată). … (la 15-03-2023,
Punctul 8.11. din Punctul 8. a fost modificat de Punctul 141, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 8.12.Alegerea tipului de schemă de distribuție se face în funcție de amplasarea, mărimea și importanța consumatorilor, de constrângerile impuse de teren și de celelalte rețele, urmărindu-se asigurarea unei bune echilibrări hidraulice a rețelei și a unor costuri de investiție și consumuri de materiale reduse.(la 15-03-2023,
Punctul 8.12. din Punctul 8. a fost modificat de Punctul 142, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 8.13.Se recomandă folosirea schemei de distribuție arborescentă datorită costurilor de investiție reduse și a exploatării mai simple. Schema de distribuție inelară se adoptă atunci când, utilizând o distribuție radială, nu se pot obține echilibrarea și stabilitatea hidraulică necesare, oferind avantajul alimentării cu căldură și în situații de avarie a majorității consumatorilor, mai puțin a celor din zona avariată.(la 15-03-2023,
Punctul 8.13. din Punctul 8. a fost modificat de Punctul 143, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 8.14.La stabilirea configurației rețelei termice se urmărește obținerea traseului cu lungime minimă de conducte, cu număr minim de cămine de vizitare și cu cât mai puține intersecții cu alte rețele edilitare și cu arterele de circulație.(la 15-03-2023,
Punctul 8.14. din Punctul 8. a fost modificat de Punctul 144, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 8.15.Amplasarea rețelelor termice exterioare se face, de preferință, în spații verzi, urmărindu-se paralelismul cu axul arterelor de circulație și/sau limitele clădirilor și realizarea compensării naturale a dilatărilor conductelor.(la 15-03-2023,
Punctul 8.15. din Punctul 8. a fost modificat de Punctul 145, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 8.16.Amplasarea rețelei termice în zona carosabilă a drumurilor publice se face numai dacă nu există alte posibilități de amplasare (în spații verzi, etc.) și dacă se au în vedere necesitățile pozării pe același traseu și a altor rețele subterane. … 8.17.În cazul pozării de-a lungul unui drum public, traseul rețelei se fixează, de regulă, pe partea cu cele mai multe puncte de utilizare (racorduri), iar subtraversarea drumului public pentru racordarea consumatorilor amplasați pe partea cealaltă a drumului se face, de regulă, perpendicular pe axul acestuia.(la 15-03-2023,
Punctul 8.17. din Punctul 8. a fost modificat de Punctul 146, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 8.18.Ramificațiile din rețelele termice se fac, de regulă, perpendicular pe conducta principală, iar schimbările de direcție se fac în unghiuri mai mari sau egale cu 90 de grade.(la 15-03-2023,
Punctul 8.18. din Punctul 8. a fost modificat de Punctul 147, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 8.19.Rețelele termice de distribuție se pot amplasa în subsolurile clădirilor în următoarele condiții:a)să fie pozate în spații de folosință comună și ușor accesibile; … b)să fie destinate pentru alimentarea cu căldură a instalațiilor de încălzire aferente clădirii respective, nefiind permisă tranzitarea subsolurilor cu rețele termice care alimentează alte clădiri. …  …  + 
Condiții de pozare și montaj8.20.Amplasarea rețelelor termice se poate face:a)subteran, în canale termice nevizitabile, semivizitabile sau vizitabile, după caz; … b)subteran, direct în sol (în cazul conductelor preizolate termic); … c)aerian în exteriorul clădirilor, pe estacade sau în interior, susținute pe/de elementele de construcție ale clădirii. …  … 8.21.Rețelele termice exterioare se montează, de regulă, subteran.Montarea supraterană (aeriană) a rețelelor termice exterioare este admisă în următoarele situații:a)în incintele și pe platformele industriale … b)în afara ansamblurilor de clădiri civile … c)în situația unui nivel permanent ridicat al apelor freatice … d)în cazul unor condiții locale speciale …  … 8.22.Amplasarea rețelelor termice exterioare se realizează în corelare cu celelalte rețele și construcții din zonă, existente sau proiectate, ținând seama de prevederile cuprinse în SR 8591.(1)Rețelele termice amplasate în terenuri sensibile la umezire vor avea față de fundațiile clădirilor distanțele specificate în reglementările tehnice specifice de realizare a construcțiilor. … 8.23.Rețelele termice subterane se montează, de regulă, la adâncimi cuprinse între 0,6 m și 2,5 m, urmărindu-se realizarea unor soluții constructive rezistente, durabile, funcționale și economice. … 8.24.Adâncimile minime de pozare, pentru rețelele termice subterane respectă indicațiile reglementărilor privind proiectarea și executarea construcțiilor. … 8.25.În cazul unor adâncimi de pozare mai mici decât adâncimea de îngheț se adoptă măsuri pentru evitarea înghețării apei în conducte (termoizolări suplimentare, asigurarea circulației permanente a apei, golirea conductei în caz de oprire accidentală a circulației, etc.) … 8.26.La amplasarea în teren a rețelelor termice subterane montate în canale se respectă distanțele minime din reglementările privind proiectarea și executarea construcțiilor. … 8.27.La intrarea rețelelor termice în clădiri, canalul termic se prevede cu un canal vertical de ventilare naturală, alipit clădirii. Trecerea conductelor prin peretele clădirii se face, pe cât posibil la o cotă superioară celei din canal, luându-se, în mod obligatoriu, măsuri de etanșare la intrarea conductelor din canal în clădire, în vederea evitării pătrunderii în subsol a gazelor naturale infiltrate și a evitării inundării subsolului. … 8.28.Rețelele termice pot fi amplasate în canale circulabile sau semicirculabile, în care se includ și alte rețele, când pozarea în comun a mai multor rețele este mai avantajoasă din punct de vedere economic decât pozarea separată, cu condiția respectării prevederilor din reglementările de specialitate specifice rețelelor montate în canal comun. Canalele circulabile sau semicirculabile sunt adoptate în general la subtraversări ale unor artere de circulație mai importante sau de importanță deosebită. … 8.29.Dimensiunile minime ale spațiului de circulație în canale sunt cele precizate în reglementările privind proiectarea și executarea construcțiilor. … 8.30.Pozarea conductelor în canalele termice și stabilirea dimensiunilor canalelor se fac cu respectarea distanțelor minime din reglementările tehnice aplicabile (Normativ de proiectare, execuție și exploatare pentru rețele termice cu conducte preizolate, indicativ NP 029-02, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 940/2003*).*) Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 940/2003 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.(la 15-03-2023,
Punctul 8.30. din Punctul 8. a fost modificat de Punctul 148, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 8.31.Conductele preizolate termic se montează direct în sol. La pozarea în sol a conductelor preizolate și la realizarea rețelelor termice cu astfel de conducte se respectă prevederile reglementărilor tehnice aplicabile (NP 029-02).(la 15-03-2023,
Punctul 8.31. din Punctul 8. a fost modificat de Punctul 149, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 8.32.(1)Conductele preizolate care înlocuiesc rețele termice existente montate în canale termice se pot monta în canalul existent, dacă pereții acestuia nu sunt în stare degradată.(2)În cazul în care gabaritul conductelor preizolate depășește spațiul disponibil în canalul termic, o parte din conducte se montează îngropate în sol, lângă canal, după demolarea unui perete al canalului termic, de regulă, cel opus clădirii.(la 15-03-2023,
Punctul 8.32. din Punctul 8. a fost modificat de Punctul 150, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 8.33.Distanțele minime de la conductele preizolate ale rețelelor termice montate direct în sol la construcții sau alte rețele sunt indicate în reglementările tehnice aplicabile. … 8.34.La amplasarea aeriană sau subterană a rețelelor termice se respectă indicațiile din normativele de proiectare aplicabile și a furnizorilor conductelor utilizate. … 8.35.Pentru susținerea conductelor rețelelor termice se utilizează sisteme constructive specifice. …  + 
Armături de închidere, reglare, golire, dezaerisire8.36.Armăturile de închidere și reglare se prevăd:a)pe conductele de plecare și sosire ale distribuitoarelor și colectoarelor din centralele termice, punctele termice și punctele de distribuție; … b)pe conductele racordurilor termice ale clădirilor sau ale părților de clădiri cu distribuții independente; … c)pe ramificațiile de orice diametru și lungime în cazul în care în rețeaua respectivă există consumatori care impun condiții speciale de continuitate în alimentarea cu căldură. …  … 8.37.Pe conductele principale ale rețelelor termice se prevăd armături de secționare. Distanțele dintre armăturile de secționare se stabilesc în funcție de:a)configurația rețelei; … b)gruparea consumatorilor și caracterul lor; … c)necesitatea subtraversării unor obstacole; … d)natura terenului (terenuri alunecătoare, sensibile la umezire, etc.); … e)gradul de seismicitate al zonei respective; … (1)La amplasarea armăturilor de secționare se ține seama în mod deosebit de condițiile de alimentarea în caz de avarie a consumatorilor care nu admit întreruperi în alimentarea cu căldură. … 8.38.Armăturile de secționare cu diametrul peste 400 mm sunt cu acționare mecanică (electrică). … 8.39.Armăturile grele de pe conducte, de regulă peste DN 200, se montează pe suporturi proprii pentru a se evita încărcarea suplimentară a conductelor și deformarea îmbinărilor. … 8.40.În punctele cele mai joase ale rețelelor cu apă se prevăd robinete pentru golirea apei din tronsonul respectiv. În punctele înalte ale rețelelor se prevăd dispozitive de evacuare a aerului (dezaerisire).(1)Diametrele armăturilor de golire se aleg potrivit indicațiilor din tabelul 8.1 în care, pentru diferite valori ale diferenței de nivel între nivelul mediu al apei în tronsonul de conductă și robinetul de golire, sunt date debitele de golire în litri/oră; timpul de golire al apei din tronsonul considerat este de 15…30 minute.(2)În cazul în care evacuarea apei se face la o rețea de canalizare, debitul evacuat nu depășește debitul nominal al canalizării(3)Diametrele armăturilor de evacuare a aerului se aleg în funcție de diametrele conductelor, potrivit indicațiilor din tabelul .8.2.Tabelul 8.1Date privind dimensionarea robinetelor de golire

Tabelul. 8.2Alegerea armăturilor de evacuare a aerului

 …  + 
Prevederi specifice instalațiilor de abur8.41.În instalațiile de încălzire cu abur se face, de regulă, recuperarea condensatului. Se pot excepta:a)consumatorii de la care condensatul iese impurificat; … b)consumatorii cu puteri nominale mici (sub 15 KW) aflați la distanțe relativ mari (peste 50 m), care ar necesita întoarcerea pompată a condensatului. … (1)Se urmărește recuperarea, la consumatori, a căldurii din condensat. … 8.42.Întoarcerea condensatului la sursa de abur se face, pe cât posibil, prin cădere liberă sau prin presiunea remanentă a condensatului. În cazul în care aceste soluții nu sunt posibile datorită configurației terenului și a regimului de presiuni din conducta de condensat, întoarcerea se face prin pompare. … 8.43.Colectarea condensatului din instalațiile de abur de joasă presiune și întoarcerea lui la sursa de abur se face, de preferință, prin conducte înecate și rezervoare închise pentru evitarea pierderilor de căldură prin evaporarea secundară. … 8.44.Pe conductele de abur se prevăd separatoare de condensat (oale, aparate, sifoane) în punctele de evacuare (purjare) a condensatului, amplasate în funcție de modul de pozare al conductei de abur:a)în cazul alternanței de pantă și contrapantă sau ruperi de pantă, în punctele cele mai joase ale conductei; … b)la anumite distanțe atunci când panta este continuă: … c)la distanțe de maxim 300-500 m, în cazul curgerii condensatului în același sens cu aburul; … d)la distanțe de maxim 200-300 m, în cazul curgerii condensatului în contracurent cu aburul. … (1)Limitele superioare corespund cu diametrul de 400 mm; pentru diametre mai mici, distanțele maxime se reduc corespunzător. … 8.45.Separatoarele de abur montate direct pe conducta de abur cu pantă continuă se racordează la scurte tronsoane cu diametrul mărit, montate pe conducta de abur astfel încât generatoarea superioară a conductei de abur să rămână continuă. … 8.46.Atunci când conducta de abur alimentează consumatori care nu permit întreruperi în funcționare, separatoarele de condensat se prevăd cu armături de închidere în amonte și în aval și cu o conductă de ocolire pe care se montează, deasemenea, o armătură de închidere. … 8.47.În cazul amplasării mai multor conducte de abur pe același tronson se prevăd separatoare de condensat proprii pe fiecare din conductele de abur. … 8.48.În punctele cele mai joase ale conductelor de condensat se prevăd robinete de golire, diametrul acestora alegându-se potrivit indicațiilor din tabelul. 8.1. … 8.49.În punctele cele mai înalte ale conductelor de condensat înecate, se prevăd armături de evacuare a aerului, diametrele acestora alegându-se conform tabelului. 8.2. …  + 
Măsuri pentru preluarea dilatării conductelor8.50.Compensarea dilatării conductelor rețelelor termice se poate realizată prin:a)adoptarea unor trasee nerectilinii (plane sau spațiale) pentru compensarea naturală a deplasărilor; … b)amplasarea pe conductă a unor compensatoare de dilatare tip U (liră), Z, L și lenticulare; … c)alegerea corectă a tipului constructiv și a poziției de amplasare a suporturilor fixe și mobile; … d)pretensionare. …  … 8.51.Dilatările conductelor instalațiilor de încălzire centrală se preiau, pe cât posibil, natural, prin curbe rezultate din traseu (compensatoare tip L sau Z). … 8.52.Pe trasee drepte se prevăd compensatoare din țevi în forma de U sau compensatoare axiale, de regulă lenticulare.(1)Pentru conducte cu diametrul până la 600 mm inclusiv, montate în canale subterane și pentru conductele de orice diametru, montate aerian, se prevăd, de regulă, compensatoare tip U; se pot utiliza compensatoare axiale în cazul lipsei de spațiu pentru amplasarea compensatoarelor de tip U.(2)Pentru rețelele termice montate direct în sol, utilizând conducte preizolate, se folosesc compensatoare axiale, montate conform instrucțiunilor tehnice ale producătorului, sau compensatoare tip U, Z, L realizate potrivit reglementărilor tehnice specifice. … 8.53.Compensatoarele axiale se amplasează în vecinătatea suporturilor fixe, de preferință două, de o parte și de alta a acestora; ele se montează în locuri accesibile pentru intervenții. … 8.54.Compensatoarele de tip U se amplasează în axul câmpului (la jumătatea tronsonului de rețea) compensat. În cazuri excepționale, amplasarea poate fi dezaxată, însă numai în treimea mijlocie a câmpului. … 8.55.Calculul hidraulic și calculul mecanic al rețelelor termice exterioare se face conform indicațiilor din reglementările tehnice specifice. …  + 
Rețele de distribuție interioare + 
Traseele rețelelor de conducte în interiorul clădirilor8.56.Traseele conductelor instalațiilor de încălzire interioare se aleg astfel încât să asigure:a)alimentarea tuturor consumatorilor; … b)accesul la conducte, aparate și armături în timpul exploatării; … c)lungimi minime de rețea; … d)autocompensarea dilatărilor; … e)evitarea golurilor la trecerea prin elementele structurale; … f)reducerea golurilor la trecerea prin elementele de anvelopă ale clădirii; … g)respectarea prevederilor din tabelul 8.8 referitor la distanțele minime normate dintre conductele instalației de încălzire și elementele de construcție, executate din materiale combustibile; … h)respectarea principiului unor lungimi egale de conducte în vederea menținerii de pierderi de sarcină aproximativ egale între:– branșamentul clădirii și baza coloanelor; … – branșamentul la coloană și modulele termohidraulice de racord ale apartamentelor. …  … (la 15-03-2023,
Punctul 8.56. din Punctul 8. a fost modificat de Punctul 151, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 8.57.La alegerea traseelor conductelor se evită trecerea acestora prin:a)pereții și planșeele încăperilor cu pericol de explozie; … b)încăperi cu medii agresive; … c)încăperi în care se depozitează mărfuri sau obiecte de valoare, degradabile în contact cu apa; … d)încăperi care, datorită trecerii conductelor, își diminuează valoarea estetică; … e)încăperi neîncălzite. … (1)În cazul când trecerea prin aceste categorii de încăperi nu poate fi evitată, se iau măsuri de protecție corespunzătoare (piese speciale de trecere, canale sau tuburi de protecție, izolări termice, etc.)(2)În mediile agresive sau cu pericol de explozie se interzice montarea mascată a conductelor. … 8.58.În clădirile civile conductele se pot monta aparent sau mascat.În încăperile în care conductele se montează aparent neizolate, se iau măsuri pentru evitarea pericolului de arsuri prin atingere directă.(1)Pentru porțiunile în care conductele se montează mascat se recomandă prevederea unor măsuri prin care să se poată semnala eventuala lipsă de etanșeitate a conductelor și poziționarea unei avarii (de ex. uși de control pe ghene și puncte de scurgere a apei).(2)În încăperile care reclamă condiții igienice sau de confort deosebite (de ex. teatre, cinematografe mari, săli de operație etc.) pozarea mascată se poate face cu elemente ușoare, demontabile.(3)Conductele se pot monta în ghene, alcătuite conform reglementărilor privind securitatea la incendiu a construcțiilor, iar mascarea se poate face cu elemente ușoare, demontabile, fără a afecta elementele structurale ale clădirilor. … 8.59.Conductele instalațiilor interioare de încălzire cu apă se montează cu pantă, asigurând golirea și dezaerisirea centralizată sau locală a instalației, printr-un număr minim de dispozitive și armături.(1)Panta normală a conductelor instalațiilor de încălzire cu apă este de 3 %o. În cazuri obligate, se poate reduce panta la 2 %. … 8.60.Conductele de abur se montează astfel încât sensul de circulație al aburului și condensatului în conducte să fie același. Pe porțiuni de traseu în care nu este posibilă evitarea contrapantei, valoarea acesteia va fi cel puțin egală cu pierderea unitară de sarcină la debitul maxim (cel puțin 5 % ) sau se mărește diametrul conductei, luându-se măsurile corespunzătoare pentru evacuarea condensatului. … 8.61.Proiectarea, conformarea și configurarea rețelelor de conducte interioare respectă prevederile articolelor 5.28 – 5.36. … 8.62.(1)În cazul utilizării unor scheme sau sisteme la care se amplasează conductele sub pardoseală (încălzire cu distribuție orizontală de apartament, încălzire prin radiație de joasă temperatură) se recomandă:– prevederea unor măsuri prin care să se poată controla etanșeitatea instalației. Utilizarea acestor soluții este condiționată de folosirea unor materiale (conducte, fitinguri) cu fiabilitate ridicată și cu posibilități de înlocuire (de exemplu, conducte de material plastic de tip «țeavă în țeavă»). În aceste cazuri, se adoptă schemele de distribuție care necesită cele mai puține fitinguri (ramificații, coturi, mufe). Sunt indicate schemele radiale care permit alimentarea consumatorilor direct dintr-un distribuitor și întoarcerea direct în colector; … – prevederea de izolații termice la partea inferioară a planșeelor respective. … (2)Măsuri similare se recomandă și pentru instalațiile montate la plafon (de exemplu, încălzire prin radiație) relativ la controlul etanșeității conductelor. Se vor prevedea măsuri de izolare termică la partea superioară a plafoanelor.(la 15-03-2023,
Punctul 8.62. din Punctul 8. a fost modificat de Punctul 152, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 8.63.Conductele distribuției orizontale din clădirile civile se amplasează în subsolul general și în subsolul sau nivelul tehnic.(1)Pentru conductele principale sau de distribuție ale clădirilor civile fără subsol și fără pod se pot prevedea canale vizitabile.(2)În cazul folosirii schemei de distribuție superioară, conductele se pot monta în podul clădirilor, cu luarea măsurilor de termoizolarea lor. … 8.64.În clădiri industriale conductele se montează-de regulă-aparent, la înălțimi convenabile. Porțiunile de rețea pentru care condițiile locale impun amplasarea lor sub nivelul pardoselii se pozează în canale vizitabile. … 8.65.În cazul conductelor îngropate se asigură accesul la armăturile de închidere și reglaj prin capace de vizitare. … 8.66.Se evită pozarea conductelor instalațiilor de încălzire cu apă, cu funcționare intermitentă (inclusiv a celor de dezaerisire), în spații a căror temperatură poate scădea sub 0°C. Dacă evitarea nu este posibilă, se iau măsuri speciale de protecție împotriva înghețului. … 8.67.Se recomandă evitarea amplasării conductelor sau a altor componente ale instalației în zone de circulație sau locuri în care ar putea fi expuse unor eventuale acțiuni mecanice exterioare. …  + 
Măsuri pentru preluarea dilatărilor rețelelor interioare8.68.Coloanele verticale ale instalațiilor de încălzire realizate din țeavă de oțel se prevăd cu suporturi fixe la mijlocul înălțimii lor sau cu compensatoare de dilatare plasate la mijlocul coloanei și suporturi fixe la mijlocul porțiunilor de coloană separate prin compensator, conform indicațiilor din tabelul 8.3. De la aceste prevederi, pentru poziția suporturilor fixe și a compensatoarelor de dilatare, se pot face abateri de cca.1,5 m. Compensatoarele de dilatare se montează pe aceiași pereți cu corpul de încălzire, fiind, în măsura posibilului, mascate de acesta.Tabelul 8.3Compensarea dilatărilor la coloanele instalațiilor de încălzire din țevi de oțel

Notă: înălțimile coloanei corespund amplasării suporturilor fixe și a compensatoarelor de dilatare conform prevederilor art. 8.68. … 8.69Racordarea coloanelor verticale din țevi de oțel la conductele de distribuție se face prin porțiuni orizontale, având panta corespunzătoare preluării dilatării porțiunii verticale de coloană situată sub punctul fix (în cazul distribuției inferioare) sau deasupra acestuia (la distribuția superioară).(1)Lungimea minimă a acestor porțiuni orizontale se alege din tabelul. 8.4.(2)Pe porțiunile orizontale ale coloanelor nu se montează dispozitive de susținere-fixare la distanțe mai mici decât cele indicate în tabelul 8.4 măsurate de la verticala coloanelor câtre punctul de racordare a acestora la distribuție.Tabelul 8.4Lungimea minimă a porțiunilor orizontale ale coloanelor instalațiilor de încălzire din țevi de oțel

Notă: lungimile corespund unei dilatări maxime de 1,2 cm a porțiunii verticale a coloanelor, măsurate până la suportul fix. … 8.70.Lungimea conductelor de legătură curbate din țevi de oțel la corpurile de încălzire se determină în funcție de diametrul legăturii și de dilatarea porțiunii de coloană cuprinsă între punctul de racordare a legăturii la coloană și suportul fix. Distanța minimă de la coloană până la corpul încălzitor se alege din tabelul 8.5.(1)În cazul racordării corpurilor de încălzire prin legături drepte, fără curbe, distanța minimă între coloană și corpul încălzitor se alege cu 0,20 m mai mare decât valoarea corespunzătoare din tabelul 8.5.(2)Pe legăturile corpurilor de încălzire nu se prevăd brățări situate, față de coloană, la distanțe mai mici decât cele indicate în tabelul 8.5.Tabelul 8.5Distanța minimă între coloană și corpul de încălzire pentru țevi de oțel

 … 8.71.În cazul utilizării pentru rețelele de distribuție interioare a conductelor din material plastic, se respectă reglementările tehnice aplicabile și indicațiile furnizate de producător privind preluarea dilatării conductelor. … 8.72.Ori de câte ori este posibil, se adoptă trasee nerectilinii, cu coturi sau curbe la 90° sau trasee șerpuite, urmărind compensarea naturală. În cazul traseelor rectilinii impuse, preluarea dilatării conductei între două puncte fixe succesive se face cu compensatoare de dilatare în formă de U, Ω, tip spiră sau compensatoare axiale specializate.(la 15-03-2023,
Punctul 8.72. din Punctul 8. a fost modificat de Punctul 153, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 8.73.Îmbinarea între compensatoarele elastice de tip U sau similare și conducte se face prin sudură. Nu este admisă îmbinarea prin flanșe sau mufe. … 8.74.Compensatoarele elastice se montează în starea pretensionată prescrisă prin proiect (de regulă, 50 % din alungirea maximă corespunzătoare condițiilor nominale de funcționare). … 8.75.În apropierea compensatoarelor tip U, se prevăd suporturi mobile cu ghidaje laterale, amplasate de ambele părți ale compensatorului. Pe compensatoarele în formă de U nu se prevăd suporturi fixe. … 8.76.Pentru fixarea conductelor, suporturile fixe se amplasează pe conducta principală de distribuție de ducere în amonte, iar pe conducta de întoarcere în aval față de ramificații, armături de secționare sau închidere. Suporturile fixe se amplasează astfel încât, între două fixări consecutive, să existe un singur dispozitiv sau posibilitate de compensare a dilatării conductei. … 8.77.În afara cazului menționat la art. 8.68 se mai prevăd suporturi fixe în următoarele situații:a)în punctele de ramificație a rețelelor, când nu poate fi admisă deplasarea nodului; … b)în vecinătatea armăturilor de secționare sau închidere și a compensatoarelor axiale. …  …  + 
Armături pentru închidere, secționare, reglare, golire și dezaerisire8.78.Robinetele cu ventil, armăturile cu clapetă sau ventil de reținere, supapele de siguranță etc., se montează în poziții corespunzătoare funcționării normale.Armăturile grele de pe conducte se montează pe suporturi proprii, evitându-se încărcarea suplimentară a conductelor. … 8.79.Poziționarea armăturilor se face astfel încât să permită manevrarea, deplasarea părților mobile și demontarea parțială sau totală, în vederea întreținerii și reparațiilor. … 8.80.Diametrele racordurilor de golire ale diferitelor elemente sau părți de instalații se stabilesc în funcție de volumul de lichid ce trebuie evacuat, de înălțimea medie a acestui volum și de numărul de organe de golire deschise concomitent, astfel încât timpul de golire să fie de maximum 1 oră.(1)Dimensionarea dispozitivelor de golire se corelează cu debitul nominal al conductei de canalizare care colectează apele de golire.(2)Debitele de golire pentru instalațiile interioare de încălzire cu apă caldă sunt indicate, informativ, în tabelul.8.6.(3)Pentru clădirile de locuit și social-culturale volumul de apă din instalația de golit se determină pe baza indicelui volumului de apă conținut în instalație V [l/kW], specific tipului corpului de încălzire folosit.(4)Orientativ se pot folosi valorile:V = 10,8…11,2 l/kW la radiatoare din fontă, STAS 7363V = 8,6…8,9 l/kW la radiatoare din fontă, STAS 7364.Tabelul 8.6Date pentru dimensionarea robinetelor de golire

 …  + 
Contorizarea consumului de căldură în instalațiile interioare8.81.În scopul realizării economiei de energie și stabilirii unor relații corecte între distribuitorul și consumatorul de căldură se prevede contorizarea consumului de căldură în instalațiile de încălzire centrală. … 8.82.Soluția de contorizare a căldurii în instalațiile interioare de încălzire centrală se stabilește corelat cu destinația spațiului încălzit, modul de gestionare al cheltuielilor și schema de distribuție folosită. Se poate contoriza consumul de căldură global pe clădire sau parțial pentru un tronson din aceasta. … 8.83.(1)Este obligatorie contorizarea separată a consumurilor de căldură aferente spațiilor cu altă destinație decât cea de locuire din clădirile de locuit colective (magazine, birouri etc.). În cazul clădirilor multifuncționale, caracterizate de zone termice climatizate diferite, se vor prevedea contoare de căldură separat, pentru fiecare zonă termică a clădirii.(2)La consumatorii din alte categorii de clădiri civile se ține seama de necesitatea de contorizare parțială în funcție de destinația spațiului.(3)În clădirile de locuit etajate, în care, pentru instalația de încălzire centrală se folosește o schemă de distribuție cu coloane verticale, contorizarea energiei termice se poate face pe clădire, pe scară, pe apartament sau pe corpurile de încălzire.(4)Pentru clădirile de locuit cu parter și etajate, cu instalație de încălzire având distribuție individuală la nivel de apartament, este recomandată contorizarea energiei termice pe apartament. În acest caz, consumul de energie termică înregistrat trebuie să includă și căldura necesară preparării sale, dacă prepararea apei calde de consum se face local.(la 15-03-2023,
Punctul 8.83. din Punctul 8. a fost modificat de Punctul 154, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 8.84.La clădirile nou proiectate este obligatorie prevederea contorizării consumului de căldură la fiecare consumator. … 8.85.Se prevede spațiul necesar pentru amplasarea, montarea și exploatarea corespunzătoare a echipamentului de contorizare. Deasemenea, se prevede un acces ușor la contoare. Pentru clădirile de locuit se recomandă ca, la contorizarea pe apartamente, citirea să se poată face din afara apartamentelor (de ex: în casa scării, pe un coridor etc.). … 8.86.Montarea și exploatarea contoarelor, condițiile de amplasare și schemele adoptate sunt prevăzute în reglementările tehnice specifice. … 8.87.În cazul în care la execuție nu se poate monta echipamentul de contorizare odată cu restul instalației, se prevede spațiul necesar și se montează tronsoane demontabile, în locul cărora se montează ulterior echipamentul de contorizare. …  + 
Izolarea termică a conductelor8.88.Pierderile de căldură din rețelele de transport și distribuție au ca efect reducerea temperaturii cu un ecart (Delta)(Theta)(p)[K], determinată cu relația:(Delta)(Theta)(p) = q x L [K]în care L = distanța între sursele de căldură și punctul de consum, [km];q = indicele reducerii de temperatură a agentului termic datorită pierderilor de căldură, [°C/km];(1)Rețelele de distribuție a căldurii se izolează termic conform prevederilor art. I.6.4.4 8.92 pentru ca pierderile de căldură să nu depășească o valoare maximă q = 0,5 °C/km.(2)Pentru a avea la punctul de consum temperatura nominală (Theta)(n) [°C], pentru care se proiectează instalația de încălzire centrală, este necesar ca la plecarea de la sursa de căldură, la cazane, agentul termic să aibă temperatura reală (Theta)(r) [°C] stabilită cu relația:(Theta)(r) = (Theta)(n) + (q x L) [°C] … 8.89.Izolarea termică a conductelor trebuie să reducă pierderile de căldură ale agentului termic și să asigure o eficiență a izolației de minimum 80%. … 8.90.Eficiența termoizolației se calculează cu relația următoare:

în care q(0) = pierderea de căldură unitară a conductei neizolateq(iz) = pierderea de căldură unitară a conductei izolate. … 8.91.(1)Grosimea izolației termice se stabilește pe baza calculelor tehnico-economice de optimizare, în care se iau în considerare următoarele:a)pentru rețelele termice de apă cu reglaj calitativ – temperatura medie anuală a agentului termic și debitul nominal de agent termic; … b)pentru rețelele de apă cu reglaj cantitativ – temperatura agentului termic și debitul mediu anual de agent termic. … (2)Temperatura mediului ambiant se consideră:a)la pozarea aeriană (în exterior) sau în canale – temperatura medie a aerului ambiant pentru perioada de funcționare a rețelei; … b)la pozarea direct în sol, fără canal – temperatura medie a solului la adâncimea de pozare a conductelor pentru perioada de funcționare a rețelei. … (la 15-03-2023,
Punctul 8.91. din Punctul 8. a fost modificat de Punctul 155, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 8.92.La proiectarea și executarea izolațiilor termice și învelitorilor de protecție ale acestora, se respectă prevederile cuprinse în reglementările tehnice specifice … 8.93.Eficiența termoizolației conductelor preizolate se stabilește potrivit reglementărilor de proiectare, execuție și exploatare pentru rețelele termice executate cu astfel de conducte. … 8.94.Conductele montate aparent, în alte niveluri ale clădirii decât cele exclusiv tehnice, inclusiv subsoluri care au și altă destinație decât cea de subsol tehnic (de ex: cu boxe), se prevăd cu înveliș protector, stabilit în concordanță cu rolul funcțional al nivelului respectiv. … 8.95.Izolația conductelor termice montate în exterior pe suporți, stâlpi sau pe fața exterioară a pereților clădirilor se prevede cu înveliș de protecție contra intemperiilor. … 8.96.Conductele pentru rețelele termice montate direct în sol au materialele componente, inclusiv termoizolația, conform SR EN 253+A1; ele se livrează gata termoizolate. Zonele de îmbinare dintre conducte sau dintre acestea și fitinguri se termoizolează local. … 8.97.Conductele preizolate montate direct în sol sau în canale nevizitabile se dotează cu sisteme de control, depistare și localizare a avariilor compuse din conductoare electrice înglobate în termoizolația conductelor și aparate de măsură și avertizare. … 8.98.La pozarea fără canal a rețelelor termice se analizează oportunitatea prevederii unei protecții electrice a conductelor împotriva coroziunii, provocată de agresivitatea solului și a apelor freatice, precum și de curenții vagabonzi.(1)Stabilirea necesității prevederii protecției, se face potrivit indicațiilor din reglementări privind protecția contra coroziunii a construcțiilor metalice îngropate, STAS 10128, STAS 10166/1, STAS E10702/2, SR 7335/3, 5, 6, 8, 9, referitoare la protecția împotriva coroziunii a construcțiilor metalice și a conductelor subterane și supraterane. …  + 
Amenajări constructive privind conductele instalațiilor de încălzire8.99.Trecerea conductelor prin elementele de construcții (fundații, pereți, planșee) se face prin goluri anume prevăzute, comune grupului de conducte, cu respectarea prevederilor art. 8.111, 8.112 și 9.31.Dimensiunile minime ale golurilor și șanțurilor pentru trecerea, respectiv pozarea conductelor, sunt conforme indicațiilor din tabelul.8.7.Tabelul 8.7Dimensiuni minime ale străpungerilor și șanțurilor în pereți

 … 8.100.Se pot executa goluri și șanțuri de alte dimensiuni decât cele indicate în tabelul I.6.5.1 8.7 dacă ele se justifică, în funcție de poziția de montare, necesitatea și modul izolării termice a conductelor îngropate, tehnologia de prefabricare în atelier și de montare pe șantier etc. … 8.101.Distanța minimă între conductele paralele neizolate termic sau între acestea și fețele finite ale elementelor de construcție adiacente din materiale necombustibile (pereți, planșee, grinzi, stâlpi) este de 3 cm. Pentru conductele izolate termic, distanța între fețele exterioare ale izolației finite sau între acestea și suprafața finită a elementelor de construcție vecine este de cel puțin 4 cm. … 8.102.Distanțele minime între conductele neizolate termic ale instalației de încălzire și elementele de construcție combustibile – în funcție de temperatura maximă a agentului termic sunt prezentate în tabelul 8.8.Tabelul 8.8Distanțe minime [cm] între conductele instalațiilor de încălzire și elementele de construcție din materiale combustibile

 … 8.103.La montarea conductelor de încălzire se asigură distanțele minime față de conductele de gaze, respectiv barele, cablurile și conductoarele electrice, conform prevederilor "normelor/reglementărilor tehnice pentru proiectarea, executarea și exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale și instalațiilor electrice din clădiri. … 8.104.(1)La trecerile prin pereți, planșee și elemente de anvelopă, conductele aparente sau mascate (în canale, ghene etc.) se montează în tuburi de protecție sau piese speciale, care să permită mișcarea liberă a conductelor datorită dilatării, să asigure protecția mecanică a conductelor izolate, dar și etanșeitatea la aer a străpungerilor prin anvelopa clădirii. În funcție de rolul de protecție la foc al elementelor de construcții se alege ansamblul trecerii prin pereți (construcții și instalații), ținând seama, obligatoriu, de reglementările tehnice privind securitatea la incendiu.(2)Pentru traversarea elementelor structurale se va ține seama și de prevederile de protecție la zgomot, în vederea evitării creării de punți acustice.(la 15-03-2023,
Punctul 8.104. din Punctul 8. a fost modificat de Punctul 156, Articolul I din ORDINUL nr. 170 din 1 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 13 februarie 2023
)
 … 8.105.Racordarea canalelor termice exterioare la subsolul tehnic, respectiv la canalele din interiorul clădirii, se realizează astfel încât să permită preluarea tasărilor fără a se periclita buna funcționare a instalațiilor, ținând seama și de prevederile art. 8.112.(1)În cazul existenței în zonă a unei rețele de distribuție a gazelor naturale, la pătrunderea rețelei exterioare în subsol și la trecerea instalației interioare de încălzire centrală prin planșeele aflate sub nivelul terenului, se iau măsurile prevăzute la art. 8.118. … 8.106.Pentru întreținerea și manevrarea diferitelor armături și aparate ale conductelor pozate în canale necirculabile se amenajează cămine de vizitare, cu guri și scări de acces.(1)Dimensiunile gurilor de acces se stabilesc în raport cu mărimea armăturilor, dar nu mai mici de 0,70 m diametru.(2)Canalele circulabile se prevăd cu posibilități de acces în canal pentru intervenții în caz de avarie, marcate cu indicatoare. Se recomandă dotarea cu mijloace de semnalizare și comunicare a avariilor. … 8.107.Accesul la subsolurile și etajele tehnice destinate montării elementelor instalațiilor de încălzire din interiorul clădirilor se asigură prin scări și uși cu gabarit corespunzător necesităților controlului și întreținerii instalațiilor. … 8.108.Se asigură la subsol spațiul necesar accesului și manevrelor – în timpul exploatării – la organele de închidere și reglare, precum și cel necesar accesului la contoarele care măsoară consumul de căldură. … 8.109.Pentru ventilarea subsolurilor și a etajelor tehnice se prevăd ferestre, canale de ventilare sau orificii de ventilare, cu posibilitatea de reglare și închidere.(1)Pardoseala subsolului și etajului tehnic se execută cu pantă spre punctele de colectare a scurgerilor accidentale de apă. …  + 
Măsuri de protecție globală – construcții și instalații8.110.Trecerea conductelor prin elemente de construcții (pereți și planșee) care au rol de protecție la foc, antifoc sau rezistente la explozie, precum și utilizarea canalelor și ghenelor în care se montează conductele se face conform reglementărilor de securitate la incendiu. … 8.111.Trecerea conductelor prin elemente de construcții (pereți și planșee) care au rol de protecție la foc, rezistente la foc sau rezistente la explozie, precum și utilizarea canalelor și ghenelor în care se montează conductele se realizează conform reglementărilor tehnice privind securitatea la incendiu. … 8.112.Prin încăperile de categorie A și B de pericol de incendiu, precum și prin cele de categoria C cu praf combustibil, nu este permisă trecerea cu conducte de încălzire care alimentează încălzirea altor încăperi, decât cele ale încăperii respective.(1)Agenții termici și parametrii acestora se aleg conform prevederilor art. 5.17, iar traseele conductelor se stabilesc în raport cu temperatura de aprindere a substanțelor din încăperi, astfel încât să nu provoace explozia, aprinderea, detonarea, mocnirea sau apariția produselor toxice. … 8.113.Este interzisă pozarea conductelor pentru lichide combustibile sau de abur cu presiunea mai mare de 1 bar în casa scărilor, pe căile de evacuare în caz de incendiu și în stațiile pompelor de incendiu.(1)Conductele de abur cu presiunea mai mare de 1 bar pozate în exteriorul clădirilor, pe pereții acestora, se montează la o distanță de cel puțin 5 m, măsurată în planul peretelui, de limitele ușilor de evacuare sau de axul scărilor de evacuare în caz de incendiu. Prin încăperile în care există pericol de explozie volumetrică ori risc foarte mare sau mare de incendiu, cu praf combustibil, nu este permisă trecerea cu conducte de încălzire care alimentează încălzirea altor încăperi, decât cele ale încăperii respective. … 8.114.Se interzice trecerea conductelor de încălzire (inclusiv a celor de dezaerisire) prin:a)canale care vehiculează praf, vapori sau gaze de ardere; … b)canale și ghene în care se pot acumula substanțe care prezintă pericol de incendiu sau explozie; … c)încăperi de depozitare a substanțelor generatoare de reacții periculoase în contact cu apa; … d)încăperi speciale pentru echipament electric (tablouri de distribuție, baterii de condensatoare sau acumulatoare, transformatoare, redresoare, motoare de ascensoare); fac excepție conductele instalațiilor de încălzire ale încăperilor respective; … e)casa ascensoarelor; … f)coșuri și canale de fum (cu excepția instalațiilor pentru recuperarea căldurii gazelor de ardere); … g)prin elemente rezistente la foc de minimum EW 15. …  … 8.115.Ansamblului instalației de încălzire trebuie să i se asigure stabilitatea și rezistența mecanică necesară preluării eforturilor portante și celor date de dilatarea instalației, precum și de acțiuni seismice.(1)Elementele de rezistență ale construcției trebuie să aibă capacitatea preluării acestor eforturi. În situația în care elementele de rezistență sunt existente se are în vedere, la alegerea traseului instalației, ca eforturile transmise prin instalația de încălzire să nu afecteze capacitatea de rezistență a elementelor de construcții.(2)Pentru susținerea elementelor de instalație (în special a conductelor) se recomandă folosirea detaliilor tip de instalații. … 8.116.Șlițurile orizontale și verticale, precum și golurile pentru montarea sau trecerea conductelor se prevăd în proiectul structurii de rezistență.(1)Se interzice executarea în elementele structurii de rezistență a șlițurilor orizontale și verticale, precum și a golurilor, dacă acestea nu au fost prevăzute în proiectul structurii de rezistență. … 8.117.În localitățile cu distribuție de gaze naturale, pentru conductele de încălzire montate direct în sol sau în canale de protecție, se iau măsuri de etanșare a acestora la intrarea sau ieșirea din subsolul clădirilor, pentru a se împiedica pătrunderea în clădiri a gazelor naturale infiltrate în solul înconjurător.(1)Deasemenea, în aceste situații se etanșează toate trecerile instalației de încălzire prin planșeul de sub parter, precum și eventualele planșee intermediare, aflate sub cota solului, pentru evitarea pătrunderii gazelor în interiorul clădirilor.(2)Pentru soluțiile de etanșare se recomandă utilizarea detaliilor specifice de instalații.(3)La intrarea sau ieșirea din clădire a conductelor de încălzire montate direct în sol sau în canale de protecție, dacă între acestea și conducta de gaze este o distanță mai mică de 5 m, se prevăd răsuflători, pe traseul conductelor de încălzire, astfel cum se prevede în normele tehnice de proiectare, execuție și exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale. …  + 
Dimensionarea și echilibrarea hidraulică a rețelelor termice Conducte de apă caldă și fierbinte8.118.Dimensionarea și echilibrarea hidraulică a rețelelor termice exterioare se face potrivit reglementării tehnice de exploatare a sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică – rețele și puncte termice. … 8.119.Dimensionarea și echilibrarea hidraulică a rețelelor termice preizolate se face potrivit reglementării tehnice de proiectare,execuție și exploatare pentru rețele termice cu conducte preizolate. … 8.120.Circuitele consumatorilor instalațiilor de încălzire se echilibrează hidraulic, urmărindu- se realizarea unor rezistențe hidraulice diferite cu cel mult 10 % în instalațiile interioare și cel mult 5 % în rețelele exterioare.(1)Echilibrarea hidraulică a circuitelor instalațiilor de încălzire se realizează prin măsurile indicate la art. 5.38 și 5.39. … 8.121.Dimensionarea conductelor instalațiilor interioare se face, după caz:a)pe baza unei presiuni disponibile date, caz în care se urmărește consumarea presiunii disponibile prin pierderi de sarcină hidraulice, cu condiția echilibrării hidraulice, prin trasee economice și cu utilizarea unui număr minim de organe de reglare; … b)pe baza unor viteze de circulație a apei, economice, diferențiate în funcție de diametre, indicate în tabelul 8.9, în cazul în care nu se cunoaște presiunea disponibilă. … c)pe baza unei căderi de presiune rezultată dintr-un calcul de optimizare. …  … 8.122.Pentru rețelele de conducte la care reglajul furnizării căldurii este de tip cantitativ sau mixt se pot adopta, la condiții nominale, viteze de circulație a apei mai mari decât cele indicate în tabel.Tabel 8.9Viteze indicate pentru circulația apei în conducte de oțel [m/s]

 … 8.123.Viteza maximă a apei, în limitele presiunii disponibile din rețeaua termică, nu va depăși:a)1,5 m/s – în instalații interioare din clădiri cu cerințe speciale de protecție la zgomot (spitale, sanatorii, săli de lectură etc.). … b)2,0 m/s – pentru clădiri de locuit și social-culturale; … c)3,0 m/s – pentru hale industriale; … d)4,0 m/s – pentru rețele termice de apă caldă și apă fierbinte (racorduri și rețele de distribuție). …  … 8.124.În instalațiile cu regim hidraulic variabil în timp, dimensionarea conductelor se face astfel încât să se asigure stabilitatea hidraulică a instalației. În acest caz, la baza coloanelor și la branșamentul instalației de încălzire se montează robinete cu presiune diferențială. … 8.125.Pentru instalațiile de încălzire cu apă caldă cu circulație forțată, cu distribuție inferioară, în calculul de dimensionare al coloanelor verticale se urmărește ca ecartul de presiune disponibil(ducere – întoarcere) la baza coloanelor să fie de cel puțin trei ori mai mare decât presiunea datorată gravitației, considerată cu valoarea corespunzătoare temperaturii exterioare medii a perioadei de încălzire și cu înalțimea corespunzătoare consumatorului cel mai sus plasat. … 8.126.În cazul instalațiilor de încălzire cu apă caldă, cu circulație forțată, cu distribuție superioară, dimensionarea coloanelor se face pe baza presiunii disponibile rezultate din diferența dintre presiunea pompei și presiunea gravitațională. … 8.127.În cazul branșării unei instalații de încălzire cu apă la o instalație existentă, dimensionarea se face în funcție de presiunea disponibilă în punctele de racord pe ducere și întoarcere. …  + 
Conducte de abur și condensat8.128.Dimensionarea conductelor de abur se face pe baza vitezelor maxime indicate în tabelul 8.10.a)Dimensionarea conductelor de condensat cu circulație naturală (cădere liberă) se face conform tabelului 8.11, pentru condensat de joasă presiune sau tabelului 8.12, pentru condensat de medie presiune. … b)Conductele de condensat cu circulație forțată se dimensionează în mod similar cu conductele de apă caldă sau fierbinte cu circulație forțată. … Tabelul 8.10Viteze maxime pentru calculul conductelor instalațiilor de încălzire cu abur [m/s]

Tabelul 8.11Dimensionarea conductelor de condensat de joasă presiune cu circulație naturală (cădere liberă)

Tabelul 8.12Dimensionarea conductelor de condensat de medie presiune cu circulație naturală (cădere liberă)