REGLEMENTARE TEHNICĂ din 11 ianuarie 2023

Notă …

Aprobată prin ORDINUL nr. 28 din 11 ianuarie 2023, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 48 din 17 ianuarie 2023. + 
CUPRINSINTRODUCERE1.DOMENIU DE APLICARE … 2.OBIECT … 3.DOCUMENTE DE REFERINȚĂ … 4.TERMENI, DEFINIȚII, NOTAȚII … 5.MANAGEMENTUL EXECUȚIEI5.1.Ipoteze … 5.2.Documentație5.2.1.Specificație de execuție … 5.2.2.Plan de calitate … 5.2.3.Documentație de execuție … 5.2.4.Documentație suplimentară …  … 5.3.Managementul calității5.3.1.Clase de execuție … 5.3.2.Controlul materialelor și produselor … 5.3.3.Controlul execuției …  … 5.4.Acțiune în caz de neconformitate …  … 6.SUSȚINERI ȘI COFRAJE6.1.Cerințe de bază … 6.2.Materiale … 6.3.Proiectarea și instalarea susținerilor … 6.4.Proiectarea și instalarea cofrajelor … 6.5.Cofraje speciale … 6.6.Inserții provizorii și piese înglobate în beton … 6.7.Demontarea cofrajelor și susținerilor …  … 7.ARMĂTURI PENTRU BETON ARMAT7.1.Generalități … 7.2.Materiale … 7.3.Fasonare, tăiere, transport și depozitarea armăturilor … 7.4.Sudare … 7.5.Îmbinări …  … 8.PRECOMPRIMAREA8.1.Generalități … 8.2.Materiale pentru precomprimare8.2.1.Sisteme de precomprimare prin post întindere … 8.2.2.Teci … 8.2.3.Armături pentru precomprimare … 8.2.4.Elemente și accesorii pentru ancorare … 8.2.5.Suporturi pentru cabluri … 8.2.6.Pastă de injecție pe bază de ciment … 8.2.7.Unsoare, ceară și alte produse …  … 8.3.Transport și depozitare … 8.4.Instalare cabluri … 8.5.Pretensionarea8.5.1.Generalități … 8.5.2.Armături pentru pretensionare … 8.5.3.Cabluri pentru post-tensionare aderențe … 8.5.4.Cabluri interioare și exterioare neaderente …  … 8.6.Măsuri de protecție (injectare pastă, unsoare sau ceară) …  … 9.OPERAȚII DE BETONARE9.1.1.Specificație pentru beton … 9.2.Operațiuni preliminare … 9.3.Livrare, recepție și transportul la șantier al betonului proaspăt … 9.4.Turnare și compactare9.4.1.Generalități … 9.4.2.Beton cu agregate ușoare … 9.4.3.Beton autocompactant … 9.4.4.Beton aplicat prin pulverizare … 9.4.5.Cofraje glisante … 9.4.6.Betonare sub apă … 9.4.7.Betoane masive …  … 9.5.Tratare și protecție … 9.6.Operații post betonare … 9.7.Betonarea structurilor mixte … 9.8.Aspectul suprafeței …  … 10.EXECUȚIA STRUCTURILOR CU ELEMENTE PREFABRICATE DE BETON10.1.Generalități … 10.2.Elemente prefabricate executate în fabrică … 10.3.Elemente prefabricate executate pe șantier … 10.4.Manipulare și depozitare … 10.5.Poziționare și montare … 10.6.Realizarea asamblării și operații de completare …  … 11.TOLERANȚE GEOMETRICE11.1.Generalități … 11.2.Sistem de referință … 11.3.Fundații … 11.4.Stâlpi și pereți … 11.5.Grinzi și planșee … 11.6.Secțiuni … 11.7.Rectilinitatea suprafețelor și muchiilor … 11.8.Toleranțe pentru goluri și inserții …  … 12.CONTROLUL CALITĂȚII ȘI RECEPȚIA LUCRĂRILOR12.1.Prevederi generale … 12.2.Clase de verificare … 12.3.Verificarea elementelor de intrare în procesul de realizare a lucrărilor … 12.4.Verificarea proceselor de executare a lucrărilor12.4.1.Prevederi generale … 12.4.2.Acțiuni în cazul unor neconformități …  … 12.5.Recepția lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimat …  … ANEXA AI_(NORMATIVĂ)_CERINȚE ȘI CRITERII DE PERFORMANȚĂ PRIVIND EXECUTAREA LUCRĂRILOR DIN BETON, BETON ARMAT ȘI BETON PRECOMPRIMATB.Montarea armăturii pretensionate … ANEXA AII (INFORMATIVĂ) RECOMANDĂRI PENTRU DOCUMENTAȚIEAII.5.2.1.Specificație de execuție … AII.5.2.3.Documentația cu înregistrările din execuție … ANEXA AIII_(NORMATIVĂ)_PREVEDERI CONȚINUTE ÎN DOCUMENTAȚIA PENTRU TEHNOLOGIA DE EXECUȚIE A LUCRĂRILOR DIN BETON, BETON ARMAT ȘI BETON PRECOMPRIMATANEXA B (INFORMATIVĂ) RECOMANDĂRI PRIVIND MANAGEMENTUL CALITĂȚIIB.5.3.1.Clase de execuție … B.5.3.2.Controlul materialelor și produselor … B.5.3.3.Controlul execuției … ANEXA C (NORMATIVĂ) PREVEDERI PENTRU SUSȚINERI ȘI COFRAJECI.Trasarea de detaliu pentru cofrajeCI.1.Prevederi comuneCI.4.Condiții prealabile și condiții necesare în timpul efectuării trasării … CI.6.Recepția lucrărilor de trasare de detaliu pentru cofraje și pentru montarea elementelor prefabricate …  …  … CII.6.1.Cerințe generale … CII.6.3.Proiectarea și instalarea susținerilor … CII.6.4.Proiectarea și instalarea cofrajelor … CII.6.5.Cofraje speciale … CII.6.6.Inserții montate în cofraj și componente integrate … CII.6.7.Îndepărtarea susținerilor și cofrajelor … CIII.Detalii aplicareCIII.1.Prevederi generale … CIII.2.Montarea cofrajelor … CIII.3.Abateri admisibile la montarea cofrajelor … CIII.4.Verificarea și recepția cofrajelor și susținerilor acestora … CIII.5.Spații de turnare realizate în terenCIII.5.1.Prevederi generale …  … CIII.6.Condiții prealabile și condiții necesare în timpul executării lucrărilor de cofraje și susținerilor acestora …  … ANEXA D (NORMATIVĂ) PREVEDERI PENTRU ARMĂTURĂ ȘI PIESE ÎNGLOBATEDI.Cerințe generaleDI.7.2.Materiale … DI.7.3.Fasonarea, tăierea, transportul și depozitarea armăturii …  … DII.Detalii aplicareDII.1.Produse pentru armătura nepretensionată … DII.2.Fasonarea armăturii … DII.3.Montarea armăturii … DII.4.Înnădirea barelor de armătură … DII.5.Verificarea și recepția armăturii montate … DII.6.Condiții prealabile și condiții necesare pentru fasonarea și montarea armăturii … DII.7.Piese înglobate în beton …  … ANEXA E (NORMATIVĂ) PREVEDERI PENTRU PRECOMPRIMAREEI.8.3.Transport și depozitare … EI.8.4.Fabricarea cablurilorEI.8.4.1.Cabluri pentru post-tensionare …  … EI.8.5.TensionareEI.8.5.1.Generalități … EI.8.5.2.Cabluri pretensionate … EI.8.5.3.Cabluri post-tensionate … EI.8.5.4.Cabluri interioare și exterioare fără aderență …  … EI.8.6.Măsuri de protecțieEI.8.6.1.Generalități …  … EII.Detalii aplicareEIIA.Armătură pretensionatăEII A.1.Prevederi generale … EII A.2.Produse pentru pretensionare … EII A.3.Armătura pretensionată postîntinsă … EII A.4.Manipularea, transportul și depozitarea produselor pentru armătura pretensionată … EII A.5.Confecționarea armăturii pretensionate postîntinse … EII A.6.Realizarea canalelor pentru armături pretensionate postîntinse … EIIA.7.Montarea armăturii pretensionate postîntinse … EIIA.8.Ancoraje pentru armătura pretensionată … EIIA.9.Verificarea și recepția armăturii pretensionate … EIIA.10.Condiții prealabile și condiții necesare pentru confecționarea și montarea armăturii pretensionate …  … EIIB.PrecomprimareaEIIB.1.Prevederi generale … EIIB.2.Efectuarea pretensionării … EIIB.3.Efectuarea lucrărilor de protecție a armăturii pretensionate … EIIB.4.Verificarea și recepția lucrărilor de precomprimare …  …  … ANEXA F (NORMATIVĂ) PREVEDERI PENTRU BETONAREFI.9.1.Specificația betonului … FI.9.2.Operații efectuate înainte de punerea în operă a betonului … FI.9.3.Livrare, recepție și transportul la șantier al betonului proaspăt … FI.9.4.1.Punerea în operă și compactarea betonului normal prin vibrare … FI.9.4.3.Punerea în operă și compactarea betonului autocompactant … FI.9.5.Tratare și protecție … FI.9.8.Finisarea suprafețelor … FII.Detalii aplicareFII.1.Prevederi generale … FII.2.Livrarea, transportul la șantier și recepția betonului proaspăt … FII.3.Turnarea și compactarea betonuluiFII.3.8.1.Generalități … FII.3.8.2.Betoane cu agregate ușoare … FII.3.8.3.Betoane autocompactante … FII.3.8.5.Betoane aplicate prin pulverizare (torcretare) … FII.3.8.6.Betoane turnate în cofraje glisante … FII.3.8.7.Betoane turnate sub apă …  … FII.4.Tratarea și protecția betonului după turnare … FII.5.Rosturi de lucru la turnarea betonului … FII.6.Condiții prealabile și condiții necesare la punerea în operă a betonului … FII.7.Decofrarea … FII.8.Recepția lucrărilor de punere în operă a betonului …  … ANEXA G (NORMATIVĂ) PREVEDERI PENTRU MONTAREA ELEMENTELOR PREFABRICATEGI.Trasarea pentru montarea elementelor prefabricateGI.9.Condiții prealabile și condiții necesare în timpul efectuării trasării … GI.10.Recepția lucrărilor de trasare de detaliu pentru cofraje și pentru montarea elementelor prefabricate …  … GII.Prevederi generale … GIII.Realizarea montărilor și îmbinărilor … GIV.Executarea rosturilor la elemente sau construcții din bolțari sau panouri prefabricate asamblate prin precomprimare … GV.Verificarea și recepția lucrărilor de montare a elementelor prefabricate … GVI.Condiții prealabile și condiții necesare pentru efectuarea lucrărilor de montare a elementelor prefabricate … ANEXA H (NORMATIVĂ) CLASE DE TOLERANȚE PENTRU LUCRĂRI DE CONSTRUCȚIIANEXA I (NORMATIVĂ) ABATERI ADMISIBILE PENTRU CLĂDIRIANEXA J (NORMATIVĂ) VERIFICĂRI PRIVIND BETONUL ȘI PUNEREA ÎN OPERĂ A ACESTUIAANEXA K (INFORMATIVĂ) VERIFICAREA IMPERMEABILITĂȚII LA APĂ A BETOANELORANEXA L (INFORMATIVĂ) CONȚINUTUL CADRU AL COMENZII PENTRU BETON + 
Introducere(1)Prezentul normativ, elaborat pe baza standardului SR EN 13670, se aplică execuției structurilor de beton în scopul asigurării nivelului dorit de siguranță și de utilizare pe toată durata de viață, așa cum se indică cel puțin în SR EN 1990, Eurocod 0 – Bazele proiectării structurilor, preluat prin reglementarea tehnică CR 0-2012, Cod de proiectare, Bazele proiectării construcțiilor, SR EN 1992, Eurocod 2 – Proiectarea structurilor de beton și SR EN 1994, Eurocod 4 – Proiectarea structurilor compozite de oțel și beton, cu respectarea caracteristicilor determinate la nivel național, în anexele naționale aplicabile pe teritoriul României. În cazul în care s-au efectuat completări/adaptări ale unor părți ale standardului SR EN 13670, pentru facilitarea urmăririi și înțelegerii paragrafelor, s-a preluat integral textul.(2)Prezentul normativ are trei funcții:a)să transmită cerințele stabilite în faza de proiectare către constructor, fiind o legătură între proiectare și execuție; … b)să indice un ansamblu de cerințe tehnice standardizate și criterii de performanță pentru execuția unei structuri de beton (a se vedea anexa AI); … c)să furnizeze o listă de verificare care să cuprindă toate informațiile tehnice necesare pentru execuția lucrării (a se vedea Anexa AIII). … (3)În scopul atingerii celor trei obiective, prevederile prezentului normativ au la bază următoarele cerințe minime, conform reglementărilor legale:a)existența proiectului construcției elaborat și verificat; … b)executarea lucrărilor de construcții se realizează:(i)cu personal având calificarea necesară și, după caz, autorizat sau atestat; … (ii)cu produse care sunt conforme cu prevederile din proiect, reglementările tehnice aplicabile și prevederile legislative; … (iii)în conformitate cu proiectul și cu cerințele și criteriile de performanță prevăzute în prezentul normativ și, după caz, în alte reglementări tehnice aplicabile; … (iv)prin aplicarea, diferențiată în funcție de categoria de importanță a construcției, a unui management al calității în organizarea și executarea lucrărilor; …  … c)mașinile, utilajele și echipamentele sunt conforme și utilizate în conformitate cu prevederile legale aplicabile; … d)cunoașterea și punerea în aplicare, la executarea lucrărilor, a prevederilor legale privind igiena, securitatea și sănătatea în muncă, precum și a celor privind prevenirea și stingerea incendiilor. … (4)Sistemul de standarde și agremente tehnice referitoare la structurile de beton este prezentat în Figura 1.
Figura 1. Sistemul de reglementări, standarde
și agremente tehnice ce stau la baza proiectării, execuției și
alegerii materialelor pentru structurile de beton (numai module principale)1.Domeniu de aplicare(1)Prezenta reglementare tehnică reprezintă partea a 2-a a documentului "Normativ pentru producerea betonului și executarea lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimat" și are ca obiect "Executarea lucrărilor din beton" (indicativ NE 012/2).(2)Prevederile prezentului normativ se referă la executarea lucrărilor de construcții din beton, beton armat și beton precomprimat realizate cu beton produs în conformitate cu prevederile reglementării tehnice "Normativ pentru producerea betonului și executarea lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimat – Partea 1: Producerea betonului" (indicativ NE 012/1).(3)Prezentul normativ stabilește condiții comune pentru execuția structurilor de beton și se aplică atât lucrărilor pe șantier, cât și construcțiilor care au în componență elemente prefabricate de beton.(4)Prezentul normativ enumeră specificațiile de execuție în scopul stabilirii tuturor cerințelor specifice corespunzătoare unei structuri particulare.(5)Acest normativ este aplicabil atât structurilor de beton provizorii, cât și definitive.(6)Pentru lucrările de construcții cu caracter specific se aplică și prevederile reglementărilor tehnice din domeniul respectiv, precum și prevederile caietelor de sarcini întocmite de proiectant, după caz. Prin lucrări de construcții cu caracter specific se înțeleg construcții inginerești (drumuri, piste pentru aeroporturi, poduri, tunele, canale, amenajări portuare, rezervoare și silozuri etc.).(7)Se iau în considerare cerințe suplimentare și diferite și, dacă este necesar, se indică în specificația de execuție, pentru:a)construcții executate cu produse, procedee sau echipamente cu caracter de noutate, pentru care există documente tehnice în conformitate cu reglementările legale în vigoare; … b)lucrări la care se utilizează betoane speciale: betoane foarte grele, betoane ușoare, betoane pe baza de rășini sintetice, betoane refractare, betoane cu armare dispersă, betoane autocompactante; … c)lucrări la care se utilizează procedee tehnologice speciale: torcretare, vacuumare etc. … (8)Prevederile prezentului normativ se adresează autorităților, investitorilor (persoane fizice sau juridice), proiectanților, executanților de lucrări, diriginților de șantier, responsabililor tehnici cu execuția, precum și organismelor de verificare și control (verificarea și/sau expertizarea proiectelor, verificarea, controlul și/sau expertizarea lucrărilor).(9)Prezentul normativ nu se aplică produselor din beton utilizate ca echipamente sau ca elemente auxiliare.(10)Prezentul normativ nu tratează specificațiile, producția și conformitatea betonului.(11)Prezentul normativ nu se aplică execuției elementelor de beton prefabricate, realizate conform standardelor de produs, executate în ateliere sau unități specializate.(12)Prezentul normativ nu acoperă aspectele de igienă și de securitate pe șantier, nici măsurile de securitate asigurate de o terță parte.(13)Prezentul normativ nu acoperă aspectele contractuale sau responsabilitățile pentru acțiunile identificate. … 2.Obiect(1)Prevederile prezentului normativ au ca obiect următoarele categorii de lucrări de construcții:a)trasarea de detaliu pentru cofraje și trasarea pentru montarea elementelor prefabricate; … b)realizarea cofrajelor și a susținerilor acestora; … c)fasonarea și montarea armăturilor, inclusiv a celor pretensionate; … d)montarea pieselor înglobate în beton; … e)punerea în operă a betonului:(i)comanda pentru beton, conform Anexei L; … (ii)transportul betonului; … (iii)turnarea și compactarea betonului; … (iv)tratarea și protecția betonului după turnare. …  … f)decofrarea; … g)precomprimarea și protecția armăturilor pretensionate; … h)montarea elementelor prefabricate:(i)așezarea la poziție; … (ii)realizarea îmbinărilor (prin monolitizare, cu șuruburi, prin precomprimare etc.). …  … (2)Normativul conține, de asemenea, prevederi privind controlul calității lucrărilor de construcții și recepția acestora.(3)Cerințele și criteriile de performanță privind executarea lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimat sunt prezentate în Anexa AI. … 3.Documente de referință(1)Documentele de referință minim aplicabile cu caracter legislativ sunt prezentate în continuare:● Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare;● Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare;● Hotărârea Guvernului nr. 668/2017 privind stabilirea condițiilor pentru comercializarea produselor pentru construcții;● Hotărârea Guvernului României nr. 273/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind recepția construcțiilor, cu modificările și completările ulterioare;● Hotărârea Guvernului nr. 750/2017 pentru modificarea anexei nr. 5 – Regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse, procedee și echipamente noi în construcții – la Hotărârea Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții.● Hotărârea Guvernului nr. 808/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea laboratoarelor de analize și încercări în activitatea de construcții.(2)Documentele prezentate în continuare sunt indispensabile pentru aplicarea acestui normativ. Pentru referințele datate, se aplică numai ediția citată. Pentru referințele nedatate, se aplică ultima ediție a documentului la care se face referire (inclusiv erate și amendamente), cu excepția standardelor armonizate, caz în care trebuie aplicată ediția citată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE).(3)Acest normativ conține trimiteri la referințe datate sau nedatate, prevederi din alte publicații. Aceste referințe sunt citate în locul corespunzător din text și publicațiile sunt enumerate mai jos.(4)Standardele naționale de referință sunt prezentate în continuare.

(5)Se utilizează cele mai recente ediții ale standardelor române de referință, împreună cu, după caz, anexele naționale, amendamentele și eratele publicate de către organismul național de standardizare.(6)Reglementările tehnice de referință sunt prezentate în continuare.

(7)Lista reglementărilor tehnice de referință dată în această reglementare tehnică se consultă împreună cu lista documentelor normative aflate în vigoare publicată de către autoritățile de reglementare de resort.

 … 4.Termeni, definiții, notații(1)Sensul în care sunt utilizați termenii generali în prezentul normativ este următorul:Proiect: documentație tehnică pe baza căreia se execută lucrările și care cuprinde:a)piese scrise și desenate privind ansamblul și detaliile necesare executării lucrărilor; … b)dispoziții de șantier date de proiectant pe parcursul executării lucrărilor. … Documentația proiectului: documente specifice ale proiectului ce descriu cerințele aplicabile unui proiect particular.Proiect tehnologic: proiect care are ca obiect modul de executare a unor lucrări anume. Documentația pentru tehnologia de execuție a unui sistem particular este elaborată pentru a răspunde unei situații particulare după caz, (de exemplu, panotajul specific al cofrajului, numărul de popi/grinzi etc,) Documentația pentru tehnologia de execuție a lucrărilor din proiect (de exemplu, ordinea de introducere a barelor în carcasă, ordinea de montaj este elaborată prin grija executantului pentru a detalia tehnologia proprie de execuție și/sau procedura de execuție a producătorului pentru sisteme și materiale utilizate în lucrare (de exemplu, sisteme de cofrare, hidroizolații etc).Documentație tehnică privind sistemul (tehnologic): documentație tehnică elaborată de producătorul unui sistem (de cofraje, procedeu de precomprimare etc.), care se are în vedere la punerea în aplicare a acelui sistem.Agrement tehnic: agrementul tehnic în construcții este o componentă a sistemului calității în construcții și reprezintă evaluarea tehnică favorabilă, concretizată într-un document scris, asupra aptitudinii de utilizare în conformitate cu cerințele fundamentale aplicabile construcțiilor prevăzute la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a unor produse sau seturi, denumite în continuare produse pentru construcții, care nu fac obiectul unei specificații tehnice.Proiectant de construcții: unitate (persoană fizică sau juridică), elaboratoare a proiectului care răspunde de îndeplinirea obligațiilor principale referitoare la calitatea construcțiilor în conformitate cu Legea nr. 10/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în această calitate asigurând participarea obligatorie a proiectantului coordonator de proiect și, după caz, a proiectanților pe specialități la toate fazele de execuție stabilite prin proiect și la recepția la terminarea lucrărilor.Execuție: ansamblu de activități efectuate în vederea realizării unei construcții, cum ar fi aprovizionarea, realizarea schelei, cofrarea, armarea, betonarea, tratarea, montarea elementelor prefabricate etc., inclusiv controlul și documentația corespunzătoare.Lucrări de construcție: orice se construiește sau rezultă dintr-o operație de construire.Lucrări: părți ale lucrărilor de construcție care sunt lucrări din structură de beton și care sunt descrise în specificația de execuție.Clasă de execuție: ansamblu de cerințe care specifică nivelurile de calitate referitoare la execuția structurii în ansamblul său sau a unui element individual.Specificație de execuție: documente ce conțin desene tehnice, date tehnice și cerințe necesare pentru execuția unui proiect particular.Notă: Specificațiile de execuție nu reprezintă un singur document ci un ansamblu de documente cerute pentru execuția lucrării așa cum este transmis constructorului de către proiectant. Acestea conțin specificații de proiect, elaborate pentru a completa și valida cerințele prezentului document.Inspecție: evaluare a conformității prin observație și apreciere însoțită, dacă este cazul, de măsurări, de încercări sau etalonări.Descriere metodă: documentație care descrie metodele și procedurile ce se respectă pentru realizarea lucrării.Planul calității: document ce specifică ce proceduri și resurse sunt aplicate, de cine, când, pentru un proiect, produs, proces sau contract specific.Notă: Informații suplimentare referitoare la conținutul planului calității pot fi găsite în standardul EN ISO 9000.Executant/constructor: unitate (persoană fizică sau juridică) care realizează lucrările de construcții. În cazurile în care lucrările sunt realizate de mai multe unități, prin executant se înțelege antreprenorul general. În aceste cazuri, se subînțelege că asigurarea informării reciproce, a continuității în executarea lucrărilor (predare-primire front de lucru etc.) și a calității lucrărilor se realizează prin prevederi contractuale corespunzătoare, încheiate între antreprenorul general și unitățile subcontractante;Dotări tehnice: scule, echipamente, mașini, utilaje, mijloace de transport etc. necesare, după caz, pentru executarea lucrărilor.Facilități: mijloace care permit, după caz, utilizarea unor dotări tehnice: alimentare cu energie electrică, apă, aer comprimat, căi de acces etc.Fază determinantă (punct de oprire): fază de execuție stabilită prin proiect pentru lucrările aferente cerințelor, la care o lucrare de construcții odată ajunsă, nu mai poate continua fără acceptul scris al investitorului (beneficiarului), consultantului, proiectantului și executantului cu participarea reprezentanților inspectoratelor teritoriale în construcții.Plăci de repartiție: elemente de susținere amplasate la etajele de sub planșeul care suportă elementele de sprijin, în scopul repartizării satisfăcătoare a sarcinilor.Distanțiere/capre: dispozitiv utilizat pentru menținerea distanței între armături, de exemplu pentru susținerea unui strat de armătură superioară într-un planșeu.Notă: Acest termen acoperă atât lucrările de construcție cât și de inginerie civilă. El se referă la construcția completă care include componente structurale și nestructurale și elemente geotehnice.Instrucțiuni de montare (a elementelor prefabricate): documente ce conțin desene tehnice, date tehnice și cerințe necesare pentru montarea, în siguranță, a elementelor prefabricate.Sprijinire: dispozitiv provizoriu care poate suporta o parte din structură și sarcinile asociate atâta timp cât acea parte de structură nu este autoportantă.Cofraj: structură, permanentă sau provizorie, în care este turnat betonul proaspăt pentru a căpăta forma la dimensiunile cerute și capabilă să suporte încărcările generate de betonul proaspăt până la întărirea acestuia.Notă: Cofrajul presupune o suprafață de contact cu materialul și un sistem de susținere.Abatere admisibilă: diferențe algebrice admise între limitele dimensionale și dimensiunea de referință corespunzătoare (în conformitate cu ISO 1803-1).Element prefabricat de beton: element de beton turnat și întărit în alt loc decât locul de utilizare finală (produs în fabrică sau pe șantier).Notă: Elementul prefabricat de beton, realizat conform cu un standard european de produs relevant, care nu are la bază un proiect de execuție particular, este numit produs de beton prefabricat.În prezentul document, se utilizează termenii prescurtați "element prefabricat" sau "produs prefabricat".Linie de referință: linie definită în specificația de execuție față de care se raportează cotele.Linie secundară: orice linie utilizată în scopul poziționării construcției și pentru a verifica conformitatea poziționării ansamblului sau părților sale.Aspectul suprafeței: descrierea aspectului suprafeței betonului, incluzând aspecte legate de geometrie, textură, culoare etc.Structură provizorie: structură proiectată pentru o durată de viață scurtă.Toleranță: diferența dintre limita superioară și limita inferioară a mărimii.Nota 1: Toleranțele geometrice referitoare la elementele prefabricate de beton sunt subdivizate după cum urmează:a)toleranțe de execuție, așa cum sunt definite în standardele de produs; … b)toleranțe de montaj, cum ar fi toleranțe geometrice referitoare la amplasare, verticalitate, orizontalitate sau alte caracteristici ale construcției în ansamblu; … c)toleranțe de execuție, de exemplu toleranțe geometrice care sunt o combinație de execuție, execuția in situ și toleranțe de montaj. … Nota 2: Toleranța este o valoare absolută fără semn, este exprimată în mod curent prin "suma ± abaterilor admisibile"; valoare toleranței este implicită.Toleranțe normale: limitele principale pentru abaterile geometrice care asigură că structura:a)satisface cerințele de proiectare; … b)îndeplinește alte condiții funcționale ale lucrărilor de construcție. … Notă: În prezentul document, toleranțele normale indicate sunt cele care corespund clasei 1.Toleranțe speciale: alte toleranțe decât toleranțele normale.Lucrări: părți ale lucrărilor de construcție care sunt lucrări din structură de beton și care sunt descrise în specificația de execuție.(2)În prezentul normativ se utilizează termeni și notații definite în NE 012/1.(3)În cazul unor termeni sau notații specifice, acestea sunt explicitate acolo unde sunt introduse prima dată în text. … 5.Managementul execuției(1)În acest normativ se aplică prevederile din SR EN 13670 pentru managementul execuției, art. 4.(2)Anexa B conține recomandări referitoare la managementul calității.5.1.Ipoteze(1)În acest normativ se aplică prevederile din SR EN 13670 pentru managementul execuției, ipoteze, art. 4.1. … 5.2.Documentație(1)În acest normativ se aplică prevederile din SR EN 13670 pentru managementul execuției, documentație, art. 4.2.5.2.1.Specificație de execuție(1)Înainte de începerea execuției oricărei părți a lucrărilor, specificațiile de execuție sunt complete și disponibile.(2)Următoarele elemente se includ în specificațiile de execuție:a)referirea la prezentul normativ; … b)referirea la alte standarde europene și evaluări tehnice europene sau agremente tehnice în construcții relevante; … c)referirea la reglementări naționale și standarde relevante; … d)o documentație de proiect care să conțină informații și cerințe pentru proiect care să completeze și să precizeze cerințele din documentele de mai sus; … e)desene tehnice și alte documente tehnice necesare execuției. … Notă: Tabelul A.II.1 din Anexa A.II conține o listă de cerințe și informații care pot fi incluse în specificațiile de execuție, dacă este cazul. Anexa A.III prezintă indicații referitoare la prevederi conținute în proiectele lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimat.(3)În completare, dacă este cazul se pot stabili proceduri pentru:a)a permite de a face modificări prevederilor stabilite anterior printr-un acord; … b)circulația, înregistrarea și arhivarea documentelor tehnice utilizate pentru lucrări. …  … 5.2.2.Plan de calitate(1)În acest normativ se aplică prevederile din SR EN 13670 pentru managementul execuției, documentație, plan de calitate, art. 4.2.2. … 5.2.3.Documentație de execuție(1)În acest normativ se aplică prevederile din SR EN 13670 pentru managementul execuției, documentație, documentație de execuție, art. 4.2.3. … 5.2.4.Documentație suplimentară(1)În acest normativ se aplică prevederile din SR EN 13670 pentru managementul execuției, documentație, documentație suplimentară, art. 4.2.4. …  … 5.3.Managementul calității5.3.1.Clase de execuție(1)Supervizarea și inspecția confirmă că o construcție a fost realizată în conformitate de execuție.(2)În acest context, inspecția constă în a verifica conformitatea proprietăților materialelor utilizate, precum și buna execuție a lucrărilor.(3)Cerințele referitoare la managementul calității sunt specificate utilizând una din clase, pentru care severitatea nivelului de cerințe crește de la clasa 1 la clasa 3:a)clasa de execuție 1; … b)clasa de execuție 2; … c)clasa de execuție 3. … (4)Noțiunea de clasă de execuție se poate aplică structurii întregi, componentelor structurii sau doar anumitor materiale sau tehnologii utilizate la execuție.(5)Clasele de execuție utilizate sunt menționate în specificația de execuție.(6)Prezentul normativ nu tratează gradul de independență a personalului responsabil cu inspecția.(7)Precizări suplimentare față de cele menționate în prezentul document, referitoare la managementul calității pot fi indicate în specificațiile de execuție. … 5.3.2.Controlul materialelor și produselor(1)Tabelul 1 conține cerințe de control ce permit verificarea conformității cu specificațiile de execuție.Tabelul 1. Controlul materialelor și produselor

*a) Produsele care poartă marcajul CE, cele care sunt certificate de un organism de certificare acreditat de un organism național de acreditare, precum și cele care dețin agremente tehnice având avizul tehnic în valabilitate sunt verificate în baza documentului de livrare și a unui control vizual. În caz de dubiu, se realizează un nou control pentru a verifica conformitatea produsului cu specificația sa.*b) De exemplu, inserții de oțel etc.*c) În cazul utilizării unui beton având o anumită compoziție specificată, caracteristicile acestuia sunt verificate prin încercări. … 5.3.3.Controlul execuției(1)Tabelul 2 și Tabelul 3 conțin cerințe de control ce permit verificarea conformității cu specificațiile de execuție.Tabelul 2. Obiective pentru controlul execuției

Tabelul 3. Tipul controlului și documentele aferente

 …  … 5.4.Acțiune în caz de neconformitate(1)În acest normativ se aplică prevederile din SR EN 13670 pentru managementul execuției, documentație, acțiuni în caz de neconformitate, art. 4.4. …  … 6.Susțineri și cofraje(1)În acest normativ se aplică prevederile din SR EN 13670 pentru susțineri și cofraje, art. 5.(2)Anexa C prezintă reguli privind susținerile și cofrajele.6.1.Cerințe de bază(1)Susținerile și cofrajele, inclusiv suporturile și fundațiile acestora sunt proiectate și realizate, prin grija executantului, astfel încât:a)să fie capabile să reziste oricărei acțiuni la care sunt supuse în timpul procesului de construcție; … b)să fie suficient de rigide pentru a asigura că toleranțele specificate pentru structură sunt satisfăcute și că integritatea elementului structural nu este afectată. … (2)Forma, funcționalitatea, aspectul și durabilitatea construcției nu sunt afectate sau deteriorate de cofraje și susținerile lor sau în timpul demontării acestora.(3)Cofrajele și susținerile sunt conforme cu prezentul document și cu standardele europene relevante, dacă acestea există sau să se demonstreze capabilitatea utilizării.Notă 1: În Anexa C se prezintă reguli privind susținerile și cofrajele, inclusiv trasarea acestora. Anexa C include și trasarea fundațiilor fără cofraj.Notă 2: Se consideră că susținerile și cofrajele, conforme cu standardele europene referitoare la echipamente provizorii satisfac cerințele prezentului document (de exemplu SR EN 12812, SR EN 12813). … 6.2.Materiale(1)În acest normativ se aplică prevederile din SR EN 13670 pentru susțineri și cofraje, materiale, art. 5.2. … 6.3.Proiectarea și instalarea susținerilor(1)În acest normativ se aplică prevederile din SR EN 13670 pentru susțineri și cofraje, proiectarea și instalarea susținerilor, art. 5.3. … 6.4.Proiectarea și instalarea cofrajelor(1)În acest normativ se aplică prevederile din SR EN 13670 pentru susțineri și cofraje proiectarea și instalarea cofrajelor, art. 5.4. … 6.5.Cofraje speciale(1)În acest normativ se aplică prevederile din SR EN 13670 pentru susțineri și cofraje, cofraje speciale, art. 5.5. … 6.6.Inserții provizorii și piese înglobate în beton(1)În acest normativ se aplică prevederile din SR EN 13670 pentru susțineri și cofraje, inserții provizorii și piese înglobate în beton, art. 5.6. … 6.7.Demontarea cofrajelor și susținerilor(1)În acest normativ se aplică prevederile din SR EN 13670 pentru susțineri și cofraje, demontarea cofrajelor și susținerilor, art. 5.7. …  … 7.Armături pentru beton armat(1)În acest normativ se aplică prevederile din SR EN 13670 pentru armături pentru betonul armat, art. 6.7.1.Generalități(1)Paragrafele din SR EN 13670 se aplică armăturilor fasonate în fabrică sau pe șantier.(2)Anexa D prezintă reguli privind armăturile pentru beton armat și pentru piese înglobate. … 7.2.Materiale(1)Oțelul pentru armarea betonului este conform cerințelor definite în specificațiile de execuție. Proprietățile sunt verificate și documentate conform specificației tehnice ST 009. Această cerință este valabilă și pentru armăturile de oțel inoxidabil dacă nu există dispoziții contrare în specificațiile de execuție.Notă: Proprietățile armăturilor sunt indicate în Anexa C (normativă) din SR EN 1992-1-1. Clasificarea armăturilor indicată în specificațiile de execuție, este definită conform specificației tehnice ST 009.(2)Fiecare produs este identificabil în mod clar.(3)Dispozitivele de ancorare și cuplare sunt utilizate așa cum este indicat în specificațiile de execuție.(4)Suprafața armăturii nu este acoperită cu rugină aderentă și cu substanțe agresive care pot afecta negativ oțelul, betonul sau aderența oțel beton; se acceptă o oxidare superficială.(5)Atunci când se utilizează armături zincate, stratul de zinc este suficient de pasiv pentru a se evita o reacție chimică cu cimentul, sau betonul este preparat cu un ciment care nu are un efect nociv asupra aderenței cu armăturile zincate.Notă: Pasivarea naturală a stratului de zinc poate fi obținută prin depozitarea produselor în exterior. În mod normal o perioadă de patru săptămâni este suficientă. O pasivare imediată poate fi obținută prin imersia produselor acoperite într-o soluție de pasivare.(6)Alte materiale decât oțelul utilizate ca armături pentru beton, cum ar fi barele și fibrele de carbon, sticlă sau aramidă au o eficacitate recunoscută și satisfac cerințele indicate în specificațiile de execuție.Notă: Eficacitatea poate fi stabilită prin conformitatea cu standardele europene, cu evaluările tehnice europene, cu standarde și prevederi naționale în vigoare la locul de utilizare.(7)Protecția armăturilor se poate obține cu ajutorul calelor și a distanțierelor. Distanțierele de beton sau materialele ce conțin ciment au cel puțin aceeași rezistență și grad de protecție la coroziune al armăturii ca și betonul structurii.Notă: Distanțierele de oțel în contact direct cu suprafața betonului sunt admise numai în mediu uscat, de exemplu clasa de expunere X0 sau XC1 din NE 012/1. … 7.3.Fasonare, tăiere, transport și depozitarea armăturilor(1)Tăierea și fasonarea se efectuează conform specificațiilor de execuție; după fasonare barele trebuie să nu aibă fisuri sau alte defecte. Se aplică următoarele cerințe:a)fasonarea se efectuează dintr-o singură operație. Atunci când se utilizează o mașină de fasonat automată, fasonarea poate fi continuă sau succesivă; … b)fasonarea armăturii nu se execută la temperaturi mai mici de – 5° C. În cazuri speciale, este autorizată numai dacă este permisă de specificația de execuție și sub rezerva că procedura respectă măsuri de precauție suplimentare; … c)fără o autorizare explicită definită în specificația de execuție, încălzirea armăturilor în vederea fasonării este interzisă. … Notă – Se consideră că nomenclatorul de armături pentru tăiere și fasonare, precum și extrasul de fasonare sunt conforme cu SR EN ISO 3766.(2)Pentru bare, diametrul dornului utilizat trebuie să fie conform specificațiilor de execuție.(3)Pentru armături sudate și plase fasonate după sudură, diametrul dornului este conform specificațiilor de execuție.(4)Barele de armătură de oțel, plasă sudată și carcasele de armătură prefabricate nu trebuie să se deterioreze în timpul transportului, depozitării, manipulării și punerii în operă, și nu trebuie depozitate direct pe sol.(5)Îndreptarea barelor îndoite nu este autorizată decât dacă specificațiile de execuție o permit și în acest caz:a)diametrul dornului utilizat pentru fasonarea inițială este cel puțin egal cu dublul diametrului minim al dornului autorizat pentru tipul de oțel, sau dacă un diametru mai mic este justificat în urma unei încercări de îndoire-îndreptare conform specificației tehnice ST 009; … b)dacă un diametru mai mic este justificat în urma unei încercări de îndoire-îndreptare conform specificației tehnice ST 009, se consideră că diametrul dornulul real este mai mare sau egal cu de 1,3 ori diametrul dornului utilizat pentru încercare; … c)se utilizează un echipament special pentru limitarea eforturilor locale; … d)se stabilește o procedură de îndreptare; … e)armăturile îndreptate se inspectează vizual pentru a detecta fisuri sau alte defecte. … Notă: Cerințele de mai sus nu exclud utilizarea de produse supuse "încercărilor de tip" când îndoirea inițială poate fi justificată printr-o încercare la tracțiune efectuată după o operație de fasonare, îmbătrânire și redresare, rezultând o rezistență la tracțiune conform tipului de oțel.(6)Armătura din colaci nu se utilizează decât dacă există un echipament adecvat și procedura de îndreptare este conformă cu instrucțiunile producătorului. Barele derulate și îndreptate satisfac, după îndreptare, cerințele pentru armături stabilite prin standarde corespunzătoare și sunt conforme cu încercările specificate în specificația tehnică ST 009. … 7.4.Sudare(1)Sudarea este permisă pentru oțelul de armătură sudabil, dacă nu există dispoziții contrare în specificațiile de execuție.(2)Sudarea armăturilor între ele și sudarea armăturilor de o structură metalică, pe un ansamblu ce transmite eforturi, se execută conform cerințelor definite în specificația de execuție și conform SR EN ISO 17660-1 doar dacă nu există dispoziții contrare în specificațiile de execuție.(3)Sudarea în puncte fără transmiterea de eforturi, executată conform SR EN ISO 17660-2 este permisă, doar dacă nu există dispoziții contrare în specificațiile de execuție. … 7.5.Îmbinări(1)Armăturile se montează conform specificațiilor de execuție care prezintă detalii privind acoperirea, distanțele între bare, îmbinările, suprapunerile, lungimile și dispoziția barelor.Notă: O atenție deosebită va fi acordată armăturii și acoperirii în zone cu găuri de dimensiuni mici care nu sunt luate în considerare în proiectarea structurală.(2)Armăturile sunt montate și fixate în poziție definitivă respectând toleranțele definite de prezentul standard, barele putând fi asamblate prin legare cu sârmă sau prin sudură în puncte (a se vedea 7.4(3)). Dacă nu există specificații contrare, în general, barele suprapuse vor fi în contact și asamblate prin legare, în cazul grinzilor și al stâlpilor.(3)Condițiile pentru acoperire se aplică la valoarea nominală, C_nom, pentru suprafețele tuturor armăturilor inclusiv etrieri și eventuale armături de montaj (constructive). În Anexa J (normativă) din NE 012/1 se indică valori ale grosimii stratului de acoperire cu beton stabilite în funcție de clasele de rezistență la carbonatare ale betonului (SR EN 12390-10).(4)Prin termenul "control special al calității de producție a betonului" prevăzut de către SR EN 1992-1-1 pentru betoane monolite se înțelege faptul că betonul folosit provine dintr-o stație având un sistem de management al calității certificat, este livrat pe baza unui certificat de conformitate a producției, controlul producției îndeplinind cerințele din schema 4 din SR EN ISO/CEI 17067. Dovada faptului că betonul este supus unui control special al calității de producție o reprezintă declarația/certificatul de conformitate, document transmis înaintea primei livrări și depus la cartea construcției împreună cu un opis de elemente/structuri turnate cu respectivul beton.(5)Prin termenul "control special de calitate al producției" prevăzut de către SR EN 13369 pentru betoane turnate în elemente prefabricate se înțelege faptul că:a)betonul folosit provine dintr-o stație având un sistem de management al calității certificat, este livrat pe baza unui certificat de conformitate a producției, controlul producției îndeplinind cerințele din schema 4 din SR EN ISO/CEI 17067. Dovada faptului că betonul este supus unui control special al calității de producție o reprezintă certificatul de conformitate, document transmis înaintea primei livrări și la care se va face referire pe cuprinsul declarației de conformitate a elementului prefabricat; … b)producătorul de prefabricate poate fi și utilizator al betonului produs intern, impunându-i-se aceleași cerințe privind asigurarea durabilității betonului; … c)se face o verificare pe fluxul de producere a elementelor prefabricate a posibilității asigurării grosimii minime a stratului de acoperire, existând procedurat un sistem de excludere de la comercializare a tuturor elementelor care nu respectă cerința minimă de grosime a stratului de acoperire în funcție de clasa/clasele de expunere în care urmează a fi exploatate acestea. …  …  … 8.Precomprimarea(1)În acest normativ se aplică prevederile din SR EN 13670 pentru precomprimare, art. 7.8.1.Generalități(1)În acest normativ se aplică prevederile din SR EN 13670 pentru precomprimare, generalități, art. 7.1.(2)Anexa E prezintă reguli privind precomprimarea. … 8.2.Materiale pentru precomprimare(1)În acest normativ se aplică prevederile din SR EN 13670 pentru precomprimare, materiale pentru precomprimare, art. 7.2.8.2.1.Sisteme de precomprimare prin post întindere(1)În acest normativ se aplică prevederile din SR EN 13670 pentru precomprimare, materiale pentru precomprimare, sisteme de precomprimare prin post întindere, art. 7.2.1. … 8.2.2.Teci(1)Banda de oțel utilizată la realizarea tecilor este în conformitate cu SR EN 523.(2)Tecile din alte materiale decât oțel vor fi în conformitate cu evaluările tehnice europene sau agrementele tehnice în construcții pentru sistemul de pretensionare. … 8.2.3.Armături pentru precomprimare(1)Oțelul pentru precomprimare (sârme, toroane, bare) este în conformitate cu specificația tehnică ST 009 și cerințelor definite în specificațiile de execuție.(2)Alte materiale decât oțelul utilizate la precomprimare sunt conforme cerințelor din specificațiile de execuție. … 8.2.4.Elemente și accesorii pentru ancorare(1)Elementele de ancorare pentru sisteme de pretensionare sunt cele specificate în conformitate cu evaluările tehnice europene sau agrementele tehnice în construcții. … 8.2.5.Suporturi pentru cabluri(1)În acest normativ se aplică prevederile din SR EN 13670 pentru precomprimare, materiale pentru precomprimare, suporturi pentru cabluri, art. 7.2.5. … 8.2.6.Pastă de injecție pe bază de ciment(1)În acest normativ se aplică prevederile din SR EN 13670 pentru precomprimare, materiale pentru precomprimare, pastă de injecție pe bază de ciment, art. 7.2.6. … 8.2.7.Unsoare, ceară și alte produse(1)În acest normativ se aplică prevederile 33 din SR EN 13670 pentru precomprimare, materiale pentru precomprimare, unsoare, ceară și alte produse art. 7.2.7. …  … 8.3.Transport și depozitare(1)În acest normativ se aplică prevederile din SR EN 13670 pentru precomprimare, transport și depozitare, art. 7.3. … 8.4.Instalare cabluri(1)În acest normativ se aplică prevederile din SR EN 13670 pentru precomprimare, instalare cabluri, art. 7.4. … 8.5.Pretensionarea(1)În acest normativ se aplică prevederile din SR EN 13670 pentru precomprimare, pretensionarea, art. 7.5.8.5.1.Generalități(1)Tensionarea se conformează unui program de tensionare prestabilit și aprobat. Forța (presiunea) și alungirea se înregistrează într-un raport de inspecție.Notă: Evaluarea tehnică europeană sau agrementul tehnic în construcții specifică forța maximă pentru sistem.(2)Instrucțiunile scrise pentru tensionare sunt disponibile pe șantier.(3)Sistemele de ancorare active și pasive sunt conforme celor descrise în desenele de execuție.(4)Echipamentul de tensionare este ales dintre cele autorizate de evaluarea tehnică europeană a sistemului.(5)Înregistrările valabile pentru etalonarea dispozitivelor de măsurare a forței sunt disponibile pe șantier înainte de începerea tensionării.(6)Aplicarea și/sau transferul forței de precomprimare către structură se face în mod progresiv și este permisă numai atunci când rezistența betonului este cel puțin egală cu sau mai mare decât rezistența minimă la compresiune a betonului definită în specificațiile de execuție.Notă: Evaluarea tehnică europeană sau agrementul tehnic în construcții pentru un anumit program de pretensionare indică rezistența minimă la compresiune a betonului necesară pentru o tensionarea maximă a cablurilor, P_max.(7)Rezultatele programului de tensionare și conformitatea sau neconformitatea sa cu condițiile se înregistrează într-un raport de inspecție.Notă: Recomandări sunt indicate la EI.8.5. … 8.5.2.Armături pentru pretensionare(1)În acest normativ se aplică prevederile din SR EN 13670 pentru precomprimare, pretensionarea, armături pentru pretensionare, art. 7.5.2. … 8.5.3.Cabluri pentru post-tensionare aderențe(1)În acest normativ se aplică prevederile din SR EN 13670 pentru precomprimare, pretensionarea, cabluri pentru post tensionare aderențe, art. 7.5.3. … 8.5.4.Cabluri interioare și exterioare neaderente(1)În acest normativ se aplică prevederile din SR EN 13670 pentru precomprimare, pretensionarea, cabluri pentru post tensionare neaderente, art. 7.5.4. …  … 8.6.Măsuri de protecție (injectare pastă, unsoare sau ceară)(1)În acest normativ se aplică prevederile din SR EN 13670 pentru măsuri de protecție (injectare pastă, injectare unsoare sau ceară), art. 7.6. …  … 9.Operații de betonare(1)În acest normativ se aplică prevederile din SR EN 13670 pentru operații de betonare, art. 8.(2)Anexa F prezintă reguli pentru operațiile de betonare.9.1.1.Specificație pentru beton(1)Betonul este specificat și fabricat conform NE 012/1.(2)Specificația betonului conține cerințe generale indicate în caietele de sarcini pentru execuție și cerințe particulare cu referire la metoda specifică de execuție.(3)Diametrul maxim nominal D al agregatului utilizat în beton nu va fi mai mic decât cel indicat în specificația de execuție.Notă: A se vedea FI.9.1.(4)Producătorul betonului prezintă informații privind evoluția rezistenței betonului, respectiv raportul f_cm2/f_cm28, determinat la elaborarea rețetei, dacă aceasta este cerută, pentru execuția lucrărilor de beton, de exemplu pentru alegerea clasei de tratare.(5)Condițiile prealabile, precum și cele necesare la punerea în operă a betonului sunt prezentate la punctul FII.6. … 9.2.Operațiuni preliminare(1)În acest normativ se aplică prevederile din SR EN 13670 pentru operații de betonare, operațiuni preliminare, art. 8.2. … 9.3.Livrare, recepție și transportul la șantier al betonului proaspăt(1)Recepția betonului include o verificare a documentului de livrare înaintea descărcării.(2)Betonul este verificat vizual în timpul descărcării. Aceasta va fi oprită dacă se constată că aspectul betonului este anormal.(3)Neconformitățile proprietăților betonului proaspăt cum ar fi segregarea, mustirea, pierderea lucrabilității sau altele vor fi minimizate în timpul încărcării, transportului și descărcării ca și în timpul manipulării pe șantier.(4)În cazul betonului realizat în stațiile de betoane, producătorul prelevează probe în stație conform prevederilor din NE012/1, iar executantul prelevează probe pe șantier (conform anexei J). Pentru betonul realizat pe șantier se prelevează probe la locul de punere în operă.Notă: Metodele de încercare și criteriile pentru determinarea conformității sunt prezentate în NE 012/1 pentru probele prelevate în stația de betoane.(5)Betonul proaspăt nu va intra în contact cu un aliaj de aluminiu decât dacă specificația de execuție o permite și dacă emisia de gaz generată nu este considerată o problemă.(6)Controlul la recepție este documentat prin semnarea bonului de livrare/avizului de însoțire a mărfii, când este cazul.(7)Pentru betonul autocompactant, controlul la recepție va include verificarea răspândirii și aspectului betonului proaspăt. … 9.4.Turnare și compactare(1)În acest normativ se aplică prevederile din SR EN 13670 pentru operații de betonare, turnare și compactare, art. 8.4 și prevederile din anexa F, capitolul F.II.3.9.4.1.Generalități(1)În acest normativ se aplică prevederile din SR EN 13670 pentru operații de betonare, turnare și compactare, generalități, art. 8.4.1 și prevederile din Anexa F. … 9.4.2.Beton cu agregate ușoare(1)Dacă se pompează un beton cu agregate ușoare, atunci există o documentație care să indice că procedeul nu afectează rezistența betonului întărit.(2)Detaliile referitoare la regulile de aplicare sunt prezentate la punctul FII.3.8.2. … 9.4.3.Beton autocompactant(1)În cazul betonului autocompactant, compactarea betonului fluid se face sub efectul gravitației. Detaliile referitoare la regulile de aplicare sunt prezentate la punctele FI.9.4.3 și FII.3.8.3. … 9.4.4.Beton aplicat prin pulverizare(1)Pentru betonul aplicat prin pulverizare (torcretat), execuția lucrărilor este conformă cerințelor indicate în SR EN 14487 – Partea 1 și Partea 2 și în specificațiile de execuție. Detalii la punctul FII.3.8.5. … 9.4.5.Cofraje glisante(1)În acest normativ se aplică prevederile din SR EN 13670 pentru operații de betonare, turnare și compactare, cofraje glisante, art. 8.4.5. și punctul FII.3.8.6. … 9.4.6.Betonare sub apă(1)În acest normativ se aplică prevederile din SR EN 13670 pentru operații de betonare, turnare și compactare, betonare sub apă art. 8.4.6 și punctul FII.3.8.7. … 9.4.7.Betoane masive(1)Se vor aplica prevederile GP 115/2011 cu adaptarea cerințelor privind cimenturile la practicile naționale. A se vedea punctul FII.3.15. …  … 9.5.Tratare și protecție(1)În acest normativ se aplică prevederile din SR EN 13670 pentru operații de betonare, tratare și protecție, art. 8.5 și punctele FI.9.5 și FII.4. … 9.6.Operații post betonare(1)În acest normativ se aplică prevederile din SR EN 13670 pentru operații de betonare, operații post betonare art. 8.6. … 9.7.Betonarea structurilor mixte(1)Betonarea structurilor mixte este executată conform prezentului normativ. … 9.8.Aspectul suprafeței(1)În acest normativ se aplică prevederile din SR EN 13670 pentru operații de betonare, aspectul suprafeței, art. 8.8 și punctul F.I.9.8. …  … 10.Execuția structurilor cu elemente prefabricate de beton(1)În acest normativ se aplică prevederile din SR EN 13670 pentru execuția structurilor cu elemente prefabricate, art. 9.10.1.Generalități(1)Prezentul articol definește cerințele pentru operațiile de construcție care implică elemente structurale prefabricate, de la recepția lor pe șantier pentru produse prefabricate în fabrică, sau începând de la decofrare în cazul elementelor prefabricate executate pe șantier, până la terminarea instalării și recepția finală.(2)Elementele prefabricate sunt utilizate conform prescripțiilor din specificațiile de execuție și se verifică compatibilitatea lor dimensională cu cerințele întregii structuri.(3)Anexa G prezintă reguli privind execuția structurilor cu elemente prefabricate. … 10.2.Elemente prefabricate executate în fabrică(1)În acest normativ se aplică prevederile din SR EN 13670 pentru execuția structurilor cu elemente prefabricate, elemente prefabricate executate în fabrică, art. 9.2. … 10.3.Elemente prefabricate executate pe șantier(1)În acest normativ se aplică prevederile din SR EN 13670 pentru execuția structurilor cu elemente prefabricate, elemente prefabricate executate pe șantier, art. 9.3. … 10.4.Manipulare și depozitare(1)În acest normativ se aplică prevederile din SR EN 13670 pentru execuția structurilor cu elemente prefabricate, manipulare și depozitare, art. 9.4. … 10.5.Poziționare și montare(1)În acest normativ se aplică prevederile din SR EN 13670 pentru execuția structurilor cu elemente prefabricate, poziționare și montare, art. 9.5. … 10.6.Realizarea asamblării și operații de completare(1)În acest normativ se aplică prevederile din SR EN 13670 pentru execuția structurilor cu elemente prefabricate, realizarea asamblării și operații de completare, art. 9.6. …  … 11.Toleranțe geometrice(1)În acest normativ se aplică prevederile din SR EN 13670 pentru toleranțe geometrice, art. 10.11.1.Generalități(1)Structura completă este în intervalul admisibil al abaterilor pentru a se evita efectele negative legate de:a)rezistența mecanică și stabilitatea în perioada de serviciu și în stadii intermediare; … b)performanțele de exploatare în timpul utilizării clădirii; … c)compatibilitatea poziționării pentru asamblarea structurii și a elementelor nestructurale. … (2)Abaterile de la gama de toleranțe specifice sunt aplicate conform 5.4. Micile abateri accidentale de la valorile de referință care nu au consecințe semnificative asupra performanței structurii complete pot fi neglijate.(3)Acest articol conține tipurile de abateri geometrice relevante pentru structurile clădirilor. Acestea se pot aplica, de asemenea, construcțiilor civile, cu modificările corespunzătoare în specificația de execuție și sunt indicate prin valori numerice pentru toleranțe structurale, respectiv toleranțele care influențează siguranța structurală. Se identifică două clase de toleranțe structurale pentru abateri geometrice. Fără prevederi contrare în specificațiile de execuție, se aplică clasa de toleranța 1.Nota 1 – Clasa de toleranță 1 este considerată clasă normală de toleranță. Toleranțele care sunt indicate la 11.4 până la 11.6, sunt în clasa de toleranță 1, respectă ipotezele de calcul din SR EN 1992 și nivelul necesar de siguranță referitor la coeficienții parțiali ai materialelor indicați în 2.4.2.4 din SR EN 1992-1-1. Acestea sunt considerate esențiale pentru rezistența mecanică și stabilitatea structurilor în vederea îndeplinirii 11.1(1) a. Clasa de toleranță 2 este utilizată cu coeficienții reduși pentru materialele indicate în SR EN 1992-1-1, Anexa A.Nota 2 – Atunci când prin proiectare toleranțele sunt specificate ca fiind corespunzătoare clasei 2, în figurile I3a și I3b din Anexa I și coeficienții de siguranță ai materialului sunt reduși conform Anexei A din Eurocod 2, specificația de execuție conține o documentație care să arate că ipotezele ce s-au luat în calcul sunt îndeplinite în structura finită.(4)Toleranțele pentru mărimile geometrice pentru construcții (lungimi, înclinări, rectilinitate, planitate, denivelări relative) sunt prezentate în anexa H. Valorile pentru abaterile geometrice admisibile referitoare la caracteristicile de utilizare și de compatibilitate în execuție, pot fi indicate în specificațiile de execuție. Valorile abaterilor sunt indicate în Anexa I.(5)Toate cerințele pentru toleranțe speciale sunt identificate în specificația de proiect și cuprind următoarele informații:a)orice amendament la abaterile admisibile indicate în prezentul normativ; … b)orice alt tip de abatere controlată, împreună cu definirea parametrilor și valorile admisibile; … c)dacă aceste toleranțe speciale se aplică tuturor elementelor relevante sau numai unora dintre elementele particulare identificate. … (6)Toleranțele pentru suprafețele de contact dintre elemente, unde există ipoteza că forțele să fie transmise prin contactul direct al suprafețelor, nu sunt definite în prezentul normativ. Toate cerințele legate de aceste suprafețe sunt menționate în specificația de execuție.(7)Toleranțele pentru elementele turnate sub apă nu sunt indicate în prezentul normativ.(8)Dacă o anumită abatere geometrică face obiectul mai multor cerințe similare, se aplică cea mai strictă toleranță.(9)Cerințele acestui articol se referă la structura completă. Când elementele sunt încorporate în structură, orice verificare intermediară a acestora este subordonată verificării finale a structurii complete.(10)Acest normativ nu conține cerințele pentru combinațiile dintre toleranțele constructive și deformațiile structurale. Abaterile admisibile sunt valabile pentru etapa care precede deformările cauzate de încărcări și de efectele de lungă durată, dacă nu sunt prevederi contrare în specificația de execuție. … 11.2.Sistem de referință(1)În acest normativ se aplică prevederile din SR EN 13670 pentru toleranțe geometrice, sistem de referință, art. 10.2. … 11.3.Fundații(1)Fundațiile pot fi executate direct pe pământ etc. Valorile recomandate pentru poziționarea acestor fundații sunt indicate în figura I.4 din Anexa I.Notă: Fundațiile pe pământ pot fi turnate direct sau pot fi alcătuite din elemente prefabricate de beton. Condițiile de toleranță pentru fundațiile de adâncime, precum pile, pereții de etanșare, diafragmele, ancoraje speciale etc. nu fac obiectul prezentului standard. … 11.4.Stâlpi și pereți(1)Valorile pentru abaterile structurale admise în cazul pereților și stâlpilor sunt indicate în figura I.1 din Anexa I.Notă: Recomandări pentru abaterea admisă pentru poziția stâlpilor și pereților măsurată față de axele secundare sunt indicate în figura I 5. din anexa I. … 11.5.Grinzi și planșee(1)Abaterile indicate pentru linia și nivelul grinzilor și planșeelor se aplică și altor elemente structurale orizontale sau înclinate.(2)Valorile pentru abaterile structurale admisibile pentru grinzi și plăci sunt indicate în figura I.2 din Anexa I.(3)Toleranțele pentru lungimea reazemelor pentru grinzi și plăci prefabricate nu sunt indicate în prezentul standard; acestea sunt definite prin instrucțiunile de montare sau informații tehnice referitoare la produsul prefabricat. … 11.6.Secțiuni(1)Dimensiunile secțiunii transversale, acoperirea și poziționarea armăturii și a armăturii pentru beton armat și pentru beton precomprimat nu se abat de la valorile țintă indicate în figura I.3 din Anexa I.Notă: Valorile indicate pentru abateri nu se aplică produselor prefabricate. Acestea sunt conforme cu standardele relevante de produs.(2)Conformitatea cu cerințele pentru acoperire este evaluată pentru fiecare valoare individuală, în afara cazului în care prevederile în vigoare la locul de utilizare permit o abordare statistică. … 11.7.Rectilinitatea suprafețelor și muchiilor(1)Valorile recomandate pentru abaterile pentru suprafețe și pentru rectilinitatea muchiilor sunt indicate în figura I.8 din Anexa I. … 11.8.Toleranțe pentru goluri și inserții(1)Valorile recomandate pentru abateri pentru goluri și inserții sunt indicate în figura I.9 din Anexa I. …  … 12.Controlul calității și recepția lucrărilor12.1.Prevederi generale12.1.1.(1)Ținerea sub control a realizării lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimat este deosebit de importantă deoarece:a)de calitatea acestor lucrări la realizarea structurilor depinde, în mod direct și nemijlocit, satisfacerea cerinței esențiale privind rezistența și stabilitatea construcțiilor respective, cu implicațiile cunoscute atât în viața oamenilor, cât și sub aspect economic; … b)față de toate celelalte categorii de materiale utilizate pentru realizarea structurii construcțiilor, betonul armat și betonul precomprimat au următoarele particularități:(i)în ceea ce privește caracteristicile mecanice efective ale betonului pus în operă:A.depind, în mare măsură, de modul efectiv de punere în operă (turnare, compactare, tratare ulterioară), pentru fiecare zonă a elementelor, în parte; … B.nu se determină direct pe elementul realizat, ci pe corpuri de probă care, deși preluate din același beton proaspăt, sunt ținute în condiții de mediu standard (în laborator) pentru a se determina clasa de rezistență a betonului utilizat (rezistențele efective depind în mare măsură de condițiile de punere în operă); … C.valorile concludente sunt obținute, de regulă, după 28 de zile, timp în care, în mod normal, elementele respective sunt, cel puțin parțial, puse sub încărcare; …  … (ii)în ceea ce privește armătura: aceasta devine lucrare ascunsă, fiind dificilă obținerea de informații ulterioare betonării cu privire la aceasta (tip, diametre, poziții etc.); … (iii)eventualele lucrări de intervenție ulterioară, determinate de constatarea unor neconformități sau a unei comportări necorespunzătoare, sunt foarte dificil de realizat atât sub aspectul conceperii lor, cât, mai ales, sub aspectul executării lor; …  … c)fiabilitatea în ceea ce privește proiectarea și executarea lucrărilor este avută în vedere în codurile de proiectare, prin măsuri privind considerarea valorilor reprezentative ale acțiunilor și stabilirea coeficienților parțiali de siguranță. … (2)Având în vedere cele arătate, pentru ținerea sub control a lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimat se aplică o abordare preventivă, fapt care se manifestă și prin accentul pus pe verificarea elementelor la intrare în procesul de realizare a lucrărilor, conform celor prezentate la subcap. 12.3. … 12.1.2.Principalele cerințe privind activitatea control al calității lucrărilor sunt următoarele:a)existența proiectului, la faza de detalii de execuție DDE, complet și adus la zi pentru elementul structural/partea de structură care face obiectul controlului (prin dispoziții de șantier sau alte documente valabile); … b)asigurarea de către dirigintele de șantier, respectiv responsabilul tehnic cu execuția, a serviciilor specifice, conform reglementărilor în vigoare; … c)asigurarea, dacă este cazul, a asistenței tehnice a proiectantului/consultantului pe parcursul executării lucrărilor; … d)existența, la constructor, a reglementărilor tehnice și actelor normative aplicabile, pentru lucrările respective; … e)aplicarea unui sistem de management al calității la realizarea lucrărilor; … f)existența proiectului tehnologic de punere în operă a proiectului de detalii de execuție pentru elementul structural/partea de structură care face obiectul controlului; … g)existența tuturor părților de proiect (arhitectură, instalații etc.) relevante pentru coordonarea cu proiectul de structură al elementului/părților de structură care fac obiectul controlului. … Notă: Sistemul de management al calității conform SR EN ISO 9001, adaptat la specificul lucrărilor de construcții, asigură realizarea acestei cerințe. … 12.1.3.Principiile de bază privind controlul modului de realizare a lucrărilor sunt:a)o abordare preventivă privind calitatea, având în vedere particularitățile arătate la pct. 12.1.1.b), prin aplicarea unui sistem de management al calității, pentru evitarea neconformităților; … b)o abordare diferențiată, satisface următoarele cerințe:(i)exigența în verificarea calității lucrărilor este aceeași, indiferent de diferențierea în abordare; … (ii)cerințele esențiale stabilite prin legea privind calitatea în construcții se aplică pentru toate cazurile, indiferent de diferențierea în abordare; … (iii)luarea în considerare și a altor cerințe (funcționale, privind tehnologiile de executare a lucrărilor etc.) și/sau a unui număr diferit de criterii de performanță asociate cerințelor, precum și a gradului de independență a personalului care efectuează verificările. …  … c)niveluri de performanță diferite, după caz, care rezultă în procesul de proiectare și sunt stabilite, clar și explicit, în proiect, pentru fiecare categorie de lucrări și fiecare criteriu de performanță; … d)diferențierea demersului pentru verificarea calității lucrărilor se face în funcție de următoarele criterii:(i)categoria de importanță a construcțiilor, stabilită conform reglementărilor legale în vigoare; … (ii)cele trei niveluri de verificare, asociate claselor de fiabilitate, definite în SR EN 1990, Anexa B; … (iii)tipul lucrărilor de construcții care trebuie să fie realizate; … (iv)gradul de independență a personalului care efectuează verificările; … (v)cerințele explicite ale proprietarului/investitorului sau ale proiectantului/executantului lucrării. …  …  … 12.1.4.Modul în care se diferențiază controlul calității lucrărilor, în funcție de criteriile arătate la pct. 12.1.3.d), este prezentat în Tabelul 4.Tabelul 4. Criterii și condiții privind ținerea sub control a realizării lucrărilor

 …  … 12.2.Clase de verificare12.2.1.Controlul calității lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimat este în responsabilitatea directă a constructorului acestor lucrări, dar, pe lângă acesta, sunt implicați toți factorii participanți, în funcție de natura activității lor și de fazele de realizare a lucrărilor.Notă: Prin constructor se înțeleg toate entitățile care participă la executarea lucrărilor. Responsabilitatea revine, pentru întreaga lucrare și pentru categorii/părți de lucrări, acelor entități care încheie contracte cu beneficiarul, pentru lucrările respective. Conducătorul șantierului va avea studii tehnice de specialitate, atestate. Pentru categoriile de importanță A, B și C, conducătorul șantierului va avea studii superioare de specialitate. … 12.2.2.Se disting două etape principale privind controlul calității lucrărilor:a)verificarea elementelor de intrare în procesul de realizare a lucrărilor, în principal:(i)proiectul, care furnizează datele tehnice privind construcția; … (ii)conformitatea produselor care intră în lucrare; … (iii)capabilitatea furnizorilor care efectuează servicii pentru realizarea lucrării respective; … (iv)capabilitatea constructorului de a realiza lucrarea. …  … b)verificarea proceselor de executare a lucrărilor pentru fiecare categorie de lucrări și fază/etapă, începând cu primirea frontului de lucru de la faza/etapa precedentă și sfârșind cu predarea frontului de lucru pentru faza/etapa următoare sau recepționarea lucrărilor respective. …  … 12.2.3.Prevederile SR EN 1992-1-1 au în vedere numai proiectarea și executarea lucrărilor încadrate în clasa de fiabilitate RC2 (a se vedea Tabelul 5), căreia îi corespund nivelurile de verificare DSL2 și IL2. Pentru proiectarea și executarea lucrărilor încadrate în clasa de fiabilitate RC3, căreia îi corespund nivelurile de verificare DSL3 și IL3 sunt necesare prevederi speciale. Proiectanții sunt responsabili de întocmirea unor caiete de sarcini speciale și specifice lucrărilor respective, având un nivel de exigență ridicat.(1)Având în vedere faptul că în România proiectele sunt verificate tehnic, conform prevederilor legale, de o terță parte, condiția privind nivelul de verificare pentru proiectare este îndeplinită inclusiv pentru nivelul DSL3, respectiv clasa de fiabilitate RC3.(2)Pentru verificările privind executarea lucrărilor se fac următoarele precizări:a)pentru elementele de intrare în procesul de realizare a lucrărilor (pct. 12.2.2.a (ii) – (iv)) se aplică prevederile subcap. 12.3; … b)în cazul lucrărilor cu caracter specific, se aplică prevederile din reglementările tehnice specifice, precum și cele din caietele de sarcini, dacă acestea sunt mai restrictive sau impun condiții suplimentare, față de cele corespunzătoare nivelului IL2 de verificare; … c)în funcție de categoria de importanță a construcției și de implicarea lucrărilor respective în posibile consecințe sub aspectul riscului în ceea ce privește viața și pierderile economice, proiectantul poate stabili, prin proiect, niveluri diferite de verificare față de nivelul IL2, care corespunde prevederilor SR EN 1992-1-1, astfel:i.nivelul IL1 de verificare, pentru construcții având categoria de importanță D și riscuri minore, sau pentru elemente/părți ale construcțiilor având categoria de importanță C sau D și care prezintă riscuri minore; … (ii)nivelul IL3 de verificare pentru construcții având categoria de importanță A sau B; pentru elemente/părți ale construcțiilor având categoria de importanță A, B sau C și care prezintă riscuri majore, precum și la cererea investitorului. …  … d)verificările prevăzute în prezentul normativ sunt cele care corespund nivelului IL2 de verificare. Pentru nivelul IL3 de verificare se prevăd de către proiectant și se respectă verificări mai exigente, efectuate de o unitate de terță parte. … (3)Diferențierea nivelurilor de verificare a executării lucrărilor, așa cum se arată în Tabelul 4, nr. crt. IV.2, constă în gradul de independență a personalului care efectuează verificările. Pentru nivelul IL2 de verificare, constructorul aplică un sistem de management al calității (pct. 12.1.2.d), prin care să asigure și independența personalului care verifică, față de cel care execută lucrările. … 12.2.4.Dacă prevede nivelurile IL1 sau IL3 de verificare, proiectantul precizează condițiile efective care au fost avute în vedere pentru stabilirea acestora, inclusiv cerința expresă a investitorului (în cazul nivelului IL3 de verificare). …  … 12.3.Verificarea elementelor de intrare în procesul de realizare a lucrărilor12.3.1.Verificarea completitudinii proiectului are la bază următoarele principii:a)nu se poate realiza o construcție corespunzătoare dacă aceasta nu are la bază un proiect corespunzător; … b)nu se pot pune în evidență responsabilitățile privind proiectul în condițiile în care contractul de proiectare, încheiat între beneficiarul lucrării (proprietar/investitor) și proiectant nu este întocmit în mod corespunzător. …  … 12.3.2.Conformitatea produselor/materialelor care intră în lucrare este asigurată prin parcurgerea următoarelor etape:a)verificarea faptului că în proiect sunt prevăzute toate datele (criterii de performanță, caracteristici tehnice, alte condiții, după caz) necesare pentru identificarea și întocmirea comenzilor pentru procurarea produselor/materialelor; … b)cunoașterea caracteristicilor produselor/materialelor prevăzute în proiect și precizarea clară a acestora în comenzile date către furnizori; … c)analizarea contractelor cu furnizorii pentru a asigura aprovizionarea cu produse/materiale corespunzătoare, însoțite, după caz, de documente care conțin prevederile producătorilor privind manipularea, transportul, depozitarea și punerea în operă a produselor/materialelor respective; … d)recepția produselor/materialelor sub aspect calitativ, la procurarea acestora, atât pe baza declarațiilor de conformitate, cât și prin verificări vizuale și, după caz, măsurări sau încercări/determinări; … e)verificarea produselor/materialelor sub aspect calitativ, imediat înainte de punerea lor în operă și respingerea celor necorespunzătoare, urmând a fi înlocuite sau se vor stabili soluții alternative cu proiectantul; … f)punerea în operă a produselor/materialelor corespunzătoare, în conformitate cu prevederile proiectului, ale producătorilor, ale prezentului normativ, precum și ale altor reglementări tehnice aplicabile, dacă este cazul. … (1)Pentru produsele care nu sunt specificate în proiect (spre exemplu: produse pentru cofraje, produse pentru ungerea cofrajelor în vederea decofrării, sârmă pentru legarea armăturilor, distanțieri pentru asigurarea poziției armăturii), constructorului îi revine obligația de a asigura îndeplinirea cerințelor/condițiilor privind realizarea de lucrări calitate, prin utilizarea acestor produse. … 12.3.3.Pentru serviciile furnizate (de exemplu, lucrări de cofraje, confecționare armături, betonare, precomprimare), responsabilitatea asigurării calității acestora revine executantului, care ține sub control realizarea activităților respective, prin:a)cunoașterea activităților respective și a implicațiilor acestora în realizarea lucrărilor conform proiectului; … b)cunoașterea capabilității furnizorului, atât din declarații proprii, cât și din surse independente de acesta; … c)prevederea clauzelor corespunzătoare, detaliate, în contracte, privind condițiile impuse pentru asigurarea calității serviciilor respective, inclusiv, dacă este cazul, aplicarea managementului calității de către furnizor; … d)supravegherea desfășurării activităților respective, prin verificări pe parcursul desfășurării lor; … e)recepția, dacă este cazul, a serviciilor furnizate. … (1)Laboratoarele care efectuează încercări și/sau determinări trebuie să fie autorizate/acreditate pentru încercările prevăzute de acest normativ. … 12.3.4.În vederea asigurării calității lucrărilor de construcții, executantul face dovada, în special în ceea ce privește:a)funcționarea conform documentelor legale; … b)aplicarea unui sistem de management al calității; … c)capacitatea tehnică, sub aspectul dotărilor cerute de tehnologiile prevăzute, confirmată și prin documente privind realizarea unor lucrări similare; … d)existența personalului autorizat sau atestat, după caz, pentru executarea lucrărilor pentru care este cerută autorizarea, respectiv atestarea. …  … 12.3.5.Asigurarea calității lucrărilor este urmărită și de investitor, prin:a)analizarea contractelor cu proiectantul și cu executantul, în special în ceea ce privește partea de obligații și de responsabilități; … b)asigurarea asistenței tehnice a proiectantului la desfășurarea lucrărilor, în special la analizarea situațiilor în care se produc neconformități, dacă este cazul, prin clauze în contractul încheiat cu acesta; … c)supravegherea desfășurării activităților de realizare a lucrărilor, prin activitatea permanentă a dirigintelui de șantier. …  …  … 12.4.Verificarea proceselor de executare a lucrărilor12.4.1.Prevederi generale12.4.1.1.Ținerea sub control a proceselor de executare a lucrărilor, în scopul verificării conformității acestora cu cerințele specificate în proiect și în reglementările tehnice aplicabile, cuprinde următoarele forme:a)control intern, efectuat de fiecare entitate care efectuează lucrări, în scopul verificării calității acestora, care, la rândul său, cuprinde:(i)control interior, desfășurat de-a lungul tuturor stadiilor proceselor, după reguli prestabilite, alcătuit din:A.autocontrol efectuat de personalul constructor asupra propriilor operații, cu corectarea imediată, de către acesta, a erorilor comise; … B.control ierarhic, efectuat de șefii ierarhici, asupra lucrărilor personalului din subordine; …  … (ii)control exterior, efectuat prin sondaj, asupra lucrărilor efectuate, în toate stadiile lor, de către personal independent al compartimentului de verificare a calității al executantului, mandatat direct de conducerea acestuia, și validarea operațiilor de control interior. …  … b)control extern, efectuat de investitor sau de un organism independent acționând în numele acestuia, sau al autorității de reglementare, cu misiunea de:(i)a preveni riscul greșelilor în managementul calității; … (ii)a asista pe investitor sau a reprezenta interesul autorității de reglementare în obținerea calității; … (iii)a valida controlul intern al executantului. …  … (1)În cazul nivelului IL1 de verificare, se aplică numai controlul interior (pct. (a.i) de mai sus).(2)În cazul nivelului IL3 de verificare, se aplică și controlul extern efectuat de o terță parte. … 12.4.1.2.Verificarea conformității, în domeniul construcțiilor, pentru betoanele utilizate și pentru construcții în ansamblu, este diferită de cea a produselor, în general, datorită faptului că acestea (betonul și construcția) sunt unicate, proiectate anume pentru construcția respectivă. Această verificare se realizează prin recepție, activitate prin care se confirmă, pe baza documentelor tehnice și contractuale, după caz, că sunt îndeplinite cerințele specificate. … 12.4.1.3.Principalele cerințe și criterii de performanță pentru activitățile de control intern sunt prezentate în Tabelul 5.(1)Pentru controlul extern, care se efectuează, de regulă, de organisme autorizate sau acreditate, cerințele și criteriile de performanță sunt luate în considerare și validate la autorizarea sau acreditarea organismelor respective.Tabelul 5. Principalele cerințe și criterii de performanță pentru activitățile de control intern

 … 12.4.1.4.Verificările lucrărilor efectuate sunt prezentate în normativ, în capitolele respective, după cum urmează:– cofraje: Anexa CIII.4; … – spații de turnare realizate în teren: Anexa CIII.5.3; … – armătura nepretensionată montată: Anexa DII.5; … – armătura pretensionată montată: Anexa EII.A.9; … – piese înglobate montate: Anexa DII.7.2 și DII.7.4; … – betonul și punerea în operă a acestuia: Anexa J; … – precomprimare: Anexa E.II.B.4; … – montare elemente prefabricate: Anexa G.V. …  …  … 12.4.2.Acțiuni în cazul unor neconformități(1)În cazul în care verificările identifică neconformități, sunt întreprinse acțiuni adecvate pentru a se asigura că acestea sunt îndepărtate și situația nu se va repeta. Pentru situații apărute din alte cauze decât erori de proiectare, responsabilitatea privind formularea soluțiilor de remediere revine constructorului (și proiectanților contractați de acesta în acest scop). Aceste propuneri se trimit proiectantului general spre aprobare. …  … 12.5.Recepția lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimat12.5.1.La finalizarea structurii de rezistență responsabilul tehnic cu execuția, dirigintele de șantier și proiectantul vor întocmi referate de verificare. Recepția lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimat se efectuează pentru întreaga construcție și pe părți din construcție (fundație, tronson etc.). Această recepție are la bază examinarea directă, efectuată pe parcursul executării lucrărilor, precum și:a)declarațiile de conformitate/performanță prevăzute de reglementările în vigoare pentru materialele utilizate; … b)existența și conținutul proceselor-verbale de recepție calitativă privind cofrajele, armarea, asigurarea grosimii stratului de acoperire cu beton a armăturilor, aspectul elementelor după decofrare, calitatea betonului pus în lucrare, precum și existența și conținutul proceselor verbale pentru fazele determinante și pentru lucrările care devin ascunse; … c)existența și conținutul documentelor privind betonul livrat; … d)consemnările din condica de betoane; … e)constatările consemnate în cursul executării lucrărilor în cadrul controlului interior și/sau exterior; … f)confirmarea, prin procese-verbale, a executării corecte a măsurilor de remediere prevăzute în diferitele documente examinate; … g)rapoartele privind calitatea betoanelor întărite; … h)încadrarea în abaterile admisibile, pentru:(i)dimensiuni de ansamblu și cote de nivel; … (ii)dimensiuni ale elementelor în raport cu prevederile proiectului; … (iii)poziția golurilor prevăzute în proiect; … (iv)poziția relativă pe întreaga înălțime a construcției, a elementelor verticale (stâlpi, pereți structurali) consemnându-se eventuale dezaxări; …  … i)comportarea la proba de umplere cu apă, în cazul recipienților; … j)respectarea condițiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele utilizate, compoziția betonului, impermeabilitatea, gelivitatea etc.; … k)orice altă verificare care se consideră necesară. …  … 12.5.2.În vederea recepției structurii unei construcții, în cazurile în care se solicită de către proiectant, din motive justificate (de exemplu, lipsă acte de calitate materiale/lipsă procese-verbale de lucrări ascunse) constructorul prezintă beneficiarului rapoarte de încercări prin metode distructive și/sau nedistructive pe beton întărit. Se recomandă efectuarea metodelor distructive simple, sau în combinație cu metode nedistructive. Alegerea elementelor și numărului necesar de încercări se face de către proiectant pe baza reglementarilor în vigoare. Încercările se efectuează în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice aplicabile. … 12.5.3.Calitatea betonului se determină conform următoarelor criterii:a)pentru betoane supuse unui control de certificare a producției, conform Tabelului 6;Tabelul 6. Criterii de conformitate pentru determinarea calității betonului, caz a)

 … b)pentru betoane nesupuse unui control de certificare a producției, conform Tabelului 7.Tabelul 7. Criterii de conformitate pentru determinarea calității betonului, caz b)

Notă: σ se va considera cea mai mare valoare dintre abaterea standard a rezultatelor încercărilor și 4 N/mmp. …  … 12.5.4.

Verificarea calității betonului pus în operă se face pe părți de obiect, pe baza încercării epruvetelor prelevate la punerea în operă a betonului, precum și a examinării directe și măsurării.(1)Prin părți de obiect se înțeleg:a)părțile de construcție delimitate de rosturile de lucru sau, în cazul elementelor separate cu volum mic (spre exemplu, fundații izolate), conform A.5.a din Tabelul J1; … b)părțile de construcție precizate prin proiect sau proceduri speciale, dacă acestea sunt diferite de cele delimitate de rosturile de lucru (spre exemplu, în cazul turnării continue). … (2)Verificarea calității betonului pus în operă se referă la:a)rezistența la compresiune, la 28 de zile (clasa de rezistență) sau la termene intermediare stabilite de proiectant, cu specificarea criteriilor care trebuie îndeplinite (procent din rezistența corespunzătoare clasei de rezistență la compresiune); … b)alte caracteristici, conform prevederilor din proiect (a se vedea tabelul J.1, A.5.c; E.3; E.4; F.3). …  … 12.5.5.Pentru verificarea calității betonului se iau în considerare următoarele:a)Privind clasa de rezistență la compresiune:(i)rezultatele încercărilor pe cilindri/cuburi, realizate din probe prelevate la locul de punere în operă, corespund prevederilor din tabelul J.1, G.1; … (ii)dacă nu s-au efectuat încercările obligatorii pe cilindri/cuburi prelevate la locul de punere în operă, la frecvențele stabilite, sau dacă rezultatele se situează sub clasa prevăzută în proiect, se efectuează încercări distructive și/sau nedistructive pe beton întărit. Se recomandă efectuarea metodelor distructive simple, sau în combinație cu metode nedistructive care să confirme nivelul de calitate al lucrărilor executate.A.În cazul (i) rezultatele se analizează pe baza criteriilor de conformitate, înscriindu-se:– rezultatele măsurărilor; … – valorile determinate și criteriul de conformitate utilizat; … – conformitatea rezultatelor; … – clasa de rezistență efectiv realizată. …  … B.În cazul (ii) se analizează rezultatele obținute pentru încercările in-situ. …  …  … b)Privind alte caracteristici ale betonului, criteriile de conformitate se stabilesc prin proiect, iar rezultatele obținute corespund prevederilor din tabelul J1, E.3; E.4; F.3 și G.II. … (1)Concluziile rezultate pe baza aplicării criteriilor de conformitate, pentru fiecare parte de obiect, pot fi: beton corespunzător sau beton necorespunzător. Neconformitățile privind calitatea betoanelor se rezolvă conform prevederilor din tabelul J1, pentru fiecare caz de neconformitate constatat.(2)Rezultatele verificării se înscriu în raportul privind calitatea betoanelor. … 12.5.6.Recepția structurii de rezistență se efectuează în conformitate cu Legea nr. 10/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare și Hotărârii Guvernului nr. 273/1994, cu modificările și completările ulterioare. … 12.5.7.Recepția parțială constă în efectuarea tuturor verificărilor arătate la pct. 12.5.1, cu excepția verificării rezistenței betonului întărit, la 28 de zile, care se face la recepția definitivă a structurii de rezistență sau la termenul stabilit de proiectant, cu precizarea performanței aferente. … 12.5.8.Recepția construcțiilor din beton, beton armat și beton precomprimat se face în conformitate cu prevederile legii. …  …  …  + 
Anexa AI(Normativă)
Cerințe și criterii de performanță privind executarea
lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimatAI.1.Cerințele și criteriile de performanță sunt stabilite privind executarea lucrărilor:a)pentru proiect, sub aspectele care interesează obiectul prezentului normativ; … b)pentru categoriile de lucrări precizate la articolul 2, punctele (a) … (h); … c)pentru activitățile de management al calității lucrărilor și de recepție a lucrărilor (articolul 12). …  … AI.2.Cerințe și criterii de performanță privind proiectul sunt prezentate în Tabelul AI.1.Tabelul AI.1. Cerințe și criterii de performanță privind proiectul

 … AI.3.Cerințe și criterii de performanță privind trasarea de detaliu, pentru cofraje și pentru montarea elementelor prefabricate, sunt prezentate în Tabelul AI.2.Tabelul AI.2. Cerințe și criterii de performanță privind trasarea de detaliu

 … AI.4.Cerințe și criterii de performanță pentru realizarea cofrajelor și a susținerilor acestora sunt prezentate în tabelul AI.3.Tabelul AI.3. Cerințe și criterii de performanță pentru realizarea cofrajelor și a susținerilor

 … AI.5.Cerințe și criterii de performanță pentru fasonarea și montarea armăturilor sunt prezentate în Tabelul AI.4.(1)Prevederile din Tabelul 4 nu se referă la armăturile pretensionate, care sunt tratate la lucrările de precomprimare (pct. AI.9).Tabelul AI.4. Cerințe și criterii de performanță pentru fasonarea și montarea armăturilor

 … AI.6.Cerințe și criterii de performanță privind montarea pieselor înglobate în beton sunt prevăzute în Tabelul AI.5.(1)Prin piese înglobate în beton se înțeleg următoarele:a)piese, de regulă metalice, ancorate cu praznuri sau prin forma proprie, cu rol constructiv sau tehnologic, inclusiv pentru formarea golurilor în beton; … b)șuruburi pentru fixarea ulterioară a unor piese sau elemente de construcții; … c)piese necesare pentru amplasarea armăturilor pretensionate postîntinse (teci, piese din zona de ancorare). … (2)Armăturile care ies din beton, în așteptare, pentru continuare sau monolitizare, sunt tratate ca armături și nu ca piese înglobate în beton.Tabelul AI.5. Cerințe și criterii de performanță privind montarea pieselor înglobate în beton

 … AI.7.Cerințe și criterii de performanță privind punerea în operă a betonului sunt prezentate în Tabelul AI.6.Tabelul AI.6. Cerințe și criterii de performanță privind punerea în operă a betonului

 … AI.8.Cerințe și criterii de performanță privind decofrarea elementelor sunt prezentate în Tabelul AI.7.Tabelul AI.7. Cerințe și criterii de performanță privind decofrarea elementelor

 … AI.9.Cerințe și criterii de performanță privind lucrările de precomprimare sunt prezentate în tabelul AI.9.(1)Prin lucrări de precomprimare se înțeleg următoarele:a)confecționarea armăturii pretensionate; … b)montarea armăturii în canalele elementelor de construcție sau poziționarea ei în exterior, după caz, precum și montarea sistemelor de ancorare; … c)pretensionarea armăturii; … d)protecția armăturii pretensionate:(i)injectarea canalelor după pretensionarea armăturilor; … (ii)protecția zonei ancorajelor armăturii pretensionate. …  … (2)Pentru alte procedee decât injectarea canalelor, precum și pentru procedeele de protecție a armăturilor pretensionate exterioare, se vor întocmi caiete de sarcini care cuprind toate datele și condițiile necesare pentru a asigura realizarea calitativă corespunzătoare a acestor lucrări.(3)Nu fac obiectul prezentului normativ lucrările de precomprimare a elementelor prefabricate cu armătură preîntinsă.Tabelul AI.8. Cerințe și criterii de performanță privind lucrările de precomprimare

 … AI.10.Cerințe și criterii de performanță privind lucrările de montare a elementelor prefabricate sunt prezentate în tabelul AI.9.(1)În ceea ce privește semnificațiile termenilor privind cele două faze ale montării elementelor prefabricate, acestea sunt:– așezarea la poziție implică, pe lângă poziționarea corespunzătoare, în plan și pe înălțime, a elementelor prefabricate, montarea elementelor de reazem care pot fi constituite fie din strat de mortar de poză, fie din sisteme de rezemare (metalice, cu plăci din neopren armat etc.); … – realizarea îmbinărilor se referă la lucrările care, după așezarea la poziție a elementelor prefabricate, realizează legăturile în structură: armare și monolitizare cu beton; îmbinări cu șuruburi; asamblare prin precomprimare etc. … Tabelul A.I9. Cerințe și criterii de performanță privind lucrările de montare a elementelor prefabricate

 …  + 
Anexa AII(Informativă)
Recomandări pentru documentație(1)Numerele paragrafelor corespund cu cele din articolul 5.2: DocumentațieAII.5.2.1.Specificație de execuție(1)Specificația de execuție include:a)descrierea tuturor produselor împreună cu orice cerințe pentru utilizarea lor. Aceste informații sunt date în desene și/sau în specificațiile proiectului. … b)specificația proiectului, care este un document ce descrie clasele de execuție ce vor fi aplicate, orice toleranțe speciale, cerințe pentru finisarea suprafeței etc. O listă de verificare a informațiilor ce vor fi incluse este prezentată în Tabelul AII.1. Specificațiile documentației pentru tehnologia de execuție includ cerințele pentru execuția lucrărilor, adică desfășurarea operațiilor, sprijiniri temporare, proceduri de lucru etc. … c)desenele de execuție vor da toate informațiile necesare cum ar fi:(i)geometria structurii; … (ii)cantitatea și poziția armăturii din betonul armat sau precomprimat; … (iii)pentru elementele prefabricate din beton, dispozitive de ridicare, mase, inserții etc. …  … d)unde este cazul, specificații pentru punerea în operă a elementelor de beton prefabricate. Acestea vor include:1.desene pentru instalare conținând planuri și secțiuni prezentând poziția și conectarea elementelor în cadrul întregii construcții; … 2.date pentru instalare împreună cu caracteristicile cerute ale materialului in-situ precum și controlul acestora; … 3.instrucțiuni de instalare împreună cu datele necesare pentru manipulare, depozitare, poziționare, reglare, activități de asamblare și finisare (vezi 10.4, 10.5 și 10.6). …  … (2)Tabelul AII.1 prezintă o listă a informațiilor recomandate a fi incluse în specificațiile de execuție, în funcție de relevanță, pentru a fi conformă cu acest normativ.Tabelul AII.1 – Lista de control pentru informațiile incluse în specificația de execuție

Note *1), *2), *3), *4), *5), *6), *7): Se vor considera paragrafele corespunzătoare articolelor 4, 5, 6, 7, 8, 9 și 10 din SR EN 13670.Nota *8): Anexa H a normativului.

 … AII.5.2.3.Documentația cu înregistrările din execuție(1)Următoarele aspecte se vor avea în vedere la întocmirea documentației de execuție:a)sursele de materiale, rapoartele cu rezultatele încercărilor materialelor și/sau declarațiile de conformitate/performanță ale furnizorilor; … b)cereri de aprobare a modificărilor și răspunsurile; … c)desene sau informații suficiente pentru a permite pregătirea planurilor pentru întreaga structură, inclusiv pentru elementele prefabricate; … d)descrierea neconformităților și, unde este cazul, a acțiunilor corective luate; … e)înregistrarea modificărilor acceptate la specificația proiectului; … f)înregistrări ale oricăror verificări dimensionale la predare; … g)documentația controalelor; … h)evenimente semnificative pentru proprietățile structurii finale; … i)condițiile climatice din timpul turnării și tratării ulterioare. …  …  + 
Anexa AIII(Normativă)
Prevederi conținute în documentația pentru tehnologia de execuție
a lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimatAIII.1.Prevederile minime care vor fi conținute în partea scrisă și în partea desenată a documentației pentru tehnologia de execuție, definite conform art. 4.1, sunt specificate, pentru fiecare categorie de lucrări, la capitolele respective.(1)În continuare este prezentată succint lista acestor prevederi, cu următoarele observații:a)cuprinderea acestor prevederi minimale nu depinde de categoria de importanță a construcțiilor și nici de clasele de verificare pentru executarea lucrărilor; … b)mențiunea "dacă este cazul" se referă la prevederi necesare în funcție de condițiile de exploatare, de complexitatea lucrărilor, de condițiile de executare a lucrărilor și altele asemenea. …  … AIII.1.1.Prevederi privind trasarea:1.pozițiile axelor, precum și a liniilor secundare pentru trasare, după caz, cu clase de toleranță; … 2.cotele de nivel, cu clase de toleranță; … 3.datele suplimentare necesare pentru trasarea elementelor cu forme și/sau poziții deosebite, în plan și pe verticală; … 4.poziția în plan și cote, cu clase de toleranță, pentru piese înglobate în fundații; … 5.condiții deosebite pentru efectuarea trasării, dacă este cazul. …  … AIII.1.2.Prevederi privind cofrajele și susținerile acestora:1.dimensiunile în plan și pe verticală, cu clase de toleranță; … 2.poziția relativă, în plan, față de axe, cu clase de toleranță; … 3.cota feței inferioare și/sau superioare, după caz, cu clase de toleranță; … 4.datele suplimentare necesare pentru executarea cofrajelor cu forme și/sau poziții deosebite, în plan și pe verticală; … 5.calculul cofrajelor și susținerii acestora, sau precizarea privind necesitatea unui proiect tehnologic pentru cofraje, caz în care se elaborează caiet de sarcini pentru aceasta; … 6.precizarea necesității calculului privind deformațiile cofrajului și condițiile, cu clase de toleranță, pentru deformațiile admisibile; … 7.precizarea condițiilor, conform subcapitolului CIII.5.1 și CIII.5.2, privind spațiile de turnare realizate în teren (terasamente); … 8.precizarea condițiilor deosebite, dacă este cazul, pentru:a.planitatea suprafeței cofrate, cu clase de toleranță; … b.rectilinitatea muchiilor, cu clase de toleranță; … c.etanșeitate; … d.agenții de decofrare. …  … 9.precizarea condițiilor privind modul de decofrare, dacă este cazul. …  … AIII.1.3.Prevederi privind armătura nepretensionată:1.tipul și clasa produselor prevăzute pentru fiecare categorie de armături; … 2.diametrul, precum și forma armăturilor, notate distinct și unitar, cu clase de toleranță, dacă este cazul; … 3.poziția relativă și față de cofraj a fiecărei armături; … 4.grosimea stratului de acoperire cu beton, precum și condiții pentru distanțieri dacă este cazul; … 5.pozițiile și lungimile de suprapunere, cu clase de toleranță, precum și alte condiții, pentru înnădirile prin suprapunere; … 6.condiții pentru alte moduri de înnădire, dacă este cazul, cu precizarea acestora; … 7.condiția, explicită, de a fi încunoștiințat în cazurile în care nu se utilizează tipul și/sau clasa de produse prevăzute în proiect. …  … AIII.1.4.Prevederi privind armătura pretensionată:1.tipul și clasa produselor; … 2.procedeul de precomprimare; … 3.modul de alcătuire (armătura propriu-zisă, ancoraje etc.); … 4.modul de realizare a canalelor sau de așezare a armăturii pretensionate exterioare; … 5.condiții pentru realizarea canalelor, mai ales sub următoarele aspecte:a.poziția relativă în cofraj, cu clase de toleranță; … b.forma și pozițiile zonelor de racordare cu suprafața pe care reazemă ancorajul; … c.pozițiile teurilor de injectare și de aerisire; … d.modul de fixare în cofraj. …  … 6.modul de protecție temporară a armăturii pretensionate și a ancorajelor, pentru a fi aplicat dacă este cazul; … 7.modul de protecție definitivă a armăturii pretensionate și a ancorajelor. …  … AIII.1.5.Prevederi privind piesele înglobate în beton:1.detalii de executare pentru piesele care se confecționează sau datele necesare, complete, pentru piesele care se procură de pe piață; … 2.poziția în cofraj, cu clase de toleranță, în ceea ce privește:a.amplasarea față de axe; … b.amplasarea față de suprafața elementelor; … c.cotele de nivel, dacă este cazul; … d.poziția, în cazul pieselor nesimetrice. …  … 3.condiții pentru recepția pieselor care se înglobează, dacă este cazul; … 4.condiții privind grosimea stratului de acoperire cu beton; … 5.condiții privind montarea în cofraj, dacă este cazul, de exemplu:a.pentru benzile/profilele de etanșare la rosturile de turnare; … b.pentru etanșarea pieselor cu goluri care rămân libere. …  …  … AIII.1.6.Prevederi privind punerea în operă a betonului:1.specificarea privind betonul:a.clasa de rezistență; … b.alte condiții specifice, după caz (clase de lucrabilitate, de permeabilitate, de gelivitate, conținut de aer oclus etc.). …  … 2.condiții pentru betonul proaspăt, dacă este cazul (priză accelerată sau întârziată etc.); … 3.determinările care se efectuează pe betonul proaspăt; … 4.epruvetele necesare pentru elemente sau părți de construcție și etapele în care se prelevează acestea; … 5.amplasarea rosturilor de turnare sau condiția explicită a turnării continue, fără întrerupere; … 6.modul de protecție și tratare a betonului; … 7.condiții privind decofrarea:a.termene sau rezistențe minime ale betonului; … b.menținerea unor sprijiniri, cu detalii. …  …  … AIII.1.7.Prevederi privind precomprimarea:1.date privind condițiile preliminare (rezistența betonului, condiții pentru verificarea stării elementelor, eșafodajelor, armăturii etc.); … 2.programul de pretensionare (ordinea pretensionării armăturilor, forțele de control); … 3.condiții privind corelarea dintre executarea elementelor din beton și efectuarea pretensionării, mai ales sub următoarelor aspecte:a.protecția temporară a armăturii pretensionate; … b.rezistența betonului la precomprimare; … c.pretensionarea în etape, dacă este cazul; … d.integrarea activităților de pretensionare în etapele realizării construcției. …  … 4.condiții privind protecția definitivă a armăturilor pretensionate și ancorajelor, inclusiv cele care privesc existența protecției temporare, dacă este cazul; … 5.alte condiții specifice, dacă este cazul. …  … AIII.1.8.Prevederi privind montarea elementelor prefabricate:1.condiții privind verificările prealabile ale zonelor pe care reazemă elementele care se montează (cote, dimensiuni și starea suprafeței, cu clase de toleranță); … 2.condiții privind pregătirea suprafețelor pe care se montează, dacă este cazul; … 3.condiții privind recepția elementelor care se montează, după caz; … 4.detalii complete privind modul de rezemare sau de îmbinare privind, după caz, aparatele de reazem, monolitizările, sudurile, îmbinările cu șuruburi ș.a.; … 5.condiții, dacă este cazul, pentru echipamentele și utilajele cu care se efectuează montarea; … 6.date și condiții privind mijloacele provizorii de asigurare a stabilității elementelor montate până la realizarea situației definitive, dacă este cazul; … 7.date și condiții pentru executarea rosturilor la elemente sau construcții din tronsoane asamblate prin precomprimare, dacă este cazul; … 8.alte condiții pentru montare sau situațiile după montare, dacă este cazul. …  … AIII.2.În cazurile în care nu se cer condiții deosebite, în proiect se face mențiunea că se vor respecta, pentru lucrarea sau caracteristica respectivă, prevederile din prezentul normativ. …  + 
Anexa B(Informativă)
Recomandări privind managementul calității(1)Numerele paragrafelor corespund cu cele din articolul 5: Managementul execuțieiB.5.3.1.Clase de execuție(1)Supravegherea și controlul sunt părți ale managementului calității.(2)Cele trei clase de execuție dau posibilitatea de a specifica nivelul cerut de management al calității bazat pe importanța elementului/structurii și pe cât de critică este execuția pentru capacitatea sa de a-și îndeplini funcția.(3)Clasa de execuție 1 ar trebui să fie folosită numai pentru structurile unde consecințele în caz de cedare sunt mici sau neglijabile.(4)Clasele de execuție cuprind cerințele pentru control, pentru planificarea calității axate pe măsuri organizatorice și alocarea de resurse și personal depinzând de specificațiile de execuție.(5)Cele trei clase de execuție indicate în 5.3.1 corespund celor 3 niveluri de diferențiere a fiabilității prezentate în anexa B a SR EN 1990:2004 preluat în normativul CR 0/2012.(6)Amploarea controlului care urmează să fie aplicat va fi în conformitate cu prevederile prezentului normativ, și va fi menționat în specificațiile de execuție prin selectarea "clasei de execuție" adecvate, corelate cu clasa de importanță a construcțiilor. … B.5.3.2.Controlul materialelor și produselor(1)Se efectuează în conformitate cu Tabelele 1 și J1 din prezentul normativ. … B.5.3.3.Controlul execuției(1)Un plan de control care conține pentru fiecare punct de control:a)cerințele; … b)referire la normativ și specificația de execuție; … c)metoda de control, monitorizare sau de testare; … d)definirea zonei controlate; … e)frecvența controlului, a monitorizării sau testării; … f)criteriile de acceptare; … g)documentație; … h)persoana responsabilă; … i)o posibilă implicare a altor părți în inspecție. … (2)Un plan de inspecție poate fi pregătit ca un tabel recapitulativ cu trimiteri la procedurile de control și instrucțiunile de control oferind detalii cu privire la control, monitorizare și testare.(3)Un control așa cum este descris în prezentul și următorul paragraf va satisface în mod normal cerințele acestui normativ în ceea ce privește amploarea controlului.a)controlul în clasa 1 de execuție este un control care ar putea fi efectuat de către operatorul care a efectuat lucrarea. Acest lucru implică un control care urmează să fie efectuat pe întreaga lucrare, autocontrol; … b)pentru controlul în clasa 2 de execuție, ar trebui, în plus fată de autocontrol, să fie aplicat un control intern sistematic și regulat cu proceduri definite în cadrul companiei care a efectuat lucrarea – un control intern sistematic; … c)pentru controlul în clasa 3 de execuție, se poate cere, în plus fată de autocontrol și de controlul intern sistematic, efectuate de către constructorul însuși, un control extins în conformitate cu specificațiile de execuție. Acest control extins poate fi efectuat de către o altă societate – un control independent. … (4)Pentru structurile din clasa 3 de execuție, controlul sistematic intern include orice lucrări de betonare de importanță pentru capacitatea portantă și durabilitatea structurii. Acesta include controlul cofrării, armării, curățării înainte de turnare, betonului, betonării și întăririi, precomprimării, injectărilor etc.(5)În cazul în care este necesar controlul extins (sau independent), acesta ar trebui să aibă cel puțin amploarea celui descris pentru controlul intern sistematic în clasa 2 de execuție, a se vedea (6) de mai jos.(6)Pentru structuri din clasa 2 de execuție, controlul intern sistematic include un control al tuturor lucrărilor de betonare și armare pentru elementele structurale importante, cum ar fi stâlpii și grinzile. Pentru alte elemente structurale controlul punctual este efectuat cu o amploare în funcție de importanța elementelor structurale pentru capacitatea portantă și durabilitate.(7)Pentru structurile din elemente prefabricate din beton toate suporturile și îmbinările portante sunt inspectate. …  + 
Anexa C(normativă)
Prevederi pentru susțineri și cofrajeCI.Trasarea de detaliu pentru cofrajeCI.1.Prevederi comuneCI.1.1.Lucrările din beton, beton armat și beton precomprimat sunt implicate în domeniul general al construcțiilor, astfel:a)în ansamblul lor, în cazurile în care betonul este materialul din care se realizează structura construcțiilor; … b)în parte, în cazul general în care betonul este materialul din care se realizează fundațiile sau infrastructura construcțiilor, indiferent de materialul din care este alcătuită structura acestora (metal, lemn, zidărie etc.). … (1)În cazul b) trasarea de detaliu pentru cofrajele pentru fundații și infrastructuri este deosebit de importantă pentru toate categoriile și tipurile de construcții, fiecare având condiții proprii specifice materialelor din care este alcătuită structura acestora. … CI.1.2.Trasarea de detaliu se realizează pe baza proiectelor, în raport cu punctele și reperele de nivel, materializate pe teren odată cu trasarea pentru amplasarea construcțiilor, pentru determinarea conturului și/sau axelor principale ale acestora. Materializarea acestor repere, planimetrice și altimetrice, este astfel realizată încât să constituie puncte de referință pe întreaga durată a executării construcției respective, servind la transmiterea cotelor în plan și pe verticală la toate nivelurile acesteia. … CI.1.3.Înainte de a începe efectuarea trasării de detaliu se verifică, pe baza documentelor de recepție a trasării pentru amplasare, a proceselor verbale de predare-primire și direct la fața locului, reperele care fixează conturul și/sau axele principale ale construcției (linii de referință), precum și reperele de nivel.(1)Verificarea se referă, de asemenea, la corespondența dintre cotele din teren (în plan și de nivel) și cele din proiect. … CI.1.4.Trasarea de detaliu pentru cofraje și trasarea pentru montarea elementelor prefabricate se referă, în principal la următoarele categorii de activități:a)trasarea lucrărilor de terasamente pentru fundații realizate fără cofraj; … b)trasarea poziției cofrajelor pentru fundații continue sau izolate; … c)trasarea poziției cofrajelor sau elementelor prefabricate în plan orizontal și verificarea poziției pe înălțime a acestora; … d)trasarea cotelor de nivel pentru cofraje sau elemente prefabricate. … (1)Trasarea pentru elemente având forme și poziții deosebite (cu forme curbe în plan și/sau pe verticală, scări etc.) se realizează conform pct. CI.1.4 (b) – (d), considerând o serie de puncte și linii intermediare, stabilite prin proiect, care asigură conformitatea formei și poziției acestor elemente cu prevederile din proiect. … CI.1.5.Pentru fiecare categorie de trasare, se vor prevedea în proiect clasele de toleranță, care se respectă (a se vedea Anexa H).(1)Toleranțele la trasare sunt cu o clasă mai reduse decât cele prevăzute pentru elementele respective după executare sau montare. … CI.1.6.Trasarea pentru elemente care se repetă, pe verticală (spre exemplu, la etajele succesive ale unei clădiri), sau pe orizontală (spre exemplu, șiruri de stâlpi) se va efectua, pentru fiecare în parte, după reperele de bază și nu față de elementul precedent.(1)În cazurile în care se constată abateri între elemente succesive (cel existent și cel pentru care se efectuează trasarea) mai mari decât cele admisibile, se va înștiința proiectantul pentru a stabili modul de tratare a neconformității. … CI.1.7.Pentru trasare se va utiliza aparatură corespunzătoare ca domeniu de utilizare și precizie.(1)Precizia aparaturii utilizate la trasare va fi cu o clasă mai mare decât cea prevăzută pentru toleranțele la trasare. …  … CI.2.Trasarea lucrărilor de terasamente pentru fundații realizate fără cofrajCI.2.1.Trasarea lucrărilor de terasamente pentru fundații realizate fără cofraj, de regulă în săpătură, se realizează față de axele fundațiilor respective, care sunt precizate în proiect și materializate pe teren. … CI.2.2.Trasarea se referă la stabilirea conturului săpăturii și materializarea acestuia cu repere, astfel ca:a)reperele să fie amplasate în afara zonei afectate de lucrări, în funcție și de modul de efectuare a săpăturii (manual sau mecanizat), pentru a se menține pe durata acestor lucrări; … b)conturul să poată fi reconstituit oricând, până la punerea în operă a betonului din fundație; … c)pornind de la forma conturului, să se poată determina forma pe verticală a pereților săpăturii. …  … CI.2.3.În cazurile în care fundația are suprafețe înclinate, se va trasa și materializa și conturul de la partea inferioară, în proiect fiind prevăzute cotele pentru acest contur, precum și unghiurile de înclinare ale suprafețelor respective. … CI.2.4.În cazurile în care în fundație se înglobează armături sau alte piese (șuruburi, plăci cu praznuri etc.), trasarea și materializarea poziției acestora, conform prevederilor din proiect, se efectuează odată cu trasarea conturului fundației, având în vedere următoarele:a)armăturile sau șuruburile se asamblează sub formă de carcase rigide, pentru a menține distanțele și pozițiile relative dintre ele. Trasarea se face pentru axele carcaselor; … b)în cazul unor elemente singulare (fie bare de armătură sau șuruburi, fie plăci sau alte piese), trasarea se face pentru fiecare poziție a acestora; … c)materializarea trasării este realizată încât să se poată poziționa elementele respective prin măsurări ușor de efectuat, spre exemplu prin linii secundare față de care se măsoară distanțe până la fața barelor sau până la marginea plăcilor; … d)cota de nivel prevăzută în proiect pentru elementele respective se măsoară față de puncte sau suprafețe ale acestor elemente și nu față de suprafața betonului care se toarnă, dacă acest mod de măsurare nu este indicat, în mod explicit, în proiect; … e)în situația în care se cere o precizie ridicată (spre exemplu, pentru șuruburi în care se vor monta piese metalice), poziția acestora va fi asigurată cu șabloane, trasarea se face, în acest caz, pentru poziția șabloanelor. …  …  … CI.3.Trasarea pentru montarea cofrajelorCI.3.1.Trasarea pentru montarea cofrajelor se referă la următoarele:a)trasarea formei în plan a volumului cofrat; … b)trasarea formei pe înălțime a volumului cofrat; … c)trasarea cotelor, de la partea de jos, dacă este cazul, precum și de la partea de sus, până la care se toarnă betonul în volumul cofrat. …  … CI.3.2.Trasarea formei în plan a volumului cofrat se efectuează față de axele elementelor care se toarnă în cofraj și se materializează prin repere sau linii față de care să se poată stabili, prin măsurări simple, poziția cofrajului respectiv, spre exemplu:a)pentru cofraje care se confecționează la fața locului, prin trasarea poziției feței interioare a cofrajului; … b)pentru cofraje refolosibile, de inventar, și prin trasarea unor repere sau linii secundare față de care să se poată așeza elementele de cofraj prin măsurări relative la fața exterioară a acestora. …  … CI.3.3.Trasarea formei pe înălțime a volumului cofrat, în cazurile în care aceasta nu este verticală, se efectuează pe baza datelor din proiect, care cuprinde:a)suprafețele de referință față de care se efectuează trasarea; … b)cotele, față de aceste suprafețe de referință, pentru puncte sau linii intermediare semnificative pentru montarea cofrajelor în poziția corespunzătoare, conform pct. CI.3.2. a) sau b). …  … CI.3.4.Trasarea cotelor de la partea de jos a fundului cofrajelor se efectuează, după caz, astfel:a)pentru suprafețe plane, orizontale sau înclinate, prin trasarea liniilor pe fețele laterale, de contur, precum și a cotelor unor puncte/linii intermediare ale suprafeței care se cofrează, față de o suprafață de referință conform, după caz, pct. CI.3.2. a) sau b); … b)pentru suprafețe curbe sau de altă formă, prin trasarea cotelor, față de o suprafață de referință, pe fețele laterale, precum și pentru linii intermediare semnificative, de asemenea, conform pct. CI.3.2. a) sau b). …  … CI.3.5.Trasarea cotelor pentru partea de sus, până la care se toarnă betonul, se efectuează prin marcarea pe fețele laterale ale cofrajului, într-un mod care să permită identificarea acestei marcări în condițiile de turnare a betonului (identificare directă sau prin măsurare față de repere situate deasupra limitei de turnare respective), precum și, în cazul unor suprafețe de întindere mare, prin stabilirea unor modalități de măsurare punctuală a cotei respective, la distanțe convenabil alese. …  … CI.4.Condiții prealabile și condiții necesare în timpul efectuării trasăriiCI.4.1.Pentru efectuarea trasării de detaliu pentru montarea cofrajelor și/sau a elementelor prefabricate, este necesară asigurarea condițiilor prealabile, precum și a celor necesare în timpul efectuării trasării. … CI.4.2.Condițiile prealabile sunt, în principal, următoarele:a)existența, pe șantier, a proiectului, care cuprinde toate datele necesare trasării de detaliu (linii de referință, cote în plan față de acestea, cu clase de toleranță, cote de nivel, cu clase de toleranță, alte detalii necesare); … b)existența documentelor de recepție a trasării construcției și a elementelor de materializare pe teren a acestei trasări; … c)specificarea aparaturii care se utilizează, în conformitate cu pct. CI.1.7; … d)specificarea și executarea sau procurarea, după caz, a unor mijloace necesare pentru efectuarea trasării (schele/platforme, materiale auxiliare etc.). …  … CI.4.3.Condițiile care sunt asigurate în timpul efectuării trasării sunt, în principal următoarele:a)existența aparaturii și a personalului de specialitate, pe perioadele necesare, pe baza coordonării cu desfășurarea lucrărilor de executare a construcției; … b)asigurarea câmpului liber necesar pentru aparatura utilizată, precum și a mijloacelor necesare (pct. CI.4.2.d), după caz. …  …  … CI.5.Trasarea pentru montarea elementelor prefabricateCI.5.1.Trasarea pentru montarea elementelor prefabricate se referă la următoarele:a)trasarea poziției în plan; … b)trasarea cotei de așezare a elementelor prefabricate; … c)verificarea poziției pe înălțime a elementelor prefabricate. …  … CI.5.2.Trasarea poziției în plan pentru montarea elementelor prefabricate se efectuează față de axele acestora, în raport cu axele construcției, conform prevederilor din proiect.(1)Materializarea reperelor pentru poziționarea în plan a elementelor prefabricate se realizeză fie prin marcarea poziției axelor, fie prin marcarea poziției față de linii de margine ale elementului (direct, sau la o distanță dată de acestea, față de o linie secundară). … CI.5.3.Trasarea și marcarea poziției în plan a elementelor prefabricate va fi însoțită de verificarea generală a poziției trasate în ceea ce privește, după caz:a)gabaritele, astfel încât elementele să poată fi montate față de elementele existente; … b)alinierea sau poziția relativă, dacă elementele care se montează sunt legate între ele prin condiții privind poziția de montare; … c)conformitatea zonelor de așezare a elementelor prefabricate, ca dimensiuni și poziție. …  … CI.5.4.Trasarea cotei de așezare a elementelor prefabricate se referă la cota suprafeței finite pe care se așează, la montare, elementele prefabricate, și are în vedere:a)modul de rezemare și înălțimea sistemului de rezemare, care poate fi strat de mortar sau aparat de reazem (metalic, din neopren armat etc.); … b)abaterile la dimensiunea pe înălțime ale elementelor în zona de rezemare dacă este cazul; … c)posibilitatea de rezemare provizorie și de reglare, în cazurile în care modul de rezemere definitivă prevăzut constă în (sub)betonare ulterioară. …  … CI.5.5.Trasarea și marcarea cotei de așezare a elementelor prefabricate va fi însoțită de verificarea generală a poziției trasate în ceea ce privește, după caz:a)gabaritele, astfel încât elementele să poată fi montate față de elementele existente; … b)cotele comune, dacă elementele care se montează sunt legate între ele prin condiții privind cota de montare. …  … CI.5.6.Verificarea poziției pe înălțime a elementelor se efectuează la montare și se referă la verticalitatea sau, dacă este cazul, înclinarea acestora, conform prevederilor din proiect. … CI.4.7.Trasarea, atât cea pentru poziția în plan, cât și cea privind cota de așezare, se efectuează și pentru rezemarea pe elemente provizorii, în cazurile în care se folosesc asemenea reazeme provizorii, la montarea elementelor prefabricate, în așteptare până la realizarea îmbinării definitive cu alte elemente prefabricate sau turnate monolit. … CI.5.8.Toleranțele prevăzute în proiect pentru trasarea la montarea elementelor prefabricate au în vedere:a)evitarea cumulării abaterilor în cazul montării succesive (în plan și/sau pe înălțime) a elementelor prefabricate, prin prevederea de modalități de reglare atât în planul suprafeței de rezemere, cât și pe înălțime; … b)condițiile stabilite, dacă este cazul, pentru poziția relativă a fețelor elementului în raport cu suprafața de rezemare (pentru paralelismul cu fața superioară, perpendicularitatea față de alte suprafețe etc.); … c)condițiile stabilite, după caz, pentru dimensiunile elementului prefabricat (lungime, dimensiuni transversale, înălțime etc.). …  …  … CI.6.Recepția lucrărilor de trasare de detaliu pentru cofraje și pentru montarea elementelor prefabricateCI.6.1.Recepția lucrărilor de trasare de detaliu pentru cofraje și pentru montarea elementelor prefabricate constă în consemnarea efectuării lucrărilor, prin proces verbal de recepție calitativă pe faze, care cuprind cel puțin următoarele:a)identificarea poziției și coordonatele punctelor și reperelor de nivel materializate pe teren odată cu trasarea pentru amplasarea construcției, care au stat la baza trasării de detaliu; … b)echipamentele utilizate pentru efectuarea trasării de detaliu și, după caz, procedurile utilizate (tipul și denumirea echipamentelor, exactitatea acestora și menționarea documentelor privind verificările metrologice, codurile procedurilor ș.a.); … c)modul de materializare a trasării efectuate; … d)predarea-primirea între executantul lucrărilor de trasare de detaliu și executantul lucrărilor ulterioare (cofraje sau montare elemente prefabricate), a reperelor materializate ale trasării efectuate; … e)obligația executantului trasării de detaliu de a interveni în cazurile în care apar neconformități privind trasarea de detaliu la executarea lucrărilor ulterioare. … Notă: În cazurile în care executantul lucrărilor de construcții aplică un sistem de management al calității (a se vedea tabelul 4, I, nr.crt.2), la baza procesului verbal pentru recepția calitativă pe faze a lucrărilor de trasare de detaliu, vor sta documentele aplicabile ale acestui sistem. …  …  … CII.Cerințe generale(1)Numerele paragrafelor sunt corelate cu cele din articolul 6: Susțineri și cofraje.CII.6.1.Cerințe generale(1)Principalele acțiuni avute în vedere la proiectare sunt cele indicate în Eurocoduri, în principal EN 1990, Eurocod 0 – Bazele proiectării structurilor și EN 1991-1-6, Eurocod 1 – Acțiuni asupra structurilor – Acțiuni generale – Acțiuni pe durata execuției, includ o combinație între:a)greutatea proprie a cofrajelor, armăturii și betonului; … b)presiunea în cofraj în funcție de tipul de beton (inclusiv eventuale ridicări); … c)încărcări de construcție (personal, echipament etc.) inclusiv efectele statice și dinamice ale turnării, compactării și traficului; … d)încărcări din vânt și zăpadă; … e)acțiuni specifice la locul execuției cum ar fi prevederile pentru acțiuni seismice. … Notă: Cutremurele nu sunt considerate în mod normal pentru lucrările temporare de susțineri și cofraje.(2)Prevederea unor elemente adecvate de rigidizare și de fixare a mijloacelor de conectare este de asemenea importantă. … CII.6.3.Proiectarea și instalarea susținerilor(1)Penele pentru reglarea corespunzătoare a susținerilor sunt asigurate împotriva alunecării în timpul betonării.(2)Când susținerile sprijină direct pe pământ, se are în vedere influența tasării diferențiate.(3)Prevenirea fisurării dăunătoare în beton se poate realiza prin:a)limitarea deformațiilor și/sau tasărilor; … b)controlul turnării și/sau specificațiilor betonului. …  … CII.6.4.Proiectarea și instalarea cofrajelor(1)Curățarea cofrajelor poate fi realizată printr-un orificiu (care poate fi închis) prevăzut la baza cofrajului.(2)Turnarea în cofraj glisant:a)cofrajul va avea o suprafață adecvată pentru a limita frecarea cu betonul; … b)se va utiliza un sistem de ghidare continuu între armătură și cofrag pentru a asigura acoperirea necesară cu beton în limitele de toleranță date în art. 11. …  … CII.6.5.Cofraje specialeGeneralități(1)Când se folosesc cofraje speciale, cerințele producătorului sunt respectate.(2)Utilizarea unei căptușeli permeabile pentru cofraje îmbunătățește semnificativ calitatea acoperirii cu beton și reduce semnificativ numărul și dimensiunea bulelor de aer. … CII.6.6.Inserții montate în cofraj și componente integrate(1)Când se utilizează inserții de aluminiu sau de oțel galvanizat, se iau măsuri speciale pentru a se evita reacțiile chimice între metal și beton.(2)Materialele metalice cu potențial electric diferit nu vor fi conectate electric. … CII.6.7.Îndepărtarea susținerilor și cofrajelor(1)În cazul în care nu sunt date îndrumări în proiectul de lucrări de susținere și cofraje sau în specificațiile de execuție cu privire la rezistența necesară pentru îndepărtarea acestora, sunt sugerate următoarele:a)pot fi folosite diferite modalități de sprijinire pentru a prelua încărcările exercitate asupra elementului de beton în acea etapă; … b)pot fi utilizate mijloace de protecție pentru a evita deteriorarea suprafeței din cauza vremii, până când betonul a atins rezistența proiectată. …  …  … CIII.Detalii aplicareCIII.1.Prevederi generaleCIII.1.1.Tipurile de cofraje utilizate în mod curent sunt:a)în funcție de situația cofrajului, începând din momentul turnării betonului și până la decofrare:(i)cofraje fixe; … (ii)cofraje mobile (de exemplu: cofraje glisante, pășitoare). …  … b)din punct de vedere al utilizării componentelor:(i)cofraje de inventar, la care componentele se folosesc de mai multe ori; … (ii)cofraje unicat, la care componentele se utilizează o singură dată. De regulă, acestea sunt realizate din materiale lemnoase (de exemplu: cofraje din scânduri pentru monolitizarea pe reazem a unei grinzi prefabricate); … (iii)cofraje pierdute, la care componentele intră în alcătuirea elementelor din beton care se toarnă în șantier (de exemplu predale din beton armat); … (iv)spații realizate anterior în terasamente (gropi de fundație etc.). …  … c)în funcție de calitatea suprafeței de beton obținută după decofrare:(i)cofraje pentru beton aparent; … (ii)cofraje pentru beton brut, suprafețele obținute fiind acoperite ulterior cu tencuială, placaje etc. …  … CIII.1.1.1.Principalele elemente componente ale cofrajului sunt:a)cofrajul propriu zis, care alcătuiește închiderea volumului în care se toarnă betonul; … b)elemente pentru susținerea și rigidizarea cofrajului propriu-zis care asigură poziția și stabilitatea formei, fiind amplasate la exteriorul acestuia; … c)elemente auxiliare, amplasate în interiorul și/sau exteriorul cofrajului, necesare, de asemenea, pentru a-i asigura poziția și stabilitatea, dintre care unele rămân înglobate în beton. …  … CIII.1.1.2.Prezentul normativ conține prevederi privind cofrajele fixe pentru beton brut (în terasamente, pentru fundații, unicate sau de inventar). În această categorie intră și cofrajele care, demontate și montate succesiv pentru un același element de construcție (spre exemplu, o pilă de pod) nu intră, propriu zis, în categoria cofrajelor pășitoare.(1)Cofrajele mobile, cofrajele pierdute și cofrajele pentru beton aparent fac obiectul unor reglementări tehnice și/sau caiete de sarcini specifice pentru lucrări la care se utilizează aceste tipuri de cofraje. …  … CIII.1.2.Asigurarea conformității cu proiectul în ceea ce privește poziția, forma și dimensiunile volumului cofrat, rezistența, stabilitatea și indeformabilitatea, precum și integritatea secțiunii din beton, se realizează prin:a)utilizarea materialelor adecvate pentru cofraj; … b)realizarea corespunzătoare a susținerilor și legăturilor; … c)asigurarea etanșeității; … d)aplicarea agenților de decofrare corespunzători (dacă este cazul); … e)stabilirea și aplicarea corespunzătoare a modalităților și a etapelor de decofrare. …  … CIII.1.3.Materialele pentru confecționarea cofrajelor sunt, de regulă, lemn (cherestea), produse pe bază de lemn, metal sau produse pe bază de materiale sintetice.(1)Adecvarea materialelor pentru confecționarea cofrajelor se referă la:a)rigiditatea proprie, care determină alcătuirea scheletului de susținere a suprafeței cofrajului; … b)lipsa găurilor, fisurilor, pentru asigurarea etanșeității; … c)limitarea absorbției de apă, dacă este cazul; … d)posibilitatea de îmbinare, pentru asigurarea etanșeității suprafaței cofrajului; … e)limitarea rugozității sau neregularității suprafeței cofrajului, pentru asigurarea desprinderii fără degradarea suprafeței betonului, la decofrare; … f)compatibilitatea cu betonul în cazul materialelor sintetice (absența degajării de ioni de clor sau producerea unor reacții chimice). …  … CIII.1.4.Realizarea susținerilor și legăturilor cofrajelor se referă la:a)eșafodajele pe care sunt așezate cofrajele, dacă este cazul; … b)scheletul de susținere și legăturile care asigură forma și stabilitatea cofrajelor în sine. … CIII.1.4.1.Eșafodajele pot fi:a)elemente simple (de tip pop) combinate cu elemente de legătură și contravântuire sau structuri spațiale, produse în acest scop, caz în care se vor lua în considerare condițiile de montare și capacitățile de rezistență și stabilitate prevăzute de producătorii acestora; … b)elemente confecționate și montate pe șantier, caz în care alcătuirea și calculul acestora se vor efectua în cadrul proiectului tehnologic privind cofrajele. …  … CIII.1.4.2.O atenție deosebită se acordă modului de rezemare a eșafodajelor, sub următoarele aspecte:a)luarea în considerare a capacității de rezistență și de deformare a terenului, rezemarea făcându-se pe tălpi cu suprafață corespunzătoare; … b)interzicerea utilizării ca talpă de rezemare a materialelor fragile (cărămidă, beton poros autoclavizat etc.); … c)luarea în considerare a evoluției temperaturilor în cazul în care rezemarea se efectuează pe teren înghețat, pentru a se evita tasările în cazul dezghețării terenului; … d)utilizarea unor sisteme de reglare pe înălțime care să asigure, atât capacitatea de reglare necesară, cât și stabilitatea și indeformabilitatea pe durata utilizării eșafodajelor respective. …  … CIII.1.4.3.Cofrajele de inventar sunt alcătuite, de regulă, astfel încât să conțină scheletul de susținere și sunt prevăzute cu sisteme de îmbinare și legături care asigură forma și stabilitatea, necesitând, eventual, sprijiniri sau rezemări intermediare.(1)Pentru această categorie de cofraje se vor lua în considerare domeniile de utilizare, condițiile și prevederile privind montarea, stabilite de producătorii acestora. … CIII.1.4.4.Cofrajele unicat, care se confecționează și se montează la fața locului, se realizează pe baza proiectului tehnologic, care prevede alcătuirea acestora (materialele pentru cofrajul propriu-zis, scheletul de susținere și, dacă este cazul, legăturile) pe baza calculului și a caracteristicilor materialelor utilizate. …  … CIII.1.5.Calculul cofrajelor și al susținerilor acestora (eșafodajelor) are ca obiect:a)stabilirea condițiilor pentru utilizarea cofrajelor și eșafodajelor de inventar; … b)proiectarea cofrajelor și eșafodajelor confecționate și montate pe șantier (unicate). … CIII.1.5.1.Calculul cofrajelor și eșafodajelor are în vedere următoarele categorii de acțiuni:a)încărcări verticale produse de:(i)greutatea proprie; … (ii)greutatea betonului proaspăt, turnat în cofraj; … (iii)încărcările determinate de executarea lucrărilor (personalul care pune în operă betonul, echipamentele și mijloacele pentru punerea în operă a betonului etc.); … (iv)încărcările determinate de turnarea (căderea) și vibrarea betonului. …  … b)încărcări orizontale produse de:(i)presiunea laterală a betonului proaspăt (acționează din interiorul cofrajului); … (ii)șocurile produse la descărcarea (căderea) betonului; … (iii)acțiunea vântului; … (iv)acțiunea seismică; … (v)împingerea pământului și/sau presiunea apei, dacă este cazul (acționează din exteriorul cofrajului). …  …  … CIII.1.5.2.Încărcările se iau cu valorile prevăzute în Tabelul C1.Tabelul C1. Tipuri de încărcări luate în considerare pentru calculul cofrajelor

 … CIII.1.5.3.Încărcarea orizontală, tip f (tabelul C1), determinată de presiunea laterală a betonului proaspăt (turnat și apoi compactat prin vibrare), se consideră aplicată static pe pereții cofrajului cu distribuțiile din figura C1, prezentate în funcție de viteza de betonare.
Figura C1. Distribuția presiunilor laterale, determinate de betonul proaspăt, pe pereții cofrajelorSemnificația notațiilor din figura C1 este următoarea: v – viteza de betonare (m/h)T – durata de timp în ore (h), apreciată, pentru umplerea cofrajului cu betonH – înălțimea la care se toarnă betonul în cofraj (m)H_p – înălțimea (m) pentru care presiunea laterală a betonului este maximă (p_max)p_max – presiunea maximă pe cofraj (kN/mp)p_inf – presiunea la baza cofrajului, conform fig.1 (kN/mp)α – coeficient cu valoarea din tabelul C2lambda_1 – lambda_4 – coeficienți cu valorile din tabelul C2γ – greutatea specifică a betonului turnat (kN/mc)Se folosesc următoarele relații de calcul:v = H/T; H_p = lambda_1 . H; p_max = lambda_1 . lambda_2 . lambda_3 . lambda_4 . γ . H; p_inf = α . p_maxTabelul C2. Valorile coeficienților α și lambda_1 – lambda_4

 … CIII.3.1.5.4.Încărcarea orizontală, tip g (Tabelul C1), provenită din șocurile care se produc la descărcarea betonului din mijloace de transport, se determină după cum urmează:a)din unități discrete de transport (bene etc.), având capacitatea:(i)sub 0,2 mc …….. 2,00 kN/mp … (ii)0,2…0,7 mc …….. 4,00 kN/mp … (iii)peste 0,7 mc …… 6,00 kN/mp …  … b)la turnare prin jgheaburi sau pâlnii …… 2,00 kN/mp … c)la turnarea cu pompa ……. 6,00 kN/mp …  … CIII.3.1.5.5.Încărcarea orizontală dată de acțiunea vântului se determină în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice aplicabile. … CIII.3.1.5.6.Încărcarea orizontală dată de acțiunea seismică se determină în conformitate cu prevederile standardului SR EN 1991-1-6, inclusiv anexa națională, considerându-se perioada de referință pentru situațiile tranzitorii, în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice aplicabile. … CIII.3.1.5.7.Încărcarea orizontală dată de împingerea pământului și/sau presiunea apei se ia în considerare, dacă este cazul, pe baza situației avute în vedere pentru cofrajul respectiv. … CIII.3.1.5.8.Tipurile de încărcări luate în considerare pentru calculul de rezistență și pentru calculul deformațiilor sunt prevăzute în Tabelul C3 (notațiile conform Tabelului C1).Tabelul C3. Tipuri de încărcări luate în considerare pentru calculul de rezistență și pentru calculul deformațiilor

(1)Pentru eșafodaje se iau în considerare următoarele categorii de încărcări:a)încărcările verticale cele mai defavorabile provenite de la cofraje (tabelul C3); … b)încărcările date de acțiunea vântului, considerată cu perioadele de revenire precizate în anexa națională la SR EN 1991-1-6, astfel:(i)provenite de la cofraje, în cazurile în care înălțimea este de până la 6,0 m și încărcările au valori semnificative; … (ii)provenite de la ansamblul cofraj-eșafodaj, în cazurile în care înălțimea este mai mare de 6,0 m; …  … c)încărcarea produsă de acțiunea seismică considerată conform precizărilor din Anexa națională la SR EN 1991-1-6. … (2)Pentru încărcările date de acțiunea vântului se vor lua în considerare atât situațiile în care cofrajele sunt pline cu beton, cât și cele în care în cofraje nu există beton. … CIII.1.5.9.Calculul cofrajelor și eșafodajelor se efectuează, de regulă, în ceea ce privește rezistența acestora; în cazurile în care este prevăzut în proiect, calculul se efectuează și în ceea ce privește deformațiile acestora.(1)Pentru calculul privind deformațiile cofrajelor și/sau ale ansamblului cofraj-eșafodaj, în proiect se precizează valorile maxime ale deformațiilor admisibile. … CIII.1.5.10.Pentru eșafodajele care se montează pe elemente din beton realizate anterior, se va acorda o atenție deosebită:a)solicitărilor locale și transmiterii acestora în zonele de fixare, în special când se utilizează elemente de prindere care sunt solicitate la forfecare și produc eforturi locale de strivire în beton; … b)atingerii maturității betonului, respectiv rezistențelor acestuia, la montarea și la utilizarea cofrajelor. …  … CIII.1.5.11.Calculul privind cofrajele și eșafodajele se materializează, în proiectul tehnologic, prin:a)stabilirea condițiilor pentru utilizarea elementelor de cofraj și de eșafodaj de inventar, respectiv pentru procurarea acestora; … b)alcătuirea cofrajelor și eșafodajelor în cazurile în care acestea se confecționează ca unicate, la fața locului, având în vedere preluarea solicitărilor locale în zonele de fixare, astfel încât să nu se producă deformarea locală a cofrajelor peste limitele admisibile. …  …  … CIII.1.6.Agenții de decofrare sunt produse aplicate pe suprafața cofrajelor, care vin în contact cu betonul, pentru a reduce aderența între betonul întărit și cofraje, astfel ca la decofrare să nu se deterioreze suprafața betonului.CIII.1.6.1.Agenții de decofrare îndeplinesc următoarele condiții:a)să nu păteze betonul și să nu împiedice aderența ulterioară a materialelor aplicate pe suprafața respectivă a betonului (tencuieli, adezivi pentru placaje etc.); … b)să nu afecteze negativ betonul, armătura și materialul din care este alcătuit cofrajul, dar nici mediul înconjurător; … c)să-și păstreze neschimbate proprietățile funcționale în condițiile climatice de executare a lucrărilor; … d)să se aplice ușor și să se poată verifica aplicarea lor corectă. …  … CIII.1.6.2.Utilizarea agenților de decofrare se face pe baza documentelor tehnice legale, elaborate pe baza specificațiilor de produs ale producătorilor, care conțin, după caz, prevederi privind domeniul de utilizare, precum și condiții și metode de aplicare. … CIII.1.6.3.Agenții de decofrare se aplică după ce cofrajele au fost curățate în prealabil.(1)Aplicarea se efectuează, ținând seama de perioada programată pentru turnarea betonului și de perioada și/sau condițiile în care agenții de decofrare sunt eficace. …  … CIII.1.7.Asigurarea curățării cofrajelor (a spațiului interior în care se toarnă betonul), este fundamentală pentru respectarea cerinței esențiale privind rezistența mecanică și stabilitatea elementelor/structurii din beton, beton armat și beton precomprimat.(1)Pentru asigurarea curățării cofrajelor sunt de luat în considerare două situații:a)situația în care spațiul cofrat este accesibil direct până la fundul cofrajului, caz în care verificarea și curățarea imediat înaintea turnării betonului se poate efectua cu ușurință; … b)situația în care spațiul cofrat nu este accesibil direct până la fundul cofrajului (spre exemplu, stâlpi, pereți etc.), caz în care, pentru verificare și curățare imediat înaintea turnării betonului se prevăd, la partea de jos a cofrajului, dar și în alte zone, dacă este cazul, ferestre de curățare, astfel:(i)dimensiunile să permită accesul pentru curățare; … (ii)distanța dintre acestea să fie astfel încât să poată fi realizat accesul pe întreg volumul cofrat; … (iii)să permită desfacerea și, mai ales, fixarea la loc și etanșarea corespunzătoare. …  …  … CIII.1.8.Etanșeitatea cofrajelor este, de asemenea, o condiție esențială pentru asigurarea calității betonului, în special în ceea ce privește rezistențele acestuia.CIII.1.8.1.La cofrajele de inventar, etanșeitatea este asigurată prin respectarea prevederilor specificate de producătorii acestora (mod de îmbinare, eventuale alte condiții).(1)Pentru a menține condițiile necesare unei îmbinări corespunzătoare, cofrajele de inventar sunt manipulate și depozitate astfel încât să nu se deterioreze (deformații generale sau locale, îndoiri, știrbituri etc.) și, de asemenea, să fie curățate după fiecare decofrare, având grijă să nu se producă deteriorarea acestora în cadrul operațiunii de curățare.(2)O atenție deosebită se acordă zonelor în care, dacă este cazul, se realizează completări ale cofrajului de inventar cu porțiuni confecționate unicat, pe șantier. … CIII.1.8.2.Cofrajele unicat, confecționate și montate pe șantier, vor fi astfel executate încât să se asigure etanșeitatea, prin croirea și decuparea corespunzătoare a materialelor.(1)În cazul utilizării cherestelei, se va avea în vedere posibilitatea efectuării remedierilor pentru situația în care, pe perioada de la confecționarea cofrajului și până la turnarea betonului, se deschid interspații datorită uscării cherestelei. …  …  … CIII.2.Montarea cofrajelorCIII.2.1.Montarea cofrajelor cuprinde următoarele:a)executarea eșafodajelor, dacă este cazul; … b)așezarea cofrajelor la poziție, conform trasării de detaliu; … c)definitivarea poziției în plan și pe verticală, îmbinarea între panouri, dacă este cazul, și fixarea cofrajelor; … d)verificarea și recepția cofrajelor. …  … CIII.2.2.Eșafodajele se execută, de regulă, pe baza proiectului tehnologic. În proiectul lucrării se precizează dacă pentru eșafodaje, la lucrarea respectivă, este necesar proiect tehnologic, având în vedere următoarele:a)la lucrările la care eșafodajele necesare nu pun probleme deosebite privind, în special, rezistența mecanică și stabilitatea acestora, precum și în ceea ce privește deformațiile admisibile, acestea pot fi realizate de executantul lucrărilor fără a avea la bază un proiect tehnologic (spre exemplu, eșafodaje cu înălțime de până la 6,0 m, care suportă cofraje pentru elemente relativ ușoare – grinzi sau plăci plane); … b)la lucrările la care eșafodajele necesare pun probleme deosebite, în cazurile în care pentru aceste eșafodaje sunt anumite condiții speciale (privind, spre exemplu, susținerea unor cofraje cu forme deosebite în plan și/sau pe înălțime, necesitatea prevederii unor reglaje etc.), acestea se detaliază prin proiectul tehnologic. …  … CIII.2.3.La executarea eșafodajelor se respectă prevederile aplicabile din prezentul normativ, precum și cele din proiectul tehnologic, după caz, lucrările fiind realizate de personal calificat pentru materialele și modul de alcătuire și montare a eșafodajelor respective. … CIII.2.4.Așezarea cofrajelor la poziție se realizează:a)în plan, față de reperele marcate la trasarea de detaliu; … b)pe înălțime, prin:(i)respectarea cotelor, față de reperele de cotă marcate la trasarea de detaliu; … (ii)reglarea în poziția verticală sau înclinată, după caz. …  … (1)La așezarea cofrajelor la poziție se va da o atenție deosebită:a)zonelor de schimbare a poziției suprafețelor cofrate (spre exemplu, la colțuri întrânde sau ieșinde pe suprafețele verticale, sau la îmbinarea dintre inima grinzilor și placă), pentru a nu avea diminuări sau îngroșări ale secțiunilor din beton; … b)amplasării cofrajelor pentru golurile lăsate în beton. …  … CIII.2.5.Definitivarea poziției în plan și pe verticală se realizează odată cu fixarea cofrajelor, prin:a)fixarea pe înălțimea reglată a popilor de susținere în cazul cofrajelor pentru plăci, astfel încât să nu permită deplasări relative ale panourilor/zonelor încărcate (cu beton proaspăt sau din activitățile de punere în operă a betonului), față de cele neîncărcate; … b)fixarea la poziție a elementelor de susținere sau sprijinire a cofrajelor verticale sau înclinate de înălțime mare (pentru stâlpi, pereți etc.); … c)fixarea elementelor exterioare de susținere (caloți, nervuri etc.) ale cofrajelor de dimensiuni mai reduse în secțiunea transversală (grinzi, stâlpi etc.); … d)fixarea elementelor interioare de legătură, de regulă distanțieri, pentru menținerea distanței între fețele cofrate. …  … CIII.2.6.Montarea cofrajelor, în relație cu montarea armăturilor, poate fi:a)completă, înainte de montarea armăturii, spre exemplu, în cazul plăcilor, sau în cazul în care armătura, sub formă de carcasă, poate fi introdusă și poziționată, inclusiv prin montarea distanțierilor, fără a deranja cofrajul; … b)parțială, înainte de montarea armăturii, spre exemplu, o față a unui perete, urmând ca, după montarea armăturii, să fie realizată închiderea completă a cofrajului; … c)montare a cofrajului după montarea armăturii. …  … CIII.2.7.La montarea cofrajelor se au în vedere și următoarele:a)efectuarea pregătirii și recepției suprafețelor de beton care se află în volumul cofrat (proces verbal de recepție calitativă pe faze – pentru lucrări care devin ascunse); pregătirea se efectuează fie pentru ca betonul turnat să adere la betonul existent fie, dacă este cazul, să nu adere la acesta; … b)menținerea curățeniei în spațiul cofrat, precum și a armăturilor, dacă acestea sunt montate anterior (spre exemplu, nu se va tăia lemn pentru a nu rămâne rumeguș în cofraj; nu se vor aplica produse pentru decofrare care să cadă pe beton sau pe armătură). …  …  … CIII.3.Abateri admisibile la montarea cofrajelorCIII.3.1.Abaterile admisibile la montarea cofrajelor se referă la următoarele categorii de mărimi:a)dimensiuni ale spațiului cofrat; … b)cote de nivel (pentru fundul cofrajului, înălțimea de turnare a betonului etc.); … c)poziția axelor, în plan și pe înălțime (care include rectilinitatea și perpendicularitatea sau unghiul prevăzut, după caz); … d)forma suprafeței (care include planitatea și denivelarea locală, după caz). …  … CIII.3.2.Abaterile admisibile pentru dimensiuni, cote de nivel și poziție a axelor, dacă nu sunt cuprinse explicit în proiect, vor fi cele prevăzute pentru elementele respective. … CIII.3.3.Abaterile admisibile privind forma suprafeței se stabilesc astfel:a)pentru suprafețe cu formă deosebită (plăci sau pereți curbi etc.), se prevăd în caietul de sarcini pentru realizarea proiectului tehnologic privind cofrajele respective; … b)pentru celelalte situații (cofraje pentru suprafețe plane ale elementelor), abaterile admisibile se vor înscrie în clasele de toleranță (a se vedea Anexa H), astfel:(i)clasa T_S,III, pentru planitate; … (ii)clasa T_N,I, pentru denivelări locale. …  …  …  … CIII.4.Verificarea și recepția cofrajelor și susținerilor acestoraCIII.4.1.Verificarea cofrajelor și susținerilor acestora se efectuează:a)la terminarea lucrărilor de cofraje, pentru o etapă de lucru, când se efectuează și recepția cofrajelor; … b)imediat înainte de punerea în operă a betonului în cofrajele respective, când se efectuează o nouă verificare. … CIII.4.1.1.Verificarea cofrajelor și susținerilor acestora se efectuează prin:a)examinare directă și măsurări simple; … b)măsurări cu aparatură. … (1)Prin măsurări se urmărește confirmarea încadrării în toleranțele prevăzute pentru montarea cofrajelor. … CIII.4.1.2.Verificarea cofrajelor și susținerilor acestora prin observare directă și măsurări simple se referă la următoarele:a)compararea cu prevederile din proiectul tehnologic și/sau prevederile producătorului, în ceea ce privește:(i)alcătuirea de ansamblu: vizual; … (ii)tipurile de materiale și integritatea acestora: vizual, precum și analizarea documentelor privind calitatea acestora; … (iii)dimensiunile: prin măsurare; … (iv)îmbinările (elementele de fixare și contactul între elementele concurente în îmbinare): vizual și, prin solicitare cu mâna, să nu aibă joc în îmbinare; …  … b)așezarea corespunzătoare a elementelor/panourilor cofrajelor propriu-zise, față de baza de rezemare, precum, și între ele: vizual – poziție și fără spații libere între ele; … c)faptul că elementele de susținere sau legătură punctuală (popi, contravântuiri înclinate, legături interioare etc.) sunt fixate: prin solicitare cu mâna, să nu aibă joc; legăturile interioare sunt corect montate: prin observare vizuală; … d)starea de curățenie: vizual; … e)aplicarea agenților de decofrare: vizual; … f)dimensiunile, în cel puțin 2 secțiuni pentru fiecare element, precum și ale golurilor și poziția relativă a acestora: prin măsurare directă; … g)trasarea înălțimii de turnare a betonului: prin măsurare directă față de fundul cofrajului, sau față de alte suprafețe existente; … h)aspectul general al suprafeței care vine în contact cu betonul: vizual. …  … CIII.4.1.3.Verificările cofrajelor prin măsurări cu aparatură se referă la:a)cote de nivel pentru fundul cofrajului; … b)axe, pentru spațiul cofrat și pentru goluri; … c)înclinări, dacă este cazul; … d)verificări în toate punctele și secțiunile, care sunt precizate în caietul de sarcini întocmit de proiectant, în cazul cofrajelor cu forme deosebite (plăci sau pereți curbi etc.). …  … CIII.4.1.4.Neconformitățile, fie în ceea ce privește alcătuirea și montarea, fie în ceea ce privește depășirea toleranțelor (abaterilor admisibile) la dimensiuni și/sau poziție, se consemnează și se rezolvă de executant.(1)Pentru a preveni apariția unor neconformități, executantul asigură un control preliminar privind aprovizionarea, manipularea și depozitarea materialelor utilizate, precum și un control al instruirii personalului care va executa lucrările respective. … CIII.4.1.5.Verificarea cofrajelor și susținerilor acestora se face din nou, în intervalul de 24 de ore înainte de montarea armăturii, dacă este cazul, precum și înainte de punerea în operă a betonului, dacă între aceste operațiuni a trecut o perioadă mai lungă.(1)Această a doua verificare se efectuează prin observare directă și măsurări simple, conform pct. CIII.4.1.2 și, dacă se constată neconformități, și prin măsurări cu aparatură, după caz. … CIII.4.1.6.În cazurile în care executantul lucrărilor de construcții aplică un sistem de management al calității (a se vedea tabelul 4.I, nr. crt. 2), executarea și verificarea lucrărilor de cofraje și susțineri ale acestora se efectuează conform prevederilor aplicabile ale acestui sistem (proceduri, instrucțiuni și înregistrări privind: aprovizionarea, recepția, manipularea, depozitarea și trasabilitatea materialelor, executarea și verificarea lucrărilor, echipamentele de măsurare, calificarea personalului, tratarea neconformităților etc.). …  … CIII.4.2.Recepția cofrajelor și susținerilor acestora constă în consemnarea conformității lucrărilor, pe baza verificării efectuate la terminarea lucrărilor și a rezolvării eventualelor neconformități, printr-un proces verbal pentru recepția calitativă pe faze (pentru lucrări care devin ascunse), cu participarea reprezentantului beneficiarului lucrării și, în cazul unor cofraje și/sau eșafodaje deosebite, pentru care proiectantul a întocmit caiete de sarcini, și cu participarea proiectantului. …  … CIII.5.Spații de turnare realizate în terenCIII.5.1.Prevederi generaleCIII.5.1.1.Spațiile de turnare realizate în teren (cazul gropilor pentru turnarea fundațiilor sau al turnării pe suprafețe orizontale sau înclinate sunt, în general, constituite în urma lucrărilor de terasamente. … CIII.5.1.2.Principalele condiții privind realizarea spațiului de turnare în aceste cazuri, se referă la următoarele:a)starea terenului/terasamentului; … b)axe, dimensiuni și cote de nivel; … c)forma suprafețelor. …  … CIII.5.1.3.Condițiile privind starea terenului sau terasamentului se referă la:a)starea terenului pentru turnarea direct în săpătură:(i)coeziunea suficientă pentru a nu fi antrenat pământul în beton, la punerea în operă a betonului; … (ii)în cazurile în care, între realizarea săpăturii și turnarea betonului trece o perioadă mai lungă, se va prevedea ca ultimul strat, de 5-10 cm grosime, mai ales la fundul săpăturii, să fie săpat cu puțin timp (cca. 1…2 zile) înainte de turnarea betonului; … (iii)în cazurile în care, terenul din săpătură permite scurgerea laptelui de ciment, se va căptuși săpătura cu folie din material sintetic sau hârtie rezistentă produsă pentru asemenea utilizări; …  … b)starea terasamentului: pe lângă cele de mai înainte, se vor îndeplini, verifica și recepționa, prin proces verbal de recepție calitativă pe faze (pentru lucrări care devin ascunse), condițiile prevăzute în proiect sau caiet de sarcini, privind caracteristicile de rezistență și deformabilitate ale terasamentului respectiv. Se va acorda o atenție deosebită gradului de umiditate al terenului. …  … CIII.5.1.4.Condițiile privind axele, dimensiunile și cotele de nivel se referă la:a)axe și dimensiuni în plan și pe înălțime: se vor încadra în abaterile admisibile prevăzute în proiect, sau conform prevederilor specifice arătate în continuare; … b)cazuri în care, datorită naturii terenului sau altor condiții, la executarea săpăturii au rezultat, în unele zone, dimensiuni mai mari, care au drept consecință consumuri suplimentare de beton: se vor prevedea, după caz, cofraje pe zonele respective; … c)cote de nivel: se vor încadra, de asemenea, în abaterile admisibile prevăzute în proiect, cu mențiunea că, pentru terasamente, aceste cote sunt cele rezultate după recepția terasamentului, conform pct. CIII.5.1.3.b. …  … CIII.5.1.5.Condițiile privind forma suprafețelor se referă la:a)planitatea sau, după caz, forma curbă a săpăturii, care se va încadra în abaterile admisibile prevăzute; … b)denivelările locale, care nu vor afecta dimensiunile sau cotele de nivel (a se vedea pct. CIII.5.1.4.b). …  …  … CIII.5.2.Abateri admisibile pentru spații de turnare realizate în terenCIII.5.2.1.Abaterile admisibile privind poziția axelor, în plan și pe înălțime, sunt cele prevăzute pentru elementele respective. … CIII.5.2.2.Abaterile admisibile privind dimensiunile sunt, după cum urmează:a)în cazurile în care elementele care se toarnă sunt armate și grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturii este luată în considerare:– 0 mm … + 50 mm, …  … b)în celelalte cazuri:– 24 mm … + 50 mm. …  … (1)Dimensiunea este măsurată față de denivelarea cea mai pronunțată din suprafața săpăturii. … CIII.5.2.3.Abaterile admisibile privind forma suprafețelor sunt:a)pentru fundul săpăturii, abaterea de la planitate: ±24 mm; … b)pentru pereții laterali ai săpăturii: ±24 mm, dar a se vedea și pct. CIII.5.1.4.b; … c)pentru suprafața terasamentelor, după recepția acestora, conform prevederilor din proiect sau caiet de sarcini. …  …  … CIII.5.3.Verificarea și recepția spațiilor de turnare realizate în teren.CIII.5.3.1.Verificarea spațiilor de turnare realizate în teren constă în:a)verificarea axelor și a încadrării în toleranțe, în plan, și pe înălțime, dacă este cazul: cu aparatură adecvată; … b)verificarea dimensiunilor și a poziției relative a acestora față de axe și a verificării încadrării în toleranțe: prin măsurare directă în cel puțin două secțiuni pentru fiecare element; … c)verificarea aspectului suprafețelor și, dacă este cazul, a planității: prin măsurare directă; … d)stabilirea, dacă este cazul, a necesității amplasării foliei de etanșare față de scurgerea laptelui de ciment în teren; … e)verificarea stării de curățenie a spațiului: prin observare vizuală. …  … CIII.5.3.2.Verificarea spațiilor de turnare realizate în teren se efectuează la terminarea lucrărilor de săpătură sau de terasamente precum și înainte de montarea armăturii, dacă este cazul, precum și înainte de începerea punerii în operă a betonului, în ceea ce privește pct. CIII.5.3.1, c), d) și e). … CIII.5.3.3.Recepția spațiilor de turnare realizate în teren se efectuează pe baza:a)verificării conform pct. CIII.5.3.1; … b)verificării documentelor de recepție a terasamentelor dacă este cazul (a se vedea pct. CIII.5.1.3.b); … c)verificarea cofrajelor de completare, dacă este cazul (a se vedea pct. CIII.5.1.4.b); … d)rezolvarea eventualelor neconformități constatate la verificările efectuate. … (1)Recepția constă în consemnarea conformității lucrărilor într-un proces verbal pentru recepția calitativă pe faze (pentru lucrări care devin ascunse), care conține, dacă este cazul, referiri la executarea unor lucrări imediat înainte de punerea în operă a betonului (spre exemplu, săparea unui ultim strat de pământ – a se vedea pct. CIII.5.1.3.a)ii – sau amplasarea foliei de etanșare). …  …  … CIII.6.Condiții prealabile și condiții necesare în timpul executării lucrărilor de cofraje și susținerilor acestora.CIII.6.1.Pentru executarea lucrărilor de cofraje și susținerile acestora, este necesară asigurarea condițiilor prealabile, precum și a celor necesare în timpul executării lucrărilor. … CIII.6.2.Condițiile prealabile se referă, în principal, la următoarele:a)existența, pe șantier, a proiectului, care cuprinde toate datele necesare pentru executarea cofrajelor (axe, dimensiuni, cote de nivel, cu clase de toleranță, alte detalii necesare); … b)existența, pe șantier, a proiectului tehnologic privind cofrajele și susținerile acestora, dacă este cazul; … c)existența, dacă este cazul, a recepției lucrărilor de terasamente, când acestea sunt implicate (de natura cofrajelor pierdute); … d)aprovizionarea și recepționarea cofrajelor și/sau eșafodajelor de inventar, complete, precum și a documentației tehnice privind utilizarea acestora sau, după caz, a tuturor materialelor necesare executării, ca unicat, pe șantier. …  … CIII.6.3.Condițiile care vor fi asigurate în timpul executării lucrărilor se referă, în principal, la următoarele:a)dotări tehnice specifice necesare pentru montarea sau, dacă este cazul, executarea și montarea cofrajelor și eșafodajelor pentru susținerea acestora (scule, dispozitive etc.); … b)facilități necesare, după caz, pentru montarea sau executarea și montarea cofrajelor și eșafodajelor (energie electrică, utilaje pentru ridicare și manipulare cu precizia necesară etc.); … c)personal calificat pentru montarea sau executarea și montarea cofrajelor și eșafodajelor. …  …  …  …  + 
Anexa D(Normativă)
Prevederi pentru armătură și piese înglobateDI.Cerințe generale(1)Numerele paragrafelor sunt corelate cu cele din articolul 7: Armătură.DI.7.2.Materiale(1)Produsele din oțel pentru armătura nepretensionată sunt în conformitate cu prevederile specificației tehnice ST 009.(2)Clasele/ categoriile de oțel, conform EN 1992-1-1:2004 Anexa C, Tabelul C.1 și ST 009. Clasele din EN 1992-1-1 se referă la parametrii legați de ductilitate și nu la rezistență, convenindu-se că specificațiile de execuție precizează limita de elasticitate caracteristică necesară și parametrii de ductilitate.(3)La selecția suporturilor și distanțierelor potrivite, se iau în considerare încărcările exercitate în timpul instalării armăturii și betonării. Suporturile și distanțierele nu vor conduce la formarea bulelor de aer, a fisurilor sau infiltrațiilor de apă care pot afecta durabilității structurii. Suporturile continue pot fi la originea fisurilor și nu sunt în general potrivite într-un mediu coroziv. … DI.7.3.Fasonarea, tăierea, transportul și depozitarea armăturii(1)Se recomandă să se ia măsuri pentru a se evita:a)deteriorări mecanice (de exemplu crestări sau adâncituri); … b)cedarea sudurilor; … c)reducerea secțiunii prin coroziune. … (2)Diametrul minim al dornului este precizat în specificația tehnică ST 009.(3)Pentru armăturile sudate și plasele fasonate după sudare, cu excepția cazului în care se specifică altfel, în cazul în care îndoirea se efectuează în zona afectată termic (HAZ), diametrul dornului nu va fi mai mic de cinci ori diametrul barei atunci când bara este sudată în interiorul îndoirii, și de cel puțin douăzeci de ori diametrul barei, dacă aceasta este sudată spre exteriorul îndoirii.(4)Pentru fasonarea la rece a armăturilor pentru beton armat, sunt îndeplinite următoarele condiții:a)specificațiile de execuție precizează forma și diametrul dornului; … b)specificațiile de execuție precizează dacă îndreptarea este permisă; … c)cutiile utilizate pentru acoperirea armăturilor pentru conectarea lor ulterioară sunt proiectate astfel încât să nu afecteze negativ capacitatea portantă a secțiunii de beton sau protecția armăturii împotriva coroziunii. …  …  … DII.Detalii aplicareDII.1.Produse pentru armătura nepretensionatăDII.1.1.Produsele pentru armătura nepretensionată, care fac obiectul prezentului normativ, sunt produsele din oțel, neted, profilat sau amprentat, livrate ca atare sau sub formă de plase sau carcase sudate, uzinate. … DII.1.2.Produsele pentru armătura nepretensionată realizate din alte materiale (spre exemplu, bare compozite din fibre liate cu rășini sintetice), armătura dispersă și armătura rigidă, pot fi utilizate pe baza unor reglementări tehnice specifice. … DII.1.3.Produsele din oțel pentru armătura nepretensionată sunt în conformitate cu prevederile specificației tehnice ST 009, iar utilizarea lor se conformează prevederilor aplicabile din standardele seria SR EN 1992, SR EN 1994, SR EN 1996, SR EN 1998, împreună cu anexele naționale ale acestora, celor din specificația tehnică ST 009 și celor din prezentul normativ. … DII.1.4.Produsele din oțel pentru armătura nepretensionată sunt identificabile în ceea ce privește tipul și clasa produsului, asigurându-se trasabilitatea lor începând de la producător și până la punerea în operă. Pentru aceasta:a)fiecare colac, fiecare legătură de bare sau plase sudate, fiecare carcasă sudată, poartă o etichetă durabilă, bine atașată, care să conțină:(i)denumirea producătorului; … (ii)tipul și clasa produsului; … (iii)numărul lotului și al colacului/legăturii; … (iv)marcajul de conformitate; … (v)ștampila controlului de calitate. …  … b)documentele care însoțesc livrarea produselor conțin cel puțin următoarele informații cuprinse în declarația de conformitate eliberată de producător, inclusiv o copie după acest document:(i)numele și adresa producătorului; … (ii)numărul certificatului de conformitate, atașat; … (iii)referințe la caracteristicile produsului:A.numărul standardului de produs; … B.tipul și clasa produsului; … C.dimensiunea; … D.limita de curgere; … E.rezistența la rupere; … F.alungirea la forța maximă și la rupere; … G.conținutul de carbon echivalent pe oțel lichid. …  … (iv)date de identificare a șarjei/lotului/colacului sau legăturii. …  … (1)Prin tipul produsului se înțelege forma suprafeței:a)neted; … b)cu profil periodic sau amprentat, caracterizat prin factorul de profil. … (2)Prin clasa produsului se înțelege încadrarea în categoriile în ceea ce privește limita de curgere, raportul între rezistența la rupere și limita de curgere, alungirea (la forța maximă și la rupere) și sudabilitatea, conform specificației tehnice ST 009. … DII.1.5.Marcarea, livrarea, transportul, manipularea și depozitarea produselor pentru armături se face astfel încât să nu modifice caracteristicile acestora.(1)Produsele pentru armături sunt depozitate separat pe tipuri, clase și diametre, în spații amenajate și dotate corespunzător, astfel încât să se asigure:a)evitarea condițiilor care favorizează corodarea armăturii, inclusiv prin ventilarea spațiilor; … b)evitarea murdăririi acestora cu pământ sau alte substanțe; … c)accesul și identificarea ușoară a fiecărui sortiment. … (2)Suprafața produselor pentru armături nu va fi acoperită cu rugină neaderentă și nici cu substanțe care pot afecta negativ oțelul, betonul sau aderența între ele. … DII.1.6.Armătura galvanizată este utilizată numai în betoane cu cimenturi care nu afectează aderența acesteia. … DII.1.7.Proiectantul va preciza în proiect, tipul și clasa produselor utilizate, precum și diametrul și forma armăturilor, notate distinct și unitar în tot cuprinsul proiectului.(1)În cazurile în care executantul nu poate aproviziona produsele conforme cu prevederile din proiect, modificările privind tipul și clasa produselor se pot face numai cu acordul scris al proiectantului (dispoziție de șantier, care face parte din proiect și intră în cartea tehnică a construcției).(2)Trasabilitatea se referă la produsele utilizate efectiv în lucrare, precizându-se elementele și pozițiile acestora în cazul care s-au utilizat alte produse decât cele prevăzute inițial în proiect, conform dispoziției de șantier. … DII.1.8.Produsele pentru armături, prevăzute la pct.DII.1.1, pot fi utilizate în următoarele condiții:a)corespund prevederilor din proiect în ceea ce privește tipul și clasa produsului (pct. DII.1.4); … b)au atestată conformitatea în concordanță cu prevederile legale; … c)executantul efectuează încercările pe produsele din oțel achiziționate conform prevederilor specificației tehnice ST 009 și, în cazurile în care rezultatele nu sunt corespunzătoare, ia măsurile necesare pentru aprovizionarea cu produse corespunzătoare. …  …  … DII.2.Fasonarea armăturiiDII.2.1.Înainte de a trece la fasonarea armăturii, executantul elaborează documentația pentru tehnologia de execuție pentru montajul carcaselor și ordinii de montare a barelor și solicită, dacă este necesar, reexaminarea, împreună cu proiectantul, a prevederilor din proiect. … DII.2.2.Fasonarea armăturii se poate efectua de către executant (în ateliere proprii și/sau la fața locului, pe șantier) sau prin comandarea acesteia, de către executant, la un prelucrător specializat în fasonarea armăturii.(1)Fasonarea armăturii se efectuează în conformitate cu prevederile legale în vigoare în ceea ce privește echipamentul tehnologic utilizat și personalul care execută această activitate.(2)În cazul fasonării armăturii prin comandă la un prelucrător, se aplică următoarele condiții:a)executantul, care emite comanda, transmite prelucrătorului toate datele din proiect privind armătura; … b)încercările produselor pentru armături, conform pct. DII.1.8.c, vor fi efectuate de cel care aprovizionează produsele, și rapoartele de încercare cu rezultatele obținute vor face parte din documentele care însoțesc armătura fasonată; … c)prelucrătorul va însoți armătura fasonată de declarația de conformitate care se referă la:(i)certificatele de conformitate ale produselor utilizate, anexate în copie; … (ii)declarația că au fost respectate toate prevederile proiectului în ceea ce privește: produsele utilizate, forma și dimensiunile armăturilor, precum și condițiile de fasonare; …  … d)armătura fasonată va fi recepționată de executant, pe baza prevederilor din proiect, recepție care are în vedere și existența documentelor și marcajelor privind trasabilitatea pentru produsele utilizate (a se vedea și subcapitolul DII.5). …  … DII.2.3.Armătura fasonată în atelier (la executant sau prelucrător) poate fi livrată, pentru montare, fie sub formă de elemente separate, fie asamblată în carcase.(1)În primul caz, elementele de același tip vor fi depozitate în pachete separate, etichetate, astfel încât să se evite confundarea lor și să se asigure păstrarea formei și curățeniei lor până la montarea acestora.(2)În al doilea caz, depozitarea și manipularea vor trebui să asigure indeformabilitatea, precum și starea de curățenie. Asamblarea în carcase va fi realizată în următoarele condiții:a)nu se va utiliza sudarea pentru fixarea elementelor între ele; … b)fixarea elementelor între ele se face prin legarea cu sârmă, de exemplu neagră, sau oricare alt sortiment care să nu formeze o pilă electrică, cu pericolul de coroziune care decurge din aceasta. …  … DII.2.4.Fasonarea armăturii este efectuată cu respectarea următoarelor condiții:a)fasonarea nu se execută la temperaturi sub – 5°C; … b)fasonarea cu mașina a barelor cu profil periodic, la mașini cu două viteze, se va face numai cu viteza mică; … c)îndoirea barelor se execută cu mișcare lentă, cu viteză uniformă, fără șocuri; … d)diametrul dornurilor utilizate pentru îndoirea barelor este:(i)pentru bare cu diametrul nominal mai mic sau egal cu 16 mm, de cel puțin patru ori diametrul barei; … (ii)pentru bare cu diametrul nominal mai mare de 16 mm, de cel puțin șapte ori diametrul barei. …  … e)îndoirea barelor cu profil periodic cu diametrul nominal mai mare de 25 mm se va executa la cald; … f)forma și dimensiunile ciocurilor de la capetele barelor vor fi conform prevederilor reglementărilor tehnice aplicabile și se vor preciza în proiect; … g)razele de îndoire pentru barele înclinate și pentru etrieri/agrafe vor fi, de asemenea, cele prevăzute în reglementările tehnice aplicabile, ele trebuind să fie precizate în proiect. …  … DII.2.5.În cazul elementelor structurale, este interzisă utilizarea metodei de a fasona și monta barele de armătură în așteptare, prin îndoirea acestora și montarea în cofraj, urmând ca după decofrare acestea să fie dezvelite, prin spargerea betonului în jurul lor, și să fie îndreptate.(1)În cazul în care executantul vrea să aplice această metodă la armarea elementelor nestructurale, va trebui să obțină în prealabil acordul proiectantului care, prin dispoziția de șantier, va preciza condițiile pentru aplicarea acestei metode. … DII.2.6.Bare sau piese în așteptare sunt bare de armătură sau piese speciale (spre exemplu, tipuri de conectori), care ies din betonul unui element turnat (prefabricat sau in-situ) în vederea înglobării în betonul care se va turna adiacent suprafeței respective (la rosturile de lucru sau la îmbinări prin monolitizare, spre exemplu), și care constituie armătură de continuitate. … DII.2.7.Clasele de toleranțe la fasonarea armăturii sunt următoarele (a se vedea Anexa H):a)la dimensiuni (lungime de tăiere, dimensiuni totale și parțiale):(i)domeniul până la 1,0 m: T_D,VII … (ii)domeniul peste 1,0 m: T_D,IX …  … b)la rectilinitate: T_R,IV … c)la unghiuri: T_U,II. …  …  … DII.3.Montarea armăturiiDII.3.1.Montarea armăturii se efectuează în următoarele condiții:a)recepționarea și verificarea cofrajelor în care se montează armătura imediat înaintea începerii montării armăturii (pct. CIII.4.1.5 și CIII.5.3.2); … b)asigurarea conformității cu prevederile din proiect; … c)asigurarea bunei desfășurări a punerii în operă a betonului; … d)asigurarea poziției relative între bare și față de cofraj, prin utilizarea unui număr suficient de distanțieri. …  … DII.3.2.Verificarea cofrajelor imediat înainte de montarea armăturii ce asigura faptul că acestea și-au menținut conformitatea, constatată la recepție, mai ales în ceea ce privește:a)stabilitatea și punerea sub efort a tuturor reazemelor punctuale (popi, contravântuiri, legături interioare etc.); … b)forma și dimensiunile; … c)etanșeitatea; … d)starea de curățenie. …  … DII.3.3.Asigurarea conformității cu proiectul se referă la tipurile și clasele produselor utilizate, poziția relativă a acestora, între ele și față de cofraj, precum și la poziția și tipul înnădirilor, cu încadrarea în toleranțele admisibile, care sunt precizate în proiect. … DII.3.4.Asigurarea bunei desfășurări a punerii în operă a betonului se referă la:a)crearea posibilității de circulație a personalului implicat, în cazul în care armătura este montată pe suprafețele orizontale/înclinate mari; … b)crearea, în cazul armăturilor dese la partea de sus a elementelor, la intervale de maximum 3,0 m, a unor spații libere pentru pătrunderea betonului sau a furtunelor prin care se descarcă acesta; … c)crearea spațiilor necesare pătrunderii vibratorului, cu dimensiunile de minimum 2,5 ori diametrul acestuia, la intervale de maximum 5 ori înălțimea elementului. … (1)Crearea spațiilor libere se efectuează fie prin amplasarea armăturii în acord cu proiectantul (pct. DII.2.1), fie prin montarea unor bare în ultima etapă de turnare a betonului. … DII.3.5.Asigurarea poziției relative între bare și față de cofraj are în vedere:a)legarea armăturii la încrucișări; … b)montarea de distanțieri între rândurile de armături și față de cofraj. …  … DII.3.6.Legarea armăturii la încrucișări se realizează de exemplu cu sârmă neagră, fiind interzisă utilizarea sârmei zincate, care formează o pilă electrică, cu pericolul de coroziune care decurge din aceasta, precum și fixarea cu sudură. Se utilizează două fire de sârmă de 1,0…1,5 mm diametru.(1)Legarea armăturii la încrucișări se va realiza astfel:a)la rețele de armături din plăci și pereți:(i)fiecare încrucișare, pe două rânduri de încrucișări marginale, pe întregul contur; … (ii)restul încrucișărilor, în câmp, se vor lega în șah, din două în două; …  … b)la rețelele de armături din plăci curbe subțiri, se vor lega toate încrucișările; … c)la grinzi și stâlpi:(i)toate încrucișările cu colțurile etrierilor și cu ciocurile agrafelor; … (ii)încrucișările cu porțiunile drepte ale etrierilor vor fi legate în șah, din două în două; … (iii)barele înclinate se vor lega, în mod obligatoriu, de primii etrieri cu care se încrucișează; … (iv)etrierii și agrafele montate înclinat, precum și fretele, se vor lega la toate încrucișările cu barele longitudinale. …  …  … DII.3.7.Distanțierii între rândurile de armătură se vor monta în următoarele condiții:a)la rețele de armături din plăci și pereți:(i)distanțierii vor fi sub formă de capre (la plăci și pereți) sau agrafe (la pereți) confecționate din bare din oțel și legate de barele din cele două rețele între care se montează, astfel încât să fie rezistente și stabile la solicitările care apar la punerea în operă a betonului; … (ii)dispunerea distanțierilor va fi de cel puțin 1 buc/mp în câmpul rețelelor la plăci și pereți, și de cel puțin 4 buc/mp la rețelele plăcilor în consolă. …  … b)la armătura dispusă pe două sau mai multe rânduri (de regulă, în grinzi) distanțierii pot fi cupoane de bare din oțel, cu diametrul corespunzător, montați la cel mult 2,0 m între ei și legați de barele între care sunt amplasați. …  … DII.3.8.Distanțierii față de cofraj asigură grosimea acoperirii cu beton a armăturii și, prin aceasta, au un rol esențial în ceea ce privește durabilitatea elementelor din beton armat.(1)Montarea distanțierilor față de cofraj se efectuează în următoarele condiții:a)se interzice utilizarea ca distanțieri față de cofraj a cupoanelor din bare din oțel; … b)se pot utiliza următoarele tipuri de distanțieri:(i)prisme din mortar de ciment, de dimensiuni corespunzătoare, prevăzute cu mustăți din sârmă neagră pentru legarea pe barele de armătură; … (ii)confecționați special, din material plastic; …  … c)amplasarea distanțierilor față de cofraj se va face astfel:(i)cel puțin 2 buc/mp de placă sau perete; … (ii)cel puțin 1 buc/m, în două părți ale aceleiași laturi, pe fiecare latură, la grinzi și stâlpi. …  … (2)Valoarea nominală a acoperirii cu beton (c_nom) este prevăzută explicit în proiect, pentru fiecare categorie de elemente în parte (fundații, grinzi, stâlpi, plăci, pereți etc.). … DII.3.9.Clasele de toleranță la montarea armăturii sunt prezentate în Anexele H și I.a)clasele de toleranță la distanțele dintre barele de armătură sunt:(i)la fundații: T_D,IX, dar nu mai mult de ±10 mm; … (ii)la plăci și pereți: T_D,VIII, dar nu mai mult de ±5 mm; … (iii)la stâlpi și grinzi: T_D,VIII, dar nu mai mult de ±3 mm; … (iv)pentru etrieri, agrafe și frete: T_D,IX, dar nu mai mult de ±10 mm; …  … b)la acoperirea cu beton a armăturii, față de dimensiunea nominală conform Fig. I3, Anexa I. …  …  … DII.4.Înnădirea barelor de armăturăDII.4.1.Înnădirea barelor de armătură se poate realiza în următoarele moduri:a)prin petrecere; … b)prin sudare; … c)prin alte metode (DII.4.6). … (1)Modul de înnădire a barelor este prevăzut în proiect, împreună cu condițiile specifice, dacă este cazul, precum și cu abaterile admisibile. … DII.4.2.Înnădirea barelor de armătură prin petrecere se face conform prevederilor proiectului în ceea ce privește:a)modul de realizare: cu spațiu între bare sau prin juxtapunere și legare; … b)poziția înnădirilor în elemente; … c)lungimea de petrecere (l_pa), față de care se prevede abaterea admisibilă negativă, dar nu mai mult de -0,06 l_pa. …  … DII.4.3.Înnădirea barelor de armătură prin sudură poate fi realizată, de regulă, prin sudare electrică, în mediu normal sau de bioxid de carbon, în următoarele moduri:a)prin suprapunere; … b)cu eclise; … c)cap la cap cu topire intermediară; … d)cap la cap, în cochilie; … e)cap la cap, în semimanșon de cupru. … (1)Modul de înnădire a barelor prin sudură va fi precizat în proiect, împreună cu eventualele condiții specifice, precum și cu abaterile admisibile. … DII.4.4.Executarea înnădirilor prin sudură, inclusiv privind calificarea sudorilor, precum și verificarea calității înnădirilor (abateri admisibile, defecte admisibile etc.) se vor face conform prevederilor reglementărilor tehnice specifice. … DII.4.5.La realizarea înnădirilor prin sudură se vor avea în vedere și următoarele:a)nu se efectuează suduri pe zonele îndoite ale barelor, iar în apropierea acestora se vor respecta prevederile reglementărilor tehnice aplicabile; … b)nu se permite utilizarea sudurii la armături din oțeluri îmbunătățite pe cale mecanică (spre exemplu, prin tragerea la rece), excepție făcând sudurile prin puncte la plase sudate executate industrial; … c)se va cere avizul proiectantului pentru condițiile de sudare a înnădirilor de continuitate între două bare colineare, ancorate de o parte și de alta a unui gol în beton, situate la distanță relativ mică una de alta. …  … DII.4.6.Înnădirea barelor de armătură se poate realiza și prin alte metode, numai cu avizul proiectantului, care va prevedea și condiții specifice, după caz.(1)Alte metode de înnădire sunt, de exemplu:a)înnădirea cu filet, normal sau conic; … b)înnădirea cu manșon presat radial; … c)înnădirea cu manșon și compoziție turnată la interior (oțel topit sau alte materiale); … d)înnădirea cap la cap, cu manșon de poziționare (pentru armături comprimate). … (2)Utilizarea acestor metode de înnădire se va face numai pe baza prevederilor reglementărilor tehnice specifice sau a documentelor tehnice legale care cuprind și modurile de verificare in-situ a calității înnădirilor realizate. …  … DII.5.Verificarea și recepția armăturii montateDII.5.1.Verificarea și recepția armăturii montate se efectuează:a)la terminarea lucrărilor de montare, pentru o etapă de lucru, când se face și recepția lucrărilor; … b)imediat înainte de punerea în operă a betonului, când se efectuează o nouă verificare. …  … DII.5.2.Verificarea armăturii montate se efectuează prin examinare directă și măsurări, care se referă la următoarele:a)tipul, clasa și trasabilitatea produselor: prin observare vizuală și confruntare cu documentele privind produsele respective; … b)diametrele și încadrarea în toleranțe privind dimensiunile și pozițiile: prin măsurare directă, în cel puțin două secțiuni, în fiecare zonă în care armarea diferă, o atenție deosebită fiind acordată asigurării distanței față de cofraj (acoperirea cu beton); … c)poziția și aspectul înnădirilor: prin observare vizuală și măsurare directă, cu următoarele precizări:(i)pentru îmbinări sudate sau realizate prin alte metode, executate în atelier (de către executant sau prelucrător), se vor lua în considerare documentele de recepție care întocmite la atelier; … (ii)pentru îmbinări executate la fața locului (punctul DII.4.6), se iau în considerare documentele de recepție întocmite de executant, după realizarea verificărilor înnădirilor respective în conformitate cu specificațiile de execuție. Verificările îmbinărilor (încercare la tracțiune) se efectuează astfel:A.se verifică îmbinările de la 1 la 9, o probă pentru fiecare diametru. În cazul în care una dintre probe cedează, toată seria de îmbinări se încearcă. În cazul în care una sau mai multe dintre probe cedează, se identifică cauza de către executant și se iau acțiunile corective adecvate. … B.se verifică îmbinările de la 10 la 100, trei probe pe diametru. În cazul în care una dintre probe cedează, se repetă încercarea cu cinci probe suplimentare din cuple de același tip și nu trebuie să apară nicio cedare. În cazul în care una sau mai multe dintre probe cedează, se identifică cauza de către executant și se iau acțiunile corective adecvate. … C.se verifică îmbinările de la 100 la numărul total, în aceleași condiții ca cele prezentate la punctul 2); în cazul în care numărul total depășește 300, se prelevează 5 probe pe diametru. În cazul în care una dintre probe cedează, se repetată încercarea cu cinci probe suplimentare din cuple de același tip și nu trebuie să apară nicio cedare. În cazul în care una sau mai multe dintre probe cedează, se identifică cauza de către executant și se iau acțiunile corective adecvate. …  …  … d)legarea armăturii la încrucișări și existența distanțierilor, prin observare vizuală și apreciere, inclusiv prin solicitare manuală, a stabilității carcasei de armătură și a fixării distanțierilor; … e)starea armăturii, prin observare vizuală și măsurare, după caz, privind:(i)curățenia: suprafața armăturii nu va fi acoperită de materii care împiedică aderența (pământ, substanțe grase etc.); … (ii)starea de corodare, pentru care se aplică următoarele condiții:A.se acceptă starea existentă în cazurile în care armătura prezintă rugină superficială neaderentă (brun-roșcată), care se curăță ușor prin ștergere, sau rugină superficială aderentă (brun-roșcată sau neagră), cu aspect mat, rugos; … B.se măsoară adâncimea zonelor cu coroziune localizată (puncte, pete) sau cu rugină în straturi care se desprind prin lovire, după curățarea ruginii, urmând ca:1.în cazul în care reducerea secțiunii este mai mică decât cea corespunzătoare abaterilor limită admisibile negative pentru diametrul armăturii, să se poată accepta starea existentă, cu avizul proiectantului; … 2.în cazul în care reducerea secțiunii este mai mare, să se refuze recepția armăturii. …  …  …  … (1)Evaluarea stării armăturii în cazurile în care aceasta prezintă coroziune localizată sau în straturi, prin măsurarea reducerii secțiunii, se efectuază în zonele în care coroziunea este vizibil avansată, în cel puțin trei secțiuni ale fiecărei bare de armătură.(2)În cazuri de dubii privind verificarea armăturii montate conform celor arătate mai înainte, se vor prevedea măsuri pentru a se clarifica situația, iar pentru neconformități se va dispune remedierea lor.(3)Pentru a evita apariția neconformităților este recomandată verificarea armăturilor la fasonarea acestora, înainte de montare. … DII.5.3.O atenție deosebită va fi acordată verificării armăturii din zonele de ancorare a armăturilor (alcătuire, poziție, fixare). … DII.5.4.Recepția armăturii montate reprezintă atestarea conformității acesteia cu proiectul și prevederile reglementărilor tehnice aplicabile, pe baza verificării efectuate, prin încheierea procesului verbal de recepție calitativă pentru lucrări care devin ascunse, cu participarea reprezentantului beneficiarului lucrării. În cazul recepției armăturii elementelor structurale, acolo unde este specificată o fază determinantă prin proiectul de structură, proiectantul de structură fază DDE va semna procesul- verbal de control a calității lucrărilor în faze determinante, la convocarea în cadrul fazei determinante, după caz, împreună cu reprezentantul I.S.C, dacă acesta participă la fază, având la bază procesul verbal de lucrări ascunse și vizita pe șantier. … DII.5.5.Verificarea armăturii se face din nou, în intervalul de 24 de ore înainte de punerea în operă a betonului, conform pct. DII.5.2 d) și e). … DII.5.6.În cazurile în care executantul lucrărilor de construcții aplică un sistem de management al calității (a se vedea tabelul 4, I, nr. crt. 2), la baza procesului verbal de recepție calitativă pe faze a lucrărilor de confecționare și montare a armăturii nepretensionate vor sta documentele aplicabile ale acestui sistem, la care se va face trimitere (proceduri, instrucțiuni și înregistrări privind: aprovizionarea, recepția, manipularea, depozitarea și trasabilitatea materialelor; executarea și verificarea lucrărilor; echipamentele de măsurare; calificarea personalului; tratarea neconformităților etc.).(1)În celelalte cazuri, prin procesul verbal de recepție calitativă pe faze de execuție se vor consemna toate datele precizate la pct. DII.5.2. …  … DII.6.Condiții prealabile și condiții necesare pentru fasonarea și montarea armăturiiDII.6.1.Condițiile prealabile, precum și cele necesare pentru fasonarea și montarea armăturii sunt, în principal, următoarele:a)existența pe șantier, a proiectului, pentru elementul/elementele care se executa, cu toate datele necesare, menționate în prezentul capitol; … b)asigurarea condițiilor pentru realizarea fasonării armăturii prin comandă la prelucrător, dacă este cazul; … c)existența datelor și condițiilor pentru executarea înnădirilor cu alte procedee decât prin petrecere, dacă este cazul; … d)existența documentelor de recepție a lucrărilor de cofraje și sprijiniri; … e)asigurarea condițiilor specifice executării lucrărilor. …  … DII.6.2.Asigurarea condițiilor pentru realizarea fasonării armăturii prin comandă la prelucrător se referă la:a)întocmirea corespunzătoare a comenzii, prin precizarea condițiilor de fasonare și recepție și însoțirea acesteia de toate datele necesare prevăzute în proiectul lucrării; … b)verificarea condițiilor la producător, în special în ceea ce privește manipularea și depozitarea produselor implicate, utilajele folosite, precum și executarea înnădirilor prin sudură sau alte procedee; … c)recepția armăturii fasonate și existența documentelor care să ateste calitatea produselor utilizate și să asigure trasabilitatea. …  … DII.6.3.Datele și condițiile pentru executarea înnădirilor cu alte procedee decât prin petrecere se referă la:a)existența documentației tehnice legale privind procedeele respective; … b)aprovizionarea materialelor corespunzătoare necesare; … c)existența echipamentelor și/sau dispozitivelor necesare, în stare bună de funcționare; … d)specificarea numărului și tipurilor de încercări pentru verificarea înnădirilor în conformitate cu documentațile tehnice legale în vigoare ce sunt cuprinse în specificația de execuție, în conformitate cu punctul DII 5.2; … e)calificarea personalului conform prevederilor din documentația tehnică. …  … DII.6.4.Înainte de montarea armăturii se verifică existența documentelor de recepție a lucrărilor de cofraje și sprijiniri, verificarea fiind efectuată imediat înaintea montării armăturii. … DII.6.5.Condițiile specifice executării lucrărilor se referă, în principal, la următoarele:a)dotările tehnice pentru fasonarea și montarea armăturii, care corespund condițiilor prevăzute pentru:(i)îndreptat și debitat; … (ii)fasonat; … (iii)efectuarea înnădirilor, atât în atelier, cât și pe șantier; … (iv)manipulare și transport, mai ales pentru carcase, atât în atelier, cât și pe șantier; … (v)montare; …  … b)facilități, de regulă energie electrică; … c)personal calificat pentru fasonare, montare și, după caz, executare de înnădiri; … d)materiale corespunzătoare pentru efectuarea legăturilor la încrucișări, pentru distanțieri, precum și, după caz, pentru executarea înnădirilor. …  …  … DII.7.Piese înglobate în betonDII.7.1.Piesele înglobate în beton pot fi confecționate în ateliere proprii, prin comandă la furnizori, sau procurate de pe piață, conform prevederilor din proiect, care conțin toate datele necesare pentru aceasta.(1)O categorie deosebită de piese înglobate în beton o constituie pro filele de etanșare care se montează la rosturile din beton. … DII.7.2.Piesele înglobate în beton se recepționează calitativ, conform prevederilor proiectului, având în vedere, în mod deosebit, condițiile privind executarea sudurilor, dacă este cazul (tipul de sudură, lungimea și grosimea cordoanelor de sudură etc.), întocmindu-se proces verbal de recepție calitativă pe faze (pentru lucrări care devin ascunse).(1)În cazurile în care sunt piese înglobate asemenea, având poziții diferite sau fiind montate în elemente diferite, se vă asigura trasabilitatea acestora, de la procurare/livrare și până la montare. … DII.7.3.Montarea pieselor înglobate în beton se face cu respectarea următoarelor condiții:a)așezarea în poziție corespunzătoare, în limita abaterilor admisibile prevăzute în proiect, în ceea ce privește:(i)amplasarea fată de axele elementului; … (ii)amplasarea fată de suprafață elementului; … (iii)cota de nivel, dacă este cazul; … (iv)poziția, în cazurile în care piesele înglobate nu sunt simetrice; …  … b)fixarea sigură, pe cofraj sau pe elemente rigide independente, cu excepția cazurilor în care:(i)piesele fac parte din carcasa de armătură, care este amplasată și fixată corespunzător; … (ii)acestea sunt profile de etanșare, care sunt fixate corespunzător, fără a fi degradate sau deformate de armăturile din zonă; …  … c)etanșarea corespunzătoare, în cazurile în care piesele înglobate au goluri în care nu trebuie să intre beton sau lapte de ciment; … d)îndepărtarea zgurii de pe suduri (a se vedea pct. DII.7.2) și verificarea stării de curățenie, mai ales sub aspectul aderenței părților în contact cu betonul. …  … DII.7.4.După montarea pieselor care se înglobează în beton se face recepția acestora, prin verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute la pct. DII.7.3 și a documentelor de recepție conform pct. DII.7.2, și se încheie proces verbal de recepție calitativă pe faze (lucrări care devin ascunse).(1)În cazurile în care de la această recepție și până la punerea în operă a betonului a trecut o perioadă mai lungă, care poate avea repercusiuni, mai ales, asupra condițiilor precizate la b), (c) și (d) de la pct. DII.7.3, se va face o nouă verificare, imediat înaintea turnării betonului. …  …  …  + 
Anexa E(Normativă)
Prevederi pentru precomprimareEI.Cerințe generale(1)Numerele paragrafelor sunt corelate cu cele din articolul 8: PrecomprimareEI.8.3.Transport și depozitare(1)Oțelul pentru beton precomprimat, ancorajele, dispozitivele de cuplare și cablurile confecționate în fabrică se transportă în vehicule curate și lipsite de substanțe chimice agresive pentru oțel. Se recomandă să fie evitat contactul cu substanțele nocive prin ambalare specială în fabrică sau prin susținerea otelului, astfel încât acesta să nu vină în contact cu suprafața vehiculului de transport.(2)Nu se permite transportul pe apă, fără o ambalare corespunzătoare.(3)Diametrul barelor ce pot fi transportate și depozitate sub formă de colaci este aprobat.(4)Oțelul pentru beton precomprimat nu se depozitează în contact cu pământul sau în locuri expuse la apa de ploaie. Este de preferat că oțelul pentru beton precomprimat să fie depozitat în spații închise cu o umiditate relativă mai mică de 60%.(5)Cablurile confecționate în fabrică, protejate cu teci se recomandă să aibă capetele protejate împotriva umezelii și condensului, iar susținerea să se facă la distanțe care să nu afecteze stabilitatea și impermeabilitatea tecilor.(6)Coroziunea componentelor utilizate la precomprimare este evitată dacă este posibil. O ușoară ruginire a elementelor supuse tensionării poate fi în general acceptabilă dacă rugina poate fi curățată cu o cârpă. … EI.8.4.Fabricarea cablurilor(1)Manșoanele și alte dispozitive de cuplare îndeplinesc aceleași condiții ca și tecile.(2)Benzile pentru etanșarea tecilor nu conțin cloruri.(3)Oțelul pentru beton precomprimat poate fi tăiat cu o freză cu disc.EI.8.4.1.Cabluri pentru post-tensionare(1)Utilizarea unei teci suficient de rigide sau utilizarea provizorie a unui tub de polietilenă sau similar, poate asigura o rezistență suficientă la deformare. …  … EI.8.5.TensionareEI.8.5.1.Generalități(1)Tensionarea reprezintă o operație complexă ce implică forțe ridicate în dispozitivele de întindere cât și în cablurile pentru beton precomprimat. Aceasta este o operație care necesită măsuri de siguranță și supervizare de către un personal experimentat. … EI.8.5.2.Cabluri pretensionate(1)În plus față de condițiile specificate la 8.5.1 și 8.5.2, programul de tensionare specifică:a)fiecare etapă specială a operației de tensionare; … b)presiunea la pompă și forța echivalentă la presă ce trebuie atinsă; … c)tensiunea maximă și minimă permisă în cablu și alunecarea permisă în ancoraj; … d)rezistența prevăzută a betonului la momentul transferului forței de precomprimare. … (2)Opțiunea pentru reutilizarea pieselor de ancorare se bazează pe verificare. … EI.8.5.3.Cabluri post-tensionate(1)În plus față de cerințele de la 8.5.1 și 8.5.3, programul de tensionare specifică:a)sistemul de precomprimare ce urmează să fie utilizat; … b)tipul și marca de oțel pentru beton precomprimat; … c)numărul de bare, sârme sau toroane din fiecare cablu; … d)rezistența betonului recomandată pentru aplicarea tensionării; … e)ordinea în care se tensionează toroanele succesive și toate cerințele pentru tensionarea etapizată a unui cablu; … f)tensionarea calculată și forța din presă, ca și alungirea toroanelor; … g)alunecarea anticipată în ancoraje; … h)eliminarea parțială sau totală necesară a susținerilor. … (2)Se înregistrează următoarele:a)verificarea rezistenței betonului prevăzută pentru tensionare; … b)tipul de presă de pretensionare utilizat; … c)forța măsurată în presă și alungirea cablurilor în fiecare etapă a tensionării; … d)alunecarea observată; … e)orice abatere severă de la forța de tensionare sau alungire calculate; … f)dacă este cazul, îndepărtarea susținerilor. …  … EI.8.5.4.Cabluri interioare și exterioare fără aderență(1)Se aplică articolele (1) și (2) din EI.8.5.3. …  … EI.8.6.Măsuri de protecțieEI.8.6.1.Generalități(1)Dacă se poate preveni infiltrarea apei sau umiditatea excesivă, și în afara cazului în care prevederile în vigoare la locul de utilizare nu conțin alte prevederi, se recomandă următoarele perioade de construcție:a)maximum 12 săptămâni între pregătirea cablurilor și injectarea pastei de ciment; … b)maximum 4 săptămâni în cofraj înainte de turnarea betonului; … c)aproximativ 2 săptămâni în condiții de tensionare înainte de aplicarea măsurilor de protecție în condiții de expunere severe/mediu. În condiții de expunere/medii mai puțin severe această perioadă poate fi prelungită la 4 săptămâni. … (2)În cazul în care se depășește perioada dintre tensionare și injectare, se menține o protecție provizorie printr-o metodă aprobată. Aplicarea unor uleiuri solubile în apă aprobate sau curățarea canalelor, la intervale corespunzătoare, cu aer uscat poate reprezenta o metodă de protecție adecvată. …  …  … EII.Detalii aplicareEIIA.Armătura pretensionatăEIIA.1.Prevederi generaleEII A.1.1.Pentru confecționarea, montarea, pretensionarea și protecția armăturii postîntinse se prevede, de regulă, elaborarea unui proiect tehnologic (a se vedea pct. EIIB.1.3) care, în ceea ce privește armătura pretensionată, care cuprinde aspecte privind:a)conformitatea produselor utilizate cu proiectul, referitoare la:(i)tipul și clasa produselor; … (ii)modul de alcătuire a armăturii pretensionate (armătura propriu-zisă, ancoraje etc.); … (iii)modul de realizare a canalelor sau de așezare a armăturii pretensionate exterioare; … (iv)modul de protecție a armăturii pretensionate și a ancorajelor; …  … b)asigurarea respectării condițiilor prevăzute în proiect, în documentația tehnică privind procedeul de pretensionare adoptat, precum și în prezentul normativ; … c)condițiile pentru corelarea între activitățile legate de pretensionarea și cele legate de executarea elementelor din beton care vor fi precomprimate, mai ales în ceea ce privește depozitarea produselor pentru pretensionare și duratele între montarea și pretensionarea armăturilor, precum și între pretensionarea și protecția acestora; … d)condițiile pentru realizarea pretensionării (spații necesare, coordonarea asigurării facilităților necesare etc.); … e)integrarea activităților de pretensionare în etapele de realizare a construcției inclusiv, dacă este cazul, a precomprimării în etape; … f)condițiile și modurile de verificare a lucrărilor legate de confecționarea și montarea armăturii pretensionate, inclusiv, dacă este cazul, privind protecția temporară a acesteia. …  … EII A.1.2.La executarea precomprimării se vor utiliza numai elemente aparținând aceluiași procedeu de pretensionare (armături, ancoraje, piese anexă, instalații de pretensionare).(1)Procedeele de pretensionare utilizate sunt conforme cu documentele tehnice legale elaborate pentru acestea. … EII A.1.3.Produsele utilizate la pretensionare sunt conforme procedeelor respective și îndeplinesc următoarele condiții:a)să facă obiectul unui document tehnic legal, în cazurile în care nu sunt conforme cu un standard român; … b)să aibă atestată conformitatea în sistemul 1+. …  …  … EII A.2.Produse pentru pretensionareEII A.2.1.Produsele pentru pretensionare, tratate în prezentul normativ, sunt după cum urmează:a)produse din oțel, neted, profilat sau amprentat, din care se confecționează armătura pretensionată, care pot fi:(i)sârme, netede sau amprentate; … (ii)toroane, confecționate prin împletirea prin răsucire a sârmelor; … (iii)bare netede sau profilate; …  … b)ancoraje pentru armătura pretensionată; … c)teci în care se amplasează armătura pretensionată, dacă este cazul; … d)produse pentru injectare în vederea asigurării protecției armăturii pretensionate și a ancorajelor. … (1)Pentru armătura pretensionată se elaborează procedee de pretensionare care fac referire la: tipul și alcătuirea armăturii, a ancorajului sau blocajului, instalația de pretensionare; pot fi utilizate teci și produse pentru injectare, în mod corespunzător, dacă este cazul.(2)utilizarea procedeelor de pretensionare cu alte tipuri de armături pretensionate, spre exemplu, bare compozite alcătuite din fibre liate cu rășini sintetice, se face în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice specifice sau ale documentelor tehnice legale pentru procedeele respective, în completare la prevederile prezentului normativ. …  … EII A.3.Armătura pretensionată postîntinsăEII A.3.1.Produsele pentru armătura pretensionată postîntinsă sunt în conformitate cu prevederile standardelor de produs și cu cele ale specificației tehnice ST 009, iar utilizarea lor se conformează prevederilor aplicabile din standardele seria SR EN 1992, SR EN 1998, împreună cu anexele naționale ale acestora, celor din specificația tehnică ST 009, precum și celor din prezentul normativ. Produsele care nu sunt conform unui standard de produs român, vor face obiectul unui document tehnic legal, care să conțină toate datele necesare utilizării lor. … EII A.3.2.Produsele din oțel pentru armătura nepretensionată sunt identificabile în ceea ce privește tipul și clasa produsului, asigurându-se trasabilitatea lor începând de la producător și până la punerea în operă. Pentru aceasta:a)fiecare colac și fiecare legătură de bare poartă o etichetă durabilă, bine atașată, care să conțină:(i)denumirea producătorului; … (ii)tipul și clasa produsului; … (iii)numărul lotului și al colacului/legăturii; … (iv)marcajul de conformitate; …  … b)documentele care însoțesc livrarea produselor conțin cel puțin următoarele informații cuprinse în declarația de conformitate eliberată de producător, inclusiv o copie după acest document:(i)numele și adresa producătorului; … (ii)numărul certificatului de conformitate, atașat; … (iii)referințe la caracteristicile produsului:A.numărul standardului de produs; … B.tipul și clasa produsului; … C.dimensiunea; … D.limita de elasticitate convențională (Rp0,1); … E.rezistența la rupere; … F.alungirea la forța maximă. …  … (iv)date de identificare a șarjei/lotului/colacului sau legăturii. …  … (1)Prin tipul produsului se înțeleg următoarele:a)forma (sârmă netedă sau amprentată, toron, bară netedă sau profilată); … b)diametrul nominal. … (2)Prin clasa produsului se înțelege rezistența la rupere a acestuia. … EII A.3.3.Produsele pentru armătura pretensionată satisfac și următoarele condiții:a)în cazul în care au protecții permanente împotriva coroziunii, aplicate la fabricare (spre exemplu, toron gresat), specificația de produs și documentele tehnice legale conțin, pe lângă caracteristicile oțelului, date privind:(i)rezultatele încercărilor privind eficiența protecției permanente aplicate, atât în câmp curent cât și, mai ales, în zona de ancorare (domenii de medii corozive, durata menținerii eficienței protecției, condiții de utilizare etc.); … (ii)condiții pentru utilizarea procedeului de pretensionare; … (iii)condiții de recepție la executant. …  … b)în cazul în care sistemul de ancorare prevede efectuarea unor prelucrări mecanice ale acestor produse (spre exemplu, filetare, ambutisare etc.), acestea vor trebui să satisfacă și cerințele specifice acestor prelucrări, cerințe și condiții stabilite de elaboratorul procesului de pretensionare. …  … EII A.3.4.Înlocuirea produselor pentru armătura pretensionată, prevăzute în proiect, se poate face numai cu aprobarea proiectantului, care va trebui să precizeze condițiile de utilizare pentru produsele înlocuitoare. …  … EII A.4.Manipularea, transportul și depozitarea produselor pentru armătura pretensionatăEII A.4.1.Produsele pentru armătura pretensionate sunt deosebit de sensibile la coroziune, astfel că, la manipularea transportul și depozitarea acestora, respectă următoarele:a)transportul se efectuează în vagoane închise sau autocamioane prevăzute cu prelate, vehicule care se curăță, în prealabil, de resturi ce pot conduce la apariția de fenomene de coroziune sau de murdărire a oțelului; … b)depozitarea se face pe loturi și diametre, în spații închise corespunzător, prevăzute cu pardoseală și ferite de contactul cu materiale corozive. Modul de amplasare permite accesul la fiecare stivă, pentru realizarea unui control periodic al acesteia; … c)în cazul spațiilor de depozitare fără agresivitate sau cu agresivitate foarte slabă și în care umiditatea este mai mică de 60% nu se iau măsuri suplimentare de protecție; … d)depozitarea în medii agresive este permisă pentru diferite durate maxime, în funcție de gradul de agresivitate, astfel:(i)produse neprotejate:A.90 de zile în medii cu agresivitate slabă sau în amplasamente la 500…5000 m de la țărmul Mării Negre; … B.nu se permite depozitarea în medii cu agresivitate medie sau puternică, sau la mai puțin de 500 m de la țărmul Mării Negre. …  … (ii)produse protejate:A.365 de zile în medii cu agresivitate slabă sau în amplasamente la 500…5000 m de la țărmul Mării Negre; … B.60 de zile în medii cu agresivitate medie sau la mai puțin de 500 m de la țărmul Mării Negre; … C.nu se permite depozitarea în medii cu agresivitate puternică. …  …  … (1)Clasele de expunere sunt definite în NE 012/1.a)pentru oțelurile provenite din import, condițiile de depozitare pentru medii cu agresivitate vor fi indicate de furnizor sau de un institut de specialitate; … b)pentru colacii și tamburii prevăzuți cu ambalajele speciale de protecție, aplicate în uzină, se are în vedere ca ambalajul să nu fie deteriorat la transport, manipulare și depozitare; în condițiile în care s-a produs deteriorarea ambalajului se vor respecta în continuare prevederile pentru armătura neprotejată. … (2)Periodic, se verifică, pe colaci de probă, eficiența ambalajului pentru condițiile de depozitare efective;a)pentru transportul, manipularea și depozitarea oțelurilor se iau măsurile necesare pentru a preveni:(i)zgârierea, lovirea sau îndoirea; … (ii)murdărirea cu pământ, materii grase, praf etc.; … (iii)contactul cu materialul incandescent provenind de la operația de sudare și tăiere sau încălzire de la flacăra aparatelor de sudură autogenă; … (iv)contactul prelungit cu diverse materiale de acoperire care pot menține umezeala. …  … b)se interzice manipularea și transportul produselor prin tragere sau târâre pe jos; … c)barele vor fi livrate drepte (rectilinii) și vor fi manipulate, transportate și depozitate astfel încât să-și păstreze forma. …  …  … EII A.5.Confecționarea armăturii pretensionate postîntinseEII A.5.1.Lucrări pregătitoare pentru confecționarea armăturii pretensionate.EII A.5.1.1.La confecționarea armăturii pretensionate se vor avea în vedere următoarele:a)verificarea existenței declarației de conformitate pentru lotul de oțel din care urmează a se executa armătura; în lipsa acesteia sau dacă există îndoieli asupra respectării condițiilor de transport și depozitare – semnalate de unele forme de coroziune – se vor efectua încercări de verificare a calității în conformitate cu prevederile din standardele de produs, pentru a avea confirmarea că nu au fost influențate defavorabil caracteristicile fizico-mecanice ale armăturilor; … b)curățarea de impurități a suprafeței oțelului și degresarea (dacă este cazul), pentru a se asigura o bună ancorare în blocaje, beton sau mortarul de injectare; … c)nu se vor utiliza oțeluri, care prezintă un început slab de coroziune, decât pe baza unor probe concludente care să confirme că nu au fost influențate defavorabil caracteristicile fizico- mecanice. În toate cazurile de incertitudine asupra aprecierii stării de coroziune și a consecințelor acesteia, se cere un aviz de specialitate; … d)utilizarea de armături, ce urmează să fie tensionate simultan, care să provină, în limita posibilităților, din același lot; … e)nu se vor utiliza zonele sârmelor care au suferit o îndoire locală, rămânând deformate, fiind interzisă operația de îndreptare. Barele care în timpul transportului sau al depozitării au suferit o ușoară deformare, se pot îndrepta mecanic, la temperaturi de cel puțin + 100 °C; … f)se interzice rebobinarea, în diverse scopuri tehnologice, a sârmelor și toroanelor, la diametre de rulare mai mici decât cele de livrare. …  … EII A.5.1.2.În cazul în care controlul efortului de pretensionare se face și prin alungirea armăturii, este necesară cunoașterea valorii modulului de elasticitate a armăturii. …  … EII A.5.2.Confecționarea propriu-zisă a armăturii postîntinseEII A.5.2.1.La tăierea sârmelor, toroanelor sau barelor, se utilizează scule și dispozitive care nu deformează extremitățile acestora, pentru a nu conduce la deteriorarea tecilor la introducerea armăturii în canale sau la imposibilitatea montării unor dispozitive de avans, la extremitatea fasciculelor.(1)Se iau măsurile necesare pentru ca oțelul să nu fie murdărit cu pământ, materii grase etc., să nu fie îndoit sau zgâriat în timpul operațiilor de tăiere și confecționare. … EII A.5.2.2.La fasciculele la care sârmele se blochează în ancoraje înainte de pretensionare, necesitatea îndepărtării protecției temporare se stabilește în proiectul tehnologic de executare a lucrărilor. … EII A.5.2.3.Pentru a se evita degradarea protecțiilor permanente ale armăturilor, măsurile minime, care se au în vedere la confecționare și poziționare, se indică de producătorul armăturilor sau de proiectant (în proiect), executantul urmând a le adapta și completa în funcție de tehnologiile de lucru utilizate. … EII A.5.2.4.Fasciculele se execută în ateliere centrale permanente ale unităților specializate în lucrări de beton precomprimat, în ateliere temporare de șantier sau prin împingerea directă, în canale, a armăturii derulate progresiv din colac și tăierea succesivă la lungime. … EII A.5.2.5.Fasciculele executate în ateliere centrale vor fi însoțite, la livrare, de declarația de conformitate care conține, în mod obligatoriu, copia declarației de conformitate pentru sârmele din care au fost confecționate fasciculele. … EII A.5.2.6.Asamblarea sârmelor sau toroanelor sub formă de fascicul se face prin legături cu sârmă moale, la capete și la distanțe de circa 200 mm; la extremități se recomandă ordonarea acestora prin legare succesivă cu sârmă de circa 1 mm diametru, continuă. Legăturile de sârmă intermediare se pot elimina sau reduce ca număr prin răsucirea elicoidală a fasciculului, cu un pas de circa 250 mm. Toate legăturile de sârmă vor avea capetele îndoite spre interiorul fasciculului, pentru a nu împiedica introducerea în teci. … EII A.5.2.7.În cazul în care pe șantier se utilizează fascicule cu caracteristici diferite (lungime, număr de sârme etc.) sau din loturi diferite de sârme sau toroane, este necesar să se prevadă marcaje corespunzătoare, iar depozitarea să se facă pe tipuri de fascicule. … EII A.5.2.8.Pentru transportul și depozitarea armăturilor postîntinse, fasciculele neintroduse în teci pot fi rulate cu dispozitive manuale sau mecanice. Diametrul de rulare se recomandă să fie de minimum 2100 mm în cazul fasciculelor executate din sârmă cu diametrul de 5 mm și de minimum 2300 mm în cazul sârmelor cu diametrul de 7 mm.(1)Fascicule se pot rula și introduce în țevi de polietilenă; în acest caz diametrul de rulare se determină în funcție de rigiditatea țevii și a numărului de sârme din fascicul.(2)Diametrul de rulare a fasciculelor în teci speciale din tablă, se indică de producător sau de elaboratorul procedeului de precomprimare care le utilizează. …  …  … EII A.6.Realizarea canalelor pentru armături pretensionate postîntinseEII A.6.1.Canalele pentru armături pretensionate postîntinse se pot realiza prin:a)extragerea unor țevi din elementul din beton, imediat după întărirea betonului, realizându-se astfel canale necăptușite, … b)înglobarea în beton a unor teci confecționate anume sau a unor țevi (din oțel sau material plastic), realizându-se astfel canale căptușite. …  … EII A.6.2.Canalele și tecile răspund următoarelor cerințe principale:a)asigurarea obținerii razelor de curbură în concordanță cu prevederile proiectului, … b)asigurarea protecției armăturii pretensionate împotriva coroziunii, în acest sens, este interzisă utilizarea tablei zincate la fabricarea tecilor, … c)rigiditatea transversală a tecilor va trebui să fie în concordanță cu solicitările provenite din etapele de executare a lucrărilor, grosimea tablei va fi de minimum 0,2 mm pentru tecile de diametru mic și sporește până la 0,6 mm pentru diametre mari, … d)raportul dintre diametrul canalului și cel al fasciculului permite introducerea armăturii pretensionate și injectarea în bune condiții a amestecului de injectare, diametrul interior al tecii este cu minim 10 mm mai mare decât cel al armăturii. …  … EII A.6.3.Utilizarea tecilor din polietilenă, polipropilenă sau PVC este permisă numai la elemente care nu se calculează la oboseală și cu condiția ca, în exploatare, temperatura să nu depășească +400C. De asemenea, în cazul tecilor din materiale plastice nu se utilizează tratamentul termic pentru întărirea betonului. Dacă tecile din material plastic prezintă ondulații transversale la interior și exterior, se poate renunța la restricția privind elementele calculate la oboseală. … EII A.6.4.Înlocuirea tipului de teacă prevăzut în proiect se face numai cu avizul proiectantului. … EII A.6.5.Se evită schimbările bruște de secțiune deoarece favorizează formarea de goluri la injectare. … EII A.6.6.Se vor utiliza teci cu rigiditate transversală sporită în cazul unor condiții mai grele de execuție în ceea ce privește pozarea acestora, introducerea fasciculelor, turnarea și compactarea betonului etc.(1)De asemenea, se vor utiliza teci mai rigide și cu un număr cât mai redus de îmbinări când grosimea stratului de acoperire cu beton sau alte condiții nu permit intervenția ulterioară pentru deblocarea zonelor de teacă obturate accidental la betonare. … EII A.6.7.Se prevăd orificii pentru injectare și pentru aerisire la ambele capete ale canalului și în toate punctele unde se pot produce acumulări de aer sau de apă. În cazul canalelor de lungime considerabilă, pot fi necesare teuri pentru aerisire și/sau pentru injectare în poziții intermediare. … EII A.6.8.Racordurile (teurile), pentru injectare și pentru aerisire, vor fi racordate la teci astfel încât să nu reducă din diametrul interior al acestora.(1)O soluție posibilă este utilizarea unui manșon sau semimanșon, prevăzut cu țeavă pentru injectare/aerisire, aplicat peste teacă, găurirea acestuia se va face înainte de injectare cu o unealtă adecvată introdusă prin țeavă.(2)În elementele realizate din tronsoane, racordurile pentru injectare/aerisire pot fi amplasate în rosturile dintre tronsoane. … EIIA.6.9.Toate îmbinările între teci se asigură împotriva deplasărilor relative în timpul diverselor operații tehnologice (introducerea fasciculelor, betonare). În acest scop se pot utiliza manșoane exterioare similare tecilor, manșoane fixate cu bandă adezivă sau alte sisteme sigure.(1)Asamblarea cu mufă (mamă-tată) a tecilor din material plastic se va face în același sens pe toată lungimea canalului, pentru a ușura introducerea fasciculelor (dinspre partea tată). … EIIA.6.10.În absența unor precizări prin proiect a abaterilor admisibile la poziționarea tecilor față de traseul din proiect, acestea se vor încadra în următoarele limite:a)pe direcția înălțimii elementului (h)(i)pentru înălțimi până la 200 mm^(x) ………. ± 0,02 h … (ii)pentru înălțimi cuprinse între 200 și 1000 mm ………. ± 5 mm … (iii)pentru înălțimi mai mari de 1000 mm ………. ± 10 mm …  … b)pe direcția lățimii elementului;(i)pentru lățimi până la 200 mm(x)………. ± 5 mm … (ii)pentru lățimi cuprinse între 200 și 1000 mm ………. ± 10 mm … (iii)pentru lățimi mai mari de 1000 mm ………. ± 20 mm …  … Nota (x): Pentru tecile aflate la marginea secțiunii elementului, aceste abateri vor fi considerate pe direcția respectivă, fără valorile negative.(1)În cazul mai multor fascicule, depășirea abaterilor individuale, cu excepția celor de la marginea secțiunii, pot fi admise dacă rezultanta centrelor de greutate ale canalelor se încadrează în aceste limite.(2)În cazul canalelor din bolțari prefabricați, abaterile la capetele aferente unui rost nu vor depăși ±3 mm pentru traseul aceluiași canal.(3)Pentru diferențe între diametrul fasciculului și cel al canalului mai mari de 15 mm sau pentru rosturi mai late de 100 mm, abaterile nu vor depăși ±5 mm. … EIIA.6.11.Dispozitivele de poziționare a tecilor vor fi realizate și amplasate conform prevederilor proiectului sau detaliilor întocmite de executant și avizate de proiectant.(1)Dispozitivele pot fi independente sau combinate cu elementele componente ale armăturii nepretensionate, cu condiția ca abaterile la montarea acestora să nu influențeze defavorabil precizia de poziționare a tecilor.(2)Distanțele dintre punctele de rezemare vor fi cuprinse între 500 și 1500 mm, în funcție de rigiditatea longitudinală a tecilor. La tecile extrase, distanța poate fi sporită până la 2000 mm.(3)Este obligatorie amplasarea de dispozitive de poziționare în secțiunile de schimbare a curburii traseului.(4)Elementele orizontale pe care reazemă tecile vor fi realizate din bare din oțel rotund, platbande sau profile, alese în funcție de rigiditatea transversală a tecilor.(5)În mod curent, se recomandă utilizarea de bare cu diametrul 10.. .14 mm. La tecile cu falț sau din polietilenă, fără fascicule în timpul betonării, suprafața de rezemare a tecii pe distanțier va fi mai mare, pentru a se evita deformarea transversală.(6)Dispozitivele de poziționare împiedică și deplasarea ascendentă a ansamblului teacă-fascicul, datorită efectului de flotare a acestuia la betonare și vibrare.(7)Nu se admit dispozitive de poziționare a tecilor la care piesele metalice ajung la fața betonului. … EIIA.6.12.În zonele de capăt, axa canalelor (căptușite sau necăptușite) va fi perpendiculară pe suprafața de rezemare a ancorajelor, pe lungimea prevăzută în proiect sau în specificațiile procedeelor de precomprimare. De asemenea, axa canalelor va fi dreaptă în zonele de cuplare a armăturilor pretensionate. … EIIA.6.13.Înainte de închiderea cofrajului sau de introducerea ansamblului rigid teci-carcase de armături în cofraje, este necesar să se verifice starea și poziția tecilor, luându-se măsuri de remediere în ceea ce privește:a.concordanța traseului realizat cu prevederile proiectului; … b.deformațiile parazitare (șerpuirea) în plan orizontal sau vertical, între punctele de susținere, aceste deformații putând introduce frecări suplimentare de care nu s-a ținut seama la proiectare; … c.deteriorări (străpungeri, crăpături, deșirări) nereparate ale tecii; … d.puncte insuficient etanșate la îmbinările între teci; … e.montarea corespunzătoare a dispozitivelor de aerisire sau de introducere a amestecului de injectare. … (1)După efectuarea verificărilor și a remedierilor, se încheie proces verbal de recepție calitativă pe faze (pentru lucrări care devin ascunse), pentru lucrările de montare a tecilor, aceasta fiind fază determinantă. …  … EIIA.7.Montarea armăturii pretensionate postîntinseEIIA.7.1.Montarea armăturii pretensionate postîntinse se poate realiza:a)odată cu montarea tecilor sau țevilor, armătura fiind introdusă în acestea; … b)după realizarea elementelor din beton, armătura fiind:(i)confecționată anterior, în atelier; … (ii)introdusă fir cu fir derulat direct din colac, în cazul fasciculelor. …  …  … EIIA.7.2.Montarea armăturii odată cu cea a tecilor se recomandă pentru a spori rigiditatea acestora în timpul operațiunilor de punere în operă a betonului. În aceste cazuri se au în vedere următoarele:a)asigurarea tuturor condițiilor pentru a nu se produce intrarea laptelui de ciment în interiorul tecilor, pentru a bloca armătura din interior; … b)corelarea, sub aspectul duratelor, a termenelor de montare a fasciculelor, de punere în operă a betonului și de pretensionare, pentru a evita sau a limita riscul de coroziune a armăturii pretensionate; … c)luarea măsurilor de protecție, prin etanșarea capetelor canalelor și protejarea părților aparente ale armăturii pretensionate (cu țevi din material plastic, prin învelire cu folii rezistente etc.). … (1)Acest mod de montare a armăturii nu este permis în medii agresive. … EIIA.7.3.Montarea armăturii pretensionate în canale, după realizarea elementelor din beton, se efectuează prin tragere sau împingere în canale; în cazul fasciculelor acestea se prevăd cu o piesă solidară cu capătul fasciculului pentru a preveni degradarea tecii și blocarea acestuia.(1)Varianta introducerii elementelor componente ale armăturii derulate direct din colac se poate aplica dacă:a)elementul component are o rigiditate suficientă în raport cu lungimea și traseul canalului, utilizându-se, de regulă, la toroane; … b)lungimea de tăiere a fiecărui element poate fi realizată fără a implica sistemul de ancorare a armăturii pretensionate respective. …  … EIIA.7.4.La fasciculele grele, cu traseu vertical sau cu înclinare mare, se recomandă utilizarea unor dispozitive cu tambur și frână cu care fasciculul să poată fi scos din canal în caz de necesitate. … EIIA.7.5.Armăturile pretensionate interioare sau exterioare neaderente sunt izolate corespunzător împotriva umezelii și a agenților agresivi cu acțiune corozivă. …  … EIIA.8.Ancoraje pentru armătura pretensionatăEIIA.8.1.Ancorajele pentru armătura pretensionată, care fac parte din procedeul de pretensionare, vor avea capacitatea de rezistență cel puțin egală cu forța caracteristică de rupere a armăturii pretensionate pe care o ancorează, fără deformații semnificative ale pieselor componente. … EIIA.8.2.Ancorajele cu buclă și dorn nu vor fi utilizate la elemente supuse fenomenului de oboseală.(1)se recomandă ca aceste ancoraje să fie amplasate în locașuri speciale pentru a putea fi protejate corespunzător cu beton sau mortar de protecție. … EIIA.8.3.Sistemele de ancorare a fasciculelor prin înglobarea unuia din capete în beton fac obiectul unor documente tehnice legale. … EIIA.8.4.În cazul ancorajelor la care intervine și prelucrarea armăturii pretensionate (spre exemplu, ancoraje pentru sârme cu bulbi la capete, sau pentru bare cu filet), se vor respecta prevederile producătorilor acestora, avându-se în vedere, în special: modul de realizare; toleranțele la dimensiuni și formă; modul de verificare a calității privind prelucrarea armăturii și a ancorajelor. … EIIA.8.5.Manipularea, transportul și depozitarea ancorajelor pentru armătura pretensionată vor respecta prevederile aplicabile din subcap. EIIA.4.(1)Se va acorda atenție asigurării trasabilității ancorajelor utilizate, începând de la procurarea și recepția acestora și până la punerea în operă. … EIIA.8.6.Prevederile privind ancorajele se aplică și elementelor de cuplare a armăturii pretensionate. …  … EIIA.9.Verificarea și recepția armăturii pretensionateEIIA.9.1.Verificarea privind armătura pretensionată se face pentru:a)armătura pretensionată, după confecționare; … b)tecile pentru canale, după montarea acestora; … c)armătura și piesele înglobate din zonele de ancorare; … d)armătura pretensionată montată, înainte de pretensionare. … (1)Verificările se fac prin observare directă sau măsurări, după caz, și examinarea documentației, cu referire la:(i)documentele privind calitatea produselor, elaborate de producător; … (ii)conformitatea cu proiectul; … (iii)conformitatea cu prevederile prezentului normativ și ale altor reglementări tehnice, dacă este cazul; … (iv)asigurarea trasabilității. …  … EIIA.9.2.Pe baza verificărilor indicate la pct. EIIA 9.1 se întocmește proces verbal de recepție calitativă pe faze (pentru lucrări care devin ascunse).(1)a baza procesului verbal de recepție calitativă pe faze a lucrărilor de confecționare și montare a armăturii pretensionate vor sta documentele aplicabile ale acestui sistem, la care se va face trimitere (proceduri, instrucțiuni și înregistrări privind: aprovizionarea, recepția, manipularea, depozitarea și trasabilitatea materialelor; executarea și verificarea lucrărilor; echipamentele de măsurare; calificarea personalului; tratarea neconformităților etc.). … EIIA.10.Condiții prealabile și condiții necesare pentru confecționarea și montarea armăturii pretensionate.(1)Condițiile prealabile, precum și cele necesare pentru confecționarea și montarea armăturii pretensionate sunt cele aplicabile, prevăzute la pct. DII.6.1; DII.6.3; DII.6.4 (privind montarea tecilor pentru canale), DII.6.5 și EIIB.1.1. …  …  … EIIB.PrecomprimareaEIIB.1.Prevederi generaleEIIB.1.1.Executarea lucrărilor de precomprimare se realizează de către executanții care pot asigura nivelul de calitate corespunzător cerințelor pentru structuri de construcții din beton precomprimat, având calificările și atestatele necesare, printr-un sistem de management al calității certificat.Lucrările de precomprimare (pretensionare, injectare) vor fi executate numai de echipe având cel puțin un membru cu atestare profesională de specialitate. … EIIB.1.2.Precomprimarea elementelor/structurilor, cu armătură pretensionată postîntinsă se efectuează pe baza proiectului tehnologic care, pe lângă prevederile legate de armătura pretensionată (pct.EIIA.1.1), conțin cel puțin următoarele prevederi privind pretensionarea și protecția armăturilor și ancorajelor.a)tipul de instalație de pretensionare utilizat; … b)condițiile preliminare privind pretensionarea:(i)rezistența betonului, conform prevederilor din proiect; … (ii)verificarea stării elementelor respective, în general, și a zonelor de ancorare, în special; … (iii)verificarea stării eșafodajelor, dacă este cazul; … (iv)verificarea stării armăturii pretensionate (inclusiv a acceselor în canale) și a ancorajelor; … (v)determinarea pierderilor de tensiune prin frecare. …  … c)programul de pretensionare:(i)ordinea de pretensionare a armăturilor; … (ii)forțele de control; … (iii)modul de măsurare a forțelor de control. …  … d)sistemele, produsele și instalațiile utilizate pentru protecția armăturii pretensionate și a ancorajelor; … e)programul operațiunilor pentru protecția armăturii pretensionate; … f)documentele întocmite privind pretensionarea și protecția armăturii pretensionate. …  … EIIB.1.3.Proiectantul va prevedea în proiect datele și condițiile privind prevederile de la pct. EIIB.1.2 (b) – (f), precum și programul special de precomprimare, dacă în proiect se prevede ca precomprimarea să fie efectuată în etape, cu luarea în considerare a condițiilor concrete în care se efectuează operațiile respective.(1)Este necesară întocmirea proiectului tehnologic pentru pretensionare, pentru elemente repetitive/ standard poate consta în fișa furnizorului de sistem.(2)Opțional, proiectantul va definitiva pe șantier:a)mărimea forței de control, ținând seama de mărimea reală a pierderilor de tensiune prin frecare determinate pe șantier; … b)mărimea alungirii de control a armăturii pretensionate pentru efortul unitar de control, ținând seama de modulul de elasticitate al armăturii și de pierderile de tensiune prin frecare determinate pe șantier. Alungirea se calculează pentru lungimea totală a armăturii pretensionate, inclusiv porțiunea necesară prinderii în prese. Testele trebuie prevăzute și efectuate de către elaboratorul documentației pentru tehnologia de execuție. …  … EIIB.1.4.Conformitatea forței de pretensionare efective, stabilită pe bază de măsurări în timpul pretensionării și consemnată în fișele de pretensionare, face parte din activitatea de executare a lucrărilor, se referă la fiecare armatură pretensionată și este asigurată de personalul care efectuează lucrările de pretensionare.(1)Exactitatea la realizarea forței este de minimum ± 3%, fiind determinată de clasa de precizie a manometrului și de variația pierderilor prin frecare în prese. … EIIB.1.5.Se recomandă ca toate datele din fișele de pretensionare să se completeze direct în timpul efectuării lucrărilor. În acele cazuri în care condițiile de lucru nu fac posibilă întocmirea directă a fișelor, datele de pretensionare pot fi înscrise într-un caiet de lucru completat în timpul pretensionării, fișele întocmindu-se pe baza datelor respective.(1)Citirile înregistrate se prelucrează înainte de blocarea definitivă a ancorajelor, pentru a se trage concluziile asupra realizării alungirii prevăzute.(2)Fișele de pretensionare reprezintă unicul act valabil pentru stabilirea calității operațiilor de pretensionare. Acestea se anexează la Cartea tehnică a construcției.(3)În cazul unor structuri cu număr mare de fascicule cu caracteristici identice, în locul fișelor individuale se poate utiliza o fișă comună pentru mai multe fascicule, datele fiind reunite sub formă tabelară adecvată.(4)Măsurarea alungirii armăturii pretensionate se începe după realizarea primei trepte considerate drept treaptă "zero convențional", iar valoarea alungirii corespunzătoare intervalului dintre presiunea zero și presiunea treptei alese ca zero convențional se obține prin extrapolare. … EIIB.1.6.Instalațiile de pretensionare vor fi garantate de furnizor și verificate, până la capacitatea lor maximă, de executantul lucrărilor. … EIIB.1.7.Utilizarea instalațiilor se face în conformitate cu indicațiile producătorului și cu regulile tehnologice de executare a elementelor din beton precomprimat. … EIIB.1.8.La instalațiile la care se utilizează manometre se respectă următoarele prevederi:a)transportul, manipularea și depozitarea manometrelor se fac cu deosebită atenție pentru evitarea șocurilor; … b)pe lângă manometrele utilizate se va dispune de încă o serie de manometre de rezervă. Se atrage atenția asupra corelării manometrelor gradate în bari cu cele în atmosfere; … c)în afară de manometrele de lucru și cele de rezervă se va dispune și de un manometru etalon, utilizat pentru verificarea periodică a manometrelor de lucru; … d)verificarea manometrelor de lucru se face cel puțin săptămânal și imediat când manometrele au suferit șocuri (de exemplu scăparea armăturii din presă, loviri etc.); verificarea se face prin montarea în paralel a manometrului de lucru și a manometrului etalon. Manometrul etalon va fi verificat periodic, cel puțin o dată pe an, de o unitate de metrologie, precum și în caz de accidente produse în timpul transportului sau utilizării acestuia; … e)se recomandă ca manometrele utilizate să aibă următoarele caracteristici:(i)clasa manometrelor de lucru să fie de maximum 1,6, iar pentru manometrele etalon de maximum 1,0; … (ii)diametrul cadranului să fie de minimum 100 mm pentru a permite o citire cât mai exactă; … (iii)presiunea maximă admisibilă a manometrului să fie cu cel puțin 30% mai mare decât presiunea maximă de lucru; … (iv)să fie de tip "antișoc" cu glicerină sau alt sistem mecanic sau hidraulic de protecție, omologat. …  …  …  … EIIB.2.Efectuarea pretensionăriiEIIB.2.1.Pretensionarea armăturilor se va face, de regulă, la temperaturi de minimum +50C. … EIIB.2.2.Este obligatoriu ca presa cu care se execută întinderea armăturii să reazeme pe elementul ce se precomprimă, în vederea realizării scurtării elastice a betonului în timpul transferului.(1)Înainte de montarea presei, în cazul fasciculelor, acestea vor fi ordonate pentru a putea fi identificate, după introducerea presei, în vederea montării lor corespunzătoare în ancorajul de inventar. … EIIB.2.3.Citirea indicațiilor manometrului se face numai la creșterea foarte lentă a presiunii sau imediat în momentul opririi pompei, deoarece la descărcare valorile sunt influențate de schimbarea sensului frecărilor interioare din presă. … EIIB.2.4.Pretensionarea armăturii până la valoarea de control se va efectua în 4 sau 5 trepte. La fiecare treaptă se vor nota toate datele care să permită stabilirea alungirii și a forței de pretensionare. Pentru aceasta este necesar ca:a)presiunea corespunzătoare treptelor de pretensionare să corespundă unor diviziuni ale cadranului manometrului; … b)primele două trepte să fie egale între ele și egale cu cel mult 1/6 din efortul unitar final; … c)să se reprezinte pe hârtie milimetrică diagrama efort-alungire pentru verificarea linearității acesteia în vederea extrapolării datelor, dacă este necesar. …  … EIIB.2.5.În cazuri speciale, în care pretensionarea fasciculelor până la forța de control nu poate fi realizată într-o singură operație, se recomandă ca în prima etapă de pretensionare să se atingă 40… 60% din forța de control. Presarea intermediară a conului de ancorare se recomandă să se facă cu o forță egală cu 70% din forța de presare finală. … EIIB.2.6.Alungirea armăturii în cursul pretensionării se determină cu precizia de 1 mm, prin:a)măsurarea deplasării unor repere trasate pe armături; … b)măsurarea deplasării pistonului. … (1)În cazul b), pentru stabilirea alungirii efective, valorile obținute sunt corectate prin scăderea deplasării armăturilor ca urmare a împănării progresive în ancorajul de inventar al presei.(2)De regulă, ansamblul format de sârme și conul ancorajului de inventar se deplasează simultan, astfel încât deplasarea conului reprezintă valoarea de corecție. … EIIB.2.7.Pentru a se evita apariția unei neuniformități exagerate a eforturilor în armături în cazul fasciculelor, imediat după împănarea acestora în ancorajul de inventar al presei se trasează semne pe toate armăturile (în vecinătatea pieselor de ancorare), care se urmăresc pe parcursul tensionării.(1)Dacă se constată lunecări neuniforme importante (mai mari de 5 mm), fasciculul se deblochează din ancorajul presei de pretensionare și se reia operația de pretensionare. … EIIB.2.8.La pretensionarea fiecărei armături se compară valoarea alungirii efective corespunzătoare forței de control, cu alungirea prevăzută în programul de pretensionare.(1)La pretensionarea din ambele capete, comparația se face pentru întreaga alungire, între valorile înregistrate la cele două extremități putând exista diferențe, în funcție de viteza de realizare a forței, asimetria fasciculului etc.(2)Dacă diferențele constatate între alungirea prevăzută și cea măsurată sunt în limitele:a)± 5%: operația de pretensionare se consideră satisfăcătoare; … b)-5% la -10%: se permite sporirea temporară a forței de control, cu până la 5% față de valoare prevăzute în proiect, pentru ca alungirea măsurată să fie cuprinsă în limitele indicate la (a); după atingerea valorii maxime, forța poate fi redusă la valoarea din proiect, efectuându-se blocarea ancorajului în această situație; … c)+5% la +10%: se efectuează o verificare suplimentară a manometrelor și, în cazul când acestea corespund etalonării, pretensionarea se consideră corespunzătoare; înainte de demontarea manometrelor pentru verificare, se recomandă ca presiunea să fie redusă la minimum 20% pentru a se evita menținerea instalației la o presiune prea ridicată; … d)mai mari de ± 10%: se opresc lucrările de pretensionare și se anunță proiectantul. … (3)În cazul unor depășiri semnificative ale domeniului respectiv, după pretensionarea unui număr de fascicule identice și stabilirea domeniului de variație a alungirilor se caută să se determine cauzele producerii acestora.(4)În cazul procedeelor de precomprimare cu ancoraje definitive deplasabile în timpul pretensionării (de exemplu, procedeul de ancorare a armăturilor cu piulițe), limitele extreme (±10%) se vor reduce în conformitate cu specificațiile tehnice ale procedeului, iar în lipsa acestora se vor adopta limitele ±8%. … EIIB.2.9.După efectuarea blocării armăturii pretensionate în ancoraj și îndepărtarea presei, la ancorajele tip inel-con se trasează un semn pe armături la circa 100 mm de fața ancorajului, care se ține sub urmărire până a doua zi pentru a se constata eventualele alunecări.(1)Dacă asemenea alunecări au loc, pretensionarea se oprește și se dispune verificarea ancorajelor (geometrie, duritate). … EIIB.2.10.Tăierea extremităților armăturilor se face în momentul începerii pregătirilor pentru injectare. Toate operațiile se fac cu atenție, evitându-se șocurile și îndoirea armăturilor, care pot conduce la alunecarea armăturilor din ancoraj. Tăierea sârmelor se face cu discuri rotative sau cu flacără oxiacetilenică, la o distanță de minimum 50 mm de ancoraj. Eventuala îndoire a sârmelor se face cu chei speciale; în acest caz se are în vedere sporirea lungimii de tăiere a sârmelor. Tăierea capetelor sârmelor nu este necesară dacă betonarea zonelor de capăt permite înglobarea lor la întreaga lungime. … EIIB.2.11.În cazul armăturilor pretensionate exterioare, se va verifica, la fiecare treaptă, stabilitatea și eventualele deformații sau deplasări ale elementelor pe care reazemă armătura pretensionată, de-a lungul acesteia, deoarece aceste deformații sau deplasări pot influența valoarea alungirilor măsurate. …  … EIIB.3.Efectuarea lucrărilor de protecție a armăturii pretensionateEIIB.3.1.Protecția armăturii pretensionate se realizează, de regulă, prin:a)injectarea, în canale, a materialului de protecție prevăzut în proiect; … b)acoperirea ancorajelor prin betonare sau cu alte sisteme, prevăzute în proiect; … c)măsuri speciale, pentru armăturile pretensionate exterioare, prevăzute în caiete de sarcini, dar cel puțin cele arătate în continuare. … (1)La realizarea protecției armăturii pretensionate se vor avea în vedere prevederile SR EN 446 și SR EN 447.(2)Dacă lucrările de protecție a armăturii pretensionate nu se efectuează în scurt termen de la terminarea pretensionării (maximum 7 zile), înainte de a efectua lucrările de protecție se va examina starea armăturii pretensionate în zonele vizibile rezultatul examinării fiind consemnat într-un document de constatare. În cazul apariției unor fenomene de coroziune, se va anunța proiectantul pentru a decide în privința continuării lucrărilor. … EIIB.3.2.Principalele cerințe privind injectarea canalelor armăturilor pretensionate sunt următoarele:a)respectarea caracteristicilor materialului de injectare; … b)completitudinea umplerii canalelor, consemnată în fișele de injectare, pentru fiecare canal în parte. …  … EIIB.3.3.Condițiile prealabile specifice, care se au în vedere înainte de începerea lucrărilor de injectare a canalelor armăturilor pretensionate, sunt următoarele:a)verificarea traseului canalului sub aspectul posibilității de circulație a amestecului de injectare, precum și a posibilității de aerisire; … b)asigurarea preparării amestecului de injectare în condițiile și cantitățile stabilite; … c)existența prevederilor, în specificația de proiect, privind amestecul de injectare și eventualele condiții speciale; … d)existența condițiilor tehnice specifice acestor lucrări (dotări tehnice, inclusiv pentru înlocuiri, dacă este cazul, facilități etc.). …  … EIIB.3.4.Conformitatea realizării injectării, în sensul asigurării umplerii complete a canalelor și a menținerii acestei umpleri, face parte din activitatea de executare a lucrărilor, se referă la fiecare canal injectat pentru care se întocmește fișa de injectare și este asigurată de personalul care efectuează lucrările de injectare.(1)Eventualele neconformități, evidențiate în fișele de injectare, se rezolvă cu acordul proiectantului. … EIIB.3.5.O atenție deosebită la protecția de capăt se acordă ancorajelor cu bulb sau bucle pe dorn. … EIIB.3.6.Protecțiile temporare ale armăturilor, care se prevăd a fi păstrate și după realizarea protecției permanente pe bază de ciment, sunt indicate în caietul de sarcini în urma determinărilor efectuate de un laborator de specialitate, prin care să se confirme că nu sunt afectate aderența și protecția împotriva coroziunii. … EIIB.3.7.Intervalele de timp în care este realizată protecția permanentă se stabilesc pe baza prevederilor de la EIIA.4.1.(1)Eventualele prelucrări de la capete se vor proteja prin manșoane sigure împotriva degradărilor mecanice sau coroziunii.(2)În aceste intervale de timp se evită corodarea armăturii, prin una sau mai multe din următoarele măsuri:a)împiedicarea pătrunderii apei în canale; … b)evacuarea apei pătrunse accidental în canale, prin orificiile de golire prevăzute în punctele de cotă minimă ale traseelor și suflare cu aer comprimat; … c)protejarea prin învelire a porțiunii exterioare a fasciculelor. … (3)În situațiile excepționale în care termenul de realizare a protecției nu poate fi respectat, se cere avizul proiectantului asupra măsurilor de protecție ce se adoptată. … EIIB.3.8.Operațiile de realizare a protecției armăturilor pretensionate (injectare, torcretare, betonare) se fac la temperaturi ale mediului ambiant cuprinse între +5° C și +30° C.(1)În cazul în care temperaturile nu se înscriu în limitele menționate, protecția armăturilor se poate face numai cu respectarea unor măsuri speciale, care sunt avizate de proiectant. … EIIB.3.9.Este obligatorie stabilirea compoziției amestecului (pastă de ciment) pentru injectare, pe baza unor încercări inițiale de laborator privind determinarea proprietăților amestecului, cu respectarea următoarelor reguli:a)încercările se efectuează pe cel puțin două probe diferite de ciment, prelevate din lotul de ciment aprovizionat; … b)pentru toate amestecurile se reproduc strict aceleași condiții de preparare (malaxare, temperatură etc.). … (1)Rezistența minimă la compresiune a amestecului de injectare se stabilește în proiect.(2)Este interzisă utilizarea clorurii de calciu sau a altor substanțe care conțin clor și care favorizează corodarea armăturilor. … EIIB.3.10.Se recomandă ca înainte de începerea injectării să se asigure utilajul și dispozitivele de rezervă necesare (malaxor, pompă de injectare, furtune, sârme pentru desfundat etc.) pentru o eventuală intervenție la toate punctele de acces ale fasciculului.(1)De asemenea, se elimină orice neetanșeitate a pompei și racordurilor, care poate conduce fie la introducerea aerului în canal, fie la obturarea în timpul injectării.(2)Nu se pot utiliza procedee de injectare la care deplasarea amestecului se face cu ajutorul aerului comprimat. … EIIB.3.11.Pregătirea ancorajelor în vederea injectării se face ținând seama de prevederile proiectului.(1)Etanșarea zonei ancorajelor în vederea injectării se face fie cu mortar, beton sau rășină epoxidică, fie cu un capac metalic și garnitură de etanșare fixat de placa metalică de sub ancoraj.(2)Ambele variante vor permite cuplarea sigură și etanșă a furtunului prin care se face alimentarea cu amestecul de injectare și închiderea sub presiune a circuitului. În acest scop se pot utiliza fie bucăți de furtun sau țeavă din material plastic care se strangulează la terminarea injectării, fie robineți. … EIIB.3.12.Înainte de injectare se procedează la spălarea canalului, precum și la verificarea etanșeității și continuității lui, utilizând apă sub presiune sau aer comprimat trecut prin filtru de ulei. Spălarea va fi mai intensă dacă armătura a fost protejată cu ulei emulsionabil. Aceste operații se fac cu cel puțin 15 minute înainte de începerea injectării, în cazul canalelor căptușite și cu cel puțin 60 minute, în cazul canalelor necăptușite. Orice neetanșeitate constatată va fi reparată înainte de începerea injectării.(1)Eliminarea apei se recomandă a se face cu aer comprimat, dacă nu au fost prevăzute orificii de scurgere în punctele cele mai de jos ale canalului. … EIIB.3.13.La fasciculele orizontale introducerea amestecului de injectare se face prin:a)axa ancorajului pentru fascicule rectilinii sau cu deviații mici; la lungimi mai mari de 30,0 m, pentru cazul canalelor necăptușite, și 40,0 m pentru canale căptușite, se prevăd teuri intermediare de control, intervenție sau continuare a injectării; … b)teuri de injectare amplasate în punctul cel mai de jos al canalului, în cazul fasciculelor cu traseu curb; distanța între teuri nu va depăși 20,0 m. …  … EIIB.3.14.La fasciculele verticale sau oblice cu înclinare mare, introducerea amestecului de injectare se face prin axa ancorajului de la partea inferioară a fasciculului.(1)Se recomandă ca la fascicule cu lungime mai mare de 25,0 m să se prevadă teuri de control al umplerii sau de injectare în caz de necesitate (de exemplu, când pompa nu poate realiza presiunea necesară pentru întreaga înălțime a canalului).(2)La fasciculele verticale sau oblice cu înclinare mare, se prevăd teuri de reinjectare amplasate la o distanță cuprinsă între 1,5 și 3,0 m de ancorajul superior. … EIIB.3.15.La fasciculele cu un capăt ancorat prin înglobare în beton, modul de amplasare, în această zonă, a teurilor de injectare sau control, va garanta umplerea până la contactul cu betonul în care este ancorat fasciculul. … EIIB.3.16.În cazul elementelor realizate din bolțari se recomandă să se prevadă cel puțin câte un teu de control pe traseul fiecărui fascicul. … EIIB.3.17.Introducerea amestecului pentru injectare în canale se face cu respectarea următoarelor reguli:a)injectarea se face cu pompe prevăzute cu membrană, șnec sau piston; … b)accesul în canal se face continuu și lent (6 … 12 m/min), toate orificiile în lungul canalului fiind la început libere. Se va avea grijă deosebită ca prin pompare să nu se introducă aer odată cu amestecul. Diversele orificii se astupă pe măsură ce amestecul ajunge în dreptul lor. Dopurile de astupare a orificiilor vor fi umezite în prealabil pentru a putea fi îndepărtate ulterior; … c)în funcție de modul de desfășurare a injectării la primele fascicule, se poate avea în vedere o reducere a fluidității amestecului; … d)după ce fluiditatea amestecului ieșit prin ultimul orificiu este apropiată de cea determinată inițial, orificiile se astupă și se mărește presiunea cu circa 3 bar peste presiunea de injectare a amestecului; această suprapresiune se menține constantă timp de circa 2 minute, în cazul canalelor căptușite, și de circa 3 minute, în cazul canalelor necăptușite. În cazul utilizării aditivilor expansivi, presiunea se poate reduce la 2 bar iar durata la 1 minut. În acest caz fie se utilizează dopuri din materiale poroase, care să permită eliminarea apei separată din amestecul de injectare, fie orificiile sunt lăsate libere, într-o primă etapă, și astupate ulterior; … e)canalele care comunică între ele se injectază simultan sau unul după altul fără întrerupere, trebuind să existe certitudinea umplerii complete a tuturor canalelor; … f)după aproximativ 45 minute de la injectare, se procedează obligatoriu la reinjectare, fiind respectate aceleași condiții ca și la injectare; cantitatea de amestec introdusă la reinjectare va fi de maximum 10% din cea introdusă la injectare (înainte de racordarea pompei, accesul va fi desfundat cu o tijă metalică adecvată); … g)reinjectarea canalelor verticale sau oblice se face prin teurile prevăzute special în acest scop. Se recomandă efectuarea reinjectării chiar în cazul utilizării unor aditivi expansivi. Intervalul de timp la care se face reinjectarea este de aproximativ 45 minute de la terminarea injectării. Se recomandă ca la primele canale injectate să se facă două sau trei reinjectări, la diverse intervale de timp, pentru a se stabili intervalul optim de reinjectare, după care efectul sedimentării amestecului de injectare devine neglijabil. În cazurile excepționale în care nu s-a reușit efectuarea reinjectării prin teul special prevăzut, operația respectivă se face prin axa conului superior, permițându-se evacuarea apei separate la partea superioară. Cantitatea de amestec introdusă la reinjectare nu va depăși, sensibil, cantitatea necesară pentru înlocuirea golului format prin sedimentare; … h)la circa 24 ore după terminarea operației de injectare toate golurile rămase la orificiile de injectare, golire sau control, vor fi umplute cu amestecul de injectare, până la fața betonului sau până la capătul țevii teului. O atenție deosebită trebuie să se acorde acestei operații la fasciculele cu înclinări mari la capete și la cele verticale. Țevile metalice ale teurilor de acces se vor îndepărta sau proteja, în cazul în care există pericolul ca prin coroziune betonul să fie deteriorat. …  … EIIB.3.18.Pentru controlul calității amestecului de injectare se efectuează următoarele probe cu metodele prevăzute în standardele în vigoare:a)determinarea fluidității: la fiecare șarjă de amestec; … b)determinarea sedimentării și a rezistenței la compresiune: o determinare pentru toată cantitatea de amestec utilizată la injectarea fasciculelor dintr-un schimb, efectuată în aceleași condiții. … (1)Rezultatele obținute vor fi înregistrate în fișa de injectare. … EIIB.3.19.Dacă în perioada în care se fac injectarea și întărirea amestecului de injectare, temperatura mediului ambiant coboară sub +50°C, este obligatorie izolarea elementelor de atmosfera exterioară, cu ajutorul unor construcții sau amenajări auxiliare, încălzite la o temperatură minimă de +50°C, cu aer cald, registre de țevi cu apă caldă sau abur, raze infraroșii, rezistențe electrice etc.(1)Injectarea se efectuează la minim 48 ore de la începerea încălzirii.(2)Încălzirea va continua cel puțin 48 ore după terminarea operației de injectare, în funcție și de temperatura exterioară.(3)Pe toată perioada de încălzire se măsoară, din 6 în 6 ore, temperatura realizată; valorile obținute se înregistrează în coloana de observații din fișa de injectare.(4)Se recomandă ca în toate cazurile în care injectarea se face în perioade foarte reci, să se utilizeze amestecuri rezistente la îngheț, verificate prin probe de laborator, care să confirme că nu are loc creșterea volumului după menținerea timp de 36 ore la temperatura de +20°C … +50°C și, apoi, coborârea rapidă a temperaturii la -200°C.(5)De regulă, un volum de pori de 6 … 10% asigură obținerea unui amestec rezistent la îngheț. … EIIB.3.20.În condițiile în care se prevede ca injectarea să se realizeze pe timp friguros, se iau măsuri sporite de împiedicare a pătrunderii apei în canale, cu începere de la pozarea armăturii și până la efectuarea operației de injectare. Se recomandă ca la aceste canale să se prevadă orificii în punctele inferioare, orientate în jos sau lateral, astfel ca eventuala apă pătrunsă să se poată evacua liber.(1)În cazul în care, cu toate măsurile luate, se constată, totuși, că a pătruns apă în canale, aceasta se evacuează imediat cu ajutorul aerului comprimat. … EIIB.3.21.Înainte de injectare se procedează la verificarea continuității canalelor, pentru a se detecta eventualele blocări datorate formării unor dopuri de gheață; această verificare se face, obligatoriu, numai cu aer comprimat, deoarece în cazul utilizării apei, evacuarea acesteia din canalele obturate este foarte anevoioasă. Este interzisă utilizarea, în acest scop, a aburului.(1)În cazul în care se constată existența unui dop de gheață, se introduce aer comprimat încălzit, atât în canalul obturat, cât și în cele alăturate (neobturate), până la asigurarea continuității canalului (prin topirea completă a gheții), fapt care se verifică prin ieșirea liberă a aerului prin capătul opus. Este interzisă încălzirea armăturii pretensionate prin trecerea unui curent electric.(2)În ziua injectării, se procedează la spălarea și încălzirea pereților canalelor și la topirea eventualelor resturi de gheață rămase în canale. În acest scop, canalele se umplu cu apă încălzită la 30… 400C, care se menține în canale timp de circa 15 minute. Această operație se efectuează de minim două ori.(3)Introducerea apei calde se face numai în acele canale pentru care există certitudinea că pot fi injectate în aceeași zi.(4)În cazul în care, din motive excepționale, unele canale spălate nu pot fi injectate în aceeași zi, este necesară evacuarea integrală a apei din acestea, utilizându-se aer comprimat încălzit.(5)La pregătirea și introducerea amestecului de injectare se respectă prevederile menționate anterior, cu următoarele măsuri suplimentare:a)apa de amestecare este la o temperatură între +300°C și +400°C; … b)amestecul este la o temperatură de cel puțin +200°C în momentul introducerii în canal; … c)se recomandă utilizarea de aditivi pentru sporirea volumului de pori al amestecului și îmbunătățirea comportării la îngheț. …  … EIIB.3.22.La elementele sau construcțiile din beton precomprimat la care se prevede ca armătura pretensionată, aflată la exteriorul secțiunii, să aibă aderență cu betonul, prin proiect se prevăd cel puțin următoarele: modul de punere în operă a betonului sau a mortarului de protecție; clasa mortarului sau a betonului, grosimea stratului, condițiile privind impermeabilitatea.(1)Betonul sau mortarul de protecție este cât mai compact, iar clasa de rezistență se recomandă să fie egală cu cea a betonului din elemente, dar cel puțin egală cu C20/25, respectiv M30.(2)Acoperirea cu mortar sau beton se stabilește prin proiect, în funcție de agresivitatea mediului pct.(3)Pentru cazurile necuprinse în aceste prevederi se solicită avizul unui laborator de specialitate. … EIIB.3.23.La elementele la care fața opusă celei pe care este plasată armătura pretensionată vine în contact cu lichide sau cu materiale agresive, se iau măsuri – începând cu fazele premergătoare pretensionării – ca protecția armăturii să se facă după remedierea neetanșeității betonului, dacă este cazul. Renunțarea la această prevedere se poate face numai pe baza unor prescripții speciale. … EIIB.3.24.La elementele sau construcțiile la care protecția armăturii exterioare este prevăzută să se facă prin torcretare, operațiile se fac ∈n conformitate cu reglementările tehnice aplicabile și cu respectarea următoarelor prevederi:a)la stabilirea sortului granular al nisipului și a dimensiunii maxime a granulei de agregat se ține seama de distanța minimă liberă dintre două sГrme alăturate și de grosimea stratului de protecție; … b)efectuarea unei curățări îngrijite a suprafeței, eventual prin sablare; dacă există urme de rugină, acestea vor fi îndepărtate de pe armătură; după sablare, se efectuează curățarea suprafeței cu un jet de aer. Dacă armătura a fost protejată temporar, de exemplu cu lapte de ciment sau cu alte substanțe de protecție temporară care reduc aderența, acestea se îndepărtează prin procedeul care se dovedește mai eficient (sablare, jet de apă și aer comprimat etc.). în condițiile în care se prevede menținerea protecției temporare, curățarea se va face cu procedee care să nu conducă la degradarea acesteia; … c)aplicarea mortarului prin torcretare la protejarea armăturilor înfășurate sub tensiune pe recipienți se face, de regulă, după umplerea cu apă a acestora și realizarea, în măsura în care este posibil, a presiunii maxime a apei, ce se dezvoltă în exploatare. Recipientul nu se golește până la obținerea rezistenței torcretului, prevăzute în proiect. …  … EIIB.3.25.Protecția armăturilor cu beton sau mortar turnat se prevede prin proiect și se realizează numai pe baza unor experimentări prealabile, prin care se stabilesc detaliile de executare în funcție de condițiile specifice (distanță între armături, posibilitate de compactare, aderența de stratul suport etc.). … EIIB.3.26.Sistemele de protecție anticorozivă a suprafeței straturilor aplicate prin torcretare sau turnare se adoptă și se execută pe baza prevederilor din reglementările specifice în vigoare. Pentru cazurile necuprinse în aceste reglementări se cere avizul unui laborator de specialitate. …  … EIIB.4.Verificarea și recepția lucrărilor de precomprimareEIIB.4.1.Verificarea lucrărilor de precomprimare constă în:a)verificarea documentelor privind confecționarea, montarea și recepția armăturii pretensionate (pct. EIIA.9); … b)verificarea privind pretensionarea armăturii; … c)verificarea privind protecția armăturii pretensionate. …  … EIIB.4.2.Verificarea privind pretensionarea armăturii se referă la:a)verificarea realizării forței de control și verificarea menținerii acesteia, conform condițiilor din prezentul normativ (pct. EIIB.1 și EIIB.2), dacă prin proiect nu se prevede altfel, verificare care se efectuează în timpul pretensionării pentru fiecare armătură pretensionată și se consemnează în fișele de pretensionare; … b)verificarea stării elementelor precomprimate, în timpul și după efectuarea pretensionării, mai ales în zonele de ancorare a armăturii pretensionate, precum și, după caz, a elementelor de susținere a armăturii exterioare de-a lungul acesteia și a rosturilor la elemente asamblate prin precomprimare, verificare care se efectuează prin examinarea directă a tuturor acestor zone (fisuri, striviri locale etc.). …  … EIIB.4.3.Verificarea privind protecția armăturii pretensionate se referă la:a)verificarea documentelor privind livrarea și recepția produselor implicate, a conformității cu prevederile proiectului, precum și a stării acestora, prin examinare directă, după caz; … b)luarea în considerare a documentelor privind starea armăturii, în cazul precizat la pct. EIIB.3.1(2); … c)verificări în timpul operațiunilor privind protecția armăturii pretensionate (injectare, betonare etc.) și a fișelor întocmite pentru aceste operațiuni. …  … EIIB.4.4.Recepția lucrărilor de precomprimare efectuată pe baza verificărilor arătate (pct. EIIB.4.1 …EIIB.4.3) se menționează în procesul verbal de recepție calitativă pe faze (pentru lucrări care devin ascunse). La recepția lucrărilor va fi invitat proiectantul. …  …  …  …  + 
Anexa F(Normativă)
Prevederi pentru betonareFI.Cerințe generale(1)Numerele paragrafelor sunt corelate cu cele din articolul 9: BetonareFI.9.1.Specificația betonului(1)NE 012 definește betonul a fi "… un amestec de ciment, aditiv sau aditivi, agregate fine și grosiere și apă …."(2)SR EN 12620 definește agregatele grosiere ca agregatele cu D> 4 mm, unde D este dimensiunea ochiurilor sitei superioare prin care trec complet. Standardul definește, de asemenea, procentele de treceri maxime și minime pe D.(3)Un beton cu agregate cu D=4 mm ar putea, în anumite cazuri, să nu verifice ipotezele de proiectare din SR EN 1992. O cerință pentru agregate cu D>4 mm va fi uzual necesară.(4)Dmax este definit în SR EN 206+A2:2021 ca "dimensiunea superioară maximă nominală a agregatelor", care corespunde definiției din SR EN 1992-1-1 d_g "cea mai mare dimensiune maximă nominală".(5)d_g(D_max) este ales pentru a asigura turnarea corectă, ținând seama de acoperire și distanța dintre armături.(6)Este necesar ca mărimea maximă efectivă a agregatelor utilizate să fie aleasă dintre valoarea D specificată și D_max. … FI.9.2.Operații efectuate înainte de punerea în operă a betonului(1)Rosturile nu se prevăd în pozițiile critice.(2)Elementele structurale să fie izolate de pământ prin intermediul unui strat de egalizare de cel puțin 50 mm, în afara cazului în care acoperirea de beton este mărită corespunzător.(3)Nu este permisă betonarea pe pământ înghețat, decât dacă sunt aplicate proceduri speciale.(4)Temperatura la suprafață a îmbinărilor să fie mai mare de 0°C în momentul betonării.(5)Specificațiile de execuție definesc temperaturile mediului înconjurător, respectiv pentru cazurile în care temperaturile se depășesc, ce măsuri de protecție a betonului sunt planificate în vederea prevenirii deteriorărilor. … FI.9.3.Livrare, recepție și transportul la șantier al betonului proaspăt(1)Controlul la recepție este documentat prin semnarea bonului de livrare/avizului de însoțire a mărfii, când este cazul.(2)Pentru betonul autocompactant, controlul la recepție va include testarea proprietăților betonului proaspăt. … FI.9.4.1.Punerea în operă și compactarea betonului normal prin vibrare(1)În afara cazului în care se stabilește o altă metodă, compactarea se efectuează cu un vibrator de interior.(2)Betonul se pune în operă cât mai aproape posibil de poziția lui finală. Vibrarea se utilizează ca metodă de compactare și nu ca o metodă de deplasare a betonului pe distanțe lungi.(3)Vibrarea cu vibratoare de adâncime sau de suprafață se aplică sistematic după turnare până la eliminarea aerului oclus. Se evită vibrarea excesivă care poate conduce la apariția de straturi de suprafață slabe sau la apariția segregării.(4)În mod normal grosimea stratului de beton turnat se recomandă să fie mai mică decât înălțimea tijei vibratoare, asigurându-se sistematic vibrarea și revibrarea părții superioare a stratului anterior.(5)În cazul în care structura conține cofraje permanente, se iau în considerare absorbția de energie a acestora, atunci când se decide metoda de compactare și consistența betonului.(6)În secțiunile cu grosimi mari, recompactarea stratului de suprafață este recomandată pentru compensarea tasării plastice a betonului situat sub primul rând de armături orizontale.(7)Când se utilizează numai vibratoare de suprafață, stratul de beton după compactare nu va depăși 100 mm, în afara cazului în care se demonstrează prin turnări de probă că sunt acceptabile. Pentru a obține o compactare corespunzătoare, poate fi uneori necesară o vibrare suplimentară lângă reazeme.(8)Finisarea suprafeței prin raclare cu o riglă sau mistrie se efectuează la intervale și într-o manieră care să permită obținerea finisării dorite.(9)La finisarea suprafeței nu trebuie să rezulte lapte de ciment.(10)În timpul finisării nu se adaugă apă, ciment, agenți de întărire a suprafeței sau alte materiale, decât în cazul în care se specifică altfel sau există acorduri contrare.(11)Când se toarnă și se compactează beton proaspăt lângă cablurile de pretensionare se iau măsuri speciale pentru a nu degrada sau deplasa cablurile. … FI.9.4.3.Punerea în operă și compactarea betonului autocompactant(1)Procedurile pentru punerea în operă a acestui tip de beton se stabilesc pe baza recomandărilor primite de la producător, a experienței constructorului și/sau prin încercări inițiale privind obținerea compactității dorite.(2)Cerințe complementare celor prevăzute în normativul NE 012/1 privind proprietățile betonului proaspăt și criteriile de conformitate fac obiectul unui acord încheiat cu producătorul betonului autocompactant. … FI.9.5.Tratare și protecție(1)Următoarele metode, utilizate separat sau succesiv, sunt corespunzătoare pentru tratarea betonului:a)păstrarea cofrajului în poziție, … b)acoperirea suprafeței betonului cu folii impermeabile la vapori, fixate la margini și la îmbinări pentru a preveni uscarea, … c)protejarea cu învelișuri umede a suprafeței și protejarea acestora împotriva uscării rapide, … d)menținerea suprafeței de beton udă, prin udare cu apă, … e)aplicarea unui produs de tratare corespunzător. … (2)Evoluția proprietăților în zonele de suprafață se poate baza pe relația dintre rezistența la compresiune și maturitate.(3)Estimările detaliate ale evoluției proprietăților betonului se pot baza pe una dintre următoarele metode:a)calculul maturității pe baza măsurătorilor de temperatură efectuate la o adâncime maximă de 10 mm sub suprafață; … b)calculul maturității pe baza temperaturii medii zilnice a mediului; … c)tratarea în funcție de temperatură; … d)determinarea indicelui de recul (după calibrarea pe probe de beton corespunzătoare); … e)alte metode cu o eficiență dovedită. … (4)Calcularea maturității se bazează pe o funcție adecvată a maturității, demonstrată pentru tipul de ciment sau combinația de ciment și aditivi utilizată.(5)Tabelele FI.1 – FI.3 indică durata de tratarea în zile, care se consideră a satisface cerințele claselor de tratare 2 până la 4, și este folosită dacă nu este utilizată o metodă mai precisă de determinare a rezistenței superficiale a betonului.Tabelul FI.1 – Perioada minimă de întărire pentru clasa de tratare 2 (corespunzând unei rezistențe la compresiune a zonei de suprafață de 35% din rezistența caracteristică specificată)