REGLEMENTARE TEHNICĂ din 1 noiembrie 2011

Tabelul 3.5Valorile puterii instalate și a factorului de utilizare pentru consumatori edilitări

 ...  ...  ... 3.3.Tipuri de rețele de distribuție3.3.1.Generalități3.3.1.1.Tipurile de rețele se clasifică în funcție de:– numărul conductoarelor active și … – moduri de legare la pământ. …  … 3.3.1.2.Tipurile de rețele în funcție de conductorul activ sunt pentru:Tensiune alternativă– monofazat cu 2 conductoare; ... – monofazat cu 3 conductoare; ... – trifazat cu 3 conductoare; ... – trifazat cu 4 conductoare; ... – trifazat cu 5 conductoare. ... Tensiune continuă– cu 2 conductoare; … – cu 3 conductoare. …  ... 3.3.1.3.Tipurile de rețele în funcție de modul de legare la pământ pentru tensiune alternativă și tensiune continuă sunt: TN, TT și IT. …  … 3.3.2.Legarea la pământ a rețelelor de tensiune alternativă.3.3.2.1.Legarea la pământ poate fi de trei tipuri principale: TN, TT și IT, simbolurile literare utilizate pentru notarea lor având următoarele semnificații:– prima literă, se referă la situația rețelei de alimentare în raport cu pământul:T – legarea directă la pământ a unui punct activ – punctul neutru, în cazul în care acesta este accesibil sau a unui conductor de fază, în cazul în care punctul neutru nu este accesibil;I - izolarea tuturor părților active față de pământ, sau legarea la pământ a unui punct printr-o impedanță de valoare foarte mare. … – a doua literă, se referă la situația maselor electrice în raport cu pământul:T – legarea direct la pământ a maselor instalației, independent de eventuala legare la pământ a unui punct al alimentării;N - indică modul de tratare a funcțiilor conductoarelor neutru și de protecție; poate fi N-C sau N-S; … Alte litere, se referă la dispunerea conductorului neutru și a conductorului de protecție în rețeaua TN:C – în rețeaua TN arată că funcțiile pentru conductorul neutru și pentru conductorul de protecție pot fi combinate într-un singur conductor (PEN).S - în rețeaua TN arată că funcția de protecție este asigurată printr-un conductor PE separat de conductoarele active, legat la pământ (în curent alternativ). ... 3.3.2.2.Simbolurile grafice care se utilizează în schemele de legare la pământ sunt conform celor indicate în tabel 3.6.Tabelul 3.6Simbolurile utilizate în schemele de legare la pământ … 3.3.2.3.Rețeaua TN are un punct al alimentării legat direct la pământ, masele instalației fiind legate la acest punct prin conductoare de protecție. În acest tip de rețea, curentul de defect între fază și masă este un curent de scurtcircuit. Se disting trei tipuri de rețele TN în funcție de dispunerea conductorului neutru și a conductorului de protecție. ... 3.3.2.4.Rețeaua TN-S, în care un conductor de protecție distinct este folosit pentru întreaga rețea (fig. 3.1.). Se utilizează:– când trebuie separate PE și N pentru asigurarea funcționării protecției; … – de la ultimul tablou legat la pământ spre receptor. … 
Fig. 3.1. Sistem TN-S, trifazat cu 5 conductoare, cu conductorul
de protecție (PE) separat de conductorul neutru (N). ... 3.3.2.5.Rețeaua TN-C, în care funcțiile pentru conductorul neutru și conductorul de protecție sunt combinate într-un singur conductor pentru întreaga rețea (fig. 3.2.).Se menționează că în această rețea de la ultimul tablou spre receptor alimentarea se realizează întotdeauna în sistem TN-S, adică cu conductoare separate PE și N sau numai PE, după necesitățile receptorului.
Fig. 3.2. Schema rețelei TN-C trifazat cu 4 conductoare,
cu conductor comun de protecție (PE) și neutru (N). … 3.3.2.6.Rețeaua TN-C-S, în care funcțiile pentru conductorul de neutru și conductorul de protecție sunt combinate într-un singur conductor pe o porțiune a rețelei (fig. 3.3).Sistemul TN-C este întotdeauna înaintea celui TN-S. Este interzisă, în aceiași rețea, realizarea unui conductor PEN (TN-C) după ce acesta a fost separat în PE și N (TN-S), într-un punct în amonte.
Fig. 3.3. Schema rețelei TN-C-S trifazat, în care conductorul
de protecție (PE) este separat de conductorul neutru (N). ... 3.3.2.7.În toate rețelele TN, atunci când există un conductor PE sau PEN acestea trebuiesc legate la pământ cât mai des posibil și obligatoriu când acestea fac parte din componența tablourilor de distribuție. … 3.3.2.8.Rețeaua TT (fig. 3.4 și fig. 3.5) are un punct al alimentării legat direct la pământ, masele instalației electrice fiind legate la prize de pământ independente față de priza de pământ a alimentării.În această rețea curenții de defect fază - masă, pentru intensități chiar mai mici decât ale unui curent de scurtcircuit, pot fi suficient de mari pentru a provoca apariția unei tensiuni de atingere periculoasă.
Fig. 3.4. Schema rețelei TT trifazat cu 5 conductoare,
cu conductorul neutru distribuit, cu PE și N.
Fig. 3.5. Schema rețelei TT trifazat cu 4 conductoare,
cu conductorul neutru nedistribuit. … 3.3.2.9.În rețeaua IT (fig. 3.5 și fig. 3.6) toate părțile active ale alimentării sunt izolate față de pământ sau legate la pământ prin intermediul unei impedanțe Z de valoare mare, masele instalației electrice fiind legate la pământ. În această rețea, un curent rezultat dintr-un prim defect fază-masă are o intensitate suficient de mică încât nu poate provoca o tensiune de atingere periculoasă. Se utilizează numai cu dispozitiv de control permanent al izolației conductorului neutru față de pământ și/sau declanșarea automată în caz de defect.Se recomandă ca în acest sistem conductorul neutru să nu fie distribuit. … 3.3.2.10.În rețeaua IT limitarea curentului rezultat în cazul unui singur defect se obține fie prin absența legăturii la pământ a alimentării, fie prin intercalarea unei impedanțe între un punct al alimentării (în general neutrul rețelei) și pământ suficient de mari care să limiteze curentul de defect la valori cuprinse între 150 ... 230 mA pentru a permite semnalizarea defectului.1 - impedanța foarte mare sau lipsa legăturii.2 – conductorul neutru poate fi distribuit sau nedistribuit. Varianta nedistribuit este recomandată.
Fig. 3.6. Schema rețelei IT, trifazat, cu 4 conductoare. ... 3.3.2.11.Condiții pentru conductoarele PEN, PE în rețelele TN, TT și IT.3.3.2.11.1.Se admite în rețelele TN, în instalațiile fixe, ca funcțiunile de conductor de protecție și de conductor neutru să fie îndeplinite de un singur conductor (PEN), cu condiția ca secțiunea lui să fie cel puțin egală cu 10 mmp Cu sau 16 mmp Al și porțiunea comună să nu se găsească în aval de un dispozitiv de protecție la curent diferențial rezidual. Conductorul PEN exista numai în rețeaua TN-C. ... 3.3.2.11.2.Conductoarele de protecție trebuie să aibă secțiunile cel puțin egale cu acelea prevăzute în tabelul 5.17. …  … 3.3.2.12.Recomandări pentru utilizarea rețelelor TN, TT și ITPentru alegerea tipului de rețea pentru alimentarea diverșilor consumatori se pot utiliza recomandările din tabelul 3.7.Tabelul 3.7.Recomandări pentru utilizarea diferitelor tipuri de rețea

 ...  ... 3.3.3.Legarea la pământ a rețelelor de tensiune continuă (TN, TT și IT)3.3.3.1.Legarea la pământ poate fi de trei tipuri principale: TN, TT și IT, simbolurile literare utilizate pentru notarea lor având aceleași semnificații ca la rețelele de tensiune alternativă. ... 3.3.3.2.Rețeaua TN-SUn conductor activ (de exemplu L-) sau conductorul median, este legat la pământ și separat de conductorul de protecție (PE) în întreaga instalație (fig. 3.7).
Fig. 3.7. Schema rețelei TN-S, intensiune continuă, cu conductorul
L – legat la pământ separat de conductorul de protecție PE. … 3.3.3.3.Rețeaua TN-CFuncțiile de conductor activ legat la pământ (de exemplu L-) și de protecție sunt reunite într-un singur conductor PEL în toată instalația (Fig. 3.8.).
Fig. 3.8. Schema rețelei TN-C în tensiune continuă. Conductorul activ (L-)
și cel de protecție sunt uniți într-un singur conductor PEL în toată instalația. ... 3.3.3.4.Rețeaua TN-C-SFuncțiile de conductor activ legat la pământ (de exemplu L-) și de conductor de protecție PE sunt reunite într-un singur conductor PEL în prima parte a instalației (fig. 3.9.).
Fig. 3.9. Schema TN-C-S în tensiune continuă. Conductorul activ legat la pământ (L-)
și cel de protecție PE sunt uniți într-un singur conductor PEL în prima parte a instalației. … 3.3.3.5.Rețeaua TTPunctul de legare la pământ al conductorului activ (de ex. L-) este separat de punctul de legare la pământ al conductorului de protecție PE în toată instalația (fig. 3.10.).
Fig. 3.10. Schema TT intensiune continuă … 3.3.3.6.Rețeaua ITUn conductor activ (de ex. L-) este legat la pământ printr-o impedanță relativ mare (sau izolat), separat de punctul de legare la pământ al conductorului de protecție (fig. 3.11.).1)Conductorul activ (L-) poate fi izolat sau legat la pământ printr-o impedanță mare. ... 
Fig. 3.11. Schema IT în tensiune continuă ...  ...  ... 3.4.Instalații de securitate3.4.1.Prevederea alimentării de securitate cu energie electrică pe lângă alimentarea normală cu energie electrică, la consumatori, este obligatorie în următoarele cazuri:– la consumatori industriali și similari, cu receptoare care trebuie să funcționeze fără întrerupere, în condițiile date în Ord. ANRE 129/2008. ... – la consumatori echipați cu instalații electrice pentru alimentarea receptoarelor cu rol de securitate la incendiu și la consumatori prevăzuți cu iluminat de siguranță, în condițiile date în acest normativ (subcapitolul 7.22 și 7.23). ... Se poate prevedea la consumator alimentare de rezervă, pe lângă alimentarea normală și în alte cazuri decât cele menționate mai sus, în condițiile prevăzute în Ord. ANRE 129/2008, cu acordul investitorului. … 3.4.2.Alimentarea de securitate se realizează cu:– baterii de acumulatoare; ... – surse neîntreruptibile (UPS); ... – generatoare independente de alimentarea din SEN; ...  ... 3.4.3.Trecerea la alimentarea de securitate se face în funcție de durata de comutare.Comanda se poate face:– manual, comutarea fiind făcută de un operator sau; … – automat, fără intervenția unui operator. …  ... 3.4.4.Alimentarea de securitate cu comutare automată, după durata de comutare poate fi:– fără întrerupere, alimentare automată care poate fi asigurată în mod continuu, în condiții specifice privind perioada de tranziție (de ex. variații de tensiune și frecvență); … – cu o întrerupere foarte scurtă, durata de comutare fiind mai mică de 0,15 s; … – cu o întrerupere scurtă, durata de comutare fiind mai mică de 0,5 s; … – cu o întrerupere medie, durata de comutare fiind mai mică de 15 s; … – cu o întrerupere lungă, durata de comutare fiind mai mare de 15 s. …  … 3.4.5.Atunci când întreruperea alimentării cu energie electrică poate avea consecințe foarte grave, punând în pericol viața oamenilor (de ex. în blocul operator din spitale, centrul de dirijare al zborurilor etc.), se recomandă ca alimentarea de securitate să se facă în sistemul IT (fig. 3.6.). ... 3.4.6.Alegerea caracteristicilor alimentării de securitate cu energie electrică (sursă, comutarea, durata de comutare) se face de către proiectant împreună cu tehnologul și investitorul astfel încât să fie respectate condițiile de siguranță impuse. …  … 3.5.Separarea instalațiilor3.5.1.Toate instalațiile trebuie să fie separate în mai multe circuite, după necesități, în scopul:– evitării tuturor pericolelor și limitării consecințelor în eventualitatea unui defect; … – facilitării verificărilor, încercărilor și întreținerii; … – evitarea pericolelor care pot rezulta din defectarea unui singur circuit. …  … 3.5.2.Trebuie prevăzute circuite distincte de distribuție pentru părți ale instalației care trebuie comandate separat, astfel încât aceste circuite să nu fie afectate de defectarea altor circuite. ...  ... 3.6.Compatibilitatea3.6.1.Trebuiesc luate măsuri adecvate pentru micșorarea influențelor pe care anumite echipamente electrice le pot avea asupra altor instalații electrice, asupra surselor de alimentare și asupra rețelei de distribuție publică.Aceste perturbații pot fi:– perturbații de tensiune din care:● variații de tensiune;● goluri de tensiune;● întreruperi de tensiune de scurtă durată;● întreruperi de tensiune de lungă durată;● supratensiuni temporare între faze și pământ;● supratensiuni tranzitorii între faze și pământ;● nesimetrii de tensiune;● tensiuni și curenți electrici armonici. ... – componente continue; ... – oscilații de înaltă frecvență; ... – curenți de fugă. ...  …  … 3.7.Mentenabilitatea3.7.1.Trebuie realizată o frecvență și o calitate a întreținerii instalației care sunt necesare pe toată durata de viață normată, conform cap. 8 și 9 Trebuie luate în considerație acele caracteristici ale instalației ce țin seama de frecvența și de calitatea întreținerii:– să poată fi efectuată orice verificare periodică, încercare, întreținere și reparație necesare pe durata de viață normată; … – să se respecte măsurile de protecție pentru asigurarea securității și sănătății în muncă (conform Legii nr. 319/2006); … – să se utilizeze echipamente cu agremente tehnice care să permită funcționarea corectă a instalației pe toată durata de viață normată. …  …  …  + 
Capitolul 4PROTECȚII PENTRU ASIGURAREA SECURITĂȚII4.1.Protecția împotriva șocurilor electrice4.1.1.Generalități4.1.1.1.Regula fundamentală (conform cu recomandările din SR EN 61140). Regula fundamentală a protecției împotriva șocurilor electrice constă în aceea că:a.părțile active periculoase nu trebuie să fie accesibile în condiții normale de funcționare. Aceasta se realizează prin protecția de bază (vechea denumire era "protecție la atingere directă") și … b.părțile conductoare accesibile ce accidental ar ajunge sub tensiune să nu devină părți active periculoase în caz de simplu defect. Aceasta se realizează prin "protecția la defect" (vechea denumire era "protecție la atingere indirectă"). ...  ... 4.1.1.2.O măsură de protecție trebuie să se realizeze astfel:1.O combinație corespunzătoare dintre o măsură pentru protecția de bază (la atingere directă) și o măsură tehnică pentru protecția în caz de defect (la atingere indirectă), cum ar fi:– protecția prin întreruperea automată a alimentării; ... – utilizarea tensiunilor foarte joase (TFJS și TFJP); ... – separarea electrică pentru alimentarea unui singur receptor electric. ...  ... 2.O izolație dublă sau întărită – clasa II de izolație – întrucât asigură atât protecția de bază (la atingere directă) cât și protecția în caz de defect (la atingere indirectă). …  …  … 4.1.2.Măsuri tehnice și organizatorice pentru protecția de bază (protecția împotriva atingerilor directe).4.1.2.1.A.Măsurile tehnice de protecție sunt:– izolația de bază a părților active; ... – bariere sau carcase; ... – obstacole (destinate protejării persoanelor calificate sau instruite - nu sunt destinate persoanelor obișnuite); ... – amplasarea în afara zonei de accesibilitate la atingere; ... – limitarea tensiunii de alimentare, care să nu depășească limitele TFJ (conform recomandărilor din SR CEI/TS 61201); ... – folosirea mijloacelor individuale de protecție electroizolante certificate; ... – alte măsuri ce respectă regula fundamentală. ... Ca măsură tehnică suplimentară se utilizează protecția cu dispozitive de curent diferențial rezidual (DDR) de cel mult 30mA. … B.Măsurile organizatorice sunt:– scoaterea de sub tensiune a instalației la care se lucrează; … – executarea intervențiilor la instalațiile electrice numai de către persoane calificate; … – executarea intervențiilor în baza uneia dintre formele de lucru, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1146/2006; … – elaborarea unor instrucțiuni de lucru; … – alte măsuri organizatorice care sunt prevăzute în cap. 9. …  …  …  + 
Măsuri tehnice de protecție pentru protecția de bază4.1.2.2.Izolație de bază pentru părțile activePărțile active trebuie să fie acoperite complet cu o izolație care se poate îndepărta numai prin distrugere. Pentru echipament izolația trebuie să îndeplinească prescripțiile din standardele relevante pentru echipamentul electric. ... 4.1.2.3.Bariere sau carcase4.1.2.3.1.Părțile active trebuie să fie instalate în interiorul carcaselor sau în spatele barierelor care asigură un grad de protecție cel puțin IPXXB sau IP 2X, cu excepția cazului în care sunt necesare deschideri mai mari în timpul înlocuirii unor elemente, precum dulii sau elemente de înlocuire ale siguranțelor fuzibile sau a cazurilor în care sunt necesare deschideri mari pentru a permite funcționarea corectă a echipamentului:– măsuri suplimentare trebuiesc luate pentru a împiedica persoanele sau animalele domestice să atingă neintenționat părțile active; ... – există asigurarea că persoanele să fie informate despre părțile active care pot fi atinse intenționat, prin deschiderea barierelor sau carcaselor; ... – deschiderea să fie așa de mică încât să corespundă prescripțiilor pentru o funcționare corectă. ... Suprafețele orizontale de sus ale carcaselor, care pot fi ușor accesibile, trebuie să aibă un grad de protecție de cel puțin IPXXD sau IP4X. … 4.1.2.3.2.Barierele sau carcasele trebuie fixate ferm și să aibă suficientă stabilitate și durabilitate pentru menținerea gradelor de protecție prescrise și de separare corespunzătoare de părțile active în condiții de funcționare normală, ținând seama de influentele externe.Dacă o carcasă este necesar să fie îndepărtată, această operație trebuie efectuată numai:– prin ajutorul unei chei sau unei scule sau ... – după întreruperea alimentarii părților active față de care barierele sau carcasele asigură protecția, restabilirea alimentării fiind posibilă numai după reașezarea barierelor sau reînchiderea barierelor sau carcaselor sau ... – dacă o barieră intermediară, care asigură un grad de protecție de cel puțin IPXXB sau IP2X, previne atingerea cu părțile active, îndepărtarea acestei bariere intermediare este posibilă, numai prin utilizarea unei chei sau a unei scule. ...  … 4.1.2.3.3.Dacă în spatele unei bariere sau a unei carcase sunt instalate elemente ale echipamentului care pot avea sarcini electrice periculoase, după întreruperea alimentării, este necesară o plăcuță de avertizare. Condensatoarele mici care sunt utilizate pentru temporizarea releelor nu trebuie considerate periculoase. ...  ... 4.1.2.4.ObstacoleAcestea sunt destinate protejării persoanelor calificate sau instruite. Nu sunt destinate protejării persoanelor obișnuite.4.1.2.4.1.Obstacolele trebuie să prevină:– atingerea neintenționată a corpului de părțile active; … – atingerea neintenționată cu părțile active pe durata funcționării echipamentului sub tensiune în funcționare normală. …  … 4.1.2.4.2.Obstacolele pot fi îndepărtate fără utilizarea unor chei sau scule, însă trebuie asigurate astfel încât să prevină îndepărtarea neintenționată. ...  ... 4.1.2.5.Amplasarea în afara zonei de accesibilitate la atingere4.1.2.5.1.Părți simultan accesibile care sunt la potențiale diferite nu trebuie să fie în zona de accesibilitate la atingere.Două părți sunt considerate simultan accesibile dacă sunt la distanță mai mică de 2.5 m (dimensiunea de accesibilitate este determinată de lungimea mâini fără o sculă de ajutor). … 4.1.2.5.2.Dacă o suprafață orizontală este restricționată de un obstacol (balustradă sau ecran de plasă de sârmă) cu un grad de protecție mai mare de IP XXB sau IP2X, zona de atingere trebuie să înceapă de la acest obstacol. În direcție verticală (în sus), zona de accesibilitate este de 2.5 m de la suprafața S, neținând seama de nici un obstacol intermediar care asigură un grad de protecție mai mic de IPXXB sau IP2X.
Fig. 4.0. Zonă de accesibilitate la atingere ... 4.1.2.5.3.În locurile în care, în mod normal, sunt manevrate obiecte bune conductoare lungi și voluminoase, distanțele de la art. 4.1.2.5.1 și 4.1.2.5.2 trebuie mărite ținând seama de dimensiunile acestor obiecte. …  …  … 4.1.3.Măsuri tehnice pentru protecția la defect (protecția împotriva atingerilor indirecte)4.1.3.1.Protecția la defect (împotriva atingerii indirecte) se realizează printr-o măsură de protecție principală, care să asigure protecția în orice condiții și o măsură de protecție suplimentară, care să asigure protecția în cazul defectării protecției principale. Cele două măsuri de protecție trebuie alese astfel încât să nu se anuleze una pe cealaltă. … 4.1.3.2.Protecția în caz de defect (protecția la atingere indirectă) se realizează numai prin măsuri tehnice. Acestea sunt:– măsuri tehnice principale:– legarea la pământ a părților conductoare accesibile (ce accidental ar putea fi puse sub tensiune) în condițiile specifice fiecărui sistem de alimentare: TN, TT, IT; ... – utilizarea tensiunilor reduse - TFJS și TFJP; ... – separarea de protecție, pentru un singur receptor; ... – izolarea dublă sau întărită a echipamentelor electrice - clasă II de izolație; ...  ... – măsuri tehnice suplimentare:– deconectarea automată la apariția unui curent electric de defect periculos, prin utilizarea dispozitivelor de curent diferențial rezidual DDR; ... – legătura de echipotențializare de protecție suplimentară; ... – izolarea zonei de manipulare a omului (izolarea amplasamentului); ... – deconectarea automată la apariția tensiunii de atingere; ... – folosirea mijloacelor individuale de protecție electroizolante certificate; ... – alte măsuri tehnice suplimentare ce respectă regula fundamentală. ...  ... Măsurile suplimentare însoțesc întotdeauna o măsură tehnică principală și se prevăd în:– instalațiile electrice din mediile periculoase și foarte periculoase; ... – anumite condiții de influențe ale condițiilor externe și amplasamente speciale, așa cum sunt menționate în cap.7; ... – cazurile în care se utilizează conductoare din aluminiu cu secțiunea mai mică de 16 mmp. ... Protecția în caz de defect poate fi omisă pentru un echipament cu părți conductoare accesibile de dimensiuni sub 50 x 50 mmp sau dacă sunt amplasate astfel încât nu pot veni în contact semnificativ cu o parte a corpului uman și dacă racordarea cu un conductor de protecție se realizează cu dificultate sau este nesigură. ... 4.1.3.3.Măsurile de protecție diferite aplicate în aceeași instalație pentru protecție la defect (la atingere indirectă) nu trebuie să se influențeze sau să se anuleze reciproc. … 4.1.3.4.Măsurile tehnice de protecție la defect (împotriva atingerilor indirecte) menționate depind de tipul rețelei de alimentare și condițiile de defect. Acestea sunt detaliate în cadrul măsurilor de protecție din subcap. 4.1.4. ...  ... 4.1.4.Măsură de protecțieSe admit, în general, următoarele măsuri:1 – întreruperea automată a alimentării;2 - izolarea dublă sau întărită;3 – utilizarea tensiunilor foarte joase – TFJS și TFJP;4 - separarea electrică pentru alimentarea unui singur receptor.4.1.4.1.Întreruperea automată a alimentării4.1.4.1.1.Este cea mai utilizată măsură de protecție în instalațiile electrice, în care:– protecția de bază (la atingere directă) este asigurată printr-o:– izolație de bază a părților active sau ... – bariere sau ... – carcase; ...  ... – protecția la defect (la atingerea indirectă) este asigurată prin legături de echipotențializare de protecție (care să asigure întreruperea automată) ca măsură principală. Protecția suplimentară se adoptă conform cu 4.1.2.1. ...  ... 4.1.4.1.2.Un dispozitiv de protecție trebuie să întrerupă automat alimentarea conductorului de linie a circuitului sau a echipamentului în cazul unui defect cu impedanța neglijabilă între conductorul de linie și o parte conductoare accesibilă sau un conductor de protecție din circuit sau un echipament în timpul maxim de întrerupere indicat la 4.1.4.1.3., 4.1.4.1.4. sau 4.1.4.1.5.Valori ale timpului de întrerupere mai mari decât cele indicate în aceste articole, pot fi admise în rețelele publice de distribuție a energiei electrice pentru producerea și transportul energiei electrice.Pentru rețelele IT, întreruperea automată nu este în mod obișnuit necesară la apariția primului defect. Prescripțiile privind întreruperea după primul defect vor fi enunțate în cursul acestui capitol la art. 4.1.4.1.21. … 4.1.4.1.3.Timpul maxim de întrerupere stabilit în tabelul 4.1 trebuie aplicat circuitelor finale din clădiri care nu depășesc:– 63 A, cu una sau mai multe prize; … – 32 A, alimentând doar echipamente conectate prin racord fix. … (la 12-07-2023,
Punctul 4.1.4.1.3. , Punctul 4.1.4.1. , Punctul 4.1.4. , Punctul 4.1. , Capitolul 4 a fost modificat de Punctul 9. , Articolul I din ORDINUL nr. 959 din 18 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 12 iunie 2023
)
 … Tabel 4.1 Timpul maxim de întrerupere^1)

(la 12-07-2023,
Tabelul 4.1 din Capitolul 4 a fost modificat de Punctul 10. , Articolul I din ORDINUL nr. 959 din 18 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 12 iunie 2023
)
4.1.4.1.4.În rețeaua TN un timp de întrerupere care nu depășește 5 s este permis pentru circuite de distribuție și pentru circuitele neacoperite de 4.1.4.1.3. ... 4.1.4.1.5.În rețeaua TT un timp de întrerupere care nu depășește 1 s este permis pentru circuite de distribuție și pentru circuitele neacoperite de 4.1.4.1.3. … 4.1.4.1.6.Pentru alimentări cu tensiunea nominală Uo mai mare de 50 V (tensiune alternativă) sau 120 V (tensiune continuă), nu este cerută întreruperea automată în timpul indicat la 4.1.4.1.3., 4.1.4.1.4. sau 4.1.4.1.5, dacă în cazul unui defect, tensiunea de ieșire a sursei este redusă într-un timp care nu este mai mare decât valoarea timpului aplicabil din tabelul 4.1. sau 5 s (după caz) la 50 V tensiune alternativă sau 120 V tensiune continuă. În asemenea cazuri trebuie luată în considerație întreruperea din alte motive decât șocul electric. ... 4.1.4.1.7.Dacă întreruperea automată conform 4.1.4.1.2. nu poate fi realizată în timpul indicat aplicabil la 4.1.4.1.3., 4.1.4.1.4. sau 4.1.4.1.5., trebuie prevăzută o legătură de echipotențializare de protecție suplimentară conf. 4.1.3.2. …  + 
Măsuri ce se iau în rețelele TN4.1.4.1.8.Punctul neutru sau punctul median al sistemului de alimentare trebuie legat la pământ. Dacă punctul neutru sau median nu este disponibil sau accesibil, un conductor de linie trebuie legat la pământ.Părțile conductoare accesibile ale instalației trebuie conectate printr-un conductor la bara principală de legare la pământ a instalației (PEN, PE) care trebuie conectată la punctul de legare la pământ a sistemului electric de alimentare.Dacă există alte legări la pământ se recomandă, dacă este posibil, conectarea conductoarelor de protecție la astfel de puncte. Legarea la pământ la puncte suplimentare, distribuite cât se poate de uniform, poate fi necesară pentru a se asigura ca potențialele conductoarelor de protecție rămân, în caz de defect, cât se poate de aproape de cel al pământului.În clădirile înalte și clădirile foarte înalte, definite potrivit reglementărilor tehnice în vigoare, legarea la pământ suplimentara a conductoarelor de protecție nu este practic posibila din motive practice. În astfel de clădiri legătura de protecție de echipotențializare între conductoarele de protecție și părțile conductoare accesibile are o funcție similară.Se recomandă ca legarea la pământ a conductoarelor de protecție (PE și PEN) să se facă acolo unde acestea intră în clădire sau dependințe, ținând seama de orice posibili curenți electrici derivați prin conductorul neutru. … 4.1.4.1.9.În instalațiile fixe, un singur conductor poate avea atât funcția de conductor de protecție cât și pe cea de conductor neutru (conductor PEN). Pe conductorul PEN nu trebuie montat nici un dispozitiv de protecție sau separare (secționare). ... 4.1.4.1.10.Caracteristicile dispozitivului de protecție și impedanțele circuitului trebuie să îndeplinească următoarea condiție:
Z_s . Ia ≤ Uounde:Zs – impedanța, în ohmi, a buclei de defect care include:– sursa; … – conductorul de fază până la punctul de defect și … – conductorul de protecție între punctul de defect și sursă. … Ia - curentul electric, în amperi, care produce funcționarea automată a dispozitivului de protecție în timpul specificat la art. 4.1.4.1.3. sau 4.1.4.1.4. Atunci când se utilizează un dispozitiv de protecție la curent diferențial rezidual (DDR) acest curent electric este curentul diferențial rezidual de funcționare care asigură întreruperea în timpul specificat menționat în tabelul 4.1.Uo – este tensiunea nominala în tensiune continuă sau alternativă între fază și pământ, în volți.Acolo unde conformitatea cu acest articol se realizează printr-un DDR, timpii de întrerupere în conformitate cu tabelul 4.1 se referă la curenții diferențiali reziduali de defect prezumați, semnificativ mai mari decât curentul nominal diferențial rezidual de funcționare al DDR (de regulă 5 . I_delta n). ... 4.1.4.1.11.În rețelele TN pot fi utilizate următoarele dispozitive de protecție pentru protecția la defect (protecție împotriva atingerii indirecte):– dispozitive de protecție la supracurent; … – dispozitive de protecție la curent diferențial rezidual (DDR); … – dispozitive de protecție împotriva defectelor cu arc electric (AFDD). … Dacă se utilizează un DDR pentru protecție în caz de defect, circuitul trebuie protejat printr-un dispozitiv de protecție la supracurent conform pct. 4.3.Un dispozitiv de protecție la curent diferențial rezidual (DDR) nu trebuie utilizat în rețelele TN-C.Dacă se utilizează un DDR într-o rețea TN-C-S, montarea DDR se face numai pe partea rețelei TN-S.(la 12-07-2023,
Punctul 4.1.4.1.11. , Punctul 4.1.4.1. , Punctul 4.1.4. , Punctul 4.1. , Capitolul 4 a fost modificat de Punctul 11. , Articolul I din ORDINUL nr. 959 din 18 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 12 iunie 2023
)
 …  + 
Măsuri ce se iau în rețelele TT4.1.4.1.12.Toate părțile conductoare accesibile protejate împreună prin același dispozitiv de protecție trebuie conectate prin conductoarele de protecție la o priză de pământ comună tuturor acestor părți. Dacă sunt utilizate mai multe dispozitive de protecție în serie, aceasta prescripție se aplică separat la toate părțile conductoare accesibile protejate prin fiecare dispozitiv.Punctul neutru sau punctul median al sistemului de alimentare cu energie electrică trebuie legat la pământ. Dacă un punct neutru sau un punct median nu este disponibil sau accesibil, trebuie legat la pământ un conductor de fază. ... 4.1.4.1.13.În general în rețelele TT, echipamentele DDR trebuie utilizate pentru protecția la defect (protecția împotriva atingerii indirecte). Ca alternativă, pot fi utilizate dispozitive de protecție la supracurent pentru protecția la defect (protecția împotriva atingerii indirecte), numai dacă este asigurată o valoare a impedanței Zs conform art. 4.1.4.1.15.Dacă este utilizat un DDR pentru protecția la defect (protecția împotriva atingerii indirecte) circuitul trebuie protejat de asemenea printr-un dispozitiv de protecție la supracurent conform subcap. 4.3. ... 4.1.4.1.14.Dacă este utilizat un dispozitiv de protecție la curent diferențial rezidual (DDR) pentru protecția la defect (protecția împotriva atingerii indirecte) trebuie îndeplinite următoarele condiții:– timpul de întrerupere cerut la 4.1.4.1.3. sau 4.1.4.1.4, și … 
Ra . I_delta n ≤ 50 Vunde:Ra – este suma rezistenței (în Ω) a prizei de pământ și a conductorului de protecție pentru părțile conductoare accesibile,I_delta n - este curentul nominal diferențial rezidual de funcționare (în A), a DDR.Protecția la defect este asigurată în acest caz de asemenea dacă impedanța de defect nu este neglijabilă.Acolo unde rezistența electrică Ra nu este cunoscută poate fi înlocuită prin impedanță Zs.Timpii de întrerupere în conformitate cu tabelul 4.1 se referă la curenții diferențiali reziduali de defect prezumați, semnificativ mai mari decât curentul nominal diferențial rezidual de funcționare a DDR (de regula 5 . I_delta n). … 4.1.4.1.15.Dacă este utilizat un dispozitiv de protecție la supracurent trebuie îndeplinită următoarea condiție:
Zs . Ia ≤ U_0unde:Zs - este impedanța (în Ω) buclei de defect care cuprinde:– sursa; ... – conductorul de fază până la punctul de defect; ... – conductorul de protecție a părților conductoare accesibile; ... – conductorul de legare la pământ; ... – priză de pământ a instalației și ... – priză de pământ a sursei. ... Ia – curentul (în A) care produce funcționarea dispozitivului de întrerupere automată în timpul specificat la 4.1.4.1.3 sau 4.1.4.1.4;U_0 - tensiunea nominală alternativă sau continuă între fază și pământ, (în V). …  + 
Măsuri ce se iau în rețelele IT4.1.4.1.16.În rețelele IT părțile active trebuie izolate față de pământ sau legate la pământ printr-o impedanță suficient de mare. Această conectare poate fi realizată fie la punctul neutru sau median al sistemului sau la un punct neutru artificial. Acesta din urmă poate fi conectat direct la pământ dacă impedanța rezultantă față de pământ este suficient de mare la frecvența sistemului. Acolo unde nu există nici un punct neutru sau punct median, conductorul de linie poate fi conectat la pământ printr-o impedanță mare.Curentul electric de defect este mic în cazul unui defect simplu la o parte conductoare accesibilă sau la pământ și întreruperea automată conform 4.1.4.1 nu este imperativă dacă este îndeplinită condiția de la 4.1.4.1.17. Trebuie luate măsuri de înlăturare (cât mai curând posibil) a primului defect pentru a preveni posibilitatea de șoc electric la apariția celui de al doilea defect.Pentru a reduce supratensiunea sau pentru atenuarea oscilațiilor de tensiune, poate fi necesară realizarea legării la pământ prin impedanțe sau puncte neutre artificiale. … 4.1.4.1.17.Părțile conductoare accesibile trebuie legate la pământ individual, în grup sau colectiv. Trebuie îndeplinite următoarele condiții:– în sisteme de tensiune alternativă Ra . Id ≤ 50 V ... – în sisteme de tensiune continuă Ra . Id ≤ 120 V ... unde:Ra - este suma rezistențelor (în Ω) a prizei de pământ și a conductorului de protecție la părțile conductoare accesibile;Id – este curentul de defect (în A) al unui prim defect cu impedanța neglijabilă între un conductor de fază și o parte conductoare accesibilă. Valoarea curentului electric Id ține seama de curenții electrici de scurgere de suprafață și de impedanța totală a instalației electrice. … 4.1.4.1.18.În rețelele IT pot fi utilizate următoarele dispozitive de monitorizare și de protecție:– dispozitive de monitorizare a izolației (MI); ... – dispozitive de monitorizare a curentului diferențial rezidual (MDR); ... – sisteme de localizarea defectului izolației; ... – dispozitiv de protecție la supracurent; ... – dispozitiv de protecție la curent diferențial rezidual (DDR). ... Dacă se utilizează un dispozitiv acționat la curent diferențial rezidual (DDR), declanșarea unui DDR în cazul unui prim defect nu poate fi exclusă datorită curenților electrici capacitivi de scurgere de suprafață. … 4.1.4.1.19.În cazurile când se adoptă o rețea IT din motive de continuitate a alimentării, trebuie prevăzut un dispozitiv de monitorizare a izolației pentru a indica apariția unui prim defect de la o parte activă la părțile conductoare accesibile sau la pământ. Acest dispozitiv trebuie să producă un semnal acustic și/sau optic care trebuie să continue atât timp cât defectul persistă.Dacă există atât semnal acustic cât și optic, este permis ca semnalul acustic să fie anulat.Se recomandă ca primul defect să fie eliminat cât mai curând posibil. ... 4.1.4.1.20.Cu excepția cazului în care este instalat un dispozitiv de protecție pentru întreruperea alimentării în cazul unui prim defect de punere la pământ, poate fi prevăzut un MDR sau un sistem de localizare a defectului izolației pentru a indica apariția unui prim defect de la o parte activă la părțile conductoare accesibile sau la pământ. Acest dispozitiv trebuie să producă un semnal acustic și/sau optic, care trebuie să se mențină atât timp cât defectul persistă.Se recomandă ca primul defect să fie eliminat cât mai curând posibil. ... 4.1.4.1.21.După apariția unui prim defect, condițiile pentru o întrerupere automată a alimentării în cazul unui al doilea defect apărut la un conductor activ trebuie să fie următoarele:a)dacă părțile conductoare accesibile sunt interconectate printr-un conductor de protecție legat colectiv la pământ la același sistem de legare la pământ, se aplica condiții similare rețelelor TN și trebuie îndeplinite următoarele condiții când în rețelele de tensiune alternativă conductorul neutru nu este distribuit și respectiv în rețelele de tensiune continuă dacă conductorul median nu este distribuit:
2Ia . Zs ≤ Usau unde conductorul neutru sau respectiv median este distribuit:
2Ia . Zs' ≤ U_0unde:U – este tensiunea nominală alternativă sau continuă (în V) între conductoarele de linie;U_0 - tensiunea nominală alternativă sau continuă (în V) între conductorul de linie și conductorul neutru sau conductorul median;Zs – impedanța (în Ω) a buclei de defect care cuprinde conductorul de linie și conductorul de protecție al circuitului;Zs' - impedanța (în Ω) buclei de defect care cuprinde conductorul de linie și conductorul neutru respectiv median al circuitului;Ia – curentul (în A) care produce funcționarea dispozitivului de protecție în intervalul de timp prescris la 4.1.4.1.3. sau 4.1.4.1.4. pentru rețelele TN.Timpul stabilit în tabelul 4.1 de la 4.1.3.1.3 pentru rețelele TN se aplică la rețelele IT cu conductorul neutru sau median distribuit sau nedistribuit.Factorul 2 în ambele relații, ia în considerare faptul ca în cazul apariției simultane a două defecte, acestea pot apărea în circuite diferite.Pentru impedanța buclei de defect trebuie luat în considerare cazul cel mai defavorabil, de exemplu un defect la conductorul de fază la sursă și simultan un alt defect la conductorul neutru al unui echipament de utilizare curentă al circuitului considerat. ... b)dacă părțile conducătoare sunt legate la pământ în grup sau individual se aplică următoarea condiție:
Ra . Ia ≤ 50 Vunde:Ra – este suma rezistențelor (în Ω) prizei de pământ și a conductorului de protecție la părțile conductoare accesibile;Ia - este un curent electric (în A) care produce întreruperea automată a dispozitivului de protecție în timpul corespunzător cu cel pentru rețelele TT din tabelul 4.1 de la 4.1.4.1.3. sau în timpul corespunzător de la 4.1.4.1.4.Dacă îndeplinirea prescripțiilor de la b) este asigurată printr-un dispozitiv de protecție la curent diferențial rezidual (DDR) respectarea timpilor de întrerupere ceruți pentru rețelele TT în tabelul 4.1 poate necesita curenți diferențiali reziduali semnificativ mai mari decât curentul diferențial rezidual nominal de funcționare I_delta n al DDR (de regulă 5 . I_delta n). …  …  … 4.1.4.2.Izolarea dublă sau întărită4.1.4.2.1.Generalități4.1.4.2.1.1.Izolarea dublă sau întărită este o măsură de protecție prin care:– protecția de bază este asigurată printr-o izolație de bază și protecția la defect este asigurată printr-o izolație suplimentară; ... – protecția de bază și protecția la defect sunt asigurate printr-o izolație întărită între părțile active și părțile accesibile. ... Această măsură de protecție este destinată să prevină apariția de tensiuni periculoase la părțile accesibile ale echipamentului electric printr-un defect al izolației de bază. … 4.1.4.2.1.2.Măsura de protecție prin izolarea dublă sau întărită este aplicabilă în toate situațiile, cu excepțiile unor limitări indicate în cap. 7. ...  ... 4.1.4.2.2.Prevederi pentru echipamentul electric4.1.4.2.2.1.Dacă se utilizează măsura de protecție izolarea dublă sau întărită pentru toată instalația sau o parte a ei, echipamentul electric trebuie să corespundă unuia din următoarele articole:– 4.1.4.2.2.2. sau ... – 4.1.4.2.1.2 și 4.1.4.2.2.4. sau ... – 4.1.4.2.3. ...  ... 4.1.4.2.2.2.Echipamentul electric trebuie să fie dintre tipurile următoare și încercat și marcat conform standardelor relevante:– echipament electric având o izolație dublă sau întărită (clasa II); … – echipament electric declarat ca produs echivalent clasei II, precum și ansamblurile de echipamente electrice având o izolație totală (vezi SR EN 60439-1). …  … 4.1.4.2.2.3.Echipamentul electric având numai izolație de bază trebuie să aibă o izolare suplimentară aplicată în timpul montării instalației electrice, asigurând un grad de securitate echivalent echipamentului electric conform 4.1.4.2.2.2. și respectând 4.1.4.2.3.1. până la 4.1.4.2.3.3. ... 4.1.4.2.2.2.4.Echipamentul electric având părțile active neizolate trebuie să aibă o izolație întărită aplicată în timpul procesului de montare a instalației electrice, asigurând un grad de protecție echivalent echipamentului electric conform 4.1.4.2.2.2. și respectând 4.1.4.2.3.1. până la 4.1.4.2.3.3. O astfel de izolație se aplică numai unde caracteristicile constructive împiedică aplicarea izolației duble. …  … 4.1.4.2.3.Prevederi pentru carcase4.1.4.2.3.1.Echipamentul electric fiind pregătit pentru punerea în funcțiune, având toate părțile active separate numai printr-o izolație de bază, acestea trebuie să fie instalate în interiorul unei carcase electroizolante care asigură cel puțin un grad de protecție IPXXB sau IP 2X. … 4.1.4.2.3.2.Carcasele trebuie să îndeplinească următoarele condiții:– nu trebuie traversată de părți conductoare care pot transmite un potențial; ... – nu trebuie să conțină niciun șurub sau alte mijloace de fixare electroizolante care trebuie îndepărtate la montare sau întreținere și care ar putea fi înlocuite cu altele metalice care ar putea deteriora izolația carcasei; ... – dacă carcasa trebuie traversată de elemente metalice (de exemplu pentru manetele de acționare a aparatelor încastrate), acestea trebuie să fie amplasate astfel încât protecția împotriva șocului electric să nu fie deteriorată. ...  ... 4.1.4.2.3.3.Acolo unde capacele sau ușile carcasei electroizolante pot fi deschise fără utilizarea unei scule sau a unei chei, toate părțile conductoare accesibile trebuie să fie în spatele unei bariere izolante (cu un grad de protecție cel puțin IPXXB sau IP 2X). Această barieră poate fi îndepărtată numai prin utilizarea unei scule sau a unei chei. … 4.1.4.2.3.4.Părțile conductoare închise într-o carcasă electroizolantă nu trebuie legate la conductorul de protecție. O excepție trebuie făcută pentru conductoarele de protecție care în mod necesar trec prin carcasă pentru a proteja alte elemente ale echipamentului electric al cărui circuit de alimentare trece prin carcasă. Elementele conductoare de protecție se vor izola ca și părțile active și vor fi marcate cu simbolul PE. ... 4.1.4.2.3.5.Carcasa nu trebuie să afecteze funcționarea echipamentului protejat în acest fel. …  … 4.1.4.2.4.Prevederi pentru sisteme de pozare4.1.4.2.4.1.Sistemul de pozare trebuie să îndeplinească următoarele condiții:– tensiunea nominală a sistemului de pozare nu este mai mică decât tensiunea nominală a sistemului, dar cel puțin 300/500V; … – protecția mecanică adecvată a izolației de bază este asigurată prin una sau mai multe dintre următoarele metode:a)prin mantaua nemetalică a cablului sau ... b)jgheaburi închise și tuburi profilate nemetalice conform standardelor pe părți CEI 61084 sau tuburi nemetalice conform SR EN 61386. …  …  …  …  … 4.1.4.3.Măsura de protecție prin utilizarea tensiunilor foarte joase de securitate (TFJS) și foarte joase de protecție (TFJP).4.1.4.3.1.Generalități4.1.4.3.1.1.Protecția prin utilizarea tensiunii foarte joasă este o măsură de protecție care constă din unul dintre cele două circuite de tensiune foarte joasă:– TFJS; ... – TFJP. ... Această măsură de protecție necesită:– limitarea tensiunii în circuitele TFJS sau TFJP la limita superioară a tensiunii pentru domeniul I de tensiune, 50 V tensiune alternativă sau 120 V tensiune continuă (a se vedea SR HD 193S2); ... – separarea de protecție a circuitelor TFJS sau TFJP de toate celelalte circuite; ... – izolație de bază între circuitele TFJS sau TFJP; ... – numai pentru circuitele TFJS, izolație de bază între circuitele TFJS și pământ. ...  … 4.1.4.3.1.2.Utilizarea TFJS sau TFJP este considerată ca o măsură de protecție în toate situațiile.În anumite amplasamente speciale standardele pe părți SR HD 60364-7 sau HD 384.7 limitează valoarea tensiunii foarte joase la o valoare mai mica de 50V tensiune alternativă sau 120 V tensiune continuă (vezi cap. 7). …  … 4.1.4.3.2.Prevederi pentru protecția împotriva atingerii directe și protecția împotriva atingerii indirecte.Protecția de bază și protecția la defect se considera a fi îndeplinită când:– tensiunea nominala nu poate depăși limita superioară în domeniul I de tensiune; ... – alimentarea provine de la una din sursele de la 4.1.4.3.3.; ... – sunt îndeplinite condițiile de la 4.1.4.3.4. ... Tensiunile continui pentru circuitele TFJ generate de un convertor cu semiconductoare necesită un circuit intern de tensiune alternativă care depășește tensiunea continuă din motive fizice. Acest circuit intern de tensiune alternativă nu este considerat ca un circuit cu tensiune mai mare în sensul acestui articol. Între circuitele interne și circuitele externe este necesară separarea de protecție.În rețelele de tensiune continuă cu baterii, tensiunile pentru încărcarea bateriei și tensiunile în regim flotant depășesc tensiunea nominală a bateriei. Această tensiune nu necesită nici o măsură de protecție suplimentară, dacă nu depășește 75 V în tensiune alternativă. sau 150V în tensiune continuă. … 4.1.4.3.3.Surse pentru TFJS și TFJPUrmătoarele surse pot fi utilizate pentru rețelele TFJS și TFJP:● un transformator de securitate (conform cu recomandările din SR EN 61558-2-6:2002).● sursă de tensiune care asigură un grad de securitate echivalent cu cel al transformatorului de securitate (de exemplu motor generator cu înfășurări asigurând o separare echivalentă).● sursă electrochimică (de exemplu o baterie) sau altă sursă independentă a unui circuit cu tensiune mai mare (de exemplu un generator antrenat de un motor Diesel).● unele dispozitive electronice unde au fost stabilite măsuri de prevedere pentru a se asigura că, și în cazul unui defect intern, tensiunea la bornele de ieșire nu poate depăși valorile de la 4.1.4.3.1.1.Exemple de astfel de dispozitive includ echipamentul de încercarea izolației și dispozitivele de monitorizare.Dacă există tensiuni mai mari la bornele de ieșire, conformitatea cu acest articol poate fi realizată, dacă tensiunea de ieșire este în limitele de la art.4.1.4.3.1.1. când este măsurată cu un voltmetru cu o rezistență internă de cel puțin 3000 Ω.● sursele mobile de alimentare la joasă tensiune, trebuie alese și montate conform cu prescripțiile pentru protecție prin utilizarea unei izolații duble sau întărite. ... 4.1.4.3.4.Prevederi pentru circuitele TFJS și TFJP4.1.4.3.4.1.Circuitele TFJS și TFJP trebuie să aibă:– izolație întărită între părțile active și alte circuite TFJS sau TFJP; ... – separare de protecție intre părțile active ale circuitelor care nu sunt TFJS sau TFJP, asigurată prin izolație dublă sau întărită sau izolație de bază și de ecran de protecție pentru tensiunea cea mai înaltă prezentă. ... Circuitele TFJS trebuie să aibă izolație de bază între părțile active și pământ.Circuitele TFJP și/sau părțile conductoare accesibile ale echipamentului alimentat prin circuite TFJP pot fi legate la pământ.Legarea la pământ a circuitelor TFJP poate fi realizată printr-o conectare la pământ sau la un conductor de protecție din interiorul sursei. … 4.1.4.3.4.2.Separarea de protecție a sistemului de pozare a circuitelor TFJS sau TFJP de părțile active a altor circuite, care are cel puțin izolație de bază, poate fi realizată astfel:– conductoarele circuitelor TFJS sau TFJP trebuie să fie închise într-o manta nemetalică sau o carcasa electroizolantă, suplimentar față de izolația de bază; ... – conductoarele circuitelor TFJS sau TFJP trebuie separate de conductoarele circuitelor cu tensiuni mai mari decât cele din domeniul I printr-o manta metalică legată la pământ sau ecran metalic legat la pământ; ... – conductoarele circuitului la tensiuni mai mari decât domeniul I pot fi incluse în cabluri multiconductoare sau alte grupări de conductoare dacă conductoarele TFJS sau TFJP sunt izolate pentru cea mai mare tensiune prezentă; ... – prin separare fizică; ... – sistemul de pozare al altor circuite este cu izolație dublă sau întărită (conform art. 4.1.4.2.4.1). ...  ... 4.1.4.3.4.3.Prizele și fișele în rețelele TFJS și TFJP trebuie să îndeplinească următoarele condiții:– fișele să nu permită introducerea în prize pentru alte sisteme de tensiune; … – prizele nu trebuie să permită introducerea fișelor pentru alte sisteme de tensiune; … – fișele și prizele în sistem TFJS nu trebuie să aibă contact pentru conductor de protecție. …  … 4.1.4.3.4.4.Părțile conductoare accesibile în circuitele TFJS nu trebuie legate la pământ sau la conductoare de protecție sau părți conductoare accesibile ale altui circuit. ... 4.1.4.3.4.5.Dacă tensiunea nominală depășește 25 V tensiune alternativă sau 60 V tensiune continuă sau dacă echipamentul este imersat, protecția de bază (protecția împotriva atingerii directe) pentru circuite TFJS sau TFJP trebuie asigurat prin:– izolație de bază a părților active; … – bariere sau carcase. … Protecția de bază (împotriva atingerii directe) nu este necesară, în general, în condiții de mediu uscat (AD1) pentru:– circuite TFJS unde tensiunea nominală nu depășește 25 V tensiune alternativă sau 60 V tensiune continuă; … – circuite TFJP unde tensiunea nominală nu depășește 25 V tensiune alternativă sau 60 V tensiune continuă și părțile conductoare accesibile și/sau părțile active sunt conectate prin conductor de protecție la borna principală de legare la pământ. … În toate celelalte cazuri protecția de bază nu este necesară dacă tensiunea nominală a circuitelor TFJS sau TFJP nu depășește 12 V tensiune alternativă sau 30 V tensiune continuă. …  …  … 4.1.4.4.Măsura de protecția prin separarea electrică4.1.4.4.1.Generalități4.1.4.4.1.1.Separarea electrică este o măsură de protecție prin care:– protecția de baza este asigurată prin izolația de bază a părților active sau prin bariere sau carcase conform art. 4.1.2.3; ... – protecția la defect este asigurată prin separarea simplă a circuitului de alte circuite sau față de pământ. ...  ... 4.1.4.4.1.2.Această măsură de protecție trebuie limitată la alimentarea unui singur echipament de utilizare curentă, de la o sursă nelegată la pământ cu separare simplă.Atunci când este utilizată această măsură de protecție, este necesar să existe conformitatea izolației de bază cu standardul de produs. ... 4.1.4.4.1.3.Dacă mai multe echipamente de utilizare curentă sunt alimentate dintr-o sursă de separare trebuiesc îndeplinite condițiile de la art. 4.1.4.4.1.4. până la 4.1.4.4.1.11. … 4.1.4.4.1.4.Toate echipamentele trebuie să fie conform prevederilor protecției de bază (împotriva atingerilor directe) de la art.4.1.2.1.A) și 4.1.4.2. ... 4.1.4.4.1.5.Protecția prin separarea electrică a alimentării pentru mai multe echipamente (receptoare) trebuie să fie asigurată de îndeplinirea condițiilor din art. 4.1.4.4.1.1. … 4.1.4.4.1.6.Trebuie luate măsuri de prevedere pentru a proteja circuitul separat (rezultat prin separare electrică) de deteriorarea și defectarea izolației (de exemplu prin alegerea sistemului de pozare). ... 4.1.4.4.1.7.Părțile conductoare accesibile ale circuitelor separate trebuie conectate prin legături de echipotențializare nelegate la pământ. Acestea nu trebuie conectate la conductoare de protecție sau părți conductoare accesibile ale altor circuite. … 4.1.4.4.1.8.Toate prizele trebuie să aibă contacte de protecție conectate la sistemul de echipotențializare prevăzut la art.4.1.4.4.1.7. ... 4.1.4.4.1.9.Toate cablurile utilizate trebuie să conțină un conductor de protecție pentru a fi utilizat drept conductor de echipotențializare conform art. 4.1.4.4.1.7. Această condiție nu este necesară când se alimentează un echipament cu izolație dublă sau întărită. … 4.1.4.4.1.10.Trebuie să existe asigurarea că la apariția a două defecte simultane, pe două conductoare de polarități diferite, un dispozitiv de protecție va întrerupe alimentarea într-un timp mai mic decât cel din tabelul 4.1. ... 4.1.4.4.1.11.Se recomandă ca produsul dintre tensiunea nominală a circuitului (în V) și lungimea (în m) a unui sistem de separare să nu depășească 100.000 Vm și ca lungimea rețelei să nu fie mai mare de 500 m. …  … 4.1.4.4.2.Prevederi pentru protecția de bază împotriva atingerii directeToate echipamentele electrice trebuie să fie prevăzute cu una din prevederile protecției de baza de la subcap. 4.1.2. sau din măsurile de protecție de la subcap. 4.1.4. … 4.1.4.4.3.Prevederi pentru protecție în caz de defect împotriva atingerilor indirecte4.1.4.4.3.1.Circuitul separat trebuie alimentat de la o sursă cu cel puțin separare simplă și tensiunea circuitului separat să nu depășească 500 V. … 4.1.4.4.3.2.Părțile active separate nu trebuie conectate la nici un punct al altui circuit, la pământ sau la un conductor de protecție. Între circuite se va asigura izolația de bază. ... 4.1.4.4.3.3.Cablurile flexibile sau cordoanele folosite vor fi vizibile pe tot traseul pentru prevenirea deteriorărilor mecanice sau de orice altă natură. … 4.1.4.4.3.4.Pentru circuitele separate se recomandă trasee diferite de ale altor circuite. Dacă sunt în același sistem de pozare, trebuie utilizate cabluri fără acoperiri metalice, conductoare izolate în tuburi electroizolante, tuburi profilate izolante sau jghiaburi izolante, în următoarele condiții:– tensiunea nominală nu este mai mică decât cea mai mare tensiune nominală; ... – fiecare circuit este protejat împotriva supracurentului electric. ...  ... 4.1.4.4.3.5.Părțile conductoare accesibile ale circuitelor de separare nu trebuie conectate la nici una din părțile conductoarele accesibile ale altui circuit, la pământ sau la un conductor de protecție. …  …  …  … 4.1.5.Măsuri tehnice suplimentare de protecție4.1.5.1.Generalități4.1.5.1.1.O măsură suplimentară de protecție însoțește întotdeauna:– o măsură tehnică de protecție pentru protecția de bază (conform 4.1.2.1.) sau ... – o măsură tehnică principală pentru protecția în caz de defect (conform 4.1.3.2.) ...  ... 4.1.5.1.2.O măsură suplimentară de protecție nu trebuie să împiedice nici una din măsurile de protecție menționate la 4.1.2. și 4.1.3. …  … 4.1.5.2.Protecția suplimentară prin deconectarea automată la apariția unui curent de defect periculos prin utilizarea dispozitivelor de protecție la curent diferențial rezidual (DDR)4.1.5.2.1.În sistemele de tensiune alternativă trebuie prevăzută o protecție suplimentară printr-un dispozitiv de protecție la curent diferențial rezidual (DDR) care nu depășește 30 mA pentru (conform cu recomandările din SR HD 60364-4-41):– prize de utilizare generală și/sau receptoare electrice cu un curent nominal care nu depășește 32 A; … – echipamente mobile pentru utilizări în exterior cu un curent nominal care nu depășește 32 A; … – pentru circuitele de iluminat, în locuințele unifamiliale. … (la 12-07-2023,
Punctul 4.1.5.2.1. , Punctul 4.1.5.2. , Punctul 4.1.5. , Punctul 4.1. , Capitolul 4 a fost modificat de Punctul 12. , Articolul I din ORDINUL nr. 959 din 18 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 12 iunie 2023
)
 … 4.1.5.2.2.Utilizarea DDR având un curent diferențial rezidual nominal care nu depășește 30 mA, este recunoscută ca protecție suplimentară în cazul protecției de bază și/sau a protecției la defect sau din neatenția utilizatorilor. … 4.1.5.2.3.Utilizarea unor astfel de dispozitive nu este recunoscută ca un mijloc unic de protecție și nu trebuie să împiedice aplicarea uneia dintre măsurile de protecție specificate de la art. 4.1.1.1. ... 4.1.5.2.4.Curenții electrici nominali ai dispozitivului de protecție la curent diferențial rezidual S pentru utilizări casnice și similare conform recomandărilor din SR EN 61008-1 și SR EN 61009-1 sunt: 6-10-30-100-300-500 mA și 1 A. … 4.1.5.2.5.Clasificarea dispozitivelor DDR pentru utilizări casnice și similare, conform recomandărilor SR EN 61008-1 și SR EN 61009-1, este:– de tip "AC" pentru care declanșarea este dată de curentul rezidual sinusoidal alternativ aplicat brusc sau care crește lent; ... – de tip "A" pentru care declanșarea este dată atât de curentul rezidual sinusoidal alternativ cât și de curentul rezidual continuu (pulsatoriu) aplicați brusc sau care cresc lent. ...  ... 4.1.5.2.6.Clasificarea dispozitivelor DDR pentru utilizări industriale, conform recomandărilor din SR EN 60947-2, este:– de tip "AC" și "A" și suplimentar … – de tip "B" pentru care declanșarea este dată de: … – curenți reziduali sinusoidali; … – curenți reziduali pulsatorii; … – curenți reziduali pulsatorii cu o componentă continuă de 6 mA; … – pentru curenți reziduali care pot proveni de la circuite redresoare cum ar fi:● redresor simplă alternanță cu sarcina capacitivă care produce un curent continuu neted;● punte redresoare trifazată în stea sau punte hexafazată;● punte redresoare dublă alternanță. ... Dispozitivele DDR sunt cu sau fără controlul unghiului de fază, independență de polaritate, pentru curenți electrici care se aplică brusc sau cu creștere lentă. … 4.1.5.2.7.Clasificarea dispozitivelor DDR pentru utilizări casnice și similare și industriale conform recomandărilor din SR EN 61008-1, SR EN 61009-1 și SR EN 60947-2 în funcție de existența temporizării este:– fără temporizare, de uz general, cu timpi de declanșare între 40 ... 300 ms în funcție de valoarea curentului diferențial rezidual de defect comparativ cu curentul diferențial rezidual nominal al dispozitivului; ... – cu temporizare tip "S" pentru asigurarea selectivității, cu timpi de declanșare între 150 ... 500 ms, în funcție de valoarea curentului diferențial rezidual de defect comparativ cu curentul diferențial rezidual nominal al dispozitivului. ...  ... 4.1.5.2.8.Dacă se montează dispozitive diferențiale reziduale, selectivitatea, conform recomandărilor din SR CEI 61200-53, se realizează ca în fig. 4.1 sau fig. 4.2.(la 12-07-2023,
Punctul 4.1.5.2.8. , Punctul 4.1.5.2. , Punctul 4.1.5. , Punctul 4.1. , Capitolul 4 a fost modificat de Punctul 13. , Articolul I din ORDINUL nr. 959 din 18 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 12 iunie 2023
)
 … – în fig. 4.1. se prezintă o schemă unde sunt realizate 2 niveluri de selectivitate utilizând dispozitive diferențiale reziduale de tip general, conform recomandărilor din SR EN 61008- 1, cu curent nominal ≤ 100 mA și de tip "S" având un curent diferențial rezidual nominal ≥ 300 mA; … – în fig. 4.2. se prezintă o schemă unde sunt realizate 3 niveluri de selectivitate utilizând un dispozitiv diferențial rezidual de tip general cu un curent nominal de 30 mA. În amonte este instalat un dispozitiv diferențial rezidual de tip "S" cu un curent nominal de 300 mA, iar în amonte de aceasta un dispozitiv diferențial rezidual cu temporizare definită conform recomandărilor din SR EN 60947-2, cu un curent nominal de 1A; … – selectivitatea între un dispozitiv de tip "S" și un altul de tip general în serie poate fi considerată ca realizată dacă raportul între curenții diferențiali reziduali nominali respectivi este de cel puțin 3; … – în rețeaua TT, rezistența prizei de pământ trebuie să fie conform cu prevederea art. 4.1.4.1.14. … 
Fig. 4.1. Exemplu de circuite cu două niveluri de selectivitate
Fig. 4.2. Exemplu de circuite cu trei niveluri de selectivitate ... 4.1.5.3.Protecția suplimentară folosind legătura de echipotențializare de protecție suplimentară4.1.5.3.1.Legătura de echipotențializare de protecție suplimentară este considerată ca protecție suplimentară pentru protecția la defect (împotriva atingerii indirecte). ... 4.1.5.3.2.Utilizarea legăturii de echipotențializare de protecție suplimentară nu trebuie să excludă necesitatea întreruperii alimentării din alte motive (de exemplu, protecția împotriva focului, solicitării termice a echipamentului etc.). … 4.1.5.3.3.Legătura de echipotențializare de protecție suplimentară poate implica întreaga instalație, o parte a acesteia sau un amplasament. ... 4.1.5.3.4.Legătura de echipotențializare de protecție suplimentară trebuie să includă toate părțile conducătoare simultan accesibile ale echipamentului fix și părțile conductoare străine inclusiv dacă se utilizează armătura metalică a betonului armat. Sistemul trebuie conectat la conductoarele de protecție ale întregului echipament inclusiv cele ale prizelor. … 4.1.5.3.5.Dacă există incertitudini referitoare la eficienta legăturii de echipotențializare de protecție suplimentară, trebuie să se confirme ca rezistența R între părțile conductoare simultan accesibile și părțile conductoare străine îndeplinește condiția:R ≤ 50 V/Ia în sisteme de tensiune alterativăR ≤ 120 V/Ia în sisteme de tensiune continuăunde:Ia - este curentul electric de funcționare în A, a dispozitivului de protecție:– pentru dispozitive de curent diferențial rezidual (DDR), n I_delta n ... – pentru dispozitive de supracurent, curentul electric de funcționare la 5 s. ...  ... 4.1.5.3.6.Conductorul pentru legături principale de egalizare a potențialelor trebuie să aibă secțiuni cel puțin egale cu jumătate din secțiunea cea mai mare a conductorului de protecție din instalație, dar minim 10 mmp Cu; secțiunea lui se poate limita la maximum 25 mmp Cu sau o secțiune echivalentă pentru alt material.Conductorul pentru legături suplimentare de egalizare a potențialelor între două mase trebuie să aibă secțiunea cel puțin egală cu cea mai mică secțiune a conductoarelor de protecție legate la acele mase.Legăturile suplimentare se vor realiza prin elemente conductoare nedemontabile (de ex. șarpante metalice), prin conductoare suplimentare sau prin combinarea acestor două soluții. … 4.1.5.3.7.Elementele conductoare ale construcției sau din construcții (cum sunt de exemplu șarpantele metalice, căile de rulare ale utilajelor de ridicat și transport) pot fi utilizate drept conductoare de protecție dacă îndeplinesc simultan următoarele condiții:a)continuitatea lor electrică este asigurată fie prin construcție fie prin mijloace adecvate realizându-se astfel încât să fie protejată împotriva deteriorărilor mecanice, chimice, electrochimice, termice sau de altă natură; … b)secțiunea lor este cel puțin aceea determinată conform subcapitolului 5.5.; ... c)demontarea lor nu se poate face decât dacă au fost prevăzute măsuri de compensare. …  … 4.1.5.3.8.Dacă instalațiile electrice sunt în distribuție prefabricată în învelișuri metalice (cutii, carcase), aceste învelișuri pot fi utilizate drept conductoare de protecție dacă satisfac următoarele trei condiții:a)continuitatea lor electrică este asigurată și menținută în timp prin măsuri de protecție corespunzătoare împotriva solicitărilor mecanice, chimice, electrochimice, termice sau de altă natură; … b)secțiunea lor este cel puțin egală cu aceea rezultată din subcapitolul 5.5.; ... c)permit racordarea pe traseul lor a altor conductoare de protecție. …  … 4.1.5.3.9.Structura metalică de susținere a cablurilor poate fi utilizată drept conductor de protecție dacă se iau măsuri în vederea satisfacerii condițiilor de la art. 4.1.5.3.8. ...  ... 4.1.5.4.Protecția suplimentară folosind legătura locală de echipotențializare nelegată la pământ.4.1.5.4.1.Legătura locală de echipotențializare nelegată la pământ este prevăzută pentru a preveni apariția unei tensiuni de atingere periculoase. ... 4.1.5.4.2.Toate echipamentele electrice trebuie să corespundă prevederilor de protecție de baza (împotriva atingerilor directe) descrise la subcapitolul 4.1.2. … 4.1.5.4.3.Conductoarele legăturii de echipotențializare trebuie să interconecteze toate părțile conductoare simultan accesibile și părțile conductoare străine. ... 4.1.5.4.4.Sistemul local de legături de echipotențializare nu trebuie să fie în contact electric cu pământul, nici direct, nici prin părțile conductoare simultan accesibile ori prin părți conductoare străine. Dacă această condiție nu poate fi îndeplinită se aplică protecția prin întreruperea automată a alimentării. … 4.1.5.4.5.Trebuie luate măsuri de prevedere astfel încât orice persoană care intră în zona de echipotențializare să nu poată fi expusă la o diferență de potențial periculoasă, în special dacă planșeul conductor, izolat față de pământ, este conectat la sistemul de echipotențializare nelegat la pământ. ...  ... 4.1.5.5.Protecția suplimentară prin izolarea zonei de manipulare a omului (izolarea amplasamentului)4.1.5.5.1.Această măsură de protecție este destinată prevenirii atingerii simultane cu părțile conductoare care pot fi la potențiale diferite prin defectarea părților active. ... 4.1.5.5.2.Orice echipament electric trebuie să corespundă unei prevederi privind protecția de bază (împotriva atingerii directe) descrisă la cap. 4.1.2. … 4.1.5.5.3.Părțile conductoare accesibile trebuie dispuse astfel încât în împrejurări obișnuite o persoană să nu vină simultan în atingere cu:– două părți conductoare accesibile; ... – o parte conductoare accesibilă și orice parte conductoare străină, dacă aceste părți pot avea potențiale diferite prin defectarea izolației de bază a părților active. ...  ... 4.1.5.5.4.În amplasamente neconductoare nu trebuie să existe nici un conductor de protecție. … 4.1.5.5.5.Conformitatea cu art. 4.1.5.5.3. este realizată dacă amplasamentul are un planșeu și pereți izolanți și în plus se aplică una sau mai multe din următoarele măsuri:a)distanțarea relativă a părților conductoare accesibile și a părților conductoare străine. Condiția este îndeplinită dacă distanța între două părți este mai mare de 2.5 m. Această distantă poate fi redusă la 1,25 m în afara zonei de accesibilitate la atingere; … b)interpunerea de obstacole efective între părțile conductoare accesibile și părțile conductoare străine. Obstacolele nu trebuie legate la pământ sau la părți conductoare accesibile și pe cât posibil să fie din materiale electroizolante; ... c)izolarea și măsurile de izolare a părților conductoare străine. Izolația trebuie să aibă suficientă rezistență mecanică și să reziste la o tensiune de încercare de cel puțin 2000 V. Curentul electric de fugă nu trebuie să depășească 1 mA, în condiții normale de utilizare. …  … 4.1.5.5.6.Rezistența de izolație a pardoselii și pereților în fiecare punct de măsurare în condițiile specificate în SR EN 61140 și verificate printr-o metoda recomandată în Anexa 8.1 nu trebuie să fie mai mică de:– 50 kΩ, dacă tensiunea nominală a instalației nu depășește 500 V în tensiune continuă sau alternativă; ... – 100 kΩ, dacă tensiunea nominală a instalației depășește 500 V în tensiune continuă sau alternativă și mai mica de 1000V în tensiune alternativă și 1500 V în tensiune continuă. ... Dacă în orice punct rezistența este mai mică decât valoarea specificată, pardoseala și pereții se consideră părți conductoare străine din punct de vedere al protecției împotriva șocurilor electrice. … 4.1.5.5.7.Măsurile trebuie să fie permanente și să nu poată fi făcute inactive. Acestea trebuie să fie sigure și în cazul utilizării unui echipament mobil sau portabil. ... 4.1.5.5.8.Se vor respecta condițiile de la art. 4.1.5.4.4. și art. 4.1.5.4.5. …  … 4.1.5.6.Protecția suplimentară prin deconectarea automată la apariția tensiunii de atingere4.1.5.6.1.Se vor utiliza numai echipamente agrementate pentru ca deconectarea alimentării să se producă în timpi mai mici decât timpii maximi indicați în tabelul 4.1 pentru tensiuni de atingere de 50 V. Aceste echipamente vor fi prevăzute cu sisteme de simulare a defectului, obligatorii de a fi puse în funcțiune la începutul fiecărui serviciu. … 4.1.5.6.2.Echipamentele pentru deconectarea automată la apariția tensiunii de atingere se vor conecta între părțile conductoare ce accidental ar putea fi puse sub tensiune și priza de pământ - prin conductoarele (bara) de echipotențializare legate la pământ. ...  ... 4.1.5.7.Protecția suplimentară prin folosirea mijloacelor individuale de protecție4.1.5.7.1.Se vor utiliza numai mijloace individuale de protecția certificate. ... 4.1.5.8.Protecție suplimentară prin deconectare automată la apariția unui defect de arc electric (AFDD)4.1.5.8.1.Date generaleProtecția se realizează cu dispozitive destinate să reducă probabilitatea de producere a incendiului în circuitele finale ale unei instalații fixe, din cauza efectului curenților de defect de arc electric.Protecția împotriva efectelor apărute ca urmare a defectelor de arc electric din circuitele finale s-a prevăzut conform recomandărilor din SR EN 62606 și SR HD 60364-4-42/A1 pentru a limita riscurile de incendiu în aval de dispozitiv. ... 4.1.5.8.2.Defecte de arc electric în serie sau în paralela)Un defect de arc electric în serie nu implică nicio scurgere spre pământ. În consecință, dispozitivele diferențiale reziduale DDR nu pot să detecteze acest tip de defect.Impedanța curentului de arc în serie reduce curentul de sarcină, ceea ce menține curentul sub pragul de declanșare a întreruptorului automat sau a siguranței fuzibile. … b)La un defect de arc electric în paralel între conductorul de fază și conductorul neutru, curentul este limitat de impedanța rețelei și a arcului electric în sine.Întreruptoarele automate convenționale nu au fost concepute pentru arcuri electrice sporadice, acestea acționând la scurt timp după ce s-au produs efectele arcului electric (inițierea arderii materialelor inflamabile din jurul conductorului). …  … 4.1.5.8.3.Dispozitivul pentru detectarea defectului de arc electric AFDDAceste dispozitive sunt destinate să reducă probabilitatea de producere a incendiului în circuitele finale ale unei instalații fixe datorate efectului curenților de defect de arc electric care prezintă un risc de aprindere la foc în anumite condiții, în cazul în care arcul electric persistă.Conform recomandărilor din SR EN 62606, un dispozitiv AFDD este conceput de către producător ca:a)un dispozitiv unic prevăzut cu un sistem care permite deschiderea circuitului protejat în condițiile specificate; ... b)un dispozitiv unic care integrează un dispozitiv de protecție; … c)o unitate distinctă asamblată la locul de montaj cu un dispozitiv de protecție declarat. ... Dispozitivul de protecție integrat la pct. b) poate fi un întreruptor automat pentru protecție la supracurenți, conform recomandărilor din SR EN 60898-1, sau un întreruptor automat pentru protecție la curenții diferențiali reziduali DDR, conform recomandărilor din SR EN 61008-1, SR EN 61009-1, SR EN 62423.Dispozitivul AFDD trebuie să asigure detectarea pentru:– defect de arc la pământ; ... – defect de arc în paralel; ... – defect de arc în serie. ... Caracteristicile tehnice principale ale unui AFDD sunt:– curent nominal I_n (gama valori preferențiale: 6, 8, 10, 13, 16, 20, 25, 32, 40, 50, 63 A); … – tensiune nominală U_n = 230 V c.a. (220 – 240 V); … – frecvență nominală 50 Hz. … Acestea sunt completate de SR EN 62606 cu: grad de protecție, capacitate nominală de închidere și de rupere, capacitate nominală de închidere și de rupere pe un pol, curent de scurtcircuit condiționat nominal, curent de scurtcircuit condiționat nominal pe un pol, metoda de conectare etc. … (la 12-07-2023,
Punctul 4.1.5. , Punctul 4.1. , Capitolul 4 a fost completat de Punctul 14. , Articolul I din ORDINUL nr. 959 din 18 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 12 iunie 2023
)
 …  …  … 4.1.6.Clasificarea echipamentelor electrice din punctul de vedere al șocului electric4.1.6.1.Clasele de protecție ale echipamentelor electrice sunt:Clasă 0 (fără marcaj): echipament la care izolația de bază constituie măsură tehnică de protecție de bază (la atingerea directă) și nu are prevederi pentru protecția în caz de defect (atingere indirectă). Măsurile de protecție în caz de defect trebuie prevăzute de proiectant. … 4.1.6.2.Clasele de protecție ale echipamentelor electrice permise în funcție de măsurile de protecție împotriva atingerilor directe și indirecte aplicate, sunt indicate în tabelul 4.2. ... 4.1.6.3.Tensiunile maxime și măsurile specifice de protecție împotriva șocurilor electrice pentru corpuri de iluminat fixe, mobile și portabile, utilizate trebuie să fie cele din tabelul 4.3.În locuri puțin periculoase, valoarea maximă a tensiunii de lucru admisă pentru corpuri de iluminat, amplasate în afara zonei de accesibilitate, este 230 V.Pentru corpurile de iluminat amplasate în zona de accesibilitate (sub 2,5 m) se iau masurile din coloana 2) a tabelului 4.3.Tabelul 4.2Clasele de protecție ale echipamentelor electrice

A – admis, numai în condițiile precizate la articolele respective;A(a) - masele echipamentelor nu trebuie legate nici la pământ, nici la un conductor de protecție;A(b) – dacă sursa alimentează un singur echipament, masa nu trebuie legată nici la pământ, nici la un conductor de protecție.*1) Echipamentele de clasă 0 nu sunt admise fără măsuri de protecție.*2) Echipamentele de clasa I pot fi utilizate în condițiile aplicării de măsuri de protecție cu deconectare automată a alimentării.*3) Echipamentele de clasa II pot fi utilizate în condițiile aplicării de măsuri de protecție fără deconectare automată a alimentării.Tabel 4.3Tensiuni admise și măsurile specifice de protecție împotriva șocurilor electrice pentru corpuri de iluminat fixe, mobile și portabile

(la 12-07-2023,
Tabelul 4.3 din Capitolul 4 a fost modificat de Punctul 15. , Articolul I din ORDINUL nr. 959 din 18 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 12 iunie 2023
)
 … 4.1.6.4.Măsurile specifice de protecție împotriva șocurilor electrice la echipamentele electromedicale utilizate în vecinătatea pacientului trebuie alese și aplicate în condițiile prevăzute în SR EN 60601-1-1 și în capitolul 7 al prezentului normativ. ... 4.1.6.5.Tensiunile maxime admise de alimentare și măsurile specifice de protecție la șoc electric care se iau la folosirea utilajelor mobile pentru sudare cu arc electric (conform STAS 2612), trebuie să fie cele din tabelul 4.4.Tabelul 4.4Tensiunile maxim admise de alimentare și măsurile specifice de protecție la șoc electric care se iau la folosirea utilajelor mobile pentru sudare cu arc electric (conform recomandărilor din STAS 2612)